(1)   Până la data de 31 ianuarie a fiecărui an, statele membre stabilesc planurile anuale de pescuit și de gestionare a capacității pentru tonul tropical.

(2)   Statele membre se asigură că gestionarea capacității totale a flotei lor de nave de pescuit cu paragate și cu plase pungă se realizează în conformitate cu planurile anuale de pescuit și de gestionare a capacității menționate la alineatul (1), în special pentru a limita capturile de ton tropical, în conformitate cu limitele de capturi stabilite în temeiul dreptului Uniunii.

(3)   Statele membre nu își măresc numărul de nave auxiliare față de numărul înregistrat în iunie 2023.

(4)   Statele membre raportează Comisiei datele la care și-au atins limitele de capturi pentru speciile de ton tropical. Comisia trimite de îndată respectivele informații Secretariatului ICCAT.

(5)   Pentru navele de pescuit cu plase pungă ale Uniunii și pentru navele cu paragate de mari dimensiuni (lungime totală de cel puțin 20 de metri), statele membre raportează lunar Comisiei capturile de ton tropical, crescând frecvența de raportare la o dată pe săptămână în cazul în care capturile lor ating 80 % din limitele de capturi corespunzătoare.

(6)   Din trei în trei luni, statele membre raportează Comisiei informații despre cantitatea de ton tropical, pe specii, capturat de nave aflate sub pavilionul lor, în termen de 15 zile calendaristice de la încheierea perioadei în care s-au realizat capturile, și anume până la datele de 15 aprilie, 15 iulie și 15 octombrie ale fiecărui an și până la data de 15 ianuarie a anului următor, cu excepția cazului în care aceste informații sunt trimise lunar Comisiei. Informațiile respective, indiferent dacă sunt trimise din trei în trei luni sau lunar, se trimit folosind formatul de raportare a datelor agregate privind capturile. Comisia trimite aceste informații Secretariatului ICCAT până la data de 30 aprilie, 30 iulie și 30 octombrie a fiecărui an și până la data de 30 ianuarie a anului următor.”

(1)   Navele de pescuit cu plase-pungă ale Uniunii care sunt autorizate să pescuiască ton tropical rețin la bord, debarcă sau transbordează în port întreaga cantitate de ton tropical capturat.

(2)   Tonul tropical capturat de o navă de pescuit cu plase-pungă a Uniunii nu se aruncă înapoi în mare în timpul lansării după strângerea în întregime a năvodului și după retragerea a mai mult de jumătate din năvod. În cazul unei probleme tehnice legate de procedura de închidere sau de retragere a năvodului, care face imposibilă aplicarea interdicției respective, comandanții sau membrii echipajului, în numele acestora, depun toate eforturile pentru a elibera în mare cât mai curând posibil exemplarele de ton capturate.

(3)   Prin derogare de la alineatul (1), tonul tropical poate fi aruncat înapoi în mare în următoarele cazuri:

(4)   Comandanții navelor de pescuit raportează statelor membre de pavilion ale navelor toate capturile aruncate înapoi în mare. Statele membre transmit Comisiei rapoartele privind capturile aruncate înapoi în mare, în cadrul datelor de la sarcinile I și II.”

(1)   Orice parte neutilizată sau care depășește cota sau limita de capturi anuale a unui stat membru pentru tonul obez se poate adăuga la cota sau limita de captură relevantă sau se poate deduce din aceasta, după caz, pe parcursul anului de ajustare sau înaintea acestuia, în conformitate cu recomandările ICCAT în vigoare pentru tonul obez.

(2)   Cantitatea maximă de capturi de ton obez care nu au atins cota stabilită pe care un stat membru o poate reporta în oricare an nu depășește cantitatea admisă stabilită de ICCAT pentru anul respectiv.”

(1)   Statele membre se asigură că navele aflate sub pavilionul lor nu utilizează DCP plutitoare pentru o perioadă de 15 zile înainte de perioadele de interdicție a pescuitului stabilite în temeiul dreptului Uniunii.

(2)   Statele membre se asigură că navele aflate sub pavilionul lor și care sunt autorizate să pescuiască ton tropical stabilesc un nivel minim al acoperirii de către observatori, după cum urmează:

Statele membre raportează Secretariatului ICCAT și Comitetului permanent pentru cercetare și statistică al ICCAT informațiile colectate de observatori sau de sistemul electronic de monitorizare aprobat din anul precedent până la data de 30 aprilie, ținând seama de cerințele în materie de confidențialitate prevăzute la articolul 72.”

(1)   Statele membre eliberează autorizații de pescuit, în conformitate cu dispozițiile prevăzute în Regulamentul (UE) 2017/2403 al Parlamentului European și al Consiliului (*1), navelor de capturare de mari dimensiuni aflate sub pavilionul lor pentru a pescui ton alb din Atlanticul de Nord și din Atlanticul de Sud în zona Convenției ICCAT.

(2)   Navelor de pescuit de mari dimensiuni, care nu sunt înscrise în registrul ICCAT al navelor autorizate să pescuiască ton alb din Atlanticul de Nord și din Atlanticul de Sud, le este interzis să pescuiască, să rețină la bord, să transbordeze, să transporte, să transfere, să prelucreze sau să debarce ton alb din Atlanticul de Nord și din Atlanticul de Sud din zona Convenției ICCAT. Articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 nu se aplică în astfel de cazuri.

(3)   Navelor de pescuit ale Uniunii care nu sunt autorizate să pescuiască ton alb din Atlanticul de Nord și din Atlanticul de Sud în temeiul alineatului (1) li se poate permite să rețină la bord, să transbordeze, să transporte, să prelucreze sau să debarce capturile accidentale de ton alb din Atlanticul de Nord și din Atlanticul de Sud în conformitate cu limita maximă a capturilor accidentale la bord stabilită pentru respectivele nave. Statele membre raportează Comisiei, în cadrul raportului anual, limita maximă a capturilor accidentale permisă pentru navele aflate sub pavilionul lor.

(1)   Orice parte neutilizată sau care depășește cota sau limita de capturi anuale a unui stat membru pentru tonul alb din Atlanticul de Nord și din Atlanticul de Sud se poate adăuga la cota sau limita de captură relevantă sau se poate deduce din aceasta, după caz, pe parcursul anului de ajustare sau înaintea acestuia, în conformitate cu recomandările ICCAT în vigoare pentru tonul alb din Atlanticul de Nord și din Atlanticul de Sud.

(2)   Cantitatea maximă de capturi de ton alb din Atlanticul de Nord și din Atlanticul de Sud care nu au atins cota stabilită pe care un stat membru o poate reporta în oricare an nu trebuie să depășească cantitatea admisă stabilită de ICCAT pentru anul respectiv.

(1)   Fără a aduce atingere niciunei interdicții a pescuitului recreativ în temeiul dreptului intern sau al dreptului Uniunii, persoanele fizice sau juridice care practică pescuitul recreativ nu capturează, nu rețin la bord, nu transbordează și nu debarcă mai mult de trei exemplare de ton alb din Marea Mediterană pe navă, pe zi.

(2)   Se interzice comercializarea tonului alb din Marea Mediterană capturat în cadrul pescuitului recreativ.

