European flag

Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene

RO

Seria L


2024/670

27.2.2024

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2024/670 AL COMISIEI

din 26 februarie 2024

de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de transpalete manuale și componente de bază ale acestora originare din Republica Populară Chineză în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (1), în special articolul 11 alineatul (2),

întrucât:

1.   PROCEDURA

1.1.   Investigațiile precedente și măsurile în vigoare

(1)

În iulie 2005, prin Regulamentul (CE) nr. 1174/2005 al Consiliului (2), Consiliul a instituit o taxă antidumping definitivă la importurile de transpalete manuale și de componente de bază ale acestora originare din Republica Populară Chineză („China” sau „RPC”). Măsurile au constat într-o taxă antidumping ad valorem cuprinsă între 7,6 % și 46,7 % („măsurile inițiale”).

(2)

În iulie 2008, prin Regulamentul (CE) nr. 684/2008 al Consiliului (3), în urma unei reexaminări intermediare parțiale din oficiu efectuate în temeiul articolului 11 alineatul (3) din Regulamentul antidumping de bază („regulamentul de bază”), Consiliul a clarificat domeniul de aplicare al măsurilor și a exclus din măsurile antidumping inițiale anumite produse, precum transpaletele, stivuitoarele, platformele de ridicare și paletizoarele cu sisteme de cântărire, care dispun de mecanisme de acționare automată sau pot fi deplasate manual și care sunt utilizate pentru a deplasa și ridica sarcinile, pentru a facilita stocarea sarcinilor, pentru a stivui paleții unii peste alții, pentru a ridica sarcinile la nivelul de lucru sau pentru a ridica și cântări sarcinile, care au fost considerate ca fiind diferite de transpaletele manuale din pricina caracteristicilor, a funcțiilor specifice și a utilizărilor lor finale.

(3)

În iunie 2009, în urma unei investigații privind circumvenția măsurilor antidumping în temeiul articolului 13 din regulamentul de bază, Consiliul a extins prin Regulamentul (CE) nr. 499/2009 (4) taxa antidumping definitivă aplicabilă „tuturor celorlalte societăți” instituită prin Regulamentul (CE) nr. 1174/2005 la transpaletele manuale expediate din Thailanda, indiferent dacă acestea sunt sau nu declarate ca fiind originare din Thailanda.

(4)

În octombrie 2011, în urma unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Consiliul, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1008/2011 (5), a prelungit aplicarea taxei antidumping existente la importurile de transpalete manuale originare din China.

(5)

În aprilie 2013, în urma unei reexaminări intermediare efectuate în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, Consiliul a modificat Regulamentul (UE) nr. 1008/2011 prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 372/2013 (6), modificând nivelul inițial al taxelor antidumping și instituind un nivel al taxei de 70,8 % aplicabil tuturor importurilor în Uniune de transpalete manuale originare din China.

(6)

În septembrie 2014, în urma unei reexaminări în ceea ce privește un nou exportator în temeiul articolului 11 alineatul (4) din regulamentul de bază, Comisia Europeană („Comisia”) a modificat Regulamentul (UE) nr. 1008/2011 prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 946/2014 (7), instituind un nivel individual al taxei de 54,1 % pentru importurile de transpalete manuale provenind de la Ningbo Logitrans Handling Equipment Co.

(7)

În august 2016, în urma unei investigații privind circumvenția măsurilor antidumping în temeiul articolului 13 din regulamentul de bază, Comisia a extins prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1346 (8) taxele antidumping definitive în vigoare la importurile de transpalete manuale ușor modificate care conțin un sistem de indicare a greutății neintegrat în șasiu (furci) originare din China.

(8)

În noiembrie 2017, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2206 (9), în urma unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a reinstituit măsurile antidumping definitive la importurile de transpalete manuale originare din China („reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor”).

(9)

Taxele antidumping în vigoare în prezent sunt taxe ad valorem stabilite la 70,8 %. Un nivel individual al taxei de 54,1 % se aplică societății Ningbo Logitrans Handling Equipment Co., Ltd (10).

1.2.   Cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor

(10)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (11), Comisia a primit o cerere de reexaminare în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Cererea a fost depusă la 29 august 2022 de Toyota Material Handling Europe și PR Industrial S.r.l. („solicitanții”) în numele industriei Uniunii producătoare de transpalete manuale în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(11)

Cererea de reexaminare s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor ar putea avea ca efect continuarea dumpingului și reapariția prejudiciului pentru industria Uniunii.

1.3.   Deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor

(12)

Întrucât a stabilit, în urma consultării comitetului instituit prin articolul 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a deschis, la 29 noiembrie 2022, o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor privind importurile în Uniune de transpalete manuale originare din Republica Populară Chineză și din Regatul Thailandei, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene („avizul de deschidere”) (12).

1.4.   Perioada investigației de reexaminare și perioada examinată

(13)

Investigația privind probabilitatea continuării dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 octombrie 2021 și 30 septembrie 2022 („perioada investigației de reexaminare” sau „PIR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității continuării sau reapariției prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2019 și sfârșitul perioadei investigației de reexaminare („perioada examinată”).

1.5.   Părțile interesate

(14)

În avizul de deschidere, părțile interesate au fost invitate să contacteze Comisia în vederea participării la investigație. În plus, Comisia a informat în mod specific solicitanții, alți producători din Uniune cunoscuți, producătorii-exportatori cunoscuți, autoritățile chineze, importatorii și utilizatorii cunoscuți cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor și i-a invitat să participe la aceasta.

(15)

Părțile interesate au avut ocazia de a prezenta observații cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor și de a solicita o audiere în fața Comisiei și/sau a consilierului-auditor pentru proceduri comerciale.

1.6.   Eșantionarea

(16)

În avizul de deschidere, Comisia a anunțat că ar putea constitui un eșantion de părți interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

1.6.1.   Eșantionarea producătorilor din Uniune

(17)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat cu titlu provizoriu un eșantion de producători din Uniune.

(18)

În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat eșantionul pe baza celei mai mari producții reprezentative și a celui mai mare volum de vânzări de transpalete manuale din perioada investigației de reexaminare care puteau fi examinate în mod rezonabil având în vedere timpul disponibil. Eșantionul respectiv a fost format din doi producători din Uniune.

(19)

Cei doi producători din Uniune incluși în eșantion reprezentau peste 75 % din producție și peste 70 % din capacitatea de producție a industriei Uniunii din perioada investigației de reexaminare. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la eșantionul provizoriu.

(20)

Nu s-au primit observații și, prin urmare, eșantionul provizoriu a fost confirmat. Eșantionul este reprezentativ pentru industria Uniunii.

1.6.2.   Eșantionarea importatorilor neafiliați

(21)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a constitui un eșantion, Comisia a solicitat tuturor importatorilor neafiliați cunoscuți să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. Niciun importator neafiliat nu s-a prezentat și nu a furnizat informațiile solicitate.

1.6.3.   Eșantionarea producătorilor-exportatori din China

(22)

În avizul de deschidere a investigației de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion de producători-exportatori în conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(23)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori cunoscuți din China să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. Cu toate acestea, niciun producător-exportator din țara în cauză nu a furnizat informațiile solicitate în termenul stabilit în avizul de deschidere.

(24)

În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze și alți eventuali producători-exportatori care puteau fi interesați să participe la investigație. Nu a fost oferit niciun răspuns.

(25)

Având în vedere cele de mai sus, întrucât nu a existat cooperare din partea producătorilor chinezi, Comisia a decis că eșantionarea nu este necesară și a informat Misiunea Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană în acest sens. Nu au fost formulate observații.

1.7.   Răspunsurile la chestionare

(26)

Comisia a trimis Guvernului Republicii Populare Chineze („GC”) un chestionar referitor la existența unor distorsiuni semnificative în China în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Nu s-a primit niciun răspuns la chestionar.

(27)

Comisia a trimis chestionare producătorilor-exportatori, producătorilor din Uniune incluși în eșantion, utilizatorilor și importatorilor. Aceleași chestionare au fost puse la dispoziție și online în ziua deschiderii investigației (13).

(28)

Ambii producători din Uniune incluși în eșantion au răspuns la chestionare, însă producătorii-exportatori, importatorii neafiliați și utilizatorii nu au răspuns.

(29)

Întrucât nici producătorii-exportatori chinezi, nici GC nu au cooperat, constatările privind dumpingul și prejudiciul au fost stabilite pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Misiunea Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană a fost informată în consecință. Nu s-au primit observații.

1.8.   Vizitele de verificare

(30)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a stabili probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului, precum și interesul Uniunii.

(31)

Au fost efectuate vizite de verificare, în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază, la sediile următorilor producători din Uniune:

Toyota Material Handling Europe (Suedia);

PR Industrial S.r.l (Italia).

(32)

Comisia a verificat datele macroeconomice furnizate de industria Uniunii la sediile reprezentantului legal, White & Case, la Bruxelles.

2.   PRODUSUL CARE FACE OBIECTUL REEXAMINĂRII, PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR

2.1.   Produsul care face obiectul reexaminării

(33)

Produsul care face obiectul reexaminării este identic cu cel care a făcut obiectul reexaminării anterioare în perspectiva expirării măsurilor, și anume transpaletele manuale și componentele de bază ale acestora, mai exact șasiurile și sistemele hidraulice, încadrate în prezent la codurile NC ex 8427 90 00 (codurile TARIC 8427900011 și 8427900019) și ex 8431 20 00 (codurile TARIC 8431200011 și 8431200019).

(34)

În 2008, Comisia a efectuat o investigație de reexaminare intermediară și a precizat faptul că măsurile în vigoare nu acoperă anumite categorii de produse, și anume transpaletele, stivuitoarele, platformele de ridicare și paletizoarele cu sisteme de cântărire, care dispun de mecanisme de acționare automată sau pot fi deplasate manual și care sunt utilizate pentru a deplasa și ridica sarcinile, pentru a facilita stocarea sarcinilor, pentru a stivui paleții unii peste alții, pentru a ridica sarcinile la nivelul de lucru sau pentru a ridica și cântări sarcinile.

2.2.   Produsul în cauză

(35)

Produsul vizat de prezenta investigație este produsul care face obiectul reexaminării originar din China.

2.3.   Produsul similar

(36)

Astfel cum s-a stabilit în cadrul investigației inițiale care a condus la instituirea măsurilor, precum și în cadrul reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor, prezenta investigație de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor a confirmat faptul că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și utilizări de bază similare:

produsul în cauză atunci când este exportat în Uniune;

produsul care face obiectul reexaminării fabricat și vândut pe piața internă din China;

produsul care face obiectul reexaminării fabricat și vândut în Uniune de către industria Uniunii.

(37)

Prin urmare, aceste produse sunt considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

3.   STATISTICI REFERITOARE LA DATELE PRIVIND IMPORTURILE

(38)

Pentru a determina cantitatea și prețul transpaletelor manuale importate în Uniune, Comisia se bazează pe statistici privind importurile. Datele oficiale privind aceste importuri sunt înregistrate atât în kilograme, cât și în unități (bucăți).

(39)

Totuși, toate sursele statistice disponibile [Comext, Surveillance 3 și baza de date prevăzută la articolului 14 alineatul (6) din regulamentul de bază] au indicat date inconsecvente privind volumul de transpalete manuale importate în Uniune.

(40)

Greutatea per transpaletă manuală importată a prezentat fluctuații inexplicabile. Aceste fluctuații au fost incompatibile atât cu elementele de probă colectate în cadrul prezentei investigații, cât și cu statisticile privind importurile utilizate în cadrul investigației inițiale și al reexaminărilor anterioare în perspectiva expirării măsurilor, care au arătat că greutatea per transpaletă manuală este practic constantă și nu variază în timp sau de la un stat membru la altul.

