(1)

Republica Arabă Egipt (denumită în continuare „Egipt”) se confruntă cu dificultăți de finanțare externă exacerbate în contextul escaladării tensiunilor regionale. În acest context, este extrem de important să se asigure asistență financiară rapidă și în timp util, având în vedere nevoile de finanțare deosebit de acute ale Egiptului în a doua jumătate a anului 2024.

(2)

Pentru a permite ca asistența financiară să-i fie acordată Egiptului din 2024, este oportună utilizarea excepțională a procedurii de urgență în temeiul articolului 213 din tratat. Acest lucru ar acorda, de asemenea, autorităților egiptene suficient timp pentru a pune în aplicare măsurile de reformă însoțitoare care vor trebui evaluate de Comisie înainte de executarea plății asistenței financiare.

(3)

Relațiile dintre Uniune și Egipt sunt dezvoltate în cadrul Acordului euro-mediteranean de instituire a unei asocieri între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Arabă Egipt, pe de altă parte (1) (denumit în continuare „Acordul de asociere”), în vigoare din 2004. Uniunea și Egipt au adoptat cele mai recente Priorități ale parteneriatului UE-Egipt (2021-2027) în cadrul celui de al nouălea Consiliu de asociere UE-Egipt, instituit prin Acordul de asociere, din 19 iunie 2022 (denumite în continuare „prioritățile parteneriatului”). Prioritățile parteneriatului reconfirmă obiectivul comun de a aborda provocările comune cu care se confruntă Uniunea și Egiptul, de a promova interesele comune și de a garanta stabilitatea pe termen lung și dezvoltarea durabilă pe ambele maluri ale Mediteranei. Angajamentul comun față de valorile universale ale democrației, statului de drept și respectării drepturilor omului continuă să stea la baza priorităților parteneriatului, astfel cum se reflectă și în Programul indicativ multianual UE-Egipt pentru perioada 2021-2027.

(4)

Prioritățile parteneriatului reflectă angajamentul comun al Uniunii și al Egiptului de a consolida cooperarea în sprijinul „Strategiei de dezvoltare durabilă: Viziunea Egiptului pentru 2030” a Egiptului și hotărârea Uniunii de a da un nou impuls consolidării parteneriatului cu vecinătatea sa sudică. În special, în concluziile Consiliului European din 10-11 decembrie 2020, Uniunea a declarat că o vecinătate sudică democratică, mai stabilă, mai verde și mai prosperă constituie o prioritate strategică. Agenda UE pentru Mediterana și Planul său economic și de investiții pentru țările din vecinătatea sudică, stabilite în Comunicarea comună intitulată „Un parteneriat reînnoit cu vecinătatea sudică – O nouă agendă pentru Mediterana” din 9 februarie 2021, prezintă obiectivele Uniunii de a realiza o redresare și o reziliență socioeconomică durabile și pe termen lung și de a promova dubla tranziție verde și digitală în regiune.

(5)

În conformitate cu prioritățile parteneriatului, Uniunea și Egiptul se angajează să asigure responsabilitatea, statul de drept, respectarea deplină a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și promovarea democrației, a egalității de gen, a capacitării femeilor și a egalității de șanse ca drepturi constituționale ale tuturor cetățenilor lor. Respectivele angajamente contribuie la progresul parteneriatului și la dezvoltarea durabilă și stabilitatea Egiptului. Angajamentul sporit și constructiv dintre Uniune și Egipt în ultima perioadă a deschis calea către un dialog mai semnificativ cu privire la chestiuni legate de drepturile omului. Subcomitetul pentru chestiuni politice, drepturile omului și democrație, chestiuni internaționale și regionale, constituit în temeiul Acordului de asociere, în cadrul reuniunii sale din 8 decembrie 2022 și Comitetul de asociere, constituit prin Acordul de Asociere, în cadrul reuniunii sale din 22 mai 2023 au oferit platformele instituționale pentru schimbul de opinii cu privire la o serie de aspecte legate de drepturile omului, pe care Uniunea ar dori să le continue și să le dezvolte. Îmbunătățirea situației drepturilor omului în Egipt va avea, de asemenea, un impact pozitiv asupra relațiilor dintre Uniune și Egipt.

