(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 1631/2005 (2), Consiliul a instituit taxe antidumping definitive la importurile de acid tricloroizocianuric („TCCA”) originar din Republica Populară Chineză („RPC” sau „China”) și din Statele Unite ale Americii („SUA”). Investigația care a condus la instituirea măsurilor inițiale va fi denumită în continuare „investigația inițială”.

(2)

În urma unei reexaminări intermediare efectuate în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 855/2010 (3), Consiliul a redus taxa individuală aplicabilă unei societăți de la 14,1 % la 3,2 %.

(3)

În urma unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor limitate la importurile de TCCA originar din RPC („prima reexaminare în perspectiva expirării măsurilor”), Consiliul a reinstituit taxele antidumping definitive aplicabile importurilor de TCCA originar din această țară, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1389/2011 al Consiliului (4).

(4)

La 28 august 2013 și, respectiv, la 1 iulie 2014, Comisia Europeană („Comisia”) a deschis două reexaminări în ceea ce privește un nou exportator în temeiul articolului 11 alineatul (4) din regulamentul de bază. Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 569/2014 (5), Comisia a instituit o taxă individuală de 32,8 % aplicabilă TCCA produs de un producător-exportator chinez nou (6). Celălalt producător-exportator chinez (7) și-a retras în mod oficial cererea în cursul investigației și, în consecință, Comisia a încheiat investigația prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/392 al Comisiei (8).

(5)

În urma unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a reinstituit, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2230 al Comisiei (9), măsurile antidumping definitive asupra importurilor de TCCA originar din RPC („reexaminarea anterioară în perspectiva expirării măsurilor”).

(6)

Taxele antidumping individuale în vigoare la importurile de TCCA originar din RPC variază între 8,1 % și 32,8 %. Taxele antidumping aplicabile tuturor celorlalți producători-exportatori sunt de 42,6 %.

(7)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/1209 (10), Comisia a deschis trei reexaminări în ceea ce privește „un nou exportator” în temeiul articolului 11 alineatul (4) din regulamentul de bază. Cererile au fost depuse de Hebei Xingfei Chemical Co., Ltd (Hebei Xingfei), de Inner Mongolia Likang Bio-Tech Co., Ltd (Mongolia Likang) și de Shandong Lantian Disinfection Technology Co., Ltd (Shandong Lantian) („solicitanții”). La 13 aprilie 2022, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/619 al Comisiei (11), investigația a fost încheiată pentru toți solicitanții.

(8)

Întrucât a stabilit, în urma consultării comitetului instituit prin articolul 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, la 5 decembrie 2022, Comisia a deschis o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor cu privire la importurile în Uniune de TCCA originar din RPC, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (12) („avizul de deschidere”).

(9)

La 30 martie 2023, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/712 (13), Comisia a lansat o reexaminare în ceea ce privește un „nou exportator” a măsurilor antidumping definitive aplicabile importurilor de TCCA originar din RPC, instituite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2230, pentru un producător-exportator chinez, abrogând taxa cu privire la importurile provenite de la producătorul-exportator respectiv și impunând obligativitatea de înregistrare a acestor importuri. Această reexaminare a societății nou-venite a fost solicitată de Hebei Xingfei și se limitează la examinarea dumpingului în ceea ce îl privește pe solicitant.

(10)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (14), Comisia a primit o cerere de reexaminare în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Cererea de reexaminare a fost depusă la data de 5 septembrie 2022 de către ERCROS S.A și Electroquímica de Hernani S.A. („solicitanții”) în numele industriei Uniunii producătoare de acid tricloroizocianuric, în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Solicitanții sunt singurii producători de TCCA din Uniune. Producția lor din perioada investigației de reexaminare a reprezentat 100 % din producția de TCCA a Uniunii.

(11)

Cererea de reexaminare s-a întemeiat pe argumentul că expirarea măsurilor ar avea ca efect probabil continuarea sau reapariția dumpingului și continuarea sau reapariția prejudiciului pentru industria Uniunii.

(12)

Investigația privind probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 octombrie 2021 și 30 septembrie 2022 („perioada investigației de reexaminare” sau „PIR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei continuări sau reapariții a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2019 și sfârșitul perioadei investigației de reexaminare („perioada examinată”).

(13)

În avizul de deschidere, părțile interesate au fost invitate să contacteze Comisia în vederea participării la investigație. În plus, Comisia a informat în mod specific solicitanții, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori, importatorii și utilizatorii din Uniune cunoscuți ca fiind interesați, precum și autoritățile chineze cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor și i-a invitat să participe.

(14)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a formula observații cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(15)

După deschiderea reexaminării, Hebei Jiheng Chemical Co., Ltd („Hebei Jiheng”), Heze Huayi Chemical Co., Ltd („Heze Huayi”) și Puyang Cleanway Chemicals Co., Ltd („Puyang Cleanway”), care s-au înregistrat ca părți interesate în cadrul procedurii, au susținut că cererea de reexaminare nu a furnizat elemente de probă pozitive pentru a demonstra probabilitatea reapariției dumpingului. Cele trei părți interesate au susținut că datele utilizate în cerere pentru calcularea taxelor de transport și de asigurare nu reprezentau costurile reale suportate de exportatorii și producătorii chinezi și că solicitantul nu a oferit suficiente date privind facturile comerciale selectate, utilizate pentru calcularea prețului de export, ceea ce a afectat exercitarea dreptului lor la apărare în cadrul procedurii. Prin urmare, producătorii chinezi au susținut că cererea de reexaminare nu a furnizat un calcul rezonabil al prețului de export și al marjei sale de dumping. De asemenea, părțile interesate au susținut, cu titlu general, că utilizarea datelor dintr-o țară reprezentativă pentru calcularea valorii normale nu se justifică, deoarece sectorul din China nu este distorsionat.

(16)

Comisia a considerat că cele trei metode de calculare a prețului de export furnizate de solicitant pe baza Comext, TARIC și a facturilor de export către UE selectate oferă o bază rezonabilă pentru calcularea prețului de export utilizat în cadrul evaluării probabilității reapariției dumpingului. În plus, în ceea ce privește metoda bazată pe facturi selectate, versiunea cererii deschisă consultării de către părțile interesate conținea toate elementele de probă esențiale și rezumatele neconfidențiale ale datelor cărora li s-a acordat caracterul confidențial, pentru ca părțile interesate să își poată exercita dreptul la apărare pe tot parcursul procedurii. Se reamintește faptul că articolul 19 din regulamentul de bază și articolul 6 alineatul (5) din Acordul privind punerea în aplicare a articolului VI din Acordul General pentru Tarife și Comerț permit protejarea informațiilor de natură confidențială în cazul în care divulgarea acestora ar avantaja în mod semnificativ un competitor sau ar avea un efect nefavorabil semnificativ pentru persoana care a furnizat informațiile sau pentru cea de la care persoana respectivă le-a obținut. Informațiile furnizate cu titlu confidențial se încadrează în aceste categorii. În orice caz, solicitantul a furnizat rezumate ale conținutului segmentelor confidențiale din cerere, precum și intervalele de date numerice relevante. Prin urmare, dreptul la apărare al părților a fost respectat prin faptul că a fost furnizată o versiune a cererii deschisă consultării de către părțile interesate care conținea toate elementele de probă esențiale. Afirmațiile referitoare la utilizarea datelor, inclusiv costurile de transport, aveau un caracter general și nu vizau situațiile specifice ale societăților sau ale sectorului în cauză. Cu toate că solicitantul s-a bazat pe World Container Index elaborat de Drewry, care oferă o valoare de referință fiabilă pentru calcularea costurilor de transport internațional, nu a fost furnizat niciun element de probă care să demonstreze că respectivele costuri de transport erau nerezonabile. În plus, având în vedere marja de dumping mare calculată de solicitant (peste 110 %), costul specific al transportului intern în China nu a fost considerat o deficiență care subminează standardul privind elementele de probă suficiente pentru deschiderea reexaminării. Prin urmare, aceste afirmații ale părților interesate au fost respinse.

(17)

În ceea ce privește afirmațiile potrivit cărora industria Uniunii s-a redresat în urma oricărui presupus prejudiciu și că afirmațiile privind continuarea și reapariția prejudiciului sunt nefondate, se reamintește faptul că o constatare a unui prejudiciu important necesită o examinare, printre altele, a factorilor pertinenți, astfel cum sunt descriși la articolul 5 alineatul (2) litera (d) din regulamentul de bază. Într-adevăr, conform articolului 5 alineatul (2) din regulamentul de bază, cererea trebuie să conțină informații privind evoluția volumului importurilor care se presupune că fac obiectul unui dumping, efectul acestor importuri asupra prețurilor produsului similar pe piața Uniunii și efectul acestor importuri asupra industriei Uniunii, demonstrat prin factori și indici pertinenți (însă nu neapărat toți) care influențează situația acestei industrii, cum ar fi cei enumerați la articolul 3 alineatele (3) și (5) din regulamentul de bază. Această dispoziție se aplică mutatis mutandis analizei probabilității.

(18)

De asemenea, nu toți factorii trebuie să indice o deteriorare pentru a se stabili existența unui prejudiciu important (și, prin urmare, probabilitatea continuării sau a reapariției acestuia). În plus, existența altor factori care ar putea avea un impact asupra situației industriei Uniunii nu implică neapărat faptul că efectul importurilor care fac obiectul unui dumping asupra acestei industrii nu este semnificativ (din nou, această dispoziție este aplicabilă în mod similar analizei probabilității). Acest aspect este cu atât mai adevărat în cazul unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, în cadrul căreia accentul se pune pe ceea ce s-ar întâmpla în eventualitatea abrogării măsurilor. În plus, în cazul reexaminărilor în perspectiva expirării măsurilor, măsurile antidumping pot avea un anumit efect pozitiv (de exemplu, asupra valorii unitare franco fabrică a vânzărilor Uniunii, asupra stocurilor într-o anumită măsură și asupra marjelor contribuției), chiar dacă prejudiciul continuă în ansamblu.

(19)

În ceea ce privește afirmațiile potrivit cărora continuarea măsurilor antidumping privind produsul care face obiectul reexaminării nu este în interesul Uniunii, Comisia a reamintit că nu există nicio obligație legală de a examina interesul Uniunii în cererile de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor. Articolul 11 alineatul (2) din regulamentul antidumping de bază prevede că „[s]e inițiază o reexaminare a măsurilor care urmează să expire atunci când cererea conține suficiente elemente de probă potrivit cărora expirarea măsurilor ar avea drept rezultat probabil continuarea sau reapariția dumpingului și a prejudiciului”. În concluzie, serviciile Comisiei consideră că solicitantul a furnizat suficiente elemente de probă sub forma a trei calcule ale prețurilor de export pentru a indica o situație de probabilitate a continuării sau reapariției dumpingului și a prejudiciului cauzate de importurile de TCCA originar din RPC, care au impus deschiderea unei investigații, în conformitate cu legislația în vigoare.

(20)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion de părți interesate în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(21)

Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(22)

Trei importatori neafiliați, și anume Productos QP S.A., Fluidra Comercial Portugal and Chimigien SRL, s-au manifestat și au furnizat informațiile solicitate. Având în vedere numărul mic de importatori care au cooperat, Comisia a decis că nu este necesară eșantionarea.

(23)

Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a constitui un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori cunoscuți din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(24)

În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze și alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la investigație.

(25)

Niciun producător-exportator nu s-a manifestat și nu a furnizat informațiile solicitate.

(26)

Comisia a trimis Guvernului Republicii Populare Chineze („GC”) un chestionar referitor la existența unor distorsiuni semnificative în RPC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Nu s-a primit niciun răspuns la chestionar.

(27)

Comisia a trimis chestionare celor doi producători cunoscuți din Uniune a căror producție din perioada investigației de reexaminare a reprezentat 100 % din producția de TCCA a Uniunii. La data deschiderii investigației, aceleași chestionare au fost puse la dispoziție online pe site-ul DG Comerț (15). Chestionarele au fost puse și la dispoziția importatorilor neafiliați și a utilizatorilor pe același site al DG Comerț.

(28)

S-au primit răspunsuri la chestionar din partea celor doi producători din Uniune. Producătorii-exportatori nu au furnizat niciun răspuns la chestionar. Trei importatori neafiliați și un utilizator au răspuns la chestionare.

(29)

Întrucât producătorii-exportatori chinezi și GC nu au cooperat, constatările cu privire la dumping și prejudiciu au fost stabilite pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Misiunea Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană a fost informată în consecință. Nu s-au primit observații.

(30)

Comisia a căutat și a verificat informațiile puse la dispoziție de părțile care au cooperat pentru a determina probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului și a prejudiciului, precum și interesul Uniunii.

(31)

S-au desfășurat vizite de verificare efectuate în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază la sediile următoarelor societăți:

(32)

La 26 octombrie 2023, Comisia a comunicat faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să mențină taxele antidumping în vigoare. Toate părțile au beneficiat de o perioadă în care au putut formula observații cu privire la respectiva comunicare.

(33)

Observațiile prezentate de părțile interesate au fost analizate de Comisie și au fost luate în considerare, după caz. Au fost audiate părțile care au formulat o solicitare în acest sens.

(34)

Produsul care face obiectul reexaminării este acidul tricloroizocianuric și preparatele pe baza acestuia, cunoscut și sub denumirea de „simclosen” în conformitate cu denumirea comună internațională (DCI).

(35)

Produsul care face obiectul investigației de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor este produsul care face obiectul reexaminării originar din RPC, încadrat în prezent la codurile NC ex 2933 69 80 și ex 3808 94 20 (codurile TARIC 2933698070 și 3808942020).

(36)

Astfel cum s-a stabilit în investigația inițială, precum și în reexaminarea anterioară în perspectiva expirării măsurilor, prezenta investigație de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor a confirmat faptul că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări de bază:

(37)

Comisia a concluzionat că aceste produse sunt considerate, prin urmare, produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(38)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă expirarea măsurilor în vigoare ar putea conduce la o continuare sau o reapariție a dumpingului din partea RPC.

(39)

În cursul perioadei investigației de reexaminare, datele statistice au arătat că importurile de TCCA din RPC în Uniune au fost de aproximativ 40 000 de tone. Comisia a concluzionat că aceste cantități au fost reprezentative, deoarece au reprezentat între 60 și 70 % din totalul importurilor în Uniune ale produsului care face obiectul reexaminării. În consecință, investigația s-a axat pe probabilitatea continuării dumpingului.

(40)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 29, niciun exportator/producător din China nu a cooperat la investigația de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor. Prin urmare, la 16 ianuarie 2023, Comisia a informat autoritățile chineze că, în urma lipsei cooperării din partea producătorilor-exportatori din RPC, Comisia intenționează să aplice articolul 18 din regulamentul de bază la constatările sale. Comisia a invitat RPC să prezinte observații. Comisia nu a primit nicio observație sau cerere de intervenție a consilierului-auditor în această privință.

(41)

În consecință, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, constatările cu privire la probabilitatea continuării dumpingului s-au bazat pe datele disponibile, în special pe informațiile cuprinse în cererea de reexaminare și pe datele furnizate de Eurostat, Global Trade Atlas („GTA”) (16), baza de date DataWeb a USITC (17), Comisión Federal de Electricidad (18), Comisión Reguladora de Energía (19), Instituto Nacional de Estadística y Geografía (20), site-ul web al Rot Química (21) și pe informațiile accesibile publicului de pe site-ul oficial al societății CYDSA (22) din Mexic.

(42)

La 5 decembrie 2022, Comisia a trimis autorităților chineze un chestionar antidumping destinat autorităților din RPC. Chestionarul respectiv a fost pus la dispoziția GC pentru a-i permite să își exprime opiniile cu privire la elementele de probă cuprinse în cerere, pe baza cărora s-a susținut că pe piața internă chineză a produsului care face obiectul reexaminării există distorsiuni semnificative care justifică aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Astfel cum se menționează în considerentul 26, GC nu a furnizat niciun răspuns la chestionar și nici nu a abordat elementele de probă din dosar furnizate de către solicitant, inclusiv „Documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul investigaților în materie de apărare comercială” („raportul”).

(43)

La 16 ianuarie 2023, Comisia a informat autoritățile din RPC că intenționează să aplice articolul 18 din regulamentul de bază și să își bazeze constatările cu privire la distorsiunile din RPC pe datele disponibile. Comisia nu a primit nicio observație.

