(1)

Consolidarea competitivității și a rezilienței economiei europene prin intermediul transformărilor verzi și digitale a fost busola Uniunii în ultimii ani. Tranziția verde și cea digitală ancorate în Pactul verde european, prevăzute în Comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 intitulată „Pactul verde european” și în Programul de politică pentru 2030 privind deceniul digital instituit prin Decizia (UE) 2022/2481 a Parlamentului European și a Consiliului (4), stimulează creșterea economică și modernizarea economiei Uniunii, deschizând noi oportunități de afaceri și contribuind la obținerea unui avantaj competitiv pe piețele mondiale. Pactul verde european stabilește foaia de parcurs pentru ca economia Uniunii să devină neutră din punct de vedere climatic și durabilă într-un mod echitabil și favorabil incluziunii, abordând provocările legate de climă și de mediu. Programul de politică pentru 2030 privind deceniul digital stabilește o direcție clară pentru transformarea digitală a Uniunii și pentru realizarea obiectivelor digitale la nivelul Uniunii până în 2030, în special în ceea ce privește competențele digitale, infrastructurile digitale și transformarea digitală a întreprinderilor și a serviciilor publice.

(2)

Industria Uniunii și-a dovedit reziliența intrinsecă, dar competitivitatea sa trebuie să fie asigurată și în viitor. Inflația ridicată, deficitele de forță de muncă, perturbările post-COVID ale lanțurilor de aprovizionare, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, creșterea ratelor dobânzii și creșterea bruscă a costurilor energiei și a prețurilor factorilor de producție afectează competitivitatea industriei Uniunii și au evidențiat cât de important este ca Uniunea să își asigure autonomia strategică deschisă și să își reducă dependența strategică de țările terțe în diferite sectoare. La aceste presiuni asupra industriei din Uniune se adaugă concurența puternică, dar nu întotdeauna loială, de pe piața mondială fragmentată. Uniunea a prezentat deja mai multe inițiative de sprijinire a industriei sale, cum ar fi Planul industrial al Pactului verde, prevăzute în Comunicarea Comisiei din 1 februarie 2023 intitulată „Un plan industrial al Pactului verde pentru era cu zero emisii nete”, un regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui cadru pentru asigurarea aprovizionării sigure și durabile cu materii prime critice (Regulamentul privind materiile prime critice), un regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unui cadru de măsuri pentru consolidarea ecosistemului european de producere de produse bazate pe tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete (Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete), noul cadru temporar de criză și de tranziție pentru ajutoarele de stat, astfel cum figurează în Comunicarea Comisiei din 17 martie 2023 intitulată „Cadrul temporar de criză și tranziție pentru măsurile de ajutor de stat de sprijinire a economiei ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei”, Instrumentul de redresare al Uniunii Europene, instituit prin Regulamentul (UE) 2020/2094 al Consiliului (5), și Regulamentul (UE) 2023/435 al Parlamentului European și al Consiliului (6). Deși aceste soluții oferă un sprijin rapid, specific și, în unele cazuri, temporar, Uniunea are nevoie de un răspuns mai structural la nevoile de investiții ale industriilor sale, care să protejeze coeziunea, să creeze locuri de muncă de calitate și să păstreze condițiile de concurență echitabile pe piața internă, înlesnind totodată accesul la finanțare. Uniunea ar trebui să depună eforturi pentru a preveni relocarea, pentru a transfera înapoi instalațiile de producție a tehnologiilor critice din țări terțe și pentru a atrage noi instalații cu scopul de a preveni dependențele strategice.

(3)

Piața internă a adus avantaje economice, sociale și politice însemnate întregii Uniuni, inclusiv cetățenilor și întreprinderilor sale. Deși aceste beneficii sunt recunoscute la scară largă, este imperativ să se caute în continuare soluții pentru a valorifica într-o măsură mai mare potențialul societal neexploatat al acesteia. Piață internă trebuie să rămână adaptabilă în raport cu evoluția dinamicii geopolitice, progresele tehnologice și tranziția verde și digitală, încurajând totodată reziliența sistemelor de sănătate în contextul îmbătrânirii populației, și contribuind la creșterea competitivității și a productivității Uniunii pe termen lung.

(4)

Adoptarea și extinderea utilizării în Uniune a tehnologiilor digitale și a inovării în domeniul tehnologiei profunde, a tehnologiilor curate și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, precum și a biotehnologiilor vor fi esențiale pentru a reduce dependențele strategice ale Uniunii și pentru a valorifica oportunitățile și a îndeplini obiectivele tranziției verzi și ale celei digitale, asigurând suveranitatea și autonomia strategică a Uniunii și promovând în acest mod competitivitatea și durabilitatea industriei Uniunii. Prin urmare, sunt necesare măsuri imediate pentru a sprijini dezvoltarea și producția în Uniune a tehnologiilor critice, care reprezintă deficiențele strategice principale ale Uniunii. Dezvoltarea și fabricarea de tehnologii critice se bazează pe lanțuri valorice ale actorilor economici interconectați, care își desfășoară activitatea în firme de diferite dimensiuni, inclusiv întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), în cadrul diferitelor sectoare și în context transfrontalier. Prin urmare, Uniunea ar trebui, de asemenea, să protejeze și să consolideze lanțurile valorice ale acestor tehnologii critice și ale serviciilor conexe care sunt esențiale pentru activitățile de dezvoltare sau de fabricare a tehnologiilor critice respective și specifice acestora, reducând în acest mod dependențele strategice ale Uniunii și menținând integritatea pieței interne, și ar trebui să abordeze deficitele existente de forță de muncă și de competențe în aceste sectoare prin învățare pe tot parcursul vieții, proiecte de educație, formare și programe de ucenicie și prin crearea de locuri de muncă atractive și de calitate, accesibile tuturor.

