(1)

La 23 octombrie 2023, Cehia și-a prezentat proiectul de plan național integrat actualizat privind energia și clima.

(2)

Din cauza faptului că Cehia a transmis cu întârziere proiectul de plan național actualizat privind energia și clima, Comisia Europeană a avut la dispoziție o perioadă limitată de timp pentru a-și elabora evaluarea în vederea adoptării prezentei recomandări cu șase luni înainte de termenul pentru prezentarea planurilor naționale finale actualizate privind energia și clima, astfel cum se prevede la articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/1999.

(3)

Articolul 3 și anexa I la Regulamentul (UE) 2018/1999 („Regulamentul privind guvernanța”) stabilesc elementele care trebuie incluse în planurile naționale integrate actualizate privind energia și clima. În decembrie 2022, Comisia a adoptat Orientări adresate statelor membre cu privire la procesul și domeniul de aplicare pentru elaborarea proiectelor și a planurilor naționale actualizate finale privind energia și clima (3). Orientările au identificat bune practici și au evidențiat implicațiile recentelor evoluții politice, juridice și geopolitice ale politicilor privind energia și clima.

(4)

Ținând cont de legăturile cu planul REPowerEU (4) și ca parte a ciclurilor semestrului european din 2022 și 2023, Comisia a pus accentul în mod deosebit pe nevoile statelor membre în materie de reforme și investiții în domeniul energiei și climei pentru a consolida securitatea energetică și accesibilitatea prețurilor prin accelerarea tranziției verzi și echitabile. Acest lucru se reflectă în rapoartele de țară pentru Cehia pe 2022 și 2023 (5), precum și în recomandările Consiliului către Cehia (6). Statele membre ar trebui să țină seama de cele mai recente recomandări specifice fiecărei țări în planurile lor naționale integrate finale actualizate privind energia și clima.

(5)

Recomandările Comisiei cu privire la îndeplinirea obiectivelor naționale prevăzute în Regulamentul privind partajarea eforturilor (7) (ESR) se bazează pe scenariul probabil în care statele membre și-ar îndeplini obiectivele pentru 2030, ținând seama de normele privind utilizarea mecanismelor de flexibilitate prevăzute în ESR.

(6)

Recomandările Comisiei privind captarea, utilizarea și stocarea dioxidului de carbon au scopul de a oferi o imagine de ansamblu asupra implementării preconizate a acestor tehnologii la nivel național, inclusiv informații cu privire la volumele anuale de CO2 care se preconizează că vor fi captate până în 2030, defalcate pe surse de CO2 captat din instalațiile care intră sub incidența Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (8) sau din alte surse, cum ar fi sursele biogene sau captarea directă din aer; informații privind infrastructura planificată de transport al CO2; precum și informații privind capacitatea internă potențială de stocare a CO2 și volumele injectate de CO2 planificate să fie disponibile în 2030.

(7)

Recomandările Comisiei privind performanța în temeiul Regulamentului (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului (9) [Regulamentul privind exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultura („Regulamentul LULUCF”)] abordează îndeplinirea de către statul membru a angajamentului său privind bilanțul neutru sau pozitiv pentru perioada 2021-2025 (perioada 1) și a obiectivului său național pentru perioada 2026-2030 (perioada 2), ținând seama de normele care reglementează utilizarea mecanismelor de flexibilitate, astfel cum sunt prevăzute în regulamentul respectiv. Recomandările Comisiei țin seama, de asemenea, de faptul că, în perioada 1, orice depășire a emisiilor în temeiul Regulamentului LULUCF va fi transferată automat către ESR.