(3)   Statele membre transmit Comisiei și Secretariatului ICCAT lista tuturor navelor de pescuit care practică pescuitul recreativ și care sunt autorizate să pescuiască ton alb din Marea Mediterană, cu cel puțin 15 zile înainte de exercitarea activităților. Navele care nu sunt incluse pe lista respectivă nu sunt autorizate să pescuiască ton alb din Marea Mediterană.”

(1)   Statele membre eliberează autorizații de pescuit, în conformitate cu dispozițiile prevăzute în Regulamentul (UE) 2017/2403, navelor de capturare de mari dimensiuni aflate sub pavilionul lor pentru a pescui pește-spadă din Atlanticul de Nord și din Atlanticul de Sud în zona Convenției ICCAT.

(2)   Navelor de pescuit de mari dimensiuni, care nu sunt înscrise în registrul ICCAT al navelor autorizate să pescuiască pește-spadă din Atlanticul de Nord și din Atlanticul de Sud, le este interzis să pescuiască, să rețină la bord, să transbordeze, să transporte, să transfere, să prelucreze sau să debarce pește-spadă din Atlanticul de Nord și din Atlanticul de Sud din zona Convenției ICCAT. Articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 nu se aplică în astfel de cazuri.

(3)   Navelor de pescuit ale Uniunii care nu sunt autorizate să pescuiască pește-spadă din Atlanticul de Nord și din Atlanticul de Sud în temeiul alineatului (1) li se poate permite să rețină la bord, să transbordeze, să transporte, să prelucreze sau să debarce capturile accidentale de pește-spadă din Atlanticul de Nord și din Atlanticul de Sud în conformitate cu limita maximă a capturilor accidentale la bord stabilită pentru respectivele nave. Statele membre raportează Comisiei, în cadrul raportului anual, limita maximă a capturilor accidentale permisă pentru navele aflate sub pavilionul lor.

(1)   Orice parte neutilizată din cota sau limita de capturi anuale a unui stat membru pentru peștele-spadă din Atlanticul de Nord și din Atlanticul de Sud se poate adăuga la cota sau limita de captură relevantă pe parcursul anului de ajustare sau înaintea acestuia, în conformitate cu recomandările ICCAT în vigoare pentru peștele-spadă din Atlanticul de Nord și din Atlanticul de Sud.

(2)   Cantitatea maximă de capturi de pește-spadă din Atlanticul de Nord și din Atlanticul de Sud care nu au atins cota stabilită pe care un stat membru o poate reporta în oricare an nu trebuie să depășească cantitatea admisă stabilită de ICCAT pentru anul respectiv.”

(1)   În măsura posibilului, navele pelagice cu paragate ale Uniunii și navele de pescuit cu plase-pungă ale Uniunii eliberează imediat toate exemplarele de marlin albastru (Makaira nigricans), de marlin alb (Tetrapturus albidus) și de pește-spadă cu corp rotund (Tetrapturus georgei) care sunt vii în momentul aducerii la bord, într-un mod care să cauzeze cât mai puține vătămări posibil acestor exemplare și să le asigure șanse maxime de supraviețuire după eliberare și acordând atenția cuvenită siguranței membrilor echipajului.

(2)   Statele membre încurajează punerea în aplicare a standardelor minime prevăzute pentru procedurile de manipulare și de eliberare a exemplarelor vii în condiții de siguranță, specificate în anexa 1 la Recomandarea ICCAT 19-05, prin elaborarea de orientări pentru flotele lor de pescuit. Pentru eliberarea în condiții de siguranță a exemplarelor vii de marlin albastru, de marlin alb și de pește-spadă cu corp rotund care au fost capturate, navele de pescuit ale Uniunii trebuie să aibă pe punte, într-un loc ușor accesibil membrilor echipajului, următoarele: un dispozitiv de ridicare, un clește, un degorjor și un clește de tăiat fire de pescuit.

(3)   Statele membre se asigură că atât comandanții, cât și membrii echipajelor navelor lor de pescuit sunt instruiți în mod corespunzător, cunosc și utilizează tehnici adecvate de atenuare, de identificare, de manipulare și de eliberare și păstrează la bord toate echipamentele necesare pentru eliberarea exemplarelor de marlin albastru, de marlin alb și de pește-spadă cu corp rotund în conformitate cu orientările privind standardele minime prevăzute pentru procedurile de manipulare și de eliberare a exemplarelor vii în condiții de siguranță prevăzute la alineatul (2).

(4)   Statele membre depun eforturi pentru a reduce la minimum mortalitatea după eliberarea exemplarelor de marlin albastru, de marlin alb și de pește-spadă cu corp rotund în cadrul activităților lor de pescuit ICCAT.

(5)   Statele membre pot elibera navelor pelagice cu paragate și navelor cu plase-pungă aflate sub pavilionul lor autorizații pentru a pescui și a reține la bord, a transborda sau a debarca exemplarele moarte de marlin albastru, de marlin alb și de pește-spadă cu corp rotund, în limitele de captură corespunzătoare.

(1)   Statele membre de pavilion ale navelor care practică pescuitul recreativ de marlin albastru, de marlin alb și de pește-spadă cu corp rotund mențin o acoperire de 5 % de către observatorii științifici a debarcărilor de marlin albastru, de marlin alb și de pește-spadă cu corp rotund provenite din concursurile de pescuit.

(2)   În pescuitul recreativ de marlin albastru se aplică o lungime minimă pentru conservare de 251 cm de la mandibulă la furcă.

(3)   În pescuitul recreativ de marlin alb și de pește-spadă cu corp rotund se aplică o lungime minimă pentru conservare de 168 cm de la mandibulă la furcă.

(4)   Este interzisă vânzarea sau oferirea spre vânzare a oricărei părți dintr-o carcasă sau a unei carcase întregi de marlin albastru, de marlin alb sau de pește-spadă cu corp rotund capturat în cadrul activităților de pescuit recreativ.

(5)   Statele membre iau măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că, în cadrul pescuitului recreativ, orice exemplar de pește este eliberat într-un mod care cauzează cât mai puține vătămări posibil.

(1)   Statele membre pun în aplicare programe de colectare a datelor care asigură raportarea către ICCAT a datelor exacte privind istioforidele, incluzând capturile, efortul de pescuit, dimensiunea și exemplarele aruncate înapoi în mare, în conformitate cu cerințele ICCAT privind transmiterea datelor de la sarcinile I și II.

(2)   Statele membre transmit Comisiei fișele lor de verificare privind istioforidele, prevăzute în anexa 1 la Recomandarea 18-05 a ICCAT, inclusiv informații cu privire la acțiunile pe care le-au întreprins pe plan intern pentru monitorizarea capturilor și pentru conservarea și gestionarea speciilor de istioforide.

(3)   Neraportarea datelor de la sarcina I, inclusiv a exemplarelor moarte aruncate înapoi în mare, pentru marlinul albastru, marlinul alb și peștele-spadă cu corp rotund, în conformitate cu Rezoluția 01-06 a ICCAT și cu Recomandarea 11-15 a ICCAT conduce la interzicerea păstrării acestor specii.”

(1)   Exemplarele de rechin mako din Atlanticul de Nord capturate de nave de pescuit ale Uniunii nu se vătămă și se eliberează imediat în mare, în măsura în care este posibil, ținând cont în mod corespunzător de siguranța membrilor echipajului.

