ISSN 1977-0782 |
||
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 177 |
|
Ediţia în limba română |
Legislaţie |
Anul 66 |
|
|
|
(1) Text cu relevanță pentru SEE. |
RO |
Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată. Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc. |
II Acte fără caracter legislativ
REGULAMENTE
12.7.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 177/1 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2023/1441 AL COMISIEI
din 10 iulie 2023
privind modalitățile detaliate de desfășurare a procedurilor de către Comisie în temeiul Regulamentului (UE) 2022/2560 al Parlamentului European și al Consiliului privind subvențiile străine care denaturează piața internă
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) 2022/2560 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 decembrie 2022 privind subvențiile străine care denaturează piața internă (1), în special articolul 47 alineatul (1),
după consultarea Comitetului consultativ privind subvențiile străine,
întrucât:
(1) |
În temeiul articolului 1 din Regulamentul (UE) 2022/2560, regulamentul menționat permite Comisiei să investigheze subvențiile străine care denaturează piața internă și să corecteze astfel de deturnări. Este necesar să se stabilească normele și procedurile specifice privind, printre altele, transmiterea notificărilor în temeiul articolelor 21 și 29 din Regulamentul (UE) 2022/2560, desfășurarea interviurilor și furnizarea de declarații verbale în temeiul articolelor 13, 14 și 15 din Regulamentul (UE) 2022/2560, propunerea de angajamente în temeiul articolelor 25 și 31 din Regulamentul (UE) 2022/2560, precum și detaliile privind obligația de informare și dreptul la apărare ale întreprinderii care face obiectul investigației în temeiul articolului 42 din Regulamentul (UE) 2022/2560. |
(2) |
În temeiul articolului 20 din Regulamentul (UE) 2022/2560, persoanele și întreprinderile au obligația de a notifica anumite concentrări de mari dimensiuni care implică contribuții financiare străine substanțiale înainte de punerea în aplicare a concentrărilor respective. Articolul 29 din Regulamentul (UE) 2022/2560 prevede notificarea contribuțiilor financiare străine în contextul procedurilor de achiziții publice care depășesc anumite praguri înainte de atribuirea contractului. Nerespectarea obligației de notificare conduce, printre altele, la sancționarea persoanei sau a întreprinderii cu amenzi și penalități cu titlu cominatoriu. Prin urmare, este necesar să se definească exact părțile responsabile pentru transmiterea notificării și conținutul informațiilor care trebuie furnizate în notificare. |
(3) |
Persoanelor sau întreprinderilor menționate la articolul 21 alineatul (3) și la articolul 29 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2022/2560 le revine obligația de a prezenta integral și cu exactitate Comisiei faptele și circumstanțele relevante pentru luarea unei decizii cu privire la concentrările notificate sau la contribuțiile financiare străine notificate din contextul unei proceduri de achiziții publice. |
(4) |
Pentru a simplifica notificările și evaluarea efectuată de Comisie, în anexele la prezentul regulament ar trebui stabilite formulare standardizate. Formularele pot fi înlocuite cu formulare electronice care conțin aceleași cerințe de informare. |
(5) |
În conformitate cu articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2022/2560, în cazurile în care, în urma analizei preliminare, Comisia dispune de suficiente indicii că unei întreprinderi i s-a acordat o subvenție străină care denaturează piața internă, Comisia ar trebui să inițieze o procedură de investigație aprofundată care să îi permită să colecteze informații suplimentare pentru a evalua existența unei subvenții străine și efectele sale de denaturare efective sau potențiale. Este necesar să se stabilească normele privind termenele în care întreprinderea care face obiectul investigației și alte persoane, inclusiv statele membre și țara terță care a acordat subvenția străină, își pot prezenta observațiile cu privire la decizia Comisiei de inițiere a unei investigații aprofundate, în conformitate cu articolul 40 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2022/2560. |
(6) |
În temeiul articolului 13 alineatul (7) din Regulamentul (UE) 2022/2560, atunci când desfășoară investigații, Comisia poate chestiona orice persoană fizică sau juridică care își dă acordul în acest sens, în scopul colectării de informații referitoare la obiectul investigației. Având în vedere necesitatea de a asigura echitatea juridică și transparența, înainte de chestionarea persoanelor fizice sau juridice care își dau acordul în acest sens, Comisia ar trebui să informeze persoanele respective cu privire la temeiul juridic al interviului. Persoanele chestionate ar trebui, de asemenea, să fie informate cu privire la scopul interviului și ar trebui să aibă posibilitatea de a formula observații cu privire la interviului documentat. Comisia ar trebui să stabilească un termen în care persoana chestionată să îi poată comunica eventualele observații cu privire la interviul documentat. |
(7) |
În temeiul articolului 14 alineatul (2) litera (c) și al articolului 15 din Regulamentul (UE) 2022/2560, atunci când efectuează inspecții în cadrul sau în afara Uniunii, Comisia poate să ceară oricărui reprezentant sau membru al personalului unei întreprinderi sau al unei asociații de întreprinderi explicații cu privire la faptele sau documentele legate de obiectul și scopul inspecției și să documenteze răspunsurile acestuia. Declarațiile verbale documentate ar trebui să fie puse la dispoziția reprezentantului autorizat al întreprinderii sau al asociației de întreprinderi. În cazul explicațiilor furnizate de un membru neautorizat al personalului, întreprinderii sau asociației de întreprinderi ar trebui să i se ofere posibilitatea de a formula observații cu privire la explicațiile documentate. |
(8) |
În temeiul articolului 13 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2022/2560, statele membre sunt obligate să furnizeze Comisiei toate informațiile necesare pentru efectuarea investigațiilor în temeiul regulamentului menționat. Pentru a se asigura că toate aceste informații sunt puse la dispoziția Comisiei în contextul procedurilor de achiziții publice, această obligație ar trebui să se aplice, de asemenea, autorităților contractante sau entităților contractante responsabile cu procedura de achiziții publice relevantă. |
(9) |
Pentru a permite Comisiei să efectueze o evaluare corespunzătoare în scopul adoptării unei decizii privind angajamentele propuse de întreprinderea care face obiectul investigației în vederea remedierii unei denaturări pe piața internă, ar trebui stabilite procedura pentru propunerea de angajamente în temeiul articolului 11 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2022/2560 și termenele pentru propunerea de angajamente în temeiul articolelor 25 și 31 din Regulamentul (UE) 2022/2560. |
(10) |
Din motive de transparență, Comisia poate impune, după caz, obligații de raportare și de transparență în temeiul articolului 7 alineatul (5) și al articolului 8 din Regulamentul (UE) 2022/2560 prin acte de încheiere a unei investigații aprofundate prevăzute la articolul 11 din Regulamentul (UE) 2022/2560. Aceste obligații ar trebui să permită Comisiei să identifice potențialele denaturări ale pieței interne sau să monitorizeze punerea în aplicare a actelor sale adoptate în temeiul Regulamentului (UE) 2022/2560. Prin urmare, este necesar să se clarifice forma, conținutul și detaliile procedurale ale acestor obligații. |
(11) |
În temeiul articolului 42 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2022/2560, în conformitate cu principiul respectării dreptului la apărare, întreprinderii care face obiectul investigației ar trebui să i se acorde posibilitatea, înainte de adoptarea de către Comisie a unei decizii în temeiul articolului 11, 12, 17, 18, 25 alineatul (3), 26, 31 sau 33 din Regulamentul (UE) 2022/2560, de a formula observații cu privire la toate motivele în baza cărora Comisia intenționează să își adopte decizia. În conformitate cu articolul 42 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2022/2560, este necesar să se stabilească norme privind măsura în care unei întreprinderi care face obiectul investigației ar trebui să i se acorde acces la dosarul Comisiei. Cu toate că întreprinderea care face obiectul investigației ar trebui să aibă întotdeauna dreptul de a obține din partea Comisiei versiunile neconfidențiale ale tuturor documentelor menționate în motive, accesul la toate documentele din dosarul Comisiei, fără nicio ocultare, ar trebui acordat unui număr limitat de consultanți juridici sau economici externi ori experți tehnici externi, în numele întreprinderii care face obiectul investigației, în condițiile care urmează să fie stabilite într-o decizie a Comisiei. Acest acces ar trebui să fie limitat în anumite situații, inclusiv în cazul în care divulgarea anumitor documente ar aduce prejudicii furnizorului lor sau în cazul în care prevalează alte interese. |
(12) |
În temeiul articolului 42 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2022/2560, atunci când acordă acces la dosar, Comisia ar trebui să asigure protecția secretelor comerciale și a altor informații confidențiale. Prin urmare, este necesar să se stabilească norme detaliate care să permită Comisiei să solicite persoanelor și întreprinderilor care transmit sau au transmis informații, inclusiv documente, să identifice secretele comerciale sau informațiile confidențiale în documentele lor sau în ceea ce privește informațiile dintr-un rezumat sau dintr-o decizie, precum și să permită Comisiei să decidă cu privire la tratamentul anumitor informații în cazul unui dezacord privind confidențialitatea. |
(13) |
Deoarece notificările atrag obligația de a respecta termenele legale prevăzute în Regulamentul (UE) 2022/2560, ar trebui determinate, de asemenea, condițiile care reglementează aceste termene și data de la care notificările produc efecte. În special, ar trebui stabilite începutul și sfârșitul termenelor, precum și condițiile de suspendare a acestor termene. |
(14) |
Transmiterea documentelor către și de la Comisie ar trebui, în principiu, să aibă loc prin mijloace digitale, având în vedere evoluțiile din domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor și beneficiul pentru mediu al acestui mod de transmitere. Mai precis, această dispoziție ar trebui să se aplice, în temeiul articolului 47 alineatul (1) literele (a), (b) și (h) din Regulamentul (UE) 2022/2560, notificărilor, răspunsurilor la cererile de informații, observațiilor cu privire la motivele în baza cărora Comisia intenționează să adopte decizia adresată întreprinderii care face obiectul investigației, precum și angajamentelor propuse de părțile care fac notificarea. |
(15) |
Din motive de transparență și de securitate juridică, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare înainte de începerea aplicării Regulamentului (UE) 2022/2560. |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
CAPITOLUL I
DOMENIU DE APLICARE ȘI DEFINIȚII
Articolul 1
Obiect și domeniu de aplicare
În conformitate cu articolul 47 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2022/2560, prezentul regulament stabilește dispoziții detaliate cu privire la:
1. |
forma, conținutul și detaliile procedurale ale notificărilor privind concentrările; |
2. |
forma, conținutul și detaliile procedurale ale notificărilor privind contribuțiile financiare străine și ale declarației privind neîncasarea unei contribuții financiare străine, în procedurile de achiziții publice; |
3. |
detaliile procedurale pentru declarațiile verbale în temeiul articolului 13 alineatul (7), al articolului 14 alineatul (2) litera (c) și al articolului 15 din Regulamentul (UE) 2022/2560; |
4. |
normele detaliate privind informările, accesul la dosar și informațiile confidențiale în temeiul articolelor 42 și 43 Regulamentul (UE) 2022/2560; |
5. |
forma, conținutul și detaliile procedurale ale cerințelor de transparență; |
6. |
normele detaliate pentru calcularea termenelor; |
7. |
detaliile procedurale și termenele pentru propunerea de angajamente în temeiul articolelor 25 și 31 din Regulamentul (UE) 2022/2560. |
Articolul 2
Definiții
În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:
1. |
„părți care fac notificarea” în sensul notificărilor privind concentrările înseamnă persoane sau întreprinderi care au obligația de a transmite o notificare în temeiul articolului 21 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2022/2560; |
2. |
„alte persoane implicate” în sensul notificărilor privind concentrările înseamnă persoane implicate în concentrarea propusă, altele decât părțile care fac notificarea, cum ar fi vânzătorul și întreprinderea sau o parte a întreprinderii care este ținta concentrării; |
3. |
„părți care fac notificarea” în sensul notificărilor și al declarațiilor privind contribuțiile financiare străine în cadrul achizițiilor publice înseamnă toți operatorii economici, toate grupurile de operatori economici, toți subcontractanții și furnizorii principali care fac obiectul obligației de notificare în conformitate cu articolul 29 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2022/2560; |
4. |
„zile lucrătoare” înseamnă toate zilele, altele decât zilele de sâmbătă, de duminică și de sărbători legale ale Comisiei, astfel cum sunt publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. |
CAPITOLUL II
NOTIFICĂRI
Articolul 3
Persoanele abilitate să transmită notificări și declarații
(1) Notificările privind concentrările prevăzute la articolul 21 din Regulamentul (UE) 2022/2560 se transmit de către părțile care fac notificarea menționate la articolul 2 punctul 1. Fiecare parte care face notificarea este responsabilă pentru corectitudinea informațiilor pe care le furnizează.
(2) Notificările și declarațiile în cadrul procedurilor de achiziții publice se transmit autorității contractante sau entității contractante de către operatorul economic sau, în cazul grupurilor de operatori economici, subcontractanți principali și de furnizori principali, de către contractantul principal sau concesionarul principal menționat la articolul 29 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2022/2560, în numele său și în numele oricărei părți care face notificarea și al tuturor părților care fac notificarea, astfel cum se menționează la articolul 2 punctul 3. Fiecare parte care face notificarea este responsabilă numai pentru corectitudinea informațiilor legate de contribuțiile financiare străine care i-au fost acordate.
(3) În cazul în care notificările sau declarațiile sunt semnate de reprezentanți externi autorizați ai persoanelor sau ai întreprinderilor, aceștia prezintă dovada scrisă că sunt autorizați să acționeze.
Articolul 4
Notificarea prealabilă a concentrărilor
(1) Notificările privind concentrările în temeiul articolului 21 din Regulamentul (UE) 2022/2560 se transmit utilizând formularul pentru notificarea concentrărilor prevăzut în anexa I. Notificările comune în temeiul articolului 21 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2022/2560 se transmit prin intermediul unui singur formular.
(2) Formularul pentru notificarea concentrărilor și toate documentele justificative relevante se transmit Comisiei în conformitate cu articolul 25.
(3) Notificările se transmit în una dintre limbile oficiale ale Uniunii. Cu excepția cazului în care Comisia și părțile care fac notificarea convin altfel, limba notificării este și limba procedurii, precum și limba oricărei proceduri administrative ulterioare în fața Comisiei în temeiul Regulamentului (UE) 2022/2560 referitoare la aceeași concentrare. Documentele justificative se depun în limba lor originală. În cazul în care limba originală a unui document nu este una dintre limbile oficiale ale Uniunii, se anexează o traducere în limba procedurii.
(4) Pe baza unei cereri în scris, Comisia poate excepta partea care face notificarea de la obligația de a furniza anumite informații, inclusiv documente, în formularul de notificare prevăzut în anexa I sau de la orice altă cerință specificată în formularul de notificare cu privire la informațiile respective.
(5) Comisia confirmă, fără întârziere și în scris, părților care fac notificarea primirea notificării și a oricărui răspuns la o scrisoare trimisă de Comisie în temeiul articolului 6 alineatele (2) și (3).
Articolul 5
Notificările și declarațiile privind contribuțiile financiare străine în contextul procedurilor de achiziții publice
(1) Notificările privind contribuțiile financiare străine în contextul procedurilor de achiziții publice se transmit autorității contractante sau entității contractante responsabile cu procedura de achiziții publice relevantă, în conformitate cu articolul 29 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2022/2560, pe baza formularului din anexa II și prin intermediul unui singur formular care conține informații privind toate părțile care fac notificarea în legătură cu o singură ofertă sau cerere de participare.
(2) În cazul în care, în cadrul procedurilor de achiziții publice care ating pragurile prevăzute la articolul 28 alineatul (1) litera (a) și la articolul 28 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2022/2560, o țară terță nu a acordat, în ultimii trei ani, părților care fac notificarea nicio contribuție financiară străină care face obiectul notificării, părțile respective trebuie să transmită, în locul unei notificări, o declarație. Declarația trebuie transmisă autorității contractante sau entității contractante responsabile cu procedura de achiziții publice relevantă în modul prevăzut la punctul 7 din introducere și în secțiunea 7 din anexa II și prin intermediul unui singur formular. În conformitate cu articolul 4 alineatul (3) și cu articolul 29 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2022/2560, contribuțiile financiare străine al căror cuantum total pentru fiecare țară terță este mai mic decât cuantumul ajutoarelor de minimis, astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1407/2013, și care au fost acordate în cursul perioadei de trei ani consecutivi anteriori declarației nu trebuie raportate în declarație.
(3) Notificarea, inclusiv toate documentele justificative relevante, sau declarația este transferată Comisiei de către autoritatea contractantă sau entitatea contractantă în conformitate cu articolul 26.
(4) Notificările și declarațiile se transmit autorității contractante sau entității contractante în una dintre limbile oficiale ale Uniunii. Cu excepția cazului în care Comisia și părțile care fac notificarea convin altfel, limba notificării sau a declarației este și limba procedurii, precum și limba oricărei proceduri administrative ulterioare în fața Comisiei în temeiul Regulamentului (UE) 2022/2560 referitoare la aceeași procedură de achiziții publice. Documentele justificative se depun în limba lor originală. În cazul în care limba originală a oricăruia dintre documente nu este una dintre limbile oficiale ale Uniunii, se atașează o traducere în limba procedurii.
(5) La cererea scrisă a părților care fac notificarea și după informarea autorității contractante sau a entității contractante responsabile cu procedura de achiziții publice, Comisia poate excepta o parte care face notificarea de la obligația de a furniza anumite informații, inclusiv documente, în formularul de notificare prevăzut în anexa II, sau de la orice altă cerință specificată în formularul de notificare cu privire la informațiile respective.
(6) Comisia confirmă, fără întârziere și în scris, autorității contractante sau entității contractante responsabile cu procedura de achiziții publice primirea notificării sau a declarației și a oricărui răspuns la o scrisoare trimisă de Comisie în temeiul articolului 7 alineatele (1) și (3), o copie a confirmării fiind trimisă părților care fac notificarea sau reprezentanților externi autorizați ai acestora.
Articolul 6
Data de la care produce efecte notificarea în cazul concentrărilor
(1) În conformitate cu articolul 24 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2022/2560, data de la care o notificare produce efecte este data la care Comisia primește o notificare completă.
(2) În cazul în care constată că informațiile, inclusiv documentele, cuprinse în notificare sunt incomplete, Comisia informează, fără întârziere și în scris, părțile care fac notificarea sau pe reprezentanții lor externi autorizați. În aceste cazuri, notificarea produce efecte de la data la care Comisia primește informațiile complete.
(3) După notificare, părțile care fac notificarea comunică fără întârziere Comisiei oricare informații relevante, inclusiv modificări semnificative ale faptelor, pe care părțile care fac notificarea ar fi trebuit să le notifice dacă ar fi avut cunoștință sau ar fi trebuit să aibă cunoștință de informațiile respective la momentul notificării. În cazul în care informațiile respective ar putea avea un efect semnificativ asupra evaluării Comisiei cu privire la concentrarea notificată, Comisia poate considera că notificarea produce efecte numai de la data la care primește informațiile în cauză. Comisia informează în această privință, fără întârziere și în scris, părțile care fac notificarea sau pe reprezentanții acestora.
(4) În sensul prezentului articol, se consideră că notificarea este incompletă atunci când sunt furnizate informații incorecte sau înșelătoare.
Articolul 7
Data de la care produc efecte notificările și declarațiile privind contribuțiile financiare străine în contextul procedurilor de achiziții publice
(1) În cazul procedurilor deschise de achiziții publice în sensul articolului 27 din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului (2), notificările și declarațiile produc efecte de la data la care sunt primite de către Comisie. În cazul procedurilor de achiziții publice în mai multe etape, o notificare sau o declarație transmisă în etapa de depunere a cererii de participare, precum și notificarea actualizată sau declarația actualizată transmisă în etapa de depunere a ofertei finale în conformitate cu articolul 29 alineatul (1) ultima teză din Regulamentul (UE) 2022/2560 produc efecte de la data la care sunt primite de către Comisie. Cu toate acestea, în cazul în care constată că informațiile, inclusiv documentele, cuprinse în notificarea primită sau în declarația primită sunt incomplete, Comisia informează, fără întârziere și în scris, părțile care fac notificarea sau pe reprezentanții lor externi autorizați. În aceste cazuri, notificarea sau declarația produce efecte de la data la care Comisia primește informațiile complete în temeiul articolului 29 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2022/2560.
(2) În cazul în care autoritatea contractantă sau entitatea contractantă relevantă își exercită drepturile prevăzute la articolul 56 alineatul (3) din Directiva 2014/24/UE sau la articolul 76 alineatul (4) din Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului (3), de a solicita clarificări cu privire la notificare, la declarație, la notificarea actualizată sau la declarația actualizată în conformitate cu articolul 29 alineatul (1) ultima teză și cu articolul 29 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2022/2560 și decide să respingă oferta sau cererea de participare din cauza lipsei de clarificări, în cazul în care acestea nu au fost furnizate în mod corespunzător, notificarea sau declarația nu este considerată a fi fost efectuată și transferată Comisiei.
(3) După transmiterea unei notificări, a unei declarații, a unei notificări actualizate sau a unei declarații actualizate, părțile care fac notificarea comunică Comisiei fără întârziere orice informație nouă relevantă, inclusiv modificări survenite în fapte, pe care părțile care fac notificarea ar fi trebuit să le notifice dacă ar fi avut cunoștință sau ar fi trebuit să aibă cunoștință de informațiile respective la momentul transmiterii notificării sau a declarației complete ori a notificării sau a declarației actualizate. În cazul în care informațiile respective ar putea avea un efect semnificativ asupra evaluării Comisiei, Comisia poate considera că notificarea, declarația ori notificarea sau declarația actualizată produce efecte numai de la data la care primește informațiile relevante. Comisia informează, în scris și fără întârziere, părțile care fac notificarea care au transmis notificările în contextul procedurilor de achiziții publice sau pe reprezentanții acestora, precum și autoritatea contractantă sau entitatea contractantă relevantă cu privire la data de la care notificările respective produc efecte.
(4) În sensul prezentului articol și fără a aduce atingere articolelor 17, 29 și 33 din Regulamentul (UE) 2022/2560, se consideră că notificarea este incompletă atunci când sunt furnizate informații incorecte sau înșelătoare.
CAPITOLUL III
INVESTIGAȚIA EFECTUATĂ DE COMISIE
Articolul 8
Termenul pentru prezentarea observațiilor ca urmare a inițierii unei investigații aprofundate
(1) În cazul în care Comisia deschide o investigație aprofundată în temeiul articolului 10 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2022/2560, termenul în care întreprinderea care face obiectul investigației, orice altă persoană fizică sau juridică, statele membre și țara terță care a acordat subvenția străină își pot prezenta observațiile în scris se stabilește de către Comisie și, în mod normal, nu depășește o lună de la data la care întreprinderea care face obiectul investigației a fost informată cu privire la decizie sau de la data publicării rezumatului deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în toate celelalte cazuri. Observațiile se transmit în conformitate cu articolele 25 și 26.
(2) În cazuri justificate în mod corespunzător, Comisia poate prelungi termenul prevăzut la alineatul (1).
(3) În cazul în care observațiile includ informații confidențiale, persoana care prezintă observațiile furnizează o versiune neconfidențială a acestora, împreună cu versiunea confidențială.
Articolul 9
Interviuri
(1) În cazul în care Comisia chestionează o persoană în conformitate cu articolul 13 alineatul (7) din Regulamentul (UE) 2022/2560, Comisia indică, la începutul interviului, temeiul juridic și scopul interviului și informează persoana chestionată că va întocmi documente cu privire la interviu.
(2) Un interviu desfășurat în temeiul articolului 13 alineatul (7) din Regulamentul (UE) 2022/2560 poate fi documentat în orice format.
(3) O copie a formatului documentat al interviului este pusă la dispoziția persoanei chestionate în vederea formulării de observații în termenul stabilit de Comisie.
Articolul 10
Declarații verbale pe parcursul inspecțiilor
(1) În cazul în care funcționarii sau alte persoane care îi însoțesc, autorizate de Comisie, solicită explicații reprezentanților externi autorizați sau membrilor personalului unei întreprinderi sau asociații de întreprinderi în temeiul articolului 14 alineatul (2) litera (c) sau al articolului 15 din Regulamentul (UE) 2022/2560, explicațiile respective pot fi documentate sub orice formă.
(2) O copie a oricărui document redactat în temeiul alineatului (1) este pusă la dispoziția întreprinderii sau asociației de întreprinderi în cauză după inspecție.
(3) În cazul în care un membru al personalului întreprinderii sau asociației de întreprinderi, care nu este sau nu era autorizat de întreprindere sau de asociația de întreprinderi să ofere explicații în numele acesteia, a oferit Comisiei explicații, Comisia stabilește un termen până la care întreprinderea sau asociația de întreprinderi poate transmite Comisiei orice modificare adusă explicațiilor oferite de respectivul membru al personalului. Modificările se adaugă explicațiilor documentate în temeiul alineatului (1).
Articolul 11
Informațiile din partea autorităților contractante și a entităților contractante responsabile cu procedurile de achiziții publice
(1) Obligația statelor membre, prevăzută la articolul 13 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2022/2560, de a furniza Comisiei, la cererea acesteia, toate informațiile necesare pentru efectuarea de investigații în temeiul Regulamentului (UE) 2022/2560 se extinde, în special, la autoritățile contractante și la entitățile contractante responsabile cu procedurile de achiziții publice relevante care dețin informații relevante pentru investigație.
(2) Autoritatea contractantă sau entitatea contractantă relevantă transferă Comisiei, împreună cu notificarea, copii ale documentelor utilizate la pregătirea documentelor achiziției, inclusiv, dacă sunt disponibile, oricare cercetare de piață și bugetul intern pentru achiziție, precum și oricare alte copii ale documentelor pe care autoritatea contractantă sau entitatea contractantă relevantă le poate considera esențiale pentru investigație. În cazul în care părțile care fac notificarea prezintă informațiile de la secțiunea 4 din anexa II, autoritatea contractantă sau entitatea contractantă relevantă transmite, de asemenea, copiile tuturor ofertelor depuse referitoare la procedura de achiziții publice în cauză. În cazul în care ofertele nu au fost încă depuse sau dacă acestea nu sunt disponibile în momentul notificării, copiile sunt transferate Comisiei de îndată ce devin disponibile. În cazul în care autoritatea contractantă sau entitatea contractantă relevantă nu transferă sau nu este în măsură să transfere Comisiei copiile tuturor documentelor relevante pentru investigație, Comisia îi solicită să transfere copiile documentelor specifice relevante pentru investigația Comisiei.
Articolul 12
Transmiterea de informații privind o ofertă care este anormal de avantajoasă
(1) În măsura în care nu au fost deja furnizate de către părțile care fac notificarea în cadrul notificării lor transmise în temeiul articolului 29 din Regulamentul (UE) 2022/2560, justificările și documentele justificative aferente enumerate în formularul prevăzut în anexa II referitoare la evaluarea caracterului nejustificat de avantajos al unei oferte se transmit Comisiei în conformitate cu termenele și formatul specificate la articolul 8 și pot fi transmise pe parcursul analizei preliminare.
(2) În cazul în care decid să recurgă la posibilitatea de a prezenta justificări, părțile care fac notificarea anexează la respectivele justificări toate documentele justificative aferente enumerate în formularul prevăzut în anexa II, pentru a-și susține afirmațiile.
(3) Atunci când furnizează documente justificative, întreprinderea care face obiectul investigației identifică orice informație pe care o consideră confidențială, justifică în mod corespunzător afirmația respectivă cu privire la confidențialitate și furnizează o versiune separată neconfidențială.
CAPITOLUL IV
ANGAJAMENTE, TRANSPARENȚĂ ȘI RAPORTARE
Articolul 13
Termene pentru transmiterea angajamentelor în cazul concentrărilor notificate
(1) În ceea ce privește concentrările notificate Comisiei în temeiul articolului 21 din Regulamentul (UE) 2022/2560, angajamentele propuse în scopul adoptării unei decizii în temeiul articolului 25 alineatul (3) litera (a) din Regulamentul (UE) 2022/2560 se transmit Comisiei în termen de cel mult 65 de zile lucrătoare de la data la care a fost inițiată investigația aprofundată în temeiul articolului 25 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2022/2560.
(2) În cazul în care, în temeiul articolului 24 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2022/2560, termenul pentru adoptarea unei decizii în temeiul articolului 25 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2022/2560 se prelungește, termenul de 65 de zile lucrătoare pentru transmiterea angajamentelor se prelungește automat cu același număr de zile lucrătoare.
(3) În circumstanțe excepționale, Comisia poate lua în considerare angajamente chiar dacă acestea au fost propuse după expirarea termenului relevant pentru transmiterea lor, prevăzut la prezentul articol. Atunci când decide dacă să ia în considerare angajamentele propuse în astfel de circumstanțe, Comisia acordă o atenție deosebită necesității de a respecta procedura comitetului prevăzută la articolul 48 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2022/2560.
Articolul 14
Termenele pentru prezentarea angajamentelor în cadrul investigațiilor în contextul procedurilor de achiziții publice
(1) În ceea ce privește contribuțiile financiare străine notificate Comisiei în contextul procedurilor de achiziții publice în temeiul articolului 29 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2022/2560, angajamentele propuse de către operatorii economici în cauză în temeiul articolului 31 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2022/2560 se transmit Comisiei în termen de cel mult 50 de zile lucrătoare de la data la care a fost inițiată investigația aprofundată. În funcție de domeniul lor de aplicare și după consultarea autorității contractante sau a entității contractante, angajamentele primite de Comisie pot fi considerate un caz excepțional justificat în mod corespunzător pentru prelungirea termenului de adoptare a unei decizii de încheiere a investigației aprofundate în sensul articolului 30 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2022/2560.
(2) În circumstanțe excepționale, Comisia poate lua în considerare angajamentele propuse după expirarea termenului prevăzut la alineatul (1). Atunci când decide dacă să ia în considerare angajamentele propuse în astfel de circumstanțe, Comisia acordă o atenție deosebită necesității de a respecta procedura comitetului prevăzută la articolul 48 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2022/2560.
Articolul 15
Procedura de prezentare a angajamentelor
(1) Angajamentele propuse de întreprinderea care face obiectul investigației se transmit Comisiei în conformitate cu articolul 25 în vederea adoptării unei decizii în temeiul articolului 25 alineatul (3) litera (a) din Regulamentul (UE) 2022/2560 sau cu articolul 26 în vederea adoptării unei decizii în temeiul articolului 31 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2022/2560.
(2) Atunci când propune angajamente, întreprinderea care face obiectul investigației identifică, în același timp, orice informație pe care o consideră confidențială, justifică în mod corespunzător respectiva afirmație privind confidențialitatea și furnizează o versiune separată neconfidențială a angajamentelor.
(3) În cazul procedurilor prevăzute în capitolele 3 și 4 din Regulamentul (UE) 2022/2560, angajamentele sunt semnate de către părțile care fac notificarea, precum și de către orice altă persoană implicată căreia angajamentele îi impun obligații.
Articolul 16
Transparența și raportarea
Dacă este cazul, Comisia poate impune unei întreprinderi, printr-o decizie luată în urma unei investigații aprofundate în temeiul articolului 11 din Regulamentul (UE) 2022/2560, obligații de transparență și de raportare în temeiului articolului 7 alineatul (5) și al articolului 8 din Regulamentul (UE) 2022/2560. Aceste obligații pot viza furnizarea de informații referitoare la oricare dintre următoarele situații:
(a) |
contribuțiile financiare străine primite pe parcursul unei perioade specificate care începe din ziua următoare datei adoptării deciziei de impunere a acestei obligații; |
(b) |
participarea la concentrări sau la proceduri de achiziții publice (în cazul în care întreprinderea care face obiectul investigației depune o ofertă în cadrul unei proceduri deschise sau o cerere de participare la o procedură de achiziții publice în mai multe etape) pe parcursul unei perioade specificate care începe din ziua următoare datei adoptării deciziei de impunere a acestei obligații; |
(c) |
punerea în aplicare a unei decizii privind angajamentele, adoptată în temeiul articolului 11 alineatul (3), al articolului 25 alineatul (3) litera (a) sau al articolului 31 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2022/2560, a unei decizii privind măsuri corective, adoptată în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2022/2560, a unei decizii de interzicere a unei concentrări, adoptată în temeiul articolului 25 alineatul (3) litera (c) din Regulamentul (UE) 2022/2560, sau a unei decizii de interzicere a atribuirii contractului, adoptată în temeiul articolului 31 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2022/2560. |
CAPITOLUL V
PREZENTAREA OBSERVAȚIILOR
Articolul 17
Prezentarea observațiilor
(1) În cazul în care, în temeiului articolului 42 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2022/2560, informează întreprinderea care face obiectul investigației cu privire la motivele în baza cărora intenționează să își adopte decizia, Comisia stabilește un termen de cel puțin 10 zile lucrătoare în care întreprinderea respectivă își poate prezenta observațiile în scris. Comisia nu este obligată să ia în considerare observațiile scrise primite după expirarea acestui termen.
(2) Întreprinderea care face obiectul investigației prezintă Comisiei orice observație în scris, precum și orice document relevant care atestă faptele expuse în observația respectivă, în conformitate cu articolele 25 și 26.
(3) În cazul în care, în temeiul articolului 42 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2022/2560, Comisia adoptă o decizie provizorie privind măsurile provizorii, Comisia stabilește un termen în care întreprinderea care face obiectul investigației își poate prezenta în scris observațiile cu privire la decizia respectivă. Odată ce întreprinderea care face obiectul investigației și-a prezentat observațiile, Comisia ia o decizie finală privind măsurile provizorii, și anume de abrogare, de modificare sau de confirmare a deciziei provizorii. În cazul în care întreprinderea care face obiectul investigației nu a prezentat observații în scris în termenul stabilit de Comisie, decizia provizorie devine definitivă la expirarea termenului respectiv.
(4) Dacă este cazul și la cererea motivată a întreprinderii care face obiectul investigației, Comisia poate, înainte de expirarea termenului inițial, să prelungească termenele stabilite în conformitate cu alineatele (1) și (3).
CAPITOLUL VI
UTILIZAREA INFORMAȚIILOR ȘI TRATAMENTUL INFORMAȚIILOR CONFIDENȚIALE
Articolul 18
Utilizarea informațiilor de către Comisie
(1) În temeiul articolului 43 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2022/2560, un furnizor de informații poate conveni asupra dreptului Comisiei de a utiliza informațiile dobândite în temeiul regulamentului menționat în alte scopuri decât cele pentru care Comisia a dobândit inițial informațiile.
(2) În cazul în care îi acordă Comisiei o derogare în temeiul articolului 43 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2022/2560, furnizorul de informații indică informațiile specifice pentru care acordă permisiunea de a fi utilizate în alte scopuri decât cele pentru care au fost obținute și precizează motivele pentru care informațiile respective ar fi relevante pentru aceste alte scopuri, inclusiv în aplicarea altor acte ale Uniunii.
(3) În cazul în care Comisia solicită furnizorului de informații să acorde o derogare în temeiul articolului 43 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2022/2560, Comisia precizează informațiile care fac obiectul cererii respective și scopurile pentru care intenționează să utilizeze informațiile respective. Utilizarea acestor informații de către Comisie nu depășește scopurile indicate de Comisie și aprobate de furnizor.
Articolul 19
Identificarea și protecția informațiilor confidențiale
(1) Cu excepția cazului în care se prevede altfel la articolul 20 din prezentul regulament și la articolul 42 din Regulamentul (UE) 2022/2560 și fără a aduce atingere alineatului (6), Comisia nu divulgă informații, nici documente, și nu acordă acces la acestea în măsura în care conțin secrete comerciale sau alte informații confidențiale.
(2) Atunci când solicită informații în temeiul articolului 13 din Regulamentul (UE) 2022/2560, când chestionează o persoană în temeiul articolului 13 alineatul (7) din Regulamentul (UE) 2022/2560 sau când solicită explicații verbale în timpul inspecțiilor în conformitate cu articolele 14 și 15 din Regulamentul (UE) 2022/2560, Comisia informează respectivele persoane, întreprinderi sau asociații de întreprinderi că, prin furnizarea de informații Comisiei, acestea sunt de acord ca accesul la informațiile respective să poată fi acordat în temeiul articolului 20. În cazul în care primește informații de la furnizorii de informații, Comisia îi informează pe aceștia că accesul la informațiile pe care le furnizează poate fi acordat în temeiul articolului 20.
(3) Fără a aduce atingere articolelor 8 și 15, Comisia poate solicita, într-un anumit termen, furnizorilor de informații care furnizează documente sau alte informații în temeiul Regulamentului (UE) 2022/2560:
(a) |
să identifice documentele sau părțile din documente ori alte informații despre care consideră că includ secrete comerciale sau alte informații confidențiale; |
(b) |
să identifice persoanele în legătură cu care respectivele documente sau alte informații sunt considerate confidențiale; |
(c) |
să justifice afirmațiile privind secretele comerciale și alte informații confidențiale pentru fiecare document sau parte de document ori alte informații; |
(d) |
să furnizeze Comisiei o versiune neconfidențială a documentelor sau a părților din documente ori a altor informații în care secretele comerciale și alte informații confidențiale sunt ocultate în mod clar și inteligibil; |
(e) |
să furnizeze o descriere succintă, neconfidențială și clară a fiecărei informații ocultate. |
(4) Comisia solicită unei întreprinderi care face obiectul unei investigații să identifice, într-un anumit termen, părțile dintr-un rezumat prevăzut la articolul 40 din Regulamentul (UE) 2022/2560 sau dintr-o decizie adoptată în temeiului articolelor 11, 25 și 31 din Regulamentul (UE) 2022/2560, despre care consideră că includ secrete comerciale sau alte informații confidențiale, înainte de publicarea respectivului rezumat sau a respectivei decizii. În cazul în care identifică secrete comerciale sau alte informații confidențiale, întreprinderea care face obiectul investigației oferă justificări cu privire la considerațiile sale în termenul stabilit de Comisie.
(5) În cazul în care un furnizor de informații sau o întreprindere care face obiectul unei investigații nu identifică informațiile pe care le consideră confidențiale în conformitate cu cerințele prevăzute la alineatele (3) și (4), Comisia poate presupune că informațiile în cauză nu conțin informații confidențiale.
(6) În cazul în care Comisia consideră că anumite informații care sunt declarate confidențiale de către un furnizor de informații sau de către întreprinderea care face obiectul investigației pot fi divulgate, fie pentru că nu constituie secrete comerciale sau nu sunt confidențiale în alt mod, fie pentru că există un interes superior care justifică divulgarea lor, aceasta informează furnizorul de informații sau întreprinderea care face obiectul investigației că intenționează să divulge informațiile respective. În cazul în care furnizorul de informații sau întreprinderea care face obiectul investigației formulează obiecții în termen de cinci zile lucrătoare după ce a fost informat cu privire la intențiile Comisiei, Comisia poate adopta o decizie în care să precizeze data după care informațiile vor fi divulgate sau, în cazul alineatului (4), vor fi publicate în rezumat sau în decizie. Acest termen nu poate fi mai mic de cinci zile lucrătoare de la data notificării deciziei Comisiei. Decizia se notifică persoanei fizice sau juridice în cauză.
(7) Prezentul articol nu împiedică Comisia să utilizeze și să divulge, în măsura în care este necesar, informații care să demonstreze existența unei subvenții străine care cauzează denaturări.
CAPITOLUL VII
ACCESUL LA DOSAR
Articolul 20
Accesul la dosarul Comisiei și utilizarea documentelor
(1) După ce Comisia informează întreprinderea care face obiectul investigației cu privire la motivele în baza cărora Comisia intenționează să adopte o decizie, întreprinderea care face obiectul investigației poate solicita accesul la dosarul Comisiei în temeiul articolului 42 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2022/2560.
(2) Dreptul de acces la dosarul Comisiei nu se extinde la:
(a) |
documentele interne ale Comisiei; |
(b) |
documentele interne ale autorităților din statele membre sau din țări terțe, inclusiv ale autorităților din domeniul concurenței și ale autorităților contractante ori ale entităților contractante; |
(c) |
corespondența dintre Comisie și autoritățile din statele membre sau din țări terțe, inclusiv autoritățile din domeniul concurenței și autoritățile contractante ori entitățile contractante; |
(d) |
corespondența dintre autoritățile din statele membre și dintre statele membre și țări terțe. |
(3) Atunci când acordă acces la dosar, Comisia furnizează întreprinderii care face obiectul investigației o versiune neconfidențială a tuturor documentelor menționate în motivele în baza cărora Comisia intenționează să adopte o decizie.