(5)

Pentru a fi considerate critice, tehnologiile ar trebui să aducă un element inovator, care să aibă un potențial important pe piața internă, sau să contribuie la reducerea sau la prevenirea dependențelor strategice ale Uniunii. Atunci când se evaluează potențialul economic al tehnologiilor critice pentru piața internă, ar trebui să se țină seama de faptul că măsurile adoptate într-un singur stat membru pot avea efecte de propagare în alte state membre. Atunci când se evaluează dacă o tehnologie contribuie la reducerea sau prevenirea dependențelor strategice ale Uniunii, ar trebui să se țină seama de analiza efectuată la nivelul Uniunii pentru a identifica riscurile care au efecte potențiale asupra întregii Uniuni. Comisia ar trebui să emită orientări privind modul în care tehnologiile din cele trei sectoare din domeniul de aplicare al prezentului regulament pot fi considerate critice, precum și modul în care pot fi îndeplinite condițiile pentru ca aceste tehnologii să fie considerate critice, cu scopul de a promova o interpretare comună a proiectelor, a întreprinderilor și a sectoarelor care urmează să fie sprijinite în cadrul programelor relevante, în lumina obiectivelor strategice comune ale programelor relevante și ale prezentului regulament. În aceste orientări, Comisia trebuie să clarifice noțiunea de lanț valoric și cea de servicii conexe care sunt critice și specifice pentru dezvoltarea sau fabricarea produselor finale respective. Aceste orientări ar trebui să nu aducă atingere altor orientări privind programe specifice.

(6)

Este necesar să se acorde sprijin pentru tehnologii critice în următoarele sectoare: tehnologiile digitale și inovarea în domeniul tehnologiei profunde, tehnologiile curate și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor și biotehnologiile. Inovarea în domeniul tehnologiei profunde ar trebui înțeleasă ca fiind cea care are potențialul de a oferi soluții transformatoare, bazate pe știința, tehnologia și ingineria de vârf, inclusiv inovarea care combină progresele din sfera fizică, biologică și digitală. Tehnologiile digitale ar trebui să includă, în special, tehnologiile care contribuie la atingerea țintelor și obiectivelor programului de politică pentru 2030 privind deceniul digital, precum și la proiectele multinaționale, astfel cum sunt definite în Decizia (UE) 2022/2481. Tehnologiile curate și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor ar trebui să includă, în special, tehnologiile „zero net”, astfel cum sunt definite la Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete. Biotehnologiile ar trebui să fie înțelese ca fiind aplicarea științei și tehnologiei la organismele vii, precum și la părți, produse și modele ale acestora, pentru a modifica materialele vii sau nevii în vederea producerii de cunoștințe, bunuri și servicii, incluzând tehnologiile menționate în definiția statistică a Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică a biotehnologiei, precum și în Lista Uniunii a medicamentelor esențiale, menționată în Comunicarea Comisiei din 24 octombrie 2023 intitulată „Abordarea penuriei de medicamente în UE” și în componentele acestora. Proiectele recunoscute ca fiind strategice în temeiul Regulamentului privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete, în cazul în care proiectele respective îndeplinesc criteriile definite în Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete și în temeiul Regulamentului privind materiile prime critice, ar trebui să fie considerate în mod automat ca proiecte care contribuie la atingerea obiectivelor prezentului regulament. Tehnologiile digitale și inovarea în domeniul tehnologiei profunde, tehnologiile curate și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor și biotehnologiile care fac obiectul unui proiect important de interes european comun (PIIEC) aprobat de Comisie în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) ar trebui să fie considerate esențiale, iar proiectele individuale care intră în domeniul de aplicare al unui astfel de PIIEC ar trebui să fie eligibile pentru finanțare, în conformitate cu normele programului respectiv, în măsura în care deficitul de finanțare identificat și costurile eligibile nu au fost încă acoperite integral.