(2)   Statele membre se asigură că navele aflate sub pavilionul lor aplică standardele minime pentru procedurile de manipulare și de eliberare în condiții de siguranță a rechinilor mako din Atlanticul de Nord, astfel cum se prevede în anexa IX.

(1)   Statele membre se asigură că navele aflate sub pavilionul lor aplică standardele minime pentru procedurile de manipulare și de eliberare în condiții de siguranță a rechinilor mako din Atlanticul de Sud, astfel cum se prevede în anexa IX.

(2)   Statele membre raportează lunar Comisiei toate debarcările permise ale navelor aflate sub pavilionul lor de rechin mako din Atlanticul de Sud. Aceste rapoarte se transmit Comisiei în termen de 15 zile de la sfârșitul lunii calendaristice în care s-au realizat capturile. În plus, statele membre raportează anual Comisiei numărul de exemplare moarte aruncate înapoi în mare, numărul de exemplare vii eliberate și capturile totale ale navelor aflate sub pavilionul lor.

(3)   Până la data de 30 iunie a fiecărui an, statele membre de pavilion ale navelor care au capturat rechini mako din Atlanticul de Sud (exemplare debarcate și exemplare moarte aruncate înapoi în mare) comunică Comisiei metodologia statistică folosită pentru estimarea numărului de exemplare moarte aruncate înapoi în mare și a numărului de exemplare vii eliberate. Statele membre cu activități de pescuit artizanal și la scară mică oferă și informații despre programele lor de colectare a datelor.

(4)   În cadrul procesului de transmitere anuală a datelor de la sarcinile I și II, statele membre furnizează Comisiei toate datele relevante pentru rechinul mako din Atlanticul de Sud, inclusiv estimările privind numărul de exemplare moarte aruncate înapoi în mare și numărul de exemplare vii eliberate, folosind metodele aprobate de Comitetul permanent pentru cercetare și statistică al ICCAT.

(5)   Navele de pescuit care rețin rechin mako din Atlanticul de Sud nu transbordează, integral sau parțial, rechinul mako din Atlanticul de Sud capturat împreună cu alte specii ICCAT.”

(1)   Statele membre pun în aplicare programe de colectare a datelor care asigură raportarea exactă către ICCAT a datelor privind rechinii, incluzând capturile, efortul de pescuit, dimensiunea și exemplarele aruncate înapoi în mare, în conformitate cu cerințele privind transmiterea datelor de la sarcinile I și II.

(2)   Statele membre transmit Comisiei fișele lor de verificare a punerii în aplicare a măsurilor privind rechinii, prevăzute în anexa 1 la Recomandarea 18-06 a ICCAT, inclusiv informații cu privire la acțiunile pe care le-au întreprins pe plan intern pentru monitorizarea capturilor și pentru conservarea și gestionarea speciilor de rechini.”

(1)   Statele membre se asigură că fiecare navă aflată sub pavilionul său care are la bord un observator regional ICCAT este echipată cu echipamente de siguranță adecvate pentru întreaga călătorie, inclusiv:

(2)   Fiecare navă de pescuit a Uniunii care are la bord un observator regional ICCAT elaborează și pune în aplicare un plan de acțiune în caz de urgență («EAP») care trebuie urmat în cazul în care un observator decedează, este dat dispărut sau se presupune că a căzut peste bord, suferă de o boală gravă sau are o leziune care îi amenință sănătatea, siguranța sau starea de bine ori în cazul în care a fost agresat, intimidat, amenințat sau hărțuit. Un astfel de EAP include, printre altele, elementele menționate în anexa 1 la Recomandarea 19-10 a ICCAT.

(3)   Fiecare navă de pescuit a Uniunii care are la bord un observator regional ICCAT prezintă Comisiei EAP, pentru a fi transmis ICCAT în vederea publicării pe site-ul ICCAT. Atunci când devine disponibil, un EAP nou sau modificat este furnizat Comisiei, pentru a fi transmis ICCAT în vederea publicării pe site-ul ICCAT.

(4)   O navă de pescuit a Uniunii este eligibilă să aibă la bord un observator regional al ICCAT numai dacă a transmis un EAP. În plus, în cazul în care constată, pe baza informațiilor din EAP, neconcordanțe cu standardele prevăzute în anexa 1 la Recomandarea 19-10 a ICCAT, Comisia poate decide ca trimiterea unui observator pe o navă a statului membru de pavilion în cauză să fie amânată până la remedierea în mod suficient a neconcordanțelor.”

(1)   Fiecare stat membru solicită observatorilor să îndeplinească, în special, următoarele sarcini:

(2)   Statele membre se asigură că observatorii:

(3)   Comandantul navei la care este repartizat observatorul:

(4)   Fiecare stat membru:

(1)   Statele membre colectează cât mai multe informații posibil, prin intermediul operațiunilor de inspecție și de supraveghere desfășurate de autoritățile lor competente în zona Convenției ICCAT, atunci când reperează o navă de pescuit a Uniunii, o navă de pescuit a unei țări terțe sau o navă fără naționalitate care desfășoară activități de pescuit sau activități legate de pescuit (de exemplu, transbordare) și despre care se presupune că practică activități de pescuit INN.

(2)   Statele membre colectează informații privind reperările de nave în conformitate cu fișa cu informații privind reperările de nave prevăzută în anexa la Recomandarea 19-09 a ICCAT.

(3)   Atunci când o navă este reperată în conformitate cu alineatul (1), statul membru în cauză («statul membru care reperează nava») notifică fără întârzieri nejustificate autorităților competente din statul membru de pavilion ori din PCC sau din statul de pavilion care nu este PCC, după caz, informații cu privire la nava reperată și furnizează imagini înregistrate cu nava respectivă și:

(1)   Nu este permisă reportarea automată a cotei neutilizate.

(2)   Un stat membru poate solicita ca cel mult 5 % din cota sa anuală să fie transferată de la un an la altul. Statul membru în cauză include cererea respectivă în planurile sale anuale de pescuit și de gestionare a capacității care urmează să fie incluse în planul Uniunii de pescuit și de gestionare a capacității de pescuit în vederea aprobării de către ICCAT.”

(1)   În cadrul planului său de pescuit, fiecare stat membru transmite Comisiei, pe cale electronică, o listă cu fermele piscicole autorizate să desfășoare operațiuni ce vizează tonul roșu din Oceanul Atlantic de Est și Marea Mediterană. Lista cuprinde următoarele informații:

Comisia transmite aceste informații Secretariatului ICCAT pentru ca respectivele ferme piscicole să poată fi înscrise în registrul ICCAT al instalațiilor de creștere a tonului roșu.

(2)   Se consideră că fermele piscicole care nu sunt înscrise în registrul ICCAT al instalațiilor de creștere a tonului roșu nu sunt autorizate să desfășoare operațiuni ce vizează tonul roșu în Oceanul Atlantic de Est și în Marea Mediterană.

(3)   Nicio activitate de creștere, inclusiv hrănirea în vederea îngrășării sau recoltării, nu este autorizată în afara coordonatelor geografice aprobate pentru activitățile de creștere.

(4)   Statele membre notifică de îndată Comisiei orice adăugire la listele lor cu fermele piscicole, orice eliminare de pe acestea și orice modificare a acestora. Comisia transmite aceste modificări Secretariatului ICCAT, fără întârziere.