(6)

Asistența acordată Egiptului este finanțată în principal prin intermediul noului Instrument de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – Europa globală (IVCDCI-EG). Alocarea orientativă din partea Uniunii pentru Egipt în cadrul IVCDCI-EG pentru prima perioadă (2021-2024) a Programului indicativ multianual: Uniunea Europeană-Egipt, 2021/2027 (denumit în continuare „PDM UE-Egipt”) este de 240 de milioane EUR. Aceasta se adaugă portofoliului de cooperare în curs, în valoare de 1,3 miliarde EUR, și altor măsuri de sprijin bugetar și de urgență ca răspuns la pandemia de COVID-19 și la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, în valoare de 307 milioane EUR. Prioritățile parteneriatului pentru perioada 2021-2027 sunt stabilite în PDM UE-Egipt, care a fost pregătit în strânsă consultare cu toate părțile interesate relevante și acoperă trei domenii generale: (i) economia modernă și durabilă și dezvoltarea socială; (ii) politica externă; și (iii) consolidarea stabilității. IVCDCI-GE înlocuiește Instrumentul european de vecinătate (IEV), în cadrul căruia asistența bilaterală acordată de Uniune Egiptului pentru perioada 2014-2020 s-a ridicat la 756 de milioane EUR.

(7)

Uniunea recunoaște rolul esențial al Egiptului pentru securitatea și stabilitatea regională. Terorismul, criminalitatea organizată și conflictele reprezintă amenințări comune la adresa securității comune și a structurii sociale a națiunilor de pe ambele maluri ale Mediteranei. Prin urmare, Uniunea și Egiptul au un interes comun în consolidarea cooperării evidențiate în prioritățile parteneriatului, cu respectarea deplină a dreptului internațional, inclusiv a drepturilor omului și a dreptului internațional umanitar.

(8)

Reamintind provocările geopolitice, inclusiv consecințele atacurilor teroriste ale Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023, precum și conflictul din Sudan, și importanța strategică a Egiptului ca cea mai mare țară din regiune și un pilon al stabilității pentru întregul Orient Mijlociu, Uniunea se angajează să încheie un parteneriat strategic și cuprinzător cu Egiptul, astfel cum se subliniază în Declarația comună a Uniunii și a Egiptului, semnată la Cairo la 17 martie 2024 (denumită în continuare „declarația comună”).

(9)

Obiectivul parteneriatului strategic și cuprinzător cu Egiptul este de a consolida relațiile politice ale Uniunii și ale Egiptului printr-un parteneriat strategic și de a permite Egiptului să își îndeplinească rolul-cheie de asigurare a stabilității în regiune. Parteneriatul strategic și cuprinzător urmărește să contribuie la sprijinirea rezilienței macroeconomice a Egiptului și să permită punerea în aplicare a unor reforme socioeconomice ambițioase într-un mod care să completeze și să consolideze procesul de reformă prevăzut în cadrul programului Fondului Monetar Internațional (FMI) pentru Egipt. Astfel cum s-a subliniat în declarația comună, parteneriatul strategic și cuprinzător va aborda o gamă largă de măsuri de politică grupate în șase piloni de intervenție, și anume: relațiile politice; stabilitatea economică; investițiile și comerțul; migrația; cooperarea în materie de securitate și de aplicare a legii; demografia și capitalul uman.

(10)

Parteneriatul strategic și cuprinzător se va baza pe un pachet financiar în valoare de 7,4 miliarde EUR constând în sprijin pe termen scurt și pe termen mai lung pentru agenda de reforme macrofiscale și socioeconomice necesare, precum și o creștere a cuantumurilor disponibile pentru sprijinirea investițiilor în Egipt și un sprijin specific pentru punerea în aplicare a diferitelor priorități strategice. Din pachetul de sprijin face parte asistența macrofinanciară (AMF) a Uniunii, în cuantum maxim de 5 miliarde EUR sub formă de împrumuturi, compusă din două operațiuni AMF, o operațiune pe termen scurt în cuantum maxim de 1 miliard EUR și o operațiune pe termen mediu în cuantum maxim de 4 miliarde EUR, instrumente financiare, cum ar fi garanțiile și instrumentele de finanțare mixtă, menite să mobilizeze investiții publice și private, cu scopul de a genera investiții noi substanțiale. Acesta va fi completat de programe de sprijinire a priorităților specifice din cadrul parteneriatului strategic și cuprinzător prin proiecte individuale și asistență tehnică puse în aplicare în cadrul Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/947 al Parlamentului European și al Consiliului (2).