(4) Fără a aduce atingere alineatelor (2) și (5), Comisia asigură, de asemenea, accesul la toate documentele din dosarul său, fără nicio ocultare din motive de confidențialitate, în condiții de divulgare care urmează să fie stabilite într-o decizie a Comisiei. Condițiile de divulgare se stabilesc în conformitate cu următoarele dispoziții:
(a) |
accesul la documente în temeiul prezentului alineat se acordă numai unui număr limitat de consultanți juridici și economici externi și experți tehnici externi specificați, angajați de întreprinderea care face obiectul investigației și ale căror nume au fost comunicate în prealabil Comisiei; |
(b) |
consultanții juridici și economici externi și experții tehnici externi specificați trebuie să fie întreprinderi, angajați ai întreprinderilor sau să se afle într-o situație comparabilă cu cea a angajaților întreprinderilor. Toți aceștia sunt obligați să respecte condițiile de divulgare; |
(c) |
la data adoptării de către Comisie a deciziei de stabilire a condițiilor de divulgare, persoanele enumerate ca fiind consultanți juridici și economici externi și experți tehnici externi specificați nu se află într-un raport de muncă cu membrii conducerii întreprinderii care face obiectul investigației sau nu fac parte din conducerea respectivei întreprinderi ori nu se află într-o situație comparabilă cu cea a unui angajat sau director al întreprinderii care face obiectul investigației. În cazul în care consultanții juridici sau economici externi ori experții tehnici externi specificați intră ulterior într-un astfel de raport cu întreprinderea care face obiectul investigației, fie în cursul investigației, fie în cursul primilor trei ani de la încheierea investigației Comisiei, consultanții juridici sau economici externi ori experții tehnici externi specificați și întreprinderea care face obiectul investigației informează fără întârziere Comisia cu privire la condițiile acestui raport. De asemenea, consultanții juridici sau economici externi ori experții tehnici externi specificați furnizează Comisiei o garanție că nu mai au acces la informațiile sau documentele din dosarul la care li s-a acordat acces în temeiul prezentului alineat și care nu au fost puse de către Comisie la dispoziția întreprinderii care face obiectul investigației. În plus, aceștia furnizează Comisiei garanții că vor continua să respecte cerințele menționate la literele (d) și (e) de la prezentul alineat; |
(d) |
consultanții juridici sau economici externi și experții tehnici externi specificați nu divulgă niciunul dintre documentele furnizate sau conținutul acestora niciunei persoane fizice sau juridice care nu este obligată să respecte condițiile de divulgare; |
(e) |
consultanții juridici sau economici externi și experții tehnici externi specificați nu utilizează niciunul dintre documentele furnizate sau conținutul acestora în alte scopuri decât cele menționate la alineatul (10) de mai jos. |
(5) Comisia precizează, în condițiile de divulgare, mijloacele tehnice ale divulgării și durata acesteia. Divulgarea se poate face prin mijloace electronice consultantului juridic și economic specificat și experților tehnici specificați sau (în cazul anumitor documente sau al tuturor documentelor) numai la sediul Comisiei. În circumstanțe excepționale, Comisia poate decide să nu acorde accesul, în condițiile de divulgare menționate la alineatul (4), la anumite documente sau să acorde acces la documente parțial ocultate, în cazul în care stabilește că prejudiciul pe care furnizorul de informații l-ar putea suferi în urma divulgării în condițiile de divulgare ar depăși, în ansamblu, importanța divulgării pentru exercitarea dreptului la apărare. Fără a aduce atingere alineatului (2), Comisia va efectua o evaluare similară privind importanța divulgării atunci când analizează necesitatea divulgării sau a divulgării parțiale a corespondenței dintre Comisie și autoritățile publice ale statelor membre sau ale țărilor terțe și a altor tipuri de documente sensibile furnizate de autoritățile publice ale statelor membre sau ale țărilor terțe. Înainte de divulgarea corespondenței sau a documentelor respective, Comisia consultă autoritățile statului membru sau ale țării terțe.
(6) În termen de o săptămână de la primirea accesului la dosar în condițiile de divulgare, consultanții juridici și economici externi și experții tehnici externi specificați, menționați la alineatul (4) litera (a), pot adresa Comisiei o cerere motivată de acces la o versiune neconfidențială a oricărui document din dosarul Comisiei care nu a fost deja furnizat întreprinderii care face obiectul investigației în temeiul alineatului (3), în vederea punerii documentului respectiv la dispoziția întreprinderii care face obiectul investigației sau pot formula o cerere motivată de extindere a condițiilor de divulgare la alți consultanți juridici și economici externi sau experți tehnici externi specificați. Un astfel de acces suplimentar la versiunea neconfidențială a documentelor sau extinderea la alte persoane poate fi acordat numai în mod excepțional și cu condiția să se demonstreze că este esențial pentru exercitarea corespunzătoare a dreptului la apărare al întreprinderii care face obiectul investigației.
(7) În scopul aplicării alineatului (5) sau (6), Comisia poate solicita ca furnizorul de informații care a transmis documentele relevante să furnizeze o versiune neconfidențială a acestora în temeiul articolului 19 alineatul (3).
(8) În cazul în care Comisia consideră că oricare dintre cererile formulate în temeiul alineatului (6) este întemeiată, având în vedere necesitatea de a se asigura că întreprinderea care face obiectul investigației este în măsură să își exercite în mod eficient dreptul la apărare, Comisia fie pune versiunea neconfidențială a documentului la dispoziția întreprinderii care face obiectul investigației, fie adoptă o decizie de extindere a condițiilor de divulgare pentru documentul în cauză.
(9) În orice moment pe parcursul procedurii, Comisia poate, în locul metodei de acordare a accesului la dosar în temeiul alineatului (4) de mai sus sau în combinație cu aceasta, să acorde acces la unele dintre documentele ocultate sau la toate documentele ocultate în temeiul articolului 19 alineatul (3), pentru a evita o întârziere sau o sarcină administrativă disproporționată.
(10) Informațiile obținute prin accesul la dosar se utilizează numai în scopul procedurilor relevante pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2022/2560.
CAPITOLUL VIII
TERMENELE
Articolul 21
Termenele
(1) Termenele prevăzute sau stabilite de Comisie în temeiul Regulamentului (UE) 2022/2560 sau al prezentului regulament se calculează în conformitate cu Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1182/71 al Consiliului (4) și cu normele specifice prevăzute la alineatul (2) de la prezentul articol și la articolul 22. În eventualitatea unui conflict, dispozițiile prezentului regulament au prioritate.
(2) Termenele încep să curgă din ziua lucrătoare următoare evenimentului la care face trimitere dispoziția corespunzătoare din Regulamentul (UE) 2022/2560 sau din prezentul regulament.
Articolul 22
Expirarea termenelor
(1) Un termen calculat în zile lucrătoare expiră la sfârșitul ultimei sale zi lucrătoare.
(2) Un termen stabilit de Comisie în termenii unei date calendaristice expiră la sfârșitul zilei respective.
Articolul 23
Suspendarea termenelor în cazul concentrărilor
(1) Comisia poate suspenda termenele menționate la articolul 24 alineatul (1) literele (a) și (b) din Regulamentul (UE) 2022/2560 în temeiul articolului 24 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2022/2560 sau din oricare dintre următoarele motive:
(a) |
informațiile pe care Comisia le-a solicitat în temeiul articolului 13 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2022/2560 părților care fac notificarea sau oricărei alte persoane implicate nu sunt furnizate sau nu sunt furnizate în totalitate în termenul stabilit de Comisie; |
(b) |
informațiile pe care Comisia le-a solicitat în temeiul articolului 13 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2022/2560 altor întreprinderi sau asociații de întreprinderi nu sunt furnizate sau nu sunt furnizate în totalitate în termenul stabilit de Comisie din cauza unor circumstanțe de care este responsabilă una dintre părțile care fac notificarea sau orice altă persoană implicată; |
(c) |
una dintre părțile care fac notificarea sau orice altă persoană implicată a refuzat să se supună unei inspecții care urma să fie efectuată de către Comisie în temeiul articolului 14 alineatul (1) și care fusese dispusă printr-o decizie adoptată în temeiul articolului 14 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2022/2560 sau a refuzat să coopereze pentru efectuarea unei astfel de inspecții, în conformitate cu articolul 14 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2022/2560; |
(d) |
părțile care fac notificarea nu au informat Comisia cu privire la informațiile relevante, inclusiv cu privire la modificările survenite în fapte de tipul celor menționate la articolul 6 alineatul (3). |
(2) În cazul în care Comisia, în temeiul alineatului (1), suspendă un termen menționat la articolul 24 alineatul (1) literele (a) și (b) din Regulamentul (UE) 2022/2560, termenul se suspendă în cazurile menționate la:
(a) |
alineatul (1) literele (a) și (b), pe perioada cuprinsă între expirarea termenului stabilit în cererea de informații și primirea informațiilor complete și corecte solicitate sau momentul în care Comisia informează părțile care fac notificarea sau orice altă persoană implicată că, având în vedere rezultatele analizei sale în curs sau evoluțiile pieței, informațiile solicitate nu mai sunt necesare; |
(b) |
alineatul (1) litera (c), pe perioada cuprinsă între încercarea nereușită de a efectua inspecția și încheierea efectivă a inspecției dispuse printr-o decizie sau momentul în care Comisia informează părțile care fac notificarea sau orice altă persoană implicată că, având în vedere rezultatele investigației sale în curs sau evoluțiile pieței, inspecția dispusă nu mai este necesară; |
(c) |
alineatul (1) litera (d), pe perioada cuprinsă între momentul în care Comisia ar fi trebuit să fie informată cu privire la informațiile relevante, inclusiv cu privire la modificările survenite în fapte, și primirea informațiilor complete și corecte sau momentul în care Comisia informează părțile care fac notificarea că, având în vedere rezultatele investigației sale în curs sau evoluțiile pieței, informațiile nu mai sunt necesare. |
(3) Suspendarea termenului începe să curgă din ziua lucrătoare următoare celei în care a avut loc evenimentul care declanșează suspendarea. Aceasta expiră la sfârșitul zilei în care dispare motivul suspendării. În cazurile în care această zi nu este una lucrătoare, suspendarea termenului expiră la sfârșitul zilei lucrătoare următoare.
(4) Comisia prelucrează într-un termen rezonabil toate datele primite în cadrul investigației sale pe baza cărora ar putea să considere că informațiile solicitate sau inspecția dispusă nu mai este necesară, în sensul alineatului (2) literele (a), (b) și (c).
Articolul 24
Suspendarea termenelor pe parcursul analizelor preliminare în contextul procedurilor de achiziții publice
În cazul în care Comisia suspendă termenul pentru analiza preliminară în temeiul articolului 30 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2022/2560, suspendarea respectivă începe să curgă din ziua lucrătoare următoare celei în care expiră termenul de 20 de zile lucrătoare. Suspendarea expiră la sfârșitul zilei în care notificarea completă actualizată a fost transmisă Comisiei. În cazurile în care această zi nu este una lucrătoare, suspendarea termenului expiră la sfârșitul zilei lucrătoare următoare.
CAPITOLUL IX
TRANSMITEREA ȘI SEMNAREA DOCUMENTELOR
Articolul 25
Transmiterea și semnarea documentelor în cazul concentrărilor
(1) Transmiterea documentelor către și de la Comisie în temeiul Regulamentului (UE) 2022/2560 și al prezentului regulament se efectuează prin mijloace digitale, cu excepția cazului în care Comisia permite în mod excepțional utilizarea mijloacelor menționate la alineatele (6) și (7).
(2) În cazul în care se cere o semnătură, documentele transmise Comisiei prin mijloace digitale sunt semnate utilizând cel puțin o semnătură electronică calificată (Qualified Electronic Signature – QES) care respectă cerințele prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (5).
(3) Specificațiile tehnice privind mijloacele de transmitere și de semnare pot fi publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și puse la dispoziție pe site-ul web al Direcției Generale Concurență a Comisiei.
(4) Cu excepția formularului inclus în anexa I, toate documentele transmise Comisiei prin mijloace digitale în cursul unei zile lucrătoare sunt considerate primite în ziua în care au fost trimise, cu condiția ca o confirmare de primire să indice, în marca temporală, că au fost primite în ziua respectivă. Se consideră că formularul inclus în anexa I și transmis Comisiei prin mijloace digitale în cursul unei zile lucrătoare este primit în ziua în care a fost trimis, cu condiția ca o confirmare de primire să indice, în marca temporală, că a fost primit în ziua respectivă înainte de programul de lucru indicat pe site-ul web al DG Concurență sau pe durata acestui program de lucru. Se consideră că formularul inclus în anexa I și transmis Comisiei prin mijloace digitale în cursul unei zile lucrătoare după programul de lucru indicat pe site-ul internet al DG Concurență a fost primit în următoarea zi lucrătoare. Toate documentele transmise Comisiei pe cale electronică în afara unei zile lucrătoare sunt considerate primite în următoarea zi lucrătoare.
(5) Documentele transmise Comisiei pe cale electronică nu sunt considerate primite în cazul în care documentele sau părți din acestea:
(a) |
sunt nefuncționale sau inutilizabile (deteriorate); |
(b) |
conțin viruși, programe malware sau alte tipuri de amenințări; |
(c) |
conțin semnături electronice a căror valabilitate nu poate fi verificată de către Comisie. |
Comisia informează expeditorul, fără întârziere, în cazul în care survine una dintre situațiile menționate la litera (a), (b) sau (c).
(6) Documentele transmise Comisiei prin scrisoare recomandată sunt considerate primite în ziua sosirii lor la adresa indicată pe site-ul Direcției Generale Concurență a Comisiei.
(7) Documentele transmise Comisiei prin curier sunt considerate primite în ziua sosirii lor la adresa publicată pe site-ul Direcției Generale Concurență a Comisiei, cu condiția ca primirea să fie dovedită printr-o confirmare de primire din partea Comisiei.
Articolul 26
Transmiterea și semnarea documentelor în contextul procedurilor de achiziții publice (notificări și din oficiu)
(1) Transmiterea documentelor în contextul procedurilor de achiziții publice către și de la Comisie în temeiul Regulamentului (UE) 2022/2560 și al prezentului regulament se efectuează prin mijloace digitale, cu excepția cazului în care Comisia permite în mod excepțional utilizarea mijloacelor menționate la alineatele (5) și (6).
(2) În cazul procedurilor privind subvențiile străine în contextul procedurilor de achiziții publice, utilizarea unei semnături electronice calificate (QES) care respectă cerințele prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 910/2014 nu este obligatorie. Notificarea sau declarația se semnează de către toate părțile care fac notificarea și care au obligația de notificare în contextul notificărilor în cadrul procedurilor de achiziții publice.
(3) Specificațiile tehnice privind mijloacele de transmitere și de semnare pot fi publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și puse la dispoziție pe site-ul web al Direcției Generale Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri a Comisiei.
(4) Atunci când documentele se semnează și se transmit Comisiei în contextul procedurilor de achiziții publice, se aplică prin analogie articolul 25 alineatele (4) și (5).
(5) Documentele transmise Comisiei prin scrisoare recomandată sunt considerate primite în ziua sosirii lor la adresa indicată pe site-ul Direcției Generale Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri a Comisiei.
(6) Documentele transmise Comisiei prin curier sunt considerate primite în ziua sosirii lor la adresa publicată pe site-ul Direcției Generale Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri a Comisiei, cu condiția ca primirea să fie dovedită printr-o confirmare de primire din partea Comisiei.
CAPITOLUL X
DISPOZIȚII FINALE
Articolul 27
Intrarea în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 10 iulie 2023.
Pentru Comisie
Președinta
Ursula VON DER LEYEN
(1) JO L 330, 23.12.2022, p. 1.
(2) Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE (JO L 94, 28.3.2014, p. 65).
(3) Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ (JO L 94, 28.3.2014, p. 243).
(4) Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1182/71 al Consiliului din 3 iunie 1971 privind stabilirea regulilor care se aplică termenelor, datelor și expirării termenelor (JO L 124, 8.6.1971, p. 1).
(5) Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă și de abrogare a Directivei 1999/93/CE (JO L 257, 28.8.2014, p. 73).
ANEXA I
Formular FS-CO privind notificarea unei concentrări în temeiul Regulamentului (UE) 2022/2560
Cuprins
1. |
Scopul formularului FS-CO | 18 |
2. |
Tipurile de informații solicitate în formularul FS-CO | 18 |
3. |
Informații care nu sunt disponibile în mod rezonabil | 19 |
4. |
Informații care nu sunt necesare pentru examinarea cazului de către Comisie | 19 |
5. |
Contacte prealabile notificării și cereri de exceptare | 20 |
6. |
Cerința ca notificarea să fie corectă și completă | 20 |
7. |
Cum se transmit notificările? | 21 |
8. |
Confidențialitatea și datele cu caracter personal | 21 |
9. |
Definiții și instrucțiuni în sensul prezentului formular FS-CO | 22 |
SECȚIUNEA 1: |
Descrierea concentrării | 22 |
SECȚIUNEA 2: |
Informații despre părți | 22 |
SECȚIUNEA 3: |
Detalii despre concentrare, dreptul de proprietate și control | 23 |
SECȚIUNEA 4: |
Praguri de notificare | 24 |
SECȚIUNEA 5: |
Contribuții financiare străine | 25 |
SECȚIUNEA 6: |
Impactul asupra pieței interne al contribuțiilor financiare străine în cazul concentrărilor | 27 |
SECȚIUNEA 7: |
Efecte pozitive posibile | 28 |
SECȚIUNEA 8: |
Documente justificative | 28 |
SECȚIUNEA 9: |
Atestat | 29 |
INTRODUCERE
1. Scopul formularului FS-CO
1. |
În prezentul formular FS-CO sunt specificate informațiile care trebuie furnizate de partea care face notificarea (părțile care fac notificarea) în momentul transmiterii către Comisie a unei notificări privind o concentrare propusă în contextul sistemului de control al subvențiilor străine al Uniunii. Sistemul de control al subvențiilor străine al Uniunii este prevăzut în Regulamentul (UE) 2022/2560 al Parlamentului European și al Consiliului (1) și în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1441 al Comisiei privind modalitățile detaliate de desfășurare a procedurilor de către Comisie în temeiul Regulamentului (UE) 2022/2560 al Parlamentului European și al Consiliului privind subvențiile străine care denaturează piața internă („Regulamentul de punere în aplicare”) (2), la care este anexat prezentul formular FS-CO. |
2. Tipurile de informații solicitate în formularul FS-CO
2. |
În formularul FS-CO sunt solicitate următoarele informații:
|
3. |
Informațiile solicitate în secțiunile 1-6 și 8 trebuie, în principiu, să fie furnizate pentru ca o notificare să fie considerată completă. În schimb, decizia de a furniza informațiile solicitate în cadrul secțiunii 7, care se referă la informații privind posibilele efecte pozitive ale subvențiilor străine asupra dezvoltării activității economice subvenționate relevante pe piața internă, precum și la alte efecte pozitive în raport cu obiectivele de politică relevante, aparține părții care face notificarea (părților care fac notificarea). |
4. |
Niciuna dintre informațiile solicitate în formularul FS-CO nu aduce atingere posibilității Comisiei de a solicita informații suplimentare prin intermediul unei cereri de informații. |
3. Informații care nu sunt disponibile în mod rezonabil
5. |
În cazul în care anumite informații solicitate în prezentul formular FS-CO nu sunt disponibile în mod rezonabil părții care face notificarea (părților care fac notificarea), parțial sau integral, partea care face notificarea (părțile care fac notificarea) poate (pot) solicita Comisiei să o (le) excepteze de la obligația de a furniza informațiile relevante sau de la orice altă cerință din formularul FS-CO referitoare la informațiile respective. Cererea ar trebui depusă în conformitate cu instrucțiunile din considerentele 9-11 din prezenta introducere. |
4. Informații care nu sunt necesare pentru examinarea cazului de către Comisie
6. |
În temeiul articolului 4 alineatul (4) din Regulamentul de punere în aplicare, Comisia poate acorda o derogare de la obligația de a furniza anumite informații în notificare, inclusiv documente, sau de la oricare alte cerințe din formularul FS-CO referitoare la aceste informații, în cazul în care Comisia consideră că respectarea obligațiilor sau cerințelor respective nu este necesară pentru examinarea cazului. |
7. |
Partea care face notificarea (părțile care fac notificarea) poate (pot) solicita Comisiei să o (le) excepteze de la obligația de a furniza informațiile relevante sau de la orice altă cerință din formularul FS-CO referitoare la aceste informații. Această cerere ar trebui depusă în conformitate cu instrucțiunile privind cererile de exceptare prevăzute în considerentele 9-11 din prezenta introducere. |
5. Contacte prealabile notificării și cereri de exceptare
8. |
Partea care face notificarea (părțile care fac notificarea) este încurajată (sunt încurajate) să se implice în discuții prealabile notificării cu suficient timp înainte de notificare, de preferat pe baza unui proiect de notificare. Posibilitatea de a stabili contacte prealabile notificării este un serviciu oferit de Comisie părții care face notificarea (părților care fac notificarea), pe bază voluntară, pentru a pregăti analiza preliminară a unei subvenții străine în contextul unei concentrări. Ca atare, deși nu sunt obligatorii, contactele prealabile notificării pot fi extrem de utile atât pentru partea care face notificarea (părțile care fac notificarea), cât și pentru Comisie în vederea stabilirii, printre altele, a volumului exact de informații necesare într-o notificare, în special în ceea ce privește informațiile care trebuie furnizate în secțiunea 5 și în tabelul 1 și pentru a se asigura că notificarea este completă. În plus, contactele prealabile notificării pot duce la o reducere a informațiilor solicitate. |
9. |
În cursul contactelor prealabile notificării, partea care face notificarea (părțile care fac notificarea) poate (pot) solicita exceptări de la obligația de a furniza anumite informații solicitate în prezentul formular. Comisia va lua în considerare cererile de exceptare dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiții:
|
10. |
Cererile de exceptare ar trebui formulate înainte de notificare, în scris, de preferat în proiectul de formular de notificare (la începutul secțiunii sau subsecțiunii relevante). Comisia va soluționa cererile de exceptare înainte de notificare în contextul examinării proiectului de notificare. |
11. |
Eventuala acceptare de către Comisie a faptului că anumite informații solicitate în prezentul formular FS-CO pot fi omise dintr-o notificare nu împiedică în niciun fel Comisia să solicite informațiile respective în orice moment al procedurii, în special prin intermediul unei cereri de informații în temeiul articolului 13 din Regulamentul (UE) 2022/2560. |
6. Cerința ca notificarea să fie corectă și completă
12. |
Astfel cum s-a explicat în considerentele 2-4 din prezenta introducere, informațiile solicitate în secțiunile 1-6 și 8 trebuie, în principiu, să fie furnizate în toate cazurile pentru ca notificarea să fie considerată completă. Toate informațiile necesare trebuie furnizate în secțiunile corespunzătoare și trebuie să fie corecte și complete. |
13. |
În special, ar trebui menționate următoarele:
|
7. Cum se transmit notificările?
14. |
Notificările se transmit în una dintre limbile oficiale ale Uniunii. Numele părților care fac notificarea sunt, de asemenea, prezentate în limba lor originală. Informațiile solicitate în prezentul formular FS-CO trebuie furnizate în secțiunile și subsecțiunile din formular și, dacă este cazul, prin anexarea unor documente justificative. Notificarea transmisă trebuie să includă un atestat semnat, astfel cum se prevede în secțiunea 9. În cazul în care informațiile furnizate în două secțiuni diferite se suprapun parțial (sau integral), se pot utiliza referințe încrucișate. |
15. |
Notificarea trebuie să fie semnată de către persoanele autorizate prin lege să acționeze în numele fiecărei părți care face notificarea sau de către unul sau mai mulți reprezentanți autorizați ai părții care face notificarea (părților care fac notificarea). La notificare trebuie anexate procura (procurile) corespunzătoare (sau dovada scrisă că aceștia sunt autorizați să acționeze). Specificațiile tehnice și instrucțiunile privind notificările (inclusiv semnăturile) pot fi găsite pe site-ul DG Concurență. |
16. |
Pentru completarea secțiunilor 5, 6 și 7 din prezentul formular FS-CO, partea care face notificarea (părțile care fac notificarea) este invitată (sunt invitate) să analizeze dacă, din motive de claritate, este preferabil ca secțiunile respective să fie prezentate în ordine numerică sau să fie grupate pentru fiecare contribuție financiară străină în parte (sau grup de contribuții financiare străine). |
17. |
Din motive de claritate, anumite informații pot fi furnizate în anexe. Cu toate acestea, este esențial ca toate informațiile-cheie să fie prezentate chiar în cadrul notificării. Orice anexă depusă trebuie utilizată numai pentru a completa informațiile furnizate în notificarea propriu-zisă și trebuie să se indice în mod clar în cadrul notificării dacă sunt furnizate informații suplimentare într-o anexă. |
18. |
Documentele justificative trebuie depuse în limba lor originală; în cazul în care aceasta nu este o limbă oficială a Uniunii, se anexează o traducere în limba procedurii [articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul de punere în aplicare]. |
8. Confidențialitatea și datele cu caracter personal
19. |
Articolul 339 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („TFUE”) și articolul 43 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2022/2560 impun Comisiei, funcționarilor săi și celorlalți agenți ai Comisiei să nu divulge informațiile care fac obiectul obligației de păstrare a secretului profesional pe care le-au obținut prin aplicarea Regulamentului (UE) 2022/2560. Același principiu trebuie să se aplice, de asemenea, pentru a proteja confidențialitatea între părțile care fac notificarea. |
20. |
Dacă partea care face notificarea (părțile care fac notificarea) estimează că propriile interese ar fi lezate în cazul în care informațiile care le sunt solicitate ar fi publicate sau divulgate în alt mod altor părți, ar trebui să furnizeze respectivele informații separat, precizând clar pe fiecare pagină „Confidențial”. Partea care face notificarea (părțile care fac notificarea) ar trebui, de asemenea, să precizeze motivele pentru care respectivele informații nu ar trebui să fie divulgate sau publicate. |
21. |
În cazul fuziunilor sau al preluării controlului în comun ori în alte cazuri în care notificarea este completată de către mai multe părți, secretele comerciale pot fi transmise într-un dosar separat și menționate în notificare ca anexă. Pentru ca notificarea să fie considerată completă, toate aceste anexe trebuie incluse în notificare. |
22. |
Toate datele cu caracter personal transmise printr-o notificare sau împreună cu o notificare vor fi prelucrate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (3). |
9. Definiții și instrucțiuni în sensul prezentului formular FS-CO
23. |
În sensul prezentei anexe, se aplică următoarele definiții:
|
24. |
Cu excepția cazului în care se specifică altfel:
|
25. |
Toate datele financiare solicitate trebuie furnizate în euro la cursurile de schimb medii pentru anii vizați sau pentru alte perioade în cauză. |
SECȚIUNEA 1
Descrierea concentrării
1.1. |
Furnizați un rezumat al concentrării, specificând părțile la concentrare, procesul de achiziție [de exemplu, dacă partea care face notificarea (părțile care fac notificarea) a (au) fost selectată (selectate) în urma unui proces concurențial], natura concentrării (de exemplu, fuziune, preluare a controlului în comun sau exclusiv sau crearea unei societăți în comun), motivele strategice și economice ale concentrării și activitățile părților la concentrare. |
SECȚIUNEA 2
Informații despre părți
2.1. |
Informații privind părțile la concentrare
Pentru fiecare parte la concentrare, indicați:
|
2.2. |
Natura activității comerciale a fiecăreia dintre părți
Pentru fiecare parte la concentrare, descrieți natura activității comerciale a întreprinderii. |
SECȚIUNEA 3
Detalii despre concentrare, dreptul de proprietate și control
Informațiile solicitate în prezenta secțiune pot fi ilustrate cu organigrame sau diagrame pentru a prezenta structura de proprietate și de control a părților la concentrare, înainte și după realizarea concentrării.
3.1. |
Descrieți natura concentrării notificate prin trimitere la criteriile relevante din Regulamentul (UE) 2022/2560:
|
3.2. |
Descrieți motivele economice ale concentrării. |
3.3. |
Menționați valoarea operațiunii (prețul de achiziție sau valoarea tuturor activelor în cauză, după caz); precizați dacă această valoare este sub formă de capital propriu, numerar sau alte active). Indicați, de asemenea, valoarea întreprinderii-țintă și explicați modul în care a fost calculată această valoare (4). |
3.4. |
Enumerați toate sursele de finanțare (datorii, capitaluri proprii, numerar, active etc.) utilizate pentru finanțarea tranzacției. |
3.5. |
În cazul în care achiziția este finanțată integral sau parțial prin îndatorare:
|
3.6. |
În cazul în care achiziția este finanțată integral sau parțial prin capitaluri proprii:
|
3.7. |
Confirmați dacă partea care face notificarea (părțile care fac notificarea) a efectuat preluări ale controlului în ultimii trei ani, care au fost notificate Comisiei Europene în temeiul Regulamentului (UE) 2022/2560 sau în temeiul Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (5) privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi. |
3.8. |
Furnizați o listă a preluărilor controlului efectuate în ultimii trei ani de către partea care face notificarea (părțile care fac notificarea) și care au fost notificate, în temeiul normelor privind controlul concentrărilor, unei autorități naționale de concurență din Uniune. |
SECȚIUNEA 4
Praguri de notificare
4.1. |
Furnizați cifra de afaceri din Uniune pentru exercițiul financiar anterior (6) pentru fiecare dintre întreprinderile identificate la articolul 20 alineatul (3) litera (a) din Regulamentul (UE) 2022/2560, după caz (7)
:
Datele privind cifra de afaceri trebuie comunicate prin completarea modelului de tabel al Comisiei, disponibil pe site-ul DG Concurență. Aceste date privind cifra de afaceri ar trebui calculate în conformitate cu articolul 22 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2022/2560. În conformitate cu articolul 22 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2022/2560, în cazul în care concentrarea constă în achiziționarea unor părți ale uneia sau ale mai multor întreprinderi, indiferent dacă acestea au sau nu personalitate juridică, din cifra de afaceri a vânzătorului, se ia în considerare numai cifra de afaceri relevantă pentru părțile care fac obiectul concentrării. |
4.2. |
În cursul ultimilor trei ani anteriori încheierii acordului (8), anunțării ofertei publice sau preluării unei participații de control, întreprinderile menționate la articolul 20 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) 2022/2560 au primit contribuții financiare totale combinate din partea țărilor terțe în valoare de peste 50 de milioane EUR?
|
SECȚIUNEA 5
Contribuții financiare străine
5.1. |
Indicați dacă părții care face notificarea (părților care fac notificarea) sau întreprinderii-țintă i s-a (li s-au) acordat individual, în cursul celor trei ani anteriori încheierii acordului, anunțării ofertei publice sau preluării unei participații de control, orice contribuție financiară străină al cărei cuantum a fost egal cu sau mai mare de 1 milion EUR și care se poate încadra în oricare dintre categoriile prevăzute la articolul 5 alineatul (1) literele (a)-(d) din Regulamentul (UE) 2022/2560:
|
5.2. |
Pentru fiecare contribuție financiară străină egală cu sau mai mare de 1 milion EUR, acordată individual fiecăreia dintre părțile la concentrare în cursul ultimilor trei ani anteriori încheierii acordului, anunțării ofertei publice sau preluării unei participații de control și care se poate încadra în oricare dintre categoriile prevăzute la articolul 5 alineatul (1) literele (a)-(d) din Regulamentul (UE) 2022/2560, vă rugăm să furnizați următoarele informații și documente justificative:
|
5.3. |
Furnizați o prezentare generală a contribuțiilor financiare străine egale cu sau mai mari de 1 milion EUR, acordate părții care face notificarea (părților care fac notificarea) în cursul celor trei ani anteriori încheierii acordului, anunțării ofertei publice sau preluării unei participații de control și care nu se încadrează în oricare dintre categoriile prevăzute la articolul 5 alineatul (1) literele (a)-(e) din Regulamentul (UE) 2022/2560, urmând modelul și instrucțiunile furnizate în tabelul 1. |
SECȚIUNEA 6
Impactul asupra pieței interne al contribuțiilor financiare străine în cazul concentrărilor
6.1. |
Concentrarea se realizată în contextul unei proceduri de ofertare structurate? În cazul unui răspuns afirmativ:
|
6.2. |
Vă rugăm să explicați care sunt diferitele linii de activitate sau activități ale întreprinderii-țintă, explicând categoriile de produse și/sau de servicii oferite în cadrul fiecăreia dintre ele și clienții lor. Explicați dacă partea care face notificarea (părțile care fac notificarea) desfășoară aceleași activități ori linii de activitate sau activități ori linii de activitate conexe. |
6.3. |
Pentru fiecare dintre liniile de activitate sau activitățile descrise în secțiunea 6.2 pentru întreprinderea-țintă și partea care face notificarea (părțile care fac notificarea), vă rugăm să indicați:
|
6.4. |
Pentru fiecare dintre contribuțiile financiare pentru care au fost furnizate informații suplimentare în cadrul secțiunii 5.2 de mai sus, vă rugăm să explicați dacă și în ce mod contribuția financiară poate îmbunătăți poziția concurențială pe piața internă a părților la concentrare. În răspunsul de la prezenta secțiune, vă rugăm să precizați natura, cuantumul și utilizarea sau scopul contribuției financiare. |
6.5. |
Indicați dacă respectiva concentrare a declanșat notificări de control al fuziunilor în Uniune (la nivelul Uniunii sau la nivel național) și, în caz afirmativ, indicați stadiul fiecăreia dintre aceste proceduri la momentul notificării. |
6.6. |
Indicați dacă concentrarea a declanșat alte proceduri de reglementare în Uniune (cum ar fi proceduri de examinare a investițiilor străine directe la nivel național) și, în caz afirmativ, vă rugăm să indicați stadiul acestor proceduri la momentul notificării. |
Date de contact
6.7. |
Furnizați datele de contact ale principalilor cinci concurenți ai întreprinderii-țintă care își desfășoară activitatea în Uniune. |
6.8. |
În cazul în care concentrarea a declanșat proceduri de control al fuziunilor în Uniune (la nivelul Uniunii sau la nivel național), furnizați toate datele de contact ale concurenților, comunicate în contextul respectivelor proceduri de control al fuziunilor. |
SECȚIUNEA 7
Efecte pozitive posibile
7.1. |
Dacă este cazul, enumerați și justificați eventualele efecte pozitive asupra dezvoltării activității economice subvenționate relevante pe piața internă. De asemenea, vă rugăm să enumerați și să justificați oricare alte efecte pozitive ale subvenției străine, cum ar fi efectele pozitive mai ample în raport cu obiectivele de politică relevante, în special cele ale Uniunii, și să precizați când și unde se vor produce sau se preconizează că se vor produce aceste efecte. Vă rugăm să furnizați o descriere a fiecăruia dintre aceste efecte pozitive. |
SECȚIUNEA 8
Documente justificative
Vă rugăm să furnizați următoarele informații pentru fiecare parte la concentrare:
8.1. |
Copii ale tuturor documentelor justificative referitoare la contribuțiile financiare care se pot încadra în oricare dintre categoriile prevăzute la articolul 5 alineatul (1) literele (a)-(d) din Regulamentul (UE) 2022/2560 în temeiul secțiunii 5.1. |
8.2. |
Copii ale următoarelor documente elaborate de către sau pentru ori primite de către orice membru al consiliului de administrație, al consiliului director sau al consiliului de supraveghere:
|
8.3. |
Indicarea adresei de internet, dacă există, la care pot fi consultate cele mai recente conturi anuale sau rapoarte ale părților la concentrare sau, dacă nu există o astfel de adresă de internet, copii ale celor mai recente conturi anuale și rapoarte ale părților la concentrare. |
SECȚIUNEA 9
Atestat
Notificarea trebuie să se încheie cu următorul atestat, care trebuie semnat de către toate părțile care fac notificarea sau în numele acestora:
„Partea care face notificarea sau părțile care fac notificarea confirmă că informațiile furnizate în prezenta notificare sunt, după cunoștința lor, adevărate, corecte și complete, că au fost furnizate copii conforme și complete ale documentelor solicitate în formularul FS-CO, că toate estimările sunt prezentate ca atare și constituie estimările cele mai precise ale faptelor în cauză și că toate opiniile exprimate sunt sincere.
Acestea au luat cunoștință de dispozițiile articolului 26 din Regulamentul (UE) 2022/2560 privind amenzile și penalitățile cu titlu cominatoriu.”
Data:
[semnatarul 1] Nume: Organizație: Funcție: Adresă: Număr de telefon: E-mail: [„semnătură electronică”/semnătură] |
[semnatarul 2, dacă este cazul] Nume: Organizație: Funcție: Adresă: Număr de telefon: E-mail: [„semnătură electronică”/semnătură] |
Tabelul 1
Instrucțiuni pentru furnizarea informațiilor privind contribuțiile financiare străine care nu se încadrează în niciuna dintre categoriile prevăzute la articolul 5 alineatul (1) literele (a)-(e) (secțiunea 5.3)
1. |
Furnizați o prezentare generală a contribuțiilor financiare străine egale cu sau mai mari de 1 milion EUR, acordate de fiecare țară terță părții care face notificarea (părților care fac notificarea) în cursul celor trei ani anteriori încheierii acordului, anunțării ofertei publice sau preluării unei participații de control și care nu se încadrează în oricare dintre categoriile prevăzute la articolul 5 alineatul (1) literele (a)-(e) din Regulamentul (UE) 2022/2560, urmând modelul și instrucțiunile de mai jos. |
A. Informații care trebuie incluse în tabel
2. |
Grupați diferitele contribuții financiare în funcție de țara terță și în funcție de tip, cum ar fi grant direct, împrumut/instrument de finanțare/avansuri rambursabile, avantaj fiscal, garanție, instrument de capital de risc, intervenție de capital, anulare a datoriilor, contribuții prevăzute pentru activitățile fără caracter economic ale unei întreprinderi [a se vedea considerentul 16 din Regulamentul (UE) 2022/2560] sau altele. |
3. |
Vă rugăm să includeți numai țările în cazul cărora cuantumul total estimat al tuturor contribuțiilor financiare acordate în cursul celor trei ani anteriori încheierii acordului, a anunțării ofertei publice sau a preluării unei participații de control (calculat în conformitate cu punctul 5) este de cel puțin 45 de milioane EUR. |
4. |
Pentru fiecare tip de contribuție financiară, furnizați o scurtă descriere a scopului contribuției și a entităților care acordă contribuția respectivă. |
5. |
Vă rugăm să cuantificați cuantumul total estimat al contribuțiilor financiare acordate de fiecare țară terță în cursul celor trei ani anteriori încheierii acordului, a anunțării ofertei publice sau a preluării unei participații de control sub formă de intervale, astfel cum se specifică în notele la tabelul de mai jos. Pentru calculul acestui cuantum, sunt relevante următoarele considerații:
|
B. Excepții
6. |
Nu este necesar să includeți în tabel informații privind următoarele contribuții financiare străine:
|
7. |
În cazul preluării unei participații de control sau al creării de societăți în comun de către un fond de investiții sau de către o entitate juridică controlată de un fond de investiții sau prin intermediul unui fond de investiții, nu este necesar să includeți contribuțiile financiare străine acordate altor fonduri de investiții gestionate de aceeași societate de investiții, dar cu o majoritate de investitori diferiți evaluați în funcție de dreptul lor la profit (sau acordate societăților din portofoliu controlate de aceste alte fonduri), cu condiția să puteți demonstra că sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
|
C. Informații suplimentare
8. |
Contribuțiile financiare străine care pot fi relevante pentru evaluarea fiecărei concentrări pot depinde de o serie de factori, cum ar fi sectoarele sau activitățile implicate, tipul de contribuții financiare sau alte particularități ale cazului. Având în vedere aceste particularități, Comisia poate solicita informații suplimentare în cazul în care consideră că astfel de informații sunt necesare pentru evaluarea sa. |
(1) JO L 330, 23.12.2022, p. 1.
(2) JO L 177, 12.7.2023, p. 1.
(3) Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39). A se vedea, de asemenea, o declarație de confidențialitate referitoare la investigațiile în domeniul concurenței, la adresa https://ec.europa.eu/competition-policy/index/privacy-policy-competition-investigations_en
(4) În sensul prezentului formular FS-CO, valoarea întreprinderii măsoară valoarea totală a unei societăți, iar în calculul acesteia ar trebui inclusă capitalizarea bursieră a întreprinderii-țintă, dar și datoria pe termen scurt și pe termen lung și orice tip de numerar sau echivalente de numerar din bilanțul întreprinderii-țintă.
(5) Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului din 20 ianuarie 2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi [Regulamentul (CE) privind concentrările economice] (JO L 24, 29.1.2004, p. 1).
(6) Pentru calcularea cifrei de afaceri, a se vedea articolul 22 din Regulamentul (UE) 2022/2560.
(7) În conformitate cu articolul 20 alineatul (3) litera (a) din Regulamentul (UE) 2022/2560, este necesar ca cel puțin una dintre întreprinderile care fuzionează, întreprinderea achiziționată sau societatea în comun să fie „stabilită în Uniune”. Noțiunea „stabilită în Uniune” trebuie înțeleasă în conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție și include constituirea unei filiale în Uniune, precum și a unui sediu permanent în Uniune (a se vedea hotărârile pronunțate în cauzele C-230/14, Weltimmo, punctele 29 și 30, C-39/13, C-40/13 și C-41/13, SCA Group Holding și alții, punctele 24, 25, 26, 27 și C-196/87, Steymann, punctul 16).
(8) O contribuție financiară străină ar trebui să fie considerată acordată din momentul în care beneficiarul obține un drept de a primi contribuția financiară străină. Plata efectivă a contribuției financiare străine nu este o condiție necesară pentru ca o contribuție financiară străină să intre în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) 2022/2560.
(9) Întreprinderile mici și mijlocii sau IMM-urile sunt definite în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat (JO L 187 26.6.2014, p. 1).
(10) Câștigul înainte de dobânzi, taxe, depreciere și amortizare.
(11) Ar trebui să se considere că o contribuție financiară conferă un avantaj unei întreprinderi în cazul în care avantajul respectiv nu ar fi putut fi obținut în condiții de piață normale. Pentru mai multe detalii privind modul de evaluare a existenței unui avantaj, a se vedea considerentul 13 din Regulamentului (UE) 2022/2560.
(12) Avantajul ar trebui conferit uneia sau mai multor întreprinderi sau industrii. Specificitatea subvenției străine ar putea fi stabilită de drept sau de fapt.