(44)

În consecință, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază, constatările cu privire la existența unor distorsiuni semnificative, prezentate mai jos, s-au bazat pe datele disponibile. Comisia s-a bazat, în special, pe informațiile cuprinse în cererea de reexaminare și pe alte surse de informații accesibile publicului, cum ar fi baze de date și site-uri relevante.

(45)

Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la momentul deschiderii investigației, care demonstrează existența în RPC a unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a deschis investigația în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(46)

Pentru a obține informațiile necesare pentru investigația sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar către GC. În plus, în avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să își prezinte opiniile, să transmită informații și să furnizeze documente justificative referitoare la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (23). Astfel cum s-a menționat în considerentul 26, nu s-a primit niciun răspuns la chestionar din partea GC și nu s-a primit nicio observație din partea părților interesate cu privire la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în termenul stabilit. Ulterior, Comisia a informat GC că va utiliza datele disponibile în sensul articolului 18 din regulamentul de bază pentru a stabili existența distorsiunilor semnificative în RPC.

(47)

La punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere elementele de probă de care dispune Comisia, o posibilă țară reprezentativă pentru RPC în acest caz este Mexicul, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul determinării valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate. Comisia a precizat, de asemenea, că va examina și alte țări care ar putea fi adecvate, conform criteriilor prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(48)

La 10 martie 2023, prin intermediul unei note privind sursele relevante pe care intenționează să le utilizeze pentru determinarea valorii normale, Comisia a informat părțile interesate că a selectat Mexicul ca țară reprezentativă. De asemenea, Comisia a informat părțile interesate că va stabili costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale („costurile VAG”), precum și profiturile pe baza informațiilor disponibile pentru societatea CYDSA, un producător mexican, care fabrică produsul din aceeași categorie generală ca produsul care face obiectul reexaminării. Nu au putut fi obținute informații publice cu privire la costurile VAG și la profit pentru singurul producător mexican de TCCA, și anume ROT Química. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații. Au fost primite observații din partea a trei părți interesate din China, care sunt abordate în secțiunea 3.4.3 de mai jos.

(49)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „[v]aloarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.

(50)

Cu toate acestea, conform articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „[î]n cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri” (”cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale” sunt denumite în continuare „costurile VAG”).

(51)

Astfel cum se explică în continuare, Comisia a concluzionat în cadrul prezentei investigații că, pe baza elementelor de probă disponibile și având în vedere lipsa cooperării din partea GC și a producătorilor-exportatori, aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este adecvată.

(52)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază prevede că „[d]istorsiunile semnificative sunt acele distorsiuni care apar atunci când prețurile sau costurile raportate, incluzând costul materiilor prime și al energiei, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului. Atunci când se evaluează existența unor distorsiuni semnificative, se ia în considerare, printre altele, impactul potențial al unuia sau mai multora dintre următoarele elemente:

(53)

Întrucât lista prevăzută la articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază nu este cumulativă, nu este necesar să fie luate în considerare toate elementele pentru a identifica existența unor distorsiuni semnificative. În plus, aceleași circumstanțe faptice pot fi utilizate pentru a se demonstra existența unuia sau a mai multor elemente din listă. Cu toate acestea, orice concluzie privind distorsiunile semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) trebuie formulată pe baza tuturor elementelor de probă disponibile. Evaluarea generală privind existența unor distorsiuni poate să ia în considerare și contextul general și situația din țara exportatoare, în special în cazul în care elementele fundamentale ale structurii economice și administrative a țării exportatoare conferă guvernului competențe substanțiale de a interveni în economie astfel încât prețurile și costurile să nu fie rezultatul evoluției libere a forțelor pieței.

(54)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază prevede că „[î]n cazul în care Comisia are indicii întemeiate în ceea ce privește posibila existență a unor distorsiuni semnificative, astfel cum sunt menționate la litera (b), într-o anumită țară sau într-un anumit sector din țara respectivă și, după caz, pentru aplicarea efectivă a prezentului regulament, Comisia întocmește, face public și actualizează periodic un raport care descrie circumstanțele pieței menționate la litera (b) în respectiva țară sau respectivul sector”.

(55)

În temeiul acestei dispoziții, Comisia a emis un raport de țară privind RPC („raportul”) (24), în care au fost colectate informații privind existența unei intervenții substanțiale a statului la mai multe niveluri ale economiei, inclusiv distorsiuni specifice în ceea ce privește numeroși factori de producție esențiali (cum ar fi terenurile, energia, capitalul, materiile prime și forța de muncă), precum și în sectoare specifice (cum ar fi sectorul siderurgic și cel al produselor chimice). Raportul a fost adăugat la dosarul investigației în etapa de deschidere, iar părțile interesate au fost invitate să infirme, să transmită observații sau să completeze elementele de probă cuprinse în dosarul investigației la momentul deschiderii ei.

(56)

În cerere au fost furnizate elemente de probă suplimentare privind existența unor distorsiuni semnificative în sectorul TCCA în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b), care completează raportul. Mai precis, în cerere s-a indicat că industria chineză producătoare de acid tricloroizocianuric se caracterizează printr-o intervenție masivă a statului și că există distorsiuni semnificative în ceea ce privește toate elementele costului de producție al TCCA. În special, cererea a făcut referire la distorsiuni privind:

(57)

GC nu a prezentat observații și nu a furnizat elemente de probă care să susțină sau să infirme elementele de probă existente la dosarul cazului, inclusiv raportul și elementele de probă suplimentare furnizate de solicitant, cu privire la existența unor distorsiuni semnificative și/sau la oportunitatea aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în cazul de față, iar Comisia nu a primit observații din partea producătorilor-exportatori chinezi.

(58)

Comisia a analizat dacă este adecvat sau nu să utilizeze prețurile și costurile interne din RPC, având în vedere existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Analiza Comisiei s-a bazat pe elementele de probă disponibile la dosar, inclusiv pe elementele de probă cuprinse în raport, care se bazează pe surse accesibile publicului. Această analiză a inclus examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia RPC în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, inclusiv a produsului care face obiectul reexaminării. Comisia a completat aceste elemente probatorii cu propriile cercetări privind diferitele criterii relevante pentru a confirma existența unor distorsiuni semnificative în RPC.

(59)

Sistemul economic chinez se bazează pe conceptul unei „economii de piață socialiste”. Acest concept este consfințit în Constituția Chinei și determină guvernanța economică a RPC. Principiul de bază este „proprietatea publică socialistă asupra mijloacelor de producție, și anume proprietatea întregului popor și proprietatea colectivă a oamenilor muncii”. Economia de stat este considerată „forța conducătoare a economiei naționale”, iar statul are mandatul „de a asigura consolidarea și creșterea acesteia” (25). În consecință, configurația generală a economiei chineze nu numai că permite intervenții publice substanțiale în economie, dar astfel de intervenții sunt mandatate în mod expres. Noțiunea de supremație a proprietății publice asupra celei private domină întregul sistem juridic și este subliniată ca principiu general în toate actele legislative centrale. Legislația chineză în materie de proprietate este un foarte bun exemplu: ea se referă la stadiul primar al socialismului și încredințează statului susținerea sistemului economic de bază în cadrul căruia proprietatea publică joacă un rol dominant. Sunt tolerate și alte forme de proprietate, cărora legea le permite să se dezvolte alături de proprietatea statului (26).

(60)

În plus, în temeiul legislației chineze, economia de piață socialistă se dezvoltă sub conducerea Partidului Comunist Chinez („PCC”). Structurile statului chinez și ale PCC sunt interconectate la toate nivelurile (juridic, instituțional, personal), formând o suprastructură în care rolul PCC și cel al statului nu pot fi diferențiate. În urma modificării Constituției chineze din martie 2018, rolului de conducere al PCC i s-a acordat o importanță și mai mare prin reafirmarea acestuia în textul articolului 1 din Constituție. După prima teză deja existentă a dispoziției: „[s]istemul socialist este sistemul de bază al Republicii Populare Chineze”, s-a adăugat o a doua teză, nouă, care prevede că: „[t]răsătura definitorie a socialismului cu caracteristici chineze este rolul de conducător al Partidului Comunist Chinez” (27). Aceasta ilustrează controlul necontestat și în continuă creștere exercitat de PCC asupra sistemului economic al RPC. Acest rol de conducător și acest control sunt inerente sistemului chinez și depășesc cu mult situația obișnuită din alte țări în care guvernele exercită un control macroeconomic general, în limitele căruia acționează forțele pieței libere.

(61)

Statul chinez se angajează într-o politică economică intervenționistă în vederea îndeplinirii unor obiective care mai degrabă coincid cu agenda politică stabilită de PCC decât să reflecte condițiile economice predominante pe o piață liberă (28). Instrumentele economice intervenționiste utilizate de autoritățile chineze sunt multiple, incluzând sistemul de planificare industrială, sistemul financiar, precum și mediul de reglementare.

(62)

În primul rând, la nivelul controlului administrativ general, direcția economiei chineze este guvernată de un sistem complex de planificare industrială care afectează toate activitățile economice din țară. Toate aceste planuri cuprind o matrice cuprinzătoare și complexă de sectoare și politici transversale și sunt prezente la toate nivelurile de guvernare. Planurile de la nivel provincial sunt detaliate, în timp ce planurile naționale stabilesc obiective mai ample. Planurile precizează, de asemenea, modalitatea de sprijinire a industriilor/sectoarelor relevante, precum și termenele în care trebuie realizate obiectivele. Unele planuri conțin încă obiective explicite privind realizările. În cadrul planurilor, sectoarele și/sau proiectele industriale individuale sunt identificate ca priorități (pozitive sau negative), în conformitate cu prioritățile guvernului și cu obiectivele de dezvoltare specifice (modernizare industrială, expansiune internațională etc.) care le sunt atribuite. Operatorii economici, atât privați, cât și de stat, trebuie să își adapteze în mod eficient activitățile comerciale în funcție de realitățile impuse de sistemul de planificare. Acest aspect se explică nu numai prin caracterul obligatoriu al planurilor, ci și prin faptul că autoritățile chineze competente de la toate nivelurile de guvernare aderă la sistemul de planuri și își utilizează competențele în mod corespunzător, determinând astfel operatorii economici să respecte prioritățile stabilite în planuri (a se vedea, de asemenea, secțiunea 3.4.1.5 de mai jos) (29).

(63)

În al doilea rând, la nivelul alocării resurselor financiare, sistemul financiar al RPC este dominat de băncile comerciale de stat și băncile de susținere a politicilor statului. Aceste bănci, atunci când își stabilesc și pun în aplicare politica de creditare, trebuie să se alinieze la obiectivele politicii industriale a guvernului, și nu să evalueze în primul rând meritele economice ale unui anumit proiect (a se vedea și secțiunea 3.4.1.8 de mai jos) (30). Același procedeu este valabil și pentru celelalte componente ale sistemului financiar chinez, cum ar fi piețele titlurilor de capital, piețele de obligațiuni, piețele participațiilor private etc. De asemenea, aceste părți ale sectorului financiar sunt organizate din punct de vedere instituțional și operațional într-un mod care nu este orientat spre maximizarea funcționării eficiente a piețelor financiare, ci spre asigurarea controlului și facilitarea intervenției statului și a PCC (31).

(64)

În al treilea rând, la nivelul mediului de reglementare, intervențiile statului în economie se realizează sub multiple forme. De exemplu, normele privind achizițiile publice sunt utilizate cu regularitate în vederea atingerii altor obiective de politică decât eficiența economică, subminând astfel principiile bazate pe piață în domeniul respectiv. Legislația aplicabilă prevede în mod specific faptul că achizițiile publice se efectuează cu scopul de a facilita realizarea obiectivelor stabilite prin politicile de stat. Natura acestor obiective rămâne totuși nedefinită, lăsând astfel organismelor decizionale o marjă largă de apreciere (32). În mod similar, în domeniul investițiilor, GC menține un control și o influență semnificative asupra destinației și amplorii investițiilor de stat și private. Autoritățile utilizează examinarea investițiilor, precum și diverse stimulente, restricții și interdicții legate de investiții ca instrumente importante de sprijinire a obiectivelor politicii industriale, cum ar fi menținerea controlului statului asupra sectoarelor esențiale sau consolidarea industriei interne (33).

(65)

În concluzie, modelul economic chinez se bazează pe anumite axiome de bază care prevăd și încurajează intervenții guvernamentale multiple. Astfel de intervenții substanțiale ale statului sunt în contradicție cu jocul liber al forțelor pieței, ceea ce conduce la distorsionarea alocării eficiente a resurselor în conformitate cu principiile pieței (34).

(66)

În RPC, întreprinderile care se află în proprietatea statului sau își desfășoară activitatea sub controlul și/sau supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea statului reprezintă o parte esențială a economiei. În sectorul produsului care face obiectul reexaminării, gradul de proprietate a statului rămâne semnificativ, numeroși producători de TCCA fiind deținuți integral sau parțial de stat, cum ar fi: societatea Sinopec Jianghan Salt Chemical Hubei [în ultimă instanță, deținută în proporție de 100 % de SASAC (35)], societatea China Salt Changzhou Chemical [în ultimă instanță, deținută parțial de grupul de investiții al municipalității Changzhou și de Biroul de finanțe al provinciei Jiangsu (36)] sau societatea Nanning Chemical Industry Co [al cărei acționar majoritar este Nanning Chemical Industry Group (37), o societate deținută în proporție de 100 % de stat]. Având în vedere că intervențiile PCC în procesul operațional de luare a deciziilor au devenit o regulă și în cadrul societăților private (38), PCC reclamând rolul de conducător în aproape toate aspectele economiei naționale, influența statului prin intermediul structurilor PCC în cadrul societăților determină în mod efectiv o situație în care operatorii economici se află sub controlul și supravegherea politică a guvernului, dat fiind că structurile statului și ale partidului s-au dezvoltat împreună în RPC.

(67)

Un nivel similar de control și de supraveghere în ceea ce privește politica poate fi observat la nivelul asociațiilor industriale relevante, cum ar fi Federația industriei petrochimice și chimice din China („CPCIF”), asociația industrială sectorială. În conformitate cu articolul 3 din statutul CPCIF, organizația „acceptă orientarea profesională, supravegherea și gestionarea de către entitățile responsabile cu înregistrarea și gestionarea, de către entitățile responsabile cu consolidarea partidului, precum și de către departamentele administrative relevante responsabile cu gestionarea industriei” (39). De asemenea, Asociația de gestionare a întreprinderilor din industria chimică din China (Chemical Enterprise Management Association – „CCEMA”), care se autocaracterizează drept o organizație care cuprinde „peste 200 de unități membre ale asociației care sunt întreprinderi de bază în industria chimică” (40), prevede la articolul 2 din statutul său că „respectă Constituția, legile, reglementările și politicile naționale, practică valorile fundamentale ale socialismului, promovează spiritul patriotismului, respectă moralitatea socială și consolidează în mod conștient construirea integrității și a autodisciplinei”. În plus, în conformitate cu articolul 3 din statut, CCEMA „instituie o organizație a Partidului Comunist din China, desfășoară activități de partid și oferă condițiile necesare pentru activitățile organizației de partid” și – la fel ca în cazul CPCIF – „acceptă orientările comerciale, supravegherea și gestionarea de către entitățile responsabile cu înregistrarea și gestionarea, de către entitățile responsabile cu consolidarea partidului, precum și de către departamentele administrative relevante responsabile cu gestionarea industriei” (41).

(68)

În consecință, chiar și producătorii privați din sectorul produsului care face obiectul reexaminării sunt împiedicați să își desfășoare activitatea în condiții de piață. Într-adevăr, atât întreprinderile publice, cât și cele private din sector fac obiectul supravegherii și al îndrumării în privința politicilor, astfel cum se menționează și în secțiunea 3.4.1.5 de mai jos.