(5)   Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că niciun exemplar de ton roșu nu este plasat într-o fermă piscicolă care nu este înscrisă în registrul ICCAT al instalațiilor de creștere a tonului roșu și că fermele piscicole respective nu primesc ton roșu de la nave care nu sunt înscrise în registrul ICCAT al navelor. Statele membre iau măsurile necesare pentru a interzice orice operațiune la fermele piscicole care nu sunt înscrise în registrul ICCAT al instalațiilor de creștere a tonului roșu.”

(1)   Dacă înregistrarea video menționată la articolul 43 nu îndeplinește standardele minime pentru procedurile de înregistrare video prevăzute în anexa X și mai ales dacă calitatea și claritatea sa nu sunt suficiente pentru a stabili numărul exemplarelor de ton roșu transferate, operatorul donator poate efectua transferuri voluntare.

(2)   Dacă nu s-a efectuat niciun transfer voluntar sau dacă, cu toate că s-a efectuat un transfer voluntar, este în continuare imposibil să se stabilească numărul exemplarelor de ton roșu care sunt transferate, autoritatea competentă din statul membru de pavilion, al capcanei sau al fermei piscicole al operatorului donator dispune efectuarea unui transfer de control, care se repetă până ce calitatea înregistrării video permite să se stabilească numărul de exemplare de ton roșu transferate.

(3)   Transferurile voluntare și de control se efectuează către o cușcă goală. Numărul exemplarelor de ton roșu care sunt transferate, astfel cum a fost stabilit în cursul transferului voluntar sau de control valid, se folosește pentru a completa jurnalul de bord, ITD și secțiunile relevante din eBCD.

(4)   Cușca de transport nu se separă de nava de pescuit cu plasă-pungă, de capcană sau de cușca fermei piscicole înainte ca observatorul regional ICCAT aflat la bordul navei de pescuit cu plasă-pungă sau prezent la ferma piscicolă sau la capcană să-și fi îndeplinit sarcinile relevante.

(5)   Dacă, din cauza calității înregistrării video a transferurilor voluntare, este în continuare imposibil să se stabilească numărul exemplarelor care sunt transferate, autoritatea competentă din statul membru al operatorului donator poate permite separarea cuștilor de transport de nava de pescuit cu plasă-pungă, de capcană sau de ferma piscicolă. În acest caz, autoritatea competentă din statul membru al operatorului donator dispune ca ușile cuștilor de transport în cauză să fie sigilate în conformitate cu procedura prevăzută în anexa XVa și impune efectuarea unor transferuri de control la un anumit moment și într-un anumit loc, în prezența autorității competente a statului membru în cauză – de pavilion, al fermei piscicole sau al capcanei.

(6)   În cazul în care autoritățile competente ale statului membru de pavilion, al fermei piscicole sau al capcanei nu pot fi prezente la transferul de control, transferul de control se efectuează în prezența unui observator regional al ICCAT. În această situație, operatorul fermei piscicole care deține exemplarele de ton roșu ce sunt transferate este responsabil de trimiterea observatorului regional al ICCAT în scopul verificării transferului de control.”

(1)   Autoritățile competente ale statului membru al operatorului donator investighează toate cazurile în care:

Marja de eroare de 10 % menționată la primul paragraf litera (a) se exprimă ca procent din cifrele operatorului donator.

La începerea unei investigații, autoritatea competentă din statul membru al operatorului donator informează autoritatea competentă din statul membru de pavilion sau din PCC a remorcherelor în cauză cu privire la investigație și se asigură că, până la finalizarea investigației, nu este permis niciun transfer din sau în cușca de transport respectivă.

După caz, investigația include analiza tuturor înregistrărilor video relevante. Cu excepția cazurilor de forță majoră, o astfel de investigație se finalizează înainte de momentul plasării în cuști la ferma piscicolă și, în orice caz, în termen de 96 de ore de la începerea investigației. Până la obținerea rezultatelor investigației respective, nu au loc operațiuni de plasare în cuști și nu se validează secțiunea relevantă din eBCD.

(2)   În cazul tuturor operațiunilor de transfer pentru care este necesară o înregistrare video, o diferență mai mare de 10 % între numărul de exemplare de ton roșu care sunt transferate raportat de operatorul donator în ITD și numărul stabilit de autoritatea competentă din statul membru sau din PCC al operatorului donator constituie o potențială neconformare a navei de pescuit, a capcanei sau a fermei piscicole în cauză.”

(1)   Fiecare stat membru al fermei piscicole desemnează o singură autoritate competentă responsabilă de coordonarea colectării și verificării informațiilor privind operațiunile de plasare în cuști efectuate sub jurisdicția sa, de controlul activităților desfășurate în fermele piscicole aflate sub jurisdicția sa și de raportarea către autoritățile competente din statele membre de pavilion și din statele membre ale capcanelor și către PCC ale navelor sau capcanelor ce au capturat tonul din cuști, precum și de cooperarea cu acestea.

(2)   Toate activitățile de pescuit și de creștere a tonului roșu sunt supuse controlului prevăzut în planul anual de monitorizare, control și inspecție depus în temeiul articolului 14.

(3)   Statele membre implicate în activități legate de plasarea în cuști fac schimb de informații și cooperează pentru a se asigura că numărul și greutatea exemplarelor de ton roșu destinate plasării în cuști sunt exacte, conforme cu cantitățile capturate raportate de comandantul navei de pescuit cu plasă-pungă sau de operatorul capcanei și declarate în secțiunile relevante din eBCD.

(4)   Statele membre ale fermelor piscicole se asigură că operatorii fermelor piscicole mențin în permanență un plan schematic precis al fermelor lor piscicole, care indică numerele unice de identificare, menționate la articolul 45c, ale tuturor cuștilor și poziția fiecăreia dintre acestea în ferma piscicolă. Planul respectiv este pus în permanență la dispoziția autorității competente a statului membru al fermei piscicole în scopul controlului, precum și la dispoziția observatorului regional al ICCAT trimis la ferma piscicolă. Orice actualizare a planului schematic face obiectul unei notificări prealabile a autorității competente a statului membru al fermei piscicole. Planul schematic se actualizează ori de câte ori se modifică numărul sau distribuția cuștilor din fermele piscicole.

(5)   Autoritatea competentă a statului membru al fermei piscicole reține toate informațiile, documentația și materialele legate de operațiunile de plasare în cuști desfășurate în fermele piscicole de sub jurisdicția sa timp de cel puțin trei ani și păstrează informațiile cât timp este necesar în vederea asigurării respectării dispozițiilor. Această obligație se aplică mutatis mutandis operatorilor fermelor piscicole în ceea ce privește operațiunile de plasare în cuști efectuate în fermele lor piscicole.

(1)   Înainte de începerea campaniei de pescuit de ton roșu, autoritatea competentă a statului membru al fermei piscicole alocă fiecărei cuști asociate fermelor piscicole aflate sub jurisdicția sa, inclusiv cuștilor folosite pentru transportul peștelui la fermă, un număr unic de identificare («numărul cuștii»).

(2)   Numerele cuștilor se emit în conformitate cu un sistem unic de numerotare care cuprinde cel puțin codul alfa-3 corespunzător statului membru al fermei piscicole, urmat de trei cifre. Numerele cuștilor sunt permanente și nu sunt transferabile de la o cușcă la alta.