(8)

Pentru ca adaptarea la schimbările climatice să sprijine în mod corespunzător realizarea obiectivelor în materie de energie și de atenuare a schimbărilor climatice, este esențial să se identifice potențialele pericole legate de schimbările climatice și să se analizeze vulnerabilitățile și riscurile climatice care pot afecta zonele, populațiile și sectoarele relevante. Recomandările Comisiei privind adaptarea la schimbările climatice iau în considerare măsura în care Cehia a integrat în PNEC actualizat obiective în materie de adaptare care țin seama de riscurile climatice care ar putea împiedica Cehia să îndeplinească obiectivele și țintele uniunii energetice. Dacă nu sunt planificate și puse în aplicare politici și măsuri specifice de adaptare, există pericolul ca obiectivele legate de dimensiunile uniunii energetice să nu fie realizate. Gospodărirea apelor în condiții climatice în schimbare necesită o atenție deosebită din cauza riscurilor de întrerupere a alimentării cu energie electrică, deoarece inundațiile, căldura și seceta au un impact asupra producției de energie.

(9)

Recomandările Comisiei privind obiectivul în materie de energie din surse regenerabile se bazează pe formula prevăzută în anexa II la Regulamentul (UE) 2018/1999, care se bazează, la rândul său, pe criterii obiective, și pe principalele politici și măsuri care lipsesc din proiectul de PNEC actualizat al Cehiei, astfel încât să se asigure realizarea în timp util și în mod eficient din punctul de vedere al costurilor a contribuției naționale a Cehiei la obiectivul obligatoriu al Uniunii privind energia din surse regenerabile de cel puțin 42,5 % în 2030, cu posibilitatea atingerii unei ponderi de 45 % prin eforturi colective în temeiul Directivei (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului (10) privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile. Recomandările Comisiei se bazează, de asemenea, pe contribuția Cehiei la obiectivele specifice prevăzute la articolele 15a, 22a, 24, 23 și 25 din directiva menționată și pe politicile și măsurile conexe de transpunere și punere în aplicare rapidă a acesteia. Recomandările reflectă, de asemenea, importanța elaborării unei planificări cuprinzătoare pe termen lung pentru utilizarea surselor de energie regenerabile, în special a energiei eoliene, în vederea îmbunătățirii vizibilității industriei prelucrătoare europene și a operatorilor de rețea, în conformitate cu pachetul european privind energia eoliană (11).

(10)

Recomandările Comisiei privind contribuția națională la eficiența energetică se bazează pe articolul 4 din Directiva (UE) 2023/1791 a Parlamentului European și a Consiliului (12) privind eficiența energetică și pe formula din anexa I la directiva respectivă, precum și pe politicile și măsurile conexe de punere în aplicare a acesteia.

(11)

Recomandările Comisiei acordă o atenție deosebită țintelor, obiectivelor și contribuțiilor, precum și politicilor și măsurilor conexe de îndeplinire a planului REPowerEU, în vederea eliminării rapide a dependenței de combustibilii fosili din Rusia. Acestea țin seama de lecțiile învățate din punerea în aplicare a pachetului de măsuri „Să economisim gaz pentru siguranță la iarnă” (13). Recomandările reflectă imperativul de a consolida reziliența sistemului energetic având în vedere obligațiile care decurg din Regulamentul (UE) 2019/941 al Parlamentului European și al Consiliului (14) privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice și din Regulamentul (UE) 2017/1938 al Parlamentului European și al Consiliului (15) privind siguranța furnizării de gaze și în conformitate cu Recomandarea Comisiei privind stocarea energiei (16).

(12)

Recomandările Comisiei țin seama de necesitatea de a accelera integrarea pieței interne a energiei, astfel încât să se consolideze rolul flexibilității și să se asigure capacitarea și protejarea consumatorilor. Recomandarea Comisiei ia în considerare, de asemenea, importanța estimării numărului de gospodării afectate de sărăcia energetică, în conformitate cu cerințele articolului 3 din Regulamentul (UE) 2018/1999 și cu Recomandarea (UE) 2023/2407 a Comisiei (17).

(13)

Recomandările Comisiei reflectă importanța asigurării unor investiții suficiente în cercetarea și inovarea în domeniul energiei curate pentru a stimula dezvoltarea și capacitățile de producție în acest domeniu, inclusiv a unor politici și măsuri adecvate pentru industriile energointensive și pentru alte domenii de activitate, precum și necesitatea perfecționării forței de muncă pentru o industrie „zero net”, în vederea consolidării unei economii puternice, competitive și curate în cadrul Uniunii.