(11)

Situația macrobugetară a Egiptului s-a confruntat cu provocări semnificative și s-a deteriorat substanțial în ultimele luni, pe măsură ce presiunile externe s-au intensificat, iar datoria publică a crescut și mai mult, în timp ce riscurile substanțiale de evoluție negativă la adresa perspectivelor economice au persistat. Repercusiunile războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și ale atacurilor teroriste ale Hamas împotriva Israelului au condus la ieșiri prelungite de capital și la încasări în valută străină mai scăzute, în special din cauza scăderii drastice a veniturilor din turism și a încasărilor din exploatarea canalului Suez. Această situație este deosebit de problematică pe fondul situației fiscale dificile a Egiptului, caracterizate de deficite bugetare constante și de ponderi ridicate și în creștere ale datoriei în PIB.

(12)

Egiptul a depus eforturi considerabile de reformă în timpul colaborării sale cu FMI în perioada 2016-2021. Reformele au inclus o devalorizare semnificativă a monedei, însoțită de reforme ale politicii monetare axate pe un interval țintă al inflației. Reforma subvențiilor pentru combustibili a fost însoțită de o consolidare semnificativă a unui sistem specific de transfer social. Gestionarea finanțelor publice a fost consolidată prin dezvoltarea unor strategii de gestionare a veniturilor și a datoriei pe termen mediu. Autoritățile egiptene au început, de asemenea, să îmbunătățească guvernanța întreprinderilor de stat.

(13)

După adoptarea, în decembrie 2022, a unui program de monitorizare al FMI, progresele în materie de reformă au fost mai puțin vizibile, deși Egiptul a pus în aplicare măsuri pentru a asigura condiții de concurență echitabile între întreprinderile publice și cele private prin intermediul dreptului intern de eliminare a privilegiilor fiscale ale întreprinderilor deținute de stat, însoțită totuși de excepții motivate de securitatea națională, și prin adoptarea unei politici în materie de proprietate de stat, care vizează reducerea prezenței statului în economie, care rămâne mare și continuă să fie o sursă de distorsiuni, în pofida progreselor recente limitate, și clarificarea logici implicării continue a statului în anumite sectoare strategice. Cu toate acestea, Egiptul nu și-a pus în aplicare angajamentul de a face moneda flexibilă în mod durabil în 2023, ceea ce a condus la coexistența unui curs de schimb oficial în mare măsură stabil și a unei substanțiale piețe valutare paralele cu un curs de schimb foarte depreciat și volatil. Această fragmentare a afectat puternic investițiile străine și activitatea economică internă.

(14)

Egiptul a reluat dialogul cu FMI la începutul anului 2024 și a ajuns la un acord la nivel tehnic la 6 martie 2024 cu privire la un program revizuit aferent mecanismului de finanțare extinsă, care s-a majorat până la 8 miliarde USD. Noul program a fost adoptat prin Decizia Consiliului director al FMI din 29 martie 2024 și urmărește să abordeze următoarele domenii: (i) flexibilitatea credibilă a cursului de schimb; (ii) înăsprirea durabilă a politicii monetare; (iii) consolidarea fiscală pentru a menține sustenabilitatea datoriei; (iv) un nou cadru pentru reducerea cheltuielilor cu infrastructura; (v) asigurarea unor niveluri adecvate de cheltuieli sociale pentru a proteja grupurile vulnerabile; și (vi) punerea în aplicare a politicii privind proprietatea statului și reformele în vederea asigurării unor condiții de concurență echitabile. Alături de semnarea acordului la nivel tehnic, Egiptul a pus în aplicare, de asemenea, un sistem de curs de schimb flexibil și a majorat rata de referință a dobânzii a băncii centrale cu 600 de puncte de bază, în conformitate cu prioritățile programului FMI.

(15)

Având în vedere înrăutățirea situației economice și a perspectivelor economice afectate de riscuri substanțiale de evoluție negativă legate de șocurile externe în curs, Egiptul a solicitat la 12 martie 2024 asistență macrofinanciară din partea Uniunii pentru a completa programul FMI.

