Jurnalul Oficial L 242/2023

(3) JO C 279, 20.07.2022, p. 1.

(4) JO C 391, 12.10.2022, p. 6.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/3

REZOLUȚIA (UE) 2023/1814 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021, secțiunea I – Parlamentul European

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021, secțiunea I – Parlamentul European,

—	având în vedere articolul 100, articolul 104 alineatul (3) și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0086/2023),

întrucât, în certificarea conturilor finale, contabilul Parlamentului European („Parlamentul”) și-a exprimat asigurarea rezonabilă conform căreia aceste conturi prezintă fidel, sub toate aspectele semnificative, situația financiară, rezultatele operațiunilor și fluxurile de numerar ale Parlamentului;

întrucât, în conformitate cu procedura obișnuită, administrației Parlamentului i s-au adresat 145 de întrebări, iar răspunsurile în scris primite au fost discutate public la 1 decembrie 2022 în cadrul Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului, în prezența vicepreședintelui responsabil pentru buget, a secretarului general, a directorului Autorității pentru partidele politice europene și fundațiile politice europene (denumită în continuare „autoritatea”) și a auditorului intern;

întrucât există în permanență posibilitatea de a realiza îmbunătățiri în ceea ce privește calitatea, eficiența și eficacitatea gestiunii finanțelor publice, este necesar să se exercite un control pentru a se garanta că administrația și conducerea politică a Parlamentului răspund în fața cetățenilor Uniunii;

D.	întrucât încrederea în integritatea Parlamentului și în statul de drept este esențială pentru ca democrația europeană să funcționeze;

E.	întrucât integritatea Parlamentului este esențială pentru asigurarea faptului că procesele democratice nu sunt influențate de interese private și externe și că drepturile cetățenilor sunt pe deplin respectate;

F.	întrucât, în rezoluția sa din 16 septembrie 2021, Parlamentul a subliniat importanța îmbunătățirii transparenței și a integrității în instituțiile UE prin crearea unui organism european de etică independent;

G.	întrucât, în rezoluția sa din 15 decembrie 2022, Parlamentul a atras atenția asupra suspiciunilor privind comiterea de către Qatar a unor acte de corupție și asupra nevoii mai generale de transparență și responsabilitate în instituțiile europene,

Gestiunea bugetară și financiară a Parlamentului

constată că creditele finale ale Parlamentului din 2021 s-au ridicat la 2 063 521 135 EUR, respectiv 19,4 % din rubrica 7 a cadrului financiar multianual (1) destinată cheltuielilor administrative ale instituțiilor Uniunii în ansamblu pentru 2021, reprezentând o creștere de 1,2 % față de bugetul pe 2020 (2 038 745 000 EUR);

constată că veniturile totale înscrise în conturi la 31 decembrie 2021 au fost de 215 332 108 EUR (față de 203 449 523 EUR în 2020), inclusiv 37 150 961 EUR în venituri alocate (33 567 305 EUR în 2020);

subliniază că cinci capitole au însumat 75,8 % din totalul angajamentelor: capitolul 1 0 (Membrii instituției), capitolul 1 2 (Funcționari și agenți temporari), capitolul 2 0 (Clădiri și cheltuieli conexe), capitolul 2 1 (Informatică, echipamente și mobilier) și capitolul 4 2 (Cheltuieli aferente asistenței parlamentare), ceea ce indică un grad ridicat de rigiditate pentru cea mai mare parte a cheltuielilor Parlamentului;

ia act de cifrele cu care au fost închise conturile Parlamentului pentru exercițiul financiar 2021, și anume:

(a)	Credite disponibile (EUR)

credite pentru 2021:

2 063 521 135

reportări neautomate din exercițiul financiar 2020:

74 900 000

reportări automate din exercițiul financiar 2020:

356 517 980

credite corespunzătoare veniturilor alocate pentru 2021:

37 150 961

reportări corespunzătoare veniturilor alocate din 2020:

39 313 649

Total:

2 571 403 726

(b)	Utilizarea creditelor în exercițiul financiar 2021 (EUR)

angajamente:

2 435 954 496

plăți efectuate:

2 077 518 430

credite reportate automat, inclusiv cele provenite din veniturile alocate:

419 702 461

credite reportate neautomat:

22 007 230

credite anulate:

52 175 603

(c)	Încasări bugetare (EUR)

încasate în 2021:

215 332 108

(d)	Bilanț total la 31 decembrie 2021 (EUR)

1 720 527 780

subliniază că 98,5 % din creditele înscrise în bugetul Parlamentului, în valoare de 2 033 160 247 EUR, au fost angajate, cu o rată de anulare de 0,6 %; constată cu satisfacție că, la fel ca în exercițiile precedente, a fost atins un nivel foarte ridicat de execuție bugetară; constată că plățile s-au ridicat la 1 649 796 EUR, ceea ce a dus la o rată de execuție a creditelor de plată de 81,1 % (2020: 1 590 035 012 EUR, respectiv, 81,5 %);

ia act de faptul că, în exercițiul financiar 2021, Comisia pentru bugete a Parlamentului a aprobat 18 transferuri (denumite în continuare „transferuri C”) în conformitate cu articolele 31 și 49 din Regulamentul financiar, care s-au ridicat la 106 753 497 EUR, ceea ce reprezintă 5,2 % din creditele finale; ia act de faptul că președintele a autorizat, la rândul său, opt transferuri (denumite în continuare „transferuri P”) în valoare de 26 464 877 EUR, respectiv 1,3 % din bugetul pe 2021;

constată un nivel mai ridicat al transferurilor în 2021 din cauza economiilor bugetare generate în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19, în comparație cu exercițiile anterioare pandemiei, când cuantumul total al transferurilor C și P combinate a ajuns la 5 % în 2019, 3,2 % în 2018 și 4,0 % în 2017; reamintește că activitățile obișnuite de deplasare au fost posibile numai în anumite perioade ale exercițiului și, prin urmare, liniile bugetare corespunzătoare ale Parlamentului nu au fost utilizate integral și au fost redistribuite în alte scopuri;

observă că liniile bugetare care au fost cel mai puțin utilizate din cauza pandemiei de COVID-19 și care au generat transferuri bugetare în 2021 au fost cheltuielile de deplasare obișnuite (20 041 000 EUR), cheltuielile pentru misiunile personalului (18 460 000 EUR), organizarea și primirea grupurilor de vizitatori (16 517 980 EUR) și asistența parlamentară (11 418 251 EUR); constată că cele mai mari elemente contribuitoare, și anume cele care contribuie cu peste 5 000 000 EUR, au reprezentat un total de 79 152 282 EUR în transferuri C și P combinate;

constată că excedentul generat de pandemia de COVID-19 a fost alocat, prin intermediul transferurilor bugetare C și P din 2021, în principal pentru finanțarea politicii imobiliare a Parlamentului, și anume „plata chiriei” a fost majorată cu 33 559 035 EUR pentru a se continua investiția în proiectul imobiliar Adenauer II, în timp ce „achiziționarea de bunuri imobile” a fost majorată cu 22 007 230 EUR, ceea ce a permis achiziționarea clădirii TREVES II, care au reprezentat împreună 52,1 % din transferurile C din 2021; observă că alte transferuri importante au răspuns unor nevoi neprevăzute generate de pandemia de COVID-19, de exemplu în ceea ce privește măsurile sanitare și de prevenție, echipamentele tehnice și cheltuielile cu interpretarea pentru a sprijini munca de la distanță și reuniunile în format hibrid; constată că alte transferuri au fost legate de Conferința privind viitorul Europei și de investițiile în diverse aspecte ale serviciilor informatice;

Avizele Curții de Conturi privind fiabilitatea conturilor pentru 2021 și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente acestor conturi

10.

reamintește că Curtea de Conturi („Curtea”) efectuează o evaluare specifică a cheltuielilor administrative, ca un grup unic de politici pentru toate instituțiile Uniunii; evidențiază faptul că cheltuielile administrative includ cheltuielile cu resursele umane (salarii, alocații și pensii), care reprezintă 68 % din total, precum și alte categorii, cum ar fi cheltuielile efectuate pentru clădiri, echipamente, energie, comunicații și tehnologia informației;

11.

observă că rubrica 7, „Administrație publică europeană”, din cadrul financiar multianual a reprezentat 10,7 miliarde EUR, sau 5,9 % din bugetul Uniunii pe 2021, din care Parlamentului îi revine suma de 2,1 miliarde EUR, sau 19,4 %; observă că Curtea a examinat un eșantion de 60 de operațiuni din această rubrică a cadrului financiar multianual și a constatat că 15 operațiuni conțineau erori (25 %), dintre care Curtea a cuantificat 5 erori și a estimat, pe această bază, că nivelul de eroare al cheltuielilor administrative ale Uniunii în 2021 se situează sub pragul de semnificație; recomandă din nou Curții să își extindă eșantionul de operațiuni examinate, pentru a determina originea procentului ridicat de operațiuni care conțin erori, deși acestea se situează sub pragul de semnificație;

12.

ia act de faptul că raportul anual al Curții referitor la execuția bugetului aferent exercițiului financiar 2021 prezintă constatări specifice cu privire la Parlament, și anume erori în două plăți: (i) o plată excedentară minoră pentru servicii informatice, cauzată de aplicarea incorectă a clauzelor contractuale; și (ii) o plată efectuată de Parlament către unul dintre grupurile sale politice; este preocupat de faptul că normele interne privind achizițiile publice adoptate de birou și orientările Parlamentului privind aplicarea acestora permit utilizarea procedurilor de achiziții negociate pentru contractele cu valoare ridicată, în timp ce Regulamentul financiar prevede utilizarea unor proceduri de achiziții publice deschise sau restrânse; ia act, de asemenea, de constatarea Curții potrivit căreia grupul politic respectiv nu a respectat în totalitate aceste norme interne, ca urmare, potrivit grupului în cauză, a faptului că este dificil de găsit un ofertant care să satisfacă criteriile foarte specifice utilizate pentru atribuirea contractului; evidențiază faptul că Curtea a raportat și în trecut deficiențe în cazul unor operațiuni legate de achizițiile efectuate de grupurile politice;

13.

observă că poziția administrației Parlamentului este că utilizarea procedurilor de achiziții negociate pentru contractele cu valoare ridicată, cum ar fi contractele atribuite în cadrul procedurilor cu o valoare atingând pragurile menționate la articolul 175 alineatul (1) din Regulamentul financiar, poate avea loc numai în cazul gestiunii directe, în timp ce grupurile politice gestionează fondurile care le sunt alocate în conformitate cu principiile gestiunii indirecte, aplicând prin analogie articolul 62 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul financiar; salută, cu toate acestea, faptul că Parlamentul a acceptat recomandarea Curții de a-și revizui orientările referitoare la aplicarea normelor privind achizițiile publice efectuate de către grupurile politice, pentru a le alinia mai bine la Regulamentul financiar; propune administrației Parlamentului să ia în considerare specificitatea tehnică a unor proceduri de achiziții publice, la care pot răspunde doar un număr limitat de ofertanți, cu un nivel înalt de competențe profesionale; invită secretarul general să informeze Comisia pentru control bugetar atunci când urmează să aibă loc această revizuire; ia act de angajamentul administrației Parlamentului de a continua să sprijine grupurile politice în ceea ce privește utilizarea creditelor în conformitate cu normele aplicabile;

14.

observă în special că Curtea a analizat, de asemenea, o plată de 74,9 milioane EUR legată de achiziția clădirii Scholl din Rue Wiertz, care a fost finanțată din fondurile ce nu au fost utilizate în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19 și au fost reportate din 2020; observă că, atunci când a solicitat oferte, Parlamentul a utilizat criterii de atribuire care alocau o pondere de 50 % din puncte atât prețului, cât și calității clădirii propuse; ia act de faptul că Parlamentul a primit două oferte și a atribuit contractul ofertantului care propunea clădirea Scholl, mult mai aproape de amplasamentul principal al Parlamentului, dar cu 30 % mai scumpă pe metru pătrat decât clădirea propusă de celălalt ofertant; observă că Curtea a considerat că criteriile de atribuire utilizate de Parlament au redus în mod semnificativ importanța prețului în decizia de cumpărare, ceea ce înseamnă că orice altă ofertă nu ar fi fost, probabil acceptată; subliniază importanța garantării unor condiții de concurență echitabile pentru toți ofertanții, pentru a se asigura faptul că achizițiile publice respectă reglementările în vigoare și pentru a se evita riscul potențial pentru reputația instituției; observă că achiziția clădirii Scholl îi permite Parlamentului să îmbunătățească securitatea complexului său central, să mențină o legătură directă cu alte clădiri ale Parlamentului și să valorifice investițiile făcute până în prezent în această clădire;

15.

ia act de răspunsul Parlamentului la observația Curții, potrivit căruia criteriul distanței a jucat un rol foarte important în criteriile de calitate (și anume un factor de ponderare de 20/50 de puncte pentru calitate), iar posibilitatea de interconectare cu clădirile centrale a primit un factor de ponderare suplimentar (4/50 puncte de calitate), ceea ce a determinat Parlamentul să considere clădirea Scholl de pe Rue Wiertz ca fiind oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, în pofida diferenței considerabile de preț; constată că biroul a analizat achiziționarea clădirii Scholl în raport cu rezilierea contractului de uzufruct și, în acest sens, a considerat că s-ar economisi o sumă semnificativă, și anume plățile contractuale restante (24 000 000 EUR) și investițiile deja efectuate de Parlament (15 300 000 EUR);

Raportul anual al auditorului intern

16.

ia act de faptul că, în cadrul reuniunii comisiei competente cu auditorul intern, care a avut loc la 1 decembrie 2022, auditorul intern și-a prezentat raportul anual și a descris auditurile de asigurare și serviciile de consultare pe care le-a efectuat și a prezentat situația actuală, fiind vizate următoarele subiecte pentru exercițiul 2021:

—	auditul indemnizației de asistență parlamentară [Direcția Generală Finanțe (DG FINS)];

—	pregătirea celei de a doua faze a auditului finanțării partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene (DG FINS);

—	misiune de consultanță privind crearea bazelor pentru cadrul de guvernanță a datelor [Direcția Generală Inovare și Asistență Tehnică (DG ITEC)];

—	auditul misiunilor personalului [Direcția Generală Personal (DG PERS)];

—	auditul procesului de achiziții publice [Direcția Generală Infrastructură și Logistică (DG INLO)];

—	analiza cadrului de gestionare a riscurilor al Parlamentului;

—	monitorizarea acțiunilor deschise din rapoartele de audit intern – fazele 1 și 2 din 2021;

17.

salută și sprijină următoarele acțiuni pe care auditorul intern le-a convenit cu direcțiile generale responsabile, ca urmare a misiunilor de asigurare:

—

în ceea ce privește auditul indemnizației de asistență parlamentară, tratarea problemei legate de respectarea plafoanelor stabilite de Normele de aplicare a Statutului deputaților (NASD) pentru onorariile agenților de plată; reducerea întârzierilor în depunerea de către agenții de plată a extraselor de cont pentru sumele plătite de Parlament acestora și finalizarea de către DG FINS a controalelor aferente, precum și regularizarea acumulărilor recurente de restanțe; clarificarea anumitor dispoziții ale NASD și a orientărilor interne aferente care nu sprijină în mod consecvent gestionarea eficientă și eficace a sumelor pentru asistența parlamentară cheltuite pentru asistenții parlamentari locali;

—

în ceea ce privește cea de a doua etapă a auditului finanțării partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene, salută semnarea de către auditorul intern al Parlamentului și autoritate, la începutul lunii ianuarie 2022, a unui memorandum de înțelegere care stabilește modalitățile pentru activitățile de audit pe care auditorul intern poate să le efectueze, în cadrul auditurilor sale privind execuția bugetului Parlamentului, cu privire la sistemele de gestiune și control pe care autoritatea le aplică proceselor de înregistrare, control și, dacă este necesar, aplicare de sancțiuni partidelor și fundațiilor politice europene;

—

în ceea ce privește misiunea de consultare privind cadrul de guvernanță a datelor, al cărei obiectiv a fost de a sprijini DG ITEC în eforturile sale de a dezvolta capacități care să permită Parlamentului să asigure înalta calitate a datelor pe parcursul întregului ciclu de viață al datelor, cele șase recomandări specifice prezentate, care vizează includerea proiectelor legate de date în portofoliul Parlamentului pentru perioada 2022-2024, crearea unui inventar instituțional al datelor, crearea de corespondenți locali de date, desemnarea unui organism inter-DG pentru deciziile legate de date, supravegherea de către un organism și examinarea posibilelor sinergii cu politicile existente în materie de date și cu alte cerințe de conformitate;

18.

ia act de misiunile de asigurare care tocmai au fost finalizate și care urmează în prezent procesul de comunicare prevăzut de Carta auditorului intern;

—

în ceea ce privește auditul misiunilor personalului, accent pe evaluarea eficienței și eficacității sistemelor interne de gestiune și control în ceea ce privește misiunile tuturor categoriilor de personal, inclusiv ale asistenților parlamentari acreditați (APA), și pe conformitatea funcționării acestor sisteme cu dispozițiile aplicabile din Statutul funcționarilor, cu cadrul normativ intern aferent și cu Regulamentul financiar;

—

în ceea ce privește auditul procesului de achiziții publice din cadrul DG INLO, accent pe evaluarea eficienței și eficacității sistemelor interne de gestiune și control în domeniul achizițiilor publice, pe conformitatea procedurilor de achiziții cu legislația aplicabilă și cu cadrul normativ intern aplicabil, precum și pe fiabilitatea informațiilor de gestiune și a înregistrărilor;

—	în ceea ce privește analiza cadrului de gestionare a riscurilor al Parlamentului, accent pe analiza maturității cadrului respectiv, care a condus la o evaluare a situației actuale și la identificarea unor modalități de îmbunătățire a eficienței și eficacității acestuia;

19.

observă că procesul de monitorizare din 2021 a dus la închiderea a 47 dintre cele 99 de acțiuni deschise, al căror termen-limită de punere în aplicare convenit expirase; subliniază că unele dintre cele 52 de acțiuni rămase au fost recomandate cu câțiva ani în urmă, dar rămân nerealizate, și subliniază că 23 dintre acestea vizează riscuri semnificative; se așteaptă ca diferitele direcții generale să asigure închiderea fără nicio altă întârziere a acțiunilor restante și punerea în practică a acțiunilor convenite în conformitate cu termenele stabilite în raportul anual al auditorului intern; invită secretarul general să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune de două ori pe an cu privire la situația acțiunilor rămase;

20.

ia act de faptul că, potrivit articolului 118 alineatul (9) din Regulamentul financiar, „rapoartele și constatările auditorului intern, precum și raportul instituției Uniunii în cauză se pun la dispoziția publicului numai după ce auditorul intern validează măsurile luate pentru punerea lor în aplicare”; constată că, în practică, rapoartele și constatările sunt accesibile numai după ce sunt puse în aplicare toate recomandările, ceea ce înseamnă o întârziere de facto de mai mulți ani în posibilitatea de a le accesa, iar deputații pot avea acces, în funcție de nevoia de a cunoaște, numai în conformitate cu normele biroului privind accesul la documente confidențiale; invită biroul să asigure accesul imediat și deplin al deputaților la raportul de audit intern, iar cel puțin pentru procedura de descărcare de gestiune – un acces mai rapid; invită, în plus, biroul să pună la dispoziția publicului fiecare raport de audit intern în termen de un an de la finalizarea acestuia, după validarea de către auditorul intern a acțiunilor întreprinse pentru a pune în aplicare recomandările din anul precedent; reamintește, de asemenea, că validarea recomandărilor nu necesită punerea în aplicare deplină a tuturor recomandărilor; invită secretarul general să raporteze ori de câte ori este necesar Comisiei pentru control bugetar cu privire la activitățile anuale de audit desfășurate;

21.

ia act de schimbarea șefului Serviciului de Audit Intern, la 1 martie 2021; este preocupat de faptul că reînnoirea a aproximativ jumătate din echipa de audit și cele 16 luni peste perioada prevăzută în care au existat posturi vacante din cauza dificultăților legate de găsirea unor candidați potriviți, în pofida sprijinului continuu din partea administrației Parlamentului, au avut un impact negativ asupra activității de audit, în special asupra domeniului informatic; salută măsurile întreprinse de auditorul intern pentru a completa postul rămas de auditor specializat în sisteme informatice cu un candidat cu o experiență pertinentă și solidă și măsurile luate între timp pentru consolidarea capacităților și pentru formarea specializată suplimentară; reamintește administrației Parlamentului importanța planificării, cu suficient timp înainte în cazul serviciilor esențiale, cum ar fi unitatea de audit intern, pentru a ține seama de eventualitatea apariției unor posturile vacante;

22.

salută faptul că, în 2021, la fel ca în 2016, un evaluator extern a atestat că Serviciul de Audit Intern este „în general conform cu standardele și Codul deontologic ale Institutului Auditorilor Interni”, ceea ce corespunde celui mai înalt nivel de conformitate cu standardele internaționale pentru practica profesională a auditului intern;

Monitorizarea de către administrația Parlamentului și birou a rezoluțiilor anterioare referitoare la descărcarea de gestiune

23.

ia act de răspunsurile scrise la rezoluția referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2020 adresate Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului la 26 septembrie 2022 și de prezentarea secretarului general din 25 octombrie 2022, care tratează diferitele întrebări și solicitări formulate în rezoluția Parlamentului, urmată de un schimb de opinii cu deputații;

24.

reamintește că biroul este alcătuit din președinta Parlamentului European, cei 14 vicepreședinți și cei 5 chestori (membri fără drept de vot) aleși în mod democratic de Parlament; reamintește că, odată ce plenul solicită punerea în aplicare a diverse norme sau măsuri de către Parlament, normele sau măsurile propuse trebuie să fie discutate și votate de birou, în conformitate cu articolul 25 și anexa V la Regulamentul de procedură și cu articolele 6 și 262 din Regulamentul financiar; regretă faptul că un număr considerabil de solicitări concrete adoptate de plen în rezoluțiile privind descărcarea de gestiune nu sunt întotdeauna reflectate în discuțiile din cadrul reuniunilor biroului, în ciuda faptului că atât membrii biroului, cât și secretarul general sunt conștienți de rezoluțiile privind descărcarea de gestiune și au capacitatea de a prezenta propuneri în temeiul articolului 25 menționat anterior; reamintește că exercitarea controlului democratic se realizează prin intermediul procedurii de descărcare de gestiune, iar Parlamentul trebuie să reprezinte un exemplu în această privință pentru toate instituțiile și organele Uniunii; subliniază că, pe durata pandemiei de COVID-19, deliberările biroului au trebuit să se concentreze, în mare măsură, pe protejarea integrității deputaților și a personalului, asigurând, în același timp, continuitatea activității;

25.

reamintește că, având în vedere articolul 25 din Regulamentul de procedură, biroul este responsabil de luarea deciziilor privind chestiunile financiare, organizatorice și administrative referitoare la organizarea internă a Parlamentului și la deputați; este preocupat de faptul că deciziile biroului adesea nu respectă voința exprimată de plen în rezoluțiile privind descărcarea de gestiune; reamintește importanța procedurii de descărcare de gestiune, prevăzută în Regulamentul financiar și în Regulamentul de procedură, și solicită ca rezoluțiile care afectează funcționarea Parlamentului să fie luate în considerare în detaliu, iar recomandările din acestea să fie urmărite în mod legitim și transparent; observă că ordinile de zi și procesele-verbale ale reuniunilor biroului și deciziile sunt publicate pe site-ul internet al Parlamentului; își reiterează invitația adresată secretarului general de a prezenta biroului un set concret de propuneri în vederea îmbunătățirii transparenței procesului decizional al acestuia; recomandă ca Comisia pentru control bugetar să fie informată în mod sistematic ori de câte ori o propunere care decurge dintr-o rezoluție referitoare la descărcarea de gestiune va fi discutată de birou;

26.

salută propunerea secretarului general de a permite biroului să dezbată proiecte de decizie privind chestiuni importante și să ia o decizie cu privire la acestea în cadrul următoarei sale reuniuni; invită biroul și chestorii să pună în aplicare această practică;

Măsurile legate de pandemia de COVID-19

27.

observă că anul 2021 a fost marcat de provocările permanente generate de pandemia de COVID-19, care au necesitat menținerea majorității măsurilor extraordinare și fără precedent introduse în 2020 și, atunci când a fost necesar, adaptarea acestora pentru a reduce la minimum riscul pentru deputați și personal, asigurând totodată capacitatea Parlamentului de a-și continua activitățile de bază; observă că, potrivit estimărilor, pandemia de COVID-19 a generat un excedent bugetar global de 95 804 765 EUR și, în același timp, a făcut necesară consolidarea altor linii bugetare cu o sumă totală de 26 230 480 EUR, ceea ce a dus la o economie netă de 69 574 285 EUR;

28.

constată, în special, că pe parcursul anului 2021 au continuat masiv regimurile de muncă de la distanță, votul de la distanță și reuniunile în format hibrid; ia act de faptul că obligația impusă majorității personalului, inclusiv asistenților parlamentari acreditați, de a lucra de la distanță 100 % a fost eliminată treptat începând din iunie 2021 și că, la 16 iulie 2021, secretarul general a decis să extindă posibilitățile de aplicare a regimului existent privind lucrul de la distanță; ia act de faptul că, în septembrie 2021, au fost eliminate unele dintre restricțiile privind activitățile Parlamentului, de exemplu în ceea ce privește delegațiile sau primirea vizitatorilor individuali, și că au intrat în vigoare noi norme pentru personalul Parlamentului privind munca de la distanță;

29.

salută concluziile Curții din Raportul său special nr. 18/2022 intitulat „Instituțiile UE și pandemia de COVID-19”, potrivit cărora instituțiile supuse auditului, inclusiv Parlamentul, și-au demonstrat reziliența în fața pandemiei de COVID-19, reacționând în mod rapid și flexibil și beneficiind de investițiile realizate în perioadele precedente în digitalizare; evidențiază recomandările Curții, în special cele privind revizuirea planurilor de continuitate a activității și evaluarea adecvării noilor modalități de lucru în condițiile post-COVID-19;

30.

ia act de faptul că impactul continuării pandemiei de COVID-19 în 2021 a condus la transferuri substanțiale în cadrul bugetului Parlamentului și că a devenit disponibil un excedent bugetar în domenii precum cheltuielile de deplasare, organizarea și primirea grupurilor de vizitatori, funcționarea centrelor pentru vizitatori ale Parlamentului și formarea cu prezență fizică, fiind redus și consumul de energie; constată că, în același timp, pandemia a creat nevoi bugetare suplimentare în alte domenii, în special în domeniul sănătății și al prevenirii, precum și în ceea ce privește echipamentele tehnice și logistica pentru reuniuni și voturi în format hibrid și multilingve; constată că o parte substanțială din economiile realizate în ultimii ani a fost transferată către politica imobiliară;

31.

subliniază că anul 2021 a fost afectat enorm de pandemia de COVID-19 și că majoritatea măsurilor extraordinare introduse în 2020 au trebuit să fie menținute și adaptate; este preocupat de faptul că, în anumite cazuri, unele dintre măsurile introduse pentru a preveni răspândirea pandemiei de COVID-19 au dus la modificarea condițiilor de muncă în anumite servicii din cadrul Parlamentului, cum ar fi imprimeriile, ceea ce a avut un impact negativ asupra unor membri ai personalului, de exemplu personalul de la imprimeria din Bruxelles a trebuit să lucreze în izolare o perioadă lungă de timp, chiar și după ridicarea măsurilor de siguranță; solicită administrației Parlamentului să reevalueze în mod proactiv condițiile de muncă în eventuale situații similare;

32.

subliniază că, în 2021, activitatea Parlamentului s-a confruntat cu numeroase provocări, principala fiind incertitudinea în ceea ce privește evoluția pandemiei de COVID-19; laudă rolul esențial al serviciilor medicale ale Parlamentului în avangarda răspunsului la pandemia de COVID-19 și recunoaște volumul de muncă enorm pe care l-a presupus acest lucru, care a inclus tratamentul, testarea și vaccinarea personalului, asigurarea de sprijin psihologic și asigurarea de recomandări cu privire la măsurile de prevenție; ia act de faptul că, în mod excepțional, controlul medical anual al personalului a trebuit să fie anulat, iar personalul a fost invitat să efectueze controlul medical anual în extern, în aceleași condiții ca cele oferite de obicei de Parlament, în conformitate cu articolul 59 alineatul (6) din Statutul funcționarilor, și salută faptul că evoluția situației provocate de pandemie a făcut posibilă reluarea controalelor medicale anuale ale personalului; salută crearea, în octombrie 2021, a Unității de pregătire medicală și de gestionare a crizelor (MPCMU), formată din membri ai personalului din cadrul serviciilor medicale de la Bruxelles și Luxemburg, cu scopul de a îmbunătăți capacitatea Parlamentului de a reacționa la crizele viitoare;

33.

constată că costul total aferent centrelor de testare a fost de 5 415 789 EUR la Bruxelles, 302 288 EUR în Luxemburg și 39 370 EUR la Strasbourg; salută faptul că autoritățile din domeniul sănătății publice au asigurat în mod gratuit vaccinurile și toate celelalte materiale necesare pentru campania de vaccinare a Parlamentului; constată că, în 2021, costul total aferent centrului de vaccinare din Bruxelles a fost de 230 502 EUR, ceea ce include angajarea a șase asistente medicale temporare și adaptarea unui instrument informatic existent pentru aspectele administrative (45 655 EUR și, respectiv, 184 847 EUR); laudă activitatea serviciului medical, a personalului laboratorului contractat și a voluntarilor din centrele de testare și vaccinare ale Parlamentului din Bruxelles; ia act de faptul că atât la Strasbourg, cât și la Luxemburg, campaniile de vaccinare au fost organizate de autoritățile naționale și, prin urmare, Parlamentul nu a suportat costurile respective;

34.

reamintește că articolul 4 din Decizia președintelui din 1 iunie 2021 privind măsurile de securitate pentru limitarea răspândirii COVID-19 prevedea controlul temperaturii tuturor persoanelor care intrau în clădirile Parlamentului; constată că, în acest scop, Parlamentul a achiziționat diverse modele de aparate pentru măsurarea temperaturii corporale, în valoare totală de 595 459 EUR (382 515 EUR în 2020 și 212 944 EUR în 2021); observă că, din echipamentele achiziționate în 2021, 40 de unități de măsurare a temperaturii instalate în detectoarele de metale nu au fost utilizate, conform situației la 14 martie 2022, iar 4 camere sunt păstrate în prezent în depozite; subliniază că, adesea, pe parcursul verii, unor persoane li s-a refuzat accesul din cauza temperaturii ridicate de afară, care nu are nimic de-a face cu febra; reamintește că nu a fost introdusă nicio dispoziție prin care persoanele cărora li s-a refuzat intrarea să nu mai poată încerca să intre puțin mai târziu; ia act de faptul că Parlamentul nu a tratat și nici nu a colectat date sensibile în temeiul articolului 10 din Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (2); observă că, deși nu era necesar să fie stocate date sensibile, nu există date privind numărul de persoane cărora li s-a refuzat accesul în clădirile Parlamentului în perioada de valabilitate a măsurii; regretă să constate că, prin urmare, nu este posibil să se evalueze eficacitatea controalelor temperaturii corporale sau utilitatea achiziționării echipamentelor respective; reamintește principiul care prevede că orice utilizare a banilor publici trebuie să permită întotdeauna verificarea faptului că respectivele cheltuieli au respectat normele în vigoare și a eficacității utilizării acestora;

35.

observă că nu a fost necesară o reducere a personalului de curățenie la Bruxelles, deoarece clădirile au rămas deschise, iar la Strasbourg și Luxemburg necesitatea de a se intensifica curățenia a compensat scăderea activității și, prin urmare, prestatorii de servicii de curățenie nu au suferit pierderi în cursul anului; ia act de faptul că, la sfârșitul anului 2021 și la începutul anului 2022, cei doi contractanți de curățenie din Bruxelles au inițiat un sondaj privind gradul de satisfacție în rândul angajaților lor, astfel cum se solicită în rezoluția de descărcare de gestiune pentru 2020; observă că angajații au completat chestionarul în mod anonim și că răspunsurile au fost primite și stocate pe o platformă securizată; subliniază că, pentru primul contractant, analiza rezultatelor arată că peste 90 % din personal este motivat să își îndeplinească sarcinile conștiincios, primește instrucțiuni bune din partea conducerii și simte că face parte dintr-o echipă bine închegată; ia act de faptul că, începând cu 9 noiembrie 2022, toate serviciile de curățenie în spațiile Parlamentului din Bruxelles sunt asigurate de doi noi prestatori de servicii; salută faptul că noul contractant este supus unor obligații mai stricte care să asigure condiții de muncă echitabile; reamintește că noul contractant s-a angajat să preia toți angajații care au fost angajați de contractantul anterior timp de cel puțin nouă luni și solicită Parlamentului să se asigure că acest angajament este respectat în mod efectiv;

36.

reamintește impactul negativ al pandemiei de COVID-19 asupra personalului de catering al Parlamentului; salută măsurile de solidaritate puse în aplicare în perioada aprilie 2020-decembrie 2021, și anume asigurarea unor „mese de caritate” și o taxă pentru continuitatea activității în cele trei locuri de desfășurare a activității, care au contribuit cel puțin la protejarea a 37 de locuri de muncă în rândul personalului de catering; salută faptul că Parlamentul a fost prima instituție a Uniunii care a lansat un program de donații de alimente și că, în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19, a fost singura instituție care a luat măsuri pentru a salva locurile de muncă; salută faptul că, de la reluarea tuturor activităților de catering în martie 2022, au fost create 20 de noi locuri de muncă; observă că serviciile de catering și de curățenie sunt prestate de furnizori externi de servicii din cauza naturii lor specifice, care nu îndeplinește condițiile pentru internalizare; subliniază că internalizarea serviciilor esențiale, cum ar fi serviciile de catering și de curățenie, ar necesita recrutarea masivă de angajați și ar conduce la o creștere semnificativă a costurilor; consideră, prin urmare, că organele de conducere nu ar trebui să aibă în vedere internalizării acestor servicii;

Interpreții

37.

reamintește că, în conformitate cu Regulamentul de procedură al Parlamentului, deputații au dreptul de a vorbi în limba oficială pe care o aleg, ceea ce reflectă diversitatea culturală și lingvistică europeană și face, de asemenea, instituțiile Uniunii mai accesibile și mai transparente pentru toți cetățenii Uniunii; salută activitatea desfășurată de funcționarii Parlamentului și de interpreții independenți în timpul pandemiei, asigurând materializarea acestui drept și rolul Parlamentului de casă a democrației europene; subliniază că calitatea interpretării afectează direct mesajul transmis cetățenilor Uniunii;

38.

ia act de faptul că administrația Parlamentului a introdus garanții, cum ar fi limitarea numărului de ore de interpretare săptămânale, având în vedere efortul suplimentar necesar pentru interpretarea vorbitorilor care se exprimă de la distanță și faptul că interpreții s-au aflat o perioadă lungă de timp în afara sălilor de reuniune (și anume, săli cuplate, centre în statele membre etc.); salută faptul că mai multe măsuri aprobate de birou în 2020 și 2021, de la consolidarea infrastructurii tehnice la interpretarea de la distanță, au permis creșterea treptată a capacităților de interpretare până la 70 % din capacitatea anterioară pandemiei de COVID-19, în perioada cuprinsă între noiembrie 2020 și aprilie 2021, și până la 90 % în ianuarie 2022;

39.

își exprimă îngrijorarea cu privire la problemele de auz semnalate, care reprezintă rezultatul interpretării de la distanță în cursul unor perioade lungi de timp și cu echipamente de slabă calitate fonică; este alarmat de faptul că, în cadrul unui sondaj privind interpretarea simultană de la distanță realizat de delegația interpreților-funcționari la începutul anului 2021, 63,5 % din respondenți (127 din 200) au menționat probleme de auz, iar 54 % din respondenți (702 din 1 602) au menționat într-un sondaj realizat în mai 2022 în rândul interpreților-funcționari și al interpreților independenți că munca în condițiile impuse ca urmare a pandemiei de COVID-19 le-a afectat sănătatea și starea generală; subliniază faptul că problemele de sănătate semnalate de interpreți sunt monitorizate de serviciile medicale ale Parlamentului și că administrația a desfășurat măsuri specifice pentru a îmbunătăți calitatea sunetului; reamintește obligația instituțiilor Uniunii de a le asigura condiții optime angajaților lor, care trebuie luată în considerare atunci când se pun în aplicare măsuri preventive;

40.

ia act de decizia Conferinței președinților din 2 iunie 2022, care prevede excepții pentru intervențiile de la distanță în cadrul reuniunilor comisiilor, și observă că organizarea tehnică și conformitatea intervențiilor de la distanță sunt principalele dificultăți pentru obținerea unei bune calități a sunetului în cadrul reuniunilor în format hibrid din Parlament; salută faptul că, printre alte măsuri și campanii de sensibilizare, au fost distribuite deputaților peste 1 700 de microfoane profesionale de înaltă calitate și 1 342 de căști, precum și faptul că chestorii au publicat comunicările 50/2020 și 12/2021, care conțin orientări pentru vorbitorii de la distanță; observă că administrația Parlamentului oferă, de asemenea, în regim pilot, microfoane de înaltă calitate vorbitorilor externi care vor interveni de la distanță, cum ar fi petiționarii; regretă că eforturile și bugetul alocat vor fi inutile dacă vor fi permise în continuare intervențiile de la distanță ale deputaților și ale altor vorbitori fără echipamente adecvate; salută campania de sensibilizare cu privire la importanța calității sunetului pentru intervențiile de la distanță și solicită să aibă loc verificări tehnice mai amănunțite înainte de fiecare intervenție;

41.

constată că serviciile platformei Interactio au fost achiziționate în 2021 prin intermediul unui contract-cadru disponibil, care nu menționează standardul ISO privind interpretarea de conferință; ia act de faptul că secretarul general afirmă în răspunsurile sale scrise adresate Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului că platforma Interactio îndeplinește cerințele de calitate a sunetului conform ISO;

42.

observă că interpreții Parlamentului au desfășurat o grevă în perioada iunie-octombrie 2022, cerând să fie îmbunătățite condițiile de muncă, în primul rând calitatea sunetului, dar și limitarea numărului și a duratei orelor de interpretare pentru vorbitorii de la distanță, așa cum s-a practicat în timpul pandemiei de COVID-19; regretă faptul că, în timpul acestei greve a interpreților, administrația Parlamentului a recurs la servicii de interpretare externe, ceea ce a generat un cost total de 47 324 EUR, deoarece această decizie a pus în pericol standardul de calitate al Parlamentului privind interpretarea și, mai important, a afectat dreptul lucrătorilor la grevă; subliniază că pentru reuniunile principale ale organelor parlamentare nu ar trebui, în general, să fie implicate servicii externe de interpretare de la distanță; salută acordurile de lucru interimare pentru reuniunile cu participare de la distanță, convenite la 17 octombrie 2022 între sindicat, reprezentanții interpreților și administrația Parlamentului, și ia act de faptul că vor fi purtate negocieri privind condițiile de muncă ale interpreților, pentru a desfășura un proces de reflecție cu privire la metodele de lucru ale Parlamentului în urma pandemiei; subliniază că DG LINC ar trebui să își planifice viitoarele nevoi în materie de capacitate de interpretare și să încerce să recruteze noi interpreți în timp util;

Personalul, asistenții parlamentari acreditați și asistenții locali, stagiarii

Personalul

43.

constată că, la sfârșitul anului 2021, 877 din 6 621 de posturi (13,2 %) erau vacante; recunoaște dificultățile generale cu care se confruntă instituțiile Uniunii, inclusiv Parlamentul, în atragerea și păstrarea specialiștilor, ceea ce are un impact asupra diversității și a distribuției geografice a forței de muncă; ia act de faptul că, în 2021, DG PERS a realizat două sondaje pentru a afla principalele motive pentru care persoanele candidează pentru un loc de muncă la Parlament și că rezultatele au indicat salariile, dar și importanța locului de muncă și condițiile de muncă flexibile; ia act de opinia administrației Parlamentului cu privire la ritmul lent cu care se desfășoară concursurile organizate de Oficiul European pentru Selecția Personalului (EPSO), dar reamintește procesul actual de transformare care vizează scurtarea duratei concursurilor, eficientizarea acestora și o mai bună depistare a profilurilor de specialitate, menținând în același timp în centrul procesului obiectivitatea și egalitatea de tratament; observă că, în 2021, Parlamentul a început să organizeze concursuri interne și își exprimă îngrijorarea cu privire la procedurile de recrutare accelerate care pot duce la discriminare între categoriile profesionale;

44.

solicită o reflecție aprofundată asupra noilor modalități de lucru care pot reconcilia nevoile administrației Parlamentului (inclusiv coeziunea în echipă, comunicarea internă și integrarea nou-veniților) cu așteptările și satisfacția personalului său, ceea ce ar avea un impact pozitiv asupra performanței sale, precum și asupra atractivității Parlamentului ca angajator; subliniază, în acest context, importanța unui dialog social veritabil cu reprezentanții personalului cu privire la aspecte esențiale, cum ar fi un mediu de lucru flexibil, sănătatea și starea de bine, precum și formarea și oportunitățile de carieră; atrage atenția, de asemenea, asupra necesității de a revizui normele privind hărțuirea în legătură cu aceste noi forme de muncă; observă că prezența fizică este de o importanță crucială pentru interacțiunea eficientă a tuturor actorilor în orice proces parlamentar; sugerează înființarea unui comitet comun care să asiste DG PERS în monitorizarea punerii efective în aplicare și a respectării unor orientări clare privind munca de la distanță și dreptul de a se deconecta, care să poată fi adaptate la nevoile diferitelor servicii; subliniază că, având în vedere existența unor norme uniforme care decurg din Statutul funcționarilor, Parlamentul ar trebui să alinieze normele privind munca de la distanță cu cele ale altor instituții ale Uniunii care au introdus posibilitatea de a lucra de la distanță în afara celor trei locuri de desfășurare a activității, ceea ce ar spori, de asemenea, atractivitatea Parlamentului în calitate de angajator;

45.

reamintește insuficiența gravă a efectivelor de personal constatată la sfârșitul anului 2020 în secretariatele comisiilor Parlamentului, care se datorează, printre altele, creșterii volumului de muncă, metodelor de lucru aplicate în contextul pandemiei de COVID-19 și creării unor noi comisii temporare; salută faptul că, în urma adoptării bugetului pe 2022, în schema de personal au fost create 66 de noi posturi [12 pentru Direcția Generală Politici Externe (DG EXPO) și 54 de posturi pentru Direcția Generală Politici Interne (DG IPOL)], pentru a întări rapid comisiile parlamentare; este preocupat de faptul că, în prezent, se prevede că majorarea netă a personalului (inclusiv a posturilor din schema de personal și a agenților contractuali) va include doar opt membri suplimentari ai personalului, deși numărul agenților contractuali a scăzut cu 23 în perioada ianuarie-noiembrie 2022; reamintește secretarului general angajamentul de a consolida efectiv capacitatea resurselor umane în cadrul DG EXPO și DG IPOL, inclusiv printr-un număr corespunzător de agenți contractuali; subliniază că toate resursele disponibile în comisii, departamente tematice, serviciile orizontale și cele de sprijin ar trebui alocate punerii în aplicare a competențelor și a procedurilor legislative, bugetare și de control ale Parlamentului; solicită, prin urmare, ca resursele disponibile să fie distribuite în funcție de nivelul de activitate al comisiilor în aceste domenii și nu numai în funcție de numărul de rapoarte legislative;

46.

este preocupat de decizia biroului din 21 noiembrie 2022, bazată pe o propunere a secretarului general, privind dispozițiile generale de punere în aplicare a articolului 27 din Statutul funcționarilor; insistă asupra importanței realizării unui echilibru geografic echitabil în rândul personalului Parlamentului, cu condiția ca măsurile să fie „adecvate”, astfel cum se prevede la articolul 27, și subliniază că concursurile trebuie să respecte principiile fundamentale consacrate în Statutul funcționarilor și în Carta drepturilor fundamentale, cum ar fi principiile egalității, nediscriminării și proporționalității; reamintește, de asemenea, că articolul 27 prevede că „aceste măsuri corespunzătoare trebuie să fie justificate și nu pot avea niciodată drept rezultat alte criterii de recrutare decât cele bazate pe merit”; solicită sesizarea imediată a Serviciului Juridic al Parlamentului cu privire la aceste dispoziții generale de punere în aplicare, în vederea unei evaluări a conformității;

47.

ia act de proiectul „Strategia privind agenții contractuali II”, menit să sprijine direcțiile generale în procesul de analiză a faptului dacă internalizarea funcțiilor îndeplinite de prestatorii externi de servicii ar fi mai avantajoasă pentru Parlament; ia act de faptul că DG PERS a acordat sprijin pentru lansarea procedurilor de internalizare de către DG INLO, DG ITEC și Direcția Generală Securitate și Siguranță (DG SAFE); reiterează faptul că recrutarea agenților contractuali este o măsură acceptabilă atunci când acest lucru este justificat, dar insistă asupra faptului că sarcinile de bază ar trebui să fie îndeplinite de personalul permanent;

48.

constată că este deosebit de dificil de a găsi candidați dispuși să lucreze pentru Parlament în Luxemburg, în principal din cauza costului de trai ridicat și a prețurilor tot mai mari ale locuințelor, în timp ce salariul este adaptat la condițiile de trai din Bruxelles; solicită administrației Parlamentului să transmită Comisiei o cerere de soluționare a acestei probleme grave și de lungă durată ce ține de indexarea salariilor în Luxemburg prin adoptarea unui act delegat prin care să corecteze dispozițiile corespunzătoare din Statutul funcționarilor;

49.

ia act de importanța sistemelor de gestionare a cunoștințelor, pentru a se evita pierderea de know-how în administrația Parlamentului; recunoaște că mobilitatea i-ar putea ajuta pe membrii personalului să dobândească noi competențe, dar consideră, de asemenea, că administrația Parlamentului ar trebui să îi motiveze și să îi ajute pe membrii personalului să se mute voluntar de la un serviciu la latul, astfel încât programul obligatoriu de mobilitate să fie o soluție de ultimă instanță, deoarece, în unele cazuri, această obligație îi poate determina pe membrii personalului să plece din Parlament; subliniază că o politică de mobilitate obligatorie ar putea fi deosebit de dificilă pentru membrii personalului care lucrează în cadrul DG IPOL, din cauza competențelor profesionale specifice acumulate; solicită o revizuire completă a politicii de mobilitate, ținându-se seama de opiniile și experiența reprezentanților personalului;

50.

reamintește că, la 13 ianuarie 2020, biroul a aprobat obiective noi și mai ambițioase pentru echilibrul de gen în rândul conducerii de nivel superior și mediu din administrația Parlamentului, care trebuie atinse până în 2024, și anume 50 % de femei în posturile de șefi de unitate, 50 % de femei în posturile de director și 40 % de femei în posturile de director general; reamintește că, ulterior, la 6 iulie 2020, biroul a elaborat și a aprobat un plan de acțiune pentru anii 2021-2022, menit să faciliteze punerea în aplicare a acestor obiective, precum și să integreze în mod cuprinzător dimensiunea de gen în toate activitățile Parlamentului; salută faptul că 42,7 % dintre șefii de unitate și 50 % dintre directori sunt femei, în timp ce procentul femeilor care ocupă funcții de director general a crescut din 2021 de la 15,4 % la 28 %; constată că, în 2021, Parlamentul a recrutat 536 de femei (50,3 %) și 530 de bărbați (49,7 %) din toate categoriile de personal luate împreună; ia act de dificultățile întâmpinate în realizarea unui echilibru satisfăcător între femei și bărbați în cadrul anumitor servicii, cum ar fi DG SAFE, unde 81 % din personal sunt bărbați și 19 % – femei; solicită administrației să efectueze o evaluare a foii de parcurs pentru 2021-2022 pe baza indicatorilor de monitorizare a progreselor selectați în contextul viitoarei descărcări de gestiune;

51.

salută foaia de parcurs privind diversitatea adoptată de birou în noiembrie 2021, care stabilește obiective în domeniul egalității de șanse, cum ar fi consolidarea rolului și a mandatului Grupului privind accesul și incluziunea, pentru a îmbunătăți coordonarea și cooperarea în procesul de pregătire și de punere în aplicare a politicilor Parlamentului privind persoanele cu dizabilități și de prezentare a unor propuneri concrete; salută faptul că Parlamentul este prima instituție care organizează proceduri de selecție (acțiuni pozitive) pentru stagiari și agenți contractuali cu dizabilități;

52.

reamintește că, în conformitate cu articolul 9 din Statutul funcționarilor, Comitetul pentru personal reprezintă interesele personalului în raport cu instituția corespunzătoare și menține un contact permanent cu acesta; subliniază că deciziile luate de organele de conducere ale Parlamentului au adesea un impact semnificativ asupra personalului și, prin urmare, reiterează faptul că este esențial ca reprezentanții personalului să fie ascultați atunci când se discută chestiuni generale care afectează politica de personal a Parlamentului;

53.

reamintește recomandarea Parlamentului adresată Comisiei în rezoluția sa din 18 aprilie 2018 de „a-și revizui procedura administrativă de numire a înalților funcționari cu scopul de a asigura pe deplin selectarea celor mai buni candidați într-un cadru de transparență maximă și de egalitate de șanse, oferind astfel un exemplu pentru celelalte instituții europene”; reamintește că procedura de numire a secretarului general a fost un proces transparent, în cadrul căruia candidații au fost tratați în mod corect și echitabil, fiind respectate în același timp toate cerințele de eligibilitate necesare; subliniază că decizia privind selectarea candidatului câștigător a fost luată cu marea majoritate a membrilor biroului;

Asistenții parlamentari acreditați (APA)

54.

își reiterează opinia că relația de lucru specială dintre deputați și APA poate include o situație în care ambele părți decid să rezilieze contractul de comun acord mai devreme decât se preconizase, dar fără subminarea încrederii; îndeamnă biroul să se consulte cu Serviciul juridic din cadrul Parlamentului și cu DG PERS cu privire la fezabilitatea rezilierii de comun acord a contractului înainte de data expirării acestuia și să informeze Comisia pentru control bugetar cu privire la rezultatul consultării;

55.

reiterează faptul că APA care însoțesc deputații la sesiunile de la Strasbourg ar trebui să primească un ordin de misiune și să le fie rambursate cheltuielile în conformitate cu normele aplicabile;

56.

reiterează solicitarea ca APA să primească aceeași indemnizație de ședere ca și funcționarii și alți membri ai personalului statutar pentru misiunile la sesiunile de la Strasbourg, ținând seama de faptul că pachetul financiar prevăzut pentru indemnizațiile parlamentare rămâne neschimbat; consideră că situația actuală, agravată de creșterea cumulată a prețurilor din ultimii ani, creează dificultăți financiare pentru APA, deoarece aceștia trebuie să se deplaseze la Strasbourg pentru a-și îndeplini sarcinile, exact în același mod ca și funcționarii și alți agenți statutari ai Parlamentului; nu înțelege acest tratament discriminatoriu în ceea ce privește misiunile la Strasbourg, în timp ce cheltuielile suportate de APA pentru efectuarea misiunilor în afara celor trei locuri de desfășurare a activității Parlamentului sunt rambursate, mutatis mutandis, în conformitate cu normele aplicabile misiunilor funcționarilor; subliniază că alinierea diurnei la cea a personalului statutar ar pune capăt, de asemenea, existenței nejustificate a trei niveluri diferite de indemnizații dintre care se poate alege; își reiterează, așadar, solicitarea adresată biroului de a-și modifica decizia din 2 octombrie 2017 în sensul realizării acestei alinieri;

57.

observă că normele aplicabile adoptate de birou și de Conferința președinților le interzic în prezent asistenților parlamentari acreditați să îi însoțească pe deputați în delegațiile oficiale ale Parlamentului și în misiunile comisiilor; subliniază că sprijinul tehnic oferit de APA în timpul misiunilor este de o importanță crucială pentru deputații care participă la misiune; este preocupat de faptul că acest lucru duce, în practică, la situația în care deputații finanțează deplasările APA din indemnizația pentru cheltuieli generale (ICG), iar APA sunt nevoiți să își utilizeze concediul anual; solicită din nou, după cum a solicitat în repetate rânduri în rezoluțiile de descărcare de gestiune, ca biroul și Conferința președinților să modifice normele actuale, pentru a le permite APA, în anumite condiții, care urmează să fie stabilite, și ținând cont de limitele logistice ale misiunilor, să însoțească deputații în delegațiile și misiunile oficiale ale Parlamentului;

58.

salută faptul că ultima revizuire de către birou a normelor privind grupurile de vizitatori a introdus posibilitatea ca deputații să desemneze profesioniști specializați care să își asume responsabilitatea financiară conexă, ceea ce a dus la o scădere cu 28 % a numărului de APA care acționau ca șefi ai grupurilor de vizitatori; insistă, prin urmare, pe lângă birou ca APA să nu fie desemnați șefi de grup, deoarece acest nivel de responsabilitate financiară ar putea compromite procedurile de audit corespunzătoare sau, în mod alternativ, solicită o separare a rolurilor de șef de grup și de persoană responsabilă din punct de vedere financiar, lăsând responsabilitatea financiară exclusiv în sarcina unui membru al grupului sponsorizat sau a unui profesionist, cum ar fi agenții de plată sau agențiile de voiaj;

59.

reamintește că deputații pot oferi un stagiu resortisanților țărilor terțe, cu condiția ca aceștia să se asigure că stagiarii respectă cerințele țării de destinație privind vizele; observă că lucrătorii din țările terțe care vin în Belgia pentru un stagiu la Bruxelles cu o durată mai mare de 90 de zile trebuie să solicite o autorizație prealabilă din partea serviciului public regional competent, și anume a serviciului „Economie și ocuparea forței de muncă Bruxelles”; este alarmat de faptul că serviciul competent al Parlamentului a fost de acord cu acesta din urmă ca dosarul candidatului să fie depus de biroul deputatului în cauză, ceea ce înseamnă, în practică, că un APA din cadrul biroului deputatului este obligat să transmită autorităților publice datele sale cu caracter personal pentru a putea fi punctul de contact al autorităților publice în raport cu cererea de viză a stagiarului dintr-o țară terță; reamintește că Parlamentul nu poate pune APA într-o situație care ar putea aduce atingere drepturilor lor ca angajat statutar și invită administrația Parlamentului să găsească o altă soluție, care să nu pună în pericol viața privată și securitatea juridică a APA și să nu reprezinte un risc pentru securitatea Parlamentului;

60.

invită administrația Parlamentului să programeze cursuri de formare pentru APA în funcție de volumul lor de muncă, care este direct legat de calendarul parlamentar și de prezența generală a deputaților în Parlament, pentru a reconcilia îndeplinirea sarcinilor lor cu formarea profesională la care au dreptul în temeiul articolului 11 din măsurile de punere în aplicare a titlului VII din Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Uniunii Europene;

Stagiarii

61.

ia act de programul Schuman de recrutare și dezvoltare lansat pentru prima dată de administrația Parlamentului în perioada de stagii din martie 2021; regretă faptul că administrația Parlamentului nu a consultat Comitetul pentru personal cu privire la această inițiativă într-un stadiu incipient și atrage atenția asupra avizului negativ exprimat în rezoluția sa din 18 octombrie 2021, care pune sub semnul întrebării obiectivitatea și echitatea acestui program; este conștient de dificultățile cu care se confruntă administrația Parlamentului în recrutarea și păstrarea specialiștilor în cadrul instituției, în special a tinerilor specialiști; insistă ca recrutările să aibă loc pe baza principiilor esențiale ale serviciului public al Uniunii, și anume transparența, obiectivitatea și echitatea; subliniază că procedurile de recrutare trebuie să fie bazate pe merit, competitive, echitabile și transparente și invită secretarul general să revizuiască acest program, cu participarea atât a Comitetului pentru personal, cât și a Comitetului APA, pentru a se ajunge la un acord cu privire la modelul care trebuie urmat în viitor;

62.

ia act de faptul că reducerea pentru stagiari din cantinele Parlamentului, în valoare de 1 EUR, se bazează pe reducerile anterioare, care, la rândul lor, se bazează pe contractele semnate și pe prețurile practicate la momentul respectiv; consideră că această reducere este în prezent pur simbolică și insuficientă și solicită, prin urmare, administrației Parlamentului să analizeze dacă ar putea fi introdusă o adaptare automată pe baza variațiilor prețurilor la alimente;

Transparența și etica

63.

subliniază că transparența, răspunderea și integritatea sunt principii etice esențiale în cadrul instituțiilor Uniunii și, în special, în cadrul Parlamentului, ca centru al democrației europene; reamintește că normele de etică slabe și lipsa unor acțiuni de asigurare a respectării lor pot compromite integritatea instituției; reamintește, de asemenea, că practicile care încalcă principiile etice trebuie prevenite, urmărite și condamnate, deoarece acestea prejudiciază în mod semnificativ credibilitatea și legitimitatea Parlamentului și ale Uniunii în ansamblu și constituie o amenințare gravă la adresa democrației și subminează încrederea publicului; reamintește Rezoluția Parlamentului din 15 decembrie 2022 referitoare la suspiciunile de corupție din partea Qatarului și la nevoia mai amplă de transparență și responsabilitate în instituțiile europene; reamintește concluziile și recomandările Curții din Raportul său special nr. 13/2019 privind cadrele etice ale instituțiilor Uniunii, precum și Rezoluția Parlamentului din 16 septembrie 2021 referitoare la consolidarea transparenței și a integrității în instituțiile Uniunii, prin care se solicită crearea unui organism de etică independent și interinstituțional care să aibă un rol de prevenire, de asigurare a conformității și de consiliere; solicită Comisiei să își finalizeze și să își prezinte propunerea în care stabilește acest rol; reamintește că acest organism de etică al Uniunii trebuie să fie înființat până la sfârșitul mandatului actual;

64.

subliniază că trebuie să fie îmbunătățită încrederea în procesul decizional al Uniunii prin îmbunătățirea transparenței, a eticii și a bunei conduite în Parlamentul European; solicită o revizuire aprofundată a cadrului de etică al Parlamentului, care să integreze lecțiile învățate, să asigure punerea în aplicare integrală a normelor actuale de control și să consolideze aceste norme, pentru a se introduce factori de descurajare mai puternici care să vizeze în mod eficace amenințările și ingerințele actuale și viitoare, indiferent dacă acestea afectează deputații sau personalul; subliniază că activitățile ilegale finanțate prin activități de lobby plătite constituie un atac profund la adresa democrației și trebuie să fie combătute fără nicio toleranță și cu o vigilență sporită; solicită, în special, revizuirea Regulamentului de procedură și a Codului de conduită al deputaților, precum și transformarea și reforma urgentă a actualului Comitet consultativ pentru conduita deputaților din cadrul Parlamentului European, cu participarea unor experți independenți selectați în funcție de competențele, experiența, independența și calitățile lor profesionale, astfel încât acest comitet să fie mai vizibil și mai proeminent, să aibă un rol mai puternic și competențe mai multe, pentru a se asigura faptul că deputații acționează fără nicio influență necuvenită din partea reprezentanților de interese, prin reglementarea strictă a activităților remunerate din timpul mandatului, a cadourilor și a invitațiilor de călătorie, a așteptărilor legate de activitățile profesionale viitoare și a utilizării necuvenite a informațiilor sau a contactelor; recomandă cursuri de formare în domeniul combaterii corupției și al transparenței pentru deputați, APA și membrii personalului;

65.

subliniază, în acest context, că este nevoie de norme mai stricte, de o mai mare transparență și de o monitorizare a veniturilor suplimentare ale deputaților, pentru a se evita conflictele de interese; solicită revizuirea Codului de conduită pentru a se lua în considerare această preocupare deosebită;

66.

atrage atenția asupra recentelor încălcări ale transparenței și corupției în legătură cu ONG-urile Fight Impunity și No Peace Without Justice și regretă că Serviciul de Cercetare al Parlamentului European (EPRS) a organizat o conferință de două zile în iunie 2022, împreună cu aceste organizații, deși acestea nu erau înregistrate în Registrul de transparență;

67.

reamintește că, în conformitate cu normele Parlamentului privind audierile publice, adoptate de birou (3), reprezentanții de interese pot fi invitați ca vorbitori la evenimentele Parlamentului, inclusiv la reuniunile comisiilor, numai dacă sunt înregistrați în Registrul de transparență, iar de respectarea acestei obligații răspunde secretariatul comisiei sau al organului de conducere al Parlamentului care organizează audierea; solicită ca administrația să efectueze verificări obligatorii în materie de transparență și ca secretariatele comisiilor să opereze controale corespunzătoare;

68.

îndeamnă administrația să pună în aplicare mijloacele necesare pentru a consolida normele și instrumentele interne de prevenire a conflictelor de interese, cum ar fi Sistemul de detectare timpurie și de excludere (EDES) și Forumul achizițiilor publice (FAP), în special în ceea ce privește evenimentele și studiile comandate de organele Parlamentului, și să facă obligatorie înregistrarea în Registrul de transparență pentru entitățile externe care participă sub orice formă;

69.

subliniază că trebuie revizuite normele privind accesul părților interesate în incintele Parlamentului European; recomandă să fie utilizate soluții digitale pentru a integra și a urmări numărul de identificare al părților interesate din Registrul de transparență în toate activitățile Parlamentului care implică entități externe, cum ar fi solicitarea numărului de înregistrare pentru acreditarea vizitatorilor și pentru organizarea de evenimente;

70.

constată că, în ultimii ani, calitatea înregistrărilor din Registrul de transparență s-a îmbunătățit și salută rolul secretariatului comun în acest context, în ciuda resurselor limitate; regretă, cu toate acestea, că calitatea generală a înregistrărilor rămâne nesatisfăcătoare; solicită alocarea tuturor resurselor necesare pentru a se asigura respectarea efectivă a normelor interne referitoare la Registrul de transparență, inclusiv, dacă este cazul, prin aplicarea unor sancțiuni corespunzătoare; solicită reguli mai stricte pentru registrul de transparență, care ar trebui să fie cu adevărat obligatoriu, și extinderea sferei de acțiune a registrului, astfel încât să fie incluși reprezentanții țărilor din afara UE;

71.

reamintește că este important să se asigure și să se promoveze o reprezentare transparentă și etică a intereselor la nivelul UE și că a fost creat un registru de transparență pentru a se asigura caracterul deschis și transparent al instituțiilor Uniunii în dialogul lor cu reprezentanții intereselor și cu societatea civilă; reamintește obligațiile în materie de transparență care decurg din articolul 11 din Regulamentul de procedură și invită Parlamentul să încurajeze în mod activ deputații și personalul să nu organizeze reuniuni și să nu participe la activități de lobby cu organizații care nu sunt înregistrate în Registrul de transparență; reamintește că ar trebui trimise tuturor deputaților la intervale regulate informații și notificări de reamintire privind obligația de a publica întâlnirile cu reprezentanții de interese; invită Comisia Parlamentului pentru afaceri constituționale să revizuiască Regulamentul de procedură pentru a extinde obligația de a publica reuniunile cu reprezentanții de interese la toți deputații care lucrează la rapoarte, avize sau rezoluții; salută faptul că infrastructura Parlamentului, care permite deputaților să publice reuniunile programate cu reprezentanții de interese, a fost actualizată și este acum conectată atât la Registrul de transparență, cât și la Observatorul legislativ; invită serviciile Parlamentului să extindă infrastructura de pe site-ul de internet al Parlamentului pentru a le permite APA și consilierilor politici să își publice din proprie inițiativă întâlnirile cu reprezentanții de interese; invită serviciile parlamentare să creeze un registru online ușor de utilizat, în care să se publice, în format de date deschise, informații privind reuniunile de lobby;

72.

invită administrația să țină seama de solicitările Comisiei pentru control bugetar în ceea ce privește transparența și etica, în conformitate cu planul de acțiune „Consolidarea integrității, independenței și responsabilității – Primele etape”, aprobat de birou la 8 februarie 2023, și cu rezoluțiile corespunzătoare ale Parlamentului; invită administrația Parlamentului să ia în considerare, de asemenea, observațiile Ombudsmanului și viitoarele recomandări în cauza SI/1/2023/MIK privind procesul de reformă, pentru a îmbunătăți în continuare cadrul de etică și transparență al Parlamentului; îndeamnă Parlamentul să pună rapid în aplicare toate solicitările formulate în rezoluțiile sale, inclusiv consolidarea mecanismelor de control intern și de monitorizare, precum și alinierea normelor interne privind denunțarea neregulilor la standardele din directiva UE;

73.

reamintește, în special, că trebuie puse în aplicare fără întârziere toate cele 15 măsuri de combatere a corupției și de întărire a integrității, gradului de răspundere și transparenței, adoptate în Rezoluția din 15 decembrie 2022 referitoare la suspiciunile de corupție din partea Qatarului și la nevoia mai amplă de transparență și responsabilitate în instituțiile europene, precum și solicitările clare formulate în Rezoluția Parlamentului European din 16 februarie 2023 referitoare la monitorizarea măsurilor solicitate de Parlament pentru a consolida integritatea instituțiilor europene;

74.

constată că orientările actuale pentru acordul interinstituțional din 2021 privind înregistrarea părților interesate sunt insuficiente; subliniază că se impune o verificare prealabilă riguroasă în cadrul înregistrării în Registrul de transparență, pentru a se identifica toate sursele de finanțare; constată că finanțarea din fondurile Uniunii, atunci când acestea sunt transmise în lanț, trebuie să poată fi urmărită de la beneficiarul direct până la beneficiarul final; solicită revizuirea orientărilor privind înregistrarea în Registrul de transparență, pentru a impune declararea tuturor fondurilor primite și trimise, inclusiv transferul de fonduri de la un ONG și de la o parte interesată la alta;

75.

constată că, în unele cazuri, activitatea ONG-urilor și a părților interesate a fost folosită pentru a finanța activități ilegale și pentru a influența procesul decizional al Parlamentului în numele unor terțe părți; subliniază că astfel de cazuri au fost detectate datorită măsurilor de control și de securitate în vigoare, deși există potențial semnificativ de îmbunătățire;

76.

reiterează faptul că accesul reprezentanților de interese la instituțiile Uniunii și la programele lor de finanțare trebuie să fie verificat în prealabil și că trebuie să se determine dacă este eventual necesar ca aceștia să fie incluși în sistemul de detectare timpurie și de excludere (EDES);

77.

solicită interzicerea grupurilor de prietenie cu țările terțe pentru care există deja o delegație oficială a Parlamentului; reamintește că articolul 35 din Regulamentul de procedură trebuie respectat pentru a se evita orice confuzie cu activitățile oficiale ale Parlamentului în legătură cu țările terțe; recomandă ca Parlamentul să permită, de la caz la caz, grupuri de prietenie pentru activități legate de anumite subregiuni sau de anumite minorități local persecutate pentru care nu există o delegație oficială;

78.

ia act de faptul că Comitetul consultativ pentru conduita deputaților a investigat două cazuri de presupuse încălcări ale Codului de conduită în 2021, iar în unul dintre acestea președintele a decis să impună o sancțiune – sub forma unei mustrări – deputaților în cauză în iulie 2021; ia act de faptul că administrația Parlamentului a verificat un caz de posibil conflict de interese, identificat în 2021, care decurgea din Normele de aplicare a Statutului deputaților, viza recrutarea unei rude și a condus, la rândul său, în cele din urmă, la inițierea, în 2022, a unei proceduri de recuperare a cheltuielilor de asistență parlamentară utilizate în mod abuziv;

79.

atrage atenția asupra faptului că, deși în ultimii 11 ani au fost înregistrate cel puțin 25 de încălcări ale Codului de conduită de către deputați, președinții Parlamentului nu au aplicat deputaților nicio sancțiune financiară; solicită președintei să aibă în vedere posibilitatea de a aplica sancțiuni financiare atunci când se dovedește că deputații au încălcat Codul de conduită, pentru a se asigura efectul disuasiv al sancțiunilor;

80.

ia act de faptul că, în 2021, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a investigat 18 cazuri, iar Parchetul European (EPPO) a investigat trei cazuri care implicau Parlamentul cu privire la aspecte legate de drepturile financiare și sociale ale deputaților și de finanțarea structurilor politice; ia act de faptul că, din cele 18 investigații ale OLAF, patru au avut ca rezultat un raport cu recomandări financiare, unul a avut ca rezultat un raport final cu recomandări disciplinare, cinci s-au soldat cu o decizie de clasare a cazului, iar opt erau încă în curs de desfășurare în 2022; constată, de asemenea, că OLAF a investigat cinci cazuri care au implicat personalul Parlamentului, dintre care două au fost închise în 2021 fără nicio recomandare, iar trei nu au fost finalizate; ia act de faptul că niciuna dintre anchetele EPPO nu a fost încheiată în 2021; solicită administrației să determine dacă recomandările făcute de OLAF au fost puse în aplicare integral și dacă sumele expuse riscului au fost recuperate (în special cele 1 837 000 EUR despre care s-a constatat că au fost plătite cu încălcarea normelor), precum și să prezinte un rezumat, fără date sensibile, al tipologiei cazurilor investigate, pentru a se putea trage concluzii și a se aduce îmbunătățiri;

81.

constată că, în prezent, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) nu are în nicio situație acces la birourile, calculatoarele și conturile de e-mail ale deputaților, nici măcar atunci când investighează cazuri legate de deputați pe baza unei suspiciuni întemeiate; insistă că trebuie să existe o procedură corespunzătoare prin care OLAF să i se acorde accesul respectiv în cazul în care există suspiciuni întemeiate ce vizează anumiți deputați; invită biroul să instituie o astfel de procedură, precum și să recunoască și să asigure competența OLAF de a investiga posibilele încălcări ale Codului de conduită de către deputați;

82.

reiterează faptul că articolul 4 din Codul de conduită prevede că declarațiile de interese financiare ale deputaților trebuie întocmite în mod detaliat, astfel încât să poată fi depistat orice potențial conflict de interese cu activitatea parlamentară; regretă că multe declarații includ încă doar descrieri vagi sau generice ale posturilor și, prin urmare, își reiterează solicitarea adresată biroului de a revizui formatul declarațiilor pentru a le face mai detaliate; invită președinta să solicite serviciilor să efectueze sistematic verificări amănunțite ale declarațiilor;

83.

ia act de faptul că din cei 459 de deputați din cea de a 8-a legislatură, care nu au fost realeși în 2019, doar unul a transmis Parlamentului o notificare privind angajarea profesională după încheierea mandatului; constată că, în 2021, din cei 203 funcționari care au părăsit serviciul, 54 au solicitat permisiunea de a desfășura o activitate după încetarea activității în Parlament; consideră oportună decizia biroului (4) de a stabili norme mai stricte pentru a reglementa situațiile de „uși turnante” în cazul foștilor deputați și al funcționarilor publici prin introducerea unei perioade de reflecție pentru foștii deputați, care nu pot participa la activități de lobby sau de reprezentare pe lângă Parlamentul European timp de șase luni după încheierea mandatului lor; consideră oportună și decizia de a clarifica regulile de acces în clădirile Parlamentului, înlocuind legitimațiile de acces permanent ale foștilor deputați cu cele de acces zilnic și asigurându-se că foștii deputați și personalul Parlamentului care participă la activități de lobby se identifică cu o legitimație specială; invită Parlamentul să se asigure că aceste noi norme sunt eficace, monitorizate îndeaproape și aplicate; consideră că foștilor deputați nu ar trebui să li se plătească nicio indemnizație pentru cheltuieli generale și solicită, prin urmare, eliminarea articolului 42 alineatul (4) din Normele de aplicare a Statutului deputaților;

84.

consideră că votul prin apel nominal este un instrument esențial pentru transparență și răspundere în fața cetățenilor Uniunii; solicită introducerea votului prin apel nominal automat pentru orice vot final, cu excepția votului secret, și creșterea numărului de voturi prin apel nominal pe care un grup politic le poate solicita pe o perioadă de sesiune, în conformitate cu articolul 192 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, sau exceptarea dosarelor legislative de la această limitare;

85.

ia act de proiectul în curs de desfășurare de a pune la dispoziție într-un spațiu specific înregistrările voturilor în plen, în care utilizatorii vor avea acces la documente clare și ușor de citit, și consideră că Parlamentul ar trebui să meargă mai departe și să creeze un site internet coerent care să combine întreaga multitudine de site-uri interconectate legate de activitatea legislativă, și anume Observatorul legislativ, profilurile deputaților, site-ul web al ședinței plenare etc., din motive de transparență și control public; invită serviciile Parlamentului să pună la dispoziție, de asemenea, toate amendamentele și rezultatele voturilor prin apel nominal la nivel de comisie și să le includă în noua structură;

86.

ia act de faptul că Ombudsmanul a tratat în 2021 16 cazuri referitoare la Parlament, în urma cărora au fost formulate 2 recomandări, una fiind aplicată de Autoritate, căreia i s-a solicitat să mărească transparența pe site-ul său de internet, iar cealaltă de administrația Parlamentului, căreia i s-a solicitat să informeze mai bine candidații la stagii cu privire la posibilitatea de a solicita asistență specială;

87.

invită biroul să revizuiască Codul de conduită prin includerea unor restricții pentru angajarea de către deputați nu numai a membrilor de familie direcți, ci și indirecți;

Hărțuirea și semnalarea neregulilor

88.

observă că în 2021 au fost deschise șase cazuri de hărțuire împotriva deputaților și că patru cazuri erau pendinte din 2020; observă că s-a ajuns la concluzia că s-a produs nicio hărțuire în cele patru cazuri închise în 2021; observă că în 2021 s-a depus o nouă plângere de hărțuire din partea unui membru al personalului și constată că un caz era în curs și trei cazuri au fost închise; regretă că investigarea unor cazuri de hărțuire s-a întins pe mai mult de un an, cauzând neplăceri inutile deputaților, personalului și asistenților; reamintește administrației Parlamentului că are responsabilitatea legală de a investiga cazurile care îi sunt prezentate cu rigoarea, rapiditatea și discreția cuvenite; solicită biroului să prevadă termene limită pentru tratarea plângerilor de hărțuire;

89.

subliniază că Codul de bună conduită pentru deputații în Parlamentul European stipulează că în exercitarea sarcinilor care le revin deputații se comportă față de toți cei care lucrează în Parlamentul European cu demnitate, politețe și respect și fără prejudecăți sau discriminare; laudă politica de toleranță zero a Parlamentului față de hărțuire și campaniile de conștientizare desfășurate; este preocupat, cu toate acestea, de faptul că, la 28 octombrie 2022, doar 245 de membri activi (36,3 %) finalizaseră formarea privind respectul și demnitatea la locul de muncă; reamintește că Parlamentul a solicitat în mai multe rânduri să se introducă cursuri de formare obligatorii privind combaterea hărțuirii pentru toți deputații și sugerează să fie extinse și la membrii personalului, inclusiv la persoanele cu funcții de conducere din diferite direcții generale și grupuri politice; consideră o idee bună dezbaterea de orientare privind politicile de combatere a hărțuirii, derulată cu ocazia reuniunii biroului din 21 noiembrie 2022, și roagă biroul să exprime o poziție finală pe această temă; subliniază că este important să se intervină din timp și să se organizeze acțiuni de formare și de conștientizare și remarcă inițiativa administrației de a înființa mediatori interni ca un pas către soluționarea rapidă a conflictelor, proces care ar trebui să cuprindă și furnizarea de informații ambelor părți cu privire la drepturile lor;

90.

ia act de faptul că „Comitetul consultativ privind hărțuirea la locul de muncă și prevenirea acesteia” este alcătuit din trei membri desemnați de autoritatea împuternicită să facă numiri (inclusiv președintele), doi membri ai Comitetului pentru personal și un consilier expert din cadrul serviciului medical; reține că „Comitetul consultativ pentru plângerile de hărțuire care îi implică pe deputați” este alcătuit din trei chestori (inclusiv președintele), președintele primului comitet, doi membri ai Comitetului APA, un membru al comitetului pentru personal (numai pentru cazurile care privesc un membru al personalului) și doi consilieri experți, și anume de la serviciile juridic și, respectiv, medical; este preocupat că nu există experți independenți în materie de hărțuire în niciunul din comitete și că în primul caz nu există un reprezentant de la serviciul juridic; reamintește că președintele acestei din urmă comisii are votul decisiv și își face griji că calitatea sa de deputat ar putea crea conflicte de interese; roagă biroul să revizuiască componența ambelor comitete consultative și să coopteze experți independenți în domeniu pentru a evita conflictele de interese și să prevadă o formare obligatorie privind prevenirea hărțuirii și egalitatea de șanse pentru toți membrii lor; recomandă să se facă o analiză temeinică a modului de funcționare a comitetelor consultative, cu ajutorul unor specialiști independenți în prevenirea hărțuirii selectați pe criterii de competență, experiență, independență și calități profesionale, astfel încât Parlamentul să fie dotat cu un regulament de procedură clar, eficient și solid, care să asigure un timp de reacție expeditiv, și cu garanțiile procedurale și măsurile de informare, consiliere și protecție necesare pentru toate părțile, după caz;

91.

reține că a existat un caz de denunțare a neregulilor în 2021 și că avertizorul a contactat OLAF înainte de a se adresa punctului de contact; solicită secretarului general să clarifice datele contradictorii furnizate cu privire la numărul de cazuri de denunțare a neregulilor raportate în 2021 și, respectiv, 2022; reamintește administrației că are obligația de a raporta imediat OLAF presupusele cazuri de fraudă; reține că administrația Parlamentului a primit o serie de denunțuri anonime de fraudă și abateri, care au fost toate cercetate fie pe plan intern, fie de OLAF și solicită administrației Parlamentului să întocmească un rezumat în care să precizeze natura posibilelor cazuri deschise și măsurile luate de administrație;

92.

reamintește că Parlamentul are un punct de contact pentru avertizori în cadrul cabinetului secretarului general, căruia îi pot fi raportate neregulile și care oferă consiliere și facilitează aplicarea articolului 22c din Statutul funcționarilor și a dispozițiilor de punere în aplicare relevante; solicită administrației să lanseze de urgență o campanie de conștientizare cu privire la existența acestui punct de contact; invită biroul să dispună verificarea contextului cazurilor semnalate și să organizeze cursuri de formare pentru punctele de contact pentru avertizori;

93.

reiterează faptul că APA se află într-o poziție deosebit de vulnerabilă când se pune problema să raporteze fraudele și să solicite protecție pentru denunțători din cauza situației lor profesionale speciale; de aceea, îl roagă pe secretarul general să modifice normele interne privind avertizarea neregulilor, adoptate la 4 decembrie 2015 și cuprinse în Statutul funcționarilor, pentru a le alinia la Directiva (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului (5), și să le ofere APA care denunță nereguli o mai mare protecție, inclusiv prin crearea de canale securizate de raportare, la același nivel cu protecția pentru victimele hărțuirii, în special în raport cu măsurile provizorii din cursul anchetei administrative, și orice alte măsuri și asistență pentru a intenta acțiuni în justiție pentru prejudiciile suferite; solicită Parlamentului să mărească, în funcție de posibilități, nivelul de conștientizare în rândul personalului parlamentar cu privire la protecția oferită avertizorilor; solicită, de asemenea, formarea obligatorie în materie de denunțare a neregulilor pentru deputați și pentru orice superior, atât din cadrul administrației, cât și din cadrul grupurilor politice, care ar putea fi sesizat în vederea denunțării unor nereguli (6);

Comunicarea și cooperarea interinstituțională

Comunicarea

94.

subliniază importanța strategiei sale de comunicare pentru a colabora cu cetățenii Uniunii printr-o serie variată de proiecte și activități pe mai multe canale, în pofida provocărilor întâmpinate în 2021; constată că între 2020 și 2021 rata de implicare pe canalele de comunicare socială ale Parlamentului a cunoscut o creștere medie de 69 %, în 2021 înregistrându-se și o creștere medie de 11 % a numărului de urmăritori; observă că, în urma unei decizii a președintelui din iunie 2021, centrele pentru vizitatori au fost redeschise parțial și au putut primi un număr total de 337 984 de vizitatori până la sfârșitul anului și angajamente bugetare de 15 982 020 EUR pentru 2021; ia act de faptul că lucrările la centrul pentru vizitatori Zweig au continuat conform planului în 2021 și că acesta a fost inaugurat în noiembrie 2022 și, în acest sens, solicită să se ia în considerare timpul pe care grupurile de vizitatori îl pierd deplasându-se de la clădirea Zweig la clădirea Spaak, inclusiv cu controalele de securitate și de identificare, ceea ce ar putea reduce numărul de grupuri care pot fi primite zilnic; ia act de faptul că Casa Istoriei Europene, Parlamentariumul și centrele „Europa Experience” au rămas închise sau au funcționat la capacitate redusă o parte a anului 2021; se bucură că Evenimentul tineretului european a putut în cele din urmă să se țină în 2021 în format hibrid și că a fost un succes la care au participat 10 000 de tineri, deși regretă relativa lipsă de pregătire de la controalele de securitate, care au întârziat accesul în clădirile Parlamentului; ia act de primele ediții ale Premiului LUX al publicului, cu 6 000 de votanți, și de Premiul Daphne Caruana Galizia pentru jurnalism, care s-a ales din peste 200 de candidaturi din întreaga Uniune;

95.

reține că patru birouri de legătură ale Parlamentului European (EPLO) din Madrid, Roma, Bratislava și Zagreb au fost dotate cu echipamente VoxBox în 2021 în cadrul unui proiect-pilot și că este planificată instalarea de echipamente audiovizuale ușoare și ușor de utilizat în 14 dintre cele 24 de birouri de legătură ale Parlamentului European selectate până la sfârșitul lunii iunie 2022; reamintește că Parlamentul a modernizat, de asemenea, facilitățile audiovizuale din birourile de legătură ale Parlamentului European în contextul sesiunilor plenare de la distanță; se așteaptă la o revizuire a strategiei de comunicare a EPLO, astfel încât investițiile realizate să contribuie cu adevărat la comunicarea cu cetățenii Uniunii și invită birourile de legătură să informeze în timp util deputații din circumscripția respectivă despre calendarul de activități pentru a asigura o mai bună coordonare și prezența deputaților;

96.

subliniază că volumul de muncă în cadrul EPLO pare să fi crescut vertiginos, fiind alocate noi sarcini permanente, și roagă Parlamentul să se asigure că EPLO dispun de suficiente resurse umane, tehnice și financiare pentru a-și îndeplini misiunile;

97.

constată că în mai 2018 biroul a aprobat o modernizare a fostului punct de informare de la Bruxelles și că noua platformă de informare urmărește să atragă părțile interesate, multiplicatorii, partenerii și grupurile de interese specializate ale societății civile; reține că Info Hub a avut un cost total de aproximativ 8 400 000 EUR, din care circa 6,6 milioane EUR pentru lucrări de renovare și 1,8 milioane EUR pentru activități de comunicare, și că a primit 20 000 de vizitatori de când s-a deschis la jumătatea lunii iulie 2022; regretă, cu toate acestea, că deputații nu sunt la curent cu facilitățile respective și solicită o campanie de informare mai bună pentru a face cunoscute activitățile și posibilele utilizări ale acestora;

98.

salută programul ambițios „Europa Experience”, care urmărește să apropie Uniunea de cetățenii săi; consideră îmbucurător că numărul total de vizitatori ai centrelor „Europa Experience” a crescut ușor, de la 124 352 în 2020 la 135 835 în 2021, în pofida provocărilor generate de pandemia de COVID-19; constată, de asemenea, că restricțiile de călătorie din 2020 și 2021 au provocat întârzieri în procedurile contractuale de construcție (și anume la Dublin, Praga, Madrid, București, Lisabona, Bratislava, Riga și Vilnius), fără un impact negativ asupra plății chiriilor, deoarece acestea încep să se plătească după finalizarea lucrărilor de amenajare; constată că în 2021 erau în funcțiune șase centre descentralizate pentru vizitatori (Berlin, Copenhaga, Helsinki, Ljubljana, Tallinn și Parlamentarium Simone Veil la Strasbourg) și că Direcția Comunicare a Parlamentului a lansat realizarea a cinci noi mari expoziții planificate (Paris, Roma, Stockholm, Praga și Varșovia) și a finalizat alte trei proiecte noi (Viena, Dublin și Luxemburg), efectuând în același timp o serie de studii de fezabilitate în alte șapte capitale; notează că majoritatea centrelor „Europa Experience” vor fi deschise publicului în 2024, dar înțelege că acest proiect depinde de perspectivele unei piețe imobiliare aflate în schimbare rapidă;

99.

observă că concertele de muzică clasică din Grădina cetățenilor au fost concepute pentru a-i sprijini pe interpreții de muzică clasică în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19 și pentru a demonstra valoarea pe care o acordă Parlamentul patrimoniului muzical european; ia act de faptul că în 2021 au avut loc 40 de concerte cu 4 106 participanți, cu un buget de 51 925 EUR; sprijină din toată inima această inițiativă derulată în împrejurările extraordinare ale pandemiei de COVID-19 din 2020 și 2021, dar pune sub semnul întrebării utilizarea de către Parlament a banilor contribuabililor pentru renovarea Grădinii cetățenilor și a casei sale, un spațiu public care aparține statului belgian;

Multilingvismul

100.

reamintește că Uniunea și, prin urmare, și Parlamentul au obligația legală să furnizeze informații și comunicări accesibile în temeiul Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap; invită, prin urmare, administrația Parlamentului să elaboreze inițiative special concepute pentru a asigura o accesibilitate mai mare și mai bună la documentele și dezbaterile sale, cu un accent deosebit pe dezbaterea privind starea Uniunii, precum și pe dezbaterile în plen pe tema „Aceasta este Europa”, pornind de la exemple precum interpretarea în limbajul mimico-gestual internațional a prezentărilor săptămânale ale Comisiei; își reiterează solicitarea de lungă durată adresată secretarului general de a analiza fezabilitatea interpretării în limbaj mimico-gestual internațional pentru toate dezbaterile în plen și de a pune în aplicare fără întârziere această solicitare; consideră, în plus, că retransmiterea sesiunilor plenare în limbajele mimico-gestuale utilizate în fiecare stat membru ar impulsiona participarea persoanelor cu dizabilități la procesul democratic al UE; ține să remarce că Direcția Generală Traduceri dezvoltă un instrument capabil să transcrie automat și să traducă dezbaterile parlamentare multilingve în timp real, astfel încât toți cetățenii să aibă acces egal la informații în limba lor maternă; solicită o actualizare a proiectului și o analiză a punerii sale în aplicare și a costului total;

Cooperarea internațională

101.

observă că prezența funcționarilor Parlamentului în delegațiile Uniunii sau în alte organisme are drept scop consolidarea relațiilor interparlamentare cu organizațiile regionale; reiterează, cu toate acestea, îngrijorarea cu privire la Decizia biroului din 11 februarie 2019 privind sprijinul parlamentar acordat Misiunii Uniunii Europene la ASEAN în Jakarta, Delegației Uniunii Europene pe lângă Uniunea Africană la Addis Abeba și Delegației Uniunii Europene pe lângă Organizația Națiunilor Unite la New York; constată că în 2020 nu a fost trimis niciun membru al personalului, iar în 2022 au fost detașați doi funcționari la New York și unul la Addis Abeba; reamintește administrației Parlamentului angajamentul său de a stabili indicatori măsurabili pentru a evalua performanța anuală a acestora; atrage atenția asupra faptului că administrația Parlamentului a înființat o unitate responsabilă cu relațiile cu ASEAN și a propus ca cea mai mare parte a personalului său să fie trimis în Jakarta, în timp ce pentru celelalte două destinații administrația a selectat pur și simplu membri de rang înalt ai personalului; pledează încă o dată pentru procese transparente de numire a personalului implicat și pentru informarea Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului;

102.

se arată preocupat de faptul că în 2021 opt deputați au decis, din proprie inițiativă, să observe alegerile din țări terțe în care Parlamentul a decis să nu trimită o delegație de observare a alegerilor sau nu a fost invitat; constată că, în toate cele opt cazuri, deputații au încălcat dispozițiile de punere în aplicare a Grupului de susținere a democrației și de coordonare a alegerilor al Parlamentului European și că aceștia nu au putut fi și nu au fost selectați să participe la o delegație oficială de observare a alegerilor până la sfârșitul anului 2021; solicită ca deputații europeni implicați în misiuni neoficiale de observare a alegerilor să fie sancționați pe durata mandatului;

Digitalizare și securitate cibernetică

103.

consideră îmbucurător faptul că Portalul pentru semnături digitale (DiSP) le permite deputaților să semneze digital documente, ceea ce îmbunătățește eficiența, trasabilitatea și transparența procedurilor, și regretă că, spre deosebire de DiSP, semnarea amendamentelor în plen este în continuare o procedură învechită și greoaie, acestea fiind semnate manual și trimise scanate; invită biroul să ia măsurile necesare pentru a introduce în viitor posibilitatea ca deputații să semneze digital amendamentele din plen; solicită extinderea DiSP la toate documentele semnate;

104.

ia act de decizia din 10 mai 2021 de a suspenda HERMES, un software de gestionare a documentelor și de arhivare, din cauza unei serii de hibe, în principal imposibilitatea de a-l adapta la fluxurile de lucru ale Parlamentului și alte probleme tehnice majore; constată că, până în prezent, componentele de back-end și front-end ale sistemului HERMES au avut un cost extern de 7 500 000 EUR și costuri interne de 1 700 000 EUR pentru o sumă totală de aproximativ 9 200 000 EUR, raportată ca activ în construcție; ia act de faptul că partea de back-end a sistemului HERMES este încă utilizată ca sistem de gestionare a documentelor și a evidențelor, precum și pentru alte aplicații;

105.

observă că în 2021 costul total al soluțiilor tehnice aplicate pentru organizarea sesiunilor de votare de la distanță s-a ridicat la 1 275 500 EUR, incluzând o prelungire a licențelor la aplicațiile pentru ședința plenară (120 000 EUR), dezvoltarea aplicației EPvote (233 500 EUR), sprijin informatic pentru deputați (529 200 EUR), pentru a implementa sistemul de votare electronică (250 000 EUR) și servicii ad-hoc pentru a le permite deputaților să participe de la EPLO-uri (142 800 EUR); relevă importanța tuturor sistemelor informatice care asigură buna funcționare de la distanță a Parlamentului dar subliniază totuși că la toate inovațiile puse în aplicare va fi nevoie de o investiție în întreținere pentru utilizările viitoare;

106.

constată că de multe ori infrastructura de desktop virtual (VDI) a Parlamentului nu este accesibilă dimineața la orele de vârf când se conectează multă lume; roagă serviciile să se asigure că VDI are o capacitate suficientă, care să permită o conectare rapidă chiar și la orele de vârf;

107.

felicită Parlamentul pentru investițiile în întărirea propriei securități cibernetice, care cuprind crearea unei direcții speciale în cadrul DG ITEC și o creștere semnificativă a resurselor aferente, cu scopul de a mări protecția sistemelor informatice ale Parlamentului în fața amenințărilor și a atacurilor de tip ransomware tot mai mari; îndeamnă Parlamentul să își mențină eforturile și să investească mai mult în securitatea cibernetică; subliniază că trebuie să se asigure recrutarea și păstrarea personalului cu înaltă calificare în acest sector foarte strategic; îi sugerează să ofere programe de formare actualizate periodic în domeniul securității cibernetice pentru toți angajații Parlamentului; se bucură să afle că a fost lărgită gama de servicii digitale furnizate prin e-Portal, care a dus la o creștere cu 67 % a numărului de tranzacții, o creștere semnificativă față de 2020, și că deputații au ajuns la o rată de utilizare de 85 % a e-Portalului pentru cheltuielile lor de deplasare și de ședere; laudă măsurile luate special pentru a facilita procedurile administrative și a reduce birocrația la serviciile pentru deputați, inclusiv digitalizarea mai amplă e portalului electronic;

108.

ia act de faptul că reorganizarea DG SAFE a prevăzut crearea unei noi Direcții pentru tehnologii și informații în materie de securitate, cu scopul de a asigura protecția tuturor categoriilor de informații gestionate de Parlament; observă că a fost creată o unitate care să se ocupe anume de ingineria securității, dar că postul de șef de unitate nu apare ca atare în organigrama Parlamentului; îl roagă pe secretarul general să rezolve rapid această situație pentru a pune la dispoziția noii și atât de importantei direcții resursele necesare pentru a-și îndeplini responsabilitățile;

Politica imobiliară, logistică și securitate

Politica imobiliară

109.

reține că „Strategia imobiliară a Parlamentului după 2019” este menită să ofere un cadru pentru deciziile viitoare și să contribuie la consolidarea portofoliului imobiliar al Parlamentului, adaptând, totodată, sălile la evoluția modelelor de reuniuni, fiind prezent la nivel local și mai aproape de cetățeni prin centrele „Europa Experience”, întărind securitatea clădirilor Parlamentului și realizând interconectarea clădirilor centrale; ia la cunoștință că administrația Parlamentului lucrează în prezent la o abordare cuprinzătoare care să hotărască politica imobiliară pe termen lung a Parlamentului, ținând seama de impactul crizei energetice, de creșterea prețurilor la materii prime, de obligațiile de mediu și de noile metode de lucru introduse în Parlament; invită administrația Parlamentului să analizeze dacă trebuie achiziționate sau construite clădiri noi în viitor; remarcă adoptarea, la 8 martie 2021, a unei strategii integrate de gestionare a spațiilor, axată pe gestionarea pe întregul ciclu de viață a portofoliului imobiliar al Parlamentului;

110.

se arată îngrijorat de problemele structurale din clădirea Trèves I; subliniază nevoia urgentă de a moderniza clădirea după ultimele norme energetice și de mediu; subliniază că trebuie luate măsuri urgente pentru a remedia sistemul de încălzire instabil, lipsa aerului condiționat și a toaletelor pentru persoane cu mobilitate redusă, izolarea fonică slabă, precum și problema canalizării;

111.

ține să remarce achiziționarea clădirii Treves II, aprobată de birou la 18 octombrie 2021, cu intenția de a permite interconectivitatea clădirilor centrale ale Parlamentului de la Bruxelles, și reține că ea va fi la dispoziția Parlamentului începând cu 1 ianuarie 2025; atrage atenția că certificatul său de performanță energetică indică un consum anual de energie primară echivalent cu clasa E, și că ultima sa renovare datează din 2000; invită biroul să aprobe lucrările de renovare necesare pentru a îmbunătăți performanța energetică a clădirii în conformitate cu reglementările aplicabile privind eficiența energetică, înainte să fie dată în folosință de Parlament;

112.

ia la cunoștință concursul de arhitectură privind proiectul de modernizare a clădirii Spaak, în contextul căruia în ianuarie 2021 concurenții și-au transmis propunerile, în februarie 2021 juriul a analizat cele 15 candidaturi și a publicat lista cu cei cinci laureați, iar la reuniunea sa din 6 iulie 2022 biroul a aprobat lista propusă de juriu; consideră că trebuie luate măsurile necesare pentru renovarea clădirii, având în vedere starea sa de degradare, pentru securitatea și binele personalului, fără implicații bugetare nerezonabile; de aceea, cere să se furnizeze informații judicioase și să fie consultate consulte comisiile competente ale Parlamentului cu privire la următoarele etape de parcurs în planurile de renovare și cu privire la planurile privind achiziționarea de clădiri noi;

113.

ia act de decizia unanimă a biroului din 23 octombrie 2019 de a aproba crearea unui laborator IDEA, cu scopul de a testa soluții noi și inovatoare în contextul gestionării birourilor și a infrastructurilor; constată că decizia biroului nu s-a bazat pe niciun deviz concret și consideră de bun augur anunțul noului secretar general ca fiecare propunere de decizie să fie însoțită de o situație financiară a costurilor estimate și ca cheltuielile să fie contabilizate transparent; se bucură că s-a creat un laborator permanent pentru inovare pentru care s-a creat o linie bugetară separată, dar consideră că costurile trebuie să rămână rezonabile și justificabile; constată că pentru lucrările de construcție necesare pentru implementarea conceptului arhitectural inovator, inclusiv a echipamentelor tehnice și a costurilor de instalare, a trebuit suportat un cost de 2 000 EUR/m2 în plus față de lucrările de renovare „standard”, care se speră că fi recuperat cu prilejul unor lucrări de renovare ulterioare în cazul unei extinderi mai mari; constată că până acum lucrările de construcție necesare pentru implementarea conceptului arhitectural se ridică la 663 265 EUR, în timp ce echipamentele informatice au costat 108 104 EUR;

114.

subliniază că laboratorul IDEA ar trebui pus la dispoziția deputaților; solicită ca deputații să fie informați pe această temă, să știe ce inovații și soluții testate urmează să fie introduse în viitor și care sunt abandonate pe parcurs și de ce nu se merge mai departe cu aceste inovații și soluții; nu este de acord cu criteriile aplicate la selecția furnizorilor și a unora dintre inovațiile tehnice care vor fi testate și regretă că unele dintre inovații, deși interesante, ar costa prea mult să fie aplicate la scară mai mare; consideră că una dintre prioritățile laboratorului IDEA ar trebui să fie o soluție arhitecturală inovatoare care să dea o utilizare mai judicioasă spațiului ocupat de dușurile nefolosite din birourile deputaților; invită Grupul de lucru pentru clădiri al biroului și administrația Parlamentului să asigure o mai mare transparență față de bugetul pentru laboratorul IDEA și să prezinte periodic Comisiei pentru control bugetar lista soluțiilor inovatoare, costurile lor și feedbackul obținut, precum și eventualele economii dacă se pun în practică;

115.

constată că în 2021 numărul total de furturi raportate din birourile deputaților și din birourile personalului a fost de 83, reprezentând o scădere cu 58,2 % față de 2020, valoarea totală a obiectelor furate fiind de 190 791 EUR; felicită serviciile responsabile ale Parlamentului pentru că l-au identificat pe autorul a două furturi importante, unul de 101 calculatoare hibride și 26 de iPads, iar celălalt de 15 calculatoare hibride, și i se pare o veste bună că acest caz se judecă în instanțele belgiene;

116.

se bucură că creșa Wayenberg a fost certificată de autoritatea națională a Belgiei (ONE – Office de la Naissance et de l’Enfance) la sfârșitul anului 2021; regretă problemele întâmpinate cu furnizorul de servicii în 2021, inclusiv închiderea secțiunilor și modificările bruște succesive ale protocolului intern pentru COVID-19, și consideră pozitivă tranziția către un nou furnizor începând cu 1 februarie 2022, ca și măsura de a monitoriza implementarea noului contract;

117.

constată că aripa estică a clădirii Adenauer din Luxemburg a fost finalizată în 2020, iar mutarea în masă din birourile din clădirea Schuman s-a încheiat în 2022; reține că lucrările de construcție la aripa de vest au început în 2020 și că spațiile de birouri sunt aproape toate alocate personalului Parlamentului; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că cea mai mare și cea mai costisitoare investiție imobiliară a Parlamentului din ultimii ani este în prezent subutilizată din cauza ocupării clădirilor cu mult sub capacitatea prevăzută;

Cantine

118.

ia act cu îngrijorare de decizia secretarului general din 22 martie 2021 de a desființa Comitetul de supraveghere pentru cantine, cafenele și magazinul pentru personal (CORECA), dat fiind că, începând din octombrie 2020, toate activitățile din acest sector desfășurate în clădirile Parlamentului au avut loc în baza unor contracte de concesiune, care funcționează fără nicio implicare directă din bugetul Parlamentului; consideră, cu toate acestea, că CORECA a fost un punct de contact util între serviciile competente ale Parlamentului și Comitetul pentru personal pe tema ofertei de alimente și a serviciilor de catering și că ar fi fost util, de exemplu, să fie întrebat și personalul ce crede despre decizia recentă de a adapta oferta de alimente în mai multe locuri; invită, așadar, secretarul general să reinstituie CORECA sau un punct de contact similar pentru a-i implica pe reprezentanții personalului;

119.

constată că cantina Parlamentului de la etajul – 1 al clădirii SPINELLI, pe lângă faptul că a scăzut calitatea mâncărurilor pe care le oferă, este frecvent supraaglomerată la orele de vârf, rezultatul fiind că se stă la coadă și se așteaptă mult; regretă, de asemenea, că salonul Astrid Lulling și-a redus oferta și că pune la dispoziție doar un fel de mâncare cald pe zi; invită biroul să se gândească dacă nu cumva trebuie oferită o gamă mai variată de mâncăruri și dacă nu ar fi bine să se impună anumite restricții de acces la cantine în clădirile principale ale Parlamentului;

120.

reamintește că specificațiile tehnice ale contractelor de concesiune prevăd obligația de a oferi o soluție care să răspundă intoleranțelor alimentare dacă se face o cerere în acest sens înainte; subliniază că marea majoritate a clienților habar n-are că există o astfel de condiție care, în orice caz, este clar insuficientă pentru serviciul furnizat în Parlament; pledează pentru o mai bună comunicare și o informare directă despre specificațiile referitoare la alergeni în felurile de mâncare propuse; își reiterează solicitarea ca în cantinele și cafenelele Parlamentului să fie disponibilă cel puțin o mâncare proaspătă fără gluten în fiecare zi și să ofere opțiuni care să țină cont de alte restricții alimentare;

Securitate

121.

află că pe tot parcursul anului 2021 a fost pregătită internalizarea serviciilor generale de securitate din Luxemburg, cu organizarea tuturor procedurilor de recrutare și a acțiunilor următoare și cu o formare introductivă pentru 115 agenți; află că internalizarea a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2022; este preocupat de faptul că oferta de posturi din grupa de funcții I și salariul aferent îngreunează atragerea și recrutarea de personal specializat din toate statele membre în domeniul securității; reiterează faptul că este deosebit de preocupat de situația din Luxemburg, unde acest salariu este mai mic decât salariul minim interprofesional, forțând Parlamentul să recurgă la o indemnizație compensatorie; reiterează deci că Parlamentul ar trebui să facă Comisia să înțeleagă că trebuie creat de urgență un coeficient corector pentru Luxemburg;

122.

atrage atenția asupra proiectului privind sistemul integrat de control al accesului fizic (iPACS), care urmărește să ofere Parlamentului un sistem solid, eficient și inovator de control al accesului fizic; remarcă întârzierile apărute în executarea proiectului în 2020, motivul posibil fiind excluderea contractantului selectat în temeiul articolului 136 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul financiar; ia act cu satisfacție de cooperarea dintre DG SAFE și DG INLO, datorită căreia s-au putut relua toate lucrările tehnice începând din iunie 2021 și integra toate clădirile Parlamentului în sistem; apreciază ideea de a distribui legitimații de acces foarte sigure, care să nu poată fi copiate, pentru toți deputații, APA și furnizorii externi;

123.

regretă că sistemul de evacuare din clădirile Parlamentului se bazează în mare parte pe voluntari pentru securitate care, ține să sublinieze, sunt greu de recrutat în clădiri cu personal administrativ mai redus și dacă ținem cont de faptul că voluntarii pot fi și ei în regim de telemuncă; subliniază că este important să nu se conteze doar pe voluntari formați, capabili să ghideze și să sprijine persoanele prezente în clădirea Parlamentului în timpul simulărilor de evacuare și în situații de urgență reale;

124.

solicită serviciilor de securitate care controlează accesul la clădirile Parlamentului să găsească o soluție rezonabilă pentru fotografii externi care lucrează zilnic în clădirile Parlamentului și care trebuie să treacă de fiecare dată prin controlul de securitate cu o cantitate mare de echipament profesional permițându-le, de exemplu, să folosească accesul rezervat pentru presă;

125.

atrage atenția că, la sfârșit de săptămână, pentru a avea acces la clădirile Parlamentului trebuie semnat de prezență într-un registru pe suport de hârtie și, având în vedere problemele din trecut cu această metodă, recomandă insistent să se treacă la un sistem mai fiabil și mai eficient;

Amprenta de mediu a operațiunilor Parlamentului și mobilitatea

126.

remarcă analiza decalajelor în performanța de mediu actuală a Parlamentului, efectuată de Unitatea EMAS la 14 decembrie 2021; roagă administrația Parlamentului să prezinte rapoarte despre activitățile menite să ajute la recuperarea decalajelor pentru a atinge la timp toate țintele selectate de Grupul de lucru al biroului pentru clădiri, transport și un Parlament ecologic;

127.

constată cu satisfacție că în 2021 emisiile de CO2 au fost mai scăzute cu 2 501 tone decât în 2019; consideră îmbucurător că mai multe practici dezvoltate sau extinse în 2020 și 2021 pentru a asigura continuitatea activității și care s-au dovedit benefice pentru performanța de mediu a Parlamentului vor fi probabil menținute în viitor, îndeosebi măsurile legate de digitalizare și munca la distanță, care au contribuit la reducerea consumului de hârtie (11,8 kg/ENI în 2021 față de 28,1 kg/ENI în 2019), a cantității de documente transportate între cele trei locuri de desfășurare a activității (49 de tone de CO2 față de 72 de tone în 2019) și a emisiilor de CO2 cauzate de navetă și deplasări;

128.

reamintește că transportul de persoane reprezintă cam două treimi din amprenta de carbon a Parlamentului; semnalează că emisiile de CO2 generate de naveta lunară la Strasbourg în 2021 au fost de circa 490 de tone de CO2, cu tot cu deplasările personalului și ale APA și cu transportul de documente și echipamente; subliniază totuși eforturile depuse de Parlament de a reduce emisiile de CO2 prin practica trenurilor închiriate și inițiativa „fără hârtie” pentru a contribui la reducerea amprentei de carbon;

129.

reține că în 2021 au avut loc 15 sesiuni plenare, dintre care 14 în format hibrid (5 la Bruxelles, 7 la Strasbourg și 2 mini-sesiuni la Bruxelles), iar o mini-sesiune la Bruxelles s-a ținut în formatul standard; constată că în 2021 costul trenurilor Thalys închiriate pentru a face naveta la Strasbourg a fost de 2 227 207 EUR, iar costul misiunilor a fost de 9 578 266 EUR, având în vedere că interpreții externi au lucrat de la distanță, ceea ce a redus costul total față de anii de dinainte de pandemie; reține că trenurile Thalys închiriate au fost anulate din ianuarie până în mai 2021, în timp ce pentru iunie și iulie 2021 a fost pus la dispoziție un singur tren, generându-se economii totale de 1 659 845 EUR pentru anul 2021; constată că cheltuielile cu misiunile personalului la Strasbourg în 2021 au fost reduse cu 18 248 274 EUR față de cheltuielile totale din 2018;

130.

observă că suspendarea perioadelor de sesiune de la Strasbourg a contribuit la economii totale de 26 260 608 EUR, potrivit Secretariatului Parlamentului, reducând totodată semnificativ amprenta de carbon a Parlamentului; observă că Curtea a estimat că „dacă se pune capăt deplasărilor între Strasbourg și Bruxelles s-ar putea genera economii anuale de 114 milioane EUR, plus o economie punctuală de 616 milioane EUR dacă clădirile de la Strasbourg sunt vândute cu succes sau un cost unic de 40 de milioane EUR dacă nu”;

131.

constată că în 2021 costul total cu energia și încălzirea a fost de 13 157 982 EUR (2 259 496 în Luxemburg, 3 102 010 EUR la Strasbourg și 7 796 476 EUR la Bruxelles), în timp ce pentru 2022 costurile anuale estimate la energie și încălzire ale clădirilor Parlamentului se ridică la 41 020 327 EUR, iar creditele bugetare pentru 2023 alocate în acest scop se ridică la 42 150 000 EUR; este preocupat de faptul că actuala criză energetică va duce la noi creșteri ale prețurilor la energie în viitor și că, prin urmare, bugetul Parlamentului va fi dur afectat, astfel încât va fi esențial să se ia măsuri proporționale și eficiente de economisire a energiei;

132.

i se pare bună idea de a instala panouri solare fotovoltaice pe clădirile Spinelli, Montoyer 70, Brandt și Antall din Bruxelles; la fel de bună i se pare și decizia de a lansa un nou studiu privind producția de energie electrică la sediul din Strasbourg, pentru a actualiza datele și a explora noi soluții; mai mult, încurajează biroul să decidă să monteze câte panouri fotovoltaice se pot instala și este util să se instaleze potrivit rezultatelor studiului;

Măsurile de economisire a energiei

133.

recunoaște că, luându-se după măsurile luate în multe state membre și în alte instituții ale Uniunii, decizia luată de birou de a opri sistemul de încălzire și de a păstra în clădire o temperatură minimă de joi seara până luni dimineață și în perioadele de vacanță ar aduce economii totale serioase, estimate la peste 2,5 milioane EUR; cu toate acestea, invită Parlamentul să garanteze o temperatură adecvată în clădirile Parlamentului în toate zilele lucrătoare, adică de luni până vineri; înțelege necesitatea de a reduce consumul de energie dar amintește că măsurile de economisire a energiei termice trebuie să rămână compatibile cu confortul minim al personalului;

134.

reamintește că soluțiile eficiente de iluminat sunt un factor esențial pentru sustenabilitatea clădirilor; se bucură că în clădirile Parlamentului ideea de a înlocui corpurile de iluminat existente cu lămpi cu LED-uri cu consum redus de energie este luată în calcul ori de câte ori este posibil și fezabil; observă că, în Bruxelles, birourile din clădirile Parlamentului care sunt închiriate sau sunt în așteptarea unei decizii care să le hotărască soarta nu sunt echipate cu detectoare de mișcare și că din câte se pare în mai multe birouri din clădirea Spinelli detectoarele de mișcare nu funcționează corect; se bucură că la Strasbourg toate birourile sunt dotate cu detectoare de mișcare, iar la Luxemburg, noua clădire Adenauer este dotată cu întrerupătoare automate în cazul în care nu există mișcare; invită Parlamentul să dispună instalarea de detectoare de mișcare perfect funcționale la Bruxelles cât mai curând posibil, ori de câte ori este fezabil, pentru a reduce consumul de energie; înțelege necesitatea de a reduce consumul de electricitate, dar solicită ca măsurile de economisire a iluminatului să fie compatibile cu confortul minim al personalului;

Mobilitate

135.

înțelege că rolul principal al autoturismelor de serviciu este să asigure transportul deputaților, inclusiv deplasarea între Bruxelles și Strasbourg; ține să remarce că în 2021, în medie, 15 % din locurile disponibile din flota de serviciu au rămas neocupate pentru acest tip de deplasări; își reiterează apelul adresat administrației Parlamentului de a mări grupul de utilizatori, având grijă, totodată, ca locurile deputaților să fie asigurate, adică să li se permită funcționarilor Parlamentului să călătorească fără să fie nevoie de prezența unui deputat, să se prezinte situații actualizate cu numărul de locuri valabile, să se facă o listă de rezervă și să se stabilească termene coerente pentru confirmarea călătoriei;

136.

consideră demn de apreciat că la Bruxelles există 138 de locuri de parcare rezervate vehiculelor electrice, fiecare cu o stație de încărcare, plus 12 unități pentru camionetele de livrare ale Parlamentului; constată că după ultima autorizație de mediu eliberată de autoritățile locale în aprilie 2021 pentru clădirea Spinelli, este necesar un sistem de tablouri de distribuție pentru această parcare subterană mare echipată cu stații de încărcare, care va fi instalat în 2022, ceea ce va permite instalarea a încă 20 de stații de încărcare; solicită DG INLO să elaboreze și să pună în funcțiune un orar pentru stațiile de încărcare pentru a evita situațiile în care un singur vehicul blochează locuri individuale pe perioade lungi de timp; încurajează Parlamentul să continue expansiunea ambițioasă a infrastructurii de încărcare electrică pentru toate tipurile de vehicule;

137.

remarcă că în 2021 s-au construit noi zone de parcare pentru biciclete în clădirile Scholl și Adenauer; invită administrația să evalueze nevoile actuale ale personalului de locuri de parcare pentru biciclete în interiorul și în exteriorul clădirilor Parlamentului și, la nevoie, să mărească numărul de spații disponibile;

138.

salută posibilitatea ca personalul să poată închiria biciclete standard și electrice în timpul perioadelor de sesiune la Strasbourg; regretă că, în practică, bicicletele sunt rezervate în totalitate cu mai mult de o săptămână înainte; invită Parlamentul să examineze posibilitatea de a oferi mai multe biciclete de închiriat la Strasbourg pentru a satisface cererea deputaților și a personalului și a contribui la mobilitatea durabilă;

Finanțe și administrație

139.

subliniază că deciziile bugetare, administrative și de personal luate de organele de conducere ale Parlamentului au un impact transversal asupra administrației, afectând astfel faza de implementare, repercutându-se, de exemplu, asupra altor servicii decât cele prevăzute inițial; îl roagă deci pe secretarul general să includă în viitoarele sale propuneri o evaluare realistă a impactului asupra bugetului, administrației și personalului Parlamentului, înainte de discuțiile din forurile de conducere ale Parlamentului;

140.

solicită să se înceteze colaborarea cu firme externe care, conform clasamentului Universității Yale (7), continuă să opereze în Rusia;

141.

constată că ultima revizuire a normelor care reglementează primirea grupurilor de vizitatori începând cu 18 ianuarie 2021 nu cuprinde o analiză a posibilelor circumstanțe de forță majoră în care s-ar putea decide anularea vizitelor; invită biroul să ia în considerare grevele naționale printre circumstanțele de forță majoră acceptate în cazul anulării unei vizite de grup organizate, deoarece se întâmplă adesea ca zilele de grevă națională să fie anunțate mult mai târziu, după ce biletele au fost cumpărate, și este extrem de costisitor să anulezi o vizită de grup în ultimul moment și să poți recupera toate costurile financiare suportate cu organizarea vizitei;

Sistemul comun de asigurări de sănătate

142.

solicită biroului să se asigure că Sistemul comun de asigurări de sănătate (JSIS) oferă o explicație coerentă și individuală pentru refuzul unei cereri de rambursare; constată că obiceiul de a refuza o cerere de rambursare în format pdf, fără posibilitatea de a contesta decizia personal, impune anumite dificultăți celor care cer rambursarea cheltuielilor medicale; invită biroul să aibă în vedere introducerea posibilității ca medicii locali responsabili de tratamentul unui solicitant să discute cu unitatea responsabilă din JSIS sau cu grupul de experți pentru a explica tratamentul și beneficiile medicale; își exprimă, de asemenea, dorința de a îmbunătăți ușurința de utilizare a aplicației, permițând o monitorizare mai rapidă și mai directă a cererilor individuale; solicită ca organismele relevante din cadrul JSIS să țină seama așa cum se cuvine și să se adapteze periodic la evoluțiile medicale recente și la noile cuceriri ale științei atunci când actualizează lista tratamentelor și a medicamentelor eligibile;

Deplasările și cheltuielile deputaților

143.

reamintește recomandarea făcută de Curte Parlamentului de a introduce modificările necesare așa încât să plătească diurne doar deputaților care îndeplinesc condițiile, idee cu care Parlamentul a fost de acord; reamintește că proiectul de a automatiza registrul central și registrul de prezență în plen cu ajutorul tehnologiei biometrice a fost decis de birou în iunie 2019 și că administrația Parlamentului a integrat în proiect un prim set de recomandări prezentate de Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor în martie 2021 și așteaptă acum recomandările sale finale; consideră că utilizarea de noi tehnologii reprezintă un pas esențial către digitalizarea proceselor financiare care vizează să evite frauda și uzurparea identității, să mărească eficiența administrativă și să accelereze plățile drepturilor aferente și, ca urmare, pledează pentru automatizarea registrului de prezență printr-o soluție eficientă și sigură, cu toate garanțiile necesare de protecție a datelor;

144.

reamintește că în 2019 Parlamentul a lansat un proiect de automatizare a înregistrării prezenței cu tehnologie biometrică în registrul central de prezență și a semnat un contract pentru acest proiect la sfârșitul anului 2020; subliniază că prelucrarea pe scară largă a datelor biometrice ar trebui evitată; solicită din nou biroului să dezvolte o soluție alternativă care să nu implice prelucrarea datelor biometrice și să se asigure că în practică primesc indemnizație de ședere numai deputații care au dreptul la ea; regretă că acest proiect este continuat cu toate că Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a dat un aviz negativ la sfârșitul lunii martie 2021 și a ținut să reamintească acest aspect în raportul său anual pe 2021, unde a afirmat că Parlamentul ar trebui să aibă în vedere alternative mai puțin intruzive din perspectiva protecției datelor;

145.

ia act cu satisfacție de anunțul președintei din 21 noiembrie 2022 privind înființarea unui grup de lucru ad-hoc la nivelul biroului care să facă o revizuire din temelii a NASD pentru a-i adapta dispozițiile la evoluțiile legislative recente, la noile practici ale deputaților și la recomandările auditorului intern, asigurând în același timp coerența și securitatea juridică; recomandă din toată inima să se facă o consultare amplă în rândul deputaților și al serviciilor de resort ale administrației înainte de sfârșitul mandatului actual pentru a furniza acestui grup de lucru informații de primă mână despre aplicarea practică a normelor care reglementează Parlamentul din partea deputaților și funcționarilor cu experiență și cu capacitatea de a identifica neconcordanțe ca, de pildă normele care reglementează orarele și orașele pentru deschiderea registrului de prezență al deputaților în contextul sesiunilor plenare, misiunilor și altor activități parlamentare;

146.

regretă că nu există niciun sistem care să garanteze că deputații își pot îndeplini în continuare sarcinile de bază, adică să ia cuvântul în dezbateri și să voteze, atunci când sunt temporar absenți motivat, aflându-se de exemplu în concediu de creștere a copilului, concediu medical de lungă durată sau concediu de îngrijitor; consideră că acest lucru este problematic, deoarece poate avea un impact negativ asupra reprezentării cetățenilor în Parlament, îndeosebi asupra deputaților mai tineri și îndeosebi asupra deputatelor; ia act de modificările aduse Regulamentului de procedură al Parlamentului la 20 decembrie 2020, care permit votul la distanță, dar numai dacă președinta declară împrejurări extraordinare; își reiterează solicitarea, adoptată în plen în mai multe rânduri, adresată biroului de a lansa o revizuire a Regulamentului de procedură pentru a permite deputaților să își exercite atribuțiile în timpul absențelor motivate, valorificând astfel investițiile financiare pe care Parlamentul, cu mari eforturi, le-a făcut în soluții tehnice pentru a permite votul la distanță;

147.

reamintește că, în rezoluțiile anterioare privind descărcarea de gestiune, Parlamentul a cerut o reformă a ICG pentru ca această sumă forfetară să fie cheltuită într-un mod mai transparent și mai responsabil; reține anunțul făcut la reuniunea biroului din 7 martie 2022 privind înființarea unui grup de lucru ad-hoc al biroului privind ICG, care are sarcina de a evalua în raport cu experiența dobândită în cursul celei de a 9-a legislaturi cum funcționează în practică Decizia biroului din 2 iulie 2018 care stabilește o listă de cheltuieli care pot fi decontate din ICG; observă că la reuniunea sa din 17 octombrie 2022 biroul a adoptat o serie de amendamente la NASD care clarifică normele aplicabile dreptului la ICG și modului de a o folosi și măsurile de transparență și care asigură o mai mare securitate juridică în ceea ce privește dreptul de a primi această indemnizație; subliniază că grupul de lucru ad-hoc a fost invitat să ia în considerare în mod corespunzător aspectele legate de transparență, răspundere și buna gestiune financiară a fondurilor puse la dispoziția deputaților, ținând seama de principiul libertății și independenței mandatului parlamentar și de obiectivul de a se evita crearea unor sarcini administrative inutile pentru deputați, birourile acestora și serviciile Parlamentului; subliniază că deputații sunt liberi să documenteze utilizarea fondurilor din ICG, în detaliu sau în funcție de tipul de cheltuieli, de sine stătător sau cu sprijinul unui auditor extern, și să dispună publicarea integrală sau parțială a acestor informații pe pagina lor de pe site-ul Parlamentului, în conformitate cu articolul 11 alineatele (4) și (5) din Regulamentul de procedură al Parlamentului European; salută faptul că în NASD a fost inclusă o listă simplificată a tipurilor de cheltuieli și că a fost adoptat, de asemenea, un amendament care clarifică posibilitatea ca deputații să utilizeze ICG în cazul epuizării altor indemnizații;

148.

reamintește că, în conformitate cu articolul 11 alineatul (4) din Regulamentul de procedură, Parlamentul le oferă deja deputaților posibilitatea de a publica un audit voluntar sau o confirmare a cheltuielilor lor și regretă că în cursul anului calendaristic 2021 au fost depuse doar 18 declarații voluntare privind utilizarea ICG; roagă serviciile Parlamentului să le trimită anual deputaților un memento despre această posibilitate;

149.

reamintește că Ombudsmanul European (denumit în continuare „Ombudsmanul”), în cauza 1651/2018/THH, a recomandat să se permită accesul public la o propunere a grupului de lucru ad-hoc al biroului privind revizuirea listei de cheltuieli care se pot deconta din ICG; regretă că Parlamentul a respins recomandarea Ombudsmanului și îndeamnă administrația Parlamentului să se gândească dacă nu ar fi mai bine să permită accesul public la documentele în cauză;

150.

a constatat că în 2021 cheltuielile de deplasare obișnuite s-au ridicat la 40 338 767 EUR; sugerează să se analizeze politica de prețuri aplicată de agenția de voiaj pentru a găsi o cale de mijloc între flexibilitatea de care are nevoie Parlamentul și opțiuni mai puțin costisitoare; subliniază că uneori propunerile de călătorie oferite deputaților de agenția de voiaj sunt prea încâlcite și implică un timp prea lung pentru a ajunge la destinație, ceea ce are un impact asupra prețului sau chiar asupra disponibilității opțiunilor de călătorie; cere administrației Parlamentului să facă un sondaj de satisfacție față de serviciile oferite, adresate tuturor deputaților, nu numai clienților frecvenți, pentru a afla ce probleme i-ar fi putut împiedica pe unii dintre ei să facă o rezervare cu agenția de voiaj; subliniază că ordinele de misiune pentru membrii personalului sosesc adesea prea aproape de data deplasării, chiar dacă misiunea este planificată mult mai devreme, ceea ce iarăși are un impact negativ asupra ofertelor disponibile și roagă administrația să încerce să îmbunătățească această situație;

151.

constată că în 2021 atunci când a fost contactată în contextul unei misiuni a Delegației pentru relațiile cu țările din America Centrală (DCAM) a Parlamentului, agenția de turism nu a putut furniza o ofertă de zboruri spre și dinspre Cuba, deoarece, fiind o companie cu sediul în SUA, a trebuit să respecte embargoul american împotriva Cubei; află că agenția de turism a fost nevoită să externalizeze căutarea zborurilor menționate anterior către o altă agenție, ceea ce a întârziat tot procesul; reamintește că organele parlamentare sunt obligate să utilizeze o ofertă de la agenția sa de turism pentru a întocmi o situație financiară pentru misiuni, care poate fi afectată negativ de restricțiile care vizează Cuba și alte țări asupra cărora SUA au impus sancțiuni; solicită ca acest aspect să fie luat în considerare în mod corespunzător la următoarea licitație pentru selectarea unei noi agenții de turism;

152.

solicită DG FINS să stabilească o metodologie clară de definire a responsabilităților între membri, agenții de plată, asistenții și furnizorii de servicii, care să fie în conformitate cu standardele statului de drept și să garanteze că, în cazul unor erori sau utilizări necorespunzătoare legate de plăți sau de alte tranzacții financiare, doar partea care a comis eroarea sau deturnarea va fi trasă la răspundere și responsabilă; subliniază că sancțiunile ar trebui să fie aplicate numai părții care a comis eroarea și este responsabilă pentru deturnarea de fonduri;

153.

este extrem de îngrijorat de ce puteri discreționare are personalul responsabil al DG FINS atunci când evaluează cererile deputaților, inclusiv atunci când selectează contractele de muncă sau de prestări de servicii pentru o verificare ex post suplimentare; constată că nu există niște mecanisme formale de asigurare a răspunderii și nici proceduri pentru asigurarea unui tratament just în procedurile cu DG FINS, ceea ce mărește riscul de discriminare și de tratament inegal; reamintește DG FINS să aplice standarde transparente, clare și nediscriminatorii, inclusiv atunci când verifică îndeplinirea sarcinilor efectuate de asistenții locali;

Fondul de pensii facultativ

154.

este preocupat că deficitul actuarial al Fondului facultativ de pensii (FFP) la 31 decembrie 2021 s-a ridicat la 379 de milioane EUR (față de 371,3 milioane EUR la 31 decembrie 2020); este preocupat de faptul că epuizarea completă a fondurilor este așteptată cel târziu la sfârșitul lui 2024 sau 2025 și că, între timp, FFP tot vinde din active pentru a-și onora obligațiile de pensii, ceea ce înseamnă probabil că capitalul rămas este redus; reamintește decizia biroului din 10 decembrie 2018 de a mări vârsta de pensionare de la 63 la 65 de ani și de a introduce o contribuție de 5 % la fondul de pensii pentru viitorii pensionari, pentru ca FFP să se poată susține mai bine; subliniază că, în hotărârea sa din 15 septembrie 2021 în cauzele conjuncte T-720/19-T-725/19, Richard Ashworth și alții/Parlamentul European (8), Tribunalul a ajuns la concluzia că drepturile deja dobândite nu au fost afectate de decizia contestată a biroului din 10 decembrie 2018, confirmând, totodată, competența biroului de a adopta decizii menite să îmbunătățească sustenabilitatea fondului, cu condiția să respecte principiul proporționalității; reține că a fost introdus un recurs în fața CJUE împotriva hotărârii sale din 15 septembrie 2021 și că între timp biroul Parlamentului se află în proces de examinare a implicațiilor pentru viitoarele propuneri de opțiuni pentru a îmbunătăți sustenabilitatea fondului, reducând totodată răspunderea legală a Parlamentului; îl îndeamnă deci pe secretarul general să propună biroului noi măsuri fezabile privind ajustarea modalităților de funcționare ale fondului;

155.

roagă biroul să ajute la clarificarea drepturilor deputaților și ale foștilor deputați care primesc mai multe pensii datorită funcțiilor deținute în instituțiile UE; subliniază cazul foștilor comisari și solicită informații dacă plățile din fondul de pensii facultative pot fi plătite în plus față de drepturile care decurg din drepturile lor de pensie de comisar și dacă candidații la funcția de comisar au fost obligați să dezvăluie aceste informații; solicită Parlamentului să clarifice dacă este posibilă deducerea reciprocă și parțială a pensiilor;

156.

invită biroul să furnizeze autorității care acordă descărcarea de gestiune o proiecție detaliată a costurilor estimate ale fondului pentru anii următori și să se străduiască să găsească o soluție fezabilă, legală și justă, dată fiind urgența acestei chestiuni; solicită administrației și biroului să garanteze că nu vor mai fi folosiți banii contribuabililor pentru nicio acțiune viitoare de salvare a companiilor;

157.

recunoaște că Parlamentul nu este implicat în gestionarea portofoliului, dar se arată preocupat de articolele publicate în presă despre investițiile făcute de FFP și potențialul risc pentru reputația instituției; subliniază că investițiile ar trebui să fie aliniate și consecvente cu scopurile și obiectivele stabilite de politicile Uniunii; solicită consiliului consultativ al fondului să revizuiască toate investițiile în curs care nu sunt în conformitate cu valorile și obiectivele Uniunii;

Raportul anual privind contractele atribuite

158.

reamintește că Regulamentul financiar stabilește informațiile care trebuie furnizate autorității bugetare și publicului cu privire la contractele atribuite de către instituție; ia act de faptul că Regulamentul financiar prevede obligația de a publica contractele atribuite cu o valoare mai mare de 15 000 EUR, această valoare indicând pragul peste care organizarea unei proceduri de atribuire competitive devine obligatorie; observă că 80 din totalul de 221 de contracte atribuite în 2021, în valoare de 761,1 milioane EUR, au avut la bază proceduri deschise sau restrânse, iar 135, în valoare de 253,5 milioane EUR, au avut la bază proceduri de negociere; constată că numărul total de contracte atribuite prin proceduri de negociere a scăzut ca procent din valoarea totală a contractelor atribuite, de la 31 % în 2020 la 2 % în 2021, dar a crescut ca volum, de la 179,1 milioane EUR în 2020 la 253,5 milioane EUR în 2021;

159.

ia act de următoarea defalcare pe tip de contracte a contractelor atribuite în 2020 și 2021, inclusiv a contractelor imobiliare:

Tipul contractului	2021		2020
Tipul contractului	Numărul	Procentul (%)	Numărul	Procentul (%)
Servicii Produse Lucrări Clădire	176 27 10 8	79,6 12 4,5 3,6	161 21 13 3	81,3 10,6 6,6 1,5
Total	221	100	225	100

Tipul contractului	2021		2020
Tipul contractului	Valoare (EUR)	Procentul (%)	Valoare (EUR)	Procentul (%)
Servicii Produse Lucrări Clădire	634 689 038 136 777 513 76 247 759 168 302 638	62 13 8 17	457 940 293 14 143 825 28 291 234 86 812 000	77 3 5 15
Total	1 016 016 948	100	587 187 352	100
(Raportul anual privind contractele atribuite de Parlamentul European, 2021, p. 7)

160.

ia act de următoarea defalcare a contractelor atribuite în 2021 și 2020 pe tip de procedură utilizată, în funcție de număr și valoare:

Tipul procedurii	2021		2020
Tipul procedurii	Numărul	Procentul (%)	Numărul	Procentul (%)
Deschisă Restrânsă Negociată Lista CEI Excepțională Parteneriat pentru inovare Sistem dinamic de achiziție PO accelerată	78 2 135 2 2 0 1 0	35 1 61 1 1 0 0 0	57 3 135 1 1 1 0 0	29 2 68 0 0 1 0 0
Total	221	100	198	100

161.

consideră îmbucurător faptul că, la 1 iunie 2021, Parlamentul a înființat un grup de lucru privind achizițiile publice responsabile social, care implică toate direcțiile generale și are sarcina de a elabora principii și ghiduri practice pentru o mai bună implementare a elementelor sociale în achizițiile publice ale Parlamentului; constată că la sfârșitul anului 2021grupul de lucru a convenit asupra unei prime abordări preliminare pentru achizițiile publice sociale și că această abordare este aplicată într-o fază de testare în cursul anului 2022; felicită Parlamentul pentru ideea de a organiza cursuri de formare privind achizițiile publice sustenabile/responsabile social pentru personalul său și de a pune la dispoziția serviciilor Parlamentului un serviciu de asistență;

Grupuri politice (postul bugetar 4 0 0)

162.

constată că în 2021 creditele înscrise la postul bugetar 4 0 0, atribuite grupurilor politice și deputaților neafiliați, au fost utilizate după cum urmează (9):

Grupul	2021					2020
Grupul	Credite anuale	Resurse proprii și credite reportate	Cheltuieli	Rata de utilizare a creditelor anuale (%)	Sume reportate în exercițiul următor	Credite anuale	Resurse proprii și credite reportate	Cheltuieli	Rata de utilizare a creditelor anuale (%)	Sume reportate în exercițiul următor
Partidul Popular European (PPE)	16 750	10 229	13 646	81,47	12 562	17 239	4 448	11 489	66,65	10 198
Alianța Progresivă a Socialiștilor și Democraților (S & D)	13 584	9 829	12 295	90,51	10 188	13 609	5 734	9 533	70,05	9 809
Renew Europe (fosta Alianță a Liberalilor și Democraților pentru Europa - ALDE)	9 192	6 948	6 997	76,12	6 894	9 230	3 847	4 063	44,02	6 922
Verzi/Alianța Liberă Europeană (Verts/ALE)	6 927	4 891	6 126	88,43	5 196	6 381	2 376	4 054	63,53	4 703
Identitate și Democrație (ID)	6 874	4 762	5 940	86,42	5 155	7 121	1 616	3 976	55,84	4 761
Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR)	6 005	3 982	6 269	104,39	3 718	5 851	2 272	4 145	70,85	3 978
Stânga – Stânga Unită Europeană/Stânga Verde Nordică (GUE/NGL)	3 806	2 266	4 036	106,05	2 036	3 790	1 536	3 060	80,72	2 266
Deputați neafiliați	1 862	1 041	595	31,94	861	1 726	738	429	24,82	1 041
Total	65 000	43 948	55 904	86,01	46 611	64 947	22 568	40 749	62,74	43 678

163.

consideră de bun augur că auditorii externi independenți pentru grupurile politice au emis doar opinii fără rezerve pentru exercițiul financiar 2021;

164.

reamintește că aceste credite sunt destinate să acopere cheltuielile legate de activitățile politice ale Uniunii și că grupurile politice răspund în fața Parlamentului pentru utilizarea lor; este profund îngrijorat că aceste credite ar putea fi utilizate pentru a transmite mesaje contrare drepturilor și libertăților fundamentale sau valorilor Uniunii; reamintește, în special, că Parlamentul condamnă revizionismul istoric și pledează pentru o cultură comună a comemorării, care respinge crimele regimurilor totalitare și autoritare din trecut; invită administrația Parlamentului să examineze cu atenție, chiar și retroactiv, orice publicație finanțată de grupurile politice care nu respectă aceste valori;

Partidele politice europene și fundațiile politice europene

165.

ia act de numirea noului director al autorității pe perioada 1 septembrie 2021-31 august 2026;

166.

reamintește rolul-cheie jucat de o democrație europeană dinamică și robustă, susținută de pluralismul partidelor politice la nivelul Uniunii; subliniază, prin urmare, că trebuie asigurate condiții de concurență echitabile și că trebuie controlată respectarea lor, cu respectarea deplină a drepturilor procedurale; în acest context, apreciază activitatea esențială a autorității care, independent și în strânsă cooperare cu Parlamentul, controlează în ce măsură partidele și fundațiile politice europene respectă cadrul juridic, asigură transparența pentru cetățeni și contribuie la integritatea alegerilor europarlamentare; îndeamnă autoritatea bugetară să doteze autoritatea cu resursele necesare, în special resurse umane și informatice, pentru a-și îndeplini în continuare mandatul existent, inclusiv în contextul amenințărilor în continuă evoluție reprezentate de ingerințele externe, în special pentru a proteja valorile Uniunii, pentru a contracara utilizarea abuzivă a datelor cu caracter personal în scopuri electorale și pentru a identifica originea donațiilor, precum și pentru orice sarcini noi care îi vor fi încredințate de legiuitor; subliniază, în acest context, că anul alegerilor europene 2024 va fi esențial pentru integritatea financiară și funcțională a democrației europene și va crea o sarcină suplimentară semnificativă pentru autoritate;

167.

constată, în acest sens, că resursele suplimentare pentru integritatea democratică trebuie să fie investite de Uniunea Europeană în ansamblul său; reamintește că autoritatea este un organism independent al Uniunii și, prin urmare, creditele și posturile sale ar trebui să fie distinse în mod transparent de cele ale Parlamentului; își reiterează, prin urmare, recomandarea de a crea o secțiune separată pentru autoritate în bugetul general al Uniunii Europene, astfel cum s-a exprimat în rezoluția sa din 19 octombrie 2022 referitoare la proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru 2023;

168.

salută acțiunile întreprinse de autoritate ca urmare a sugestiilor de îmbunătățire formulate de Ombudsman în ianuarie 2021 în contextul cazului 1094/2020/DL, și anume îmbunătățirea site-ului web, care permite creșterea volumului de informații oferite telespectatorilor, crearea unui link către site-ul web al Parlamentului și publicarea de informații despre Registrul partidelor politice și fundațiilor europene;

169.

constată că, în 2021, creditele înscrise la postul bugetar 402 au fost utilizate după cum urmează (10):

Partid (2021)	Abreviere	Resurse proprii	Contribuția finală a PE (1)	Total venituri	Contribuția PE ca % din cheltuielile rambursabile (max. 90 %)	Excedent de venituri (transfer în rezerve sau pierdere)
Partidul Popular European	PPE	1 283 598	7 737 916	9 021 514	90	788 064
Partidul Socialist European	PSE	977 280	6 217 037	7 194 317	90	645 859
Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa	ALDE	734 661	4 504 780	5 239 441	90	857 838
Partidul Verde European	PVE	560 006	3 597 971	4 157 977	90	854 803
Partidul Stângii Europene	SE	245 367	1 557 308	1 802 675	90	87 074
Partidul Democrat European	PDE	112 014	652 921	764 935	90	120 482
Alianța Liberă Europeană	ALE	119 583	812 993	932 576	90	103 910
Partidul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni	Partidul ECR	483 292	1 432 428	1 915 720	78 %	–
Mișcarea Politică Creștină Europeană	MPCE	98 679	708 660	807 339	90 %	3 178
Partidul Identitate și Democrație	Partidul ID	119 545	573 595	693 140	90 %	–
Total		4 734 025	27 795 609	32 529 634		3 461 208

170.

constată că, în 2021, creditele înscrise la postul bugetar 403 au fost utilizate după cum urmează (11):

Fundație (2021)	Abreviere	Afiliată partidului	Resurse proprii	Cuantumul final al subvenției PE	Total venituri	Subvenția PE ca % din costurile eligibile (max. 95 %)	Excedent de venituri (transfer în rezerve sau pierdere)
Centrul pentru Studii Europene „Wilfried Martens”	WMCES	PPE	480 822	4 450 779	4 931 601	95,00	161 217
Fundația pentru Studii Progresive Europene	FEPS	PSE	354 391	4 897 963	5 252 354	95,00	48 172
Forumul Liberal European	ELF	ALDE	369 813	2 651 252	3 021 065	95,00	221 975
Fundația Ecologică Europeană	GEF	PVE	146 351	2 156 106	2 302 456	95,00	20 419
Transformă Europa	TE	EL	77 546	1 218 962	1 296 508	94,83	10 340
Institutul Democraților Europeni	IED	PDE	27 763	504 172	531 935	95,00	854
Fundația Coppieters	Coppieters	ALE	86 417	520 773	607 190	95,00	45 208
Noua Direcție – Fundația pentru Reformă în Europa	ND	Partidul ECR	258 096	1 519 566	1 777 662	95,00	–
Sallux	SALLUX	MPCE	23 013	366 409	389 422	95,00 %	3 728
Fundația „Association pour l’Identité et Démocratie”	Fundația ID	Partidul ID	12 778	660 075	672 853	95,00	–
Total			1 836 990	18 946 056	20 783 046		511 913

(1) Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului din 17 decembrie 2020 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 (JO L 433 I, 22.12.2020, p. 11).

(2) Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).

(3) Normele privind audierile publice, Decizia biroului din 18 iunie 2003.

(4) Reuniunea biroului din 13 martie 2023 (PE-9/BUR/PV/2023-03) și Decizia biroului din 17 aprilie 2023 (PE 422.534/BUR).

(5) Directiva (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii (JO L 305, 26.11.2019, p. 17).

(6) Această solicitare se bazează pe o recomandare a Transparency International EU.

(7) https://som.yale.edu/story/2022/over-1000-companies-have-curtailed-operations-russia-some-remain

(8) Hotărârea Tribunalului din 15 septembrie 2021, Richard Ashworth și alții/Parlamentul European, T-720/19-T-725/19, ECLI:EU:T:2021:580.

(9) Toate sumele sunt exprimate în mii EUR.

(10) Toate sumele sunt exprimate în mii EUR.

(11) Toate sumele sunt exprimate în mii EUR.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/36

DECIZIA (UE) 2023/1815 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021, secțiunea II – Consiliul European și Consiliul

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021 (1),

—	având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2021 [COM(2022) 323 – C9-0229/2022] (2),

—	având în vedere Raportul anual al Consiliului către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile instituțiilor (3),

—	având în vedere declarația de asigurare (4) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere articolul 314 alineatul (10) și articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri constituționale,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0085/2023),

1.	își amână decizia de a acorda secretarei generale a Consiliului descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Consiliului European și al Consiliului aferent exercițiului financiar 2021;

2.	își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.	încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului European, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(1) JO C 445, 29.10.2021, p. 150.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/37

REZOLUȚIA (UE) 2023/1816 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021, secțiunea II – Consiliul European și Consiliul,

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri constituționale,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0085/2023),

întrucât, conform articolului 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), Parlamentului îi revine responsabilitatea exclusivă de a acorda descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii și întrucât bugetul Consiliului European și al Consiliului este o secțiune a bugetului Uniunii;

B.	întrucât, în conformitate cu articolul 15 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Consiliul European nu exercită funcții legislative,

întrucât, conform articolului 317 din TFUE, Comisia execută bugetul pe propria răspundere, ținând cont de principiile unei bune gestiuni financiare, și întrucât, potrivit cadrului în vigoare, Comisia conferă celorlalte instituții ale Uniunii competențele necesare execuției secțiunii din buget care le este destinată;

întrucât, conform articolului 235 alineatul (4) și articolului 240 alineatul (2) din TFUE, Consiliul European și Consiliul (în continuare „Consiliul”) sunt asistate de Secretariatul General al Consiliului, și întrucât secretarul general al Consiliului este exclusiv responsabil pentru buna gestiune financiară a creditelor introduse în secțiunea II din bugetul Uniunii;

întrucât, pe parcursul a aproape douăzeci de ani, Parlamentul a aplicat practica respectată și consacrată de a acorda descărcarea de gestiune pentru toate instituțiile, organismele, birourile și agențiile Uniunii, și întrucât Comisia sprijină ideea ca practica de a acorda descărcarea de gestiune fiecărei instituții, organism, birou și agenție a Uniunii pentru cheltuielile administrative efectuate să fie continuată;

F.	întrucât, potrivit articolului 59 alineatul (1) din Regulamentul financiar, Comisia conferă celorlalte instituții ale Uniunii competențele necesare executării secțiunii din buget care le este destinată;

G.	întrucât, din 2009, lipsa de cooperare din partea Consiliului în cadrul procedurii de descărcare de gestiune a obligat Parlamentul să refuze să acorde secretarului general al Consiliului descărcarea de gestiune;

întrucât, în contextul procedurii de descărcare de gestiune, autoritatea care acordă descărcarea de gestiune dorește să sublinieze că este deosebit de important să se întărească și mai mult legitimitatea democratică a instituțiilor Uniunii prin creșterea transparenței și a responsabilității și prin aplicarea principiului întocmirii bugetului în funcție de performanțe și al bunei gestiuni a resurselor umane;

întrucât Consiliul European și Consiliul, în calitate de instituții ale Uniunii și de beneficiari ai bugetului general al Uniunii, ar trebui să fie transparente și să poată fi trase la răspundere democratic de cetățenii Uniunii, fiind totodată supuse controlului democratic al modalității de cheltuire a fondurilor publice;

J.	întrucât jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene confirmă dreptul contribuabililor și al publicului de a fi informați cu privire la utilizarea veniturilor publice;

întrucât recomandarea Ombudsmanului European (în continuare „Ombudsmanul”) în ancheta strategică OI/2/2017/TE privind transparența procesului legislativ al Consiliului a indicat că practica Consiliului privind transparența procesului legislativ constituie o administrație defectuoasă și ar trebui contracarată, pentru a le permite cetățenilor să urmărească procesul legislativ al Uniunii,

constată că bugetul Consiliului se încadrează la rubrica 7 din CFM, „Administrația publică europeană”, care a totalizat 10,7 miliarde EUR în 2021; constată că bugetul Consiliului reprezintă aproximativ 5,6 % din bugetul administrativ total de la rubrica 7 din CFM;

constată că, în Raportul anual pentru exercițiul financiar 2021, Curtea de Conturi (în continuare „Curtea”) a mărit eșantionul de operațiuni la rubrica „Administrație” de la 48 în 2020 la 60 în 2021;

observă că Curtea menționează că activitatea desfășurată de-a lungul mai multor ani indică faptul că rubrica 7 din CFM se referă la cheltuielile globale cu risc scăzut;

remarcă cu satisfacție că, în raportul său anual pentru exercițiul financiar 2021, Curtea menționează că nu a depistat probleme speciale referitoare la Consiliu;

Situația procedurii de descărcare de gestiune

regretă că și pentru exercițiul financiar 2020 Parlamentul a fost din nou nevoit să refuze descărcarea de gestiune Consiliului, deoarece Consiliul refuză să coopereze cu Parlamentul pentru a asigura o procedură de descărcare de gestiune riguroasă, ordonată și bine documentată;

subliniază prerogativele Parlamentului de a acorda descărcarea de gestiune în temeiul articolului 319 din TFUE, precum și al dispozițiilor aplicabile din Regulamentul financiar și Regulamentul de procedură al Parlamentului European, în conformitate cu interpretarea și practica actuală, și anume competența de a acorda descărcarea de gestiune cu scopul de a menține transparența și de a garanta răspunderea democratică față de contribuabilii Uniunii;

subliniază că articolul 59 alineatul (1) din Regulamentul financiar prevede că Comisia conferă celorlalte instituții ale Uniunii competențele necesare pentru execuția secțiunilor din buget care le privesc și, prin urmare, consideră că este de neînțeles faptul că Consiliul consideră că este oportun să se acorde Comisiei descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Consiliului;

subliniază practica respectată și consacrată aplicată de Parlament pe parcursul a aproape douăzeci de ani în care s-a acordat descărcarea de gestiune pentru toate instituțiile, organismele, birourile și agențiile Uniunii; reamintește că Comisia și-a declarat incapacitatea de a supraveghea execuția bugetelor celorlalte instituții ale Uniunii; subliniază viziunea reiterată a Comisiei, aceea că practica de a acorda descărcarea de gestiune fiecărei instituții a Uniunii pentru propriile cheltuieli administrative ar trebui continuată în viitor direct de către Parlament;

subliniază că în situația actuală, în care Parlamentul nu poate decât să verifice rapoartele Curții și ale Ombudsmanului și informațiile de pe site-ul Consiliului, dar nu primește răspunsuri scrise sau orale din partea Consiliului în cursul procedurii anuale de descărcare de gestiune, aceasta fiind o situație în care Consiliul refuză să colaboreze cu Parlamentul în contextul procedurii anuale de descărcare de gestiune, Parlamentului îi este imposibil să își îndeplinească adecvat sarcinile și să ia o decizie în cunoștință de cauză cu privire la acordarea descărcării de gestiune;

10.

regretă că, timp de peste un deceniu, Consiliul a arătat că nu are niciun fel de voință politică de a colabora cu Parlamentul în contextul procedurii anuale de descărcare de gestiune; subliniază că această atitudine a avut un efect negativ de durată asupra ambelor instituții, periclitând imaginea Uniunii ca întreg, discreditând gestiunea și controlul democratic al bugetului Uniunii și reducând încrederea cetățenilor în Uniune ca entitate transparentă; regretă profund refuzul continuu al Consiliului de a se implica într-o cooperare loială în cadrul procedurii de descărcare de gestiune;

11.

subliniază că, deși situația actuală trebuie îmbunătățită printr-o mai bună cooperare interinstituțională în cadrul tratatelor, revizuirea tratatelor ar putea face procedura de descărcare de gestiune mai clară și mai transparentă, atribuind Parlamentului competența explicită de a acorda descărcarea de gestiune tuturor instituțiilor, organismelor, birourilor și agențiilor Uniunii în mod individual;

12.

reamintește că jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene sprijină dreptul contribuabililor și al publicului de a fi informați cu privire la utilizarea veniturilor publice; cere, prin urmare, să se respecte pe deplin prerogativa și rolul Parlamentului ca garant al principiului responsabilității democratice; invită Consiliul să respecte în mod adecvat recomandările adoptate de Parlament în contextul procedurii de descărcare de gestiune;

13.

face apel la Consiliu să reia negocierile cu Parlamentul cât de curând posibil, pentru a găsi o soluție în cadrul actual al procedurii de descărcare de gestiune, dacă acesta este interesat să le arate cetățenilor Uniunii că ia în serios controlul bugetar adecvat și transparența, respectând rolul Parlamentului, respectiv al Consiliului, în cadrul procedurii de descărcare de gestiune;

14.

observă că, deși Consiliul nu este dispus să coopereze în cadrul procedurii de descărcare de gestiune, Parlamentul subliniază totuși unele priorități politice și prezintă în acest raport unele observații privind gestiunea bugetară și financiară a Consiliului și alte observații relevante pentru procedura de descărcare de gestiune;

15.

observă că Parlamentul a trebuit să lucreze la finalizarea acestui raport cu informațiile furnizate de Consiliu prin intermediul site-ului său de internet, deoarece Consiliul a decis, la fel ca în anii precedenți, să nu răspundă la chestionarul care a fost trimis Secretariatului General al Consiliului și să nu accepte o invitație de a răspunde, la fel ca toate celelalte instituții, la întrebări adresate de reprezentanții aleși democratic ai cetățenilor Uniunii, ca parte a procedurii de descărcare de gestiune;

Priorități politice

16.

reamintește că, în conformitate cu articolul 286 alineatul (2) din TFUE, Consiliul numește membrii Curții după consultarea Parlamentului; regretă faptul că, în mod repetat, Consiliul a ignorat recomandările Parlamentului în virtutea rolului său consultativ în numirea membrilor Curții și continuă să numească membri ai Curții care au fost respinși de Parlament;

17.

regretă, în sens general, că Consiliul își exercită prerogativele în procedurile de nominalizare și numire pentru multe instituții, organe, oficii și agenții ale Uniunii fără a ține seama de opiniile părților interesate sau de recomandările Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF); insistă asupra necesității unei revizuiri a prerogativelor Consiliului în vederea garantării și consolidării participării instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor în cauză și a creșterii legitimității celor numiți;

18.

subliniază dezechilibrul de gen grav din cadrul Curții, unde în 2021 existau doar 8 membre femei față de 18 membri bărbați; observă că dificultățile întâmpinate de Curte în atingerea echilibrului de gen sunt cauzate de actuala procedură de numire; reiterează apelul adresat Consiliului de a reexamina procedura de numire pentru a soluționa această problemă prin acțiuni concrete, cum ar fi impunerea obligației ca statele membre să prezinte cel puțin doi candidați de genuri diferite;

19.

regretă că Consiliul a ignorat până în prezent Rezoluția Parlamentului din 17 decembrie 2020 referitoare la necesitatea unei formațiuni a Consiliului dedicate egalității de gen (1) și insistă asupra faptului că un forum instituțional consacrat acestei probleme ar asigura o integrare mai puternică a egalității de gen în politicile și strategiile Uniunii, precum și coordonare și progrese esențiale în principalele dosare legate de egalitatea de gen;

20.

reamintește și sprijină recomandările Ombudsmanului privind transparența procesului legislativ al Consiliului în cadrul anchetei strategice OI/2/2017/TE; regretă că procesul decizional din cadrul Consiliului este încă departe de a fi pe deplin transparent, ceea ce afectează încrederea cetățenilor în Uniune ca entitate transparentă și, ca urmare, pune în pericol reputația Uniunii în ansamblu; îndeamnă Consiliul să ia toate măsurile necesare pentru a pune în aplicare recomandările Ombudsmanului și hotărârile relevante ale Curții de Justiție a Uniunii Europene, fără întârzieri nejustificate; subliniază, în acest sens, importanța hotărârii recente a Tribunalului în cauza T-163/21, De Capitani/Consiliul (2), privind transparența în cadrul procesului legislativ al Uniunii, în care se afirmă că documentele elaborate de Consiliu în cadrul grupurilor sale de lucru nu sunt de natură tehnică, ci legislative și, prin urmare, fac obiectul unor cereri de acces la documente; subliniază că Curtea clarifică faptul că, atunci când refuză accesul la astfel de documente, Consiliul ar trebui să ofere explicații concrete și precise, și respinge complet invocarea de către Consiliu a unor riscuri vag definite ca motiv suficient; sprijină ferm punctul de vedere al Curții potrivit căruia accesul la documentele legislative nu ar submina în niciun fel procesul decizional, în pofida a ceea ce susține Consiliul, și ar corespunde pur și simplu obligației de răspundere publică a colegiuitorilor și a statelor membre, care este consacrată în orice sistem bazat pe legitimitate democratică;

21.

consideră că utilizarea votului în unanimitate în cadrul Consiliului în anumite domenii de politică paralizează procesul decizional al Uniunii, predispunând-o la șantaj exercitat în urmărirea unor scopuri politice interne din partea guvernelor statelor membre, în special a celor care nu respectă statul de drept; invită Consiliul să aplice procedurile de vot cu majoritate calificată ori de câte ori se prevede în tratate și să ia în considerare revizuirea tratatelor în privința procedurilor de vot; consideră că trecerea generalizată la o procedură de vot cu majoritate calificată în Consiliu reprezintă un pas esențial către o elaborare mai eficientă a politicilor;

22.

își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la rolul tot mai important al Consiliului European în dosarele legislative, în pofida faptului că nu are nici funcție legislativă, nici executivă și nu aplică standarde de transparență aplicate de Consiliu, ceea ce înseamnă că nu poate fi tras la răspundere;

23.

regretă că participarea reprezentanților permanenți ai statelor membre la Registrul de transparență este complet voluntară și insistă că toate reprezentanțele permanente ar trebui să participe activ la Registrul de transparență înainte, în timpul și după președinția Consiliului din statele lor membre; consideră că normele etice existente privind conflictele de interese, „ușile turnante” și transparența activităților de lobby ar trebui consolidate și armonizate; încurajează Consiliul să utilizeze pe deplin Registrul de transparență dincolo de limitele sale actuale și invită Consiliul să refuze reuniunile cu persoane care desfășoară activități de lobby și care nu sunt înregistrate;

24.

regretă poziția Consiliului privind registrul de transparență, acesta refuzând să aibă în vedere orice consolidare a măsurilor și respingând orice recomandare de ameliorare;

25.

își reiterează profunda îngrijorare cu privire la conflictele de interese confirmate ale mai multor reprezentanți ai statelor membre implicați în procesele decizionale politice și bugetare; consideră că reprezentanților statelor membre care beneficiază direct de subvenții din partea Uniunii prin intermediul firmelor pe care le dețin nu ar trebui să li se permită să participe la dezbaterile politice sau bugetare și la procedurile de vot legate de subvențiile respective;

26.

își reiterează apelul adresat președințiilor prin rotație ale Consiliului de a refuza orice sponsorizare din partea firmelor pentru a-și acoperi cheltuielile; înțelege că resursele financiare din bugetele naționale variază semnificativ de la un stat membru la altul și că fiecare stat membru, indiferent de dimensiunea sa și de bugetul disponibil, ar trebui să aibă șanse egale de a organiza o președinție reușită a Consiliului, dar consideră că acceptarea sponsorizării din partea agenților economici cauzează prejudicii reputației, deoarece riscă să creeze conflicte de interese; își reiterează apelul adresat Consiliului de a înscrie în buget președințiile Consiliului pentru a asigura standarde adecvate și uniforme de eficiență și eficacitate a activității sale; este dezamăgit de orientările fără caracter obligatoriu emise de Consiliu cu privire la sponsorii corporativi și consideră că acestea ar trebui revizuite;

Gestiunea bugetară și financiară

27.

constată că bugetul Consiliului a fost de 594 386 954 EUR pentru 2021, ceea ce reprezintă o ușoară creștere de 0,6 % față de 2020, care este mai mică decât creșterea din 2019 în 2020 (1,5 %);

28.

își reiterează regretul că bugetul Consiliului European și al Consiliului nu a fost împărțit în două bugete clar separate, cum a recomandat Parlamentul în rezoluțiile sale anterioare privind descărcarea de gestiune, pentru a îmbunătăți transparența și responsabilitatea, nu în ultimul rând în ceea ce privește Consiliul European, pentru care este în prezent imposibil să se obțină informații sigure în ceea ce privește costurile sale;

29.

constată că Secretariatul General al Consiliului publică o serie de rapoarte anuale de activitate privind diferite părți ale Secretariatului General, dar că este dificil să se obțină o imagine de ansamblu cuprinzătoare a activităților Secretariatului General al Consiliului, deoarece nu există un raport unic care să rezume și să prezinte o imagine de ansamblu coerentă a activităților Consiliului;

30.

constată cu satisfacție că rapoartele anuale de activitate conțin declarații de asigurare din partea ordonatorilor de credite delegați ai Consiliului, în care se declară că resursele au fost utilizate în scopul preconizat și în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare și că procedurile de control instituite oferă garanțiile necesare cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente;

31.

constată că, în 2021, Consiliul a efectuat 43 de transferuri bugetare, toate în temeiul articolului 29 din Regulamentul financiar, dintre care două au implicat informarea autorității bugetare;

Gestiunea internă, performanța și controlul intern

32.

salută faptul că Secretariatul General al Consiliului a putut veghea ca procesul decizional să poată continua în cadrul Consiliului European și al Consiliului, în pofida situației excepționale continue cauzate de pandemia de COVID-19;

33.

constată că, în 2021, Consiliul a organizat în total 4 581 de reuniuni, ceea ce reprezintă o creștere semnificativă de 30 % față de 2020, când au fost organizate 3 520 de reuniuni; constată că cea mai mare parte a creșterii provine din desfășurarea mult mai multor reuniuni ale grupurilor de lucru, al căror număr a crescut de la 2 790 la 4 135 (cu 48 %);

34.

constată cu satisfacție că Consiliul transmite autorității care acordă descărcarea de gestiune un rezumat al numărului și tipurilor de audituri interne efectuate în cadrul Secretariatului General al Consiliului, o sinteză a recomandărilor formulate și a măsurilor luate ca urmare a acestor recomandări; constată că în 2021 au fost efectuate opt audituri interne;

35.

constată că auditurile interne acoperă planificarea și raportarea anuală a ordonatorilor de credite delegați; observă că printre principalele recomandări ale auditurilor interne se află recomandarea ca Direcția Finanțe a Consiliului să ofere ordonatorilor de credite delegați orientări cu privire la modul de documentare a evaluării eficienței și eficacității sistemului lor de control intern pentru a asigura conformitatea deplină cu articolul 74 alineatul (9) din Regulamentul financiar; salută faptul că auditul serviciului de asistență financiară al Consiliului nu a obligat auditorul intern al Consiliului să emită nicio recomandare cu prioritate ridicată;

36.

observă că auditul intern privind protecția datelor arată că, în general, sistemul de control intern existent oferă o asigurare rezonabilă în legătură cu procesele concepute pentru a permite serviciilor Secretariatului General al Consiliului să prelucreze date cu nivelul ridicat de protecție necesar; observă însă că auditorul intern al Consiliului a emis recomandări axate pe clarificarea rolurilor și a responsabilităților, consolidarea rolului persoanelor de contact pentru protecția datelor și adoptarea unor decizii suplimentare de punere în aplicare pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (3) (RPDUE) în Secretariatul General al Consiliului; soluționarea întârzierilor în ceea ce privește notificările efectuate în temeiul fostului regulament, care trebuie transformate în înregistrări în temeiul RPDUE, comunicând în mod clar tipul de activități care necesită o înregistrate în materie de protecție a datelor și stabilind un plan de absorbție a notificărilor restante; și revizuirea politicii în domeniul cloud;

37.

observă că auditul recrutării a permis auditorului intern al Consiliului să emită recomandări pentru Secretariatul General al Consiliului privind stabilirea de indicatori pentru a monitoriza îndeplinirea obiectivului-cheie al politicii de recrutare, care este „punerea la dispoziția Secretariatului General al Consiliului a celui mai bun personal pentru a-și satisface nevoile”; salută faptul că auditul procedurii legislative ordinare nu a obligat auditorul intern să emită nicio recomandare cu prioritate ridicată;

38.

observă că auditul securității operaționale a permis auditorului intern al Consiliului să concluzioneze că, în ansamblu, sistemul de control intern existent oferă asigurări rezonabile în legătură cu îndeplinirea obiectivelor stabilite pentru securitatea operațională; constată însă că auditorul intern a emis recomandări privind documentarea monitorizării controalelor de calitate și a testelor de penetrare, îmbunătățirea securității fizice, actualizarea instrucțiunilor pentru personalul de securitate și efectuarea unei noi evaluări a riscurilor rețelei de securitate informatică;

39.

observă că auditul rețelei de automatizare a birourilor din cadrul Secretariatului General al Consiliului l-a determinat pe auditorul intern al Consiliului să emită recomandări referitoare la clarificarea mandatelor, alocarea activităților de evaluare a vulnerabilității pentru proiecțiile de rețea și migrarea sistemelor sensibile către locații mai protejate ale rețelei;

40.

constată că auditul rețelei care sprijină sistemele de gestionare a clădirilor ale Secretariatului General al Consiliului l-a determinat auditorul intern al Consiliului să emită recomandări pentru definirea unei strategii privind viitorul sistemelor de gestionare a clădirilor și nivelul de implicare a serviciilor digitale în activitățile operaționale conexe, convenirea unui set minim de cerințe în materie de securitate a informațiilor care să fie incluse în contractele cu părți terțe pentru a gestiona riscul care rezultă din accesul furnizorilor externi la sistemele Secretariatului General al Consiliului și evaluarea migrării sistemelor informatice de gestionare a clădirilor către centrele de date de servicii digitale pentru a atenua amenințările fizice și de mediu la adresa instalațiilor actuale de prelucrare a informațiilor;

41.

constată cu satisfacție că, în cadrul digitalizării serviciilor Secretariatului General al Consiliului, ponderea relativă a facturilor electronice a crescut continuu de la 1 % în 2014 la 74 % în 2020 și la 89 % în 2021;

Resursele umane, egalitatea și starea de bine a personalului

42.

constată că numărul de posturi din schema de personal a Consiliului în 2021 a fost stabilit la 3 029; regretă însă faptul că Consiliul publică date foarte limitate cu privire la componența personalului său; constată că, potrivit informațiilor furnizate pe site-ul său de internet, la 16 ianuarie 2022 Secretariatul General al Consiliului avea un total de 3 119 angajați, dintre care 1 791 (57 %) erau femei, iar 1 328 (43 %) erau bărbați; constată că 50 de membri ai personalului de conducere au fost clasificați ca fiind de nivel superior, dintre aceștia 19 (38 %) fiind femei, iar 31 (62 %) bărbați; constată că 82 de membri ai personalului de conducere au fost clasificați ca fiind de nivel mediu, dintre aceștia 36 (44 %) fiind femei, iar 46 (56 %) bărbați; constată că 1 459 de membri ai personalului au fost clasificați ca administratori, dintre aceștia 806 (55 %) fiind femei, iar 653 (45 %) bărbați; observă, în fine, că 1 412 membri ai personalului sunt asistenți și secretari, din care 889 (63 %) sunt femei, iar 523 (37 %) sunt bărbați;

43.

regretă dezechilibrul de gen în posturile de conducere de nivel superior din cadrul Secretariatului General al Consiliului; invită Consiliul să ia măsuri imediate și concrete pentru a asigura echilibrul de gen la toate nivelurile ierarhice;

44.

regretă absența informațiilor referitoare la implementarea planului de acțiune al Consiliului privind egalitatea de gen și a măsurilor luate cu scopul de a asigura egalitatea de șanse pentru persoanele cu dizabilități angajate de Consiliu; invită Consiliul să transmită autorității bugetare informații privind echilibrul de gen, distribuția geografică și dizabilitățile membrilor personalului său și privind politicile interne aferente; constată că toate cele 27 de state membre sunt reprezentate în rândul personalului, dar că echilibrul geografic rămâne sub nivelul optim (unele state membre fiind suprareprezentate);

Cadrul etic și transparența

45.

regretă că, în ciuda mai multor solicitări ale Parlamentului, Codul de conduită al Președintelui Consiliului European nu a fost aliniat cu cel al Parlamentului și al Comisiei, în special în ceea ce privește activitățile care trebuie aprobate după ce acesta părăsește postul;

46.

regretă că nu a primit informații privind codul de conduită aplicabil tuturor membrilor personalului Consiliului; reiterează faptul că conduita etică contribuie la buna gestiune financiară și crește încrederea publicului și că, așa cum a subliniat Curtea în Raportul său special nr. 13/2019, cadrele etice ale instituțiilor UE pot încă fi ameliorate, ceea ce este esențial, căci orice comportament neetic al personalului atrage un nivel ridicat de interes public și diminuează încrederea în Uniune;

47.

reamintește recomandarea emisă de Curte în Raportul special nr. 13/2019 menționat mai sus în ceea ce privește ameliorarea cadrului etic al Consiliului; își exprimă îngrijorarea în legătură cu lipsa unui cadru etic comun al Uniunii care să reglementeze activitatea reprezentanților statelor membre în cadrul Consiliului identificată de Curte;

48.

constată că Secretariatul General al Consiliului publică un raport anual conținând informații privind activitățile profesionale ale foștilor înalți funcționari ai Secretariatului General al Consiliului după încetarea raporturilor de muncă (articolul 16 al treilea și al patrulea paragraf din Statutul funcționarilor); constată că, potrivit raportului din 2022, doi înalți funcționari și-au declarat intenția de a desfășura activități profesionale, existând un total de șapte cereri; observă că s-a constatat că niciuna dintre cereri nu intră sub incidența articolului 16;

Digitalizarea, securitatea cibernetică și protecția datelor

49.

constată că bugetul Consiliului pentru sisteme informatice și telecomunicații în 2021 a fost de 47 116 000 EUR, ceea ce reprezintă o creștere de 5,9 % față de 2020;

50.

salută faptul că numărul reuniunilor prin videoconferință și al reuniunilor în format hibrid a crescut cu 107 %, de la 1 380 în 2020 la 2 859 în 2021;

51.

invită Consiliul să exploreze modalități de utilizare cât mai largă a tehnologiilor cu sursă deschisă și să informeze cu privire la progresele înregistrate în utilizarea acestor sisteme;

Imobile

52.

constată că în 2021 bugetul pentru imobile al Consiliului a fost de 57 151 000 EUR, ceea ce reprezintă o creștere de 0,9 % față de 2020;

53.

constată că Consiliul declară că politica sa imobiliară este stabilă și că obiectivul din 2004 de a găzdui toate activitățile sale și pe cele ale Consiliului European de la Bruxelles în clădirile pe care aceste instituții le dețin a fost atins odată cu darea în folosință a clădirii Europa în 2016;

Mediu și sustenabilitate

54.

constată că este dificil să se obțină informații actualizate în legătură cu orice inițiativă a Consiliului privind mediul și sustenabilitatea; încurajează Consiliul să informeze sistematic în legătură cu elementele de mediu și de sustenabilitate ale activității sale ca parte a raportării sale anuale;

55.

invită Consiliul să creeze sisteme, dacă nu au fost deja create, pentru a încuraja personalul să utilizeze transportul public sau alte mijloace de transport cu emisii scăzute, cum ar fi bicicletele, pentru a reduce amprenta de carbon a Consiliului;

56.

observă că situația financiară a Consiliului menționează că la sfârșitul anului 2021 Consiliul deținea 2 589,2 certificate verzi pentru energie, bazate pe energia produsă de panourile solare situate pe acoperișul clădirilor Consiliului; solicită Consiliului să prezinte un raport privind vânzarea acestor certificate pe piața deschisă și utilizarea preconizată a veniturilor generate;

Cooperarea interinstituțională

57.

invită Consiliul să dea curs Rezoluției Parlamentului European din 9 iunie 2022 referitoare la convocarea unei convenții pentru revizuirea tratatelor (4);

58.

invită Consiliul să respecte pe deplin obligațiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii (5);

Comunicare

59.

constată că 2021 a fost un an record cu peste 20 de milioane de vizite pe site-ul Consiliului, ceea ce reprezintă o creștere de 23 % față de 2020, și că numărul de urmăritori pe Facebook a crescut cu 3 %, iar numărul de urmăritori pe Twitter și Instagram a crescut cu 11 % și, respectiv, cu 29 %;

60.

încurajează Consiliul să colaboreze cu Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor în vederea utilizării celor două platforme de comunicare socială cu sursă deschisă, EU-Voice și EU-Video, care au fost lansate ca proiect-pilot public pentru a promova utilizarea rețelelor sociale gratuite și cu sursă deschisă; încurajează Consiliul să utilizeze rețele sociale descentralizate ca alternative la platformele online foarte mari, cum ar fi Mastodon.

(2) Hotărârea Tribunalului din 25 ianuarie 2023, cauza De Capitani/Consiliul, T-163/21, ECLI:EU:T:2023:15.

(3) Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).

(4) JO C 493, 27.12.2022, p. 130.

(5) JO L 433 I, 22.12.2020, p. 28.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/45

DECIZIA (EU, Euratom) 2023/1817 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021, secțiunea III – Comisia

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021 (1),

—	având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2021 [COM(2022) 323 – C9-0227/2022] (2),

—	având în vedere raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul 2020 [COM(2022) 331] și răspunsurile detaliate la solicitările specifice formulate de Parlamentul European,

—	având în vedere Raportul anual al Comisiei pentru 2021 privind gestionarea și performanța bugetului UE [COM(2022) 401],

—	având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2021 [COM(2022) 292] și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește [SWD(2022) 160],

—

având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile instituțiilor (3), Raportul Curții de Conturi privind performanța bugetului UE – situația la sfârșitul anului 2021, însoțit de răspunsurile instituțiilor (4), precum și rapoartele speciale ale Curții de Conturi,

—	având în vedere declarația de asigurare (5) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a Comisiei în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06247/2023 – C9-0063/2023),

—	având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

—

—	având în vedere articolul 99 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri externe, al Comisiei pentru dezvoltare, al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, al Comisiei pentru mediu, al Comisiei pentru transporturi și turism, al Comisiei pentru dezvoltare regională, al Comisiei pentru cultură și educație, al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, al Comisiei pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen,

—	având în vedere scrisoarea Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0101/2023),

1.	acordă Comisiei descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021;

2.	își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021, secțiunea III – Comisia și agențiile executive;

încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi, precum și instituțiilor de control naționale și regionale din statele membre și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(3) JO C 391, 12.10.2022, p. 6

(4) JO C 429, 11.11.2022, p. 8.

(1) JO L 93, 17.3.2021, p. 1.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/47

DECIZIA (UE, Euratom) 2023/1818 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente (Chafea) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021 (1),

—	având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2021 [COM(2022) 323 – C9-0227/2022] (2),

—	având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente pentru exercițiul financiar 2021 (3),

—	având în vedere raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul 2020 [COM(2022) 331] și răspunsurile detaliate la solicitările specifice formulate de Parlamentul European,

—	având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2021 [COM(2022) 292] și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește [SWD(2022) 160],

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (4),

—	având în vedere declarația de asigurare (5) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a agențiilor executive în ceea ce privește execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2021 (06250/2023 – C9-0055/2023),

—	având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

—

—	având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare (7), în special articolul 14 alineatul (3),

—

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004 de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agențiile executive, în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare (8), în special articolul 66 primul și al doilea paragraf,

—	având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/770/UE a Comisiei din 17 decembrie 2013 de instituire a Agenției executive pentru consumatori, sănătate și alimente și de abrogare a Deciziei 2004/858/CE (9),

—

având în vedere Decizia de punere în aplicare 2014/927/UE a Comisiei din 17 decembrie 2014 de modificare a Deciziei de punere în aplicare 2013/770/UE pentru a transforma „Agenția Executivă pentru Consumatori, Sănătate și Alimente” în „Agenția Executivă pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente” (10),

—

având în vedere Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/173 a Comisiei din 12 februarie 2021 de instituire a Agenției Executive Europene pentru Climă, Infrastructură și Mediu, a Agenției Executive Europene pentru Domeniile Sănătății și Digital, a Agenției Executive Europene pentru Cercetare, a Agenției Executive pentru Consiliul European pentru Inovare și IMM-uri, a Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare și a Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură și de abrogare a Deciziilor de punere în aplicare 2013/801/UE, 2013/771/UE, 2013/778/UE, 2013/779/UE, 2013/776/UE și 2013/770/UE (11),

—	având în vedere articolul 99 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—

—	având în vedere scrisoarea Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0101/2023),

1.	acordă directorului interimar al Agenției Executive pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive aferent exercițiului financiar 2021;

2.	își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021, secțiunea III – Comisia și agențiile executive;

încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021, secțiunea III – Comisia, precum și rezoluția care face parte integrantă din aceste decizii directorului interimar al Agenției Executive pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(3) JO C 478, 16.12.2022, p. 21.

(9) JO L 341, 18.12.2013, p. 69.

(10) JO L 363, 18.12.2014, p. 183.

(11) JO L 50, 15.2.2021, p. 9.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/49

DECIZIA (UE) 2023/1819 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive Europene pentru Climă, Infrastructură și Mediu – CINEA (înainte de 1 aprilie 2021 – Agenția Executivă pentru Inovare și Rețele) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021 (1),

—	având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2021 [COM(2022) 323 – C9-0227/2022] (2),

—	având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive Europene pentru Climă, Infrastructură și Mediu pentru exercițiul financiar 2021 (3),

—	având în vedere raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul 2020 [COM(2022) 331] și răspunsurile detaliate la solicitările specifice formulate de Parlamentul European,

—	având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2021 [COM(2022) 292] și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește [SWD(2022) 160],

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (4),

—	având în vedere declarația de asigurare (5) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a agențiilor executive în ceea ce privește execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2021 (06250/2023 – C9-0055/2023),

—	având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

—

—	având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare (7), în special articolul 14 alineatul (3),

—

—	având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/801/UE a Comisiei din 23 decembrie 2013 de înființare a Agenției executive pentru inovare și rețele și de abrogare a Deciziei 2007/60/CE, astfel cum a fost modificată prin Decizia 2008/593/CE (9),

—

—	având în vedere articolul 99 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—

—	având în vedere scrisoarea Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0101/2023),

1.	acordă directorului Agenției Executive Europene pentru Climă, Infrastructură și Mediu descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului agenției executive aferent exercițiului financiar 2021;

2.	își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021, secțiunea III – Comisia și agențiile executive;

încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021, secțiunea III – Comisia, precum și rezoluția care face parte integrantă din aceste decizii directorului Agenției Executive Europene pentru Climă, Infrastructură și Mediu, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(3) JO C 427, 9.11.2022, p. 10.

(9) JO L 352, 24.12.2013, p. 65.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/51

DECIZIA (UE, Euratom) 2023/1820 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură – EACEA (înainte de 1 aprilie 2021 – Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021 (1),

—	având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2021 [COM(2022) 323 – C9-0227/2022] (2),

—	având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură pentru exercițiul financiar 2021 (3),

—	având în vedere raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul 2020 [COM(2022) 331] și răspunsurile detaliate la solicitările specifice formulate de Parlamentul European,

—	având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2021 [COM(2022) 292] și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește [SWD(2022) 160],

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (4),

—	având în vedere declarația de asigurare (5) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a agențiilor executive în ceea ce privește execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2021 (06250/2023 – C9-0055/2023),

—	având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

—

—	având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare (7), în special articolul 14 alineatul (3),

—

—	având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/776/UE a Comisiei din 18 decembrie 2013 de stabilire a „Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură” și de abrogare a Deciziei 2009/336/CE (9),

—

—	având în vedere articolul 99 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—

—	având în vedere scrisoarea Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0101/2023),

1.	acordă directorului Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului agenției executive aferent exercițiului financiar 2021;

2.	își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021, secțiunea III – Comisia și agențiile executive;

încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021, secțiunea III – Comisia, precum și rezoluția care face parte integrantă din aceste decizii directorului Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(3) JO C 427, 9.11.2022, p. 11.

(9) JO L 343, 19.12.2013, p. 46.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/53

DECIZIA (UE, Euratom) 2023/1821 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Consiliul European pentru Inovare și IMM-uri – Eismea (înainte de 1 aprilie 2021 – Agenția Executivă pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021 (1),

—	având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2021 [COM(2022) 323 – C9-0227/2022] (2),

—	având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive pentru Consiliul European pentru Inovare și IMM-uri pentru exercițiul financiar 2021 (3),

—	având în vedere raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul 2020 [COM(2022) 331] și răspunsurile detaliate la solicitările specifice formulate de Parlamentul European,

—	având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2021 [COM(2022) 292] și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește [SWD(2022) 160],

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (4),

—	având în vedere declarația de asigurare (5) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a agențiilor executive în ceea ce privește execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2021 (06250/2023 – C9-0055/2023),

—	având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

—

—	având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare (7), în special articolul 14 alineatul (3),

—

—	având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/771/UE a Comisiei din 17 decembrie 2013 de instituire a Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și de abrogare a Deciziilor 2004/20/CE și 2007/372/CE (9),

—

—	având în vedere articolul 99 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—

—	având în vedere scrisoarea Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0101/2023),

1.	acordă directorului Agenției Executive pentru Consiliul European pentru Inovare și IMM-uri descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive aferent exercițiului financiar 2021;

2.	își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021, secțiunea III – Comisia și agențiile executive;

încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021, secțiunea III – Comisia, precum și rezoluția care face parte integrantă din aceste decizii directorului Agenției Executive pentru Consiliul European pentru Inovare și IMM-uri, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(3) JO C 427, 9.11.2022, p. 23.

(9) JO L 341, 18.12.2013, p. 73.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/55

DECIZIA (UE, Euratom) 2023/1822 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare (ERCEA) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021 (1),

—	având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2021 [COM(2022) 323 – C9-0227/2022] (2),

—	având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare pentru exercițiul financiar 2021 (3),

—	având în vedere raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul 2020 [COM(2022) 331] și răspunsurile detaliate la solicitările specifice formulate de Parlamentul European,

—	având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2021 [COM(2022) 292] și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește [SWD(2022) 160],

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (4),

—	având în vedere declarația de asigurare (5) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a agențiilor executive în ceea ce privește execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2021 (06250/2023 – C9-0055/2023),

—	având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

—

—	având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare (7), în special articolul 14 alineatul (3),

—

—	având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/779/UE a Comisiei din 17 decembrie 2013 de înființare a Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare și de abrogare a Deciziei 2008/37/CE (9),

—

—	având în vedere articolul 99 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—

—	având în vedere scrisoarea Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0101/2023),

1.	acordă directorului interimar al Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului agenției aferent exercițiului financiar 2021;

2.	își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021, secțiunea III – Comisia și agențiile executive;

încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021, secțiunea III – Comisia, precum și rezoluția care face parte integrantă din aceste decizii directoarei interimare a Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(3) JO C 427, 9.11.2022, p. 32.

(9) JO L 346, 20.12.2013, p. 58.

(1) JO L 93, 17.3.2021, p. 1.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/57

DECIZIA (UE, Euratom) 2023/1823 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive Europene pentru Domeniile Sănătății și Digital (HADEA) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021 (1),

—	având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2021 [COM(2022) 323 – C9-0227/2022] (2),

—	având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive Europene pentru Domeniile Sănătății și Digital pentru exercițiul financiar 2021 (3),

—	având în vedere raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul 2020 [COM(2022) 331] și răspunsurile detaliate la solicitările specifice formulate de Parlamentul European,

—	având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2021[COM(2022) 292] și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește [SWD(2022) 160],

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (4),

—	având în vedere declarația de asigurare (5) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a agențiilor executive în ceea ce privește execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2021 (06250/2023 – C9-0055/2023),

—	având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

—

—	având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare (7), în special articolul 14 alineatul (3),

—

—	având în vedere articolul 99 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—

—	având în vedere scrisoarea Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0101/2023),

1.	acordă directoarei Agenției Executive Europene pentru Domeniile Sănătății și Digital descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului agenției aferent exercițiului financiar 2021;

2.	își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021, secțiunea III – Comisia și agențiile executive;

încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021, secțiunea III – Comisia, precum și rezoluția care face parte integrantă din aceste decizii directoarei Agenției Executive Europene pentru Domeniile Sănătății și Digital, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(3) JO C 427, 9.11.2022, p. 47.

(9) JO L 50, 15.2.2021, p. 9.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/59

DECIZIA (UE, Euratom) 2023/1824 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive Europene pentru Cercetare – REA (înainte de 1 aprilie 2021 – Agenția Executivă pentru Cercetare) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021 (1),

—	având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2021 [COM(2022) 323 – C9-0227/2022] (2),

—	având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive Europene pentru Cercetare pentru exercițiul financiar 2021 (3),

—	având în vedere raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul 2020 [COM(2022) 331] și răspunsurile detaliate la solicitările specifice formulate de Parlamentul European,

—	având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2021 [COM(2022) 292] și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește [SWD(2022) 160],

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (4),

—	având în vedere declarația de asigurare (5) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a agențiilor executive în ceea ce privește execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2021 (06250/2023 – C9-0055/2023),

—	având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

—

—	având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare (7), în special articolul 14 alineatul (3),

—

—	având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/778/UE a Comisiei din 13 decembrie 2013 de înființare a Agenției Executive pentru Cercetare și de abrogare a Deciziei 2008/46/CE (9),

—

—	având în vedere articolul 99 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—

—	având în vedere scrisoarea Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0101/2023),

1.	acordă directorului Agenției Executive Europene pentru Cercetare descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului agenției executive aferent exercițiului financiar 2021;

2.	își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021, secțiunea III – Comisia și agențiile executive;

încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021, secțiunea III – Comisia, precum și rezoluția care face parte integrantă din aceste decizii directorului Agenției Executive Europene pentru Cercetare, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(3) JO C 427, 9.11.2022, p. 50.

(9) JO L 346, 20.12.2013, p. 54.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/61

REZOLUȚIA (UE) 2023/1825 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

conținând observațiile care fac parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021, secțiunea III – Comisia și agențiile executive

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021, secțiunea III - Comisia,

—	având în vedere deciziile sale privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetelor agențiilor executive aferente exercițiului financiar 2021,

—	având în vedere articolul 99 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri externe, Comisiei pentru dezvoltare, Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru mediu, Comisiei pentru transport și turism, Comisiei pentru dezvoltare regională, Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală, Comisiei pentru cultură și educație, Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, Comisiei pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0101/2023),

A.	întrucât bugetul Uniunii este un instrument important pentru realizarea obiectivelor de politică comune și reprezintă, în medie, 1,3 % din venitul național brut al Uniunii sau 2,4 % din cheltuielile administrațiilor publice ale statelor membre și din totalul cheltuielilor publice din Uniune;

întrucât atunci când acordă Comisiei descărcarea de gestiune, Parlamentul verifică și evaluează, după audituri interne și externe, dacă fondurile au fost utilizate corect sau nu și dacă obiectivele de politică au fost realizate, confirmând astfel regularitatea și performanța cheltuielilor Comisiei din punctul de vedere al raportului calitate-preț;

Priorități politice

își reafirmă angajamentul profund față de principiile și valorile fundamentale consacrate în Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), inclusiv față de principiul bunei gestiuni financiare, conform articolului 317, și față de combaterea fraudei și protejarea intereselor financiare ale Uniunii, conform articolului 325;

subliniază că transparența, responsabilitatea și integritatea sunt principii etice esențiale în cadrul instituțiilor Uniunii; reamintește concluziile și recomandările Curții de Conturi („Curtea”) din Raportul său special nr. 13/2019 privind cadrele etice ale instituțiilor Uniunii, precum și Rezoluția Parlamentului din 16 septembrie 2021 referitoare la consolidarea transparenței și a integrității în instituțiile UE prin crearea unui organism de etică independent al Uniunii, care să aibă, pe de o parte, un rol de prevenire prin activități de sensibilizare și orientări etice și, pe de altă parte, un rol de control al conformității și de consiliere, alături de capacitatea de a emite recomandări în materie de etică, inclusiv privind conflictele de interese;

subliniază rolul EPPO, al Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust), al Europol și al OLAF în lupta împotriva corupției; solicită consolidarea și mai puternică a capacităților Parchetului European și ale OLAF, precum și a cooperării dintre acestea; solicită să se adopte norme comune anticorupție aplicabile întregului personal al organismelor Uniunii;

subliniază importanța pe care o are bugetul Uniunii în realizarea priorităților politice ale Uniunii, precum și rolul său de a sprijini statele membre în situații neprevăzute, precum pandemia de COVID-19 și consecințele acesteia; subliniază că execuția corectă și la timp a bugetului contribuie la o tratare mai eficientă și mai eficace a nevoilor și provocărilor din diferite domenii de politică; avertizează că execuția bugetului sub presiunea timpului poate duce la creșterea numărului de erori și nereguli;

reamintește că este important să se efectueze o evaluare ex post, inclusiv pentru programele financiare create pentru a răspunde unei crize; subliniază că o evaluare a performanței programului în raport cu eficacitatea, cu eficiența, cu relevanța, cu coerența și cu valoarea adăugată a Uniunii ar fi în concordanță cu Regulamentul financiar, cu Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare și cu Orientările pentru o mai bună legiferare;

subliniază pertinența raportării privind performanța programelor din bugetul Uniunii pentru procedura de descărcare de gestiune; atrage atenția asupra faptului că valoarea adăugată a resurselor investite este strâns legată de rezultatele obținute și de contribuția acestora la îmbunătățirea vieții de zi cu zi a cetățenilor europeni, precum și de impactul economic în cadrul Uniunii;

continuă să fie profund îngrijorat de situația statului de drept din mai multe state membre, care este deosebit de îngrijorătoare în sine și conduce la pierderi considerabile pentru bugetul Uniunii; subliniază că fondurile Uniunii nu trebuie utilizate pentru activități antidemocratice sau pentru accentuarea autoritarismului; reamintește că Uniunea a introdus un mecanism juridic de condiționalitate pentru a suspenda finanțarea statelor membre care subminează statul de drept și salută prima aplicare a acestui mecanism în cazul Ungariei; această procedură a fost lansată în noiembrie 2021 și încheiată în decembrie 2022, cu înghețarea a 55 % din trei programe ale politicii de coeziune (aproximativ 6,35 miliarde EUR); deși faptele ar fi justificat înghețarea a 100%, constată că planurile de redresare și reziliență ale Ungariei și Poloniei au fost aprobate; subliniază că ambele planuri conțin mai multe așa-numite „jaloane esențiale” privind statul de drept; solicită Comisiei să monitorizeze în mod continuu situația și să suspende finanțarea atâta timp cât încălcările statului de drept amenință buna gestiune financiară a bugetului Uniunii; își reiterează, în acest context, convingerea fermă că statele membre trebuie să respecte democrația și statul de drept pentru a primi fonduri din partea Uniunii și atrage atenția Comisiei asupra faptului că situația statului de drept s-a deteriorat și în alte state membre; invită, prin urmare, Comisia să declanșeze fără întârziere aplicarea mecanismului de condiționalitate ori de câte ori se constată că încălcări ale principiilor statului de drept afectează sau riscă să afecteze buna gestiune financiară a bugetului Uniunii sau protecția intereselor financiare ale Uniunii într-un mod suficient de direct; subliniază, de asemenea, că este necesară o cooperare strânsă între Parlament, Consiliu și Comisie, consolidând în același timp sistemul instituțional de control și echilibru; își subliniază solicitările ferme și repetate adresate Comisiei și agențiilor executive de a asigura protecția bugetului Uniunii prin utilizarea globală și sistematică a unor sisteme digitale și automatizate pentru raportare, monitorizare și audit, prin stabilirea unor norme comune anticorupție și prin impunerea obligativității registrului de transparență interinstituțional (1) pentru toate instituțiile Uniunii, inclusiv pentru agenții;

reamintește că dezvoltarea economică a Ungariei a fost legată în mare măsură de investițiile de capital străin; regretă, prin urmare, retorica împotriva întreprinderilor multinaționale a guvernului ungar și regretă că instituționalizarea corupției și sistemul opac de achiziții publice, care ar trebui să fie abordate prin reformele impuse în contextul aplicării mecanismului de condiționalitate, au permis guvernului să își extindă în ultimii ani drepturile de proprietate în domeniul bancar, al energiei, al telecomunicațiilor și al mass-mediei; regretă refuzul selectiv și părtinitor de a acorda autorizații și impunerea arbitrară a unor condiții și a unor restricții rigide, cu scopul de a slăbi anumite întreprinderi străine din punct de vedere economic și de a le face să piardă resurse până când acestea se simt forțate să accepte o preluare ostilă, integrală sau parțială, de către guvernul ungar sau de către oligarhii apropiați guvernului, la prețuri mult sub valoarea reală a întreprinderii; critică Comisia pentru că nu și-a îndeplinit obligația de a apăra piața internă și concurența loială, prin faptul că nu a intervenit în aceste încălcări pe scară largă ale statului de drept și ale normelor privind piața internă;

ia act cu îngrijorare de constatările Curții privind protecția bugetului Uniunii; ia act de Raportul special nr. 11/2022 al Curții, intitulat „Protecția bugetului UE”, în care Curtea a constatat că, deși sistemul de excludere al Comisiei prezintă unele puncte forte, deficiențele îi limitează eficacitatea; constată cu îngrijorare că punerea în aplicare a sistemului de detectare timpurie și de excludere (EDES) a durat mai mult decât se plănuise; este îngrijorat de faptul că diferențele de abordare subminează eficacitatea generală a excluderii; invită Comisia să colaboreze îndeaproape cu Parlamentul în ceea ce privește reformarea Regulamentului financiar, pentru a îmbunătăți în continuare EDES și a-l face un instrument eficient și eficace;

10.

subliniază nevoia de a extinde domeniile în care se folosește EDES dincolo de gestiunea directă și invită Comisia să îl folosească pentru toate fondurile Uniunii, inclusiv pentru fondurile care fac obiectul gestiunii partajate; constată că EDES trebuie să fie folosit în mod sistematic pentru a garanta că întreprinderile și beneficiarii reali care au fost condamnați pentru fraudă, corupție sau alte activități infracționale economice grave nu pot beneficia de fonduri ale Uniunii; subliniază necesitatea de a armoniza indicatorii din Arachne cu motivele de excludere ale EDES pentru a se asigura că operatorii economici excluși sunt vizibili și în Arachne; cere o interoperabilitate maximă între Arachne, EDES și alte instrumente IT pentru a reduce necesitatea de a introduce informații de mai multe ori în diferite sisteme informatice și a menține o sarcină administrativă cât mai redusă; consideră că nu sunt necesare mai multe sisteme de control, ci controale mai bine direcționate, incluzând utilizarea noilor tehnologii, pentru a combate frauda, corupția sau alte activități infracționale economice grave care nu pot beneficia de fondurile Uniunii;

11.

reafirmă că este imperios necesar un sistem de informare și monitorizare unic, integrat și interoperabil, creat de Comisie, care să permită înregistrarea și stocarea electronică a datelor despre destinatarii fondurilor Uniunii, inclusiv beneficiarii reali ai acestora, și care să permită disponibilitatea acestor informații în scopul extragerii datelor și al evaluării riscurilor; subliniază că este esențial să se obțină o imagine de ansamblu clară și transparentă a distribuției și a posibilei concentrări a fondurilor Uniunii plătite, inclusiv printr-o funcționalitate care să permită agregarea acestor fonduri; evidențiază că acest lucru ar reduce sarcina birocratică asupra actorilor financiari, a controlorilor și auditorilor, precum și asupra beneficiarilor fondurilor Uniunii și ar trebui să faciliteze evaluarea riscurilor în scopul selectării, atribuirii, gestiunii financiare, monitorizării, investigării, controlului și auditului și ar contribui, de asemenea, la prevenirea, detectarea, corectarea și urmărirea eficace a cazurilor de fraudă, corupție, conflicte de interese, dublă finanțare și alte nereguli, care trebuie să fie abordate cu seriozitate atât la nivelul statelor membre, cât al Uniunii, prin măsuri preventive și disuasive eficace și eficiente, inclusiv prin sancțiuni clare; observă că această digitalizare trebuia să fie realizată de mult și că este indispensabilă, având în vedere caracterul transfrontalier al deturnării fondurilor, al fraudelor, al alocărilor abuzive, al conflictelor de interese, al dublei finanțări și al altor probleme sistemice; subliniază că acest instrument unic de extragere de date ar trebui să fie ușor de interogat și ar trebui să fie pus la dispoziția OLAF, a EPPO și a Comisiei, pentru a proteja și mai bine bugetul Uniunii și instrumentul NextGenerationEU împotriva neregulilor, a fraudelor și a conflictelor de interese;

12.

regretă că nu toate statele membre utilizează instrumentul Comisiei de extragere a datelor și de evaluare a riscurilor pentru identificarea proiectelor, a beneficiarilor și a contractanților care prezintă risc de fraudă, de conflicte de interese și de nereguli în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR); constată că cinci dintre statele membre incluse în eșantionul de audit al Curții (Grecia, Spania, Franța, Croația și Italia) vor utiliza instrumentul de extragere a datelor și de evaluare a riscurilor al Comisiei; reamintește că un instrument comun de extragere a datelor și de evaluare a riscurilor este un element esențial pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii și, mai exact, pentru prevenirea fraudei, a conflictelor de interese și a dublei finanțări, precum și pentru creșterea transparenței și a asumării răspunderii;

13.

apreciază utilitatea site-ului Kohesio și a platformei de date deschise instituite de Comisie ca instrumente de asigurare a transparenței și a responsabilității în ceea ce privește investițiile legate de politica de coeziune și gestionarea partajată pentru perioadele de programare 2014-2020 și 2021-2027, care reunesc listele naționale cu proiectele sprijinite de Uniune și pun la dispoziție o cartografiere a operațiunilor (Kohesio) și care furnizează date actualizate privind programele adoptate, monitorizează în mod regulat resursele financiare, precum și angajamentele și plățile Uniunii (platforma de date deschise); ia act de adaptările în curs efectuate pentru a acoperi în mod adecvat perioada de programare 2021-2027, dar subliniază că este absolut necesar să se asigure coordonarea și interoperabilitatea cu instrumentul de evaluare a riscurilor Arachne; invită, prin urmare, Comisia să se asigure că diferitele instrumente sunt cu adevărat interoperabile;

14.

reafirmă necesitatea de a realiza un echilibru mai bun între simplificarea și mai mare a normelor și procedurilor și intensificarea controalelor în domeniile în care se întâlnesc cel mai des cheltuieli neconforme, de a dezvolta sesiuni de formare obligatorie și de informare practică pentru solicitanți, în special pentru solicitanții noi, și de a îmbunătăți asistența și orientările pentru IMM-uri, spin-off-uri, start-up-uri, agenții de administrare și plată și toate celelalte părți interesate relevante;

15.

subliniază importanța și utilizarea sporită a indicatorilor de performanță, inclusiv a selecției indicatorilor, a definirii de obiective și obiective intermediare și a monitorizării și a raportării în lumina noilor modele de livrare pentru Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) și a Politicii agricole comune reformate; invită, în această privință, Comisia să îmbunătățească în continuare monitorizarea și raportarea cu privire la performanța bugetului Uniunii prin intermediul unor indicatori mai raționalizați și calitativi, cum ar fi indicatorii privind cheltuielile legate de climă, integrarea dimensiunii de gen și indicatorii privind biodiversitatea, așa cum se reflectă în actele de bază adoptate privind programele de cheltuieli pentru perioada 2021-2027; constată că jaloanele și țintele, precum și indicatorii de realizare sunt de natură diferită; ia act de faptul că Mecanismul de redresare și reziliență face și mai mult diferența între investiții și reforme; invită din nou Comisia să prezinte o imagine de ansamblu a întregului ciclu de audit din cadrul statelor membre, și al Comisiei, precum și o imagine de ansamblu asupra cooperării cu autoritățile de audit respective, inclusiv cu Curtea de Conturi, precum și OLAF și EPPO;

16.

este preocupat de creșterea numărului și a complexității instrumentelor cvasi-juridice ale Comisiei, cum ar fi avize, recomandări, comunicări, rezoluții fără caracter legislativ, comunicări explicative, orientări și declarațiile privind prioritățile administrative; roagă Comisia să simplifice și să raționalizeze aceste instrumente, utilizându-le pentru a simplifica într-o mai mare măsură procedurile și pentru a reduce sarcina birocratică; reamintește programul REFIT menit să simplifice normele Uniunii și să reducă sarcinile inutile, menținând în același timp avantajele legislației și introducând principiul numărului constant; solicită Comisiei să pună în aplicare în mod sistematic principiul potrivit căruia sarcinile nou introduse sunt compensate prin eliminarea sarcinilor echivalente în cadrul aceluiași domeniu de politică;

17.

reiterează necesitatea de a intensifica eforturile de combatere a fraudei, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivelul statelor membre, în strânsă cooperare cu EPPO și cu OLAF; apreciază eforturile remarcabile și subliniază rolul EPPO în investigarea și urmărirea fraudelor și a altor infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii; subliniază importanța independenței depline și a imparțialității EPPO în exercitarea efectivă a funcțiilor sale; subliniază că pentru a asigura independența, imparțialitatea și eficacitatea EPPO și a OLAF sunt necesare resurse financiare și umane suficiente, mai ales având în vedere noile sarcini legate de NextGenerationEU(NGEU); invită Comisia să ia măsuri urgente în urma solicitărilor formulate de EPPO cu privire la execuția sa bugetară, astfel încât acesta să poată deveni un parchet pe deplin eficace;

18.

constată că Raportul anual privind protecția intereselor financiare ale Uniunii (raportul PIF) va fi prezentat de Comisie în toamna anului următor, ceea ce înseamnă că nu este posibil ca Parlamentul să adopte raportul mai devreme de doi ani de la perioada vizată în raport (n + 2); subliniază că, pentru a se îmbunătăți eficiența în ceea ce privește adoptarea politicilor Uniunii și a măsurilor de combatere a fraudei, a evaziunii fiscale și a altor nereguli financiare prezentate în raport, Parlamentul ar trebui să poată procesa și adopta raportul PIF cel târziu anul viitor (n + 1); invită OLAF și Comisia să adopte în consecință rapoartele pe care le-au elaborat în ceea ce privește PIF;

19.

subliniază că este importantă transparența ONG-urilor și a intermediarilor cu privire la finanțarea și proprietatea lor, deoarece sunt actori importanți în execuția bugetului Uniunii din perspectiva diverselor metode de gestionare, în special în domeniul acțiunii externe; își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la finanțarea proiectelor care sunt derulate sau care implică ONG-uri ce au legături cu organizații religioase și politice radicale; invită Comisia să garanteze că fondurile Uniunii finanțează numai organizațiile care respectă cu strictețe toate valorile Uniunii; îndeamnă Comisia să instituie mecanisme ex ante care să identifice în mod clar ONG-urile care își desfășoară activitatea pe teritoriul Uniunii și în străinătate și care au recunoscut că au legături cu rețelele fundamentaliste religioase și promovează o agendă care periclitează valorile Uniunii; solicită, în acest context, întocmirea unei liste negre publice cu ONG-urile care s-au implicat în activități precum discursurile de incitare la ură, incitarea la terorism, extremismul religios care sprijină sau glorifică violența, ori în activități de deturnare sau de utilizare abuzivă a fondurilor Uniunii, care sunt enumerate în baza de date EDES, pentru a garanta că le este blocat accesul la instituțiile Uniunii și la programele de finanțare ale Uniunii; reiterează faptul că niciun fel de fonduri nu pot fi alocate sau puse în legătură cu vreo cauză sau formă de terorism și/sau radicalizare religioasă sau politică; subliniază că se impune o verificare prealabilă riguroasă în momentul înregistrării în registrul de transparență pentru a identifica toate sursele de finanțare; constată că finanțarea din fondurile Uniunii, atunci când acestea sunt transmise în lanț, trebuie să poată fi urmărită de la beneficiarul direct până la beneficiarul final; reamintește că, în ceea ce privește finanțarea publică, actele de bază ale Uniunii reglementează modul în care trebuie gestionate transparența și vizibilitatea în această privință și, prin urmare, reamintește Comisiei responsabilitatea de a verifica respectarea normelor și a procedurilor, în special a normelor și procedurilor privind acordarea de subgranturi ONG-urilor și intermediarilor instituțiilor financiare; în plus, solicită Comisiei să furnizeze autorității care acordă descărcarea de gestiune o imagine de ansamblu asupra cuantumului total al cheltuielilor legate de ONG-urile Uniunii;

20.

invită Comisia ca, în vederea clarității, a securității juridice și a statului de drept, să prezinte o propunere de regulament privind ONG-urile care să includă o definiție și o clasificare clară a domeniilor de activitate și a dimensiunii ONG-urilor; legislația ar trebui să ofere o imagine de ansamblu clară a condițiilor de primire a fondurilor Uniunii de către ONG-uri, acoperind următoarele obligații:

(a)	raportarea cuantumurilor și a surselor fondurilor primite și înregistrarea tuturor activităților pe care le-au desfășurat în numele comitenților străini;

(b)	etichetarea materialelor difuzate cu informațiile necesare;

(c)	divulgarea fluxurilor lor financiare și nefinanciare de intrare și de ieșire, inclusiv a plăților sau a donațiilor nefinanciare care sunt transmise de un ONG altui ONG sau de către o organizație umbrelă membrilor săi;

(d)	divulgarea finanțării publicității politice sau a campaniilor politice de către ONG-uri;

(e)	respectarea răspunderii democratice și a valorilor Uniunii;

(f)

pentru ONG-urile foarte mari cu structuri corporative similare întreprinderilor private, obligații de a raporta cu privire la responsabilitatea socială a întreprinderilor, respectarea prevederilor privind protecția angajaților, prevederile privind promovarea egalității de gen, obligațiile de raportare privind durabilitatea, taxonomia pentru investiții, legăturile din cadrul lanțului de aprovizionare în achiziții;

21.

subliniază că propunerea ar trebui să acopere, de asemenea, obligațiile de transparență în numele Comisiei, inclusiv în ceea ce privește divulgarea acordurilor financiare, administrative sau de cooperare cu ONG-urile;

22.

reamintește Comisiei că toate propunerile legislative care au un impact economic, social și de mediu semnificativ trebuie să fie însoțite de evaluări de impact riguroase și aprofundate; subliniază că acest lucru face parte din Agenda Comisiei pentru o mai bună reglementare; scoate în evidență că autoritatea care acordă descărcarea de gestiune va monitoriza îndeaproape dacă aceste evaluări ale impactului sunt realizate într-un mod complet neutru și imparțial și dacă analizează sistematic impactul opțiunilor avute în vedere, costurile și beneficiile opțiunii preferate, inclusiv prin luarea în considerare a opiniilor părților interesate, prin consultări publice deschise;

23.

atrage atenția asupra Raportului special nr. 17/2022 al Curții, intitulat „Consultanții externi la Comisia Europeană”, care subliniază faptul că Comisia Europeană cheltuiește anual circa 1 miliard EUR pentru servicii de consultanță externă, prin care susține o gamă largă de activități de consultanță, studiu, evaluare și cercetare, și a concluzionat că modul în care Comisia gestionează recursul la consultanții externi nu a garantat o utilizare optimă a resurselor și nici protejarea deplină a intereselor sale; subliniază, de asemenea, că există lacune semnificative în cadrul care reglementează utilizarea acestor servicii, care implică potențiale riscuri legate de concentrarea furnizorilor de servicii, de dependența excesivă și de conflictele de interese care nu sunt monitorizate suficient; solicită, în acest context, Comisiei să își dezvolte în continuare cadrul de reglementare a utilizării consultanților externi, să exploateze mai bine rezultatele serviciilor de consultanță externă, să îmbunătățească monitorizarea pentru a atenua riscurile care decurg din utilizarea serviciilor de consultanță externă și să își îmbunătățească raportarea cu privire la utilizarea serviciilor consultanților externi, furnizând date exacte și complete despre volumul și tipurile de servicii achiziționate; subliniază, de asemenea, potențialul nevalorificat al agențiilor Uniunii de a furniza informații specifice și relevante și produse de aceeași calitate ca și consultanții externi, în cazul în care mandatele lor ar permite acest lucru; invită Comisia să analizeze această posibilitate în viitor în scopuri de consultanță și cercetare în domenii specifice;

24.

salută contribuția Mecanismului de redresare și reziliență la prevenirea unei încetiniri puternice a creșterii economice în urma pandemiei de COVID-19, precum și potențialul său în viitor; ia act de faptul că MRR a avut un rol esențial în realizarea de progrese în punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări care decurg din semestrul european în aproape toate statele membre; observă, totuși, că anumite recomandări specifice fiecărei țări rămân neabordate, constată contribuția MRR la dezvoltarea în Uniune a unor economii și a unor societăți mai durabile, mai reziliente și mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile tranziției verzi și ale celei digitale;

25.

ia act de constatările și de concluziile Curții din prima sa evaluare anuală a Mecanismului de redresare și reziliență; înțelege că punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență are loc sub presiunea timpului, pentru a oferi sprijin redresării după criza produsă de COVID-19, însă cu un model de performanță mult mai direct, care impune cerințe mai puțin stricte atât Comisiei, cât și statelor membre, și care reduce sarcina de control a Comisiei, transferând-o către statele membre, în special în comparație cu finanțarea, raportarea și structura de control din cadrul politicii de coeziune sau al politicii agricole; subliniază că orice model de performanță rapidă trebuie să fie însoțit de un sistem de control solid de care trebuie să fie responsabilă Comisia; invită Comisia să se asigure că, atunci când propune noi programe și politici ale Uniunii cu un model de performanță bazat pe rezultatele înregistrate, precum cel folosit în punerea în aplicare a MRR, integrează pe deplin lecțiile învățate din punerea în aplicare a MRR, precum și constatările și recomandările privind MRR din auditurile și evaluările efectuate de Curte; reamintește că este important să se știe dacă absorbția fondurilor este în curs, întrucât 2023 reprezintă punctul de la jumătatea perioadei MRR; recunoaște progresele înregistrate de Comisie în abordarea preocupărilor autorității care acordă descărcarea de gestiune legate de transparența și responsabilitatea prin crearea unei platforme similare cu platforma Kohesio pentru politica de coeziune;

26.

salută acordul la care s-a ajuns în cadrul negocierilor interinstituționale privind RePowerEU cu privire la publicarea bianuală a celor mai mari 100 de beneficiari finali din fiecare stat membru în tabloul de bord al MRR; solicită din nou ca lista tuturor beneficiarilor finali ai tuturor politicilor și proiectelor Uniunii să fie pusă la dispoziția instituțiilor relevante ale Uniunii și a autorității care acordă descărcarea de gestiune, în cadrul procedurii de descărcare de gestiune;

27.

ia act de eforturile încununate de succes ale Comisiei de a strânge fonduri de pe piețele financiare pentru a dota MRR cu resurse financiare, ca instrument important într-o perioadă de criză gravă; totuși, își exprimă preocuparea legată de datoriile rezultate, de creșterea ratelor dobânzii și de capacitatea incertă de a rambursa împrumuturile, precum și de riscul pe care acest lucru îl prezintă pentru bugetul și politicile convenite ale Uniunii; invită Comisia să atenueze riscul și furnizeze Parlamentului toate informațiile despre situația anuală a acestor împrumuturi;

28.

își exprimă îngrijorarea cu privire la numărul limitat de proiecte transfrontaliere din cadrul MRR; recunoaște, în același timp, că unul dintre obiectivele MRR este de a sprijini redresarea economică în statele membre ale Uniunii după pandemia de COVID-19; subliniază că alinierea planurilor naționale de redresare și reziliență la obiectivele de politică ale Uniunii, inclusiv la proiectele transfrontaliere, generează valoare adăugată pentru Uniune;

29.

este preocupat de faptul că adoptarea cu întârziere a unei serii de regulamente care reglementează diferite politici ale Uniunii a dus, la fel ca la începutul perioadei de programare 2014-2020, la o întârziere semnificativă în demararea punerii în aplicare pentru perioada de programare 2021-2027; îndeamnă Comisia să ia toate măsurile necesare pentru a accelera punerea în aplicare a politicilor pe teren, acordând totodată o atenție deosebită calității și nevoii de a intensifica lupta împotriva fraudei și de a proteja interesele financiare ale Uniunii; atrage atenția asupra faptului că, în special în cadrul gestiunii partajate, o parte semnificativă a alocării bugetare pentru 2021 trebuie reprogramată pentru anii următori; subliniază, în acest context, riscul ca angajamentele restante să fie suportate de bugetul Uniunii, ceea ce ar putea genera dezangajări semnificative care, la rândul lor, ar reduce impactul bugetului Uniunii; solicită Comisiei să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune despre măsurile pe care intenționează să le ia pentru a evita această situație și să prezinte concluziile și experiența acumulată, necesare pentru a garanta că se evită repetarea unei situații similare la începutul CFM 2028-2034;

30.

