(1)

Regulamentul (UE) 2022/2577 al Consiliului (1) introduce măsuri urgente și specifice de accelerare a ritmului de implementare a surselor regenerabile de energie. Implementarea energiei din surse regenerabile în Uniune poate contribui în mod semnificativ la atenuarea efectelor crizei energetice prin consolidarea securității aprovizionării Uniunii, prin reducerea volatilității pieței și prin scăderea prețurilor la energie. Întrucât procedurile de acordare a autorizațiilor îndelungate și complexe au constituit un obstacol esențial pentru ritmul și amploarea investițiilor în energia din surse regenerabile și în infrastructura conexă, Regulamentul (UE) 2022/2577 a urmărit să introducă măsuri urgente și specifice suplimentare pentru a realiza accelerarea imediată a unora dintre procedurile de acordare a autorizațiilor aplicabile tehnologiilor specifice din domeniul energiei din surse regenerabile și tipurilor de proiecte cu cel mai mare potențial de implementare rapidă pentru a atenua efectele crizei energetice. Regulamentul (UE) 2022/2577 se va aplica până la 30 iunie 2024.

(2)

Directiva (UE) 2023/2413 a Parlamentului European și a Consiliului (2), care modifică Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului (3), a intrat în vigoare la 20 noiembrie 2023, introducând modificări ale cadrului legislativ care reglementează energia din surse regenerabile până în 2030 și ulterior, inclusiv dispoziții pentru simplificarea procedurilor de de acordare a autorizațiilor aplicabile proiectelor din domeniul energiei din surse regenerabile. Unele dintre măsurile introduse prin Regulamentul (UE) 2022/2577 au fost incluse, de asemenea, în Directiva (UE) 2018/2001 prin Directiva (UE) 2023/2413. Cu toate acestea, Directiva (UE) 2023/2413 nu a reflectat unele dintre măsurile mai degrabă excepționale cuprinse în Regulamentul (UE) 2022/2577, delimitând astfel caracterul excepțional și temporar al măsurilor respective. În schimb, directiva respectivă a introdus un regim stabil și permanent pe termen lung pentru a accelera procedurile de acordare a autorizațiilor, care stabilește etape și proceduri specifice necesitând o perioadă mai lungă de punere în aplicare. Statele membre au obligația de a transpune Directiva (UE) 2023/2413 în dreptul lor intern până la 21 mai 2025, cu excepția unora dintre dispozițiile care reglementează procedurile de acordare a autorizațiilor, care au o dată de transpunere anterioară, și anume 1 iulie 2024, care este imediat după data încetării valabilității Regulamentului (UE) 2022/2577. În urma transpunerii Directivei (UE) 2023/2413, proiectele în domeniul energiei din surse regenerabile vor beneficia de dispozițiile introduse de directiva respectivă pentru a simplifica procedurile de acordare a autorizațiilor.

(3)

În temeiul Regulamentului (UE) 2022/2577, Comisia a efectuat o reexaminare a regulamentului respectiv până la 31 decembrie 2023, având în vedere evoluția securității aprovizionării și a prețurilor la energie și necesitatea de a accelera în continuare implementarea energiei din surse regenerabile, și să prezinte Consiliului un raport privind principalele constatări ale respectivei reexaminări. Comisia, pe baza reexaminării respective, a propus ca valabilitatea unor dispoziții din regulamentul respectiv să fie prelungită.

(4)

În raportul său din 28 noiembrie 2023 privind reexaminarea Regulamentului (UE) 2022/2577 al Consiliului din 22 decembrie 2022 de stabilire a unui cadru pentru accelerarea implementării energiei din surse regenerabile, Comisia a constatat că sunt îndeplinite condițiile pentru prelungirea valabilității Regulamentului (UE) 2022/2577 și a propus prelungirea anumitor măsuri care au cel mai mare potențial de accelerare a proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile, care sunt diferite de măsurile din Directiva (UE) 2018/2001, și care par să determine o accelerare importantă în procedura de acordare a autorizațiilor pentru proiectele de producere a energiei din surse regenerabile și pentru proiectele de infrastructură de rețea aferentă sau au un potențial semnificativ în acest sens. S-a luat în considerare faptul că Directiva (UE) 2023/2413 a introdus anumite dispoziții de simplificare a procedurilor de acordare a autorizațiilor aplicabile proiectelor din domeniul energiei din surse regenerabile în Directiva (UE) 2018/2001, inclusiv norme privind subiecte identice sau similare cu cele vizate în Regulamentul (UE) 2022/2577. S-a luat în considerare, de asemenea, faptul că normele privind procedurile de acordare a autorizațiilor introduse prin Directiva (UE) 2023/2413, cu excepția celor legate de zonele pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile în temeiul articolelor 15c și 16a din directiva respectivă, trebuie transpuse până la 1 iulie 2024, imediat după data încetării valabilității Regulamentului (UE) 2022/2577.

