(1)

Relațiile dintre Uniune și Republica Macedonia de Nord (denumită în continuare „Macedonia de Nord”) continuă să se dezvolte în cadrul Acordului de stabilizare și de asociere între Comunitățile Europene și statele lor membre, pe de o parte, și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, pe de altă parte (2) (denumit în continuare „Acordul de stabilizare și de asociere”). Negocierile de aderare dintre Uniune și Macedonia de Nord au început la 19 iulie 2022.

(2)

Economia Macedoniei de Nord a fost afectată în mod semnificativ de recesiunea din 2020 pe care a cauzat-o pandemia de COVID-19, precum și de recenta criză energetică. Circumstanțele respective au contribuit la deficitul considerabil de finanțare al țării, la deteriorarea poziției sale externe și la creșterea nevoilor sale bugetare.

(3)

Guvernul Macedoniei de Nord a demonstrat un angajament ferm de a pune în aplicare noi reforme, concentrându-se asupra principalelor domenii de politică identificate în Concluziile comune ale dialogului economic și financiar dintre UE și Balcanii de Vest și Turcia din 24 mai 2022 și care includ domenii de bază precum sistemul judiciar, combaterea corupției și a criminalității organizate, buna guvernanță și statul de drept.

(4)

Macedonia de Nord a finalizat cu succes operațiunea de asistență macrofinanciară în contextul pandemiei de COVID-19 în temeiul Deciziei (UE) 2020/701 a Parlamentului European și a Consiliului (3), în condițiile în care toate acțiunile de reformă convenite cu Uniunea în memorandumul de înțelegere menționat în decizia respectivă au fost îndeplinite.

(5)

În aprilie 2022, guvernul Macedoniei de Nord și Fondul Monetar Internațional (FMI) au ajuns la un acord la nivel tehnic cu privire la o linie în scop precauționar și de lichiditate pentru o perioadă de 24 de luni în valoare de până la 530 000 000 EUR, acord care a fost aprobat oficial de Consiliul director al FMI la 22 noiembrie 2022. Programul FMI urmărește să atenueze efectele înrăutățirii situației externe, să sprijine consolidarea bugetară și să accelereze reformele structurale într-o serie de domenii, inclusiv politica fiscală și investițiile publice.

(6)

Având în vedere înrăutățirea situației și a perspectivelor economice, Macedonia de Nord a solicitat pentru prima dată asistență macrofinanciară din partea Uniunii, pentru a completa programul FMI, în aprilie 2022. Cu toate acestea, Comisia a suspendat cererea respectivă, deoarece economia țării era încă destul de rezilientă la momentul respectiv și existau alte câteva opțiuni de finanțare disponibile pentru a acoperi nevoile de finanțare externă pentru 2022. Guvernul Macedoniei de Nord și-a reînnoit cererea de asistență macrofinanciară în octombrie 2022.

(7)

Având în vedere că Macedonia de Nord este o țară candidată și a început procesul de negociere în vederea aderării, aceasta este considerată eligibilă pentru a primi asistență macrofinanciară din partea Uniunii.

(8)

Asistența macrofinanciară din partea Uniunii acordată Macedoniei de Nord ar trebui să fie un instrument financiar excepțional de sprijin necondiționat și fără o alocare specială pentru balanța de plăți, care să vizeze satisfacerea nevoilor imediate de finanțare externă ale Macedoniei de Nord și ar trebui să stea la baza punerii în aplicare a unui program de politică care să conțină măsuri ferme imediate de ajustare și de reformă structurală, menite să îmbunătățească poziția pe termen scurt a balanței de plăți a Macedoniei de Nord.

(9)

Având în vedere că încă există nevoi reziduale semnificative de finanțare externă în balanța de plăți a Macedoniei de Nord, pe lângă nevoile acoperite de resursele furnizate de FMI, asistența macrofinanciară din partea Uniunii acordată Macedoniei de Nord este considerată, în circumstanțele excepționale actuale, un răspuns adecvat la cererea de sprijin formulată de aceasta în vederea stabilizării economiei, împreună cu programul FMI. Asistența macrofinanciară din partea Uniunii ar sprijini stabilizarea economică și agenda reformelor structurale din Macedonia de Nord, completând resursele puse la dispoziție în cadrul acordului financiar cu FMI.

(10)

Asistența macrofinanciară din partea Uniunii ar trebui să aibă drept scop sprijinirea restabilirii unei situații de finanțare externă sustenabile pentru Macedonia de Nord, sprijinind astfel dezvoltarea sa economică și socială.

(11)

Se preconizează ca asistența macrofinanciară din partea Uniunii să fie însoțită de implementarea operațiunilor de sprijin bugetar din cadrul Instrumentului de asistență pentru preaderare în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1529 al Parlamentului European și al Consiliului (4).

(12)

Determinarea cuantumului asistenței macrofinanciare din partea Uniunii acordate Macedoniei de Nord ar trebui să se bazeze pe o evaluare cantitativă a nevoilor de finanțare externă reziduale ale Macedoniei de Nord și să țină cont de capacitatea țării de autofinanțare prin resurse proprii, în special de rezervele internaționale pe care le are la dispoziție. Asistența macrofinanciară din partea Uniunii acordată Macedoniei de Nord ar trebui să completeze programele și resursele furnizate de FMI și de Banca Mondială. La stabilirea cuantumului asistenței ar trebui să se ia în considerare, de asemenea, contribuțiile financiare preconizate din partea donatorilor multilaterali și necesitatea de a asigura o repartizare echitabilă a sarcinii între Uniune și alți donatori, precum și aplicarea anterioară a celorlalte instrumente de finanțare externă ale Uniunii în Macedonia de Nord și valoarea adăugată a implicării Uniunii în general în Macedonia de Nord.

(13)

Comisia ar trebui să asigure faptul că asistența macrofinanciară din partea Uniunii acordată Macedoniei de Nord este în conformitate, din punct de vedere juridic și al conținutului, cu principiile esențiale și cu obiectivele diferitelor domenii de acțiune externă, cu măsurile luate în domeniile respective și cu alte politici pertinente ale Uniunii.

(14)

Asistența macrofinanciară din partea Uniunii ar trebui să sprijine politica externă a Uniunii față de Macedonia de Nord. Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă ar trebui să lucreze în strânsă colaborare pe parcursul operațiunii de asistență macrofinanciară pentru a coordona și a asigura coerența acțiunilor de politică externă ale Uniunii.

(15)

Asistența macrofinanciară din partea Uniunii ar trebui să susțină angajamentul Macedoniei de Nord față de valorile pe care le are în comun cu Uniunea, printre care se numără democrația, statul de drept, buna guvernanță, respectarea drepturilor omului, dezvoltarea sustenabilă și reducerea sărăciei, precum și angajamentul față de alte principii privind schimburile comerciale deschise, bazate pe reguli și echitabile.

(16)

O condiție prealabilă pentru acordarea asistenței macrofinanciare din partea Uniunii ar trebui să fie aceea ca Macedonia de Nord să respecte mecanismele democratice reale, printre care un sistem parlamentar pluripartit, și statul de drept, precum și să garanteze respectarea drepturilor omului. În plus, obiectivele specifice ale asistenței macrofinanciare din partea Uniunii ar trebui să consolideze eficiența, transparența și responsabilitatea sistemelor de gestionare a finanțelor publice, precum și guvernanța și supravegherea sectorului financiar în Macedonia de Nord și ar trebui să promoveze reformele structurale care au ca scop sprijinirea creșterii economice sustenabile și favorabile incluziunii, crearea de locuri de muncă decente și consolidarea bugetară. Comisia ar trebui să monitorizeze periodic îndeplinirea de către Macedonia de Nord a condițiilor prealabile respective și realizarea obiectivelor respective.

(17)

Pentru a se asigura că interesele financiare ale Uniunii în legătură cu asistența macrofinanciară a acesteia sunt protejate în mod eficient, Macedonia de Nord ar trebuie să ia măsuri corespunzătoare privind prevenirea și combaterea fraudei, a corupției și a oricăror alte nereguli legate de asistența respectivă. În plus, ar trebui adoptate dispoziții care să prevadă efectuarea de verificări de către Comisie, efectuarea de audituri de către Curtea de Conturi și exercitarea de către Parchetul European a competențelor sale în ceea ce privește asistența macrofinanciară din partea Uniunii acordată Macedoniei de Nord.

(18)

Punerea la dispoziția Macedoniei de Nord a asistenței macrofinanciare din partea Uniunii nu aduce atingere competențelor Parlamentului European și ale Consiliului, în calitate de autoritate bugetară.

(19)

Cuantumurile asistenței macrofinanciare din partea Uniunii acordate Macedoniei de Nord sub formă de împrumuturi ar trebui să corespundă creditelor bugetare prevăzute în cadrul financiar multianual.