(7)

Consolidarea și dezvoltarea capacității de dezvoltare și de producție a tehnologiilor în Uniune nu va fi posibilă fără o forță de muncă calificată considerabilă. Cu toate acestea, deficitele de forță de muncă calificată și de competențe, care au crescut în toate sectoarele, inclusiv în cele considerate esențiale pentru tranziția verde și cea digitală, se așteaptă să crească și mai mult având în vedere schimbările demografice și să pună în pericol dezvoltarea tehnologiilor în sectoarele relevante identificate în temeiul prezentului regulament. Prin urmare, este necesar să se stimuleze activarea unui număr mai mare de persoane pe piața muncii din sectoarele relevante, în special prin investiții în învățare și învățarea pe tot parcursul vieții, îmbunătățirea competențelor relevante și crearea de locuri de muncă și de programe de ucenicie de calitate pentru tinerii și persoanele defavorizate care nu sunt încadrate profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare. Un astfel de sprijin va completa o serie de alte acțiuni menite să răspundă nevoilor în materie de competențe care decurg din tranziția verde și cea digitală, evidențiate în Agenda pentru competențe în UE, prevăzute în Comunicarea Comisiei din 1 iulie 2020 intitulată „Agenda pentru competențe în Europa în vederea obținerii unei competitivități durabile, a echității sociale și a rezilienței”. Aceste acțiuni au un rol important de a promova în continuare o mentalitate favorabilă recalificării și perfecționării, de a stimula competitivitatea întreprinderilor din Uniune, în special a IMM-urilor, și de a contribui la crearea de locuri de muncă de calitate, în vederea valorificării întregului potențial al dublei tranziții verzi și digitale într-un mod echitabil, incluziv și just din punct de vedere social.

(8)

Amploarea investițiilor necesare pentru tranziția verde și digitală impune o mobilizare deplină a finanțării disponibile în cadrul programelor existente ale UE, inclusiv în cadrul celor care acordă o garanție bugetară pentru operațiunile de finanțare și de investiții și pentru punerea în aplicare a instrumentelor financiare și a operațiunilor de finanțare mixtă. O astfel de finanțare ar trebui să fie utilizată într-un mod mai flexibil, pentru a oferi sprijin prompt și specific pentru tehnologiile critice din sectoarele strategice. Prin urmare, platforma „Tehnologii strategice pentru Europa” (denumită în continuare „platforma STEP”) ar trebui să fie creată pentru a contribui la furnizarea unui răspuns la nevoile de investiții ale Uniunii prin acordarea de sprijin pentru o mai bună canalizare a fondurilor Uniunii existente către investiții critice, inclusiv în investiții la nivelul întregii Uniuni și proiecte transfrontaliere, care au obiectivul de a sprijini dezvoltarea sau producția de tehnologii critice în sectoarele strategice, păstrând în același timp condiții de concurență echitabile pe piața internă, menținând astfel coeziunea și care au obiectivul de a obține o distribuție echilibrată din punct de vedere geografic a proiectelor finanțate în cadrul platformei STEP, în conformitate cu mandatele programelor respective.

(9)

Atunci când pun în aplicare programe și activități care fac obiectul prezentului regulament, Comisia și statele membre sunt încurajate să promoveze și să trateze ca prioritate proiectele privind văile industriale care contribuie la obiectivul zero emisii nete definite în Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete, proiectele din teritoriile incluse în planul teritorial pentru o tranziție justă menționat în Regulamentul (UE) 2021/1056 al Parlamentului European și al Consiliului (7) și în regiunile mai puțin dezvoltate și de tranziție, precum și în regiunile mai dezvoltate din statele membre, al căror PIB pe cap de locuitor este sub media UE-27 măsurată în standarde ale puterii de cumpărare și calculată pe baza cifrelor Uniunii pentru perioada 2015-2017.

(10)

Platforma STEP ar trebui să mobilizeze resurse din cadrul programelor existente ale Uniunii, inclusiv din InvestEU, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului (8), Orizont Europa, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului (9), Fondul european de apărare, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/697 al Parlamentului European și al Consiliului (10), și Fondul pentru inovare, instituit prin Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (11), Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și Fondul de coeziune, instituite prin Regulamentul (UE) 2021/1058 al Parlamentului European și al Consiliului (12), Fondul social european Plus (FSE+), instituit prin Regulamentul (UE) 2021/1057 al Parlamentului European și al Consiliului (13),

Fondul pentru o tranziție justă (FTJ), instituit prin Regulamentul (UE) 2021/1056 (14), Mecanismul de redresare și reziliență, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului (15), programul UE pentru sănătate, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/522 al Parlamentului European și al Consiliului (16), și programul Europa digitală, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/694 al Parlamentului European și al Consiliului (17). Resursele mobilizate în cadrul programelor menționate ale Uniunii ar trebui să fie însoțite de o finanțare suplimentară în valoare de 1,5 miliarde EUR pentru Fondul european de apărare în beneficiul proiectelor care contribuie la atingerea obiectivelor platformei STEP.