(69)

Pe lângă exercitarea controlului asupra economiei prin intermediul dreptului de proprietate asupra întreprinderilor deținute de stat („IDS-uri”) și al altor instrumente, GC este în măsură să intervină în procesul de stabilire a prețurilor și costurilor prin prezența statului în cadrul firmelor. Dreptul de a numi și de a revoca personalul-cheie din conducerea IDS-urilor de către autoritățile de stat relevante, în conformitate cu legislația chineză, poate fi considerat ca reflectând drepturile de proprietate corespunzătoare (42), însă celulele PCC atât din cadrul întreprinderilor deținute de stat, cât și din cadrul celor private reprezintă un alt canal important prin care statul poate interveni în deciziile comerciale. Conform dreptului societăților comerciale din RPC, în fiecare întreprindere se înființează o organizație a PCC [cu cel puțin trei membri ai PCC, astfel cum se specifică în Constituția PCC (43)], iar întreprinderea oferă condițiile necesare pentru desfășurarea activităților organizației de partid. În trecut, această cerință pare să nu fi fost întotdeauna urmată sau aplicată cu strictețe. Cu toate acestea, cel puțin din 2016, PCC și-a consolidat pretențiile de a controla deciziile comerciale în cadrul întreprinderilor ca o chestiune de principiu politic (44), inclusiv exercitarea de presiuni asupra întreprinderilor private pentru a pune pe primul loc „patriotismul” și pentru a urma disciplina de partid (45). În 2017 s-a raportat existența celulelor de partid în 70 % dintre cele aproximativ 1,86 milioane de întreprinderi private, exercitându-se o presiune tot mai mare pentru ca organizațiile PCC să aibă ultimul cuvânt în ceea ce privește deciziile comerciale din cadrul întreprinderilor respective (46). Aceste norme se aplică pe scară largă în întreaga economie a Chinei, în toate sectoarele, inclusiv producătorilor produsului care face obiectul reexaminării și furnizorilor de factori de producție aferenți.

(70)

În plus, la 15 septembrie 2020 a fost publicat un document intitulat „Orientările Biroului General al Comitetului Central al PCC privind intensificarea activității Frontului Unit în sectorul privat pentru noua eră” („orientările”) (47), care a extins și mai mult rolul comitetelor de partid în cadrul întreprinderilor private. Secțiunea II.4 din orientări prevede următoarele: „[t]rebuie să sporim capacitatea globală a partidului de a conduce activitatea Frontului Unit în sectorul privat și să intensificăm efectiv activitatea în acest domeniu”, iar secțiunea III.6 prevede următoarele: „[t]rebuie să facem în continuare progrese în ceea ce privește consolidarea partidului în cadrul întreprinderilor private și să permitem celulelor de partid să își îndeplinească rolul în mod eficient, asemenea unei fortărețe, precum și să le permitem membrilor de partid să acționeze în calitate de avangardiști și pionieri.” Așadar, orientările evidențiază rolul PCC în cadrul întreprinderilor și al altor entități din sectorul privat și încearcă să sporească acest rol (48).

(71)

Investigația a confirmat faptul că suprapunerile între funcțiile de conducere și funcțiile de membru al PCC/de partid sunt frecvente în sectorul TCCA. A se vedea exemplul societății Sinopec Jianghan Salt Chemical Hubei în cadrul căreia nu mai puțin de șapte membri ai conducerii societății dețin simultan funcții în PCC (49).

(72)

Intervenția PCC în deciziile comerciale este evidentă și la nivel de grup, după cum reiese din documentele disponibile ale societăților comerciale. În Raportul anual pe 2022 al grupului Sinopec se subliniază că „[s]ocietatea îmbunătățește în permanență calitatea activităților de consolidare a partidului, prin stimularea spiritului angajaților, prin consolidarea activităților de control și supraveghere disciplinară, prin sprijinirea consiliului de administrație pentru a pune în aplicare în mod eficace diverse decizii și măsuri și prin promovarea dezvoltării de înaltă calitate a societății” (50), iar pe site-ul Sinopec este descris rolul partidului în cadrul grupului după cum urmează: „[c]onsolidează rolul de conducător al partidului în cadrul procesului de îmbunătățire a guvernanței corporative, […] promovează organizația de partid pentru a lua decizii cu privire la lista principalelor chestiuni referitoare la consolidarea partidului și la alte aspecte și permite organizației de partid să analizeze și să discute în prealabil lista principalelor chestiuni legate de activitățile comerciale și de gestionare, abordate simultan de cadrele de conducere responsabile cu controlul intern, în vederea includerii acestor chestiuni pe […] lista aspectelor decizionale, să dezvolte un sistem decizional și informațional la nivelul sediului central care să favorizeze stabilirea unei liste de competențe decizionale, includerea acestei liste în procesul decizional și informatizarea acestui proces. Consideră că analizarea și discutarea în prealabil a principalelor chestiuni legate de gestionarea activităților comerciale reprezintă un aspect important pentru îndeplinirea tuturor sarcinilor de conducere ale grupului de partid […]” (51).

(73)

Prezența și intervenția statului pe piețele financiare (a se vedea și secțiunea 3.4.1.8 de mai jos), precum și în furnizarea de materii prime și factori de producție au un efect suplimentar de denaturare asupra pieței (52). Prin urmare, prezența statului în cadrul întreprinderilor din industria substanțelor chimice utilizate pentru epurarea apelor și din alte industrii (cum ar fi industria financiară și industria factorilor de producție) permite GC să intervină în procesul de stabilire a prețurilor și a costurilor.

(74)

Direcția economiei chineze este determinată într-o mare măsură de un sistem elaborat de planificare care stabilește prioritățile și obiectivele asupra cărora trebuie să se concentreze autoritățile centrale și locale. Există planuri relevante la toate nivelurile administrative, care vizează, practic, toate sectoarele economice. Obiectivele stabilite de instrumentele de planificare au caracter obligatoriu, iar autoritățile de la fiecare nivel administrativ monitorizează punerea în aplicare a planurilor de către nivelul inferior corespunzător al administrației. În ansamblu, sistemul de planificare din RPC are ca rezultat faptul că resursele sunt direcționate către sectoare desemnate de guvern ca fiind strategice sau importante din punct de vedere politic, în loc să fie alocate în funcție de forțele pieței (53).

(75)

Autoritățile chineze au adoptat o serie de politici care orientează funcționarea sectorului produsului care face obiectul reexaminării. În cel de al 14-lea plan cincinal privind materiile prime (54) este abordat în mod direct sectorul produsului care face obiectul reexaminării, specificându-se că „[î]n sectorul ureei, al fosfatului de amoniu, al carburii de calciu, al sodei caustice și al fosforului galben creșterea capacității de producție va fi strict controlată. Proiectele noi respectă principiul înlocuirii capacității de producție la un nivel similar cu cel existent sau al înlocuirii capacității de producție la un nivel mai ridicat” (55). În plus, conform Catalogului de îndrumare privind ajustarea structurală a industriei din 2019 (56), industria sodei caustice, una dintre principalele materii prime pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării, este enumerată printre industriile restricționate: „[s]oda calcinată recent formată (cu excepția zăcămintelor de carbonat de sodiu și a producției pe bază de tronă), soda caustică (cu excepția instalațiilor de sodă caustică cu membrană ionică pentru utilizarea extensivă a sării reziduale) și producția de acid sulfuric cu un volum anual mai mic de 300 000 de tone” (57).

(76)

La nivel de provincie, cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei chimice al provinciei Shandong (58) invită autoritățile locale „să valorifice pe deplin avantajele în materie de capacitate de producție în ceea ce privește coproducția de clor și de hidrogen pentru obținerea sodei caustice, să accelereze extinderea pe verticală și extinderea cuplării pe orizontală a industriei chimice a sării și să îmbunătățească procesul de prelucrare profundă a cloralcalilor, a sodei calcinate și a bromului, […] să ghideze industria tradițională a cloralcalilor din aval pentru a o extinde la substanțe chimice fine și să asigure structura proiectelor de prelucrare profundă în aval a clorului din subclorură” (59). Secțiunea III.2.3 din plan se axează pe industria chimică a sării și prevede următoarele acțiuni guvernamentale: „promovarea unui grad redus de înlocuire a capacității de producție a cloralcalilor și controlul strict al capacității de producție. […] încurajarea utilizării depline a deșeurilor de acid clorhidric pentru a produce clor și hidrogen” (60).

(77)

În mod similar, conform celui de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei chimice de înaltă performanță al provinciei Jiangsu (61): „[p]e baza fundației și a avantajelor industriale, beneficiile concentrării industriale, ale ratei de utilizare a terenurilor și ale factorilor de producție, precum și ale producției se îmbunătățesc în mod semnificativ, prin ajustare și optimizare […], iar extinderea lanțului industrial la produse de calitate superioară va duce la o dezvoltare de înaltă calitate a industriei cloralcalilor din provincie” (62). În plus, autoritățile guvernamentale urmează să modeleze structura industrială a sectorului după cum urmează: „[î]n conformitate cu cerințele politicii industriale naționale constând în controlul strict al noilor capacități de producție în industriile cu supracapacități și adoptarea unui nivel echivalent sau al unui nivel redus de înlocuire în cazul proiectelor de transformare și de modernizare tehnologică avansată care îndeplinesc cerințele politicii, volumul total al capacității de producție în ceea ce privește produse precum soda caustică este controlat, iar scara generală de producție este menținută la nivelul actual. Prin fuziuni și reorganizări, prin eliminarea echipamentelor învechite, prin înlocuirea capacităților și prin intermediul unor alianțe orizontale, să se pună în aplicare operațiuni ghidate de guvern și voluntare din partea întreprinderilor, bazate pe atragerea de investiții și orientarea pieței în ceea ce privește tranzacțiile bazate pe indici de înlocuire a capacităților și să se orienteze capacitățile de producție, resursele și piețele către întreprinderi puternice și să se integreze în acestea. În industria cloralcalilor, să se formeze întreprinderi esențiale de vârf, să se optimizeze structura industrială și alocarea resurselor și să se sporească nivelul de concentrare” (63).

(78)

Un alt exemplu de politici publice care influențează forțele pieței libere este cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea de înaltă calitate a industriei petrochimice al provinciei Jiangxi (64), care stabilește obiective specifice de producție pentru acest sector: „[o]biectiv total. Până în 2025, să se depună eforturi pentru a se atinge o scară industrială de aproximativ 500 de miliarde RMB. Din care: 150 de miliarde RMB în industria petrochimică, 100 de miliarde RMB în industria chimică fină, 80 de miliarde RMB în industria chimică a materialelor noi și 80 de miliarde RMB pentru industria chimică de cloralcali” (65) și conturează și alte obiective ale politicii industriale: „valorificarea deplină a avantajelor pe care le prezintă resursele de sare gemă ale provinciei Jiangxi, îmbunătățirea calității produselor cloralcalile ale provinciei Jiangxi, extinderea ponderii produselor consumatoare de clor și hidrogen în industria cloralcalilor din aval, optimizarea structurii produselor în industria cloralcalilor și transformarea avantajelor pe care le prezintă resursele în avantaje competitive pe piață” (66).

(79)

Prin acestea, dar și prin alte mijloace, GC conduce și controlează practic fiecare aspect al dezvoltării și al funcționării sectorului produsului care face obiectul reexaminării, precum și factorii de producție din amonte.

(80)

În concluzie, GC a luat măsuri pentru a determina operatorii să respecte obiectivele de politică publică vizând industria substanțelor chimice utilizate pentru epurarea apelor. Aceste măsuri împiedică forțele pieței să acționeze în mod liber.

(81)

Conform informațiilor din dosar, sistemul chinez de declarare a falimentului este inadecvat pentru îndeplinirea principalelor sale obiective, cum ar fi de a stinge în mod echitabil creanțele și datoriile și de a proteja drepturile și interesele legale ale creditorilor și ale debitorilor. Acest aspect pare să fie determinat de faptul că, deși legislația chineză în materie de faliment se bazează în mod oficial pe principii similare celor aplicate în legislațiile corespunzătoare din alte țări decât RPC, sistemul chinez este caracterizat de o aplicare insuficientă sistematică a legislației în domeniu. Este bine-cunoscut faptul că numărul de falimente este în continuare scăzut în raport cu dimensiunea economiei țării, nu în ultimul rând ca urmare a faptului că procedurile de insolvență suferă de o serie de deficiențe, funcționând efectiv ca un factor de descurajare în ceea ce privește depunerea cererilor de declarare a falimentului. De asemenea, rolul statului în procedurile de insolvență rămâne puternic și activ, având adesea o influență directă asupra rezultatului procedurii (67).

(82)

În plus, deficiențele sistemului drepturilor de proprietate sunt evidente îndeosebi în ceea ce privește dreptul de proprietate asupra terenurilor și drepturile de folosință asupra terenurilor în RPC (68). Toate terenurile sunt deținute de stat (terenuri rurale deținute în mod colectiv și terenuri urbane aflate în proprietatea statului), iar alocarea acestora rămâne exclusiv la latitudinea statului. Există dispoziții legale care vizează atribuirea drepturilor de utilizare a terenurilor într-un mod transparent și la prețul pieței, de exemplu prin introducerea procedurilor de licitație. Totuși, se întâmplă frecvent ca aceste dispoziții să nu fie respectate, anumiți cumpărători obținând terenuri în mod gratuit sau sub prețul pieței (69). În plus, autoritățile urmăresc deseori obiective politice specifice, inclusiv punerea în aplicare a planurilor economice atunci când alocă terenuri (70).

(83)

La fel ca alte sectoare din economia chineză, producătorii produsului care face obiectul reexaminării se supun normelor uzuale prevăzute de legislația chineză privind falimentul, societățile comerciale și proprietatea. Acest fenomen are ca efect faptul că și aceste societăți sunt supuse distorsiunilor descendente care rezultă din aplicarea discriminatorie sau inadecvată a legislației privind falimentul și proprietatea. Aceste considerații, bazate pe elementele de probă disponibile, par să fie pe deplin aplicabile și în sectorul substanțelor chimice utilizate pentru epurarea apelor. Prezenta investigație nu a dezvăluit nimic care să pună la îndoială aceste constatări.

(84)

Având în vedere cele menționate mai sus, Comisia a concluzionat că există o aplicare discriminatorie sau inadecvată a legislației privind falimentul și proprietatea în sectorul produsului care face obiectul reexaminării.

(85)

Un sistem de salarizare bazată pe piață nu se poate dezvolta pe deplin în RPC, întrucât lucrătorii și angajatorii sunt împiedicați să își exercite drepturile la organizare colectivă. RPC nu a ratificat o serie de convenții esențiale ale Organizației Internaționale a Muncii, în special cele privind libertatea de asociere și negocierea colectivă (71). Conform legislației naționale, o singură organizație sindicală este activă. Totuși, această organizație nu este independentă de autoritățile statului, iar implicarea ei în negocierea colectivă și în protecția drepturilor lucrătorilor rămâne rudimentară (72). În plus, mobilitatea forței de muncă din China este restricționată de sistemul de înregistrare a gospodăriilor, care limitează accesul la întreaga gamă de asigurări sociale și alte beneficii pentru rezidenții locali dintr-o anumită zonă administrativă. Aceasta are, în mod obișnuit, drept consecință faptul că lucrătorii care nu sunt înregistrați ca rezidenți locali se găsesc într-o situație vulnerabilă din perspectiva dreptului muncii și primesc venituri mai mici decât cei înregistrați ca rezidenți locali (73). Aceste constatări indică o distorsionare a costurilor salariale în RPC.

(86)

Nu a fost prezentat niciun element de probă care să indice că industria substanțelor chimice utilizate pentru epurarea apelor nu ar fi supusă sistemului chinez de drept al muncii descris mai sus. Prin urmare, sectorul este afectat de distorsionări ale costurilor salariale atât direct (în ceea ce privește fabricarea produsului în cauză sau al principalei materii prime pentru producția lui), cât și indirect (în ceea ce privește accesul la capitalul sau la factorii de producție proveniți de la societăți supuse aceluiași sistem de muncă din RPC).

(87)

Accesul la capital al întreprinderilor din RPC este afectat de diverse distorsiuni. În primul rând, sistemul financiar chinez este caracterizat de poziția puternică a băncilor deținute de stat (74), care, atunci când acordă acces la finanțare, iau în considerare alte criterii decât viabilitatea economică a unui proiect. În mod similar IDS-urilor nefinanciare, băncile rămân legate de stat nu numai prin faptul că se află în proprietatea statului, ci și prin relațiile personale (directorii executivi ai instituțiilor financiare mari deținute de stat sunt numiți, în ultimă instanță, de PCC) (75) și, din nou, la fel ca în cazul IDS-urilor nefinanciare, băncile pun în aplicare în mod regulat politici publice concepute de GC. În acest sens, băncile respectă o obligație legală explicită de a-și desfășura activitatea în conformitate cu necesitățile dezvoltării economice și sociale naționale și sub îndrumarea politicilor industriale ale statului (76). Aceste aspecte sunt amplificate de normele suplimentare existente, care direcționează finanțele către sectoare desemnate de guvern ca fiind încurajate sau importante într-un alt mod (77).