(41)

Prin urmare, Comisia a contactat Eurostat, care a indicat că datele privind volumele importurilor în două state membre par să nu fi fost raportate corect, iar kilogramele și unitățile raportate nu au fost considerate fiabile având în vedere valoarea raportată a acestora. Datele privind importurile în Uniune, excluzând importurile în aceste două state membre, au fost considerate coerente între statele membre și în concordanță cu statisticile anterioare.

(42)

Prin urmare, Comisia a ajustat setul de date Eurostat privind importurile pentru perioada examinată, luând în considerare prețul per unitate pentru toate importurile în Uniune, cu excepția importurilor în cele două state membre menționate în considerentul 41, și aplicând acest raport preț per unitate la valoarea raportată a importurilor în aceste două state membre pentru a determina volumul corectat al acestor importuri în unități.

(43)

În urma acestei ajustări, a rezultat un set de date privind importurile în Uniune în cadrul căruia numărul de unități importate și valoarea lor per unitate au fost coerente între statele membre.

(44)

Acest set de date ajustat a fost utilizat pentru a calcula dumpingul în lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi și, de asemenea, pentru diverși indicatori de prejudiciu, astfel cum se indică în tabelele 2, 3, 4 și 5 de mai jos.

4.   DUMPINGUL

(45)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă expirarea măsurilor în vigoare ar putea conduce la o continuare a dumpingului.

4.1.   Observații preliminare

(46)

Așa cum se menționează în considerentul 25, niciun producător-exportator din China nu a cooperat în cadrul investigației. Prin urmare, Comisia a informat GC că, din cauza lipsei de cooperare, ar putea aplica articolul 18 din regulamentul de bază. Comisia nu a primit nicio observație și nicio cerere de intervenție a consilierului-auditor în această privință.

(47)

Pe această bază, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază, constatările cu privire la existența dumpingului și la probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului prevăzute mai jos au fost stabilite pe baza datelor disponibile, în special:

informațiile cuprinse în cerere;

informațiile obținute de la părțile care au cooperat în cursul investigației de reexaminare, și anume solicitantul și producătorii din Uniune incluși în eșantion;

statisticile Eurostat ajustate în conformitate cu secțiunea 3 de mai sus; și

Global Trade Atlas (GTA).

(48)

În plus, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, Comisia a utilizat datele disponibile în țara reprezentativă, astfel cum se explică în secțiunea 4.2.4 de mai jos.

4.2.   Procedura de stabilire a valorii normale în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază pentru importurile de transpalete manuale originare din China

(49)

Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la momentul deschiderii investigației, care tind să demonstreze existența unor distorsiuni semnificative în China în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a deschis investigația în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(50)

Pentru a obține informațiile pe care le-a considerat necesare pentru investigația sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar către GC. În plus, astfel cum se menționează la punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere și să furnizeze informații și documente justificative referitoare la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(51)

Nu s-a primit niciun răspuns la chestionar din partea GC și nu s-a primit nicio observație privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în termenul stabilit.

(52)

Ulterior, Comisia a informat GC că va utiliza datele disponibile în sensul articolului 18 din regulamentul de bază pentru a stabili existența distorsiunilor semnificative în China. GC nu a formulat observații în această privință.

(53)

La punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a precizat, în plus, că, având în vedere elementele de probă disponibile, ar putea fi necesar să selecteze o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate. Comisia a precizat totodată că Brazilia este o posibilă țară terță reprezentativă în raport cu RPC în acest caz, dar că va examina și alte posibile țări adecvate, conform criteriilor stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(54)

La 3 aprilie 2023, prin intermediul unei note, Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționează să le utilizeze pentru stabilirea valorii normale („nota privind sursele”).

(55)

În nota privind sursele, Comisia a informat părțile interesate că, în lipsa cooperării, va fi nevoită să se bazeze pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Prin urmare, Comisia a intenționat să utilizeze informațiile cuprinse în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, împreună cu alte surse de informații considerate adecvate conform criteriilor relevante prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în conformitate cu articolul 18 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(56)

În plus, în nota privind sursele, Comisia a informat părțile interesate că intenționează să utilizeze Brazilia ca țară reprezentativă și cu privire la sursele relevante pe care intenționează să le utilizeze pentru stabilirea valorii normale, Brazilia fiind țara reprezentativă. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la surse și la oportunitatea alegerii Braziliei ca țară reprezentativă, precum și să sugereze alte țări, cu condiția să prezinte suficiente informații cu privire la criteriile relevante.

(57)

Ea a informat, de asemenea, părțile interesate că va stabili costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale („costurile VAG”), precum și profiturile pe baza informațiilor disponibile referitoare la societatea Paletrans Equipamentos Ltda, un producător din țara reprezentativă. Nu s-au primit observații.

4.2.1.   Valoarea normală

(58)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „[v]aloarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.

(59)

Cu toate acestea, conform articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „în cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”.

(60)

Astfel cum se explică mai jos, Comisia a concluzionat în cadrul prezentei investigații că, pe baza elementelor de probă disponibile și având în vedere lipsa cooperării din partea GC și a producătorilor-exportatori, este adecvată aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

4.2.2.   Existența unor distorsiuni semnificative

(61)

În cadrul investigațiilor recente privind sectorul siderurgic din RPC (14), Comisia a constatat existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(62)

În cadrul investigațiilor respective, Comisia a constatat că în RPC există o intervenție substanțială a statului, ceea ce conduce la distorsionarea alocării efective a resurselor în conformitate cu principiile pieței (15). În mod concret, Comisia a concluzionat că, în sectorul oțelului, care reprezintă principala materie primă utilizată la fabricarea produsului care face obiectul reexaminării, nu numai că persistă un grad substanțial de proprietate a GC, în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază (16), dar GC este, de asemenea, în măsură să intervină în procesul de stabilire a prețurilor și a costurilor prin prezența statului în cadrul firmelor, în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază (17).

(63)

Comisia a constatat, de asemenea, că prezența și intervenția statului pe piețele financiare, precum și în ceea ce privește furnizarea de materii prime și de factori de producție au un efect suplimentar de denaturare a pieței. Într-adevăr, în ansamblu, sistemul de planificare din RPC are ca rezultat faptul că resursele sunt concentrate în sectoare desemnate de GC ca fiind strategice sau importante din punct de vedere politic într-un alt mod, în loc să fie alocate după cum dictează forțele pieței (18).

(64)

În plus, Comisia a concluzionat că legislația chineză privind falimentul și proprietatea nu funcționează în mod corespunzător în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază, ceea ce conduce la distorsiuni atunci când sunt menținute pe linia de plutire întreprinderi insolvente și când sunt atribuite drepturi de folosință asupra terenurilor în RPC (19).

(65)

În aceeași ordine de idei, Comisia a constatat distorsiuni ale costurilor salariale în sectorul siderurgic în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază (20), precum și distorsiuni pe piețele financiare în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază, în special în ceea ce privește accesul la capital al întreprinderilor din RPC (21).

(66)

La fel ca în investigațiile anterioare referitoare la sectorul siderurgic din RPC, Comisia a analizat, în cadrul prezentei investigații, dacă este adecvat sau nu să utilizeze prețurile și costurile interne din RPC, dată fiind existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(67)

Comisia a efectuat această analiză pe baza elementelor de probă disponibile la dosar, inclusiv a elementelor de probă cuprinse în cerere, precum și în documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia RPC în scopul investigațiilor în materie de apărare comercială („raportul”), care se bazează pe sursele disponibile în mod public. Analiza a inclus examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia RPC în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, inclusiv a transpaletelor manuale.

(68)

Comisia a completat în continuare aceste elemente de probă cu propriile cercetări privind diferitele criterii relevante pentru a confirma existența unor distorsiuni semnificative în RPC, astfel cum s-a constatat și în investigațiile sale anterioare în această privință.

(69)

În cererea de reexaminare se afirmă că economia chineză este puternic influențată de intervențiile GC sau ale altor autorități publice. Aceste intervenții afectează diferite niveluri de guvernare și piața. În cerere sunt enumerate distorsiunile generale care afectează piața transpaletelor manuale, pe baza constatărilor din raport, dar și o serie de situații suplimentare de intervenție a statului în sectorul siderurgic.

(70)

În primul rând, în cerere se atrage atenția asupra subvențiilor stabilite în cadrul investigației Comisiei cu privire la subvențiile prezente în sectorul produselor plate din oțel laminate la cald (22), subliniindu-se că acestea reprezintă principala materie primă pentru fabricarea transpaletelor manuale. De asemenea, în cerere se explică faptul că, pe lângă granturile directe în numerar oferite societăților, statul chinez intervine și în stabilirea prețurilor materiilor prime esențiale în acest sector, cum ar fi minereul de fier și cărbunele. În cerere s-a subliniat că asigurarea aprovizionării cu materii prime a industriei siderurgice interne este una dintre prioritățile celui de al 14-lea plan cincinal al Chinei.

(71)

Pentru a reduce prețurile materiilor prime, statul chinez dispune de mai multe instrumente: contingentele la export, taxele la export, licențele de export. De asemenea, în cerere se explică faptul că, în iunie 2021, Departamentul pentru stabilirea prețurilor din cadrul Comisiei Naționale pentru Dezvoltare și Reformă și Administrația de stat pentru reglementarea pieței au inițiat o analiză privind vânzarea la vedere a minereului de fier. A fost efectuată și o investigație privind prețurile cărbunelui. Aceste controale reprezintă o intervenție directă a statului chinez în stabilirea prețurilor materiilor prime utilizate pentru fabricarea transpaletelor manuale.

(72)

Pe lângă intervențiile statului chinez asupra industriei siderurgice menționate mai sus, în cerere s-a afirmat, de asemenea, că un alt mod în care guvernul a oferit sprijin indirect sectorului siderurgic a fost neaplicarea strictă a reglementărilor privind protecția mediului, în special la nivel local.

(73)

În final, în cerere se menționează că GC utilizează infuzii de capital și conversii pentru a sprijini întreprinderile producătoare de oțel. De exemplu, administrația orașului Tianjin a planificat restructurarea datoriei de 92 de miliarde CNY a societății Bohai Steel Group prin plasarea celor mai profitabile active ale sale într-o nouă societate și prin conversia unei părți din pasive în obligațiuni.

(74)

GC nu a prezentat observații și nu a furnizat elemente de probă care să susțină sau să infirme elementele de probă existente la dosarul cazului, inclusiv raportul și elementele de probă suplimentare furnizate de solicitanți, cu privire la existența unor distorsiuni semnificative și/sau la oportunitatea aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în cazul de față.

(75)

În sectorul oțelului, care reprezintă principala materie primă utilizată la fabricarea produsului care face obiectul reexaminării (a se vedea considerentul 110), persistă un grad substanțial de proprietate a GC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază. Având în vedere că niciun exportator chinez al produsului care face obiectul investigației nu a cooperat, nu a putut fi stabilită proporția exactă a producătorilor privați și a celor deținuți de stat. Investigația a confirmat că sectorul transpaletelor manuale este foarte fragmentat, cu o prezență pe piață a unui număr mare de mici producători.

(76)

În plus, având în vedere că intervențiile Partidului Comunist Chinez („PCC” sau „partidul”) în procesul operațional de luare a deciziilor au devenit o regulă și în cadrul societăților private, PCC asumându-și poziția de lider în ceea ce privește practic toate aspectele economiei țării, influența statului prin intermediul structurilor PCC din cadrul societăților are drept rezultat faptul că operatorii economici se află sub controlul și supravegherea politică a guvernului, având în vedere măsura în care structurile de stat și de partid s-au dezvoltat împreună în RPC.

