(1)

Regulamentul delegat (UE) 2022/127 al Comisiei (2) completează Regulamentul (UE) 2021/2116 cu norme privind agențiile de plăți și alte organisme, gestiunea financiară, verificarea conturilor, garanțiile și utilizarea monedei euro.

(2)

În conformitate cu articolul 44 alineatul (3b) din Regulamentul (UE) 2021/2116, statele membre pot decide să plătească avansuri în cadrul schemei de ajutoare prevăzute în partea II titlul I capitolul II secțiunea 1 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (3) în ceea ce privește ajutoarele pentru anul școlar 2023/2024 și anii școlari următori. Pentru a se asigura o plată coerentă și nediscriminatorie a avansurilor și pentru a se garanta protecția fondurilor Uniunii, este necesar să se stabilească condiții specifice pentru plata către solicitanți a avansurilor sub forma unor procente maxime din ajutoare, precum și cerința ca solicitanții de ajutoare să constituie o garanție.

(3)

Articolul 19 din Regulamentul delegat (UE) 2022/127 stabilește situațiile specifice în care autoritatea competentă poate renunța la cerința unei garanții. Având în vedere că riscul de nerespectare a obligațiilor din cadrul programului pentru școli este scăzut în cazul în care solicitanții de ajutoare sunt autorități publice, este oportun să se permită autorității competente să renunțe, de asemenea, la cerința unei garanții pentru solicitanții de ajutoare respectivi.

(4)

La articolul 28 din Regulamentul delegat (UE) 2022/127, titlul ar trebui să se refere, de asemenea, la executarea garanțiilor și, din motive de claritate, trimiterea la articolul 56 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/128 al Comisiei (4) de stabilire a procedurii de executare a garanției ar trebui adăugată la alineatul (2).

(5)

Prin urmare, Regulamentul delegat (UE) 2022/127 trebuie modificat și rectificat în consecință,

(1)

Articolul 44 alineatul (3b) din Regulamentul (UE) 2021/2116 a introdus posibilitatea ca statele membre să plătească avansuri în cadrul schemei de ajutoare prevăzute în partea II titlul I capitolul II din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 („programul pentru școli”) în ceea ce privește ajutoarele pentru anul școlar 2023/2024 și anii școlari următori. Regulamentul delegat (UE) 2022/127 al Comisiei (3) completează Regulamentul (UE) 2021/2116 prin stabilirea unor norme, printre altele, privind garanțiile, inclusiv condițiile specifice pentru plata avansurilor din ajutoarele din cadrul programului pentru școli sub forma unui procent maxim de ajutor acordat solicitanților și cerința ca solicitanții de ajutor să depună o garanție.

(2)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/39 al Comisiei (4) stabilește normele de aplicare a programului pentru școli, inclusiv cu privire la conținutul strategiilor statelor membre, precum și cu privire la solicitarea și plata ajutoarelor după punerea în aplicare a activităților programului pentru școli. Trebuie stabilite norme de punere în aplicare în temeiul cărora statele membre să poată plăti avansuri în cadrul programului pentru școli.

(3)

Trebuie stabilite normele privind conținutul, frecvența și dovezile în sprijinul cererilor de avansuri pentru ajutoare din cadrul programului pentru școli care trebuie depuse de solicitanții de ajutoare.

(4)

Articolul 4 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/39 stabilește cerințele minime pe care trebuie să le îndeplinească cererile de ajutor pentru ca solicitanții de ajutor să le prezinte autorităților competente, după ce activitățile la care se referă cererile lor de ajutor au fost puse în aplicare, pentru a solicita rambursarea cheltuielilor suportate. Sunt precizate, de asemenea, documentele justificative necesare în sprijinul acestor cereri. Obligația de a depune o cerere de ajutor ar trebui să se aplice și în cazul în care solicitantul ajutorului a primit o plată în avans a ajutorului. Cu toate acestea, este necesar să se stabilească cerințe specifice în ceea ce privește cererile de ajutor în cazul în care au fost plătite avansuri.

(5)

Articolul 5 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/39 stabilește condițiile pentru plata ajutoarelor către solicitanții de ajutor de către autoritățile competente pentru rambursarea cheltuielilor suportate pentru punerea în aplicare a activităților din cadrul programului pentru școli. Este necesar să se stabilească normele pentru plata avansurilor din ajutor de către autoritățile competente către solicitanții de ajutor și să se prevadă condiții pentru plata ajutorului în cazul în care a fost plătit un avans din ajutor. În plus, condițiile privind documentele justificative prevăzute la alineatele (1) și (2) din articolul respectiv ar trebui stabilite la articolul 4, deoarece acestea susțin cererile de ajutor.

(6)

Articolul 6 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/39 stabilește termenele pentru transferurile între repartizările financiare pentru fructe și legume în școli și pentru lapte în școli, precum și pentru transmiterea acestor notificări de transfer către Comisie în cererile de ajutor din partea Uniunii menționate la articolul 3 din regulamentul respectiv. În conformitate cu articolul 23a alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, transferurile pot fi efectuate o dată pe an școlar, fie înainte de stabilirea repartizărilor definitive pentru anul școlar următor, între repartizările orientative ale statului membru, fie după începutul anului școlar, între repartizările definitive ale statului membru, în cazul în care astfel de repartizări au fost stabilite pentru statul membru în cauză. În temeiul articolelor 3 și 6 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/39, statele membre trebuie să notifice Comisiei cuantumul oricăror astfel de transferuri între repartizările definitive până la data de 31 ianuarie a anului școlar în care sunt efectuate. Pentru a oferi statelor membre mai multă flexibilitate în gestionarea repartizărilor lor și pentru a maximiza absorbția acestora, este oportun să se permită statelor membre să efectueze transferuri între repartizările lor definitive după această dată și să le notifice Comisiei până la data de 31 august care urmează anului școlar în cauză.

(7)

Articolul 9 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/39 stabilește norme specifice privind controalele care trebuie efectuate de statele membre pentru a asigura conformitatea cu legislația privind programul pentru școli. Acestea includ controlul administrativ sistematic al tuturor cererilor de ajutor și cerințe privind controalele documentelor justificative prezentate împreună cu cererile de ajutor. Este necesar să se prevadă că aceleași norme se aplică cererilor pentru avansuri din ajutor. În plus, pe baza experienței dobândite în punerea în aplicare a programului pentru școli și în interesul bunei gestiuni financiare, este, de asemenea, oportun să se precizeze că ar trebui efectuate controale administrative înainte de plata ajutorului.

(8)

Prin urmare, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/39 trebuie modificat în consecință.

(9)

Având în vedere că statele membre pot acorda avansuri numai pentru ajutoare referitoare la anul școlar 2023/2024 și la anii școlari următori și pentru a le acorda suficient timp pentru a-și adapta sistemul de control, este necesar să se prevadă că modificările aduse dispozițiilor privind plățile în avans și controalele se aplică numai în ceea ce privește ajutoarele pentru anul școlar 2023/2024 și pentru anii școlari următori.

(10)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru organizarea comună a piețelor agricole,

(1)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/804 al Comisiei (2), Comisia Europeană a instituit taxe antidumping definitive asupra importurilor de anumite țevi și tuburi fără sudură din fier (cu excepția fontei) sau din oțel (cu excepția celui inoxidabil), cu secțiune transversală circulară, cu un diametru exterior mai mare de 406,4 mm, originare din Republica Populară Chineză (denumite în continuare „măsurile inițiale”). Investigația care a condus la instituirea măsurilor inițiale va fi denumită în continuare „investigația inițială”.

(2)

Taxele antidumping în vigoare în prezent se situează la niveluri cuprinse între 29,2 % și 41,4 % pentru importurile provenite de la producătorii-exportatori incluși în eșantion, de 45,6 % pentru societățile cooperante neincluse în eșantion și la un nivel al taxei de 54,9 % pentru toate celelalte societăți din Republica Populară Chineză („RPC” sau „China”).

(3)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă, Comisia Europeană („Comisia”) a primit o cerere de reexaminare în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(4)

Cererea de reexaminare a fost depusă la 10 februarie 2022 de către European Steel Tube Association (denumită în continuare „solicitantul” sau „ESTA”) în numele industriei din Uniune producătoare de anumite țevi și tuburi fără sudură din fier (cu excepția fontei) sau din oțel (cu excepția oțelului inoxidabil), cu secțiune transversală circulară și cu un diametru exterior mai mare de 406,4 mm, în sensul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor s-a bazat pe faptul că este posibil ca expirarea măsurilor să conducă la continuarea sau la reapariția dumpingului și la continuarea sau reapariția prejudiciului pentru industria Uniunii.

(5)

Întrucât a stabilit, în urma consultării comitetului înființat prin articolul 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, la 12 mai 2022, Comisia a deschis o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor privind importurile în Uniune de anumite țevi și tuburi fără sudură din fier (cu excepția fontei) sau din oțel (cu excepția celui inoxidabil), cu secțiune transversală circulară, cu un diametru exterior mai mare de 406,4 mm, originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „țara în cauză”), pe baza articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (3) („avizul de deschidere”).

(6)

În urma publicării avizului de deschidere, producătorii-exportatori chinezi cooperanți s-au întrebat dacă faptul că niciunul dintre producătorii din Uniune incluși în eșantion în investigația inițială nu a participat la cererea de reexaminare înseamnă că aceste societăți s-au redresat complet în urma importurilor prejudiciabile care fac obiectul unui dumping.

(7)

Comisia a observat mai întâi că producătorii-exportatori nu au pus sub semnul întrebării faptul că cererea îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Într-adevăr, aceasta a fost lansată de European Steel Tube Association, reprezentând peste 25 % din producția totală a Uniunii, și a fost susținută de producători din Uniune reprezentând peste 50 % din producția totală a UE. În al doilea rând, producătorul din Uniune Huta Batory a fost inclus în eșantion în ambele investigații, cea inițială și cea în perspectiva expirării măsurilor. În al treilea rând, Valcovni Trub Chomutov AS, al doilea producător inclus în eșantion în investigația inițială, a susținut cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, dar nu a fost inclus în eșantion de către Comisie. În cele din urmă, celelalte două societăți care au fost incluse în eșantion în investigația inițială, Arcelor Mittal Tubular Products Roman și Vallourec Deutschland GmbH, au ieșit sau sunt în curs de a ieși de pe piața Uniunii. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(8)

În continuare, producătorii-exportatori au susținut că o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor trebuie să fie deschisă atunci când cererea conține suficiente elemente de probă conform cărora expirarea măsurilor ar conduce probabil la continuarea sau reapariția dumpingului și a prejudiciului și că o determinare pozitivă trebuie să fie susținută de elemente de probă concrete. Pentru a-și susține argumentul, ei au subliniat că producătorii-exportatori chinezi nu vor ști niciodată care este valoarea normală, din cauza diferitelor metode utilizate prin recurgerea la prețurile dintr-o țară reprezentativă.

(9)

Comisia a subliniat faptul că a examinat exactitatea și caracterul concludent ale elementelor de probă furnizate și a stabilit că există suficiente elemente de probă pentru a justifica deschiderea prezentei investigații, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. În orice caz, producătorii-exportatori nu au furnizat un exemplu de elemente de probă insuficiente și, prin urmare, această afirmație nu a fost susținută de niciun raționament adecvat. În ceea ce privește valoarea normală, producătorii-exportatori au avut numeroase posibilități de a verifica metoda (metodele) utilizată (utilizate) și valoarea normală calculată în cerere. În consecință, afirmația lor a fost respinsă.

(10)

În plus, producătorii-exportatori au afirmat că operațiunile comerciale ale producătorilor din Uniune cu privire la produsul în cauză depind mult mai mult de condițiile de pe piețele de peste mări decât de condițiile din Uniune și că deteriorarea rezultatelor la export ale solicitanților începând din 2019 nu poate fi atribuită importurilor originare din China. Ei au susținut, de asemenea, că, pe lângă rezultatele slabe la export, o parte din tendințele negative de dezvoltare din Uniune au fost atribuite și izbucnirii pandemiei de COVID-19, în special în 2020. În plus, ei au susținut că costul de producție pe tonă care a fost raportat în cerere, și anume între 1 245 EUR și 1 291 EUR, a fost considerabil mai mic decât cel raportat în investigația inițială.

(11)

Comisia a observat că, în etapa cererii, este suficient, pe baza informațiilor de care solicitantul dispune în mod rezonabil, să se furnizeze elemente de probă care să arate că există probabilitatea continuării sau reapariției prejudiciului în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. În această privință, chiar dacă afirmațiile producătorilor-exportatori potrivit cărora situația economică a industriei din Uniune s-a deteriorat din cauza altor factori decât importurile din China au fost corecte, argumentele prezentate nu au pus sub semnul întrebării faptul că importurile din China au rămas semnificative în termeni absoluți și în ceea ce privește cota de piață. În plus, elementele de probă furnizate în cerere au indicat că este probabil ca prejudiciul să reapară în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(12)

Producătorii-exportatori au susținut, de asemenea, că performanța economică a Tenaris, înainte și după impactul pandemiei, se afla la un nivel bun și normal. În cazul Tubos Reunidos SA, valoarea vânzărilor a rămas la același nivel timp de 3 ani consecutivi, începând din 2018 și apoi, începând din 2020, valorile vânzărilor au crescut. Numai vânzările la export către țări terțe au scăzut, cu excepția pieței SUA. Pentru a-și susține argumentele cu privire la situația producătorilor din UE, acestea au furnizat dovezi ale planificării ambițioase a celor două societăți de a investi și de a-și extinde sau moderniza instalațiile de producție din Uniune.

(13)

Comisia a observat că indicatorii de prejudiciu nu sunt analizați la nivelul producătorilor individuali, ci la nivelul întregii industrii din Uniune. Astfel cum se indică în considerentul 11 de mai sus, cererea conținea suficiente elemente de probă în ceea ce privește întreaga industrie din Uniune, privind continuarea sau reapariția prejudiciului în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. În consecință, argumentul a fost respins.

(14)

Producătorii-exportatori au susținut, de asemenea, că piața Uniunii se confruntă cu creșteri rapide ale importurilor din Thailanda care au o influență majoră asupra efectului măsurilor puse în aplicare și asupra poziției pe piață a solicitanților. În plus, măsurile de salvgardare vizează, de asemenea, produsul în cauză și vor rămâne în vigoare până la 30 iunie 2024.

