RECOMANDAREA (UE) 2024/1042 A COMISIEI

din 23 februarie 2024

privind proiectul de plan național integrat actualizat privind energia și clima al Belgiei pentru perioada 2021-2030

(Numai textele în limbile franceză și neerlandeză sunt autentice)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 292,

Având în vedere Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (1), în special articolul 9 alineatul (2) și articolul 14 alineatul (6),

întrucât:

(1)

La 30 noiembrie 2023, Belgia și-a prezentat proiectul de plan național integrat actualizat privind energia și clima (PNEC). Din cauza faptului că Belgia a transmis cu întârziere proiectul de plan național actualizat privind energia și clima, Comisia Europeană nu a fost în măsură să adopte prezenta recomandare cu șase luni înainte de termenul pentru prezentarea planurilor naționale finale actualizate privind energia și clima, astfel cum se prevede la articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/1999.

(2)

Articolul 3 și anexa I la Regulamentul (UE) 2018/1999 („Regulamentul privind guvernanța”) stabilesc elementele care trebuie incluse în planurile naționale integrate actualizate privind energia și clima. În decembrie 2022, Comisia a adoptat Orientări adresate statelor membre cu privire la procesul și domeniul de aplicare pentru elaborarea proiectelor și a planurilor naționale actualizate finale privind energia și clima (2). Orientările au identificat bune practici și au evidențiat implicațiile recentelor evoluții politice, juridice și geopolitice ale politicilor privind energia și clima.

(3)

Ținând cont de legăturile cu planul REPowerEU (3) și ca parte a ciclurilor semestrului european din 2022 și 2023, Comisia a pus accentul în mod deosebit pe nevoile statelor membre în materie de reforme și investiții în domeniul energiei și climei pentru a consolida securitatea energetică și accesibilitatea prețurilor prin accelerarea tranziției verzi și echitabile. Acest lucru se reflectă în rapoartele de țară pentru Belgia pe 2022 și 2023 (4), precum și în recomandările Consiliului către Belgia (5). Statele membre ar trebui să țină seama de cele mai recente recomandări specifice fiecărei țări în planurile lor naționale integrate finale actualizate privind energia și clima.

(4)

Recomandările Comisiei cu privire la îndeplinirea obiectivelor naționale prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului (6) (Regulamentul privind partajarea eforturilor – ESR) se bazează pe scenariul probabil în care statele membre și-ar îndeplini obiectivele pentru 2030, ținând seama de normele privind utilizarea mecanismelor de flexibilitate prevăzute în ESR.

(5)

Recomandările Comisiei privind captarea, utilizarea și stocarea dioxidului de carbon au scopul de a oferi o imagine de ansamblu asupra implementării preconizate a acestor tehnologii la nivel național, inclusiv informații cu privire la volumele anuale de CO2 care se preconizează că vor fi captate până în 2030, defalcate pe surse de CO2 captat din instalațiile care intră sub incidența Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (7) sau din alte surse, cum ar fi sursele biogene sau captarea directă din aer, informații privind infrastructura planificată de transport al CO2, precum și informații privind capacitatea internă potențială de stocare a CO2 și volumele injectate de CO2 planificate să fie disponibile în 2030.

(6)

Recomandările Comisiei privind performanța în temeiul Regulamentului (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului (8) (Regulamentul privind exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultura – „Regulamentul LULUCF”) abordează îndeplinirea de către statul membru a angajamentului său privind bilanțul neutru sau pozitiv pentru perioada 2021-2025 (perioada 1) și a obiectivului său național pentru perioada 2026-2030 (perioada 2), ținând seama de normele care reglementează utilizarea mecanismelor de flexibilitate, astfel cum sunt prevăzute în regulamentul respectiv. Recomandările Comisiei țin seama, de asemenea, de faptul că, în perioada 1, orice depășire a emisiilor în temeiul Regulamentului LULUCF va fi transferată automat către ESR.