(77)

Organizația care reprezintă interesele producătorilor de transpalete manuale din China este China Industrial Truck Association („CITA”) (23), care este o filială a China Construction Machinery Association („CCMA”) (24). Dispozițiile din statutul CCMA indică în mod clar o influență puternică a partidului. La articolul 2 din statut este descris rolul său după cum urmează: „deservește guvernul, industria, membrii și utilizatorii”, specificându-se în continuare că: „[a]sociația respectă Constituția, legile, reglementările și politicile naționale, aplică valorile fundamentale ale socialismului, promovează spiritul patriotismului, respectă moralitatea socială și consolidează în mod conștient construirea integrității și a autodisciplinei.”

(78)

La articolul 3 din statutul CCMA se subliniază rolul guvernului/partidului în cadrul organizației: „Asociația aderă la conducerea generală a Partidului Comunist din China. În conformitate cu dispozițiile Constituției Partidului Comunist din China, ea constituie o organizație a Partidului Comunist din China, desfășoară activități de partid și oferă condițiile necesare pentru activitățile organizației de partid. Entitatea responsabilă cu înregistrarea și gestionarea asociației este Ministerul Afacerilor Civile al Republicii Populare Chineze, iar entitatea responsabilă pentru consolidarea partidului este Comitetul de partid al Comisiei de supraveghere și administrare a activelor deținute de stat (State-owned Assets Supervision and Administration Commission – SASAC) din cadrul Consiliului de Stat. Asociația acceptă îndrumarea în afaceri, supravegherea și gestionarea de către entitățile responsabile cu înregistrarea și gestionarea, de către entitățile responsabile pentru consolidarea partidului și de către departamentele administrative relevante responsabile cu gestionarea industriei” (25).

(79)

Prezența partidului este evidentă și la nivelul Asociației pentru fier și oțel din China (China Iron and Steel Association – „CISA”). În conformitate cu articolul 3 din statutul său, CISA „aderă la conducerea generală a Partidului Comunist din China” și „acceptă îndrumarea în afaceri, supravegherea și gestionarea de către entitățile responsabile cu înregistrarea și gestionarea, de către entitățile responsabile pentru consolidarea partidului și de către departamentele administrative relevante responsabile cu gestionarea industriei”.

(80)

Atât întreprinderile publice, cât și cele private din sectorul siderurgic fac obiectul supravegherii în privința politicilor și al îndrumării. Cele mai recente documente de politică ale Chinei privind sectorul siderurgic confirmă importanța continuă pe care GC o acordă sectorului, inclusiv intenția de a interveni în acest sector pentru a-l modela în conformitate cu politicile guvernamentale.

(81)

Acest fapt este exemplificat de avizul orientativ din 2022 al Ministerului Industriei și Tehnologiei Informației privind promovarea unei dezvoltări de înaltă calitate a industriei siderurgice (26), care solicită consolidarea în continuare a bazei industriale și îmbunătățirea semnificativă a nivelului de modernizare a lanțului industrial, de cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei materiilor prime (27), conform căruia sectorul va „adera la combinația dintre poziția de lider de piață și promovarea guvernamentală” și va „cultiva un grup de întreprinderi de vârf cu o poziție de lider în domeniul ecologiei și o competitivitate de bază”, sau de cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei deșeurilor siderurgice, ale cărui obiective principale sunt „creșterea continuă a ratei de valorificare a deșeurilor siderurgice, astfel încât, până la sfârșitul celui de al 14-lea plan cincinal, rata totală a deșeurilor din producția națională de oțel va ajunge la 30 %”.

(82)

În ceea ce privește, mai precis, produsul care face obiectul reexaminării, provinciile Shandong și Jiangsu au publicat cel de-al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea construcțiilor navale și a echipamentelor de inginerie navală, promovând în mod explicit sectorul construcțiilor navale și producția de oțel aferentă, cum ar fi transpaletele manuale.

(83)

Exemple similare ale intenției autorităților chineze de a supraveghea și a direcționa evoluțiile din sectorul siderurgic pot fi observate și în alte provincii, cum ar fi în provincia Hebei, care intenționează să „pună în aplicare constant dezvoltarea grupurilor de organizații, să accelereze reforma proprietății mixte a întreprinderilor deținute de stat, să se concentreze asupra promovării fuziunii și reorganizării transregionale a întreprinderilor private din domeniul fierului și oțelului și să depună eforturi pentru a înființa 1-2 grupuri mari de talie mondială, 3-5 grupuri mari cu influență internă pentru sprijin” și să „extindă în continuare canalele de reciclare și de circulație a deșeurilor siderurgice, să consolideze sortarea și clasificarea deșeurilor siderurgice”.

(84)

Influența statului poate fi întâlnită și la nivel municipal, cum ar fi în Planul de acțiune 1 + 3 pentru 2022 în sectorul siderurgic al municipalității Tangshan din Hebei, în care diferite entități municipale sunt însărcinate cu „promovarea alianțelor și a reorganizării întreprinderilor cu produse similare din regiune”, cum ar fi cele două mari grupuri siderurgice Shougang (Jingtang, Qiangang) și Tangsteel New District, cu „contactarea și îndrumarea instituțiilor financiare pentru a le oferi întreprinderilor din sectorul siderurgic împrumuturi cu dobândă redusă care să le permită să facă tranziția către industrii noi și, în același timp […] oferirea de subvenții sub forma unor reduceri ale ratei dobânzii”, precum și cu „sprijinirea optimizării structurii produselor” acordând „noilor întreprinderi-campion producătoare și produselor-campion la nivel național […] suma de 1 milion RMB și, respectiv, 500 000 RMB, și noilor întreprinderi-campion producătoare și produselor-campion la nivel provincial [suma de] 300 000 RMB și, respectiv, 100 000 RMB”.

(85)

În mod similar, Planul de punere în aplicare din Henan pentru transformarea și modernizarea industriei siderurgice în cursul celui de al 14-lea plan cincinal prevede „construirea de baze specifice de producție a oțelului”, și anume „construirea a 6 mari baze specifice de producție a oțelului în Anyang, Jiyuan, Pingdingshan, Xinyang, Shangqiu, Zhoukou etc., precum și asigurarea extinderii, a intensificării și a specializării industriei. Dintre acestea, până în 2025, capacitatea de producție de fontă brută din Anyang va fi menținută sub 14 milioane de tone, iar capacitatea de producție de oțel brut va fi menținută sub 15 milioane de tone”.

(86)

Investigația a confirmat, de asemenea, că GC intervine în procesul de stabilire a prețurilor și a costurilor prin prezența statului în cadrul firmelor, în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază, stabilind existența unor legături personale între producătorii de transpalete manuale și PCC. În cursul investigației, nu au putut fi găsite informații cu privire la producătorii individuali, deoarece aceștia sunt, în cea mai mare parte, întreprinderi foarte mici. Cu toate acestea, investigația a scos la iveală faptul că PCC deține un rol important în cadrul asociației care îi reprezintă pe producătorii de transpalete manuale, și anume CCMA, care are un comitet de partid activ (28). Președintele CITA este, de asemenea, membru al PCC (29).

(87)

În plus, în sectorul produsului care face obiectul investigației sunt în vigoare politici discriminatorii în favoarea producătorilor interni sau care influențează în alt mod piața în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a treia liniuță din regulamentul de bază. În cursul investigației au fost identificate documente de politică în care se arată că industria beneficiază de pe urma îndrumării și a intervenției statului în ceea ce privește produsul care face obiectul investigației, ca parte a sectorului siderurgic.

(88)

Industria siderurgică este considerată, în continuare, de GC ca fiind o industrie-cheie. Acest aspect este confirmat în numeroasele planuri, directive și alte documente având ca obiect oțelul care sunt publicate la nivel național, regional și municipal. În cadrul celui de al 14-lea plan cincinal, GC a desemnat industria siderurgică pentru transformare și modernizare, precum și pentru optimizare și ajustare structurală. În mod similar, cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei materiilor prime, aplicabil și industriei siderurgice, enumeră sectorul ca fiind „piatra de temelie a economiei reale” și „un domeniu-cheie care modelează avantajul competitiv internațional al Chinei” și stabilește o serie de obiective și metode de lucru care ar stimula dezvoltarea sectorului siderurgic în perioada 2021-2025, precum modernizarea tehnologică, îmbunătățirea structurii sectorului (nu în ultimul rând, prin intermediul unor concentrări suplimentare ale întreprinderilor) sau transformarea digitală.

(89)

Materia primă importantă utilizată pentru fabricarea produsului care face obiectul investigației este minereul de fier. Minereul de fier este menționat, de asemenea, în cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei materiilor prime, în care statul intenționează să „dezvolte în mod rațional resursele minerale interne. Consolidarea explorării minereului de fier […], punerea în aplicare a unor politici fiscale preferențiale, încurajarea adoptării de tehnologii și echipamente avansate pentru a reduce generarea de deșeuri miniere solide”.

(90)

În provincii precum Hebei, autoritățile au următoarele planuri pentru acest sector: „o subvenție sub formă de reduceri pentru investițiile în proiecte noi; identificarea și îndrumarea instituțiilor financiare pentru a oferi împrumuturi cu dobândă redusă întreprinderilor din sectorul siderurgic, pentru ca acestea să facă tranziția către industrii noi și, în același timp, oferirea de către guvern a unor subvenții sub formă de reduceri”. În concluzie, GC a luat măsuri pentru a determina operatorii să respecte obiectivele politicii publice de a sprijini sectoarele industriale încurajate, inclusiv producția principalelor materii prime utilizate pentru fabricarea transpaletelor manuale. Astfel de măsuri împiedică forțele de pe piață să funcționeze în mod liber.

(91)

Prezenta investigație nu a evidențiat niciun element de probă care să indice că aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul și proprietatea în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază în sectorul produsului care face obiectul investigației nu i-ar afecta pe producătorii produsului care face obiectul investigației.

(92)

Sectorul transpaletelor manuale este, de asemenea, afectat de distorsiuni ale costurilor salariale în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază. Aceste distorsiuni afectează sectorul atât direct (în contextul fabricării transpaletelor manuale sau a principalilor factori de producție), cât și indirect (în contextul accesului la factorii de producție ai societăților care sunt supuse aceluiași sistem de muncă în RPC).

(93)

În plus, în cadrul prezentei investigații nu a fost prezentat niciun element de probă care să demonstreze că sectorul produsului care face obiectul investigației nu este afectat de intervenția statului în sistemul financiar în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor de piață la toate nivelurile.

(94)

În fine, sunt necesari mai mulți factori de producție pentru a produce transpalete manuale. Atunci când producătorii de transpalete manuale cumpără/contractează acești factori de producție, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costuri ale acestora) sunt expuse, în mod evident, acelorași distorsiuni sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de factori de producție angajează o forță de muncă supusă distorsiunilor. Ei pot împrumuta fonduri care sunt supuse distorsiunilor care afectează sectorul financiar/alocarea de capital. În plus, ei fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative și în toate sectoarele.

(95)

Prin urmare, pe lângă faptul că prețurile de vânzare ale transpaletelor manuale pe piața internă nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, sunt afectate inclusiv toate costurile factorilor de producție (inclusiv ale materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării, forței de muncă etc.), deoarece formarea prețurilor acestora este afectată de intervenții substanțiale ale statului, astfel cum se arată în părțile I și II ale raportului. Într-adevăr, intervențiile statului descrise în legătură cu alocarea de capitaluri, terenurile, forța de muncă, energia și materiile prime sunt prezente în întreaga RPC. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un factor de producție care a fost produs în RPC prin combinarea unei serii de factori de producție este expus unor distorsiuni semnificative. Aceleași aspecte sunt valabile și pentru factorii de producție ai factorilor de producție și așa mai departe.