(3)   Numerele cuștilor sunt imprimate sau vopsite pe două părți opuse ale inelului cuștii și deasupra liniei de plutire, cu o culoare care să contrasteze cu fundalul pe care sunt vopsite sau imprimate, și sunt vizibile și lizibile în orice moment în vederea controlului. Înălțimea literelor și a numerelor este de cel puțin 20 cm, cu o grosime a liniilor de cel puțin 4 cm.

(4)   Prin derogare de la alineatul (3), sunt permise metode alternative pentru marcarea numărului cuștii pe cușcă, cu condiția ca acestea să ofere aceeași garanție de vizibilitate, lizibilitate și inviolabilitate.

(1)   Fiecare operațiune de plasare în cuști face obiectul procedurii prevăzute la alineatele (2)-(4).

(2)   Operatorul fermei piscicole solicită o autorizație de plasare în cuști eliberată de autoritatea competentă a statului membru al fermei piscicole. Autorizația de plasare în cuști cuprinde următoarele informații:

(3)   Autoritatea competentă din statul membru al fermei piscicole comunică informațiile de la alineatul (2) autorităților competente relevante din statele membre sau din PCC de pavilion a navei de capturare sau a capcanei și solicită confirmarea că operațiunea de plasare în cuști poate fi autorizată.

(4)   În termen de trei zile lucrătoare, autoritățile competente din statele membre sau din PCC de pavilion a navei de capturare sau a capcanei comunică autorității competente din statul membru sau PCC a fermei piscicole că operațiunea respectivă de plasare în cuști poate fi autorizată sau că este refuzată. În caz de refuz, autoritatea competentă din statul membru de pavilion al navei de capturare sau al capcanei precizează motivele refuzului. Refuzul include ordinul de eliberare aferent.

(5)   Statul membru al fermei piscicole eliberează autorizația de plasare în cuști imediat după primirea confirmării de la autoritatea competentă din statul membru sau din PCC de pavilion a navei de capturare sau a capcanei în cauză. În lipsa acestei confirmări, autoritatea competentă a statului membru al fermei piscicole nu autorizează operațiunea de plasare în cuști.

(6)   Operațiunile de plasare în cuști nu sunt autorizate dacă peștele care face obiectul autorizației de plasare în cuști nu este însoțit de setul complet de informații prevăzut la alineatul (2).

(7)   În așteptarea rezultatelor investigației menționate la articolul 44, efectuată de autoritatea competentă din statul membru sau din PCC de pavilion a navei de capturare sau a capcanei, operațiunea de plasare în cuști nu este autorizată, iar secțiunile relevante din eBCD privind informațiile referitoare la captură și la comerțul cu pești vii nu sunt validate.

(8)   Dacă autorizația de plasare în cuști nu a fost eliberată de autoritatea competentă din statul membru sau din PCC a fermei piscicole în termen de o lună de la momentul la care operatorul fermei a solicitat o autorizație de plasare în cuști, autoritatea competentă din statul membru al fermei piscicole dispune eliberarea tuturor peștilor din cușca de transport în cauză și procedează la aceasta, în conformitate cu anexa XII. Autoritatea competentă din statul membru al fermei piscicole informează fără întârziere autoritatea competentă din statul membru sau din PCC de pavilion a navei de capturare sau a capcanei în cauză și Secretariatul ICCAT cu privire la eliberare.”

(1)   Autoritatea competentă din statul membru responsabil de nava de capturare sau de capcană refuză să aprobe plasarea în cuști în cazul în care consideră că:

(2)   În cazul în care statul membru responsabil de nava de capturare sau de capcană refuză să aprobe operațiunea de plasare în cuști, acesta:

(1)   La sosirea remorcherului în apropierea fermei piscicole, autoritatea competentă a statului membru al fermei piscicole se asigură că remorcherul respectiv rămâne la o distanță de cel puțin o milă nautică față de orice instalație a fermei până ce autoritatea competentă a statului membru al fermei piscicole este prezentă fizic. Poziția și activitatea remorcherului respectiv este monitorizată în permanență.

(2)   Autoritățile competente ale statului membru al fermei piscicole nu autorizează începerea operațiunii de plasare în cuști fără prezența autorității respective și a observatorului regional al ICCAT sau înainte ca secțiunile relevante din eBCD privind informațiile referitoare la capturi și la comerț pentru comerțul cu pești vii să fi fost completate și validate de autoritățile competente din statul membru sau din PCC de pavilion a navei de capturare sau a capcanei.

(3)   Se interzice ancorarea cuștilor de transport în ferma piscicolă drept cuști ale fermei, fără mutarea peștilor care să permită înregistrarea video stereoscopică.

(4)   După transferul exemplarelor de ton roșu din cușca de remorcare în cușca de la ferma piscicolă, autoritatea de control a statului membru al fermei piscicole se asigură că cuștile din ferma piscicolă care conțin exemplare de ton roșu sunt sigilate în permanență. Desigilarea este permisă doar în prezența autorității competente a statului membru al fermei piscicole și după autorizația acordată de către aceasta. Autoritatea de control a statului membru al fermei piscicole stabilește protocoale pentru sigilarea cuștilor din fermele piscicole, care asigură utilizarea de sigilii oficiale și faptul că sigiliile sunt plasate astfel încât să nu se poată deschide ușile fără a rupe sigiliul.

(5)   Statele membre ale fermelor piscicole se asigură că respectivele capturi de ton roșu sunt plasate în cuști sau serii de cuști separate și sunt împărțite în funcție de statul membru de pavilion sau de PCC de origine și de anul capturării. Cu toate acestea dacă tonul roșu a fost capturat în contextul unei operațiuni comune de pescuit, capturile respective sunt introduse în cuști sau serii de cuști separate și sunt împărțite în funcție de operațiunea comună de pescuit și de anul capturării.

(6)   Peștele se plasează în cuști înainte de data de 22 august a fiecărui an, cu excepția cazului în care autoritățile competente ale statului membru responsabil de ferma piscicolă furnizează motive valide, inclusiv forța majoră, care însoțesc raportul de plasare în cuști atunci când acesta este transmis. În orice caz, peștele nu se plasează în cuști după data de 7 septembrie a fiecărui an. Termenele de mai sus nu se aplică în cazul transferurilor între ferme piscicole.”

(1)   Statele membre ale fermelor piscicole se asigură că operațiunile de plasare în cuști sunt monitorizate de către autoritățile lor de control folosind atât camere convenționale, cât și camere stereoscopice. Se realizează înregistrări video pentru fiecare operațiune de plasare în cuști în conformitate cu standardele minime pentru procedurile de înregistrare video prevăzute în anexa X.

(2)   În cazul în care calitatea înregistrării video de pe camera de control folosită pentru a determina numărul și greutatea exemplarelor de ton roșu plasate în cuști nu respectă standardele minime pentru procedurile de înregistrare video prevăzute în anexa X, autoritatea competentă a statului membru al fermei piscicole dispune plasarea în cuști pentru control până ce se pot determina numărul și greutatea exemplarelor de ton roșu. Repetarea operațiunii de plasare în cuști nu face obiectul unei noi autorizații pentru plasarea în cuști.