(13) Directiva 2011/61/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2011 privind administratorii fondurilor de investiții alternative și de modificare a Directivelor 2003/41/CE și 2009/65/CE și a Regulamentelor (CE) nr. 1060/2009 și (UE) nr. 1095/2010 (JO L 174, 1.2011, p. 1).
(*1) Specificați contribuțiile financiare grupându-le în funcție de tip: cum ar fi grant direct, împrumut/instrument de finanțare/avansuri rambursabile, avantaj fiscal, garanție, instrument de capital de risc, intervenție de capital, anulare a datoriilor, contribuții prevăzute pentru activitățile fără caracter economic ale unei întreprinderi [a se vedea considerentul 16 din Regulamentul (UE) 2022/2560] sau altele.
(*2) O descriere generală a scopului contribuțiilor financiare incluse în fiecare tip și a entității (entităților) care acordă contribuțiile. De exemplu, „scutiri fiscale pentru producția produsului A și activități de C & D”, „mai multe împrumuturi acordate băncilor deținute de stat în scopul X”, „mai multe măsuri de finanțare cu agenții de investiții de stat pentru acoperirea cheltuielilor de exploatare/pentru activitățile de C & D”, „injecție de capital public în societatea X”.
(*3) Utilizați următoarele intervale: „45-100 de milioane EUR”, „> 100-500 de milioane EUR”, „> 500-1 000 de milioane EUR”, „peste 1 000 de milioane EUR”.
ANEXA II
Formularul FS-PP de notificare a contribuțiilor financiare în contextul procedurilor de achiziții publice în temeiul Regulamentului (UE) 2022/2560
Cuprins
1. |
Scopul formularului FS-PP | 32 |
2. |
Definiții și instrucțiuni în sensul prezentului formular FS-PP | 32 |
3. |
Tipurile de informații solicitate în formularul FS-PP | 33 |
4. |
Informații care nu sunt disponibile în mod rezonabil | 34 |
5. |
Informații care nu sunt necesare pentru examinarea cazului de către Comisie | 34 |
6. |
Contacte prealabile notificării și cereri de exceptare | 34 |
7. |
Cerința ca notificarea sau declarația să fie corectă și completă | 35 |
8. |
Cum se efectuează notificările? | 36 |
9. |
Confidențialitatea și datele cu caracter personal | 36 |
SECȚIUNEA 1: |
Descrierea procedurii de achiziții publice | 37 |
SECȚIUNEA 2: |
Informații despre partea care face notificarea (părțile care fac notificarea) | 37 |
SECȚIUNEA 3: |
Contribuții financiare străine | 38 |
SECȚIUNEA 4: |
Justificarea absenței unei oferte anormal de avantajoase | 40 |
SECȚIUNEA 5: |
Efecte pozitive posibile | 41 |
SECȚIUNEA 6: |
Documente justificative | 41 |
SECȚIUNEA 7: |
Declarație | 41 |
SECȚIUNEA 8: |
Atestat | 42 |
INTRODUCERE
1. Scopul formularului FS-PP
1. |
În prezentul formular FS-PP sunt specificate informațiile care trebuie furnizate de partea care face notificarea (părțile care fac notificarea) în momentul transmiterii către Comisie a unei notificări sau declarații cu privire la contribuțiile financiare străine în contextul unei proceduri de achiziții publice care face obiectul sistemului de control al subvențiilor străine al Uniunii. Sistemul de control al subvențiilor străine al Uniunii este prevăzut în Regulamentul (UE) 2022/2560 al Parlamentului European și al Consiliului (1) și în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1441 al Comisiei privind modalitățile detaliate de desfășurare a procedurilor de către Comisie în temeiul Regulamentului (UE) 2022/2560 al Parlamentului European și al Consiliului privind subvențiile străine care denaturează piața internă („Regulamentul de punere în aplicare”) (2), la care este anexat prezentul formular FS-PP. |
2. Definiții și instrucțiuni în sensul prezentului formular FS-PP
2. |
În sensul prezentei anexe, se aplică următoarele definiții:
|
3. |
Cu excepția cazului în care se prevede altfel, termenul „partea care face notificarea (părțile care fac notificarea)” include toate filialele sale (lor) fără autonomie comercială și toate holdingurile sale (lor) în sensul articolului 28 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2022/2560. |
4. |
Toate datele financiare solicitate trebuie furnizate în euro la cursurile de schimb medii pentru anii sau alte perioade în cauză. |
3. Tipurile de informații solicitate în formularul FS-PP
5. |
În cazul în care cel puțin una dintre părțile care fac notificarea a primit o contribuție financiară străină care face obiectul obligației de notificare în conformitate cu articolul 28 alineatele (1) și (2) și cu articolul 29 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2022/2560, partea care face notificarea (părțile care fac notificarea) transmite (transmit) o singură notificare. Notificarea este transmisă prin intermediul unui singur formular, pe baza elementelor prezentate mai jos. |
6. |
În schimb, în cazul în care niciuna dintre părțile care fac notificarea nu a primit o contribuție financiară străină care face obiectul obligației de notificare în conformitate cu articolul 28 alineatele (1) și (2) și cu articolul 29 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2022/2560, partea care face notificarea (părțile care fac notificarea) transmite (transmit) o singură declarație. Declarația este transmisă prin intermediul unui singur formular, pe baza elementelor prezentate mai jos. |
7. |
Comisia poate solicita, de la caz la caz, includerea, în răspunsurile la întrebările din secțiunea 3 și din tabelul 1, a unor informații mai detaliate cu privire la oricare dintre tipurile de contribuții financiare sau cu privire la orice altă contribuție financiară străină primită de partea care face notificarea (părțile care fac notificarea). În orice caz, toate contribuțiile financiare străine acordate părții care face notificarea (părților care fac notificarea) în cursul celor trei ani anteriori notificării trebuie luate în considerare pentru a se stabili dacă a fost atins pragul de notificare prevăzut la articolul 28 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2022/2560, indiferent dacă se solicită sau nu informații cu privire la respectivele contribuții în cadrul secțiunii 3; |
8. |
În formularul FS-PP sunt solicitate următoarele informații:
|
4. Informații care nu sunt disponibile în mod rezonabil
(9) |
În cazul în care anumite informații solicitate în prezentul formular FS-PP nu sunt disponibile în mod rezonabil pentru a fi consultate de partea care face notificarea (părțile care fac notificarea), parțial sau integral, partea care face notificarea (părțile care fac notificarea) poate (pot) solicita Comisiei să o (le) excepteze de la obligația de a furniza informațiile relevante sau de la orice altă cerință din formularul FS-PP referitoare la informațiile respective. Cererea ar trebui depusă în conformitate cu instrucțiunile din considerentele 13-15 din prezenta introducere. |
5. Informații care nu sunt necesare pentru examinarea cazului de către Comisie
(10) |
În temeiul articolului 5 alineatul (5) din Regulamentul de punere în aplicare, Comisia poate acorda o derogare de la obligația de a furniza anumite informații în notificare, inclusiv documente, sau de la oricare alte cerințe din formularul FS-PP referitoare la aceste informații, în cazul în care Comisia consideră că respectarea obligațiilor sau cerințelor respective nu este necesară pentru examinarea cazului. |
(11) |
Partea care face notificarea (părțile care fac notificarea) poate (pot) solicita Comisiei să o (le) excepteze de la obligația de a furniza informațiile relevante sau de la orice altă cerință din formularul FS-PP referitoare la aceste informații. Această cerere ar trebui depusă în conformitate cu instrucțiunile privind cererile de exceptare prevăzute în considerentele 13-15 din introducerea prezentului formular FS-PP. |
6. Contacte prealabile notificării și cereri de exceptare
(12) |
Partea care face notificarea (părțile care fac notificarea) este încurajată (sunt încurajate) să se implice în discuții prealabile notificării cu suficient timp înainte de notificare, de preferat pe baza unui proiect de formular FS-PP. Posibilitatea de a stabili contacte prealabile notificării este un serviciu oferit de Comisie părții care face notificarea (părților care fac notificarea), pe bază voluntară, pentru a pregăti analiza preliminară a subvențiilor străine în contextul unei achiziții publice publicate. Ca atare, deși nu sunt obligatorii, contactele prealabile notificării pot fi utile atât pentru partea care face notificarea (părțile care fac notificarea), cât și pentru Comisie în vederea stabilirii, printre altele, a volumului exact de informații necesare într-o notificare, în special în ceea ce privește informațiile care trebuie furnizate în secțiunea 3 și în tabelul 1 și pentru a se asigura că notificarea este completă. În plus, contactele prealabile notificării pot duce la o reducere semnificativă a informațiilor solicitate. În cazul în care mai multe părți care fac notificarea (în calitate de operator economic unic) sau un grup de părți care fac notificarea (în calitate de membri ai aceluiași consorțiu) intenționează să depună individual o ofertă diferită în cadrul aceleiași proceduri de achiziții publice, discuțiile prealabile notificării trebuie să se desfășoare separat și în deplină confidențialitate cu fiecare parte care face notificarea sau cu fiecare grup de părți care fac notificarea, pentru a asigura o concurență loială în cadrul procedurii de achiziții publice în cauză. |
(13) |
În cursul contactelor prealabile notificării, partea care face notificarea (părțile care fac notificarea) poate (pot) solicita exceptări de la obligația de a furniza anumite informații solicitate în prezentul formular. Comisia va lua în considerare cererile de exceptare dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiții:
|
(14) |
Cererile de exceptare ar trebui formulate înainte de notificare, în scris, de preferat în proiectul de formular de notificare (la începutul secțiunii sau subsecțiunii relevante). Comisia va soluționa cererile de exceptare înainte de notificare în contextul examinării proiectului de notificare. |
(15) |
Eventuala acceptare de către Comisie a faptului că anumite informații solicitate în prezentul formular FS-PP pot fi omise dintr-o notificare nu împiedică în niciun fel Comisia să solicite informațiile respective în orice moment al procedurii, în special prin intermediul unei cereri de informații în temeiul articolului 13 din Regulamentul (UE) 2022/2560. |
7. Cerința ca notificarea sau declarația să fie corectă și completă
(16) |
Informațiile solicitate în secțiunile 1-3, 6 și 8 trebuie furnizate în cazul unei notificări a contribuțiilor financiare străine și, prin urmare, reprezintă o cerință pentru o notificare completă. Toate informațiile solicitate trebuie furnizate în secțiunile corespunzătoare din formularul FS-PP și trebuie să fie corecte și complete. |
(17) |
În cazul unei declarații conform căreia nu s-au primit contribuții financiare străine care fac obiectul obligației de notificare, trebuie furnizate informațiile solicitate în secțiunile 1, 2, 7 și 8, aceasta reprezentând, prin urmare, o cerință pentru o declarație completă. Toate informațiile solicitate trebuie furnizate în secțiunea corespunzătoare din formularul FS-PP și trebuie să fie corecte și complete. |
(18) |
În special, ar trebui menționat faptul că:
|
8. Cum se efectuează notificările?
(19) |
Notificările se transmit în una dintre limbile oficiale ale Uniunii. Numele părților care fac notificarea sunt, de asemenea, prezentate în limba lor originală. Informațiile solicitate în prezentul formular FS-PP trebuie furnizate utilizând secțiunile și subsecțiunile din formular și, dacă este cazul, anexând documentele justificative. Notificarea transmisă trebuie să includă un atestat, astfel cum se prevede în secțiunea 8. În cazul în care informațiile furnizate în două secțiuni diferite se suprapun parțial (sau integral), se pot utiliza referințe încrucișate. |
(20) |
Notificarea trebuie să fie semnată de către persoanele autorizate prin lege să acționeze în numele fiecărei părți care face notificarea sau de către unul sau mai mulți reprezentanți autorizați ai părții care face notificarea (părților care fac notificarea). La notificare trebuie anexate procura (procurile) corespunzătoare (sau dovada scrisă că aceștia sunt autorizați să acționeze). Specificațiile tehnice și instrucțiunile privind notificările sunt disponibile pe site-ul Direcției Generale Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri a Comisiei. |
(21) |
Pentru completarea secțiunii 3 din prezentul formular FS-PP, partea care face notificarea (părțile care fac notificarea) este invitată (sunt invitate) să analizeze dacă, din motive de claritate, este preferabil ca informațiile din secțiunea respectivă să fie prezentate în ordine numerică sau să fie grupate pentru fiecare contribuție financiară străină în parte (sau grup de contribuții financiare străine). |
(22) |
Din motive de claritate, anumite informații pot fi furnizate în anexe. Cu toate acestea, este esențial ca toate informațiile-cheie să fie prezentate chiar în cadrul notificării. Orice anexă depusă trebuie utilizată numai pentru a completa informațiile furnizate în notificarea propriu-zisă și trebuie să se indice în mod clar în cadrul notificării dacă sunt furnizate informații suplimentare într-o anexă. |
(23) |
Documentele justificative trebuie depuse în limba lor originală; în cazul în care aceasta nu este o limbă oficială a Uniunii, se anexează o traducere în limba procedurii [articolul 5 alineatul (4) din Regulamentul de punere în aplicare]. |
9. Confidențialitatea și datele cu caracter personal
(24) |
Articolul 339 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („TFUE”) și articolul 43 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2022/2560 impun Comisiei, funcționarilor săi și celorlalți agenți ai Comisiei să nu divulge informațiile care fac obiectul obligației de păstrare a secretului profesional pe care le-au obținut prin aplicarea regulamentului. Același principiu trebuie să se aplice, de asemenea, pentru a proteja confidențialitatea între părțile care fac notificarea. |
(25) |
Dacă partea care face notificarea (părțile care fac notificarea) estimează că propriile interese ar fi lezate în cazul în care oricare dintre informațiile care le sunt solicitate ar fi publicate sau divulgate în alt mod altor părți, inclusiv celorlalți operatori economici cărora le transmit notificarea și autorității contractante sau entității contractante relevante, ar trebui să furnizeze respectivele informații autorității contractante sau entității contractante relevante separat, precizând clar pe fiecare pagină „Confidențial”. În acest scop, se poate transmite o arhivă separată criptată a documentelor, iar cheia poate fi pusă la dispoziția Comisiei separat. De asemenea, părțile care fac notificarea ar trebui să precizeze motivele pentru care aceste informații nu ar trebui divulgate sau publicate. |
(26) |
În cazurile în care notificarea este completată de mai multe părți care fac notificarea, secretele comerciale pot fi transmise într-un dosar separat și menționate în notificare ca anexă. Pentru ca notificarea să fie considerată completă, toate aceste anexe trebuie incluse în notificare. |
(27) |
Toate datele cu caracter personal transmise printr-o notificare sau împreună cu o notificare vor fi prelucrate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (7). |
SECȚIUNEA 1
Descrierea procedurii de achiziții publice
1.1. |
Furnizați un link către invitația la procedura concurențială de ofertare aferentă procedurii respective, publicată pe site-ul Tenders Electronic Daily (TED) și pe orice altă platformă, precum și un rezumat al procedurii de achiziții publice. |
1.2. |
În cazul în care partea care face notificarea (părțile care fac notificarea) utilizează documentul european de achiziție unic (DEAU), obligația de a furniza un rezumat al procedurii de achiziții publice ar trebui îndeplinită prin completarea părții I din anexa 2 la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/7 al Comisiei (8). |
1.3. |
În cazul în care partea care face notificarea (părțile care fac notificarea) transmite (transmit) informațiile prin intermediul DEAU, secțiunea 1 din prezentul formular FS-PP ar trebui să fie importată direct din DEAU în formularul FS-PP utilizând un serviciu digital furnizat de Comisie. În lipsa unui astfel de serviciu, autoritatea contractantă sau entitatea contractantă ar trebui să transmită Comisiei notificarea împreună cu partea I completată din anexa 2 la DEAU. |
1.4. |
În cazul în care partea care face notificarea (părțile care fac notificarea) nu transmite (transmit) informațiile prin intermediul DEAU, această secțiune trebuie completată separat cu informațiile solicitate în partea I din anexa 2 la DEAU. |
1.5. |
În cazul în care partea care face notificarea (părțile care fac notificarea) transmite (transmit) informațiile prin intermediul DEAU doar parțial, elementele care lipsesc din partea I din anexa 2 la DEAU trebuie furnizate în această secțiune. |
SECȚIUNEA 2
Informații despre partea care face notificarea (părțile care fac notificarea)
2.1. |
În cazul în care partea care face notificarea (părțile care fac notificarea) utilizează DEAU, obligația de a furniza informații cu privire la partea care face notificarea (părțile care fac notificarea) poate fi îndeplinită prin transmiterea părții II din anexa 2 la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/7 de stabilire a formularului standard pentru DEAU. DEAU este completat pentru toți operatorii economici care participă la ofertă sau la cererile de participare, precum și pentru subcontractanții la ale căror capacități s-a recurs pentru îndeplinirea criteriilor de selecție. Subcontractanții care nu sunt „subcontractanți principali” în sensul articolului 29 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2022/2560 nu trebuie să completeze această secțiune a formularului. Subcontractanții care sunt „subcontractanți principali” în sensul articolului 29 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2022/2560, dar ale căror capacități nu sunt utilizate în sensul articolului 63 din Directiva 2014/24/UE sau al articolului 79 din Directiva 2014/25/UE, trebuie să completeze această secțiune manual. |
2.2. |
În cazul în care partea care face notificarea (părțile care fac notificarea) transmite (transmit) informațiile prin intermediul DEAU, această parte din formularul FS-PP se importă direct din DEAU în prezentul formular FS-PP utilizând un serviciu digital furnizat de Comisie. În lipsa unui astfel de serviciu, autoritatea contractantă sau entitatea contractantă trebuie să transmită Comisiei notificarea respectivă împreună cu partea II completată din anexa 2 la DEAU transmis. |
2.3. |
În cazul în care partea care face notificarea (părțile care fac notificarea) nu transmite (transmit) informațiile prin intermediul DEAU, această secțiune trebuie completată cu informațiile solicitate în partea II din anexa 2 la DEAU. |
2.4. |
În cazul în care partea care face notificarea (părțile care fac notificarea) transmite (transmit) informațiile prin intermediul DEAU doar parțial, elementele care lipsesc din partea II din anexa 2 la DEAU trebuie furnizate în această secțiune. |
2.5. |
Vă rugăm să introduceți adresa dumneavoastră de e-mail sau codul unic de identificare utilizat pentru contul EU Login care va servi pentru comunicare. |
SECȚIUNEA 3
Contribuții financiare străine
3.1. |
Evaluarea existenței unei denaturări cauzate de subvențiile străine în cadrul unei proceduri de achiziții publice se realizează prin evaluarea indicatorilor denaturării (9) și a caracterului avantajos în mod nejustificat al ofertei în raport cu lucrările, bunurile sau serviciile în cauză (10). În prezenta secțiune, partea care face notificarea (părțile care fac notificarea) ar trebui să raporteze numai contribuțiile financiare străine care intră sub incidența articolului 5 alineatul (1) literele (a)-(c) și (e) din Regulamentul (UE) 2022/2560, contribuții cu privire la care se consideră că probabilitatea de a denatura piața internă este cea mai mare. Pentru contribuțiile financiare străine care nu se încadrează în aceste categorii, a se vedea punctul 3.3 din prezenta secțiune și tabelul 1. Pentru procedurile de achiziții publice care îndeplinesc pragurile prevăzute la articolul 28 alineatul (1) litera (a) și la articolul 28 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2022/2560, în cadrul cărora părții care face notificarea (părților care fac notificarea) i-au (le-au) fost acordate, în cei trei ani anteriori notificării, contribuții financiare străine care trebuie notificate în conformitate cu articolul 28 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2022/2560, vă rugăm să specificați dacă fiecăreia (11) dintre părțile care fac notificarea i s-au acordat, în mod individual, în cursul celor trei ani anteriori notificării, contribuții financiare străine cu o valoare egală sau mai mare de 1 milion EUR care se pot încadra în oricare dintre categoriile prevăzute la articolul 5 alineatul (1) literele (a)-(c) și (e) din Regulamentul (UE) 2022/2560:
|
3.2. |
Pentru fiecare contribuție financiară străină cu o valoare egală sau mai mare de 1 milion EUR acordată părților care fac notificarea în cursul celor trei ani anteriori notificării și care se poate încadra în oricare dintre categoriile prevăzute la articolul 5 alineatul (1) literele (a)-(c) și (e) din Regulamentul (UE) 2022/2560, vă rugăm să furnizați următoarele informații și documente justificative:
|
3.3. |
Furnizați o prezentare generală a contribuțiilor financiare străine cu o valoare egală sau mai mare de 1 milion EUR, acordate părților care fac notificarea, în cursul celor trei ani anteriori notificării, și care nu se încadrează în niciuna dintre categoriile prevăzute la articolul 5 alineatul (1) literele (a)-(e) din Regulamentul (UE) 2022/2560, urmând modelul și instrucțiunile prevăzute în tabelul 1. |
SECȚIUNEA 4
Justificarea absenței unei oferte anormal de avantajoase
4.1. |
Pentru oricare dintre contribuțiile financiare străine care permit unei întreprinderi să depună o ofertă anormal de avantajoasă pe baza căreia întreprinderii i s-ar putea atribui contractul relevant [articolul 5 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul (UE) 2022/2560], există elemente, inclusiv dintre elementele menționate la articolul 69 alineatul (2) din Directiva 2014/24/UE sau la articolul 84 alineatul (2) din Directiva 2014/25/UE, care pot fi prezentate pentru a demonstra că oferta nu este anormal de avantajoasă, direct sau indirect, ca urmare a contribuției (contribuțiilor) financiare primite? |
4.2. |
Elementele pot viza, în special:
|
SECȚIUNEA 5
Efecte pozitive posibile
5.1. |
Dacă este cazul, enumerați și justificați eventualele efecte pozitive asupra dezvoltării activității economice subvenționate relevante pe piața internă. De asemenea, vă rugăm să enumerați și să justificați oricare alte efecte pozitive ale subvențiilor străine, cum ar fi efectele pozitive mai ample în raport cu obiectivele de politică relevante, în special cele ale Uniunii, și să precizați când și unde se vor produce sau se preconizează că se vor produce aceste efecte. Vă rugăm să furnizați o descriere a fiecăruia dintre aceste efecte pozitive. |
SECȚIUNEA 6
Documente justificative
Vă rugăm să furnizați, pentru fiecare parte care face notificarea, următoarele:
6.1. |
Copii ale tuturor documentelor justificative oficiale referitoare la contribuțiile financiare care se pot încadra în oricare dintre categoriile prevăzute la articolul 5 alineatul (1) literele (a)-(c) și (e) din Regulamentul (UE) 2022/2560 în temeiul secțiunii 3.1. |
6.2. |
Copii ale următoarelor documente elaborate de către sau pentru ori primite de către orice membru al consiliului de administrație, al consiliului director sau al consiliului de supraveghere: analize, rapoarte, studii, sondaje, prezentări și orice alt document comparabil, în care se specifică scopul, utilizarea și motivele economice ale contribuțiilor financiare străine care s-ar putea încadra în oricare dintre categoriile prevăzute la articolul 5 alineatul (1) literele (a)-(c) și (e) din Regulamentul (UE) 2022/2560. Dacă se află în posesia dumneavoastră sau dacă sunt puse la dispoziția publicului, furnizați aceleași documente elaborate de entitatea care acordă contribuția financiară străină, elaborate pentru aceasta sau primite de aceasta. |
6.3. |
Indicarea adresei de internet, dacă există, la care pot fi consultate cele mai recente conturi anuale sau rapoarte ale părții care face notificarea (părților care fac notificarea) sau, dacă nu există o astfel de adresă de internet, copii ale celor mai recente conturi anuale și rapoarte. |
6.4. |
În cazul în care partea care face notificarea (părțile care fac notificarea) oferă justificări cu privire la absența unei oferte anormal de avantajoase prin completarea secțiunii 4 din prezentul formular, aceasta (acestea) trebuie, de asemenea, să furnizeze documente aferente perioadei care acoperă cei trei ani anteriori notificării, care să justifice elementele prezentate. Respectivele documente pot include, printre altele, după caz:
|
SECȚIUNEA 7
Declarație
7.1. |
În concordanță cu introducerea, considerentul 6, pentru procedurile de achiziții publice care ating pragurile prevăzute la articolul 28 alineatul (1) litera (a) și la articolul 28 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2022/2560, în cadrul cărora părții care face notificarea (părților care fac notificarea) nu i (li) s-a acordat, în cursul ultimilor trei ani, nicio contribuție financiară străină care face obiectul obligației de notificare în concordanță cu articolul 28 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2022/2560, trebuie completate secțiunile 1, 2 și 8 din prezentul formular, precum și prezenta secțiune, cu următoarea declarație:
„ Niciuna dintre părțile care fac notificarea nu a primit contribuții financiare străine care fac obiectul obligației de notificare în temeiul capitolului 4 din Regulamentul (UE) 2022/2560. ” |
7.2. |
În conformitate cu obligația prevăzută la articolul 29 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2022/2560, partea care face notificarea (părțile care fac notificarea) trebuie să enumere toate contribuțiile financiare străine primite. Această obligație acoperă toate contribuțiile financiare străine care nu fac obiectul obligației de notificare în conformitate cu articolul 28 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2022/2560 primite în ultimii trei ani anteriori declarației. |
7.3. |
Cu toate acestea, contribuțiile financiare străine care nu fac obiectul obligației de notificare, având o valoare mai mică de 1 milion EUR, dar mai mare decât valoarea indicată în secțiunea 7.4 de mai jos în ultimii trei ani anteriori declarației, pot fi declarate în mod agregat, fără a se indica valorile lor, utilizând tabelul 2. La cererea Comisiei, astfel de contribuții financiare străine trebuie raportate individual. |
7.4. |
În conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2022/2560, contribuțiile financiare străine al căror cuantum total pentru fiecare țară terță este mai mic decât cuantumul ajutoarelor de minimis, astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1407/2013 al Comisiei (16), și care au fost acordate în cursul perioadei de trei ani consecutivi anteriori declarației nu trebuie raportate în declarație. |
SECȚIUNEA 8
Atestat
8.1. |
Notificarea trebuie să se încheie cu următorul atestat, care trebuie semnat de către fiecare dintre părțile care fac notificarea: |
8.2. |
„Partea care face notificarea (părțile care fac notificarea) confirmă că informațiile din prezenta notificare sau declarație sunt, după propria cunoștință, adevărate, corecte și complete, că au fost furnizate copii conforme și complete ale documentelor solicitate în formularul FS-PP, că toate estimările sunt prezentate ca atare și constituie estimările cele mai precise ale faptelor în cauză și că toate opiniile exprimate sunt sincere. |
8.3. |
Acestea au luat cunoștință de dispozițiile articolului 33 din Regulamentul (UE) 2022/2560 privind amenzile și penalitățile cu titlu cominatoriu.” |
Data:
[semnatarul 1] Nume: Organizație: Funcție: Adresă: Număr de telefon: E-mail: [„semnătură electronică”/semnătură] |
[semnatarul 2, dacă este cazul; se repetă de atâtea ori cât este necesar pentru a corespunde cu numărul părților care fac notificarea] Nume: Organizație: Funcție: Adresă: Număr de telefon: E-mail: [„semnătură electronică”/semnătură] |
Tabelul 1
Instrucțiuni pentru furnizarea informațiilor privind contribuțiile financiare străine care nu se încadrează în niciuna dintre categoriile prevăzute la articolul 5 alineatul (1) literele (a)-(e) (secțiunea 3.3)
1. |
Acest tabel este utilizat pentru a furniza o prezentare generală a contribuțiilor financiare străine cu o valoare egală sau mai mare de 1 milion EUR; acordate de către fiecare țară terță părților care fac notificarea în cursul celor trei ani anteriori notificării și care nu se încadrează în niciuna dintre categoriile prevăzute la articolul 5 alineatul (1) literele (a)-(e) din Regulamentul (UE) 2022/2560, urmând modelul și instrucțiunile de mai jos. Punctul A clarifică ce informații trebuie incluse în tabel, iar punctul B clarifică ce informații nu trebuie incluse. |
A. Informații care trebuie incluse în tabel
2. |
Grupați diferitele contribuții financiare în funcție de țara terță și în funcție de tip, cum ar fi grant direct, împrumut/instrument de finanțare/avansuri rambursabile, avantaj fiscal, garanție, instrument de capital de risc, intervenție de capital, anulare a datoriilor, contribuții prevăzute pentru activitățile fără caracter economic ale unei întreprinderi [a se vedea considerentul 16 din Regulamentul (UE) 2022/2560] sau altele. |
3. |
Vă rugăm să includeți numai țările în cazul cărora cuantumul total estimat al tuturor contribuțiilor financiare pentru fiecare țară acordate în cursul celor trei ani anteriori notificării (calculat în conformitate cu punctul 5) este de cel puțin 4 milioane EUR. |
4. |
Pentru fiecare tip de contribuție financiară, furnizați o scurtă descriere a scopului contribuției și a entităților care acordă contribuția respectivă. |
5. |
Vă rugăm să cuantificați cuantumul total estimat al contribuțiilor financiare acordate de fiecare țară terță în cursul celor trei ani anteriori notificării sub formă de intervale, astfel cum se specifică în notele la tabelul de mai jos. Pentru calculul acestui cuantum, sunt relevante următoarele considerații:
|
B. Excepții
6. |
Nu este necesar să includeți în tabel o descriere a următoarelor contribuții străine:
|
C. Informații suplimentare
7. |
Contribuțiile financiare străine care pot fi relevante pentru evaluarea fiecărei achiziții publice pot depinde de o serie de factori, cum ar fi sectoarele sau activitățile implicate, tipul de contribuții financiare sau alte particularități ale cazului. Având în vedere aceste particularități, Comisia poate solicita informații suplimentare în cazul în care consideră că astfel de informații sunt necesare pentru evaluarea sa.
Tabelul 2 Pentru raportarea contribuțiilor financiare străine cu o valoare mai mică de 1 milion EUR și mai mare decât valoarea indicată în secțiunea 7.4
|
(1) JO L 330, 23.12.2022, p. 1.
(2) JO L 177, 12.7.2023, p. 1.
(3) Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE (JO L 94, 28.3.2014, p. 65).
(4) Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ (JO L 94, 28.3.2014, p. 243).
(5) Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune (JO L 94, 28.3.2014, p. 1).
(6) A se consulta site-ul următor: https://single-market-economy.ec.europa.eu/single-market/public-procurement/foreign-subsidies-regulation și a se urma instrucțiunile specificate pe site.
(7) Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39). A se vedea, de asemenea, declarația de confidențialitate referitoare la investigațiile în domeniul concurenței, la adresa https://ec.europa.eu/competition-policy/index/privacy-policy-competition-investigations_en
(8) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/7 al Comisiei din 5 ianuarie 2016 de stabilire a formularului standard pentru documentul european de achiziție unic (JO L 3, 6.1.2016, p. 16).
(9) Articolul 4 din Regulamentul (UE) 2022/2560.
(10) Articolul 27 din Regulamentul (UE) 2022/2560.
(11) O contribuție financiară ar trebui să fie considerată acordată din momentul în care beneficiarul obține un drept legal de a primi contribuția financiară. Plata efectivă a contribuției financiare nu este o condiție necesară pentru includerea unei contribuții financiare în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) 2022/2560.
(12) Întreprinderile mici și mijlocii sau IMM-urile sunt definite în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat (JO L 187 26.6.2014, p. 1).
(13) Câștigul înainte de dobânzi, taxe, depreciere și amortizare. Acest raport se calculează ca EBITDA/plăți ale dobânzilor.
(14) Avantajul ar trebui conferit uneia sau mai multor întreprinderi sau industrii. Specificitatea subvenției străine ar putea fi stabilită de drept sau de fapt.
(15) De exemplu, cheltuielile cu personalul, materialele, energia, întreținerea, chiria, administrarea.
(16) Regulamentul (UE) nr. 1407/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis (JO L 352, 24.12.2013, p. 1).
(*1) Specificați contribuțiile financiare grupându-le în funcție de tip: cum ar fi grant direct, împrumut/instrument de finanțare/avansuri rambursabile, avantaj fiscal, garanție, instrument de capital de risc, intervenție de capital, anulare a datoriilor, contribuții prevăzute pentru activitățile fără caracter economic ale unei întreprinderi [a se vedea considerentul 16 din Regulamentul (UE) 2022/2560] sau altele.
(*2) O descriere generală a scopului contribuțiilor financiare incluse în fiecare tip și a entității (entităților) care acordă contribuțiile. De exemplu, „scutiri fiscale pentru producția produsului A și activități de C & D”, „mai multe împrumuturi acordate băncilor deținute de stat în scopul X”, „mai multe măsuri de finanțare cu agenții de investiții de stat pentru acoperirea cheltuielilor de exploatare/pentru activitățile de C & D”, „injecție de capital public în societatea X”.
(*3) Utilizați următoarele intervale: „45-100 de milioane EUR”, „> 100-500 de milioane EUR”, „> 500-1 000 de milioane EUR”, „peste 1 000 de milioane EUR”.