(7)

Pentru ca adaptarea la schimbările climatice să sprijine în mod corespunzător realizarea obiectivelor în materie de energie și de atenuare a schimbărilor climatice, este esențial să se identifice potențialele pericole legate de schimbările climatice și să se analizeze vulnerabilitățile și riscurile climatice care pot afecta zonele, populațiile și sectoarele relevante. Recomandările Comisiei privind adaptarea la schimbările climatice iau în considerare măsura în care Belgia a integrat în PNEC actualizat obiective în materie de adaptare care țin seama de riscurile climatice care ar putea împiedica Belgia să îndeplinească obiectivele și țintele uniunii energetice. Dacă nu sunt planificate și puse în aplicare politici și măsuri specifice de adaptare, există pericolul ca obiectivele legate de dimensiunile uniunii energetice să nu fie realizate. Gospodărirea apelor în condiții climatice în schimbare necesită o atenție deosebită din cauza riscurilor de întrerupere a alimentării cu energie electrică, deoarece inundațiile, căldura și seceta au un impact asupra producției de energie.

(8)

Recomandările Comisiei privind obiectivul Belgiei în materie de energie din surse regenerabile se bazează pe formula prevăzută în anexa II la Regulamentul (UE) 2018/1999, care se bazează, la rândul său, pe criterii obiective, și pe principalele politici și măsuri care lipsesc din proiectul actualizat al Belgiei, astfel încât să se asigure realizarea în timp util și în mod eficient din punctul de vedere al costurilor a contribuției naționale a Belgiei la obiectivul obligatoriu al Uniunii privind energia din surse regenerabile de cel puțin 42,5 % în 2030, cu posibilitatea atingerii unei ponderi de 45 % prin eforturi colective în temeiul Directivei (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului (9) privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2023/2413 a Parlamentului European și a Consiliului (10). Recomandările Comisiei se bazează, de asemenea, pe contribuția Belgiei la obiectivele specifice prevăzute la articolele 15a, 22a, 24, 23 și 25 din directiva menționată și pe politicile și măsurile conexe de transpunere și punere în aplicare rapidă a acesteia. Recomandările reflectă importanța elaborării unei planificări cuprinzătoare pe termen lung pentru utilizarea surselor de energie regenerabile, în special a energiei eoliene, în vederea îmbunătățirii vizibilității industriei prelucrătoare europene și a operatorilor de rețea, în conformitate cu pachetul european privind energia eoliană (11).

(9)

Recomandările Comisiei privind contribuția națională la eficiența energetică se bazează pe articolul 4 din Directiva (UE) 2023/1791 a Parlamentului European și a Consiliului (12) privind eficiența energetică și pe formula din anexa I la directiva respectivă, precum și pe politicile și măsurile conexe de punere în aplicare a acesteia.

(10)

Recomandările Comisiei acordă o atenție deosebită țintelor, obiectivelor și contribuțiilor, precum și politicilor și măsurilor conexe de îndeplinire a planului REPowerEU, în vederea eliminării rapide a dependenței de combustibilii fosili din Rusia. Acestea țin seama de lecțiile învățate din punerea în aplicare a pachetului de măsuri „Să economisim gaz pentru siguranță la iarnă” (13). Recomandările reflectă imperativul de a spori reziliența sistemului energetic, având în vedere obligațiile care decurg din Regulamentul (UE) 2019/941 privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice (14) și din Regulamentul (UE) 2017/1938 al Parlamentului European și al Consiliului (15) privind siguranța furnizării de gaze, în conformitate cu Recomandarea Comisiei privind stocarea energiei (16).

(11)

Recomandările Comisiei țin seama de necesitatea de a accelera integrarea pieței interne a energiei, astfel încât să se consolideze rolul flexibilității și să se asigure capacitarea și protejarea consumatorilor. Recomandarea Comisiei ia în considerare, de asemenea, importanța estimării numărului de gospodării afectate de sărăcia energetică, în conformitate cu cerințele articolului 3 din Regulamentul (UE) 2018/1999 și cu Recomandarea (UE) 2023/2407 a Comisiei (17).