(20)

Asistența macrofinanciară din partea Uniunii acordată Macedoniei de Nord ar trebui să fie gestionată de Comisie. Pentru a garanta faptul că Parlamentul European și Consiliul pot să urmărească punerea în aplicare a prezentei decizii, Comisia ar trebui să le informeze periodic cu privire la evoluțiile legate de asistența respectivă și să le furnizeze documentele relevante.

(21)

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentei decizii, ar trebuie conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (5).

(22)

Asistența macrofinanciară din partea Uniunii acordată Macedoniei de Nord ar trebui să facă obiectul unor condiții de politică economică, care urmează a fi prevăzute într-un memorandum de înțelegere (MoU). Pentru a se asigura condiții de punere în aplicare uniforme și din motive de eficiență, Comisia ar trebui să fie împuternicită să negocieze astfel de condiții cu autoritățile din Macedonia de Nord, sub supravegherea comitetului reprezentanților statelor membre, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011. În temeiul regulamentului menționat, procedura de consultare ar trebui să se aplice, ca regulă generală, tuturor cazurilor care nu sunt prevăzute în regulamentul menționat. Având în vedere impactul potențial semnificativ al asistenței de peste 90 000 000 EUR, este oportun ca pentru operațiunile care depășesc acest prag să se utilizeze procedura de examinare astfel cum este prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 182/2011. Luând în considerare cuantumul asistenței macrofinanciare din partea Uniunii acordate Macedoniei de Nord, pentru adoptarea MoU și pentru orice reducere, suspendare sau anulare a asistenței respective ar trebui să se aplice procedura de examinare.

(23)

Având în vedere cuantumul limitat al asistenței financiare, și anume 100 000 000 EUR, caracterul său punctual și calendarul dorit pentru efectuarea plăților, abordarea de finanțare de tip „back-to-back” ar asigura un grad mai mare de flexibilitate și de eficiență pentru operațiunile de contractare de împrumuturi în comparație cu strategia de finanțare diversificată. Prin urmare, în mod excepțional, Comisia ar trebui mai degrabă să finanțeze ratele împrumuturilor pe piața de capital „back-to-back” decât prin intermediul strategiei de finanțare diversificate prevăzută la articolul 220a din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (6). Prin urmare, este oportun să se finanțeze asistența macrofinanciară acordată Macedoniei de Nord prin tranzacții financiare individuale,

(1)

La 18 ianuarie 2012, ca urmare a adoptării concluziilor Consiliului în care Consiliul a condamnat violența și încălcările grave generalizate și sistematice ale drepturilor omului în Siria, Consiliul a adoptat Decizia 2013/255/PESC (1) și Regulamentul (UE) nr. 36/2012 (2) privind măsuri restrictive având în vedere situația din Siria.

(2)

Având în vedere deteriorarea situației din Siria și încălcările generalizate și sistematice ale drepturilor omului și ale dreptului internațional umanitar, inclusiv utilizarea armelor chimice împotriva populației civile, Consiliul a continuat să adauge nume pe listele persoanelor și entităților cărora li se aplică măsurile restrictive ale Uniunii.

(3)

Cutremurul tragic din 6 februarie 2023 a exacerbat condițiile dezastroase și a agravat suferința populației siriene.

(4)

În concluziile sale din 9 februarie 2023, Consiliul European a reafirmat disponibilitatea Uniunii de a oferi asistență suplimentară pentru a atenua suferința în toate regiunile afectate. Acesta a solicitat tuturor să asigure accesul umanitar la victimele cutremurului din Siria, indiferent de locul în care se află acestea, și a solicitat comunității umanitare, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite, să asigure furnizarea rapidă a ajutorului.

(5)

Măsurile restrictive ale Uniunii, inclusiv cele adoptate având în vedere situația din Siria, nu sunt menite să împiedice furnizarea ajutorului umanitar persoanelor aflate în dificultate. Comerțul dintre Uniune și Siria în majoritatea sectoarelor – inclusiv comerțul cu alimente și medicamente – nu este restricționat de măsurile restrictive adoptate de Consiliu având în vedere situația din Siria. În plus, în ceea ce privește măsurile individuale, există excepții pentru a permite punerea la dispoziția persoanelor și entităților desemnate a unor fonduri și resurse economice, atunci când astfel de fonduri sau resurse economice sunt necesare exclusiv în scopul furnizării de ajutor umanitar în Siria sau de asistență pentru populația civilă din Siria. În anumite cazuri, este necesară o autorizare prealabilă din partea autorității naționale competente relevante.

(6)

La 23 februarie 2023, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2023/408 (3) și Regulamentul (UE) 2023/407 (4), prin care a fost introdusă o derogare de la înghețarea activelor și de la restricțiile privind punerea de fonduri și resurse economice la dispoziția persoanelor fizice sau juridice și a entităților desemnate. Consiliul a decis că derogarea respectivă ar trebui să se aplice în beneficiul organizațiilor internaționale și al anumitor categorii definite de actori implicați în activități umanitare și pentru o perioadă inițială de șase luni, și anume până la 24 august 2023.

(7)

Pentru a răspunde caracterului urgent persistent al crizei umanitare din Siria exacerbate de cutremur și pentru a facilita furnizarea rapidă a ajutorului, este oportun să se prelungească această derogare până la 24 februarie 2024.

(8)

Modificările incluse în prezentul regulament intră în domeniul de aplicare al tratatului și, în consecință, necesită o acțiune de reglementare la nivelul Uniunii pentru a fi puse în aplicare, în special în vederea asigurării aplicării acestora în mod uniform în toate statele membre.

(9)

Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 36/2012 ar trebui să fie modificat în consecință,

(1)

În conformitate cu articolul 28 alineatele (2) și (3) și cu articolul 34 din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (2), Comisia a examinat cererea de aprobare a unei modificări a mențiunilor tradiționale „Landwein”, „Qualitätswein”, „Kabinett/Kabinettwein”, „Spätlese/Spätlesewein”, „Auslese/Auslesewein”, „Strohwein”, „Schilfwein”, „Eiswein”, „Ausbruch/Ausbruchwein”, „Trockenbeerenauslese”, „Beerenauslese/Beerenauslesewein” transmise de Austria și a publicat-o în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (3).

(2)

Comisia nu a primit nicio declarație de opoziție în temeiul articolului 22 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/34 al Comisiei (4).

(3)

Prin urmare, în conformitate cu articolul 31 alineatul (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33, este necesar ca modificarea mențiunilor tradiționale „Landwein”, „Qualitätswein”, „Kabinett/Kabinettwein”, „Spätlese/Spätlesewein”, „Auslese/Auslesewein”, „Strohwein”, „Schilfwein”, „Eiswein”, „Ausbruch/Ausbruchwein”, „Trockenbeerenauslese”, „Beerenauslese/Beerenauslesewein” să fie aprobată și înregistrată în registrul electronic al mențiunilor tradiționale protejate menționat la articolul 25 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/34.

(4)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru organizarea comună a piețelor agricole,

(1)

Formaldehida este un gaz foarte reactiv la temperatura ambiantă și în condiții de presiune atmosferică. Este clasificat în partea 3 din anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (2) ca substanță cancerigenă categoria 1B, mutagenă categoria 2, cu toxicitate acută categoria 3, corozivă pentru piele categoria 1B și sensibilizantă pentru piele categoria 1.

(2)

Formaldehida este o substanță chimică cu volum mare de producție și cu o gamă largă de utilizări. De asemenea, este produsă în mod endogen la oameni și la animale și este un intermediar metabolic esențial în toate celulele. De asemenea, 98 % din formaldehida fabricată sau importată în Uniune este utilizată ca intermediar chimic în producția de rășini pe bază de formaldehidă, de materiale termoplastice și de alte substanțe chimice, care sunt utilizate în continuare într-o gamă largă de aplicații. Rășinile pe bază de formaldehidă sunt utilizate la producerea unei mari varietăți de articole care, ca urmare, pot elibera formaldehidă. Principala utilizare a rășinilor pe bază de formaldehidă este în fabricarea panourilor pe bază de lemn, rășinile acționând ca agent de lipire pentru particulele de lemn. Ele sunt utilizate și la fabricarea altor produse pe bază de lemn, cum ar fi mobila și pardoseala, precum și pentru tapet, spume, piese pentru vehicule rutiere și aeronave, produse textile și din piele.

(3)

La 20 decembrie 2017 (3), în temeiul articolului 69 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, Comisia a solicitat Agenției Europene pentru Produse Chimice („agenția”) să întocmească un dosar în conformitate cu cerințele anexei XV la regulamentul respectiv („dosarul în conformitate cu anexa XV”), pentru a evalua riscul pe care îl prezintă pentru sănătatea umană formaldehida și substanțele care eliberează formaldehidă din amestecuri și articole destinate utilizării de către consumatori.