(11)

Ar trebui să fie acordată o marcă de suveranitate pentru proiectele care contribuie la obiectivele platformei STEP, cu condiția ca proiectele respective să fi fost evaluate și să respecte cerințele minime de calitate, în special criteriile de eligibilitate, de excludere și de atribuire, specificate într-o cerere de propuneri lansată în cadrul programului Orizont Europa, al Fondului european de apărare, al Fondului pentru inovare, al programului „UE pentru sănătate”, sau al programului „Europa digitală”, indiferent dacă proiectele respective au primit finanțare în cadrul unuia dintre aceste instrumente. Respectivele cerințe minime de calitate sunt stabilite în scopul identificării proiectelor de înaltă calitate. Marca de suveranitate ar trebui să fie acordată în conformitate cu condițiile de eligibilitate specifice definite în cererile de propuneri din cadrul programelor în cauză, care pot include limitări geografice, dacă este cazul și dacă se prevede astfel în actele legislative respective care reglementează aceste programe. Comisia ar trebui să includă, după caz, cerința ca propunerile de proiecte să indice modul în care se preconizează că acestea vor contribui la consolidarea și structurarea rețelelor locale de actori industriali și la crearea de locuri de muncă atunci când pregătește domeniul de aplicare al cererilor de propuneri cărora li s-ar putea acorda o marcă de suveranitate. Aceste cereri de propuneri ar trebui, acolo unde este posibil și adecvat, să fie deschise în permanență. Marca de suveranitate ar trebui utilizată ca etichetă de calitate, pentru a ajuta proiectele să atragă investiții publice și private prin certificarea contribuției lor la obiectivele platformei STEP. În plus, marca de suveranitate ar trebui să promoveze un acces mai bun la finanțarea din partea Uniunii, în special prin facilitarea finanțării cumulative sau combinate din mai multe instrumente ale Uniunii. Statele membre ar trebui să fie, de asemenea, încurajate să țină seama de marca de suveranitate atunci când acordă sprijin financiar prin propriile lor programe.

(12)

În acest scop, ar trebui să existe posibilitatea utilizării evaluărilor efectuate în scopul altor programe ale Uniunii în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (18), pentru a reduce sarcina administrativă pentru beneficiarii fondurilor Uniunii și pentru a încuraja investițiile în tehnologiile prioritare. Cu condiția respectării dispozițiilor Regulamentului (UE) 2021/241, statele membre ar trebui să ia în considerare includerea proiectelor cărora li s-a acordat marca de suveranitate atunci când își revizuiesc planurile de redresare și reziliență și ar trebui să poată face acest lucru atunci când decid cu privire la proiectele de investiții care urmează să fie finanțate din cota care le revine din Fondul pentru modernizare instituit în temeiul Directivei 2003/87/CE. Marca de suveranitate ar trebui, de asemenea, să fie luată în considerare de către Comisie în contextul procedurii prevăzute la articolul 19 din Protocolul nr. 5 privind Statutul Băncii Europene de Investiții, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și la TFUE (denumit în continuare „Statutul BEI”), precum și al controalelor de conformitate cu politicile Uniunii prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/523. În plus, partenerii de implementare ar trebui să aibă obligația de a examina proiectele cărora li s-a acordat marca de suveranitate în cazul în care se încadrează în domeniul lor geografic și de activitate, în conformitate cu regulamentul respectiv. Autoritățile responsabile cu programele vizate de prezentul regulament ar trebui să ia în considerare sprijinirea proiectelor strategice recunoscute în conformitate cu Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete și Regulamentul european privind materiile prime critice care intră sub incidența prezentului regulament și pentru care ar putea să se aplice norme privind finanțarea cumulativă.

(13)

Platforma STEP ar trebui să fie implementată într-un mod eficace, eficient, echitabil și transparent. În acest scop, Comisia ar trebui să primească sarcina de a acorda și promova marca de suveranitate și de a gestiona un nou website accesibil publicului (denumit în continuare „Portalul pentru suveranitate”) și de a asigura legătura cu autoritățile naționale competente și părțile interesate relevante pentru atingerea obiectivelor platformei STEP. Comisia ar trebui să promoveze consecvența, coerența, sinergia și complementaritatea între programele Uniunii de sprijinire a proiectelor care contribuie la obiectivele platformei STEP.

(14)

Comisia ar trebui să creeze Portalul pentru suveranitate pentru a oferi informații cu privire la sprijinul disponibil pentru proiectele care contribuie la atingerea obiectivelor platformei STEP. Pentru a răspunde nevoilor întreprinderilor și inițiatorilor de proiecte care caută fonduri pentru proiectele platformei STEP în programele de finanțare ale Uniunii, Portalul pentru suveranitate ar trebui să prezinte într-un mod accesibil și ușor de utilizat oportunitățile de finanțare pentru investițiile platformei STEP disponibile în cadrul bugetului Uniunii. Acesta ar trebui să includă informații cu privire la programele gestionate direct ale Uniunii, cum ar fi Orizont Europa, Fondul european de apărare și Fondul pentru inovare, programul UE pentru sănătate, programul Europa digitală, precum și cu privire la alte surse de finanțare ale Uniunii, cum ar fi InvestEU, Mecanismul de redresare și reziliență și FEDR, Fondul de coeziune, FSE+ și FTJ. În plus, Portalul pentru suveranitate ar trebui să contribuie la creșterea vizibilității investițiilor platformei STEP pentru investitori, prin enumerarea proiectelor cărora li s-a acordat marca de suveranitate. Portalul pentru suveranitate ar trebui, de asemenea, să includă o listă a autorităților naționale competente responsabile cu îndeplinirea rolului de puncte de contact pentru implementarea platformei STEP la nivel național. Comisia ar trebui să asigure complementaritatea Portalului pentru suveranitate cu platformele similare și să evite reglementarea și sarcina administrativă excesive.