(12)

Recomandările Comisiei reflectă importanța asigurării unor investiții suficiente în cercetarea și inovarea în domeniul energiei curate pentru a stimula dezvoltarea și capacitățile de producție în acest domeniu, inclusiv a unor politici și măsuri adecvate pentru industriile energointensive și pentru alte domenii de activitate, precum și necesitatea perfecționării forței de muncă pentru o industrie „zero net”, în vederea consolidării unei economii puternice, competitive și curate în cadrul Uniunii.

(13)	Recomandările Comisiei se bazează pe angajamentele asumate în cadrul Acordului de la Paris de a reduce treptat utilizarea combustibililor fosili, precum și pe importanța eliminării treptate a subvențiilor pentru combustibilii fosili.

(14)

Recomandarea Comisiei privind nevoile de investiții reflectă evaluarea pe care a efectuat-o cu privire la măsura în care proiectul de plan actualizat oferă o imagine de ansamblu asupra investițiilor necesare pentru atingerea obiectivelor, a țintelor și a contribuțiilor legate de toate dimensiunile uniunii energetice, indică sursele de finanțare, făcând distincție între sursele private și cele publice, prezintă investiții coerente cu Planul de redresare și reziliență al Belgiei, cu planurile teritoriale pentru o tranziție justă ale Belgiei și cu recomandările specifice adresate țării în 2022 și 2023 în cadrul semestrului european și include o evaluare macroeconomică solidă a politicilor și a măsurilor planificate. PNEC ar trebui să asigure transparența și previzibilitatea politicilor și măsurilor naționale, pentru a sprijini siguranța investițiilor.

(15)

Recomandările Comisiei reflectă importanța crucială a unei ample consultări regionale și a asigurării unei consultări timpurii și incluzive cu privire la plan, inclusiv a participării efective a publicului în condiții care să garanteze suficiente informații și suficient timp, în conformitate cu Convenția de la Aarhus (18).

(16)

Recomandările Comisiei privind tranziția justă reflectă evaluarea măsurii în care planul Belgiei identifică suficient de detaliat impactul pe care tranziția climatică și energetică îl poate avea la nivel social, asupra ocupării forței de muncă și asupra competențelor și prezintă politici și măsuri de însoțire adecvate pentru promovarea unei tranziții juste, contribuind în același timp la promovarea deopotrivă a drepturilor omului și a egalității de gen.

(17)	Recomandările adresate de Comisie Belgiei se bazează pe evaluarea proiectului de PNEC actualizat (19), care este publicată împreună cu prezenta recomandare.

(18)	Belgia ar trebui să țină seama în mod corespunzător de prezentele recomandări la elaborarea PNEC integrat și actualizat final, care trebuie să fie prezentat până la 30 iunie 2024,

RECOMANDĂ BELGIEI SĂ IA MĂSURI PRIN CARE:

Să stabilească politici și măsuri suplimentare, eficiente din punctul de vedere al costurilor, inclusiv în sectorul transporturilor și al construcțiilor, pentru a reduce decalajul preconizat de 4,4 puncte procentuale în vederea îndeplinirii obiectivului național privind gazele cu efect de seră prevăzut în ESR, și anume reducerea acestor emisii cu 47 % în 2030 comparativ cu nivelurile din 2005. Să pună la dispoziție previziuni actualizate care să indice modul în care politicile existente și planificate vor duce la îndeplinirea obiectivului și, dacă este necesar, să precizeze modul în care vor fi utilizate mecanismele de flexibilitate disponibile în temeiul ESR pentru a asigura conformitatea. Să completeze informațiile privind politicile și măsurile, precizând în mod clar domeniul de aplicare, calendarul și, dacă este posibil, impactul preconizat al acestora asupra reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, inclusiv măsurile din cadrul programelor de finanțare ale Uniunii, cum ar fi politica agricolă comună.