(88)

Deși se recunoaște faptul că diverse dispoziții legale se referă la necesitatea de a respecta comportamentul bancar obișnuit și normele prudențiale – cum ar fi necesitatea de a examina bonitatea debitorului –, un volum copleșitor de elemente de probă, inclusiv constatările efectuate în cadrul investigațiilor în materie de apărare comercială (78), sugerează că aceste dispoziții joacă doar un rol secundar în aplicarea diferitelor instrumente juridice.

(89)

De exemplu, GC a clarificat faptul că inclusiv deciziile din sectorul bancar comercial privat trebuie să fie supravegheate de către PCC și să fie în conformitate cu politicile naționale. Unul dintre cele trei obiective generale ale statului în legătură cu guvernanța bancară este în prezent consolidarea rolului de conducător al partidului în sectorul bancar și al asigurărilor, inclusiv în legătură cu aspectele operaționale și de gestionare (79). În plus, criteriile de evaluare a performanței băncilor comerciale trebuie să ia în considerare, în prezent, îndeosebi modul în care entitățile „deservesc obiectivele naționale de dezvoltare și economia reală” și, în special, modul în care ele „deservesc industriile strategice și emergente” (80).

(90)

În plus, ratingurile obligațiunilor și creditelor sunt adesea distorsionate din mai multe motive, inclusiv din cauza faptului că evaluarea riscurilor este influențată de importanța strategică a societății în cauză pentru GC și de soliditatea oricărei garanții implicite din partea guvernului. Estimările sugerează în mod clar că ratingurile acordate creditelor din China corespund în mod sistematic unor ratinguri internaționale inferioare (81).

(91)

Aceste aspecte sunt amplificate de normele suplimentare existente, care direcționează finanțele către sectoare desemnate de guvern ca fiind încurajate sau importante într-un alt mod (82). Aceasta are drept rezultat o favorizare a împrumuturilor acordate IDS-urilor, întreprinderilor private mari care beneficiază de relații la nivel înalt și întreprinderilor din sectoare industriale-cheie, ceea ce implică faptul că disponibilitatea și costul capitalului nu sunt egale pentru toți actorii de pe piață.

(92)

În al doilea rând, costurile îndatorării au fost menținute în mod artificial la un nivel redus pentru a stimula creșterea investițiilor. Aceasta a condus la utilizarea excesivă a investițiilor de capital, cu randamente tot mai reduse ale investițiilor. Acest fapt este ilustrat de creșterea gradului de îndatorare a întreprinderilor din sectorul de stat, în pofida unei scăderi accentuate a profitabilității, ceea ce sugerează că mecanismele utilizate în sistemul bancar nu corespund unor acțiuni comerciale normale.

(93)

În al treilea rând, deși liberalizarea ratei nominale a dobânzii a fost realizată în octombrie 2015, semnalele de prețuri nu sunt încă rezultatul forțelor de pe piața liberă, ci sunt influențate de distorsiunile induse de guvern. Cota creditării la rata dobânzii de referință sau sub această rată continua să reprezinte cel puțin o treime din totalul creditărilor la sfârșitul anului 2018 (83). Mass-media oficială din RPC a raportat recent că PCC a solicitat „orientarea în sens descrescător a ratei dobânzii pe piața împrumuturilor” (84). Ratele dobânzilor menținute mici în mod artificial au ca rezultat stabilirea unor prețuri prea mici și, prin urmare, utilizarea excesivă a capitalului.

(94)

Creșterea generală a creditării în RPC indică o scădere a eficienței alocării capitalului, fără niciun semn de înăsprire a condițiilor de creditare care ar fi de așteptat într-un mediu de piață nedistorsionat. Prin urmare, creditele neperformante au crescut rapid, GC optând de mai multe ori fie pentru a evita intrarea în incapacitate de plată, creând astfel așa-numitele întreprinderi „zombi”, fie pentru a transfera dreptul de proprietate asupra datoriei (de exemplu, prin fuziuni sau conversii ale creanțelor în acțiuni), fără a elimina neapărat problema generală a îndatorării sau fără a aborda cauzele profunde ale acesteia.

(95)

În esență, în pofida măsurilor recente de liberalizare a pieței, sistemul de credite pentru întreprinderi din RPC este afectat de distorsiuni semnificative rezultate din rolul omniprezent și continuu al statului pe piețele de capital.

(96)

În cadrul prezentei investigații, nu a fost prezentat niciun element de probă care să demonstreze că sectorul produsului care face obiectul reexaminării nu este afectat de intervenția statului în sistemul financiar în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor de piață la toate nivelurile.

(97)

Comisia a constatat că distorsiunile descrise în raport sunt caracteristice economiei Chinei. Elementele de probă disponibile arată că faptele și caracteristicile sistemului chinez, astfel cum sunt descrise mai sus în secțiunile 3.4.1.2-3.4.1.5, precum și în partea I a raportului, se aplică în întreaga țară și în toate sectoarele economiei. Aceeași observație este valabilă și pentru descrierea factorilor de producție menționați mai sus în secțiunile 3.4.1.6-3.4.1.8 și în partea II a raportului.

(98)

Comisia reamintește că, pentru a fabrica produsul care face obiectul reexaminării, sunt necesari anumiți factori de producție. Atunci când producătorii de TCCA cumpără/contractează acești factori de producție, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costuri ale acestora) sunt expuse, în mod evident, acelorași distorsiuni sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de factori de producție angajează forță de muncă supusă distorsiunilor. Ei pot împrumuta bani care fac obiectul distorsiunilor care afectează sectorul financiar/alocarea de capital. În plus, ei fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrației și în toate sectoarele.

(99)

În consecință, pe lângă faptul că prețurile de vânzare ale produsului care face obiectul reexaminării pe piața internă nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, sunt afectate toate costurile factorilor de producție (inclusiv ale materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării, forței de muncă etc.), deoarece formarea prețurilor acestora este afectată de intervenții substanțiale ale statului, astfel cum se descrie în părțile I și II ale raportului. Într-adevăr, intervențiile guvernamentale descrise în legătură cu alocarea de capital, terenurile, forța de muncă, energia și materiile prime sunt prezente în întreaga RPC. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un factor de producție care a fost, în sine, produs în RPC prin combinarea unei serii de factori de producție este expus unor distorsiuni semnificative. Același lucru este valabil și pentru factorii de producție ai factorilor de producție, și așa mai departe. Nici GC, nici producătorii-exportatori nu au prezentat elemente de probă sau argumente contrare în cadrul prezentei investigații.

(100)

În urma comunicării constatărilor, Hebei Jiheng, Heze Huayi și Puyang Cleanway au prezentat o serie de observații cu privire la existența unor distorsiuni semnificative.

(101)

În primul rând, Hebei Jiheng, Heze Huayi și Puyang Cleanway au susținut că raportul nu mai este actualizat, în special având în vedere evoluțiile economice substanțiale care au avut loc atât în UE, cât și în China de la publicarea sa, inclusiv acordarea de subvenții industriilor UE pentru a promova aderarea acestora la noile obiective ale politicii industriale a UE sau intervenția în investițiile și în procesul decizional al întreprinderilor.

(102)

Argumentul potrivit căruia raportul nu ar mai fi de actualitate nu poate fi acceptat. Comisia a observat că raportul este un document cuprinzător bazat pe elemente de probă ample și obiective, incluzând acte legislative, reglementări și alte documente oficiale de politică publicate de autoritățile chineze, rapoarte referitoare la părți terțe elaborate de organizații internaționale, studii academice și articole elaborate de cercetători, precum și alte surse independente fiabile. Chiar dacă raportul a fost pus la dispoziția publicului în decembrie 2017, constatările sale rămân în mare măsură valabile și, în orice caz, ele au fost completate cu elemente de probă suplimentare colectate în cursul prezentei investigații, astfel cum se menționează în special în considerentele 66 și 67, 69-72 sau 75-78. În plus, orice parte interesată a avut numeroase posibilități de a depune obiecții, de a completa sau de a prezenta observații cu privire la raport și la elementele de probă pe care se bazează acesta, însă nicio parte nu a prezentat argumente sau elemente de probă care să infirme sursele și informațiile incluse în raport. În ceea ce privește argumentele referitoare la politicile industriale și subvențiile UE, Comisia a observat că, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, impactul potențial al unuia sau mai multora dintre elementele cu efect de distorsionare enumerate în dispoziția respectivă este analizat pe baza prețurilor și a costurilor din țara exportatoare. Structura costurilor și mecanismele de formare a prețurilor de pe alte piețe, cum ar fi cele din UE, nu au nicio relevanță în cadrul prezentei proceduri de investigație. Prin urmare, și acest argument a fost respins.

(103)

În al doilea rând, Hebei Jiheng, Heze Huayi și Puyang Cleanway au susținut că Comisia a interpretat în mod eronat natura doctrinei economiei de piață socialiste din China și, de asemenea, nu a efectuat o analiză cuprinzătoare privind structura economiei din China, precum și relația dintre piața liberă și conducerea PCC. Hebei Jiheng, Heze Huayi și Puyang Cleanway și-au susținut argumentul prin afirmația că avizul din mai 2020 al Comitetului Central al PCC și al Consiliului de Stat privind accelerarea îmbunătățirii sistemului economiei de piață socialiste în noua eră a reiterat, printre altele, faptul că reforma economiei de piață socialiste ar trebui să respecte într-o mai mare măsură regula generală a economiei de piață, să reducă la minimum alocarea directă de către guvern a resurselor de piață, precum și intervenția directă în activitățile microeconomice, să valorifice pe deplin rolul decisiv al pieței în alocarea resurselor și să consolideze rolul guvernului în abordarea eficace a disfuncționalităților pieței.

(104)

Acest argument a trebuit să fie respins. Conceptul de economie socialistă de piață pătrunde în întreaga structură legislativă și economică a RPC și conferă efectiv conducerii PCC toate aspectele economice semnificative, inclusiv controlul sistemului financiar și al resurselor de capital, desemnarea sectoarelor economiei în funcție de importanța lor strategică, controlul aspectelor legate de personal, inclusiv toate numirile esențiale, coordonarea politicilor economice printr-o rețea oficială de entități/comitete de partid la nivelul autorităților de stat și al economiei etc. Citatele scoase din context, extrase din documente de politică selectate, nu pot schimba concluzia conform căreia partidul/statul domină întreaga economie a țării, astfel cum reiese nu numai din elementele de probă prezentate în secțiunile 3.4.1.2-3.4.1.9 de mai sus, ci și din documentele de politică ce fac referire la respectarea forțelor pieței, subordonându-le obiectivelor strategice ale PCC (85).

(105)

În al treilea rând, Hebei Jiheng, Heze Huayi și Puyang Cleanway au contestat constatarea Comisiei potrivit căreia economia chineză este supusă unui control administrativ general prin intermediul unui sistem de planificări industriale. Producătorii-exportatori au susținut că planurile sunt doar niște orientări și nu au efecte obligatorii asupra societăților din China. De asemenea, în opinia producătorilor-exportatori, Comisia nu a comunicat principiile de bază subiacente care subliniază importanța caracterului orientat către piață al planurilor. În plus, potrivit producătorilor-exportatori, în cel de al 14-lea plan cincinal se evidențiază faptul că normele de bază ale pieței ar trebui respectate, în timp ce guvernul ar trebui să exercite pe deplin rolul decisiv în alocarea resurselor și să consolideze poziția principală a întreprinderilor în cadrul procesului decizional. Prin urmare, Comisia ar trebui să efectueze o analiză cuprinzătoare a contextului celui de al 14-lea plan cincinal, precum și a altor planuri industriale, în loc să citeze declarații unice și izolate pentru a trage concluzii părtinitoare.

(106)

Ca răspuns la argumentul referitor la natura documentelor de planificare chineze, Comisia subliniază că economia chineză face într-adevăr obiectul unei rețele complexe de planuri cincinale, care determină deciziile pe care le iau autoritățile publice la toate nivelurile. Contrar argumentului prezentat de producătorii-exportatori, Comisia consideră planurile cincinale ca fiind documente obligatorii. Această constatare reiese din legislația aplicabilă menționată în secțiunea 4.3 din raport, precum și din documentele de planificare în sine. De exemplu, cel de al 14-lea plan cincinal conține o secțiune privind îmbunătățirea mecanismului de punere în aplicare a planificării, care prevede că: „[î]n ceea ce privește indicatorii cu caracter obligatoriu, proiectele majore de inginerie și sarcinile din domeniul serviciilor publice, al protecției mediului, al siguranței și al altor domenii prevăzute în prezentul plan, este necesară clarificarea responsabilităților părților și a cerințelor în materie de planificare, alocarea resurselor publice, orientarea și controlul resurselor sociale, precum și asigurarea finalizării acestora conform planificării. În ceea ce privește indicatorii și sarcinile preconizate în domeniul dezvoltării industriale și al ajustării structurale prevăzute în prezentul plan, este necesar să ne bazăm în principal pe rolul actorilor de pe piață pentru a le realiza. Administrațiile de la toate nivelurile trebuie să creeze un mediu politic, un mediu instituțional și un mediu juridic cu caracter favorabil” (86).

(107)

În al patrulea rând, Hebei Jiheng, Heze Huayi și Puyang Cleanway au susținut că nu toți producătorii de TCCA sunt întreprinderi deținute de stat și că, chiar dacă există unele societăți deținute de stat sau în care statul a investit, acest lucru nu reprezintă o dovadă a intervenției guvernului în operațiunile societăților respective. Producătorii-exportatori au adăugat, de asemenea, făcând trimitere la articolul 11 din Legea chineză a societăților comerciale, că legăturile dintre PCC și societățile în cauză nu reprezintă neapărat un indiciu al controlului exercitat de guvern asupra operațiunilor societății.

(108)

Comisia a reamintit că, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, deservirea pieței în cauză în mare măsură de întreprinderi care se află în proprietatea autorităților din țara exportatoare sau care își desfășoară activitatea sub controlul, supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea autorităților respective reprezintă unul dintre elementele al căror impact trebuie luat în considerare atunci când se evaluează existența unor distorsiuni semnificative. În același timp, chiar dacă nu există o preponderență a IDS-urilor într-un anumit sector, proprietatea statului reprezintă doar unul dintre indicatorii existenței unor distorsiuni semnificative. Conform indicatorilor enumerați la articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, intervenția guvernului poate lua și alte forme, care au fost descrise în secțiunile 3.4.1.2 și 3.4.1.4-3.4.1.9. Cu toate că relevanța articolului 11 din Legea chineză a societăților comerciale nu este pe deplin clară în contextul de față, Comisia a subliniat că chiar și articolul 1 din Legea privind societățile comerciale menționată face referire la obiectivul de a proteja ordinea socială și economică și de a promova dezvoltarea economiei de piață socialiste. Prin urmare, acest argument este respins.

(109)

În al cincilea rând, Hebei Jiheng, Heze Huayi și Puyang Cleanway au susținut că Comisia nu a furnizat suficiente elemente de probă pentru a justifica vreo constatare cu privire la punerea în aplicare inadecvată în China a legislației privind societățile comerciale, proprietatea și falimentul. În special, producătorii-exportatori au susținut că China a asigurat o supraveghere permanentă a punerii în aplicare a Legii privind falimentul, inclusiv judecarea în fața instanței a cazurilor de faliment și formularea de sugestii de modificări, și, prin urmare, a aplicat în mod corespunzător legea și a asigurat respectarea acesteia. De asemenea, cei trei producători-exportatori susțin că nu au fost menționate cazuri care să dovedească accesul părtinitor la capital și la investiții. În plus, Hebei Jiheng, Heze Huayi și Puyang Cleanway au contestat concluzia Comisiei cu privire la distorsiunile semnificative în ceea ce privește salariile. Producătorii-exportatori au observat, în acest sens, că RPC a ratificat o serie de convenții ale OIM și au susținut că Comisia nu a efectuat o analiză sectorială care să demonstreze că lucrătorii din sectorul TCCA se află într-o poziție vulnerabilă în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și primesc salarii distorsionate.