(3)   În cazul plasării în cuști pentru control, autoritatea competentă a statului membru al fermei piscicole se asigură că cușca de la ferma donatoare este sigilată și că aceasta nu poate fi manipulată înaintea noii operațiuni de plasare în cuști. Cuștile de la ferma de destinație utilizate pentru plasarea în cuști pentru control trebuie să fie goale.

(4)   La finalizarea operațiunii de plasare în cuști, autoritatea competentă din statul membru al fermei piscicole se asigură că observatorul regional al ICCAT are acces imediat la toate înregistrările video de pe camerele de control și că are voie să facă o copie dacă are nevoie de acest lucru pentru a-și îndeplini sarcina de analizare a respectivelor înregistrări video în alt moment sau în alt loc.

(5)   Statele membre ale fermelor piscicole se asigură că, pentru fiecare operațiune de plasare în cuști, operatorul fermei piscicole transmite o declarație ICCAT privind plasarea în cuști în termen de o săptămână de la realizarea efectivă a operațiunii de plasare în cuști, folosind formularul prevăzut în anexa XIV.

(1)   În cazul în care, pentru o singură operațiune de capturare, există o diferență de peste 10 % între numărul exemplarelor de ton roșu plasat în cuști, astfel cum este comunicat de autoritatea competentă a statului membru al fermei piscicole în conformitate cu articolul 51 alineatul (3), față de numărul raportat în eBCD sau în ITD drept capturat și/sau transferat, autoritatea competentă a statului membru de pavilion al navei de capturare sau al capcanei începe o investigație pentru a determina greutatea exactă a capturii, care se deduce din cota națională de ton roșu.

(2)   În sprijinul investigației prevăzute la alineatul (1), autoritatea competentă a statului membru de pavilion al navei de capturare sau al capcanei solicită toate informațiile complementare și rezultatele analizei relevante a înregistrării video efectuate de autoritățile competente ale statului membru de pavilion și al fermei piscicole care au fost implicate în operațiunea de transport și de plasare în cuști vizată.

(3)   Autoritățile competente ale statelor membre, inclusiv ale statelor membre de pavilion ale navelor care au fost implicate în transportul peștelui, cooperează activ, inclusiv prin schimbul tuturor informațiilor și documentelor de care dispun.

(4)   Autoritatea competentă a statului membru de pavilion al navei de capturare sau al capcanei încheie investigația în termen de o lună de la comunicarea rezultatelor plasării în cuști de către autoritatea competentă din statul membru al fermei piscicole.

(5)   O diferență de peste 10 % între numărul de exemplare de ton roșu raportat capturat de nava sau capcana în cauză și numărul stabilit de autoritatea competentă din statul membru de pavilion al navei de capturare sau al capcanei în urma investigației constituie o potențială neconformitate a navei sau a capcanei în cauză.

(6)   Marja de eroare de 10 % menționată la alineatele (1) și (5) se exprimă ca procent din cifrele raportate de comandantul navei de pescuit sau de reprezentantul acestuia ori de operatorul capcanei sau de reprezentantul acestuia și se aplică la nivelul operațiunii individuale de plasare în cuști.

(7)   Statul membru de pavilion al navei de capturare sau al capcanei determină greutatea de ton roșu care trebuie scăzută din cota sa națională de ton roșu, ținând cont de cantitățile plasate în cuști, calculate în conformitate cu anexa XI, care garantează că greutatea la plasarea în cuști se calculează pe baza raportului lungime-greutate pentru peștele sălbatic, precum și de mortalitățile raportate, în conformitate cu anexa XIII.

(8)   Cu toate acestea, dacă investigația prevăzută la alineatul (1) de la prezentul articol arată că exemplare de ton roșu sunt pești pierduți potrivit definiției din anexa XIII, greutatea peștelui lipsă se deduce din cota statului membru în conformitate cu anexa XIII, prin aplicarea greutății individuale medii în momentul plasării în cuști comunicate de autoritatea competentă din statul membru al fermei piscicole la numărul de exemplare de ton roșu din captură stabilit de autoritatea competentă din statul membru de pavilion sau al capcanei, ce rezultă din analizarea de către aceasta a înregistrării video a primului transfer în contextul investigației.

(9)   Prin excepție de la alineatul (8), după consultarea autorității competente a statului membru de pavilion implicat în transportul peștelui până la ferma piscicolă de destinație, autoritatea competentă din statul membru de pavilion sau al capcanei poate decide să nu deducă din cota statului membru peștele despre care s-a stabilit, în urma investigației, că reprezintă pește pierdut, atunci când pierderile au fost documentate în mod corespunzător drept situații de forță majoră de către operator (și anume, imagini cu cușca deteriorată, rapoarte meteorologice), informațiile relevante au fost comunicate autorității competente din statul membru al operatorului imediat după eveniment, iar pierderile nu au dus la mortalități cunoscute.

(1)   Autoritatea competentă a statului membru al fermei piscicole stabilește numărul și greutatea exemplarelor de ton roșu plasate în cuști analizând înregistrarea video a fiecărei operațiuni de plasare în cuști furnizată de operatorul fermei piscicole. Pentru a efectua analiza respectivă, autoritățile competente din statele membre ale fermelor piscicole urmează procedurile prevăzute în anexa XI.

(2)   În cazul unei diferențe de peste 10 % între numărul sau greutatea exemplarelor stabilită de autoritatea competentă a statului membru al fermei piscicole și cifrele corespunzătoare raportate în declarația ICCAT privind plasarea în cuști, autoritatea competentă a statului membru al fermei piscicole începe o investigație pentru a identifica motivele care stau la baza discrepanței și ajustează, după caz, numărul și/sau greutatea exemplarelor de ton roșu plasate în cuști. Marja de eroare de 10 % se exprimă ca procent din cifrele furnizate de operatorul fermei.

(3)   După finalizarea unei operațiuni de plasare în cuști sau, în cazul unei operațiuni comune de pescuit sau al capcanelor din același stat membru, a ultimei operațiuni de plasare în cuști asociate cu respectiva operațiune comună de pescuit sau cu respectivele capcane, statul membru al fermei piscicole comunică rezultatele programului stereoscopic prevăzut în anexa XI statului membru sau PCC de pavilion a navei de capturare sau a capcanei, în conformitate cu secțiunea B punctul 2 din anexa XI.

(4)   Statul membru al fermei piscicole comunică și rezultatele programului stereoscopic menționat la alineatul (3) entității care desfășoară programul regional de observare al ICCAT în numele ICCAT.

(5)   Programul stereoscopic menționat la alineatul (3) se desfășoară în conformitate cu procedurile prevăzute în anexa XI. Pot fi folosite metodele alternative numai dacă au fost aprobate de ICCAT în cadrul reuniunii sale anuale.

(6)   Fiecare stat membru al fermelor piscicole transmite Comisiei procedurile și rezultatele legate de programul stereoscopic sau de metodele alternative menționate la alineatul (5) până la data de 30 septembrie a fiecărui an, pentru a fi transmise SCRS până la data de 31 octombrie a fiecărui an.

(7)   Toate exemplarele de ton roșu care mor în timpul unei operațiuni de plasare în cuști sunt raportate de operatorul fermei piscicole, în conformitate cu anexa XIII.