(15)

Comisia a observat că, în ceea ce privește importurile din Thailanda, părțile nu au reușit să demonstreze modul în care argumentul lor ar pune sub semnul întrebării elementele de probă cuprinse în cerere privind continuarea/reapariția prejudiciului. În ceea ce privește măsurile de salvgardare, măsurile antidumping abordează o situație diferită de cea a măsurilor de salvgardare. În plus, măsurile de salvgardare privind oțelul nu împiedică instituirea de măsuri antidumping în cadrul contingentelor fără taxe de salvgardare. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(16)

Investigația privind caracterul continuu sau repetitiv al dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2021 (denumită în continuare „perioada investigației de reexaminare” sau „PIR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei continuări sau reapariții a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2018 și sfârșitul perioadei investigației de reexaminare („perioada examinată”).

(17)

În avizul de deschidere, părțile interesate au fost invitate să contacteze Comisia în vederea participării la investigație. De asemenea, Comisia a informat în mod specific solicitantul, producătorii din Uniune, producătorii cunoscuți din Republica Populară Chineză, autoritățile Republicii Populare Chineze, importatorii, utilizatorii și comercianții cunoscuți, precum și asociațiile cunoscute ca părți vizate, în legătură cu deschiderea investigației de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor și i-a invitat să ia parte la aceasta.

(18)

Părțile interesate au avut ocazia de a prezenta observații cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor și de a solicita o audiere în fața Comisiei și/sau a consilierului-auditor pentru proceduri comerciale.

(19)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion din rândul părților interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(20)

În avizul de deschidere, Comisia a declarat că a selectat cu titlu provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Comisia a selectat eșantionul pe baza celor mai mari volume reprezentative de producție și de vânzări ale produsului similar în Uniune care pot face în mod rezonabil obiectul investigației, ținând seama de timpul disponibil, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază; și pe baza distribuției geografice a eșantionului. Eșantionul a fost constituit din trei producători din Uniune. Producătorii din Uniune incluși în eșantion au reprezentat aproape 76 % și, respectiv, 67 % din volumul total al producției și, respectiv, al vânzărilor producătorilor cunoscuți din Uniune ai produsului similar. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la eșantionul provizoriu, dar nu a primit nicio observație. În consecință, eșantionul a fost confirmat. Eșantionul este reprezentativ pentru industria Uniunii.

(21)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(22)

Un singur importator neafiliat a furnizat informațiile solicitate și a acceptat să fie inclus în eșantion. Având în vedere numărul minim al acestora, Comisia a decis că nu este necesară constituirea unui eșantion.

(23)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la investigație.

(24)

Doi producători-exportatori/un grup de producători-exportatori din RPC au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. Având în vedere numărul redus de producători-exportatori, Comisia a decis că eșantionarea nu este necesară și că va investiga toți producătorii-exportatori care s-au manifestat.

(25)

Comisia a trimis Guvernului Republicii Populare Chineze („GC”) un chestionar referitor la existența unor distorsiuni semnificative în RPC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(26)

De asemenea, Comisia a trimis chestionare producătorilor din Uniune incluși în eșantion, importatorilor neafiliați, utilizatorilor, asociațiilor de producători din Uniune și producătorilor-exportatori. Aceleași chestionare au fost, de asemenea, puse la dispoziție online (4).

(27)

Comisia a primit răspunsuri la chestionar de la cei trei producători din Uniune incluși în eșantion, de la un importator neafiliat, de la asociația producătorilor din Uniune și de la cei doi producători-exportatori/grupul de producători-exportatori.

(28)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului și interesul Uniunii. Vizitele de verificare efectuate în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază s-au desfășurat la sediile următoarelor societăți:

(29)

De asemenea, Comisia a efectuat o vizită de verificare la sediul următoarei asociații:

(30)

Din cauza izbucnirii pandemiei de COVID-19 și a măsurilor adoptate ulterior pentru a face față epidemiei („Avizul privind COVID-19”) (5), Comisia nu a reușit să efectueze vizite de verificare la sediile producătorilor-exportatori. În schimb, Comisia a verificat încrucișat de la distanță toate informațiile considerate necesare pentru constatările sale în conformitate cu Comunicarea privind COVID-19. Comisia a organizat videoconferințe cu următorii producători-exportatori/următorul grup de producători-exportatori:

(31)

În observațiile prezentate în urma comunicării constatărilor finale, producătorii-exportatori cooperanți, Daye Special Steel Co. Ltd., Zhejiang Pacific Seamless Steel Tube Co. și Yangzhou Chengde Steel Pipe, Co. Ltd, au pus sub semnul întrebării presupusa absență a producătorilor din Uniune, care au fost incluși în eșantion în investigația inițială, din prezenta investigație de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor și motivele pentru care aceștia nu au fost incluși în eșantion de această dată. În plus, aceștia au observat că Huta Batory nu a fost inclusă pe lista producătorilor din Uniune incluși în eșantion în prezenta reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor. În continuare, aceștia au indicat că nu au putut evalua dacă stabilirea reapariției prejudiciului a fost legată de modificări ale eșantionului între cele două investigații.

(32)

Comisia a observat că argumentul prezentat de producătorii-exportatori cooperanți a fost abordat în considerentul 7. În special, producătorul din Uniune, Huta Batory, a fost inclus în eșantion în ambele investigații, cea inițială și investigația în perspectiva expirării măsurilor. Această societate este cunoscută în prezent sub denumirea de Alchemia S.A.

(33)

În ceea ce privește celelalte societăți, astfel cum se explică în considerentul 20, producătorii din Uniune au fost incluși în eșantion pe baza celor mai mari volume reprezentative de producție și vânzări ale produsului similar din Uniune, care pot face în mod rezonabil obiectul investigației, ținând seama de timpul disponibil. În absența observațiilor cu privire la eșantion, eșantionul a fost confirmat și considerat reprezentativ pentru industria din Uniune. În plus, chiar dacă eșantionul s-a modificat între investigația inițială și prezenta reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, producătorii-exportatori nu au prezentat niciun element de probă care să ateste că eșantionul nu era reprezentativ. În plus, atunci când evaluează situația industriei din Uniune și reapariția prejudiciului, Comisia își bazează analiza și pe indicatori macroeconomici referitori la toți producătorii din Uniune, inclusiv la cei care au fost incluși în eșantion în investigația inițială. Pe această bază, afirmația a fost respinsă.

(34)

La 21 aprilie 2023, Comisia a comunicat faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să mențină taxele antidumping în vigoare. Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în care să poată formula observații cu privire la comunicarea constatărilor.

(35)

Observațiile prezentate de părțile interesate au fost analizate de Comisie și au fost luate în considerare, după caz. Au fost audiate părțile care au formulat o solicitare în acest sens.

(36)

Produsul care face obiectul reexaminării este același cu cel din investigația inițială, și anume anumite țevi și tuburi fără sudură din fier (cu excepția fontei) sau din oțel (cu excepția celui inoxidabil), cu secțiune transversală circulară, cu un diametru exterior mai mare de 406,4 mm, încadrate în prezent la codurile NC 7304 19 90, ex 7304 29 90, 7304 39 88 și 7304 59 89 (codul TARIC 7304299090) (denumit în continuare „produsul care face obiectul reexaminării”).

(37)

Anumite țevi și tuburi fără sudură din fier (cu excepția fontei) sau din oțel (cu excepția celui inoxidabil), cu secțiune transversală circulară, cu un diametru exterior mai mare de 406,4 mm, sunt utilizate într-o gamă largă de aplicații, de exemplu transportul petrolului, al gazelor, al lichidelor și al fluidelor, piloni pentru construcții, țevi pentru boilere și tuburi de sondare pentru industria petrolieră (denumite în continuare „tuburi OCTG” – oil country tubular goods) utilizate pentru extracție.

(38)

Produsul care face obiectul prezentei investigații este produsul care face obiectul reexaminării originar din Republica Populară Chineză.

(39)

Astfel cum s-a stabilit în investigația inițială, prezenta investigație de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor a confirmat faptul că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

(40)

Prin urmare, aceste produse sunt considerate produse similare în înțelesul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(41)

În perioada investigației inițiale (6), producătorii-exportatori chinezi au exportat în Uniune peste 42 de mii de tone de produs în cauză, reprezentând o cotă de piață de aproximativ 26 % din piața Uniunii la momentul respectiv.

(42)

În cadrul investigației actuale, pentru perioada examinată și pentru perioada investigației de reexaminare, datele statistice privind importurile produsului în cauză raportate în Comext și în baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6) au arătat un volum al importurilor considerabil mai mic decât volumul exporturilor declarat de producătorii-exportatori cooperanți. Prin urmare, Comisia a considerat că, în cazul de față, informațiile statistice nu erau fiabile și nu puteau fi utilizate pentru a determina volumul importurilor din RPC și cota de piață a producătorilor-exportatori chinezi. Astfel, Comisia și-a bazat constatările referitoare la volumul importurilor în Uniune ale produsului în cauză și la cota de piață a producătorilor-exportatori chinezi pe datele verificate ale producătorilor-exportatori cooperanți și pe informațiile din cererea de reexaminare.

(43)

În perioada investigației de reexaminare, producătorii-exportatori chinezi cooperanți au exportat în Uniune aproximativ 2,9 mii de tone de produs în cauză, reprezentând o cotă de piață care varia între [2,5-3,5 %] din piața Uniunii (a se vedea tabelul 3).

(44)

Producția producătorilor-exportatori cooperanți în cursul perioadei investigației de reexaminare a reprezentat doar aproximativ 12 % din producția totală estimată a produsului care face obiectul reexaminării în RPC (7). Prin urmare, Comisia a considerat că este probabil ca, în cursul perioadei investigației de reexaminare, volumul total al importurilor în UE al tuturor producătorilor-exportatori chinezi (care nu au fost incluși în eșantion și nu au fost verificați în cadrul investigației) să depășească volumul de 2,9 mii de tone declarat de producătorii-exportatori chinezi cooperanți, iar cota de piață a producătorilor-exportatori chinezi a depășit, după toate probabilitățile, nivelul de [2,5-3,5 %] indicat în tabelul 3 de mai jos.

(45)

Pe această bază, Comisia a concluzionat că, în cursul perioadei investigației de reexaminare, producătorii-exportatori chinezi au continuat să exporte către Uniune, deși în cantități mai mici, produsul care face obiectul reexaminării.

(46)

Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la momentul deschiderii investigației care tind să demonstreze existența unor distorsiuni semnificative în RPC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a deschis investigația în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(47)

Pentru a obține informațiile pe care le-a considerat necesare pentru investigația sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar către GC. În plus, la punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere și să furnizeze informații și documente justificative referitoare la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Nu s-a primit niciun răspuns la chestionar din partea GC și nu s-a primit nicio observație privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în termenul stabilit. Ulterior, Comisia a informat GC că va folosi datele disponibile în sensul articolului 18 din regulamentul de bază pentru a stabili existența distorsiunilor semnificative în RPC.

(48)

La punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere elementele de probă disponibile, ea a selectat cu titlu provizoriu Mexicul ca țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate. Comisia a precizat, de asemenea, că va examina și alte țări care ar putea fi adecvate, în conformitate cu criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(49)

La 14 iulie 2022, prin intermediul unei note la dosar („Nota privind factorii de producție și țara reprezentativă” sau „nota”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționează să le utilizeze pentru stabilirea valorii normale. În nota respectivă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție (cum ar fi materiile prime, forța de muncă și energia) utilizați pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării. În plus, pe baza criteriilor de alegere a prețurilor sau a valorilor de referință nedistorsionate, Comisia a identificat o posibilă țară reprezentativă, și anume Mexic. A informat, de asemenea, părțile interesate că va stabili costuri de vânzare, cheltuieli administrative și alte costuri generale (denumite în continuare „costuri VAG”), precum și profituri, pe baza informațiilor privind societatea Tubos de Acero de México S.A. („Tamsa”), un producător din Mexic.

(50)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „valoarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.

(51)

Cu toate acestea, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „[î]n cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri” („cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale” sunt denumite în continuare „costurile VAG”).

(52)

Astfel cum se explică în continuare, Comisia a concluzionat în prezenta investigație că, pe baza elementelor de probă disponibile și având în vedere lipsa de cooperare a GC, a fost adecvată aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(53)

În cadrul investigațiilor recente privind sectorul siderurgic din RPC (8), Comisia a constatat existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(54)

În cadrul investigațiilor respective, Comisia a constatat că în RPC există o intervenție substanțială a statului, ceea ce duce la distorsionarea alocării efective a resurselor în conformitate cu principiile pieței (9). În special, Comisia a concluzionat că, în sectorul oțelului, care reprezintă principala materie primă utilizată la fabricarea produsului care face obiectul reexaminării, nu numai că persistă un grad substanțial de proprietate a GC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază (10), dar GC este, de asemenea, în măsură să intervină în procesul de stabilire a prețurilor și a costurilor prin prezența statului în cadrul firmelor în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază (11). Comisia a constatat, de asemenea, că prezența și intervenția statului pe piețele financiare, precum și în furnizarea de materii prime și de factori de producție au un efect suplimentar de distorsionare asupra pieței. Într-adevăr, în ansamblu, sistemul de planificare din RPC are ca rezultat concentrarea resurselor în sectoarele desemnate de GC ca fiind strategice sau importante din punct de vedere politic, în locul alocării acestora în conformitate cu forțele pieței (12). În plus, Comisia a concluzionat că legislația chineză privind falimentul și proprietatea nu funcționează în mod corespunzător în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază, ceea ce generează distorsiuni, în special atunci când întreprinderile insolvente sunt menținute pe linia de plutire și când sunt atribuite drepturi de folosință asupra terenurilor în RPC (13). În aceeași ordine de idei, Comisia a constatat distorsiuni ale costurilor salariale în sectorul siderurgic în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază (14), precum și distorsiuni pe piețele financiare în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază, în special în ceea ce privește accesul la capital al întreprinderilor din RPC (15).

(55)

La fel ca în investigațiile anterioare referitoare la sectorul siderurgic din RPC, Comisia a analizat, în prezenta investigație, dacă este adecvat sau nu să utilizeze prețurile și costurile interne din RPC, dată fiind existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia a făcut această analiză pe baza dovezilor disponibile la dosar, inclusiv a elementelor de probă conținute în cerere, precum și în documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul investigațiilor în materie de apărare comercială (16) (denumit în continuare „raportul”), care se bazează pe sursele disponibile în mod public. Această analiză a inclus examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia RPC în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, inclusiv a produsului care face obiectul reexaminării. Comisia a completat în continuare aceste elemente de probă cu propriile cercetări privind diferitele criterii relevante pentru a confirma existența unor distorsiuni semnificative în RPC, astfel cum s-a constatat și în investigațiile sale anterioare în această privință.

