(1)

La 13 mai 2022, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o investigație antidumping cu privire la importurile de butoaie reîncărcabile din oțel inoxidabil originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „China” sau „țara în cauză”) în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului (denumit în continuare „regulamentul de bază”). Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(2)

Comisia a deschis investigația în urma unei plângeri depuse la 31 martie 2022 de European Kegs Committee (denumit în continuare „reclamantul”). Plângerea a fost depusă în numele industriei butoaielor reîncărcabile din oțel inoxidabil din Uniune, în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Plângerea a conținut dovezi privind existența unui dumping și a unui prejudiciu important cauzat de acesta, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea investigației.

(3)

În conformitate cu articolul 19a din regulamentul de bază, la 15 decembrie 2022, Comisia a comunicat părților o sinteză a taxelor propuse și detalii privind calculul marjei de dumping și al marjei adecvate pentru eliminarea prejudiciului adus industriei Uniunii. Părțile interesate au fost invitate să prezinte observații privind acuratețea calculelor într-un termen de trei zile lucrătoare. Producătorii-exportatori incluși în eșantion au prezentat împreună observații privind informarea prealabilă la 19 decembrie 2022. Aceștia au susținut că (i) titlul unui tabel de informare conținea o unitate de măsură greșită, (ii) prețurile-țintă ale anumitor tipuri de produse nu reflectau prețurile-țintă preconizate conform cunoștințelor lor și (iii) anumite tipuri de produse nu au fost incluse în calculele marjei de prejudiciu.

(4)

La 12 ianuarie 2023, Comisia a instituit, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/100 al Comisiei (3) (denumit în continuare „regulamentul provizoriu”), taxe antidumping provizorii la importurile de butoaie reîncărcabile din oțel inoxidabil originare din țara în cauză.

(5)

Comisia a abordat observațiile producătorilor-exportatori incluși în eșantion de la punctele (i) și (iii) de mai sus în considerentul 259 din regulamentul provizoriu. În ceea ce privește observația de la punctul (ii) de mai sus privind prețurile-țintă, Comisia a concluzionat în considerentul 258 din regulamentul provizoriu că observația nu se referă la exactitatea calculelor și că o va examina împreună cu toate celelalte observații, după publicarea măsurilor provizorii (a se vedea considerentul 125).

(6)

În urma comunicării faptelor și considerentelor esențiale pe baza cărora a fost instituită o taxă antidumping provizorie (denumită în continuare „comunicarea constatărilor provizorii”), reclamantul, producătorii-exportatori incluși în eșantion, guvernul Republicii Populare Chineze (denumit în continuare „GC”) și un importator neafiliat au transmis, în termenul prevăzut la articolul 2 alineatul (1) din regulamentul provizoriu, observații scrise cu privire la opiniile lor referitoare la constatările provizorii.

(7)

Părțile interesate au avut ocazia de a solicita o audiere în fața Comisiei și/sau a consilierului-auditor pentru proceduri comerciale. Nu s-a solicitat nicio audiere.

(8)

Comisia a continuat să caute și să verifice toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru constatările sale finale, în special cele evidențiate în considerentele 140 și 141 din regulamentul provizoriu, referitoare la cantitățile de butoaie importate din China. Pentru a stabili constatările sale definitive, Comisia a examinat observațiile prezentate de părțile interesate și a revizuit concluziile sale provizorii, atunci când a fost cazul.

(9)

La 4 mai 2023, Comisia a informat toate părțile interesate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora intenționa să instituie o taxă antidumping definitivă asupra importurilor de butoaie reîncărcabile din oțel inoxidabil originare din țara în cauză (denumită în continuare „comunicarea constatărilor finale”). Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în care să poată prezenta observații cu privire la comunicarea constatărilor finale.

(10)

La 25 mai 2023, Comisia, luând în considerare anumite afirmații primite în urma comunicării finale care avuseseră un impact asupra rezultatului investigației, a comunicat acele fapte și considerente suplimentare care au determinat-o să modifice constatările finale comunicate anterior. Părților interesate li s-a acordat, de asemenea, o perioadă de timp pentru a formula observații în urma acestei comunicări suplimentare a constatărilor finale.

(11)

Observațiile transmise de părțile interesate au fost analizate și, după caz, luate în considerare în prezentul regulament.

(12)

Nu s-au primit observații cu privire la eșantionare. Prin urmare, au fost confirmate concluziile din considerentele 6-11 din regulamentul provizoriu.

(13)

Investigația privind dumpingul și prejudiciul rezultat din acesta a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2021 (denumită în continuare „perioada de investigație”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2018 și sfârșitul perioadei de investigație („perioada examinată”).

(14)

Produsul care face obiectul investigației constă în butoaie, vase, bidoane, rezervoare și recipiente similare, reîncărcabile, din oțel inoxidabil, cunoscute sub denumirea de „butoaie reîncărcabile din oțel inoxidabil”, având corpul de formă aproximativ cilindrică, cu o grosime a peretelui de 0,5 mm sau mai mare, de tipul celor utilizate pentru alte substanțe decât gazul lichefiat, țițeiul și produsele petroliere, cu o capacitate de minimum 4,5 litri, indiferent de tipul de finisare, de capacitate sau de clasa oțelului inoxidabil, cu sau fără componente suplimentare (extractoare, gâturi, mânere sau orice altă componentă), chiar vopsite sau acoperite cu alte materiale (denumite în continuare „butoaie” sau „produsul care face obiectul investigației”).

(15)

Următoarele produse nu intră în domeniul de aplicare al prezentei investigații atunci când sunt importate separat de produsul care face obiectul investigației: gâturi, fitinguri, cuplaje sau robinete, gulere, supape și alte componente ale produsului care face obiectul investigației precum extractoarele, gâturile și mânerele.

(16)

Produsul în cauză este produsul care face obiectul investigației, originar din China, încadrat în prezent la codurile NC ex 7310 10 00 și ex 7310 29 90 (codurile TARIC 7310100010 și 7310299010) (denumit în continuare „produsul în cauză”).

(17)

Investigația a arătat că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări de bază:

(18)

În absența observațiilor referitoare la această secțiune, Comisia a confirmat că produsele respective sunt, prin urmare, produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(19)

În urma comunicării constatărilor provizorii, GC și doi producători-exportatori incluși în eșantion au prezentat observații cu privire la constatările provizorii privind dumpingul.

(20)

În urma publicării măsurilor provizorii, GC a prezentat o serie de observații cu privire la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în cadrul prezentei investigații.

(21)

În primul rând, GC a susținut că raportul (4) este, în opinia sa, eronat de fapt și de drept și că deciziile bazate pe acesta sunt lipsite de legitimitate. În ceea ce privește faptele, potrivit GC, raportul le prezintă denaturat, unilateral și fără vreo legătură cu realitatea. În plus, GC a considerat că faptul că Comisia a emis rapoarte de țară pentru câteva țări selectate ridică semne de întrebare cu privire la clauza națiunii celei mai favorizate („CNF”). În plus, faptul că Comisia s-a bazat pe elementele de probă din raport nu este, în opinia GC, în conformitate cu spiritul unei legi echitabile și juste, deoarece oferă avantaje injuste industriei Uniunii și echivalează efectiv cu judecarea cauzei înainte de proces.

(22)

Comisia nu a fost de acord. Comisia a observat că raportul este un document cuprinzător bazat pe elemente de probă ample și obiective, incluzând acte legislative, reglementări și alte documente oficiale de politică publicate de autoritățile chineze, rapoarte ale unor părți terțe din partea organizațiilor internaționale, studii academice și articole elaborate de cercetători, precum și alte surse independente fiabile. El a fost pus la dispoziția publicului în decembrie 2017, astfel încât orice parte interesată ar fi avut numeroase posibilități de a prezenta obiecții, completări sau observații cu privire la faptele și la elementele de probă pe care se bazează acesta, dar nici GC și nici alte părți nu au prezentat argumente sau elemente de probă care să contrazică sursele incluse în raport. Prin urmare, nu Comisia este cea care nu a acționat în spiritul echității și al justiției, ci GC nu a făcut uz de drepturile procedurale de care dispune. Într-adevăr, astfel cum s-a menționat în considerentul 24 din regulamentul provizoriu, GC nu a răspuns la chestionarul privind presupusele distorsiuni semnificative și, prin urmare, a decis să nu coopereze la investigație în această privință. Având în vedere această lipsă de cooperare, Comisia a informat GC că va folosi datele disponibile în sensul articolului 18 din regulamentul de bază pentru a determina existența distorsiunilor semnificative în China. Comisia a invitat GC să-și prezinte observațiile cu privire la aplicarea articolului 18 din regulamentul de bază. Nu s-au primit observații.