(8)   Statul membru de pavilion al navei de capturare sau al capcanei transmite, în conformitate cu procedurile prevăzute în anexa XII, un ordin de eliberare pentru cantitățile plasate în cuști care depășesc cantitățile declarate drept capturate și transferate dacă:

Eliberarea cantității excedentare se efectuează în prezența autorităților de control.

(9)   Rezultatele programului stereoscopic se utilizează pentru a decide dacă sunt necesare eliberări, iar declarațiile de plasare în cuști și secțiunile relevante din BCD se completează în mod corespunzător. În cazul în care a fost emis un ordin de eliberare, operatorul fermei piscicole solicită prezența unei autorități naționale de control și a unui observator regional al ICCAT pentru monitorizarea eliberării.

(1)   Stabilirea peștelui care va fi eliberat se realizează în conformitate cu dispozițiile din secțiunea B punctul 3 din anexa XI.

(2)   Dacă greutatea tonului roșu plasat în cuști o depășește pe cea declarată drept capturată și/sau transferată, autoritatea competentă din statul membru de pavilion al navei de capturare sau al capcanei emite un ordin de eliberare și îl comunică fără întârziere autorității competente a statului membru al fermei piscicole în cauză. Ordinul de eliberare se emite în conformitate cu secțiunea B punctul 3 din anexa XI, ținând cont de posibila compensare la nivelul operațiunii comune de pescuit sau al capcanei, în conformitate cu secțiunea B punctul 5 din anexa XI.

(3)   Operațiunea de eliberare se desfășoară în conformitate cu protocolul prevăzut în anexa XII.”

(1)   Navele de prelucrare destinate operării la nivelul fermelor piscicole sau al capcanelor transmit o notificare prealabilă statului membru al fermei sau al capcanei cu cel puțin 48 de ore înainte de sosirea navei în zona fermei sau a capcanei. Notificarea prealabilă include cel puțin data și ora estimată a sosirii și informații care să indice dacă nava de prelucrare are la bord ton roșu și, în acest caz, furnizează detalii privind marfa, inclusiv cantitățile, ca greutate prelucrată și greutate în viu, și detalii privind originea tonului roșu de la bord (fermă piscicolă sau capcană și statul membru sau PCC).

(2)   Orice operațiune de recoltare la nivelul fermelor piscicole sau al capcanelor face obiectul autorizării de către statul membru al fermei piscicole sau al capcanei. În acest scop, operatorul fermei piscicole sau al capcanei care intenționează să recolteze ton roșu transmite statului său membru al fermei piscicole sau al capcanei, după caz, o cerere de autorizare, care cuprinde cel puțin următoarele informații:

(3)   Cu excepția exemplarelor de ton roșu care sunt aproape să moară, nicio operațiune de recoltare nu este autorizată înainte de a se stabili rezultatele implementării cotei în conformitate cu articolul 50 alineatele (7)-(9) și înainte de a se fi efectuat eliberările aferente.

(4)   Operațiunile de recoltare nu au loc fără prezența unui observator național în cazul capcanelor sau a unui observator regional al ICCAT în cazul recoltării în ferme piscicole. Pentru peștele livrat către nave de prelucrare, observatorul național sau observatorul regional al ICCAT își poate îndeplini sarcinile relevante pe navele de prelucrare.

(5)   Autoritățile competente ale statelor membre ale fermelor piscicole sau ale capcanelor controlează și verifică încrucișat rezultatele tuturor operațiunilor de recoltare care se efectuează la nivelul fermelor și al capcanelor aflate sub jurisdicția lor, folosind toate informațiile relevante pe care le dețin. Autoritățile de control competente ale statelor membre ale fermelor piscicole sau ale capcanelor inspectează toate operațiunile de recoltare a tonului roșu destinat navelor de prelucrare și un procentaj din restul operațiunilor de recoltare, pe baza analizei riscurilor.

(6)   Dacă destinația tonului roșu este o navă de prelucrare, comandantul sau reprezentantul navei de prelucrare completează o declarație de prelucrare. Dacă tonul roșu recoltat urmează să fie debarcat direct în port, operatorul fermei piscicole sau al capcanei completează o declarație de recoltare. Declarația de prelucrare și cea de recoltare sunt validate de observatorul național sau de observatorul regional al ICCAT prezent la operațiunea de recoltare.

(7)   Declarația de prelucrare și cea de recoltare se trimit prin e-mail autorităților competente ale statului membru al fermei piscicole în termen de 48 de ore de la operațiunea de recoltare, folosind formularul prevăzut în anexa XVb.

(1)   Transferul în interiorul fermei piscicole nu se efectuează fără autorizația și prezența autorității competente a statului membru al fermei piscicole. Fiecare transfer este înregistrat de camere de control pentru a confirma numărul exemplarelor de ton roșu transferate. Înregistrarea video respectă standardele minime pentru procedurile de înregistrare video prevăzute în anexa X. Autoritatea competentă a statului membru al fermei piscicole monitorizează și controlează transferurile respective și se asigură că fiecare transfer în interiorul fermei piscicole este consemnat în sistemul eBCD.

(2)   Prin excepție de la definiția plasării în cuști de la articolul 5 punctul 30, relocarea exemplarelor de ton roșu între două locuri diferite din aceeași fermă piscicolă (transfer în interiorul fermei piscicole) folosind o cușcă de transport nu se consideră plasare în cuști în scopurile prevăzute în secțiunea 7.

(3)   În timpul transferurilor în interiorul fermei piscicole, regruparea peștelui care provine de la nave aflate sub același pavilion și din aceeași operațiune comună de pescuit poate fi autorizată de autoritatea competentă a statului membru al fermei piscicole cu condiția să se mențină trasabilitatea și aplicabilitatea ratelor de creștere ale SCRS.

(4)   Autoritatea competentă a statului membru al fermei piscicole reține înregistrările video ale transferurilor în interiorul fermei efectuate în fermele piscicole aflate sub jurisdicția sa timp de cel puțin trei ani și păstrează informațiile cât timp este necesar în vederea asigurării respectării dispozițiilor.

(1)   Înainte de începerea următorului sezon de pescuit cu plase-pungă și cu capcane, autoritatea competentă din statul membru al fermei piscicole evaluează în mod riguros reportarea de ton roșu viu în fermele aflate sub jurisdicția sa. În acest scop, tonul roșu viu în cauză se transferă în cuști goale și se monitorizează folosind camere de control, pentru a stabili numărul și greutatea exemplarelor de ton roșu transferate.

(2)   Prin derogare de la alineatul (1), reportarea de ton roșu din anii și din cuștile în care nu a avut loc recoltarea se controlează anual prin aplicarea procedurii de control aleatoriu prevăzute la articolul 56e.

(3)   Tonul roșu viu reportat se plasează în cuști sau serii de cuști separate în ferma piscicolă și se împarte în funcție de operațiunile comune de pescuit sau de statul membru de pavilion sau de PCC de origine și de anul capturării.

(4)   Autoritatea competentă a statului membru al fermei piscicole se asigură că înregistrările video de pe camerele de control din timpul transferurilor în vederea evaluării reportării respectă standardele minime relevante pentru procedurile de înregistrare video prevăzute în anexa X, și că numărul și greutatea exemplarelor de ton roșu reportate se stabilesc în conformitate cu secțiunea A din anexa XI.