(5)

De la intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) 2022/2577, nivelul de pregătire pe piața energiei electrice și securitatea aprovizionării Uniunii s-au îmbunătățit. Cu toate acestea, persistă riscuri grave pentru securitatea aprovizionării cu energie a Uniunii. Situația globală de pe piața gazelor rămâne foarte tensionată. Prețurile gazelor sunt în continuare considerabil mai mari decât înainte de criză, cu consecințe inevitabile asupra puterii de cumpărare a cetățenilor Uniunii și asupra competitivității întreprinderilor din Uniune. Acest lucru este accentuat de volatilitatea ridicată a pieței, care decurge, printre altele, din circumstanțe geopolitice tensionate. Episoadele recente de volatilitate semnificativă a prețurilor din vara și toamna anului 2023, când prețurile au crescut cu peste 50 % în câteva săptămâni, ca urmare a unor evenimente precum greva instalațiilor de gaz natural lichefiat (GNL) din Australia, criza din Orientul Mijlociu sau perturbarea interconexiunii Balticconnector, arată că piețele sunt în continuare fragile și vulnerabile la șocuri, chiar relativ mici, asupra cererii și ofertei. În astfel de condiții, teama de penurie produsă chiar și de un eveniment izolat poate declanșa reacții sistemice negative în întreaga Uniune, cu repercusiuni grave asupra prețurilor la energie. În plus, din cauza scăderii semnificative, în ultimul an, a importurilor de gaze transportate prin gazoducte din Rusia, disponibilitatea aprovizionării cu gaze a Uniunii a scăzut în mod considerabil în comparație cu condițiile anterioare crizei. Având în vedere nivelul actual al importurilor de gaze transportate prin gazoducte, se preconizează că Uniunea va primi aproximativ 20 de miliarde de metri cubi de gaze din Rusia – cu aproximativ 110 miliarde de metri cubi mai puțin decât în 2021. Prin urmare, există în continuare un risc grav ca în Uniune să apară deficite de gaze.

(6)

Piețele mondiale ale gazelor rămân foarte tensionate și se preconizează că vor mai rămâne astfel pentru o anumită perioadă. Astfel cum a observat Agenția Internațională a Energiei (AIE) în „Raportul pe termen mediu privind gazele naturale din 2023”, aprovizionarea cu GNL la nivel mondial a crescut doar modest în 2022 (la 4 %) și în 2023 (la 3 %). În raportul său „Perspective energetice mondiale 2023”, AIE preconizează că echilibrul pieței va rămâne precar în viitorul apropiat în ciuda faptului că noi capacități de GNL urmează să devină disponibile din 2025.

(7)

Astfel de dificultăți grave sunt accentuate de o serie de riscuri suplimentare, printre care se numără o revenire a cererii asiatice de GNL, care ar putea reduce disponibilitatea gazelor pe piața mondială a gazelor, o iarnă rece care ar putea duce la o creștere a cererii de gaze cu până la 30 de miliarde de metri cubi, condiții meteorologice extreme care ar putea afecta stocarea energiei hidroelectrice și producerea energiei nucleare din cauza nivelurilor scăzute ale apelor, care ar conduce la creșterea subsecventă a cererii pentru producerea de energie pe bază de gaze, alte perturbări ale infrastructurilor critice, cum ar fi actele de sabotaj împotriva gazoductelor Nord Stream din septembrie 2022 sau perturbarea interconexiunii Balticconnector din octombrie 2023, precum și o deteriorare a mediului geopolitic, în special în țările și regiunile relevante pentru securitatea aprovizionării cu energie a Uniunii, cum ar fi Ucraina, Azerbaidjan și Orientul Mijlociu.

(8)

Având în vedere echilibrul strâns dintre cerere și ofertă din prezent, chiar și o perturbare minoră a aprovizionării cu energie ar putea avea un impact de proporții asupra prețurilor la gaze și energie electrică și poate cauza prejudicii grave și de lungă durată economiei europene, afectându-i competitivitatea, și cauzând, de asemenea, prejudicii grave cetățenilor Uniunii. Prin urmare, situația actuală expune întreaga Uniune riscurilor de a fi confruntată cu un deficit de energie și cu prețuri ridicate la energie.