(96)

GC nu a prezentat elemente de probă sau argumente contrare în cadrul prezentei investigații. În concluzie, elementele de probă disponibile au arătat că prețurile sau costurile produsului care face obiectul reexaminării, inclusiv costurile materiilor prime, ale energiei și ale forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum rezultă din impactul efectiv sau potențial al unuia sau al mai multor elemente relevante menționate la dispoziția respectivă.

(97)

Pe această bază și în lipsa oricărei cooperări din partea GC, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile de pe piața internă pentru a stabili valoarea normală în acest caz. În consecință, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza unor costuri de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, cu alte cuvinte, în acest caz, pe baza costurilor corespunzătoare de producție și de vânzare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, după cum se arată în secțiunea următoare.

4.2.3.   Țara reprezentativă

(98)

Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază:

un nivel de dezvoltare economică asemănător celui din China. În acest scop, Comisia a utilizat țări cu un venit național brut pe cap de locuitor asemănător celui din China, potrivit datelor din baza de date a Băncii Mondiale (30);

fabricarea produsului care face obiectul reexaminării în țara respectivă (31);

disponibilitatea unor date publice relevante în țara reprezentativă;

în cazul în care există mai multe țări reprezentative posibile, se acordă prioritate, dacă este cazul, țării cu un nivel adecvat de protecție socială și a mediului.

(99)

Așa cum se explică în considerentul 54, Comisia a publicat, la 3 aprilie 2023, o notă privind sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale. Nota respectivă descria datele disponibile și elementele de probă care stau la baza criteriilor relevante și comunica părților interesate intenția Comisiei de a considera Brazilia drept țară reprezentativă adecvată în cazul de față, dacă se va confirma existența unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(100)

În nota privind sursele, Comisia a explicat că, din cauza lipsei unei cooperări efective, se va baza pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe informațiile cuprinse în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, împreună cu alte surse de informații considerate adecvate conform criteriilor relevante prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în conformitate cu articolul 18 alineatul (5) din regulamentul de bază, inclusiv statisticile privind importurile, statisticile naționale ale țării reprezentative, sursele de informații referitoare la piață, taxele percepute de furnizorii de utilități în țara reprezentativă și informațiile financiare ale producătorilor din țara reprezentativă.

(101)

Conform criteriilor enumerate la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în nota privind sursele, Comisia a identificat Brazilia ca fiind o țară cu un nivel de dezvoltare economică similar cu cel al Chinei. Brazilia este clasificată de Banca Mondială ca țară cu „venituri medii-superioare” pe baza venitului național brut. În plus, Brazilia a fost identificată ca țară în care produsul care face obiectul reexaminării este fabricat în cantități semnificative pe o piață competitivă atât la nivel regional, cât și la nivel mondial, precum și printr-un proces de producție similar. Brazilia a fost, de asemenea, identificată ca țară în care datele relevante sunt ușor accesibile.

(102)

Părțile interesate nu au prezentat observații cu privire la nota privind sursele.

(103)

În final, având în vedere lipsa cooperării și după ce s-a stabilit că Brazilia este o țară reprezentativă adecvată, pe baza tuturor elementelor de mai sus, nu a fost necesară efectuarea unei evaluări a nivelului protecției sociale și a mediului în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță ultima teză din regulamentul de bază.

(104)

În lipsa cooperării, astfel cum s-a propus în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor și având în vedere că Brazilia îndeplinește criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, Comisia a selectat Brazilia ca țară reprezentativă adecvată.

4.2.4.   Sursele utilizate pentru stabilirea costurilor nedistorsionate

(105)

În nota privind sursele, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă, utilizați de către producătorii-exportatori pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării.

(106)

Comisia a afirmat, de asemenea, că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, va utiliza Global Trade Atlas pentru a stabili costul nedistorsionat al majorității factorilor de producție, în special al materiilor prime. În plus, Comisia a afirmat că va apela la OIM, la datele Ministerului Minelor și Energiei din Brazilia și ale Institutului de Geografie și Statistică din Brazilia pentru stabilirea costurilor nedistorsionate ale forței de muncă și ale energiei.

(107)

În fine, Comisia a afirmat că, pentru a stabili costurile VAG și profitul, va apela la Orbis Bureau van Dijk și la datele financiare de la un producător brazilian al produsului în cauză, astfel cum se prevede în considerentul 54 de mai sus.

4.2.5.   Costuri și valori de referință nedistorsionate

4.2.5.1.   Factori de producție

(108)

Prin intermediul notei privind factorii de producție, Comisia a urmărit să stabilească o listă de factori de producție și de surse care să fie utilizate pentru a stabili o listă completă de factori de producție, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă, utilizați de producătorii din China pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării. Comisia nu a primit nicio observație referitoare la lista factorilor de producție.

(109)

În lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi, Comisia s-a bazat pe informațiile furnizate de solicitanți pentru a stabili factorii de producție utilizați pentru fabricarea de transpalete manuale.

(110)

Având în vedere toate informațiile cuprinse în cerere și informațiile ulterioare transmise de solicitant, au fost identificați următorii factori de producție și sursele acestora pentru stabilirea valorii normale în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază:

Tabelul 1

Factorii de producție ai transpaletelor manuale

Factorul de producție

Codul mărfii

Valoarea nedistorsionată

Unitatea de măsură

Sursa

Materii prime

Produse plate din oțel laminate la cald

72082610 , 72082690

7,09 CNY

kg

GTA

Fontă (componente prelucrate)

84312011 , 84312019 , 84312090

46,52 CNY

kg

GTA

Alte componente din oțel (țevi)

84312011 , 84312019 , 84312090

46,52 CNY

kg

GTA

Componente prelucrate (ace, rulmenți)

84821010 , 84821090

49,88 CNY

kg

GTA

Cabluri din nailon sau alt tip de poliamidă

87169090

45,68 CNY

kg

GTA

Forța de muncă

Forța de muncă

61,32 CNY

oră

Institutul de Geografie și Statistică din Brazilia în combinație cu OIM

Energie

Energie electrică

0,944 CNY

kWh

Ministerul Minelor și Energiei din Brazilia

Gaze naturale

0,705 CNY

kWh

Global Petrol Prices (32)

Subproduse/deșeuri

Deșeuri și resturi

2,128 CNY

kg

Anexa V la cerere

4.2.5.2.   Materii prime și resturi

(111)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime livrate la poarta fabricii unui producător din țara reprezentativă, Comisia a utilizat drept bază prețul mediu ponderat de import în țara reprezentativă, astfel cum a fost raportat în GTA, la care au fost adăugate taxele de import și costurile de transport. Prețul de import în țara reprezentativă a fost stabilit ca media ponderată a prețurilor unitare ale importurilor din toate țările terțe, cu excepția Chinei și a țărilor care nu sunt membre ale OMC, menționate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (33).

(112)

Comisia a decis să excludă importurile din China în țara reprezentativă, concluzionând în secțiunea 4.2.2 că nu este oportun să se utilizeze prețurile și costurile interne din China din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu există niciun element de probă din care să reiasă că aceleași distorsiuni nu afectează și produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat și prețurile de export. După excluderea importurilor din China în țara reprezentativă, volumul importurilor din alte țări terțe a rămas reprezentativ.

(113)

În mod normal, la prețurile de referință ar trebui să fie adăugate și costurile transportului intern. Cu toate acestea, obiectivul unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor este de a stabili dacă dumpingul a continuat în cursul perioadei investigației de reexaminare sau dacă ar putea reapărea, mai degrabă decât de a stabili amploarea exactă a acestuia. Prin urmare, Comisia a decis că ajustările pentru transportul intern nu sunt necesare, întrucât acestea ar conduce doar la creșterea valorii normale și, prin urmare, a marjei de dumping.

4.2.5.3.   Forță de muncă

(114)

Pentru a stabili valoarea de referință pentru forța de muncă, Comisia a utilizat statisticile privind costurile de la Institutul de Geografie și Statistică din Brazilia („Instituto Brasileiro de Geografia e Estatística”) (34) pentru a determina salariile din Brazilia. Site-ul institutului oferă informații detaliate cu privire la costurile anuale totale ale forței de muncă în diferite sectoare economice, iar Comisia a utilizat salariile lunare statutare pentru orele de lucru săptămânale ale angajaților din industria prelucrătoare și media orelor săptămânale lucrate în Brazilia pentru 2021. Pe această bază, s-a calculat o valoare orară de 61,32 CNY/oră.

4.2.5.4.   Energie electrică

(115)

Prețul energiei electrice pentru societăți (utilizatori industriali) în Brazilia este publicat de Ministerul Minelor și Energiei (35). Comisia a utilizat datele privind prețurile energiei electrice pentru industrie din perioada octombrie 2021-septembrie 2022 și a stabilit un preț la nivelul de 0,944 CNY/kWh (care acoperă perioada investigației de reexaminare).

4.2.5.5.   Gaze naturale

(116)

Prețul gazelor naturale pentru societăți (utilizatori industriali) în Brazilia este publicat de furnizorul de date de piață globalpetrolprices.com (36). Comisia a utilizat prețurile corespunzătoare pentru utilizatorii industriali care acoperă perioada investigației de reexaminare.

4.2.5.6.   Costurile VAG și profiturile

(117)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „[v]aloarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. În plus, trebuie stabilită o valoare pentru cheltuielile indirecte de fabricație care să acopere costurile neincluse în factorii de producție menționați mai sus.

(118)

Pentru a stabili costurile VAG și profitul, Comisia a utilizat datele financiare ale producătorului brazilian Paletrans Equipamentos Ltda, astfel cum au fost raportate în baza de date Orbis pentru anul 2021. Comisia a stabilit mai întâi procentul costurilor VAG și al altor costuri ale societății, care au reprezentat 11,37 % din costul mărfurilor vândute, și ulterior a calculat profiturile realizate de Paletrans Equipamentos Ltda, care au reprezentat 14,38 % din costul mărfurilor vândute.

4.2.6.   Calcularea valorii normale

(119)

Pe baza celor menționate mai sus, Comisia a construit valoarea normală la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(120)

În primul rând, Comisia a stabilit costurile de producție nedistorsionate. În lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori, Comisia s-a bazat pe informațiile furnizate de solicitanți în cererea de reexaminare cu privire la consumul fiecărui factor (materiale și forță de muncă) pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării. Aceste volume de consum au fost înmulțite cu costurile nedistorsionate per unitate stabilite în Brazilia, astfel cum se descrie în secțiunea 4.2.5. În mod similar, urmând aceeași metodologie, Comisia a stabilit valoarea nedistorsionată a deșeurilor și a resturilor și a scăzut-o din costurile de fabricație nedistorsionate, astfel cum au fost stabilite mai sus.

(121)

După stabilirea costului materiilor prime, Comisia a adăugat costurile forței de muncă, astfel cum se menționează în considerentul 114, și costul energiei electrice și al gazelor naturale, astfel cum se menționează în considerentele 115 și 116. Costul forței de muncă a inclus, de asemenea, o parte din costul indirect al forței de muncă, care, potrivit solicitantului, reprezenta cheltuielile indirecte de fabricație.