(4)

La 11 martie 2019, agenția (denumită „depunătorul dosarului” în contextul depunerii unui dosar) a depus dosarul în conformitate cu anexa XV (4), prin care demonstra că riscul pentru sănătatea umană prezentat de formaldehida eliberată din articolele de consum în încăperi nu este controlat în mod adecvat în toate scenariile și că este necesară o acțiune la nivelul Uniunii pentru abordarea acestui risc.

(5)

Depunătorul dosarului a evaluat pericolul prezentat de formaldehidă luând în considerare efectele substanței asupra mai multor parametri și a concluzionat că riscul de inhalare care duce la iritarea senzorială este cel mai sensibil efect la oameni. Dosarul în conformitate cu anexa XV a evaluat riscurile generate de inhalarea formaldehidei asociate expunerii consumatorilor în raport cu Orientările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) privind calitatea aerului din încăperi referitoare la formaldehidă (concentrație medie la 30 de minute pe baza iritării senzoriale la oameni) (5). Orientările prevăd o valoare pe termen scurt (0,1 mg/m3) în vederea prevenirii efectelor nocive asupra funcției pulmonare, precum și a efectelor pe termen lung asupra sănătății, printre care se numără și cancerul nazofaringian. Depunătorul dosarului a utilizat această valoare ca nivel peste care oamenii nu trebuie să fie expuși [nivel calculat fără efect („DNEL”)] și pentru a calcula limita de emisie propusă de 0,124 mg/m3.

(6)

Pe baza literaturii de specialitate disponibile și a rezultatului estimării expunerii, depunătorul dosarului a concluzionat că riscurile pentru sănătatea umană generate de eliberarea de formaldehidă din amestecuri destinate utilizării de către consumatori sunt controlate în mod adecvat.

(7)

Prin urmare, depunătorul dosarului a propus interzicerea introducerii pe piață a formaldehidei și a substanțelor care eliberează formaldehidă în articolele care generează expunerea consumatorilor în cazul în care emisiile de formaldehidă conduc la concentrații mai mari de 0,124 mg/m3 în aerul dintr-o cameră de testare. În plus, depunătorul dosarului a specificat că, în cazul în care formaldehida sau substanțele care eliberează formaldehidă au fost adăugate în mod intenționat în timpul producerii, vehiculele rutiere și aeronavele nu trebuie introduse pe piață dacă formaldehida măsurată în interiorul lor depășește o concentrație de 0,1 mg/m3 și în cazul în care poate surveni expunerea la formaldehidă a consumatorilor în astfel de vehicule rutiere sau aeronave (6).

(8)

Propunerea inițială a depunătorului dosarului a stabilit EN 717-1 ca metodă standard de măsurare într-o cameră de testare a emisiilor de formaldehidă eliberate de panourile pe bază de lemn. Pentru a clarifica faptul că pot fi utilizate și alte metode de testare adecvate și pentru a acoperi și alte articole în afară de panourile pe bază de lemn, depunătorul dosarului a înlocuit trimiterea la standardul EN 717-1 din propunerea sa cu o descriere mai amplă a condițiilor și metodelor. Condițiile ambientale pot influența emisiile de formaldehidă provenite de la articole și, prin urmare, parametrii de testare relevanți au fost, de asemenea, enumerați în dosarul în conformitate cu anexa XV.

(9)

La 13 martie 2020, Comitetul pentru evaluarea riscurilor („CER”) al agenției a adoptat un aviz. În avizul său, CER a considerat că valoarea din orientările OMS nu protejează suficient populația generală și a concluzionat, în special, că efectele de iritare senzorială pe termen scurt la oameni nu pot fi utilizate pentru a anticipa efecte pe termen lung precum cancerul. În schimb, CER a stabilit un DNEL de 0,05 mg/m3 calculat pe baza datelor privind efectele cronice prin inhalare la animale și a concluzionat că, pentru a controla riscul, este necesară o valoare-limită de 0,05 mg/m3 pentru formaldehida eliberată din articole și pentru formaldehida din interiorul vehiculelor rutiere.

(10)

CER a concluzionat că riscul pe care îl prezintă pentru pasageri formaldehida din aeronave este controlat în mod corespunzător.

(11)

CER a recomandat o perioadă de tranziție de 24 de luni de la intrarea în vigoare până la aplicarea restricției propuse, comparativ cu perioada de 12 luni sugerată de depunătorul dosarului, întrucât s-a considerat că este necesară o perioadă mai lungă pentru elaborarea unor metode analitice standard în toate sectoarele afectate. CER a concluzionat că restricția propusă, astfel cum a fost modificată la recomandarea sa, este cea mai adecvată măsură la nivelul Uniunii pentru abordarea riscurilor identificate pentru sănătatea umană generate de expunerea consumatorilor la formaldehidă, din punct de vedere al eficacității acesteia în reducerea riscului, al caracterului său practic și al modului în care poate fi monitorizată.

(12)

La 17 septembrie 2020, Comitetul pentru analiză socioeconomică („CASE”) al agenției și-a adoptat avizul, concluzionând cu privire la restricția propusă de depunătorul dosarului și la modificările propuse de CER.

(13)

În avizul său, CASE a recunoscut că propunerea depunătorului dosarului implică costuri de producție, eșantionare, testare și punere în aplicare de ordinul a zeci de milioane de euro. Cu toate acestea, CASE a concluzionat că se preconizează că aceste costuri vor fi reduse pentru sectoarele în cauză, deoarece majoritatea articolelor, inclusiv vehiculele rutiere, introduse pe piața Uniunii în prezent respectă deja valoarea-limită propusă. De asemenea, CASE a concluzionat că beneficiile generate de restricția propusă de depunătorul dosarului ar rezulta din restricționarea introducerii pe piață a articolelor care emit concentrații mari de formaldehidă, inclusiv a importurilor. Restricția ar avea ca rezultat reducerea efectelor adverse asupra sănătății constând în iritarea ochilor, a căilor respiratorii superioare și cancerul nazofaringian, în principal pentru persoanele care trăiesc în locuințe noi.

(14)

CASE a considerat că beneficiile care decurg din limitarea emisiilor de formaldehidă provenite de la articolele de consum în încăperi și în interiorul vehiculelor rutiere, astfel cum s-a propus, ar putea fi obținute în schimbul unor costuri limitate pentru societate. Prin urmare, CASE a concluzionat că propunerea depunătorului de dosar este cea mai adecvată măsură la nivelul Uniunii pentru abordarea riscului identificat pentru sănătatea umană, din punctul de vedere al beneficiilor sale socioeconomice și al costurilor sale socioeconomice, dacă sunt incluse anumite derogări și dacă sunt acceptate condițiile de testare propuse.

(15)

Pentru le a oferi părților interesate suficient timp pentru a pune în aplicare restricția, CASE a recomandat o amânare de 24 de luni pentru toate sectoarele în ceea ce privește aplicarea restricției. Pentru camioane și autobuze, însă, CASE a recomandat 36 de luni, din cauza necesității de a elabora metode analitice standard pentru măsurarea concentrațiilor de formaldehidă în interiorul unor astfel de vehicule.

(16)

CASE a concluzionat, de asemenea, că restricția propusă, astfel cum a fost modificată de CER, implică costuri socioeconomice majore, de ordinul a zeci de miliarde de euro, în ceea ce privește investițiile în cercetare și dezvoltare, noile tehnologii, costurile de producție mai ridicate, costurile de eșantionare și testare, precum și pierderea locurilor de muncă. În plus, aceasta ar putea avea efecte negative asupra sectoarelor de reciclare și asupra economiei circulare. CASE a recunoscut că, pentru a atinge limita propusă de CER, există alternative fezabile din punct de vedere tehnic pentru anumite aplicații; însă ele necesită schimbări tehnologice profunde și, în anumite cazuri, utilizarea unor alternative mai puțin durabile.

(17)

CASE a recunoscut că propunerea CER prezintă beneficii potențiale suplimentare în ceea ce privește reducerea expunerii, care ar putea conduce la o reducere mai mare a iritării oculare și a căilor respiratorii superioare și a cancerelor nazofaringiene în comparație cu propunerea depunătorului dosarului. Totuși, CER nu a cuantificat reducerea riscurilor asociată reducerii valorii-limită; prin urmare, amploarea beneficiilor suplimentare pentru sănătate rămâne necunoscută. În plus, ca parte a evaluării sale, CASE a efectuat o analiză prin care a calculat că, având în vedere costurile socioeconomice ridicate, incidența cancerului nazofaringian în rândul populației din Uniune care trăiește în locuințe noi trebuie să fie de 200 de ori mai mare decât incidența reală observată, pentru ca propunerea CER să atingă pragul de rentabilitate. Luând în considerare această analiză a pragului de rentabilitate, informațiile primite din partea industriei în cursul consultărilor și absența unor date sau informații care să permită cuantificarea beneficiilor suplimentare pentru sănătate, CASE a concluzionat că restricția bazată pe valoarea-limită propusă de CER nu pare a fi, din punctul de vedere al beneficiilor socioeconomice și al costurilor socioeconomice, o măsură adecvată pentru abordarea riscului identificat.