(56)

În cerere se afirmă că economia chineză în ansamblu este puternic influențată și afectată de diverse intervenții atotcuprinzătoare ale GC sau ale altor autorități publice la diferite niveluri de guvernare, din cauza cărora prețurile și costurile interne ale industriei siderurgice chineze nu pot fi utilizate în prezenta investigație. Pentru a-și susține poziția, cererea a făcut referire la investigațiile recente ale Comisiei privind sectorul siderurgic chinez (17).

(57)

Mai precis, cererea a subliniat că, în contextul doctrinei „economiei de piață socialiste”, consacrată în Constituția RPC, al omniprezenței Partidului Comunist Chinez („PCC”) și al influenței sale asupra economiei prin intermediul inițiativelor de planificare strategică – cum ar fi cel de al 13-lea și cel de al 14-lea plan cincinal –, intervenționismul GC îmbracă diverse forme, administrative, financiare și de reglementare.

(58)

Cererea a furnizat exemple de elemente care indică existența unor distorsiuni, astfel cum sunt enumerate la articolul 2 alineatul (6a) litera (b) prima până la a șasea liniuță din regulamentul de bază. În special, făcând referire la investigațiile anterioare ale Comisiei în sectorul siderurgic și la raport, solicitantul a susținut că:

(59)

GC nu a prezentat observații și nu a furnizat elemente de probă care să susțină sau să infirme elementele de probă existente la dosarul cazului, inclusiv raportul și elementele de probă suplimentare furnizate de solicitant, cu privire la existența unor distorsiuni semnificative și/sau la oportunitatea aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în cazul de față.

(60)

În special în sectorul produsului care face obiectul reexaminării, și anume sectorul siderurgic, persistă un grad substanțial de proprietate a GC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază. Investigația a confirmat faptul că doi producători principali ai produsului care face obiectul reexaminării, și anume Daye Special Steel ltd și Zhejiang Pacific Seamless Tube, sunt deținuți de stat. Daye Special Steel ltd și Zhejiang Pacific Seamless Tube sunt filiale ale CITIC Pacific Special Steel. CITIC Pacific Special Steel este unul dintre cei mai mari producători de oțeluri speciale din China (22) și aparține CITIC Limited, care este o întreprindere de stat și unul dintre cele mai mari conglomerate (23) din China. În raportul său anual pe 2021, CITIC afirmă că „CITIC se angajează să pună în aplicare strategia națională, inclusiv transformarea ecologică și cu emisii scăzute de dioxid de carbon, pentru a îndeplini cel de al 14-lea plan cincinal. De asemenea, ne vom strădui să devenim un pionier în rândul întreprinderilor de stat în ceea ce privește contribuția la obiectivele noastre duble în materie de emisii de dioxid de carbon și să devenim un model MSG pe piața de capital.” (24)

(61)

Atât întreprinderile publice, cât și cele private din sectorul siderurgic fac obiectul supravegherii în privința politicilor și a îndrumării. Cele mai recente documente de politică ale Chinei privind sectorul siderurgic confirmă importanța continuă pe care GC o acordă sectorului, inclusiv intenția de a interveni în acest sector pentru a-l modela în conformitate cu politicile guvernamentale. Acest fapt este exemplificat de proiectul de aviz orientativ al Ministerului Industriei și Tehnologiei Informației privind promovarea unei dezvoltări de înaltă calitate a industriei siderurgice, care solicită consolidarea în continuare a bazei industriale și îmbunătățirea semnificativă a nivelului de modernizare a lanțului industrial (25) sau prin cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei materiilor prime, conform căruia sectorul „va adera la combinația dintre poziția de lider de piață și promovarea guvernamentală” și va „cultiva un grup de întreprinderi de vârf cu o poziție de lider în domeniul ecologiei și o competitivitate de bază” (26) sau, de asemenea, prin cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei deșeurilor siderurgice, ale cărui obiective principale sunt „creșterea continuă a ratei de valorificare a deșeurilor siderurgice, astfel încât, până la sfârșitul celui de al 14-lea plan cincinal, rata totală a deșeurilor din producția națională de oțel va ajunge la 30 %.” (27)

(62)

Exemple similare ale intenției autorităților chineze de a supraveghea și a direcționa evoluțiile din acest sector pot fi observate la nivel provincial, cum ar fi în provincia Hebei, care intenționează să „pună în aplicare constant dezvoltarea grupurilor de organizații, să accelereze reforma proprietății mixte a întreprinderilor deținute de stat, să se concentreze asupra promovării fuziunii și reorganizării transregionale a întreprinderilor private din domeniul fierului și oțelului și să depună eforturi pentru a înființa 1-2 grupuri mari de talie mondială, 3-5 grupuri mari cu influență internă pentru sprijin” și să „extindă în continuare canalele de reciclare și de circulație a deșeurilor siderurgice, să consolideze sortarea și clasificarea deșeurilor siderurgice” (28). În plus, planul provinciei Hebei în sectorul siderurgic afirmă: „Aderarea la ajustarea structurală și evidențierea diversificării produselor. Promovarea fermă a ajustării structurale și optimizării logisticii aferente industriei siderurgice, promovarea consolidării, a reorganizării, a transformării și a modernizării întreprinderilor, precum și a dezvoltării globale a industriei siderurgice în direcția unor întreprinderi de mare anvergură, a modernizării echipamentelor tehnice, a diversificării proceselor de producție și a diversificării produselor din aval.”

(63)

În mod similar, Planul de punere în aplicare din Henan pentru transformarea și modernizarea industriei siderurgice în cadrul celui de al 14-lea plan cincinal prevede „construirea de baze specifice de producție a oțelului […], construirea a 6 baze specifice de producție a oțelului în Anyang, Jiyuan, Pingdingshan, Xinyang, Shangqiu, Zhouou etc., precum și creșterea dimensiunii, a intensității și a specializării industriei. Printre acestea, până în 2025, capacitatea de producție de fontă brută din Anyang va fi controlată în limita a 14 milioane de tone, iar capacitatea de producție de oțel brut va fi controlată în limita a 15 milioane de tone.” (29)

(64)

Alte obiective de politică industrială pot fi observate și în documentele de planificare ale altor provincii, cum ar fi Jiangsu (30), Shandong (31), Shanxi (32), Liaoning Dalian (33) sau Zhejiang (34).

(65)

În ceea ce privește faptul că GC este în măsură să intervină asupra prețurilor și a costurilor prin prezența statului în cadrul firmelor în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază, nu a fost posibil să se stabilească existența unor legături personale între producătorii produsului care face obiectul reexaminării și PCC. Cu toate acestea, există câteva exemple specifice pentru produsul care face obiectul reexaminării.

(66)

De exemplu, președintele Consiliului de administrație al CITIC Pacific Special Steel este secretar al Comitetului de partid (35). În plus, președintele Consiliului de supraveghere al CITIC Pacific Special Steel este secretar adjunct al Comitetului de partid (36).

(67)

În plus, în sectorul produsului care face obiectul reexaminării sunt în vigoare politici discriminatorii în favoarea producătorilor interni sau care influențează în alt mod piața în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a treia liniuță din regulamentul de bază. Investigația a identificat alte documente care arată că industria beneficiază de orientări și intervenții guvernamentale în sectorul siderurgic, având în vedere că produsul care face obiectul reexaminării reprezintă unul dintre subsectoarele acestuia.

(68)

Industria siderurgică este considerată, în continuare, de GC (37) ca fiind o industrie-cheie. Acest lucru este confirmat în numeroasele planuri, directive și alte documente având ca obiect oțelul, care sunt publicate la nivel național, regional și municipal. În cadrul celui de al 14-lea plan cincinal, GC a desemnat industria siderurgică pentru transformare și modernizare, precum și pentru optimizare și ajustare structurală (38). În mod similar, cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei materiilor prime, aplicabil și industriei siderurgice, enumeră sectorul ca fiind „piatra de temelie a economiei reale” și „un domeniu-cheie care modelează avantajul competitiv internațional al Chinei” și stabilește o serie de obiective și metode de lucru care ar stimula dezvoltarea sectorului siderurgic în perioada 2021-2025, precum modernizarea tehnologică, îmbunătățirea structurii sectorului (nu în ultimul rând, prin intermediul unor concentrări suplimentare ale întreprinderilor) sau transformarea digitală (39).

(69)

Principala materie primă utilizată pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării este minereul de fier. Minereul de fier este menționat, de asemenea, în cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei materiilor prime, în care statul intenționează să „dezvolte în mod rațional resursele minerale interne. Consolidarea exploatării minereului de fier […], punerea în aplicare a unor politici fiscale preferențiale, încurajarea adoptării de tehnologii și echipamente avansate pentru a reduce generarea de deșeuri solide din activitățile miniere” (40). În provincii precum Hebei, autoritățile au următoarele planuri pentru acest sector: „o subvenție sub formă de reduceri pentru investițiile în noi proiecte; identificarea și îndrumarea instituțiilor financiare care să ofere împrumuturi cu dobândă redusă pentru ca întreprinderile din sectorul metalurgiei și al siderurgiei să facă tranziția către industrii noi și, în același timp, oferirea de către guvern a unor subvenții sub formă de reduceri” (41). În concluzie, GC a luat măsuri pentru a determina operatorii să respecte obiectivele politicii publice de a sprijini sectoarele industriale încurajate, inclusiv producția principalelor materii prime utilizate pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării. Astfel de măsuri împiedică forțele pieței să funcționeze în mod liber.

(70)

Produsul care face obiectul reexaminării este, de asemenea, afectat de distorsiunile costurilor salariale în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază, astfel cum s-a menționat, de asemenea, mai sus în considerentul 58. Aceste distorsiuni afectează sectorul atât direct (în contextul fabricării produsului care face obiectul reexaminării sau a principalilor factori de producție), cât și indirect (în contextul accesului la factorii de producție ai societăților care sunt supuse aceluiași sistem de muncă în RPC) (42).

(71)

În plus, în cadrul prezentei investigații, nu a fost prezentat niciun element de probă care să demonstreze că sectorul produsului care face obiectul reexaminării nu este afectat de intervenția statului în sistemul financiar în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază, astfel cum se menționează și în considerentul 58 de mai sus. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor pieței la toate nivelurile.

(72)

În cele din urmă, Comisia reamintește că, pentru a fabrica produsul care face obiectul reexaminării, sunt necesari mai mulți factori de producție. Atunci când producătorii de produs care face obiectul reexaminării cumpără/contractează acești factori de producție, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costuri ale acestora) sunt expuse, în mod evident, acelorași distorsiuni sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de factori de producție angajează forță de muncă supusă distorsiunilor. Aceștia pot împrumuta fonduri care fac obiectul distorsiunilor care afectează sectorul financiar/alocarea de capital. În plus, ei fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative și în toate sectoarele.

(73)

În consecință, pe lângă faptul că prețurile de vânzare ale produsului care face obiectul reexaminării pe piața internă nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, sunt afectate toate costurile factorilor de producție (inclusiv ale materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării, forței de muncă etc.), deoarece formarea prețurilor acestora este afectată de intervenții substanțiale ale statului, astfel cum se descrie în părțile I și II ale raportului. Într-adevăr, intervențiile statului descrise în legătură cu alocarea de capitaluri, terenuri, forță de muncă, energie și materii prime sunt prezente în întreaga RPC. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un factor de producție care a fost, în sine, produs în RPC prin combinarea unei serii de factori de producție, este expus unor distorsiuni semnificative. Același raționament este valabil și pentru factorii de producție ai factorilor de producție și așa mai departe.

(74)

În concluzie, elementele de probă disponibile au arătat că prețurile sau costurile produsului care face obiectul reexaminării, inclusiv costurile materiilor prime, ale energiei și ale forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum rezultă din impactul efectiv sau potențial al unuia sau al mai multor elemente relevante menționate la dispoziția respectivă. Pe această bază și în lipsa oricărei cooperări din partea GC, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile de pe piața internă pentru a stabili valoarea normală în acest caz. În consecință, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza unor costuri de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, cu alte cuvinte, în acest caz, pe baza costurilor corespunzătoare de producție și de vânzare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, după cum se arată în secțiunea următoare.

(75)

GC nu a prezentat elemente de probă sau argumente contrare în cadrul prezentei investigații.

(76)

Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază:

(77)

Astfel cum se explică în considerentul 49, Comisia a publicat o notă cu privire la sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale. Această notă descrie faptele și elementele de probă care stau la baza criteriilor relevante. De asemenea, prin intermediul notei, Comisia a comunicat părților interesate intenția sa de a considera Mexicul drept țară reprezentativă adecvată în cazul de față, dacă se confirmă existența distorsiunilor semnificative prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(78)

În notă, Comisia a identificat 55 de țări cu un nivel de dezvoltare economică similar cu cel din RPC conform Băncii Mondiale; cu alte cuvinte, toate aceste țări sunt clasificate de Banca Mondială drept țări cu „venituri medii superioare” pe baza venitului național brut (45).

(79)

Conform informațiilor de care dispune Comisia, produsul care face obiectul reexaminării este fabricat în șapte țări: Canada, Japonia, Mexic, Federația Rusă, Arabia Saudită, Coreea de Sud și SUA. Numai două dintre cele șapte țări se numără printre cele 55 de țări identificate de Banca Mondială ca având un venit național brut similar cu cel al Republicii Populare Chineze – grupul „venituri medii superioare”. Aceste țări sunt Mexic și Federația Rusă.

(80)

Comisia a evaluat, de asemenea, existența unor distorsiuni ale pieței prin restricții la export și/sau import în ceea ce privește produsul care face obiectul reexaminării, precum și materiile prime, și anume cele care reprezintă cele mai importante elemente ale costului de producție utilizate pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării. Ea a constatat că, în Federația Rusă, există restricții comerciale privind resturile de oțel, energia electrică și gazul, care sunt toți factori de producție importanți utilizați pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării. Având în vedere aceste restricții comerciale din Federația Rusă, Comisia a considerat că Federația Rusă nu poate fi considerată o țară reprezentativă adecvată.

(81)

Nu au fost constatate astfel de restricții pentru Mexic. Mexicul are același nivel de dezvoltare economică ca și Republica Populară Chineză și nu s-a constatat nicio restricție privind factorii de producție sau produsul care face obiectul reexaminării.

(82)

După deschiderea investigației, producătorii-exportatori Daye Special Steel Co., Ltd și Zhejiang Pacific Seamless Steel Tube Co., Ltd au susținut că este posibil ca Mexicul să nu îndeplinească pe deplin criteriile pentru a fi o țară terță adecvată, deoarece: în primul rând, procesul de producție pare să fie diferit de cel al producătorilor-exportatori chinezi; în al doilea rând, gama de produse fabricate de producătorii mexicani pare mult mai restrânsă (sau mai puțin diversificată) decât cele fabricate și exportate de producătorii-exportatori chinezi.