(23)

În ceea ce privește afirmația GC referitoare la încălcarea clauzei națiunii celei mai favorizate, Comisia a reamintit că, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază, se întocmește un raport de țară numai în cazul în care Comisia are indicii bine întemeiate în ceea ce privește posibila existență a unor distorsiuni semnificative într-o anumită țară sau într-un anumit sector din țara respectivă. La momentul intrării în vigoare a dispozițiilor de la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în 2017, Comisia dispunea de astfel de indicii privind existența unor distorsiuni semnificative în cazul Chinei. Comisia a publicat, de asemenea, un raport privind distorsiunile din Rusia în 2020 și, după caz, pot urma și alte rapoarte. În plus, Comisia a reamintit că rapoartele nu sunt obligatorii pentru aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Articolul 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază descrie condițiile în care Comisia poate emite rapoarte de țară și, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (d) din regulamentul de bază, reclamanții nu sunt obligați să utilizeze raportul, iar existența unui raport de țară nu constituie o condiție pentru deschiderea unei investigații în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (e) din regulamentul de bază, o bază suficientă pentru deschiderea investigației este ca reclamanții să aducă suficiente elemente de probă din care să reiasă existența unor distorsiuni semnificative într-o țară și ca acestea să îndeplinească criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Prin urmare, normele privind distorsiunile semnificative specifice fiecărei țări se aplică tuturor țărilor, fără nicio distincție și indiferent de existența unui raport de țară. Prin urmare, prin definiție, normele privind distorsiunile în funcție de țară nu încalcă clauza națiunii celei mai favorizate.

(24)

În ceea ce privește argumentul potrivit căruia raportul nu mai era de actualitate, Comisia a remarcat, în special, că principalele documente de politică și elemente de probă conținute în raport, inclusiv planurile cincinale relevante și legislația aplicabilă produsului care face obiectul investigației, erau încă relevante în cursul (cel puțin al unei părți a) perioadei de investigație și că niciuna dintre părți nu a dovedit că această situație s-ar fi schimbat. În orice caz, odată ce China a început să publice noi planuri cincinale pe parcursul anului 2021, dintre care multe au fost făcute publice abia în a doua jumătate a anului, Comisia le-a luat în considerare în analiza sa, astfel cum s-a rezumat mai sus. Prin urmare, cererea GC nu a putut fi acceptată.

(25)

În al doilea rând, GC a susținut că construirea valorii normale în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este incompatibilă cu Acordul privind practicile antidumping (denumit în continuare „Acordul privind PAD”), în special cu articolul 2.2 din Acordul privind PAD, care prevede o listă exhaustivă a situațiilor în care valoarea normală poate fi construită, „distorsiunile semnificative” nefiind enumerate printre aceste situații. În plus, potrivit GC, utilizarea datelor dintr-o țară reprezentativă adecvată este incompatibilă cu articolul VI.1 litera (b) din GATT și cu articolul 2.2.1.1 din Acordul privind PAD, care prevăd utilizarea costului de producție din țara de origine plus un cuantum rezonabil pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri, pentru construirea valorii normale.

(26)

Comisia a considerat că dispozițiile prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază sunt în concordanță cu obligațiile Uniunii Europene în contextul normelor OMC. În opinia Comisiei, în concordanță cu jurisprudența relevantă a OMC, dispozițiile regulamentului de bază care se aplică în general tuturor membrilor OMC, permit utilizarea datelor dintr-o țară terță, ajustate în mod corespunzător, atunci când această ajustare este necesară și justificată. Existența unor distorsiuni semnificative face ca prețurile și costurile din țara exportatoare să fie inadecvate pentru construirea valorii normale. În aceste condiții, articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază prevede construirea costurilor de producție și de vânzare pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate, inclusiv cele dintr-o țară reprezentativă adecvată cu un nivel de dezvoltare asemănător celui din țara exportatoare. Prin urmare, Comisia a respins această afirmație.

(27)

În al treilea rând, GC a susținut că practicile de investigație ale Comisiei în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază sunt incompatibile cu normele OMC în măsura în care Comisia, încălcând articolul 2.2.1.1 din Acordul privind PAD, nu a luat în considerare evidențele producătorilor chinezi fără a stabili dacă evidențele respective sunt în conformitate cu principiile contabile general acceptate în China și dacă acestea țin seama în mod rezonabil de cheltuielile de producție și de vânzare. GC a reamintit în acest sens faptul că Organul de apel în cauza UE - Biomotorină (denumită în continuare „DS473”) și Raportul grupului special în cauza Uniunea Europeană – Metodologii de ajustare a costurilor II (Rusia) (denumită în continuare „DS494”) au afirmat că, în conformitate cu articolul 2.2.1.1 din Acordul privind PAD, atât timp cât evidențele ținute de exportatorul sau de producătorul care face obiectul investigației corespund – în limite acceptabile – în mod corect și fiabil tuturor costurilor reale suportate de producătorul sau exportatorul respectiv pentru produsul în cauză, se poate considera că acestea „țin seama în mod rezonabil de cheltuielile de producție și de vânzare ale produsului respectiv”, iar autoritatea de investigație ar trebui să utilizeze aceste evidențe pentru a stabili costurile de producție ale producătorilor care fac obiectul investigației. În plus, prin utilizarea datelor din țara reprezentativă adecvată, Comisia, în opinia GC, nu și-a respectat obligația de a ajunge la costul de producție în țara de origine.

(28)

După cum s-a explicat în considerentele 32-58 din regulamentul provizoriu, Comisia a concluzionat că este adecvat să se aplice articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, având în vedere existența unor distorsiuni semnificative în sensul literei (b) de la articolul menționat. Producătorii-exportatori au avut posibilitatea de a prezenta observații cu privire la oportunitatea aplicării articolului 2 alineatul (6a), dar nu au prezentat observații. Prin urmare, indiferent dacă evidențele contabile ale societăților chineze au fost sau nu au fost păstrate în conformitate cu principiile contabile general acceptate din China sau dacă evidențele reflectă sau nu în mod rezonabil costurile asociate cu producția și vânzarea produsului care face obiectul investigației originar din China, acest fapt nu este de natură să afecteze concluzia privind aplicarea metodologiei în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. În acest sens, Comisia a reiterat faptul că organul de apel al OMC a clarificat în mod explicit în DS473 că legislația OMC permite utilizarea datelor dintr-o țară terță, ajustate în mod corespunzător atunci când o astfel de ajustare este necesară și justificată. În plus, în ceea ce privește DS494, Comisia a reamintit că atât UE, cât și Federația Rusă au contestat constatările grupului special, care nu sunt definitive și, în consecință, în conformitate cu jurisprudența consacrată a OMC, nu au niciun statut juridic în cadrul sistemului OMC, deoarece nu au fost adoptate de Organul de soluționare a litigiilor. În orice caz, raportul grupului special din litigiul respectiv a considerat în mod specific că dispozițiile articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază sunt în afara domeniului de aplicare al litigiului menționat. Prin urmare, Comisia a respins afirmația.

(29)

În al patrulea rând, GC a susținut că Comisia ar trebui să fie consecventă și să examineze pe deplin dacă există denaturări ale pieței în țara reprezentativă. Acceptarea cu ușurință a datelor țării reprezentative fără o astfel de evaluare reprezintă „standarde duble”. GC a subliniat că, în temeiul dreptului Uniunii, Comisia este obligată să utilizeze prețuri nedistorsionate pentru a construi valori normale. Prin urmare, în opinia GC, Comisia ar trebui să ia inițiativa de a investiga și de a dovedi existența sau inexistența unor distorsiuni în țările reprezentative, în loc să aștepte în mod pasiv ca părțile implicate în această cauză să prezinte elemente de probă. GC a susținut, de asemenea, că Comisia ar trebui să analizeze dacă există distorsiuni ale pieței pe piața internă a UE, nu în ultimul rând deoarece se presupune că există multe situații la nivelul UE care ar putea să ridice semne de întrebare cu privire la așa-numitele „distorsiuni ale pieței”.

(30)

Ca răspuns la acest argument, Comisia a reamintit că, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, procedează la construirea valorii normale pe baza datelor alese, altele decât prețurile și costurile interne din țara exportatoare, numai în cazul în care stabilește că aceste date sunt cele mai adecvate pentru a reflecta prețurile și costurile nedistorsionate. În acest proces, Comisia are obligația de a utiliza numai date nedistorsionate. În acest sens, departe de a aștepta în mod pasiv, Comisia invită părțile interesate să prezinte observații cu privire la sursele propuse pentru stabilirea valorii normale în primele etape ale investigației. Decizia finală a Comisiei privind datele nedistorsionate care ar trebui să fie utilizate pentru a calcula valoarea normală ține pe seama de aceste observații. În ceea ce privește solicitarea GC adresată Comisiei de a evalua posibilele distorsiuni de pe piața internă a UE, Comisia nu a considerat acest punct relevant în contextul evaluării existenței unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. În consecință, Comisia a respins aceste argumente.