(18)

Forumul pentru schimbul de informații privind aplicarea a fost consultat cu privire la propunerea depunătorului dosarului, iar recomandările sale privind punerea în aplicare și forța executorie a acesteia au fost luate în considerare; trebuie remarcat faptul că forumul nu a luat în considerare modificările recomandate de CER, deoarece acestea au fost prezentate după consultarea sa.

(19)

La 23 februarie 2021, agenția a transmis Comisiei avizele emise de CER și de CASE (7). Avizele CER și CASE au concluzionat că există un risc pentru sănătatea consumatorilor care nu este controlat în mod adecvat și care trebuie abordat la nivelul întregii Uniuni din cauza emisiilor de formaldehidă generate de articole în aerul din încăperi și de vehiculele rutiere în interiorul acestora.

(20)

Comisia observă că, deși restricția propusă de depunătorul dosarului, precum și avizele CER și CASE se referă la consumatori, evaluarea care stă la baza propunerii abordează riscul pentru populația care ar putea fi expusă la formaldehidă în aerul din încăperi, cu excepția lucrătorilor, dar inclusiv persoanele care nu sunt consumatori direcți. Prin urmare, din motive de claritate juridică, este oportun să se facă referire la publicul larg ca populație vizată de restricție.

(21)

Ținând seama de dosarul în conformitate cu anexa XV, precum și de avizele CER și CASE, Comisia consideră că există un risc inacceptabil pentru sănătatea umană generat de formaldehida eliberată din articole și că cea mai adecvată măsură la nivelul Uniunii pentru abordarea riscului este o restricție prin care să se stabilească o limită de emisie pentru articolele care emit formaldehidă, pentru a se reduce expunerea publicului larg la formaldehidă prin inhalare.

(22)

Formaldehida este o substanță prezentă în mod natural în organismele vii. În plus, formaldehida poate fi eliberată prin descompunerea substanțelor prezente în mod natural în materialele utilizate pentru producerea unui articol, cum ar fi degradarea ligninei din lemnul masiv. Comisia este de acord cu depunătorul dosarului că articolele în care formaldehida este emisă exclusiv din cauza existenței sale în mod natural sau din cauza existenței în mod natural a substanțelor care eliberează formaldehidă în materialele din care sunt produse articolele trebuie să fie excluse din domeniul de aplicare al acestei restricții.

(23)

Comisia este de acord cu depunătorul dosarului cu privire la faptul că valoarea-limită propusă de 0,124 mg/m3 împiedică introducerea pe piață în Uniune a articolelor care emit cantități mari de formaldehidă și că este oportun să se limiteze expunerea la formaldehidă în spațiile interioare. Totuși, Comisia consideră că reducerea riscurilor realizată prin atingerea valorii din orientările OMS este modestă din cauza limitelor de emisii voluntare și naționale existente și a faptului că se preconizează că majoritatea articolelor introduse pe piață în prezent respectă deja valoarea-limită de 0,124 mg/m3. De asemenea, atingerea valorii din orientările OMS ar fi insuficientă pentru abordarea riscului identificat, ținând seama de avizul CER. În mod similar, concentrațiile actuale din interiorul vehiculelor rutiere respectă în cea mai mare parte valoarea-limită propusă de 0,1 mg/m3.

(24)

Comisia recunoaște, de asemenea, pe baza concluziilor CASE privind evaluarea socioeconomică, că valoarea-limită de 0,05 mg/m3 propusă de CER ar avea un impact socioeconomic major pentru Uniune; și că o astfel de valoare-limită necesită, în anumite cazuri, trecerea la alternative mai puțin durabile, cu efecte negative asupra sectoarelor reciclării și a economiei circulare, în special având în vedere absența unei evaluări a beneficiilor suplimentare pentru sănătate ale unei astfel de limite în comparație cu limita propusă de depunătorul dosarului.

(25)

Prin urmare, Comisia a examinat adecvarea valorilor-limită intermediare de 0,080 mg/m3 și de 0,062 mg/m3 care au fost evaluate parțial de CASE pe baza informațiilor primite de la părțile interesate în cadrul consultărilor. Comisia a concluzionat că adoptarea unor astfel de valori intermediare ar asigura o mai bună protecție a sănătății umane, în special a categoriilor vulnerabile de populație, în comparație cu limita propusă de depunătorul dosarului, implicând în același timp o sarcină socioeconomică mai mică și mai puține provocări tehnologice decât limita propusă de CER, în special în combinație cu perioade de tranziție și cu derogări specifice adecvate.

(26)

Comisia recunoaște creșterea exponențială a costurilor odată cu scăderea valorii-limită și faptul că valoarea costurilor combinate estimate pentru industrie ar fi, la nivelul minim, de ordinul sutelor de milioane de euro pentru valoarea-limită de 0,080 mg/m3, în comparație cu miliarde de euro pentru valoarea-limită de 0,062 mg/m3. Comisia a examinat în continuare analiza pragului de rentabilitate efectuată de CASE, care calculează că, pentru ca valoarea-limită de 0,062 mg/m3 să atingă pragul de rentabilitate, incidența cancerului nazofaringian în rândul populației din Uniune care trăiește în locuințe noi trebuie să fie de 70 de ori mai mare decât incidența reală observată și de 30 de ori mai mare pentru valoarea-limită de 0,080 mg/m3. Cu toate acestea, Comisia consideră, de asemenea, că formaldehida este o substanță cancerigenă, pentru care valoarea-limită de 0,062 mg/m3 ar aduce beneficii mai mari pentru sănătatea populației din Uniune. Deși recunoaște că diferențele de costuri dintre cele două valori sunt semnificative, Comisia consideră, având în vedere potențialele beneficii suplimentare pentru sănătate, în special pentru categoriile vulnerabile, cum ar fi copiii, că costurile mai ridicate aferente valorii-limită inferioare sunt justificate pentru articolele care contribuie cel mai mult la calitatea aerului din încăperi.

(27)

În analiza sa, Comisia ia în considerare faptul că panourile pe bază de lemn și articolele fabricate din panouri pe bază de lemn sau din alte articole pe bază de lemn, precum și mobilierul care conține lemn sau alte materiale, în care formaldehida, cu excepția formaldehidei existentă în mod natural, este utilizată în timpul producției, sunt principalele surse de emisii de formaldehidă în aerul din încăperi, în special în locuințele nou construite. Prin urmare, Comisia consideră că o limită mai scăzută a emisiilor pentru astfel de articole și astfel de produse compuse din mai mult de un articol („produse complexe”) care reprezintă cele mai importante surse de formaldehidă din aerul din încăperi este adecvată și asigură o protecție sporită a publicului larg, limitând în același timp costurile socioeconomice pentru sectoarele care nu contribuie în aceeași măsură la emisii.

(28)

De asemenea, este oportun să se stabilească o limită mai scăzută pentru prezența formaldehidei în interiorul vehiculelor rutiere în care este prezent publicul larg, pentru a asigura o protecție adecvată, în special a categoriilor vulnerabile de populație, chiar și în cel mai rău caz.

(29)

Prin urmare, Comisia concluzionează că cea mai adecvată măsură la nivelul Uniunii pentru abordarea riscului prezentat de prezența formaldehidei în aerul din încăperi și în interiorul vehiculelor rutiere este o restricție care să stabilească valoarea-limită de 0,062 mg/m3 pentru mobilier și articolele pe bază de lemn, aplicată întregului produs complex, precum și în interiorul vehiculelor rutiere; și valoarea-limită de 0,080 mg/m3 pentru toate celelalte articole. În plus, Comisia consideră că concentrația de formaldehidă emisă de articole în aerul din interior trebuie măsurată în condiții de referință specifice pentru a asigura punerea în aplicare armonizată a acestei restricții. În anumite cazuri, trebuie să fie posibilă utilizarea altor condiții de testare, cu condiția de a se aplica o corelație validă din punct de vedere științific a rezultatelor testelor.

(30)

Pentru a atenua impactul negativ și pentru a reduce costurile suportate de sectoarele afectate, precum și pentru a oferi părților interesate suficient timp în vederea punerii în aplicare a restricției, Comisia consideră că este adecvată o amânare de 36 de luni pentru toate sectoarele în ceea ce privește aplicarea restricției. Cu toate acestea, pentru vehiculele rutiere este considerată adecvată o amânare de 48 de luni, din cauza timpului îndelungat de dezvoltare și comercializare a unor astfel de vehicule, a cerințelor ridicate în ceea ce privește materialele din industria autovehiculelor, a lanțurilor de aprovizionare complexe, inclusiv ale producătorilor de echipamente originale, precum și a timpului necesar pentru punerea în aplicare a metodei analitice standard de măsurare a emisiilor pentru camioane și autobuze (8).