(15)

Comisia ar trebui să monitorizeze realizarea obiectivelor platformei STEP pentru a urmări progresele înregistrate în direcția îndeplinirii obiectivelor de politică ale Uniunii. Monitorizarea respectivă ar trebui să fie efectuată într-un mod specific și proporțional cu activitățile desfășurate în cadrul platformei STEP, cu scopul de a se evita reglementarea excesivă și sarcina administrativă, în special pentru beneficiarii finanțării. Pentru a garanta răspunderea în fața cetățenilor Uniunii, Comisia ar trebui să raporteze anual Parlamentului European și Consiliului cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a obiectivelor platformei STEP în cadrul programelor respective, cu privire la cheltuielile totale ale platformei STEP defalcate pe programe și cu privire la performanța platformei STEP, pe baza indicatorilor de performanță prevăzuți de programele respective. Dacă sunt disponibile, ar trebui să fie furnizate informații despre contribuția calitativă și cantitativă a platformei STEP la proiectele transfrontaliere și la proiectele din fiecare stat membru.

(16)

Deși platforma STEP se bazează pe reprogramarea și consolidarea programelor existente pentru sprijinirea investițiilor strategice și reducerea dependențelor strategice ale Uniunii, aceasta este, de asemenea, un element important pentru testarea fezabilității și pregătirea unor noi intervenții posibile care să sprijine suveranitatea și competitivitatea în sectoarele strategice și să consolideze politica industrială a Uniunii. În special, Platforma STEP ar trebui să servească drept bază pentru luarea în considerare a unor posibile acțiuni similare, cum ar fi Fondul european pentru suveranitate.

(17)

Comisia ar trebui să efectueze o evaluare intermediară a prezentului regulament, în care ar trebui să evalueze pertinența acțiunilor întreprinse în temeiul prezentului regulament pentru a reduce dependențele strategice ale Uniunii și a consolida autonomia sa. De asemenea, aceasta ar trebui să evalueze fezabilitatea extinderii Portalului pentru suveranitate cu scopul de a reuni toate site-urile internet existente disponibile public și de a furniza informații cu privire la programele Uniunii care fac obiectul gestiunii directe, partajate și indirecte în cadrul unui singur portal, precum și fezabilitatea creării unui simulator care să ofere orientări inițiatorilor de proiecte cu privire la programele sau fondurile Uniunii pentru care proiectul lor specific ar putea fi eligibil.

(18)

Fondul pentru inovare sprijină investițiile în tehnologii inovatoare cu emisii reduse de dioxid de carbon, care intră în domeniul de aplicare al prezentului Regulament. Prin urmare, Fondul pentru inovare va avea un rol esențial în sprijinirea dezvoltării sau a producției în Uniune de tehnologii critice curate și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor. La elaborarea și lansarea cererilor de propuneri sau a procedurilor de ofertare concurențiale în temeiul Fondului pentru inovare, Comisia ar trebui să ia în considerare proiectele recunoscute ca fiind strategice în temeiul Regulamentului privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete, care se consideră că contribuie la obiectivele platformei STEP.

(19)

Pentru a extinde posibilitățile de sprijin pentru investiții care vizează consolidarea dezvoltării industriale și a lanțurilor valorice în sectoare strategice, domeniul de aplicare al sprijinului din partea FEDR ar trebui extins prin includerea unor noi obiective specifice în cadrul FEDR, fără a aduce atingere normelor privind eligibilitatea cheltuielilor și a cheltuielilor legate de climă, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1058 și în Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului (19). În sectoarele strategice, ar trebui să fie posibilă, de asemenea, sprijinirea investițiilor productive în alte tipuri de întreprinderi decât IMM-urile, păstrând accentul pe IMM-uri, care pot avea o contribuție semnificativă la dezvoltarea regiunilor mai puțin dezvoltate și de tranziție, precum și în regiunile mai dezvoltate din statele membre cu un PIB pe cap de locuitor sub media de la nivelul UE-27. Autoritățile de management sunt încurajate să promoveze colaborarea dintre întreprinderile mari și IMM-urile locale, lanțurile de aprovizionare, ecosistemele de inovare și cele tehnologice. Acest lucru ar permite sporirea capacității globale a Uniunii de a-și consolida poziția în aceste sectoare prin asigurarea accesului tuturor statelor membre la astfel de investiții, contracarând în acest mod riscul de creștere a disparităților. Resursele programate pentru aceste noi obiective specifice ar trebui să fie limitate la maximum 20 % din alocarea națională inițială a FEDR în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/1060.