(110)

Aceste argumente nu au putut fi acceptate. În ceea ce privește punerea în aplicare a legislației privind falimentul, Comisia a subliniat că, deși este posibil ca China să fi întreprins anumite reforme în ceea ce privește procedura de insolvență, informațiile disponibile sugerează persistența intervenției statului și alte aspecte care indică aplicarea inadecvată a legislației privind falimentul. Cu toate că numărul relativ scăzut de cazuri de insolvență indică, în sine, faptul că forțelor pieței nu li se permite să elimine operatorii economici neviabili, intervenția continuă a statului este deosebit de bine exemplificată de diverse acțiuni interpretative ale Curții Supreme a Poporului, care subliniază continuitatea economică și stabilitatea socială ca priorități de care instanțele de nivel inferior ar trebui să țină seama în cadrul procedurilor privind falimentul. În ceea ce privește distorsiunile salariilor, pe lângă ceilalți factori descriși în secțiunea 3.4.1.7 de mai sus, Comisia a subliniat că ratificarea de către China a anumitor convenții fundamentale ale OIM nu prezintă relevanță în contextul de față. În schimb, neratificarea de către China a unei serii de convenții fundamentale ale OIM indică o distorsionare a salariilor.

(111)

În al șaselea rând, Hebei Jiheng, Heze Huayi și Puyang Cleanway au susținut că metodologia de investigație și raționamentul Comisiei trebuie să respecte standardele stabilite pe baza principiilor și a practicilor cristalizate în cadrul OMC. Producătorii-exportatori au susținut că Comisia trebuie să suporte o sarcină mai mare a probei atunci când stabilește existența unei distorsionări a pieței, în special în ceea ce privește explicarea modului în care competențele sau mandatul guvernului determină distorsionări reale și demonstrabile ale costului de producție.

(112)

Argumentele invocate de producătorii-exportatori nu au putut fi acceptate. Comisia consideră că metodologia prevăzută la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este în deplină concordanță cu obligațiile care îi revin Uniunii Europene în temeiul normelor OMC, iar producătorii-exportatori nu au documentat principiile și practicile care se presupune că nu au fost respectate de către Comisie. În orice caz, secțiunile 3.4.1.2-3.4.1.9 conțin o explicație detaliată a modului în care diferitele tipuri de distorsiuni, indiferent dacă sunt transversale și, prin urmare, afectează întreaga economie chineză sau dacă sunt prezente în mod specific în sectorul TCCA, afectează funcționarea pieței și, prin urmare, și costurile de producție ale produsului care face obiectul reexaminării.

(113)

Analiza prezentată în secțiunile 3.3.2.1-3.3.2.9, care include o examinare a tuturor elementelor de probă disponibile referitoare la intervenția RPC în economia sa în general, precum și în sectorul produsului care face obiectul reexaminării, a arătat că prețurile sau costurile produsului care face obiectul reexaminării, inclusiv costurile materiilor prime, energiei și forței de muncă nu sunt rezultatul forțelor de pe o piață liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum rezultă din impactul real sau potențial al unuia sau al mai multora dintre elementele relevante menționate în secțiunile respective. Pe această bază și în lipsa oricărei cooperări din partea GC, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile de pe piața internă pentru a se stabili valoarea normală în acest caz.

(114)

În consecință, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza unor costuri de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, și anume, în acest caz, pe baza costurilor de producție și de vânzare corespunzătoare din Mexic, o țară reprezentativă adecvată în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, după cum se arată în secțiunea următoare.

(115)

Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază:

(116)

Astfel cum se explică în considerentul 48, Comisia a emis, la 10 martie 2023, o notă privind sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale („nota privind factorii de producție”). Această notă descria faptele și elementele de probă care stau la baza criteriilor relevante și comunica părților interesate intenția Comisiei de a considera Mexicul drept țară reprezentativă adecvată în cazul de față, dacă se va confirma existența unor distorsiuni semnificative în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(117)

Comisia a analizat și alte două țări reprezentative posibile: Africa de Sud și Turcia. Pentru a identifica producătorii de TCCA din aceste țări, Comisia a contactat delegațiile Uniunii Europene din Mexic, Africa de Sud și Turcia. Comisia nu a putut identifica niciun producător de TCCA din Africa de Sud și din Turcia și nu a putut stabili că aceste țări sunt producători reali ai produsului care face obiectul reexaminării. Mexicul a fost identificat ca fiind singura țară în care a fost fabricat produsul care face obiectul reexaminării pe parcursul întregii perioade a investigației de reexaminare. Singurul producător de TCCA confirmat din Mexic a fost ROT Química, însă nu au fost identificate niciun fel de informații financiare publice referitoare la această societate. Prin urmare, Comisia a cercetat și a selectat o societate producătoare de substanțe chimice utilizate pentru epurarea apelor, produs din aceeași categorie generală ca produsul care face obiectul reexaminării. Comisia a identificat CYDSA ca fiind un producător de substanțe chimice profitabil și s-a bazat pe conturile sale publicate și auditate pentru anul 2021 pentru a calcula costurile VAG și profitul.

(118)

Hebei Jiheng, Heze Huayi și Puyang Cleanway, cele trei părți interesate din China, au susținut că Turcia ar trebui să fie țara reprezentativă adecvată. În primul rând, a fost identificat un producător turc de TCCA cu date accesibile publicului. În al doilea rând, părțile interesate au susținut că datele privind importurile de materii prime din Turcia au fost mai reprezentative decât cele din Mexic. În al treilea rând, Turcia are un nivel de dezvoltare economică asemănător cu cel al Chinei și un nivel adecvat de protecție socială și a mediului. Părțile interesate din China au reiterat această afirmație după comunicarea constatărilor, adăugând că Mexicul nu a îndeplinit criteriul fabricării produsului care face obiectul reexaminării și, prin urmare, Comisia nu a fost în măsură să construiască costurile VAG și profitul care ar reflecta cu exactitate costul de producție din țara de origine.

(119)

Comisia a luat în considerare observațiile părților interesate. În urma unor cercetări suplimentare, s-a constatat că societatea turcă identificată de cele trei părți interesate nu a produs TCCA pe parcursul întregii perioade a investigației de reexaminare. Prin urmare, afirmația potrivit căreia Turcia ar fi o țară reprezentativă adecvată a fost respinsă. În ceea ce privește afirmația referitoare la construirea costurilor VAG și a profitului, astfel cum se explică în considerentul 117, Comisia a luat în considerare și alte două țări reprezentative posibile. În final, Mexicul a fost identificat ca fiind singura țară în care a fost fabricat produsul care face obiectul reexaminării pe parcursul întregii perioade de investigație. Cu toate acestea, întrucât pentru societatea producătoare de TCCA nu au existat informații ușor accesibile, Comisia a analizat dacă a fost fabricat în Mexic un produs din aceeași categorie generală și/sau din același sector cu produsul care face obiectul reexaminării. Societatea mexicană identificată (CYDSA) a produs substanțe chimice utilizate pentru epurarea apelor și a fost considerată ca fiind o sursă adecvată în ceea ce privește costurile VAG și profitul. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(120)

Conform criteriilor enumerate la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, Comisia a identificat Mexicul ca fiind o țară cu un nivel de dezvoltare economică asemănător celui din RPC. Mexicul este clasificat de Banca Mondială ca țară cu „venituri medii-superioare” pe baza venitului național brut. În plus, Mexicul a fost identificat ca fiind singura țară în care s-a confirmat că produsul care face obiectul reexaminării a fost fabricat pe parcursul întregii PIR.

(121)

În final, după ce s-a stabilit faptul că Mexicul este o țară reprezentativă adecvată și pe baza tuturor elementelor menționate mai sus, nu a fost necesar să se efectueze o evaluare a nivelului de protecție socială și a mediului, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță ultima teză din regulamentul de bază.

(122)

În lipsa cooperării și având în vedere că Mexicul îndeplinea criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, Comisia a selectat Mexicul ca țară reprezentativă adecvată.

(123)

În nota privind sursele relevante pentru stabilirea valorii normale, Comisia a enumerat factorii de producție, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă, utilizați la fabricarea produsului care face obiectul reexaminării, astfel cum au fost prezentați de solicitant în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor. De asemenea, Comisia a afirmat că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, va utiliza GTA și baza de date DataWeb a USITC pentru a stabili costul nedistorsionat al factorilor de producție, în special al materiilor prime. În plus, Comisia a declarat că va utiliza informațiile furnizate de Instituto Nacional de Estadística y Geografía (89) din Mexic pentru stabilirea costurilor nedistorsionate cu forța de muncă din industria prelucrătoare și tarifele publice furnizate de Comisión Federal de Electricidad (90) pentru energia electrică și cele furnizate de Comisión Reguladora de Energia (91) pentru gazele naturale.

(124)

În final, Comisia a afirmat că în Mexic a fost identificat un singur producător de TCCA, și anume ROT Química. Cu toate acestea, întrucât nu au fost disponibile informații financiare pentru societatea menționată, pentru a stabili costurile VAG și profitul, la un nivel rezonabil, Comisia a identificat un produs din aceeași categorie generală ca produsul care face obiectul reexaminării, și anume substanțele chimice utilizate pentru epurarea apelor. Comisia a identificat CYDSA ca fiind un producător profitabil al produsului din aceeași categorie generală și s-a bazat pe conturile sale publicate și auditate pentru anul 2021 pentru a calcula costurile VAG și profitul. Au fost primite observații de la părțile interesate cu privire la o serie de puncte din nota privind factorii de producție menționată anterior, astfel cum se descrie mai jos.

(125)

Părțile interesate au susținut că prețurile importurilor de clor și acid cianuric din Statele Unite în Mexic nu sunt reprezentative, deoarece sunt afectate de factori cum ar fi distanța, cererea și oferta, precum și cantitatea și calitatea mărfurilor. Prin urmare, părțile au susținut că prețurile din Statele Unite nu ar trebui să fie tratate ca indicator pentru prețul de import din restul lumii și pentru China. Această afirmație a fost reiterată după comunicarea constatărilor.

(126)

Comisia a considerat că, în cazul de față, utilizarea prețurilor exporturilor de clor și acid cianuric din Statele Unite către Mexic a fost adecvată în absența unor date nedistorsionate provenite din baza de date GTA. Afirmația părților interesate a fost generică și nefondată. Prin urmare, Comisia a respins această afirmație.

(127)

Cele trei părți interesate din China au susținut că valoarea normală nu a fost calculată corect. În primul rând, ele au susținut că datele privind importurile la nivel de 6 cifre includ o gamă largă de tipuri de produse care ar putea fi destul de diferite de acidul cianuric și clorul utilizate pentru fabricarea TCCA. În al doilea rând, părțile au susținut că taxele de transport maritim și de asigurare ar trebui deduse din prețul de import al principalilor factori de producție (acidul cianuric, soda caustică și clorul). Pentru soda caustică, Comisia a utilizat prețurile CIF, având în vedere că este un material comercializat pe scară largă. Pentru acidul cianuric și clor, au fost utilizate prețurile de export din Statele Unite. În cazul clorului și al acidului cianuric, Comisia s-a bazat pe prețurile franco la bord (FOB). În mod normal, la aceste prețuri ar trebui adăugate și costurile de transport. Cu toate acestea, având în vedere lipsa cooperării, precum și natura unei investigații de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, care se concentrează pe a stabili dacă dumpingul a continuat în cursul perioadei investigației de reexaminare sau dacă acesta ar putea reapărea, mai degrabă decât pe a stabili magnitudinea exactă a acestuia, Comisia a decis că ajustările pentru transport nu sunt necesare. Astfel de ajustări ar conduce doar la creșterea valorii normale și, prin urmare, a marjei de dumping.

(128)

Comisia a observat că extragerile din baza de date DataWeb a USITC au fost efectuate la nivelul de 6 cifre, care reprezintă cel mai ridicat nivel de extragere posibil. Pentru a verifica exactitatea gamei de prețuri ale produselor examinate, Comisia le-a comparat cu prețurile de import pentru aceleași produse pentru alte țări reprezentative posibile (și anume Brazilia, Africa de Sud și Turcia, cu un venit național brut similar cu cel al RPC, conform bazei de date a Băncii Mondiale). În plus, s-a confirmat faptul că prețurile obținute din baza de date DataWeb a USITC se încadrau în intervalul obținut din baza de date GTA.

(129)

Având în vedere toate informațiile bazate pe cerere și informațiile ulterioare colectate în cursul procedurii și după analizarea observațiilor părților interesate, au fost identificați următorii factori de producție și sursele acestora pentru a stabili valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază:

Tabelul 1

Factori de producție ai acidului tricloroizocianuric

(130)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al sodei caustice din Mexic, Comisia a utilizat ca bază prețul mediu ponderat după vămuire plătit țării reprezentative, astfel cum a fost raport în GTA. Prețul de import în țara reprezentativă a fost determinat ca fiind o medie ponderată a prețurilor unitare ale importurilor din toate țările terțe, cu excepția RPC și a țărilor care nu sunt membre ale OMC, menționate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (97). Pentru a stabili prețul nedistorsionat al clorului și al acidului cianuric în Mexic, Comisia a utilizat ca bază prețul mediu ponderat al exporturilor acestor produse din Statele Unite către Mexic în cursul PIR.

(131)

Comisia a decis să excludă importurile din RPC în țara reprezentativă, deoarece a concluzionat în considerentul 130 de mai sus că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile interne din RPC din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu există niciun element de probă din care să reiasă că aceleași distorsiuni nu afectează și produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat și prețurile de export. În cazul sodei caustice, Comisia s-a bazat pe prețuri nedistorsionate extrase din GTA. În Mexic, peste 98 % din importurile de acid cianuric efectuate în cursul PIR au provenit din China, iar prețul acestora a fost considerat distorsionat. Procentul rămas, de 1,92 % din importurile provenite din restul lumii înregistrate în GTA, cu excepția țărilor care nu sunt membre ale OMC, a generat prețuri extrem de ridicate. Prin urmare, Comisia a extras prețurile importurilor de acid cianuric practicate în Mexic în cursul PIR din statisticile SUA privind exporturile, utilizând baza de date DataWeb a USITC, care furnizează date privind comerțul cu mărfuri și tarifele din SUA (98). În ceea ce privește clorul, nu au existat date înregistrate în GTA privind importurile în Mexic în cursul PIR. Prin urmare, Comisia a utilizat informațiile din baza de date DataWeb a USITC privind prețurile exporturilor din Statele Unite către Mexic din cursul PIR.

(132)

În ceea ce privește forța de muncă, au fost utilizate statisticile privind costurile obținute de la Instituto Nacional de Estadística y Geografía pentru a determina salariile din Mexic. Comisia a utilizat costul orar mediu al angajaților din industria prelucrătoare din Mexic aferent PIR. Pe această bază, s-a calculat o valoare orară de 4,89 EUR/oră.

(133)

Prețul energiei electrice în Mexic este publicat de Comisión Federal de Electricidad. Comisia a utilizat datele din 2021 și 2022 privind prețurile energiei electrice practicate în industrie și a stabilit un preț la nivelul de 0,05986 EUR/kWh (care cuprinde perioada investigației de reexaminare).

(134)

Pentru a stabili valoarea de referință pentru costul gazelor, Comisia a utilizat prețul gazelor publicat de Comisión Reguladora de Energia. Prețul utilizat este prețul unitar mediu al gazelor pentru utilizatorii industriali din Mexic, stabilit la nivelul de 0,020 EUR/kWh (care cuprinde perioada investigației de reexaminare).

(135)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „[v]aloarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. În plus, trebuie stabilită o valoare pentru cheltuielile indirecte de fabricație care să acopere costurile neincluse în factorii de producție menționați anterior.

(136)

Pentru a stabili o valoare nedistorsionată a cheltuielilor indirecte de fabricație și având în vedere lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori, Comisia a utilizat datele disponibile în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Prin urmare, pe baza datelor furnizate de solicitant, Comisia a stabilit raportul dintre cheltuielile indirecte de fabricație și costul total de fabricație, inclusiv costurile forței de muncă. Acest procent a fost aplicat ulterior la valoarea nedistorsionată a costului de fabricație pentru a obține valoarea nedistorsionată a cheltuielilor indirecte de fabricație.

(137)

Pentru a stabili o sumă nedistorsionată și rezonabilă pentru costurile VAG și profit, Comisia s-a bazat pe cele mai recente date financiare disponibile furnizate de societatea CYDSA (99) (exercițiul financiar 2021).

(138)

Pe baza celor menționate mai sus, Comisia a construit valoarea normală la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(139)

În primul rând, Comisia a stabilit costurile de fabricație nedistorsionate. În lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori, Comisia s-a bazat pe informațiile furnizate de solicitanți în cererea de reexaminare cu privire la utilizarea fiecărui factor (materiale și forță de muncă) pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării.