(31)

În regulamentul provizoriu, Comisia a selectat Brazilia ca țară reprezentativă și a utilizat datele financiare ale unei societăți, Metalurgica Mococa SA, pentru valoarea normală construită în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Detaliile privind metodologia utilizată pentru selecție au fost prezentate în prima și a doua notă puse la dispoziția părților în dosarul deschis la 20 iulie 2022 și la 19 septembrie 2022 („prima notă” și „a doua notă”), precum și în considerentele 59-95 din regulamentul provizoriu.

(32)

În urma publicării regulamentului provizoriu, cei doi producători-exportatori incluși în eșantion și-au reiterat afirmația potrivit căreia Brazilia nu îndeplinește criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, care stipulează că trebuie să existe prețuri sau valori de referință nedistorsionate în țara reprezentativă adecvată, deoarece:

(33)

Prin comparație, aceste părți au susținut că piața malaysiană a fost mai puțin distorsionată de măsurile de protecție și a avut o cotă mai mică de importuri din China.

(34)

Comisia a răspuns deja în considerentul 70 din regulamentul provizoriu că taxele antidumping împotriva Chinei și contingentele la export către Statele Unite nu par a fi factori relevanți pentru stabilirea unui preț de referință pentru materia primă. În considerentul 71, Comisia a observat că nivelul taxelor la import este doar unul dintre elementele care permit să se evalueze dacă o anumită piață este deschisă sau protejată și că nu au fost furnizate elemente de probă suplimentare care să demonstreze că piața braziliană a fost distorsionată în privința materiilor prime în cauză. Comisia a observat, de asemenea, în considerentul 72 că ponderea importurilor din China ale principalelor două materii prime (rulouri și fitinguri din oțel inoxidabil) a fost cea mai scăzută în Brazilia în comparație cu alte țări reprezentative potențiale în care au fost produse butoaie.

(35)

În plus, aceste părți nu au furnizat niciun element de probă care să ateste că vreuna dintre aceste măsuri sau cota importurilor din China în Brazilia ar fi afectat fiabilitatea prețurilor interne. În al doilea rând, analiza datelor privind importurile în Brazilia a arătat că prețurile de import ale rulourilor din oțel inoxidabil din toate țările, cu excepția Chinei, în Brazilia, au fost destul de stabile în ultimii zece ani (aproximativ 1,83 EUR/kg) și la același nivel sau chiar mai scăzut decât în Malaysia (aproximativ 1,88 EUR/kg). Prin urmare, nu a existat nicio dovadă pentru a concluziona că taxele antidumping la importurile din China au afectat nivelul prețurilor altor importuri în Brazilia sau că orice alte măsuri au condus la prețuri supraestimate în Brazilia în comparație cu Malaysia.

(36)

Pe baza acestei analize și a lipsei elementelor de probă prezentate, afirmațiile părților au fost respinse.

(37)

Producătorii-exportatori incluși în eșantion au susținut, de asemenea, că metodologia utilizată de Comisie la selectarea unei țări reprezentative a acordat o valoare preferențială criteriului existenței producției produsului care face obiectul investigației și nu a luat în considerare calitatea datelor ușor accesibile. Acest lucru a fost deosebit de relevant deoarece Comisia nu a găsit date financiare adecvate ale producătorilor de butoaie identificați în Brazilia, ceea ce a condus la utilizarea de date financiare de la un producător de cutii metalice, produse de ambalare și containere, și nu de butoaie. În același timp, producătorii-exportatori au furnizat elemente de probă cu privire la un producător de butoaie cilindrice din oțel din Malaysia (5), și anume un produs similar cu butoaiele, împreună cu conturile acestuia auditate în cursul PI, subliniind că doar astfel de situații financiare detaliate ar fi suficiente pentru a calcula cu precizie costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale (denumite în continuare „costurile VAG”) și profiturile. Prin urmare, Comisia ar fi trebuit să considere în egală măsură Malaysia drept potențială țară reprezentativă.

(38)

Producătorii-exportatori incluși în eșantion au adăugat că societatea braziliană identificată de Comisie nici măcar nu fabrica produse similare butoaielor, ci ambalaje din metal ușor, clasificate la codul NACE (6)2592. Presupusele diferențele dintre cele două produse se refereau la materialul utilizat, forma, dimensiunea și scopul produsului final, întrucât ambalajul din metal ușor a fost fabricat din metal ușor pentru a conserva alimentele sau băuturile pentru vânzarea cu amănuntul, în timp ce butoaiele (fabricate din oțel inoxidabil) sau butoaiele cilindrice (fabricate din metale grele) erau containere pentru transportul lichidelor, de obicei nu pentru vânzarea cu amănuntul. Conform afirmațiilor, clasificarea producătorului brazilian de ambalaje ușoare din metal și a producătorilor-exportatori chinezi incluși în eșantion la același cod NACE 2592 a fost neclară și incorectă din cauza materialului diferit utilizat, a formei, a dimensiunii și a scopului produsului final.

(39)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală construită ar trebui să includă costurile de producție și de vânzare corespunzătoare într-o țară reprezentativă adecvată cu un nivel similar de dezvoltare economică. Comisia a considerat existența producției produsului care face obiectul investigației drept un element esențial atunci când a evaluat caracterul adecvat al potențialelor țări reprezentative. Acesta este un indicator relevant care arată că toți sau cel puțin cei mai importanți factori de producție sunt prezenți în țara respectivă și, prin urmare, pot fi utilizați pentru a construi totalitatea sau majoritatea costului de producție nedistorsionat. În cazul în care nu există o producție a produsului care face obiectul investigației într-o anumită țară, probabilitatea ca toți factorii de producție sau majoritatea factorilor de producție să fie prezenți în țara respectivă va fi mai mică. Acest lucru a fost confirmat în acest caz, în care datele privind factorii de producție disponibili în Brazilia au reprezentat aproximativ 75 % din valoarea normală construită. Odată ce Comisia a stabilit că, pe această bază, Brazilia era o țară adecvată, întrucât nu existau societăți producătoare de butoaie care să dispună de indicatori financiari ușor disponibili și rezonabili, ea a considerat oportun să se aprovizioneze cu aceste date financiare prin trimitere la societățile braziliene din același sector și/sau care produc un produs similar. Scopul este de a asigura utilizarea unui set coerent de indicatori afectați de aceleași condiții de piață în aceeași țară reprezentativă, și anume Brazilia, în acest caz. De asemenea, părțile nu au furnizat elemente de probă privind motivul pentru care categoria mai largă de produse selectată nu ar fi adecvată pentru a determina costurile VAG și profiturile.

(40)

În plus, Comisia nu a fost de acord cu faptul că butoaiele cilindrice din oțel produse de societatea malaysiană propusă reprezentau o categorie de produse mai adecvată decât cea a producătorului de ambalaje ușoare din metal ales. De fapt, Comisia a identificat societățile din țara reprezentativă potențială în funcție de sectorul industrial definit prin codul NACE. Faptul că activitatea celor doi producători-exportatori chinezi incluși în eșantion a fost clasificată la același cod NACE ca și cea a producătorului brazilian de ambalaje ușoare din metal a fost un bun indicator al asemănărilor activității lor economice. Dimpotrivă, activitatea producătorului de butoaie cilindrice din oțel din Malaysia propus era clasificată la codul NACE 2511, fabricarea de construcții metalice. Statisticile realizate pe baza NACE sunt comparabile la nivel mondial, iar acest sistem este utilizat pentru a clasifica activitățile economice în coduri, astfel încât întreprinderile să poată fi asociate cu acestea în funcție de resursele utilizate, procesul de producție, precum și de produsele sau serviciile create. Într-adevăr, produsele fabricate de producătorul propus de butoaie cilindrice din oțel sunt de mare capacitate (7) și, prin urmare, sunt adecvate pentru ambalajele industriale și nu pentru depozitarea alimentelor, spre deosebire de butoaiele sau de ambalajele ușoare din metal. În consecință, dimensiunea și scopul produsului final al producătorului de butoaie cilindrice din oțel din Malaysia sunt, fără îndoială, mai puțin asemănătoare cu butoaiele decât ambalajele ușoare din metal fabricate de societatea braziliană.

(41)

Pe baza acestei analize și a lipsei de elemente de probă, afirmațiile părților au fost respinse.

(42)

În urma comunicării constatărilor finale, producătorii-exportatori incluși în eșantion și-au reiterat afirmațiile formulate în etapa provizorie cu privire la selectarea țării reprezentative, fără a prezenta alte elemente de probă. Ei au susținut, de asemenea, că Comisia nu a furnizat date în sprijinul afirmației sale potrivit căreia prețul de import al rulourilor din oțel inoxidabil din toate țările, cu excepția Chinei, a fost destul de stabil în ultimii zece ani. Comisia a considerat că a comunicat, în considerentul 33 din comunicarea constatărilor finale, suficiente informații privind prețul mediu de import al rulourilor din oțel inoxidabil din toate țările, cu excepția Chinei, care a fost de aproximativ 1,83 EUR/kg (8) și s-a menținut destul de stabil în ultimii zece ani.