12.7.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 177/45 |
REGULAMENTUL (UE) 2023/1442 AL COMISIEI
din 11 iulie 2023
de modificare a anexei I la Regulamentul (UE) nr. 10/2011 privind materialele și obiectele din plastic destinate să vină în contact cu produsele alimentare, în ceea ce privește modificările aduse autorizărilor substanțelor și adăugarea unor substanțe noi
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1935/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 octombrie 2004 privind materialele și obiectele destinate să vină în contact cu produsele alimentare și de abrogare a Directivelor 80/590/CEE și 89/109/CEE (1), în special articolul 5 alineatul (1) al doilea paragraf literele (a), (d), (e), (h) și (i), articolul 11 alineatul (3) și articolul 12 alineatul (6),
întrucât:
(1) |
Regulamentul (UE) nr. 10/2011 al Comisiei (2) stabilește norme specifice privind materialele și obiectele din plastic destinate să vină în contact cu produsele alimentare. În special, anexa I la Regulamentul (UE) nr. 10/2011 al Comisiei stabilește o listă de substanțe autorizate a Uniunii care pot fi utilizate la fabricarea materialelor și a obiectelor din plastic destinate să vină în contact cu produsele alimentare. |
(2) |
De la ultima modificare a Regulamentului (UE) nr. 10/2011, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) a publicat mai multe avize științifice cu privire la noile substanțe care pot fi utilizate în materialele care vin în contact cu produsele alimentare („MCA”), precum și cu privire la utilizarea substanțelor deja autorizate. În plus, au fost identificate anumite neclarități în ceea ce privește aplicarea respectivului regulament. Pentru a asigura faptul că Regulamentul (UE) nr. 10/2011 ține seama de progresele științifice și tehnice, în special de cele mai recente constatări ale autorității și pentru a îndepărta orice îndoială cu privire la aplicarea sa corectă, regulamentul menționat trebuie modificat. |
(3) |
Substanța „rumeguș și fibre din lemn, netratate” (MCA nr. 96, „lemn”) este autorizată în prezent ca aditiv în materialele plastice care vin în contact cu produsele alimentare, pe baza unei evaluări efectuate de Comitetul științific pentru alimentație, care a concluzionat că rumegușul și fibrele din lemn reprezintă un material inert. Cu toate acestea, în avizul său (3) din noiembrie 2019, autoritatea nu a fost în măsură să valideze motivele pentru această concluzie. Aceasta a afirmat că lemnul nu poate fi considerat inert în sine ca urmare a numeroaselor substanțe cu masă moleculară mică pe care le conține. În plus, în aviz nu se indică nicio condiție în care utilizarea lemnului în materialele din plastic poate fi considerată sigură și se constată că, din cauza diferențelor chimice în ceea ce privește compoziția materialelor vegetale, siguranța agenților migratori din aceste materiale trebuie evaluată de la caz la caz, luând în considerare, în afară de specie, și proveniența, prelucrarea, tratarea pentru compatibilitatea cu polimerul-gazdă și evaluarea constituenților cu greutate moleculară mică care migrează în produsele alimentare. Întrucât autorizarea actuală a lemnului nu ține seama de aceste aspecte și, prin urmare, nu poate lua în considerare în mod suficient utilizarea în condiții de siguranță a substanței respective în materialele din plastic, iar autoritatea nu a prevăzut alte restricții care să asigure totuși utilizarea în condiții de siguranță a acestei substanțe în materialele din plastic, autorizarea trebuie revocată. |
(4) |
În urma unei solicitări din partea Comisiei, autoritatea a adoptat, la 29 aprilie 2020, un aviz științific (4) de revizuire a celor 451 de substanțe enumerate în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 10/2011, pentru care nu s-a stabilit nicio limită de migrare specifică („LMS”) în temeiul articolului 11 alineatul (1) din regulamentul respectiv. Comisia a considerat că 284 dintre aceste substanțe trebuie reevaluate pentru a stabili dacă este necesară o limită de migrare specifică și le-a clasificat în trei grupe prioritare. Trei substanțe au fost incluse în „grupa cu prioritate ridicată”. Dintre aceste trei substanțe, stirenul (MCA nr. 193) este cunoscut ca fiind utilizat pe scară largă și face deja obiectul unei reevaluări, în timp ce, în ceea ce privește lauratul de vinil (MCA nr. 436), un utilizator a furnizat autorității date suplimentare care au arătat că reevaluarea sa prezintă o prioritate mai redusă. Cu toate acestea, niciun utilizator al celei de a treia substanțe, și anume acidul salicilic (MCA nr. 121), nu a contactat nici Comisia, nici autoritatea după ce substanța a fost inclusă pe lista cu prioritate ridicată și după ce serviciile Comisiei au consultat părțile interesate cu privire la o eventuală revocare a autorizării pentru această substanță. Totuși, autoritatea nu poate evalua utilizarea unei substanțe în lipsa unui utilizator cunoscut, deoarece trebuie să țină seama de condițiile de utilizare prevăzute pentru materialul sau obiectul în care substanța ar fi utilizată și numai un utilizator este în măsură să furnizeze astfel de informații. În plus, dacă ar fi furnizate, astfel de informații ar determina în mare măsură domeniul de aplicare al oricărei autorizări viitoare care ar fi probabil mai limitat decât cel al actualei autorizări extinse. În consecință, întrucât nu se cunoaște nicio utilizare specifică sau niciun utilizator de acid salicilic și având în vedere incertitudinea cu privire la condițiile în care utilizarea acestei substanțe ar fi conformă cu Regulamentul (CE) nr. 1935/2004, este oportună revocarea autorizării actuale pentru acidul salicilic. |
(5) |
Pe baza avizelor autorității adoptate în 2005 (5), cinci substanțe dintr-o grupă cunoscută în mod obișnuit sub denumirea de „ftalați”, și anume MCA nr. 157 („DBP”), MCA nr. 159 („BBP”), MCA nr. 283 („DEHP”), MCA nr. 728 („DINP”) și MCA nr. 729 („DIDP”), sunt autorizate ca aditivi pentru utilizarea ca plastifianți și agenți tehnici de suport în MCA din plastic, sub rezerva unor restricții specifice de utilizare și a unor limite de migrare. |
(6) |
În urma unui aviz din 2017 al Agenției Europene pentru Produse Chimice (ECHA) privind propunerile de restricționare pentru unii dintre acești ftalați (6), Comisia a solicitat autorității să reevalueze riscul pentru sănătatea publică prezentat de ftalații autorizați pentru a fi utilizați în MCA din plastic. În consecință, la 18 septembrie 2019, autoritatea a adoptat un aviz științific (7), prin care a confirmat dozele zilnice tolerabile (DZT) individuale prezentate în avizele sale din 2005 pentru toți cei cinci ftalați, dar numai temporar (DZI temporară), din cauza unei serii de limitări și incertitudini legate de evaluare, care trebuie abordate în viitor. |
(7) |
Pe baza unui mecanism comun de acțiune care stă la baza efectelor asupra reproducerii ale DBP, BBP și DEHP, autoritatea a instituit, de asemenea, o nouă DZT-t de grup, ținând seama de potențele relative ale acestor substanțe. Autoritatea a considerat, de asemenea, că este oportună includerea ftalatului de diizononil (DINP) în DZT-t de grup ca abordare conservatoare bazată pe efectele temporare ale acestei substanțe asupra nivelurilor de testosteron la făt, ținând seama totodată de potența mai mare a DINP asupra ficatului. Autoritatea a stabilit valoarea DZT-t de grup pentru DBP, BBP, DEHP și DINP la 50 de micrograme pe kilogram de greutate corporală (μg/kg Gc) exprimată ca o concentrație echivalentă cu cea a DEHP. Autoritatea nu a inclus ftalatul de diizodecil (DIDP) în DZT-t de grup și a stabilit o doză zilnică tolerabilă individuală de 150 μg/kg Gc pe baza efectelor DIDP asupra ficatului, în concordanță cu constatările sale din 2005. |
(8) |
Pentru a caracteriza mai bine riscul, autoritatea a efectuat o evaluare a expunerii prin alimentație ca parte a aceluiași aviz. Cu toate că nu a fost în măsură să determine în mod specific contribuția MCA din plastic, autoritatea a estimat expunerea prin alimentație pentru toți cei cinci ftalați, care reprezintă cele mai pesimiste estimări ale expunerii rezultate din surse MCA. Pe baza unei evaluări agregate a expunerii prin alimentație pentru DBP, BBP, DEHP și DINP, autoritatea a concluzionat că expunerea prin alimentație contribuie cu până la 14 % din DZT-t de grup de 50 μg/kg Gc în cazul consumatorilor medii și cu până la 23 % din DZT-t de grup în cazul marilor consumatori. Estimările pentru DIDP indică faptul că expunerea prin alimentație este cu mult sub DZT-t de 150 μg/kg Gc atât în cazul consumatorilor medii, cât și în cazul marilor consumatori. |
(9) |
În plus, autoritatea a luat în considerare expunerea consumatorilor la alți ftalați, în special la 1,2-bis(2-metilpropil) benzen-1,2-dicarboxilat (ftalat de diizobutil sau „DIBP”); MCA nr. 1085; număr CAS 84-69-5), care nu este autorizat ca aditiv pentru MCA din plastic, dar care poate fi prezent în cantități mai mici ca impuritate sau ca urmare a utilizării sale ca agent tehnic de suport în procesul de fabricație a anumitor tipuri de plastic. Autoritatea a constatat că DIBP contribuie în mod substanțial la expunerea în ansamblu a consumatorilor la ftalați și la riscul reprezentat în general de ftalați pentru consumatori și că această expunere, împreună cu potența DIBP în ceea ce privește efectele asupra reproducerii, trebuie, de asemenea, să fie luate în considerare de către responsabilul cu gestionarea riscurilor. Autoritatea a remarcat, de asemenea, că expunerea consumatorilor la ftalați provine din alte surse decât alimentația. O contribuție semnificativă la expunerea totală la ftalați provine din prezența acestor substanțe în obiectele de consum și în materialele de construcție și din contactul ulterior cutanat cu acestea, precum și din inhalarea aerului și a prafului în mediul interior. |
(10) |
Pentru a ține seama de DZT-t de grup pentru DBP, BBP și DEHP, precum și de considerațiile autorității în ceea ce privește DIBP și, în special, pentru a se asigura că expunerea la acești ftalați proveniți din MCA din plastic nu depășește DZT-t de grup, trebuie stabilită o nouă limită de migrare specifică totală [LMS(T)]. Cu toate acestea, din motive de claritate și simplificare, în special pentru stabilirea conformității sau efectuarea controalelor oficiale în cazurile în care unul dintre acești ftalați a fost utilizat singur, trebuie menținute LMS individuale pentru ftalații autorizați, în plus față de LMS(T). |
(11) |
Deși autoritatea a inclus, de asemenea, DINP în DZT-t de grup, a fost stabilită anterior o LMS(T) pentru DINP și DIDP, deoarece acestea sunt amestecuri care se suprapun chimic și nu ar putea fi diferențiate din punct de vedere analitic în cazul unei prezențe simultane. Cu toate că, de la stabilirea respectivei LMS(T), s-au înregistrat progrese în ceea ce privește metodele analitice, este necesară continuarea activității de validare înainte ca DINP și DIDP să poată fi diferențiate în mod regulat de către autoritățile competente atunci când efectuează controale oficiale. Prin urmare, este oportun să se mențină o LMS(T) separată pentru suma dintre DINP și DIDP și să se interzică utilizarea DINP împreună cu DBP, BBP și DEHP, precum și împreună cu DIBP, în cazul în care acesta poate fi utilizat ca agent tehnic de suport, pentru a se evita orice posibilă coexpunere rezultată din același MCA din plastic. |
(12) |
Ținând seama de faptul că se preconizează că expunerea agregată rezultată atât din MCA, cât și din alte surse decât MCA va fi echivalentă cu DZT-t și că acumularea se poate produce în cadrul lanțului de producție a alimentelor ca urmare a migrării de la echipamentele de prelucrare a alimentelor, precum și de la ambalajele pentru alimente, și ținând seama de nivelul semnificativ de incertitudine în ceea ce privește estimările actuale ale expunerii, este adecvat să se ia în considerare expunerea prin intermediul unui coeficient de repartiție de 20 % pentru DBP, BBP, DEHP și DINP în MCA din plastic. Având în vedere necesitatea menținerii LMS(T) și pentru DINP și DIDP, pentru stabilirea LMS(T) și a LMS individuale este oportună utilizarea coeficientului de repartiție respectiv pentru toți cei cinci ftalați. |
(13) |
Substanța dietil[[3,5-bis(1,1-dimetiletil)-4- hidroxifenil]metil]fosfonat (MCA nr. 1007) este autorizată în prezent pentru a fi utilizată în concentrație de până la 0,2 % (g/g) pe baza greutății polimerului final în cadrul procesului de polimerizare pentru producerea de polietilentereftalat (denumită în continuare „PET”). În urma unei cereri de extindere a utilizării acestei substanțe, la 26 ianuarie 2022, autoritatea a adoptat un aviz științific favorabil (8) cu privire la utilizarea acesteia în concentrație de până la 0,1 % g/g, pe baza greutății polimerului final în cadrul procesului de polimerizare pentru producerea poli(etilenei 2,5-furandicarboxilat) („PEF”). Autoritatea a concluzionat că, atunci când a fost utilizată în această cantitate, migrarea substanței nu a fost detectată din cauza încorporării sale în lanțul poliesterilor. Din cauza acestei încorporări, nu există niciun motiv să se presupună că migrarea substanței ar fi substanțial mai mare atunci când este utilizată în PEF la un nivel de utilizare în concentrație de 0,2 % g/g. Întrucât utilizarea în condiții de siguranță a substanței rezultă din încorporarea sa completă în polimer și din motive de coerență și simplificare, este oportună extinderea autorizării existente pentru nivelul de utilizare a acestei substanțe în PET în concentrație de 0,2 % g/g și la procesul de producere a PEF. |
(14) |
Regulamentul (UE) 2019/1338 al Comisiei (9) a autorizat substanța poli[(R)-3-hidroxibutirat-co-(R)-3-hidroxihexanoat] („PHBH”, MCA nr. 1059). Cu toate acestea, se pare că specificațiile pentru utilizarea permisă a substanței respective necesită clarificări. Pe de o parte, deoarece PHBH este o macromoleculă obținută prin fermentare microbiană, iar în Regulamentul (UE) nr. 10/2011 se prevede obligația specificării faptului că se obține o macromoleculă în urma acestui tip de fermentare, trimiterea la această metodă de producție trebuie adăugată la specificațiile pentru PHBH. În plus, autorizarea permite o fază scurtă de încălzire, fără a se specifica o temperatură maximă. Nespecificarea acestei temperaturi maxime ar putea permite încălzirea la temperaturi mai mari decât cele prevăzute în avizul autorității, pe baza căruia a fost autorizată substanța, care se referă la condițiile de „umplere la cald”, definite în Regulamentul (UE) nr. 10/2011 ca fiind temperaturi care nu depășesc 100 °C la momentul umplerii. În plus, avizul indică faptul că un material plastic fabricat cu substanța respectivă are un punct de topire cuprins între 120 °C și 150 °C. În plus, nespecificarea unei temperaturi maxime implică faptul că nu este clar ce condiții de testare trebuie utilizate pentru a verifica conformitatea cu Regulamentul (UE) nr. 10/2011 în ceea ce privește specificația referitoare la „faza scurtă de încălzire”. Prin urmare, specificația trebuie clarificată prin indicarea unei condiții de utilizare astfel încât aceasta să nu depășească condițiile de temperatură prevăzute în aviz. |
(15) |
Autoritatea a adoptat un aviz științific favorabil (10) privind utilizarea substanței „acid fosforic, trifenilester, polimer cu alfa-hidro-omega- hidroxipoli[oxi(metil-1,2-etanedil)], ester alchilic C10-16” (MCA nr. 1076) ca aditiv în concentrații de până la 0,025 % g/g în copolimerii de acrilonitril-butadienă-stiren (ABS). Autoritatea a concluzionat că utilizarea substanței nu ridică probleme de siguranță pentru consumator dacă este utilizată ca aditiv în concentrații de până la 0,025 % g/g în materiale și obiecte din ABS pentru utilizare unică și repetată în contact cu produse alimentare care conțin emulsii apoase, acide, alcoolice și de tipul „apă în ulei”, pentru depozitarea pe termen lung la temperatura camerei sau la o temperatură inferioară și dacă migrarea nu depășește 0,05 mg/kg de produs alimentar. Întrucât testele de migrare au fost efectuate pentru a acoperi utilizările în contact cu toate tipurile de produse alimentare, este oportun să se autorizeze utilizarea acestui aditiv la fabricarea materialelor și a obiectelor din ABS care vin în contact cu toate tipurile de produse alimentare și pentru toate tipurile de utilizare la temperatura camerei sau la o temperatură inferioară și să se stabilească o limită de migrare în conformitate cu avizul autorității. |
(16) |
La 19 septembrie 2019, autoritatea a adoptat un aviz științific favorabil (11) privind utilizarea substanței tris(2-etilhexil) benzen-1,2,4-tricarboxilat ester (MCA nr. 1078, număr CAS 3319-31-1), ca aditiv (plastifiant) în MCA din poli(clorură de vinil) („PVC”). În avizul respectiv, autoritatea a concluzionat că, în general, utilizarea MCA nr. 1078 nu ridică o problemă de siguranță atunci când este utilizat la fabricarea PVC-ului moale. Prin urmare, este oportun ca această substanță să fie autorizată în consecință. Cu toate acestea, concluzia autorității este condiționată de migrarea substanței care nu trebuie să depășească 5 mg/kg de produs alimentar. În plus, autoritatea a indicat că, ținând seama de contribuția suplimentară din partea altor surse care pot contribui la expunerea rezultată din MCA din plastic, trebuie luată în considerare aplicarea unui coeficient de repartiție. Având în vedere absența datelor privind expunerea măsurată direct pentru această substanță pentru întreaga populație și rezultată din toate sursele, este oportun să se aplice un coeficient de repartiție de 20 % până la furnizarea unor date științifice adecvate. În plus, în avizul său, autoritatea a afirmat că evaluarea sa nu acoperă utilizarea acestei substanțe în contact cu „alimentele pentru sugari”. Prin urmare, nu s-a demonstrat că utilizarea acestei substanțe în contact cu „alimentele pentru sugari” ar îndeplini cerințele prevăzute la articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 1935/2004. În consecință, autorizarea acestei substanțe trebuie să facă obiectul unei limite de migrare de 1 mg/kg de produs alimentar și al unei restricții care să împiedice contactul acesteia cu alimentele destinate sugarilor. Din motive de claritate și coerență cu restricții similare, este oportun să se facă trimitere la definiția termenului „sugar” prevăzută la articolul 2 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 609/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (12). |
(17) |
În plus, întrucât restricția de grup 32 din tabelul 2 din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 10/2011 stabilește o LMS(T) pentru plastifianți, iar substanța MCA nr. 1078 este, de asemenea, un plastifiant, este oportun ca această restricție de grup să se aplice și substanței respective. De asemenea, pentru a clarifica orice îndoială cu privire la natura acestei restricții de grup, este oportun să se indice că aceasta se referă la plastifianți. |
(18) |
În urma unei cereri de autorizare a utilizării substanței dimer (trietanolamină perclorat, sare sodică) (MCA nr. 1080), ca aditiv în PVC rigid pentru sticlele cu utilizare repetată destinate să vină în contact cu apa, autoritatea a adoptat, la 29 aprilie 2020, un aviz științific favorabil (13) cu privire la această utilizare. Autoritatea a concluzionat că utilizarea sa ar fi sigură dacă ar intra în contact cu apa și cu alimente apoase acide, cum ar fi sucurile de fructe, deoarece, atât în apă, cât și în alimentele apoase acide, substanța dimer (trietanolamină-perclorat, sare sodică) se disociază complet în trietanolamină și perclorat. Aceste două substanțe sunt deja incluse în lista de substanțe autorizate a Uniunii, trietanolamina ca MCA nr. 793 cu o limită de migrare de 0,05 mg/kg și percloratul ca MCA nr. 822 cu o limită de migrare de 0,002 mg/kg Autoritatea a concluzionat că aceste limite trebuie să se aplice și pentru MCA nr. 1080, deoarece, în cazul în care substanța este utilizată în materiale plastice destinate să vină în contact cu apa și cu alimente apoase acide, siguranța sa este pe deplin controlată prin limitele de migrare stabilite pentru aceste două substanțe ca urmare a disocierii sale. În plus, autoritatea a confirmat că migrarea substanței MCA nr. 822 trebuie să fie exprimată ca perclorat (14). În consecință, este oportun să se stabilească două restricții de grup în tabelul 2 din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 10/2011, care să includă substanțele MCA nr. 1080 și MCA nr. 793 într-o grupă și substanța MCA nr. 822 exprimată ca perclorat în cealaltă grupă. Prin urmare, este oportun să se aducă modificări în consecință substanțelor MCA nr. 793 și 822 și să se includă substanța dimer (trietanolamină-perclorat, sare sodică) (MCA nr. 1080) ca aditiv în lista de substanțe autorizate a Uniunii, cu restricția că substanța respectivă trebuie să fie utilizată numai în contact cu produsele alimentare incluse în categoria de produse alimentare cu numărul de referință 01.01.A din tabelul 2 din anexa III, care reprezintă apa și alimentele apoase acide avute în vedere de autoritate. |
(19) |
În urma unei cereri de autorizare a utilizării substanței N, N-bis(2-hidroxietil)stearilamină parțial esterificată cu acizi grași saturați C16/C18 (MCA nr. 1081), ca aditiv, în MCA din plastic care vin în contact cu produse alimentare uscate, produse alimentare acide și băuturi alcoolice pentru depozitare pentru o perioadă de până la șase luni la temperatura ambientală, autoritatea a adoptat un aviz științific parțial favorabil (15) cu privire la această utilizare. În cadrul evaluării sale, autoritatea a luat în considerare datele privind migrarea furnizate de solicitant pentru testarea condițiilor de depozitare pentru o perioadă mai mare de șase luni la temperatura camerei sau la o temperatură inferioară. Autoritatea a concluzionat că substanța N,N-bis(2-hidroxietil)stearilamină nu ridică probleme de siguranță pentru consumatori atunci când este utilizată în concentrații de până la 2 % (g/g) în toate tipurile de polimeri destinați să vină în contact exclusiv cu produse alimentare uscate, cu condiția ca migrarea sumei dintre N,N-bis(2-hidroxietil)stearilamină și monoesterul și diesterul său, calculată ca N,N-bis(2-hidroxietil)stearilamină, să nu depășească LMS(T) pentru substanțele MCA nr. 19 și 20, în care, conform autorității, trebuia să fie inclusă și migrarea monoesterului și diesterului substanței N,N-bis(2-hidroxietil)stearilamină. Prin urmare, este oportun să se autorizeze utilizarea acestei substanțe în concentrații de până la 2 % (g/g) pentru producerea de MCA din plastic destinate să vină în contact numai cu produse alimentare uscate la temperatura camerei și trebuie inclusă în restricția de grup prevăzută pentru substanțele MCA nr. 19 și 20. |
(20) |
Cu toate acestea, autoritatea a considerat, de asemenea, că datele furnizate nu au permis evaluarea siguranței substanței MCA nr. 1081 atunci când vine în contact cu produse alimentare acide și băuturi alcoolice și a indicat că migrarea ar fi ridicată, în special în contact cu alimentele grase. Prin urmare, este oportun să se atenueze riscul previzibil de utilizare de către consumatori a unui material plastic care conține această substanță în contact cu alte produse alimentare decât produsele alimentare uscate. În acest scop, această substanță trebuie utilizată numai în aplicațiile destinate utilizării de către operatorii din sectorul alimentar pentru ambalarea produselor alimentare. În plus, autoritatea a remarcat că migrarea poate crește cu un grad mai redus de esterificare și poate depăși limitele de migrare în cazul unei grosimi mai mari a materialului plastic în care este aplicată și că ar putea fi relevanți și alți parametri, cum ar fi polaritatea polimerului. Prin urmare, este oportun să se indice într-o observație privind verificarea conformității că există riscul ca limitele de migrare să fie depășite în funcție de grosimea materialului, de polaritatea polimerului și de gradul de esterificare a substanței propriu-zise. |
(21) |
Autoritatea a adoptat un aviz științific favorabil (16) privind utilizarea substanței amestec de esteri ai acidului fosforic cu 2-hidroxietil metacrilat (MCA nr. 1082) în compuși pe bază de polimetilmetacrilat, destinați contactului repetat cu toate tipurile de produse alimentare. Autoritatea a concluzionat că substanța nu ridică probleme de siguranță pentru consumator dacă este utilizată ca comonomer în concentrații de până la 0,35 % g/g și cu condiția ca migrarea sa să nu depășească 0,05 mg/kg de produs alimentar, exprimată ca sumă a mono-, di- și triesterilor acidului fosforic și a mono-, di-, tri- și tetraesterilor acidului difosforic. Cu toate că autoritatea s-a referit la utilizarea acestei substanțe în „materiale compozite”, termenul respectiv poate include și materiale care nu sunt polimeri și, prin urmare, care nu sunt materiale plastice în sensul Regulamentului (UE) nr. 10/2011. În consecință, este adecvat să se autorizeze utilizarea acestei materii prime pentru producerea polimetilmetacrilatului în concentrații de până la 0,35 % g/g și să se stabilească o limită de migrare în conformitate cu avizul autorității. |
(22) |
Autoritatea a adoptat un aviz științific favorabil (17) privind utilizarea substanței dianhidridă benzofenon-3,3’,4,4’-tetracarboxilică („BTDA”) (MCA nr. 1083). Autoritatea a concluzionat că utilizarea substanței BTDA nu ridică probleme de siguranță pentru consumator dacă este aplicată în concentrații de până la 43 % ca comonomer în producția de poliimide destinate contactului repetat cu produse alimentare acide și cu alimente grase la temperaturi de până la 250 °C, cu condiția ca migrarea BTDA să nu depășească 0,05 mg/kg Cu toate că testele de migrare specifice pe baza cărora autoritatea a concluzionat în mod favorabil cu privire la utilizarea acestei substanțe în condiții de utilizare repetată cu acid acetic (simulantul B) și ulei de măsline (simulantul D2), iar autoritatea a observat că această substanță nu reprezintă un motiv de îngrijorare chiar dacă ar fi utilizată în aplicații cu utilizare nerepetată, este oportun să se autorizeze utilizarea acestei materii prime în concentrații de până la 43 % g/g de polimer pentru producerea poliimidelor destinate să vină în contact cu produsele alimentare pentru care sunt prevăzuți doar simulanții B și/sau D2 în tabelul 2 din anexa III la Regulamentul (UE) nr. 10/2011 și la temperaturi de până la 250 °C și cu condiția ca această utilizare să facă obiectul unei limite de migrare de 0,05 mg/kg de produs alimentar. |
(23) |
Pentru a permite operatorilor să se adapteze la modificările aduse anumitor autorizări existente, menționate în prezentul regulament, este oportun să se prevadă posibilitatea ca materialele și obiectele din plastic care sunt în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 10/2011, astfel cum se aplică înainte de data intrării în vigoare a prezentului regulament, să fie introduse pe piață pentru prima dată pentru o perioadă de tranziție de 18 luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament și să rămână pe piață până la epuizarea stocurilor. Cu toate acestea, producția materialelor și a obiectelor finale din plastic implică, de regulă, furnizarea unei cantități mai mari de produse și de substanțe din etapele intermediare de producție de către alți operatori. Din motive legate de siguranța consumatorilor, tranziția către respectarea deplină a prezentului regulament trebuie realizată cât mai eficient posibil și într-un termen cât mai scurt. Prin urmare, operatorii care fabrică produse și substanțe intermediare care nu sunt încă conforme cu prezentul regulament trebuie să aibă obligația de a informa utilizatorii acestor produse, în termen de nouă luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, cu privire la faptul că aceste produse, astfel cum au fost prevăzute, nu pot fi utilizate pentru fabricarea materialelor și a obiectelor din plastic care urmează să fie introduse pe piață după încheierea perioadei de tranziție de 18 luni. |
(24) |
Prezentul regulament revocă autorizările pentru substanțele „rumeguș și fibre din lemn, netratate” (MCA nr. 96) și „acid salicilic” (MCA nr. 121), deoarece nu se poate stabili dacă autorizările respective, în forma lor actuală, sunt conforme cu Regulamentul (UE) nr. 1935/2004, având în vedere că este posibil să fie necesare informații privind anumite substanțe sau utilizări specifice ale substanțelor menționate pentru a se asigura că autorizările respective nu depășesc condițiile de siguranță. Cu toate acestea, pentru a asigura o tranziție fără probleme către autorizări potențial mai limitate în cazul în care operatorii care au fabricat sau au utilizat aceste substanțe înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament consideră că anumite utilizări specifice sunt conforme cu Regulamentul (UE) nr. 1935/2004, este oportun să se permită introducerea pe piață a materialelor și obiectelor din plastic produse din substanțele respective, cu condiția ca o cerere de autorizare a respectivelor utilizări specifice să fie depusă în decursul unei perioade proporționale după intrarea în vigoare a prezentului regulament. În ceea ce privește rumegușul și fibrele din lemn, netratate, întrucât autoritatea a considerat, în avizul său privind lemnul că materialele similare lemnului trebuie să fie evaluate de la caz la caz, în funcție de specii, o astfel de cerere trebuie să fie specifică unei anumite specii de lemn. |
(25) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Modificări aduse anexei I la Regulamentul (UE) nr. 10/2011
Anexa I la Regulamentul (UE) nr. 10/2011 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Măsuri tranzitorii
(1) Materialele și obiectele din plastic care sunt în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 10/2011, astfel cum se aplică înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament, și care au fost introduse pe piață pentru prima dată înainte de 1 februarie 2025, pot rămâne pe piață până la epuizarea stocurilor.
(2) În cazul în care un produs dintr-o etapă intermediară de fabricare a materialelor și a obiectelor din plastic sau o substanță destinată fabricării unui astfel de produs, material sau obiect, care este în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 10/2011, astfel cum se aplică înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament, și care este introdus(ă) pentru prima dată pe piață după 1 mai 2024 nu este în conformitate cu prezentul regulament, în declarația de conformitate disponibilă pentru respectiva substanță sau pentru respectivul produs se indică faptul că substanța sau produsul în cauză nu respectă normele actuale și că poate fi utilizat(ă) exclusiv pentru fabricarea de materiale și obiecte din plastic care urmează să fie introduse pe piață înainte de 1 februarie 2025.
(3) Materialele și obiectele din plastic produse din acid salicilic (MCA nr. 121) sau produse din rumeguș sau fibre din lemn, netratate, provenite din lemn de la o anumită specie pot fi introduse în continuare pe piață pentru prima dată după data de 1 februarie 2025, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
(a) |
o cerere de autorizare a substanței sau a rumegușului ori a fibrelor din lemn, netratate, provenite din lemn de la o anumită specie a fost înaintată autorității competente în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 1935/2004 înainte de 1 august 2024; |
(b) |
utilizarea substanței respective sau a rumegușului sau fibrelor din lemn, netratate, provenite din lemn de la o anumită specie pentru fabricarea unui material și a unui obiect din plastic, precum și utilizarea acestora se limitează la condițiile de utilizare prevăzute, descrise în cerere; |
(c) |
informațiile furnizate autorității în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1935/2004 includ o declarație conform căreia cererea este în conformitate cu prezentul alineat; și |
(d) |
autoritatea a considerat cererea valabilă. |
(4) Materialele și obiectele din plastic produse din substanța respectivă sau din rumeguș sau fibre din lemn, netratate care fac obiectul unei cereri pot fi utilizate în continuare până când solicitantul își retrage cererea sau până când Comisia adoptă o decizie de acordare sau de refuzare a autorizării de utilizare a substanței sau a rumegușului sau fibrelor din lemn în temeiul articolului 11 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1935/2004.
Articolul 3
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 11 iulie 2023.
Pentru Comisie
Președinta
Ursula VON DER LEYEN
(1) JO L 338, 13.11.2004, p. 4.
(2) Regulamentul (UE) nr. 10/2011 al Comisiei din 14 ianuarie 2011 privind materialele și obiectele din plastic destinate să vină în contact cu produsele alimentare (JO L 12, 15.1.2011, p. 1).
(3) EFSA Journal 2019;17(11):5902.
(4) EFSA Journal 2020;18(6):6124.
(5) EFSA Journal 2005; 3(9):242; EFSA Journal 2005; 3(9):241; EFSA Journal 2005; 3(9):243; EFSA Journal 2005; 3(9):244, 1-18; EFSA Journal 2005; 3(9):245 .
(6) Avizul Comitetului pentru evaluarea riscurilor (CER) și al Comitetului pentru analiză socioeconomică (CASE) ale ECHA privind un dosar în conformitate cu anexa XV care propune restricții privind patru ftalați (DEHP, BBP, DBP, DIBP); ECHA/RAC/RES-O-0000001412-86-140/F și, respectiv, ECHA/SEAC/RES-O-0000001412-86-154/F. Disponibil online la adresa https://echa.europa.eu/documents/10162/a265bf86-5fbd-496b-87b4-63ff238de2f7.
(7) EFSA Journal 2019;17(12):5838.
(8) doi: 10.2903/j.efsa.2022.7172.
(9) Regulamentul (UE) 2019/1338 al Comisiei din 8 august 2019 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 10/2011 privind materialele și obiectele din plastic destinate să vină în contact cu produsele alimentare (JO L 209, 9.8.2019, p. 5).
(10) EFSA Journal 2021;19(8):6786.
(11) EFSA Journal 2019; 17(10):5864; în avizul său, autoritatea se referă la „ester tris(2-etilhexil) al acidului trimelitic”, în timp ce prezentul regulament se referă la denumirea sa IUPAC „tris(2-etilhexil) benzen-1,2,4-tricarboxilat”.
(12) Regulamentul (UE) nr. 609/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 iunie 2013 privind alimentele destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică, alimentele destinate unor scopuri medicale speciale și înlocuitorii unei diete totale pentru controlul greutății și de abrogare a Directivei 92/52/CEE a Consiliului, a Directivelor 96/8/CE, 1999/21/CE, 2006/125/CE și 2006/141/CE ale Comisiei, a Directivei 2009/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Regulamentelor (CE) nr. 41/2009 și (CE) nr. 953/2009 ale Comisiei (JO L 181, 29.6.2013, p. 35).
(13) EFSA Journal 2020;18(5):6046.
(14) Grupul științific privind MCA, enzimele și auxiliarii tehnologici (CEP), Procesul-verbal al celei de a 19-a reuniuni a grupului de lucru privind MCA, 2018-2021, 30 septembrie 2020, subpunctul 7.1.
(15) EFSA Journal 2020;18(3):6047.
(16) EFSA Journal 2020;18(5):6120.
(17) EFSA Journal 2020;18(7):6183.
ANEXĂ
Anexa I la Regulamentul (UE) 10/2011 se modifică după cum urmează:
1. |
La punctul 1, tabelul 1 se modifică după cum urmează:
|
2. |
La punctul 2, tabelul 2 se modifică după cum urmează:
|
3. |
La punctul 3, în tabelul 3, se adaugă următoarea rubrică:
|
12.7.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 177/59 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2023/1443 AL COMISIEI
din 11 iulie 2023
privind reînnoirea autorizației unui preparat de Lactiplantibacillus plantarum DSM 19457 ca aditiv furajer în hrana tuturor speciilor de animale și de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1065/2012
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind aditivii din hrana animalelor (1), în special articolul 9 alineatul (2),
întrucât:
(1) |
Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 prevede autorizarea aditivilor destinați utilizării în hrana animalelor, precum și motivele și procedurile de acordare și de reînnoire a unor astfel de autorizații. |
(2) |
Preparatul de Lactiplantibacillus plantarum DSM 19457 (identificat anterior din punct de vedere taxonomic ca Lactobacillus plantarum DSM 19457) a fost autorizat pentru o perioadă de 10 ani ca aditiv furajer pentru toate speciile de animale prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1065/2012 al Comisiei (2). |
(3) |
În conformitate cu articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003, a fost depusă o cerere de reînnoire a autorizației pentru preparatul de Lactiplantibacillus plantarum DSM 19457 ca aditiv furajer pentru toate speciile de animale, solicitându-se ca aditivul respectiv să fie clasificat în categoria de aditivi „aditivi tehnologici” și în grupa funcțională „aditivi de însilozare”. Cererea a fost însoțită de informațiile și de documentele necesare în temeiul articolului 14 alineatul (2) din regulamentul respectiv. |
(4) |
În avizul său din 22 noiembrie 2022 (3), Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) a concluzionat că solicitantul a furnizat dovezi că preparatul de Lactiplantibacillus plantarum DSM 19457 rămâne sigur pentru toate speciile de animale, pentru consumatori și pentru mediu în condițiile de utilizare autorizate în prezent. Autoritatea a concluzionat, de asemenea, că aditivul nu este iritant pentru piele sau ochi, dar că, datorită naturii sale proteice, ar trebui să fie considerat sensibilizant pentru căile respiratorii. Autoritatea nu a putut concluziona, în absența datelor, cu privire la potențialul de sensibilizare cutanată al aditivului. |
(5) |
În conformitate cu articolul 5 alineatul (4) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 378/2005 al Comisiei (4), laboratorul de referință înființat prin Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 a considerat că concluziile și recomandările rezultate în urma evaluării anterioare sunt valabile și aplicabile cererii actuale. |
(6) |
Evaluarea preparatului de Lactiplantibacillus plantarum DSM 19457 indică faptul că sunt îndeplinite condițiile de autorizare prevăzute la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003. În consecință, este necesar ca autorizația acestui preparat să fie reînnoită. |
(7) |
Comisia consideră că trebuie luate măsuri de protecție adecvate pentru a preveni efectele adverse asupra sănătății utilizatorilor aditivului. Aceste măsuri de protecție nu trebuie să aducă atingere altor cerințe privind siguranța lucrătorilor în temeiul dreptului Uniunii. |
(8) |
Ca urmare a reînnoirii autorizației preparatului de Lactiplantibacillus plantarum DSM 19457 ca aditiv pentru hrana animalelor, Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1065/2012 trebuie modificat în consecință. |
(9) |
Deoarece nu există motive de siguranță care să impună aplicarea imediată a modificărilor condițiilor de autorizare a preparatului de Lactiplantibacillus plantarum DSM 19457, este adecvat să se prevadă o perioadă de tranziție pentru a permite părților interesate să se pregătească pentru a îndeplini noile cerințe care decurg din reînnoirea autorizației. |
(10) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Reînnoirea autorizației
Se reînnoiește autorizarea preparatului specificat în anexă, aparținând categoriei „aditivi tehnologici” și grupei funcționale „aditivi de însilozare”, sub rezerva îndeplinirii condițiilor prevăzute în anexa respectivă.
Articolul 2
Modificarea Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1065/2012
În anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1065/2012, rubrica 1k20718 referitoare la „Lactobacillus plantarum (DSM 19457)” se elimină.
Articolul 3
Măsuri tranzitorii
Preparatul menționat în anexă și hrana pentru animale care îl conține, produse și etichetate înainte de 1 august 2024 în conformitate cu normele aplicabile înainte de 1 august 2023, pot fi, în continuare, introduse pe piață și utilizate până la epuizarea stocurilor existente.
Articolul 4
Intrare în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 11 iulie 2023.
Pentru Comisie
Președinta
Ursula VON DER LEYEN
(1) JO L 268, 18.10.2003, p. 29.
(2) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1065/2012 al Comisiei din 13 noiembrie 2012 privind autorizarea preparatelor pe bază de Lactobacillus plantarum (DSM 23375, CNCM I-3235, DSM 19457, DSM 16565, DSM 16568, LMG 21295, CNCM MA 18/5U, NCIMB 30094, VTT E-78076, ATCC PTSA-6139, DSM 18112, DSM 18113, DSM 18114, ATCC 55943 și ATCC 55944) ca aditivi furajeri pentru hrana tuturor speciilor de animale (JO L 314, 14.11.2012, p. 15).
(3) EFSA Journal 2023;21(1):7697.
(4) Regulamentul (CE) nr. 378/2005 al Comisiei din 4 martie 2005 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1831/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind funcțiile și atribuțiile laboratorului comunitar de referință cu privire la cererile de autorizare a unor aditivi pentru hrana animalelor (JO L 59, 5.3.2005, p. 8).
ANEXĂ
Numărul de identificare al aditivului |
Aditiv |
Compoziția, formula chimică, descrierea, metoda analitică |
Specia sau categoria de animale |
Vârsta maximă |
Conținutul minim |
Conținutul maxim |
Alte dispoziții |
Sfârșitul perioadei de autorizare |
||||||||||
CFU/kg de materie proaspătă |
||||||||||||||||||
Categorie: aditivi tehnologici. Grupa funcțională: aditivi pentru însilozare |
||||||||||||||||||
1k20718 |
Lactiplantibacillus plantarum DSM 19457 |
Compoziția aditivului Preparat de Lactiplantibacillus plantarum DSM 19457 cu un conținut minim de 1 × 1010 UFC/g de aditiv. Formă solidă Caracterizarea substanței active Celule viabile de Lactiplantibacillus plantarum DSM 19457 Metoda analitică (1) Numărarea în aditivul pentru hrana animalelor a Lactiplantibacillus plantarum DSM 19457:
Identificarea Lactiplantibacillus plantarum DSM 19457:
|
Toate speciile de animale |
- |
|
- |
|
1 august 2033 |
(1) Detaliile metodelor analitice sunt disponibile la următoarea adresă a laboratorului de referință: https://joint-research-centre.ec.europa.eu/eurl-fa-eurl-feed-additives/eurl-fa-authorisation/eurl-fa-evaluation-reports_en
12.7.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 177/63 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2023/1444 AL COMISIEI
din 11 iulie 2023
de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de profile plate cu proeminențe din oțel originare din Republica Populară Chineză și Turcia
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 7,
după consultarea statelor membre,
întrucât:
1. PROCEDURA
1.1. Deschiderea procedurii
(1) |
La 14 noiembrie 2022, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o investigație antidumping cu privire la importurile de profile plate cu proeminențe din oțel originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „China” sau „țara în cauză”) și din Turcia („denumite în continuare „țările în cauză”) în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”). |
(2) |
Comisia a deschis investigația în urma unei plângeri depuse la data de 30 septembrie 2022 de către Laminados Losal S.A.U. (denumită în continuare „reclamantul”). Plângerea a fost depusă în numele industriei producătoare de profile plate cu proeminențe din oțel din Uniune, în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Plângerea a conținut dovezi privind existența unui dumping și a unui prejudiciu important cauzat de acesta, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea investigației. |
1.2. Înregistrare
(3) |
În temeiul articolului 14 alineatul (5a) din regulamentul de bază, Comisia ar trebui să înregistreze importurile care fac obiectul unei investigații antidumping în cursul perioadei de informare prealabile, cu excepția cazului în care dispune de suficiente elemente de probă, în sensul articolului 5, potrivit cărora cerințele prevăzute la litera (c) sau la litera (d) de la articolul 10 alineatul (4) din regulamentul de bază nu sunt îndeplinite. |
(4) |
Reclamantul nu a solicitat înregistrarea, iar Comisia a constatat că nu au fost îndeplinite cerințele prevăzute la articolul 10 alineatul (4) litera (d) din regulamentul de bază. În plus față de nivelul importurilor care au cauzat un prejudiciu în cursul perioadei de investigație. |
(5) |
Din motivele expuse la punctul 4.3.1 de mai jos, Comisia a decis să cumuleze importurile din țările în cauză în scopul analizei descrise în considerentele de mai sus. O analiză a datelor extrase din baza de date de supraveghere și a datelor furnizate de producătorii-exportatori cooperanți din țările în cauză a arătat că volumul cumulat al importurilor din țările în cauză a scăzut cu 2 % în primele patru luni întregi (și anume, decembrie 2022-martie 2023) după deschiderea investigației, în comparație cu aceleași luni din cursul perioadei de investigație. Importurile medii lunare din țările în cauză în primele patru luni de la deschiderea investigației au scăzut cu 15 %, în comparație cu importurile medii lunare din cursul perioadei de investigație. Prin urmare, Comisia nu a impus obligativitatea înregistrării pentru importurile de profile plate cu proeminențe din oțel în temeiul articolului 14 alineatul (5a) din regulamentul de bază în perioada de informare prealabilă. |
1.3. Părțile interesate
(6) |
În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la investigație. În plus, Comisia a informat în legătură cu deschiderea investigației în mod special reclamantul, producătorii-exportatori cunoscuți, autoritățile din RPC și din Turcia, importatorii, furnizorii și utilizatorii cunoscuți, comercianții, precum și asociațiile despre care se cunoaște că sunt părți vizate, invitându-i să participe la investigație. |
(7) |
Părțile interesate au avut ocazia de a prezenta observații cu privire la deschiderea investigației și de a solicita o audiere în fața Comisiei și/sau a consilierului-auditor pentru proceduri comerciale. |
1.4. Observații privind deschiderea reexaminării
(8) |
În urma deschiderii investigației, au fost primite observații din partea guvernului din Turcia, a producătorului-exportator turc Özkan Demir Çelik Sanayi A.Ş (denumit în continuare „Özkan Demir”), a utilizatorului din Uniune Fincantieri S.p.A („Fincantieri”) și a importatorului neafiliat Baglietto s.r.l. (denumit în continuare „Baglietto”). |
(9) |
Guvernul din Turcia și Fincantieri au susținut, printre altele, că plângerea s-a bazat prea mult pe informații confidențiale, în special în ceea ce privește nivelul de detaliu privind indicatorii microeconomici ai industriei din Uniune, precum și anumite anexe la plângere. Ambele părți au susținut că versiunea neconfidențială era, prin urmare, insuficientă pentru a permite părților să prezinte observații semnificative cu privire la indicatorii de prejudiciu și la afirmațiile prezentate în plângere. |
(10) |
Articolul 19 din regulamentul de bază permite protecția informațiilor confidențiale în situații în care divulgarea lor ar avantaja în mod semnificativ un concurent sau ar avea un efect nefavorabil semnificativ pentru persoana care a furnizat informația sau pentru cea de la care a obținut-o. Întrucât plângerea se referă la informațiile privind un singur producător din Uniune sau la informațiile producătorului din Uniune în combinație cu informațiile și statisticile disponibile public, reclamantul a furnizat cifrele relevante în intervale relevante din motive de confidențialitate. În aceeași ordine de idei, reclamantul a furnizat o versiune neconfidențială a anexelor sau un rezumat relevant al informațiilor furnizate. Prin urmare, Comisia a considerat că versiunea neconfidențială a plângerii disponibilă în dosar pentru a fi consultată de părțile interesate conținea toate elementele de probă esențiale și rezumatele neconfidențiale ale datelor confidențiale care să permită părților interesate să își exercite în mod corespunzător dreptul la apărare. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă. |
(11) |
Guvernul din Turcia și Fincantieri s-au opus includerii în analiza prejudiciului a datelor pentru Laminorul S.A. (denumit în continuare „Laminorul”), un producător de profile plate cu proeminențe din oțel din România, care a dat faliment și și-a încetat producția în perioada examinată. Conform informațiilor de care dispune Comisia, Laminorul a fost achiziționat ulterior de o altă societate, dar nu și-a reluat producția de profile plate cu proeminențe din oțel. Potrivit guvernului din Turcia și Fincantieri, datele disponibile pentru Laminorul nu ar fi trebuit să fie incluse în cifrele prezentate în plângere, întrucât această societate a dat faliment și nu mai produce profile plate cu proeminențe din oțel. Prin urmare, Laminorul nu ar fi trebuit să fie considerat ca făcând parte din industria din Uniune în plângere. |
(12) |
Cu toate acestea, Comisia a considerat că Laminorul făcea încă parte din industria din Uniune în cursul perioadei examinate, deși nu pentru întreaga perioadă. Din acest motiv, reclamantul a inclus în mod corect datele Laminorului în plângere și a reflectat cu acuratețe situația industriei din Uniune pentru perioadele relevante. În plus, datele prezentate în plângere au arătat că majoritatea indicatorilor au arătat tendințe similare, cu și fără includerea Laminorului în analiză. În orice caz, Comisia a indicat, atunci când a fost posibil, efectul datelor furnizate de Laminorul asupra situației prejudiciului suferit de industria din Uniune în analiza sa pentru perioada examinată în prezentul regulament. |
(13) |
Guvernul din Turcia și Özkan Demir au prezentat observații cu privire la mai mulți indicatori de prejudiciu individuali prezentați în plângere, susținând că unii dintre indicatori nu au indicat o situație prejudiciabilă a industriei din Uniune sau că acest prejudiciu ar fi putut fi cauzat de alți factori decât importurile din țările în cauză. |
(14) |
În acest sens, Comisia a reamintit formularea de la articolul 5 alineatul (2) din regulamentul de bază, prin care se afirmă că plângerea trebuie să conțină informații privind evoluția volumului importurilor care se presupune că fac obiectul unui dumping, efectul acestor importuri asupra prețurilor produsului similar pe piața Uniunii și efectul rezultat asupra industriei Uniunii, demonstrat prin factori relevanți (însă nu neapărat toți). Plângerea conținea aceste informații, care indicau existența unui prejudiciu și a unei legături de cauzalitate cu importurile din țările în cauză. În consecință, Comisia a considerat că plângerea conținea suficiente elemente de probă care tind să demonstreze existența unui prejudiciu și a unei legături de cauzalitate și, prin urmare, a respins afirmația. |
(15) |
Alte observații specifice privind prejudiciul, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii, care nu au fost direct legate de deschiderea investigației, sunt abordate în secțiunile relevante de mai jos (secțiunile 4, 5 și 7). |
1.5. Eșantionare
(16) |
În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion alcătuit din părțile interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. |
Eșantionarea producătorilor din cadrul Uniunii
(17) |
Având în vedere numărul limitat de producători de profile plate cu proeminențe din oțel din Uniune, Comisia a anunțat în avizul de deschidere că va pune chestionarele la dispoziția singurilor doi producători cunoscuți din Uniune. Dintre acești doi producători, doar Laminados Losal, S.A.U. (denumit în continuare „reclamantul”) a furnizat un răspuns la chestionar. Al doilea producător din Uniune, Olifer s.p.l., (denumit în continuare „Olifer”), reprezentând [15-25] % din producția Uniunii, nu s-a manifestat în cursul investigației. Astfel, Comisia nu a recurs la eșantionare, ci a utilizat datele reclamantului și a estimat datele pentru Olifer și Laminorul, după caz, astfel cum se explică în considerentul 147. |
Eșantionarea importatorilor
(18) |
Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. |
(19) |
Un singur importator neafiliat a furnizat informațiile solicitate și a acceptat să fie inclus în eșantion. Prin urmare, Comisia a decis că eșantionarea nu este necesară. |
Eșantionarea producătorilor-exportatori din RPC
(20) |
Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la investigație. |
(21) |
Un producător-exportator din RPC, Changshu Longteng Special Steel Co., Ltd., a furnizat informațiile solicitate și a fost de acord să fie inclus în eșantion. În consecință, Comisia a decis că eșantionarea nu era necesară. |
Eșantionarea producătorilor-exportatori din Turcia
(22) |
Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din Turcia să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Permanente a Turciei pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți producători-exportatori, dacă există, care ar putea fi interesați să participe la investigație. |
(23) |
Un producător-exportator din Turcia, Özkan Demir, a furnizat informațiile solicitate și a fost de acord să fie inclus în eșantion. În consecință, Comisia a decis că eșantionarea nu era necesară. |
1.6. Răspunsurile la chestionar și vizitele de verificare
(24) |
Comisia a trimis Guvernului Republicii Populare Chineze (denumit în continuare „GC”) un chestionar referitor la existența unor distorsiuni semnificative în China în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Nu s-a primit niciun răspuns. În consecință, Comisia a informat Misiunea Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană cu privire la intenția sa de a aplica datele disponibile în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Nu s-au primit observații. |
(25) |
Comisia a publicat online (3) chestionarele pentru producătorii-exportatori, importatorii neafiliați și producătorii din Uniune. |
(26) |
Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru o determinare provizorie a dumpingului, a prejudiciului generat de acesta și a interesului Uniunii. Vizitele de verificare efectuate în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază s-au desfășurat la sediile următoarelor societăți:
|
(27) |
Având în vedere epidemia de COVID-19 și măsurile de limitare a mișcării persoanelor instituite, Comisia a efectuat o verificare încrucișată la distanță a următorului producător-exportator chinez:
|
1.7. Perioada de investigație și perioada examinată
(28) |
Investigația privind dumpingul și prejudiciul rezultat din acesta a acoperit perioada cuprinsă între 1 octombrie 2021 și 30 septembrie 2022 (denumită în continuare „perioada de investigație”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2019 și sfârșitul perioadei de investigație („perioada examinată”). |
2. PRODUSUL CARE FACE OBIECTUL INVESTIGAȚIEI, PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR
2.1. Produsul care face obiectul investigației
(29) |
Produsul care face obiectul investigației este reprezentat de profile plate cu proeminențe din oțeluri nelaminate din gama profilelor cu o lățime de până la 204 mm (denumit în continuare „profile plate cu proeminențe din oțel”). Profilele plate cu proeminențe din oțel sunt utilizate în principal în industria construcțiilor navale pentru construirea structurii din oțel a navelor de croazieră, a feriboturilor, a navelor militare și a navelor comerciale. Profilele plate cu proeminențe din oțel pot fi, de asemenea, utilizate la construcția de platforme offshore și de șine pentru tramvaie, dar în Uniune această aplicare a profilelor plate cu proeminențe din oțel se referă doar la cantități marginale („produsul care face obiectul investigației”). |
2.2. Produsul în cauză
(30) |
Produsul în cauză este produsul care face obiectul investigației, originar din Republica Populară Chineză și Turcia, încadrat în prezent la codul NC ex 7216 50 91 (cod TARIC 7216509110) (denumit în continuare „produsul în cauză”). |
2.3. Produsul similar
(31) |
Investigația a arătat că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări principale:
|
(32) |
Comisia a stabilit în această etapă că produsele respective sunt, prin urmare, produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază. |
2.4. Afirmații cu privire la definiția produsului
(33) |
Nu s-au primit observații cu privire la definiția produsului. |
3. DUMPINGUL
3.1. China
3.1.1. Procedura de stabilire a valorii normale în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază
(34) |
Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la deschiderea investigației, care indică existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază în privința Chinei, Comisia a considerat oportun să deschidă ancheta cu privire la producătorii-exportatori din țara respectivă, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. |
(35) |
Prin urmare, pentru a colecta datele necesare pentru eventuala aplicare a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, Comisia a invitat, în avizul de deschidere, toți producătorii-exportatori din China să furnizeze informații cu privire la factorii de producție utilizați pentru fabricarea profilelor plate cu proeminențe din oțel. Un producător-exportator, Changshu Longteng Special Steel Co, Ltd., a prezentat informațiile relevante. În plus, pentru a obține informațiile pe care le-a considerat necesare pentru investigația sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar către GC. |
(36) |
De asemenea, la punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere și să furnizeze informații și documente justificative referitoare la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Nu s-a primit niciun răspuns la chestionar din partea GC și nu s-a primit nicio observație privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în termenul stabilit. Ulterior, Comisia a informat GC că va folosi datele disponibile în sensul articolului 18 din regulamentul de bază pentru a determina existența distorsiunilor semnificative în China. Comisia a invitat GC să își prezinte observațiile cu privire la aplicarea articolului 18. Nu s-au primit observații. |
(37) |
La punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere elementele de probă disponibile, Turcia este o posibilă țară terță reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate. Comisia a precizat, de asemenea, că va examina alte posibile țări reprezentative adecvate, în conformitate cu criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază. |
(38) |
La 24 ianuarie 2023, prin intermediul unei note („prima notă”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționa să le utilizeze la stabilirea valorii normale. În nota respectivă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție, cum ar fi materiile prime, forța de muncă și energia utilizați în producția de profile plate cu proeminențe din oțel, pe baza datelor furnizate de Changshu Longteng Special Steel Co., Ltd., singurul producător-exportator al produsului în cauză situat în RPC care a cooperat. În plus, pe baza criteriilor de alegere a prețurilor sau a valorilor de referință nedistorsionate, Comisia a identificat Turcia drept țară reprezentativă adecvată. Comisia a primit observații din partea producătorului-exportator Changshu Longteng Special Steel Co., Ltd. cu privire la prima notă. |
(39) |
La 3 aprilie 2023, după analizarea observațiilor primite și a informațiilor suplimentare furnizate de Changshu Longteng Special Steel Co., Ltd., Comisia a informat părțile interesate, prin intermediul unei a doua note (denumită în continuare „a doua notă”), cu privire la sursele relevante pe care intenționa să le utilizeze pentru stabilirea valorii normale, Turcia fiind țara reprezentativă. De asemenea, Comisia a informat părțile interesate că va stabili costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale (denumite în continuare „costurile VAG”), precum și profitul, pe baza datelor furnizate de un producător din țara reprezentativă, și anume Kocaer Çelik Sanayi. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații și a primit observații din partea Changshu Longteng Special Steel Co., Ltd. |
(40) |
După analizarea observațiilor și a informațiilor primite cu privire la a doua notă, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că Turcia este o alegere adecvată ca țară reprezentativă pentru a furniza prețuri și costuri nedistorsionate în vederea stabilirii valorii normale. Motivele care stau la baza acestei alegeri sunt descrise în detaliu în secțiunea 3.4 de mai jos. |
3.1.2. Valoarea normală
(41) |
În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „[v]aloarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”. |
(42) |
Cu toate acestea, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „în cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate”, și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. |
(43) |
Astfel cum se explică mai jos, Comisia a concluzionat în cadrul prezentei investigații că, pe baza elementelor de probă disponibile și având în vedere lipsa cooperării din partea GC și a producătorilor-exportatori, este adecvată aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. |
3.1.2.1.