(31)

În ceea ce privește articolele care sunt utilizate exclusiv în spații exterioare în condiții previzibile, se preconizează că expunerea consumatorilor are loc în afara peretelui exterior al clădirilor, iar astfel de articole trebuie excluse din domeniul de aplicare al restricției. Articolele din construcții care sunt utilizate exclusiv în afara îmbrăcăminții clădirii și a barierei de vapori și care nu emit formaldehidă în aerul din încăperi nu trebuie să fie incluse în domeniul de aplicare al restricției, deoarece nu contribuie la expunerea la formaldehidă în aerul din încăperi.

(32)

Articolele care sunt destinate exclusiv utilizării industriale sau profesionale nu trebuie incluse în domeniul de aplicare al restricției, atât timp cât aceste utilizări nu conduc la expunerea publicului larg. În plus, expunerea lucrătorilor industriali și profesioniști la formaldehidă este deja reglementată de Directiva 98/24/CE a Consiliului (9) și de Directiva 2004/37/CE a Parlamentului European și a Consiliului (10).

(33)

Se preconizează că emisiile de formaldehidă provenite de la articole vor scădea în timp din cauza „degazificării” formaldehidei reziduale. Prin urmare, articolele de ocazie nu trebuie incluse în domeniul de aplicare al restricției. În plus, Forumul pentru schimbul de informații privind aplicarea a recomandat, de asemenea, o derogare pentru articolele de ocazie, deoarece asigurarea respectării restricției în ceea ce privește articolele de ocazie poate fi dificilă.

(34)

Următoarele produse fac deja obiectul normelor Uniunii privind valorile-limită pentru formaldehidă și, prin urmare, nu trebuie incluse în domeniul de aplicare al restricției: articolele care intră în domeniul de aplicare al rubricii 72 din anexa XVII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, articolele care sunt produse biocide care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (11), dispozitivele care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) 2017/745 al Parlamentului European și al Consiliului (12) și echipamentele individuale de protecție care intră în domeniul de aplicare Regulamentului (UE) 2016/425 al Parlamentului European și al Consiliului (13).

(35)

Regulamentul (UE) nr. 10/2011 al Comisiei (14) stabilește o valoare-limită a formaldehidei pentru materialele și obiectele din plastic destinate să vină în contact cu produsele alimentare. Deși dreptul Uniunii nu stabilește o limită specifică a formaldehidei pentru alte materiale și obiecte care vin în contact cu produsele alimentare, producătorii trebuie să fie în măsură să demonstreze siguranța acestora în fața autorităților competente. Cerințele privind materialele care vin în contact cu produsele alimentare au scopul de a proteja sănătatea umană prin abordarea potențialei migrări a substanțelor în alimente. Deoarece, datorită acestor cerințe, este foarte puțin probabilă eliberarea semnificativă de formaldehidă din articolele destinate să vină în contact cu produsele alimentare, în sensul Regulamentului (UE) nr. 1935/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (15), în atmosfera înconjurătoare, Comisia consideră că aceste articole nu trebuie să fie incluse în domeniul de aplicare al restricției.

(36)

Depunătorul dosarului, CER și CASE au propus o derogare pentru jucăriile care intră sub incidența Directivei 2009/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului (16), prin care se stabilește o limită de 0,1 mg/m3 pentru emisiile de formaldehidă din jucăriile din lemn lipite cu rășină și destinate copiilor mai mici de 3 ani. Comisia consideră însă că o astfel de derogare nu este adecvată, deoarece copiii nu trebuie să fie protejați cu mai puțină strictețe decât orice altă parte a populației. Prin urmare, valoarea-limită pentru emisiile de formaldehidă în aerul din încăperi trebuie să se aplice și jucăriilor destinate copiilor de toate vârstele.

(37)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 trebuie să fie modificat în consecință.

(38)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 133 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006,

(1)

Pandemia de COVID-19, impactul acesteia asupra lanțurilor de aprovizionare cu alimente și creșterea prețurilor la energie și la factorii de producție agricolă începând din toamna anului 2021 au pus sub presiune sectorul agricol. Prețurile factorilor de producție au crescut semnificativ în toate sectoarele agricole. Costurile energiei și îngrășămintelor au crescut din cauza evoluțiilor geopolitice și geoeconomice chiar înainte de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, care a agravat situația și a avut un impact negativ semnificativ asupra așteptărilor pieței.

(2)

Prin urmare, ponderea costurilor energiei și îngrășămintelor în consumul intermediar total a crescut semnificativ în 2022, cea mai mare creștere fiind observată pentru exploatațiile cu culturi de câmp și culturi permanente, în ambele cazuri din cauza expunerii lor la costurile îngrășămintelor. Prețurile îngrășămintelor sunt încă la niveluri foarte ridicate din punct de vedere istoric. Datele sugerează că fermierii au reacționat prin reducerea utilizării îngrășămintelor, fapt care, până în prezent, are consecințe negative incerte asupra randamentelor și a calității produselor alimentare și a hranei pentru animale.

(3)

Prețurile altor factori de producție pentru fermieri și operatorii din lanțul alimentar, cum ar fi, de exemplu, produsele de protecție a plantelor și tratamentele pentru sănătatea animalelor, utilajele și ambalajele au crescut în concordanță cu inflația generală.

(4)

Prețurile produselor agricole au crescut, de asemenea, în 2022, în contextul redresării în urma pandemiei de COVID-19 și al preocupărilor legate de aprovizionarea suficientă la nivel mondial în urma agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Cu toate acestea, în anumite sectoare, cum ar fi sectorul produselor lactate, al vinului sau al fructelor și legumelor, aceste prețuri ridicate nu au putut compensa înrăutățirea rezultatelor comerciale din cauza costurilor de producție mai ridicate.

(5)

Recent, prețurile pentru majoritatea produselor agricole, cum ar fi cerealele, semințele oleaginoase, produsele lactate sau vinul, au scăzut semnificativ. În anumite state membre și regiuni, situația a devenit deosebit de dificilă, deoarece raportul dintre prețurile factorilor de producție și prețurile produselor agricole s-a deteriorat.

(6)

Creșterea costurilor pentru producători a generat prețuri ridicate de consum ale produselor alimentare în întreaga Uniune, ceea ce a avut consecințe asupra accesibilității alimentelor din punctul de vedere al prețurilor. Cele mai recente cifre arată o creștere ridicată persistentă a prețurilor alimentelor pentru consumatori, de peste 15 % în întreaga Uniune. În anumite state membre, valorile ating aproape 40 %. Există dovezi că prețurile ridicate au afectat nivelul consumului în anumite sectoare alimentare, cum ar fi cel al cărnii, al vinului sau al fructelor și legumelor. Consumatorii au transferat cererea de la alimente precum alimentele ecologice, vinul și alimentele protejate prin denumiri de origine și indicații geografice către produse alimentare mai puțin costisitoare. Astfel de schimbări ale cererii sunt susceptibile să aibă un impact negativ asupra randamentului investițiilor pentru producători.

(7)

În anumite sectoare agricole și în anumite state membre, acest scenariu global de dificultate economică a fost agravat de provocări sectoriale urgente.

(8)

O serie de evenimente meteorologice nefavorabile excepționale produse recent la nivel regional, cum ar fi seceta (Spania, Italia și Portugalia) și inundațiile (Italia), au cauzat daune semnificative producătorilor agricoli, punând în pericol viabilitatea lor economică. Deși există indicii că astfel de evenimente au loc într-un context general de creștere a riscurilor legate de schimbările climatice pentru agricultură, intensitatea acestor evenimente a fost extraordinară.

(9)

În ceea ce privește sectorul cerealelor și al semințelor oleaginoase, fenomenele meteorologice extreme care afectează diferite regiuni producătoare din Uniune compromit grav culturile de primăvară și de vară, în ceea ce privește volumul și calitatea. Sectorul se confruntă cu o scădere a prețurilor. În comparație cu anul trecut, prețurile cerealelor au scăzut cu aproximativ 40 %. Acest lucru creează probleme pentru fermieri, deoarece mulți dintre ei au cumpărat factori de producție costisitori în ultimele luni și se confruntă în prezent cu prețuri de piață pentru produsele lor care acoperă cu greu costurile (sau, în unele cazuri, nu le acoperă). În plus, unii fermieri nu au putut să își însămânțeze terenurile din cauza nivelurilor scăzute de umiditate a solului și a disponibilității reduse a apei pentru irigații, ceea ce va duce la o scădere a producției și a randamentelor. Acest lucru este valabil în special în Cehia, Danemarca, Irlanda, Spania, Franța, Cipru, Letonia, Austria, Portugalia, Slovenia și Suedia.

(10)

Situația pieței în sectorul fructelor și legumelor este foarte dificilă, din cauza inflației ridicate care afectează consumul, acesta scăzând, potrivit estimărilor, cu cel puțin 10 %, la care se adaugă costul ridicat al energiei. Energia este un factor de cost important în producția în sere și în logistica ulterioară recoltării. Prin urmare, producătorii continuă să se confrunte cu presiuni în ceea ce privește marjele lor, în pofida creșterii prețurilor agricole. Sectorul hameiului se confruntă cu provocări similare. Situația afectează mai multe state membre, în special Belgia, Cehia, Germania, Estonia, Irlanda, Grecia, Croația, Italia, Cipru, Letonia, Țările de Jos, Slovenia și Finlanda.