(20)

Pentru a menține un nivel ridicat de ambiție în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor climatice în cadrul politicii de coeziune, permițând, în același timp, o flexibilitate între Fondul de coeziune și FEDR, pe de o parte, cuantumul contribuției în domeniul climei a Fondului de coeziune care depășește 37 % din alocarea sa totală ar trebui să poată fi luat în considerare la calcularea contribuției FEDR în domeniul climei și, pe de altă parte, cuantumul contribuției în domeniul climei a FEDR care depășește 30 % din alocarea sa totală ar trebui să poată fi luat în considerare la calcularea contribuției Fondului de coeziune în domeniul climei.

(21)

Domeniul de aplicare al sprijinului FTJ, ar trebui, de asemenea, să fie extins pentru a acoperi investițiile în tehnologii care fac obiectul prezentului regulament și pentru a aborda deficitul de forță de muncă și de competențe care sunt necesare pentru a sprijini aceste investiții, care contribuie la îndeplinirea obiectivelor platformei STEP de către întreprinderile mari, păstrând accentul pe IMM-uri, cu condiția ca astfel de investiții să fie compatibile cu contribuția preconizată la tranziția către neutralitatea climatică, astfel cum se prevede în planurile teritoriale pentru o tranziție justă în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/1056. Sprijinul acordat pentru investițiile respective nu ar trebui să necesite o revizuire a planului teritorial pentru o tranziție justă în cazul în care revizuirea respectivă ar fi legată exclusiv de analiza decalajelor care justifică investițiile din perspectiva creării de locuri de muncă. În contextul sprijinului pentru alte tipuri de întreprinderi decât IMM-urile, ar trebui să se ia în considerare, de asemenea, investițiile care contribuie la crearea de programe de ucenicii și de locuri de muncă sau care oferă educație sau formare pentru obținerea de noi competențe.

(22)

FSE+, care este principalul fond al Uniunii pentru investiții în oameni, oferă o contribuție esențială la promovarea dezvoltării competențelor. Pentru a facilita utilizarea FSE+ pentru obiectivele platformei STEP, ar trebui să existe posibilitatea utilizării FSE+ pentru a acoperi investițiile menite să asigure o forță de muncă calificată și rezilientă, pregătită pentru viitoarea lume a muncii.

(23)

Pentru a contribui la accelerarea investițiilor și pentru a asigura lichidități imediate pentru investițiile care sprijină obiectivele platformei STEP în cadrul FEDR, FSE+ și FTJ, ar trebui să se acorde un cuantum suplimentar cu titlu de prefinanțare excepțională sub forma unei plăți unice pentru prioritățile dedicate investițiilor care sprijină obiectivele platformei STEP. Prefinanțarea suplimentară ar trebui să se aplice întregii alocări din FTJ, având în vedere necesitatea de a accelera punerea sa în aplicare și legăturile puternice ale FTJ pentru a sprijini statele membre în vederea atingerii obiectivelor platformei STEP. Normele aplicabile acestor cuantumuri ale prefinanțării excepționale ar trebui să fie în concordanță cu normele aplicabile prefinanțării prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1060. În plus, pentru a stimula în continuare adoptarea unor astfel de investiții și pentru a asigura o punere în aplicare mai rapidă a acestora, ar trebui să se ofere posibilitatea de a crește rata maximă de cofinanțare din partea Uniunii la 100 %, pentru prioritățile platformei STEP. Atunci când pun în aplicare obiectivele platformei STEP, autoritățile de management ar trebui să fie încurajate să aplice anumite criterii sociale și să promoveze rezultate sociale pozitive, cum ar fi crearea de programe de ucenicie și locuri de muncă de calitate pentru tinerii defavorizați, în special pentru tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare, prin aplicarea criteriilor sociale de atribuire prevăzute în Directivele 2014/23/UE (20), 2014/24/UE (21) și 2014/25/UE (22) ale Parlamentului European și ale Consiliului în cazul în care un proiect este pus în aplicare de un organism care face obiectul directivelor respective și care plătește salariile aplicabile convenite prin negocieri colective.

(24)

Regulamentul (UE) 2021/1060 ar trebui modificat pentru a permite proiectelor cărora li s-a acordat o marcă de suveranitate să beneficieze de un acces mai bun la finanțarea din partea Uniunii, în special prin facilitarea finanțării cumulative sau combinate din partea mai multor instrumente ale Uniunii. În acest scop, ar trebui ca autoritățile de management să dispună de posibilitatea de a acorda sprijin direct din partea FEDR sau FSE+ pentru operațiunile cărora li s-a acordat o marcă de suveranitate.