(122)

Comisia a adăugat apoi costurile VAG și profitul din Brazilia, care au fost exprimate ca procent din costul mărfurilor vândute și aplicate costurilor de producție nedistorsionate, reprezentând 11,37 % și, respectiv, 14,38 %, astfel cum se explică în considerentul 118.

(123)

Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală la nivel franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

4.2.7.   Prețul de export

(124)

În lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori din China, prețul de export pentru importurile efectuate în Uniune în cursul perioadei investigației de reexaminare a fost determinat în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, pe baza statisticilor Eurostat. Din prețul CIF per transpaletă manuală s-au scăzut costurile de transport maritim (31,79 EUR per transpaletă manuală) și costurile de transport intern (5,86 EUR per transpaletă manuală). Aceste costuri s-au bazat pe datele furnizate de solicitanți în cererea de reexaminare (37).

4.2.8.   Comparație și marje de dumping

(125)

Comisia a comparat valoarea normală construită în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază cu prețul de export stabilit mai sus.

(126)

Pe această bază, marja de dumping, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, era de 82,5 %. Prin urmare, s-a concluzionat că practicile de dumping au continuat în cursul perioadei investigației de reexaminare.

5.   PROBABILITATEA CONTINUĂRII DUMPINGULUI

(127)

Ca urmare a constatării existenței dumpingului în cursul perioadei investigației de reexaminare, Comisia a examinat, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, probabilitatea continuării dumpingului, în eventualitatea abrogării măsurilor. S-au analizat următoarele elemente suplimentare: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din China, raportul dintre prețurile de export către țări terțe și prețurile de export către Uniune, atractivitatea pieței Uniunii și practicile de circumvenție.

(128)

Așa cum s-a menționat în considerentul 25, nici producătorii-exportatori din China și nici GC nu au cooperat la prezenta investigație. Prin urmare, Comisia a informat autoritățile chineze că, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, se pot utiliza datele disponibile pentru a stabili existența unui dumping în prezent, precum și probabilitatea continuării dumpingului. În special:

informațiile cuprinse în cerere;

statisticile Eurostat;

statisticile accesibile publicului din baza de date Global Trade Atlas.

(129)

Comisia nu a primit din partea autorităților chineze nicio observație sau cerere de intervenție a consilierului-auditor în această privință.

5.1.   Capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din China

(130)

În ceea ce privește producția și capacitatea de producție din China, în absența altor surse de informații, analiza s-a efectuat pe baza datelor furnizate de către solicitanți în cursul investigației.

(131)

Investigația a arătat că, în cursul perioadei investigației de reexaminare, în China exista o supracapacitate generală în ceea ce privește transpaletele manuale.

(132)

Potrivit analizei de piață efectuate de solicitanți, capacitatea de producție declarată de asociația chineză de transpalete manuale în 2021 a fost de 3 milioane de unități, cu o producție efectivă de 1,7 milioane de unități.

(133)

Prin urmare, capacitatea neutilizată din China a fost estimată la aproximativ 1,3 milioane de unități sau peste 40 % (38). Totuși, aceasta este o estimare prudentă, întrucât, în opinia solicitanților, numeroși producători mai mici de transpalete manuale din China nu fac parte din asociație și, prin urmare, producția totală de transpalete manuale din China este cu cel puțin 10-15 % mai mare decât cifrele raportate de asociație.

(134)

Pe baza celor menționate mai sus, Comisia a concluzionat că producătorii-exportatori chinezi dispun de o capacitate neutilizată semnificativă, de cel puțin 40 % din capacitatea de producție, care ar putea fi utilizată în vederea exporturilor către Uniune în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

5.2.   Prețurile de pe piața Uniunii

(135)

În ceea ce privește comportamentul în materie de export din China către alte țări terțe, nu sunt disponibile statistici privind prețurile de export ale produsului care face obiectul reexaminării. Codurile mărfurilor relevante din China includ și alte produse, și anume „Cărucioare echipate cu un dispozitiv de ridicat sau de manevrare, fără motor electric”, cu un preț unitar mai mare decât cel al transpaletelor manuale, ceea ce generează o creștere a prețului mediu de export. În plus, cererea de reexaminare nu furnizează niciun fel de date.

(136)

Baza de date GTA ar putea fi utilizată ca substitut cu scopul de a oferi o indicație aproximativă a tendințelor volumelor exporturilor. Pentru a stabili evoluția posibilă a importurilor în eventualitatea abrogării măsurilor, Comisia a analizat prețurile exporturilor chineze către piața Uniunii. Ulterior, Comisia a comparat aceste date cu cele privind exporturile din China la nivel mondial din cursul perioadei investigației de reexaminare.

(137)

Datele GTA au arătat că piața Uniunii este a doua destinație ca mărime pentru importurile de transpalete manuale provenite din China. De asemenea, datele Eurostat au arătat că prețul mediu de vânzare către Uniune a fost de 212 EUR per unitate, în timp ce datele GTA au arătat că acesta s-a ridicat la doar 168 EUR pentru Statele Unite, care reprezintă cea mai importantă piață de export, și la 179 EUR pe celelalte șase cele mai importante piețe de export (Rusia, India, Turcia, Coreea de Sud, Mexic și Australia).

(138)

Prin urmare, din aceleași motive ca cele descrise mai sus în considerentul 135, s-a concluzionat că prețul de export către alte țări terțe este chiar mai mic.

(139)

Datele indică în mod clar că prețurile exporturilor de transpalete manuale ale Chinei către piața Uniunii au fost mai mari decât cele practicate în cazul altor parteneri, printre care și Statele Unite. Acest lucru sugerează probabilitatea ca, în cazul expirării măsurilor, producătorii chinezi să își reorienteze exporturile către piața Uniunii.

5.3.   Atractivitatea pieței Uniunii și practicile de circumvenție

(140)

Solicitanții au sugerat că producătorii-exportatori chinezi absorb deja parțial taxele antidumping pentru a-și menține cota de piață în Uniune. Această concluzie rezultă din compararea prețurilor de export ale Chinei (39) către Uniune cu prețurile altor importuri în Uniune și cu prețurile de export ale Chinei către alte piețe. În pofida limitărilor evidențiate în considerentul 135, acest aspect implică faptul că, în absența măsurilor, transpaletele manuale din China la prețuri mici ar inunda piața Uniunii.

(141)

În mod similar, astfel cum s-a arătat în cerere, s-a constatat că, în primul deceniu din perioada de aplicare a măsurilor, exportatorii chinezi au recurs la diferite modalități de circumvenție a taxelor antidumping în vigoare. În primul rând, aceștia au început circumvenția taxelor prin operațiuni de transbordare și de asamblare în Thailanda (considerentul 3). Ulterior, exportatorii chinezi au început circumvenția măsurilor prin montarea unui dispozitiv de cântărire pe paletizoarele lor și prin utilizarea unei clasificări vamale false (considerentul 7). Practicile de circumvenție demonstrează interesul producătorilor-exportatori chinezi de a accesa piața Uniunii fără restricții și, prin urmare, atractivitatea pieței Uniunii pentru exporturile din China.

5.4.   Concluzie

(142)

Având în vedere constatările sale privind continuarea dumpingului în cursul PIR și evoluția probabilă a exporturilor în eventualitatea expirării măsurilor, Comisia a concluzionat că există o mare probabilitate ca expirarea măsurilor antidumping aplicabile importurilor din China ale produsului care face obiectul reexaminării să conducă la continuarea dumpingului.

6.   PREJUDICIUL

6.1.   Definiția industriei Uniunii și a producției Uniunii

(143)

Produsul similar a fost fabricat de șapte producători cunoscuți din Uniune în cursul perioadei examinate, dintre care șase au sprijinit cererea și au cooperat la investigație prin furnizarea de date macroeconomice. Aceștia constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(144)

Producția totală a Uniunii în perioada investigației de reexaminare a fost calculată ca fiind de aproximativ 230 000 de tone. Comisia a stabilit această cifră pe baza răspunsurilor industriei Uniunii la chestionar. În cadrul eșantionului au fost selectați doi producători din Uniune, reprezentând peste 75 % din producția totală de produs similar a Uniunii.

6.2.   Consumul la nivelul Uniunii

(145)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii pe baza volumului vânzărilor producătorilor din Uniune și a datelor Eurostat privind importurile de transpalete manuale în unități.

(146)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul de transpalete manuale la nivelul Uniunii (unități)

 

2019

2020

2021

Perioada investigației de reexaminare

Consumul total la nivelul Uniunii

573 515

449 473

577 458

709 687

Indice

100

78

101

124

Sursă:

Răspunsurile la chestionar și Eurostat.

(147)

Consumul în Uniune a crescut din 2019 până la sfârșitul PIR cu 24 %, înregistrându-se o scădere în 2020 în timpul pandemiei de COVID-19. Consumul la nivelul Uniunii a scăzut în 2020, dar în 2021 a revenit la nivelurile anterioare pandemiei și a crescut la sfârșitul perioadei investigației de reexaminare.

(148)

Transpaletele manuale reprezintă un activ și sunt cumpărate exclusiv pentru înlocuirea activelor existente sau pentru extinderea activității. În anul 2020, din cauza pandemiei, s-a înregistrat o întrerupere a oricărei extinderi a sectoarelor care au nevoie de transpalete manuale, ceea ce explică scăderea temporară a consumului în această perioadă.

6.3.   Importurile din țara în cauză

6.3.1.   Volumul și cota de piață a importurilor din țara în cauză

(149)

Comisia a stabilit volumul și cotele de piață ale importurilor pe baza datelor privind importurile în EUR și în unități.

(150)

Importurile din China în Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Volumul (unități) și cota de piață a importurilor

 

2019

2020

2021

Perioada investigației de reexaminare

Volumul importurilor din China (unități)

64 719

47 882

63 914

44 523

Indice

100

74

99

69

Cota de piață

11  %

11  %

11  %

6  %

Sursă:

Dalele Eurostat privind importurile.

(151)

Importurile din China au continuat în cursul perioadei examinate în cantități diferite cuprinse între 45 000 și 70 000 de unități. Per ansamblu, în perioada examinată, volumul importurilor din China a scăzut cu 31 %.

(152)

Cota de piață a importurilor din China a rămas stabilă, la 11-12 %, în perioada 2019-2021, dar a scăzut din nou la 6 % în cursul PIR.

6.3.2.   Prețurile importurilor din țara în cauză și subcotarea prețurilor

(153)

Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza datelor privind importurile. Subcotarea prețurilor importurilor a fost stabilită pe baza unei comparații între aceste date privind importurile și prețurile producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(154)

Prețul mediu ponderat al importurilor în Uniune provenite din țara în cauză a evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Prețurile de import (EUR/unitate)

 

2019

2020

2021

Perioada investigației de reexaminare

China

148

153

166

204

Indice

100

96

112

138

Sursă:

Dalele Eurostat privind importurile.

(155)

Prețurile importurilor de transpalete manuale provenite din China au crescut între 2021 și PIR, cu o creștere de 38 % în cursul perioadei examinate. În lipsa oricărei cooperări din partea producătorilor-exportatori chinezi, creșterile prețurilor ar putea fi atribuite condițiilor economice, creșterii prețurilor materiilor prime și inflației de la nivel mondial în urma pandemiei din 2020.

(156)

Comisia a determinat subcotarea prețurilor în cursul perioadei investigației de reexaminare comparând următoarele:

prețurile de vânzare medii ponderate per unitate practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion, percepute de la clienții neafiliați de pe piața Uniunii, ajustate la nivel franco fabrică; și

prețul mediu franco vămuit al importurilor chinezești, pe baza statisticilor privind importurile, inclusiv taxa antidumping existentă de 70,8 % și taxele vamale de 4 %.

