(1)   Prezentul regulament stabilește principiile directoare și criteriile pentru definirea procedurilor necesare pentru a se verifica dacă valorile emisiilor de CO2 și ale consumului de combustibil înregistrate în certificatele de conformitate corespund emisiilor de CO2 și consumului de combustibil ale vehiculelor în circulație. Prezentul regulament stabilește, de asemenea, procedurile pentru verificarea prezenței oricăror strategii la bord sau cu privire la vehiculele incluse în eșantion care îmbunătățesc în mod artificial performanța vehiculului în contextul încercărilor efectuate în scopul omologării de tip („verificare în circulație”).

(2)   Prezentul regulament nu se aplică:

(1)   Pentru fiecare familie de verificare în circulație selectată în conformitate cu articolul 3, autoritatea care acordă omologarea de tip selectează, în scopul încercărilor menționate la alineatul (2), vehicule în circulație care se află într-o stare reprezentativă pentru un vehicul întreținut și utilizat în mod corespunzător și care au caracteristici care figurează printre cele înregistrate în certificatul de conformitate.

(2)   Autoritatea care acordă omologarea de tip verifică dacă valorile emisiilor specifice de CO2 și ale consumului de combustibil înregistrate în certificatele de conformitate ale vehiculelor selectate în conformitate cu alineatul (1) corespund emisiilor de CO2 și consumului de combustibil ale vehiculelor în circulație și dacă există strategii artificiale, prin intermediul oricăreia dintre următoarele încercări:

(3)   Autoritatea care acordă omologarea de tip încredințează încercările menționate la alineatul (2) unui serviciu tehnic care nu a efectuat, pentru familia de verificare în circulație în cauză, încercarea de tipul 1 prevăzută în anexa XXI la Regulamentul (UE) 2017/1151 în scopul omologării de tip în ceea ce privește emisiile în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 715/2007 sau, după caz, cu Regulamentul (CE) nr. 595/2009.

(4)   Autoritatea care acordă omologarea de tip evaluează rezultatele încercărilor în cazul fiecărui vehicul de încercare și stabilește dacă valorile emisiilor de CO2 și ale consumului de combustibile ale vehiculelor în circulație sunt mai mari decât valorile emisiilor specifice de CO2 și ale consumului de combustibil înregistrate în certificatele de conformitate, ținând seama de evaluarea statistică a încercărilor menționate la alineatul (2) literele (a) și (b), și dacă există strategii artificiale.

(5)   Fiecare producător furnizează, la cerere, autorității care acordă omologarea de tip și oricărei entități care efectuează încercări de verificare în circulație toate informațiile, documentația și specificațiile tehnice sau tot sprijinul necesar pentru efectuarea în mod adecvat a verificării în circulație.

(1)   Autoritatea care acordă omologarea de tip se asigură că încercările efectuate în conformitate cu articolul 4 sunt documentate și că rapoartele de încercare sunt puse la dispoziția Comisiei, a producătorului vehiculelor în cauză și, la cerere, a altor autorități de omologare de tip, a autorităților de supraveghere a pieței și a terților care respectă cerințele din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/163 al Comisiei (6).

(2)   În termen de 10 luni de la începerea unei încercări, autoritatea care acordă omologarea de tip ajunge la o concluzie cu privire la faptul dacă verificarea în circulație a identificat sau nu o lipsă de corespondență între valorile emisiilor de CO2 și ale consumului de combustibil ale vehiculelor în circulație și valorile înregistrate în certificatele de conformitate sau prezența unor strategii artificiale.

(3)   O concluzie în conformitate cu alineatul (2) a autorității care acordă omologarea de tip se aplică tuturor vehiculelor din familia de verificare în circulație în cauză sau, în cazul în care concluzia respectivă se bazează pe rezultatele încercărilor privind rezistența la înaintarea pe drum, tuturor vehiculelor din familia de rezistență la înaintarea pe drum în cauză care au fost puse în circulație pentru prima dată în Uniune.