încurajează Comisia, Curtea și Consiliul să ia măsuri în vederea accelerării procesului de descărcare de gestiune la n + 1;

31.

ia act de faptul că Protocolul nr. 7 la TFUE (Protocolul privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene) prevede că așa-numitele permise de liberă trecere se eliberează membrilor instituțiilor Uniunii, în special deputaților în Parlamentul European, pentru a fi utilizate ca documente de călătorie; este preocupat de faptul că serviciul central al Comisiei pentru permisele de liberă trecere se opune înregistrării pe document a „funcției” de deputat în Parlamentul European, ceea ce înseamnă că deputații nu pot să își dovedească statutul atunci când călătoresc, spre deosebire, de exemplu, de personalul diplomatic al SEAE; invită Comisia să ia măsuri urgente pentru a remedia această incoerență, astfel încât membrii instituțiilor să își poată dovedi în mod corespunzător funcția atunci când călătoresc;

32.

regretă că, din nou, Curtea a emis un aviz negativ cu privire la legalitatea și regularitatea cheltuielilor și că a constatat că mecanismele de control ale Comisiei și ale statelor membre pur și simplu nu sunt suficient de fiabile; subliniază că este important să se consolideze mecanismele de control ale Comisiei și ale statelor membre, care sunt considerate nefiabile de către Curte, compromițând astfel fiabilitatea RAGP;

33.

reamintește că Comisia ar trebui să urmărească în detaliu toate observațiile Parlamentului, inclusiv toate prioritățile în materie de politici;

CAPITOLUL I

Cadrul financiar multianual (CFM)

Declarația de asigurare a Curții și gestiunea bugetară și financiară

Fiabilitatea conturilor

34.

salută faptul că, pentru anul 2021, Curtea constată că situațiile financiare ale Uniunii Europene sunt fiabile, în conformitate cu Regulamentul financiar și că nu există erori semnificative în partea de venituri din buget;

35.

ia act de faptul că, la 31 decembrie 2021, totalul pasivelor se ridica la 496,4 miliarde EUR, în comparație cu un total al activelor în valoare de 414,1 miliarde EUR; evidențiază că diferența de 82,3 miliarde EUR reprezenta activele nete (negative), care includ rezervele și partea de cheltuieli deja efectuate de Uniune până la 31 decembrie, care trebuie să fie finanțată din bugetele viitoare;

36.

constată că, la sfârșitul exercițiului 2021, valoarea estimată a cheltuielilor eligibile efectuate datorate beneficiarilor, dar a căror rambursare nu fusese încă solicitată, era de 129,9 miliarde EUR (față de 2020: 107,8 miliarde EUR), contabilizate cu titlu de cheltuieli înregistrate în avans; constată că creșterea acestei estimări se referă în principal la MRR, care este elementul central al programului NGEU, menit să se ocupe de repararea daunelor economice și sociale imediate cauzate de pandemia de COVID-19; subliniază că plățile către statele membre în cadrul MRR urmează un profil de tranșe predefinit până în 2026;

37.

ia act de faptul că, după încheierea perioadei de tranziție în urma procesului de retragere a Regatului Unit, Comisia a estimat că, la data bilanțului, conturile Uniunii prezentau o creanță netă de 41,8 miliarde EUR datorată de Regatul Unit (2020: 47,5 miliarde EUR), din care se estimează că 10,9 miliarde EUR vor fi plătite în termen de 12 luni de la data raportării;

38.

constată că Curtea a evaluat impactul asupra conturilor al agresiunii militare neprovocate și nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei; salută evaluarea Curții potrivit căreia tratarea invaziei Ucrainei de către Rusia ca fiind un eveniment ulterior datei bilanțului care nu conduce la ajustarea situațiilor financiare este adecvată și impactul său a fost prezentat în mod corespunzător și corect în conturile anuale consolidate;

39.

constată că Curtea, ca parte a procedurilor sale normale de audit, a auditat activele, pasivele, veniturile și cheltuielile, inclusiv pe cele legate de măsurile luate de Comisie în cadrul măsurilor legate de COVID-19; se bucură de concluzia Curții potrivit căreia acestea sunt prezentate în mod fidel în conturile anuale consolidate;

Legalitatea și regularitatea veniturilor și cheltuielilor Uniunii

40.

regretă avizul negativ emis de Curte cu privire la legalitatea și regularitatea părții de cheltuieli a bugetului Uniunii;

41.

ia act de rata de eroare globală calculată de Curte de 3,0 %, care este cu 1,0 % peste pragul de semnificație; ia act de faptul că se constată o deteriorare față de 2020, când rata de eroare a fost de 2,7 %, de asemenea cu mult peste pragul de semnificație; ia act de răspunsul Comisiei potrivit căruia aceasta nu contestă rata de eroare stabilită de Curte, dar apără, în același timp, rezultatele propriei sale activități care determină o rată de eroare estimată la momentul plății, bazată pe o metodologie diferită; ia act de faptul că Comisia își calculează riscul la momentul plății pentru 2021 la 1,9 %; este îngrijorat de faptul că, spre deosebire de Curte, Comisia estimează că rata sa de eroare se situează sub pragul de semnificație și coboară chiar și sub intervalul inferior al nivelului de eroare estimat al Curții, de 2,2 %;

42.

regretă că erorile constatate reflectă deficiențe persistente în ceea ce privește regularitatea cheltuielilor declarate de autoritățile de management și că Curtea a identificat deficiențe în metodologiile de eșantionare ale autorităților de audit;

43.

ia act cu îngrijorare de faptul că Curtea consideră că evaluarea riscurilor efectuată de Comisie este susceptibilă să subestimeze nivelul de risc în mai multe domenii; subliniază că Curtea a raportat deficiențe în auditurile ex post efectuate de Comisie la rubrica 1 „Piața unică, inovare și sectorul digital”, subestimarea erorilor de la rubrica 2 „Coeziune, reziliență și valori”, precum și subestimări ale riscurilor și un număr mare de erori la rubrica 6 „Vecinătate și întreaga lume”, printre alte aspecte; subliniază că, la „Resurse naturale și mediu”, ambele instituții sunt aliniate în calculele lor, în timp ce, de exemplu, pentru „Piața unică, inovare și sectorul digital”, Curtea estimează un nivel de eroare de 4,4 %, în timp ce Comisia estimează un risc la momentul plății de 1,3 %;

44.

observă că Comisia efectuează controale asupra bugetului Uniunii atât înainte, cât și după efectuarea plăților, și face corecții dacă și atunci când acest lucru este necesar; observă că acest sistem de control se reflectă atât în „riscul la momentul plății”, care constituie o estimare a nivelului cheltuielilor care nu sunt în concordanță cu normele și cu reglementările aplicabile la momentul plății, cât și în „riscul la momentul închiderii” (programului), care estimează nivelul cheltuielilor care nu sunt conforme după finalizarea tuturor controalelor și a corecțiilor aferente și după ce, din punct de vedere juridic, nu mai pot fi luate măsuri; observă, de asemenea, că riscul estimat de Comisie la momentul închiderii este de 0,8 %, cu mult sub pragul de semnificație de 2 %;

45.

își reafirmă sprijinul pentru abordarea și metodologia de audit ale Curții; ia act de faptul că această metodologie se bazează pe standarde internaționale de audit care implică testarea unui eșantion aleatoriu de tranzacții și că un eșantion reprezentativ nu poate fi în întregime bazat pe riscuri; ia act cu îngrijorare de divergențele dintre ratele de eroare și riscul la momentul plății, astfel cum au fost calculate de Curte și de Comisie; subliniază că aceste diferențe nu apar la toate domeniile de cheltuieli; remarcă faptul că estimările Comisiei privind riscul la momentul plății se situează în mod constant în intervalul inferior sau sub estimările statistice ale Curții și este preocupat că aceasta reprezintă o subestimare sistematică a nivelului de eroare existent din partea Comisiei; invită Comisia să își regândească metodologia și să coopereze cu Curtea în vederea creșterii armonizării pentru a oferi cifre mai comparabile; subliniază, cu toate acestea, că estimarea generală a ratei de eroare prezentată în declarația de asigurare a Curții nu indică existența fraudei;

46.

este îngrijorat de faptul că Comisia, acționând pe baza unor riscuri potențial subestimate, nu este în măsură să protejeze eficient interesele financiare ale Uniunii; este preocupat, de asemenea, de confuzia pe care această situație o creează pentru autoritatea care acordă descărcarea de gestiune și pentru cetățenii Uniunii, deoarece Comisia, pe de o parte, adoptă rata de eroare a Curții în domeniile în care aceasta se situează sub pragul de semnificație (resurse naturale), dar prezintă propria eroare estimată la momentul plății în domeniile în care rata de eroare a Curții depășește pragul de semnificație, ridicând semne de întrebare asupra fiabilității rapoartelor sale financiare;

47.

invită Curtea să califice impactul măsurilor corective asupra nivelului global de eroare;

48.

ia act de acțiunile întreprinse de Curte în urma observațiilor formulate în Raportul anual pe 2020 privind raportarea recuperărilor în Raportul anual al Comisiei privind gestiunea și performanța bugetului UE (RAGP), pe care Curtea îl consideră complex și nu întotdeauna clar; salută observația Curții potrivit căreia revizuirea de către Comisie a rapoartelor sale a adus îmbunătățiri; totuși, este îngrijorat de faptul că Curtea consideră că prezentarea „corecțiilor plăților anterioare” (5,6 miliarde EUR) și procentul aferent din cheltuielile relevante (3,3 %) sunt inadecvate și pot naște neînțelegeri; ia act, în special, de constatarea Curții potrivit căreia cifrele prezentate includ măsuri preventive, care nu se referă la plăți anterioare sau la cheltuieli acceptate, și la măsurile preventive ale statelor membre, care nu pot fi atribuite direct Comisiei;

49.

ia act de faptul că Curtea a constatat că cheltuielile cu risc scăzut nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare, în timp ce cheltuielile cu risc ridicat au rămas afectate de un nivel semnificativ de eroare; evidențiază că la rata de eroare de 3,0 % au contribuit cel mai mult rubrica „Coeziune, reziliență și valori” (1,2 puncte procentuale), fiind urmată de rubricile „Resurse naturale și mediu” (0,7 puncte procentuale), „Vecinătate și întreaga lume” (0,4 puncte procentuale) și „Piața unică, inovare și sectorul digital” (0,4 puncte procentuale);

50.

constată că Curtea își împarte populația auditată în cheltuieli cu risc ridicat (în principal plăți bazate pe rambursare) și cu risc scăzut (în principal plăți bazate pe drepturi la plată); constată totuși cu îngrijorare că, în raportul său anual privind gestiunea și performanța, Comisia clasifică cheltuielile în segmente cu risc mai ridicat, mediu și mai scăzut, bazându-se pe controale realizate de autoritățile naționale, alți parteneri și Comisie în fiecare an; subliniază că utilizarea unor categorii de risc diferite de către Curte și Comisie îngreunează activitatea autorității care acordă descărcarea de gestiune de a efectua o analiză comparativă a rapoartelor respective; constată cu îngrijorare că acest lucru duce la discrepanța dintre calculul Curții conform căruia cheltuielile cu risc ridicat reprezintă 63,2 %, comparativ cu calculul Comisiei de 22 %; reiterează faptul că astfel de discrepanțe între Curte și Comisie afectează fiabilitatea datelor de intrare de care are nevoie autoritatea care acordă descărcarea de gestiune;

51.

constată cu îngrijorare că au fost detectate probleme semnificative în ceea ce privește cheltuielile bazate pe rambursare, care reprezintă 63,2 % din populația auditată de Curte, în care nivelul de eroare estimat este de 4,7 %; observă că efectele erorilor constatate de Curte sunt atât semnificative, cât și generalizate în rândul cheltuielilor acceptate aferente exercițiului;

52.

ia act de faptul că, deși Curtea consideră că cheltuielile din MRR acceptate în conturile aferente exercițiului încheiat la 31 decembrie 2021 sunt conforme cu legile și reglementările în vigoare sub toate aspectele semnificative, ea a considerat că un jalon important în plata către Spania nu a fost atins în mod satisfăcător, persistând îndoieli legate de evaluarea de către Comisie a jalonului și a țintelor asociate cheltuielilor aferente MRR; ia act de evaluarea Curții potrivit căreia eroarea a fost considerată nesemnificativă; reamintește că obiectivul auditului realizat de Curte asupra MRR a fost de a contribui la declarația de asigurare și de a oferi baza pentru avizul său cu privire la regularitatea cheltuielilor din MRR pentru 2021; ia act de faptul că populația auditată era reprezentată de singura plată efectuată în 2021, și anume către Spania, și de lichidarea prefinanțării asociate; reamintește că singurul motiv pentru care eroarea identificată nu a fost cuantificată a fost absența unei metodologii pentru plățile parțiale din partea Comisiei; recunoaște că Comisia a publicat o astfel de metodologie la 21 februarie 2023;

Gestiunea bugetară și financiară

53.

constată cu îngrijorare că, în 2021, nivelul de execuție a angajamentelor a fost foarte scăzut, situându-se la 68 % din suma totală disponibilă, și că adoptarea cu întârziere a regulamentelor sectoriale în 2021 a întârziat lansarea de noi programe; salută faptul că rata globală de absorbție a fondurilor ESI a crescut în 2021 datorită unor plăți mai mari decât în 2020; reliefează că la sfârșitul anului 2021, mai erau de absorbit aproximativ 161 de miliarde EUR până la închiderea, în 2025, a programelor finanțate din fondurile ESI; își exprimă din nou îngrijorarea legată de diferențele semnificative dintre statele membre în ceea ce privește ratele de absorbție și de faptul că unele state membre mai trebuie să absoarbă peste 40 % din sumele angajate; subliniază încă o dată că diferențele uriașe dintre statele membre în ceea ce privește capacitățile de absorbție reprezintă unul dintre cele mai serioase obstacole în calea unei dezvoltări mai eficace a regiunilor mai puțin dezvoltate;

54.

ia act de faptul că fondurile ESI pentru perioada 2014-2020 neabsorbite reprezintă cea mai semnificativă parte a angajamentelor restante din bugetul UE; invită Comisia să monitorizeze îndeaproape progresele de înregistrate de statele membre în materie de execuție și să analizeze diferențele, concentrându-se în special asupra cazurilor de subutilizare și de rate scăzute de absorbție; se așteaptă ca Comisia să prezinte autorității care acordă descărcarea de gestiune evaluări de țară, identificând problemele recurente, și să ia toate măsurile adecvate pentru a optimiza situația, inclusiv prin asistență tehnică și schimb de bune practici;

55.

își exprimă din nou îngrijorarea că, la sfârșitul exercițiului 2021, angajamentele restante totale au atins un nivel record, ajungând la 341,6 miliarde EUR (combinând bugetul Uniunii și angajamentele restante din NGEU); subliniază probabilitatea ca angajamentele restante să depășească 460 de miliarde EUR în 2023, dar că, în mod normal, acestea vor scădea pe măsură ce NGEU se apropie de sfârșit; subliniază că un anumit nivel al angajamentelor restante reprezintă o consecință logică a sistemului bugetar al Uniunii care include credite de angajament și credite de plată, dar își exprimă îngrijorarea că un număr prea mare de angajamente restante poate constitui un risc pentru funcționarea optimă și normală a bugetului în viitor;

56.

ia act de faptul că angajamentele restante din bugetul Uniunii au scăzut față de nivelul maxim istoric înregistrat la sfârșitul anului 2020, precum și de faptul că Comisia estimează că creșterea preconizată în 2027 va fi mică, în principal din cauza decalajului mai mic dintre creditele de angajament și creditele de plată; subliniază că Curtea a precizat în mai multe rânduri că acestea pot fi reduse doar dacă creditele de plată incluse în buget depășesc creditele de angajament și dacă acestea sunt utilizate; invită Comisia să dea curs în mod consecvent acestei recomandări, care este în concordanță cu cerința de a menține un raport adecvat între creditele de angajament și creditele de plată;

57.

subliniază că timpul disponibil pentru execuția fondurilor cu gestiune partajată din CFM 2021-2027 este mai scurt decât în cazul CFM-urilor anterioare; este conștient de provocările legate de gestionarea și controlul acestor fonduri pentru a asigura conformitatea și buna gestiune financiară; își exprimă îngrijorarea cu privire la creșterea sarcinii administrative a statelor membre ca urmare a punerii în aplicare a programului NGEU și la tendința statelor membre de a acorda prioritate punerii în aplicare a NGEU față de fondurile tradiționale cu gestiune partajată, astfel cum s-a discutat în ședința publică din cadrul Comisiei CONT care a avut loc la 23 ianuarie 2023;

58.

consideră că orientările Comisiei privind evitarea și gestionarea conflictelor de interese în temeiul Regulamentului financiar generează o birocrație semnificativă și nejustificată, în special pentru IMM-uri, organizațiile non-profit și structurile participative de la nivel local; este de părere că orientările ar trebui să se concentreze mai degrabă pe beneficiile economice și financiare decât să încerce să includă supravegherea vieții personale sau a relațiilor societale, în mod explicit la nivel local sau regional; solicită Comisiei să respecte pe deplin principiul proporționalității și al confidențialității și să nu facă să planeze o suspiciune generală asupra tuturor actorilor; invită Comisia să își clarifice orientările actuale în acest sens pentru a oferi claritate solicitanților și organismelor decizionale;

59.

este îngrijorat de riscurile conexe identificate de Curte în raportul său pe 2020 și reiterate pentru exercițiul financiar 2021, și anume acela că nivelul resurselor administrative necesar pentru gestionarea diferitelor instrumente bugetare în paralel ar putea să nu fie disponibil și acela că introducerea flexibilității în sistem pentru a face față efectelor pandemiei de COVID-19 ar putea să conducă la slăbirea sistemelor de control instituite;

60.

ia act cu îngrijorare de creșterea expunerii totale a bugetului Uniunii la datoriile contingente de la 131,9 miliarde EUR în 2020 la 277,9 miliarde EUR în 2021; recunoaște că cele două motive principale ale acestei creșteri substanțiale au fost introducerea NGEU și creșterea cuantumului împrumuturilor acordate în cadrul instrumentului SURE; înțelege că riscul pentru bugetul Uniunii reprezentat de datoriile contingente este atenuat de creșterea plafonului resurselor proprii și de contragaranțiile statelor membre pentru împrumuturile SURE;

Recomandări

61.

sprijină cu tărie recomandările Curții din raportul său anual precum și din rapoartele speciale conexe; invită Comisia să le pună în aplicare fără întârziere și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la stadiul punerii în aplicare;

62.

în mod specific, invită Comisia:

(a)

să asigure protecția bugetului Uniunii prin utilizarea generală și sistematică a unor sisteme digitale și automatizate pentru raportare, monitorizare și audit (Arachne, EDES etc) și să instituie de urgență un sistem obligatoriu, integrat și interoperabil bazat pe instrumentele și bazele de date existente, dar fără a se limita la acestea, în contextul viitoarelor revizuiri ale Regulamentului financiar; să elaboreze Tabloul de bord al MRR pentru a se asigura că descrierea jaloanelor și a țintelor și a rezultatelor auditului este transparentă; să se asigure că toate statele membre utilizează sistemele și registrele centrale pentru a raporta cu privire la beneficiarii reali și beneficiarii finali;

(b)

să simplifice substanțial normele și procedurile, să dezvolte sesiuni de formare obligatorie și de informare practică pentru solicitanți, în special pentru noii solicitanți, și să îmbunătățească asistența și orientările pentru IMM-uri și ONG-uri, spin-off-uri, start-up-uri, agenții de administrare și plată și toate celelalte părți interesate relevante, fără să compromită calitatea controalelor;

(c)	să mărească în continuare capacitatea administrativă a Comisiei și a statelor membre și să propună linii bugetare adecvate pentru Curte, EPPO și OLAF, pentru a le asigura eficiența în ceea ce privește noile sarcini legate de instrumentul NGEU și pentru a proteja finanțele Uniunii;

(d)

să sintetizeze și să raporteze autorității care acordă descărcarea de gestiune și Curții motivele diferențelor dintre diversele domenii de cheltuieli și recuperări, precum și dintre rezultatele privind nivelul de eroare estimat, calculat de Curte, și riscul la momentul plății, calculat de Comisie în AMPR, și să se implice într-un schimb de experiență cu Curtea atât la nivel de conducere, cât și tehnic, cu scopul de a introduce o metodologie unică privind rata de eroare a cheltuielilor Uniunii;

(e)	să colaboreze cu Curtea pentru a alinia metodologiile respective de clasificare a riscurilor și metodologiile pentru activitatea de audit;

(f)

să compare ratele de execuție a instrumentului REACT-UE de către statele membre care trebuiau să primească sprijin financiar din MRR, precum și de către statele membre în care planul național de redresarea fost aprobat doar sub anumite condiții într-o etapă ulterioară (Ungaria și Polonia), și să identifice cauzele diferențelor constatate, în special în scopul stabilirii disponibilității capacităților administrative și al raportării către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune;

(g)	să sprijine în continuare statele membre pentru a îmbunătăți atât calitatea, cât și numărul controalelor precum și pentru a asigura schimbul de bune practici în combaterea fraudelor;

(h)	să prevadă o simplificare a procedurii, inclusiv a documentației necesare pentru a obține acces la finanțare, fără a încălca principiile de audit și de monitorizare;

(i)	să publice rapoartele de audit, inclusiv cele care privesc cazurile de conflicte de interese, într-un interval de timp rezonabil, contribuind la asigurarea faptului că acțiunile corective și măsurile recomandate sunt puse în aplicare de către entitatea auditată;

(j)	să monitorizeze cu strictețe posibilul risc de corupție și fraudă;

(k)	să faciliteze cooperarea interinstituțională depunând eforturi în vederea accelerării procesului de descărcare de gestiune la n + 1, fără a compromite calitatea procesului;

(l)	să intensifice eforturile de îmbunătățire a transparenței în utilizarea fondurilor, inclusiv în ceea ce privește informațiile privind beneficiarii finali, și să sisteze plata fondurilor către societățile cu sediul în paradisuri fiscale;

(m)	să acorde o mai mare atenție statelor membre și să le ofere sprijin tehnic sporit în cazurile în care sisteme lor de gestiune și control sunt doar parțial fiabile sau nu sunt deloc fiabile, dacă există un risc mare de fraudă și corupție cu fondurile Uniunii;

(n)

să își reevalueze identificarea entităților drept ONG-uri și să ofere o definiție clară a acestora, precum și să amelioreze și mai mult Registrul reprezentanților grupurilor de interese al Uniunii, asigurându-se că ONG-urile care se adresează instituțiilor Uniunii sunt înregistrate ca persoane care desfășoară activități de lobby; solicită, de asemenea, Comisiei să instituie un mecanism eficient pentru a se asigura că activitățile ONG-urilor sunt aliniate la valorile Uniunii și să pretindă o transparență deplină în finanțarea lor, oferind informații mai ample despre finanțarea oricărei entități înregistrate, ceea ce ar trebui să fie condiția pentru a putea aborda toate instituțiile, organele și agențiile Uniunii;

(o)

să se angajeze să garanteze resurse adecvate pentru secretariatul Registrului de transparență, astfel încât să poată fi verificată exactitatea informațiilor referitoare la activitățile de lobby ale grupurilor de interese, ale lobby-urilor și ale ONG-urilor, iar activitatea de lobby să devină mai transparentă;

(p)	să elaboreze un contract standard cu ONG-urile privind condițiile de primire a fondurilor UE; subliniază că acest contract trebuie să fie obligatoriu, în mod egal, pentru toate instituțiile și agențiile Uniunii;

Performanța bugetului Uniunii

63.

salută raportul Curții privind performanța bugetului Uniunii – situația la sfârșitul anului 2021, care se axează pe integrarea a cinci priorități de politică orizontale în bugetul Uniunii, și anume combaterea schimbărilor climatice, conservarea biodiversității, egalitatea de gen, obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite și tranziția digitală;

64.

regretă opinia Curții potrivit căreia pregătirea prezentului raport privind performanța are un impact negativ asupra auditului său și asupra priorităților emergente ale Uniunii; ia act de decizia Curții de a reveni la raportarea privind performanța în conformitate cu orientările utilizate anterior în capitolul 3 din raportul anual; observă că, din cauza termenelor legale în vigoare, Curtea poate întâmpina dificultăți în a include evaluarea RAGP în raportul său anual; solicită Curții să ia în considerare RAGP-urile în rapoartele sale anuale sau prin intermediul unui document separat, dacă este necesar, pentru a ține seama de procedura anuală de descărcare de gestiune; reamintește că personalul Curții a fost deja majorat în 2023 pentru a ține seama de creșterea volumului de muncă ca urmare a NGEU;

65.

salută faptul că Curtea a constatat că în CFM 2021-2027 există un cadru pentru abordarea majorității priorităților orizontale, că programele de cheltuieli selectate ale Uniunii includ prioritățile de politică orizontale selectate de Curte și că Comisia a elaborat metode de urmărire a cheltuielilor pentru anumite priorități orizontale;

66.

este îngrijorat de faptul că RAGP oferă concluzii extrem de pozitive cu privire la progresele înregistrate în direcția integrării obiectivelor, că există puține informații disponibile despre contribuția semnificativă a cheltuielilor la mai multe priorități în același timp, că cadrul de performanță al Comisiei se axează în principal pe realizări și nu măsoară încă rezultatele și că examinarea de către Comisie a informațiilor raportate întâmpină dificultăți;

67.

constată că, potrivit Comisiei, prioritățile privind clima și biodiversitatea sunt integrate în cadrul de performanță; ia act însă, cu mare îngrijorare, de constatările suplimentare ale Curții din Raportul său special nr. 09/2022 intitulat „Cheltuielile legate de climă din bugetul UE pentru perioada 2014-2020”; este îngrijorat de faptul că cheltuielile raportate nu sunt întotdeauna relevante pentru acțiunile climatice și că contribuția bugetului Uniunii la climă și biodiversitate este supraestimată; ia act cu și mai multă îngrijorare de constatările Curții potrivit cărora raportarea globală cu privire la cheltuielile legate de climă nu a fost fiabilă, deoarece a implicat o aproximare semnificativă și a urmărit doar potențialul impact pozitiv asupra climei fără a evalua contribuția finală la obiectivele climatice ale Uniunii; constată cu îngrijorare că riscul ca sumele planificate sau angajate să nu fie cheltuite ar putea crește și mai mult cheltuielile în domeniul climei raportate; este îngrijorat de constatarea Curții conform căreia se pot aștepta doar îmbunătățiri limitate în contextul raportării în domeniul climei pe perioada 2021-2027; regretă că Comisia nu a abordat încă deficiențele din cifrele raportate conform noii sale metodologii; își exprimă profunda dezamăgire cu privire la reacția Comisiei, care indică o lipsă de responsabilitate și nerecunoașterea deplină a deficiențelor metodologiei sale; nu poate accepta declarația Comisiei privind „dreptul de a avea o opinie diferită” față de membrii autorității care acordă descărcarea de gestiune, având în vedere faptul că, potrivit Curții, suma raportată ca fiind cheltuită pentru acțiuni în domeniul climei a fost supraestimată cu cel puțin 72 de miliarde EUR pentru perioada 2014-2020;

68.

este îngrijorat de posibila lipsă a unei analize cuprinzătoare a cheltuielilor anterioare, inclusiv a Fondului pentru o tranziție justă; consideră că sunt necesare evaluări cuprinzătoare ale impactului pentru a asigura performanța bugetului Uniunii; consideră că rolul Comitetului de control normativ este fundamental; încurajează Comisia să dezvolte instrumente și proceduri care să permită utilizarea eficientă a expertizei disponibile; invită Comisia să justifice în mod explicit cazurile în care se abate de la recomandări;

69.

constată că s-au înregistrat progrese în ceea ce privește integrarea egalității de gen în cadrul de performanță; ia act cu profundă îngrijorare de faptul că, pe lângă numeroasele discuții din cadrul Comisiei pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen a Parlamentului, Curtea a identificat deficiențe în integrarea perspectivei de gen; regretă că prima estimare a Comisiei privind contribuția globală a bugetului Uniunii la promovarea egalității de gen era afectată de deficiențe; constată cu îngrijorare că Comisia continuă să pună în aplicare programele Uniunii în condițiile în care nu există obiective de cheltuieli, ci doar câțiva indicatori privind egalitatea de gen; invită Comisia să continue să promoveze, în contextul alocării fondurilor, o abordare vizând îmbunătățirea echilibrului de gen și integrarea dimensiunii de gen în buget; solicită Comisiei să dezvolte de urgență o metodologie pentru integrarea dimensiunii de gen, astfel încât perspectiva de gen să se aplice în toate domeniile de politică;

70.

regretă că informațiile disponibile cu privire la progresele înregistrate de programele Uniunii privind îndeplinirea ODD sunt limitate; constată cu îngrijorare că activitatea anterioară a Curții arată că Comisia nu raportează cu privire la contribuția bugetului la ODD; salută faptul că Comisia a început să raporteze cu privire la legăturile dintre programele de cheltuieli ale Uniunii și obiectivele de dezvoltare durabilă;

71.

se bucură că tranziția digitală este o nouă prioritate; înțelege că Comisia a furnizat informații despre contribuția la tranziția digitală pentru programe specifice și așteaptă cea mai recentă evaluare a Curții cu privire la fiabilitatea raportării Comisiei privind punerea în aplicare a acestei priorități;

Recomandări

72.

73.

în plus, invită Comisia:

(a)

să îmbunătățească raportarea privind performanța în domeniile indicate mai sus, inclusiv integrarea aspectelor legate de climă și de gen și echilibrul geografic;

(b)

să dea curs recomandărilor Curții de a corela mai bine cheltuielile Uniunii cu obiectivele sale în domeniul climei, al biodiversității, al integrării perspectivei de gen și al energiei;

(c)

să furnizeze o evaluare clară și cuprinzătoare a performanței programelor în raportul anual privind gestiunea și performanța;

74.

subliniază că autoritatea care acordă descărcarea de gestiune atribuie o mare importanță punerii în aplicare pe deplin și în timp util a acestor recomandări de către Curte și că va evalua situația în detaliu în următorul raport de descărcare de gestiune;

Veniturile

75.

ia act de faptul că veniturile bugetului Uniunii cuprind resurse proprii, venituri alocate externe care finanțează în principal cheltuielile MRR și alte venituri; ia act de faptul că resursa proprie bazată pe venitul național brut reprezintă 115,8 miliarde EUR (48,2 %), garanțiile bugetare, operațiunile de împrumut și operațiunile de credit în contextul NGEU reprezintă 55,5 miliarde EUR (23,2 %), contribuțiile și rambursările legate de acordurile și programele Uniunii reprezintă 19,8 miliarde EUR (8,3 %), resursele proprii tradiționale reprezintă 19,0 miliarde EUR (7,9 %), resursele proprii bazate pe taxa pe valoarea adăugată reprezintă 17,9 miliarde EUR (7,5 %), resursele proprii bazate pe deșeurile de ambalaje din plastic reprezintă 5,9 miliarde EUR (2,5 %), iar alte venituri reprezintă 5,7 miliarde EUR (2,4 %);

76.

ia act de faptul că Curtea a examinat un eșantion de 55 de ordine de recuperare ale Comisiei, constituit astfel încât să fie reprezentativ pentru toate sursele de venituri, pentru sistemele Comisiei de asigurare și gestionare a diferitelor resurse proprii, pentru sistemele contabile și de gestiune a resurselor proprii tradiționale (RPT) din trei state membre, precum și pentru fiabilitatea informațiilor privind regularitatea conținute în rapoartele anuale de activitate ale DG BUDG și Eurostat;

77.

ia act de concluzia Curții potrivit căreia nivelul de eroare din cadrul veniturilor nu era semnificativ; ia act de faptul că sistemele examinate legate de venituri au fost, în general, eficace, dar că principalele controale interne privind resursele proprii tradiționale din anumite state membre și gestionarea de către Comisie a rezervelor în materie de TVA și a punctelor deschise în legătură cu resursele proprii tradiționale erau doar parțial eficace, din cauza unor deficiențe persistente;

78.

constată cu preocupare că există riscul ca taxele vamale să nu fie declarate sau să fie declarate incorect autorităților vamale naționale de către importatori; subliniază că aceste sume eludate, cunoscute drept „decalajul vamal”, și nereflectate în sistemele contabile ale statelor membre referitoare la RPT nu intră în sfera opiniei de audit formulate de Curte cu privire la venituri; constată cu îngrijorare că decalajul vamal poate afecta cuantumul taxelor vamale stabilite de statele membre; este îngrijorat de faptul că, potrivit Curții, Uniunea a luat măsuri pentru al treilea an consecutiv ca să reducă decalajul și să atenueze riscul ca resursele proprii tradiționale să nu fie complete; este îngrijorat de faptul că, de mai mulți ani, persistă deficiențe grave în modul în care statele membre asigură contabilitatea și gestionarea resurselor proprii tradiționale; ia act cu îngrijorare de progresele insuficiente înregistrate într-o serie de acțiuni din Planul de acțiune vamală al Comisiei;

79.

salută faptul că numărul de puncte RPT nesoluționate de mult timp a scăzut semnificativ între 2019 și 2021 și că Comisia și-a actualizat procedura de prelucrare a rezultatelor inspecțiilor privind RPT; încurajează Comisia să includă un sistem de clasificare a deficiențelor statelor membre în ordinea priorității și să stabilească termene pentru acțiunile lor ulterioare pe baza răspunsurilor statelor membre;

80.

constată că pentru al șaselea an consecutiv, DG BUDG și-a menținut rezerva privind faptul că sumele aferente resurselor proprii tradiționale transferate către bugetul Uniunii sunt inexacte, ca urmare a subevaluării produselor textile și de încălțăminte importate din China în perioada 2011-2017. ia act de faptul că, la 8 martie 2022, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a publicat decizia sa finală privind procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor inițiată de Comisie împotriva Regatului Unit, concluzionând că Regatul Unit nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul dreptului Uniunii în ceea ce privește resursele proprii;

Recomandări

81.

sprijină recomandările Curții din raportul său anual, precum și din rapoartele speciale conexe; invită Comisia să le pună în aplicare fără întârziere și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la stadiul punerii în aplicare;

82.

în plus, invită Comisia:

(a)	să îmbunătățească evaluarea riscurilor financiare pentru resursele proprii tradiționale prin punerea în aplicare în timp util a măsurilor relevante din Planul său de acțiune vamală.

(b)	să asigure protecția bugetului Uniunii folosind masiv și sistematic sisteme digitale și automatizate de raportare, monitorizare și audit și să introducă de urgență un sistem integrat și interoperabil bazat pe instrumentele și bazele de date existente, dar fără a se limita la acestea;

Piața unică, inovare și sectorul digital

83.

ia act de faptul că rubrica 1 din CFM, „Piața unică, inovare și sectorul digital”, reprezintă 10,2 % sau 18,5 miliarde EUR din bugetul Uniunii; din această sumă, 10,8 miliarde EUR (58,7 %) se cheltuiesc pentru cercetare, 2,6 miliarde EUR (13,9 %) pentru spațiu, 2,2 miliarde EUR (11,8 %) pentru transporturi, energie și sectorul digital, 1,5 miliarde EUR pentru InvestEU și 1,4 miliarde EUR (7,4 %) pentru alte domenii;

84.

ia act de faptul că Curtea a examinat un eșantion statistic reprezentativ de 130 de operațiuni care acoperă întreaga gamă de cheltuieli de la această rubrică din CFM, informațiile privind regularitatea din rapoartele anuale de activitate ale Direcției Generale Afaceri Economice și Financiare (DG ECFIN), DG RTD și REA, care sunt incluse în RAGP al Comisiei, precum și sistemele informatice selectate ale Comisiei;

85.

ia act cu îngrijorare de faptul că Curtea a constatat că nivelul de eroare estimat în ceea ce privește cheltuielile aferente rubricii „Piața unică, inovare și sectorul digital” a fost semnificativ, ajungând la 4,4 %, comparativ cu 3,9 % în exercițiul precedent; este îngrijorat de faptul că riscul estimat la momentul plății calculat de Comisie este de 1,3 %, situându-se atât sub pragul de semnificație, cât și sub intervalul de eroare estimat al Curții; ia act de observația Curții potrivit căreia, în pofida măsurilor deja aplicate de Comisie, rata de eroare continuă să fie subevaluată;

86.

ia act de faptul că Orizont 2020 continuă să reprezinte majoritatea proiectelor din eșantionul Curții, constată că niciun proiect Orizont Europa nu a fost încă selectat pentru audit, observă că cheltuielile aferente programelor Orizont 2020 și PC7 rămân cu un risc ridicat și reprezintă o sursă principală a erorilor detectate;

87.

constată cu îngrijorare că normele privind declararea costurilor cu personalul în cadrul programului Orizont 2020 rămân complexe, în pofida eforturilor de simplificare, și calculul acestor costuri este în continuare o sursă majoră de eroare în declarațiile de cheltuieli; regretă că una dintre principalele cauze ale erorilor este aplicarea incorectă a metodologiei de calculare a costurilor cu personalul; salută prevederea, în cadrul programului său succesor, Orizont Europa, privind utilizarea sporită a sumelor forfetare și a costurilor unitare pentru cheltuielile cu personalul; consideră, prin urmare, că Comisia ar trebui să faciliteze și să încurajeze raționalizarea declarării costurilor cu personalul și să promoveze utilizarea extinsă a opțiunilor simplificate privind costurile, ca o condiție prealabilă pentru a stabiliza ratele de eroare sub pragul de semnificație; atrage atenția asupra observației Curții potrivit căreia entitățile private, în special IMM-urile și noii intrați pe piață, sunt predispuse la erori;

88.

ia act de faptul că, în 2021, sprijinul specific acordat în cadrul programului privind piața unică a dat rezultate în ceea ce privește schimbul de bune practici și povești de succes pentru a sprijini misiunile economiei sociale la nivel local și regional și pentru a consolida rețeaua europeană a regiunilor economiei sociale; ia act de faptul că, în 2021, Comisia a desfășurat o campanie de promovare a paginii web „Accesul la finanțare” (A2F), o serie de webinarii privind „Instrumentele de sprijin ale UE pentru IMM-uri” și campania dedicată platformelor de comunicare socială (Outreach to Businesses and Citizens), subliniind sprijinul transfrontalier pentru întreprinderi și oportunitățile pentru IMM-uri;

89.

ia act de faptul că, în Raportul său special nr. 15/2022, intitulat „Măsurile de extindere a participării la programul Orizont 2020 au fost bine concepute, dar schimbările durabile vor depinde în mare parte de eforturile depuse de autoritățile naționale”, Curtea a constatat că, deși măsurile de extindere au fost concepute în cea mai mare parte în mod adecvat, ele impulsionează progrese doar în domeniul C & I; salută faptul că punerea în aplicare a măsurilor de extindere s-a confruntat cu provocări, dar primele rezultate sunt vizibile; constată cu îngrijorare că Comisia nu a instituit mecanisme suficiente de monitorizare a impactului măsurilor de extindere; subliniază concluzia Curții potrivit căreia pentru a se evita situațiile în care cea mai mare parte a proiectelor din cadrul măsurilor de extindere ajung doar la câteva țări, Comisia ar trebui să monitorizeze îndeaproape nivelurile de participare la măsurile de extindere din cadrul programului Orizont Europa și, în cazul în care apar dezechilibre semnificative, să introducă măsuri pentru a asigura un model mai larg de participare;

90.

constată cu îngrijorare că, în Raportul său special nr. 07/2022 intitulat „Instrumente pentru internaționalizarea IMM-urilor”, Curtea a constatat că punerea în aplicare de către Comisie a strategiei de internaționalizare a IMM-urilor a fost incompletă; salută faptul că Rețeaua întreprinderilor europene (EEN) își atinge obiectivele principale, dar regretă că în țările terțe aceasta are o vizibilitate și o acoperire sub nivelul optim; ia act de faptul că Startup Europe a abordat nevoi importante, dar Curtea a constatat că sustenabilitatea, monitorizarea și coordonarea sunt variabile;

Recomandări

91.

92.

în plus, invită Comisia:

(a)

să simplifice normele și procedurile, să dezvolte sesiuni de formare obligatorie și de informare practică pentru solicitanți, în special pentru noii solicitanți, și să îmbunătățească asistența și orientările pentru IMM-uri, spin-off-uri, start-up-uri, agenții de administrare și plată și toate celelalte părți interesate relevante, fără să compromită calitatea controalelor;

(b)	să emită orientări în atenția beneficiarilor cu privire la diferențele specifice, concentrându-se asupra aspectelor legate de eligibilitate din cadrul Orizont Europa, în comparație cu programul Orizont 2020 și cu programe similare;

(c)	să asigure protecția bugetului Uniunii prin utilizarea generală și sistematică a unor sisteme digitale și automatizate de raportare, monitorizare și audit; și să instituie un sistem integrat și interoperabil bazat pe instrumentele și bazele de date existente, dar fără a se limita la acestea;

(d)	în contextul măsurilor de extindere, să urmărească o participare mai echilibrată a țărilor vizate de extindere;

(e)

să ofere sprijin, să promoveze contactele dintre beneficiarii proiectelor și potențialii parteneri industriali, în special prin inițiativele existente ale Uniunii care vizează crearea de legături între cercetare și mediul de afaceri, și să susțină mai mult vizibilitatea proiectelor încurajând beneficiarii să prezinte actualizări periodice ale rezultatelor proiectelor și să le pună la dispoziția publicului pe platformele Uniunii create în acest scop;

(f)

să asigure creșterea conștientizării, a coerenței, a coordonării și a sustenabilității sprijinului pentru internaționalizarea IMM-urilor; reiterează necesitatea de a simplifica normele și procedurile, de a dezvolta sesiuni de formare obligatorie și de informare practică pentru solicitanți, în special pentru solicitanții noi, și de a îmbunătăți asistența și orientările pentru IMM-uri, spin-off-uri, start-up-uri, agenții de administrare și plată și toate celelalte părți interesate relevante;

Coeziune, reziliență și valori

93.

ia act de faptul că rubrica 2 din CFM, „Coeziune, reziliență și valori”, reprezintă 44,1 % sau 80,1 miliarde EUR din bugetul Uniunii; din această sumă, 45,5 miliarde EUR (56,9 %) se cheltuiesc pentru Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și alte operațiuni regionale, 19,4 miliarde EUR (24,2 %) pentru Fondul social european (FSE), 9,7 miliarde EUR (12,1 %) pentru Fondul de coeziune (FC), 2,4 miliarde EUR (3,0 %) pentru Erasmus+, 1,0 miliarde EUR (1,2 %) pentru MIE Transporturi, 0,6 miliarde EUR (0,7 %) pentru fondurile ESI și 1,5 miliarde EUR (1,9 %) pentru alte domenii;

94.

salută creșterea absorbției în 2021, când 56 de miliarde EUR din FEDR/FC au fost plătite de la bugetul Uniunii, comparativ cu 40,6 miliarde EUR în medie în anii precedenți, atingând o rată a cheltuielilor de aproximativ 75 % la sfârșitul lunii noiembrie 2022 (comparativ cu 67 % la sfârșitul anului 2021); constată cu satisfacție că, la sfârșitul lunii iunie 2022, aproape 1 milion de proiecte (988 000) au fost selectate pe teren;

95.

atrage atenția asupra faptului că finanțarea din FEDR, FC și FSUE a jucat un rol central în reducerea impactului crizei provocate de pandemia de COVID-19, încurajarea convergenței și asigurarea faptului că nimeni nu este lăsat în urmă; ia act de flexibilitatea excepțională oferită în cadrul CRII+ și de mobilizarea rezultată în valoare de aproximativ 23 de miliarde EUR din bugetul programelor 2014-2020 care nu au fost încă alocate proiectelor; constată și că, până în 2023, prin REACT-EU, s-au alocat fonduri suplimentare în valoare de 50,6 miliarde EUR pentru finanțarea măsurilor de intervenție și redresare în urma crizei, pentru a reduce decalajul dintre primele măsuri de intervenție în timpul crizei și redresarea pe termen mai lung;

96.

ia act cu satisfacție de faptul că REACT-EU a fost primul instrument NGEU care a canalizat un sprijin eficace către economia europeană, întreprinderi și lucrători pe teren și că a oferit, printre altele, peste 4,6 miliarde EUR sub formă de granturi pentru IMM-uri pentru capitalul circulant, pentru peste 754 000 de IMM-uri, 4,4 miliarde EUR ca sprijin specific pentru sectorul asistenței medicale pentru combaterea pandemiei de COVID-19, din care 2 miliarde EUR în mod specific pentru achiziționarea de echipamente medicale pentru spitale; constată că această finanțare esențială a furnizat 13 200 de ventilatoare și 12 500 de paturi de spital pentru unitățile de terapie intensivă și că fondurile politicii de coeziune au finanțat 372 de milioane EUR pentru toate costurile de vaccinare, inclusiv 133 de milioane de vaccinuri împotriva COVID-19 și infrastructura de refrigerare necesară;

97.

constată cu satisfacție că instrumentele financiare EaSI (care includ garanția EaSI pentru microfinanțare și antreprenoriat social, componenta investițională pentru consolidarea capacităților și instrumentul finanțat) au continuat în 2021 să sprijine microîntreprinderile și întreprinderile sociale și că, de la lansarea lor până la 30 septembrie 2021, au fost semnate acorduri de garantare în valoare de 401 milioane EUR, care au avut ca rezultat un total de 154 137 de împrumuturi pentru microîntreprinderi și întreprinderi sociale în valoare totală de 2,5 miliarde EUR; regretă, cu toate acestea, demararea tardivă a EaSI în 2021, ca urmare a pandemiei de COVID-19 și a altor probleme;

98.

constată că, în medie, mai mult de una din cinci persoane și unul din patru copii sunt încă expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială în Uniune; reamintește angajamentul Uniunii de a sprijini cele mai defavorizate persoane prin intermediul FEAD și al FSE+, atenuând cele mai grave forme de sărăcie din Uniune, cum ar fi lipsa hranei, lipsa de adăpost și sărăcia în rândul copiilor; notează că FEAD sprijină anual circa 13 milioane de persoane, printre care se numără aproximativ 4 milioane de copii cu vârsta sub 15 ani;

99.

salută cooperarea strânsă a Comisiei cu autoritățile statelor membre pentru a accelera punerea în aplicare pe teren, în special pentru programele considerate a fi în dificultate și pentru a le ajuta să abordeze probleme semnificative legate de punerea în aplicare; ia act de faptul că Comisia a furnizat din timp orientări statelor membre pentru a asigura o pregătire adecvată pentru încheierea perioadei de programare și a adoptat, în octombrie 2021, Orientările privind încheierea, care au fost diseminate prin intermediul webinariilor și al cursurilor de formare către statele membre pe parcursul anului 2022;

100.

ia act de faptul că Comisia a examinat un eșantion reprezentativ din punct de vedere statistic de 243 de operațiuni, acoperind întreaga gamă de cheltuieli de la această rubrică din CFM; ia act de faptul că Curtea a examinat informațiile privind regularitatea furnizate în rapoartele anuale de activitate ale DG EMPL și DG REGIO și incluse ulterior în raportul anual al Comisiei privind gestiunea și performanța, precum și activitatea autorităților de audit naționale;

101.

ia act cu îngrijorare de faptul că Curtea a constatat că nivelul de eroare din cadrul cheltuielilor aferente rubricii „Coeziune, reziliență și valori” a fost semnificativ, iar pentru rubrica 2 din CFM, nivelul de eroare global estimat a fost de 3,6 %, comparativ cu 3,5 % în exercițiul precedent; constată că nivelul de eroare estimat pentru cheltuielile de la subrubrica 2a a fost de 4,1 %; remarcă faptul că Comisia a raportat un risc combinat la momentul plății pentru rubrica 2 în ansamblu cuprins între 1,7 % și 2,3 %, în timp ce pentru subrubrica 2a, Comisia a estimat că riscul la momentul plății este cuprins între 1,8 % și 2,5 %; atrage atenția asupra diferenței dintre cifrele Comisiei și ale Curții;

102.

salută faptul că Comisia și-a îmbunătățit metodologia de estimare a nivelului maxim de risc, dar constată cu îngrijorare că modelul său de asigurare prezintă în continuare riscuri inerente; este îngrijorat de faptul că Comisia furnizează o estimare minimă a nivelului de eroare care nu este definitivă; constată cu îngrijorare opinia Curții potrivit căreia examinările documentare efectuate de Comisie este posibil să nu reușească să depisteze și să corecteze cheltuielile neconforme, ele având doar valoare limitată pentru confirmarea validității ratelor totale de eroare reziduală raportate de autoritățile de audit; este îngrijorat de faptul că clasarea în funcție de risc a autorităților de audit nu influențează întotdeauna selectarea sau nu a acestora în vederea efectuării de audituri de conformitate;

103.

subliniază că cea mai frecventă sursă de erori constatată de Curte au constituit-o costuri neeligibile, proiecte neeligibile și încălcări ale normelor privind piața internă, inclusiv încălcări ale normelor privind achizițiile publice și încălcări ale normelor privind ajutoarele de stat;

104.

ia act cu îngrijorare de faptul că rezultatele auditului Curții din ultimii cinci ani arată că controalele în vigoare în prezent nu atenuează încă suficient riscul inerent ridicat de eroare în acest domeniu și că acest lucru este valabil în special pentru autoritățile de management, ale căror verificări sunt încă parțial ineficace pentru a preveni sau detecta nereguli legate de cheltuielile declarate de beneficiari; regretă că erorile care contribuie cel mai mult la nivelul de eroare estimat calculat de Curte în acest domeniu sunt cauzate de luarea unor decizii neadecvate de către autoritățile de management, inclusiv aprobarea unor proiecte neeligibile sau ajutoare de stat ilegale;

105.

constată că continuă să existe deficiențe în ceea ce privește modul în care autoritățile de audit își desfășoară și își documentează activitatea; este îngrijorat de faptul că Curtea a identificat erori cuantificabile care nu fuseseră identificate anterior de autoritățile naționale de audit în multe cazuri atunci când și-au repetat auditurile;

106.

ia act cu îngrijorare de faptul că, în Raportul său special nr. 08/2022 intitulat „Sprijinul din FEDR pentru competitivitatea IMM-urilor”, Curtea a constatat că utilizarea FEDR de către statele membre pentru a îmbunătăți competitivitatea IMM-urilor nu a fost suficient de bine direcționată; este îngrijorat de faptul că sprijinul din FEDR nu a îmbunătățit în mod semnificativ competitivitatea IMM-urilor beneficiare; ia act de constatarea Curții potrivit căreia sprijinirea proiectelor de sine stătătoare limitează impactul potențial al FEDR; constată cu îngrijorare că procedurile de selecție a FEDR nu sunt suficient de competitive și că cea mai mare parte a sprijinului este acordat mai degrabă prin granturi decât prin ajutoare rambursabile;

107.

invită Comisia să înceteze orice finanțare a islamismului și a organizațiilor care au legături cu islamismul, precum și a campaniilor de glorificare sau legitimare a hijabului;

Recomandări

108.

109.

în plus, invită Comisia:

(a)	să își continue cooperarea cu Curtea pentru a armoniza și mai mult standardele de date și a alinia interpretarea textelor juridice;

(b)

să impună utilizarea obligatorie și sistematică a unor instrumente informatice precum EDES și Arachne pentru toate fondurile Uniunii, inclusiv cele în gestiune partajată, și să asigure o utilizare mai înțeleaptă a noilor tehnologii pentru a intensifica controalele și a proteja bugetul Uniunii de fraudă și deturnare de fonduri;

(c)	să asigure protecția bugetului Uniunii folosind masiv și sistematic sisteme digitale și automatizate de raportare, monitorizare și audit și să introducă de urgență un sistem integrat și interoperabil bazat pe instrumentele și bazele de date existente, dar fără a se limita la acestea;

(d)	să raporteze cu privire la auditurile preventive timpurii ale sistemelor (EPSA) efectuate la începutul perioadei de programare, pentru a confirma eficacitatea sistemelor de control din statele membre, inclusiv a sistemului existent pentru prevenirea neregulilor;

(e)

să colaboreze cu autoritățile de audit ale statelor membre pentru a se asigura că riscul specific de dublă finanțare, în special cu finanțarea din MRR, este bine acoperit de auditurile naționale; insistă ca Comisia să efectueze audituri tematice sau de conformitate, adaptate pentru a viza domeniile cu risc ridicat și/sau anumite state membre;

(f)

Resurse naturale și mediu

110.

ia act de faptul că rubrica 3 din CFM, „Resurse naturale și mediu”, reprezintă 31,3 % sau 56,8 miliarde EUR din bugetul Uniunii; din această sumă, 38,3 miliarde EUR (67,3 %) se cheltuiesc pentru plăți directe în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA), 14,6 miliarde EUR [25,7 % pentru Fondul agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR)], 2,5 miliarde EUR (4,5 %) pentru cheltuieli legate de piață în cadrul FEGA, 0,9 miliarde EUR (1,6 %) pentru pescuit și afaceri maritime, 0,4 miliarde EUR [0,7 % pentru mediu și climă (LIFE)] și 0,1 miliarde EUR (0,2 %) pentru alte domenii;

111.

ia act de faptul că 2021 a fost primul an al perioadei de tranziție de doi ani pentru PAC în care au fost utilizate pachetele financiare ale Fondului european de garantare agricolă (FEGA) și ale Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), care fac parte din CFM 2021-2027 pentru punerea în aplicare a PAC în temeiul normelor tranzitorii, iar programele de dezvoltare rurală pentru perioada 2014-2020 au fost prelungite; constată și că, pentru FEGA, fondurile prevăzute în bugetul 2021 în cadrul CFM 2021-2027, în valoare de 40,7 miliarde EUR, au fost angajate și plătite în cursul exercițiului; ia act de faptul că, din creditele angajate în 2021 pentru FEADR și NGEU (17,7 miliarde EUR), o sumă de 624 de milioane EUR a fost plătită în 2021, iar 14 miliarde EUR din plățile din 2021 au fost efectuate pentru angajamente efectuate înainte de 2021;

112.

regretă că Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime nu este folosit suficient; subliniază că, din pachetul FEPAM pentru perioada 2014-2020, în valoare de 5,69 miliarde EUR, disponibil în gestiune partajată, doar 4,1 miliarde EUR au fost angajate până la sfârșitul anului 2021; constată că FEPAM nu a fost utilizat de către potențialii săi beneficiari, probabil din cauza dificultății legate de depunerea cererilor de finanțare și de prelucrarea acestora; solicită Comisiei să analizeze motivele;

113.

ia act de faptul că sistemele de gestiune și control instituite de statele membre sunt concepute pentru a identifica cazurile de dublă finanțare și că există proceduri de remediere a unor astfel de situații, în cazul în care acestea apar; constată și că, atunci când sunt identificate deficiențe ale sistemului de control, Comisia poate propune recomandări statelor membre pentru a-și îmbunătăți controalele și procedurile și, dacă este cazul, să efectueze corecții financiare pentru a proteja bugetul Uniunii;

114.

ia act de faptul că Curtea a examinat un eșantion reprezentativ din punct de vedere statistic de 212 operațiuni, acoperind întreaga gamă de cheltuieli de la această rubrică din CFM; ia act de faptul că Curtea a examinat și informațiile despre regularitate furnizate în rapoartele anuale de activitate ale DG AGRI și DG CLIMA și incluse ulterior în raportul anual al Comisiei privind gestiunea și performanța, precum și sistemele selectate din statele membre;

115.

ia act cu satisfacție de faptul că Curtea a constatat că nivelul de eroare pentru rubrica „Resurse naturale” este apropiat de pragul de semnificație, estimat la 1,8 % față de 2,0 % în exercițiul precedent, și că majoritatea erorilor constatate au afectat operațiunile din domeniul dezvoltării rurale și al măsurilor de piață; subliniază că această cifră este în concordanță cu estimările proprii ale Comisiei; observă că, potrivit estimărilor realizate de DG AGRI, riscul la momentul plății (rata de eroare ajustată) era de aproximativ 1,4 % pentru plățile directe, de 2,9 % pentru dezvoltarea rurală și de 2,1 % pentru măsurile de piață, ceea ce este în concordanță cu constatările Curții; observă că această aliniere între estimările de eroare ale Curții și ale Comisiei nu este prezentă în alte domenii de cheltuieli;

116.

evidențiază că cea mai frecventă sursă de erori constatate de Curte a fost reprezentată de beneficiari sau cheltuieli neeligibile, urmate de erori administrative și de nerespectarea angajamentelor de agromediu; ia act cu îngrijorare de faptul că Curtea a constatat, în câteva cazuri, că autoritățile statelor membre și Comisia avuseseră la dispoziție suficiente informații să prevină sau să detecteze și corecteze erorile respective înainte de acceptarea cheltuielilor; subliniază că Curtea consideră că nivelul de eroare estimat pentru această rubrică ar fi fost cu 1,2 % mai mic dacă autoritățile statelor membre și Comisia (pentru gestiunea directă) ar fi utilizat adecvat toate informațiile de care dispuneau; ia act de faptul că Curtea consideră că aceasta este o eroare administrativă care s-a produs deoarece informațiile disponibile nu au fost utilizate;

117.

consideră că plățile directe, care reprezintă 67 % din cheltuieli, prezintă un risc mai scăzut de eroare; ia act de faptul că acestea sunt gestionate prin Sistemul Integrat de Administrare și Control (IACS), care cuprinde Sistemul de identificare a parcelelor agricole (LPIS); constată că Curtea consideră că IACS, și în special LPIS, constituie un sistem eficace de management și control pentru a asigura faptul că plățile directe, în ansamblul lor, nu sunt afectate de un nivel semnificativ de eroare; ia act cu îngrijorare de faptul că Curtea a constatat că dezvoltarea rurală, intervențiile pe piață și alte plăți, care reprezintă 33 % din cheltuieli, prezintă un risc mai mare de eroare;

118.

ia act de faptul că, în Raportul său special nr. 14/2022 intitulat „Răspunsul Comisiei la fraudă în cadrul politicii agricole comune”, Curtea a constatat că riscurile de fraudă variază între schemele de plată din cadrul PAC; salută faptul că Comisia a luat măsuri cu privire la cheltuielile frauduloase; regretă că, potrivit Curții, acțiunile întreprinse de Comisie în ceea ce privește abordarea anumitor riscuri de fraudă, cum ar fi „acapararea ilegală a terenurilor”, nu au fost suficient de proactive; subliniază că deficiențele în efectuarea verificărilor de către statele membre pot fi exploatate de autorii fraudelor și că Comisia ar trebui să monitorizeze mai bine măsurile naționale antifraudă, să ofere orientări mai concrete și să promoveze utilizarea noilor tehnologii pentru prevenirea și depistarea fraudelor; constată cu îngrijorare că unele agenții de plăți au indicat că sunt necesare mai multe sfaturi practice din partea Comisiei;

119.

regretă că acțiunile Comisiei de depistare și de combatere a fraudei în plățile din cadrul PAC nu conduc la eradicarea substanțială a riscurilor și abuzurilor; solicită Comisiei să evalueze sistematic utilizarea plăților din cadrul PAC, furnizând lista celor mai importanți beneficiari per stat membru și publicând-o în consecință;

120.

ia act cu îngrijorare de faptul că, în Raportul său special nr. 16/2022 intitulat „Datele în politica agricolă comună”, Curtea a constatat că datele și instrumentele actuale furnizează doar parțial informațiile necesare pentru a elabora în cunoștință de cauză politici la nivelul Uniunii; ia act de faptul că Curtea a constatat că Comisia are diverse inițiative pentru a asigura o mai bună utilizare a datelor existente; regretă faptul că Curtea a constatat că există în continuare obstacole în acest domeniu;

121.

ia act cu îngrijorare de faptul că, în Raportul său special nr. 10/2022 intitulat „LEADER și dezvoltarea locală plasată în responsabilitatea comunității au facilitat implicarea locală, însă beneficiile suplimentare nu sunt încă suficient demonstrate”, Curtea a constatat că grupurile de acțiune locală facilitează implicarea locală, dar implică costuri suplimentare și procese de aprobare lente; este îngrijorat de faptul că beneficiile suplimentare aduse de LEADER și de dezvoltarea locală plasată în responsabilitatea comunității nu sunt încă demonstrate;

122.

reamintește importanța unei alocări PAC echitabile, care, pe de o parte, ar trebui să evite orice deturnare de fonduri, comisă mai ales de personalități politice bogate, elite și mari conglomerate, iar pe de altă parte, ar trebui să se concentreze pe fermierii activi, implicați pe deplin în activități agricole;

Recomandări

123.

124.

în plus, invită Comisia:

(a)

să simplifice substanțial normele și procedurile, să dezvolte sesiuni de formare obligatorie și de informare practică pentru solicitanți, în special pentru noii solicitanți, și să îmbunătățească asistența și orientările pentru IMM-uri, spin-off-uri, start-up-uri, agenții de administrare și plată și toate celelalte părți interesate relevante, fără să compromită calitatea controalelor;

(b)	să valorifice mai bine și să încurajeze utilizarea sistematică a IA și a datelor furnizate de noile tehnologii, cum ar fi sateliții Sentinel ai programului Copernicus, deținuți de Uniune, pentru a monitoriza și a controla utilizarea corectă a tuturor fondurilor PAC;

(c)	să impună pentru agențiile de plăți utilizarea obligatorie și sistematică a instrumentelor informatice Arachne și EDES, deoarece sunt instrumente importante ce pot fi folosite pentru a identifica proiecte, beneficiari și contractanți expuși riscului de fraudă;

(d)

să asigure protecția bugetului Uniunii prin utilizarea generală și sistematică a unor sisteme digitale și automatizate pentru raportare, monitorizare și audit și să instituie de urgență un sistem integrat și interoperabil bazat pe instrumentele și bazele de date existente, dar fără a se limita la acestea;

(e)	să prezinte o modificare a normelor PAC cu scopul de a împiedica plata fondurilor Uniunii în cazul în care terenurile au fost obținute prin forță sau în cazul în care proprietatea a fost declarată în mod fals;

(f)	să colecteze și să publice date despre principalii beneficiari ai CAP din statele membre, inclusiv datele integrate de la alte fonduri ale Uniunii;

Migrație și gestionarea frontierelor, Securitate și apărare

125.

salută crearea rubricii 4 din CFM „Migrație și gestionarea frontierelor” pentru perioada de programare 2021-2027, deoarece acesta subliniază importanța aspectelor conexe pentru Uniune în ansamblu și, în special, pentru bugetul Uniunii; ia act de faptul că, în 2021, această rubrică a vizat cheltuieli în valoare de 2,5 miliarde EUR din Fondul pentru azil, migrație și integrare (1,2 miliarde EUR), Fondul pentru securitate internă – Frontiere și vize (0,4 miliarde EUR) și Agenția Uniunii Europene pentru Azil, Frontex și eu-LISA (0,9 miliarde EUR); constată că este vorba în principal de cheltuieli pentru finalizarea proiectelor și a schemelor restante din perioada de programare 2014-2020;

126.

ia act de faptul că rubrica 5 din CFM „Securitate și apărare” a vizat plăți în valoare de 0,7 miliarde EUR din Fondul european de apărare (0,2 miliarde EUR), Fondul pentru securitate internă – Poliție (0,2 miliarde EUR), agențiile descentralizate (0,2 miliarde EUR) și securitate nucleară și dezafectare nucleară (0,1 miliarde EUR);

127.

este îngrijorat de faptul că, dintre cele 28 de operațiuni examinate de Curte, nouă (32 %) au fost afectate de erori, că Curtea a cuantificat șase erori care au avut un impact asupra sumelor imputate bugetului Uniunii și că Curtea a identificat, de asemenea, șase cazuri de nerespectare a dispozițiilor legale și financiare, fără impact asupra bugetului Uniunii;

128.

ia act de faptul că Curtea a examinat, de asemenea, activitatea desfășurată de autoritățile de audit din trei state membre care au auditat conturile anuale FAMI/FSI ale statelor membre; regretă să ia act de faptul că Curtea a identificat deficiențe în raportarea lor, legate de activitatea de audit desfășurată cu privire la o selecție de proiecte, procedurile de achiziții publice, testarea inadecvată a eligibilității cheltuielilor și pista de audit insuficientă sau documentația deficitară, ceea ce a dus la nedetectarea cheltuielilor neeligibile, la concluzii de audit nefiabile și la o asigurare limitată din activitatea autorităților de audit; ia act de faptul că Curtea a formulat recomandări pentru a aborda problemele identificate;

129.

constată, pe baza răspunsurilor comisarului la întrebările cu solicitare de răspuns scris, că IMM-urile participă la cererile de propuneri din cadrul FED și 43 % dintre entitățile implicate în propunerile selectate sunt IMM-uri ; ia act de faptul că Comisia oferă sprijin tehnic general potențialilor beneficiari ai fondurilor din Fondul european de apărare prin intermediul portalului de finanțare și licitații; constată și că Comisia consideră că participarea IMM-urilor la cererile de propuneri din cadrul FED este sprijinită prin opțiuni simplificate în materie de costuri, care aduc beneficii tuturor participanților, și prin organizarea de zile de informare; consideră că, pentru IMM-uri, acest lucru ar putea să nu fie suficient, având în vedere problemele cu care se confruntă aceste întreprinderi, care sunt cauzate în principal de lipsa de cunoștințe specifice privind finanțarea Uniunii și capacitatea administrativă;

130.

constată cu satisfacție că, în primul an al cererilor de propuneri FED (2021), 692 de entități „unice” din toate statele membre (cu excepția Maltei) și din Norvegia au fost implicate în selecția finală a 61 de propuneri, indicând atât nivelul ridicat de participare, cât și nivelul de cooperare transfrontalieră; constată și că, în medie, entități din aproape 8 state membre au fost implicate într-o propunere selectată pentru finanțare;

Recomandări

131.

132.

invită, în plus, Comisia să ia în considerare activitățile realizate de Centrul comun de punere în aplicare din RTD pentru fondurile Orizont Europa în sprijinul IMM-urilor, cum ar fi seminarele online și zilele coordonatorilor, și să preia elementele de succes ale abordării Centrului comun de punere în aplicare din RTD față de FED, în special pentru a oferi mai multe cunoștințe specifice cu privire la finanțarea acordată de Uniune IMM -urilor și pentru a reduce sarcina administrativă a acestora;

133.

invită Curtea să aibă în vedere reflectarea diferitelor rubrici din CFM în raportul său anual, alocând un capitol specific fiecărei rubrici;

Vecinătate și întreaga lume

134.

salută adoptarea IVCDCI – Europa globală în 2021 ca principal instrument de finanțare în cadrul acestei rubrici din CFM, cu obiectivul său de a susține și promova valorile, principiile și interesele fundamentale ale Uniunii în întreaga lume și de a contribui la promovarea multilateralismului și a parteneriatelor mai puternice cu țările terțe; ia act de faptul că IVCDCI – Europa globală reflectă o schimbare majoră în comparație cu CFM 2014-2020, prin integrarea cooperării cu țările partenere din Africa, zona Caraibilor și Pacific, finanțată anterior din fondurile europene de dezvoltare, în bugetul general al Uniunii; regretă lipsa unei abordări mai integrate în proiectele de dezvoltare globală;

135.

reamintește că Direcția Generală Cooperare și Dezvoltare (DG DEVCO) a fost reorganizată la 16 ianuarie 2021 și a devenit Direcția Generală Parteneriate Internaționale (DG INTPA); salută consolidarea resurselor în domeniul parteneriatelor internaționale prin introducerea IVCDCI – Europa globală și, de asemenea, prin intermediul abordării „Echipa Europa”;

136.

constată că, în 2021, cheltuielile pentru „Vecinătate și întreaga lume” s-au ridicat la 10,9 miliarde EUR; ia act de faptul că aceste plăți au fost efectuate utilizând o varietate de instrumente și metode de livrare; ia act cu îngrijorare de faptul că Curtea califică riscul de eroare de la această rubrică din CFM ca fiind „ridicat”, 32 dintre cele 67 de operațiuni auditate (48 %) fiind afectate de erori;

137.

ia act de faptul că Curtea a identificat 12 cazuri de nerespectare a dispozițiilor juridice și financiare, care, deși nu au avut un impact asupra bugetului Uniunii, subminează totuși buna gestiune financiară și au potențialul de a face neeligibile costurile; ia act de faptul că aceste cazuri de neconformitate sunt legate de selectarea proiectelor și de aplicarea normelor privind achizițiile publice, precum și de depunerea de documente justificative pentru declarațiile de cheltuieli;

138.

ia act de rezultatele celui de al șaptelea studiu privind rata de eroare reziduală (RER) realizat în 2021 de DG NEAR și, în special, de rata de eroare reziduală generală, care s-a dovedit a fi de 1,05 %, sub pragul de semnificație de 2 %; ia act de limitările identificate de Curte în ceea ce privește metodologia de stabilire a ratei de eroare reziduală, în special de faptul că o parte substanțială a cheltuielilor DG NEAR nu este luată în considerare în populația de eșantionare a ratei de eroare reziduală, ceea ce Curtea consideră că prezintă riscul ca erorile să rămână nedetectate; este îngrijorat în special de faptul că DG NEAR nu a dezvăluit limitările respective în raportul său anual de activitate pe 2021;

139.

ia act de rezultatele studiului privind rata de eroare reziduală pentru 2021 realizat de DG INTPA, care distinge o rată de eroare reziduală pentru fondurile executate în cadrul bugetului Uniunii (1,45 %) și al fondurilor europene de dezvoltare (0,91 %); salută faptul că DG INTPA dă curs recomandărilor Curții în ceea ce privește observațiile de audit referitoare la rata de eroare reziduală; ia act de explicațiile furnizate de DG INTPA cu privire la metodologia sa de calcul al ratei de eroare reziduală și de distincția dintre rata de eroare reziduală și activitatea de audit desfășurată de Curte, precum și de concluziile rezultate din acestea; cu toate acestea, este îngrijorat de faptul că persistă criticile fundamentale ale Curții cu privire la metodologie și, în special, deciziile aferente privind rezervele;

140.

regretă materialul problematic și de incitare la ură din manualele și din cărțile de studiu palestiniene, care nu a fost eliminat încă; subliniază că educația și accesul elevilor la manuale pașnice și imparțiale sunt esențiale, în special în contextul implicării tot mai mari a adolescenților în atacurile teroriste; subliniază că sprijinul financiar din partea Uniunii pentru Autoritatea Palestiniană în domeniul educației trebuie acordat cu condiția ca manualele să aibă un conținut aliniat la standardele UNESCO, astfel cum au decis miniștrii educației din Uniune la Paris, la 17 martie 2015, ca toate referințele antisemite să fie eliminate, iar exemplele care incită la ură și violență să fie scoase, astfel cum s-a solicitat în repetate rânduri în rezoluțiile care însoțesc deciziile de descărcare de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene pentru exercițiile financiare 2016, 2018, 2019 și 2020; solicită, prin urmare, Comisiei să verifice îndeaproape dacă Autoritatea Palestiniană (AP) modifică prompt întreaga programă de învățământ;

141.

este preocupat de distrugerea și confiscarea proiectelor finanțate de Uniune în Cisiordania; reamintește poziția Consiliului, care și-a luat angajamentul de a se asigura că toate acordurile dintre Israel și Uniune trebuie să indice în mod explicit și fără echivoc faptul că nu se aplică teritoriilor ocupate de Israel începând din 1967, precum și de a aplica în continuare legislația existentă a Uniunii și acordurile bilaterale aplicabile produselor provenite din colonii;

142.

subliniază dificultățile legate de punerea în aplicare a proiectului Jordan Industry 4.0 & Digitalization Innovation Centre (InJo4.0) condus de un consorțiu; evidențiază că guvernanța și administrarea proiectului nu sunt clare și că partenerul principal al consorțiului a acaparat resursele proiectului, astfel încât partenerii au avut doar un acces foarte limitat sau niciun fel de acces la resursele proiectului, doi dintre parteneri luând deja decizia de a ieși din proiect; în plus, din cauza unui conflict clar de interese în ceea ce privește liderul de proiect, care are rolul de coordonator al proiectului, și din teama de a crea un monopol în favoarea întreprinderii coordonatorului prin însușirea tuturor drepturilor de proprietate intelectuală, pune la îndoială capacitatea Comisiei de a gestiona proiectul; solicită Comisiei să efectueze un audit independent pentru a obține o imagine de ansamblu clară asupra problemelor de pe teren, pentru a asigura punerea în aplicare legală și transparentă a proiectului și pentru a dezvolta garanții pentru proiecte viitoare, astfel încât să se evite însușirea acestuia de către o singură întreprindere, precum și canale de comunicare transparente pentru proiectele din țări terțe;

143.

ia act de importanța corelării condiționalității privind statul de drept, precum și a alinierii cu politica externă și de securitate comună a Uniunii; reiterează că finanțarea din IPA III trebuie să fie strict legată de aceste criterii și că nu se acordă fonduri pentru țările din Balcani de Vest, cu excepția cazului în care se îndeplinesc în mod clar aceste criterii, astfel cum se subliniază în Raportul special nr. 01/2022 al Curții intitulat „Sprijinul UE pentru supremația legii în Balcanii de Vest”;

144.

reamintește că politica de dezvoltare și cooperare are ca scop eradicarea sărăciei și reducerea inegalităților și că fondurile ar trebui să ajungă doar la beneficiarii pe care îi vizează;

Recomandări

145.

146.

în plus, invită Comisia:

(a)	să reconsidere excluderea categoriilor de cheltuieli identificate de Curte și să prezinte în mod clar limitările metodologiei sale privind rata de eroare reziduală;

(b)

să comunice mai bine cu privire la ratele de eroare pe care le prezintă în raport cu indicele de eroare prezentat de Curte, să explice mai bine diferențele și să afirme în mod clar că rata de eroare a Curții este sprijinită de Comisie și să furnizeze propriile calcule pentru a oferi o analiză mai detaliată, care analizează cauzele profunde ale erorilor;

(c)

să garanteze că viitoarele acorduri de parteneriat se bazează pe principiile transparenței, solidarității, responsabilității comune, respectării drepturilor omului, statului de drept și dreptului internațional umanitar; în mod concret, prin efectuarea de evaluări ex ante ale impactului asupra drepturilor omului înainte de a se angaja în proiecte în țări terțe, precum și prin monitorizarea pe parcursul întregii faze de punere în aplicare și punerea rezultatelor la dispoziția autorității care acordă descărcarea de gestiune;

(d)

să respecte Regulamentul (UE) 2021/947 al Parlamentului European și al Consiliului (2) garantând că cheltuielile legate de migrație în cadrul IVCDCI reprezintă, cu titlu indicativ, 10 % din instrument; să asigure o transparență deplină prin stabilirea unei imagini de ansamblu clare a tuturor instrumentelor din bugetul Uniunii utilizate pentru finanțarea cooperării cu țările terțe în domeniul gestionării migrației, inclusiv informații privind cuantumul, scopul și sursa de finanțare, precum și prin furnizarea de informații detaliate cu privire la orice alte măsuri potențiale de sprijin furnizate de agențiile Uniunii, cum ar fi Frontex, pentru a se asigura că autoritatea care acordă descărcarea de gestiune își poate îndeplini în mod eficace rolul instituțional de control al execuției bugetului Uniunii;

(e)

să pună la dispoziția auditorilor și a autorității care acordă descărcarea de gestiune lista tuturor beneficiarilor finali și a proiectelor și să își intensifice eforturile privind colectarea, la nivelul Comisiei, de informații cu privire la beneficiarii finali ai finanțării acordate de Uniune; invită Comisia să se asigure că persoanele sau grupurile afiliate, legate de organizațiile teroriste sau care sprijină astfel de organizații sunt excluse de la finanțarea din partea Uniunii;

(f)	să crească coerența și sustenabilitatea finanțării prin IVCDCI – Europa globală;

(g)	să ofere o imagine de ansamblu cuprinzătoare asupra cheltuielilor din cadrul noului program Global Gateway și să simplifice instrumentele existente pentru a integra prioritățile Uniunii în cadrul Global Gateway;

Administrație publică europeană

147.

ia act de faptul că rubrica 7 „Administrație publică europeană” din CFM reprezintă 5,9 % sau 10,7 miliarde EUR din bugetul Uniunii, care include cheltuieli cu resursele umane și pensiile, care, în 2021, reprezentau aproximativ 68 % din total, precum și cu clădirile, echipamentele, energia, comunicațiile și tehnologia informației; din această sumă totală, 6,3 miliarde EUR (58,5 %) sunt cheltuite de Comisie; iar restul de alte instituții și organe ale Uniunii; constată că Curtea publică rapoarte separate referitoare la agențiile și alte entități ale Uniunii, precum și la Școlile Europene; evidențiază că mandatul încredințat Curții nu include auditul financiar al Băncii Centrale Europene;

148.

ia act de faptul că Comisia a examinat un eșantion reprezentativ din punct de vedere statistic de 60 de operațiuni, acoperind întreaga gamă de cheltuieli de la această rubrică din CFM; constată că Curtea a examinat, de asemenea, informațiile privind regularitatea prezentate în rapoartele anuale de activitate ale tuturor instituțiilor și organelor, inclusiv cele ale direcțiilor generale și ale oficiilor Comisiei Europene care sunt în principal responsabile de cheltuielile administrative, informații incluse ulterior în raportul anual privind gestiunea și performanța al Comisiei, printre altele;

149.

constată cu satisfacție că, potrivit concluziilor Curții, nivelul de eroare pentru cheltuielile aferente rubricii „Administrație publică europeană” nu a fost semnificativ; constată că nu există noi recomandări adresate Comisiei;

150.

salută faptul că, în Raportul său special nr. 18/2022, intitulat „Instituțiile UE și pandemia de COVID-19”, Curtea a constatat că planurile instituțiilor de continuitate a activității au respectat în cea mai mare parte standardele recunoscute și au oferit o bază pentru răspunsul lor la criză; salută faptul că instituțiile au reușit să reducă la minimum perturbarea activităților lor de bază; constată că a început evaluarea eficienței noilor modalități de lucru într-un mediu post-criză;

151.

ia act cu îngrijorare de faptul că, în Raportul său special nr. 17/2022, intitulat „Consultanți externi la Comisia Europeană”, Curtea a constatat că există lacune semnificative în cadrul care reglementează angajarea consultanților externi și justifică utilizarea acestora; constată că au fost respectate procedurile de achiziții publice, însă riscurile specifice nu sunt încă bine gestionate; este îngrijorat de deficiențele identificate în legătură cu modul în care sunt gestionate și utilizate serviciile furnizate de consultanți externi; este îngrijorat de faptul că informațiile de gestiune de care dispune Comisia sunt doar parțial exacte, iar raportarea lor sistematică este deficitară;

Școlile Europene

152.

constată cu satisfacție că Curtea nu a descoperit erori semnificative în situațiile financiare consolidate finale ale Școlilor Europene pentru 2021; salută îmbunătățirile evidențiate de Curte în situațiile financiare individuale și consolidate;

153.

ia act cu îngrijorare de deficiențele detectate în sistemele de control intern ale biroului central și ale celor două școli selectate de Curte, în special în ceea ce privește procedurile de recrutare, de achiziții și de plată ale acestora; ia act cu îngrijorare de faptul că Curtea nu este în măsură să confirme faptul că, în 2021, gestiunea financiară a școlilor a respectat pe deplin Regulamentul financiar și Statutul funcționarilor;

Recomandări

154.

sprijină recomandările Curții din raportul său anual, precum și din rapoartele speciale conexe; invită Comisia și biroul central al Școlilor Europene, în sfera lor de competență, să le pună în aplicare fără întârziere și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la stadiul punerii în aplicare; solicită să se efectueze un control parlamentar deplin al sistemului de învățământ european, pentru a crește nivelul de răspundere și pentru a îmbunătăți guvernanța;

155.

în plus, invită Comisia:

(a)	să își continue activitatea pentru a asigura egalitatea de gen la toate nivelurile de conducere până la finalul mandatului Comisiei actuale și să raporteze date defalcate pe genuri;

(b)

să își continue demersurile de a asigura un echilibru geografic echitabil pentru personalul său de la toate nivelurile, în special pentru personalul de conducere de nivel superior, unde persistă dezechilibre puternice, îndeplinind totodată cerințele din Statutul funcționarilor referitoare la competențele și meritele candidaților; subliniază că, în conformitate cu articolul 27 din Statutul funcționarilor, Comisia, la fel ca toate instituțiile Uniunii, trebuie să se asigure că toate statele membre sunt reprezentate în mod proporțional;

(c)	să întreprindă toate demersurile necesare pentru a continua să construiască un mediu de lucru și o cultură mai diversificate și mai incluzive, prin măsuri în favoarea persoanelor cu dizabilități, inclusiv prin îmbunătățirea accesului în clădiri;

(d)	să furnizeze o analiză a efectelor angajării unui număr tot mai mare de agenți contractuali, situație în legătură cu care Parlamentul și-a exprimat în mod constant îngrijorarea;

(e)	să instituie norme clare cu privire la practica „ușilor turnante”, în special pentru comisarii și foștii înalți funcționari care se implică în noi activități după încetarea raporturilor de muncă, inclusiv în agenții;

(f)	să se afle în prima linie a protecției avertizorilor de integritate, punând bazele unei reglementări mai uniforme în toate instituțiile, plecând de la cele mai bune practici și de la standarde mai înalte;

Sprijin legat de COVID-19

156.

regretă că Comisia nu a elaborat încă un raport cuprinzător privind cheltuielile legate de COVID-19 finanțate din bugetul Uniunii;

157.

ia act de faptul că, în Raportul său special nr. 28/2022 intitulat „Sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE)”, Curtea a constatat că instrumentul SURE a fost un răspuns prompt pentru a atenua riscul de șomaj în timpul pandemiei de COVID-19 și că acesta a reprezentat un risc financiar limitat pentru bugetul Uniunii; salută faptul că împrumuturile SURE au contribuit la finanțarea schemelor naționale de menținere a locurilor de muncă pentru a limita creșterea șomajului în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19; regretă că impactul SURE nu poate fi evaluat pe deplin din cauza limitărilor datelor de monitorizare și a lipsei unei evaluări ex post; invită Comisia să îmbunătățească semnificativ monitorizarea datelor și să aloce resursele atât de necesare pentru a permite o evaluare fiabilă a rezultatelor și a realizărilor programelor și politicilor sale; subliniază că lipsa constantă a evaluărilor ex post nu permite o planificare bazată pe fapte a viitorului buget al Uniunii;

158.

ia act de faptul că, în Raportul său special nr. 19/2022 intitulat „Achiziționarea de vaccinuri împotriva COVID-19 de către UE”, Curtea afirmă că Uniunea a creat un sistem de achiziții personalizat pentru vaccinurile împotriva COVID-19; observă că negocierile au asigurat un portofoliu diversificat de vaccinuri pentru statele membre; constată că Comisia a sprijinit executarea contractelor, dar a avut o marjă de manevră limitată pentru a depăși dificultățile legate de aprovizionare; regretă că Comisia nu a furnizat Curții informații suplimentare despre conținutul acestor contracte; subliniază că fiecare instituție a Uniunii, fiecare stat membru și fiecare beneficiar public sau privat al fondurilor Uniunii are obligația de a pune la dispoziție toate documentele relevante, inclusiv informațiile despre negocierile preliminare duse de Comisie, la cererea oficială a Curții în cadrul auditului în curs; reamintește recomandarea Parlamentului European, din rezoluția sa despre descărcarea de gestiune pentru 2020, referitoare la accesul la mesajele text schimbate cu o companie farmaceutică cu privire la achiziționarea unui vaccin împotriva COVID-19;

159.

regretă faptul că nici până acum Comisia nu a oferit, în mod transparent, informații despre negocierile care au avut loc cu producătorii de vaccin, făcând astfel loc suspiciunilor; salută încă o dată decizia Ombudsmanului European de a solicita președintei Comisiei informații clare și concrete despre negocierile care au avut loc cu producătorii de vaccin, dar și mai multă transparență cu privire la contractele încheiate;

160.

regretă că președinta Comisiei Europene nu a venit în audiere în cadrul comisiilor de specialitate din Parlamentul European pentru a oferi răspunsuri concrete față de membri aleși direct de către cetățenii europeni, astfel reprezentând o lipsă de informare față de cetățeni;

Recomandări

161.

162.

în plus, invită Comisia:

(a)	să prezinte un raport cuprinzător cu privire la cheltuielile legate de COVID-19 și să raporteze autorității care acordă descărcarea de gestiune, inclusiv să ofere o prezentare detaliată a contractelor de achiziții de vaccinuri;

(b)

să verifice dacă producătorii de vaccinuri împotriva COVID-19 respectă condițiile acordurilor preliminare de achiziție, în special în ceea ce privește estimarea costului de producție, utilizarea finanțării furnizate în avans și, după caz, respectarea clauzelor de vânzare fără profit, precum și să ia măsuri corective atunci când acestea se impun și să furnizeze informații complete autorității care acordă descărcarea de gestiune;

(c)	să participe la audieri în Parlamentul European cu privire la negocierile și contractele cu producătorii de vaccinuri.

CAPITOLUL II

Mecanismul de redresare și reziliență (MRR)

Observații generale

163.

subliniază că izbucnirea pandemiei de COVID-19 a modificat brusc perspectivele economice și sociale ale Uniunii, necesitând un efort unit, care a dus la acordul din decembrie 2020 privind pachetul de redresare pentru Europa, inclusiv Mecanismul de redresare și reziliență, precum și privind CFM 2021-2027; reamintește că MRR este un instrument temporar de redresare, bazat pe performanțe, adică plățile se acordă cu condiția îndeplinirii satisfăcătoare a unor jaloane și ținte legate de reformele și investițiile prevăzute în planurile naționale de redresare și de reziliență; subliniază că, deși MRR este finanțat prin emiterea de obligațiuni, subliniază că Regulamentul privind mecanismul de redresare și reziliență („Regulamentul MRR”) prevede că planurile de redresare și reziliență trebuie să atingă obiectivele pentru cheltuielile legate de climă și cele digitale și să contribuie în mod corespunzător la domeniile de politică relevante pentru Uniune; reamintește că fiecare plan național ar trebui să abordeze în mod eficient toate provocările sau un subset semnificativ de provocări identificate în cadrul semestrului european, în special în recomandările specifice fiecărei țări adoptate de Consiliu; subliniază valoarea adăugată a MRR care sprijină o agendă de reforme și investiții, de o amploare fără precedent, menită să abordeze provocările specifice cu care se confruntă statele membre;

164.

ia act de faptul că Comisia a aprobat 22 de PNRR-uri în 2021, acordând 154 de miliarde EUR sub formă de împrumuturi și 291 de miliarde EUR sub formă de granturi; ia act de faptul că Comisia a plătit prefinanțări pentru împrumuturi în valoare totală de 18 miliarde EUR, cei mai mari doi beneficiari fiind Italia (15,9 miliarde EUR) și Grecia (1,65 miliarde EUR); reamintește că aprobarea de către Consiliu a PNRR-urilor a permis statelor membre să primească o prefinanțare de până la 13 % din contribuția financiară; ia act de faptul că Comisia a plătit prefinanțări pentru granturi în valoare totală de 36,3 miliarde EUR, cei mai mari doi beneficiari fiind Spania (9,04 miliarde EUR) și Italia (8,95 miliarde EUR); ia act de faptul că Comisia a plătit Spaniei suma de 10,0 miliarde EUR; ia act de faptul că plata către Spania a fost însoțită de lichidarea a 1,5 miliarde EUR reprezentând prefinanțări din cele 9,04 miliarde EUR primite cu titlu de prefinanțare de către statul membru respectiv, în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) din acordul de finanțare dintre Comisie și Regatul Spaniei;

165.

ia act de activitățile Comisiei legate de emiterea de titluri de valoare pe piețele internaționale de capital necesare pentru finanțarea MRR, pentru care Comisia a colectat, până la sfârșitul lui 2021, finanțare pe termen lung în valoare de 71,0 miliarde EUR și finanțare pe termen scurt în valoare de 20 de miliarde EUR; ia act de emiterea primei obligațiuni ecologice NGEU în valoare de 12,0 miliarde EUR, care necesită punerea în aplicare a raportării cu privire la utilizarea exactă a obligațiunilor ecologice și la impactul investițiilor; reamintește problemele legate de raportarea performanțelor identificate de Curte și riscurile financiare și reputaționale pe care acest lucru le poate genera pentru obligațiunile ecologice; consideră că primele costuri cu dobânzile au fost suportate pentru aceste sume împrumutate, inclusiv o rată negativă a dobânzii de peste 20 de miliarde EUR în depozite la BCE; ia act de introducerea riscului de rată a dobânzii pentru bugetul Uniunii din cauza nevoilor de finanțare ale NGEU;

166.

ia act de observația Curții în raportul său anual pe 2021 privind MRR și singura plată acordată în 2021, Spaniei; subliniază că Curtea a analizat activitatea ex ante a Comisiei privind toate țintele asociate acestei plăți, evaluând dacă Comisia a strâns dovezi suficiente și adecvate care să susțină evaluarea referitoare la îndeplinirea satisfăcătoare a jaloanelor incluse în cererea de plată; observă că Curtea nu a examinat alte plăți în 2021; observă cu îngrijorare că Curtea nu va putea evalua toate jaloanele asociate plăților viitoare către toate statele membre, ceea ce va avea un impact asupra analizelor sale viitoare; sugerează însă Curții să includă în eșantionul său pentru 2022 țintele și jaloanele pentru toate plățile efectuate în 2022;

167.

ia act de concluzia Curții potrivit căreia, pentru plata efectuată în favoarea Spaniei în 2021, unul dintre jaloane nu a fost îndeplinit în mod satisfăcător; regretă să ia act de faptul că Curtea nu a fost în măsură să cuantifice această eroare din cauza necesității de a elabora la timp o metodologie de cuantificare a impactului neîndeplinirii (parțiale) a unui jalon sau a unei ținte; ia act de faptul că auditorul intern al Comisiei a observat și a subliniat absența acestei metodologii în opinia sa generală din 2021 privind gestiunea financiară a Comisiei; regretă că Comisia nu a dispus de o metodologie mai solidă înainte de efectuarea plăților; consideră că este vorba de o neglijență din partea Comisiei să nu dispună de această metodologie înainte de a efectua plățile, deoarece acest lucru pune sub semnul întrebării evaluarea Comisiei referitoare la îndeplinirea satisfăcătoare a jaloanelor și a țintelor; salută totuși faptul că, în urma solicitărilor repetate ale autorității care acordă descărcarea de gestiune și ale Curții, Comisia a adoptat, la 21 februarie 2023, o comunicare referitoare la MRR, care include două anexe conținând un cadru pentru evaluarea jaloanelor și a țintelor în temeiul Regulamentului privind MRR și o metodologie a Comisiei pentru stabilirea suspendării plăților în temeiul Regulamentului privind Mecanismul de redresare și reziliență;

168.

salută activitatea Comisiei de rectificare a absenței unei metodologii pentru primele 23 de plăți din cadrul MRR; ia act de faptul că, în cazul în care un jalon sau o țintă nu se atinge în mod satisfăcător, metodologia ar trebui să permită Comisiei să stabilească suma care ar trebui să fie suspendată, cu respectarea deplină a principiului egalității de tratament și al proporționalității; observă că modul de calcul al sumei suspendate va reflecta atât caracterul bazat pe performanță al MRR și combinația unică de reforme și investiții, cât și faptul că nu toate măsurile contribuie în mod egal la realizarea obiectivelor unui PNRR; constată însă că în cadrul de evaluare a jaloanelor și a țintelor lipsesc anumite explicații, de exemplu, de ce mecanismul de verificare și etapele de monitorizare descrise în acordul operațional nu ar trebui să fie luate în considerare pentru evaluare și de ce pragul de minimis este definit „ca fiind o abatere de aproximativ 5 % sau mai puțin”; subliniază că sintagma „îndeplinire satisfăcătoare” a jaloanelor și a țintelor relevante este definită prin intermediul unor termeni care nu au o definiție clară și care conțin elemente subiective, cum ar fi „abatere minimă de la o cerință formală”, „întârzieri limitate și proporționale” și „abatere minimă de la o cerință de fond”; solicită să se ofere clarificări suplimentare în această privință și solicită o abordare clară și cuprinzătoare atunci când se evaluează abaterile, pentru a se asigura că acestea sunt limitate la ceea ce este strict necesar; consideră că metodologia de suspendare a plăților ar trebui îmbunătățită în continuare în ceea ce privește componenta de investiții pentru a corela mai bine jaloanele și țintele respective cu costurile reale suportate; subliniază că ar trebui să existe o evaluare continuă a progreselor înregistrate pentru a garanta că atingerea jaloanelor și a țintelor nu se amână pe o perioadă lungă;

169.

constată că metodologia pentru stabilirea suspendării plăților nu oferă o explicație pentru valorile alese drept coeficienți și conține și elemente subiective, cum ar fi ajustările ascendente sau descendente ale valorii unitare corectate și termeni care nu au o definiție clară, cum ar fi investiții de „importanță majoră” sau reforme de „importanță deosebită”; solicită să se ofere clarificări suplimentare;

170.

ia act de concluziile la care s-a ajuns în urma misiunii Comisiei pentru control bugetar din Spania, din 20-23 februarie 2023, în care au fost recunoscute dificultățile legate de punerea în aplicare deplină a platformei de gestionare și control pentru fondurile din MRR acordate Spaniei, CoFFEE, în special în ceea ce privește lipsa de interoperabilitate cu platformele regionale și ale Uniunii și faptul că sistemul nu era pe deplin funcțional; ia act de faptul că Comisia a considerat jalonul corespunzător din planul de redresare al Spaniei ca fiind îndeplinit în mod satisfăcător, fiind pe deplin funcțional, într-un moment în care acest lucru nu era încă valabil; recunoaște că Comisia a solicitat informații suplimentare și a identificat deficiențe în ceea ce privește colectarea de informații; recunoaște că sistemul are potențialul de a fi un sistem de control intern puternic pentru administrația centrală; recomandă ca sistemul să fie îmbunătățit în ceea ce privește interoperabilitatea cu sistemele relevante la nivelul Uniunii și la nivel național și regional; subliniază că transparența ar trebui să fie sporită, astfel încât regiunile să aibă posibilitatea de a face schimb de cele mai bune practici și de a face ca informațiile adecvate și datele digitale agregate să fie ușor accesibile publicului cu ajutorul unor funcționalități moderne de căutare;

171.

ia act de faptul că Serviciul de Audit Intern al Comisiei a inițiat o misiune de audit în ceea ce privește programul NGEU în 2021; ia act de faptul că, în urma lucrărilor întreprinse, auditorul intern atrage atenția, în avizul său general din 2021 referitor la gestiunea financiară a Comisiei, și asupra necesității de a continua activitatea de concepere a controlului și de punere în aplicare a gestiunii financiare adecvate, precum și a strategiilor de audit și de control; consideră că auditorul intern este un element esențial al sistemului intern de control și echilibru în cadrul Comisiei și că informațiile independente și obiective derivate din propriile sale activități de audit sunt indispensabile pentru ca auditorul intern să funcționeze eficient; subliniază că, în conformitate cu standardele internaționale de audit intern, Serviciul de Audit Intern ar trebui să aibă în vedere o mai bună coordonare a activității sale cu Curtea în calitate de auditor extern;

172.

reamintește avizul Comisiei CONT adresat Comisiei pentru bugete și Comisiei pentru afaceri economice și monetare referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a MRR; reamintește solicitarea inclusă în aviz de a se întocmi o listă a tuturor destinatarilor finali și a proiectelor din cadrul instrumentului, în deplină conformitate cu cerințele de protecție a datelor, precum și de a se ține evidențe ale operatorilor economici și ale beneficiarilor reali ai acestora în scopul auditului și al controlului; consideră că articolul 22 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul privind MRR impune statelor membre obligația de a ține aceste evidențe: (i) în scopul auditului și al controlului; și (ii) pentru a furniza informații comparabile privind utilizarea fondurilor; observă totodată ca dispozițiile articolului 22 alineatul (3) impun ca datele deținute de Comisie să fie puse la dispoziția autorității care acordă descărcarea de gestiune în cadrul descărcării de gestiune; constată că aceste date pot fi solicitate de către organismele naționale de control, de anchetă și de audit sau, la nivelul Uniunii, în conformitate cu articolul 22 alineatul (2) litera (e) din Regulamentul privind MRR, de către Comisie, precum și de către OLAF, EPPO și Curte; regretă lipsa de informații despre protecția intereselor financiare ale Uniunii în cursul efectuării plăților;

173.

salută acordul la care s-a ajuns în urma negocierilor interinstituționale privind Regulamentul privind RePowerEU de modificare a Regulamentului privind MRR pentru a impune obligația de a publica bianual lista celor mai mari 100 de beneficiari ai RePowerEU și ai MRR pentru fiecare stat membru până în februarie 2024; ia act de faptul că, în orientările adoptate la 1 februarie 2023, Comisia a invitat statele membre să publice o astfel de listă începând cu luna aprilie 2023 pentru a spori transparența MRR; consideră totuși că acest lucru nu înlocuiește cerința de a furniza auditorilor și autorității care acordă descărcarea de gestiune lista tuturor destinatarilor finali și a proiectelor pentru fiecare exercițiu financiar;

174.

ia act de faptul că serviciile Comisiei care pun în aplicare programele NGEU, de coeziune și de dezvoltare rurală au informat autoritatea care acordă descărcarea de gestiune că au coordonat ex ante pentru a evita dubla finanțare a activităților potențial eligibile în cadrul acestor programe; consideră că verificările ex post efectuate de statele membre la nivelul destinatarilor finali sunt indispensabile pentru a detecta dubla finanțare; reiterează importanța existenței unui sistem unic și integrat de informare și monitorizare la nivelul Uniunii, care să asigure interoperabilitatea între sistemele Uniunii și cele naționale, printre altele pentru a identifica cazurile de dublă finanțare și de utilizare abuzivă a fondurilor în toate statele membre;

175.

ia act de faptul că abordarea Comisiei în ceea ce privește respectarea normelor privind achizițiile publice și ajutoarele de stat în investițiile din cadrul MRR este de a se baza pe sistemele naționale și de a reveni la procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor atunci când sunt detectate cazuri de neconformitate în statele membre; consideră că acest lucru nu vizează neapărat beneficiarii care s-au bucurat de un avantaj neloial în cazurile de neconformitate; recunoaște că, în conformitate cu PNRR, prima responsabilitate în această privință revine statelor membre, care sunt obligate să pună în aplicare sisteme de control adecvate și să asigure respectarea pe deplin a legislației naționale și europene relevante, inclusiv normele privind achizițiile publice și ajutoarele de stat; reamintește constatările repetate ale Curții, astfel cum au fost reflectate în rapoartele anterioare de descărcare de gestiune, potrivit cărora activitatea anumitor autorități naționale sau a unor organisme de certificare este prea predispusă la erori și nu este fiabilă; subliniază, prin urmare, că Comisia are responsabilitatea reziduală de a garanta că există sisteme de control intern eficace și eficiente care asigură respectarea tuturor normelor Uniunii și naționale, inclusiv, în special, a normelor privind achizițiile publice și ajutoarele de stat, precum și a normelor de prevenire și detectare a fraudei, a corupției, a conflictelor de interese și a dublei finanțări, și de a interveni în cazurile în care statele membre nu acționează astfel cum se prevede în Regulamentul privind MRR, inclusiv prin plăți parțiale atunci când nu se respectă normele privind achizițiile publice; salută, în acest sens, strategia de audit a Comisiei și lansarea, în 2022, a auditurilor de sistem privind protecția intereselor financiare ale UE în 16 state membre, precum și planurile de a acoperi toate statele membre până la sfârșitul anului 2023;

176.

este preocupat de faptul că diferențele în ceea ce privește calitatea controalelor și complexitatea sistemelor de control aplicate de statele membre pot avea ca rezultat deficiențe ale sistemului de control intern pentru fondurile disponibile în cadrul MRR în statele membre; este îngrijorat în legătură cu observația formulată de Curte în Avizul său 04/2022 despre propunerea Comisiei referitoare la capitolele privind RePowerEU din PRR cu privire la lipsa unui mecanism eficient de raportare a fraudelor care să permită monitorizarea și supravegherea continuă a protecției intereselor financiare ale Uniunii în ceea ce privește MRR; este preocupat de observația Curții conform căreia statele membre nu au obligația de a raporta Comisiei și EPPO suspiciunile de fraudă din cadrul MRR prin intermediul sistemului de gestionare a neregulilor, astfel cum prevăd regulamentele aplicabile; este preocupat de avertismentele repetate ale OLAF, EPPO, Europol și ale altor organe competente cu privire la faptul că un sistem de control intern mai puțin eficace ar putea favoriza abuzurile, frauda și criminalitatea organizată;

177.

reamintește că MRR trebuie să fie executat prin gestiune directă de către Comisie, în conformitate cu normele relevante adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE, în special Regulamentul financiar și Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului (3); reiterează faptul că eficacitatea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept se bazează parțial pe informațiile provenite din audituri și investigații la nivelul Uniunii și că lipsa acestor informații ar putea afecta eficacitatea mecanismului;

178.

își exprimă îngrijorarea cu privire la implicarea insuficientă a autorităților locale și regionale în elaborarea PNRR și la slaba influență pe care o au asupra versiunii finale a PNRR; subliniază că ar trebui adoptată o abordare inclusivă, în special prin guvernanță comună, în toate statele membre pentru a garanta că autoritățile locale și regionale, organizațiile societății civile, partenerii sociali, mediul academic sau alte părți interesate relevante sunt implicate în mod adecvat în elaborarea și punerea în aplicare a PNRR; solicită implicarea acestora, cu respectarea unor principii clare, echitabile, transparente și nepolitizate, în punerea în aplicare a PNRR, în cea mai mare măsură posibilă în temeiul cadrului legislativ național;

179.

invită Comisia să se asigure că statele membre aplică o abordare bazată pe toleranță zero față de corupție pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii, inclusiv controale ex ante stricte pentru a preveni și a detecta delapidarea, frauda și conflictele de interese, fără excepție;

Raportarea cu privire la punerea în aplicare a MRR

180.

ia act de raportarea Comisiei cu privire la punerea în aplicare a MRR în tabloul de bord al MRR, astfel cum se prevede la articolul 30 din Regulamentul privind MRR; constată că cea mai mare parte a raportării de până acum, în special cu privire la indicatorii comuni, se referă la rezultatele preconizate și nu la rezultatele obținute; reamintește că aceeași problemă a fost identificată de Curte în Raportul său special nr. 09/2022 privind cheltuielile legate de climă;

181.

ia act de tabloul de bord al MRR, cu privire la care Comisia raportează progresele înregistrate în punerea în aplicare a MRR; consideră că informațiile prezentate sunt utile având în vedere volumul de informații disponibile; salută includerea unei liste detaliate a jaloanelor și țintelor atinse, care prezintă progresele realizate în toate statele membre și în toți pilonii de politică; consideră însă că aceasta ar trebui extinsă pentru a include informații suplimentare privind progresele și performanța reală a MRR; consideră că ar trebui prezentate într-un mod ușor de citit progresele realizate efectiv în ceea ce privește indicatorii, nu doar cei bugetați sau preconizați;

182.

invită Comisia să inițieze un tablou de bord specific și detaliat pentru jaloanele privind statul de drept, ținând seama de reformele statelor membre și de gradul de conformitate a acestora cu jaloanele și cu jurisprudența CJUE, cu aportul tuturor serviciilor competente ale Comisiei și cu contribuțiile independente din partea mediului academic și a societății civile;

183.

ia act de faptul că tabloul de bord al MRR conține un registru complet și util de documente oficiale care oferă informații despre cele mai importante acorduri încheiate cu statele membre în PNRR și documentele conexe, cum ar fi evaluarea preliminară a Comisiei privind plățile către statele membre; constată că Regulamentul privind MRR permite urmărirea fluxurilor financiare de la nivelul Uniunii până la nivelul statelor membre în calitate de beneficiari ai MRR, în conformitate cu articolul 22 alineatul (1) din Regulamentul privind MRR, în special granturile și împrumuturile alocate și plătite fiecărui stat membru, și facilitează astfel o imagine de ansamblu a punerii efective în aplicare a MRR la nivelul respectiv; reamintește că tabloul de bord al MRR nu permite urmărirea fluxurilor financiare de la nivelul Uniunii până la destinatarii finali din statele membre și nu oferă o imagine de ansamblu clară a punerii efective în aplicare a MRR în această privință;

184.

reamintește articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul privind MRR, care prevede că obiectivul specific al MRR este de a oferi sprijin financiar statelor membre în vederea atingerii jaloanelor și țintelor în materie de reforme și investiții, astfel cum sunt prevăzute în planurile lor de redresare și reziliență; înțelege că se interzice cu certitudine ca fondurile din MRR să fie utilizate pentru a înlocui cheltuielile bugetare naționale recurente în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul privind MRR; este îngrijorat însă de primele indicii conform cărora nu este exclus ca banii din MRR să fie utilizați pentru a înlocui cheltuielile naționale într-o serie de state membre; consideră că este necesară o analiză a cheltuielilor naționale pentru a vedea în ce măsură finanțarea pusă la dispoziție prin MRR a avut cu adevărat un caracter suplimentar și nu a fost utilizată pentru a înlocui cheltuielile naționale recurente; reamintește că, în conformitate cu MRR, în această etapă, nu există informații disponibile cu privire la ceea ce s-a întâmplat cu prefinanțarea primită de statele membre pentru care nu au fost încă suportate costuri legate de investiții; invită Comisia să efectueze audituri și controale relevante pentru a certifica adiționalitatea; ia act și de faptul că Comisia a elaborat orientări pentru a încadra interpretarea dublei finanțări și a furnizat statelor membre informații clare pentru a asigura sinergii și a evita dubla finanțare; ia act, de asemenea, de faptul că statele membre raportează cu privire la finanțarea primită din alte fonduri pentru măsurile din cadrul MRR;

185.

reamintește că păstrarea documentelor care stau la baza plăților este un principiu important al bunei gestiuni financiare; este foarte îngrijorat de constatarea Curții potrivit căreia pista de audit nu a fost suficientă pentru a acoperi toate elementele considerate relevante în procesul de evaluare în cazul a două jaloane pentru prima cerere de plată; reamintește, în special, constatările Curții cu privire la etapa 215 și răspunsul Comisiei la această constatare, explicând că evaluarea pozitivă a Comisiei s-a bazat pe o analiză a conținutului site-ului DATAESTUR, inclusiv pe capturi de ecran realizate în octombrie și noiembrie 2021; ia act de declarația Comisiei, care a recunoscut că înregistrarea acestor capturi de ecran nu s-a efectuat în conformitate cu orientările interne și că ar putea fi îmbunătățită păstrarea documentației; reamintește întrebarea cu solicitare de răspuns scris a autorității care acordă descărcarea de gestiune, care solicită această analiză, precum și răspunsul Comisiei, potrivit căruia nu a efectuat nicio analiză și niciun raport detaliat pe această temă, dar că „mai mulți membri ai Comisiei au revizuit site-ul DATAESTUR și au confirmat că informațiile necesare sunt prezente”; remarcă că este posibil ca această abordare să nu fie conformă principiului bunei gestiuni financiare;

186.

ia act de faptul că Comisia a creat un instrument informatic specific pentru ca statele membre să furnizeze rapoarte cu privire la punerea în aplicare a planurilor naționale de redresare și reziliență („Fenix”); își exprimă totuși îngrijorarea cu privire la faptul că accesul Curții la acest sistem este limitat, atât în ceea ce privește numărul de persoane care au acces, cât și în ceea ce privește domeniul de aplicare al accesului; salută faptul că Comisia a creat o funcționalitate în Arachne care permite introducerea în acest instrument a datelor privind investițiile și țintele din cadrul MRR; îndeamnă statele membre să încarce în Arachne date complete și cuprinzătoare privind MRR;

187.

ia act de faptul că declarația de asigurare a Direcției Generale Afaceri Economice și Financiare (DG ECFIN) pentru 2021 este diferită de declarația de asigurare a tuturor celorlalte direcții generale; ia act de faptul că declarația se referă la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, care sunt aliniate la celelalte direcții generale; constată și că se adaugă „punerea în aplicare a articolului 22 alineatul (5) din Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență (Regulamentul privind MRR”; ia act de răspunsul Comisiei la întrebările cu solicitare de răspuns scris din partea autorității care acordă descărcarea de gestiune, potrivit căruia „este diferită doar ca format, dar nu și în ceea ce privește nivelul de asigurare furnizat”; constată și că, în conformitate cu articolul 22 alineatul (5) din Regulamentul privind MRR și în conformitate cu abordarea bazată pe performanță, obligația de a proteja interesele financiare ale Uniunii revine statului membru; ia act, în plus, de răspunsul Comisiei potrivit căruia aceasta asigură, atât printr-o evaluare inițială a fiecărui program de redresare și reziliență, cât și prin audituri ale sistemelor pe care statele membre le-au instituit pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii, că fiecare stat membru pune în aplicare sistemele de monitorizare și control necesare; subliniază că, spre deosebire de declarația de asigurare a tuturor celorlalte direcții generale, cea a DG ECFIN nu asigură conformitatea tranzacțiilor subiacente cu toate normele Uniunii și naționale la nivelul beneficiarului final sau al proiectului; conchide că declarația de asigurare a Comisiei în calitate de gardian al tratatului, în special în ceea ce privește protecția intereselor financiare ale Uniunii și răspunderea față de contribuabili, trebuie să fie demnă de încredere și nu poate lăsa loc de îndoială cu privire la faptul că Comisia ar trebui să se sustragă responsabilității sale prin declarații divergente ale ordonatorilor de credite individuali;

Relația dintre coeziune și MRR

188.

ia act de observațiile Curții din Documentul său de analiză nr. 01/2023 privind finanțarea Uniunii prin intermediul politicii de coeziune și al MRR, care abordează complementaritatea ambelor surse de finanțare; constată, în special, că, în perioada 2014-2020, Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune au furnizat deja echivalentul a aproximativ 10 % din totalul investițiilor publice în UE-27 și că MRR va crește și mai mult ponderea investițiilor publice finanțate de Uniune în statele membre; reamintește, în acest sens, constatarea Curții potrivit căreia rata de absorbție pentru Fondul de coeziune a fost excepțional de scăzută în 2021, ceea ce se explică prin impactul combinat asupra autorităților de gestionare al adoptării târzii, la mijlocul anului 2021, a RDC și a regulamentelor specifice fondurilor, al programării REACT-EU și al punerii în aplicare a altor măsuri de urgență;

189.

ia act de concluzia Curții potrivit căreia, în statele membre în care ponderea investițiilor finanțate de Uniune este deja ridicată, finanțarea suplimentară din MRR poate spori și mai mult presiunea asupra capacității statelor membre de a cheltui fondurile de care dispun; reamintește că MRR este executat prin gestiune directă, în timp ce fondurile politicii de coeziune sunt executate prin gestiune partajată, ceea ce înseamnă că autoritățile Uniunii și cele ale statelor membre au responsabilități diferite în legătură cu fiecare sursă de finanțare; este îngrijorat de faptul că, din cauza diferitelor metode de livrare, cu gestiunea directă pentru MRR și gestiunea partajată pentru politica de coeziune, metoda de punere în aplicare mai directă a MRR poate „exclude” finanțarea mai complexă prin intermediul coeziunii; observă că acest lucru va fi în detrimentul implicării autorităților locale și regionale, a organizațiilor societății civile și a partenerilor economici și sociali în finanțarea din partea Uniunii; ia act de riscul ca unele state membre să nu dispună de o capacitate administrativă suficientă pentru a face față sarcinii sistemelor administrative paralele; ia act de faptul că o astfel de presiune asupra capacității administrative a fost observată în timpul diferitelor audieri și misiuni ale Comisiei CONT; este îngrijorat și de faptul că NGEU ar putea da naștere, în unele state membre, unei campanii de renaționalizare a planificării, a monitorizării și a controlului fondurilor Uniunii, atât de la nivelul Uniunii către guvernele naționale, cât și, eventual, de la regiuni către guvernele naționale; reamintește avertismentele potrivit cărora MRR poate inversa evoluțiile pozitive în direcția autonomiei regionale, obținute datorită politicii de coeziune în ultimele decenii, și că lipsa unei relații financiare directe între Comisie și autoritățile de gestionare erodează aspectele esențiale ale controlului financiar și ale descărcării de gestiune;

190.

este îngrijorat de contribuția neglijabilă a MRR la cooperarea transfrontalieră, în special având în vedere cuantumul finanțării din partea Uniunii implicate;

191.

observă că, în conformitate cu documentele de lucru ale serviciilor Comisiei, 20 de state membre prevăd proiecte transfrontaliere în PNRR-urile lor și constată că sumele investite de fiecare stat membru variază foarte mult; subliniază că, în 2021, investiția medie planificată a fost de numai aproximativ 6 % din alocarea totală din MRR în statele membre pentru proiecte transfrontaliere; consideră că, în cadrul MRR, au fost inițiate prea puține proiecte transfrontaliere și este îngrijorat de contribuția neglijabilă a MRR la cooperarea transfrontalieră, în special având în vedere cuantumul finanțării din partea Uniunii implicate; constată că un accent mai puternic pe proiectele transfrontaliere ar fi necesitat mai mult timp pentru planificare și un mecanism de stimulare pentru statele membre; subliniază că MRR joacă un rol semnificativ în reorientarea Uniunii către independența energetică și în accelerarea tranziției energetice; subliniază necesitatea unei aprovizionări independente cu energie pentru Uniune și a unor investiții corespunzătoare în rețele transfrontaliere, interconectori și proiecte legate de hidrogen; salută faptul că, în orientările sale din ianuarie 2021, Comisia s-a oferit să pună la dispoziția statelor membre interesate o platformă de coordonare pentru a le oferi asistență în crearea de proiecte transfrontaliere; ia act de faptul că modificarea Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului (4) în ceea ce privește capitolele privind RePowerEU din PRR introduce, la articolul 27, un criteriu privind dimensiunea sau efectul transfrontalier sau multinațional al reformelor și investițiilor; regretă totuși că ținta de 30 % în ceea ce privește proiectele transfrontaliere nu este obligatorie; solicită ca împrumuturile disponibile în cadrul MRR să fie puse la dispoziția statelor membre interesate să investească în proiecte transfrontaliere axate pe independența energetică și să transforme rețeaua de energie din Uniune;

192.

subliniază că întreaga valoare a plăților dezangajate din MRR va fi pusă la dispoziția statelor membre interesate să investească în proiecte transfrontaliere axate pe independența energetică și pe transformarea rețelei energetice;

Evaluarea planurilor naționale de redresare și reziliență (PNRR)

193.

ia act de constatările Curții din Raportul său special nr. 21/2022 intitulat „Evaluarea de către Comisie a PNRR – adecvată în general, dar există în continuare riscuri ale punerii în aplicare”; observă că evaluarea Curții se bazează pe un eșantion de șase state membre, patru cu cea mai mare alocare de granturi în termeni absoluți și două cu cea mai mare alocare de granturi în raport cu produsul lor intern brut pentru 2020; salută concluzia Curții potrivit căreia evaluarea de către Comisie a PNRR-urilor a fost, în general, adecvată, având în vedere complexitatea procesului și constrângerile de timp, deși au fost identificate și o serie de deficiențe în cadrul procesului și de riscuri pentru punerea în aplicare cu succes a MRR; salută sprijinul oferit de Comisie statelor membre pentru a-și elabora planurile de redresare și reziliență, precum și documentele de orientare puse la dispoziție de aceasta; ia act de faptul că Comisia a acceptat aproape toate recomandările Curții;

194.

este îngrijorat de faptul că Curtea a constatat lacune în ceea ce privește abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări pentru 2019 și 2020 din PNRR; ia act de faptul că Curtea a evaluat că planurile de redresare și reziliență ale statelor membre relativ mici nu conțineau lacune, în timp ce Curtea a apreciat că planurile de redresare și reziliență ale statelor membre mai mari conțin lacune grave; este îngrijorat de faptul că „negocierile” observate de Curte pentru a conveni asupra planurilor de redresare și reziliență conduc la inegalități de tratament între statele membre; se întreabă, în plus, dacă vor fi puse vreodată în aplicare părți importante ale recomandărilor specifice fiecărei țări, care, chiar și cu stimulentele financiare ale MRR, nu sunt luate în considerare de statele membre;

195.

critică faptul că Comisia nu a explicat modul în care volumul unei tranșe de plată se raportează la valoarea și amploarea jaloanelor și a țintelor subiacente; este îngrijorat de faptul că această discrepanță în mărimea unei plăți și numărul de jaloane și ținte subiacente poate stimula statele membre să nu depună cereri de plată finale, care, în unele cazuri, depind de un număr relativ mare de jaloane și ținte și, prin urmare, să nu finalizeze toate reformele și investițiile convenite în planurile sale de redresare și reziliență, după ce au primit deja cea mai mare parte din contribuția lor la MRR;

196.

reamintește constatarea Curții potrivit căreia Comisia, în evaluarea sa cu privire la toate PNRR, în ciuda deficiențelor identificate în eșantionul Curții, a acordat un „rating B” pentru estimările costurilor investițiilor realizate în cadrul MRR, subliniind posibile probleme legate de exactitatea sumelor implicate; constată că aceste deficiențe variază de la lipsa de informații pentru unele măsuri în etapa de planificare până la ipotezele subiacente care nu sunt pe deplin plauzibile pentru fiecare măsură în parte; ia act de faptul că Comisia a evaluat costurile totale estimate ale PNRR pe baza criteriilor menționate în anexa V la Regulamentul privind MRR; observă că Comisia a solicitat fiecărui stat membru să își îmbunătățească estimările costurilor și să prezinte dovezi și justificări suplimentare până când plauzibilitatea și rezonabilitatea estimării costurilor obțin cel puțin ratingul „B”; evidențiază faptul că o combinație specifică de investiții și reforme asigură că reformele necesare sunt puse în aplicare în timp util și, adesea, în primii ani și sunt menținute; subliniază că autoritatea care acordă descărcarea de gestiune nu poate aștepta să primească clarificări depline cu privire la utilizarea corespunzătoare a fondurilor Uniunii până după încheierea MRR; subliniază riscul ca statele membre să nu solicite ultima tranșă de plată și, prin urmare, să nu îndeplinească toate reformele și investițiile după ce au primit cea mai mare parte a sprijinului lor financiar total în cadrul MRR;

197.

ia act de faptul că este important ca toate fondurile alocate statelor membre în cadrul MRR să ducă la reforme și investiții, deoarece numai atunci autoritatea care acordă descărcarea de gestiune poate fi sigură că toate fondurile au fost alocate beneficiarilor finali cu respectarea deplină a principiului adiționalității; reamintește criticile exprimate în rapoartele anterioare de descărcare de gestiune cu privire la practica ca unele state membre să supraprogrameze sistematic programele de finanțare în gestiune partajată și să retragă proiecte din fondurile Uniunii atunci când se descoperă nereguli și/sau fraude legate de cheltuielile aferente, eludând astfel în mod eficace investigațiile Uniunii și/sau o monitorizare eficace și eventuale corecții; regretă faptul că povara acestor nereguli și a posibilelor fraude este transferată către bugetul național și, prin urmare, către contribuabilul național;

Definirea jaloanelor

198.

este îngrijorat de observația Curții potrivit căreia anumite jaloane și ținte nu sunt clar definite; împărtășește îngrijorarea Curții cu privire la faptul că, dacă jaloanele și țintele nu sunt definite clar și comparabil, există riscul ca acestea să fie dificil de evaluat și ca obiectivul inițial urmărit să nu fi fost îndeplinit; subliniază că acest lucru lasă Comisiei o marjă largă de apreciere atunci când evaluează dacă un jalon și o țintă vag definite au fost îndeplinite; ia act, în acest sens, de observația Curții potrivit căreia jalonul 395 din prima cerere de plată din partea Spaniei nu a fost îndeplinit în mod satisfăcător; ia act cu îngrijorare de răspunsul Comisiei potrivit căruia elementul pe care Curtea l-a considerat neîndeplinit nu face parte din jalon, ci este inclus în descrierea măsurii; subliniază că respectarea jaloanelor și țintelor poate fi stabilită numai pe baza unei evaluări detaliate și a unor criterii clare, și nu pe baza negocierilor politice; consideră că ar trebui să se tragă învățăminte din experiența cu MRR, care să fie integrate într-o metodologie standardizată pentru definirea jaloanelor și a țintelor;

199.

subliniază că respectarea jaloanelor poate fi stabilită numai pe baza unei evaluări detaliate și a unor criterii clare și permanente, și nu pe baza negocierilor politice;

200.

observă constatarea Curții potrivit căreia jaloanele și țintele se bazează adesea pe indicatori de realizare și chiar pe indicatori de resurse, ceea ce nu permite evaluarea performanței măsurilor decât prin prezentarea realizărilor și nu a rezultatelor și, în cele din urmă, limitează impactul acestora pe termen mediu asupra obiectivelor de politică ale Uniunii din cadrul MRR; remarcă observația Curții conform căreia indicatorii de impact au, prin definiție, un orizont de timp mai lung, care ar putea să nu fie compatibil cu calendarul limitat de implementare a MRR.

201.

ia act de constatarea Curții potrivit căreia evaluarea PRR efectuată de Comisie s-a bazat parțial pe mecanisme care nu erau încă în vigoare; ia act, în această privință, de constatarea Curții potrivit căreia Comisia a inclus jaloane și ținte suplimentare care trebuie atinse înainte de prima plată pentru a adopta PRR și că evaluarea sa a contribuit la îmbunătățirea calității jaloanelor și a țintelor; este îngrijorat că lipsa unui sistem de monitorizare complet funcțional la începutul aplicării MRR implică riscul de întârzieri în ceea ce privește evaluările și monitorizarea atingerii jaloanelor sau țintelor; evidențiază faptul că sistemele de monitorizare sau organele de implementare din statele membre incluse în eșantion în momentul evaluării nu erau încă instituite complet la momentul aprobării PRR-urilor, și că acest lucru a limitat, de asemenea, evaluarea de către Comisie a capacității lor administrative; ia act, de asemenea, în acest sens, de constatarea Curții potrivit căreia, chiar și pentru mecanismele de audit și control, în ultimă instanță legat de fiabilitatea informațiilor a fost acordat un rating A, în pofida faptului că nu au fost instituite mai multe măsuri; observă, în această privință, concluzia Curții potrivit căreia ratingul „A” acordat în acest domeniu tuturor PNRR-urilor poate fi explicat cel puțin în parte prin faptul că Regulamentul privind MRR nu permite decât un rating „A” (adecvat) sau un rating „C” (insuficient), acordarea ratingului „C” ducând la respingerea PRR-ului în ansamblu; reamintește că existența unor structuri adecvate de audit și control reprezintă o condiție prealabilă pentru primirea de fonduri din MRR;

202.

constată, pe baza relatărilor jurnaliștilor de investigație, că mai multe state membre s-au bazat pe expertiza furnizată de firmele de consultanță pentru a institui MRR și că aceste firme, la rândul lor, oferă servicii de sprijinire a potențialilor beneficiari ai sprijinului financiar în cadrul MRR în aceste state membre;

Recomandări

203.

sprijină cu tărie recomandările Curții din raportul său anual și din rapoartele speciale conexe; invită Comisia să le pună în aplicare fără întârziere și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la stadiul punerii în aplicare;

204.

invită Comisia:

(a)

să elaboreze o metodologie eficace de eșantionare a jaloanelor și țintelor în cazul în care decide să reevalueze evaluarea Comisiei, deoarece nu va dispune de resursele necesare pentru a verifica toate jaloanele și toate țintele tuturor cererilor de plată în viitor; consideră că această metodologie ar trebui să identifice în mod eficace jaloanele și țintele care prezintă un risc mai mare de neîndeplinire și/sau au o relevanță mai mare pentru a contribui la succesul general al obiectivelor finale stabilite; invită Curtea să includă, în auditul său privind evaluarea de către Comisie a jaloanelor și a țintelor, pista de audit a documentației privind îndeplinirea acestora;

205.

invită Comisia:

(a)

să pună lista tuturor beneficiarilor finali și a proiectelor de finanțare din cadrul MRR la dispoziția auditorilor și a autorității care acordă descărcarea de gestiune pentru toate plățile (din 2021 și pe parcursul punerii în aplicare a MRR) și să asigure accesul deplin al Curții la aplicația IT „Fenix”;

(b)	să ia măsuri pentru a pune în aplicare noua obligație a statelor membre de a publica lista celor 100 de beneficiari finali care au primit cea mai mare finanțare în cadrul MRR și să ia toate măsurile adecvate dacă statele membre nu pun în aplicare corect această prevedere;

(c)

să indice, împreună cu statele membre, denumirea exactă a tuturor programelor sociale și a măsurilor de sprijin puse în aplicare în statele membre cu ajutorul fondurilor din MRR; solicită, prin urmare, o menționare a ponderii fondurilor din MRR în aceste programe și o menționare exactă a prestațiilor care au fost înlocuite proporțional cu fondurile din MRR în cadrul protecției naționale pentru șomaj, asistență medicală și îngrijire de lungă durată;

(d)

să explice autorității care acordă descărcarea de gestiune raționamentul și logica de la baza cadrului pentru evaluarea jaloanelor și a țintelor în temeiul Regulamentului privind MRR și a metodologiei Comisiei pentru stabilirea suspendării plăților în temeiul Regulamentului privind MRR și să aibă în vedere furnizarea unor definiții suplimentare pentru a reduce impactul elementelor subiective conținute în acestea;

(e)

să evalueze atingerea de către statele membre a jaloanelor privind statul de drept din cadrul PNRR-urilor, pe baza unei evaluări detaliate, a unor criterii clare și permanente și în deplină conformitate cu jurisprudența CJUE, nu doar în ceea ce privește adoptarea formală a legislației de reformă, ci și în ceea ce privește aplicarea juridică și practică, și nu pe baza unor negocieri politice;

(f)	să aplice o procedură mai transparentă de numire în funcție pentru toate posturile, în special cele de conducere, și să clarifice procedura actuală de numire în funcții, care prezintă deficiențe în ceea ce privește transparența și repartizarea responsabilităților;

(g)	să nu aprobe nicio cerere de plată decât în cazul în care toate jaloanele privind statul de drept au fost pe deplin atinse;

(h)

să sprijine statele membre să își sporească capacitatea administrativă de a gestiona sistemele administrative paralele de punere în aplicare a MRR și a fondului de coeziune și să le ajute să reducă sarcinile administrative inutile, să simplifice licitațiile și să ofere informații mai specifice, facilitând astfel accesul IMM-urilor și al lucrătorilor independenți la finanțare;

(i)

să fie vigilentă în mod deosebit, împreună cu EUROPOL, EPPO, OLAF și alți actori relevanți, în cazul în care există semnale de abuz, fraudă și criminalitate organizată care vizează fondurile disponibile în cadrul MRR și să introducă raportarea către Comisie a suspiciunilor de fraudă sesizate în MRR, prin sistemul de gestionare a neregulilor, și către EPPO, astfel cum prevăd regulamentele aplicabile;

(j)

să clarifice faptul că toate proiectele și măsurile finanțate de orice PRR al statelor membre care participă la o formă de cooperare consolidată în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului (5) trebuie considerate ca fiind finanțate din fonduri europene din MRR și, prin urmare, intră în competența EPPO;

(k)	să solicite, în special având în vedere evaluarea riscurilor realizată de auditorul intern ca bază pentru planificarea auditului, ca punerea în aplicare a MRR să ocupe în continuare un loc important în planurile sale de audit, având în vedere caracterul său inovator și mizele financiare ridicate;

(l)

să evalueze procedura de asigurare a punerii în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări în cadrul semestrului european și al MRR și, acolo unde este necesar, să propună noi instrumente pentru a asigura punerea în aplicare, având în vedere că, pentru unele state membre, toate recomandările specifice țării au fost abordate în PRR, în timp ce pentru alte state membre (mai mari), nu au fost abordate toate recomandările specifice țărilor;

(m)	să facă o distincție clară între rezultatele înscrise în buget și rezultatele obținute în comunicarea sa privind MRR în general și în particular în ceea ce privește tabloul de bord al MRR, pentru a informa în mod corect publicul larg și a evita neînțelegerile;

(n)

să îmbunătățească publicarea, inclusiv privind tabloul de bord al MRR, a sumelor împrumutate de Uniune pentru a finanța MRR și a dobânzilor suportate pentru sumele împrumutate, precum și a cuantumurilor dobânzilor plătite de statele membre Comisiei pentru împrumuturile care le-au fost puse la dispoziție în cadrul MRR;

(o)

să efectueze, în 2023, o analiză a cheltuielilor naționale prin compararea cheltuielilor și a investițiilor din bugetele naționale înainte și după punerea finanțării din MRR la dispoziția statelor membre care au primit cea mai mare parte a sprijinului în cadrul MRR, pentru a stabili dacă finanțarea din MRR a înlocuit cheltuielile naționale recurente în locul investițiilor, recunoscând, în același timp, că s-a evitat o încetinire gravă a creșterii economice după pandemia de COVID-19;

(p)	să raporteze autorității care acordă descărcarea de gestiune ce au făcut cu fondurile primite statele membre care au primit prefinanțări din MRR care nu au putut fi încă alocate investițiilor;

(q)

să accepte doar jaloanele și țintele pentru care s-a primit documentația care sprijină punerea sa în aplicare, și nu doar declarațiile statelor membre, și să asigure înregistrarea unei piste de audit suficiente care să acopere toate elementele considerate relevante în procesul de evaluare a jaloanelor și a țintelor;

(r)

să instituie un cadru ex ante și ex post fiabil pentru a verifica dacă toate jaloanele și țintele sunt cu adevărat puse în aplicare și documentate, inclusiv o pistă de audit suficientă care să înregistreze evaluarea jaloanelor, acordând o atenție deosebită evaluării respectării principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative”, precum și să justifice rezultatele pentru investițiile care contribuie la obiectivele verzi și digitale din cadrul MRR;

(s)

să reexamineze formularea declarației de asigurare a Direcției Generale Afaceri economice și financiare și să extindă sfera de aplicare a acesteia pentru a asigura conformitatea măsurilor finanțate din MRR cu normele Uniunii și naționale în anii următori, având în vedere justificarea nesatisfăcătoare oferită de Comisie și responsabilitatea sa în calitate de gardian al tratatului de a proteja interesele financiare ale Uniunii;

(t)	să monitorizeze îndeaproape îndeplinirea jaloanelor și țintelor, în special a celor legate de audit, monitorizare și control;

(u)	să evalueze nu numai structura, ci și funcționarea efectivă a mecanismelor de audit și control ale statelor membre în temeiul articolului 22 din Regulamentul privind MRR, identificând totodată domeniile care ar putea fi îmbunătățite sau eficientizate;

(v)	să clarifice autorității care acordă descărcarea de gestiune metodologia pe care a aplicat-o pentru a ajunge la profilurile de plată convenite, în special modul în care numărul și amploarea jaloanelor și țintelor subiacente se raportează la dimensiunea fiecărei tranșe de plată;

(w)

să reefectueze analiza Curții cu privire la profilurile de plată din Raportul special nr. 21/2022 pentru toate profilurile de plată al tuturor statelor membre și să raporteze autorității care acordă descărcarea de gestiune modul în care fiecare cerere de plată se raportează la numărul de jaloane și ținte care trebuie atinse pentru fiecare stat membru și să propună măsuri care să garanteze că toate jaloanele și țintele sunt finalizate până la 31 august 2026;

(x)

să abordeze riscurile și provocările care derivă din punerea în aplicare în paralel a coeziunii și a MRR, în special în ceea ce privește implicarea partenerilor locali, regionali, economici și sociali și a organizațiilor societății civile, ceea ce poate facilita absorbția finanțării din cadrul MRR în comparație cu finanțarea pentru coeziune, punând un accent mai mare pe implicarea acestor actori în punerea în aplicare a MRR printr-o abordare bazată pe guvernanță comună, care vizează și să crească complementaritatea între MRR și coeziune;

(y)

să încurajeze ferm statele membre care încearcă să își modifice planurile de redresare și reziliență să includă proiecte transfrontaliere în investițiile lor și să pună în general un accent mai mare pe astfel de proiecte cu adevărat europene; reamintește că proiectele transfrontaliere ar trebui să abordeze blocajele existente în transportul, distribuția și stocarea energiei, oferind astfel o valoare adăugată europeană; să aprobe numai capitolele RePowerEU ale statelor membre care alocă cel puțin 30 % din finanțare pentru proiecte care au o dimensiune sau un efect transfrontalier sau multinațional, astfel cum s-a convenit în cadrul negocierilor RePowerEU și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune;

(z)

să pună la dispoziție întreaga sumă a împrumuturilor restante și a plăților dezangajate, în special pentru proiecte transfrontaliere axate pe independența energetică și pe accelerarea tranziției energetice; îndeamnă Comisia să încurajeze și să sprijine statele membre să dezvolte proiecte transfrontaliere, în special în domeniul independenței energetice și să permită statelor membre să solicite un împrumut din împrumuturile restante și din plățile dezangajate pentru a finanța proiecte transfrontaliere axate pe energie; invită Comisia să informeze atât Parlamentul, cât și Consiliul despre progresele înregistrate în punerea în aplicare, plățile suspendate și dezangajate și cererile de împrumuturi;

(aa)

să consolideze, dacă este cazul, auditurile sale de sistem în statele membre pentru fiecare sistem de control intern (în cazul metodelor descentralizate sau de punere în aplicare) și să asigure un număr rezonabil de testări ale dosarelor individuale de achiziții publice pentru a garanta eficacitatea în practică a sistemelor de control intern;

(ab)

să se asigure că verificările privind dubla finanțare sunt incluse în cadrele de audit și de control ale statelor membre pentru programele NGEU, de dezvoltare rurală și de coeziune și să asigure buna lor funcționare prin controale de sistem; invită, în plus, Comisia să verifice dacă dubla finanțare nu are loc prin efectuarea de controale bazate pe riscuri cu privire la toate plățile efectuate către beneficiarii finali în cadrul acestor programe;

(ac)	să se asigure că fiabilitatea registrelor beneficiarilor finali din statele membre este garantată, în special în ceea ce privește integritatea și exhaustivitatea, astfel încât, odată descoperite nereguli privind beneficiarii finali, să se asigure monitorizarea corectă la nivelul Uniunii;

(ad)	să raporteze autorității care acordă descărcarea de gestiune ce acțiuni a întreprins Comisia pentru a neutraliza potențialul conflict de interese în statele membre și la nivelul Uniunii, în special în ceea ce privește angajarea consultanților;

(ae)

să prezinte autorității care acordă descărcarea de gestiune un raport detaliat cu privire la reformele pe care statele membre le-au pus în aplicare încă dinainte de efectuarea plăților, precum și cu privire la măsurile obligatorii pe care le-au luat pentru a adapta dreptul intern la noile directive ale Uniunii, sub formă de jaloane sau ținte în cadrul PNRR-urilor.

(1) Acordul interinstituțional din 20 mai 2021 între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind un registru de transparență obligatoriu (JO L 207, 11.6.2021, p. 1).

(2) Regulamentul (UE) 2021/947 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iunie 2021 de instituire a Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – „Europa globală”, de modificare și abrogare a Deciziei nr. 466/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) 2017/1601 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 480/2009 al Consiliului (JO L 209, 14.6.2021, p. 1).

(3) Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2020 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii (JO L 433 I, 22.12.2020, p. 1).

(4) Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență (JO L 57, 18.2.2021, p. 17).

(5) Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/97

DECIZIA (UE, Euratom) 2023/1826 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind închiderea conturilor bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021, secțiunea III – Comisia

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021 (1),

—	având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2021 [COM(2022) 323 – C9-0227/2022) (2),

—	având în vedere raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul 2020 [COM(2022) 331] și răspunsurile detaliate la solicitările specifice formulate de Parlamentul European,

—	având în vedere Raportul anual al Comisiei pentru 2021 privind gestionarea și performanța bugetului UE [COM(2022) 401],

—	având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2021 [COM(2022) 292] și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește [SWD(2022) 160],

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile instituțiilor (3), precum și rapoartele speciale ale Curții de Conturi,

—	având în vedere declarația de asigurare (4) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a Comisiei în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06247/2023 – C9-0063/2023),

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a agențiilor executive în ceea ce privește execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2021 (06250/2023 – C9-0055/2023),

—	având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

—

—	având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare (6), în special articolul 14 alineatele (2) și (3),

—	având în vedere articolul 99 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—

—	având în vedere scrisoarea Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0101/2023),

1.	aprobă închiderea conturilor bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021;

2.	își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021, secțiunea III – Comisia și agențiile executive;

încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții de Conturi și Băncii Europene de Investiții, precum și parlamentelor naționale și instituțiilor de control naționale și regionale din statele membre și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(6) JO L 11, 16.1.2003, p. 1.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/99

DECIZIA (UE) 2023/1827 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021, secțiunea IV – Curtea de Justiție a Uniunii Europene

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021 (1),

—	având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2021 [COM(2022) 323 – C9-0230/2022] (2),

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Justiție a Uniunii Europene către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile instituțiilor (3),

—	având în vedere declarația de asigurare (4) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere articolul 314 alineatul (10) și articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri juridice,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0073/2023),

1.	acordă grefierului Curții de Justiție descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Curții de Justiție a Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021;

2.	își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Curții de Justiție a Uniunii Europene, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/100

REZOLUȚIA (UE) 2023/1828 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021, secțiunea IV – Curtea de Justiție a Uniunii Europene,

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri juridice,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0073/2023),

întrucât Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) este instituția judiciară a Uniunii Europene, având sarcina de a asigura respectarea dreptului Uniunii prin supravegherea interpretării și aplicării uniforme a tratatelor și prin asigurarea legalității măsurilor adoptate de instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii;

B.	întrucât CJUE ajută la păstrarea valorilor Uniunii și prin jurisprudența sa lucrează la construirea Europei;

C.	întrucât CJUE este formată din două instanțe: Curtea de Justiție și Tribunalul;

întrucât în contextul procedurii de descărcare de gestiune autoritatea care acordă descărcarea de gestiune dorește să sublinieze că este deosebit de important să se întărească și mai mult legitimitatea democratică a instituțiilor Uniunii prin mărirea transparenței și a răspunderii, prin punerea în practică a conceptului întocmirii bugetului în funcție de performanțe și prin buna administrare a resurselor umane,

ia act de faptul că bugetul CJUE se încadrează la rubrica 7 din Cadrul financiar multianual (CFM), „Administrația publică europeană”, care s-a ridicat la un total de 10,7 miliarde EUR în 2021 (reprezentând 5,9 % din cheltuielile Uniunii); observă că bugetul CJUE reprezintă circa 4,1 % din cheltuielile totale cu administrația ale UE;

ia act de faptul că, în Raportul său anual pentru exercițiul financiar 2021, Curtea a mărit eșantionul de operațiuni de la rubrica „Administrație” de la 48 în 2020 la 60 în 2021;

observă că Curtea de Conturi afirmă că din munca depusă pe durata mai multor ani reiese că rubrica 7 din CFM se referă în general la cheltuieli cu risc scăzut; ia act totodată de faptul că Raportul anual privind execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2021 nu furnizează nicio informație relevantă privind CJUE și invită Curtea de Conturi să includă în următoarele rapoarte anuale date detaliate privind îndeplinirea tuturor cerințelor necesare pentru o procedură de descărcare de gestiune coerentă;

remarcă cu satisfacție că în Raportul anual pentru exercițiul financiar 2021 Curtea de Conturi nu a depistat nicio problemă anume referitoare la CJUE;

Gestiunea bugetară și financiară

ia act de faptul că bugetul total alocat CJUE pentru 2021 a fost de circa 444 de milioane EUR, ceea ce reprezintă o creștere de la 436 de milioane EUR în 2020 și de la 429 de milioane EUR în 2019;

remarcă rata ridicată de execuție bugetară, de 98,69 % în 2021, care este coerentă cu execuția bugetară de 98,19 % din exercițiul financiar precedent; constată că în 2021 CJUE a efectuat zece transferuri bugetare în temeiul articolului 29 din Regulamentul financiar, însumând în total 17,9 milioane EUR și reprezentând 4 % din creditele exercițiului financiar respectiv;

felicită CJUE pentru că tendința de scădere a termenului mediu de plată – care a fost de 24,63 zile în 2021 – a continuat, ceea ce înseamnă că termenul s-a redus cu circa o zi în comparație cu 2020; estimează că termenul mediu de plată a facturilor pentru traduceri externe, care reprezintă 75 % din numărul total de facturi plătite și pentru care termenul contractual este de 60 de zile, a fost de 27,48 zile, în timp ce termenul mediu de plată a altor facturi, pentru care termenul contractual de plată este de 30 de zile, a fost de 18,92 zile;

observă că în 2021 pandemia de COVID-19 a influențat mult întreaga activitate a CJUE, atât cea jurisdicțională, cât și cea administrativă, și că consumul bugetar a fost afectat de criza respectivă la mai multe linii bugetare ale CJUE; constată că în cazul anumitor linii bugetare impactul net a constat în reducerea utilizării creditelor bugetare, în timp ce în cazul altora criza a generat cheltuieli suplimentare; remarcă cu satisfacție că, pentru a profita de experiența dobândită în urma pandemiei de COVID-19, CJUE și-a revizuit planul de urgență și de continuitate a activității în 2021;

observă că, în ceea ce privește cifrele, cheltuielile suplimentare necesare din cauza pandemiei de COVID-19 pot fi estimate la 1,7 milioane EUR (costurile suplimentare incluse în achiziționarea de echipamente și servicii informatice din cauză că întreg personalul a lucrat de la distanță s-au ridicat la 0,9 milioane EUR, cele pentru achiziționarea de dezinfectanți și de echipamente individuale de protecție pentru membrii și personalul CJUE care au fost obligați să lucreze în clădirile CJUE s-au ridicat la 0,1 milioane EUR, iar cele pentru creșterea costurilor de încălzire ca urmare a deciziei de a reîmprospăta mai des aerul în clădirile CJUE s-au ridicat 0,3 milioane EUR); ia act de faptul că se estimează că s-au făcut economii în valoare de 6 milioane EUR (la liniile bugetare aferente interpretării realizate de interpreți independenți se estimează că s-au economisit 1,1 milioane EUR, la cele aferente formării profesionale și misiunilor, 1,1 milioane EUR, la cele aferente curățeniei și îngrijirii clădirilor, 0,5 milioane EUR, la cele aferente mobilierului, consumabilelor de birou și activităților de protocol, 0,5 milioane EUR, iar pentru reducerea ajustării salariale la 1,9 % se estimează că s-au economisit 1,2 milioane EUR);

10.

evidențiază că valoarea netă a economiilor poate fi estimată la 4,3 milioane EUR, ceea ce a făcut posibilă finanțarea unei plăți în avans pentru clădiri, în cadrul transferului colector de la sfârșitul exercițiului, pentru a reduce povara financiară viitoare a CJUE;

Gestiunea internă, performanța și controlul intern

11.

înțelege că în 2021 măsurile menite să combată efectele pandemiei de COVID-19 au permis CJUE să își mențină performanța la un nivel înalt, bazându-se pe învățămintele trase din practicarea muncii de la distanță, din folosirea unor tehnici de comunicare și a unui sistem de videoconferințe care au permis audierile de la distanță în fața ambelor instanțe; apreciază faptul că CJUE a primit Premiul Ombudsmanului European pentru bună administrare la categoria „Excelență în inovare/transformare”;

12.

remarcă faptul că în 2021 s-a înregistrat o creștere a numărului total de cauze introduse în fața celor două instanțe (1 720 în 2021 față de 1 584 în 2020), precum și a numărului de cauze închise (1 723 în 2021 față de 1 540 în 2020); înțelege că această creștere afectează în primul rând Curtea de Justiție, se datorează eminamente creșterii semnificative a numărului de apeluri împotriva deciziilor Tribunalului și are legătură cu înmulțirea activităților Tribunalului, lucru cauzat de reforma Tribunalului, care s-a încheiat în septembrie 2021; evidențiază că 29 % din deciziile Tribunalului fac obiectul unui apel la Curtea de Justiție;

13.

observă că în 2021 durata medie a procedurilor a crescut (17,2 luni față de 15,4 luni în 2020); ia act de faptul că la Curtea de Justiție durata medie a procedurilor a crescut la 16,6 luni în 2021 de la 15,4 luni în 2020, în timp ce la Tribunal durata a crescut la 17,3 luni de la 15,4 luni în 2020; este de acord că creșterea duratei medii globale a procedurilor ar putea avea de-a face, în parte cel puțin, cu măsurile impuse din cauza pandemiei, care au fost adoptate pentru ca părților să le fie mai ușor să își exercite drepturile, acordându-li-se acestora o lună suplimentară pentru a-și prezenta observațiile scrise, și cu imposibilitatea părților de a se deplasa la sediul CJUE din Luxemburg, determinând astfel prelungirea părții orale a procedurilor;

14.

constată că numărul de cauze pendinte în fața celor două instanțe a rămas constant în 2021 (2 541 de cauze, 1 428 în fața Tribunalului și 1 113 în fața Curții de Justiție, comparativ cu 2 542 de cauze în total în 2020);

Resursele umane, egalitatea și starea de bine a personalului

15.

ia act de faptul că în 2021 a avut loc o reînnoire parțială importantă a componenței CJUE, odată cu sosirea a nouă judecători noi la Curtea de Justiție și a cinci judecători noi la Tribunal;

16.

observă că din iulie 2022 Tribunalul are câte doi judecători pentru fiecare stat membru, în timp ce Curtea de Justiție este în continuare compusă din câte un judecător pentru fiecare stat membru; încurajează CJUE să analizeze în continuare cum se poate reechilibra volumul de muncă între cele două instanțe;

17.

susține că trebuie să se încerce să se găsească o soluție la problema inexistenței echilibrului de gen în cadrul colegiului judecătorilor; știe că membrii Curții de Justiție și ai Tribunalului sunt numiți de comun acord de guvernele statelor membre și că CJUE nu are niciun cuvânt de spus în alegerea judecătorilor sau a avocaților generali, așa cum nici Consiliul, nici Parlamentul nu au vreun rol în acest sens; apreciază faptul că la solicitarea Parlamentului, la 26 martie 2021, președintele Tribunalului a trimis o scrisoare președintelui Conferinței reprezentanților guvernelor statelor membre privind expirarea mandatelor a 26 de judecători ai Tribunalului, pentru a reliefa că este important să se asigure echilibrul de gen în cadrul Tribunalului, scrisoare în care guvernele statelor membre sunt invitate să țină seama de acest obiectiv atunci când numesc candidați pentru înlocuirea parțială a judecătorilor, în conformitate cu considerentul 11 din Regulamentul (UE, Euratom) 2015/2422 al Parlamentului European și al Consiliului (1); cere insistent guvernelor statelor membre să țină seama de nevoia de echilibru de gen atunci când numesc noi judecători;

18.

ia act de faptul că la sfârșitul lui 2021 existau 2 247 de funcționari și alți agenți la CJUE față de 2 239 la sfârșitul lui 2020 și observă că repartizarea între categoriile administrative în 2021 este coerentă cu cea din exercițiile anterioare (în 2021 personalul era alcătuit din funcționari în proporție de 59 %, agenți temporari în proporție de 33 % și agenți contractuali în proporție de 8 % comparativ cu funcționari în proporție de 60 %, agenți temporari în proporție de 32 % și agenți contractuali în proporție de 8 % în 2020); ia act de rata ridicată de ocupare a posturilor, de 97 %, în 2021; constată că repartizarea locurilor de muncă pe sectoare de activitate rămâne similară cu cea din anii precedenți, aproape 86 % dintre locurile de muncă fiind dedicate activităților jurisdicționale și lingvistice;

19.

observă că raportul femei-bărbați în rândul personalului și în posturile de conducere în 2021 a fost coerent cu cel din exercițiul precedent; constată că la sfârșitul lui 2021 60 % din membrii personalului erau femei (1 355 de membri ai personalului) și reliefează că CJUE a depășit media instituțiilor Uniunii în ceea ce privește reprezentarea femeilor în posturi cu responsabilitate din administrație (femeile dețin 54 % din posturile de administrator și 40 % din posturile de conducere de nivel mediu și superior);

20.

remarcă apreciativ eforturile CJUE de atingere a echilibrului geografic încurajând candidaturile din statele membre subreprezentate, publicându-și anunțurile de posturi vacante pe portalul interinstituțional și colaborând îndeaproape cu serviciul de selecție și recrutare a personalului din cadrul Comisiei (EPSO), pentru a analiza cum se poate îmbunătăți recrutarea personalului; observă că dezechilibrul este încă mare și încurajează CJUE să încerce să obțină o reprezentare mai uniformă a statelor membre în rândul personalului său, îndeosebi a statelor membre care au aderat la Uniune după 2004;

21.

este conștient de particularitățile pieței forței de muncă din Luxemburg și consideră oportună abordarea globală adoptată în conceperea unei noi strategii de gestionare a persoanelor, care înglobează toate etapele ciclului de viață profesională: recrutarea, dezvoltarea competențelor, formarea inițială și continuă, observarea directă la locul de muncă și mentoratul, serviciul de orientare profesională, care a fost lansat în 2021, și posibilitățile de mobilitate până la pregătirea pentru pensionare; consideră că recrutarea de personal devotat și talentat necesită un mediu de lucru stimulativ și dinamic și apreciază că aspectele asociate diversității și incluziunii sunt integrate în toate strategiile aplicate în administrarea CJUE;

22.

constată cu satisfacție că în 2021 printre activitățile unității de formare și dezvoltare a CJUE, care gestionează unitatea pentru egalitate de șanse și diversitate, s-au numărat anumite inițiative privind egalitatea de șanse, diversitatea și incluziunea, cum ar fi participarea unor reprezentanți ai unității pentru egalitatea de șanse și diversitate la diferitele grupuri de lucru interinstituționale din acest domeniu și mai cu seamă la grupul de lucru al EPSO privind diversitatea în procedurile de recrutare, acțiuni de sensibilizare a personalului și a cadrelor de conducere și regândirea programului de inițiere pentru nou-veniți astfel încât să integreze aspecte ale politicii în domeniile diversității și incluziunii;

23.

pune în evidență așteptările ridicate referitoare la rezultatele Grupului interinstituțional la nivel înalt, înființat în 2020 pentru a analiza soluții ce ar putea face Luxemburgul mai atrăgător pentru personal și ar putea găsi moduri de a-i mări atractivitatea în comparație cu alte orașe care găzduiesc sediile altor instituții, organe, oficii și agenții ale Uniunii; știe că în iunie 2021 Grupul interinstituțional la nivel înalt a adoptat un raport în care identifică acțiuni ce ar putea fi întreprinse în domeniile de interes; observă că printre aceste acțiuni se analizează oferirea unor locuri de cazare temporare; cere CJUE să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune despre acțiunile inițiate pentru a încuraja punerea în practică a acestei propuneri;

24.

este îngrijorat de creșterea numărului de cazuri de epuizare în 2021 (34 de cazuri estimate) în comparație cu 2020 (27 de cazuri estimate); consideră binevenit faptul că CJUE a mobilizat mai multe resurse pentru a preveni și urmări cazurile de epuizare prin mărirea numărului de ore de lucru ale psihologului instituției, prin recrutarea unui al patrulea asistent medical și a unui asistent expres răspunzător de conceperea și coordonarea acțiunilor de îmbunătățire a stării de bine a personalului și prin organizarea a numeroase cursuri de formare pentru cadrele de conducere, cu scopul de a le perfecționa competențele de conducere și de a le ajuta să distribuie just volumul de muncă și să evite discriminarea; cere din nou CJUE să continue să monitorizeze impactul creșterii permanente a volumului de muncă asupra stării de bine a personalului și încurajează să se recurgă la sondaje privind satisfacția personalului pentru a înțelege mai bine originea problemei și impactul măsurilor adoptate;

25.

elogiază CJUE pentru că a luat măsuri speciale pentru a asigura starea de bine fizică și mentală a personalului, având în vedere condițiile deosebite de muncă de la distanță impuse de pandemia de COVID-19 în 2021; observă că printre formulele flexibile de lucru disponibile la CJUE se numără munca cu fracțiune de normă, concediul pentru creșterea copilului, concediul din motive familiale, programul de lucru flexibil și munca de la distanță, că astfel de opțiuni sunt accesibile tuturor categoriilor de personal în conformitate cu dispozițiile Statutului funcționarilor, ale Regimului aplicabil celorlalți agenți și cu deciziile interne aplicabile și că actualizările relevante sunt comunicate așa cum se cuvine personalului pe intranet și prin buletinul informativ intern; observă însă dezechilibrul care persistă în rândul utilizatorilor acestor formule de muncă în favoarea personalului feminin; dintre cele 205 persoane care au solicitat concediu pentru creșterea copilului, 163 erau femei și doar 42 erau bărbați, iar dintre cele 98 de persoane care au solicitat un loc de muncă cu fracțiune de normă, 87 erau femei și doar 11 erau bărbați; cere din nou CJUE să inițieze o comunicare internă eficace, orientată spre lămurirea în mai mare măsură a opțiunilor oferite tuturor membrilor personalului;

26.

observă că în perioada pandemiei de COVID-19 și post-pandemie din 2021, personalul a avut o percepție pozitivă asupra condițiilor de muncă de la CJUE și că CJUE a făcut trei sondaje în rândul personalului și al cadrelor de conducere în 2020 și 2021, ținând seama de faptul că s-a exprimat interesul pentru un regim opțional permanent de lucru de la domiciliu la reluarea lucrului în regim normal; consideră binevenite inițiativele adoptate pentru a îmbunătăți condițiile pentru personalul care lucrează de la distanță, cum ar fi pachetul pentru munca de la domiciliu (laptop, ecran, stație de andocare, mouse și tastatură, căști și scaun ergonomic) și asistența tehnică, inclusiv pentru videoconferințe, ofertele de formare privind modurile și strategiile de muncă de la distanță, difuzarea bunelor practici și crearea unui serviciu telefonic prin rețeaua securizată a CJUE, lucru grație căruia personalul nu a trebuit să suporte costuri suplimentare cu telecomunicațiile;

27.

apreciază atenția acordată sănătății mintale a personalului în perioada de izolare din 2021, numeroasele comunicări trimise periodic personalului, inclusiv sfaturi despre cum se poate face față izolării, date de contact și informații despre cum se solicită ajutor și sprijin, informații practice privind consultațiile medicale, cele mai bune practici pentru munca de la distanță, materiale video informative întocmite de psihologul instituției despre cum se poate atinge echilibrul dintre viața profesională și cea privată în perioada de izolare și posibilitatea de a organiza ședințe de consiliere cu psihologul instituției;

28.

observă că CJUE a recrutat 255 de stagiari în 2021, dintre care 173 au primit un venit lunar; regretă că procentul stagiarilor remunerați (68 %) a scăzut în 2021 în comparație cu anul precedent (72 % în 2020); consideră totuși binevenită adoptarea recentă, la 29 noiembrie 2021, a unei decizii de modificare privind stagiile, conform căreia toți stagiarii trebuie să fie remunerați de CJUE, cu excepția celor remunerați din alte surse, și mai au dreptul de a primi, pe lângă indemnizația forfetară de deplasare, un grant lunar similar cu cele acordate de alte instituții ale Uniunii; recunoaște că CJUE a avansat în reducerea procentajului stagiilor neremunerate și invită CJUE să se asigure că toți stagiarii primesc o remunerație decentă, la nivelul remunerațiilor plătite de alte instituții ale UE, cu excepția stagiarilor plătiți din alte surse;

29.

încurajează CJUE să își continue strategia menită să îndrume cadrele de conducere și să le implice în menținerea stării de bine a personalului, precum și să continue să analizeze impactul volumului de muncă tot mai mare asupra stării de bine a personalului, pentru a înțelege mai bine rădăcina problemelor și pentru a încerca să găsească eventuale soluții; consideră oportune dialogul social dintre administrație și reprezentanții personalului și efectuarea de sondaje menite să colecteze opiniile membrilor personalului cu privire multe subiecte de interes, cum ar fi regimul de lucru de la distanță și autonomia la locul de muncă;

Cadrul etic și transparența

30.

salută adoptarea noului cod de conduită a membrilor Curții de Justiție și ai Tribunalului, care a intrat în vigoare la 7 octombrie 2021; observă cu satisfacție că acest cod pune un accent deosebit pe declarațiile de interese ale membrilor, care sunt în continuare, din păcate, declarații pe proprie răspundere, pe actualizarea periodică a acestora la fiecare schimbare a situației și cel puțin o dată la trei ani, precum și pe publicarea acestora pe website-ul Curia începând cu sfârșitul lui 2021; evidențiază că noile dispoziții urmăresc expres prevenirea conflictelor de interese și este de acord cu CJUE că abordarea strictă adoptată este concepută pentru a da mai multă încredere populației în independența sistemului judiciar al Uniunii;

31.

apreciază consolidarea într-o singură decizie, adoptată în martie 2021, a normelor interne ale CJUE care reglementează deplasările membrilor, misiunile, autoturismele și recurgerea la șoferi, norme stabilite anterior în diferite decizii complementare; consideră că acest lucru va crea posibilitatea de a simplifica punerea în aplicare a normelor și va oferi un cadru mai transparent; salută publicarea la sfârșitul lui 2021 a CV-urilor membrilor, care conțin elemente suplimentare, cum ar fi funcțiile onorifice sau titlurile acordate, precum și calitatea de membru al unor fundații;

32.

ia act de faptul că prin publicarea anuală pe website-ul Curia a listelor de activități externe desfășurate de membrii Curții de Justiție și de cei ai Tribunalului, începând din 2018, s-a ajuns la nivelul de transparență adecvat; accentuează că din partea membrilor se așteaptă să se dedice pe deplin îndeplinirii atribuțiilor care le revin la CJUE și că pot desfășura activități externe numai dacă acestea țin de îndeplinirea atribuțiilor lor și cu condiția de a primi o autorizare prealabilă, acordată numai atunci când aceste activități sunt compatibile cu cerințele codului de conduită și îndeosebi cu obligația de a fi disponibili pentru activitățile judiciare;

33.

regretă că noul cod de conduită pentru membrii personalului, despre care se preconiza că va fi finalizat până la sfârșitul anului 2021, este încă în curs de adoptare și invită deci CJUE să finalizeze procesul de adoptare cât mai curând posibil; subliniază că este important să se ofere personalului un cadru de referință actualizat și cuprinzător cu privire la multe subiecte sensibile, cum ar fi „ușile turnante”, activitățile externe și activitățile profesionale după încetarea raporturilor de muncă, și cere din nou ca autoritatea care acordă descărcarea de gestiune să fie informată așa cum se cuvine despre conținutul final și adoptarea acestui nou cod de conduită pentru personal;

34.

remarcă faptul că în prezent CJUE urmărește ca personalul său să respecte normele de etică, în principal oferind un pachet obligatoriu de cursuri de formare pentru nou-veniți, care este accesibil și colegilor cu vechime mare, precum și un curs de formare în domeniul controlului intern și al finanțelor (în 2021 aceste cursuri au fost organizate de 14 ori); constată din nou că la aceste cursuri participă un număr limitat de membri ai personalului (99 dintr-un total de peste 2 000 de membri ai personalului); invită CJUE să încurajeze în continuare participarea personalului la cursurile de formare privind chestiuni de etică, să facă sondaje în rândul personalului pentru a verifica percepția cadrului de etică actual și să implice în mai mare măsură personalul; consideră oportună formularea orientărilor ad-hoc privind utilizarea comunicațiilor electronice, care conțin considerații referitoare la dreptul de a se deconecta și la protecția datelor cu caracter personal și stabilesc norme de utilizare, păstrare și arhivare;

35.

ia act de faptul că personalul a depus 96 de cereri pentru a primi autorizarea de a desfășura activități profesionale după părăsirea CJUE, toate fiind aprobate, că nu s-a descoperit nicio încălcare a perioadei de existență a stării de incompatibilitate, că normele speciale ale Codului de conduită a referenților juridici privind confidențialitatea și conflictul de interese se aplică foștilor membri ai personalului care părăsesc aceste posturi și că s-au examinat și aprobat două declarații de activități externe desfășurate în concedii pentru interese personale;

36.

constată că CJUE și-a actualizat strategia antifraudă ca parte integrantă a politicii sale de gestionare a riscurilor și că, în consecință, a fost înființat registrul riscurilor, care include riscurile asociate caracterului sensibil al activității CJUE, cum ar fi divulgarea necorespunzătoare a informațiilor;

37.

solicită să nu se mai coopereze cu firmele externe care, conform clasificării Universității Yale (2), continuă să își desfășoare activitatea în Rusia;

Digitalizarea, securitatea cibernetică și protecția datelor

38.

salută efortul CJUE de a accelera și a extinde digitalizarea activităților și procedurilor sale, atât în domeniul judiciar, cât și în cel administrativ; înțelege că se urmărește să se acorde mai mult sprijin direct activităților judiciare și, astfel, să se facă față volumului de muncă fără precedent, în special în cadrul Curții de Justiție;

39.

salută progresele realizate în 2021 privind dezvoltarea unui sistem integrat de gestionare a cauzelor (SIGA), precum și posibilitățile pe care le oferă pentru o mai bună optimizare și automatizare a diferitelor etape de prelucrare a cauzelor;

40.

observă nivelul ridicat al atacurilor cibernetice suferite în 2021 în comparație cu anii precedenți și apreciază faptul că toate au fost gestionate fără a produce efecte importante; laudă CJUE pentru rolul său activ în sprijinirea inițiativelor de întărire a securității cibernetice în toate instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii, în cadrul Comitetului director al CERT-UE și în calitate de membră a Comitetului interinstituțional pentru transformare digitală (ICDT); știe că CJUE și-a reînnoit programul de conștientizare în domeniul securității cibernetice, că a elaborat un curs obligatoriu de e-învățare în materie de securitate cibernetică pentru personalul său și a realizat un studiu privind „încrederea zero” în cadrul programului multianual de transformare digitală, iar în 2021 a început să lucreze la proiectarea detaliată a noii rețele care include o arhitectură de tip „încredere zero”; încurajează, de asemenea, CJUE să evalueze periodic riscurile pe care le prezintă infrastructura sa informatică și să se asigure că se fac audituri și teste periodice ale sistemelor sale de apărare cibernetică;

41.

constată cu satisfacție că CJUE utilizează sisteme găzduit intern, bazate pe tehnologie cu sursă deschisă, aceasta fiind prima opțiune de gestionare și prelucrare a conținutului său judiciar sensibil și că, atunci când sunt implementate soluții de tip „cloud”, CJUE concepe măsuri tehnice speciale și negociază contracte cu cerințe stricte în materie de protecție și securitate a datelor, dacă este necesar, cu permisiunea Autorității Europene pentru Protecția Datelor (AEPD); înțelege că această abordare dă CJUE posibilitatea de a-și păstra controlul asupra sistemelor sale tehnice, de a proteja dreptul de proprietate asupra datelor stocate și a fluxurilor de date și de a nu deveni foarte dependentă de niciun sistem extern, nici de cele ale altor instituții; remarcă faptul că dreptul de proprietate este consolidat prin politica actuală privind drepturile de acces, prin numirea unor funcționari în posturile de administratori de servicii responsabili pentru infrastructura CJUE, prin asigurarea unei monitorizări constante a operațiunilor și prin separarea sarcinilor echipelor de dezvoltare de cele ale consultanților și contractanților externi;

42.

salută faptul că se ia în considerare folosirea unor formate de schimb de documente și de date mai neutre, pentru a promova instrumentele de birou „neprotejate prin drepturi de proprietate intelectuală” și a mări transparența; constată că începând din ianuarie 2021 Registrul central al activităților de prelucrare este online și poate fi accesat direct de cetățeni;

43.

reamintește că în cadrul participării sale la toate subgrupurile ICDT, CJUE a preluat președinția Grupului pentru tehnologii emergente în 2021; înțelege că principalul obiectiv al acestui grup creat în octombrie 2020 este de a ține pasul cu evoluțiile tehnologiei și de a promova o abordare comună a acestora în instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii în domeniul inteligenței artificiale, al tehnologiei blockchain, al automatizării proceselor robotice și al informaticii cuantice; știe că este în curs de pregătire un program interinstituțional comun conținând o prezentare generală a investițiilor, a competențelor disponibile, a produselor deja create și a posibilităților de reutilizare, precum și a viitoarelor domenii de cooperare și că se preconizează că acesta va include formarea în domeniul noilor competențe, o arhitectură comună pentru a sprijini viitoarele colaborări și înființarea unui centru interinstituțional de inovare;

44.

cere CJUE să asigure respectarea în cea mai mare măsură a drepturilor omului, ca urmare a rezoluțiilor anterioare referitoare la utilizarea inteligenței artificiale (IA) în sistemele judiciare; înțelege că scopul principal al utilizării instrumentelor de inteligență artificială este de a analiza textele pentru a extrage informații automat și a accelera prelucrarea anumitor sarcini; ia act de angajamentul CJUE de a lua în considerare principiile respectării drepturilor fundamentale, nediscriminării, securității, transparenței, neutralității și integrității intelectuale, precum și principiul controlului utilizării, în concordanță cu Carta etică europeană privind utilizarea inteligenței artificiale în sistemele judiciare și în mediul lor; reamintește că, în orice caz, sarcinile îndeplinite cu ajutorul inteligenței artificiale ar trebui monitorizate și rezolvate întotdeauna de un operator uman și sar trebui ă fie „etice din stadiul conceperii” și „să respecte drepturile omului din stadiul conceperii”; cere din nou să fie informat despre modul în care poate fi folosită inteligența artificială în desfășurarea activităților CJUE;

45.

observă că nu s-a încheiat încă ancheta inițiată de AEPD în 2020 cu privire la folosirea serviciilor web ale unor terți de către CJUE (cum ar fi YouTube, Twitter, LinkedIn, Google Play și Apple) și la obligația de a pune la dispoziție punctele principale ale unui acord cu operatorii asociați; observă, de asemenea, că AEPD a mai lansat o anchetă cu privire la utilizarea de către CJUE a serviciilor de cloud oferite de Amazon Web Services și Microsoft în cadrul contractelor de achiziții Cloud II și că hotărârea este pendinte; salută acțiunile subsecvente întreprinse de CJUE pentru a se alinia la recomandările AEPD;

Clădirile și securitatea

46.

consideră binevenit raportul detaliat adresat autorității bugetare cu privire la planurile de investiții imobiliare ale CJUE, elaborat în conformitate cu articolul 266 din Regulamentul financiar; observă că din iunie 2021 CJUE a încheiat un contract pentru întocmirea unui inventar al bunurilor sale arhitectonice și pentru inspectarea sistematică a acestora, pentru care au fost alocați 140 000 EUR în 2021 și 230 000 EUR în 2022;

47.

constată că în 2021 CJUE a continuat să prezideze Grupul interinstituțional pentru securitate înființat în 2014 la inițiativa CJUE pentru a armoniza abordările, a face schimb de bune practici, a coopera în cazul unei amenințări anume și a coordona stabilirea unor proceduri de control al accesului în clădiri;

48.

știe că din octombrie 2019 CJUE găzduiește biroul EPSO din Luxemburg în complexul său de clădiri și îi pune la dispoziție acestuia sălile de reuniune necesare pentru a organiza centre de evaluare pentru candidații la posturile din Luxemburg, în special în domeniul traducerilor;

49.

observă că grupul de lucru interinstituțional pentru coordonarea clădirilor din Luxemburg (GICIL) și-a continuat mai sporadic activitatea, pentru a încuraja armonizarea practicilor instituțiilor Uniunii cu sediul la Luxemburg; constată că GICIL încurajează schimbul de bune practici în gestionarea clădirilor și înlesnește cooperarea interinstituțională în alimentarea cu gaz și electricitate, precum și serviciile de asistență tehnică în sectorul construcțiilor, ceea ce generează economii de scară; remarcă faptul că la 11 iunie 2021 a avut loc sub patronajul său un atelier privind noile concepte pentru proiectarea locurilor de muncă în urma pandemiei;

Mediul și sustenabilitatea

50.

salută adoptarea de către CJUE a unei politici de mediu, pe care cetățenii o pot accesa pe website-ul său, și se pronunță în favoarea înregistrării CJUE în sistemul EMAS (începând din 2016), precum și a participării acesteia la mai multe comitete interinstituționale de mediu în care se fac schimburi de bune practici în domeniul mediului și se aduc contribuții la elaborarea unor strategii comune de mediu menite să reducă emisiile de CO2 și să realizeze sinergii financiare, și anume GIME (Groupe Interinstitutionnel de Management Environmental, care reunește coordonatori EMAS din mai multe instituții europene ale căror sedii nu se află doar în Luxemburg) și ECOnet (rețeaua interinstituțională pentru mediu, formată din coordonatori EMAS din diferite instituții ale Uniunii aflate la Luxemburg, care asigură legătura cu Colegiul secretarilor generali și al șefilor de administrație din Luxemburg – CaLux – și grupul de lucru interinstituțional pentru achiziții publice verzi, care își desfășoară activitatea în sectorul achizițiilor verzi;

51.

constată cu mulțumire că în 2021 CJUE a redus cu mult consumul de energie electrică, apă și hârtie, deșeurile din cantine și birouri și emisiile de gaze cu efect de seră; observă că panourile voltaice instalate pe o suprafață de 3 447 m2 au produs 381 586 kWh și au contribuit astfel la asigurarea unei aprovizionări cu energie sustenabilă; observă și că în cursul lui 2021 au fost instalate 32 de dozatoare de apă, puse în funcțiune în 2022, în concordanță cu recomandările medicilor privind sănătatea, ceea ce a redus consumul de sticle din plastic de unică folosință;

52.

știe că reducerea foarte accentuată a emisiilor de CO2 (scăderea de la 32 747 de tone de CO2 echivalent în 2010 la 11 181 de tone de echivalent CO2 în 2020) se explică și prin rata scăzută de ocupare a clădirilor și prin limitarea deplasărilor, provocate de pandemia de COVID-19; încurajează CJUE să își reducă și mai mult consumul de hârtie și să își propună să devină o instituție care nu folosește hârtie;

53.

înțelege că, în concordanță cu programul EMAS pentru 2022, CJUE își va stabili noi obiective de mediu pentru a-și reduce și mai mult amprenta de mediu; salută numeroasele inițiative adoptate de CJUE pentru a sprijini mobilitatea sustenabilă a personalului său și pentru a sensibiliza populația la această chestiune, inițiativă în care se încadrează și promovarea autoturismelor hibride și electrice pentru membrii săi, o subvenție pentru transportul public transfrontalier anual și abonamentul gratuit la serviciul de biciclete cu autoservire creat de orașul Luxemburg;

Cooperarea interinstituțională

54.

consideră oportun angajamentul CJUE de a găsi abordări coordonate pentru a face față multelor provocări create de pandemia de COVID-19; ia act de faptul că dialogurile privind strategia de gestionare a crizelor au avut loc sub președinția grefierului Curții de Justiție, la reuniunile Colegiului șefilor de administrație ai instituțiilor și organelor Uniunii Europene și la reuniunile CaLux, cu participarea reprezentanților autorităților naționale luxemburgheze;

55.

ia act de numeroasele acorduri privind nivelul serviciilor încheiate cu Comisia (cu Oficiul de Administrare și Plată a Drepturilor Individuale și Oficiul pentru Publicații), cu CERT-UE (în domeniul securității cibernetice) și cu Parlamentul și Consiliul (pentru a împărți sarcina financiară asociată serviciului de instrument de testare la distanță în cadrul acreditării interinstituționale a interpreților independenți), precum și acordul anual de finanțare cu serviciile de traducere ale celorlalte instituții, organe, oficii și agenții ale Uniunii, cu scopul de a finanța multe instrumente informatice; știe că în domeniul traducerii și interpretării cooperarea a continuat în cadrul Comitetului Interinstituțional pentru Traducere și Interpretare și în cadrul Comitetului executiv pentru interpretare și al Comitetului executiv pentru traducere ale acestuia;

56.

ia act apreciativ de faptul că CJUE cooperează și cu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), AEPD și Ombudsmanul European și că se desfășoară un dialog activ cu Parchetul European (EPPO) cu scopul de a face schimburi de cunoștințe, printre acestea numărându-se și o ofertă de formare pentru procurorii europeni delegați, pentru a-i familiariza cu activitățile CJUE, în concordanță cu memorandumul de înțelegere, care este în curs de negociere și este menit să întărească cooperarea dintre CJUE și EPPO;

57.

salută continuarea activităților desfășurate de Rețeaua Judiciară a Uniunii Europene, care au contribuit la promovarea și facilitarea cooperării dintre CJUE și instanțele naționale, în special în domeniul cercetării juridice, al terminologiei multilingve și al inovării tehnologice;

Comunicarea

58.

cere din nou CJUE să facă mai multe eforturi de comunicare, pentru a avea o legătură mai strânsă cu cetățenii, prin susținerea unei mai mari transparențe a procedurilor sale, prin folosirea în mai mare măsură a tehnologiilor digitale și prin adoptarea unei strategii de comunicare care să permită perceperea și înțelegerea corectă a rolului CJUE și a modului în care această instituție se încadrează în viziunea Uniunii;

59.

constată că în 2021 bugetul pentru activitățile de comunicare publică și promovare a fost de 510 500 EUR și a acoperit producția de publicații interne și externe (de exemplu, rapoarte anuale), materiale video, materiale promoționale pentru vizitatori, monitorizarea mass-mediei și materiale speciale destinate juriștilor sau presei și mass-mediei;

60.

observă că în 2021 s-a recurs la videoconferințe pentru 131 de audieri în fața Tribunalului și a Curții de Justiție și că pe website-ul Curia au fost publicate 231 de comunicate de presă într-un număr total de 3 206 versiuni lingvistice diferite, 601 buletine informative săptămânale sau bilunare au fost trimise mass-mediei și juriștilor pentru a oferi informații directe, a sensibiliza cetățenii la cauzele importante și a explica hotărârile pronunțate și s-au transmis 630 de buletine informative rapide referitoare la cauzele netratate în comunicatele de presă;

61.

remarcă faptul că website-ul Curia a avut 6,1 milioane de vizitatori și 25,3 milioane de vizualizări în 2021; pune în evidență rolul tot mai important al e-Curia în calitate de portal de comunicare între Curtea de Justiție și Tribunal, pe de o parte, și părți și reprezentanții acestora, pe de altă parte; încurajează dezvoltarea în continuare a funcționalităților e-Curia;

62.

reliefează că aproape 90 % din toate actele de procedură depuse la Curtea de Justiție și la Tribunal în 2021 au fost depuse prin e-Curia; evidențiază că rata de utilizare a e-Curia a fost de 85 % în fața Curții de Justiție și de 93 % în fața Tribunalului (comparativ cu 79 % și, respectiv, 95 % în 2020); subliniază că numărul conturilor deschise în fața celor două instanțe a crescut și mai mult, de la 7 378 la sfârșitul lui 2020 la 8 212 conturi peste un an; observă că numărul de conturi deschise de instanțele naționale era de numai 45 la sfârșitul lui 2019, a ajuns la 121 la sfârșitul lui 2020 și a crescut și mai mult, până la 223, înainte de 31 decembrie 2021, ceea ce indică faptul că utilizatorii au în general încredere în utilitatea și fiabilitatea e-Curia; salută faptul că introducerea e-Curia în 2011 a avut un impact considerabil asupra costurilor poștale, care au scăzut cu aproximativ 85 % în perioada 2011-2021;

63.

remarcă faptul că CJUE este tot mai prezentă și are tot mai mulți urmăritori pe principalele platforme și pe rețelele de socializare (Twitter și LinkedIn, dar și pe platforma Mastodon) și că se pregătesc comunicări adaptate juriștilor prin intermediul fișelor informative și al rezumatelor lunare ale jurisprudenței;

64.

salută faptul că CJUE participă activ la proiectul „EU Voice” lansat de AEPD pentru a interacționa cu populația și care este menit să încurajeze utilizarea rețelelor de socializare descentralizate, gratuite și cu sursă deschisă ca alternativă la rețelele protejate prin drepturi de proprietate intelectuală;

65.

cere din nou CJUE să mărească transparența prin adoptarea unor soluții inovatoare în comunicarea cu cetățenii; consideră binevenite progresele realizate în transmiterea în direct a hotărârilor judecătorești și a audierilor, care au intrat într-o etapă-pilot la începutul anului 2022, pe baza lucrărilor tehnice efectuate în 2021, primele audieri ale Marii Camere a Curții de Justiție fiind transmise în direct din aprilie 2022;

66.

salută angajamentul CJUE față de multilingvism și este de acord că faptul de a i se adresa fiecărei părți litigante și fiecărui cetățean în propria limbă ține și de păstrarea diversității culturale și lingvistice a Uniunii, și de eficacitatea, accesibilitatea și legitimitatea sistemului judiciar al Uniunii;

67.

evidențiază cât este de importantă activitatea CJUE pentru tratarea chestiunilor care pun sub semnul întrebării ideea fundamentală a proiectului european și valorile și principiile care stau la baza acestuia; subliniază importanța deciziilor CJUE, în special în ceea ce privește respectarea statului de drept; este conștient de consecințele ample ale deciziilor sale;

68.

consideră binevenită inițiativa CJUE de a oferi cetățenilor europeni un program virtual pentru vizitatori; ia act de faptul că în prezent proiectul-pilot a fost extins la toți elevii de liceu din Uniune și în viitor se urmărește ca acesta să se diversifice prin conceperea de programe destinate altor tipuri de public; salută faptul că responsabilul cu protecția datelor din cadrul CJUE a fost implicat încă de la începutul etapei-pilot;

69.

susține solicitarea societății civile (3) ca audierile CJUE să fie transmise în direct pe website-ul său, deoarece aceasta este deja practica mai multor instanțe naționale și internaționale, cum ar fi Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

(1) Regulamentul (UE, Euratom) 2015/2422 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2015 de modificare a Protocolului nr. 3 privind Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene (JO L 341, 24.12.2015, p. 14).

(2) https://som.yale.edu/story/2022/over-1000-companies-have-curtailed-operations-russia-some-remain

(3) https://www.thegoodlobby.eu/a-letter-to-the-president-of-the-court-of-justice-of-the-european-union-to-live-stream-hearings/

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/110

DECIZIA (UE) 2023/1829 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021, secțiunea V – Curtea de Conturi

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021 (1),

—	având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2021 [COM(2022) 323 – C9-0231/2022] (2),

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile instituțiilor (3),

—	având în vedere declarația de asigurare (4) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere articolul 314 alineatul (10) și articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0081/2023),

1.	acordă Secretarului General al Curții de Conturi descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Curții de Conturi aferent exercițiului financiar 2021;

2.	își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.	încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 256, 19.7.2021, p. 106.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/111

REZOLUȚIA (UE) 2023/1830 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021, secțiunea V – Curtea de Conturi,

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0081/2023),

întrucât Curtea de Conturi (denumită în continuare „Curtea”) este auditorul extern al Uniunii, căruia i s-a încredințat sarcina de a evalua, prin intermediul unei activități de audit independente, profesionale și de impact, economia, eficacitatea, eficiența, legalitatea și regularitatea acțiunilor Uniunii pentru a îmbunătăți responsabilitatea, transparența și gestiunea financiară, crescând astfel încrederea cetățenilor și răspunzând în mod eficace provocărilor actuale și viitoare cu care se confruntă Uniunea;

întrucât, fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 287 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), de la închiderea exercițiului financiar 1987, Curtea a mandatat, în fiecare an, un auditor extern pentru a-i audita conturile de venituri și cheltuieli și, de la întocmirea raportului privind exercițiul financiar 1992, rapoartele auditorilor externi au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

întrucât răspunderea în materie de gestiune față de autoritățile bugetare este asigurată prin intermediul raportului anual de activitate al Secretarului General al Curții, al cărui scop, în conformitate cu articolul 74 alineatul (9) din Regulamentul financiar, este de a furniza informații cu privire la gestionarea resurselor, inclusiv a sistemelor, precum și cu privire la eficiența și eficacitatea sistemelor de control intern ale Curții;

întrucât, în contextul procedurii de descărcare de gestiune, autoritatea care acordă descărcarea de gestiune dorește să sublinieze că este deosebit de important să se întărească și mai mult legitimitatea democratică a instituțiilor Uniunii prin îmbunătățirea transparenței și a răspunderii, prin punerea în aplicare a conceptului întocmirii bugetului în funcție de performanțe și prin buna administrare a resurselor umane;

E.	întrucât, acționând transparent și independent, Curtea contribuie la controlul democratic, la dezbaterea publică și la buna gestiune financiară a Uniunii;

întrucât Curtea a adoptat poziția potrivit căreia, pentru a evalua guvernanța Uniunii, răspunderea și transparența acesteia, precum și calitatea și fiabilitatea informațiilor și a datelor raportate cu privire la punerea în aplicare a politicilor Uniunii, cea mai bună soluție ar fi ca Curtea să fie mandatată să auditeze toate instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii înființate prin tratate sau în temeiul acestora și toate structurile interguvernamentale importante pentru funcționarea Uniunii; întrucât, prin urmare, Curtea ar saluta orice inițiativă care ar încredința Curții un mandat mai larg,

constată că bugetul Curții se încadrează la rubrica 7 din Cadrul Financiar Multianual (CFM), „Administrația publică europeană”, care s-a ridicat la un total de 10,7 miliarde EUR în 2021 (reprezentând 5,9 % din cheltuielile Uniunii); ia act de faptul că bugetul Curții reprezintă aproximativ 1,5 % din totalul cheltuielilor cu administrația ale Uniunii, mai puțin de 0,1 % din totalul cheltuielilor Uniunii;

observă că Curtea menționează că activitatea desfășurată de-a lungul mai multor ani indică faptul că rubrica 7 din CFM se referă la cheltuieli globale cu risc scăzut;

este conștient că, pentru a aplica aceleași principii de transparență și răspundere pe care Curtea le aplică organismelor pe care le auditează, conturile anuale ale Curții sunt auditate de un auditor extern independent; observă cu satisfacție că auditorul extern nu a raportat nicio problemă specifică în urma auditării Curții;

Gestiunea bugetară și financiară

constată că bugetul final al Curții pentru 2021 a fost de 153 721 727 EUR, ceea ce reprezintă o ușoară creștere de 0,97 % față de bugetul de 152 237 000 EUR din 2020, datorată în principal indexărilor salariale;

observă nivelul ridicat de execuție bugetară, de 96,65 %, comparativ cu 95,70 % în 2020, și faptul că plățile au reprezentat 94,45 % din totalul angajamentelor, față de 94,12 % în 2020; subliniază că termenul mediu de plată în 2021 a fost de 10,7 zile, iar ponderea facturilor electronice a fost de 19 %, comparativ cu 11 % în 2020;

observă că creditele reportate în 2021 s-au ridicat la 8 242 668 EUR, ceea ce a reprezentat 5,55 % din totalul angajamentelor, comparativ cu 8 565 175 EUR și 5,88 % în 2020; observă că reportările automate ale creditelor din 2020 în 2021 au condus la o rată de utilizare de 91,70 % în 2021, față de 92,24 % în 2020;

constată că în 2021, pandemia de COVID-19 a afectat activitatea Curții și, drept urmare, utilizarea creditelor pentru anumite linii bugetare a fost redusă, în timp ce pentru altele criza sanitară a impus cheltuieli suplimentare; constată că, prin urmare, în 2021 Curtea a efectuat 30 de transferuri bugetare, reprezentând un total de 4 397 588 EUR, cu scopul de a realoca fonduri pentru finanțarea unor nevoi specifice;

observă că cheltuielile suplimentare din 2021, comparativ cu 2020, au fost legate de amenajarea spațiilor (+ 294,55 %), securitate (+ 167,55 %), IT (+ 12,34 %) și echipamente și instalații tehnice (+ 31,85 %), în timp ce economiile au fost realizate prin reduceri ale cheltuielilor pentru misiuni (– 48,83 %), publicații (– 41,29 %), servicii comune de interpretare și conferință (– 61,54 %) și servicii juridice (– 75 %); accentuează că rata de utilizare a creditelor pentru misiuni ale personalului în 2021 a fost de 25,03 % din creditele finale, comparativ cu 23,94 % în 2020, ca urmare a faptului că pandemia de COVID-19 a împiedicat auditorii să călătorească; reamintește Curții să ia toate măsurile posibile pentru a se asigura că utilizarea creditelor pentru misiuni are loc cu respectarea strictă a principiilor economiei, eficienței și eficacității;

Gestiunea internă, performanța și controlul intern

reamintește strategia Curții pentru perioada 2021-2025 și subliniază că Curtea și-a intensificat eforturile de a utiliza în mod optim tehnologia modernă și noile tehnici de audit pentru a alimenta cu informații mai multe și de mai bună calitate procesul de asigurare a răspunderii; salută capacitatea Curții de a desfășura activități de audit pe teren, în pofida restricțiilor de călătorie și a măsurilor de sănătate publică care au avut un impact puternic asupra auditurilor realizate la fața locului, precum și utilizarea crescută a auditului de la distanță, care a permis interacțiunea semnificativă cu părțile interesate și obținerea de rezultate în timp util; evidențiază interesul Parlamentului pentru o monitorizare eficace și în timp util a punerii în aplicare a strategiei Curții pentru perioada 2021-2025 pentru a garanta coerența cu cele mai înalte standarde de transparență și răspundere și pentru a furniza un serviciu eficient de audit public în Uniune; consideră că o astfel de monitorizare necesită elaborarea unor indicatori de performanță și definirea unor obiective de etapă și a unor rezultate măsurabile atunci când sunt dezvoltate planurile de acțiune menționate în strategie, precum și realizarea de raportări periodice ale progreselor înregistrate în punerea în aplicare a strategiei, inclusiv evaluări la jumătatea perioadei și evaluări inter pares;

10.

observă că în 2021 au fost efectuate în total 1 156 de zile de audit pe teren, față de 1 817 în 2020 și 6 109 în 2019; remarcă faptul că volumul principalelor rezultate a rămas neschimbat sau, în unele cazuri, s-a îmbunătățit în comparație cu anii precedenți; de exemplu, Curtea a emis 256 de recomandări în 2021, față de 189 în 2020, a prezentat 7 rapoarte anuale în 2021, la fel ca în 2020, și a prezentat 27 de rapoarte speciale, față de 26 în 2020, în timp ce numărul avizelor a scăzut la 2 în 2021, față de 11 în 2020, iar cel al documentelor de analiză a scăzut la 5 în 2021, față de 6 în 2020;

11.

salută procesul intern de reflecție lansat pentru a identifica îmbunătățiri în vederea respectării termenului de maxim 13 luni pentru pregătirea și redactarea rapoartelor speciale printr-o mai bună definire sau o reducere a sferei auditului, prin intensificarea monitorizării progreselor în materie de audit, prin reducerea duratei procedurilor de revizuire internă fără a afecta nivelul de calitate și prin scurtarea sau eliminarea perioadelor de notificare și de difuzare ori de câte ori este posibil;

12.

observă că în iulie 2021, Curtea și-a adoptat planul de dezvoltare pentru perioada 2021-2025, care vizează o mai bună utilizare a tehnologiei și a datelor în cadrul auditului, axându-se pe utilizarea sporită a datelor și stabilind obiective pentru perioada respectivă în ceea ce privește folosirea tehnologiei în sprijinul obiectivelor de audit ale Curții; salută crearea echipei de date și tehnologie pentru audit (DATA), formată din experți, oameni de știință în domeniul datelor și auditori IT, cu scopul de a sprijini echipele de audit și de a stimula digitalizarea activității de audit a Curții; sprijină eforturile semnificative depuse de Curte pentru a-și îmbunătăți capacitatea informatică de a efectua analize avansate ale datelor;

13.

apreciază abordarea Curții de a-și baza strategia pe analiza tendințelor, pe evaluarea riscurilor și pe prioritățile părților interesate instituționale și ale entităților auditate; consideră că dialogul dintre Curte și Parlament în vederea identificării subiectelor de interes și a priorităților ar trebui raționalizat și coordonat pentru a garanta consecvența și acoperirea adecvată a aspectelor majore convenite, evitând, în același timp, duplicarea sau suprapunerea; este conștient de faptul că Curtea își stabilește programul de lucru cu deplină independență, deși folosește contribuțiile Parlamentului, furnizate prin Conferința președinților de comisie a Parlamentului; consideră că programul de lucru al Curții ar trebui să fie conceput astfel încât să ofere o analiză mai eficace în special cu privire la unele priorități identificate, pentru a-i oferi mai multă flexibilitate în ceea ce privește volumul de muncă important legat de Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) în viitor; reamintește că resursele Curții nu ar trebui folosite pentru multiplicarea rapoartelor speciale, ci pentru o mai mare concentrare asupra pregătirii rapoartelor speciale legate de situația și provocările europene actuale, cum ar fi MRR, NextGenerationEU (NGEU), lupta împotriva pandemiei de COVID-19 și gestionarea vamală;

14.

ia act de faptul că Curtea a efectuat o analiză de evaluare a nevoilor și a solicitat o creștere a numărului de posturi de auditori pentru 2023, ocupând în același timp cele 20 de posturi suplimentare pe care le-a primit în schema de personal pentru 2022 pentru a se concentra asupra NGEU; recunoaște că NGEU va aduce un volum de muncă suplimentar pentru Curte și că aceasta și-a exprimat intenția de a se concentra în special asupra MRR; regretă profund că dispozițiile privind controlul bugetar prevăzute de Consiliu în MRR nu prevăd suficiente prerogative de audit ale Curții în ceea ce privește cheltuielile statelor membre;

15.

consideră că activitatea Curții ar trebui să ofere o analiză mai eficace a celorlalte instituții ale Uniunii, acestea reprezentând o parte relevantă a procedurii de descărcare de gestiune; este de părere că auditul privind rubrica „Administrația publică europeană”, deși aceasta este considerată o cheltuială cu risc scăzut și nu a produs până în prezent o eroare care să depășească pragul de semnificație, ar furniza informații mai relevante autorității care acordă descărcarea de gestiune decât o face în prezent dacă ar fi efectuat cu o abordare diferită, ceea ce nu ar implica neapărat o evaluare separată în fiecare an pentru fiecare instituție;

16.

recunoaște că modificările legate de următorul CFM, MRR și NGEU implică finanțarea și utilizarea bugetului Uniunii, inclusiv a unor noi forme de resurse proprii, cu o trecere semnificativă de la normele de eligibilitate bazate pe conformitate la aspecte legate de performanță pentru multe domenii de politică; înțelege că Curtea se va implica într-o dezvoltare continuă a abordării și a metodologiei sale de audit pentru a oferi asigurări solide și în acest scenariu în schimbare;

17.

încurajează Curtea să își mărească contribuția la combaterea fraudei în ceea ce privește bugetul Uniunii, nu numai prin identificarea și raportarea deficiențelor care fac ca programele finanțate de Uniune să fie predispuse la fraudă, ci și prin luarea în considerare a dezbaterii în curs dintre actorii care fac parte din arhitectura antifraudă și prin intensificarea activității de audit în cooperare cu organismele responsabile cu detectarea fraudelor, evaluând periodic activitățile acestor organisme și furnizând autorității care acordă descărcarea de gestiune feedback relevant pentru analiza sa;

18.

salută strategia Curții de a se angaja să formuleze recomandări privind raportul cost-eficacitate pentru a contribui la debirocratizare; evidențiază că recomandările Curții privind creșterea eficienței procedurilor, utilizarea celor mai bune practici, îmbunătățirea coordonării, stabilirea unor procese standard, prevenirea suprareglementării și simplificarea și digitalizarea, în special, servesc acestui obiectiv;

19.

evidențiază că în 2021 Curtea a recomandat dezvoltarea unei capacități de analiză și coordonare la nivelul Uniunii pentru o mai bună coordonare a evaluărilor riscurilor și dezvoltarea și menținerea unor baze de date privind riscurile la nivelul Uniunii pentru a fi folosite de statele membre; subliniază importanța susținerii de către Curte a eforturilor depuse pentru a urmări capacități eficace de extragere a datelor pentru a efectua analize ale datelor la nivelul Uniunii și a identifica riscurile relevante pentru Uniune; susține sprijinul acordat de Curte statelor membre pentru a spori eficiența și eficacitatea administrațiilor publice prin identificarea barierelor de reglementare și administrative și prin îmbunătățirea cadrului de schimb de informații între Uniune și statele membre; invită Curtea să stabilească cerințele necesare pentru colectarea, prelucrarea și stocarea facilă și interoperabilă a datelor necesare pentru auditarea utilizării cheltuielilor publice de către statele membre;

20.

invită Curtea să își continue eforturile de abordare a etichetării verzi în cadrul MRR și să evalueze MRR în ceea ce privește alinierea și contribuția sa la obiectivele Pactului verde european privind acțiunile în domeniul climei și constată că aceste eforturi au inclus recent furnizarea de rapoarte și avize speciale privind principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” și privind aplicarea taxonomiei UE; invită Curtea să includă sarcini specifice pentru a evalua contribuția și impactul obiectivelor de digitalizare din MRR în ceea ce privește strategia digitală a Uniunii și transformarea digitală; este îngrijorat de faptul că Comisia a definit o metodologie clară pentru cuantificarea impactului financiar al neîndeplinirii satisfăcătoare a uneia sau mai multor etape subiacente plăților de-abia la 21 februarie 2023;

Resursele umane, egalitatea și starea de bine a personalului

21.

constată că la sfârșitul anului 2021, Curtea avea 853 de posturi permanente și temporare (la fel ca în anii precedenți), dintre care 527 erau în camere de audit, inclusiv 104 posturi în birourile membrilor, și că avea angajați și 92 de agenți contractuali și 25 de experți naționali detașați, față de 83 și, respectiv, 15 în 2020;

22.

observă că, în total, echivalentul de posturi cu normă întreagă al Curții în 2021 a fost de 955, dintre care 749 (reprezentând 79 %) au fost utilizate pentru efectuarea sarcinilor de audit;

23.

observă că în 2021 au fost lansate acțiuni semnificative pentru a asigura resurse pentru auditarea NGEU, în special o cerere internă de exprimare a interesului, lansată în septembrie 2021, și o cerere de experți naționali detașați, publicată în octombrie 2021, iar selecția pentru lista de rezervă din care să fie recrutate persoane pentru 20 de posturi temporare suplimentare a fost finalizată, procesul pentru recrutarea efectivă a celor 20 de persoane pe posturi temporare suplimentare urmând să se încheie de tot în primul trimestru al anului 2023;

24.

observă că la 31 decembrie 2021, rata de ocupare a posturilor în cadrul Curții era de 97,3 % (23 din cele 853 de posturi permanente și temporare din cadrul Curții erau vacante și deschise spre recrutare), comparativ cu 97,2 % la sfârșitul anului 2020; apreciază eforturile continue de a menține procese intensive de recrutare, care au avut drept rezultat în 2021 80 de noi angajați recrutați, dintre care 16 funcționari, 21 de agenți temporari, 30 de agenți contractuali și 13 experți naționali detașați;

25.

observă că echilibrul de gen în rândul personalului este bine urmărit și realizat, 50,76 % dintre funcționari și 60,82 % dintre agenții temporari fiind femei, și ponderea fiind aproape de aceste niveluri și pentru personalul contractual (47,83 % femei) și experții naționali detașați (48 % femei); apreciază situația pozitivă în ceea ce privește distribuția de gen în posturile de conducere, femeile deținând 13 din 28 de posturi de șef de cabinet și 4 din 10 posturi de director, observând că, în ceea ce privește managerii principali, nu s-a ajuns încă la un echilibru, 18 din cel 50 de posturi fiind ocupate de femei;

26.

regretă lipsa echilibrului de gen în ceea ce privește colegiul membrilor Curții; atrage atenția că egalitatea de gen este o valoare fundamentală a Uniunii, consacrată la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană; evidențiază că egalitatea de gen ar trebui să joace un rol nu numai în toate politicile Uniunii, ci și în organizarea internă a instituțiilor sale; consideră inacceptabil faptul că în istoria Curții, din 116 membri, doar 16 au fost femei; recunoaște însă că actualul colegiu este mai aproape de a realiza echilibrul de gen, întrucât din cei 27 de membri, 10 sunt femei;

27.

înțelege că este dificil să se realizeze echilibrul de gen, deoarece numirea este responsabilitatea exclusivă a statelor membre și constată cu regret că 13 state membre nu au trimis niciodată o femeie la Curte; invită, cu toate acestea, Curtea să analizeze componența sa generală pentru a informa Consiliul și statele membre implicate, astfel încât să se ia în considerare echilibrul de gen în cadrul deciziilor de numire; își reia apelul privind atingerea echilibrului de gen și încurajează autoritățile naționale să prezinte candidați de diferite genuri, cu scopul de a se apropia de echilibrul de gen în rândul membrilor Curții;

28.

regretă că, în mod repetat, Consiliul procedează la numirea unor membri ai Curții a căror numire a fost respinsă de Parlament; subliniază că evaluarea de către Parlament a eligibilității candidaților pentru Curtea de Conturi ar trebui să fie considerată ca având caracter obligatoriu;

29.

salută adoptarea în 2021 a unei noi strategii de diversitate și incluziune și a unei politici și plan de acțiune privind diversitatea și incluziunea, ambele pentru perioada 2021-2025; observă că noua politică include un criteriu de evaluare a performanței pentru manageri legat de capacitatea lor de a cultiva o gestionare favorabilă incluziunii și de a promova diversitatea și incluziunea și echilibrul dintre viața profesională și cea privată; salută desemnarea pentru prima dată, în 2021, a unui membru al Curții ca ambasador al persoanelor cu dizabilități și organizarea sub patronajul său a Săptămânii pentru conștientizarea dizabilităților pentru a promova o cultură favorabilă incluziunii;

30.

salută setul cuprinzător de indicatori și de obiective de performanță adoptate pentru monitorizarea inițiativelor Curții privind diversitatea și incluziunea, precum și sondajele privind egalitatea de șanse și implicarea personalului; constată că acestea din urmă au indicat o percepție pozitivă a majorității personalului în ceea ce privește capacitarea, sprijinul și încrederea;

31.

salută semnarea de către Curte la 14 octombrie 2021 a Cartei diversității Lëtzebuerg, un text de angajament național prezentat oricărei organizații din Luxemburg care dorește să se angajeze în promovarea și gestionarea diversității prin acțiuni concrete;

32.

observă că echilibrul geografic nu a fost încă atins în rândul personalului Curții, ceea ce reflectă dificultățile întâmpinate de Curte în a atrage oameni care să muncească (și să locuiască) în Luxemburg, printre altele, din cauza costului ridicat al vieții; apreciază faptul că Curtea a început să promoveze cereri de exprimare a interesului în ziarele digitale și site-urile cu anunțuri de locuri de muncă din statele membre care sunt subreprezentate în cadrul Curții și prin contactul cu cabinetele relevante ale Curții pentru statele membre vizate; ia act și de abordarea proactivă a Curții în a ridica problema salariilor necompetitive cu scopul de a găsi soluții; încurajează Curtea să se adreseze autorităților naționale prin intermediul reprezentanțelor permanente ale statelor membre pe lângă Uniune, să folosească mai intens platformele de comunicare socială pentru a-și face cunoscute procedurile de recrutare și să participe la târguri de locuri de muncă și la evenimente similare în statele membre subreprezentate, pentru a promova Curtea ca angajator; sprijină participarea Curții la rețeaua academică europeană ca instrument de atragere a talentelor către instituțiile Uniunii cu sediul în Luxemburg prin proiecte comune care vizează universitățile;

33.

constată că în 2021 au fost raportate medicului Curții șapte cazuri de epuizare, număr pe care Curtea îl consideră a fi foarte mare și rezultatul condițiilor excepționale de muncă și de viață impuse în timpul pandemiei de COVID-19; constată că Curtea a efectuat un sondaj pentru a înțelege modul în care pandemia de COVID-19 a afectat personalul și a lansat o campanie de comunicare menită să promoveze un echilibru sănătos între viața profesională și cea privată; apreciază, printre numeroasele inițiative, sprijinul psihologic extins pentru membrii personalului;

34.

salută programul Curții privind starea de bine, intitulat „Înapoi la birou”, care cuprinde sprijin mental, fizic și social adaptat la particularitățile vieții profesionale hibride, cu scopul de a preveni epuizarea și de a crește reziliența; apreciază aprobarea de către Curte a dreptului de a se deconecta prin introducerea „intervalului de conectare”, în afara căruia personalul nu este obligat să lucreze sau să fie accesibil decât în cazuri de urgență sau atunci când există o înțelegere prealabilă în acest sens;

35.

constată că politica de personal a Curții include un mecanism de combatere a hărțuirii ce constă într-o rețea de sprijin care coordonează consilierii confidențiali, medicul, superiorii ierarhici, serviciul de mediere și departamentul de resurse umane; reiterează apelul adresat Curții de a continua să depună eforturi pentru îmbunătățirea instrumentului de depunere a plângerilor de hărțuire și îmbunătățirea cadrului etic intern; este conștient că cea mai recentă politică de combatere a hărțuirii a fost adoptată de Curte în 2017; încurajează Curtea să actualizeze această politică, a cărei revizuire a fost lansată în 2021, pentru a pune un accent mai mare pe prevenire, sensibilizare și coordonare a diferiților actori implicați în acordarea de sprijin și pentru a stabili o procedură de raportare și o abordare a comunicării mai clare;

36.

ia act de decizia privind munca în format hibrid care a fost adoptată în noiembrie 2021 și de faptul că printre condițiile de muncă se numără intervalele de lucru și programul de lucru flexibil; observă că munca de la distanță este limitată la 10 zile lucrătoare pe lună;

37.

reamintește experiența dobândită în urma neregulilor comise de Karel Pinxten când era membru al Curții și în legătură cu care nu s-a putut lua nicio măsură pentru a remedia cum se cuvine prejudiciul financiar și reputațional suferit de Curte și de Uniune în ansamblu, deoarece nu există niciun temei juridic pentru a recupera salariul său aferent zilelor de absență din timpul misiunilor în afara exercitării atribuțiilor sale și în legătură cu alte absențe nejustificate; accentuează că, astfel cum a indicat Curtea de Justiție în hotărârea sa din 30 septembrie 2021 (1), caracterul vag al normelor interne a favorizat comportamentul său necorespunzător, care a fost permis și de carențele controalelor instituite; ia act de acțiunile întreprinse de Curte în această privință, și anume cooperarea cu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), ridicarea imunităților și încheierea cu succes a procedurii prevăzute la articolul 286 alineatul (6) din TFUE; subliniază că Curtea ar trebui să facă tot ce îi stă în putință pentru a preveni apariția unor cazuri similare în viitor și din acest motiv se angajează să sprijine și să colaboreze cu Curtea când aceasta realizează adaptările necesare ale normelor sale interne; menționează că Curtea ar trebui să acționeze în calitate de gardian al finanțelor Uniunii și ar trebui să aplice cele mai înalte standarde etice, mai ales în ceea ce privește persoanele care dețin funcții înalte în instituțiile Uniunii;

38.

constată că până în 2020, instituirea unui registru de prezență a vizat doar puținele reuniuni cu prezență fizică ale colegiului membrilor Curții, în pofida solicitărilor din partea Parlamentului; constată că prin Decizia nr. 21-2021 a Curții, participarea membrilor la alte reuniuni trebuie să fie înregistrată în registrul de prezență și reia solicitarea formulată în fiecare an de la descărcarea de gestiune pentru 2017 ca registrul de prezență să fie extins pentru a acoperi zilele de lucru, misiunile, perioadele de concediu și absențele justificate, astfel încât să prezinte o imagine exactă a activității desfășurate de membri și să fie un instrument de prevenire proactivă a eventualelor cazuri de absenteism; evidențiază că membrii Curții au obligația de a se dedica pe deplin îndeplinirii mandatului lor; constată că registrul de prezență a membrilor pentru 2021 a fost pus la dispoziția membrilor Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului în ianuarie 2022; își reia cererea de a primi actualizări anuale ale registrului de prezență, astfel încât acesta să poată fi luat în considerare pe parcursul procedurii de descărcare de gestiune;

39.

constată cu satisfacție că, în urma recomandării Parlamentului, Codul de conduită modificat al Curții pentru actualii și foștii săi membri, publicat la 2 mai 2022, include noul articol 10 alineatul (1), care prevede că „[m]embrii Curții se dedică îndeplinirii mandatului lor. Aceștia au obligația de a-și stabili domiciliul în locul în care își are sediul Curtea”; consideră că această dispoziție revizuită este în conformitate cu interpretarea dată de Parlament, cu principiul bunei gestiuni financiare și cu standardele etice așteptate din partea Curții; constată că în prezent toți membrii Curții au reședința principală în Luxemburg;

40.

constată că indemnizația de instalare pentru un membru al Curții este acordată cu condiția ca membrul Curții să facă dovada că a fost necesară o schimbare a locului de reședință pentru preluarea atribuțiilor ca să poată fi respectat principiul prevăzut la articolul 20 din Statutul funcționarilor; înțelege că gestionarea tuturor drepturilor financiare ale personalului și ale membrilor Curții, inclusiv a indemnizației de instalare, a fost delegată Oficiului de Administrare și Plată a Drepturilor Individuale (PMO) al Comisiei, care solicită documentele justificative necesare și le verifică valabilitatea; observă că, la cererea Curții, PMO a efectuat în 2021 un control ex post privind indemnizația de instalare și i-a raportat Curții rezultatele, precizând că nu au avut loc nereguli în 2021;

41.

ia act de setul de norme și de condițiile de utilizare adoptate recent de Curte pentru a reglementa folosirea în scop privat a parcului auto; înțelege că acum membrii Curții sunt obligați să acopere costurile reale suportate pentru folosirea autovehiculelor care nu are legătură cu o misiune și să acopere alte deplasări legate de îndeplinirea sarcinilor atunci când nu sunt acoperite de numărul standard de kilometri alocați pentru acest tip de utilizare; este îngrijorat că noul sistem introdus prin această decizie creează confuzie și nu își demonstrează presupusa eficiență administrativă; își reiterează opinia exprimată în rezoluțiile anterioare privind descărcarea de gestiune, potrivit căreia utilizarea parcului auto ar trebui să se limiteze la îndeplinirea sarcinilor membrilor; observă că există norme diferite pentru folosirea autoturismelor oficiale în instituțiile Uniunii, fără nicio justificare aparentă; invită Comisia să propună norme comune pentru folosirea autoturismelor oficiale pentru toate instituțiile UE;

42.

susține că misiunile sunt esențiale pentru îndeplinirea rolului Curții și pentru a le permite membrilor săi să acționeze în calitate de ambasadori ai Curții în țările lor de origine; salută publicarea de către Curte pe site-ul său a informațiilor privind misiunile efectuate de membrii săi, dar insistă că faptul că informațiile privind misiunile desfășurate în anii precedenți nu sunt păstrate pe site decât o perioadă foarte scurtă contravine standardelor de transparență și răspundere așteptate din partea Curții; își reiterează, de asemenea, apelul la transparență în ceea ce privește scopurile și costurile misiunilor Curții și solicită Curții să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la cazurile în care controalele ex ante și ex post au detectat nereguli; respinge evaluarea și decizia Curții de a nu se alătura Registrului de transparență al Uniunii și încurajează Curtea să reflecteze din nou asupra acestei chestiuni, reiterându-și apelul ferm adresat Curții de a adera la Registrul de transparență al Uniunii, ceea ce nu va constitui un obstacol în calea independenței depline a Curții;

43.

salută decizia de a publica misiunile membrilor nu numai pe anul curent, dar reamintește că este important să se publice și programul deputaților în ansamblul său, inclusiv angajamentele publice și profesionale;

44.

invită Curtea să se asigure că normele actuale sunt în măsură să prevină orice posibilă utilizare abuzivă a ordinelor de misiune care ar putea pune sub semnul întrebării integritatea, independența și obiectivitatea membrilor săi; în special, solicită ca sarcinile și responsabilitățile unui membru în timpul unei misiuni să fie specificate clar, pentru a se evita orice formă de posibilă abatere;

45.

atrage atenția Curții asupra recomandării din 2021 a Serviciului de Audit Intern al Curții (IAS) de a se asigura faptul că PMO efectuează controale eficace ale cheltuielilor de misiune, în special prin aplicarea corectă a ghidului de misiune al Curții, și de a se înlesni punerea în aplicare a noilor decizii privind gestionarea și utilizarea parcului auto, normele referitoare la cheltuielile de reprezentare, normele referitoare la formarea profesională și codul de conduită pentru actualii și foștii membri ai Curții, în special oferind orientări suplimentare tuturor actorilor implicați;

46.

observă că în 2021 Curtea a recrutat 55 de stagiari și că toți au primit o indemnizație lunară, cu excepția unuia, care nu era eligibil pentru că participarea sa la stagiu avea loc în cadrul unui program universitar; invită Curtea să ia măsurile adecvate pentru a se asigura că toți stagiarii săi primesc o remunerație decentă;

Cadrul etic și transparența

47.

salută procesul de reformă în curs, prin care Curtea urmează recomandările incluse în rezoluțiile anterioare privind descărcarea de gestiune, axate pe anumite aspecte ale gestiunii financiare, ale transparenței și ale conduitei etice;

48.

consideră că rolul și importanța Curții, în calitate de auditor extern independent al Uniunii și de gardian al finanțelor sale, impune autorității care acordă descărcarea de gestiune un set de criterii de evaluare foarte stricte, iar Curții îi impune angajamentul de a respecta cele mai înalte standarde posibile; evidențiază, în acest sens, la fel ca în rezoluțiile sale anterioare privind descărcarea de gestiune, că instituțiile supreme de audit precum Curtea trebuie să respecte standarde înalte și, prin urmare, acestea trebuie să acționeze ca organizații-model și să inspire încredere și credibilitate, iar conducerea lor trebuie să ofere un exemplu în acest sens prin acțiunile sale; salută, în acest sens, alegerea de către membri a actualului președinte al Curții, care oferă garanții suplimentare datorită experienței remarcabile în instituțiile Uniunii și în chestiuni legate de auditul gestionării resurselor financiare ale Uniunii;

49.

constată, în ceea ce privește comitetul de etică al Curții și procedura de numire a acestuia, că procedurile interne ale Curții prevăd că președintele Curții are prerogativa de a propune candidați colegiului membrilor Curții; observă că decizia colegiului de a numi membri în comitetul de etică este luată cu majoritate de voturi; evidențiază, în plus, că, în conformitate cu articolul 285 din TFUE, membrii Curții sunt complet independenți și că, prin urmare, și comitetul de etică trebuie să fie complet independent; își reiterează apelul adresat Curții de a reexamina normele privind numirea și componența comitetului de etică; cere din nou comitetului de etică al Curții să prezinte un raport cu principalele constatări ale raportului de audit intern privind etica, raport solicitat deja în legătură cu descărcările de gestiune pentru 2020 și 2019;

50.

reafirmă că, deși codul de conduită modificat pentru actualii și foștii membri ai Curții stabilește explicit obligația de a prezenta o declarație anuală de interese, Curtea ar trebui să consolideze sistemul actual pentru a se asigura că membrii săi respectă cele mai înalte standarde de conduită etică și valorile și principiile etice care trebuie urmate, cum ar fi integritatea, independența, obiectivitatea, comportamentul profesional, demnitatea, angajamentul și loialitatea;

51.

constată că structura de sprijin pentru consilierea etică este formată dintr-un comitet de etică, consilieri în materie de etică, un portal pentru transparență și o echipă de formare, însărcinată cu elaborarea unui program de formare care constă într-un curs de etică, conferințe și ateliere și se concentrează pe creșterea gradului de conștientizare și furnizarea de formare specifică consilierilor confidențiali pe teme legate de hărțuire; observă că 131 de persoane au participat la sesiunile de formare dedicate eticii, care sunt obligatorii pentru nou-veniți, la fel ca cele privind egalitatea de șanse și combaterea hărțuirii, și sunt completate de sesiuni dedicate managerilor, consilierilor în materie de etică și consilierilor confidențiali;

52.

este conștient că în 2021 Curtea a început procesul de actualizare a cadrului etic pentru personal; ia act de faptul că evaluarea cadrului etic al Curții a fost efectuată de un consultant extern ale cărui recomandări, emise în 2022, s-au bazat pe un sondaj în rândul personalului, pe un atelier cu personalul, pe interviuri cu managerii și pe o analiză a documentelor; înțelege că prima acțiune care urmează analizei este actualizarea orientărilor în materie de etică ale Curții, urmată de actualizarea normelor privind avertizarea în interes public;

53.

salută actualizarea codului de conduită pentru actualii și foștii membri ai Curții, care dă curs observațiilor formulate de Parlament în cadrul procedurii anterioare de descărcare de gestiune; accentuează că, pe baza recomandărilor Parlamentului, codul de conduită introduce obligația membrilor de a avea reședința acolo unde se află sediul Curții, reglementează relațiile contractuale dintre membri și personalul Curții și limitează posibilitățile de implicare a membrilor în politică; salută în special faptul că noul articol 12 alineatul (2) interzice în mod explicit membrilor să dețină funcții onorifice neremunerate în organizații politice, garantând astfel independența deplină a membrilor;

54.

observă că, în ceea ce privește politica antifraudă, IAS a concluzionat în 2021 că nu există niciun document care să consolideze politica antifraudă a Curții și că nu există o strategie antifraudă la nivelul întregii Curți;

55.

evidențiază că, în ceea ce privește controalele interne folosite pentru prevenirea și detectarea fraudei interne, IAS a considerat că este nevoie de o abordare mai structurată în ceea ce privește documentarea, legătura lor cu evaluările riscurilor și resursele dedicate gestionării riscurilor de fraudă și eficacitatea acesteia; invită Curtea să dea curs recomandării făcute de IAS și să transmită un mesaj mai clar cu privire la rolul Curții în combaterea fraudei;

56.

solicită să nu se mai coopereze cu firmele externe care, conform clasificării Universității Yale (2), continuă să își desfășoare activitatea în Rusia;

Digitalizarea, securitatea cibernetică, protecția datelor

57.

observă că bugetul total pentru IT pentru anul 2021 a fost de 9 141 000 EUR, incluzând transferurile, comparativ cu bugetul pentru IT de 10 093 000 EUR în 2020 și de 8 085 000 EUR în 2019; evidențiază că atât în 2020, cât și în 2021, majorările au fost justificate, ele vizând înlocuirea după cinci ani a infrastructurii informatice de stocare a Curții și, respectiv, investițiile realizate pentru adaptarea Curții la modalități hibride de lucru;

58.

este de acord că transformarea digitală este un proces transversal la nivelul întregii organizații, care s-a materializat în mai multe inițiative în 2021, inclusiv dezvoltarea de tehnologii care oferă experiență hibridă utilizatorilor, modernizarea sistemului de stocare a datelor al Curții, migrarea centrului de recuperare în caz de dezastru și consolidarea securității sistemelor informatice;

59.

recunoaște eforturile depuse, tot în 2021, de Curte pentru a se adapta la condițiile de muncă în schimbare, stimulând transformarea digitală a auditului și modernizarea tehnologiei și a practicilor din întreaga organizație pentru a continua să ofere un serviciu eficace de audit public în Uniune; este conștient că, pentru realizarea mai multor progrese în această direcție, este nevoie de date accesibile puse la dispoziție în formatul solicitat, de Comisie sau statele membre; invită Comisia să încurajeze statele membre să depună eforturi pentru o mai mare interoperabilitate;

60.