(9)

Implementarea accelerată a energiei din surse regenerabile a jucat un rol esențial în strategia Uniunii de abordare a crizei energetice și a avut o contribuție esențială la creșterea securității aprovizionării și la protejarea consumatorilor împotriva volatilității prețurilor prin reducerea cererii globale de gaze a Uniunii. În raportul său privind actualizarea pieței energiei din surse regenerabile din iunie 2023 intitulat „Cât de mult economisesc consumatorii europeni datorită surselor regenerabile de energie?”, AIE a estimat că prețurile medii angro ale energiei electrice ar fi fost cu 8 % mai mari pe toate piețele europene în 2022 în absența capacităților suplimentare instalate de energie din surse regenerabile. În 2022, producția mai mare de energie electrică din surse regenerabile a înlocuit aproximativ 107 TWh din producția de energie electrică pe bază de combustibili fosili, care este echivalentul a aproximativ 10 miliarde de metri cubi de gaze și care a condus la economii estimate la peste 10 miliarde EUR.

(10)

Deși Regulamentul (UE) 2022/2577 este în vigoare de puțin timp, raportul Comisiei a arătat că el a contribuit în mod pozitiv la accelerarea ritmului de implementare a surselor regenerabile de energie în Uniune, în special prin simplificarea procedurilor aplicabile procedurilor specifice de acordare a autorizațiilor și prin creșterea gradului de conștientizare la nivel politic cu privire la importanța accelerării procedurii de acordare a autorizațiilor pentru sursele regenerabile de energie. Deși majoritatea efectelor regulamentului vor fi vizibile în lunile următoare, datele disponibile inițial privind producția, implementarea și procedura de acordare a autorizațiilor pentru energia din surse regenerabile și proiectele de infrastructură conexe pentru perioada de după intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) 2022/2577 sugerează o accelerare, cel puțin în unele state membre. Potrivit Eurostat, în prima jumătate a anului 2023, producția de energie din surse regenerabile din Uniune a atins un nivel record, înlocuind volume suplimentare de gaze. Raportul Comisiei evidențiază, de asemenea, evoluții pozitive în ceea ce privește creșterea implementării energiei din surse regenerabile în lunile care au urmat intrării în vigoare a Regulamentului (UE) 2022/2577. Conform datelor inițiale ale industriei, în trei trimestre din 2023, Uniunea a instalat mai multe capacități solare fotovoltaice decât în întregul an 2022. Și capacitatea eoliană a crescut în mod semnificativ în mai multe state membre. Datele disponibile colectate în raportul Comisiei indică, de asemenea, că de la intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) 2022/2577 mai multe state membre au înregistrat creșteri de două cifre ale volumului de autorizații eliberate pentru proiecte în domeniul energiei din surse regenerabile. În plus, cel puțin într-un stat membru, proiectele de rețea care sunt importante pentru pătrunderea sporită a surselor regenerabile de energie și care se ridică la peste 2 000 km în total beneficiază, de asemenea, de o procedură de acordare a autorizațiilor accelerată.

(11)

Având în vedere că riscurile referitoare la aprovizionarea cu energie și la prețuri persistă, un ritm mai rapid de implementare a proiectelor în domeniul energiei din surse regenerabile ar mai fi necesar o perioadă după sfârșitul lunii iunie 2024, pentru a elimina treptat restul importurilor de gaze din Rusia. Nu există nicio îndoială că prin ponderi mai mari ale energiei din surse regenerabile s-ar consolida și mai mult reziliența Uniunii. În plus, cu cât implementarea surselor regenerabile de energie este mai rapidă, cu atât ar fi mai mare impactul pozitiv asupra rezilienței, a securității aprovizionării cu energie, a prețurilor energiei și a independenței Uniunii față de combustibilii fosili din Rusia.