(14)

Recomandările Comisiei se bazează pe angajamentele asumate în cadrul Acordului de la Paris de a reduce treptat utilizarea combustibililor fosili, precum și pe importanța eliminării treptate a subvențiilor pentru combustibilii fosili.

(15)

Recomandarea Comisiei privind nevoile de investiții reflectă evaluarea pe care a efectuat-o cu privire la măsura în care proiectul de plan actualizat oferă o imagine de ansamblu asupra investițiilor necesare pentru atingerea obiectivelor, a țintelor și a contribuțiilor legate de toate dimensiunile uniunii energetice, indică sursele de finanțare, făcând distincție între sursele private și cele publice, prezintă investiții coerente cu Planul de redresare și reziliență al Cehiei, cu planurile teritoriale pentru o tranziție justă ale Cehiei și cu recomandările specifice adresate țării în 2022 și 2023 în cadrul semestrului european și include o evaluare macroeconomică solidă a politicilor și a măsurilor planificate. PNEC ar trebui să asigure transparența și previzibilitatea politicilor și măsurilor naționale, pentru a sprijini siguranța investițiilor.

(16)

Recomandările Comisiei reflectă importanța crucială a unei ample consultări regionale și a asigurării unei consultări timpurii și incluzive cu privire la plan, inclusiv a participării efective a publicului în condiții care să garanteze suficiente informații și suficient timp, în conformitate cu Convenția de la Aarhus (18).

(17)

Recomandările Comisiei privind tranziția justă reflectă evaluarea măsurii în care planul Cehiei identifică suficient de detaliat impactul pe care tranziția climatică și energetică îl poate avea la nivel social, asupra ocupării forței de muncă și asupra competențelor și prezintă politici și măsuri de însoțire adecvate pentru promovarea unei tranziții juste, contribuind în același timp la promovarea deopotrivă a drepturilor omului și a egalității de gen.

(18)

Recomandările adresate de Comisie Cehiei se bazează pe evaluarea proiectului de PNEC actualizat (19), care este publicată împreună cu prezenta recomandare.

(19)

Cehia ar trebui să țină seama în mod corespunzător de prezentele recomandări la elaborarea PNEC integrat și actualizat final, care urmează să fie prezentat până la 30 iunie 2024.

(20)

În temeiul Regulamentului (UE) 2021/1119 (Legea europeană a climei), Comisia trebuie să evalueze coerența măsurilor naționale cu obiectivul neutralității climatice și cu asigurarea progreselor în materie de adaptare. Comisia a evaluat coerența măsurilor luate de Cehia cu aceste obiective (20). Recomandările de mai jos se bazează pe evaluarea respectivă. Cehia ar trebui să țină seama în mod corespunzător de prezentele recomandări și să le dea curs în conformitate cu Legea europeană a climei.

(21)

Deși se constată în general o tendință constantă de scădere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii [incluzând emisiile generate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură (LULUCF) și excluzându-le pe cele generate de transportul internațional], în concordanță, în linii mari, cu traiectoria liniară de atingere a obiectivului climatic al Uniunii de reducere cu -55 % a emisiilor pentru 2030 și cu obiectivul Uniunii de realizare a neutralității climatice până în 2050, trebuie să se accelereze ritmul reducerii emisiilor, iar acțiunea statelor membre este esențială în acest sens. Progresele înregistrate în statele membre au fost umbrite de o serie de provocări și deficiențe sectoriale care trebuie remediate fără întârziere. Evaluarea, bazată pe informațiile disponibile, arată că progresele înregistrate în direcția îndeplinirii obiectivului Uniunii de realizare a neutralității climatice par insuficiente pentru Cehia. Strategiile fiabile pe termen lung reprezintă piatra de temelie pentru realizarea transformării economice necesare asigurării de progrese către obiectivul Uniunii de realizare a neutralității climatice.