înțelege, de asemenea, că în 2021, având în vedere limitările impuse de pandemia de COVID-19, întregul ciclu al auditului a fost efectuat în mare măsură digital, incluzând pregătirea auditului, colectarea de probe și procedurile contradictorii, iar misiunile în statele membre au fost înlocuite cu apeluri video care au inclus interpretarea de la distanță, când a fost necesar;

61.

apreciază etapele importante care au marcat mediul digital a Curții în 2021, cum ar fi introducerea unui proces robotic pentru serviciile de automatizare, introdus pentru a reduce munca repetitivă cu valoare scăzută pentru echipele de audit, automatizarea auditului agențiilor executive, ca parte a procesului de audit periodic, și punerea în aplicare a unui nou sistem de gestionare a traducerilor bazat pe cloud;

62.

salută punerea în aplicare completă a planului de securitate cibernetică pentru perioada 2018-2021 și adoptarea unui nou plan de securitate cibernetică pentru următorii trei ani (2022-2024), care prevede o trecere treptată la o arhitectură de tip „încredere zero”, în conformitate cu dispozițiile prevăzute în propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în toate instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii; constată că în 2021 nu a fost detectat niciun atac cibernetic reușit relevant împotriva Curții și apreciază importanța cooperării Curții cu Centrul de răspuns la incidente de securitate cibernetică pentru instituțiile, organele și agențiile UE (CERT-UE); invită Curtea să mențină un nivel ridicat de atenție în legătură cu amenințările cibernetice și securitatea informațiilor, mai ales deoarece numărul atacurilor cibernetice grave a crescut considerabil în ultimii ani, ceea ce face ca toate instituțiile Uniunii să devină ținte atractive pentru potențialii atacatori; încurajează Curtea să efectueze evaluări periodice ale riscurilor în ceea ce privește infrastructura sa informatică;

63.

constată că în 2021 Curtea a găzduit în comun cu alte organizații evenimentul de lansare a Lunii Europene a Securității Cibernetice și că responsabilul cu diversitatea și incluziunea din cadrul Curții a coordonat una dintre principalele sesiuni ale evenimentului de lansare, pe tema „femeile și securitatea cibernetică”, în cadrul căreia un grup divers de femei din medii diferite a făcut schimb de opinii cu privire la motivația femeilor de a se alătura domeniului securității cibernetice și al tehnologiei;

64.

constată că în 2021 s-a hotărât majorarea liniilor bugetare pentru investiții în echipamente și servicii legate în principal de munca hibridă și digitalizare și că au fost folosite, de asemenea, credite suplimentare pentru a consolida capabilitățile de apărare cibernetică ale Curții, a investi într-un nou sistem de gestionare a traducerilor și într-un nou sistem de gestionare a părților interesate și a pune în aplicare soluția de semnătură electronică a Uniunii;

65.

salută decizia de a implementa software-uri libere cu sursă deschisă ca componente-cheie ale Curții, cum ar fi Linux ca sistem de operare pentru mai multe servere de infrastructură informatică, software-ul cu sursă deschisă Belenios pentru un sistem de vot secret și software-ul cu sursă deschisă Nagios pentru echipele de operațiuni informatice ale Curții; constată că Curtea folosește software-ul cu sursă deschisă NextCloud pentru schimbul de documente cu entitățile auditate în cadrul sistemului ECAFiles, care funcționează în conformitate cu cele mai înalte standarde de securitate și de protecție a datelor cu caracter personal;

66.

salută punerea în aplicare a acordurilor privind prelucrarea datelor ori de câte ori datele sunt prelucrate de părți terțe, iar Curtea, în calitate de operator de date, trebuie să asigure respectarea articolului 29 din Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (3) și să mențină controlul deplin asupra operațiunilor de prelucrare; constată că are loc consultarea sistematică a responsabilului cu protecția datelor al Curții în legătură cu aspecte privind prelucrarea datelor și măsurile tehnice și organizatorice;

Clădirile și securitatea

67.

apreciază abordarea Curții prin care consultă personalul și reprezentanții înainte de a decide cu privire la inițiative din domeniul renovării clădirilor; încurajează Curtea să țină seama în cadrul acestor inițiative de nevoile persoanelor cu dizabilități și de accesibilitatea fizică și digitală;

68.

constată că lucrările de renovare a clădirii K2 progresează conform planificării, că etajele patru și cinci au fost finalizate la sfârșitul lunii decembrie 2021 și sunt pe deplin funcționale, că lucrările la etajele doi și trei sunt avansate, la fel și cele pentru înlocuirea echipamentelor de încălzire, de aer condiționat și de ventilație; observă că în urma incidentelor din 2019, când au căzut elemente de vitraj de pe fațada clădirii K1, și a transferului unui buget adecvat, comitetul administrativ al Curții a decis instalarea unor folii de protecție pe elementele fixe de vitraj, lucrări care sunt finalizate în proporție de 90 %;

Mediu și sustenabilitate

69.

salută publicarea în 2021 a primului raport privind sustenabilitatea al Curții, redactat în conformitate cu standardele Inițiativei de Raportare Globală, după ce sustenabilitatea a fost definită ca aspect transversal în strategia Curții pentru perioada 2021-2025;

70.

invită Curtea să adopte un plan structurat de mobilitate care să includă utilizarea în comun a autoturismelor, spații de parcare pentru biciclete și stații de încărcare a bateriilor electrice și să analizeze posibilitatea de a calcula un buget al emisiilor de dioxid de carbon pentru costul misiunilor, astfel încât mijloacele de transport să fie alese în funcție de impact și de costuri; felicită Curtea pentru instalarea de puncte de încărcare pentru autovehiculele electrice și hibride în clădirile sale;

71.

accentuează că consumul total de energie a scăzut cu 24 % între 2014 și 2021, dar a crescut cu 0,8 % între 2020 și 2021, din cauza consumului excesiv generat de utilizarea prelungită a sistemelor de ventilație în contextul măsurilor de prevenire legate de pandemia de COVID-19; invită Curtea să asigure instalarea de panouri solare pe acoperișurile clădirilor sale;

72.

este conștient că evaluarea anuală din 2021 a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) ale Curții, care monitorizează eforturile sale de a-și reduce amprenta de carbon, indică faptul că emisiile totale au fost de 7 578 tone de CO2 echivalent, comparativ cu 10 699 tone de CO2 echivalent în 2014 (situația de referință) și observă că această cantitate reprezintă o reducere cu 3 121 tone de CO2 echivalent a emisiilor de gaze cu efect de seră în perioada respectivă;

73.

evidențiază că cantitatea de deșeuri generate a fost redusă cu 62 % în perioada 2019-2021 și cu 18,7 % în perioada 2020-2021, că în 2021 rata de reciclare a atins 59 %, iar rata de sortare a ajuns la 82 % și că sistemul de colectare a apei pluviale, cu o capacitate totală de stocare de 95 m3 și folosit în principal pentru întreținerea grădinii, a contribuit la reducerea consumului total de apă;

74.

remarcă faptul că Curtea este unul din liderii grupului de proiect cu tema „Pregătirea pentru riscurile viitoare și pentru crizele climatice: este momentul ca auditul să adopte o viziune pe termen lung?”, precum și membru al Inspiring More Sustainability (IMS) Luxemburg, o rețea de întreprinderi și organizații cu sediul în Luxemburg care s-au angajat în favoarea responsabilității sociale a întreprinderilor;

75.

apreciază progresele înregistrate în reducerea consumului de hârtie și încurajează Curtea să valorifice în continuare experiența dobândită în timpul pandemiei de COVID-19 pentru a reduce consumul de hârtie;

Cooperarea interinstituțională

76.

consideră că misiunea Curții impune intensificarea coordonării cu Parlamentul și cu Consiliul, o relație constructivă cu Comisia în rolul său de entitate auditată principală și schimburi mai strânse cu statele membre, atât cu guvernele, mai ales având în vedere rolul lor esențial în protejarea intereselor financiare ale Uniunii, cât și cu parlamentele naționale și cu celelalte instituții supreme de audit;

77.

ia act de semnarea unui nou acord tripartit între Curte, Comisie și Banca Europeană de Investiții (BEI) în noiembrie 2021; salută faptul că acordul permite un acces mai mare la documentele BEI auditate și o mai bună raționalizare a acestora, dar regretă în continuare faptul că acordul nu oferă soluția amplă pe care a solicitat-o Parlamentul; este conștient că Curtea nu are mandatul de a audita operațiunile care folosesc exclusiv fondurile proprii ale BEI; reiterează că se așteaptă ca Curtea să aibă acces deplin la toate informațiile legate de operațiunile BEI destinate exclusiv punerii în aplicare a politicilor Uniunii; este de acord cu Curtea cu privire la posibilitatea ca, în viitoarele acte juridice ale Uniunii care conferă mandate BEI pentru punerea în aplicare a politicilor Uniunii, să se includă un mandat cuprinzător și clar care să îi permită Curții, în conformitate cu tratatele, să auditeze aspectele legate de performanță ale tuturor activităților desfășurate pe baza unor astfel de acte juridice și să aibă acces deplin la orice document pe care îl consideră necesar în acest scop; invită Comisia să obțină avizul Curții înainte de a propune astfel de acte juridice;

78.

ia act de semnarea unui memorandum de înțelegere între Curte și Mecanismul european de stabilitate (MES) privind desfășurarea de către auditorii Curții a unor misiuni pe termen scurt pentru a sprijini activitatea consiliului auditorilor al MES în calitate de experți în domeniu;

79.

salută semnarea unui acord de lucru cu Parchetul European (EPPO), care oferă un cadru structurat de cooperare și permite Curții să transfere cazurile direct către EPPO; apreciază dialogul intens cu OLAF, care în 2021 a condus la deschiderea rapidă a investigațiilor în șase cazuri în urma transmiterii de către Curte a informațiilor relevante; accentuează importanța unei cooperări mai strânse între Curte, EPPO, OLAF și Ombudsmanul European pentru a evita dublarea investigațiilor și evidențiază că este necesar să se discute despre domeniile de interes reciproc;

80.

observă că Curtea este un membru activ al Organizației Internaționale a Instituțiilor Supreme de Audit (INTOSAI) și unul dintre cei 30 de membri fondatori ai Organizației Europene a Instituțiilor Supreme de Audit (EUROSAI), care este filiala regională europeană a INTOSAI; remarcă faptul că Curtea cooperează cu alte instituții supreme de audit și cu organizații internaționale de audit, atât bilateral, cu instituțiile supreme de audit din cele 27 de state membre, cât și multilateral, în cadrul Comitetului de contact al instituțiilor supreme de audit din Uniunea Europeană, și Curtea sprijină, de asemenea, instituțiile supreme de audit din țările candidate și potențial candidate la aderarea la Uniune; apreciază faptul că Curtea este unul dintre cei 25 de membri ai Global Audit Leadership Forum, al cărui scop este de a consolida activitățile de audit ale instituțiilor supreme de audit membre, de a se ocupa de aspecte mondiale și strategice și de a contribui la comunitatea INTOSAI;

81.

constată că Curtea promovează cooperarea interinstituțională și că folosește acorduri privind nivelul serviciilor pentru a optimiza utilizarea resurselor și a face economii, beneficiind în același timp de cunoștințele și experiența specifice ale partenerilor; observă că, printre acordurile privind nivelul serviciilor, există unul cu PMO care vizează gestionarea pensiilor, a misiunilor, a drepturilor financiare și a salariilor, unul referitor la furnizarea de servicii de resurse umane și altele legate de interpretare, traducere și publicare; remarcă faptul că, prin modificări, domeniul de aplicare al acordurilor privind nivelul serviciilor poate fi extins și că așa s-a întâmplat în 2021 în legătură cu furnizarea de servicii de autorizare de securitate a resurselor umane în urma adoptării Deciziei nr. 41/2021 a Curții de Conturi privind normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate (IUEC) (4);

82.

apreciază faptul că Curtea este membră a Bridge Forum Dialogue, un forum cu sediul la Luxemburg care urmărește să stimuleze discuțiile despre Europa și reunește instituții și agenții supranaționale, instituții naționale, societatea civilă și mediul academic;

Comunicarea

83.

constată că în 2021, bugetul alocat activităților de comunicare și de promovare s-a ridicat la 205 000 EUR, întrucât 70 000 EUR din bugetul inițial de 275 000 EUR au fost transferați către alte linii bugetare în cursul anului; constată o rată de utilizare de 73,9 % (151 562 EUR);

84.

salută publicarea de către Comitetul de contact al instituțiilor supreme de audit din Uniunea Europeană, în iulie 2021, a compendiului de audit privind răspunsul la pandemia de COVID-19, care oferă informații cu privire la impactul pandemiei și răspunsul la aceasta la nivel național și supranațional, precum și lansarea unei noi secțiuni privind COVID-19 pe site-ul Comitetului de contact, pentru a înlesni o informare mai promptă și continuă cu privire la activitatea de audit relevantă desfășurată de instituțiile supreme de audit din Uniune;

85.

apreciază publicarea în 2021 a planului de comunicare privind diversitatea și incluziunea, care conține informații despre obiectivele de comunicare ale Curții, publicul țintă, părțile interesate, mesaje, canale și monitorizare;

86.

încurajează Curtea să colaboreze cu Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor în vederea folosirii celor două platforme de comunicare socială cu sursă deschisă, EU Voice și EU Video, care au fost lansate ca proiect-pilot public pentru a promova folosirea rețelelor sociale gratuite și cu sursă deschisă; încurajează, în continuare, Curtea să folosească rețele sociale descentralizate ca alternative la platformele online foarte mari, cum ar fi platforma Mastodon;

87.

cere din nou Curții să facă mai multe eforturi de comunicare pentru a avea o legătură mai strânsă cu cetățenii, prin susținerea unei mai mari transparențe a operațiunilor sale, prin folosirea în mai mare măsură a tehnologiilor digitale și prin aplicarea unei strategii de comunicare care să permită perceperea și înțelegerea corectă a rolului Curții și a modului în care aceasta se încadrează în viziunea Uniunii și să mărească vizibilitatea Curții în diferitele state membre.

(1) Hotărârea Curții de Justiție (Plen) din 30 septembrie 2021, Curtea de Conturi Europeană/Karel Pinxten, C-130/19, ECLI:EU:C:2021:782.

(2) https://som.yale.edu/story/2022/over-1000-companies-have-curtailed-operations-russia-some-remain

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/123

DECIZIA (UE) 2023/1831 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021, secțiunea VI – Comitetul Economic și Social European

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021 (1),

—	având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2021 [COM(2022) 323 – C9-0232/2022] (2),

—	având în vedere Raportul anual al Comitetului Economic și Social European către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile instituțiilor (3),

—	având în vedere declarația de asigurare (4) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere articolul 314 alineatul (10) și articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0074/2023),

1.	acordă secretarului general al Comitetului Economic și Social European descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Comitetului Economic și Social European aferent exercițiului financiar 2021;

2.	își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Comitetului Economic și Social European, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/124

REZOLUȚIA (UE) 2023/1832 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021, secțiunea VI – Comitetul Economic și Social European;

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură;

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0074/2023),

A.	întrucât Comitetul Economic și Social European (denumit în continuare „comitetul”) este un organ consultativ al Uniunii care oferă un forum de consultare, dialog și consens între reprezentanții diferitelor componente economice, sociale și civile ale societății civile organizate din statele membre;

întrucât comitetul contribuie la procesul decizional al Uniunii și, prin asigurarea legăturii dintre politicile Uniunii și circumstanțele economice, sociale și civile, își îndeplinește misiunile de îmbunătățire a legiferării, democrație participativă de jos în sus și de promovare a valorilor europene;

întrucât consultarea comitetului de către Comisie sau Consiliu este obligatorie în anumite cazuri; întrucât comitetul poate adopta și avize din proprie inițiativă, beneficiind în același timp de o marjă largă de sesizare, definită în Actul Unic European, în Tratatul de la Maastricht și în Tratatul de la Amsterdam, ceea ce îi permite să fie consultat de Parlament;

întrucât Comisia pentru afaceri financiare și bugetare (CAF) a comitetului este organismul său de supraveghere pentru toate procedurile bugetare și, în special, întocmirea estimărilor bugetare, execuția bugetară, raportul anual de activitate, descărcarea de gestiune și acțiunile întreprinse ca urmare a raportului anual al Curții de Conturi (denumită în continuare „Curtea”);

întrucât, în contextul procedurii de descărcare de gestiune, autoritatea care acordă descărcarea de gestiune dorește să sublinieze că este deosebit de important să se întărească și mai mult legitimitatea democratică a instituțiilor Uniunii prin îmbunătățirea transparenței și a răspunderii și prin aplicarea conceptului unei gestiuni financiare și administrative eficiente, a principiului întocmirii bugetului în funcție de performanțe și buna administrare a resurselor umane,

ia act de faptul că bugetul comitetului se încadrează la rubrica 7 din CFM, „Administrația publică europeană”, care s-a ridicat la un total de 10,7 miliarde EUR în 2021 (reprezentând 5,9 % din cheltuielile Uniunii); observă că bugetul comitetului a reprezentat 1,2 % din totalul cheltuielilor administrative ale Uniunii;

ia act de faptul că, în Raportul său anual pentru exercițiul financiar 2021, Curtea a mărit eșantionul de operațiuni administrative de la 48 în 2020 la 60 în 2021;

ia act de faptul că Curtea menționează că activitatea desfășurată de-a lungul mai multor ani indică faptul că rubrica 7 din CFM se referă la cheltuielile globale cu risc scăzut; ia act totodată de faptul că Raportul anual privind execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2021 nu furnizează nicio informație relevantă privind comitetul și invită Curtea să includă în următoarele rapoarte anuale date detaliate privind îndeplinirea tuturor cerințelor necesare pentru o procedură de descărcare de gestiune coerentă;

constată cu satisfacție că, în Raportul anual pentru exercițiul financiar 2021, Curtea nu a identificat nicio problemă specifică referitoare la comitet;

Gestiunea bugetară și financiară

constată că bugetul final al comitetului pentru 2021 a fost de 145 024 938 EUR, ceea ce reprezintă o ușoară creștere de 1,7 % față de 142 539 393 EUR în 2020 și 138 502 768 EUR în 2019; constată că cele mai importante linii bugetare din 2021, care reprezintă aproximativ 80 % din bugetul total, au fost cele pentru remunerații și indemnizații, urmate de indemnizațiile de deplasare și de ședere ale membrilor, chiria, interpreții și amenajarea spațiilor;

observă cu îngrijorare rata scăzută de execuție bugetară de 90,8 %, comparativ cu 91,8 % în 2020 și mult sub nivelurile anterioare pandemiei în 2019 și, respectiv, 2018, de 98,1 % și, respectiv, 98,7 %); ia act de faptul că creditele neangajate returnate la bugetul Uniunii sunt cele mai ridicate din ultimii patru ani și se ridică la 13 336 920 EUR, comparativ cu 11 677 200 EUR și, respectiv, 2 579 332 EUR în 2020 și, respectiv, în 2019 și 1 819 462 EUR în 2018; ia act de faptul că comitetul consideră că această scădere este o consecință directă a pandemiei de COVID-19; observă însă că, în contul rezultatului economic, cheltuielile totale au crescut ușor în 2021, cu 5 % față de 2020, fapt explicat de comitet printr-o creștere a activității comparativ cu primul an al pandemiei de COVID-19; subliniază că cei doi indicatori par să se contrazică;

subliniază rata scăzută a plăților la 31 decembrie 2021, de 78 %, în scădere de la 83,2 % și, respectiv, 92,5 % în 2020 și în 2019; apreciază faptul că termenul mediu de plată în 2021 a scăzut la 19,94 zile, ceea ce reprezintă o îmbunătățire față de 2020 (28,44 zile) și 2019 (30,12 zile); observă însă că procentul facturilor electronice raportat la totalul facturilor a fost de doar 68 % în 2021, comparativ cu 67 % în 2020 și sub nivelul de 79 % din 2019;

remarcă reportarea fără precedent în 2022 din 2021 a sumei de 13 163 207 EUR, mult mai mare decât în 2020 și 2019, când au fost înregistrate reportări de 8 722 448 EUR și, respectiv, 8 614 946 EUR;

constată că, în 2021, pandemia de COVID-19 a avut un impact asupra activităților comitetului, astfel încât, pentru anumite linii bugetare, s-a înregistrat o reducere a utilizării creditelor (cheltuielile și indemnizațiile de deplasare ale membrilor, serviciile de interpretare, misiunile personalului și organizarea de evenimente și audieri, inclusiv serviciile de catering legate de aceste evenimente), în timp ce pentru altele criza sanitară a necesitat cheltuieli suplimentare (asistență tehnică pentru reuniunile la distanță sau în format hibrid, inclusiv servicii de interpretare simultană, îmbunătățirea serviciilor informatice pentru a face față creșterii ponderii muncii la distanță și echipamente suplimentare necesare Serviciului medical al comitetului); observă că creditele rămase au fost utilizate pentru a soluționa întârzierile din domeniul informaticii și din cel imobiliar, recunoscute în exercițiile anterioare de descărcare de gestiune;

10.

remarcă faptul că valoarea transferului în 2021 a fost de 5 323 400 EUR, ceea ce înseamnă că transferul din 2021 și cel din 2020 de 10 378 352 EUR au fost între 2,5 și 5 ori mai mari decât transferurile din anii anteriori pandemiei de COVID-19 (3 119 041 EUR și 1 981 731 EUR în 2019 și, respectiv, 2018); remarcă faptul că transferurile au fost inițiate mai devreme în cursul anului, dar, în ciuda eforturilor depuse, nu toate creditele restante au putut fi absorbite din cauza pandemiei de COVID-19;

11.

observă că, în 2021, comitetul și-a continuat activitățile de îmbunătățire a rentabilității circuitelor sale administrative, realizând fluxuri de lucru financiare complet informatizate și utilizând semnătura electronică calificată pentru contracte și modificări; constată că s-au realizat economii în principal prin sinergiile care rezultă din acordul de cooperare dintre comitet și Comitetul European al Regiunilor („CoR”), reînnoit în 2021, în special în domeniul infrastructurii (economiile totale estimate la chirie, întreținere, consumabile și personal se ridică la peste 12 milioane EUR), al serviciilor informatice, de securitate și de reuniuni;

12.

este conștient de faptul că procedurile de achiziții sunt organizate fie de serviciile proprii, fie în numele comitetului de către serviciile comune partajate de comitet și CoR; observă că, în 2021, au existat doar 13 proceduri de achiziții publice în care comitetul a fost fie singura autoritate contractantă, fie o autoritate contractantă participantă împreună cu CoR, dintre care două au fost anulate din cauza lipsei de oferte, două în domeniul lucrărilor de construcții s-au desfășurat ca proceduri deschise, comitetul fiind o autoritate contractantă participantă, iar restul s-au desfășurat prin procedură negociată, șapte pentru contractele cu valoare medie și mică și două fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, deși se prevede astfel în Regulamentul financiar;

13.

subliniază că, în perioada aprilie-iunie 2021, în mai multe reuniuni ale comitetului bugetar al Consiliului s-a discutat propunerea comitetului privind o indemnizație specifică pentru participarea de la distanță la reuniunile comitetului; ia act de faptul că propunerea CAF, sprijinită de chestorii comitetului și aprobată de Consiliu, stabilește indemnizația pentru participarea de la distanță la 145 EUR, ceea ce reprezintă jumătate din indemnizația prevăzută la articolul 2 alineatul (1) din Decizia 2013/471/UE a Consiliului (1), aplicabilă începând cu 1 iulie 2021 și limitată la perioada în care există dificultăți de călătorie cauzate de pandemia de COVID-19; ia act de faptul că rambursarea necesită o verificare a prezenței la reuniune sau la eveniment pentru fiecare participant printr-o varietate de metode, cum ar fi liste de semnături, dovezi de conexiune electronică, capturi de ecran sau alte rapoarte care indică intervențiile efectuate și numai pe baza acestor informații poate avea loc o rambursare; subliniază că, în cazul participării de la distanță, se plătește numai indemnizația redusă și nu se efectuează alte rambursări (cum ar fi pentru cheltuieli de deplasare sau indemnizații de deplasare) după verificarea participării la reuniune și numai dacă nu s-a primit nicio altă contribuție din altă parte; consideră totuși că indemnizația, deși redusă, este greu de înțeles pentru opinia publică și ar putea aduce prejudicii reputației comitetului; consideră totodată că, întrucât măsurile sanitare și măsurile luate în timpul pandemiei de COVID-19 au fost suspendate, indemnizația pentru participarea de la distanță la reuniuni nu mai este necesară;

Gestiunea internă, performanța și controlul intern

14.

ia act de faptul că 2021 a fost un al doilea an în care activitățile comitetului au fost afectate de pandemia de COVID-19 și în cursul căruia au fost luate o serie de decizii pentru a permite principalelor organe ale comitetului să funcționeze în continuare, în pofida limitărilor impuse de măsurile legate de siguranță și securitate; observă că astfel de decizii au vizat formatul reuniunilor, cerințele privind accesul în clădiri, organizarea evenimentelor și alte măsuri de sănătate și siguranță, de exemplu distanțarea fizică și desfășurarea reuniunilor în format de la distanță, care au devenit ulterior format hibrid, inclusiv votul hibrid și utilizarea fluxurilor de lucru electronice;

15.

ia act de noul plan de management adoptat de comitet în 2021, care definește strategia secretariatului său general și cele cinci valori fundamentale și cinci obiective strategice esențiale care vor ghida activitatea sa în următorii cinci ani și care stabilește obiectivele strategice anuale legate direct de planul de management, care, pentru 2021, prevăd 33 de obiective concepute pentru toate structurile administrației;

16.

subliniază rolul CAF a comitetului, care pregătește toate deciziile de natură financiară sau bugetară pentru biroul comitetului și este organizată cu subgrupuri ad-hoc care tratează subiecte ad hoc într-un mod mai eficient, fiecare compus din trei membri, câte unul din fiecare grup reprezentat în comitet;

17.

consideră binevenit Programul integrat de analiză a activității, menit să surprindă și să cartografieze toate procesele operaționale subiacente care au o influență asupra previziunilor de cheltuieli de la liniile bugetare, care probabil va contribui la identificarea potențialelor cauze profunde ale variațiilor dintre previziunile de cheltuieli și costurile finale ale activităților, ceea ce va duce la îmbunătățirea în continuare a gestionării corecte și eficiente a resurselor umane și financiare disponibile pentru a sprijini activitățile politice ale membrilor comitetului;

18.

este preocupat de resursele limitate de care dispune serviciul de audit intern al comitetului (IAS), al cărui nivel de personal are un impact direct asupra volumului și calității activității desfășurate și, prin urmare, asupra asigurării pe care IAS o poate oferi cu privire la mediul de risc și control; înțelege că, începând din noiembrie 2021, un asistent din afara IAS contribuie la activitatea celor trei membri ai personalului intern mobilizați în prezent în cadrul IAS, dar consideră că această alocare suplimentară temporară nu asigură conformitatea cu standardele internaționale care reglementează dotarea minimă a unei funcții de audit intern; își exprimă sprijinul pentru propunerea comitetului de a transforma postul de asistent existent deja în cadrul IAS într-un post de administrator pentru a consolida auditul intern pe termen scurt; invită comitetul și CoR să optimizeze coordonarea serviciilor lor de audit intern atunci când pun în aplicare acordul de cooperare dintre comitet și CoR;

19.

ia act de faptul că comitetul a luat măsuri pentru a pune în aplicare standardele de control intern în ceea ce privește evaluarea funcțiilor sensibile prin adoptarea, în decembrie 2020, a unei politici detaliate care să includă definirea posturilor sensibile și metodologia care trebuie utilizată pentru evaluarea riscurilor asociate tuturor posturilor; ia act de faptul că, în 2021, a fost finalizată o evaluare la nivelul întregului comitet; observă, cu toate acestea, că constatările IAS au arătat că se mai pot aduce îmbunătățiri; observă că auditul intern privind plățile salariale din 2018, plata necuvenită a unor alocații detectată de Curtea de Conturi în 2019 și auditul intern ulterior privind verificarea din 2020 au indicat necesitatea unei examinări mai aprofundate a controalelor în ceea ce privește gestionarea drepturilor statutare; solicită comitetului să informeze Parlamentul cu privire la acțiunile punctuale întreprinse ca urmare a constatărilor auditului;

20.

observă că indicatorii-cheie de activitate și de performanță reprezintă un instrument eficace de gestionare și ia act de interpretarea acestora în contextul scenariului de pandemie de COVID-19, de unde importanța crescută recunoscută în ceea ce privește tendințele în materie de comunicare, reuniuni fizice, relații la locul de muncă, productivitatea imprimeriei și serviciile de interpretare;

21.

ia act de faptul că comitetul își îndeplinește misiunea prin avize, care se referă la propunerile legislative ale Comisiei (sesizări), și prin avize din proprie inițiativă, care invită instituțiile Uniunii să ia măsuri, și că pozițiile comitetului pot fi evidențiate în rezoluții sau incluse în rapoartele de evaluare și informare;

22.

observă că, în 2021, comitetul a adoptat 200 de avize (față de 131 în 2020 și 127 în 2019), dintre care 151 de avize s-au bazat pe sesizări, 28 au fost avize din proprie inițiativă, iar 12 au fost avize exploratorii (avizele bazate pe sesizări s-au ridicat la 65 în 2020 și 59 în 2019); salută decizia de a lansa un proiect-pilot privind o mai bună urmărire a avizelor emise, cu scopul de a consolida monitorizarea acțiunilor întreprinse de toate instituțiile referitoare la o listă selectată de avize de importanță politică sau strategică în ceea ce privește programul de lucru al secțiunilor comitetului și contribuția comitetului la programul anual de lucru al Comisiei, care urmează să se desfășoare între septembrie 2022 și aprilie 2023; înțelege că această monitorizare consolidată include un rol mai important pentru raportorul comitetului în ceea ce privește diferiții actori din procesul legislativ și inclusiv prezența la reuniunile comisiilor Parlamentului și comunicarea personalizată orientată spre exterior;

23.

observă că Raportul privind punerea în aplicare a Acordului de cooperare dintre Parlamentul European și Comitetul Economic și Social European arată, în 2021, o dublare a numărului de reuniuni cu omologii Parlamentului în pregătirea avizelor comitetului față de 2020, ceea ce confirmă prezența comitetului în ciclul legislativ și invită comitetul să se asigure că avizele sale sunt partajate cu membrii comisiilor relevante ale Parlamentului, în concordanță cu acordul de cooperare dintre Parlament, pe de o parte, și comitet și CoR, pe de altă parte; ia act de faptul că, pe lângă reuniunile bilaterale privind dosarele în curs, membri ai Parlamentului și ai comitetului au participat la diverse evenimente, conferințe și reuniuni și că au avut loc 156 de reuniuni cu omologii Parlamentului, 538 de reuniuni cu omologii Comisiei și 139 de reuniuni cu omologii Consiliului și ai statelor membre;

24.

ia act de participarea largă și de feedbackul pozitiv la seminarele online bilunare ale comunității europene a economiei circulare (convorbirile circulare ale UE) și la premiile ecologice ale UE, care reprezintă primul exemplu de premii ecologice la nivelul Uniunii, organizate în comun de Comisie, comitet, CoR, Vocea europeană a fermierilor și cooperativelor agricole și organizația-umbrelă europeană pentru alimentație și agricultură ecologică (IFOAM – Organics Europe); observă că, în 2021, au fost organizate unele conferințe la nivel înalt cu rezultate pozitive, cum ar fi conferința societății civile privind geopolitica Pactului verde, conferința publică la nivel înalt privind sărăcia energetică la intersecția dintre Pilonul european al drepturilor sociale și Pactul verde european și conferința la nivel înalt privind politica pentru tineret în Balcanii de Vest; apreciază importanța comitetului în asigurarea aspectului social al tranziției verzi;

25.

ia act de faptul că, prin activitatea grupului său ad-hoc pentru Conferința privind viitorul Europei, comitetul a organizat sau a sprijinit în mod direct desfășurarea a 75 de evenimente, 33 la nivel național și 42 la nivel central și că 60 % dintre aceste 75 de evenimente au elaborat rapoarte pe platforma Conferinței, aceste 45 de evenimente reunind doar ele peste 7 600 de participanți; ia act de faptul că comitetul a introdus, de asemenea, 60 de idei noi pe platforma Conferinței și a lansat o vastă campanie de comunicare pe platformele de comunicare socială și că multe dintre aceste idei au contribuit la cele 325 de propuneri finale adoptate în mai 2022;

Resursele umane, egalitatea și condiții corecte de muncă

26.

ia act de faptul că, în 2021, în ciuda limitărilor aferente pandemiei de COVID-19, comitetul a reușit să garanteze condiții de muncă sigure; subliniază acțiunile întreprinse de serviciul său medical, de exemplu de a actualiza în permanență normele de sănătate publică în instituție și de a informa personalul prin intermediul sprijinului psihosocial cu prezență fizică și online oferit în permanență personalului, precum și informații medicale științifice actualizate furnizate membrilor, personalului și administrației, împreună cu participarea activă la campania de vaccinare a Comisiei; subliniază sinergiile stabilite cu Parlamentul în testarea COVID-19;

27.

remarcă faptul că, la 31 decembrie 2021, comitetul a raportat 699 de angajați, comparativ cu 702 atât în 2020, cât și în 2019; constată că, în 2021, numărul de posturi din schema de personal a comitetului a crescut la 699, de la 668, așa cum se prevăzuse în 2020; subliniază că rata de ocupare a posturilor bugetare a fost de 94,3 % în 2021, ușor mai scăzută decât rata de ocupare din 2020, 2019 și 2018, respectiv 95,5 %, 96 % și 96,6 % și observă că în 2021 au fost finalizate 74 de recrutări, comparativ cu 58 și 57 în 2020 și, respectiv, în 2019;

28.

observă că un număr mare de agenți temporari și contractuali au fost angajați în 2021 (107 agenți temporari și 46 de agenți contractuali dintr-un total de 699 de angajați, comparativ cu 93 și 81 de agenți temporari în 2020 și, respectiv, în 2019 și 47 și 43 de agenți contractuali în 2020 și, respectiv, în 2019); își exprimă îngrijorarea că această situație implică riscul unei pierderi considerabile de cunoștințe și expertiză pentru comitet atunci când aceste contracte de muncă temporare expiră; invită comitetul să își aprofundeze în continuare cooperarea administrativă cu CoR prin intermediul acordului privind serviciile comune, pentru a spori efectele sinergice ale punerii în comun a personalului;

29.

constată că, în ceea ce privește schema de personal, reducerea resurselor umane pare să fi avut un impact asupra comitetului care depășește obiectivul de 5 % stabilit de Comisie (reduceri de personal de 7,98 % față de cifrele din 2013); este conștient de faptul că prioritățile suplimentare luate în considerare în ultimii ani și cele care urmează au dus la solicitarea de resurse suplimentare din partea comitetului în contextul pregătirii bugetului pentru 2023 (trei posturi suplimentare de administrator);

30.

apreciază faptul că, pentru a accelera procesul de recrutare pentru posturile de conducere, Direcția de resurse umane și finanțe a comitetului a luat măsuri de informare a președinților de grup și a șefilor secretariatelor grupurilor cu privire la necesitatea de a planifica selecțiile și recrutările pentru a evita, în interesul serviciului, prelungirea perioadelor de posturi ad interim și a celor cu funcții de conducere duble, precum și instrucțiuni pentru personalul care se ocupă de recrutare, însoțite de o politică proactivă de publicare a posturilor vacante; ia act de faptul că Direcția de resurse umane și finanțe a elaborat un plan de acțiune detaliat pentru recrutarea și păstrarea personalului, care a fost aprobat de consiliul de administrație al comitetului în octombrie 2021, structurat în jurul planificării prospective, a creșterii atractivității și a păstrării talentelor;

31.

ia act de faptul că majoritatea personalului comitetului este format din femei (448 din 699), atât din categoria asistenților, cât și din categoria administratorilor; salută reprezentarea echilibrată a femeilor și bărbaților în funcțiile de conducere de nivel mediu și superior, cu 52 % femei și 48 % bărbați în astfel de posturi, comparativ cu 46 % femei și 54 % bărbați în 2020 și 48 % femei și 52 % bărbați în 2019; apreciază acțiunea responsabilului cu egalitatea de șanse din cadrul comitetului în ceea ce privește conturarea viitoarei strategii și a planului de acțiune privind diversitatea și incluziunea și este conștient de faptul că CAF analizează punerea în practică a integrării dimensiunii de gen în buget în instituțiile publice, pe baza informațiilor furnizate de vorbitori externi, inclusiv de președintele Comisiei pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen din cadrul Parlamentului, care va fi prezentată într-o analiză aprofundată a modalităților prin care acest instrument ar putea contribui la abordarea egalității de gen;

32.

subliniază că, deși personalul provine din toate statele membre, având în vedere că statele membre nu sunt reprezentate proporțional, echilibrul geografic al comitetului nu este satisfăcător; observă că managerii din cele 13 state membre care au aderat la Uniune după 2004 au reprezentat 19 % în 2021 (același nivel ca în 2019), comparativ cu 15 % în 2020, în timp ce distribuția administratorilor pe grade arată că 65 % dintre administratorii din statele membre respective se încadrează în prezent între gradele AD 8 și AD 10, ceea ce îi face eligibili pentru a candida pentru un post de conducere; invită comitetul să continue să ia măsuri, să depună eforturi mai mari și să se angajeze să ajungă la o distribuție geografică echilibrată a cetățenilor din toate statele membre în cadrul personalului său, acordând o atenție deosebită nivelului de conducere, ținând seama de reprezentarea statelor membre care au aderat la Uniune după 2004;

33.

observă că măsurile adoptate pentru a face față limitărilor cauzate de pandemia de COVID-19 au inclus furnizarea tuturor membrilor personalului a unui laptop și a unui set de căști, furnizarea de scaune ergonomice din motive medicale bine justificate, prevederea, în 2020, a unei sume forfetare limitate pentru acoperirea costurilor extraordinare suportate în timpul perioadei obligatorii de telemuncă și la cerere individuală, prevederea, în 2021, a posibilității unui ecran suplimentar, dacă este necesar din motive medicale, și, începând din aprilie 2021, pentru o perioadă de șase luni, o indemnizație lunară temporară de 20 EUR pentru membrii personalului și stagiari pentru a acoperi costuri suplimentare de natură variabilă;

34.

îndeamnă comitetul să adopte o strategie și un plan de acțiune actualizate privind diversitatea și incluziunea; se așteaptă ca o astfel de strategie și un astfel de plan de acțiune să facă bilanțul lecțiilor învățate în timpul pandemiei de COVID-19, să ofere instrumente flexibile pentru a răspunde nevoilor diverse ale diferitelor grupuri de personal și să promoveze diversitatea și includerea, dar și echilibrul dintre viața profesională și cea privată și egalitatea de șanse pentru personalul său; invită comitetul să informeze Parlamentul cu privire la progresele realizate în acest sens;

35.

ia act de faptul că, în 2021, comitetul și-a evaluat planul de acțiune privind egalitatea de șanse și diversitatea pentru a lansa elaborarea unei strategii extinse privind diversitatea și promovarea includerii; observă că au fost organizate evenimente online cu ocazia Zilei internaționale împotriva homofobiei și că comitetul a participat la conferința comisiei interinstituționale mixte pentru egalitatea de șanse ale instituțiilor și la diverse rețele interinstituționale în domeniul diversității și al egalității de șanse; încurajează comitetul să sprijine în continuare inițiativele ascendente care contribuie la transformarea comitetului într-un loc de muncă primitor; solicită comitetului să includă, în viitoarea strategie și plan de acțiune privind diversitatea și incluziunea, acțiuni specifice privind recrutarea și integrarea candidaților cu dizabilități și să acorde o atenție similară accesibilității și mobilității atunci când efectuează renovarea clădirilor;

36.

constată că condițiile de muncă actuale oferă un grad ridicat de flexibilitate și că, deși este necesară o planificare prospectivă, înregistrarea timpului de lucru nu mai este obligatorie; observă că, întrucât comitetul a optat pentru o derogare de la înregistrarea timpului de lucru în 2020 și 2021, adaptarea programului la nevoile individuale este posibilă, atât timp cât cerințele de serviciu sunt îndeplinite, și că acest lucru înlesnește echilibrul dintre viața profesională și cea privată în circumstanțe dificile;

37.

observă că modificarea condițiilor de muncă în urma pandemiei de COVID-19 a avut o influență asupra ratei de adoptare a formulelor nestandardizate de organizare a timpului de lucru și că, începând cu primăvara anului 2020, cererile de organizare nestandardizată a timpului de lucru au scăzut în mod constant; remarcă faptul că, în 2021 și pentru prima dată din 2016, procentajul personalului care are nevoie de o organizare a timpului de lucru nestandardizată adecvată a scăzut sub 20 % (18,88 % în 2021, comparativ cu 23,93 % și, respectiv, 32,19 % în 2020 și 2019); subliniază că scăderea numărului de cereri între 2020 și 2021 se referă în principal la femei, aproximativ una din cinci cereri depuse pentru un model de lucru atipic în 2021, în timp ce cifra pentru bărbați rămâne stabilă (32 de bărbați în 2020 față de 31 de bărbați în 2021); observă că, deși în 2019 s-a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de bărbați care utilizau modele de lucru flexibile, proporția dintre bărbați și femei a rămas aproximativ aceeași în 2020 și 2021, aproximativ o cincime din cereri fiind depuse de bărbați;

38.

ia act de faptul că, în 2021 și având în vedere pandemia de COVID-19 actuală, munca la distanță a rămas norma, dar că, începând cu 14 iunie 2021, personalul s-ar putea întoarce treptat la birou timp de o zi pe săptămână, în mod voluntar, respectând, în același timp, măsurile de precauție în vigoare la sediu; ia act de faptul că munca de la distanță din străinătate a fost posibilă pentru toți angajații pe o perioadă limitată de timp și în condiții specifice, cum ar fi în situații familiale deosebit de dificile, din motive medicale sau sociale imperioase; salută faptul că dreptul de a se deconecta, consacrat deja în decizia anterioară privind sistemul de muncă de la distanță, este acum menționat în mod explicit în decizia revizuită a comitetului privind condițiile de muncă, intrată în vigoare la 1 aprilie 2022; încurajează comitetul să analizeze soluțiile de telemuncă pe termen lung în mediul post-pandemie;

39.

salută lansarea, în martie 2021, a unui sondaj, coordonat de comitet și de CoR, pentru a evalua experiența tuturor membrilor în ceea ce privește perioada lungă de telemuncă și pentru a identifica posibile orientări pentru viitor; înțelege că peste 71 % din personal, inclusiv cadrele de conducere, au dat un feedback în mare parte pozitiv referitor la limitările impuse ca urmare a pandemiei de COVID-19, și au furnizat comentarii care au fost luate în considerare pentru pregătirea deciziei revizuite privind condițiile de muncă, care a fost elaborată în 2021 și după ce dialogul social extins a intrat în vigoare la 1 aprilie 2022, ca proiect-pilot timp de șase luni;

40.

regretă că, nici în 2021, comitetul nu a fost în măsură să furnizeze date privind cazurile de epuizare din rândul angajaților comitetului; respectă limitările în materie de protecție a datelor, dar reamintește comitetului importanța datelor statistice anonimizate pentru deciziile manageriale din cadrul unei organizații dar exprimă și necesitatea de a proteja sănătatea personalului; reiterează faptul că ar trebui luate în considerare acțiunile de informare, bunele practici în ceea ce privește gestionarea volumului de muncă, comunicarea și soluționarea conflictelor, precum și politica de revenire la locul de muncă;

41.

ia act de faptul că, în 2021, comitetul a pregătit și dezbătut o decizie revizuită privind procedurile de prevenire și combatere a hărțuirii psihologice și sexuale la locul de muncă (Decizia 090/22A) și care a fost apoi adoptată abia în martie 2022; observă că aceasta face parte dintr-un plan de acțiune mai amplu privind etica adoptat în ianuarie 2021, bazat pe recomandările unui grup de lucru comun alcătuit din reprezentanți ai personalului și ai administrației; își reiterează regretul cu privire la ritmul lent în adoptarea unei astfel de noi decizii, care din nefericire nu include nicio procedură specifică pentru cazurile de hărțuire care implică un membru și un funcționar (în conformitate cu definiția din Decizia 090/22 A), ceea ce are drept consecință faptul că nu se aplică proceduri uniforme pentru tratarea cazurilor de hărțuire, ceea ce înseamnă că victimele sunt tratate în mod diferit; invită comitetul să prevadă de urgență o procedură specifică care să ofere tuturor o protecție adecvată împotriva hărțuirii, protecție ce ar fi trebuit asigurată de mult timp; consideră că numai o politică de toleranță zero față de hărțuire va împiedica apariția unor viitoare acuzații de hărțuire și abateri grave cu care comitetul ar fi confruntat;

42.

ia act de faptul că, în 2021, comitetul a contractat 52 de stagiari pe perioade de cinci luni, 4 stagiari cu un contract de trei luni și 2 stagiari care au beneficiat de granturi acordate de organisme publice externe; ia act de faptul că stagiarii cu contract de cinci luni au beneficiat de o bursă lunară și indemnizații, în timp ce stagiarii pe termen scurt nu au avut dreptul la nicio contribuție financiară; salută faptul că, și în urma solicitării Parlamentului din procedura de descărcare de gestiune pentru 2020, este în curs un proces de reflecție internă pentru a se asigura că toți stagiarii primesc o remunerație decentă și că a fost elaborat un nou cadru care clarifică drepturile și obligațiile stagiarilor, este în curs de consultare cu serviciul juridic al comitetului și cu comitetul său pentru personal și se preconizează că va fi instituit pentru următoarea sesiune de stagii care va începe în martie 2023;

43.

își reiterează apelul adresat comitetului de a integra în strategia sa de gestiune internă învățămintele trase din pandemia de COVID-19 în ceea ce privește continuitatea activității și gestionarea crizelor, capacitatea de răspuns a serviciilor de TI, reziliența organizației, obligația de diligență față de personalul său, eficacitatea comunicării și flexibilitatea proceselor de lucru, pentru a dezvolta un stil de management axat pe rezultate care încurajează un echilibru sănătos între viața profesională și cea privată.

Cadrul etic și transparența

44.

salută actualizarea codului de conduită al comitetului în ianuarie 2021 cu sancțiuni mai stricte și cu un domeniu de aplicare mai larg, instituind un mecanism mai eficient de gestionare a încălcărilor comise de membri, și este conștient de revizuirea regulamentului său de procedură care a urmat în martie 2022; apreciază adoptarea, în ianuarie 2021, a unui plan de acțiune detaliat privind etica, bazat pe recomandările unui grup de lucru comun alcătuit din reprezentanți ai personalului și ai administrației;

45.

subliniază importanța auditului intern privind etica și integritatea, cu scopul de a oferi o asigurare rezonabilă cu privire la alinierea consecventă și aderarea la valorile, principiile și normele etice comune pentru susținerea și acordarea de prioritate interesului public față de interesele private; reiterează apelul de a lua în considerare și posibilitatea unui audit extern în materie de etică și transparență;

46.

observă că, în urma intrării în vigoare, la 15 decembrie 2021, a deciziei revizuite a comitetului privind avertizarea de integritate (Decizia 297/21A), precum și a deciziei revizuite privind procedurile de prevenire și combatere a hărțuirii psihologice și sexuale la locul de muncă (Decizia 090/22A), adoptată la 31 martie 2022, cadrul juridic etic reînnoit va fi completat printr-o decizie revizuită de stabilire a dispozițiilor generale de punere în aplicare privind procedurile disciplinare și anchetele administrative; încurajează comitetul să se asigure că acest proces implică consultarea serviciului său juridic și a responsabilului cu protecția datelor și dialogul cu comitetul său pentru personal și cu comitetul pentru Statutul funcționarilor Uniunii;

47.

ia act de faptul că acordurile de soluționare referitoare la cazul OC/2018/0666/A1 al Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) au fost, în cele din urmă, puse în aplicare integral pentru toți angajații în cauză; regretă însă reacția lentă a comitetului în încheierea și punerea în aplicare a acordurilor; ia act de faptul că, în ceea ce privește fostul membru al comitetului identificat de OLAF ca victimă a unor abateri grave, în urma discuțiilor din martie 2021 s-a ajuns la un acord cu privire la modalitățile de remediere a problemei, axat pe întărirea codului de conduită al comitetului, pe întărirea cadrului etic, acordând prioritate găsirii unor soluții echitabile și oferind scuze publice victimelor;

48.

salută faptul că, la 13 aprilie 2022, președintele comitetului a făcut o declarație publică, publicată pe site-ul internet al comitetului, adresând scuze oficiale în numele comitetului tuturor victimelor, atât angajaților, cât și fostului membru, identificat în speța OLAF OC/2018/0666/A1; își reiterează preocuparea cu privire la faptul că secretarul general al comitetului refuză în continuare să recunoască deficiențele și responsabilitățile interne, ceea ce duce la încălcarea obligației de diligență față de personalul comitetului;

49.

subliniază că, la 6 octombrie 2022, prin hotărârea sa în cauza C-673/21 (2), Curtea de Justiție a confirmat legalitatea măsurilor luate prin decizia din 9 iunie 2020 a biroului comitetului;

50.

observă că comitetul este parte civilă în cadrul procedurilor judiciare în curs inițiate de autoritățile naționale împotriva unui fost membru acuzat de comiterea unor abateri, care se află în prezent pe rol în instanță belgiană pentru pronunțarea unei hotărâri; invită comitetul să informeze Parlamentul, în timp util, cu privire la evoluția cazului;

51.

regretă profund faptul că solicitările fără echivoc ale Parlamentului de a se efectua o investigație externă și independentă care să analizeze în mod special procedurile de resurse umane ale comitetului și eficiența acestora, cu accent pe identificarea răspunderii posibile a ierarhiei administrative în soluționarea plângerilor pentru hărțuire și pe asigurarea bunului tratament al personalului, sunt în continuare ignorate; îndeamnă comitetul să ia toate măsurile necesare pentru a preveni în mod eficient eventualele cazuri de hărțuire în viitor; consideră că este esențial să se garanteze bunăstarea personalului și să se prevină în mod eficace și cu rapiditate apariția unor noi cazuri, ca cel care a avut deja loc;

52.

subliniază că, în 2021, OLAF a investigat două cazuri în cadrul comitetului, dintre care unul, deschis în 2019 și implicând un membru al comitetului, a fost închis în 2022, deoarece OLAF nu a constatat nicio dovadă de fraudă sau neregulă care să afecteze interesele financiare sau de altă natură ale Uniunii, iar celălalt, implicând de asemenea un membru, a fost închis de OLAF în 2021, întrucât Parchetul European (EPPO) a inițiat o anchetă penală paralelă cu privire la aceleași fapte; remarcă faptul că un alt caz din 2020 în care a fost implicat și un membru a fost închis de OLAF în 2022, deoarece persoana în cauză a decedat între timp;

53.

observă că, până în prezent, un caz raportat în 2020 Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului de către comitet este încă pendinte, iar autoritatea împuternicită să facă numiri din cadrul comitetului intenționează să ia decizia finală până la sfârșitul anului 2022; ia act de faptul că, pe baza observațiilor făcute în cadrul audierii inițiale a ambelor părți, a fost lansată și finalizată o anchetă suplimentară pentru a investiga în continuare mai multe puncte și a audia martori suplimentari înainte de vacanța de vară 2022; regretă profund faptul că această investigație internă a durat deja doi ani fără a ajunge la o concluzie finală, afectând grav viața persoanelor implicate și blocând transferul potențial al acesteia către OLAF; solicită comitetului să își prezinte decizia finală cât mai curând posibil și să informeze Parlamentul cu privire la rezultat;

54.

apreciază disponibilitatea comitetului de a coopera cu organele de anchetă ale Uniunii (OLAF și EPPO); ia act de faptul că, în 2021, a fost semnat un acord privind nivelul serviciilor referitor la desfășurarea anchetelor administrative interne cu biroul de anchetă și de disciplină al Comisiei;

55.

salută faptul că Codul de conduită revizuit al comitetului, care a intrat în vigoare în ianuarie 2021, cuprinde dispoziții specifice privind declarația de interese financiare și conflictele de interese; remarcă faptul că în cod a fost integrată o nouă dispoziție conform căreia membrii, delegații Comisiei consultative pentru mutații industriale, supleanții și experții trebuie să prezinte președintelui comitetului o declarație privind interesele lor financiare la intrarea în funcție, care trebuie prezentată în fiecare an la 1 ianuarie și, în cazul oricărei modificări pe durata mandatului, cât mai curând posibil, dar în orice caz în termen de două luni; subliniază că Codul de conduită revizuit cuprinde dispoziții specifice privind practica „ușilor turnante” și prevede că, pentru o perioadă de doi ani de la încetarea mandatului, un fost membru nu trebuie să facă lobby pe lângă membrii sau angajații în funcție cu privire la chestiuni pentru care dețin funcții importante sau redactează rapoarte; solicită publicarea periodică și actualizarea pe site-ul său internet oficial a informațiilor privind starea de conformitate atât pentru declarațiile financiare, cât și pentru derogările de la perioada de incompatibilitate;

56.

ia act cu satisfacție de faptul că formarea în materie de etică a devenit obligatorie pentru toți membrii personalului în 2021 și că aceasta include o formare suplimentară, mai specifică, dedicată managerilor; observă că formarea membrilor comitetului pentru etică a fost revizuită pentru a fi aliniată la noul cod de conduită și pentru a acoperi întreaga gamă de aspecte etice; apreciază înființarea unei noi echipe de consilieri în materie de etică care să ofere cea mai bună consiliere posibilă colegilor care îi consultă cu privire la chestiuni etice, inclusiv normele interne ale comitetului privind protecția avertizorilor de integritate împotriva acțiunilor negative, dreptul lor de a rămâne anonimi și de a-i sprijini pe parcursul procesului, și că informațiile privind consilierii în materie de etică sunt difuzate tuturor nou-veniților; subliniază că în mai 2022 a fost publicat un nou ghid pentru personalul comitetului privind respectul la locul de muncă și că comitetul este, totodată, în curs de elaborare a unei noi carte a valorilor personalului comitetului;

57.

încurajează în mod ferm comitetul să analizeze în continuare participarea sa la Registrul interinstituțional de transparență prin intermediul procesului de evaluare lansat în acest scop în 2022;

58.

este preocupat de faptul că, până în prezent, comitetul nu a adoptat nicio strategie antifraudă; invită comitetul să lanseze o analiză internă a riscului de fraudă și să se coordoneze cu alte servicii competente ale Comisiei pentru a lua în considerare adoptarea unei strategii interne antifraudă adecvate;

59.

solicită să nu se mai coopereze cu firmele externe care, conform clasificării Universității Yale (3), continuă să își desfășoare activitatea în Rusia;

Digitalizarea, securitatea cibernetică și protecția datelor

60.

observă că comitetul a depus eforturi pentru a sprijini procesul de redresare după pandemia de COVID-19, în special pentru a beneficia mai mult de creșterea digitalizării și că acțiunile în domeniul digitalizării și al securității cibernetice au continuat să fie ghidate de strategia digitală a comitetului;

61.

constată că bugetul inițial pentru TI pe 2021 a fost de 5 400 000 EUR, față de 4 700 000 EUR în 2020, ceea ce reprezintă o creștere de 700 000 EUR (15 %); observă că, în urma transferurilor de credite neutilizate în valoare de 1 900 000 EUR pentru a soluționa retardul în domeniul TI constatat în exercițiile anterioare de descărcare de gestiune, cuantumul final al creditelor pentru TI în 2021 a fost de 7 300 000 EUR, față de 7 500 000 EUR în 2020;

62.

ia act de faptul că noul acord de cooperare administrativă cu CoR, care a intrat în vigoare la 1 noiembrie 2021, încurajează schimburile de bune practici digitale pentru a impulsiona dezvoltarea serviciilor sale informatice și digitale;

63.

ia act de numărul tot mai mare de amenințări cibernetice la adresa infrastructurii informatice și a canalelor de comunicare online ale comitetului și ia act de faptul că comitetul a acordat o atenție sporită consolidării configurației sistemului informatic, identificării vulnerabilităților în cooperare cu Centrul de răspuns la incidente de securitate cibernetică pentru instituțiile, organele și agențiile UE (CERT-UE), formării membrilor și a personalului în materie de securitate cibernetică și adoptării unui protocol avansat de autentificare a rețelelor informatice; invită comitetul să acorde în continuare o mare atenție aspectelor legate de securitatea cibernetică, în special deoarece numărul atacurilor cibernetice grave a crescut considerabil în ultimii ani, ceea ce face ca instituțiile Uniunii să devină ținte atractive pentru potențialii atacatori; încurajează comitetul să efectueze evaluări periodice ale riscurilor pe care le prezintă infrastructura sa informatică și să asigure audituri și teste periodice ale sistemelor sale de apărare cibernetică;

64.

ia act de faptul că comitetul utilizează tehnologie cu sursă deschisă și de faptul că, în 2021, un număr tot mai mare de biblioteci și cadre cu sursă deschisă au fost utilizate în sistemele de informare ale comitetului; subliniază că strategia digitală a comitetului prevede migrarea de la actuala aplicație de e-mail locală la una găzduită în cloud, ca parte a dezvoltării unui mediu cloud hibrid;

65.

remarcă faptul că majoritatea sistemelor tehnice ale comitetului sunt găzduite intern și gestionate de angajați interni, în timp ce, pentru sistemele externalizate, controlul și proprietatea sunt menținute și asigurate la nivel contractual și completate de măsuri organizaționale și tehnice, inclusiv de exerciții de evaluare a impactului asupra protecției datelor și a riscurilor, urmând cele mai bune practici din domeniu;

Clădirile și securitatea

66.

reamintește că, în urma exercitării opțiunilor de achiziționare a clădirii JDE în 2018 și a clădirilor BvS și REM în 2019, atât comitetul, cât și CoR au devenit proprietari ai acestor clădiri; ia act de faptul că clădirile din Trèves 74 (TR74) și din Belliard 68 (B68-72) fac obiectul unui contract de leasing financiar pe termen lung; ia act de faptul că, la 10 mai 2021, autoritatea bugetară a aprobat preluarea contractului de închiriere, începând din septembrie 2021, de către comitet și CoR, a fostei clădiri a Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) din Belliard 100 (B100) și că clădirile TR74 și B68-72 au fost transferate Comisiei în septembrie 2022 la schimb cu clădirea VanMaerlant (VMA);

67.

este conștient de faptul că schimbul de clădiri a dus la o reducere semnificativă a spațiului de birouri pentru comitet și CoR, cu o pierdere de aproximativ 10 000 m2; ia act de acordul administrativ semnat cu SEAE pentru preluarea contractului de închiriere a clădirii B100 începând cu 1 septembrie 2021 pentru a compensa parțial pierderea de spații de birouri și constată că, în urma acordului, rezultatul final este reducerea spațiilor de birouri cu aproximativ 5 000 m2 comparativ cu situația de la începutul anului 2021;

68.

recunoaște că a fost îndeplinit astfel principalul obiectiv al strategiei imobiliare de concentrare geografică prin schimbul clădirilor TR74 și B68 cu clădirea VMA; înțelege că schimbul efectuat necesită intervenții suplimentare pentru a asigura un mediu de lucru adecvat pentru noii ocupanți și că lucrările de reamenajare și renovare au fost aprobate în iunie 2021, cu scopul de a permite o amenajare mai flexibilă a spațiilor de birouri, astfel încât acestea să poată fi adaptate cu ușurință la noi forme de muncă, cu economii suplimentare la consumul de energie și de apă, care să fie finanțate printr-un transfer colector;

69.

ia act de faptul că în 2021 au fost efectuate lucrări importante de renovare, în cooperare cu CoR, și că linia bugetară corespunzătoare, „Amenajarea spațiilor”, a fost dotată în 2021 cu 4 925 895 EUR, comparativ cu 1 121 655 EUR în 2020 și 594 061 EUR în 2019;

Mediu și sustenabilitate

70.

salută realizările pozitive în materie de mediu din 2021 în ceea ce privește consumul de energie electrică, apă și hârtie (reduceri de 2,1 %, 14,3 % și, respectiv, 55 % față de 2020); ia act de instalarea de panouri solare pe două dintre clădirile comitetului și ale CoR și înțelege că se efectuează analize suplimentare pentru a extinde instalarea panourilor solare, probabil în 2023;

71.

subliniază că 69,6 % din personalul comitetului utilizează mijloace de transport ecologice; ia act de politica de mobilitate în vigoare care promovează utilizarea unor mijloace de transport sustenabile și care prevede o contribuție financiară la biletele de transport public și o contribuție lunară pentru bicicliști; remarcă faptul că sunt disponibile biciclete de serviciu, precum și încărcătoare pentru autoturismele de serviciu electrice;

72.

salută inițiativa inovatoare privind deplasările cu emisii scăzute, lansată în octombrie 2021, care vizează încurajarea personalului care efectuează delegații să opteze pentru mijloace de transport mai puțin poluante (tren, autobuz etc.), iar agenția de voiaj va propune de acum înainte opțiuni de călătorie în ordinea crescătoare a emisiilor de CO2 generate;

Cooperarea interinstituțională

73.

consideră că cooperarea administrativă și cercetarea sinergiilor cu alte instituții reprezintă un instrument important de gestionare pentru o instituție de dimensiuni mici, cum este comitetul;

74.

este la curent de cooperarea cu CoR, prin intermediul serviciilor comune care reunesc aproximativ 460 de angajați (dintre care aproximativ 290 de angajați ai comitetului) și peste 55 de milioane EUR pe an (din care peste 30 de milioane EUR din partea comitetului); recunoaște că actualul acord de cooperare administrativă dintre comitet și CoR, care a intrat în vigoare la 1 noiembrie 2021 pentru o durată de cinci ani, a consolidat administrarea cooperării și mecanismele de control și constituie o expresie reînnoită a voinței de a folosi în comun în mod eficient resursele și de a crea sinergii; ia act de faptul că actualul acord de cooperare administrativă include crearea unei direcții pentru inovare și tehnologia informației și, în cadrul serviciilor comune deja existente, înființarea unei unități centralizate de achiziții publice și de gestiune financiară și a unui grup de experți în domeniul achizițiilor publice;

75.

observă că comitetul externalizează anumite servicii către alte instituții, în special către Comisie, prin acorduri cu diferite servicii ale instituției respective (directorul de plăți și Direcția Generală Buget, Direcția Generală Resurse Umane și Direcția Generală Digitalizare) pentru furnizarea de instrumente informatice esențiale; ia act de faptul că au fost încheiate acorduri ad-hoc specifice cu Parlamentul și Comisia pentru a aborda unele aspecte ale pandemiei de COVID-19; remarcă faptul că comitetul beneficiază și de participarea la licitații interinstituționale conduse de Comisie sau de Parlament în domeniul TI, cel al deplasărilor în interes de serviciu, al asigurărilor, al transportului, al leasingului de vehicule și al echipamentelor audiovizuale;

76.

ia act de faptul că negocierile în vederea reexaminării protocolului de cooperare cu Comisia au început în 2021;

Comunicarea

77.

ia act de faptul că, în 2021, bugetul alocat pentru comunicare a fost de aproximativ 1,5 milioane EUR și a fost dedicat în principal activităților online care vizează anumite grupuri-țintă (organizații ale societății civile și instituții ale Uniunii), inclusiv relațiile cu presa și mass-media, organizarea de evenimente și activități de informare și îmbunătățirea comunicării online și a vizitelor la comitet;

78.

observă că, în al doilea semestru al anului 2021, comitetul a început să lucreze la strategia sa de comunicare externă care vizează îmbunătățirea calității, a sensibilizării și a impactului comunicării sale; ia act de faptul că Comisia pentru comunicare a comitetului a decis, ca prioritate generală, să îmbunătățească imaginea, impactul și administrarea și să integreze mai bine comunicarea în activitatea legislativă; observă că, în acest scop, comitetul și-a raționalizat comunicarea în timpul și în apropierea sesiunilor plenare pentru a se asigura că fiecare aviz este comunicat publicului potrivit, cu ajutorul celor mai adecvate instrumente disponibile și la momentul cel mai potrivit; încurajează comitetul să adopte un cadru de comunicare cuprinzător care să integreze învățămintele trase în cei doi ani de COVID-19, pentru a fi pregătit împotriva unor posibile evenimente perturbatoare viitoare și pentru a asigura continuitatea activității;

79.

ia act cu satisfacție de faptul că comitetul este membru al grupului de lucru pentru rețelele de socializare al comitetului interinstituțional pentru comunicare online și că a fost implicat în discuții privind etapa-pilot a două platforme de comunicare socială, EU Voice și EU Video, care contribuie la strategia Uniunii privind datele și suveranitatea digitală; observă că cele două platforme fac parte din rețele de socializare descentralizate, gratuite și cu sursă deschisă, care conectează utilizatorii într-un mediu orientat spre viața privată și fără publicitate;

80.

cere din nou comitetului să facă mai multe eforturi de comunicare, pentru o legătură mai strânsă cu cetățenii, prin susținerea unei mai mari transparențe a procedurilor sale, prin folosirea în mai mare măsură a tehnologiilor digitale și prin aplicarea unei strategii de comunicare care să permită perceperea și înțelegerea corectă a rolului comitetului și a modului în care această instituție se încadrează în viziunea Uniunii.

(1) Decizia 2013/471/UE a Consiliului din 23 septembrie 2013 privind acordarea diurnelor și rambursarea cheltuielilor de deplasare ale membrilor Comitetului Economic și Social European și ale supleanților acestora (JO L 253, 25.9.2013, p. 22).

(2) Hotărârea Curții de Justiție din 6 octombrie 2022, KN/Comitetul Economic și Social European, C-673/21, ECLI:EU:C:2022:759.

(3) https://som.yale.edu/story/2022/over-1000-companies-have-curtailed-operations-russia-some-remain

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/136

DECIZIA (UE) 2023/1833 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021, secțiunea VII – Comitetul Regiunilor

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021 (1),

—	având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2021[COM(2022) 323 – C9-0232/2022] (2),

—	având în vedere Raportul anual al Comitetului Regiunilor către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile instituțiilor (3),

—	având în vedere declarația de asigurare (4) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere articolul 314 alineatul (10) și articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0080/2023),

1.	acordă secretarului general al Comitetului Regiunilor descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Comitetului Regiunilor aferent exercițiului financiar 2021;

2.	își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.	încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Comitetului Regiunilor, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(7) JO L 207, 11.6.2021, p. 1.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/137

REZOLUȚIA (UE) 2023/1834 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021, secțiunea VII – Comitetul Regiunilor,

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0080/2023),

întrucât Comitetul Regiunilor (denumit în continuare „comitetul”) este o adunare politică formată din 329 de membri aleși în regiunile, orașele, satele și municipalitățile din cele 27 de state membre, care funcționează ca organ consultativ al instituțiilor Uniunii, cu misiunea de a contribui la elaborarea politicilor Uniunii și la procesul decizional din punctul de vedere al autorităților locale și regionale și, în același timp, de a contribui la o Uniune mai eficace și mai aproape de cetățeni;

B.	întrucât consultarea comitetului de către Comisie sau Consiliu este obligatorie în anumite cazuri, iar comitetul poate adopta și avize din proprie inițiativă, beneficiind de o marjă largă de sesizare, astfel cum este definită în tratate, ceea ce îi permite să fie consultat de Parlament;

întrucât activitățile comitetului sunt definite pe baza strategiei sale politice globale, astfel cum a fost prezentată în rezoluția sa din 2 iulie 2020 privind prioritățile sale pentru perioada 2020-2025 (1), și întrucât comitetul a adoptat trei priorități politice pentru mandatul 2020-2025, însoțite de trei campanii de comunicare: apropierea Europei de cetățeni, construirea unor comunități regionale și locale reziliente și promovarea coeziunii ca valoare fundamentală a UE;

întrucât administrațiile locale și regionale reprezintă o treime din cheltuielile publice, jumătate din investițiile publice și o pătrime din veniturile fiscale și, în multe state membre, dețin competențe în domenii-cheie precum educația, dezvoltarea economică și coeziunea, mediul, protecția socială, sănătatea și serviciile de interes general, astfel încât coordonarea la nivel local, regional, național și european sporește legitimitatea legislației, îmbunătățește asumarea responsabilității și apără mai eficient interesele cetățenilor;

întrucât comitetul își urmărește obiectivul politic de a-și consolida implicarea în întregul ciclu politic și legislativ al Uniunii, asigurând în același timp o legătură mai tangibilă cu cetățenii Uniunii prin activitatea membrilor comitetului ca multiplicatori puternici în comunitățile lor și în asociațiile lor naționale de autorități locale și regionale;

întrucât comitetul a identificat nouă inițiative emblematice și le-a pus în aplicare în 2021 pentru ca acțiunile sale să devină mai strategice și să aibă un impact mai mare: 1. Mecanismul de redresare și reziliență; 2. Răspunsul sanitar la COVID-19; 3. Planul de acțiune pentru implementarea Pilonului european al drepturilor sociale; 4. proiectul CoR4Climate; 5. Viitorul cooperării transfrontaliere; 6. Noul Pact privind migrația și integrarea; 7. Conferința privind viitorul Europei; 8. O viziune pe termen lung pentru zonele rurale; și 9. Bugetul strategic al CoR – asigurarea unei cote echitabile din resurse pentru comitet;

întrucât Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului (2), care reglementează politica de coeziune a Uniunii și finanțarea în perioada 2021-2027 și care a intrat în vigoare în iulie 2021, cuprinde trimiteri la principiul parteneriatului și al guvernanței pe mai multe niveluri, susținut de comitet și de Parlament și implicând participarea regiunilor;

întrucât cele peste patru sute de programe naționale și regionale create pentru punerea în aplicare a politicii de coeziune a Uniunii în perioada de programare 2021-2027 vor pune la dispoziție aproximativ 380 de miliarde EUR, în cadrul unor fonduri diferite, pentru a aborda provocările economice, sociale și de mediu cu care se confruntă regiunile și orașele Uniunii;

întrucât, la 13 februarie 2021, a intrat în vigoare Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului (3) de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență al Uniunii, oferind temeiul juridic pentru distribuirea de fonduri și împrumuturi în valoare de până la 672,5 miliarde EUR (la prețurile din 2018) statelor membre între 2021 și 2026 și vizând, de asemenea, sprijinirea coeziunii economice, sociale și teritoriale și abordarea disparităților dintre regiunile Uniunii;

întrucât, în calitate de instituție a Uniunii în sensul Regulamentului financiar, comitetul trebuie să își adopte propriile conturi anuale, întocmite în conformitate cu normele contabile adoptate de contabilul Comisiei (normele contabile ale Uniunii Europene), pe baza Standardelor internaționale de contabilitate pentru sectorul public, care sunt în final consolidate în cele ale Uniunii;

constată că bugetul comitetului se încadrează la rubrica 7 din CFM, „Administrația publică europeană”, care s-a ridicat la un total de 10,7 miliarde EUR în 2021 (reprezentând 5,9 % din cheltuielile Uniunii);

constată că în Raportul anual pentru exercițiul financiar 2021 Curtea de Conturi (în continuare „Curtea”) a mărit eșantionul de operațiuni la rubrica „Administrație” de la 48 în 2020 la 60 în 2021;

ia act de faptul că Curtea menționează că activitatea desfășurată de-a lungul mai multor ani indică faptul că rubrica 7 din CFM se referă la o cheltuială cu risc scăzut în general; observă, cu toate acestea, că Raportul anual pentru exercițiul financiar 2021 nu prezintă nicio informație pertinentă privind comitetul și invită Curtea să includă în următoarele sale rapoarte anuale date cuprinzătoare privind îndeplinirea tuturor cerințelor necesare pentru o procedură de descărcare de gestiune coerentă;

remarcă cu satisfacție că, în Raportul anual pentru exercițiul financiar 2021, Curtea nu a depistat nicio problemă anume referitoare la comitet;

Gestiunea bugetară și financiară

constată că bugetul final al comitetului pentru 2021 a fost de 106 740 880 EUR, ceea ce reprezintă o ușoară creștere de 5,15 % față de 101 508 480 EUR în 2020 și de 98 751 065 EUR în 2019; observă că, astfel cum s-a subliniat în rezoluția de descărcare de gestiune de anul trecut, cele mai importante linii bugetare au fost cele pentru cheltuielile cu remunerații și indemnizații, urmate de cele pentru chirii și închirierea clădirilor, echipamente și programe informatice, apoi pentru indemnizații, participarea la reuniuni și cheltuielile aferente și serviciile de interpretare;

observă rata ridicată de execuție bugetară, de 98,9 %, comparativ cu 92,7 % în 2020, mai aproape de nivelurile anterioare pandemiei din 2019 și 2018, și anume de 99,6 % și, respectiv, 99,3 %, și constată că rata plăților la 31 decembrie 2021 a fost de 85,1 %, o îmbunătățire de la 82,4 % în 2020, dar încă sub procentul de 88,8 % din 2019 și respectiv cel de 91 % din 2018; subliniază că termenul mediu de plată în 2021 a fost de 16,11 zile, o ameliorare în comparație cu 2020 (17,21 zile) și 2019 (17,23 zile); remarcă ponderea încă nesatisfăcătoare a facturilor electronice, care au ajuns la doar 32 % din toate facturile, ceea ce reprezintă o creștere față de 29 % în 2020, dar o scădere față de 33 % în 2019;

ia act de creșterea plăților din 2020 până în 2021, ambii ani de pandemie COVID-19, care este legată de intensificarea activităților desfășurate în 2021, când investițiile suplimentare în sectorul TI au permis utilizarea pe scară mai largă a infrastructurilor de videoconferință pentru reuniuni virtuale și hibride (în comparație cu 2020), evitându-se astfel anularea sau amânarea evenimentelor, în pofida faptului că restricțiilor impuse ca urmare a pandemiei de COVID-19 erau încă în vigoare;

remarcă reportarea în 2022 din 2021 a unui surplus de 11 198 492 EUR, ceva mai redus decât în 2020 și mult mai ridicat decât în 2019 (când au fost înregistrate reportări de 11 708 078 EUR și, respectiv, 8 874 776 EUR); observă că o sumă în valoare de 1,1 milioane EUR nu a fost angajată la sfârșitul anului 2021 și, prin urmare, a fost restituită la bugetul Uniunii, această sumă fiind mult mai mică decât în 2020, când aproximativ 7,4 milioane EUR au rămas neangajate, cifra actuală fiind așadar mai aproape de nivelurile anterioare pandemiei (în 2019, nu au fost angajate 0,4 milioane EUR); încurajează comitetul să îmbunătățească și mai mult monitorizarea și gestionarea creditelor disponibile;

constată că, și în 2021, pandemia de COVID-19 a avut un impact asupra activității comitetului, astfel încât a existat on reducere a utilizării creditelor pentru anumite linii bugetare (indemnizațiile de ședință, de deplasare și de ședere, interpretariatul, misiunile și cheltuielile de funcționare a clădirilor), în timp ce, pentru altele, criza sanitară a necesitat cheltuieli suplimentare (serviciile medicale și proiectele informatice și de videoconferință); ia act, prin urmare, de economii estimate la peste 8 milioane EUR, comparativ cu economiile de 11 milioane EUR din exercițiul financiar 2020;

10.

remarcă faptul că, pentru a optimiza utilizarea creditelor, comitetul a efectuat transferuri bugetare în valoare totală de 8,7 milioane EUR în 2021 (8,2 %), comparativ cu 6,6 milioane EUR în 2020 (6,5 %), și că aceste transferuri s-au efectuat îndeosebi de la domeniile în care s-au realizat economii substanțiale către domeniile care au necesitat întărire (TI, comunicare și cunoștințe specializate externe); subliniază că șapte transferuri externe de credite au fost pregătite de comitet și aprobate de autoritatea bugetară în 2021; observă că comitetul nu a dispus de un transfer colector specific la sfârșitul anului;

11.

este conștient de faptul că procedurile de licitație referitoare la comitet sunt organizate fie de serviciile sale, fie în numele comitetului de către serviciile comune ale comitetului și ale Comitetului Economic și Social European („CESE”); observă că, în 2021, în comparație cu anii precedenți, serviciile comitetului au tratat un număr fără precedent de proceduri deschise de mare valoare, ceea ce a dus la semnarea unui număr record de contracte-cadru multianuale în cursul acelui an; remarcă faptul că, în același interval de timp, din cauza pandemiei de COVID-19, numărul de proceduri negociate cu valoare scăzută și medie legate de organizarea de activități sau evenimente a rămas mai scăzut decât de obicei, aproximativ jumătate din procedurile prevăzute în programul de lucru pentru 2021 trebuind să fie anulate; constată că procedurile în cauză au fost legate de reuniunile planificate ale comisiilor și grupurilor politice, care au trecut de la un format hibrid la un format complet de la distanță;

Gestiunea internă, performanța și controlul intern

12.

înțelege că, în 2021, principalele provocări pentru comitet au fost legate de necesitatea de a se adapta pe deplin la noile circumstanțe care au apărut ca o consecință a pandemiei de COVID-19 și că această situație a inclus o lipsă generalizată de resurse și nevoia de a adapta resursele informatice necesare pentru a sprijini procesul de digitalizare; recunoaște eforturile colective ale tuturor părților implicate, care au permis acordarea unui sprijin continuu pentru activitățile politice ale comitetului, asigurând continuarea activităților prin reuniuni la distanță și prin intermediul unor platforme de comunicare, cum ar fi Agora și KIKLOS, garantând, în același timp, sănătatea și siguranța membrilor și personalului comitetului; salută înființarea mai multor grupuri de lucru însărcinate cu abordarea problemelor interservicii, cum ar fi necesitatea de a simplifica procesele comitetului, de a consolida planificarea strategică și de a digitaliza procedurile;

13.

ia act de faptul că comitetul își îndeplinește misiunea prin avize, care se referă la propunerile legislative ale comisiei (sesizări), și prin avize din proprie inițiativă, care invită instituțiile Uniunii să ia măsuri, precum și de faptul că pozițiile comitetului pot fi evidențiate în rezoluții; observă că, în 2021, comitetul a adoptat sesizări, avize din proprie inițiativă și avize bazate pe documente și rezoluții ale Uniunii, în total 69 de documente, comparativ cu 56 în 2020 și respectiv 55 în 2019; ia act de faptul că comitetul a publicat studii și rapoarte pe teme specifice, cum ar fi cea de a doua ediție a raportului anual al Barometrului regional și local al UE privind starea regiunilor și orașelor Uniunii și a desfășurat informarea a peste un milion de politicieni aleși de la nivel regional și local prin intermediul campaniei consilierilor regionali și locali din UE, care a coordonat rețele precum rețeaua RegHub 2.0 în cadrul Platformei „Pregătiți pentru viitor” pentru o mai bună legiferare și a constatat că, în 2021, comitetul a organizat peste 200 de conferințe și evenimente, comunicându-și activitatea prin canale și instrumente pertinente;

14.

observă că, în 2021, după primul an al mandatului 2020-2025, care a fost puternic afectat de pandemia de COVID-19, comitetul s-a reunit de șase ori în sesiune plenară (de trei ori de la distanță și de trei ori în format hibrid);

15.

ia act de faptul că, în 2021, membrii comitetului au intervenit în 42 de reuniuni ale comisiilor Parlamentului (față de 14 în 2020 și 13 în 2019), că deputații în Parlament au intervenit în 58 de sesiuni plenare sau reuniuni ale comisiilor comitetului (față de 46 în 2020 și 62 în 2019) și că numărul de participări ale comitetului la evenimentele organizate de președinția Consiliului a rămas substanțial stabil de-a lungul anilor (20 în 2021, 15 în 2020 și 22 în 2019);

16.

salută analiza cost-eficacitate a sistemului de planificare, raportare și control intern al comitetului, efectuată în 2021, care a analizat întregul mediu administrativ, raționalizând procesele, simplificând, digitalizând și valorizând sinergiile dintre diferitele instrumente prin convergența proiectelor; ia act de faptul că, în martie 2021, Biroul comitetului a aprobat nota conceptuală pentru analiză și, în lunile următoare, a început adaptarea fiecăruia dintre instrumente, ceea ce i-a permis să finalizeze, până în decembrie 2021, analizarea politicii de continuitate a activității și a metodologiei de gestionare a riscurilor;

17.

apreciază reexaminarea și simplificarea unora dintre procesele de control intern, cum ar fi gestionarea actorilor financiari care au avut loc în 2021; subliniază că și modelul de guvernare TI a fost raționalizat pentru a aloca mai bine resursele informatice limitate;

18.

salută măsurile adoptate în 2021 în contextul inițiativei „Going for IMPact!”, menită să sporească eficiența comitetului din punctul de vedere al costurilor și să întărească impactul său politic; subliniază numeroasele proiecte, cum ar fi proiectul de convergență, care vizează simplificarea cadrului administrativ, reducând astfel suprapunerile și consolidând sinergiile dintre diferitele instrumente legate de planificare și informare, de gestionarea riscurilor, de informarea privind impactul și de continuitatea activității, precum și de unele procese privind standardele de control intern; sprijină numeroasele proiecte de simplificare (55) definite și lansate la nivelul diferitelor direcții ale comitetului, aproape jumătate dintre acestea fiind finalizate integral în 2021 (26) și o altă parte mare a acestora (25) fiind implementate aproximativ pe jumătate;

19.

apreciază faptul că sesiunea plenară a Conferinței privind viitorul Europei („COVE”), compusă din 449 de delegați, a inclus 18 reprezentanți ai comitetului și 12 politicieni aleși la nivel local și regional, având în vedere că numărul inițial propus era de numai patru reprezentanți ai comitetului și că acest număr a fost mărit în urma unei propuneri a comitetului; ia act de faptul că această participare semnificativă în contextul COVE i-a permis comitetului să organizeze șase evenimente la nivel înalt, 60 de evenimente locale, 63 de evenimente în cadrul Săptămânii europene a regiunilor și orașelor și șapte evenimente pentru Programul tinerilor politicieni aleși, adresându-se unui număr de peste 10 000 de cetățeni, politicieni locali și părți interesate; subliniază că, pe platforma digitală multilingvă a COVE, comitetul a prezentat 44 de idei cu mesaje-cheie din avizele adoptate în contextul celor nouă teme principale ale COVE și că multe dintre opiniile exprimate în aceste idei pot fi regăsite în raportul COVE privind rezultatul final; încurajează în continuare comitetul să își sprijine membrii să participe la dialoguri locale cu cetățenii pe probleme europene;

20.

subliniază că, în raportul privind rezultatul final, plenul COVE, în cea de a 40-a recomandare a sa, în cadrul măsurii 3, solicită reformarea comitetului pentru a „include canale adecvate de dialog pentru regiuni, precum și pentru orașe și municipalități, conferindu-i un rol mai important în arhitectura instituțională, dacă sunt vizate chestiuni cu impact teritorial”;

21.

salută lansarea, în martie 2021, a noii generații a rețelei de centre regionale a comitetului (RegHub 2.0), unul dintre „instrumentele pentru o mai bună legiferare” ale comitetului, care numără peste 50 de membri și observatori (autorități și organisme locale și regionale din 21 de state membre), însărcinați să monitorizeze punerea în aplicare a politicilor Uniunii pe teren și să asigure că opiniile părților interesate de la nivel regional și local sunt luate în considerare atunci când aceste politici sunt evaluate la nivel european; ia act de faptul că RegHub 2.0 a devenit un subgrup al platformei Comisiei „Pregătiți pentru viitor” (F4F), un grup de experți la nivel înalt care evaluează politicile existente ale Uniunii și emite avize despre modul în care aceste politici pot fi mai bine adaptate la provocările viitoare, și a contribuit la patru avize F4F în 2021, dintre care trei au fost elaborate de unul dintre reprezentanții comitetului în cadrul platformei F4F;

22.

ia act cu satisfacție de faptul că comitetul gestionează diverse platforme, rețele și instrumente menite să sprijine ciclul politic, inclusiv Alianța pentru coeziune, Alianța regiunilor care depind de sectorul autovehiculelor, Gruparea europeană de cooperare teritorială, Regiunea europeană întreprinzătoare, Platforma de schimb de cunoștințe, Platforma pentru comunicații în bandă largă, Grupul de lucru privind Pactul verde la nivel local, Platforma părților interesate privind reducerea la zero a poluării, Platforma COVID, Grupul de contact CoR-Regatul Unit, Rețeaua de monitorizare a subsidiarității, Convenția primarilor, Platforma UE privind pierderile alimentare și risipa de alimente, Capitala europeană a turismului inteligent, Regiunile ecologice și Premiile europene pentru agricultură ecologică, precum și faptul că participă, de asemenea, în mod activ la rețelele create de alte instituții ale Uniunii, cum ar fi platforma comună F4F a Comisiei și rețeaua Orașe și regiuni pentru integrarea migranților;

23.

observă că, în 2021, prioritățile politice ale comitetului pentru mandatul său 2020-2025 au fost principiile directoare și că aceste priorități au fost însoțite de trei campanii de comunicare, una privind apropierea Europei de cetățenii săi, o alta privind înțelegerea și răspunsul la transformarea societală generată de provocările digitale, de mediu și demografice, și a treia privind coeziunea socială, economică și teritorială ca valoare fundamentală care garantează că Uniunea este în slujba cetățenilor săi; subliniază că, pentru a pune în aplicare aceste priorități, au fost construite relații de lucru strânse cu deputații în Parlamentul European și cu comisiile competente ale acestuia, precum și cu comisarii europeni și cu serviciile tematice ale Comisiei (DG-uri);

24.

observă contribuțiile importante aduse de comitet la elaborarea Regulamentului (UE) 2021/1755 al Parlamentului European și al Consiliului (4), care a instituit rezerva de ajustare la Brexit și a oferit temeiul juridic pentru introducerea unui program în valoare de 5,4 miliarde EUR în perioada 2021-2023 pentru a ajuta regiunile să facă față consecințelor economice și sociale ale retragerii Regatului Unit din Uniune;

25.

subliniază rolul-cheie al comitetului în conceperea și punerea în aplicare a misiunilor din cadrul programului Orizont Europa, încurajând alinierea strânsă a celor 1,5 miliarde EUR prevăzuți pentru aceste misiuni la cele 30 de miliarde EUR prevăzuți în cadrul fondurilor structurale pentru punerea în aplicare a strategiilor regionale de inovare; înțelege că acele misiuni abordează provocări importante în materie de politici și stabilesc obiective care trebuie atinse până în 2030, cum ar fi asigurarea rezilienței la schimbările climatice a 150 de regiuni și comunități, transformarea a 100 de orașe în orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic și crearea a 100 de laboratoare vii pentru a conduce tranziția către soluri sănătoase; salută cooperarea consolidată stabilită de raportorul comitetului cu DG-urile Comisiei și urmărirea planificată a activităților misiunii, cum ar fi dezvoltarea ecosistemelor regionale de inovare și a strategiilor de specializare inteligentă, a proiectelor-pilot cum ar fi centrele Spațiului european de cercetare și tranziția ecologică în cadrul conceptului de specializare inteligentă;

26.

salută instituirea unei cooperări strategice în punerea în aplicare a Pactului verde european, cum ar fi lansarea campaniei „Pactul verde la nivel local” și altele; subliniază cooperarea consolidată, în cadrul activităților grupului de lucru „Pactul verde la nivel local” al comitetului, cu DG Mediu a Comisiei, cooperare care include înființarea, în 2021, a unei Platforme a părților interesate privind reducerea la zero a poluării;

27.

ia act de faptul că, în ianuarie 2021, platforma pentru comunicații în bandă largă a comitetului a fost relansată împreună cu Comisia pentru a monitoriza punerea în aplicare a inițiativelor-cheie ale Uniunii în domeniul digital, inclusiv a centrelor europene de inovare digitală din cadrul programului Europa digitală al Uniunii, ținând seama îndeosebi de finanțarea din partea Uniunii pentru centrele naționale, regionale și locale destinată activităților cu o valoare adăugată europeană clară; este conștient de faptul că mai multe avize și publicații ale comitetului au evidențiat aspecte regionale ale priorității comisiei privind o Europă pregătită pentru era digitală și că acestea au avut un impact semnificativ asupra propunerilor legislative, cum ar fi Actul legislativ privind serviciile digitale (5) și Actul legislativ privind piețele digitale (6), precum și Busola pentru dimensiunea digitală 2030;

28.

ia act de faptul că adoptarea de către Comisie, în iunie 2021, a viziunii pe termen lung a Uniunii pentru zonele rurale a avut ca rezultat o implicare considerabilă a comitetului în mecanismul de guvernare, în special în ceea ce privește pactele rurale, și că viziunea pe termen lung este în concordanță cu agenda rurală a Uniunii pe care comitetul o susține din 2016; consideră că această viziune pe termen lung oferă un cadru comun pentru zonele rurale din Uniune pentru implicarea și cooperarea la nivelul Uniunii și la nivel național, regional și local;

29.

consideră că includerea nivelului local și al celui regional în punerea în aplicare a planurilor naționale de redresare, prin cooperare periodică cu grupul de lucru al Parlamentului European privind Mecanismul de redresare și reziliență, va oferi posibilitatea de a lua în considerare dimensiunea regională și cea locală la monitorizarea acțiunilor de punere în aplicare;

Resursele umane, egalitatea și starea de bine a personalului

30.

ia act de noua organigramă a comitetului, care centralizează inițierea financiară într-un grup de excelență și raționalizează modelul de guvernare TI pentru o mai bună alocare a resurselor informatice limitate;

31.

constată că, în 2021, numărul de posturi din schema de personal s-a ridicat la 494, comparativ cu 491 în 2020, iar totalul forței de muncă angajate a fost de 606, față de 601 în 2020; ia act de rata ridicată de ocupare, de 98 % în 2021, o creștere față de 96,3 % în 2020 și depășind obiectivul de cel puțin 96 % stabilit pentru perioada 2021-2022;

32.

remarcă faptul că comitetul angajează agenți temporari și contractuali pentru înlocuiri pe termen mediu și lung și pentru proiecte specifice și că, în 2021, agenții temporari și contractuali au fost în număr de 141, comparativ cu 125 în 2020 și respectiv 121 în 2019; consideră că această situație implică riscul unei pierderi considerabile de memorie instituțională, cunoștințe în general și cunoștințe de specialitate pentru comitet atunci când aceste contracte de muncă temporare se încheie; invită, deci, comitetul să își aprofundeze în continuare cooperarea administrativă cu CESE prin intermediul acordului privind serviciile comune, pentru a spori efectele sinergice ale punerii în comun a personalului;

33.

invită comitetul să exploreze sinergiile cu alte instituții, atât în ceea ce privește logistica, serviciile digitale, serviciile șoferilor și alte sarcini administrative, cât și în ceea ce privește anumite activități de informare și comunicare, îndeosebi în statele membre, în care membrii comitetului dispun de rețele de sprijin variate și se bazează exclusiv pe propriul personal local;

34.

constată că, per total, reprezentarea femeilor și bărbaților în rândul personalului comitetului a fost identică cu cea din 2020, femeile reprezentând 56,8 % din întregul personal al comitetului; regretă dezechilibrul dintre femei și bărbați în ceea ce privește cadrele de conducere superioară în 2021, 62,5 % dintre aceste posturi fiind ocupate de bărbați și 37,5 % de femei; regretă, de asemenea, dezechilibrul dintre bărbați și femei în ceea ce privește cadrele de conducere de nivel mediu, procentul de bărbați fiind de 68,4 %, iar cel de femei de 31,6 %; încurajează responsabilul cu recrutarea să se angajeze ferm să facă anunțurile de posturi vacante mai favorabile includerii și să încurajeze mai multe femei să candideze pentru posturi de conducere, inclusiv prin asigurarea unei reprezentări echilibrate în comitetele de selecție, dar și prin oferirea de posibilități de formare pentru personalul de sex feminin care dorește să se pregătească pentru o carieră în funcții de conducere și prin propunerea unor modalități mai flexibile de lucru;

35.

salută noua strategie privind diversitatea și includerea pentru perioada 2022-2027 împreună cu planul de acțiune aferent și discutată în comisia pentru afaceri financiare și administrative a comitetului și în biroul comitetului în iunie 2022; observă că strategia stabilește obiectivul pe termen scurt de 40 % femei în funcții de conducere, principalul obiectiv general fiind de 50 % după atingerea obiectivului pe termen scurt; își reiterează invitația adresată comitetului de a fi mai ambițios în planurile anuale de acțiune care pun în aplicare această strategie;

36.

apreciază faptul că printre măsurile preconizate în strategia privind diversitatea și includerea se numără un sistem de mentorat pentru femeile care aspiră la funcții de conducere, ateliere de sensibilizare pentru manageri pe diverse teme legate de șanse egale și monitorizarea atentă a statisticilor pentru a permite adoptarea în timp util a unor măsuri corective; solicită comitetului să informeze Parlamentul cu privire la punerea în aplicare treptată a planului de acțiune ce însoțește strategia privind diversitatea și includerea, cu sprijinul comisiei mixte pentru diversitate și includere a comitetului; solicită din nou comitetului să își continue eforturile de a obține un echilibru între femei și bărbați la toate nivelurile ierarhice;

37.

constată că comitetul angajează funcționari din toate statele membre, cu excepția unuia; încurajează comitetul să ia în continuare măsuri pentru o distribuție geografică echilibrată în rândul întregului personal, cu un accent deosebit asupra nivelului de conducere; salută inițiativele de creștere a vizibilității posturilor vacante, publicându-și anunțurile pe site-ul său de internet, pentru a crește șansele de candidatură pentru laureații din întreaga Uniune, fără nicio discriminare geografică; înțelege că toate posturile de conducere de nivel superior sunt anunțate în mod public, inclusiv printr-o amplă campanie de publicitate pe rețelele de socializare pentru a asigura o informare maximă în toate statele membre; apreciază utilizarea „ambasadorilor de personal” pentru a genera o marcă pozitivă a angajatorului și faptul că, începând din 2021, comitetul și-a sporit, de asemenea, prezența pe rețelele de socializare și pe platformele de recrutare online pentru a face publice posturile vacante pertinente, în special pentru angajații nepermanenți sau pentru experții naționali, pe lângă canalele de comunicare mai tradiționale;

38.

subliniază că comitetul, ca toate instituțiile Uniunii, trebuie să se asigure că toate statele membre sunt reprezentate proporțional în rândul angajaților, respectând, în același timp, competențele și meritele tuturor candidaților; cere insistent comitetului să adopte măsuri pentru a ajunge la echilibrul geografic al resortisanților din toate statele membre, care să reflecte diversitatea acestora, după cum se indică la articolul 27 din Statutul funcționarilor;

39.

salută atenția continuă acordată chestiunilor specifice legate de gen, cum ar fi numirea, în 2021, cu ocazia Zilei internaționale împotriva homofobiei, a bifobiei, a intersexismului și a transfobiei, a primei persoane de contact LGBTI+ care să îi ajute pe colegii care ar dori să discute despre experiența lor personală de lucru în cadrul comitetului sau care au membri ai familiei LGBTI+; încurajează comitetul să sprijine în continuare inițiativele ascendente care contribuie la transformarea comitetului într-un loc de muncă mai incluziv;

40.

salută lansarea unui sondaj privind satisfacția personalului, încheiat la 16 aprilie 2021, care s-a axat pe satisfacția angajaților în ceea ce privește telemunca și mediul de lucru pe care aceștia le-ar dori pentru perioada de după pandemie și înțelege că rezultatele acestuia au fost luate în considerare prin adoptarea unor condiții și mai flexibile de telemuncă în 2022;

41.

ia act în mod corespunzător de angajamentul comitetului de a-și moderniza cadrul de resurse umane și observă că sistemele de telemuncă au fost îmbunătățite și că a fost pregătit un nou regim de lucru hibrid, care este testat în cadrul proiectului-pilot comun al comitetului și al CESE privind locul de muncă digital; remarcă faptul că proiectul vizează definirea și schimbul de bune practici cu instrumente de colaborare digitală și se bazează pe conceptele, aprobate și de Parlament în rezoluția sa anterioară privind descărcarea de gestiune, de gestionare bazată pe rezultate, muncă digitalizată, muncă de la distanță pe picior de egalitate cu munca în birou, flexibilitate pe baza unui sistem bazat pe încredere și dreptul de a se deconecta;

42.

salută faptul că noul proiect-pilot privind telemunca oferă personalului posibilitatea de a lucra la distanță două-trei zile pe săptămână; constată că acesta include, de asemenea, conceptul de echilibru între viața profesională și cea privată și subliniază noțiunea de drept de a se deconecta; observă că, în cadrul acțiunilor de sprijinire din timpul pandemiei de COVID-19, comitetul a oferit o sumă forfetară de 150-250 EUR personalului pentru a plăti costurile suplimentare, inclusiv achiziționarea de echipamente ergonomice;

43.

ia act de faptul că, în 2021, comitetul a pregătit un nou regim de lucru hibrid și flexibil, împreună cu partenerii sociali, care urmează să fie pus în aplicare în 2022; observă că noul regim prevede o gamă largă de formule cu fracțiune de normă, cu fracțiune de normă specială cu credite de timp de jumătate de zi și cu fracțiune de normă plătită, care face obiectul unei proceduri ad-hoc în cazuri grave; ia act de faptul că, în 2021, au fost luate 118 decizii cu privire la 58 de membri ai personalului care beneficiau de un regim de muncă flexibil, dintre care 46 erau femei; remarcă faptul că concediul pentru creșterea copilului și concediul din motive familiale sunt, de asemenea, posibile și că 49 de membri ai personalului, dintre care 36 de femei, au beneficiat de concediu pentru creșterea copilului în 2021;

44.

ia act de faptul că, în 2021, au fost comunicate 14 cazuri de epuizare (din 554 de angajați în total, comparativ cu 12 cazuri posibile de epuizare comunicate în 2020) și ia act de monitorizarea personalizată a absențelor de către comitet; reiterează recomandarea adresată comitetului de a continua să se axeze pe prevenirea primară, pe lângă vizitele medicale anuale, astfel încât să reducă riscurile psihosociale și epuizarea; apreciază, în acest sens, că formarea și cursurile suplimentare vizează starea fizică bună;

45.

ia act de faptul că, la 26 aprilie 2021, comitetul a adoptat decizia nr. 108/2021 privind protecția demnității la locul de muncă, gestionarea conflictelor și combaterea hărțuirii; înțelege că această nouă decizie a fost luată după un dialog îndelungat cu toate părțile interesate, inclusiv cu rețeaua de consilieri confidențiali și cu comitetul pentru personal al comitetului; apreciază faptul că noua decizie extinde domeniul de aplicare, subliniază normele de conduită și posibilele mecanisme informale și formale de soluționare a conflictelor și este dotată cu un ghid practic specific care oferă explicații practice suplimentare; apreciază că, pentru a sensibiliza publicul cu privire la această decizie și la implicațiile acesteia, au fost organizate sesiuni de informare pentru personal și manageri, în plus față de cursurile interne de formare privind etica și integritatea oferite în mod regulat;

46.

este conștient de faptul că Regulamentul nr. 3/2021 al Comitetului din 2 februarie 2021 prevede plata unei indemnizații forfetare de ședință la distanță pentru membrii comitetului, membrii supleanți cu mandate corespunzătoare, experții raportorilor și vorbitorii invitați să participe la ședințe la distanță sau în format hibrid, cu scopul de a compensa cheltuielile generale suportate pentru pregătirea și participarea la astfel de reuniuni; înțelege că acest Regulament stabilește, pentru întregul an 2021, criteriile de plată și verificare, cuantificând indemnizația la 200 EUR pe zi și stipulând că, pentru a putea beneficia de indemnizație, membrii trebuie să semneze o declarație de participare și să o prezinte serviciului financiar al membrilor, permițând astfel administrației să verifice prezența persoanei în cauză; subliniază, cu toate acestea, că, în concordanță cu adoptarea recentă, în mai 2022, a Deciziei nr. 15/2022 privind aplicarea de măsuri extraordinare în timpul pandemiei de COVID-19, toate reuniunile organelor comitetului au loc în prezent cu prezență fizică;

47.

observă că comitetul a primit în total 58 de stagiari în 2021, dintre care 48 au fost selectați pentru un stagiu de cinci luni în cursul căruia au primit un grant lunar, precum și o indemnizație de mobilitate și rambursarea cheltuielilor lor de călătorie, iar 10 au fost vizitatori de studiu pe termen scurt pentru perioade de stagiu mai scurte, de între una până la patru luni; dintre aceștia, trei au primit un venit lunar din partea guvernului țării lor; salută angajamentul comitetului de a propune modalități de muncă la distanță și pentru stagiarii săi;

48.

reiterează apelul adresat comitetului să integreze în strategia de gestiune internă lecțiile învățate din pandemia de COVID-19 în ceea ce privește continuitatea activității și gestionarea crizelor, capacitatea de răspuns a serviciilor IT, reziliența organizației, obligația de diligență față de personalul său, eficacitatea comunicării și flexibilitatea proceselor de lucru, pentru a dezvolta un stil de management axat pe rezultate care poate încuraja un echilibru sănătos între viața profesională și cea privată;

Cadrul etic și transparența

49.

reiterează invitația adresată comitetului de a-și reconsidera participarea la registrul de transparență, instituit de Acordul interinstituțional din 20 mai 2021 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind un registru de transparență obligatoriu (7), care permite implicarea voluntară a instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii, dar nu cuprinde activitățile autorităților regionale și locale și nici activitățile asociațiilor care le reprezintă; își menține opinia cu privire la valabilitatea limitată a Ghidului practic al comitetului privind interacțiunea personalului cu entitățile externe, care datează din 2018, și reafirmă importanța unui nivel ridicat de transparență în ceea ce privește reuniunile de lobby care ar putea influența comitetul în rolul său consultativ pe lângă instituțiile Uniunii; invită comitetul să își finalizeze analiza internă a opțiunilor disponibile și să adere la registrul de transparență obligatoriu;

50.

salută faptul că, în urma recomandărilor Parlamentului, comitetul a colectat de la membrii și supleanții săi declarațiile financiare care lipseau în mare parte (în ianuarie 2021, 146 de declarații financiare nu fuseseră încă depuse, în pofida obligației prevăzute în Codul de conduită de a face acest lucru, cod care a intrat în vigoare la 26 ianuarie 2020) ceea ce însemna că, în octombrie 2022, lipseau încă 32 de declarații financiare din totalul de 629 de membri și supleanți numiți; ia act de faptul că, din cele 32 de declarații ce lipseau, cinci erau ale unor membri care fuseseră numiți în 2022 și care nu participaseră încă în mod activ la reuniunile comitetului, că 27 din cele 32 de declarații financiare lipsă aparțin supleanților, dintre care 18 au fost numiți în 2022, 2 în 2021 și 7 în 2020, și că, dintre acești supleanți, o singură persoană a participat, de la distanță, în 2021, la unele reuniuni ale comitetului; încurajează comitetul să monitorizeze orice declarații financiare ce încă lipsesc, și să urmeze o politică strictă de asigurare a respectării obligațiilor în materie de transparență;

51.

ia act de faptul că, odată cu adoptarea unei noi decizii privind regimul de formare, formarea în materie de etică a devenit mai degrabă obligatorie decât recomandată, incluzând cursuri de perfecționare, ceea ce va deschide calea către o participare mai intensă a personalului la inițiativele privind aspectele etice; observă că, în 2021, au avut loc 14 sesiuni de formare specifice privind etica și integritatea la care au participat 251 de membri ai personalului (60 % din cadrele de conducere și 57,30 % din întregul personal, inclusiv cadrele de conducere) și că au mai fost organizate 34 de sesiuni de formare care au vizat avertizarea de integritate, conflictele de interese și hărțuirea, precum și 25 de sesiuni privind diferite aspecte ale gestiunii financiare, sensibilizând, de asemenea, cu privire la conflictele de interese;

52.

observă că, în 2021, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a investigat două cazuri în care a fost implicat comitetul, primul fiind o chestiune de posibilă plată a unor indemnizații de călătorie necuvenite și a doua o acuzație de nereguli financiare, hărțuire și gestionare defectuoasă în cadrul unui serviciu comun al comitetului și al CESE; remarcă faptul că primul caz a fost închis atunci când comitetul a solicitat rambursarea indemnizației primită pentru motive etice, fără a invoca niciun temei juridic pentru a impune recuperarea acestor sume, iar al doilea caz a fost respins de OLAF cu recomandarea adresată comitetului și CESE de a desfășura o anchetă internă privind hărțuirea și gestionarea defectuoasă; solicită comitetului să informeze Parlamentul cu privire la rezultatul acestei anchete care a fost lansată în 2021;

53.

regretă faptul că comitetul nu a adoptat o strategie antifraudă; invită comitetul să lanseze o analiză internă a riscului de fraudă și să se coordoneze cu alte servicii competente ale Comisiei pentru a lua în considerare adoptarea unei strategii interne antifraudă adecvate;

54.

solicită să se pună capăt recurgerii la serviciile companiilor externe care, potrivit clasificării Universității Yale (8), continuă să își desfășoare activitatea în Rusia;

Digitalizarea, securitatea cibernetică și protecția datelor

55.

remarcă faptul că, în 2021, comitetul a cheltuit 6 112 846 EUR pentru proiecte informatice și echipamente informatice, comparativ cu 6 392 372 EUR și, respectiv, 4 033 320 EUR în 2020 și 2019; subliniază că majorarea bugetară în 2021 și 2020 s-a datorat în mare parte creditelor neutilizate transferate de la alte linii bugetare;

56.

este conștient de faptul că transferurile bugetare, oricât de eficace și de oportune, nu pot înlocui fondurile structurale necesare pentru o planificare și o programare solidă a resurselor informatice; este preocupat de subfinanțarea, în special pentru serviciile informatice, având în vedere că o astfel de subfinanțare înseamnă că nu se poate efectua o revizuire structurată și, acolo unde este necesar, nu se pot face investiții în resurse informatice care, prin definiție, sunt pe termen mai lung și sunt întreținute pe întreaga lor durată de viață; este preocupat, în special, de faptul că acest lucru poate submina securitatea cibernetică și poate împiedica atragerea și păstrarea cunoștințelor informatice specializate necesare pe piața muncii;

57.

salută faptul că comitetul a înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește digitalizarea completă a proceselor de lucru, în special gestionarea electronică a documentelor și fluxurile de lucru pentru aprobarea acestora, inclusiv lucrările în curs pentru utilizarea deplină a semnăturilor electronice, gestionarea actorilor financiari, gestionarea riscurilor și gestionarea procedurilor de selecție sau a comitetelor mixte;

58.

ia act de faptul că, în 2021, comitetul a realizat mai multe proiecte importante pentru a-și digitaliza în continuare procesele operaționale și pentru a facilita activitatea politică a membrilor comitetului, promovând multilingvismul, raționalizând, simplificând și actualizând procesele operaționale existente; observă că grupul privind viitorul digital al comitetului reunește membri ai comitetului și administrația acestuia pentru a discuta și a oferi consiliere cu privire la aspectele informatice și digitale și că noul acord de cooperare administrativă cu CESE, care a intrat în vigoare la 1 noiembrie 2021, încurajează schimbul de bune practici digitale pentru a impulsiona dezvoltarea serviciilor sale informatice și digitale;

59.

ia act de numărul tot mai mare de amenințări cibernetice la adresa infrastructurii informatice și a canalelor de comunicare online ale comitetului, cum ar fi website-ul extern al acestuia; încurajează comitetul să acorde în continuare un nivel ridicat de atenție aspectelor legate de securitatea cibernetică, să își întărească sistemul informatic și să asigure o cooperare strânsă cu Centrul de răspuns la incidente de securitate cibernetică pentru instituțiile, organele și agențiile UE (CERT-UE) pentru a permite identificarea timpurie a vulnerabilităților, prevenirea și gestionarea incidentelor, și a crește sensibilizarea în materie de securitate cibernetică a membrilor și a personalului său; încurajează comitetul să efectueze evaluări periodice ale riscurilor pe care le prezintă infrastructura sa informatică și să asigure audituri și teste periodice ale sistemelor sale de apărare cibernetică;

60.

apreciază utilizarea de către comitet a tehnologiei cu sursă deschisă și, în 2021, creșterea numărului de biblioteci și cadre cu sursă deschisă utilizate în sistemele de informații ale comitetului, precum și noile modificări care prelucrează cererile bazate pe tehnologii cu sursă deschisă;

61.

salută faptul că majoritatea sistemelor tehnice sunt găzduite intern și gestionate de personal intern;

Clădirile și securitatea

62.

ia act de faptul că, la 10 mai 2021, autoritatea bugetară a aprobat preluarea contractului de închiriere, începând din septembrie 2021, de către comitet și CESE, a fostei clădiri a SEAE din Belliard 100 (B100), ale cărei costuri de închiriere vor fi acoperite din economiile realizate ca urmare a costului mai scăzut al închirierii clădirii Van Maerlant (VMA) în comparație cu costul închirierii clădirilor din Belliard 68 (B68) și Trèves 74 (TRE74), care au fost transferate comisiei în septembrie 2022;

63.

înțelege că suprafața suplimentară din clădirea B100 nu va compensa pe deplin pierderea de spațiu survenită în urma schimbului de clădiri B68 și TRE74 ale comitetului și ale CESE cu clădirea VMA a Comisiei, pierderi care se ridică la aproximativ 5 000 m2 în comparație cu situația de la începutul anului 2021; recunoaște că o astfel de pierdere nu poate fi compensată în întregime prin măsuri alternative, cum ar fi creșterea densității spațiului de birouri în alte clădiri și creșterea muncii la distanță, dar recomandă prudență să nu se ia angajamente pe termen lung privind noi spații de birouri înainte ca aceste măsuri să fie pe deplin analizate;

64.

observă că, pentru a găzdui personalul într-un mediu și în condiții de lucru adecvate, a fost necesară modernizarea și renovarea birourilor în clădirile BvS (Rue Montoyer 92-102), REM (Rue Belliard 93) și VMA; ia act de faptul că, la 1 decembrie 2021, a fost atribuită licitația pentru lucrările de renovare pentru executarea de lucrări în clădirea VMA, cu un cost total de 9 milioane EUR; ia act de faptul că cea mai mare parte a acestui cost, aproximativ 6 milioane EUR, era deja disponibilă în bugetul inițial pe 2021 aprobat de autoritatea bugetară ca cerere unică pentru exercițiul 2021 și că a fost posibil să se economisească credite în valoare de 3 milioane EUR de la alte linii bugetare și să se utilizeze aceste credite pentru renovarea clădirii VMA;

Mediul și sustenabilitatea

65.

salută studiul lansat de către comitet în 2021 pentru a defini obiectivele și scenariile de reducere a emisiilor de CO2 și pentru a propune măsuri în diferite domenii în vederea unei mai bune puneri în aplicare a Pactului verde european în cadrul comitetului;

66.

salută realizările pozitive în materie de mediu din 2021 în ceea ce privește consumul de energie electrică, apă și hârtie (reduceri de 2,1 %, 14,3 % și, respectiv, 55 % față de 2020); salută instalarea de panouri solare pe două dintre clădirile comitetului și înțelege că se efectuează analize suplimentare pentru a extinde instalarea panourilor solare, probabil în 2023;

67.

subliniază că 75,8 % din personalul comitetului utilizează mijloace de transport ecologice; încurajează comitetul să pună în aplicare o politică de mobilitate care să promoveze utilizarea unor moduri de transport sustenabile pentru navetă, care să includă utilizarea în comun a autoturismelor, spații de parcare pentru biciclete și încărcătoare de baterii electrice și care să ia în considerare o contribuție financiară, fie pentru cheltuielile de transport public, fie pentru renunțarea la utilizarea parcărilor;

Cooperarea interinstituțională

68.

este la curent de cooperarea solidă cu CESE, prin intermediul serviciilor comune care reunesc aproximativ 460 de angajați (dintre care aproximativ 170 de angajați sunt ai comitetului) și peste 55 de milioane EUR pe an (din care aproximativ 24 de milioane EUR din partea comitetului); salută actualul acord de cooperare administrativă dintre comitet și CESE, care a intrat în vigoare la 1 noiembrie 2021 pentru o durată de cinci ani; consideră că actualul acord de cooperare administrativă va contribui în mod substanțial la consolidarea guvernării mecanismelor de cooperare și control și constituie o expresie reînnoită a voinței de a pune în comun în mod eficient resursele și de a crea sinergii; ia act de faptul că actualul acord de cooperare administrativă include crearea unei direcții pentru inovare și tehnologia informației și, în cadrul serviciilor comune deja existente, înființarea unei unități centralizate de achiziții publice și de gestiune financiară și a unui grup de experți în domeniul achizițiilor publice;

69.

observă că comitetul cooperează, de asemenea, cu Comisia (pentru o taxă anuală) în ceea ce privește gestionarea dosarelor de pensii și de plecare ale personalului (Oficiul de Administrare și Plată a Drepturilor Individuale) și a drepturilor individuale de protocol (DG Resurse Umane), formarea personalului (DG Resurse Umane), centrele pentru copii preșcolari și creșele de zi aprobate (Oficiul pentru Infrastructură și Logistică), utilizarea diferitelor platforme informatice (sistemul de gestionare și informare ABAC, inclusiv sistemul său contabil și de active, precum și modulele contractuale, NAP pentru calcularea salariilor și sistemul de informare și gestionare a personalului SYSPER2 etc.) (DG Buget și DG Informatică) și publicațiile în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (incluse în bugetul Comisiei începând cu 2020);

70.

observă că comitetul organizează reuniuni pregătitoare și de monitorizare (așa-numitele reuniuni bilaterale) pentru raportorii săi cu Parlamentul, Comisia și Consiliul cu privire la avizele sale și că au loc schimburi periodice între raportorii comitetului și cei ai Parlamentului cu privire la dosare paralele; încurajează comitetul să își consolideze în continuare capacitatea de a furniza dovezi de la fața locului principalelor instituții ale UE, utilizând date, analize empirice și compilații de bune practici;

71.

apreciază implicarea membrilor comitetului în întregul ciclu politic și legislativ al politicilor Uniunii, fie printr-o contribuție timpurie la stabilirea agendei politice a Comisiei, fie printr-o monitorizare sporită a avizelor sale adresate colegiuitorilor și în parteneriat cu serviciile Comisiei privind punerea în aplicare și evaluarea politicilor și legislației; încurajează comitetul să promoveze în continuare realizările sale în ciclul legislativ;

72.

înțelege că comitetul a solicitat instituțiilor direct implicate în legislație să acorde comitetului acces la documentul pe patru coloane pentru dosare legislative specifice, astfel încât comitetul să își poată îndeplini rolul consultativ nu numai la începutul procesului legislativ, ci și în etapa trilogurilor; ia act de faptul că această cerere este încă pendinte și că comitetul intenționează să introducă o acțiune în justiție în cazul în care nu se acordă acces; solicită să fie informat cu privire la evoluția oricărui dialog în această privință;

73.

este conștient de activitatea interinstituțională desfășurată în 2021 cu Parlamentul cu privire la proiectul-pilot „Construirea Europei împreună cu consilierii locali”, care exprimă eforturile comitetului de a sprijini autoritățile locale și regionale care nu sunt reprezentate oficial în comitet în chestiuni legate de oportunitățile în raport cu Uniunea; înțelege că obiectivul este de a avea cel puțin un consilier responsabil cu afacerile Uniunii în fiecare dintre cele 120 000 de consilii regionale și locale din Uniune și că, până în prezent, Rețeaua europeană a consilierilor regionali și locali ai UE are aproximativ 2 000 de membri;

74.

este conștient de faptul că comitetul își organizează sesiunile plenare în clădirile Parlamentului și ale Comisiei pentru a compensa lipsa de capacitate a propriilor săli de conferință; ia act de faptul că comitetul achiziționează, de asemenea, servicii de interpretare de la Comisie (DG Interpretare) și de la Parlament, în loc să aibă propriul serviciu de interpretare;

75.

reiterează poziția exprimată în recomandările anterioare privind descărcarea de gestiune, referitoare la necesitatea de a pune în aplicare pe deplin acordul de cooperare din 5 februarie 2014 dintre Parlament, comitet și CESE potrivit căruia au fost transferați la Parlament un total de 60 de traducători, dintre care 24 de la comitet, în schimbul accesului la serviciile Serviciului de Cercetare al Parlamentului European; este conștient de faptul că comitetul a solicitat o sumă suplimentară de 1,24 milioane EUR în proiectul său de buget pentru 2023 pentru linia bugetară 1 4 0 0. Alți agenți, pe lângă bugetul normal și ca modalitate de a compensa efectul dezechilibrat al punerii în aplicare a acordului de cooperare, în vederea angajării a 19 agenți contractuali suplimentari în 2023;

76.

salută cooperarea tot mai strânsă cu Parlamentul, în pofida restricțiilor impuse ca urmare a pandemiei de COVID-19, prin intermediul cooperării bilaterale cu privire la un set de dosare prioritare selectate, care sunt reexaminate și actualizate în fiecare an; subliniază că reuniunile periodice dintre președinții și vicepreședinții celor două instituții și cooperarea structurată dintre raportorii ambelor instituții, precum și dintre comisiile comitetului și comisiile Parlamentului au crescut pe parcursul anului 2021; încurajează comitetul să se implice în continuare în cooperarea cu Parlamentul;

77.

observă că, în 2021, comitetul și-a continuat cooperarea strânsă cu trioul de președinții ale Consiliului și cu președinția în exercițiu a consiliului și a emis patru avize pe baza sesizărilor primite de la Președinția Consiliului; ia act de faptul că comitetul a dezvoltat, de asemenea, inițiative de cooperare cu Secretariatul General al Consiliului cu privire la dosarele tematice prioritare, prezentând avize și documente în cadrul grupurilor de lucru respective ale Consiliului;

Comunicarea

78.

constată că, în 2021, bugetul alocat pentru comunicare a fost de aproximativ 2,1 milioane EUR, din care aproximativ 400 000 EUR au fost utilizați pentru evenimente, 800 000 EUR pentru mass-media și 900 000 EUR pentru internet, rețele de socializare și conținut digital; apreciază faptul că creșterea prezenței comitetului în presă și pe platformele de socializare în perioada 2020-2021 poate fi exprimată într-un procentaj cu doua cifre, grație unei realocări interne a resurselor, fapt demonstrat de creșterea gradului său de sensibilizare; constată că este puțin probabil ca comitetul să fie în măsură să facă același lucru în anii următori din cauza constrângerilor bugetare mai stricte;

79.

observă că principiile de bază ale comitetului pentru consolidarea rolului său și pentru o mai bună comunicare a acestuia se axează pe o implicare sporită în toate etapele procesului legislativ al Uniunii și pe construirea unor parteneriate mai eficace și mai fiabile cu alte instituții ale Uniunii;

80.

salută instituirea unui sistem de indicatori cheie de performanță pentru măsurarea și monitorizarea efectelor comunicării comitetului, aliniind prioritățile în materie de comunicare la prioritățile politice și stimulând comunicarea descentralizată prin inițiative multiple, cum ar fi cursurile digitale pentru membrii săi, elaborarea unui concept de buletin informativ și crearea de rețele pentru a întări relațiile cu foștii membri și stagiari ai comitetului și cu alții;

81.

ia act de numeroasele inițiative de colaborare în rețea din 2021, cum ar fi Grupul de lucru pentru Ucraina, care a lansat o inițiativă inter pares privind transparența, Platforma părților interesate privind reducerea la zero a poluării, lansată în comun cu Comisia, pentru a integra agenda privind reducerea la zero a poluării și punerea în aplicare a Planului de acțiune al Uniunii privind reducerea la zero a poluării, platforma IT comună pentru tinerii politicieni aleși și platforma digitală „Să trecem la digital” pentru a facilita crearea de rețele între profesioniștii din domeniul comunicării participanți din cadrul autorităților locale, regionale, naționale și ale Uniunii;

82.

este de acord că difuzarea pe internet a ședințelor statutare ale comitetului în toate limbile Uniunii a favorizat vizibilitatea generală a comitetului și că Barometrul regional și local pus la dispoziție prin intermediul portalului de date deschise al Uniunii, data.europa.eu, sporește vizibilitatea în rândul specialiștilor;

83.

încurajează comitetul să continue publicarea sistematică în baza de date interinstituțională a tuturor studiilor sale și salută posibilitatea, prevăzută începând din 2021 în contractele-cadru pentru studii și cunoștințe specializate externe, de a include materiale vizuale și rețele de socializare care să poată întări comunicarea și vizibilitatea produselor finale;

84.

ia act de faptul că comitetul este prezent la ora actuală pe cele mai populare platforme de comunicare socială brevetate; Încurajează comitetul să folosească rețele de socializare descentralizate ca alternative la platformele online foarte mari, cum ar fi platforma Mastodon; împărtășește opinia comitetului potrivit căreia întărirea utilizării platformelor alternative mai favorabile vieții private, mai degrabă decât a celor predominante tradiționale ar reprezenta o afirmație în ceea ce privește protecția datelor și suveranitatea digitală;

85.

încurajează comitetul să colaboreze cu Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor în vederea folosirii celor două platforme de comunicare socială cu sursă deschisă, EU Voice și EU Video, care au fost lansate ca proiect-pilot public pentru a promova folosirea rețelelor sociale gratuite și cu sursă deschisă;

86.

(1) Rezoluția Comitetului European al Regiunilor – Prioritățile Comitetului European al Regiunilor pentru perioada 2020-2025 – Europa mai aproape de cetățeni prin intermediul satelor, orașelor și regiunilor sale (JO C 324, 1.10.2020, p. 8).

(2) Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize (JO L 231, 30.6.2021, p. 159).

(3) Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență (JO L 57, 18.2.2021, p. 17).

(4) Regulamentul (UE) 2021/1755 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 octombrie 2021 de înființare a rezervei de ajustare la Brexit (JO L 357, 8.10.2021, p. 1).

(5) Regulamentul (UE) 2022/2065 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 octombrie 2022 privind o piață unică pentru serviciile digitale și de modificare a Directivei 2000/31/CE (Regulamentul privind serviciile digitale) (JO L 277, 27.10.2022, p. 1).

(6) Regulamentul (UE) 2022/1925 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 septembrie 2022 privind piețe contestabile și echitabile în sectorul digital și de modificare a Directivelor (UE) 2019/1937 și (UE) 2020/1828 (Regulamentul privind piețele digitale) (JO L 265, 12.10.2022, p. 1).

(8) https://som.yale.edu/story/2022/over-1000-companies-have-curtailed-operations-russia-some-remain

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/150

DECIZIA (UE) 2023/1835 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021, secțiunea VIII – Ombudsmanul European

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021 (1),

—	având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2021 [COM(2022) 323 – C9-0234/2022] (2),

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile instituțiilor (3),

—	având în vedere declarația de asigurare (4) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere articolul 314 alineatul (10) și articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0067/2023),

1.	acordă Ombudsmanului European descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Ombudsmanului European aferent exercițiului financiar 2021;

2.	își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Ombudsmanului European, Consiliului European, Consiliului, Comisiei, Curții de Conturi, Curții de Justiție a Uniunii Europene, Autorității Europene pentru Protecția Datelor și Serviciului European de Acțiune Externă și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/151

REZOLUȚIA (UE) 2023/1836 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021, secțiunea VIII – Ombudsmanul European,

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere scrisoarea transmisă de Comisia pentru afaceri constituționale,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0067/2023),

întrucât articolul 228 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede alegerea unui Ombudsman European de către Parlamentul European, care este împuternicit să primească plângeri din partea oricărui cetățean al Uniunii sau a oricărei persoane fizice sau juridice care are reședința sau sediul social într-un stat membru privind cazuri de administrare defectuoasă în activitatea instituțiilor, organelor, oficiilor sau agențiilor Uniunii, cu excepția Curții de Justiție a Uniunii Europene în exercitarea funcției sale jurisdicționale. Examinează astfel de plângeri și raportează cu privire la acestea;

C.	întrucât Regulamentul (UE, Euratom) 2021/1163 al Parlamentului European (1) stabilește statutul și condițiile generale pentru exercitarea funcțiilor Ombudsmanului (Statutul Ombudsmanului European);

D.	întrucât Decizia Ombudsmanului European privind adoptarea dispozițiilor de executare este în prezent în curs de revizuire în urma adoptării Regulamentului (UE, Euratom) 2021/1163,

constată că bugetul Ombudsmanului European („Ombudsmanul”) se încadrează la rubrica 7 din CFM, „Administrația publică europeană”, care a totalizat 10,7 miliarde EUR în 2021; constată că Ombudsmanul este o instituție relativ mică, al cărei buget reprezintă doar aproximativ 0,12 % din bugetul administrativ total;

constată că în Raportul anual pentru exercițiul financiar 2021 Curtea de Conturi Europeană (denumită în continuare „Curtea”) a mărit eșantionul de operațiuni de la rubrica „Administrație” de la 48 în 2020 la 60 în 2021;

observă că Curtea menționează că activitatea sa de-a lungul anilor indică faptul că, per ansamblu, aceste cheltuieli prezintă un risc scăzut; cu toate acestea, ia act de faptul că Raportul anual privind execuția bugetului Uniunii pentru exercițiul financiar 2021 nu furnizează nicio informație relevantă privind Ombudsmanul European și invită Curtea să includă în următoarele rapoarte anuale date cuprinzătoare privind îndeplinirea tuturor cerințelor necesare pentru o procedură de descărcare de gestiune coerentă;

remarcă cu satisfacție că în raportul său anual pentru exercițiul financiar 2021, Curtea mai menționează că nu a depistat probleme speciale referitoare la Ombudsman;

Gestiunea bugetară și financiară

ia act de faptul că bugetul pentru Ombudsman a fost de 12 501 836 EUR pentru 2021, reprezentând o ușoară creștere de 1,2 % față de 2020, care ar trebui totuși evaluată și în contextul unei creșteri cu 7,4 % a bugetului în 2020 față de 2019;

constată că cea mai mare creștere a bugetului a provenit din chirie și s-a datorat mutării biroului Ombudsmanului din Bruxelles; constată că, în loc să plătească pe o perioadă de șase ani, Ombudsmanul a achitat toate costurile legate de lucrările de amenajare a noii clădiri în 2021; constată că acest lucru va avea un efect pozitiv asupra bugetelor Ombudsmanului pentru anii următori;

constată, cu toate acestea, că rata de execuție bugetară a fost de numai 88,8 % pentru exercițiul 2021, ceea ce reprezintă o reducere față de 2020, când rata de execuție a fost de 94,9 %; recunoaște că, și în 2021, execuția bugetară a fost puternic afectată de pandemia de COVID-19, care a întârziat parțial recrutarea, limitând totodată evenimentele fizice, conferințele și misiunile;

ia act cu satisfacție de faptul că Ombudsmanul are în continuare un termen foarte scurt de plată, în medie, de 11,35 de zile la facturi, dar, în același timp, încurajează ferm implementarea unui sistem de facturare electronică;

se bucură că Ombudsmanul a încheiat un număr mare de acorduri privind nivelul serviciilor, în special cu Parlamentul European și cu Comisia, care permit instituției să economisească bani, deoarece nu trebuie să înființeze structuri de gestionare a acestor servicii; salută, de asemenea, faptul că Ombudsmanul participă și la contracte-cadru interinstituționale, ceea ce îi permite să beneficieze de prețuri mai mici și reduce nevoia de a-și înființa propriile structuri administrative complexe;

Gestiunea internă, performanța și controlul intern

10.

recunoaște că 2021 a fost un an dificil, în special din cauza efectelor în curs ale pandemiei de COVID-19 și a nevoii continue de a proteja starea de bine a personalului și de a crea noi metode de lucru; încurajează Ombudsmanul să adopte un cadru de comunicare cuprinzător care să integreze lecțiile învățate în cei doi ani de pandemie COVID-19, pentru a fi pregătit în eventualitatea unor posibile evenimente perturbatoare viitoare și pentru a putea asigura continuitatea activității;

11.

ia act de faptul că, în cursul anului 2021, Ombudsmanul a continuat să pună în aplicare strategia „Către 2024”, cu scopul de a crea o structură nouă mai simplă, cu mai puțini manageri, încurajând o mai mare colaborare, precum și procese flexibile și suple;

12.

salută călduros faptul că Ombudsmanul a putut reduce semnificativ timpul mediu necesar pentru a trata diferite tipuri de dosare în ultimii ani; durata medie de soluționare a unei plângeri a scăzut de la 78 de zile în 2018 la 29 de zile în 2021, adică o reducere de 63 %, și de la 157 de zile la 61 de zile, adică o reducere de 61 % în cursul mandatului; în timp ce durata medie de soluționare a unei anchete a scăzut de la 254 de zile la 112 zile, adică o reducere de 56 %;

13.

salută faptul că Ombudsmanul a continuat să îmbunătățească procedurile eficiente de tratare a plângerilor în afara mandatului său, care se ridică la aproximativ 1 400 pe an; apreciază totodată faptul că proporția plângerilor tratate de Direcția Administrație în afara mandatului său a crescut de la 22 % în 2020 la 35 % în 2021;

14.

ia act de faptul că accesul public la documente este o prioritate majoră pentru Ombudsman și reprezintă până la o anchetă din patru; constată, de asemenea, că accesul public la documente include modul în care administrația Uniunii tratează mesajele text și instantanee și accesul în timp util la documente; sprijină apelul Ombudsmanului ca accesul UE la legislația privind documentele să fie modernizat și să respecte într-o mai mare măsură drepturile cetățenilor și așteaptă cu interes să afle mai multe despre modul în care Ombudsmanul poate consilia instituțiile și organele Uniunii cu privire la modul în care să instituie sisteme pentru a îmbunătăți gestionarea accesului la documente; solicită Ombudsmanului să ofere feedback despre noul instrument informatic al Comisiei în acest domeniu (EASE – Acces electronic la documentele Comisiei Europene);

Resursele umane, egalitatea și starea de bine a personalului

15.

constată că, la sfârșitul anului 2021, Ombudsmanul avea un personal format din 74 de membri, aproape neschimbat de la sfârșitul anului 2020, când personalul număra 73 de membri, la fel ca la sfârșitul anului 2019; constată, cu toate acestea, că numărul agenților contractuali a scăzut de la 11 în 2019 la 8 în 2020 și la 6 în 2021, în timp ce numărul agenților temporari a crescut de la 23 în 2019 la 28 în 2020 și la 30 în 2021; numărul funcționarilor a rămas mai mult sau mai puțin constant: 40 în 2019, 37 în 2020 și 38 în 2021;

16.

constată cu satisfacție că, la sfârșitul anului 2021, numărul naționalităților Uniunii reprezentate în rândul personalului era de 18, același ca în 2020, și că posturile de conducere sunt distribuite între cinci naționalități (față de 4, în 2020); îndeamnă Ombudsmanul să își continue eforturile pentru a obține o distribuție geografică echilibrată a resortisanților din toate statele membre în rândul personalului său (în special la nivelul conducerii);

17.

ia act de faptul că 68 % din personalul Ombudsmanului este reprezentat de femei, ceea ce reprezintă o ușoară creștere față de 2020, când femeile au reprezentat 66 %; remarcă, de asemenea, că femeile constituie cea mai mare parte a tuturor categoriilor de personal: conducere, AD, AST, AST-SC, GF IV și alte GF; invită Ombudsmanul să își continue eforturile pentru a obține o distribuție de gen echilibrată, ținând seama de dimensiunea redusă a instituției;

18.

ia act de faptul că noile norme privind munca hibridă prevăd un regim de muncă de la distanță de 60 % pe lună, în timp ce formulele de lucru zilnice sunt organizate la nivel de echipă; salută faptul că toate categoriile de personal pot utiliza formulele flexibile de lucru; în cele din urmă, ia act de faptul că personalului i se permite să lucreze de la distanță 15 zile pe an în afara locului de muncă;

19.

constată cu satisfacție că Ombudsmanul colaborează cu un sistem de gestionare a cazurilor, care oferă informații în timp real despre distribuirea plângerilor către responsabilii cu anchetele, permițând astfel managerilor să ajusteze volumul de muncă în consecință; se bucură că, în 2021, nu au fost raportate cazuri de epuizare (burnout); salută și faptul că numărul de zile de absență motivate de concediu medical a scăzut cu 28 % în 2021 față de 2020 și că numărul membrilor personalului aflați în concediu medical timp de peste 30 de zile a scăzut cu o treime, de la 9 în 2020 la 6 în 2021;

20.

se bucură că, în 2021, nu au fost raportate cazuri de hărțuire; observă că cazul raportat în 2020 se afla încă în curs de investigare de către OLAF în 2021 și a fost închis în 2022 fără ca OLAF să emită recomandări; ia act, în cele din urmă, de faptul că Ombudsmanul a organizat cursuri de formare pentru corespondenții pe aspecte de etică și membrii comitetului de conciliere, pentru a primi cunoștințele necesare în îndeplinirea funcțiilor lor, în contextul politicii Ombudsmanului de combatere a hărțuirii;

21.

salută faptul că Ombudsmanul a recrutat un număr relativ mare de stagiari, 16 în 2021, oferind astfel o experiență europeană multor tineri; se bucură totodată că toți stagiarii recrutați în 2021 au fost remunerați;

Cadrul etic și transparența

22.

constată cu satisfacție că Ombudsmanul are o pagină pe intranetul biroului Ombudsmanului dedicată conduitei etice și că în 2021 au fost adoptate normele interne privind activitățile externe și misiunile membrilor personalului; apreciază faptul că biroul Ombudsmanului a organizat o sesiune pentru toți membrii personalului, ca să își prezinte politica privind activitățile externe, care a fost planificată pentru 2021, dar care a trebuit amânată la începutul anului 2022;

23.

salută faptul că auditorul intern, ca parte a programului său de lucru, revizuiește cadrul etic al Ombudsmanului; invită Ombudsmanul să informeze Parlamentul cu privire la rezultatul acestei revizuiri, inclusiv cu privire la eventualele recomandări emise de auditorii interni;

24.

felicită Ombudsmanul pentru publicarea programului pe site-ul său și pentru utilizarea consecventă a Registrului de transparență ca să verifice dacă vorbitorii sau interlocutorii la evenimente sau reuniuni organizate de Ombudsman sunt înregistrați în acest registru; apreciază că Ombudsmanul s-a angajat să coreleze gazda evenimentelor și participanții la reuniunile publicate pe site-ul său de rubricile acestora din Registrul de transparență; felicită Ombudsmanul pentru progresele înregistrate în acest sens și încurajează Ombudsmanul să își continue angajamentul de a asigura o mai mare transparență;

25.

constată că strategia Ombudsmanului de prevenire a fraudei se bazează pe acțiunile privind comportamentul etic; constată, de asemenea, cu satisfacție că Ombudsmanul aplică principiul „celor patru ochi” pentru a se asigura că fiecare operațiune este tratată de cel puțin două persoane;

26.

constată cu mulțumire că nu au fost depistate cazuri de conflicte de interese în 2021 și că toți membrii personalului care părăsesc biroul Ombudsmanului primesc acum o scrisoare prin care sunt informați despre obligațiile pe care le au în continuare față de birou și despre datoria de a informa biroul Ombudsmanului și de a obține permisiunea acestuia înainte de a se angaja într-o activitate profesională, remunerată sau nu, în termen de doi ani de la încetarea funcției publice a Uniunii;

27.

ia act cu satisfacție de faptul că Ombudsmanul a adoptat în 2015 un set elaborat de norme interne privind necesitatea de a proteja avertizorii de integritate împotriva acțiunilor negative și de a-i sprijini pe parcursul procesului; constată că, în 2021, nu au fost raportate cazuri de avertizare de integritate;

28.

solicită să se pună capăt utilizării întreprinderilor externe care, conform clasificării Universității din Yale (2), continuă să își desfășoare activitatea în Rusia;

Digitalizarea, securitatea cibernetică și protecția datelor

29.

constată că cheltuielile în domeniul IT au crescut considerabil în 2021, ceea ce a devenit posibil după un transfer de credite, crescând de aproape 2,5 ori, de la 127 430 EUR în 2020 la 303 020 EUR în 2021, în principal pentru a îmbunătăți facilitățile pentru videoconferințe;

30.

ia act de faptul că Ombudsmanul nu a suferit niciun atac cibernetic în 2021 și că instituția se bazează în principal pe Parlamentul European pentru chestiuni legate de asigurarea unui nivel suficient de securitate cibernetică;

31.

încurajează Ombudsmanul să colaboreze îndeaproape cu Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică; îi sugerează să ofere programe de formare în domeniul securității cibernetice actualizate periodic pentru toți angajații Ombudsmanului;

32.

salută faptul că activitățile Ombudsmanului, inclusiv gestionarea plângerilor, resursele umane și finanțele, sunt deja complet digitalizate, dar că plângerile pot fi transmise în continuare pe suport de hârtie, la care se va răspunde și pe suport de hârtie dacă reclamantul alege formatul respectiv;

33.

ia act cu satisfacție de faptul că ancheta Autorității Europene pentru Protecția Datelor (AEPD) privind prelucrarea datelor cu caracter personal de către Ombudsman în cadrul procesului de tratare a plângerilor, care a condus la o inspecție a AEPD la sediul Ombudsmanului în 2019, a fost finalizată și că toate recomandările AEPD au fost acceptate, ceea ce a dus la închiderea cazului în 2021;

34.

ia act de faptul că Ombudsmanul acordă prioritate utilizării instrumentelor cu sursă deschisă, acolo unde este posibil, și folosirii exclusive a software-ului cu sursă deschisă pe site-ul Ombudsmanului;

Clădiri

35.

ia act de faptul că 2021 a fost un an de tranziție în care Ombudsmanul și-a mutat biroul din Bruxelles într-un sediu nou în octombrie 2021, care este organizat ca spațiu de lucru colaborativ;

36.

salută faptul că noile instalații de construcție au permis o reducere a amprentei de mediu prin utilizarea tehnologiilor moderne;

37.

apreciază intenția Ombudsmanului de a îmbunătăți accesibilitatea clădirii sale din Bruxelles și așteaptă cu interes să primească informații actualizate despre progresele înregistrate;

Mediu și durabilitate

38.

salută faptul că biroul Ombudsmanului a reușit să reducă semnificativ utilizarea hârtiei de-a lungul anilor prin digitalizarea proceselor, inclusiv prin posibilitatea de a semna documentele în format electronic și prin abandonarea într-o mare măsură a versiunilor tipărite ale raportului anual și ale buletinelor informative;

39.

ia act de faptul că utilizarea tehnologiilor moderne a permis Ombudsmanului să implementeze sisteme de reducere a energiei, printre altele, prin utilizarea detectoarelor de mișcare și a termostatelor operate la nivel central;

40.

salută faptul că biroul Ombudsmanului încurajează folosirea transportului public rambursând 50 % din costurile anuale pentru transportul public de până la 500 EUR și a îmbunătățit facilitățile din garaje pentru personalul care își utilizează bicicletele, deși nu există parcare în noua clădire;

41.

constată că biroul Ombudsmanului închiriază clădirea de la Parlamentul European și transmite acestuia cererile de informații despre instalarea panourilor solare pe acoperiș; cu toate acestea, încurajează Ombudsmanul să pledeze cu fermitate pentru instalarea panourilor, dacă nu sunt deja instalate;

Cooperarea interinstituțională

42.

salută faptul că Ombudsmanul are o cooperare informală strânsă cu OLAF, EPPO și Curtea pentru a evita dublarea investigațiilor și pentru a discuta domenii de interes reciproc, cum ar fi conflictele de interes și fenomenul „ușile turnante”;

43.

subliniază cât este de important ca Ombudsmanul să mențină un nivel ridicat de schimburi și cooperare cu Rețeaua europeană a ombudsmanilor (ENO); ia act cu satisfacție de faptul că Ombudsmanul a început să ofere ateliere și seminare specializate în domenii specifice pentru specialiștii din birourile membrilor ENO și găzduiește Conferința anuală ENO; încurajează Ombudsmanul să întrețină relații și mai strânse cu instituțiile, organele și agențiile Uniunii;

44.

se bucură că Ombudsmanul are o cooperare strânsă cu comisiile competente ale Parlamentului European cu privire la anchetele importante, fie prin prezentarea activităților direct în cadrul reuniunilor comisiilor, fie prin transmiterea de informații președinților de comisie; ia act cu satisfacție de faptul că raportul anual al Ombudsmanului către Parlament include în prezent o secțiune intitulată „Impactul și realizările”, care oferă detalii despre monitorizarea statistică a recomandărilor, soluțiilor și sugestiilor Ombudsmanului, dar și exemple concrete de impact;

45.

constată că Comisia pentru control bugetar așteaptă cu viu interes să afle constatările Ombudsmanului privind transparența și responsabilitatea Mecanismului de redresare și reziliență, pe care Comisia îl va examina pentru a se asigura că fondurile sunt cheltuite în mod corect; invită Ombudsmanul să informeze periodic autoritatea bugetară cu privire la dificultățile întâmpinate, dar și cu privire la lecțiile învățate pentru finanțarea viitoare;

Comunicare

46.

ia act de faptul că biroul Ombudsmanului a continuat să își dezvolte site-ul pentru a facilita găsirea de informații de către publicul interesat și, în general, pentru a-l face mai atractiv pentru utilizatori; constată, de asemenea, că utilizarea SoMes ar putea aduce o mai bună cunoaștere a activității Ombudsmanului, cum s-a întâmplat în 2021, punând accentul în special pe dreptul de acces la documentele Uniunii.

(1) Regulamentul (UE, Euratom) 2021/1163 al Parlamentului European din 24 iunie 2021 de stabilire a statutului și condițiilor generale pentru exercitarea funcțiilor Ombudsmanului (Statutul Ombudsmanului European) și de abrogare a Deciziei 94/262/CECO, CE, Euratom (JO L 253, 16.7.2021, p. 1).

(2) https://som.yale.edu/story/2022/over-1000-companies-have-curtailed-operations-russia-some-remain

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/157

DECIZIA (UE) 2023/1837 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021, secțiunea IX – Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021 (1),

—	având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2021 [COM(2022) 323 – C9-0235/2022] (2),

—	având în vedere Raportul anual al Autorității Europene pentru Protecția Datelor pentru 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile instituțiilor (3),

—	având în vedere declarația de asigurare (4) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere articolul 314 alineatul (10) și articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0070/2023),

1.	acordă Autorității Europene pentru Protecția Datelor descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Autorității Europene pentru Protecția Datelor aferent exercițiului financiar 2021;

2.	își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Autorității Europene pentru Protecția Datelor, Consiliului European, Consiliului, Comisiei, Curții de Conturi, Curții de Justiție a Uniunii Europene, Ombudsmanului European și Serviciului European de Acțiune Externă și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/158

REZOLUȚIA (UE) 2023/1838 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021, secțiunea IX – Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor,

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0070/2023),

întrucât în contextul procedurii de descărcare de gestiune, autoritatea care acordă descărcarea de gestiune dorește să accentueze că este deosebit de important să se întărească și mai mult legitimitatea democratică a instituțiilor Uniunii prin creșterea transparenței și a responsabilității și prin aplicarea principiului întocmirii bugetului în funcție de performanțe și al bunei gestiuni a resurselor umane,

B.	întrucât protecția datelor este un drept fundamental, protejat de legislația europeană și consacrat la articolul 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;

C.	întrucât articolul 16 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede că respectarea normelor referitoare la protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal care le privesc face obiectul controlului unei autorități independente;

întrucât Regulamentul (UE) 2018/1725 a Parlamentului European și a Consiliului (1) prevede instituirea unei autorități independente, respectiv Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (denumită în continuare „autoritatea”), care să fie responsabilă cu protejarea și garantarea dreptului la protecția datelor și la viață privată și să fie însărcinată să asigure adoptarea de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii a unei culturi puternice a protecției datelor;

întrucât autoritatea își îndeplinește atribuțiile în strânsă cooperare cu autoritățile similare pentru protecția datelor (APD) în cadrul Comitetului european pentru protecția datelor (CEPD) și servește interesului public, ghidându-se totodată după principiul imparțialității, al integrității, al transparenței și al pragmatismului;

întrucât autoritatea deleagă directorului competențele de ordonator de credite în conformitate cu carta sarcinilor și responsabilităților privind bugetul și administrarea autorității, prevăzută la articolul 72 alineatul (2) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (2), în timp ce funcția de contabil al autorității este îndeplinită de contabilul Comisiei în conformitate cu Decizia Autorității Europene pentru Protecția Datelor din 1 martie 2017,

constată că bugetul autorității se încadrează la rubrica 7 din CFM, „Administrația publică europeană”, care a totalizat 10,7 miliarde EUR în 2021; constată că autoritatea este o instituție relativ mică, al cărei buget reprezintă doar aproximativ 0,18 % din bugetul administrativ total;

constată că în Raportul anual pentru exercițiul financiar 2021, Curtea de Conturi Europeană („Curtea”) a mărit eșantionul de operațiuni de la rubrica „Administrație” de la 48 în 2020, la 60 în 2021;

constată că Curtea menționează că activitatea sa de-a lungul anilor ani indică faptul că aceste cheltuieli prezintă, în general, un risc scăzut; constată, cu toate acestea, că Raportul anual privind execuția bugetului UE pentru exercițiul financiar 2021 nu furnizează nicio informație relevantă privind autoritatea și invită Curtea să includă în următoarele rapoarte anuale date cuprinzătoare privind îndeplinirea tuturor cerințelor necesare pentru o procedură de descărcare de gestiune coerentă;

constată cu satisfacție că în raportul său anual pentru exercițiul financiar 2021, Curtea menționează că nu a depistat probleme speciale referitoare la autoritate;

Gestiunea bugetară și financiară

observă că bugetul autorității acoperă și activitatea secretariatului independent al Comitetului european pentru protecția datelor (denumit în continuare „comitetul”), autoritatea fiind membră a acestuia și asigurând personal pentru secretariat;

salută raportul anual pe 2021 publicat de autoritate; ia act de faptul că, în 2021, autoritatea a îndeplinit sau a depășit obiectivele stabilite în opt dintre cei nouă indicatori-cheie de performanță (ICP);

constată că bugetul alocat autorității a fost de 19 463 193 EUR în 2021, ceea ce reprezintă o ușoară scădere, de 0,07 %, față de 2020; menționează că acest lucru ar trebui totuși evaluat și în contextul în care bugetul a crescut cu 16,3 % între 2019 și 2020, ceea ce coincide cu începutul pandemiei de COVID-19 și cu creșterea aferentă a volumului de muncă;

constată, în continuare, că rata de execuție bugetară a fost de 86 % pentru exercițiul 2021, ceea ce reprezintă o creștere semnificativă față de 2020, când rata de execuție a fost de 73 %; recunoaște că în 2021, execuția bugetară a fost, de asemenea, puternic afectată de pandemia de COVID-19, care, în primul rând, a limitat mult evenimentele, conferințele și misiunile cu prezență fizică;

constată că rata de execuție în 2021 a fost de 89,60 %, iar termenul mediu de plată a fost de 19,98 zile; încurajează autoritatea să reducă întârzierile în efectuarea plăților prin folosirea soluțiilor electronice, fapt ce contribuie la creșterea transparenței și sustenabilității autorităților publice;

10.

salută faptul că în 2021, autoritatea a continuat să urmeze abordarea care vizează atingerea unui grad mai ridicat de eficiență administrativă, făcând uz de acordurile privind nivelul serviciilor și participând la contracte-cadru interinstituționale ample;

Gestiunea internă, performanța și controlul intern

11.

recunoaște că anul 2021 a fost un an dificil, nu în ultimul rând din cauza pandemiei de COVID-19, care a creat nevoia imediată de a proteja starea de bine a personalului și, în același timp, a creat noi sarcini, printre care instituirea certificatului digital al UE privind COVID și monitorizarea formularelor de localizare a pasagerilor, a aplicațiilor de depistare a contacților și a altor tehnologii folosite pentru combaterea virusului și garantarea faptului că ele sunt în deplină conformitate cu legislația Uniunii privind protecția datelor cu caracter personal;

12.

salută faptul că autoritatea a creat imediat un grup operativ intern privind COVID-19 pentru a monitoriza și a evalua activ răspunsul Uniunii la pandemie, care a generat întrebări și preocupări cu privire la protecția datelor cu caracter personal și la drepturile la viață privată ale persoanelor; salută, în continuare, faptul că autoritatea a lansat un concurs pentru a angaja mai mulți experți în domeniul protecției datelor și a adaptat organizarea internă pentru a reflecta creșterea volumului de muncă în domeniul protecției datelor;

13.

salută faptul că autoritatea, în răspunsurile sale la rezoluția privind descărcarea de gestiune de anul trecut, menționează că a decis să consolideze controalele ex ante prin intermediul unor liste de verificare adecvate și a decis să recruteze un membru al personalului cu normă întreagă în funcția de coordonator de control intern, pentru a îmbunătăți procedurile interne și pentru a eficientiza organizația începând cu primul trimestru al anului 2023;

14.

salută faptul că autoritatea s-a angajat într-un exercițiu de evaluare a continuității activității și a gestionării crizelor împreună cu părți interesate relevante interne și externe, în urma unei evaluări interne a învățămintelor desprinse în urma pandemiei de COVID-19, fapt încurajat și de Parlamentul European în rezoluția de descărcare de gestiune pentru 2020; înțelege că procesul este încă în desfășurare și se așteaptă să valorifice experiențele acumulate și posibilele măsuri luate ca parte a procedurii de descărcare de gestiune pentru 2022;

Resursele umane, egalitatea și starea de bine a personalului

15.

constată că, la sfârșitul anului 2021, personalul autorității era format din 132 de persoane, ceea ce reprezintă o ușoară creștere față de sfârșitul anului 2020, când erau 124 de angajați, și o creștere semnificativă față de sfârșitul anului 2019, când erau 107 angajați; observă cu îngrijorare că numărul agenților contractuali a crescut de la 37 la sfârșitul anului 2020 la 49 la sfârșitul anului 2021, în timp ce numărul funcționarilor a scăzut de la 72 la 68 în aceeași perioadă; încurajează autoritatea să ofere contracte permanente angajaților săi, pentru a garanta continuitatea activității și securitatea muncii; subliniază că autoritatea se confruntă cu provocări în ceea ce privește atragerea de specialiști cu expertiza necesară în domenii specifice și încurajează autoritatea să exploreze modalități de creștere a vizibilității posturilor sale vacante;

16.

constată că autoritatea a trebuit să se ocupe de un volum de consultări legislative de patru ori mai mare decât în 2019 și constată că există doar un singur nou angajat care să absoarbă această creștere a volumului de muncă; constată și că seturile de date din instituțiile Uniunii, pe care autoritatea are responsabilitatea de a le monitoriza, cresc drastic;

17.

constată cu satisfacție că la sfârșitul anului 2021 numărul naționalităților din Uniune reprezentate în rândul personalului a crescut în continuare, ajungând la 21, comparativ cu 20 la sfârșitul anului 2020; constată, de asemenea, că reprezentarea mai multor naționalități a contribuit la dezvoltarea unui echilibru geografic mai bun în cadrul instituției; invită autoritatea să promoveze în continuare egalitatea de șanse și echilibrul geografic și pentru posturile de conducere de nivel mediu și superior;

18.

constată că, deși cele două posturi de conducere de nivel superior sunt ocupate de bărbați, femeile reprezintă 75 % (3 din 4) din personalul de conducere de nivel mediu; constată că în rândul categoriilor cuprinse între GFII și GFIV, 38 din 48 de persoane, ceea ce reprezintă aproape 80 %, erau femei; observă, în continuare, că femeile reprezentau 63 % din totalul forței de muncă în 2021, în creștere de la 58 % în 2020;

19.

salută faptul că autoritatea, în răspunsurile sale la rezoluția privind descărcarea de gestiune de anul trecut, menționează că personalul de resurse umane al autorității urmează cu regularitate formarea pe tema „Unconscious Bias in Selection and Recruitment” (Prejudecăți neconștientizate în procesul de selecție și recrutate), pentru a asigura o bună punere în aplicare a Strategiei privind egalitatea de șanse;

20.

constată că rata de ocupare la sfârșitul anului 2021 era de 88 %, deci destul de scăzută; înțelege, în același timp, că unele proceduri de selecție erau în curs de desfășurare la sfârșitul anului 2021, în timp ce unele posturi erau menținute deschise, în așteptarea publicării listei de candidați admiși în domeniul protecției datelor, care a avut loc la sfârșitul primului semestru al anului 2022; observă, de asemenea, că nu a fost vacant niciun post de conducere de nivel superior sau mediu în cursul anului 2021;

21.

salută faptul că autoritatea s-a concentrat pe asigurarea stării de bine psihice atât a personalului autorității, cât și a personalului comitetului în timpul pandemiei de COVID-19, oferind, printre altele, îndrumare individuală și în echipă;

22.

apreciază faptul că autoritatea a dezvoltat sistemul pentru modalități flexibile de lucru, inclusiv prin programul de lucru flexibil care permite personalului să decidă zilnic când să își înceapă și să își încheie activitatea între orele 7.00 și 20.30; salută, de asemenea, faptul că autoritatea a creat și un sistem prin care personalul poate acumula ore suplimentare, care pot fi compensate;

23.

constată că normele actuale le permit angajaților să lucreze de la distanță până la 3 zile pe săptămână și că, de comun acord cu superiorul ierarhic, unii membri ai personalului pot fi autorizați să lucreze de la distanță mai mult de 60 %; salută faptul că normele privind munca de la distanță permit personalului să lucreze în afara locului de repartizare timp de maximum 15 zile pe an, cu posibilitatea de a adăuga încă 15 zile cu aprobarea autorității împuternicite să facă numiri; încurajează autoritatea să permită munca de la distanță ori de câte ori este posibil, dacă membrii personalului solicită acest lucru;

24.

constată că autoritatea înființează în prezent un grup de lucru care să elaboreze o abordare strategică în vederea asigurării unei împărțiri și distribuiri egale a volumului de muncă în rândul personalului, pe baza rezultatelor sondajelor privind satisfacția personalului; se bucură că în 2021 nu au fost raportate cazuri de epuizare (burnout); salută și faptul că numărul persoanelor aflate în concediu medical și numărul de zile de absență din cauza concediului medical au scăzut în 2021 față de 2020;

25.

salută faptul că în 2021 nu au fost raportate cazuri de hărțuire psihologică sau sexuală și că autoritatea se asigură că va rămâne vigilentă pentru ca astfel de cazuri să nu apară în viitor;

26.

salută faptul că autoritatea și comitetul recrutează un număr relativ mare de stagiari raportat la dimensiunea instituției sale; apreciază, de asemenea, faptul că toți cei 8 stagiari recrutați în martie 2021 și cei nouă stagiari recrutați în octombrie 2021 au primit remunerație;

Cadrul etic și transparența

27.

constată că cadrul etic al autorității, care a fost actualizat în 2019, include, printre altele, o formare introductivă obligatorie pentru nou-veniți pe tema hărțuirii, a prevenirii conflictelor de interese și privind alte chestiuni de ordin etic; constată că 25 de persoane au beneficiat de formare în aceste domenii în cursul anului 2021 și că toți membrii personalului instituției trebuie să semneze o declarație de confidențialitate și trebuie să declare absența conflictelor de interese; salută și faptul că în anul 2022 va fi adăugată o sesiune privind avertizarea în interes public;

28.

solicită autorității să furnizeze informații cu privire la codul de conduită pentru posturile de conducere de nivel superior, pe care a hotărât să îl elaboreze;

29.

salută faptul că nu au existat investigații ale OLAF care să implice membri ai personalului autorității sau ai comitetului în cursul anului 2021; constată că în 2021 la Ombudsmanul European a existat un caz în care a fost implicată autoritatea, caz care a fost închis cu concluzia că a fost soluționat și, prin urmare, nu a fost adresată nicio recomandare autorității; apreciază, de asemenea, faptul că nu au existat cazuri de conflicte de interese sau de avertizare în interes public în 2021;

30.

observă că autoritatea nu folosește în prezent registrul de transparență interinstituțional, dar că ordinea de zi, reuniunile înregistrate și intervențiile autorității, inclusiv reuniunile cu reprezentanții de interese, sunt publicate pe site-ul de internet al autorității; invită autoritatea să își finalizeze analiza internă a opțiunilor disponibile și să adere la Acordul interinstituțional privind un registru de transparență obligatoriu;

31.

salută acțiunile ulterioare întreprinse de autoritate ca urmare a cererii de acces la date adresată de un cetățean; subliniază, cu toate acestea, că autoritatea a emis o decizie în acest caz înainte de verificarea și stabilirea tuturor faptelor, deși procedura de prelucrare a plângerii era în curs de desfășurare de peste doi ani și nu se terminase încă la sfârșitul anului 2022; invită autoritatea să își revizuiască regulamentul de procedură pentru a asigura o revizuire eficientă și în timp util a plângerilor depuse de cetățeni, ținând seama de toate informațiile relevante (3);

32.

observă că în 2021 nu au existat cazuri în care personalul să părăsească instituția pentru a se alătura sectorului privat și nici perioade de existență a stării de incompatibilitate; salută faptul că nu au existat cazuri de foști deputați în Parlamentul European, comisari sau înalți funcționari (de la gradul AD 14 în sus) care să primească bani de la buget în calitate de consilieri sau pentru alt rol;

33.

solicită să se pună capăt recurgerii la serviciile companiilor externe care, conform clasificării Universității Yale (4), continuă să își desfășoare activitatea în Rusia;

Digitalizarea, securitatea cibernetică și protecția datelor

34.

constată că angajamentele bugetare pentru exercițiul 2021 au fost cu 20 % mai mari decât pentru 2020 pentru proiectele și echipamentele informatice, inclusiv echipamentele pentru videoconferințe, ceea ce a făcut posibilă organizarea de reuniuni în format hibrid în cadrul organizației;

35.

recunoaște că numeroase funcții informatice centrale, inclusiv în domeniul securității cibernetice, sunt asigurate de Parlamentul European în calitate de furnizor de servicii corporative și de CERT-UE (Centrul de răspuns la incidente de securitate cibernetică); solicită autorității să aibă o imagine de ansamblu a datelor cu caracter personal schimbate între instituțiile Uniunii în scopul asigurării securității cibernetice; salută faptul că autoritatea ia totuși măsuri pentru a-și îmbunătăți eficacitatea și securitatea digitală, inclusiv prin cursuri de formare periodice pentru întregul său personal pentru sensibilizarea în domeniul securității cibernetice, inclusiv printr-o formare introductivă pentru nou-veniți;

36.

apreciază faptul că autoritatea continuă să testeze și să prezinte folosirea instrumentelor cu sursă deschisă pentru a preveni dependența de un furnizor, a păstra controlul asupra sistemelor tehnice, a oferi garanții mai puternice pentru protecția vieții private și a datelor utilizatorilor și a crește securitatea și transparența pentru public, ca alternativă la instrumentele brevetate; încurajează autoritatea să comunice aceste argumente altor instituții ale Uniunii;

37.

salută noua inițiativă TechSonar care vizează monitorizarea tendințelor tehnologice emergente pentru a înțelege mai bine impactul lor potențial asupra persoanelor și pentru a asigura un viitor digital sustenabil în care să fie garantată protecția datelor cu caracter personal;

38.

reamintește că este posibil ca volumul de muncă al autorității să crească și mai mult ca urmare a tendinței tot mai mari de digitalizare din Uniune, a revizuirii mandatelor agențiilor și a inițiativelor prezentate de Comisie, în special în domeniul justiției și afacerilor interne, și anume avizele privind mandatul Europol, Actul legislativ privind serviciile digitale/Actul legislativ privind piețele digitale, Directiva NIS 2.0 și avizele comune referitoare la Actul privind inteligența artificială și certificatul digital al UE privind COVID; apreciază contribuția autorității la activitatea legislativă în cooperare cu Comitetul european pentru protecția datelor; subliniază că este important să se adapteze resursele umane și financiare la creșterea volumului de muncă și să se majoreze bugetul autorității în consecință;

Clădirile

39.

observă că în urma plecării Ombudsmanului European la sfârșitul lunii octombrie 2021, autoritatea și comitetul au devenit singurele entități care închiriază de la Parlamentul European clădirea de pe Rue Montoyer nr. 30 din Bruxelles; constată că trei etaje ale clădirii au fost ulterior renovate și peste 100 de membri ai personalului autorității și al comitetului s-au mutat din birouri; observă, de asemenea, că renovarea a implicat modernizarea și adaptarea clădirii la noile condiții de muncă de după pandemia de COVID-19, inclusiv adăugarea de sisteme portabile de teleconferință;

40.

menționează că în raportul de descărcare de gestiune pentru 2020, Parlamentul European a încurajat autoritatea să țină seama, în cadrul strategiei sale imobiliare, de nevoile persoanelor cu mobilitate redusă sau cu alte dizabilități; constată că în răspunsurile sale, autoritatea face trimitere la acordul administrativ pe care l-a încheiat cu Parlamentul European; cu toate acestea, încurajează autoritatea să acorde o atenție deosebită acestui domeniu în strategia sa imobiliară;

Mediul și sustenabilitatea

41.

apreciază faptul că autoritatea și-a continuat activitatea pentru a deveni o instituție care nu folosește hârtie, inclusiv asigurând gestionarea electronică a ciclului de plată a facturilor și gestionarea fără documente pe hârtie a proceselor de selecție și evaluare ale departamentului de resurse umane;

42.

salută faptul că autoritatea continuă să încurajeze folosirea transportului public prin rambursarea a 50 % din costurile lunare/anuale pentru transportul public și continuă să aloce suficient spațiu în garaje pentru parcarea bicicletelor personalului;

43.

observă că autoritatea a declarat că va solicita informații cu privire la planurile de instalare de panouri solare pe clădirea închiriată de Parlamentul European și încurajează autoritatea să susțină instalarea unor astfel de panouri;

Cooperarea interinstituțională

44.

salută cooperarea dintre autoritate, în rolul său de supraveghere, și celelalte instituții, organe și agenții ale Uniunii și, în special, EPPO, ca organism nou-înființat;

45.

salută faptul că autoritatea monitorizează îndeaproape evaluarea proiectului monedei euro digitale al Băncii Centrale Europene în ceea ce privește aspecte precum dreptul la viață privată și protecția datelor cu caracter personal; recunoaște că autoritatea are nevoie de resurse suplimentare pentru a supraveghea acest proiect;

46.

salută inițiativa propusă de autoritate de a crea o rezervă de experți formată atât din comitet, cât și din experți externi, care să ajute autoritățile naționale de protecție a datelor în activitatea lor privind anchetele și activitățile de asigurare a respectării reglementărilor de interes comun semnificativ;

47.

constată că autoritatea a purtat un dialog cu Europol cu privire la prelucrarea de către acesta a seturilor de date de mari dimensiuni, pentru a se asigura că datele sunt prelucrate cu respectarea normelor; observă că autoritatea a evidențiat de mai multe ori, începând din septembrie 2020, îngrijorările sale serioase cu privire la minimizarea datelor și la păstrarea seturilor de date pentru care nu există o clasificare a persoanelor vizate; încurajează autoritatea să continue dialogul pentru a răspunde acestor probleme;

48.

observă că autoritatea nu a încheiat niciun nou acord interinstituțional în cursul anului 2021, dar a revizuit un acord administrativ cu Parlamentul European în vederea creării unui birou permanent al autorității la sediul Parlamentului de la Strasbourg, care va permite și o legătură mai strânsă cu Consiliul Europei și va înlesni inspecțiile periodice ale bazelor de date ale eu-LISA, care prelucrează date cu caracter personal la scară largă;

49.

ia act de cele două anchete privind transferurile de date cu caracter personal către țări din afara UE/SEE, lansate în cadrul Strategiei Schrems II a autorității;

Comunicarea

50.

constată cu satisfacție că în 2021 autoritatea a organizat mai multe evenimente, care au contribuit, de asemenea, la creșterea rolului său și a înțelegerii misiunii sale în rândul publicului larg, de exemplu, Ziua protecției datelor, Ziua Europei, conferința și podcasturile stagiarilor autorității, Summitul Autorității și al societății civile, Conferința anuală privind calculatoarele, Conferința privind protecția vieții private și a datelor, Adunarea internațională privind viața privată și Conferința privind viitorul protecției datelor;

51.

apreciază faptul că autoritatea a pregătit o etapă-pilot publică pentru două platforme de comunicare socială, EU Voice și EU Video, care au fost lansate în 2022 pentru a promova folosirea tehnologiilor descentralizate, gratuite și cu sursă deschisă ca alternativă la rețelele sociale; înțelege că aceste inițiative-pilot contribuie la strategia Uniunii privind datele și suveranitatea digitală, care urmărește să consolideze independența Uniunii în lumea digitală;

52.

salută eforturile autorității de a monitoriza și de a explica publicului larg evoluțiile emergente din domeniul tehnologiei și impactul lor potențial asupra protecției datelor și a vieții private, prin intermediul rapoartelor TechDispatch și TechSonar; recunoaște că este nevoie de mai mulți angajați cu calificări tehnice pentru a asigura continuarea adecvată a acestor sarcini; observă cu satisfacție că inițiativa TechDispatch a primit Premiul mondial 2021 pentru protecția vieții private și a datelor la categoria „Educație și sensibilizarea publicului” cu ocazia celei de a 43-a Adunări internaționale privind viața privată din 2021; încurajează autoritatea să își mărească capacitățile în domeniul monitorizării tehnologiei și să lanseze campanii de informare cu privire la constatările și recomandările sale.

(1) Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).

(2) Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).

(3) Este vorba de cazul domnului van der Linde, cetățean neerlandez, care a fost relatat în mass-media. Dacă întreaga procedură ar fi putut fi tratată mai rapid, este posibil ca cetățeanul să fi fost mulțumit de rezultatul plângerii depuse la AEPD (plângerea a fost trimisă AEPD în a doua jumătate a anului 2020).

(4) https://som.yale.edu/story/2022/over-1000-companies-have-curtailed-operations-russia-some-remain

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/165

DECIZIA (UE) 2023/1839 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021, secțiunea X – Serviciul European de Acțiune Externă

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021 (1),

—	având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2021 [COM(2022) 323 – C9-0236/2022] (2),

—	având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2021 [COM(2022) 292],

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile instituțiilor (3),

—	având în vedere declarația de asigurare (4) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere articolul 314 alineatul (10) și articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri externe,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0088/2023),

1.	acordă Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Serviciului European de Acțiune Externă aferent exercițiului financiar 2021;

2.	își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Serviciului European de Acțiune Externă, Consiliului European, Consiliului, Comisiei, Curții de Conturi, Ombudsmanului European și Autorității Europene pentru Protecția Datelor și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(1) JO C 391, 12.10.2022, p. 6.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/166

REZOLUȚIA (UE) 2023/1840 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021, secțiunea X – Serviciul European de Acțiune Externă,

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri externe,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0088/2023),

A.	întrucât Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) este responsabil pentru gestionarea cheltuielilor administrative ale sediului său central de la Bruxelles și pentru rețeaua alcătuită din cele 144 de delegații și birouri ale Uniunii;

B.	întrucât responsabilitatea SEAE a fost extinsă pentru a include gestionarea administrativă a personalului delegațiilor Comisiei printr-o serie de acorduri privind nivelul serviciilor (Service Level Agreement – SLA),

C.	întrucât rolul delegațiilor este de a reprezenta Uniunea și cetățenii săi din întreaga lumea prin dezvoltarea de rețele și parteneriate și de a promova valorile și interesele Uniunii,

D.	întrucât particularitatea SEAE constă în originea și natura sa, astfel cum era la momentul formării sale prin fuzionarea personalului aparținând departamentelor de relații externe ale Consiliului și Comisiei, în care au fost integrați diplomați din statele membre;

E.	întrucât, în conformitate cu normele interne ale SEAE, secretarul general al SEAE acționează ca ordonator de credite delegat al instituției, iar directorul general pentru gestionarea resurselor are rolul de ordonator de credite subdelegat principal;

F.	întrucât execuția bugetară este reglementată de Regulamentul financiar și de normele interne de execuție a bugetului ale SEAE,

constată că bugetul SEAE se încadrează la rubrica 7 din cadrul financiar multianual (CFM), „Administrația publică europeană”, care a totalizat 10,7 miliarde EUR în 2021; constată că bugetul SEAE (plăți, inclusiv contribuții din partea Comisiei) reprezintă aproximativ 9 % din bugetul administrativ total de la rubrica 7 din CFM;

constată că în Raportul său anual pentru exercițiul financiar 2021 Curtea de Conturi Europeană (denumită în continuare „Curtea”) a mărit eșantionul de operațiuni de la rubrica „Administrație” de la 48 în 2020 la 60 în 2021;

observă că Curtea menționează că activitatea sa de-a lungul anilor indică faptul că, per ansamblu, aceste cheltuieli prezintă un risc scăzut; invită totuși Curtea să includă în următoarele rapoarte anuale date mai cuprinzătoare privind finalizarea tuturor cerințelor necesare pentru o procedură de descărcare de gestiune coerentă;

constată că Curtea menționează că a identificat două erori cuantificabile în plățile efectuate de SEAE, una legată de absența unui contract subiacent pentru servicii achiziționate de o delegație a Uniunii, iar cealaltă legată de indemnizațiile plătite unui membru al personalului care nu a declarat schimbări recente în situația sa personală;

constată cu satisfacție că Curtea observă și că nu a identificat probleme semnificative în ceea ce privește sistemele de supraveghere și control pe care le-a examinat în cadrul SEAE;

constată, de asemenea, că, în 2015, Curtea a constatat deficiențe semnificative legate de procedurile de achiziții publice și de recrutare organizate de delegațiile Uniunii; ia act de faptul că, în 2021, Curtea a efectuat acțiuni în continuarea acestor observații prin examinarea unui eșantion de 10 proceduri de achiziții publice și opt proceduri locale de recrutare organizate de delegațiile Uniunii; constată că în 2019 SEAE a îmbunătățit procesul de achiziții publice prin simplificarea și modernizarea procedurilor de lucru în cadrul delegațiilor Uniunii, centralizarea anumitor procese la sediul central și crearea de noi modele pentru documentația de achiziții și a revizuit normele și condițiile care reglementează angajarea agenților locali în delegațiile Uniunii, precum și că a efectuat controale ex ante înainte de recrutarea acestora; constată în final cu îngrijorare că, în cinci dintre cele zece proceduri de achiziții examinate, Curtea a constatat unele deficiențe în modul în care delegațiile Uniunii au aplicat normele privind achizițiile publice și a constatat unele deficiențe în toate cele opt proceduri de recrutare a agenților locali; invită SEAE să ia măsuri pentru a rezolva problemele care au condus la erorile identificate în materie de achiziții și să prevină viitoarele încălcări ale normelor relevante;

încurajează călduros SEAE să ia măsuri adecvate, cum ar fi îmbunătățirea cursurilor de formare și a orientărilor și modelelor pentru documentația de achiziții, pentru a reduce numărul de erori la procedurile de achiziții publice și de recrutare organizate de delegațiile Uniunii și să informeze autoritățile care acordă descărcarea de gestiune cu privire la măsurile luate;

Gestiunea bugetară și financiară

constată că în 2021, bugetul SEAE a fost de 767 626 000 EUR, ceea ce reprezintă o creștere de 5,0 % față de 2020, procent similar cu creșterea de 5,2 % din 2020 comparativ cu 2019; observă că, pe lângă propriul său buget, SEAE a dispus și de o sumă de 211 200 000 EUR (inclusiv venituri alocate și sume reportate) din partea Comisiei pentru a acoperi costurile administrative aferente personalului Comisiei care lucrează în cadrul delegațiilor Uniunii; constată că, pe lângă alte sume, SEAE a primit și contribuții pentru acoperirea costurilor comune ale personalului din delegații al Fondului european de dezvoltare, ceea ce a făcut ca sumele bugetare totale (creditele de angajament) gestionate de SEAE să se ridice la 1 091,1 milioane EUR;

constată că în 2021 a fost executat 99,4 % din bugetul final al SEAE în credite de angajament, procent mai mare decât în 2020, când a fost executat 95,0 % din buget; constată că, în ceea ce privește plățile, a fost executat 84,5 % din bugetul pentru 2021, ușor mai mult decât în 2020, când a fost executat 82,3 % din buget;

10.

constată că bugetul final pentru sediul central al SEAE, după transferuri, s-a ridicat la 295 de milioane EUR, din care au fost executate 290,5 milioane EUR, echivalentul a 98,5 %; constată că, în ceea ce privește plățile, au fost executate 238,3 milioane EUR, echivalentul a 80,8 %;

11.

constată că bugetul final al SEAE pentru delegații, după transferuri, s-a ridicat la 472,6 milioane EUR, din care au fost executate 472,4 milioane EUR, echivalentul a 99,9 %; constată că, în ceea ce privește plățile, au fost executate 410,1 milioane EUR, echivalentul a 86,8 %;

12.

constată că, din cauza pandemiei de COVID-19, bugetul pentru IT a fost majorat în cursul anului 2021, în timp ce bugetul aferent altor posturi, inclusiv salarii, a fost redus; ia act de faptul că, în cursul anului 2021, SEAE a informat autoritatea bugetară cu privire la trei transferuri, dintre care două au fost efectuate pentru a face față cheltuielilor suplimentare cauzate de pandemia de COVID-19 și de reconcilierea de la sfârșitul anului;

13.

constată că SEAE a efectuat 131 352 de plăți în 2021, dintre care 115 060, echivalentul a 87,6 %, au fost efectuate în termenul stabilit; constată, de asemenea, că durata medie netă pentru efectuarea plăților a fost de 18 zile și că procentul facturării electronice a fost de 24 %;

14.

constată cu satisfacție că SEAE a semnat un număr semnificativ de acorduri privind nivelul serviciilor, în principal cu Comisia, dar și cu alte instituții, care acoperă peste 70 de servicii diferite furnizate de 16 entități; constată, de asemenea, că contabilul Comisiei (Direcția Generală Buget) lucrează în continuare în calitate de contabil pentru SEAE, dar că SEAE și-a sporit propria capacitate de a gestiona unele funcții contabile, precum și funcțiile contabile pentru delegații;

15.

constată cu satisfacție că numărul de acorduri de colocație prin care statele membre și alte entități ale Uniunii își localizează personalul în delegațiile Uniunii continuă să crească, ajungând la 115 acorduri în 67 de delegații ale Uniunii, cu un total de 36 de parteneri;

Gestiunea internă, performanța și controlul intern

16.

constată că în 2021 SEAE a realizat cea mai mare reorganizare a serviciului de la crearea sa în 2011, înființând șase mari departamente geografice și un birou al secretarului general pentru a reflecta mai bine situația geopolitică actuală; constată că a fost creată, de asemenea, o nouă direcție pentru comunicare strategică și prospectivă, prin fuzionarea a două divizii de comunicare strategică și a diviziei de planificare a politicilor și analiză prospectivă strategică, pentru a gestiona mai bine dezinformarea;

17.

constată că în 2021 condițiile de muncă din cadrul SEAE au continuat să fie puternic afectate de pandemia de COVID-19; ia act de faptul că s-au realizat economii în special în ceea ce privește salariile, datorită procedurilor de recrutare mai lente și a economiilor cu misiunile, reuniunile, conferințele etc.; constată că pandemia a creat, de asemenea, posibilități de răspândire a dezinformării, a manipulării și a ingerințelor străine, ceea ce a adăugat la provocările cu care se confruntă SEAE;

18.

constată că, în 2021, SEAE s-a confruntat cu mai multe crize de securitate în Afganistan, Sahel și Etiopia, în cazul cărora a fost destul de lent în a se informa și a reacționa la schimbările de pe teren, ceea ce a dus la evacuări rapide ale personalului Uniunii;

19.

constată cu satisfacție că nicio delegație a Uniunii nu a prezentat rezerve în 2021;

20.

constată că diferite aspecte ale activității SEAE sunt auditate de auditorul său intern, de Serviciul de Audit Intern al Comisiei și de Curtea de Conturi; constată că, deși este important să se asigure controale și audituri amănunțite, este la fel de important să se evite suprapunerea eforturilor;

21.

constată cu satisfacție că, în Raportul anual privind auditurile interne efectuate în 2021, Serviciul de Audit Intern al Comisiei a concluzionat referitor la trei audituri anterioare legate de coordonarea dintre Comisie și SEAE că toate recomandările au fost implementate;

22.

constată că, în planul său pentru perioada 2018-2021, Divizia de audit intern a SEAE (IAD) s-a axat în principal pe cheltuielile cu personalul, care reprezintă peste 50 % din cheltuielile SEAE; constată că planul IAD pentru perioada 2022-2024 se va concentra asupra altor domenii care nu erau acoperite anterior, cum ar fi securitatea, infrastructura și tehnologia informației; invită SEAE să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la rezultatul acestui audit intern;

23.

constată cu satisfacție că toate operațiunile financiare din bugetul SEAE înregistrate în cursul exercițiului bugetar 2021 sunt controlate prin eșantioane stratificate aleatorii, utilizându-se o metodologie similară celei utilizate de Curtea de Conturi Europeană;

Resursele umane, egalitatea și starea de bine a personalului

24.

constată că, la sfârșitul anului 2021, în cadrul SEAE erau angajați 5 072 de membri ai personalului, dintre care 2 303 (45,4 %) lucrau la sediul SEAE, iar 2 769 (54,6 %) lucrau în delegațiile și birourile Uniunii din întreaga lume; constată că aceasta reprezintă o creștere semnificativă de 9,2 % față de 4 643 de membri ai personalului în 2020, dintre care 2 286 lucrau la sediul SEAE, iar 2 357 lucrau în delegații și birouri; constată că cea mai mare parte a creșterii a avut loc în delegații și birouri, unde peste 450 de posturi de agenți locali au fost transferate de la Comisie la bugetul SEAE; constată, în cele din urmă, că SEAE a primit încă 47 de posturi echivalent normă întreagă în 2021 de la autoritatea bugetară;

25.

constată că, la sfârșitul anului 2021, personalul era format din 1 706 funcționari și agenți temporari, 1 543 de agenți locali, 567 de agenți contractuali, 467 de experți naționali detașați, 43 de profesioniști debutanți în delegațiile Uniunii și 746 de alți membri ai personalului extern și stagiari; constată, în cele din urmă, că, în plus, 3 327 de membri ai personalului Comisiei erau angajați în delegațiile Uniunii;

26.

constată că, în 2021, femeile reprezentau 46,7 % din personalul SEAE, cifră ușor în scădere față de 48,7 % la sfârșitul anului 2020; constată, cu toate acestea, că femeile reprezentau 37,4 % din posturile AD, ceea ce reprezintă o creștere de la 37,3 % în 2020; constată cu satisfacție că s-a înregistrat o creștere relativă a numărului de femei în toate posturile de conducere, dat fiind că numărul femeilor în funcții de conducere de nivel mediu a crescut de la 32,7 % în 2020 la 35,4 % în 2021, numărul femeilor în funcții de conducere de nivel superior a crescut de la 25,5 % la 26,3 % și numărul femeilor în posturi de șef de delegație a crescut de la 27,1 % la 29,4 %; încurajează SEAE să conducă prin puterea exemplului în ceea ce privește creșterea numărului de femei șefe de delegații și să se implice în diplomația feministă, în special în țările terțe cu standarde mai scăzute în ceea ce privește egalitatea de gen, cu scopul de a promova drepturile femeilor și guvernanța favorabilă incluziunii;

27.

salută faptul că SEAE a numit un ambasador pentru aspecte de gen și diversitate pentru a sensibiliza cu privire la aceste aspecte și a le lua în considerare în diplomație, în dialogul politic și în deciziile politice; salută, de asemenea, faptul că SEAE, ca parte a strategiei #NoWomanNoEUDiplomacy, deschide programe de mentorat pentru femeile din gradele AST și AD inferioare, pentru a le oferi un parcurs în carieră către posturi superioare; invită SEAE să continue să se concentreze pe asigurarea echilibrului de gen în rândul personalului și al conducerii și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la inițiativele și progresele înregistrate în acest sens;

28.

solicită strategii eficace de formare în materie de gen în cadrul SEAE; subliniază importanța investițiilor în resurse și expertiză pentru dezvoltarea unor strategii de formare și educație axate pe aplicarea unei abordări bazate pe egalitatea de gen în politicile și programele internaționale pentru a realiza o schimbare reală a culturii în cadrul SEAE; precizează că ar trebui să se acorde o atenție deosebită mecanismelor de integrare a perspectivei de gen, integrării dimensiunii de gen în buget, evaluărilor impactului de gen și combaterii violenței de gen; sugerează adoptarea unui program cuprinzător de formare pentru punerea în aplicare adecvată a GAP III la toate nivelurile SEAE;

29.

constată cu satisfacție că toate statele membre sunt reprezentate în cadrul personalului și că a crescut în special numărul relativ de membri ai personalului din statele membre care au aderat în 2004 sau ulterior (UE-13) și că s-a asigurat o distribuție mai rezonabilă a întregului personal; subliniază, cu toate acestea, că persistă dezechilibre mari la nivelul conducerii, în pofida apelurilor repetate ale Parlamentului European de a soluționa această problemă; este preocupat de faptul că doar 24 de state membre sunt reprezentate în rândul ambasadorilor SEAE, că distribuția este mai inegală și că cele cinci state membre cu cei mai mulți ambasadori (Franța 19, Germania 18, Spania 17, Italia 16 și Belgia 12) dispun de 82 de posturi din 135, echivalentul a 61 %; subliniază îngrijorarea sa cu privire la dezechilibrul geografic în ceea ce privește poziția de șef de delegație și își reiterează apelul adresat SEAE de a îmbunătăți mai mult echilibrul geografic, pentru a avea o reprezentare adecvată a resortisanților din toate statele membre;

30.

subliniază că statele membre ale UE-13 reprezintă aproximativ 23 % din populația Uniunii; constată că numărul cadrelor de conducere de nivel mediu din UE-13 a crescut de la 13,8 % în 2020 la 16,2 % în 2021, numărul cadrelor de conducere de nivel superior din aceste țări a crescut de la 7,3 % la 8,9 %, iar numărul ambasadorilor din aceste țări a crescut de la 14,1 % în 2020 la 18 % în 2021; subliniază că SEAE, ca toate instituțiile Uniunii, trebuie să se asigure că toate statele membre sunt reprezentate proporțional, respectându-se, în același timp, competențele și meritele candidaților; cere insistent SEAE să asigure echilibrul geografic, pentru a avea o reprezentare adecvată a resortisanților din toate statele membre, care să le reflecte diversitatea, după cum se indică la articolul 27 din Statutul funcționarilor; își reiterează apelul adresat SEAE de a continua interacțiunea cu statele membre pentru a-și promova posturile în rețelele diplomatice naționale și în mediul academic;

31.

constată cu îngrijorare că, în 2021, 15 posturi de conducere de nivel mediu și cinci posturi de conducere de nivel superior de la sediul SEAE și cinci posturi de conducere de nivel mediu din delegațiile Uniunii au fost vacante pentru o perioadă medie de trei luni și că 15 membri ai personalului au ocupat posturi de conducere pe perioada în care aceste posturi au fost vacante; încurajează SEAE să își promoveze mai bine posturile vacante și oportunitățile de carieră și să exploreze modalități de îmbunătățire a recrutării de personal;

32.

constată că SEAE a continuat să pună în aplicare reforma condițiilor aplicabile agenților locali și că 62 % dintre agenții locali au aderat la reformă, ceea ce, împreună cu noile recrutări de după 1 iunie 2020, înseamnă că, până la 31 martie 2022, noile norme se aplicau la peste 66 % dintre agenții locali; cere SEAE să îmbunătățească formările și orientările privind procedurile de recrutare aplicate de delegațiile Uniunii pentru agenții locali, cu scopul de a asigura respectarea principiilor transparenței și egalității de tratament;

33.

constată că personalul SEAE este autorizat să lucreze de la distanță până la trei zile pe săptămână la sediul SEAE și o zi în delegațiile Uniunii; constată cu satisfacție că SEAE permite atât personalului de la sediu, cât și personalului expatriat din delegațiile Uniunii să lucreze de la distanță 10 zile din afara locului de desfășurare a activității, timp care poate fi mărit în situații specifice, pentru a sprijini colegii care se confruntă cu situații familiale complexe;

34.

constată că în 2021 numărul persoanelor absente din motive de boală a crescut cu 9,3 %, iar numărul de zile de absență din motive de boală a crescut cu 36 %; consideră că aceasta este o creștere relativ mare și invită SEAE să analizeze mai atent ce se poate face pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă fizice și psihice pentru a se asigura că situația se va îmbunătăți în anii următori; invită SEAE să ia măsurile necesare pentru a atenua riscul de epuizare profesională și pentru a asigura starea de bine a personalului său;

35.

constată că SEAE nu păstrează date privind dizabilitățile personalului, dar că, într-un sondaj adresat întregului personal de la sediul SEAE și din delegațiile Uniunii, 24 dintre cei 1 075 de membri ai personalului care au răspuns au declarat o dizabilitate permanentă, iar 23 au declarat o dizabilitate pe termen scurt sau temporară; constată, de asemenea, că SEAE a solicitat delegațiilor Uniunii să furnizeze informații cu privire la adaptabilitatea și accesibilitatea clădirilor și a orașului în care își desfășoară activitatea, ceea ce trebuie considerat un prim pas către posibilitatea de a trimite personal cu dizabilități să lucreze la delegații; invită SEAE să continue să raporteze cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește integrarea în serviciu a persoanelor cu dizabilități;

36.

salută faptul că SEAE a desfășurat diferite programe de detașare și de schimb cu statele membre, cu țări terțe, organizații internaționale și cu instituțiile Uniunii, inclusiv cu Parlamentul European; salută în special faptul că, datorită îmbunătățirii situației legate de pandemia de COVID-19, a fost posibilă reluarea programului dintre SEAE și Parlament începând din noiembrie 2021;

37.

salută faptul că SEAE primește un număr relativ mare de stagiari, atât la sediul central, cât și în delegațiile Uniunii, cu un total de 461 de stagiari, oferind astfel multor tineri posibilitatea de a experimenta un loc de muncă într-o instituție a Uniunii; constată, de asemenea, că toți stagiarii de la sediul central primesc o bursă lunară și majoritatea stagiarilor din delegații (96 %) au fost plătiți de SEAE sau de alte instituții; invită SEAE să ia măsurile adecvate pentru a se asigura că toți stagiarii săi primesc o remunerație decentă;

38.

încurajează continuarea eforturilor de a reînnoi personalul de bază al SEAE și de a crea un corp diplomatic european permanent și specializat prin intermediul unor concursuri deschise specializate periodice, care să facă posibilă recrutarea de persoane cu o diversitate de talente, competențe și potențial;

Cadrul etic și transparența

39.

constată că aderarea la regulile și normele privind comportamentul etic și transparența este esențială pentru toate instituțiile publice și cu atât mai mult pentru SEAE, care reprezintă valorile Uniunii în întreaga lume, în cele 144 de delegații și birouri ale sale; salută, prin urmare, faptul că SEAE a adoptat recent „Principiile comportamentului profesional”; încurajează SEAE să organizeze pentru întregul său personal sesiuni sistematice de formare și de sensibilizare privind conduita corespunzătoare;

40.

constată că SEAE oferă cursuri de formare în materie de etică în cadrul sesiunilor de bun venit pentru nou-veniți și ca parte a seminarelor premergătoare detașării pentru ambasadorii Uniunii; constată, de asemenea, cu satisfacție că toate cadrele de conducere numite de Uniune sunt obligate să urmeze un curs intitulat „Crearea unui mediu de lucru fără hărțuire”; încurajează SEAE să organizeze și un curs general de etică în cadrul pregătirilor obligatorii pentru detașările la delegațiile și birourile Uniunii;

41.

constată că, în cursul anului 2021, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a investigat cinci cazuri în care erau implicați membri ai personalului SEAE, dintre care patru cazuri au fost închise fără recomandări, iar unul a fost închis cu recomandări; solicită SEAE să furnizeze autorității care acordă descărcarea de gestiune informații cu privire la implementarea acestor recomandări;

42.

constată că, în cursul anului 2021, SEAE nu a avut nicio comunicare cu Parchetul European, dar că SEAE este pregătit să coopereze și că inițiativa privind un posibil memorandum de înțelegere între cele două servicii aparține Parchetului European; ia act de faptul că o cooperare strânsă atât cu OLAF, cât și cu Parchetul European este importantă în cadrul unei strategii generale antifraudă;

43.

salută faptul că SEAE își actualizează strategia antifraudă în conformitate cu metodologia și orientările din 2021 emise de OLAF cu privire la strategiile antifraudă; salută faptul că SEAE intenționează să se asigure că cursurile de sensibilizare vor viza toate categoriile de personal; încurajează SEAE să introducă astfel de cursuri de formare obligatorii cel puțin pentru toți membrii personalului care vor fi detașați în străinătate; solicită SEAE să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la noua strategie, inclusiv cu privire la difuzarea acesteia către personal, după ce strategia va fi finalizată;

44.

constată că SEAE a primit 16 cereri din partea Ombudsmanului European; constată că în 13 cazuri s-a concluzionat că nu a avut loc nicio administrare defectuoasă, în timp ce administrarea defectuoasă a fost detectată într-un caz, iar două cazuri sunt încă deschise; constată cu satisfacție că SEAE s-a angajat să dea curs recomandărilor Ombudsmanului în cele două cazuri în care Ombudsmanul a emis astfel de recomandări;

45.

invită SEAE să monitorizeze posturile ocupate de foști membri ai personalului de conducere și șefi de delegații, având în vedere rolul lor politic sensibil; invită SEAE să analizeze în mod sistematic tranzițiile potențial problematice către sectorul privat sau către organizații din țări terțe și să monitorizeze în continuare posturile ocupate de foști înalți funcționari până la sfârșitul perioadei obligatorii de existență a stării de incompatibilitate, deoarece situațiile de conflicte de interese nesoluționate pot compromite aplicarea unor standarde etice înalte în întreaga administrație a Uniunii;

46.

ia act cu satisfacție de faptul că o serie de situații în care personalul misiunilor a declarat conflicte de interese au fost rezolvate prin scutirea persoanelor în cauză de îndeplinirea anumitor sarcini; ia act cu satisfacție de faptul că SEAE a aplicat pentru trei funcționari pensionați perioada de existență a stării de incompatibilitate pentru contactele profesionale cu foști colegi și că SEAE nu a primit nicio plângere cu privire la încălcări ale acestei perioade de incompatibilitate;

47.

invită SEAE să interzică tuturor funcționarilor care au părăsit serviciul să desfășoare activități de lobby și de promovare pe durata existenței stării de incompatibilitate;

48.

îndeamnă SEAE să dea curs fără întârziere anunțului de a adopta și implementa dispozițiile sale autonome privind activitățile și misiunile externe, care creează un temei juridic sui generis pentru ca șefii de delegații să protejeze mai bine imaginea și reputația Uniunii în ansamblu;

49.

constată că SEAE nu are un rol direct în legislația Uniunii, însă are un rol important în ceea ce privește deciziile privind sancțiunile și negocierea acordurilor comerciale internaționale, care au un impact considerabil în materie de reglementare; consideră, prin urmare, că ar fi foarte oportun ca SEAE să adere la Registrul de transparență al Uniunii, pe baza unui acord privind nivelul serviciilor; invită SEAE să publice toate reuniunile cu organizațiile de lobby de toate tipurile, inclusiv cele ale șefilor delegațiilor Uniunii, pentru a îmbunătăți transparența;

50.

constată cu satisfacție că în 2021 nu au fost raportate cazuri de denunțare a neregulilor și că SEAE aplică orientările Comisiei privind avertizarea în interes public și le pune la dispoziție pe intranetul SEAE;

51.

solicită să se pună capăt recurgerii la serviciile companiilor externe care, potrivit clasificării Universității Yale (1), continuă să își desfășoare activitatea în Rusia;

Digitalizarea, securitatea cibernetică și protecția datelor

52.

constată că, în comparație cu 2020, investițiile în proiecte și echipamente informatice au scăzut cu 6,4 %, ajungând la 22 290 743 EUR, în timp ce investițiile pentru securitate au crescut cu 24,6 %, ajungând la 5 778 000 EUR;

53.

salută faptul că SEAE a continuat să modernizeze și să reînnoiască echipamentele tehnice în cursul anului 2021, de exemplu prin dublarea lățimii de banda de rețea pentru a îmbunătăți activitatea în munca de la distanță și prin instalarea a peste 500 de noi echipamente de videoconferință la sediul central și în delegațiile Uniunii; salută, de asemenea, faptul că SEAE și-a digitalizat complet fluxurile de lucru în materie de resurse umane și în domeniul administrativ și financiar, sporind eficiența organizațională;

54.

constată că securitatea cibernetică devine un element din ce în ce mai important de luat în considerare și salută faptul că SEAE a distribuit un nou sistem restricționat al Uniunii în cadrul SEAE pentru a asigura o comunicare securizată la nivelul de clasificare „restricționat UE” și că au fost luate măsuri pentru a asigura posibilitatea comisarilor europeni și a altor persoane să efectueze apeluri clasificate; salută faptul că SEAE păstrează informații cu un grad înalt de clasificare în sisteme securizate, care sunt complet izolate de alte rețele și de internet;

55.

constată cu îngrijorare că soluția SEAE de monitorizare a incidentelor și evenimentelor de securitate (SIEM) a generat în 2021 peste 16 000 de alerte cibernetice, care au dus la identificarea a 236 de atacuri cibernetice reale, dar nu toate aceste atacuri au reușit să încalce securitatea datelor; invită SEAE să pună în continuare puternic accentul pe securitatea cibernetică și pe amenințările hibride, în special cele care sunt sponsorizate de state străine, și să colaboreze cu alte instituții ale Uniunii și cu statele membre pentru a identifica astfel de amenințări și a proteja infrastructura Uniunii cât mai mult posibil; subliniază că informarea în domeniul cibernetic și un program sistematic de formare pentru întregul personal, inclusiv pentru conducere, reprezintă elemente-cheie ale unui cadru eficace de securitate cibernetică;

56.

constată cu satisfacție că Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (AEPD) a efectuat trei inspecții la SEAE în 2021 și că toate inspecțiile sunt considerate închise fără observații suplimentare;

57.

salută faptul că SEAE a adoptat o strategie de găzduire care garantează faptul că conținutul operațional de bază rămâne la sediu și că datele sale se află pe servere deținute și controlate direct de SEAE; își repetă apelul adresat SEAE de a se asigura că datele Uniunii sunt, în cea mai mare măsură posibilă, stocate numai în instalațiile UE/SEE; salută, de asemenea, faptul că SEAE continuă să se asigure că informațiile și comunicarea referitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal sunt ușor de înțeles și în deplină conformitate cu legislația Uniunii;

58.

ia act de faptul că SEAE evaluează soluțiile cu sursă deschisă la egalitate cu soluțiile cu sursă care fac obiectul unui drept de proprietate și utilizează o serie de produse cu sursă deschisă pentru dezvoltatori, soluții de găzduire, servere de aplicații și identificarea și gestionarea accesului;

59.

ia act cu satisfacție de faptul că SEAE a adoptat o politică de găzduire și menține un registru central al tuturor sistemelor de informații și serviciilor tehnice legate de aplicațiile și serviciile comerciale; constată, de asemenea, că pentru sistemele informatice găzduite la fața locului atât sistemul, cât și datele sale se află pe servere deținute și controlate direct de SEAE și că responsabilul cu protecția datelor se asigură că există controale riguroase în materie de protecție a datelor;

Clădirile

60.

constată că SEAE are un parc imobiliar foarte mare și complex, care cuprinde clădirile de la sediul central din Bruxelles, aproximativ 180 de clădiri de birouri și 150 de reședințe ale ambasadorilor Uniunii din întreaga lume; este de acord cu faptul că, la Bruxelles și în majoritatea țărilor din lume în care Uniunea poate prevedea să mențină reprezentanțe, pe termen lung se vor realiza probabil economii dacă clădirile sunt în proprietate, și nu închiriate;

61.

salută faptul că SEAE a început să adapteze spațiile de birouri la noi modalități de lucru pentru a crea medii de lucru atractive și pentru a asigura o utilizare cât mai eficientă din punct de vedere ecologic a clădirilor sale; solicită totodată ca aceste schimbări să fie implementate în strânsă cooperare cu personalul;

62.

salută călduros faptul că SEAE sprijină obiectivul neutralității climatice și că acordă prioritate clădirilor cu certificare de mediu; încurajează SEAE să pună în aplicare, de asemenea, măsuri de economisire a energiei în parcul imobiliar existent; salută faptul că SEAE a amplasat deja o instalație fotovoltaică de 355 m2 pe acoperișul clădirii de la sediul central și la 18 delegații ale Uniunii și încurajează SEAE să își extindă investițiile în panouri solare la sediile din întreaga lume; solicită SEAE să efectueze o analiză costuri-beneficii, în special a sistemului instalat în clădirea din Bruxelles, pentru a partaja această analiză cu alte instituții ale Uniunii care nu au instalat până în prezent astfel de sisteme;

63.

ia act de faptul că SEAE continuă să acorde o atenție deosebită securității, atât la sediu, cât și în delegațiile și birourile Uniunii; salută, având în vedere situația geopolitică existentă, și intensificarea eforturilor de prevenire a amenințărilor de spionaj; sprijină pe deplin SEAE în îmbunătățirea măsurilor sale de siguranță pentru a proteja atât personalul, cât și infrastructura fizică și digitală împotriva amenințărilor și atacurilor;

Mediul și sustenabilitatea

64.

salută călduros faptul că SEAE a instituit un sistem de management de mediu (EMS) care acoperă domenii precum economiile de energie, mobilitatea personalului, plafoanele pentru emisiile de CO2 pentru autoturismele de serviciu, tehnologia informației, achizițiile publice ecologice, reciclarea și sortarea deșeurilor etc., sistem care urmează să fie îmbunătățite treptat;

65.

constată că SEAE a adoptat și a pus în aplicare inițiative de sprijinire a mobilității sustenabile a personalului său și a stabilit pentru aproximativ 80 % din personal obiective pentru 2023 de utilizare a unor mijloace de transport ecologice; solicită SEAE să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la progresele înregistrate pentru atingerea acestor obiective;

66.

salută faptul că, în martie 2021, SEAE a inițiat colectarea de date de mediu de la delegațiile Uniunii privind consumul de energie și apă, generarea de deșeuri, deplasările de la domiciliu la locul de muncă, licitațiile ecologice și consumul de materiale precum hârtia și combustibilul etc.; încurajează SEAE să continue și să extindă această inițiativă la toate delegațiile și să faciliteze schimbul de bune practici între delegații;

67.

salută faptul că SEAE participă la serviciul interinstituțional de asistență pentru achizițiile publice ecologice și că delegațiile Uniunii beneficiază de sprijin în ceea ce privește criteriile de mediu pentru documentele de achiziții publice; încurajează partajarea treptată a acestor criterii între toate delegațiile Uniunii și solicită SEAE să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la progresele înregistrate în acest domeniu;

Cooperarea interinstituțională

68.

salută faptul că SEAE și Comisia au convenit asupra unor acorduri privind schimbul de documente cu statut restricționat și că SEAE și Secretariatul General al Consiliului și Comisia au convenit un acord specific privind nivelul serviciilor pentru furnizarea de sisteme vocale și de mesagerie securizate de înaltă clasificare, care sunt din ce în ce mai importante având în vedere contextul geopolitic;

69.

salută faptul că SEAE a încheiat și a semnat un acord de instituire pentru delegația Uniunii în Regatul Unit;

70.

salută faptul că SEAE declară că are o bună cooperare cu OLAF și cu Curtea de Conturi Europeană (CCE), bazată pe încredere reciprocă și cu reuniuni periodice la diferite niveluri de lucru, cu scopul de a preveni fraudele, cu anchete și activități de audit permanente, precum și pentru punerea în aplicare a recomandărilor; încurajează călduros SEAE să dezvolte același tip de încredere și de cooperare și cu Parchetul European;

Comunicarea

71.

constată că bugetul SEAE pentru activități de comunicare strategică și diplomație publică în 2021 s-a ridicat la peste 26,17 milioane EUR pentru sprijinirea activităților de comunicare la sediu și în toate delegațiile Uniunii;

72.

salută faptul că se acordă prioritate în materie de comunicare unor domenii precum valorile și interesele Uniunii, răspunsul la crizele sanitare internaționale și acțiunile climatice și că delegațiile Uniunii s-au concentrat pe zile tematice precum Ziua Europei, paradele Pride, Ziua femeii, Săptămâna diplomației în domeniul climei etc.;

73.

încurajează SEAE să colaboreze cu Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor în vederea folosirii celor două platforme de comunicare socială cu sursă deschisă, EU Voice și EU Video, care au fost lansate ca proiect-pilot public pentru a promova folosirea rețelelor sociale gratuite și cu sursă deschisă;

74.

subliniază că SEAE colaborează îndeaproape cu mass-media independentă și cu partenerii din societatea civilă din regiunea Parteneriatului estic pentru a-și consolida capacitatea de combatere a amenințărilor externe legate de manipularea informațiilor și ingerințele străine; salută faptul că SEAE colaborează strâns cu Ucraina pentru a sprijini eforturile de comunicare strategică ale acestei țări în fața agresiunii militare neprovocate a Rusiei, pentru a se asigura că manipularea informațiilor de către Rusia este demascată și combătută;

75.

invită SEAE să consolideze delegațiile Uniunii în țările Parteneriatului estic; subliniază că este necesar să se sprijine țările Parteneriatului estic care suferă de pe urma agresiunii militare a Rusiei asupra Ucrainei și ca politicile Uniunii să fie comunicate mai eficient cetățenilor lor;

76.

salută călduros faptul că SEAE a investit în mod semnificativ în dezvoltarea și consolidarea rezilienței pentru a combate dezinformarea și ingerințele străine în afacerile UE, inclusiv prin reorganizarea Diviziei pentru comunicare strategică în 2021, prin creșterea numărului echipelor axate pe China, prin recrutarea a 27 de ofițeri de comunicare strategică la delegațiile Uniunii și prin înființarea unor centre de schimb de informații și de analiză în întreaga Uniune, pentru a permite SEAE să combată mai eficient manipularea informațiilor și ingerințele; subliniază că SEAE este principala instituție a Uniunii responsabilă de combaterea ingerințelor străine;

77.

invită din nou SEAE să consolideze rolul delegațiilor Uniunii din țările terțe pentru a le întări capacitatea de a demonta campaniile de dezinformare orchestrate de actori statali străini și care amenință valorile democratice; invită, de asemenea, SEAE să consolideze implicarea delegațiilor Uniunii în țările vecine și în țările din Balcanii de Vest pentru a sprijini o politică de comunicare mai activă și mai eficace privind perspectiva europeană și pentru a oferi cea mai bună asistență posibilă țărilor angajate în reforme pro-democratice și pro-europene; invită delegațiile Uniunii să își continue eforturile coordonate pentru a mări vizibilitatea proiectelor finanțate de Uniune;

78.

ia act cu îngrijorare de declarația Înaltului Reprezentant de la Conferința anuală a ambasadorilor UE din 2022, în care acesta a afirmat că rapoartele delegațiilor Uniunii au sosit prea târziu și că a fost mai bine informat din presă; invită SEAE să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la deficiențele identificate și la măsurile de remediere a acestora;

79.