(157)

Dacă se compară prețul de import al transpaletelor manuale provenite din China, inclusiv taxele în vigoare, cu prețurile practicate de industria Uniunii, prețurile de import nu au subcotat prețurile industriei Uniunii.

6.4.   Importurile din alte țări terțe decât China

(158)

Importurile de transpalete manuale din alte țări terțe decât China au provenit în principal din Malaysia și Vietnam.

(159)

Volumul importurilor în Uniune, precum și cota de piață și tendințele prețurilor în cazul importurilor de transpalete manuale provenite din alte țări terțe au evoluat după cum urmează:

Tabelul 5

Importurile din țări terțe

Țara

 

2019

2020

2021

Perioada investigației de reexaminare

Malaysia

Volumul în unități

209 436

125 542

131 139

203 417

 

Indice

100

60

63

97

 

Cota de piață

37  %

28  %

23  %

29  %

 

Preț mediu (EUR/unitate)

159

155

174

216

 

Indice

100

98

109

136

Vietnam

Volumul în unități

114 538

118 516

175 216

247 797

 

Indice

100

103

153

216

 

Cota de piață

20  %

26  %

30  %

35  %

 

Preț mediu (EUR/unitate)

142

144

157

186

 

Indice

100

102

110

131

Alte țări terțe

Volumul în unități

10 117

6 959

5 683

11 793

 

Indice

100

69

56

117

 

Cota de piață

2  %

2  %

1  %

2  %

 

Preț mediu (EUR/unitate)

206

303

282

253

 

Indice

100

148

137

123

Totalul tuturor țărilor terțe cu excepția Chinei

Volumul în unități

334 090

253 524

316 264

478 251

 

Indice

100

76

95

143

 

Cota de piață

58  %

56  %

54  %

65  %

 

Preț mediu (EUR/unitate)

154

153

164

195

 

Indice

100

96

93

112

Sursă:

Dalele Eurostat privind importurile.

(160)

În cursul perioadei examinate, importurile în Uniune din alte țări decât China au provenit aproape exclusiv din Malaysia și Vietnam.

(161)

Volumul importurilor din Malaysia a rămas stabil, în timp ce cota lor de piață a scăzut cu 8 puncte procentuale pe o piață în creștere.

(162)

Importurile din Vietnam au crescut puternic în cursul perioadei examinate, volumele crescând până la sfârșitul PIR la peste dublul volumului înregistrat în 2019. Cota lor de piață a crescut cu 15 puncte procentuale, ajungând la 35 % în cursul PIR.

(163)

Prețul total al importurilor a crescut, de asemenea, cu 30 % în cursul perioadei examinate.

6.5.   Situația economică a industriei Uniunii

6.5.1.   Observații generale

(164)

Evaluarea situației economice a industriei Uniunii a implicat o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.

(165)

Așa cum s-a menționat în considerentele 17-20, pentru evaluarea situației economice a industriei Uniunii s-a recurs la eșantionare.

(166)

Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut o distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor furnizate de industria Uniunii. Datele se refereau la toți producătorii din Uniune.

(167)

Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor din răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Datele se refereau la producătorii din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii.

(168)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea economică, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(169)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costul forței de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a atrage capital.

6.5.2.   Indicatori macroeconomici

6.5.2.1.   Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(170)

Producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

 

2019

2020

2021

Perioada investigației de reexaminare

Volumul producției (unități)

212 552

181 256

260 606

231 964

Indice

100

85

123

109

Capacitatea de producție (unități)

370 500

370 500

475 500

479 500

Indice

100

100

128

129

Gradul de utilizare a capacității

57  %

49  %

55  %

48  %

Sursă:

Răspunsurile la chestionar ale industriei Uniunii.

(171)

În perioada cuprinsă între 2019 și sfârșitul PIR, producția Uniunii a crescut cu 9 %, iar capacitatea de producție a Uniunii cu 29 %.

6.5.2.2.   Volumul vânzărilor și cota de piață

(172)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Volumul vânzărilor și cota de piață (unități)

 

2019

2020

2021

Perioada investigației de reexaminare

Volumul vânzărilor pe piața Uniunii

174 706

148 066

197 280

186 913

Indice

100

85

113

107

Cota de piață

30  %

33  %

34  %

26  %

Sursă:

Răspunsurile la chestionar ale industriei Uniunii.

(173)

În cursul perioadei examinate, volumul vânzărilor industriei Uniunii către clienți neafiliați din Uniune a crescut cu 7 puncte procentuale. Vânzările au scăzut în 2020, dar s-au redresat după pandemie.

(174)

Industria Uniunii a reușit, de asemenea, să își mențină cota de piață relativ stabilă în perioada 2019-2021, însă cota sa de piață a scăzut în cursul PIR. În ansamblu, în perioada cuprinsă între 2019 și PIR, cota de piață a industriei Uniunii a scăzut de la 30 % la 26 %.

6.5.2.3.   Creșterea economică

(175)

Astfel cum s-a menționat mai sus, atât consumul la nivelul Uniunii, cât și volumele vânzărilor industriei Uniunii au crescut între 2019 și sfârșitul PIR. Indiferent de această tendință de creștere, industria Uniunii a pierdut 4 % din cota de piață în cursul perioadei examinate. Această scădere indică faptul că industria Uniunii nu a putut beneficia de o piață în creștere și nici măcar nu și-a putut menține cota de piață.

(176)

Comisia remarcă, de asemenea, creșterea cotei de piață a importurilor din Vietnam în cursul perioadei examinate, în detrimentul tuturor celorlalți actori de pe piața Uniunii.

6.5.2.4.   Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(177)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

 

2019

2020

2021

Perioada investigației de reexaminare

Numărul de angajați

624

565

653

686

Indice

100

90

105

110

Productivitate (unități/angajat)

340

321

399

338

Indice

100

94

117

99

Sursă:

Răspunsurile la chestionar ale industriei Uniunii.

(178)

Numărul de angajați ai industriei Uniunii a crescut cu 10 % în cursul perioadei examinate. Productivitatea a rămas relativ stabilă din 2019 până la sfârșitul PIR.

6.5.2.5.   Amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor anterioare de dumping prejudiciabil

(179)

Prezenta investigație a stabilit o marjă de dumping de 82,5 %. Deși efectul amplorii marjei de dumping efective asupra industriei Uniunii a putut fi atenuat de măsurile antidumping în vigoare, industria Uniunii nu a reușit să își mențină cota de piață, care a scăzut cu patru puncte procentuale.

(180)

Prețurile industriei Uniunii au crescut cu 9 % în cursul perioadei examinate, dar costurile unitare de producție corespunzătoare au crescut cu 25 %.

(181)

Industria Uniunii nu a reușit să crească și mai mult prețurile din cauza presiunii exercitate de prețurile mici de import și de creșterile masive ale prețurilor oțelului și energiei electrice, precum și din cauza presiunilor inflaționiste asupra altor costuri, inclusiv asupra forței de muncă.

(182)

În cadrul reexaminării anterioare în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a putut constata că industria Uniunii începuse să se redreseze în urma efectului dumpingului prejudiciabil anterior. Atât volumele vânzărilor, cât și cotele de piață crescuseră în mod considerabil, iar situația sa financiară se îmbunătățise semnificativ.

(183)

Cu toate acestea, în cursul perioadei examinate de față, situația industriei Uniunii s-a deteriorat din nou până la punctul în care industria a suferit din nou un prejudiciu.

6.5.3.   Indicatori microeconomici

(184)

Indicatorii microeconomici sunt prezentați în continuare sub formă de indici și, de asemenea, sub formă de intervale. S-a recurs la această modalitate pentru a proteja confidențialitatea celor doi producători din Uniune incluși în eșantion, având în vedere că prezentarea datelor exacte ar permite fiecăruia dintre producători să afle datele celuilalt producător.

(185)

Indicii sunt furnizați pentru a arăta tendința indicatorului în timp, indicele pentru 2019 fiind 100. De asemenea, sunt furnizate intervale pentru a indica amploarea indicatorului.

6.5.3.1.   Prețurile și factorii care influențează prețurile

(186)

În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii ponderate ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion către clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 9

Prețurile de vânzare și costul de producție în Uniune (EUR/unitate)

 

2019

2020

2021

Perioada investigației de reexaminare

Prețul de vânzare unitar mediu în Uniune

[270 -300 ]

[270 -300 ]

[270 -300 ]

[310 -330 ]

Indice

100

98

99

109

Costul de producție unitar

[270 -300 ]

[290 -320 ]

[290 -320 ]

[340 -370 ]

Indice

100

107

106

125

Sursă:

Răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(187)

Prețurile de vânzare ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion pe piața Uniunii au rămas relativ stabile până în perioada investigației de reexaminare. Transpaletele manuale reprezintă un activ care, odată cumpărat, poate rămâne în funcțiune mai mulți ani, dacă nu chiar decenii. De asemenea, produsul este, în mod necesar, unul standard, întrucât modelul de transpaletă a rămas același, pentru a fi adaptat la paletul standard. Prin urmare, nu este neobișnuit ca prețurile să rămână stabile în perioada examinată.

(188)

Cu toate acestea, producătorii din Uniune incluși în eșantion au înregistrat o creștere a prețurilor de 10 puncte procentuale în perioada cuprinsă între 2021 și PIR.

(189)

Costul fabricării unei transpalete manuale depinde, în esență, de două elemente, și anume de prețul oțelului și de prețul energiei. Ambele costuri au crescut rapid în 2021 și în cursul PIR, majorând costul de fabricație cu 19 puncte procentuale în perioada cuprinsă între 2021 și PIR.

6.5.3.2.   Costuri cu forța de muncă

(190)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

 

2019

2020

2021

Perioada investigației de reexaminare

Costurile medii cu forța de muncă per angajat (EUR)

[35 000 -38 000 ]

[40 000 -43 000 ]

[47 000 -50 000 ]

[47 000 -50 000 ]

Indice

100

116

134

132

Sursă:

Răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(191)

Costurile cu forța de muncă au crescut cu 32 % în perioada cuprinsă între 2019 și sfârșitul perioadei examinate, în concordanță cu creșterile salariale în întreaga economie a Uniunii ca răspuns la presiunile inflaționiste.

6.5.3.3.   Stocurile

(192)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

Stocuri

 

2019

2020

2021

Perioada investigației de reexaminare

Stocuri finale (unități)

[5 000 -5 500 ]

[6 000 -6 500 ]

[8 000 -8 500 ]

[6 500 -7 000 ]

Indice

100

124

163

138

Stocurile finale, exprimate ca procent din producție

3  %

4  %

4  %

3  %

Sursă:

Răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(193)

Cu toate că stocurile finale ale industriei Uniunii au crescut cu 38 % în cursul perioadei examinate, acestea au fost scăzute în comparație cu volumul total produs, iar stocurile finale ca procent din producție au rămas stabile în cursul perioadei examinate.

6.5.3.4.   Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a atrage capital

(194)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 12

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

 

2019

2020

2021

Perioada investigației de reexaminare

Profitabilitatea vânzărilor în Uniune către clienți neafiliați (% din cifra de afaceri a vânzărilor)

10,5  %

6,2  %

–1,1  %

–0,9  %

Fluxul de lichidități (EUR)

[3 000 000 –4 000 000 ]

[de la 0 la -1 000 000 ]

[500 000 -1 500 000 ]

[de la -3 500 000 la -4 500 000 ]

Indice

100

-19

45

- 120

Investiții (EUR)

[3 000 000 –4 000 000 ]

[1 000 000 -1 500 000 ]

[0 -500 000 ]

[0 -500 000 ]

Indice

100

32

13

14

Randamentul investițiilor

47  %

-15  %

30  %

-94  %

Sursă:

Răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(195)

Comisia a stabilit profitabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune ca procent din cifra de afaceri obținută din vânzările respective.