(12)

Din cauza situației energetice stringente și încă instabile, este necesar să se prelungească aplicarea anumitor dispoziții ale Regulamentului (UE) 2022/2577, și anume dispozițiile care au demonstrat cel mai mare potențial de accelerare imediată a surselor regenerabile de energie și care sunt diferite de măsurile incluse în Directiva (UE) 2018/2001, asigurându-se astfel că prelungirea aplicării Regulamentului (UE) 2022/2577 nu se suprapune cu directiva respectivă. În plus, măsurile în cauză includ garanții adecvate pentru a se asigura protecția mediului sub forma unor condiții specifice pentru aplicarea lor. Măsurile incluse în Directiva (UE) 2018/2001 se aplică în paralel cu prezentul regulament, completând-o cu măsuri de urgență suplimentare pentru o perioadă limitată. Fără prelungirea aplicării Regulamentului (UE) 2022/2577 s-ar crea riscul de încetinire a ritmului de acordare a autorizațiilor și de implementare a surselor regenerabile de energie și a infrastructurii conexe, în special în statele membre care au utilizat pe scară largă regulamentul respectiv. De exemplu, potrivit Germaniei, instalarea a 41 GW de energie eoliană onshore ar putea fi întârziată și ar putea dura cu aproximativ doi ani mai mult sau, în unele cazuri, ar putea fi oprită complet fără o prelungire aplicării Regulamentului (UE) 2022/2577, în special accelerarea procedurii de acordare a autorizațiilor pentru proiectele din domeniul energiei din surse regenerabile și pentru infrastructura de rețea aferentă care este necesară pentru integrarea surselor regenerabile de energie în sistemul electroenergetic. De asemenea, ar fi încetinit cu unul până la trei ani ritmul procedurii de acordare a autorizațiilor pentru o serie de proiecte mari planificate vizând rețeaua de transport, cu o lungime totală de mii de kilometri.

(13)

Una dintre măsurile temporare introduse prin Regulamentul (UE) 2022/2577 care a produs efecte pozitive și care are un potențial semnificativ de accelerare în viitor constă în introducerea la articolul 3 alineatul (1) a unei prezumții relative potrivit căreia proiectele din domeniul energiei din surse regenerabile sunt de interes public superior și sunt în serviciul sănătății și siguranței publice în sensul derogărilor specifice prevăzute în legislația de mediu relevantă a Uniunii, cu excepția cazului în care există dovezi clare că respectivele proiecte au efecte negative majore asupra mediului care nu pot fi atenuate sau compensate. Directiva (UE) 2018/2001, prin articolul 16f, introduce o prezumție relativă potrivit căreia proiectele din domeniul energiei din surse regenerabile sunt de interes public superior și sunt în serviciul sănătății și siguranței publice, cu o formulare aproape identică cu cea a articolului 3 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2022/2577. Prin urmare, nu este necesar să se prelungească aplicarea articolului 3 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2022/2577, deoarece o astfel de prezumție relativă se va aplica în temeiul articolului 16f din Directiva (UE) 2018/2001.

(14)

Cu toate acestea, articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2022/2577 prevede să se acorde prioritate proiectelor recunoscute ca fiind de interes public superior ori de câte ori este necesară punerea în balanță a intereselor juridice în cazuri individuale și atunci când proiectele respective introduc cerințe suplimentare de compensare pentru protecția speciilor. Nu există o dispoziție analogă în Directiva (UE) 2018/2001. Prima teză de la articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2022/2577 are potențialul de a accelera și mai mult proiectele din domeniul energiei din surse regenerabile, în situația energetică stringentă și încă instabilă din prezent pe piața energiei, cu care se confruntă Uniunea, deoarece impune statelor membre să promoveze respectivele proiecte din domeniul energiei din surse regenerabile, acordându-le prioritate atunci când vizează chestiuni diferite aflate în conflict de interese, dincolo de aspectele legate de mediu, în contextul procedurilor de planificare și de acordare a autorizațiilor ale statelor membre. Raportul Comisiei a demonstrat valoarea primei teze de la articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2022/2577, care recunoaște importanța relativă a implementării energiei din surse regenerabile în actualul context energetic dificil, dincolo de obiectivele specifice ale derogărilor prevăzute în directivele menționate la articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2022/2577. Având în vedere situația deosebit de gravă în aprovizionarea cu energie cu care se confruntă Uniunea în prezent, este oportun să se prelungească aplicarea articolului 3 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2022/2577 pentru a recunoaște în mod corespunzător rolul esențial jucat de centralele producătoare de energie din surse regenerabile în combaterea schimbărilor climatice și a poluării, reducerea prețurilor la energie, reducerea dependenței Uniunii de combustibilii fosili și asigurarea securității aprovizionării Uniunii în contextul punerii în balanță a intereselor juridice realizate de autoritățile care acordă autorizațiile sau de instanțele naționale. În același timp, este, de asemenea, oportun să se mențină garanția de mediu prin care se adoptă, pentru proiectele recunoscute ca fiind de interes public major, măsuri adecvate de conservare a speciilor, susținute de resurse financiare suficiente.