încurajează delegațiile Uniunii să promoveze și să colaboreze cu actorii locali, cu organizațiile societății civile și cu partenerii sociali din țările terțe pentru a stimula dialogul social și dialogul privind statul de drept, drepturile fundamentale și combaterea corupției; solicită delegațiilor Uniunii să monitorizeze îndeaproape situația democrației în diferitele țări și să ofere sprijin logistic și tehnologic apărătorilor drepturilor omului și ai popoarelor indigene, în special femeilor; invită delegațiile Uniunii să își continue eforturile coordonate pentru a mări vizibilitatea proiectelor finanțate de Uniune, în special în țările candidate.

(1) https://som.yale.edu/story/2022/over-1000-companies-have-curtailed-operations-russia-some-remain

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/176

DECIZIA (UE) 2023/1841 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului celui de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere situațiile financiare și conturile de venituri și cheltuieli pentru cel de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare aferente exercițiului financiar 2021 [COM(2022) 321 – C9-0281/2022),

—	având în vedere informațiile financiare cu privire la Fondurile europene de dezvoltare [COM(2022) 321],

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la activitățile finanțate de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare din cadrul exercițiului financiar 2021, însoțit de răspunsurile Comisiei (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

având în vedere Recomandările Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune care urmează să fie acordată Comisiei referitor la executarea operațiunilor Fondului european de dezvoltare pentru exercițiul financiar 2021 (05671/2023 – C9-0056/2023, 05672/2023 – C9-0057/2023, 05673/2023 – C9-0058/2023, 05674/2023 – C9-0059/2023),

—	având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul 2020 [COM(2022) 331),

—

având în vedere Acordul de parteneriat dintre membrii grupului statelor din Africa, Caraibe și Pacific (ACP), pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de altă parte, semnat la Cotonou (Benin) la 23 iunie 2000 (3), astfel cum a fost modificat la Ouagadougou (Burkina Faso) la 22 iunie 2010 (4),

—	având în vedere Decizia 2013/755/UE a Consiliului din 25 noiembrie 2013 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană („Decizia de asociere peste mări”) (5),

—

având în vedere Decizia (UE) 2021/1764 a Consiliului din 5 octombrie 2021 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană, inclusiv relațiile dintre Uniunea Europeană, pe de o parte, și Groenlanda și Regatul Danemarcei, pe de altă parte (Decizia privind asocierea peste mări, inclusiv Groenlanda) (6),

—	având în vedere articolul 33 din Acordul intern din 20 decembrie 1995 dintre reprezentanții guvernelor statelor membre, reuniți în Consiliu, privind finanțarea și administrarea ajutoarelor comunitare în temeiul celui de-al doilea Protocol financiar la cea de-a patra Convenție ACP-CE (7),

—

având în vedere articolul 32 din Acordul intern din 18 septembrie 2000 dintre reprezentanții guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind finanțarea și gestionarea ajutoarelor comunitare în cadrul Protocolului financiar la Acordul de parteneriat dintre statele din Africa, zona Caraibelor și Pacific și Comunitatea Europeană și statele sale membre, semnat la Cotonou (Benin) la 23 iunie 2000, și privind alocarea de asistență financiară pentru țările și teritoriile de peste mări cărora li se aplică partea a patra din Tratatul CE (8),

—

având în vedere articolul 11 din Acordul intern din 24 iunie 2013 și din 26 iunie 2013 dintre reprezentanții guvernelor statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți în cadrul Consiliului, privind finanțarea ajutoarelor Uniunii Europene în baza cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020, în conformitate cu Acordul de parteneriat ACP-UE, și privind alocarea de asistență financiară pentru țările și teritoriile de peste mări cărora li se aplică partea a patra din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (9),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere articolul 74 din Regulamentul financiar din 16 iunie 1998 aplicabil cooperării în vederea finanțării dezvoltării în temeiul celei de-a patra Convenții ACP-CE (10),

—	având în vedere articolul 119 din Regulamentul financiar din 27 martie 2003 aplicabil celui de al nouălea Fond european de dezvoltare (11),

—	având în vedere articolul 50 din Regulamentul (CE) nr. 215/2008 al Consiliului din 18 februarie 2008 privind regulamentul financiar aplicabil celui de al zecelea Fond european de dezvoltare (12),

—	având în vedere articolul 48 din Regulamentul (UE) 2015/323 al Consiliului din 2 martie 2015 privind regulamentul financiar aplicabil celui de al 11-lea Fond european de dezvoltare (13),

—	având în vedere articolul 42 din Regulamentul (UE) 2018/1877 al Consiliului din 26 noiembrie 2018 privind regulamentul financiar aplicabil celui de al 11-lea Fond european de dezvoltare și de abrogare a Regulamentului (UE) 2015/323 (14),

—	având în vedere articolul 99, articolul 100 a treia liniuță și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru dezvoltare,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0114/2023),

1.	acordă Comisiei descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului celui de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare aferent exercițiului financiar 2021;

2.	își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.	încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului, Comisiei, Curții de Conturi și Băncii Europene de Investiții și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(2) JO C 400, 17.10.2022, p. 170.

(3) JO L 317, 15.12.2000, p. 3.

(4) JO L 287, 4.11.2010, p. 3.

(5) JO L 344, 19.12.2013, p. 1.

(6) JO L 355, 7.10.2021, p. 6.

(7) JO L 156, 29.5.1998, p. 108.

(8) JO L 317, 15.12.2000, p. 355.

(9) JO L 210, 6.8.2013, p. 1.

(10) JO L 191, 7.7.1998, p. 53.

(11) JO L 83, 1.4.2003, p. 1.

(12) JO L 78, 19.3.2008, p. 1.

(13) JO L 58, 3.3.2015, p. 17.

(14) JO L 307, 3.12.2018, p. 1.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/178

REZOLUȚIA (UE) 2023/1842 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului celui de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului celui de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare aferent exercițiului financiar 2021,

—	având în vedere articolul 99, articolul 100 a treia liniuță și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru dezvoltare,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0114/2023),

întrucât cooperarea pentru dezvoltare a Uniunii, astfel cum este descrisă la articolele 208-210 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), funcționează într-un context global, definit de Agenda 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă (Agenda 2030) și de obiectivele sale de dezvoltare durabilă (ODD);

întrucât Uniunea are relații de cooperare cu un număr mare de țări în curs de dezvoltare, principalul obiectiv fiind de a promova dezvoltarea economică, socială și în domeniul mediului, cu scopul primordial de a reduce și eradica sărăcia pe termen lung, prin acordarea de ajutor pentru dezvoltare și de asistență tehnică țărilor beneficiare;

întrucât obiectivul cooperării pentru dezvoltare a Uniunii este de a susține și de a promova valorile și interesele Uniunii în întreaga lume, pentru a urmări realizarea obiectivelor și a principiilor acțiunii sale externe, astfel cum este prevăzut la articolul 3 alineatul (5) și la articolele 8 și 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană;

întrucât, din 1959 și până în 2020, Fondurile europene de dezvoltare (FED) au acordat ajutor în cadrul cooperării pentru dezvoltare statelor din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP) și țărilor și teritoriilor de peste mări; întrucât cadrul care definea relația Uniunii cu țările ACP și cu țările și teritoriile de peste mări a fost un acord de parteneriat semnat la Cotonou („Acordul de la Cotonou”) la 23 iunie 2000 pentru o perioadă de 20 de ani, prelungită ulterior până la 30 iunie 2022;

întrucât al unsprezecelea FED a ajuns în etapa finală, deoarece clauza de limitare în timp a intrat în vigoare la 31 decembrie 2020, iar din 2021 programele FED au fost incluse în cadrul financiar multianual (CFM) al Uniunii; întrucât se vor mai semna totuși contracte punctuale până la 31 decembrie 2023 pentru acordurile de finanțare existente;

întrucât, pentru CFM 2021-2027, ajutorul acordat în cadrul cooperării pentru dezvoltare țărilor ACP este integrat în Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – „Europa globală” (IVCDCI – Europa globală), iar cel acordat țărilor și teritoriilor de peste mări este integrat în Decizia privind asocierea peste mări, inclusiv Groenlanda (1);

G.	întrucât, cu toate acestea, cel de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea FED nu au fost integrate în bugetul general al Uniunii, ci continuă să fie executate separat și fac obiectul unei raportări distincte până la închiderea lor;

H.	întrucât FED-urile sunt gestionate aproape în întregime de Direcția Generală Parteneriate Internaționale (DG INTPA) (2) din cadrul Comisiei, o mică parte (0,25 %) din cheltuielile FED din 2021 fiind gestionate de Direcția Generală Ajutor Umanitar și Protecție Civilă;

întrucât cooperarea pentru dezvoltare evoluează de la o concentrare mai tradițională asupra sectoarelor sociale la un accent mai puternic pe interesele reciproce, inclusiv pe investiții, comerț și dezvoltarea sectoarelor economice cu valoare adăugată ridicată, pe dezvoltarea durabilă, educație și egalitatea dintre genuri;

întrucât sunt necesare schimbări structurale în sectorul agricol al țărilor partenere în curs de dezvoltare, în special prin capacitarea micilor fermieri locali, prin acordarea de sprijin pentru utilizarea de noi tehnologii agricole, prin punerea în aplicare a unor metode moderne de gestionare a apei și prin facilitarea accesului lor la piață;

întrucât, prin intermediul unei abordări de tip „Echipa Europa” (3), Uniunea colaborează cu statele membre pe teren, cu beneficiarii locali și cu ceilalți donatori, pentru a aduce un impact concret și o schimbare transformatoare în țările partenere; reamintește că sprijinul bugetar trebuie să corespundă nevoilor țărilor partenere, precum și principalelor politici ale Uniunii; reamintește că este necesar, de asemenea, să se măsoare performanța programelor și impactul acestora asupra țărilor partenere și populațiilor civile;

L.	întrucât cooperarea pentru dezvoltare este o competență partajată între statele membre și Uniune, iar articolul 208 din TFUE prevede în mod expres că „[p]olitica de cooperare pentru dezvoltare a Uniunii și politicile statelor membre se completează și se susțin reciproc”;

M.	întrucât Uniunea și statele membre pot întreprinde acțiuni comune și ar trebui să se informeze reciproc cu privire la acțiunile întreprinse în domeniul cooperării pentru dezvoltare;

N.	întrucât sustenabilitatea este esențială pentru a realiza obiectivele și a obține rezultatele stabilite și, în special, impactul pe termen lung al ajutorului pentru dezvoltare;

întrucât, în mod tradițional, execuția FED și dezvoltarea în general au loc în medii riscante, complexe și cu evoluție rapidă, agravate în 2021 de pandemia de COVID-19 și de situația politică instabilă cu care se confruntă unele dintre țările partenere ale Uniunii, împiedicând execuția FED și desfășurarea activităților de audit aferente;

întrucât decalajul în creștere dintre fondurile necesare și cele disponibile pentru a răspunde la înrăutățirea crizelor climatice, foametei, datoriilor, umanitare și de altă natură generează o discrepanță tot mai mare între statele industrializate și cele mai puțin dezvoltate și niveluri tot mai mari de sărăcie pentru prima dată în ultimele decenii;

Q.	întrucât, în pofida declarației anterioare, promovarea transparenței, a răspunderii și a obligației de diligență în ceea ce privește drepturile omului, precum și combaterea corupției și a fraudei sunt esențiale pentru succesul operațiunilor de sprijin bugetar ale Uniunii;

R.	întrucât ajutorul umanitar și pentru dezvoltare este o expresie a solidarității globale de facto, consacrată în tratate și aflată în centrul valorilor Uniunii,

Execuția bugetară

reamintește cele două evenimente care au marcat anul 2021, și anume faptul că acesta a fost primul an care a urmat clauzei de limitare în timp a celui de al unsprezecelea FED (31 decembrie 2020), ceea ce înseamnă că în 2021 nu au mai existat angajamente globale pentru proiecte în cadrul celui de al unsprezecelea FED și, în plus, în 2021, execuția financiară pentru contractele aferente celui de al zecelea și al unsprezecelea FED (angajamente individuale: 2,118 miliarde EUR) și plățile (3,393 miliarde EUR) au fost afectate de criza prelungită provocată de COVID-19 (4);

observă că FED reprezintă 46,1 % din portofoliul DG INTPA în ceea ce privește plățile efectuate în 2021, care au ajuns la 3,435 miliarde EUR (adică 91,27 % din obiectivul anual); constată că plățile Băncii Europene de Investiții (BEI) s-au ridicat la 613 milioane EUR; observă că, întrucât clauza de limitare în timp a celui de al unsprezecelea FED a expirat la 31 decembrie 2020, nu au existat noi angajamente în 2021, cu excepția angajării fondurilor provenite din restituiri în cadrul Facilității de investiții ACP din operațiunile finanțate în cadrul celui de al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea FED; constată că plățile BEI aferente Facilității de investiții ACP s-au ridicat la 179 de milioane EUR;

regretă că, din cauza situației prelungite legate de pandemia de COVID-19, 50 % dintre delegațiile din Africa Subsahariană nu și-au atins obiectivul minim preconizat în materie de plăți (90 %); subliniază că cele mai notabile cazuri au fost Madagascarul, care și-a închis aproape complet frontierele, ceea ce face foarte dificilă continuarea punerii în aplicare astfel cum se prevăzuse inițial; Ciadul și Gambia, din cauza suspendării sau a întârzierii punerii în aplicare; precum și Etiopia, Guineea Conakry și Mali, unde crizele politice au afectat grav operațiunile, cu un impact semnificativ asupra plăților prevăzute pentru sprijinul bugetar; constată, de asemenea, că, în Pacific și în zona Caraibilor, restricțiile provocate de pandemia de COVID-19 au afectat, de asemenea, punerea în aplicare, iar în Fiji și Haiti, efectele colaterale negative, generate de deteriorarea situației economice, sociale și politice, au avut un impact devastator asupra proiectelor de infrastructură;

salută eforturile constante ale DG INTPA de a reduce vechile prefinanțări și angajamentele vechi necheltuite, cu un obiectiv de 35 %; constată că DG INTPA și-a depășit obiectivul prin reducerea prefinanțărilor vechi ale FED cu 46 % (50 % pentru alte domenii de ajutoare) și cu 39 % atât pentru angajamentele vechi necheltuite ale FED, cât și pentru întreaga sa sferă de competență;

ia act de faptul că DG INTPA și-a atins obiectivul de a menține sub 15 % proporția contractelor expirate pentru FED; observă că atins un nivel de 13 % pentru FED și de 10 % pentru întreaga sa sferă de competență; observă că, în ceea ce privește FED, s-a înregistrat o îmbunătățire constantă din 2017;

Impactul activităților în situațiile financiare

constată că prefinanțarea a suferit o scădere de 101 milioane EUR, în mare parte ca urmare a reducerii plăților în avans, din cauza scăderii numărului de contracte semnate (3,670 miliarde EUR în 2020 față de 2,118 miliarde EUR în 2021); constată, în plus, că această scădere a fost determinată în principal de provocările întâmpinate din cauza actualei pandemii de COVID-19 și a crizelor geopolitice și că, așadar, numerarul și echivalentele de numerar au crescut cu 266 de milioane EUR ca urmare a acestei scăderi semnificative a prefinanțării și a altor plăți;

observă că numărul semnificativ mai mic de contracte în derulare la sfârșitul anului 2021, cauzat atât de reducerea FED, cât și de impactul negativ al crizei actuale provocate de pandemia de COVID-19 și al crizelor geopolitice asupra semnării de contracte noi, a dus la o scădere substanțială a cheltuielilor înregistrate în avans cu 519 milioane EUR;

constată, de asemenea, că scăderea globală a cheltuielilor aferente instrumentelor de ajutor cu 1,743 miliarde EUR reprezintă un efect combinat: pe de o parte, condițiile dificile legate de pandemia de COVID-19 și situația geopolitică instabilă din mai multe țări au împiedicat punerea în aplicare a activităților FED în 2021 și, pe de altă parte, reducerea activităților din cadrul celui de al zecelea FED și al FED-urilor anterioare este în concordanță cu reducerea acestor FED-uri, ceea ce a dus la mai puține contracte deschise în cadrul lor;

observă că punerea efectivă în aplicare și finanțarea adecvată sunt mijloace de a asigura legitimitatea și eficacitatea cooperării pentru dezvoltare a Uniunii; consideră că, cu cât durata contractelor din cadrul politicii de dezvoltare este mai lungă, cu atât vor fi mai sustenabile proiectele;

10.

constată că finanțarea FED de 600 de milioane EUR pentru alte acțiuni în țările ACP dezangajată recent de către statele membre va fi utilizată acum pentru măsuri care să contribuie la atenuarea crizei alimentare mondiale; consideră că aceste fonduri trebuie utilizate pentru a asigura un sprijin suplimentar pentru agricultura locală la scară mică, precum și pentru practicile agroecologice și metodele sustenabile de pescuit, deoarece permit autonomia alimentară a comunităților locale, făcându-le mai puțin dependente de fluctuațiile de pe piața alimentară și agricolă mondială; invită statele membre ca, de acum înainte, să se abțină în mod constant de la primirea de rambursări ale fondurilor dezangajate din FED, având în vedere nevoia de fonduri pentru a acoperi nevoile urgente din țările ACP și ținând seama de finanțarea din partea Uniunii și a statelor sale membre pentru angajamentele în materie de dezvoltare, precum și de obligațiile stabilite în tratat privind coerența politicilor în favoarea dezvoltării;

11.

subliniază, de asemenea, că abordarea cauzelor profunde ale crizei alimentare necesită schimbări structurale în sectorul agricol al țărilor partenere în curs de dezvoltare, în special prin capacitarea micilor fermieri locali, prin sprijinirea utilizării de noi tehnologii agricole, prin punerea în aplicare a unor metode moderne de gestionare a apei și prin facilitarea accesului lor la piață;

Fiabilitatea conturilor

12.

constată că bugetul celui de al optulea FED (1995-2000) a fost de 12,8 miliarde EUR, bugetul celui de al nouălea FED (2000-2007) de 13,8 miliarde EUR, bugetul celui de al zecelea FED (2008-2013) de 22,7 miliarde EUR, iar bugetul celui de al unsprezecelea FED este de 30,5 miliarde EUR, din care 29,1 miliarde EUR au fost alocate țărilor ACP și 0,4 miliarde EUR pentru țările și teritoriile de peste mări, cu 1,1 miliarde EUR pentru costuri administrative;

13.

ia act de faptul că, în 2019, Comisia a închis ultimele operațiuni restante pentru proiectele din cadrul celui de al optulea FED și că toate soldurile și sumele dezangajate au fost transferate către cel de-al nouălea FED; constată, de asemenea, că, în 2021, Comisia a anunțat închiderea financiară și operațională a celui de al optulea FED și că toate activitățile aferente au fost finalizate, toate verificările și controalele au fost efectuate și toate contractele și deciziile financiare sunt închise în conturile FED;

14.

salută constatarea Curții de Conturi („Curtea”) din raportul său anual referitor la activitățile finanțate de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea FED pentru exercițiul financiar 2021, potrivit căruia conturile pentru exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2021 prezintă în mod fidel, sub toate aspectele semnificative, situația financiară a FED-urilor, rezultatele operațiunilor fondurilor, fluxurile de numerar ale acestora și modificările în structura activelor lor nete la finalul exercițiului respectiv, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (UE) 2018/1877 al Consiliului (5) („Regulamentul financiar aplicabil FED”) și cu standardele contabile pentru serviciul public;

15.

observă că, odată cu includerea programelor FED în CFM al Uniunii, auditul Curții privind FED va fi eliminat treptat pe măsură ce plățile FED scad, iar plățile din bugetul Uniunii cresc; observă că, ulterior, Curtea va transfera treptat resursele pentru a audita bugetul Uniunii; constată, cu toate acestea, că abordarea actuală (raportul separat privind FED) este menținută pentru exercițiul de declarație de asigurare 2022;

Legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente conturilor

16.

salută opinia Curții potrivit căreia veniturile subiacente conturilor pentru exercițiul încheiat la 31 decembrie 2021 sunt conforme cu legile și reglementările în vigoare sub toate aspectele semnificative;

17.

își reiterează îngrijorarea în legătură cu numeroasele motive posibile ale înlănțuirii de opinii contrare ale Curții cu privire la legalitatea și regularitatea cheltuielilor, având în vedere că cheltuielile acceptate în conturile aferente exercițiului încheiat la 31 decembrie 2021 sunt afectate de un nivel semnificativ de eroare;

18.

observă că, pentru a audita regularitatea operațiunilor, Curtea a examinat un eșantion de 140 de operațiuni, care erau reprezentative pentru întreaga gamă de cheltuieli din cadrul FED-urilor; observă, totodată, că ele au inclus 26 de operațiuni legate de Fondul fiduciar de urgență pentru Africa, 92 de operațiuni ordonanțate de 17 delegații ale UE (6) și 22 de plăți aprobate de serviciile centrale ale Comisiei (7);

19.

constată cu îngrijorare că, dintre cele 140 de operațiuni examinate, 54 (38,8 %) conțineau erori, comparativ cu 36 (25,7 %) în 2020 pentru același număr de operațiuni; subliniază, de asemenea, că Curtea a cuantificat 43 de erori (31 în 2020), pe baza cărora a estimat nivelul de eroare pentru exercițiul financiar 2021 la 4,6 % (3,8 % în 2020);

20.

constată cu îngrijorare că tipologia erorilor identificate în exercițiul financiar 2021 urmează tiparul din 2020, și anume rata de eroare estimată legată de cheltuielile neeligibile (38,6 % în 2021, 38,2 % în 2020), încălcarea gravă a normelor privind achizițiile publice (14,6 % în 2021, 2,2 % în 2020), absența documentelor justificative esențiale (23,3 % în 2021, 38,3 % în 2020) și cheltuielile neefectuate (18,1 % în 2021, 14,9 % în 2020);

21.

observă cu îngrijorare că nivelul estimat de eroare depășește sistematic pragul de semnificație (2 %), fiind afectate 4,6 % din cheltuieli în cazul celui de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea FED pentru exercițiul financiar 2021 (față de 3,8 % în 2020, 3,5 % în 2019, 5,2 % în 2018, 4,5 % în 2017, 3,3 % în 2016, 3,8 % în 2014 și 2015, 3,4 % în 2013 și 3 % în 2012); constată că, în comparație cu exercițiul financiar 2020, creșterea ratei de eroare estimate este de 0,8 % (0,3 % în 2020); reafirmă că este esențial să se abordeze în mod eficient cauzele acestei creșteri;

22.

recunoaște că, pentru 2020, din cauza pandemiei de COVID-19, Curtea nu a putut efectua vizite la fața locului la delegațiile UE (8), fiind astfel împiedicată să desfășoare anumite proceduri de audit, mai ales să verifice executarea contractelor pentru operațiunile selectate, iar activitatea de audit a Curții s-a limitat deci în principal la verificări documentare ale operațiunilor și proiectelor, Curtea luând legătura de la distanță cu entitățile auditate; constată, cu toate acestea, că, potrivit răspunsurilor Comisiei la întrebările cu solicitare de răspuns scris și dezbaterii din cadrul audierii organizate în cadrul Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului, nu există nicio dovadă că lipsa vizitelor la fața locului a condus la o utilizare necorespunzătoare sporită a fondurilor; constată, în plus, că Comisia consideră că abordarea „Echipa Europa” a contribuit la o coordonare mult mai strânsă la nivelul țărilor beneficiare între Uniune și statele sale membre, sporind atât eficacitatea, cât și răspunderea;

Transparența și eficacitatea sistemelor de monitorizare și de asigurare

23.

ia act de concluzia DG INTPA cu privire la raportul cost-eficacitate al controalelor pentru care este responsabilă (eficacitatea, eficiența și economia sistemului său de control) (9); subliniază totuși că, la fel ca în anii precedenți, Curtea consideră că frecvența erorilor constatate – inclusiv în cadrul unor declarații finale de cheltuieli care făcuseră, ex ante, obiectul unor audituri externe și al verificării cheltuielilor – indică existența unor deficiențe la nivelul acestor controale; solicită Comisiei, având în vedere rata de eroare ridicată din fiecare an, să își revizuiască strategia de audit ex ante și ex post și să generalizeze într-o mai mare măsură digitalizarea, pentru a se putea efectua controale mai sistematice, acordând prioritate țărilor-partenere în care au fost identificate cele mai multe erori;

24.

observă cu preocupare că, la fel ca în 2020, Comisia și partenerii acesteia responsabili de implementarea proiectelor au comis mai multe erori în cadrul operațiunilor aferente granturilor și acordurilor de contribuție și de delegare încheiate cu țări beneficiare, organizații internaționale și agenții ale statelor membre decât în cadrul operațiunilor aferente altor forme de sprijin (cum ar fi cele care acoperă contracte de furnizări de lucrări/bunuri/servicii); observă, în plus, că dintre cele 92 de operațiuni de acest tip care au fost examinate de Curte, 39 conțineau erori cuantificabile, care reprezentau 81 % din nivelul estimat de eroare;

25.

este conștient că, astfel cum a afirmat Comisia în răspunsurile sale (10) la raportul anual al Curții, Comisia își desfășoară activitatea în țări terțe în contexte politice și tehnice complexe, colaborând cu numeroși parteneri, cum ar fi țările partenere, organizațiile internaționale sau agențiile statelor membre; constată, de asemenea, că deși planurile de acțiune sunt derulate în mod regulat pentru a menține ratele de eroare la un nivel cât mai scăzut posibil, Comisia consideră că un scenariu de tipul „zero erori” este puțin probabil în acest context;

26.

cere din nou Comisiei, ca urmare a observațiilor Curții, să regândească abordarea bazată pe raportul cost-eficacitate utilizată în controalele ex post, deoarece aceasta ar putea să nu fie eficace și ar putea conduce exact la deficiențele evidențiate atât de Curte, cât și de Parlament;

27.

constată cu îngrijorare, din raportul Curții, că, în 15 cazuri de erori cuantificabile și în 8 cazuri de erori necuantificabile, Comisia dispunea de suficiente informații pentru a preveni sau pentru a detecta și corecta erorile respective înainte de acceptarea cheltuielilor; constată, de asemenea, că, potrivit evaluării Curții, dacă Comisia ar fi utilizat în mod corespunzător toate informațiile aflate la dispoziția sa, nivelul de eroare estimat ar fi fost cu 2,4 puncte procentuale mai mic, comparativ cu 1,19 puncte procentuale în 2020;

28.

observă, din raportul Curții, că 25 de operațiuni care conțineau erori cuantificabile, contribuind cu 1,9 puncte procentuale la nivelul de eroare estimat, au făcut obiectul unui audit sau al unei verificări a cheltuielilor; constată, de asemenea, că sistemul de control al DG INTPA se bazează pe controale ex ante și că informațiile furnizate în rapoartele de audit/verificare care descriau activitatea desfășurată efectiv nu au permis Curții să evalueze dacă erorile ar fi putut fi detectate și corectate în cursul acestor verificări ex ante, deoarece rapoartele nu acoperă 100 % din cheltuielile raportate și nici nu oferă suficiente detalii pentru a confirma că elementele în legătură cu care Curtea a identificat erori făcuseră parte din verificările ex ante;

29.

salută revizuirea de către Comisie, în septembrie 2021 și mai 2022, a termenilor de referință pentru verificările cheltuielilor; observă că Comisia prevede aprofundarea în continuare a analizelor și abordarea altor aspecte, cum ar fi eșantionarea, și integrarea lecțiilor învățate și a răspunsurilor la un sondaj realizat în februarie 2022 în rândul utilizatorilor contractului-cadru de audit;

30.

observă că Curtea a identificat două domenii de cheltuieli în care, datorită condițiilor specifice de plată, operațiunile sunt mai puțin predispuse la erori: (a) sprijinul bugetar și (b) proiectele cu donatori multipli implementate de organizații internaționale și supuse „abordării noționale” (11); constată că, în 2021, Curtea a auditat patru operațiuni de sprijin bugetar și opt proiecte bazate pe „abordarea noțională” gestionate de organizații internaționale;

31.

consideră inacceptabil faptul că, la fel ca în anii precedenți, unele organizații internaționale au oferit doar un acces limitat la documente (de exemplu într-un format care permite numai citirea), împiedicând Curtea să realizeze copii ale documentelor, îngreunând astfel planificarea și executarea auditului și conducând la întârzieri, ceea ce a împiedicat Curtea să își îndeplinească prerogativele fundamentale garantate de TFUE, astfel cum s-a menționat anterior în observațiile conexe din rapoartele anuale ale Curții pe 2018 și 2020; recunoaște eforturile Comisiei de a soluționa această problemă prin colaborarea activă cu organizațiile internaționale în cauză ale căror operațiuni au contribuit la rata de eroare, atât prin identificarea unor soluții practice, cât și prin dialog la nivel înalt; salută unele rezultate pozitive ale acestor eforturi: cooperarea cu Banca Mondială s-a îmbunătățit în ceea ce privește auditul Curții pentru 2021 în comparație cu 2020; insistă totuși că trebuie depuse mai multe eforturi și invită Comisia să continue eforturile și să consolideze cooperarea cu organizațiile internaționale pentru a se asigura că Curtea are acces deplin, nerestricționat și în timp util la toate informațiile necesare, permițând Curții să verifice legalitatea și regularitatea cheltuielilor bugetare ale Uniunii;

32.

observă că al zecelea studiu al DG INTPA privind rata de eroare reziduală (RER), realizat de un contractant extern în numele său în 2021, a estimat că rata de eroare reziduală globală se situează sub pragul de semnificație de 2 % stabilit de Comisie pentru al șaselea an consecutiv: 1,14 % (0,95 % în 2020);

33.

subliniază că, potrivit evaluării Curții, studiul referitor la RER nu constituie o misiune de asigurare sau un audit și se bazează pe metodologia și pe manualul privind RER puse la dispoziție de DG INTPA; evidențiază, de asemenea, că, în rapoartele anuale 2017-2020 privind FED, Curtea a descris limitările din cadrul studiilor care ar fi putut contribui la subestimarea sistematică a RER;

34.

ia act de opinia Curții care consideră că gradul de încredere acordat activității altor auditori este un aspect critic al studiului privind RER, explicând că sunt posibile trei scenarii: (a) se efectuează teste de fond exhaustive, întrucât nu se atribuie nicio fiabilitate activității altor auditori; (b) se efectuează teste de fond limitate, întrucât se atribuie o fiabilitate parțială activității altor auditori; (c) nu se efectuează alte teste suplimentare, întrucât se atribuie o fiabilitate deplină activității altor auditori; constată că proporția operațiunilor pentru care s-a atribuit o fiabilitate deplină a crescut de la 15 % în 2020 la 34 % în 2021; împărtășește, prin urmare, opinia Curții potrivit căreia atribuirea unei fiabilități ridicate activității altor auditori pentru o proporție atât de mare din operațiuni este în contradicție cu scopul studiului privind RER, care este tocmai acela de a estima rata erorilor care au scăpat tuturor controalelor de gestiune efectuate de DG INTPA cu scopul de a preveni, precum și de a detecta și a corecta astfel de erori;

35.

constată că, începând cu 2018, DG INTPA a redus semnificativ sfera rezervelor (adică ponderea cheltuielilor acoperite de acestea) în rapoartele anuale de activitate (RAA) și că, în mod similar, raportul anual de activitate pe 2021 nu include nicio rezervă;

36.

împărtășește opinia Curții potrivit căreia lipsa rezervelor în raportul anual de activitate pe 2021 este nejustificată și că aceasta rezultă parțial din limitările studiului privind RER, având în vedere că constatările Curții referitor la studiu afectează și estimările cu privire la sumele expuse riscului pe care se sprijină acesta; observă că DG INTPA estimează că suma globală expusă riscului la momentul plății este de 79,65 milioane EUR (1,41 % din cheltuielile aferente exercițiului 2021) și că suma globală expusă riscului la închidere este de 66,03 milioane EUR; observă, în plus, că din suma expusă riscului la momentul plății, DG INTPA estimează că pentru 13,62 milioane EUR (24 %) se vor efectua corecții grație controalelor sale din anii următori (această sumă este cunoscută sub denumirea de „capacitate de corecție”) (12);

37.

ia act de faptul că, în urma recomandărilor Curții din rapoartele sale anuale pentru exercițiile financiare 2019 și 2020, DG INTPA a examinat cea mai bună modalitate de a integra recomandările Curții, aducând modificări manualului și metodologiei privind RER, ținând seama pe deplin de costurile și beneficiile preconizate; observă că DG INTPA a actualizat manualul și metodologia studiului privind RER în ianuarie 2022;

38.

observă că DG INTPA depune eforturi pentru a îmbunătăți calitatea datelor sale pentru calcularea capacității de corecție și că, în 2021, și-a continuat activitățile de formare și de sensibilizare cu privire la recuperări și la calitatea datelor contabile; constată că, la fel ca în anii precedenți, DG INTPA a efectuat controale direcționate la nivelul ordinelor de recuperare pentru a corecta discrepanțele identificate; constată că Curtea a revizuit calculul capacității de corecție pentru 2021 și că, după ce a testat 35 % (în termeni valorici) din totalul populației de recuperări, Curtea nu a identificat erori în cadrul eșantionului;

39.

salută crearea unui „tablou de bord financiar”, care cuprinde șase indicatori (13), în efortul de a face raportarea financiară mai coerentă între direcțiile generale ale Comisiei; constată că în 2021 au fost adăugați încă patru indicatori (14); observă că șase dintre acești zece indicatori erau aplicabili FED și fondurilor fiduciare în 2021; constată că, în ceea ce privește „absorbția angajamentelor globale”, DG INTPA a obținut un rezultat de 99 % pentru bugetul Uniunii și de 97 % pentru FED în 2021, comparativ cu 95 % și, respectiv, 94 % în 2020, iar pentru „plăți efectuate la timp”, DG INTPA a atins un nivel de 97 % pentru bugetul Uniunii și 95 % pentru FED în 2021, comparativ cu 98 % și, respectiv, 97 % în 2020;

Prevenirea, detectarea și corectarea fraudelor

40.

remarcă faptul că DG INTPA a elaborat și pus în aplicare propria strategie antifraudă începând din 2014, pe baza metodologiei furnizate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), și că, de la intrarea sa în vigoare, au existat trei actualizări, dintre care ultima a fost adoptată în 2021; observă că punerea în aplicare a strategiei este monitorizată, iar conducerea primește rapoarte bianuale privind investigațiile în curs ale OLAF și acțiunile întreprinse în urma recomandărilor OLAF; constată, în plus, că noul plan de acțiune al DG INTPA adoptat în 2021 conține 16 acțiuni interne, dintre care 80 % au fost puse în aplicare în termenul indicat sau în conformitate cu recurența prevăzută, iar restul de 20 % dintre acțiuni fie sunt în desfășurare, fie au fost puse în aplicare în 2022, iar finalizarea acestora este preconizată pentru 2022 (15);

41.

observă că DG INTPA a contribuit, de asemenea, la strategia antifraudă a Comisiei și a pus în aplicare în timp util acțiunea 33 din planul de acțiune antifraudă al Comisiei [SWD(2021) 262] (16); regretă faptul că DG INTPA a dat curs la numai 33 % dintre recomandările financiare ale OLAF și că, în total, 20 % dintre recomandările financiare (emise în perioada 2017-2021) au fost puse în aplicare integral, 20 % au fost puse în aplicare parțial, 60 % fac obiectul unui proces de punere în aplicare în desfășurare sau sunt încă în faza de analiză; insistă să se îmbunătățească proporția implementării recomandărilor OLAF, chiar dacă dificultățile recurente în ceea ce privește îndeplinirea recomandărilor OLAF sunt din cauza particularităților și constrângerilor juridice, cum ar fi, printre altele, acțiunile în justiție îndelungate, expirarea termenului de prescripție și falimentul;

42.

ia act de faptul că, la sfârșitul anului 2021, DG INTPA avea cunoștință de 23 de investigații în curs (17 în 2020, 19 în 2019) și că OLAF a închis trei investigații cu recomandări financiare, administrative și/sau judiciare și două investigații fără recomandări;

43.

salută noua formare online privind prevenirea fraudei în relațiile externe ale Uniunii, lansarea unei campanii de informare dedicate partenerilor externi ai DG INTPA, centralizarea și distribuirea continuă a informațiilor de către corespondentul antifraudă al DG, în strânsă colaborare cu rețeaua antifraudă a INTPA și OLAF, actualizarea paginilor web și a manualelor, nota anuală și campania de informare adresate întregului personal cu privire la instrumentele de prevenire a fraudei și de sancționare a fraudelor;

44.

invită Comisia să îmbunătățească în continuare controalele pentru a reduce numărul erorilor de tranzacționare și să pună în aplicare integral recomandările Curții;

45.

subliniază că legitimitatea și eficacitatea cooperării pentru dezvoltare a Uniunii depind de punerea corectă în aplicare a activităților și de finanțarea adecvată a acestora; invită Comisia să îmbunătățească în continuare controalele pentru a reduce numărul erorilor de tranzacționare și să pună în aplicare integral recomandările Curții;

Impactul pe care îl poate avea retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană asupra conturilor FED pentru exercițiul 2021

46.

observă că, în urma încheierii Acordului privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice („Acordul de retragere”) între cele două părți, Regatul Unit s-a angajat să rămână parte la FED până la închiderea celui de al unsprezecelea FED și a tuturor fondurilor europene de dezvoltare anterioare neînchise; constată, de asemenea, că Regatul Unit își va asuma aceleași obligații ca și statele membre în temeiul acordului intern prin care a fost înființat cel de al unsprezecelea FED, precum și obligațiile care decurg din FED-urile anterioare până la închiderea acestora;

47.

observă că Acordul de retragere prevede, totodată, că, în cazul în care sumele aferente unor proiecte desfășurate în cadrul celui de al zecelea FED sau al FED-urilor anterioare nu au fost angajate sau au fost dezangajate până la data intrării în vigoare a acestui acord, partea din aceste sume care corespunde Regatului Unit nu va fi reutilizată și că același principiu se aplică și pentru partea care corespunde Regatului Unit din fondurile neangajate sau dezangajate din cadrul celui de al unsprezecelea FED după 31 decembrie 2021;

48.

salută concluzia Curții potrivit căreia nu există niciun impact financiar de raportat cu privire la conturile FED pentru 2021 și că, la 31 decembrie 2021, conturile FED reflectă în mod corect stadiul procesului de retragere la acea dată;

Sprijinul bugetar din partea Uniunii

49.

constată, pe baza răspunsurilor consolidate la chestionarul adresat Comisiei, că plățile de sprijin bugetar din cadrul FED s-au ridicat la 340 de milioane EUR în 2021: 25 de țări ACP și 10 țări și teritorii de peste mări au beneficiat de sprijin bugetar în cadrul FED în 2021;

50.

observă că, în ultimii 2 ani, sprijinul bugetar al Uniunii a ajutat țările cu plăți totale de 4,2 miliarde EUR – 3 miliarde EUR în 2020 și 1,2 miliarde EUR în 2021 pentru a sprijini reformele din diferite sectoare și pentru a preveni noi regrese economice și sociale; constată, de asemenea, că eforturile de a concentra resursele la începutul perioadei în 2020 nu au putut fi compensate integral în 2021, deoarece noul instrument IVCDCI – Europa globală a intrat în vigoare în cursul anului, iar Instrumentul de preaderare abia la sfârșitul anului 2021; constată că, în plus, blocajele politice și crizele interne au împiedicat punerea în aplicare a programelor în curs în mai multe țări;

51.

constată că Africa Subsahariană rămâne cel mai mare beneficiar al sprijinului bugetar al Uniunii (35 %), urmată de vecinătatea europeană (31 %), Asia (16 %), America Latină (6 %), Balcanii de Vest (4 %), zona Caraibilor (3 %), țările/teritoriile de peste mări (3 %) și regiunea Pacificului (2 %); observă, totodată, că, în funcție de tipul de contract, contractele de sprijin pentru performanțele reformelor sectoriale depășesc contractele pentru construcția statală și de consolidare a rezilienței și contractele ODD, cu 79 % din valoarea portofoliului, față de 19 % și, respectiv, 2 %;

52.

subliniază că sprijinul bugetar al Uniunii este un mijloc de a oferi asistență eficace, inclusiv în situații de criză, contribuind la consolidarea sistemelor naționale și a proceselor bugetare pentru a pune în aplicare politici publice și a obține rezultate sustenabile; reamintește că este important să se mențină mecanismul pentru accesul mondial la vaccinuri împotriva COVID-19 (COVAX) pentru a maximiza șansele persoanelor din țările participante de a avea acces la vaccinuri împotriva COVID-19 sau la alte vaccinuri în cazul unei noi situații de criză cât mai rapid, echitabil și sigur posibil; evidențiază, în plus, că acesta a fost esențial în timpul pandemiei de COVID-19, oferind o marjă de manevră bugetară suplimentară pentru a combate impactul negativ al pandemiei; recunoaște că aceste eforturi ar trebui continuate în viitorul apropiat, având în vedere efectele devastatoare la nivel mondial ale războiului de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei;

53.

atrage atenția că eradicarea sărăciei, promovarea valorilor democratice și degradarea mediului rămân printre cele mai mari provocări cu care ne confruntăm în prezent; reamintește că o lume cu 1,2 miliarde de persoane din 111 țări în curs de dezvoltare (17) care trăiesc în sărăcie multidimensională acută este atât inechitabilă, cât și nesustenabilă din punct de vedere ecologic; solicită o finanțare adecvată pentru a pune capăt îndepărtării actuale de la ODD;

54.

subliniază că eradicarea sărăciei nu este o sarcină caritabilă, ci un act de justiție și cheia pentru deblocarea unui potențial uman enorm; reliefează, de asemenea, că, fără intervenții externe, ciclul sărăciei tinde să se perpetueze pe mai multe fronturi, deoarece familiile cu resurse limitate sau fără resurse rămân în situație de sărăcie și se confruntă cu deficite alimentare cronice, cu o stare precară de sănătate, cu șocuri ale schimbărilor climatice și cu stigmatizări sociale; evidențiază că familiile care locuiesc în zone îndepărtate rămân deconectate de la multe servicii de bază, cum ar fi apa curată și salubritatea, asistența medicală și sistemele de piață, ceea ce menține, dacă nu chiar înrăutățește, statutul lor socioeconomic;

55.

atrage atenția că oamenii, în special tinerii, ar trebui să poată trăi, studia și lucra în țara și regiunea lor; subliniază că, fără măsuri eficiente și eficace de combatere a sărăciei, un sprijin simplificat pentru microfinanțare și pentru dezvoltarea micilor întreprinzători, mișcările migratorii din motive economice vor continua să se intensifice, și anume migrația creierelor, ceea ce va genera provocări multiple atât pentru țările de destinație, cât și pentru țările de origine;

56.

este ferm convins că o abordare multidimensională și cuprinzătoare a sărăciei extreme este cea mai bună abordare și reiterează faptul că educația (și formarea) este atât un drept al omului, cât și cel mai puternic instrument de combatere a sărăciei, a excluziunii sociale și a inegalităților;

57.

evidențiază că, potrivit estimărilor, 64 de milioane de copii din țările în curs de dezvoltare nu urmează nicio formă de învățământ primar; subliniază că în special fetele au fost afectate în mod deosebit, deoarece drepturile lor la o educație de calitate au continuat să fie compromise din cauza închiderii școlilor, a lipsei accesului la învățarea la distanță, inclusiv prin mijloace digitale, și a reducerii bugetelor naționale pentru educație, ca urmare a presiunii asupra economiilor țărilor; subliniază, de asemenea, că unul dintre motivele majore este violența în zonele cu conflicte în desfășurare din lume, iar cealaltă barieră importantă – adesea strâns legată de conflicte – este sărăcia; reamintește că este important ca egalitatea de șanse să devină un element central al dezvoltării; evidențiază că, pentru combaterea sărăciei și a insecurității alimentare, capacitarea femeilor și accesul la o educație corespunzătoare în țările în curs de dezvoltare, în special al fetelor și femeilor, reprezintă pași importanți; subliniază, în plus, că accesul femeilor tinere la proiecte europene, formare în domeniul afacerilor și fonduri trebuie încurajat în țările partenere, deoarece femeile joacă un rol important în dezvoltarea economiei locale și regionale în mai multe țări în curs de dezvoltare;

58.

observă că Uniunea sprijină educația în aproximativ 100 de țări și prin parteneriate precum Parteneriatul mondial pentru educație (18) și Educația nu poate aștepta (19) și continuă să promoveze egalitatea de gen în parteneriat cu guvernele și părțile interesate neguvernamentale;

59.

salută prioritatea Comisiei de a depăși obiectivul stabilit de 10 % și de a atinge o cotă de 13 % pentru educație din portofoliul total al DG INTPA;

60.

ia act de faptul că, în 2021, Uniunea a plătit 85 de milioane EUR din FED pentru a sprijini educația în țările partenere, contribuind la înscrierea a peste 32 de milioane de elevi din învățământul primar și a aproape 3 milioane de elevi din învățământul secundar în perioada 2018-2020; constată că, din cele 85 de milioane EUR, 6 milioane EUR au fost utilizate pentru a sprijini proiectele de mobilitate Erasmus și de consolidare a capacităților pentru țările ACP, 31 de milioane EUR au fost plătite pentru educație și formare profesională – din această sumă, 5 milioane EUR au fost plătite ca parte a programelor de sprijin bugetar, 1,2 milioane EUR pentru lucrări și bunuri, 0,8 milioane EUR pentru servicii, iar restul de 24 de milioane EUR sub formă de granturi;

61.

observă că Comisia s-a angajat anul trecut să aloce 700 de milioane EUR Parteneriatului mondial pentru educație, pentru a ajuta 140 de milioane de copii să aibă profesori calificați și pentru a școlariza și a educa încă 88 de milioane de copii;

62.

reiterează că programele de antreprenoriat joacă un rol esențial în lupta împotriva sărăciei și în impulsionarea creșterii economice; evidențiază că furnizarea de formare în domeniul afacerilor poate ajuta micii antreprenori să înființeze întreprinderi și să îmbunătățească practicile comerciale, permițând familiilor sărace să acceadă la mijloace de subzistență sustenabile și la reziliență socioeconomică; constată totuși că, pentru a îmbunătăți eficacitatea unor astfel de programe, formarea ar trebui completată cu servicii personalizate de sprijin și monitorizare; reamintește că trebuie încurajat în țările partenere accesul tinerelor femei la proiectele, programele de formare în afaceri și fondurile europene;

63.

salută intrarea în vigoare, în 2021, a unui nou cadru de gestionare a riscurilor de țară (RMF+); observă că acest nou instrument se bazează pe cadrul anterior de gestionare a riscurilor, care a fost instituit în 2013; constată, de asemenea, că RMF+ este adaptat la contextul în schimbare al parteneriatelor internaționale, la peisajul geopolitic în evoluție și la noul IVCDCI – Europa globală și că se aplică în cazul țărilor cu care Uniunea are acorduri de cooperare bilaterală, inclusiv al unui număr semnificativ de țări în care nu se furnizează sprijin bugetar;

64.

constată că delegațiile UE și serviciile centrale ale Comisiei utilizează concluziile RMF+ și monitorizează aplicarea măsurilor de atenuare a riscurilor și progresele înregistrate în ceea ce privește prioritățile dialogului în materie de politici, în sinergie cu alte instrumente analitice și de raportare existente;

65.

consideră că FED, la fel ca alte programe ale Uniunii, suferă din cauza lipsei de vizibilitate, de înțelegere și de publicitate, populația locală care beneficiază de finanțare din partea Uniunii nefiind conștientă de sprijinul și solidaritatea Uniunii; de asemenea, consideră este nevoie de o mai bună explicare a FED, pe înțelesul populației;

66.

salută, în acest sens, introducerea de către Comisie a unor reguli interne minime, coerente și obligatorii, privind comunicarea și vizibilitatea Uniunii în cadrul tuturor programelor de finanțare și modurilor de gestiune ale Uniunii în perioada de finanțare 2021-2027 (20); consideră totuși că fiecare țară beneficiară ar trebui să fie parțial responsabilă de programarea acțiunilor de comunicare (sub supravegherea serviciilor Uniunii) în vederea sensibilizării populației cu privire la proiectele și activitățile finanțate de Uniune; solicită Comisiei să analizeze această posibilitate;

67.

consideră că fiecare țară beneficiară ar trebui să prezinte un plan pe termen lung, care să indice proiectele și obiectivele sale, în conformitate cu calendarul CFM; consideră că această arhitectură ar putea spori transparența și previzibilitatea asistenței europene pentru dezvoltare, permițând stabilirea unor obiective pe termen lung definite de Comisie, și anume în domenii care necesită o planificare prospectivă, cum ar fi energia, sănătatea, aprovizionarea cu apă, tranziția digitală și tranziția verde; observă că un astfel de plan ar trebui să fie prezentat de guvernul beneficiar, care s-ar baza pe participarea părților interesate de la nivel local, a căror contribuție ar trebui stimulată; consideră că planul respectiv ar încuraja, totodată, participarea țărilor de destinație la elaborarea politicii de dezvoltare a Uniunii, prin participarea instituțiilor lor și a părților interesate;

68.

invită Comisia să evalueze dacă ar putea fi creată o platformă online unde să fie făcute publice toate proiectele FED și IVCDCI – Europa globală, pentru a crește transparența și accesul la date;

69.

constată cu satisfacție că, în domeniul acțiunii externe, DG INTPA, împreună cu alte direcții generale și servicii vizate, a adoptat o nouă abordare a comunicării la nivel național, regional și mondial; observă că această nouă abordare trece de la o comunicare fragmentată, specifică unui proiect, la un efort mai bine orientat și mai strategic; salută publicarea orientărilor actualizate privind comunicarea și creșterea vizibilității UE în acțiunile externe (21), care evidențiază așteptările de la partenerii ce pun în aplicare acțiunile externe ale Uniunii;

70.

regretă că, în urma expirării, în februarie 2020, a Acordului de parteneriat de la Cotonou dintre Uniune și țările ACP și a parafării unui nou acord de parteneriat în aprilie 2021, Consiliul nu a autorizat încă semnarea noul acord de parteneriat, impunând prelungirea anuală a vechiului acord și plasând astfel toate comunitățile ACP și Uniunii într-o situație de incertitudine juridică privind continuarea dialogului politic și a politicilor de dezvoltare; îndeamnă Consiliul să depășească vetoul unui singur stat membru și să autorizeze semnarea noului acord de parteneriat;

71.

consideră că rezultatele ajutorului pentru dezvoltare acordat de Uniune ar putea fi amplificate printr-o coordonare puternică și focalizată între acțiunile de finanțare ale FED și ale IVCDCI – Europa globală, în special prin intermediul proiectelor transfrontaliere, pentru a crea sinergii și a crește valoarea adăugată a finanțării din partea FED și a IVCDCI – Europa globală;

72.

subliniază valoarea adăugată a instrumentelor de finanțare mixtă, care combină granturile publice cu împrumuturile private; invită Comisia să acorde prioritate unor astfel de instrumente și să stimuleze utilizarea lor; invită Comisia să implice sectorul privat, în special prin intermediul întreprinderilor mici și mijlocii și antreprenorilor de la nivel local;

73.

ia act de observațiile Comisiei privind evaluările pe care le efectuează, printre altele, cu privire la FED; își reiterează, cu toate acestea, solicitarea de a se efectua o evaluare cuprinzătoare a proiectelor finanțate de FED, pentru ca Parlamentul să poată evalua cu precizie impactul fondurilor acordate de FED și să verifice dacă este respectat obiectivul final al ajutorului pentru dezvoltare, și anume reducerea și, în cele din urmă, eradicarea sărăciei;

74.

atrage atenția asupra înrăutățirii constante a contextului în care se desfășoară politicile de dezvoltare și de ajutor umanitar ale Uniunii, caracterizat în special de pandemia de COVID-19, de agravarea continuă a impactului schimbărilor climatice, de pierderea biodiversității, de creșterea insecurității alimentare și de repercusiunile tot mai mari ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei; ia act de decalajul din ce în ce mai mare dintre fondurile necesare și cele disponibile pentru a răspunde la agravarea crizelor climatice, foametei, datoriilor, umanitare și de altă natură, care generează inegalități tot mai accentuate și niveluri tot mai mari de sărăcie pentru prima dată în ultimele decenii; solicită o finanțare adecvată pentru a pune capăt tendinței actuale de îndepărtare de ODD, în loc de apropiere de acestea; subliniază că, în pofida numeroaselor provocări cu care se confruntă Uniunea în legătură cu pandemia de COVID-19, precum și cu războiul de agresiune purtat de Rusia în Ucraina și cu efectele sale geopolitice și economice, cheltuielile pentru asistența pentru dezvoltare trebuie majorate;

75.

regretă absența trecerii „de la miliarde la mii de miliarde” în finanțarea dezvoltării, recunoscută ca fiind necesară atunci când ODD au fost adoptate în 2015; ia act de necesitatea urgentă de a mobiliza mult mai multe resurse private la nivel mondial, prin promovarea investițiilor și o impozitare mai eficace, asigurându-se, în același timp, că acțiunile lor sunt aliniate la obiectivele Agendei 2030 și la coerența politicilor în favoarea dezvoltării, dar și de a majora finanțarea publică pentru dezvoltare, în conformitate cu angajamentele internaționale la nivelurile pe care Uniunea rămâne departe de a le atinge;

Acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru 2020

76.

observă că Comisia a prezentat un rezumat al acțiunilor întreprinse ca răspuns la principalele priorități politice exprimate de Parlament și de Consiliu în cadrul procedurii de descărcare de gestiune pentru 2020 prin intermediul Raportului Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2020 (22), care face parte din rapoartele integrate privind aspectele financiare și răspunderea;

77.

observă că, răspunzând la solicitarea Parlamentului, Comisia a furnizat Parlamentului informații actualizate despre execuția celui de-al optulea și celui de al nouălea FED;

78.

salută punerea în aplicare a recomandării Parlamentului privind sprijinirea administrațiilor TTPM, garantând o repartizare echitabilă a fondurilor; subliniază, totuși, că este nevoie de o mai mare consecvență în acțiunile Uniunii în regiunea ACP, asigurându-se că se acordă prioritate obiectivelor de dezvoltare și că politicile față de TTPM sunt legate de dezvoltarea regiunilor lor geografice respective și corespund priorităților Uniunii;

79.

constată, în plus, că observațiile Parlamentului au fost luate în considerare la evaluarea planului de acțiune pe 2021 al DG INTPA privind abordarea deficiențelor identificate în materie de control și a riscurilor ridicate.

(1) Decizia (UE) 2021/1764 a Consiliului din 5 octombrie 2021 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană, inclusiv relațiile dintre Uniunea Europeană, pe de o parte, și Groenlanda și Regatul Danemarcei, pe de altă parte (Decizia privind asocierea peste mări, inclusiv Groenlanda), (JO L 355, 7.10.2021, p. 6).

(2) DG DEVCO a devenit DG INTPA în ianuarie 2021.

(3) Un instrument destinat să ajute delegațiile UE să colaboreze mai bine cu statele membre și cu părțile interesate de la nivel național, prin programarea și punerea în aplicare în comun, https://europa.eu/capacity4dev/wbt-team-europe

(4) Conturile anuale ale Fondului european de dezvoltare pentru exercițiul financiar 2021, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52022DC0321

(5) Regulamentul (UE) 2018/1877 al Consiliului din 26 noiembrie 2018 privind regulamentul financiar aplicabil celui de al 11-lea Fond european de dezvoltare și de abrogare a Regulamentului (UE) 2015/323 (JO L 307, 3.12.2018, p. 1).

(6) Botswana, Burkina Faso, Djibouti, Timorul de Est, Etiopia, Ghana, Guineea-Bissau, Haiti, Jamaica, Liberia, Malawi, Mali, Niger, Nigeria, Tanzania, Uganda și Zambia.

(7) Toate cele 140 de plăți au fost efectuate prin intermediul DG INTPA.

(8) Botswana, Burkina Faso, Etiopia, Ghana, Guineea-Bissau, Haiti, Liberia, Malawi, Niger, Nigeria, Tanzania, Uganda și Zambia.

(9) Raportul anual de activitate pentru 2021 al DG INTPA, p. 51.

(10) https://www.eca.europa.eu/Lists/ECADocuments/annualreports-2021/annualreports-2021_RO.pdf (p. 383).

(11) Conform „abordării noționale”, atunci când contribuțiile Comisiei la proiectele cu donatori multipli sunt puse în comun cu contribuțiile altor donatori și nu sunt alocate în vederea finanțării unor cheltuieli specifice clar identificabile, Comisia presupune că cheltuielile respectă normele Uniunii privind eligibilitatea atât timp cât fondurile totale puse în comun includ cheltuieli eligibile suficiente pentru a acoperi contribuția Uniunii, https://www.eca.europa.eu/Lists/ECADocuments/annualreports-2021/annualreports-2021_RO.pdf

(12) Raportul anual de activitate pe 2021 al DG INTPA, p. 34.

(13) Indicatorii sunt: 1) execuția creditelor de angajament, 2) realizarea previziunilor privind creditele de angajament, 3) execuția creditelor de plată, 4) realizarea previziunilor privind creditele de plată, 5) absorbția angajamentelor globale și 6) plăți efectuate la timp.

(14) Cei patru indicatori suplimentari sunt: 7) dezangajări efectuate în timp util, 8) timpul necesar pentru înregistrarea facturii, 9) calitatea datelor contabile, 10) calitatea datelor de gestiune.

(15) Raportul anual de activitate pe 2021 al DG INTPA (p. 43).

(16) După caz, se includ măsuri antifraudă specifice printre „condiționalitățile” pentru sprijinul bugetar. Pentru sprijinul bugetar și asistența macrofinanciară, după caz, se îmbunătățesc strategiile de control și se consolidează mecanismele de verificare, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/HTML/?uri=CELEX:52021SC0262

(17) Indicele Global al Sărăciei Multidimensionale (ISM) pe 2022.

(18) https://www.globalpartnership.org/

(19) https://www.educationcannotwait.org/

(20) https://commission.europa.eu/funding-tenders/managing-your-project/communicating-and-raising-eu-visibility_ro

(21) https://international-partnerships.ec.europa.eu/knowledge-hub/communicating-and-raising-eu-visibility-guidance-external-actions_ro

(22) COM(2022), 331 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52022DC0331

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/190

DECIZIA (UE) 2023/1843 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind închiderea conturilor celui de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare pentru exercițiul financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere situațiile financiare și conturile de venituri și cheltuieli pentru cel de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare aferente exercițiului financiar 2021 [COM(2022) 321 – C9-0281/2022),

—	având în vedere informațiile financiare cu privire la Fondurile europene de dezvoltare [COM(2022) 321],

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la activitățile finanțate de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare din cadrul exercițiului financiar 2021, însoțit de răspunsurile Comisiei (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul 2020 [COM(2022) 331],

—

—	având în vedere Decizia 2013/755/UE a Consiliului din 25 noiembrie 2013 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană („Decizia de asociere peste mări”) (5),

—

—	având în vedere articolul 33 din Acordul intern din 20 decembrie 1995 dintre reprezentanții guvernelor statelor membre, reuniți în Consiliu, privind finanțarea și administrarea ajutoarelor comunitare în temeiul celui de-al doilea Protocol financiar la cea de-a patra Convenție ACP-CE (7),

—

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere articolul 74 din Regulamentul financiar din 16 iunie 1998 aplicabil cooperării în vederea finanțării dezvoltării în temeiul celei de-a patra Convenții ACP-CE (10),

—	având în vedere articolul 119 din Regulamentul financiar din 27 martie 2003 aplicabil celui de al nouălea Fond european de dezvoltare (11),

—	având în vedere articolul 50 din Regulamentul (CE) nr. 215/2008 al Consiliului din 18 februarie 2008 privind regulamentul financiar aplicabil celui de al zecelea Fond european de dezvoltare (12),

—	având în vedere articolul 48 din Regulamentul (UE) 2015/323 al Consiliului din 2 martie 2015 privind regulamentul financiar aplicabil celui de al 11-lea Fond european de dezvoltare (13),

—	având în vedere articolul 42 din Regulamentul (UE) 2018/1877 al Consiliului din 26 noiembrie 2018 privind regulamentul financiar aplicabil celui de al 11-lea Fond european de dezvoltare și de abrogare a Regulamentului (UE) 2015/323 (14),

—	având în vedere articolul 99, articolul 100 a treia liniuță și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru dezvoltare,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0114/2023),

1.	aprobă închiderea conturilor celui de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare pentru exercițiul financiar 2021;

2.	încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului, Comisiei, Curții de Conturi și Băncii Europene de Investiții și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(1) JO C 391, 12.10.2022, p. 6.

(2) JO C 400, 17.10.2022, p. 170.

(3) JO L 317, 15.12.2000, p. 3.

(4) JO L 287, 4.11.2010, p. 3.

(5) JO L 344, 19.12.2013, p. 1.

(6) JO L 355, 7.10.2021, p. 6.

(7) JO L 156, 29.5.1998, p. 108.

(8) JO L 317, 15.12.2000, p. 355.

(9) JO L 210, 6.8.2013, p. 1.

(10) JO L 191, 7.7.1998, p. 53.

(11) JO L 83, 1.4.2003, p. 1.

(12) JO L 78, 19.3.2008, p. 1.

(13) JO L 58, 3.3.2015, p. 17.

(14) JO L 307, 3.12.2018, p. 1.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/192

DECIZIA (UE) 2023/1844 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a Agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06248/2023 – C9-0074/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere Regulamentul (UE) 2019/942 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iunie 2019 de instituire a Agenției Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (4), în special articolul 35,

—

având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (5), în special articolul 105,

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0111/2023),

1.	acordă directorului Agenției Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2021;

2.	își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului Agenției Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER), Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 158, 14.6.2019, p. 22.

(1) JO C 141, 29.3.2022, p. 157.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/194

REZOLUȚIA (UE) 2023/1845 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) aferent exercițiului financiar 2021,

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0111/2023),

întrucât, potrivit situației veniturilor și cheltuielilor (1), bugetul definitiv al Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (denumită în continuare „Agenția”) pentru exercițiul financiar 2021 a fost de 23 590 235 EUR, ceea ce reprezintă o creștere de 36,38 % față de 2020; întrucât bugetul Agenției provine parțial de la bugetul Uniunii și parțial din colectarea taxelor;

întrucât Curtea de Conturi („Curtea)” a afirmat, în raportul său privind conturile anuale ale Agenției pentru exercițiul financiar 2021 („raportul Curții”), că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale Agenției și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente privind veniturile,

Gestiunea bugetară și financiară

constată că eforturile de monitorizare a bugetului din cursul exercițiului financiar 2021 au avut ca rezultat o rată de execuție bugetară a creditelor de angajament din exercițiul curent de 94,06 % (ratând obiectivul prevăzut al Agenției de 95 %), ceea ce reprezintă o scădere de 4,81 % față de 2020; constată că rata de execuție a creditelor de plată pentru exercițiul financiar în curs a fost de 65,96 % (ratând obiectivul prevăzut al Agenției de 75 %), ceea ce reprezintă o scădere de 15,11 % în comparație cu 2020;

constată că, potrivit raportului Curții, în 2019, mai multe contracte specifice încheiate în baza unui contract-cadru pentru servicii informatice (IT) au fost identificate ca fiind parțial neregulamentare, că plățile ulterioare efectuate în baza respectivului contract-cadru ar putea fi și ele afectate și că cuantumul plăților aferente în 2021 a fost de 21 534 EUR; constată faptul că contractul-cadru în cauză va expira în 2025 și ia act de răspunsul Agenției conform căruia aceasta a redus la minimum utilizarea de elemente neincluse în listele de prețuri, în măsura posibilului, ajungând la sub 10 % din valoarea fiecărui contract specific, ținând seama de continuitatea activităților sale operaționale;

constată cu îngrijorare că, potrivit raportului Curții, Agenția a reportat 6,6 milioane EUR (29,9 %) din creditele de angajament din 2021 în 2022, și că, din această sumă, 4,0 milioane EUR, adică 54 % din cheltuielile operaționale, au fost legate de activități operaționale de bază în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1227/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (2), și că ratele ridicate de reportări de credite contravin principiului bugetar al anualității și sugerează probleme structurale în execuția bugetului; ia act de răspunsul Agenției, conform căruia 2021 a fost primul an în care Agenția a colectat taxe fără a avea experiență anterioară în acest domeniu; Agenția a acționat cu prudență în contractarea resurselor sale și a amânat demararea mai multor proiecte operaționale planificate să fie acoperite din taxe până la decontarea primei tranșe de taxe; acest lucru a dus la un nivel ridicat de reportare a creditelor din soldurile deschise ale angajamentelor la sfârșitul anului; constată, de asemenea, că Curtea a consemnat și o rată ridicată a reportărilor în 2020 și 2019 și că autoritatea care acordă descărcarea de gestiune a solicitat Agenției să rezolve această problemă prin îmbunătățiri și mai mari ale planificării sale bugetare și ale ciclurilor sale de execuție;

ia act de faptul că 2021 a fost primul an în care Agenția a colectat taxe de la mecanismele de notificare înregistrate pentru serviciile pe care le oferă pentru colectarea, gestionarea și analizarea datelor raportate de participanții la piața energiei pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1227/2011;

Performanța

ia act de faptul că Agenția utilizează indicatori-cheie de performanță (ICP) pentru a evalua rezultatele activităților sale ce țin de implementarea și obiectivele programului său de lucru, și alți indicatori pentru a evalua gestionarea resurselor umane și financiare, printre altele; apreciază faptul că indicatorii-cheie de performanță au fost îndepliniți și că Agenția a atras atenția asupra măsurilor care pot îmbunătăți eficiența și eficacitatea activității Agenției; cu toate acestea, recomandă ca Agenția să țină cont de indicatorii care nu sunt realizați sau a căror realizare întârzie;

constată că programul de lucru al Agenției a fost implementat în mare măsură și că câteva sarcini au fost scoase de pe lista de priorități, anulate, amânate sau parțial combinate cu alte sarcini, din cauza resurselor umane disponibile reduse, în special în domeniul Regulamentului (UE) nr. 1227/2011; constată, de asemenea, că, potrivit Agenției, a existat un decalaj temporar între atribuirea sarcinilor și alocarea resurselor, de exemplu în cazul sarcinilor și resurselor aferente legislației privind integritatea și transparența pieței angro de energie și pieței energiei curate;

Politica de personal

observă că la 31 decembrie 2021 organigrama era completată în proporție de 95,77 %, fiind ocupate 68 din cele 71 posturi de agenți temporari autorizate de bugetul Uniunii (față de 71 de posturi autorizate în 2020); constată că în 2021, în Agenție au lucrat și 30 de agenți contractuali, patru experți naționali detașați și 10 angajați interimari; subliniază că, la sfârșitul lui 2021, 23,4 % din forța de muncă a Agenției a fost acoperită prin programe de stagii și lucrători interimari din agenții de muncă temporară și, prin urmare, reiterează recomandările Curții privind atribuirea sarcinilor permanente și continue membrilor personalului angajați direct;

regretă faptul că persistă o lipsă foarte evidentă de echilibru de gen la nivelul conducerii superioare a Agenției, și anume o femeie (17 %) și cinci bărbați (83 %); ia act de faptul că, la nivelul întregului personal, raportul de gen este de 37 de femei (37 %) la 63 de bărbați (63 %); ia act de faptul că consiliul de administrație al Agenției este compus din nouă femei (50 %) și nouă bărbați (50 %); invită Agenția să ia măsuri concrete pentru a îmbunătăți echilibrul de gen la toate nivelurile ierarhice în cel mai scurt timp posibil și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune asupra progreselor făcute;

constată că Agenția are o politică de protecție a demnității persoanei și de prevenire a hărțuirii psihologice și sexuale și că Agenția face parte din rețeaua de consilieri confidențiali existentă la nivelul agențiilor; ia act de faptul că nu au fost raportate cazuri de hărțuire în 2021 și încurajează Agenția să dezvolte în continuare activitatea de prevenire a cazurilor și în viitor;

10.

subliniază că este important să se elaboreze o politică a resurselor umane pe termen lung care să asigure echilibrul dintre viața profesională și cea privată, orientarea pe tot parcursul vieții și oferirea de posibilități specifice de formare pentru dezvoltarea carierei, echilibrul de gen la toate nivelurile de personal, munca de la distanță, dreptul de a se deconecta, îmbunătățirea echilibrului geografic pentru a avea o reprezentare corespunzătoare a tuturor statelor membre și recrutarea și integrarea persoanelor cu dizabilități, precum și garantarea unui tratament egal pentru această categorie de persoane și promovarea pe scară largă a oportunităților pentru ele;

Achiziții publice

11.

ia act de faptul că în 2021 au fost încheiate 200 de proceduri de achiziții, comparativ cu 109 în 2020, și că ar fi nevoie de personal suplimentar dat fiind numărul de proceduri în creștere; ia act de faptul că Agenția a implementat licitațiile electronice, depunerea ofertelor pe cale electronică și facturarea electronică și a testat instrumentul de gestionare a achizițiilor publice (PPMT) cu scopul de a-l implementa în cursul anului 2023; ia act de faptul că, deoarece 2021 a fost primul an de colectare a taxelor, Agenția a avut o abordare mai degrabă precaută legată de lansarea procedurilor de achiziții; invită Agenția să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la eventuale evoluții în această privință;

12.

reamintește că în toate procedurile de achiziții publice este important să se asigure condiții de concurență loială între ofertanți și să se procure bunuri și servicii la cel mai bun preț, respectând totodată principiile transparenței, proporționalității, egalității de tratament și nediscriminării; solicită să se pună în practică instrumentele informatice dezvoltate de Comisia Europeană pentru achizițiile publice electronice; solicită o clarificare actualizată a procedurilor și a modelelor din orientările privind achizițiile publice; se arată îngrijorat de observația Curții că se constată tot mai multe probleme cu achizițiile publice, acestea fiind în continuare principala sursă de plăți neconforme pentru majoritatea agențiilor;

Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența

13.

ia act de măsurile aplicate și de eforturile constante depuse de Agenție pentru a asigura transparența, prevenirea și gestionarea conflictelor de interese, precum și protecția persoanelor care semnalează nereguli; constată că Agenția își pune în aplicare politica cuprinzătoare de prevenire și gestionare a conflictelor de interese și că strânge declarațiile anuale de interese ale personalului său de conducere, ale membrilor și supleanților consiliului său de administrație, ale consiliului autorităților de reglementare și consiliului de apel, precum și ale președinților și vicepreședinților grupurilor de lucru ale Agenției și ale coordonatorilor grupurilor operative ale Agenției; constată, de asemenea, că Agenția evaluează formularele prezentate, le atribuie un nivel de risc și le tratează în consecință;

14.

constată că, potrivit raportului Curții, Agenția a evaluat, între 2019 și 2021, trei cazuri de potențial conflict de interese ce privesc un membru al personalului cu funcții de conducere care a efectuat o activitate externă remunerată sau s-a mutat la un loc de muncă nou în altă parte și că în singurul caz examinat de Curte, Agenția a încălcat articolul 16 din Statutul funcționarilor, întrucât nu a consultat comisia paritară și a emis o decizie care includea restricții menite să atenueze riscul, după expirarea termenului limită, și că ulterior i-a cerut persoanei în cauză să respecte restricțiile, fără niciun temei juridic; ia act de faptul că, conform răspunsului Agenției, aceasta a considerat că schimbul de scrisori cu fostul membru al personalului în cauză reprezintă o soluție bună pentru a formaliza obligațiile contractuale după retragerea deciziei, protejându-se astfel de riscurile operaționale, juridice și reputaționale și că Agenția se angajează să aplice procedura în timp util și în mod corect;

15.

ia act de faptul că Agenția are o politică de prevenire și gestionare a conflictelor de interese adoptată printr-o decizie a consiliului de administrație a Agenției în 31 ianuarie 2015; insistă că trebuie introduse norme mai sistematice privind transparența, incompatibilitățile, conflictele de interese, activitățile ilegale de lobby și practica „ușilor turnante”, iar dacă este necesar, trebuie actualizată politica Agenției privind conflictele de interese; invită Agenția să își întărească mecanismele de control intern, inclusiv prin crearea unui mecanism intern de combatere a corupției;

Controlul intern

16.

ia act de faptul că, în 2021, Serviciul de Audit Intern (IAS) a efectuat un audit privind planificarea, întocmirea bugetului și monitorizarea și că raportul final din ianuarie 2022 conținea o recomandare foarte importantă legată de implementarea întocmirii bugetului pe activități, înregistrarea funcțională a timpului de lucru și evaluarea volumului de muncă și o recomandare importantă privind planificarea, monitorizarea și raportarea achizițiilor publice pentru care a fost definit un plan de acțiune; invită Agenția să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la eventuale evoluții în această privință;

17.

ia act de faptul că, în urma auditului IAS 2020 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1227/2011, două recomandări foarte importante și trei recomandări importante au fost puse în aplicare pe deplin și raportate IAS în 2021 și închise de IAS în 2022 și că o recomandare importantă urma să fie pusă în aplicare în 2022; invită Agenția să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la eventuale evoluții în această privință;

18.

ia act de faptul că, în urma auditului din 2018 privind „Securitatea informatică în Agenție și securitatea informațiilor în domeniul REMIT”, patru recomandări importante au fost pe deplin puse în aplicare și închise de IAS în 2021, o recomandare importantă a fost pe deplin pusă în aplicare și închisă de IAS în 2022, iar cealaltă recomandare importantă a suferit o amânare îndelungată, dar a fost pusă în aplicare integral și raportată IAS în 2022; de asemenea, constată că, în urma auditului din 2017 privind „Gestionarea resurselor umane”, un plan de acțiune a fost pus în aplicare în 2020 și închis de IAS în 2021;

19.

ia act de faptul că consiliul de administrație al Agenției a adoptat o nouă strategie antifraudă în decembrie 2021, pe baza constatărilor raportului de punere în aplicare a strategiei antifraudă 2019-2021;

20.

ia act de faptul că Agenția, în cooperare cu CERT-UE, comandă și efectuează periodic analize ale vulnerabilității sistemelor tehnologiei informației și comunicațiilor de bază pentru a evalua aspectele legate de securitate și de protecția datelor și implementează tehnici de atenuare pentru a le soluționa și că, în 2021, după ce a finalizat elaborarea și adaptarea unui set general de standarde de securitate cibernetică folosite deja de principalele instituții ale Uniunii, Agenția a introdus prima revizuire a unuia dintre standarde pentru a se alinia la noile riscuri emergente;

21.

constată că, în iunie 2021, Agenția a efectuat o analiză a riscurilor la jumătatea anului pentru a reevalua riscurile prevăzute inițial și riscurile legate de creșterea bruscă a recursurilor în justiție împotriva deciziilor Agenției au fost perceput drept un risc major; invită Agenția să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la eventuale evoluții în această privință;

22.

reamintește că este important să se consolideze sistemele de gestionare și control pentru a asigura buna funcționare a Agenției; reamintește insistent cerința de a avea sisteme eficiente de gestionare și control pentru a evita posibile cazuri de conflicte de interese, neefectuare a controalelor ex ante sau ex post, proastă administrare a angajamentelor bugetare și juridice și neraportare a problemelor în registrul de excepții;

Digitalizarea și tranziția verde

23.

ia act de faptul că Agenția utilizează o serie de instrumente informatice pentru a îmbunătăți eficiența și utilizarea resurselor, inclusiv serviciile partajate furnizate de Comisie, cum ar fi ARES (gestionarea documentelor) și Sysper (gestionarea resurselor umane);

24.

constată cu îngrijorare că deficitul de resurse umane și financiare al Agenției a limitat capacitatea acesteia de a-și îmbunătăți și dezvolta mai mult digitalizarea (de exemplu, proiecte de cloud computing au trebuit să fie suspendate), deoarece măsurile de securitate cibernetică din anumite domenii nu atenuează riscurile pe care Agenția are tendința să și le asume;

25.

ia act cu satisfacție de Planul de acțiune pentru înverzire 2021-2022 al Agenției, care are 17 puncte de acțiune concrete menite să reducă amprenta de carbon a Agenției, cum ar fi instalarea de sisteme de iluminat cu senzori de lumină și cu LED-uri, utilizarea mai multor resurse cloud și achiziționarea de energie electrică ecologică în proporție de 100 %;

26.

salută faptul că, în 2021, în sectorul gazelor, Agenția s-a concentrat pe viitoarea legislație de decarbonizare a sectorului energetic în conformitate cu Pactul verde european, printr-un document de poziție privind principalele cerințe normative pentru realizarea decarbonizării gazelor, o carte albă privind normele de prevenire a scurgerilor de metan în sectorul energetic și o carte albă de reglementare privind momentul și modalitățile de reglementare a rețelelor de hidrogen; ia act, de asemenea, de documentul de poziție privind îmbunătățirea Regulamentului (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (3) și de Cartea albă privind tratamentul normativ al trecerii de la energie electrică la gaze; ia act, de asemenea, de contribuția Agenției la pachetul „Energie curată pentru toți europenii”;

27.

reamintește că este important să se îmbunătățească gradul de digitalizare a Agenției în ceea ce privește funcționarea și gestionarea internă, dar și pentru a accelera digitalizarea procedurilor; subliniază că Agenția trebuie să își continue eforturile proactive în această privință, pentru a evita un decalaj digital între agenții; atrage totuși atenția asupra faptului că trebuie luate toate măsurile de securitate necesare pentru a evita orice risc pentru securitatea online a informațiilor prelucrate;

28.

încurajează Agenția să colaboreze strâns cu ENISA (Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică); sugerează să se ofere programe de formare în domeniul securității cibernetice actualizate periodic pentru toți angajații Agenției;

Continuitatea activității în timpul crizei provocate de COVID-19

29.

ia act de faptul că, în martie 2021, a fost înființat un Grup de gestionare a continuității, format din personalul de conducere de nivel superior al Agenției și responsabil cu resursele umane, tehnologia informației și securitatea, și că Agenția a început să își pună în aplicare strategia privind noile modalități de lucru începând cu toamna anului 2021; constată, de asemenea, că munca de la distanță a fost modalitatea operațională predominantă pentru a proteja sănătatea personalului, că Agenția s-a străduit totodată să introducă metode hibride de lucru și că prezența personalului la birou a fost limitată, în conformitate cu măsurile de siguranță în vigoare; încurajează Agenția ca în viitor să organizeze mai bine reuniunile care s-ar putea desfășura mai eficient de la distanță decât cu prezență personală;

30.

ia act de faptul că directorul Agenției a prevăzut și aprobat excepții temporare în materie de securitate pentru a facilita accesul la informații sensibile în dosarele în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1227/2011 și că au fost aplicate mai multe măsuri de atenuare a riscurilor în această privință;

Alte observații

31.

constată cu satisfacție că în 2021 Agenția a început procesul de migrare a site-ului său web public către un nou sistem de gestionare a conținutului (Drupal), în efortul de a moderniza imaginea publică a Agenției și de a îmbunătăți ușurința de utilizare a site-ului său; ia act, în special, de ameliorarea paginilor dedicate evenimentelor publice ale Agenției;

32.

invită Agenția să își dezvolte în continuare sinergiile (de exemplu, în ceea ce privește resursele umane, gestionarea clădirilor, serviciile informatice și securitatea) și să își intensifice cooperarea, schimbul de bune practici și discuțiile cu alte agenții ale Uniunii privind domeniile de interes comun, în vederea îmbunătățirii eficienței;

33.

face trimitere, pentru alte observații cu caracter orizontal care însoțesc decizia privind descărcarea de gestiune, la rezoluția sa din 10 mai 2023 (4) referitoare la performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor.

(2) Regulamentul (UE) nr. 1227/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind integritatea și transparența pieței angro de energie (JO L 326, 8.12.2011, p. 1).

(3) Regulamentul (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, de abrogare a Deciziei nr. 1364/2006/CE și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 713/2009, (CE) nr. 714/2009 și (CE) nr. 715/2009 (JO L 115, 25.4.2013, p. 39).

(4) Texte adoptate, P9_TA(2023)0190.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/199

DECIZIA (UE) 2023/1846 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind închiderea conturilor Agenției Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) pentru exercițiul financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a Agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06248/2023 – C9-0074/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere Regulamentul (UE) 2019/942 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iunie 2019 de instituire a Agenției Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (4), în special articolul 35,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0111/2023),

1.	aprobă închiderea conturilor Agenției Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) pentru exercițiul financiar 2021;

încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta decizie directorului Agenției Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER), Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 158, 14.6.2019, p. 22.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/200

DECIZIA (UE) 2023/1847 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției de Sprijin pentru OAREC (Oficiul OAREC) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale Agenției de Sprijin pentru OAREC (Oficiul OAREC) pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06248/2023 – C9-0075/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2018/1971 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 de instituire a Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC) și a Agenției de sprijin pentru OAREC (Oficiul OAREC) și de modificare a Regulamentului (UE) 2015/2120 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1211/2009 (4), în special articolul 28,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0129/2023),

1.	acordă directorului Agenției de Sprijin pentru OAREC (Oficiul OAREC) descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului agenției aferent exercițiului financiar 2021;

2.	își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului Agenției de Sprijin pentru OAREC (Oficiul OAREC), Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 321, 17.12.2018, p. 1.

(1) JO C 141, 29.3.2022, p. 146.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/202

REZOLUȚIA (UE) 2023/1848 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției de Sprijin pentru OAREC (Oficiul OAREC) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției de Sprijin pentru OAREC (Oficiul OAREC) aferent exercițiului financiar 2021,

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0129/2023),

întrucât, potrivit situației veniturilor și cheltuielilor sale (1), bugetul definitiv al Agenției de Sprijin pentru OAREC („agenția”) aferent exercițiului financiar 2021 a fost de 7 341 357 EUR, ceea ce reprezintă o creștere de 1,49 % față de bugetul pe 2020, constând în principal din creșterea efectivelor de personal; întrucât bugetul agenției provine de la bugetul Uniunii și de la contribuțiile țărilor terțe; întrucât veniturile suplimentare față de bugetul adoptat pentru 2021 au fost furnizate din contribuțiile țărilor terțe reportate din exercițiile anterioare și din creditele pentru operațiuni administrative;

Gestiunea bugetară și financiară

ia act cu satisfacție de faptul că eforturile de monitorizare a bugetului în cursul exercițiului financiar 2021 au condus la o rată de execuție bugetară de 99,97 % pentru creditele de angajament din bugetul final adoptat pentru exercițiul respectiv, ceea ce reprezintă o creștere cu 0,89 % comparativ cu 2020; consideră îmbucurător faptul că rata de execuție bugetară este cea mai mare din ultimii cinci ani, situându-se peste pragul de 95 % stabilit de Consiliul de administrație; constată că rata de execuție a creditelor de plată pentru exercițiul curent a fost de 69,33 %, adică o creștere de 8,19 % față de 2020, dar sub ratele din 2017 și 2019 din cauza reportărilor legate de lansarea unui număr mare de proiecte specifice care urmau să fie finalizate în 2022;

reține că, pentru exercițiul financiar 2019, Curtea a constatat că o procedură de achiziții de servicii juridice a fost neconformă cu reglementările și, pe la cale de consecință, plățile efectuate ulterior pe baza acestui contract-cadru sunt neconforme și că, în 2021, plățile aferente s-au ridicat la 4 444 EUR;

Performanțe

constată că agenția recurge la indicatori-cheie de performanță (ICP) pentru a evalua rezultatele obținute în ceea ce privește obiectivele sale, inclusiv pentru gestiunea bugetară, echilibrul de gen și protecția datelor personale; salută faptul că unul dintre acești indicatori cheie de performanță stabilește un termen de 15 zile lucrătoare pentru accesul la documentele prelucrate; reține că există ICP-uri pentru sistemul TIC și regretă că a fost amânată pentru 2022 semnarea unui contract de consultanță în domeniul informatic pentru a ajuta la elaborarea „Strategiei în domeniul TIC a OAREC pentru perioada 2022-2025” pentru că nu s-au putut contracta astfel de servicii; apreciază faptul că indicatorii-cheie de performanță au fost îndepliniți și că agenția a atras atenția asupra măsurilor care pot îmbunătăți eficiența și eficacitatea activității agenției; cu toate acestea, recomandă ca agenția să fie atentă la indicatorii nerealizați sau la care a rămas în urmă;

observă că agenția a prezentat două studii pentru OAREC în 2021 și anume: „Studiul privind atitudinea consumatorilor față de platformele digitale ca mijloace de comunicare” și „Studiul privind măsurile post-COVID pentru eliminarea prăpastiei digitale”, iar și o parte a unui studiu despre reducerea amprentei de mediu a OAREC și a agenției, raportul său final fiind programat pentru 2022, pentru care au fost semnate trei contracte specifice în 2021;

Politica de personal

observă că la 31 decembrie 2021 organigrama era aplicată în proporție de 93,75 %, fiind ocupate 15 din cele 16 posturi de agenți temporari autorizate de bugetul Uniunii (același număr de posturi autorizate ca în 2020); constată că în 2021 pentru agenție au lucrat și 21 de agenți contractuali, nouă experți naționali detașați și opt consultanți și angajați temporari;

constată cu îngrijorare absența echilibrului de gen în conducerea agenției; remarcă distribuția de gen din conducerea de nivel superior și mediu, și anume trei din patru manageri fiind bărbați; constată în plus că în consiliul de administrație al agenției, 21 dintre cei 28 de membri (75 %) sunt bărbați; cu toate acestea, ia act de faptul că, la sfârșitul anului 2021, s-a menținut, în general, un echilibru între femei și bărbați la nivelul personalului, cu 52 % femei și 48 % bărbați; invită agenția să ia măsuri concrete pentru a echilibra raportul numeric dintre femei și bărbați la toate nivelurile ierarhice în cel mai scurt timp posibil și să informeze în consecință autoritatea care acordă descărcarea de gestiune;

constată cu îngrijorare, din rapoartele de după descărcarea de gestiune pe 2020, că, cum nu s-a găsit nicio instituție sau organism al Uniunii care să partajeze propria funcție de coordonator pentru control intern, agenția a decis să apeleze la un angajat temporar timp de 3 luni și jumătate pentru a îndeplini această funcție; constată, de asemenea, că agenția a fost înștiințată de intenția Comisiei de a înceta prestarea de servicii contabile, sugerând agenției să partajeze un contabil cu o altă agenție și că agenția consideră că pe termen scurt internalizarea serviciului de contabilitate nu este fezabilă; invită agenția să îi comunice autorității care acordă descărcarea de gestiune cum evoluează această situație; este preocupat că din acest motiv în 2022 în registrul de riscuri al agenției a fost înregistrat riscul de a scădea eficiența și calitatea rezultatelor și riscul de pierdere de know-how; reține că agenția lucrează la măsuri de aplanare a situației; invită agenția să îi comunice autorității care acordă descărcarea de gestiune cum evoluează această situație;

constată că, conform observațiilor din descărcarea de gestiune pentru exercițiul precedent, agenția a introdus măsuri, cum ar fi un nou acord privind sediul cu statul membru gazdă menit să lărgească gama de beneficii pentru personalul agenției, astfel încât să depășească greutățile întâmpinate la atragerea și păstrarea profesioniștilor; constată, în plus, că agenția a reorganizat utilizarea posturilor sale limitate din schema sale de personal pentru a se asigura că sunt ocupate capacitățile minime obligatorii;

reamintește că este important să se elaboreze o politică a resurselor umane pe termen lung care să aibă în vedere echilibrul dintre viața profesională și cea privată, orientarea pe tot parcursul vieții și oferirea de posibilități specifice de formare pentru dezvoltarea carierei, echilibrul de gen la toate nivelurile de personal, munca de la distanță, dreptul de a se deconecta, îmbunătățirea echilibrului geografic pentru a avea o reprezentare corespunzătoare a tuturor statelor membre și recrutarea și integrarea persoanelor cu dizabilități, precum și garantarea unui tratament egal și promovarea pe scară largă a oportunităților pentru acestea;

10.

reamintește că deficiențe procedurale în procesele de recrutare subminează principiile transparenței și egalității de tratament; solicită agenției să își îmbunătățească procedura internă de recrutare pentru a face mai clare procesele de evaluare și anunțurile de posturi vacante;

Achizițiile publice

11.

subliniază că începând din 2019 agenția folosește un model de achiziții publice centralizat și din februarie 2022 folosește și instrumentul Comisiei de gestionare a achizițiilor publice pentru a-și raționaliza și mai mult procesele de achiziții publice;

12.

constată cu îngrijorare din raportul Curții că, într-o procedură de achiziții pentru servicii informatice, agenția a solicitat o ofertă din partea unui contractant fără a specifica în prealabil de ce servicii avea nevoie, trăgând în jos eficacitatea, eficiența și economia operațiunilor, și că, în plus, nu a făcut verificări ex ante ale prețurilor la contractele individuale aferente contractului-cadru subiacent; constată din răspunsul agenției că va îmbunătăți fundamentarea tuturor etapelor procesului care precedă aprobarea declarației de lucru și că își va modifica procedura internă pentru a include o documentație temeinică a verificărilor tuturor prețurilor pentru viitoarele contracte; invită agenția să îi comunice autorității care acordă descărcarea de gestiune cum evoluează această situație;

13.

Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența

14.

constată că agenția publică pe site-ul său aproape toate CV-urile și declarațiile de conflicte de interese ale membrilor Consiliului de administrație; în acest context, invită agenția să depună mai multe eforturi pentru a asigura transparența;

15.

află cu îngrijorare că Curtea a constatat că la o procedură de recrutare comitetul de selecție nu a stabilit cum se acordă puncte pentru fiecare criteriu de selecție înainte de examinarea candidaturilor și că președintele comitetului de selecție a declarat un conflict de interese profesional în legătură cu doi candidați care lucrează sub supravegherea sa și, cu toate acestea, în raportul final de evaluare nu se descrie cum a fost surmontat acest conflict de interese; află din răspunsul agenției că pregătește noi modele interne pentru procedurile de selecție și că a adoptat norme interne pentru atestarea conformității cu decizia autorității abilitate să încheie contractele de muncă; invită agenția să îmbunătățească și să asigure transparența și să documenteze adecvat în timpul procedurilor de selecție și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la orice evoluție în acest sens;

16.

remarcă faptul că politica revizuită de gestionare și prevenire a conflictelor de interese a fost adoptată de Consiliul de administrație în 2019 pentru a include evaluarea conflictelor de interese și măsurile de atenuare impuse în cazul unui conflict de interese potențial sau confirmat al membrilor Consiliului de administrație; insistă că trebuie introduse norme mai sistematice privind transparența, incompatibilitățile, conflictele de interese, activitățile ilegale de lobby și practica „ușilor turnante”, iar dacă este necesar, trebuie actualizată politica agenției privind conflictele de interese; invită agenția să își întărească mecanismele de control intern, incluzând instituirea unui mecanism intern pentru combaterea corupției;

Controlul intern

17.

reține că, în urma evaluării complete a riscurilor realizate în 2020 de serviciul de audit intern al Comisiei (IAS) la agenția pentru a-și stabili planul strategic de audit intern pentru perioada 2021-2023, IAS nu a identificat riscuri critice și că, la începutul lui 2021, IAS a închis toate recomandările rămase deschise din auditurile anterioare; reține că, în perioada octombrie-decembrie 2021, un coordonator interimar pentru controlul intern a efectuat o evaluare a eficienței și eficacității sistemului de control intern al agenției, demonstrând cu această ocazie că costurile cu controalele efectuate la agenție sunt proporționale cu beneficiile; constată că după evaluarea conformității cu cerințele cadrului de control intern s-a ajuns la concluzia că agenția este în general conformă, pe cât posibil, fără personal angajat special pentru controale interne; invită agenția să îi comunice autorității care acordă descărcarea de gestiune cum evoluează această situație legată de funcția de control intern;

18.

constată că, conform raportului agenției ca reacție la observațiile făcute de autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu ocazia descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2020, în 2023 Comisia va sista furnizarea de servicii contabile pentru agenție care, cu numai 16 posturi în schema de personal, nu este în măsură să internalizeze sarcinile obligatorii ale contabilului; invită Comisia și agenția să aloce resursele necesare pentru a asigura continuitatea în acest domeniu-cheie și să raporteze autorității care acordă descărcarea de gestiune măsurile luate;

19.

reamintește că este important să se consolideze sistemele de gestionare și control pentru a asigura buna funcționare a agenției; insistă ferm asupra cerinței privind sisteme eficiente de gestionare și control pentru a evita posibile cazuri de conflicte de interese, lipsa controalelor ex ante sau ex post, gestionarea inadecvată a angajamentelor bugetare și juridice și neraportarea problemelor în registrul de excepții;

Digitalizarea și tranziția verde

20.

reține că în 2020 agenția a înființat un grup de experți în rețea privind sustenabilitatea; remarcă participarea agenției la procedura interinstituțională de achiziții publice pentru „Consultanță și gestionarea compensărilor emisiilor de gaze cu efect de seră” a Oficiului Uniunii Europene pentru proprietate intelectuală a (EUIPO), încheiată în iunie 2022; apreciază faptul că planul de acțiune multianual de ecologizare al agenției include un angajament de reducere treptată a emisiilor de CO2; constată, de asemenea, că au fost propuse noi norme pentru a reduce numărul de călătorii și emisiile aferente;

21.

observă că în 2021 agenția a demarat un proiect de ateliere pentru a defini o foaie de parcurs strategică pentru viitoarele proiecte referitoare la locul de muncă digital, tehnologiile și modul de lucru, precum și o evaluare a impactului asupra protecției datelor și un plan de securitate informatică pentru serviciile Microsoft Office și posibile strategii de migrație în cloud; invită agenția să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la punerea în aplicare a acestor proiecte; constată, de asemenea, că agenția a alocat o serie de costuri operaționale care să acopere costurile de întreținere a bazei de date a autorizațiilor generale și bazei de date privind resursele de numerotație cu drept de utilizare extrateritorială în Uniune, în conformitate cu Directiva (UE) 2018/1972 a Parlamentului European și a Consiliului (2);

22.

constată, conform răspunsului la descărcarea de gestiune pentru 2020, că agenția nu a început încă să elaboreze o politică de securitate cibernetică în legătură cu viitorul regulament privind securitatea informațiilor în instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și Regulamentul (UE) 2019/881 al Parlamentului European și al Consiliului (3); salută, cu toate acestea, colaborarea agenției cu CERT-UE (Centrul de răspuns la incidente de securitate cibernetică pentru instituțiile, organele și agențiile Uniunii) și cu furnizorii terți de soluții de securitate informatică; invită agenția să accelereze dezvoltarea politicii de securitate cibernetică; constată, de asemenea, că grupul de experți în rețea în chestiuni TIC a elaborat un raport privind „Amenințările la adresa securității cibernetice, cu accent pe atacurile de tip phishing”, cu scopul de a evalua practicile de securitate cibernetică adoptate de autoritățile naționale de reglementare;

23.

încurajează agenția să colaboreze strâns cu ENISA (Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică); sugerează să se ofere programe de formare în domeniul securității cibernetice actualizate periodic pentru toți membrii personalului agenției; invită agenția să accelereze procesul de elaborare a politicii sale în materie de securitate cibernetică, să o finalizeze până la 31 decembrie 2023 și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la acest proces;

24.

reamintește că este important să se îmbunătățească gradul de digitalizare a agenției în ceea ce privește funcționarea și gestionarea internă, dar și pentru a accelera digitalizarea procedurilor; subliniază că agenția trebuie să își continue eforturile proactive în această privință, pentru a evita cu orice preț un decalaj digital între agenții; atrage totuși atenția că trebuie luate toate măsurile de securitate necesare pentru a evita orice risc pentru securitatea online a informațiilor prelucrate;

Continuitatea activității în timpul crizei provocate de COVID-19

25.

atestă eforturile agenției de a sprijini grupurile de lucru ale OAREC, inclusiv cu organizarea de reuniuni și ateliere; constată că în 2021 aproape toate reuniunile grupurilor de lucru ale OAREC au fost virtuale; încurajează agenția să pună în practică învățămintele trase în ceea ce privește metodele de lucru de la distanță și hibride, astfel încât în viitor să organizeze mai bine reuniunile și sarcinile care pot fi desfășurate mai eficient de la distanță decât cu prezență fizică; reamintește că în 2021 au avut loc în total 490 reuniuni virtuale ale grupului de lucru, care au reunit peste 10 000 de participanți;

26.

ia act de studiul privind măsurile post-COVID pentru eliminarea decalajului digital, ale cărui concluzii au fost incluse în Raportul OAREC privind criza provocată de măsurile de răspuns la pandemia de COVID-19 – lecții învățate în ceea ce privește rețelele de comunicații pentru o societate rezilientă;

27.

remarcă îndeosebi acordul la nivelul serviciilor încheiat cu serviciile Comisiei pentru utilizarea instrumentului informatic al Comisiei „advance gateway to meeting”; constată, de asemenea, că grupul de experți în rețea format din experți TIC a depus eforturi pentru a finaliza un raport despre audio-videoconferințe și soluții digitale pentru reuniuni, precum și un alt raport despre soluții pentru birouri inteligente;

Alte observații

28.

remarcă eforturile agenției de conștientizare printre cetățenii Uniunii din țara-gazdă a misiunii sale și a misiunii OAREC și, în special, a participării agenției la inițiativele reprezentanțelor UE; remarcă și atelierele privind agenția și noua identitate vizuală a OAREC, precum și concepția și conținutul site-ului OAREC; ia act de punerea în practică a activităților oferite pentru agenție în planul anual de comunicare al OAREC, inclusiv organizarea de evenimente publice ale OAREC și de forumuri ale părților interesate în Letonia; invită agenția să își continue eforturile de popularizare a Oficiului, în special în statul membru gazdă;

29.

felicită agenția pentru sinergiile stabilite cu Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) pentru un nou sistem de gestionare a conținutului site-urilor web corporative, pentru operațiunile TIC ale site-urilor web corporative și pentru posibila migrare a altor sisteme TIC ale agenției către centrele de date ale EUIPO;

30.

invită agenția să își dezvolte în continuare sinergiile (de exemplu, în ceea ce privește resursele umane, gestionarea clădirilor, serviciile informatice și securitatea, și să își intensifice cooperarea, schimbul de bune practici și discuțiile cu alte agenții ale Uniunii privind domeniile de interes comun, pentru îmbunătățirea eficienței;

31.

(2) Directiva (UE) 2018/1972 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice (JO L 321, 17.12.2018, p. 36).

(3) Regulamentul (UE) 2019/881 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019 privind ENISA (Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică) și privind certificarea securității cibernetice pentru tehnologia informației și comunicațiilor și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 526/2013 (Regulamentul privind securitatea cibernetică) (JO L 151, 7.6.2019, p. 15).

(4) Texte adoptate, P9_TA(2023)0190.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/207

DECIZIA (UE) 2023/1849 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind închiderea conturilor Agenției de Sprijin pentru OAREC (Oficiul OAREC) pentru exercițiul financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale Agenției de Sprijin pentru OAREC (Oficiul OAREC) pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06248/2023 – C9-0075/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0129/2023),

1.	aprobă închiderea conturilor Agenției de Sprijin pentru OAREC (Oficiul OAREC) pentru exercițiul financiar 2021;

2.	încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie directorului Agenției de Sprijin pentru OAREC (Oficiul OAREC), Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 321, 17.12.2018, p. 1.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/208

DECIZIA (UE) 2023/1850 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene (CdT) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a Centrului în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06248/2023 – C9-0076/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2965/94 al Consiliului din 28 noiembrie 1994 de înființare a Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene (4), în special articolul 14,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru cultură și educație,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0104/2023),

1.	acordă directoarei Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene (CdT) descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Centrului aferent exercițiului financiar 2021;

2.	își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directoarei Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene (CdT), Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 314, 7.12.1994, p. 1.

(1) JO C 141, 29.3.2022, p. 57.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/209

REZOLUȚIA (UE) 2023/1851 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene (CdT) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021,

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru cultură și educație,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0104/2023),

întrucât, potrivit situației veniturilor și cheltuielilor sale (1), bugetul definitiv al Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene („Centrul”) aferent exercițiului financiar 2021 a fost de 53 031 743 EUR, ceea ce reprezintă o creștere cu 13,30 % față de 2020; întrucât 89,88 % din bugetul Centrului provine din contribuțiile directe ale instituțiilor și ale altor agenții și organisme;

întrucât în raportul său privind conturile anuale ale Centrului pentru exercițiul financiar 2021 („raportul Curții”), Curtea de Conturi („Curtea”) declară că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale Centrului și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente,

Gestiunea bugetară și financiară

constată cu preocupare că eforturile de monitorizare a bugetului în cursul exercițiului financiar 2021 au avut ca rezultat o rată de execuție bugetară a creditelor de angajament din anul curent de 83,54 %, ceea ce reprezintă o scădere de 6,45 % față de 2020; constată că rata de execuție a creditelor de plată pentru anul în curs a fost de 76,51 %, ceea ce reprezintă o scădere de 6,86 % în comparație cu 2020;

constată că, pentru 2021, din cauza unor evenimente excepționale, Centrul nu a aplicat mecanismul de rambursare automată a excedentului bugetar (1,1 milioane EUR) către clienți; observă că această sumă a fost reportată în 2022;

Performanța

ia act de accentul pus de Centru pe rezultatele directe asociate activităților sale; ia act de indicatorii-cheie de performanță financiari (KPI) care oferă o bună imagine asupra performanței operaționale a Centrului; recunoaște că KPI strategici oferă o perspectivă multidirecțională asupra performanței Centrului, dincolo de rezultate; încurajează Centrul să își monitorizeze în continuare performanța pe ambele planuri: rezultatele directe ale activităților și performanța strategică; constată că, începând din 2021, sunt raportați KPI multipli în materie de securitate informatică, iar Centrul continuă să îmbunătățească modul de evaluare a securității sistemelor sale informatice;

constată că, la cifra totală de 367 264 de pagini, numărul paginilor traduse, modificate, editate și revizuite a crescut cu 9,7 % față de 2020 (322 443 de pagini); constată că, în 2021, la cifra totală de 274 706 pagini, numărul paginilor traduse ale mărcilor UE a scăzut în continuare, cu 8,5 % față de 2020 (300 348 de pagini); constată că, în ceea ce privește mărcile UE, numărul paginilor traduse înregistrează o tendință descendentă semnificativă; constată că, cu un total de 641 970 de pagini traduse în 2021, volumul real a rămas relativ stabil în comparație cu 2020 (635 269 de pagini);

ia act de eforturile Centrului menite să sensibilizeze în legătură cu importanța multilingvismului în cadrul activităților agențiilor și să promoveze comunicarea multilingvă pentru a ajunge la cetățenii Uniunii și îl încurajează să își intensifice în continuare eforturile; așteaptă cu interes primele rezultate ale exercițiului-pilot lansat în 2021, vizând o analiză a practicilor multilingve aplicate în prezent de agenții, în scopul de a institui un „set de instrumente pentru multilingvism” și de a crea orientări comune pentru politicile lingvistice ale agențiilor; invită toate instituțiile și organele Uniunii să acorde prioritate tuturor limbilor Uniunii în mod egal;

constată, în contextul problemelor recurente întâmpinate în ceea ce privește calitatea traducerilor realizate de prestatorii externi de servicii lingvistice, că Centrul a instituit un sistem de evaluare a calității traducerilor externalizate și de îmbunătățire a traducerilor care prezintă deficiențe; salută faptul că Centrul a elaborat orientări specifice privind așteptările sale în materie de calitate, a oferit tutoriale pentru ca furnizorii externi să abordeze problemele recurente și a luat măsuri stricte împotriva mai multor contractanți ale căror documente au fost considerate în mod repetat nesatisfăcătoare, ceea ce a dus, în unele cazuri, la rezilierea unor contracte-cadru;

constată cu satisfacție că, pentru a spori eficiența, strategia Centrului include o revizuire completă a modului său de lucru, modernizarea unora dintre instrumentele sale strategice, punerea în aplicare a unor măsuri de eficientizare a costurilor în modelul său de afaceri, informații mai exacte cu privire la costurile reale ale produselor Centrului și îmbunătățirea continuă a instrumentului său de gestionare a fluxului de lucru (eCdT); invită Centrul să își dezvolte în continuare sinergiile și să intensifice cooperarea și schimbul de bune practici cu alte agenții ale Uniunii, pentru a îmbunătăți eficiența în domenii precum resurse umanele, administrarea clădirilor, serviciile informatice și securitatea;

salută colaborarea activă a Centrului cu alte agenții ale Uniunii; felicită Comisia pentru accentul pus pe asigurarea faptului că, în conformitate cu actele de înființare a agențiilor și organismelor Uniunii, Centrul furnizează serviciile de traducere necesare pentru funcționarea acestor agenții și organisme ale Uniunii, care utilizează pe deplin serviciile lingvistice ale Centrului;

felicită Centrul pentru noile servicii implementate în 2021, de exemplu serviciul de post-editare ușoară, serviciul Paste‘n’Go pentru traducerea mai rapidă a textelor scurte și motoarele de traducere automată personalizate în mai multe domenii; ia act de implementarea a șase noi versiuni ale bazei de date terminologice interinstituționale IATE și de proiectele-pilot derulate împreună cu Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie, Curtea și Direcția Generală Traduceri din cadrul Comisiei; ia act, de asemenea, de colaborarea fructuoasă a Centrului cu Parchetul European în cadrul unor proiecte diverse;

10.

salută introducerea în 2021, pe baza punerii în aplicare a Planului de transformare al Centrului pentru perioada 2019-2020, a unei abordări a calității orientate în mai mare măsură spre client, care le permite clienților să aleagă dintr-o serie de servicii de traducere, de la traduceri revizuite riguros la un serviciu complet automatizat, oferindu-le, astfel, noi oportunități de a-și optimiza bugetele pentru traduceri; constată că sondajul din 2021 privind satisfacția clienților a arătat satisfacția generală a clienților în ceea ce privește gama și calitatea serviciilor oferite de Centru;

Politica de personal

11.

constată că, la 31 decembrie 2021, schema de personal era completată în proporție de 95,33 %, fiind ocupate 47 de posturi de funcționari și 137 de posturi de agenți temporari din cele 51 de posturi de funcționari, respectiv 142 de posturi de agenți temporari autorizate în temeiul bugetului Uniunii (193 de posturi autorizate, la fel ca în 2019); constată că, în plus, în 2021 au lucrat în cadrul Centrului 24 de agenți contractuali (cu 28 de posturi autorizate);

12.

ia act de defalcarea în funcție de gen a Centrului raportată pentru 2021, o femeie ocupând un post de conducere de nivel superior, 32 de bărbați (62 %) și 24 de femei (38 %) figurând la nivelul Consiliului de administrație și, per ansamblu, 82 de bărbați (39 %) și 126 de femei (61 %) fiind angajați în cadrul Centrului; constată că în ansamblul personalului Centrului există o subreprezentare a bărbaților; invită Centrul să depună eforturi pentru a asigura echilibrul de gen la nivelul personalului și al Consiliului de administrație; subliniază importanța echilibrului geografic și a reprezentării proporționale a tuturor statelor membre pentru a avea o reprezentare adecvată a resortisanților din toate statele membre;

13.

regretă numărul ridicat de membri ai Consiliului de administrație, fapt care nu facilitează luarea deciziilor și gestionarea simplificată;

14.

constată că Centrul a instituit politică care include o procedură formală și informală privind hărțuirea psihologică și cea sexuală, dispunând de persoane de încredere numite, care sunt în măsură să gestioneze procedura informală; salută faptul că Centrul a aderat în 2021 la Grupul operativ al Rețelei agențiilor UE privind utilizarea persoanelor de încredere; ia act de faptul că, potrivit răspunsului Centrului, în 2021 nu au fost raportate cazuri de hărțuire;

15.

observă că Centrul a elaborat o politică de resurse umane privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată, dezvoltarea carierei, munca de la distanță și integrarea persoanelor cu dizabilități și are, în 2021, o rată de rotație a personalului de 2,72 %;

Achizițiile publice

16.

ia act cu preocupare de observația Curții privind deficiențele din cadrul procedurilor de achiziții publice ale Centrului din 2021, și anume contractele semnate prin intermediul unei proceduri negociate fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare; ia act de concluzia Curții potrivit căreia astfel de contracte, pentru care s-au efectuat plăți în valoare de 108 200 EUR, sunt neconforme; invită Centrul să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la acțiunile întreprinse pentru a evita astfel de neregularități în viitor;

17.

salută adoptarea integrală de către Centru a procedurilor de achiziții publice electronice în 2021; reamintește că, în toate procedurile de achiziții publice, este important să se asigure condiții de concurență loială între ofertanți și să se procure bunuri și servicii la cel mai bun preț, respectând principiile transparenței, proporționalității, egalității de tratament și nediscriminării; solicită să se pună în practică instrumentele informatice dezvoltate de Comisia Europeană pentru achizițiile publice electronice; solicită o clarificare actualizată a procedurilor și a modelelor din orientările privind achizițiile publice; ia act cu preocupare de observația Curții potrivit căreia deficiențele în materie de achiziții publice sunt în creștere și rămân cea mai mare sursă de plăți neconforme cu reglementările în majoritatea agențiilor;

Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența

18.

constată, pe baza acțiunilor întreprinse de Centru în urma descărcării de gestiune aferente exercițiului financiar 2020, că site-ul său a fost migrat către Drupal, unde a fost adăugat un câmp pentru CV-urile fiecărui membru al Consiliului de administrație; ia act de răspunsul Centrului potrivit căruia, dată fiind dimensiunea Consiliului său de administrație, acesta caută o soluție care să le permită membrilor CA să încarce și să își gestioneze ei înșiși declarațiile de interese și CV-urile; invită Centrul să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la progresele înregistrate în acest sens până când CV-urile tuturor membrilor Consiliului de administrație vor fi publicate;

19.

salută faptul că Centrul solicită fiecărui membru al personalului care participă la evaluarea candidaților pentru o procedură de selecție sau o evaluare a achizițiilor publice să semneze o declarație privind conflictele de interese; constată că declarația de interese a directoarei Centrului este publicată pe site-ul instituției; observă, de asemenea, că în 2021 nu au fost raportate sau deschise cazuri de conflicte de interese sau de avertizare de integritate;

20.

salută noile decizii adoptate la 25 iunie 2022 referitoare la prevenirea și gestionarea conflictelor de interese în ceea ce privește membrii personalului; încurajează Centrul să își elaboreze propriul Cod de conduită; insistă că este nevoie să se instituie norme mai sistematice privind transparența, incompatibilitățile, conflictele de interese, activitățile ilegale de lobby și practica „ușilor turnante”; invită Centrul să își întărească mecanismele de control intern, inclusiv prin crearea unui mecanism intern pentru combaterea corupției;

Controlul intern

21.

ia act de evaluarea sistemului de control intern al Centrului și de faptul că conducerea a considerat că verificările de monitorizare nu au evidențiat cazuri de controale inadecvate sau ineficace care să expună Centrul unor riscuri majore și salută faptul că verificările au fost efectuate pe baza celor 17 principii referitoare la cele cinci componente ale noului cadru de control intern al Centrului; salută concluzia Centrului potrivit căreia sistemele sale de control sunt, per ansamblu, deplin eficace, fiind necesare unele îmbunătățiri pentru a crește și mai mult reziliența Centrului;

22.

constată că Centrul a raportat că, în 2021, toate acțiunile rămase din planul de acțiune antifraudă pe 2019-2020 au fost implementate, Centrul actualizându-și procesele privind detectarea și raportarea fraudelor;

23.

ia act cu preocupare de deficiențele Centrului în ceea ce privește controalele sale interne vizând mai multe proceduri de achiziții publice, astfel cum raportează Curte, potrivit căreia, într-un caz, membrii comisiei de evaluare nu semnaseră declarații privind absența conflictelor de interese, în timp ce, în alt caz, Centrul nu luase o decizie oficială de a nu numi o comisie de evaluare, nu emisese un raport de evaluare sau o decizie de atribuire și nu publicase un anunț de atribuire; invită Centrul să instituie un plan de acțiune pentru a atenua riscurile de recurență a unor astfel de deficiențe; invită, de asemenea, Centrul să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la progresele înregistrate în acest sens;

Digitalizarea și tranziția verde

24.

constată că Centrul dispune de o politică de securitate a sistemelor informatice (ISSP) și de mai multe standarde de securitate și colaborează îndeaproape cu CERT-UE (Centru de răspuns la incidente de securitate cibernetică pentru instituțiile, organismele și agențiile Uniunii) pentru consolidarea securității sale cibernetice; invită Centrul să se pregătească pentru actualizarea ISSP sale, având în vedere cele două regulamente viitoare ale Parlamentului European și ale Consiliului privind securitatea cibernetică și securitatea informațiilor în instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii; încurajează, de asemenea, Centrul să ofere programe de formare actualizate sistematic în materie de securitate cibernetică întregului său personal, inclusiv conducerii, deoarece acesta este un element-cheie într-un cadru eficace de securitate cibernetică;

25.

salută măsurile suplimentare adoptate de Centru în 2021 în direcția flexibilității, optimizării și digitalizării metodelor sale de lucru și a serviciilor sale; subliniază, în special, introducerea instrumentelor Comisiei, și anume ABAC, SYSPER, MIPS și ARES, precum și a Systal (un nou software informatic de selecție și recrutare electronică) și SARA (un sistem de urmărire a timpului consacrat de membrii personalului diverselor activități); salută decizia Centrului de a utiliza semnătura electronică calificată a Comisiei;

26.

constată că, în 2021, Centrul și-a redus spațiul de birouri cu 33 % în urma semnării unui nou contract de închiriere, ceea ce ar trebui să ducă la reducerea consumului de electricitate al Centrului și a cantității de energie utilizate pentru încălzire; salută utilizarea de către Centru a surselor de lumină și a senzorilor de mișcare care economisesc energie, precum și achiziționarea de energie electrică din surse ecologice;

Continuitatea activității în timpul crizei provocate de COVID-19

27.

observă că în 2021 a fost elaborată o nouă politică de continuitate a activității și că au fost efectuate în continuare audituri de calitate, pentru a asigura conformitatea și eficiența proceselor și procedurilor Centrului; regretă că o penurie de dispozitive electronice la nivel mondial a dus la o încetinire a unora dintre proiectele de infrastructură și IT ale Centrului;

28.

ia act de faptul că Centrul a raportat că utilizarea extinsă a muncii de la distanță, de la începutul pandemiei de COVID-19, a funcționat bine și, împreună cu optimizarea și digitalizarea proceselor Centrului, a sporit performanța și eficiența și a dus la o mai bună alocare a resurselor; constată însă că limitările impuse personalului în ceea ce privește prezența la fața locului au încetinit implementarea unora dintre proiectele Centrului;

Alte observații

29.

salută eforturile depuse de Centru în 2021 pentru a-și spori vizibilitatea publică; ia act de indicatorii îmbunătățiți ai Centrului pe platformele de comunicare socială; felicită Centrul pentru că a găzduit un atelier la nivel înalt privind multilingvismul, pentru participarea sa activă la conferința Comisiei privind redactarea clară și pentru activitățile sale de informare care implică schimburi de bune practici cu universitățile și comunitatea mondială a traducătorilor;

30.

invită Centrul să își intensifice eforturile de a prezenta cetățenilor UE și publicului larg, într-un limbaj clar și accesibil, informații pertinente despre prestația sa; îndeamnă Centrul să asigure o mai mare transparență și răspundere publică utilizând mass-media și canalele de comunicare socială;

31.

face trimitere, pentru alte observații cu caracter orizontal care însoțesc decizia privind descărcarea de gestiune, la rezoluția sa din 10 mai 2023 (2) referitoare la performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor.

(2) Texte adoptate, P9_TA(2023)0190.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/214

DECIZIA (UE) 2023/1852 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind închiderea conturilor Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene (CdT) pentru exercițiul financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a Centrului în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06248/2023 – C9-0076/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2965/94 al Consiliului din 28 noiembrie 1994 de înființare a Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene (4), în special articolul 14,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru cultură și educație,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0104/2023),

1.	aprobă închiderea conturilor Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene (CdT) pentru exercițiul financiar 2021;

2.	încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie directoarei Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene (CdT), Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 314, 7.12.1994, p. 1.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/215

DECIZIA (UE) 2023/1853 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop) pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a Centrului în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06248/2023 – C9-0077/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere Regulamentul (UE) 2019/128 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 ianuarie 2019 de înființare a Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop) și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 337/75 al Consiliului (4), în special articolul 15,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0125/2023),

1.	acordă directorului executiv al Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop) descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Centrului aferent exercițiului financiar 2021;

2.	își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului executiv al Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop), Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 30, 31.1.2019, p. 90.

(1) JO C 114, 29.3.2022, p. 4.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/217

REZOLUȚIA (UE) 2023/1854 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop) aferent exercițiului financiar 2021,

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0125/2023),

întrucât, potrivit situației veniturilor și cheltuielilor sale (1), bugetul definitiv al Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop) (denumit în continuare „Centrul”) aferent exercițiului financiar 2021 a fost de 18 488 800 EUR, ceea ce reprezintă o creștere cu 1,15 % față de bugetul pentru 2020; întrucât bugetul Centrului provine în principal de la bugetul Uniunii;

întrucât Curtea de Conturi („Curtea”), în raportul său privind conturile anuale ale Centrului pentru exercițiul financiar 2021 („raportul Curții”), a declarat că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale Centrului și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente,

Gestiunea bugetară și financiară

constată cu satisfacție că eforturile de monitorizare a bugetului în cursul exercițiului financiar 2021 au avut ca rezultat o rată de execuție bugetară a creditelor de angajament din anul curent de 100 %, egală cu cea din 2020; ia act de faptul că ținta pentru rata de execuție a angajamentelor stabilită pentru 2021 în programul de activitate (98 %) a fost atinsă; constată că rata de execuție a creditelor de plată pentru anul respectiv a fost de 80,02 %, ceea ce reprezintă o creștere de 10,56 % în comparație cu 2020;

salută faptul că o adaptare la calcularea contribuției țărilor asociate în 2021 a permis o ușoară creștere a contribuțiilor primite din partea Norvegiei și Islandei; observă că, drept consecință a unei astfel de majorări, bugetul rectificativ nr. 1/2021 a adăugat 13 100 EUR la titlul 2 din buget, aducând bugetul final de la 18 488 800 la 18 501 900;

ia act de faptul că, în 2021, Centrul a preluat un nou sistem contabil, ABAC, utilizat și de Comisie; ia act, de asemenea, de observația Curții că datele finale de execuție pentru angajamentele bugetare reportate din 2021 în 2022 nu au fost înregistrate corect în sistem; regretă că, potrivit Curții, este posibil ca angajamentele respective să fi fost reportate neregulamentar în 2022; salută reacția rapidă a Centrului la constatările Curții, acesta actualizând datele finale de execuție pentru toate angajamentele bugetare în cauză și anulând 11 angajamente bugetare în valoare totală de 45 923 de euro; insistă ferm asupra respectării principiului bugetar al anualității; subliniază că Centrul ar trebui să își îmbunătățească în continuare planificarea bugetară și ciclurile de execuție pentru a evita întârzierile excesive în executarea programelor de lucru sau a planurilor de achiziții;

Performanța

ia act cu satisfacție de faptul că Centrul și-a îndeplinit integral programul de lucru în 2021; ia act de faptul că Centrul a raportat că și-a intensificat activitatea de informații privind competențele în contextul megatendințelor, ajutând părțile interesate să identifice lacunele și obstacolele din calea consolidării informațiilor privind competențele; salută lansarea noului Observator verde pentru a explora tendințele către o economie mai ecologică și mai durabilă, precum și implicațiile sale pentru educația și formarea profesională (EFP), publicarea unui raport de identificare a obstacolelor în calea mobilității ucenicilor pe termen lung, lansarea unei cercetări privind microcertificatele ale cărei rezultate au fost prezentate în noiembrie 2021 în cadrul unei conferințe de anvergură mondială, cu 240 de participanți din 40 de țări, sprijinul Centrului pentru inițiativa Comisiei privind conturile personale de învățare și lansarea, în toamna anului 2021, a unui nou portal web cu capacități mai bune de vizualizare a datelor și cu caracteristici mai inovatoare și axate pe grupuri-țintă;

reamintește că Centrul are un rol important în a asigura, printre altele, integrarea competențelor digitale în EFP în întreaga Uniune și monitorizarea punerii în aplicare și impactului inițiativelor relevante, cum ar fi recomandările Consiliului privind Agenda pentru competențe în Europa, educația și formarea profesională (EFP) pentru competitivitate durabilă, echitate socială și reziliență și Planul de acțiune pentru educația digitală; consideră că Centrul ar putea juca, de asemenea, un rol în evaluarea proiectelor statelor membre în cadrul pilonului de transformare digitală al MRR; salută activitatea recentă a Centrului de analizare a impactului pandemiei și al tranziției digitale asupra adaptării practicilor comerciale la noile realități de pe piața muncii din Uniune, de exemplu prin intermediul Sondajului european în rândul întreprinderilor legat de COVID-19, în colaborare cu Eurofound;

observă că Centrul utilizează un sistem remarcabil de măsurare a performanței, care include indicatori-cheie de performanță pentru a evalua valoarea adăugată a activităților sale la nivelul proiectelor, activităților și al organizării, precum și alte măsuri de ameliorare a gestionării bugetului; salută prezența indicatorilor de mediu, precum și a indicatorilor de sustenabilitate socială printre indicatorii de performanță;

Politica de personal

constată că la 31 decembrie 2021 schema de personal era completată în proporție de 97 % (la fel ca în 2020), fiind ocupate 78 din cele 82 de posturi de agenți temporari și toate cele nouă posturi de funcționari autorizate în baza bugetului Uniunii; ia act de faptul că în 2021 în cadrul Centrului au lucrat 18 agenți contractuali;

este preocupat de deficiențele identificate de Curte în procedurile de recrutare ale Centrului; ia act de faptul că, într-un caz, Centrul a recurs la consultanți externi pentru a examina candidaturile pe baza criteriilor de preselecție stabilite în anunțul de post vacant, în timp ce, în alt caz, Centrul nu a luat toate măsurile necesare pentru a institui un mecanism eficace de control intern care să atenueze riscurile asociate; constată discrepanțe mari între evaluarea efectuată de Centru și cea efectuată de consultanți externi, cauzate de lipsa unor instrucțiuni clare și detaliate pentru modul în care trebuiau punctate criteriile de preselecție; reamintește că deficiențele procedurale din procedurile de recrutare subminează principiile transparenței și egalității de tratament; solicită Centrului să își îmbunătățească procedura internă de recrutare pentru a face mai clare procesele de evaluare și anunțurile de posturi vacante;

ia act cu satisfacție de decizia Centrului de a reînființa un post de consilier juridic intern în 2021; ia act de faptul că anunțul de post vacant pentru ocuparea postului de consilier juridic intern a fost închis la 29 septembrie 2022 și invită Centrul să raporteze în continuare autorității care acordă descărcarea de gestiune cu privire la progresele înregistrate în această privință;

10.

constată că, în ceea ce privește echilibrul de gen raportat pentru 2021, personalul de conducere de nivel superior al Centrului are o compoziție dezechilibrată, fiind alcătuit din patru bărbați (66,7 %) și două femei (33,3 %); mai constată că consiliul de administrație este format din 80 de bărbați (51 %) și 76 de femei (49 %); regretă numărul mare de membri în Consiliul de administrație (156, alcătuit din 84 de membri cu drept de vot observatori și supleanți), ceea ce nu facilitează procesul decizional și nu simplifică gestionarea; mai constată că raportul de gen total al personalului este de 57 % femei și 43 % bărbați; salută prezența indicatorilor privind egalitatea de gen printre indicatorii de sustenabilitate socială; reamintește că este important să se elaboreze o politică a resurselor umane pe termen lung care să aibă în vedere echilibrul dintre viața profesională și cea privată, orientarea pe tot parcursul vieții și oferirea de posibilități specifice de formare pentru dezvoltarea carierei, echilibrul de gen la toate nivelurile de personal, munca de la distanță, dreptul de a se deconecta, îmbunătățirea echilibrului geografic pentru a avea o reprezentare corespunzătoare a tuturor statelor membre și recrutarea și integrarea persoanelor cu dizabilități, precum și garantarea unui tratament egal și promovarea pe scară largă a oportunităților pentru acestea;

11.

subliniază cât de important este echilibrul geografic și ca toate statele membre să fie reprezentate proporțional pentru a avea o reprezentare adecvată a resortisanților din toate statele membre;

12.

observă cu interes că Centrul oferă personalului și membrilor familiei un serviciu confidențial de consiliere permanent; observă că, în conformitate cu politica privind demnitatea la locul de muncă, rapoartele anuale sunt pregătite de coordonatorul rețelei de consilieri confidențiali, trimise consiliului de administrație și puse la dispoziția tuturor membrilor personalului; ia act de faptul că, potrivit raportului din 2021, trei membri ai personalului Centrului au consultat un consilier confidențial fără a deschide o procedură neoficială, iar doi membri au deschis o procedură neoficială; invită Centrul să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la acțiunile ulterioare legate de procedurile neoficiale deschise;

Achiziții publice

13.

constată că în 2021 au fost prelucrate 23 de proceduri de achiziții publice;

14.

constată cu îngrijorare că Curtea a raportat mai multe incidente de neconformitate în gestionarea contractelor de achiziții publice; constată mai ales că Centrul a plătit 180 590 EUR în legătură cu un bon de comandă fără să fi primit declarațiile specifice solicitate de la contractant în baza contractului-cadru; regretă că omisiunea a afectat toate cele 28 de bonuri de comandă asociate acestui contract-cadru, în valoare totală de 883 539 EUR; regretă, de asemenea, expunerea Centrului la riscuri juridice legate de drepturile de proprietate intelectuală;

15.

ia act de faptul că o eroare constatată de Curte într-un contract de achiziții din 2020 a fost atenuată de Centru prin anularea contractului neconform începând de la 26 februarie 2021;

Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența

16.

ia act de măsurile aplicate de Centru și de efortul constant depus de acesta pentru a asigura transparența, prevenirea și gestionarea conflictelor de interese, precum și protecția avertizorilor de integritate;

17.

subliniază că consiliul de administrație al Centrului este compus din 94 de membri (inclusiv cu statut de observatori) și 60 de membri supleanți; reamintește că, potrivit Regulamentului (UE) 2019/128 al Parlamentului European și al Consiliului (2), toți membrii și membrii supleanți care participă la reuniunile consiliului de administrație sau își exercită dreptul de vot trebuie să depună o declarație de interese; salută faptul că la 12 septembrie 2022 toți membrii titulari ai consiliului de administrație și-au prezentat declarațiile, lipsind doar trei declarații din partea membrilor supleanți; constată însă că la evaluarea declarațiilor de interese prealabile ale membrilor unei comisii de selecție în 2021 a fost identificat un conflict de interese; observă că, în urma avizului coordonatorului pentru control intern (CCI), directorul executiv a decis să înlocuiască un membru al comitetului de selecție respectiv;

18.

salută faptul că Centrul a raportat că a efectuat în 2021 controale ex post privind conflictele de interese în cadrul procedurilor de selecție și că evaluarea a arătat că majoritatea procedurilor de control sunt instituite și funcționează eficient, iar în unele domenii sunt necesare îmbunătățiri suplimentare;

19.

reamintește și că membrii consiliului de administrație sunt, de asemenea, invitați să furnizeze scurte CV-uri, însă aceasta nu este o cerință formală; constată că la 16 septembrie 2022 lipseau 34 din CV-urile celor 94 de membri ai consiliului de administrație și 27 din CV-urile celor 60 de membri supleanți activi ai acestuia; invită Centrul să asigure transparență deplină prin publicarea CV-urilor și declarațiilor de interese ale tuturor membrilor consiliului de administrație și ale experților externi și interni în cauză;

20.

reamintește importanța participării la acordul interinstituțional privind un registru de transparență obligatoriu; insistă că este nevoie să se instituie norme mai sistematice privind transparența, incompatibilitățile, conflictele de interese, activitățile ilegale de lobby și practica „ușilor turnante”; invită Centrul să își întărească mecanismele de control intern, inclusiv prin instituirea unui mecanism intern de combatere a corupției;

Controlul intern

21.

constată că costul total al controlului intern s-a ridicat la 988 545 EUR pentru exercițiul 2021 (55 461 EUR costuri directe și 933 084 EUR costuri indirecte), ceea ce reprezintă 5,3 % din bugetul Centrului; mai constată și că în 2021 în registrul de deficiențe al Centrului au fost înregistrate 26 de cazuri de neconformitate legate de contracte și de gestiunea financiară; consideră îmbucurător faptul că recomandările emise de CCI au fost aplicate și monitorizate pentru a contribui la evitarea repetării;

22.

reamintește că în 2020 Serviciul de Audit Intern (SAI) a efectuat de la distanță o evaluare completă a riscurilor care acoperă procesul administrativ, financiar, operațional și în materie de tehnologia informației (TI) al Centrului; consideră îmbucurător faptul că un audit de control ulterior efectuat de Serviciul de Audit Intern la 29 ianuarie 2021 a concluzionat că Centrul a aplicat toate recomandările în mod adecvat și eficace;

23.

ia act de faptul că, potrivit politicii sale de evaluare, Centrul efectuează evaluări ex ante pentru proceduri de achiziții cu o valoare de peste 500 000 EUR și evaluări ex post pentru proiecte/activități care implică cheltuieli totale de peste 500 000 EUR; ia act de faptul că un raport din 2021 al șefului departamentului Finanțe și achiziții a concluzionat că procedurile de achiziții lansate în perioada examinată au fost conforme cu cerințele evaluării ex ante; mai constată că evaluarea ex post finalizată în 2022 confirmă că activitatea a fost eficace, eficientă, coerentă și a adus valoare adăugată europeană;

24.

salută reacția Centrului la constatările Curții în domeniul gestionării contractelor de achiziții publice prin adaptarea procedurilor sale interne pentru a preveni evenimente similare în viitor; salută, de asemenea, faptul că Centrul și-a actualizat procedurile pentru viitoarele proceduri de recrutare, în lumina observațiilor Curții în acest domeniu; invită Centrul să remedieze rapid insuficiența din punctul de vedere al clarității și detaliilor a orientărilor sale pentru notarea criteriilor de preselecție stabilite în anunțurile de posturi vacante, așa cum a solicitat Curtea în raportul pe 2021 privind agențiile Uniunii;

25.

ia act cu îngrijorare de deficiențele identificate de Curte în gestionarea plăților, în special în ceea ce privește controalele ex ante care ar putea expune Centrul la riscuri juridice și la adresa reputației;

26.

reamintește că este important să se consolideze sistemele de gestionare și control pentru a asigura buna funcționare a Centrului; insistă ferm asupra cerinței privind sisteme eficiente de gestionare și control pentru a evita posibile cazuri de conflicte de interese, lipsa controalelor ex ante sau ex post, gestionarea inadecvată a angajamentelor bugetare și juridice și neraportarea problemelor în registrul de excepții;

Digitalizarea și tranziția verde

27.

observă că Centrul continuă eforturile de a-și mări securitatea informatică și protecția datelor cu caracter personal, mai ales prin noi sisteme de autentificare multifactorială și prin activități de formare destinate personalului; observă că Centrul s-a angajat să elaboreze o politică de securitate cibernetică pentru a se adapta viitorului regulament privind securitatea informatică (3); observă că, pentru a defini măsuri de atenuare adecvate de asigurare a celui mai ridicat nivel posibil de securitate a informațiilor online, Centrul a efectuat o evaluare a impactului asupra protecției datelor la începutul anului 2022;

28.

reamintește că este important să se ridice gradul de digitalizare a Centrului în ceea ce privește funcționarea și gestionarea internă, dar și pentru a accelera digitalizarea procedurilor; accentuează că Centrul trebuie să păstreze inițiativa în această privință, pentru a nu rămâne în urmă în cursa digitală față de alte agenții; atrage totuși atenția asupra faptului că trebuie luate toate măsurile de securitate necesare pentru a evita orice risc pentru securitatea online a informațiilor prelucrate; încurajează Centrul să colaboreze îndeaproape cu Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA);

29.

ia act de eforturile continue ale Centrului de reducere a impactului asupra mediului și de implementare a tranziției digitale și a celei verzi; consideră îmbucurător faptul că în 2021, în contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19, Centrul a raportat o reducere cu 78 % a cheltuielilor legate de misiuni și reuniuni și că a planificat să își reducă deplasările personalului cu 70 % (comparativ cu nivelurile anterioare pandemiei de COVID-19) în perioada de programare 2023-2025; salută ambiția Centrului de a deveni neutru din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon până în 2030;

30.

reamintește angajamentul de lungă durată al Centrului față de practicile de management de mediu; ia act de faptul că sistemul de management de mediu al Centrului contribuie la atingerea obiectivelor sale de mediu; salută prezența indicatorului de mediu „emisii de CO2 (tone)”, care dovedește angajarea Centrului în atingerea obiectivelor de mediu și este un etalon util pentru urmărirea evoluției emisiilor în perioada post-pandemie și a amprentei de CO2 a Centrului;

31.

constată cu satisfacție că în 2021 Centrul a coordonat un sondaj în cadrul Rețelei agențiilor UE privind consilierea științifică pentru a inventaria activitățile care abordează efectele socioeconomice ale dezvoltării durabile și pentru a demonstra modul în care această competență tehnică ar putea sprijini aplicarea Pactului verde european;

Continuitatea activității în timpul crizei provocate de COVID-19

32.

constată cu satisfacție că Centrul a conceput și declanșat un plan de gestionare a crizelor ca răspuns la pandemia de COVID-19, luând măsuri preventive precum munca de la distanță și anularea evenimentelor cu prezență fizică și a misiunilor pentru a asigura continuitatea activității; constată că în 2021 toate evenimentele Centrului au continuat să aibă loc virtual, însă analiza continuă și sistematică a feedbackului participanților a arătat rate ridicate de participare online și o rată generală de satisfacție de 98 %;

33.

ia act de faptul că, în strânsă cooperare cu experții Eurofound, Centrul a publicat un document de lucru în care sunt prezentate primele constatări ale sondajului european în rândul întreprinderilor din 2020 privind COVID-19; ia act, de asemenea, de faptul că pe site-ul web al Centrului a fost creată o pagină consacrată răspunsului la pandemia de COVID-19 pentru a le permite utilizatorilor să consulte mai ușor diferitele activități conexe;

Alte observații

34.

ia act de practica îndelungată a Centrului de cooperare și schimb de informații cu alte agenții ale Uniunii, cum ar fi Eurofound și Fundația Europeană de Formare (ETF); reamintește mai ales acordul privind nivelul serviciilor semnat de ENISA la 4 mai 2020 privind partajarea resurselor; subliniază că aceste resurse includ, începând din 2021, și responsabilul cu protecția datelor; invită Centrul să informeze regulat în legătură cu implementarea acțiunilor planificate; constată, de asemenea, că un memorandum de înțelegere a fost convenit în 2022 cu Autoritatea Europeană a Muncii și că cooperarea în contextul rețelei de servicii europene pentru ocuparea forței de muncă și al Skills-OVATE a fost identificată ca fiind o prioritate-cheie;

35.

salută coordonarea și colaborarea periodică dintre Centru și Eurofound, ETF și Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă; invită Centrul să dezvolte în continuare sinergii, să intensifice cooperarea, să facă schimb de bune practici și să impulsioneze discuțiile privind domeniile de interes comun cu alte agenții ale Uniunii pentru a mări eficiența în domenii precum resurse umanele, administrarea clădirilor, serviciile informatice și securitatea;

36.

invită Centrul să își intensifice eforturile de a prezenta cetățenilor UE și publicului, într-un limbaj clar și accesibil, informații pertinente despre prestația sa; îndeamnă Centrul să asigure o mai mare transparență și răspundere publică printr-o utilizare mai intensă a mass-mediei și a canalelor de comunicare socială;

37.

(2) Regulamentul (UE) 2019/128 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 ianuarie 2019 de înființare a Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop) și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 337/75 al Consiliului (JO L 30, 31.1.2019, p. 90).

(3) Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii [COM(2022) 122].

(4) Texte adoptate, P9_TA(2023)0190.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/223

DECIZIA (UE) 2023/1855 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind închiderea conturilor Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop) pentru exercițiul financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop) pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a Centrului în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06248/2023 – C9-0077/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere Regulamentul (UE) 2019/128 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 ianuarie 2019 de înființare a Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop) și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 337/75 al Consiliului (4), în special articolul 15,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0125/2023),

1.	aprobă închiderea conturilor Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop) pentru exercițiul financiar 2021;

2.	încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop), Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 30, 31.1.2019, p. 90.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/224

DECIZIA (UE) 2023/1856 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL) pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06248/2023 – C9-0078/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere Regulamentul (UE) 2015/2219 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind Agenția Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL) și de înlocuire și de abrogare a Deciziei 2005/681/JAI a Consiliului (4), în special articolul 20,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0102/2023),

1.	acordă directoarei executive a Agenției Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL) descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului agenției aferent exercițiului financiar 2021;

2.	își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, care face parte integrantă din ea, directorului executiv al Agenției Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL), Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 319, 4.12.2015, p. 1.

(1) JO C 216, 31.5.2022, p. 1.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/226

REZOLUȚIA (UE) 2023/1857 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL) aferent exercițiului financiar 2021,

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0102/2023),

întrucât, potrivit situației veniturilor și cheltuielilor (1), bugetul definitiv al Agenției Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL, denumită în continuare „agenția”) în anul financiar 2021 a fost de 30 044 194 EUR, ceea ce reprezintă o scădere de 1,82 % față de 2020, în condițiile în care agenția este finanțată printr-o contribuție de la Uniune și din venituri externe alocate pentru anumite proiecte;

Gestiunea bugetară și financiară

constată că eforturile de monitorizare a bugetului în exercițiul financiar 2021 au dus la o rată de execuție bugetară de 96,78 %, adică o creștere de 5,09 % față de 2020; observă că rata de execuție a creditelor de plată a fost de 72,26 %, ceea ce reprezintă o scădere de 1,93 % în comparație cu 2020; mai constată că rata cumulată de execuție a creditelor de plată în primii doi ani (2020 și 2021) de executare a celor patru proiecte multianuale de cooperare internațională în materie de impunere a legii aflate în desfășurare (fondurile de asistență externă ale Uniunii) a fost de 22,25 %;

reține că a fost adoptat un amendament bugetar prin care bugetul pe 2021 al agenției a fost redus cu 800 000 EUR, sumă care a fost returnată Comisiei; reține explicația agenției cum că pandemia a afectat grav posibilitatea de a organiza cursuri de formare la fața locului în domeniul impunerii legii în primele trimestre ale anului 2021, motiv pentru care nivelul cheltuielilor a fost mult sub plafonul alocat; cu toate acestea, subliniază că agenția și-a adaptat și și-a convertit cu succes activitățile, trecând la învățarea online și putând astfel să își ducă la îndeplinire programele de formare;

este foarte mulțumit de faptul că în 2021 rata de execuție a fondurilor C8 (reportată din 2020 în 2021) a fost de 100 %; observă în plus valoarea mare, de 2 411 091 EUR, a fondurilor reportate din 2021 în 2022, reprezentând 24 % din bugetul obișnuit al agenției pe 2021;

Performanța

înțelege că rata de execuție a programului de lucru al agenției a fost afectată de criza provocată de pandemia de COVID-19, având de suferit în special activitățile desfășurate la fața locului; este mulțumit de faptul că majoritatea țintelor stabilite au fost atinse sau depășite; consideră demnă de apreciat rata de satisfacție a clienților în 2021, 97 % dintre participanții la activitățile de formare ale agenției declarându-se mulțumiți sau foarte mulțumiți;

reține că în 2021 Comisia a efectuat o evaluare la cinci ani a agenției; consideră îmbucurător că raportul de evaluare a tras concluzii generale pozitive și invită agenția să pună în practică recomandările cuprinse în raportul de evaluare;

apreciază că, în ciuda efectelor negative ale epidemiei de COVID-19, agenția a continuat să își mărească raza de acțiune, numărul participanților la cursuri de formare crescând cu 17 % față de 2020; felicită, de asemenea, agenția pentru rezultatele excepționale în domeniul învățării online și pentru organizarea Conferinței online a CEPOL privind cercetarea și știința, care a atras peste 500 de participanți în primăvara anului 2021; află că programul de schimb al CEPOL a fost amânat pentru jumătatea lunii august, în 2021 fiind realizate 57 % din schimburile planificate;

observă că agenția a finalizat a doua evaluare a nevoilor strategice de formare ale UE (ENSF-UE), identificând prioritățile de formare în perioada 2022-2025 pentru personalul responsabil cu impunerea legii; felicită CEPOL pentru lansarea unui nou centru de studii privind cooperarea în domeniul impunerii legii, schimbul de informații și interoperabilitatea (CKC INT);

subliniază că instruirea în materie de impunere a legii la nivelul Uniunii trebuie să reflecte amenințările la adresa securității Uniunii, în conformitate cu mandatul agenției; reafirmă importanța pregătirii pe partea de impunere a legii cu privire la strategiile de combatere a rasismului și a discriminării și de prevenire a stereotipurilor și a violenței pe baze rasiale și etnice; reliefează nevoia urgentă de instruire specializată, pentru ca agenții de poliție să știe care sunt pericolele asociate cu inteligența artificială și cum trebuie utilizate corect aceste tehnologii pentru a garanta siguranța și securitatea cetățenilor;

apreciază ideea de a înființa Grupul de experți pentru drepturile fundamentale, cu scopul de a îmbunătăți strategia de instruire a agenției în acest domeniu, și Grupul de experți pentru întărirea cooperării dintre agenție și statele membre, pentru a îmbunătăți calitatea și eficiența cooperării; reține sugestia Grupului de experți pentru drepturile fundamentale de a introduce drepturile fundamentale ca obiect de studiu transversal la cursurile de instruire oferite, dacă este cazul, atât în statele membre, cât și în țările terțe, cu un accent deosebit pe prevenirea criminalității în acest domeniu;

10.

reține că în 2021 agenția a început să execute cele patru proiecte internaționale multianuale care ajută țări terțe să își construiască capacitățile în domeniile de politică relevante pentru impunerea legii;

11.

apreciază cooperarea cu centre specializate de studii despre criminalitatea informatică, precum Centrul European de combatere a criminalității informatice, Centrul European de instruire și studii despre criminalitatea informatică, Rețeaua Europeană de instruire judiciară și Interpol, derulată prin Academia de combatere a criminalității informatice din cadrul CEPOL, pentru a satisface nevoile tot mai mari de instruire în domeniu;

12.

evidențiază acordurile de lucru ale agenției cu Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol), Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust), Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, Rețeaua Europeană de Formare Judiciară, Comisia și negocierile în curs cu Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie și cu Agenția Uniunii Europene pentru Azil;

13.

află cu îngrijorare că agenția nu are un acord de lucru cu Direcția Generală Impozitare și Uniune Vamală (DG TAXUD), ceea ce împiedică agenția să se adreseze unui public-țintă mai larg prin cursurile sale, care să cuprindă și funcționarii vamali și de frontieră; încurajează agenția să perfecteze acorduri de lucru cu toate organismele importante;

14.

încurajează agenția să își adapteze mai bine metodologiile de formare la publicul-țintă: îndeamnă agenția să urmărească rezultatele evaluării Comisiei și să adapteze formarea funcționarilor responsabili cu aplicarea legii, care răspund mai bine la formarea practică (exerciții comune, simulări, exerciții de simulare teoretică) decât la formarea teoretică (virtuală) în sala de clasă;

Politica de personal

15.

observă că la 31 decembrie 2021 organigrama era completată în proporție de 91 %, fiind ocupate 30 din cele 33 de posturi de agenți temporari autorizate de bugetul Uniunii (același număr de posturi autorizate ca în 2020); constată că în 2021 pentru agenție au lucrat și 58 de agenți contractuali (dintre care 20 pentru activități obișnuite și 38 pentru proiecte de consolidare a capacităților finanțate din fonduri externe) și șapte experți naționali detașați (șase finanțați din bugetul agenției și unul finanțat prin Programul de parteneriat pentru formare în combaterea terorismului 2); constată, de asemenea, că la 31 decembrie 2021 19 agenți temporari erau angajați pentru sarcini legate de activitatea de bază, ca învățarea online, TIC, asistență juridică și managerială;

16.

subliniază că deși agenția și-a extins mult activitatea odată cu intrarea în vigoare a mandatului său actual, nu a beneficiat încă de o creștere similară a numărului de angajați; se arată îngrijorat de sugestiile făcute de Comisie, ca agenția să nu ceară posturi noi în anii următori, deși are nevoie de mai mult personal; în plus, subliniază că, cum nu dispune de alte resurse umane, agenția recurge la agenți contractuali pentru o serie de sarcini care, în mod normal, ar trebui executate de agenți temporari; îndeamnă Comisia să își reconsidere poziția față de clasificarea posturilor astfel încât să reflecte volumul de muncă și responsabilitățile personalului;

17.

constată cu îngrijorare că rata de rotație a personalului a rămas mare în 2021, situându-se la 11,8 %; apreciază eforturile depuse de agenție pentru a rezolva această problemă, inclusiv prin introducerea unui nou interviu structurat la ieșirea din funcție; subliniază că rezultatele acestor interviuri au arătat că rata ridicată de rotație este cauzată în principal de volumul mare de muncă și de nivelul prost de încadrare a posturilor; subliniază, în plus, că agenția a avut greutăți în procesul de recrutare, cauzate atât de numărul mic de candidaturi, cât și de numărul mare de candidați care au reușit la concurs și au refuzat ofertele de muncă; subliniază că coeficientul de corecție a salariilor aplicat remunerațiilor oferite pentru posturile din agenție afectează extrem de grav capacitatea agenției de a reduce rotația personalului, de a recruta personalul necesar pentru a-și îndeplini mandatul în condiții optime și de a atrage candidați cu înaltă calificare; invită Comisia să revizuiască coeficientul corector pentru a reflecta mai bine realitățile economice impuse de mutarea și viața în orașul în care își are sediul agenția; invită, totodată, Comisia și agenția să pună la dispoziție și alte facilități, precum accesul la școli internaționale, creșe și asistență medicală, pentru a face mai atractivă munca la agenție;

18.

remarcă cu satisfacție că agenția a implementat diverse module ale SYSPER și are de gând să continue pe această linie, utilizând mai multe module de bază și opționale ale aplicației;

19.

consideră lăudabilă situația defalcată pe gen raportată de agenție pentru 2021: 3 bărbați și 3 femei în funcții de conducere (1 post de conducere de nivel superior și 5 de conducere de nivel mediu), 16 bărbați (59 %) și 11 femei (41 %) în consiliul de administrație și, în total angajați, 39 de bărbați (45 %) și 48 de femei (55 %); felicită agenția pentru echilibrul de gen realizat în 2021; cu toate acestea, este preocupat de repartizarea geografică dezechilibrată și de faptul că printre angajații agenției nu sunt persoane din Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Franța, Irlanda, Luxemburg, Malta și Slovenia; îndeamnă agenția să acorde prioritate absolută echilibrului geografic în procedurile sale de recrutare și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cum evoluează situația;

20.

consideră demn de apreciat faptul că în 2021 agenția a organizat cursuri de formare pe teme precum etica și integritatea, respectul și demnitatea, prevenirea hărțuirii sau confortul psihic; se bucură că în 2021 agenția a adoptat politica de protecție a demnității persoanei și de prevenire a hărțuirii psihologice și sexuale; în plus, apreciază implementarea procedurii informale cu consilieri confidențiali; reține răspunsul agenției potrivit căruia în 2021 nu a fost raportat niciun caz de hărțuire;

Achiziții publice

21.

află cu îngrijorare că, începând cu exercițiul financiar 2019, Curtea a venit în fiecare an cu noi observații privind achizițiile publice ale agenției; ia act de observațiile Curții despre procedurile agenției de gestionare a contractelor și de achiziții publice în 2021; remarcă, mai ales, că în 2021 agenția a făcut plăți pentru activități derulate în anumite țări din afara Uniunii; constată că astfel de activități nu au fost incluse în domeniul de aplicare al contractului-cadru pe baza căruia au fost efectuate plățile aferente; află cu îngrijorare că Curtea a ajuns la concluzia că procedând astfel agenția a încălcat articolul 172 din Regulamentul financiar; regretă că, după cum a concluzionat Curtea, plățile aferente de 76 590 EUR au fost neregulamentare; reține că agenția a luat decizia de a face o excepție, apelând la furnizori din afara Uniunii exclusiv pentru a satisface nevoi economice urgente, decizia cu pricina fiind înregistrată în registrul de excepții al agenției; mai reține că agenția a apelat sistematic la procedura excepțională pentru a asigura continuitatea activității și o bună gestionare financiară până ce s-a finalizat o procedură deschisă soldată cu semnarea unui nou contract-cadru global, fără limitări, în ianuarie 2022;

22.

observă că în 2021 agenția a avut doar un post de agent temporar și un post de agent contractual pentru procedurile de achiziții publice, încă doi AC lucrând la proiecte cu finanțare externă; ia act de faptul că agenția recurge la agenți temporari pentru a face față volumului de muncă; subliniază cu mare îngrijorare că, cel puțin până în noiembrie 2022, cel mai înalt responsabil cu achizițiile a fost un AST-5, gradul de recrutare fiind AST-3, grad pe care agenția îl consideră prea mic în raport cu responsabilitățile atribuite acestui post; subliniază că încadrarea necorespunzătoare a acestor posturi poate avea un impact asupra calității procedurilor de achiziții publice derulate de agenție; roagă Comisia să rezolve de urgență aceste probleme;

Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența

23.

apreciază măsurile existente aplicate de agenție și eforturile sale continue de a asigura transparența și a preveni și gestiona conflictele de interese; constată cu satisfacție că declarațiile de interese și CV-urile majorității membrilor consiliului de administrație și ale conducerii superioare sunt publicate pe site-ul agenției; constată cu satisfacție că formatul declarațiilor permite enumerarea intereselor profesionale, financiare, personale și de altă natură care pot avea legătură cu activitățile agenției; constată totuși că declarațiile privind conflictele de interese și de confidențialitate pentru experții remunerați nu sunt publicate pe site-ul agenției; invită agenția să pună la dispoziție pe site-ul său de internet și aceste documente, cât mai curând posibil; se bucură că lista anuală a contractelor experților publicată pe site-ul agenției este completată cu informații despre declarațiile experților privind conflictele de interese și confidențialitatea;

Controlul intern

24.

află că, după ce și-a evaluat propriul sistem de control intern, agenția a ajuns la concluzia că acesta este eficace, prezent și funcțional, fiind necesare doar îmbunătățiri minore; invită agenția să includă explicit în evaluarea sa observațiile Curții și recomandările aferente;

25.

remarcă din raportul Curții că există mai multe deficiențe în sistemul de control intern al agenției, legate în primul rând de procedurile de achiziții publice și de gestionarea angajamentelor bugetare; reține, în chestiunea achizițiilor publice, observația Curții că, într-un caz, faptul că nu au fost separate criteriile de selecție de criteriile de atribuire a compromis principiul transparenței și a expus agenția la riscuri juridice și reputaționale; reține, într-un alt caz, constatarea Curții că agenția nu a monitorizat plățile restante, expunându-se astfel riscului de a nu-și onora obligațiile financiare față de terți în cazul unor restricții bugetare; invită agenția să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune despre măsurile planificate pentru a trata aceste probleme și despre progresele înregistrate în aceste chestiuni;

26.

reamintește că Curtea a observat deficiențe în mediul de control intern al CEPOL, în afară de cele referitoare la achiziții, legate de această dată de gestionarea angajamentelor bugetare și felicită CEPOL că pentru a îndrepta aceste erori a luat măsuri concrete, inclusiv formare periodică în gestionarea contractelor pentru managerii de proiecte și alte categorii relevante de personal, pentru a crește gradul de conștientizare și a reduce frecvența apariției unor astfel de cazuri; invită agenția să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune despre progresele înregistrate în această chestiune;

27.

află că, în octombrie 2021, Serviciul de Audit Intern (IAS) a inițiat un audit privind „Gestionarea resurselor umane și etica la CEPOL”; ia act de concluzia pozitivă a raportului final de audit al IAS și de domeniile identificate ca necesitând îmbunătățiri, și anume procedurile de recrutare, evaluare și reclasificare; invită agenția să dea curs recomandărilor IAS;

28.

constată cu îngrijorare ca exemplu de deficiență a sistemului de control intern al agenției că nu s-au făcut controale oficiale referitoare la tehnologie (de exemplu, politica de stocare de rezervă TIC) și la cadrul procedural pentru gestionarea documentelor; îndeamnă agenția să implementeze, fie și cu ajutorul unei alte agenții în caz de nevoie, sistemul ARES al Comisiei de gestionare a documentelor;

Digitalizarea și tranziția verde

29.

constată că agenția nu are o politică oficială privind securitatea cibernetică; mai constată că agenția colaborează cu CERT-UE și cu alți parteneri pentru a mări securitatea cibernetică și protecția evidențelor digitale; recunoaște că în acest domeniu agenția este limitată de numărul redus de angajați afectați prin schema de personal;

30.

felicită agenția pentru că a consolidat și mai mult platforma LEEd printr-o serie de optimizări tehnice, având în vedere mai ales atacul cibernetic și închiderea ulterioară a platformei la sfârșitul anului 2020; apreciază că platforma LEEd a fost repusă rapid în funcțiune și că s-au implementat activități online remarcabile în primul trimestru din 2021; mai reține că agenția raportează că a atins un nivel relativ ridicat de digitalizare, procesele sale eliminând folosirea hârtiei;

31.

încurajează agenția să colaboreze strâns cu ENISA (Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică); îi sugerează agenției să ofere programe de formare în domeniul securității cibernetice, actualizate periodic, pentru toți angajații săi; invită agenția să își elaboreze mai repede politica de securitate cibernetică, astfel încât să fie gata până la 31 decembrie 2023, și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune despre progresele obținute;

32.

se bucură de lansarea, în ianuarie 2021, a noului portofoliu de învățare care sprijină dezvoltarea competențelor personale și antreprenoriale, cu 500 noi module de e-learning și locuri acordate unui număr de 1 000 de utilizatori LEEd, din octombrie 2022 licența fiind apoi extinsă la 2 000 de locuri;

33.

ia act de eforturile depuse de agenție pentru a-și reduce impactul asupra mediului; ține să felicite agenția pentru normele interne care, pe distanțe scurte, obligă personalul și participanții la activități de formare să apeleze la variante alternative la călătoriile cu avionul; felicită agenția pentru faptul că rambursează personalului său costurile cu transportul public;

Continuitatea activității în timpul crizei provocate de COVID-19

34.

află din raportul agenției că, în 2021, pandemia de COVID-19 a avut un impact grav asupra activităților sale la fața locului; reține, mai cu seamă, că în 2022 s-a amânat derularea unor activități planificate pentru 2021, că unele activități au fost anulate fără a fi înlocuite, că au fost mai multe retrageri și că unele activități la fața locului au fost transformate în activități online; felicită agenția pentru reziliența de care a dat dovadă și pentru reacția avută de a realoca resurse pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor;

35.

consideră lăudabil că, deși rata de rotație a personalului a fost relativ ridicată, agenția a asigurat continuitatea activității și siguranța personalului prin măsuri precum munca la distanță extinsă și programele de lucru flexibile, fluxul de lucru electronic, recrutarea de personal temporar și de experți naționali detașați și menținerea acordurilor sociale;

Alte observații

36.

observă cu îngrijorare că agenția încă nu și-a rezolvat problema spațiului insuficient pentru birouri și activități operaționale, fiind nevoită să își desfășoare activitățile în trei locații diferite; regretă că planul inițial al guvernului ungar de a construi un complex comun pentru organizațiile internaționale a fost îngropat; constată că în cursul anului 2022 au continuat discuțiile dintre directorul executiv al agenției și autoritățile ungare; invită agenția să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cum evoluează situația sediului său și discuțiile cu statul membru gazdă; consideră inspirată ideea de a crea un grup operativ intern care să evalueze opțiunile optime de utilizare a spațiului existent;

37.

reamintește că agenția trebuie să asigure transparență totală și să respecte întru totul drepturile fundamentale în toate activitățile sale, inclusiv în cele derulate cu țări terțe;

38.

invită agenția să își intensifice eforturile de a prezenta cetățenilor UE și publicului larg, într-un limbaj clar și accesibil, informații pertinente despre cât de bine și-a făcut treaba; îndeamnă agenția să asigure o mai mare transparență și răspundere publică apelând mai des la mass-media și la canalele de comunicare socială;

39.

(2) Texte adoptate, P9_TA(2023)0190.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/232

DECIZIA (UE) 2023/1858 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind închiderea conturilor Agenției Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL) pentru exercițiul financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL) pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06248/2023 – C9-0078/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere Regulamentul (UE) 2015/2219 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind Agenția Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL) și de înlocuire și de abrogare a Deciziei 2005/681/JAI a Consiliului (4), în special articolul 20,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0102/2023),

1.	aprobă închiderea conturilor Agenției Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL) pentru exercițiul financiar 2021;

încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al Agenției Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL), Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METZOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 319, 4.12.2015, p. 1.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/233

DECIZIA (UE) 2023/1859 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației (AESA) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06248/2023[6] – C9-0079/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2018/1139 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2018 privind normele comune în domeniul aviației civile și de înființare a Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 2111/2005, (CE) nr. 1008/2008, (UE) nr. 996/2010, (UE) nr. 376/2014 și a Directivelor 2014/30/UE și 2014/53/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 552/2004 și (CE) nr. 216/2008 ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Regulamentului (CEE) nr. 3922/91 al Consiliului (4), în special articolul 121,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru transport și turism,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0098/2023),

1.	acordă directorului executiv al Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului agenției aferent exercițiului financiar 2021;

2.	își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului executiv al Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 212, 22.8.2018, p. 1.

(1) JO C 141, 29.3.2022, p. 81.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/235

REZOLUȚIA (UE) 2023/1860 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației (AESA) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației aferent exercițiului financiar 2021,

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru transport și turism,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0098/2023),

întrucât, potrivit situației veniturilor și cheltuielilor sale (1), bugetul definitiv al Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației (denumită în continuare „agenția”) aferent exercițiului financiar 2021 a fost de 203 802 000 EUR, ceea ce reprezintă o creștere cu 11,34 % față de bugetul pe 2020; întrucât suma de 38 900 000 EUR din bugetul agenției provine de la bugetul Uniunii, iar suma de 109 791 000 EUR reprezintă venituri din taxe și comisioane (2);

întrucât Curtea de Conturi (denumită în continuare „Curtea”) declară în raportul său privind conturile anuale ale Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației pentru exercițiul financiar 2021 (denumit în continuare „raportul Curții”) că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale agenției și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente;

Gestiunea bugetară și financiară

constată că eforturile de monitorizare a bugetului în cursul exercițiului financiar 2021 au avut ca rezultat o rată de execuție bugetară a creditelor de angajament din anul curent de 96,31 %, ceea ce reprezintă o scădere de 2,31 % față de 2020; constată, de asemenea, că rata de execuție a creditelor de plată pentru anul în curs a fost de 87,34 %, ceea ce arată o scădere de 5,30 % în comparație cu 2020;

constată că agenția a încheiat exercițiul cu un surplus de taxe și comisioane de 11,2 milioane EUR; constată că surplusul legat de taxe și comisioane se adaugă la surplusul acumulat, majorându-l de la 60,9 milioane EUR la 72,1 milioane EUR;

constată că rata creditelor anulate aferente angajamentelor reportate în 2021 a scăzut la 1,55 % (5,46 % în 2020), sub plafonul de 5 % stabilit de Comisie;

Performanța

ia act de faptul că, în 2021, agenția a utilizat anumite măsuri pentru a evalua valoarea adăugată a activităților sale și alte măsuri pentru a-și îmbunătăți gestiunea bugetară, printr-o combinație de 130 de obiective și 60 de indicatori-cheie de performanță (ICP) în 11 domenii-cheie de activitate și alte 9 proiecte sau inițiative cu caracter orizontal; ia act de faptul că, în pofida efectelor continue ale crizei provocate de pandemia de COVID-19, agenția a înregistrat o performanță bună, cu o rată de punere în aplicare de 84 % a programului său anual de lucru pentru 2021 și de 76 % din indicatorii-cheie de performanță pe drumul cel bun; apreciază faptul că indicatorii-cheie de performanță au fost îndepliniți și că agenția a atras atenția asupra măsurilor care pot îmbunătăți eficiența și eficacitatea activității agenției; cu toate acestea, recomandă agenției să ia act de indicatorii care nu sunt încă realizați sau care au rămas în urmă, în special de prelucrarea la timp a rapoartelor de eveniment și de rata de închidere a constatărilor auditului pentru acțiunile corective

salută principalele realizări și progrese înregistrate de agenție în 2021 în domeniile emergente legate de soluțiile ecologice și de digitalizare; constată, în acest context, că agenția și-a intensificat eforturile pentru o aviație curată prin intermediul programului AESA pentru o aviație sustenabilă - 2021, prin diverse acțiuni, cum ar fi utilizarea combustibililor de aviație durabili (SAF), a aviației hibride pe bază de hidrogen și finalizarea fazei-pilot a programului de etichetare de mediu; ia act de rezultatele suplimentare ale agenției din cadrul programului său privind dronele, cum ar fi publicarea primului pachet de reglementare U-Space, precum și de diferitele proiecte privind raționalizarea operațiunilor de gestionare a traficului aerian prin unificarea licențelor ATCO și a echipamentelor de la sol; salută aprobarea repunerii în funcțiune a unei versiuni modificate a Boeing 737 Max; salută eforturile suplimentare ale agenției în domeniul cercetării și inovării prin aderarea, în 2021, la programele Orizont Europa, o aviație curată și SESAR; salută, de asemenea, îmbunătățirea continuă a siguranței agenției și angajamentul său de a sprijini inovarea prin intermediul Planului european pentru siguranța aviației prin proiecte-cheie în 2021, cum ar fi adoptarea unui aviz privind operațiunile în toate condițiile meteorologice; ia act de faptul că Brexitul a dus la o creștere semnificativă a numărului cererilor de aprobare a organizațiilor în 2021;

solicită să se asigure finanțare și stimulente suficiente pentru continuarea cercetării și dezvoltării SAF pentru a-i face mai eficienți și mai accesibili și pentru a le consolida și a le deschide piața;

consideră bine-venite eforturile depuse permanent de agenție pentru a analiza domeniile în care se poate continua cooperarea cu alte agenții ale Uniunii, atunci când este fezabil, ținând seama de natura activităților fiecăreia, pentru a reduce eventualele suprapuneri; apreciază acțiunile concrete întreprinse împreună cu Agenția Europeană pentru Siguranța Alimentară, Fundația Europeană de Formare, Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe și Agenția Europeană de Mediu; invită agenția să își dezvolte în continuare sinergiile, să intensifice cooperarea și schimbul de bune practici cu alte agenții europene în vederea îmbunătățirii eficienței (resurse umane, gestionarea clădirilor, serviciile informatice și securitate etc.);

recunoaște eforturile depuse în permanență de agenție pentru a deveni mai eficientă, eliberând resurse, inclusiv personal calificat; felicită agenția, în acest context, pentru utilizarea expertizei autorităților aeronautice naționale, prin intermediul a 26 de acorduri de parteneriat și două contracte-cadru cu entități calificate, facilitând astfel externalizarea a 63 000 de ore de lucru în 2021;

încurajează agenția să se implice, utilizând atât expertiza sa, cât și resursele adecvate, în proiectul-pilot privind un „organism european pentru standardele și certificarea siguranței combustibilului pentru avioane cu reacție” în cadrul bugetului Uniunii pe 2023;

10.

salută eforturile agenției de sprijinire a integrării de noi tehnologii, operațiuni și modele de afaceri în sistemul aviatic european prin programul său de cercetare și inovare;

11.

salută progresele înregistrate în cadrul Programului militar (2020 – perioadă nedeterminată) și subliniază rolul agenției în cadrul mobilității militare europene; solicită majorarea rapidă și substanțială a liniei bugetare a UE pentru mobilitatea militară pentru a putea răspunde provocărilor din acest sector;

12.

solicită o mai mare sinergie între nevoile civile și cele militare în cadrul Planului de acțiune privind mobilitatea militară, prin simplificarea proceselor și alinierea normelor; subliniază că acest lucru ar putea oferi agenției posibilitatea de a sprijini în continuare statele și competitivitatea industriei, de exemplu prin elaborarea de norme comune și prin certificarea aeronavelor de stat;

Politica de personal

13.

constată că la 31 decembrie 2021 schema de personal era completată în proporție de 92,94 %, fiind ocupate 632 de posturi de agenți temporari din cele 680 autorizate în bugetul Uniunii (față de 680 de posturi autorizate în 2020); constată că, în 2021, în cadrul agenției au lucrat, de asemenea, 91 de agenți contractuali și 18 experți naționali detașați; ia act de o scădere a efectivelor de personal ale agenției în comparație cu 2019 din cauza implicațiilor financiare legate de pandemia de COVID-19, ceea ce a determinat agenția să reducă investițiile legate de personal, favorizând totodată mobilitatea internă și partajarea resurselor; salută măsurile raportate de agenție pentru a preveni o rată ridicată de rotație a personalului, care în 2021 a fost de 0,84 %;

14.

remarcă distribuția pe sexe echilibrată a personalului din conducerea superioară a agenției, 3 membri din 5 (60 %) fiind bărbați; ia act, cu îngrijorare, de lipsa echilibrului de gen din cadrul consiliului de administrație al agenției, 63 de membri din 82 (77 %) fiind bărbați; ia act, de asemenea, de situația echilibrului dintre femei și bărbați din cadrul întregului personal al agenției, 643 din 959 (67 %) fiind bărbați; invită agenția să își continue eforturile de asigurare a echilibrului de gen la nivelul personalului prin acțiuni concrete care să atragă candidaturi din partea femeilor pentru posturile oferite de agenție; ia act de faptul că agenția monitorizează în permanență evoluțiile echilibrului de gen și că reprezentarea femeilor în funcții de conducere (de la director de secțiune la director) a crescut de la 16,9 % la 21,25 % în 2021 și că, din ianuarie 2020, din cei 4 directori ai agenției, 2 sunt femei;

15.

ia act de estimarea agenției cu privire la o viitoare creștere a numărului de pensionări; salută, în acest context, instituirea unui program de gestionare a competențelor și de planificare strategică a forței de muncă, care va ajuta agenția să evalueze, printre altele, cazurile în care sunt necesare investiții în resurse externe; invită agenția să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la rezultatul acestui program; ia act, de asemenea, de faptul că agenția a adoptat un scenariu privind personalul pe termen mediu pentru a consolida domeniile-cheie de competență și pentru a stimula dezvoltarea personalului, oferind oportunități de carieră profesională la nivel intern în diferite domenii de competență unui număr de aproximativ 80 de membri ai personalului în cursul anului 2021;

16.

reamintește că este important să se elaboreze o politică a resurselor umane pe termen lung care să asigure echilibrul dintre viața profesională și cea privată, orientarea pe tot parcursul vieții și oferirea de posibilități specifice de formare pentru dezvoltarea carierei, echilibrul de gen la toate nivelurile de personal, munca de la distanță, dreptul de a se deconecta, îmbunătățirea echilibrului geografic pentru a asigura reprezentarea corespunzătoare a tuturor statelor membre și recrutarea și integrarea persoanelor cu dizabilități, precum și garantarea unui tratament egal pentru această categorie de persoane și promovarea pe scară largă a oportunităților pentru ele; constată că este important să se ofere diferite oportunități de formare pentru întregul personal al agenției; sugerează ca ancheta privind implicarea personalului ar trebui să fie efectuată anual în loc de o dată la trei ani;

Achiziții publice

17.

ia act de faptul că, în 2021, agenția a gestionat și/sau a încheiat 33 de proceduri cu valoare medie și ridicată, 90 de proceduri cu valoare scăzută și 48 de contracte cu experți și 600 de contracte specifice în temeiul contractelor-cadru; salută punerea în aplicare a unei strategii consolidate de achiziții publice pentru serviciile de gestionare a instalațiilor tehnice prin gruparea mai multor tipuri de contracte pentru a îmbunătăți gestionarea contractelor și a centraliza serviciile externalizate;

18.

constată, în ceea ce privește acțiunile întreprinse în urma observațiilor autorității care acordă descărcarea de gestiune pentru 2020, că agenția a luat măsuri pentru a-și îmbunătăți practicile de achiziții care vizează maximizarea concurenței loiale și a raportului calitate-preț, creșterea transparenței și reducerea nevoii de excepții, inclusiv prin cursuri de sensibilizare pentru actorii săi financiari; salută progresele înregistrate de agenție în ceea ce privește soluția facturării electronice; invită agenția să continue optimizarea și modernizarea soluțiilor sale digitale pentru a raționaliza și mai mult procesele de achiziții publice și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la evoluțiile în acest sens;

Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența

19.

ia act de măsurile aplicate de agenție și de efortul constant depus de aceasta pentru a asigura transparența, prevenirea și gestionarea conflictelor de interese, precum și protecția avertizorilor de integritate; salută faptul că în 2021 nu au existat cazuri reale de conflict de interese; constată și că s-ar putea rezolva orice caz eventual de conflict de interese din cadrul agenției prin măsuri de atenuare; recunoaște că CV-urile și declarațiile de interese ale membrilor consiliului de administrație și ale personalului de conducere de nivel superior sunt publicate pe site-ul agenției; invită agenția să participe la recentul acord interinstituțional privind un registru de transparență obligatoriu pentru reprezentanții grupurilor de interese, semnat de Comisie, Consiliu și Parlament;

20.

ia act de observația făcută de Curtea de Conturi cu privire la nerespectarea articolului 16 din Statutul funcționarilor, privind un potențial conflict de interese; invită agenția să finalizeze acțiunile corective și să acopere riscul de conflicte de interese; ia act de răspunsul agenției în care se afirmă că a avut loc o evaluare aprofundată;

21.

ia act de faptul că agenția și-a actualizat politica de gestionare și prevenire a conflictelor de interese prin adoptarea unui „Cod de conduită pentru personalul AESA”, care include cerința ca toți membrii personalului agenției să completeze o declarație privind conflictele de interese, norme privind cadourile și ospitalitatea și cursuri de formare obligatorii privind Codul de conduită și anexele sale pentru întregul personal al agenției;

22.

reamintește că este important să se consolideze sistemele de gestionare și control pentru a asigura buna funcționare a agenției; insistă ferm asupra cerinței privind sisteme eficiente de gestionare și control pentru a evita posibile cazuri de conflicte de interese, lipsa controalelor ex ante/ex post, gestionarea inadecvată a angajamentelor bugetare și juridice și neraportarea problemelor în registrul de excepții;

23.

constată că, având în vedere caracterul său tehnic, agenția poartă dialoguri deschise cu părțile interesate din sectorul aviației, luând în considerare opiniile acestora atunci când decide procedurile de reglementare și de certificare; constată, de asemenea, că toate atelierele tehnice organizate de agenție împreună cu părțile interesate din domeniul aviației apar pe pagina dedicată evenimentelor de pe site-ul agenției;

Controlul intern

24.

ia act de faptul că standardele de control intern ale agenției includ un cadru care cuprinde cinci componente de control intern, 17 principii și standardul internațional de calitate (ISO 9001:2015); constată, de asemenea, că în 2021 a fost efectuat un audit de supraveghere care a condus la concluzia că sistemul de control intern al agenției respectă pe deplin standardele sale de gestiune;

25.

ia act de faptul că agenția a pus în aplicare majoritatea acțiunilor rezultate în urma auditului Serviciului de Audit Intern privind certificarea și nivelul de implicare a organizațiilor în 2021; invită agenția să implementeze măsurile restante;

26.

constată că în 2021 structura de audit intern a efectuat trei asigurări de audit pentru a evalua, respectiv, dacă s-au respectat reglementările relevante, dacă s-au îndeplinit obiectivele procesului și dacă s-au atenuat corespunzător principalele riscuri în agenție; constată că au fost emise unele recomandări pentru a se îmbunătăți și mai mult fie mediul de control, fie eficiența globală a proceselor; invită agenția să finalizeze punerea în aplicare a acțiunilor rămase în legătură cu auditurile de urmărire subsecventă din 2021;

Digitalizarea și tranziția verde

27.

felicită agenția pentru paleta largă de măsuri care vizează reducerea amprentei sale de mediu; subliniază, în acest context, tehnologiile cu care este echipată clădirea sustenabilă a agenției și contribuie la optimizarea utilizării consumului de energie și de apă, includerea gestionării energiei ca serviciu în caietul de sarcini, achiziționarea de energie din surse regenerabile în proporție de 100 % și alte măsuri de stimulare a utilizării de către personalul său a trenurilor sau a transportului public, precum și reducerea călătoriilor de afaceri; felicită, de asemenea, agenția pentru sistemul său de compensare în ceea ce privește consumul de energie electrică și călătoriile de afaceri cu trenul;

28.

salută aprobarea mai multor parteneriate europene pentru accelerarea tranziției verzi și digitale, inclusiv în ceea ce privește Proiectul de cercetare privind ATM în contextul Cerului unic european 3, cu scopul de a accelera transformarea digitală a ATM în conformitate cu Planul general european pentru ATM; reamintește, în acest sens, importanța Cerului unic european 2+ pentru a realiza armonizarea, a îmbunătăți interoperabilitatea și eficiența;

29.

ia act de faptul că agenția și-a continuat programul de transformare corporativă intitulat „Destinația: adaptarea la exigențele viitorului” cu obiective cheie legate de modernizarea metodelor de lucru și simplificarea proceselor cheie, inclusiv activitățile de bază, cum ar fi aprobările privind reglementarea, navigabilitatea inițială și organizarea; salută, în acest context, progresele înregistrate de agenție în ceea ce privește furnizarea de servicii digitale părților interesate externe prin pregătirea soluțiilor de implementare pentru raportarea evenimentelor (ECCAIRS2), accesul la normele AESA (norme electronice), instrumentul FlexTool pentru colectarea scutirilor și a derogărilor, siturile colaborative și repertoriul de drone; invită agenția să își construiască în continuare noua platformă IT digitală de bază în conformitate cu foaia de parcurs privind digitalizarea (CORAL) și să depășească obiectivul stabilit (65 %) în acest sens; invită agenția să pună în aplicare o politică de securitate cibernetică și să implementeze o foaie de parcurs privind securitatea informațiilor;

30.

încurajează agenția să colaboreze strâns cu ENISA (Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică); subliniază că este important să se efectueze evaluări periodice ale riscurilor pe care le prezintă infrastructura sa informatică și să asigure audituri și teste periodice ale sistemelor sale de apărare cibernetică; încurajează, de asemenea, agenția să ofere programe de formare actualizate sistematic în materie de securitate cibernetică întregului său personal, inclusiv conducerii, deoarece acesta este un element-cheie într-un cadru eficace de securitate cibernetică;

Continuitatea activității în timpul crizei provocate de COVID-19

31.

ia act de abordarea conservatoare a agenției în al doilea an al pandemiei în ceea ce privește planificarea cheltuielilor, inclusiv o încetinire a recrutărilor externe; constată, de asemenea, că volumul de muncă din ce în ce mai mare a fost gestionat prin mobilizarea de noi metode de lucru (de exemplu, munca la distanță și regimul de lucru hibrid zilnic) și prin investiții în inițiative de eficiență și digitalizare pentru a reduce presiunea asupra resurselor existente; încurajează autoritatea să pună în practică lecțiile învățate în ceea ce privește metodele de lucru de la distanță și hibride, astfel încât să organizeze mai bine în viitor reuniunile care pot fi desfășurate mai eficient de la distanță decât cu prezență fizică;

32.

ia act de faptul că, din cauza efectelor pandemiei de COVID-19, agenția s-a concentrat pe protejarea publicului călător și pe identificarea și atenuarea consecințelor în materie de siguranță; salută acțiunile agenției din cadrul proiectului privind revenirea la operațiuni normale (RNO) prin publicarea unor buletine informative privind siguranța și a unor materiale de orientare, precum și a altor acțiuni care oferă măsuri de flexibilitate și de reglementare, abordând riscurile sanitare și emergente și consolidând cooperarea cu statele partenere;

33.

sugerează agenției să monitorizeze în permanență siguranța aviației, inclusiv oboseala echipajului de cabină, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2018/1139 al Parlamentului European și al Consiliului (3) de înființare a agenției;

Alte observații

34.

felicită agenția pentru succesul său în realizarea „AESA light”, o zonă de pe site-ul său care oferă conținut unui public nespecializat; încurajează agenția să dezvolte această ofertă, ținând cont de feedbackul privind ușurința de utilizare; felicită, de asemenea, agenția pentru indicatorii îmbunătățiți în ceea ce privește utilizarea AESA Pro, un spațiu de pe site-ul său care oferă informații detaliate pentru părțile interesate profesionale; salută faptul că, în 2021, agenția și-a consolidat legăturile cu mediul academic prin formarea unui comitet științific care reunește experți care pot oferi consiliere cu privire la evoluțiile din domeniile relevante;

35.

subliniază că Regulamentul financiar și standardele înalte de management trebuie să fie respectate de către toate instituțiile Uniunii;

36.

(2) JO C 141, 29.3.2022, p. 80.

(3) Regulamentul (UE) 2018/1139 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2018 privind normele comune în domeniul aviației civile și de înființare a Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 2111/2005, (CE) nr. 1008/2008, (UE) nr. 996/2010, (UE) nr. 376/2014 și a Directivelor 2014/30/UE și 2014/53/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 552/2004 și (CE) nr. 216/2008 ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Regulamentului (CEE) nr. 3922/91 al Consiliului (JO L 212, 22.8.2018, p. 1).

(4) Texte adoptate, P9_TA(2023)0190.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/240

DECIZIA (UE) 2023/1861 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind închiderea conturilor Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației (AESA) pentru exercițiul financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației (AESA) pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06248/2023[6] – C9-0079/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru transport și turism,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0098/2023),

1.	aprobă închiderea conturilor Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației (AESA) pentru exercițiul financiar 2021;

2.	încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației (AESA), Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 212, 22.8.2018, p. 1.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/242

DECIZIA (UE, Euratom) 2023/1862 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Biroului European de Sprijin pentru Azil (acum Agenția Uniunii Europene pentru Azil – EUAA) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale Biroului European de Sprijin pentru Azil pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a Biroului în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06248/2023 – C9-0080/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere Regulamentul (UE) nr. 439/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 mai 2010 privind înființarea unui Birou European de Sprijin pentru Azil (4), în special articolul 36,

—	având în vedere Regulamentul (UE) 2021/2303 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 decembrie 2021 privind Agenția Uniunii Europene pentru Azil și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 439/2010 (5), în special articolul 55,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0123/2023),

1.	acordă directoarei executive a Agenției Uniunii Europene pentru Azil descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Biroului European de Sprijin pentru Azil aferent exercițiului financiar 2021;

2.	își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directoarei executive a Agenției Uniunii Europene pentru Azil, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 132, 29.5.2010, p. 11.

(5) JO L 468, 30.12.2021, p. 1.

(1) JO C 141, 29.3.2022, p. 172.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/244

REZOLUȚIA (UE) 2023/1863 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Biroului European de Sprijin pentru Azil (acum Agenția Uniunii Europene pentru Azil – EUAA) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Biroului European de Sprijin pentru Azil aferent exercițiului financiar 2021,

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0123/2023),

întrucât, potrivit situației veniturilor și cheltuielilor sale (1), bugetul definitiv al Biroului European de Sprijin pentru Azil (denumit în continuare „biroul”) aferent exercițiului financiar 2021 a fost de 152 743 528 EUR, ceea ce reprezintă o creștere cu 8,5 % față de bugetul pe 2020; întrucât bugetul biroului provine în principal de la bugetul Uniunii; reamintește faptul că rolul tot mai important al biroului a fost evidențiat în noul pact al Comisiei privind migrația și azilul, care a fost publicat în septembrie 2020; remarcă faptul că amprenta operațională a biroului a crescut în ultimii ani;

întrucât, în raportul său privind conturile anuale ale biroului pentru exercițiul financiar 2021 (denumit în continuare „raportul Curții”), Curtea de Conturi (denumită în continuare „Curtea”) declară că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale biroului și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente;

Gestiunea bugetară și financiară

constată că eforturile de monitorizare a bugetului în cursul exercițiului financiar 2021 au condus la o rată de execuție bugetară de 96,67 %, ceea ce reprezintă o ușoară creștere de 1,53 puncte procentuale față de exercițiul 2020 (95,14 %); observă că rata de execuție a creditelor de plată a fost de 90,91 %, ceea ce reprezintă o creștere de 10 % în comparație cu 2020 (80,91 %); salută măsurile puse în aplicare de birou pentru a rezolva problema plăților restante cu întârzieri mari, întrucât ponderea plăților efectuate la timp a fost foarte ridicată (96,5 %) în 2021;

ia act de faptul că, potrivit Comisiei, biroul a efectuat în 2021 plăți neconforme în valoare totală de 362 204 EUR, ca urmare a unor erori în procedurile de achiziții publice desfășurate în 2016 și în 2020 pentru spațiile închiriate din Roma și Lesbos; ia act de măsurile corective luate de birou, în contextul cărora se preconizează mutarea în noile sedii din Lesbos și din Roma în primul sau al doilea trimestru din 2023; invită biroul să informeze în permanență autoritatea care acordă descărcarea de gestiune despre progresele înregistrate în acest sens;

Performanța

constată că biroul folosește anumite măsuri ca indicatori-cheie de performanță pentru a determina performanța activității sale; salută punerea în aplicare a programului anual de lucru al biroului pentru 2021, fiind realizați sau depășiți 78 % din indicatorii săi anuali și 85 % din indicatorii săi multianuali, în pofida provocărilor continue cauzate de pandemia mondială de COVID-19;

felicită biroul pentru extinderea asistenței tehnice și operaționale acordate statelor membre și pentru disponibilitatea de a reacționa prompt la criza umanitară din Afganistan, la numărul tot mai mare de solicitanți de azil care trec frontiera din Belarus și la provocările generate de războiul din Ucraina; ia act, în acest context, de faptul că, în 2021, biroul a semnat noi planuri operaționale cu Letonia, Lituania și Belgia, a înființat o platformă de experți pentru căi sigure pentru afgani și și-a intensificat sprijinul acordat statelor membre pentru punerea în aplicare a Directivei 2001/55/CE Consiliului (2) (Directiva privind protecția temporară), iar o serie de membri ai personalului biroului au fost prezenți în Republica Moldova, sprijinind transferurile voluntare către statele membre prin furnizarea de informații pe teren;

remarcă faptul că biroul a raportat că, în 2021, și-a intensificat în mod semnificativ pregătirile pentru noul mandat, în vederea adoptării finale a Regulamentului (UE) 2021/2303 al Parlamentului European și al Consiliului (3); invită biroul să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la aplicarea noilor dispoziții ale respectivului regulament în ceea ce privește forumul consultativ, ofițerul pentru drepturile fundamentale, rezerva de intervenție pentru azil, alcătuită din 500 de experți din statul membru, trimiterea de ofițeri de legătură în statele membre și în țările terțe, mecanismul de monitorizare și mecanismul de gestionare a plângerilor;

constată că biroul cooperează foarte bine la nivel bilateral cu alte agenții de justiție și afaceri interne și că a semnat acorduri de lucru cu Agenția Europeană pentru Paza de Frontieră și de Coastă, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene și eu-LISA, precum și planuri de cooperare cu ue-LISA, care permit alinierea proiectelor comune și schimbul de informații în mod sistematic; încurajează biroul să își dezvolte în continuare sinergiile și să își intensifice cooperarea, schimbul de bune practici și discuțiile cu alte agenții ale Uniunii privind domeniile de interes comun, în vederea îmbunătățirii eficienței;

Politica de personal

ia act de echilibrul de gen al biroului, cu nouă bărbați (69 %) și patru femei (31 %) în conducerea superioară, cu 20 de bărbați (67 %) și 10 femei (33 %) în consiliul de administrație și cu 176 de bărbați (39 %) și 272 de femei (61 %) în întregul personal; reamintește că responsabilitatea de a face numiri în consiliul de administrație le revine reprezentanților naționali ai statelor membre; invită din nou biroul și statele membre să respecte echilibrul de gen la nominalizările sau numirile pentru personalul de conducere de nivel superior sau consiliul de administrație;

observă că, la 31 decembrie 2021, schema de personal era completată în proporție de 86,61 % (92,35 % cu cele 21 de posturi oferite), fiind ocupate 317 dintre cele 366 de posturi de agenți temporari autorizate de bugetul Uniunii (față de cele 366 de posturi autorizate în 2020); constată că, în plus, în 2021, la birou mai lucrau și 100 de agenți contractuali și șase experți naționali detașați, fiind autorizate 123, respectiv 11 posturi; ia act de faptul că 58 de posturi suplimentare de agenți contractuali pe termen scurt (un an) au fost create în 2020 și completate treptat în 2021 pentru operațiunile din Italia și Cipru, urmând să fie eliminate treptat în 2022; salută creșterea treptată a ratei de ocupare a biroului; subliniază însă că rata de rotație a personalului a fost de 6,55 % în 2021, peste obiectivul stabilit (de maximum 5 %);

ia act cu mare îngrijorare de nota nr. 3.7.1 a biroului referitoare la conturile sale finale pentru 2021, care arată că lipsa resurselor umane în 2022 ar putea limita capacitatea biroului de a îndeplini unele sarcini ale noului mandat; ia act de faptul că biroul a subliniat că sunt necesare 68 de posturi suplimentare pe o perioadă de trei ani, în schema de personal a biroului pentru a îndeplini în mod sustenabil cerințele noului mandat și nevoile asociate diferitelor crize din domeniul în care își desfășoară activitatea biroul; invită Comisia să reflecte mai bine nevoile operaționale ale biroului atunci când ia decizii cu privire la viitoarele scheme de personal;

10.

reamintește cu îngrijorare constatarea Curții potrivit căreia, în 2020, biroul avea 16 posturi de conducere vacante, dintre care 10 erau ocupate în mod interimar de mai mult de un an, în contradicție cu Statutul funcționarilor, care limitează durata numirilor temporare în funcții de conducere la un an; ia act de răspunsul biroului cu privire la motivele pentru care, în 2021, nu s-a acordat prioritate recrutării de manageri; constată că printre aceste motive se numără limitările practice cauzate de pandemia de COVID-19, noile crize în materie de migrație și azil, cele două reorganizări structurale ale biroului și necesitatea de a asigura continuitatea activității, cu accent pe ocuparea posturilor care nu sunt de conducere; subliniază însă faptul că personalul interimar de conducere ocupă două posturi în schema de personal a biroului, ceea ce ar putea duce la apariția unor probleme de eficiență, la slăbirea leadershipului și a continuității strategice; ia act, de asemenea, de declarația directoarei executive a biroului din timpul audierii din Parlamentul European din 30 noiembrie 2022, potrivit căreia, la acea dată, șapte membri ai personalului de conducere, inclusiv trei membri ai conducerii superioare, ocupau încă posturi interimare, dintre care doi de peste un an; remarcă faptul că, pe baza răspunsurilor biroului, de faptul că două posturi de conducere de nivel superior erau în curs de recrutare până la sfârșitul anului 2022, iar al treilea post se aștepta să fie publicat în lunile următoare; ia act cu îngrijorare de relatările anonime ale membrilor personalului biroului, potrivit cărora numărul posturilor de conducere de nivel superior ad interim care sunt în funcție de peste un an ar fi, de fapt, mai mare de doi; invită biroul să ofere claritate în această privință, inclusiv față de Parlament deoarece este vorba de transparența și responsabilitatea biroului; remarcă, de asemenea, că la 18 ianuarie 2023 directoarea executivă a decis să nu reînnoiască posturile temporare de conducere, care au expirat după un an, și le-a desființat pe cele care existau de mai mult de un an; invită din nou biroul să lanseze sau să finalizeze fără întârziere, în deplină conformitate cu cerințele legale aplicabile, procedurile de recrutare necesare pentru ocuparea tuturor posturilor sale de conducere și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la progresele înregistrate în acest sens;

11.

reamintește că unul din motivele care au determinat dependența de personalul interimar a fost întârzierea adoptării și intrării în vigoare a Regulamentului (UE) 2021/2303, deoarece acordul nu îi permitea biroului să prelungească astfel de contracte până la intrarea în vigoare a regulamentului respectiv; remarcă cu regret atitudinea Comisiei, care nu a dat dovadă deloc de spirit de anticipare când a prevăzut și alocat aceste posturi biroului; subliniază faptul că această situație a avut un impact negativ asupra capacităților de recrutare și asupra capacității biroului de a sprijini cum se cuvine statele membre, până la urmă cei care au avut de suferit fiind solicitanții de azil și refugiații care s-au confruntat cu proceduri prelungite și cu condiții de primire inadecvate; reliefează, de asemenea, că acele posturi au fost ocupate cu titlu interimar pe o perioadă mai mare de un an, ceea ce contravine Statutului funcționarilor și pune în pericol continuitatea strategică a biroului;

12.

remarcă cu îngrijorare că, la 14 septembrie 2022, membrii individuali ai Comisiei pentru control bugetar a PE (CONT) au primit un e-mail anonim cu acuzații de nereguli legate de personal la adresa întregii echipe de conducere de nivel superior a biroului; este conștient de gravitatea acestor acuzații, printre care se numără plângeri privind recrutarea și promovarea ilegale, opace sau părtinitoare a membrilor conducerii superioare, nepotism, acuzații de hărțuire și de faptul că a fost mușamalizată, precum și de gestionare defectuoasă a fondurilor legate de misiunile personalului biroului; remarcă faptul că, în urma acestor acuzații, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a lansat o investigație la 24 noiembrie 2022; atrage atenția că, la 23 ianuarie 2023, câțiva membri ai Comisiei CONT au primit o altă plângere anonimă cu alte acuzații; remarcă faptul că directoarea executivă a declarat că sprijină pe deplin inițierea anchetei de către OLAF și s-a angajat, în cadrul reuniunii CONT din 30 noiembrie 2022, să ajute autoritățile în toate modurile posibile; invită biroul să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la desfășurarea și etapele anchetei;

13.

constată că biroul a pus în practică o politică privind protejarea demnității persoanelor și prevenirea hărțuirii morale și sexuale; salută organizarea de către birou a unor campanii de conștientizare cu privire la aceste aspecte și numirea unor consilieri confidențiali în 2021; ia act de faptul că biroul a primit patru plângeri referitoare la presupuse cazuri de hărțuire psihologică, dintre care una a fost retrasă; remarcă faptul că celelalte trei plângeri au fost supuse unei evaluări preliminare efectuate cu sprijinul unui cabinet de avocatură extern, care a ajuns la concluzia că nu s-a găsit nicio dovadă de hărțuire prima facie și, în consecință biroul nu a considerat necesar că trebui să ia vreo măsură suplimentară; invită biroul să prezinte autorității care acordă descărcarea de gestiune tipologia cazurilor și criteriile pe baza cărora decide să solicite sprijinul unui cabinet de avocatură extern, având în vedere că biroul are propria unitate de servicii juridice;

14.

constată că numărul insuficient de experți alocați de statele membre a rămas o problemă și în 2021; constată, de asemenea, că biroul a abordat nevoile de detașare în toate statele membre în cauză prin experți externi remunerați și agenți contractuali operaționali pe termen scurt; invită din nou statele membre să își îndeplinească obligațiile de a detașa experți naționali, pentru ca biroul să nu fie nevoit să se bazeze pe contractanți externi;

15.

remarcă cu satisfacție, în ceea ce privește starea de bine a personalului, de faptul că biroul a pus în aplicare măsuri interne, cum ar fi punerea la dispoziție a unor seminare și cursuri, servicii psihologice și de asistență socială, surse cu sfaturi pentru îmbunătățirea stării de bine mintale și fizice în timpul muncii la distanță și cursuri de limbi străine pentru personal și soți/soții în scopul integrării;

Achiziții publice

16.

ia act de faptul că biroul a lansat 83 de proceduri în 2021, față de 65 în 2020, 42,17 % dintre aceste au fost proceduri negociate cu un candidat, iar cereri deschise (31,33 %);

17.

ia act cu satisfacție de faptul că biroul se numără printre agențiile Uniunii care utilizează instrumentele de achiziții publice electronice ale Comisiei, în special eNotices, eTendering și eSubmission; constată, de asemenea, că toate procedurile interne de achiziții publice sunt complet digitalizate prin utilizarea sistemului electronic și a ERDMS; încurajează biroul să își continue demersurile de digitalizare a procedurilor sale de achiziții publice, luând în considerare punerea în aplicare a instrumentului de gestionare a achizițiilor publice și utilizarea sa;

Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența

18.

remarcă faptul că, conform răspunsului biroului adresat autorității care acordă descărcarea de gestiune privind declarațiile de interese, toți angajații semnează o declarație de interese la intrarea în serviciu; ia act de faptul că declarația de interese a directoarei executive este publicată pe portalul de internet al biroului; ia act de faptul că CV-urile și declarațiile de interese ale membrilor consiliului de administrație sunt publicate pe portalul de internet biroului; invită biroul să publice CV-urile și declarațiile de interese ale tuturor membrilor conducerii superioare pe portalul său de internet;

19.

salută progresele înregistrate de birou în actualizarea politicii sale de gestionare a conflictelor de interese; constată că această politică se va baza pe trei piloni: o decizie a consiliului de administrație care se va aplica membrilor consiliului de administrație și organizațiilor membre ale forumului consultativ, o decizie a directorului executiv care va include orientări privind activitățile post-angajare și orientări etice și se va aplica personalului, experților contractați, ofertanților și beneficiarilor granturilor, precum și o altă decizie a directorului executiv care va integra Codul European al Bunei Conduite Administrative și principiile serviciului public ale Ombudsmanului; salută angajamentul biroului de a ține seama și de recomandările din raportul Curții privind problema „ușilor turnante”; solicită biroului să țină la curent autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la adoptarea acestor decizii; observă, în plus, că în 2021 nu a fost raportat, cercetat sau finalizat niciun un caz de conflict de interese;

20.

remarcă eforturile depuse de birou pentru a sensibiliza personalul cu privire la procedura și la canalele specifice de avertizare în interes public; constată, de asemenea, că biroul a organizat în 2021 patru sesiuni de formare în materie de etică și integritate, la care au asistat 33 de participanți, precum și două sesiuni de formare privind respectul și demnitatea, la care au asistat 24 de participanți; subliniază, cu toate acestea, că, în ceea ce privește dezvăluirea acuzațiilor de abateri la adresa echipei de conducere de nivel superior, transmise autorității care acordă descărcarea de gestiune în septembrie 2022, persoanele care au inițiat această procedură nu folosit canalele sigure specifice de avertizare în interes public puse la dispoziție de birou;

21.

regretă că biroul nu și-a actualizat politica de gestionare și prevenire a conflictelor de interese, astfel cum a recomandat Curtea în 2020;

Controalele interne

22.

ia act de faptul că, potrivit evaluării efectuate de birou în 2021 a sistemului său de control intern, controalele generale existente funcționează adecvat și toate componentele și principiile sunt eficace sau pe deplin eficace, dar sunt necesare unele îmbunătățiri; ia act, de asemenea, de situația actuală în birou în ceea ce privește cele 81 de acțiuni corective identificate, dintre care 30 (37 %) sunt planificate, 38 (47 %) sunt în desfășurare și 13 (16 %) au fost aplicate; salută faptul că, în 2021, 92 % dintre acțiuni au fost puse în aplicare prompt; constată că planul de acțiune al biroului, care decurge din strategia sa antifraudă pentru perioada 2020-2022, a fost implementat integral în 2021;

23.

salută faptul că biroul a răspuns observațiilor constante a Curții cu privire la instituirea controalelor financiare ex post; ia act de faptul că, în 2021, biroul a efectuat controale financiare ex post într-o serie de domenii, pentru exercițiile financiare 2020 și 2021, conform unei strategii bazate pe riscuri; salută faptul că Agenția raportează în acest sens că observațiile, recomandările și acțiunile corective din raportul final au fost pe deplin aprobate de conducerea biroului și puse la dispoziția Serviciului de Audit Intern (IAS) și a Curții; invită biroul să informeze în permanență autoritatea care acordă descărcarea de gestiune despre acțiunile ulterioare în acest sens;

24.

ia act de faptul că, în 2021, IAS a efectuat un audit privind guvernanța biroului și gestionarea proiectelor informatice și nu a identificat probleme grave sau critice; constată, de asemenea, cu privire la acest audit și la auditul privind gestionarea resurselor umane și etica biroului, efectuat de IAS în 2020, că sunt încă deschise o serie de recomandări și acțiuni corective; invită biroul să își intensifice eforturile de încheiere a acestor acțiuni și să continue bunele practici de actualizare și publicare periodică a planului său de acțiuni corective vizând autoevaluarea controlului intern;

25.

constată că, în urma primirii, la sfârșitul anului 2018, a unui raport al OLAF, care a fost prezentat pe larg în raportul de descărcare de gestiune pentru 2018, biroul a inițiat în 2019 trei proceduri disciplinare; constată că toate cele trei proceduri disciplinare au fost finalizate; invită biroul să furnizeze autorității care acordă descărcarea de gestiune detalii suplimentare cu privire la rezultatul acestor proceduri;

Digitalizarea și tranziția verde

26.

remarcă faptul că biroul a adoptat măsuri vizând domeniul TIC, care cuprinde standarde de securitate a informațiilor și instrucțiuni de lucru privind procedurile de gestionare a incidentelor de securitate cibernetică; salută măsurile de securitate cibernetică luate în 2021, cum ar fi înființarea unui centru de operațiuni pentru securitate în domeniul TIC și controalele de acces multifactorial la portofoliul biroului;

27.

felicită biroul pentru progresele semnificative înregistrate în digitalizarea și automatizarea sarcinilor legate de procesele financiare, sistemul de plăți în masă pentru experții detașați, recrutarea și integrarea noilor membri ai personalului, actualizarea sistemului electronic pentru a îmbunătăți monitorizarea, urmărirea și controlul cheltuielilor, stocarea electronică a documentelor și consultarea fluturașilor de salariu online; remarcă faptul că în 2021, biroul a pus în aplicare patru module SYSPER suplimentare;

28.

ia act de actualele măsuri care respectă mediul adoptate de birou, cum ar fi operarea unui serviciu de navetă pentru personal, facilitarea sistemelor de covoiajare și a parcării pentru biciclete sau reducerea fișelor de însoțire în format fizic prin fluxuri de lucru fără hârtie; invită biroul să dea curs reflecției din ultimii ani cu privire la elaborarea strategiei sale de mediu, cu măsuri care să aibă un impact mai puternic și de lungă durată asupra mediului; încurajează biroul să ia măsurile necesare pentru a obține certificarea EMAS;

Continuitatea activității în timpul crizei provocate de COVID-19

29.

salută adoptarea planului de continuitate a activității biroului la 31 martie 2021, încheind astfel observația Curții din 2020; ia act de faptul că, în 2021, echipa de răspuns la pandemia de COVID-19 a fost înlocuită de consiliul pentru continuitatea activității, care a abordat probleme importante de continuitate a activității în al doilea semestru al anului; remarcă faptul că odată cu pandemia de COVID-19 întreaga procedură de selecție a biroului a fost mutată online, ceea ce a avut un impact asupra organizării biroului, inclusiv asupra sectorului de recrutare, care s-a confruntat cu întârzieri din anul precedent și cu întârzieri în procedurile în curs;

30.

încurajează biroul să valorifice în practică învățămintele desprinse în ceea ce privește metodele de muncă la distanță și muncă hibridă pentru a organiza mai bine în viitor care reuniuni și sarcini s-ar putea realiza mai eficient de la distanță decât cu prezență fizică; reamintește că, în cadrul misiunilor de informare, accentul s-a mutat pe alte metode de colectare a informațiilor vizând țara de origine și de menținere a contactului cu sursele; remarcă faptul că acest lucru s-a realizat prin colectarea de date la distanță și prin utilizarea instrumentelor și tehnicilor de informații din surse deschise;

Alte observații

31.

felicită biroul pentru eforturile depuse pentru a-și spori vizibilitatea publică în 2021 prin diverse campanii de comunicare, inclusiv o campanie ce vizează faptul că biroul a devenit Agenția Uniunii Europene pentru Azil și noua identitate corporativă a biroului, reuniunile organizate de forumul consultativ, precum și colaborările și consultările cu organizațiile societății civile în chestiuni legate de formare, activități tematice și documente-cheie ale biroului;

32.

salută noul Ghid de cercetare actualizat despre informațiile privind țara de origine referitor la situația persoanelor LGBTIQ, publicat în noiembrie 2021, care ar putea oferi asistență avocaților, furnizorilor de asistență juridică și judecătorilor care lucrează în cadrul procedurilor de azil;

33.

(2) Directiva 2001/55/CE a Consiliului din 20 iulie 2001 privind standardele minime pentru acordarea protecției temporare, în cazul unui aflux masiv de persoane strămutate, și măsurile de promovare a unui echilibru între eforturile statelor membre pentru primirea acestor persoane și suportarea consecințelor acestei primiri (JO L 212, 7.8.2001, p. 12).

(3) Regulamentul (UE) 2021/2303 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 decembrie 2021 privind Agenția Uniunii Europene pentru Azil și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 439/2010 (JO L 468, 30.12.2021, p. 1).

(4) Texte adoptate, P9_TA(2023)0190.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/250

DECIZIA (UE) 2023/1864 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind închiderea conturilor Biroului European de Sprijin pentru Azil (acum Agenția Uniunii Europene pentru Azil – EUAA) pentru exercițiul financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale Biroului European de Sprijin pentru Azil pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a biroului în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06248/2023 – C9-0080/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere Regulamentul (UE) nr. 439/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 mai 2010 privind înființarea unui Birou European de Sprijin pentru Azil (4), în special articolul 36,

—	având în vedere Regulamentul (UE) 2021/2303 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 decembrie 2021 privind Agenția Uniunii Europene pentru Azil și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 439/2010 (5), în special articolul 55,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0123/2023),

1.	aprobă închiderea conturilor Biroului European de Sprijin pentru Azil pentru exercițiul financiar 2021;

2.	încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie directoarei executive a Agenției Uniunii Europene pentru Azil, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 132, 29.5.2010, p. 11.

(5) JO L 468, 30.12.2021, p. 1.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/252

DECIZIA (UE) 2023/1865 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Autorității Bancare Europene (ABE) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale Autorității Bancare Europene pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a Autorității în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06248/2023 – C9-0081/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea Bancară Europeană), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/78/CE a Comisiei (4), în special articolul 64,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0110/2023),

1.	acordă directorului executiv al Autorității Bancare Europene descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Autorității aferent exercițiului financiar 2021;

2.	își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului executiv al Autorității Bancare Europene, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 331, 15.12.2010, p. 12.

(1) JO C 112, 8.3.2022, p. 28.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/253

REZOLUȚIA (UE) 2023/1866 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Autorității Bancare Europene (ABE) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Autorității Bancare Europene aferent exercițiului financiar 2021,

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0110/2023),

întrucât, potrivit declarației sale de venituri și cheltuieli (1), bugetul final al Autorității Bancare Europene (denumită în continuare „autoritatea”) aferent exercițiului financiar 2021 a fost de 49 132 610 EUR; întrucât autoritatea este finanțată, în principal, prin contribuții din partea Uniunii (18 506 940 EUR) și prin contribuții din partea autorităților naționale de supraveghere din statele membre și a observatorilor (30 625 670 EUR);

întrucât, în raportul său privind conturile anuale ale Autorității Bancare Europene pentru exercițiul financiar 2021 (denumit în continuare „raportul Curții”), Curtea de Conturi („Curtea”) declară că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale autorității și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente,

Gestiunea bugetară și financiară

constată cu satisfacție că eforturile de monitorizare a bugetului în cursul exercițiului financiar 2021 au avut ca rezultat o rată de execuție bugetară a creditelor de angajament din anul curent de 98,51 %, ceea ce reprezintă o scădere de 0,66 % față de 2020; ia act, de asemenea, de faptul că rata de execuție a creditelor de plată din anul curent a fost de 83,99 %, ceea ce reprezintă o scădere de 6,37 % față de 2020;

Performanța

constată cu satisfacție că autoritatea utilizează în continuare anumite măsuri ca indicatori-cheie de performanță pentru a măsura valoarea adăugată oferită de activitățile sale și alte măsuri pentru a-și îmbunătăți gestiunea bugetară; ia act de faptul că autoritatea a executat 91 % din programul său de lucru, care includea 21 % din sarcinile suplimentare care nu erau prevăzute inițial în planificare;

salută faptul că autoritatea a continuat în 2021 să își dezvolte sinergiile cu Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA), punând la dispoziție personal contabil, precum și cu Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA) prin intermediul unei funcții comune de securitate informatică; constată, de asemenea, că autoritatea participă la numeroase proceduri interinstituționale, ceea ce a dus, în 2021, la faptul că 90 % din cele 143 de contracte-cadru au fost achiziționate de alte entități ale UE;

este conștient de faptul că autoritatea a continuat să monitorizeze punerea în aplicare a cadrului de reglementare Basel III și a decis să introducă obligativitatea exercițiului de monitorizare Basel III din decembrie 2021; constată că a desfășurat exercițiul bienal de simulare de criză la nivelul UE, care a fost esențial pentru evaluarea rezilienței instituțiilor financiare la evoluțiile negative ale pieței, deosebit de pertinent în 2021 în contextul crizei de COVID-19;

subliniază că autoritatea și-a finalizat orientările privind posibilitățile de rezoluție; aceste orientări reprezintă un pas important în completarea cadrului juridic al UE în domeniul rezoluției bazat pe standardele internaționale și cu valorificarea celor mai bune practici ale Uniunii;

salută faptul că, în 2021, autoritatea a făcut obiectul unor modificări organizaționale semnificative pentru a reflecta schimbarea priorităților mandatului său și ale programului său de lucru, cu o nouă grupare de sarcini și activități în cadrul unităților și departamentelor principale; ia act de faptul că, în special, reorganizarea a dus la crearea de noi unități pentru a reflecta importanța tot mai mare a unor subiecte precum finanțele digitale, mediul, aspectele sociale și guvernarea, informarea și transparența și combaterea spălării banilor;

Politica de personal

constată că la 31 decembrie 2021 schema de personal era completată în proporție de 94,44 %, fiind ocupate 153 de posturi de agenți temporari din cele 162 de posturi de agenți temporari autorizate în bugetul Uniunii (față de 145 de posturi autorizate în 2020); constată că, în plus, 49 de agenți contractuali (50 autorizați), 20 de experți naționali detașați (19 autorizați și 7 experți naționali detașați fără costuri) au lucrat pentru autoritate în 2021; constată că rata de rotație a personalului în rândul agenților temporari, al agenților contractuali și al experților naționali detașați a crescut ușor, ajungând la 12 %, ca urmare a faptului că un număr de experți naționali detașați se apropie de sfârșitul detașărilor lor (9 % în 2020);

ia act cu satisfacție de faptul că angajații autorității sunt de 28 de naționalități diferite, din care 48,4 % sunt femei, iar 51,6 % sunt bărbați; este conștient de faptul că, la nivelul conducerii superioare, femeile reprezentau 42,9 % în iunie 2022; salută această îmbunătățire a egalității între femei și bărbați la nivelul conducerii superioare; salută introducerea unor noi roluri de șef de echipă pentru a contribui la pregătirea următoarei generații de lideri și constată că 41,7 % din aceste roluri sunt deținute de femei;

este conștient de faptul că autoritatea a pus în aplicare o politică de protecție a demnității persoanei și de prevenire a hărțuirii psihologice și sexuale; ia act de faptul că personalul și cadrele de conducere au urmat cursuri de formare privind prevenirea hărțuirii sexuale și psihologice și că în 2021 au fost numiți patru noi consilieri confidențiali; constată, de asemenea, că consilierii confidențiali au organizat două sesiuni de sensibilizare a personalului în 2021 cu privire la rolul lor și la politica autorității de prevenire a hărțuirii; ia act de faptul că, în urma anchetării unui caz de hărțuire semnalat de un angajat în 2020, cazul a fost închis în 2021, fără dovezi în sprijinul afirmației, în urma unei evaluări independente;

Achiziții publice

10.

ia act de faptul că, în 2021, autoritatea a finalizat trei proceduri de achiziții publice peste pragul prevăzut în directivă și patru cereri de oferte sub forma unor proceduri negociate de peste 15 000 EUR; constată, de asemenea, că autoritatea și-a intensificat cooperarea în domeniul achizițiilor publice cu celelalte autorități europene de supraveghere și cu agențiile Uniunii situate în Franța;

11.