(196)

Întrucât costurile de producție au crescut mai întâi în perioada 2019-2020 și au continuat să crească în perioada cuprinsă între 2021 și sfârșitul PIR, producătorii din Uniune incluși în eșantion nu au reușit să își recupereze costurile totale, iar profiturile pe care au reușit să le realizeze în 2019 nu au putut fi realizate în 2020. În 2021 și în cursul PIR, industria Uniunii a înregistrat pierderi.

(197)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Tendința fluxului net de lichidități a evoluat în funcție de incapacitatea acestor producători de a realiza profit în cursul perioadei examinate.

(198)

Investițiile și randamentul investițiilor prezintă, de asemenea, aceeași tendință, deoarece sunt legate de profitabilitatea întreprinderilor și de capacitatea lor de a atrage capital pentru a finanța investițiile. La sfârșitul perioadei examinate au fost observate, de asemenea, creșteri atât ale inflației, cât și ale ratelor dobânzilor la împrumuturi.

6.6.   Concluzie privind prejudiciul

(199)

Reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor a constatat că industria din Uniune a înregistrat o redresare fragilă în urma practicilor de dumping anterioare. În cadrul prezentei investigații s-a constatat că industria Uniunii a suferit din nou un prejudiciu în cursul perioadei examinate, în special în 2021 și în PIR.

(200)

Acest prejudiciu poate fi observat în pierderile suferite de industrie și în necesitatea de a concura cu importurile din China, Vietnam și Malaysia pe baza prețului, având în vedere natura standard a produsului în sine.

(201)

Pe baza celor menționate mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (1) din regulamentul de bază în perioada investigației de reexaminare.

(202)

Cu toate acestea, Comisia observă că acest prejudiciu intervine într-un moment în care importurile de transpalete manuale din China nu subcotau prețurile industriei Uniunii.

(203)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că prejudiciul important suferit de industria Uniunii nu putea fi cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping provenite din China.

7.   PROBABILITATEA REAPARIȚIEI PREJUDICIULUI CAUZAT DE IMPORTURILE CARE FAC OBIECTUL UNUI DUMPING

(204)

Comisia a concluzionat, în considerentul 201, că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în perioada investigației de reexaminare. Cu toate acestea, Comisia nu a putut concluziona că acest prejudiciu a fost legat de importurile care fac obiectul unui dumping provenite din China.

(205)

Prin urmare, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă ar exista probabilitatea reapariției prejudiciului cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping provenite din China, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(206)

În acest sens, Comisia a analizat următoarele elemente:

(a)

capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din China;

(b)

raportul dintre prețurile de export din China către țări terțe și nivelul prețurilor din Uniune;

(c)

nivelurile probabile ale prețurilor importurilor din China în absența măsurilor antidumping și impactul acestora asupra industriei Uniunii, inclusiv subcotarea și nivelului prejudiciabil; și

(d)

circumvenția.

7.1.   Capacitatea neutilizată din China

(207)

Așa cum se menționează în considerentele 130-134, există o capacitate substanțială de producție și o capacitate neutilizată în China pentru a crește rapid exporturile către piața Uniunii în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor antidumping. Așa cum s-a menționat în considerentul 131, capacitatea neutilizată a fost estimată la aproximativ 1,3 milioane de unități, ceea ce reprezintă aproape dublul consumului la nivelul Uniunii. Nicio altă parte nu a contestat aceste date și nici nu a prezentat alte observații.

(208)

Gradul de utilizare a capacității a fost de aproximativ 60 %, așa cum se menționează în considerentul 131, ceea ce indică faptul că capacitatea Chinei depășește cu mult nevoile interne. Capacitatea neutilizată din China nu poate fi absorbită de piața chineză, având în vedere așteptările rezonabile de creștere a acesteia. Prin urmare, există stimulente puternice pentru ca producătorii din China să exporte în special către piața Uniunii, cu atât mai mult în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

7.2.   Prețurile de export din China către țări terțe

(209)

În cererea de reexaminare au fost furnizate date privind prețurile transpaletelor manuale exportate din China către alte țări, în special pe piața vastă de export a Statelor Unite. Aceste date arată că exporturile continuă în cantități mari și la prețuri mai mici decât cele către Uniune.

(210)

Aceste date au fost confirmate de analiza proprie a Comisiei, prezentată în considerentele 135-139 de mai sus.

7.3.   Nivelurile probabile ale prețurilor din China fără măsurile în vigoare

(211)

Comisia a examinat datele cuprinse în cererea de reexaminare și în propria analiză, ambele indicând prețurile la care China poate exporta către piețe mari din țări terțe, inclusiv către Statele Unite.

(212)

Aceste prețuri mici sugerează că, în cazul expirării măsurilor, prețurile importurilor din China în UE ar scădea la aceste niveluri. Așa cum se arată în tabelul 4, prețurile importurilor din China în cursul perioadei investigației de reexaminare au fost de 204 EUR/unitate, ceea ce este cu mult sub prețul mediu de vânzare al industriei din Uniune de [310-330] EUR/unitate indicat în tabelul 9 și, de asemenea, sub costul de producție de [340-370] EUR/unitate.

(213)

Prin urmare, este probabil ca, în absența taxelor antidumping, importurile din China să subcoteze în mod semnificativ prețurile din Uniune.

7.4.   Circumvenție

(214)

În considerentul 141, Comisia observă că investigațiile anterioare au indicat o circumvenție a măsurilor în vigoare.

(215)

În primul rând, s-a constatat o circumvenție a măsurilor prin intermediul Regatului Thailandei, iar măsurile rămân extinse la importurile expediate din Thailanda, indiferent dacă provin sau nu din Thailanda.

(216)

În al doilea rând, exportatorii chinezi au recurs, de asemenea, la circumvenția măsurilor prin instalarea pe transpaletele lor manuale a unui așa-numit „sistem de indicare a greutății”, dar neintegrat în șasiu, și, prin urmare, prin clasificarea produselor astfel încât să se evite plata taxelor.

(217)

Aceste elemente de probă privind circumvenția demonstrează că producătorii chinezi erau dispuși să recurgă la circumvenția măsurilor pentru a avea acces pe piața Uniunii fără a plăti taxele, ceea ce demonstrează atractivitatea pieței Uniunii pentru acești producători chinezi.

7.5.   Concluzia privind probabilitatea reapariției prejudiciului

(218)

Având în vedere cele menționate mai sus, Comisia a concluzionat că expirarea măsurilor ar duce probabil la o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping provenite din China la prețuri prejudiciabile și, prin urmare, la agravarea și mai mult a prejudiciului suferit de industria Uniunii.

8.   INTERESUL UNIUNII

(219)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă menținerea măsurilor antidumping existente ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblu. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate, printre care cele ale industriei Uniunii, ale importatorilor și ale utilizatorilor finali din Uniune.

8.1.   Interesul industriei Uniunii

(220)

Toți producătorii cunoscuți de transpalete manuale au cooperat în cadrul investigației. În eșantion au fost incluse două societăți la care au fost efectuate vizite în cursul investigației, iar celelalte societăți au furnizat informații privind indicatorii macroeconomici prin intermediul avocaților care acționează în numele industriei Uniunii.

(221)

Comisia concluzionează că, având în vedere prejudiciul suferit de industria Uniunii în cursul perioadei examinate, în cazul expirării măsurilor, acest prejudiciu ar continua, iar situația economică a industriei Uniunii s-ar deteriora și mai mult.

(222)

Măsurile sunt în mod clar în interesul industriei Uniunii.

8.2.   Interesul importatorilor neafiliați și al utilizatorilor

(223)

Niciun importator sau utilizator nu a cooperat la investigație.

(224)

În cadrul tuturor investigațiilor anterioare, Comisia a concluzionat că măsurile nu au avut un efect grav nici asupra importatorilor, nici asupra utilizatorilor de transpalete manuale.

(225)

Prin urmare, în absența unor elemente de probă noi, Comisia concluzionează în continuare că menținerea măsurilor nu va afecta în mod semnificativ importatorii sau utilizatorii.

8.3.   Concluzia privind interesul Uniunii

(226)

Având în vedere cele menționate mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase legate de interesul Uniunii împotriva menținerii măsurilor existente asupra importurilor de transpalete manuale originare din China.

9.   MĂSURILE ANTIDUMPING

(227)

Toate părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și la considerațiile esențiale pe baza cărora se intenționează să se recomande menținerea măsurilor existente. Părților li s-a acordat, de asemenea, un termen pentru a-și prezenta observațiile ulterior acestei informări.

(228)

Nu s-au primit observații.

(229)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia privind probabilitatea continuării dumpingului, probabilitatea reapariției prejudiciului și interesul Uniunii, măsurile antidumping privind transpaletele manuale originare din China trebuie menținute.

(230)

Nivelurile individuale ale taxei antidumping aplicabile societăților menționate în prezentul regulament se aplică exclusiv importurilor produsului care face obiectul reexaminării originar din China și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile produsului care face obiectul reexaminării fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile tuturor celorlalte societăți. Acestora nu trebuie să li se aplice niciunul dintre nivelurile individuale ale taxei antidumping.

(231)

O societate care își modifică ulterior denumirea poate solicita aplicarea acestor niveluri ale taxei antidumping individuale. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (40). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei care îi este aplicabil. În cazul în care schimbarea denumirii societății nu afectează dreptul său de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene va fi publicat un regulament privind schimbarea denumirii.

(232)

În conformitate cu articolul 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (41), în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, rata dobânzii este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(233)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului înființat în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   Se instituie o taxă antidumping definitivă la importurile de transpalete manuale și de componente de bază ale acestora, și anume de șasiuri și sisteme hidraulice, încadrate în prezent la codurile NC ex 8427 90 00 (cod TARIC 8427900019) și ex 8431 20 00 (cod TARIC 8431200019), originare din Republica Populară Chineză.

(2)   În sensul prezentului regulament, transpaletele manuale sunt cărucioare cu roți pe care sunt instalate brațe de furcă mobile pentru manipularea paleților, proiectate pentru a fi împinse, trase și ghidate manual, pe suprafețe netede, plane, dure, de către un operator pedestru care acționează un braț articulat. Transpaletele manuale sunt proiectate exclusiv pentru ridicarea unei sarcini, prin acționarea brațului ca o pompă, până la o înălțime suficientă pentru a permite transportul și nu au nicio altă funcție sau utilizare suplimentară, cum ar fi, de exemplu: (i) deplasarea și ridicarea sarcinilor pentru așezarea lor la o înălțime mai mare sau pentru facilitarea stocării sarcinilor (transpalete); (ii) stivuirea paleților unii peste alții (stivuitoare); (iii) ridicarea sarcinilor la nivelul de lucru (platforme de ridicare); sau (iv) ridicarea și cântărirea sarcinilor (paletizoare cu sisteme de cântărire).

(3)   Nivelurile taxei antidumping definitive aplicabile prețului net franco-frontiera Uniunii, înainte de vămuire, pentru produsul descris la alineatul (1) și fabricat de societățile menționate mai jos, se stabilesc după cum urmează:

Societate

Taxă antidumping

Cod adițional TARIC

Zhejiang Noblelift Equipment Joint Stock Co. Ltd

70,8  %

A603

Ningbo Logitrans Handling Equipment Co., Ltd

54,1  %

A070

Toate celelalte societăți

70,8  %

A999

(4)   În lipsa unor dispoziții contrare, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale.