(83)

În afară de această afirmație generală, observațiile producătorilor-exportatori nu au conținut niciun element de probă concret cu privire la motivul pentru care procesul de producție și definiția produsului care face obiectul reexaminării pentru producătorii produsului care face obiectul reexaminării din Mexic au fost diferite de cele din RPC și care ar fi impactul asupra factorilor de producție. Prin urmare, Comisia a respins afirmația. Nu s-au primit alte observații.

(84)

Comisia a analizat importurile principalilor factori de producție în Mexic. Analiza datelor privind importurile a arătat că factorii de producție utilizați pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării sunt importați în Mexic în cantități suficiente pentru a constitui o valoare de referință adecvată și că aceste importuri nu au fost afectate de importurile din RPC sau din oricare dintre țările enumerate în anexa I la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (46).

(85)

Pentru determinarea cheltuielilor generale de producție, a costurilor VAG și a profitului, Comisia a identificat, de asemenea, o societate („Tamsa”), cu date financiare recente care pot fi extrase din datele financiare ale grupului Tenaris (a se vedea secțiunea 4.7.5).

(86)

În lumina considerațiilor de mai sus, Comisia a informat părțile interesate că intenționează să utilizeze Mexicul ca țară reprezentativă adecvată și societatea Tamsa, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, ca sursă de prețuri sau valori de referință nedistorsionate în vederea calculării valorii normale.

(87)

Părțile interesate au fost invitate să își prezinte observațiile privind caracterul adecvat al Mexicului ca țară reprezentativă și al societății Tamsa ca producător al produsului care face obiectul reexaminării din țara reprezentativă.

(88)

În afară de observațiile detaliate în considerentul 82, nu au fost primite observații.

(89)

După ce s-a stabilit că Mexicul este singura țară reprezentativă adecvată disponibilă pe baza tuturor elementelor de mai sus, nu a fost necesară efectuarea unei evaluări a nivelului protecției sociale și a mediului în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(90)

Având în vedere analiza de mai sus, Mexicul a îndeplinit criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază pentru a fi considerată o țară reprezentativă adecvată.

(91)

În nota cu privire la sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale, Comisia a enumerat factorii de producție, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă, utilizați de către producătorii-exportatori pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării și a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile și să propună informații disponibile public referitoare la valori nedistorsionate pentru fiecare dintre factorii de producție menționați în nota respectivă.

(92)

Comisia a afirmat, de asemenea, că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, va utiliza baza de date Global Trade Atlas („GTA”) (47) pentru a stabili costul nedistorsionat al majorității factorilor de producție, în special al materiilor prime.

(93)

Având în vedere toate informațiile bazate pe cerere și informațiile ulterioare prezentate de solicitant/părțile interesate și colectate în cursul vizitelor de verificare, au fost identificați următorii factori de producție și sursele acestora pentru a stabili valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază:

Tabelul 1

Factori de producție și surse de informații

(94)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, livrate la poarta fabricii unui producător din țara reprezentativă, Comisia a utilizat drept bază prețul mediu ponderat de import în țara reprezentativă, astfel cum a fost raportat în GTA, la care au fost adăugate taxele de import. Prețul de import în țara reprezentativă a fost determinat ca fiind media ponderată a prețurilor unitare ale importurilor din toate țările terțe, cu excepția RPC și a țărilor care nu sunt membre ale OMC, menționate în anexa I la Regulamentul (UE) 2015/755. Comisia a decis să excludă importurile din RPC în țara reprezentativă, concluzionând că nu este oportun să se utilizeze prețurile și costurile interne din RPC din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu există niciun element de probă din care să reiasă că aceleași distorsiuni nu afectează și produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat prețurile de export. După excluderea importurilor din RPC în țara reprezentativă, volumul importurilor din alte țări terțe a rămas reprezentativ. Prețul de import mediu ponderat a fost ajustat în funcție de taxele de import, după caz.

(95)

În cazul unui număr de factori de producție, costurile efective suportate de producătorii-exportatori cooperanți au reprezentat o pondere neglijabilă din costul total al materiilor prime în cursul perioadei investigației de reexaminare. Întrucât valoarea utilizată pentru aceștia nu a avut niciun impact semnificativ asupra calculului marjei de dumping, indiferent de sursa utilizată, Comisia a decis să includă costurile respective în categoria consumabilelor.

(96)

În observațiile lor în urma comunicării constatărilor finale, producătorii-exportatori cooperanți au pus sub semnul întrebării metoda utilizată de Comisie pentru a calcula valorile nedistorsionate ale consumabilelor. În loc să se stabilească valoarea totală a consumabilelor ca procent din costurile directe totale ale materiilor prime și să se aplice acest procent la costurile totale ale materiilor prime nedistorsionate (valoarea de referință), s-a susținut că Comisia ar fi trebuit să utilizeze o valoare nedistorsionată pentru fiecare element individual.

(97)

Comisia a observat că practica sa standard este aceea de a nu calcula o valoare de referință individuală pentru consumabile, ci de a le exprima ca procent din costul total al materiilor prime pe baza datelor privind costurile raportate de producătorii-exportatori, iar apoi de a aplica acest procent la costul recalculat al materialelor atunci când se utilizează prețurile nedistorsionate stabilite. În plus, astfel cum se explică în considerentul 95, aceste costuri au reprezentat o valoare neglijabilă și, indiferent de metoda utilizată, nu ar fi avut niciun impact semnificativ asupra calculării marjei de dumping. Comisia a considerat că metodologia sa de calculare a unei valori nedistorsionate a consumabilelor a fost adecvată, în sensul că a menținut structura costurilor producătorilor-exportatori relevanți. În plus, nu erau disponibile informații mai bune la momentul investigației și producătorii-exportatori nu și-au justificat observațiile prin cuantificarea impactului utilizării metodei propuse. Prin urmare, afirmația referitoare la consumabile a fost respinsă.

(98)

Comisia a exprimat costurile de transport suportate de producătorul-exportator cooperant pentru aprovizionarea cu materii prime sub forma unui procent din costul efectiv al materiilor prime respective și a aplicat apoi același procent la costul nedistorsionat al acelorași materii prime, pentru a obține costuri de transport nedistorsionate. Comisia a considerat că, în contextul prezentei investigații, s-ar putea folosi, în mod rezonabil și cu titlu indicativ, de raportul dintre costul materiei prime și costurile de transport raportate de producătorul-exportator pentru estimarea costurilor de transport nedistorsionate ale materiilor prime atunci când sunt livrate la fabrica societății.

(99)

Organizația Internațională a Muncii (denumită în continuare „OIM”) furnizează informații privind câștigurile salariale lunare medii ale angajaților și numărul mediu săptămânal de ore lucrate efectiv pe persoană angajată în Mexic în fiecare an în diferite sectoare.

(100)

Comisia a utilizat aceste informații din 2021 pentru a stabili salariul mediu pe oră în industria prelucrătoare (48). Pentru a ajunge la costul total al forței de muncă, Comisia s-a bazat pe datele publicate de OCDE în Taxing Wages 2021, care au acoperit perioada anului 2021 (49). Comisia a adăugat contribuțiile la asigurările sociale la salariul pe oră în industria prelucrătoare.

(101)

Prețurile medii ale energiei electrice pentru întreprinderi per kWh în Mexic în 2021 sunt publicate de GlobalPetrolPrices.com, și anume sursa identificată în cererea de reexaminare. Pe baza acestui preț, Comisia a stabilit prețul mediu al energiei electrice în perioada investigației de reexaminare (2021) (50).

(102)

Prețul gazelor naturale pentru societățile (utilizatorii industriali) din Mexic este publicat lunar de autoritatea de reglementare în domeniul energiei „Comisión Reguladora de Energía” (CRE). Comisia a utilizat un preț mediu pentru întreprinderi raportat de CRE în perioada investigației de reexaminare (51).

(103)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. În plus, trebuie stabilită o valoare pentru cheltuielile indirecte de fabricație care să acopere costurile neincluse în factorii de producție menționați anterior.

(104)

Pentru a stabili o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru costurile VAG și profituri, Comisia a utilizat datele financiare referitoare la activitățile Tamsa, disponibile în conturile financiare consolidate ale societății-mamă, Tenaris S.A. (52)

(105)

Cheltuielile indirecte de fabricație suportate de producătorii-exportatori cooperanți au fost exprimate ca pondere din costurile de fabricație suportate efectiv de producătorii-exportatori. Acest procent a fost aplicat costurilor de producție nedistorsionate.

(106)

În observațiile prezentate în urma comunicării constatărilor finale, producătorii-exportatori cooperanți au pus sub semnul întrebării metoda utilizată de Comisie pentru a calcula cheltuielile generale din aceleași motive ca și metoda utilizată pentru calcularea consumabilelor, a se vedea considerentul 96, argumentând că aceasta ar fi trebuit să stabilească toți factorii separat și să îi înlocuiască cu valori de substituție, în loc să utilizeze un raport pentru cheltuielile indirecte și să îl aplice la costul direct nedistorsionat.

(107)

În ceea ce privește această afirmație, Comisia a observat că datele privind cheltuielile indirecte nu au fost publicate separat pentru fiecare factor în situațiile financiare ale producătorului din țara reprezentativă. Prin urmare, Comisia a considerat că metodologia sa de calculare a unei valori nedistorsionate a costurilor indirecte a fost adecvată, în sensul că a menținut structura costurilor producătorilor-exportatori relevanți. În plus, nu au fost disponibile informații mai bune, întrucât producătorii-exportatori nu au sugerat o valoare de referință alternativă nedistorsionată pentru cheltuielile indirecte. Prin urmare, afirmația referitoare la cheltuielile indirecte a fost respinsă.

(108)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(109)

În primul rând, Comisia a stabilit costurile de fabricație nedistorsionate. Comisia a aplicat costurile unitare nedistorsionate la consumul real de factori individuali de producție al producătorilor-exportatori cooperanți. Din costurile de producție, Comisia a scăzut costurile nedistorsionate ale subproduselor reutilizate în procesul de producție. Aceste rate de consum au fost verificate în timpul verificării. Comisia a înmulțit ratele de consum cu costurile nedistorsionate unitare observate în țara reprezentativă (Mexic), astfel cum se explică în tabelul 1.

(110)

După ce a fost stabilit costul de fabricație nedistorsionat, Comisia a adăugat cheltuielile indirecte de fabricație, costurile VAG și profitul, astfel cum sunt descrise în secțiunea 4.7.5. Cheltuielile indirecte de fabricație au fost determinate pe baza datelor producătorilor-exportatori. Costurile VAG și profitul au fost determinate pe baza situațiilor financiare din 2021 ale Tenaris Group (53), care încorporează filiala mexicană Tamsa. Comisia a adăugat următoarele elemente la costurile de fabricație nedistorsionate:

(111)

Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(112)

Producătorii-exportatori au pus sub semnul întrebării modul în care costurile VAG și profiturile au fost stabilite de Comisie, întrebând de ce costurile VAG și profitul au fost exprimate ca procentaj din CMV în loc de procentaj din cifra de afaceri, dacă costurile de vânzare directe au fost incluse în costurile VAG și de ce Comisia a utilizat costurile VAG și profitul grupului Tenaris în locul produsului în cauză al filialei mexicane Tamsa.

(113)

Comisia a menționat că exprimarea costurilor VAG și a profiturilor ca procentaj din CMV constituie o practică standard pentru construirea valorii normale și includerea costurilor de vânzare directe în costurile VAG. Articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază prevede ca valoarea normală să fie construită pe baza costurilor de producție și să includă o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru costurile VAG și profituri. Prin urmare, pentru a construi valoarea normală pe baza costurilor, costurile VAG și profitul care urmează să fie adăugate la aceste costuri trebuie să fie exprimate în funcție de aceste costuri. Comisia a utilizat costurile VAG și profitul grupului Tenaris deoarece costurile VAG și profitul Tamsa nu erau disponibile și deoarece datele grupului Tenaris au fost cea mai bună alternativă ușor accesibilă. Prin urmare, Comisia a considerat că metodologia sa pentru calcularea costurilor VAG și a profitului a fost adecvată, nu în ultimul rând deoarece nu erau disponibile informații mai bune și a respins afirmația.

(114)

Producătorii-exportatori cooperanți au efectuat exporturi în Uniune fie direct către clienți independenți, fie prin intermediul unui comerciant afiliat situat în RPC.

(115)

Comisia a stabilit că prețul de export este prețul plătit efectiv sau care urmează să fie plătit pentru produsul care face obiectul reexaminării atunci când este vândut la export către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(116)

Comisia a comparat, pe tip de produs, valoarea normală construită, stabilită în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, cu prețul de export al producătorilor-exportatori cooperanți, la nivelul franco fabrică, astfel cum s-a stabilit mai sus.

(117)

În cazurile justificate de necesitatea asigurării unei comparații echitabile, Comisia a ajustat valoarea normală și/sau prețul de export pentru a ține cont de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Au fost efectuate ajustări pentru comisioane bancare, comisioane, costuri de credit, navlu, manipulare, alte reduceri, ambalare și asigurare.

(118)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs care face obiectul reexaminării, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(119)

Pe această bază, marjele de dumping medii ponderate, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, s-au situat în intervalul 10 %-44 % pentru producătorii-exportatori cooperanți. Prin urmare, s-a concluzionat că practicile de dumping au continuat în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(120)

Ca urmare a constatării existenței dumpingului în perioada investigației de reexaminare, Comisia a examinat, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, probabilitatea continuării dumpingului, în eventualitatea abrogării măsurilor. S-au analizat următoarele elemente suplimentare: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC și atractivitatea pieței Uniunii.

(121)

Potrivit solicitanților, RPC este cel mai mare producător de produs care face obiectul reexaminării din lume, cu 23 de producători și un total de 33 de linii de producție.

(122)

În perioada investigației de reexaminare, conform estimărilor solicitanților, producția totală din RPC a produsului care face obiectul reexaminării a reprezentat aproximativ 2,3 milioane de tone. Conform aceleiași surse, capacitatea de producție totală estimată a fost de 5 milioane de tone. Prin urmare, capacitatea neutilizată de a fabrica produsul care face obiectul reexaminării în RPC în cursul perioadei investigației de reexaminare a reprezentat aproximativ 2,7 milioane de tone. Întrucât consumul din Uniune în perioada investigației de reexaminare a fost estimat la aproximativ 100 de mii de tone (a se vedea tabelul 2), capacitatea neutilizată a producătorilor-exportatori chinezi a depășit de aproximativ 27 de ori consumul produsului care face obiectul reexaminării pe piața Uniunii. Prin comparație, solicitanții au estimat că, în aceeași perioadă, capacitățile de producție ale celor 12 societăți existente în restul lumii erau de aproximativ 2,9 milioane de tone (54). Din cauza lipsei de cooperare din partea guvernului chinez și a slabei cooperări a producătorilor-exportatori chinezi, Comisia nu a primit informații suplimentare cu privire la producția din RPC și la importurile în Uniune.