își exprimă îngrijorarea cu privire la observația Curții potrivit căreia autoritatea urmărea să obțină acces la datele privind datoriile și piața de capital ale băncilor și a ajuns la concluzia că serviciile de care avea nevoie puteau fi furnizate doar de doi operatori economici specifici; constată că, prin urmare, autoritatea a inițiat două proceduri de negociere separate, pentru contracte în valoare de 100 000 EUR și 43 800 EUR, fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, în conformitate cu punctul 11.1 litera (b) subpunctele (ii) și (iii) din anexa I la Regulamentul financiar; constată cu îngrijorare că, în ambele cazuri, autoritatea nu a respectat toate etapele procedurale necesare prevăzute la punctul 16 din anexa I la Regulamentul financiar, cum ar fi trimiterea unei invitații de participare la licitație și întocmirea caietului de sarcini; invită autoritatea să se asigure că toate procedurile de achiziții publice respectă etapele procedurale prevăzute în Regulamentul financiar, inclusiv cele în care serviciile achiziționate pot fi furnizate doar de un singur și unic operator economic;

12.

salută faptul că autoritatea a adoptat și a pus în aplicare pe deplin procedurile de achiziții publice electronice; constată că aceasta funcționează în totalitate cu suita de software pusă la dispoziție de către Comisie: anunțuri electronice, licitații electronice, depunere de oferte pe cale electronică, MyWorkplace și instrumentul de gestionare a achizițiilor publice; salută faptul că echipa de achiziții are procese de lucru fără hârtie în procent de 100 % și utilizează un software de semnătură calificată avansată și de semnătură electronică calificată pentru a obține aprobări și semnături atât din partea contrapărților interne, cât și a celor externe în documentele de achiziții și în documentele contractuale;

Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența

13.

subliniază că, în conformitate cu Regulamentul de procedură al Consiliului de supraveghere, membrii Consiliului care se află în situație de conflict de interese nu pot lua parte la discuțiile consiliului și nici nu pot vota cu privire la chestiunea în cauză; observă, totuși, că până în iunie 2022 un membru putea rămâne prezent la reuniune dacă nimeni nu obiecta; este preocupat de faptul că acest lucru a creat un risc pentru independența Consiliului de supraveghere; insistă ca autoritatea să ia măsurile necesare pentru a evita orice suspiciune de conflict de interese și salută măsurile luate de autoritate pentru a întări independența membrilor Consiliului de supraveghere, ai Consiliului de administrație și ai anumitor comitete ale Consiliului de supraveghere, asigurându-se că membrii care se confruntă cu un conflict de interese nu participă la discuții sau nu votează cu privire la punctele de pe ordinea de zi cu privire la care sunt în conflict;

14.

ia act cu îngrijorare de faptul că în Raportul special al Curții nr. 13/2021, „Eforturile UE de combatere a spălării banilor în sectorul bancar sunt fragmentate, iar punerea în aplicare este insuficientă”, Curtea a constatat că personalul autorității a efectuat investigații amănunțite cu privire la potențiale încălcări ale dreptului Uniunii, însă Curtea a găsit dovezi scrise ale unor încercări de a face lobby pe lângă membrii grupului respectiv în perioada în care acesta delibera cu privire la o posibilă recomandare; constată, de asemenea, că, în cele din urmă, Consiliul de supraveghere a respins proiectul de recomandare; își reiterează apelul adresat autorității de a consolida normele pentru a garanta independența membrilor grupului în timpul deliberărilor lor și de a informa autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la acțiunile întreprinse în această privință;

15.

ia act de faptul că autoritatea informează cu privire la toate reuniunile personalului cu părțile interesate externe din sectorul privat și face acest lucru la fiecare două săptămâni pentru președinte [în conformitate cu articolul 49a din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (2)], iar acest lucru se aplică în același mod directorului executiv (întrucât articolul 52a impune ca reuniunile la care participă directorul executiv să fie făcute publice, dar nu specifică cât de repede după ce acestea au avut loc); ia act de faptul că, în cadrul reuniunilor altor angajați cu părțile interesate din sectorul privat, informarea se face trimestrial;

16.

reamintește că autoritatea dispune de o politică privind conflictele de interese aplicabilă personalului său și de o politică specifică pentru membrii Consiliului de supraveghere și ai Consiliului de administrație; ia act de faptul că ambele politici impun obligația de a declara în fiecare an orice interese care creează un conflict și care prezintă relevanță pentru activitățile ce se înscriu în domeniul de acțiune al autorității, fiind desfășurate în ultimii doi ani (în ceea ce privește membrii Consiliilor) sau în ultimii cinci ani (pentru întregul personal); salută faptul că ambele politici impun obligația de a declara situațiile de conflict de interese care nu sunt cuprinse în declarațiile anuale, deoarece situațiile nesoluționate de conflicte de interese pot compromite respectarea standardelor etice înalte;

17.

ia act de faptul că, la 29 septembrie 2020, Ombudsmanul European a deschis o anchetă privind refuzul Autorității Europene de Asigurări și Pensii Ocupaționale de a acorda acces public la rezultatele votului și motivele aferente referitoare la decizia Consiliului său de supraveghere referitoare la un proiect de standard tehnic de reglementare privind produsele de investiții individuale structurate și bazate pe asigurări; subliniază că autoritatea adoptă, de asemenea, astfel de standarde tehnice pe baza acelorași proceduri ca Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale; ia act de faptul că Consiliul de supraveghere al autorității a decis, la 29 mai 2021, să adopte modificări ale propriului regulament de procedură pentru a prevedea includerea oricărui vot privind adoptarea proiectelor de standarde de reglementare sau de punere în aplicare în procesele-verbale ale reuniunilor Consiliului de supraveghere;

18.

insistă asupra necesității de a institui norme sistematice privind transparența, incompatibilitățile, conflictele de interese, activitățile ilegale de lobby și practica „ușilor turnante”; invită autoritatea să își întărească mecanismele de control intern, inclusiv instituirea unui mecanism intern privind combaterea corupției;

Controalele interne

19.

ia act cu îngrijorare de faptul că Curtea a constatat deficiențe în materie de control intern care afectează procedurile de recrutare, inclusiv faptul că autoritatea nu a stabilit, într-o procedură, numărul minim de puncte pe care candidații trebuiau să le obțină pentru a fi preselectați înainte de a le examina candidaturile, lucru care a subminat principiile transparenței și egalității de tratament; îndeamnă autoritatea să corecteze această deficiență și să își îmbunătățească procedurile de recrutare;

20.

este de asemenea preocupat de faptul că, într-o altă procedură, selecția a fost stabilită printr-o serie de e-mailuri și nu printr-o singură decizie de numire, ceea ce înseamnă că nu a existat o pistă de audit completă pentru toate nominalizările; recunoaște, cu toate acestea, că în urma auditului, autoritatea a prezentat documente pentru a demonstra că își modificase procedurile;

21.

salută întărirea unității juridice în ianuarie 2021 care a extins domeniul de competențe al acesteia pentru a cuprinde toate aspectele juridice și de conformitate, inclusiv etica, protecția datelor, combaterea fraudei, gestionarea riscurilor, avertizarea de integritate și accesul la documente, pe lângă sprijinul său tradițional pentru activitatea în materie de politici; constată, de asemenea, că în 2021 a fost efectuată o evaluare a riscului de fraudă și a fost instituit un plan de punere în aplicare; invită autoritatea să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la acțiunile întreprinse în urma punerii în aplicare a acțiunilor menite să reducă și mai mult riscurile de fraudă;

22.

constată că raportul privind autoevaluarea cadrului de control intern pentru anul 2020 a fost aprobat de directorul executiv în decembrie 2021; constată, de asemenea, că, în 2021, autoritatea a atribuit societății Deloitte un contract de sprijin și consiliere pentru îmbunătățirea compatibilității programului actual de gestionare a riscurilor al autorității cu cadrul COSO de gestionare a riscurilor pentru întreprinderi; constată, în plus, că Serviciul de audit intern a efectuat o evaluare aprofundată a riscurilor autorității în 2021, care a avut ca rezultat un plan strategic de audit intern pentru perioada 2022-2024; invită autoritatea să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la rezultatul acestor evaluări externe, precum și cu privire la progresele înregistrate și la punerea în aplicare a cadrului de control intern;

Digitalizarea și tranziția verde

23.

ia act de implementarea unei platforme de colaborare care a redus schimburile de e-mailuri și a creat procese mai eficiente; este, de asemenea, conștient de punerea în aplicare a unui instrument de recrutare electronică în 2022, de faptul că automatizarea cadrului unic de reglementare interactiv și utilizarea instrumentelor electronice de gestionare a fluxului de lucru în domeniul finanțelor și al resurselor umane sunt alte inițiative în curs;

24.

ia act cu îngrijorare de faptul că, în 2021, autoritatea a fost una dintre miile de organizații care au făcut obiectul unui atac cibernetic din partea unui actor statal care a analizat vulnerabilitatea de ziua zero în Microsoft Exchange; ia act de reacția autorității, care a pus capăt încălcării, a securizat din nou și a restabilit complet serviciul; încurajează autoritatea să colaboreze strâns cu Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA) și cu Centrul de răspuns la incidente de securitate cibernetică pentru instituțiile, organismele și agențiile Uniunii (CERT-UE) pentru a efectua evaluări periodice ale riscurilor pentru infrastructura sa informatică și a asigura efectuarea unor audituri și teste periodice ale sistemelor sale de apărare cibernetică; sugerează să se ofere programe de instruire în domeniul securității cibernetice actualizate periodic tuturor angajaților autorității, inclusiv cadrelor de conducere;

25.

reamintește importanța creșterii nivelului de digitalizare a autorității în funcționarea și gestionarea internă, dar și pentru a accelera digitalizarea procedurilor; subliniază că este necesar ca autoritatea să continue să fie proactivă în această privință pentru a evita un decalaj digital între agenții; atrage totuși atenția că trebuie luate toate măsurile de securitate necesare pentru a evita orice risc pentru securitatea online a informațiilor prelucrate;

26.

subliniază că autoritatea a stabilit indicatori-cheie de mediu cu obiective concrete pentru a demonstra eficiența și eficacitatea sistemului său de management de mediu; salută faptul că, în 2021, autoritatea a finalizat etapele-cheie ale parcursului către certificarea sistemului de management de mediu și audit (EMAS), certificare obținută în august 2022;

27.

constată cu satisfacție, în urma acțiunilor întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru 2020, că autoritatea achiziționează, începând cu 2021, toată energia electrică din surse solare și eoliene; este conștient de obiectivul autorității de a reduce reuniunile în clădirile sale cu 50 % și de a reduce, de asemenea, misiunile personalului pentru a-și reduce amprenta de carbon;

Continuitatea activității în timpul crizei provocate de COVID-19

28.

ia act de faptul că, în perioada de COVID-19, autoritatea a sprijinit telemunca printr-o gamă largă de măsuri (diverse cursuri de instruire privind abilitățile de autogestionare, sesiuni de conștientizare a stării interioare, activități privind starea de bine și sentimentul de apartenență, respectarea dreptului de a se deconecta, contribuția financiară pentru birourile de la domiciliu, dezvoltarea de instrumente de colaborare/rețele de socializare, astfel încât toată lumea să fie auzită și să fie informată, sondaj în rândul personalului etc.), care au contribuit la dezvoltarea autonomiei personalului, la creșterea productivității pentru anumite tipuri de muncă, la îmbunătățirea competențelor tehnologice, la adaptarea în continuare a comunicării interne, la economisirea timpului de navetă etc.; încurajează autoritatea să pună în practică învățămintele trase în ceea ce privește metodele de lucru de la distanță și hibride, astfel încât în viitor să organizeze mai bine care reuniuni și sarcini pot fi desfășurate mai eficient de la distanță decât cu prezență fizică; reamintește că autoritatea a obținut rezultate favorabile în ceea ce privește participarea la evenimente hibride;

Alte observații

29.

invită autoritatea să își dezvolte în continuare sinergiile (de exemplu, resursele umane, gestionarea clădirilor, serviciile informatice și securitatea) și să își intensifice cooperarea, schimbul de bune practici și discuțiile cu alte agenții ale Uniunii privind domeniile de interes comun, în vederea îmbunătățirii eficienței;

30.

face trimitere, pentru alte observații cu caracter orizontal care însoțesc decizia privind descărcarea de gestiune, la rezoluția sa din 10 mai 2023 (3) referitoare la performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor.

(2) Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/78/CE a Comisie (JO L 331, 15.12.2010, p. 12).

(3) Texte adoptate, P9_TA(2023)0190.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/258

DECIZIA (UE) 2023/1867 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind închiderea conturilor Autorității Bancare Europene (ABE) pentru exercițiul financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale Autorității Bancare Europene pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a Autorității în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06248/2023 – C9-0081/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0110/2023),

1.	aprobă închiderea conturilor Autorității Bancare Europene pentru exercițiul financiar 2021;

2.	încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al Autorității Bancare Europene, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 331, 15.12.2010, p. 12.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/259

DECIZIA (UE) 2023/1868 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a Centrului în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06248/2023 – C9-0082/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere Regulamentul (CE) nr. 851/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 aprilie 2004 de creare a unui Centru European de prevenire și control al bolilor (4), în special articolul 23,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0146/2023),

1.	acordă directoarei Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Centrului aferent exercițiului financiar 2021;

2.	își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directoarei Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 142, 30.4.2004, p. 1.

(1) JO C 141, 29.3.2022, p. 39.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/261

REZOLUȚIA (UE) 2023/1869 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor aferent exercițiului financiar 2021,

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere Raportul special nr. 13/2022 al Curții de Conturi Europene,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0146/2023),

întrucât, potrivit situației veniturilor și cheltuielilor sale (1), bugetul definitiv al Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (denumit în continuare „centrul”) aferent exercițiului financiar 2021 a fost de 168 115 000 EUR, ceea ce reprezintă o creștere cu 169,03 % față de bugetul pe 2020 din cauza noilor activități încredințate centrului odată cu înființarea Autorității pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară (HERA); întrucât circa 98,74 % din bugetul centrului provine de la bugetul Uniunii;

întrucât Curtea de Conturi (denumită în continuare „Curtea”), în raportul său privind conturile anuale ale centrului pentru exercițiul financiar 2021 (denumit în continuare „raportul Curții”), a declarat că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale centrului și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente,

Gestiunea bugetară și financiară

constată cu satisfacție că eforturile de monitorizare a bugetului în cursul exercițiului financiar 2021 au avut ca rezultat o rată de execuție bugetară a creditelor de angajament aferente exercițiului actual de 99,35 %, ceea ce reprezintă o creștere de 2,58 % față de 2020; constată că rata de execuție a creditelor de plată aferente exercițiului actual a fost de 64,08 %, ceea ce reprezintă o scădere de 11,18 % față de exercițiul precedent;

constată că în 2021 punerea în aplicare a strategiei Centrului pentru perioada 2021-2027 s-a făcut în ritm lent din cauza pandemiei de COVID-19 și a noilor obligații atribuite centrului în contextul înființării HERA; invită Comisia să acorde centrului resursele necesare pentru a îndeplini obiectivele strategiei 2021-2027 și pentru a pune în aplicare mandatul centrului în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 851/2004 al Parlamentului European și a Consiliului (2) revizuit;

Performanța

elogiază activitatea permanentă a centrului de combatere a pandemiei de COVID-19 și mai ales îmbunătățirea proceselor aferente evenimentelor din domeniul sănătății publice în funcție de învățămintele trase din pandemie și de evaluarea comparativă internațională; constată însă că s-a amânat obținerea unor rezultate prevăzute în planul centrului privind situația de urgență de sănătate publică;

ia act de faptul că centrul a reușit să obțină 74 % din rezultatele planificate în documentul său unic de programare pentru perioada 2021-2023; observă că la sfârșitul exercițiului 2021 16 % din rezultatele planificate ale centrului nu începuseră încă să se materializeze sau erau amânate; constată că majoritatea întârzierilor în obținerea rezultatelor planificate pentru 2021 au fost provocate de volumul ridicat de muncă al centrului, al statelor membre și/sau al organizațiilor partenere, volum generat de pandemia de COVID-19; remarcă faptul că în 2021 centrul a participat la numeroase activități ce țin de COVID-19, cum ar fi efectuarea supravegherii epidemiologice a COVID-19 și publicarea unor orientări științifice care să susțină procesul decizional în domeniul sănătății publice, printre altele;

ia act de eforturile depuse de centru pentru a pregăti structura HERA și de cererea adresată centrului de a ajuta statele membre să își creeze capacități și capabilități de secvențiere a întregului genom și/sau să și le extindă, cu ajutorul granturilor;

observă că centrul continuă să dezvolte și să pună în aplicare un nou sistem european de supraveghere bazat pe indicatori pe portalul EpiPulse, cu scopul de a plasa treptat COVID-19 și toate celelalte boli și afecțiuni sub supravegherea Uniunii; invită centrul să informeze permanent autoritatea care acordă descărcarea de gestiune despre dezvoltarea acestui sistem;

ia act de faptul că centrul și-a organizat cea de a treia reuniune comună privind strategia cu principalele părți interesate în 2021, iar temele de discuție au fost alese pe baza celei de a treia evaluări externe, printre altele;

consideră binevenită colaborarea centrului cu alte agenții ale Uniunii, cum ar fi colaborarea cu Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) pentru crearea unei noi platforme de monitorizare a vaccinurilor; constată că centrul și-a extins obiectivul de a mări securitatea sanitară în Uniune pentru a îmbunătăți cooperarea și coordonarea dintre centru și partenerii din țări terțe;

salută faptul că centrul face în continuare schimb de bune practici și colaborează în mod regulat cu alte agenții ale Uniunii, în special cu Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară, cu Agenția Europeană pentru Medicamente și cu Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie; recunoaște și de faptul că centrul participă la proceduri de achiziții organizate de alte agenții ale Uniunii; încurajează centrul să urmărească în mod activ continuarea și extinderea cooperării cu organizațiile și asociațiile de interes, cu organismele naționale competente și cu organizații internaționale, cum ar fi OMS, evitând, în același timp, orice suprapunere a orientărilor existente;

Politica de personal

10.

observă că la 31 decembrie 2021 organigrama era completată în proporție de 95,2 %, fiind ocupate 198 din cele 208 posturi de agenți temporari autorizate de bugetul Uniunii (față de 180 de posturi autorizate în 2020); constată că, pe lângă aceasta, în 2021 au lucrat în cadrul centrului și 112 agenți contractuali și 5 experți naționali detașați;

11.

observă cu îngrijorare lipsa echilibrului între femei și bărbați în rândul conducerii superioare a centrului, patru din șase posturi (66,67 %) fiind ocupate de bărbați; ia act de raportul numeric dintre femei și bărbați din rândul întregului personal al centrului, 170 de posturi din 271 (62,73 %) fiind ocupate de femei; invită centrul să ia măsuri concrete pentru a atinge un echilibru între femei și bărbați la toate nivelurile sale ierarhice în cel mai scurt timp posibil și să informeze în consecință autoritatea care acordă descărcarea de gestiune; reamintește, de asemenea, că este important să se asigure o reprezentare geografică echilibrată în rândul conducerii și al personalului centrului;

12.

constată că centrul a adoptat o politică privind protejarea demnității persoanelor și prevenirea hărțuirii; salută faptul că, în plus față de pagina de intranet intitulată „Respectful Working environment” (Un mediu de lucru unde domnește respectul), centrul a pus la dispoziția personalului nou și a celui actual un „program online de bun-venit”, care prezintă politica privind hărțuirea, definițiile hărțuirii și modurile de a semnala cazurile de hărțuire; ia act de faptul că în 2021 nu s-au semnalat, nu s-au soluționat pe plan intern și nu au fost aduse în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene cazuri de hărțuire; constată și că în 2021 s-a lansat un proiect privind respectul la locul de muncă;

13.

ia act de faptul că centrului i s-au acordat 73 de posturi suplimentare, care trebuie ocupate în perioada 2021-2024 (46 de posturi în 2021), din cauza prelungirii crizei sanitare și datorită impactului grantului generos acordat HERA și primit de centru în 2021; constată și că, în consecință, se preconizează că cele 20 de posturi de agenți contractuali pe termen scurt atribuite centrului în 2020 vor fi eliminate treptat până în 2023;

14.

reamintește că este important să se elaboreze o politică a resurselor umane pe termen lung care să aibă în vedere echilibrul dintre viața profesională și cea privată, orientarea pe tot parcursul vieții și oferirea de posibilități de formare specială pentru dezvoltarea carierei, echilibrul de gen la toate nivelurile de personal, munca de la distanță, dreptul de a se deconecta, îmbunătățirea echilibrului geografic pentru a avea o reprezentare corespunzătoare a tuturor statelor membre și recrutarea și integrarea persoanelor cu dizabilități, precum și garantarea unui tratament egal și a promovării pe scară largă a oportunităților pentru acestea;

Achiziții publice

15.

constată că centrul a încheiat în total 257 de contracte în 2021, și anume 21 de contracte-cadru,14 contracte directe și 131 de contracte specifice; observă că în 2021 centrul a mai încheiat 27 de acorduri-cadru de parteneriat, 24 de granturi pentru acțiuni destinate autorităților naționale din domeniul sănătății publice și 40 de acorduri de grant specifice; ia act de faptul că centrul a aderat la 20 de contracte interinstituționale și între agenții încheiate în urma unor proceduri de achiziții publice derulate de alte entități și în baza cărora centrul poate achiziționa produse sau servicii;

Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența

16.

observă măsurile aplicate deja de centru și efortul constant depus de acesta pentru a asigura transparența, a preveni și gestiona conflictele de interese și a-i proteja pe avertizori; constată cu satisfacție că există o evaluare concretă în trei etape a prezenței potențialelor conflicte, cum ar fi colectarea declarațiilor de interese, analiza și evaluarea tuturor conflictelor descoperite și luarea unei decizii cu privire la acțiunile adecvate pentru a asigura independența centrului; constată și că, potrivit răspunsurilor la chestionarul standard, în 2021 centrul nu a semnalat Comitetului de examinare a declarațiilor de interese niciun caz de conflict de interese real;

17.

observă că în 2021 centrul era în curs de a-și pune în practică procedura internă destinată personalului privind conflictele de interese și că responsabilul de conformitate și secția „Resurse umane” colaborează pentru a pune în practică această procedură; invită centrul să informeze cu privire la evoluția situației în acest sens;

18.

insistă că trebuie introduse norme mai sistematice privind transparența, incompatibilitățile, conflictele de interese, activitățile ilegale de lobby și practica „ușilor turnante”; invită centrul să își întărească mecanismele de control intern, inclusiv prin crearea unui mecanism intern pentru combaterea corupției;

19.

atrage atenția asupra anchetei strategice lansate de Ombudsmanul European și încheiate în 2021 cu privire la modul în care centrul a colectat și a comunicat informații în timpul pandemiei de COVID-19, cu accent pe stadiul incipient al crizei; regretă constatările Ombudsmanului European potrivit cărora centrul nu a dispus de suficiente măsuri pentru a obține toate informațiile necesare de la statele membre; salută măsurile luate de centru pentru a pune în aplicare măsuri care să îi permită publicului să urmărească mai ușor evoluția avizelor sale științifice și să vadă datele care stau la baza evaluărilor sale științifice; invită centrul să asigure transparența deplină a publicării studiilor științifice și să își îmbunătățească capacitatea de comunicare externă către publicul larg, asigurându-se că toate informațiile esențiale, în special cele legate de urgențele de sănătate publică, sunt disponibile în toate limbile Uniunii și ușor accesibile cetățenilor acesteia;

Controlul intern

20.

ia act de faptul că raportul final al Serviciului de Audit Intern (IAS) referitor la auditul său privind gestionarea resurselor umane și etica în cadrul centrului în 2020 a fost primit de centru în ianuarie 2021; constată că auditul a formulat patru recomandări, că două dintre acestea au fost clasificate ca fiind foarte importante și două ca fiind importante și că centrul a dat curs unei recomandări, iar transpunerea în realitate a celorlalte trei au fost planificată pentru sfârșitul anului 2022; invită centrul să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la implementarea acțiunilor planificate; constată și că în 2021 IAS a făcut o analiză de mică amploare a punerii în practică a noului cadru de control intern și că auditul a formulat patru recomandări, toate clasificate ca fiind importante; invită centrul să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la eventualele evoluții în acest sens;

21.

constată că autoevaluarea din 2021 a centrului în ceea ce privește punerea în aplicare a cadrului de control intern a arătat că sistemul de control intern este instalat și funcțional, dar sunt necesare unele îmbunătățiri; remarcă mai ales obiectivul centrului de a concepe o politică de comunicare internă bazată pe politica generală de comunicare a centrului pentru perioada 2021-2027, care include comunicarea privind obiectivele și responsabilitățile controlului intern; invită centrul să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune despre eventualele evoluții în acest sens;

22.

reamintește că este important să se consolideze sistemele de gestionare și control pentru a asigura buna funcționare a centrului; insistă ferm că este nevoie de sisteme eficiente de gestionare și control pentru a evita posibile cazuri de conflicte de interese, lipsa controalelor ex ante/ex post, gestionarea inadecvată a angajamentelor bugetare și juridice și neraportarea problemelor în registrul de excepții;

Digitalizarea și tranziția verde

23.

ia act de faptul că sediul centrului are certificat de „clădire verde” și că, în plus, a primit certificarea de mediu „BREEAM Very Good in use” în 2020; consideră binevenit faptul că energia electrică folosită de centrul este în proporție de 100 % energie hidroelectrică; constată că centrul a finalizat prima etapă a punerii în aplicare a sistemului său de management de mediu bazat pe Sistemul european de management de mediu și audit (EMAS); invită centrul să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la eventualele evoluții în acest sens;

24.

consideră binevenit faptul că în perioada 2020-2022 centrul a putut să extragă și să difuzeze date epidemiologice privind COVID-19 la nivel mondial prin automatizarea căutării pe internet; apreciază faptul că se colaborează în spațiul european al datelor privind sănătatea și că se pregătește un proiect-pilot;

25.

ia act de faptul că în 2021 centrul a continuat să fie atacat de infractori cibernetici și hacktiviști și că, drept răspuns, a implementat măsuri suplimentare de securitate cibernetică, cum ar fi Microsoft Defender, instrumente criminalistice pentru analize aprofundate, sistemul de management al securității informației și gestionarea accesului privilegiat/a identității privilegiate; constată că centrul și-a conceput o politică de securitate cibernetică și că și-a mărit și personalul în acest domeniu și constată, de asemenea, că centrul era în curs de a înființa o autoritate de securitate; invită centrul să urmeze recomandările formulate de Curte în raportul său special privind securitatea cibernetică a instituțiilor, organelor și agențiilor UE (IOAUE) (3), în care curtea cere IOAUE să dispună de un cadru de gestionare a riscurilor în materie de securitate cibernetică care să acopere întreaga lor infrastructură informatică și să evalueze periodic riscurile, precum și să asigure o formare sistematică de sensibilizare a întregului personal, inclusiv a conducerii; salută, în acest context, politica de securitate cibernetică recent adoptată, care înglobează toate aspectele, de la nevoile și dorințele întreprinderilor până la competențele și sensibilizarea populației și până la securitatea tehnică; invită centrul să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la eventualele evoluții în acest sens;

26.

reamintește că este important să se ridice gradul de digitalizare a centrului în ceea ce privește funcționarea și gestionarea internă, dar și pentru a accelera digitalizarea procedurilor; invită centrul să treacă la o gestionare a documentelor și la procese interne fără suport pe hârtie, atunci când este posibil; subliniază că centrul trebuie să continue să dea dovadă de inițiativă în această privință pentru a evita cu orice preț apariția unui decalaj digital între agenții; atrage totuși atenția că trebuie luate toate măsurile de securitate necesare pentru a evita apariția oricărui risc pentru securitatea online a informațiilor prelucrate;

27.

încurajează centrul să lucreze în strânsă cooperare cu ENISA (Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică) și CERT-UE (Centrul de răspuns la incidente de securitate cibernetică pentru instituțiile, organele și agențiile UE) și să realizeze evaluări periodice ale riscurilor pentru infrastructura sa informatică și să asigure efectuarea unor audituri și teste periodice ale sistemelor sale de apărare cibernetică; sugerează să se ofere tuturor angajaților, inclusiv conducerii, ca element-cheie al unui cadru efectiv de securitate cibernetică în cadrul centrului, programe de formare în domeniul securității cibernetice actualizate periodic;

Continuitatea activității în timpul crizei provocate de COVID-19

28.

felicită centrul pentru că s-a angajat să mențină aceeași dată de începere a programului său de burse pentru cohorta din 2021, care ajută direct la îmbunătățirea capacității de reacție cu scopul de a face față amenințărilor transfrontaliere prin oferirea unor module integral online;

29.

consideră oportun faptul că pe întregul parcurs al anului 2021 centrul a continuat să fie foarte implicat în activitatea de limitare a răspândirii pandemiei de COVID-19; constată că principalele activități ale centrului în această perioadă au avut de-a face cu sprijinirea strategiilor de vaccinare și a planurilor de punere la dispoziție a vaccinurilor, cu realizarea supravegherii și folosirea informațiilor privind epidemia, cu înțelegerea comportamentelor privind acceptarea și efectuarea vaccinării, cu evaluarea riscurilor și a motivelor de îngrijorare și cu crearea unui centru de prognoză privind COVID-19; subliniază că centrul a efectuat și a publicat 22 de evaluări rapide ale riscurilor/focarelor și a răspuns la peste 600 de cereri din partea părților interesate; constată că centrul a continuat, de asemenea, să elaboreze sinteze săptămânale privind strategia privind COVID-19 și să publice hărți în sprijinul Recomandării Consiliului privind o abordare coordonată a măsurilor privind călătoriile în UE;

30.

observă că în 2021 centrul a terminat de pus în practică recomandările formulate în evaluarea strategică externă și a performanței răspunsului ECDC la COVID-19, pe care a efectuat-o 2020;

Alte observații

31.

constată că în Raportul său special nr. 13/2022 (4) Curtea a concluzionat că centrul nu evaluează în mod cuprinzător utilitatea și impactul orientărilor sale și invită centrul să obțină feedback periodic din partea părților interesate pentru a acoperi această lacună;

32.

salută faptul că în 2021 centrul a avut în continuare parte de multă atenție în mass-media, pe platformele de comunicare socială și pe site-urile proprii în contextul evoluției naturale a pandemiei de COVID-19; ia act de faptul că paginile de pe site-ul centrului au fost vizualizate de 18 milioane de ori în 2021, ceea ce reprezintă o scădere față de 32 de milioane, câte a avut în 2020; observă că echipa de presă și mass-media a centrului a răspuns la 963 de cereri din partea mass-mediei, față de aproximativ 1 917 în anul precedent; constată că centrul a observat că numărul său de urmăritori pe Twitter a crescut cu 18 % și numărul său de urmăritori pe Facebook a crescut cu 44 %; încurajează centrul să continue această tendință și să ia în considerare schimbul de bune practici cu alte agenții ale Uniunii pentru a maximiza comunicarea activităților acestora către publicul larg;

33.

salută implicarea activă a centrului în Acțiunea comună TERROR, care încearcă să umple lacunele în materie de pregătire în domeniul sănătății a statelor membre și să dea răspunsuri mai ferme la atacurile teroriste biologice și chimice; invită centrul să se angajeze și mai mult să combată amenințările la adresa securității;

34.

invită centrul să își dezvolte în continuare sinergiile (de exemplu, resursele umane, gestionarea clădirilor, serviciile informatice și securitatea), cooperarea și schimbul de bune practici cu alte agenții ale Uniunii în vederea îmbunătățirii eficienței;

35.

face trimitere, pentru alte observații cu caracter orizontal care însoțesc decizia privind descărcarea de gestiune, la rezoluția sa din 10 mai 2023 (5) referitoare la performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor.

(2) Regulamentul (CE) nr. 851/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 aprilie 2004 de creare a unui Centru European de prevenire și control al bolilor (JO L 142, 30.4.2004, p. 1).

(3) Raportul special nr. 05/2022: „Securitatea cibernetică a instituțiilor, organelor și agențiilor UE: per ansamblu, nivelul de pregătire nu este proporțional cu amenințările”, p. 44.

(4) Raportul special nr. 13/2022: „Libera circulație în UE în timpul pandemiei de COVID-19: o supraveghere limitată a controalelor la frontierele interne și acțiuni necoordonate ale statelor membre”, p. 41.

(5) Texte adoptate, P9_TA(2023)0190.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/266

DECIZIA (UE) 2023/1870 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind închiderea conturilor Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) pentru exercițiul financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a Centrului în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06248/2023 – C9-0082/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere Regulamentul (CE) nr. 851/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 aprilie 2004 de creare a unui Centru European de prevenire și control al bolilor (4), în special articolul 23,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0146/2023),

1.	aprobă închiderea conturilor Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor pentru exercițiul financiar 2021;

2.	încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie directoarei Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 142, 30.4.2004, p. 1.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/267

DECIZIA (UE) 2023/1871 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Produse Chimice (ECHA) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Europene pentru Produse Chimice pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06248/2023 – C9-0083/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei (4), în special articolul 97,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0133/2023),

1.	acordă directoarei executive a Agenției Europene pentru Produse Chimice descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului agenției aferent exercițiului financiar 2021;

2.	își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directoarei executive a Agenției Europene pentru Produse Chimice, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 396, 30.12.2006, p. 1.

(1) JO C 141, 29.3.2022, p. 120.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/269

REZOLUȚIA (UE) 2023/1872 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Produse Chimice (ECHA) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Produse Chimice aferent exercițiului financiar 2021,

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0133/2023),

întrucât, potrivit situației veniturilor și cheltuielilor sale (1), bugetul definitiv al Agenției Europene pentru Produse Chimice („agenția”) aferent exercițiului financiar 2021 a fost de 110 728 826 EUR, ceea ce reprezintă o creștere cu 1,25 % față de bugetul pe 2020; întrucât aproximativ 26 % din bugetul agenției provine din taxe și comisioane, iar 72 % de la Uniune și de la țări terțe;

întrucât în raportul său privind conturile anuale ale agenției pentru exercițiul financiar 2021 („raportul Curții”), Curtea de Conturi („Curtea”) declară că a obținut o asigurare rezonabilă cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale agenției și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente;

Gestiunea bugetară și financiară

ia act cu satisfacție de faptul că eforturile de monitorizare a bugetului în cursul exercițiului financiar 2021 au condus la o rată de execuție bugetară a creditelor de angajament din anul curent de 98,39 %, ceea ce reprezintă o scădere ușoară de 0,10 % față de 2020, și că rata de execuție a creditelor de plată a fost de 86,23 %, ceea ce reprezintă o scădere 1,31 % față de 2020;

ia act de faptul că agenția este finanțată prin taxe plătite de industrie și o contribuție de echilibrare a Uniunii în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (2), Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (3) și Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (4), precum și printr-o contribuție a Uniunii legată de activitățile desfășurate în temeiul unei serii de directive de mediu și convenții internaționale; constată, de asemenea, că, în 2021, agenția a colectat onorarii și taxe în valoare totală de 30 198 445 EUR și a primit 79 665 478 EUR (inclusiv contribuții din partea țărilor terțe) de la bugetul Uniunii și 4 349 206 EUR din contribuții în temeiul unor acorduri specifice; recunoaște că, de la expirarea termenului final de înregistrare în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 în 2018, veniturile agenției din taxe au scăzut semnificativ, astfel încât a fost nevoită să recurgă din ce în ce mai mult la Uniune pentru a-și finanța operațiunile;

subliniază necesitatea de a aborda lipsa de previzibilitate a veniturilor din taxe ale agenției; invită Comisia să își prezinte fără întârziere propunerea de consolidare a guvernanței agenției și de creștere a sustenabilității modelului său de finanțare, în conformitate cu angajamentul său exprimat în Strategia pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice (5);

Performanțe

ia act de faptul că agenția a revizuit planul strategic pentru perioada 2019-2023; observă că agenția a realizat 194 din cele 214 acțiuni și realizări stabilite în programul de lucru pentru 2021 și că cele 18 acțiuni și realizări restante nu au fost realizate în principal din cauza pandemiei de COVID-19, mai exact din cauza întârzierii cu care au fost primite contribuțiile partenerilor sau a numărului mai redus al acestora decât era prevăzut; apreciază faptul că indicatorii-cheie de performanță au fost îndepliniți și că agenția a atras atenția asupra măsurilor care pot îmbunătăți eficiența și eficacitatea muncii agenției; cu toate acestea, recomandă ca agenția să fie atentă la indicatorii nerealizați sau la care a rămas în urmă;

observă că agenția este forța motrice în rândul autorităților de reglementare în punerea în aplicare a legislației Uniunii privind substanțele chimice în beneficiul sănătății umane și al mediului, dar și al inovării și competitivității; ia act de faptul că agenția oferă informații privind produsele chimice, ajută întreprinderile să respecte legislația și promovează utilizarea produselor chimice în condiții de siguranță;

ia act de realizările agenției în domeniul identificării și gestionării riscurilor substanțelor care prezintă motive de îngrijorare, care includ, printre altele, un total de 371 de verificări ale conformității efectuate în 2021 și furnizarea proiectului de evaluare și a proiectului de profil de risc pentru două substanțe, cu scopul de a identifica noi poluanți organici persistenți; ia act de realizările din domeniul utilizării sigure și sustenabile a substanțelor chimice de către industrie, care includ, printre altele, obligația de a notifica amestecurile periculoase pentru uzul profesional și folosirea de către consumatori, care au început în 2021; ia act de realizările agenției în domeniul gestionării sustenabile a substanțelor chimice prin punerea în aplicare a legislației UE, în special prin sprijinul ad-hoc acordat Comisiei în faza incipientă a punerii în aplicare a Strategiei pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice;

salută faptul că agenția și-a intensificat eforturile de monitorizare a conformității și a reușit în mare parte să detecteze înregistrările neconforme și să monitorizeze întreprinderile care trebuie să clarifice datele furnizate; constată cu îngrijorare că, în ciuda acestor eforturi, aproximativ 40 % dintre aceste întreprinderi sunt în continuare neconforme; ia act de faptul că punerea în aplicare în cooperare cu statele membre este un proces care necesită mult timp, iar cazurile ar putea fi soluționate mai rapid dacă agenția ar dispune de mijloacele legislative necesare pentru a retrage numerele de înregistrare ale întreprinderilor care nu respectă normele;

ia act de faptul că agenția colaborează îndeaproape cu alte agenții ale Uniunii, precum Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor și Agenția Europeană pentru Medicamente, prin memorandumuri de înțelegere; subliniază importanța unei astfel de abordări, cu scopul de a asigura că activitatea fiecărei agenții este coerentă cu cea a celorlalte agenții și de a îndeplini cerințele bunei gestiuni financiare; salută utilizarea în comun a serviciilor și încurajează cooperarea între agenții acolo unde acest lucru este posibil;

ia act de faptul că, în 2021, agenția a inițiat un proiect comun cu Agenția Europeană de Mediu pentru a sprijini Comisia în elaborarea unui cadru de indicatori referitor la substanțele chimice pentru a monitoriza factorii determinanți și impactul poluării chimice și pentru a măsura eficacitatea legislației privind substanțele chimice;

10.

observă că agenția a oferit sprijin tehnico-științific Comisiei în punerea în aplicare a Strategiei pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice și că a publicat raportul său cincinal privind funcționarea Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 și a Regulamentului (CE) nr. 1272/2008 (6);

Politica de personal

11.

observă că, la 31 decembrie 2021, schema de personal era completată în proporție de 97,41 %, fiind ocupate 453 din cele 467 de posturi de agenți temporari autorizate de bugetul Uniunii (față de 463 de posturi autorizate în 2020); constată că, în 2021, la agenție au lucrat, de asemenea, 130 de agenți contractuali și 3 experți naționali detașați;

12.

subliniază că trebuie să se asigure faptul că agenția dispune de un nivel adecvat al resurselor umane și reflectă nevoile Pactului verde european și ale Strategiei Uniunii pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice, ale Planului de acțiune al UE pentru economia circulară și ale obiectivului de reducere a poluării la zero, în special;

13.

regretă faptul că dezechilibrul de gen ridicat în rândul personalului de conducere de nivel superior și mediu al agenției a crescut, 27 (82 %) de posturi fiind ocupate de bărbați și 6 (18 %) de femei; constată că agenția raportează, pentru Consiliul de administrație, o distribuție a echilibrului de gen de 15 bărbați (42 %) și 21 de femei (58 %) și, pentru personal în ansamblu, 261 de bărbați (46 %) și 312 femei (54 %); salută faptul că, în martie 2022, agenția și-a adoptat Carta privind diversitatea și incluziunea, care vizează creșterea proporției genurilor subreprezentate atât la nivel de execuție, cât și la nivel de conducere; invită agenția să ia măsuri concrete pentru a pentru a atinge un echilibru între femei și bărbați la toate nivelurile ierarhice ale agenției în cel mai scurt timp posibil și să informeze în consecință autoritatea care acordă descărcarea de gestiune;

14.

observă că agenția dispune de o politică de combatere a hărțuirii și de orientări conexe în domeniu; salută faptul că, în 2021, agenția a organizat cursuri de formare privind prevenirea hărțuirii pentru întregul personal; ia act de faptul că conducerea promovează un comportament adecvat prin organizarea de reuniuni între personal și consilierii confidențiali și prin oferirea de mediere locul de muncă prin intermediul unor mediatori instruiți în caz de conflicte;

15.

Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența

16.

apreciază faptul că agenția continuă să publice pe site-ul său CV-urile tuturor membrilor Consiliului de administrație și ai comitetelor sale, inclusiv ale președinților de comitete care fac parte din personalul agenției, ale directoarei executive și ale tuturor membrilor camerei de recurs; salută faptul că politicile agenției de prevenire a conflictelor de interese acoperă întreaga durată a angajării personalului și că, pentru a garanta independența, experții externi care participă la comitetele științifice, la Consiliul de administrație și la forumul de aplicare a legii sunt examinați pe baza a șase criterii de eligibilitate specifice;

17.

constată că, în 2021, nu au fost raportate cazuri de avertizare de integritate; ia act cu satisfacție de faptul că agenția a instituit cadrul necesar de reglementare a protecției avertizorilor de integritate la nivelul agenției;

18.

insistă că trebuie introduse mai sistematic norme privind transparența, incompatibilitățile, conflictele de interese, activitățile ilegale de lobby și practica „ușilor turnante”; constată, cu toate acestea, că membrii personalului agenției trebuie să notifice noile activități profesionale în primii doi ani de la încetarea raporturilor de muncă cu agenția și că agenția poate interzice noua activitate sau poate impune condiții privind noua activitate; ia act de faptul că strategia antifraudă a agenției a fost revizuită de Consiliul de administrație al agenției în decembrie 2016; invită agenția să își întărească mecanismele de control intern, inclusiv prin crearea unui mecanism intern de combatere a corupției;

Controlul intern

19.

constată că, în 2021, Serviciul de Audit Intern (IAS) nu a efectuat un audit specific, axat pe pregătirea planului strategic de audit pentru perioada 2022-2024; constată cu satisfacție că acțiunile întreprinse în urma auditului din 2020 privind strategia integrată de reglementare au permis închiderea tuturor recomandărilor; ia act cu satisfacție de faptul că IAS a închis recomandările rămase deschise din auditul de urmărire subsecventă privind gestionarea performanței desfășurat în 2020;

20.

constată că structura de audit intern a agenției a efectuat trei audituri de asigurare cu privire la regularitatea și calitatea sistemelor de control intern și la eficiența și eficacitatea operațiunilor; ia act de faptul că primul audit privind identificarea și evaluarea aspectelor de mediu la agenției a avut drept rezultat trei recomandări; ia act de faptul că al doilea audit privind procesul de planificare, monitorizare și raportare al agenției a avut drept rezultat cinci recomandări importante; ia act de faptul că al treilea audit privind procesul de aprobare a substanțelor active biocide (în cadrul programului de reexaminare) a adus cinci recomandări (inclusiv o recomandare foarte importantă);

21.

ia act de faptul că structura de audit intern a agenției a efectuat două audituri de urmărire subsecventă pentru a verifica punerea în aplicare a planurilor de acțiune, care au ajuns la concluzia că o acțiune foarte importantă și două acțiuni importante sunt încă în curs de punere în aplicare; invită agenția să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la evoluțiile în această privință;

22.

reamintește că este important să se consolideze sistemele de gestionare și control pentru a asigura buna funcționare a agenției; insistă ferm că este nevoie de sisteme eficiente de gestionare și control pentru a evita posibile cazuri de conflicte de interese, lipsa controalelor ex ante/ex post, gestionarea inadecvată a angajamentelor bugetare și juridice și neraportarea problemelor în registrul de excepții;

Digitalizarea și tranziția verde

23.

ia act cu satisfacție de faptul că, în 2021, agenția a pus în aplicare o campanie obligatorie de sensibilizare în materie de securitate și măsuri de protecție mai avansată a e-mailurilor, implicând, printre altele, caracteristici de securitate, cum ar fi testarea fișierelor atașate e-mailurilor, linkuri sigure pentru URL-uri în mesajele electronice și detectarea avansată; ia act cu satisfacție de faptul că agenția a îmbunătățit capacitatea de detectare a intruziunilor continue și a utilizărilor abuzive ale identităților pentru a detecta avansarea către sisteme critice după obținerea unui acces inițial neautorizat la unul dintre sistemele cu nivel mai redus ale agenției;

24.

ia act de faptul că agenția aplică și urmează practici de securitate de ultimă generație pentru a proteja informațiile confidențiale stocate în sistemele de informații ale agenției și aflate în tranzit la utilizatorii autorizați, cum ar fi autoritățile statelor membre, și că aceasta validează periodic eficacitatea măsurilor de securitate în vigoare prin efectuarea de evaluări interne ale riscurilor și evaluări ale vulnerabilității, precum și de teste de securitate efectuate de experți independenți în materie de securitate;

25.

ia act de faptul că agenția a elaborat un program de lucru în domeniul mediului pentru perioada 2020-2022, care stabilește obiective de reducere a consumului de resurse naturale, a deșeurilor și a amprentei de carbon a agenției; ia act cu satisfacție de faptul că sistemul de management de mediu (EMS) certificat ISO 14001 al agenției a fost supus cu succes unui audit de supraveghere, unui audit intern, unei analize de mediu externe și unui audit de verificare de mediu;

26.

reamintește că este important să se îmbunătățească gradul de digitalizare a agenției pentru operațiunile interne și gestionarea internă, dar și pentru a accelera digitalizarea procedurilor; subliniază că agenția trebuie să își continue eforturile proactive în această privință, pentru a evita un decalaj digital între agenții; atrage totuși atenția asupra faptului că trebuie luate toate măsurile de securitate necesare pentru a evita orice risc pentru securitatea online a informațiilor prelucrate;

27.

încurajează agenția să lucreze în strânsă cooperare cu ENISA (Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică) și CERT-UE (Centrul de răspuns la incidente de securitate cibernetică pentru instituțiile, organele și agențiile UE) și să efectueze evaluări periodice ale riscurilor pentru infrastructura sa informatică și să asigure efectuarea unor audituri și teste periodice ale sistemelor sale de apărare cibernetică; îi sugerează să ofere programe de formare în domeniul securității cibernetice actualizate periodic pentru toți membrii personalului; invită agenția să își elaboreze mai rapid politica de securitate cibernetică, să o prezinte până la 31 decembrie 2023 și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune;

Continuitatea activității în timpul crizei provocate de COVID-19

28.

ia act de faptul că, după ce a fost introdusă munca la distanță la scară largă și pe termen lung în anii precedenți, agenția a depus eforturi pentru a introduce noi tipuri de sensibilizare a personalului; observă că, în 2021, agenția a organizat cea de-a 18-a reuniune anuală a Rețelei ofițerilor de securitate, discutând chestiuni legate de noul instrument de gestionare a identității și implicațiile pentru TI și securitate informatică ale Strategiei pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice;

Testarea pe animale

29.

subliniază că agenția și-a continuat eforturile de eliminare treptată a testării pe animale în Europa, în măsura în care acest lucru este posibil în temeiul cadrului de reglementare actual; salută faptul că agenția a introdus un mandat pentru metode fără animale în unitatea sa B2 pentru evaluarea informatică; recunoaște că acesta este un pas necesar în direcția cea bună, dar nu este suficient; încurajează, prin urmare, agenția să colaboreze cu toate părțile interesate pentru a accelera tranziția către o utilizare deplină a metodelor fără animale pentru testarea securității chimice; reiterează faptul că legea le impune întreprinderilor să utilizeze metode alternative ori de câte ori este posibil, astfel încât întreprinderile ar trebui să efectueze teste pe animale numai în ultimă instanță;

30.

încurajează agenția să înființeze un grup operativ axat pe reducerea și înlocuirea testării pe animale;

31.

salută faptul că Comisia va colabora cu agenția la elaborarea unei foi de parcurs pentru a identifica necesitatea unei tranziții către un sistem fără testare pe animale pentru reglementarea substanțelor chimice industriale; consideră că Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară și Agenția Europeană pentru Medicamente ar trebui să facă parte din echipa care lucrează la foaia de parcurs; solicită ca foaia de parcurs să conțină etape ambițioase și extinse pentru a accelera utilizarea și acceptarea metodelor fără animale în vederea reglementării;

Alte observații

32.

observă că, în 2021, au fost organizate cursuri de formare pentru protecția împotriva incendiilor și evacuare pentru întregul personal al serviciilor agenției, precum și sesiuni de formare separate pentru furnizorii de servicii din clădirile agenției; salută faptul că planul de salvare de urgență a fost actualizat și comunicat autorităților de salvare din Helsinki; ia act de faptul că organizația de formare certificată finlandeză a organizat cursuri de formare în domeniul siguranței radiologice pentru responsabilul cu protecția radiologică din cadrul agenției;

33.

ia act de faptul că, în 2021, agenția a continuat să își promoveze activitatea prin mass-media, apărând peste 4 000 de articole, 58 % din acestea difuzate în mass-media generalistă; ia act de faptul că personalul agenției a continuat să partajeze activ conținut prin intermediul propriilor canale de comunicare socială și că agenția a fost activă pe platformele de comunicare socială (Twitter, LinkedIn și Facebook) în 2021 și că agenția a colaborat cu statele membre și cu părțile interesate în cadrul unor campanii comune, cum ar fi cea despre identificatorul unic de formulă;

34.

încurajează agenția să își dezvolte în continuare sinergiile (de exemplu, resursele umane, gestionarea clădirilor, serviciile informatice și securitatea) și să își intensifice cooperarea, schimbul de bune practici și discuțiile cu alte agenții ale Uniunii privind domeniile de interes comun, în vederea îmbunătățirii eficienței;

35.

face trimitere, pentru alte observații cu caracter orizontal care însoțesc decizia privind descărcarea de gestiune, la rezoluția sa din 10 mai 2023 (7) referitoare la performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor.

(2) Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei (JO L 396, 30.12.2006, p. 1).

(3) Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 (JO L 353, 31.12.2008, p. 1).

(4) Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide (JO L 167, 27.6.2012, p. 1).

(5) Strategia pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice: Către un mediu fără substanțe toxice, COM(2020) 667, 14 octombrie 2020, p. 16.

(6) Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 (JO L 353, 31.12.2008, p. 1).

(7) Texte adoptate, P9_TA(2023)0190.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/275

DECIZIA (UE) 2023/1873 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind închiderea conturilor Agenției Europene pentru Produse Chimice (ECHA) pentru exercițiul financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Europene pentru Produse Chimice pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06248/2023 – C9-0083/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0133/2023),

1.	aprobă închiderea conturilor Agenției Europene pentru Produse Chimice pentru exercițiul financiar 2021;

2.	încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie directoarei executive a Agenției Europene pentru Produse Chimice, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 396, 30.12.2006, p. 1.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/277

DECIZIA (UE) 2023/1874 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene de Mediu (AEM) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Europene de Mediu pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a Agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06248/2023 – C9-0084/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere Regulamentul (CE) nr. 401/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 aprilie 2009 privind Agenția Europeană de Mediu și Rețeaua europeană de informare și observare a mediului (4), în special articolul 13,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0143/2023),

1.	acordă directorului executiv al Agenției Europene de Mediu descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului agenției aferent exercițiului financiar 2021;

2.	își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului executiv al Agenției Europene de Mediu, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 126, 21.5.2009, p. 13.

(1) JO C 141, 29.3.2022, p. 12.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/279

REZOLUȚIA (UE) 2023/1875 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene de Mediu (AEM) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene de Mediu aferent exercițiului financiar 2021,

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0143/2023),

întrucât, potrivit situației veniturilor și cheltuielilor sale (1), bugetul final al Agenției Europene de Mediu (denumită în continuare „agenția”) aferent exercițiului financiar 2021 a fost de 64 867 177 EUR, ceea ce reprezintă o scădere de 27,64 % față de bugetul pe 2020; întrucât bugetul agenției provine în principal de la bugetul Uniunii și din contribuția statelor AELS (79,26 %) și din contribuțiile furnizate în temeiul unor acorduri speciale (20,73 %), îndeosebi pentru programul Copernicus;

întrucât în raportul său privind conturile anuale ale agenției pentru exercițiul financiar 2021 (denumit în continuare „raportul Curții”), Curtea de Conturi (denumită în continuare „Curtea”) declară că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale agenției și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente;

Gestiunea bugetară și financiară

constată cu satisfacție că eforturile de monitorizare a bugetului în cursul exercițiului financiar 2021 au avut ca rezultat o rată de execuție bugetară a creditelor de angajament din anul curent de 100 %, ceea ce reprezintă o ușoară creștere de 0,04 puncte procentuale față de 2020; constată că rata de execuție a creditelor de plată în exercițiul actual a fost de 84,90 %, ceea ce reprezintă o scădere de 1,18 % față de exercițiul precedent;

Performanța

remarcă realizările agenției în domenii precum biodiversitatea și ecosistemele, atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, sănătatea umană și mediul, economia circulară și consumul de resurse, tendințele, perspectivele și răspunsurile în materie de sustenabilitate și, mai cu seamă, îndeplinirea obiectivului de a furniza evaluări și indicatori în sprijinul ambițiilor Uniunii în materie de sustenabilitate; mai remarcă și că 2021 a fost primul an de implementare a Strategiei SEE-Eionet 2021-2030, care este aliniată la prioritățile de politică ale UE;

subliniază că agenția pune la dispoziție informații solide și independente despre starea mediului; are numai cuvinte de laudă pentru calitatea rezultatelor sale publicate în 2021, precum: lansarea instrumentului MapMyTree, care se înscrie în angajamentul de a planta 3 miliarde de copaci aferent strategiei UE în domeniul biodiversității, sprijinirea negocierilor pentru Legea europeană a climei și instituirea Consiliului științific consultativ european privind schimbările climatice și lansarea unui nou portal web pentru a sprijini raportarea nivelurilor de zgomot;

reține că agenția folosește indicatori-cheie de performanță pentru o monitorizare cantitativă a performanței agenției în aspecte precum planificarea activității operaționale, îndeplinirea programului anual de lucru și gestionarea resurselor financiare și umane; ține să remarce, în special, rata de execuție din 2021 de 89 % atinsă la rapoartele și evaluările esențiale, care a fost puțin sub obiectiv, precum și rata de execuție bugetară de 95,2 % măsurată ca procent din plățile executate în termenul legal/contractual; apreciază faptul că indicatorii-cheie de performanță au fost îndepliniți și că agenția a atras atenția asupra măsurilor care pot îmbunătăți eficiența și eficacitatea muncii agenției; cu toate acestea, recomandă ca agenția să fie atentă la indicatorii nerealizați sau la care a rămas în urmă;

reține că în 2021 agenția a întreținut o cooperare fructuoasă cu Eionet, instituțiile Uniunii și actorii internaționali; apreciază foarte mult rolul-cheie jucat de agenție în sprijinirea acțiunilor în domeniul mediului și al climei care implementează politicile europene, Pactul verde european și propunerea privind cel de al optulea program de acțiune pentru mediu („PAM 8”);

reamintește că, în 2021, agenția și-a asumat noi sarcini care sprijină realizarea ambițiilor Europei în materie de mediu, ca parte a Pactului verde european și a PAM 8, contribuind, totodată, la îndeplinirea angajamentelor internaționale ale Europei și întărind astfel poziția AEM de sursă majoră de informații de mediu pentru fundamentarea politicilor;

Politica de personal

observă că la 31 decembrie 2021 schema de personal era completată în proporție de 99,28 %, fiind numiți 3 funcționari permanenți și 136 de agenți temporari din totalul de 140 de posturi autorizate în conformitate cu bugetul Uniunii (față de 130 de posturi autorizate în 2020); constată că în 2021 pentru agenție au lucrat și 79 de agenți contractuali și 18 experți naționali detașați; crede că, pentru a îndeplini cu brio sarcinile legate de eforturile Uniunii de a înfăptui neutralitatea climatică, o economie circulară și refacerea naturii, personalul ar trebui să își mărească efectivele în anii următori; reamintește că potrivit propunerii Comisiei de regulament pentru refacerea naturii, numai pentru a monitoriza îndeplinirea obiectivelor viitorului regulament vor fi necesare 12 posturi suplimentare; reamintește că factorii de decizie politică se bazează pe cunoștințele de specialitate și sprijinul agenției pentru a pune în practică reformele necesare pentru un viitor cu impact neutru asupra climei; roagă deci agenția și Comisia să vadă ce se poate face în acest sens și să informeze printr-un raport autoritatea care acordă descărcarea de gestiune; evidențiază că dacă i se alocă resurse insuficiente agenției se poate compromite capacitatea instituțiilor de a-și îndeplini angajamentele asumate prin Pactul verde european;

observă cu preocupare că în conducerea superioară a agenției nu există o reprezentare echilibrată între femei și bărbați, 6 membri din 9 (67 %) fiind bărbați; remarcă raportul echilibrat femei-bărbați în consiliul de administrație al agenției, unde 18 din 38 de membri (47 %) sunt bărbați; remarcă distribuția pe sexe echilibrată la nivelul întregului personal al agenției, 112 posturi din 206 (54 %) fiind ocupate de femei; invită agenția să ia măsuri concrete pentru a echilibra raportul numeric dintre femei și bărbați la toate nivelurile ierarhice ale agenției în cel mai scurt timp posibil și să informeze în consecință autoritatea care acordă descărcarea de gestiune;

constată că, ca reacție la raportul de descărcare de gestiune pe 2020, în politica sa de personal agenția a întocmit un cadru multianual de politică de resurse umane aliniat la Strategia SEE-Eionet pentru perioada 2021-2030, abordând cinci domenii de interes; constată, în plus, că agenția are un coordonator pentru confortul psihic al angajaților;

10.

constată că în 2021, ca reacție la raportul de descărcare de gestiune pe 2020 referitor la finanțarea proiectelor sustenabile, agenția a alocat încă un agent temporar pentru a lucra la legislația privind finanțarea durabilă și că acest post a fost programat să fie valabil doar trei ani în fișa financiară, așa că, după această perioadă, agenția nu va mai putea să continue aceste sarcini de sprijin la nivelul actual;

11.

constată că agenția continuă să îi trimită Comisiei evaluarea sa cu privire la necesarul de resurse; constată, totodată, că, după o discuție cu Comisia, noua legislație va prevedea funcții de sprijin și că agenția consideră că postul de sprijin în plus în legătură cu viitorul regulament privind refacerea naturii nu va fi suficient;

12.

remarcă cu satisfacție că agenția are o politică de apărare a demnității persoanei și de prevenire a hărțuirii psihologice și sexuale, sprijinită, printre altele, de un curs online despre etică și integritate; reține că agenția pune la dispoziție pe intranetul său o rețea de consilieri confidențiali și informații practice despre cum se poate raporta presupusa hărțuire și cum se poate contacta un consilier confidențial;

13.

reamintește că este important să se elaboreze o politică a resurselor umane pe termen lung care să aibă în vedere echilibrul dintre viața profesională și cea privată, orientarea pe tot parcursul vieții și oferirea de posibilități specifice de formare pentru dezvoltarea carierei, echilibrul de gen la toate nivelurile de personal, munca de la distanță, dreptul de a se deconecta, o reprezentare geografică mai echilibrată pentru ca toate statele membre să fie reprezentate corespunzător și recrutarea și integrarea persoanelor cu dizabilități, cărora să li se garanteze un tratament egal și să li se promoveze din plin șansele;

Achiziții publice

14.

constată că agenția derulează în continuare activ proceduri de achiziții publice comune cu Comisia prin intermediul contractelor-cadru și apelează la o sumedenie de sisteme și servicii ale Comisiei;

15.

află din raportul Curții că agenția a modificat un contract-cadru de servicii pentru prestarea de servicii de reparații și întreținere prin dublarea bugetului maxim inițial, de la 500 000 EUR la 1 000 000 EUR, și că justificarea invocată a fost derogarea aplicabilă procedurilor negociate fără publicare prealabilă, pentru care nu au fost îndeplinite condițiile, și că, în plus, nu au fost îndeplinite condițiile din Regulamentul financiar care permit modificarea contractelor fără o nouă procedură de achiziții publice; constată cu îngrijorare că după părerea Curții această modificare este neregulamentară; mai constată și că în 2021 nu s-au făcut plăți asociate acestui contract;

16.

reamintește că în toate procedurile de achiziții publice este important să se asigure o concurență echitabilă între ofertanți și să se procure bunuri și servicii la cel mai bun preț, respectând principiile transparenței, proporționalității, egalității de tratament și nediscriminării; cere să se pună în funcțiune instrumentele informatice de achiziții publice electronice dezvoltate de Comisie; solicită să se actualizeze clarificarea procedurilor și a modelelor din orientările privind achizițiile publice; ia act cu preocupare de observația Curții cum că s-au înmulțit deficiențele în materie de achiziții publice, care rămân cea mai mare sursă de plăți neconforme cu reglementările pentru majoritatea agențiilor Uniunii;

Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența

17.

recunoaște că agenția aplică deja unele măsuri, înscrise într-un efort constant de a preveni și gestiona conflictele de interese și a asigura protecția avertizorilor de nereguli; constată că în 2021 nu s-au constatat deloc cazuri de nereguli, nici deschise, nici închise și nici pendinte; constată că în 2021 nu au fost raportate nici cazuri de conflicte de interese;

18.

constată că agenția, ca reacție la raportul de descărcare de gestiune pe 2020, continuă să urmărească CV-urile și declarațiile de interese depuse și le reamintește membrilor consiliului de administrație care nu au făcut încă acest lucru să le depună și ei, în mod voluntar;

19.

insistă că trebuie introduse mai sistematic norme privind transparența, incompatibilitățile, conflictele de interese, activitățile ilegale de lobby și practica „ușilor turnante”; invită agenția să își întărească mecanismele de control intern, inclusiv prin crearea unui mecanism intern de combatere a corupției;

Controlul intern

20.

recunoaște schimbările structurale care au venit după lansarea proiectului „Locul de muncă în viitor”; remarcă pregătirile care se fac pentru proiectul de îmbunătățire a sistemului de management al calității menit să îndrepte neajunsurile depistate, ca, de exemplu, conformitatea doar parțială a componentelor-cadru ale mediului de control, și a activităților de control, informare și comunicare;

21.

constată cu preocupare din raportul Curții că un contract-cadru pentru furnizarea de servicii de cantină și de catering la sediul agenției a fost prelungit cu două ocazii separate și că, pentru prima prelungire, agenția nu a depus o notă de excepție, ceea ce contravine standardelor de control intern ale agenției care impun documentarea, justificarea și aprobarea tuturor abaterilor de la norme; constată, de asemenea, cu preocupare că, în ce privește a doua prelungire, agenția a redactat și a anexat la dosar o notă de excepție, dar nu a înregistrat-o în registrul central al excepțiilor; află din răspunsul agenției că din cauza pandemiei de COVID-19 nu a putut să planifice și să lanseze o procedură de ofertare pentru un nou contract-cadru de prestări servicii; invită agenția să își consolideze sistemul de control intern în această privință;

22.

află din raportul Curții că într-un contract pentru prestarea de servicii de asistență pentru sistemul de informații geografice agenția s-a folosit de un act adițional la contract pentru a prelungi prestarea serviciilor cu o lună, de la 28 februarie 2021 până la 31 martie 2021. constată cu îngrijorare că actul adițional a intrat în vigoare abia la 22 martie 2021, când a fost semnat de ambele părți contractante, ceea ce înseamnă efectiv că timp de 22 de zile prestarea serviciilor nu a fost acoperită de un contract; observă că, deși a descoperit acest lucru, agenția nu a completat o notă de excepție; reține explicația agenției că întârzierea s-a produs dintr-o scăpare; se bucură să audă că agenția își va înăspri controalele și procedurile pentru a reduce riscul de a nu încheia la timp prelungirea contractelor și pentru a avea certitudinea că se depun note de excepție dacă au loc încălcări involuntare ale Regulamentului financiar;

23.

constată din raportul Curții că, în temeiul unui contract-cadru pentru furnizarea de servicii informatice, agenția a plătit servicii auxiliare, în cadrul unui pachet de activități separat, în valoare de 25 000 EUR, fără a verifica mai întâi profilurile exacte și tarifele zilnice pe care contractantul le-a aplicat efectiv când a prestat și a facturat serviciile; află din răspunsul agenției că a luat măsuri pentru a răspunde preocupărilor Curții cu ocazia comenzilor viitoare;

24.

Digitalizarea și tranziția verde

25.

află cu satisfacție că agenția a adoptat cadrul de digitalizare SEE-Eionet în aprilie 2021, derulând o serie de activități esențiale, printre care modernizarea infrastructurii sale de date și demararea unor proiecte care explorează utilizarea inteligenței artificiale; consideră lăudabil că agenția a lansat o serie de noi produse digitale și de îmbogățire a cunoștințelor în 2021, inclusiv Observatorul european pentru climă și sănătate și Exploratorul european de date privind clima în cadrul platformei Climate-ADAPT și rapoarte web interactive privind calitatea aerului și pericolele climatice;

26.

constată, legat de rețeaua informatică a agenției și de peisajul amenințărilor la adresa securității cibernetice, că agenția a introdus rețele „albastre/verzi” în birouri, unde rețeaua verde înseamnă o separare a laptopurilor personalului de toate sistemele interne, iar rețeaua albastră este destinată laptopurilor care nu pot fi încă izolate și care dispun de un număr restricționat de aplicații software;

27.

remarcă sistemul de management de mediu al agenției și angajamentul agenției de a deveni o organizație „neutră ca impact asupra climei”; reține că agenția a comandat un studiu în 2021 cu scopul de a identifica acțiuni fezabile pentru a-și reduce emisiile de gaze cu efect de seră și a contribui la atingerea neutralității climatice până în 2030;

28.

reamintește că este important să se îmbunătățească gradul de digitalizare a agenției pentru operațiunile interne și gestionarea internă, dar și pentru a accelera digitalizarea procedurilor; accentuează că agenția trebuie să rămână proactivă în această privință, pentru a nu rămâne în urmă în cursa digitală față de alte agenții; atrage totuși atenția că trebuie luate toate măsurile de securitate necesare pentru a evita orice risc pentru securitatea online a informațiilor prelucrate;

29.

încurajează agenția să colaboreze strâns cu Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA) și cu Centrul de răspuns la incidente de securitate cibernetică pentru instituțiile, organismele și agențiile Uniunii (CERT-UE) și să facă evaluări periodice ale riscurilor pentru infrastructura sa informatică și audituri și testări periodice ale sistemelor sale de apărare cibernetică; sugerează să se ofere programe de instruire în domeniul securității cibernetice actualizate periodic tuturor angajaților agenției, inclusiv cadrelor de conducere; invită agenția să își elaboreze mai rapid politica de securitate cibernetică, să o prezinte până la 31 decembrie 2023 și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune;

Continuitatea activităților în timpul crizei provocate de COVID-19

30.

remarcă ideea agenției, ca răspuns la restricțiile impuse în contextul pandemiei, de a introduce recrutarea online, susținută de implementarea platformei de recrutare Systal, care a permis agenției să ducă la capăt un număr mare de recrutări în 2020 și 2021 și să rămână cu o rată scăzută de posturi vacante la sfârșitul anului;

31.

consideră că merită apreciat că, cu toată pandemia de COVID-19, activitatea agenției a continuat să fie eficientă, flexibilă și ferită de întârzieri inutile în 2021; încurajează autoritatea să pună în practică lecțiile învățate în ce privește metodele de lucru de la distanță și hibride, astfel încât să identifice mai bine pe viitor ce reuniuni și ce sarcini se pot derula mai eficient de la distanță decât cu prezență fizică;

32.

află că în 2021 agenția a început să pună în aplicare măsurile etalon de securitate cibernetică premergătoare Regulamentului de stabilire a unor măsuri pentru securitatea cibernetică în toate instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii (Regulamentul privind securitatea cibernetică), precum și o abordare de tip „neîncredere totală” și autentificarea multifactorială pentru toate serviciile interne și că privilegiile administrative informatice au fost reanalizate și limitate la minimum;

Alte observații

33.

află că în 2021 agenția a lansat un proiect multianual, cu mai multe componente, pentru a-și raționaliza prezența online în următorii ani și cu scopul de a elabora politici mai ferme privind conținutul online pe toate platformele agenției și pentru a stabili o logică de navigare mai bună; reține că noul site web instituțional va fi conform cu orientările privind accesibilitatea WCAG 2.1;

34.

reamintește cât este de important să se informeze îndeajuns populația de riscurile pe care le presupune inacțiunea în combaterea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea; consideră bine-venite activitățile de comunicare ale agenției în acest context, fie că este vorba de conținut audiovizual, dezbateri online, concursul anual de fotografie sau activități de comunicare locală, și invită agenția să își dezvolte și, dacă se poate, să își întețească activitățile în perioada următoare;

35.

reține că agenția a prezidat EUAN (Rețeaua agențiilor UE), inclusiv majoritatea subrețelelor sale, în conformitate cu prioritățile UE în materie de digitalizare, ecologizare, reziliență și redresare, lucrând, printre altele, la sprijinirea tranziției verzi și contribuind la ecologizarea administrației EUAN;

36.

37.

(2) Texte adoptate, P9_TA(2023)0190.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/284

DECIZIA (UE) 2023/1876 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind închiderea conturilor Agenției Europene de Mediu (AEM) pentru exercițiul financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Europene de Mediu pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a Agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06248/2023 – C9-0084/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere Regulamentul (CE) nr. 401/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 aprilie 2009 privind Agenția Europeană de Mediu și Rețeaua europeană de informare și observare a mediului (4), în special articolul 13,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0143/2023),

1.	aprobă închiderea conturilor Agenției Europene de Mediu pentru exercițiul financiar 2021;

2.	încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al Agenției Europene de Mediu, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 126, 21.5.2009, p. 13.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/285

DECIZIA (UE) 2023/1877 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Controlul Pescuitului (EFCA) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Europene pentru Controlul Pescuitului pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06248/2023 – C9-0085/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere Regulamentul (UE) 2019/473 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2019 privind Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului (4), în special articolul 45,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru pescuit,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0112/2023),

1.	acordă directoarei executive a Agenției Europene pentru Controlul Pescuitului descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului agenției aferent exercițiului financiar 2021;

2.	își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directoarei executive a Agenției Europene pentru Controlul Pescuitului, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 83, 25.3.2019, p. 18.

(1) JO C 141, 29.3.2022, p. 128.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/286

REZOLUȚIA (UE) 2023/1878 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Controlul Pescuitului (EFCA) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Controlul Pescuitului aferent exercițiului financiar 2021,

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru pescuit,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0112/2023),

întrucât, potrivit situației veniturilor și cheltuielilor sale (1), bugetul definitiv al Agenției Europene pentru Controlul Pescuitului („agenția”) aferent exercițiului financiar 2021 a fost de 21 621 000 EUR, ceea ce reprezintă o creștere cu 22,99 % față de bugetul pe 2020 din cauza activităților suplimentare alocate agenției în cadrul Acordului comercial și de cooperare cu Regatul Unit; întrucât bugetul agenției provine de la bugetul Uniunii și venitul alocat;

întrucât, în raportul său privind conturile anuale ale agenției pentru exercițiul financiar 2021 („raportul Curții”), Curtea de Conturi („Curtea”) a declarat că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale agenției și la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente,

Gestiunea bugetară și financiară

își exprimă satisfacția cu privire la declarația Curții potrivit căreia conturile agenției pentru exercițiul încheiat la 31 decembrie 2021 sunt conforme cu Regulamentul financiar al Uniunii și cu normele contabile adoptate de contabilul Comisiei;

ia act de faptul că agenția a primit contribuții în valoare de 21 de milioane EUR de la bugetul general al Uniunii în 2021, ceea ce reprezintă o creștere de 24,3 % față de 2020; subliniază că atât bugetul anual al agenției, cât și numărul de angajați sunt printre cele mai reduse în rândul agențiilor Uniunii;

salută subvenția suplimentară de 4 milioane EUR acordată de Comisie în cadrul ACC cu Regatul Unit prin intermediul unui buget modificat alocat agenției pentru a face față volumului de muncă crescut cauzat de retragerea Regatului Unit din Uniune și oricăror consecințe potențiale ale noii relații asupra cadrului de control al activităților de pescuit;

constată că eforturile de monitorizare a bugetului din cursul exercițiului financiar 2021 au avut ca rezultat o rată de execuție bugetară a creditelor de angajament din exercițiul curent de 99,07 %, ceea ce reprezintă o ușoară creștere de 1,80 % față de 2020; constată că rata de execuție a creditelor de plată pentru anul în curs a fost de 74,48 %, ceea ce reprezintă o scădere de 6,70 % în comparație cu 2020;

Performanța

reamintește contribuția esențială a agenției la punerea în aplicare a obiectivelor politicii comune în domeniul pescuitului (PCP) și în special în ceea ce privește controlul pescuitului; subliniază că revizuirea Regulamentului privind controlul pescuitului va crește volumul de muncă de sprijin al agenției; subliniază incoerența încercării de a face față unor obligații din ce în ce mai mari fără resurse adecvate; subliniază, prin urmare, necesitatea ca agenția să aibă la dispoziție suficiente resurse financiare și umane în următorii ani;

constată cu satisfacție că agenția utilizează indicatori-cheie de performanță pentru a evalua rezultatele activităților sale, cum ar fi cele privind inspecțiile și tendințele în materie de încălcări, evoluția nivelurilor de conformitate, formarea oferită și execuția bugetară, printre altele; constată, în plus, că agenția a pus în aplicare 98,6 % din programul anual de lucru, în pofida provocărilor cauzate încă de pandemia de COVID-19;

ia notă de faptul că, în 2021, agenția a raportat 53 567 de inspecții (pe mare și pe uscat), ceea ce a dus la detectarea a 4 928 de presupuse încălcări, aceste cifre reprezentând o creștere de 39 % și, respectiv, 109 % față de 2020; consideră că aceste cifre demonstrează că inspecțiile și activitățile de monitorizare rămân un instrument esențial pentru asigurarea respectării normelor PCP; arată că totuși această creștere ascunde disparități între zone, cu o scădere în Marea Nordului (– 67 %) și în Marea Neagră (– 1 %) și o creștere în apele occidentale (+ 24 %), în Marea Mediterană (+ 82 %), în Marea Baltică (+ 14 %), și în NAFO-NEAFC (+ 163 %); ia act de faptul că scăderea semnificativă în Marea Nordului este determinată în principal de lipsa inspecțiilor care erau efectuate anterior de Regatul Unit, ceea ce a reprezentat 70 % din inspecții în 2020; invită agenția să furnizeze informații mai detaliate despre motivele acestor schimbări; atrage atenția asupra faptului că inspecțiile și alte activități de monitorizare joacă un rol esențial nu numai în gestionarea adecvată a stocurilor de pește, ci și în asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru pescarii din Uniune;

ia act de modificarea programului de lucru în ceea ce privește regimul de monitorizare, control și supraveghere din cadrul PCP, măsurile impuse de ACC cu Regatul Unit și anticiparea proiectelor din cadrul Fondului european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură;

subliniază, în ceea ce privește combaterea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN), că agenția are un rol important în încurajarea unei aplicări consolidate și armonizate a sistemelor de control existente ale Uniunii pentru combaterea pescuitului ilegal;

10.

salută continuarea cooperării agenției cu Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (FRONTEX) și cu Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA) cu scopul de a sprijini autoritățile naționale care îndeplinesc funcții de pază de coastă; consideră că această cooperare este un exemplu de sinergie între agențiile Uniunii, care ar trebui să servească drept sursă de inspirație pentru agenții din alte domenii; invită agenția să își continue eforturile în acest sens și consideră că este oportun, de asemenea, să se intensifice cooperarea dintre agenție și Agenția Europeană de Mediu;

11.

evidențiază rolul agenției care oferă sprijin țărilor terțe în domeniile consolidării capacităților și formării și rolul său crucial pentru a asigura condiții de concurență echitabile cu toate statele costiere;

Politica de personal

12.

constată cu satisfacție că, la 31 decembrie 2021, schema de personal era completată în proporție de 100 %, fiind completate 65 de posturi de agenți temporari care au fost autorizate în baza bugetului Uniunii (față de 61 de posturi autorizate în 2020); constată că, în 2021, pentru agenție au lucrat și 11 agenți contractuali și șase experți naționali detașați;

13.

reține că agenției i s-a acordat un buget suplimentar în CFM 2021-2027 (o creștere de 12 milioane EUR în 2022), care include 16 noi posturi în schema de personal (patru au fost deja acordate în bugetul pe 2021) și șase experți externi (doi acordați deja în 2021); reține că resursele suplimentare vor oferi agenției capacitatea operațională necesară pentru a ajuta statele membre și Comisia la monitorizarea, controlul și supravegherea pescuitului, astfel cum prevede PCP, care cuprind și măsurile care derivă din ACC cu Regatul Unit;

14.

ia act de politica agenției de promovare a egalității de tratament a personalului și de obiectivul echilibrului de gen, atât în ceea ce privește numărul, gradul, cât și nivelul de responsabilitate; regretă faptul că femeile reprezintă doar 38 % din personalul angajat cu gradul AD 8 sau mai mare, recunoscând, în același timp, că aceasta reprezintă o creștere față de 2020; constată că trebuie depuse mai multe eforturi pentru a atinge paritatea la nivelul conducerii; invită agenția să depună mai multe eforturi în ceea ce privește politica sa de paritate, cu scopul de a progresa în direcția atingerii parității și la nivelul conducerii;

15.

16.

salută faptul că agenția a instituit norme de combatere a hărțuirii, inclusiv consilieri confidențiali, și că pe intranetul său sunt disponibile informații specifice; ia act, în plus, de faptul că agenția asigură o instruire obligatorie a personalului în ceea ce privește combaterea hărțuirii, etica și integritatea;

Achiziții publice

17.

ia act de faptul că principalele eforturi ale agenției în materie de achiziții în 2021 au vizat lansarea unei proceduri deschise în domeniul navlosirii a trei nave de patrulare în larg (OPV); constată, de asemenea, că agenția, în temeiul unor contracte-cadru, a semnat contracte de achiziții publice pentru servicii legate de patrula de pescuit, îmbunătățirea locului de muncă, cursuri de limbă, topografie marină și a participat la contracte-cadru interinstituționale privind serviciile externalizate și supravegherea aeriană, printre altele; ia act de faptul că, în 2021, agenția a participat în total la nouă licitații interinstituționale diferite cu Comisia și cu alte agenții;

18.

subliniază că este necesar un sprijin financiar adecvat pentru a lupta împotriva INN; salută consolidarea utilizării navei de patrulare în larg navlosite a agenției (OPV) pentru controale și inspecții în domeniul pescuitului în apele Uniunii și în apele internaționale și pentru a sprijini autoritățile naționale; constată că creșterea prețurilor combustibililor a afectat capacitatea operațională a agenției;

19.

apreciază faptul că, în 2021, agenția a introdus Instrumentul de gestionare a achizițiilor publice (PPMT) (pentru a începe utilizarea sa în 2022), o componentă a platformei de achiziții publice electronice a Comisiei care este integrată cu alte sisteme utilizate de agenție, cum ar fi licitațiile electronice și depunerea electronică a ofertelor;

Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența

20.

ia act de măsurile aplicate de agenție și de efortul constant depus de aceasta pentru a asigura transparența, prevenirea și gestionarea conflictelor de interese, precum și protecția avertizorilor de integritate; constată că agenția publică pe site-ul său declarațiile de interese și CV-urile membrilor consiliului său de administrație și ale personalului de conducere de nivel superior; ia act, de asemenea, de faptul că agenția actualizează periodic tabelul cu toate reuniunile convocate între directoarea executivă și personalul său cu organizații sau persoane care desfășoară activități independente implicate în elaborarea și punerea în aplicare a politicilor Uniunii, astfel încât să asigure transparența și încrederea deplină în activitatea agenției, și că tabelul este disponibil pe site-ul său; reamintește că agenția trebuie să actualizeze periodic pagina de internet, pentru a asigura transparența și încrederea deplină în activitățile agenției;

21.

insistă că este nevoie să fie instituite norme mai sistematice privind transparența, incompatibilitățile, conflictele de interese și activitățile ilegale de lobby; invită agenția să își întărească mecanismele de control intern, incluzând instituirea unui mecanism intern pentru combaterea corupției; constată că agenția și-a pus totuși în practică strategia antifraudă, care s-a bazat pe un exercițiu de evaluare a riscurilor, ținând seama de orientările OLAF.

Controlul intern

22.

ia act de faptul că, în 2021, Serviciul de Audit Intern al Comisiei (IAS), în conformitate cu planul strategic de audit intern 2021-2023, a început auditul cooperării dintre agenție și DG MARE în ceea ce privește activitățile legate de articolul 30 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (2) (respectarea dispozițiilor internaționale); invită agenția să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la eventuale evoluții în această privință;

23.

ia act de faptul că agenția a efectuat o evaluare a sistemului său de control intern și a concluzionat că, în general, există controale adecvate care funcționează așa cum s-a prevăzut, că riscurile sunt monitorizate și atenuate în mod corespunzător și că în 2021 nu au fost raportate deficiențe semnificative în materie de control;

Digitalizarea și tranziția verde

24.

ia act de faptul că agenția continuă să introducă instrumente electronice de sprijin în domeniul resurselor umane, al achizițiilor publice și al monitorizării bugetului, cum ar fi module Sysper suplimentare, un nou sistem financiar integral îmbunătățit prevăzut pentru 2024/2025, instrumente integrate de achiziții publice electronice și de gestionare a contractelor, precum și utilizarea semnăturii electronice calificate (EU Sign), printre altele; ia act, de asemenea, de faptul că agenția urmărește strategia cloud-first cu un multicloud hibrid securizat ca parte a strategiei sale de transformare digitală, continuând, în același timp, să îmbunătățească mediul de lucru digital (Digital Workplace);

25.

încurajează agenția să colaboreze strâns cu Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA) și cu Centrul de răspuns la incidente de securitate cibernetică pentru instituțiile, organismele și agențiile Uniunii (CERT-UE) pentru a efectua evaluări periodice ale riscurilor pentru infrastructura sa informatică și a asigura efectuarea unor audituri și teste periodice ale sistemelor sale de apărare cibernetică; îi sugerează să ofere programe de formare în domeniul securității cibernetice actualizate periodic pentru toți angajații agenției, inclusiv pentru personalul de conducere;

26.

salută faptul că agenția depune eforturi pentru a obține certificarea EMAS (sistemul de management de mediu și audit) și că agenția a luat măsuri pentru a-și reduce impactul asupra mediului, cum ar fi includerea a cel puțin unui criteriu în procedurile de achiziții publice, axarea pe comportamentul ecologic eficient al potențialilor ofertanți, reducerea consumului de energie electrică prin Led Lighting, circulația electronică și semnătura digitală pentru reducerea consumului de hârtie și toner;

Continuitatea activității în timpul crizei provocate de COVID-19

27.

ia act de faptul că echipa agenției de gestionare a continuității activității a concluzionat că agenția a fost bine pregătită să își continue activitatea în mod fiabil prin munca la distanță și nu a recomandat directoarei executive să activeze planul agenției de continuitate a activității în niciun moment în cursul anului 2021; ia act de faptul că a sugerat totuși unele adaptări ale planurilor individuale de acțiune de redresare ale unităților și măsuri specifice pentru soluții de rezervă, care au fost ulterior puse în aplicare; încurajează agenția să pună în practică lecțiile învățate în ceea ce privește metodele de lucru de la distanță și hibride, astfel încât să organizeze mai bine în viitor reuniunile și sarcinile care pot fi desfășurate mai eficient de la distanță decât cu prezență fizică;

28.

ia act de faptul că, în 2020 și 2021, și din cauza pandemiei de COVID-19, planificarea operațională a trebuit să fie revizuită din cauza închiderii anumitor porturi, fiind necesare zile de așteptare ca măsură preventivă, precum și prelungirea perioadei de staționare pe mare; constată, de asemenea, că navele de patrulare în larg și-au menținut activitățile pe întreaga perioadă de criză pentru a efectua controlul și inspecția în domeniul pescuitului și pentru a sprijini alte funcții de pază de coastă;

29.

subliniază că, pentru a atenua impactul pandemiei de COVID-19 asupra controlului și inspecțiilor în domeniul pescuitului și asupra asigurării respectării legislației de către statele membre, agenția, astfel cum a fost deja pus în aplicare în 2020, s-a concentrat mai mult pe alte instrumente disponibile, cum ar fi monitorizarea și analiza datelor, pe baza metodologiei agenției pentru indicatorii de conformitate, și a utilizat instrumentele disponibile, cum ar fi informații suplimentare din zborurile de supraveghere în cooperare cu Frontex, implementarea dronelor în cadrul cooperării cu EMSA și analiza imaginilor prin satelit din Copernicus;

Alte observații

30.

ia act de activitățile de comunicare ale agenției în raport cu publicul larg, în cooperare cu DG MARE; ia act, în special, de materialele video referitoare la conceptul de planuri de desfășurare comune și la monitorizarea electronică la distanță a controlului pescuitului în UE, produse în 2021; apreciază, de asemenea, contribuția agenției la construirea unei culturi a respectării PCP prin comunicarea sa cu părțile interesate neguvernamentale;

31.

(2) Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 22).

(3) Texte adoptate, P9_TA(2023)0190.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/291

DECIZIA (UE) 2023/1879 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind închiderea conturilor Agenției Europene pentru Controlul Pescuitului (EFCA) pentru exercițiul financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Europene pentru Controlul Pescuitului pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06248/2023 – C9-0085/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere Regulamentul (UE) 2019/473 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2019 privind Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului (4), în special articolul 45,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru pescuit,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0112/2023),

1.	aprobă închiderea conturilor Agenției Europene pentru Controlul Pescuitului pentru exercițiul financiar 2021;

2.	încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie directoarei executive a Agenției Europene pentru Controlul Pescuitului, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 83, 25.3.2019, p. 18.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/292

DECIZIA (UE) 2023/1880 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a Autorității în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06248/2023 – C9-0086/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimenta și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (4), în special articolul 44,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0131/2023),

1.	acordă directorului executiv al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului autorității aferent exercițiului financiar 2021;

2.	își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului executiv al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 31, 1.2.2002, p. 1.

(1) JO C 141, 29.3.2022, p. 69.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/294

REZOLUȚIA (UE) 2023/1881 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară aferent exercițiului financiar 2021,

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0131/2023),

întrucât potrivit situației veniturilor și cheltuielilor sale (1), bugetul final al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) aferent exercițiului financiar 2021 a fost de 129 179 801,95 EUR, ceea ce reprezintă o majorare cu 25,39 % față de bugetul pe 2020, în special din cauza resurselor suplimentare alocate în contextul Regulamentului (UE) 2019/1381 al Parlamentului European și al Consiliului (2); întrucât bugetul autorității provine în principal de la bugetul Uniunii;

întrucât în raportul său privind conturile anuale ale autorității pentru exercițiul financiar 2021 (denumit în continuare „raportul Curții”), Curtea de Conturi (denumită în continuare „Curtea”) declară că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale autorității și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente,

Gestiunea bugetară și financiară

constată cu satisfacție că eforturile de monitorizare a bugetului din cursul exercițiului financiar 2021 au avut ca rezultat o rată de execuție bugetară a creditelor de angajament din exercițiul curent de 99,99 %, ceea ce reprezintă o ușoară creștere de 0,01 % față de 2020; constată, în continuare, că rata de execuție a creditelor de plată pentru anul în curs a fost de 88,85 %, ceea ce reprezintă o creștere de 0,44 % în comparație cu 2020;

Performanța

observă că planul de lucru al autorității pentru 2021 a fost executat în cadrul Strategiei 2020, pe care Consiliul de administrație a decis să o prelungească cu încă un an din cauza pandemiei de SARS-CoV-2;

ia act de punerea în aplicare a programului de lucru al autorității și de nivelul bun de performanță atins în ceea ce privește indicatorii-cheie de performanță și rezultatele autorității; observă că autoritatea și-a revizuit cadrul de performanță și indicatorii-cheie de performanță în 2021 pentru a le alinia la Strategia 2027 a autorității, adoptată în 2021, și a introdus modificări legate de intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) 2019/1381; constată, de asemenea, că autoritatea are o responsabilitate mai mare față de cetățenii Uniunii după ce a intrat în vigoare și modificarea Regulamentului (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului (3); constată, de asemenea, că autoritatea și-a adoptat documentul de programare pentru perioada 2022-2024;

observă că scoaterea de pe lista priorităților a unora dintre activitățile planificate inițial pentru a pregăti autoritatea pentru modificările legate de Regulamentul (UE) 2019/1381 a creat o acumulare de sarcini care au fost reportate în 2021, ceea ce a întârziat creșterile eficienței; invită autoritatea să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la eventuale evoluții în această privință;

salută eforturile depuse de autoritate pentru a-și consolida colaborarea cu alte agenții ale Uniunii, axându-se în special pe două aspecte, partajarea granturilor și a nevoilor în materie de achiziții publice pentru a face posibilă identificarea procedurilor comune de achiziții publice și partajarea tehnologiilor și a resurselor în vederea adoptării de soluții informatice comune; constată, în special, că autoritatea a întreprins activități de coordonare împreună cu Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor, Agenția Europeană pentru Produse Chimice și Agenția Europeană pentru Medicamente;

subliniază că în 2021, autoritatea a răspuns la 704 întrebări prin avize științifice, rapoarte tehnice și publicații justificative, cu 81 mai puține decât cele 785 planificate;

Politica de personal

observă că la 31 decembrie 2021, schema de personal era completată în proporție de 98,16 %, fiind numiți 5 funcționari și 368 de agenți temporari din totalul de 380 de posturi autorizate în conformitate cu bugetul Uniunii (față de 354 de posturi autorizate în 2020); constată că în 2021, în cadrul autorității au lucrat și 140 de agenți contractuali și 12 experți naționali detașați; constată, de asemenea, că autoritatea a primit 33 de noi posturi pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/1381;

salută echilibrul de gen al personalului din conducerea superioară a autorității, trei din cele cinci posturi (60 %) fiind ocupate de femei; ia act de procentul femei-bărbați din Consiliul de administrație, 12 din cei 15 membri (80 %) fiind bărbați; ia act de procentul femei-bărbați de la nivelul întregului personal al autorității, 285 din cele 467 de posturi (61,03 %) fiind ocupate de femei;

salută noua strategie a autorității de creare a unei identități corporative, care conține o descriere clară a propunerilor sale de valori, cum ar fi, printre altele, condiții flexibile de muncă și sprijin pentru relocare, pentru a îmbunătăți diseminarea orientată a anunțurilor de posturi vacante în țările subreprezentate; observă că agenția are în plan să creeze un nou site dedicat carierei; constată că, în special, autoritatea își mărește vizibilitatea cu sprijinul Departamentului Comunicare și Parteneriate, al Rețelei agențiilor UE și al altor agenții internaționale și organizații partenere; invită autoritatea să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la eventuale evoluții în această privință;

10.

ia act de anumite limitări în aplicarea normelor recente propuse de Comisia Europeană privind munca de la distanță, pe care autoritatea le aplică prin analogie, în special în ceea ce privește munca de la distanță parțială în afara țării locului de muncă; este îngrijorat că actualele norme limitate privind munca de la distanță în străinătate pot avea un impact asupra atractivității autorității atunci când recrutează candidați din diferite state membre care doresc să se alăture autorității; solicită o mai mare flexibilitate în aplicarea acestor norme, ceea ce ar contribui la creșterea atractivității autorității și ar conduce la un echilibru mai bun al naționalităților în rândul personalului său;

11.

observă că autoritatea are o politică de protecție a demnității persoanei și de prevenire a hărțuirii psihologice și sexuale, care include consilieri confidențiali aflați la dispoziția întregului personal;

12.

Achiziții publice

13.

constată că în 2021, autoritatea a gestionat 116 proceduri de achiziții publice, iar Comitetul său pentru achiziții publice a examinat 16 dosare cu scopul de a verifica legalitatea și regularitatea principalelor proceduri de achiziții publice înainte de semnarea contractului propus; observă că pentru toate cele 16 dosare, Comitetul pentru achiziții publice a fost în măsură, în calitatea sa consultativă, să confirme, oferind o asigurare rezonabilă, că procedurile de achiziții publice și contractele rezultate sunt regulamentare și legale;

Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența

14.

ia act de măsurile aplicate de autoritate și de efortul constant depus de aceasta pentru a asigura transparența, prevenirea și gestionarea conflictelor de interese, precum și protecția avertizorilor de integritate; regretă că, în continuare, autoritatea nu publică online CV-urile membrilor Consiliului său de administrație; îndeamnă autoritatea să ia măsuri în acest sens;

15.

constată că în 2021, autoritatea a identificat și a gestionat nouă conflicte de interese la nivelul declarațiilor anuale de interese ale experților externi; constată că autoritatea a decis să nu recruteze un candidat preselectat în urma evaluării declarației de interese; observă, în continuare, că autoritatea a identificat și a prevenit trei conflicte de interese la nivelul procedurilor de achiziții publice și de atribuire a granturilor; invită autoritatea să își continue eforturile de identificare și gestionare a conflictelor de interese, inclusiv a conflictelor de interese potențiale, și să țină la curent autoritatea care acordă descărcarea de gestiune;

16.

invită autoritatea să se asigure că toți membrii cu funcții de conducere și de consiliere, supleanții acestora și alți experți au introdus corespunzător declarațiile anuale de interese; invită autoritatea să asigure un nivel ridicat de respectare a normelor privind conflictele de interese și transparența în toate activitățile sale;

17.

constată că pentru 2022, autoritatea avea în plan să adopte o nouă abordare post-angajare, care să includă criteriile și procedura de întrerupere a accesului la informații confidențiale pentru personalul care își încetează activitatea; invită autoritatea să informeze cu privire la orice evoluție în această privință;

18.

insistă că trebuie introduse norme mai sistematice privind transparența, incompatibilitățile, conflictele de interese, activitățile ilegale de lobby și practica „ușilor turnante”; invită autoritatea să își întărească mecanismele de control intern, incluzând instituirea unui mecanism intern de combatere a corupției;

Controlul intern

19.

constată că autoritatea a efectuat o evaluare a sistemelor sale de control intern pentru anul de raportare și a concluzionat că, în general, toate componentele și principiile controlului intern erau prezente și funcționau conform așteptărilor; salută faptul că autoritatea a identificat totuși o serie de măsuri pentru a consolida în continuare gestionarea informațiilor sensibile și pentru a asigura o gestionare a riscurilor adecvată scopului urmărit și mecanisme de control intern pentru fondurile majorate ca urmare a Regulamentului (UE) 2019/1381;

20.

constată că în urma auditului Serviciului de Audit Intern privind evaluarea și adoptarea rezultatelor științifice în domeniul ingredientelor alimentare și al ambalajelor în 2020, observațiile au fost implementate și autoritatea consideră procesul finalizat;

21.

observă că în 2021 Serviciul de Audit Intern a publicat un raport final privind procesele de achiziții publice și de acordare a granturilor din cadrul autorității pentru perioada 2019-2020; constată că Serviciul de Audit Intern a concluzionat că cadrul de guvernanță, de gestionare a riscurilor și de control intern instituit de autoritate pentru procesele sale de achiziții publice și de acordare a granturilor este conceput în mod adecvat și este eficient și eficace, oferind astfel o asigurare rezonabilă că obiectivele-cheie de control intern sunt îndeplinite; observă că Serviciul de Audit Intern a formulat trei recomandări importante; invită autoritatea să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la eventuale evoluții în această privință;

22.

reamintește că este important să se consolideze sistemele de gestionare și control pentru a se asigura buna funcționare a autorității; insistă asupra cerinței de a avea sisteme eficiente de gestionare și control pentru a evita posibile cazuri de conflicte de interese, neefectuare a controalelor ex ante/ex post, proastă administrare a angajamentelor bugetare și juridice și neraportare a problemelor în registrul de excepții;

23.

constată că au fost finalizate acțiunile corective pentru a da curs observațiilor Curții din 2020; reamintește că este nevoie să se finalizeze acțiunile corective pentru a da curs observațiilor Curții din 2017, în special pentru a consolida independența contabilului prin subordonarea sa directă față de directorul autorității;

Digitalizarea și tranziția verde

24.

observă evoluțiile din domeniul furnizării de servicii tranzacționale și al colaborării digitale și în ceea ce privește foaia de parcurs tehnologică a autorității; ia act de obiectivul autorității de a crea un mediu de lucru mai modern și mai flexibil prin investiții în domeniul informatic, care au fost realizate în cadrul foii de parcurs tehnologice anterioare și care au contribuit la prevenirea perturbărilor grave ale activității autorității în timpul pandemiei de COVID-19; salută proiectul de colaborare digitală menit să îmbunătățească schimbul de cunoștințe și experiență de specialitate în cadrul rețelelor autorității de personal, experți și părți interesate; constată că proiectul de colaborare digitală a depășit ținta de 170 de grupuri active de colaborare socială în 2021, având 204 grupuri active;

25.

ia act de punerea în aplicare a instrumentului informatic denumit „soluție informatică completă DoI”, care vizează implementarea activităților legate de independență, inclusiv examinarea declarațiilor de interese care fac obiectul normelor de independență ale autorității; constată cu îngrijorare că noua soluție informatică a avut probleme tehnice care au afectat negativ desfășurarea unor astfel de activități; invită autoritatea să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la eventuale evoluții în această privință;

26.

reamintește că este important să crească nivelul de digitalizare al agenției în ceea ce privește funcționarea și gestiunea internă, dar și pentru a accelera digitalizarea procedurilor; accentuează că agenția trebuie să își continue eforturile proactive în această privință, pentru a evita apariția unui decalaj digital între agenții; atrage totuși atenția că trebuie luate toate măsurile de securitate necesare pentru a se evita orice risc pentru securitatea online a informațiilor prelucrate;

27.

încurajează autoritatea să lucreze în strânsă cooperare cu ENISA (Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică) și CERT-UE (Centrul de răspuns la incidente de securitate cibernetică pentru instituțiile, organele și agențiile UE) și să realizeze evaluări periodice ale riscurilor pentru infrastructura sa informatică și să asigure efectuarea unor audituri și teste periodice ale sistemelor sale de apărare cibernetică; sugerează să se ofere programe de formare actualizate periodic în domeniul securității cibernetice pentru toți membrii personalului autorității, inclusiv pentru personalul de conducere;

Continuitatea activității în timpul crizei provocate de COVID-19

28.

constată că autoritatea și-a continuat activitățile în 2021 și a fost în măsură să își realizeze programul de lucru în pofida impactului pandemiei de COVID-19; observă că autoritatea a suspendat misiunile personalului său, precum și reuniunile și evenimentele în format fizic și a acordat prioritate virtualizării, reducând astfel bugetul pentru cheltuielile de la liniile bugetare aferente comparativ cu exercițiul financiar 2020; constată, de asemenea, că întoarcerea la birou a personalului a fost amânată și a fost promovată munca de la distanță; încurajează agenția să valorifice învățămintele desprinse în ceea ce privește deplasările personalului, astfel încât să organizeze mai bine în viitor reuniunile și sarcinile care s-ar putea desfășura mai eficient de la distanță decât cu prezență fizică;

29.

observă că autoritatea a început să folosească în 2021 un modul electronic de integrare în cadrul instrumentului de recrutare Taleo, care gestionează și sprijină integrarea personalului și a stagiarilor printr-o soluție automatizată care a fost adaptată în continuare la situația de pandemie;

Alte observații

30.

ia act de eforturile autorității de a crește gradul de sensibilizare a publicului larg cu privire la siguranța alimentară prin lansarea în 2021 a primei sale campanii de comunicare digitală paneuropeană, menită să explice într-un mod accesibil aspectele științifice care stau la baza siguranței alimentare în Uniune și să contribuie la luarea unor decizii în cunoștință de cauză cu privire la alimente; constată că această campanie a fost realizată în parteneriat cu autoritățile competente din statele membre și a vizat direct publicul nespecializat; observă cu satisfacție rezultatele pozitive, evaluate printr-un sondaj de evaluare post-campanie;

31.

evidențiază că autorizarea rapidă a aditivilor sustenabili pentru hrana animalelor și a alternativelor sustenabile la pesticide joacă un rol important în atingerea obiectivelor ambițioase ale strategiei „De la fermă la consumator”; accentuează, în acest sens, că o capacitate suficientă în ceea ce privește personalul și cunoștințele sale de specialitate este esențială pentru a preveni întârzierile în procedurile de solicitare și de evaluare pentru aprobarea aditivilor sustenabili pentru hrana animalelor și a alternativelor sustenabile la pesticide;

32.

reamintește că în 2021, Parlamentul a adoptat șase obiecții la importul de culturi modificate genetic pentru alimente și furaje; evidențiază că unul dintre motivele acestor obiecții a constat în lacunele în evaluarea riscurilor realizată de Grupul pentru organisme modificate genetic din cadrul autorității; îndeamnă autoritatea să se ocupe de aceste lacune și să le elimine cât mai urgent;

33.

atrage atenția asupra deficiențelor persistente în modul în care sunt tratate animalele, în special, dar nu numai, în ceea ce privește transportul animalelor vii; salută, în acest context, inițierea lucrărilor la o serie importantă de mandate privind bunul tratament al animalelor, în special în ceea ce privește transportarea lor, care vor sta la baza elaborării unei noi legislații în acest domeniu;

34.

invită autoritatea să își dezvolte în continuare sinergiile (de exemplu, în ceea ce privește resursele umane, gestionarea clădirilor, serviciile informatice și securitatea) și să își intensifice cooperarea, schimbul de bune practici și discuțiile privind domeniile de interes comun cu alte agenții ale Uniunii, pentru o mai bună eficiență;

35.

(2) Regulamentul (UE) 2019/1381 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind transparența și durabilitatea modelului UE de evaluare a riscurilor în cadrul lanțului alimentar și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 178/2002, (CE) nr. 1829/2003, (CE) nr. 1831/2003, (CE) nr. 2065/2003, (CE) nr. 1935/2004, (CE) nr. 1331/2008, (CE) nr. 1107/2009, (UE) 2015/2283 și a Directivei 2001/18/CE (JO L 231, 6.9.2019, p. 1).

(3) Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (JO L 31, 1.2.2002, p. 1).

(4) Texte adoptate, P9_TA(2023)0190.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/299

DECIZIA (UE) 2023/1882 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind închiderea conturilor Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) pentru exercițiul financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a autorității în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06248/2023 – C9-0086/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0131/2023),

1.	aprobă închiderea conturilor Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară pentru exercițiul financiar 2021;

2.	încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 31, 1.2.2002, p. 1.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/300

DECIZIA (UE) 2023/1883 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a Autorității în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06248/2023 – C9-0087/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1922/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind înființarea unui Institut European pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați (4), în special articolul 15,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0121/2023),

1.	acordă directoarei Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului institutului aferent exercițiului financiar 2021;

2.	își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directoarei Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 403, 30.12.2006, p. 9.

(1) JO C 141, 29.3.2022, p. 123.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/301

REZOLUȚIA (UE) 2023/1884 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați aferent exercițiului financiar 2021,

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0121/2023),

întrucât, potrivit situației veniturilor și cheltuielilor sale (1), bugetul final al Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (denumit în continuare „institutul”) aferent exercițiului financiar 2021 a fost de 8 692 878 EUR, ceea ce reprezintă o creștere cu 12,17 % față de bugetul pe 2020;

întrucât, în raportul său privind conturile anuale ale Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați pentru exercițiul financiar 2021 (denumit în continuare „raportul Curții”), Curtea de Conturi („Curtea”) declară că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale institutului și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente;

întrucât egalitatea de gen este o valoare fundamentală a Uniunii, consacrată la articolul 2 din TUE; întrucât articolul 8 din TFUE prevede că, în toate acțiunile sale, Uniunea urmărește să elimine inegalitățile și să promoveze egalitatea între femei și bărbați, instituind principiul integrării perspectivei de gen;

întrucât egalitatea de gen în Uniune a fost afectată în mod deosebit de consecințele pandemiei de COVID-19, de războiul din Ucraina și de regresele împotriva egalității de gen și a drepturilor femeilor, în special a sănătății sexuale și reproductive și a drepturilor aferente (SRHR) în mai multe state membre; întrucât femeile sunt expuse riscului de a fi afectate în mod disproporționat de creșterea prețurilor la energie și a costurilor vieții în general; întrucât acest lucru are potențialul de a adânci și mai mult inegalitățile și de a împiedica egalitatea de gen; întrucât sunt necesare cercetări suplimentare cu privire la impactul de gen al sărăciei energetice în Uniune; întrucât indicele egalității de gen în 2022 este de 68,6 în întreaga Uniune, reprezentând o creștere cu 0,6 puncte în comparație cu 2021, ceea ce demonstrează că ritmul Uniunii în direcția egalității de gen este lent;

Gestiunea bugetară și financiară

constată cu satisfacție că eforturile de monitorizare a bugetului în cursul exercițiului financiar 2021 au avut ca rezultat o rată de execuție bugetară a creditelor de angajament din anul curent de 98,92 %, ceea ce reprezintă o creștere de 1,18 % față de 2020; constată că rata de execuție a creditelor de plată pentru anul în curs a fost de 71,39 %, ceea ce reprezintă o scădere de 3,44 % în comparație cu 2020;

remarcă faptul că suma din bugetul final al institutului este rezultatul unei prime rectificări bugetare în valoare de 971 698 EUR, ceea ce reprezintă o creștere bugetară de 12 % față de bugetul inițial alocat pentru 2021, și al unei a doua rectificări bugetare în valoare de 375 000 EUR, reprezentând o reducere de 4,14 % adoptată de consiliul de administrație al institutului datorită economiilor legate de COVID-19 identificate la sfârșitul exercițiului;

recunoaște o creștere a reportării cheltuielilor operaționale ale institutului la 54,79 % în 2022 (49,49 % în 2021);

Performanța

reamintește că institutul a fost înființat pentru a contribui la promovarea egalității de gen în Uniune și pentru a o consolida; subliniază rolul-cheie pe care îl joacă institutul în promovarea egalității de gen în Uniune, cum ar fi furnizarea de cercetare și date, o misiune în care acesta s-a dovedit esențial și eficace; subliniază, ca urmare, că institutul trebuie să dispună de resurse financiare și umane suficiente și stabile pentru a-și îndeplini sarcinile; reamintește că misiunea institutului este de a colecta, de a analiza și de a difuza informații privind egalitatea de gen, precum și de a elabora, analiza, evalua și difuza instrumente metodologice pentru a susține integrarea egalității de gen în toate politicile Uniunii și în politicile naționale rezultate; încurajează colaborarea dintre institut și alte agenții ale Uniunii;

observă că institutul utilizează anumiți indicatori-cheie de performanță în ceea ce privește obiectivele operaționale pentru a evalua valoarea adăugată adusă de activitățile sale; constată cu satisfacție că institutul și-a realizat programul de lucru în proporție de 96,62 % în 2021, atingând astfel obiectivele stabilite în documentul unic de programare pentru perioada 2021-2023;

ia act de faptul că, în 2021, institutul a publicat un raport care analizează consecințele pandemiei de COVID-19 asupra victimelor violenței în cuplu și a realizat primul său sondaj amplu, care a colectat dovezi cu privire la consecințele pandemiei de COVID-19 asupra îngrijirii informale și a echilibrului dintre viața profesională și cea privată, a bunăstării, a ocupării forței de muncă și a condițiilor de muncă; constată, de asemenea, că prin dezvoltarea instrumentului de urmărire a alocărilor de resurse pentru egalitatea de gen, institutul a finalizat setul de instrumente pe etape privind integrarea perspectivei de gen în buget, cu scopul de a ajuta autoritățile de gestiune să integreze dimensiunea de gen în cadrul gestiunii partajate; constată, de asemenea, că institutul a pregătit un set de instrumente privind achizițiile publice care integrează dimensiunea de gen pentru fondurile Uniunii și bugetele naționale, pentru a completa cadrul Comisiei pentru achiziții publice responsabile din punct de vedere social;

constată că institutul și-a intensificat cooperarea cu agențiile Uniunii pe tot parcursul anului, în special cu Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) și Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound); observă implicarea institutului în rețeaua agențiilor din domeniul justiției și afacerilor interne în contextul răspunsului la criza provocată de pandemia de COVID-19 și al solidarității Uniunii cu Ucraina; ia act și de implicarea institutului în Rețeaua agențiilor UE pentru consiliere științifică (EU-ANSA), în special în ceea ce privește grupul de date privind anchetele cantitative și clusterul socioeconomic; invită institutul să își dezvolte în continuare sinergiile (de exemplu, în ceea ce privește resursele umane, gestionarea clădirilor, serviciile informatice și securitatea), cooperarea și schimbul de bune practici cu alte agenții ale Uniunii în vederea creșterii eficienței;

salută actuala cooperare dintre institut și Comisia pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen; subliniază contribuția valoroasă pe care institutul o poate aduce tuturor comisiilor Parlamentului pentru o mai bună integrare a perspectivei de gen în toate politicile Uniunii; recunoaște specializarea și cunoștințele institutului, în special în ceea ce privește furnizarea de date și evaluarea politicilor statelor membre;

Politica de personal

observă că la 31 decembrie 2021 organigrama era completată în proporție de 96 %, fiind ocupate 26 din cele 27 de posturi de agenți temporari autorizate de bugetul Uniunii (același număr de posturi ca în 2020); constată că au fost lansate 12 cereri de candidaturi, inclusiv patru pentru posturi de agenți contractuali, cinci pentru posturi de agenți temporari, un post pentru un expert național detașat și două pentru stagiari; subliniază că în cursul anului 2021 rata de fluctuație a personalului a fost de 11 %; ia act de exercițiul de evaluare a personalului, 77,6 % din personalul institutului fiind alocat sarcinilor operaționale, 14,5 % sprijinului administrativ, iar 7,9 % operațiunilor neutre; observă că la 27 mai 2021 au fost adoptate noi norme privind personalul administrativ de nivel mediu;

10.

ia act de distribuția de gen echilibrată în posturile de conducere de nivel superior [doi bărbați (50 %) și două femei (50 %)] și dezechilibrul acesteia în consiliul de administrație [șase bărbați (19 %) și 26 de femei (81 %)] și în totalul personalului [12 bărbați (29 %) și 30 de femei (71 %)]; își reiterează apelul ca institutul să asigure în viitor echilibrul de gen; solicită Comisiei și statelor membre să țină cont de importanța garantării echilibrului de gen atunci când își desemnează membrii în consiliul de administrație al institutului;

11.

observă că institutul, cu excepția candidaturilor pentru stagii și a posturilor de experți naționali detașați, a primit 513 candidaturi în 2021, dintre care 68 % au fost depuse de femei și 32 % de bărbați; consideră îmbucurător faptul că s-a realizat un echilibru de gen în echipa de conducere de nivel superior, dar este preocupat de dezechilibrul de la nivelul personalului în ansamblu; salută participarea activă a institutului începând din 2021 la Grupul de lucru privind diversitatea și incluziunea al Rețelei agențiilor UE (EUAN), precum și diferitele acțiuni întreprinse pentru a îmbunătăți diversitatea și incluziunea în cadrul institutului;

12.

ia act de faptul că în 2021 institutul a luat măsuri pentru a semna un contract de un an cu societatea UAB Manpower Lit pentru furnizarea de personal interimar; reamintește că hotărârea din 11 noiembrie 2021 a Curții de Justiție a Uniunii Europene (cauza C-948/19) a confirmat aplicabilitatea Directivei 2008/104/CE a Parlamentului European și a Consiliului (2) în cazul agențiilor descentralizate ale UE, precum și principiul egalității de tratament între lucrătorii temporari și membrii personalului statutar și că Curtea Supremă a Lituaniei a confirmat hotărârea menționată; observă, în acest context, că societatea contractată UAB Manpower Lit a refuzat să prelungească contractul de furnizare a forței de muncă interimare începând din 2022;

13.

recomandă să se aloce mai mult personal institutului și să se aloce fonduri suficiente, ținând seama de propria evaluare a nevoilor institutului, pentru a face față creșterii bruște a numărului de cereri de asistență tehnică pentru integrarea perspectivei de gen, de exemplu pentru a răspunde de urgență la agravarea impactului diferitelor crize sociale, economice și climatice asupra femeilor și a egalității de gen și la regresele în egalitatea de gen și drepturile femeilor care se manifestă în mai multe state membre și la nivel mondial;

14.

salută politica bine dezvoltată a institutului în materie de calitate a vieții, fiind luate o serie de măsuri pentru a sprijini echilibrul dintre viața profesională și cea privată, munca de la distanță și un stil de viață sănătos pentru membrii personalului său; constată, în ceea ce privește sprijinul psihologic, că o anchetă independentă privind o plângere de hărțuire psihologică a fost încheiată în 2021 și a condus la concedierea membrului personalului care a făcut obiectul anchetei; salută planul cuprinzător de formare al institutului destinat personalul său; invită institutul să dezvolte o politică a resurselor umane pe termen lung care să asigure echilibrul dintre viața profesională și cea privată, orientarea pe tot parcursul vieții și oferirea de posibilități de formare specială pentru dezvoltarea carierei, echilibrul de gen la toate nivelurile de personal, munca de la distanță, dreptul de a se deconecta, îmbunătățirea echilibrului geografic pentru a asigura reprezentarea corespunzătoare a tuturor statelor membre și recrutarea și integrarea persoanelor cu dizabilități, precum și garantarea unui tratament egal pentru această categorie de persoane și promovarea pe scară largă a șanselor acestora;

Achiziții publice

15.

constată că în 2021 au fost finalizate 47 de proceduri de achiziții administrative și 62 de proceduri de achiziții pentru activități operaționale; observă că institutul a actualizat orientările privind achizițiile publice pentru personal, inclusiv listele de verificare, calendarele interne și etapele procedurale, pentru a îmbunătăți calitatea documentelor elaborate în cadrul acțiunilor de achiziții publice;

16.

ia act cu îngrijorare de observația Curții potrivit căreia în 2021 institutul a efectuat plăți neconforme (în valoare de 12 200 EUR) pentru achiziționarea de servicii de traducere care nu au făcut obiectul cererii conexe de manifestare a interesului;

17.

reamintește că în toate procedurile de achiziții publice este important să se asigure condiții de concurență loială între ofertanți și să se procure bunuri și servicii la cel mai bun preț, respectând totodată principiile transparenței, proporționalității, egalității de tratament și nediscriminării; solicită să se pună în practică instrumentele informatice dezvoltate de Comisia Europeană pentru achizițiile publice electronice; solicită o clarificare actualizată a procedurilor și a modelelor din orientările privind achizițiile publice; ia act cu îngrijorare de observația Curții potrivit căreia deficiențele în materie de achiziții publice sunt în creștere și rămân cea mai mare sursă de plăți neconforme cu reglementările în majoritatea agențiilor;

Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența

18.

observă măsurile aplicate de institut și efortul constant depus de aceasta pentru a asigura transparența, prevenirea și gestionarea conflictelor de interese, precum și protecția avertizorilor de integritate; constată că institutul este pe cale să își finalizeze politica privind conflictele de interese; constată că Strategia antifraudă 2021-2023 a fost aplicată cu succes în 2021, în conformitate cu planul de acțiune aferent, pe baza metodologiei furnizate de OLAF; consideră îmbucurător faptul că, în plus, în 2021 au fost organizate mai multe cursuri de formare în domeniul eticii și integrității, precum și sesiuni de informare pentru prevenirea fraudei; insistă că este nevoie să fie introduse sau aduse la zi periodic norme mai sistematice privind transparența, incompatibilitățile, conflictele de interese, activitățile ilegale de lobby și practica ușilor turnante;

19.

ia act de faptul că institutul a publicat pe site-ul său CV-urile și declarațiile de interese ale directoarei sale și ale majorității membrilor consiliului său de administrație; reamintește importanța publicării CV-urilor și a declarațiilor de interese; invită institutul să publice CV-urile și declarațiile de interese ale tuturor membrilor consiliului său de administrație;

Controlul intern

20.

salută măsurile luate de institut în 2021 pentru a-și consolida sistemul de control intern; ia act, în acest context, de revizuirea procedurii sale de efectuare a controalelor ex post; salută, în acest sens, faptul că au fost efectuate controale ex post în septembrie 2021 și că acțiunea conexă legată de observația Curții a fost finalizată; salută și faptul că institutul și-a actualizat politica de asigurare a calității, definind măsuri speciale de control pentru proiecte;

21.

ia act cu îngrijorare de observațiile Curții, care evidențiază mai multe deficiențe în domeniul sistemelor de gestiune și control; observă că prima observație este legată de o procedură de recrutare în care principiile transparenței și egalității de tratament au fost subminate și că a doua observație semnalează omisiuni în cadrul unei proceduri de selecție a experților naționali detașați care subminează obiectivitatea acesteia și sugerează că există deficiențe în sistemele de control intern ale institutului; observă că a treia observație se referă la o procedură de achiziții în care toți membrii comisiei de evaluare fac parte din aceeași unitate administrativă, ceea ce contravine articolului 150 alineatul (3) din Regulamentul financiar; reamintește că deficiențele procedurale din procedurile de recrutare subminează principiile transparenței și egalității de tratament; solicită institutului să își îmbunătățească procedura internă de recrutare pentru a face mai clare procesele de evaluare și anunțurile de posturi vacante;

22.

constată că, în urma planului strategic de audit intern al Serviciului de Audit Intern al Comisiei pentru perioada 2019-2021, în 2021 au fost efectuate în total 1 800 de operațiuni de control pe un eșantion de 40 de operațiuni, fiind supus controlului un buget total de 920 776 EUR; constată că rezultatele finale arată că sistemul de control intern existent asigură conformitatea tranzacțiilor cu normele financiare și cu procedurile interne; constată că raportul a inclus patru recomandări de consolidare a controalelor interne pentru a remedia deficiențele minore; consideră îmbucurător faptul că toate recomandările, inclusiv cele din anii anteriori, au fost puse în practică integral de institut, iar acțiunile aferente au fost închise de IAS în februarie 2022;

23.

constată că o evaluare specifică a controlului intern pentru exercițiul 2021 a fost efectuată în conformitate cu cadrul de control intern al institutului și cu orientările pentru evaluarea controlului intern; ia act de concluzia evaluării menționate, potrivit căreia toate principiile sunt prezente și funcționează conform intenției, fiind identificate șase deficiențe moderate în ceea ce privește componentele 2, 3 și 5 ale sistemului de control intern; invită institutul să informeze în permanență autoritatea care acordă descărcarea de gestiune despre progresele înregistrate în eliminarea acestor deficiențe; salută acțiunile întreprinse de institut pentru a atenua domeniile de risc, inclusiv în ceea ce privește funcțiile sensibile;

24.

invită institutul să își întărească în continuare mecanismele de control intern, inclusiv prin crearea unui mecanism intern de combatere a corupției;

Digitalizarea și tranziția verde

25.

ia act de eforturile depuse de institut pentru a asigura un loc de muncă ecologic și eficient din punctul de vedere al costurilor; observă că institutul a introdus un instrument de gestionare a misiunilor pentru a permite monitorizarea emisiilor de CO2 generate de deplasări; constată că monitorizarea din 2021 arată că emisiile de CO2 generate de misiunile institutului s-au ridicat la 8 tone; constată că institutul a inclus cerințele privind măsurile de mediu în mai multe tipuri de contracte; salută angajamentul institutului de a instala panouri solare în sediul său din Vilnius pentru a îmbunătăți performanța de mediu a clădirii și pentru a se baza numai pe surse de energie ecologice; constată cu interes că a fost achiziționată o aplicație care ar putea ajuta institutul să își urmărească amprenta de mediu și că aplicația ar trebui să fie introdusă în 2022; invită institutul să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune în legătură cu evoluțiile în această privință;

26.

ia act de faptul că institutul și-a digitalizat complet procesele-cheie în 2021 prin introducerea fluxurilor de lucru electronice și a semnăturii electronice; ia act de actualizarea politicii de securitate în domeniul TIC și a politicii de gestionare a informațiilor ale institutului; salută răspunsul institutului potrivit căruia acesta dispune de o securitate informatică și a luat o serie de măsuri privind securitatea informatică, cum ar fi sistemul de autentificare multifactorială și cursurile de formare în materie de securitate pentru membrii echipei TI; încurajează institutul să efectueze evaluări periodice ale riscurilor pe care le prezintă infrastructura sa informatică și să asigure audituri și teste periodice ale sistemelor sale de apărare cibernetică;

Continuitatea activității în timpul crizei provocate de COVID-19

27.

constată că institutul s-a adaptat rapid, asigurând continuitatea activității în conformitate cu documentul unic de programare revizuit; apreciază activitatea institutului de sprijinire a președințiilor portugheză și slovenă ale Consiliului, prin furnizarea de noi dovezi privind egalitatea de gen ca bază pentru respectivele concluzii ale Consiliului privind impactul socioeconomic al COVID-19 asupra egalității de gen; observă că inițiativele comune de răspuns la pandemia de COVID-19 și planurile de continuitate a activității au fost discutate în cadrul rețelei agențiilor din domeniul justiției și afacerilor interne; salută faptul că institutul și-a actualizat planul de continuitate a activității în iulie 2022;

28.

încurajează agenția să pună în practică învățămintele desprinse în pandemia de COVID-19 în ceea ce privește deplasarea personalului pentru a organiza mai bine în viitor reuniuni, evenimente și interviuri care se pot desfășura mai eficient de la distanță decât cu prezență fizică;

Altele

29.

felicită institutul pentru eforturile sale de a-și spori vizibilitatea publică prin informări de presă, comunicate de presă, campanii media, cum ar fi acțiunea „16 zile de activism” și menținerea de contacte strânse cu jurnaliștii; constată că institutul și-a ameliorat indicatorii în ceea ce privește cererile de pe platformele de comunicare socială și din mass-media;

30.

(2) Directiva 2008/104/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind munca prin agent de muncă temporară (JO L 327, 5.12.2008, p. 9).

(3) Texte adoptate, P9_TA(2023)0190.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/306

DECIZIA (UE) 2023/1885 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind închiderea conturilor Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE) pentru exercițiul financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a autorității în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06248/2023 – C9-0087/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1922/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind înființarea unui Institut European pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați (4), în special articolul 15,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0121/2023),

1.	aprobă închiderea conturilor Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați pentru exercițiul financiar 2021;

2.	încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie directoarei Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 403, 30.12.2006, p. 9.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/307

DECIZIA (UE) 2023/1886 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Autorității Europene de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale Autorității Europene de Asigurări și Pensii Ocupaționale pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a autorității în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06248/2023 – C9-0088/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană de asigurări și pensii ocupaționale), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/79/CE a Comisiei (4), în special articolul 64,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0103/2023),

1.	acordă directorului executiv al Autorității Europene de Asigurări și Pensii Ocupaționale descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului autorității aferent exercițiului financiar 2021;

2.	își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului executiv al Autorității Europene de Asigurări și Pensii Ocupaționale, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 331, 15.12.2010, p. 48

(1) JO C 141, 29.3.2022, p. 141.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/309

REZOLUȚIA (UE) 2023/1887 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Autorității Europene de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Autorității Europene de Asigurări și Pensii Ocupaționale aferent exercițiului financiar 2021,

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0103/2023),

întrucât, potrivit situației veniturilor și cheltuielilor sale (1), bugetul definitiv al Autorității Europene de Asigurări și Pensii Ocupaționale („autoritatea”) aferent exercițiului financiar 2021 a fost de 32 839 626 EUR, ceea ce reprezintă o majorare cu 15,69 % față de bugetul pe 2020; întrucât autoritatea este finanțată prin contribuții din partea Uniunii (12 140 600 EUR, ceea ce reprezintă 36,96 %) și prin contribuții din partea autorităților naționale de supraveghere din statele membre (20 258 026 EUR, ceea ce reprezintă 61,69 %);

întrucât Curtea de Conturi („Curtea”), în raportul său privind conturile anuale ale Autorității Europene de Asigurări și Pensii Ocupaționale pentru exercițiul financiar 2021 („raportul Curții”), a declarat că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale autorității și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente,

Gestiunea bugetară și financiară

constată cu satisfacție că eforturile de monitorizare a bugetului în cursul exercițiului financiar 2021 au condus la o rată de execuție bugetară de 99,98 %, ceea ce reprezintă totuși o scădere de 0,02 % față de 2020; constată însă că rata de execuție a creditelor de plată a fost de 79,12 %, ceea ce reprezintă o scădere de 3,67 % în comparație cu 2020; invită autoritatea să își mărească rata de execuție a creditelor de plată;

Performanța

constată că autoritatea utilizează anumite măsuri, cum ar fi indicatorii-cheie de performanță, pentru a determina valoarea adăugată generată de activitățile sale și alte măsuri, cu scopul de a-și îmbunătăți gestiunea bugetară; ia act de faptul că în 2021 autoritatea a stabilit 14 obiective de nivel strategic pentru performanță în cele șapte domenii principale de activitate ale sale; ia act cu satisfacție de faptul că autoritatea a atins sau a depășit 12 dintre aceste obiective și este în curs de realizare a celor doi indicatori-cheie de performanță rămași;

ia act de faptul că 304 produse și servicii, adică 88 % din total, au fost livrate la timp de autoritate, în timp ce pentru alte 35 de produse și servicii s-au înregistrat mici întârzieri, iar opt dintre acestea nu au fost livrate, adesea din cauza unei restabiliri a priorităților ținând seama de deciziile politice adoptate, a impactului pandemiei de COVID-19, a legăturilor cu alte inițiative și a lipsei de resurse;

felicită autoritatea pentru principalele sale realizări din 2021; ia act de faptul că au fost elaborate standarde tehnice, menite să combată dezinformarea ecologică în legătură cu produsele financiare și asigure o mai mare accesibilitate a documentelor cu informații-cheie referitoare la produsele de investiții individuale structurate și bazate pe asigurări pentru investitorii individuali; constată cu satisfacție că, în 2021, autoritatea a publicat criteriile de evaluare a independenței autorităților de supraveghere, abordând aspecte referitoare la convergența în materie de supraveghere în domenii precum practicile de supraveghere și la așteptările în cazul apariției unor încălcări; salută dezvoltarea cadrului european pentru evaluarea riscurilor sistemice, care permite autorității și membrilor săi să elaboreze un aviz privind tendințele și evoluțiile pieței europene a asigurărilor și riscul sistemic potențial;

ia act de faptul că în 2021 autoritatea a realocat resurse umane cu scopul de a sprijini convergența în materie de supraveghere; ia act de faptul că această alocare a fost o urmare a recomandării formulate de Curte în Raportul său special nr. 29/2018 privind Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale; recunoaște eforturile depuse de autoritate în cadrul procesului de transformare digitală pentru a spori eficiența, prin măsuri precum modernizarea infrastructurii tehnice de bază, inițiative de stimulare a automatizării proceselor operaționale și îmbunătățiri ale extranetului, printre altele;

Politica de personal

observă că la 31 decembrie 2021 organigrama era completată în proporție de 99 %, fiind ocupate 137 din cele 138 de posturi de agenți temporari autorizate de bugetul Uniunii (față de 127 de posturi autorizate în 2020); constată că în 2021 pentru autoritate au mai lucrat și 33 de agenți contractuali și 23 de experți naționali detașați;

ia act de eforturile autorității de a asigura un echilibru mai bun din punctul de vedere al genului la nivelul personalului; ia act de defalcarea în funcție de gen raportată de autoritate pentru 2021: posturile de conducere de nivel superior erau ocupate de cinci bărbați (63 %) și trei femei (38 %), Consiliul de administrație era compus din trei bărbați (43 %) și patru femei (57 %), iar la nivelul întregului personal proporția era de 98 de bărbați (52 %) și 89 de femei (48 %); invită autoritatea să continue să dezvolte o politică a resurselor umane pe termen lung care să asigure echilibrul dintre viața profesională și cea privată, orientarea pe tot parcursul vieții și oferirea de posibilități de formare specială pentru dezvoltarea carierei, echilibrul de gen la toate nivelurile de personal, munca de la distanță, dreptul de a se deconecta, îmbunătățirea echilibrului geografic pentru a asigura reprezentarea corespunzătoare a tuturor statelor membre și recrutarea și integrarea persoanelor cu dizabilități, precum și garantarea unui tratament egal pentru această categorie de persoane și promovarea pe scară largă a oportunităților pentru ele;

salută faptul că autoritatea, în perioada aplicării regimului de muncă de la distanță, a efectuat și recrutările de la distanță, punând accentul pe alegerea profilurilor adecvate care să asigure îndeplinirea în continuare a mandatului autorității, precum și faptul că autoritatea a continuat să-i integreze pe nou-veniți pe tot parcursul anului, oferindu-le sesiuni de inițiere specifice și sprijinul necesar atunci când s-au alăturat autorității de la distanță;

ia act de faptul că în 2021 autoritatea a oferit membrilor personalului și conducerii o formare specială pentru a face față noii situații în materie de desfășurare a activității, caracterizate de echipe hibride și de munca de la distanță; constată, în special, că elementul central al activităților de formare oferite echipei de conducere în 2021 a fost îmbunătățirea competențelor de gestiune și de conducere;

10.

ia act cu satisfacție de efortul depus de autoritate pe parcursul anului 2021 pentru a crește vizibilitatea domeniului asigurărilor și al pensiilor ca opțiune de carieră pentru femei, în special în posturi de conducere, prin publicarea unei serii de profiluri de femei încadrate în funcții de conducere și prin luarea în considerare, ca factor decizional, a diversității vorbitorilor în cadrul luărilor de cuvânt;

11.

ia act de reînnoirea componenței comisiei de apel la 1 decembrie 2021; constată, de asemenea, că această reînnoire a vizat cinci membri și cinci supleanți al căror mandat se va încheia la 30 noiembrie 2026, putând fi reînnoit o singură dată;

12.

consideră salutară adoptarea politicii de protecție a demnității persoanei împotriva hărțuirii psihologice și sexuale; ia act de procedura detaliată în vigoare care asigură punerea în aplicare a politicii; felicită autoritatea pentru rețeaua sa internă de persoane de încredere, care sunt formate pentru a consilia personalul și pentru a participa la o procedură informală vizând cazurile de hărțuire, în cazul în care apare o astfel de necesitate; salută adoptarea modelului de decizie privind anchetele administrative și procedurile disciplinare; ia act de faptul că acest model de decizie contribuie la măsurile de protecție pentru presupusele victime ale hărțuirii;

13.

elogiază angajamentul autorității față de o abordare proactivă a gestionării diversității, care nu se limitează la asigurarea respectării normelor referitoare la nediscriminare și egalitate; salută adoptarea strategiei și a planului de acțiune detaliat privind diversitatea și incluziunea, inclusiv adoptarea Cartei Rețelei agențiilor UE privind diversitatea și incluziunea și punerea în aplicare a unor acțiuni care acoperă măsuri transversale; ia act de faptul că printre măsurile din această categorie se numără colaborarea cu alte instituții, asigurarea unei cariere corecte și echitabile și măsurile cu obiective precise care vizează anumite grupuri, printre altele;

Achiziții publice

14.

ia act cu preocupare de observația Curții, potrivit căreia contractul de închiriere a sediului autorității prevede că proprietarul trebuie să își dea acordul în prealabil înainte de a se aduce modificări bunului imobil și înainte de instalarea de echipamente suplimentare; ia act, de asemenea, de observația Curții, potrivit căreia în contract se prevede că toate lucrările asociate pot fi executate numai de contractanții desemnați de proprietar; regretă faptul că aceste constrângeri de natură contractuală au determinat autoritatea să atribuie lucrări de renovare direct contractanților desemnați de proprietar, fără a desfășura o procedură de achiziții adecvată; ia act de concluzia Curții, potrivit căreia sumele vizate de această clauză contractuală (288 125 EUR plătiți în 2021) au fost, prin urmare, neconforme; invită autoritatea să își respecte obligațiile care îi revin în temeiul normelor aplicabile atunci când lansează viitoarele sale proceduri de achiziții;

15.

reamintește importanța principiului de a asigura, în procedurile de achiziții publice, o concurență echitabilă între ofertanți, precum și de a procura bunuri și servicii la cel mai bun preț, respectând totodată principiile transparenței, proporționalității, egalității de tratament și nediscriminării; se arată îngrijorat de observația Curții privind deficiențele sistemului de achiziții publice, care devin tot mai pregnante și rămân principala sursă de plăți neconforme pentru majoritatea agențiilor; invită autoritatea să pună în aplicare instrumentele informatice în domeniul achizițiilor publice elaborate de Comisia Europeană; invită Comisia să clarifice și să actualizeze procedurile și modelele din orientările privind achizițiile publice;

Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența

16.

subliniază că în 2021, în conformitate cu Regulamentul de procedură al Consiliului de supraveghere al autorității, membrii consiliului care s-au aflat în situație de conflict de interese nu pot lua parte la discuțiile sau la voturile consiliului asupra acestei chestiuni, deși pot continua să participe la reuniune; reamintește observația Curții, potrivit căreia prezența la reuniunile consiliului a unor membri care se află în conflict de interese ar crea un risc pentru independența acestuia; ia act, de asemenea, de constatările Curții, potrivit cărora cei doi evaluatori care au fost numiți de Consiliul de administrație pentru a întocmi rapoartele anuale privind performanța președintelui și a directorului executiv și-ar menține acest rol, chiar și în cazurile în care ar putea exista un conflict de interese; salută faptul că în iulie 2022 Consiliul de supraveghere al autorității și-a revizuit Regulamentul de procedură, punând în aplicare observația Curții cu privire la prezența membrilor care se află în situație de conflict de interese în cadrul discuțiilor și al votării; constată, de asemenea, că Consiliul de administrație al autorității a aprobat în decembrie 2022 o decizie revizuită privind evaluarea președintelui și a directorului executiv, în conformitate cu observațiile Curții;

17.

ia act de faptul că raportul Curții a evaluat un caz de potențial conflict de interese între 2019 și 2021, în legătură cu un membru al personalului cu funcții superioare, care a acceptat un nou post în afara autorității; ia act cu îngrijorare de observația Curții, potrivit căreia, în acest caz, autoritatea nu a consultat Comitetul comun, încălcând astfel articolul 16 din Regulamentul nr. 31 (CEE), nr. 11 (CEEA) (2) („Statutul funcționarilor”) și articolul 2 din anexa II la Statutul funcționarilor; ia act, cu toate acestea, de revizuirea normei de etică a autorității pentru membrii personalului, adoptată în decembrie 2022, prin care pot fi înființate diferite comitete mixte în temeiul articolului 9 din Statutul funcționarilor, inclusiv pentru cadrele de conducere de nivel superior;

18.

salută faptul că, în conformitate cu cerințele legale care trebuie respectate de autoritate, CV-urile membrilor Consiliului supraveghetorilor și ai Consiliului de administrație al autorității, precum și CV-ul președintelui și al directorului executiv și o variantă prescurtată a CV-urilor șefilor de departament ai autorității sunt publicate pe site-ul autorității; salută, de asemenea, publicarea pe site-ul autorității a reuniunilor personalului său cu reprezentanții grupurilor de interese;

19.

felicită autoritatea în special pentru că se numără printre cele nouă agenții care și-au introdus propriile norme interne pentru a face față lipsei de dispoziții din legislația Uniunii care să reglementeze activitățile membrilor consiliilor de administrație ale agențiilor, depășind astfel cerințele legale minime atunci când se ocupă de potențialele situații de tip „ușă turnantă”;

20.

insistă asupra necesității de a institui un set de norme mai sistematice privind transparența, incompatibilitățile, conflictele de interese și activitățile ilegale de lobby; invită autoritatea să stabilească și măsuri interne anticorupție; invită autoritatea să raporteze autorității care acordă descărcarea de gestiune cu privire la progresele înregistrate în acest sens;

21.

ia act de normele în vigoare referitoare la cazurile interne și externe de avertizare în interes public; ia act cu satisfacție de faptul că autoritatea a creat o pagină web publică anume pe site-ul său internet, inclusiv o căsuță poștală electronică funcțională cu drepturi de acces limitate, pentru a asigura protecția avertizorilor în temeiul articolului 17a din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (3); salută măsurile adoptate pentru a asigura dezvoltarea în continuare a normelor de punere în aplicare ale autorității care stabilesc orientări privind avertizarea în interes public;

Controlul intern

22.

salută faptul că autoritatea a pus în aplicare toate recomandările critice și foarte importante ale Serviciului de Audit Intern al Comisiei și că monitorizează îndeaproape punerea în aplicare a recomandărilor rămase, prin intermediul unor planuri de acțiune dedicate și în conformitate cu termenele-limită convenite;

23.

ia act de faptul că autoritatea a efectuat evaluarea anuală a cadrului său de control intern, concluzionând că toate componentele și principiile sunt puse în aplicare și funcționează conform așteptărilor, fiind necesare unele îmbunătățiri în domenii precum continuitatea activității, gestionarea proceselor, formarea și sensibilizarea; salută examinarea sistematică de către autoritate a rezultatelor controalelor și a indicatorilor, precum și observațiile și recomandările formulate de IAS, de Comitetul de control al calității, de societățile de audit și de Curte;

24.

salută măsurile luate de autoritate în 2021 pentru a gestiona riscurile legate de punerea în aplicare a noilor competențe și sarcini, precum și aspectele legate de atragerea de personal calificat cu competențele necesare și amenințările la adresa securității cibernetice; ia act de declarația autorității potrivit căreia în 2021 a adus îmbunătățiri procesului său de gestionare a riscurilor, cu scopul de a integra mai bine procesele de planificare și de raportare, activitățile trimestriale de monitorizare și raționalizarea tuturor registrelor de risc; salută faptul că în 2021 autoritatea a analizat rezultatele strategiilor sale antifraudă anterioare, care au contribuit la definirea actualei strategii antifraudă a autorității pentru perioada 2022-2024;

25.

ia act de faptul că în 2021 autoritatea a efectuat pentru prima dată o evaluare a raportului cost-eficacitate al controalelor sale în ceea ce privește activitățile ex-ante și ex-post, gestiunea bugetară, planificarea, evaluarea, combaterea fraudei, protecția datelor, etica, gestionarea riscurilor și controlul intern; constată, de asemenea, că în 2021 aceste controale au avut costuri directe reprezentând 1,98 % din bugetul total al autorității pe 2021, afectându-se pentru ele un efectiv de personal de 7,47 ENI (echivalent normă întreagă); felicită autoritatea pentru raportul cost-eficacitate remarcabil al controalelor sale;

Digitalizarea și tranziția verde

26.

ia act de faptul că autoritatea a colaborat cu consultanți externi pentru punerea în aplicare a diferitelor proiecte în domeniul tehnologiei informației; felicită autoritatea pentru prezentarea unei noi strategii în domeniul cloud computingului și pentru eforturile întreprinse în scopul pregătirii pentru tranziția tehnică majoră în 2022 și 2023;

27.

reamintește că este important să se investească în personal din domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor cu contracte pe termen lung, pentru a evita exodul creierelor, ineficiența și un nivel potențial mai ridicat al riscurilor asociate cu atacurile cibernetice și al vulnerabilităților în fața acestora;

28.

încurajează autoritatea să colaboreze strâns cu Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA) și cu Centrul de răspuns la incidente de securitate cibernetică pentru instituțiile, organismele și agențiile Uniunii (CERT-UE) pentru a efectua evaluări periodice ale riscurilor pentru infrastructura sa informatică și a asigura efectuarea unor audituri și teste periodice ale sistemelor sale de apărare cibernetică; sugerează să se ofere programe de instruire în domeniul securității cibernetice actualizate periodic tuturor angajaților, inclusiv cadrelor de conducere; invită autoritatea să continue să își dezvolte politica în materie de securitate cibernetică, precum și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune despre progresele înregistrate în acest sens;

29.

observă că autoritatea a investit fondurile economisite ca urmare a aplicării măsurilor de prevenire a COVID-19 în noi tehnologii și în digitalizarea proceselor, cum ar fi, dar fără a se limita la, în punerea în aplicare a registrelor produselor paneuropene de pensii personale (PEPP) și în dezvoltarea unei noi soluții în materie de date economice (BI 2.0);

30.

salută faptul că la 1 iulie 2021 autoritatea a adoptat orientări privind securitatea și guvernanța tehnologiei informației și a comunicațiilor, cu scopul de a întări reziliența digitală pentru toți participanții la sistemul financiar;

31.

salută faptul că, în conformitate cu recomandarea Curții, autoritatea pune în aplicare sistemul de management de mediu și audit (EMAS), a cărui certificare a fost planificată cu titlu indicativ pentru 2022; salută, de asemenea, crearea unui registru al aspectelor de mediu care detaliază principalele efecte ale activității autorității asupra mediului, planul de acțiune al autorității cu aproximativ 140 de acțiuni și înființarea sistemului său de management de mediu; ia act de acțiunile întreprinse de autoritate pentru a reduce impactul asupra mediului al operațiunilor sale administrative, printre altele, prin reducerea folosirii hârtiei, punerea în aplicare a fluxurilor de lucru electronice sau sprijinirea participării virtuale la evenimente;

32.

salută faptul că autoritatea s-a alăturat unei proceduri interinstituționale de achiziții publice pentru compensarea emisiilor de dioxid de carbon, planificând să compenseze, începând cu 2022, aproximativ 250-300 de tone de emisii de dioxid de carbon legate de activități organizaționale, cum ar fi călătoriile de afaceri esențiale; salută, de asemenea, angajamentul autorității de a reduce numărul reuniunilor și al misiunilor sale la fața locului cu 35 % începând din 2022;

Continuitatea activității în timpul crizei provocate de COVID-19

33.

ia act de faptul că 2021 a fost marcat de un program anual de lucru foarte solicitant, care a inclus activități deprioritizate în 2020 din cauza impactului COVID-19 asupra activității autorității; încurajează agenția să pună în aplicare învățămintele trase referitoare la deplasările personalului său, astfel încât să organizeze mai bine în viitor acele reuniuni și sarcini care pot fi desfășurate mai eficient de la distanță decât cu prezență fizică;

34.

ia act de faptul că autoritatea a informat că a continuat să aplice diferite măsuri privind personalul, vizitatorii și membrii Consiliului de administrație, pentru a încetini răspândirea virusului COVID-19 și a asigura continuitatea activității; constată mai cu seamă că întregul personal al autorității, organele de conducere și grupurile de lucru au continuat să lucreze exclusiv de la distanță; remarcă totodată că, în mod similar cu exercițiul precedent, autoritatea a raportat economii bugetare de circa 1 150 000 EUR, în principal ca urmare a suspendării deplasărilor personalului și a reuniunilor exclusiv de la distanță ale personalului, ale Consiliului de administrație și ale Consiliului supraveghetorilor;

Alte observații

35.

consideră oportună colaborarea autorității cu alte agenții din domeniul tehnologiei informației și participarea acestora la proiecte comune menite să creeze și să dezvolte un sistem de raportare digitală în scopuri de reglementare și o platformă pentru schimbul de informații privind evaluările competenței și ale onorabilității, printre altele; ia act cu satisfacție de participarea autorității în 2021 la sesiunile comune de supraveghere ale persoanelor de încredere, o inițiativă a EU-OSHA;

36.

ia act de eforturile autorității de a-și spori vizibilitatea publică printr-o prezență intensificată pe platformele de comunicare socială, conferințe de presă, interviuri acordate canalelor mediatice, întâlniri cu asociații ale consumatorilor și cu cadre universitare sau participarea la luări de cuvânt cu ocazia evenimentelor organizate de părți terțe; invită autoritatea să își continue și să își întreprindă acțiunile într-un ritm mai susținut pentru o mai mare vizibilitate publică și un impact sporit asupra publicului;

37.

(2) Regulamentul nr. 31 (CEE), nr. 11 (CEEA) de stabilire a Statutului funcționarilor și a Regimului aplicabil celorlalți agenți ai Comunității Economice Europene și ai Comunității Europene a Energiei Atomice (JO 45, 14.6.1962, p. 1385/62).

(3) Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană de asigurări și pensii ocupaționale) de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/79/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 48).

(4) Texte adoptate, P9_TA(2023)0190.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/315

DECIZIA (UE) 2023/1888 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind închiderea conturilor Autorității Europene de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA) pentru exercițiul financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale Autorității Europene de Asigurări și Pensii Ocupaționale pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a autorității în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06248/2023 – C9-0088/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0103/2023),

1.	aprobă închiderea conturilor Autorității Europene de Asigurări și Pensii Ocupaționale pentru exercițiul financiar 2021;

2.	încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al Autorității Europene de Asigurări și Pensii Ocupaționale, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 331, 15.12.2010, p. 48

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/316

DECIZIA (UE) 2023/1889 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT) pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a institutului în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06248/2023 – C9-0089/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere Regulamentul (CE) nr. 294/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2008 de înființare a Institutului European de Inovare și Tehnologie (4), în special articolul 21,

—	având în vedere Regulamentul (UE) 2021/819 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2021 privind Institutul European de Inovare și Tehnologie (5), în special articolul 23,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0130/2023),

1.	acordă directorului Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT) descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului institutului aferent exercițiului financiar 2021;

2.	își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT), Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 97, 9.4.2008, p. 1.

(5) JO L 189, 28.5.2021, p. 61.

(1) JO C 141, 29.3.2022, p. 161.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/318

REZOLUȚIA (UE) 2023/1890 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT) aferent exercițiului financiar 2021,

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0130/2023),

A.	întrucât, potrivit situației veniturilor și cheltuielilor sale (1), bugetul final al Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT) („institutul”) aferent exercițiului financiar 2021 a fost de 360 913 825,71 EUR, ceea ce reprezintă o scădere cu 42,26 % față de 2020;

B.	întrucât Consiliul de administrație a alocat 357 511 198 EUR (96 %) celor opt comunități de cunoaștere și inovare (CCI) ale institutului pentru punerea în aplicare a planurilor lor de afaceri pentru 2021;

C.	întrucât bugetul pentru exercițiul financiar 2021 a scăzut din cauza cuantumului mult mai mic al granturilor acordate și executate pentru CCI în 2021, ca urmare a tranziției între perioada anterioară și noua perioadă a cadrului financiar multianual;

întrucât în raportul său privind conturile anuale ale institutului pentru exercițiul financiar 2021 („raportul Curții”), Curtea de Conturi („Curtea”) declară că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale institutului și la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente,

Gestiunea bugetară și financiară

constată că eforturile de monitorizare a bugetului în cursul exercițiului financiar 2021 au avut ca rezultat o rată de execuție bugetară a creditelor de angajament din anul curent de 97,91 %, ceea ce reprezintă o scădere de 1,94 % față de 2020; constată, în continuare, că rata de execuție a creditelor de plată pentru anul în curs a fost de 99,47 %, ceea ce reprezintă o creștere de 0,34 % în comparație cu 2020;

ia act de adoptarea Agendei strategice de inovare (ASI) a institutului pentru perioada 2021-2027, care implică o creștere a bugetului institutului la aproape 3 miliarde EUR pentru perioada de șapte ani și un mandat consolidat;

constată, în ceea ce privește observația subsecventă referitoare la rambursarea cheltuielilor de călătorie și de ședere în valoare de 1 200 EUR ale unui membru interimar al personalului institutului, că institutul a lansat în 2022, ca măsură corectivă, o nouă licitație pentru contractarea de servicii interimare, care acoperă costurile de misiune ale agenților interimari și aspectele legate de deplasări, pentru a atenua posibilele riscuri;

Performanța

observă că institutul folosește un sistem de indicatori-cheie de performanță asociat CCI ale institutului; constată că, la fel ca în anii anteriori, CCI nu au folosit integral granturile acordate de institut;

constată că institutul și-a pus în aplicare pe larg programul de lucru în 2021, deși au apărut unele întârzieri din cauza adoptării cu întârziere a Regulamentului (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului (2) și a Regulamentului (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului (3); observă că unele priorități au fost amânate pentru 2022, și anume, strategia de monitorizare și tranziția către eGrants, din cauza resurselor umane insuficiente ale institutului; constată, printre principalele realizări ale institutului în 2021, lansarea „Inițiativei privind instituțiile de învățământ superior: consolidarea capacităților de inovare pentru învățământul superior”, care reprezintă un obiectiv-cheie al ASI 2021-2027; apreciază faptul că durata medie de acordare a granturilor a scăzut de la 187 de zile la 117 zile;

salută dezvoltarea sinergiilor și a practicilor de cooperare cu alte instituții și organisme; ia act, în acest context, de progresele înregistrate în 2021 în ceea ce privește punerea în aplicare a Memorandumului de înțelegere al institutului cu Consiliul European pentru Inovare (CEI), prin care proiecte comune privind start-upurile din CCI se alătură programului de accelerare al CEI sau se promovează agenda pentru antreprenoriat în rândul femeilor; ia act de cooperarea institutului cu Agenția Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii în domenii precum comisiile de recrutare sau sprijin IT; constată și colaborarea fructuoasă a institutului cu Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală în ceea ce privește stimularea inovării în rândul companiilor și întreprinderilor mici și mijlocii europene, peste 700 de persoane participând la 35 de activități în 2021;

Politica de personal

observă că la 31 decembrie 2021, schema de personal era completată în proporție de 93 %, fiind ocupate 42 din cele 45 de posturi de agenți temporari autorizate de bugetul Uniunii (același număr de posturi autorizate ca în 2020); constată totodată că în 2021, în cadrul institutului au mai lucrat 21 de agenți contractuali, 15 lucrători temporari și un expert național detașat;

regretă lipsa echilibrului de gen în rândul conducerii de nivel superior și mediu a institutului, cinci din șase posturi (83 %) fiind ocupate de bărbați; ia act de procentul femei-bărbați din Consiliul de administrație al institutului, 9 din 15 membri (60 %) fiind bărbați, și de la nivelul întregului personal al institutului, 35 din 63 de angajați (56 %) fiind femei; ia act de angajamentul institutului de a-și pune în aplicare Planul de acțiune pentru egalitatea de gen, în 2021 organizându-se o serie de activități, cum ar fi programul inter-CCI dedicat antreprenoriatului și leadershipului în rândul femeilor și proiectul specific „Girls Go Circular”, care urmărește să crească participarea femeilor în domeniile științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii; invită institutul să ia măsuri concrete pentru a îmbunătăți echilibrul de gen la toate nivelurile ierarhice în cel mai scurt timp posibil și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune;

constată că un fost comisar și un fost deputat în Parlamentul European primesc bani de la bugetul institutului în calitate de membri ai Consiliului de administrație al institutului;

10.

constată că rata de rotație a personalului institutului a fost de 6,3 % în 2021; remarcă dificultățile cu care se confruntă institutul în a atrage și a păstra profesioniști înalt calificați din cauza coeficientului de salarizare scăzut pentru Ungaria; salută măsurile de stimulare și inițiativele sociale ale institutului pentru a preveni o rată ridicată de rotație a personalului;

11.

ia act de creșterea considerabilă a volumului de lucru al institutului în 2021, precum și de noile sarcini legate de extinderea mandatului institutului în cadrul Orizont Europa; constată însă că mandatul și sarcinile crescute nu au fost însoțite de resurse umane noi, ceea ce a condus la o situație critică de deficit de personal, care pune în pericol implementarea programului de lucru multianual al institutului, precum și asigurarea privind fondurile gestionate; observă că, în consecință, costurile administrative ale institutului sunt foarte reduse, de 2 % din bugetul său total, față de o medie de 4,6 % în cadrul programului Orizont 2020; constată, în acest context, că există riscul de a nu se pune în aplicare toate elementele esențiale ale programului anual de lucru al institutului; observă că Consiliul de administrație al institutului a luat măsuri în legătură cu insuficiența personalului și riscurile aferente, aprobând la sfârșitul anului 2021 reorganizarea gestionării resurselor disponibile, o revizuire a structurii și a organigramei institutului urmând să aibă loc în 2022; evidențiază că după ce i s-a refuzat o primă cerere de posturi suplimentare pentru 2021 și 2022, institutul a introdus o nouă cerere pentru 10 posturi suplimentare în 2022; recunoaște că este necesar ca resursele institutului să fie aliniate la așteptările legate de noul mandat; reamintește că nesatisfacerea necesităților în materie de personal crește riscul de erori și nereguli, cauzând astfel potențiale prejudicii și bunei gestiuni financiare a bugetului Uniunii;

12.

reamintește că este important să se elaboreze o politică a resurselor umane pe termen lung care să aibă în vedere echilibrul dintre viața profesională și cea privată, orientarea pe tot parcursul vieții și oferirea de posibilități specifice de formare pentru dezvoltarea carierei, atingerea echilibrului de gen la toate nivelurile de personal, munca de la distanță, dreptul de a se deconecta, îmbunătățirea echilibrului geografic pentru a avea o reprezentare corespunzătoare a tuturor statelor membre și recrutarea și integrarea persoanelor cu dizabilități, precum și garantând tratamentul egal și promovarea pe scară largă a oportunităților pentru acestea;

Achiziții publice

13.

constată că în 2021 institutul a finalizat 87 % din procedurile de achiziții publice conform planului său, depășind astfel obiectivul de 85 % din procedurile de achiziții finalizate în 2021; observă că institutul a raportat că toate procedurile sale prioritare au fost finalizate, cu excepția noului contract-cadru pentru servicii de comunicare și gestionarea evenimentelor;

14.

constată din raportul Curții că în cazul a două plăți auditate, institutul autorizase angajamentele bugetare aferente numai după semnarea contractului; ia act de observația Curții potrivit căreia acest lucru încalcă articolul 73 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei (4); constată din răspunsul institutului că începând din 2023, pentru gestionarea granturilor va fi folosit instrumentul informatic standard Orizont Europa al Comisiei, în cadrul căruia sunt integrate în sistem controale interne adecvate pentru prevenirea unor erori similare; ia act, de asemenea, de angajamentul institutului de a-și actualiza procedura standard de operare pentru circuitele financiare pentru a reflecta modificările necesare; invită institutul să îi comunice autorității care acordă descărcarea de gestiune cum evoluează această situație;

Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența

15.

ia act de măsurile aplicate și de eforturile constante depuse de institut pentru a asigura transparența, prevenirea și gestionarea conflictelor de interese, precum și protecția avertizorilor de integritate; observă că institutul a publicat pe site-ul său declarațiile de interese și CV-urile membrilor Consiliului său de administrație și ale echipei sale de conducere;

16.

ia act de angajamentul institutului de a-și actualiza și îmbunătăți politica de prevenire și gestionare a conflictelor de interese; observă că Consiliul de administrație al institutului a solicitat Comisiei un acord prealabil pentru adoptarea unei decizii privind prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și procesele decizionale pentru a evita conflictele de interese ale personalului institutului, care va completa normele actuale ale institutului; salută introducerea unor măsuri suplimentare ale institutului, cum ar fi modelele standardizate privind conflictele de interese și înființarea Comitetului consultativ pentru conflictele de interese; observă că cazurile de conflicte de interese în contextul exercițiului de reclasificare și al procedurilor de selecție au fost identificate și abordate prin măsurile de atenuare existente;

17.

salută faptul că institutul rămâne una din cele nouă agenții care și-au introdus propriile norme interne de reglementare a activităților membrilor consiliilor lor de administrație, care depășesc cerințele legale minime privind potențialele situații de tip uși turnante; observă, în special, că în conformitate cu codul de bună conduită al institutului, membrii consiliilor de administrație nu au voie să ocupe funcții, remunerate sau neremunerate, în nicio întreprindere, centru de cercetare sau universitate care participă la CCI ale institutului sau care primește granturi din partea institutului, timp de doi ani de la încetarea funcțiilor lor; constată, de asemenea, că institutul a elaborat o politică privind accesul la informații confidențiale pentru personalul care pleacă și orientări privind restricțiile și interdicțiile post-angajare; invită institutul să mențină autoritatea care acordă descărcarea de gestiune informată cu privire la implementarea acestei politici;

18.

insistă că este nevoie să fie instituite norme mai sistematice privind transparența, incompatibilitățile, conflictele de interese, activitățile ilegale de lobby și practica ușilor turnante; invită institutul să își întărească mecanismele de control intern, incluzând instituirea unui mecanism intern pentru combaterea corupției;

Controlul intern

19.

observă că, potrivit raportului structurilor de audit intern ale institutului, dintre cele 87 de recomandări incluse în sfera auditului de urmărire subsecventă, 29 de recomandări deschise au fost închise, 25 de recomandări deschise au fost declasate și nicio recomandare deschisă nu a trecut într-o categorie superioară; constată că, drept urmare, nicio problemă critică nu a rămas deschisă până la 31 decembrie 2021;

20.

observă că institutul, în contextul unui exercițiu de revizuire a structurii sale organizatorice, a inițiat tranziția structurilor de audit intern către o funcție de monitorizare și supraveghere a CCI în 2021;

21.

ia act de strategia antifraudă revizuită a institutului pentru perioada 2021-2023; constată că din cele 14 obiective antifraudă stabilite pentru anul 2021, nouă au fost realizate integral, patru au fost realizate parțial și unul a fost amânat;

22.

constată că Serviciul de Audit Intern (IAS) al Comisiei a efectuat și finalizat în 2021 un audit privind gestionarea resurselor umane; observă că au fost emise trei recomandări importante cu această ocazie; constată, în ceea ce privește acțiunile întreprinse ca urmare a auditurilor anterioare ale IAS, că în 2021 nu au existat recomandări deschise critice sau foarte importante ale IAS pentru institut, în timp ce unele recomandări importante au fost amânate și sunt încă deschise;

23.

ia act de concluziile autoevaluării sistemului de control intern al institutului, potrivit cărora sistemul este în general eficace și eficient, fiind necesare unele îmbunătățiri în ceea ce privește principiul 12;

24.

reamintește că este important să se consolideze sistemele de gestionare și control pentru a asigura buna funcționare a institutului; insistă ferm asupra cerinței privind sisteme eficiente de gestionare și control pentru a evita posibile cazuri de conflicte de interese, lipsa controalelor ex ante și ex post, gestionarea inadecvată a angajamentelor bugetare și juridice și neraportarea problemelor în registrul de excepții;

Digitalizarea și tranziția verde

25.

ia act de măsurile luate de institut pentru a-și îmbunătăți securitatea online și digitalizarea; constată că, începând din 2021, institutul a implementat toate serviciile de monitorizare de la Centrul de răspuns la incidente de securitate cibernetică pentru instituțiile, organele și agențiile UE; constată că institutul a efectuat audituri de securitate cibernetică în 2021 și a pus în aplicare toate recomandările emise; observă că în 2021 nu au fost raportate incidente de securitate cibernetică; constată că, în contextul implementării treptate a SYSPER (Sistemul informatic de gestionare a resurselor umane al Comisiei Europene), institutul a adoptat în 2021 module suplimentare pentru gestionarea resurselor umane;

26.

recunoaște rolul de lider al CCI-Climă a institutului în ceea ce privește gestionarea cu rezultate a mediului în Uniune; salută eforturile continue ale institutului de reducere a deplasărilor și a emisiilor de CO2; observă că în 2021 a fost înființat un Comitet pentru sustenabilitate care să definească acțiuni suplimentare pentru ca activitățile institutului să devină neutre din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon;

27.

reamintește importanța creșterii gradului de digitalizare a institutului în ceea ce privește funcționarea și gestionarea internă, dar și pentru a accelera digitalizarea procedurilor; accentuează că institutul trebuie să își continue eforturile proactive în această privință, pentru a evita un decalaj digital între agențiile Uniunii; atrage totuși atenția că trebuie luate toate măsurile de securitate necesare pentru a evita orice risc la adresa securității online a informațiilor prelucrate;

28.

încurajează institutul să colaboreze îndeaproape cu ENISA (Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică); sugerează să se ofere programe de formare în domeniul securității cibernetice actualizate periodic pentru toți angajații institutului; invită institutul să accelereze procesul de elaborare a politicii sale în materie de securitate cibernetică, să o finalizeze până la 31 decembrie 2023 și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la acest proces;

Continuitatea activității în timpul crizei provocate de COVID-19

29.

constată dificultățile cu care se confruntă institutul în gestionarea continuității activității pe parcursul tranziției către programul Orizont Europa din cauza neadoptării la timp a cadrului juridic revizuit al institutului; ia act de măsurile de atenuare aprobate de institut în 2021 pentru a ține seama de cerințele cadrului juridic al programului Orizont Europa, în pofida întârzierilor respective, cum ar fi reuniunile grupului operativ pentru simplificare și foaia de parcurs privind tranziția pentru 2021; salută faptul că astfel de eforturi au făcut posibilă tranziția cu succes a institutului către programul Orizont Europa, reducând la minimum perturbările operaționale;

30.

ia act de acțiunile în curs ale institutului pentru a asigura continuitatea activității în contextul pandemiei de COVID-19, cum ar fi folosirea aplicației Microsoft Teams pentru comunicare și colaborare, precum și punerea în aplicare a unor sondaje pentru a colecta feedback din partea personalului cu privire la subiecte-cheie; încurajează institutul să pună în practică învățămintele desprinse în ceea ce privește metodele de lucru de la distanță și hibride, astfel încât în viitor să organizeze mai bine reuniunile și evenimentele care pot fi desfășurate mai eficient de la distanță decât cu prezență fizică; reamintește că institutul a obținut rezultate favorabile în ceea ce privește participarea la evenimente hibride;

Alte observații

31.

observă că noua ASI 2021-2027 impune o colaborare consolidată cu statele membre printr-o mai bună cooperare, comunicare și vizibilitate; ia act de măsurile subsecvente luate de institut pentru a consolida comunicarea și sensibilizarea în cadrul comunității sale; constată, în special, că institutul a creat o rețea de 89 de puncte naționale de contact, reprezentând 57 de țări, inclusiv statele membre, țări asociate programului Orizont și alte țări terțe; observă, de asemenea, dezvoltarea centrului de cunoștințe al institutului ca registru public de documente de lucru și rapoarte privind politicile;

32.

invită institutul să își dezvolte în continuare sinergiile (de exemplu, în ceea ce privește resursele umane, gestionarea clădirilor, serviciile informatice și securitatea) și să își intensifice cooperarea, schimbul de bune practici și discuțiile privind domeniile de interes comun cu alte agenții ale Uniunii, pentru o mai bună eficiență;

33.

(2) Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului din 17 decembrie 2020 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 (JO L 433 I, 22.12.2020, p. 11).

(3) Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa, de stabilire a normelor sale de participare și de diseminare și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1290/2013 și (UE) nr. 1291/2013 (JO L 170, 12.5.2021, p. 1).

(4) Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 122, 10.5.2019, p. 1).

(5) Texte adoptate, P9_TA(2023)0190.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/323

DECIZIA (UE) 2023/1891 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind închiderea conturilor Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT) pentru exercițiul financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT) pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a institutului în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06248/2023 – C9-0089/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere Regulamentul (CE) nr. 294/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2008 de înființare a Institutului European de Inovare și Tehnologie (4), în special articolul 21,

—	având în vedere Regulamentul (UE) 2021/819 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2021 privind Institutul European de Inovare și Tehnologie (5), în special articolul 23,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0130/2023),

1.	aprobă închiderea conturilor Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT) pentru exercițiul financiar 2021;

2.	încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie directorului Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT), Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 97, 9.4.2008, p. 1.

(5) JO L 189, 28.5.2021, p. 61.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/325

DECIZIA (UE) 2023/1892 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Autorității Europene a Muncii (ELA) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale Autorității Europene a Muncii pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a autorității în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06248/2023 – C9-0090/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2019/1149 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 de instituire a unei Autorități Europene a Muncii, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004, a Regulamentului (UE) nr. 492/2011 și a Regulamentului (UE) 2016/589 și de abrogare a Deciziei (UE) 2016/344 (4), în special articolul 28,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0117/2023),

1.	acordă directorului executiv al Autorității Europene a Muncii descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului autorității aferent exercițiului financiar 2021;

2.	își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului executiv al Autorității Europene a Muncii, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 186, 11.7.2019, p. 21.

(1) JO C 114, 31.3.2021, p. 232.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/327

REZOLUȚIA (UE) 2023/1893 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Autorității Europene a Muncii (ELA) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Autorității Europene a Muncii aferent exercițiului financiar 2021,

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0117/2023),

întrucât potrivit declarației sale de venituri și cheltuieli (1), bugetul final al Autorității Europene a Muncii („autoritatea”) aferent exercițiului financiar 2021 a fost de 24 219 500 EUR; întrucât bugetul autorității provine de la bugetul Uniunii; întrucât suma de 1 838 391 EUR a fost executată prin intermediul Direcției Generale Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune a Comisiei, iar suma de 22 381 110 EUR a fost gestionată direct de autoritate după ce a dobândit autonomie financiară;

întrucât în raportul său privind conturile anuale ale autorității pentru exercițiul financiar 2021 („raportul Curții”), Curtea de Conturi („Curtea”) declară că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale autorității și la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente,

Gestiunea bugetară și financiară

constată că autoritatea și-a început activitatea la 17 octombrie 2019 și a dobândit autonomie financiară la 26 mai 2021, iar în urma finalizării acordului privind sediul cu Republica Slovacă, și-a început activitatea la sediul din Bratislava în septembrie 2021; salută începerea operațiunilor autorității și evidențiază că aceasta este prima sa procedură de descărcare de gestiune;

observă că eforturile de monitorizare a bugetului în cursul exercițiului financiar 2021 au dus la o rată de execuție bugetară a creditelor de angajament din exercițiul curent de 95,80 % și că rata de execuție a creditelor de plată pentru exercițiul curent a fost de 30,38 %;

subliniază că activitatea autorității se află în faza de demarare; este conștient că este nevoie de continuarea dezvoltării și integrării proceselor interne în perioada următoare, până când va fi pe deplin operațională în 2024;

reamintește că este important să se consolideze sistemele de gestionare și control pentru a asigura buna funcționare a autorității; insistă ferm asupra cerinței privind sisteme eficiente de gestionare și control pentru a evita posibile cazuri de conflicte de interese, lipsa controalelor ex ante sau ex post, gestionarea inadecvată a angajamentelor bugetare și juridice și neraportarea problemelor în registrul de excepții;

Performanța

constată că proiectul dedicat dezvoltării unui sistem structurat de gestionare a performanței care va contribui la dezvoltarea unor indicatori-cheie de performanță coerenți, planificat inițial pentru 2021, a fost amânat și este în prezent în curs de implementare; invită autoritatea să îi comunice autorității care acordă descărcarea de gestiune cum evoluează această situație;

subliniază realizările autorității în ceea ce privește prima inițiativă sectorială axată pe drepturile lucrătorilor mobili și ale angajatorilor acestora în domeniul muncii sezoniere, planul său de acțiune și campania aferentă, puse în aplicare în cooperare cu statele membre, cu partenerii sociali și cu alte părți interesate și reunind toate sarcinile operaționale ale autorității;

constată cu satisfacție că autoritatea a sprijinit în 2021 primele zece inspecții concertate și comune, cu participarea a 11 state membre; constată, de asemenea, că platforma europeană pentru combaterea muncii nedeclarate a fost integrată fără probleme în cadrul autorității în 2021 și că, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/1149 al Parlamentului European și al Consiliului (2), autoritatea a preluat unele responsabilități specifice ale rețelei de servicii europene pentru ocuparea forței de muncă (EURES) de la Comisie, în special guvernanța rețelei EURES și activitățile de formare și comunicare, precum și responsabilitatea pentru portalul EURES;

constată cu satisfacție că autoritatea a finalizat cadrul necesar pentru lansarea sarcinii sale de mediere la începutul anului 2022 și că în decembrie 2021, Consiliul de administrație al autorității a adoptat regulamentul privind procedura de mediere și a lansat un apel pentru obținerea de nominalizări pentru diferitele funcții de mediere;

constată cu satisfacție că autoritatea și-a aprofundat cooperarea cu alte organe și organizații ale Uniunii; salută primele acorduri cu rețeaua SOLVIT și cu Comisia administrativă pentru coordonarea sistemelor de securitate socială, încheiate în 2021; constată, de asemenea, că autoritatea a început negocierile privind alte acorduri de cooperare, inclusiv cu Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound) și cu Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA); observă, de asemenea, că în septembrie 2021, autoritatea și Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) au sprijinit eforturile statelor membre de combatere a exploatării prin muncă în munca sezonieră; îndeamnă autoritatea să exploreze în continuare posibilitățile de extindere a modalităților sale de lucru și de partajare a resurselor pentru sarcinile care se suprapun cu cele ale altor organisme ale Uniunii;

10.

constată că toate activitățile planificate în programul de lucru pentru 2021 au fost implementate, cu excepția schimburilor de personal și a proiectelor de asistență reciprocă din cadrul platformei europene pentru combaterea muncii nedeclarate; recunoaște că lipsa solicitărilor pentru aceste activități bazate pe cerere poate fi atribuită pandemiei de COVID-19; observă că Consiliul de administrație consideră că rezultatele obținute de autoritate în cel de-al doilea an de activitate pun bazele construirii unei autorități pe deplin operaționale și digitalizate înainte de 2024;

Politica de personal

11.

este preocupat că la 31 decembrie 2021, schema de personal era completată în proporție de 84,21 %, fiind ocupate 32 din cele 38 de posturi de agenți temporari autorizate de bugetul Uniunii; constată că în 2021, pentru autoritate au lucrat și 11 agenți contractuali și 41 de experți naționali detașați (inclusiv 27 de ofițeri naționali de legătură); observă că în autoritate a avut loc o creștere semnificativă a forței de muncă după eforturi intense de recrutare în 2021, în conformitate cu una din prioritățile-cheie ale autorității;

12.

atrage totuși atenția că autoritatea are cel mai mare procent de posturi de experți naționali detașați (60 din 144 de angajați în schema de personal pentru 2023), comparativ cu toate agențiile descentralizate ale Uniunii; solicită transformarea a 15 posturi de experți naționali detașați în posturi de agenți temporari, ceea ce îi va permite autorității să utilizeze personal adecvat pentru continuarea îndeplinirii misiunii sale;

13.

ia act de lipsa echilibrului de gen în rândul personalului din conducerea superioară a autorității, 4 membri din 6 (67 %) fiind bărbați; constată lipsa echilibrului de gen din cadrul Consiliului de administrație al autorității, 20 din cei 33 de membri (61 %) fiind bărbați; constată, în continuare, lipsa echilibrului de gen de la nivelul întregului personal al autorității, 23 din cele 43 de posturi (53 %) fiind ocupate de femei; constată lipsa reprezentării de gen în rândul experților naționali detașați (inclusiv al ofițerilor naționali de legătură) (49 % dintre aceștia fiind femei și 51 % bărbați); constată, de asemenea, că la sfârșitul anului 2021, personalul autorității era format din 14 naționalități pe baza posturilor din schema sa de personal (personal statutar) și că autoritatea intenționa să mărească în continuare numărul naționalităților reprezentate, pentru a ajunge la 18 în 2022; îndeamnă autoritatea să acorde în mod prioritar atenție echilibrului geografic în procedurile sale de recrutare și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la evoluțiile în acest sens; reamintește că este important să se asigure echilibrul de gen în rândul personalului și invită autoritatea să ia în considerare acest aspect în ceea ce privește numirile viitoare în cadrul conducerii sale superioare; invită, de asemenea, statele membre să țină seama de acest lucru atunci când numesc membrii consiliului de administrație sau experții naționali detașați;

14.

constată că autoritatea a adoptat prima sa structură organizațională în 2021, a conceput organizarea și a continuat să adopte și să dezvolte norme și proceduri interne și că a elaborat, împreună cu întregul personal, declarația privind misiunea și valorile sale, care este o reprezentare a diversității și a culturii tuturor angajaților; constată, de asemenea, că autoritatea depune eforturi pentru a deveni pe deplin funcțională în 2024;

15.

constată că autoritatea a adoptat politica privind protejarea demnității persoanei și prevenirea hărțuirii psihologice și sexuale în martie 2022, după care a început să organizeze ateliere obligatorii de combatere a hărțuirii pentru întregul personal, inclusiv pentru contractanții externi, precum și sesiuni speciale pentru manageri; observă, de asemenea, că autoritatea a lansat în iunie 2022 o cerere de exprimare a interesului pentru consilieri confidențiali; invită autoritatea să îi comunice autorității care acordă descărcarea de gestiune cum evoluează această situație;

16.

Achiziții publice

17.

constată că în 2021, autoritatea a utilizat în mod optim contractele-cadru interinstituționale existente pentru activitățile sale administrative și operaționale, lansând totodată proceduri de ofertare (negociate, deschise) atunci când a fost necesar; observă, de asemenea, că autoritatea a încheiat în total 106 proceduri de achiziții publice și a semnat șase acorduri privind nivelul serviciilor;

18.

constată că în 2021, autoritatea a adoptat modulele de achiziții publice electronice ABAC Assets, licitații electronice, depuneri electronice și instrumentul de gestionare a achizițiilor publice (PPMT); observă că, în 2022, autoritatea a început să folosească PPMT;

Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența

19.

constată că autoritatea este în curs de elaborare a unei politici cuprinzătoare privind conflictele de interese și că normele de procedură ale organelor autorității (Consiliul de administrație, Grupul părților interesate, grupurile de lucru ale autorității) conțin dispoziții referitoare la conflictele de interese; constată, de asemenea, că există declarații privind conflictele de interese ale membrilor Consiliului de administrație și că acestea sunt publice;

20.

observă că autoritatea publică CV-ul directorului său executiv și lucrează la publicarea altor CV-uri relevante în 2023; invită autoritatea să îi comunice autorității care acordă descărcarea de gestiune cum evoluează această situație;

21.

constată că în 2021, autoritatea a avut reuniuni cu părți interesate externe, cum ar fi reprezentanți ai sindicatelor, reprezentanți ai organizațiilor patronale și ai întreprinderilor, autorități naționale și instituții naționale; observă cu îngrijorare că autoritatea nu dispune de un registru centralizat al reuniunilor relevante cu părți interesate externe și nu prevede implementarea unui astfel de registru înainte de 2023; invită autoritatea să înființeze un astfel de registru în cel mai scurt timp posibil și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la eventuale evoluții în această privință;

22.

constată cu satisfacție că la 25 mai 2021, autoritatea a adoptat, prin analogie, orientările Comisiei privind avertizarea în interes public;

23.

insistă că este nevoie să fie instituite norme sistematice privind transparența, incompatibilitățile, conflictele de interese, activitățile ilegale de lobby și practica „ușilor turnante”; invită autoritatea să își întărească mecanismele de control intern, incluzând instituirea unui mecanism intern pentru combaterea corupției;

Controalele interne

24.

constată cu îngrijorare că deși potrivit raportului Curții, Consiliul de administrație al autorității a aprobat carta auditului intern formulată de Serviciul de Audit Intern al Comisiei (în 2021) și cadrul de control intern al autorității (CCI) (în 2020), autoritatea nu adoptase încă o strategie adecvată de gestionare și control al riscurilor și nici nu adoptase carta ordonatorului de credite, carta ordonatorilor de credite subdelegați sau carta contabilului și că aceste lacune împiedică punerea în aplicare a cadrului de control intern al autorității; constată, pe baza răspunsului autorității, că aceasta a finalizat procesul de evaluare a riscurilor, dispune de mai multe politici și proceduri pentru a pune în aplicare CCI, depune în permanență eforturi pentru a-și consolida în continuare CCI și planifică adoptarea cartelor relevante; invită autoritatea să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la evoluția sistemului său de control intern și a gestionării riscurilor;

25.

constată că, potrivit raportului Curții, autoritatea a înregistrat active în valoare totală de 73 118 EUR în ABAC Assets și în registrul-inventar, că aceste active au constat în cea mai mare parte din mobilier de birou și că autoritatea a atribuit fiecărui articol un număr de inventar și un amplasament viitor; constată însă că, din cauza pandemiei de COVID-19, la momentul auditului, activele nu erau etichetate și nu fuseseră instalate încă în amplasamentele atribuite; constată, în plus, că lipsa unor inventare complete și actualizate care să specifice amplasarea activelor corporale ale autorității contravine articolului 87 din Regulamentul financiar și afectează capacitatea autorității de a asigura protejarea activelor sale; ia act de răspunsul autorității potrivit căruia, din cauza măsurilor restrictive impuse de pandemia de COVID-19, după livrare, activele corporale au fost instalate recent în amplasamentele atribuite în conformitate cu planul de amplasare și cu numărul de angajați și procesul de etichetare și finalizarea inventarierii fizice au fost realizate;

26.

constată, pe baza raportului Curții, că la 11 decembrie 2020, autoritatea a semnat un contract specific pentru activități de formare EURES, care urmau să acopere primul trimestru al anului 2021, în valoare de 299 437 EUR, că un nou contract-cadru, în valoare de 12 milioane EUR și cu o durată maximă de 48 de luni, pentru furnizarea de activități de formare EURES a fost semnat la 9 noiembrie 2021 și că în 2021 nu au fost efectuate plăți aferente acestui contract-cadru; constată, de asemenea, că potrivit raportului Curții, autoritatea nu a instituit, pe baza dovezilor directe provenite din activitățile de formare deja implementate, controale ex ante sau ex post cu privire la aspectele operaționale și financiare ale activităților de formare și s-a bazat, în schimb, pe rapoarte elaborate de formatori, iar această lipsă de proceduri formalizate bazate pe dovezi directe poate prezenta riscuri pentru punerea în aplicare a directivelor conducerii și pentru îndeplinirea obiectivelor autorității;

27.

observă că autoritatea a recunoscut că este nevoie să se creeze structura adecvată la nivel intern, pentru a introduce proceduri formalizate bazate pe dovezi directe ca răspuns la observația Curții; constată că autoritatea folosește controale directe pentru activitățile de formare, iar începând din 2023 va institui un mecanism pentru controale directe, în cadrul căruia personalul autorității va participa la 10 % din cursurile de formare oferite de EURES, acoperind toate tipurile și formatele de cursuri de formare, va urmări implementarea formării, iar formările evaluate vor fi urmate și de un sondaj privind satisfacția în rândul participanților;

28.

constată că autoritatea a adoptat și a pus în aplicare strategia sa antifraudă pentru perioada 2021-2023, iar punerea în aplicare a strategiei este monitorizată printr-un plan de acțiune specific;

Digitalizarea și tranziția verde

29.

observă că autoritatea a dezvoltat soluții TIC bazate pe mediul Microsoft 365 și pe sistemele Comisiei care sunt partajate între diferite instituții și care sunt accesibile prin intermediul unei soluții VPN securizate, care au fost revizuite de consultanți independenți și de CERT-UE; constată, de asemenea, că autoritatea a configurat o soluție de monitorizare a securității TIC care permite monitorizarea de către CERT-UE pe baza unui acord privind nivelul serviciilor;

30.

observă că politica de securitate cibernetică a autorității va fi dezvoltată în 2023, cu contribuții din strategia TIC și din abordarea agențiilor legată de noul regulament privind securitatea cibernetică; invită autoritatea să îi comunice autorității care acordă descărcarea de gestiune cum evoluează această situație;

31.

reamintește că este important să se îmbunătățească gradul de digitalizare a autorității în ceea ce privește funcționarea și gestionarea internă, dar și pentru a accelera digitalizarea procedurilor; accentuează că autoritatea trebuie să își continue eforturile proactive în această privință, pentru a evita un decalaj digital între agenții; atrage totuși atenția că trebuie luate toate măsurile de securitate necesare pentru a evita orice risc pentru securitatea online a informațiilor prelucrate;

32.

încurajează autoritatea să colaboreze strâns cu ENISA (Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică); sugerează să se ofere programe de formare actualizate periodic în domeniul securității cibernetice pentru toți angajații autorității; invită autoritatea să accelereze procesul de elaborare a politicii sale în materie de securitate cibernetică, să o prezinte până la 31 decembrie 2023 și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune;

33.

observă cu satisfacție că sediul autorității din Slovacia (clădirea Landererova 12 sau L12) a primit medalia de aur în cadrul Leadership in Energy and Environmental Design (lider în domeniul energetic și al proiectării ecologice – LEED);

Continuitatea activității în timpul crizei provocate de COVID-19

34.

constată cu îngrijorare, din raportul Curții, că autoritatea nu a adoptat încă un plan de asigurare a continuității activității și că lipsa unui plan consacrat și cuprinzător de asigurare a continuității activității constituie o deficiență internă majoră; constată, pe baza răspunsului autorității, că din cauza pandemiei de COVID-19, a fost instituită o soluție de continuitate a activității prin munca de la distanță în fiecare zi și autoritatea recunoaște importanța unui document cuprinzător care să descrie planul de asigurare a continuității activității, care urmează, conform planurilor, să fie finalizat în 2023; invită autoritatea să îi comunice autorității care acordă descărcarea de gestiune cum evoluează această situație;

35.

ia act cu satisfacție de raportul privind impactul muncii de la distanță în timpul pandemiei de COVID-19 asupra securității sociale aplicabile și de o evaluare internă a impactului pandemiei de COVID-19 asupra domeniilor de activitate ale autorității;

Alte observații

36.

constată că în 2021, autoritatea și-a dezvoltat în continuare activitățile de comunicare, având un număr tot mai mare de urmăritori pe platformele de comunicare socială, creând noi site-uri pe alte platforme de comunicare socială și având mai mult conținut interactiv și mai atractiv, cum ar fi materialele video, și a continuat să își dezvolte site-ul, identitatea vizuală, logoul și alte artefacte care vor mări vizibilitatea și recunoașterea autorității; invită autoritatea să își intensifice eforturile și să prezinte cetățenilor Uniunii și publicului larg, într-un limbaj clar și accesibil, informații pertinente privind performanța; îndeamnă autoritatea să asigure o mai mare transparență și răspundere publică printr-o utilizare mai intensă a mass-mediei și a canalelor de comunicare socială;

37.

salută colaborarea autorității la nivel de guvernanță cu Eurofound, EU-OSHA și Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE) și schimburile de proiecte de programe de lucru cu Eurofound, Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) și EIGE pentru a asigura sinergia în programele de lucru respective;

38.

(2) Regulamentul (UE) 2019/1149 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 de instituire a unei Autorități Europene a Muncii, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004, a Regulamentului (UE) nr. 492/2011 și a Regulamentului (UE) 2016/589 și de abrogare a Deciziei (UE) 2016/344 (JO L 186, 11.7.2019, p. 21).

(3) Texte adoptate, P9_TA(2023)0190.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/333

DECIZIA (UE) 2023/1894 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind închiderea conturilor Autorității Europene a Muncii (ELA) pentru exercițiul financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale Autorității Europene a Muncii pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a autorității în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06248/2023 – C9-0090/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0117/2023),

1.	aprobă închiderea conturilor Autorității Europene a Muncii pentru exercițiul financiar 2021;

2.	încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al Autorității Europene a Muncii, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 186, 11.7.2019, p. 21.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/334

DECIZIA (UE) 2023/1895 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Medicamente (EMA) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Europene pentru Medicamente pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06248/2023 – C9-0091/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 martie 2004 de stabilire a procedurilor la nivelul Uniunii privind autorizarea și supravegherea medicamentelor de uz uman și de înființare a unei Agenții Europene pentru Medicamente (4), în special articolul 68,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0106/2023),

1.	acordă directorului executiv al Agenției Europene pentru Medicamente descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului agenției aferent exercițiului financiar 2021;

2.	își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului executiv al Agenției Europene pentru Medicamente, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 136, 30.4.2004, p. 1.

(1) JO C 141, 29.3.2022, p. 26.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/336

REZOLUȚIA (UE) 2023/1896 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Medicamente (EMA) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Medicamente aferent exercițiului financiar 2021,

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0106/2023),

întrucât, potrivit situației veniturilor și cheltuielilor sale (1), bugetul definitiv al Agenției Europene pentru Medicamente (denumită în continuare „agenția”) aferent exercițiului financiar 2021 a fost de 379 228 000 EUR, ceea ce reprezintă o creștere cu 2,56 % față de bugetul pe 2020; întrucât agenția este o agenție finanțată din taxe, circa 89,40 % din veniturile sale din 2021 provenind din taxele plătite de industria farmaceutică pentru serviciile furnizate, 9,90 % din bugetul Uniunii și 0,7 % din veniturile alocate externe;

întrucât în raportul său privind conturile anuale ale agenției pentru exercițiul financiar 2021 (denumit în continuare „raportul Curții”), Curtea de Conturi („Curtea”) declară că a obținut o asigurare rezonabilă cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale agenției și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente;

Gestiunea bugetară și financiară

constată că eforturile de monitorizare a bugetului în cursul exercițiului financiar 2021 au avut ca rezultat o rată de execuție bugetară a creditelor de angajament din anul curent de 96,38 %, ceea ce reprezintă o scădere de 2,46 % față de 2020; regretă că rata de execuție a creditelor de plată pentru anul în curs a fost de 72,36 %, ceea ce reprezintă o scădere de 6,11 % în comparație cu 2020;

Performanțe

ia act de faptul că, în 2021, în ciuda dificultăților cauzate de pandemia de COVID-19, agenția a continuat să promoveze o piață unică funcțională pentru medicamentele de uz uman și veterinar, acționând ca centru al rețelei europene de autorități de reglementare în domeniul medicamentelor care pune în aplicare cadrul legislativ aplicabil al Uniunii pentru astfel de produse; felicită agenția pentru felul în care a sprijinit Uniunea în intervenția sa din timpul pandemiei de COVID-19, evaluând în timp util vaccinurile și mijloacele terapeutice de prevenire și tratare ale infecțiilor cauzate de virusul SARS-CoV-2;

felicită agenția pentru realizările sale substanțiale din 2021, printre care se numără patru vaccinuri împotriva COVID-19 și cinci tratamente împotriva COVID-19 recomandate spre aprobare, 92 de medicamente de uz uman noi și 12 medicamente de uz veterinar noi recomandate pentru autorizări de introducere pe piață, șase medicamente desemnate ca prioritare în cadrul programului PRIME recomandate spre aprobare și confirmarea a 19 denumiri de produse ca medicamente orfane; felicită agenția și pentru progresele înregistrate în direcția unui sistem de informații privind studiile clinice intervenționale pe deplin funcțional și pentru lansarea inițiativei pentru accelerarea studiilor clinice în UE;

ia act de faptul că, în 2021, s-au atins ori s-au depășit obiectivele pentru cea mai mare parte a activităților agenției și indicatorii-cheie de performanță, în timp ce majoritatea obiectivelor stabilite erau în grafic sau finalizate; constată, de asemenea, în legătură cu acțiunile întreprinse ca urmare a observațiilor din descărcarea de gestiune de anul trecut, că, în ciuda dificultăților cauzate de pandemia de COVID-19, agenția înregistrează progrese în ceea ce privește introducerea de noi instrumente, concepte și procese de gestionare a performanței prin dezvoltarea unui program cuprinzător de performanță și dezvoltare, care implică stabilirea în cascadă a obiectivelor de la niveluri mai ridicate până la nivel de echipă sau la nivel individual și monitorizarea periodică a progreselor prin gestionarea continuă a performanței; invită agenția să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune de îndată ce se finalizează integrarea acestor inițiative în operațiunile agenției;

constată că, în urma atacului cibernetic din decembrie 2020, agenția și-a consolidat și mai mult capabilitățile de securitate cibernetică și apărare; salută, în acest context, crearea Comitetului director de gestionare a securității informațiilor pentru a asigura supravegherea, asumarea și orientarea la nivelul întregii agenții a strategiei de securitate a informațiilor și a planului de punere în aplicare a acesteia, înființarea unui centru de operațiuni pentru securitate care asigură monitorizarea permanentă a rețelei agenției și dezvoltarea unui program de sensibilizare și de formare în materie de securitate, care să urmărească să promoveze o cultură puternică a securității în cadrul agenției; invită agenția să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la rezultatele acestor măsuri; ia act de faptul că este în curs de desfășurare revizuirea strategiei agenției în materie de securitate a informațiilor, scopul urmărit fiind de a institui o foaie de parcurs de îmbunătățire pe trei ani, în conformitate cu cele mai bune practici ale organizațiilor similare;

apreciază eforturile depuse de agenție pentru a combate rezistența la antimicrobiene, în special adoptarea strategiei privind antimicrobienele pentru 2021-2025 a Comitetului pentru medicamente de uz veterinar; ia act cu satisfacție de faptul că, în 2021, vânzările totale de antimicrobiene de uz veterinar în țările europene au scăzut cu 47 % față de 2011, conform raportului proiectului de supraveghere europeană a consumului de antimicrobiene de uz veterinar, publicat în noiembrie 2022 și intitulat „Sales of veterinary antimicrobial agents in 31 European countries in 2021 – Trends from 2010 to 2021” (Vânzările de agenți antimicrobieni de uz veterinar în 31 de țări europene în 2021 – Tendințele din perioada 2010 și 2021);

subliniază că, în dezvoltarea medicamentelor, ar trebui să se acorde prioritate înlocuirii testării pe animale în cadrul aplicării principiilor de înlocuire, de reducere și de perfecționare a utilizării animalelor pentru dezvoltarea, producția și testarea medicamentelor; regretă că, în 2021, grupul de lucru privind principiile de înlocuire, de reducere și de perfecționare a testărilor pe animale a trebuit să fie suspendat din cauza politicii de planificare a continuității activității ca urmare a pandemiei de COVID-19 și, prin urmare, agenția nu a pregătit un raport de activitate pe această temă; salută reluarea activității grupului de lucru privind principiile de înlocuire, de reducere și de perfecționare a testărilor pe animale la sfârșitul anului 2022 și organizarea de reuniuni cu părțile interesate pe această temă în 2023; se așteaptă ca agenția să își publice cât mai curând posibil rapoartele bienale privind măsurile legate de aceste trei principii;

ia act de acordurile oficiale de lucru ale agenției cu principalii săi parteneri – agenții ale Uniunii (Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară, Agenția Europeană pentru Produse Chimice și Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie) –, care stabilesc natura colaborării și a consultării reciproce în domenii de interes comun; ia act de cooperarea activă a agenției cu Autoritatea Europeană pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară în ceea ce privește contramăsurile medicale; ia act și de pregătirea unui memorandum de înțelegere între acestea pentru a-și clarifica rolurile și responsabilitățile și pentru a asigura complementaritatea; ia act cu satisfacție de faptul că agenția participă în mod regulat la proceduri de achiziții publice în comun cu alte agenții descentralizate ale Uniunii și cu serviciile Comisiei și organizează proceduri de achiziții publice comune care sunt deschise altor agenții ale Uniunii;

Politica de personal

observă că, la 31 decembrie 2021, organigrama era completată în proporție de 98,02 %, fiind ocupate 644 din cele 657 de posturi de agenți temporari autorizate de bugetul Uniunii (față de 596 de posturi autorizate în 2020); constată că, în 2021, pentru agenție au lucrat și 206 agenți contractuali, 28 de experți naționali detașați și 138 de angajați interimari;

10.

se arată îngrijorat de faptul că adăugarea de noi sarcini și creșterea volumului de muncă legat de taxe, datorat portofoliului tot mai mare de medicamente autorizate de-a lungul anilor, nu au fost însoțite de o creștere adecvată a personalului agenției, care este supus la o presiune semnificativă; invită agenția să examineze posibile modalități de monitorizare a stării de bine a personalului și posibile metode de prevenire a epuizării și scăderii performanței;

11.

ia act cu preocupare de lipsa de echilibru de gen în rândul personalului din conducerea de eșalon superior a agenției, 17 membri din 28 (61 %) fiind bărbați; constată echilibrul de gen din Consiliul de administrație al agenției, 37 din 66 de membri (56 %) fiind bărbați, și de la nivelul întregului personal, 562 din 850 de angajați (66 %) fiind femei; invită agenția să ia măsuri concrete pentru a echilibra raportul numeric dintre femei și bărbați la toate nivelurile ierarhice ale agenției în cel mai scurt timp posibil și să informeze în consecință autoritatea care acordă descărcarea de gestiune;

12.

ia act de activitatea în curs desfășurată de agenție pentru a elabora un cadru de acțiune pe termen lung privind resursele umane, axat pe echilibrul dintre viața profesională și cea privată; salută, în acest context, punerea în aplicare deplină a unui mediu de lucru hibrid, programele agenției în materie de stare de bine a angajaților și de asistență oferită acestora, crearea unui grup de lucru pentru gestionarea volumului de muncă, o echipă consacrată sănătății în cadrul resurselor umane, precum și cursuri de formare și sondaje privind starea de bine;

13.

observă că mărirea considerabilă a personalului cu 61 de agenți temporari decisă de autoritatea bugetară a ajutat agenția să facă față volumului de muncă suplimentar cauzat de pandemia de COVID-19, precum și activităților legate de punerea în aplicare a mandatului extins al agenției;

14.

subliniază că este important să se elaboreze o politică a resurselor umane pe termen lung care să asigure echilibrul dintre viața profesională și cea privată, orientarea pe tot parcursul vieții și posibilități specifice de formare pentru dezvoltarea carierei, echilibrul de gen la toate nivelurile de personal, munca de la distanță, dreptul de a se deconecta, îmbunătățirea echilibrului geografic pentru a avea o reprezentare corespunzătoare a tuturor statelor membre și recrutarea și integrarea persoanelor cu dizabilități, precum și garantarea unui tratament egal pentru această categorie de persoane și promovarea pe scară largă a oportunităților pentru ele;

Achizițiile publice

15.

constată cu îngrijorare că 2021 a fost al treilea an consecutiv în care Curtea a formulat pentru agenție noi observații referitoare la achiziții; ia act, din raportul Curții, de observația privind supraestimarea de către agenție a valorii unui contract-cadru, conform căreia un prag mai scăzut în ceea ce privește cerința privind capacitatea financiară și economică (cifra de afaceri anuală) ar fi permis mai multor întreprinderi să depună oferte; invită agenția să analizeze deficiențele proceselor sale de achiziții publice și, de asemenea, să urmeze recomandările Curții;

16.

constată că nu s-a soluționat aspectul datoriilor potențiale care decurg, până în 2039, din contractul de închiriere a fostului sediu al agenției din Londra; constată cu îngrijorare, pe baza rapoartelor Curții pentru 2020 și 2021, că suma estimată corespunzătoare acestor datorii a crescut de la 377 de milioane EUR, cât era la 31 decembrie 2020, la 383 de milioane EUR la 31 decembrie 2021; ia act de faptul că agenția a ajuns la un acord cu proprietarul clădirii și a subînchiriat fostele sale sedii începând din iulie 2019; observă că termenii contractului de subînchiriere sunt în concordanță cu contractul principal de închiriere și că acesta este valabil până în 2039; recunoaște că subînchirierea sediului agenției într-o țară terță înseamnă deturnarea resurselor pentru a desfășura o activitate în afara mandatului legal al agenției; constată, de asemenea, că este necesar să se ia o decizie politică pentru a asigura o soluție pe termen lung în acest sens;

17.

ia act de măsurile luate de agenție pentru a da curs observației formulate de Curte în 2019 cu privire la un contract-cadru semnat de agenție cu trei întreprinderi pentru a-i pune la dispoziție lucrători temporari; constată și că, prin urmare, Curtea a actualizat statutul acestei observații de la „restant” la „în curs de desfășurare”; observă că, în urma lansării, la 25 mai 2022, a noii proceduri de punere la dispoziție de lucrători temporari, Curtea a acceptat să reevalueze această observație și să o clasifice drept „închisă”;

18.

reamintește că în toate procedurile de achiziții publice este important să se asigure condiții de concurență loială între ofertanți și să se procure bunuri și servicii la cel mai bun preț, respectând totodată principiile transparenței, proporționalității, egalității de tratament și nediscriminării; solicită să se pună în practică instrumentele informatice dezvoltate de Comisia Europeană pentru achizițiile publice electronice; solicită o clarificare actualizată a procedurilor și a modelelor din orientările privind achizițiile publice; ia act cu preocupare de observația Curții potrivit căreia deficiențele în materie de achiziții publice sunt în creștere și rămân cea mai mare sursă de plăți neconforme cu reglementările pentru majoritatea agențiilor;

Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența

19.

ia act de măsurile în vigoare aplicate de agenție și de efortul constant pe care îl depune pentru a asigura transparența, pentru a preveni și gestiona conflictele de interese, precum și pentru a asigura protecția avertizorilor; ia act de faptul că, în 2021, nu a fost raportat niciun caz intern de avertizare în interes public, însă au fost primite 29 de rapoarte privind cazuri externe de avertizare în interes public, dintre care 23 au fost închise și 6 sunt în curs; invită agenția să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la progresele realizate în rapoartele în curs;

20.

ia act de faptul că agenția a publicat CV-urile și declarațiile de interese ale membrilor consiliului de administrație, ale personalului său de conducere de nivel superior și ale experților științifici implicați în activitatea agenției; constată, în plus, că agenția nu a raportat niciun caz de conflict de interese în 2021; felicită agenția pentru că a introdus norme privind conflictele de interese și situațiile de tipul „ușilor turnante” care vizează membrii consiliului său de administrație;

21.

salută măsurile suplimentare luate pentru a spori transparența activităților agenției precum, printre altele, întocmirea unor rapoarte despre întâlnirile dintre personalul agenției și părțile interesate externe, precum și publicarea acestor rapoarte pe site-ul agenției;

22.

insistă că este nevoie să se mențină norme sistematice privind transparența, incompatibilitățile, conflictele de interese, activitățile ilegale de lobby și practica „ușilor turnante”; invită agenția să revizuiască și să își îmbunătățească codul de conduită și să își întărească în continuare mecanismele de control intern și audit, inclusiv prin instituirea unui mecanism intern pentru combaterea corupției;

23.

subliniază că, deși majoritatea fondurilor sale provin din surse private, agenția este o autoritate publică; subliniază că a câștiga încrederea populației și a garanta independența și integritatea agenției sunt esențiale și, prin urmare, trebuie asigurat un grad ridicat de transparență în toate activitățile sale, pentru a evita deturnarea dispozițiilor legale și pentru ca cetățenii să își mențină încrederea în cadrul juridic și de reglementare în domeniul farmaceutic din Uniune;

Controlul intern

24.

ia act de faptul că sistemul de control intern instituit de agenție, atât în ceea ce privește elementele individuale, cât și sistemul în ansamblu, este în general eficace, fiind necesare unele îmbunătățiri pentru a spori și mai mult eficacitatea unor elemente specifice; constată și că, în 2021, comitetul executiv al agenției a aprobat o nouă abordare și noi orientări interne privind metodologia pentru controale financiare ex-post, care introduc noi termene pentru desfășurarea exercițiului pe o perioadă continuă de 18 luni; observă că procedurile de control intern nu au evidențiat nicio deficiență semnificativă, deși au fost identificate două domenii de control care ar putea avea nevoie de îmbunătățiri și care sunt abordate în prezent prin planuri de acțiune specifice de îmbunătățire; invită agenția să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la evoluția situației;

25.

ia act cu îngrijorare de observația formulată de Curte în raportul său conform căreia, în două proceduri de recrutare auditate, au fost evidențiate mai multe deficiențe procedurale, care subminează principiile transparenței și egalității de tratament; invită agenția să remedieze deficiențele constatate de Curte în domeniul recrutării și să își consolideze sistemul de control intern; invită agenția să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la progresele înregistrate în acest sens;

26.

regretă faptul că deficiențele procedurale din procedurile de recrutare subminează principiile transparenței și egalității de tratament; solicită agenției să își îmbunătățească procedura internă de recrutare pentru a face mai clare procesele de evaluare și anunțurile de posturi vacante; subliniază că, din raportul anual al agenției reiese că, în 2021, erau 18 șefi de departament, în timp ce în 2020 erau 13 șefi de departament;

27.

reamintește că este important să se consolideze sistemele de gestiune și control, pentru a se asigura buna funcționare a agenției; insistă ferm asupra cerinței de a avea sisteme eficiente de gestionare și control pentru a evita posibile cazuri de conflicte de interese, lipsa controalelor ex ante/ex post, gestionarea inadecvată a angajamentelor bugetare și juridice și neraportarea problemelor în registrul de excepții;

Digitalizarea și tranziția verde

28.

ia act de faptul că, în 2021, agenția și-a urmat strategia de creștere a eficienței, bazându-se pe transformarea digitală și pe activitățile desfășurate de Grupul operativ pentru transformarea digitală a agenției; constată cu satisfacție că printre activități se numărau explorarea inteligenței artificiale, a învățării automate și a roboticii pentru a elabora soluții pragmatice la nevoile operaționale actuale ale agenției, precum și accelerarea inovării prin intermediul Laboratorului de inovare digitală, care a elaborat un cadru de analiză a proceselor în vederea sporirii eficienței prin inovare tehnologică și digitală în ansamblul agenției;

29.

observă cu satisfacție progresele înregistrate în ceea ce privește programul de digitalizare a administrației agenției, care vizează modernizarea proceselor și a instrumentelor utilizate în domeniile gestionării personalului, finanțelor și planificării; salută lansarea în 2021 a fazelor 1 și 2 ale programului de performanță și dezvoltare, care constă, printre altele, în lansarea unui nou instrument digital de gestionare a tuturor proceselor de performanță și dezvoltare și care este integrat în sistemele de integrare existente, precum și în punerea în aplicare a dosarului personal digital pentru toți membrii personalului statutar, înlocuind fișierul personal cronologic pe suport de hârtie și fișierele de lucru scanate;

30.

salută eforturile depuse de agenție în 2021 pentru a crește sustenabilitatea în vederea reducerii amprentei de carbon generate de activitățile sale; observă că aceste eforturi au dus la diverse rezultate pozitive, inclusiv la o reducere semnificativă a consumului de energie și de apă al agenției; salută progresele obținute de agenție în 2021 în ceea ce privește înregistrarea sa în sistemul de management de mediu și audit, actualizarea sistemului de management de mediu al agenției pentru a identifica resursele care vor contribui la integrarea activităților de management de mediu în procesele operaționale și monitorizarea amprentei de mediu a agenției prin aplicarea protocolului privind gazele cu efect de seră;

31.

reamintește că este important să se îmbunătățească gradul de digitalizare a agenției în ceea ce privește funcționarea și gestionarea internă, dar și pentru a accelera digitalizarea procedurilor; invită agenția să treacă la gestionarea documentelor și la organizarea proceselor fără hârtie, acolo unde este posibil; accentuează că agenția trebuie să își continue eforturile proactive în această privință, pentru a evita apariția unui decalaj digital între agenții; atrage totuși atenția asupra faptului că trebuie luate toate măsurile de securitate necesare pentru a se evita orice risc pentru securitatea online a informațiilor prelucrate;

32.

încurajează agenția să lucreze în strânsă cooperare cu ENISA (Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică), și CERT-UE (Centrul de răspuns la incidente de securitate cibernetică pentru instituțiile, organele și agențiile Uniunii), și să efectueze evaluări periodice ale riscurilor pentru infrastructura sa informatică și să asigure efectuarea unor audituri și teste periodice ale sistemelor sale de apărare cibernetică; sugerează agenției să ofere programe de formare în domeniul securității cibernetice, actualizate periodic, pentru toți membrii personalului; invită agenția să accelereze procesul de elaborare a politicii sale în materie de securitate cibernetică, să o prezinte până la 31 decembrie 2023 și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune;

Continuitatea activității în timpul crizei provocate de COVID-19

33.

ia act de faptul că, în urma punerii în aplicare a politicii de planificare a continuității activităților pe parcursul anului 2021, unele dintre activitățile agenției au trebuit să fie suspendate, amânate sau restrânse; observă și că agenția a monitorizat în continuare planul de asigurare a continuității activității și planul privind amenințările la adresa sănătății publice, pentru a proteja sănătatea și siguranța personalului, delegaților și contractanților, continuând, în același timp, să își îndeplinească mandatul;

34.

constată că agenția a luat o serie de măsuri pentru a monitoriza și a atenua efectele pandemiei de COVID-19, cum ar fi gestionarea riscurilor pentru sănătate și siguranță prin punerea în aplicare a distanțării fizice și oferindu-le angajaților posibilitatea de a lucra de acasă; ia act de faptul că activitățile și rezultatele agenției nu au fost afectate în mod semnificativ de pandemia de COVID-19;

Alte observații

35.

felicită agenția pentru eforturile depuse în 2021 pentru a furniza informații clare, transparente, exacte și în timp util despre aprobarea și supravegherea vaccinurilor și tratamentelor împotriva COVID-19 în Uniune, cu o rapiditate și o frecvență fără precedent; ia act de faptul că comunicarea agenției a fost esențială pentru a liniști cetățenii Uniunii, pentru a combate informările greșite și dezinformarea, pentru a consolida încrederea și pentru a proteja sănătatea publică; felicită agenția pentru ameliorarea indicatorilor și pentru reacțiile pozitive din 2021 în ceea ce privește traficul de pe site-urile său, conferințele de presă și conturile de pe platformele de comunicare socială;

36.

observă că, în 2021, agenția a elaborat o nouă strategie-cadru pe cinci ani pentru comunicările și implicările externe, care acoperă perioada 2021-2025 și care vizează să facă cunoscute mai bine agenția și activitatea sa cetățenilor Uniunii, precum și să ofere un cadru strategic pentru elaborarea unor planuri anuale de comunicare și participare; constată că noua strategie-cadru stabilește obiective precum creșterea impactului asupra sănătății publice, consolidarea colaborării cu partenerii și părțile interesate și introducerea unor procese optimizate de comunicare în situații de criză, printre altele;

37.

invită agenția să își dezvolte în continuare sinergiile (de exemplu, în ceea ce privește resursele umane, gestionarea clădirilor, serviciile informatice și securitatea), și să își intensifice cooperarea, schimbul de bune practici și discuțiile privind domenii de interes comun cu alte agenții ale Uniunii, în vederea îmbunătățirii eficienței;

38.

(2) Texte adoptate, P9_TA(2023)0190.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/342

DECIZIA (UE) 2023/1897 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind închiderea conturilor Agenției Europene pentru Medicamente (EMA) pentru exercițiul financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Europene pentru Medicamente pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a Agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06248/2023 – C9-0091/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0106/2023),

1.	aprobă închiderea conturilor Agenției Europene pentru Medicamente pentru exercițiul financiar 2021;

2.	încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al Agenției Europene pentru Medicamente, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 136, 30.4.2004, p. 1.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/343

DECIZIA (UE) 2023/1898 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a Observatorului în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06248/2023[19] – C9-0092/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1920/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2006 privind Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (4), în special articolul 15,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0107/2023),

1.	acordă directorului Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Observatorului aferent exercițiului financiar 2021;

2.	își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 376, 27.12.2006, p. 1.