2.	Să identifice sursele de emisii de CO2 care se preconizează că vor fi captate.

Să furnizeze detalii suplimentare cu privire la măsurile planificate, inclusiv să cuantifice impactul preconizat al acestora în ceea ce privește absorbțiile sau emisiile din sectorul LULUCF. Să furnizeze informații clare cu privire la modul în care fondurile publice (atât fondurile Uniunii, inclusiv din cadrul politicii agricole comune, cât și ajutoarele de stat) și finanțarea privată prin intermediul sistemelor de agricultură a carbonului sunt utilizate în mod consecvent și eficace pentru îndeplinirea obiectivului național privind absorbțiile nete. Să furnizeze informații cu privire la stadiul și progresele care trebuie realizate pentru a se asigura îmbunătățiri ale seturilor de date utilizate pentru monitorizare, raportare și verificare, astfel încât acestea să ajungă la niveluri de complexitate metodologică mai ridicate și să fie mai explicite din punct de vedere geografic, în conformitate cu partea 3 din anexa V la Regulamentul (UE) 2018/1999.

Să furnizeze analize suplimentare cu privire la vulnerabilitățile și riscurile climatice relevante în ceea ce privește realizarea obiectivelor, a țintelor și a contribuțiilor naționale, precum și a politicilor și a măsurilor care vizează diferitele dimensiuni ale uniunii energetice. Să identifice și să cuantifice mai bine, dacă este posibil, legătura politicilor și a măsurilor de adaptare cu obiectivele și politicile specifice uniunii energetice pe care ar trebui să le sprijine. Să stabilească politici și măsuri de adaptare suplimentare suficient de detaliate care să sprijine îndeplinirea obiectivelor, a țintelor și a contribuțiilor naționale în cadrul uniunii energetice, inclusiv măsuri de garantare a capacității de producție de energie electrică și a economiilor de energie în gospodării.

Să sporească în mod semnificativ nivelul de ambiție în ceea ce privește ponderea surselor regenerabile de energie, ajungând astfel la cel puțin 33 %, ca o contribuție la obiectivul obligatoriu al Uniunii privind energia din surse regenerabile pentru 2030 prevăzut la articolul 3 alineatul (1) din Directiva (UE) 2018/2001, astfel cum a fost modificată în conformitate cu formula din anexa II la Regulamentul (UE) 2018/1999. Să includă o traiectorie orientativă care să ajungă la punctele de referință pentru 2025 și 2027 menționate la articolul 4 litera (a) punctul 2 din Regulamentul (UE) 2018/1999.

Să transmită traiectorii estimate și un plan pe termen lung privind implementarea tehnologiilor din domeniul energiei din surse regenerabile pentru următorii 10 ani, cu o perspectivă pentru 2040. Să includă un obiectiv orientativ pentru tehnologiile inovatoare în domeniul energiei din surse regenerabile până în 2030, în conformitate cu Directiva (UE) 2018/2001, astfel cum a fost modificată. Să includă obiective specifice pentru a contribui la obiectivele secundare orientative în domeniul clădirilor și al industriei pentru 2030 și la obiectivul secundar obligatoriu privind combustibilii de origine nebiologică din surse regenerabile (renewable fuels of non-biological origin – RFNBO) în industrie pentru 2030, în conformitate cu Directiva (UE) 2018/2001, astfel cum a fost modificată. Să sporească obiectivele obligatorii pentru sursele regenerabile de energie în sectorul încălzirii și răcirii atât pentru perioada 2021-2025, cât și pentru perioada 2026-2030 și să includă un obiectiv orientativ pentru realizarea obiectivelor suplimentare prevăzute în anexa IA la Directiva (UE) 2018/2001, astfel cum a fost modificată, și un obiectiv orientativ pentru încălzire și răcire aferent perioadei 2021-2030. Să includă un obiectiv secundar pentru biocombustibilii avansați și combustibilii de origine nebiologică din surse regenerabile (RFNBO) în sectorul transporturilor, asigurând respectarea nivelului minim de RFNBO în 2030.