(43)

Producătorii-exportatori incluși în eșantion au susținut că, în orice caz, datele privind prețurile de import menționate în considerentul 42 nu au putut demonstra că nu a existat niciun efect al taxelor antidumping (9) asupra prețului acestei materii prime în Brazilia, deoarece prețul de import ar fi putut scădea de-a lungul anilor dacă nu ar fi existat măsurile antidumping, în timp ce măsurile au fost instituite timp de aproape zece ani. Comisia observă că producătorii-exportatori nu au reușit să clarifice modul în care prețurile de import ar fi afectate de măsurile antidumping și nici nu au furnizat nicio estimare justificată a impactului. Prin urmare, această afirmație nu a invalidat motivele care au condus la selectarea țării reprezentative, astfel cum s-a explicat mai sus. În orice caz, Comisia a reamintit că, astfel cum s-a menționat în considerentul 35, acest preț de import a fost mai mic decât prețul mediu de import din Malaysia (țara reprezentativă sugerată de părți). Prin urmare, afirmațiile părților au fost respinse.

(44)

Aceleași părți nu au fost de acord cu opinia Comisiei cu privire la importanța producției existente a produsului care face obiectul investigației atunci când se evaluează caracterul adecvat al potențialelor țări reprezentative. Ele au susținut că ruloul din oțel inoxidabil este un produs industrial disponibil în mod obișnuit la nivel mondial, în timp ce pentru celelalte două materii prime (fitinguri și gâturi), Comisia a utilizat statistici privind importurile referitoare la codurile reziduale din nomenclatura vamală (denumite „altele”), în locul codurilor care descriu produse specifice. Prin urmare, nu a existat niciun avantaj în ceea ce privește selectarea Braziliei în detrimentul Malaysiei, în special având în vedere faptul că costurile VAG și profitul s-ar baza pe datele financiare ale unei societăți braziliene care fabrică produse similare butoaielor, care ar fi aceleași dacă Malaysia ar fi selectată ca țară reprezentativă.

(45)

Comisia a considerat că stabilirea costului pe baza informațiilor referitoare la o țară care fabrică produsul care face obiectul investigației a fost un element esențial în cadrul evaluării caracterului adecvat al potențialelor țări reprezentative, întrucât toate costurile producătorilor care fabrică produsul respectiv ar fi afectate de aceleași condiții de piață. Faptul că codurile de nomenclatură clasifică produsele în categoria „altele” nu face ca descrierea acestora să fie mai puțin precisă, ci doar separă aceste produse de celelalte descrieri definite în cadrul aceleiași categorii de coduri. Prin urmare, afirmațiile părților au fost respinse.

(46)

În urma publicării regulamentului provizoriu, cei doi producători-exportatori incluși în eșantion au susținut că utilizarea unui singur cod SA 848190 pentru fitinguri (o supapă care este utilizată pentru reglarea presiunii gazului în interiorul unui butoi), astfel cum s-a procedat în etapa provizorie, nu a fost corectă. Aceștia au afirmat că Comisia ar fi trebuit să utilizeze codul SA 848180 sau ambele coduri, întrucât producătorii europeni de fitinguri au exportat aceste produse sub ambele coduri către producătorii chinezi de butoaie. De asemenea, cei doi producători-exportatori incluși în eșantion au susținut că un fiting este o unitate de sine stătătoare, nu o parte dintr-o unitate de distribuție a berii. În plus, fitingurile sunt vândute la bucată. Faptul că codul SA 848180 din nomenclatura Braziliei utilizează unitatea/bucata pentru măsurarea cantității, în timp ce codul SA 848190 utilizează kilogramul, indică faptul că prețul fostului cod SA ar fi o valoare de referință mai adecvată.

(47)

Investigația a arătat că cei doi exportatori incluși în eșantion au importat fitinguri din Uniune, unul sub codul SA 848180, iar celălalt sub codul SA 848190. Pentru a selecta o materie primă similară cu cea utilizată de producătorii-exportatori incluși în eșantion, Comisia a utilizat descrierile statisticilor braziliene pentru a determina la ce coduri se pot încadra fitingurile în datele privind importurile din țara reprezentativă selectată. Prin urmare, ținând seama de faptul că există diferite tipuri de fitinguri pentru butoaie și având în vedere interfața acestora și gradul lor de interdependență cu echipamentul de distribuție, Comisia a decis să utilizeze coduri de opt cifre mai restrânse, care acoperă o parte din ambele coduri SA (SA 848190 și SA 848180) la care se pot încadra fitingurile, și anume codurile de mărfuri 84819090 (părți de robinete, alte aparate pentru canalizare etc., care a fost singurul cod utilizat în etapa provizorie), precum și 84818031 (alte supape pentru echipamente cu gaz cu o presiune de lucru mai mică de 50 Megabar, cu siguranță termoelectrică) și 84818039 (alte supape utilizate în echipamentele cu gaz).

(48)

În urma comunicării constatărilor finale, producătorii-exportatori incluși în eșantion și-au reiterat afirmațiile formulate în etapa provizorie cu privire la clasificarea fitingurilor, fără a prezenta alte elemente de probă. Ei au adăugat că codurile 84818031 și 84818039 nu sunt coduri corecte pentru fitinguri deoarece vizează supape pentru gaz, în timp ce supapele utilizate pentru fitinguri sunt supapele pentru bere lichidă. Părțile au concluzionat că, întrucât clasificarea fitingurilor a fost discutabilă, iar statisticile privind importurile din Brazilia nu au fost fiabile, singura valoare de referință adecvată pentru fitinguri ar fi propriul lor preț de achiziție de la producătorii de fitinguri din Uniune, inclus în răspunsurile lor la chestionar.

(49)

Astfel cum se menționează în considerentul 84 din regulamentul provizoriu, fitingul utilizat pentru un butoi este conceput pentru menținerea gazului presurizat în interiorul butoiului și pentru distribuirea lichidului carbonizat care asigură fluxul condiționat al acestuia. Această funcție este îndeplinită în principal de mecanismul inclus în corpul fitingului butoiului care încorporează una sau două supape. Prin urmare, Comisia a considerat că un fiting ar putea face parte din unitatea de distribuție a berii acționată cu gaz care intră în domeniul de aplicare al poziției 8481 din SA, la care se încadrează codurile vamale braziliene 84818031 și 84818039.

(50)

În plus, chiar dacă între 45 % și 60 % din fitinguri au fost achiziționate de exportatorii din Uniune incluși în eșantion, în răspunsurile exportatorilor incluși în eșantion nu a fost furnizat niciun element de probă relevant (cum ar fi contractul de achiziție sau facturile) în sprijinul cererii privind prețurile de achiziție nedistorsionate, în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, astfel cum se prevede în chestionar. În mod similar, niciunul dintre exportatorii incluși în eșantion nu a făcut distincție între fitingurile utilizate, indiferent dacă proveneau de pe piața internă sau din Uniune, în datele lor privind costurile, chiar dacă chestionarul a oferit o astfel de posibilitate. Prin urmare, afirmațiile părților au fost respinse.

(51)

În etapa provizorie, Comisia a utilizat statisticile OIM (10) pentru a stabili costul nedistorsionat al forței de muncă pentru numărul efectiv de ore de muncă din Brazilia. Cu toate acestea, producătorii-exportatori incluși în eșantion au identificat deficiențe în ajustările efectuate pentru includerea contribuțiilor sociale în costul forței de muncă, ceea ce înseamnă că costul forței de muncă a fost calculat incorect. În plus, aceștia au susținut că statisticile OIM indicau 39,09 ore lucrate pe săptămână în Brazilia, în timp ce celelalte surse de informații indicau 44 de ore lucrate pe săptămână. Potrivit producătorilor-exportatori incluși în eșantion, discrepanța s-a datorat faptului că OIM a scăzut deja zilele de sărbătoare legală și zilele nelucrătoare pe o bază anuală. Prin urmare, aceștia au sugerat că fie Comisia nu ar fi trebuit să scadă zilele de sărbătoare legală și zilele nelucrătoare din orele de lucru săptămânale din statisticile OIM, fie ar fi trebuit să utilizeze 44 de ore de lucru săptămânale ca bază pentru calcularea valorii de referință pentru costul forței de muncă.

(52)

Prin urmare, Comisia a efectuat o revizuire mai detaliată a valorii de referință a OIM. Analiza suplimentară a Comisiei privind costul forței de muncă a arătat că setul de date OIM privind veniturile a fost subestimat, întrucât acesta nu lua în considerare faptul că lucrătorii brazilieni au primit treisprezece luni de salariu pe an de lucru și că OIM a furnizat date doar privind costul mediu al forței de muncă din Brazilia în sectorul de producție, indiferent de dimensiunea sau/și de activitatea specifică a societății.