(1) JO C 141, 29.3.2022, p. 32.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/345

REZOLUȚIA (UE) 2023/1899 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT) exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie aferent exercițiului financiar 2021,

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0107/2023),

întrucât, potrivit situației veniturilor și cheltuielilor (1), bugetul definitiv al Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie (denumit în continuare „observatorul”) pentru exercițiul financiar 2021 a fost de 18 974 791 EUR, ceea ce reprezintă o creștere de 5,13 % față de 2020; întrucât bugetul observatorului provine în principal (90 %) de la bugetul Uniunii;

întrucât Curtea de Conturi („Curtea”), în raportul său privind conturile anuale ale observatorului pentru exercițiul financiar 2021 (denumit în continuare „raportul Curții”), a declarat că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale observatorului și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente;

Gestiunea bugetară și financiară

constată cu satisfacție că pe durata exercițiului financiar 2021, eforturile de monitorizare a bugetului au dus la o rată de execuție bugetară de 100 %, același nivel ca în 2020; constată că rata de execuție a creditelor de plată a fost de 96,35 %, ceea ce reprezintă o creștere de 1,62 % în comparație cu exercițiul precedent; constată cu satisfacție, de asemenea, că rata de execuție a creditelor de plată reportate din 2020 în 2021 a fost de 98,80 %;

Performanța

ia act de faptul că modelul de măsurare a performanței al observatorului identifică un număr limitat (10) de indicatori-cheie de performanță sintetici (ICP), care sunt utilizați pentru a măsura eficacitatea obținerii realizărilor dorite și eficiența utilizării resurselor alocate și care sunt completați de indicatori-cheie de performanță de nivel superior care se axează pe rezultate și impacturi; constată că, în ceea ce privește indicatorii de performanță, observatorul a definit 54 de obiective anuale, dintre care au fost atinse 47 de obiective (87 %); salută, pe lângă indicatorii de performanță, adoptarea de către observator a unei abordări bazate pe indicatori multipli în ceea ce privește monitorizarea; observă că, în cadrul acestei abordări, activitatea de monitorizare se axează pe cinci indicatori epidemiologici principali;

constată că, în 2021, cea mai mare parte a indicatorilor de performanță ai observatorului au fost realizați; observă realizări parțiale în ceea ce privește mai mulți indicatori, cum ar fi numărul mediu de zile de formare per membru al personalului (obiectiv de 3 zile, atins 1,2 zile) din cauza restricțiilor de călătorie pe tot parcursul anului sau durata medie a proceselor de recrutare (obiectiv de 4 luni, atins 4,5 luni) din cauza creșterii numărului de recrutări care au avut loc în 2021; constată, de asemenea, că unii dintre indicatorii de performanță privind implementarea eficientă a proiectelor de asistență tehnică cu țările terțe au fost realizați doar parțial din cauza condițiilor de implementare, inclusiv a constrângerilor legate de pandemia de COVID-19;

salută faptul că Consiliul de administrație al observatorului a adoptat a doua foaie de parcurs pentru 2025, precum și noul model de activitate al observatorului, care urmărește să transforme în continuare observatorul într-o organizație focalizată pe client și bazată pe date; ia act de faptul că aceste documente vor orienta activitatea observatorului în a doua etapă a aplicării Strategiei 2025 a observatorului, care a început în 2021; subliniază că observatorul este o parte responsabilă în numeroase acțiuni-cheie ale Planului de acțiune al UE în materie de droguri 2021-2025, aprobat de Consiliul Uniunii Europene în 2021;

salută eforturile depuse de observator și progresele înregistrate în cele trei domenii de activitate ale sale: sănătate, securitate și vectori de afaceri; ia act mai ales de publicarea în 2021 a primei publicații-fanion complet digitale a observatorului, cuprinzând opt minighiduri care răspund la principalele provocări în materie de sănătate publică în domeniul drogurilor, de lansarea unui nou set de instrumente online care vizează îndeplinirea obiectivelor în anumite domenii ale sănătății și de publicarea unor rapoarte speciale privind amenințările la adresa UE reprezentate de evoluțiile emergente în materie de droguri din Afganistan și Iran, precum și privind rutele de trafic din Balcani și din sud către UE; ia act, de asemenea, de abordarea centrată pe client a observatorului, de eforturile sale de a se asigura că produsele și serviciile sunt furnizate în timp util și de vizibilitatea sa sporită pe canalele online;

salută participarea observatorului la evenimente de formare în domeniul drogurilor și la consolidarea capacităților, reușind să își transfere cunoștințele către peste 870 de profesioniști care lucrează în domeniul drogurilor, ceea ce reprezintă o creștere de aproape 75 % față de 2020; salută, de asemenea, lansarea Școlii europene de iarnă în materie de droguri în 2021, pentru a completa Școala europeană de vară în materie de droguri, deja instituită;

Politica de personal

constată că, la 31 decembrie 2021, schema de personal era completată în proporție de 96 %, fiind ocupate șapte posturi de funcționari și 66 de posturi de agenți temporari din cele șapte, respectiv 69 de posturi autorizate în temeiul bugetului Uniunii (față de 76 de posturi autorizate în 2021 și 2020); constată totodată că, în 2021, în cadrul observatorului au mai lucrat 27 de agenți contractuali și un expert național detașat; salută faptul că, de la sfârșitul anului 2021, observatorul nu mai angajează personal interimar; salută exercițiul de evaluare a personalului realizat de observator în 2021 și alocarea eficace și eficientă a resurselor sale, 71,77 % din personalul observatorului fiind alocat sarcinilor operaționale, 18,65 % sprijinului administrativ și 9,58 % operațiunilor neutre;

constată cu îngrijorare că observatorul a raportat că are două femei (22 %) și șapte bărbați (78 %) în personalul său de conducere de nivel superior, iar în consiliul său de administrație sunt 20 de femei (38 %) și 32 de bărbați (62 %); constată că, în ansamblu, personalul este format din 29 de bărbați (45 %) și 36 de femei (55 %); reamintește că este important să se asigure echilibrul de gen în rândul personalului și invită observatorul să ia în considerare acest aspect în numirile viitoare în cadrul conducerii sale superioare; invită, de asemenea, statele membre să țină seama de acest lucru atunci când își numesc membrii consiliului de administrație; reamintește, de asemenea, importanța asigurării unei reprezentări geografice echilibrate atât a conducerii, cât și a personalului observatorului;

regretă că observatorul nu a implementat încă niciun modul al sistemului de gestionare a resurselor umane Sysper; invită observatorul să îmbunătățească digitalizarea sistemului său de gestionare a personalului pentru a-i spori eficiența;

Achiziții publice

10.

salută faptul că, în ceea ce privește execuția achizițiilor publice, planul de achiziții pentru 2021 a fost executat cu succes de observator, cu 98 de proceduri negociate în valoare totală de 1 556 147 EUR; salută faptul că Curtea nu a formulat observații cu privire la aplicarea de către observator a normelor privind achizițiile publice;

11.

ia act cu satisfacție de faptul că observatorul utilizează licitațiile electronice, depunerea ofertelor pe cale electronică și facturarea electronică; încurajează observatorul să își continue progresele în ceea ce privește digitalizarea procedurilor sale de achiziții publice și să exploreze opțiunile pentru începerea punerii în aplicare și a utilizării instrumentului digital de achiziții publice PPMT;

Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența

12.

ia act de măsurile în vigoare aplicate de observator și de efortul constant pe care îl depune pentru a asigura transparența, pentru a preveni și gestiona conflictele de interese și pentru a asigura protecția avertizorilor de integritate; apreciază că observatorul a publicat pe site-ul său declarațiile de interese ale personalului din conducerea superioară, ale membrilor consiliului său de administrație și ale experților externi care sunt membri ai comitetului științific; salută faptul că observatorul a publicat, de asemenea, pe site-ul său CV-urile experților externi care sunt membri ai comitetului său științific; ia act de răspunsul Observatorului, potrivit căruia acesta a publicat pe site-ul său toate CV-urile rezumate ale membrilor consiliului său de administrație și ale personalului de conducere de nivel superior; regretă, cu toate acestea, că doar un rezumat al activităților lor profesionale actuale este disponibil pe site-ul internet al observatorului; invită observatorul să își actualizeze site-ul pentru a include CV-uri care să enumere întreaga experiență profesională a membrilor consiliului său de administrație și a personalului de conducere de nivel superior;

13.

ia act de faptul că existența unui risc de conflict de interese este evaluată sub autoritatea directorului observatorului și că consiliul de administrație, după caz, adoptă măsurile menite să prevină sau să evite un conflict de interese; observă că în 2021 nu a fost raportat, cercetat sau finalizat niciun un caz de conflict de interese;

Sistemul de control intern

14.

constată că în 2021 Serviciul de Audit Intern (IAS) a efectuat un audit privind sistemul de control intern al observatorului și conformitatea cu normele și procedurile privind gestionarea resurselor umane ale observatorului; ia act de faptul că raportul final de audit al IAS a inclus trei recomandări „foarte importante” privind gestionarea etică, volumul de muncă și gestionarea performanței, precum și controale de securitate privind dosarele de personal, plus trei recomandări „importante” privind selecția și recrutarea; invită observatorul să implementeze planul de acțiune convenit pentru punerea în aplicare a recomandărilor IAS și să informeze autoritatea bugetară cu privire la progresele înregistrate în această privință;

15.

ia act de faptul că observatorul a efectuat o evaluare a cadrului său de control intern (CCI) în 2021, concluzionând că toate componentele sunt prezente și funcționale, fiind recomandabile unele îmbunătățiri în ceea ce privește „mediul de control”, „activitățile de control” și „informarea și comunicarea”; constată însă că, potrivit evaluării observatorului, deficiențele actuale nu au afectat eficacitatea globală a CCI; salută activitățile în curs ale observatorului de punere în aplicare a planului de acțiune adoptat pentru a remedia deficiențele CCI;

16.

ia act de faptul că în 2021 a fost efectuat un exercițiu cuprinzător de identificare și evaluare a riscurilor pentru a îmbunătăți gestionarea riscurilor în cadrul observatorului; constată, de asemenea, că observatorul a realizat o serie de modificări care au contribuit la eficacitatea generală a sistemului de control intern; observă mai ales că a fost implementat un nou sistem informatic de gestiune corporativă, Matrix, pentru planificarea operațională, monitorizarea și raportarea activităților; observă, de asemenea, că a fost elaborată și formalizată o nouă strategie pentru gestionarea organizațională și sistemul de control intern, în conformitate cu orientările aplicabile emise de Comisie;

17.

ia act de faptul că observatorul a adoptat o strategie antifraudă revizuită în 2021, cu trei obiective strategice și un plan de acțiune care urmează să fie pus în aplicare în 2022; invită observatorul să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la progresele înregistrate în acest sens;

18.

este preocupat de observația Curții, în privința căreia nu s-au luat încă măsuri, cu privire la utilizarea personalului extern și a lucrătorilor interimari; este îngrijorat de faptul că, potrivit raportului Curții, observatorul a angajat acești lucrători interimari prin intermediul unui contract-cadru, fără să respecte cerințele prevăzute în Directiva 2008/104/CE a Parlamentului European și a Consiliului (2) și în dreptul muncii din Portugalia; invită observatorul să analizeze condițiile de muncă ale lucrătorilor săi interimari și să se asigure că acestea sunt conforme cu legislația Uniunii și cu cea națională din domeniul muncii; invită, de asemenea, observatorul să se bazeze cât mai mult posibil pe personalul permanent și invită din nou Comisia să asigure alocarea unor resurse umane corespunzătoare în acest scop; salută propunerea Comisiei de a transforma observatorul într-o agenție a Uniunii pentru droguri; reamintește că noua agenție ar trebui să dispună de resursele umane și financiare necesare pentru a îndeplini obiectivele, sarcinile și responsabilitățile care i-au fost încredințate în temeiul unui regulament privind o agenție a Uniunii Europene pentru droguri;

Digitalizarea și tranziția verde

19.

constată că observatorul și-a monitorizat în mod activ performanța de mediu și amprenta de CO2, prin cicluri de îmbunătățire continuă, reducându-și amprenta de CO2 de-a lungul anilor în comparație cu scenariul de referință stabilit pentru 2014, de la 9,99 tone pe angajat la 0,82 tone pe angajat în 2020; constată că scăderea considerabilă a emisiilor de CO2 este parțial cauzată de o reducere a misiunilor și a transporturilor legată de pandemia de COVID-19, precum și de trecerea observatorului la energia electrică neutră din punctul de vedere al emisiilor de CO2 produsă din surse regenerabile de energie; ia act cu interes de faptul că observatorul impune utilizarea unor proceduri de achiziții publice ecologice pentru a promova soluții ecologice în ceea ce privește reînnoirea contractelor; observă că observatorul încearcă să obțină certificarea de mediu pe termen lung, ținând seama în mod corespunzător de resursele disponibile; invită observatorul să își continue tranziția către surse regenerabile de energie, recunoscând, în același timp, că acesta dispune de un sistem și de o politică de mediu exemplare;

20.

salută publicarea în 2021 a primelor module ale publicației observatorului intitulate „Răspunsurile sociale și de sănătate la problemele legate de droguri: un ghid european 2021”, care este prima publicație în întregime digitală a observatorului;

21.

ia act de eforturile continue ale observatorului de dezvoltare a infrastructurii TIC pentru a sprijini măsurile de muncă la distanță ale organizației; ia act, în acest sens, de activarea unei echipe de răspuns la incidente și de reacție operațională rapidă la cererile de sănătate și securitate; constată, de asemenea, că, după activarea planului de continuitate a activității în 2020, observatorul a utilizat instrumente de la distanță pentru a efectua recrutarea; ia act de faptul că observatorul a luat noi măsuri pentru a-și spori securitatea cibernetică, cum ar fi un program de transformare pentru echipamentele destinate utilizatorilor finali, implementarea de instrumente și arhitectura de domeniu pentru a îmbunătăți răspunsul rapid la amenințări, precum și integrarea autentificării cu doi factori pentru aplicații accesibile din afara rețelei locale;

Continuitatea activității în timpul crizei provocate de COVID-19

22.

salută faptul că observatorul, în cadrul grupului operativ pentru a coordona răspunsul în materie de sănătate publică la pandemia de COVID-19, a elaborat un cadru flexibil și cuprinzător pentru a contribui la abordarea aspectelor legate de pandemie într-un mod structurat; ia act de faptul că acest cadru a inclus o serie de piloni, cum ar fi oferirea unui răspuns imediat pentru a sprijini părțile interesate, inițierea unui proces de revizuire a impactului situației asupra activităților de fond actuale ale observatorului și asigurarea coordonării și a sinergiilor dintre aceste activități; ia act de faptul că observatorul, ca urmare a evoluției situației pandemiei, a dezactivat planul de continuitate a activității în octombrie; observă că observatorul a desfășurat un exercițiu de desprindere de învățăminte în 2022; invită observatorul să informeze autoritatea bugetară cu privire la rezultatele acestui exercițiu;

Alte observații

23.

ia act de practica constantă a observatorului de cooperare cu alte agenții ale UE și cu parteneri internaționali; salută faptul că observatorul, în calitate de membru al nou-înființatului centru de inovare al UE pentru securitate internă, a cooperat cu Consiliul Comun pentru Cercetare și cu Europol la punerea în aplicare a unui proiect-pilot coordonat la nivelul Uniunii pentru a dezvolta un cadru software online flexibil pentru mai mulți utilizatori pentru monitorizarea activităților infracționale darknet; ia act, în cadrul rețelei agențiilor din domeniul justiției și afacerilor interne, de cooperarea observatorului cu Agenția Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL) pentru utilizarea platformei de formare LEEd a CEPOL; observă, de asemenea, cooperarea observatorului cu Agenția pentru Azil a UE pentru studiul care analizează problemele legate de abuzul de substanțe și răspunsurile existente în rândul profesioniștilor în contextul primirii la nivel european; ia act, de asemenea, de proiectele de cooperare tehnică ale observatorului (IPA7, EU4MD și OEDT pentru Georgia) cu țări terțe puse în aplicare în 2021 în domenii precum informațiile referitoare la droguri și amenințările la adresa sănătății și securității legate de droguri;

24.

constată cu satisfacție că observatorul continuă să creeze sinergii cu Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă, partajând servicii administrative și logistice, precum și sediul comun de la Lisabona și că aceste sinergii se referă și la TIC, la infrastructurile și serviciile de telecomunicații și de internet; observă crearea de sinergii operaționale cu alte agenții ale Uniunii în domeniul justiției și al afacerilor interne și în domeniul sănătății; salută acest tip de coabitare între cele două agenții, pe care îl consideră un exemplu demn de urmat;

25.

salută cooperarea la nivel regional dintre observator și țările partenere la politica europeană de vecinătate, prin intermediul proiectului de asistență tehnică EU4MD, finanțat prin Instrumentul european de vecinătate; salută, de asemenea, lansarea în 2021 a primului proiect de asistență tehnică al observatorului la nivel bilateral cu proiectul OEDT pentru Georgia; subliniază importanța acestor parteneriate pentru întărirea securității în zona de vecinătate a Uniunii, precum și pentru combaterea traficului de droguri și a utilizării de substanțe ilicite pentru statele membre și partenerii săi învecinați;

26.

solicită observatorului să își concentreze atenția asupra diseminării rezultatelor cercetărilor sale în rândul publicului larg și să se adreseze publicului prin intermediul platformelor de comunicare socială și al altor mijloace de informare în masă; salută, în acest sens, accesibilitatea pentru utilizatori a rapoartelor create de observator;

27.

(2) Directiva 2008/104/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind munca prin agent de muncă temporară (JO L 327, 5.12.2008, p. 9).

(3) Texte adoptate, P9_TA(2023)0190.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/350

DECIZIA (UE) 2023/1900 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind închiderea conturilor Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT) pentru exercițiul financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a Observatorului în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06248/2023[19] – C9-0092/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1920/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2006 privind Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (4), în special articolul 15,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0107/2023),

1.	aprobă închiderea conturilor Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie pentru exercițiul financiar 2021;

2.	încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie directorului Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 376, 27.12.2006, p. 1.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/351

DECIZIA (UE) 2023/1901 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă (EMSA) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a Agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06248/2023 – C9-0093/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1406/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 iunie 2002 de instituire a unei Agenții Europene pentru Siguranță Maritimă (4), în special articolul 19,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru transport și turism,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0113/2023),

1.	acordă directoarei executive a Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului agenției aferent exercițiului financiar 2021;

2.	își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directoarei executive a Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 208, 5.8.2002, p. 1.

(1) JO C 141, 29.3.2022, p. 72.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/352

REZOLUȚIA (UE) 2023/1902 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă (EMSA) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă aferent exercițiului financiar 2021,

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru transport și turism,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0113/2023),

întrucât, potrivit situației veniturilor și cheltuielilor sale (1), bugetul definitiv al Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă (denumită în continuare „agenția”) aferent exercițiului financiar 2021 a fost de 105 774 716,82 EUR, ceea ce reprezintă o creștere cu 9,36 % față de bugetul pe 2020; întrucât bugetul agenției provine de la bugetul Uniunii și din veniturile operaționale;

Gestiunea bugetară și financiară

ia act cu satisfacție de faptul că eforturile de monitorizare a bugetului în cursul exercițiului financiar 2021 au avut ca rezultat o rată de execuție bugetară a creditelor de angajament din exercițiul curent de 99,67 %, ceea ce reprezintă o ușoară creștere de 0,78 % față de 2020, și că rata de execuție a creditelor de plată din exercițiul curent a fost de 97,32 %, ceea ce reprezintă de asemenea o creștere cu 1,24 %;

constată cu satisfacție din acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru 2020, că diferitele măsuri luate pentru a soluționa problema plăților întârziate au condus la o rată foarte scăzută a plăților întârziate, de 0,56 % în 2021; constată, de asemenea, că în 2021 au fost îndeplinite atât obiectivele de execuție de peste 95 % pentru creditele de angajament, cât și obiectivele de anulare a creditelor de plată de mai puțin de 5 %;

Performanța

ia act de faptul că agenția utilizează indicatori-cheie de performanță (ICP) pentru a măsura punerea în aplicare a programului său anual de lucru în domeniile-cheie la care contribuie agenția (sustenabilitate și asistență tehnică, siguranță, securitate, servicii digitale și simplificare și supraveghere) și activitățile sale orizontale; ia act de faptul că, în pofida restricțiilor persistente cauzate de pandemia de COVID-19, obiectivele stabilite pentru 2021 au fost atinse în general printr-un nivel ridicat de punere în aplicare a programului anual de lucru;

ia act de faptul că agenția a cooperat cu Agenția Europeană de Mediu la o analiză a dimensiunii de mediu a sectorului transportului maritim, care a avut ca rezultat publicarea primului raport de mediu privind transportul maritim european; constată că, având în vedere proximitatea lor geografică, agenția cooperează cu EMCDDA; ia act, de asemenea, de acordul privind nivelul serviciilor încheiat cu EFCA în ceea ce privește mecanismul de rezervă pentru funcția de contabilitate;

salută buna funcționare, din 2017, a acordului de lucru tripartit dintre agenție, Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului (EFCA) și Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex); consideră că acest acord este un exemplu de sinergie între agențiile UE, care ar trebui să fie o sursă de inspirație pentru agențiile din alte domenii; invită agenția să își continue eforturile în acest sens și consideră că este oportun să se intensifice, de asemenea, cooperarea dintre agenție, Agenția Europeană de Mediu și Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului, pentru a aduna date pentru cercetarea științifică privind ecosistemele marine;

salută faptul că agenția continuă să pună în aplicare două proiecte de cooperare pentru asistență tehnică cu țările terțe din Marea Mediterană (SAFEMEDIV) și din Marea Neagră și Marea Caspică (BCSEA); consideră că aceste proiecte cu țările terțe sunt un exemplu bun de cooperare pentru îmbunătățirea siguranței maritime, a securității maritime și a conservării mediului marin; invită agenția să își continue eforturile în acest sens și să aibă în vedere o nouă cooperare similară cu țările terțe;

salută faptul că agenția continuă să fie un partener-cheie al Comisiei și al statelor membre în ceea ce privește elaborarea de standarde de siguranță maritimă, digitalizarea și simplificarea transportului maritim al UE; salută, de asemenea, asistența tehnică și operațională pe care o oferă agenția;

salută în special rolul mai mare al agenției în evaluarea, verificarea și punerea în aplicare a legislației UE în materie de securitate maritimă, care a crescut de-a lungul anilor, în timp ce se așteaptă ca solicitările de sprijin din partea Comisiei și a Autorității AELS de Supraveghere să crească în continuare, ceea ce reflectă prioritatea tot mai mare la nivelul UE;

subliniază rolul agenției în monitorizarea apelor europene în cooperare cu statele membre pentru a detecta deversările ilegale de deșeuri și eventualele deversări de petrol; invită agenția să își consolideze în continuare capacitățile de supraveghere și digitale pentru a combate poluarea ilegală a apei; subliniază activitatea agenției de sprijinire a eforturilor de căutare și salvare ale statelor membre;

Politica de personal

10.

constată că, la 31 decembrie 2021, schema de personal era completată în proporție de 99,06 %, fiind numiți 210 funcționari și agenți temporari din totalul de 212 posturi autorizate în temeiul bugetului Uniunii (comparat cu 212 posturi autorizate în 2020); constată că în 2021 la agenție au mai lucrat și 50 de agenți contractuali și 13 experți naționali detașați;

11.

constată cu satisfacție că a fost realizat echilibrul de gen în rândul personalului de conducere de nivel superior al agenției, 3 din 5 (60 %) fiind femei; ia act, cu îngrijorare, de lipsa echilibrului de gen din cadrul consiliului de administrație al agenției, 47 din 65 (72 %) membri fiind bărbați; ia act, de asemenea, cu îngrijorare, de lipsa echilibrului de gen din cadrul întregului personal al agenției, 172 din 268 (64 %) de posturi fiind ocupate de bărbați; constată, de asemenea, că, în 2021, agenția a lansat cu succes inițiativa Speed Network pentru a le oferi femeilor interesate de un post în cadrul agenției sau, în general, de o carieră în sectorul maritim posibilitatea unei scurte discuții informale cu femei care fac parte din personal; încurajează Comisia și statele membre să aibă în vedere importanța asigurării echilibrului de gen atunci când sunt desemnați membrii consiliului de administrație al agenției;

12.

ia act de politica agenției de prevenire a hărțuirii psihologice și sexuale, care include consilieri confidențiali pentru a sprijini personalul și sesiuni periodice de formare și sensibilizare, precum și informații specifice pe intranetul său;

Achizițiile publice

13.

constată că, în 2021, au fost inițiate 51 de proceduri de achiziții publice (25 deschise, 3 proceduri speciale cu negociere, 4 proceduri competitive cu negociere și 19 proceduri cu negociere cu valoare foarte scăzută și scăzută) și că au fost semnate în total 65 de contracte;

14.

constată că, conform raportului Curții, agenția a modificat 14 contracte specifice pentru prestarea de servicii, valoarea totală a modificărilor fiind de 6,8 milioane EUR, ceea ce reprezintă o creștere de 76 % a valorii inițiale a contractelor, și că aceste modificări nu au fost în conformitate cu articolul 172 alineatul (3) litera (d) din Regulamentul financiar; constată, de asemenea, că sumele plătite în 2021 (5,4 milioane EUR) au rezultat din aplicarea prețurilor unitare stabilite în contractele-cadru respective și s-au încadrat în plafonul inițial al contractului-cadru și că modificările în cauză nu au schimbat echilibrul economic în favoarea contractantului și nu au condus la o denaturare a concurenței și, prin urmare, plățile rezultate nu au fost afectate; ia act de faptul că, potrivit răspunsului agenției, aceasta a luat măsuri pentru a modifica în consecință viitoarele caiete de sarcini și modele de contracte; invită agenția să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la eventuale evoluții în această privință;

Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența

15.

ia act de faptul că agenția utilizează declarații privind conflictele de interese pentru membrii consiliului său de administrație și pentru personalul de conducere de nivel superior; constată, de asemenea, că sunt semnate și alte declarații specifice privind conflictele de interese, cum ar fi cele ale membrilor comisiilor de recrutare; constată, în plus, că agenția utilizează o serie de politici și proceduri pentru a identifica și evita conflictele de interese și că a implementat norme interne privind avertizarea în interes public, inclusiv formare periodică;

16.

ia act cu satisfacție de faptul că agenția a elaborat și a pus în aplicare, în martie 2022, „Normele interne privind registrul de transparență al EMSA” și participă la noul acord interinstituțional privind un registru de transparență obligatoriu pentru reprezentanții de interese, semnat de Comisie, Consiliu și Parlament;

17.

insistă asupra necesității de a institui norme mai sistematice privind transparența, incompatibilitățile, conflictele de interese și activitățile ilegale de lobby; invită agenția să își întărească mecanismele de control intern, incluzând instituirea unui mecanism intern pentru combaterea corupției;

Controlul intern

18.

ia act de faptul că auditul Serviciului de Audit Intern (IAS) privind „Guvernanța informatică și gestionarea portofoliului IT” a fost efectuat de la distanță în 2021 și că IAS a concluzionat că, din cauza restructurării TIC într-un singur departament, agenția a conceput și a implementat în general sisteme eficiente și eficace de gestiune și control pentru mecanismele sale de guvernanță în domeniul tehnologiei informației; constată, de asemenea, că IAS a emis șase recomandări pentru care agenția a elaborat un plan de acțiune; invită agenția să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la eventuale evoluții în această privință;

19.

salută faptul că în 2021 Serviciul de Audit Intern al Comisiei și Curtea de Conturi Europeană nu au emis nicio recomandare sau observație critică ce ar putea duce la formularea de rezerve în declarația anuală de asigurare; constată că în 2021 a existat o recomandare legată de o anchetă a OLAF care este în curs de monitorizare;

20.

ia act de evaluarea anuală a sistemului de control intern efectuată de agenție și de concluzia sa potrivit căreia toate principiile de control intern și cele cinci componente ale controlului intern au fost puse în aplicare în mod adecvat și sunt în ansamblu eficace, sunt necesare doar îmbunătățiri minore și nu au fost consemnate deficiențe semnificative în materie de control;

Digitalizarea și tranziția verde

21.

ia act de faptul că agenția a continuat activitățile de digitalizare în curs de desfășurare de sprijinire a obiectivelor certificatelor electronice pentru a facilita activitatea statelor membre în calitatea lor de state de pavilion, portuare și de coastă și care au sprijinit Comisia în pregătirea evaluării impactului în legătură cu revizuirea Directivei 2009/16/CE a Parlamentului European și a Consiliului (2) și a Directivei 2009/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului (3), care prevăd includerea certificatelor electronice; consideră că agenția poate juca un rol de coordonare în asigurarea siguranței în porturile europene și poate sprijini Comisia în punerea efectivă în aplicare;

22.

ia act de lansarea strategiei agenției în domeniul cloud computingului, care permite crearea unui peisaj tehnologic de ultimă generație, accelerând serviciile digitale maritime; salută dezvoltarea Tabloului maritim și punerea în funcțiune a noului SafeSeaNet;

23.

încurajează eforturile agenției de a contribui la Agenda verde europeană pentru transportul maritim prin consolidarea capacității Uniunii de a proteja mediul marin și de a gestiona schimbările climatice, inclusiv prin trecerea la o mobilitate sustenabilă, contribuția transportului maritim fiind reflectată în Strategia pentru o mobilitate durabilă și inteligentă adoptată în decembrie 2020; în plus, reamintește rolul pe care l-ar putea juca agenția în consolidarea capacităților de evaluare a riscurilor în domeniile legate de siguranță, inclusiv pentru instalarea infrastructurii de combustibili alternativi;

24.

salută faptul că agenția a continuat să pună în aplicare strategia sa pentru perioada 2020-2024, având în vedere că aceasta va permite agenției să își îndeplinească sarcinile de supraveghere, siguranță și securitate maritimă, contribuind în același timp în mod eficient la prioritățile Uniunii în domeniul digital și al mediului; salută în special publicarea de către agenție, împreună cu Agenția Europeană de Mediu, a primului raport de mediu privind transportul maritim european, în care sunt reunite informații verificate cu privire la amprenta de mediu a activităților de transport maritim; reamintește, în acest context, că toate măsurile viitoare privind clima și mediul trebuie să se bazeze pe o evaluare exhaustivă a impactului și recunoaște că este esențială o abordare la nivel mondial a reducerii emisiilor maritime, prin intermediul OMI;

25.

consideră că agenția joacă un rol important în a face apele europene nu doar mai sigure, ci și mai sustenabile și în a contribui la Agenda verde; salută adoptarea politicii de mediu a EMSA și a pilonilor și obiectivelor strategice pentru anii următori prin consolidarea capacității UE de a proteja mediul marin, de a gestiona schimbările climatice, inclusiv prin trecerea la o mobilitate sustenabilă; încurajează agenția să elaboreze măsuri de reducere a utilizării materialelor plastice la bordul navelor;

26.

subliniază rolul agenției în punerea în aplicare cu succes a tranziției către combustibilii din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon în transportul maritim; salută, în acest sens, contribuția agenției prin acordarea de sprijin tehnic și de date pentru inițiativele legate de Pactul verde european, inclusiv inițiativa FuelEU în domeniul maritim, inițiativa Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării și activitatea desfășurată în cadrul OMI în ceea ce privește eficiența energetică și intensitatea emisiilor de dioxid de carbon; evidențiază rolul pe care agenția l-ar putea juca în implementarea infrastructurii pentru combustibili alternativi și a tehnologiilor de propulsie eoliană și a instalațiilor de energie din surse regenerabile pe mare; accentuează, prin urmare, că ar putea fi făcute ajustări corespunzătoare ale mandatului agenției, pentru ca aceasta să-și poată întări sprijinul, eventual însoțite de alocarea de mijloace bugetare;

27.

încurajează utilizarea de noi tehnologii (inteligența artificială și învățarea automată) și posibila evoluție viitoare a prototipului instrumentului de analiză maritimă al EMSA (EMAT), prezentat la atelierul referitor la serviciile digitale maritime ale agenției, care a avut loc la 15 decembrie 2021; invită agenția să informeze în acest sens autoritatea care acordă descărcarea de gestiune;

28.

constată cu satisfacție că agenția a început, în ultimul trimestru al anului 2021, un proiect pentru punerea în aplicare a standardului ISO 27.001 (referitor la managementul securității informației), în vederea pregătirii viitoarelor regulamente privind securitatea cibernetică și securitatea informațiilor; invită agenția să îi comunice autorității care acordă descărcarea de gestiune cum evoluează situația în această privință;

29.

încurajează agenția să lucreze în strânsă cooperare cu ENISA, Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică, și CERT-UE, Centrul de răspuns la incidente de securitate cibernetică pentru instituțiile, organele și agențiile Uniunii, și să efectueze evaluări periodice ale riscurilor în ceea ce privește infrastructura sa informatică și să asigure efectuarea unor audituri și teste periodice ale sistemelor sale de apărare cibernetică; îi sugerează să ofere programe de formare în domeniul securității cibernetice actualizate periodic pentru toți angajații agenției; invită agenția să accelereze procesul de elaborare a politicii sale în materie de securitate cibernetică, să o prezinte până la 31 decembrie 2023 și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune;

30.

ia act de faptul că, în 2021, agenția a continuat punerea în aplicare a managementului său de mediu și a pregătit și a adoptat prima sa declarație de mediu; ia act cu satisfacție de activitățile și proiectele verzi ale agenției din 2021, cum ar fi faptul că se asigură că energia utilizată provine în proporție de 100 % din surse regenerabile verzi, instalarea de panouri solare fotovoltaice, politica sa de birouri fără hârtie și eforturile sale de reducere la minimum a consumului de apă;

31.

ia act de faptul că auditul intern privind înregistrarea în sistemul de management de mediu și audit (EMAS) al UE a avut loc în iunie 2021 și că prima parte a auditului extern de certificare pentru înregistrarea EMAS a fost efectuată în noiembrie 2021; constată cu satisfacție că verificarea externă a fost finalizată în 2022, iar agenția este în prezent înregistrată EMAS și își publică declarația de mediu;

Continuitatea activității în timpul crizei provocate de COVID-19

32.

ia act de faptul că pandemia a accelerat integrarea în agenție a unor serii de instrumente și metode care să permită continuarea activității de la distanță, de la difuzarea în direct la tehnologia realității virtuale și până la tehnicile de audit la distanță; încurajează agenția să pună în practică lecțiile învățate în ceea ce privește metodele de lucru de la distanță și hibride, astfel încât să identifice mai bine pe viitor ce reuniuni și ce sarcini pot fi desfășurate mai eficient de la distanță decât cu prezență fizică; constată, în plus, că personalul care se ocupă de funcții direct afectate de restricțiile de călătorie impuse de pandemia de COVID-19, cum ar fi rambursările experților și ale misiunilor, a fost desemnat temporar să îndeplinească alte sarcini și să acopere absențele de personal; constată, de asemenea, că o serie de noi riscuri și oportunități identificate legate de această criză sanitară majoră au fost definite și incluse în registrele actualizate ale riscurilor;

33.

ia act cu satisfacție de raportul agenției intitulat „Impactul pandemiei de COVID-19 asupra sectorului maritim din UE”, care a oferit o imagine de ansamblu aprofundată a impactului pandemiei asupra transportului maritim în ceea ce privește traficul, comerțul, drapelurile și proprietatea UE, construcțiile navale, siguranța și inspecțiile de mediu, precum și segmente specifice, cum ar fi croaziera și pasagerii;

Alte observații

34.

invită din nou agenția să asigure disponibilitatea site-ului său și în alte limbi decât engleza; consideră că o diversitate lingvistică mai mare va facilita accesul cetățenilor europeni la informații, astfel încât aceștia să înțeleagă și să cunoască mai bine acțiunile Uniunii Europene în domeniul siguranței maritime;

35.

salută publicarea de către agenție a raportului său anual pe 2021 privind accidentele și incidentele maritime, care prezintă date statistice privind accidentele și incidentele maritime pentru perioada 2014-2020;

36.

(2) Directiva 2009/16/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind controlul statului portului (JO L 131, 28.5.2009, p. 57).

(3) Directiva 2009/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind respectarea obligațiilor statelor de pavilion (JO L 131, 28.5.2009, p. 132).

(4) Texte adoptate, P9_TA(2023)0190.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/357

DECIZIA (UE) 2023/1903 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind închiderea conturilor Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă (EMSA) pentru exercițiul financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06248/2023 – C9-0093/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1406/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 iunie 2002 de instituire a unei Agenții Europene pentru Siguranță Maritimă (4), în special articolul 19,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru transport și turism,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0113/2023),

1.	aprobă închiderea conturilor Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă pentru exercițiul financiar 2021;

2.	încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie directoarei executive a Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 208, 5.8.2002, p. 1.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/358

DECIZIA (UE) 2023/1904 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului ENISA (Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale ENISA (Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică) pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06248/2023 – C9-0094/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2019/881 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019 privind ENISA (Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică) și privind certificarea securității cibernetice pentru tehnologia informației și comunicațiilor și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 526/2013 (Regulamentul privind securitatea cibernetică) (4), în special articolul 31,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0115/2023),

1.	acordă directorului executiv al ENISA (Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică) descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului agenției aferent exercițiului financiar 2021;

2.	își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului executiv al ENISA (Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică), Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 151, 7.6.2019, p. 15.

(1) JO C 141, 29.3.2022, p. 84.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/360

REZOLUȚIA (UE) 2023/1905 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului ENISA (Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului ENISA (Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică) aferent exercițiului financiar 2021,

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0115/2023),

întrucât, potrivit situației veniturilor și cheltuielilor (1), bugetul definitiv al ENISA (denumită în continuare „agenția”) aferent exercițiului financiar 2021 a fost de 23 473 060 EUR (incluzând o contribuție de 640 000 EUR din partea autorităților elene pentru închirierea clădirii de birouri), ceea ce reprezintă o creștere cu 8,26 % față de 2020; întrucât bugetul agenției provine în principal de la bugetul Uniunii;

Gestiunea bugetară și financiară

constată că eforturile de monitorizare a bugetului din cursul exercițiului financiar 2021 au avut ca rezultat o rată de execuție bugetară a creditelor de angajament din exercițiul curent de 99,51 %, ceea ce reprezintă o creștere de 2,16 % față de 2020; constată, de asemenea, că rata de execuție a creditelor de plată pentru exercițiul financiar în curs a fost de 77,40 % (sub obiectivul prevăzut al agenției, de 85 %), ceea ce reprezintă o creștere de 8,77 % în comparație cu 2020;

Performanța

ia act de faptul că agenția utilizează indicatori-cheie de performanță pentru a-și evalua activitățile și rezultatele obținute în raport cu obiectivele din programul de lucru, cum ar fi valoarea adăugată pentru instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și pentru statele membre în furnizarea de sprijin pentru elaborarea și punerea în aplicare a politicilor, precum și capacitatea de a contribui la reziliența cibernetică a Uniunii, furnizând în timp util informații și cunoștințe eficace; apreciază faptul că indicatorii-cheie de performanță au fost îndepliniți și că agenția a atras atenția asupra măsurilor care pot îmbunătăți eficiența și eficacitatea activității agenției; cu toate acestea, recomandă agenției să ia act de indicatorii care nu sunt încă realizați sau a căror realizare întârzie;

ia act de faptul că agenția a examinat posibilitatea de a contribui prin intermediul serviciilor comune la punerea în aplicare a viitorului regulament privind securitatea cibernetică pentru instituțiile, organele și agențiile Uniunii, în colaborare cu Centrul de răspuns la incidente de securitate cibernetică pentru instituțiile, organele și agențiile Uniunii și cu Rețeaua agențiilor UE; invită agenția să îi comunice autorității care acordă descărcarea de gestiune cum evoluează această situație;

Politica de personal

observă că, la 31 decembrie 2021, organigrama era completată în proporție de 90,79 %, fiind ocupate 69 din cele 76 de posturi de agenți temporari finanțate de la bugetul Uniunii (față de 69 de posturi în 2020); constată că, în 2021, în cadrul agenției au lucrat, de asemenea, 27 de agenți contractuali și 10 experți naționali detașați;

își exprimă din nou îngrijorarea cu privire la dezechilibrul de gen din cadrul conducerii superioare a agenției, și anume cinci bărbați (71 %) și două femei (29 %); ia act, cu îngrijorare, de lipsa echilibrului de gen din cadrul consiliului de administrație al agenției, 24 de membri din 28 (86 %) fiind bărbați; ia act, de asemenea, de situația echilibrului dintre femei și bărbați din cadrul întregului personal al agenției, 57 din 106 (54 %) fiind bărbați; invită agenția și statele membre să respecte echilibrul dintre femei și bărbați la propunerea sau numirea membrilor personalului de conducere de nivel superior sau ai consiliului de administrație; solicită agenției să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la măsurile concrete de îmbunătățire a echilibrului de gen;

ia act de faptul că agenția dispune de o politică privind protejarea demnității persoanei și prevenirea hărțuirii, inclusiv o pagină de intranet dedicată, formare anuală specifică, consilieri confidențiali, și că a stabilit un memorandum de înțelegere pentru a pune în comun cu Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop) serviciul consilierilor confidențiali;

ia act de faptul că agenția s-a bazat în mare măsură pe furnizarea serviciilor sale prin intermediul agenților interimari care au sprijinit sarcina administrativă zilnică, având în vedere că a fost nevoie de un sprijin sporit și în urma reorganizării și a pregătirii pentru noua clădire, ceea ce a creat o presiune suplimentară asupra echipei financiare și de achiziții publice; constată cu satisfacție, de asemenea, că politica revizuită de recrutare a agenției a condus la o reducere a personalului interimar; constată, de asemenea, din raportul Curții, că creșterea efectivului de personal în 2021 se explică prin faptul că agenția a reușit să ocupe mai multe posturi care erau vacante de mult timp; înțelege că securitatea cibernetică și sectorul tehnologiei informației și comunicațiilor sunt sectoare foarte competitive în ceea ce privește găsirea unor lucrători calificați și devotați;

Achizițiile publice

ia act de faptul că, în 2021, agenția a încheiat în total 58 de proceduri de achiziții publice, dintre care două în comun cu Cedefop;

10.

constată cu îngrijorare, din raportul Curții, că agenția atribuie în mod sistematic contracte cu valoare scăzută fără ca decizia de atribuire respectivă să fie aprobată și semnată de ordonatorul de credite, situație care contravine dispozițiilor de la punctele 30.3-30.4 din anexa I la Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (2); ia act de faptul că agenția a răspuns că a luat deja măsurile necesare pentru a rezolva această problemă; invită agenția să îi comunice autorității care acordă descărcarea de gestiune cum evoluează această situație;

11.

află, din raportul Curții, că pentru a decide dacă să externalizeze un anumit serviciu sau să îl furnizeze intern, agenția a elaborat și utilizează o metodologie de analiză cost-beneficiu și că această metodologie are deficiențe de concepere care pot afecta obiectivitatea procesului decizional și expune agenția la riscuri financiare; ia act de faptul că agenția a răspuns că a luat deja măsurile necesare pentru a rezolva această problemă; invită agenția să îi comunice autorității care acordă descărcarea de gestiune cum evoluează această situație;

12.

află, din raportul Curții, că, în cadrul a două proceduri de achiziții publice, agenția a utilizat drept criteriu de atribuire capacitatea tehnică a societății, ceea ce se referă în mod clar la evaluarea ofertantului, nu a ofertei, și că o astfel de suprapunere între criteriile de selecție și de atribuire subminează securitatea juridică și expune agenția la riscuri juridice și reputaționale; ia act de faptul că agenția a răspuns că a luat deja măsurile necesare pentru a rezolva această problemă; invită agenția să îi comunice autorității care acordă descărcarea de gestiune cum evoluează această situație;

13.

reamintește că în toate procedurile de achiziții publice este important să se asigure condiții de concurență loială între ofertanți și să se procure bunuri și servicii la cel mai bun preț, respectând totodată principiile transparenței, proporționalității, egalității de tratament și nediscriminării; cere să se implementeze instrumentele informatice dezvoltate de Comisie pentru achizițiile publice electronice; solicită o clarificare actualizată a procedurilor și a modelelor din orientările privind achizițiile publice; se arată îngrijorat de observația Curții privind deficiențele sistemului de achiziții publice, care devin tot mai pregnante și rămân principala sursă de plăți neconforme pentru majoritatea agențiilor;

Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența

14.

ia act de măsurile în vigoare în cadrul agenției și de eforturile constante depuse de aceasta pentru a asigura transparența, prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și observă că CV-urile membrilor consiliului de administrație, precum și declarația lor de angajament și declarațiile lor de conflicte de interese sunt publicate pe site-ul internet al agenției;

15.

află, din raportul Curții, că, între 2019 și 2021, agenția a evaluat trei cazuri de potențiale conflicte de interese în legătură cu membri ai personalului din gradele superioare care urmau să ocupe un nou loc de muncă în altă parte, iar în cazul examinat de Curte, agenția nu a consultat comisia paritară, încălcând articolul 16 din Statutul funcționarilor; ia act de faptul că agenția a răspuns că va constitui în mod oficial o comisie paritară pentru a respecta cadrul juridic aplicabil; invită agenția să îi comunice autorității care acordă descărcarea de gestiune cum evoluează această situație;

16.

insistă că este nevoie să fie instituite norme mai sistematice privind transparența, incompatibilitățile, conflictele de interese, activitățile ilegale de lobby și practica ușilor turnante; invită agenția să își întărească mecanismele de control intern, inclusiv prin instituirea unui mecanism intern pentru combaterea corupției;

Controlul intern

17.

ia act de faptul că Serviciul de Audit Intern (IAS) a publicat un raport privind gestionarea resurselor umane și etica în 2019, în care au fost emise patru recomandări importante și trei recomandări foarte importante; ia act de faptul că, deși patru recomandări au fost închise de IAS, trei recomandări importante au rămas deschise la sfârșitul anului 2021 și nu au fost puse în aplicare integral în termenul stabilit; invită agenția să îi comunice autorității care acordă descărcarea de gestiune cum evoluează această situație;

18.

observă că IAS a efectuat în 2021 un audit privind programarea planurilor strategice și gestionarea performanței și a publicat raportul său final de audit în aprilie 2022, cu trei recomandări importante; invită agenția să îi comunice autorității care acordă descărcarea de gestiune cum evoluează această situație;

19.

ia act de faptul că agenția a adoptat o politică privind funcțiile sensibile în 2021, care a intrat în vigoare în mai 2022;

20.

constată că evaluarea controalelor interne din 2021 arată că controalele interne oferă o asigurare rezonabilă că politicile, procesele, sarcinile și comportamentele agenției, luate împreună, facilitează funcționarea eficace și eficientă a acesteia, contribuie să garanteze calitatea raportării interne și externe și contribuie să garanteze conformitatea cu reglementările sale și că, cu toate acestea, sunt necesare unele îmbunătățiri ale anumitor principii, cum ar fi îmbunătățirea indicatorilor cadrului de control intern al agenției, instituirea unui cadru de gestionare a riscurilor pentru întreprinderi, revizuirea guvernanței IT și a cadrului de politică și procedural subiacent, revizuirea politicii de recrutare a agenției, precum și actualizarea planului de continuare a activității agenției; invită agenția să îi comunice autorității care acordă descărcarea de gestiune cum evoluează această situație;

21.

ia act de faptul că politica agenției privind conflictele de interese și strategia sa antifraudă au fost actualizate și adoptate în 2021;

22.

reamintește că este important să se consolideze sistemele de gestionare și control pentru a asigura buna funcționare a agenției; insistă ferm asupra cerinței privind sisteme eficiente de gestionare și control pentru a evita posibile cazuri de conflicte de interese, lipsa controalelor ex ante/ex post, gestionarea inadecvată a angajamentelor bugetare și juridice și neraportarea problemelor în registrul de excepții;

Digitalizarea și tranziția verde

23.

ia act de sarcinile atribuite agenției în legătură cu Regulamentul privind securitatea cibernetică, care vizează promovarea unui nivel comun ridicat de securitate cibernetică în întreaga Uniune, inclusiv prin sprijinirea activă a statelor membre și a instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii să îmbunătățească securitatea cibernetică; ia act, de asemenea, de sprijinul acordat de agenție pentru dezvoltarea de noi dosare de politică, cum ar fi securitatea rețelelor și a sistemelor informatice, reziliența operațională digitală, identificarea electronică, autentificarea și serviciile de încredere, codul european al comunicațiilor electronice, 5G, portofelele digitale, inteligența artificială și codul de rețea privind securitatea cibernetică; salută faptul că agenția ar urma să fie responsabilă pentru a evalua dacă un produs prezintă un risc semnificativ în materie de securitate cibernetică în temeiul propunerii de act legislativ privind reziliența cibernetică; subliniază că este necesar să se asigure un nivel adecvat de resurse umane care să reflecte creșterea sarcinilor agenției;

24.

ia act de faptul că agenția dispune de o politică de securitate cibernetică și că aplică, în special, abordarea „apărare în profunzime”; constată, de asemenea, că, în 2021, agenția a început revizuirea politicii sale informatice și a cadrului său procedural, inclusiv a politicii sale în materie de securitate a informațiilor; constată, de asemenea, că toți membrii personalului beneficiază anual de cursuri de formare în materie de protecție a datelor și de sensibilizare cu privire la securitatea cibernetică;

25.

reamintește că este important să se îmbunătățească gradul de digitalizare a agenției în ceea ce privește funcționarea și gestionarea internă, dar și pentru a accelera digitalizarea procedurilor; accentuează că agenția trebuie să își continue eforturile proactive în această privință, pentru a evita apariția unui decalaj digital între agenții; atrage totuși atenția asupra faptului că trebuie luate toate măsurile de securitate necesare pentru a evita orice risc pentru securitatea online a informațiilor prelucrate;

26.

ia act de faptul că agenția dezvoltă un sistem de management de mediu care este menit să conducă la obținerea certificatului sistemului de management de mediu și audit al Uniunii Europene; constată, de asemenea, că autoritățile elene au încheiat, în numele agenției, un contract de închiriere pentru clădirea sediului său din Atena, pe deplin operațională începând cu 1 iulie 2021 și că acest lucru va permite agenției să stabilească un set mai amplu de măsuri ecologice care să fie puse în aplicare;

Continuitatea activității în timpul crizei provocate de COVID-19

27.

ia act de faptul că, de la începutul pandemiei de COVID-19 și în cursul anului 2021, agenția a introdus și a menținut posibilități de muncă de la distanță în permanență, menținând și îmbunătățind, în același timp, motivația, eficiența și dezvoltarea angajaților; constată cu satisfacție, în special, că în timpul pandemiei toți membrii personalului au fost informați zilnic, prin intermediul unei căsuțe poștale funcționale specifice, cu privire la numărul de cazuri și ultimele evoluții din lume, pentru ca aceștia să fie la curent cu situația; încurajează agenția să pună în practică lecțiile învățate în ceea ce privește metodele de lucru de la distanță și hibride, astfel încât să organizeze mai bine în viitor care reuniuni și sarcini pot fi desfășurate mai eficient de la distanță decât cu prezență fizică;

Alte observații

28.

ia act de faptul că agenția și-a adoptat strategia internațională în noiembrie 2021, ceea ce i-a permis să colaboreze cu un anumit număr de țări terțe și organizații internaționale, în special în vederea încheierii unor acorduri de cooperare cu Ucraina, Statele Unite ale Americii și Organizația Tratatului Atlanticului de Nord;

29.

30.

(3) Texte adoptate, P9_TA(2023)0190.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/365

DECIZIA (UE) 2023/1906 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind închiderea conturilor ENISA (Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică) pentru exercițiul financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale ENISA (Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică) pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06248/2023 – C9-0094/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0115/2023),

1.	aprobă închiderea conturilor ENISA (Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică) pentru exercițiul financiar 2021;

2.	încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al ENISA (Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică), Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 151, 7.6.2019, p. 15.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/366

DECIZIA (UE) 2023/1907 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Parchetului European aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale Parchetului European pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021, în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a Parchetului European în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06247/2023 – C9-0073/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (4), în special articolul 94,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0079/2023),

1.	acordă directorului administrativ al Parchetului European descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Parchetului European aferent exercițiului financiar 2021;

2.	își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului administrativ al Parchetului European, Consiliului European, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 283, 31.10.2017, p. 1.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/368

REZOLUȚIA (UE) 2023/1908 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Parchetului European (EPPO) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Parchetului European aferent exercițiului financiar 2021,

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0079/2023),

A.	întrucât Parchetul European (EPPO) a fost instituit prin Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului (1);

întrucât EPPO este noul Parchet public independent al Uniunii și este responsabil de investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii și de trimiterea în judecată a autorilor infracțiunilor și a complicilor acestora, prevăzute în Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului (2) și indicate în Regulamentul (UE) 2017/1939;

întrucât EPPO intervine într-un scenariu în care numai autoritățile naționale ar putea investiga și urmări penal aceste infracțiuni, dar competențele lor au încetat la frontierele țării lor, iar alte organizații, cum ar fi Eurojust, OLAF și Europol nu dispun de competențele necesare pentru a efectua anchetele și urmăririle penale relevante;

întrucât competența Parchetului European cuprinde mai multe tipuri de fraudă și include, printre altele, frauda în domeniul TVA cu daune de peste 10 milioane EUR, spălarea de bani, corupția și altele, EPPO exercitând funcția de procuror în instanțele competente ale statelor membre participante, până la soluționarea definitivă a cazului;

întrucât actele procedurale ale EPPO sunt supuse controlului jurisdicțional de către instanțele naționale, iar Curtea Europeană de Justiție – prin intermediul hotărârilor preliminare sau al controlului jurisdicțional al acestor acte – are competențe reziduale pentru a asigura o aplicare coerentă a dreptului UE;

întrucât EPPO este alcătuit dintr-un nivel central, cu sediul la Luxemburg, format din procurorul-șef european, 22 de procurori europeni (câte unul pentru fiecare țară UE participantă) și directorul administrativ, precum și dintr-un nivel descentralizat (național), alcătuit din procurori europeni delegați (PDE) în cele 22 de state membre ale UE participante;

întrucât, la nivel central, procurorul-șef european și cei 22 de procurori europeni alcătuiesc Colegiul EPPO și supraveghează investigațiile și urmăririle penale desfășurate de procurorii europeni delegați la nivel național, care își desfășoară activitatea în deplină independență față de autoritățile lor naționale;

întrucât, în temeiul articolului 93 din Regulamentul (UE) 2017/1939, directorul administrativ al EPPO, acționând în calitate de ordonator de credite al Parchetului, execută bugetul acestuia pe propria răspundere și în limitele autorizate în buget și transmite în fiecare an autorității bugetare toate informațiile relevante pentru constatările oricărei proceduri de evaluare;

I.	întrucât, în conformitate cu articolul 50 alineatul (2) din normele financiare ale EPPO, contabilul Comisiei acționează, de asemenea, în calitate de contabil al EPPO și este responsabil de pregătirea conturilor anuale, care sunt consolidate cu cele ale Uniunii;

întrucât, în cadrul actual, conturile anuale finale sunt examinate de Curte, iar Consiliului îi revine sarcina de a recomanda și Parlamentului European de a decide dacă acordă descărcarea de gestiune directorului administrativ al Parchetului în legătură cu execuția bugetului pentru un anumit exercițiu financiar;

K.	întrucât Parchetul și-a început activitățile operaționale la 1 iunie 2021 și a dobândit autonomie financiară față de Comisia Europeană începând din 24 iunie 2021 și produce în acest an primul set de conturi anuale,

salută avizul pozitiv al Curții de Conturi Europene privind fiabilitatea conturilor EPPO aferente exercițiului financiar 2021, precum și privind legalitatea și regularitatea veniturilor și a plăților subiacente;

salută eforturile EPPO în vederea instituirii unei structuri operaționale și a unui sistem de sprijin care să îi permită să funcționeze ca parchet independent al Uniunii, în special recrutarea de personal la nivel central și descentralizat, crearea unui sistem specific de gestionare a cazurilor, inclusiv achiziționarea de software și accesul la materiale din bazele de date pentru exercitarea funcțiilor sale, precum și cooperarea intensă lansată cu partenerii relevanți;

este de părere că experiența dobândită în primul an de activitate operațională și de gestionare administrativă a EPPO a identificat o serie de deficiențe în Regulamentul (UE) 2017/1939, acesta necesitând, prin urmare, o intervenție în timp util din partea Comisiei; invită Comisia să se angajeze într-un dialog activ cu EPPO și să prezinte fără întârziere o propunere suficient de cuprinzătoare de revizuire a Regulamentului (UE) 2017/1939, care să vizeze soluționarea deficiențelor existente, în special în domeniul proceselor interne legate de resursele financiare și umane; solicită EPPO să informeze în timp util autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la măsurile adoptate pentru a remedia punctele slabe sau eventualele noi deficiențe identificate;

subliniază că toate plățile efectuate pentru îndeplinirea obiectivelor de etapă și a țintelor bazate pe reformele și investițiile descrise în planurile naționale din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) sunt considerate fonduri ale Uniunii; subliniază, prin urmare, că toate proiectele, tranzacțiile, licitațiile sau alte activități conexe intră sub incidența mandatului EPPO; invită toate statele membre să coopereze pe deplin cu EPPO în toate investigațiile legate de punerea în aplicare a MRR;

Gestiunea bugetară și financiară

constată că bugetul total alocat Parchetului European pentru 2021 a fost de 26,3 milioane EUR, redus față de dotarea inițială de 45 de milioane EUR; observă a fost alocată și utilizată o sumă suplimentară de 9 200 000 EUR în timp ce EPPO funcționa încă din punct de vedere financiar în cadrul Comisiei; înțelege că, din suma de 45 de milioane EUR preconizată inițial, 9 500 000 EUR au fost returnați la bugetul Uniunii; subliniază că restituirea sumei de 9,5 milioane EUR a fost cauzată de întârzierea atât a numirilor PED la începutul operațiunilor EPPO, cât și de faptul că nu s-a utilizat cota bugetară acordată pentru angajarea de personal statutar, deoarece schema de personal nu a fost adaptată în consecință;

observă că, în 2021, bugetul EPPO a crescut semnificativ în comparație cu cel din 2020 (11,6 milioane EUR), ca urmare a unei corecții a subestimării numărului de cauze prevăzut în 2017 când s-a adoptat Regulamentul (UE) 2017/1939; subliniază că este important să se adapteze resursele umane și financiare la volumul de muncă în creștere și să se majoreze bugetul EPPO în consecință;

ia act de execuția bugetară de 97 % din creditele de angajament și de 71 % din creditele de plată; subliniază reportarea a 26 % din creditele de plată în 2022; observă că 83 % din operațiunile de plată au fost efectuate în termenul legal și că termenul mediu de plată a fost de 21,1 zile; subliniază că 34 % din plățile întârziate au fost efectuate cu o întârziere de o zi, iar 75 % au fost efectuate cu o întârziere de mai puțin de cinci zile; încurajează EPPO să reducă întârzierile în efectuarea plăților prin utilizarea pe deplin eficientă a soluțiilor electronice, ceea ce ar contribui și la creșterea transparenței și a caracterului sustenabil al instituțiilor;

observă că, în general, pandemia de COVID-19 nu a avut un impact specific asupra activităților EPPO în ceea ce privește colectarea, transferurile sau investițiile necesare sau asupra costurilor de piață ale bunurilor și serviciilor; constată însă că este posibil ca pandemia de COVID-19 să fi contribuit, într-o mică măsură, la împiedicarea numirii în timp util a PED, întârziind începerea activităților de urmărire penală și de anchetă;

observă că cel mai important activ necorporal este sistemul informatic specific al EPPO, utilizat pentru introducerea, gestionarea și transmiterea cazurilor EPPO și a altor date confidențiale în mod securizat și conectat la sistemele statelor membre (sistemul de gestionare a cazurilor – CMS); constată că dezvoltarea acestui software a început înainte ca EPPO să devină independent față de Comisie, iar valoarea intrinsecă achitată până în acel moment pentru CMS a fost transferată de la Comisie;

10.

observă că majoritatea activelor corporale au fost transferate EPPO de la Comisie în mod gratuit și că veniturile corespunzătoare din această donație au fost recunoscute în conturi ca venituri;

11.

constată că acest transfer recent al prerogativelor și responsabilităților de la Comisie, chiar dacă a fost preconizat în temeiul acordului de punere în aplicare convenit în urma adoptării Regulamentului (UE) 2017/1939, necesită în continuare eforturi considerabile din partea EPPO pentru a aborda chestiunea plăților întârziate și respectarea normelor sale financiare interne, inclusiv controalele legate de aspectele operaționale și financiare ale activităților sale;

12.

încurajează EPPO să utilizeze procedurile de facturare electronică pentru a asigura o gestionare mai eficientă a acțiunilor legate de plăți;

13.

ia act de faptul că costurile suplimentare aplicabile aferente unor activități operaționale (reuniuni și misiuni), suportate de PED în plus față de remunerația lor, au fost considerate cheltuieli operaționale în cadrul bugetului EPPO, în temeiul articolului 91 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2017/1939;

14.

înțelege că EPPO analizează posibilitatea de a achiziționa serviciile unor traducători autorizați de la nivel național, recunoscuți de autoritățile naționale competente ca furnizori exclusivi de traduceri autorizate admisibile și utilizabile în procesele în instanță, sau de a contribui direct la costurile suportate de PED pentru astfel de servicii, prin rambursarea costurilor suportate la nivel național;

15.

reamintește că punerea în aplicare a articolului 31 și a articolului 91 alineatele (5) și (6) din Regulamentul (UE) 2017/1939, care prevăd situațiile în care poate fi necesară o contribuție financiară de la bugetul EPPO pentru a acoperi costurile cu anchetele la nivel descentralizat și măsurile de investigare cu un cost excepțional de ridicat întreprinse la nivel național, necesită adaptarea normelor financiare aplicabile, care nu permit în prezent rambursarea cheltuielilor suportate de sistemele judiciare naționale; subliniază că, din cauza caracterului sensibil și confidențial al operațiunilor EPPO, lansarea unor proceduri de achiziții publice ar putea fi necunoscută și, prin urmare, normele ar trebui să țină cont de posibilitatea de a încheia acorduri de finanțare și acorduri privind nivelul serviciilor între EPPO și statele membre; îndeamnă Comisia să ia măsuri în acest sens, propunând modificări adecvate ale Regulamentului financiar, ținând cont, în același timp, de necesitatea de a repartiza sarcina acestor costuri în conformitate cu principiul proporționalității;

16.

este conștient de faptul că, în contextul procedurii bugetare, nevoile EPPO sunt comunicate Comisiei până la data de 31 ianuarie pentru exercițiul următor; constată că rezultatul exercițiului de previzionare, semnificativ pentru cuantificarea acestor nevoi, ia în considerare în mod corespunzător volumul estimat de cazuri (numărul mediu de rapoarte primite privind infracțiunile și de anchete inițiate, precum și nivelul de maturitate al anchetelor în curs); observă, cu toate acestea, că această previziune nu ține seama de impactul implementării Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), care a generat o creștere a volumului de resurse disponibile și a riscului de fraudă și de gestionare defectuoasă; subliniază că un element suplimentar de complexitate în cuantificarea nevoilor bugetare rezultă atât din caracterul obligatoriu al competenței Parchetului European, care nu are nicio putere discreționară în ceea ce privește oportunitatea anchetelor și a urmăririlor penale, cât și din lipsa unei corelații fixe între numărul de investigații și costurile acestora, care sunt foarte dificil de prevăzut; subliniază că este necesar ca EPPO să fie dotat cu resurse suficiente și să dispună de prerogativele necesare pentru a-și putea îndeplini sarcinile cu succes;

17.

observă că s-au solicitat clarificări în fiecare stat membru participant cu privire la modul în care frauda care afectează MRR va fi raportată către EPPO, precum și că sunt în curs discuții privind modul în care EPPO ar putea interveni efectiv în această privință;

18.

este preocupat de lipsa de certitudine cu privire la măsurile de remediere care ar putea fi adoptate în urma detectării și urmăririi penale a unor astfel de fraude care afectează MRR;

19.

îndeamnă Comisia să ofere orientări adecvate în acest sens și să informeze în mod exhaustiv autoritatea bugetară cu privire la opțiuni;

20.

împărtășește opinia potrivit căreia absența unui cadru de resurse pe termen mediu pentru EPPO, atât în ceea ce privește bugetul, cât și personalul, într-un moment în care operațiunile trebuie intensificate rapid și trebuie create baze administrative, limitează opțiunile care ar trebui puse la dispoziție cu scopul de a obține o flexibilitate maximă în dezvoltarea unei infrastructuri organizaționale pentru un proiect atât de inovator ca EPPO;

Gestiunea internă, performanța și controlul intern

21.

încurajează EPPO să își revizuiască periodic setul de indicatori de performanță, pe baza experienței operaționale privind funcționarea modelului său de funcționare specific;

22.

constată că, în 2021, EPPO a primit 2 832 de rapoarte cu privire la posibile infracțiuni – 1 351 de la autoritățile naționale, 190 de la instituții, organisme, organizații și agenții ale Uniunii, 1 282 de la actori privați și 9 din oficiu; înțelege că, după verificarea informațiilor raportate în conformitate cu articolul 24 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2017/1939, EPPO a concluzionat că există motive pentru a-și exercita competența și pentru a evoca sau a iniția investigații în 576 de cazuri (în timp ce 84 de evaluări erau pendinte la sfârșitul anului 2021), dintre care 31 de cazuri au fost transmise autorităților naționale după exercitarea competenței EPPO; observă că, în 2021, EPPO a emis cinci puneri sub acuzare, iar instanțele au dispus o condamnare definitivă în cazurile EPPO, în timp ce în alte trei cazuri au fost aplicate proceduri simplificate de urmărire penală;

23.

salută faptul că EPPO este în curs de adoptare a unui plan cuprinzător de continuitate a activității; subliniază importanța adoptării cât mai curând posibil a unui plan de continuitate a activității, pentru a evita orice perturbare a activității sale, dar și pentru a fi pregătit în eventualitatea unor viitoare crize;

24.

solicită Comisiei și statelor membre participante să ia în considerare extinderea mandatului și a competențelor EPPO pentru a include investigarea, urmărirea penală și trimiterea în judecată a încălcărilor măsurilor restrictive ale Uniunii;

Resursele umane, egalitatea și starea de bine a personalului

25.

salută eforturile EPPO de a se angaja într-un proces intensiv de recrutare și integrare a nou-veniților, cu scopul de a garanta o capacitate operațională deplină în cel mai scurt timp;

26.

constată că rata de ocupare este de 94 % pentru posturile de agenți temporari și contractuali și că în cele 22 de state membre participante existau 95 de PED față de cei 140 prevăzuți inițial în buget;

27.

înțelege că, la sfârșitul anului 2021, din totalul de 217 angajați, biroul central era dotat cu 122 de agenți statutari (91 de agenți temporari și 31 de agenți contractuali), în timp ce birourile naționale aveau 95 de consilieri speciali, iar în ambele birouri se respectă echilibrul de gen; observă însă că distribuția de gen între cele cinci posturi de conducere este sub nivelul optim (patru bărbați și o femeie), iar acest aspect ar trebui îmbunătățit, alături de elaborarea unei strategii privind diversitatea, pentru a include încurajarea adecvată a persoanelor cu dizabilități să candideze pentru posturi la EPPO;

28.

regretă că procedurile de selecție a PED din mai multe state membre au eșuat în mod repetat în ocuparea posturilor prevăzute inițial în buget, din diverse motive, printre care nivelul de remunerare (80 % din nivelul AD 9 – în conformitate cu statutul de consilier special, care uneori nu corespunde calificărilor și experienței așteptate de la PED), lipsa unei perspective clare de carieră, precum și incertitudinea în ceea ce privește asigurările sociale și de sănătate;

29.

consideră că statutul administrativ complex al PED (pentru care drepturile și beneficiile sociale, inclusiv drepturile de pensie, timpul de lucru și concediile trebuie prevăzute de statele membre, iar remunerația este furnizată de bugetul Uniunii și calculată pe baza unui procent din remunerația unui funcționar al Uniunii) contribuie la reducerea atractivității acestor posturi și la un proces de numire mai puțin selectiv;

30.

înțelege că aplicarea normelor generale de punere în aplicare a Statutului funcționarilor în ceea ce privește PED reprezintă un risc pentru independența sistemului judiciar, dar, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 110 din Statutul funcționarilor și fără validarea prealabilă a Comisiei, Statutul EPPO nu permite adoptarea unor norme alternative de punere în aplicare pentru PED; reamintește că EPPO este singura instituție a Uniunii care angajează procurori și că independența acestora este esențială pentru buna funcționare a Parchetului European; invită Comisia să abordeze această problemă și să asigure flexibilitatea necesară în cadrul juridic, pentru a respecta pe deplin statutul special al procurorilor în calitate de personal al EPPO; consideră că această situație aduce argumente suplimentare în favoarea unei revizuiri a Regulamentului (UE) 2017/1939 și a Statutului EPPO;

31.

felicită conducerea EPPO pentru că a întreprins toate măsurile viabile posibile, în limitele prerogativelor sale, pentru a aborda această chestiune, utilizând resursele disponibile cu scopul de a crește rata de ocupare și de a accelera procesul de recrutare, în pofida problemelor post-pandemie; este conștient de limitările post-pandemie și de particularitățile pieței forței de muncă foarte competitive din Luxemburg și observă că lipsa de atractivitate a Luxemburgului ca loc de angajare, în principal din cauza costului ridicat al vieții, a condus, de asemenea, la limitarea diversității geografice a candidaturilor; observă că, în ceea ce privește pachetul financiar combinat cu perspectiva carierei, EPPO este mai puțin competitiv decât cele patru instituții ale Uniunii cu angajați în Luxemburg (Parlamentul, Comisia, Curtea de Justiție și Curtea de Conturi), deoarece nu poate oferi o perspectivă de a deveni funcționar al Uniunii, iar singura agenție a Uniunii din Luxemburg a fuzionat și s-a mutat la Bruxelles în cadrul actualului CFM;

32.

este preocupat de faptul că se recurge frecvent la servicii comerciale oferite de terți și la contracte de muncă temporară în majoritatea domeniilor în care nu s-a aprobat angajarea unor funcționari ai Uniunii, acest fapt generând uneori condiții de muncă suboptime, ca urmare a volumului de muncă ridicat pe o perioadă prelungită pentru un număr important de membri ai personalului EPPO; invită Comisia să abordeze, fără întârziere, insuficiența personalului EPPO atunci când propune viitoarele sale scheme de personal;

33.

este de acord cu Curtea de Conturi Europeană că deficiențele indicate în gestiunea financiară reflectă totodată o lipsă de resurse alocate funcțiilor de finanțare și de achiziții publice și constituie o deficiență în gestionarea resurselor umane ale EPPO;

34.

recunoaște că, în ceea ce privește resursele umane, trebuie să se acorde atenție garantării respectării depline a principiilor transparenței și egalității de tratament și, deși este conștient de urgența și presiunea care au fost predominante în fazele inițiale ale activităților operaționale ale EPPO, reamintește necesitatea de a da curs constatărilor Curții privind implementarea unor proceduri de recrutare;

35.

apreciază faptul că aproximativ 86 % din personalul recrutat este implicat, în ansamblul serviciilor EPPO, în activități legate de investigații (și anume 186 de angajați, inclusiv cei 95 de PED);

36.

observă că strategia de personal a EPPO se axează pe creșterea resurselor operaționale în 2022 și 2023, că funcțiile de sprijin administrativ și central vor trebui, de asemenea, să crească, pentru a putea sprijini personalul operațional în creștere, și că recrutarea suplimentară va fi, de asemenea, esențială în domeniul funcțiilor de conformitate și gestionare a riscurilor și al serviciilor digitale și de securitate;

37.

constată că modalitățile de lucru adoptate pentru 2021, în urma autorizării de a reveni la birou, prevedeau lucrul de la domiciliu timp de până la 2,5 zile pe săptămână și că această opțiune a fost utilizată pe scară largă de majoritatea personalului; înțelege că EPPO își va alinia politica la recentele norme de punere în aplicare ale Comisiei privind timpul de lucru și munca hibridă;

Cadrul etic și transparența

38.

ia act de faptul că EPPO este în curs de a elabora caracteristicile esențiale ale cadrului său etic; salută faptul că acesta a adoptat o strategie antifraudă, ca o componentă a gestionării sale bazate pe riscuri, că toți membrii personalului furnizează o declarație privind conflictele de interese, că toți membrii personalului implicați în operațiuni fac obiectul unei cerințe de autorizare de securitate personală și că declarațiile de interese sunt solicitate și examinate pentru toate rolurile de urmărire penală și pentru directorul administrativ;

39.

apreciază adoptarea de către Colegiul EPPO a normelor de punere în aplicare privind semnalarea neregulilor și înțelege că aceste dispoziții fac în prezent obiectul unor măsuri practice suplimentare de punere în aplicare;

40.

are cunoștință de cazul deschis de Ombudsmanul European în 2021 în legătură cu procedura de numire a unui PED; înțelege că, deoarece aceeași plângere a fost introdusă de același reclamant în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, Ombudsmanul European a decis să închidă cazul, considerând că Ombudsmanul nu poate examina plângeri în cazul în care problemele ridicate fac sau au făcut obiectul unor proceduri judiciare;

41.

solicită să se pună capăt recurgerii la serviciile companiilor externe care, conform clasificării Universității Yale (3), continuă să își desfășoare activitatea în Rusia;

Digitalizarea, securitatea cibernetică și protecția datelor

42.

observă că sistemul EPPO de gestionare a cazurilor se bazează pe un sistem dezvoltat de DG COMP a Comisiei și că, deși nu se discută deocamdată opțiunile de interconectare a unui astfel de sistem cu alte instrumente echivalente (utilizate, de exemplu, de OLAF sau Europol), se asigură totuși o interoperabilitate largă, utilizându-se concepte și componente dezvoltate și puse la dispoziție de Comisie;

43.

observă că CMS al EPPO este gestionat integral de EPPO și că, deși dezvoltarea sa este externalizată, contractul este gestionat de o echipă dedicată programului CMS al EPPO; constată că sistemul operațional și datele sale sunt stocate și prelucrate în propriul centru de date al EPPO, gestionat de o echipă de sprijin specială pentru CMS;

44.

apreciază atenția acordată utilizării serviciilor de traducere automată și dezvoltării „portalului de traducere” pentru procurori, personalul Biroului central și alți membri ai personalului, cu scopul de a spori eficiența în tratarea cauzelor și de a limita creșterea costurilor legate de traducere, care se preconizează că se vor majora, având în vedere creșterea corespunzătoare a volumului de muncă al Biroului;

45.

încurajează EPPO să își dezvolte în continuare propria capacitate în materie de securitate cibernetică pentru a completa și a colabora cu serviciile CERT-UE și ale Comisiei în cadrul DG DIGIT;

46.

constată că, în 2021, 547 000 EUR au fost investiți în echipamente și instalații audiovizuale și tehnice și că 872 000 EUR și, respectiv, 4 871 000 EUR au fost investiți în bunuri/servicii TIC administrative și operaționale (hardware, software, servicii, analiză, programare și asistență tehnică); remarcă faptul că, în cursul anului 2021, EPPO a utilizat pe deplin evoluțiile rezultate în urma ajustărilor modalităților de lucru legate de pandemia de COVID-19, bazându-se pe DG DIGIT a Comisiei pentru facilitățile de videoconferință și lansând un proiect de modernizare a tuturor sălilor de reuniune ale EPPO pentru a asigura capacitatea deplină de videoconferință;

Clădirile și securitatea

47.

este conștient de faptul că, în cursul anului 2021, EPPO a primit, din partea guvernului luxemburghez, un total de 8 335 de metri pătrați de spațiu de birouri, gratuit, reprezentând echivalentul unei chirii de aproximativ 3 901 000 EUR pe an, și că, în plus, în 2021, guvernul luxemburghez a oferit gratuit renovarea etajelor, estimată la 2 700 000 EUR;

48.

constată că nu a fost semnat niciun contract de închiriere cu autoritățile din statul membru gazdă care furnizează gratuit spațiul de birouri, în pofida dispozițiilor prevăzute la articolul 3 alineatul (2) din Acordul privind sediul; este de acord cu Curtea de Conturi Europeană, care subliniază modul în care lipsa unui contract oficial de închiriere scris ar putea priva EPPO de stabilitatea adecvată pe termen lung necesară îndeplinirii sarcinilor sale; înțelege că EPPO și-a finalizat partea și a transmis chestiunea autorității statului membru gazdă; solicită administrației luxemburgheze să accelereze procesul și să finalizeze procedura fără întârziere;

Mediu și durabilitate

49.

ia act de faptul că clădirea ocupată de EPPO și serviciile aferente sunt furnizate de autoritățile luxemburgheze, care sunt responsabile, de asemenea, de investițiile legate de sustenabilitate și de performanța energetică;

50.

invită EPPO să adopte o strategie privind mobilitatea sustenabilă a personalului său;

Cooperarea interinstituțională

51.

salută eforturile depuse de EPPO pentru a se angaja într-o cooperare și coordonare intensă cu partenerii și părțile interesate;

52.

subliniază că, în 2021, EPPO a încheiat un acord de cooperare cu Comisia și acorduri de lucru cu Grupul Băncii Europene de Investiții, OLAF, Curtea de Conturi Europeană, Europol și Eurojust;

53.

salută semnarea a 21 de acorduri privind nivelul serviciilor și memorandumuri de înțelegere cu alte instituții și organisme ale Uniunii, cu scopul de a maximiza beneficiile care decurg din instrumentele contractuale deja existente;

54.

subliniază importanța angajării într-un dialog productiv cu statele membre neparticipante; ia act de faptul că, în 2021, EPPO a deschis 48 de anchete în care sunt implicate state membre neparticipante; observă că există o cooperare fără probleme cu Danemarca, Ungaria și Suedia, bazată pe actele relevante ale Uniunii privind cooperarea judiciară în materie penală, chiar dacă într-un ritm diferit de cel cu țările participante; împărtășește preocuparea exprimată de procurorul-șef european cu privire la lipsa de cooperare a Irlandei și Poloniei la anchetele EPPO, care necesită colectarea de probe de la aceste două state membre neparticipante;

55.

este preocupat de lipsa de cooperare din partea statelor membre neparticipante, de la începutul operațiunilor EPPO în iunie 2021, ceea ce afectează în special strângerea de probe; subliniază că, în 2022, numărul investigațiilor EPPO care implică Polonia era cel mai mare din toate țările neparticipante; regretă că Polonia a întârziat considerabil introducerea, în Codul său de procedură penală, a modificării necesare pentru operaționalizarea acordului de lucru cu EPPO; ia act de faptul că modificarea menționată anterior a fost între timp adoptată; invită statele membre neparticipante să își respecte pe deplin obligațiile de a asigura o cooperare sinceră cu EPPO;

56.

invită Comisia să promoveze extinderea participării la EPPO a celorlalte state membre care nu sunt încă participante; invită aceste țări să se îndepărteze de abordările care ar putea duce la crearea unor domenii de imunitate și privilegiu și să adopte cel puțin acorduri de cooperare care să faciliteze efectiv executarea activităților EPPO, asigurând o cooperare sinceră cu EPPO; încurajează, de asemenea, EPPO să găsească modalități de lucru eficiente și eficace cu cele cinci state membre ale Uniunii neparticipante și să definească modul în care EPPO poate coopera mai bine cu acestea;

57.

remarcă faptul că cooperarea EPPO cu Comisia în domeniul măsurilor administrative de recuperare și al măsurilor asigurătorii, astfel cum este prevăzută la articolul 103 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2017/1939, este reglementată prin Acordul de cooperare cu Comisia; observă că, în această privință, EPPO nu a furnizat încă niciun feedback; înțelege că punerea în aplicare cu succes a cooperării în temeiul articolului 103 alineatul (2) necesită coordonarea cu PED din statele membre și este conștient de faptul că respectarea principiului general al independenței EPPO și coerența cu obiectivul eficienței și eficacității investigațiilor sale sunt esențiale; invită EPPO să consilieze PED în eforturile lor de sprijinire a demersurilor Comisiei în vederea protejării bugetului Uniunii și solicită atât EPPO, cât și Comisiei să raporteze cu privire la această chestiune specifică;

58.

încurajează EPPO să își intensifice cooperarea strânsă cu Curtea de Conturi a Uniunii Europene, OLAF și Ombudsmanul pentru a evita dublarea investigațiilor și evidențiază că este necesar să se discute despre domeniile de interes reciproc;

59.

ia act de statutul de observator al EPPO în cadrul Rețelei Camden Inter-agenții de Recuperare a Activelor (CARIN) începând din decembrie 2020 și în cadrul Grupului de lucru privind corupția în tranzacțiile comerciale internaționale (WGB), precum și de invitația de a participa tot în calitate de observator la reuniunile bianuale ale funcționarilor responsabili cu aplicarea legii din cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și la reuniunile preliminare care au avut loc în 2021 cu secretariatul Grupului de Acțiune Financiară Internațională (GAFI/GAFI) pentru a pregăti candidatura EPPO în calitate de observator;

Comunicarea

60.

observă că activitățile de comunicare externă ale instituției sunt concentrate pe site-ul instituției (www.eppo.europa.eu) și sunt partajate prin intermediul conturilor oficiale ale EPPO pe Facebook, Twitter și LinkedIn, și că aceste platforme oferă o serie de opțiuni (cerere de acces public la documente, formulare de contact pentru cetățeni, jurnaliști și potențiali solicitanți);

61.

apreciază publicarea comunicatelor de presă, a actualizărilor de pe platformele de comunicare socială și a interviurilor privind activitățile sale operaționale și instituționale pe care le oferă procurorul-șef european, procurorii europeni și mai mulți membri ai personalului specializat pentru a spori în mod semnificativ cunoștințele și gradul de conștientizare cu privire la rolul și acțiunile EPPO;

62.

încurajează EPPO să includă, printre acțiunile sale strategice, activități specifice menite să îi sporească vizibilitatea și să sprijine cunoașterea și înțelegerea viziunii și abordării Uniunii în ceea ce privește protejarea intereselor Uniunii și ale contribuabililor.

(1) Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).

(2) Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).

(3) https://som.yale.edu/story/2022/over-1000-companies-have-curtailed-operations-russia-some-remain

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/376

DECIZIA (UE) 2023/1909 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind închiderea conturilor Parchetului European (EPPO) pentru exercițiul financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale Parchetului European pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021, în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a Parchetului European în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06247/2023 – C9-0073/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (4), în special articolul 94,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0079/2023),

1.	aprobă închiderea conturilor Parchetului European pentru exercițiul financiar 2021;

2.	încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie directorului administrativ al Parchetului European, Consiliului European, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 283, 31.10.2017, p. 1.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/377

DECIZIA (UE) 2023/1910 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Uniunii Europene pentru Căile Ferate (ERA) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Uniunii Europene pentru Căile Ferate pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a Agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06248/2023 – C9-0095/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere Regulamentul (UE) 2016/796 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 mai 2016 privind Agenția Uniunii Europene pentru Căile Ferate și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 881/2004 (4), în special articolul 65,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru transport și turism,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0100/2023),

1.	acordă directorului executiv al Agenției Uniunii Europene pentru Căile Ferate descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului agenției aferent exercițiului financiar 2021;

2.	își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului executiv al Agenției Uniunii Europene pentru Căile Ferate, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 138, 26.5.2016, p. 1.

(1) JO C 162, 13.4.2022, p. 5.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/379

REZOLUȚIA (UE) 2023/1911 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Uniunii Europene pentru Căile Ferate (ERA) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Uniunii Europene pentru Căile Ferate aferent exercițiului financiar 2021,

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru transport și turism,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0100/2023),

întrucât, potrivit situației veniturilor și cheltuielilor sale (1), bugetul definitiv al Agenției Uniunii Europene pentru Căile Ferate (denumită în continuare „agenția”) aferent exercițiului financiar 2021 a fost de 31 827 678 EUR, ceea ce reprezintă o majorare cu 3,45 % față de 2020; întrucât bugetul agenției provine în principal de la bugetul Uniunii;

întrucât, în raportul său privind conturile anuale ale agenției pentru exercițiul financiar 2021 (denumit în continuare „raportul Curții”), Curtea de Conturi („Curtea”) a declarat că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale agenției și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente,

Gestiunea bugetară și financiară

constată cu satisfacție că eforturile de monitorizare a bugetului din cursul exercițiului financiar 2021 au dus la o rată de execuție bugetară a creditelor din exercițiul curent de 99,82 %, ceea ce reprezintă o ușoară scădere de 0,16 % față de exercițiul 2020; constată, în plus, că rata de execuție a creditelor de plată din exercițiul curent a fost de 93,54 %, ceea ce reprezintă o creștere de 4,25 % în comparație cu 2020;

constată că rezultatul bugetar în 2021 a fost de 69 638 EUR, în scădere față de 114 225 EUR în 2020;

ia act de provocările cu care s-a confruntat agenția în execuția bugetară în 2021, inclusiv în ceea ce privește eforturile depuse pentru a absorbi cât mai rapid și mai eficient bugetul pentru securitatea informatică, în valoare de aproximativ 1,3 milioane EUR, alocat de Comisie în mai 2021 pentru consolidarea capabilităților agenției în materie de securitate informatică; felicită agenția pentru execuția a aproximativ 81 % din acest buget, în pofida intervalului de timp limitat;

ia act de rapoartele agenției cu privire la presiunea continuă asupra bugetului său din ultimii ani, din cauza personalului insuficient pentru a acoperi sarcinile noi și extinse generate de cel de al 4-lea pachet feroviar; observă cu îngrijorare răspunsul agenției potrivit căruia, în fiecare an, aceasta a trebuit să reducă din ce în ce mai mult bugetul său operațional pentru a plăti salariile personalului său; felicită agenția pentru măsurile luate pentru a atenua efectele unor astfel de insuficiențe, de exemplu prin creșterea tarifului orar aplicat de agenție pentru activitățile legate de sarcinile autorității;

reamintește că agenția are cel mai mic buget dintre agențiile de transport, în pofida performanței de mediu remarcabile și a altor avantaje ale transportului feroviar, pe care Comisia l-a stabilit ca fiind una dintre prioritățile sale prin Planul de acțiune pentru stimularea transportului feroviar transfrontalier de călători pe distanțe lungi; își reiterează sprijinul pentru majorarea bugetului agenției pentru a-i asigura mijloacele necesare pentru a putea acționa ca o autoritate eficientă și pentru a-și îndeplini sarcinile, în special în ceea ce privește creșterea competitivității, îmbunătățirea siguranței și interoperabilitatea transfrontalieră;

Performanța

observă că agenția a raportat o realizare de 76,41 % a programului său anual pe 2021 (față de 59,35 % în 2020); salută faptul că majoritatea indicatorilor-cheie de performanță stabiliți în documentul unic de programare (DUP) 2021-2023 au fost realizați; observă, cu toate acestea, că unii indicatori-cheie de performanță importanți nu au fost încă realizați, cum ar fi cei legați de auditul privind egalitatea de gen, de închiderea constatărilor de audit anterioare anului 2021 (12 dintre cele 14 acțiuni deschise la începutul anului 2021 fiind amânate pentru 2022) și de prezența femeilor în sectorul transporturilor;

remarcă unele dintre principalele realizări ale agenției în 2021, cum ar fi emiterea rapidă a unui număr din ce în ce mai mare de autorizații pentru vehicule (1260), de certificate unice de siguranță (41) și de aprobări ERTMS terestre (2), finalizarea unui sondaj ambițios privind climatul de siguranță care a vizat dezvoltarea unei culturi pozitive a siguranței în sectorul feroviar (cu 100 de organizații participante și, în total, 46 500 de răspunsuri), introducerea registrului european al vehiculelor într-un mediu de producție și progresele înregistrate în revizuirea pachetului STI până în 2022; salută transpunerea integrală a pilonului tehnic al celui de al 4-lea pachet feroviar în toate statele membre ale Uniunii și reamintește importanța finalizării de urgență a ERTMS până în 2030;

constată, în ceea ce privește acțiunile întreprinse în urma observațiilor din descărcarea de gestiune de anul trecut, că agenția a trecut, pentru DUP, de la un sistem anual și axat pe realizări la unul multianual, axat pe rezultate, care se bazează pe aplicarea logicii de intervenție pe tot parcursul ciclului „planificare-executare-verificare-acțiune” al agenției, a indicatorilor-cheie de performanță pentru monitorizarea rezultatelor și impactului (valoarea adăugată a sistemului feroviar), precum și a unui tablou DUP, comunicat periodic Consiliului de administrație al agenției pentru o guvernanță a agenției bazată pe date concrete;

reamintește că, în urma transpunerii integrale a pilonului tehnic al celui de al 4-lea pachet feroviar la sfârșitul anului 2020, agenției i s-a încredințat o serie de sarcini noi care au implicat o creștere considerabilă a volumului de muncă; remarcă faptul că agenția a elaborat un plan de consolidare în colaborare cu Comisia și a efectuat un exercițiu ad-hoc de stabilire a priorităților pentru a face față mai bine noului volum de muncă;

10.

felicită agenția pentru efortul continuu de a-și îmbunătăți eficiența și execuția bugetară prin intermediul planului său de consolidare elaborat în 2021; observă că planul de consolidare se bazează pe o serie de piloni, cum ar fi îmbunătățirea în continuare a colectării datelor și a transparenței printr-o monitorizare consolidată și o cultură a performanței întemeiată pe date; invită agenția să își dezvolte în continuare sinergiile (de exemplu, în ceea ce privește resursele umane, gestionarea clădirilor, serviciile informatice și securitatea), cooperarea și schimbul de bune practici cu alte agenții ale Uniunii în vederea îmbunătățirii eficienței;

11.

salută faptul că agenția a continuat să își îndeplinească cu succes sarcinile în domeniul interoperabilității, siguranței și armonizării feroviare în Uniune; salută angajamentul continuu al agenției față de obiectivul creării unui spațiu feroviar unic european și față de îmbunătățirea conectivității transportului feroviar; evidențiază rolul important pe care îl au căile ferate în a asigura sustenabilitatea transportului de călători și de marfă în întreaga Uniune în deceniile care urmează și subliniază așadar importanța muncii agenției în acest sens;

12.

reamintește că 2021 a fost, de asemenea, Anul european al căilor ferate și că a evidențiat calea ferată drept unul dintre cele mai sustenabile, inovatoare și mai sigure moduri de transport disponibile; observă că, în cadrul Anului european al căilor ferate, un tren special al Uniunii a circulat pe tot continentul făcând opriri în peste 100 de orașe din 26 de țări și că această inițiativă a arătat potențialul feroviar și realizările sale în dezvoltarea căilor ferate interoperabile din întreaga Europă, precum și importanța eliminării oricăror bariere transfrontaliere rămase;

13.

consideră binevenită contribuția strategică a agenției în cadrul normelor de drept intern; salută activitatea amplă de evaluare a normelor naționale pentru autorizarea vehiculelor desfășurată de agenție în 2021 și așteaptă cu nerăbdare finalizarea evaluării pentru celelalte state membre în 2022, precum și rezultatele privind reducerea numărului normelor în următorii ani;

14.

îndeamnă ca definitivarea rețelei feroviare centrale TEN-T să devină o prioritate-cheie; solicită un nou sprijin al Băncii Europene de Investiții pentru investițiile în transportul feroviar și măsuri de pregătire a terenului pentru renașterea transportului feroviar;

15.

sugerează agenției să ia în considerare măsuri de îmbunătățire a calității serviciilor de transport feroviar;

Politica de personal

16.

observă că la 31 decembrie 2021 organigrama era completată în proporție de 98 %, fiind ocupate 148 dintre cele 151 de posturi de agenți temporari autorizate de bugetul Uniunii (față de 148 de posturi autorizate în 2020); constată că, în 2021, în cadrul agenției au lucrat, de asemenea, 34 de agenți contractuali (numărul de posturi autorizate fiind de 36) și 2 experți naționali detașați (numărul de posturi autorizate fiind de 4);

17.

ia act de lipsa echilibrului de gen în rândul personalului din conducerea superioară a agenției, 7 membri din 9 (77,78 %) fiind bărbați; ia act de distribuția genurilor în cadrul Consiliului de administrație al agenției, 28 de membri din 49 (57,14 %) fiind bărbați; ia act, de asemenea, de distribuția genurilor în cadrul întregului personal al agenției, 125 de posturi din 192 (65 %) fiind ocupate de bărbați; ia notă de activitatea continuă a agenției pentru eliminarea disparității de gen, cu proiecte specifice, cum ar fi „Femeile și transporturile”, pentru a îmbunătăți ocuparea forței de muncă în rândul femeilor și egalitatea de șanse în sectorul transporturilor; remarcă eforturile depuse de agenție pentru a consolida telemunca și echilibrul geografic în ceea ce privește recrutarea; reamintește că deficiențele procedurale din procedurile de recrutare subminează principiile transparenței și egalității de tratament; solicită agenției să își îmbunătățească procedura internă de recrutare pentru a face mai clare procesele de evaluare și anunțurile de posturi vacante; reamintește că este important să se dezvolte o politică de resurse umane pe termen lung privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată, îndrumarea și dezvoltarea carierei pe tot parcursul vieții, precum și recrutarea și integrarea persoanelor cu dizabilități;

18.

ia act de noua strategie a agenției în materie de resurse umane (2023-2027), care vizează stimularea angajamentului pe termen lung și reducerea ratei de rotație a personalului; subliniază că toate acțiunile prioritare identificate pentru a asigura echilibrul de gen și egalitatea de șanse vor fi realizate în sinergie cu această strategie și invită agenția să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cum se desfășoară aplicarea strategiei; observă că, în 2021, agenția a început tranziția către instrumentul SYSPER pentru gestionarea resurselor sale umane, planificat să intre în funcțiune la începutul anului 2022;

19.

constată că Comisia a prevăzut o majorare a organigramei agenției începând cu 2023, care nu a fost însoțită de o creștere corespunzătoare a alocării fondurilor; reamintește că agenția depune deja eforturi substanțiale pentru a atinge nivelul de ambiție necesar pentru a realiza în mod eficace obiectivele de politică ale Comisiei în contextul actualelor constrângeri bugetare; evidențiază că mai mulți angajați au raportat un număr semnificativ de ore suplimentare în 2021; observă că acest lucru subliniază o neconcordanță între alocarea resurselor și nevoile de pe teren; reliefează că menținerea unui echilibru adecvat între viața profesională și cea privată a personalului este necesară pentru a îndeplini sarcinile agenției în mod satisfăcător;

20.

ia act de problemele cu care se confruntă membrii personalului agenției care doresc să beneficieze de asistență medicală în Franța, deoarece autoritatea națională franceză nu acceptă să fie afiliați la sistemul național de sănătate;

21.

observă că, între 2020 și jumătatea anului 2022, în cadrul agenției au fost raportate patru cazuri de hărțuire, iar trei dintre membrii personalului său au fost înscriși în registru; constată, cu toate acestea, că nu au fost efectuate anchete și nu au fost introduse acțiuni în instanță; încurajează agenția să își dezvolte în continuare politicile și metodele pentru a preveni astfel de cazuri într-un mod mai eficient în viitor;

Achizițiile publice

22.

observă că planul inițial de achiziții publice a fost actualizat pe tot parcursul anului prin adăugarea sumei de 350 000 EUR pentru o nouă procedură de ofertare și a sumei de 228 000 EUR pentru un contract-cadru modificat; ia act de faptul că agenția a desfășurat patru proceduri de ofertare deschise, patru proceduri de negociere și două reluări a procedurii concurențiale în 2021;

23.

reamintește că agenția este mandatată să țină seama de nevoile întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri); ia act de observația Curții din 2020 potrivit căreia agenția ar trebui să introducă controale eficace pentru a verifica statutul de IMM al solicitanților; salută măsurile în curs ale agenției de punere în aplicare a recomandării Curții, cum ar fi asigurarea vizibilității pentru solicitanți a informațiilor privind condițiile specifice pentru IMM-uri, asigurarea faptului că solicitanților care se declară IMM-uri li se permite o declarație pe propria răspundere și asigurarea existenței unui flux de lucru pentru a prelucra verificările pe baza dovezilor furnizate;

Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența

24.

ia act de faptul că agenția a publicat pe site-ul său CV-urile și declarațiile de interese ale membrilor Consiliului de administrație și ale personalului său de conducere de nivel superior; constată că lipsesc CV-urile a 2 dintre cei 49 de membri ai Consiliului de administrație; constată că agenția nu publică CV-urile experților externi și ale experților interni;

25.

salută eforturile agenției de a îmbunătăți transparența activităților agenției prin publicarea periodică pe site-ul său a informațiilor despre toate reuniunile desfășurate de directorul executiv cu organizații sau persoane care desfășoară activități independente cu privire la aspecte legate de activitățile agenției; invită agenția să participe la recentul acord interinstituțional privind un registru de transparență obligatoriu pentru reprezentanții grupurilor de interese, semnat de Comisie, Consiliu și Parlament;

Controlul intern

26.

constată, în urma observațiilor autorității care acordă descărcarea de gestiune din 2020, că agenția, pentru a consolida dimensiunea de control a sistemului său de gestiune internă, a trecut la un sistem axat pe cadrul de control intern bazat pe orientările Comisiei, în timp ce standardul internațional ISO 9001:2015 a rămas o referință secundară care urma să fie eliminată treptat în 2022;

27.

constată că agenția a efectuat evaluarea anuală a cadrului său de control intern, concluzionând că agenția îl respectă, în general, dar că în unele domenii sunt necesare îmbunătățiri suplimentare; observă că acțiunile subsecvente stabilite vor fi monitorizate pe parcursul anului 2022; constată, de asemenea, că agenția a făcut obiectul unui audit de supraveghere pentru a se verifica dacă procesele agenției respectă cerințele ISO, fără ca organismul de certificare să identifice neconformități;

28.

observă că Serviciul de Audit Intern al Comisiei (IAS) a efectuat o evaluare a riscurilor pentru a identifica domeniile în care pot fi realizate audituri prospective pentru agenție în următorii ani (2021-2023); ia act de faptul că evaluarea riscurilor a identificat trei teme de audit, și anume planificarea și monitorizarea strategică, guvernanța informatică și aplicarea celui de al 4-lea pachet feroviar; observă că primul audit a fost efectuat, raportul final de audit a fost trimis agenției în martie 2022 și a fost convenit un plan de acțiune cu IAS;

29.

reamintește că IAS a efectuat un audit privind gestionarea informațiilor și securitatea informațiilor în 2019; observă că raportul final conținea două recomandări considerate de IAS ca fiind foarte importante în ceea ce privește cadrul de guvernanță a datelor și continuitatea informatică și securitatea fizică; subliniază că data oficială revizuită de punere în aplicare a acestor recomandări a fost stabilită pentru sfârșitul anului 2022; invită agenția să informeze autoritatea bugetară despre progresele înregistrate în acest sens;

30.

constată că în 2021 s-au înregistrat 35 de neconformități, respectiv o scădere a numărului de neconformități financiare în comparație cu anii precedenți;

31.

ia act de faptul că OLAF a deschis o investigație internă în 2021, care este încă în desfășurare; invită agenția să informeze autoritatea bugetară cu privire la rezultatele investigației; invită agenția să ia act de faptul că rata de participare la cursurile de formare în domeniul combaterii fraudei și al eticii este scăzută, deși acestea sunt obligatorii; încurajează agenția să îmbunătățească ratele de participare la aceste cursuri de formare pentru a îmbunătăți tehnicile de detectare și pentru a încuraja personalul să raporteze orice suspiciune de fraudă;

Digitalizarea și tranziția verde

32.

observă că agenția a atins un nivel foarte ridicat de digitalizare a fluxului său de lucru; observă că agenția este un membru activ al grupului de lucru al proiectului Comisiei privind achizițiile publice electronice, care este implementat aproape pe deplin; apreciază rolul jucat de agenție în 2021, aceasta fiind una dintre cele trei agenții-pilot care migrează de la aplicația informatică financiară ABAC la noua aplicație SUMMA; salută faptul că agenția, beneficiind de sprijinul specific al Comisiei în 2021, a introdus măsuri valoroase de consolidare a securității sale cibernetice, cum ar fi acțiuni corective care abordează vulnerabilitățile anumitor sisteme informatice, teste de penetrare pentru sistemele sale informatice, o procedură de control de securitate pentru sistemele informatice externalizate, precum și sesiuni periodice de sensibilizare a întregului său personal cu privire la securitatea informatică; observă că, în consecință, agenția s-a confruntat cu atacuri cibernetice în 2021 într-o măsură mai mică decât în 2020; constată, de asemenea, că agenția cooperează cu AESA pentru a face schimb de expertiză despre un sistem informatic consacrat pentru monitorizarea informațiilor privind siguranța în domeniul aviației; încurajează agenția să colaboreze îndeaproape cu ENISA (Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică);

33.

salută angajamentul agenției și eforturile continue de a promova sustenabilitatea și de a-și reduce impactul asupra mediului; observă cu interes că, în proiectul pentru DUP 2023, agenția a inclus o strategie de mediu specifică, în conformitate cu prioritățile Pactului verde și cu contextul economic actual; invită agenția să stabilească un obiectiv de reducere a emisiilor de CO2 în programul său de lucru și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune despre introducerea efectivă a strategiei de mediu;

Continuitatea activității în timpul crizei provocate de COVID-19

34.

constată, pe baza raportului său anual consolidat de activitate pentru 2021, că agenția a răspuns în timp util și în mod adecvat la pandemia de COVID-19, atât în ceea ce privește personalul său și modalitățile sale de lucru, cât și în ceea ce privește sectorul feroviar; observă, pe baza răspunsului său despre politica de personal, că agenția a susținut introducerea telemuncii pentru întregul personal, cu o serie de măsuri care urmează să devină noua normalitate, cum ar fi creșterea lățimii de bandă a conexiunii de date și optimizarea conectivității VPN la distanță pentru personalul care lucrează de acasă; încurajează autoritatea să pună în practică lecțiile învățate în ceea ce privește metodele de lucru de la distanță și hibride, astfel încât să organizeze mai bine în viitor acele reuniuni și sarcini care pot fi desfășurate mai eficient de la distanță decât cu prezență fizică; în ceea ce privește răspunsul la pandemie în legătură cu sectorul feroviar, observă, de asemenea, că agenția a pregătit un raport pe tema „Siguranța călătoriilor în timpul pandemiei de COVID-19 pentru pasagerii care călătoresc pe distanțe lungi cu trenul și cu alte moduri de transport” și a organizat un webinar pe tema „Redresarea transportului feroviar după pandemie”;

Alte observații

35.

ia act de tendința constantă a agenției de a reduce costurile celor două sedii, de la Lille și Valenciennes, și de a-și concentra operațiunile într-un singur loc; ia act, în special, de angajamentul agenției de a nu reînnoi contractul de închiriere pentru sediul de la Lille și de a limita deplasările la Lille la reuniunile obligatorii;

36.

constată că, datorită evoluției agenției către o autoritate a Uniunii, clădirea din Valenciennes în care se află acum sediu central al agenției nu mai corespunde necesităților de găzduire a personalului și a activităților agenției;

37.

subliniază că Regulamentul financiar și standardele înalte de management trebuie să fie respectate de către toate instituțiile Uniunii;

38.

(2) Texte adoptate, P9_TA(2023)0190.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/384

DECIZIA (UE) 2023/1912 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind închiderea conturilor Agenției Uniunii Europene pentru Căile Ferate (ERA) pentru exercițiul financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Uniunii Europene pentru Căile Ferate pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a Agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06248/2023 – C9-0095/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere Regulamentul (UE) 2016/796 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 mai 2016 privind Agenția Uniunii Europene pentru Căile Ferate și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 881/2004 (4), în special articolul 65,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru transport și turism,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0100/2023),

1.	aprobă închiderea conturilor Agenției Uniunii Europene pentru Căile Ferate pentru exercițiul financiar 2021;

2.	încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al Agenției Uniunii Europene pentru Căile Ferate, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 138, 26.5.2016, p. 1.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/385

DECIZIA (UE) 2023/1913 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a autorității în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06248/2023 – C9-0097/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/77/CE a Comisiei (4), în special articolul 64,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0137/2023),

1.	acordă directoarei executive a Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului autorității aferent exercițiului financiar 2021;

2.	își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directoarei executive a Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 331, 15.12.2010, p. 84.

(1) JO C 141, 29.3.2022, p. 152.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/387

REZOLUȚIA (UE) 2023/1914 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe aferent exercițiului financiar 2021,

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0137/2023),

întrucât, potrivit situației veniturilor și cheltuielilor sale (1), bugetul definitiv al Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (denumită în continuare „autoritatea”) aferent exercițiului financiar 2021 a fost de 60 600 822 EUR, ceea ce reprezintă o majorare cu 7,64 % față de bugetul pe 2020; întrucât autoritatea este finanțată prin intermediul unei contribuții din partea Uniunii (19 172 407 EUR, respectiv 30,59 % din bugetul total), prin contribuții din partea autorităților naționale de supraveghere din statele membre (23 936 648 EUR, respectiv 38,20 %) și prin taxele percepute de la entitățile supravegheate (17 087 867 EUR, respectiv 27,27 %);

întrucât în raportul său privind conturile anuale ale autorității pentru exercițiul financiar 2021 (denumit în continuare „raportul Curții”), Curtea de Conturi („Curtea”) declară că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale autorității și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente,

Gestiunea bugetară și financiară

apreciază faptul că eforturile de monitorizare a bugetului în cursul exercițiului financiar 2021 au condus la o rată de execuție bugetară de 99,94 %, ceea ce reprezintă o ușoară creștere de 0,92 % față de exercițiul 2020; constată că rata de execuție a creditelor de plată a fost de 89,91 %, ceea ce reprezintă o creștere de 4,40 % în comparație cu exercițiul precedent;

ia act de faptul că 2021 a fost primul exercițiu complet în care autoritatea a colectat taxe de la contrapărțile centrale (CPC) din țări terțe și primul exercițiu în care a început să colecteze taxe de la registrele centrale de securitizări, pe lângă taxele percepute de la agențiile de rating de credit și de la registrele centrale de tranzacții în temeiul Regulamentelor (UE) nr. 648/2012 (2) și (UE) 2015/2365 (3) ale Parlamentului European și ale Consiliului;

ia act cu satisfacție de faptul că autoritatea și-a actualizat sistemul de gestionare a plăților, pentru a gestiona mai bine plățile întârziate efectuate, de exemplu, de agențiile de rating de credit sau de registrele centrale de tranzacții, precum și dobânda acumulată aferentă acestor plăți;

Performanțe

remarcă că autoritatea recurge la anumite metode de măsurare cum ar fi indicatorii-cheie de performanță pentru a evalua valoarea adăugată pe care o aduc activitățile sale și alte măsuri de optimizare bugetară, cum ar fi numărul elementelor de risc analizate, rata anulărilor de credite de plată și rata de rotație a personalului; felicită autoritatea pentru finalizarea programului său de activitate pe 2021 în proporție de 91 %, majoritatea indicatorilor-cheie de performanță fiind realizați sau depășiți;

felicită autoritatea pentru faptul că și-a grupat realizările și rezultatele pentru 2021 în trei categorii de priorități: (i) „prioritate absolută” pentru 128 de acțiuni legate de prioritățile strategice; (ii) „prioritate redusă” pentru 75 de acțiuni legate de prioritățile strategice; și (iii) „scoase complet de pe lista de priorități”, pentru 29 de acțiuni în ceea ce privește sarcinile care trebuie îndeplinite dacă timpul o permite;

ia act de faptul că, în 2021, prioritățile strategice ale autorității s-au axat pe trei teme transversale: piețe de capital solide ale Uniunii, finanțare durabilă, inovare și digitalizare; ia act și de rezultatele și succesele autorității din 2021 în domenii care nu sunt direct legate de aceste priorități, cum ar fi – printre altele – piața carbonului din Uniunea Europeană, activitățile de asigurare a respectării legislației, serviciile de investiții, gestionarea investițiilor sau CPC-urile;

felicită autoritatea pentru realizările sale din 2021, cum ar fi, printre altele, punerea în aplicare a noilor mandate care decurg din revizuirea din 2019 a autorităților europene de supraveghere (AES), pregătirea pentru noile responsabilități de supraveghere (supravegherea registrelor centrale de securitizări, a furnizorilor de servicii de raportare a datelor și a indicilor de referință critici), aprobarea înregistrărilor primelor două registre centrale de securitizări temeiul Regulamentului (UE) 2017/2402 al Parlamentului European și al Consiliului (4), pregătirea pentru transferul către autoritate al responsabilităților de supraveghere ale Institutului European pentru Piețele Monetare (EMMI) și preluarea supravegherii celor șapte administratori de indici de referință din țări terțe recunoscuți la nivelul Uniunii;

felicită autoritatea, în contextul riscurilor care decurg din digitalizarea piețelor financiare, pentru eforturile sale din 2021 de a oferi instituțiilor Uniunii feedback tehnic cu privire la propunerile Comisiei de regulament privind piețele criptoactivelor și la Legea privind reziliența operațională digitală; salută elaborarea foii de parcurs a autorității privind finanțarea durabilă 2022-2024, care va servi drept îndrumar în a asigura că autoritatea îndeplinește în mod coordonat o gamă largă de sarcini financiare durabile în mai multe sectoare;

salută cooperarea dintre autoritate și celelalte două autorități europene de supraveghere, cu Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale și cu Autoritatea Bancară Europeană, prin Comitetul comun al autorităților europene de supraveghere; ia act cu satisfacție de faptul că ESMA împarte un contabil cu Autoritatea Bancară Europeană, iar majoritatea procedurilor de achiziții pe care le conduce sunt achiziții publice comune cu alte agenții și cu Comisia; ia act de Memorandumul de înțelegere din 2013 dintre autoritate și Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei, care stabilește un cadru pentru schimbul de informații atunci când responsabilitățile de reglementare ale ambelor organisme coincid în ceea ce privește piețele angro de energie; subliniază că situația actuală de pe piețele de mărfuri va duce probabil la necesitatea unei cooperări consolidate pe teme de reglementare legate de piețele energiei; încurajează autoritatea să ia măsuri pentru a facilita această cooperare consolidată;

Politica de personal

10.

observă că, la 31 decembrie 2021, organigrama era completată în proporție de 85,20 %, fiind ocupate 213 din cele 250 posturi de agenți temporari finanțate de la bugetul Uniunii (față de 226 posturi în 2020); constată că, în 2021, pentru autoritate au mai lucrat și 85 de agenți contractuali și 10 experți naționali detașați;

11.

ia act de faptul că, în 2021, numărul de angajați a crescut cu 23 % față de 2020, cu 58 de membri statutari suplimentari; felicită autoritatea pentru eforturile sale de a recruta 102 angajați, ca urmare a lansării a 21 de proceduri de selecție (interne și externe), a 2 075 de CV-uri verificate și a 175 de candidați intervievați în 2021;

12.

ia act de distribuția de gen în rândul personalului de conducere de nivel superior al autorității, patru din cinci înalți funcționari (80 %) fiind femei; ia act de distribuția de gen în consiliul de administrație al autorității, trei dintre cei cinci membri ai consiliului fiind femei (60 %); ia act și de distribuția de gen în rândul personalului autorității, 162 dintre cei 308 angajați (53 %) fiind bărbați; reamintește că este important să se asigure echilibrul de gen și o reprezentare geografică echilibrată în rândul personalului și al conducerii și invită autoritatea să ia în considerare aceste aspecte în ceea ce privește numirile viitoare; subliniază importanța competențelor, a cunoștințelor și a experienței candidaților în procedurile de recrutare și promovare a personalului;

13.

constată că autoritatea a pus în practică o politică privind protejarea demnității persoanelor și prevenirea hărțuirii morale și sexuale; salută faptul că aplicarea unei astfel de politici este consolidată prin măsuri de comunicare și campanii de informare; se bucură că, în 2021, nu au existat cazuri de hărțuire raportate, anchetate sau aduse în fața instanței; felicită autoritatea pentru planul de a elabora o „politică privind diversitatea și incluziunea”;

14.

invită autoritatea să continue să dezvolte o politică a resurselor umane pe termen lung care să asigure echilibrul dintre viața profesională și cea privată, orientarea pe tot parcursul vieții și oferirea de posibilități de formare specializată pentru dezvoltarea carierei, echilibrul de gen la toate nivelurile de personal, munca de la distanță, dreptul de a se deconecta, îmbunătățirea echilibrului geografic pentru a asigura reprezentarea corespunzătoare a tuturor statelor membre și recrutarea și integrarea persoanelor cu dizabilități, precum și garantarea unui tratament egal pentru această categorie de persoane și promovarea pe scară largă a oportunităților în favoarea lor;

Achizițiile publice

15.

ia act de faptul că autoritatea a gestionat, în 2021, 15 proceduri de achiziții publice, dintre care șapte au fost complet finalizate; felicită autoritatea pentru eforturile depuse pentru a crea sinergii prin proceduri de achiziții publice comune cu alte agenții ale Uniunii și cu Comisia; încurajează autoritatea să dezvolte în continuare sinergii cu alte organisme ale Uniunii;

16.

ia act cu îngrijorare de observația din raportul Curții potrivit căreia, în 2021, autoritatea a decis să lanseze o procedură de negociere fără să o dea publicității, încălcând astfel punctul 3.1 din anexa I la Regulamentul financiar; constată totodată că justificarea acestei decizii nu a fost aprobată în rapoartele privind excepțiile înregistrate la nivel central înainte de luarea de măsuri; invită autoritatea să se asigure că, în viitor, toate cazurile de abatere de la procesele și procedurile stabilite sunt tratate în conformitate cu principiile legalității și regularității;

Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența

17.

felicită autoritatea pentru măsurile și politicile cuprinzătoare pe care le-a pus în aplicare și pentru diligența cu care acestea sunt aplicate pentru a asigura transparența, etica, buna conduită administrativă, precum și prevenirea și gestionarea conflictelor de interese la nivelul angajaților autorității, al Consiliului supraveghetorilor, al Consiliului de administrație și al Comitetului de supraveghere al CPC; ia act de faptul că, în urma unei evaluări efectuate de responsabilul cu etica al autorității cu ocazia unui control ad-hoc efectuat în contextul unei proceduri unice legate de crearea a trei posturi de șef de echipă, a fost propusă o revizuire a orientărilor privind declarațiile de interese ale membrilor comitetelor de recrutare pentru a spori transparența acestor declarații; invită autoritatea să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune după finalizarea și aprobarea acestei revizuiri;

18.

ia act de faptul că, în 2021, autoritatea a primit 11 declarații privind conflictele de interese înainte de reuniunile Consiliului de administrație și două declarații similare înainte de reuniunile Consiliului de administrație; constată și că, în 2021, echipa de etică a autorității a verificat, printre altele, 251 declarații anuale ale angajaților, fără conflicte de interese, 16 declarații privind munca remunerată a soților/soțiilor în vederea revizuirii, fără acțiuni specifice identificate și 38 cereri de autorizare pentru a trata instrumente financiare, majoritatea cererilor fiind aprobate; constată totodată că echipa de etică a evaluat 94 de cereri de prevenire a conflictelor de interese în contextul recrutării în 2021, drept care a recomandat directoarei executive a autorității o modificare a componenței comitetelor de recrutare în nouă cazuri; invită autoritatea să raporteze și de acum încolo autorității care acordă descărcarea de gestiune măsurile adoptate pentru a garanta absența conflictelor de interese;

19.

ia act de faptul că autoritatea a înființat două comitete mixte, unul pentru cadrele de conducere superioară și unul pentru angajați, care vor interveni în caz de conflicte de interese în viitor, după părăsirea autorității; constată și că, în 2021, autoritatea a organizat nouă „reuniuni bilaterale la terminarea raportului de muncă” cu angajații care au părăsit autoritatea, pentru a verifica declarațiile privind activitățile și pentru a evalua dacă există conflicte de interese între atribuțiile angajaților în cauză în cadrul autorității și activitățile lor viitoare; observă că nu au existat probleme în această chestiune;

20.

felicită autoritatea pentru că, în 2021, a întreprins mai multe campanii de informare privind conflictele de interese și normele de etică, cu ancheta privind utilizarea instrumentelor financiare, precum și cu dispozițiile care se aplică în activitatea de după și perioadele de existență a stării de incompatibilitate; felicită autoritatea și pentru că a instituit norme interne privind conflictele de interese și situațiile de tip „ușă turnantă” aplicabile membrilor Consiliului de administrație;

21.

felicită autoritatea pentru că publică CV-urile și declarațiile de interese ale membrilor consiliului de administrație și ale membrilor conducerii; felicită autoritatea pentru modul transparent în care raportează reuniunile personalului cu părțile interesate externe și le publică pe site-ul său web;

22.

felicită autoritatea pentru aderarea la cele mai înalte standarde etice în prevenirea conflictelor de interese; reamintește, în urma observațiilor Curții, cerința ca membrii Consiliului supraveghetorilor autorității să se abțină de la a participa la discutarea și la votarea măsurilor pentru care se află în conflict de interese; subliniază că acești membri ar trebui să se abțină și de la a participa la reuniunile unde au loc astfel de discuții, pentru a menține independența Consiliului supraveghetorilor; salută răspunsul autorității că și-a modificat normele pentru ca acestea să prevadă în mod explicit ca membrii aflați în conflict de interese să părăsească sala;

23.

salută faptul că, în conformitate cu politica sa în materie de conflicte de interese și etică, autoritatea a făcut uz de o interdicție temporară de tranzacționare a anumitor instrumente financiare de către personalul său pentru a evita orice risc de utilizare abuzivă a informațiilor privilegiate; invită autoritatea să raporteze și de acum înainte autorității care acordă descărcarea de gestiune măsurile adoptate pentru a preveni apariția conflictelor de interese;

24.

salută publicarea de către ESMA și ABE, în iulie 2021, a orientărilor comune revizuite privind evaluarea caracterului adecvat al membrilor organului de conducere și al persoanelor care dețin funcții-cheie, ca urmare a modificărilor aduse Directivelor 2013/36/UE (5) și 2014/65/UE (6) ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și efectul acestora asupra evaluării caracterului adecvat al membrilor organului de conducere, în special în ceea ce privește riscurile de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului și promovarea diversității de gen;

25.

reamintește, în urma constatărilor Curții, că pot apărea conflicte de interese în procesul de evaluare a activității președintelui și directorului executiv al autorității atunci când autoritatea națională competentă a unui membru al Consiliului supraveghetorilor face și obiectul unei proceduri de încălcare a dreptului Uniunii; felicită deci autoritatea pentru angajamentul de a introduce o trimitere transversală explicită la conflictele de interese în procesul său de evaluare;

26.

insistă asupra necesității de a institui norme sistematice privind transparența, incompatibilitățile, conflictele de interese și activitățile ilegale de lobby; invită autoritatea să instituie și dispoziții interne anticorupție; invită autoritatea să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la progresele înregistrate în acest sens;

Controlul intern

27.

felicită autoritatea pentru evaluarea anuală a sistemului său de control intern și pentru concluzia privind existența sa și buna sa funcționare; ia act de faptul că, la fel ca într-un exercițiu similar din 2020, autoritatea a măsurat 78 de indicatori de control intern, acoperind toate principiile de control intern, și a identificat 22 de deficiențe, dintre care majoritatea au fost minore și niciunul nu a periclitat existența și buna funcționare a principiilor de control intern; constată că aspectele ce trebuie îmbunătățite sunt legate în principal de componentele „mediu de control” și „activități de control”;

28.

ia act de faptul că Serviciul de Audit Intern al Comisiei (IAS) a efectuat în 2021 un audit asupra autorității privind gestionarea și etica resurselor umane, concluzionând că sistemele de gestiune și control instituite de autoritate în aceste domenii sunt concepute adecvat, bine aplicate și permit autorității atingerea obiectivelor sale comerciale; observă, în ceea ce privește auditul respectiv, că IAS a emis patru recomandări; invită autoritatea să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la progresele înregistrate în acest sens;

29.

reamintește că este important să se consolideze sistemele de gestionare și control pentru a asigura buna funcționare a autorității; insistă ferm asupra cerinței privind existența unor sisteme eficiente de gestionare și control pentru a evita posibile cazuri de conflicte de interese, lipsa controalelor ex ante sau ex post, gestionarea inadecvată a angajamentelor bugetare și juridice și neraportarea problemelor în registrul de excepții;

Digitalizarea și tranziția verde

30.

constată cu satisfacție că, în 2021, autoritatea a migrat cu succes modelul său de gestionare a activităților de la un sistem Excel la un nou mediu cloud, ceea ce, potrivit autorității, ar trebui să îi îmbunătățească capacitățile de planificare și raportare, în contextul complexității tot mai mari a modelelor sale de întocmire a bugetului și de calculare a costurilor;

31.

felicită autoritatea pentru demersurile de apărare în materie de securitate cibernetică prin revizuirea strategiei sale de detectare a riscurilor de securitate cu instrumente mai sofisticate și automatizate, prin creșterea competențelor în materie de securitate ale unității sale TIC și prin angajarea unui nou responsabil cu securitatea informațiilor și a unui responsabil cu gestionarea documentelor;

32.

reamintește că este important să se investească în personalul TIC cu contracte pe termen lung, pentru a evita exodul de creiere, situațiile ineficiente și riscurile și vulnerabilitățile la atacuri cibernetice;

33.

încurajează autoritatea să colaboreze strâns cu ENISA (Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică) și CERT-UE (Centrul de răspuns la incidente de securitate cibernetică pentru instituțiile, organismele și agențiile Uniunii) și să efectueze evaluări periodice ale riscurilor pentru infrastructura sa informatică și să asigure efectuarea de audituri și teste periodice ale sistemelor sale de apărare cibernetică; sugerează autorității să ofere programe de formare în domeniul securității cibernetice, actualizate periodic, pentru toți membrii personalului său; invită autoritatea să își dezvolte în continuare politica în materie de securitate cibernetică și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la progresele înregistrate în acest sens;

34.

felicită autoritatea pentru politica sa ambițioasă de mediu, care, în 2021, a condus la îmbunătățirea mai multor indicatori-cheie de mediu, cum ar fi, printre altele, reducerea deșeurilor, reciclarea hârtiei și scăderea numărului de călătorii; ia act de faptul că impactul sau progresele înregistrate în atingerea obiectivelor de sustenabilitate sunt măsurate și monitorizate prin intermediul unui comitet de control al indicatorilor-cheie de performanță instituit de conducerea autorității;

35.

felicită autoritatea pentru progresele înregistrate în vederea înregistrării în sistemul UE de management de mediu și audit (EMAS) până în 2022; ia act de planul autorității de a deveni complet informatizată până în 2025;

Continuitatea activității în timpul crizei provocate de COVID 19

36.

ia act de faptul că autoritatea a continuat să trateze cu succes problemele generate de pandemia de COVID-19, de exemplu prin adaptarea continuă a sediului și a proceselor sale la măsurile de protecție în evoluție adoptate de guvernul francez și de Comisie;

37.

ia act de faptul că autoritatea a continuat să funcționeze fără probleme în 2021, grație investițiilor anterioare în capacitățile de audioconferințe și videoconferințe și un instrument de votare; constată și că autoritatea a instalat un nou instrument de gestionare a documentelor și de rezervare pentru a aplica normele de sănătate publică la muncă, pentru a spori flexibilitatea și pentru a se pregăti pentru realitatea de după pandemie;

Alte observații

38.

ia act de faptul că autoritatea a identificat riscuri în 2021, cum ar fi capacitatea limitată de a-și îndeplini mandatul, resursele inadecvate și lipsa de expertiză pentru a gestiona agenda legislativă extinsă (și anume, uniunea piețelor de capital și CPC-urile), consecințele retragerii Regatului Unit din Uniune, potențiale noi responsabilități pentru autoritate în anumite domenii (cum ar fi registrele centrale de titluri de valoare), piețe financiare mai volatile și o convergență de supraveghere mai redusă și supravegherea limitată a CPC-urilor din țări terțe; invită Comisia să țină seama de aceste aspecte și să aloce resursele necesare pentru ca autoritatea să își poată îndeplini responsabilitățile noi sau prelungite;

39.

ia act de faptul că aspectele care decurg din acțiunile întreprinse de autoritate în urma observațiilor Curții din anii anteriori, cum ar fi finanțarea transversală anuală a activităților autorității, armonizarea sistemului de calculare a taxelor și domeniul de aplicare al eludării mecanismului de percepere a taxelor nu intră în sfera de acțiune a autorității; invită Comisia să revizuiască actele delegate și să modifice regulamentele aplicabile, astfel cum a propus autoritatea;

40.

solicită autorității să își concentreze atenția asupra diseminării rezultatelor operațiunilor sale în rândul publicului larg și să se adreseze publicului prin intermediul platformelor de comunicare socială și al altor mijloace de informare în masă;

41.

(2) Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții (JO L 201, 27.7.2012, p. 1).

(3) Regulamentul (UE) 2015/2365 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind transparența operațiunilor de finanțare prin instrumente financiare și transparența reutilizării și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 337, 23.12.2015, p. 1).

(4) Regulamentul (UE) 2017/2402 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2017 de stabilire a unui cadru general privind securitizarea și de creare a unui cadru specific pentru o securitizare simplă, transparentă și standardizată, și de modificare a Directivelor 2009/65/CE, 2009/138/CE și 2011/61/UE, precum și a Regulamentelor (CE) nr. 1060/2009 și (UE) nr. 648/2012 (JO L 347, 28.12.2017, p. 35).

(5) Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE (JO L 176, 27.6.2013, p. 338).

(6) Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Directivei 2002/92/CE și a Directivei 2011/61/UE (JO L 173, 12.6.2014, p. 349).

(7) Texte adoptate, P9_TA(2023)0190.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/393

DECIZIA (UE) 2023/1915 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind închiderea conturilor Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) pentru exercițiul financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a autorității în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06248/2023 – C9-0097/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0137/2023),

1.	aprobă închiderea conturilor Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe pentru exercițiul financiar 2021;

2.	încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie directoarei executive a Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 331, 15.12.2010, p. 84.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/394

DECIZIA (UE) 2023/1916 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Fundației Europene de Formare (ETF) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale Fundației Europene de Formare pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a fundației în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06248/2023 – C9-0098/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1339/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind înființarea unei Fundații Europene de Formare (4), în special articolul 17,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0135/2023),

1.	acordă directoarei Fundației Europene de Formare descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului fundației aferent exercițiului financiar 2021;

2.	își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directoarei Fundației Europene de Formare, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 354, 31.12.2008, p. 82.

(1) JO C 141, 29.3.2022, p. 23.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/395

REZOLUȚIA (UE) 2023/1917 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Fundației Europene de Formare (ETF) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Fundației Europene de Formare aferent exercițiului financiar 2021,

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0135/2023),

întrucât, potrivit situației veniturilor și cheltuielilor sale (1), bugetul definitiv al Fundației Europene de Formare (în continuare „fundația”) aferent exercițiului financiar 2021 a fost de 21 402 739 EUR, ceea ce reprezintă o creștere cu 2,13 % față de bugetul pe 2020; întrucât bugetul fundației provine integral de la bugetul Uniunii;

întrucât, în raportul său privind conturile anuale ale fundației pentru exercițiul financiar 2021 („raportul Curții”), Curtea de Conturi („Curtea”) declară că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale fundației și la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente,

Gestiunea bugetară și financiară

constată cu satisfacție că eforturile de monitorizare a bugetului în cursul exercițiului financiar 2021 au avut ca rezultat o rată ridicată de execuție bugetară a creditelor de angajament din exercițiul curent de 99,91 %, ceea ce reprezintă o ușoară majorare de 0,04 % față de 2020; evidențiază totuși că rata de execuție a creditelor de plată din exercițiul curent a fost de 86,23 %, ceea ce reprezintă o scădere de 9,43 % față de 2020;

Performanța

constată că programul de lucru al fundației pentru 2021 a fost finalizat în proporție de 95,58 %, cea mai ridicată din ultimii cinci ani, cu o rată de finalizare la timp de 91,15 %; salută faptul că fundația a realizat toți indicatorii-cheie de performanță, depășind obiectivele stabilite;

ia act de principalele realizări ale fundației în 2021, care se bazează pe trei obiective strategice: relevanța și anticiparea competențelor, dezvoltarea și validarea competențelor, precum și performanța și calitatea politicilor în materie de educație și formare; observă că aceste obiective au fost îndeplinite de fundație în cadrul a trei servicii principale: centrul de cunoștințe, monitorizarea și evaluarea, precum și consilierea în materie de politici;

ia act de noile inițiative lansate de fundație în 2021, cum ar fi analiza poziționării competențelor verzi, precum și a locurilor de muncă vacante în țările partenere prin utilizarea volumelor mari de date, precum și analizele domeniului de aplicare, ale condițiilor și ale potențialului pentru lucrul pe platforme în țările Parteneriatului estic și în țările din Balcanii de Vest; observă că, în 2021, fundația a reușit să transpună schimbările cererii de competențe, atât cele în curs, cât și cele anticipate, în cerințe de ajustare pentru politicile de corelare, și anume extinderea rețelei sale de excelență; ia act, de asemenea, de dezvoltarea continuă a forumului fundației privind asigurarea calității, care reunește 22 de țări partenere în cadrul unei platforme de dialog bilateral și multilateral privind guvernanța în domeniul educației și al formării profesionale (EFP); subliniază activitățile fundației care ajută țările aflate în tranziție și pe cele în curs de dezvoltare să valorifice potențialul capitalului lor uman prin reforma educației, a formării și a piețelor muncii, în contextul politicilor de relații externe ale Uniunii;

salută în special inițiativa fundației „Competențe pentru dezvoltarea întreprinderilor” (2), care abordează în țările din vecinătatea Uniunii, țările în curs de aderare și țările din Asia Centrală nevoia de adaptare a competențelor prin stabilirea unei legături între EFP și întreprinderile mici și mijlocii; subliniază că această inițiativă permite întreprinderilor să răspundă la provocări și să le gestioneze, inclusiv pe cele generate de pandemia de COVID-19, contribuind la societăți mai ecologice, favorabile incluziunii și inovatoare și stimulând competitivitatea sustenabilă, echitatea socială și reziliența, asigurând astfel dezvoltarea afacerilor și continuitatea activității întreprinderilor;

salută faptul că fundația și-a consolidat activitatea și relațiile în țările partenere din regiunile vizate de politica de vecinătate și de extindere a Uniunii; salută, de asemenea, faptul că, în martie 2022, fundația și-a revizuit cooperarea cu Rusia și Belarus în urma agresiunii neprovocate și nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei și a încetat orice cooperare;

apreciază inițiativa fundației de a monitoriza criza din Ucraina și de a răspunde, acolo unde este posibil și relevant, în strânsă legătură cu diferite servicii ale Comisiei, valorificând expertiza sa tematică și cunoștințele sale privind sistemele de educație și formare din țară, consolidând, în același timp, parteneriatele cu părțile interesate de la nivel local și de la alte niveluri;

Politica de personal

observă că, la 31 decembrie 2021, schema de personal era completată în proporție de 102,3 %, fiind ocupate 88 dintre cele 86 de posturi de agenți temporari [inclusiv două posturi suplimentare de agenți temporari pentru a compensa munca cu fracțiune de normă, în conformitate cu articolul 38 alineatul (2) din Regulamentul financiar al fundației] autorizate în temeiul bugetului Uniunii (față de 86 de posturi autorizate în 2020); constată că în 2021 la fundație au lucrat și 42 de agenți contractuali și un agent local;

constată cu mare îngrijorare că echilibrul geografic reprezintă în continuare o provocare; observă că 43 % dintre membrii personalului său sunt cetățeni ai statului membru în care se află fundația; este foarte preocupat că doar 16,8 % din personalul fundației provine din statele membre care au aderat la Uniune după 2004, în timp ce aceste state membre au 23,2 % din populație; ia act de faptul că fundația utilizează proceduri de selecție bazate pe merit, iar în prezența unor merite egale, fundația acordă preferință candidaților din țările subreprezentate; îndeamnă Autoritatea să acorde în mod prioritar atenție echilibrului geografic în procedurile sale de recrutare și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la evoluțiile în acest sens;

10.

constată că reprezentarea de gen în rândul personalului de conducere mediu și superior în 2021 a fost de șase femei din zece persoane (la fel ca în 2020); observă că reprezentarea de gen în rândul membrilor Consiliului de administrație a fost de 40 % bărbați și 60 % femei (10 și, respectiv, 15 membri) și, în cadrul întregului personal, 34 % bărbați și 66 % femei (44 și, respectiv, 87 de membri); reamintește că este important să se asigure echilibrul de gen și invită fundația să ia în considerare acest aspect în ceea ce privește numirile viitoare;

11.

observă că, în timpul pandemiei de COVID-19, în 2021, fundația a oferit serviciile consilierilor confidențiali de la distanță tuturor colegilor; salută faptul că toate persoanele nou angajate în cadrul fundației au participat la o sesiune introductivă privind hărțuirea și la o prezentare din partea consilierilor confidențiali; regretă totuși că angajații interni pot avea acces numai la procedura informală; constată că, în 2021, nu au fost înregistrate, anchetate sau aduse în instanță cazuri de hărțuire;

Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența

12.

ia act de faptul că fundația a publicat toate declarațiile privind conflictele de interese și CV-urile membrilor Consiliului de administrație și ale conducerii de nivel mediu și superior;

13.

constată că fundația nu a elaborat încă o politică specifică pentru gestionarea și prevenirea conflictelor de interese; observă, cu toate acestea, că fundația a formulat în 2018 un ghid cuprinzător privind aspecte legate de etică, inclusiv conflictele de interese; constată, de asemenea, că în 2021 a avut loc o actualizare pentru a introduce cele mai recente referințe normative;

Achizițiile publice

14.

observă că au fost căutate sinergii cu alte instituții în ceea ce privește achizițiile publice printr-o evaluare ad hoc sistematică a oportunității pentru toate nevoile de achiziții publice; constată că în 2021 fundația era parte la 28 de contracte interinstituționale, 10 acorduri privind nivelul serviciilor și cinci contracte deschise altor agenții;

15.

observă că depunerea electronică a ofertelor de achiziții publice a devenit norma în cadrul fundației; salută faptul că un criteriu verde de selecție și de atribuire pentru licitații a fost testat în cadrul unui grup de lucru pentru achiziții publice ecologice nou înființat;

Controlul intern

16.

ia act de răspunsul fundației la observația din raportul Curții pe 2020 cu privire la nerespectarea principiului nr. 12 de control intern și măsurile luate de fundație; observă că fundația a dat curs recomandării Curții cu o examinare aprofundată și periodică a excepțiilor și a cazurilor de neconformitate; ia act, de asemenea, de elaborarea și punerea în aplicare a unei noi politici a fundației și a unui flux de lucru simplificat privind gestionarea abaterilor (excepții și cazuri de neconformitate); constată, în plus, că, în 2021, fundația a efectuat o analiză aprofundată a tuturor deciziilor luate în contextul pandemiei de COVID-19 până în T1-2021, pentru a se asigura că toate deciziile care au ca rezultat o abatere de la cadrul de reglementare al fundației au fost înregistrate în mod corespunzător, inclusiv abaterile de natură nefinanciară;

17.

constată că, în 2021, fundația a lansat un audit intern privind „mecanismele de complementaritate și cooperare dintre ETF și serviciile CE”, care se va încheia în 2022; observă că acest audit este inclus în planul multianual al Serviciului de Audit Intern al Comisiei (IAS); ia act, totodată, de faptul că fundația a închis oficial toate recomandările de audit anterioare ale IAS și că nu are nicio recomandare de audit rămasă deschisă;

18.

reamintește că fundația are o observație restantă a Curții din 2018, referitoare la o procedură de achiziții publice pentru serviciile unei agenții de muncă temporară în cadrul căreia fundația a aplicat criterii de atribuire care constau în principal în elemente de preț necompetitive; observă că fundația va aborda această problemă în 2023 când va lansa următoarea procedură de achiziții publice pentru angajarea de lucrători interimari, în conformitate cu acțiunile planificate;

19.

ia act de evaluarea pozitivă de către fundație a sistemului său de control intern, principiile de control intern fiind evaluate ca eficace în proporție de 82,4 % (71 % în 2020) și 17,6 % parțial eficace (29 % în 2020), impunându-se doar îmbunătățiri minore; ia act de răspunsul fundației la constatările Curții privind registrul de excepții prin efectuarea unei examinări aprofundate și periodice a excepțiilor și a cazurilor de neconformitate;

20.

constată că fundația a creat și a pus în aplicare propria strategie antifraudă, elaborată pe baza metodologiei OLAF;

21.

reamintește că este important să se consolideze sistemele de gestionare și control pentru a asigura buna funcționare a fundației; insistă ferm asupra cerinței privind sisteme eficiente de gestionare și control pentru a evita posibile cazuri de conflicte de interese, lipsa controalelor ex ante/ex post, gestionarea inadecvată a angajamentelor bugetare și juridice și neraportarea problemelor în registrul de excepții;

Digitalizarea și tranziția verde

22.

salută strategia digitală a fundației și foaia de parcurs de punere în aplicare definită în 2021, care urmărește să sporească utilizarea instrumentelor digitale și online pentru furnizarea serviciilor fundației și implicarea părților interesate, precum și pentru creșterea eficienței interne; salută digitalizarea accelerată a proceselor interne, cum ar fi resursele umane, semnătura electronică a fluxurilor de lucru financiare și gestionarea achizițiilor publice, precum și interacțiunea externă, cum ar fi utilizarea instrumentelor digitale online pentru schimburi sau reuniuni;

23.

ia act de acțiunile specifice puse în aplicare de fundație în 2021 pentru a spori eficiența, cum ar fi utilizarea unui ordin de plată unic care grupează mai multe cereri de plată, utilizarea fluxului de lucru pentru semnătura digitală pentru documentele interne și progresele înregistrate în ceea ce privește digitalizarea prin testarea și implementarea integrală a Instrumentului de gestionare a achizițiilor publice pentru procesul de achiziții publice și digitalizarea completă atât pentru comunicarea internă, cât și pentru cea externă pentru procesele de gestiune financiară;

24.

observă că, în 2021, fundația a adoptat o nouă politică privind securitatea cibernetică, dezvoltată într-o abordare coordonată a securității, cu o politică generală și politici specifice pentru securitatea informațiilor; constată, de asemenea, că fundația dispune de un grup de lucru transversal coordonat, care include componentele securității cibernetice, securității informațiilor, securității fizice a personalului și securității clădirilor; salută crearea inventarului activelor informaționale ale fundației și progresele înregistrate în 2021 în direcția migrării către un nou sistem de gestionare a evidențelor digitale;

25.

salută faptul că fundația a obținut înregistrarea în sistemul de management de mediu și audit și certificările ISO 14001; apreciază măsurile concrete luate de fundație, implicând eforturi de ecologizare în 2021 în domeniul energiei, al plasticului, al mobilității, al emisiilor și al achizițiilor publice ecologice;

26.

reamintește că este important să se îmbunătățească gradul de digitalizare a fundației în ceea ce privește funcționarea și gestionarea internă, dar și pentru a accelera digitalizarea procedurilor; subliniază că fundația trebuie să își continue eforturile proactive în această privință, pentru a evita un decalaj digital între agenții; atrage totuși atenția că trebuie luate toate măsurile de securitate necesare pentru a evita orice risc pentru securitatea online a informațiilor prelucrate;

27.

încurajează fundația să colaboreze îndeaproape cu Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA) și Centrul de răspuns la incidente de securitate cibernetică pentru instituțiile, organele și agențiile Uniunii (CERT-UE) și să efectueze evaluări periodice ale riscurilor pentru infrastructura sa informatică și să asigure efectuarea unor audituri și teste periodice ale sistemelor sale de apărare cibernetică; sugerează să se ofere programe de formare în domeniul securității cibernetice actualizate periodic pentru toți membrii personalului fundației;

Continuitatea activității în timpul crizei provocate de COVID-19

28.

observă că, în 2021, fundația a continuat să colaboreze îndeaproape cu Rețeaua agențiilor Uniunii pentru a face schimb de cunoștințe cu privire la gestionarea crizei provocate de pandemia de COVID-19 și la noile norme referitoare la munca la distanță; ia act de acțiunile de sprijin puse în aplicare de fundație pentru o gestionare continuă a pandemiei, cum ar fi, printre altele, tratarea cererilor de certificate verzi, stabilirea de convenții cu trei centre medicale și luarea de decizii de către director privind ochelarii și contribuțiile pentru echipamentele de birou la domiciliu;

Alte observații

29.

observă că, în 2021, fundația s-a angajat cu succes în parteneriate cu mass-media pentru o campanie privind viitorul muncii și viitorul învățării, având un public larg; ia act, de asemenea, de activitatea fundației pe diferite canale de comunicare socială, care a condus la îmbunătățirea indicatorilor în 2021; îndeamnă fundația să își intensifice eforturile și să raporteze cetățenilor UE și publicului, într-un limbaj clar și accesibil, informații pertinente privind performanța; invită fundația să asigure o mai mare transparență și răspundere publică printr-o utilizare mai intensă a mass-mediei și a canalelor de comunicare socială;

30.

ia act cu satisfacție de parteneriatul de lungă durată și de activitatea comună a fundației cu Cedefop și Eurofound în cadrul acordurilor de colaborare respective, precum și de pregătirea în 2021 și intrarea în vigoare în 2022 a unui acord cu Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă în scopul partajării serviciilor de contabilitate; invită fundația să își dezvolte în continuare sinergiile (de exemplu, în ceea ce privește resursele umane, gestionarea clădirilor, serviciile informatice și securitatea) și schimburile de bune practici, în special în domeniile de interes reciproc, și să analizeze posibilitatea de a-și extinde activitățile și acordurile de lucru cu alte organisme și agenții ale Uniunii în vederea îmbunătățirii eficienței;

31.

(2) https://www.etf.europa.eu/en/what-we-do/skills-enterprise-development

(3) Texte adoptate, P9_TA(2023)0190.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/400

DECIZIA (UE) 2023/1918 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind închiderea conturilor Fundației Europene de Formare (ETF) pentru exercițiul financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale Fundației Europene de Formare pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a fundației în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06248/2023 – C9-0098/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1339/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind înființarea unei Fundații Europene de Formare (4), în special articolul 17,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0135/2023),

1.	aprobă închiderea conturilor Fundației Europene de Formare pentru exercițiul financiar 2021;

2.	încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie directoarei Fundației Europene de Formare, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 354, 31.12.2008, p. 82.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/401

DECIZIA (UE) 2023/1919 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA) pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06248/2023 – C9-0099/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2018/1726 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 noiembrie 2018 privind Agenția Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA) și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1987/2006 și a Deciziei 2007/533/JAI a Consiliului, precum și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1077/2011 (4), și în special articolul 47,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0105/2023),

1.	acordă directoarei executive a Agenției Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA) descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului agenției aferent exercițiului financiar 2021;

2.	își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului executiv al Agenției Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA), Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 295, 21.11.2018, p. 99.

(1) JO C 162, 13.4.2022, p. 22.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/403

REZOLUȚIA (UE) 2023/1920 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA) aferent exercițiului financiar 2021,

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0105/2023),

întrucât, potrivit situației veniturilor și cheltuielilor sale (1), bugetul definitiv al Agenției Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA) („agenția”) aferent exercițiului financiar 2021 a fost de 216 513 780 EUR, ceea ce reprezintă o reducere cu 9,83 % față de 2020, în acord cu tendința de scădere înregistrată începând din 2019, când bugetul agenției a fost majorat cu 40,23 % față de exercițiul anterior; întrucât bugetul agenției provine aproape exclusiv de la bugetul Uniunii;

întrucât, în raportul său privind conturile anuale ale agenției pentru exercițiul financiar 2021 („raportul Curții”), Curtea de Conturi („Curtea”) declară că a obținut asigurarea rezonabilă cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale agenției și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, în ceea ce privește veniturile, sub toate aspectele semnificative; întrucât Curtea a identificat plăți în valoare totală de 18,11 milioane EUR, din care 15,67 milioane EUR le-a considerat neconforme cu unele dispoziții din Regulamentul financiar al agenției, și 2,44 milioane EUR le-a considerat neconforme cu dispozițiile contractelor-cadru aplicabile, ceea ce reprezintă, în total, 6,20 % din creditele de plată disponibile în 2021, depășind astfel pragul de semnificație stabilit pentru audit și conducând, prin urmare, la o opinie cu rezerve privind legalitatea și regularitatea plăților subiacente conturilor agenției; întrucât, cu excepția acestor plăți neconforme, Curtea concluzionează că operațiunile subiacente în ceea ce privește plățile aferente exercițiului încheiat la 31 decembrie 2021 sunt legale și regulate sub toate aspectele semnificative,

Gestiunea bugetară și financiară

apreciază că eforturile de monitorizare a bugetului în 2021 au condus la o rată de execuție bugetară de 100 %, ceea ce reprezintă o creștere cu 24,39 % față de exercițiul 2020; constată, de asemenea, că rata de execuție a creditelor de plată a fost de 94,65 %, ceea ce reprezintă o creștere cu 0,24 % față de 2020;

salută faptul că, în 2021, nu au fost efectuate reportări neautomate; constată, cu toate acestea, un volum ridicat de reportări automate (11,1 milioane EUR) vizând credite de plată nediferențiate pentru titlul II (cheltuieli de funcționare și cu infrastructura), ceea ce reprezintă 56 % dintr-un total de 19,8 milioane EUR pentru titlul respectiv sau 93,55 % din suma totală (11,8 milioane EUR) pentru reportări automate din 2021 în 2022; reflectă opinia Curții potrivit căreia ratele ridicate ale reportărilor contravin principiului bugetar al anualității și sugerează probleme structurale în execuția bugetului; ia act de răspunsul agenției potrivit căruia reportările cheltuielilor de la titlul II au vizat, în principal, prestatori externi de servicii de sprijin, contractați de agenție pentru a remedia problema sistematică a personalului insuficient, cauzată de faptul că agenției i-au fost atribuite noi sarcini care nu au fost însoțite de o alocare adecvată a resurselor umane; ia act, de asemenea, de faptul că calendarele contractelor cu acești furnizori externi de servicii nu au fost aliniate la anul calendaristic, ci la durata necesară a serviciilor furnizate; invită, cu toate acestea, agenția să abordeze aceste probleme și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la măsurile adoptate în această privință; invită Comisia să îmbunătățească coordonarea între alocarea de noi sarcini și resursele necesare, pentru a reduce nevoia de a recurge la prestatori de servicii externi;

consideră că agenția ar trebui să își continue dialogul cu Comisia pentru a propune modificări ale planificării sale bugetare multianuale, astfel încât să primească fonduri pentru dezvoltarea sistemelor numai după ce se asigură securitatea juridică;

Performanța

salută faptul că agenția utilizează anumite instrumente, cum ar fi indicatorii-cheie de performanță, pentru a evalua valoarea adăugată oferită de activitățile sale și pentru a-și îmbunătăți gestiunea bugetară; constată că, potrivit declarației agenției, aceasta și-a atins obiectivele pentru 2021 prevăzute în regulamentul său de instituire, Regulamentul (UE) 2018/1726 al Parlamentului European și al Consiliului (2), și a obținut rezultatele definite în programul său anual de lucru pe 2021, atât în ceea ce privește rezultatele, cât și performanța; salută eforturile continue depuse de agenție în 2021 pentru a se adapta la mandatul său actualizat astfel cum este prevăzut în Regulamentul (UE) 2018/1726, care a intrat în vigoare la 11 decembrie 2018, și ia act de adoptarea unei strategii pe termen lung pentru perioada 2021-2027, care orientează dezvoltarea și activitățile pe termen lung ale agenției, precum și viitoarea sa programare multianuală și anuală;

constată că performanța și disponibilitatea sistemelor informatice gestionate de agenție au fost conforme cu acordurile aplicabile privind nivelul serviciilor; ia act de dezvoltarea continuă a unor noi sisteme informatice pentru Sistemul de intrare/ieșire (EES), Sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) și sistemul de identificare a statelor membre care dețin informații privind condamnările anterioare ale resortisanților țărilor terțe (ECRIS-TCN), precum și de interoperabilitatea dintre sistemele noi și cele existente; constată, de asemenea, că punerea în funcțiune a acestor noi sisteme a fost amânată cu câteva luni, în timp ce calendarul general pentru finalizarea arhitecturii de interoperabilitate până la sfârșitul anului 2023 a fost menținut; felicită agenția pentru finalizarea mai multor proiecte, cum ar fi instalarea interfețelor uniforme naționale, modernizarea infrastructurii pentru Sistemul de informații privind vizele (VIS) și lansarea serviciului comun de comparare a datelor biometrice (BMS); salută faptul că agenția și-a intensificat eforturile în materie de cercetare și inovare prin proiecte în domeniul inteligenței artificiale, al tehnologiilor pentru trecerea frontierelor fără probleme și fără contact și al securității interne; constată că agenția se află pe drumul cel bun în ceea ce privește proiectul pentru a doua extindere a sediului său operațional de la Strasbourg; constată, de asemenea, că agenția a revizuit acest proiect în scopul de a pune la dispoziție capacități suplimentare mai devreme decât termenul preconizat inițial pentru 2028, prin intermediul unui centru de date modular, al reducerii spațiului de birouri și al unei abordări etapizate a lucrărilor de construcție pentru extinderea sitului;

salută faptul că agenția, împreună cu Agenția pentru Azil a Uniunii Europene (succesorul Biroului European de Sprijin pentru Azil) și cu poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european, oferă sprijin activ statelor membre care sunt principalele puncte de intrare pentru migranți și solicitanții de azil în Uniune; constată că agenția operează componenta centrală a unei serii de sisteme informatice la scară largă în spațiul de libertate, securitate și justiție, care sunt conectate la sistemele naționale;

salută sprijinul continuu al agenției în ceea ce privește punerea în aplicare a politicilor Uniunii în domeniul liberei circulații a persoanelor și a mărfurilor, al vizelor comune de călătorie, al controlului la frontiere, al imigrației și azilului, precum și cooperarea dintre autoritățile naționale de aplicare a legii și autoritățile judiciare, inclusiv privind combaterea criminalității organizate, a contrabandei cu ființe umane și a traficului de persoane și a terorismului;

Politica de personal

constată că, la 31 decembrie 2021, schema de personal era completată în proporție de 90,61 %, fiind ocupate 193 de posturi de agenți temporari din cele 213 autorizate de la bugetul Uniunii (față de 202 posturi autorizate în 2020); constată că, în plus, în 2021, la agenție au lucrat 107 agenți contractuali și 10 experți naționali detașați, din cei 132 de agenți contractuali și cei 11 experți naționali detașați autorizați;

subliniază că, în 2021, șapte membri ai personalului au părăsit agenția, ceea ce reprezintă o rată de rotație a personalului de 5,5 %, care depășește ținta de 5 % și nivelul de referință de 3,7 % din 2020; salută monitorizarea și evaluarea de către conducerea agenției a motivelor legate de acest indicator; constată, din răspunsurile agenției, că, în cadrul interviurilor organizate cu persoanele care au părăsit agenția, printre cauzele identificate de acestea s-au numărat contractele cu durată limitată, contractele încadrate în grade scăzute și volumul mare de muncă; subliniază că este necesară mai multă flexibilitate în ceea ce privește disponibilitatea resurselor umane, pentru a permite agenției să se adapteze la fluctuațiile volumului de muncă și la posibilele întârzieri în adoptarea actelor legislative aplicabile; invită Comisia să se angajeze într-un dialog constructiv cu agenția și să abordeze aceste aspecte atunci când stabilește disponibilitatea resurselor în viitoarele scheme de personal;

10.

ia act cu preocupare de componența personalului de conducere de nivel superior al agenției din punctul de vedere al genului – de doi bărbați (100 %) și nicio femeie, a Consiliul de administrație – de 49 de bărbați (81,7 %) și 11 femei (18,3 %), și a personalului, în general, de 215 bărbați (69,4 %) și 95 de femei (30,6 %); recunoaște că responsabilitatea numirii persoanelor în Consiliul de administrație revine autorităților naționale competente din fiecare stat membru; invită statele membre să ia în considerare în mod activ echilibrul de gen ca factor atunci când numesc și desemnează membrii Consiliului de administrație al agenției; ia act de eforturile agenției de a îmbunătăți echilibrul de gen și salută ușoara îmbunătățire înregistrată în 2021; invită, cu toate acestea, agenția să depună eforturi active pentru a asigura echilibrul de gen și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la un plan de acțiune în această privință; reamintește, de asemenea, importanța asigurării unei reprezentări geografice echilibrate în rândul conducerii și al personalului agenției;

11.

ia act de faptul că, în 2021, agenția a lansat 15 proceduri de selecție și a primit 1 944 de candidaturi pentru un total de 18 proceduri de recrutare; felicită agenția pentru creșterile de eficiență raportate și pentru îmbunătățirea procesului de recrutare, precum și pentru imaginea sa de angajator atractiv; ia act, în acest sens, de diferitele acțiuni întreprinse de agenție, cum ar fi proiectul-pilot „Recrutarea conform principiilor Agile” (Agile Recruitement), participarea la târgul mondial de locuri de muncă organizat online „Women in Tech” (Femeile în domeniul tehnologiei), publicarea anunțurilor de posturi vacante și în alte locuri decât pe site-ul agenției și gruparea profilurilor sau utilizarea listelor de rezervă existente pentru grade și grupe de funcții echivalente; constată, de asemenea, că a fost realizată o analiză a cadrului de competențe al agenției și încurajează agenția să își dezvolte strategia de gestionare a resurselor umane bazată pe competențe;

12.

salută politica agenției constând în toleranță zero față de hărțuire; constată că, în 2021, agenția a tratat 14 cazuri de hărțuire psihologică sau sexuală; constată, de asemenea, în acest context, că agenția a realizat două evaluări preliminare care au dus la lansarea a trei anchete administrative și la concedierea unui membru al personalului; salută organizarea de către agenție a unor seminare online și a unor sesiuni de sensibilizare privind prevenirea hărțuirii și rolul persoanelor de încredere, precum și măsurile acesteia de îmbunătățire a stării de bine la locul de muncă și a echilibrului dintre viața profesională și cea privată a personalului agenției prin seminare online privind sănătatea mintală și sesiuni de consiliere individuală;

13.

salută faptul că agenția utilizează toate modulele de bază ale instrumentului de gestionare a resurselor umane SYSPER, precum și mai multe module opționale; încurajează agenția să își continue digitalizarea sistemului de gestionare a resurselor umane;

Achiziții publice

14.

constată că agenția raportează că cadrul de inginerie transversală, cea mai mare licitație semnată vreodată de agenție, s-a dovedit viabil pentru mai multe dintre principalele activități operaționale ale agenției, în timp ce maximizarea beneficiilor achizițiilor transversale prin coordonarea contribuțiilor diferiților contractanți în cadrul mai multor proiecte rămâne un obiectiv; observă că, în 2021, au fost pregătite mai multe licitații importante și au fost semnate mai multe contracte importante, și anume cele legate de sistemul central al ECRIS-TCN, o versiune actualizată a noului mediu de testare VIS/BMS și evaluarea tehnologiei pentru viitoarea soluție a sistemului de gestionare a documentelor;

15.

subliniază opinia cu rezerve a Curții privind legalitatea și regularitatea plăților din cauza neregularităților a șase plăți efectuate în 2021, în valoare totală de 18,11 milioane EUR, în legătură cu mai multe contracte-cadru, plățile respective reprezentând 6,20 % din creditele de plată disponibile în 2021; ia act cu preocupare de faptul că 2021 este al doilea an consecutiv pentru care Curtea a emis o opinie cu rezerve similară privind domeniul achizițiilor publice și al gestionării contractelor agenției; constată că, potrivit agenției, conformitatea în acest domeniu este afectată de mai mulți factori legați de planificarea operațională și bugetară, de modelul de aprovizionare, de gestionarea evoluțiilor contractuale și de personalul insuficient, ceea ce restrânge posibilitatea agenției de a limita domeniul de aplicare, durata și valoarea contractelor; subliniază că, date fiind adăugirile și actualizările sistemelor informatice la scară largă gestionate, agenția a trecut de la aprovizionarea verticală la cea transversală, ceea ce a făcut ca modelul de achiziție verticală inițial moștenit de la Comisie să nu mai fie viabil; constată că principalele motive care stau la baza acestei tranziții au fost legate de reducerea dependenței de furnizor și realizarea unor economii de scară sau reducerea costurilor;

16.

subliniază observațiile Curții referitoare la un contract specific în valoare de 40 de milioane EUR pentru punerea în aplicare a unui contract-cadru legat de sisteme informatice la scară largă, pe care agenția l-a semnat, fără a preciza detaliile serviciilor achiziționate; constată, pe baza explicațiilor agenției, că ritmul rapid al evoluției tehnologice necesită o flexibilitate sporită în domeniul achizițiilor IT; subliniază că contractele-cadru întocmite de agenție necesită un grad ridicat de flexibilitate pentru a se adapta nu doar la evoluțiile tehnologice, ci și la modificările legislative, cum ar fi introducerea de noi sisteme informatice la scară largă sau adaptarea sistemelor informatice la scară largă existente gestionate de agenție; subliniază că întârzierile repetate în adoptarea și punerea în aplicare a actelor juridice aplicabile, aspecte complet independente de controlul agenției, sunt factori-cheie în determinarea nivelului de detaliere și precizie pe care agenția îl poate oferi atunci când stabilește inițial contracte-cadru; ia act, de asemenea, de informațiile furnizate de agenție potrivit cărora politicile și practicile sale în materie de achiziții publice s-au îmbunătățit în ultimii ani, dar că acest lucru are un impact redus asupra contractelor mai vechi în curs de desfășurare; invită agenția să realizeze un bilanț al experienței acumulate și al informațiilor furnizate de Curte, pentru a garanta îmbunătățiri de durată în acest domeniu; sprijină agenția în eforturile sale de a adopta un set cuprinzător de orientări privind achizițiile publice și prima sa politică de gestionare a contractelor și invită agenția să pună la dispoziția autorității care acordă descărcarea de gestiune aceste documente odată aprobate; invită agenția, Curtea și Comisia să exploreze posibile soluții de îmbunătățire a flexibilității și adaptabilității achizițiilor publice pentru transpunerea eficientă în practică a mandatului agenției;

17.

ia act de poziția agenției potrivit căreia neregularitățile formale identificate de Curte nu au generat niciun prejudiciu financiar pentru bugetul Uniunii;

18.

subliniază că, în 2021, agenția a semnat 759 de angajamente juridice; constată că agenția are 14 angajați în domeniul achizițiilor publice (11 ofițeri și 3 asistenți); subliniază că agenția nu dispune de un nivel adecvat de clasificare a gradelor pentru a organiza o unitate de achiziții pe deplin operațională; invită Comisia să țină cont de aceste nevoi atunci când stabilește disponibilitatea resurselor în viitoarele scheme de personal;

Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența

19.

ia act de măsurile aplicate și de eforturile constante depuse de agenție pentru a asigura transparența, prevenirea și gestionarea conflictelor de interese, precum și protecția avertizorilor de integritate; salută faptul că, în 2021, agenția și-a revizuit și a adoptat orientările privind avertizarea în interes public, pentru a introduce structura de audit intern a agenției, care are rolul de a oferi orientări confidențiale și imparțiale referitoare la normele privind avertizarea în interes public;

20.

apreciază faptul că agenția publică anual pe site-ul său declarațiile de interese și CV-urile membrilor Consiliului său de administrație și ale personalului de conducere de nivel superior; salută faptul că agenția a instituit un registru de transparență, iar, ca urmare, reuniunile dintre personalul său de conducere de nivel superior și operatorii economici sunt publicate pe site-ul său;

Controalele interne

21.

ia act de faptul că, în 2018, Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a efectuat un audit privind protecția datelor în ceea ce privește Sistemul de informații Schengen de a doua generație (SIS II) și VIS, iar în 2019 a efectuat o inspecție cu privire la Eurodac, toate operate și gestionate de agenție, în urma căreia au fost emise în total 72 de recomandări; ia act de faptul că agenția a dat curs acestor recomandări și organizează trimestrial acțiuni de monitorizare, pentru a urmări progresele înregistrate în punerea lor în aplicare; încurajează agenția să mențină activitățile legate de protecția datelor printre prioritățile de pe agendă; invită agenția să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a acestor recomandări;

22.

salută evaluarea anuală de către agenție a sistemului său de control intern, care a concluzionat că sistemul de control intern este prezent, funcțional și eficace, deși sunt necesare unele îmbunătățiri; salută, de asemenea, progresele înregistrate în ceea ce privește observațiile Curții și rezoluțiile Parlamentului privind descărcarea de gestiune din anii anteriori, precum și faptul că agenția a pus în aplicare în mod corect recomandările Curții din 2018 și 2019 referitoare la neconformitatea cu regulile privind achizițiile publice; reamintește că acțiunile legate de două observații nesoluționate sunt încă în curs; invită agenția să își intensifice eforturile pentru a pune în aplicare măsuri corective în ceea ce privește observațiile pendinte ale Curții;

23.

constată că, la sfârșitul anului 2021, rata de implementare a recomandărilor de audit era de 77 % (24 de recomandări transpuse în practică și 37 de recomandări pendinte); constată că, în total, la sfârșitul lui 2021 erau deschise 32 de recomandări și niciuna nu era „critică”; ia act cu preocupare de faptul că, pentru șapte recomandări, termenul-limită a fost depășit, ceea ce înseamnă că transpunerea în practică a recomandării era în curs, deși termenul expirase; invită agenția să transpună în practică fără întârziere recomandările pendinte și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la progresele înregistrate; consideră că constatările raportului OC-2020-0441-A2 al Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) ar trebui puse la dispoziția autorității care acordă descărcarea de gestiune; invită, de asemenea, agenția să prezinte autorității care acordă descărcarea de gestiune un raport privind transpunerea în practică a recomandărilor OLAF;

Digitalizarea și tranziția verde

24.

felicită agenția pentru diversele sale măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice, de la utilizarea exclusivă a energiei electrice ecologice și a hârtiei reciclate, la încălzirea clădirii din Tallinn prin reutilizarea căldurii din spațiul unde sunt amplasate serverele; invită agenția să accelereze procedurile de certificare în cadrul sistemului de management de mediu și audit (EMAS) al Uniunii; invită, de asemenea, agenția să prezinte autorității care acordă descărcarea de gestiune ultimele sale rapoarte privind declarațiile de mediu;

25.

ia act de măsurile suplimentare adoptate de agenție în 2021 în domeniul securității cibernetice, cum ar fi adoptarea a șase standarde în acest domeniu și inițierea înființării unei echipe de intervenție în caz de incidente de securitate informatică, precum și cooperarea sa constantă cu Centrul de răspuns la incidente de securitate cibernetică pentru instituțiile, organele și agențiile UE (CERT-UE) și punerea în aplicare a unui cadru structurat de gestionare și control al riscurilor în materie de securitate informatică; constată că, în 2021, agenția a colaborat cu Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA) la punerea în practică a legislației Uniunii în materie de securitate cibernetică și la exercițiul anual de securitate cibernetică al agenției; invită agenția să adopte noi instrumente în domeniul bugetului și al digitalizării achizițiilor publice, cum ar fi semnătura electronică, contractele electronice și facturarea electronică;

Continuitatea activității în timpul crizei provocate de COVID-19

26.

felicită agenția pentru capacitatea sa de a asigura disponibilitatea neîntreruptă și reziliența sistemelor aflate în gestiunea sa, precum și funcționarea normală a spațiului Schengen, în pofida provocărilor cauzate de pandemia de COVID-19 care au continuat în 2021; constată însă în acest context că calendarele de punere în aplicare privind dezvoltarea noilor sisteme au fost revizuite din cauza indisponibilității hardware-ului, a întârzierilor în livrarea și instalarea echipamentelor și a prezenței mai scăzute la fața locului a personalului și a contractanților;

27.

felicită agenția pentru cooperarea cu alte instituții, organe, oficii și agenții ale Uniunii pentru schimbul de cunoștințe și de bune practici în chestiuni legate de continuitatea activității; felicită, de asemenea, agenția pentru participarea la inițiativele Grupului interinstituțional de formare și sensibilizare în domeniul securității și ale Rețelei ofițerilor de securitate JAI pentru a aborda chestiuni de securitate comune;

Altele

28.

salută prezența online activă a agenției în 2021 și ia act de îmbunătățirea indicatorilor săi de pe platformele de comunicare socială; felicită agenția pentru contribuția la campaniile externe online, cum ar fi „Digital EU” și „Women in Tech”, și pentru organizarea de evenimente cu o bună participare externă, cum ar fi conferința sa anuală sau mesele rotunde cu actorii din domeniu;

29.

(2) Regulamentul (UE) 2018/1726 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 noiembrie 2018 privind Agenția Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA) și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1987/2006 și a Deciziei 2007/533/JAI a Consiliului, precum și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1077/2011 (JO L 295, 21.11.2018, p. 99).

(3) Texte adoptate, P9_TA(2023)0190.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/409

DECIZIA (UE) 2023/1921 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind închiderea conturilor Agenției Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA) pentru exercițiul financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA) pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06248/2023 – C9-0099/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0105/2023),

1.	aprobă închiderea conturilor Agenției Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA) pentru exercițiul financiar 2021;

încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al Agenției Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA), Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 295, 21.11.2018, p. 99.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/411

DECIZIA (UE) 2023/1922 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA) aferente exercițiului financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06248/2023 – C9-0100/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere Regulamentul (UE) 2019/126 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 ianuarie 2019 de înființare a Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2062/94 al Consiliului (4), în special articolul 16,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0132/2023),

1.	acordă directorului executiv interimar al Agenției Europene pentru Sănătate și Securitate în Muncă (EU-OSHA) descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului agenției aferent exercițiului financiar 2021;

2.	își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului executiv interimar al Agenției Europene pentru Sănătate și Securitate în Muncă (EU-OSHA), Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 30, 31.1.2019, p. 58.

(1) JO C 141, 29.3.2022, p. 42.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/413

REZOLUȚIA (UE) 2023/1923 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Sănătate și Securitate în Muncă (EU-OSHA) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA) aferent exercițiului financiar 2021,

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0132/2023),

întrucât, potrivit situației veniturilor și cheltuielilor sale (1), bugetul definitiv al Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă („agenția”) aferent exercițiului financiar 2021 a fost de 16 114 100 EUR, ceea ce reprezintă o ușoară creștere cu 0,35 % în raport cu 2020; întrucât bugetul agenției provine în principal de la bugetul Uniunii;

Gestiunea bugetară și financiară

constată că eforturile de monitorizare a bugetului din cursul exercițiului financiar 2021 au avut ca rezultat o rată de execuție bugetară a creditelor de angajament din exercițiul curent de 97,26 %, ceea ce reprezintă o ușoară creștere de 0,46 % față de 2020; regretă că rata de execuție a creditelor de plată pentru anul în curs a fost de 63,53 %, ceea ce reprezintă o ușoară creștere de 1,38 % față de 2020;

salută însă faptul că agenția a încheiat toate acțiunile întreprinse în legătură cu observațiile Curții de Conturi referitoare la execuția bugetului pentru exercițiile financiare 2018 și 2019;

ia act de faptul că agenția are o planificare trimestrială a creditelor de angajament și de plată de la titlul 3 din buget pentru programul anual de lucru aferent, precum și o planificare lunară atât pentru creditele de angajament, cât și pentru creditele de plată pe durata fazei de punere în aplicare, care este revizuită periodic; constată, de asemenea, că în 2021 agenția a centralizat resursele administrative și expertiza pentru gestionarea tuturor achizițiilor sale, inclusiv pentru planificare, licitații, atribuire și monitorizare; invită agenția să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune dacă rezultatele preconizate în materie de armonizare și eficiență au fost obținute, în special în ceea ce privește gestionarea reportărilor;

Performanța

ia act cu satisfacție de activitățile agenției de dezvoltare, colectare și furnizare de informații, analize și instrumente fiabile și pertinente privind securitatea și sănătatea în muncă, care contribuie la politica Uniunii de promovare a unor locuri de muncă sigure și sănătoase în întreaga Uniune;

ia act de faptul că agenția folosește anumite măsuri ca indicatori-cheie de performanță (ICP) pentru a evalua valoarea adăugată a activităților sale și alte măsuri de îmbunătățire a gestionării bugetului, cum ar fi realizarea programului de lucru, anularea creditelor de plată și capacitatea de informare a intermediarilor prin colaborarea în rețea; constată mai cu seamă că agenția folosește un indicator-cheie de performanță pentru execuția creditelor de angajament; constată că agenția și-a atins aproape toate obiectivele și că șase dintre rezultatele programului de lucru au fost anulate, deoarece pandemia a avut un impact asupra deplasărilor și evenimentelor;

ia act de faptul că în 2021 agenția a pus la dispoziție rezultatele prezentării generale a securității și sănătății în muncă, axate pe munca de la distanță și pe rolul factorilor de risc psihosocial și al participării lucrătorilor la prevenirea și gestionarea afecțiunilor musculo-scheletice, care a servit drept bază pentru campania „Locuri de muncă sigure și sănătoase: să reducem sarcinile”, lansată în octombrie 2020 pentru 24 de luni; ia act, de asemenea, de activitățile și prezentările generale ale agenției axate pe digitalizare, pe riscurile psihologice și pe sectorul asistenței medicale; consideră binevenită implicarea agenției în răspunsul Uniunii la criza provocată de pandemia de COVID-19; ia act, de asemenea, de adoptarea în iunie 2021 a Cadrului strategic al agenției privind sănătatea și securitatea la locul de muncă 2021-2027;

observă, în continuare, rolul pe care îl poate juca agenția în sprijinirea activității instituțiilor Uniunii de protejare a lucrătorilor de riscurile aferente expunerii la azbest la locul de muncă și de riscurile asociate expunerii la agenți cancerigeni sau mutageni sau la substanțe toxice pentru reproducere la locul de muncă, în conformitate cu Directiva 2004/37/CE a Parlamentului European și a Consiliului (2) și cu revizuirea Directivei 98/24/CE a Consiliului (3);

ia act de rolul important conferit agenției în aplicarea principiilor consacrate în Pilonul european al drepturilor sociale și în atingerea obiectivelor de la Porto; salută angajamentul ferm al agenției de a se asigura că toți lucrătorii se bucură de aceleași drepturi în materie de sănătate și siguranță la locul de muncă, indiferent de dimensiunea întreprinderii, de tipul de contract sau de raportul de muncă, și de aplicarea abordării de tip „viziune zero” în ceea ce privește decesele profesionale;

evidențiază că trebuie să se asigure resurse umane și financiare adecvate, care să îi permită agenției să își continue punerea în aplicare a programului său de lucru cu o rată foarte ridicată de finalizare a activității, în special având în vedere punerea în aplicare a noului Cadru strategic al UE privind sănătatea și siguranța la locul de muncă (2021-2027);

10.

ia act de faptul că agenția colaborează îndeaproape cu alte agenții, și anume Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound), Agenția pentru Drepturi Fundamentale, Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale și Centrul Comun de Cercetare, pe teme de interes comun, cum ar fi politica de ocupare a forței de muncă și politica privind afacerile sociale, și că este în curs de formalizare a cooperării cu Autoritatea Europeană a Muncii (ELA); ia act de faptul că agenția a cooperat cu Eurostat pentru dezvoltarea Barometrului SSM; ia act, de asemenea, de sprijinul pe care agenția l-a acordat Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă în elaborarea de orientări pentru sănătate și siguranță în ceea ce privește acțiunile de îndepărtare a deversărilor de petrol, Biroului European de Sprijin pentru Azil în activitatea sa de elaborare a unui ghid cuprinzător privind evaluarea riscurilor axat pe sarcina psihosocială a funcționarilor de la front desk, precum și de contribuția la inițiativa EU4BorderSecurity împreună cu Frontex; constată că agenția a continuat să ofere sprijin logistic punctelor focale naționale și rețelelor acestora;

Politica de personal

11.

constată că la 31 decembrie 2021 schema de personal era completată în proporție de 97,5 % (erau ocupate 39 de posturi de agenți temporari din 40 de agenți temporari autorizați în cadrul bugetului Uniunii); constată că, în plus, în 2021 în cadrul agenției lucrau 25 de agenți contractuali;

12.

ia act de informarea privind echilibrul între femei și bărbați pentru 2021, la nivelul conducerii superioare existând trei bărbați (reprezentând 75 %) și o femeie (reprezentând 25 %), la nivelul consiliului de administrație, 65 de bărbați (reprezentând 66 %) și 34 de femei (reprezentând 34 %), iar pentru întregul personal al agenției, 21 de bărbați (reprezentând 33 %) și 43 de femei (reprezentând 67 %); invită agenția să îmbunătățească echilibrul dintre femei și bărbați din cadrul întregului său personal și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la orice evoluție în acest sens; își reiterează apelul adresat Comisiei și Consiliului de a se asigura că echilibrul dintre femei și bărbați este luat în considerare la numirea membrilor consiliului de administrație al agenției;

13.

constată că agenția a angajat 64 de persoane din 15 state membre; este profund îngrijorat de subreprezentarea personalului din celelalte 12 state membre; invită insistent agenția să acorde prioritar atenție echilibrului geografic în procedurile sale de recrutare și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la orice evoluție în acest sens;

14.

salută faptul că în 2021 nu au fost relatate cazuri de hărțuire și că agenția se implică puternic în promovarea politicilor de combatere a hărțuirii, organizând periodic sesiuni de sensibilizare a personalului și actualizând o pagină de intranet specializată pe această temă;

Achiziții publice

15.

ia act de faptul că agenția a pus în aplicare o strategie a funcției sale financiare și de achiziții publice, cu scopul de a optimiza utilizarea resurselor, de a armoniza procesele, de a defini mai bine rolurile și responsabilitățile și de a obține creșteri ale eficienței; constată, de asemenea, că punerea în aplicare a acestei strategii a oferit agenției modelul optim de operare în domeniul finanțelor și achizițiilor publice;

16.

constată cu îngrijorare din raportul Curții că, într-o procedură deschisă de achiziții publice împărțită în loturi, într-un singur lot, membrii comisiei de evaluare au semnat declarația privind absența conflictelor de interese numai după atribuirea contractului, ceea ce reprezintă o deficiență a procedurii de achiziții publice și contravine cerințelor de la articolele 61 și 150 din Regulamentul financiar; invită agenția să respecte Regulamentul financiar în procedurile viitoare;

Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența

17.

ia act de măsurile aplicate de agenție și de eforturile continue de asigurare a transparenței și de prevenire și soluționare a conflictelor de interese; ia act de faptul că în decembrie 2021 a fost adoptată decizia de stabilire a normelor privind acceptarea cadourilor și a ospitalității de către personalul agenției; ia act de faptul că membrilor consiliului de administrație li se solicită să prezinte o declarație privind absența conflictelor de interese, pe lângă o declarație de interese; salută faptul că ambele declarații sunt disponibile pe site-ul agenției; constată cu satisfacție că în 2021 nu au fost raportate cazuri de conflicte de interese;

Controalele interne

18.

salută faptul că agenția aplică o strategie de neconformitate care înregistrează nu doar excepțiile ex ante, ci și evenimentele ex post, cu scopul de a îmbunătăți procedurile existente și de a detecta deficiențele de control intern în stadiile mai timpurii; constată că în 2021 neconformitățile înregistrate nu au indicat deficiențe semnificative în ceea ce privește controalele existente; salută faptul că în 2021 agenția a participat din nou la exercițiul de evaluare inter pares privind gestionarea riscurilor în agențiile descentralizate, lansat de Comisie, făcând schimb de cunoștințe, metodologii și riscuri critice cu celelalte agenții care participă la grupul de lucru;

19.

amintește că cadrul de control intern (CCI) a fost adoptat de consiliul de administrație în 2019 și se bazează pe cadrul de control intern al Comisiei Europene; ia act de faptul că evaluarea CCI pentru exercițiul de raportare 2021 a concluzionat că respectarea și punerea în aplicare a cadrului sunt satisfăcătoare;

20.

observă că registrul de riscuri corporative al agenției este legat de CCI și că ambele fac obiectul unor reexaminări periodice efectuate de personalul de conducere de nivel superior; constată că patru riscuri monitorizate în cursul anului 2021 au fost clasificate ca fiind legate de „mediul extern”, două riscuri au fost clasificate ca fiind legate de „mediul intern” și niciunul dintre acestea nu este clasificat ca fiind o amenințare potențială pentru reputația sau realizările strategice ale agenției;

21.

ia act de faptul că în 2021 agenția și-a elaborat și finalizat noua strategie antifraudă pentru perioada 2022-2026; salută faptul că în 2021 a fost pusă în aplicare procedura de identificare și gestionare a funcțiilor sensibile;

Digitalizarea și tranziția verde

22.

reamintește acordurile de lucru de la distanță și sistemul de gestionare a documentelor adoptate în anii precedenți și ia act de faptul că agenția a lansat și a pus în aplicare în continuare o serie de noi proceduri interne electronice; ia act, de asemenea, de punerea în aplicare a instrumentelor electronice prin utilizarea pe scară largă a reuniunilor online, a achizițiilor publice electronice (licitații electronice, depunerea ofertelor pe cale electronică și instrumentul de gestionare a achizițiilor publice) și de adoptarea semnăturii electronice și a fluxurilor de lucru electronice; salută, în acest sens, simplificarea progresivă și digitalizarea domeniilor administrative ale agenției;

23.

ia act de contribuția agenției la un studiu prospectiv privind economia circulară pentru a identifica riscurile noi și emergente la adresa securității și sănătății în muncă legate de tranziția verde, studiu relevant pentru factorii de decizie politică și cercetători;

24.

constată că agenția a început o cooperare cu CERT-EU prin intermediul unui acord privind nivelul serviciilor, în scopul de a asigura protecția cibernetică a agenției; constată că în 2021 au fost lansate mai multe audituri de securitate pentru a evalua nivelul de securitate al aplicațiilor și site-urilor web ale agenției; ia act de faptul că, la nivelul agențiilor, agenția a început să coordoneze implementarea unei soluții comune pentru a furniza servicii de securitate cibernetică agențiilor mai mici ale Uniunii; invită agenția să îi comunice autorității care acordă descărcarea de gestiune cum evoluează această situație;

Continuitatea activității în timpul crizei provocate de COVID-19

25.

constată că, din cauza crizei provocate de pandemia de COVID-19, o parte importantă a bugetului pe 2021 pentru misiuni și reuniuni a rămas nefolosită și a fost transferată parțial prin intermediul operațiunilor de creditare între titluri, capitole, posturi și activități;

26.

constată cu satisfacție că agenția a organizat discuții la nivel de experți cu privire la pregătirea pentru pandemii la locul de muncă; ia act de faptul că agenția a realizat aproape toate activitățile (reprezentând 96 %) din programul său de lucru, așa cum a fost planificat, asumându-și și îndeplinind în același timp sarcini neplanificate legate de COVID-19;

27.

ia act de faptul că, pentru a susține formulele de lucru de la distanță pentru personal, în vigoare din 2020, agenția a lansat și a pus în aplicare în continuare în 2021 noi proceduri interne electronice pentru a facilita continuitatea activității;

28.

ia act de faptul că în 2021, agenția a continuat să comunice și să promoveze în mod eficace securitatea și sănătatea în muncă, fie direct, fie prin intermediul rețelei sale, aproape în întregime online, din cauza restricțiilor impuse de pandemie;

Alte observații

29.

salută colaborarea la nivel de guvernanță a agenției cu Eurofound, ELA și Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE) și schimburile de proiecte de programe de lucru cu Eurofound, Agenția Europeană pentru Produse Chimice (EIGE) și EIGE, pentru a crea sinergii între programele de lucru respective; invită insistent agenția să analizeze dacă se pot găsi mai multe sinergii și posibilități de a-și extinde activitățile și acordurile de lucru cu alte organisme ale Uniunii; cere agenției să analizeze posibilitățile de partajare a resurselor pentru sarcinile care se suprapun cu cele ale altor organisme ale Uniunii;

30.

invită agenția să își intensifice eforturile de a prezenta cetățenilor UE și publicului larg, într-un limbaj clar și accesibil, informații pertinente despre cât de bine și-a făcut treaba; îndeamnă agenția să asigure o mai mare transparență și asumare a răspunderii publice printr-o utilizare mai eficientă a mass-mediei și a canalelor de comunicare socială;

31.

(2) Directiva 2004/37/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă [a șasea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE a Consiliului] (JO L 158, 30.4.2004, p. 50).

(3) Directiva 98/24/CE a Consiliului din 7 aprilie 1998 privind protecția sănătății și securității lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezența agenților chimici la locul de muncă [a paisprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE] (JO L 131, 5.5.1998, p. 11).

(4) Texte adoptate, P9_TA(2023)0190.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/418

DECIZIA (UE) 2023/1924 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

Din 10 mai 2023

privind închiderea conturilor Agenției Europene pentru Sănătate și Securitate în Muncă (EU-OSHA) pentru exercițiul financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA) aferente exercițiului financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06248/2023 – C9-0100/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere Regulamentul (UE) 2019/126 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 ianuarie 2019 de înființare a Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2062/94 al Consiliului (4), în special articolul 16,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0132/2023),

1.	aprobă închiderea conturilor Agenției Europene pentru Sănătate și Securitate în Muncă (EU-OSHA) pentru exercițiul financiar 2021;

2.	încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv interimar al Agenției Europene pentru Sănătate și Securitate în Muncă (EU-OSHA), Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 30, 31.1.2019, p. 58.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/419

DECIZIA (UE, Euratom) 2023/1925 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției de Aprovizionare a Euratom aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale Agenției de Aprovizionare a Euratom pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06248/2023 – C9-0096/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

—

—	având în vedere Decizia 2008/114/CE, Euratom a Consiliului din 12 februarie 2008 de stabilire a Statutului Agenției de aprovizionare a Euratom (4), în special articolul 8 din anexa la această decizie,

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0126/2023),

1.	acordă directoarei generale a Agenției de Aprovizionare a Euratom descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului agenției aferent exercițiului financiar 2021;

2.	își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directoarei generale a Agenției de Aprovizionare a Euratom, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 41, 15.2.2008, p. 15.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/420

REZOLUȚIA (UE) 2023/1926 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției de Aprovizionare a Euratom aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției de Aprovizionare a Euratom aferent exercițiului financiar 2021,

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0126/2023),

întrucât, potrivit situației veniturilor și cheltuielilor sale, bugetul final al Agenției de Aprovizionare a Euratom (denumită în continuare „agenția”) aferent exercițiului financiar 2021 a fost de 210 000 EUR, ceea ce reprezintă o scădere cu 8,7 % față de 2020; întrucât bugetul agenției provine în întregime de la bugetul Uniunii;

Gestiunea bugetară și financiară

constată cu satisfacție că eforturile de monitorizare a bugetului din cursul exercițiului financiar 2021 au condus la o rată de execuție a creditelor de angajament pentru exercițiul respectiv de 99,76 %, ceea ce reprezintă o ușoară creștere de 0,21 % față de 2020, și constată că rata de execuție a creditelor de plată aferente exercițiului respectiv a fost de 51,22 %, ceea ce reprezintă o creștere de 28,88 % față de 2020;

constată că reportarea angajamentelor restante (RAL, sume angajate încă neplătite) din 2021 în exercițiul financiar 2022 s-a ridicat la 101 966,38 EUR sau 49 % din sumele angajate (față de 177 578,67 EUR sau 78 % în 2020) și că această sumă implică în principal servicii informatice pentru faza de tranziție a proiectului informatic „Observatorul nuclear și gestionarea informațiilor de către ESA” (NOEMI), care nu au fost furnizate integral, precum și cursuri de formare/conferințe care vor avea loc la începutul anului 2022; invită agenția să îi comunice autorității care acordă descărcarea de gestiune cum evoluează această situație;

ia act de faptul că, începând cu 1 ianuarie 2021, agenția, care nu poate acționa unilateral în acest domeniu, a înregistrat în situațiile sale financiare un provizion contabil privind rambursarea părții Regatului Unit și că orice plată, restituire sau remunerare către Regatul Unit în perioadele ulterioare ca urmare a faptului că Regatul Unit a încetat să mai aibă statut de membru va fi decisă împreună cu Comisia Europeană; invită agenția să îi comunice autorității care acordă descărcarea de gestiune cum evoluează această situație;

Performanțe

constată cu satisfacție că, în urma aprobării de către Comisie, noile norme care stabilesc modul în care agenția trebuie să echilibreze cererea și oferta au intrat în vigoare la 1 iulie 2021 și ele au adus noi definiții și au extins în mod formal domeniul de aplicare al procedurii simplificate, printre altele;

ia act, în special, de colaborarea agenției cu grupul de lucru al Comitetului consultativ privind securitatea aprovizionării și prețuri, căruia i s-a acordat un nou mandat în 2021;

Politica de personal

constată că, la 31 decembrie 2021, schema de personal era completată în proporție de 94,12 %, fiind numiți 16 funcționari ai Comisiei din cele 17 posturi autorizate în schema de personal (17 posturi autorizate în 2020); ia act, de asemenea, de dificultatea agenției de a găsi asistenți pentru grade inferioare, având în vedere profilul specializat necesar și nivelurile de remunerare aferente, în raport cu costul vieții în Luxemburg;

ia act de faptul că, în 2021, agenția a raportat o repartizare de gen în rândul tuturor membrilor personalului de 56 % femei și 44 % bărbați;

Achizițiile publice

ia act de faptul că, în urma intrării în vigoare a noilor norme, agenția a publicat formularele care trebuie utilizate pentru depunerea contractelor de furnizare de bunuri care urmează să fie încheiate de agenție și pentru notificarea contractelor pentru prestarea de servicii;

Controlul intern

10.

ia act de faptul că, în 2021, agenția a efectuat o actualizare a evaluării riscurilor care a acoperit toate domeniile de activitate ale agenției și procesele sale operaționale și administrative și că au fost efectuate ajustări pentru a alinia controalele existente la riscuri; invită agenția să îi comunice autorității care acordă descărcarea de gestiune cum evoluează această situație;

11.

ia act de faptul că, în 2021, agenția a efectuat o evaluare a eficacității controalelor sale interne, constând într-o evaluare a unor indicatori de monitorizare predefiniți, inclusiv un sondaj, evaluarea rezultatelor auditului și recomandări noi sau nesoluționate, precum și o analiză a neconformităților și a cazurilor de excepție; ia act de faptul că evaluarea nu a evidențiat niciun risc care ar putea conduce la o rezervă în declarația anuală de asigurare;

12.

constată, în ceea ce privește securitatea informațiilor, că toți membrii personalului agenției și toți contractanții externi dețin o autorizare de securitate și, în plus, că sistemul informatic NOEMI a fost supus unei evaluări a vulnerabilității, care urmează să fie repetată după efectuarea tuturor recomandărilor din această evaluare; invită agenția să îi comunice autorității care acordă descărcarea de gestiune cum evoluează această situație;

13.

Digitalizarea și tranziția verde

14.

constată cu satisfacție, din modul în care s-a dat curs descărcării de gestiune pentru 2020, că proiectul informatic NOEMI, care vizează consolidarea capacităților agenției de monitorizare a pieței materialelor nucleare și a combustibililor nucleari, găzduind în același timp în siguranță datele contractelor nucleare sensibile, și-a început activitatea în 2021 și că evoluțiile viitoare vor depinde de finanțarea primită în cadrul bugetelor viitoare; constată, de asemenea, că următoarele etape ale proiectului prevăd prelucrarea digitală completă a contractelor de aprovizionare nucleară și a informațiilor agenției; invită agenția să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la evoluțiile în această privință;

15.

reamintește că este important să se îmbunătățească gradul de digitalizare a agenției pentru operațiunile interne și gestionarea internă, dar și pentru a accelera digitalizarea procedurilor; accentuează că agenția trebuie să rămână proactivă în această privință, pentru a se evita apariția unui decalaj digital între agențiile Uniunii; atrage totuși atenția că trebuie luate toate măsurile de securitate necesare pentru a evita apariția oricărui risc pentru securitatea online a informațiilor prelucrate;

16.

încurajează agenția să colaboreze strâns cu ENISA (Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică) și CERT-UE (Centrul de răspuns la incidente de securitate cibernetică pentru instituțiile, organele și agențiile UE) și să facă periodic evaluări ale riscurilor pentru infrastructura sa informatică, asigurând audituri și teste periodice ale sistemelor sale de apărare cibernetică; sugerează să se ofere programe de formare în domeniul securității cibernetice actualizate periodic pentru toți membrii personalului agenției; invită agenția să accelereze procesul de elaborare a politicii sale în materie de securitate cibernetică, să îl finalizeze până la 31 decembrie 2023 și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la acest proces;

Continuitatea activității în timpul crizei provocate de COVID-19

17.

ia act de faptul că pandemia de COVID-19 a continuat să afecteze Uniunea în 2021 și că agenția a introdus munca de la distanță ca opțiune implicită în conformitate cu orientările Comisiei și pentru a reduce la minimum riscul pentru personal și familiile acestora și că personalul critic și esențial care avea nevoie să acceseze resursele și să lucreze la sediu a fost în măsură să facă acest lucru prin rotație;

18.

ia act de faptul că agenția a introdus modificări ale modelului său de cheltuieli prin intermediul unei rectificări bugetare și al transferurilor interne, având în vedere cheltuielile reduse pentru deplasările în interes de serviciu și pentru reuniunile comitetului consultativ, și a investit în schimb în sistemul său informatic; constată, de asemenea, că reuniunile comitetului consultativ din 2021 au avut loc online;

Alte observații

19.

ia act cu satisfacție de faptul că site-ul agenției a fost restructurat în 2021 în colaborare cu Direcția Generală Comunicare a Comisiei și astfel a rezultat un site internet armonizat cu cel al Comisiei și o platformă dinamică actualizată și ușor de utilizat; constată, de asemenea, că toate informațiile publicate pe site au fost reformulate pentru a fi înțelese mai ușor de către utilizatori;

20.

invită agenția să își intensifice eforturile de a prezenta cetățenilor UE și publicului larg, într-un limbaj clar și accesibil, informații pertinente despre activitatea sa; îndeamnă agenția să asigure o mai mare transparență și răspundere publică printr-o mai bună utilizare a canalelor de mass-media și de comunicare socială;

21.

invită agenția să își dezvolte în continuare sinergiile (de exemplu, în ceea ce privește resursele umane, gestionarea clădirilor, serviciile informatice și securitatea) și să își intensifice cooperarea, schimbul de bune practici și discuțiile cu alte agenții ale Uniunii privind domeniile de interes comun, pentru îmbunătățirea eficienței; îndeamnă agenția să exploreze în continuare posibilitățile de extindere a modalităților sale de lucru și de partajare a resurselor pentru sarcinile care se suprapun cu cele ale altor organisme ale Uniunii;

22.

salută recomandările agenției privind securitatea aprovizionării cu materiale și combustibili nucleari incluse în raportul anual al agenției pe 2021; invită agenția să își intensifice recomandările privind posibilitățile de diversificare a surselor de aprovizionare cu uraniu pentru fiecare etapă a ciclului combustibilului; reamintește că centralele nucleare au generat aproximativ 25,2 % din totalul energiei electrice produse în Uniune în 2021;

23.

face trimitere, pentru alte observații cu caracter orizontal care însoțesc decizia privind descărcarea de gestiune, la rezoluția sa din 10 mai 2023 (1) referitoare la performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor.

(1) Texte adoptate, P9_TA(2023)0190.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/423

DECIZIA (UE, Euratom) 2023/1927 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind închiderea conturilor Agenției de Aprovizionare a Euratom pentru exercițiul financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale Agenției de Aprovizionare a Euratom pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06248/2023 – C9-0096/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

—

—	având în vedere Decizia 2008/114/CE, Euratom a Consiliului din 12 februarie 2008 de stabilire a Statutului Agenției de aprovizionare a Euratom (4), în special articolul 8 din anexa la această decizie,

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0126/2023),

1.	aprobă închiderea conturilor Agenției de Aprovizionare a Euratom pentru exercițiul financiar 2021;

2.	încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie directoarei generale a Agenției de Aprovizionare a Euratom, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 41, 15.2.2008, p. 15.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/424

DECIZIA (UE) 2023/1928 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound) pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a fundației în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06248/2023 – C9-0101/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2019/127 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 ianuarie 2019 de înființare a Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound) și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1365/75 al Consiliului (4), în special articolul 16,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0109/2023),

1.	acordă directorului executiv al Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound) descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului fundației aferent exercițiului financiar 2021;

2.	își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului executiv al Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound), Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 30, 31.1.2019, p. 74.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/426

REZOLUȚIA (UE) 2023/1929 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound) aferent exercițiului financiar 2021,

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0109/2023),

întrucât, potrivit situației veniturilor și cheltuielilor, bugetul final al Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound) (denumită în continuare „fundația”) aferent exercițiului financiar 2021 a fost de 21 757 000 EUR, ceea ce reprezintă o creștere de 1,69 % comparativ cu 2020; întrucât bugetul fundației provine în principal de la bugetul Uniunii;

întrucât, în raportul său privind conturile anuale ale fundației pentru exercițiul financiar 2021 (denumit în continuare „raportul Curții”), Curtea de Conturi („Curtea”) declară că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale fundației și la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente,

Gestiunea bugetară și financiară

constată cu satisfacție că eforturile de monitorizare a bugetului în cursul exercițiului financiar 2021 au avut ca rezultat o rată de execuție bugetară a creditelor din anul curent de 99,98 %, ceea ce reprezintă o ușoară creștere de 0,06 puncte procentuale față de 2020; observă că rata de execuție a creditelor de plată din anul curent a fost de 83,56 %, ceea ce reprezintă o creștere de 3,12 puncte procentuale față de 2020;

este preocupat de faptul că puterea reală de cumpărare a bugetului scade, iar ponderea bugetului operațional a scăzut de la 39 % în 2010 la 28 % în 2021; subliniază că continuarea acestei tendințe pune în pericol capacitatea fundației de a colecta date suficiente, prompte și fiabile;

constată cu satisfacție că rata de execuție a fondurilor reportate din 2020 a fost de 98,10 %, ceea ce reprezintă o creștere de 1,7 puncte procentuale față de 2020;

constată cu îngrijorare că, din cauza creșterii costurilor de trai în Irlanda, cota din bugetul de funcționare al fundației este în continuă scădere, de la 37,6 % în 2012 la 26,4 % în 2021; avertizează că continuarea acestei tendințe va pune în pericol capacitatea fundației de a menține și de a îmbunătăți în continuare calitatea activității sale;

salută faptul că fundația a pus la dispoziția Autorității Europene a Muncii (ELA) serviciile contabilului său, ajutând-o astfel să își intensifice treptat activitatea fără probleme;

Performanța

recunoaște că rezultatele programului de lucru planificate pentru 2021 au fost realizate în proporție de 93 %, în 2021 fiind obținute 38 dintre cele 41 de rezultate preconizate;

ia act de faptul că fundația folosește opt indicatori-cheie de performanță, incluși în sistemul său de monitorizare a performanței; constată îndeosebi că s-a îmbunătățit vizibil performanța în ceea ce privește utilizarea cunoștințelor de specialitate ale fundației în principalele documente de politică la nivel european, aceasta trecând de la 34,6 % în 2020 la 74 % în 2021, cum ar fi propunerea de directivă privind consolidarea aplicării principiului egalității de remunerare, concluziile Consiliului privind munca de la distanță, rapoartele Comisiei privind îngrijirea pe termen lung în Uniune, platformele digitale de muncă din Uniune și raportul referitor la evoluția ocupării forței de muncă și a situației sociale în Europa în 2021; observă și că s-au obținut rezultate bune în ceea ce privește redarea cunoștințelor fundației în mass-media, în presă fiindu-i dedicate 1 083 articole în 2021 față de 703 în 2020, și felicită fundația mai cu seamă pentru marea vizibilitate pe principalele canale de media europene și internaționale pe cele mai relevante teme, cum ar fi diferitele efecte ale pandemiei de COVID-19, munca de la distanță, dreptul de a se deconecta și chestiuni privind salariul minim; ia act de creșterea implicării fundației în evenimente și reuniuni relevante pentru politici pe tot parcursul anului 2021, de la 202 contribuții în 2020 la 360 de contribuții în 2021;

salută mai ales acțiunile foarte oportune și utile de comunicare a constatărilor relevante pentru schimbările generate de pandemia de COVID-19, cum ar fi munca de la distanță, munca pe platformele online, creșterea inegalităților de gen și a diferențelor dintre generații, deficitul de forță de muncă, îngrijirea pe termen lung, relațiile de muncă etc., pe baza sondajului electronic „Viața, munca și COVID-19” și a programului COVID-19 EU PolicyWatch, inclusiv a rapoartelor intitulate „Condițiile de muncă în perioada pandemiei de COVID-19: implicații pentru viitor” (1) și „Impactul pandemiei de COVID-19 asupra tinerilor din UE” (2); consideră că fundația poate juca un rol esențial în realizarea unei analize mai aprofundate a extinderii muncii de la distanță și a efectelor acestei practici asupra echilibrului dintre viața profesională și cea privată și asupra calității condițiilor de muncă, în răspândirea bunelor practici și evaluarea răspunsurilor posibile în materie de politici; salută faptul că programul de lucru al fundației analizează opțiunile de politică pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă, a relațiilor de muncă, a ocupării forței de muncă și a condițiilor de viață;

reiterează importanța pe care o au datele de înaltă calitate transmise de instrumentele de monitorizare permanentă ale fundației pentru elaborarea de politici bazate pe date concrete, în special a sondajelor realizate de fundație la nivel european;

10.

salută faptul că fundația a colaborat activ în 2021 cu părțile interesate, cum ar fi Parlamentul European, Comisia, Consiliul (sub președinția portugheză și cea slovenă), agențiile Uniunii, cum ar fi Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă (EU-OSHA), Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop), Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (ETF), Fundația Europeană de Formare (EIGE) și Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), precum și cu alte organizații internaționale; ia act de rezultatele remarcabile din 2021 ale fundației, printre care se numără șase webinare, șase videoclipuri de prezentare a activității, lansarea seriei de podcasturi a fundației (EurofoundTalks), trei campanii pe platformele de comunicare socială, contribuții la Conferința privind viitorul Europei și prezentarea de rezumate ale rapoartelor de cercetare în 21 de limbi; subliniază dezvoltarea unor evenimente și publicații comune cu mai multe alte agenții ale Uniunii;

11.

salută faptul că fundația a elaborat un plan de acțiune ca răspuns la recomandările formulate în evaluarea ex ante a programului său pentru perioada 2021-2024; recunoaște că unele acțiuni necesită un efort pe termen mediu, iar altele, cum ar fi optimizarea utilizării resurselor financiare pentru a corela obiectivele programului cu resursele disponibile, au fost realizate deja; constată, de asemenea, că în 2021, contractanții însărcinați cu evaluarea externă au evaluat două activități, „Era digitală: șanse și provocări în domeniul muncii și al încadrării în muncă” și „Monitorizarea convergenței în Uniunea Europeană”, care erau noi în perioada de programare 2017-2020; ia act de faptul că evaluarea a analizat aceste activități prin prisma realizărilor și a învățămintelor desprinse din întreprinderea activităților respective, a măsurii în care au fost îndeplinite obiectivele lor inițiale ambițioase și a modului în care au influențat procesul de elaborare a politicilor; ia act de faptul că în 2021 fundația a lansat o evaluare a programului și a abordării sale în materie de învățare și dezvoltare din prezent;

12.

ia act de faptul că accentul „COVID-19 EUPolicy Watch” al fundației a fost extins la anchetarea unor politici ce țin de unele contexte (criza), inclusiv de războiul din Ucraina, creșterea inflației și protecția temporară a refugiaților, ecologizarea și agenda digitală, și a fost astfel redenumit „baza de date EU Policy Watch”; constată că această bază de date este singura sursă existentă la nivelul Uniunii care redă riguros forma de implicare a partenerilor sociali în elaborarea și punerea în aplicare a unor astfel de politici și poate deci contribui la îndeplinirea a diverse cerințe de monitorizare legate de dialogul social național, cum ar fi, de exemplu, semestrul european;

Politica de personal

13.

regretă că la 31 decembrie 2021 schema de personal era completată în proporție de doar 89 % (față de 95 % în 2020), fiind numiți nouă funcționari și 74 de agenți temporari din cei 91 autorizați în temeiul bugetului Uniunii (91 de posturi autorizate în 2020), iar doi membri ai personalului se aflau în concediu pentru interese personale și nu au fost înlocuiți imediat; subliniază însă că, având în vedere posturile vacante oferite și acceptate în 2021, au fost ocupate 94 % din posturi; constată în plus că în 2021 la fundație erau angajați 13 agenți contractuali; ia act de faptul că șase membri ai personalului au părăsit fundația în 2021 (rotație de 5,8 %), doi dintre aceștia din cauza pensionării; regretă că trei posturi de conducere nu erau ocupate; felicită fundația pentru reflecția sa continuă asupra bunelor practici și pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă; reamintește că este important să se combată rotația personalului în agențiile Uniunii;

14.

remarcă faptul că, din perspectiva defalcării în funcție de gen, în 2021 personalul de conducere de nivel superior al fundației a fost alcătuit din cinci bărbați (56 %) și patru femei (44 %), Consiliul de administrație, din 54 de bărbați (64 %) și 30 de femei (36 %) și personalul, în general, din 41 de bărbați (43 %) și 55 de femei (57 %); ia act de subreprezentarea personalului din Cipru, Estonia, Malta și Slovenia; reamintește Comisiei și statelor membre să țină cont că este important să se garanteze echilibrul de gen și geografic atunci când sunt desemnați membrii în Consiliul de administrație al fundației; cere insistent fundației să asigure echilibrul geografic și de gen atunci când își recrutează personalul;

15.

constată că din 2013 fundația are o politică de protecție a demnității persoanelor și a respectului față de acestea și de prevenire a hărțuirii (denumită în continuare „politica Eurofound”); ia act de faptul că fundația are un proiect de manual de procedură pentru politica Eurofound, care se află în proces de consultare; salută faptul că noii membri ai personalului, stagiarii și agenții temporari locali trec prin programul „Demnitate și respect” în cadrul formării introductive; consideră oportun faptul că în 2021 în formare au fost abordate starea de bine fizică și psihologică și tehnologia necesară pentru a menține un nivel ridicat de performanță în timpul lucrului de la distanță;

16.

laudă poziția proactivă a fundației față de evaluarea stării de bine a personalului prin anchete interne și chestionare; consideră binevenit programul anual intitulat „Luna eticii”, sesiunile din 2021 fiind axate pe crearea unui loc de muncă pozitiv prin analizarea comportamentelor care urmează să fie adoptate în anumite situații; reamintește că este important să se elaboreze o politică în materie de resurse umane pe termen lung care să asigure echilibrul dintre viața profesională și cea privată, orientarea profesională pe tot parcursul vieții și oferirea unor posibilități concrete de formare pentru dezvoltarea carierei, atingerea echilibrului de gen la toate nivelurile personalului, munca de la distanță, dreptul de a se deconecta, îmbunătățirea echilibrului geografic pentru a asigura reprezentarea corespunzătoare a tuturor statelor membre și recrutarea și integrarea persoanelor cu dizabilități, precum și garantarea unui tratament egal pentru această categorie de persoane și promovarea pe scară largă a oportunităților pentru ele;

Achiziții publice

17.

ia act de faptul că în 2021 fundația a lansat șapte licitații deschise, ceea ce a dus la atribuirea unor contracte în valoare de 1 942 570 EUR; constată, de asemenea, că fundația a lansat 21 de proceduri cu valoare mică și medie (negociate cu trei și cinci candidați), în valoare totală de 1 248 790 EUR;

18.

reamintește, pe baza observației Curții, că fundația a încheiat în iunie 2019 un contract-cadru în valoare de maximum 170 000 EUR pentru furnizarea de energie electrică pe baza unei proceduri de achiziții negociate cu un singur candidat, fără publicarea prealabilă a unei derogări de la anunțul de participare; ia act de observația Curții potrivit căreia contractantul este un furnizor cu amănuntul, care furnizează energie electrică care nu este cotată și achiziționată pe o piață a produselor de bază și că, prin urmare, excepția reprezentată de o procedură de achiziții negociată, la care a recurs fundația, nu este aplicabilă; ia act de concluzia Curții, potrivit căreia plățile efectuate în legătură cu acest contract sunt neconforme și că în 2021 acestea s-au ridicat la 30 689 EUR; constată că în iunie 2021 a expirat contractul subiacent; salută faptul că procedurile interne de achiziții au fost modificate în consecință;

19.

constată că fundația a adoptat planul revizuit de achiziții publice pentru 2021; constată, de asemenea, că fundația a început să investigheze metodologia de achiziții publice utilizată în cazul licitațiilor pentru sondajele de amploare; ia act de faptul că în toamna anului 2021 Serviciul de Audit Intern (IAS) a inițiat un audit al gestionării achizițiilor și a contractelor fundației; salută faptul că fundația a adoptat Instrumentul de gestionare a achizițiilor publice;

20.

reamintește că în toate procedurile de achiziții publice este important să se asigure o concurență echitabilă între ofertanți și să se procure bunuri și servicii la cel mai bun preț, respectând principiile transparenței, proporționalității, egalității de tratament și nediscriminării; cere să se implementeze instrumentele informatice dezvoltate de Comisie pentru achizițiile publice electronice; solicită o clarificare actualizată a procedurilor și a modelelor din orientările privind achizițiile publice; ia act cu îngrijorare de observația Curții potrivit căreia deficiențele în materie de achiziții publice sunt în creștere și rămân cea mai mare sursă de plăți neconforme cu reglementările în majoritatea agențiilor Uniunii;

Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența

21.

constată că declarațiile privind conflictele de interese și CV-urile membrilor Consiliului de administrație și ale personalului de conducere au fost publicate pe pagina de internet a fundației; felicită fundația pentru că a instituit o politică privind conflictele de interese cu o procedură detaliată în cazurile de posibile conflicte de interese;

22.

ia act de răspunsul fundației la întrebările cu solicitare de răspuns scris conform căruia este aliniată la Directiva (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului (3); constată că în 2021 nu a existat niciun caz de denunțare a neregulilor; salută faptul că, în completarea strategiei antifraudă 2021-2023, orientarea privind denunțarea neregulilor a fost explicată personalului într-un mod mai accesibil; salută, de asemenea, transparența fundației în ceea ce privește grupurile de vizitatori și experții universitari numiți în comitetele consultative ale fundației;

Controlul intern

23.

ia act de faptul că în cadrul de control intern al fundației sunt acoperite cinci componente (mediul de control, evaluarea riscurilor, activitățile de control, activitățile de informare și comunicare și activitățile de monitorizare) și sunt incluse 17 principii; constată că eficacitatea acestor componente este evaluată printr-o combinație între monitorizarea permanentă, constatări și recomandări ale IAS privind riscurile și controalele în anumite domenii, precum și o evaluare internă; ia act de sprijinul acordat de IAS mecanismului de raportare existent al fundației;

24.

ia act de faptul că în aprilie 2021 IAS și-a prezentat raportul final privind resursele umane și etica, în care se formulau patru recomandări, dintre care niciuna nu a fost considerată urgentă; constată că s-a convenit asupra unui plan de acțiune pentru punerea în aplicare a acestor recomandări în 2022;

25.

felicită fundația pentru elaborarea și punerea în aplicare a unei politici privind posturile sensibile; ia act de faptul că registrul de riscuri și acțiunile de atenuare ale fundației pentru 2021 au fost revizuite și a fost efectuată o evaluare a riscurilor legate de programul pentru 2022; salută punerea în aplicare în 2021 a strategiei antifraudă 2021-2023 și accesul oferit întregului personal al fundației la o foaie de parcurs antifraudă și la un infografic cu măsurile care trebuie luate în cazurile în care există suspiciuni de fraudă; salută, de asemenea, faptul că au fost organizate sesiuni de informare și campanii de sensibilizare în domenii precum securitatea cibernetică, antiplagiatul, conflictele de interese și prevenirea încălcării securității datelor;

26.

reamintește că este important să se consolideze sistemele de gestionare și control pentru a asigura buna funcționare a fundației; insistă ferm asupra cerinței privind sisteme eficiente de gestionare și control pentru a evita posibile cazuri de conflicte de interese, lipsa controalelor ex ante sau ex post, gestionarea inadecvată a angajamentelor bugetare și juridice și neraportarea problemelor în registrul de excepții;

Digitalizarea și tranziția verde

27.

consideră oportune măsurile puse în aplicare în 2021 cu privire la securitatea cibernetică a fundației; ia act mai ales de programul de sensibilizare la securitatea cibernetică pentru 2021 și de cursurile de sensibilizare oferite întregului personal, de introducerea sistemului de autentificare cu mai mulți factori și de efectuarea de către CERT-UE (Centrul de răspuns la incidente de securitate cibernetică pentru instituțiile, organele și agențiile Uniunii) a testelor de simulare a pătrunderii în rețea și a phishingului; salută abordarea proactivă a fundației în pregătirea actualizării politicii sale de securitate a sistemelor informatice, având în vedere viitoarele două regulamente ale Uniunii privind securitatea cibernetică și securitatea informațiilor în instituțiile și organele Uniunii; încurajează fundația să colaboreze îndeaproape cu ENISA (Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică);

28.

felicită fundația pentru că și-a pus în aplicare consecvent abordarea „digitalul în primul rând” în diferite domenii ale activității, în special în ceea ce privește producerea și difuzarea de conținut prin intermediul canalelor online și mobile; constată că în 2021 acțiunile din acest domeniu s-au axat pe vizualizarea datelor, pe dezvoltarea unui instrument online de explorare și pe stabilirea unui plan de dezvoltare a unui depozit central de date pentru schimbul de date statistice; ia act de faptul că în 2021 fundația a pregătit introducerea semnăturii electronice calificate; elogiază faptul că fundația a dezvoltat aplicația web care face posibilă calcularea în timp real a convergenței în materie de egalitate de gen; elogiază, de asemenea, utilizarea unui nou software pentru extragerea documentelor de politică ale Uniunii, ceea ce a mărit eficiența înregistrării informațiilor cuprinse în principalele documente de politică la nivelul Uniunii;

29.

salută măsurile ecologice adoptate de fundație pentru a-și reduce consumul de energie electrică, pentru a îmbunătăți eficiența energetică a centralelor sale termice și pentru a instala puncte de încărcare suplimentare pentru automobilele electrice; felicită fundația pentru scăderea bruscă a consumului său de hârtie de la 1,9 milioane de foi în 2019 la 148 980 de foi în 2020 și la 84 990 de foi în 2021; ia act cu satisfacție de răspunsul fundației potrivit căruia în ultimii cinci ani a achiziționat doar energie electrică 100 % ecologică, din surse regenerabile; ia act de faptul că în 2021 fundația a luat măsuri suplimentare importante pentru a se pregăti pentru certificarea EMAS, care urma să aibă loc în T3 din 2022;

Continuitatea activității în timpul crizei provocate de COVID-19

30.

ia act de faptul că programul de lucru al fundației pentru 2021 și planul său de continuitate a activității au fost adaptate la noua realitate generată de criza provocată de pandemia de COVID-19, de diferitele nevoi ale părților interesate și de perturbările din îndeplinirea obligațiilor actuale;

31.

constată că, în ciuda măsurilor prelungite de izolare din cauza pandemiei de COVID-19, fundația și-a continuat cu succes colectarea de date pentru proiectele în curs, cum ar fi baza de date „COVID-19 EU Policy Watch” și sondajul (telefonic) european privind condițiile de muncă, pentru a monitoriza impactul pandemiei de COVID-19; ia act de faptul că a cincea rundă a acestui sondaj electronic, publicată în iulie 2021, urmărește să surprindă impactul amplu al pandemiei de COVID-19 asupra muncii și a vieții cetățenilor Uniunii în ultimii doi ani și, de asemenea, pune în lumină noua realitate incertă creată de războiul din Ucraina, de inflația record și de creșterea bruscă a costului vieții; consideră binevenite aceste metode inovatoare de colectare a datelor, care au permis fundației să creeze și să mențină o bază de date relevantă și fiabilă fără egal pentru evoluțiile din întreaga Uniune, ajutând factorii de decizie să ia decizii bine întemeiate;

Alte observații

32.

ia act de acțiunile și demersurile fundației în vederea respectării Regulamentului general privind protecția datelor; ia act mai cu seamă de adoptarea unei politici privind încălcarea securității datelor cu caracter personal, de efectuarea unui audit privind protecția datelor pentru a evalua nivelul intern de conformitate cu legislația Uniunii în materie de protecție a datelor, de publicarea anunțurilor privind protecția datelor pe site-ul sau intranetul fundației, de actualizarea politicii de protecție a datelor angajaților și de demersurile continue de mărire și consolidare a sensibilizării personalului la protecția datelor;

33.

salută faptul că fundația are acorduri de cooperare sau memorandumuri de înțelegere cu mai multe agenții ale Uniunii, cum ar fi EU-OSHA, Cedefop, ETF, EIGE și FRA; ia act de faptul că astfel de acorduri stau la baza schimbului de surse de date și a inițiativelor comune în domeniul cercetării, al evenimentelor și al sistemelor operaționale; constată, de asemenea, că astfel de acorduri fac posibilă coordonarea între agenții, care asigură schimbul din timp de documente de programare pentru a oferi feedback, a evita suprapunerile și a identifica sinergiile și potențialele domenii de cooperare; invită fundația să își dezvolte în continuare sinergiile (de exemplu, resursele umane, gestionarea clădirilor, serviciile informatice și securitatea), cooperarea și schimburile de bune practici cu alte agenții ale Uniunii în vederea îmbunătățirii eficienței;

34.

ia act de faptul că în 2021 fundația și-a intensificat cooperarea cu alte agenții ale Uniunii prin evenimente și publicații comune, cu EIGE privind convergența ascendentă în materie de egalitate de gen și privind disparitatea salarială de gen, cu Cedefop pe baza analizei comune a sondajului european în rândul întreprinderilor și cu Agenția Europeană de Mediu (AEM) privind provocările sociale reprezentate de politicile energetice cu emisii scăzute de dioxid de carbon; constată, de asemenea, că fundația și-a continuat schimbul de experiență și cooperarea cu FRA în domeniul metodologiei de anchetă și al dezvoltării acesteia, precum și cu EU-OSHA în domeniul cercetării digitalizării, inclusiv al muncii de la distanță, și în alte domenii;

35.

ia act de faptul că fundația a semnat un memorandum de înțelegere cu ELA în iunie 2022; ia act de faptul că fundația a semnat în noiembrie 2021 un acord de cooperare cu Institutul Universitar European din Florența; constată că în septembrie 2022 a semnat un nou acord-cadru de cooperare cu Organizația Internațională a Muncii; constată, de asemenea, că, deși un proiect de acord de colaborare cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică este încă în curs de pregătire, colaborarea continuă ad-hoc în diverse domenii de cercetare, cum ar fi calitatea locurilor de muncă, negocierea colectivă și salariile minime; constată apreciativ și că fundația și-a extins cooperarea la Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC);

36.

salută faptul că fundația lucrează în mod constant la îmbunătățirea accesibilității și a difuzării constatărilor sale, adresându-se unui public nou și asigurându-se că părțile interesate din UE pot avea acces la informații în diverse moduri, prin intermediul abordării sale „digitalul în primul rând”, inclusiv prin intermediul seriilor de podcasturi recent lansate și al unei vizualizări mai bune a datelor; invită insistent fundația să își intensifice eforturile și să transmită cetățenilor UE și publicului larg, într-un limbaj clar și accesibil, informații pertinente privind performanța; cere insistent fundația să asigure o mai mare transparență și asumare a răspunderii publice printr-o utilizare mai adecvată a mass-mediei și a canalelor de comunicare socială; se așteaptă ca fundația să îi comunice autorității care acordă descărcarea de gestiune cum evoluează această situație;

37.

face trimitere, pentru alte observații cu caracter orizontal care însoțesc decizia privind descărcarea de gestiune, la Rezoluția sa din 10 mai 2023 (4) referitoare la performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor.