(16)

Criza actuală din Egipt și din regiune a exacerbat nevoile de finanțare ale țării, cu un deficit global de finanțare substanțial în exercițiul financiar următor (iulie-iunie) 2024/2025, în special în a doua jumătate a anului 2024. Din acest motiv, este imperativ să se asigure că o primă contribuție semnificativă ar putea fi deja furnizată prin intermediul AMF până la sfârșitul lui 2024. Acest lucru pare imposibil dacă decizia a fost adoptată în conformitate cu articolul 212 din tratat în cadrul procedurii legislative ordinare, ținând seama de constrângerile impuse de încheierea iminentă a actualei legislaturi a Parlamentului European, împreună cu timpul necesar ulterior pentru a adopta integral AMF, inclusiv pentru a conveni asupra unui set de reforme de politică care să stea la baza asistenței. Prin urmare, este justificat să se utilizeze în mod excepțional articolul 213 din tratat, care prevede adoptarea deciziei de către Consiliu numai pentru această primă parte a pachetului AMF. Utilizarea articolului 213 din tratat va rămâne excepțională și nu constituie un precedent pentru nicio viitoare propunere de asistență macrofinanciară, care, în principiu, va continua să se bazeze pe articolul 212 din tratat.

(17)

Ținând cont de faptul că Egiptul este o țară care face obiectul politicii europene de vecinătate, ea trebuie să fie considerată eligibilă pentru a beneficia de asistență macrofinanciară din partea Uniunii.

(18)

Asistența macrofinanciară din partea Uniunii pentru Egipt ar trebui să fie un instrument financiar excepțional de sprijin necondiționat și fără o alocare specială pentru balanța de plăți, care vizează satisfacerea nevoilor imediate de finanțare externă ale Egiptului și ar trebui să stea la baza punerii în aplicare a unui program de politică care să conțină măsuri ferme imediate de ajustare și de reformă structurală, menite să îmbunătățească poziția balanței de plăți a Egiptului.

(19)

Având în vedere că încă există nevoi reziduale semnificative de finanțare externă în balanța de plăți a Egiptului, pe lângă nevoile acoperite de resursele furnizate de FMI și de alte instituții multilaterale, asistența macrofinanciară din partea Uniunii acordată Egiptului este considerată, în circumstanțele excepționale actuale, un răspuns adecvat la cererea de sprijin formulată de acesta în vederea stabilizării economice, împreună cu programul FMI. Pachetul de asistență macrofinanciară din partea Uniunii, inclusiv AFM în cuantum maxim de 1 miliard EUR în temeiul prezentei decizii, ar sprijini stabilizarea economică și agenda reformelor structurale din Egipt, completând resursele puse la dispoziție în cadrul acordului financiar cu FMI.

(20)

Asistența macrofinanciară din partea Uniunii ar trebui să aibă drept scop sprijinirea restabilirii unei situații de finanțare externă sustenabile pentru Egipt, sprijinind astfel dezvoltarea sa economică și socială.

(21)

Determinarea cuantumului asistenței macrofinanciare din partea Uniunii acordate Egiptului ar trebui să se bazeze pe o evaluare cantitativă completă a nevoilor de finanțare externă reziduale ale Egiptului și să țină cont de capacitatea țării de autofinanțare prin resurse proprii, în special de rezervele internaționale pe care le are la dispoziție. Asistența macrofinanciară din partea Uniunii acordată Egiptului ar trebui să facă parte dintr-un efort comun internațional care completează într-o manieră eficace programele și resursele furnizate de FMI și de Banca Mondială. La stabilirea cuantumului asistenței ar trebui să se ia în considerare, de asemenea, contribuțiile financiare preconizate din partea donatorilor multilaterali și necesitatea de a asigura o repartizare echitabilă a sarcinii între Uniune și alți donatori, precum și aplicarea anterioară a celorlalte instrumente de finanțare externă ale Uniunii în Egipt și valoarea adăugată a implicării Uniunii în general în Egipt.

(22)

Comisia ar trebui să asigure faptul că asistența macrofinanciară din partea Uniunii acordată Egiptului este în conformitate, din punct de vedere juridic și al conținutului, cu principiile esențiale și cu obiectivele diferitelor domenii de acțiune externă, cu măsurile luate în domeniile respective și cu alte politici pertinente ale Uniunii.