(123)

Cu toate acestea, având în vedere nivelurile (ridicate) de producție și capacitatea neutilizată din RPC în comparație cu Uniunea, Comisia a considerat că este probabil ca producătorii-exportatori chinezi să își redirecționeze din ce în ce mai mult capacitățile neutilizate către piața Uniunii în cantități mari, la prețuri de dumping, în cazul expirării măsurilor.

(124)

În cursul perioadei investigației de reexaminare, producătorii-exportatori chinezi au continuat să exporte în Uniune produsul care face obiectul reexaminării. Exporturile producătorilor-exportatori chinezi cooperanți s-au ridicat, în perioada investigatei de reexaminare, la 2,9 mii de tone, ceea ce a reprezentat între [2,5-3,5 %] din cota de piață pe piața Uniunii. Astfel cum se detaliază în considerentul 40, întrucât importurile în UE se referă numai la datele producătorilor-exportatori cooperanți, în timp ce producția globală din RPC în perioada investigației de reexaminare a fost considerabil mai mare, cota totală de piață a producătorilor-exportatori chinezi pentru produsul care face obiectul reexaminării în Uniune a fost probabil mai mare. Prin urmare, piața Uniunii rămâne o piață de export atractivă pentru producătorii-exportatori chinezi, în pofida măsurilor în vigoare.

(125)

În opinia solicitanților, atractivitatea pieței Uniunii constă, de asemenea, în nivelul relativ ridicat al prețurilor medii, în solvabilitatea clienților și în infrastructura logistică solidă cu porturi, instalații de depozitare și distribuție bine echipate și cu un nivel ridicat al consumului industrial. În plus, în prezent, Uniunea este cea mai mare piață a oțelului din lume în ceea ce privește volumele.

(126)

În plus, în perioada investigației de reexaminare, pe baza comparației dintre prețurile producătorilor din Uniune incluși în eșantion și prețurile producătorilor-exportatori chinezi cooperanți, prețurile de export chineze au subcotat prețurile din Uniune, atunci când taxa antidumping este exclusă (a se vedea considerentul 140), demonstrând că piața Uniunii este atractivă în ceea ce privește prețurile.

(127)

Punerea în aplicare a măsurilor adoptate de SUA în temeiul secțiunii 232 și, în special, taxele la import impuse de SUA pentru produsul în cauză provenit de la producătorii-exportatori chinezi limitează și mai mult posibilitățile producătorilor-exportatori de a exporta produsul în cauză către alte destinații importante decât Uniunea.

(128)

Prin urmare, în ceea ce privește dimensiunea și prețurile, piața Uniunii a rămas o piață atractivă pentru producătorii-exportatori chinezi.

(129)

Investigația a indicat că exporturile din China au continuat să intre pe piața Uniunii la prețuri de dumping în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(130)

Capacitatea neutilizată din RPC a fost considerabilă în comparație cu consumul la nivelul Uniunii în cursul perioadei investigației de reexaminare. În plus, atractivitatea pieței Uniunii din perspectiva prețurilor și a dimensiunii, a susținut probabilitatea ca exporturile din China și capacitatea neutilizată să fie direcționate către piața Uniunii, în cazul expirării măsurilor.

(131)

În consecință, Comisia a concluzionat că există o probabilitate ca expirarea măsurilor antidumping să conducă la o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping ale produsului care face obiectul reexaminării din China către Uniune.

(132)

În lumina celor de mai sus, Comisia a concluzionat că expirarea măsurilor antidumping ar putea determina continuarea dumpingului.

(133)

În cursul perioadei examinate, produsul similar a fost fabricat de șase producători din state membre diferite. Aceștia constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(134)

Producția totală a Uniunii în perioada investigației de reexaminare a fost stabilită la aproximativ 196 050 de tone. Comisia a stabilit cifra pe baza tuturor informațiilor disponibile privind industria din Uniune, cum ar fi European Steel Tube Association pentru producătorii din UE neincluși în eșantion și a răspunsurilor la chestionar transmise de producătorii din Uniune incluși în eșantion. Astfel cum se indică în considerentul 20, trei producători din Uniune au fost selectați pentru a fi incluși în eșantion, reprezentând aproape 76 % și, respectiv, 67 % din volumul total al producției și, respectiv, al vânzărilor producătorilor cunoscuți din Uniune ai produsului similar.

(135)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii pe baza statisticilor privind importurile furnizate de Eurostat și a volumelor de vânzări ale industriei Uniunii în Uniune, astfel cum au fost prezentat de solicitant pentru producătorii din UE neincluși în eșantion, și a răspunsurilor la chestionar transmise de producătorii din Uniune incluși în eșantion. Comisia a utilizat intervale de date pentru piața liberă și piața captivă, precum și pentru cotele de piață, pentru a se asigura că nu sunt dezvăluite date sensibile în ceea ce privește un producător din Uniune.

(136)

Consumul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul la nivelul Uniunii (tone)

(137)

Consumul la nivelul Uniunii a scăzut cu 3 % în perioada cuprinsă între 2018 și 2019, a scăzut cu peste 12 % în perioada cuprinsă între 2019 și 2020 și apoi a crescut cu peste 5 % în perioada cuprinsă între 2020 și perioada investigației de reexaminare. În ansamblu, acesta a scăzut cu 9 % între 2018 și perioada investigației de reexaminare.

(138)

Industria din Uniune a raportat utilizarea captivă a produsului care face obiectul reexaminării, care a reprezentat mai puțin de 5 % din consumul total al Uniunii în 2018. În perioada examinată, acesta a crescut cu 26 %.

(139)

Consumul de pe piața liberă a scăzut cu 10 % în perioada examinată. Acesta a scăzut cu 7 % în perioada cuprinsă între 2018 și 2019, cu peste 9,6 % în perioada cuprinsă între 2019 și 2020 și apoi a crescut cu peste 7 % în perioada cuprinsă între 2020 și perioada investigației de reexaminare.

(140)

Pe baza datelor producătorilor-exportatori cooperanți, volumul importurilor și cota de piață a importurilor produsului care face obiectul reexaminării au evoluat după cum se arată mai jos. Întrucât datele au provenit de la doar doi producători-exportatori, acestea au fost furnizate sub formă de intervale din motive de confidențialitate.

(141)

Importurile în Uniune din țara în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Volumul importurilor (tone) și cota de piață

(142)

În investigația inițială, cota de piață a importurilor din China în Uniune a fost de 26,8 %. În schimb, în cursul perioadei investigației de reexaminare, cota de piață a fost de [2,5-3,5] %. În consecință, cota de piață a importurilor din China a fost redusă drastic ca urmare a măsurilor antidumping în vigoare. Cu toate acestea, în contextul scăderii consumului, importurile din China au crescut în cursul perioadei examinate în detrimentul industriei din Uniune. Volumul total al importurilor din RPC a crescut cu 104 % în perioada examinată și s-a ridicat la [2 800-2 900] de tone în cursul perioadei investigației de reexaminare. Deși cota de piață a importurilor din China a crescut, aceasta a rămas relativ limitată cu [2,5-3,5] % în aceeași perioadă.

(143)

În special, cota de piață a importurilor din RPC a crescut cu 20 % în perioada cuprinsă între 2018 și 2019, a crescut cu 13 % în perioada cuprinsă între 2018 și 2020, în pofida scăderii consumului de pe piața liberă din Uniune cu 16 % și cu 127 % în cursul perioadei examinate. Creșterea cotei de piață a importurilor din RPC în perioada examinată a avut loc în pofida măsurilor antidumping existente și a crizei provocate de pandemia de COVID-19.

(144)

Astfel cum se menționează în considerentul 42, volumul importurilor din RPC în Uniune ale produsului care face obiectul reexaminării și cota de piață a producătorilor-exportatori chinezi se bazează pe datele verificate ale producătorilor-exportatori cooperanți și pe informațiile din cererea de reexaminare, pentru perioada examinată și pentru perioada investigației de reexaminare.

(145)

În urma comunicării constatărilor finale, producătorii-exportatori cooperanți, Daye Special Steel Co. Ltd., Zhejiang Pacific Seamless Steel Tube Co. și Yangzhou Chengde Steel Pipe, Co. Ltd, au susținut că nu este clar de ce volumele importurilor utilizate în cadrul investigației s-au bazat mai degrabă pe datele raportate de producătorii-exportatori cooperanți decât pe baza de date Comext.

(146)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 42, Comisia a considerat că, în cazul de față, informațiile statistice nu erau fiabile și nu puteau fi utilizate pentru a determina volumul real al importurilor din RPC și, prin urmare, a preferat să-și bazeze constatările pe datele verificate ale producătorilor-exportatori chinezi. În plus, în cadrul prezentei investigații nu a fost prezentat niciun element de probă care să demonstreze că este inadecvat să se utilizeze volumul exporturilor declarat de producătorii-exportatori cooperanți. Pe această bază, afirmația a fost respinsă.

(147)

Comisia a stabilit prețurile și subcotarea importurilor din RPC în Uniune pe baza datelor producătorilor-exportatori cooperanți.

(148)

Întrucât datele au provenit de la doar doi producători-exportatori, prețul mediu de import a fost furnizat sub formă de intervale din motive de confidențialitate.

(149)

Prețul mediu al importurilor în Uniune din țara în cauză a evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Prețuri de import (EUR/tonă)

(150)

Prețul mediu de import a scăzut cu 1 % între 2018 și 2019, a scăzut cu 4 % între 2018 și 2020 și a crescut cu 13 % între 2018 și perioada investigației de reexaminare.

(151)

Comisia a determinat subcotarea prețurilor în cursul perioadei investigației de reexaminare comparând:

(152)

Compararea prețurilor a fost efectuată în funcție de tip pentru tranzacții și după deducerea rabaturilor și a reducerilor. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri înregistrată de producătorii din cadrul Uniunii incluși în eșantion în perioada investigației de reexaminare. Acesta a arătat o marjă de subcotare medie ponderată situată între 21,6 % și 27 %, fără taxe antidumping, de către importurile din țara în cauză pe piața Uniunii. Cu toate acestea, atunci când a fost efectuată aceeași comparație, inclusiv taxele antidumping, nu s-a observat nicio subcotare.

(153)

Importurile produsului care face obiectul reexaminării din alte țări terțe decât RPC au provenit în principal din Thailanda, Ucraina și Regatul Unit.

(154)

Volumul agregat al importurilor în Uniune, precum și cota de piață și evoluția prețurilor pentru produsul care face obiectul reexaminării din celelalte țări terțe au evoluat după cum urmează:

Tabelul 5

Importurile din țări terțe

(155)

În cursul perioadei examinate, volumul importurilor din Thailanda a crescut cu 116 %. Cota de piață a ajuns la [5-6] % în 2020 și a scăzut în cursul perioadei investigației de reexaminare la [3,2-4,2] %. Prețul mediu al importurilor a continuat să fie relativ stabil în cursul perioadei luate în considerare. Din aceleași motive explicate în considerentul 140, cota de piață a tuturor celorlalte țări a fost furnizată sub formă de intervale.

(156)

În cursul perioadei examinate, volumul importurilor din Ucraina au scăzut cu 39 %. Cota de piață a ajuns la [1-2] % în 2020 și a scăzut în cursul perioadei investigației de reexaminare la [0,5-1,5] %. Prețul mediu al importurilor a scăzut cu 33 % în cursul perioadei luate în considerare.

(157)

În cursul perioadei examinate, volumul importurilor din Regatul Unit a crescut cu 98 %. Cota de piață a crescut în cursul perioadei investigației de reexaminare la [0,5-0,9] %. Prețul mediu al importurilor a scăzut cu 30 % în cursul perioadei luate în considerare.

(158)

În cursul perioadei examinate, volumul importurilor din alte țări terțe a scăzut cu 70 %. Cota de piață a ajuns la [4-5] % în 2019 și a scăzut în cursul perioadei investigației de reexaminare la [1-2] %. În ansamblu, prețul mediu de import a crescut cu 5 % în cursul perioadei examinate.

(159)

Volumul importurilor din toate țările terțe, altele decât țara în cauză, a scăzut cu 21 % în cursul perioadei examinate. De asemenea, cota de piață a importurilor din toate țările terțe, altele decât țara în cauză, a scăzut la [6,5-7,5] % în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(160)

Evaluarea situației economice a industriei Uniunii a inclus o evaluare a tuturor indicatorilor economici care influențează situația industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.

(161)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 20, pentru evaluarea situației economice a industriei Uniunii s-a recurs la eșantionare. Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut o distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor cuprinse în informațiile furnizate de solicitant, verificate încrucișat cu răspunsurile verificate la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion și cu statisticile oficiale disponibile. Datele se refereau la toți producătorii din Uniune. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor din răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion și a statisticilor oficiale disponibile. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei din Uniune.

(162)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea economică, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(163)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costul forței de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a atrage capital.

(164)

Producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(165)

Volumul producției a atins niveluri minime record în perioada investigației de reexaminare. Randamentul investițiilor a scăzut cu 45 % pe parcursul perioadei luate în considerare. Mai precis, a scăzut cu 17 % în perioada cuprinsă între 2018 și 2019, apoi a scăzut cu peste 19 % în perioada cuprinsă între 2019 și 2020 și cu peste 17 % în perioada cuprinsă între 2020 și perioada investigației de reexaminare. Această scădere a fost rezultatul scăderii consumului de la nivelul Uniunii, astfel cum se arată în secțiunea 6.2 de mai sus.

(166)

Capacitatea de producție a urmat o tendință similară, întrucât a scăzut în general cu 21 % în cursul perioadei examinate.

(167)

Comisia a observat că scăderea capacității de producție s-a datorat, în parte, a două societăți din rândul nesolicitanților care au încetat producția produsului similar în 2020, AMTP Roman din România și Vallourec Deutschland din Germania. Aceasta din urmă și-a închis fabrica de producție din Reisholz, Germania, în iunie 2020 și fabrica de producție din Rath, la sfârșitul anului 2021.

(168)

Scăderea în paralel a volumului producției și a capacității de producție în cursul perioadei examinate a condus la o scădere a gradului de utilizare a capacității de producție, cu 30 % în cursul perioadei examinate.

(169)

Deși utilizarea capacității nu este principalul factor determinant al profitabilității, aceasta are un impact direct asupra rezultatelor, prin creșterea ponderii costurilor fixe. Utilizarea capacității a fost realizată la un nivel foarte scăzut, generând o situație de fragilitate ridicată pentru industrie.