(15)

Astfel cum se arată în raportul Comisiei, există dificultăți în ceea ce privește aplicarea unei alte condiții de aplicare a unor derogări specifice prevăzute în legislația de mediu a Uniunii, și anume cerința privind absența altor soluții alternative. Aceste dificultăți limitează utilitatea practică a prezumției relative potrivit căreia proiectele din domeniul energiei din surse regenerabile, conectarea lor la rețea, rețeaua aferentă în sine și activele de stocare sunt de interes public superior, deoarece este un obstacol considerabil să se demonstreze că un proiect nu ar putea avea loc în altă parte dacă trebuie luat în considerare teritoriul unei țări întregi, și chiar mai mult dacă trebuie luate în considerare alte tehnologii în domeniul energiei din surse regenerabile. Prin urmare, pentru a accelera implementarea surselor regenerabile de energie, conectarea lor la rețea, precum și construirea infrastructurii de rețea necesare pentru a integra energia din surse regenerabile în sistemul electroenergetic, care reprezintă un obiectiv-cheie recunoscut în Comunicarea Comisiei din 28 noiembrie 2023, intitulată „Rețele, veriga lipsă – Un plan de acțiune al UE pentru rețele”, este oportun să se specifice, în scopul prezentului regulament, în ce mod pot fi îndeplinite condițiile pentru aplicarea de derogări specifice, astfel cum se prevede în legislația de mediu a Uniunii, în ceea ce privește domeniul de aplicare al condițiilor alternative relevante care trebuie luate în considerare, în special în sensul legislației de mediu relevante a Uniunii, în evaluările necesare de la caz la caz pentru a se stabili dacă există soluții alternative satisfăcătoare la proiectul respectiv în domeniul energiei din surse regenerabile sau la proiectul de infrastructura de rețea care este necesar pentru a integra energia din surse regenerabile în sistemul electroenergetic, este necesar să se precizeze că domeniul de aplicare al evaluării soluțiilor alternative poate cuprinde soluții care asigură realizarea acelorași obiective ca și proiectul în cauză, într-un interval de timp identic sau similar și fără a genera costuri semnificativ mai mari. Atunci când compară calendarul și costul soluțiilor alternative satisfăcătoare, statele membre ar trebui să țină seama de necesitatea de a implementa energia din surse regenerabile și infrastructura de rețea necesară pentru a integra energia din surse regenerabile în sistemul electroenergetic într-un mod accelerat și eficient din punctul de vedere al costurilor, în conformitate cu prioritățile stabilite în planurile lor naționale integrate privind energia și clima și în versiunile lor actualizate prezentate în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului (4), precum și de viteza preconizată pentru atingerea priorităților respective. Această precizare referitoare la durată este justificată având în vedere situația actuală de pe piețele energiei, pentru a facilita adoptarea centralelor de energie din surse regenerabile și a infrastructurii de rețea aferente, recunoscând astfel rolul acestora în combaterea schimbărilor climatice și a poluării, în reducerea prețurilor la energie, în reducerea dependenței Uniunii de combustibilii fosili și în asigurarea securității aprovizionării Uniunii.

(16)

Atunci când aplică derogarea relevantă prevăzută în Directiva 92/43/CEE a Consiliului (5), statele membre se confruntă cu provocări suplimentare în ceea ce privește cerința de a adopta măsuri compensatorii privind centrala sau instalația de producere a energiei din surse regenerabile sau infrastructura de rețea aferentă care este necesară pentru a integra energia din surse regenerabile în sistemul electroenergetic. Astfel de provocări suplimentare pot cauza întârzieri considerabile. Prin urmare, pentru a accelera astfel de proiecte, menținând în același timp un nivel ridicat de protecție a mediului, este necesar să se precizeze că, în sensul prezentului regulament, măsurile compensatorii pot fi puse în aplicare în paralel cu implementarea proiectului, în condiții stricte. Condițiile următoare, și anume ca procesele ecologice esențiale pentru menținerea structurii și a funcțiilor sitului să nu fie afectate în mod ireversibil înainte de instituirea măsurilor compensatorii și să nu fie compromisă coerența globală a rețelei Natura 2000, asigură conservarea integrității de mediu a sitului și un nivel ridicat de protecție a siturilor Natura 2000. O astfel de precizare temporară este justificată având în vedere situația actuală de pe piețele energiei, pentru a facilita utilizarea centralelor sau instalațiilor pentru producerea energiei din surse regenerabile și a infrastructurii de rețea aferente.