(53)

Pe de altă parte, Comisia a constatat că Institutul brazilian de Geografie și Statistică (IBGE) (11) a înregistrat costuri detaliate cu forța de muncă, inclusiv ajustările sociale integrale (răspunzând astfel cererii inițiale a producătorilor-exportatori incluși în eșantion), într-un registru central al societăților, cu date per activitate economică detaliată (fabricarea de ambalaje din metal) și per dimensiune a societății relevantă pentru dimensiunea celor doi producători-exportatori din China incluși în eșantion. Prin urmare, Comisia a decis să utilizeze cele mai recente date IBGE disponibile pentru 2020, ajustate cu indicele costului forței de muncă pentru 2021 pentru etapa finală a investigației, pentru a calcula costul anual al forței de muncă.

(54)

De asemenea, Comisia a reexaminat orele de lucru săptămânale furnizate în statisticile OIM și sursele identificate de părți (12). Una dintre cele două surse a indicat un maxim de 44 de ore de lucru pe săptămână, în timp ce cealaltă sursă a indicat 44 de ore de lucru standard pe săptămână. Ambele surse au fost private și au furnizat numărul mediu de ore aplicabil în Brazilia, fără a specifica un sector de activitate. Statisticile OIM revizuite prevedeau de fapt 40,21 ore medii săptămânale lucrate efectiv (13) pentru fabricarea produselor metalice prelucrate (cu excepția mașinilor și echipamentelor), care este sectorul relevant pentru cei doi producători-exportatori incluși în eșantion. Astfel, Comisia a considerat că statisticile OIM sunt mai adecvate pentru a stabili orele săptămânale lucrate efectiv.

(55)

Comisia a calculat orele anuale lucrate efectiv prin înmulțirea orelor de muncă săptămânale lucrate efectiv cu numărul de săptămâni dintr-un an, scăzând apoi zilele nelucrate (vacanțe, sărbători naționale, concedii facultative, dar nu obligatorii, sărbători regionale). Această abordare a fost adoptată în locul celei sugerate de părți, deoarece, în caz contrar, toate săptămânile anului ar fi fost considerate ca având cinci zile lucrătoare efective, ceea ce nu corespunde realității muncii efective.

(56)

În consecință, costul anual al forței de muncă stabilit a fost împărțit la numărul anual de ore lucrate efectiv pentru a calcula costul de referință al forței de muncă pentru ora de lucru efectivă în Brazilia.

(57)

În urma comunicării constatărilor finale, producătorii-exportatori incluși în eșantion au susținut că sursa utilizată pentru costul forței de muncă în Brazilia (IBGE) nu a fost adecvată, deoarece metoda statistică (ancheta în rândul întreprinderilor) și tipul de date (datele anchetei) utilizate de IBGE au făcut ca calitatea statisticilor să depindă de disponibilitatea societăților de a răspunde la anchetă, ceea ce, în absența unor detalii cu privire la societățile incluse în anchetă, a făcut ca reprezentativitatea datelor pentru sectorul industrial relevant să fie discutabilă.

(58)

Comisia a observat că IBGE este o entitate gestionată de administrația federală, aflată în subordinea Ministerului Economiei și principalul furnizor de date și informații despre țară (14). Prin urmare, Comisia a considerat că datele colectate și metodele utilizate de entitate au fost suficient de fiabile și servesc drept sursă primară de date statistice în Brazilia. Disponibilitatea detaliilor referitoare la societățile care participă la o anumită anchetă nu a fost considerată necesară pentru a confirma fiabilitatea unei astfel de instituții, metodele statistice utilizate și datele colectate de aceasta. Prin urmare, afirmația părților a fost respinsă.

(59)

În urma comunicării constatărilor finale, producătorii-exportatori incluși în eșantion au susținut că, pe baza întrebărilor din chestionarul anchetei utilizate de IBGE, salariile și contribuțiile sociale au fost excesive și nereprezentative, deoarece au inclus costurile cu personalul care nu are legătură cu producția (personal neangajat, cum ar fi proprietarul, partenerii, membrii de familie neremunerați). De asemenea, numărul de angajați raportat în anchetă a fost cel de la sfârșitul anului, în loc de media anului. Având în vedere că anul 2020 a fost afectat de pandemia de COVID-19, mulți angajați au fost concediați din cauza activităților economice scăzute, împărțind astfel costul anual al forței de muncă la numărul de angajați la sfârșitul anului, ceea ce a dus la creșterea costului forței de muncă per angajat.

(60)

În urma observațiilor primite, Comisia a analizat datele IBGE și a exclus salariile și contribuțiile sociale ale personalului care nu avea legătură cu producția. De asemenea, pe baza variației ratei șomajului la începutul și la sfârșitul anului 2020 (15), Comisia a calculat numărul mediu de angajați în 2020, care a fost apoi utilizat în calculul său.

(61)

Aceleași părți au susținut, de asemenea, că, pe baza definiției furnizate pe site-ul internet al OIM (16), sărbătorile legale și zilele nelucrătoare au fost deja deduse anual și nu a fost necesară ajustarea statisticilor OIM privind programul săptămânal de lucru în funcție de vacanță și de sărbătorile legale. În caz contrar, Comisia utilizează 44 de ore de lucru săptămânale ca bază pentru calcularea costului de referință al forței de muncă.

(62)

Comisia și-a revizuit calculul. Numărul anual de ore lucrate efectiv a fost calculat prin înmulțirea orelor de muncă săptămânale efectiv lucrate (astfel cum sunt furnizate de OIM) cu numărul de săptămâni dintr-un an, fără scăderea zilelor nelucrate.

(63)

Producătorii-exportatori incluși în eșantion au susținut că adăugarea taxelor de import braziliene la prețurile de import ale materiilor prime a fost incorectă, deoarece scopul trimiterii la o țară reprezentativă este de a stabili prețurile nedistorsionate pe care producătorii-exportatori chinezi ar fi trebuit să le plătească, ceea ce necesită aplicarea nivelului corespunzător al taxei la import din China.

(64)

Valoarea normală ar trebui să reflecte prețul nedistorsionat al materiilor prime în țara reprezentativă (în acest caz, Brazilia). Prin urmare, aceasta ar trebui să reflecte prețul pe care un producător de butoaie l-ar plăti în Brazilia pentru materiile prime livrate la poarta fabricii. Dacă nu ar fi adăugate taxe la import în Brazilia, valoarea de referință rezultată nu ar reflecta prețul nedistorsionat de pe piața din Brazilia, ci doar prețul CIF mediu din țările care exportă materiile prime în cauză. Acest lucru ar fi contrar articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Prin urmare, argumentul părților a fost respins.

(65)

În urma comunicării constatărilor finale, producătorii-exportatori incluși în eșantion și-au reiterat afirmațiile formulate în etapa provizorie cu privire la taxele de import aplicate în cazul achiziționării de materii prime, fără a prezenta alte elemente de probă. Argumentele au fost deja respinse în considerentul anterior.

(66)

Având în vedere toate informațiile transmise de părțile interesate, au fost identificați următorii factori de producție și sursele acestora în ceea ce privește Brazilia pentru stabilirea valorii normale în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază:

Tabelul 1

Factori de producție ai butoaielor

(67)

Detaliile pentru calcularea valorii normale au fost stabilite în considerentele 96-100 din regulamentul provizoriu.

(68)

Cei doi producători-exportatori incluși în eșantion au susținut că profitul de 24,4 % al producătorului brazilian de ambalaje ușoare din metal nu a fost fiabil pentru construirea valorii normale din cauza faptului că acesta era ridicat în comparație cu profitul-țintă de 12 % al producătorilor de butoaie din Uniune. Ei au propus, în schimb, utilizarea profitului de 12,2 % înregistrat de un producător malaysian de butoaie cilindrice din oțel, considerând că acesta este mai fiabil întrucât corespunde îndeaproape profitului-țintă al industriei Uniunii.