Să dezvolte în continuare politici și măsuri detaliate și cuantificate într-un mod care să permită realizarea la timp și eficientă din punctul de vedere al costurilor a contribuției naționale a Belgiei la obiectivul obligatoriu al UE privind ponderea energiei din surse regenerabile, de 42,5 % în 2030, cu posibilitatea atingerii unei ponderi de 45 % prin eforturi colective. Să descrie, în special, pentru care tehnologii din domeniul energiei din surse regenerabile, altele decât energia eoliană, Belgia intenționează să accelereze procesul de autorizare și să desemneze „zone pretabile accelerării proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile”, cu proceduri mai rapide și mai simple. Să descrie modul în care intenționează să accelereze utilizarea surselor regenerabile de energie prin încheierea de contracte de achiziție de energie electrică din surse regenerabile sau prin măsuri ce utilizează garanții de origine. Să furnizeze informații cu privire la modul în care intenționează să accelereze utilizarea surselor regenerabile de energie și eliminarea treptată a combustibililor fosili în sectorul încălzirii și răcirii, precum și în sectorul încălzirii și răcirii centralizate, în conformitate cu Directiva (UE) 2018/2001, astfel cum a fost modificată. Să includă măsuri detaliate suplimentare cu privire la un cadru favorabil pentru sporirea integrării între rețelele de energie electrică și cele de încălzire și răcire. Să descrie modul în care va fi concepută obligația impusă furnizorilor de combustibili din sectorul transporturilor, să includă măsuri comparabile de promovare a hidrogenului în industrie și să pregătească UE pentru comerțul cu hidrogen din surse regenerabile.

Să furnizeze traiectoriile estimate pentru oferta de biomasă, defalcată pe materii prime și pe proveniență, făcând distincție între producția internă și import. Să includă o evaluare a aprovizionării interne cu biomasă forestieră în scopuri energetice în perioada 2021-2030, în conformitate cu criteriile de durabilitate consolidate prevăzute la articolul 29 din Directiva (UE) 2018/2001, astfel cum a fost modificată. Să includă o evaluare a compatibilității utilizării preconizate a biomasei forestiere pentru producția de energie cu obligațiile care îi revin Belgiei în temeiul Regulamentului LULUCF revizuit, în special pentru perioada 2026-2030, împreună cu măsurile și politicile naționale de asigurare a acestei compatibilități. Să includă informații suplimentare cu privire la obiectivele concrete de promovare a producției durabile de biometan, având în vedere potențialul și producția Belgiei în materie de biogaz/biometan durabil, profilul consumului de gaze naturale și infrastructura existentă.

Să furnizeze, pe cât posibil, un calendar preconizat al măsurilor care vor permite adoptarea politicilor și a măsurilor legislative și nelegislative ce vizează transpunerea și punerea în aplicare a dispozițiilor Directivei (UE) 2018/2001, astfel cum a fost modificată, în special pentru măsurile menționate la punctele anterioare.

10.

Să includă o contribuție națională în materie de eficiență energetică la nivelul consumului final de energie în vederea îndeplinirii obiectivului obligatoriu al Uniunii privind consumul final de energie pentru 2030, în conformitate cu articolul 4 din Directiva (UE) 2023/1791 și cu anexa I la aceasta, sau egală cu contribuția națională orientativă corectată pe care Comisia o va transmite fiecărui stat membru până la 1 martie 2024 în temeiul articolului 4 alineatul (5) din directiva respectivă. Să includă o contribuție națională în materie de eficiență energetică la nivelul consumului de energie primară în vederea îndeplinirii obiectivului indicativ al UE privind consumul de energie primară, în conformitate cu articolul 4 din Directiva (UE) 2023/1791 și cu anexa I la aceasta. Să precizeze nivelul de reducere a consumului de energie care trebuie atins de toate organismele publice, defalcat pe sectoare, și suprafața totală a clădirilor încălzite și/sau răcite deținute de organismele publice care urmează să fie renovate anual sau economiile de energie anuale corespunzătoare care trebuie realizate.

11.