(17)

O altă dispoziție cu potențial de accelerare semnificativă a ritmului de implementare a surselor regenerabile de energie este articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2022/2577. Articolul respectiv impune un termen de maximum șase luni pentru retehnologizarea centralelor existente producătoare de energie din surse regenerabile. Retehnologizarea centralelor existente producătoare de energie din surse regenerabile are un potențial semnificativ de creștere rapidă a producției de energie din surse regenerabile, permițând astfel reducerea consumului de gaze. Ea permite utilizarea în continuare a siturilor cu un potențial semnificativ de energie din surse regenerabile, ceea ce reduce necesitatea de a desemna noi situri pentru proiectele în domeniul energiei din surse regenerabile. Retehnologizarea unei centrale electrice eoliene prin dotarea acesteia cu turbine mai eficiente permite de obicei menținerea sau creșterea capacității existente, dar cu turbine mai puține, mai mari și mai eficiente. Alte avantaje ale retehnologizării sunt preexistența racordării la rețea, un grad probabil mai ridicat de acceptare de către public și de cunoaștere a impactului asupra mediului.

(18)

În reexaminarea sa în temeiul Regulamentului (UE) 2022/2577, Comisia a constatat că a existat posibilitatea de a simplifica și mai mult procedura de acordare a autorizațiilor aplicabil retehnologizării proiectelor în domeniul energiei din surse regenerabile, în special în statele membre care au un potențial mai mare de retehnologizare. Directiva (UE) 2023/2413 introduce mai multe dispoziții în acest sens în Directiva (UE) 2018/2001, inclusiv termene maxime în ceea ce privește acordarea autorizațiilor. Articolul 16b din Directiva (UE) 2018/2001 introduce un termen maxim de un an pentru retehnologizarea proiectelor în domeniul energiei din surse regenerabile situate în afara zonelor pretabile accelerării proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile, în timp ce articolul 16a din directiva respectivă include un termen de șase luni pentru proiectele în domeniul energiei din surse regenerabile în zonele pretabile accelerării proiectelor de acest fel. Având în vedere că termenul de punere în aplicare pentru desemnarea zonelor pretabile accelerării proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile este de 27 de luni de la intrarea în vigoare a Directivei (UE) 2018/2001 (ceea ce înseamnă că zonele pretabile accelerării proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile ar trebui desemnate până la 20 februarie 2026) și chiar dacă zonele pretabile accelerării proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile respective ar putea fi desemnate mai devreme, este oportun să se prelungească aplicarea articolului 5 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2022/2577. O astfel de prelungire include o modificare specifică în ceea ce privește domeniul de aplicare al articolului 5 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2022/2577, pentru a limita aplicarea acestuia la zonele desemnate în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) 2022/2577. Prelungirea aplicării articolului 5 alineatul (1) din regulamentul respectiv, împreună cu aplicarea articolului 6 din acesta, ar asigura aplicarea imediată a unui termen ambițios de acordare a autorizațiilor pentru retehnologizarea proiectelor în domeniul energiei din surse regenerabile situate în zonele specifice identificate de statele membre în mod voluntar în temeiul Regulamentului (UE) 2022/2577, în timp ce termenele maxime pentru retehnologizarea proiectelor în domeniul energiei din surse regenerabile prevăzute în Directiva (UE) 2018/2001 s-ar aplica pentru restul teritoriului. În plus, acest lucru este în concordanță cu diferențierea introdusă prin Directiva (UE) 2023/2413 între zonele pretabile accelerării proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile și zonele care nu au acest statut.

(19)