(1) https://www.eurofound.europa.eu/ro/publications/report/2022/working-conditions-in-the-time-of-covid-19-implications-for-the-future

(2) https://www.eurofound.europa.eu/ro/publications/report/2021/impact-of-covid-19-on-young-people-in-the-eu

(3) Directiva (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii (JO L 305, 26.11.2019, p. 17).

(4) Texte adoptate, P9_TA(2023)0190.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/432

DECIZIA (UE) 2023/1930 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind închiderea conturilor Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound) pentru exercițiul financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound) pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a fundației în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06248/2023 – C9-0101/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0109/2023),

1.	aprobă închiderea conturilor Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound) pentru exercițiul financiar 2021;

încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound), Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 30, 31.1.2019, p. 74.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/433

DECIZIA (UE) 2023/1931 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust) pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06248/2023 – C9-0102/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere Regulamentul (UE) 2018/1727 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 noiembrie 2018 privind Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust) și de înlocuire și abrogare a Deciziei 2002/187/JAI a Consiliului (4), în special articolul 63,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0122/2023),

1.	acordă directorului administrativ al Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust) descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului agenției aferent exercițiului financiar 2021;

2.	își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, care face parte integrantă din ea, directorului administrativ al Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust), Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 295, 21.11.2018, p. 138.

(1) JO C 141, 29.3.2022, p. 91.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/435

REZOLUȚIA (UE) 2023/1932 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust) aferent exercițiului financiar 2021,

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0122/2023),

întrucât, potrivit situației veniturilor și cheltuielilor sale (1), bugetul definitiv al Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust) (denumită în continuare „agenția”) aferent exercițiului financiar 2021 a fost de 53 297 699 EUR, ceea ce reprezintă o majorare cu 27,81 % față de 2020; întrucât bugetul agenției provine aproape exclusiv de la bugetul Uniunii;

întrucât în raportul său privind conturile anuale ale agenției pentru exercițiul financiar 2021 („raportul Curții”), Curtea de Conturi („Curtea”) declară că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale agenției și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente;

Gestiunea bugetară și financiară

observă cu satisfacție că eforturile de monitorizare a bugetului în cursul exercițiului financiar 2021 au condus la o rată de execuție bugetară de 99,97 %; constată că aceasta reprezintă o ușoară scădere, de 0,02 %, față de 2020; constată că rata de execuție a creditelor de plată a fost de 84,58 %, ceea ce reprezintă o scădere de 0,49 % față de 2020;

Performanța

constată că agenția aplică indicatori-cheie de performanță (ICP), pentru a determina valoarea adăugată generată de activitățile sale și alte măsuri pentru a-și îmbunătăți gestiunea bugetară; observă că agenția a definit 59 ICP-uri în planul său anual de lucru pentru 2021 și 9 ICP-uri multianuale pentru strategia multianuală 2019-2021; reține că, în afară de ICP-urile afectate de pandemia de COVID-19 și cele considerate ca imposibil de măsurat sau de evaluat, agenția a atins țintele doar la 36 din 49 ICP-uri (73 % atinși ca în 2020) și la 6 din 6 ICP-uri multianuale (100 %);

află că agenția și-a intensificat în continuare cooperarea operațională, procurorii de legătură trimițând un număr mai mare de cazuri în instanță, rezultatul fiind 290 de cazuri noi în 2021; ia act cu satisfacție de faptul că prin măsurile luate agenția a tot mărit numărul de cazuri remise între agenție și Rețeaua Judiciară Europeană (RJE), în 2021 fiind remise către RJE 44 de cazuri; remarcă cu satisfacție că, în 2021, agenția a facilitat executarea mandatelor europene de arestare în 480 de cazuri noi și 713 de cazuri în curs și a permis utilizarea a 4 262 de ordine europene de anchetă; mai remarcă că procurori din întreaga Uniune și din afara acesteia au apelat la agenție pentru asistență în 10 105 de anchete penale transfrontaliere, o creștere de 15 % față de 2020, dintre care 4 808 au fost cazuri noi deschise în 2021 și 5 297 de cazuri în curs;

apreciază că agenția a ajutat Comisia la pregătirea începerii negocierilor pentru acorduri internaționale între Uniune și 13 de țări terțe, pentru schimbul de informații operaționale, inclusiv de date cu caracter personal; constată, de asemenea, că rețeaua punctelor de contact ale agenției a crescut la 60 de țări în 2021; mai remarcă și consolidarea cooperării transfrontaliere dintre Uniune și Regatul Unit (Regatul Unit), prin numirea unui procuror de legătură și a unor asistenți din Regatul Unit la agenție;

subliniază că agenția are rolul important de a asista autoritățile competente ale statelor membre în urmărirea judiciară a cazurilor de criminalitate transfrontalieră gravă și criminalitate organizată; laudă contribuția echipei specializate a agenției de avocați și analiști la furnizarea de consultanță juridică, analiză și asistență operațională, în 2021 echipa furnizând sprijin direct în 466 de cazuri; felicită agenția pentru că în 2021 a sprijinit 457 reuniuni de coordonare și 22 centre de coordonare cu videoconferințe și alte soluții hibride, pe lângă formatele de reuniune cu prezență fizică; remarcă cu satisfacție că agenția a oferit răspunsuri rapide în sprijinul autorităților judiciare în 1 928 de cauze aflate sub presiunea timpului;

consideră îmbucurător faptul că în 2021 agenția și-a intensificat cooperarea strategică cu partenerii din spațiul de libertate, securitate și justiție, printre care Frontex, Europol și eu-LISA; salută, de asemenea, semnarea acordului de lucru dintre agenție și Parchetul European (EPPO) pentru punerea în practică a modalităților de cooperare prevăzute în regulamentele lor respective; apreciază asistența juridică și operațională ulterioară oferită Parchetului European pentru facilitarea cooperării cu statele membre neparticipante;

sprijină ideea ca Eurojust să coopereze mai strâns cu Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), mai ales pe teme legate de condițiile de detenție, accesul la avocați și drepturile victimelor;

Politica de personal

apreciază faptul că, la 31 decembrie 2021, schema de personal era completată în proporție de 100 %, fiind ocupate 207 de posturi de agenți temporari din cele 207 autorizate prin bugetul Uniunii (față de 204 din 207 în 2020); observă că în 2021 la agenție au lucrat și 30,5 agenți contractuali și 19 din 21 de experți naționali detașați echivalent normă întreagă; constată totuși din răspunsul agenției adresat autorității care acordă descărcarea de gestiune, că agenția își face griji că resursele umane alocate în CFM 2021-2027 sunt insuficiente, cu atât mai mult cu cât s-au înmulțit sarcinile și solicitările ca agenția să sprijine cazurile operaționale și a crescut volumul de muncă o dată cu noul cadru juridic al Eurojust; invită agenția și Comisia să poarte un dialog activ și să abordeze problema insuficienței personalului în viitoarele sale scheme de personal;

ia act de absența echilibrului geografic și de gen în cadrul agenției pentru 2021; constată că agenția a informat că 6 bărbați (67 %) și 3 (33 %) femei ocupă posturi de conducere de nivel superior și mediu, 18 bărbați (67 %) și 9 femei (33 %) fac parte din Consiliul de administrație al agenției, la nivelul întregului personal situația fiind de 77 de bărbați (33 %) și 158 femei (67 %); invită agenția să asigure în viitor echilibrul geografic și de gen la nivelul personalului; solicită Comisiei și statelor membre să aibă în vedere că este important să se garanteze echilibrul de gen când sunt nominalizați membrii în consiliul executiv al agenției;

10.

ia act cu satisfacție de măsurile existente aplicate de agenție și de eforturile permanente de a preveni hărțuirea; reține că a fost numit un nou grup de consilieri confidențiali, deoarece mandatul anterior a expirat; felicită agenția pentru că în 2021 a oferit tuturor membrilor personalului cursuri de actualizare a cunoștințelor despre hărțuirea psihologică și sexuală, iar consilierii confidențiali și membrii conducerii au beneficiat de formare suplimentară în gestionarea și soluționarea conflictelor; constată că în 2021 nu au fost raportate cazuri de hărțuire;

11.

află cu interes că agenția a luat unele măsuri interne pentru a atenua presiunea cauzată personalului de perioada îndelungată de muncă la distanță, de pildă măsuri care să asigure dreptul de a se deconecta și dreptul de a se concentra; constată cu satisfacție că, în ceea ce privește dreptul la concentrare, au fost introduse „săptămâni cu ritm lejer” și „zile fără reuniuni” pentru a reduce stresul și supraîncărcarea digitală cauzate de reuniunile virtuale și pentru ca angajații să se poată concentra pe anumite sarcini precise; invită agenția să difuzeze rezultatele obținute prin aceste măsuri și bune practici în domeniul confortului psihic al personalului în cursul cooperării sale cu alte agenții descentralizate ale Uniunii;

12.

apreciază faptul că agenția a desemnat un punct de contact pentru semnalarea neregulilor, oferind personalului orientări confidențiale și imparțiale despre normele privind denunțarea neregulilor pentru personal; consideră lăudabil că în 2021 s-a organizat o formare în materie de etică și avertizare de nereguli pentru întregul personal;

13.

află că agenția a recrutat 23 agenți temporari și contractuali în 2021 prin proceduri de recrutare externă; constată că au fost efectuate două numiri pentru a compensa efectele muncii cu fracțiune de normă, care a fost, în medie, de 4,9 ENI pe tot parcursul anului; consideră îmbucurător că, în conformitate cu ICP-urile agenției, în 2021 ponderea personalului în roluri operaționale a fost mai mare decât în 2020; constată, cu toate acestea, că OLAF a efectuat o anchetă, care este încă în desfășurare, cu privire la acuzațiile de nereguli la recrutare; reține că în 2021 OLAF nu a făcut nicio recomandare agenției; invită agenția să coopereze întru totul cu OLAF și să informeze prompt și transparent autoritatea bugetară cu privire la rezultatul anchetei;

14.

constată cu satisfacție că agenția a implementat faza 1 a instrumentului de resurse umane SYSPER, primele module fiind disponibile în septembrie 2021; încurajează agenția să continue pe această linie, introducând și alte module pentru a îmbunătăți gestionarea propriilor resurse umane;

Achiziții publice

15.

află că în 2021 au fost încheiate 51 de proceduri de achiziții publice, în valoare totală de 42 249 672 EUR; atestă că agenția a fost auditată de Curte în cadrul unui audit al performanței axat pe „lista neagră a operatorilor economici”, care acoperă sistemul de detectare timpurie și de excludere (EDES), pentru a evalua dacă excluderea este utilizată cu succes pentru a proteja fondurile Uniunii de beneficiarii nedemni de încredere; invită agenția să comunice autorității care acordă descărcarea de gestiune concluziile acestui audit, de îndată ce vor fi disponibile;

16.

se bucură că au fost adoptate și implementate licitațiile electronice și depunerea electronică în procesul de digitalizare a procedurilor de achiziții publice, precum și că se testează instrumentul de gestionare a achizițiilor publice (PPMT); invită agenția să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune despre implementarea PPMT și să continue procesul de digitalizare a procedurilor sale de achiziții;

17.

remarcă observația Curții, din raportul său de audit aferent exercițiului financiar 2020, că procedura de achiziții publice pentru leasingul de vehicule aferent unui contract-cadru semnat în 2018 a fost neconformă; reține observația Curții că toate plățile ulterioare efectuate pe baza contractului respectiv au fost neconforme, în 2021 aceste plăți ridicându-se la 34 022 EUR; află din răspunsul agenției că au fost prevăzute măsuri corective pentru astfel de cazuri; atrage atenția că astfel de situații pot afecta reputația agenției; invită agenția să reacționeze la această observație fără întârziere și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune despre soluțiile găsite;

Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența

18.

ia act de măsurile aplicate de agenție și de eforturile sale continue pentru a asigura transparența și a preveni și a soluționa conflictele de interese; află că agenția a adoptat o nouă strategie antifraudă la 21 iunie 2021, după ce a făcut o evaluare a riscurilor de fraudă în prima jumătate din 2021; se bucură că evaluarea riscurilor a confirmat că la agenție riscul de fraudă a fost relativ scăzut;

19.

ia la cunoștință procedura standard de lucru a agenției de gestionare a conflictelor de interese; află cu interes că, în plus, toți angajații care părăsesc agenția sunt rugați să completeze un formular prin care solicită permisiunea de a desfășura o activitate profesională în următorii doi ani, pentru a se asigura că nu există niciun conflict de interese între viitoarea poziție și funcția lor la agenție; felicită agenția pentru că publică pe site-ul său de internet declarațiile de interese și CV-urile membrilor săi naționali, ale reprezentantului Comisiei în Consiliul de administrație și ale directorului administrativ; regretă totuși că CV-urile conducerii de nivel superior, ale experților externi și ale experților interni nu sunt publicate pe site-ul său de internet; invită agenția să publice fără întârziere aceste CV-uri pe site-ul său de internet;

Controlul intern

20.

află că, după ce și-a evaluat propriul sistem de control intern, agenția a ajuns la concluzia că toate principiile de control intern sunt prezente și aplicate, constatându-se doar deficiențe minore pentru care au fost prevăzute măsuri corective;

21.

află că s-a făcut o revizuire limitată a modului în care agenției și-a pus în practică noul cadru juridic; subliniază că în raportul final de audit prezentat în ianuarie 2021 Serviciul de Audit Intern (IAS) a inclus două recomandări, dintre care una se referă la acțiunile agenției pentru a pune în practică propria sa inițiativă privind sarcinile operaționale, iar cealaltă la necesitatea ca agenția să își aducă la zi registrul de gestionare a riscurilor; reține că, potrivit planului de acțiune al agenției prezentat în februarie 2021, acțiunile prevăzute pentru prima recomandare sunt în curs de desfășurare, în timp ce acțiunile prevăzute pentru a doua recomandare sunt marcate ca fiind terminate; roagă agenția să implementeze în întregime recomandările IAS și să prezinte autorității care acordă descărcarea de gestiune un raport referitor la progresele obținute;

22.

află că s-a făcut o revizuire limitată a modului în care agenției și-a pus în practică noul cadru juridic de control intern (CCI); subliniază că, în raportul final de audit prezentat în mai 2021, IAS a recomandat agenției să efectueze un sondaj iCAT pentru a evalua mai strict controalele necoercitive ca parte a evaluării globale a CCI; reține că, potrivit planului de acțiune al agenției prezentat în mai 2021, sondajul intern iCAT este planificat să aibă loc în 2022; roagă agenția să se ocupe în continuare de implementarea tuturor recomandărilor IAS și să prezinte autorității bugetare un raport pe această temă;

23.

reține că în 2021 Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (AEPD) a efectuat primul audit privind activitățile agenției de protecție a datelor, prilej cu care a constatat că, în general, conformitatea Eurojust cu cadrul de protecție a datelor s-a situat la un nivel satisfăcător, fără probleme critice.

Digitalizarea și tranziția verde

24.

remarcă că în 2021 agenția a inițiat introducerea cadrului de conformitate EMAS (Sistemul de management de mediu și audit)/ISO 14001; se bucură să afle că, potrivit furnizorilor de energie ai agenției, 70 % din sursele sale de energie provin din surse regenerabile; constată, de asemenea, că în 2021 agenția, în cadrul Rețelei Uniunii pentru ecologizare, a organizat o licitație publică pentru sistemul de management de mediu și reducerea și compensarea serviciilor cu emisiile de gaze cu efect de seră;

25.

află că agenția a inițiat o serie de proiecte TIC în 2021 în domenii precum instrumentele de videoconferință, punerea în aplicare a măsurilor corective, instrumentele electronice de recrutare; apreciază faptul că, în privința instrumentelor de videoconferință, agenția a lansat un proiect pentru a mări numărul limbilor de interpretare disponibile și a le oferi utilizatorilor o experiență mai plăcută atunci când participă la videoconferințele agenției;

26.

salută eforturile continue ale agenției de a monitoriza jurnalele de securitate și de a răspunde la potențialele incidente de securitate cibernetică; reține că în 2021 agenția a semnat un memorandum de înțelegere cu Centrul de răspuns la incidente de securitate cibernetică pentru instituțiile, organele și agențiile Uniunii (CERT-UE) pentru a îmbunătăți serviciile de asistență în securitate cibernetică și monitorizarea jurnalelor; mai constată că agenția dezvoltă o structură de securitate cibernetică pentru a anticipa aplicarea viitorului regulament privind securitatea cibernetică; invită agenția să țină la curent autoritatea bugetară cu evoluția situației;

27.

felicită agenția pentru participarea în calitate de agenție pilot la procesul Comisiei de implementare a unui sistem modernizat de contabilitate și gestiune financiară, SUMMA; reține că în 2021 agenția a oferit sprijin esențial pentru utilizatori în diferitele etape ale executării SUMMA, de la analiza cerințelor și specificații pentru testare, migrarea datelor și introducerea lor în producție în 2022;

28.

apreciază acțiunile întreprinse de agenție în 2021 pentru a demara principalele inițiative pregătitoare pentru punerea în funcțiune a noului sistem Eurojust de gestionare a cazurilor, legate de propunerea legislativă privind schimburile digitale de informații despre cazuri de terorism transfrontalier; subliniază că trebuie acționat coordonat astfel încât pentru noile sarcini alocate prin legislația viitoare să fie prevăzute resurse umane și bugetare adecvate, ceea ce implică, în același timp, un nivel rezonabil de flexibilitate pentru a preveni situațiile în care resursele nu sunt alocate la momentul oportun;

Continuitatea activității în timpul crizei provocate de COVID-19

29.

reține că în 2021 echipa agenției pentru continuitatea activității a continuat să se întâlnească săptămânal pentru a aborda proactiv orice impact asupra activității agenției; reține că agenția a luat unele măsuri corective, precum transferurile bugetare și o revizuire în cursul anului a obiectivelor ICP pentru domeniile care au continuat să fie afectate de pandemia de COVID-19;

30.

află că în 2021 83 % dintre reuniunile de coordonare au avut loc online, iar 7 % au avut loc prin modalități de organizare hibride; ia act de angajamentul agenției de a ține în continuare un procent minim de reuniuni de coordonare online sau prin modalități de organizare hibride și de a desfășura selecții de la distanță;

Alte observații

31.

consideră demn de remarcat că agenția a continuat să respecte cu tot mai multă strictețe dispozițiile în materie de protecție a datelor; reamintește că pe site-ul agenției a fost creat un registru al activităților de prelucrare de date, în acord cu articolul 57 din regulamentul agenției; observă că la sfârșitul anului 2021 pe site-ul său au fost publicate 82 de evidențe ale activităților de prelucrare; subliniază că pe tot parcursul anului responsabilul cu protecția datelor a primit și tratat 6 cereri de acces la datele personale;

32.

invită agenția să își intensifice eforturile și să raporteze cetățenilor Uniunii și publicului larg, într-un limbaj clar și accesibil, informații pertinente privind performanța; îndeamnă agenția să asigure o mai mare transparență și răspundere publică printr-o utilizare mai intensă a mass-mediei și a canalelor de comunicare socială;

33.

(2) Texte adoptate, P9_TA(2023)0190.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/440

DECIZIA (UE) 2023/1933 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind închiderea conturilor Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust) pentru exercițiul financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust) pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a Agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06248/2023 – C9-0102/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere Regulamentul (UE) 2018/1727 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 noiembrie 2018 privind Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust) și de înlocuire și abrogare a Deciziei 2002/187/JAI a Consiliului (4), în special articolul 63,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0122/2023),

1.	aprobă închiderea conturilor Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust) pentru exercițiul financiar 2021;

încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie directorului administrativ al Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust), Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 295, 21.11.2018, p. 138.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/441

DECIZIA (UE) 2023/1934 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a Agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06248/2023 – C9-0103/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/794 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 mai 2016 privind Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) și de înlocuire și de abrogare a Deciziilor 2009/371/JAI, 2009/934/JAI, 2009/935/JAI, 2009/936/JAI și 2009/968/JAI ale Consiliului (4), în special articolul 60,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0138/2023),

1.	acordă directoarei executive a Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2021;

2.	își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directoarei executive a Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol), Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 135, 24.5.2016, p. 53.

(1) JO C 162, 13.4.2022, p. 16.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/443

REZOLUȚIA (UE) 2023/1935 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) aferent exercițiului financiar 2021,

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0138/2023),

întrucât, potrivit situației veniturilor și cheltuielilor sale (1), bugetul definitiv al Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) (denumită în continuare „agenția”) aferent exercițiului financiar 2021 a fost de 178 310 917 EUR, ceea ce reprezintă o majorare cu 12,41 % față de 2020; întrucât bugetul agenției provine în principal de la bugetul Uniunii;

întrucât în raportul său privind conturile anuale ale agenției pentru exercițiul financiar 2021 (denumit în continuare „raportul Curții”), Curtea de Conturi (în continuare „Curtea”) declară că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale agenției și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente;

Gestiunea bugetară și financiară

constată cu satisfacție că eforturile de monitorizare a bugetului în cursul exercițiului financiar 2021 au condus la o rată de execuție bugetară de 98,72 %, ceea ce reprezintă o scădere de 0,72 % față de 2020; constată că rata de execuție a creditelor de plată a fost de 83,51 %, ceea ce reprezintă o scădere cu 1,58 % față de 2020;

constată cu preocupare că observația Curții, care subliniază că agenția se confruntă cu probleme legate de plăți întârziate, este încă valabilă; este de acord cu opinia Curții potrivit căreia deficiența recurentă respective expune agenția la riscuri reputaționale; ia act de eforturile depuse de agenție pentru a-și reduce întârzierile în efectuarea plăților; salută faptul că, în 2021, rata plăților întârziate a fost de 7,8 %, față de 32,8 % în 2020; salută angajamentul agenției de a atinge un maxim de 5 % din întârzierile de plată în 2022, inclusiv prin monitorizarea lunară a unui indicator de performanță și alte măsuri de atenuare; observă că creditele aferente bugetului actual reportate din 2021 în 2022 se situează la un nivel relativ ridicat, de 15,20 % sau 25,7 milioane EUR; invită agenția să-și continue eforturile și să remedieze acest aspect în deplină conformitate cu principiul anualității;

Performanța

constată cu satisfacție că agenția utilizează anumiți indicatori-cheie de performanță pentru a măsura valoarea adăugată oferită de activitățile sale și alte măsuri pentru a-și îmbunătăți gestiunea bugetară; ia act de faptul că, în 2021, agenția a monitorizat în total 44 de indicatori de performanță corporativă, dintre care 33 au atins sau au depășit obiectivele stabilite;

salută progresele înregistrate de agenție în direcția îndeplinirii celor cinci priorități strategice multianuale stabilite în Strategia Europol 2020+; ia act, în special, de înființarea Biroului SIRENE, de punerea la dispoziție a portalului de analiză a datelor pentru analiza operațională, care include noi caracteristici pentru a îmbunătăți protecția datelor începând cu momentul conceperii și de sprijinul regulat al agenției pentru patru proiecte majore de inovare din cadrul programului Orizont 2020; ia act, de asemenea, de aprobarea în 2021 a planului de punere în aplicare a strategiei agenției de gestionare a informațiilor, care vizează atingerea a opt obiective strategice prin acțiuni și sarcini care vor fi monitorizate și raportate periodic de către Unitatea de gestionare a informațiilor nou creată;

subliniază că, în 2021, numărul operațiunilor a fost de 2 519, adică cu 9 % mai mare decât în 2020; subliniază, de asemenea, rezultatele remarcabile în mai multe domenii, cum ar fi utilizarea SIE (sistemul informațional Europol) și QUEST (Sistemul Europol de interogare), în care s-au înregistrat în 2021 peste 12 milioane de căutări, ceea ce reprezintă o creștere de 20 % față de 2020; ia act de evaluările pozitive prezentate de utilizatori în 2021 cu ocazia sondajelor privind satisfacția utilizatorilor realizate de agenție cu privire la mai multe dintre activitățile sale;

salută faptul că, în 2021, Centrul european de combatere a terorismului (CECT) a sprijinit în total 1 010 de operațiuni în domeniul combaterii terorismului, ceea ce depășește cu mult obiectivul anual stabilit la 650; ia act de faptul că, în contextul acordului cu SUA privind Programul de urmărire a finanțărilor în scopuri teroriste, Uniunea a solicitat 104 căutări în 2021, față de 174 în anul precedent;

salută activitățile agenției din cadrul Parteneriatului din Balcanii de Vest împotriva criminalității și terorismului, în special primul atelier de analiză a nevoilor de formare operațională care a avut loc la Sarajevo, urmat de un curs de formare regional axat pe combaterea finanțării terorismului la Budapesta, precum și mai multe ateliere și seminare online;

salută inițiativele transfrontaliere în domeniul combaterii terorismului, și anume cele cu țările din Balcanii de Vest și țările din Orientul Mijlociu și Nordul Africii (MENA) și cu Turcia; ia act în special de reuniunile CECT organizate de Direcția Generală a Comisiei pentru migrație și afaceri interne cu toți partenerii din Balcanii de Vest pentru a discuta progresele înregistrate și raportul privind punerea în aplicare a planului de acțiune comun privind combaterea terorismului pentru Balcanii de Vest; ia act de participarea CECT la mai multe ateliere, conferințe și reuniuni organizate de delegațiile Serviciului European de Acțiune Externă în regiunea MENA, de Consiliul miniștrilor arabi de interne și de Proiectul MENA de combatere a terorismului; încurajează agenția să continue cooperarea transfrontalieră cu țările terțe în domeniul combaterii terorismului;

ia act cu satisfacție de faptul că agenția depune eforturi pentru a coopera mai strâns cu alte organisme ale Uniunii și organizații internaționale pentru a garanta interesele în materie de securitate ale tuturor cetățenilor Uniunii; salută cooperarea agenției cu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) în cadrul operațiunii Sentinel, căreia i s-a alăturat OLAF, cu Parchetul European, în operațiunea Sentinel împotriva fraudei legate de fondurile de redresare ale Uniunii în urma COVID-19 și cu Agenția Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL) în diferite moduri, cum ar fi prin sesiuni de formare și conferințe; invită agenția să continue dezvoltarea unor legături strânse cu alte instituții relevante ale Uniunii; încurajează agenția să exploreze modalități de punere în comun a resurselor sau a personalului sau a ambelor în cazul sarcinilor care se suprapun cu cele ale altor agenții cu activități similare, în special cu CEPOL;

10.

salută înființarea Rețelei Europol de experți în protecția datelor, care este utilizată drept canal de prezentare a proiectelor, a celor mai bune practici și a evenimentelor legate de protecția datelor în contextul aplicării legii;

11.

ia act de colaborarea dintre agenție și Autoritatea Europeană de Protecție a Datelor (AEPD) în 2021, cu o intensificare a activităților privind consultarea prealabilă, astfel cum se prevede la articolul 39 din Regulamentul (UE) 2016/794 al Parlamentului European și al Consiliului (2) (Regulamentul privind Europol); constată, de asemenea, că toate acțiunile (cu excepția unei singure acțiuni în curs de punere în aplicare tehnică) cuprinse în planul de acțiune elaborat de agenție ca urmare a deciziei AEPD din 18 septembrie 2020 privind prelucrarea unor seturi de date complexe și mari au fost pe deplin puse în aplicare și evaluate; constată, de asemenea, că se estimează că 25 de membri ai personalului, reprezentând 3 % din forța de muncă a agenției, vor depune eforturi pentru a răspunde acțiunilor de supraveghere și de asigurare a protecției datelor; constată, cu toate acestea, că, în septembrie 2022, AEPD a solicitat Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) să anuleze două dispoziții ale Regulamentului modificat privind Europol; în lumina solicitării AEPD ca CJUE să anuleze două dispoziții, apreciază acțiunile întreprinse de statele membre, de partenerii de cooperare operațională și de agenție, întrucât nu a fost formulată nicio cerere la aceste articole și toate contribuțiile anterioare intrării în vigoare a Regulamentului modificat privind Europol au fost atribuite între timp unei categorii de persoane vizate;

12.

este îngrijorat de o plângere individuală adresată AEPD, introdusă împotriva agenției pentru refuzul de a acorda acces la date cu caracter personal; ia act de faptul că AEPD a emis o decizie prin care dispunea ca agenția să răspundă cererii persoanei vizate la doi ani de la introducerea plângerii, în urma discuțiilor între AEPD și agenție; invită agenția să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la progresele înregistrate în această situație și să își respecte pe deplin obligațiile privind protecția datelor cu caracter personal;

13.

salută semnarea unui memorandum de înțelegere cu agenția pentru Drepturi Fundamentale, care ar contribui la asigurarea respectării drepturilor fundamentale de către agenție;

Politica de personal

14.

constată cu satisfacție că, la 31 decembrie 2021, schema de personal era completată în proporție de 99,80 %, fiind ocupate 614 posturi de agenți temporari din cele 615 posturi temporare autorizate în temeiul bugetului Uniunii (la fel ca în 2020); constată că, în plus, în 2021, la agenție au mai lucrat 214 agenți contractuali și 59 de experți naționali detașați, fiind autorizate 235, respectiv 71 de posturi; constată că agenția face distincție între patru categorii de experți naționali detașați, trei categorii implicând costuri zero sau limitate pentru bugetul agenției și reprezentând alte 91 de persoane, numărul total de experți naționali detașați ridicându-se la 150 în 2021;

15.

salută rata scăzută a posturilor vacante din cadrul agenției, de 0,2 % în 2021, cu mult sub obiectivul anual privind o rată maximă a posturilor vacante de 2 %, precum și scăderea ratei de rotație de la 10,9 % în 2020 la 6,9 % în 2021; mai constată că agenția monitorizează periodic acești indicatori în raport cu obiectivele anuale; salută faptul că agenția a luat mai multe măsuri pentru a preveni ratele ridicate de rotație a personalului, cum ar fi posibilitatea de avansare profesională internă, un regim de lucru flexibil sau oportunități de formare și dezvoltare; recunoaște, cu toate acestea, că, pentru anumite posturi restricționate din domeniul de bază al activităților de aplicare a legii, durata maximă a contractului este de nouă ani;

16.

ia act de distribuția de gen raportată în 2021: cadrele de conducere de nivel superior și mediu – 83 % bărbați (29 de bărbați și 6 femei), consiliul de administrație – 79 % bărbați (44 de bărbați și 12 femei) și personalul general – 65 % bărbați (541 de bărbați și 288 de femei); este preocupat de scăderea procentului de femei în posturi de conducere, la 17 % în 2021, comparativ cu 21 % în 2020; recunoaște că responsabilitatea de a asigura echilibrul de gen în cadrul membrilor consiliului de administrație le revine statelor membre; își reiterează apelul adresat agenției și statelor membre de a asigura o distribuție de gen mai echitabilă în cadrul consiliului de administrație, al conducerii agenției și al personalului în viitor; reamintește, de asemenea, importanța asigurării unei reprezentări geografice echilibrate în rândul conducerii și al personalului agenției;

17.

ia act de răspunsul agenției potrivit căruia, în 2021, a avut loc o anchetă administrativă cu privire la acuzațiile de hărțuire în ceea ce privește o situație de conflict profesional; constată, de asemenea, că ancheta administrativă a fost finalizată în iunie 2022 și că nu s-a luat nicio decizie până la momentul în care autoritatea care acordă descărcarea de gestiune a primit răspunsul agenției la 16 septembrie 2022; invită agenția să informeze în permanență autoritatea care acordă descărcarea de gestiune despre decizia și acțiunile ulterioare în această privință; mai constată că în 2021 nu a fost adus în fața unei instanțe niciun caz de hărțuire implicând personalul agenției;

18.

își exprimă îngrijorarea cu privire la cele opt cazuri de epuizare raportate de agenție în 2021; reamintește, totuși, că acest procent reprezintă mai puțin de 1 % din totalul personalului agenției; ia act cu satisfacție de faptul că agenția a luat mai multe măsuri preventive, inclusiv furnizarea de consiliere privind sănătatea la locul de muncă și stilul de viață, programe medicale cu fracțiune de normă, controale mintale, opțiuni privind programul de lucru flexibil sau reuniuni speciale pentru a asigura starea de bine a personalului;

19.

salută aprobarea strategiei agenției în materie de resurse umane 2020+ și a strategiei privind diversitatea și incluziunea; salută, de asemenea, auditurile privind diversitatea, egalitatea și incluziunea, precum și revizuirea cadrului etic al agenției, ambele efectuate în 2021 de structura de audit intern (IAC); salută concluziile pozitive ale auditurilor respective;

20.

constată cu satisfacție că, în urma punerii la dispoziția întregului personal al Europol a sistemului SYSPER de gestionare a resurselor umane, agenția a implementat un set de module de bază, precum și majoritatea modulelor opționale; ia act de faptul că implementarea unor module suplimentare este în curs de desfășurare; invită agenția să își continue digitalizarea activităților de gestionare a resurselor umane;

Achiziții publice

21.

ia act de faptul că, în 2021, punerea în aplicare a planului anual de achiziții al agenției a atins 79 %, inclusiv 10 proceduri de achiziții pentru contracte de peste 15 000 EUR, în valoare totală de 58 314 000 EUR; constată cu mare îngrijorare că un contract în valoare de 405 000 EUR a fost încheiat în cadrul unei proceduri negociate fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare; invită agenția să respecte pe deplin toate dispozițiile legale privind pragurile pentru publicarea anunțurilor de participare;

22.

salută faptul că digitalizarea procedurilor de achiziții publice face parte din politica de achiziții publice a agenției și strategia privind unitatea de finanțare; ia act cu satisfacție de faptul că agenția utilizează instrumente de achiziții publice electronice, cum ar fi eNotices, eSubmission și eTendering, acesta din urmă aplicându-se, de asemenea, procedurilor cu valoare medie începând din 2022; constată cu satisfacție că agenția este în curs de integrare a instrumentului de gestionare a achizițiilor publice (PPMT), care urmează să fie implementat începând cu ianuarie 2023; încurajează agenția să continue digitalizarea procedurilor sale de achiziții publice și să raporteze autorității care acordă descărcarea de gestiune privind progresele realizate;

23.

salută participarea agenției la 16 proceduri interinstituționale de achiziții organizate de alte autorități contractante; încurajează agenția să continue să participe la astfel de practici pentru a mări eficiența și a realiza economii de scară;

24.

salută faptul că, potrivit raportului Curții, în domeniul achizițiilor publice și al gestionării contractelor au fost finalizate toate acțiunile întreprinse ca urmare a observațiilor Curții din anii anteriori;

Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența

25.

ia act de măsurile aplicate de agenție și de acțiunile sale în curs pentru a asigura transparența, prevenirea și gestionarea conflictelor de interese, protecția avertizorilor și combaterea hărțuirii; constată cu satisfacție că declarațiile de interese și CV-urile membrilor consiliului de administrație și ale conducerii superioare sunt publicate pe site-ul agenției; felicită agenția în special pentru că se numără printre cele nouă agenții care și-au introdus propriile norme interne pentru a face față lipsei de dispoziții în dreptul Uniunii care să reglementeze activitățile membrilor consiliilor de administrație ale agențiilor, depășind astfel cerințele legale minime atunci când se ocupă de potențialele situații de tip „ușă turnantă”;

26.

constată că între 2019 și 2021, agenția a evaluat două cazuri de posibil conflict de interese în legătură cu membri din gradele superioare ai personalului care urmau să ocupe un nou loc de muncă în altă parte; ia act cu îngrijorare de constatarea Curții potrivit căreia, într-unul dintre aceste cazuri, agenția nu a emis o decizie în termenul prevăzut la articolul 16 din Statutul funcționarilor și, prin urmare, a autorizat efectiv persoana în cauză să ocupe un nou post fără nicio restricție; ia act de răspunsul agenției, potrivit căruia o evaluare ex post a confirmat că agenția nu a fost expusă unei situații de conflict de interese; invită, cu toate acestea, agenția să respecte toate dispozițiile Statutului funcționarilor Uniunii și să aplice în mod cuprinzător și eficace cadrul juridic aplicabil pentru gestionarea potențialelor situații de tip „ușă turnantă” și a riscului asociat de conflicte de interese;

27.

ia act de rapoartele privind cooperarea dintre Europol și Frontex în domeniul operațiunilor poliției de frontieră, în special în lumina concluziilor privind programul Frontex „Prelucrarea datelor cu caracter personal pentru analiza riscurilor”; reamintește că între agenție și alte agenții JAI cooperarea ar trebui să fie pe deplin transparentă și să facă obiectul unui cadru adecvat asigurat de supraveghere și să se asigure răspunderea; invită agenția să ia măsuri pentru a asigura respectarea deplină a normelor Uniunii în materie de transparență, precum și a drepturilor fundamentale, în special a standardelor de protecție a datelor și a responsabilității, inclusiv atunci când cooperează cu alte agenții și parteneri JAI; consideră că anunțarea reuniunilor și a interacțiunilor dintre agenție și părțile terțe, dacă acest lucru poate fi dezvăluit fără a compromite activitățile lor operaționale, contribuie la sporirea transparenței; salută numirea rapidă a ofițerului pentru drepturile fundamentale al agenției, funcție care a fost introdusă de Regulamentul (UE) 2022/991 al Parlamentului European și al Consiliului (3), care a modificat Regulamentul Europol și care a intrat în vigoare la 28 iunie 2022;

Controlul intern

28.

ia act de faptul că Serviciul de Audit Intern (IAS) al Comisiei și-a finalizat auditul privind gestionarea contractelor de către agenție și a emis patru recomandări marcate ca fiind „importante”; invită agenția să ia toate măsurile necesare pentru a pune în aplicare aceste recomandări; solicită agenției să pună în aplicare pe deplin toate recomandările deschise marcate ca fiind „importante” emise de IAS în urma auditurilor anterioare privind gestionarea resurselor umane, etica și securitatea informatică și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la progresele înregistrate în această privință;

29.

ia act de faptul că componentele cadrului de control intern al agenției au fost prezente și au funcționat în mod integrat în întreaga agenție și că sistemul de control intern a redus efectiv, la un nivel acceptabil, riscul de a nu atinge obiectivele anuale și multianuale ale agenției în ceea ce privește operațiunile, raportarea și conformitatea; ia act de progresele semnificative înregistrate de agenție în ceea ce privește acțiunile întreprinse ca urmare a recomandărilor auditului structurii de audit intern, cu o rată de punere în aplicare de 87 % a tuturor recomandărilor critice și foarte importante emise începând din 2015 (381 de recomandări în ansamblu) și prevăzute a fi finalizate în 2021;

30.

constată că, în 2021, structura de audit intern a finalizat, de asemenea, trei misiuni de audit privind sprijinul operațional al agenției 24/7, validarea drepturilor de acces ale utilizatorilor acordate în ABAC și analiza criminalistică a documentelor agenției cu 32 de recomandări emise, dintre care două sunt marcate ca fiind „critice”, iar două ca fiind „foarte importante”; ia act cu îngrijorare de auditul efectuat de structura de audit intern cu privire la gestionarea activelor agenției, cu 39 de recomandări emise, dintre care 5 sunt marcate ca fiind „critice”, iar 15 sunt marcate ca fiind „foarte importante”; invită agenția să pună în aplicare recomandările IAC în termenul convenit informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune despre progresele înregistrate în acest sens;

31.

ia act de cele patru recomandări ale Curții formulate de Curte în raportul său special din 2021 privind eficacitatea sprijinului acordat de agenție statelor membre în combaterea introducerii ilegale de migranți; invită agenția să pună în aplicare recomandările Curții în termenul convenit informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune despre progresele înregistrate în acest sens;

Digitalizarea și tranziția verde

32.

ia act de diferitele evoluții legate de TIC realizate de agenție în 2021 în domeniul schimbului de informații, al căutării, al verificării încrucișate și al gestionării datelor, precum și al acreditării sistemelor de informații; constată, de asemenea, progresele înregistrate de agenție în direcția interoperabilității Uniunii și a accesului la sistemele informatice ale Uniunii la scară largă, de măsurile luate pentru a mări securitatea cibernetică a agenției și de alte inițiative, cum ar fi aprobarea strategiei hibride a agenției în domeniul cloud computingului, selectarea unui instrument de recunoaștere facială prin intermediul tehnologiei biometrice și introducerea instrumentului de semnătură electronică pentru documentele interne;

33.

ia act cu îngrijorare de faptul că agenția s-a confruntat în 2021 cu două atacuri cibernetice de tip Distributed Denial of Service împotriva site-ului său public; constată cu satisfacție că atacurile respective au cauzat doar perturbări minime;

34.

încurajează agenția să colaboreze strâns cu Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică și cu Centrul de răspuns la incidente de securitate cibernetică pentru instituțiile, organismele și agențiile UE pentru a efectua evaluări periodice ale riscurilor pentru infrastructura sa informatică și a asigura efectuarea unor audituri și teste periodice ale sistemelor sale de apărare cibernetică; îi sugerează agenției să ofere programe de formare în domeniul securității cibernetice, actualizate periodic, pentru toți angajații săi;

35.

felicită agenția pentru că a primit certificările EMAS și ISO 14001:2015 în 2021; salută eforturile agenției de a-și reduce sau compensa emisiile de CO2, de la achiziționarea de energie electrică din surse regenerabile în proporție de 100 % până la măsuri de sensibilizare în rândul personalului; ia act de faptul că, pentru contractele cu o valoare mai mare de 15 000 EUR, agenția aplică considerente de mediu; constată cu satisfacție că agenția monitorizează impactul său asupra mediului prin intermediul indicatorilor de mediu incluși în raportul anual de activitate al agenției;

Continuitatea activității în timpul crizei provocate de COVID-19

36.

observă cu satisfacție că, în 2021, echipa de gestionare a crizelor a agenției a continuat să gestioneze efectele pandemiei de COVID-19, oferind orientări cu privire la măsurile de urmat și actualizări periodice pentru personal; constată, în contextul respectiv, că unele activități care necesită prezența fizică au trebuit amânate sau anulate, în timp ce munca la distanță a rămas norma pentru majoritatea personalului neoperațional; salută aprobarea analizei impactului asupra activității desfășurate de agenție, care include lecțiile învățate în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19 și a incidentului de întrerupere a alimentării cu energie electrică din 2020;

Alte observații

37.

ia act de indicatorii îmbunătățiți în 2021 în ceea ce privește prezența agenției în mass-media online cu impact ridicat și numărul de vizitatori ai site-ului agenției, precum și de eforturile sale de a-și mări vizibilitatea publică prin interviuri și comunicate de presă; încurajează agenția să își promoveze în continuare activitatea, cercetările și activitățile;

38.

invită agenția să își concentreze atenția asupra difuzării rezultatelor operațiunilor sale în rândul publicului larg și să se adreseze acestuia prin intermediul rețelelor de socializare și al altor mijloace de informare în masă; salută, în acest sens, eforturile actuale ale agenției de promovare a activităților sale;

39.

(2) Regulamentul (UE) 2016/794 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 mai 2016 privind Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) și de înlocuire și de abrogare a Deciziilor 2009/371/JAI, 2009/934/JAI, 2009/935/JAI, 2009/936/JAI și 2009/968/JAI ale Consiliului (JO L 135, 24.5.2016, p. 53).

(3) Regulamentul (UE) 2022/991 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2022 de modificare a Regulamentului (UE) 2016/794 în ceea ce privește cooperarea Europol cu părțile private, prelucrarea datelor cu caracter personal de către Europol în sprijinul anchetelor penale și rolul Europol în materie de cercetare și inovare (JO L 169, 27.6.2022, p. 1).

(4) Texte adoptate, P9_TA(2023)0190.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/449

DECIZIA (UE) 2023/1936 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind închiderea conturilor Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) pentru exercițiul financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a Agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06248/2023 – C9-0103/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0138/2023),

1.	aprobă închiderea conturilor Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) pentru exercițiul financiar 2021;

încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie directoarei executive a Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol), Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 135, 24.5.2016, p. 53.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/450

DECIZIA (UE) 2023/1937 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a Agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06248/2023 – C9-0105/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere Regulamentul (CE) nr. 168/2007 al Consiliului din 15 februarie 2007 privind înființarea Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (4), în special articolul 21,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0141/2023),

1.	acordă directorului Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului agenției aferent exercițiului financiar 2021;

2.	își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 53, 22.2.2007, p. 1.

(1) JO C 141, 29.3.2022, p. 60.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/452

REZOLUȚIA (UE) 2023/1938 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021,

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0141/2023),

întrucât, potrivit situației veniturilor și cheltuielilor sale (1), bugetul definitiv al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „agenția”) aferent exercițiului financiar 2021 a fost de 24 860 491 EUR, ceea ce reprezintă o majorare cu 2,87 % față de 2020; întrucât bugetul agenției provine aproape exclusiv de la bugetul Uniunii;

întrucât, în raportul său privind conturile anuale ale agenției pentru exercițiul financiar 2021 (denumit în continuare „raportul Curții”), Curtea de Conturi („Curtea”) declară că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale agenției și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente,

Gestiunea bugetară și financiară

constată cu satisfacție că, pe durata exercițiului financiar 2021, eforturile de monitorizare a bugetului au dus la o rată de execuție bugetară de 100,00 %, același nivel ca și în 2020; observă că rata de execuție a creditelor de plată a fost de 70,95 %, ceea ce reprezintă o ușoară creștere de 0,1 % față de 2020;

ia act de faptul că, potrivit raportului Curții, agenția a reportat în 2022 credite de angajament în valoare de 7 milioane EUR (27 %) din creditele de angajament din 2021, din care 96 % erau legate de activități operaționale; subliniază avizul reînnoit al Curții potrivit căruia nivelul ridicat al reportărilor indică probleme structurale în execuția bugetului agenției și contravine principiului bugetar al anualității; constată că aceasta este o problemă recurentă; ia act de răspunsul agenției, potrivit căruia nivelul reportărilor reflectă în principal natura activităților principale ale agenției, care includ activități care se întind pe mai multe luni sau chiar se prelungesc dincolo de sfârșitul anului și că rezultatul execuției bugetare al agenției este de peste 99 %; salută eforturile agenției de a-și îmbunătăți planificarea bugetară prin crearea unui instrument de monitorizare a reportărilor planificate de la un an la altul; invită agenția să își monitorizeze în continuare nivelul reportărilor și să își îmbunătățească ciclurile de punere în aplicare;

regretă că schema de personal a agenției nu a fost majorată din 2017 și că majorarea bugetului a reflectat în principal indexarea cu rata inflației și nu a fost proporțională cu creșterea volumului de muncă și cu solicitările, în special după intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) 2022/555 al Consiliului (2), care a modificat Regulamentul (CE) nr. 168/2007 al Consiliului (3) („Regulamentul de înființare”), de a introduce noi activități în domeniul justiției și al cooperării polițienești; reliefează faptul că, fără resurse financiare și de personal adecvate, agenția nu va putea să își îndeplinească toate sarcinile care i-au fost încredințate și să își exercite pe deplin noul mandat, ceea ce creează o situație care ar putea afecta calitatea activității desfășurate de agenție;

Performanța

constată cu satisfacție faptul că agenția utilizează un sistem de indicatori-cheie de performanță (ICP) ca parte a măsurării performanței sale; observă că o revizuire a cadrului de măsurare a performanței și a indicatorilor-cheie de performanță ai agenției a fost finalizată în 2021 pentru a se alinia mai bine la cerințele și nevoile documentelor de programare și ale rapoartelor de activitate; salută gradul ridicat de îndeplinire în raport cu indicatorii-cheie de performanță în 2021, agenția depășind aproape toate obiectivele stabilite pentru fiecare indicator-cheie de performanță; constată, în special, o performanță excelentă în ceea ce privește numărul de rezultate ale cercetării produse, de contribuții furnizate și de rezultate accesate, precum și satisfacția părților interesate în legătură cu evenimentele agenției;

salută inițiativele agenției de a crea sinergii cu alte agenții din domeniul justiției și afacerilor interne (JAI) într-o serie de domenii, inclusiv digitalizarea și punerea în aplicare a Pactului verde european; ia act cu satisfacție de contribuția activă a agenției la un total de 60 de activități în domeniul JAI în 2021; salută decizia agenției de a participa la diverse proceduri comune de achiziții publice, cum ar fi evaluarea competențelor de gestionare; ia act, în special, de cooperarea agenției cu Eurojust pentru a conveni asupra unei liste de acțiuni concrete în domenii de interes comun (de exemplu, mandatul european de arestare) care urmează să fie puse în aplicare în perioada 2021-2022; constată, de asemenea, că agenția a semnat în 2021 acorduri de lucru sau memorandumuri de înțelegere cu Europol, CEPOL, Eurojust și EIGE; salută sprijinul pentru drepturile fundamentale oferit de agenție proiectelor legate de IA și biometrie, conduse de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) și Europol;

constată că agenția a contribuit la un total de aproximativ 60 de activități în domeniul JAI, inclusiv 24 în domeniul migrației, azilului și gestionării frontierelor și 16 în domeniul securității interne și al criminalității grave și organizate; subliniază sprijinul oferit de agenție proiectelor legate de inteligența artificială și biometrie, conduse de Europol și Frontex, și consideră ca recomandările agenției ar trebui să fie luate în considerare;

salută sprijinul acordat de agenție Frontex pentru înființarea și recrutarea observatorilor Frontex pentru drepturile fundamentale și a ofițerului adjunct pentru drepturile fundamentale; subliniază că agenția și-a continuat colaborarea cu Frontex, directorul agenției participând la reuniunile Consiliului de administrație al Frontex; salută, de asemenea, rolul activ jucat de agenție în formarea observatorilor Frontex pentru drepturile fundamentale; reamintește că, pe parcursul anului 2021, agenția a oferit sprijin din perspectiva drepturilor fundamentale proiectelor legate de IA și biometrie, desfășurate de Europol și Frontex;

Politica de personal

observă că, la 31 decembrie 2021, organigrama era completată în proporție de 93 %, fiind ocupate 67 din cele 72 de posturi de agenți temporari autorizate de bugetul Uniunii (același număr de posturi autorizate ca în 2020); constată că, în 2021, în cadrul agenției au lucrat, de asemenea, 30,1 agenți contractuali (ENI) și 6 experți naționali detașați (ENI);

ia act cu satisfacție de echilibrul de gen în rândul membrilor personalului de conducere de nivel superior al agenției, cu 3 bărbați (50 %) și 3 femei (50 %), la nivelul consiliului de administrație, 37 din 64 de membri (58 %) fiind femei, precum și în rândul întregului personal al agenției, 49 din 96 de membri (51 %) fiind femei;

10.

remarcă activitatea în curs a agenției de elaborare a unui cadru de resurse umane pe termen lung, pe baza rezultatelor a trei exerciții esențiale privind un cadru de competențe, o evaluare a volumului de muncă și un sondaj privind bunăstarea; salută, în acest context, instituirea noului plan de gestionare a resurselor umane al agenției; invită agenția să finalizeze etapele rămase (evaluarea competențelor și analiza lacunelor în ceea ce privește forța de muncă) pentru a introduce un sistem de gestionare a talentelor bazat pe competențe;

11.

salută adoptarea SYSPER de către agenție în 2021; ia act cu satisfacție de faptul că agenția a implementat 9 module și depune eforturi în vederea implementării a 3 module suplimentare, intenționând să adopte module suplimentare din pachetele de bază și opționale;

12.

ia act de faptul că agenția nu a raportat cazuri de epuizare în 2021; salută măsurile luate de agenție pentru a sprijini starea de bine a personalului, cum ar fi furnizarea de servicii de asistență psihologică personalului sau prezența unui consilier medical intern o dată pe săptămână;

Achiziții publice

13.

observă că, în 2021, agenția a lansat opt proceduri de achiziții publice, trei proceduri deschise și cinci negociate și a semnat 546 de contracte, dintre care trei au fost contracte directe, reprezentând un total de 2 768 596 EUR, dintre care 480 au fost contracte specifice sau bonuri de comandă pentru contracte-cadru în valoare totală de 9 564 632 EUR, și dintre care 63 au fost contracte cu valoare mică, în valoare de 269 428 EUR;

14.

constată cu satisfacție că agenția utilizează eNotices, eTendering și eSubmission în procedurile sale de achiziții; încurajează agenția să continue digitalizarea procedurilor sale de achiziții publice și salută eforturile agenției în direcția punerii în aplicare a instrumentului PPMT;

Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența

15.

salută măsurile existente aplicate de agenție și eforturile sale constante privind asigurarea transparenței, prevenirea și gestionarea conflictelor de interese, precum și referitoare la protecția avertizorilor de integritate; salută acțiunile întreprinse de agenție în 2021 în ceea ce privește elaborarea unor instrucțiuni de lucru specifice care să precizeze fluxul de lucru al avertizării interne de integritate și comunicarea sa ulterioară cu privire la aceste norme membrilor personalului; ia act de faptul că agenția și-a revizuit în 2021 ghidul practic privind gestionarea și prevenirea conflictelor de interese destinat personalului; observă, în plus, că în 2021 nu au fost raportate cazuri de conflict de interese sau de avertizare de integritate; felicită agenția pentru că și-a introdus propriile norme pentru a compensa lipsa unor dispoziții în legislația Uniunii care să reglementeze activitățile membrilor consiliului său;

16.

apreciază faptul că CV-urile și declarațiile de interese ale aproape tuturor membrilor Consiliului de administrație și ai comitetului științific au fost publicate pe site-ul agenției; constată că agenția nu a publicat CV-urile membrilor echipei de conducere și ale experților interni; ia act, cu toate acestea, de faptul că agenția publică o scurtă descriere biografică a membrilor echipei de conducere și a experților interni; invită agenția să publice CV-urile și declarațiile de interese rămase și salută măsurile luate deja pentru a diminua riscurile;

Controalele interne

17.

ia act de faptul că, în 2021, agenția a efectuat un exercițiu de control ex post pe un eșantion de operațiuni efectuate în primele luni ale pandemiei în 2020; ia act de concluzia agenției potrivit căreia activitatea a evidențiat două potențiale erori minore și a condus la unele observații formale, dar nu au fost identificate probleme critice; salută faptul că, în 2021, agenția a adoptat o versiune actualizată a strategiei sale antifraudă pe baza unei evaluări specifice a riscurilor, care include cursuri de formare în domeniul prevenirii fraudei, sensibilizarea personalului prin sesiuni de informare și evaluări ale riscurilor de fraudă;

18.

constată că agenția a efectuat în 2021 o evaluare a nivelului de punere în aplicare a noului său cadru de control intern; ia act de concluzia agenției potrivit căreia toate componentele sistemului sunt prezente și funcționează, fiind necesare unele îmbunătățiri ale principiilor 3, 4, 5 și 14; constată, în ceea ce privește principiile 3 și 5, că actualizarea fișelor posturilor pentru întregul personal a fost finalizată cu succes în 2022, cu alinierea acestora la modelul SYSPER al Comisiei; observă, în ceea ce privește principiul 4, că cadrul de competențe este în curs de punere în aplicare și invită agenția să își accelereze acțiunile pentru a finaliza externalizarea unei politici integrate de comunicare internă (principiul 14);

19.

constată, în ceea ce privește procesul agenției de înregistrare și autorizare a excepțiilor, că în 2021 au fost înregistrate patru excepții pentru o valoare totală a tranzacțiilor de peste 5 000 EUR, dintre care niciuna, potrivit evaluării agenției, nu a avut un impact financiar;

Digitalizarea și tranziția verde

20.

ia act de eforturile în curs ale agenției pentru a asigura un spațiu de muncă ecologic și eficient din punctul de vedere al costurilor; ia act de angajamentul agenției de a efectua o evaluare a modului de reducere a amprentei sale de mediu, luând în considerare, în același timp, situația clădirilor actuale;

21.

ia act de faptul că agenția a adoptat servicii de cloud (legate de telefonie, videoconferințe și conferințe pe internet, colaborare online și gestionarea documentelor) între 2020 și 2021, digitalizând astfel fluxurile financiare interne și alte fluxuri de lucru; salută adoptarea sistemului de procesare pentru misiuni (MiPS), care contribuie la eforturile de digitalizare ale agenției și la optimizarea resurselor umane și financiare, inclusiv prin înlocuirea fluxurilor de lucru pe suport de hârtie, oferind în același timp capacități de raportare mai bune personalului său și funcției de resurse umane; salută, de asemenea, acțiunile în curs ale agenției pentru a asigura securitatea cibernetică, precum și noile măsuri puse în aplicare în 2021, cum ar fi utilizarea autentificării cu doi factori, monitorizarea conexiunii de geolocalizare și instalarea celor mai recente actualizări ale produselor; încurajează agenția să lucreze în strânsă cooperare cu ENISA (Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică) și CERT-UE (Centrul de răspuns la incidente de securitate cibernetică pentru instituțiile, organele și agențiile Uniunii) și să efectueze evaluări periodice ale riscurilor pentru infrastructura sa informatică și să asigure efectuarea unor audituri și teste periodice ale sistemelor sale de apărare cibernetică;

Continuitatea activității în timpul crizei provocate de COVID-19

22.

ia act de faptul că planul de asigurare a continuității activității a rămas activ în 2021, iar agenția și-a desfășurat toate reuniunile și evenimentele online; subliniază că, în consecință, dintr-un total de 29 de activități de formare planificate, doar 13 au avut loc efectiv, folosind soluții online, ceea ce reprezintă o rată scăzută de execuție, de 45 %; constată, de asemenea, că, pentru a facilita procesul decizional în absența reuniunilor cu prezență fizică, o serie de decizii ale Consiliului de administrație au fost luate sub forma unor proceduri scrise; observă că, în ceea ce privește recrutarea, agenția a utilizat tehnologii de videoconferință pentru interviurile candidaților;

23.

ia act de faptul că, în 2021, agenția a efectuat o evaluare specifică a riscurilor pentru toate proiectele din 2021, ținând seama de riscurile legate de pandemia de COVID-19; felicită agenția, în acest context, pentru că a identificat acțiuni de atenuare a căror punere în aplicare a împiedicat un impact major asupra finalizării activităților planificate ale proiectului; subliniază că Forumul privind drepturile fundamentale 2021, ca eveniment emblematic privind situația drepturilor fundamentale în Uniune, a fost organizat într-un format hibrid; încurajează agenția să pună în practică învățămintele desprinse în pandemia de COVID-19 pentru a organiza mai bine în viitor reuniuni, evenimente și interviuri care se pot desfășura mai eficient de la distanță decât cu prezență fizică;

Alte observații

24.

ia act de activitatea continuă a agenției pentru a-și mări vizibilitatea publică și prezența online, printr-o serie de inițiative, cum ar fi setul de instrumente e-media privind migrația, instrumentul de învățare online privind Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și podcastul privind drepturile fundamentale; constată, în special, că 798 de organizații participante din toate statele membre și țările candidate au participat la Platforma pentru drepturile fundamentale a agenției în 2021 și că aceasta a reunit peste 3 000 de persoane din întreaga lume; subliniază faptul că agenția a continuat să fie agenția Uniunii cu cel mai mare număr de ordine de publicare; constată că referirile la agenție în mass-media au crescut cu 35 %;

25.

(2) Regulamentul (UE) 2022/555 al Consiliului din 5 aprilie 2022 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 168/2007 privind înființarea Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (JO L 108, 7.4.2022, p. 1).

(3) Regulamentul (CE) nr. 168/2007 al Consiliului din 15 februarie 2007 de instituire a unei Agenții pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (JO L 53, 22.2.2007, p. 1).

(4) Texte adoptate, P9_TA(2023)0190.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/456

DECIZIA (UE) 2023/1939 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind închiderea conturilor Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) pentru exercițiul financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a Agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06248/2023 – C9-0105/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere Regulamentul (CE) nr. 168/2007 al Consiliului din 15 februarie 2007 privind înființarea Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (4), în special articolul 21,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0141/2023),

1.	aprobă închiderea conturilor Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2021;

2.	încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie directorului Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 53, 22.2.2007, p. 1.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/457

DECIZIA (UE) 2023/1940 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06248/2023 – C9-0106/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere Regulamentul (UE) 2019/1896 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 noiembrie 2019 privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1052/2013 și (UE) 2016/1624 (4), în special articolul 116,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0142/2023),

1.	acordă directorului executiv al Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului agenției aferent exercițiului financiar 2021;

2.	își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului executiv al Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 295, 14.11.2019, p. 1.

(1) JO C 141, 29.3.2022, p. 112.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/458

REZOLUȚIA (UE) 2023/1941 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă aferent exercițiului financiar 2021,

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0142/2023),

întrucât, potrivit situației veniturilor și cheltuielilor sale (1), bugetul definitiv al Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (în continuare „agenția”) aferent exercițiului financiar 2021 a fost de 535 245 042 EUR, ceea ce reprezintă o creștere de 46,87 % față de bugetul pe 2020; întrucât bugetul agenției provine în principal de la bugetul Uniunii;

B.	întrucât toate organismele, birourile și agențiile Uniunii ar trebui să fie transparente și supuse unor mecanisme de control democratic în fața cetățenilor Uniunii pentru fondurile care le sunt încredințate;

întrucât în raportul său privind conturile anuale ale agenției pentru exercițiul financiar 2021 („raportul Curții”), Curtea de Conturi (în continuare „Curtea”) declară că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale agenției și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente;

D.	întrucât, din decembrie 2019, agenția execută un nou mandat, care a fost extins, fapt ce a avut efecte semnificative în ceea ce privește misiunile și personalul, impunându-se, așadar, un buget corespunzător;

E.	întrucât în 2021 s-a înregistrat o creștere semnificativă a bugetului agenției și a execuției schemei de personal ca urmare a extinderii mandatului în temeiul Regulamentului (UE) 2019/1896 al Parlamentului European și al Consiliului (2);

întrucât în Raportul său special nr. 8/2021 privind sprijinul acordat de agenție pentru gestionarea frontierelor externe, Curtea a identificat mai multe deficiențe legate de activitățile principale ale agenției, și anume monitorizarea situației, analiza riscurilor, evaluarea vulnerabilităților, operațiunile comune și intervențiile rapide la frontieră, operațiunile de returnare și instruirea personalului agenției, precum și inexistența unor evaluări ale nevoilor și ale impactului înainte de creșterea exponențială a cheltuielilor agenției,

Gestiunea bugetară și financiară

salută concluzia Curții, potrivit căreia veniturile și plățile aferente conturilor agenției pentru exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2021 sunt conforme cu legile și reglementările în vigoare sub toate aspectele semnificative;

constată că eforturile de monitorizare a bugetului în cursul exercițiului financiar 2021 au condus la o rată de execuție bugetară de 94,70 %, reprezentând o scădere de 4,27 % față de 2020; invită agenția să acorde mai multă atenție pentru a evita niveluri mai scăzute ale angajamentelor și pentru a atinge o rată mai apropiată de obiectivul de 100 %;

regretă că, în pofida faptului că unitatea financiară a agenției a creat anumite mecanisme de îmbunătățire a execuției bugetare, în 2021 rata de execuție a creditelor de plată a fost de numai 50,42 %, ceea ce reprezintă o scădere de 4,90 % față de 2020; ia act de explicația agenției pentru această scădere, conform căreia plățile pentru operațiuni pe teren sunt efectuate în mare măsură în exercițiul N + 1, iar creșterea semnificativă a anvergurii operațiunilor pe teren a condus în mod inevitabil la reducerea ratei de execuție a creditelor de plată în 2021;

ia act de cea de a doua rectificare a bugetului agenției în 2021, în legătură cu o revenire la bugetul Uniunii în valoare de 14,5 milioane EUR; consideră că justificarea agenției pentru adoptarea acestei rectificări este insuficientă; solicită agenției ca în viitoarele sale rapoarte să ofere autorității care acordă descărcarea de gestiune justificări mai detaliate în legătură cu motivele pentru care sunt adoptate rectificări bugetare prin care se returnează bani Uniunii;

este preocupat de faptul că nivelul reportărilor (fondurile C8) din 2020 în 2021 a fost de 159 400 000 EUR, iar al celor de pe 2021 pe 2022 a fost de 237 000 000 EUR; consideră că nivelul este deosebit de ridicat; regretă că rata de plată a fondurilor C8 în 2021 a fost de doar 87 %, mai mică decât în anii precedenți (2019 și 2020); ia act, cu toate acestea, de observația agenției potrivit căreia acest indicator a fost afectat de pandemie; observă că granturile reprezintă aproximativ 60 % din bugetul operațional total al agenției și că, potrivit agenției, majoritatea acestora sunt legate de activități care au, de obicei, un orizont extins; ia act, de asemenea, de observația agenției potrivit căreia un volum semnificativ de reportări este justificat, deoarece majoritatea acestora sunt legate de ciclul de existență al activităților care au o dată finală în decembrie, ceea ce face ca reportarea să fie inevitabilă; înțelege observația agenției potrivit căreia riscul de anulare a reportărilor este atenuat de faptul că toate reportările respective trebuie să aibă un angajament juridic care să ofere un nivel de certitudine că sumele vor fi plătite; reamintește și împărtășește însă poziția Curții potrivit căreia nivelurile excesive de reportări pot fi prevenite, în anumite cazuri prin îmbunătățirea planificării bugetare și a ciclurilor de execuție a bugetului; invită agenția să își continue eforturile în această direcție, inclusiv să se străduie să facă estimări ale costurilor și previziuni bugetare mai precise și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune în legătură cu progresele înregistrate;

își exprimă îngrijorarea în legătură cu observația Curții, marcată ca „evidențiere a unui aspect”, privind reportarea pe 2021 a unui angajament bugetar din decembrie 2020 în absența unui angajament juridic înainte de sfârșitul anului 2020; constată că plățile legate de acest aspect au fost, în 2021, de 18 375 458 EUR; ia act și de faptul că agenția a abordat această neconformitate prin angajamente juridice ulterioare încheiate pe parcursul anului 2021;

ia act cu îngrijorare de a doua observație a Curții, marcată ca „evidențiere a unui aspect”, potrivit căreia contribuțiile din partea țărilor care nu fac parte din spațiul Schengen și contribuția de echilibrare a Uniunii nu sunt calculate corect; observă că cea din urmă a fost supraestimată cu 2,6 milioane EUR, iar prima a fost subestimată cu aceeași sumă; mai observă că acest lucru nu a avut niciun impact asupra veniturilor de operare prezentate în situația performanței financiare pentru anul 2021; își menține însă observația că acest lucru indică necesitatea unor orientări suplimentare din partea Comisiei pentru organismele Uniunii în legătură cu modul în care să fie calculate corect contribuțiile țărilor din afara UE; invită Comisia să emită astfel de orientări fără întârziere;

ia act cu îngrijorare de cea de a treia „evidențiere a unui aspect” făcută de Curte în legătură cu declarația contabilului agenției cu privire la lipsa informațiilor necesare pentru validarea unui nou sistem stabilit de ordonatorul de credite și utilizat pentru furnizarea de informații contabile, care să indice activele și pasivele agenției și execuția bugetară; constată că același sistem este folosit de Comisie și a fost validat de contabilul Comisiei; solicită insistent agenției să ofere autorității care acordă descărcarea de gestiune clarificări în legătură cu această chestiune;

subliniază că este important ca agenția să fie puternică, eficientă și funcțională, capabilă să ajute statele membre să gestioneze frontierele externe comune ale Uniunii și să asigure o gestionare integrată a frontierelor, în vederea gestionării acestor frontiere în mod eficient și respectând pe deplin drepturile fundamentale, precum și în vederea creșterii nivelului de eficiență a politicii de returnare a Uniunii; ia act de responsabilitățile comune pe care le au agenția și statele membre în îndeplinirea obligațiilor în materie de drepturi fundamentale; subliniază că gestionarea eficientă și justă a frontierelor externe este de o importanță crucială pentru protecția spațiului Schengen ca spațiu de libertate, securitate și justiție; accentuează că o cooperare strânsă și acordurile cu state terțe în ceea ce privește aspecte precum readmisia, asistența tehnică, formarea și activitățile de returnare, împreună cu ajutorul pentru dezvoltare sunt importante pentru a garanta o gestionare eficientă a frontierelor UE (3); îndeamnă agenția și statele membre să dezvolte în continuare structuri de cooperare, schimb de informații și schimb de bune practici;

10.

ia act de măsurile luate de agenție pentru a atenua riscul ridicat de pierdere de eventuale fonduri bugetare necheltuite, statele membre trimițând lunar tabele de monitorizare care indică costurile reale suportate la zi; invită Serviciul de Audit Intern (SAI) să efectueze o evaluare a mecanismului agenției de monitorizare a costurilor și a previziunilor necesare în temeiul dispozițiilor privind granturile, precum și a efectului actualizărilor sistemelor aplicațiilor Frontex pentru returnare (FAR) și ale aplicațiilor de gestionare integrată a returnărilor (IRMA) asupra gestiunii financiare a operațiunilor sale de returnare;

Performanța

11.

ia act de faptul că în 2021 agenția a introdus o nouă structură organizațională, un efort major de a-și îndeplini efectiv mandatul extins; recunoaște impactul și modificările pe care le-a implicat restructurarea agenției; salută, în acest context, strategia agenției pentru creșterea eficienței prin digitalizare, automatizare sau simplificarea normelor și procedurilor aplicate în anumite domenii;

12.

constată că în 2021 agenția a folosit anumite măsuri precum indicatori-cheie de performanță pentru a evalua performanța activităților sale, măsuri adoptate de consiliul său de administrație și care decurg din documentul unic de programare pentru 2021-2023; constată cu satisfacție că nivelul calității percepute a produselor și serviciilor furnizate de agenție s-a îmbunătățit, întrucât în 2021 aceasta a obținut o notă de 94,34 % în evaluări, de la medie, ridicată și foarte ridicată; regretă că, pentru unii indicatori de performanță, agenția nu a îndeplinit obiectivele stabilite, de exemplu în ceea ce privește plățile întârziate sau disponibilitatea echipamentelor tehnice pentru trimiterea pe teren;

13.

ia act de faptul că agenția a reușit să trimită în statele membre gazdă și în patru aeroporturi din Uniune primii ofițeri permanenți ai poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european; constată că principalele activități ale acesteia din urmă s-au axat pe sprijinirea cooperării în domeniul identificării și eliberării documentelor de călătorie, al consilierii în materie de returnare și al rezervării de zboruri în FAR; constată, de asemenea, că în 2021 agenția a efectuat 19 operațiuni comune (OC) în care au fost implicate nouă state membre gazdă, 23 de state membre participante, 32 de autorități și patru țări terțe; observă intervenția rapidă a agenției la frontieră ca reacție la presiunea exercitată de migrație la frontiera terestră externă dintre Lituania și Belarus și pentru a controla fluxurile de imigrație neregulamentară către Lituania și Uniune, însă subliniază totodată preocupările în ceea ce privește drepturile fundamentale, inclusiv pe cele identificate de ofițerul pentru drepturile fundamentale (ODF), care au apărut ca urmare a acestor operațiuni; remarcă activitățile operaționale ale agenției legate de misiunea de intervenție rapidă la frontieră din Lituania, operațiunea comună de pe Côte d’Opale, la Canalul Mânecii, și lansarea unei noi operațiuni comune într-o țară terță, Serbia; ia act de lansarea fazei-pilot pentru primele detașări de ofițeri de legătură din statele membre; invită agenția să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune în legătură cu rezultatul acestei faze-pilot la finalizarea sa;

14.

constată că activitățile operaționale desfășurate la frontierele terestre în 2021 au condus la 3 546 de incidente raportate, implicând 16 304 migranți în situație neregulamentară reținuți, 6 461 de migranți în situație neregulamentară și arestarea a 368 de persoane care introduc ilegal migranți; ia act cu satisfacție de eforturile agenției care au condus la returnarea pe cale aeriană a 18 301 resortisanți din afara UE, dintre care 10 193 de persoane în 337 de operațiuni prin zboruri charter către 33 de țări și 8 108 persoane prin zboruri regulate către 107 țări; constată că în 2021 returnarea voluntară a reprezentat 57 % din totalul returnărilor efectuate prin zboruri regulate și că agenția a închiriat 22 de aeronave pentru operațiuni de returnare; salută pregătirea și organizarea cu succes a primei operațiuni de returnare de sine stătătoare conduse de agenție, prin care agenția preia rolul statului membru organizator;

15.

ia act de faptul că în aprilie 2021 a fost semnată o procedură standard de operare (PSO) modificată privind mecanismul raportării incidentelor grave (SIR), care a servit la definirea rolului și competențelor ODF; constată, de asemenea, că revizuirea suplimentară necesară a PSO privind mecanismul SIR a fost amânată, consideră îmbucurător faptul că mecanismul SIR este actualmente în curs de finalizare în cooperare cu ODF și după consultarea forumului consultativ pentru drepturile fundamentale al agenției; reamintește că aceasta a fost una dintre cele șapte condiții impuse agenției în legătură cu acordarea descărcării de gestiune în exercițiile anterioare; invită agenția să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune în legătură cu finalizarea revizuirii suplimentare a PSO privind mecanismul SIR;

16.

subliniază că toate planurile operaționale ar trebui să includă un mecanism de raportare transparent, care să garanteze că fiecare incident din zona operațională este raportat și monitorizat în mod corespunzător; subliniază că acest mecanism de raportare ar trebui să se aplice indiferent de modul în care sunt finanțate aceste active, pentru a se asigura că agenția, în special ODF, poate monitoriza întregul domeniu operațional și poate investiga toate SIR-urile sau alte indicii de neconformitate;

17.

salută decizia agenției din 25 ianuarie 2022 în care se prezintă în detaliu procedurile standard de operare pentru punerea în aplicare a articolului 46 din Regulamentul (UE) 2019/1896, elaborată în conformitate cu comentariile și observațiile statelor membre și ale țărilor asociate spațiului Schengen, ale ofițerului Frontex pentru drepturile fundamentale și ale forumului consultativ al Frontex privind drepturile fundamentale;

18.

salută implementarea în Italia, Belgia și Finlanda a unor sisteme informatice de returnare bazate pe modelul Sistemului de gestionare a cazurilor de returnare (RECAMAS); împărtășește recomandarea făcută agenției de către consiliul său de administrație de a colabora și cu alte state membre și de a îndeplini condițiile prealabile necesare pentru a urma acest exemplu;

19.

constată o creștere substanțială a numărului de SIR, de la doar 10 în 2020 la 62 în 2021, dintre care 53 au intrat sub incidența PSO modificate; regretă că cele mai mari cifre raportate au provenit din Lituania și Grecia; consideră îmbucurătoare crearea unei noi proceduri prin care toate incidentele care implică utilizarea forței sunt aduse lunar la cunoștința ODF, care s-a angajat să emită o evaluare anuală a acestei proceduri; invită agenția să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la rezultatul acestei evaluări; salută faptul că observatorii pentru drepturile fundamentale (FROM) și-au început integrarea în cadrul operațional, fiind desfășurați peste 200 de zile în zece țări și participând la 15 misiuni de returnare;

20.

ia act de faptul că, în 2021, în cadrul mecanismului agenției de tratare a plângerilor, 27 de plângeri au fost primite și examinate de către ODF, care a considerat admisibile 6 dintre acestea; își exprimă îngrijorarea profundă privind suspiciunile de încălcări ale drepturilor fundamentale în legătură cu plângerile admisibile;

21.

reamintește că, în hotărârea sa din 30 iunie 2022, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a constatat că legislația lituaniană care permite refuzarea protecției internaționale și plasarea automată în detenție a solicitanților exclusiv pe motiv că au trecut ilegal frontiera este incompatibilă cu dreptul Uniunii; ia act de faptul că, începând din iulie 2022, agenția nu a mai participat și nici nu a mai sprijinit Lituania în ceea ce privește supravegherea frontierelor; constată, cu toate acestea, că agenția și-a menținut activitatea în Lituania, cu agenți care lucrează în domeniul verificărilor la frontiere, chiar și după hotărârea CJUE; reamintește și preocupările împărtășite pe scară largă, inclusiv la nivelul Consiliului Europei, cu privire la situația umanitară și suspiciunile de încălcare a dreptului umanitar la granița dintre Letonia și Belarus, care a fost creată de instrumentalizarea migranților de către regimul din Belarus; invită agenția să se asigure că nu este implicată în activități legate de legislația lituaniană declarată incompatibilă cu legislația Uniunii de către CJUE și să se abțină de la participarea la operațiunile care sunt incompatibile cu dreptul Uniunii;

22.

ia act de acțiunile în justiție împotriva agenției inițiate la CJUE, în numele victimelor care au solicitat protecție în Grecia; ia act de faptul că CJUE a fost invitată să stabilească dacă agenția și-a îndeplinit sau nu obligațiile în conformitate cu articolul 46 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2019/1896, deoarece nu a luat decizia de a retrage integral sau parțial finanțarea activităților sale în regiunea Mării Egee, de a suspenda aceste activități sau de a le înceta, integral sau parțial; invită agenția să transmită Parlamentului European toate documentele pertinente în acest sens, inclusiv avizul ODF din 1 septembrie 2022, rapoartele privind incidentele grave din 2021 și 2022, precum și informații cu privire la ancheta privind cazul mediatorului cultural al agenției care a fost trimis forțat, cu cel puțin 130 de resortisanți ai țărilor terțe, peste graniță în Turcia, astfel cum s-a raportat consiliului de administrație în noiembrie 2021; constată că în urma avizelor și recomandărilor ODF cu privire la evaluarea situației din Grecia, fosta directoare executivă ad interim și ODF au colaborat cu autoritățile elene pentru a stabili garanții pentru punerea în aplicare a cadrului privind drepturile fundamentale în activitățile operaționale desfășurate în Grecia; constată că, în urma acestor discuții, autoritățile elene au elaborat un plan de punere în aplicare a garanțiilor, care a fost recunoscut de către ODF și de către consiliul de administrație ca o realizare pozitivă; subliniază că ODF recunoaște eforturile procedurale și constată că acesta a recomandat agenției să se retragă din Grecia, în conformitate cu articolul 46 din Regulamentul (UE) 2019/1896;

23.

ia act de cooperarea agenției cu Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului și cu Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă în coordonarea și punerea în comun de resurse în domenii precum schimbul de informații, serviciile de supraveghere și comunicare, consolidarea capacităților, analiza riscurilor și mai ales punerea în comun a capacităților; constată, de asemenea, că o astfel de cooperare este reglementată de un acord de lucru tripartit semnat de cele trei agenții și reînnoit în 2021 pe o perioadă nedeterminată; salută punerea în aplicare a acestuia, de exemplu, prin operațiuni care vizează aspecte legate de paza de coastă în anumite zone maritime și prin servicii aeronautice de supraveghere furnizate de agenție; invită agenția să exploreze în continuare posibilitățile de coordonare și punere în comun a resurselor cu alte agenții, în special cu agențiile din domeniul justiției și afacerilor interne, în pofida posibilelor deosebiri în ceea ce privește activitățile operaționale;

24.

constată că agenția a amânat termenul de punere în aplicare a recomandării nr. 1 din Raportul special nr. 8/2021 al Curții (termenul fiind sfârșitul anului 2021), referitoare la îmbunătățirea cadrului pentru schimbul de informații și a situației de ansamblu din Europa, cu peste un an, de la jumătatea anului 2022 până în trimestrele al treilea și al patrulea din 2023; solicită agenției să trateze cu prioritate această problemă;

Politica de personal

25.

constată că la 31 decembrie 2021 schema de personal era completată în proporție de 82 %, fiind ocupate 861 din cele 1 050 de posturi de agenți temporari autorizate de bugetul Uniunii; constată în plus că la agenție lucrau 506 agenți contractuali și 187 de experți naționali detașați (în 2021 fiind autorizate pentru agenție 730 de posturi de agenți contractuali și 220 de posturi de experți naționali detașați); consideră îmbucurător faptul că rata de ocupare a agenției a crescut cu aproximativ 15 % comparativ cu anul 2020, fiind recrutați 432 de nou-angajați, însă cu o creștere netă de 320 de posturi ocupate, de la 1234 în 2020 la 1554 în 2021; ia act de faptul că rata actuală de ocupare a posturilor în cadrul agenției este de 79 %, cea mai mare rată de ocupare de la intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) 2019/1896; constată, de asemenea, că 44 de membri ai Sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) au fost angajați la divizia unității centrale a ETIAS; regretă că în 2021 fluctuația personalului agenției aproape s-a dublat, de la 2,8 % în 2020 la 4,4 % în 2021; ia act de eforturile susținute ale agenției și de îmbunătățirile critice din domeniul recrutării, în pofida întârzierilor; ia act de faptul că recrutarea la timp și atingerea echilibrului geografic rămân aspecte dificile, în principal din cauza unei îndepliniri scăzute a coeficientului pentru Polonia; constată, de asemenea, că îndeplinirea scăzută a coeficientului pentru Polonia reprezintă o provocare de lungă durată pentru agenție, care a fost exacerbată în ultimele luni de o inflație-record în această țară, care a ajuns la 16,6 % în decembrie 2022;

26.

remarcă defalcarea pe genuri raportată în 2021 a componenței personalul superior de conducere al agenției, cu 15 bărbați (68,18 %) și șapte femei (31,82 %), a consiliului de administrație cu 55 de bărbați (83,3 %) și 11 femei (16,7 %) și a personalului agenției în general, cu 1 116 bărbați (71,8 %) și 438 de femei (28,2 %); recunoaște că responsabilitatea de a asigura echilibrul de gen în consiliul de administrație le revine statelor membre; regretă profund că, în pofida solicitărilor anterioare ale Parlamentului adresate agenției și statelor membre, eforturile de îmbunătățire a echilibrului de gen la nivelul conducerii superioare și al personalului agenției au fost insuficiente; îndeamnă agenția și statele membre să abordeze această problemă și să ia în considerare echilibrul de gen atunci când recrutează noi angajați și când fac numiri și angajări în posturile menționate mai sus;

27.

ia act cu satisfacție de numirea ofițerului pentru drepturi fundamentale în iunie 2021; reamintește însă constatarea Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) conform căreia ODF nu i-a fost alocat un responsabil de caz pentru rapoartele referitoare la incidente grave, cu presupuse încălcări ale drepturilor fundamentale; constată, de asemenea, că agenția s-a apropiat aplicarea completă a mandatului său extins, având în funcție, în 2022, un număr total de 46 de observatori pentru drepturi fundamentale, față de doar 20 în 2021; ia act de faptul că majoritatea observatorilor pentru drepturi fundamentale au fost angajați la nivel AD; regretă însă că există o diferențiere între observatorii pentru drepturi fundamentale, deoarece 15 sunt încă recrutați în posturi AST, iar ceilalți 31 la nivel AD; reamintește solicitarea îndelungată a Parlamentului și a Comisiei, de a avea cel puțin 40 de observatori pentru drepturile fundamentale la nivel AD; subliniază că Regulamentul (UE) 2019/1896 asigură cadrul necesar pentru creșterea în continuare a numărului de ODF, pe măsură ce agenția continuă să se extindă, cei 40 de ODF inițiali reprezentând un prag, și nu un plafon; îndeamnă Comisia și agenția să modifice schema de personal a agenției pentru a recruta observatorii pentru drepturi fundamentale la nivel AD; invită agenția să efectueze noi recrutări de observatori pentru drepturi fundamentale exclusiv la nivel AD; regretă, de asemenea, că îndeplinirea cerinței de la articolul 110 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2019/1896, care prevedea recrutarea a cel puțin 40 de observatori pentru drepturi fundamentale până în decembrie 2020, a fost întârziată cu aproape doi ani; reamintește rolul negativ jucat de fostul director executiv în întârzierile repetate ale acestui proces și salută eforturile depuse de fosta conducere interimară pentru îndeplinirea acestei cerințe;

28.

salută măsurile și politicile extinse de combatere a hărțuirii aplicate de agenție; ia act cu satisfacție de adoptarea în 2021 a Manualului de proceduri pentru consilierii confidențiali (CC) ai Frontex, care prezintă aplicarea practică a politicii agenției de combatere a hărțuirii; recunoaște rolul-cheie pe care consilierii confidențiali îl joacă în protejarea demnității personalului agenției și în prevenirea hărțuirii psihologice și sexuale; subliniază totodată importanța unei culturi organizaționale care să pună în practică aceste politici, întrucât, la momentul adoptării Manualului de proceduri, în rândul persoanelor-cheie din cadrul agenției existau în continuare comportamente necorespunzătoare grave, inclusiv în ceea ce privește hărțuirea; recunoaște că acestea au fost abordate în acțiunile care au urmat constatărilor investigației OLAF; salută, în acest sens, angajamentul agenției în favoarea unei transformări structurale în această privință și, mai ales, extinderea rețelei de consilieri confidențiali; reiterează solicitarea adresată conducerii agenției, de a efectua o anchetă aprofundată cu privire la punerea în aplicare a procedurilor existente împotriva hărțuirii sexuale, de a coopera pe deplin cu toate autoritățile responsabile, de a informa autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la constatări și de a prezenta un plan de acțiune detaliat cu măsuri care să asigure o toleranță zero față de hărțuirea sexuală în toate activitățile agenției;

29.

constată, pe baza răspunsurilor agenției la întrebările cu solicitare de răspuns scris adresate de Parlament, că în 2021 au fost semnalate entităților competente ale agenției 10 cazuri de hărțuire; constată, de asemenea, că, dintre cele șapte proceduri oficiale deschise în 2021, au fost finalizate patru; invită agenția să evalueze cu atenție fiecare caz, adoptând o abordare cu toleranță zero față de hărțuirea psihologică, sexuală sau de orice alt tip, și să procedeze rapid la tragerea la răspundere a celor responsabili de abateri; invită, de asemenea, agenția să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la rezultatele anchetei redeschise cu privire la decesul tragic al unui membru al personalului în 2020;

30.

ia act de atenția și atitudinea activă manifestată de agenție în ceea ce privește politicile și procedurile în materie de securitate și sănătate în muncă (SSM); salută, în acest context, crearea grupului de lucru intern privind SSM pentru a asigura coordonarea internă, consultarea și identificarea efectivă a priorităților; invită agenția să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune în legătură cu lista acțiunilor și măsurilor propuse în cadrul SSM și cu aplicarea lor; ia act de măsurile aplicate actualmente de agenție, programul de lucru flexibil și rambursarea cheltuielilor aferente activităților sportive, menite să îmbunătățească starea de bine a personalului său la locul de muncă și echilibrul dintre viața profesională și cea privată; invită agenția să adopte mai multe măsuri în acest domeniu, urmând și exemplul altor instituții și organisme ale Uniunii;

Achiziții publice

31.

constată că agenția a lansat 36 de proceduri deschise de licitație în 2021, 18 dintre acestea având ca rezultat semnarea de contracte în valoare totală de 218 400 000 EUR, iar 18 fiind încă în curs și având o valoare totală de 241 000 000 EUR; observă în continuare că agenția a lansat 29 de proceduri cu valoare scăzută și medie (negociate cu trei și cinci candidați), cu o valoare totală de 12 000 000 EUR, 25 din cele 29 de proceduri ducând la semnarea în 2021 a unor contracte în valoare totală de 11 800 000 EUR și patru dintre ele fiind încă în curs, cu o valoare totală de 300 000 EUR; constată, de asemenea, că în 2021 agenția a gestionat 203 proceduri cu valoare foarte mică (negociate cu un candidat), cu o valoare totală de 2 500 000 EUR; observă, în sfârșit, că în 2021 au fost gestionate 991 de proceduri în temeiul contractelor-cadru existente, cu o valoare totală de 194 600 000 EUR, 900 având ca rezultat semnarea de contracte sau bonuri de comandă specifice cu o valoare totală de 172 200 000 EUR, iar 91 dintre ele, în valoare totală de 22 300 000 EUR, sunt încă în desfășurare;

32.

salută eforturile depuse de agenție în 2021 pentru a asigura contracte importante din punct de vedere strategic în domenii precum asistența pentru aeronave de supraveghere, furnizarea de echipamente individuale de protecție și materiale sanitare, de vehicule de teren cu tracțiune integrală, de arme de serviciu, de imagini prin satelit, de servicii de cartografie, de servicii de informare meteorologică și oceanografică sau achiziționarea de drone și de sarcini utile; salută asiduitatea agenției în elaborarea și aplicarea planului de formare în domeniul achizițiilor publice;

33.

își reiterează profunda îngrijorare cu privire la relatările din mass-media din august 2022 potrivit cărora agenția a recurs la un contractant despre care se presupune că a exploatat mediatorii culturali, oferindu-le condiții de muncă ce încalcă standardele europene privind remunerarea și condițiile de muncă; ia act de petiția inițiată de mediatorii culturali în această privință, precum și de plângerea pe care au adresat-o Ombudsmanului European; ia act de răspunsurile agenției adresate mass-mediei, potrivit cărora, în urma petiției, agenția a contactat contractantul pentru a-i reaminti obligațiile care îi revin; regretă că în informațiile furnizate de agenție Parlamentului nu au putut fi găsite informații privind executarea contractului și respectarea condițiilor pentru lucrători;

34.

ia act cu îngrijorare de observațiile Curții în domeniul achizițiilor publice; remarcă în mod deosebit faptul că agenția a lansat o procedură de achiziții pentru un contract-cadru pentru prestarea de servicii de călătorie în cadrul căreia cerințele privind capacitatea financiară, tehnică și profesională a ofertanților au fost stabilite la un nivel foarte scăzut; constată că valoarea estimată a contractului pe care agenția și-a bazat evaluarea a fost de 15 000 000 EUR, însă valoarea de bază a contractului acoperea costuri ale misiunilor planificate estimate la aproximativ 240 000 000 EUR; reiterează concluzia Curții potrivit căreia, în acest caz, agenția s-a expus la diverse riscuri, cum ar fi imposibilitatea furnizării la timp a serviciilor contractate la o calitate minimă și riscul ca contractul să nu fie executat corect; regretă că contractul a dus la performanțe slabe, care au antrenat perturbări grave ale continuității activității; consideră îmbucurător faptul că, în urma verificărilor, contractul a fost reziliat imediat; subliniază că trebuie evitată utilizarea de condiții permisive în evaluarea ofertanților sau efectuarea de evaluări pe baza unor date greșite;

35.

ia act de raportarea agenției cu privire la îmbunătățirea planificării și monitorizării planului anual de achiziții publice; invită SAI să includă acest plan în viitoarele sale audituri;

Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența

36.

salută aplicarea solicitărilor Parlamentului de publicare pe site-ul agenției a CV-urilor și a declarațiilor de interese ale membrilor consiliului de administrație al agenției și ale conducerii executive a acesteia;

37.

observă că au fost luate măsuri suplimentare pentru a spori transparența activităților agenției; salută decizia directorului executiv al agenției de a crea registrul de transparență în conformitate cu articolul 118 din Regulamentul (UE) 2019/1896; ia act de răspunsul adresat autorității care acordă descărcarea de gestiune, care furnizează informații cu privire la contactele și reuniunile înregistrate și documentate în registrul de transparență al agenției în 2021; invită agenția să informeze regulat autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la punerea în practică și folosirea acestui instrument;

38.

reamintește decizia adoptată de Ombudsmanul European în urma anchetei sale din proprie inițiativă privind obligațiile în materie de drepturi fundamentale; reamintește și că agenția are obligația de a asigura activ transparența, așa cum se prevede la articolul 114 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2019/1896; invită agenția să dea curs tuturor recomandărilor Ombudsmanului European; reia propunerea pe care a făcut-o agenției să elaboreze și să pună în aplicare un nou cod de conduită care să asigure transparența deplină și buna gestiune și ca agenția să informeze permanent autoritatea care acordă descărcarea de gestiune în legătură cu progresele înregistrate în acest sens;

39.

subliniază că Ombudsmanul European a constatat o administrare defectuoasă la nivelul agenției în ceea ce privește practicile sale recente în legătură cu accesul la documente, în decizia sa din 15 decembrie 2022 în cauzele 1261/2020 și 1361/2020;

40.

ia act de nota de informare a agenției din 27 iunie 2022 privind acțiunile întreprinse de conducerea agenției în perioada de tranziție, în special eforturile acesteia de a consolida procedurile necesare pentru buna guvernanță și responsabilitate în cadrul organizației, prin sporirea transparenței, a comunicării active și a colaborării cu părțile interesate interne și externe; salută inițiativa agenției de a elabora o notă operațională prin care publicul să fie bine informat cu privire la activitățile sale operaționale; salută, de asemenea, angajamentul agenției de a publica pe site-ul său de internet recomandările prezentate consiliului de administrație de ODF și de forumul consultativ; salută faptul că agenția și-a îmbunătățit în final transparența în ceea ce privește Zilele industriei, prin publicarea pe site-ul agenției a rapoartelor de monitorizare care oferă informații privind întreprinderile care participă la Zilele industriei și prezentările acestora;

41.

ia act de faptul că aplicarea măsurilor și orientărilor agenției privind avertizarea în interes public a dat rezultate; constată că în 2021 personalul a semnalat un caz de activitate frauduloasă și, în două cazuri, suspiciuni de hărțuire; constată, de asemenea, că dintre cele trei cazuri unul a fost închis, iar celelalte două sunt în desfășurare la nivelul misiunilor de informare; invită agenția să se asigure că cei responsabili sunt trași la răspundere și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune în legătură cu rezultatul acestor trei cazuri și cu măsurile suplimentare legate de acestea;

42.

reamintește că acordarea de competențe mai mari agenției trebuie însoțită de creșterea transparenței și responsabilității acesteia, precum și de respectarea deplină a drepturilor fundamentale și de protejarea acestora; salută, în acest sens, utilizarea de către agenție a unui registru de transparență și ia act de stabilirea unei ordini de prioritate a eforturilor depuse atât de consiliul de administrație, cât și de conducerea executivă pentru a consolida și mai mult mecanismele de integritate și responsabilitate la nivelul agențiilor; ia act cu satisfacție, în acest sens, de instituirea unei capacități de audit intern și de adoptarea Cartei auditului intern în 2022; își reiterează consternarea față de bilanțul agenției în ceea ce privește responsabilitatea, transparența și respectarea drepturilor fundamentale sub conducerea fostului director executiv, care a deținut această poziție pe tot parcursul anului 2021 și a demisionat abia la 29 aprilie 2022; salută angajamentul exprimat de conducerea executivă interimară de a soluționa complet aceste probleme; subliniază că o astfel de responsabilitate și transparență, precum și respectarea drepturilor fundamentale sunt esențiale în evaluarea acordării descărcării de gestiune agenției pentru exercițiul financiar respectiv;

Controlul intern

43.

constată că în 2021 agenția a evaluat sistemul de control intern ca fiind parțial eficace; împărtășește preocuparea consiliului de administrație cu privire la faptul că în doar două dintre cele 17 domenii evaluate nu au fost identificate deficiențe; își exprimă, de asemenea, îngrijorarea cu privire la faptul că au fost identificate deficiențe majore în ceea ce privește domeniul 5 („impune persoanelor obligația de a răspunde pentru modul în care se achită de responsabilitățile lor de control intern în demersul de atingere a obiectivelor organizației”) și domeniul 10 („alege și dezvoltă activități de control care contribuie la reducerea riscurilor la adresa îndeplinirii obiectivelor la niveluri acceptabile”); salută cele 15 acțiuni de ameliorare întreprinse de agenție pentru a întări controalele în domeniile în care au fost identificate deficiențe în materie de control; constată că patru dintre aceste acțiuni necesită îmbunătățiri continue și că alte patru sunt în curs de desfășurare; invită agenția să informeze în permanență autoritatea care acordă descărcarea de gestiune despre progresele înregistrate;

44.

își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că agenția a înregistrat un număr mare de evenimente de neconformitate în domeniul contractelor și, în special, al gestionării granturilor; regretă că numărul abaterilor (excepții și evenimente neconforme) și valoarea acestora au crescut semnificativ de la 106 în 2020 la 159 în 2021 și, respectiv, de la 10,2 milioane EUR în 2020 la 21,3 milioane EUR în 2021; constată cu îngrijorare că în 2021 gestionarea granturilor reprezintă 72 % din această sumă; constată, de asemenea, că în 2021 s-au înregistrat opt abateri cu o sumă mai mare de 1 milion EUR;

45.

regretă că există întârzieri în aplicarea a 12 recomandări ale SAI privind gestionarea contractelor, gestionarea IT și gestionarea proiectelor, gestionarea resurselor umane, precum și planificarea și alocarea; invită agenția să corecteze aceste deficiențe cât mai curând posibil și, dacă este necesar, cu sprijinul Comisiei și să țină la curent autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la evoluția acestei situații;

46.

reamintește recomandarea Curții ca agenția să adopte și să pună în aplicare o strategie privind posturile sensibile; ia act de informația transmisă de agenție conform căreia proiectul unei astfel de strategii este în curs de finalizare; invită agenția să aplice această recomandare cât mai curând;

47.

ia act de observațiile Curții cu privire la deficiențele de control intern ale agenției în domeniul procedurilor de recrutare, al procedurilor de achiziții și în ceea ce privește delegarea de competențe către ordonatorii de credite delegați sau subdelegați; ia act, de asemenea, de răspunsurile agenției la constatările Curții și de măsurile deja luate; salută adoptarea de către agenție, în ianuarie 2022, a unor instrucțiuni mai clare pentru membrii comitetului de selecție, asigurând o evaluare mai coerentă și proceduri armonizate; invită SAI să includă procedurile de recrutare actualizate ale agenției în viitoarele sale audituri;

48.

consideră îmbucurător faptul că au fost introduse măsuri de îmbunătățire a procedurii de reportare pentru a preveni reportările neregulamentare; salută, de asemenea, acordul de implicare a serviciilor financiare ale agenției în procesul de reportare, îmbunătățirea planificată a formării oferite ordonatorilor de credite delegați, precum și înființarea unei structuri de audit intern în cadrul agenției;

Digitalizarea și tranziția verde

49.

salută obiectivul agenției de a integra în continuare sustenabilitatea în activitățile sale operaționale, analitice, științifice și administrative; ia act de evaluarea pozitivă a experienței agenției în domeniul achizițiilor publice ecologice, în urma introducerii unor orientări în acest domeniu; salută, așa cum a încurajat autoritatea care acordă descărcarea de gestiune, faptul că agenția a optat pentru schimbul de bune practici și de învățăminte cu alte agenții; salută și activitățile de sensibilizare în legătură cu achizițiile publice ecologice; ia act de faptul că entitățile agenției sunt încurajate constant să utilizeze criterii și soluții ecologice în achizițiile publice;

50.

ia act de faptul că în 2021 agenția a deținut președinția Rețelei agențiilor din domeniul justiției și afacerilor interne (JHAAN), compusă din nouă agenții ale Uniunii; salută decizia agenției de a explora cooperarea dintre agențiile din domeniul justiției și afacerilor interne, prin seminare și cursuri de formare în domeniul schimbărilor climatice, al infracțiunilor împotriva mediului, al neutralității din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon ale întreprinderilor și al politicilor subsumate Pactului verde; constată cu satisfacție că JHAAN s-a angajat să întreprindă o serie de acțiuni pentru a sprijini mediul și a combate infracțiunile împotriva mediului; salută faptul că JHAAN a semnat o declarație comună privind Pactul verde al UE prin care se angajează să adere la obiectivele de politică europene legate de acest cadru și sprijină Uniunea și statele membre în punerea lor în aplicare;

51.

salută diferitele măsuri luate de agenție pentru a reduce impactul activităților sale asupra mediului, inclusiv prin soluții digitale pentru circulația documentelor în format electronic, fluxul de lucru electronic pentru tranzacțiile financiare, instrumente de învățare online pentru activități de formare sau reuniuni de la distanță; înțelege că, în drumul său către neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon, obiectivul agenției este de a colecta date privind amprenta de carbon și consumul de carbon per persoană; constată, de asemenea, că agenția a lansat un studiu intitulat „Pactul verde și poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european” pentru a integra sustenabilitatea mediului în toate procesele, politicile și operațiunile sale; invită agenția să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune despre rezultatele acestui studiu și acțiunile ulterioare în legătură cu el;

52.

salută decizia agenției de a-și adopta Strategia de securitate cibernetică care abordează acțiunile de întreprins pentru a spori reziliența la amenințările la adresa securității cibernetice și pentru a proteja evidențele digitale ale agenției; salută, de asemenea, în acest domeniu, cele mai importante măsuri puse în aplicare în 2021, inclusiv creșterea capacității de monitorizare a securității, capacitatea TIC de gestionare a vulnerabilităților și tehnologia de detectare și răspuns la punctul terminal; observă că agenția a adoptat normele de securitate ale Frontex, cadrul Frontex de gestionare a informațiilor și Strategia TIC pentru perioada 2022-2027; constată, de asemenea, că agenția intenționează să înființeze un centru de operațiuni de securitate permanent pentru operațiunile de securitate cibernetică;

53.

observă că strategia agenției pentru creșterea eficienței este strâns legată de implementarea diferitelor instrumente informatice; salută modernizarea arhitecturii rețelei EUROSUR EU-RESTRICTED, sprijinul digital extins acordat personalului agenției și implementarea corpului permanent bazat pe profiluri digitale pentru a dobândi experiență în furnizarea de sprijin extern în zonele operaționale; solicită integrarea deplină a SYSPER în gestionarea de către agenție a resurselor sale umane;

54.

salută eforturile și progresele agenției în domeniul digitalizării legate de returnare, în special în ceea ce privește actualizările modelului de referință RECAMAS, noile versiuni ale sistemelor FAR și de zboruri charter FAR și continuarea colectării de date statistice prin intermediul sistemului IRMA;

Continuitatea activității în timpul crizei provocate de COVID-19

55.

salută adoptarea planului de continuitate a activității (PCA) al agenției; invită agenția să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la implementarea acestuia;

56.

salută eforturile continue ale agenției de a se adapta la condițiile în schimbare în contextul celui de-al treilea și al patrulea val al pandemiei, inclusiv prin actualizarea practicilor interne cum ar fi fluxurile de lucru fără hârtie, autorizațiile online sau reuniunile virtuale; recunoaște rolul-cheie al celulei de criză, creată în urma izbucnirii pandemiei, în sprijinirea conducerii executive în procesul decizional pentru a asigura continuitatea activității, reducând la minimum perturbarea operațiunilor agenției și asigurând un mediu de lucru sigur;

57.

salută faptul că agenția a elaborat orientări privind sănătatea și siguranța operațiunilor de returnare în timpul pandemiei care urmăresc să asigure continuarea în siguranță a operațiunilor de returnare în astfel de situații;

Alte observații

58.

constată angajamentul agenției de a defini și de a operaționaliza respectarea drepturilor fundamentale în activitățile sale prin adoptarea în 2021 a Strategiei privind drepturile fundamentale și a Planului de acțiune pentru drepturile fundamentale (Fundamental Rights Action Plan – FRAP); salută angajamentul agenției de a monitoriza punerea în aplicare a FRAP; invită agenția să ofere autorității care acordă descărcarea de gestiune informații actualizate referitoare la progresele în aplicarea FRAP; subliniază că succesul Strategiei privind drepturile fundamentale depinde de punerea sa în aplicare și că concluziile raportului OLAF, care se referă, de asemenea, la exercițiul financiar 2021; indică, în această privință, că (a) ODF a fost împiedicat să acceseze informații operaționale, contrar dispozițiilor Regulamentul (UE) 2019/1896, și că (b) personalul care își desfășoară activitatea și raportează cu privire la incidentele legate de drepturile fundamentale a fost ignorat de conducerea executivă anterioară a agenției; salută în acest sens faptul că, de atunci, ODF este implicat și consultat cu privire la toate dosarele relevante și are reuniuni periodice cu conducerea executivă și cu forumul consultativ; ia act de crearea unei rețele de puncte focale pentru drepturile fundamentale în toate entitățile agenției pentru a dezvolta expertiza în materie de drepturi fundamentale în toate domeniile de activitate; recunoaște rolul important pe care îl au observatorii pentru drepturile fundamentale, inclusiv accesul acestora la zonele operaționale și cooperarea strânsă cu personalul operațional al agenției; constată însă că biroul ODF dispune de mai puțin de 20 de membri ai personalului, în pofida faptului că planul de recrutare al agenției prevede creșterea cifrelor; invită agenția să își intensifice eforturile în vederea dotării biroului ODF cu resursele adecvate pentru desfășurarea activităților sale; ia act, de asemenea, de decizia agenției de stabilire a normelor prin care directorul executiv și consiliul de administrație să informeze forumul consultativ cu privire la acțiunile întreprinse ca urmare a recomandărilor sale și să se asigure că se iau măsuri în ceea ce privește recomandările ODF; așteaptă ca agenția să pună în aplicare recomandările ODF care figurează în raportul său anual pe 2021; invită agenția să se asigure că recomandările ODF și ale forumului consultativ prezentate consiliului de administrație sunt comunicate autorității care acordă descărcarea de gestiune;

59.

reiterează că constatările raportului OLAF se limitează la abateri și nerespectarea procedurilor de către persoane; recunoaște că agenția a desfășurat o activitate valoroasă pentru consolidarea rolului ODF, dar că agenția nu a efectuat încă o analiză mai aprofundată pentru a se asigura că nu există probleme structurale; reiterează, în acest sens, necesitatea (i) de a analiza sistemul intern de control și echilibru, întrucât abaterile individuale au fost lăsate să continue prea mult timp, (ii) de a monitoriza relația agenției cu statele membre, întrucât constatările OLAF indică faptul că statele membre exercită presiuni asupra gărzilor de coastă și ascund returnări, ceea ce pune sub semnul întrebării activitatea agenției dincolo de conducerea anterioară, și (iii) de a evalua aplicarea în continuare a articolului 46 din Regulamentul (UE) 2019/1896, astfel cum arată decizia agenției de a-și spori prezența în Marea Egee, în pofida rapoartelor mass-media și a constatărilor OLAF care indică încălcări persistente ale drepturilor fundamentale în această zonă;

60.

ia act de faptul că, începând din octombrie 2021, agenția raportează periodic consiliului de administrație cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a recomandărilor Ombudsmanului European, ale Grupului de lucru privind drepturile fundamentale și aspectele juridice și operaționale ale operațiunilor din Marea Egee și ale Grupului de lucru pentru controlul Frontex al Parlamentului European (GLCF); invită agenția să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune și cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a recomandărilor;

61.

reamintește concluzia CJUE conform căreia deciziile de returnare emise de autoritățile ungare sunt incompatibile cu Directiva 2008/115/CE a Parlamentului European și a Consiliului (4) și cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; invită agenția să se abțină de la a participa la orice operațiuni incompatibile cu dreptul Uniunii; ia act, pe baza răspunsului agenției, de faptul că aceasta a efectuat verificări și a concluzionat că nu a fost niciodată implicată în returnări legate de legislația ungară considerată incompatibilă cu dreptul Uniunii de către CJUE (Legea ungară LXXXIX din 2007 și Legea LVIII din 2020); subliniază că, dacă agenția dorește să înceapă de la zero, inclusiv prin reînnoirea angajamentului său în ceea ce privește transparența, ar trebui să asigure o claritate și o transparență sporite în astfel de situații; ia act de faptul că agenția afirmă că solicită Ungariei să confirme declarațiile speciale de declinare a responsabilității privind aspectele procedurale atunci când solicită sprijinul agenției, asigurându-se că întreaga agenție face tot posibilul pentru a veghea ca toate procedurile de returnare sprijinite de aceasta în Ungaria să respecte întrutotul cadrul juridic relevant al Uniunii privind returnarea și azilul; constată, de asemenea, că agenția și-a intensificat activitățile de monitorizare în ceea ce privește returnările din Ungaria și a intensificat consultările și cooperarea cu ODF cu privire la Ungaria; subliniază că eficacitatea procedurilor depinde de eficacitatea punerii lor în aplicare, iar acest aspect este deosebit de îngrijorător, având în vedere situația generală a statului de drept în Ungaria;

62.

subliniază că implicarea directă și indirectă a agenției în activitățile de gestionare a frontierelor și de supraveghere a frontierelor trebuie să fie însoțită de prevenirea și combaterea încălcărilor drepturilor fundamentale, precum și de asigurarea respectării principiului nereturnării, în conformitate cu acquis-ul Uniunii; invită consiliul de administrație al agenției să întărească structurile de supraveghere internă și reiterează importanța analizei și controlului constant al activităților echipei de conducere, pentru a identifica și rezolva din timp toate situațiile de gestiune defectuoasă, precum și importanța punerii în aplicare a procedurilor standard de operare prin care se asigură faptul că, în cazurile în care apar astfel de riscuri, se retrage finanțarea activităților agenției ori se suspendă, se încetează activitățile respective sau nu se lansează;

63.

ia act de deciziile consiliului de administrație al agenției din 2021 de adoptare a unor norme de aplicare cu privire la normele de prelucrare a datelor cu caracter personal; reamintește că Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (AEPD) a emis avize cu privire la normele agenției privind prelucrarea datelor și, ca urmare, agenția a reformulat deciziile relevante ale consiliului de administrație pentru a asigura respectarea deplină a normelor Uniunii privind protecția datelor; invită agenția să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la progresele înregistrate în această privință; invită, de asemenea, agenția să solicite AEPD un aviz ca urmare a deciziilor consiliului de administrație revizuite privind normele de prelucrare a datelor;

64.

ia act cu îngrijorare de relatările din mass-media cu privire la suspiciuni de abateri în extinderea programului de prelucrare a datelor cu caracter personal pentru analiza riscurilor; constată, pe baza răspunsului agenției, că proiectul a fost aplicat între 2015 și 2017, ceea ce a permis agenției să își dezvolte capacitățile necesare pentru prelucrarea datelor cu caracter personal în conformitate cu articolul 11c din Regulamentul (UE) nr. 1168/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (5); ia act, de asemenea, de poziția agenției potrivit căreia aceasta a prelucrat numai date operaționale cu caracter personal ale suspecților de infracționalitate transfrontalieră și terorism, neîncepând prelucrarea datelor cu caracter personal ale victimelor și ale martorilor; își reiterează profunda îngrijorare cu privire la raportările care arată că responsabilul cu protecția datelor a avertizat în mod repetat că această extindere a datelor ar încălca dreptul Uniunii, dar că agenția a ales, inițial, să ignore aceste sfaturi; ia act de deciziile 56/2021, 68/2021 și 69/2021 ale consiliului de administrație, la primirea avizelor AEPD privind normele de protecție a datelor ale agenției, care au condus la pregătirea de către responsabilul cu protecția datelor al agenției a unui plan de acțiune pentru punerea în practică a recomandărilor AEPD; invită agenția să ia măsuri în această privință și să asigure respectarea deplină a normelor Uniunii privind protecția datelor, consultând periodic AEPD și informând autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la stadiul și progresele reformei;

65.

deplânge faptul că deputaților în Parlamentul European, precum și membrilor conducerii superioare și ODF li s-a acordat acces la raportul OLAF cu mare întârziere; reamintește că se preconizează prezentarea a două rapoarte finale suplimentare ale OLAF în legătură cu agenția; deși recunoaște că constatările raportului OLAF pot fi de interes public, solicită ca raportul confidențial să fie publicat în cadrul stabilit prin Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (6), pentru a respecta confidențialitatea investigației efectuate de OLAF, precum și drepturile legitime ale persoanelor în cauză, inclusiv drepturile acestora în materie de protecție a datelor; își reiterează solicitarea de a asigura accesul imediat al deputaților în Parlamentul European la respectivele rapoarte finale, odată finalizate, precum și al tuturor membrilor personalului executiv al agenției care trebuie să acceseze aceste rapoarte, pentru a asigura transparența și responsabilitatea agenției și o punere corectă în aplicare a bugetului agenției pe viitor;

66.

ia act de faptul că problemele identificate în relatările mass-media, în concluziile GLCF, precum și în constatările raportului OLAF au condus la refuzul descărcării de gestiune în cadrul ciclului precedent; subliniază că agenția se află în prezent într-un proces de tranziție, în urma demisiei fostului său director executiv, în contextul anchetei OLAF privind gestionarea defectuoasă a agenției; salută, de asemenea, în acest sens, diferitele acțiuni întreprinse de conducerea interimară pentru a-și îmbunătăți activitățile și standardele; ia act cu satisfacție de faptul că aceste activități au abordat aspecte legate de gestiunea bugetară și financiară, cum ar fi clarificarea delegărilor și a subdelegărilor pentru birourile de autorizare a plăților, o mai bună respectare a drepturilor fundamentale prin consolidarea cooperării instituționale dintre conducerea executivă interimară și ODF, precum și schimbările din cultura administrativă printr-o tranziție vizibilă către descentralizare, delegare și un dialog îmbunătățit în procesul decizional; salută în mod deosebit angajamentul conducerii interimare de a schimba cultura administrativă, de a acționa pentru desființarea „culturii tăcerii” și de a încuraja implicarea colectivă în soluționarea problemelor; invită agenția să își continue angajamentul de a pune în aplicare pe deplin aceste reforme necesare, inclusiv după numirea unui director executiv neinterimar, și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la progresele înregistrate;

67.

reamintește agenției că aceasta răspunde în fața Parlamentului și că Parlamentul este hotărât să se asigure că agenția contribuie la aplicarea continuă și uniformă a dreptului Uniunii, inclusiv a acquis-ului Uniunii privind drepturile fundamentale, în special a Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; subliniază că, pentru a atinge acest obiectiv, este necesară o cooperare consolidată cu consiliul de administrație al agenției, crescând nivelul de transparență, responsabilitate și supraveghere democratică al agenției;

68.

invită agenția să își intensifice eforturile de raportare a informațiilor relevante în materie de performanță către cetățenii Uniunii și publicul larg, într-un limbaj clar și accesibil; îndeamnă agenția să asigure un nivel mai ridicat de transparență și răspundere publică, utilizând mass-media și canale de comunicare socială;

69.

ia act de decizia consiliului de administrație, adoptată în cadrul reuniunii sale extraordinare din 20 decembrie 2022, de a-l numi pe domnul Hans Leijtens în funcția de director executiv al agenției; încurajează agenția să își intensifice eforturile în curs și să ia toate măsurile necesare pentru a asigura respectarea deplină a standardelor Uniunii, în special în domeniul gestiunii bugetare și financiare, al drepturilor fundamentale, al culturii organizaționale și al transparenței; își reiterează apelul adresat agenției de a prezenta o foaie de parcurs detaliată cu privire la modul în care intenționează să răspundă preocupărilor nesoluționate, împreună cu un calendar clar și detaliat pentru aceste acțiuni, precum și de a realiza acțiuni corective cu scopul de a soluționa toate preocupările rămase exprimate de Ombudsmanul European, de GLCF și de forumul consultativ; invită agenția să pună în aplicare pe deplin reformele necesare, inclusiv după numirea unui director executiv titular, și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la progresele înregistrate;

70.

(2) Regulamentul (UE) 2019/1896 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 noiembrie 2019 privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1052/2013 și (UE) 2016/1624 (JO L 295, 14.11.2019, p. 1).

(3) Analiza strategică a riscurilor pe 2022 efectuată de Frontex.

(4) Directiva 2008/115/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind standardele și procedurile comune aplicabile în statele membre pentru returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală (JO L 348, 24.12.2008, p. 98).

(5) Regulamentul (UE) nr. 1168/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2007/2004 al Consiliului de instituire a Agenției Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene (JO L 304, 22.11.2011, p. 1).

(6) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).

(7) Texte adoptate, P9_TA(2023)0190.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/470

DECIZIA (UE) 2023/1942 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind închiderea conturilor Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) pentru exercițiul financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06248/2023 – C9-0106/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere Regulamentul (UE) 2019/1896 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 noiembrie 2019 privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1052/2013 și (UE) 2016/1624 (4), în special articolul 116,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0142/2023),

1.	aprobă închiderea conturilor Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă pentru exercițiul financiar 2021;

2.	încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 295, 14.11.2019, p. 1.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/471

DECIZIA (UE) 2023/1943 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Uniunii Europene pentru Programul Spațial – EUSPA (înainte de 12 mai 2021 – Agenția GNSS European) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Uniunii Europene pentru Programul Spațial pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a Agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06248/2023 – C9-0104/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 912/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2010 de instituire a Agenției GNSS European, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1321/2004 al Consiliului privind crearea unor structuri de gestionare a programelor europene de radionavigație prin satelit și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 683/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (4), în special articolul 14,

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/696 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a Programului spațial al Uniunii și a Agenției Uniunii Europene pentru Programul Spațial și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 912/2010, (UE) nr. 1285/2013, (UE) nr. 377/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE (5), în special articolele 85 și 86,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0116/2023),

1.	îi acordă directorului executiv al Agenției Uniunii Europene pentru Programul spațial descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului agenției aferent exercițiului financiar 2021;

2.	își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului executiv al Agenției Uniunii Europene pentru Programul Spațial, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 276, 20.10.2010, p. 11.

(5) JO L 170, 12.5.2021, p. 69.

(1) JO C 141, 29.3.2022, p. 104.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/473

REZOLUȚIA (UE) 2023/1944 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Uniunii Europene pentru Programul Spațial – EUSPA (înainte de 12 mai 2021 – Agenția GNSS European) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Uniunii Europene pentru Programul spațial aferent exercițiului financiar 2021,

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0116/2023),

întrucât, conform situației veniturilor și cheltuielilor sale (1), bugetul final al Agenției Uniunii Europene pentru Programul Spațial (denumită în continuare „agenția”) aferent exercițiului financiar 2021 s-a ridicat la 57 130 215,17 EUR, ceea ce reprezintă o creștere de 61,16 % comparativ cu 2020 din cauza mandatului său extins ce decurge din noul Program spațial al UE; întrucât bugetul agenției provine în principal de la bugetul Uniunii;

întrucât, în raportul său privind conturile anuale ale agenției pentru exercițiul financiar 2021 (denumit în continuare „raportul Curții”), Curtea de Conturi (denumită în continuare „Curtea”) a declarat că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale agenției și la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente; întrucât Curtea atrage atenția asupra impactului pe care războiul de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei îl are asupra situației performanței financiare a agenției și asupra bilanțului financiar al acesteia,

Gestiunea bugetară și financiară

constată cu satisfacție că eforturile de monitorizare a bugetului în cursul exercițiului financiar 2021 au avut ca rezultat o rată de execuție bugetară a creditelor de angajament din anul curent de 100 %, egală cu cea din 2020; regretă faptul că rata de execuție a creditelor de plată din anul curent a fost de 74,78 %, ceea ce reprezintă o scădere de 8,60 % față de 2020;

ia act de faptul că, pe lângă bugetul său de bază, agenția a continuat să gestioneze o mare parte din bugetul delegat (credite alocate unor scopuri specifice), în special în cadrul exploatării Serviciului european geostaționar mixt de navigare (EGNOS) și a programului Galileo, precum și acordurile de delegare din programul Orizont 2020; constată, de asemenea, că, în 2021, agenția și Comisia au semnat un acord de contribuție, prin care agenției i-au fost încredințate componentele suplimentare ale programelor Orizont Europa, Copernicus, comunicarea guvernamentală prin satelit a Uniunii Europene (GOVSATCOM) și cunoașterea situației spațiale (SSA), în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/696 al Parlamentului European și al Consiliului (2); ia act, de asemenea, de faptul că, în 2021, a fost angajată o sumă totală de 6 361 705 119 EUR ca buget delegat și au fost efectuate plăți în valoare de 1 574 943 399 EUR;

Performanța

ia act de faptul că Regulamentul (UE) 2021/696 a instituit agenția, care a înlocuit Agenția GNSS European și i-a succedat acesteia; ia act de faptul că acest regulament prevede o extindere a responsabilităților agenției în cadrul programelor GNSS europene; ia act de rezultatele pozitive ale agenției, inclusiv de tranziția sa reușită în temeiul Regulamentului (UE) 2021/696; salută, de asemenea, faptul că, în 2021, în urma negocierilor, agenția a adoptat un acord-cadru de parteneriat financiar (ACPF) și un acord de contribuție (AC), permițându-i desfășurarea eficientă și eficace a programului spațial, evitând suprapunerile și reducând la minimum riscurile operaționale și de dezvoltare, pe baza instituirii unor sinergii între Agenția Spațială Europeană (ESA) și agenție legate de competențele și capacitățile fiecăreia dintre cele două agenții, cu un lanț de comandă clar; constată, de asemenea, că, în cadrul ACPF și AC, agenția acționează ca gestionar al exploatării EGNOS și Galileo și, atunci când este însărcinată de Comisie, în calitate de autoritate contractantă pentru faza de executare a contractului;

ia act de faptul că, în 2021, agenția a fost responsabilă pentru o gamă largă de activități legate de punerea în aplicare a programelor EGNOS și Galileo, cum ar fi asigurarea acreditării de securitate a programelor EGNOS și Galileo, prin intermediul consiliului său independent de acreditare în materie de securitate, precum și de contribuția la promovarea și comercializarea serviciilor EGNOS și Galileo, inclusiv efectuarea analizelor de piață necesare și stabilirea unor contacte strânse cu utilizatorii și potențialii utilizatori ai sistemului; constată, de asemenea, că agenția a îndeplinit alte sarcini legate de punerea în aplicare a programelor EGNOS și Galileo, care i-au fost încredințate de Comisie prin intermediul acordurilor de delegare și de contribuție;

subliniază importanța Programului spațial al Uniunii și a înființării agenției; ia act cu satisfacție de contribuția agenției în calitate de furnizor de securitate spațială și la cercetarea și inovarea în domeniul navigației prin satelit, al observării Pământului, al conectivității și al spațiului, care contribuie la asigurarea securității pentru cetățenii Uniunii și a investițiilor în infrastructura critică; invită agenția și Comisia să identifice în continuare posibilele sinergii între componentele Programului spațial al Uniunii și programele viitoare, cum ar fi pentru punerea în aplicare a IRIS2 (Programul privind conectivitatea securizată) și a managementului traficului spațial; invită agenția și Comisia să maximizeze folosirea infrastructurii spațiale cu dublă utilizare a Uniunii și să își consolideze rolul în contextul securității și apărării europene; încurajează implicarea agenției în implementarea Strategiei spațiale a Uniunii pentru securitate și apărare;

Politica de personal

constată că la 31 decembrie 2021 schema de personal era completată în proporție de 100 %, fiind ocupate 191 de posturi de agenți temporari din cele 191 de posturi autorizate prin bugetul Uniunii (față de 150 de posturi autorizate în 2020); constată că, în 2021, în cadrul agenției au lucrat, de asemenea, 56 de agenți contractuali și 7 experți naționali detașați;

regretă lipsa echilibrului de gen în cadrul personalului din conducerea superioară a agenției, trei membri din cei trei (100 %) fiind bărbați; regretă lipsa echilibrului de gen în cadrul consiliului de administrație al agenției, 23 din cei 28 de membri (82 %) fiind bărbați; ia act cu îngrijorare, de asemenea, de situația echilibrului de gen în cadrul întregului personal al agenției, 168 din cei 247 (68 %) de angajați fiind bărbați; ia act de faptul că agenția lucrează la o strategie de incluziune și diversitate, care conține un plan de acțiune; invită agenția să ia măsuri concrete pentru a echilibra raportul numeric dintre femei și bărbați la toate nivelurile ierarhice în cel mai scurt timp posibil și să informeze în consecință autoritatea care acordă descărcarea de gestiune;

constată cu îngrijorare, din raportul Curții, că în două proceduri de recrutare supuse auditului au fost găsite o serie de deficiențe procedurale care subminează principiile transparenței și egalității de tratament, că anunțurile de posturi vacante nu au stabilit numărul de puncte necesare pentru includerea candidaților în rândul finaliștilor sau pe o listă de rezervă, și nici numărul candidaților care urmează să fie preselectați sau înscriși pe o listă de rezervă, că instrucțiunile emise de comisia de selecție cu privire la atribuirea de puncte pentru diferitele criterii de selecție nu au fost suficient de detaliate pentru a se asigura utilizarea lor consecventă de către membrii comisiei de selecție și că, în cadrul uneia dintre cele două proceduri de recrutare, pentru unul dintre teste nu a fost stabilit în avans niciun sistem de notare; ia act de răspunsul agenției potrivit căruia aceasta intenționează să aducă modificări procedurilor sale de recrutare pentru a răspunde observațiilor; invită agenția să îi comunice autorității care acordă descărcarea de gestiune cum evoluează această situație;

constată, din acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2020, că agenția a convenit cu Comisia un plan de reducere treptată și progresivă a numărului total de agenți contractuali, astfel încât, până la sfârșitul perspectivei financiare, acesta să fie în conformitate cu fișa financiară legislativă anexată la Regulamentul (UE) 2021/696 și că, cu toate acestea, agenția trebuie să majoreze numărul de agenți contractuali care lucrează în special în cadrul operațiunilor și al funcțiilor de securitate ale Centrului de monitorizare a securității Galileo; constată, de asemenea, că agenția a atras atenția Comisiei și a consiliului său de administrație asupra faptului că există riscuri operaționale legate de reducerea numărului de agenți contractuali, pe care agenția intenționează să le gestioneze printr-o mai mare externalizare, deși acest lucru generează costuri financiare mai mari; invită agenția să îi comunice autorității care acordă descărcarea de gestiune cum evoluează această situație;

10.

ia act de măsurile și politicile agenției care au ca scop protecția demnității persoanei și prevenirea hărțuirii psihologice și sexuale; constată, în special, că agenția a pus în aplicare un manual de procedură informală pentru consilierii confidențiali, care asigură o raportare ușoară și confidențială; ia act de faptul că, în 2021, s-au înregistrat patru consultări ale consilierilor confidențiali și că niciuna dintre aceste consultări nu a condus la inițierea unei anchete sau a unei proceduri în instanță, iar toate consultările au fost întrerupte după ce au fost prezentate informații cu privire la procedură și după discuția informală dintre consilierul confidențial și partea reclamantă;

11.

12.

Achizițiile publice

13.

ia act de faptul că agenția recurge în continuare la achiziții publice electronice ori de câte ori este posibil, în funcție de procedura de achiziții selectată, natura documentației care urmează să fie transmisă și protecția intereselor Uniunii în materie de securitate; ia act de faptul că, printre exemplele recente de licitații pentru care au fost folosite achizițiile publice electronice, se află paza sediului central, sprijinul administrativ și programul demonstrativ Copernicus;

Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența

14.

ia act de măsurile aplicate de agenție și de eforturile continue ale acesteia pentru a asigura transparența și pentru a preveni și a soluționa conflictele de interese;

15.

constată, pe baza raportului Curții, că, între 2019 și 2021, agenția a evaluat un caz de posibil conflict de interese în legătură cu un membru al personalului de rang superior care s-a mutat la un alt loc de muncă, că a aprobat noul post cu restricții și că, totuși, în pofida obligației generale de a-și motiva deciziile, agenția nu a prezentat o justificare pentru aceste restricții; ia act de răspunsul agenției potrivit căruia aceasta o va lua în considerare în mod corespunzător în procedurile sale, clarificând faptul că, în acest caz concret, nu a indicat în decizie motivele pe care se bazează restricțiile deoarece a considerat că acestea sunt evidente; invită agenția să îi comunice autorității care acordă descărcarea de gestiune cum evoluează această situație;

16.

ia act de faptul că, în 2021, agenția a avut un caz în care s-a manifestat un avertizor de integritate și că, la sfârșitul anului, ancheta se afla încă în desfășurare; invită agenția să îi comunice autorității care acordă descărcarea de gestiune cum evoluează această situație;

17.

insistă că trebuie introduse norme mai sistematice privind transparența, incompatibilitățile, conflictele de interese, activitățile ilegale de lobby și practica „ușilor turnante”; invită agenția să își întărească mecanismele de control intern, inclusiv prin crearea unui mecanism intern de combatere a corupției;

Controlul intern

18.

constată cu satisfacție că, în urma acțiunilor întreprinse ca rezultat al descărcării de gestiune pentru 2020, în ceea ce privește riscul legat de plățile efectuate de agenție către ESA în legătură cu punerea în aplicare a programelor EGNOS și Galileo, cheltuielile ESA pentru anii 2019, 2020 și 2021 au fost supuse auditului de Direcția Generală pentru Industria Apărării și Spațiu (DEFIS) în primul an (în numele agenției), iar în următorii doi ani ESA a fost supusă auditului de o echipă comună de auditori din cadrul DEFIS și al agenției, cele trei audituri anuale consecutive nerezultând în nicio constatare;

19.

salută creșterea transparenței execuției bugetare de către ESA prin stipularea condițiilor de gestionare a fondurilor Uniunii, prin stabilirea unor măsuri de monitorizare și control al bugetului și prin stabilirea principiilor de remunerare a ESA pentru fiecare componentă la care contribuie, recunoscând că, în calitate de organism care nu aparține Uniunii, ESA nu răspunde în fața cetățenilor Uniunii pentru cheltuielile bugetare (3);

20.

ia act de faptul că, în noiembrie 2021, Serviciul de Audit Intern al Comisiei a publicat un raport de audit privind exploatarea programului Galileo, cu patru recomandări importante; constată că agenția a pus în aplicare cel puțin două treimi din acțiunile necesare pentru punerea în aplicare a recomandărilor; invită agenția să îi comunice autorității care acordă descărcarea de gestiune cum evoluează această situație;

21.

constată că, în urma acțiunilor întreprinse ca rezultat al descărcării de gestiune pentru 2020, a fost finalizat auditul efectuat în 2019 de structura de audit intern, care a vizat „Consolidarea capacităților personalului GSA”, iar în 2022 urma să fie finalizat un audit pentru evaluarea punerii în aplicare a auditului menționat; invită agenția să îi comunice autorității care acordă descărcarea de gestiune cum evoluează această situație;

22.

reamintește că este important să se consolideze sistemele de gestionare și control pentru a asigura buna funcționare a agenției; insistă ferm asupra cerinței privind sisteme eficiente de gestionare și control pentru a evita posibile cazuri de conflicte de interese, lipsa controalelor ex ante/ex post, gestionarea inadecvată a angajamentelor bugetare și juridice și neraportarea problemelor în registrul de excepții;

Digitalizarea și tranziția verde

23.

ia act de faptul că, în 2021, agenția a decis să își extindă principalele sisteme de informații la cloud și să adopte tehnologii precum prevenirea scurgerilor de date; ia act cu satisfacție, de asemenea, de punerea în aplicare a sistemului de criptare S/MIME pentru e-mailuri, care permite schimbul de mesaje criptate și semnate digital cu alte instituții care utilizează aceeași tehnologie, precum și de adoptarea euSIGN și de înlocuirea principalelor paravane de protecție ale agenției cu cele mai recente modele, care permit o mai bună monitorizare și un mai bun control al traficului în rețea;

24.

ia act de faptul că agenția colaborează în mod activ cu Comisia în ceea ce privește ambițiile ecologice în domeniul spațial, pentru a acorda o atenție specifică impactului pe care îl are activitatea sa principală asupra mediului; constată, de asemenea, că agenția a instituit un cadru de lucru pentru a iniția procesul de punere în aplicare a unui sistem de management de mediu; constată, de asemenea, că agenția monitorizează consumul obișnuit de energie și aplică, printre alte activități, principii de reciclare în toate domeniile, promovând totodată elemente ale achizițiilor publice ecologice; constată, de asemenea, că agenția a solicitat o clasificare ecologică de nivel superior pentru clădirile noi, atât în ceea ce privește planificarea, cât și construcția;

25.

reamintește că este important să se îmbunătățească gradul de digitalizare a agenției în ceea ce privește funcționarea și gestionarea internă, dar și pentru a accelera digitalizarea procedurilor; accentuează că agenția trebuie să rămână proactivă în această privință, pentru a nu rămâne în urmă în cursa digitală față de alte agenții ale Uniunii; atrage totuși atenția asupra faptului că trebuie luate toate măsurile de securitate necesare pentru a se evita orice risc de securitate în cazul informațiilor prelucrate online;

26.

încurajează agenția să colaboreze strâns cu ENISA (Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică) și cu CERT-EU (Centrul de răspuns la incidente de securitate cibernetică pentru instituțiile, organismele și agențiile Uniunii) și să facă evaluări periodice ale riscurilor pentru infrastructura sa informatică și audituri și testări periodice ale sistemelor sale de apărare cibernetică; sugerează agenției să ofere programe de formare în domeniul securității cibernetice, actualizate periodic, pentru tot personalul agenției; invită agenția să accelereze procesul de elaborare a politicii sale în materie de securitate cibernetică, să o finalizeze până la 31 decembrie 2023 și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la acest proces;

Continuitatea activității în timpul crizei provocate de COVID-19

27.

ia act de răspunsul ferm al conducerii agenției la pandemia de COVID-19 în toate amplasamentele, asigurând sănătatea și siguranța personalului și continuitatea activităților, precum și identificarea și implementarea rețelei de administratori de situri ale agenției, inclusiv pentru punerea în aplicare a măsurilor de sănătate și siguranță în toate amplasamentele ca răspuns la pandemia de COVID-19;

Alte observații

28.

ia act de faptul că agenția a lansat prima sa expoziție în aer liber, denumită EUSPA Open, pentru a prezenta publicului larg noua misiune a agenției și Programul spațial al Uniunii, ținând seama totodată de toate măsurile legate de pandemia de COVID-19;

29.

salută implicarea pe platformele de comunicare socială în 2021, care a constat în desfășurarea campaniei „#EUSpace 4 our Planet”, evidențiind, printre altele, contribuția Programului spațial al Uniunii la Pactul verde european; constată, de asemenea, că, în conformitate cu tranziția prevăzută în Regulamentul (UE) 2021/696, agenția a comunicat în mod proactiv cu un număr mare de canale mass-media din toate statele membre;

30.

31.

(2) Regulamentul (UE) 2021/696 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a Programului spațial al Uniunii și a Agenției Uniunii Europene pentru Programul spațial și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 912/2010, (UE) nr. 1285/2013 și (UE) nr. 377/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE (JO L 170, 12.5.2021, p. 69).

(3) EPRS, Către poziția de lider a UE în sectorul spațial printr-o autonomie strategică deschisă. Ianuarie 2023, pagina 8.

(4) Texte adoptate, P9_TA(2023)0190.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/478

DECIZIA (UE) 2023/1945 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind închiderea conturilor Agenției Uniunii Europene pentru Programul Spațial – EUSPA (înainte de 12 mai 2021 – Agenția GNSS European) pentru exercițiul financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Uniunii Europene pentru Programul Spațial pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06248/2023 – C9-0104/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0116/2023),

1.	aprobă închiderea conturilor Agenției Uniunii Europene pentru Programul Spațial pentru exercițiul financiar 2021;

2.	încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al Agenției Uniunii Europene pentru Programul Spațial, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 276, 20.10.2010, p. 11.

(5) JO L 170, 12.5.2021, p. 69.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/480

REZOLUȚIA (UE) 2023/1946 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

referitoare la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului agențiilor Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021: performanțe, gestiune financiară și control

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere deciziile sale privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetelor agențiilor Uniunii Europene aferente exercițiului financiar 2021,

—	având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul 2021 [COM(2022) 331],

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0144/2023),

întrucât prezenta rezoluție cuprinde, pentru fiecare organism vizat de articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, observațiile cu caracter orizontal care însoțesc deciziile de descărcare de gestiune în conformitate cu articolul 262 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 și cu articolul 3 din anexa V la Regulamentul de procedură al Parlamentului European;

întrucât prezenta rezoluție cuprinde, de asemenea, în cazul Agenției de Aprovizionare a Euratom, observațiile cu caracter orizontal care însoțesc decizia de descărcare de gestiune în conformitate cu articolul 262 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 și cu articolul 3 din anexa V la Regulamentul de procedură al Parlamentului European;

C.	întrucât agențiile Uniunii ar trebui să se concentreze asupra misiunilor cu o valoare adăugată europeană clară, iar organizarea unor astfel de misiuni ar trebui optimizată pentru a evita suprapunerile, în interesul contribuabilului european,

felicită agențiile pentru reziliența lor și pentru eforturile depuse pentru a-și menține standardele ridicate de lucru și rezultatele de înaltă calitate, în pofida limitărilor impuse în cel de al doilea an al pandemiei de COVID-19;

constată că, pentru cele 33 de agenții descentralizate ale Uniunii, totalul cumulat al bugetelor pentru 2021 s-a ridicat la aproximativ 3 206 de milioane EUR în credite de angajament, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 5 % față de 2020, și s-a ridicat la 3 090 de milioane EUR în credite de plată, adică o creștere de 6,88 % față de 2020; constată, de asemenea, că, din cele 3 090 de milioane EUR în credite de plată, aproximativ 2 477 de milioane EUR au provenit din bugetul general al Uniunii, reprezentând 77,27 % din finanțarea totală a agențiilor în 2021 (față de 72,83 % în 2020); constată, în plus, că aproximativ 728 de milioane EUR au provenit din taxe și comisioane și din contribuțiile directe ale țărilor participante (o scădere de 12,15 % în față de 2020);

constată cu îngrijorare că bugetele finale ale unor agenții au fost înghețate în termeni nominali timp de șase ani și, din cauza inflației acumulate, scade puterea reală de cumpărare a bugetului; ia act de faptul că continuarea acestei tendințe pune în pericol capacitatea agențiilor de a-și îndeplini funcțiile în mod eficace și în timp util;

salută concluzia Curții de Conturi Europene (denumită în continuare „Curtea”) din raportul său anual privind agențiile Uniunii pentru exercițiul financiar 2021 („raportul Curții”), potrivit căreia, per ansamblu, auditul Curții cu privire la conturile anuale ale agențiilor pentru exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2021 și cu privire la veniturile subiacente acestora a reconfirmat rezultatele pozitive raportate în exercițiile anterioare; constată totuși că, potrivit Curții, sunt necesare unele îmbunătățiri în domeniul plăților subiacente conturilor;

Principalele riscuri identificate de Curte

observă că, potrivit raportului său, Curtea consideră că riscul general la adresa fiabilității conturilor agențiilor, astfel cum a fost stabilit prin aplicarea normelor contabile adoptate de contabilul Comisiei și bazate pe standardele internaționale de contabilitate, este în general scăzut, la fel ca în 2020;

subliniază că, potrivit raportului său, Curtea consideră că riscul general la adresa legalității și regularității veniturilor subiacente conturilor agențiilor este scăzut pentru majoritatea agențiilor și mediu pentru agențiile care se autofinanțează parțial, în cazul cărora sunt aplicabile reglementări specifice privind colectarea taxelor și a altor contribuții la venituri, la fel ca în 2020;

constată că raportul Curții consideră că riscul general la adresa legalității și regularității plăților subiacente conturilor agențiilor este mediu, variind de la scăzut la ridicat pentru anumite titluri bugetare; constată că, potrivit Curții, riscul aferent titlului I (cheltuieli cu personalul) este în general scăzut, pentru titlul II (cheltuieli administrative) este mediu, iar pentru titlul III (cheltuieli operaționale) este de la scăzut la ridicat, în funcție de agenția în cauză și de natura cheltuielilor operaționale ale acesteia; subliniază că, potrivit Curții, riscul aferent titlului III este similar cu riscul aferent titlului II, dar, având în vedere că există sume mult mai mari incluse în titlul III, impactul este considerat a fi mai mare;

observă că, potrivit Curții, riscul la adresa bunei gestiuni financiare este mediu, asociat în primul rând cu procedurile de achiziții publice care nu au asigurat obținerea celui mai bun raport calitate-preț;

observă că raportul Curții consideră că riscul pentru gestiunea bugetară este scăzut, auditul Curții indicând un nivel ridicat al reportărilor de credite angajate, care, potrivit Curții, au fost totuși justificate de natura multianuală a operațiunilor sau de motive independente de voința agențiilor;

10.

remarcă menționarea de către Curte a unui „alt risc” legat de pandemia de COVID-19 care a afectat activitatea Curții, deoarece restricțiile de călătorie au împiedicat Curtea să efectueze verificări la fața locului, să obțină documente originale și să desfășoare interviuri în persoană cu angajații entităților auditate; apreciază că totuși Curtea și-a desfășurat activitatea prin examinări documentare și intervievarea de la distanță a entităților auditate; ia act de evaluarea Curții potrivit căreia, în pofida unui risc crescut de nedetectare din cauza lipsei controalelor la fața locului, dovezile pe care le-a obținut de la entitățile auditate au permis Curții totuși să își finalizeze activitatea și să tragă concluzii cu privire la aceasta;

11.

salută faptul că Curtea a declarat că, în majoritatea cazurilor, agențiile au întreprins acțiuni corective pentru a răspunde observațiilor de audit din anii precedenți și invită toate agențiile în cauză să își continue eforturile de a da curs observațiilor Curții care sunt în curs (39) sau pendinte (9), în special în domeniul sistemelor de gestiune și control, al procedurilor de achiziții publice și al gestiunii bugetare;

Gestiunea bugetară și financiară

12.

subliniază cu satisfacție că, potrivit raportului anual al Curții, a fost emisă o opinie de audit fără rezerve cu privire la fiabilitatea conturilor tuturor agențiilor; constată, de asemenea, că Curtea a emis o opinie fără rezerve privind legalitatea și regularitatea veniturilor subiacente conturilor pentru toate agențiile; observă că Curtea a emis o opinie fără rezerve cu privire la legalitatea și regularitatea plăților subiacente conturilor pentru toate agențiile, cu excepția Agenției Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA); constată că opinia cu rezerve privind eu-LISA s-a datorat neregulilor legate de șase plăți efectuate în 2021, în valoare totală de 18,11 milioane EUR, în legătură cu mai multe contracte-cadru, plățile respective reprezentând 6,20 % din totalul creditelor de plată disponibile în 2021;

13.

ia act de faptul că, în ceea ce privește fiabilitatea conturilor, Curtea a publicat un paragraf de observații privind pentru Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA), Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) și Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE); ia act de faptul că paragraful de observații privind EMA s-a referit la problema nesoluționată referitoare la contractul de închiriere pentru sediul său anterior din Londra, care durează până în 2039 și care nu conține nicio dispoziție privind rezilierea anticipată, precum și privind și datoriile potențiale estimate la 383 milioane EUR la 31 decembrie 2021; ia act de faptul că paragraful de observații privind Frontex s-a referit la calcularea incorectă a contribuțiilor din partea țărilor care nu fac parte din spațiul Schengen, cu 2,6 milioane EUR mai puțin decât ar fi trebuit să plătească la bugetul Frontex în 2021; ia act de faptul că paragraful de observații referitor la EIGE se referea la o datorie contingentă (22 000 EUR) din conturile sale, care ar putea fi suportată într-o cauză judiciară în curs privind lucrătorii temporari;

14.

ia act de faptul că, în ceea ce privește legalitatea și regularitatea plăților subiacente conturilor agențiilor, Curtea a prezentat un paragraf de observații referitor la Frontex privind faptul că un angajament bugetar din 21 decembrie 2020 a fost reportat în 2021 fără a se baza pe un angajament juridic de dinainte de sfârșitul anului 2020; constată din raportul Curții că Frontex a remediat această neconformitate prin angajamente juridice ulterioare încheiate pe parcursul anului 2021.

15.

ia act de observația Curții referitoare la contribuțiile din partea țărilor asociate, unde metodele diferite din acordurile privind calcularea contribuțiilor implică un risc de aplicare eronată a respectivelor acorduri de contribuție; ia act de invitația adresată de Curte agențiilor în cauză să consulte Comisia pentru a evalua dacă este necesar să se alinieze la acordurile de contribuții ale Comisiei și la metodele de calcul pentru contribuțiile țărilor asociate;

16.

ia act de observația Curții privind nivelurile excesive de reportări și ratele ridicate de întârziere a plăților în cazul a zece agenții, cu deficiențe (problemă structurală, planificare bugetară deficitară sau posibila încălcare a principiului bugetar al anualității) în cazul a trei agenții, mai precis Agenția Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER), eu-LISA și Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA); insistă ferm asupra respectării principiului bugetar al anualității; repetă recomandarea Curții potrivit căreia agențiile în cauză ar trebui să își îmbunătățească într-o mai mare măsură planificarea bugetară și ciclurile de execuție pentru a evita întârzierile excesive în implementarea programelor de lucru sau a planurilor de achiziții;

17.

constată totuși că, în anumite cazuri, nivelul ridicat al reportărilor este, de asemenea, rezultatul unor factori care se află în afara controlului agențiilor, cum ar fi natura activităților lor care se extind pe perioade multianuale sau necesitatea de a recurge la contractanți externi pe perioade care se prelungesc dincolo de exercițiul financiar, din cauza personalului insuficient;

18.

reamintește importanța stabilirii și menținerii unui dialog activ între Comisie și agenții cu privire la alocarea resurselor adecvate și la întocmirea schemelor de personal respective, ținând seama de obiectivele și ambițiile politice ale Uniunii care au crescut în ultimii ani și care au condus la sarcini și mandate noi și extinse pentru mai multe agenții;

Performanțele

19.

ia act de faptul că toate agențiile utilizează diferite sisteme de indicatori-cheie de performanță (KPI), de realizări planificate sau de ținte strategice stabilite în cadrul măsurării performanței lor; felicită agențiile cu rate de implementare a programului lor anual de lucru de peste 95 % în 2021; invită toate agențiile să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la rata de execuție a programului lor anual de activitate, exprimată în procente; apreciază faptul că indicatorii-cheie de performanță au fost îndepliniți de către agenții și că agențiile au evidențiat măsurile care pot îmbunătăți eficiența și eficacitatea activității lor; cere, cu toate acestea, agențiilor să țină seama de indicatorii nerealizați sau a căror realizare întârzie;

20.

ia act de realizările și succesele tuturor agențiilor în 2021, al doilea an al pandemiei de COVID-19, cu provocări deosebite pentru agențiile care își desfășoară activitatea în domeniile justiției și afacerilor interne, transporturilor și sănătății;

21.

subliniază rolul important ce le revine agențiilor Uniunii atunci când acordă asistență instituțiilor Uniunii la conceperea și punerea în aplicare a politicilor, îndeosebi în executarea unor sarcini specifice de ordin tehnic, științific, operațional și de gestiune; apreciază înalta calitate a cunoștințelor specializate și a activității desfășurate de Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop), Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound), Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA), Fundația Europeană de Formare (ETF) și Autoritatea Europeană a Muncii (ELA), agențiile competente în domeniul ocupării forței de muncă, al afacerilor sociale și al incluziunii; reiterează, în acest sens, necesitatea de a dota agențiile, la un nivel proporțional cu sarcinile atribuite, cu un personal suficient, angajat cu contracte stabile și având suficiente resurse materiale; subliniază, prin urmare, că este necesar să se asigure resurse umane și financiare adecvate, care să le permită să continue realizarea programelor lor de lucru cu o rată foarte ridicată de finalizare a activităților; subliniază importanța și valoarea adăugată a fiecărei agenții în domeniul său de competență și a autonomiei lor; repetă că buna funcționare a agențiilor necesită, de asemenea, un dialog social de înaltă calitate;

22.

reamintește că schimbul anual de opinii din cadrul Comisiei EMPL privind programele anuale de activitate și strategiile multianuale ale agențiilor este foarte important pentru a garanta că programele și strategiile reflectă efectiv prioritățile politice, în special în contextul punerii în aplicare a principiilor consacrate în Pilonul european al drepturilor sociale și al atingerii obiectivelor de la Porto;

23.

reiterează rolul important al agențiilor UE din domeniul justiției și afacerilor interne (JAI), întrucât acestea sunt indispensabile pentru realizarea politicilor Uniunii, și sprijinul important pe care acestea îl acordă instituțiilor și organismelor Uniunii și statelor membre în domeniul drepturilor fundamentale, securității și justiției, prin îndeplinirea unor sarcini operaționale, analitice, manageriale și de monitorizare; reiterează, prin urmare, necesitatea de a asigura resurse financiare și umane adecvate pentru agențiile din domeniul JAI; ia act de faptul că toate agențiile ar trebui să își îndeplinească mandatele în mod eficace;

24.

reamintește că agențiile sunt cel mai în măsură să evalueze utilizarea resurselor și joacă un rol esențial în sprijinirea unor proiecte sustenabile adecvate, în conformitate cu Pactul verde european; invită Comisia să asigure finanțare pentru sprijinirea agențiilor Uniunii în vederea garantării dialogului social; ia act de faptul că agențiile Uniunii au un rol esențial în garantarea dialogului social cu instituțiile Uniunii;

25.

invită agențiile să dezvolte în continuare sinergii (în domenii precum resursele umane, achizițiile publice, digitalizarea, gestionarea clădirilor, serviciile informatice și securitatea cibernetică), precum și să intensifice cooperarea și schimbul de bune practici cu alte agenții ale Uniunii în vederea îmbunătățirii eficienței, în special în contextul presiunilor inflaționiste; invită agențiile să raporteze în continuare autorității care acordă descărcarea de gestiune cu privire la punerea în aplicare a strategiei lor de creștere a eficienței și să o actualizeze atunci când este necesar;

26.

invită Comisia să intensifice utilizarea evaluărilor transversale ale agențiilor în contextul verificărilor adecvării efectuate de Comisie pentru diferitele domenii de politică; observă că Comisia ar trebui să utilizeze rezultatele evaluărilor pentru identificarea posibilelor sinergii și schimbări, inclusiv fuziuni, și, după caz, pentru pregătirea de propuneri legislative ca răspuns la nevoile în schimbare;

27.

ia act cu satisfacție de buna cooperare continuă dintre agențiile din sfera de competență a DG Ocuparea Forței de Muncă, care au schimburi periodice în etapa de planificare a programelor lor de lucru și care se informează reciproc cu privire la evoluții și constatări;

28.

ia act cu îngrijorare, din raportul Curții, de informațiile prezentate de două agenții [Agenția Uniunii Europene pentru Azil (EUAA) și Agenția Uniunii Europene pentru Programul Spațial (EUSPA)] care raportează cu privire la impactul pe care războiul de agresiune împotriva Ucrainei l-a avut asupra activităților lor; ia act, în acest context, de creșterea cererii de asistență din partea statelor membre care acceptă refugiați din Ucraina și de întreruperea utilizării lansatoarelor rusești Soyuz pentru sateliții Galileo; ia act, în acest sens, de semnarea Acordului-cadru de parteneriat financiar dintre EUSPA și Agenția Spațială Europeană și colaborarea intensificată dintre cele două agenții, care permite Uniunii să contribuie ca furnizor de securitate pentru spațiu și să obțină autonomie strategică;

Politica de personal

29.

observă că, potrivit informațiilor prezentate de cele 33 de agenții descentralizate, în cadrul lor erau angajați în 2021 un număr total de 9 631 de membri ai personalului, printre care funcționari, agenți temporari, agenți contractuali și experți naționali detașați (față de 9 001 în 2020), ceea ce reprezintă o creștere de 7,00 % față de 2020; ia act de faptul că o parte din creștere, și anume 0,93 %, se datorează adăugării, pentru prima dată, a numărului de 84 de angajați ai noii agenții ELA, care a devenit independentă financiar în 2021;

30.

ia act de faptul că în cinci agenții au fost înregistrate cazuri de epuizare (în total 23), iar în 13 agenții unii dintre angajați au efectuat ore suplimentare în 2021; constată, în special, că un număr mare de angajați au efectuat ore suplimentare la EUAA (78 din 423 de angajați), Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) (117 din 516 angajați), Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (EMCDDA) (78 din 110 angajați), Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA) (88 din 273 de angajați), Agenția Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA) (229 din 310 angajați) și Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) (583 din 979 de angajați);

31.

ia act de faptul că toate agențiile au luat măsuri pentru a îmbunătăți starea de bine a personalului la locul de muncă și echilibrul dintre viața profesională și cea privată; constată că numărul și impactul unor astfel de măsuri variază semnificativ de la o agenție la alta și că nu pare să existe un cadru comun de referință pentru toate agențiile; constată că, în general, cu unele excepții, la agenții nu există măsuri de integrare a persoanelor cu dizabilități;

32.

constată cu îngrijorare că, în 2021, rata de rotație a personalului a fost de peste 5 % în 16 dintre cele 33 de agenții; felicită agențiile [de exemplu, Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației (AESA)] pentru măsurile specifice pe care le-au luat pentru a preveni ratele ridicate de rotație a personalului; subliniază că este important ca toate agențiile să pună în aplicare astfel de măsuri;

33.

își reiterează preocupările legate de faptul că Curtea a identificat o deficiență recurentă care este comună mai multor agenții și care vizează angajarea personalului extern și a lucrătorilor temporari; solicită să se ia măsuri pentru diminuarea dependenței agențiilor de recrutările externe și să se respecte dreptul muncii aplicabil; își exprimă îngrijorarea cu privire la lipsa unei clasificări adecvate a posturilor care gestionează procedurile de achiziții publice; ia act de hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 11 noiembrie 2021 în cauza C-948/19 (4), care a considerat că lucrătorii prin agent de muncă temporară angajați de agențiile Uniunii intră în domeniul de aplicare al Directivei 2008/104/CE a Parlamentului European și a Consiliului (5); invită agențiile să se bazeze cât mai mult posibil pe personal permanent și invită Comisia să asigure alocarea unor resurse umane adecvate în acest scop;

34.

invită EUAN să elaboreze o politică generală care să acorde prioritate personalului permanent față de consultanții externi, pentru a garanta condiții de muncă de calitate și pentru a preveni pierderea cunoștințelor și a experienței;

35.

ia act cu îngrijorare de observațiile din raportul Curții cu privire la deficiențele constatate în cadrul procedurilor de recrutare la opt agenții în 2021; reamintește că deficiențele procedurale din procedurile de recrutare subminează principiile transparenței și egalității de tratament; solicită agențiilor în cauză să își îmbunătățească procedurile interne de recrutare, în mai multe privințe, în special procesele de evaluare și anunțurile de posturi vacante;

36.

ia act de îmbunătățirea echilibrului de gen în 2021 comparativ cu 2020 la nivelul conducerii superioare, cu 68 % bărbați și 32 % femei (74,6 % și, respectiv, 25,4 % în 2020), iar pentru personal, în ansamblu, 50,26 % bărbați și 49,73 % femei (52,7 % și, respectiv, 47,3 % în 2020); constată, de asemenea, că raportul dintre bărbați și femei pentru consiliile de administrație ale agențiilor a fost de 62 % bărbați și 38 % femei, ceea ce reprezintă, de asemenea, o îmbunătățire față de anul precedent; invită agențiile să depună eforturi pentru a îmbunătăți și mai mult echilibrul de gen în cadrul conducerii superioare; invită din nou Comisia și statele membre să respecte echilibrul de gen la nominalizările sau numirile pentru consiliile de conducere sau de administrație; reiterează ambiția agențiilor de a se alinia cu Comisia pentru a atinge un echilibru de gen de 50 % la toate nivelurile conducerii sale până la sfârșitul anului 2024;

37.

regretă faptul că egalitatea de gen lipsește din strategia multianuală 2021-2027 pentru Rețeaua agențiilor UE (EUAN); invită EUAN să integreze egalitatea de gen în strategiile sale;

38.

își reiterează îngrijorarea cu privire la componența numeroasă a consiliilor de administrație ale anumitor agenții (de exemplu, Cedefop, EU-OSHA, Eurofound), ceea ce îngreunează luarea deciziilor și generează costuri administrative considerabile; îndeamnă Comisia să prezinte o propunere adecvată în această privință;

39.

constată că EUAN a creat în 2021 un grup de lucru dedicat chestiunilor din domeniul diversității și incluziunii pentru toate agențiile; constată că grup de lucru a elaborat și a aprobat o Cartă privind diversitatea și incluziunea, care cuprinde cinci angajamente, printre care acela de a asigura diversitatea și incluziunea pe parcursul carierei, de la recrutare la promovare și mobilitate, și de a atinge obiectivul de prezență în procent de 40 % a genului subreprezentat în funcțiile de conducere de nivel mediu din toate agențiile; invită toate agențiile să adopte și să pună în aplicare această cartă; salută acțiunile suplimentare întreprinse de grupul de lucru pentru diversitate și incluziune, cum ar fi lansarea în rândul personalului agențiilor a unui sondaj privind diversitatea și incluziunea, stabilirea de contacte și acorduri de cooperare cu Comisia și Parlamentul European pentru schimbul de bune practici și de idei inovatoare, precum și elaborarea unui plan de acțiune pentru 2022 care propune 29 de acțiuni pentru agenții în vederea promovării principiilor diversității și nediscriminării prevăzute în Statutul funcționarilor Uniunii, în mod armonizat în cadrul rețelei; invită EUAN să continue să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la progresele înregistrate în acest sens;

40.

observă că echilibrul geografic în rândul personalului agențiilor descentralizate ale Uniunii urmărește mai îndeaproape populația statelor membre, ca procent din UE-27, decât echilibrul geografic al personalului Comisiei; regretă că există o subreprezentare pentru șase state membre, o suprareprezentare pentru 18 state membre și un echilibru aproximativ pentru trei state membre; consideră că agențiile ar trebui să aibă ca obiectiv și să se angajeze într-un efort comun pentru îmbunătățirea reprezentării geografice în general; invită, în acest sens, EUAN să coordoneze eforturile agențiilor pentru a prezenta un plan și măsurile orizontale necesare care să permită atingerea obiectivului menționat;

41.

reamintește că este important să se elaboreze o politică a resurselor umane pe termen lung care să asigure echilibrul dintre viața profesională și cea privată, orientarea pe tot parcursul vieții și oferirea de posibilități specifice de formare pentru dezvoltarea carierei, echilibrul de gen la toate nivelurile de personal, munca de la distanță, dreptul de a se deconecta, îmbunătățirea echilibrului geografic astfel încât să fie reprezentate în mod corespunzător toate statele membre și recrutarea și integrarea persoanelor cu dizabilități, precum și promovarea unui tratament egal și a oportunităților pentru această categorie de persoane;

42.

ia act de faptul că toate agențiile au instituit pentru întregul lor personal o politică și măsuri de prevenire și combatere a hărțuirii, unele agenții dispunând de măsuri specifice (de exemplu cursuri de formare, sesiuni de sensibilizare sau de îndrumare) pentru cadrele de conducere de nivel superior și mediu; constată, de asemenea, că în 2021 agențiile au raportat 24 de cazuri de hărțuire, în curs de analizare sau închise; observă că, în unele agenții (de exemplu, EUAA), pentru procedurile legate de personal (de exemplu, cazurile de hărțuire), se solicită sprijin din partea unor firme de avocatură externe specializate în dreptul funcției publice al Uniunii (Statutul funcționarilor Uniunii), chiar și atunci când agențiile au propria unitate de servicii juridice; invită agențiile în cauză să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la toate cazurile legate de personal în care s-a primit sprijin din partea unor astfel de firme în perioada 2017-2022;

43.

reamintește hotărârea CJUE din 11 noiembrie 2021 privind recurgerea la lucrători interimari, în care sunt tratate mai multe chestiuni legate de aplicarea în cazul agențiilor Uniunii a Directivei 2008/104/CE privind lucrătorii prin agent de muncă temporară; invită agențiile care utilizează lucrători interimari să își intensifice eforturile de reducere a numărului de lucrători interimari angajați pentru a înlocui membri ai personalului titular;

Achiziții publice

44.

ia act cu îngrijorare de faptul că Curtea a observat 34 de deficiențe în ceea ce privește achizițiile publice în 2021 (față de 18 în 2020) și că numărul agențiilor vizate este în creștere, numărul agențiilor vizate fiind de 19 în 2021 (față de 9 agenții în 2020); constată, de asemenea, că acest tip de deficiențe rămân cea mai mare sursă de plăți neconforme, care rezultă din procedurile de achiziții neconforme raportate fie în 2021, fie în anii precedenți; repetă recomandarea Curții potrivit căreia, atunci când pun în aplicare contracte-cadru, agențiile în cauză ar trebui să utilizeze numai contracte specifice pentru a achiziționa bunuri sau servicii care fac obiectul contractului-cadru asociat; repetă și recomandarea Curții potrivit căreia agențiile în cauză ar trebui să își îmbunătățească în continuare procedurile de achiziții publice, asigurând respectarea pe deplin a normelor aplicabile;

45.

salută utilizarea sporită a instrumentelor de achiziții publice electronice de către agențiile Uniunii și rolul important pe care l-au jucat în asigurarea continuității activității pentru achizițiile publice în condiții de muncă de la distanță; constată că cele mai frecvente module e-PRIOR utilizate de agenții sunt modulele pentru licitațiile electronice, depunerea electronică a documentelor și facturarea electronică și că unele agenții au implementat instrumentul de gestionare a achizițiilor publice în cursul anului 2021; felicită agențiile [Centrul de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene (CdT), Autoritatea Bancară Europeană (ABE), Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA), Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA)] care raportează că și-au digitalizat complet procesele de achiziții publice;

46.

reamintește că în toate procedurile de achiziții publice este important să se asigure o condiții de concurență loială între ofertanți și să se procure bunuri și servicii la cel mai bun preț, respectându-se totodată principiile transparenței, proporționalității, egalității de tratament și nediscriminării; invită toate agențiile să utilizeze instrumentele informatice pentru achiziții publice electronice dezvoltate de Comisie și invită Comisia să clarifice și să actualizeze procedurile și modelele din orientările privind achizițiile publice;

Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența

47.

constată că, cu excepția unei agenții, toate agențiile dispun de o politică de prevenire și gestionare a conflictelor de interese; insistă că este nevoie să se stabilească sau să se actualizeze periodic seturi sistematice de norme privind transparența, incompatibilitățile, conflictele de interese și situațiile de tip „ușă turnantă” și activitățile ilegale de lobby, precum și strategiile antifraudă; invită, de asemenea, toate agențiile să elaboreze o strategie internă anticorupție; invită agențiile să continue să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la progresele înregistrate în acest sens;

48.

invită agențiile ca, dacă este cazul, să participe la acordul interinstituțional recent încheiat privind un registru de transparență obligatoriu pentru reprezentanții grupurilor de interese, semnat de Comisie, Consiliu și Parlament; constată că, din cauza naturii activității lor, unele agenții [de exemplu, Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC), Agenția Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL), CdT)] nu au întâlniri cu reprezentanți ai grupurilor de interese;

49.

observă că toate agențiile solicită și publică pe site-ul lor declarații de interese ale membrilor consiliilor lor de administrație și personalului de conducere de nivel superior;

50.

observă că majoritatea agențiilor publică pe site-ul lor CV-urile sau o scurtă descriere a educației și experienței membrilor consiliului de administrație, personalului de conducere, experților externi și experților interni; constată că CV-urile sunt incomplete sau lipsesc de pe site-urile respective pentru Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) și Agenția Europeană de Mediu (AEM) (experți interni), Frontex, Agenția Uniunii Europene pentru Căile Ferate (ERA) și ESMA (atât experți interni, cât și externi), Cedefop (unii dintre membrii consiliului său de administrație și unii dintre membrii supleanți), eu-OSHA (membrii consiliului de administrație și membrii supleanți); reamintește agențiilor că este important să crească transparența în ceea ce privește experiența membrilor consiliului de administrație, a personalului de conducere, precum și a experților externi și interni; invită EUAN să coordoneze eforturile agențiilor sale membre pentru publicarea pe site-urile lor de internet a CV-urilor membrilor consiliilor de administrație, personalului și experților, iar CV-urile respective ar trebui să includă cel puțin experiența profesională și educația;

51.

repetă cu îngrijorare observația Curții că agențiile sunt deosebit de predispuse la riscul apariției unor situații de tip „uși turnante” din cauza dependenței lor de agenți temporari, ceea ce implică rate ridicate de rotație a personalului, precum și a modelului lor de guvernanță, care include consilii ai căror membri tind să ocupe această funcție pe perioade relativ scurte; ia act de faptul că, pentru unele agenții, riscul este amplificat și mai mult de puterile de reglementare semnificative sau de legăturile cu industria; salută, în acest context, auditul Curții pe o temă orizontală legată de conflictele de interese și de potențialele situații de tip „ușă turnantă” în aproximativ 40 de agenții; constată că, pentru acest audit, Curtea a examinat, între 2019 și 2021, cazuri în care actuali sau foști membri ai personalului de conducere al agențiilor s-au angajat la alt loc de muncă după părăsirea unei agenții sau au desfășurat o activitate externă remunerată în timp ce lucrau pentru o agenție; constată, de asemenea, că Curtea a examinat și cazuri similare care vizează membri și foști membri ai consiliilor de administrație ale agențiilor;

52.

constată cu îngrijorare că doar 20 dintre cele 40 de agenții auditate de Curte au examinat cazuri potențiale de tip „ușă turnantă” legate de membrii personalului lor de conducere; ia act de concluzia Curții potrivit căreia agențiile au respectat, în general, cerințele legale aplicabile; constată totuși cu îngrijorare că, în șase agenții (ACER, AESA, Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA), ENISA, Europol și EUSPA), Curtea a constatat mai multe încălcări procedurale ale obligațiilor lor legale, de exemplu referitoare la publicarea unei liste a cazurilor evaluate, consultarea comitetului mixt sau emiterea unei decizii oficiale în termen de 30 de zile lucrătoare; invită agențiile să își consolideze procedurile și controalele interne cu privire la potențialele situații de tip „ușă turnantă”, pentru a asigura respectarea deplină a normelor aplicabile prevăzute în Statutul funcționarilor Uniunii și în Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Comunității Economice Europene și ai Comunității Europene a Energiei Atomice;

53.

regretă profund caracterul ineficient și insuficient al monitorizării respectării de către personalul actual și de foștii angajați ai agențiilor a cerințelor și restricțiilor privind situațiile de tip „ușă turnantă”; constată cu îngrijorare că, în acest context, pot rămâne nedetectate cazuri de „uși turnante” și încălcări nedeclarate ale restricțiilor impuse personalului care pleacă din funcție în legătură cu noile locuri de muncă, ceea ce poate conduce la avantaje neloiale pentru anumite entități din sectorul privat în ceea ce privește informațiile privilegiate sau activitățile de lobby; recunoaște că aceste deficiențe și riscuri se datorează obligațiilor limitate stabilite de cadrul juridic al Uniunii în acest domeniu; felicită Oficiul OAREC, ABE și ESMA pentru că au proceduri de monitorizare a respectării normelor aplicabile în domeniul „ușilor turnante”;

54.

observă că normele privind gestionarea potențialelor situații de tip „ușă turnantă” și riscul asociat de conflict de interese nu se aplică membrilor consiliilor de administrație ale agențiilor, comitetelor științifice, grupurilor de experți și altor organisme similare; constată din raportul Curții că, în perioada auditată (2019-2021), doar patru agenții au evaluat cazuri legate de membri ai consiliilor lor de administrație care au preluat un nou loc de muncă sau o activitate externă; regretă că au fost evaluate doar 25 de cazuri (și anume 3,8 %) din 659 de plecări în alte locuri de muncă ale membrilor consiliilor de administrație ale agențiilor; felicită ABE, EIOPA, Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT), EMA, ESMA, Europol și FRA pentru că au dispoziții specifice care vizează riscul situațiilor de tip „ușă turnantă” în ceea ce privește membrii consiliilor lor de administrație, în pofida vidului legislativ existent;

55.

invită EUAN să coordoneze eforturile pentru ca în toate agențiile sale membre să se introducă următoarele: (i) un cod de conduită și un set de norme pentru membrii consiliilor lor de administrație, care să stabilească principii, proceduri și mecanisme specifice de abordare a conflictelor de interese ale membrilor respectivi și a situațiilor de tip „ușă turnantă”; (ii) proceduri de monitorizare a respectării de către personalul actual și foștii angajați (inclusiv personal de conducere) a deciziilor aplicabile în domeniul „ușilor turnante” și a restricțiilor aferente; invită, de asemenea, EUAN să coordoneze eforturile de punere în aplicare, în toate agențiile sale membre, a tuturor recomandărilor formulate de Ombudsmanul European în raportul său de inspecție din 28 februarie 2019 (cazul SI/2/2-17/NF) de a pune în practică interdicția de un an pentru personalul de conducere al Uniunii care a părăsit funcția publică de a desfășura activități de lobby și de promovare și recomandarea de a publica anual informații cu privire la cazurile evaluate în acest scop; recunoaște totuși lipsa caracterului obligatoriu al acestor recomandări și invită Comisia să elimine lacuna respectivă; în plus, invită EUAN să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la progresele înregistrate în acest sens;

56.

observă că majoritatea agențiilor au declarat că nu au investigat sau închis cazuri de conflicte de interese în 2021; regretă profund faptul că în unele agenții au existat cazuri de potențiale conflicte de interese (Cedefop: 1 caz; EFSA: 13 cazuri; EIT: 1 caz; Eurofound: 1 caz; Europol: 2 cazuri), care au fost raportate în ceea ce privește, de exemplu, comitetele de selecție, experții externi, procedurile de recrutare, procedurile de achiziții publice și de acordare a granturilor sau foștii angajați ai agențiilor; ia act de răspunsurile agențiilor în cauză cu privire la acțiunile întreprinse ca urmare a cazurilor raportate menționate;

57.

ia act de faptul că toate agențiile dispun de o politică privind avertizorii în interes public, iar unele dintre acestea (EMA, eu-LISA) au actualizat-o în 2021; invită CEPOL să instituie canale de raportare specifice și sigure, în conformitate cu cerințele relevante din Directiva (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului (6) privind avertizarea în interes public; observă că, în 2021, au fost raportate cazuri de avertizare în interes public la ABE (1 caz închis), la Frontex (3 cazuri: unul închis și notificat la OLAF și două cazuri în curs de analiză) și la EUSPA (1 caz în curs de analiză); constată, de asemenea, că la EMA nu au fost raportate cazuri interne de avertizare în interes public, însă agenția a primit 29 de cazuri externe de avertizare în interes public, dintre care 23 de cazuri au fost închise, iar 6 cazuri sunt încă în curs de examinare; invită agențiile în cauză să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la progresele realizate în cazurile în curs de examinare; invită toate agențiile să ofere în mod regulat cursuri de actualizare a informațiilor privind politica de denunțare a neregulilor pentru întregul personal, să includă acest subiect în programele de inițiere pentru nou-veniți și să publice informații privind avertizarea în interes public pe paginile lor de intranet;

Controlul intern

58.

ia act cu îngrijorare de constatările Curții în domeniul sistemelor de gestiune și control, potrivit cărora, în 2021, au fost observate deficiențe privind potențiale conflicte de interese, lipsa unor controale ex ante/ex post, gestionarea inadecvată a angajamentelor bugetare și juridice și neraportarea problemelor în registrul de excepții;

59.

constată din raportul Curții că, în ceea ce privește autoritățile europene de supraveghere (AES), regulamentele de înființare ale acestora prevăd dispoziții care să garanteze că membrii consiliilor lor de supraveghere acționează independent și obiectiv în interesul Uniunii; constată, de asemenea, că, în mai multe rapoarte speciale din anii precedenți, Curtea a raportat probleme de guvernanță care afectează autoritățile europene de supraveghere și a recomandat Comisiei să ia în considerare posibilitatea de a propune modificări ale structurii de guvernanță a AES, care să le permită să își utilizeze mai eficient competențele, chiar dacă, în 2019, legiuitorul nu a acceptat structura de guvernanță revizuită propusă de Comisie; constată, de asemenea, că, în iulie 2021, Comisia a prezentat o propunere de înființare a unei noi autorități a Uniunii pentru combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului (AMLA), pentru care sunt în curs negocieri;

60.

ia act de faptul că, la sfârșitul anului 2021, toate agențiile au raportat că au implementat cadrul de control intern revizuit bazat pe COSO și că au efectuat evaluarea anuală a cadrului de control intern; invită toate agențiile să furnizeze cel puțin rezultatele evaluării la nivel de componente, însă încurajează agențiile să raporteze la un nivel mai detaliat, de exemplu în conformitate cu principiul controlului intern;

61.

ia act de faptul că, în 2021, potrivit raportului Curții privind situația acțiunilor întreprinse în urma observațiilor din exercițiile anterioare, 67 de observații au fost închise, iar 48 de observații erau încă în curs de implementare sau nesoluționate; invită agențiile să pună în aplicare cu atenție observațiile și să își îmbunătățească în continuare cadrele de control intern; observă, în final, că 9 agenții au raportat că au cazuri în curs de anchetare la OLAF;

62.

reamintește că este important să se consolideze sistemele de gestionare și control pentru a asigura buna funcționare a agențiilor; insistă ferm asupra cerinței privind sisteme eficiente de gestionare și control pentru a evita posibile cazuri de conflicte de interese, lipsa controalelor ex ante/ex post, gestionarea inadecvată a angajamentelor bugetare și juridice și neraportarea problemelor în registrul de excepții;

Digitalizarea și tranziția verde

63.

salută faptul că toate agențiile au pus în aplicare măsuri în diferite grade pentru a-și reduce impactul asupra mediului și pentru a contribui în mod pozitiv la dezvoltarea durabilă și la neutralitatea climatică; constată că astfel de măsuri vizează, de exemplu, mobilitatea durabilă a personalului, utilizarea unor dotări mai ecologice, gestionarea deșeurilor, reducerea consumului de hârtie și consumabile, îmbunătățirea consumului de energie etc.; observă, cu toate acestea, că în unele agenții (de exemplu, la CEPOL) trebuie depuse mult mai multe eforturi în ceea ce privește măsurile legate de sustenabilitatea mediului; invită toate agențiile să treacă cât mai curând posibil la energie electrică din surse ecologice și ori de câte ori este posibil din surse regenerabile în proporție de 100 % și să instaleze, acolo unde este posibil, celule de panouri solare pe acoperișul clădirilor lor;

64.

constată că 6 agenții sunt certificate EMAS (sistemul de management de mediu și audit), 19 agenții nu sunt certificate EMAS, în timp ce pentru 7 agenții procesul de certificare EMAS este în curs de desfășurare; ia act de faptul că majoritatea agențiilor nu au implementat sistemul de achiziții publice ecologice sau introduc treptat criterii ecologice (clare și verificabile de mediu) în procesele lor de achiziții publice; invită toate agențiile să accelereze adoptarea și implementarea integrală a sistemului de achiziții publice ecologice; invită agențiile să continue să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la progresele înregistrate în acest sens;

65.

încurajează toate agențiile să adopte planuri de acțiune multianuale pentru înverzire, care să includă angajamente privind reducerea emisiilor de CO2; încurajează, de asemenea, toate agențiile să publice rapoarte anuale de mediu care să evalueze, prin intermediul indicatorilor-cheie de performanță relevanți, performanța lor de mediu și amprenta lor de CO2;

66.

observă că 2021 a fost un an esențial pentru majoritatea agențiilor în ceea ce privește diferitele măsuri luate pentru a-și consolida securitatea cibernetică și protecția evidențelor digitale pe care le dețin; regretă totuși că aceste măsuri nu sunt armonizate între agenții; salută proactivitatea unor agenții care s-au pregătit pentru actualizarea politicilor lor de securitate a sistemelor informatice, în lumina viitoarelor două regulamente ale Uniunii privind securitatea cibernetică și securitatea informațiilor în instituțiile și organele Uniunii; invită toate agențiile să urmeze acest exemplu; încurajează agențiile să colaboreze îndeaproape cu ENISA; ia act de inițiativa EU-OSHA de a coordona implementarea unei soluții comune pentru a furniza servicii de securitate cibernetică agențiilor mai mici; ia act de faptul că unele agenții (OAREC, CEPOL) nu au adoptat încă o politică de securitate cibernetică și le îndeamnă să facă acest lucru; invită agențiile să ofere programe de formare actualizate periodice în domeniul securității cibernetice pentru întregul lor personal;

67.

reamintește că este important să se îmbunătățească gradul de digitalizare al agențiilor în ceea ce privește funcționarea și gestionarea internă, dar și pentru a accelera digitalizarea procedurilor; salută faptul că, în 2021, majoritatea agențiilor au continuat progresele în ceea ce privește digitalizarea și optimizarea fluxurilor de lucru și a procedurilor lor, în special în domeniul resurselor umane și al procedurilor financiare și de achiziții publice; încurajează toate agențiile să adopte și să implementeze un software de semnătură calificată avansată și de semnătură electronică calificată pentru a obține aprobări și semnături atât din partea contrapărților interne, cât și a celor externe în documentele de achiziții și în documentele contractuale;

Continuitatea activității în timpul crizei provocate de COVID-19

68.

recunoaște că 2021 a fost un an cu noi provocări care au necesitat adaptare, inovare, reziliență și flexibilitate, sub presiunea continuă a pandemiei de COVID-19 și a noilor instabilități politice și economice emergente;

69.

observă că munca de la distanță a fost esențială pentru continuitatea activității agențiilor în 2021, care a fost un succes și datorită investițiilor agențiilor în echipamente audio și videoconferințe și în alte instrumente online; constată, pe baza răspunsurilor agențiilor, că munca de la distanță și munca hibridă au avut un impact neutru sau pozitiv asupra performanței aproape tuturor agențiilor, unele agenții considerând că munca de la distanță joacă un rol semnificativ în atragerea și păstrarea talentelor; încurajează agențiile să pună în practică lecțiile învățate în ceea ce privește metodele de lucru de la distanță și hibride, astfel încât să organizeze mai bine în viitor reuniunile și sarcinile care pot fi desfășurate mai eficient de la distanță decât cu prezență fizică; constată, de asemenea, că mai multe agenții au efectuat sondaje în rândul personalului lor pentru a evalua impactul muncii de la distanță, rezultatele indicând o experiență generală pozitivă și o eficiență (percepută) sporită, însă s-au constatat unele provocări în ceea ce privește legăturile cu persoane din alte echipe și posibila compromitere a sentimentului de apartenență etc.; încurajează toate agențiile să adopte și să pună în aplicare decizia Comisiei privind timpul de lucru și munca hibridă;

Alte observații

70.

salută măsurile luate de agenții pentru a divulga și a publica rezultatele activității lor prin diverse canale, inclusiv prin intermediul site-urilor lor de internet și al platformelor de comunicare socială; îndeamnă agențiile să își intensifice eforturile și să prezinte cetățenilor Uniunii și publicului larg informațiile relevante privind performanța într-un limbaj clar și accesibil, pentru a asigura o mai mare transparență și răspundere publică printr-o mai bună utilizare a mass-mediei și a canalelor de comunicare socială; se așteaptă ca agențiile să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune în acest sens;

71.

reamintește că, în 2020, Curtea a testat proceduri automatizate de audit în domeniul auditului conturilor mai multor agenții executive; ia act de faptul că, în 2021, Curtea a extins utilizarea unor astfel de proceduri la toate agențiile, însă, în cazul agențiilor descentralizate, Curtea aplică doar zece proceduri referitoare la salarii; constată, din raportul Curții, rezultatele care au fost obținute cu succes prin aplicarea unor proceduri automatizate; regretă că lacunele în ceea ce privește utilizarea instrumentelor informatice standardizate (în domeniile achizițiilor publice electronice, finanțelor, contabilității și raportării) reprezintă obstacole serioase pentru Curte în ceea ce privește extinderea utilizării tehnologiei de audit digital la alte domenii și la toate agențiile; salută, cu toate acestea, planul Curții de a extinde această tehnologie la auditarea achizițiilor publice ale agențiilor în 2022;

72.

consideră că EUAN trebuie să depună mai multe eforturi pentru a deveni un adevărat centru de coordonare a agențiilor și pentru a contribui la intensificarea cooperării și a schimbului de bune practici între acestea, printre altele pentru a reduce costurile de funcționare ale agențiilor; invită agențiile să convină asupra alocării din organigramele lor a unui post suplimentar cu fracțiune de normă (0,5 ENI) pentru EUAN; invită EUAN să pună la dispoziția autorității care acordă descărcarea de gestiune o listă actualizată cu punctele de contact din toate agențiile;

73.

încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție agențiilor care fac obiectul prezentei proceduri de descărcare de gestiune, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

(2) JO L 193, 30.7.2018, p. 1.

(3) JO L 122, 10.5.2019, p. 1.

(4) Hotărârea Curții din 11 noiembrie 2021, UAB „Manpower Lit”/E.S. și alții, C-948/19, ECLI:EU:C:2021:906.

(5) Directiva 2008/104/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind munca prin agent de muncă temporară (JO L 327, 5.12.2008, p. 9).

(6) Directiva (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii (JO L 305, 26.11.2019, p. 17).

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/491

DECIZIA (UE) 2023/1947 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune pentru bioeconomia circulară în Europa (înainte de 30 noiembrie 2021 – întreprinderea comună pentru bioindustrii) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale întreprinderii comune pentru bioeconomia circulară în Europa pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind întreprinderile comune ale UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile întreprinderilor comune (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a întreprinderii comune în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06252/2023 – C9-0107/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere Regulamentul (UE) nr. 560/2014 al Consiliului din 6 mai 2014 privind înființarea întreprinderii comune pentru bioindustrii (4), în special articolul 12,

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/2085 al Consiliului din 19 noiembrie 2021 de instituire a întreprinderilor comune din cadrul programului Orizont Europa și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 219/2007, (UE) nr. 557/2014, (UE) nr. 558/2014, (UE) nr. 559/2014, (UE) nr. 560/2014, (UE) nr. 561/2014 și (UE) nr. 642/2014 (5), în special articolul 26,

—	având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/887 al Comisiei din 13 martie 2019 privind regulamentul financiar-tip pentru organismele de parteneriat public-privat menționate la articolul 71 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (6),

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0093/2023),

1.	acordă directorului executiv al întreprinderii comune pentru bioeconomia circulară în Europa descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune aferent exercițiului financiar 2021;

2.	își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului executiv al întreprinderii comune pentru bioeconomia circulară în Europa, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 169, 7.6.2014, p. 130.

(1) JO L 169, 7.6.2014, p. 130.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/493

REZOLUȚIA (UE) 2023/1948 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

conținând observații care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune pentru bioeconomia circulară în Europa (înainte de 30 noiembrie 2021 – întreprinderea comună pentru bioindustrii) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune pentru bioeconomia circulară în Europa aferent exercițiului financiar 2021,

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0093/2023),

întrucât întreprinderea comună pentru bioindustrii (întreprinderea comună BBI) a fost creată în mai 2014, prin programul Orizont 2020, pe o perioadă care se încheie la 31 decembrie 2024 (1); întrucât în noiembrie 2021, prin Regulamentul (UE) 2021/2085 al Consiliului (2) a fost înființată întreprinderea comună pentru bioeconomia circulară în Europa (denumită în continuare „întreprinderea comună BCE”) pentru a înlocui întreprinderea comună pentru bioindustrii în cadrul programului Orizont Europa pe perioada care se încheie la 31 decembrie 2031;

B.	întrucât obiectivul general al întreprinderilor comune care fac parte din programul Orizont Europa este de a se axa mai pregnant pe obiective și de a încheia parteneriate mai ambițioase cu sectoarele industriale de profil decât în programele anterioare;

întrucât întreprinderea comună BCE a fost finanțată în cadrul cadrului financiar multianual (CFM) 2021-2027 cu scopul de a aduce laolaltă toate părțile interesate relevante și de a contribui la transformarea Uniunii într-un protagonist de prim ordin în cercetare, prin implicarea și angajamentul partenerilor în conceperea și implementarea unui program de activități de cercetare și inovare cu valoare adăugată europeană;

întrucât în programele pentru cercetare și inovare din CFM, întreprinderile comune au personalitate juridică distinctă și dispun de propria agendă pentru cercetare și inovare pe care o adoptă în domeniul lor strategic de cercetare și pe care o materializează prin cereri de propuneri sau achiziții publice;

întrucât întreprinderea comună BCE are ca obiective generale să accelereze procesul de inovare și să dezvolte soluții biotehnologice inovatoare, să accelereze introducerea pe piață a soluțiilor biotehnologice mature și inovatoare existente și să asigure un nivel ridicat de performanță ecologică a biosistemelor industriale;

F.	întrucât, pentru a se încadra în durata programului Orizont Europa, cererile de propuneri aferente întreprinderii comune BCE trebuie lansate până la 31 decembrie 2027. întrucât, în cazuri justificate temeinic, cererile de propuneri pot fi lansate până pe 31 decembrie 2028;

G.	întrucât membrii fondatori ai întreprinderii comune BCE sunt Uniunea Europeană, reprezentată de Comisie, și o serie de parteneri industriali reprezentați de consorțiul bioindustriilor (consorțiul BIC);

întrucât contribuția financiară a Uniunii la întreprinderea comună BCE, cu tot cu creditele SEE, este de până la 1 miliard EUR, din care până la 23,5 milioane EUR pentru costuri administrative; întrucât ceilalți membri ai întreprinderii comune BCE, în afară de Uniune, aduc sau au grijă ca entitățile lor constitutive sau afiliate să aducă o contribuție totală de cel puțin 1 miliard EUR, în care este cuprinsă și o sumă maximă de 23,5 milioane EUR pentru costurile administrative, pe perioada de 10 ani,

Considerații generale

consideră îmbucurător că din raportul Curții de Conturi („Curtea”) privind conturile anuale ale întreprinderii comune CBE (denumit în continuare „raportul Curții”) reiese că conturile anuale prezintă fidel, sub toate aspectele semnificative, situația financiară a întreprinderii comune BCE la 31 decembrie 2021, rezultatele operațiunilor sale, fluxurile sale de numerar și modificările în structura activelor nete pentru exercițiul încheiat la această dată, în conformitate cu dispozițiile regulamentului financiar ale întreprinderii comune BCE și cu normele contabile adoptate de contabilul Comisiei și că operațiunile subiacente conturilor sunt conforme cu legile și reglementările în vigoare sub toate aspectele semnificative;

recunoaște că programul Orizont Europa prevede obiective ambițioase pentru întreprinderea comună, care pot fi atinse numai dacă sunt concepute și aplicate soluții eficace care să remedieze deficiențele sistemelor de control intern și să pregătească terenul pentru provocările viitoare generate de înmulțirea responsabilităților, de exemplu în domeniul gestionării și planificării resurselor umane; subliniază, în acest context, că cerințele de calcul și de raportare deosebit de complicate și împovărătoare atrag după sine un risc semnificativ de eroare și solicită, prin urmare, să se analizeze posibilitățile de simplificare ori de câte ori este posibil și compatibil cu cadrul juridic existent;

constată că pentru întreprinderile comune nu există o definiție armonizată a „costurilor administrative”, care sunt baza de calcul pentru contribuțiile financiare ale membrilor lor și o condiție prealabilă pentru a putea compara aceste costuri; în acest sens, propune să se întocmească orientări comune pentru ca toate întreprinderile comune să adopte o abordare armonizată la clasificarea anumitor categorii de cheltuieli administrative, ca, de pildă cheltuielile pentru consultări, studii, analize, evaluări și asistență tehnică;

Gestiunea bugetară și financiară

constată că în decembrie 2020 Consiliul de administrație a adoptat bugetul pe 2021 al întreprinderii comune BCE în valoare totală (buget adoptat și reactivări) de 5 215 066 EUR sub formă de credite de angajament și 174 626 895 EUR sub formă de credite de plată și că nu au existat amendamente;

constată cu regret din raportul Curții că rata de execuție a bugetului de plăți al întreprinderii comune BCE pe 2021 disponibil pentru proiectele din programul Orizont 2020 a fost de numai 71 % din cauza unor factori externi, ca pandemia de COVID-19, dar și pentru că un proiect mare din programul Orizont 2020 a fost închis după ce beneficiarul principal a dat faliment în 2021;

mai află și că bugetul fostei întreprinderi comune pentru bioindustrii (BBI) a cuprins un excedent bugetar neutilizat din exercițiile anterioare (2018, 2019 și 2020), care a inclus credite administrative de angajament și de plată în valoare de 600 000 EUR, iar pe partea operațională credite de plată în valoare de 46 881 709 EUR; mai constată că creditele reactivate au fost consumate cu prioritate în conformitate cu normele financiare ale întreprinderii comune CBE, până la sfârșitul exercițiului atingându-se aproape 100 % la creditele de angajament administrative, 84 % la creditele de plată administrative și 79 % la creditele de plată operaționale;

constată că la sfârșitul lui 2021 Uniunea a contribuit cu 728,228 milioane EUR, iar grupul de întreprinderi din sector a adus contribuții în natură validate de 52,239 milioane EUR, contribuții în numerar de 14,559 milioane EUR la cheltuielile administrative și contribuții în numerar de 3,250 milioane EUR la costurile de funcționare;

constată că în ce privește obligațiile operaționale la sfârșitul exercițiului 2021, întreprinderea comună BCE angajase aproape integral suma de 815,8 milioane EUR din contribuția maximă a UE pentru acorduri de grant semnate în cadrul Orizont 2020. mai constată că, din suma angajată, circa 159,6 milioane EUR (19,6 %) mai rămân de plătit în următorii ani; observă, pe de altă parte, că membrii privați își luaseră angajamentul legal de a pune la dispoziție contribuții în natură și financiare în valoare de 266,5 milioane EUR, cu alte cuvinte 56 % din valoarea-țintă indicativă de 475,3 milioane EUR, prevăzută în programele de lucru anuale adoptate ale întreprinderii comune BCE; mai notează totuși că, din moment ce toate cererile din programul Orizont 2020 au fost închise la sfârșitul lui 2020, întreprinderea comună BCE nu va atinge, până la sfârșitul perioadei de programare, valoarea-țintă indicativă prevăzută pentru contribuțiile membrilor săi privați;

reține că rata de execuție a plăților întreprinderii comune BCE disponibile pentru proiectele din programul Orizont 2020 a fost de 71 %, explicația posibilă fiind că unele proiectele recente din Orizont 2020 au trebuit să fie suspendate și/sau prelungite, din cauza pandemiei de COVID-19, și că un proiect mare din Orizont 2020 a fost anulat după ce beneficiarul principal a dat faliment în 2021; constată că întreprinderea BCE comună nu a avut deloc credite de angajament operaționale în 2021, întrucât își terminase ultima cerere de propuneri înainte de sfârșitul lui 2020;

10.

reține că la sfârșitul exercițiului 2021 contribuțiile în natură totale la activitățile suplimentare raportate de membrii din industrie se ridicau la 1 646,5 milioane EUR, adică 74 % din valoarea-țintă de 2 225,4 milioane EUR. ține totuși să remarce observația Curții că nu a fost încheiat procesul de certificare pentru 715,6 milioane EUR sau 43 % din suma raportată; constată că consiliul de conducere al întreprinderii comune a luat măsuri pentru a asigura atingerea țintei până la sfârșitul programului, aprobând, în februarie 2022, noi investiții în valoare de 658 de milioane EUR ale membrilor din sectorul industrial în activități din 2022 strâns legate de obiectivele strategice ale întreprinderii comune BCE; observă, în consecință, că angajamentul respectiv din partea membrilor privați poate atenua riscul ca întreprinderea comună BCE să nu atingă, până la sfârșitul programului Orizont 2020, valoarea-țintă la contribuțiile în natură pentru activități suplimentare;

11.

reține că, după observația Curții din 2020 că lipsesc date despre contribuțiile în natură validate, consorțiul bioindustriilor (BIC) a reușit, prin publicarea raportului anual de activitate pe 2021, să elibereze un număr mare de certificate aferente contribuțiilor în natură ale entităților constitutive ale BIC la activități suplimentare, în principal din 2020, dar și din 2019 și 2018, a căror eliberare a fost întârziată în timpul pandemiei de COVID-19;

12.

evidențiază că, legat de riscul identificat de Curte în 2020 ca întreprinderea comună BCE să nu își îndeplinească agenda de cercetare și inovare pentru programul Orizont 2020, realizările operaționale raportate în raportul anual de activitate pe 2021 confirmă că, deși ambii membri ai întreprinderii comune BCE (Comisia Europeană, și consorțiul pentru bioindustrii) și-au redus contribuțiile în numerar, întreprinderea comună BCE a reușit să își atingă obiectivele strategice; apreciază, mai ales, printre reușitele operaționale remarcabile raportate pentru 2021, că au fost finalizate 41 de proiecte, fiind atinși toți indicatorii-cheie de performanță (ICE) legați de performanța proiectelor; apreciază, de asemenea, că rezultatele estimate raportate de proiectele în curs indică faptul că indicatorii-cheie de performanță finali vor depăși cu mult obiectivele stabilite în „Agenda strategică, de inovare și de cercetare: Bioindustrii pentru dezvoltare și creștere în Europa”, care a identificat activitățile de cercetare, demonstrative și de punere în producție care vor fi derulate de întreprinderea comună BCE în programul Orizont 2020;

13.

reține că în raportul său anual de activitate pe 2021, întreprinderea comună BCE continuă să raporteze valorile reale ale contribuțiilor financiare în natură furnizate de consorțiul bioindustriilor sau de entitățile sale constitutive pentru a atinge țintele stabilite în Regulamentul (UE) nr. 560/2014 al Consiliului (3) și că nivelul global al contribuțiilor în natură și al contribuțiilor financiare a atins deja 70 % din valoarea finală planificată de 2,73 miliarde EUR și are toate șansele să atingă obiectivul final respectiv până în 2024;

Performanța

14.

reține că directorul executiv a prezentat pentru prima dată consiliului de conducere prioritățile și obiectivele întreprinderii comune BCE pe 2021 la reuniunea din 17 iunie 2020, versiunea finală fiind prezentată și discutată pe 7 octombrie 2020; reține că prioritățile au fost apoi înscrise în planul anual de lucru pe 2021 ca obiective pentru 2021, cu scopul de a lărgi portofoliul de proiecte, menținând, totodată, standardele de calitate pentru a absorbi perioadele de vârf în volumul de muncă; mai reține că s-a asigurat o tranziție lină de la întreprinderea comună BBI la noua întreprindere comună BCE în programul-cadru Orizont Europa;

15.

observă că, întrucât nu au existat cereri de propuneri deschise în 2021, ultima cerere fiind tratată în 2020, întreprinderea comună BCE a continuat să își gestioneze portofoliul de proiecte, ceea ce a dus la semnarea a 18 acorduri de grant, numărul total de proiecte din portofoliul întreprinderii comune BCE ajungând astfel la 142 (71 de acțiuni de cercetare și inovare, 39 de acțiuni demonstrative, 14 inițiative emblematice și 18 acțiuni de coordonare și sprijin), din care, la sfârșitul anului 2021, 96 erau încă în desfășurare și 46 erau finalizate;

16.

reține că în 2021 un contractant extern a efectuat un studiu special (4) pentru a valida rezultatele ICP ale celor 32 de proiecte ale întreprinderii comune pentru bioindustrii finalizate până în iulie 2020 și a oferi o evaluare globală a portofoliului de proiecte al întreprinderii comune pentru bioindustrii; constată că exercițiul de validare a analizat rezultatele și efectele indicatorilor-cheie de performanță raportați în raport cu datele justificative furnizate în documentația proiectelor, inclusiv rapoarte periodice, rezultate concrete și rapoarte de analiză întocmite de experți independenți; constată, în plus, că s-a introdus un punctaj de validare pentru a indica măsura în care rezultatele ICP raportate au fost susținute de dovezi;

17.

remarcă că majoritatea datelor validate (cam 90 %) au obținut punctaje de 1 sau 2 (punctajele de validare fiind 1, 2 sau 3), fapt ce demonstrează că cadrul pentru ICP stabilit pentru întreprinderea comună BBI oferă o imagine fidelă a rezultatelor și efectelor programului;

18.

reține că inițiativele emblematice și acțiunile demonstrative avansate sunt proiectele cu cea mai mare contribuție socioeconomică ca, de pildă crearea de locuri de muncă, dezvoltarea rurală și beneficii pentru producătorii primari, și cel mai mare impact regional, local și asupra piețelor și industriei; ia act de faptul că nivelul de disponibilitate tehnologică al acestor proiecte permite implementarea tehnologiilor la scară mare, preindustrială, implicând actori din întregul lanț valoric, de la furnizori locali de materii prime până la utilizatori finali și autorități locale;

19.

reține că reducerea impactului proceselor și produselor industriale asupra mediului este unul dintre obiectivele centrale ale întreprinderii comune BCE; remarcă că o contribuție importantă la atenuarea schimbărilor climatice este reducerea emisiilor de CO2 și de alte gaze cu efect de seră raportată de 65 % din proiectele întreprinderii comune BCE; ia act de faptul că 29 % dintre proiecte raportează utilizarea/reciclarea de CO2 eliberat din biooperațiuni, ceea ce înseamnă că își reduc emisiile directe de gaze cu efect de seră;

20.

se bucură să afle că în 2021 întreprinderea comună BCE a continuat să obțină performanțe bune la operațiunile de bază în raport cu principalii ICP ai programului Orizont 2020 după care este monitorizată, confirmând tendințele pozitive observate în anii precedenți: indicatorul „Time To Inform” – TTI (timpul de informare) pentru participanții la cererea de propuneri din 2020 a fost atins în ianuarie 2021, înregistrându-se o valoare medie de 137 de zile față de ținta de 153 de zile (100 % la timp); timpul de acordare a grantului (TTG) pentru propunerile reținute din cererea de propuneri 2020 a fost, în medie, de 236 de zile față de obiectivul de 245 de zile și toate acordurile de grant au fost semnate la timp (100 % la timp); timpul de modificare mediu (TTA) a fost de 9 zile față de obiectivul de 45 de zile (100 % la timp); timpul de plată (TTP) pentru prefinanțarea propunerilor reținute din cererea pe 2020 a fost în medie de 9,5 zile față de obiectivul de 30 de zile (100 % la timp), iar pentru plățile intermediare și finale a fost, în medie, de 66 de zile față de obiectivul de 90 de zile (100 % la timp);

21.

află că, ca răspuns la o observație privind drepturile de proprietate intelectuală (DPI) făcută la descărcarea de gestiune pe 2020, acordurile de grant semnate de întreprinderea comună BCE corespund modelului de acord de grant publicat de Comisie pentru execuția bugetului Uniunii, fără abateri în gestionarea drepturilor de proprietate intelectuală; mai constată că, în ce privește drepturile de proprietate intelectuală și publicarea rezultatelor, proprietatea asupra rezultatelor proiectului rămâne sub controlul beneficiarilor, care trebuie să îndeplinească anumite obligații privind știința deschisă și accesul la rezultatele cercetării, în conformitate cu secțiunea 3 din modelul de acord de grant Orizont 2020 – Drepturi și obligații privind informațiile preexistente și rezultatele;

Achiziții publice, resurse umane și proceduri de recrutare

22.

află că, la sfârșitul anului 2021, Biroul de programe al întreprinderii comune BCE era compus din 22 de angajați și că în 2021 au fost lansate patru proceduri de recrutare, soldate cu recrutarea unui responsabil de proiect (agent contractual), a unui asistent pentru relațiile cu părțile interesate și a unui asistent executiv (agenți temporari), a unui asistent pentru comunicare (agent temporar) și a unui asistent financiar (agent contractual); observă, în plus, că, la fel ca în 2020, pentru a face față perioadei de vârf a volumului de muncă, întreprinderea comună BCE a încheiat, prin contractul-cadru al Comisiei pentru servicii interimare, mai multe contracte pe termen scurt pentru servicii interimare, pentru a răspunde nevoilor specifice biroului de programe;

23.

constată cu îngrijorare că ponderea medie anuală a personalului interimar a rămas ridicată, reprezentând 19 % din personalul statutar; reamintește că numărul mare de agenți contractuali tinde să mărească semnificativ rata de rotație a personalului întreprinderii comune BCE și să destabilizeze și mai mult situația ocupării posturilor; subliniază, în plus, că recurgerea la personal interimar ar trebui să rămână o soluție temporară, în caz contrar putând afecta negativ performanța generală a întreprinderii comune BCE, împiedicând-o, de exemplu, să păstreze competențe-cheie și să aibă o ierarhie clară a răspunderii și putând genera posibile litigii judiciare și o eficiență mai scăzută a personalului; amintește că întreprinderea comună BCE ar trebui să elaboreze un model sau un ghid oficial despre modul de estimare a nevoilor de personal (inclusiv a competențelor esențiale), cu obiectivul de a optimiza utilizarea resurselor umane;

24.

constată din raportul anual de activitate pe 2021 că există un echilibru just între numărul de femei și de bărbați, procentul fiind de 64 % femei la nivelul Biroului de programe, 46 % în grupul reprezentanților statelor (inclusiv supleanți) și 57 % în comitetele științifice; încurajează întreprinderea comună BCE să mențină acest echilibru;

25.

atestă că, după cum rezultă din raportul său anual de activitate, numărul femeilor în consiliul de conducere a crescut de la 20 % în exercițiul precedent la 30 % la sfârșitul anului 2021; încurajează întreprinderea comună BCE să depună mai multe eforturi pentru a realiza o pondere echilibrată a femeilor și bărbaților în consiliul de conducere;

26.

constată că din 2016 încoace întreprinderile comune nu și-au plătit partea care le revine din contribuțiile angajatorilor pentru personalul întreprinderilor comune, care corespunde raportului dintre veniturile lor subvenționate din afara Uniunii și veniturile lor totale, către sistemul de pensii al Uniunii, deoarece Comisia nici nu a prevăzut aceste cheltuieli în bugetul întreprinderilor comune, nici nu a solicitat oficial plățile; solicită Comisiei să ia măsuri pentru a evita probleme similare în viitor;

27.

reține că în 2021 întreprinderea comună BCE a fost, împreună cu alte patru întreprinderi comune, printre fruntași în eforturile de a pune în funcțiune instrumentul SYSTAL, un instrument de recrutare electronică conceput de Oracle și folosit deja de mai multe agenții descentralizate pe care întreprinderea comună BCE l-a aplicat pentru prima dată în septembrie 2021, la publicarea unui post;

28.

află că în 2021, pentru a avea siguranța că personalul are competențele necesare pentru funcțiile care îi revin și poate face față mediului de lucru solicitant, departamentul resurse umane a creat un cadru de învățare și dezvoltare, ținând seama de obiectivele anuale ale întreprinderii comune BCE; constată că din cauza pandemiei de COVID-19 toate activitățile de învățare s-au organizat online;

29.