Să stabilească politici și măsuri complete pentru realizarea contribuțiilor naționale privind eficiența energetică și, în special, modul în care va fi pus în aplicare principiul „eficiența energetică înainte de toate”. Să cuantifice în continuare economiile de energie preconizate ale măsurilor planificate pentru atingerea obiectivelor de eficiență energetică pentru 2030. Să specifice programe solide de finanțare în domeniul eficienței energetice și scheme de sprijin financiar capabile să mobilizeze investiții private și cofinanțare suplimentară.

12.

Să includă un nivel actualizat de ambiție în vederea asigurării unui parc imobiliar național foarte eficient din punct de vedere energetic și decarbonizat și a transformării clădirilor existente în clădiri cu emisii zero până în 2050, precizând inclusiv jaloanele intermediare pentru 2030 și 2040, precum și o comparație cu cea mai recentă strategie de renovare pe termen lung. Să sprijine obiectivele de decarbonizare a clădirilor prin furnizarea de informații suplimentare privind politicile și măsurile, inclusiv costurile și impactul preconizat al acestora asupra economiilor de energie, pentru punerea în aplicare a unei strategii coerente de renovare pe termen lung.

13.

Să explice mai în detaliu măsurile avute în vedere pentru a continua diversificarea aprovizionării sale cu gaze și pentru a încuraja în continuare reducerea cererii de gaze până în 2030, în special având în vedere creșterea preconizată a ponderii gazelor naturale în mixul energetic național pe termen mediu. Să consolideze reziliența sistemului energetic, în special prin clarificarea obiectivului și a măsurilor avute în vedere pentru implementarea soluțiilor de stocare a energiei electrice. Să evalueze caracterul adecvat al infrastructurii petroliere belgiene (rafinării, stocuri de petrol, porturi, conducte) în lumina scăderii preconizate a cererii de petrol și a trecerii la soluții alternative cu emisii mai scăzute de dioxid de carbon. Să precizeze măsurile adecvate pentru diversificarea și aprovizionarea pe termen lung cu materiale nucleare, combustibil, piese de schimb și servicii nucleare, precum și privind gestionarea pe termen lung a deșeurilor nucleare. Să furnizeze mai multe detalii privind activitățile de cercetare în curs legate de reactoarele modulare mici (SMR).

14.

Să prezinte obiective și ținte clare în ceea ce privește consumul dispecerizabil pentru a îmbunătăți flexibilitatea sistemului energetic, în lumina unei evaluări a nevoilor în materie de flexibilitate. Să descrie cum intenționează să faciliteze integrarea sistemului energetic în contextul articolului 20a din Directiva (UE) 2018/2001, astfel cum a fost modificată.

15.

Să dezvolte în continuare abordarea în materie de combatere a sărăciei energetice, indicând un obiectiv specific măsurabil de reducere, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2018/1999 și ținând seama de Recomandarea (UE) 2023/2407. Să furnizeze detalii suplimentare cu privire la măsurile existente și potențiale de combatere a sărăciei energetice, precum și cu privire la resursele financiare alocate în acest scop atât din perspectiva politicii sociale (accesibilitatea din punctul de vedere al costurilor), cât și a măsurilor structurale în domeniul energiei.

16.

Să clarifice în continuare obiectivele naționale în materie de cercetare, inovare și competitivitate pentru implementarea tehnologiilor curate, stabilind traiectoria pentru 2030 și 2050 în vederea sprijinirii decarbonizării industriei și a promovării tranziției întreprinderilor către o economie circulară „zero net”. Să prezinte politici și măsuri de promovare a dezvoltării de proiecte „zero net”, inclusiv a celor relevante pentru industriile mari consumatoare de energie. Să descrie un cadru de reglementare previzibil și simplificat pentru procedurile de autorizare și modul în care va fi simplificat accesul la finanțarea națională acolo unde este necesar. Să prezinte politici și măsuri detaliate privind digitalizarea sistemului energetic, dezvoltarea competențelor legate de energia curată și facilitarea comerțului deschis pentru lanțuri de aprovizionare cu componente și echipamente esențiale „zero net” reziliente și durabile.