(11)

În sectorul creșterii animalelor, prețurile ridicate ale hranei pentru animale, combinate cu prețul energiei și inflația generală, creează dificultăți serioase pentru producători. În ciuda nivelurilor generale favorabile ale prețurilor la carnea de vită, de porc și de pasăre, producătorii se confruntă cu probleme în ceea ce privește acoperirea costurilor lor de producție. Acestea sunt și mai pronunțate în sectorul produselor lactate, deoarece prețurile au început să scadă semnificativ față de nivelurile maxime înregistrate la sfârșitul anului 2022. În plus, prețurile de consum ale produselor alimentare afectează cererea consumatorilor de produse de calitate, care constituie o mare parte din veniturile agricultorilor din aceste sectoare. Sectorul produselor lactate din Letonia și Lituania se află într-o situație deosebit de dificilă, deoarece prețurile naționale ale laptelui au scăzut mai mult decât în alte state membre. Sectorul creșterii animalelor se confruntă cu dificultățile menționate mai sus și în Belgia, Cehia, Germania, Estonia, Grecia, Spania, Franța, Croația, Italia, Cipru, Luxemburg, Malta, Austria, Slovenia și Finlanda.

(12)

Scăderea cererii ca urmare a inflației, inclusiv pe piețele de export, combinată cu niveluri ridicate ale ofertei, afectează în special sectorul vitivinicol din anumite regiuni, mai ales în ceea ce privește vinurile roșii și roze. Incertitudinea de pe piața vinului a fost, de asemenea, alimentată de creșterea costurilor factorilor de producție și de fenomenele meteorologice neregulate. Germania, Spania, Franța, Italia și Portugalia sunt afectate în mod deosebit de această evoluție.

(13)

Este posibil ca măsura temporară privind distilarea în situații de criză introdusă prin articolul 2 din Regulamentul delegat (UE) 2023/1225 al Comisiei (2) care permite statelor membre să introducă programe naționale de sprijin în sectorul vitivinicol să nu fie suficientă pentru a remedia situația din cauza limitării financiare a programelor. Prin urmare, statelor membre trebuie să li se permită să utilizeze resurse financiare suplimentare pentru a-și consolida alocările bugetare pentru programele naționale de sprijin în sectorul vitivinicol, în vederea finanțării altor operațiuni de distilare care fac obiectul acelorași cerințe de eligibilitate și condiții de sprijin, cu excepția termenului de punere în aplicare, care trebuie adaptat pentru operațiunile finanțate în temeiul prezentului regulament. În cazul în care un stat membru alege să beneficieze de această posibilitate, contribuția financiară a Uniunii prevăzută în prezentul regulament trebuie să fie disponibilă în plus față de alocările financiare prevăzute în anexa VII la Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului (3) pentru exercițiile financiare 2023 și 2024.

(14)

Prețurile încă foarte ridicate ale factorilor de producție, scăderea prețurilor produselor agricole, precum și problemele care afectează anumite sectoare și state membre pot cauza probleme de lichiditate pentru producătorii agricoli. Statele membre au recurs la măsuri de ajutor de stat în temeiul normelor Uniunii privind ajutoarele de stat pentru a încerca să remedieze situația.

(15)

Comisia a decis să instituie două pachete de sprijin de urgență pentru agricultură în favoarea anumitor state membre pentru a compensa fermierii din sectoarele cele mai afectate, al cerealelor și al semințelor oleaginoase: Regulamentele de punere în aplicare (UE) 2023/739 (4) și (UE) 2023/1343 (5) ale Comisiei au vizat contracararea efectelor negative cauzate de presiunea asupra prețurilor în sectoarele menționate. Acest al treilea pachet de sprijin de urgență se referă la fermierii din alte state membre care se confruntă cu probleme specifice care afectează viabilitatea producției agricole.

(16)

Prin urmare, este necesar să se adopte o măsură excepțională pentru a contribui la remedierea problemelor specifice identificate și la prevenirea unei deteriorări rapide a producției în statele membre care nu au beneficiat de cele două pachete recente de sprijin pentru agricultură prevăzute în Regulamentele de punere în aplicare (UE) 2023/739 și (UE) 2023/1343.

(17)

Dificultățile menționate constituie probleme specifice în sensul articolului 221 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. Acestea nu pot fi remediate cu ușurință prin măsuri luate în temeiul articolului 219 sau 220 din regulamentul respectiv. Situația nu este legată în mod specific de o perturbare existentă a pieței sau de o amenințare concretă de perturbare a pieței. De asemenea, ea nu are legătură cu măsuri de combatere a răspândirii bolilor animalelor sau cu pierderea încrederii consumatorilor ca urmare a unor riscuri pentru sănătatea publică, a animalelor sau a plantelor.

(18)

Cuantumurile disponibile pentru statele membre beneficiare trebuie să fie stabilite ținând seama în special de ponderea fiecărui stat în sectorul agricol al Uniunii, pe baza plafoanelor nete pentru plățile directe stabilite în anexa III la Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (6). Cuantumurile pentru Spania, Italia și Portugalia trebuie să țină seama de faptul că aceste țări sunt principalele state membre afectate de evenimentele meteorologice nefavorabile excepționale. Sumele pentru Letonia și Lituania trebuie să țină seama de faptul că aceste țări se confruntă cu o situație deosebit de dificilă în sectorul produselor lactate.

(19)

Statele membre beneficiare trebuie să distribuie ajutorul prin canalele cele mai eficiente, pe baza unor criterii obiective și nediscriminatorii, care să țină seama de amploarea dificultăților și a daunelor economice cu care se confruntă fermierii în cauză. Ele trebuie să se asigure că fermierii sunt beneficiarii finali ai ajutorului și să evite orice denaturare a pieței sau a concurenței.

(20)

Deoarece cuantumurile alocate statelor membre beneficiare ar remedia doar parțial dificultățile economice cu care se confruntă fermierii, este necesar ca statelor membre în cauză să li se permită să acorde producătorilor un sprijin național suplimentar, în condițiile și în termenele stabilite în prezentul regulament.

(21)

Pentru ca statele membre beneficiare să dispună de flexibilitatea de a distribui ajutorul în funcție de circumstanțele fermierilor vizați, ele trebuie să fie autorizate să cumuleze acest ajutor cu alte tipuri de sprijin finanțate din Fondul european de garantare agricolă și din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, fără a-i supracompensa pe fermieri.

(22)

Pentru a evita supracompensarea, statele membre beneficiare trebuie să țină seama de sprijinul acordat în temeiul altor instrumente de sprijin naționale sau ale Uniunii sau al schemelor private pentru a face față pierderilor economice în cauză.

(23)

Întrucât ajutorul din partea Uniunii este stabilit în euro, este necesar, pentru a se asigura o aplicare uniformă și simultană, să se stabilească o dată pentru conversia cuantumurilor alocate statelor membre care nu au adoptat moneda euro ca monedă națională, cum este cazul Cehiei, al Danemarcei și al Suediei. Deoarece prezentul regulament nu prevede un termen-limită pentru depunerea cererilor de ajutor, este adecvat ca, în sensul articolului 30 alineatul (3) din Regulamentul delegat (UE) 2022/127 al Comisiei (7), să se considere că data intrării în vigoare a prezentului regulament este faptul generator al cursului de schimb în ceea ce privește cuantumurile prevăzute în prezentul regulament.

(24)

Din motive bugetare, Uniunea trebuie să finanțeze cheltuielile suportate de statele membre beneficiare numai în cazul în care aceste cheltuieli sunt efectuate până la o anumită dată de eligibilitate. Sprijinul pentru această măsură excepțională trebuie așadar plătit până la 31 ianuarie 2024.

(25)

Statele membre beneficiare trebuie să comunice Comisiei informații detaliate cu privire la punerea în aplicare a prezentului regulament, pentru a permite Uniunii să monitorizeze eficiența măsurii introduse prin acesta.

(26)

Pentru ca fermierii să beneficieze de ajutor în cel mai scurt timp posibil, statelor membre beneficiare trebuie să li se permită să pună în aplicare prezentul regulament fără întârziere. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(27)

Măsura prevăzută în prezentul regulament este conformă cu avizul Comitetului pentru organizarea comună a piețelor agricole,

(1)

Regulamentul (UE) 2016/429 prevede că transporturile de animale, de materiale germinative de origine animală și de produse de origine animală trebuie să provină dintr-o țară terță sau dintr-un teritoriu ori o zonă sau un compartiment al acestora, menționate în conformitate cu articolul 230 alineatul (1) din regulamentul respectiv pentru a intra în Uniune.