(22)

O adaptare eficace la scara necesară și în toate sectoarele expuse necesită o structură de guvernanță și de coordonare cu un mandat clar și sprijin politic la nivel înalt. Această structură poate include un grup operativ sau un comitet interdepartamental. Politicile de adaptare ar trebui să se concentreze pe domeniile sau sectoarele care sunt deosebit de vulnerabile la schimbările climatice, pe cele ale căror activități sunt esențiale pentru reziliența altor sectoare sau pe cele cu o importanță semnificativă pentru economia națională sau pentru sănătatea publică. Este necesar un răspuns prioritar cu privire la impacturile și riscurile care se preconizează că vor afecta infrastructura sau sistemele critice cu o durată de viață lungă sau care se preconizează că vor afecta sistemele în mod ireversibil, ținând seama de interacțiunea cu dezvoltarea socioeconomică sau cu alți factori care nu țin de climă. Diferite instrumente de finanțare ale UE pot fi mobilizate pentru finanțarea adaptării. Statele membre ar trebui să pună accentul pe considerațiile privind reziliența la schimbările climatice atunci când își elaborează planurile naționale în cadrul fondurilor relevante ale UE. Nicio cheltuială nu ar trebui să aducă prejudicii adaptării, adică nu trebuie să ducă la creșterea vulnerabilităților, nici pentru beneficiari, nici pentru ceilalți actori implicați. Nevoile de investiții legate de adaptarea la schimbările climatice sunt în creștere și se vor accelera în următoarele decenii. Îmbunătățirea finanțării ar trebui să fie însoțită de suficiente capacități și expertiză, necesare atât la nivelul administrării, cât și al punerii în aplicare, astfel încât să se asigure calitatea cheltuielilor și capacitatea de absorbție a acestora și să se evite adaptarea inadecvată. Pe lângă finanțarea publică și privată, ar putea fi explorată și posibilitatea recurgerii la instrumente de finanțare inovatoare, prin cooperarea cu sectorul privat și cu instituțiile financiare.

(23)

Comunitățile cele mai vulnerabile sunt cele pentru care probabilitatea de a fi afectate de schimbările climatice este ridicată. Expunerea inegală și vulnerabilitatea diferită a diverselor regiuni și grupuri socioeconomice la consecințele schimbărilor climatice exacerbează inegalitățile și vulnerabilitățile preexistente. Reziliența justă ar trebui să reducă impactul inegal al riscurilor climatice și să asigure echitatea în distribuirea beneficiilor adaptării. Capacitatea sistemică de adaptare la schimbările climatice este o caracteristică esențială pentru evitarea sau limitarea daunelor potențiale, pentru valorificarea oportunităților și pentru gestionarea consecințelor. Impactul fizic al schimbărilor climatice evoluează într-un ritm mai rapid decât se preconizase. Sunt necesare progrese în ceea ce privește capacitatea de adaptare la toate nivelurile administrației publice, precum și în sectorul public și în cel privat, iar pentru realizarea acestor progrese este necesar să se înțeleagă mai bine vulnerabilitățile și riscurile. Părțile interesate din sectorul privat sunt agenți ai schimbării, care furnizează informații, resurse, capacități și finanțare. Nivelul local are competențe care pot avea un impact mai larg asupra rezilienței la schimbările climatice. Pregătirea și punerea în aplicare a politicilor de adaptare la nivel subnațional au o importanță deosebită.

(24)

Soluțiile bazate pe natură oferă opțiuni de adaptare și atenuare eficiente și cu un bun raport cost-eficacitate, cu condiția ca implementarea lor să fie stimulată prin cadre, politici și finanțări strategice. Aceste soluții pot fi implementate independent sau integrate în alte măsuri de adaptare și atenuare, combinate cu soluții bazate mai mult pe tehnologie sau pe infrastructură. La implementarea acestor soluții trebuie să se ia în considerare complexitatea ecosistemelor și efectele preconizate ale schimbărilor climatice, contextul local, interesele și valorile conexe, precum și condițiile socioeconomice,

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

21.

22.

1.

2.

3.

4.

5.