(170)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Volumul captiv și cota de piață (tone)

(171)

Vânzările totale ale industriei din Uniune pe piața Uniunii (piața liberă și piața captivă) au scăzut considerabil, cu 9 %, în cursul perioadei examinate. În special, vânzările au scăzut cu 5 % între 2018 și 2019, apoi au scăzut cu peste 12 % între 2019 și 2020 și au crescut cu peste 9 % între 2020 și perioada investigației de reexaminare. În cursul perioadei investigației de reexaminare, cota de piață din consumul total al industriei din Uniune a ajuns la 90,9 % și a scăzut cu 1 % în cursul perioadei examinate.

(172)

În timp ce consumul a scăzut cu 9 %, volumele de producție ale industriei din Uniune au scăzut cu 45 %, iar volumul vânzărilor pe piața Uniunii (piața liberă și piața captivă) a scăzut cu 9 % în cursul perioadei examinate.

(173)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 8

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(174)

Nivelul ocupării forței de muncă în industria din Uniune a scăzut în cursul perioadei examinate, cu 40 %, urmând aceeași tendință ca și în cazul volumelor de producție din Uniune.

(175)

Productivitatea forței de muncă a producătorilor din Uniune, măsurată ca producție (tone) pe persoană angajată pe an, a scăzut cu 8 % în perioada în cauză din cauza scăderii pieței cererii și a scăderii ulterioare a producției.

(176)

Toate marjele de dumping stabilite în cursul prezentei investigații de reexaminare au fost semnificativ superioare nivelului de minimis. În același timp, nivelul importurilor din RPC în Uniune în cursul perioadei investigației de reexaminare a fost relativ limitat, reprezentând doar [2,5-3,5] % din consumul de la nivelul Uniunii. Prin urmare, impactul importanței marjelor de dumping efective asupra industriei din Uniune a fost destul de limitat.

(177)

În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii ponderate ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion către clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 9

Prețurile de vânzare și costul de producție în Uniune (EUR/tonă)

(178)

În cursul perioadei examinate, prețul industriei din Uniune pe piața liberă a scăzut cu peste 2 %, iar costul unitar de producție a crescut cu 15 %. După instituirea măsurilor antidumping asupra importurilor din China în noiembrie 2016, producătorii din Uniune și-au putut menține prețurile de vânzare în Uniune între 2018 și 2019. Cu toate acestea, prețul unitar de vânzare a scăzut cu peste 6 % între 2019 și 2020. Ulterior, aceasta s-a îmbunătățit cu peste 4 % între 2020 și 2021.

(179)

Costul unitar de producție a rămas stabil între 2018 și 2019, a scăzut ușor cu 1 % între 2018 și 2020 și a crescut cu 15 % în cursul perioadei examinate. Acesta a crescut cu peste 16 % între 2020 și 2021, reflectând creșterea ridicată a costurilor energiei și materiilor prime în aceeași perioadă.

(180)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(181)

Costurile medii cu forța de muncă per angajat au crescut cu 3 % între 2018 și 2019. Acestea au crescut cu 6 % între 2018 și 2020, În ansamblu, acestea au crescut cu 6 % în cursul perioadei examinate.

(182)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

Stocurile

(183)

Nivelul stocurilor finale ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion a rămas stabil în raport cu producția. În cursul perioadei examinate, nivelul stocurilor finale a scăzut cu 39 %. Producătorii din Uniune păstrează, de obicei, doar un nivel scăzut al stocurilor. Prin urmare, stocurile nu sunt considerate un indicator de prejudiciu important pentru această industrie. Acest lucru este, de asemenea, confirmat prin analizarea evoluției stocurilor finale ca procentaj din producție. În cursul perioadei de investigație, unii producători au produs stocuri mai puține și mai reduse pentru a face față situației lor financiare dificile în 2020 și 2021 (a se vedea tabelul 6).

(184)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 12

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(185)

Comisia a stabilit profitabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare, realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune, ca procent din cifra de afaceri obținută din vânzările respective. Profitabilitatea globală a scăzut de la 9,3 % în 2018 până la [-7,2] % în perioada de investigație. Ea a rămas aproape la același nivel între 2019 și 2018, în timp ce între 2018 și 2020 a scăzut cu 59 %. Profitabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion a scăzut cu [-77] % în cursul perioadei examinate.

(186)

În urma comunicării constatărilor, producătorii-exportatori cooperanți au susținut că Comisia nu a explicat modul în care deteriorarea profitabilității a fost legată de creșterea prețurilor de import din țara în cauză.

(187)

Astfel cum a fost explicat în considerentul 200, Comisia a concluzionat că prejudiciul important suferit de industria din Uniune nu a fost cauzat de importurile din RPC. Pe această bază, afirmația a fost respinsă.

(188)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Fluxul net de lichidități a crescut cu 21 % în perioada 2018-2019 și a rămas stabil între 2018 și 2020. Cu toate acestea, fluxul net de lichidități a înregistrat o scădere globală de 89 % în cursul perioadei examinate, urmând tendința de profitabilitate a vânzărilor.

(189)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat în procente din valoarea contabilă netă a investițiilor, care reflectă nivelul de depreciere a activelor. În ansamblu, acesta a scăzut cu 97 % în cursul perioadei examinate. În special, acesta a crescut cu 111 % între 2018 și 2019, în principal datorită nivelului profitului atins în 2019, a crescut cu 71 % între 2018 și 2020 și a scăzut cu 97 % între 2018 și 2021, astfel cum s-a menționat deja, din cauza nivelului scăzut al profiturilor din 2021.

(190)

Comisia a observat că, în pofida marjelor de profit scăzute începând din 2020, industria din Uniune a menținut un nivel echitabil de productivitate și nu a încetat niciodată să își optimizeze procesul de producție, logistica, vânzările și comercializarea, continuând să investească.

(191)

Nivelul ridicat al investițiilor care urmează să fie realizate de industria Uniunii demonstrează voința sa puternică de a se adapta, de a se îmbunătăți și de a rămâne pe piață în ciuda dificultăților economice.

(192)

Performanța financiară slabă a industriei Uniunii în cursul perioadei examinate a limitat capacitatea acesteia de a mobiliza capitaluri. Industria Uniunii este o industrie care utilizează intens capitalul și care se caracterizează prin investiții substanțiale. Fluxul net de lichidități în cursul perioadei examinate a fost prea scăzut pentru a acoperi astfel de investiții substanțiale.

(193)

Evoluția indicatorilor microeconomici și macroeconomici în perioada examinată a indicat că situația financiară a industriei Uniunii s-a deteriorat. În ansamblu, tendințele principalilor indicatori economici s-au deteriorat în perioada examinată.

(194)

Investigația a indicat că toți indicatorii de prejudiciu au prezentat un model negativ în cursul perioadei examinate. În contextul scăderii cererii cu 9 %, atât volumul vânzărilor pe piața liberă, cât și producția au scăzut cu 9 % și, respectiv, cu 45 %. Acest fapt a determinat o scădere a capacității de 21 % și a ocupării forței de muncă cu 40 %. Întrucât scăderea producției a fost mai rapidă (45 % în cursul perioadei examinate) decât scăderea capacității și a ocupării forței de muncă, gradul de utilizare a capacității și productivitatea au scăzut, de asemenea, cu 30 % și, respectiv, 8 %.

(195)

În cursul aceleiași perioade, prețul unitar mediu pe piața muncii a scăzut, de asemenea, cu peste 2 %, în timp ce costul unitar de producție a crescut cu 15 %. În consecință, profitabilitatea a scăzut cu [-77] % în cursul perioadei examinate, iar profitul a scăzut de la 9,3 % în 2018 la [-7,2] % în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(196)

În consecință, indicatorii de prejudiciu arată că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important în cursul perioadei investigației de reexaminare, deoarece și-a redus prețurile de vânzare în pofida creșterii costurilor de producție, ceea ce a condus la scăderea bruscă a profitabilității sale, lucru care a afectat negativ investițiile, randamentul investițiilor și fluxul de lichidități.

(197)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(198)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care au făcut obiectul unui dumping din țara în cauză au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii.

(199)

Investigația a arătat că volumul importurilor din China a crescut cu 104 %, de la [1 300-1 400] de tone la [2 800-2 900] de tone, în cursul perioadei examinate. Cota lor de piață a crescut, de asemenea, de peste două ori, de la [1-3] % la [2,5-3,5] %, dar a rămas cu mult sub cota lor de piață de 26,8 % observată în cursul perioadei de investigație a investigației inițiale. Mai important, prețul mediu de vânzare al importurilor din RPC [1 500-1 600] EUR/tonă a fost mai mare decât prețul mediu de vânzare al industriei din Uniune (1 321 EUR/tonă) și costul său mediu de producție (1 416 EUR/tonă) în cursul perioadei investigației de reexaminare. În plus, la comparația în funcție de tipul de produs, Comisia nu a stabilit subcotarea atunci când taxele au fost incluse în prețurile producătorilor-exportatori. În consecință, în pofida creșterii volumelor și a cotei de piață, importurile din RPC nu au cauzat prejudicii industriei din Uniune în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(200)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că prejudiciul important suferit de industria din Uniune nu ar fi putut fi cauzat de importurile din China.

(201)

Comisia a concluzionat, în considerentul 200, că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în perioada investigației de reexaminare. Prin urmare, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă ar exista probabilitatea reapariției prejudiciului cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping din RPC, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(202)

În acest sens, Comisia a analizat următoarele elemente: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC, relația dintre prețurile din Uniune și prețurile chineze, relația dintre prețurile de export către țări terțe și nivelul prețurilor din Uniune, atractivitatea pieței Uniunii și impactul importurilor potențiale din RPC asupra situației industriei din Uniune în cazul expirării măsurilor.

(203)

Capacitatea de producție din RPC pentru produsul în cauză este estimată la 5 milioane de tone pe an. Capacitatea neutilizată disponibilă în China a reprezentat aproximativ 2,7 milioane de tone pe an, ceea ce depășește de aproape 27 de ori consumul produsului în cauză pe piața Uniunii, care s-a ridicat la 102 189 de tone în perioada investigației de reexaminare. Astfel, există un excedent important al ofertei față de cerere pe piața chineză. În consecință, acest lucru ar reprezenta un stimulent suplimentar pentru ca producătorii chinezi să se concentreze din ce în ce mai mult pe piețele de export în cazul în care apar noi oportunități.

(204)

Astfel cum s-a stabilit în secțiunea 4.2 de mai sus, piața Uniunii este atractivă în ceea ce privește dimensiunea și prețurile sale. În prezent, Uniunea este cea mai mare piață de produs care face obiectul reexaminării din lume în ceea ce privește volumele. De asemenea, dispune de o infrastructură logistică solidă, cu porturi, instalații de depozitare și distribuție bine echipate și un nivel ridicat de consum industrial.

(205)

În plus, astfel cum se indică în considerentul 152, Comisia a stabilit că, în absența măsurilor, importurile din RPC ar subcota în mod semnificativ prețurile industriei din Uniune. În plus, prețul mediu de import al producătorilor-exportatori chinezi către principalele destinații din țări terțe (Coreea de Sud, India, Thailanda etc.) de 1 135 EUR/tonă (56) a fost mai mic decât prețul mediu de vânzare al industriei din Uniune, de 1 321 EUR/tonă pe piața liberă, în perioada investigației de reexaminare. În consecință, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, producătorii-exportatori au stimulente puternice pentru a-și crește vânzările către Uniune la prețuri mai mici decât cele percepute de industria din Uniune în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(206)

Prin urmare, piața Uniunii este considerată foarte atractivă pentru producătorii chinezi și se poate concluziona că, în cazul expirării măsurilor, capacitățile neutilizate disponibile în RPC ar fi utilizate, cel puțin parțial, pentru a crește semnificativ exporturile către piața Uniunii la prețuri de dumping și prejudiciabile. Atractivitatea pieței Uniunii, astfel cum este descrisă mai sus, ar conduce la o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC. Întrucât produsul în cauză este un produs destul de omogen din punctul de vedere al calității, nivelul prețului este cel mai important factor atunci când se decide dacă să se cumpere de la producătorii din Uniune sau de la producătorii-exportatori chinezi. Scăderea bruscă a exporturilor chineze ca răspuns la măsurile antidumping indică faptul că clienții pot trece cu ușurință la furnizorul cu cel mai competitiv preț (și anume, de la producătorii-exportatori chinezi la producătorii din Uniune sau viceversa în cazul expirării măsurii).

(207)

Producătorii din Uniune incluși în eșantion și-au desfășurat activitatea la marje de profit negative de [-7,2 %], în cursul perioadei investigației de reexaminare, astfel încât nu își pot permite să scadă și mai mult prețul lor de vânzare sau să piardă cotă de piață (dacă nu scad prețul) ca urmare a noilor importuri, deoarece acest lucru le-ar crește și mai mult pierderile.

(208)

Având în vedere probabilitatea ca producătorii-exportatori să scadă prețurile și să crească volumele, industria Uniunii va fi probabil obligată fie să își reducă prețurile de vânzare în detrimentul profitabilității sale, fie să mențină nivelul prețurilor de vânzare și, cel mai probabil, să piardă din volumul vânzărilor și din cota de piață în favoarea exportatorilor chinezi. O combinație a acestor scenarii pare chiar mai realistă. În ultimă instanță, acest lucru ar duce la scăderea presiunii asupra prețurilor, la pierderi mai mari și, probabil, la o recâștigare a cotei de piață deținute de importurile din RPC înainte de aplicarea măsurilor de 26 %. Trebuie remarcat faptul că doi producători existenți din Uniune au încetat complet producția produsului similar în 2020: AMTP Roman în România și Vallourec Deutschland în Germania.

(209)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că expirarea măsurilor ar duce, cel mai probabil, la o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC la prețuri care ar subcota prețurile industriei Uniunii și, prin urmare, la agravarea prejudiciului suferit de industria Uniunii, având în vedere probabilitatea reapariției prejudiciului important inițial cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping din China. Prin urmare, viabilitatea industriei Uniunii ar fi expusă unui risc grav.

(210)

În urma comunicării constatărilor, producătorii-exportatori cooperanți au susținut că Comisia nu a evaluat impactul importurilor originare din Thailanda în analiza sa privind reapariția prejudiciului, având în vedere faptul că importurile din China nu au cauzat un prejudiciu industriei din Uniune în cursul „perioadei de reexaminare”. Aceștia au susținut, de asemenea, că prețurile scăzute și volumul scăzut al importurilor originare din Thailanda ar putea înrăutăți situația fragilă a industriei din Uniune.