(69)

Comisia a observat că profitul-țintă al producătorilor din Uniune nu este comparabil cu profitul societăților dintr-o țară reprezentativă, indiferent dacă este vorba de Brazilia sau Malaysia. În primul rând, contextul și obiectivul pentru care aceste profituri sunt stabilite sunt diferite. Profitul din țara reprezentativă este utilizat ca substitut pentru un profit nedistorsionat care ar fi fost realizat într-o țară care nu este afectată de distorsiuni semnificative. Această țară trebuie să aibă un nivel de dezvoltare similar cu cel al țării în cauză afectate de distorsiuni semnificative. În schimb, profitul-țintă al industriei Uniunii este profitul realizat în mod normal de către industrie pe piața Uniunii în condiții normale de concurență, și anume în absența importurilor care fac obiectul unui dumping. Cu alte cuvinte, profitul-țintă se bazează pe nivelul de profit al industriei Uniunii în cursul anilor anteriori importurilor prejudiciabile care fac obiectul unui dumping, în timp ce profitul unei societăți dintr-o țară reprezentativă se bazează pe profitul realizat în cursul unui anumit exercițiu financiar. Prin urmare, variabilele pentru stabilirea profitului-țintă al industriei Uniunii și a profitului de referință dintr-o țară reprezentativă sunt diferite. În plus, aceste profituri sunt calculate în moduri diferite. Profitul-țintă al industriei Uniunii este exprimat în raport cu cifra de afaceri, în timp ce profitul din țara reprezentativă este exprimat în funcție de costul bunurilor vândute. Prin urmare, aceste niveluri de profit nu sunt comparabile, iar faptul că profitul producătorului malaysian propus este mai apropiat de profitul-țintă al industriei Uniunii este, prin urmare, irelevant. Afirmația părților respective a fost respinsă.

(70)

Cei doi producători-exportatori incluși în eșantion au susținut, de asemenea, că lipsa de informații detaliate în baza de date Orbis (17) cu privire la „alte cheltuieli de exploatare” utilizate la calcularea costurilor VAG și a profitului a făcut ca datele Orbis să fie inutilizabile. Aceștia au adăugat că sursa exactă a datelor Orbis referitoare la producătorul brazilian identificat de Comisie era necunoscută, ceea ce face ca datele Orbis să fie mai puțin fiabile decât conturile auditate ale producătorului malaysian de butoaie cilindrice din oțel propus.

(71)

Comisia a subliniat că comunicarea constatărilor provizorii a furnizat informații cu privire la sursa datelor Orbis ale producătorului brazilian, care erau informații din registrele oficiale locale bazate pe GAAP locale (18). În plus, glosarul datelor și al rapoartelor din Orbis oferă o definiție a altor cheltuieli de exploatare ca fiind „toate costurile care nu sunt direct legate de producția de bunuri vândute, cum ar fi costurile comerciale, cheltuielile administrative etc. și amortizarea acestor costuri”, clarificând astfel aspectele preocupante semnalate de părți.

(72)

În etapa finală a investigației, Comisia a corectat, de asemenea, o eroare materială privind calcularea costurilor VAG și a profitului în ceea ce privește societatea Metalurgica Mococa SA din Brazilia. Prin urmare, costurile VAG și profitul, exprimate ca procent din costurile mărfurilor vândute și aplicate costurilor de producție nedistorsionate, au fost de 8,67 % și, respectiv, 22,52 %.

(73)

Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(74)

În urma comunicării constatărilor finale, producătorii-exportatori incluși în eșantion și-au reiterat afirmațiile formulate în etapa provizorie cu privire la nivelul de profit utilizat de Comisie, fără a prezenta alte elemente de probă. Argumentele au fost deja respinse în considerentul 69.

(75)

Detaliile pentru calculul prețului de export au fost prezentate în considerentele 101-103 din regulamentul provizoriu. Întrucât nu au fost primite observații, Comisia și-a confirmat constatările provizorii.

(76)

Detaliile privind comparația dintre valoarea normală și prețul de export au fost prezentate în considerentele 104-105 din regulamentul provizoriu. Întrucât nu au fost primite observații, Comisia și-a confirmat constatările provizorii.

(77)

Astfel cum se descrie în considerentele 32 – 73, în urma solicitărilor părților interesate și a investigației suplimentare, Comisia a revizuit și a recalculat marjele de dumping.

(78)

Astfel cum se explică în considerentul 111 din regulamentul provizoriu, Comisia a concluzionat, în etapa provizorie, că nivelul de cooperare din partea producătorilor-exportatori a fost scăzut. Cu toate acestea, astfel cum se explică în considerentul 97, Comisia a stabilit, în etapa definitivă, că era puțin probabil ca alți producători-exportatori chinezi semnificativi să fi fost activi pe piața Uniunii. În consecință, Comisia a concluzionat, în etapa definitivă, că nivelul de cooperare a fost ridicat (peste 90 %) și a considerat oportun să stabilească marja de dumping pentru producătorii-exportatori necooperanți la nivelul celei mai ridicate marje de dumping constatate pentru un producător-exportator inclus în eșantion.

(79)

În urma modificărilor efectuate după comunicarea constatărilor finale, marjele de dumping definitive, exprimate ca procent din prețul pentru cost, asigurare și navlu (CIF) la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt următoarele:

(80)

Potrivit informațiilor de care dispune Comisia, produsul similar a fost fabricat de opt producători din Uniune în cursul perioadei de investigație. Aceștia constituie „industria Uniunii” în înțelesul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(81)

Producția totală a Uniunii în cursul perioadei de investigație a fost stabilită la aproximativ 1 926 200 de butoaie. Comisia a stabilit această cifră pe baza răspunsului la chestionarul macroeconomic furnizat de reclamant și a răspunsurilor verificate la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Astfel cum se indică în considerentul 7 din regulamentul provizoriu, producătorii din Uniune incluși în eșantion au reprezentat cca. 73 % din producția totală estimată de produs similar a Uniunii.

(82)

În absența oricăror observații privind definiția industriei Uniunii și a nivelurilor de producție ale acesteia, au fost confirmate concluziile enunțate în considerentele 113 și 114 din regulamentul provizoriu.

(83)

În urma instituirii măsurilor provizorii, astfel cum se explică în considerentul 8, Comisia a continuat să caute și să verifice informațiile evidențiate în considerentele 140 și 141 din regulamentul provizoriu, cu privire la cantitățile de butoaie importate din China. În contextul respectiv și astfel cum se descrie la punctele 4.2.1, 4.2.2, 4.2.3, 4.2.4. și 4.2.5, Comisia: (i) a solicitat date vamale detaliate din partea autorităților vamale din Spania și din România cu privire la importurile de mărfuri încadrate la codurile NC relevante pentru butoaie; (ii) a solicitat date privind exporturile de butoaie din 2022 efectuate de producătorii-exportatori cooperanți incluși în eșantion și de la cei neincluși în eșantion, pentru a le reconcilia cu statisticile oficiale mai precise privind importurile disponibile pentru perioada ulterioară deschiderii investigației; (iii) a trimis cereri de date suplimentare celor cinci importatori principali identificați în plângere, solicitându-le informații privind furnizorilor lor și volumelor de achiziții pentru întreaga perioadă examinată; (iv) a verificat vânzările către UE ale producătorilor-exportatori cooperanți neincluși în eșantion în cursul perioadei examinate și (v) a încercat să colecteze mai multe informații privind micile fabrici de bere după etapa provizorie.

(84)

Datele vamale din România și Spania au fost analizate utilizând aceeași metodologie ca pentru analiza inițială, descrisă în considerentul 127 din regulamentul provizoriu. Deși această analiză suplimentară a permis Comisiei să perfecționeze estimarea importurilor de butoaie în Uniune pe baza analizei datelor vamale, includerea Spaniei și a României nu a avut un impact major asupra cantităților totale importate sau asupra tendințelor cantităților estimate.

(85)

Astfel cum se explică la considerentul 83, Comisia a solicitat date privind exporturile de butoaie în 2022 de la toți cei șase producători-exportatori cooperanți (atât incluși în eșantion, cât și neincluși în eșantion), pentru a compara cifrele respective cu datele la nivel de cod TARIC (21) privind importurile de butoaie și, prin urmare, pentru a verifica dacă există anumiți exportatori care vând butoaie pe piața Uniunii care erau necunoscuți până în prezent în cadrul investigației. Toți cei șase producători-exportatori cooperanți au furnizat datele solicitate.

(86)

Datele la nivel de cod TARIC privind importurile de butoaie sunt disponibile în baza de date Surveillance începând cu 14 mai 2022, și anume la o zi după deschiderea investigației. În plus, există un decalaj de timp inevitabil de la data la care un producător-exportator înregistrează o vânzare până la data la care transportul ajunge la vama Uniunii. Comisia a considerat că intervalul mediu de timp a fost de 30 zile, pe baza informațiilor furnizate de producătorii-exportatori (22). Astfel, Comisia a comparat datele raportate privind vânzările pentru fiecare lună, începând cu luna mai, cu datele Surveillance privind importurile pentru luna următoare.

(87)

Aplicând metodologia de comparare menționată mai sus, vânzările totale de butoaie către Uniune raportate de producătorii-exportatori cooperanți în perioada mai-septembrie 2022 au fost cu aproximativ 1 % mai mari decât totalul importurilor înregistrate în baza de date Surveillance pentru perioada iunie-octombrie 2022, pe kilogram. Compararea în același mod a vânzărilor pentru perioada mai-decembrie 2022 cu datele din baza de date Surveillance pentru iunie 2022 – ianuarie 2023 a evidențiat volume și mai mari de vânzări declarate de producătorii-exportatori în comparație cu importurile înregistrate în baza de date Surveillance, ceea ce pare să se datoreze decalajului de timp între înregistrarea importurilor la autoritățile vamale ale Uniunii și momentul în care importurile respective au fost înregistrate ca vânzări de către producătorii-exportatori.