Articolul 6 din Regulamentul (UE) 2022/2577 permite statelor membre, în anumite condiții pentru a asigura protecția mediului, să introducă excepții de la anumite obligații de evaluare a impactului asupra mediului prevăzute în legislația de mediu a Uniunii pentru proiectele privind energia din surse regenerabile și pentru proiectele privind stocarea energiei și privind infrastructura de rețea care sunt necesare pentru integrarea energiei din surse regenerabile în sistemul electroenergetic. Aplicarea articolului 6 din Regulamentul (UE) 2022/2577 este opțională pentru statele membre. Articolul respectiv le oferă un instrument eficace de accelerare a implementării energiei din surse regenerabile și a proiectelor de infrastructură conexe prin asigurarea unui echilibru atent între necesitatea de a implementa energia din surse regenerabile într-un ritm mult mai rapid și necesitatea de a asigura protecția zonelor sensibile din punct de vedere ecologic. Astfel cum se explică în raportul Comisiei, articolul 6 din Regulamentul (UE) 2022/2577 a condus la rezultate pozitive tangibile, atât în ceea ce privește numărul de proiecte de succes în domeniul energiei din surse regenerabile și de proiecte privind stocarea energiei care sunt în curs de implementare, cât și în ceea ce privește potențialul de accelerare și scurtarea timpului procedurii de acordare a autorizațiilor în statele membre care l-au utilizat. Potrivit constatărilor raportului Comisiei bazat pe estimările furnizate de statele membre și de părțile interesate, această accelerare ar putea varia de la câteva luni până la trei ani pentru proiectele offshore.

(20)

Pe baza dovezilor colectate în raportul Comisiei, prelungirea aplicării articolului 6 din Regulamentul (UE) 2022/2577 pare necesară având în vedere situația deosebit de tensionată a furnizării pe piețele energiei, pentru a se asigura o accelerare puternică și imediată a proiectelor în domeniul energiei din surse regenerabile. Articolul respectiv poate și ar trebui să coexiste, pentru o perioadă limitată, cu dispozițiile din Directiva (UE) 2018/2001 privind desemnarea zonelor pretabile accelerării proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile și a zonelor dedicate infrastructurilor de rețea și de stocare necesare pentru integrarea energiei din surse regenerabile în sistemul electroenergetic și nu împiedică în niciun fel desemnarea unor astfel de zone.

(21)

Directiva (UE) 2018/2001 impune statelor membre obligația de a desemna zone pretabile accelerării proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile pentru una sau mai multe tehnologii în domeniul energiei din surse regenerabile în termen de 27 de luni de la intrarea în vigoare a Directivei (UE) 2023/2413. Chiar dacă statele membre ar putea desemna zone pretabile accelerării proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile din momentul intrării în vigoare a Directivei (UE) 2023/2413, fără a aștepta termenul de transpunere a acesteia, o astfel de desemnare necesită timp, care se preconizează că va fi mai lung decât timpul necesar pentru desemnarea zonelor dedicate energiei din surse regenerabile sau a zonelor de rețea dedicate menționate la articolul 6 din Regulamentul (UE) 2022/2577. Motivul constă în faptul că articolul respectiv nu impune stabilirea de la începuta unor norme adecvate ca parte a planului de desemnare a zonelor pretabile accelerării pentru aceste zone cu privire la măsurile eficace de atenuare care urmează să fie adoptate pentru instalarea de centrale producătoare de energie din surse regenerabile și pentru stocarea energiei în același amplasament în zonele respective și nu introduce proceduri specifice de urmat în acele zone. Prin urmare, pentru a se facilita și mai mult construirea de proiecte în domeniul energiei din surse regenerabile pe parcursul unei perioade limitate, aplicarea articolului 6 din Regulamentul (UE) 2022/2577 ar trebui prelungită, astfel încât statele membre să poată desemna zone specifice într-un mod simplificat, fără a se aduce atingere posibilității de a desemna în paralel zone pretabile accelerării proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile în temeiul Directivei (UE) 2018/2001, cu scopul de a se asigura că astfel de zone sunt stabilite în termenul prevăzut în directiva respectivă.

(22)

Directiva (UE) 2018/2001 include o dispoziție care acordă statelor membre posibilitatea de a desemna zonele dedicate infrastructurilor de rețea și de stocare necesare pentru integrarea energiei din surse regenerabile în sistemul electroenergetic în anumite condiții. Având în vedere caracterul opțional al articolului 6 din Regulamentul (UE) 2022/2577 și al articolului 15e din Directiva (UE) 2018/2001, nu există niciun risc juridic de contradicție, deoarece statele membre pot decide ce dispoziție să aplice sau chiar să aplice ambele dispoziții în perioada de aplicare a regulamentului respectiv pentru a identifica în paralel diferite zone dedicate rețelei, în conformitate cu condițiile diferite stabilite în actele juridice respective.

(23)

Rămân aplicabile dispozițiile Convenției Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu („Convenția de la Aarhus”) referitoare la accesul la informații, la participarea publicului la luarea deciziei și la accesul la justiție în probleme de mediu și, în special, la obligațiile statelor membre în ceea ce privește participarea publicului și accesul la justiție.