(25)

Pentru a reduce sarcina administrativă și pentru a asigura o implementare în timp util a platformei STEP, ar trebui să fie posibil, prin derogare de la normele aplicabile, să se excludă, din evaluarea la jumătatea perioadei a FEDR, a FES+, a Fondului de coeziune și a FTJ prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1060, prioritățile care au fost incluse pentru a aborda investițiile care contribuie la obiectivele platformei STEP. Ar trebui să fie posibil ca prin aceste modificări ale programului să se aloce definitiv întregul cuantum de flexibilitate sau o parte din acesta pentru anii 2026 și 2027. Comisia ar trebui să aprobe modificările programului care sunt legate exclusiv de introducerea priorităților care contribuie la obiectivele platformei STEP și prezentate până la 31 august 2024, în termen de două luni de la transmiterea acestora de către un stat membru. În plus, ar trebui să fie posibil, de asemenea, să se introducă orice modificare corespunzătoare a acordului de parteneriat menționată în Regulamentul (UE) 2021/1060 și să se obțină aprobarea modificărilor în mod accelerat de către Comisie.

(26)

Cadrul de reglementare pentru punerea în aplicare a programelor pentru perioada 2014-2020 a fost adaptat în ultimii ani pentru a oferi statelor membre și regiunilor o flexibilitate suplimentară în ceea ce privește implementarea și mai multă lichiditate pentru a combate efectele pandemiei de COVID-19 și ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Aceste măsuri, introduse la sfârșitul perioadei de programare, necesită timp și resurse administrative suficiente pentru a fi pe deplin exploatate și puse în aplicare, în special într-un moment în care statele membre își vor concentra resursele pe revizuirea programelor operaționale pentru perioada 2021-2027 legate de obiectivele platformei STEP. În vederea reducerii sarcinii administrative pentru autoritățile responsabile de programe și a prevenirii unei posibile pierderi de fonduri la momentul închiderii din motive pur administrative, în Regulamentele (UE) nr. 1303/2013 (23) și (UE) nr. 223/2014 (24) ale Parlamentului European și ale Consiliului ar trebui să fie prevăzută o prelungire a termenelor pentru închiderea administrativă a programelor din perioada 2014-2020. Mai exact, termenul de transmitere a cererii finale de plată ar trebui să fie prelungit cu 12 luni. În plus, termenul de transmitere a documentelor de încheiere ar trebui, de asemenea, să fie prelungit cu 12 luni. În contextul acestei modificări, este oportun să se clarifice faptul că distribuirea alimentelor și a materialelor cumpărate până la sfârșitul perioadei de eligibilitate (sfârșitul anului 2023) ar trebui să poată continua după această dată.

Pentru a asigura o bună execuție a bugetului Uniunii și respectarea plafoanelor de plăți, plățile care urmează să fie efectuate în 2025 ar trebui să fie plafonate per program la 1 % din creditele bugetare din resursele cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027, prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului (25). Cuantumurile datorate care depășesc plafonul de 1 % din creditele bugetare ale programelor pentru fiecare fond pentru anul 2025 nu vor fi plătite în 2025 și nici în anii următori, ci vor fi utilizate doar pentru verificarea și închiderea conturilor aferente prefinanțării. Cuantumurile neutilizate ar trebui să fie dezangajate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 la momentul închiderii. Pentru a se asigura că regiunile ultraperiferice pot utiliza pe deplin sprijinul din partea fondurilor care fac obiectul prezentului regulament, ar trebui să se precizeze că, în scopul flexibilității prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, alocările speciale suplimentare pentru regiunile ultraperiferice ar trebui să fie considerate ca făcând parte din alocarea FEDR pentru aceeași categorie de regiuni ca și regiunea ultraperiferică în cauză. În pofida normelor de eligibilitate diferite aplicabile alocării speciale suplimentare, ar trebui să fie posibil să se aplice această flexibilitate și între alocarea specială suplimentară și alte alocări FEDR pentru aceeași categorie de regiuni în cadrul unui program.

(27)

Flexibilitățile prevăzute pentru perioada de programare 2014-2020 au ajutat statele membre să răspundă la criză și să depună eforturi pentru redresare, și le-au ajutat să facă față presiunii suplimentare asupra bugetelor publice cauzate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Pentru a permite statelor membre să facă față presiunilor bugetare continue, în conformitate cu posibilitatea prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, extinderea posibilității de a aplica o rată de cofinanțare a Uniunii de 100 % programelor de coeziune ar trebui să fie prevăzută retroactiv pentru ultimul exercițiu contabil care începe la 1 iulie 2023 și se încheie la 30 iunie 2024, în cazul în care un stat membru notifică Comisia înainte de depunerea cererii finale de plată intermediară pentru exercițiul contabil final, în conformitate cu creditele bugetare și sub rezerva finanțării disponibile.