(2)

Regulamentul delegat (UE) 2020/692 al Comisiei (2) stabilește cerințele de sănătate animală pe care transporturile de animale din anumite specii și categorii, de materiale germinative de origine animală și de produse de origine animală, provenite din țări sau teritorii terțe ori din zone sau compartimente ale acestora în cazul animalelor de acvacultură, trebuie să le respecte pentru a intra în Uniune.

(3)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 al Comisiei (3) stabilește listele cu țările sau teritoriile terțe ori zonele sau compartimentele acestora din care este permisă introducerea în Uniune a animalelor din specii și categorii, a materialelor germinative și a produselor de origine animală, care intră sub incidența Regulamentului delegat (UE) 2020/692.

(4)

Mai precis, anexele V și XIV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 conțin listele cu țările terțe sau teritoriile ori zonele acestora autorizate pentru introducerea în Uniune a transporturilor de păsări de curte, de materiale germinative provenite de la păsări de curte și, respectiv, de carne proaspătă provenită de la păsări de curte și de la vânat sălbatic cu pene.

(5)

Regatul Unit a notificat Comisiei apariția a două focare epidemice de gripă aviară înalt patogenă (HPAI) la păsări de curte din comitatul Cumbria, Anglia (1) și din comitatul Aberdeenshire, Scoția (1), care au fost confirmate la 2 și, respectiv, 9 iulie 2023 prin analize de laborator (RT-PCR).

(6)

În urma respectivelor focare recente de HPAI, autoritățile veterinare din Regatul Unit au stabilit zone de restricții de cel puțin 10 km în jurul unităților afectate și au implementat o politică de depopulare totală pentru a menține sub control prezența HPAI și a-i limita răspândirea.

(7)

Regatul Unit a transmis Comisiei informații privind situația epidemiologică de pe teritoriul său și măsurile luate pentru a preveni răspândirea în continuare a HPAI.

(8)

Aceste informații au fost evaluate de Comisie. Comisia consideră că, având în vedere situația sănătății animale din zonele care fac obiectul restricțiilor stabilite de autoritățile veterinare din Regatul Unit, este necesar ca intrarea în Uniune a transporturilor de păsări de curte, de materiale germinative provenite de la păsări de curte și de carne proaspătă provenită de la păsări de curte și de la vânat cu pene, care provin din zonele respective, să fie suspendată pentru a proteja statutul sanitar-veterinar al Uniunii.

(9)

Canada, Regatul Unit și Statele Unite au furnizat informații actualizate referitoare la situațiile epidemiologice de pe teritoriile lor în ceea ce privește HPAI care au condus la suspendarea intrării anumitor produse în Uniune, astfel cum se prevede în anexele V și XIV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404.

(10)

În particular, Canada a transmis informații actualizate cu privire la situația epidemiologică de pe teritoriul ei în ceea ce privește 32 focare de HPAI din unități avicole situate în provinciile Alberta (6), Columbia Britanică (11), Noua Scoție (1), Ontario (2), Quebec (6) și Saskatchewan (6), care au fost confirmate între 14 aprilie 2022 și 6 mai 2023.

(11)

În plus, Regatul Unit a transmis informații actualizate cu privire la situația epidemiologică de pe teritoriul său în ceea ce privește trei focare de HPAI din unități avicole situate în comitatele Lincolnshire (2) și East Sussex (1) din Anglia, Regatul Unit, care au fost confirmate între 17 mai 2023 și 25 mai 2023.

(12)

În plus, Statele Unite au transmis informații actualizate cu privire la situația epidemiologică de pe teritoriul lor în ceea ce privește trei focare de HPAI din unități avicole situate în statele Dakota de Nord, Dakota de Sud și Tennessee, care au fost confirmate între 5 ianuarie 2023 și 19 aprilie 2023.

(13)

Canada, Regatul Unit și Statele Unite au transmis informații și despre măsurile luate pentru a preveni răspândirea în continuare a HPAI. În particular, ca urmare a acestor focare de respectiva boală, Canada, Regatul Unit și Statele Unite au implementat o politică de depopulare totală pentru a menține sub control și a limita răspândirea respectivei boli și, în plus, au finalizat curățarea și dezinfecția necesare în urma implementării politicii de depopulare totală în unitățile avicole de pe teritoriul lor în care s-au înregistrat cazuri de infecții.

(14)

Comisia a evaluat informațiile transmise de Canada, de Regatul Unit și de Statele Unite. Comisia consideră că Regatul Unit, Canada și Statele Unite au oferit garanții adecvate că situația sănătății animale care a condus la suspendări nu mai reprezintă o amenințare pentru sănătatea animală sau publică în Uniune și că, în consecință, este necesar să fie reautorizată intrarea în Uniune a produselor obținute de la păsări de curte din zonele în cauză din Canada, Regatul Unit și Statele Unite din care a fost suspendată intrarea lor în Uniune.

(15)

Prin urmare, este necesar ca anexele V și XIV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 să fie modificate pentru a se ține seama de situația epidemiologică actuală în ceea ce privește HPAI din Canada, Regatul Unit și Statele Unite.

(16)

În plus, întrucât nu a exportat de mulți ani și nu intenționează să exporte în Uniune păsări de curte și materiale germinative provenite de la acestea, carne proaspătă de ratite, produse din carne de pasăre și de vânat cu pene, precum și ouă și produse din ouă, Namibia a solicitat să fie eliminată din lista țărilor terțe autorizate pentru introducerea în Uniune a produselor respective prevăzută în anexele V, XIV, XV și XIX la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404. Prin urmare, este necesar ca respectivele anexe să fie modificate în consecință.

(17)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1226 al Comisiei (4) a modificat anexele V și XIV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 prin stabilirea unei date de deschidere pentru zona CA-2.187 închisă anterior, în rubricile referitoare la Canada. A fost detectată o eroare în rândul pentru zona respectivă în partea 1 a anexei V, care necesită să fie corectată. Prin urmare, este necesar ca respectiva anexă să fie modificată în consecință.

(18)

Având în vedere situația epidemiologică actuală din Canada, Regatul Unit și Statele Unite în ceea ce privește HPAI și cererea Namibiei, este necesar ca modificările aduse anexelor V, XV, XIV și XIX la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 prin prezentul regulament să intre în vigoare în regim de urgență.

(19)

Este necesar ca rectificarea rubricii referitoare la Canada din rândul corespunzător zonei CA-2.187 din partea 1 a anexei V la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 să se aplice de la data aplicării Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2023/1226.

(20)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

(1)

La 31 mai 2013, Consiliul a adoptat Decizia 2013/255/PESC (1).

(2)

Consiliul continuă să fie extrem de preocupat de situația din Siria. După mai mult de un deceniu, conflictul din Siria este departe de a se fi încheiat și rămâne o sursă de suferință și de instabilitate. Cutremurul tragic din 6 februarie 2023 sporește și mai mult suferința populației siriene.

(3)

În concluziile sale din 9 februarie 2023, Consiliul European a transmis sincere condoleanțe victimelor cutremurului tragic din 6 februarie 2023 și și-a exprimat solidaritatea cu poporul turc și cel sirian. Consiliul European a reafirmat disponibilitatea Uniunii de a oferi asistență suplimentară pentru a atenua suferința în toate regiunile afectate. Acesta a solicitat tuturor să asigure accesul umanitar la victimele cutremurului din Siria, indiferent de locul în care se află acestea, și a lansat un apel comunității umanitare, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite, să asigure furnizarea rapidă a ajutorului.

(4)

În concluziile sale din 20 mai 2021 referitoare la „Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind acțiunea umanitară a UE: noi provocări, aceleași principii”, Consiliul și-a reafirmat angajamentul de a evita și, atunci când acest lucru nu este posibil, de a atenua în cea mai mare măsură posibilă orice eventual efect negativ neintenționat al măsurilor restrictive ale Uniunii asupra acțiunii umanitare bazate pe principii. Consiliul a reiterat faptul că măsurile restrictive ale Uniunii respectă toate obligațiile care decurg din dreptul internațional, în special din dreptul internațional al drepturilor omului, dreptul internațional umanitar și dreptul internațional al refugiaților. Acesta a subliniat importanța aderării depline la principiile umanitare și la dreptul internațional umanitar în politica Uniunii în materie de sancțiuni, inclusiv prin includerea consecventă a excepțiilor umanitare în regimurile de măsuri restrictive, după caz, și prin asigurarea faptului că există un cadru eficace pentru utilizarea unor astfel de excepții de către organizațiile umanitare.