(44) |
În cadrul investigațiilor recente privind sectorul siderurgic din RPC (4), Comisia a constatat existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. |
(45) |
În cadrul investigațiilor respective, Comisia a constatat că în RPC există o intervenție substanțială a statului, ceea ce duce la distorsionarea alocării efective a resurselor în conformitate cu principiile pieței (5). În special, Comisia a concluzionat că, în sectorul oțelului, care reprezintă principala materie primă utilizată la fabricarea produsului care face obiectul investigației, nu numai că o mare parte a întreprinderilor se află, în continuare, în proprietatea GC, în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază (6), dar GC este, de asemenea, în măsură să intervină în procesul de stabilire a prețurilor și a costurilor prin prezența statului în cadrul firmelor, în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază (7). Comisia a constatat, de asemenea, că prezența și intervenția statului pe piețele financiare, precum și în furnizarea de materii prime și de factori de producție au un efect suplimentar de distorsionare asupra pieței. Într-adevăr, în ansamblu, sistemul de planificare din RPC are ca rezultat concentrarea resurselor în sectoarele desemnate de GC ca fiind strategice sau importante din punct de vedere politic, în locul alocării acestora în conformitate cu forțele pieței (8). În plus, Comisia a concluzionat că legislația chineză privind falimentul și proprietatea nu funcționează în mod corespunzător în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază, ceea ce generează distorsiuni, în special atunci când întreprinderile insolvente sunt menținute pe linia de plutire și când sunt atribuite drepturi de folosință asupra terenurilor în RPC (9). În aceeași ordine de idei, Comisia a constatat distorsiuni ale costurilor salariale în sectorul siderurgic în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază (10), precum și distorsiuni pe piețele financiare în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază, în special în ceea ce privește accesul la capital al întreprinderilor din RPC (11). |
(46) |
La fel ca în investigațiile anterioare referitoare la sectorul siderurgic din RPC, Comisia a analizat, în prezenta investigație, dacă este adecvat sau nu să utilizeze prețurile și costurile interne din RPC, dată fiind existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia a făcut această analiză pe baza dovezilor disponibile la dosar, inclusiv a elementelor de probă conținute în plângere, precum și în documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia RPC în scopul investigațiilor în materie de apărare comercială (12) (denumit în continuare „raportul”), care se bazează pe sursele disponibile în mod public. Analiza a inclus examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia RPC în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, care include profilele plate cu proeminențe din oțel. Comisia a completat în continuare aceste elemente de probă cu propriile cercetări privind diferitele criterii relevante pentru a confirma existența unor distorsiuni semnificative în RPC, astfel cum s-a constatat și în investigațiile sale anterioare în această privință. |
(47) |
În plângere se afirmă că economia chineză în ansamblu este puternic influențată și afectată de diverse intervenții atotcuprinzătoare ale GC sau ale altor autorități publice la diferite niveluri de guvernare și de piață, din cauza cărora prețurile și costurile interne ale industriei siderurgice chineze nu pot fi utilizate în prezenta investigație. |
(48) |
Mai precis, plângerea a subliniat că, în contextul doctrinei „economiei de piață socialiste”, consacrată în Constituția RPC, al omniprezenței Partidului Comunist Chinez („PCC”) și al influenței sale asupra economiei prin intermediul inițiativelor de planificare strategică – cum ar fi cel de al 13-lea și cel de al 14-lea plan cincinal –, intervenționismul GC îmbracă diverse forme, administrative, financiare și de reglementare. |
(49) |
Plângerea a furnizat exemple de elemente care indică existența unor distorsiuni, astfel cum sunt enumerate la articolul 2 alineatul (6a) litera (b) prima până la a șasea liniuță din regulamentul de bază. În special, făcând referire la investigațiile anterioare ale Comisiei în sectorul siderurgic, la raport, precum și la alte surse, reclamantul a susținut că:
|
(50) |
GC nu a prezentat observații și nu a furnizat elemente de probă care să susțină sau să infirme elementele de probă existente la dosarul cazului, inclusiv raportul și elementele de probă suplimentare furnizate de reclamant, cu privire la existența unor distorsiuni semnificative și/sau la oportunitatea aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în cazul de față. |
(51) |
În special în sectorul produsului care face obiectul investigației, care este un subsector al sectorului siderurgic, persistă un grad substanțial de proprietate a GC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază. Având în vedere că niciun exportator chinez al produsului care face obiectul investigației nu a cooperat, nu se poate stabili proporția exactă a producătorilor privați și a celor deținuți de stat. |
(52) |
Cu toate acestea, investigația a confirmat că cei mai mari doi producători din sectorul siderurgic, și anume Angang Steel Group (denumit în continuare „Ansteel”) și China Baowu Steel Group (denumit în continuare „Baowu”), fie sunt deținuți integral de stat, fie statul deține o participație majoritară în aceste societăți. În plus, unele societăți principale producătoare de profile plate cu proeminențe din oțel, cum ar fi Hebei Jitai Special Steel Group Co., Ltd., Suqian Nangang Jinxin Rolling Co., Ltd și Hebei Jingye Group Co. Ltd., fac obiectul intervenției statului. Societatea Hebei Jitai Special Steel Group Co., Ltd., o filială deținută integral de societatea privată Tangshan Baigong Industry Development co. (13), declară printre obiectivele sale „să-și aducă contribuția la dezvoltarea societății, la progresul vremurilor și al țării” (14). În plus, Suqian Nangang Jinxin Rolling Co., Ltd. este deținută și controlată de Nanjing Steel, o întreprindere deținută de stat în cadrul SASAC din Nanjing (15). În cazul Hebei Jingye Group Co. Ltd., au fost organizate diverse activități de consolidare a PCC sub conducerea secretarului adjunct al Comitetului de partid al grupului (16). |
(53) |
În plus, având în vedere că intervențiile PCC în procesul operațional de luare a deciziilor au devenit o regulă și în cadrul societăților private (17), PCC afirmându-se ca lider în aproape toate aspectele economiei naționale, influența statului prin intermediul structurilor PCC în cadrul societăților determină în mod efectiv o situație în care operatorii economici se află sub controlul și supravegherea politică a guvernului, având în vedere că structurile statului și ale partidului s-au dezvoltat împreună în RPC. |
(54) |
Acest lucru este evident și la nivelul Asociației pentru fier și oțel din China (China Iron and Steel Association, denumită în continuare „CISA”). În conformitate cu articolul 3 din statutul său, CISA „aderă la conducerea generală a Partidului Comunist din China” și „acceptă îndrumarea în afaceri, supravegherea și gestionarea de către entitățile responsabile cu înregistrarea și gestionarea, de către entitățile responsabile cu consolidarea partidelor, precum și de către departamentele administrative relevante responsabile cu gestionarea industriei” (18). |
(55) |
Atât întreprinderile publice, cât și cele private din sectorul siderurgic fac obiectul supravegherii în privința politicilor și a îndrumării. Cele mai recente documente de politică ale Chinei privind sectorul siderurgic confirmă importanța continuă pe care GC o acordă sectorului, inclusiv intenția de a interveni în acest sector pentru a-l modela în conformitate cu politicile guvernamentale. Acest fapt este exemplificat de proiectul de aviz orientativ al Ministerului Industriei și Tehnologiei Informației privind promovarea unei dezvoltări de înaltă calitate a industriei siderurgice, care solicită consolidarea în continuare a bazei industriale și îmbunătățirea semnificativă a nivelului de modernizare a lanțului industrial (19), prin cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei materiilor prime, conform căruia sectorul va „adera la combinația dintre poziția de lider de piață și promovarea guvernamentală” și va „cultiva un grup de întreprinderi de vârf cu o poziție de lider în domeniul ecologiei și o competitivitate de bază” (20) sau, de asemenea, prin cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei deșeurilor siderurgice, ale cărui obiective principale sunt „creșterea continuă a ratei de valorificare a deșeurilor siderurgice, astfel încât, până la sfârșitul celui de al 14-lea plan cincinal, rata totală a deșeurilor din producția națională de oțel va ajunge la 30 %” (21). În ceea ce privește, mai precis, produsul care face obiectul investigației, provinciile Shandong și Jiangsu au emis cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea construcțiilor navale și a echipamentelor de inginerie navală, promovând în mod explicit sectorul construcțiilor navale și producția de oțel aferentă, cum ar fi profilele plate cu proeminențe din oțel (22). |
(56) |
Exemple similare ale intenției autorităților chineze de a supraveghea și a direcționa evoluțiile din sectorul oțelului pot fi observate și în alte provincii, cum ar fi în provincia Hebei, care intenționează să „pună în aplicare constant dezvoltarea grupurilor de organizații, să accelereze reforma proprietății mixte a întreprinderilor deținute de stat, să se concentreze asupra promovării fuziunii și reorganizării transregionale a întreprinderilor private din domeniul fierului și oțelului și să depună eforturi pentru a înființa 1-2 grupuri mari de talie mondială, 3-5 grupuri mari cu influență internă pentru sprijin” și să „extindă în continuare canalele de reciclare și de circulație a deșeurilor siderurgice, să consolideze sortarea și clasificarea deșeurilor siderurgice” (23). Influența statului poate fi întâlnită, de asemenea, și la nivel municipal, cum ar fi în Planul de acțiune 1 + 3 pentru 2022 în sectorul metalurgiei și al siderurgiei al municipalității Hebei Tangshan, în care diferite entități municipale sunt însărcinate cu „promovarea alianțelor și reorganizarea întreprinderilor cu produse similare din regiune”, cum ar fi cele două grupuri mari din domeniul oțelului Shougang (Jingtang, Qiangang) și Tangsteel New District, „identificarea și îndrumarea instituțiilor financiare care să ofere împrumuturi cu dobândă redusă pentru ca întreprinderile din sectorul metalurgiei și al siderurgiei să facă tranziția către industrii noi și, în același timp […] oferirea de subvenții sub forma unor reduceri ale ratei dobânzii” precum și „sprijinirea optimizării structurii produselor” prin acordarea „a 1 milion de RMB și, respectiv, 500 000 RMB noilor întreprinderi-campion producătoare și produselor-campioane la nivel național […] și a 300 000 RMB ȘI, respectiv, 100 000 RMB noilor întreprinderi-campion producătoare și produselor-campioane la nivel provincial” (24). |
(57) |
În mod similar, Planul de punere în aplicare din Henan pentru transformarea și modernizarea industriei siderurgice în cursul celui de al 14-lea plan cincinal prevede „construirea de baze specifice de producție a oțelului” […], și anume „construirea a 6 baze specifice de producție a oțelului în Anyang, Jiyuan, Pingdingshan, Xinyang, Shangqiu, Zhoukou etc., precum și creșterea dimensiunii, a intensității și a specializării industriei. Printre acestea, până în 2025, capacitatea de producție de fontă brută din Anyang va fi controlată în limita a 14 milioane de tone, iar capacitatea de producție de oțel brut va fi controlată în limita a 15 milioane de tone” (25). |
(58) |
Investigația a confirmat, de asemenea, că GC intervine în procesul de stabilire a prețurilor și a costurilor prin prezența statului în cadrul firmelor, în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază, stabilind existența unor legături personale între producătorii de profile plate cu proeminențe din oțel și PCC. De exemplu, președintele Consiliului de administrație al producătorului-exportator cooperant Changshu Longteng Special Steel Co., Ltd. deține în paralel funcția de secretar al Comitetului de partid al întreprinderii (26). În plus, societatea a semnat un acord strategic cu întreprinderea de stat Jiangsu Huaneng, o filială deținută integral de Huaneng, o întreprindere de stat în cadrul SASAC (27) centrală, și a semnat un acord de intenție de aprofundare a cooperării cu sucursala Jiangsu a Export-Import Bank of China, indicând sprijinul financiar din partea statului (28). Intervenția comitetului municipal al PCC în activitatea Longteng reiese, de asemenea, din următorul articol publicat pe site-ul web al municipalității Changshu: „Comitetul de partid al Biroului transporturilor va aprofunda și mai mult activitatea de asociere. Grație îndrumării partidului, acesta va asigura o cooperare mai strânsă și mai aprofundată cu întreprinderile asociate, pentru ca avantajele politice ale consolidării partidului în ceea ce privește sprijinul reciproc și promovarea reciprocă să poată fi transformate mai bine în avantaje de dezvoltare și acțiuni practice în slujba populației. Împreună, vom obține rezultate, progrese și victorii noi în lungul marșul al noii ere” (29). În mod similar, președintele Consiliului de administrație al Suqian Nangang Jinxin Rolling Co., Ltd. și al societății-mamă Nanjing Steel deține totodată funcția de secretar al comitetului de partid (30). |
(59) |
În plus, în sectorul produsului care face obiectul investigației sunt în vigoare politici discriminatorii în favoarea producătorilor interni sau care influențează în alt mod piața în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a treia liniuță din regulamentul de bază. Investigația a identificat documente de politică care arată că industria beneficiază de pe urma îndrumării și a intervenției statului în ceea ce privește produsul care face obiectul investigației, ca parte a sectorului siderurgic. |
(60) |
Industria siderurgică este considerată, în continuare, de GC ca fiind o industrie-cheie (31). Acest lucru este confirmat în numeroasele planuri, directive și alte documente având ca obiect oțelul, care sunt publicate la nivel național, regional și municipal. În cadrul celui de al 14-lea plan cincinal, GC a desemnat industria siderurgică pentru transformare și modernizare, precum și pentru optimizare și ajustare structurală (32). În mod similar, cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei materiilor prime, aplicabil și industriei siderurgice, enumeră sectorul ca fiind „piatra de temelie a economiei reale” și „un domeniu-cheie care modelează avantajul competitiv internațional al Chinei” și stabilește o serie de obiective și metode de lucru care ar stimula dezvoltarea sectorului siderurgic în perioada 2021-2025, precum modernizarea tehnologică, îmbunătățirea structurii sectorului (nu în ultimul rând, prin intermediul unor concentrări suplimentare ale întreprinderilor) sau transformarea digitală (33). |
(61) |
Materia primă importantă pentru fabricarea produsului care face obiectul investigației este minereul de fier. Minereul de fier este menționat, de asemenea, în cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei materiilor prime, în care statul intenționează să „dezvolte în mod rațional resursele minerale interne. Consolidarea exploatării minereului de fier […], punerea în aplicare a unor politici fiscale preferențiale, încurajarea adoptării de tehnologii și echipamente avansate pentru a reduce generarea de deșeuri solide din activitățile miniere” (34). În provincii precum Hebei, autoritățile au următoarele planuri pentru acest sector: „o subvenție sub formă de reduceri pentru investițiile în noi proiecte; identificarea și îndrumarea instituțiilor financiare care să ofere împrumuturi cu dobândă redusă pentru ca întreprinderile din sectorul metalurgiei și al siderurgiei să facă tranziția către industrii noi și, în același timp, oferirea de către guvern a unor subvenții sub formă de reduceri” (35). În concluzie, GC a luat măsuri pentru a determina operatorii să respecte obiectivele politicii publice de a sprijini sectoarele industriale încurajate, inclusiv producția principalelor materii prime utilizate pentru fabricarea profilelor plate cu proeminențe din oțel. Aceste măsuri împiedică forțele pieței să acționeze liber. |
(62) |
Prezenta investigație nu a evidențiat niciun element de probă care să indice că aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul și proprietatea în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază în sectorul siderurgic, aspecte menționate în considerentul 45 de mai sus, nu i-ar afecta pe producătorii produsului care face obiectul investigației. |
(63) |
Sectorul siderurgic, astfel cum se menționează în considerentul 45 de mai sus, este, de asemenea, afectat de distorsiuni ale costurilor salariale în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază. Nu a fost prezentat niciun element de probă care să arate că sectorul siderurgic, inclusiv producătorii de profile plate cu proeminențe din oțel, nu ar fi supuși sistemului chinez de drept al muncii. Aceste distorsiuni afectează sectorul atât direct (în contextul fabricării profilelor plate cu proeminențe din oțel sau a principalilor factori de producție), cât și indirect (în contextul accesului la factorii de producție ai societăților care sunt supuse aceluiași sistem de muncă în RPC) (36). |
(64) |
În plus, în cadrul prezentei investigații, nu a fost prezentat niciun element de probă care să demonstreze că sectorul siderurgic, astfel cum se menționează în considerentul 45 de mai sus, nu este afectat de intervenția statului în sistemul financiar în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor pieței la toate nivelurile. |
(65) |
În cele din urmă, Comisia reamintește că, pentru a produce profile plate cu proeminențe din oțel, este necesară o serie de factori de producție. Atunci când producătorii de profile plate cu proeminențe din oțel cumpără/contractează acești factori de producție, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costuri ale lor) sunt expuse, în mod clar, acelorași distorsiuni sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de factori de producție angajează o forță de muncă supusă distorsiunilor. Aceștia pot împrumuta fonduri care fac obiectul distorsiunilor care afectează sectorul financiar/alocarea de capital. În plus, ei fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative și în toate sectoarele. |
(66) |
În consecință, pe lângă faptul că prețurile de vânzare a profilelor plate cu proeminențe din oțel pe piața internă nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, sunt afectate inclusiv toate costurile factorilor de producție (inclusiv ale materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării, forței de muncă etc.), deoarece formarea prețurilor acestora este afectată de intervenții substanțiale ale statului, astfel cum se descrie în părțile I și II ale raportului. Într-adevăr, intervențiile statului descrise în legătură cu alocarea de capitaluri, terenuri, forță de muncă, energie și materii prime sunt prezente în întreaga RPC. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un factor de producție care a fost, în sine, produs în RPC prin combinarea unei serii de factori de producție, este expus unor distorsiuni semnificative. Același raționament este valabil, de asemenea, pentru factorii de producție ai factorilor de producție și așa mai departe. |
(67) |
GC nu a prezentat elemente de probă sau argumente contrare în cadrul prezentei investigații. Cu toate acestea, în observațiile sale din 6 februarie 2023, Changshu Longteng Special Steel Co., Ltd. a susținut că afirmațiile privind distorsiunile semnificative nu ar trebui să devină o concluzie prestabilită și că Comisia ar trebui mai întâi să verifice presupusele distorsiuni și să decidă dacă acestea sunt semnificative, înainte de a căuta date pentru valoarea normală din surse alternative. Cu toate acestea, în opinia societății, Comisia a început în mod prematur să caute surse alternative pentru valoarea normală într-un stadiu incipient al investigației. |
(68) |
Acest argument nu poate fi acceptat. Astfel cum se indică în avizul de deschidere, Comisia a considerat în etapa de deschidere că existau suficiente elemente de probă în temeiul articolului 5 alineatul (9) din regulamentul de bază pentru a demonstra că, din pricina distorsiunilor semnificative care afectează prețurile și costurile, utilizarea prețurilor și a costurilor de pe piața internă a RPC nu ar fi adecvată, justificând astfel deschiderea unei investigații în baza articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. În acest context, Comisia a reamintit că, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (e) din regulamentul de bază, părțile la investigație sunt informate imediat după deschiderea investigației cu privire la sursele relevante pe care Comisia intenționează să le utilizeze în scopul stabilirii valorii normale. Argumentul Longteng potrivit căruia Comisia ar trebui să caute surse alternative pentru valoarea normală numai în urma unei determinări privind existența unor distorsiuni semnificative pare, prin urmare, să se bazeze pe o interpretare eronată a regulamentului de bază. În orice caz, departe de a avea concluzii prestabilite privind distorsiunile semnificative, astfel cum a susținut Longteng, în cursul prezentei investigații, Comisia a colectat informații suplimentare pentru a completa sursele disponibile în vederea verificării afirmațiilor făcute în etapa de deschidere și, în cele din urmă, pentru a stabili dacă există distorsiuni semnificative, în sensul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în sectorul profilelor plate cu proeminențe din oțel. Deși astfel de constatări vor fi efectuate numai în etapa definitivă a investigației, rezultatele existente ale investigației Comisiei sunt prezentate în considerentele 44-67 de mai sus, iar părțile interesate au posibilitatea de a prezenta observații suplimentare cu privire la acestea. |
3.1.2.2.
Observații generale
(69) |
Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază:
|
(70) |
Astfel cum se explică în considerentele 38 și 39, Comisia a publicat două note la dosar cu privire la sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale: prima notă privind factorii de producție din 24 ianuarie 2023 și a doua notă privind factorii de producție din 3 aprilie 2023. Aceste note descriu faptele și elementele de probă care stau la baza criteriilor relevante și abordează, de asemenea, observațiile primite de părți cu privire la aceste elemente și la sursele relevante. În cea de a doua notă privind factorii de producție, Comisia a comunicat părților interesate intenția sa de a lua în considerare utilizarea Turciei drept țară reprezentativă adecvată în cazul de față, dacă se va confirma existența unor distorsiuni semnificative în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. |
Un nivel de dezvoltare economică similar cu cel din China
(71) |
În prima notă privind factorii de producție, Comisia a identificat Turcia și Rusia ca fiind țări cu un nivel de dezvoltare economică similar cu cel din China conform Băncii Mondiale; cu alte cuvinte, toate aceste țări sunt clasificate de Banca Mondială drept țări cu „venituri medii-superioare” pe baza venitului național brut și se cunoștea faptul că are loc fabricarea produsului care face obiectul investigației. Nu s-au primit observații cu privire la țările identificate în nota respectivă. |
(72) |
În a doua notă, în urma observațiilor primite de la producătorul-exportator cooperant Changshu Longteng Special Steel Co, Ltd. cu privire la prima notă, Comisia a indicat că Malaysia a fost luată în considerare pentru stabilirea următorilor factori de producție: azot, oxigen și calcar. Nu s-au primit observații cu privire la țările identificate în nota respectivă. |
Disponibilitatea datelor publice relevante în țara reprezentativă
(73) |
În prima notă, Comisia a indicat faptul că, în cazul țărilor identificate ca țări unde se fabrică produsul care face obiectul investigației, și anume Rusia și Turcia, disponibilitatea datelor publice trebuia verificată suplimentar, în special în ceea ce privește datele financiare publice de la producătorii produsului care face obiectul investigației. |
(74) |
În ceea ce privește Rusia, situațiile financiare ale unicei societăți care a fost identificată în prima notă drept producător, și anume „JSC Omutninsk Metallurgical Plant”, nu au fost puse la dispoziția publicului. Prin urmare, Comisia a concluzionat că nu putea utiliza datele acestei societăți în cadrul procedurii. |
(75) |
În plus, datele statistice privind importurile din Rusia au fost disponibile până în ianuarie 2022, acoperind astfel doar o treime din perioada de investigație. |
(76) |
În consecință, Comisia a concluzionat că Rusia nu poate fi considerată țară reprezentativă adecvată pentru prezenta investigație. |
(77) |
În ceea ce privește Turcia, Comisia a identificat situații financiare ușor accesibile pentru un singur producător al produsului care face obiectul investigației, care, cu toate acestea, a înregistrat pierderi în 2021. Deși situațiile financiare ale producătorului-exportator cooperant din Turcia, Özkan Demir, erau ușor accesibile în sensul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, societatea a înregistrat pierderi în 2021 și, prin urmare, nu a putut fi utilizată pentru a construi valoarea normală. Prin urmare, pe lângă societatea respectivă, Comisia a identificat situații financiare ușor accesibile pentru producătorii unui produs din aceeași categorie generală și/sau din același sector din țări reprezentative potențiale, care au arătat un nivel rezonabil de profitabilitate pentru o perioadă care se suprapune parțial cu PI. Acești producători au fost identificați fie în plângere, fie în lista producătorilor care fabrică produse încadrate la codul NC 7216 50 91„Profile plate cu proeminențe”, care include atât produsul care face obiectul investigației, „profile plate cu proeminențe din oțel nealiat cu lățimea sub 204 mm”, astfel cum este definit în avizul de deschidere, cât și toate celelalte tipuri de profile plate cu proeminențe din oțel. De asemenea, Comisia a verificat încrucișat lista producătorilor cu cele furnizate de autoritățile turce în etapa anterioară deschiderii investigației. |
(78) |
Având în vedere considerațiile de mai sus, Comisia a considerat că Turcia este o alegere adecvată ca țară reprezentativă. |
(79) |
În observațiile lor cu privire la prima notă, Changshu Longteng Special Steel Co., Ltd. a subliniat că unii dintre producătorii turci enumerați nu au fost satisfăcători, întrucât, în cazul a patru din cinci producători, erau disponibile doar situații financiare consolidate și, prin urmare, nu au putut reflecta costurile VAG reale și marjele de profit ale unui producător de profile plate cu proeminențe din oțel. În plus, costurile VAG și profitul, calculate pe baza datelor disponibile ale acestor cinci producători, au fost nejustificat de ridicate, potrivit Changshu Longteng Special Steel Co., Ltd. În sfârșit, Changshu Longteng Special Steel Co., Ltd. a susținut că Comisia ar trebui să nu ia în considerare Turcia pentru stabilirea valorii de referință pentru anumite materii prime (și anume, calcar și oxigen). |
(80) |
Având în vedere considerațiile de mai sus, Comisia a reexaminat costurile VAG și profiturile raportate de patru dintre cei cinci producători de oțel din Turcia și le-a considerat nejustificat de ridicate. Prin urmare, Comisia nu a luat în considerare aceste societăți și a decis să utilizeze costurile VAG și marjele de profit raportate doar de unul dintre producătorii turci, și anume Kocaer Çelik Sanayi pentru datele financiare din 2022 (și anume, pentru perioada care se suprapune parțial cu PI). În urma celei de a doua note, Changshu Longteng Special Steel Co., Ltd. a susținut că Kocaer Çelik Sanayi a suportat cheltuieli financiare extrem de ridicate pentru care nu s-au putut găsi detalii. În plus, Changshu Longteng Special Steel Co., Ltd. a susținut că nu se confruntă cu cheltuieli financiare atât de ridicate. |
(81) |
Comisia a selectat o societate cu situații financiare ușor accesibile care indică o valoare rezonabilă a costurilor VAG și a marjelor de profit pentru industria producătoare de oțel și a aplicat costurile VAG și profitul Kocaer Çelik Sanayi din Turcia. Costurile VAG exprimate ca procent din costurile mărfurilor vândute („CMV”) și aplicate costurilor de producție nedistorsionate au fost de 10,98 %. Profitul exprimat ca procent din CMV și aplicat costurilor de producție nedistorsionate a fost de 8,8 %. Comisia a utilizat date consolidate, întrucât acestea au fost singurele date care au fost puse la dispoziția publicului. În plus, Comisia nu a considerat că aceste procente sunt nejustificat de ridicate, ci mai degrabă în concordanță cu costurile și profiturile realizate în acest tip de industrie. În plus, aceste procente sunt în concordanță cu cele utilizate în investigațiile anterioare privind industria siderurgică, cum ar fi, de exemplu, în ceea ce privește turnurile eoliene din oțel (38) și oțelul cu acoperire organică (39). Comisia nu a avut la dispoziție niciun element care să indice contrariul. |
(82) |
Prin urmare, în absența oricăror alte observații sau a transmiterii oricăror alte date ușor accesibile, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că sursele pe care le-a propus a fi utilizate în cazul costurilor VAG și al profitului sunt nedistorsionate și rezonabile în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) ultimul paragraf din regulamentul de bază. |
Nivelul de protecție socială și a mediului
(83) |
După ce s-a stabilit că Turcia era singura țară reprezentativă adecvată disponibilă, pe baza tuturor elementelor de mai sus, nu a fost necesară efectuarea unei evaluări a nivelului de protecție socială și a mediului în conformitate cu ultima teză a articolului 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază. |
Concluzie
(84) |
Având în vedere analiza de mai sus, Turcia a îndeplinit criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază pentru a fi considerată drept țară reprezentativă adecvată. |
Sursele utilizate pentru stabilirea costurilor nedistorsionate
(85) |
În prima notă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție, cum ar fi materiile prime, energia și forța de muncă utilizate de către producătorul-exportator pentru fabricarea produsului care face obiectul investigației. |
(86) |
Pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, Comisia a utilizat Global Trade Atlas (40) („GTA”) și Metal Bulletin (41) pentru a stabili costul nedistorsionat al majorității factorilor de producție, în special al materiilor prime. În plus, Comisia a declarat că va utiliza Institutul de Statistică al Turciei pentru stabilirea costurilor nedistorsionate ale forței de muncă (42) și energiei (43) și statisticile Direcției Generale a municipalității metropolitane Izmir pentru costul nedistorsionat al apei (44). |
(87) |
Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații și să propună informații disponibile în mod public privind valorile nedistorsionate pentru fiecare dintre factorii de producție menționați în nota respectivă. |
(88) |
În observațiile sale cu privire la prima notă, Changshu Longteng Special Steel Co., Ltd a susținut că prețurile de import pentru ferocrom în Turcia au variat în funcție de raportul greutate dintre carbon și crom. Comisia a verificat raportul real de greutate dintre carbon și crom utilizat de Changshu Longteng Special Steel Co., Ltd. În acest sens, pentru a stabili costul corespunzător al ferocromului, Comisia a decis să utilizeze valorile de referință independente ale Metal Bulletin pentru industria metalurgică și minieră (prețurile practicate de Fastmarkets), care reflectă diferitele rapoarte de greutate dintre carbon și crom. |
(89) |
În urma primei note, Changshu Longteng Special Steel Co., Ltd. a susținut, de asemenea, că prețurile medii din Turcia ale anumitor materii prime (și anume, oxigen și calcar) nu au putut fi utilizate din cauza volumului scăzut al importurilor. În plus, pe baza răspunsului la chestionar al Changshu Longteng Special Steel Co., Ltd, Comisia a identificat un factor suplimentar de producție, și anume azotul, care a fost importat, de asemenea, în cantități nereprezentative în Turcia în cursul perioadei de investigație. |
(90) |
În consecință, Comisia a examinat volumul importurilor în Thailanda, Malaysia, Brazilia și Mexic, deoarece aceste țări au un nivel de dezvoltare economică similar celui din China și au fost considerate anterior țări reprezentative în cadrul mai multor investigații anterioare recente în sectorul siderurgic, cum ar fi roțile din oțel (45), produsele plate din oțel inoxidabil laminate la cald (46), turnurile eoliene din oțel (47), oțel cu acoperire organică (48), accesoriile de țevărie, din fier sau din oțel (49). Comisia a stabilit că, în urma excluderii importurilor din RPC și din țările care nu sunt membre ale OMC, numai Malaysia a efectuat importuri în cantități suficient de reprezentative din toți cei trei factori de producție în cauză în cursul perioadei de investigație. Pe această bază, Comisia a informat în a doua notă că, la construirea valorii normale, Comisia intenționează să utilizeze costurile acestor factori de producție pe baza importurilor în Malaysia. |
(91) |
Ulterior, în cea de a doua notă, Comisia a actualizat lista factorilor de producție pe baza observațiilor părților și a informațiilor transmise de producătorul-exportator cooperant în răspunsul la chestionar. |
(92) |
În urma celei de a doua note, Changshu Longteng Special Steel Co., Ltd. a susținut că volumul importurilor din Malaysia de azot și oxigen și volumul importurilor de argon din Turcia nu sunt reprezentative, deoarece volumele importurilor au fost semnificativ mai mici decât consumul lor real de materii prime respective. În plus, Changshu Longteng Special Steel Co., Ltd. a afirmat că, pentru fiecare dintre aceste materii prime, există unele țări furnizoare cu prețuri unitare nejustificat de ridicate și costuri de transport ridicate. |
(93) |
Comisia a respins această afirmație, întrucât reprezentativitatea volumelor importurilor a fost evaluată pe baza cantității absolute a volumelor importurilor. Faptul că aceste volume nu au fost la același nivel cu consumul de materii prime respective al producătorului-exportator nu a modificat concluzia potrivit căreia volumele absolute ale acestor importuri au fost considerate reprezentative. |
(94) |
În cea de a doua notă, Comisia a mai informat părțile interesate că, din cauza numărului mare de factori de producție ai producătorului-exportator cooperant care a furnizat informații complete, precum și din cauza ponderii neglijabile a unora dintre materiile prime în costul total de producție, aceste elemente neglijabile au fost grupate în categoria „consumabile”. În plus, Comisia a informat că va calcula procentul consumabilelor în costul total al materiilor prime și va aplica acest procent la costul recalculat al materiilor prime atunci când utilizează valorile de referință nedistorsionate stabilite în țara reprezentativă adecvată. |
Costuri și valori de referință nedistorsionate
Factori de producție
(95) |
Având în vedere toate informațiile transmise de părțile interesate și colectate în cursul vizitelor de verificare, au fost identificați următorii factori de producție și sursele acestora pentru a stabili valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază: Tabelul 1 Factorii de producție ai profilelor plate cu proeminențe din oțel
|
3.1.2.3.