17.

Să precizeze reformele și măsurile de mobilizare a investițiilor private necesare pentru atingerea obiectivelor în materie de energie și climă. Să îmbunătățească și să extindă analiza nevoilor de investiții pentru a include o imagine de ansamblu cuprinzătoare și coerentă a nevoilor de investiții publice și private la nivel agregat și pe sectoare. Să completeze abordarea de la vârf la bază la nivelul întregii economii cu o evaluare de la bază la vârf, specifică fiecărui proiect. Să includă o defalcare a nevoilor totale de investiții, prezentând informații suplimentare privind sursele de finanțare federale, regionale și ale Uniunii, precum și sursele de finanțare private care urmează să fie mobilizate. Să adauge o scurtă descriere a tipului de scheme de sprijin financiar alese pentru punerea în aplicare a politicilor și a măsurilor finanțate din bugetul public, precum și a utilizării instrumentelor financiare mixte care se bazează pe granturi, împrumuturi, asistență tehnică și garanții publice, precizând inclusiv rolul băncilor naționale de promovare în cadrul schemelor respective și/sau modul în care este mobilizată finanțarea privată. Să ia în considerare ca sursă de finanțare generarea de transferuri către alte state membre într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor, astfel cum se prevede în ESR. Să furnizeze o evaluare solidă a impactului macroeconomic al politicilor și al măsurilor planificate.

18.	Să prezinte modul în care politicile și măsurile incluse în proiectul de PNEC actualizat sunt în concordanță cu Planul național de redresare și reziliență al Belgiei.

19.	Să explice în detaliu modul în care intenționează să elimine treptat subvențiile pentru combustibilii fosili și să indice termenul până la care acestea ar urma să fie eliminate.

20.	Să ofere detalii suplimentare cu privire la baza analitică prin furnizarea de previziuni în cadrul politicilor și al măsurilor planificate referitoare la modul în care va evolua sistemul energetic, cu o perspectivă pentru 2040.

21.

Să furnizeze informații mai detaliate cu privire la consecințele pe care tranziția climatică și energetică le implică la nivel social, asupra ocupării forței de muncă și asupra competențelor sau cu privire la orice alte efecte distributive, precum și cu privire la obiectivele, politicile și măsurile planificate pentru sprijinirea unei tranziții juste. Să precizeze forma de sprijin, impactul inițiativelor, grupurile vizate și resursele dedicate, ținând seama de Recomandarea Consiliului privind asigurarea unei tranziții echitabile către neutralitatea climatică (20). Să includă, pe cât posibil, mai multe elemente care să ofere o bază analitică adecvată pentru elaborarea viitorului plan social pentru climă, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2023/955 al Parlamentului European și al Consiliului (21), furnizând inclusiv indicații cu privire la modul de evaluare a provocărilor și a impactului social asupra persoanelor celor mai vulnerabile al schemei de comercializare a certificatelor de emisii pentru arderea combustibililor în sectorul clădirilor, al transportului rutier și în alte sectoare, și care să permită identificarea potențialilor beneficiari și a unui cadru de politică relevant. Să explice modul în care cadrul de politică identificat în PNEC va contribui la pregătirea planului social pentru climă al Belgiei și modul în care va fi asigurată coerența dintre cele două planuri.

22.

Să ofere o imagine de ansamblu mai clară și mai detaliată asupra modului în care procesul de consultare a permis o participare a tuturor autorităților relevante, a cetățenilor și a părților interesate, inclusiv a partenerilor sociali și a comunităților de energie, la elaborarea atât a proiectului de plan actualizat, cât și a planului final actualizat, inclusiv informații privind calendarul și durata diferitelor consultări. Să transmită o sinteză detaliată a opiniilor exprimate de diferiții actori în timpul consultărilor și o sinteză a modului în care acestea au fost luate în considerare.

23.