(23)

Asistența macrofinanciară din partea Uniunii ar trebui să sprijine politica externă a Uniunii față de Egipt. Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) ar trebui să lucreze în strânsă colaborare pe parcursul operațiunii de asistență macrofinanciară pentru a coordona și a asigura coerența acțiunilor de politică externă ale Uniunii.

(24)

Asistența macrofinanciară din partea Uniunii ar trebui să susțină angajamentul Egiptului de a promova valorile pe care le împărtășește cu Uniunea, printre care democrația, statul de drept, buna guvernanță, respectarea drepturilor omului, dezvoltarea durabilă și reducerea sărăciei, precum și angajamentul său față de principiile schimburilor comerciale deschise, echitabile și bazate pe norme.

(25)

O condiție prealabilă pentru acordarea asistenței macrofinanciare din partea Uniunii trebuie să fie aceea ca Egiptul să facă în continuare pași concreți și credibili în direcția respectării mecanismelor democratice eficace, printre care un sistem parlamentar pluripartit, și statul de drept, și să garanteze respectarea drepturilor omului. În plus, este necesar ca obiectivele specifice ale asistenței macrofinanciare din partea Uniunii să consolideze eficiența, transparența și responsabilitatea sistemelor de gestionare a finanțelor publice, precum și guvernanța și supravegherea sectorului financiar în Egipt și să promoveze reformele structurale care au ca scop sprijinirea creșterii economice sustenabile și favorabile incluziunii, crearea de locuri de muncă decente și consolidarea bugetară. Comisia și SEAE ar trebui să monitorizeze periodic îndeplinirea condițiilor prealabile respective și realizarea obiectivelor respective.

(26)

Pentru a se asigura că interesele financiare ale Uniunii în legătură cu asistența macrofinanciară din partea Uniunii sunt protejate în mod eficient, Egiptul ar trebui să adopte măsuri corespunzătoare privind prevenirea și combaterea fraudei, a corupției și a oricăror alte abateri legate de respectiva asistență. În plus, un acord de împrumut care urmează să fie încheiat între Comisie și autoritățile egiptene ar trebui să conțină dispoziții care să autorizeze Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) să efectueze investigații, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, în conformitate cu dispozițiile și procedurile prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (3) și în Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului (4), Comisia și Curtea de Conturi să efectueze audituri și Parchetul European să își exercite competențele în ceea ce privește furnizarea respectivei asistențe Egiptului, pe parcursul și după încheierea perioadei de disponibilitate a asistenței respective.

(27)

Punerea la dispoziția Egiptului a asistenței macrofinanciare din partea Uniunii nu aduce atingere competențelor Parlamentului European și ale Consiliului în calitate de autoritate bugetară.

(28)

Cuantumurile asistenței macrofinanciare din partea Uniunii acordate Egiptului sub formă de împrumuturi ar trebui să corespundă creditelor bugetare prevăzute în cadrul financiar multianual.

(29)

Asistența macrofinanciară acordată Egiptului de către Uniune ar trebui să fie gestionată de către Comisie. Pentru a garanta faptul că Parlamentul European și Consiliul pot să urmărească punerea în aplicare a prezentei decizii, Comisia ar trebui să le informeze periodic cu privire la evoluțiile legate de asistența respectivă și să le furnizeze documentele relevante.

(30)

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentei decizii, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (5).

(31)

Asistența macrofinanciară acordată Egiptului de către Uniune ar trebui să facă obiectul unor condiții de politică economică, care urmează a fi prevăzute într-un memorandum de înțelegere. Pentru a se asigura condiții de punere în aplicare uniforme și din motive de eficiență, Comisia ar trebui să fie împuternicită să negocieze astfel de condiții cu autoritățile din Egipt, sub supravegherea comitetului reprezentanților statelor membre, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011. În temeiul regulamentului respectiv, procedura de consultare ar trebui să se aplice, ca regulă generală, tuturor cazurilor care nu sunt prevăzute în regulamentul respectiv. Având în vedere impactul potențial semnificativ al asistenței de peste 90 de milioane EUR, este oportun ca pentru operațiunile care depășesc acest prag să se aplice procedura de examinare, astfel cum este prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 182/2011. Luând în considerare cuantumul asistenței macrofinanciare acordate Egiptului de către Uniune pentru adoptarea memorandumului de înțelegere și pentru orice reducere, suspendare sau anulare a asistenței respective ar trebui să de aplice procedura de examinare,