(211)

Având în vedere că prezenta investigație se limitează la importurile produsului în cauză originar din RPC, Comisia și-a limitat analiza reapariției prejudiciului la elementele menționate în considerentul 202 care ar putea afecta industria din Uniune în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor privind importurile originare din RPC. Importurile din Thailanda nu au fost un element al acestei evaluări. Pe această bază, afirmația a fost respinsă.

(212)

Aceiași producători-exportatori au susținut, de asemenea, că Comisia nu a explicat de ce industria din Uniune a raportat pierderi în perioada investigației de reexaminare.

(213)

Astfel cum se menționează în considerentul 195, prețul unitar mediu a scăzut cu 2 % în cursul perioadei examinate, în timp ce costul unitar de producție a crescut cu 15 %. În consecință, întrucât industria din Uniune nu a putut transfera creșterea costurilor din cauza acordurilor pe termen lung, aceasta a raportat pierderi în perioada investigației de reexaminare. În plus, astfel cum se menționează în considerentul 200, Comisia a ajuns la concluzia că importurile din RPC nu au cauzat prejudicii industriei din Uniune în cursul perioadei investigației de reexaminare. În consecință, Comisia și-a concentrat analiza asupra reapariției prejudiciului pe baza elementelor menționate în considerentul 202. Pe această bază și astfel cum s-a menționat în considerentul 209, Comisia a concluzionat că este probabil ca prejudiciul important cauzat inițial de importurile din RPC care fac obiectul unui dumping să reapară în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. Pe această bază, afirmația a fost respinsă.

(214)

Producătorii-exportatori cooperanți au făcut, de asemenea, trimitere la două rapoarte ale Organului de apel (57) și au susținut că „trebuie să se formuleze o concluzie motivată prin examinarea atentă a elementelor de probă existente la dosar, iar orice previziuni sau deducții trebuie, de asemenea, prelucrate pe baza unor elemente de probă pozitive”. În special, aceștia au susținut că capacitatea neutilizată a fost supraestimată și că producătorii-exportatori chinezi s-au concentrat pe piața internă și nu și-au exportat capacitatea neutilizată în Uniune. În plus, aceștia au susținut că atractivitatea pieței Uniunii și „prețurile din China către alte țări” nu ar trebui să fie luate în considerare într-o analiză a probabilității și că analiza ar trebui să se bazeze pe o „analiză contrafactuală a ceea ce s-ar întâmpla în viitor, bazată în principal pe importurile care fac obiectul unui dumping preconizate, pe prețurile și impactul asupra industriei din Uniune”.

(215)

În ceea ce privește capacitatea și capacitatea neutilizată, producătorii-exportatori cooperanți nu au furnizat niciun element de probă nou în sprijinul afirmației lor. În absența unor elemente noi, afirmația a fost respinsă.

(216)

În ceea ce privește elementele care trebuie luate în considerare pentru o analiză a probabilității, Comisia a considerat că, analizând elemente precum atractivitatea pieței Uniunii și prețurile pentru țările terțe, a efectuat o astfel de „analiză contrafactuală” în conformitate cu practica sa standard, utilizând toate elementele disponibile care au permis un exercițiu prospectiv privind probabilitatea reapariției prejudiciului. În absența unor elemente care să infirme concluziile Comisiei în această privință, această afirmație a fost respinsă.

(217)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a analizat în ce măsură menținerea măsurilor antidumping existente ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblu. Stabilirea interesului Uniunii s-a bazat pe o evaluare a tuturor intereselor implicate, inclusiv a intereselor industriei din Uniune, ale importatorilor neafiliați și ale utilizatorilor.

(218)

Industria din Uniune este compusă din 6 producători care sunt situați în state membre diferite. Dintre aceștia: Dalmine S.p.A, Tubos Reunidos Group SA și Valcovni Trub Chomutov AS sunt solicitanți, în timp ce ceilalți sunt societăți cooperante, Huta Batory Sp. Z o.o., Vallourec Deutschland GmbH, în Germania și Franța (care nu sunt solicitanți) și AMTP Roman.

(219)

Investigația a arătat că, dacă măsurile ar expira, acest lucru ar putea avea un efect negativ semnificativ asupra industriei Uniunii. Situația industriei din Uniune s-ar deteriora rapid în ceea ce privește scăderea volumului vânzărilor și prețurilor de vânzare, generând o scădere puternică a profitabilității. Pe de altă parte, continuarea măsurilor i-ar permite industriei Uniunii să își revină în continuare de pe urma prejudiciului anterior determinat de importurile care fac obiectul unui dumping și să își exploateze potențialul pe o piață a Uniunii care nu este afectată de practici comerciale neloiale din RPC.

(220)

Având în vedere cele de mai sus, s-a concluzionat că menținerea măsurilor antidumping în vigoare este în interesul industriei Uniunii.

(221)

Comisia a contactat toți importatorii neafiliați, comercianții și utilizatorii cunoscuți. Niciunul dintre comercianți și utilizatori nu a răspuns la chestionarul Comisiei.

(222)

La fel ca în investigația inițială, niciun utilizator nu s-a manifestat în cadrul acestei reexaminări. În plus, există 79 de importatori neafiliați cunoscuți, dintre care numai Siderpighi spa Con Socio Unico, cunoscut ca importator neafiliat, s-a făcut cunoscut. Acesta a răspuns că nu este în favoarea instituirii de măsuri antidumping. Acesta a susținut că Uniunea are nevoie de importuri din China deoarece cererea depășește oferta. Comisia a observat că cifra de afaceri a produsului care face obiectul investigației reprezintă mai puțin de 1 % din cifra de afaceri a importatorului neafiliat. Prin urmare, continuarea măsurilor nu va modifica, în niciun caz, perspectivele generale de performanță ale societății.

(223)

În plus, în ceea ce privește atât interesele utilizatorilor, cât și pe cele ale importatorilor, Comisia a concluzionat, în investigația inițială, că există suficiente surse alternative de aprovizionare în ceea ce privește produsul care face obiectul reexaminării. Această concluzie rămâne valabilă, având în vedere că aproximativ 10 % din piață este deservită în continuare de importuri din toate țările de origine. În plus, industria din Uniune a avut o capacitate neutilizată de peste 46 % în cursul perioadei investigației de reexaminare, ceea ce depășește cu mult consumul actual al Uniunii.

(224)

În consecință, Comisia a concluzionat că extinderea măsurilor nu ar avea un impact negativ asupra ofertei existente pe piață sau asupra situației economice a importatorului în cauză sau a oricăruia dintre utilizatorii de pe piață.

(225)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că menținerea măsurilor nu ar fi împotriva interesului importatorilor și al utilizatorilor.

(226)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase legate de interesul Uniunii împotriva menținerii măsurilor existente asupra importurilor de produs care face obiectul reexaminării originar din RPC.

(227)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la continuarea dumpingului, la reapariția prejudiciului și la interesul Uniunii, ar trebui menținute măsurile antidumping aplicabile anumitor țevi și tuburi fără sudură din fier (cu excepția fontei) sau din oțel (cu excepția celui inoxidabil), cu secțiune transversală circulară, cu un diametru exterior mai mare de 406,4 mm, originare din RPC.

(228)

Pentru a reduce la minimum riscurile de eludare ca urmare a diferenței dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării taxelor antidumping individuale. Societățile care fac obiectul unor taxe antidumping individuale trebuie să prezinte o factură comercială valabilă autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Importurile care nu sunt însoțite de factura respectivă ar trebui să facă obiectul taxei antidumping aplicabile pentru „toate celelalte societăți”.

(229)

Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice importurilor nivelurile individuale ale taxei antidumping, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autoritățile vamale ale statelor membre trebuie să își efectueze verificările uzuale și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a asigura faptul că aplicarea ulterioară a taxei mai mici este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(230)

În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale ale taxei mai scăzute cresc semnificativ în volum, după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie ea însăși o modificare a configurației schimburilor comerciale, modificare datorată instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe și în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, se poate deschide o investigație antieludare. O astfel de investigație poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina nivelul/nivelurile individual(e) al(e) taxelor și, prin urmare, instituirea unei taxe la scară națională.

(231)

Nivelurile individuale ale taxelor antidumping specificate în prezentul regulament pentru întreprinderi se aplică exclusiv importurilor produsului care face obiectul reexaminării originar din RPC și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile produsului care face obiectul reexaminării fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”. Acestora nu trebuie să li se aplice niciunul dintre nivelurile individuale ale taxei antidumping.

(232)

O societate care își modifică ulterior denumirea poate solicita aplicarea acestor niveluri ale taxei antidumping individuale. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (58). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei aplicabile. În cazul în care schimbarea denumirii societății nu îi afectează dreptul de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene va fi publicat un regulament referitor la schimbarea denumirii.

(233)

Un exportator sau un producător care nu a exportat produsul în cauză către Uniune în cursul perioadei utilizate pentru a stabili nivelul taxei aplicabile în prezent exporturilor sale poate solicita Comisiei să fie supus nivelului taxei antidumping pentru producătorii-exportatori cooperanți neincluși în eșantion. Comisia ar trebui să aprobe o astfel de cerere dacă sunt îndeplinite trei condiții, de care noul producător-exportator ar trebui să facă dovadă: (i) faptul că nu a exportat produsul în cauză către Uniune în cursul perioadei utilizate pentru a stabili nivelul taxei aplicabile exporturilor sale; (ii) faptul că nu este afiliat unei societăți care a făcut acest lucru și care, prin urmare, face obiectul taxelor antidumping și (iii) faptul că a exportat ulterior produsul în cauză ori este supus unei obligații contractuale irevocabile de export al unor cantități substanțiale.

(234)

În conformitate cu articolul 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (59), în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, rata dobânzii este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(235)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,

(1)

Regulamentul (UE) 2016/429 stabilește norme pentru bolile animalelor care sunt transmisibile la animale sau la oameni, inclusiv dispoziții privind notificarea și raportarea bolilor, programele de supraveghere ale Uniunii, programele de eradicare și statutul de indemn de boală.

(2)

Regulamentul delegat (UE) 2020/689 al Comisiei (2) completează Regulamentul (UE) 2016/429 și prevede norme privind supravegherea, programele de eradicare și statutul de indemn de boală pentru anumite boli listate și emergente ale animalelor.

(3)

Pentru a se asigura aplicarea uniformă în Uniune a dispozițiilor privind notificarea și raportarea bolilor, programele de supraveghere ale Uniunii, programele de eradicare și statutul de indemn de boală prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/429 și în Regulamentul delegat (UE) 2020/689, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/2002 al Comisiei (3) prevede norme de punere în aplicare privind informațiile, formatele și cerințele procedurale pentru programele de supraveghere, programele de eradicare și statutul de indemn de boală.

(4)

Experiența dobândită prin transmiterea de informații privind rezultatele programelor de eradicare aprobate și cererile de acordare a statutului de indemn de boală în perioada începând cu data aplicării Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/2002, în special având în vedere datele deja disponibile în Sistemul computerizat de informare pentru notificarea și raportarea bolilor (ADIS) prevăzut la articolul 22 din Regulamentul (UE) 2016/429, arată că anumite elemente ale informațiilor solicitate în prezent de regulamentul de punere în aplicare respectiv nu sunt esențiale pentru evaluarea de către Comisie a cererilor de recunoaștere a statutului de indemn de boală. Aceste elemente nu ar trebui să fie necesare pentru a reduce sarcina administrativă a statelor membre. Prin urmare, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/2002 trebuie modificat în consecință.

(5)

Informațiile care trebuie furnizate cu privire la rezultatele punerii în aplicare a programelor de eradicare sunt disponibile în ADIS. Proiectele de programe de eradicare prezentate Comisiei spre aprobare ar trebui, de asemenea, transmise electronic prin intermediul ADIS, pentru a se asigura coerența.

(6)

În plus, experiența dobândită cu aplicarea Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/2002 a indicat că este necesar să se clarifice anumite dispoziții din anexele V, VI și VII la acesta, pentru a se asigura că domeniul de aplicare teritorial al unui program de eradicare aprobat privind animalele acvatice și recunoașterea statutului de indemn de boală pentru animalele respective se pot aplica la nivelul statului membru, al zonei sau al compartimentului. Prin urmare, anexele V, VI și VII la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/2002 trebuie modificate în consecință.

(7)

Regulamentul delegat (UE) 2020/689 prevede mai multe derogări care sunt relevante pentru transmiterea unui program de eradicare a unei boli de categoria B sau C la animalele acvatice în conformitate cu secțiunea 4 a anexei VII la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/2002. În prezent, doar o singură astfel de derogare este menționată în anexa respectivă. Prin urmare, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/2002 trebuie modificat pentru a se asigura că toate derogările relevante sunt menționate în secțiunea 4 din anexa VII la acesta.

(8)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

(1)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 248/2011 (2) („investigația inițială”), Consiliul a instituit o taxă antidumping definitivă asupra importurilor de anumite produse din fibră de sticlă cu filament continuu (denumite în continuare „AFS” sau „produsul în cauză” sau „produsul care face obiectul reexaminării”) originare din Republica Populară Chineză („RPC” sau „China” sau „țara în cauză”). Taxa, bazată pe nivelul de eliminare a prejudiciului, a variat între 7,3 % și 13,8 %.

(2)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1379/2014 (3), în urma unei investigații antisubvenție și a unei reexaminări intermediare parțiale a măsurilor antidumping, Comisia a modificat taxa antidumping inițială la valori cuprinse între 0 % și 19,9 % și a impus o taxă compensatorie suplimentară cuprinsă între 4,9 % și 10,3 %. Măsurile compensatorii și antidumping combinate rezultate au variat între 4,9 % și 30,2 %.

(3)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/724 (4), în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor antidumping, Comisia a decis să mențină aceste măsuri astfel cum sunt stabilite în Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1379/2014.

(4)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/328 (5), în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor compensatorii, Comisia a decis să mențină aceste măsuri astfel cum sunt stabilite în Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1379/2014.

(5)

Prin urmare, măsurile compensatorii și antidumping combinate rezultate variază între 4,9 % și 30,2 %.

(6)

Sunt în vigoare, de asemenea, măsuri privind importurile de AFS originare din Egipt. Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/870 (6), în urma unei investigații antisubvenție, Comisia a instituit o taxă compensatorie definitivă asupra importurilor de anumite produse din fibră de sticlă cu filament continuu originare din Egipt. Taxa, bazată pe nivelul de subvenționare, a fost de 13,1 %.

(7)

La 19 ianuarie 2022, Comisia a primit o cerere de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor a taxelor antidumping în vigoare, depusă de Asociația europeană a producătorilor de fibră de sticlă (denumită în continuare „solicitantul”) în numele industriei Uniunii a produselor din fibră de sticlă continuă în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(8)

La 21 aprilie 2022, Comisia a deschis o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor antidumping aplicabile importurilor în Uniune de AFS originare din Republica Populară Chineză, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (denumit în continuare „avizul de deschidere”) (7).