(96) |
Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, livrate la poarta fabricii unui producător din țara reprezentativă, Comisia a utilizat drept bază prețul mediu ponderat de import în Turcia, iar pentru azot, oxigen și calcar, prețul de import în Malaysia, astfel cum a fost raportat în GTA și în valorile de referință independente ale Metal Bulletin pentru ferocrom, la care au fost adăugate taxele de import și costurile de transport. Prețul de import în țara reprezentativă a fost determinat ca fiind o medie ponderată a prețurilor unitare ale importurilor din toate țările terțe, cu excepția RPC și a țărilor care nu sunt membre ale OMC, menționate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (50). Comisia a decis să excludă importurile din RPC în țara reprezentativă, concluzionând la punctul 3.3.1 de mai sus că nu este oportun să se utilizeze prețurile și costurile interne din RPC din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu există niciun element de probă din care să reiasă că aceleași distorsiuni nu afectează și produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat prețurile de export. După excluderea importurilor în țara reprezentativă din China și din țări fără economie de piață, Comisia a constatat că importurile principalelor materii prime din alte țări terțe au rămas reprezentative. |
(97) |
Comisia s-a abătut de la metodologia descrisă mai sus în ceea ce privește un număr mic de materii prime. |
(98) |
Astfel cum se indică în considerentul 88, Comisia a decis să utilizeze Metal Bulletin (prețurile publicate de Fastmarkets) pentru stabilirea valorii de referință pentru ferocrom. |
(99) |
Astfel cum se indică în considerentul 90, pentru calcar, azot și oxigen, Comisia a decis să utilizeze costul acestor factori de producție pe baza importurilor în Malaysia, excluzând importurile din RPC și din țările care nu sunt membre ale OMC. |
(100) |
Comisia a exprimat costurile de transport suportate de producătorul-exportator cooperant pentru aprovizionarea cu materii prime sub forma unui procent din costul efectiv al materiilor prime respective și a aplicat apoi același procent la costul nedistorsionat al acelorași materii prime, pentru a obține costul de transport nedistorsionat. Comisia a considerat că, în contextul prezentei investigații, s-ar putea folosi, în mod rezonabil și cu titlu indicativ, de raportul dintre costul materiei prime și costurile de transport raportate de producătorul-exportator pentru estimarea costurilor de transport nedistorsionate ale materiilor prime atunci când sunt livrate la fabrica societății. |
(101) |
În cazul unui număr de factori de producție, costurile efective suportate de producătorul-exportator cooperant au reprezentat o pondere neglijabilă (aproximativ 3,3 %, cumulate) din costul total al materiilor prime în cursul perioadei investigației de reexaminare. Întrucât valoarea utilizată pentru ele nu a avut niciun impact semnificativ asupra calculului marjei de dumping, indiferent de sursa utilizată, Comisia a decis să includă respectivele costuri în categoria consumabilelor, astfel cum se explică la considerentul 94. |
Forța de muncă
(102) |
Comisia a utilizat statisticile publicate de Institutul de Statistică al Turciei (51). Acest institut publică informații detaliate privind costurile cu forța de muncă din diferite sectoare economice ale Turciei. Comisia a stabilit valoarea de referință pe baza costului mediu orar cu forța de muncă pentru 2020 pentru activitatea economică „Prelucrarea metalelor de bază” cod NACE 24 în conformitate cu clasificarea NACE Rev.2. Valorile au fost ajustate suplimentar în funcție de inflație, utilizând indicele (52) intern al prețurilor de consum pentru a reflecta costurile pentru perioada investigației. |
Energie
(103) |
Comisia a utilizat prețurile medii ale energiei electrice și gazelor pentru utilizatorii industriali din Turcia, publicate de Institutul de Statistică din Turcia (53) pentru perioada iulie 2021-iunie 2022, fără TVA. |
Apă
(104) |
Comisia a utilizat tariful pentru apă perceput de Direcția Generală a municipalității metropolitane Izmir, care este responsabilă de alimentarea cu apă, de colectarea și tratarea apelor uzate în municipalitatea metropolitană Izmir, unde se află societatea reprezentativă a produsului care face obiectul investigației. Informațiile permit identificarea tarifelor aplicabile industriei, iar valoarea de referință ar fi tariful lunar mediu pentru perioada de investigație, fără TVA (54). |
(105) |
În ceea ce privește apa, Changshu Longteng Special Steel Co., Ltd. a considerat că valoarea de referință utilizată, și anume costurile cu apa din Izmir, nu este reprezentativă, deoarece Changshu Longteng Special Steel Co., Ltd. este situată într-o zonă rurală cu acces facil la apă și, prin urmare, costul apei pentru Changshu Longteng Special Steel Co. nu poate fi comparat cu cel dintr-un oraș turistic din Turcia. |
(106) |
Comisia a utilizat drept valoare de referință tariful apei pentru uz industrial în regiunea în care producătorul produsului care face obiectul investigației, Kocaer Çelik Sanayi, este situat în Turcia. În plus, regiunea selectată are o bază industrială bine dezvoltată. În consecință, Comisia a respins această afirmație. |
Cheltuielile indirecte de producție, costurile VAG și profiturile
(107) |
În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. În plus, trebuie stabilită o valoare pentru cheltuielile indirecte de fabricație care să acopere costurile neincluse în factorii de producție menționați anterior. |
(108) |
Cheltuielile indirecte de fabricație suportate de producătorul-exportator cooperant au fost exprimate ca pondere din costurile de fabricație suportate efectiv de producătorul-exportator. Acest procent a fost aplicat costurilor de producție nedistorsionate. |
(109) |
Pentru a stabili o sumă nedistorsionată și rezonabilă pentru costurile VAG și profit, Comisia s-a bazat pe datele financiare ale Kocaer Çelik Sanayi din 2022, extrase din baza de date Orbis. |
3.1.3. Calculul
(110) |
Pe baza celor de mai sus, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. |
(111) |
În primul rând, Comisia a stabilit costurile de producție nedistorsionate. Comisia a aplicat costurile unitare nedistorsionate la consumul real de factori individuali de producție al producătorului-exportator cooperant. Aceste rate de consum furnizate de producătorul-exportator cooperant au fost verificate în timpul verificării încrucișate de la distanță. Comisia a înmulțit factorii de utilizare cu costurile nedistorsionate unitare observate în țara reprezentativă sau cu alte costuri nedistorsionate unitare identificate în tabelul de mai sus. |
(112) |
În al doilea rând, pentru a se ajunge la o valoare totală a costului de producție nedistorsionat, Comisia a aplicat cheltuielile indirecte de producție. Cheltuielile indirecte de producție suportate de producătorii-exportatori cooperanți au fost majorate cu costurile consumabilelor menționate în considerentul 101 și, ulterior, au fost exprimate ca pondere din costurile de producție suportate efectiv de fiecare producător-exportator. Acest procent a fost aplicat costurilor de producție nedistorsionate. |
(113) |
În cele din urmă, Comisia a adăugat costurile VAG și profiturile, care au fost exprimate ca procent din costurile mărfurilor vândute și aplicate valorii totale a costurilor de producție nedistorsionate (și anume, costurile VAG s-au ridicat la 10,98 %, iar profitul s-a ridicat la 8,8 %). |
(114) |
Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. |
3.1.4. Prețul de export
(115) |
Producătorul-exportator cooperant a exportat în Uniune direct către clienți independenți. |
(116) |
Prin urmare, prețul de export a fost prețul plătit efectiv sau care urma să fie plătit pentru produsul în cauză în momentul vânzării la export către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază. |
3.1.5. Comparația
(117) |
Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export al producătorului-exportator cooperant pe o bază franco fabrică pe tip de produs. |
(118) |
În cazurile justificate de necesitatea asigurării unei comparații echitabile, Comisia a ajustat valoarea normală și/sau prețul de export pentru a ține cont de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Au fost efectuate ajustări pentru costurile de transport, asigurare, manipulare, încărcare, taxe vamale, costurile de credit și pentru comisioanele bancare. |
3.1.6. Marjă de dumping
(119) |
Pentru producătorul-exportator, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază. |
(120) |
Nivelul de cooperare în acest caz este ridicat, deoarece exporturile producătorului-exportator cooperant au constituit toate importurile în cursul PI. Changshu Longteng Special Steel Co. a susținut că exista un alt producător-exportator din RPC al produsului în cauză. Cu toate acestea, nicio altă societate nu s-a manifestat, iar Comisia nu a identificat exporturi suplimentare în statisticile privind importurile. Din aceste motive, Comisia a considerat oportun să stabilească marja de dumping pentru producătorii-exportatori care nu au cooperat la același nivel cu cel al societății cooperante. |
(121) |
Pe această bază, marja de dumping medie ponderată provizorie, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, este următoarea:
|
3.2. Turcia
3.2.1. Valoarea normală
(122) |
Comisia a verificat mai întâi dacă volumul total al vânzărilor pe piața internă pentru producătorul-exportator Özkan Demir a fost reprezentativ, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările pe piața internă sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor de produs similar pe piața internă către clienți independenți de pe piața internă pentru fiecare producător-exportator reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor sale la export ale produsului în cauză în Uniune în cursul perioadei de investigație. În acest sens, vânzările totale ale produsului similar pe piața internă efectuate de Özkan Demir au fost reprezentative. |
(123) |
Comisia a identificat ulterior tipurile de produs vândute pe piața internă care erau identice sau comparabile cu tipurile de produs vândute la export în Uniune pentru producătorul-exportator cu vânzări interne reprezentative. |
(124) |
Ulterior, Comisia a verificat dacă vânzările efectuate de Özkan Demir pe propria piață internă, pentru fiecare tip de produs care este identic sau comparabil cu tipul de produs vândut la export către Uniune, au fost reprezentative, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările unui tip de produs pe piața internă sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor interne pentru respectivul tip de produs către clienți independenți în cursul perioadei de investigație reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export către Uniune ale tipului de produs identic sau comparabil. Pentru un număr mic de tipuri de produs care au fost exportate către Uniune în cursul perioadei de investigație, Comisia a stabilit că fie nu au existat deloc vânzări pe piața internă, fie volumul vânzărilor pe piața internă ale tipului de produs respectiv a fost mai mic de 5 %, acestea nefiind, prin urmare, reprezentative. |
(125) |
În etapa următoare, Comisia a definit proporția de vânzări profitabile către clienți independenți de pe piața internă pentru fiecare tip de produs, în cursul perioadei de investigație, pentru a decide dacă este oportun să utilizeze vânzările efective pe piața internă pentru calcularea valorii normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. |
(126) |
Valoarea normală se bazează pe prețul efectiv practicat pe piața internă al fiecărui tip de produs, indiferent dacă aceste vânzări sunt sau nu profitabile, în cazul în care:
|
(127) |
În cazul de față, valoarea normală este media ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne ale produselor de tipul respectiv în cursul PI. |
(128) |
Valoarea normală este prețul efectiv de pe piața internă al fiecărui tip de produs numai pentru vânzările interne profitabile ale tipurilor respective de produse în cursul PI, în cazul în care:
|
(129) |
Analiza vânzărilor interne a arătat că [50-70] % din totalul vânzărilor interne au fost profitabile și că prețul de vânzare mediu ponderat a fost mai ridicat decât costul de producție. |
(130) |
Pentru tipurile de produs pentru care vânzările au fost profitabile în ansamblu, valoarea normală a fost calculată fie ca medie ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne în cursul PI (considerentele 126 și 127), fie ca medie ponderată numai a vânzărilor profitabile (considerentul 128), în funcție de volumul vânzărilor profitabile. |
(131) |
Pentru tipurile de produs pentru care (1) vânzările nu au fost în general profitabile sau (2) nu s-au efectuat vânzări sau vânzările au fost insuficiente pe piața internă și pentru care nu existau informații specifice cu privire la prețurile de piață pentru acele tipuri de produse care nu au fost vândute de Özkan Demir pe piața internă, Comisia a construit valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) și alineatul (6) din regulamentul de bază. |
(132) |
Valoarea normală a fost calculată prin adăugarea la costul mediu de producție al produsului similar al producătorului-exportator cooperant în timpul perioadei de investigație, a următoarelor:
|
(133) |
Pentru tipurile de produs care nu au fost vândute în cantități reprezentative pe piața internă, s-au adăugat costurile VAG medii și profitul tranzacțiilor efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale pe piața internă pentru respectivele tipuri de produs. Pentru tipurile de produs care nu au fost vândute deloc pe piața internă, s-au adăugat costurile VAG medii ponderate și profitul pentru toate tranzacțiile efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale de pe piața internă. |
3.2.2. Prețul de export
(134) |
Producătorul-exportator a exportat în Uniune direct către clienți independenți. |
(135) |
Prin urmare, prețul de export a fost prețul plătit efectiv sau care urma să fie plătit pentru produsul în cauză în momentul vânzării la export către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază. |
3.2.3. Comparația
(136) |
Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export ale producătorului-exportator pe o bază franco fabrică. |
(137) |
În cazurile justificate de necesitatea asigurării unei comparații echitabile, Comisia a ajustat valoarea normală și/sau prețul de export pentru a ține cont de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. S-au efectuat ajustări pentru a ține seama de costurile de transport, de asigurare, de manipulare și de încărcare, de cheltuielile de ambalare, de costurile creditelor și comisioanele bancare, de comisioane, de rabaturi și alte deduceri. |
(138) |
Comisia a identificat probleme de conversie monetară în cursul perioadei de investigație. Articolul 2 alineatul (10) litera (j) din regulamentul de bază prevede că data efectuării vânzării ar trebui să fie cea care figurează pe factură, precum și că poate fi utilizată data contractului, a comenzii sau a confirmării comenzii în cazul în care este mai adecvată pentru a stabili condițiile materiale ale vânzării. În primul rând, Comisia a luat în considerare fluctuația cursului de schimb al lirei turcești [și, în general, scăderea semnificativă față de euro (55)]. În al doilea rând, Comisia a luat în considerare practicile de stabilire a prețurilor ale producătorului-exportator turc, prin care condițiile materiale ale vânzării au fost stabilite mai degrabă la data comenzii decât la data care figurează pe factură, atât pentru vânzările interne (56), cât și pentru vânzările la export. Prin urmare, Comisia a utilizat cursul de schimb de la data ordinului de achiziție pentru a converti valoarea normală și prețul de export în lira turcă. |
3.2.4. Marjă de dumping
(139) |
Pentru producătorul-exportator cooperant, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază. |
(140) |
Pe această bază, marja de dumping medie ponderată provizorie, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, este de 13,6 %. |
(141) |
Nivelul de cooperare în acest caz este ridicat, deoarece exporturile producătorului-exportator cooperant au constituit toate exporturile către Uniune din Turcia în cursul PI, ținând cont de faptul că investigația a indicat că acesta fost singurul producător-exportator al produsului în cauză. Din aceste motive, Comisia a considerat oportun să stabilească marja de dumping pentru producătorii-exportatori care nu au cooperat la același nivel cu cel al societății cooperante. |
(142) |
Marjele de dumping provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:
|
4. PREJUDICIU
4.1. Definiția industriei Uniunii și a producției Uniunii
(143) |
Conform informațiilor de care dispune Comisia, produsul similar a fost fabricat de trei producători din Uniune până în 2020 și de doi producători în restul perioadei examinate și în perioada de investigație. Aceștia constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază. |
(144) |
Comisia nu a putut divulga datele privind volumul importurilor, cotele de piață și prețurile importurilor din RPC și Turcia, deoarece acestea sunt informații de piață sensibile și confidențiale în temeiul articolului 19 din regulamentul de bază, având în vedere numărul mic al părților care își desfășoară activitatea pe piața Uniunii (doi producători din Uniune, un producător-exportator din Turcia și un producător-exportator din China). Divulgarea acestor informații ar putea permite părților să reia calculele și să determine date confidențiale specifice societăților. Prin urmare, Comisia a furnizat aceste informații sub formă de intervale și indici care au oferit suficiente informații relevante tuturor părților interesate pentru a înțelege analiza și concluziile Comisiei și pentru a prezenta observații în acest sens. Datele au fost furnizate, de asemenea, sub forma unor tendințe semnificative, astfel încât toate părțile interesate să își poată apăra interesele. Comisia nu a putut divulga metoda de creare a intervalelor, deoarece aceasta ar permite părților să extragă numerele exacte din intervale. |
(145) |
Producția totală a Uniunii în cursul perioadei de investigație a fost stabilită la aproximativ [15 000-18 000] de tone. Comisia a stabilit producția Uniunii pe baza tuturor informațiilor disponibile privind industria din Uniune, cum ar fi informațiile furnizate de reclamant, estimările făcute în plângere și datele statistice furnizate de Eurostat. Astfel cum se indică în considerentul 17, reclamantul a fost singurul producător cooperant din Uniune, reprezentând [75-85] % din producția totală a Uniunii de produs similar în cursul perioadei de investigație. |
4.2. Consumul din Uniune
(146) |
Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii pe baza vânzărilor totale ale industriei Uniunii de profile plate cu proeminențe din oțel în Uniune, plus totalul importurilor din țări terțe în Uniune. Metodologia de estimare a importurilor este explicată în detaliu la punctul 4.3.2 de mai jos. |
(147) |
Astfel cum s-a explicat, de asemenea, în considerentele 11 și 12, au existat trei producători din Uniune în cursul perioadei examinate: Losal (reclamantul), Olifer și Laminorul. Olifer nu a cooperat la investigație, iar Laminorul a depus cerere de intrare în faliment în 2019. Prin urmare, volumele de vânzări ale Olifer și ale Laminorului în Uniune în cursul perioadei examinate s-au bazat pe estimările formulate în plângere (57). Laminorul a vândut profile plate cu proeminențe din oțel în Uniune în cursul perioadei examinate numai în 2019 și 2020, care au reprezentat aproximativ [18-22] % și, respectiv, [4-7] % din totalul vânzărilor realizate de industria din Uniune pentru produsul care face obiectul investigației în anii respectivi. Pentru vânzările din 2021 și din perioada de investigație, toate vânzările industriei din Uniune au fost considerate a fi produsul care face obiectul investigației. Pentru anii precedenți, s-a considerat că 75 % din vânzările Laminorului au vizat produsul care face obiectul investigației, în timp ce restul de 25 % din vânzări au vizat profile plate cu proeminențe din oțel de dimensiuni mai mari, care nu fac parte din definiția produsului. Comisia a considerat că aceste ipoteze, bazate pe cunoștințele de piață ale reclamantului, au furnizat o estimare rezonabilă care a fost necesară pentru a calcula consumul la nivelul Uniunii. Volumul vânzărilor reclamantului a fost obținut din răspunsul său la chestionar și a fost verificat la fața locului. |
(148) |
Consumul Uniunii a evoluat după cum urmează: Tabelul 2 Consumul la nivelul Uniunii (tone)
|
(149) |
Consumul Uniunii a scăzut cu 32 % pe parcursul perioadei examinate. După o scădere inițială semnificativă de 40 % în 2020, consumul a crescut din nou într-o oarecare măsură în anii următori. Scăderea din 2020 a coincis cu anul în care Uniunea a fost cel mai grav afectată de pandemia de COVID-19 și poate fi atribuită în mare măsură „restricțiilor de deplasare a persoanelor” asociate, care au dus la închiderea temporară a fabricilor atât ale producătorilor, cât și ale utilizatorilor de profile plate cu proeminențe din oțel. În plus, astfel cum se explică în considerentul 29, profilele plate cu proeminențe din oțel sunt utilizate în principal în industria construcțiilor navale. În Uniune, cea mai mare parte a produsului în cauză este utilizată în producția de nave de croazieră și de alte nave de lux, precum și de nave militare. Una dintre consecințele pandemiei de COVID-19 a fost o încetinire a comenzilor și a producției de nave de lux, ceea ce a avut un impact puternic asupra producției de profile plate cu proeminențe din oțel. Deși consumul a crescut din 2020, acesta este încă departe de nivelul anterior pandemiei. |
4.3. Importurile din țările în cauză
4.3.1. Evaluarea cumulativă a efectelor importurilor din țările în cauză
(150) |
Comisia a examinat dacă importurile de profile plate cu proeminențe din oțel originare din țările în cauză ar trebui să facă obiectul unei evaluări cumulative, în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază. |
(151) |
Marja de dumping stabilită cu privire la importurile din China și din Turcia a fost peste pragul de minimis prevăzut la articolul 9 alineatul (3) din regulamentul de bază. Volumul importurilor provenite din fiecare dintre țările în cauză nu a fost neglijabil în sensul articolului 5 alineatul (7) din regulamentul de bază. Cotele de piață în perioada de investigație au fost de [4,0-6,0] % și, respectiv, de [53,0-58,0] %. |
(152) |
Condițiile de concurență între importurile care fac obiectul unui dumping din China și Turcia și produsul similar au fost similare. Mai precis, produsele importate concurează între ele și cu profilele plate cu proeminențe din oțel produse în Uniune deoarece trebuie să respecte aceleași standarde tehnice și trebuie să fie certificate de aceleași instituții înainte de a se califica pentru utilizarea finală preconizată. Profilele plate cu proeminențe din oțel din toate sursele sunt vândute prin aceleași canale de vânzări și către categorii similare de clienți. Constructorii de nave utilizează același profile plate cu proeminențe din oțel în același scop și diferențiază numai în ceea ce privește aspectele tehnice ale produsului (de exemplu, lățime, lungime, clasa oțelului etc.), nu și originea produsului. |
(153) |
În consecință, au fost respectate toate criteriile prevăzute la articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază, iar importurile din China și Turcia au fost examinate cumulativ în vederea stabilirii prejudiciului. |
4.3.2. Volumul și cota de piață a importurilor din țările în cauză
(154) |
Comisia a stabilit volumul importurilor din China și Turcia pe baza datelor verificate ale producătorilor-exportatori cooperanți. Datele verificate de la acești producători au fost considerate mai exacte decât datele Eurostat, deoarece Eurostat raportează toate importurile care se încadrează la codul NC pentru profile plate cu proeminențe din oțel. Acest cod include, de asemenea, profile plate cu proeminențe din oțel cu dimensiuni care nu se încadrează în definiția produsului care face obiectul prezentei investigații. |
(155) |
Cota de piață a importurilor a fost stabilită pe baza ponderii pe care aceste importuri au avut-o în consumul total de la nivelul Uniunii. Astfel cum se explică în considerentul 146, consumul la nivelul Uniunii s-a bazat pe vânzările totale ale industriei Uniunii de profile plate cu proeminențe din oțel în Uniune, plus totalul importurilor din țări terțe în Uniune. Volumul importurilor din alte țări terțe, astfel cum se arată și în tabelul 3 de mai jos, a fost stabilit pe baza datelor Eurostat. Pentru a estima care parte din aceste importuri era legată de produsul în cauză, Comisia a urmat ipotezele explicate în secțiunea C.1.1.1 din plângere. Reclamantul a estimat că 25 % din importurile din Regatul Unit erau legate de produsul care face obiectul investigației în 2019 și 2020 și 45 % în ceilalți ani în care producătorul cunoscut din Regatul Unit și-a extins gama de produse în ceea ce privește profilele plate cu proeminențe din oțel. Reclamantul a estimat, de asemenea, că 75 % din importurile din toate celelalte țări erau legate de produsul care face obiectul investigației. Pe baza informațiilor disponibile, Comisia a considerat că aceste ipoteze reprezintă o estimare rezonabilă a importurilor produsului care face obiectul investigației. |
(156) |
Importurile în Uniune din țările în cauză au evoluat după cum urmează: Tabelul 3 Volumul importurilor (tone) și cota de piață
|
(157) |
Volumul importurilor din țările în cauză a scăzut cu 30 % între 2019 și PI, scăzând brusc în 2020, înainte de a realiza o redresare parțială până la perioada de investigație. În același timp, cota lor de piață a crescut cu 4 %. Scăderea volumului importurilor din țările în cauză a coincis cu o scădere a consumului din Uniune de 32 % în cursul aceleiași perioade, astfel cum se explică în considerentul 149. Întrucât țările în cauză au fost în măsură să își mențină și chiar să își crească cota de piață într-o perioadă de scădere a consumului, această creștere a cotei de piață a fost în detrimentul altor participanți pe piață, în special al industriei din Uniune. În cursul perioadei de investigație, cota de piață a țărilor în cauză a scăzut din nou cu opt procente în comparație cu 2021, dar a rămas la un nivel mai ridicat decât cota lor de piață în 2019. Această scădere a cotei de piață pentru țările în cauză a fost în mare parte legată de o creștere semnificativă a vânzărilor reclamantului către un client important în cursul perioadei de investigație. Cu toate acestea, informațiile de care dispune Comisia nu au arătat că această creștere a fost structurală sau că această tendință ar continua după perioada de investigație. |
4.3.3. Prețurile importurilor din țările în cauză, subcotarea și blocarea prețurilor
(158) |
Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza datelor verificate ale producătorilor-exportatori cooperanți, în conformitate cu determinarea volumelor importurilor, astfel cum se explică în considerentele 154-155. Subcotarea prețurilor de vânzare ale importurilor a fost stabilită pe baza datelor provenite de la producătorii-exportatori cooperanți și de la producătorul cooperant din Uniune. |
(159) |
Prețul mediu ponderat al importurilor în Uniune provenite din țările în cauză a evoluat după cum urmează: Tabelul 4 Prețuri de import (EUR/tone)
|
(160) |
Prețurile de import au crescut cu 33 % și, respectiv, 39 % pentru China și Turcia. Această creștere a fost cauzată în mare parte de creșterea prețurilor materiilor prime și ale energiei în urma pandemiei de COVID-19 și, mai recent, în cursul perioadei de investigație, de războiul în curs din Ucraina. Cu toate acestea, în cursul perioadei examinate, prețurile de vânzare din Uniune au crescut și mai mult, cu 46 %. |
(161) |
Comisia a determinat subcotarea prețurilor în cursul perioadei de investigație, comparând următoarele:
|
(162) |
Prețurile au fost comparate în funcție de tip, având în vedere tranzacții la același nivel comercial, și au fost ajustate în mod adecvat, atunci când a fost necesar și după deducerea rabaturilor și a reducerilor. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri teoretică a producătorului cooperant din Uniune, înregistrată în cursul perioadei de investigație. Aceasta a indicat o marjă de subcotare medie ponderată de 6,5 % în cazul Chinei și de 11,1 % în cazul Turciei pentru importurile de pe piața Uniunii. |
(163) |
În plus, Comisia a stabilit existența unei blocări a prețurilor. Într-adevăr, astfel cum se arată în tabelul 8, industria din Uniune a vândut sub costul de producție pe parcursul perioadei în cauză. Din cauza presiunii semnificative asupra prețurilor cauzate de importurile la prețuri scăzute care fac obiectul unui dumping, industria din Uniune a fost împiedicată să își crească prețurile de vânzare pentru a obține o situație profitabilă, ceea ce a dus la pierderi pe parcursul întregii perioade examinate. În special, Comisia a constatat o subcotare a prețurilor indicative de 21,7 % în cazul Chinei și de 30,0 % în cazul Turciei. |
4.4. Situația economică a industriei Uniunii
4.4.1. Observații generale
(164) |
În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei Uniunii a inclus o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei Uniunii pe parcursul perioadei examinate. |
(165) |
Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut o distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor din plângere și pe datele verificate ale producătorului din Uniune cooperant. Datele se refereau la toți producătorii din Uniune care produceau și vindeau produsul în cauză pe piața Uniunii în cursul perioadei examinate. Astfel cum se explică în considerentul 147, la începutul perioadei examinate, au existat trei producători din Uniune, dintre care au rămas doar doi în cursul perioadei de investigație, din cauza falimentului Laminorului. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor conținute în răspunsului la chestionar al producătorului cooperant din Uniune. S-a constatat că ambele seturi de date sunt reprezentative pentru situația economică a industriei din Uniune în ansamblu, în special deoarece producătorul cooperant din Uniune a reprezentat peste 75 % din producția totală a Uniunii în cursul perioadei de investigație. |
(166) |
Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea economică, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare. |
(167) |
Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costul forței de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a atrage capital. |
4.4.2. Indicatori macroeconomici
4.4.2.1.
(168) |
Producția totală a Uniunii, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție au evoluat în perioada examinată după cum urmează: Tabelul 5 Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție
|
(169) |
Volumul producției industriei Uniunii a scăzut în cursul perioadei examinate. Acest lucru s-a datorat parțial falimentului menționat mai sus al Laminorului, dar volumele de producție pentru celelalte două societăți au înregistrat, de asemenea, o scădere bruscă în 2020 (58). Deși volumul producției a crescut din nou în anii următori, în cursul perioadei de investigație volumul producției era încă cu mult inferior celui din 2019. Această scădere în cursul perioadei examinate este, de asemenea, în concordanță cu scăderea consumului la nivelul Uniunii în cursul acelorași ani. |
(170) |
Capacitatea de producție a scăzut, de asemenea, în cursul perioadei examinate, din cauza falimentului Laminorului. Capacitatea de producție a celorlalte două societăți a rămas stabilă în cursul perioadei examinate. Cu toate acestea, rata de utilizare a capacității a scăzut cu 2 % în cursul perioadei examinate, de la o scădere bruscă în 2020 din cauza scăderii consumului și a volumelor de producție aferente în urma pandemiei de COVID-19, astfel cum se explică în considerentul 149. Pentru celelalte două societăți, rata de utilizare a capacității a scăzut și mai mult între 2019 și perioada de investigație (59). |
4.4.2.2.
(171) |
Volumul vânzărilor și cota de piață ale industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează: Tabelul 6 Volumul vânzărilor și cota de piață
|
(172) |
Volumul vânzărilor industriei din Uniune pe piața Uniunii a scăzut cu 38 % în cursul perioadei examinate, scăzând brusc în 2020, înainte de a realiza o redresare parțială până la perioada de investigație. În același timp, cota de piață a industriei Uniunii a scăzut cu 9 %. Tendința descendentă a volumelor de vânzări, deși ușor mai puțin accentuată, se observă, de asemenea, atunci când se analizează doar celelalte două societăți, deși acestea au recâștigat o anumită cotă de piață în 2021 și în perioada de investigație (60). Scăderea cotei de piață și a volumului vânzărilor în Uniune în 2020 a coincis cu falimentul Laminorului. Deși consumul, importurile și volumele vânzărilor din Uniune au scăzut în 2020 din cauza impactului pandemiei de COVID-19, astfel cum se explică în considerentul 149, o parte din volumele de vânzări atribuite anterior Laminorului au fost înlocuite mai degrabă cu importuri decât cu vânzări ale altor producători din Uniune. Acest lucru este evident din datele din tabelele 3 și 6, care arată că cota de piață a Chinei și a Turciei a crescut în 2020, în timp ce industria din Uniune a pierdut, în același timp, cotă de piață. Din 2020, industria din Uniune a reușit să recupereze o parte din cota de piață pierdută, dar nu a atins nivelul înregistrat înainte de 2020. |
4.4.2.3.
(173) |
Astfel cum se explică în considerentele 169 și 170 de mai sus, volumul producției și gradul de utilizare a capacității industriei Uniunii au scăzut în cursul perioadei examinate, ceea ce a condus la costuri fixe mai ridicate pe unitate de producție. În același timp, cererea de profile plate cu proeminențe din oțel a scăzut semnificativ în 2020, înainte de a se redresa într-o oarecare măsură până la perioada de investigație. În acest context de scădere a consumului, industria din Uniune a pierdut volume semnificative de vânzări și cote de piață semnificative. Aceasta a reușit să își recâștige o parte din volumul vânzărilor și din cota sa de piață numai în detrimentul prețurilor sale de vânzare, care au rămas în mod constant sub costul de producție al industriei din Uniune, astfel cum se explică la punctul 4.4.3.1 de mai jos. Prin urmare, perspectivele de creștere economică ale industriei Uniunii s-au deteriorat. |
4.4.2.4.
(174) |
Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în perioada examinată după cum urmează: Tabelul 7 Ocuparea forței de muncă și productivitatea
|
(175) |
Ocuparea forței de muncă în acest sector a urmat aceeași tendință ca producția și consumul pe piața Uniunii și a scăzut dramatic, cu 48 %, în cursul perioadei examinate. Acest lucru a fost cauzat în principal de falimentul Laminorului, dar ocuparea forței de muncă a scăzut și pentru reclamant, deși s-a redresat într-o oarecare măsură de la cel mai scăzut nivel din 2020 până la perioada de investigație (62). Această scădere a urmat tendința descendentă observată pentru consumul din Uniune în 2020 și redresarea limitată a consumului până la perioada de investigație. |
(176) |
În același timp, productivitatea a crescut cu 15 % între 2019 și perioada de investigație. Totuși, această cifră este influențată de faptul că Laminorul și-a concediat o mare parte din personal în 2019, dar a continuat să efectueze vânzări în 2019 și, într-o mai mică măsură, în 2020. Productivitatea pentru ceilalți doi producători din Uniune a scăzut pe parcursul perioadei examinate (63). Scăderea productivității celor doi producători rămași din Uniune indică o creștere a costului forței de muncă pe tona de profile plate cu proeminențe din oțel. |
4.4.2.5.
(177) |
Toate marjele de dumping au fost semnificativ superioare nivelului de minimis. Impactul amplorii marjelor de dumping efective asupra industriei Uniunii a fost substanțial, având în vedere volumul și prețurile importurilor din țările în cauză. |
(178) |
Aceasta este prima investigație antidumping privind produsul în cauză. Prin urmare, nu există date disponibile pentru a evalua efectele unor eventuale practici de dumping anterioare. |
4.4.3. Indicatori microeconomici
4.4.3.1.
(179) |
Prețurile de vânzare unitare medii ale producătorului cooperant din Uniune practicate față de clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează în cursul perioadei examinate: Tabelul 8 Prețurile de vânzare din Uniune
|
(180) |
Prețurile medii de vânzare ale producătorului cooperant din Uniune au crescut cu 46 % în cursul perioadei examinate, în timp ce costul unitar de producție a crescut într-o măsură ușor mai mică, cu 41 %, în cursul aceleiași perioade. Cu toate acestea, pe parcursul întregii perioade examinate, prețurile de vânzare au fost în mod constant inferioare costului mediu de producție. Acest lucru a însemnat că producătorul din Uniune nu a fost în măsură să își crească prețurile de vânzare la un nivel care să acopere creșterea costului de producție. |
(181) |
Vânzările produsului similar pe piața Uniunii s-au bazat fie pe contracte-cadru cu clienți care au stabilit cantitățile și prețurile pentru perioada următoare (variind de la un an la câteva luni), fie pe cotații și prețuri spot. Prin urmare, producătorul cooperant din Uniune a avut o marjă de creștere a prețurilor de vânzare în contextul creșterii prețurilor materiilor prime și energiei în momentul renegocierii contractelor sau al furnizării unor cotații. Cu toate acestea, nu a reușit să facă acest lucru în măsura necesară în cursul perioadei examinate, din cauza presiunii exercitate asupra prețurilor de către importuri, care au continuat să sosească în volume mari. Acest lucru a condus la o situație în care producătorul cooperant din Uniune a înregistrat pierderi continue, astfel cum se explică la punctul 4.4.3.4 de mai jos. |
4.4.3.2.
(182) |
Costurile medii cu forța de muncă ale producătorului cooperant din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează: Tabelul 9 Costurile medii cu forța de muncă per angajat
|
(183) |
Costul mediu cu forța de muncă pe angajat a crescut cu 12 % în cursul perioadei examinate. Acest lucru a fost legat de scăderea numărului de angajați fără o scădere similară a costurilor fixe. |
4.4.3.3.
(184) |
Nivelurile stocurilor producătorului cooperant din Uniune au evoluat după cum urmează pe parcursul perioadei examinate: Tabelul 10 Stocurile
|
(185) |
Stocurile au scăzut mai întâi cu 18 % în 2020, înainte de a crește pe parcursul restului perioadei examinate pentru a atinge un nivel cu 17 % mai mare decât în 2019. Stocurile finale ca procent din producție au crescut pe parcursul perioadei examinate și au atins între 16 și 19 % din producția anuală. Această situație a avut un impact negativ asupra situației financiare a producătorului cooperant din Uniune. |
4.4.3.4.