(28)

InvestEU este programul emblematic al Uniunii de stimulare a investițiilor, în special a tranziției verzi și a celei digitale, prin furnizarea de finanțare bazată pe cerere, inclusiv prin mecanisme de finanțare mixtă, și de asistență tehnică. Această abordare contribuie la atragerea de capital public și privat suplimentar în cadrul componentelor de politică actuale. Pentru a asigura absorbția integrală a fondurilor disponibile și cu condiția ca partenerii de implementare să nu dispună de o capacitate suficientă pentru a absorbi procentul de 25 % care le este alocat din garanția UE stabilită în Regulamentul (UE) 2021/523, Comisia ar trebui să poată acorda Grupului BEI peste 75 % din garanția UE. În acest context, Comisia ar trebui să încurajeze și să asiste partenerii de implementare, alții decât Grupul BEI, să absoarbă integral finanțarea de care dispun. Statele membre sunt încurajate să contribuie la compartimentul pentru statele membre al InvestEU pentru a sprijini produsele financiare în conformitate cu obiectivele platformei STEP în cadrul componentelor de politică actuale, fără a aduce atingere normelor aplicabile privind ajutoarele de stat. Ar trebui ca statele membre să dispună de posibilitatea includerii ca măsură în planurile lor de redresare și reziliență a unei contribuții în numerar la compartimentul pentru statele membre al InvestEU pentru a sprijini obiectivele platformei STEP în cadrul componentelor de politică actuale. Această contribuție suplimentară la sprijinirea obiectivelor platformei STEP ar trebui să poată atinge până la 6 % din alocarea financiară totală a planului lor de redresare și reziliență pentru compartimentul pentru statele membre al InvestEU. De asemenea, ar trebui introduse mai multă flexibilitate și clarificări suplimentare pentru a urmări mai bine obiectivele platformei STEP. Pentru proiectele care contribuie la obiectivele platformei STEP, ar trebui să se depună toate eforturile pentru a garanta că, la finalul perioadei de investiții, se acoperă o gamă largă de sectoare și de regiuni și se evită concentrarea geografică sau sectorială excesivă.

(29)

Orizont Europa este principalul program de finanțare al Uniunii pentru cercetare și inovare, iar Consiliul european pentru inovare (CEI) oferă sprijin în special pentru inovațiile cu potențial revoluționar și disruptive cu potențial de extindere care ar putea fi prea riscante pentru investitorii privați. Ar trebui să se prevadă o flexibilitate suplimentară în cadrul programului Orizont Europa, astfel încât instrumentul Accelerator al CEI să poată oferi sprijin exclusiv sub formă de capitaluri proprii IMM-urilor care nu sunt eligibile pentru finanțare, inclusiv întreprinderilor nou-înființate, și întreprinderilor mici cu capitalizare medie care nu sunt eligibile pentru finanțare, care desfășoară activități de inovare, în special celor care își desfășoară activitatea în domeniul tehnologiilor sprijinite de platformei STEP, indiferent dacă au beneficiat anterior de alte tipuri de sprijin din partea instrumentului Accelerator al CEI. În prezent, punerea în aplicare a instrumentului financiar care face parte din instrumentul Accelerator al CEI care furnizează investiții prin capitaluri proprii sau sub altă formă rambursabilă (denumit în continuare „fondul CEI”) este limitată la un cuantum maxim al investițiilor de 15 milioane EUR, cu excepția cazurilor excepționale, și nu poate include runde de finanțare ulterioară sau cuantumuri mai mari pentru investiții. Acordarea unui sprijin exclusiv sub formă de capitaluri proprii pentru IMM-urile și întreprinderile mici cu capitalizare medie care nu sunt eligibile pentru finanțare ar aborda decalajul existent pe piață, în special în ceea ce privește nevoile de investiții cuprinse între 15 și 50 de milioane EUR. În plus, experiența a arătat că nu sunt pe deplin utilizate cuantumurile angajate pentru proiectul-pilot al CEI în cadrul programului Orizont 2020 instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (26). Regulamentul (UE) 2021/695 ar trebui, de asemenea, să fie modificat pentru a reflecta majorarea pachetului financiar pentru Fondul european de apărare.

(30)

CEI joacă un rol central furnizând finanțare inițială întreprinderilor nou-înființate aflate în creștere rapidă și întreprinderilor mici cu capitalizare medie. Datorită cunoștințelor sale specializate, CEI se află într-o poziție ideală pentru a îmbunătăți posibilitățile de finanțare ale societăților care caută capital cu scopul de a se extinde dincolo de etapa de inovare inițială. Având în vedere rolul central pe care Fondul CEI îl are pentru succesul platformei STEP, ar trebui să se precizeze dispozițiile legislative privind funcționarea CEI.

(31)

Fondul european de apărare este principalul program de consolidare a competitivității, inovării, eficienței și autonomiei tehnologice a industriei de apărare a Uniunii, contribuind astfel la autonomia strategică deschisă a Uniunii. Dezvoltarea capabilităților de apărare prezintă o importanță esențială, deoarece influențează capacitatea și autonomia industriei de apărare a Uniunii de a dezvolta produse din domeniul apărării și independența statelor membre ca utilizatori finali ai produselor respective. Prin urmare, un pachet financiar suplimentar ar trebui să fie pus la dispoziție pentru a sprijini proiectele care contribuie la dezvoltarea de aplicații în domeniul apărării care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament.

(32)

Întrucât obiectivele prezentului regulament, și anume consolidarea suveranității și a securității Uniunii, accelerarea tranziției sale verzi și a celei digitale, sporirea competitivității sale și reducerea dependențelor sale strategice nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor respective,