(88)

Pe baza acestui exercițiu, Comisia a concluzionat că producătorii-exportatori cooperanți au fost singurii producători-exportatori care au vândut butoaie către Uniune cel puțin de la începutul lunii mai 2022.

(89)

În plus, Comisia a contactat din nou cei cinci importatori principali identificați în plângere (23), solicitându-le date privind furnizorilor lor și volumelor de achiziții pentru întreaga perioadă examinată.

(90)

Doar doi din cinci importatori (KSM Keg și IMEXA) au furnizat datele solicitate. Un importator (My Kegs) a solicitat o prelungire a termenului pentru transmiterea datelor și, în pofida faptului că i s-a acordat o prelungire, nu a furnizat datele solicitate.

(91)

Analiza datelor prezentate de cei doi importatori menționați mai sus a arătat că aceștia au achiziționat butoaie doar de la cei doi producători-exportatori cooperanți incluși în eșantion și de la un producător-exportator cooperant neinclus în eșantion în cursul perioadei examinate. Vânzările raportate de producătorii-exportatori cooperanți relevanți au corespuns în mare măsură achizițiilor raportate de doi importatori.

(92)

Datele obținute, cu toate că nu acoperă toți importatorii, nu au evidențiat exporturile vreunui producător-exportator care nu a cooperat la investigație.

(93)

Comisia a încercat să se asigure că producătorii-exportatori neincluși în eșantion nu au subraportat volumele lor de vânzări către Uniune efectuate în cursul perioadei examinate. Astfel cum s-a explicat la punctul 4.2.2 de mai sus, compararea datelor privind vânzările ale producătorilor-exportatori cooperanți incluși în eșantion și ale producătorilor-exportatori cooperanți neincluși în eșantion cu statisticile oficiale privind importurile disponibile în baza de date Surveillance nu a indicat că vreunul dintre producătorii-exportatori ar fi subraportat vânzările lor către Uniune în 2022. Comisia a verificat încrucișat cu datele la nivel de cod TARIC furnizate de producătorii-exportatori cooperanți neincluși în eșantion care au raportat vânzări către Uniune în 2022. În ceea ce privește cota lor din totalul importurilor din China, astfel cum a fost raportată în cursul perioadei examinate (24), Comisia a verificat încrucișat datele cu datele utilizatorilor și importatorilor cooperanți. Pe această bază, Comisia nu a găsit niciun element de probă care să ateste că datele furnizate de producătorii-exportatori au fost inexacte.

(94)

Nu s-a făcut cunoscută nicio mică fabrică de bere în urma instituirii măsurilor provizorii. Prin urmare, Comisia nu a fost în măsură să obțină informații suplimentare din această sursă cu privire la importurile din China.

(95)

Din compararea datelor privind vânzările a șase producători-exportatori cooperanți cu datele la nivel de cod TARIC preluate din baza de date Surveillance și de la importatori și utilizatori neafiliați, se pare că cantitățile de butoaie pe care producătorii-exportatori cooperanți au raportat că le-au vândut pe piața Uniunii în 2022 reprezintă, în linii mari, totalul importurilor de butoaie din China către piața Uniunii în cursul perioadei respective. În plus, Comisia a analizat importurile încadrate la codul adițional TARIC C999. Codul adițional TARIC C999 este menit să înregistreze importurile provenite de la producătorii-exportatori necooperanți. Atât datele din baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6), cât și cele din baza de date Surveillance au arătat că importurile în cauză au fost nesemnificative pentru perioada ianuarie-martie 2023. Acest lucru confirmă, de asemenea, că producătorii-exportatori cooperanți au fost, probabil, principalii producători-exportatori de butoaie către Uniune în cursul perioadei examinate.

(96)

În mod similar, examinarea datelor celor doi importatori care au răspuns la solicitările de date ale Comisiei nu a semnalat existența niciunui alt producător-exportator.

(97)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia nu a putut stabili în mod clar că existau producători chinezi semnificativi activi pe piața Uniunii înainte de deschiderea investigației care și-ar fi încetat exporturile la începutul lunii mai 2022, cu puțin timp înainte de deschiderea investigației.

(98)

În plus, Comisia a reamintit că analiza sa privind datele vamale detaliate, astfel cum este descrisă în considerentul 127 din regulamentul provizoriu, s-a bazat pe anumite ipoteze. Se pot regăsi eventuale inexactități în formula de conversie „1 butoi = 10 kg”, precum și în gradele diferite de precizie a descrierilor mărfurilor din datele vamale ale fiecărui stat membru. În această privință, trebuie subliniat că, după adăugarea a două state membre suplimentare la analiza datelor vamale (România și Spania), datele vamale belgiene au reprezentat mai mult de 70 % din diferența totală dintre valorile inferioare și cele superioare ale importurilor potențiale de butoaie care rezultă din analiză. În același timp, în cursul perioadei examinate, o mare parte din importurile de butoaie din toate statele membre ale căror date vamale au fost analizate de Comisie au fost importuri efectuate de Belgia. În cazul statisticilor de import referitoare la Belgia, multe descrieri ale articolelor din declarații au fost destul de generale, prin urmare este posibil ca acestea să nu fi fost importuri de butoaie. În consecință, fără a aduce atingere constatărilor provizorii în ceea ce privește cifrele privind importurile prezentate în regulamentul provizoriu și urmând o abordare conservatoare, Comisia a decis să își bazeze constatările definitive pe cantitățile de vânzări declarate de cei șase producători-exportatori cooperanți în Uniune pentru întreaga perioadă examinată.

(99)

Prin urmare, Comisia a stabilit volumul importurilor din RPC, cotele de piață și consumul Uniunii în prezentul regulament pe baza cantităților exportate către Uniune raportate de cei șase producători-exportatori cooperanți pentru perioada examinată.

(100)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul la nivelul Uniunii (unități)

(101)

Comisia a stabilit consumul de butoaie la nivelul Uniunii pe baza vânzărilor totale ale industriei Uniunii în Uniune, plus totalul importurilor din China raportate de cei șase producători-exportatori cooperanți.

(102)

În etapa provizorie, importurile din alte țări terțe în Uniune nu au fost luate în considerare, deoarece au fost considerate neglijabile. Nu s-au primit observații cu privire la acest aspect. În plus, datele suplimentare primite de la doi importatori după instituirea măsurilor provizorii nu au contrazis această concluzie. Prin urmare, se confirmă concluziile din considerentul 119 din regulamentul provizoriu.

(103)

Utilizând importurile în Uniune din China stabilite pe baza datelor raportate de producătorii-exportatori cooperanți (a se vedea punctul 4.4.1 de mai jos), consumul total al Uniunii a prezentat, de asemenea, o tendință descrescătoare în cursul perioadei examinate. În comparație cu consumul publicat în tabelul 2 din regulamentul provizoriu, tendința generală din perioada 2018-2020 (până la PI) nu s-a modificat în mod substanțial.

(104)

După scăderea inițială de 29 %, consumul a scăzut drastic în perioada de vârf a pandemiei de COVID-19. Măsurile de limitare a mișcării persoanelor care au dus la închiderea barurilor/restaurantelor au redus considerabil cererea de butoaie în perioada respectivă. Incertitudinea generală și lipsa veniturilor au forțat utilizatorii butoaielor (producătorii de băuturi) să își amâne achizițiile planificate de butoaie.

(105)

Situația a continuat pe parcursul perioadei de investigație și, astfel cum se explică în considerentul 139, consumul a început să se redreseze după perioada de investigație (începând din 2022), deoarece impactul pandemiei de COVID-19 a scăzut, iar cererea globală de băuturi distribuite din recipiente cu robinet a crescut. Prin urmare, cererea globală a crescut cu 122 % în 2022 în comparație cu perioada de investigație, ajungând la un nivel ușor inferior perioadei anterioare pandemiei de COVID-19 (2019).

(106)

Nicio parte interesată nu a contestat datele privind consumul în urma măsurilor provizorii.

(107)

Produsul în cauză este importat în Uniune sub două coduri NC (ex 7310 10 00 și ex 7310 29 90), în funcție de capacitatea butoiului. Butoaiele cu o capacitate > = 50 de litri, dar <= 300 de litri se încadrează la codul NC 7310 10 00, în timp ce cele cu o capacitate de < 50 de litri se încadrează la codul NC 7310 29 90 (denumite în continuare „codurile NC relevante”). Aceste două coduri NC includ, de asemenea, o gamă largă de alte produse în afară de produsul care face obiectul investigației (de exemplu, bidoane, cutii din tinichea, jgheaburi pentru hrănirea animalelor, găleți, extinctoare, canistre, containere și cisterne pentru utilizări diverse, sticle de apă, butoaie de oțel etc.). Astfel, nu a fost posibilă stabilirea importurilor doar pe baza codurilor NC.