(140)

După stabilirea costului de fabricație nedistorsionat, inclusiv cel al forței de muncă, Comisia a adăugat cheltuielile indirecte de fabricație și ambalajele. La costul total de fabricație au fost adăugate costurile VAG și profitul, astfel cum se menționează în considerentele 136 și 137. Cheltuielile indirecte de fabricație au fost determinate pe baza datelor furnizate de solicitanți. Costurile forței de muncă au fost stabilite pe baza informațiilor preluate de la Instituto Nacional de Estadística y Geografía. Costurile VAG și profitul au fost stabilite pe baza valorilor raportate în situația financiară a societății CYDSA pentru anul 2021, astfel cum au fost raportate în conturile auditate ale societății. Comisia a adăugat următoarele elemente la costurile de fabricație nedistorsionate:

(141)

Pe această bază, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază și în lipsa cooperării, Comisia a construit valoarea normală la nivelul produsului care face obiectul reexaminării, pe o bază franco fabrică. Valoarea normală determinată pe această bază s-a ridicat la 8 367,76 EUR/tonă pentru tabletele de TCCA și la 9 709,68 EUR/tonă pentru mărfurile în vrac.

(142)

Prețurile exporturilor din China au fost stabilite pe baza valorilor importurilor în Uniune din baza de date Comext, ajustate la nivelul franco fabrică. În acest scop, au fost deduse costurile de transport, alte taxe și costurile de asigurare pe baza informațiilor furnizate de solicitant în cerere.

(143)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export pe o bază franco fabrică.

(144)

Pentru exporturile de TCCA în vrac și sub formă de tablete din China, comparația a arătat o marjă de dumping semnificativă la nivel național cuprinsă între 240 % și 275 %.

(145)

Ca urmare a constatării existenței dumpingului în cursul perioadei investigației de reexaminare, Comisia a examinat, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, probabilitatea continuării dumpingului, în eventualitatea în care s-ar permite expirarea măsurilor. S-au analizat următoarele elemente suplimentare: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC, raportul dintre prețurile de export către țări terțe și nivelul prețurilor din Uniune și atractivitatea pieței Uniunii. Astfel cum se explică în considerentul 25, niciun producător-exportator chinez nu a cooperat la investigație, iar Comisia a trebuit să recurgă la informațiile disponibile pentru a stabili dacă există o probabilitate de continuare a dumpingului. Potrivit Eurostat, exporturile din China către Uniune au fost de peste 42 000 de tone, reprezentând peste 60 % din totalul importurilor în Uniune în cursul PIR. Comisia a constatat că aceste volume au reprezentat o bază suficient de fiabilă pentru o analiză a continuării dumpingului.

(146)

În cadrul reexaminării anterioare în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a concluzionat că capacitatea de producție din RPC era de 278 000 de tone pe an. La momentul respectiv, capacitatea neutilizată pentru TCCA din RPC era de aproximativ 130 000 de tone. Nu a existat niciun indiciu că, între timp, capacitatea de producție din China ar fi scăzut. De fapt, conform cererii de reexaminare și pe baza unui calcul efectuat de producătorii din SUA, care a fost prezentat Comisiei pentru comerț internațional din SUA la 2 noiembrie 2021 și anexat de solicitant la cerere, capacitatea de producție a Chinei din 2022 a fost de cel puțin 755 000 de tone pe an. Statisticile chineze privind exporturile au arătat că exporturile totale din China au fost de 225 334,50 tone pe an. Doar o fracțiune din diferența dintre capacitate și exporturi, care se ridică la aproximativ 530 000 de tone pe an, poate fi absorbită de piața internă, întrucât consumul intern a fost estimat în cadrul ultimei reexaminări la 20 000 de tone pe an în RPC (100). Restul este disponibil pentru export către țări terțe, în special către Uniune, deoarece piața Statelor Unite este în prezent închisă și bine aprovizionată (considerentul 151).

(147)

Statisticile (101) arată că piața Uniunii, a doua cea mai mare piață de TCCA ca mărime după Statele Unite, este atractivă pentru exporturile din China în ceea ce privește prețurile. În 2023, nivelul prețurilor exporturilor din China către Uniune a fost semnificativ mai mare în comparație cu prețurile medii de export din China către alte destinații, SUA, Regatul Unit, Arabia Saudită etc.

(148)

Comisia a analizat dacă există probabilitatea ca producătorii-exportatori din RPC să își continue vânzările la export la prețuri de dumping pe piața Uniunii în eventualitatea în care s-ar permite expirarea măsurilor. Prin urmare, Comisia a analizat comportamentul la export și în materie de prețuri al producătorilor-exportatori chinezi.

(149)

Atractivitatea pieței Uniunii a fost demonstrată prin faptul că, în ciuda măsurilor antidumping în vigoare, volumele exportate de China către Uniune au continuat să crească în cursul perioadei examinate. RPC a exportat în Uniune peste 42 000 de tone de TCCA în perioada investigației de reexaminare, comparativ cu peste 26 000 de tone în 2018, perioada ultimei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor.

(150)

În plus, prețurile de export practicate de producătorii-exportatori chinezi pe piața Uniunii au fost mai mici decât prețurile de vânzare practicate de industria Uniunii și decât prețurile de vânzare practicate de alte țări exportatoare pe piața Uniunii. Ca urmare, producătorii-exportatori chinezi au fost în măsură să își mărească cota pe piața Uniunii. A existat un stimulent continuu pentru ca producătorii chinezi să inunde piața Uniunii cu TCCA care face obiectul unui dumping, eliminându-i pe producătorii din Uniune și pe alți exportatori de pe această piață, deoarece, deși mai mici decât prețurile practicate de industria Uniunii, exporturile din China au intrat în Uniune la prețuri semnificativ mai mari comparativ cu prețul mediu al exporturilor din China către alte destinații.

(151)

Reluarea producției de TCCA în SUA de către KIK/BIO LAB („BioLab”) ca urmare a redeschiderii unității sale de producție după un incendiu care s-a produs la sfârșitul lunii august 2020, precum și decizia SUA din 22 februarie 2023 de a menține taxele antidumping pentru TCCA originar din RPC vor conduce la o redirecționare către Uniune a părții de TCCA din China, vândută în prezent în SUA (110 000 de tone din totalul exporturilor din China către SUA pe an).

(152)

Pe baza celor menționate mai sus, Comisia a concluzionat că piața Uniunii constituie o piață atractivă pentru producătorii-exportatori chinezi de TCCA, atât din perspectiva prețurilor, cât și a dimensiunii sale ([60 000-70 000] de tone în cursul PIR).

(153)

Investigația a arătat că, în cursul PIR, importurile din RPC au continuat să intre pe piața Uniunii în volume mari (în raport cu dimensiunea pieței) la prețuri de dumping.

(154)

În plus, capacitatea neutilizată din RPC a fost semnificativă în comparație cu consumul la nivelul Uniunii (considerentul 146) în cursul PIR. Mai mult, atractivitatea pieței Uniunii în ceea ce privește dimensiunea și prețurile a evidențiat probabilitatea ca exporturile din China să fie direcționate către piața Uniunii, în eventualitatea expirării măsurilor, iar capacitatea neutilizată ar fi, de asemenea, utilizată pentru a crește producția și exporturile către Uniune.

(155)

În consecință, Comisia a concluzionat că există probabilitatea ca expirarea măsurilor antidumping să conducă la o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC către Uniune ale produsului care face obiectul reexaminării, ca urmare a capacității neutilizate mari din RPC, a ofertei relativ abundente pe cea mai mare piață de TCCA provenit China, și anume SUA, precum și a nivelului ridicat al prețurilor de pe piața Uniunii în comparație cu alte destinații de export.

(156)

În lumina celor menționate mai sus, Comisia a concluzionat că expirarea măsurilor antidumping ar determina probabil continuarea dumpingului.

(157)

Dat fiind că există doar doi producători în Uniune, din motive de confidențialitate, datele referitoare la consumul la nivelul Uniunii, cotele de piață, prețurile practicate în Uniune și calculul marjei de subcotare nu sunt prezentate cu cifre exacte pentru a respecta confidențialitatea în conformitate cu articolului 19 din regulamentul de bază. În schimb, pentru a garanta totuși dreptul la apărare al părților interesate, Comisia a furnizat intervale și intervale indexate care să permită înțelegerea datelor și a metodologiei subiacente utilizate de Comisie.

(158)

Produsul similar a fost fabricat de doi producători din Uniune în cursul perioadei examinate. Aceștia constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(159)

Producția totală a Uniunii în cursul perioadei investigației de reexaminare a fost stabilită la [30 000-40 000] de tone, pe baza datelor furnizate de singurii doi producători din Uniune care au reprezentat 100 % din producția totală de produs similar a Uniunii.

(160)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii pe baza volumului vânzărilor industriei Uniunii pe piața Uniunii și pe baza datelor privind importurile furnizate de Eurostat.

(161)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul la nivelul Uniunii (tone)

(162)

În cursul perioadei examinate, consumul la nivelul Uniunii a crescut cu [10-20] %, ajungând la [60 000-70 000] de tone în cursul PIR. În 2020, consumul a crescut cu [5-10] %, continuând să crească puternic cu [15-20] % în 2021, înainte de a scădea cu [10-15] % în cursul PIR.

(163)

O analiză mai detaliată arată că, în anii 2020 și 2021, consumul a crescut, deoarece au fost construite numeroase piscine. Cererea susținută și problemele de natură logistică de la nivel mondial (cum ar fi închiderea Canalului Suez, lipsa containerelor disponibile) au condus la constituirea de stocuri și la o creștere artificială a consumului în 2021. Această tendință s-a oprit în cursul PIR, odată cu normalizarea cererii de TCCA.

(164)

Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza datelor furnizate de Eurostat. Cota de piață a importurilor provenite din țara în cauză a fost stabilită pe baza răspunsurilor verificate la chestionar furnizate de industria Uniunii și a datelor furnizate de Eurostat. Datele furnizate de Eurostat au fost verificate anterior în raport cu informațiile disponibile.

(165)

În cazul exportatorilor care fac în prezent obiectul taxelor, importurile în Uniune provenite din țara în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Volumul importurilor (tone) și cota de piață

(166)

În cursul perioadei examinate, volumul importurilor din China a crescut, în ansamblu, cu 76 %. El a crescut mai întâi cu 22 % în perioada 2019-2020, apoi cu 61 % în 2021 și, în cele din urmă, a scăzut cu 11 % în cursul PIR, reflectând scăderea consumului pe piața Uniunii în anul respectiv, astfel cum se arată în tabelul 2 de mai sus.

(167)

Cota de piață a importurilor din China a crescut cu [10-30] de puncte procentuale în perioada 2019-2020. Ea a crescut în continuare cu [15-35] de puncte procentuale în 2021. În cursul PIR, cota de piață a importurilor din China a rămas la nivelul din 2021, în pofida unei scăderi a consumului. În ansamblu, cota de piață a exportatorilor chinezi a crescut cu aproximativ [25-45] de puncte procentuale pe parcursul perioadei examinate, ajungând la o cotă de piață semnificativă de [50-70] % în cursul PIR.

(168)

Prețul mediu al importurilor în Uniune din țara în cauză a evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Prețuri de import (EUR/tonă)

(169)

În cursul perioadei examinate, prețurile importurilor din China au crescut semnificativ, cu 52 %. Prețurile au scăzut mai întâi cu 22 % în perioada 2019-2020 și apoi au crescut, mai întâi cu 15 % în 2021 și apoi cu încă 71 % în cursul PIR.

(170)

Această creștere a prețurilor este excepțională, deoarece este legată de o cascadă de evenimente, începând cu un incendiu produs la un important producător de TCCA din SUA care și-a încetat activitatea în august 2020 (102) (a se vedea secțiunea 5.2.2 de mai jos), creând astfel un deficit de aprovizionare pe piața SUA pe termen mediu. În acest context și având în vedere prețurile mult mai mici aplicabile pe piața Uniunii comparativ cu piața din SUA, industria Uniunii a realocat progresiv o parte din volumul său de producție către piața din SUA în detrimentul aprovizionării pieței Uniunii, creând astfel și un deficit progresiv pe piața Uniunii. În acest context, producătorii-exportatori chinezi au profitat de deficitul predominant din Uniune și au vândut TCCA la prețuri mai mari decât cele practicate de industria Uniunii în cursul PIR.

(171)

Aceste circumstanțe excepționale nu au un caracter durabil, având în vedere că producătorul american și-a reluat activitatea după PIR. În acest context normalizat, a putut fi observată o scădere semnificativă a prețurilor exporturilor din China în Uniune. Într-adevăr, în perioada cuprinsă între sfârșitul PIR (septembrie 2022) și mai 2023, prețul mediu al exporturilor din China în Uniune a scăzut de la 2 559 EUR/tonă la 1 501 EUR/tonă, în concordanță cu prețurile medii de import anterioare PIR (a se vedea secțiunea 6.4).

(172)

Comisia a stabilit subcotarea prețurilor pe parcursul PIR comparând:

(173)

Această comparație nu a indicat nicio subcotare a prețurilor importurilor din China pe piața Uniunii în cursul PIR, indiferent dacă taxele antidumping au fost sau nu luate în considerare.

(174)

Informațiile din dosar arată că industria Uniunii a vândut o parte semnificativă a producției sale, pe baza unor contracte pe termen lung, la prețuri care ar fi putut fi majorate doar pentru a reflecta creșterile semnificative ale costurilor legate de anumite materii prime (în principal soda caustică și acidul cianuric) și de transport („mecanismul de stabilire a prețurilor”). În cursul PIR, industria Uniunii a putut integra, de asemenea, creșteri semnificative ale costului energiei electrice în mecanismul de stabilire a prețurilor. Contractele pe termen lung sunt rezultatul practicilor de dumping actuale și anterioare și al prețurilor de import care subcotează prețurile practicate în Uniune. Producătorii din Uniune au fost nevoiți să se angajeze în astfel de contracte pentru a atrage volume semnificative de vânzări în detrimentul unei flexibilități depline în ceea ce privește prețul.

(175)

Importurile provenite din China au fost adesea efectuate imediat sau pe termen scurt, astfel încât prețurile acestora au putut să reflecte circumstanțe neprevăzute ale pieței, cum ar fi deficitul de aprovizionare și creșterea prețurilor.

(176)

Aceste diferențe în ceea ce privește stabilirea prețurilor și condițiile contractuale explică absența subcotării în cursul PIR.

(177)

Importurile de TCCA din alte țări terțe decât RPC au reprezentat o cotă de piață de [5-7] % în 2019 și au provenit în principal din Japonia.

(178)

Volumul (agregat) al importurilor în Uniune, precum și cota de piață și tendințele prețurilor în cazul importurilor de TCCA provenite din alte țări terțe au evoluat după cum urmează:

Tabelul 5

Importurile provenite din țări terțe

(179)

Volumul total al importurilor în Uniune provenite din alte țări decât RPC a scăzut în perioada examinată și a rămas la un nivel foarte scăzut, astfel cum se reflectă în cota lor totală de piață (între [1-3] %). Prețurile medii ale importurilor respective au fost mai mari decât prețurile medii practicate de industria Uniunii.

(180)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, evaluarea situației economice a industriei Uniunii a inclus o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei Uniunii pe parcursul perioadei examinate.

(181)

Pentru stabilirea prejudiciului, Comisia nu a făcut distincție între indicatorii macroeconomici și indicatorii microeconomici ai prejudiciului deoarece industria Uniunii, în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază, este reprezentată de doar doi producători. Comisia a evaluat indicatorii economici pe baza datelor aferente acestor doi producători.

(182)

Indicatorii economici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, ocuparea forței de muncă, productivitatea, costurile forței de muncă, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare, prețurile unitare de vânzare, costul unitar, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor, capacitatea de a atrage capital, rezultatele la export și profitabilitatea globală a industriei Uniunii. Ei sunt analizați după cum urmează.

(183)

Per total, producția, capacitatea de producție și utilizarea capacității din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Producția, capacitatea de producție și utilizarea capacității

(184)

Producția de TCCA a crescut cu [30-35] % în cursul perioadei examinate. Mai precis, aceasta a crescut cu [10-15] % în 2020, apoi cu [5-10] % în 2021 și, în cele din urmă, cu încă [5-10] % în cursul PIR. Creșterea producției a fost determinată de cererea ridicată de pe piața Uniunii și de deficitul de TCCA de pe piața din SUA.

(185)

Producătorii din Uniune și-au mărit capacitatea instalată în 2020 pentru a răspunde cererii crescute din Uniune, astfel cum se arată în tabelul 2 de mai sus. În ansamblu, capacitatea de producție a crescut cu [10-15] %.