(24)

Principiul solidarității energetice este un principiu general în temeiul dreptului Uniunii și se aplică tuturor statelor membre. Prin punerea în aplicare a principiului solidarității energetice, măsurile propuse permit distribuirea transfrontalieră a efectelor implementării mai rapide a proiectelor în domeniul energiei din surse regenerabile. Măsurile se aplică instalațiilor producătoare de energie din surse regenerabile din toate statele membre și acoperă o gamă largă de proiecte. Având în vedere gradul de integrare a piețelor energiei din Uniune, orice creștere a utilizării energiei din surse regenerabile într-un stat membru ar trebui să aducă beneficii și altor state membre în ceea ce privește securitatea aprovizionării și scăderea prețurilor. Aceasta ar trebui să asiste fluxurile transfrontaliere de energie electrică din surse regenerabile către zonele în care este cea mai mare nevoie de ea și să asigure faptul că energia electrică din surse regenerabile produsă la un preț redus este exportată în statele membre în care producția de energie electrică este mai scumpă. În plus, capacitățile nou-instalate de energie din surse regenerabile din statele membre vor avea un impact asupra reducerii globale a cererii de gaze în întreaga Uniune.

(25)

Fără a se aduce atingere celorlalte proceduri prevăzute în tratate, articolul 122 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) permite Consiliului să decidă, la propunerea Comisiei și în spiritul solidarității dintre statele membre, să adopte măsuri corespunzătoare situației economice, în special în cazul în care apar dificultăți grave în aprovizionarea cu anumite produse, îndeosebi în domeniul energiei. Având în vedere astfel de considerații, situația energetică stringentă și încă instabilă și necesitatea urgentă de a accelera imediat implementarea surselor regenerabile de energie ca instrument de atenuare a riscurilor la adresa securității aprovizionării cu energie a Uniunii și a volatilității prețurilor la energie care există încă reprezintă situația descrisă în articolul 122 alineatul (1) din TFUE. În plus, este necesar să se țină seama de faptul că Parlamentului European se apropie de încheierea mandatului, de timpul necesar pentru adoptarea de acte legislative în cadrul procedurii legislative ordinare, precum și de necesitatea ca statele membre și investitorii să beneficieze de predictibilitate și securitate juridică cu privire la cadrul juridic. Prelungirea aplicării anumitor dispoziții din Regulamentul (UE) 2022/2577 cu încă un an și adăugarea unei dispoziții noi sunt necesare pentru a răspunde situației actuale și, prin urmare, se justifică alegerea articolului 122 alineatul (1) din TFUE drept temei juridic al prezentului regulament.

(26)

Necesitatea de a acționa este urgentă, întrucât Regulamentul (UE) 2022/2577 va înceta să se aplice la 30 iunie 2024, iar investitorii și autoritățile trebuie să știe clar, cât mai curând posibil, care este cadrul juridic aplicabil ulterior, pentru a-și asigura deciziile de investiții și pentru a-și planifica proiectele în consecință. Prin urmare, este oportun să se adopte un act legislativ de prelungire a regulamentului respectiv cu câteva luni înainte de încheierea aplicării sale. În plus, ca urmare a introducerii unei dispoziții noi, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în regim de urgență în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(27)

Aplicarea dispozițiilor relevante ar trebui să fie prelungită temporar și, împreună cu noua dispoziție adăugată, ar trebui să rămână în vigoare până la 30 iunie 2025.

(28)

Întrucât obiectivul prezentului regulament nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea și efectele acțiunii, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivului respectiv.

(29)

Prin urmare, Regulamentul (UE) 2022/2577 ar trebui modificat în consecință,

1.

La articolul 1, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Prezentul regulament se aplică tuturor procedurilor de acordare a autorizațiilor a căror dată de începere se încadrează în perioada sa de aplicare și nu aduce atingere dispozițiilor de drept intern care stabilesc termene mai scurte decât cele prevăzute la articolul 5 alineatul (1).”

2.

La articolul 3, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

3.

Se introduce următorul articol:

4.

La articolul 5, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

5.

Articolul 8 se înlocuiește cu următorul text:

6.

La articolul 10 se adaugă următorul paragraf:

„Cu toate acestea, articolul 1, articolul 2 punctul 1, articolul 3 alineatul (2), articolul 3a, articolul 5 alineatul (1), articolul 6 și articolul 8 se aplică până la 30 iunie 2025.”