(5)

Consiliul reamintește că măsurile restrictive ale Uniunii, inclusiv cele adoptate având în vedere situația din Siria, nu sunt menite să împiedice sau să obstrucționeze furnizarea de ajutor umanitar, inclusiv de asistență medicală. Majoritatea sectoarelor – inclusiv alimentele, medicamentele și echipamentele medicale – nu sunt vizate de măsurile restrictive adoptate având în vedere situația din Siria. În plus, în ceea ce privește măsurile individuale, există deja excepții care permit punerea la dispoziția persoanelor și entităților desemnate a unor fonduri și resurse economice, în cazul în care astfel de fonduri sau resurse economice sunt necesare exclusiv în scopul furnizării de ajutor umanitar în Siria sau de asistență pentru populația civilă din Siria. În anumite cazuri, este necesară o autorizare prealabilă din partea autorității naționale competente relevante.

(6)

La 23 februarie 2023, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2023/408 (2), prin a fost introdusă, în beneficiul organizațiilor internaționale și al anumitor categorii definite de actori implicați în activități umanitare, o derogare de la înghețarea activelor și de la restricțiile privind punerea la dispoziția persoanelor fizice sau juridice și a entităților desemnate a unor fonduri și resurse economice. Consiliul a decis că derogarea respectivă, care nu necesită o autorizare prealabilă din partea autorității naționale competente relevante, ar trebui să se aplice pentru o perioadă inițială de șase luni, și anume până la 24 august 2023.

(7)

Având în vedere gravitatea crizei umanitare din Siria și pentru a facilita furnizarea rapidă a ajutorului, este oportun să se prelungească aplicarea acestei derogări până la 24 februarie 2024.

(8)

Se impun acțiuni suplimentare din partea Uniunii în vederea punerii în aplicare a anumitor măsuri din prezenta decizie.

(9)

Prin urmare, Decizia 2013/255/PESC ar trebui să fie modificată în consecință,

(1)

Cu excepția domeniului aviației civile, dreptul Uniunii nu prevede, în prezent, cerințe armonizate de performanță pentru echipamentele de detectare a metalelor utilizate în spațiile publice. Aceste cerințe diferă de la un stat membru la altul, ceea ce conduce la niveluri inegale și nu întotdeauna suficient de ridicate de protecție a publicului larg împotriva amenințărilor la adresa securității. Teroriștii și alți infractori pot exploata vulnerabilitățile rezultate, inclusiv pentru a organiza atacuri sau pentru a desfășura alte activități infracționale în statele membre cu un nivel mai scăzut de securitate în spațiile publice.

(2)

Atacurile teroriste comise în întreaga Uniune în ultimii ani au avut loc, în principal, în spații publice și au vizat persoane din rândul publicului larg. Pentru a contribui la un nivel suficient de ridicat de protecție împotriva amenințărilor la adresa securității în spațiile publice din întreaga Uniune, ar trebui stabilite cerințe voluntare de performanță pentru echipamentele de detectare a metalelor la nivelul Uniunii.

(3)

Echipamentele de detectare, inclusiv echipamentele de detectare a metalelor, utilizate în domeniul aviației civile fac obiectul unor cerințe detaliate prevăzute în Decizia de punere în aplicare C(2015) 8005 a Comisiei (1). Aceste cerințe sunt bine definite și oferă un nivel ridicat de protecție în domeniul securității aviației civile. Prin urmare, domeniul respectiv nu ar trebui să facă obiectul prezentei recomandări. În plus, din motive de claritate, ar trebui clarificat faptul că prezenta recomandare nu ar trebui să aducă atingere actelor din dreptul Uniunii care reglementează aspectele legate de siguranță ale echipamentelor de detectare a metalelor.

(4)

În Agenda UE privind combaterea terorismului (2), Comisia s-a angajat să sprijine elaborarea unor cerințe voluntare la nivelul UE pentru tehnologiile de detectare, pentru a se asigura că acestea detectează amenințările pe care trebuie să le detecteze, fără a aduce însă atingere mobilității persoanelor. În vederea îndeplinirii respectivului angajament, Comisia a instituit Grupul de lucru tehnic privind cerințele de performanță în materie de detectare, alcătuit din experți din statele membre, producători și funcționari din cadrul mai multor servicii ale Comisiei, și i-a cerut să contribuie la elaborarea unor cerințe voluntare de performanță ale UE pentru echipamentele de detectare a metalelor la nivelul Uniunii. Prezenta recomandare, în special cerințele voluntare cuprinse în aceasta referitoare la documentația produsului și la performanța echipamentelor de detectare a metalelor, se bazează pe lucrările pregătitoare desfășurate de acest grup de lucru.

(5)

Prin urmare, statele membre ar trebui să utilizeze cerințele voluntare de performanță ale UE în cadrul achizițiilor publice de echipamente de detectare a metalelor destinate a fi utilizate în spațiile publice.

(6)

Statele membre nu ar trebui să aibă obligația de a achiziționa sau de a utiliza anumite echipamente specifice de detectare a metalelor în spațiile publice. Deciziile cu privire la echipamentele de detectare a metalelor care urmează să fie achiziționate sau utilizate într-un anumit spațiu public ar trebui să fie luate în continuare exclusiv de către statele membre, în conformitate cu dreptul Uniunii. Cerințele voluntare de performanță ale UE ar trebui utilizate în contextul activităților de achiziții publice ale statelor membre, pentru a contribui la atingerea unui nivel ridicat de performanță în materie de detectare cu ajutorul echipamentelor de detectare a metalelor utilizate de statele membre în spațiile publice din întreaga Uniune.

(7)

Cerințele voluntare de performanță ale UE ar trebui să stabilească mai multe standarde, care să corespundă diferitelor tipuri de utilizare a echipamentelor de detectare a metalelor vizate. Standardul minim vizează echipamentele de acest tip cu un grad de sensibilitate mai scăzut, destinate a fi utilizate în spațiile de tranzit în masă sau în spațiile aglomerate, unde este necesară detectarea armelor deosebit de periculoase, în condițiile în care există un flux ridicat de persoane și de obiecte aparținând acestora și rate ale alarmelor false scăzute. Standardul cel mai înalt vizează echipamentele de acest tip cu un grad de sensibilitate mai ridicat, care sunt destinate a fi utilizate în spațiile în care trebuie detectate chiar și cele mai mici amenințări și în care se permite un flux de persoane redus.

(8)

Cerințele voluntare de performanță ale UE nu ar trebui înțelese ca fiind destinate să înlocuiască standardele naționale de performanță pentru echipamentele de detectare a metalelor, în cazul în care există astfel de standarde naționale. În special, statele membre ar trebui să dispună în continuare de libertatea de a aplica, în conformitate cu dreptul Uniunii, cerințe de performanță mai stricte pentru echipamentele de detectare a metalelor utilizate în spațiile publice.

(9)

Prezenta recomandare ar trebui să îi încurajeze indirect pe producători să respecte aceste cerințe în contextul producției viitoare de echipamente de detectare a metalelor. Prin urmare, statele membre ar trebui să solicite în documentul de achiziție de echipamente de detectare a metalelor care urmează să fie utilizate pentru detectarea amenințărilor la adresa securității în spațiile publice ca ofertanții să includă în ofertă documentația produsului și declarația de conformitate pe baza metodologiei proprii a producătorului pentru a demonstra conformitatea echipamentului de detectare a metalelor cu cerințele voluntare de performanță cuprinse în prezenta recomandare.

(10)

Utilizarea echipamentelor de detectare a metalelor în spațiile publice poate pune probleme din punctul de vedere al drepturilor la protecția vieții private și a datelor cu caracter personal. Este de o importanță crucială în ceea ce privește toate activitățile legate de o astfel de utilizare, inclusiv achiziționarea și exploatarea echipamentelor și oricare alte activități ulterioare de prelucrare, să se limiteze pe cât posibil caracterul intruziv al acestora și, în orice caz, să se acționeze în conformitate cu dreptul Uniunii, în special cu Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului (3), cu Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului (4) și cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

(11)

Având în vedere, în special, evoluțiile tehnologice relevante în domeniul detectării amenințărilor la adresa securității, cerințele voluntare de performanță pentru echipamentele de detectare a metalelor ar trebui să facă obiectul unor revizuiri și ajustări, dacă este necesar. Prin urmare, Comisia, cu sprijinul Grupului de lucru tehnic privind cerințele de performanță în materie de detectare, va urmări îndeaproape evoluțiile tehnologice și alte evoluții relevante și va evalua periodic necesitatea unor ajustări ale prezentei recomandări.

(12)

Pentru a asigura eficacitatea și transparența și, în special, luarea în considerare a importanței abordării cât mai curând posibil a amenințărilor la adresa securității identificate, statele membre ar trebui să fie încurajate să pună în aplicare prezenta recomandare și să prezinte Comisiei, într-un termen rezonabil, un raport privind măsurile de punere în aplicare pe care le-au adoptat.

(13)

Pe baza acestor rapoarte și a oricăror alte informații relevante, ar trebui să se evalueze, după o perioadă adecvată, progresele înregistrate în punerea în aplicare a prezentei recomandări, pentru a stabili, printre altele, dacă sunt necesare acte juridice ale Uniunii cu caracter obligatoriu în acest domeniu,

1.

2.

3.

4.

5.

6.