(9)

Cererea de reexaminare s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor ar putea avea ca efect continuarea dumpingului și a prejudiciului pentru industria Uniunii.

(10)

Investigația privind continuarea sau reapariția dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2021 (denumită în continuare „perioada investigației de reexaminare” sau „PIR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei continuări sau reapariții a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2018 și sfârșitul perioadei investigației de reexaminare (denumită în continuare „perioada examinată”).

(11)

În avizul de deschidere, părțile interesate au fost invitate să contacteze Comisia în vederea participării la investigație. În plus, Comisia a informat în mod specific solicitantul, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori cunoscuți din RPC, autoritățile din țara în cauză, precum și importatorii cunoscuți și utilizatorii cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor și i-a invitat să participe la aceasta.

(12)

Părțile interesate au avut ocazia de a prezenta observații cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor și de a solicita o audiere în fața Comisiei și/sau a consilierului-auditor pentru proceduri comerciale.

(13)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion din rândul părților interesate în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(14)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune. La selectarea eșantionului, Comisia s-a bazat pe cea mai mare producție reprezentativă și pe cel mai mare volum de vânzări de AFS din cursul PIR care puteau fi examinate în mod rezonabil având în vedere timpul disponibil. Eșantionul a fost constituit din trei producători din Uniune. Producătorii din Uniune incluși în eșantion reprezentau 76 % din producția industriei Uniunii din cursul PIR. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la eșantionul provizoriu. Nu s-au primit observații. Eșantionul este reprezentativ pentru industria Uniunii.

(15)

Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a constitui un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(16)

Un singur importator neafiliat a furnizat informațiile solicitate și a acceptat să fie inclus în eșantion. Având în vedere numărul mic de răspunsuri, Comisia a decis că nu este necesară constituirea unui eșantion.

(17)

Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori cunoscuți din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze și alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la investigație.

(18)

Un singur producător-exportator din țara în cauză a furnizat informațiile solicitate în termenul stabilit în avizul de deschidere și a fost de acord să fie inclus în eșantion. Având în vedere numărul mic de răspunsuri, Comisia a decis că nu este necesară constituirea unui eșantion. Aceasta a informat în consecință singurul producător-exportator care a răspuns și Misiunea Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană. Nu au fost prezentate observații.

(19)

Comisia a trimis Guvernului Republicii Populare Chineze („GC”) un chestionar referitor la existența unor distorsiuni semnificative în RPC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(20)

Comisia a trimis chestionare producătorilor-exportatori cooperanți, producătorilor din Uniune, utilizatorilor și importatorilor. Aceleași chestionare au fost puse la dispoziție și online (8) în ziua deschiderii investigației.

(21)

S-au primit răspunsuri la chestionare de la trei producători din Uniune.

(22)

Comisia nu a primit niciun răspuns din partea producătorului-exportator cooperant, a GC, a importatorului neafiliat sau a utilizatorilor.

(23)

Din cauza lipsei de cooperare din partea producătorului-exportator cooperant și în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, Comisia și-a bazat analiza privind probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului pe datele disponibile. Aceasta a utilizat informațiile cuprinse în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor și statisticile disponibile în bazele de date Comext și Global Trade Atlas („GTA”), precum și alte surse accesibile publicului. Toate părțile interesate și GC au fost informate în consecință și nu au formulat obiecții.

(24)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului și interesul Uniunii. S-au efectuat vizite de verificare, în conformitate cu articolul 16 din regulamentul de bază, la sediile următoarelor societăți:

Producători din Uniune:

(25)

La 28 aprilie 2023, Comisia a comunicat faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să mențină taxele antidumping în vigoare. Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în care să poată formula observații cu privire la comunicarea constatărilor.

(26)

Observațiile prezentate de părțile interesate au fost analizate de Comisie și au fost luate în considerare, după caz. Au fost audiate părțile care au formulat o solicitare în acest sens.

(27)

Produsul care face obiectul reexaminării este același cu cel din investigația inițială și din reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor, și anume fire tăiate din fibră de sticlă, cu o lungime de maximum 50 mm; semitorturi din fibră de sticlă, cu excepția semitorturilor din fibră de sticlă care sunt impregnate și acoperite și prezintă o pierdere la calcinare de mai mult de 3 % (determinată conform standardului ISO 1887) și covorașe de filamente din fibră de sticlă, cu excepția covorașelor din vată de sticlă, care se încadrează în prezent la codurile NC 7019 11 00, ex 7019 12 00 (codurile TARIC 7019120022, 7019120025, 7019120026, 7019120039), 7019 14 00 și 7019 15 00 (9). Codurile NC și TARIC sunt menționate doar cu titlu informativ, fără a aduce atingere eventualei modificări ulterioare a clasificării tarifare.

(28)

Produsul în cauză este materia primă cel mai des utilizată pentru armarea rășinilor termoplastice și termorezistente din industria materialelor compozite. Materialele compozite care rezultă (materiale armate cu fibră de sticlă cu filament) sunt utilizate în numeroase ramuri industriale: transport (sectorul auto, maritim, aerospațial, militar), electronică, energie eoliană, construcție și inginerie civilă, rezervoare/conducte, bunuri de consum, etc.

(29)

Produsul vizat de prezenta investigație este produsul care face obiectul reexaminării originar din RPC.

(30)

Astfel cum s-a stabilit în investigația inițială, precum și în reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor, prezenta investigație de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor a confirmat faptul că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări de bază:

(31)

Prin urmare, aceste produse sunt considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(32)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă expirarea măsurii în vigoare ar putea conduce la o continuare sau la o reapariție a dumpingului din partea RPC.

(33)

Astfel cum se menționează în considerentul 22, niciun producător-exportator din RPC nu a cooperat la investigație. În consecință, Comisia a informat autoritățile din RPC că, din cauza lipsei de cooperare, Comisia ar putea aplica articolul 18 din regulamentul de bază cu privire la constatările referitoare la RPC. Nu s-a primit niciun răspuns și, în consecință, Comisia a decis să aplice articolul 18.

(34)

În consecință, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, constatările referitoare la probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului s-au bazat pe datele disponibile, în special pe informațiile furnizate în cererea de reexaminare și pe informațiile obținute de la părțile care au cooperat în cursul investigației de reexaminare, și anume solicitantul și producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(35)

Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la momentul deschiderii investigației care tind să demonstreze existența unor distorsiuni semnificative în RPC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a deschis investigația în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(36)

Pentru a obține informațiile pe care le-a considerat necesare pentru investigația sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar către GC. În plus, la punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere și să furnizeze informații și documente justificative referitoare la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. În termenul stabilit nu s-a primit niciun răspuns la chestionar din partea GC și nu s-a primit nicio comunicare privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Ulterior, Comisia a informat GC că va folosi datele disponibile în sensul articolului 18 din regulamentul de bază pentru a stabili existența unor distorsiuni semnificative în RPC. GC nu a formulat observații în această privință.

(37)

La punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere elementele de probă disponibile, ar putea fi necesar să selecteze o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate. Conform informațiilor de care dispunea Comisia la momentul respectiv, au fost identificate ca posibile țări reprezentative pentru RPC Brazilia și Turcia. Comisia a precizat, de asemenea, că va examina și alte țări care ar putea fi adecvate, în conformitate cu criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(38)

La 5 august 2022, prin intermediul unei note, Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționa să le utilizeze la stabilirea valorii normale, luând în considerare Turcia ca țară reprezentativă. Comisia a informat, de asemenea, părțile interesate că va stabili costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale („costuri VAG”), precum și profiturile pe baza informațiilor referitoare la societatea Türkiye Șișe Ve Cam Fabrikalari A.Ș., un producător din țara reprezentativă. Nu s-au primit observații.

(39)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „[v]aloarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.

(40)

Cu toate acestea, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „[î]n cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri” („cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale” sunt denumite în continuare „costurile VAG”).

(41)

Astfel cum se explică mai jos, Comisia a concluzionat în cadrul prezentei investigații că, pe baza elementelor de probă disponibile și având în vedere lipsa cooperării din partea GC și a producătorilor-exportatori, este adecvată aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(42)

În cadrul investigației sale recente privind sectorul fibrei de sticlă din RPC (10), Comisia a constatat existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(43)

În cadrul investigației respective, Comisia a constatat că există o intervenție substanțială a statului în RPC, ceea ce conduce la distorsionarea alocării eficiente a resurselor în conformitate cu principiile pieței (11). În special, Comisia a concluzionat că, în sectorul fibrei de sticlă, care cuprinde și AFS, nu doar că GC continuă să dețină în proprietate o mare parte dintre societăți în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază (12), ci GC este, de asemenea, în măsură să intervină în procesul de stabilire a prețurilor și a costurilor prin prezența statului în cadrul firmelor în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază (13). Comisia a constatat, de asemenea, că prezența și intervenția statului pe piețele financiare, precum și în furnizarea de materii prime și de factori de producție au un efect suplimentar de distorsionare asupra pieței. Într-adevăr, în ansamblu, sistemul de planificare din RPC are ca rezultat faptul că resursele sunt concentrate în sectoare desemnate de GC ca fiind strategice sau importante din punct de vedere politic într-un alt mod, în loc să fie alocate după cum dictează forțele pieței (14). În plus, Comisia a concluzionat că legislația chineză privind falimentul și proprietatea nu funcționează în mod corespunzător în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază, ceea ce conduce la distorsiuni, în special atunci când sunt menținute pe linia de plutire întreprinderi insolvente și când sunt atribuite drepturi de folosință asupra terenurilor în RPC (15). În aceeași ordine de idei, Comisia a constatat distorsiuni ale costurilor salariale din sectorul fibrei de sticlă, care cuprinde și AFS, în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază (16), precum și distorsiuni pe piețele financiare în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază, în special în ceea ce privește accesul la capital al actorilor corporativi din RPC (17).

(44)

La fel ca în investigația sa anterioară referitoare la sectorul fibrei de sticlă din RPC, Comisia a analizat, în prezenta investigație, dacă este adecvat sau nu să utilizeze prețurile și costurile interne din RPC, dată fiind existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Această analiză a Comisiei s-a bazat pe elementele de probă disponibile la dosar, inclusiv pe elementele de probă cuprinse cerere și în raport (18), care au fost obținute din surse accesibile publicului. Această analiză a inclus examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia RPC în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, inclusiv a produsului care face obiectul reexaminării. Comisia a completat în continuare aceste elemente de probă cu propriile cercetări privind diferitele criterii relevante pentru a confirma existența unor distorsiuni semnificative în RPC, astfel cum s-a constatat și în investigația sa anterioară în această privință.

(45)

Solicitantul a susținut în cerere că sectorul chinez al AFS este caracterizat de distorsiuni semnificative cauzate de intervenția statului în economie în general, precum și, în mod specific, în sectorul produsului care face obiectul reexaminării. Potrivit cererii, toți factorii de producție – terenuri, energie, capital, materii prime și forță de muncă – sunt afectați în egală măsură de distorsiuni, deoarece sunt supuși intervențiilor GC care au dus, în cele din urmă, la distorsiuni nesemnificative în sectorul AFS din China.

(46)

În sprijinul acestei poziții, în cerere s-a făcut referire la o serie de surse de informații accesibile publicului, cum ar fi raportul, investigația recentă a Comisiei privind sectorul AFS și Regulamentul (UE) 2020/492 rezultat din aceasta, cel de al 13-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei materialelor de construcții, cel de al 13-lea plan cincinal privind dezvoltarea economică și socială națională al RPC, cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea economică și socială națională și obiectivele pe termen lung pentru 2035, precum și strategia industrială „Made in China 2025”.

(47)

Pe această bază, cererea a subliniat faptul că GC deține marea majoritate a principalilor producători chinezi de AFS, precum și a furnizorilor din amonte și a utilizatorilor din aval. Cei mai mari doi producători chinezi de AFS, CPIC și Jushi, sunt importante conglomerate deținute de stat. Asociația sectorială relevantă, Federația Chineză a Materialelor de Construcții (China Building Materials Federation), își desfășoară activitatea sub îndrumarea și supravegherea Comisiei de supraveghere și administrare a activelor deținute de stat (State-owned Asset Supervision and Administration Commission). Președintele Consiliului de administrație al Jushi și vicepreședintele CNBM, care este societatea-mamă a Jushi, dețin, ambii, funcția de vicepreședinte al Federației Chineze a Materialelor de Construcții.

(48)

Având în vedere nivelul ridicat al intervenției guvernamentale în industria AFS și al participațiilor statului în cadrul sectorului, chiar și producătorii privați sunt împiedicați să își desfășoare activitatea în condiții de piață.

(49)

Direcția economiei chineze este determinată într-o mare măsură de un sistem elaborat de planificare care stabilește prioritățile și obiectivele asupra cărora trebuie să se concentreze autoritățile centrale și locale. Planurile, cum ar fi cel de al 13-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei materialelor de construcții, Planul de dezvoltare a producției inteligente (2016-2020), cel de al 13-lea plan cincinal privind dezvoltarea economică și socială națională a RPC, cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea economică și socială națională și obiectivele pe termen lung pentru 2035 („cel de al 14-lea plan cincinal”), precum și strategia „Made in China 2025”, încurajează autoritățile guvernamentale de la toate nivelurile și instituțiile financiare deținute de stat să promoveze progresul industriei AFS în RPC. În cadrul celui de al 14-lea plan cincinal, GC intenționează să se concentreze pe materialele noi în contextul construirii unui nou pilon al sistemului industrial și prevede să utilizeze pe deplin fondurile de investiții industriale și să crească garanțiile financiare și compensarea riscurilor. Prin urmare, sistemul de planificare din China împiedică forțele pieței libere să prevaleze în sectorul AFS.

(50)

Întreprinderile din sectoarele „materialelor noi” – care includ și AFS – beneficiază de numeroase mecanisme de sprijin, inclusiv de politici de sprijin financiar, politici fiscale și de impozitare preferențiale, sprijin pentru C & D etc.

(51)

Costurile materiilor prime, cum ar fi caolinul și dolomita, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece producția acestor materii prime face obiectul unui sprijin din partea statului în RPC; există distorsiuni sistemice semnificative și în ceea ce privește accesul la capital, terenuri și forță de muncă. Investigația antisubvenție recentă a Comisiei privind importurile de AFS din China a arătat că producătorii chinezi de AFS au beneficiat de acces preferențial la terenuri, precum și de împrumuturi preferențiale, atât de la bănci deținute de stat, cât și de la bănci private (19).