ține să remarce că, ca răspuns la o observație privind achizițiile publice primită la procedura de descărcare de gestiune pe 2020, întreprinderea comună BCE a introdus toate măsurile posibile pentru a asigura o concurență cât mai mare cu prilejul procedurilor sale de achiziții publice și în conformitate cu Regulamentul financiar al UE; mai ține să remarce și că întreprinderea comună BCE folosește eTendering pentru a-și publica anunțurile de achiziții publice și a introdus toate cerințele de acces pentru soluțiile de achiziții publice electronice (precum eSubmission), planificate să fie complet integrate în acest sistem până la sfârșitul lui 2022;

30.

recunoaște că, ca răspuns la o observație primită cu ocazia procedurii de descărcare de gestiune pe 2020 că nu dispune de o structură de sprijin care să asigure confortul psihologic al personalului, întreprinderea comună BCE a organizat o serie de evenimente pentru a ajuta personalul să facă față provocărilor impuse de pandemie și că au fost stabilite bune practici și reguli de lucru de aur la pregătirea strategiei de „revenire la birou” a organizației în cadrul noilor modalități de lucru;

Controalele interne și auditul intern

31.

reține că cadrul de control intern al întreprinderii comune BCE se bazează pe 17 principii de control, este aliniat la cadrul de control al Comisiei Europene și este în vigoare de la 1 ianuarie 2020;

32.

reține că rezultatele evaluării sistemului de control intern din 2021 confirmă că întreprinderea comună BCE dispune de un sistem de control care funcționează, deși mai este loc de îmbunătățiri; observă că, în general, toate componentele de control intern funcționează împreună într-un mod integrat, sistemul este conform cu cadrul de control intern, funcționează la un nivel acceptabil de eficacitate și permite un control suficient al riscurilor pentru atingerea obiectivelor de control;

33.

reține că în cazul plăților din Orizont 2020, de auditurile ex post se ocupă Serviciul comun de audit al Direcției Generale Cercetare și Inovare de la Comisie; constată pe baza rezultatelor auditurilor ex post disponibile la sfârșitul anului 2021 că întreprinderea comună BCE a raportat o rată de eroare reprezentativă de 1,9 % și o rată de eroare reziduală de 1,2 % la proiectele din Orizont 2020 (plăți validate și închise și plăți finale); constată, cu toate acestea, că ratele de eroare prezentate mai sus ar trebui tratate cu prudență, deoarece cum deocamdată nu sunt disponibile toate rezultatele auditurilor, ratele de eroare nu sunt 100 % reprezentative pentru cheltuielile controlate;

34.

consideră demn de apreciat că, așa cum s-a întâmplat anul trecut, există dovezi că simplificările introduse în Orizont 2020, împreună cu experiența tot mai mare dobândită de principalii beneficiari, au influențat în bine numărul și nivelul erorilor; constată totuși că beneficiarii tot mai comit erori, de obicei pentru că nu înțeleg bine sau nu respectă normele;

35.

evidențiază că constatările Curții au confirmat existența unor erori sistemice persistente legate de costurile declarate cu personalul și că, în special, întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) și noii beneficiari sunt mai susceptibili de a comite erori decât alți beneficiari; subliniază că erorile respective apar constant și în rapoartele anuale anterioare ale Curții din 2017 încoace; evidențiază, prin urmare, că simplificarea normelor programului Orizont 2020 pentru declararea costurilor cu personalul și recurgerea pe scară mai largă la opțiunile simplificate în materie de costuri reprezintă o condiție prealabilă pentru stabilizarea ratelor de eroare sub pragul de semnificație; reliefează că întreprinderea comună BCE ar trebui să își înăsprească sistemele de control intern pentru a trata riscul mai mare legat de IMM-uri și de noii beneficiari și încurajează insistent anumite categorii de beneficiari mai predispuse la erori, ca IMM-urile și noii beneficiari, să folosească instrumentul Personnel Costs Wizard; consideră îmbucurător că în 2022 toate întreprinderile comune, pentru a reduce rata de eroare în ton cu măsura propusă de Curte, au început să deruleze acțiuni, printre care se numără testarea unor forme simplificate de costuri, precum costurile unitare, sumele forfetare și ratele fixe;

36.

constată că pentru a evalua sistemul de control al plăților operaționale ale întreprinderii comune BCE, Curtea a auditat, la nivelul beneficiarilor finali, eșantioane de plăți selectate aleatoriu din programul Orizont 2020 făcute în 2021, pentru a le corobora cu ratele de eroare calculate la auditurile ex post (5); observă că într-un caz Curtea a descoperit și a pus la calcul o eroare legată de costurile directe cu personalul declarate în cazul unei persoane care nu era nici angajată de beneficiar, nici contractată direct pentru proiect;

37.

reține că, ca răspuns la o observație făcută cu prilejul procedurii de descărcare de gestiune pentru 2020 când Curtea a descoperit erori sistemice persistente în costurile cu personalul declarate de beneficiari și după ce astfel de erori au fost raportate cu regularitate și în auditurile ex post ale Serviciului comun de audit, întreprinderea comună BCE rămâne implicată activ în eforturile de a-și îmbunătăți strategiile de control al cheltuielilor, participând la acțiunile comune întreprinse în acest context de guvernanța programelor Orizont 2020 și Orizont Europa, luând, de asemenea, în vizor categorii bine identificate de beneficiari ai fondurilor UE;

Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și a riscurilor de fraudă

38.

constată că, la sfârșitul anului 2021, în registrul riscurilor au fost identificate și descrise în total 11 riscuri, cu grade diferite de importanță, convergență și interdependență; ține să remarce că exercițiul de evaluare a riscurilor desfășurat în 2021 a confirmat tendința din anii precedenți și că unele riscuri suplimentare au fost absorbite sau reduse printr-o mai mare eficacitate a controalelor interne, precum și o dată cu experiența dobândită în activitățile de bază, precum planificarea granturilor, procesele și sistemele programului Orizont 2020;

39.

se bucură să afle că, pentru gestionarea potențialelor conflicte de interese, Biroul de programe al întreprinderii comune BCE a elaborat un set cuprinzător de norme și proceduri care sunt aplicate temeinic în întreaga sa structură de guvernanță și că s-au introdus măsuri speciale pentru prevenirea și gestionarea conflictelor de interese în cazul experților care evaluează proiectele și licitațiile;

40.

subliniază că de-a lungul anului 2021 aceste sisteme de control au funcționat bine și că nu este de raportat niciun element care ar putea influența asigurarea rezonabilă dată de ordonatorul de credite;

41.

reține că, ca răspuns la o observație de la descărcarea de gestiune pe 2020, în raportul său anual de activitate pe 2021 întreprinderea comună BCE raportează autorității care acordă descărcarea de gestiune despre gestionarea riscurilor de fraudă și confirmă că întreprinderea comună BCE a continuat să dea curs efectiv recomandărilor primite în anii precedenți de la Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), căruia îi raportează măsurile luate;

42.

reține că, ca răspuns la o observație de la descărcarea de gestiune pe 2020, pe site-ul oficial al întreprinderii comune BCE se publică declarațiile de interese ale membrilor consiliului de conducere însoțite de informații relevante privind activitățile profesionale trecute și actuale ale membrilor;

43.

reține că, ca răspuns la o observație de la descărcarea de gestiune pe 2020, întreprinderea comună BCE a introdus o serie de politici și cursuri de formare pentru a combate hărțuirea și frauda, a preveni conflictele de interese și a-i proteja pe avertizorii de nereguli; mai constată că politicile de etică sunt integrate într-o gamă largă de activități și mecanisme de gestionare a riscurilor a căror eficacitate este monitorizată în permanență de serviciile responsabile care sunt bine identificate în structura de guvernanță a întreprinderii comune BCE și că toate sistemele de control relevante sunt testate periodic de serviciul de audit intern și de Curte în calitate de autorități care dau asigurări; reține că întreprinderea comună BCE a raportat de multe ori în rapoartele sale anuale de activitate despre acest mecanism de gestionare a riscurilor și, în special, despre apariția oricăror potențiale cazuri de hărțuire, conflicte de interese și fraude care ar putea genera rezerve în declarația anuală de asigurare însoțitoare furnizată de directorul executiv al întreprinderii comune BCE; constată că raportul anual de activitate pe 2021 al întreprinderii comune BCE nu cuprinde constatări și concluzii care ar putea atrage după sine o rezervă în aceste domenii.

(2) Regulamentul (UE) 2021/2085 al Consiliului din 19 noiembrie 2021 de instituire a întreprinderilor comune din cadrul programului Orizont Europa și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 219/2007, (UE) nr. 557/2014, (UE) nr. 558/2014, (UE) nr. 559/2014, (UE) nr. 560/2014, (UE) nr. 561/2014 și (UE) nr. 642/2014 (JO L 427, 30.11.2021, p. 17).

(3) Regulamentul (UE) nr. 560/2014 al Consiliului din 6 mai 2014 privind înființarea întreprinderii comune pentru bioindustrii (JO L 169, 7.6.2014, p. 130).

(4) https://www.bbi.europa.eu/sites/default/files/executive-summary-bbi-ju-portfolio-kpi.pdf

(5) La operațiunile de plată în contul granturilor testate la beneficiari, pragul de raportare pentru erorile cuantificabile este de 1 % din costurile auditate.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/500

DECIZIA (UE) 2023/1949 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind închiderea conturilor întreprinderii comune pentru bioeconomia circulară în Europa (înainte de 30 noiembrie 2021 – întreprinderea comună pentru bioindustrii) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale întreprinderii comune pentru bioeconomia circulară în Europa pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind întreprinderile comune ale UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile întreprinderilor comune (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a întreprinderii comune în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06252/2023 – C9-0107/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere Regulamentul (UE) nr. 560/2014 al Consiliului din 6 mai 2014 privind înființarea întreprinderii comune pentru bioindustrii (4), în special articolul 12,

—

—	având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/887 al Comisiei din 13 martie 2019 privind regulamentul financiar-tip pentru organismele de parteneriat public-privat menționate la articolul 71 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (6),

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0093/2023),

1.	aprobă închiderea conturilor întreprinderii comune pentru bioeconomia circulară în Europa pentru exercițiul financiar 2021;

2.	încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al întreprinderii comune pentru bioeconomia circulară în Europa, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 169, 7.6.2014, p. 130.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/502

DECIZIA (UE) 2023/1950 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune pentru o aviație curată (înainte de 30 noiembrie 2021 – întreprinderea comună Clean Sky 2) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale ale întreprinderii comune pentru o aviație curată pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind întreprinderile comune ale UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile întreprinderilor comune (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a întreprinderii comune în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06252/2023 – C9-0108/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere Regulamentul (UE) nr. 558/2014 al Consiliului din 6 mai 2014 privind înființarea întreprinderii comune Clean Sky 2 (4), în special articolul 12,

—

—	având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/887 al Comisiei din 13 martie 2019 privind regulamentul financiar-tip pentru organismele de parteneriat public-privat menționate la articolul 71 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (6),

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru transport și turism,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0078/2023),

1.	acordă directorului executiv al întreprinderii comune pentru o aviație curată descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune aferent exercițiului financiar 2021;

2.	își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului executiv al întreprinderii comune pentru o aviație curată, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 169, 7.6.2014, p. 77.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/504

REZOLUȚIA (UE) 2023/1951 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune pentru o aviație curată (înainte de 30 noiembrie 2021 – întreprinderea comună Clean Sky 2) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune pentru o aviație curată aferent exercițiului financiar 2021,

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru transport și turism,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0078/2023),

întrucât întreprinderea comună pentru punerea în aplicare a inițiativei tehnologice comune în sectorul aeronauticii a fost înființată în decembrie 2007, în contextul celui de Al șaptelea program-cadru de cercetare, pentru o perioadă de 10 ani (Clean Sky 1); întrucât, în luna mai 2014, Consiliul a prelungit durata de viață a întreprinderii comune în cadrul programului Orizont 2020 pentru o perioadă care se încheie la 31 decembrie 2024 (Clean Sky 2);

întrucât, în noiembrie 2021, Consiliul a adoptat Regulamentul (UE) 2021/2085 (1) („Actul de bază unic”), prin care a fost înființată întreprinderea comună pentru o aviație curată (denumită în continuare „întreprinderea comună”) pentru a înlocui Clean Sky 2, în cadrul programului Orizont Europa, pentru o perioadă care se încheie la 31 decembrie 2031;

C.	întrucât întreprinderea comună pentru o aviație curată este un parteneriat public-privat, al cărui obiectiv constă în transformarea aviației în perspectiva unui viitor sustenabil și neutru din punct de vedere climatic;

D.	întrucât membrii fondatori ai întreprinderii comune sunt Uniunea, reprezentată de Comisie, și organizații din sectorul aviației angajate în crearea unui nou standard, la nivel mondial, pentru sisteme de aviație fiabile și neutre din punct de vedere climatic;

întrucât contribuția financiară a Uniunii la întreprinderea comună, inclusiv creditele SEE, pentru acoperirea costurilor administrative și operaționale este de cel mult 1,7 miliarde EUR, în care este cuprinsă și o sumă maximă de 39,223 milioane EUR pentru costurile administrative; întrucât membrii întreprinderii comune, alții decât Uniunea, aduc sau se asigură că entitățile lor constitutive sau afiliate aduc o contribuție totală de cel puțin 2,4 miliarde EUR, în care este cuprinsă și o sumă maximă de 39,223 milioane EUR pentru costurile administrative, pe perioada de 10 ani,

Gestiunea bugetară și financiară

salută faptul că, potrivit raportului Curții de Conturi („raportul Curții”), conturile anuale ale întreprinderii comune aferente exercițiului financiar încheiat la 31 decembrie 2021 prezintă în mod fidel, sub toate aspectele semnificative, situația financiară a întreprinderii comune la 31 decembrie 2021, precum și rezultatele operațiunilor sale, fluxurile sale de numerar și modificările în structura activelor nete pentru exercițiul încheiat la această dată, în conformitate cu dispozițiile regulamentului său financiar și cu normele contabile adoptate de contabilul Comisiei și că operațiunile subiacente conturilor sunt conforme cu legile și reglementările în vigoare sub toate aspectele semnificative;

recunoaște că programul Orizont Europa prevede obiective ambițioase pentru întreprinderea comună, care pot fi atinse numai dacă sunt concepute și puse în aplicare soluții eficace care să abordeze deficiențele sistemelor de control intern și să se pregătească pentru provocările viitoare generate de responsabilitățile mai mari, de exemplu în domeniul gestionării și planificării resurselor umane; subliniază, în acest context, că cerințele de calcul și de raportare deosebit de complicate și împovărătoare prezintă un risc semnificativ de eroare și solicită, prin urmare, să se analizeze posibilitățile de simplificare ori de câte ori este posibil și compatibil cu cadrul juridic existent;

ia act de faptul că în 2021 bugetul definitiv disponibil al întreprinderii comune, inclusiv creditele neutilizate reintroduse din anii anteriori, veniturile alocate și realocările pentru exercițiul următor, a cuprins credite de angajament în valoare de 182,6 milioane EUR și credite de plată în valoare de 189,9 milioane EUR;

înțelege că execuția bugetară a fost afectată de situația pandemiei de COVID-19, în special în ceea ce privește creditele de plată pentru cheltuielile administrative, și că, cu toate acestea, întreprinderea comună a avut o rată de execuție de 99,6 % pentru creditele de angajament în 2021 (excluzând creditele neutilizate care nu au fost necesare în exercițiul în curs), iar creditele de plată au fost executate până la 82,3 % din fondurile disponibile, excluzând creditele neutilizate în 2021, în valoare de 22,9 milioane EUR (56,3 % din rata de execuție dacă creditele neutilizate sunt incluse în bugetul total de plăți);

observă că la sfârșitul exercițiului 2021, suma angajată aproape integral de întreprinderea comună se ridica la 1,716 miliarde EUR din contribuția maximă a UE pentru acorduri de grant semnate în cadrul Orizont 2020; constată că, din această sumă, în următorii ani mai rămân de plătit aproximativ 273 de milioane EUR (adică 16 %); observă, de asemenea, că membrii din sectorul privat își asumaseră angajamente juridice de a pune la dispoziție contribuții în natură în valoare de 2,1138 miliarde EUR;

evidențiază că rata de execuție a bugetului întreprinderii comune pentru plăți și angajamente disponibil pe 2021 pentru proiectele din cadrul Orizont 2020 a fost de 100 %, respectiv, de 83 %;

constată, pe baza raportului anual de activitate, că planificarea pentru perioada 2022-2023 a fost revizuită pentru a include sumele reportate din perioada 2020-2021 (sume necheltuite și rezultate replanificate) pentru a raporta cu privire la activitățile rămase până la sfârșitul programului; ia act de faptul că următoarea perioadă va fi critică, întrucât se preconizează că 70 % din rezultate vor fi obținute în ultimii doi ani ai programului, cu o finanțare rămasă de ~ 10 % la nivelul programului; constată, în plus, că riscul de întârzieri la unele platformele inovatoare de demonstrație în domeniul aviației/unii demonstratori tehnologici integrați rămâne ridicat și necesită o monitorizare specifică din partea membrilor pentru a obține rezultate pe durata programului Clean Sky 2; constată, de asemenea, că, în perioada următoare, se preconizează că toate platformele inovatoare de demonstrație în domeniul aviației, demonstratorii tehnologici integrați și activitățile transversale vor confirma planul de finalizare prin evaluarea la jumătatea anului (prevăzută pentru iulie 2022), iar evaluările intermediare ale progreselor vor juca un rol central în evaluarea performanței cumulate obținute și vor confirma planul de realizare a rezultatelor conform calendarului;

Personalul și politica de achiziții

observă că schema de personal a întreprinderii comune pentru 2021 conținea în total 42 de angajați statutari (agenți temporari și agenți contractuali) și doi experți naționali detașați, fiind ocupate 42 de posturi la sfârșitul exercițiului 2021; constată că, în 2021, întreprinderea comună a lansat un proces de recrutare pentru două posturi (șef de echipă și responsabil de proiect); observă că, pe lângă posturile statutare, întreprinderea comună apelează la furnizori de servicii externi, precum webmasterul, firma de servicii IT, folosită împreună cu alte întreprinderi comune, nouă agenți interimari și un consultant în domeniul comunicațiilor (redactor de limba engleză) pentru a oferi sprijin suplimentar întreprinderii comune;

constată cu îngrijorare, pe baza acțiunilor întreprinse ca urmare a observațiilor Curții de Conturi („Curtea”) din anii precedenți, că proporția de personal interimar în ultimii ani rămâne ridicată, situându-se la aproximativ 13 % din personalul statutar; reamintește că nivelul ridicat de personal contractual tinde să crească în mod semnificativ rata de rotație a personalului întreprinderii comune și să destabilizeze și mai mult situația dotării cu personal; subliniază, în plus, că recurgerea la personal interimar ar trebui să rămână o soluție temporară, în caz contrar aceasta putând afecta negativ performanța generală a întreprinderii comune, de exemplu în ceea ce privește păstrarea competențelor-cheie, canale neclare de asigurare a răspunderii, posibile litigii judiciare și o eficiență mai scăzută a personalului; ia act de răspunsul întreprinderii comune potrivit căruia aceasta a fost obligată să extindă în mod constant utilizarea personalului interimar în ultimii ani datorită limitărilor impuse de schema de personal rigidă, în condițiile creșterii sarcinilor și a volumului de muncă și că se preconizează că această tendință va continua cu cele două programe – Clean Sky 2 și noul program pentru o aviație curată, care se derulează în paralel; constată, de asemenea, că o soluție mai optimă ar fi asigurarea unei mai mari flexibilități întreprinderii comune în ceea ce privește numărul de posturi de agenți contractuali din schema de personal; amintește totuși că întreprinderea comună ar trebui să elaboreze un model formal sau orientări formale privind modul de estimare a nevoilor de personal (inclusiv a competențelor esențiale), cu obiectivul de a optimiza utilizarea resurselor umane;

10.

salută faptul că întreprinderea comună a implementat în continuare, împreună cu celelalte întreprinderi comune, utilizarea Systal, un instrument online de resurse umane pentru a efectua procese de selecție sigure; ia act de faptul că, în conformitate cu decizia consiliului de conducere privind sistemul de reclasificare, în 2021, întreprinderea comună a efectuat exercițiul de reclasificare și, prin urmare, au fost reclasificați unsprezece agenți temporari și trei agenți contractuali;

11.

regretă că nu a fost lansată nicio cerere de propuneri în 2021;

12.

consideră îmbucurătoare implicarea puternică a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) în ceea ce privește participarea (29 % din numărul total de participări la proiectele finanțate – 555 din 1887) și procentul mare de reușită al IMM-urilor candidate (43 %); reamintește că întreprinderea creează noi oportunități pentru IMM-uri;

13.

constată că, în 2021, cele 17 de contracte care au fost atribuite și semnate se refereau la achiziții publice și la contracte specifice pentru punerea în aplicare a contractelor-cadru în curs;

14.

în ceea ce privește echilibrul de gen, ia act, din raportul anual de activitate pentru 2021, de faptul că întreprinderea comună pentru o aviație curată are un procent mai mic de femei participante la program, coordonatoare de proiect, consiliere și experte, în comparație cu anul precedent; regretă că aceste cifre au scăzut și solicită intensificarea eforturilor în ceea ce privește echilibrul de gen;

15.

constată că partea din contribuțiile angajatorilor pentru personalul întreprinderilor comune care corespunde raportului dintre veniturile lor subvenționate din afara Uniunii și veniturile lor totale nu a fost plătită de întreprinderile comune către sistemul de pensii al Uniunii din 2016, deoarece Comisia nici nu a prevăzut aceste cheltuieli în bugetul întreprinderilor comune, nici nu a solicitat oficial plățile; solicită Comisiei să ia măsuri pentru a evita probleme similare în viitor;

16.

observă că măsurile din recomandarea pe 2020 a Curții privind utilizarea personalului interimar nu au fost încă aplicate; invită întreprinderea comună să remedieze problema cât mai curând posibil, deoarece această situație creează instabilitate și riscuri semnificative pentru întreprinderea comună; constată că punerea în aplicare a agendei de cercetare și inovare a întreprinderii comune nu poate fi realizată cu acest nivel de personal statutar;

Controalele interne

17.

ia act de faptul că, în ceea ce privește plățile aferente programului Orizont 2020, Serviciul comun de audit al Direcției Generale Cercetare și Inovare din cadrul Comisiei este responsabil de auditurile ex post; constată că, pe baza rezultatelor auditurilor ex post disponibile la sfârșitul exercițiului 2021, întreprinderea comună a raportat o rată de eroare reprezentativă de 1,8 % (comparativ cu 1,60 % în 2020) și o rată de eroare reziduală de 1,0 % (comparativ cu 0,91 % în 2020) pentru proiectele din cadrul programului Orizont 2020 (plăți validate și închise și plăți finale);

18.

constată că, pentru a evalua controalele cu privire la plățile operaționale ale întreprinderii comune, Curtea a supus auditului, la nivelul beneficiarilor finali, plăți selectate în mod aleatoriu din cadrul programului Orizont 2020 care au fost efectuate în 2021, cu scopul de a corobora ratele de eroare calculate în urma auditurilor ex post; regretă că, într-un caz, Curtea a identificat și a cuantificat o eroare sistemică legată de calculul incorect al tarifelor orare pentru costurile cu personalul;

19.

evidențiază că constatările Curții au confirmat erori sistemice persistente legate de costurile cu personalul declarate și că, în special, IMM-urile și noii beneficiari au tendința să facă mai multe erori decât alți beneficiari; subliniază că aceste erori sunt raportate periodic și în rapoartele anuale anterioare ale Curții începând cu 2017; evidențiază, prin urmare, că simplificarea normelor programului Orizont 2020 pentru declararea costurilor cu personalul și recurgerea pe scară mai largă la opțiunile simplificate în materie de costuri reprezintă o condiție prealabilă pentru stabilizarea ratelor de eroare sub pragul de semnificație; reliefează că întreprinderea comună ar trebui să își consolideze sistemele de control intern pentru a aborda riscul crescut în ceea ce privește IMM-urile și noii beneficiari și încurajează ferm utilizarea instrumentului Personnel Costs Wizard de către anumite categorii de beneficiari care sunt mai predispuse la erori, cum ar fi IMM-urile și noii beneficiari; salută faptul că, în 2022, toate întreprinderile comune au început să pună în aplicare acțiuni de reducere a ratei de eroare în conformitate cu măsura propusă de Curte, inclusiv explorarea opțiunilor pentru forme simplificate de calculare a costurilor, cum ar fi costurile unitare, sumele forfetare și ratele fixe;

20.

este profund îngrijorat de faptul că, în 2021, documente importante (de exemplu, declarații privind absența conflictelor de interese din partea membrilor comitetului de evaluare; rapoarte de evaluare din cadrul achizițiilor publice; rapoarte de evaluare din cadrul procedurilor de recrutare; decizii ale comisiilor de selecție a personalului; decizii de atribuire din cadrul achizițiilor publice și contracte de muncă) au fost autorizate prin copierea și lipirea imaginii semnăturii ordonatorului de credite competent în documentul în format Word și apoi prin convertirea fișierului în format PDF; este de acord cu observația Curții că această practică poate prezenta riscuri de natură legală, întrucât un candidat respins poate contesta conformitatea cu reglementările aplicabile a documentelor de evaluare semnate; solicită întreprinderii comune să stopeze imediat această practică și să opteze pentru o metodă sigură de autorizare;

21.

constată că, în rândul întreprinderilor comune, nu există o definiție armonizată a „costurilor administrative”, care reprezintă o bază pentru calcularea contribuțiilor financiare ale membrilor săi și o condiție prealabilă pentru obținerea unor cifre comparabile; solicită, în acest sens, orientări comune pentru ca toate întreprinderile comune să adopte o abordare armonizată pentru clasificarea anumitor categorii de cheltuieli administrative, cum ar fi cheltuielile pentru consultări, studii, analize, evaluări și asistență tehnică;

22.

salută introducerea semnăturii digitale; încurajează întreprinderea să depună eforturi pentru continuarea digitalizării;

Auditul intern

23.

constată, pe baza raportului anual de activitate, că funcțiile de audit intern ale întreprinderii comune au fost îndeplinite în 2021 de Serviciul de Audit Intern al Comisiei (IAS) și de responsabilul de audit intern al întreprinderii comune pentru o aviație curată, în conformitate cu articolele 28 și 29 din Regulamentul financiar;

24.

constată că, în 2021, IAS nu a efectuat un nou audit de asigurare; ia act de faptul că au fost efectuate mai multe audituri de urmărire subsecventă a recomandărilor anterioare; ia act de faptul că urmărirea subsecventă a auditului privind executarea granturilor din Orizont 2020 (raportul final din 22 octombrie 2020) a început în aprilie 2021; ia act de faptul că IAS a concluzionat în iunie 2021 că cele trei recomandări au fost puse în aplicare în mod adecvat și eficace de către întreprinderea comună și, prin urmare, au fost considerate închise;

25.

observă că urmărirea subsecventă auditului privind gestionarea performanței (raportul final din 20 noiembrie 2017) a început în iulie 2021; observă că recomandarea în cauză se referă la monitorizarea și raportarea cu privire la performanța proiectelor Orizont 2020; ia act de faptul că planul de acțiune a constat în trei subacțiuni care au abordat deficiențele din procesul de monitorizare al întreprinderii comune în ceea ce privește contribuția proiectelor Clean Sky 2 ale partenerilor la obiectivele de nivel înalt ale Clean Sky 2; ia act de faptul că, în urma procesului de punere în aplicare a acțiunilor, întreprinderea comună a propus IAS în mai multe etape recomandările pregătite pentru închidere, ultima actualizare fiind prezentată în mai 2021; ia act de faptul că, într-o notă specifică pentru întreprinderea comună pentru o aviație curată pentru anul 2021, IAS a concluzionat că recomandările sunt considerate puse în aplicare;

26.

ia act de faptul că a început în ianuarie 2022 auditul de urmărire subsecventă privind gestionarea performanței (raport final publicat la 20 noiembrie 2017) și privind procesul de acordare a granturilor din cadrul programului Orizont 2020 (de la identificarea temelor cererilor de propuneri până la semnarea acordului de grant) (raport final publicat la 15 noiembrie 2016); constată că cele două recomandări privind actualizarea descrierilor procedurii interne ale întreprinderii comune, cum ar fi manualul de gestionare și manualul privind calitatea, în lumina proceselor actuale ale programului Orizont 2020, au fost puse în aplicare de întreprinderea comună în mai multe etape și au fost propuse IAS pentru închiderea finală în noiembrie 2021; constată că, în raportul său anual privind întreprinderea comună pentru o aviație curată pentru anul 2021, IAS a concluzionat că recomandările sunt considerate a fi fost puse în aplicare;

Prevenirea fraudelor și a conflictelor de interese

27.

salută faptul că, în 2021, întreprinderea comună a continuat să aplice deciziile adoptate de consiliul de conducere referitoare la normele privind prevenirea și gestionarea conflictelor de interese aplicabile organismelor întreprinderii comune și membrilor personalului întreprinderii comune și că procesele conexe, de exemplu în ceea ce privește membrii consiliului de conducere al întreprinderii comune, experții în proceduri de evaluare, comitetele de selecție în procedurile de achiziții și recrutare, au aplicat în mod consecvent măsurile de precauție necesare pentru a identifica eventualele conflicte; subliniază că o politică a întreprinderii comune privind funcțiile sensibile a fost elaborată pe baza unei evaluări specifice a riscurilor și va fi finalizată în 2022;

28.

evidențiază că, potrivit unei evaluări a Curții, riscul de falimente frauduloase sau de alte comportamente frauduloase, pentru a evita problemele financiare și restricțiile de aprovizionare, trebuie considerat, în contextul pandemiei de COVID-19, drept o amenințare suplimentară la adresa legalității și regularității; apreciază că întreprinderea comună a creat un eșantion specific de audituri ex post bazate pe riscuri pentru a acoperi ponderea de proiecte din acordurile de grant pentru parteneri (GAP) ale întreprinderii comune, care indică o anumită expunere la constrângerile legate de pandemia de COVID-19, astfel cum sunt descrise de Curte, cum ar fi deficiențele financiare, întârzierile operaționale, costurile mai mari cu personalul față de medie;

29.

regretă faptul că, în 2021, OLAF a emis concluzii și rapoarte cu privire la două cazuri legate de granturi ale Clean Sky 1 și Clean Sky 2 și că presupusa fraudă a fost confirmată în ambele cazuri;

30.

observă că, în ambele cazuri, recomandările OLAF se axează pe măsurile pe care întreprinderea comună trebuie să le ia pentru a recupera finanțarea și a avea în vedere semnalarea entității și a persoanei în sistemele CE (baza de date a excluderilor); constată că întreprinderea comună a finalizat procedura contencioasă în fața Tribunalului UE referitoare la cauza din Italia (înaintată în 2018) și va încerca să execute hotărârea Tribunalului la nivel național; ia act de faptul că, în ceea ce privește cazul belgian, întreprinderea comună și-a înregistrat creanțele financiare la lichidator încă din 2017, pe baza raportului OLAF și a confirmării fraudei și că întreprinderea comună analizează acțiunile judiciare care pot fi întreprinse la nivel național.

(1) Regulamentul (UE) 2021/2085 al Consiliului din 19 noiembrie 2021 de instituire a întreprinderilor comune din cadrul programului Orizont Europa și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 219/2007, (UE) nr. 557/2014, (UE) nr. 558/2014, (UE) nr. 559/2014, (UE) nr. 560/2014, (UE) nr. 561/2014 și (UE) nr. 642/2014 (JO L 427, 30.11.2021, p. 17).

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/509

DECIZIA (UE) 2023/1952 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind închiderea conturilor întreprinderii comune pentru o aviație curată (înainte de 30 noiembrie 2021 – întreprinderea comună Clean Sky 2) pentru exercițiul financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale ale întreprinderii comune pentru o aviație curată pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind întreprinderile comune ale UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile întreprinderilor comune (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a întreprinderii comune în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06252/2023 – C9-0108/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere Regulamentul (UE) nr. 558/2014 al Consiliului din 6 mai 2014 privind înființarea întreprinderii comune Clean Sky 2 (4), în special articolul 12,

—

—	având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/887 al Comisiei din 13 martie 2019 privind regulamentul financiar-tip pentru organismele de parteneriat public-privat menționate la articolul 71 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (6),

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru transport și turism,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0078/2023),

1.	aprobă închiderea conturilor întreprinderii comune pentru o aviație curată pentru exercițiul financiar 2021;

2.	încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al întreprinderii comune pentru o aviație curată, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 169, 7.6.2014, p. 77.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/511

DECIZIA (UE) 2023/1953 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune „Tehnologii digitale esențiale” (înainte de 30 noiembrie 2021: întreprinderea comună ECSEL) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale întreprinderii comune „Tehnologii digitale esențiale” pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind întreprinderile comune ale UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile întreprinderilor comune (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a întreprinderii comune în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06252/2023 – C9-0109/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere Regulamentul (UE) nr. 561/2014 al Consiliului din 6 mai 2014 privind înființarea întreprinderii comune ECSEL (4), în special articolul 12,

—

—	având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/887 al Comisiei din 13 martie 2019 privind regulamentul financiar-tip pentru organismele de parteneriat public-privat menționate la articolul 71 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (6),

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0082/2023),

1.	acordă directorului executiv al întreprinderii comune „Tehnologii digitale esențiale” descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune aferent exercițiului financiar 2021;

2.	își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului executiv al întreprinderii comune „Tehnologii digitale esențiale”, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 169, 7.6.2014, p. 152.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/513

REZOLUȚIA (UE) 2023/1954 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune „Tehnologii digitale esențiale” (înainte de 30 noiembrie 2021: întreprinderea comună ECSEL) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Întreprinderii comune „Tehnologii digitale esențiale” aferent exercițiului financiar 2021,

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0082/2023),

întrucât Întreprinderea comună „Componente și sisteme electronice pentru o poziție de lider a Europei” (ECSEL) a fost înființată în cadrul programului Orizont 2020 la 6 mai 2014 prin Regulamentul (UE) nr. 561/2014 al Consiliului (1), intrat în vigoare la 27 iunie 2014, anume până la 31 decembrie 2024; întrucât ECSEL a înlocuit și a succedat întreprinderilor comune ENIAC și ARTEMIS, care au fost desființate la 26 iunie 2014; întrucât, în noiembrie 2021, Întreprinderea comună „Tehnologii digitale esențiale” (întreprinderea comună TDE) a fost înființată în cadrul programului Orizont Europa prin Regulamentul (UE) 2021/2085 al Consiliului (2), pentru a înlocui ECSEL, pentru perioada care se încheie la 31 decembrie 2031;

întrucât întreprinderea comună TDE este un parteneriat public-privat, care gestionează un program pentru cercetare și inovare menit să consolideze autonomia strategică a Uniunii în sectorul componentelor și sistemelor electronice; întrucât întreprinderea comună TDE trebuie să abordeze teme clar definite, care să permită industriei europene în general să proiecteze, să producă și să utilizeze cele mai inovatoare tehnologii în domeniul componentelor și al sistemelor electronice;

întrucât membrii întreprinderii comune TDE sunt Uniunea, reprezentată de Comisie, statele participante și trei asociații industriale – Platforma tehnologică europeană pentru integrarea sistemelor inteligente (EPoSS), Asociația pentru Activități Europene în domeniul Nanoelectronicii (AENEAS) și asociația industrială Inside, reprezentând părți interesate din domeniul microelectronicii și nanoelectronicii, al sistemelor inteligente integrate și al sistemelor integrate/ciber-fizice;

întrucât contribuția financiară a Uniunii la întreprinderea comună TDE, inclusiv creditele SEE, pentru acoperirea costurilor administrative și operaționale este de cel mult 1,8 miliarde EUR, în care este cuprinsă și o sumă maximă de 26,331 de milioane EUR pentru costurile administrative; întrucât membrii privați ai întreprinderii comune TDE contribuie sau se asigură că entitățile lor constitutive sau afiliate contribuie cu cel puțin 2,5 miliarde EUR la întreprinderea comună TDE; întrucât membrii privați efectuează sau se asigură că entitățile lor constitutive și afiliate aduc o contribuție financiară de până la 26,331 de milioane EUR pentru costurile administrative ale întreprinderii comune TDE pentru perioada de 10 ani;

Generalități

felicită Consiliul pentru modul în care a tratat propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unui cadru de măsuri pentru consolidarea ecosistemului european al semiconductorilor (Actul privind cipurile);

recunoaște că programul Orizont Europa prevede obiective ambițioase pentru întreprinderea comună TDE, care pot fi atinse numai dacă sunt concepute și aplicate soluții eficace care să remedieze deficiențele sistemelor de control intern și să pregătească terenul pentru provocările viitoare generate de extinderea responsabilităților, de exemplu în domeniul gestionării și planificării resurselor umane; subliniază, în acest context, că cerințele de calcul și de raportare deosebit de complicate și împovărătoare prezintă un risc semnificativ de eroare și solicită așadar întreprinderii comune TDE să analizeze posibilitățile de simplificare unde este posibil și compatibil cu cadrul juridic în vigoare;

constată că, în rândul întreprinderilor comune, nu există o definiție armonizată a „costurilor administrative”, anume o bază pentru calcularea contribuțiilor financiare ale membrilor săi și o condiție prealabilă pentru obținerea unor cifre comparabile; în acest sens, propune să se întocmească orientări comune pentru ca toate întreprinderile comune să adopte o abordare armonizată la clasificarea anumitor categorii de cheltuieli administrative, ca, de pildă cheltuielile pentru consultări, studii, analize, evaluări și asistență tehnică;

Gestiunea bugetară și financiară

salută faptul că conturile anuale ale întreprinderii comune TDE prezintă în mod fidel, sub toate aspectele semnificative, situația financiară a acesteia la 31 decembrie 2021, precum și rezultatele operațiunilor sale, fluxurile sale de numerar și modificările în structura activelor nete pentru exercițiul încheiat la această dată, în conformitate cu dispozițiile regulamentului său financiar și cu normele contabile adoptate de contabilul Comisiei și că operațiunile subiacente conturilor sunt conforme cu legile și reglementările în vigoare sub toate aspectele semnificative;

constată că bugetul total disponibil al întreprinderii comune TDE pentru exercițiul financiar 2021, care include creditele reportate din anii anteriori, veniturile alocate și realocările pentru anul următor, a inclus 218,3 milioane EUR pentru credite de angajament și 199,3 milioane EUR pentru credite de plată și că rata de executare a fost de 99,4 % (față de 99,59 % în 2020) pentru creditele de angajament și de 84 % (față de 88,63 % în 2020) pentru creditele de plată;

constată din raportul Curții de Conturi (raportul Curții) că, la sfârșitul exercițiului 2021, întreprinderea comună TDE a închis financiar proiectele în curs din Al șaptelea program-cadru pentru cercetare și dezvoltare tehnologică; constată că, pe baza costurilor totale ale activităților semnate în Al șaptelea program-cadru pentru cercetare și dezvoltare tehnologică (PC7) și a plăților efective efectuate de întreprinderea comună TDE și de predecesorii săi (ENIAC, ARTEMIS și ECSEL) pentru cofinanțarea acestor activități, contribuțiile finale ale membrilor sunt estimate la 564,3 milioane EUR pentru Uniune, la 812,5 milioane EUR pentru statele participante și la 2 202,4 milioane EUR pentru contribuțiile în natură pentru membrii privați;

observă că, la sfârșitul exercițiului 2021, suma angajată integral de întreprinderea comună TDE se ridica la 1 170 de milioane EUR din contribuția maximă a UE pentru acorduri de grant semnate în cadrul programului Orizont 2020; constată că, din această sumă, în următoarele exerciții mai rămân de plătit aproximativ 190,3 milioane EUR (16,6 %);

ia act de rata de execuție de 85 % a bugetului întreprinderii comune TDE pentru plăți disponibil pe 2021 pentru proiectele de sub umbrela programului Orizont 2020; constată că întreprinderea comună TDE nu a avut deloc credite de angajament operaționale în 2021, întrucât își terminase ultima cerere de propuneri înainte de sfârșitul exercițiului 2020;

ia act din raportul Curții că, la sfârșitul exercițiului 2021, contribuțiile în natură potențiale finale ale membrilor privați pentru activitățile operaționale din cadrul programului Orizont 2020 au fost estimate la 1 594,2 milioane EUR; constată că întreprinderea comună TDE poate calcula și valida doar cuantumul efectiv al contribuțiilor în natură din partea membrilor privați după efectuarea tuturor plăților atât de către Întreprinderea comună, cât și de către statele participante, și după ce s-au primit toate certificatele de final de proiect și informațiile conexe; constată în acest context și având în vedere că doar un număr limitat de proiecte din cadrul Orizont 2020 fuseseră finalizate până la sfârșitul exercițiului 2021, contribuțiile în natură din partea industriei care erau validate se ridicau la 300,6 milioane EUR; constată că, la sfârșitul exercițiului 2021, contribuțiile în natură cumulate estimate (nevalidate încă) ale membrilor privați erau în valoare de 968,2 milioane EUR, pe baza unei metodologii pro rata temporis adoptate de Consiliul de conducere al întreprinderii comune TDE;

10.

constată că statele participante semnaseră, până la sfârșitul anului 2021, angajamente contractuale în valoare de 1 106,2 milioane EUR și declaraseră în total contribuții financiare în valoare de 450,2 milioane EUR, pe care le-au plătit direct beneficiarilor naționali ai proiectelor Orizont 2020 pe care le-au sprijinit; constată că diferența care exista la sfârșitul lui 2021 între valoarea contribuției financiare a statelor participante și contribuția financiară a UE, în sumă de 1 058,1 milioane EUR, se explică prin faptul că majoritatea statelor participante recunosc și raportează întreprinderii comune TDE costurile lor doar la finalizarea proiectelor Orizont 2020 pe care le sprijină;

Achizițiile publice și personalul

11.

ia act de faptul că achizițiile publice și contractele sunt gestionate în conformitate cu dispozițiile regulamentului financiar al întreprinderii comune TDE și sunt coordonate în cadrul echipei sale administrative și financiare;

12.

ia act de faptul că întreprinderea comună TDE, pentru a-și atinge obiectivele și pentru a-și finanța în mod adecvat operațiunile și infrastructura, a alocat fonduri pentru a achiziționa serviciile și bunurile necesare; ia act de faptul că, așa cum o cer principiile bunei gestiuni financiare și al eficienței, întreprinderea comună TDE a utilizat în cea mai mare măsură posibilă diferitele acorduri privind nivelul serviciilor încheiate deja cu serviciile competente ale Comisiei, precum și cu membrii săi privați și a recurs la contracte-cadru interinstituționale (cum ar fi servicii și echipamente informatice, servicii de personal interimar, servicii de audit extern); ia act de faptul că, în contextul sanitar cauzat de pandemia de COVID-19 și restricțiile impuse, majoritatea reuniunilor și evenimentelor au avut loc de la distanță și doar foarte puține misiuni au avut loc în ultimul trimestru al anului 2021, an în care întreprinderea comună TDE a desfășurat foarte puține proceduri de achiziții, în principal pentru contracte cu valoare scăzută;

13.

ia act de faptul că, în mai 2021, au fost lansate două proceduri negociate cu o valoare foarte scăzută pentru atribuirea a două contracte de sprijin logistic și pentru crearea de materiale video în contextul organizării versiunii digitale a „Simpozionului 2021 al Întreprinderii comune ECSEL”, iar în septembrie 2021 ECSEL a lansat o procedură de negociere pentru un contract cu valoare scăzută legat de organizarea unui seminar la nivel înalt;

14.

constată din raportul Curții că, la 31 decembrie 2021, întreprinderea comună TDE dispunea de un efectiv de 29 de persoane, printre care agenți temporari și contractuali și experți naționali detașați; constată, pe baza raportului anual de activitate, că, în 2021, Întreprinderea comună ECSEL a recrutat doi agenți contractuali pentru posturi de asistent financiar/administrativ (posturi vacante); ia act de faptul că recrutarea a fost finalizată în trimestrul al patrulea al anului 2021; ia act de faptul că doi agenți temporari au ieșit la pensie și că unul a fost deja înlocuit;

15.

constată cu îngrijorare că, în perioada 2018-2021, rata medie anuală a personalului interimar pentru toate întreprinderile comune a rămas ridicată, situându-se la aproximativ 11 % din personalul statutar; reamintește că numărul mare de agenți contractuali tinde să accentueze în bună măsură rata de rotație a personalului întreprinderii comune TDE și să destabilizeze și mai mult situația ocupării posturilor; subliniază, în plus, că recurgerea la personal interimar ar trebui să rămână o soluție temporară, în caz contrar aceasta putând afecta negativ performanța generală a Întreprinderii comune, de exemplu în ceea ce privește conservarea de competențe-cheie, canale neclare de responsabilitate, posibile litigii judiciare și o eficiență mai scăzută a personalului;

16.

ia act din raportul Curții că, în urma propunerii Comisiei (3) de modificare a Regulamentului (UE) 2021/2085, întreprinderea comună TDE va fi transformată în Întreprinderea comună pentru cipuri, care va avea un nou mandat - de a pune în aplicare inițiativa „Cipuri pentru Europa” sub umbrela noului cadru financiar multianual (CFM) 2021-2027; salută aici faptul că întreprinderea comună TDE va sprijini dezvoltarea de tehnologii ale semiconductorilor de viitoare generație, ceea ce ar trebui să amelioreze capacitatea Uniunii de producție a cipurilor; constată că, conform acestei propuneri, întreprinderea comună TDE va lansa proiecte în valoare de aproximativ 10,9 miliarde EUR în noul CFM 2021-2027, și ar trebui să recruteze 19 noi angajați pentru a atinge efectivul de personal statutar planificat de 50 de persoane până în 2025; se declară preocupat de faptul că, întrucât întreprinderea comună TDE avea un efectiv de doar 29 de angajați (13 agenți temporari și 16 agenți contractuali) la sfârșitul exercițiului 2021, este posibil ca aceasta să se confrunte cu mari dificultăți în materie de resurse umane în gestionarea acestor noi recrutări, pe lângă noile procese operaționale și administrative care urmează să fie stabilite;

17.

constată din raportul anual de activitate pe 2021, în ceea ce privește echilibrul de gen, că numărul expertelor din întreprinderea comună TDE a crescut în comparație cu anul precedent, atât relativ, cât și în cifre absolute; regretă că procentul de 19,4 % este în continuare unul scăzut și solicită eforturi mai multe din perspectiva echilibrului de gen;

18.

constată că, din 2016, întreprinderile comune nu și-au plătit partea care le revine din contribuțiile angajatorilor pentru personalul lor către sistemul de pensii al Uniunii, care corespunde raportului dintre veniturile lor subvenționate de state terțe și veniturile lor totale, deoarece Comisia nici nu a prevăzut aceste cheltuieli în bugetul întreprinderilor comune, nici nu a solicitat oficial plățile; solicită Comisiei să ia măsuri pentru a evita probleme similare în viitor;

Controalele interne

19.

constată din raportul Curții că acordurile administrative încheiate de întreprinderile comune ARTEMIS și ENIAC cu autoritățile naționale de finanțare (ANF) continuă să se aplice în urma fuziunii lor pentru a forma ECSEL; constată că, în temeiul acestor acorduri, strategiile de audit ex-post ale întreprinderilor comune ARTEMIS și ENIAC se bazau în mare măsură pe auditul declarațiilor de cheltuieli aferente proiectelor care este efectuat de autoritățile naționale de finanțare; regretă că diferențele semnificative de la nivelul metodologiilor și al procedurilor utilizate de către ANF nu permit Întreprinderii comune ECSEL să calculeze o rată de eroare ponderată unică și fiabilă și nici o rată de eroare reziduală pentru plățile din Al șaptelea program-cadru pentru cercetare și dezvoltare tehnologică și că, întrucât plățile totale ale Întreprinderii comune din 2021 aferente închiderii proiectelor rămase în Al șaptelea program-cadru pentru cercetare și dezvoltare tehnologică se ridicau la doar 0,6 milioane EUR (0,4 % din totalul plăților operaționale), ele nu reprezentau un risc de erori semnificative în 2021;

20.

observă din raportul anual de activitate că Serviciul comun de audit al DG pentru Cercetare și Inovare a Comisiei realizează auditurile ex-post privind plățile din programul Orizont 2020; regretă că din rezultatele auditului de la sfârșitul anului 2021 reiese că întreprinderea comună TDE a raportat o rată de eroare reprezentativă pentru programul Orizont 2020 de 2,2 % (față de 2,68 % în 2020) și o rată de eroare reziduală de 1,2 % (față de 1,25 % în 2020);

21.

ia act de faptul că, pentru a evalua controalele operaționale ale plăților efectuate de întreprinderea comună TDE, Curtea de Conturi (Curtea) a auditat, la nivelul beneficiarilor finali, plăți eșantionate aleatoriu efectuate în 2021 în programul Orizont 2020, pentru a corobora ratele de eroare ale auditurilor ex-post (în ceea ce privește operațiunile de plată a granturilor testate la beneficiari, pragul de raportare a erorilor cuantificabile este de 1 % din costurile auditate); regretă că, în două cazuri, Curtea a identificat și a cuantificat erori rezultate din supradeclararea costurilor cu personalul;

22.

evidențiază că constatările Curții au confirmat erori sistemice persistente legate de costurile cu personalul declarate și că, în special, întreprinderile mici și mijlocii (IMM) și noii beneficiari sunt mai expuși la erori decât alți beneficiari, subliniază că astfel de erori reapar periodic și în rapoartele anuale anterioare ale Curții începând cu 2017; evidențiază, prin urmare, că simplificarea normelor programului Orizont 2020 pentru declararea costurilor cu personalul și recurgerea pe scară mai largă la opțiunile simplificate în materie de costuri reprezintă o condiție prealabilă pentru stabilizarea ratelor de eroare sub pragul de semnificație; reliefează că întreprinderea comună TDE ar trebui să își consolideze sistemele de control intern pentru a aborda riscul crescut în ceea ce privește IMM-urile și noii beneficiari și încurajează ferm utilizarea instrumentului Personnel Costs Wizard de către anumite categorii de beneficiari care sunt mai predispuse la erori, cum ar fi IMM-urile și noii beneficiari; salută faptul că, în 2022, toate întreprinderile comune au început să pună în aplicare acțiuni de reducere a ratei de eroare în conformitate cu măsura propusă de Curte, inclusiv explorarea opțiunilor unor forme simplificate de costuri, cum ar fi costurile unitare, sumele forfetare și ratele fixe;

23.

constată, pe baza raportului anual de activitate, că, în 2021, Întreprinderea comună ECSEL a evaluat eficacitatea sistemelor sale de control intern în baza cadrului revizuit; subliniază că obiectivul general al exercițiului de autoevaluare a fost acela de a înțelege dacă toate principiile sunt active și funcționale; ia act de faptul că exercițiul s-a bazat în principal pe autoevaluarea indicatorilor de monitorizare și pe analiza rapoartelor de către serviciul de audit intern, Curtea și auditorii externi și s-a bazat pe alte dovezi, cum ar fi registrul excepțiilor, exercițiul de evaluare a riscurilor, urmărirea acțiunilor, recomandări, constatări și pe discuții cu conducerea cu privire la activitățile și obiectivele Întreprinderii comune ECSEL;

24.

felicită Întreprinderea comună ECSEL pentru că a efectuat o evaluare a sistemului său de control intern pentru exercițiul de raportare și a concluzionat că componentele și principiile sunt active și funcționează conform așteptărilor;

Auditul intern

25.

ia act de faptul că Serviciul de audit intern al Comisiei îndeplinește rolul de auditor intern al întreprinderii comune TDE, astfel cum se prevede la articolul 28 din regulamentul său financiar; constată că, în octombrie 2021, directorul executiv al ECSEL a informat auditorii interni cu privire la cele mai recente evoluții importante din cadrul Întreprinderii comune și la rezultatele celui mai recent exercițiu de evaluare a riscurilor;

Noul sistem centralizat de gestiune privind contribuțiile financiare ale statelor participante

26.

constată din raportul Curții că, în conformitate cu Regulamentul-cadru privind programul Orizont Europa și cu Regulamentul (UE) 2021/2085, întreprinderea comună TDE are obligația de a introduce un nou proces de gestiune centralizat, și anume sistemul CMFC (Central Management of Financial Contributions), cu ajutorul căruia să gestioneze contribuțiile financiare ale statelor participante;

27.

constată că, în cadrul acestui sistem CMFC planificat, fiecare stat participant poate opta să verse întreprinderii comune TDE contribuțiile financiare care îi revin la nivel de proiect pentru beneficiarii stabiliți în statul respectiv; observă că, în cursul acestui proces, fiecare stat participant are și un drept de veto cu privire la toate chestiunile care privesc utilizarea contribuțiilor sale financiare naționale vărsate întreprinderii comune TDE pentru candidații stabiliți pe teritoriul său respectiv, în conformitate cu normele financiare și de concurență ale Uniunii; constată că, astfel, statul participant în cauză are posibilitatea de a decide, în funcție de prioritățile strategice naționale, dacă să sprijine sau nu un beneficiar național al unui proiect de cercetare și inovare selectat și aprobat;

28.

constată, în plus, că întreprinderea comună TDE va trebui să execute plățile de cofinanțare pentru toate statele participante care aleg să-i încredințeze contribuțiile lor financiare; observă că Întreprinderea comună va trebui să gestioneze și să monitorizeze două procese alternative de susținere a unor acorduri administrative cu statele participante; reține că ANF din fiecare stat participant trebuie să semneze un acord administrativ cu întreprinderea comună TDE fie pentru a-i încredința acesteia plata contribuțiilor naționale, fie pentru a coordona acordurile privind transferuri de fonduri naționale pentru plățile efectuate către beneficiari și raportarea privind contribuțiile;

29.

ia act de preocuparea Curții că resursele suplimentare de care întreprinderea comună TDE are nevoie pentru implementarea sistemului CFMC planificat nu au fost evaluate de către Comisie și nici nu au fost incluse în estimarea inițială a întreprinderii comune TDE privind resursele de personal necesare pentru executarea programului Orizont Europa; se declară de acord cu Curtea că această lipsă de planificare în introducerea sistemului CFMC, coroborată cu situația personalului și lipsa de instrumente informatice și de sprijin pot avea consecințe negative asupra desfășurării programelor derulate de întreprinderea comună TDE, precum și asupra obținerii de contribuții din partea celorlalți membri și remarcă că, dacă CMFC va trebui operat manual, acest lucru va necesita un consum mare de resurse umane; invită întreprinderea comună TDE și Comisia să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la viitoarele evoluții.

(1) Regulamentul (UE) nr. 561/2014 al Consiliului din 6 mai 2014 privind înființarea întreprinderii comune ECSEL (JO L 169, 7.6.2014, p. 152).

(3) Propunere de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2021/2085 de instituire a întreprinderilor comune din cadrul programului Orizont Europa în ceea ce privește întreprinderea comună pentru cipuri, COM(2022) 47 din 8 februarie 2022.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/518

DECIZIA (UE) 2023/1955 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind închiderea conturilor întreprinderii comune „Tehnologii digitale esențiale” (înainte de 30 noiembrie 2021: întreprinderea comună ECSEL) pentru exercițiul financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale întreprinderii comune „Tehnologii digitale esențiale” pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind întreprinderile comune ale UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile întreprinderilor comune (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a întreprinderii comune în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06252/2023 – C9-0109/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere Regulamentul (UE) nr. 561/2014 al Consiliului din 6 mai 2014 privind înființarea întreprinderii comune ECSEL (4), în special articolul 12,

—

—	având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/887 al Comisiei din 13 martie 2019 privind regulamentul financiar-tip pentru organismele de parteneriat public-privat menționate la articolul 71 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (6),

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0082/2023),

1.	aprobă închiderea conturilor întreprinderii comune pentru o aviație curată pentru exercițiul financiar 2021;

2.	încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al întreprinderii comune „Tehnologii digitale esențiale”, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 169, 7.6.2014, p. 152.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/520

DECIZIA (UE) 2023/1956 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune pentru un hidrogen curat (înainte de 30 noiembrie 2021 – întreprinderea comună „Pile de combustie și hidrogen 2”) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale întreprinderii comune pentru un hidrogen curat pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind întreprinderile comune ale UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile întreprinderilor comune (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a întreprinderii comune în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06252/2023 – C9-0112/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere Regulamentul (UE) nr. 559/2014 al Consiliului din 6 mai 2014 privind înființarea întreprinderii comune „Pile de combustie și hidrogen 2” (4), în special articolul 12,

—

—	având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/887 al Comisiei din 13 martie 2019 privind regulamentul financiar-tip pentru organismele de parteneriat public-privat menționate la articolul 71 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (6),

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0083/2023),

1.	acordă directorului executiv al întreprinderii comune pentru un hidrogen curat descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune aferent exercițiului financiar 2021;

2.	își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului executiv al întreprinderii comune pentru un hidrogen curat, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 169, 7.6.2014, p. 108.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/522

REZOLUȚIA (UE) 2023/1957 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune pentru un hidrogen curat (înainte de 30 noiembrie 2021 – întreprinderea comună „Pile de combustie și hidrogen 2”) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune pentru un hidrogen curat aferent exercițiului financiar 2021,

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0083/2023),

întrucât întreprinderea comună „Pile de combustie și hidrogen” (denumită în continuare „întreprinderea comună FCH”) a fost înființată, în mai 2008, pentru perioada care se încheie la 31 decembrie 2017, în cadrul celui de-al șaptelea program-cadru de cercetare prin Regulamentul (CE) nr. 521/2008 al Consiliului (1); întrucât în mai 2014, Consiliul a adoptat Regulamentul (UE) nr. 559/2014 (2), prin care a fost prelungită durata de viață a întreprinderii comune în cadrul programului Orizont 2020 pentru o perioadă care se încheie la 31 decembrie 2024 (întreprinderea comună FCH 2); întrucât în noiembrie 2021, prin Regulamentul (UE) 2021/2085 al Consiliului (3) a fost înființată întreprinderea comună pentru un hidrogen curat (denumită în continuare „întreprinderea comună Clean H2”) pentru a înlocui întreprinderea comună FCH 2 în cadrul programului Orizont Europa pe perioada care se încheie la 31 decembrie 2031;

întrucât întreprinderea comună Clean H2 este un parteneriat de tip public-privat pentru cercetarea și inovarea în domeniul tehnologiei hidrogenului și al pilelor de combustie, iar membrii săi fondatori sunt Uniunea, reprezentată de Comisie, gruparea industrială (Hydrogen Europe) și gruparea științifică (Hydrogen Europe Research);

C.	întrucât contribuția financiară a Uniunii la întreprinderea comună Clean H2, inclusiv creditele SEE, pentru acoperirea costurilor administrative și operaționale trebuie să fie de maximum 1 miliard EUR, inclusiv maxim 30,193 milioane EUR pentru costurile administrative;

întrucât membrii întreprinderii comune Clean H2, alții decât Uniunea, trebuie să efectueze sau să se asigure că entitățile lor constitutive sau afiliate efectuează o contribuție totală de cel puțin 1 miliard EUR, în care este cuprinsă și o sumă maximă de 30,193 milioane EUR pentru costurile administrative, pentru o perioadă de 10 ani, așa cum este stabilit în Regulamentul (UE) 2021/2085;

E.	întrucât obiectivul general al întreprinderii comune Clean H2 este de a sprijini activitățile de cercetare și inovare din Uniune în domeniul soluțiilor și tehnologiilor pe bază de hidrogen curat, în cadrul noului program de finanțare al Uniunii pentru cercetare și inovare Orizont Europa,

Gestiunea bugetară și financiară

salută faptul că în raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale întreprinderii comune Clean H2 (denumit în continuare „raportul Curții”) se consideră că conturile anuale aferente exercițiului financiar 2021 prezintă în mod fidel, sub toate aspectele semnificative, situația financiară a întreprinderii comune Clean H2 la 31 decembrie 2021, precum și rezultatele operațiunilor sale, fluxurile sale de lichidități și modificările în structura activelor nete pentru exercițiul încheiat la această dată, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului său financiar și cu normele contabile adoptate de contabilul Comisiei și că operațiunile subiacente conturilor sunt conforme cu legile și reglementările în vigoare sub toate aspectele semnificative;

recunoaște că Orizont Europa prevede obiective ambițioase pentru întreprinderea comună Clean H2, care pot fi atinse numai dacă sunt concepute și aplicate soluții eficace care să remedieze deficiențele sistemelor de control intern și să pregătească terenul pentru provocările viitoare generate de extinderea responsabilităților, de exemplu în domeniul gestionării și planificării resurselor umane; subliniază, în acest context, că cerințele de calcul și de raportare deosebit de complicate și împovărătoare prezintă un risc semnificativ de eroare și solicită, prin urmare, să se analizeze posibilitățile de simplificare ori de câte ori este posibil și compatibil cu cadrul juridic existent;

constată că bugetul definitiv al întreprinderii comune Clean H2 disponibil pentru exercițiul financiar 2021, inclusiv creditele neutilizate reportate din anii anteriori, veniturile alocate și realocările pentru exercițiul următor a cuprins credite de angajament în valoare de 15,8 milioane EUR (față de 104,2 milioane EUR în 2020) și credite de plată în valoare de 56,2 milioane EUR (față de 103,8 milioane EUR în 2020); constată că, per total, execuția bugetară a creditelor de angajament și a creditelor de plată în 2021 a atins 97 % (față de 94 % în 2020) și, respectiv 87 % (față de 95 % in 2020);

constată că, în comparație cu 2020, în 2021, creditele de angajament au scăzut cu 85 % și creditele de plată au scăzut cu 44 %; constată că scăderea bugetului pe 2021 a fost provocată de lipsa cererilor de propuneri lansate în 2021; evidențiază că nu a fost planificată nicio prefinanțare pentru 2021;

observă că, la sfârșitul exercițiului 2021, din contribuția maximă de 470 de milioane EUR prevăzută în Regulamentul (UE) 2021/2085 și în deciziile adoptate în temeiul acestuia, Uniunea a contribuit cu 426,5 milioane EUR în numerar și în natură din Al șaptelea program-cadru de cercetare, iar membrii din gruparea industrială și din gruparea științifică au contribuit cu resurse validate în valoare totală de 466 de milioane EUR, din care 443,9 milioane EUR contribuții în natură la proiectele aferente celui de Al șaptelea program-cadru de cercetare;

constată, pe baza raportului Curții, că, la sfârșitul anului 2021, întreprinderea comună Clean H2 angajase 425,5 milioane EUR (95 %) din contribuția maximă de 450 de milioane EUR a Uniunii pentru acordurile de grant semnate în Al șaptelea program-cadru de cercetare, din care aproximativ 3 milioane EUR (0,7 %) urmează să fie plătite în anii următori; observă că membrii din sectorul privat au pus la dispoziție contribuții în natură la același nivel; constată că rata de execuție a bugetului pentru plăți pe 2021 al întreprinderii comune Clean H2 pentru proiectele din Al șaptelea program-cadru de cercetare a fost de 97,8 % (față de 89 % în 2020) și, de asemenea, că întreprinderea comună Clean H2 nu a avut aproape deloc credite de angajament operaționale în 2021, întrucât ultima sa cerere de propuneri fusese finalizată înainte de sfârșitul exercițiului 2014;

ia act de faptul că, la sfârșitul exercițiului 2021, Uniunea a contribuit cu o sumă totală de 545,5 milioane EUR din programul Orizont 2020 și că membrii din domeniul privat au contribuit în total cu 50 de milioane EUR în numerar și contribuții în natură validate, din care 38,6 milioane EUR contribuții în natură la proiectele întreprinderii comune Clean H2 în cadrul Orizont 2020;

reține, din raportul Curții, că nivelul contribuțiilor în natură validate ale membrilor din sectorul privat la activitățile operaționale, de 38,6 milioane EUR, se explică prin faptul că întreprinderea comună Clean H2 certifică aceste contribuții mai târziu în cadrul programului Orizont 2020, și anume atunci când se efectuează plata finală pentru proiecte și când trebuie prezentate certificatele privind situația financiară; își exprimă satisfacția că membrii din sectorul privat au adus împreună contribuții totale în natură de 1 039 de milioane EUR la activitățile suplimentare la finalul anului 2021, cu mult mai mult decât valoarea minimă de 285 de milioane EUR prevăzută în Regulamentul (UE) 2021/2085 pentru întreaga durată a programului Orizont 2020;

constată că, la sfârșitul exercițiului 2021, întreprinderea comună Clean H2 angajase 646 de milioane EUR din contribuția maximă a Uniunii pentru acordurile de grant și contractele semnate în cadrul Orizont 2020, din care aproximativ 112,6 milioane EUR (17,8 %) urmează să fie plătite în anii următori; observă, în plus, că membrii din sectorul privat își asumaseră angajamente juridice de a pune la dispoziție contribuții în natură în valoare de 158,3 milioane EUR;

10.

constată că rata de execuție a bugetului întreprinderii comune Clean H2 pentru plăți și angajamente disponibil pe 2021 pentru proiectele din cadrul Orizont 2020 a fost de 98 %, respectiv, de 87,8 % (față de 97 % în 2020);

11.

constată că pentru întreprinderile comune nu există o definiție armonizată a „costurilor administrative”, care sunt baza de calcul pentru contribuțiile financiare ale membrilor lor și o condiție prealabilă pentru a putea compara aceste costuri; solicită, în acest sens, orientări comune pentru ca toate întreprinderile comune să adopte o abordare armonizată pentru clasificarea anumitor categorii de cheltuieli administrative, cum ar fi cheltuielile pentru consultări, studii, analize, evaluări și asistență tehnică;

Achizițiile și personalul

12.

salută faptul că gestionarea licitațiilor și a contractelor a fost, pe cât posibil, simplificată prin urmărirea procedurilor interinstituționale de achiziții lansate de Comisie și prin utilizarea contractelor-cadru multianuale rezultate; ia act de faptul că întreprinderea comună Clean H2 cooperează cu alte întreprinderi comune în ceea ce privește necesitățile în materie de licitații pentru a reduce la minimum efortul administrativ; constată că, la fel ca în anii precedenți, cea mai mare parte a contractelor întreprinderii comune Clean H2 au fost efectuate în cadrul contractelor-cadru multianuale existente, cu excepția, în principal, a activităților de achiziții operaționale;

13.

constată că, în ceea ce privește volumul, activitățile de achiziții operaționale, serviciile informatice și organizarea Săptămânii europene a hidrogenului din 2021 au fost contractele cu cea mai mare valoare și că lansarea și publicarea cererilor de oferte, precum și primirea și deschiderea ofertelor au fost simplificate prin utilizarea modulelor eTendering, eNotices și eSubmission; ia act de faptul că acesta din urmă permite înregistrarea automată a ofertelor în sistemul informatic de gestionare a documentelor al Comisiei Europene; ia act de faptul că întreprinderea comună Clean H2 utilizează cea mai recentă versiune a eSubmission și, prin urmare, publicarea, depunerea și primirea ofertelor și etapele de deschidere sunt în prezent complet digitale;

14.

apreciază faptul că întreprinderea comună Clean H2 utilizează EU Sign, o soluție software furnizată de Direcția Generală Informatică, care permite aplicarea unei semnături electronice calificate documentelor; ia act de faptul că biroul pentru programe (BP) aplică în prezent o semnătură electronică calificată contractelor sale, ceea ce facilitează procesele comerciale prin reducerea semnificativă a timpului și a costului semnării unui contract cu cerneală albastră, și, de asemenea, că, dacă semnăturile electronice calificate sunt aplicate folosind EU Sign, ele sunt obligatorii din punct de vedere juridic, deoarece sunt conforme cu Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (4) pentru tranzacțiile electronice în cadrul pieței interne a Uniunii și oferă un nivel mai ridicat de securitate tehnică;

15.

ia act de faptul că, la 31 decembrie 2021, întreprinderea comună Clean H2 avea 23 de agenți temporari, doi agenți contractuali și doi experți naționali detașați;

16.

constată, pe baza raportului anual de activitate pe 2021, că, în ceea ce privește echilibrul de gen, 44 % dintre angajați erau femei și 56 % bărbați, o treime dintre posturile de conducere fiind ocupate de femei și două treimi de bărbați; încurajează întreprinderea comună Clean H2 să îmbunătățească în continuare echilibrul de gen; regretă că procentul femeilor în rândul coordonatorilor de proiecte în cadrul programului Orizont 2020, în grupurile consultative ale Comisiei, în grupurile de experți, în comitetele de evaluare, în rândul experților individuali etc. nu depășește 33 %;

17.

constată cu îngrijorare că, în perioada 2018-2021, rata medie anuală a membrilor interimari ai personalului pentru toate întreprinderile comune a rămas ridicată, situându-se la aproximativ 11 % din personalul statutar; reamintește că procentul mare din personal al agenților contractuali tinde să accentueze în bună măsură rata de rotație a personalului întreprinderii comune Clean H2 și să destabilizeze și mai mult situația ocupării posturilor; subliniază, în plus, că recurgerea la personal interimar ar trebui să rămână o soluție temporară, în caz contrar aceasta putând afecta negativ performanța generală a întreprinderii comune Clean H2, de exemplu în ceea ce privește păstrarea competențelor-cheie, canale neclare de asigurare a răspunderii, posibile litigii judiciare și o eficiență mai scăzută a personalului;

18.

19.

ia act de faptul că, în 2021, au fost organizate sesiuni informatice comune împreună cu celelalte întreprinderi comune, cu scopul principal de a pregăti trecerea la Office 365, SharePoint și OneDrive;

20.

constată, pe baza raportului anual de activitate, că, în timpul pandemiei de COVID-19, membrii personalului au avut timp să participe la cursuri de formare online pentru a-și extinde cunoștințele legate de locurile lor de muncă; constată că participarea la cursuri de formare a fost puternic încurajată pentru a menține personalul motivat și conectat la ceilalți angajați în timpul perioadelor de izolare;

21.

ia act de faptul că, în februarie 2021, întreprinderea comună FCH 2 a adoptat Sysper și că, pe parcursul anului, au fost adăugate noi module; în plus, apreciază faptul că se preconizează utilizarea sistemului de procesare pentru misiuni și funcția pentru evaluările și promovările personalului; sprijină utilizarea noului instrument de recrutare, Systal, care a fost introdus în cadrul întreprinderii comune FCH 2 în noiembrie 2021, iar următoarele recrutări vor fi efectuate utilizând acest sistem și este de părere că astfel de instrumente pot contribui la sprijinirea recrutării necesare a lucrătorilor cu înaltă calificare;

Auditul intern

22.

observă, pe baza raportului anual de activitate, că auditul intern este efectuat în conformitate cu articolul 20 din regulamentul financiar al întreprinderii comune Clean H2;

23.

evidențiază că, în 2021, Serviciul de Audit Intern (IAS) a acceptat un plan de acțiune elaborat de întreprinderea comună Clean H2 pentru a da curs celor două recomandări importante care decurg din auditul IAS privind executarea granturilor Orizont 2020 în cadrul întreprinderii comune FCH 2 și a concluzionat că planul de acțiune este adecvat pentru a atenua riscurile identificate;

24.

ia act de faptul că, în 2021, în conformitate cu planul de acțiune convenit, întreprinderea comună FCH 2 a oficializat practicile actuale de monitorizare a riscurilor și a complexității acordurilor de grant și a elaborat orientări interne pentru monitorizarea diseminării și exploatării rezultatelor proiectelor Orizont 2020; observă că, până la sfârșitul exercițiului 2021, întreprinderea comună FCH 2 a considerat că toate planurile de acțiune au fost puse în aplicare integral;

Controalele interne

25.

constată, pe baza raportului Curții, că, în ceea ce privește plățile intermediare și cele finale din Al șaptelea program-cadru de cercetare, întreprinderea comună Clean H2 efectuează auditurile ex post aferente la beneficiari, în timp ce, pentru plățile din cadrul programului Orizont 2020, este responsabil de efectuarea auditurilor ex post Serviciul comun de audit al Direcției Generale Cercetare și Inovare din cadrul Comisiei; observă că, pe baza rezultatelor auditurilor ex post disponibile la sfârșitul anului 2021, întreprinderea comună Clean H2 a raportat o rată de eroare reprezentativă de 2,0 % (față de 1,97 % în 2020) și o rată de eroare reziduală de 1,0 % (față de 1,01 % în 2020) pentru proiectele aferente celui de-al șaptelea program-cadru de cercetare, respectiv o rată de eroare reprezentativă de 2,16 % (la fel ca cea din 2020) și o rată de eroare reziduală de 1,3 % (față de 1,34 % în 2020) pentru proiectele din Orizont 2020 (plăți validate și închise și plăți);

26.

ia act de faptul că, pentru a evalua controalele operaționale ale plăților efectuate de întreprinderea comună Clean H2, Curtea de Conturi (Curtea) a auditat, la nivelul beneficiarilor finali, plăți eșantionate aleatoriu efectuate în 2021 în programul Orizont 2020, pentru a corobora ratele de eroare ale auditurilor ex post (în ceea ce privește operațiunile de plată a granturilor testate la beneficiari, pragul de raportare a erorilor cuantificabile este de 1 % din costurile auditate); regretă faptul că, într-un caz, Curtea a identificat și a cuantificat o eroare rezultată din declararea în exces a costurilor cu personalul din cauza unei erori materiale și, într-un alt caz, o deficiență de control sistemică necuantificabilă legată de absența, la beneficiar, a procedurii de validare a orelor lucrate în cadrul proiectului în cauză;

27.

constată, pe baza raportului anual de activitate, că din cauza unor erori sistemice persistente în ceea ce privește costurile cu personalul declarate, în special din partea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) și a noilor beneficiari (care sunt mai predispuși la erori decât alți beneficiari), întreprinderea comună Clean H2 și-a consolidat deja controalele interne pentru a aborda riscul crescut în ceea ce privește IMM-urile și noii beneficiari; constată că aceste măsuri au fost evidente pentru prima dată în 2021 și au contribuit la reducerea semnificativă a ratei de eroare reprezentative a IMM-urilor și a noilor beneficiari în ultimii doi ani; salută rezultatele pozitive în ceea ce privește ratele de eroare reduse și disponibilitatea întreprinderii comune Clean H2 de a continua controalele consolidate bazate pe riscuri în 2022, cu ajutorul instrumentului de monitorizare consolidat disponibil în sistemul instituțional COMPASS/SyGMa pentru gestionarea granturilor din cadrul Orizont 2020;

28.

evidențiază, de asemenea, că simplificarea normelor programului Orizont 2020 pentru declararea costurilor cu personalul și recurgerea pe scară mai largă la opțiunile simplificate în materie de costuri reprezintă o condiție prealabilă pentru stabilizarea ratelor de eroare sub pragul de semnificație; salută faptul că, în 2022, toate întreprinderile comune au început să pună în aplicare acțiuni de reducere a ratei de eroare în conformitate cu măsura propusă de Curte, inclusiv explorarea opțiunilor pentru forme simplificate de calculare a costurilor, cum ar fi costurile unitare, sumele forfetare și ratele fixe;

29.

constată, pe baza raportului Curții, că, în ceea ce privește întreprinderea comună Clean H2, acțiunile întreprinse în urma tuturor observațiilor din exercițiile anterioare au fost finalizate ca urmare a acțiunilor corective întreprinse de întreprinderea comună Clean H2 în 2021;

Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și strategia de combatere a fraudelor

30.

salută faptul că au fost instituite proceduri privind conflictele de interese atât pentru membrii consiliului de conducere al întreprinderii comune FCH 2, cât și pentru cei ai organelor consultative, acestea fiind reînnoite în decembrie 2021 pe baza domeniului de aplicare al regulamentului de procedură recent adoptat al consiliului de conducere pentru întreprinderea comună Clean H2, și, în plus, că au fost puse în aplicare măsuri specifice pentru prevenirea și gestionarea conflictelor de interese ale experților responsabili cu evaluarea cererilor de grant și cu evaluarea proiectelor și a licitațiilor;

31.

ia act de faptul că întreprinderea comună Clean H2 a contribuit în mod activ la dezvoltarea strategiei de control a programului Orizont Europa (audit ex ante și prevenirea fraudei) prin participarea la grupurile de lucru specifice instituite de Centrul comun de implementare și prin furnizarea de contribuții;

32.

își exprimă satisfacția că întreprinderea comună Clean H2 asigură, de asemenea, punerea în aplicare a strategiei comune antifraudă a comunității de cercetare; salută faptul că principalele acțiuni ale strategiei includ organizarea de sesiuni de sensibilizare în cadrul întreprinderii comune și cooperarea cu Oficiul European de Luptă Antifraudă în cazul auditurilor bazate pe riscuri efectuate de Serviciul comun de audit sau de contractanți externi.

(1) Regulamentul (CE) nr. 521/2008 al Consiliului din 30 mai 2008 de înființare a întreprinderii comune „Pile de combustie și hidrogen” (JO L 153, 12.6.2008, p. 1).

(2) Regulamentul (UE) nr. 559/2014 al Consiliului din 6 mai 2014 privind înființarea întreprinderii comune „Pile de combustie și hidrogen 2” (JO L 169, 7.6.2014, p. 108).

(3) Regulamentul (UE) 2021/2085 al Consiliului din 19 noiembrie 2021 de instituire a întreprinderilor comune din cadrul programului Orizont Europa și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 219/2007, (UE) nr. 557/2014, (UE) nr. 558/2014, (UE) nr. 559/2014, (UE) nr. 560/2014, (UE) nr. 561/2014 și (UE) nr. 642/2014 (JO L 427, 30.11.2021, p. 17).

(4) Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă și de abrogare a Directivei 1999/93/CE (JO L 257, 28.8.2014, p. 73).

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/527

DECIZIA (UE) 2023/1958 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind închiderea conturilor întreprinderii comune pentru un hidrogen curat (înainte de 30 noiembrie 2021 – întreprinderea comună „Pile de combustie și hidrogen 2”) pentru exercițiul financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale întreprinderii comune pentru un hidrogen curat pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind întreprinderile comune ale UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile întreprinderilor comune (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a întreprinderii comune în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06252/2023 – C9-0112/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere Regulamentul (UE) nr. 559/2014 al Consiliului din 6 mai 2014 privind înființarea întreprinderii comune „Pile de combustie și hidrogen 2” (4), în special articolul 12,

—

—	având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/887 al Comisiei din 13 martie 2019 privind regulamentul financiar-tip pentru organismele de parteneriat public-privat menționate la articolul 71 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (6),

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0083/2023),

1.	aprobă închiderea conturilor întreprinderii comune pentru un hidrogen curat pentru exercițiul financiar 2021;

2.	încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al întreprinderii comune pentru un hidrogen curat, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 169, 7.6.2014, p. 108.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/529

DECIZIA (UE) 2023/1959 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune „Inițiativa pentru inovare în domeniul sănătății” (înainte de 30 noiembrie 2021 – întreprinderea comună referitoare la inițiativa privind medicamentele inovatoare 2) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale întreprinderii comune „Inițiativa pentru inovare în domeniul sănătății” pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind întreprinderile comune ale UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile întreprinderilor comune (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a întreprinderii comune în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06252/2023 – C9-0113/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere Regulamentul (UE) nr. 557/2014 al Consiliului din 6 mai 2014 privind înființarea întreprinderii comune referitoare la inițiativa privind medicamentele inovatoare 2 (4), în special articolul 12,

—

—	având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/887 al Comisiei din 13 martie 2019 privind regulamentul financiar-tip pentru organismele de parteneriat public-privat menționate la articolul 71 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (6),

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0069/2023),

1.	acordă directorului executiv al întreprinderii comune „Inițiativa pentru inovare în domeniul sănătății” descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune aferent exercițiului financiar 2021;

2.	își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului executiv al întreprinderii comune „Inițiativa pentru inovare în domeniul sănătății”, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 169, 7.6.2014, p. 54.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/531

REZOLUȚIA (UE) 2023/1960 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune „Inițiativa pentru inovare în domeniul sănătății” (înainte de 30 noiembrie 2021 – întreprinderea comună referitoare la inițiativa privind medicamentele inovatoare 2) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune „Inițiativa pentru inovare în domeniul sănătății” aferent exercițiului financiar 2021,

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0069/2023),

întrucât, în noiembrie 2021, a fost adoptat Regulamentul (UE) 2021/2085 al Consiliului (1) prin care a fost înființată întreprinderea comună „Inițiativa pentru inovare în domeniul sănătății”, care a înlocuit întreprinderea comună referitoare la inițiativa privind medicamentele inovatoare 2 (IMI 2), în cadrul programului Orizont Europa pentru o perioadă care se încheie la 31 decembrie 2031;

întrucât întreprinderea comună „Inițiativa pentru inovare în domeniul sănătății” reprezintă un parteneriat public-privat pentru cercetare și inovare în domeniul sănătății; întrucât obiectivul întreprinderii comune „Inițiativa pentru inovare în domeniul sănătății” este de a contribui la crearea unui ecosistem paneuropean de cercetare și inovare în domeniul sănătății, care să faciliteze transpunerea cunoștințelor științifice în inovații concrete; întrucât aceste inovații ar trebui să vizeze prevenirea, diagnosticarea, tratamentul și gestionarea bolilor;

întrucât membrii săi fondatori sunt Uniunea, reprezentată de Comisie, Comitetul european de coordonare al industriei informatice din domeniul radiologiei, electromedicinei și asistenței medicale – „Advancing Healthcare”, Federația Europeană a Industriei și Asociațiilor Farmaceutice, inclusiv Vaccines Europe (EFPIA), Asociația europeană pentru bioindustrii și MedTech Europe (asociația profesională europeană a industriei tehnologiilor medicale, inclusiv diagnosticarea, dispozitivele medicale și sănătatea digitală); întrucât întreprinderea comună „Inițiativa pentru inovare în domeniul sănătății” urmează un model bipartit, fiind reprezentați în consiliul de conducere Comisia și membrii din sectorul privat și din domeniul cercetării, care contribuie la activitățile operaționale ale întreprinderii comune;

întrucât bugetul total al întreprinderii comune „Inițiativa pentru inovare în domeniul sănătății” este de 2,4 miliarde EUR pentru perioada 2021-2027, din care jumătate provine din programul Orizont Europa; întrucât contribuția financiară a Uniunii din programul Orizont Europa, inclusiv creditele Asociației Europene pentru Liberul Schimb, va acoperi costurile administrative și operaționale până la suma de 1,2 miliarde EUR, inclusiv până la 30,2 milioane EUR pentru costurile administrative; întrucât, în perioada 2021-2028, UE va contribui la bugetul administrativ cu o sumă suplimentară de până la 22,3 milioane EUR, care reprezintă suma reportată de la întreprinderea comună IMI 2,

Gestiunea bugetară și financiară

salută faptul că, potrivit raportului Curții de Conturi („Curtea”), conturile anuale ale întreprinderii comune „Inițiativa pentru inovare în domeniul sănătății” pentru exercițiul încheiat la 31 decembrie 2021 prezintă în mod fidel, sub toate aspectele semnificative, situația financiară a acesteia la 31 decembrie 2021, precum și rezultatele operațiunilor sale, fluxurile sale de numerar și modificările în structura activelor nete pentru exercițiul încheiat la această dată, în conformitate cu dispozițiile regulamentului financiar și cu normele contabile adoptate de contabilul Comisiei; constată, în plus, că, potrivit raportului Curții, operațiunile subiacente conturilor sunt conforme cu legile și reglementările în vigoare sub toate aspectele semnificative;

observă că programul Orizont Europa prevede obiective ambițioase pentru întreprinderea comună „Inițiativa pentru inovare în domeniul sănătății”, care pot fi atinse numai dacă sunt concepute și puse în aplicare soluții eficace care să trateze deficiențele sistemelor de control intern ale întreprinderii comune și să anticipeze provocările viitoare generate de responsabilitățile mai mari, de exemplu în domeniul gestionării și planificării resurselor umane; subliniază, în acest context, că cerințele de calcul și de raportare deosebit de complicate și împovărătoare prezintă un risc semnificativ de eroare și solicită, prin urmare, să se analizeze posibile soluții de simplificare ori de câte ori acest lucru este posibil și compatibil cu cadrul juridic existent;

constată că bugetul final disponibil pentru 2021 al întreprinderii comune „Inițiativa pentru inovare în domeniul sănătății”, inclusiv creditele neutilizate din exercițiile anterioare pe care întreprinderea comună le-a reînscris în bugetul exercițiului curent, veniturile alocate și realocările pentru exercițiul următor s-au ridicat la 11,0 milioane EUR în credite de angajament și la 210,4 milioane EUR în credite de plată; constată că execuția bugetară a creditelor de angajament și a creditelor de plată a atins 75,91 % (98,66 % în 2020) și, respectiv 95,39 % (97,08 % in 2020);

constată că, în rândul întreprinderilor comune, nu există o definiție armonizată a „costurilor administrative”, care reprezintă baza pentru calculul contribuțiilor financiare ale membrilor săi și o condiție necesară pentru obținerea unor cifre comparabile; solicită, în acest sens, să se adopte orientări comune pentru ca toate întreprinderile comune să utilizeze o metodologie armonizată pentru clasificarea anumitor categorii de cheltuieli administrative, cum ar fi cheltuielile pentru consultări, studii, analize, evaluări și asistență tehnică;

este preocupat că îndeplinirea de către întreprinderea comună „Inițiativa pentru inovare în domeniul sănătății” a obiectivelor privind contribuțiile membrilor este relativ scăzută; observă însă că acest lucru se explică prin durata îndelungată a proiectelor, impusă de natura cercetării desfășurate de întreprinderea comună în materie de inovare în domeniul sănătății, precum și prin dimensiunea consorțiilor globale care pun în aplicare proiectele; constată că întreprinderea comună „Inițiativa pentru inovare în domeniul sănătății” trebuie să plătească în anii următori încă 84,3 milioane EUR pentru proiectele celui de Al șaptelea program-cadru (PC7) aflate în curs;

atrage atenția asupra faptului că numărul tot mai mare de proiecte în curs ce țin de mai multe programe din cadrul financiar multianual care sunt puse în aplicare în mod simultan prezintă riscul unei penurii a resurselor administrative necesare pentru gestionarea eficientă a acestor fonduri; își exprimă satisfacția față de faptul că acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru 2020 au condus la măsuri care au abordat această problemă și că întreprinderea comună va prezenta detalii cu privire la acest proces în Raportul anual de activitate consolidat pentru 2022;

constată, în ceea ce privește obligațiile sale operaționale de la sfârșitul exercițiului 2021, că întreprinderea comună „Inițiativa pentru inovare în domeniul sănătății” angajase integral 966 de milioane EUR din contribuția maximă a UE pentru acordurile de grant semnate în cadrul PC7, din care aproximativ 84,3 milioane EUR (sau 8,7 %) urmează să fie plătite în anii următori; observă că membrii din sectorul privat au pus la dispoziție contribuții în natură de aceeași valoare; constată că rata de execuție a bugetului întreprinderii comune „Inițiativa pentru inovare în domeniul sănătății” pentru plăți disponibil pe 2021 pentru proiectele din cadrul PC7 a fost de 80 %; constată, de asemenea, că întreprinderea comună nu a avut aproape deloc credite de angajament operaționale în 2021, întrucât ultima sa cerere de propuneri fusese finalizată înainte de sfârșitul exercițiului 2014;

constată că, la sfârșitul exercițiului 2021, suma angajată de întreprinderea comună „Inițiativa pentru inovare în domeniul sănătății” se ridica la 1 452,1 milioane EUR (91 %) din suma de 1 595,4 milioane EUR care reprezintă contribuția maximă a UE pentru acordurile de grant semnate în 2020 în cadrul programului Orizont; observă că această situație se datorează faptului că cererea de propuneri din 2019 nu a putut acoperi toate subiectele planificate și faptului că bugetul UE fusese redus în consecință printr-o decizie a Consiliului de conducere; constată că, din suma angajată, în următorii ani mai rămân de plătit aproximativ 616,8 milioane EUR (42,5 %); observă, de asemenea, că membrii din sectorul privat ai întreprinderii comune „Inițiativa pentru inovare în domeniul sănătății” își asumaseră angajamente juridice de a pune la dispoziție contribuții în natură în valoare de 1 520,7 milioane EUR;

subliniază că rata de execuție a bugetului întreprinderii comune „Inițiativa pentru inovare în domeniul sănătății” pentru plăți disponibil pe 2021 pentru proiectele din cadrul programului Orizont 2020 a fost de 97 % și că întreprinderea comună nu a dispus aproape deloc de credite de angajament operaționale în 2021, având în vedere că Regulamentul (UE) nr. 557/2014 al Consiliului (2) prevedea ca toate angajamentele să fie efectuate înainte de sfârșitul anului 2020, iar Regulamentul (UE) 2021/2085 a intrat în vigoare abia la sfârșitul lui 2021, ceea ce a dus la faptul că nu au fost lansate cereri de propuneri în 2021;

Performanța

10.

constată, pe baza raportului anual, că în 2021 s-a finalizat portofoliul de proiecte al întreprinderii comune IMI 2, odată cu semnarea ultimelor 15 acorduri de grant pentru proiectele întreprinderii comune IMI 2; ia act de faptul că cele 15 proiecte nou-create dispun de un buget total de 413 milioane EUR, aproximativ jumătate din acesta provenind din programul Orizont 2020 al UE, iar restul provenind din contribuțiile EFPIA și de la partenerii asociați ai întreprinderii comune IMI 2, precum și din alte surse;

11.

ia act cu satisfacție de faptul că proiectele întreprinderii comune „Inițiativa pentru inovare în domeniul sănătății” au generat 275 de active, care au dus la finalizarea unei etape importante pe parcursul ciclului de viață al proiectelor (ținta a fost de 50); constată că printre aceste active se află instrumente, metodologii, procese, servicii, materiale de formare; atrage atenția asupra următoarelor exemple de obiective intermediare: fazele esențiale ale studiilor clinice, modelele bazate pe animale, prototipurile, comercializarea, brevetele și publicațiile; constată, de asemenea, că participanții din sector la multe dintre proiectele întreprinderii comune „Inițiativa pentru inovare în domeniul sănătății” utilizează noile instrumente și procese generate de proiecte, cum ar fi modelele pe animale, standardele, biomarkerii, procedurile standard de operare, utilizarea platformelor de selecție și rețelele de studii clinice;

12.

evidențiază faptul că, în ceea ce privește vizibilitatea, întreprinderea comună „Inițiativa pentru inovare în domeniul sănătății” a demonstrat în continuare existența unei valori adăugate europene printr-o comunicare insistentă destinată publicului-țintă, punând accentul pe caracterul deschis, transparent, pertinent și coerent al activităților întreprinderii comune „Inițiativa pentru inovare în domeniul sănătății”; observă că întreprinderea comună a continuat să difuzeze rezultatele proiectelor și realizările de succes, sporind diversitatea produselor acestora, care au inclus peste 100 de articole scrise în diferite stiluri, precum și materiale video de promovare scurte și accesibile pentru platformele de comunicare socială și că, în plus, toate fișele informative ale proiectelor IMI 2 au fost adăugate pe site-ul de internet al întreprinderii comune „Inițiativa pentru inovare în domeniul sănătății”, nou creat, pentru a facilita promovarea acestora în viitor; încurajează întreprinderea comună „Inițiativa pentru inovare în domeniul sănătății” să facă cunoscute altor întreprinderi comune strategiile reușite de asigurare a vizibilității, pentru a prezenta cetățenilor valoarea lor adăugată;

Recrutarea personalului

13.

constată că schema de personal prevede 39 de agenți temporari, 15 agenți contractuali și 2 experți naționali detașați (END) – în total 56 de membri ai personalului; constată că, la 31 decembrie 2021, erau ocupate 50 de posturi: 36 din 39 de agenți temporari (92,30 %), 13 din 15 agenți contractuali (86,70 %) și 1 din 2 experți naționali detașați (50 %); constată, în plus, că, în ceea ce privește agenții temporari, posturile vacante urmau să fie ocupate în 2022, deoarece se aflau în desfășurare două proceduri de selecție, și că, în 2022, urma să fie suprimat 1 post de expert național detașat;

14.

salută faptul că întreprinderea comună „Inițiativa pentru inovare în domeniul sănătății” a menținut un bun echilibru geografic (20 de țări diferite) și un bun echilibru de gen (22 de femei, 17 bărbați) atunci când au fost consultați experți externi;

15.

constată cu îngrijorare că, în perioada 2018-2021, proporția medie anuală a personalului interimar a rămas ridicat în toate întreprinderile comune, situându-se la aproximativ 11 % din personalul statutar; reamintește că proporția ridicată a personalului contractual tinde să crească în mod semnificativ ritmul rotației personalului întreprinderii comune „Inițiativa pentru inovare în domeniul sănătății” și să destabilizeze și mai mult situația dotării cu personal; subliniază, în plus, că recurgerea la personal interimar ar trebui să rămână o soluție temporară, deoarece, în caz contrar, aceasta poate afecta negativ performanța generală a întreprinderii comune „Inițiativa pentru inovare în domeniul sănătății”, de exemplu în ceea ce privește păstrarea competențelor-cheie, incertitudinea canalelor de asigurare a răspunderii, posibile litigii judiciare și o eficiență mai scăzută a personalului;

16.

constată, pe baza raportului anual de activitate pe 2021, că există un echilibru adecvat între femei și bărbați, 66 % dintre angajați fiind femei: 50 % dintre membrii Consiliului de conducere, 61,5 % dintre candidații numiți în cadrul Grupului de reprezentanți ai statelor și 41,7 % dintre membrii titulari ai comitetului științific sunt femei; încurajează întreprinderea comună „Inițiativa pentru inovare în domeniul sănătății” să mențină acest echilibru;

17.

apreciază faptul că, datorită îmbunătățirii continue a fluxului de lucru pentru gestionarea proiectelor și efortului coordonat depus de personalul întreprinderii comune „Inițiativa pentru inovare în domeniul sănătății”, au fost depășite dificultățile legate de perioada pandemiei de COVID-19, asigurându-se în 2021 continuitatea activității și o rată considerabilă a execuției bugetului operațional, de 96,04 %;

18.

constată că partea din contribuțiile angajatorilor pentru personalul întreprinderilor comune care corespunde raportului dintre veniturile lor subvenționate din afara UE și veniturile lor totale nu a fost plătită de întreprinderile comune către sistemul de pensii al UE din 2016, deoarece Comisia nici nu a prevăzut aceste cheltuieli în bugetul întreprinderilor comune, nici nu a solicitat în mod oficial plățile; solicită Comisiei să ia măsuri pentru a evita probleme similare în viitor;

Sistemele de control intern

19.

constată că, în ceea ce privește plățile intermediare și cele finale din cadrul PC7, întreprinderea comună „Inițiativa pentru inovare în domeniul sănătății” efectuează auditurile ex post aferente, în timp ce, pentru plățile din cadrul programului Orizont 2020, este responsabil de efectuarea auditurilor ex post Serviciul comun de audit al DG RTD din cadrul Comisiei; observă că, pe baza rezultatelor auditurilor ex post disponibile la sfârșitul anului 2021, întreprinderea comună „Inițiativa pentru inovare în domeniul sănătății” a raportat o rată de eroare reprezentativă de 1,9 % (2,16 % în 2020) și o rată de eroare reziduală de 0,8 % (1,14 %) pentru proiectele aferente programului PC7, respectiv o rată de eroare reprezentativă de 0,97 % (1,13 % în 2020) și o rată de eroare reziduală de 0,6 % (0,74 % în 2020) pentru proiectele aferente programului Orizont 2020 (plăți validate și închise și plăți finale);

20.

constată că, pentru a evalua controalele cu privire la plățile operaționale ale întreprinderii comune „Inițiativa pentru inovare în domeniul sănătății”, Curtea a supus auditului, la nivelul beneficiarilor finali, plăți selectate în mod aleatoriu din cadrul programului Orizont 2020 care au fost efectuate în 2021, cu scopul de a corobora ratele de eroare calculate în urma auditurilor ex post; observă că, în unul din cazuri, Curtea a identificat și a cuantificat o eroare sistemică legată de costurile cu personalul, care reprezenta rezultatul utilizării unor tarife orare incorecte ce nu se bazau pe un exercițiu financiar încheiat, iar într-un alt caz, o eroare rezultată din lipsa de documente justificative corespunzătoare privind costurile declarate pentru echipamente și pentru deplasări;

21.

evidențiază că constatările Curții au confirmat existența unor erori sistemice persistente legate de costurile declarate cu personalul și că, în special, întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) și noii beneficiari sunt mai susceptibili de a comite erori decât alți beneficiari; subliniază că aceste erori sunt raportate în mod regulat și în rapoartele anuale precedente ale Curții, începând cu 2017; evidențiază, prin urmare, că simplificarea normelor programului Orizont 2020 pentru declararea costurilor cu personalul și recurgerea mai generală la opțiunile simplificate în materie de costuri reprezintă o condiție necesară pentru stabilizarea ratelor de eroare sub pragul de semnificație; reliefează că întreprinderea comună „Inițiativa pentru inovare în domeniul sănătății” ar trebui să își consolideze sistemele de control intern pentru a trata riscul mai mare legat de IMM-uri și de noii beneficiari și încurajează insistent utilizarea instrumentului Personnel Costs Wizard de către anumite categorii de beneficiari care sunt mai predispuși la erori, cum ar fi IMM-urile și noii beneficiari; salută faptul că, în 2022, toate întreprinderile comune au început să pună în aplicare acțiuni de reducere a ratei de eroare în conformitate cu măsura propusă de Curte, inclusiv explorarea opțiunilor pentru forme simplificate de calculare a costurilor, cum ar fi costurile unitare, sumele forfetare și ratele fixe;

22.

constată că, având în vedere caracterul multianual al programelor și al proiectelor individuale de cercetare, rata de eroare reziduală calculată pe durata programului oferă cel mai pertinent indiciu al impactului financiar al erorilor și ține seama de corecțiile efectuate de întreprinderea comună „Inițiativa pentru inovare în domeniul sănătății” și de faptul că întreprinderea comună extrapolează constatările sistematice ale auditurilor, amplificând semnificativ efectul de curățare al auditurilor; subliniază, de asemenea, că pe măsură ce programele avansează, beneficiarii învață din propriile erori și că, pe baza lecțiilor învățate din constatările auditului, întreprinderea comună „Inițiativa pentru inovare în domeniul sănătății” depune, de asemenea, eforturi constante pentru a informa mai bine beneficiarii cu privire la eventualele capcane, pentru a-i ajuta să își raporteze corect costurile, evitând astfel erorile;

Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și strategia de luptă cu fraudele

23.

ia act de faptul că întreprinderea comună „Inițiativa pentru inovare în domeniul sănătății” are o strategie de luptă cu fraudele, care este aliniată la Strategia Comisiei de combatere a fraudelor (CAFS 2019) și la Strategia comună de combatere a fraudelor pentru domeniul cercetării (RAFS 2019), completată de acțiuni suplimentare de combatere a fraudelor, care sunt legate de gestionarea și administrarea contractelor de servicii;

24.

ia act de faptul că acțiunile puse în aplicare ce vizează granturile și activitățile operaționale sunt coordonate cu DG RTD și cu alte agenții de cercetare prin intermediul unui plan de acțiune multianual coordonat de Comitetul pentru combaterea fraudelor și neregulilor în domeniul cercetării (FAIR);

25.

constată că, în 2021, activitățile de combatere a fraudelor desfășurate de întreprinderea comună IMI 2 au vizat cooperarea cu activitățile Comitetului FAIR, sporind gradul de sensibilizare a personalului cu privire la combaterea fraudelor, inclusiv participarea la conferința Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) intitulată „Uniți împotriva corupției – Afirmarea standardelor etice ale instituțiilor UE” și la exercițiul de evaluare a riscurilor de fraudă; constată, în plus, că această sarcină a avut două componente: una integrată în ciclul anual de combatere a fraudelor, iar cealaltă, mai amplă și mai detaliată, a vizat crearea bazei pentru revizuirea strategiei globale de combatere a fraudelor a întreprinderii comune „Inițiativa pentru inovare în domeniul sănătății”;

26.

consideră salutar, de asemenea, faptul că întregului personal al întreprinderii comune „Inițiativa pentru inovare în domeniul sănătății” i-au fost comunicate periodic informații cu privire la riscurile legate de fraude și la procedurile care trebuie aplicate în caz de suspiciune de fraudă/nereguli și că s-a acordat atenție aspectelor transversale, cum ar fi riscurile legate de conflictele de interese, delegarea autorității și separarea sarcinilor.

(2) Regulamentul (UE) nr. 557/2014 al Consiliului din 6 mai 2014 privind înființarea întreprinderii comune referitoare la inițiativa privind medicamentele inovatoare 2 (JO L 169, 7.6.2014, p. 54).

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/536

DECIZIA (UE) 2023/1961 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind închiderea conturilor întreprinderii comune „Inițiativa pentru inovare în domeniul sănătății” (înainte de 30 noiembrie 2021 – întreprinderea comună referitoare la inițiativa privind medicamentele inovatoare 2) pentru exercițiul financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale întreprinderii comune „Inițiativa pentru inovare în domeniul sănătății” pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind întreprinderile comune ale UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile întreprinderilor comune (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a întreprinderii comune în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06252/2023 – C9-0113/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere Regulamentul (UE) nr. 557/2014 al Consiliului din 6 mai 2014 privind înființarea întreprinderii comune referitoare la inițiativa privind medicamentele inovatoare 2 (4), în special articolul 12,

—

—	având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/887 al Comisiei din 13 martie 2019 privind regulamentul financiar-tip pentru organismele de parteneriat public-privat menționate la articolul 71 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (6),

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0069/2023),

1.	aprobă închiderea conturilor întreprinderii comune „Inițiativa pentru inovare în domeniul sănătății” pentru exercițiul financiar 2021;

2.	încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al întreprinderii comune „Inițiativa pentru inovare în domeniul sănătății”, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 169, 7.6.2014, p. 54.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/538

DECIZIA (UE, Euratom) 2023/1962 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune europene pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune (F4E) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale întreprinderii comune europene pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind întreprinderile comune ale UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile întreprinderilor comune (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a întreprinderii comune în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06252/2023 – C9-0111/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

—

—	având în vedere Decizia 2007/198/Euratom a Consiliului din 27 martie 2007 de înființare a întreprinderii comune europene pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune, cu oferirea unor avantaje conexe (4), în special articolul 5,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0092/2023),

1.	acordă directorului întreprinderii comune europene pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune aferent exercițiului financiar 2021;

2.	își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului întreprinderii comune europene pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 90, 30.3.2007, p. 58.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/540

REZOLUȚIA (UE) 2023/1963 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune europene pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune (F4E) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune europene pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune aferent exercițiului financiar 2021,

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0092/2023),

A.	întrucât întreprinderea comună europeană pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune („întreprinderea comună”) a fost înființată în aprilie 2007 pentru o perioadă de 35 de ani prin Decizia 2007/198/Euratom a Consiliului (1);

B.	întrucât întreprinderea comună a început să funcționeze autonom în martie 2008;

C.	întrucât membrii întreprinderii comune sunt Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (Euratom), reprezentată de Comisie, statele membre ale Euratom și țări terțe care au încheiat cu Euratom un acord de cooperare în domeniul fuziunii nucleare controlate;

întrucât întreprinderea comună are ca obiective să asigure contribuția Uniunii la proiectul internațional ITER pentru energia de fuziune, să pună în practică acordul privind programul extins de colaborare încheiat între Euratom și Japonia și să pregătească construcția unui reactor de fuziune demonstrativ și a instalațiilor aferente;

întrucât proiectul ITER implică șapte parteneri mondiali, și anume Uniunea, reprezentată de Euratom, Statele Unite ale Americii, Rusia, Japonia, China, Coreea de Sud și India, Uniunea asumându-și rolul principal cu o cotă de 45,4 % din costurile de construcție, iar ceilalți parteneri având fiecare o cotă de 9,1 %; acest lucru se va schimba în faza operațională de testare a fuziunii, când Uniunea va acoperi 34 % din costurile de funcționare (2);

F.	întrucât suma totală prevăzută de Uniune pentru punerea în aplicare a obligațiilor care îi revin în temeiul Acordului ITER și a activităților conexe până în 2031 se ridică la 18,2 miliarde EUR (la valorile curente) (3);

întrucât, în urma retragerii Regatului Unit din Uniune și Euratom la 31 ianuarie 2020 și a neîncheierii de către părți a protocolului prevăzut în Acordul comercial și de cooperare dintre Uniune și Euratom și Regatul Unit, convenit la 30 decembrie 2020, Regatul Unit nu este încă asociat la proiectul ITER și nici nu este membru al întreprinderii comune și, prin urmare, nu contribuie la bugetul acesteia;

H.	întrucât impactul războiului de agresiune ilegal, neprovocat și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei și consecințele acestuia asupra activităților întreprinderii comune sunt încă greu de măsurat,

Cadrul general

salută faptul că, potrivit raportului Curții de Conturi („Curtea”) privind conturile anuale ale întreprinderii comune pentru exercițiul financiar 2021 („raportul Curții”), conturile anuale ale întreprinderii comune prezintă în mod fidel, sub toate aspectele semnificative, situația financiară a acesteia la 31 decembrie 2021, precum și rezultatele operațiunilor sale, fluxurile sale de numerar și variațiile activelor sale nete pentru exercițiul financiar 2021, în conformitate cu normele sale financiare și cu normele contabile adoptate de contabilul Comisiei; subliniază, de asemenea, că operațiunile subiacente conturilor întreprinderii comune pentru exercițiul financiar 2021 sunt, sub toate aspectele semnificative, conforme cu legile și reglementările în vigoare;

regretă, cu toate acestea, că raportul Curții atrage atenția că, în conturile anuale ale întreprinderii comune pentru exercițiul financiar 2021, este prezentată estimarea întreprinderii comune cu privire la costul total al îndeplinirii obligațiilor sale de realizare a proiectului ITER, evaluate la 18,3 miliarde EUR (la valorile din 2021), precum și că modificările ipotezelor principale utilizate pentru estimare și expunerea la riscuri ar putea duce la creșteri semnificative ale costurilor și/sau la întârzieri suplimentare în punerea în aplicare a proiectului ITER;

recunoaște că programul Orizont Europa prevede obiective ambițioase pentru întreprinderea comună, care pot fi atinse numai dacă sunt concepute și aplicate soluții eficace care să abordeze deficiențele sistemelor de control intern și să pregătească pentru provocările viitoare generate de responsabilitățile mai mari, de exemplu în domeniul gestionării și planificării resurselor umane; subliniază, în acest context, că cerințele de calcul și de raportare deosebit de complicate și împovărătoare prezintă un risc semnificativ de eroare și solicită, prin urmare, să se analizeze posibilitățile de simplificare ori de câte ori este posibil și compatibil cu cadrul juridic existent;

observă cu îngrijorare că, întrucât Rusia este membră a OI ITER și are obligația de a livra sitului de asamblare ITER din Franța (Cadarache) mai multe componente pentru proiectele ITER și de a furniza contribuții anuale OI ITER, există un risc de întârzieri suplimentare și de creștere a costurilor aferente proiectului ITER;

constată că întreprinderea comună procedează pe bază continuă la o estimare a costurilor totale ale îndeplinirii obligațiilor sale de realizare a proiectului ITER („estimare la finalizare”), care include costurile aferente fazelor de construcție și de operare până în 2035, precum și costurile aferente fazelor de dezafectare și dezactivare până în 2042; constată, de asemenea, că, la sfârșitul anului 2021, întreprinderea comună a evaluat acest cost total la 18,3 miliarde EUR (la valorile din 2021), care corespunde sumei plăților totale efectuate până la sfârșitul anului 2021, în valoare de 8,3 miliarde EUR, și a plăților viitoare estimate, evaluate la 10 miliarde EUR (la valorile din 2021);

subliniază că modificările ipotezelor principale pentru estimarea de mai sus și expunerea la risc pot duce la creșteri suplimentare ale costurilor și la întârzieri ale proiectelor și, pentru 2021, consideră că, pe baza raportului Curții, ar trebui să se acorde o atenție deosebită evenimentelor care ar putea avea un impact semnificativ asupra estimării la finalizare; totodată, menționează că ipotezele principale respective includ noul scenariu de referință pentru proiectul ITER planificat pentru primul trimestru al anului 2023, livrarea cu întârziere a componentelor, sancțiunile aplicate Rusiei, aprobarea în curs de către Autoritatea franceză pentru securitate nucleară (ASN) a asamblării componentelor fosei Tokamak și revizuirea preconizată a estimării costurilor pentru complexul de camere fierbinți; evidențiază că, în cazul unor probleme de livrare care duc la lipsa unor componente esențiale pentru continuarea proiectului, ar trebui explorate fluxuri alternative de aprovizionare;

reamintește că ITER se așteaptă în mod oficial la un prim test operațional în 2025 și să atingă o putere maximă de fuziune până în 2035; observă totuși că acest scenariu de referință a fost adoptat în 2016 și că, de atunci, întârzierile în construcție și fabricare, precum și pandemia de COVID-19 au făcut ca 2025 să fie o dată din ce în ce mai puțin probabilă; evidențiază, în plus, că, potrivit raportului Curții, există un risc de întârzieri suplimentare din cauza unei combinații de diferite probleme legate de construcție, de la dificultățile întâmpinate în ceea ce privește sudarea în sectoarele incintei sub vid care formează camera de oțel în care vor avea loc experimentele de fuziune până la problema coroziunii care provoacă fisuri de până la 2,2 mm adâncime pe panourile scutului termic, afectând toți cei 23 de kilometri de conducte de răcire sudate pe suprafața componentei; observă că, având în vedere că problema fisurilor din conductele de răcire ar putea fi sistemică, afectând toate componentele scutului termic al complexului Tokamak, noua direcție a ITER activează o strategie de reparare a panourilor scutului termic și a sectoarelor incintei sub vid aferente complexului Tokamak;

ia act de faptul că durata și costul reparațiilor nu pot fi, în acest stadiu, estimate cu precizie, și de faptul că Consiliul ITER, la sfârșitul anului 2023, intenționează să adopte un nou scenariu de referință ITER, care să stabilească calendarul pentru anumite realizări, ceea ce va întârzia semnificativ datele la care preconizează că va îndeplini etapele-cheie și, prin urmare, va avea un impact asupra estimării la finalizare; invită întreprinderea comună să raporteze cu privire la rezultate și la întârzierile preconizate, precum și la consecințele pentru finalizarea proiectului ITER;

observă că, în ceea ce privește cerințele de securitate nucleară, organismul competent în ultimă instanță pentru adoptarea oricăror modificări viitoare în proiectare care au un efect asupra cerințelor în materie de securitate este ASN și că, în acest context, la începutul anului 2021, întreprinderea comună a cerut în mod oficial aprobarea de către ASN a noii proiectări și tehnologii de sudură necesare pentru asamblarea componentelor fosei Tokamak; evidențiază totuși că ASN nu a solicitat informații suplimentare din partea întreprinderii comune pentru finalizarea analizei ASN înainte de ianuarie 2022; observă că obținerea aprobării din partea ASN face parte din procesul normal de asamblare al OI ITER, dar poate duce la o întârziere suplimentară de mai multe luni și, prin urmare, poate avea un impact asupra estimării la finalizare;

10.

invită întreprinderea comună să revizuiască estimarea costurilor pentru complexul de camere fierbinți pentru a permite pregătirea unei estimări fiabile a costurilor în conformitate cu stadiul actual de maturitate al cerințelor de proiectare ale OI ITER;

Gestiunea bugetară și financiară

11.

ia act de faptul că, în decembrie 2020, consiliul de administrație al întreprinderii comune a adoptat bugetul inițial al întreprinderii comune pentru 2021 în valoare de 1 048,77 milioane EUR în credite de angajament și 742,81 milioane EUR în credite de plată și că, în noiembrie 2021, consiliul de administrație a modificat acest buget;

12.

salută faptul că creditele finale disponibile, inclusiv reportările din exercițiul precedent, se ridică la 1 069,88 milioane EUR în credite de angajament și 764,83 milioane EUR în credite de plată;

13.

observă că ratele de execuție a creditelor de angajament și a celor de plată au fost de 99,7 % și, respectiv, de 97,4 % (față de 100 % și 98 % în 2020);

14.

observă că, din suma de 1 069,88 milioane EUR disponibilă pentru credite de angajament, o proporție de 88,4 % a fost executată prin angajamente individuale (adică 942,50 milioane EUR);

15.

ia act cu satisfacție de faptul că, în urma recomandării aferente descărcării de gestiune pentru 2020 privind metoda de calculare a contribuțiilor membrilor pe 2020, întreprinderea comună a adoptat măsuri corective, în special proiectul de document unic de programare, pentru a evita semnalarea din nou a problemei de către Curte;

16.

constată, prin urmare, că, în ceea ce privește contribuțiile membrilor pe 2021, întreprinderea comună a utilizat programul anual și multianual 2020-2024 adoptat de consiliul său de administrație la 10 decembrie 2019, contribuțiile membrilor fiind estimate la 6,5 milioane EUR;

17.

observă că, începând din ianuarie 2016, întreprinderile comune respective care sunt finanțate doar parțial de la bugetul Uniunii au obligația să verse acea cotă parte din contribuțiile angajatorului la sistemul de pensii al Uniunii care corespunde raportului dintre veniturile lor subvenționate de țări terțe și veniturile lor totale (4); este preocupat de faptul că, întrucât Comisia nu a prevăzut aceste cheltuieli în bugetele întreprinderilor comune și nici nu a solicitat aceste plăți în mod formal, întreprinderile comune nu au vărsat încă astfel de contribuții; solicită Comisiei să ia măsuri pentru a evita probleme similare în viitor;

18.

invită, în conformitate cu orientările pe care Comisia le-a adresat întreprinderilor comune, Oficiul de Administrare și Plată a Drepturilor Individuale al Comisiei să calculeze contribuțiile angajatorului pentru fiecare întreprindere comună ca acel procent din totalul veniturilor întreprinderii comune care corespunde veniturilor subvenționate de țări terțe, inclusiv veniturile nesubvenționate de Uniune pentru cheltuielile operaționale; observă că, pentru ITER, acest procentaj a fost stabilit la 21,6 % (aproximativ 5,8 milioane EUR) pentru perioada 2017-2020 și la 19,8 % (aproximativ 1,5 milioane EUR) pentru exercițiul 2021; subliniază, în plus, că orientările respective țin seama doar de dispozițiile respective din Statutul funcționarilor atunci când stabilesc metoda de calcul pentru plata de către întreprinderile comune a contribuțiilor angajatorilor la bugetul Uniunii bazate pe venituri;

19.

invită întreprinderea comună să nu aștepte calculul final al contribuțiilor restante, ci să ia în considerare această obligație atunci când își planifică viitorul buget, de exemplu prin angajamente corespunzătoare pentru contribuțiile la pensii;

20.

este conștient totuși că dispozițiile relevante din statutul întreprinderii comune impun ca valoarea totală a contribuțiilor membrilor să nu depășească 10 % din costurile administrative anuale ale întreprinderii comune, sugerând o contribuție a angajatorului de aproximativ 740 013 EUR pe an pentru întreprinderea comună (pe baza cifrelor din 2021); observă, așadar, că existența concomitentă a acestor dispoziții legale diferite reprezintă un factor de risc în sensul că întreprinderile comune ar putea interpreta în diferite moduri calculul contribuției angajatorului care le revine, ceea ce poate avea un impact financiar variat, și așteaptă ca această incertitudine juridică să fie eliminată fără întârziere; salută faptul că întreprinderea comună este pregătită să colaboreze cu Comisia pentru o aliniere mai clară a temeiurilor juridice relevante;

Performanța

21.

constată că 2021 a fost primul an din cadrul financiar multianual 2021-2027;

22.

salută faptul că, în cursul anului 2021, întreprinderea comună a înregistrat progrese suplimentare în ceea ce privește activitatea și a continuat livrarea unora dintre principalele componente ale ITER pentru a începe activitățile de asamblare conform planului de obținere a primei plasme la sfârșitul anului 2025; observă că Organizația ITER replanifică în prezent scenariul de referință pentru prima plasmă, rezultatul acestui proces urmând să fie decis de Consiliul ITER în 2022, și că întreprinderea comună își va ajusta ulterior planificarea în consecință;

23.

observă că, după 10 ani, întreprinderea comună a transferat responsabilitatea coordonării șantierului către Organizația ITER; ia act de faptul că, în conformitate cu planificarea anexată la Acordul public privind construcția de clădiri, acest transfer a fost planificat pentru septembrie 2018, odată ce principalele riscuri de construcție în cadrul sitului nu mai erau prezente;

24.

observă că, în 2021, pandemia de COVID-19 a continuat să aibă un impact semnificativ asupra lanțului de aprovizionare al întreprinderii comune, deoarece mulți dintre furnizorii întreprinderii comune au fost afectați de restricțiile privind prezența la locul de muncă și deplasarea, precum și efecte actuale și viitoare asupra eficienței din cauza măsurilor sanitare mai stricte necesare în majoritatea statelor membre; regretă că întârzierile în cazul anumitor livrări au fost de până la patru luni, ceea ce a dus la un impact asupra „costurilor la finalizare” de 45 de milioane EUR (57 de milioane EUR în 2020 – ambele la valorile din 2008);

25.

constată, în plus, că efectul indirect al pandemiei de COVID-19 continuă să aibă un impact asupra multora dintre contractele întreprinderii comune, din cauza creșterii mari a prețurilor materiilor prime, și că efectul asupra costurilor la finalizare este încă în curs de estimare; observă totuși că impactul pandemiei de COVID-19 este grav, dar nu substanțial, și că repercusiunile asupra situațiilor financiare pentru 2021 nu sunt semnificative;

Prevenirea fraudelor și a conflictelor de interese

26.

constată că responsabilul cu lupta antifraudă și cu etica a promovat și a coordonat punerea în aplicare a strategiei antifraudă a întreprinderii comune și a planului de acțiune antifraudă aferent pentru perioada 2020-2023;

27.

salută faptul că aplicarea acțiunilor din planul de acțiune antifraudă este monitorizată sistematic printr-o bază de date specifică, care detaliază sfera fiecărei acțiuni, persoana responsabilă pentru acțiune și data-țintă pentru punerea sa în aplicare și că s-au înregistrat progrese satisfăcătoare în ceea ce privește aplicarea acțiunilor antifraudă;

28.

constată, în plus, că, în 2021, au fost furnizate în permanență informații și sprijin în materie de prevenire a fraudei, în special personalului implicat în achiziții, gestionarea contractelor și finanțe, și că rețeaua internă de corespondenți în materie de fraudă a întreprinderii comune a fost informată în mod individual și în contextul reuniunilor periodice ale rețelei de asigurare;

29.

apreciază că normele, procedurile, procesele și bunele practici în materie de etică și de prevenire și gestionare a conflictelor de interese au fost comunicate personalului în 2021, inclusiv prin intermediul Manualului întreprinderii comune cu capitole specifice privind etica, integritatea și prevenirea fraudei, o pagină privind avertizarea în interes public, precum și o secțiune privind prevenirea și gestionarea conflictelor de interese;

Personalul și recrutarea

30.

regretă că, în noiembrie 2021, personalul întreprinderii comune a intrat în grevă și că, potrivit unor evaluări interne și externe ale conducerii și mai multor sondaje interne, principalele motive care au dus la deteriorarea mediului de lucru în cadrul întreprinderii comune au fost deficiențele de la nivelul conducerii superioare (de exemplu, luarea de decizii în mod netransparent și disfuncțional și lipsa unui dialog social); observă, în plus, că utilizarea disproporționată a resurselor de personal extern a sporit provocările și riscurile pentru mediul de lucru, acest lucru fiind confirmat de reprezentanții personalului întreprinderii comune și de scrisorile oficiale pe care aceștia le-au transmis comisarilor responsabili; observă că Comisia (Direcția Generală Energie), în răspunsul său la aceste scrisori, a afirmat că evaluarea anuală din 2022 a întreprinderii comune se va axa exclusiv pe aspecte legate de managementul resurselor umane și a încurajat întreprinderea comună să recurgă la o evaluare de management de tip „360 de grade” pentru echipa sa conducere;

31.

constată cu îngrijorare că întreprinderea comună a devenit mai dependentă de personalul extern în ultimii ani; subliniază că această observație a Curții a rămas nerezolvată din 2019, când personalul extern reprezenta 62 % din personalul statutar al întreprinderii comune; evidențiază că, potrivit planului strategic actual de resurse al întreprinderii comune pentru perioada 2021-2027, se preconizează că ponderea personalului extern va crește în 2022 la 93 % din nivelul maxim al personalului statutar aprobat de Comisie, pentru ca mai apoi să scadă treptat la 70 % până în 2027; reamintește că această situație prezintă riscuri semnificative pentru întreprinderea comună în ceea ce privește menținerea competențelor-cheie, neclarități din punctul de vedere al răspunderii de gestiune, eventuale litigii judiciare și eficiență mai redusă a personalului ca urmare a gestionării descentralizate; subliniază, de asemenea, că utilizarea personalului interimar ar trebui să rămână o soluție temporară; reamintește că conducerea întreprinderii comune ar trebui să consolideze măsurile deja luate pentru a atenua riscurile legate de utilizarea de personal extern, în special riscul unei gestionări ineficiente din cauza repartizării neclare a responsabilităților între personalul statutar și personalul extern;

32.

constată că greșelile în materie de resurse umane nu pot fi repetate și că este necesară și trebuie menținută o schimbare a culturii administrative; constată, de asemenea, că sunt necesare eforturi sporite în ceea ce privește resursele umane pentru a evita cazurile de posturi vacante pe termen lung, rata ridicată de rotație a personalului, numărul excesiv de angajați externi, dependența de expertiza unui număr redus de membri ai personalului, volumul de muncă extrem, precum și absențele personalului și ineficiențele rezultate; solicită intensificarea eforturilor de creare a unor condiții de angajare atractive și echitabile din punct de vedere social, care să sprijine realizarea obiectivelor întreprinderii comune;

33.

aprobă faptul că, drept răspuns la această situație, întreprinderea comună a lansat mai multe acțiuni pentru a îmbunătăți mediul de lucru și starea de bine a personalului; menționează că aceste acțiuni au fost integrate într-o agendă a schimbării, vizând remedierea unor probleme precum volumul excesiv de muncă, atmosfera de lucru negativă și lipsa comunicării din partea conducerii cu privire la schimbările organizaționale planificate, și se preconizează că vor fi eficace, având în vedere evenimentele raportate;

34.

ia act de faptul că activitățile întreprinderii comune din domeniul învățării și dezvoltării au continuat să furnizeze o gamă mai largă de resurse online și digitale, oferind o mai mare flexibilitate și libertatea de a învăța atunci când se dorește și când este necesar; constată, de asemenea, că, în total, 94 % dintre membrii personalului s-au înscris la cel puțin o activitate de învățare în 2021 și că rata de satisfacție a personalului în ceea ce privește activitățile interne din domeniul învățării și dezvoltării a fost ridicată – 88 % dintre membrii personalului întreprinderii comune le-au evaluat fie excelente, fie bune;

35.

observă că, la 31 decembrie 2021, posturile ocupate în cadrul întreprinderii comune includeau 47 de funcționari, 226 de agenți temporari și 166 de agenți contractuali; constată, în plus, că întreprinderea comună s-a bazat pe sprijinul a 11 angajați interimari (în ENI) și a doi experți naționali detașați;

36.

constată, pe baza raportului anual de activitate pe 2021, că nu există un echilibru adecvat de gen în rândul membrilor personalului și ai conducerii întreprinderii comune, doar 19 % din personal și mai puțin de 10 % dintre persoanele în funcții de conducere și dintre persoanele recrutate în 2021 fiind femei; regretă aceste cifre și solicită intensificarea eforturilor în ceea ce privește echilibrul de gen;

37.

observă că, în urma sondajului privind impactul pandemiei de COVID-19 din 2020 și pe baza efectelor sale, resursele umane ale întreprinderii comune au continuat în 2021 să se concentreze foarte activ asupra acțiunilor preventive psihosociale în domeniul bunăstării emoționale și al gestionării stresului;

38.

ia act de faptul că, în 2021, au fost publicate extern 14 anunțuri de posturi vacante pentru șase agenți temporari și opt agenți contractuali și că, în total, au fost finalizate 14 proceduri de selecție, dintre care trei au fost publicate în 2020, iar restul de 11 au fost publicate în 2021;

Sisteme de gestionare și control

39.

observă că, în 2020 și 2021, întreprinderea comună a făcut obiectul unor evaluări anuale periodice efectuate de experți externi și al unor audituri interne intensive care au acoperit majoritatea domeniilor sale critice de activitate și că au fost aplicate măsuri de remediere ca răspuns la audituri și evaluări, pentru a aborda riscurile identificate; regretă totuși că acest lucru a dus la o creștere a sarcinii administrative, nefiind evident că controalele suplimentare au fost eficiente și au îmbunătățit sistemul;

40.

observă că, în 2021, întreprinderea comună și-a aliniat în continuare standardele de gestiune și control intern, indicatorii și procedurile la cadrul de control intern al Comisiei;

41.

constată că întreprinderea comună a urmat o abordare etapizată în ceea ce privește identificarea punctelor forte și a punctelor slabe ale sistemului de control intern, pe baza tuturor deficiențelor identificate în funcționarea standardelor de gestiune și control intern, și a formulat acțiuni corective corespunzătoare, care au condus la concluziile pentru întocmirea declarației de asigurare a directorului și raportarea în raportul anual de activitate consolidat (RAAC);

42.

ia act de faptul că, în RAAC din 2021, întreprinderea comună a concluzionat că toate componentele funcționează împreună într-un mod integrat; remarcă totuși că, deoarece s-a constatat că o componentă, și anume activitățile de control – aspectele privind starea de bine a personalului, prezintă o deficiență critică, conducerea întreprinderii comune a concluzionat că sistemul general de control intern a fost parțial eficace.

(1) Decizia 2007/198/Euratom a Consiliului din 27 martie 2007 de înființare a întreprinderii comune europene pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune, cu oferirea unor avantaje conexe (JO L 90, 30.3.2007, p. 58).

(2) Documentele ITER intitulate „Value estimates for ITER Phases of Construction, Operation, Deactivation and Decommissioning and Form of Party Contributions” (Valori estimative pentru etapele de construire, funcționare, dezactivare și dezafectare ale ITER și forma contribuțiilor părților) și „Cost Sharing for all Phases of the ITER Project” (Împărțirea costurilor pentru toate etapele proiectului ITER).

(3) Estimările sunt bazate pe comunicarea COM(2017) 319 a Comisiei din 14 iunie 2017 și pe documentul de lucru conex al serviciilor Comisiei SWD (2017) 232, tabelul 4.

(4) Articolul 83a din Regulamentul nr. 31 (CEE), 11 (CEEA) de stabilire a Statutului funcționarilor și a Regimului aplicabil celorlalți agenți ai Comunității Economice Europene și ai Comunității Europene a Energiei Atomice (JO 45, 14.6.1962, p. 1385/62).

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/546

DECIZIA (UE, Euratom) 2023/1964 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind închiderea conturilor întreprinderii comune europene pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune (F4E) pentru exercițiul financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale întreprinderii comune europene pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind întreprinderile comune ale UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile întreprinderilor comune (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a întreprinderii comune în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06252/2023 – C9-0111/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

—

—	având în vedere Decizia 2007/198/Euratom a Consiliului din 27 martie 2007 de înființare a întreprinderii comune europene pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune, cu oferirea unor avantaje conexe (4), în special articolul 5,

—

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0092/2023),

1.	aprobă închiderea conturilor întreprinderii comune europene pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune pentru exercițiul financiar 2021;

2.	încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie directorului întreprinderii comune europene pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 90, 30.3.2007, p. 58.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/547

DECIZIA (UE) 2023/1965 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune „Proiectul de cercetare privind ATM în contextul Cerului unic european” 3 (înainte de 30 noiembrie 2021, Întreprinderea comună SESAR) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale întreprinderii comune „Proiectul de cercetare privind ATM în contextul Cerului unic european” 3 pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind întreprinderile comune ale UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile întreprinderilor comune (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a întreprinderii comune în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06252/2023 – C9-0114/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere Regulamentul (CE) nr. 219/2007 al Consiliului din 27 februarie 2007 privind înființarea unei întreprinderi comune pentru realizarea sistemului european de nouă generație pentru gestionarea traficului aerian (SESAR) (4), în special articolul 4b,

—

—	având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/887 al Comisiei din 13 martie 2019 privind regulamentul financiar-tip pentru organismele de parteneriat public-privat menționate la articolul 71 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (6),

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru transport și turism,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0118/2023),

1.	acordă directorului executiv al întreprinderii comune „Proiectul de cercetare privind ATM în contextul Cerului unic european” 3 descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune aferent exercițiului financiar 2021;

2.	își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului executiv al întreprinderii comune „Proiectul de cercetare privind ATM în contextul Cerului unic european” 3, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 64, 2.3.2007, p. 1.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/549

REZOLUȚIA (UE) 2023/1966 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune „Proiectul de cercetare privind ATM în contextul Cerului unic european” 3 (înainte de 30 noiembrie 2021, întreprinderea comună SESAR) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune „Proiectul de cercetare privind ATM în contextul Cerului unic european” 3 aferent exercițiului financiar 2021,

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru transport și turism,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0118/2023),

întrucât întreprinderea comună de cercetare în domeniul managementului traficului aerian din cadrul cerului unic european (Single European Sky Air Traffic Management Research – SESAR) a fost înființată în februarie 2007, în cadrul celui de Al șaptelea program-cadru pentru cercetare (PC7), pentru o perioadă de opt ani (SESAR 1); întrucât în luna iunie 2014, Consiliul a modificat regulamentul de instituire și a prelungit durata de viață a întreprinderii comune în cadrul Orizont 2020 pentru o perioadă care se încheie la 31 decembrie 2024 (SESAR);

B.	întrucât, în noiembrie 2021, Consiliul a adoptat Actul de bază unic, prin care a fost înființată SESAR 3 pentru a înlocui SESAR, în cadrul programului Orizont Europa, pentru o perioadă care se încheie la 31 decembrie 2031 (1);

întrucât întreprinderea comună „Proiectul de cercetare privind ATM în contextul Cerului unic european” 3 este un parteneriat public-privat pentru dezvoltarea unui management modernizat al traficului aerian în Europa; întrucât membrii săi fondatori sunt Uniunea Europeană (UE), reprezentată de Comisia Europeană, Organizația Europeană pentru Siguranța Navigației Aeriene (Eurocontrol) și peste 50 de organizații din întregul lanț valoric al aviației, de la aeroporturi și toate categoriile de utilizatori ai spațiului aerian până la furnizori de servicii de navigație aeriană și furnizori și operatori de servicii privind aeronave fără pilot la bord;

întrucât contribuția financiară a Uniunii la întreprinderea comună „Proiectul de cercetare privind ATM în contextul Cerului unic european” 3, inclusiv creditele SEE, pentru acoperirea costurilor administrative și operaționale este de până la 600 de milioane EUR, în care este cuprinsă și o sumă de până la 30 de milioane EUR pentru costurile administrative; întrucât membrii privați ai întreprinderii comune „Proiectul de cercetare privind ATM în contextul Cerului unic european” 3 aduc sau iau decizia ca entitățile lor constitutive sau afiliate să aducă o contribuție totală de cel puțin 500 de milioane EUR, în care este cuprinsă și o sumă de până la 25 de milioane EUR pentru costurile administrative, pe perioada de 10 ani;

E.	întrucât Eurocontrol urmează să aducă o contribuție totală de până la 500 de milioane EUR, inclusiv până la 25 de milioane EUR pentru costurile administrative, pe perioada de 10 ani; întrucât contribuția constă, de asemenea, în contribuții în natură la activități suplimentare;

F.	întrucât toate instituțiile UE trebuie să respecte Regulamentul financiar și standarde înalte de management;

G.	întrucât unul dintre cele mai importante obiective ale întreprinderii comune este de a sprijini o tranziție rapidă către o aviație mai ecologică, în conformitate cu Pactul verde european,

Considerații generale

subliniază că întreprinderea comună „Proiectul de cercetare privind ATM în contextul Cerului unic european” 3, în calitate de întreprindere comună tripartită, execută – pe lângă bugetul Uniunii și contribuțiile membrilor privați – contribuții din partea Eurocontrol în valoare de aproximativ 500 de milioane EUR pentru activități din programul Orizont Europa și că, întrucât Comisia nu a luat în considerare contribuțiile Eurocontrol în modelul său de productivitate, rata mai scăzută rezultată a productivității pentru întreprinderea comună nu poate fi comparată direct cu rata celorlalte întreprinderi comune;

regretă că întreprinderea comună (ca altele) a raportat că, după procesul intern de planificare a bugetului și a resurselor, conducerea sa nu a fost inclusă în procesul de negociere dintre direcția generală tutelară și DG BUDG; regretă și că, potrivit întreprinderii comune, nu au fost suficient informate cu privire la modelul de productivitate al Comisiei, care este utilizat pentru a stabili resursele umane necesare pentru punerea în aplicare a programelor lor în cadrul noului CFM, și nici cu privire la baza pentru plafonarea efectivelor de personal, în pofida majorării bugetului care trebuie executat;

salută tranziția lină către noua entitate juridică a întreprinderii comune SESAR 3 și ia act de faptul că întreprinderea comună a dezvoltat mai multe mecanisme de coordonare transversală, care au permis o cooperare transparentă și structurată și s-au bazat pe expertiza individuală a fiecărui membru al organizației, și în special faptul că, în februarie 2021, a fost înființat un grup de coordonare a tranziției;

subliniază importanța întreprinderii comune în finalizarea cerului digital european; subliniază că propunerile pentru perioada 2021-2027 privind parteneriatele europene ale SESAR și MIE sunt esențiale pentru viitorul aviației digitalizate și ecologice și trebuie să beneficieze de o finanțare adecvată;

subliniază importanța Cerului unic european 2+ și solicită adoptarea și punerea sa în aplicare în timp util; subliniază că utilizarea sistemelor de sateliți pentru navigație, comunicații și urmărire, precum și implementarea completă a Programului de cercetare privind managementul traficului aerian în contextul Cerului unic european (SESAR) vor contribui la finalizarea cerului unic digital european;

reamintește rolul strategic al întreprinderii comune în decarbonizarea sectorului aviației, multe dintre proiectele sale axându-se pe valorificarea tehnologiei digitale pentru a sprijini tranziția către un sector al aviației mai ecologic;

salută activitățile de cercetare și inovare globale pe care întreprinderea comună SESAR 3 le va desfășura în perioada 2021-2031, denumite Programul cerul european digital, organizate ca parte a fluxului de inovare SESAR; apreciază totodată celelalte priorități stabilite pentru întreprinderea comună SESAR 3, cum ar fi: valorificarea sinergiilor cu alte parteneriate europene și cu programele naționale sau regionale de modernizare a ATM; asigurarea implicării actorilor instituționali și industriali; asigurarea cooperării cu țările terțe și organizațiile internaționale; promovarea activităților și rezultatelor întreprinderii comune SESAR 3 prin inițiative de comunicare;

constată că, în rândul întreprinderilor comune, nu există o definiție armonizată a „costurilor administrative”, sintagmă care reprezintă o bază pentru calcularea contribuțiilor financiare ale membrilor săi și o condiție prealabilă pentru obținerea unor cifre comparabile; solicită, în acest sens, orientări comune pentru toate întreprinderile comune, așa încât acestea să poată adopta o abordare armonizată pentru clasificarea anumitor categorii de costuri administrative, cum ar fi cheltuielile pentru consultări, studii, analize, evaluări și asistență tehnică;

10.

este de acord cu observația Curții de Conturi ( denumită în continuare „Curtea”) potrivit căreia, întrucât întreprinderile comune sunt autonome și responsabile de punerea în aplicare a programelor lor de lucru, acestea ar fi putut fi mai bine incluse în procesul de planificare a resurselor umane pentru CFM 2021-2027;

Gestiunea bugetară și financiară

11.

salută faptul că în raportul Curții privind conturile anuale ale întreprinderii comune se consideră că conturile anuale aferente exercițiului financiar 2021 prezintă în mod fidel, sub toate aspectele semnificative, situația financiară a întreprinderii comune la 31 decembrie 2021, precum și rezultatele operațiunilor sale, fluxurile sale de lichidități și modificările în structura activelor nete pentru exercițiul încheiat la această dată, în conformitate cu dispozițiile regulamentului său financiar și cu normele contabile adoptate de contabilul Comisiei și că operațiunile subiacente conturilor sunt conforme cu legile și reglementările în vigoare sub toate aspectele semnificative;

12.

constată că bugetul total disponibil în 2021 (inclusiv creditele neutilizate din exercițiile anterioare care au fost reintroduse, veniturile alocate și realocările pentru exercițiul următor), a constat în credite de angajament în valoare de 34,8 milioane EUR, (163,2 milioane EUR în 2020), și credite de plată în valoare de 69,9 milioane EUR (179,2 milioane EUR în 2020);

13.

constată că, în ceea ce privește nivelul actual al obligațiilor operaționale ale membrilor întreprinderilor comune, la sfârșitul exercițiului 2021 întreprinderea comună angajase integral 555,8 milioane EUR din contribuția maximă a Uniunii pentru acordurile de grant și contractele semnate în cadrul programului Orizont 2020, din care aproximativ 92,5 milioane EUR (sau 16,6 %) rămân de plătit în anii următori pentru proiecte și contracte care nu au fost încă finalizate; observă, în plus, că membrii privați își asumaseră angajamente juridice de a pune la dispoziție în întregime contribuțiile în natură în valoare de 280 de milioane EUR definite în acordul privind participarea sectorului, iar Eurocontrol își asumase angajamentul juridic de a furniza contribuții în cuantum de 433,4 milioane EUR, cu alte cuvinte 91 % din valoarea-țintă de 475 de milioane EUR reprezentând contribuții la activitățile operaționale definite în acordul bilateral;

14.

subliniază că rata de execuție a bugetului întreprinderii comune pentru plăți disponibil pe 2021 pentru proiectele din cadrul programului Orizont 2020 a fost de 93 % și că întreprinderea comună nu a avut deloc credite de angajament operaționale în 2021, întrucât își terminase ultima cerere de propuneri înainte de sfârșitul exercițiului 2020;

15.

recunoaște efectele persistente ale crizei provocate de pandemia de COVID-19 asupra sectorului; ia act de faptul că întreprinderea comună a aplicat o serie de măsuri, inclusiv prelungirea duratei granturilor, când a fost necesar, pentru a permite proiectelor să își încheie activitățile de validare și să obțină rezultate tehnice în conformitate cu calendarul Planului general european de management al traficului aerian (ATM); constată că membrii și partenerii întreprinderii comune au reușit să promoveze noile tehnologii și proceduri prin intermediul procesului de difuzare a fluxului de inovare SESAR, în conformitate cu calendarul stabilit în Planul general european ATM – Foaia de parcurs a Europei pentru transformarea digitală a ATM;

16.

constată că rezultatul bugetar din 2021 s-a ridicat la un deficit de 17,55 milioane EUR (din care un deficit de 292 513 milioane EUR pentru SESAR 1 ca urmare a rambursării finale a contribuțiilor financiare excedentare ale SESAR 1 și un deficit de 17,26 milioane EUR pentru SESAR 2020) și că excedentul cumulat restant se ridică la 592 241 EUR;

Performanță

17.

salută faptul că întreprinderea comună și-a îndeplinit în 2021 toate obiectivele de politică și operaționale esențiale prezentate în documentul unic de programare pentru perioada 2021-2023 (DUP 2021-2023);

18.

apreciază că, în contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19 și al impactului său financiar asupra membrilor întreprinderii comune, întreprinderea comună a instituit o serie de măsuri bugetare menite să ofere membrilor și sectorului aviației un sprijin imediat pentru fluxurile de numerar;

19.

apreciază organizarea primei ediții a Zilelor inovării SESAR și a tuturor proiectelor dedicate tinerilor oameni de știință;

20.

salută faptul că întreprinderea a continuat să gestioneze și să monitorizeze 71 de proiecte în cadrul celor trei direcții de cercetare ale sale în 2021 (cercetare exploratorie, cercetare industrială și validare și demonstrații la scară foarte largă), cu 300 de beneficiari diferiți, dintre care aproape 20 % sunt IMM-uri, 17 % sunt organizații de învățământ superior sau universități, iar 9 % sunt organizații de cercetare și recomandă să se ia măsuri pentru a crește numărul de IMM-uri implicate în proiectele gestionate de întreprindere;

Achizițiile publice și personalul

21.

constată că, având în vedere accentul pus pe procesul de tranziție, întreprinderea comună și-a limitat numărul maxim de proceduri de achiziții și a gestionat 10 proceduri de achiziții, inclusiv șase achiziții cu valoare foarte scăzută; constată, în plus, că întreprinderea comună a semnat șase contracte-cadru interinstituționale de servicii, două contracte directe de servicii, opt contracte specifice de punere în aplicare a contractelor-cadru/acordurilor interinstituționale ale întreprinderii comune și un premiu;

22.

ia act de faptul că întreprinderea comună a semnat 90 de modificări ale contractelor sale, ale contractelor specifice, ale memorandumurilor de înțelegere și ale acordurilor la nivelul serviciilor, în principal ca urmare a tranziției către SESAR 3;

23.

salută faptul că toate procedurile s-au desfășurat în conformitate cu normele financiare ale întreprinderii comune SESAR pentru a asigura respectarea transparenței, a concurenței echitabile între furnizori și a celei mai eficiente utilizări a fondurilor întreprinderii comune;

24.

evidențiază că, în 2021, întreprinderea comună a adoptat licitațiile electronice și depunerea ofertelor pe cale electronică și că, pentru a gestiona și a asigura punerea în aplicare la timp a activităților de achiziții publice în sprijinul obiectivelor sale, întreprinderea comună SESAR a continuat să utilizeze un instrument de planificare a acțiunilor contractuale pentru a înregistra toate activitățile de achiziții/contractele; constată, de asemenea, că acest dosar este actualizat săptămânal în coordonare cu agenții inițiatori operaționali și cu echipa de conducere corporativă;

25.

ia act de faptul că schema de personal aprobată în cadrul întreprinderii comune pentru anul 2021 prevede un număr de 38 de agenți temporari sau contractuali și doi experți naționali detașați, astfel cum se prevede în bugetul general anual al Uniunii Europene pentru Comisia Europeană;

26.

constată din raportul anual de activitate pe 2021, în ceea ce privește echilibrul de gen, că nu s-a realizat o creștere semnificativă a participării femeilor, a femeilor coordonatoare de proiect la proiectele Orizont 2020 și a femeilor membre ale grupurilor consultative, ale grupurilor de experți, ale comitetelor de evaluare, în rândul experților individuali etc. în comparație cu anul precedent; constată cu regret că ponderea femeilor participante la proiectele din cadrul programului Orizont 2020 a scăzut, de fapt, în comparație cu anul precedent, de la 30 % la 29 % în 2021; constată cu regret că, potrivit raportului anual al întreprinderii comune pentru 2021, echilibrul de gen în cadrul Consiliului de administrație (1 femeie, 27 de bărbați) are mare nevoie de îmbunătățiri; este dezamăgit de aceste cifre și solicită intensificarea eforturilor în ceea ce privește echilibrul de gen;

27.

constată cu îngrijorare că, în perioada 2018-2021, rata medie anuală a personalului interimar pentru toate întreprinderile comune a rămas ridicată, situându-se la aproximativ 11 % din personalul statutar; reamintește că numărul mare al angajaților contractuali tinde să crească în mod semnificativ rata de rotație a personalului întreprinderii comune și să destabilizeze și mai mult situația dotării cu personal; subliniază, în plus, că recurgerea la personal interimar ar trebui să rămână o soluție temporară, în caz contrar aceasta putând afecta negativ performanța generală a întreprinderii comune, de exemplu în ceea ce privește păstrarea competențelor-cheie, canale neclare de asigurare a răspunderii, posibile litigii judiciare și o eficiență mai scăzută a personalului;

28.

ia act de faptul că, în 2021, au continuat lucrările la o serie de inițiative la sediul întreprinderii comune SESAR din Bruxelles pentru a menține productivitatea, siguranța și eficiența mediului de lucru și a infrastructurilor oferite angajaților săi;

29.

subliniază că alocarea eficace a resurselor de personal a rămas, de asemenea, o prioritate pentru întreprinderea comună SESAR în 2021 și că eforturile s-au concentrat pe dezvoltarea profesională și a carierei personalului său, pe lângă asigurarea faptului că resursele de personal alocate au fost utilizate în modul cel mai economic, eficient și eficace;

30.

ia act de faptul că, în 2021, întreprinderea comună și-a desfășurat exercițiul de evaluare în conformitate cu normele sale de punere în aplicare și a fost în măsură să efectueze exercițiul de reclasificare, ceea ce a dus la reclasificarea a opt agenți temporari;

31.

ia act de faptul că partea din contribuțiile angajatorilor pentru personalul întreprinderilor comune care corespunde raportului dintre veniturile lor subvenționate din afara UE și veniturile lor totale nu a fost plătită de întreprinderile comune către sistemul de pensii al Uniunii din 2016, deoarece Comisia nici nu a prevăzut aceste cheltuieli în bugetul întreprinderilor comune, nici nu a solicitat în mod oficial plățile; solicită Comisiei să ia măsuri pentru a evita probleme similare în viitor;

Controalele interne

32.

constată că, în ceea ce privește plățile aferente programului Orizont 2020, serviciul comun de audit al DG RTD din cadrul Comisiei se ocupă de auditurile ex post și observă că, pe baza rezultatelor auditurilor ex post disponibile la sfârșitul exercițiului 2021, întreprinderea comună a comunicat o rată de eroare reprezentativă de 0,7 % (3,46 % în 2020) și o rată de eroare reziduală de 0,6 % (1 % în 2020) pentru proiectele din programul Orizont 2020 (plăți validate și închise și plăți finale); constată, din fișa financiară legislativă ce însoțește propunerea Comisiei pentru Orizont 2020, că obiectivul final în ceea ce privește nivelul rezidual de eroare la încheierea programelor, după ce va fi fost luat în considerare impactul financiar al tuturor auditurilor, precum și al măsurilor de corectare și de recuperare, este de a se atinge un nivel cât mai aproape de 2 %;

33.

recunoaște că scăderea ratelor de eroare în 2021 s-ar putea datora, printre alte motive, cunoștințelor sporite ale beneficiarilor cu privire la normele de admisibilitate și la curba de învățare inerentă, precum și rezultatelor campaniilor de comunicare, seminarelor online specifice și formării, adresate în special nou-veniților și IMM-urilor; subliniază că ratele de eroare ar trebui tratate cu prudență, deoarece se pot modifica sub rezerva disponibilității unor date suplimentare din rezultatele auditului;

34.

constată că, pentru a evalua sistemul de control al plăților operaționale ale întreprinderii comune, Curtea a auditat, la nivelul beneficiarilor finali, eșantioane de plăți selectate aleatoriu din cadrul programului Orizont 2020 efectuate în 2021, cu scopul de a le corobora cu ratele de eroare calculate la auditurile ex post; observă că Curtea a identificat și cuantificat o eroare într-un caz în care beneficiarul a declarat costuri directe cu personalul care ar fi trebuit să fie declarate drept costuri de subcontractare; remarcă totuși că, deoarece acordul de grant nu prevedea astfel de cheltuieli de partea beneficiarului, costurile respective suportate nu erau eligibile;

35.

evidențiază că constatările Curții au confirmat erori sistemice persistente legate de costurile cu personalul declarate și că, în special, IMM-urile și noii beneficiari au tendința să facă mai multe erori decât alți beneficiari; subliniază că aceste erori sunt raportate în mod regulat și în rapoartele anuale anterioare ale Curții începând cu 2017; evidențiază, prin urmare, că simplificarea normelor programului Orizont 2020 pentru declararea costurilor cu personalul și recurgerea pe scară mai largă la opțiunile simplificate în materie de costuri reprezintă o condiție prealabilă pentru stabilizarea ratelor de eroare sub pragul de semnificație; reliefează că întreprinderile comune ar trebui să își consolideze sistemele de control intern pentru a aborda riscul crescut în ceea ce privește IMM-urile și noii beneficiari și încurajează ferm utilizarea instrumentului Personnel Costs Wizard de către anumite categorii de beneficiari care sunt mai predispuse la erori, cum ar fi IMM-urile și noii beneficiari; salută faptul că, în 2022, toate întreprinderile comune au început să pună în aplicare acțiuni de reducere a ratei de eroare în conformitate cu măsura propusă de Curte, inclusiv explorarea opțiunilor pentru forme simplificate de calculare a costurilor, cum ar fi costurile unitare, sumele forfetare și ratele fixe;

36.

constată, pe baza raportului său anual de activitate, că întreprinderea comună și-a îndeplinit toate obiectivele legate de gestionarea financiară, administrativă și corporativă eficace în acest domeniu, astfel cum se prevede în documentul unic de programare (DUP) pentru perioada 2021-2023; ia act de faptul că acest lucru include monitorizarea eficienței și a eficacității activităților de audit al proiectelor întreprinderii comune, monitorizarea eficienței și a eficacității activităților corporative și de gestionare ale întreprinderii comune, monitorizarea registrului privind excepțiile și cazurile de neconformitate (obiectiv de 1 %);

37.

ia act de faptul că întreprinderea comună a înregistrat un eveniment de neconformitate ca urmare a neactivării Fondului de garantare Orizont 2020 sau a emis un ordin de recuperare din cauza falimentului unui beneficiar [proiectul Orizont 2020 763702 (PercEvite)] și o excepție legată de prelungirea duratei contractului care reglementează monitorizarea și întreținerea sistemului de alarmă al sediului întreprinderii comune (CTR SJU/LC/327-CTR);

Conflictele de interese, prevenirea și detectarea fraudelor

38.

subliniază că în primul trimestru al anului 2022 a fost prezentat directorului executiv un raport de punere în aplicare antifraudă pentru 2021, care oferă o imagine de ansamblu a activităților antifraudă desfășurate de întreprinderea comună în 2021 și ia act de faptul că acesta descrie în special sesiunile de formare specifice care au fost organizate în domeniul eticii și al luptei antifraudă în al patrulea trimestru al anului 2021, cuprinzând definițiile fraudei, semnalele de alertă, raportarea neregulilor grave, conflictele de interese, activitățile externe, cadourile și preferințele, baza de date a sistemului de detectare timpurie și de excludere, dubla finanțare și plagiatul;

39.

constată, în plus, că, în ceea ce privește conflictele de interese, în decembrie 2021, consiliul de conducere al întreprinderii comune SESAR 3 a adoptat noi norme privind confidențialitatea, prevenirea, evitarea și gestionarea conflictelor de interese ale întreprinderii comune, înlocuind ansamblul anterior de norme aplicabile din 2008 și că, în plus, în decembrie 2021, a fost adoptat, de asemenea, un cod de conduită pentru consiliul de conducere;

Auditul intern

40.

ia act de faptul că, în cursul anului 2021, Serviciul de Audit Intern (SAI) a efectuat un audit privind gestionarea resurselor umane și etica în cadrul întreprinderii comune; ia act de faptul că munca de teren a avut loc de la distanță, iar raportul final a fost publicat la 9 noiembrie 2021;

41.

ia act de faptul că auditorii au concluzionat că sistemele de gestiune și control ale întreprinderii comune care au fost instituite pentru gestionarea resurselor umane și promovarea mediului etic sunt, în general, concepute în mod adecvat, eficiente și implementate în mod eficace și sprijină întreprinderea comună în atingerea obiectivelor sale de afaceri;

42.

constată, cu toate acestea, că, deși auditul nu a condus la identificarea unor aspecte critice sau foarte importante, SAI consideră că există câteva deficiențe și că se mai pot aduce îmbunătățiri în anumite domenii, cum ar fi gestionarea volumului de muncă, procesul de recrutare și declarațiile anuale de interese, stabilirea de obiective individuale și comunicarea privind aspectele legate de resursele umane;

43.

salută faptul că, pentru a răspunde recomandărilor Curții și riscurilor subiacente, întreprinderea comună SESAR a elaborat un plan de acțiune detaliat; salută, de asemenea, faptul că SAI a confirmat caracterul adecvat al acestui plan de acțiune detaliat și că întreprinderea comună preconizează că va pune în aplicare toate acțiunile până la sfârșitul anului 2022.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/555

DECIZIA (UE) 2023/1967 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind închiderea conturilor întreprinderii comune „Proiectul de cercetare privind ATM în contextul Cerului unic european” 3 (înainte de 30 noiembrie 2021, Întreprinderea comună SESAR) pentru exercițiul financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale întreprinderii comune „Proiectul de cercetare privind ATM în contextul Cerului unic european” 3 pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind întreprinderile comune ale UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile întreprinderilor comune (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a întreprinderii comune în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06252/2023 – C9-0114/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere Regulamentul (CE) nr. 219/2007 al Consiliului din 27 februarie 2007 privind înființarea unei întreprinderi comune pentru realizarea sistemului european de nouă generație pentru gestionarea traficului aerian (SESAR) (4), în special articolul 4b,

—

—	având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/887 al Comisiei din 13 martie 2019 privind regulamentul financiar-tip pentru organismele de parteneriat public-privat menționate la articolul 71 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (6),

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru transport și turism,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0118/2023),

1.	aprobă închiderea conturilor întreprinderii comune „Proiectul de cercetare privind ATM în contextul Cerului unic european” 3 pentru exercițiul financiar 2021;

încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al întreprinderii comune „Proiectul de cercetare privind ATM în contextul Cerului unic european” 3, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 64, 2.3.2007, p. 1.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/557

DECIZIA (UE) 2023/1968 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune pentru căile ferate ale Europei (înainte de 30 noiembrie 2021: întreprinderea comună Shift2Rail) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale întreprinderii comune pentru căile ferate ale Europei pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind întreprinderile comune ale UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile întreprinderilor comune (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a întreprinderii comune în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06252/2023 – C9-0115/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere Regulamentul (UE) nr. 642/2014 al Consiliului din 16 iunie 2014 de înființare a întreprinderii comune Shift2Rail (4), în special articolul 12,

—

—	având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/887 al Comisiei din 13 martie 2019 privind regulamentul financiar-tip pentru organismele de parteneriat public-privat menționate la articolul 71 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (6),

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru transport și turism,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0090/2023),

1.	acordă directorului executiv ad interim al întreprinderii comune pentru căile ferate ale Europei descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune aferent exercițiului financiar 2021;

2.	își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului executiv ad interim al întreprinderii comune pentru căile ferate ale Europei, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

A Presidente

Roberta METSOLA

O Secretário-Geral

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 177, 17.6.2014, p. 9.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/559

REZOLUȚIA (UE) 2023/1969 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune pentru căile ferate ale Europei (înainte de 30 noiembrie 2021: întreprinderea comună Shift2Rail) aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune pentru căile ferate ale Europei aferent exercițiului financiar 2021,

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru transport și turism,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0090/2023),

întrucât, în noiembrie 2021, Consiliul a adoptat Regulamentul (UE) 2021/2085 (1) (Actul de bază unic), prin care a fost înființată întreprinderea comună pentru căile ferate ale Europei pentru a înlocui întreprinderea comună Shift2Rail, în cadrul programului Orizont Europa, pentru o perioadă care se încheie la 31 decembrie 2031;

întrucât întreprinderea comună este un parteneriat public-privat dedicat gestionării și coordonării activităților de cercetare și inovare orientate spre îndeplinirea misiunilor, în vederea unei transformări majore a sistemelor feroviare din Europa; întrucât printre principalele obiective ale întreprinderii comune se numără contribuția la realizarea spațiului feroviar unic european, asigurarea unei tranziții rapide către un sistem feroviar european mai atractiv, mai ușor de utilizat, mai competitiv, mai accesibil ca preț, ușor de întreținut, eficient și sustenabil, integrat în sistemul de mobilitate mai larg, precum și sprijinirea dezvoltării unei industrii feroviare europene puternice și competitive la nivel mondial;

întrucât membrii fondatori sunt Uniunea, reprezentată de Comisie, și o serie de parteneri din sectorul feroviar (părți interesate principale, inclusiv producători de echipamente feroviare, companii feroviare, administratori de infrastructură și centre de cercetare), existând posibilitatea ca și alte entități să participe la întreprinderea comună în calitate de membri asociați; întrucât contribuțiile altor membri decât Uniunea nu ar trebui să se limiteze doar la acoperirea cheltuielilor administrative și a cofinanțării necesare pentru desfășurarea de acțiuni de cercetare și inovare, ci ar trebui să se refere și la alte activități;

D.	întrucât toate instituțiile Uniunii trebuie să respecte Regulamentul financiar și standarde înalte de management,

Considerații generale

salută faptul că conturile anuale prezintă în mod fidel, sub toate aspectele semnificative, situația financiară a întreprinderii comune la 31 decembrie 2021, precum și rezultatele operațiunilor sale, fluxurile sale de numerar și modificările în structura activelor nete pentru exercițiul încheiat la această dată, în conformitate cu dispozițiile regulamentului său financiar și cu normele contabile adoptate de contabilul Comisiei; subliniază, în plus, că operațiunile subiacente conturilor sunt conforme cu legile și reglementările în vigoare sub toate aspectele semnificative;

recunoaște că programul Orizont Europa prevede obiective ambițioase pentru întreprinderea comună, care pot fi atinse numai dacă sunt concepute și aplicate soluții eficace care să abordeze deficiențele sistemelor de control intern și să pregătească pentru provocările viitoare generate de responsabilitățile mai mari, de exemplu în domeniul gestionării și planificării resurselor umane; subliniază, în acest context, că cerințele de calcul și de raportare deosebit de complicate și împovărătoare prezintă un risc semnificativ de eroare și solicită, prin urmare, să se analizeze posibilitățile de simplificare ori de câte ori este posibil și compatibil cu cadrul juridic existent;

ia act de faptul că, pentru perioada stabilită în Regulamentul (UE) 2021/2085, contribuția financiară a Uniunii la întreprinderea comună, inclusiv creditele SEE, pentru acoperirea costurilor administrative și operaționale este de până la 600 de milioane EUR, din care cel puțin 50 de milioane EUR pentru pilonul de sistem și până la 24 de milioane EUR pentru costurile administrative; ia act de faptul că membrii întreprinderii comune, alții decât Uniunea, aduc sau se asigură că entitățile lor constitutive sau afiliate aduc o contribuție totală de cel puțin 600 de milioane EUR, inclusiv până la 24 milioane EUR pentru costurile administrative;

reamintește că pentru a atinge neutralitatea climatică o parte substanțială din transportul intern de marfă, din care 75 % se face în prezent pe cale rutieră, ar trebui transferată către transportul feroviar și pe căi navigabile interioare; reține că mobilitatea multimodală automatizată și conectată va juca un rol tot mai important, împreună cu sistemele inteligente de gestionare a traficului bazate pe digitalizare;

apreciază eforturile întreprinderii comune, care reies din răspunsurile date cu ocazia descărcării de gestiune a Parlamentului European pe 2020, de a dezvolta și alte sinergii între noul parteneriat și mecanismele de finanțare existente ale Uniunii, inclusiv proiecte finanțate prin programele Uniunii, ca Mecanismul pentru interconectarea Europei, Planul Europa digitală, Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune, precum și InvestEU; reține că aceste eforturi cuprind activități planificate pentru a promova legături potențiale cu alte programe ale Uniunii, colaborarea cu statele membre în cadrul grupului de reprezentanți ai statelor și înființarea unui grup de implementare pentru a sprijini identificarea și alinierea planurilor de implementare și de investiții cu alte instrumente de finanțare ale Uniunii; subliniază că este important să se continue această muncă pentru a avea un sistem feroviar mai sustenabil, mai fiabil și mai atractiv;

salută noua Strategie pentru o mobilitate sustenabilă și inteligentă a Comisiei, lansată în decembrie 2020, care include ținte de etapă mai concrete pentru sectorul feroviar pentru a da mai multă substanță unui viitor inteligent și sustenabil; observă că planul de acțiune pentru cele 82 de inițiative pune bazele metodelor prin care sistemul de transport al UE poate realiza o transformare verde și digitală și poate deveni mai rezistent în fața crizelor viitoare;

subliniază că programul Orizont Europa ar trebui să contribuie la o creștere cu 50 % a traficului feroviar de mare viteză până în 2030; ține să evidențieze că călătoriile colective programate mai scurte de 500 km ar trebui să fie neutre ca emisii de dioxid de carbon în Uniune, mobilitatea automatizată să fie implementată pe scară largă, iar până în 2050 traficul feroviar de marfă ar trebui să se dubleze; reamintește că traficul feroviar de mare viteză ar trebui să se tripleze, iar tronsonul central din rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) multimodală să fie echipat pentru un transport sustenabil și inteligent cu conectivitate de mare viteză și să fie operațional până în 2030; subliniază că implementarea completă a ERTMS până în 2030 este o chestiune de maximă prioritate;

relevă că transformarea digitală poate îmbunătăți ecosistemele legate de mobilitate și transport; observă că digitalizarea poate îmbunătăți performanța de mediu și performanța în materie de costuri și, în același timp, poate mări nivelurile de siguranță, contribuind la o mai bună calitate a vieții; pledează pentru niveluri mai avansate de automatizare, pentru o conectivitate mai rapidă și mai fiabilă și pentru o transformare profundă a gestionării serviciului de mobilitate bazată pe tehnologia informației; consideră că și populația ar avea de câștigat dacă s-ar asigura o conectivitate rapidă la internet pentru pasageri în majoritatea stațiilor și a liniilor, o telematică orientată către utilizator și o multimodalitate facilitată;

10.

apreciază angajamentul întreprinderii comune de a facilita activitățile de cercetare și inovare pentru a realiza o rețea feroviară europeană integrată încă din faza de proiectare, eliminând barierele din calea interoperabilității și furnizând un sistem feroviar bine gândit, sustenabil și fiabil, care să abordeze armonizat evoluția spațiului feroviar european unic, asigurând totodată conectivitatea în toată Uniunea; subliniază că este important ca întreprinderea comună să fie susținută, având în vedere avantajele inerente ale transportului feroviar ca performanță de mediu și siguranță;

11.

felicită întreprinderea comună pentru că își raportează continuu și activ contribuțiile la obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, precum și contribuția la obiectivele prezentate în Strategia Comisiei pentru o mobilitate sustenabilă și inteligentă și în Deceniul digital, valorificându-și astfel la maximum potențialul de a se alinia la obiectivele strategice ale Uniunii;

12.

subliniază că este important ca întreprinderea comună să coopereze cu Agenția Europeană pentru Căile Ferate pentru a asigura interoperabilitatea proiectelor dezvoltate;

13.

ia act de faptul că întreprinderea comună pentru căile ferate ale Europei și-a început oficial activitățile la 30 noiembrie 2021;

Gestiunea bugetară și financiară

14.

subliniază că bugetul întreprinderii comune pentru 2021 nu include niciun venit sau credite de angajament/de plată în legătură cu resursele întreprinderii comune provenite de la Orizont Europa sau de la membrii săi privați și că acesta constă numai în credite legate de întreprinderea comună Shift2Rail și de membrii acesteia;

15.

constată că, în 2021, bugetul întreprinderii comune, astfel cum a fost adoptat definitiv, inclusiv creditele neutilizate din exercițiile anterioare, pe care întreprinderea comună le-a reînscris în bugetul exercițiului curent, veniturile alocate și realocările pentru exercițiul următor, s-au ridicat la 13,625 milioane EUR (84,1 milioane EUR în 2020) în credite de angajament și la 68,440 milioane EUR (75,8 milioane EUR în 2020) sub formă de credite de plată;

16.

salută faptul că, la sfârșitul exercițiului 2021, întreprinderea comună executase 100 % din creditele sale de angajament puse la dispoziție în bugetul său activ, care includ cheltuielile cu personalul și cheltuielile administrative, și că creditele de plată au fost executate până la 85 % din fondurile active; constată că, în comparație cu bugetul integral al întreprinderii comune, inclusiv creditele neutilizate care nu au fost necesare în exercițiul curent, execuția a fost de 100 % în credite de angajament și de 63 % în credite de plată;

17.

ia act de faptul că, la sfârșitul anului 2021, membrii privați au adus contribuții totale validate în valoare de 189,6 milioane EUR, cuprinzând în total 10,5 milioane EUR în numerar, contribuții în natură validate de 179,1 milioane EUR și, în plus, contribuții totale în natură la activități suplimentare în valoare de 208,8 milioane EUR, comparativ cu contribuția totală în numerar a Uniunii de 339,2 milioane EUR;

18.

ia act de faptul că, în aprilie 2021, întreprinderea comună a lansat o cerere finală de propuneri pentru programul Orizont 2020; constată că, prin această cerere de propuneri, la sfârșitul exercițiului 2021, întreprinderea comună angajase aproape 385,5 milioane EUR din contribuția maximă a UE pentru acordurile de grant semnate în cadrul programului Orizont 2020, din care aproximativ 96,4 milioane EUR (25 %) urmează să fie plătite în anii următori; observă, în plus, că membrii privați își asumaseră angajamente juridice de a pune la dispoziție contribuții în natură în valoare de 572,6 milioane EUR;

19.

subliniază că întreprinderea comună a executat 100 % din bugetul său de angajament disponibil pentru proiectele din cadrul programului Orizont 2020; observă că rata de execuție a bugetului întreprinderii comune pentru plăți operaționale disponibil pe 2021, inclusiv credite operaționale neutilizate și realocate, a scăzut la 61 % (în 2020, rata a fost de 76 %); este conștient că această situație a fost cauzată în principal de calitatea slabă a rapoartelor tehnice ale beneficiarilor sau de faptul că a fost necesar să se solicite din partea beneficiarilor probe suplimentare care să confirme realizarea rezultatelor proiectelor; invită întreprinderea comună să exploreze orice mijloace suplimentare de facilitare a normelor de raportare a rezultatelor proiectelor, pentru a evita întârzierile în viitor; observă, în plus, că majoritatea plăților efectuate de întreprinderea comună sunt sume forfetare plătite pentru pachete de activitate puse în aplicare în mod corespunzător de beneficiari multipli în cadrul proiectelor; observă, în consecință, că o întârziere la nivelul unui beneficiar afectează plata întregii sume forfetare aferente pachetului de activitate;

20.

ia act de faptul că întreprinderea comună a efectuat cu succes peste 70 de plăți legate de licitații operaționale și acorduri de grant în valoare totală de 39,3 milioane EUR; ia act de faptul că întreprinderea comună a subliniat consiliului de administrație importanța calității raportării de către beneficiari și necesitatea ca beneficiarii și/sau contractanții să respecte termenele-limită și că, în noiembrie 2021, a informat consiliul de administrație că, din cauza întârzierilor înregistrate de beneficiari în depunerea cererilor de plată și a documentelor justificative, la sfârșitul exercițiului vor rămâne neutilizate credite de plată în valoare de aproximativ 17,5 milioane EUR; constată, de asemenea, că întreprinderea comună a trebuit să transfere această sumă la creditele neutilizate pentru a fi reînscrisă în creditele de plată pentru 2022: constată că, în opinia întreprinderii comune, prin această realocare s-a atins o rată de execuție a plăților operaționale (cheltuieli operaționale) de 84 %;

Performanță

21.

salută faptul că, în cursul anului 2021, întreprinderea comună a înregistrat progrese suplimentare în ceea ce privește punerea în aplicare a programului Shift2Rail, deși activitățile operaționale au fost afectate de pandemia de COVID-19, ceea ce a întârziat și mai mult realizările programului cu aproximativ șase luni suplimentare față de întârzierile din 2020, în special din cauza creșterii numărului de activități demonstrative la fața locului care au fost active în 2021; este mulțumit să observe faptul că sistemul de control intern existent a asigurat o bună gestiune financiară, eficace și eficientă;

22.

ia act de faptul că, în 2021, întreprinderea comună a acordat și a semnat două granturi în valoare totală de 2,34 milioane EUR, în domeniile „impactul și beneficiile cercetării și inovării pentru a face transportul feroviar atractiv pentru părțile interesate” și „inovarea aferentă cuplei automatizate digitale pentru programul european de livrare”;

23.

evidențiază faptul că, până la sfârșitul anului 2021, programul Shift2Rail a atins etape esențiale în ceea ce privește punerea în aplicare a programului, aproape toate resursele întreprinderii comune Shift2Rail fiind angajate pentru activitățile programului, și că toate activitățile planificate legate de programul inovator/activitățile transversale se derulau în cadrul unor proiecte finanțate; apreciază faptul că, în medie, aproape 75 % din program a fost realizat în vederea atingerii demonstrațiilor operaționale aferente nivelului de maturitate tehnologică 6/7 (2), planificate a fi finalizate în cursul anului 2023; constată faptul că, per total, se estimează că valoarea totală a activităților desfășurate în 2021 se ridică la 123,5 milioane EUR, din care 113,6 milioane EUR provin de la membri, alții decât Uniunea;

24.

ia act de faptul că, în 2021, întreprinderea comună și-a evaluat activitățile de cercetare și inovare prin intermediul unui al treilea exercițiu de grilă de control; ia act de faptul că acest exercițiu a luat în considerare rezultatele și rapoartele prezentate în contextul revizuirii anuale a proiectelor active coordonate de alți membri ai întreprinderii comune Shift2Rail (Uniunea și membrii asociați). Întreprinderea comună s-a asigurat, de asemenea, prin acest proces, că recomandările formulate în cursul evaluării anterioare a sistemului de grilă de control fuseseră aplicate în mod corespunzător; constată că rezultatul general este că programul a beneficiat de un astfel de feedback, bazat și pe expertiză externă;

Personalul și politica de achiziții

25.

constată că, din cauza recrutărilor în curs/pendinte, la 31 decembrie 2021 erau disponibili 19 membri ai personalului, inclusiv un expert național detașat; ia act de faptul că, potrivit schemei de personal a întreprinderii comune, ar trebui să existe 23 de posturi la sfârșitul anului 2021;

26.

ia act de faptul că, din cauza lansării noii întreprinderi comune pentru căile ferate ale Europei începând cu 30 noiembrie 2021, schema de personal a rămas cea adoptată în contextul întreprinderii comune Shift2Rail; ia act de faptul că consiliul de administrație a adoptat noua schemă de personal abia la 1 martie 2022;

27.

constată, pe baza raportului anual de activitate, că cheltuielile cu personalul au fost utilizate în principal pentru salariile personalului întreprinderii comune; constată, de asemenea, că întreprinderea comună a utilizat, de asemenea, sprijin extern pentru a acoperi lacunele din timpul procesului de recrutare ca urmare a rotației personalului și pentru a face față volumului important de muncă aferent activităților întreprinderii comune;

28.

constată cu îngrijorare că ponderea medie anuală a personalului interimar a rămas ridicată, reprezentând 18 % din personalul statutar; reamintește că numărul mare de agenți contractuali tinde să mărească semnificativ rata de rotație a personalului întreprinderii comune și să destabilizeze și mai mult situația ocupării posturilor; subliniază, în plus, că recurgerea la personal interimar ar trebui să rămână o soluție temporară, în caz contrar aceasta putând afecta negativ performanța generală a întreprinderii comune, de exemplu în ceea ce privește păstrarea competențelor-cheie, canale neclare de asigurare a răspunderii, posibile litigii judiciare și o eficiență mai scăzută a personalului; amintește că întreprinderea comună ar trebui să elaboreze un model formal sau orientări formale privind modul de estimare a nevoilor de personal (inclusiv a competențelor esențiale), cu obiectivul de a optimiza utilizarea resurselor umane;

29.

regretă că, în 2021, rata de rotație a personalului a continuat să fie ridicată, unii membri ai personalului și un expert național detașat părăsind întreprinderea comună; constată că acest lucru s-a datorat, pe lângă altor aspecte, faptului că alte întreprinderi comune ale Uniunii sunt în măsură să ofere posturi de agenți temporari în locul posturilor de agenți contractuali; solicită intensificarea eforturilor în ceea ce privește resursele umane pentru a reduce la minimum rotația personalului;

30.

salută faptul că, așa cum s-a întâmplat deja în 2020, întreprinderea comună a continuat în 2021 să urmeze abordarea CE ca răspuns la pandemia de COVID-19 prin punerea în aplicare a unor măsuri speciale menite să protejeze personalul; constată că, în special, acest lucru a fost asigurat prin aplicarea unor modalități de muncă la distanță și, atunci când se lucrează la fața locului, prin reducerea contactelor fizice dintre colegi și prin utilizarea unor măsuri de protecție; este mulțumit de faptul că întreprinderea comună s-a străduit să combată efectele negative ale pandemiei de COVID-19 asupra sănătății mintale a personalului prin introducerea încă din 2020 a unui program privind starea de bine;

31.

constată, din raportul anual de activitate pe 2021, că, în ceea ce privește echilibrul de gen, întreprinderea comună are un procent mai mic de femei în consiliul de conducere decât în anul precedent, și anume 10 % față de 13 %, luând în calcul membrii supleanți ai consiliului de administrație, procentul femeilor reprezentate în grupul de reprezentanți și în comitetul științific fiind de 33 %, la fel ca în 2019 și 2020; regretă că aceste cifre au scăzut sau au stagnat în comparație cu anii precedenți și solicită intensificarea eforturilor în ceea ce privește echilibrul de gen;

32.

ia act de faptul că, în ceea ce privește punerea în aplicare a activităților de achiziții publice, întreprinderea comună a respectat principiile Regulamentului financiar și orientările prevăzute în vademecumul Comisiei Europene privind achizițiile publice; ia act de faptul că acest lucru a dus la punerea în aplicare a activităților care au obținut cel mai bun raport calitate-preț; valorile stabilite pentru diferitele proceduri de achiziții publice, care se situează sub orice nivel de semnificație având în vedere valoarea totală a activităților de cercetare și inovare și a programului, rezultă din cunoștințele colective ale personalului implicat și din experiența acestuia în organizații publice și private anterioare;

33.

ia act de faptul că, în urma observațiilor Curții de Conturi („Curtea”), întreprinderea comună este de acord să plătească contribuțiile angajatorului la fondul de pensii în conformitate cu calculul care urmează să fie furnizat de serviciile Comisiei, odată ce sunt confirmate aspectele juridice și solicită Comisiei să ia măsuri pentru a evita probleme similare în viitor; invită întreprinderea comună să nu aștepte calculul final al contribuțiilor restante, ci să ia în considerare această obligație atunci când își planifică viitorul buget, de exemplu prin angajamente corespunzătoare pentru contribuțiile la pensii;

34.

felicită întreprinderea comună pentru că în programul său multianual de acțiune a definit obiective-cheie pentru a conferi un rol mai însemnat transportului feroviar, astfel încât să aducă o contribuție cât mai substanțială la atingerea obiectivelor Pactului verde european;

35.

felicită biroul de programe pentru faptul că a supravegheat permanent în 2021 executarea a 105 proiecte și contracte operaționale din cadrul programului Shift2Rail, atribuite și semnate începând din 2016, valoarea totală estimată a părții de cercetare și inovare fiind de 805,1 milioane EUR;

36.

reține că întreprinderea comună a jucat un rol activ în eforturile de promovare a sectorului feroviar în Anul căilor ferate 2021;

37.

felicită întreprinderea comună pentru rapoartele pe care le-a prezentat neîntrerupt, începând din 2018, despre contribuția sa la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite;

38.

observă că efectele pandemiei de COVID-19 au continuat să se simtă în activitățile întreprinderii comune, ale predecesoarei sale și ale sectorului feroviar în general, având ca rezultat noi întârzieri cu unele dintre țintele programului, după cum stă scris în raportul anual de activitate al întreprinderii comune; atrage atenția că, așa cum a subliniat întreprinderea comună, pandemia de COVID-19 va continua să afecteze anumite operațiuni din sectorul feroviar, chiar și după ce efectele sale cele mai grave se vor fi atenuat; felicită și încurajează, prin urmare, întreprinderea comună să meargă înainte cu planurile detaliate de analiză a riscurilor și de atenuare a riscurilor realizate de echipa sa de program și de coordonatorii de proiect încă de la începutul pandemiei de COVID-19;

Auditul intern

39.

ia act de faptul că serviciul de audit intern al Comisiei a confirmat că, în 2021, obiectivitatea individuală nu a fost afectată, în special prin conflicte de interese, limitări ale domeniului de aplicare, restricții privind accesul la evidențe, personal și proprietăți sau limitări ale resurselor;

40.

ia act de faptul că, în urma evaluării riscurilor efectuate la întreprinderea comună în 2020, auditorul intern a elaborat planul strategic de audit intern pentru perioada 2021-2023; ia act de faptul că, în al patrulea trimestru (T4) al anului 2021, întreprinderea comună a furnizat serviciului de audit intern informații actualizate cu privire la evoluțiile interne și externe care au influențat activitatea sa, precum și versiunea sa actualizată a registrului de risc; ia act de faptul că serviciul de audit intern va ține seama de această contribuție la pregătirea planificării activității de audit pentru 2022 și la stabilirea următoarei evaluări aprofundate a riscurilor și a planului strategic de audit intern al întreprinderii comune;

41.

ia act de faptul că, în 2021, serviciul de audit intern a lansat un „Audit privind implementarea și închiderea granturilor din cadrul programului Orizont 2020”, cu scopul de a evalua caracterul adecvat al concepției, precum și eficiența și eficacitatea controalelor interne instituite în cadrul întreprinderii comune pentru punerea în aplicare și încheierea acordurilor de grant în cadrul programului Orizont 2020; invită întreprinderea comună să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la constatările acestui audit;

Controalele interne

42.

subliniază faptul că, în 2020, întreprinderea comună a adoptat un cadru de control intern revizuit și că o primă autoevaluare anuală a cadrului de control intern revizuit a fost efectuată în T1 2021 pentru a evalua conformitatea și eficacitatea controalelor interne, începând cu 2020, precum și pentru a reflecta situația actuală a activităților de control intern existente la momentul respectiv;

43.

ia act, de asemenea, de faptul că o nouă evaluare anuală a cadrului de control intern care evaluează situația în 2021 a fost efectuată în T1 2022, atât la nivelul celor 17 principii individuale, cinci componente, cât și din perspectiva cadrului în ansamblu; ia act de faptul că această evaluare a fost efectuată pe baza a 53 de indicatori și ținând seama de toate informațiile relevante disponibile la momentul respectiv, inclusiv de rezultatele auditurilor interne/externe anterioare și de înregistrările din registrul de excepții și evenimente de neconformitate al întreprinderii comune; constată, în urma unei evaluări corespunzătoare, că nu au fost identificate deficiențe relevante în ceea ce privește controalele interne; ia act de faptul că toate principiile cadrului de control intern, precum și componentele, s-au dovedit a fi prezente și funcționale;

44.

observă, pe baza raportului Curții, că serviciul comun de audit al DG RDT din cadrul Comisiei este responsabil de auditurile ex post privind plățile din cadrul Orizont 2020; observă că, pe baza rezultatelor auditurilor ex post disponibile la sfârșitul anului 2020, întreprinderea comună a raportat o rată de eroare reprezentativă de 2,3 % (2,9 % în 2020) și o rată de eroare reziduală de 1,6 % (1,99 % în 2020) pentru proiectele aferente programului Orizont 2020 (plăți validate și închise și plăți finale);

45.

observă că Curtea a auditat aleatoriu, la nivelul beneficiarilor finali, plăți selectate din cadrul programului Orizont 2020 care fuseseră efectuate în 2021, cu scopul de a corobora ratele de eroare calculate în urma auditurilor ex post; ia act de faptul că Curtea nu a identificat erori sau deficiențe de control la beneficiarii întreprinderii comune incluși în eșantion;

46.

salută faptul că, în 2022, toate întreprinderile comune au început să pună în aplicare acțiuni de reducere a ratei de eroare în conformitate cu măsura propusă de Curtea de Conturi Europeană, inclusiv explorarea opțiunilor unor forme simplificate de costuri, cum ar fi costurile unitare, sumele forfetare și ratele fixe, vizând tipuri de beneficiari mai „predispuși la erori”, cum ar fi IMM-urile și noii beneficiari;

47.

observă că, în ceea ce privește tratarea potențialelor conflicte de interese și în vederea punerii în aplicare a cerințelor care decurg din actul său constitutiv cu privire la această chestiune, întreprinderea comună a adoptat prin intermediul cadrului său juridic intern norme în ceea ce privește membrii săi, personalul, precum și membrii consiliului său de administrație și că declarațiile anuale de interese ale acestora din urmă sunt puse la dispoziția publicului pe site-ul oficial al întreprinderii comune.

(2) Nivel de maturitate tehnologică care atinge cel puțin 6 – tehnologie demonstrată într-un mediu relevant.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/566

DECIZIA (UE) 2023/1970 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind închiderea conturilor întreprinderii comune pentru căile ferate ale Europei (înainte de 30 noiembrie 2021: întreprinderea comună Shift2Rail) pentru exercițiul financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale întreprinderii comune pentru căile ferate ale Europei pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind întreprinderile comune ale UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile întreprinderilor comune (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a întreprinderii comune în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06252/2023 – C9-0115/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere Regulamentul (UE) nr. 642/2014 al Consiliului din 16 iunie 2014 de înființare a întreprinderii comune Shift2Rail (4), în special articolul 12,

—

—	având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/887 al Comisiei din 13 martie 2019 privind regulamentul financiar-tip pentru organismele de parteneriat public-privat menționate la articolul 71 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (6),

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru transport și turism,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0090/2023),

1.	aprobă închiderea conturilor întreprinderii comune pentru căile ferate ale Europei pentru exercițiul financiar 2021;

2.	încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv ad interim al întreprinderii comune pentru căile ferate ale Europei, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 177, 17.6.2014, p. 9.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/568

DECIZIA (UE) 2023/1971 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune pentru calculul european de înaltă performanță aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale întreprinderii comune pentru calculul european de înaltă performanță pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind întreprinderile comune ale UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile întreprinderilor comune (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a întreprinderii comune în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06252/2023 – C9-0110/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere Regulamentul (UE) 2018/1488 al Consiliului din 28 septembrie 2018 privind instituirea întreprinderii comune pentru calculul european de înaltă performanță (4),

—	având în vedere Regulamentul (UE) 2021/1173 al Consiliului din 13 iulie 2021 privind instituirea întreprinderii comune pentru calculul european de înaltă performanță și de abrogare a Regulamentului (UE) 2018/1488 (5),

—	având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/887 al Comisiei din 13 martie 2019 privind regulamentul financiar-tip pentru organismele de parteneriat public-privat menționate la articolul 71 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (6),

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0089/2023),

1.	acordă directorului executiv al întreprinderii comune pentru calculul european de înaltă performanță descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune aferent exercițiului financiar 2021;

2.	își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului executiv al întreprinderii comune pentru calculul european de înaltă performanță, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 252, 8.10.2018, p. 1.

(5) JO L 256, 19.7.2021, p. 3.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/570

REZOLUȚIA (UE) 2023/1972 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune pentru calculul european de înaltă performanță aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune pentru calculul european de înaltă performanță aferent exercițiului financiar 2021,

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0089/2023),

A.	întrucât întreprinderea comună pentru calculul european de înaltă performanță (denumită în continuare „întreprinderea comună”) a fost înființată în octombrie 2018 pe o durată ce se încheie 31 decembrie 2026 (1) și a devenit autonomă în septembrie 2020;

întrucât în iulie 2021 Consiliul a adoptat un nou regulament de instituire care prelungește durata de existență a întreprinderii comune în cadrul financiar multianual (CFM) 2021-2027 până la 31 decembrie 2033 (2), cu misiunea de a dezvolta, implementa, extinde și menține în Uniune un ecosistem de infrastructură agregată, securizată și hiperconectată de prim rang la nivel mondial de supercalcul, de calcul cuantic, de servicii și date, de a susține crearea și adoptarea unor sisteme inovatoare și competitive de supercalcul orientate către cerere și care să răspundă nevoilor utilizatorilor, bazate pe lanț de aprovizionare ce va oferi componente, tehnologii și cunoștințe care să limiteze riscul de perturbări și care să asigure dezvoltarea unei game largi de aplicații optimizate pentru aceste sisteme, precum și de a extinde utilizarea acestei infrastructuri de supercalcul la un număr mare de utilizatori publici și privați și de a susține tranziția dublă și dezvoltarea unor competențe-cheie în domeniile științei și industriei la nivel european;

întrucât membrii fondatori ai întreprinderii comune sunt Uniunea, reprezentată de Comisie, statele participante (3) și doi parteneri privați, reprezentați de Platforma tehnologică europeană pentru calculul de înaltă performanță și de Asociațiile pentru valoarea volumelor mari de date; întrucât la sfârșitul exercițiului 2021 Consiliul de conducere al întreprinderii comune acceptase cererea de aderare primită din partea unui al treilea partener privat, European Quantum Industry Consortium;

întrucât contribuția financiară maximă a Uniunii la întreprinderea comună (inclusiv creditele SEE) în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1173 va fi de până la 3,081 miliarde EUR, din care 92 de milioane EUR pentru costuri administrative, cu condiția ca această sumă să fie egală cu contribuția statelor participante sau mai mică decât aceasta;

Considerații generale

salută faptul că în raportul Curții de Conturi (denumit în continuare „raportul Curții”) se constată că conturile anuale ale întreprinderii comune aferente exercițiului financiar încheiat la 31 decembrie 2021 prezintă în mod fidel, sub toate aspectele semnificative, situația sa financiară la 31 decembrie 2021, precum și rezultatele operațiunilor sale, fluxurile sale de numerar și modificările în structura activelor nete pentru exercițiul încheiat la această dată, în conformitate cu dispozițiile regulamentului său financiar și cu normele contabile adoptate de contabilul Comisiei; subliniază că operațiunile subiacente conturilor sunt conforme cu legile și reglementările în vigoare sub toate aspectele semnificative;

observă însă că Curtea consideră că riscul la adresa fiabilității conturilor anuale este mediu, din cauza faptului că nu s-au stabilit încă procedurile privind recunoașterea și gestionarea activelor și din cauza cerințelor de raportare, certificare și validare a contribuțiilor în natură ale membrilor săi;

remarcă faptul că întreprinderea comună va primi o finanțare suplimentară de aproximativ 2 miliarde EUR din programul Europa digitală și o finanțare suplimentară de 200 de milioane EUR din Mecanismul pentru interconectarea Europei, drept sprijin pentru achiziționarea, implementarea, modernizarea și exploatarea infrastructurilor pentru supercalculatoare și calculatoare cuantice;

recunoaște că programul Orizont Europa 2020 prevede obiective ambițioase pentru întreprinderea comună, care pot fi atinse numai dacă sunt concepute și aplicate soluții eficace care să remedieze deficiențele sistemelor de control intern și să pregătească terenul pentru provocările viitoare generate de înmulțirea responsabilităților, de exemplu, în domeniul gestionării și planificării resurselor umane; subliniază, în acest context, că cerințele de calcul și de raportare deosebit de complicate și împovărătoare reprezintă un mare risc de eroare și solicită, prin urmare, să se analizeze posibilitățile de simplificare ori de câte ori este posibil și compatibil cu cadrul juridic existent;

ia act de faptul că 2021 a fost primul an întreg de funcționare a întreprinderii comune din septembrie 2020, când a devenit autonomă;

constată că pentru întreprinderile comune nu există o definiție armonizată a „costurilor administrative”, care sunt baza de calcul al contribuțiilor financiare ale membrilor lor și o condiție prealabilă pentru a putea compara aceste costuri; cere, ținând seama de acest lucru, să se conceapă orientări comune pentru ca toate întreprinderile comune să adopte o abordare armonizată a clasificării anumitor categorii de costuri administrative, cum ar fi cheltuielile pentru consultări, studii, analize, evaluări și asistență tehnică;

Gestiunea bugetară și financiară

constată că pentru 2021 bugetul corespunzător creditelor de plată noi s-a ridicat la 207,5 milioane EUR (181,5 milioane EUR în 2020), iar bugetul corespunzător creditelor de angajament noi, la 722,4 milioane EUR (509,1 milioane EUR în 2020); observă că bugetul pentru plăți disponibil s-a ridicat la 348,2 milioane EUR (în raport cu 181,5 milioane EUR în 2020), iar bugetul angajat disponibil s-a ridicat la 753,4 milioane EUR (în raport cu 509,1 EUR în 2020); reține că bugetul disponibil include credite neutilizate din exercițiile anterioare pe care întreprinderea comună le-a reînscris în bugetul exercițiului curent, precum și venituri alocate și realocări către exercițiul următor;

constată cu îngrijorare că Curtea a clasificat riscul pentru gestiunea bugetară ca fiind mediu în cazul întreprinderii comune, din cauza neajunsurilor observate în procesul de planificare și monitorizare bugetară, precum și din cauza complexității și a caracterului multianual ale contractelor sale și ale acțiunilor pe care și le finanțează prin granturi; invită întreprinderea comună să încerce să rezolve această problemă în viitorul buget și în viitoarele proceduri de monitorizare;

observă că la sfârșitul exercițiului 2021 întreprinderea comună angajase deja 180 de milioane EUR pentru cofinanțarea în proporție de 50 % a granturilor pentru cercetare și inovare din cadrul programului Orizont 2020, ceea ce reprezintă obiectivul minim prevăzut în Regulamentul (UE) 2018/1488, și că statele participante finanțează restul de 50 % din costurile totale ale proiectului, iar membrii privați trebuie să contribuie doar în plus față de nivelul maxim al costurilor eligibile ale acțiunilor finanțate prin granturi; ia act însă cu îngrijorare de faptul că până la data respectivă membrii privați raportaseră contribuții în natură în valoare de doar 4,2 milioane EUR; ia act de faptul că Curtea consideră că există un risc ridicat ca valoarea-țintă de 420 de milioane EUR, reprezentând contribuțiile membrilor privați, necesară în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1488, să nu fie atinsă până la sfârșitul punerii în aplicare a proiectelor finanțate prin granturi;

10.

constată că Regulamentul (UE) 2021/1173 îi impune întreprinderii comune să pună în aplicare proiecte în valoare de 7 miliarde EUR, din care 3,1 miliarde EUR ar trebui mobilizați de la statele participante și 900 de milioane EUR de la membrii privați sub formă de contribuții în numerar și în natură; evidențiază că această sumă reprezintă o creștere semnificativă în comparație cu CFM anterior, în cadrul căruia întreprinderea comună a trebuit să pună în aplicare proiecte în valoare de aproximativ 1,4 miliarde EUR, și astfel crește considerabil riscul ca întreprinderea comună să nu atingă valorile-țintă stabilite pentru contribuția celorlalți membri în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1173;

11.

observă că, în ceea ce privește bugetul pe 2021 al întreprinderii comune disponibil pentru proiecte operaționale, ratele de execuție a creditelor operaționale de angajament și de plată au fost de 2 % și, respectiv, de 47 %; remarcă faptul că rata de execuție foarte scăzută a creditelor de angajament se explică în mare parte prin demararea cu întârziere a activităților întreprinderii comune în noul CFM 2021-2027, în iulie 2021, și prin transferul de fonduri în valoare de 700 de milioane EUR efectuat de Comisie și statele participante către întreprinderea comună în decembrie 2021; constată că la rata de execuție scăzută au contribuit și întârzierile de la nivelul entităților-gazdă și problemele cauzate la nivel mondial de pandemie în aprovizionarea cu componente-cheie pentru construcția clădirilor (centrele de date) necesare pentru găzduirea și exploatarea supercalculatoarelor deja achiziționate;

12.

reține că rata de execuție scăzută a creditelor de plată operaționale a fost cauzată în principal de întârzierile în demararea unor proiecte de infrastructură noi, care au determinat efectuarea tardivă a unor plăți de prefinanțare planificate pentru 2021, precum și de nevoia neprevăzută de mai mult timp pentru activitățile de control ex ante al livrabilelor, în legătură cu primele plăți intermediare realizate în cadrul granturilor pentru proiectele aferente Orizont 2020;

13.

remarcă, în ceea ce privește creditele administrative de angajament și de plată, că la planificarea bugetului său administrativ pe 2021 întreprinderea comună nu a luat în considerare îndeajuns realocarea unor sume importante reprezentând credite de plată neutilizate din exerciții anterioare; remarcă, în plus, că creditele bugetare realocate din exerciții anterioare nu au fost utilizate înainte de a se recurge la noile angajamente aferente exercițiului;

14.

constată cu îngrijorare că întreprinderea comună nu dispune încă de proceduri fiabile pentru certificarea și validarea contribuțiilor în natură raportate de membrii săi privați și de statele participante și că este singura întreprindere comună care nu dispune de un plan strategic de acțiune pentru obținerea contribuțiilor celorlalți membri; invită întreprinderea comună să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la măsurile luate pentru a remedia lipsa unui astfel de plan; evidențiază că întreprinderea comună ar trebui să implementeze proceduri fiabile pentru certificarea și validarea contribuțiilor în natură, precum și un plan strategic de acțiune (foaie de parcurs) cu jaloane și obiective anuale realiste în materie de contribuții, atât pentru statele participante, cât și pentru membrii privați, la nivel de program; observă, de asemenea, că întreprinderea comună a acceptat măsura propusă de Curte și că s-a angajat să rezolve această problemă în timp util;

15.

constată că în CFM 2021-2027, programele Orizont Europa și Europa digitală rămân principala resursă financiară pentru întreprinderile comune, cu un buget total de 15,1 miliarde EUR alocat cofinanțării activităților de cercetare și inovare ale acestora, și că întreprinderile comune execută 11,6 miliarde EUR, reprezentând aproximativ 12 % din bugetul total al programului Orizont Europa, în valoare de 95,5 miliarde EUR; salută, pe de altă parte, faptul că întreprinderea comună și viitoarea întreprindere comună pentru cipuri (4) vor pune în practică proiecte ample de consolidare a capacităților, de implementare și de investiții legate de Strategia privind piața unică digitală europeană în cadrul programului Europa digitală și că întreprinderea comună și viitoarea întreprindere comună pentru cipuri vor primi finanțare europeană în valoare de 3,4 miliarde EUR din programul Europa digitală, ceea ce reprezintă 39 % din finanțarea totală a programului, în valoare de 8,6 miliarde EUR, pentru a întreprinde activitățile respective;

16.

constată din raportul Curții că, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului (5) și cu Regulamentul (UE) 2021/1173, întreprinderea comună are obligația de a introduce un nou proces de gestionare centralizată, și anume sistemul de gestionare centralizată a contribuțiilor financiare (CMFC), cu ajutorul căruia să gestioneze contribuțiile financiare ale statelor participante;

17.

constată că în cadrul sistemului CMFC planificat fiecare stat participant poate opta să își plătească contribuția financiară întreprinderii comune la nivel de proiect pentru beneficiarii stabiliți pe teritoriul său și în procesul respectiv, fiecare stat participant are și dreptul de veto asupra tuturor chestiunilor care privesc utilizarea contribuțiilor sale financiare naționale plătite întreprinderii comune pentru solicitanții stabiliți pe teritoriul său, în concordanță cu normele financiare și de concurență ale Uniunii, ceea ce îi permite unui stat participant să decidă, în funcție de prioritățile strategice naționale, dacă să sprijine sau nu un beneficiar național al unui proiect de cercetare și inovare selectat și aprobat; constată, pe de altă parte, că întreprinderea comună va trebui să execute plățile de cofinanțare pentru toate statele participante care au ales să încredințeze întreprinderii comune contribuțiile lor financiare; observă că întreprinderea comună va trebui să gestioneze și să monitorizeze două procese alternative de susținere a unor acorduri administrative cu statele participante; reține că autoritatea națională de finanțare a fiecărui stat participant trebuie să semneze un acord cu întreprinderea comună fie pentru a încredința acesteia plata contribuțiilor naționale, fie pentru a coordona acordurile privind transferurile de fonduri naționale pentru plățile efectuate către beneficiari și raportarea privind contribuțiile; remarcă faptul că, conform calendarului întreprinderii comune, acordurile ar fi trebuit semnate înainte ca aceasta să semneze primele sale modele de acord de grant pentru cererile de propuneri lansate în CFM 2021- 2027; invită întreprinderea comună să analizeze simplificarea acestei proceduri împovărătoare și să transmită posibile soluții autorității care acordă descărcarea de gestiune;

18.

reține, din observațiile Curții, că resursele suplimentare de care este nevoie pentru implementarea sistemului CFMC planificat nu au fost evaluate de către Comisie și nici nu au fost incluse în estimarea inițială, realizată de întreprinderea comună, a resurselor de personal necesare pentru a-și pune în aplicare noua agendă pentru cercetare și inovare; constată că această lipsă de planificare în introducerea sistemului CFMC, împreună cu situația în materie de personal, precum și lipsa de instrumente informatice și de sprijin pot avea consecințe negative asupra punerii în aplicare a programelor derulate de întreprinderea comună, precum și asupra obținerii de contribuții din partea celorlalți membri; remarcă cu îngrijorare că gestionarea centralizată a contribuțiilor financiare va trebui să se facă manual, iar acest lucru va reclama un consum mare de resurse umane; cere ca autoritatea care acordă descărcarea de gestiune să fie informată despre stadiul de implementare a acestui nou sistem centralizat;

Achizițiile publice și personalul

19.

subliniază că Curtea a apreciat că riscul pentru cheltuielile contractuale și procedurile de achiziții publice este mediu în cazul întreprinderii comune, din cauza complexității procedurilor de achiziții aferente contractelor cu valoare ridicată;

20.

constată că la sfârșitul lui 2021 întreprinderea comună avea 15 funcționari și 3 lucrători temporari care ofereau asistență echipei pentru finanțe și comunicare; constată, în plus, că, întrucât atribuirea de posturi de experți naționali detașați a fost întreruptă în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1173, recrutarea a fost suspendată și va fi înlocuită cu recrutarea unui responsabil de programe în 2022;

21.

regretă că principalele îngrijorări identificate de CCE se referă la faptul că întreprinderea comună nu dispune de personal suficient și că lipsa unor efective suficiente de personal statutar a determinat să se recurgă mai mult la lucrătorii temporari, ceea ce poate provoca neajunsuri în gestionarea financiară, bugetară și a personalului și poate prezenta riscuri privind continuitatea activităților, păstrarea competențelor-cheie și lipsa unor controale interne suficiente și poate afecta deci realizarea obiectivelor întreprinderii comune; consideră oportun faptul că în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1173 întreprinderea comună poate lua măsuri pentru a corecta acest neajuns și a inițiat procesul de recrutare, prioritizând totodată posturile esențiale ce țin de funcțiile-cheie ale întreprinderii comune și de reducerea riscurilor, cum ar fi posturile de auditor intern;

22.

reține că în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/1173, întreprinderea comună va trebui să execute fonduri în valoare de peste 7 miliarde EUR și, în acest scop, trebuie să recruteze încă 39 de membri ai personalului pentru a-și atinge nivelul planificat de 54 de funcționari până la sfârșitul anului 2023 (6); observă că, din cauza adoptării cu întârziere a Regulamentului (UE) 2021/1173, întreprinderea comună a lansat procesele necesare de recrutare în șapte posturi cu prioritate majoră abia spre sfârșitul anului 2021 și că nu a putut să își mărească efectivul de personal în 2021;

23.

observă că, referitor la constatările Curții privind situația precară a personalului întreprinderii comune în 2021, trebuie să se facă mai multe eforturi în domeniul resurselor umane în general și în ceea ce privește implicarea Comisiei în planificarea resurselor, pentru a îmbunătăți planificarea resurselor umane și mai ales procesul de recrutare, pentru a evita cazurile în care posturile rămân vacante pe termen lung, rata ridicată de rotație a personalului, numărul mare de angajați externi, dependența de expertiza unui număr redus de membri ai personalului, volumul de muncă excesiv și absențele personalului și pierderile de eficiență care decurg din acesta și oferind, în schimb, condiții de angajare atractive și echitabile din punct de vedere social, care să sprijine îndeplinirea obiectivelor întreprinderii comune;

24.

constată că, conform raportului anual de activitate pe 2021, dintr-un total de 45 de experți care au participat la evaluări și examinări ale proiectelor, 47 % erau femei, iar 53 %, bărbați; se declară satisfăcut de aceste cifre și încurajează întreprinderea comună să îmbunătățească în continuare echilibrul de gen în cadrul personalului său;

25.

ia act de faptul că întreprinderea comună colaborează cu Direcția Generală Buget a Comisiei pentru a lămuri situația contribuțiilor la sistemul de pensii ale personalului întreprinderii comune, în concordanță cu recomandările transmise de Curte la sfârșitul anului 2021; invită întreprinderea comună să nu aștepte calculul final al contribuțiilor restante, ci să ia în considerare această obligație atunci când își planifică viitorul buget, de exemplu, prin angajamente corespunzătoare pentru contribuțiile la pensii și invită Comisia să ia măsuri astfel încât în viitor să nu mai apară probleme asemănătoare;

Performanța

26.

constată că acțiunile de cercetare și inovare din 2021 ale întreprinderii comune s-au axat în principal pe finalizarea cererilor de propuneri și a acțiunilor inițiate în 2019 și 2020 (proiecte preexistente);

27.

salută faptul că 13 consorții au semnat acorduri cu întreprinderea comună în 2021 și au început să funcționeze în aprilie 2021; constată că proiectele tratează cele trei teme ale cererii de propuneri „Towards Extreme Scale Technologies and Applications” (Către tehnologii și aplicații la scară extremă) și utilizează peste 70 % din finanțarea desemnată disponibilă în cadrul Orizont Europa 2020;

28.

evidențiază faptul că diferitele consorții vor întreprinde activități de cercetare și inovare care vor ajuta Europa să devină competitivă în domeniul supercalculului la nivel mondial și că 10 dintre aceste proiecte vor trata tema EuroHPC-01-2019, „Extreme scale computing and data driven technologies” (Calculul la scară extremă și tehnologiile bazate pe date), și că alte două proiecte, MICROCARD și REGALE, se vor axa pe tema EuroHPC-02-2019, „HPC and data centric environments and application platforms” (Calculul de înaltă performanță, mediile concentrate în jurul datelor și platformele de aplicații);

29.

constată și că proiectul exaFOAM se va axa pe tema EuroHPC-03-2019, „Industrial software codes for extreme scale computing” (Codurile de software industrial pentru calculul la scară extremă) și că întreprinderea comună a lansat o cerere de propuneri pe tema „Training and Education on High Performance Computing” (Formarea și învățământul în domeniul calculului de înaltă performanță) pentru a concepe și realiza un program european de masterat în calculul de înaltă performanță, că cererea a fost lansată la începutul anului, iar în luna octombrie întreprinderea comună a anunțat că proiectul se va derula la Universitatea din Luxemburg, în colaborare cu alte șapte universități europene; este convins că această inițiativă va facilita educația și dezvoltarea profesională a unor persoane cu potențial ridicat, care sunt esențiale pentru succesul întreprinderii comune;

30.

ia act de faptul că în 2021 întreprinderea comună a pregătit a doua fază a proiectului „Inițiativa privind procesorul european”, care reprezintă o piatră de temelie a inițiativei europene de obținere a autonomiei strategice în domeniul calculului de înaltă performanță, al tehnologiilor și infrastructurilor pentru cipuri, fază ce a fost lansată în 2022 și va pleca de la realizările primei faze;

Controalele interne

31.

salută faptul că în 2020 întreprinderea comună a elaborat un plan de acțiune pentru a întreprinde în 2021 restul acțiunilor aferente celor 17 principii de control intern ale cadrului de control intern al Comisiei și că, din cauză că posturi administrative de bază erau neocupate (și anume, postul de șef al administrației și al finanțelor și postul de șef al structurii de audit intern), întreprinderea comună nu aprobase încă mai multe acțiuni importante de control intern în termenele stabilite pentru 2021 în planul său de acțiune;

32.

observă cu îngrijorare că, în pofida riscurilor la care întreprinderea comună este expusă din cauza bugetului său majorat, aceasta nu a făcut decât un exercițiu anual de evaluare a riscurilor simplificat; observă, de asemenea, că până la sfârșitul anului 2021 întreprinderea comună nu terminase de elaborat o strategie de monitorizare și de control, nici un plan de asigurare a continuității activității și a securității informatice; subliniază că aceste întârzieri au mărit riscul de control intern al întreprinderii comune pentru 2021;

33.

salută faptul că în 2022 toate întreprinderile comune au început să întreprindă acțiuni de reducere a ratei de eroare, în concordanță cu măsura propusă de Curte, printre care și analizarea opțiunilor reprezentate de forme simplificate ale costurilor, cum ar fi costurile unitare, sumele forfetare și ratele fixe, vizând tipuri de beneficiari mai „predispuși la erori”, cum ar fi întreprinderile mici și mijlocii și noii beneficiari;

Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și strategia de luptă antifraudă

34.

salută faptul că întreprinderea comună a elaborat un set cuprinzător de norme și proceduri pentru ca personalul său să dispună de un cadru de lucru clar, că aceste norme se aplică în întreaga structură de guvernanță a întreprinderii comune și că au fost stabilite proceduri privind conflictele de interese atât pentru membrii consiliului de conducere, cât și pentru membrii organelor consultative;

35.

constată apreciativ, în plus, că au fost puse în aplicare măsuri speciale pentru prevenirea și gestionarea conflictelor de interese ale experților responsabili cu evaluarea cererilor de grant și cu revizuirea proiectelor și a procedurilor de ofertare;

36.

subliniază că faptul că întreprinderea comună a adoptat și a început să pună în aplicare strategia comună de combatere a fraudei în cercetare și că pentru alte domenii de cheltuieli decât granturile, întreprinderea comună aplică mutatis mutandis și prin analogie strategia de combatere a fraudelor aprobată de Direcția Generală Rețele de Comunicare, Conținut și Tehnologie a Comisiei.

(1) Regulamentul (UE) 2018/1488 al Consiliului din 28 septembrie 2018 privind instituirea întreprinderii comune pentru calculul european de înaltă performanță (JO L 252, 8.10.2018, p. 1).

(2) Regulamentul (UE) 2021/1173 al Consiliului din 13 iulie 2021 privind instituirea întreprinderii comune pentru calculul european de înaltă performanță și de abrogare a Regulamentului (UE) 2018/1488 (JO L 256, 19.7.2021, p. 3).

(3) Statele membre și țările asociate care au ales să devină membre ale întreprinderii comune: Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croația, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Macedonia de Nord, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Turcia, Țările de Jos și Ungaria.

(4) În februarie 2022, Comisia a propus ca întreprinderea comună „Tehnologii digitale esențiale” să fie modificată și redenumită viitoarea întreprindere comună pentru cipuri. Se prevede că întreprinderea comună pentru cipuri va avea misiunea suplimentară de a întreprinde activitățile de consolidare a capacităților din cadrul inițiativei „Cipuri pentru Europa” în CFM 2021-2027. în acest context, întreprinderea comună pentru cipuri va folosi fonduri bugetare din programul Europa digitală pentru a încuraja dezvoltarea de tehnologii inovatoare pentru semiconductori de nouă generație și pentru a mări capacitățile europene de producție a cipurilor.

(5) Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa, de stabilire a normelor sale de participare și de diseminare și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1290/2013 și (UE) nr. 1291/2013 (JO L 170, 12.5.2021, p. 1).

(6) COM(2020) 569 final, din 19 septembrie 2020.

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/576

DECIZIA (UE) 2023/1973 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

privind închiderea conturilor întreprinderii comune pentru calculul european de înaltă performanță pentru exercițiul financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere conturile anuale finale ale întreprinderii comune pentru calculul european de înaltă performanță pentru exercițiul financiar 2021,

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind întreprinderile comune ale UE pentru exercițiul financiar 2021, însoțit de răspunsurile întreprinderilor comune (1),

—	având în vedere declarația de asigurare (2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2021 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2023 privind descărcarea de gestiune a întreprinderii comune în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2021 (06252/2023 – C9-0110/2023),

—	având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

—	având în vedere Regulamentul (UE) 2018/1488 al Consiliului din 28 septembrie 2018 privind instituirea întreprinderii comune pentru calculul european de înaltă performanță (4),

—	având în vedere Regulamentul (UE) 2021/1173 al Consiliului din 13 iulie 2021 privind instituirea întreprinderii comune pentru calculul european de înaltă performanță și de abrogare a Regulamentului (UE) 2018/1488 (5),

—	având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/887 al Comisiei din 13 martie 2019 privind regulamentul financiar-tip pentru organismele de parteneriat public-privat menționate la articolul 71 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (6),

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0089/2023),

1.	aprobă închiderea conturilor întreprinderii comune pentru calculul european de înaltă performanță pentru exercițiul financiar 2021;

2.	încredințează președintei sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al întreprinderii comune pentru calculul european de înaltă performanță, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președinta

Roberta METSOLA

Secretarul general

Alessandro CHIOCCHETTI

(4) JO L 252, 8.10.2018, p. 1.

(5) JO L 256, 19.7.2021, p. 3.