(186)

În cursul perioadei examinate, gradul de utilizare a capacității a fost ridicat. În cursul PIR, industria Uniunii a fost aproape să atingă gradul maxim de utilizare a capacității de producție. Această utilizare optimă a instalațiilor de producție reprezintă un factor important pentru viabilitatea pe termen lung a acestei industrii.

(187)

Volumul vânzărilor și cota de piață ale industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Volumul vânzărilor și cota de piață (tone)

(188)

În cursul perioadei examinate, volumul vânzărilor industriei Uniunii pe piața Uniunii a scăzut cu [15-20] %. Acesta a crescut mai întâi cu [10-15] % în perioada cuprinsă între 2019 și 2020, stimulat de creșterea consumului. Ulterior, volumul vânzărilor a scăzut brusc cu [15-25] % în 2021 și a continuat să scadă cu [5-15] % în cursul PIR.

(189)

Deși consumul a crescut, cota de piață a industriei Uniunii a scăzut semnificativ cu [6-31] de puncte procentuale din 2019. Acest lucru arată că industria Uniunii nu a beneficiat de pe urma creșterii consumului la nivelul Uniunii, în timp ce importatorii chinezi de TCCA au beneficiat de această creștere. Într-adevăr, industria Uniunii a deținut aproximativ [34-44] % din piața Uniunii în cursul PIR, în timp ce cota de piață a RPC a crescut la [50-70] %, mărindu-se în ansamblu cu [25-45] de puncte procentuale.

(190)

Cota de piață a altor țări terțe a scăzut, toate situându-se în mod individual sub nivelul de minimis în cursul PIR.

(191)

Creșterea consumului la nivelul Uniunii a fost de [10-20] % în cursul perioadei examinate. Industria Uniunii nu a putut beneficia de această creștere a consumului și a pierdut o cotă de piață semnificativă. Producătorii-exportatori chinezi au fost principalii beneficiari ai acestei evoluții de pe piața Uniunii.

(192)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(193)

În cursul perioadei examinate, numărul de angajați a crescut în ansamblu cu [15-20] %. Această creștere reflectă creșterea producției și a capacității de producție ale industriei Uniunii în cursul PIR, astfel cum se explică în secțiunea 4.6.2.1. În plus, în aceeași perioadă, industria Uniunii și-a optimizat, de asemenea, producția, crescând productivitatea [măsurată ca producție (tone) per persoană angajată pe an] cu [10-15] %.

(194)

Marjele de dumping constatate au fost semnificativ superioare nivelului de minimis și actualului nivel al măsurilor (a se vedea considerentul 144).

(195)

În 2019 și 2020, industria Uniunii a prezentat semne de redresare în urma efectelor practicilor de dumping anterioare. Totuși, aceste semne de redresare s-au estompat în 2021, când presiunea asupra prețurilor exercitată de creșterea volumelor importurilor din China a devenit nesustenabilă, deoarece acestea au intrat pe piața Uniunii la prețuri mult mai mici decât costul de producție al producătorilor de TCCA din Uniune.

(196)

Prețurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune în cazul clienților neafiliați din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Prețurile de vânzare și costul de producție în Uniune (EUR/tonă)

(197)

Prețul de vânzare unitar mediu practicat de industria Uniunii în cazul clienților neafiliați din Uniune a scăzut mai întâi cu [5-10] % în 2020, înainte de a crește în 2021 cu [5-15] %. Ulterior, el a crescut brusc cu peste [25-30] % în cursul PIR, atingându-se un preț mediu de [2 000 EUR/tonă-2 500 EUR/tonă] în cursul PIR.

(198)

Costul unitar de producție al industriei Uniunii a crescut cu [55-60] % în cursul perioadei examinate. El a scăzut mai întâi cu [5-10] % în perioada 2019-2020 și apoi a început să crească, mai întâi cu [20-30] % în perioada 2020-2021 și apoi cu încă [35-45] % în perioada cuprinsă între 2021 și PIR.

(199)

Astfel cum se indică în considerentul 174, o proporție semnificativă a vânzărilor industriei Uniunii se bazează pe contracte pe termen lung care asigură volume de vânzări pe parcursul mai multor ani și definesc un mecanism de stabilire a prețurilor. Un astfel de mecanism permite industriei Uniunii să își adapteze prețurile numai atunci când există modificări semnificative ale costului anumitor variabile (costul anumitor materii prime și costul cu logistica). În cursul PIR, energia electrică a fost, de asemenea, adăugată ca o altă variabilă în mecanismul de stabilire a prețurilor.

(200)

Industria Uniunii și-a putut majora prețul pe piața Uniunii prin integrarea creșterii semnificative a costurilor variabilelor, în măsura în care aceste variabile făceau parte din mecanismele de stabilire a prețurilor, iar creșterea costurilor era suficient de semnificativă. Cu toate acestea, creșterea prețului de vânzare a fost doar parțială și nu a fost suficientă pentru a compensa creșterea și mai semnificativă a costului de producție din 2021 și care a continuat în cursul PIR. Creșterea costului de producție a survenit ca urmare creșterii de la nivel mondial a costurilor și a prețului materiilor prime, în special al energiei electrice.

(201)

Prețurile practicate de industria Uniunii s-au menținut la un nivel superior costurilor până în 2020. Ulterior, prețurile practicate de industria Uniunii au scăzut sub nivelul costurilor.

(202)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(203)

Costurile medii cu forța de muncă per angajat au rămas stabile în cursul perioadei examinate.

(204)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

Stocurile

(205)

Stocurile finale ale industriei Uniunii au scăzut cu [65-70] % în cursul perioadei examinate și reflectă nu numai creșterea cererii pe piața Uniunii, ci și consecința închiderii temporare a fabricii BioLab din SUA, care a deschis noi oportunități de export pentru industria Uniunii.

(206)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 12

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(207)

Comisia a determinat profitabilitatea producătorilor din Uniune prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzarea produsului similar către clienți neafiliați din Uniune ca procent din cifra de afaceri generată de aceste vânzări.

(208)

Profitabilitatea industriei Uniunii a scăzut brusc în cursul perioadei examinate. Industria Uniunii a fost profitabilă în perioada 2019-2020. Profitabilitatea industriei Uniunii s-a deteriorat brusc în 2021 și chiar mai mult în cursul PIR, înregistrând pierderi importante, întrucât costul unitar de producție a crescut mult mai mult decât prețul de vânzare unitar.

(209)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. În cursul perioadei examinate, tendința fluxului de lichidități a reflectat evoluția profitabilității, 2020 fiind cel mai bun an, iar PIR fiind cea mai nefastă perioadă.

(210)

În cursul perioadei examinate au fost realizate investiții în mod regulat. Producătorii din Uniune și-au mărit capacitatea instalată în 2020. Investițiile necesare au fost înregistrate în perioada 2019-2020. În 2021 au fost realizate doar investiții cu scop de întreținere. Investițiile realizate în cursul PIR au vizat în principal protecția mediului.

(211)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a investițiilor. Acesta a crescut în perioada 2019-2020, înregistrând ulterior valori negative în 2021 și în cursul PIR, ca urmare a evoluției profitabilității.

(212)

Volumul exporturilor și prețul de vânzare unitar mediu pe piețele din afara Uniunii au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 13

Exporturile industriei Uniunii

(213)

Rezultatele la export ale industriei Uniunii au fost determinate de circumstanțele excepționale din SUA, astfel cum se explică în considerentul 170. În contextul unui deficit, industria Uniunii și-a putut mări în mod semnificativ volumul vânzărilor la export în cursul perioadei examinate. Prețul de vânzare unitar mediu pe piețele din afara Uniunii a urmat, de asemenea, o tendință pozitivă, menținându-se la o valoare mai mare decât cea a prețului aplicabil în Uniune pe tot parcursul PIR. Această diferență de preț se explică prin existența, pe piața din SUA, principala piață de export pentru industria Uniunii, a unor măsuri comerciale stricte în ceea ce privește importurile provenite din RPC (103).

(214)

Profitabilitatea globală a produsului care face obiectul reexaminării în Uniune și pe piețele din afara Uniunii a evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 14

Profitabilitatea globală a industriei Uniunii

(215)

Comisia a determinat profitabilitatea globală a producătorilor din Uniune în cazul produsului care face obiectul reexaminării prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzarea produsului similar către clienți neafiliați din Uniune ca procent din cifra de afaceri generată de aceste vânzări.

(216)

În cursul perioadei examinate, industria Uniunii și-a putut mări în mod substanțial volumul vânzărilor la export la prețuri cu mult peste prețurile aplicabile în Uniune. Profiturile generate de aceste vânzări au îmbunătățit rezultatele generale ale producătorilor din Uniune.

(217)

Cota de piață a exportatorilor chinezi a crescut cu aproximativ [25-45] de puncte procentuale pe parcursul perioadei examinate, înregistrând o creștere semnificativă de [50-70] % în cursul PIR. Cea mai semnificativă creștere s-a produs în perioada 2020-2021 (+[15-35] de puncte procentuale).

(218)

Deși consumul la nivelul Uniunii a crescut cu [10-20] % în cursul perioadei examinate, cota de piață a industriei Uniunii a scăzut cu [30-40] % în aceeași perioadă, înregistrând o scădere de [34-44] % în cursul PIR.

(219)

În acest context, prețurile importurilor din China au scăzut în cursul perioadei examinate (2020-2021) până la niveluri inferioare costurilor medii și prețului mediu de vânzare ale industriei Uniunii. Această scădere a coincis cu o creștere bruscă a cotei de piață a importurilor din China. În pofida unei creșteri semnificative a prețurilor în cursul PIR, importurile din China și-au menținut cota de piață.

(220)

Deși unii dintre indicatorii de prejudiciu arată o tendință favorabilă determinată în principal de activitățile de export (producție, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, ocuparea forței de muncă, productivitatea, stocurile și prețul de vânzare unitar mediu în Uniune și în afara Uniunii), situația economică a industriei Uniunii pe piața Uniunii s-a deteriorat semnificativ în cursul perioadei examinate, astfel cum arată indicatori precum cota de piață, volumul vânzărilor în Uniune, costul unitar mediu de producție, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor.

(221)

În special, situația industriei Uniunii a început să se deterioreze în 2021, atunci când importurile din China au intrat pe piața Uniunii în cantități mult mai mari, la prețuri mai mici decât prețul de vânzare unitar mediu practicat de producătorii din Uniune și la un nivel inferior costului de producție unitar mediu al industriei Uniunii. În acest context, industria Uniunii, care nu a reușit să concureze, a înregistrat pierderi pe piața Uniunii.

(222)

În pofida modificării mecanismului de stabilire a prețurilor (includerea energiei electrice) în cadrul principalelor sale contracte pe termen lung pe parcursul PIR, industria Uniunii a putut să transfere doar parțial către clienții săi creșterea constantă a costurilor. În consecință, situația s-a agravat în cursul PIR.

(223)

Pentru a-și asigura sustenabilitatea, industria Uniunii a decis să își reducă vânzările pe piața Uniunii și a realocat o parte din volumul său de producție către piețele de export pe care putea obține prețuri mai mari.

(224)

Pe baza celor menționate mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii a continuat să sufere un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază în perioada investigației de reexaminare.

(225)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care au făcut obiectul unui dumping provenite din țara în cauză au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. În conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a analizat, de asemenea, dacă alți factori cunoscuți au generat în același timp un prejudiciu industriei Uniunii. Comisia s-a asigurat de faptul că niciun prejudiciu posibil cauzat de alți factori decât importurile care fac obiectul unui dumping provenite din țara în cauză nu a fost atribuit acestor importuri.

(226)

În cursul perioadei examinate, importurile de TCCA din China au reprezentat marea majoritate a importurilor în Uniune. Producătorii-exportatori chinezi au beneficiat în mare măsură de creșterea de pe piața Uniunii și au reușit să își crească volumul importurilor cu 76 %, mărindu-și cota de piață cu [25-450] de puncte procentuale în detrimentul industriei Uniunii și al altor producători din țări terțe. În cursul PIR, producătorii-exportatori chinezi au fost lideri de piață cu o cotă de piață de peste [50-70 %].

(227)

Analiza combinată a evoluției importurilor din China și a indicatorilor de prejudiciu în perioada 2019-2021 arată o legătură de cauzalitate clară între, pe de o parte, scăderea prețurilor importurilor din China sub nivelul costului industriei Uniunii combinată cu o creștere masivă a volumului acestora în 2021 și, pe de altă parte, deteriorarea semnificativă a situației industriei Uniunii, care a pierdut din volumul vânzărilor și din cota de piață și, de asemenea, a început să înregistreze pierderi.

(228)

PIR reflectă, de asemenea, continuarea comportamentului prejudiciabil al producătorilor-exportatori chinezi. Astfel cum se explică în considerentul 174, având în vedere practicile de dumping actuale și anterioare și prețurile de import istorice care subcotează prețurile practicate în Uniune, producătorii din Uniune au decis să semneze contracte pe termen lung care asigură volume semnificative, dar limitează flexibilitatea prețurilor. Aceste contracte i-au împiedicat pe producătorii din Uniune să își majoreze prețurile suficient pentru a transfera creșterea bruscă a costului de producție, ceea ce a dus la o deteriorare și mai mare a situației lor în cursul PIR. Faptul că nu s-a constatat nicio subcotare în pofida deteriorării situației industriei Uniunii se explică prin comportamentul producătorilor-exportatori chinezi care au profitat de poziția lor de lideri de piață pentru a-și majora prețurile peste prețul mediu de vânzare practicat de industria Uniunii, care a fost limitat de contractele pe termen lung.

(229)

Deteriorarea continuă a situației industriei Uniunii în cursul PIR este, prin urmare, strâns legată de presiunea constantă asupra prețurilor exercitată de importatorii chinezi în anii precedenți și de creșterea bruscă a volumului importurilor provenite din RPC.

(230)

Pe baza celor menționate mai sus, Comisia a concluzionat că importurile care fac obiectul unui dumping provenite din China au contribuit la prejudiciul suferit de industria Uniunii.

(231)

Volumul total al importurilor în Uniune provenite din alte țări decât RPC a scăzut semnificativ în cursul perioadei examinate și a rămas la un nivel foarte scăzut (a se vedea secțiunea 4.5 de mai sus). Prețurile medii ale importurilor respective au fost mai mari decât prețurile medii practicate de industria Uniunii. Prin urmare, importurile provenite din țări terțe nu au contribuit la prejudiciul suferit de industria Uniunii.

(232)

Astfel cum s-a menționat în secțiunea 4.6.2.10, performanța la export a industriei Uniunii a fost determinată de circumstanțele excepționale din Statele Unite.

(233)

Incendiul suferit de un producător important de TCCA din SUA a redus aprovizionarea din SUA cu 30 % și a condus la un deficit de aprovizionare pe piața din SUA, creând oportunități pentru producătorii din afara SUA, inclusiv pentru industria Uniunii. Creșterea cererii de TCCA, determinată de creșterea numărului de instalări de piscine din SUA și de problemele de natură logistică de la nivel mondial (închiderea Canalului Suez, lipsa containerelor disponibile) a contribuit, de asemenea, la acest deficit, care a fost mai vizibil în al doilea semestru al anului 2021. Producția de la BioLab a fost reluată după sfârșitul perioadei examinate, în noiembrie 2022, conducând la o posibilă „normalizare” a pieței din SUA.

(234)

Rezultatele la export ale industriei Uniunii au fost determinate de circumstanțele excepționale menționate mai sus. În contextul unui deficit în SUA, industria Uniunii și-a putut mări în mod semnificativ volumul vânzărilor la export în cursul perioadei examinate pe o piață protejată prin măsuri comerciale stricte împotriva Chinei.

(235)

Vânzările la export au fost realizate la prețuri semnificativ mai mari decât prețul mediu de vânzare practicat pe piața Uniunii și au fost profitabile. Prin urmare, rezultatele la export ale industriei Uniunii nu au contribuit la prejudiciu, ci dimpotrivă, au contribuit la compensarea pierderilor suferite pe piața Uniunii. Dacă industria Uniunii ar fi vândut cantități suplimentare pe piața Uniunii imediat, ea nu ar fi atins același nivel de preț ca cel de pe piața din SUA, deoarece s-ar fi confruntat cu concurența din partea Chinei.