Articolul 2

(1)   Taxa antidumping definitivă prevăzută la articolul 1 alineatul (3) se extinde la același produs, dar prezentat la import cu un așa-numit „sistem de indicare a greutății” constând într-un mecanism de cântărire neintegrat în șasiu, mai exact neintegrat în furci, încadrat în prezent la codurile TARIC 8427900030 și 8431200050.

(2)   Taxa antidumping definitivă aplicabilă „tuturor celorlalte societăți” prevăzută la articolul 1 alineatul (3) se extinde la importurile de aceleași transpalete manuale expediate din Thailanda, încadrate în prezent la codurile TARIC 8427900011 și 8431200011, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Thailanda.

Articolul 3

(1)   Cererile de scutire de la taxa extinsă prin articolul 2 se formulează în scris în una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene și trebuie semnate de către o persoană autorizată să reprezinte solicitantul. Cererea trebuie trimisă la următoarea adresă:

Comisia Europeană

Direcția Generală Comerț

Direcția G

Rue de la Loi 170/Wetstraat 170, CHAR 04/034

1049 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

E-mail: TRADE-TDI-INFORMATION@ec.europa.eu

(2)   În conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2016/1036, după consultarea Comitetului consultativ, Comisia poate autoriza, printr-o decizie, scutirea importurilor provenind de la societăți care nu recurg la circumvenția măsurilor antidumping instituite prin articolul 1 de taxa extinsă prevăzută la articolul 2.

Articolul 4

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 26 februarie 2024.

Pentru Comisie

Președinta

Ursula VON DER LEYEN


(1)   JO L 176, 30.6.2016, p. 21.

(2)  Regulamentul (CE) nr. 1174/2005 al Consiliului din 18 iulie 2005 de instituire a unui drept antidumping definitiv și de percepere definitivă a dreptului provizoriu instituit la importurile de transpalete manuale și de componente de bază ale acestora originare din Republica Populară Chineză (JO L 189, 21.7.2005, p. 1).

(3)  Regulamentul (CE) nr. 684/2008 al Consiliului din 17 iulie 2008 de precizare a obiectului măsurilor antidumping instituite prin Regulamentul (CE) nr. 1174/2005 la importurile de transpalete manuale și componente de bază ale acestora originare din Republica Populară Chineză (JO L 192, 19.7.2008, p. 1).

(4)  Regulamentul (CE) nr. 499/2009 al Consiliului din 11 iunie 2009 de extindere a taxei antidumping definitive impuse prin Regulamentul (CE) nr. 1174/2005 pentru importurile de transpalete manuale și de componente de bază ale acestora originare din Republica Populară Chineză la importurile aceluiași produs expediat din Thailanda, indiferent dacă produsul este sau nu declarat ca originar din Thailanda (JO L 151, 16.6.2009, p. 1).

(5)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1008/2011 al Consiliului din 10 octombrie 2011 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de transpalete manuale și componente de bază ale acestora originare din Republica Populară Chineză, astfel cum a fost extinsă la importurile de transpalete manuale și componente de bază ale acestora expediate din Thailanda, indiferent dacă acestea sunt declarate ca originare din Thailanda sau nu, în urma unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 (JO L 268, 13.10.2011, p. 1).

(6)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 372/2013 al Consiliului din 22 aprilie 2013 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1008/2011 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de transpalete manuale și componente de bază ale acestora originare din Republica Populară Chineză în urma unei reexaminări intermediare parțiale în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 (JO L 112, 24.4.2013, p. 1).

(7)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 946/2014 al Comisiei din 4 septembrie 2014 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1008/2011 al Consiliului de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de transpalete manuale și componente de bază ale acestora originare din Republica Populară Chineză în urma unei reexaminări în ceea ce privește un „nou exportator” în temeiul articolului 11 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului (JO L 265, 5.9.2014, p. 7).

(8)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1346 al Comisiei din 8 august 2016 de extindere a taxei antidumping definitive instituită prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1008/2011 al Consiliului, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 372/2013 al Consiliului, asupra importurilor de transpalete manuale și componente de bază ale acestora, originare din Republica Populară Chineză, la importurile de transpalete manuale ușor modificate originare din Republica Populară Chineză (JO L 214, 9.8.2016, p. 1).

(9)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2206 al Comisiei din 29 noiembrie 2017 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de transpalete manuale și componente de bază ale acestora originare din Republica Populară Chineză în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 314, 30.11.2017, p. 12).

(10)   JO L 265, 5.9.2014, p. 7.

(11)   JO C 104, 4.3.2022, p. 10.

(12)   JO C 452, 29.11.2022, p. 26.

(13)  https://tron.trade.ec.europa.eu/investigations/case-view?caseId=2635.

(14)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1444 al Comisiei din 11 iulie 2023 de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de profile plate cu proeminențe din oțel originare din Republica Populară Chineză și Turcia (JO L 177, 12.7.2023, p. 63); Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/100 al Comisiei din 11 ianuarie 2023 de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de butoaie reîncărcabile din oțel inoxidabil originare din Republica Populară Chineză (JO L 10, 12.1.2023, p. 36); Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2068 al Comisiei din 26 octombrie 2022 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite produse plate din oțel laminate la rece originare din Republica Populară Chineză și din Federația Rusă în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 277, 27.10.2022, p. 149); Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/191 al Comisiei din 16 februarie 2022 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite elemente de fixare din fier sau din oțel originare din Republica Populară Chineză (JO L 36, 17.2.2022, p. 1); Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/95 al Comisiei din 24 ianuarie 2022 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite accesorii de țevărie, din fier sau din oțel, originare din Republica Populară Chineză, astfel cum a fost extinsă la importurile de anumite accesorii de țevărie, din fier sau din oțel, expediate din Taiwan, Indonezia, Sri Lanka și Filipine, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din aceste țări, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 16, 25.1.2022, p. 36).

(15)  A se vedea Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1444, considerentul 66; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/100, considerentul 58; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2068, considerentul 80; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/191, considerentul 208, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/95, considerentul 59.

(16)  A se vedea Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1444, considerentul 45; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/100, considerentul 38; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2068, considerentul 64; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/191, considerentul 192, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/95, considerentul 46.

(17)  A se vedea Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1444, considerentul 58; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/100, considerentul 40; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2068, considerentul 66; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/191, considerentele 193 și 194, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/95, considerentul 47. În timp ce dreptul de a numi și de a revoca personalul de conducere esențial din cadrul IDS de către autoritățile de stat relevante, în conformitate cu legislația chineză, poate fi considerat ca reflectând drepturile de proprietate corespunzătoare, celulele Partidului Comunist Chinez (PCC) din cadrul întreprinderilor deținute de stat și private reprezintă un alt canal important prin care statul poate interveni în deciziile comerciale. Conform dreptului societăților comerciale din RPC, în cadrul fiecărei societăți trebuie să se înființeze câte o organizație PCC (cu cel puțin trei membri ai PCC, astfel cum se specifică în Constituția PCC), iar societatea respectivă trebuie să ofere condițiile necesare pentru desfășurarea activităților organizației de partid. În trecut, se pare că această cerință nu a fost întotdeauna urmată sau aplicată cu strictețe. Cu toate acestea, cel puțin din 2016, PCC și-a consolidat pretențiile de a controla deciziile comerciale în întreprinderile deținute de stat ca o chestiune de principiu politic. Se pare că PCC exercită, de asemenea, presiuni asupra societăților private pentru ca acestea să acorde prioritate „patriotismului” și să urmeze disciplina de partid. În 2017, s-a raportat că există celule de partid în 70 % din cele aproximativ 1,86 milioane de societăți private, exercitându-se o presiune tot mai mare ca organizațiile PCC să aibă ultimul cuvânt în procesul decizional din cadrul societăților respective. Aceste norme se aplică la scară largă în întreaga economie a Chinei, în toate sectoarele, inclusiv producătorilor produsului care face obiectul reexaminării și furnizorilor de factori de producție.

(18)  A se vedea Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1444, considerentul 59; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/100, considerentul 43; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2068, considerentul 68; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/191, considerentele 195-201, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/95, considerentele 48-52.

(19)  A se vedea Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1444, considerentul 62; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/100, considerentul 52; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2068, considerentul 74; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/191, considerentul 202, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/95, considerentul 53.

(20)  A se vedea Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1444, considerentul 45; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/100, considerentul 33; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2068, considerentul 75; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/191, considerentul 203, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/95, considerentul 54.

(21)  A se vedea Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1444, considerentul 64; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/100, considerentul 54; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2068, considerentul 76; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/191, considerentul 204, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/95, considerentul 55.

(22)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/969 al Comisiei din 8 iunie 2017 de instituire a unor taxe compensatorii definitive la importurile de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din Republica Populară Chineză și de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/649 al Comisiei de instituire a unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din Republica Populară Chineză (JO L 146, 9.6.2017, p. 17).

(23)  China Industrial Truck Association http://www.cncma.org/col/gyclfh/fenhuijieshao. Lista industriilor reprezentate, în care transpaletele manuale se încadrează în cea de a 8-a categorie: http://www.cncma.org/article/gyclfh/12957.

(24)  China Construction Machinery Association http://www.cncma.org/.

(25)  A se vedea statutul CCMA: http://www.cncma.org/article/472.

(26)  Document disponibil la adresa: https://www.gov.cn/zhengce/zhengceku/2022-02/08/content_5672513.htm (consultat la 14 iulie 2023).

(27)  Document disponibil la adresa: https://www.miit.gov.cn/zwgk/zcwj/wjfb/tz/art/2021/art_2960538d19e34c66a5eb8d01b74cbb20.html (consultat la 14 iulie 2023).

(28)  A se vedea detaliile de pe site-ul CCMA: http://www.cncma.org/article/16231 și http://www.cncma.org/article/16893 (consultat la 14 iulie 2023).

(29)  A se vedea site-ul CCMA: http://www.cncma.org/article/gyclfh/15525 (consultat la 14 iulie 2023).

(30)   World Bank Open Data – Upper Middle Income (Date deschise ale Băncii Mondiale – Venituri medii-superioare), https://data.worldbank.org/income-level/upper-middle-income.

(31)  În cazul în care produsul care face obiectul reexaminării nu este fabricat în nicio țară cu un nivel asemănător de dezvoltare, se poate lua în considerare fabricarea unui produs din aceeași categorie generală și/sau sector cu produsul care face obiectul reexaminării.

(32)  https://www.globalpetrolprices.com/Brazil/.

(33)  Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind regimul comun aplicabil importurilor din anumite țări terțe (JO L 123, 19.5.2015, p. 33). Conform articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, prețurile de pe piața internă din țările respective nu pot fi utilizate în scopul stabilirii valorii normale.

(34)  https://www.ibge.gov.br/estatisticas/economicas/industria/9042-pesquisa-industrial-anual.html?=&t=destaques.

(35)  https://www.gov.br/mme/pt-br/assuntos/secretarias/spe/publicacoes/boletins-mensais-de-energia.

(36)  https://www.globalpetrolprices.com

(37)  Cererea de reexaminare, p. 25; anexa 7.

(38)  Cererea de reexaminare, anexa 12.

(39)  Solicitantul se referă la estimări ale Trade Data Monitor (https://www.tradedatamonitor.com) care sunt în concordanță cu datele din baza de date GTA, ținând seama de limitările explicate în considerentul 135.

(40)  Comisia Europeană, Direcția Generală Comerț, Direcția G, Rue de la Loi 170, 1040 Bruxelles, Belgia.

(41)  Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).


ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2024/670/oj

ISSN 1977-0782 (electronic edition)