(5)   Până ce SCRS dezvoltă un algoritm pentru transformarea lungimii în greutate pentru peștele îngrășat sau crescut sau pentru ambele situații, stabilirea greutății exemplarelor de ton roșu reportate se realizează folosind cele mai actualizate tabele cu ratele de creștere produse de SCRS.

(6)   O diferență, în ceea ce privește numărul de exemplare de ton roșu, între numărul ce rezultă din evaluarea reportării și numărul preconizat după recoltare este investigată în mod corespunzător de autoritatea competentă a statului membru al fermei piscicole și este consemnată în sistemul eBCD. În cazul unui excedent, autoritatea competentă a statului membru al fermei piscicole dispune eliberarea numărului corespunzător de exemplare de ton roșu. Operațiunea de eliberare se desfășoară în conformitate cu anexa XII. Nu este permisă compensarea diferențelor între diferite cuști de la fermă. Autoritatea competentă a statului membru al fermei piscicole poate permite o marjă de eroare de până la 5 % între numărul exemplarelor de ton roșu rezultat din evaluarea reportării și numărul exemplarelor care ar trebui să fie prezente în cuști.

(7)   Autoritatea competentă a statului membru al fermei piscicole reține înregistrările video și toată documentația relevantă din cadrul evaluărilor privind reportarea efectuate în fermele aflate sub jurisdicția sa timp de cel puțin trei ani și păstrează aceste informații cât timp este necesar în vederea asigurării respectării dispozițiilor.

(1)   Autoritățile competente din statele membre ale fermelor piscicole completează și transmit, ca anexă la planul revizuit de gestionare a activității de creștere, o declarație anuală de reportare adresată Comisiei, în termen de 10 zile de la încheierea evaluării reportării. Declarația respectivă cuprinde cel puțin următoarele informații:

Comisia transmite declarația anuală de reportare Secretariatului IATTC în termen de 15 zile de la încheierea operațiunii de evaluare a reportării.

(2)   Raportul referitor la sistemul de camere stereoscopice, după caz, se anexează la declarația anuală de reportare.

(1)   Autoritatea competentă a statului membru al fermei piscicole efectuează controale aleatorii în fermele aflate sub jurisdicția sa. Controalele aleatorii minime menționate la alineatul (2) se efectuează în fermele piscicole între momentul finalizării operațiunilor de plasare în cuști și prima plasare în cuști din anul următor. Aceste controale presupun transferul obligatoriu al tuturor exemplarelor de ton roșu din cuștile de la fermă în alte cuști de la fermă, pentru ca exemplarele de ton roșu să poată fi numărate cu ajutorul înregistrărilor video de control.

(2)   Fiecare stat membru al fermei piscicole stabilește un număr minim de controale aleatorii care să fie efectuate la fiecare fermă aflată sub jurisdicția sa. Numărul controalelor aleatorii acoperă cel puțin 10 % din numărul cuștilor din fiecare fermă după finalizarea operațiunilor de plasare în cuști și presupune cel puțin un control pe fermă, rotunjindu-se acolo unde este necesar. Cuștile care trebuie controlate sunt selectate în funcție de analiza riscurilor. Planificarea pentru controalele aleatorii care trebuie efectuate se reflectă în planul de monitorizare, control și inspecție al statului membru menționat la articolul 14.

(3)   Deși nu este obligatoriu, autoritatea competentă a statului membru al fermei piscicole poate transmite fermelor piscicole în cauză o notificare prealabilă cu cel mult două zile calendaristice înainte de efectuarea unui control aleatoriu. În aceste cazuri, autoritatea competentă a statului membru al fermei piscicole comunică operatorului fermei cuștile selectate numai la sosirea la ferma piscicolă în cauză.

(4)   Operatorul fermei piscicole ia toate măsurile adecvate pentru a facilita controalele aleatorii și, dacă este notificat în prealabil, se asigură că există toate mijloacele necesare pentru ca autoritatea competentă a statului membru al fermei piscicole să poată efectua controale aleatorii în orice moment și în orice cușcă din cadrul fermei.

(5)   Autoritatea competentă a statului membru al fermei piscicole se străduiește să reducă intervalul dintre dispunerea controalelor aleatorii și data la care se desfășoară operațiunile de control. Autoritatea competentă a statului membru al fermei piscicole se asigură că sunt luate toate măsurile necesare pentru a se garanta că operatorul fermei piscicole nu poate manipula cuștile în cauză înainte de efectuarea controlului aleatoriu.

(6)   În urma controlului aleatoriu, orice diferență între numărul de exemplare de ton roșu stabilit prin controale aleatorii și numărul de exemplare care ar trebui să se afle în cușcă se investighează în mod corespunzător și se înregistrează în sistemul eBCD. În cazul unui excedent, autoritatea competentă a statului membru al fermei piscicole dispune eliberarea numărului corespunzător de exemplare de ton roșu. Operațiunea de eliberare se desfășoară în conformitate cu anexa XII. Nu este permisă compensarea diferențelor între diferite cuști de la fermă. Autoritatea competentă a statului membru al fermei piscicole poate permite o marjă de eroare de 5 % între numărul exemplarelor de ton roșu rezultat din transferul de control și numărul exemplarelor care ar trebui să fie prezente în cuști.

(7)   Autoritatea competentă a statului membru al fermei piscicole reține toate înregistrările video din cadrul controalelor aleatorii efectuate în fermele piscicole aflate sub jurisdicția sa timp de cel puțin trei ani și păstrează aceste informații cât timp este necesar în vederea asigurării respectării dispozițiilor.

(8)   Rezultatele controalelor aleatorii sunt comunicate de Comisie Secretariatului ICCAT înainte de începerea noului sezon de pescuit cu plase-pungă aplicabil pentru fiecare stat membru în conformitate cu articolul 17, spre a fi transmise Comitetului de conformitate al ICCAT.

(1)   Transferul de exemplare de ton roșu viu între două ferme piscicole diferite nu are loc fără autorizarea scrisă prealabilă din partea autorităților competente ale statelor membre ale fermelor piscicole în cauză.

(2)   Transferul din cușca de la ferma piscicolă donatoare în cușca de transport respectă cerințele prevăzute în secțiunea 6, incluzând o înregistrare video pentru a confirma numărul de exemplare de ton roșu transferate, completarea unei ITD și verificarea operațiunii de către un observator regional al ICCAT.

(3)   Prin excepție de la alineatul (2), în cazurile în care o cușcă întreagă dintr-o fermă piscicolă urmează să fie mutată la ferma piscicolă de destinație, nu este nevoie de înregistrarea video a operațiunii, iar cușca se transportă sigilată la ferma de destinație.

(4)   Plasarea în cuști a tonului roșu la ferma de destinație se supune cerințelor pentru operațiunile de plasare în cuști prevăzute la articolele 46a și 49 și la articolul 51 alineatele (1), (2) și (7), incluzând o înregistrare video pentru a confirma numărul și greutatea exemplarelor de ton roșu plasate în cuști și verificarea operațiunii de către un observator regional al ICCAT. Stabilirea greutății exemplarelor de ton roșu plasate în cuști de la altă fermă nu se aplică până ce SCRS nu dezvoltă un algoritm pentru transformarea lungimii în greutate pentru peștele îngrășat sau crescut ori pentru ambele situații.”