(236)

Astfel cum se explică în considerentele 174 și 228, în încercarea de a rămâne competitivi, având în vedere practicile de dumping anterioare și actuale și, în consecință, presiunea exercitată asupra prețurilor de importurile provenite din China, producătorii din Uniune au semnat contracte pe termen lung cu principalii lor clienți. Prețurile au fost negociate anual la începutul campaniei de vânzare (a doua parte a anului -1) și puteau fi ajustate doar pentru a reflecta fluctuațiile semnificative ale costurilor materiilor prime, transportului și energiei electrice. În contextul presiunii continue asupra prețurilor și volumelor exercitate de importurile provenite din China, aceste contracte au asigurat nu numai un anumit volum de vânzări, ci și o creștere a volumelor vândute de industria Uniunii. Dezavantajul a fost reducerea flexibilității în ceea ce privește politica prețurilor.

(237)

În cursul PIR, din cauza unui eveniment neprevăzut, și anume o creștere fără precedent a prețurilor energiei electrice, costurile de producție au crescut cu [35-45] % comparativ cu 2021. Producătorii din Uniune au impus clienților lor creșteri excepționale ale prețurilor, dar aceste creșteri nu au fost suficiente pentru a compensa creșterea susținută a costului de producție determinată de contextul inflaționist continuu.

(238)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că este posibil ca contractele pe termen lung să fi contribuit la prejudiciul suferit de industria Uniunii în cursul PIR. Niciun alt factor nu atenuează legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping provenite din RPC și prejudiciul suferit de industria Uniunii.

(239)

Pe baza celor menționate mai sus, Comisia a concluzionat că importurile care fac obiectul unui dumping provenite din RPC au adus un prejudiciu semnificativ industriei Uniunii.

(240)

Comisia a concluzionat în secțiunea 4.7 că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în cursul perioadei investigației de reexaminare. Prin urmare, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă ar exista probabilitatea continuării prejudiciului cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping din RPC, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(241)

În această privință, Comisia a examinat capacitatea neutilizată din RPC, măsurile de pe piețele terțe, atractivitatea pieței Uniunii, evoluțiile ulterioare PIR și impactul importurilor provenite din RPC asupra situației industriei Uniunii, în eventualitatea în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(242)

Astfel cum se indică în secțiunea 3.8.1, RPC este cel mai mare producător de TCCA din lume, cu o capacitate neutilizată de 550 000 de tone/an, ceea ce reprezintă de peste opt ori consumul de la nivelul Uniunii. Prin urmare, industria de TCCA din China, care este orientată către export și caută în permanență oportunități de a-și vinde produsele în străinătate, ar putea să crească exporturile de TCCA către Uniune în eventualitatea expirării taxelor antidumping. Acest lucru ar avea un impact negativ suplimentar asupra situației economice a industriei Uniunii, iar pe termen scurt și mediu ar duce la dispariția completă a industriei Uniunii.

(243)

Piața din SUA este cea mai mare piață de TCCA din lume, devansând piața Uniunii. Ea este protejată prin măsuri de apărare comercială stricte împotriva Chinei. Aceste măsuri au fost reexaminate în februarie 2023 și prelungite pentru încă 5 ani (104). Având în vedere nivelul ridicat al acestor măsuri, producătorii-exportatori chinezi nu sunt, în mod normal, prezenți în număr substanțial pe piața din SUA. Cu toate acestea, ca urmare a deficitului de pe piața din SUA legat de incendiul care a avut loc la producătorul american BioLab, China a exportat către SUA aproximativ 47 600 de tone de TCCA în 2021 și 39 700 de tone în 2022 (105).

(244)

În noiembrie 2022, BioLab și-a reluat producția, astfel încât cererea de TCCA extern de pe piața din SUA va scădea în mod semnificativ. În acest context, piața din SUA nu va mai reprezenta o oportunitate pentru producătorii de TCCA din țări terțe, în special din RPC. Această modificare de pe piața din SUA va mări capacitatea neutilizată a RPC și ar putea să conducă la o presiune suplimentară asupra importurilor pe piața Uniunii, deoarece există o probabilitate foarte mare ca producătorii-exportatori chinezi să își redirecționeze exporturile la prețuri de dumping către Uniune.

(245)

Piața Uniunii este atractivă datorită dimensiunii sale mari, având în vedere că este a doua cea mai mare piață de TCCA ca mărime din lume, după SUA.

(246)

Statisticile (106) arată că piața Uniunii este atractivă pentru exporturile din China și în ceea ce privește prețurile. În 2023, exporturile din China au intrat în Uniune la prețuri semnificativ mai mari comparativ cu prețul mediu al exporturilor din China către alte destinații.

(247)

Prețurile exporturilor din China către Uniune au scăzut brusc după PIR, fiind de aproximativ 1 500 EUR/tonă în al doilea trimestru al anului 2023. În același timp, costurile de producție ale producătorilor din Uniune, în special costurile energiei, au rămas ridicate și, probabil, vor rămâne ridicate pentru o perioadă. Prin urmare, industria Uniunii nu este în măsură să scadă prețurile pentru a concura cu importurile de TCCA la prețuri mici din China. Investigația a arătat, de asemenea, că unii clienți au renunțat deja la producătorii din Uniune, susținând că există o diferență considerabilă în ceea ce privește prețurile comparativ cu exporturile din China.

(248)

Într-adevăr, prețurile de export practicate de producătorii-exportatori chinezi pe piața Uniunii au subcotat prețul de vânzare al industriei Uniunii pe parcursul întregii perioade ulterioare PIR, cu [30 %-40 %] în T2 2023 și cu [20 %-25 %] în medie în perioada ulterioară PIR. În eventualitatea în care importurile ar continua să intre în Uniune la prețuri atât de scăzute, situația industriei Uniunii, care suferă deja un prejudiciu important, s-ar deteriora și mai mult.

(249)

În cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, importurile din China care fac obiectul unui dumping la prețuri prejudiciabile ar exercita probabil o presiune descendentă suplimentară asupra prețurilor de vânzare pe piața Uniunii. Industria Uniunii ar putea să înregistreze pierderi suplimentare și, după toate probabilitățile, va pierde clienți și ar putea fi scoasă de pe piața Uniunii.

(250)

În urma comunicării constatărilor finale, cele trei părți interesate din China: Hebei Jiheng, Heze Huayi și Puyang Cleanway, au susținut că industria Uniunii s-a redresat în urma oricărui presupus prejudiciu, deoarece unii dintre indicatorii de prejudiciu au arătat o tendință favorabilă (producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, ocuparea forței de muncă, productivitatea, stocurile și prețul de vânzare unitar mediu în Uniune și în afara Uniunii). Cele trei părți interesate din China au indicat, de asemenea, că acești indicatori au fost determinați în cea mai mare parte de activitățile de export.

(251)

Astfel cum au recunoscut cele trei părți interesate din China, evoluția pozitivă a anumitor indicatori s-a datorat în principal performanței industriei Uniunii pe piețe de export pe care se aplicau circumstanțe excepționale și pe care sunt instituite măsuri comerciale împotriva importurilor provenite din RPC (a se vedea secțiunea 4.6.2.10) și, în consecință, nu reflectă situația pieței Uniunii. În plus, astfel cum se menționează în secțiunile 4.7 și 5 și astfel cum s-a demonstrat prin majoritatea indicatorilor referitori la piața Uniunii, situația industriei Uniunii s-a deteriorat semnificativ în cursul perioadei investigației de reexaminare, astfel încât industria Uniunii a suferit un prejudiciu important ca urmare a creșterii importurilor din China. În plus, alte elemente menționate în secțiunile 6.1-6.47 indică probabilitatea continuării și reapariției prejudiciului în eventualitatea în care s-ar permite expirarea măsurilor. În consecință, această afirmație a fost respinsă.

(252)

În plus, Comisia a constatat că abrogarea măsurilor ar conduce, după toate probabilitățile, la reapariția unui prejudiciu suplimentar. Într-adevăr, chiar dacă prejudiciul continuu suferit de industria Uniunii nu a putut fi atribuit importurilor în cauză, Comisia a constatat că există o probabilitate mare de reapariție a prejudiciului pe baza nivelului semnificativ al capacității neutilizate din RPC (a se vedea secțiunea 6.1), a atractivității pieței Uniunii (a se vedea secțiunea 6.3) și a analizei evoluțiilor ulterioare PIR (a se vedea secțiunea 6.4). În urma comunicării constatărilor finale, nicio parte interesată nu a prezentat observații cu privire la această constatare. Prin urmare, Comisia a susținut că, chiar dacă, astfel cum s-a afirmat, industria Uniunii s-ar fi redresat în urma situației prejudiciabile, prejudiciul important va reapărea în eventualitatea expirării măsurilor.

(253)

Situația industriei Uniunii s-ar deteriora și mai mult în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. Într-adevăr, în absența măsurilor, producătorii-exportatori chinezi ar avea o capacitate suficientă pentru a-și mări exporturile care fac obiectul unui dumping către Uniune. De asemenea, evoluția recentă a prețurilor de import în perioada ulterioară PIR confirmă faptul că aceste prețuri de dumping ar subcota, de asemenea, prețurile practicate în Uniune. Aceste importuri ar exercita o presiune descendentă asupra prețurilor practicate în Uniune, astfel încât industria Uniunii ar fi obligată să își reducă prețurile de vânzare pentru a nu pierde cota de piață. Prin scăderea prețurilor sale, profitabilitatea industriei Uniunii s-ar deteriora și mai mult. Pe termen scurt și mediu, astfel de evoluții nu ar fi sustenabile, obligând industria Uniunii să își înceteze, eventual, activitatea.

(254)

Având în vedere cele menționate mai sus, Comisia a concluzionat că abrogarea măsurilor ar conduce, după toate probabilitățile, la o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC la prețuri prejudiciabile și la continuarea sau reapariția prejudiciului. Acest lucru va agrava și mai mult situația prejudiciabilă și, în orice caz, fragilă a industriei Uniunii. În consecință, viabilitatea industriei Uniunii ar fi expusă unui risc grav în eventualitatea expirării măsurilor.

(255)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă menținerea măsurilor antidumping existente ar fi în mod clar împotriva interesului Uniunii în ansamblu. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe o evaluare a tuturor intereselor implicate, inclusiv a intereselor industriei Uniunii, ale importatorilor neafiliați, ale comercianților și ale utilizatorilor.

(256)

Investigația a constatat că industria Uniunii a fost prejudiciată și s-a aflat într-o situație vulnerabilă. Astfel cum s-a menționat în considerentul 253, există probabilitatea ca situația industriei Uniunii să se deterioreze și mai mult, în eventualitatea în care s-ar permite expirarea măsurilor antidumping. Prin urmare, continuarea măsurilor ar aduce beneficii industriei Uniunii.

(257)

În plus, fiind integrată, industria Uniunii produce local și materii prime în amonte, care sunt utilizate în procesul de producție al TCCA. Acesta este cazul clorului, un compus foarte instabil, care este dificil de stocat și de transportat. Prin urmare, o reducere a activității în sectorul TCCA ar afecta în mod direct și activitățile din amonte. Într-adevăr, producția acestor materii prime nu ar putea fi absorbită și, în consecință, volumul de producție aferent ar scădea, ceea ce ar duce la o creștere a costurilor fixe și la un impact negativ general asupra profitabilității industriei Uniunii.

(258)

Pe această bază, Comisia a concluzionat că menținerea în continuare a măsurilor antidumping în vigoare ar fi în interesul industriei Uniunii.

(259)

Trei importatori neafiliați au răspuns la chestionar în urma publicării avizului de deschidere. Deși unul a încetat să coopereze, ceilalți doi cooperează pe deplin în cadrul investigației prin transmiterea de răspunsuri complete la chestionar și de răspunsuri la problemele semnalate în cursul investigației.

(260)

Importatorii (107) au cumpărat TCCA în principal din RPC în cursul PIR. Ei au mai cumpărat cantități limitate de TCCA de la furnizori din Uniune. TCCA a reprezentat între 20 % și 30 % din cifra lor totală de afaceri. În plus, investigația a arătat că importatorii au înregistrat profit, în pofida măsurilor în vigoare.

(261)

Unul dintre importatori a fost în favoarea continuării măsurilor, iar celălalt nu și-a exprimat opinia în această privință.

(262)

Din aceste motive, Comisia a concluzionat că menținerea măsurilor nu ar avea niciun impact negativ semnificativ asupra importatorilor.

(263)

Un singur utilizator a răspuns la chestionar. Respectiva societate a fost un producător de TCCA până în 2017, când și-a schimbat modelul de afaceri, trecând de la producția de TCCA la transformarea TCCA în tablete.

(264)

Acest utilizator s-a exprimat în favoarea extinderii măsurilor, deoarece acestea permit condiții de concurență echitabile.

(265)

Niciun alt utilizator nu s-a manifestat în urma publicării avizului de deschidere și în cursul investigației. Prin urmare, concluziile la care s-a ajuns în cadrul investigațiilor anterioare sunt în continuare valabile. Continuarea măsurilor nu ar avea un impact negativ asupra concurenței pe piața Uniunii.

(266)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase legate de interesul Uniunii împotriva menținerii măsurilor existente asupra importurilor de TCCA originar din China.

(267)

În urma comunicării constatărilor finale, cele trei părți interesate din China, Hebei Jiheng, Heze Huayi și Puyang Cleanway, au susținut că menținerea măsurilor ar consolida poziția de monopol a industriei Uniunii și i-ar permite să vândă la prețuri anormal de mari, în detrimentul utilizatorilor.

(268)

Piața Uniunii se caracterizează prin existența mai multor actori stabiliți în Uniune, dar și în alte țări. Având în vedere cota de piață a fiecăruia dintre actori în cursul perioadei examinate, Comisia a considerat că nivelul de concurență aplicabil pe piața UE este ridicat și că industria Uniunii nu se bucură de o poziție de monopol. Această situație este evidențiată și de diferența de preț observată în cursul și ulterior perioadei examinate între prețurile de import practicate de China și prețurile practicate de industria Uniunii. În consecință, această afirmație a fost respinsă.

(269)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la continuarea dumpingului, continuarea prejudiciului și interesul Uniunii, măsurile antidumping privind TCCA originar din China ar trebui menținute.

(270)

Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenție ca urmare a diferenței dintre nivelurile taxei sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării taxelor antidumping individuale. Societățile care fac obiectul unor taxe antidumping individuale trebuie să prezinte o factură comercială valabilă autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Importurilor care nu sunt însoțite de factura respectivă ar trebui să li se aplice taxa antidumping aplicabilă „tuturor celorlalte societăți”.

(271)

Deși prezentarea respectivei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice nivelurile individuale ale taxei antidumping aferente importurilor, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autoritățile vamale ale statelor membre trebuie să efectueze verificările uzuale și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a se asigura că aplicarea ulterioară a unui nivel mai mic al taxei este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(272)

În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale mai mici ale taxei cresc semnificativ în volum după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie ea însăși o modificare a configurației schimburilor comerciale ca urmare a instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe și în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, se poate deschide o investigație anticircumvenție. O astfel de investigație poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina nivelul/nivelurile individual(e) al(e) taxei și, prin urmare, instituirea unei taxe la nivel național.

(273)

Nivelurile individuale ale taxei antidumping prevăzute în prezentul regulament pentru fiecare societate se aplică exclusiv importurilor de produs care face obiectul reexaminării, originar din China și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurilor de produs care face obiectul reexaminării, fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, ar trebui să li se aplice nivelul taxei aplicabil „tuturor celorlalte societăți”. Acestora nu ar trebui să li se aplice niciunul dintre nivelurile individuale ale taxei antidumping.

(274)

O societate poate solicita aplicarea acestor niveluri individuale ale taxei antidumping în cazul în care își modifică denumirea ulterior. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (108). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică. În cazul în care modificarea denumirii societății nu îi afectează dreptul de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene se va publica un regulament referitor la modificarea denumirii.

(275)

Toate părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și la considerațiile esențiale pe baza cărora se intenționează să se recomande menținerea măsurilor existente. În plus, le-a fost acordat un termen pentru a-și prezenta observațiile în urma acestei informări.

(276)

Comisia a primit o observație din partea industriei Uniunii care a întărit constatările Comisiei potrivit cărora producătorii-exportatori chinezi au fost în măsură să vândă la prețuri inferioare prețului indicativ din Uniune. Prin urmare, s-a considerat că nu este necesară modificarea textului prezentului regulament.

(277)

În conformitate cu articolul 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (109), în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, rata dobânzii este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(278)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,