Să extindă cooperarea regională deja bună cu țările învecinate, în special prin descrierea modului în care Belgia intenționează să stabilească un cadru de cooperare cu alte state membre până în 2025, în conformitate cu articolul 9 din Directiva (UE) 2023/2413. Să își continue eforturile în vederea semnării celor cinci acorduri de solidaritate necesare pentru securitatea aprovizionării cu gaze (cu Irlanda, Franța, Luxemburg, Germania și Țările de Jos).

Adoptată la Bruxelles, 23 februarie 2024.

Pentru Comisie

Kadri SIMSON

Membră a Comisiei

(1) JO L 328, 21.12.2018, p. 1.

(2) 2022/C 495/02.

(3) COM(2022) 230 final.

(4) SWD(2022) 602 final, SWD(2023) 601 final.

(5) COM(2022) 602 Recomandare de recomandare a Consiliului; COM(2023) 601 final, Recomandare de recomandare a Consiliului.

(6) Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 (JO L 156, 19.6.2018, p. 26), modificat prin Regulamentul (UE) 2023/857 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 aprilie 2023 de modificare a Regulamentului (UE) 2018/842 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris și a Regulamentului (UE) 2018/1999 (JO L 111, 26.4.2023, p. 1).

(7) Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32).

(8) Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 și a Deciziei nr. 529/2013/UE (JO L 156, 19.6.2018, p. 1), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2023/839 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 aprilie 2023 de modificare a Regulamentului (UE) 2018/841 în ceea ce privește domeniul de aplicare, simplificarea normelor de raportare și conformitate și stabilirea obiectivelor statelor membre pentru 2030 și a Regulamentului (UE) 2018/1999 în ceea ce privește îmbunătățirea monitorizării, a raportării, a urmăririi progreselor și a revizuirii (JO L 107, 21.4.2023, p. 1).

(9) Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82).

(10) Directiva (UE) 2023/2413 a Parlamentului European și a Consiliului din 18 octombrie 2023 de modificare a Directivei (UE) 2018/2001, a Regulamentului (UE) 2018/1999 și a Directivei 98/70/CE în ceea ce privește promovarea energiei din surse regenerabile și de abrogare a Directivei (UE) 2015/652 a Consiliului (JO L, 2023/2413, 31.10.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2023/2413/oj).

(11) Comunicarea privind Planul de acțiune european pentru energia eoliană [COM(2023) 669 final, 24.10.2023] și Comunicarea privind Realizarea ambițiilor UE pentru energia din surse regenerabile offshore [COM(2023) 668 final].

(12) Directiva (UE) 2023/1791 a Parlamentului European și a Consiliului din 13 septembrie 2023 privind eficiența energetică și de modificare a Regulamentului (UE) 2023/955 (JO L 231, 20.9.2023, p. 1).

(13) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European, „Să economisim gaz pentru siguranță la iarnă” [COM(2022) 360 final].

(14) Regulamentul (UE) 2019/941 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iunie 2019 privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice și de abrogare a Directivei 2005/89/CE (JO L 158, 14.6.2019, p. 1).

(15) Regulamentul (UE) 2017/1938 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2017 privind măsurile de garantare a siguranței furnizării de gaze și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 994/2010 (JO L 280, 28.10.2017, p. 1).

(16) Recomandarea Comisiei din 14 martie 2023 privind stocarea energiei – sprijinirea unui sistem energetic decarbonizat și sigur al UE (JO C 103, 20.3.2023, p. 1).

(17) Recomandarea (UE) 2023/2407 a Comisiei din 20 octombrie 2023 privind sărăcia energetică (JO L 2023/2407, 23.10.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/reco/2023/2407/oj).

(18) Convenția din 25 iunie 1998 privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu („Convenția de la Aarhus”).

(19) SWD(2024) 44.

(20) Recomandarea Consiliului din 16 iunie 2022 privind asigurarea unei tranziții echitabile către neutralitatea climatică (JO C 243, 27.6.2022, p. 35).

(21) Regulamentul (UE) 2023/955 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 mai 2023 de instituire a Fondului social pentru climă și de modificare a Regulamentului (UE) 2021/1060 (JO L 130, 16.5.2023, p. 1).