(186) |
Profitabilitatea, fluxul de numerar, investițiile și randamentul investițiilor producătorului cooperant din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează: Tabelul 11 Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor
|
(187) |
Comisia a stabilit profitabilitatea producătorului cooperant din Uniune prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective. Producătorul cooperant din Uniune a reușit să își reducă pierderile în cursul perioadei examinate, dar a continuat să înregistreze pierderi pe parcursul întregii perioade. Faptul că și-a redus pierderile în perioada de investigație în comparație cu anii precedenți s-a datorat în mare parte capacității sale sporite, asociată cu adaptarea strategiei sale comerciale, de a-și renegocia și adapta prețurile la creșterea costurilor energiei și ale materiilor prime. Cu toate acestea, din cauza presiunii continue asupra prețurilor exercitate de importurile la prețuri scăzute din țările în cauză, care chiar au reușit să își crească cota de piață deja foarte ridicată pe parcursul perioadei examinate, producătorul cooperant din Uniune nu a fost în măsură să reflecte toate costurile în prețurile practicate pentru clienții săi. |
(188) |
Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din cadrul Uniunii de a-și autofinanța activitățile. Tendința fluxului net de lichidități a evoluat în sens descrescător până la perioada de investigație, cu un flux de lichidități negativ în 2020 și 2021, și a crescut din nou în cursul perioadei de investigație, ajungând la o scădere globală de 96 % pe parcursul perioadei examinate. Această tendință negativă a arătat că producătorul cooperant din Uniune a întâmpinat dificultăți în autofinanțarea activităților sale, ceea ce a reprezentat un indiciu suplimentar al deteriorării situației sale financiare. |
(189) |
Randamentul investițiilor este profitul exprimat în procentaj din valoarea contabilă netă a investițiilor. Producătorul cooperant din Uniune a investit în mod continuu pentru a îmbunătăți eficiența instalațiilor sale de producție, cum ar fi achiziționarea de noi mașini de curățare cu jet de alice și vopsire pentru a permite efectuarea la nivel intern a acelor părți ale procesului de producție care au fost externalizate anterior, îmbunătățind astfel eficiența și reducând timpii de execuție. Cu toate acestea, capacitatea sa de a investi a fost limitată din cauza situației sale în care a înregistrat pierderi continue. În plus, randamentul investițiilor, deși s-a îmbunătățit pe parcursul perioadei examinate, a rămas negativ pe parcursul întregii perioade. Prin urmare, producătorul cooperant din Uniune nu a fost în măsură să genereze profituri suficiente pentru a-și acoperi investițiile. |
(190) |
Capacitatea producătorului cooperant din Uniune de a atrage capital a fost afectată de situația sa financiară negativă. Pierderile continue și fluxul net de lichidități a evidențiat preocupări serioase în ceea ce privește situația lichidităților sale și capacitatea sa de a atrage capital pentru a-și finanța activitatea operațională și investițiile necesare. |
4.4.4. Concluzie privind prejudiciul
(191) |
Industria din Uniune a suferit un prejudiciu pe parcursul întregii perioade examinate. Situația constantă de pierderi a industriei din Uniune de-a lungul perioadei respective a coincis cu volume semnificative de importuri din țările în cauză la prețuri inferioare costurilor de producție ale industriei din Uniune. Astfel cum s-a discutat la punctul 4.3.3, prețurile industriei din Uniune au fost semnificativ subcotate și blocate de importurile din țările în cauză. |
(192) |
Într-o perioadă de scădere generală a consumului din Uniune și în urma unei anumite redresări după o scădere dramatică inițială a vânzărilor de profile plate cu proeminențe în Uniune în 2020, creșterea volumelor importurilor din țările în cauză a depășit creșterea volumului vânzărilor Uniunii pe piața Uniunii. După o scădere inițială de 35 % în 2020, volumul importurilor din țările în cauză a crescut la 70 % din volumul importurilor din 2019. Volumul vânzărilor industriei din Uniune a înregistrat o scădere inițială de 53 % și a revenit la doar 62 % din volumul vânzărilor din 2019. |
(193) |
În același timp, prețurile de vânzare au crescut atât pentru industria din Uniune, cât și pentru cele două țări în cauză. Cu toate acestea, deși industria din Uniune nu a fost în mod constant în măsură să își crească nivelul prețurilor pentru a obține o situație profitabilă, diferența dintre prețurile de vânzare ale industriei din Uniune și prețurile de import din ambele țări în cauză a crescut. Prețurile din Uniune au crescut cu 46 % în cursul perioadei examinate, în timp ce prețurile de import au crescut cu 33 % din RPC și cu 39 % din Turcia în cursul aceleiași perioade. Aceasta a însemnat că, în pofida creșterii prețurilor atât pentru importuri, cât și pentru vânzările în Uniune, prețurile importurilor din cele două țări în cauză au exercitat o presiune tot mai mare asupra prețurilor de vânzare ale industriei din Uniune. Prin urmare, chiar dacă industria din Uniune a fost obligată să continue să vândă în pierdere, aceasta a pierdut din cota de piață în favoarea țărilor în cauză între 2019 și perioada de investigație. Deși industria din Uniune și-a recâștigat o parte din cota sa de piață pierdută în cursul perioadei de investigație, aceasta nu a atins nivelul din 2019. Astfel cum se explică în considerentul 157, creșterea cotei de piață în cursul perioadei de investigație nu a fost de natură structurală, ci în mare măsură legată de o creștere temporară a numărului de comenzi de la un anumit client. |
(194) |
Aproape toți indicatorii de prejudiciu au arătat o tendință generală negativă pe parcursul perioadei examinate. Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității s-au deteriorat, în concordanță cu scăderea volumului vânzărilor și a cotei de piață. Inițial, indicatorii au evoluat negativ în 2020, în principal din cauza pandemiei de COVID-19 și a falimentului Laminorului, astfel cum se explică în considerentele 149, 160, 170 și 172. Începând din 2020, Uniunea a fost în măsură să se redreseze într-o anumită măsură, deoarece cererea de profile plate cu proeminențe din oțel și consumul la nivelul Uniunii au crescut din nou în urma pandemiei de COVID-19. Cu toate acestea, deși indicatorii de prejudiciu au arătat o îmbunătățire față de 2020, în cursul perioadei de investigație, toți erau cu mult sub nivelurile anterioare anului 2020. Având în vedere menținerea volumelor mari și a cotelor de piață ale importurilor care fac obiectul unui dumping din țările în cauză, la prețuri mai mici decât costurile de producție ale industriei din Uniune, acestea din urmă nu au fost în măsură să se redreseze în măsura necesară pentru a obține o situație financiară stabilă și profitabilă. |
(195) |
În cursul perioadei examinate, investițiile nete au scăzut cu 36 %, în timp ce randamentul investițiilor a rămas negativ. Fluxul de lichidități a fluctuat drastic în cursul perioadei examinate și a fost în mare măsură negativ sau aproape de 0 începând din 2020. Acest lucru a afectat capacitatea industriei din Uniune de a-și autofinanța operațiunile. |
(196) |
Numărul de angajați a scăzut în aceeași perioadă cu 48 %, în mare parte din cauza falimentului Laminorului în 2020, dar o tendință descendentă similară a fost vizibilă și pentru ceilalți producători din Uniune. În același timp, productivitatea a scăzut (atunci când nu se iau în considerare vânzările realizate de Laminorul, astfel cum se explică în considerentul 176), ceea ce a dus la un cost al forței de muncă mai mare pe tonă de profile plate cu proeminențe din oțel. |
(197) |
Astfel cum s-a menționat mai sus, indicatorii economici precum profitabilitatea, fluxul de lichidități și randamentul investițiilor au fost negativi în cursul perioadei examinate. Acest lucru a afectat capacitatea industriei Uniunii de a-și autofinanța activitatea, de a realiza investițiile necesare și de a atrage capital, ceea ce a împiedicat creșterea economică a acesteia și chiar i-a amenințat supraviețuirea. |
(198) |
În această etapă, pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază. |
5. LEGĂTURA DE CAUZALITATE
(199) |
În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care au făcut obiectul unui dumping din țările în cauză au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. În conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă alți factori cunoscuți au generat în același timp un prejudiciu industriei din Uniune. Comisia s-a asigurat de faptul că niciun eventual prejudiciu cauzat de alți factori decât importurile care au făcut obiectul unui dumping provenite din țările în cauză nu a fost atribuit acestor importuri. Acești factori au fost importurile din alte țări terțe, performanța la export a industriei din Uniune, pandemia de COVID-19 care a afectat consumul din Uniune, creșterea prețurilor la energie și presupusa lipsă de diversificare a produselor. |
5.1. Efectele importurilor care fac obiectul unui dumping
(200) |
Comisia a examinat evoluția volumului importurilor din țările în cauză și impactul acestora asupra industriei Uniunii, astfel cum se prevede la articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază. |
5.1.1. Volumul și cota de piață a importurilor care au făcut obiectul unui dumping din țările în cauză
(201) |
Cantitățile importate din țările în cauză au scăzut cu 30 % pe parcursul perioadei luate în considerare. Această scădere, astfel cum se explică în considerentul 157, a coincis cu o scădere similară a consumului la nivelul Uniunii, cauzată în principal de pandemia de COVID-19 și de scăderea rezultată a cererii de construcții navale și a factorilor de producție aferenți, cum ar fi profilele plate cu proeminențe din oțel. Cu toate acestea, astfel cum s-a explicat în considerentele 192-193, creșterea observată a volumelor importurilor după 2020 a fost mai mare decât cea a volumelor de vânzări ale Uniunii în cursul aceleiași perioade. |
(202) |
În 2020, industria din Uniune a pierdut din cota de piață, în principal din cauza falimentului Laminorului. Astfel cum se arată în tabelele 3 și 6, cota de piață deținută anterior de Laminorul a fost dobândită parțial de Turcia și China. Țările în cauză și-au crescut în mod continuu cota de piață între 2019 și 2021. În cursul perioadei de investigație, țările în cauză au pierdut din nou o parte din cota de piață pe care au câștigat-o în anii precedenți, în beneficiul industriei din Uniune. Cu toate acestea, deși industria din Uniune a reușit să recâștige o parte din cota de piață pierdută în 2020, aceasta nu a atins încă nivelul de dinainte de 2020. Cota de piață a importurilor din țările în cauză a crescut de la [54,1-61,1] % în 2019 la [57,0-64,0] % în PI, și anume o creștere de 4 %, în timp ce industria din Uniune a pierdut din cota de piață în aceeași perioadă. În consecință, a existat o creștere semnificativă a importurilor care au făcut obiectul unui dumping, în sensul articolului 3 alineatul (3) din regulamentul de bază. |
5.1.2. Prețurile importurilor care au făcut obiectul unui dumping din țările în cauză și efectul asupra prețurilor
(203) |
În plus, aceste importuri au fost efectuate la prețuri cu mult mai mici decât cele ale industriei Uniunii pe parcursul întregii perioade examinate. Deși industria din Uniune a fost în măsură să își crească prețurile pe parcursul perioadei examinate pentru a acoperi parțial creșterea prețurilor materiilor prime și ale factorilor de producție, aceasta nu a fost în măsură să își majoreze prețurile în măsura necesară pentru a-și acoperi costurile de producție. În același timp, deși prețurile de import atât din China, cât și din Turcia au crescut, de asemenea, pe parcursul perioadei examinate, acestea au crescut într-o măsură mai mică decât cele ale industriei din Uniune și au pornit de la un nivel mai scăzut al prețurilor. Într-adevăr, prețul mediu de import atât din China, cât și din Turcia a fost în mod constant inferior costurilor de producție ale industriei din Uniune pe parcursul întregii perioade examinate. |
(204) |
Presiunea asupra prețurilor exercitată de importurile la prețuri scăzute atât din China, cât și din Turcia a însemnat că industria din Uniune nu a avut altă opțiune decât să se conformeze acestei stabiliri a prețurilor pentru a încerca să redobândească o parte din volumele de vânzări pe care le-a pierdut în 2020, într-o perioadă de scădere a consumului și de creștere a costurilor de producție. Deși industria din Uniune a reușit să își crească volumul vânzărilor după 2020, până la 62 % din nivelurile din 2019 în cursul perioadei de investigație, aceasta nu a fost în măsură să țină pasul cu creșterea consumului din Uniune (care a crescut la 68 % din nivelurile din 2019 în perioada de investigație) și a importurilor din țările în cauză (care au atins 70 % din nivelurile din 2019). Acest lucru a dus, la rândul său, la o situație deficitară continuă pentru producătorul cooperant din Uniune pe parcursul perioadei examinate. În aceeași perioadă, alți indicatori financiari, cum ar fi randamentul investițiilor și fluxul de lichidități, au prezentat o evoluție la fel de negativă. Deși randamentul investițiilor s-a îmbunătățit în cursul perioadei examinate, acesta a rămas în mod constant negativ pe parcursul întregii perioade, în timp ce fluxul de lichidități s-a redresat în perioada de investigație la doar 4 % din nivelul din 2019. |
5.1.3. Legătura de cauzalitate dintre importurile care au făcut obiectul unui dumping din China și Turcia și prejudiciul important suferit de industria Uniunii
(205) |
Deteriorarea situației economice a industriei din Uniune a coincis cu o prezență semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping din țările în cauză. În contextul unei piețe în scădere, cota de piață crescută a importurilor din țările în cauză, combinată cu prețurile de vânzare medii scăzute ale acestora, a avut un impact negativ asupra situației financiare a industriei Uniunii. Deși industria din Uniune a fost în măsură să se redreseze până în perioada de investigație, într-o anumită măsură, în urma scăderii volumului vânzărilor și a cotei de piață care a avut loc în 2020, ea nu a fost în măsură să își crească prețurile de vânzare suficient de mult pentru a acoperi pe deplin costurile de producție puternic majorate, din cauza prezenței crescute a importurilor de produs în cauză care fac obiectul unui dumping din țările în cauză. Prin urmare, importurile la preț scăzut din țările în cauză au cauzat o blocare a prețurilor. |
(206) |
Având în vedere considerațiile de mai sus, Comisia a stabilit în mod provizoriu că prejudiciul important suferit de industria Uniunii a fost cauzat de importurile care au făcut obiectul unui dumping din țările în cauză, în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază. Acest prejudiciu a avut efecte atât asupra volumului, cât și asupra prețurilor. |
5.2. Efectele altor factori
5.2.1. Importurile din țări terțe
(207) |
Volumul importurilor din alte țări terțe a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează: Tabelul 12 Importuri din țări terțe
|
(208) |
În cursul perioadei examinate, singura altă țară terță din care au fost importate în Uniune volume semnificative de profile plate cu proeminențe din oțel a fost Regatul Unit. Cu toate acestea, profilele plate cu proeminențe din oțel fabricate în Regatul Unit reprezentau doar parțial produsul care face obiectul investigației. British Steel, singurul producător cunoscut de profile plate cu proeminențe din oțel din Regatul Unit, a produs doar profile plate cu proeminențe din oțel cu lățimea de minimum 200 mm în 2019, de minimum 180 mm începând cu 2020 și, în prezent, de minimum 160 mm (64). Astfel cum se explică în considerentul 154, informațiile statistice pentru profilele plate cu proeminențe din oțel disponibile în Eurostat pentru perioada examinată includ toate dimensiunile profilelor plate cu proeminențe din oțel, nu doar produsul care face obiectul investigației. Pe baza informațiilor furnizate în plângere, Comisia a estimat partea din volumele importurilor înregistrate de Eurostat care erau legate de produsul în cauză în diferiți ani. |
(209) |
Astfel cum se menționează în considerentele 157 și 172, importurile din țările în cauză, precum și volumul vânzărilor industriei din Uniune au scăzut semnificativ în 2020, înainte de a înregistra o redresare parțială în anii următori. În același timp, importurile din Regatul Unit au crescut cu 40 % în 2020, au scăzut la doar jumătate din volumul din 2019 în 2021 și au crescut din nou la un nivel de 16 % sub volumele sale din 2019. Utilizatorul cooperant a explicat că producătorul din Regatul Unit produce profile plate cu proeminențe din oțel (și exporturi) în mod neregulat și numai atunci când nu își alocă capacitatea de producție altor produse. |
(210) |
Creșterile și scăderile observate ale volumelor și prețurilor importurilor din Regatul Unit nu au corespuns unei scăderi și unei creșteri paralele a importurilor din țările în cauză sau a vânzărilor industriei din Uniune. În plus, prețurile de import din Regatul Unit au fost cu mult peste nivelul prețurilor importurilor de profile plate cu proeminențe din oțel din țările în cauză și aproape de prețurile practicate de industria din Uniune în cursul perioadei de investigație. |
(211) |
Având în vedere cele de mai sus și având în vedere volumele mari de importuri la prețuri scăzute din țările în cauză în comparație cu cele din alte țări terțe, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că importurile din alte țări terțe nu au atenuat legătura de cauzalitate dintre prejudiciul suferit de industria din Uniune și importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză. |
5.2.2. Performanța la export a industriei din Uniune
(212) |
Volumul exporturilor industriei Uniunii a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează: Tabelul 13 Rezultatele la export ale producătorilor din Uniune
|
(213) |
Exporturile industriei din Uniune au scăzut în mod continuu din 2019 până la volume neglijabile în cursul perioadei de investigație. Industria din Uniune a indicat scăderea consumului la nivel mondial în urma pandemiei de COVID-19 ca fiind o cauză a acestei scăderi, precum și concurența, în special a exporturilor la prețuri scăzute din Turcia, care a fost resimțită nu numai pe piața internă, ci și pe piețele țărilor terțe. |
(214) |
Exporturile au reprezentat doar o mică parte din vânzările totale ale industriei din Uniune, reprezentând [5-9] % din producția sa în 2019 și au scăzut la [3-1] % în cursul perioadei de investigație. Prin urmare, deși scăderea performanței la export ar fi putut contribui la prejudiciul suferit de industria Uniunii, astfel cum a afirmat Guvernul din Turcia în observațiile sale privind deschiderea investigației, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că, având în vedere ponderea ridicată a vânzărilor în Uniune în comparație cu vânzările la export în cursul întregii perioade examinate, creșterea vânzărilor la export nu a atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care au făcut obiectul unui dumping din țările în cauză și prejudiciul suferit de industria Uniunii. |
5.2.3. Pandemia de COVID-19 și scăderea consumului
(215) |
În observațiile lor privind deschiderea investigației, guvernul din Turcia, Özkan și Fincantieri au considerat toate că pandemia de COVID-19 și scăderea paralelă a consumului au contribuit la prejudiciul suferit de industria din Uniune sau au reprezentat o cauză a acestuia. Astfel cum se arată în tabelul 2, consumul de profile plate cu proeminențe din oțel din Uniune a scăzut cu 32 % în cursul perioadei examinate, ceea ce a fost, într-adevăr, legat în principal de pandemia de COVID-19, astfel cum se prevede în considerentul 149. Cu toate acestea, în același timp, vânzările industriei din Uniune pe piața Uniunii au scăzut și mai mult, cu 38 %. În plus, în 2019 exista deja o situație prejudiciabilă cauzată de un volum semnificativ de importuri la prețuri mai mici decât costul de producție al industriei din Uniune, în timp ce pandemia de COVID-19 a început să aibă un impact doar începând din 2020. Prin urmare, mai degrabă decât o cauză a situației prejudiciabile a industriei din Uniune, pandemia de COVID-19 și scăderea rezultată a consumului de profile plate cu proeminențe din oțel din Uniune ar trebui considerate un factor exacerbant în 2020. |
(216) |
Pe această bază, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că evoluția consumului din Uniune nu a atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria Uniunii. |
5.2.4. Creșterea prețurilor la energie
(217) |
Guvernul din Turcia a susținut că creșterea prețurilor la energie de la sfârșitul anului 2021, în special în 2022, ca urmare a agresiunii militare a Federației Ruse împotriva Ucrainei, a afectat situația prejudiciabilă a reclamantului și nu ar trebui să fie atribuită importurilor din țările în cauză. |
(218) |
Cu toate acestea, astfel cum se arată în tabelul 8, industria din Uniune a fost în măsură să își crească prețurile de vânzare de la [1 000-1 150] EUR la [1 200-1 400] EUR între 2021 și perioada de investigație. Această creștere de aproximativ 24 % a depășit creșterea costului de producție în cursul aceleiași perioade, indicând faptul că creșterea costurilor sau a prețurilor la energie ar putea fi transferată clienților. Cu toate acestea, industria din Uniune nu era însă în măsură să își crească prețurile de vânzare pentru a-și acoperi integral costul total de producție, din cauza presiunii exercitate asupra prețurilor de importurile continue la prețuri scăzute din țările în cauză. |
(219) |
Astfel cum se explică în considerentele 163, 180 și 181 de mai sus, industria Uniunii nu a fost în măsură să își ajusteze în mod adecvat prețurile de vânzare pentru a obține o situație profitabilă pe parcursul întregii perioade examinate. Întrucât acest tipar a fost observat pe o perioadă lungă de timp, el nu poate fi explicat doar prin creșterea costurilor energiei în perioada de investigație. Această imposibilitate de ajustare a prețurilor de vânzare a coincis în timp cu creșterea cotei de piață a importurilor care au făcut obiectul unui dumping din țările în cauză, la niveluri semnificative de subcotare, blocând prețurile de vânzare ale industriei Uniunii, fapt ce a împiedicat industria din Uniune să revină la o situație profitabilă. |
(220) |
Prin urmare, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că evoluția prețurilor la energie nu poate fi o cauză a prejudiciului suferit de industria Uniunii. |
5.2.5. Diversificarea produselor
(221) |
Özkan a susținut că prejudiciul adus industriei din Uniune a fost cauzat parțial de faptul că, în sectorul construcțiilor navale, este o practică generală să se achiziționeze din aceeași sursă toate dimensiunile și tipurile de profile plate cu proeminențe din oțel pentru un anumit proiect, pentru o trasabilitate mai ușoară. Întrucât industria din Uniune a produs doar profile plate cu proeminențe din oțel cu o lățime de până la 204 mm, aceasta nu a beneficiat, potrivit Özkan, de avantajul concurențial de care a beneficiat Özkan, având în vederea că această societate producea profilele plate cu proeminențe din oțel de toate dimensiunile. |
(222) |
Cu toate acestea, Comisia nu a găsit niciun element de probă cu privire la presupusa practică a constructorilor de nave de a cumpăra toate profilele plate cu proeminențe din oțel dintr-o singură sursă, iar Özkan nu a furnizat astfel de dovezi. Dimpotrivă, atât utilizatorul cooperant, cât și un importator neafiliat au furnizat observații în care au subliniat necesitatea de a avea o sursă diversificată de aprovizionare, în loc de a te baza pe un singur furnizor. Utilizatorul a indicat, de asemenea, că, în general, el achiziționa profile plate cu proeminențe din oțel pe bază de stocuri, că toate profilele plate cu proeminențe din oțel de aceeași dimensiune puteau fi utilizate în mod interschimbabil, independent de sursa lor, și că achizițiile nu erau legate de un proiect specific. |
(223) |
În plus, industria din Uniune a investit în diversificarea produselor în ultimii ani prin extinderea gamei sale de dimensiuni în ceea ce privește profilele plate cu proeminențe din oțel în cursul perioadei examinate. În acest sens, Fincantieri a subliniat în observațiile sale un pasaj din plângere în care reclamantul a afirmat că „este mai ieftin să se producă o lățime nominală de până la 180 mm”. Prin urmare, Fincantieri a pus sub semnul întrebării decizia reclamantului de a investi în producția unor dimensiuni mai mari și a susținut că aceasta a contribuit la profiturile scăzute ale industriei din Uniune. |
(224) |
Cu toate acestea, contrar celor de mai sus, atât plângerea, cât și datele verificate ale reclamantului au arătat că producția de profile plate cu proeminențe din oțel de dimensiuni mai mari este mai avantajoasă din punct de vedere financiar, deoarece necesită mai puțină laminare și este mai eficientă din punctul de vedere al timpului. La punctul 1.3 din plângere, Comisia a afirmat, de asemenea, că „cu cât dimensiunea profilelor plate cu proeminențe din oțel este mai mică, cu atât costul este mai mare”. Acest lucru ar indica faptul că strategia de diversificare a industriei din Uniune în trecut ar avea o contribuție pozitivă la situația profitabilității sale, mai degrabă decât să contribuie la prejudiciul suferit. |
(225) |
Prin urmare, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că presupusa lipsă de diversificare a tipurilor de profile plate cu proeminențe din oțel a industriei din Uniune nu a fost de așa natură încât să atenueze legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria din Uniune. |
5.3. Concluzie privind legătura de cauzalitate
(226) |
Situația financiară a industriei din Uniune s-a deteriorat în general între 2019 și perioada de investigație. Această deteriorare a fost deosebit de importantă în 2020, după care situația s-a îmbunătățit într-o anumită măsură până la perioada de investigație. Cu toate acestea, la sfârșitul perioadei în cauză, industria din Uniune continua să înregistreze pierderi și nu a fost încă în măsură să se redreseze la nivelurile înregistrate înainte de 2020. Aceste circumstanțe negative au coincis în timp cu o creștere a cotei de piață a importurilor de profile plate cu proeminențe din oțel din țările în cauză, efectuate la prețuri de dumping, care au crescut, dar mai puțin decât cele ale industriei din Uniune în cursul perioadei examinate, astfel cum se menționează în secțiunea 5.1 de mai sus. |
(227) |
Comisia a făcut distincție și a separat efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei Uniunii de efectele prejudiciabile ale importurilor care au făcut obiectul unui dumping. Efectul importurilor din alte țări terțe, al performanței la export a industriei din Uniune, al pandemiei de COVID-19 care afectează consumul din Uniune, al creșterii prețurilor la energie și al presupusei lipse de diversificare a produselor asupra evoluțiilor negative ale industriei din Uniune în ceea ce privește volumele de producție, prețurile de vânzare și profitabilitatea a fost doar limitat. |
(228) |
Pe baza celor de mai sus, în această etapă, Comisia a concluzionat că importurile care au făcut obiectul unui dumping din țările în cauză au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii și că ceilalți factori, în mod individual sau colectiv, nu au fost suficienți pentru a atenua legătura de cauzalitate dintre importurile care au făcut obiectul unui dumping și prejudiciul important. |
6. NIVELUL MĂSURILOR
(229) |
Pentru a stabili nivelul măsurilor, Comisia a examinat dacă o taxă mai mică decât marja de dumping ar fi suficientă pentru a elimina prejudiciul cauzat industriei din Uniune de importurile care au făcut obiectul unui dumping. |
6.1. Marjă de prejudiciu
(230) |
Prejudiciul ar fi eliminat dacă industria Uniunii ar putea obține un profit indicativ prin vânzarea la un preț indicativ în sensul articolului 7 alineatele (2c) și (2d) din regulamentul de bază. |
(231) |
În conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază, pentru stabilirea profitului indicativ, Comisia a luat în considerare următorii factori: nivelul de profitabilitate înainte de creșterea importurilor din țările în cauză, nivelul de profitabilitate necesar pentru a acoperi pe deplin costurile și investițiile, cercetarea și dezvoltarea („C-D”) și inovarea, precum și nivelul de profitabilitate preconizat în condiții normale de concurență. Această marjă de profit nu trebuie să fie mai mică de 6 %. |
(232) |
Producătorul cooperant din Uniune a înregistrat pierderi pe parcursul întregii perioade examinate. Reclamantul a propus un profit-țintă de 7,4 %, pe baza profitului realizat pentru celelalte linii de produse ale sale în 2019. Cu toate acestea, Comisia a considerat că celelalte linii de produse au vizat balamale auto și profile speciale, care sunt produse cu prețuri mai ridicate, mai complexe și specializate pentru clienți. Prin urmare, marja de profit a fost stabilită provizoriu la 6 %, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază. |
(233) |
Pe această bază, prețul neprejudiciabil este de [1 300]-[1 600] EUR pe tonă de profile plate cu proeminențe din oțel, rezultând din aplicarea marjei de profit de 6 % menționate mai sus la costul de producție din cursul perioadei de investigație al producătorului cooperant din Uniune. |
(234) |
Ulterior, Comisia a stabilit nivelul marjei de prejudiciu pe baza unei comparări a prețului mediu ponderat al importurilor producătorilor-exportatori cooperanți din țările în cauză, astfel cum a fost stabilit pentru calculele privind subcotarea prețului, cu prețul mediu ponderat neprejudiciabil al produsului similar vândut de producătorul cooperant din Uniune pe piața Uniunii în cursul perioadei de investigație. Orice diferență rezultată din această comparație a fost exprimată ca procent din valoarea CIF de import medie ponderată. |
(235) |
Nivelul de eliminare a prejudiciului pentru „toate celelalte societăți” este definit în același mod ca marja de dumping pentru aceste societăți (a se vedea considerentul 120 pentru RPC și considerentul 141 pentru Turcia).
|
6.2. Concluzie privind nivelul măsurilor
(236) |
În urma evaluării de mai sus, taxele antidumping provizorii ar trebui stabilite după cum urmează, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază:
|
7. INTERESUL UNIUNII
(237) |
După ce a decis să aplice articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă ar putea să concluzioneze în mod clar că nu este în interesul Uniunii să adopte măsuri în acest caz, în pofida existenței unui dumping care aduce prejudicii, în conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate, printre care cele ale industriei din Uniune, ale importatorilor și ale utilizatorilor din Uniune. |
7.1. Interesul industriei Uniunii
(238) |
Există două societăți care produc profile plate cu proeminențe din oțel în Uniune. Ele angajează [130-160] de lucrători în mod direct și se află în Spania și Italia. În 2019, mai exista încă un producător din Uniune, cu sediul în România. În consecință, numărul total de locuri de muncă directe în sectorul profilelor plate cu proeminențe din oțel în 2019 a fost de aproape două ori mai mare decât numărul de angajați în cursul perioadei de investigație. |
(239) |
Investigația a stabilit că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important cauzat de importurile care au făcut obiectul unui dumping originare din țările în cauză, în cursul perioadei de investigație. Instituirea de măsuri ar permite industriei Uniunii să își mențină cota de piață pierdută, să crească producția și gradul de utilizare a capacității de producție, să crească prețurile pentru a acoperi costurile de producție și să atingă un nivel de profitabilitate care ar fi de așteptat în condiții normale de concurență. Acest lucru ar determina industria din Uniune să revină la o situație durabilă și i-ar permite să facă investiții viitoare. |
(240) |
Neinstituirea de măsuri ar conduce probabil la o pierdere suplimentară a cotei de piață și la o deteriorare a profitabilității, care a fost deja negativă pe parcursul perioadei examinate. Acest lucru ar putea duce la închideri suplimentare ale instalațiilor de producție și la disponibilizări, punând astfel în pericol viabilitatea industriei din Uniune. Acest lucru este deosebit de relevant având în vedere faptul că, în prezent, au rămas doar doi producători din Uniune, care sunt atât întreprinderi mici, cât și întreprinderi mijlocii. |
(241) |
Prin urmare, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că instituirea de măsuri antidumping provizorii asupra importurilor de profile plate cu proeminențe din oțel originare din țările în cauză ar fi în interesul industriei din Uniune. |
7.2. Interesul utilizatorilor și al importatorilor neafiliați
(242) |
În cursul investigației, un singur importator neafiliat, Baglietto, s-a manifestat și a furnizat un răspuns la chestionar. Din păcate, în pofida mai multor revizuiri ale răspunsului la chestionar, volumul de informații care au rămas incomplete, inclusiv partea descriptivă a răspunsului, a fost de așa natură încât răspunsul era prea deficitar pentru a fi acceptat în cadrul investigației. Importatorul a fost de acord că va furniza, în schimb, o observație privind prejudiciul și interesul Uniunii. În observațiile sale, Baglietto s-a opus măsurilor antidumping, susținând că astfel de măsuri ar limita disponibilitatea profilelor plate cu proeminențe din oțel în Uniune și, prin urmare, ar putea crea efectiv o situație de duopol sau de monopol pe piața Uniunii. |
(243) |
Doi utilizatori s-au făcut cunoscuți, de asemenea, și au furnizat răspunsuri la chestionar. Răspunsul unui utilizator a fost prea deficitar pentru a fi acceptat în cadrul investigației, în timp ce răspunsul utilizatorului Fincantieri a fost acceptat și verificat la fața locului. Fincantieri este cea mai mare societate de construcții navale din Uniune și, prin urmare, unul dintre cei mai importanți utilizatori ai produsului care face obiectul investigației. |
(244) |
Fincantieri a susținut, în primul rând, că instituirea de măsuri antidumping ar închide practic piața pentru importurile de profile plate cu proeminențe din oțel și ar risca să cauzeze un deficit de aprovizionare, în special în ceea ce privește profilele plate cu proeminențe din oțel cu lățimea de 160-200 mm, care au fost produse de un singur producător din Uniune. În al doilea rând, utilizatorul a susținut că instituirea de măsuri ar exacerba lipsa de disponibilitate pe piața Uniunii. Potrivit Fincantieri, industria din Uniune nu dispune de o capacitate suficientă pentru a satisface nevoile întregului sector al construcțiilor navale. În plus, aprovizionarea industriei din Uniune s-a confruntat cu întârzieri și probleme logistice în cursul perioadei de investigație, ceea ce a forțat Fincantieri să recurgă la importuri din țările în cauză. În al treilea rând, Fincantieri a afirmat că, în afară de țările în cauză, nu există alți furnizori alternativi fiabili de profile plate cu proeminențe din oțel. |
(245) |
Pe lângă importator și utilizator, guvernul din Turcia a susținut, de asemenea, că instituirea de măsuri antidumping ar conduce la o situație de monopol pe piața Uniunii. În același timp, guvernul din Turcia a atras atenția asupra măsurilor de salvgardare existente privind importurile de produse din oțel, inclusiv de profile plate cu proeminențe din oțel, care, în opinia sa, protejează deja în mod suficient industria din Uniune. |
(246) |
În esență, principalele argumente prezentate de utilizator, de importator și de guvernul din Turcia se refereau la faptul că părțile se tem de riscul unui deficit de aprovizionare și de a se confrunta cu o situație de monopol pe piața Uniunii în cazul în care se instituie măsuri antidumping. Cu toate acestea, scopul și efectul scontat al instituirii de măsuri antidumping nu sunt niciodată de a închide piața Uniunii pentru importurile din țări terțe. Obiectivul este de a elimina efectele de denaturare a schimburilor comerciale ale dumpingului prejudiciabil și, prin urmare, de a restabili concurența și condițiile de concurență echitabile pentru producătorii din Uniune. Faptul că industria din Uniune nu a funcționat la capacitate maximă pe parcursul perioadei examinate a sugerat că producătorii din Uniune ar putea vinde mai multe profile plate cu proeminențe din oțel pe piața Uniunii. |
(247) |
În plus, nu a existat niciun indiciu că importatorii sau utilizatorii nu vor fi în măsură să absoarbă creșterea prețurilor care ar rezulta din instituirea măsurilor antidumping. Informațiile furnizate de Baglietto nu au permis determinarea posibilității de absorbție a taxei antidumping propuse de către importatori. |
(248) |
Cu toate acestea, datele și declarațiile verificate ale utilizatorului cooperant au arătat în mod clar că un cost crescut al profilelor plate cu proeminențe din oțel nu ar fi în detrimentul utilizatorilor. Profilele plate cu proeminențe din oțel din țările în cauză au reprezentat mai puțin de 10 % din totalul achizițiilor de profile plate cu proeminențe din oțel efectuate de utilizator în perioada de investigație. În plus, costul profilelor plate cu proeminențe din oțel a reprezentat o parte neglijabilă din costul total de producție al Fincantieri (mai puțin de 0,5 %) pentru toate produsele care încorporează profile plate cu proeminențe din oțel. Prin urmare, se preconizează că orice impact al costului crescut al profilelor plate cu proeminențe din oțel asupra marjei de profit considerabile a Fincantieri va fi foarte limitat. |
(249) |
În plus, în ceea ce privește o potențială lipsă a surselor de aprovizionare, în cazul în care nu ar fi instituite măsuri antidumping, acest lucru ar fi în detrimentul situației financiare a industriei din Uniune și ar putea determina ceilalți doi producători din Uniune să își reevalueze strategiile de investiții și să se concentreze pe celelalte linii de producție, în prezent mai profitabile, punând capăt efectiv producției de profile plate cu proeminențe din oțel din Uniune. |
(250) |
În astfel de circumstanțe, importatorii și utilizatorii de profile plate cu proeminențe din oțel din Uniune ar deveni pe deplin dependenți de importurile din țări terțe care, potrivit tuturor părților, ar viza, de fapt, doar China și Turcia. Pentru a nu deveni dependenți de importuri numai de la un număr foarte limitat de furnizori din țări terțe, este în continuare necesară o sursă diversificată de aprovizionare, inclusiv surse de aprovizionare în cadrul Uniunii. Instituirea de taxe antidumping, care ar restabili concurența și condițiile de concurență echitabile pentru producătorii din Uniune, ar asigura diversificarea și posibilitatea alegerii sursei de aprovizionare pe care toate părțile au solicitat-o. |
(251) |
Având în vedere cele de mai sus, afirmațiile referitoare la o potențială lipsă a surselor de aprovizionare și la o posibilă situație de duopol/monopol au fost respinse provizoriu. |
(252) |
Astfel cum s-a menționat în considerentul 245, guvernul din Turcia a susținut în plus că industria din Uniune este deja protejată prin intermediul măsurilor de salvgardare în vigoare împotriva produselor siderurgice, inclusiv a profilelor plate cu proeminențe din oțel (65). Cu toate acestea, măsurile de salvgardare sunt temporare și au o logică și un obiectiv diferite de cele ale măsurilor antidumping. Prin urmare, această afirmație referitoare la măsurile de salvgardare a fost respinsă provizoriu. |
7.3. Concluzie privind interesul Uniunii
(253) |
Pe baza informațiilor de mai sus, Comisia a concluzionat că, în acest stadiu al investigației, nu există niciun motiv întemeiat care să indice că nu este în interesul Uniunii să se instituie măsuri asupra importurilor de profile plate cu proeminențe din oțel originare din China și Turcia. |
8. MĂSURI ANTIDUMPING PROVIZORII
(254) |
Potrivit concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la existența unui dumping, la prejudiciu, la legătura de cauzalitate, la nivelul măsurilor și la interesul Uniunii, este necesar să se instituie măsuri provizorii pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei Uniunii de importurile care fac obiectul unui dumping. |
(255) |
Ar trebui instituite măsuri antidumping provizorii asupra importurilor de profile plate cu proeminențe din oțel originare din Republica Populară Chineză și Turcia, în conformitate cu regula taxei celei mai mici prevăzută la articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a comparat marjele de prejudiciu și marjele de dumping (considerentele 229-236 de mai sus). Valoarea taxelor a fost stabilită la nivelul cel mai mic dintre nivelul marjei de dumping și cel al marjei de prejudiciu. |
(256) |
Pe baza informațiilor de mai sus, nivelurile taxei antidumping provizorii, exprimate pe baza prețului CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, ar trebui să fie după cum urmează:
|
(257) |
Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxelor antidumping, taxa antidumping pentru toate celelalte societăți trebuie să se aplice nu doar producătorilor-exportatori care nu au cooperat în cadrul prezentei investigații, ci și producătorilor care nu au avut exporturi în Uniune în timpul perioadei de investigație. |
9. INFORMAȚII ÎN ETAPA PROVIZORIE
(258) |
În conformitate cu articolul 19a din regulamentul de bază, Comisia a informat părțile interesate cu privire la instituirea planificată a unor taxe provizorii. Această informație a fost pusă, de asemenea, la dispoziția publicului larg prin intermediul site-ului web al DG TRADE. Părților interesate li s-a acordat un termen de trei zile lucrătoare pentru a transmite observații privind acuratețea calculelor care le-au fost comunicate în mod specific. |
(259) |
Producătorul-exportator turc, Özkan Demir, a afirmat că volumul vânzărilor interne a fost rotunjit în mod eronat, ceea ce a condus la o marjă de dumping mai mare. După analiză, Comisia a acceptat această afirmație și a corectat eroarea utilizând cifre nerotunjite. Aceasta a condus la o modificare a marjei antidumping provizorii de la 14,3 % la 13,6 %. |
(260) |
Producătorul-exportator chinez Changshu Longteng a prezentat, de asemenea, observații, dar acestea nu erau legate de acuratețea calculelor. Prin urmare, aceste observații vor fi tratate în etapa definitivă a investigației. |
10. DISPOZIȚII FINALE
(261) |
În interesul unei bune administrări, Comisia va invita părțile interesate să prezinte observații scrise și/sau să solicite să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale, până la un termen stabilit. |
(262) |
Constatările privind instituirea taxelor provizorii sunt provizorii și pot fi modificate în etapa finală a investigației, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
(1) Se instituie o taxă antidumping provizorie asupra importurilor de profile plate cu proeminențe din oțel nealiat cu o lățime de până la 204 mm, încadrate în prezent la codul NC ex 7216 50 91 (cod TARIC 7216509110) și originare din Republica Populară Chineză și Turcia.
(2) Nivelurile taxei antidumping provizorii aplicabile prețului net franco frontiera Uniunii, înainte de vămuire, al produsului descris la alineatul (1) și fabricat de societățile menționate în continuare, se stabilesc după cum urmează:
Țara |
Societate |
Taxa antidumping provizorie |
Cod adițional TARIC |
Republica Populară Chineză |
Changshu Longteng Special Steel Co., Ltd. |
14,7 % |
899J |
Republica Populară Chineză |
Toate celelalte societăți |
14,7 % |
8999 |
Turcia |
Türkiye Özkan Demir Çelik Sanayi A.Ş |
13,6 % |
899K |
Turcia |
Toate celelalte societăți |
13,6 % |
8999 |
(3) Punerea în liberă circulație în Uniune a produsului menționat la alineatul (1) este condiționată de depunerea unei garanții echivalente cu valoarea taxei provizorii.
(4) Dacă nu se precizează altfel, se aplică dispozițiile relevante în vigoare referitoare la taxele vamale.
Articolul 2
(1) Părțile interesate transmit Comisiei observațiile lor scrise cu privire la prezentul regulament în termen de 15 zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.
(2) Părțile interesate care doresc o audiere cu Comisia trebuie să formuleze o cerere în acest sens în termen de 5 zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.
(3) Părțile interesate care doresc o audiere cu consilierul-auditor pentru proceduri comerciale sunt invitate să formuleze o cerere în acest sens în termen de 5 zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentului regulament. Consilierul-auditor poate examina cererile depuse după acest termen și poate decide să le accepte, dacă este cazul.
Articolul 3
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Articolul 1 se aplică pentru o perioadă de șase luni.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 11 iulie 2023.
Pentru Comisie
Președinta
Ursula VON DER LEYEN
(1) JO L 176, 30.6.2016, p. 21.
(2) Aviz de deschidere a unei proceduri antidumping privind importurile de profile plate cu proeminențe originare din Republica Populară Chineză și din Turcia (JO C 431, 14.11.2022, p. 11).
(3) https://tron.trade.ec.europa.eu/investigations/case-view?caseId=2640
(4) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2068 al Comisiei din 26 octombrie 2022 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite produse plate din oțel laminate la rece originare din Republica Populară Chineză și din Federația Rusă în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 277, 27.10.2022, p. 149); Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/191 al Comisiei din 16 februarie 2022 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite elemente de fixare din fier sau din oțel originare din Republica Populară Chineză (JO L 36, 17.2.2022, p. 1); Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/95 al Comisiei din 24 ianuarie 2022 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite accesorii de țevărie, din fier sau din oțel, originare din Republica Populară Chineză, astfel cum a fost extinsă la importurile de anumite accesorii de țevărie, din fier sau din oțel, expediate din Taiwan, Indonezia, Sri Lanka și Filipine, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din aceste țări, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 16, 25.1.2022, p. 36); Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/2239 al Comisiei din 15 decembrie 2021 de instituire a unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de anumite turnuri eoliene din oțel la scară industrială originare din Republica Populară Chineză (JO L 450, 16.12.2021, p. 59); Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/635 al Comisiei din 16 aprilie 2021 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite tuburi și țevi sudate din fier sau oțel nealiat originare din Belarus, Republica Populară Chineză și Rusia, ca urmare a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 132, 19.4.2021, p. 145).
(5) A se vedea Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2068, considerentul 80; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/191, considerentul 208, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/95, considerentul 59, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/2239, considerentele 67-74, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/635, considerentele 149-150.
(6) A se vedea Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2068, considerentul 64; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/191, considerentul 192, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/95, considerentul 46, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/2239, considerentele 67-74, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/635, considerentele 115-118.
(7) A se vedea Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2068, considerentul 66; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/191, considerentele 193-194, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/95, considerentul 47, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/2239, considerentele 67-74, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/635, considerentele 119-122. În timp ce dreptul autorităților de stat relevante de a numi și de a revoca personalul-cheie din conducere în cadrul întreprinderilor deținute de stat („IDS”), în conformitate cu legislația chineză, poate fi considerat ca reflectând drepturile de proprietate corespunzătoare, celulele PCC din cadrul întreprinderilor deținute de stat și private reprezintă un alt canal important prin care statul poate interveni în deciziile comerciale. Conform dreptului societăților comerciale din RPC, se înființează o organizație PCC în fiecare societate (cu cel puțin trei membri ai PCC, astfel cum se specifică în Constituția PCC), iar societatea oferă condițiile necesare pentru desfășurarea activităților organizației de partid. În trecut, se pare că această cerință nu a fost întotdeauna urmată sau aplicată cu strictețe. Cu toate acestea, cel puțin din 2016, PCC și-a consolidat pretențiile de a controla deciziile comerciale în întreprinderile deținute de stat ca o chestiune de principiu politic. Se pare că PCC exercită, de asemenea, presiuni asupra societăților private pentru ca acestea să acorde prioritate „patriotismului” și să urmeze disciplina de partid. În 2017, s-a raportat că există celule de partid în 70 % din cele aproximativ 1,86 milioane de societăți private, exercitându-se o presiune tot mai mare ca organizațiile PCC să aibă ultimul cuvânt în procesul decizional din cadrul societăților respective. Aceste norme se aplică la scară largă în întreaga economie a Chinei, în toate sectoarele, producătorilor produsului care face obiectul investigației și furnizorilor de factori de producție.
(8) A se vedea Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2068, considerentul 68; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/191, considerentele 195-201, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/95, considerentele 48-52, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/2239, considerentele 67-74, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/635, considerentele 123-129.
(9) A se vedea Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2068, considerentul 74; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/191, considerentul 202, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/95, considerentul 53, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/2239, considerentele 67-74, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/635, considerentele 130-133.
(10) A se vedea Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2068, considerentul 75; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/191, considerentul 203, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/95, considerentul 54, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/2239, considerentele 67-74, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/635, considerentele 134-135.
(11) A se vedea Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2068, considerentul 76; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/191, considerentul 204, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/95, considerentul 55, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/2239, considerentele 67-74, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/635, considerentele 136-145.
(12) Documentul de lucru al serviciilor Comisiei SWD(2017) 483 final/2, 20.12.2017, disponibil la adresa: https://ec.europa.eu/transparency/documents-register/detail?ref=SWD(2017)483&lang%20=%20ro&lang=ro
(13) Hebei Jitai Special Steel Group Co., Ltd. (n.d.). Baidu, disponibil la adresa: https://baike.baidu.com/item/%E6%B2%B3%E5%8C%97%E5%90%89%E6%B3%B0%E7%89%B9%E9%92%A2%E9%9B%86%E5%9B%A2%E6%9C%89%E9%99%90%E5%85%AC%E5%8F%B8/4599958 (consultat la 3 aprilie 2023).
(14) Studiază istoria centenară a partidului și mergi înainte cu fruntea sus - Tangshan Baigong Industrial Development Co., Ltd., Li Dazhao Memorial Hall. (2021, 17 iunie). Tsuniversal, disponibil la adresa: https://www.tsuniversal.com/news/74.html (consultat la 3 aprilie 2023).
(15) Suqian Nangang Jinxin Rolling Co., Ltd. (n.d.). QCC, disponibil la adresa: https://www.qcc.com/firm/e466e01d6e0994f2d8c8736a6d7e4da7.html (consultat la 3 aprilie 2023).
(16) Comitetul de partid al Jingye Group a felicitat sucursalele de partid avansate și membrii exemplari ai partidului în 2022. (2023, 3 martie). Jingye Group, disponibil la adresa: http://www.hbjyjt.com/content/?2085.html (consultat la 3 aprilie 2023).
(17) A se vedea, de exemplu, articolul 33 din Constituția PCC, articolul 19 din Legea chineză privind societățile comerciale sau Orientările privind intensificarea activității Frontului Unit în sectorul privat pentru noua eră, publicate de Biroul General al Comitetului central al PCC în 2020.
(18) Disponibil la adresa: http://www.chinaisa.org.cn/gxportal/xfgl/portal/content.html?articleId=5b2ddec5eba936fba45d7bd801b09f6ff30d867762906011672eaeda213c54ac&columnId=0227750914a0f2a722c5b71b220e0aa19ceb0ee2cd7a7e325a35f6591cdbf66a (consultat la 3 aprilie 2023).
(19) A se vedea: https://www.miit.gov.cn/jgsj/ycls/gzdt/art/2020/art_8fc2875eb24744f591bfd946c126561f.html (consultat la 3 aprilie 2023).
https://www.miit.gov.cn/jgsj/ycls/gzdt/art/2020/art_8fc2875eb24744f591bfd946c126561f.html (consultat la 3 aprilie 2023).
https://www.miit.gov.cn/jgsj/ycls/gzdt/art/2020/art_8fc2875eb24744f591bfd946c126561f.html (consultat la 3 aprilie 2023).
https://www.miit.gov.cn/jgsj/ycls/gzdt/art/2020/art_8fc2875eb24744f591bfd946c126561f.html (consultat la 3 aprilie 2023).
(20) A se vedea secțiunea IV subsecțiunea 3 din cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei materiilor prime.
(21) A se vedea secțiunea II subsecțiunea 1 din cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei deșeurilor siderurgice.
(22) A se vedea cel de-al 14-lea plan cincinal al provinciei Shandong privind dezvoltarea construcțiilor navale și a echipamentelor de inginerie navală, disponibil la adresa:http://gxt.shandong.gov.cn/art/2022/3/29/art_103885_10301690.html (consultat la 4 aprilie 2023) și cel de-al 14-lea plan cincinal al provinciei Jiangsu privind dezvoltarea industriei echipamentelor de inginerie navală, disponibil la: https://gxt.jiangsu.gov.cn/art/2022/3/22/art_6197_10385582.html (consultat la 4 aprilie 2023).
(23) A se vedea Planul de acțiune pe trei ani al provinciei Hebei privind dezvoltarea clusterelor în lanțul industriei siderurgice, capitolul I, secțiunea 3; disponibil la adresa: https://huanbao.bjx.com.cn/news/20200717/1089773.shtml (consultat la 3 aprilie 2023).
(24) Autoritatea guvernamentală municipală din Tangshan a publicat Planul de acțiune „1 + 3” pentru industria siderurgică din Tangshan. (2022, 6 iunie). Asociația pentru fier și oțel din China, disponibil la adresa: http://www.chinaisa.org.cn/gxportal/xfgl/portal/content.html?articleId=e2bb5519aa49b566863081d57aea9dfdd59e1a4f482bb7acd243e3ae7657c70b&columnId=3683d857cc4577e4cb75f76522b7b82cda039ef70be46ee37f9385ed3198f68a (consultat la 3 aprilie 2023).
(25) A se vedea Planul de punere în aplicare din Henan pentru transformarea și modernizarea industriei siderurgice în cursul celui de al 14-lea plan cincinal, capitolul II, secțiunea 3; disponibil la adresa: https://huanbao.bjx.com.cn/news/20211210/1192881.shtml (consultat la 3 aprilie 2023).
(26) Liming, C. (2018, 2 decembrie). Interviu cu Ji Bingyuan, președinte, director general și secretar de partid al Longteng Special Steel.
(27) Longteng Special Steel și Huaneng Jiangsu au ajuns la o cooperare strategică. (2021, 22 iunie). Sina Finance App. https://finance.sina.com.cn/money/future/indu/2021-06-22/doc-ikqcfnca2450921.shtml (consultată la 3 aprilie 2023).
(28) Sucursala Jiangsu a Export-Import Bank of China a semnat „Aprofundarea Acordului de cooperare” cu autoritatea guvernamentală municipală din Changshu. (2021, 26 martie). JSCHINA, disponibil la adresa: https://jsnews.jschina.com.cn/xhh/news/202103/t20210326_2753645.shtml (consultat la 3 aprilie 2023).
(29) Comitetul de partid din cadrul Biroului pentru transporturi și Longteng Special Steel au organizat o ceremonie de semnare pentru consolidarea partidului. (2020, 5 august). Guvernul Changshu, disponibil la adresa: http://www.changshu.gov.cn/zgcs/c100297/202008/03d86105d1b24c0093db89f968f834f7.shtml (consultat la 3 aprilie 2023).
(30) Huang Yixin. (n.d.). Aiqicha Baidu, disponibil la adresa: https://aiqicha.baidu.com/person?personId=4736c00788016f6251d98eb690072596 (consultat la 3 aprilie 2023).
(31) Raportul, partea III, capitolul 14, p. 346 și următoarele.
(32) A se vedea cel de al 14-lea plan cincinal al Republicii Populare Chineze pentru dezvoltare economică și socială națională și obiectivele pe termen lung pentru 2035, partea III, articolul VIII, disponibil la adresa: https://cset.georgetown.edu/publication/china-14th-five-year-plan/ (consultat la 3 aprilie 2023).
(33) A se vedea, în special, secțiunile I și II din cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei materiilor prime.
(34) A se vedea cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei materiilor prime, p. 22.
(35) A se vedea Planul de acțiune 1 + 3 pentru 2022 în sectorul metalurgiei și al siderurgiei al municipalității Hebei Tangshan, capitolul 4, secțiunea 2; disponibil la adresa: http://www.chinaisa.org.cn/gxportal/xfgl/portal/content.html?articleId=e2bb5519aa49b566863081d57aea9dfdd59e1a4f482bb7acd243e3ae7657c70b&columnId=3683d857cc4577e4cb75f76522b7b82cda039ef70be46ee37f9385ed3198f68a (consultat la 3 aprilie 2023).
(36) A se vedea Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/635, considerentele 134-135, și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/508, considerentele 143-144.
(37) World Bank Open Data – Upper Middle Income (Date deschise ale Băncii Mondiale – Venituri medii-superioare), https://data.worldbank.org/income-level/upper-middle-income
(38) JO L 450, 16.12.2021, p. 59.
(39) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/687 al Comisiei din 2 mai 2019 de instituire a unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de anumite produse din oțel cu acoperire organică originare din Republica Populară Chineză în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 116, 3.5.2019, p. 5).
(40) https://www.gtis.com/gta
(41) https://xml.metalbulletin.com/mb-index.html
(42) https://data.tuik.gov.tr/Bulten/Index?p=Labour-Cost-Statistics-2020-37495
(43) https://data.tuik.gov.tr/Bulten/Index?p=Electricity-and-Natural-Gas-Prices-Period-I:-January-June,-202245567
(44) https://www.izsu.gov.tr/YuklenenDosyalar/AtikSuTarifeleri
(45) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/353 al Comisiei din 3 martie 2020 de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii instituite la importurile de roți rutiere din oțel originare din Republica Populară Chineză (JO L 65, 4.3.2020, p. 9).
(46) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1408 al Comisiei din 6 octombrie 2020 de instituire a unei taxe antidumping definitive și de colectare definitivă a taxei provizorii instituite asupra importurilor de anumite folii din oțel inoxidabil laminate la cald originare din Indonezia, Republica Populară Chineză și Taiwan (JO L 325, 7.10.2020, p. 26).
(47) JO L 450, 16.12.2021, p. 59.
(48) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/687 al Comisiei din 2 mai 2019 de instituire a unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de anumite produse din oțel cu acoperire organică originare din Republica Populară Chineză în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 116, 3.5.2019, p. 5).
(49) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/95 al Comisiei din 24 ianuarie 2022 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite accesorii de țevărie, din fier sau din oțel, originare din Republica Populară Chineză, astfel cum a fost extinsă la importurile de anumite accesorii de țevărie, din fier sau din oțel, expediate din Taiwan, Indonezia, Sri Lanka și Filipine, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din aceste țări, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 16, 25.1.2022, p. 36).
(50) Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind regimul comun aplicabil importurilor din anumite țări terțe (JO L 123, 19.5.2015, p. 33). Conform articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, prețurile de pe piața internă din țările respective nu pot fi utilizate în scopul stabilirii valorii normale.
(51) https://data.tuik.gov.tr/Bulten/Index?p=Labour-Cost-Statistics-2020-37495
(52) https://data.tuik.gov.tr/Bulten/Index?p=Consumer-Price-Index-January-2023-49655
(53) https://data.tuik.gov.tr/Bulten/Index?p=Electricity-and-Natural-Gas-Prices-Period-I:-January-June,-2022-45567
(54) https://www.izsu.gov.tr/YuklenenDosyalar/AtikSuTarifeleri/Tarifeler_01092022.jpg
(55) De la 1 EUR = 10,6809 lire turcești în prima lună a PI (octombrie 2021), la 1 EUR = 18,1465 lire turcești în ultima lună a PI (și anume +70 % în total). Surse: Banca Centrală Europeană, DG Buget, Pacific Exchange Rate Service.
(56) Vânzările pe piața internă au fost efectuate în valută.
(57) Anexele F.7.9 și H.9.1 la plângere.
(58) Această tendință a fost confirmată, de asemenea, în tabelul 5 din răspunsul reclamantului la chestionarul pentru producătorii din Uniune, în versiunea destinată consultării de către părțile interesate (documentul Tron t22.006788).
(59) Această tendință a fost confirmată, de asemenea, în tabelul 7 din răspunsul reclamantului la chestionarul pentru producătorii din Uniune, în versiunea destinată consultării de către părțile interesate (documentul Tron t22.006788).
(60) Această tendință a fost confirmată, de asemenea, în tabelul 12 din răspunsul reclamantului la chestionarul pentru producătorii din Uniune, în versiunea destinată consultării de către părțile interesate (documentul Tron t22.006788).
(61) Baza de date Orbis, furnizată de Bureau Van Dijk (https://orbis.bvdinfo.com).
(62) Această tendință a fost confirmată, de asemenea, în tabelul 29 din răspunsul reclamantului la chestionarul pentru producătorii din Uniune, în versiunea destinată consultării de către părțile interesate (documentul Tron t22.006788).
(63) Această tendință a fost confirmată, de asemenea, în tabelul recapitulativ din răspunsul reclamantului la chestionarul pentru producătorii din Uniune, în versiunea destinată consultării de către părțile interesate (documentul Tron t22.006788).
(64) A se vedea anexa F.7.8 din plângere, disponibilă în dosarul deschis, și broșura privind profilele plate cu proeminențe a British Steel, disponibilă la adresa: https://britishsteel.co.uk/what-we-do/special-profiles/bulb-flats/ (consultat ultima dată la 14 aprilie 2023).
(*1) Reclamantul nu a efectuat exporturi în cursul perioadei de investigație.
(65) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/978 al Comisiei din 23 iunie 2022 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/159 de instituire a unei măsuri de salvgardare definitive aplicabilă importurilor de anumite produse siderurgice (JO L 167, 24.6.2022, p. 58).
ACTE ADOPTATE DE ORGANISME CREATE PRIN ACORDURI INTERNAȚIONALE
12.7.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 177/107 |
DECIZIA nr. 1/2023 A COMITETULUI MIXT INSTITUIT PRIN ACORDUL EURO-MEDITERANEEAN ÎN DOMENIUL AVIAȚIEI ÎNTRE UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI STATELE SALE MEMBRE, PE DE O PARTE, ȘI GUVERNUL STATULUI ISRAEL, PE DE ALTĂ PARTE
din 4 iulie 2023
de înlocuire a anexei IV la Acordul euro-mediteraneean în domeniul aviației între Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Guvernul Statului Israel, pe de altă parte [2023/1445]
COMITETUL MIXT,
având în vedere Acordul euro-mediteraneean în domeniul aviației între Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Guvernul Statului Israel, pe de altă parte (1), în special articolul 27 alineatul (6),
DECIDE:
Articol unic
Anexa IV la Acordul euro-mediteraneean în domeniul aviației între Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Guvernul Statului Israel, pe de altă parte, se înlocuiește cu textul din anexa la prezenta decizie începând cu 1 august 2023.
Adoptată la Tel Aviv, 4 iulie 2023.
Pentru comitetul mixt,
Șeful delegației Uniunii Europene
Klaus GEIL
Șeful delegației guvernului israelian
Ishay DON-YEHIYA
ANEXĂ
„ANEXA IV
REGLEMENTĂRI PRIVIND AVIAȚIA CIVILĂ
Standardele și cerințele de reglementare echivalente din legislația Uniunii Europene la care se face trimitere în prezentul acord sunt bazate pe următoarele acte. Acolo unde este necesar, se menționează după fiecare act adaptările specifice acestuia. Standardele și cerințele de reglementare echivalente se aplică în conformitate cu anexa VI, cu excepția cazului în care se prevede altfel în prezenta anexă sau în anexa II privind dispozițiile tranzitorii.
A. SIGURANȚA AVIAȚIEI
A.1 Lista transportatorilor aerieni care fac obiectul unei interdicții de exploatare
Israelul trebuie să ia, cât mai curând posibil, măsuri corespunzătoare celor luate de statele membre ale UE pe baza listei transportatorilor aerieni care fac obiectul unei interdicții de exploatare din motive de siguranță.
Măsurile vor fi luate în conformitate cu normele pertinente în ceea ce privește instituirea și publicarea unei liste a transportatorilor aerieni care fac obiectul unei interdicții de exploatare și cu cerințele de informare a pasagerilor aerieni cu privire la identitatea transportatorului aerian care operează zborurile cu care călătoresc aceștia, stabilite în următoarele acte legislative ale UE:
Regulamentul (CE) nr. 2111/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 decembrie 2005 de stabilire a unei liste comunitare a transportatorilor aerieni care se supun unei interdicții de exploatare pe teritoriul Comunității și de informare a pasagerilor transportului aerian cu privire la identitatea transportatorului aerian efectiv și de abrogare a articolului 9 din Directiva 2004/36/CE (JO L 344, 27.12.2005, p. 15), astfel cum a fost modificat prin:
— |
Regulamentul (UE) 2018/1139 din 4 iulie 2018 (JO L 212, 22.8.2018, p. 1); |
— |
Regulamentul (UE) 2019/1243 din 20 iunie 2019 (JO L 198, 25.7.2019, p. 241). |
Dispoziții pertinente: articolele 1-13, anexa
Regulamentul (CE) nr. 473/2006 al Comisiei din 22 martie 2006 de stabilire a normelor de aplicare pentru lista comunitară a transportatorilor aerieni care se supun unei interdicții de exploatare pe teritoriul Comunității menționate la capitolul II din Regulamentul (CE) nr. 2111/2005 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 84, 23.3.2006, p. 8).
Dispoziții pertinente: articolele 1-6, anexele A-C
Regulamentul (CE) nr. 474/2006 al Comisiei din 22 martie 2006 de stabilire a listei comunitare a transportatorilor aerieni care fac obiectul unei interdicții de exploatare pe teritoriul Comunității menționate la capitolul II din Regulamentul (CE) nr. 2111/2005 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 84, 23.3.2006, p. 14), astfel cum este modificat în mod regulat prin regulamente ale Comisiei.
Dispoziții pertinente: articolele 1-3, anexele A-B
În cazul în care o măsură pune probleme serioase Israelului, Israelul poate suspenda aplicarea acesteia și trebuie să sesizeze în acest sens comitetul mixt, fără întârzieri nejustificate, în temeiul articolului 22 alineatul (11) litera (f) din prezentul acord.
A.2 Investigarea accidentelor/incidentelor și raportarea evenimentelor
A.2.1: Regulamentul (UE) nr. 996/2010
Regulamentul (UE) nr. 996/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010 privind investigarea și prevenirea accidentelor și incidentelor survenite în aviația civilă și de abrogare a Directivei 94/56/CE (JO L 295, 12.11.2010, p. 35), astfel cum a fost modificat prin:
— |
Regulamentul (UE) nr. 376/2014 din 3 aprilie 2014 (JO L 122, 24.4.2014, p. 18); |
— |
Regulamentul (UE) 2018/1139 din 4 iulie 2018 (JO L 212, 22.8.2018, p. 1). |
Dispoziții pertinente: articolele 1-5, articolele 8-18 alineatul (2), articolele 20, 21 și 23, anexa.
NB:
Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/1128 a Comisiei din 1 iulie 2019 privind drepturile de acces la recomandările privind siguranța și la răspunsurile la acestea stocate în Fișierul european centralizat și de abrogare a Deciziei 2012/780/UE (JO L 177, 2.7.2019, p. 112).
A.2.2: Regulamentul (UE) nr. 376/2014.
Regulamentul (UE) nr. 376/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 3 aprilie 2014 privind raportarea, analiza și acțiunile subsecvente cu privire la evenimentele de aviație civilă, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 996/2010 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2003/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului, și a Regulamentelor (CE) nr. 1321/2007 și (CE) nr. 1330/2007 ale Comisiei (JO L 122, 24.4.2014, p. 18), astfel cum a fost modificat prin:
— |
Regulamentul (UE) 2018/1139 din 4 iulie 2018 (JO L 212, 22.8.2018, p. 1). |
Dispoziții pertinente: articolele 1-7; articolul 9 alineatul (3); articolul 10 alineatele (2)-(4); articolului 11 alineatele (1) și (7); articolul 13, cu excepția alineatului (9); articolele 14-16; articolele 21-23; articolul 24 alineatul (3), anexele I-III.
Regulamentul delegat (UE) 2020/2034 al Comisiei din 6 octombrie 2020 de completare a Regulamentului (UE) nr. 376/2014 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește sistemul european comun de clasificare în funcție de risc (JO L 416, 11.12.2020, p. 1).
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1018 al Comisiei din 29 iunie 2015 de stabilire a unei liste de clasificare a evenimentelor de aviație civilă care trebuie raportate în mod obligatoriu în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 376/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 163, 30.6.2015, p. 1).
Dispoziții pertinente: articolele 1-2, anexele I-V.
B. MANAGEMENTUL TRAFICULUI AERIAN
REGULAMENTE DE BAZĂ
Secțiunea A:
B.1: Regulamentul (CE) nr. 549/2004
Regulamentul (CE) nr. 549/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 martie 2004 de stabilire a cadrului pentru crearea cerului unic european (regulament-cadru) (JO L 96, 31.3.2004, p. 1), astfel cum a fost modificat prin:
— |
Regulamentul (CE) nr. 1070/2009 din 21 octombrie 2009 (JO L 300, 14.11.2009, p. 34). |
Dispoziții pertinente: articolul 1 alineatele (1)-(3), articolul 2, articolul 4 alineatele (1)-(4), articolele 9 și 10, articolul 11 alineatul (1), alineatul (2), alineatul (3) literele (b) și (d), alineatele (4)-(6), articolul 13.
Pentru a pune în aplicare cerințele articolului 11 din Regulamentul (CE) nr. 549/2004, Israelul trebuie să elaboreze și să instituie o schemă națională de performanță care să cuprindă:
— |
obiective de performanță în domeniile-cheie de performanță ale siguranței, mediului, capacității și rentabilității. Obiectivele se stabilesc de către un mecanism guvernamental după ce se ține seama de informațiile primite de la autoritatea națională de supraveghere; |
— |
un plan de performanță care să corespundă obiectivelor de performanță și care să cuprindă informații cu privire la investițiile în ATM, în special la cele legate de alinierea la planurile de implementare SESAR, inclusiv proiectele comune. Planul de performanță se redactează de către furnizorul de servicii de navigație aeriană, după consultarea cu utilizatorii spațiului aerian. |
Coerența planului de performanță cu obiectivele naționale de performanță se evaluează de autoritatea națională de supraveghere care, în cazul în care planul nu corespunde obiectivelor, poate decide să emită o recomandare ca furnizorii de servicii de navigație aeriană să-și revizuiască obiectivele de performanță și să propună măsuri adecvate. În cazul în care constată că obiectivele de performanță revizuite și măsurile propuse nu sunt adecvate, autoritatea națională de supraveghere poate decide ca furnizorul să aplice măsuri corective.
Perioada de referință pentru sistemul de performanță este stabilită de Israel, urmând să fie raportată comitetului mixt.
Autoritatea națională de supraveghere efectuează evaluări periodice ale realizării obiectivelor de performanță.
B.2: Regulamentul (CE) nr. 550/2004
Regulamentul (CE) nr. 550/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 martie 2004 privind prestarea de servicii de navigație aeriană în cerul unic European (regulament privind prestarea de servicii) (JO L 96, 31.3.2004, p. 10), astfel cum a fost modificat prin:
— |
Regulamentul (CE) nr. 1070/2009 din 21 octombrie 2009 (JO L 300, 14.11.2009, p. 34). |
Dispoziții pertinente: articolul 2 alineatele (1), (2) și (4)-(6), articolul 4, articolul 7 alineatele (1), (2), (4)-(5) și (7), articolul 8 alineatele (1), (3) și (4), articolele 9, 10 și 11, articolul 12 alineatele (1)-(4), articolul 18 alineatele (1) și (2), anexa II
B.3: Regulamentul (CE) nr. 551/2004
Regulamentul (CE) nr. 551/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 martie 2004 privind organizarea și utilizarea spațiului aerian în cerul unic European (regulament privind spațiul aerian) (JO L 96, 31.3.2004, p. 20), astfel cum a fost modificat prin:
— |
Regulamentul (CE) nr. 1070/2009 din 21 octombrie 2009 (JO L 300, 14.11.2009, p. 34). |
Dispoziții pertinente: articolul 1, articolul 3a, articolul 4, articolul 6 alineatele (1)-(5) și alineatul (7), articolul 7 alineatele (1) și (3), articolul 8
B.4: Regulamentul (CE) nr. 552/2004
Regulamentul (CE) nr. 552/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 martie 2004 privind interoperabilitatea rețelei europene de gestionare a traficului aerian (regulament privind interoperabilitatea) (JO L 96, 31.3.2004, p. 26), astfel cum a fost modificat prin:
— |
Regulamentul (CE) nr. 1070/2009 din 21 octombrie 2009 (JO L 300, 14.11.2009, p. 34). |
Dispoziții pertinente: articolele 1-3, articolul 4 alineatul (2), articolele 5-6a, articolul 7 alineatul (1), articolul 8, anexele I-V
NB: Acest regulament [(CE) nr. 552/2004] a fost abrogat prin Regulamentul (UE) 2018/1139 cu efect de la 11 septembrie 2018. Cu toate acestea, articolele 4, 5, 6, 6a și 7 din regulamentul respectiv și anexele III și IV la acesta continuă să se aplice până la data aplicării actelor delegate menționate la articolul 47 din același regulament și în măsura în care aceste acte vizează obiectul dispozițiilor relevante din Regulamentul (CE) nr. 552/2004, și în orice caz până cel târziu la 12 septembrie 2023.
Regulamentele (CE) nr. 549/2004 și (CE) nr. 552/2004 modificate prin Regulamentul (CE) nr. 1070/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 549/2004, (CE) nr. 550/2004, (CE) nr. 551/2004 și (CE) nr. 552/2004 în vederea îmbunătățirii performanței și durabilității sistemului aviatic european.
B.5: Regulamentul (UE) 2018/1139
Regulamentul (UE) 2018/1139 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2018 privind normele comune în domeniul aviației civile și de înființare a Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 2111/2005, (CE) nr. 1008/2008, (UE) nr. 996/2010, (UE) nr. 376/2014 și a Directivelor 2014/30/UE și 2014/53/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 552/2004 și (CE) nr. 216/2008 ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Regulamentului (CEE) nr. 3922/91 al Consiliului (JO L 212, 22.8.2018, p. 1).
— |
Regulamentul delegat (UE) 2021/1087 al Comisiei din 7 aprilie 2021 (JO L 236, 5.7.2021, p. 1). |
Dispoziții pertinente: articolele 1-3, articolele 40-54 și anexa VIII.
Secțiunea B:
B.2: Regulamentul (CE) nr. 550/2004
Regulamentul (CE) nr. 550/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 martie 2004 privind prestarea de servicii de navigație aeriană în cerul unic European (regulament privind prestarea de servicii) (JO L 96, 31.3.2004, p. 10), astfel cum a fost modificat prin:
— |
Regulamentul (CE) nr. 1070/2009 din 21 octombrie 2009 (JO L 300, 14.11.2009, p. 34). |
Dispoziții pertinente: articolul 2 alineatul (3), articolul 7 alineatele (6) și (8), articolul 8 alineatele (2) și (5), articolul 9a alineatele (1)-(5), articolul 13
B.3: Regulamentul (CE) nr. 551/2004
Regulamentul (CE) nr. 551/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 martie 2004 privind organizarea și utilizarea spațiului aerian în cerul unic european (regulament privind spațiul aerian) (JO L 96, 31.3.2004, p. 20), astfel cum a fost modificat prin:
— |
Regulamentul (CE) nr. 1070/2009 din 21 octombrie 2009 (JO L 300, 14.11.2009, p. 34). |
Dispoziții pertinente: articolul 3, articolul 6 alineatul (6)
Regulamentele (CE) nr. 549/2004 și (CE) nr. 552/2004 modificate prin Regulamentul (CE) nr. 1070/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 549/2004, (CE) nr. 550/2004, (CE) nr. 551/2004 și (CE) nr. 552/2004 în vederea îmbunătățirii performanței și durabilității sistemului aviatic european.
B.5: Regulamentul (UE) 2018/1139
Regulamentul (UE) 2018/1139 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2018 privind normele comune în domeniul aviației civile și de înființare a Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 2111/2005, (CE) nr. 1008/2008, (UE) nr. 996/2010, (UE) nr. 376/2014 și a Directivelor 2014/30/UE și 2014/53/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 552/2004 și (CE) nr. 216/2008 ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Regulamentului (CEE) nr. 3922/91 al Consiliului (JO L 212, 22.8.2018, p. 1).
— |
Regulamentul delegat (UE) 2021/1087 al Comisiei din 7 aprilie 2021 (JO L 236, 5.7.2021, p. 1). |
Dispoziții pertinente: articolele 1-3, articolele 40-54 și anexa VIII.
NORME DE PUNERE ÎN APLICARE
Se vor aplica și vor fi pertinente următoarele acte, cu excepția cazului în care se prevede altfel în anexa VI în ceea ce privește standardele și cerințele de reglementare echivalente referitoare la „regulamentele de bază”:
Prestarea de servicii [Regulamentul (CE) nr. 550/2004]
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/373 al Comisiei din 1 martie 2017 de stabilire a unor cerințe comune pentru furnizorii de management al traficului aerian/servicii de navigație aeriană și de alte funcții ale rețelei de management al traficului aerian și pentru supravegherea acestora, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 482/2008, a Regulamentelor de punere în aplicare (UE) nr. 1034/2011, (UE) nr. 1035/2011 și (UE) 2016/1377, precum și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 677/2011 (JO L 62, 8.3.2017, p. 1), astfel cum a fost modificat prin:
— |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/469 al Comisiei din 14 februarie 2020 (JO L 104, 3.4.2020, p. 1), astfel cum a fost modificat prin: |
— |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1177 al Comisiei din 7 august 2020 (JO L 259, 10.8.2020, p. 12). |
— |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/1338 al Comisiei din 11 august 2021 (JO L 289, 12.8.2021, p. 12). |
— |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/938 al Comisiei din 26 iulie 2022 (JO L 209, 10.8.2022, p. 1). |
Israelul își poate păstra furnizorul de servicii meteorologice ca organism guvernamental.
Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 409/2013 al Comisiei din 3 mai 2013 privind definirea proiectelor comune, instituirea guvernanței și identificarea stimulentelor pentru sprijinirea implementării Planului general european de management al traficului aerian (JO L 123, 4.5.2013, p. 1), astfel cum a fost modificat prin:
— |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/116 al Comisiei din 1 februarie 2021 (JO L 36, 2.2.2021, p. 10). |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/116 al Comisiei din 1 februarie 2021 privind instituirea primului proiect comun care sprijină punerea în aplicare a Planului general european de management al traficului aerian prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 550/2004 al Parlamentului European și al Consiliului, de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 409/2013 al Comisiei și de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 716/2014 al Comisiei (JO L 36, 2.2.2021, p. 10).
Spațiul aerian [Regulamentul (CE) nr. 551/2004]
Regulamentul (UE) nr. 255/2010 al Comisiei din 25 martie 2010 de stabilire a unor norme comune privind managementul fluxului de trafic aerian (JO L 80, 26.3.2010, p. 10), astfel cum a fost modificat prin:
— |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 923/2012 al Comisiei din 26 septembrie 2012, JO L 281, 13.10.2012, p. 1), astfel cum a fost modificat prin:
|
— |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/469 al Comisiei din 14 februarie 2020 (JO L 104, 3.4.2020, p. 1), astfel cum a fost modificat prin:
|
— |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1006 al Comisiei din 22 iunie 2016 (JO L 165, 23.6.2016, p. 8); |
— |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2159 al Comisiei din 20 noiembrie 2017 (JO L 304, 21.11.2017, p. 45). |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 923/2012 al Comisiei din 26 septembrie 2012 de stabilire a regulilor comune ale aerului și a dispozițiilor operaționale privind serviciile și procedurile din navigația aeriană și de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1035/2011 și a Regulamentelor (CE) nr. 1265/2007, (CE) nr. 1794/2006, (CE) nr. 730/2006, (CE) nr. 1033/2006 și (UE) nr. 255/2010 (JO L 281, 13.10.2012, p. 1), astfel cum a fost modificat prin:
— |
Regulamentul (UE) 2015/340 al Comisiei din 20 februarie 2015 (JO L 63, 6.3.2015, p. 1), |
— |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1185 al Comisiei din 20 iulie 2016 (JO L 196, 21.7.2016, p. 3), |
— |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/469 al Comisiei din 14 februarie 2020, (JO L 104, 3.4.2020, p. 1), astfel cum a fost modificat prin:
|
— |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/886 al Comisiei din 26 iunie 2020 (JO L 205, 29.6.2020, p. 14). |
Regulamentul (CE) nr. 2150/2005 al Comisiei din 23 decembrie 2005 de stabilire a unor norme comune pentru utilizarea flexibilă a spațiului aerian (JO L 342, 24.12.2005, p. 20).
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/123 al Comisiei din 24 ianuarie 2019 de stabilire a normelor de punere în aplicare a funcțiilor rețelei de management al traficului aerian (ATM) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 677/2011 al Comisiei (JO L 28, 31.1.2019, p. 1).
Regulamentul privind interoperabilitatea [Regulamentul (CE) nr. 552/2004]
Regulamentul (CE) nr. 262/2009 al Comisiei din 30 martie 2009 de stabilire a cerințelor pentru alocarea și utilizarea coordonată a codurilor de interogator în mod S pentru Cerul unic european (JO L 84, 31.3.2009, p. 20), astfel cum a fost modificat prin:
— |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/2345 al Comisiei din 14 decembrie 2016 (JO L 348, 21.12.2016, p. 11). |
Regulamentul (CE) nr. 633/2007 al Comisiei din 7 iunie 2007 de stabilire a cerințelor pentru aplicarea unui protocol de transfer al mesajelor de zbor folosit în scopul notificării, al coordonării și al transferului zborurilor între unitățile de control al traficului aerian (JO L 146, 8.6.2007, p. 7), astfel cum a fost modificat prin:
— |
Regulamentul (UE) nr. 283/2011 al Comisiei din 22 martie 2011 (JO L 77, 23.3.2011, p. 23). |
Regulamentul (CE) nr. 1033/2006 al Comisiei din 4 iulie 2006 de stabilire a cerințelor privind procedurile pentru planurile de zbor în faza premergătoare zborului pentru cerul unic European (Text cu relevanță pentru SEE), JO L 186, 7.7.2006, p. 46), astfel cum a fost modificat prin:
— |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 923/2012 al Comisiei din 26 septembrie 2012 (JO L 281, 13.10.2012, p. 1), astfel cum a fost modificat prin:
|
— |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/469 al Comisiei din 14 februarie 2020 (JO L 104, 3.4.2020, p. 1), astfel cum a fost modificat prin:
|
— |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 428/2013 al Comisiei din 8 mai 2013 (JO L 127, 9.5.2013, p. 23), |
— |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/2120 al Comisiei din 2 decembrie 2016 (JO L 329, 3.12.2016, p. 70), |
— |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/139 al Comisiei din 29 ianuarie 2018 (JO L 25, 30.1.2018, p. 4). |
Regulamentul (CE) nr. 1032/2006 al Comisiei din 6 iulie 2006 de stabilire a cerințelor aplicabile sistemelor automate pentru schimbul datelor de zbor în scopul notificării, al coordonării și al transferului zborurilor între unități de control al traficului aerian (Text cu relevanță pentru SEE), JO L 186, 7.7.2006, p. 27), astfel cum a fost modificat prin:
Regulamentul (CE) nr. 30/2009 al Comisiei din 16 ianuarie 2009 (JO L 13, 17.1.2009, p. 20). |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1206/2011 al Comisiei din 22 noiembrie 2011 de stabilire a cerințelor privind identificarea aeronavelor în scopul supravegherii pentru cerul unic european (JO L 305, 23.11.2011, p. 23), astfel cum a fost modificat prin:
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/587 al Comisiei din 29 aprilie 2020 (JO L 138, 30.4.2020, p. 1). |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1207/2011 al Comisiei din 22 noiembrie 2011 de stabilire a cerințelor pentru performanța și interoperabilitatea funcției de supraveghere în cadrul Cerului unic european (JO L 305, 23.11.2011, p. 35), astfel cum a fost modificat prin:
Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1028/2014 al Comisiei din 26 septembrie 2014 (JO L 284, 30.9.2014, p. 7), |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/386 al Comisiei din 6 martie 2017 (JO L 59, 7.3.2017, p. 34), |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/587 al Comisiei din 29 aprilie 2020 (JO L 138, 30.4.2020, p. 1). |
Regulamentul (CE) nr. 29/2009 al Comisiei din 16 ianuarie 2009 de stabilire a cerințelor privind serviciile de legături de date pentru cerul unic european (JO L 13, 17.1.2009, p. 3), astfel cum a fost modificat prin:
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/310 al Comisiei din 26 februarie 2015 (JO L 56, 27.2.2015, p. 30), |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1170 al Comisiei din 8 iulie 2019 (JO L 183, 9.7.2019, p. 6), |
Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/2012 a Comisiei din 29 noiembrie 2019 (JO L 312, 3.12.2019, p. 95), |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/208 al Comisiei din 14 februarie 2020 (JO L 43, 17.2.2020, p. 72). |
Comitetul mixt ia o decizie cu privire la data de la care Israelul trebuie să aplice cerințe și standarde echivalente cu Regulamentul (CE) nr. 29/2009. Până la adoptarea unei astfel de decizii de către comitetul mixt, se consideră că Regulamentul (CE) nr. 29/2009 nu face parte din prezenta anexă în scopul evaluării prevăzute la punctul 5 din anexa II.
Cerințe referitoare la ATM/ANS care decurg din Regulamentul (UE) 2018/1139
Regulamentul (UE) 2015/340 al Comisiei din 20 februarie 2015 de stabilire a cerințelor tehnice și a procedurilor administrative referitoare la licențele și certificatele controlorilor de trafic aerian în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al Consiliului, de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 923/2012 al Comisiei și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 805/2011 al Comisiei (JO L 63, 6.3.2015, p. 1).
Israelul nu are obligația de a înființa centre de servicii medicale aeriene ca instituții. Evaluarea echivalenței se va axa pe cerințele actuale pentru examinatorii aeromedicali și pe standardele medicale.
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/373 al Comisiei din 1 martie 2017 de stabilire a unor cerințe comune pentru furnizorii de management al traficului aerian/servicii de navigație aeriană și de alte funcții ale rețelei de management al traficului aerian și pentru supravegherea acestora, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 482/2008, a Regulamentelor de punere în aplicare (UE) nr. 1034/2011, (UE) nr. 1035/2011 și (UE) 2016/1377, precum și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 677/2011 (JO L 62, 8.3.2017, p. 1), astfel cum a fost modificat prin:
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/469 al Comisiei din 14 februarie 2020 (JO L 104, 3.4.2020, p. 1), astfel cum a fost modificat prin:
|
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/1338 al Comisiei din 11 august 2021 (JO L 289, 12.8.2021, p. 12). |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/938 al Comisiei din 26 iulie 2022 (JO L 209, 10.8.2022, p. 1). |
Israelul nu este obligat să înființeze un furnizor de servicii de comunicații, navigație sau supraveghere (CNS) independent de furnizorul (furnizorii) altor servicii de navigație aeriană (ANSP) și nici să îl certifice independent de alt (alți) furnizor(i) de ANSP. Atunci când certifică ANSP care este, de asemenea, responsabil de furnizarea CNS, Israelul verifică dacă sunt îndeplinite cerințele prevăzute la articolul 6 literele (a)-(c) și în anexa VIII la Regulamentul (UE) 2017/373 și nu are obligația de a verifica independența furnizorului de CSN față de furnizorul (furnizorii) altor servicii de navigație aeriană.
C. MEDIU
C.1: Regulamentul (UE) nr. 598/2014
Regulamentul (UE) nr. 598/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 de stabilire a normelor și a procedurilor cu privire la introducerea restricțiilor de operare referitoare la zgomot pe aeroporturile din Uniune în cadrul unei abordări echilibrate și de abrogare a Directivei 2002/30/CE (JO L 173, 12.6.2014, p. 65).
Dispoziții pertinente: articolele 3, 4, 5, 6, 8, 10, anexele I și II
Directiva 2002/49/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 iunie 2002 privind evaluarea și gestiunea zgomotului ambiental (JO L 189, 18.7.2002, p. 12), astfel cum a fost modificată prin:
Regulamentul (CE) nr. 1137/2008 din 22 octombrie 2008 (JO L 311, 21.11.2008, p. 1), |
Directiva (UE) 2015/996 a Comisiei din 19 mai 2015 (JO L 168, 1.7.2015, p. 1), |
Regulamentul (UE) 2019/1010 din 5 iunie 2019 (JO L 170, 25.6.2019, p. 115), |
Regulamentul (UE) 2019/1243 din 20 iunie 2019 (JO L 198, 25.7.2019, p. 241), |
Directiva (UE) 2020/367 a Comisiei din 4 martie 2020 (JO L 67, 5.3.2020, p. 132). |
Dispoziții pertinente: în funcție de necesități, pentru aplicarea corectă a Regulamentului (UE) nr. 598/2014.
C.2: Directiva 2006/93/CE
Directiva 2006/93/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind reglementarea exploatării avioanelor care intră sub incidența părții a II-a, capitolul 3, volumul 1 din anexa 16 la Convenția privind aviația civilă internațională, a doua ediție (1988) (versiune codificată) (JO L 374, 27.12.2006, p. 1).
Dispoziții pertinente: articolele 1-3 și articolul 5
D. RĂSPUNDEREA TRANSPORTATORILOR AERIENI
D.1: Regulamentul (CE) nr. 2027/97 al Consiliului
Regulamentul (CE) nr. 2027/97 al Consiliului din 9 octombrie 1997 privind răspunderea operatorilor de transport aerian privind transportul aerian al pasagerilor și al bagajelor acestora, JO L 285, 17.10.1997, p. 1, astfel cum a fost modificat prin:
Regulamentul (CE) nr. 889/2002 din 13 mai 2002 (JO L 140, 30.5.2002, p. 2). |
Dispoziții pertinente: articolul 2 alineatul (1) litera (a) și literele (c)-(g), articolele 3-6
E. DREPTURILE CONSUMATORILOR ȘI PROTECȚIA DATELOR CU CARACTER PERSONAL
E.2: Regulamentul (UE) 2016/679
Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).
Dispoziții pertinente: în cazurile relevante pentru aviația civilă.
E.3: Regulamentul (CE) nr. 261/2004
Regulamentul (CE) nr. 261/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 februarie 2004 de stabilire a unor norme comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 295/91 (JO L 46, 17.2.2004, p. 1).
Dispoziții pertinente: articolele 1-16
E.4: Regulamentul (CE) nr. 1107/2006
Regulamentul (CE) nr. 1107/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind drepturile persoanelor cu handicap și ale persoanelor cu mobilitate redusă pe durata călătoriei pe calea aerului (JO L 204, 26.7.2006, p. 1).
Dispoziții pertinente: articolul 1 alineatul (1), articolele 2-16, anexele I-II
F. ASPECTE SOCIALE
F.1: Directiva 2000/79/CE a Consiliului
Directiva 2000/79/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 privind punerea în aplicare a Acordului European privind organizarea timpului de lucru al personalului mobil din aviația civilă, încheiat de Asociația companiilor europene de navigație aeriană (AEA), Federația europeană a lucrătorilor din transporturi (ETF), Asociația europeană a personalului tehnic navigant (ECA), Asociația europeană a companiilor aviatice din regiunile Europei (ERA) și Asociația internațională a liniilor aeriene rezervate în sistem charter (AICA) (JO L 302, 1.12.2000, p. 57).
Dispoziții pertinente: clauza 1 punctul 1 și clauzele 2-9 din anexă.