(108)

Astfel cum s-a explicat la punctul 4.2.5, având în vedere elementele de probă de la dosar și testele relevante bazate pe datele ulterioare PI, Comisia a urmat, în etapa definitivă, abordarea conservatoare presupunând că cantitățile de import raportate de producătorii-exportatori cooperanți corespund totalității importurilor de butoaie din China efectuate în cursul perioadei examinate. În consecință, Comisia și-a bazat constatările definitive cu privire la cantitățile importate din China pe cifrele raportate de producătorii-exportatori cooperanți prezentate în tabelul 3 de mai jos.

Tabelul 3

Importurile în Uniune (unități) și cota de piață

(109)

Evoluția volumelor importurilor și a cotelor de piață a fost una diferită față de volumele importurilor bazate pe statisticile vamale publicate în tabelul 6 din regulamentul provizoriu. Cota de piață a importurilor din China a scăzut inițial cu 4 puncte procentuale între 2018 și 2019. Apoi, aceasta a scăzut ușor, cu un punct procentual, în 2020, în contextul pandemiei de COVID-19 și al pe durata restricțiilor de deplasare a persoanelor atât din Uniune, cât și din China, rămânând neschimbată în perioada de investigație, în pofida continuării măsurilor sanitare stricte și a crizei containerelor care a afectat exporturile din China.

(110)

Astfel cum s-a stabilit la punctul 4.3.3.3 din regulamentul provizoriu, pe lângă stabilirea subcotării prețurilor, Comisia a considerat că a existat, de asemenea, o blocare semnificativă a prețurilor în sensul articolului 3 alineatul (3) din regulamentul de bază. Din cauza presiunii semnificative asupra prețurilor cauzate de importurile la prețuri scăzute care fac obiectul unui dumping din partea producătorilor-exportatori chinezi, industria Uniunii nu a fost în măsură să crească prețurile pe parcursul perioadei de investigație în conformitate cu evoluția costurilor de producție și pentru a atinge un nivel rezonabil al profitului.

(111)

Prețul de vânzare mediu al industriei Uniunii a scăzut cu aproape 10 % în cursul perioadei examinate. În același timp, costul de producție a crescut cu 16 % în aceeași perioadă, ceea ce a făcut ca prețul de vânzare al industriei Uniunii să fie semnificativ mai mic decât costul său de producție. În special în 2020 și în cursul perioadei de investigație, costul de producție a crescut substanțial, în timp ce prețul a trebuit să fie menținut stabil din cauza presiunii exercitate de exporturile chineze asupra prețurilor. Subcotarea prețurilor indicative în cursul perioadei de investigație a fost de peste 50 %.

(112)

Această situație a avut un impact clar asupra profitabilității industriei Uniunii. După ce a început la 12 % în 2018, profitabilitatea a scăzut brusc pentru restul perioadei, în special în 2020 și în cursul perioadei de investigație.

(113)

Evoluția acestor trei indicatori arată în mod clar că industria a fost supusă unei presiuni puternice asupra prețurilor din partea importurilor din China care fac obiectul unui dumping, ceea ce a forțat-o să vândă la prețuri situate sub costul de producție. Astfel cum se explică la punctul 5.1, acest lucru a dus la o blocare clară a prețurilor pentru industria Uniunii.

(114)

După comunicarea constatărilor provizorii, cei doi producători-exportatori incluși în eșantion și GC au susținut că Comisia nu le-a comunicat informații, nici explicații suficient de detaliate cu privire la calcularea marjelor lor de subcotare a prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative, fără a oferi o justificare pentru tratamentul confidențial al informațiilor respective, încălcând astfel dreptul lor la apărare. Producătorii-exportatori au reiterat aceleași comentarii la momentul comunicării constatărilor finale.

(115)

În această privință, Comisia a observat că anumite date la nivelul NCP (și anume prețul mediu și cantitatea vândută) au fost considerate confidențiale nu numai cu scopul de a nu se divulga exportatorilor chinezi informații comerciale confidențiale ale producătorilor din Uniune, ci și pentru a proteja confidențialitatea informațiilor comerciale ale fiecăruia dintre producătorii din Uniune incluși în eșantion. Articolul 6 alineatul (7) și articolul 20 din regulamentul de bază prevăd anumite drepturi în materie de informare a părților interesate. Cu toate acestea, în conformitate cu articolul 19 din regulamentul de bază, principiile care reglementează dreptul la informare trebuie să fie reconciliate cu cerințele în materie de confidențialitate, în special cu obligația instituțiilor de a respecta secretul comercial (25); protecția secretelor comerciale fiind un principiu general al dreptului Uniunii (26). În plus, nici producătorii-exportatori, nici GC nu au furnizat nicio explicație a modului în care presupusa comunicare insuficientă ar încălca dreptul lor la apărare. Prin urmare, aceste afirmații au fost respinse ca fiind nefondate.

(116)

În lipsa altor observații privind prețul importurilor și subcotarea prețurilor, Comisia a confirmat concluziile enunțate în considerentele 146 - 154 din regulamentul provizoriu.

(117)

În urma instituirii măsurilor provizorii, nu au fost primite observații, nici constatări suplimentare cu privire la următorii indicatori macroeconomici: producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității, volumul vânzărilor, creșterea, ocuparea forței de muncă și productivitatea, precum și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare. În consecință, Comisia și-a confirmat concluziile prevăzute în considerentele 160 - 163, 165, 167 - 169 și 171 din regulamentul provizoriu.

(118)

Concluziile privind volumul vânzărilor industriei Uniunii pe piața Uniunii din considerentul 165 din regulamentul provizoriu au fost confirmate. Cu toate acestea, odată cu utilizarea abordării conservatoare pentru stabilirea cantităților importate (a se vedea punctul 4.2.5), evoluția cotei de piață a industriei Uniunii a trebuit, de asemenea, să fie ajustată. În consecință, volumul vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 4

Volumul vânzărilor și cota de piață

(119)

Evoluția cotei de piață a industriei Uniunii s-a modificat ușor în comparație cu cifrele bazate pe statisticile privind importurile, astfel cum au fost publicate în regulamentul provizoriu. Pe baza statisticilor privind importurile, situația a fost stabilă în 2018 și 2019, cu o scădere de 5 puncte procentuale în 2020 și apoi o scădere suplimentară de 10 puncte procentuale în perioada de investigație.

(120)

Datele bazate pe abordarea conservatoare arată o creștere de 4 puncte procentuale între 2018 și 2019, iar ulterior cota de piață a rămas stabilă până la sfârșitul perioadei de investigație. Conform informațiilor prezentate la punctul 5.1.1, cota de piață a industriei Uniunii a scăzut cu 14 puncte procentuale în 2022 în comparație cu perioada de investigație, în beneficiul importurilor din China, care au crescut în aceeași măsură (de la 13 % la 27 %).

(121)

GC a susținut că „deși cota de piață și volumul vânzărilor producătorilor din UE au scăzut în cursul perioadei de investigație, scăderea este în concordanță cu cererea consumatorilor”, scăderea pe care GC o atribuie pandemiei de COVID-19 și inflației bunurilor de consum. GC nu a prezentat niciun element de probă care să sugereze că a existat o inflație semnificativă a bunurilor de consum în cursul perioadei examinate și nici că o astfel de presupusă inflație ar fi motivul scăderii cererii pentru butoaie. Cu toate acestea, Comisia însăși a concluzionat în considerentul 120 din regulamentul provizoriu că, într-adevăr, consumul a scăzut din cauza pandemiei de COVID-19 și a diferitelor măsuri de limitare a mișcării persoanelor introduse în Uniune. Cu toate acestea, astfel cum se explică în considerentele din regulamentul provizoriu și la punctul 5.1 de mai jos, în pofida pandemiei de COVID-19, care a dus la scăderea cererii, cotele de piață atât ale industriei Uniunii, cât și ale producătorilor-exportatori chinezi nu s-au schimbat în mod semnificativ în perioada 2019-2021 pe o piață semnificativ mai mică, iar Comisia a concluzionat că importurile din China au exercitat o presiune semnificativă asupra prețurilor industriei Uniunii, obligând-o să își mențină prețurile la un nivel scăzut și sub costul de producție, cauzând astfel un prejudiciu important. Prin urmare, aceste afirmații au fost respinse ca nefondate.

(122)

În observațiile sale privind constatările provizorii, reclamantul a susținut că, având în vedere că marjele de dumping stabilite în etapa provizorie variază între 65,3 % și 91 %, amploarea dumpingului ar trebui să fie considerată substanțială și inclusă în evaluarea prejudiciului, astfel cum se prevede la articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(123)

Comisia a observat, în considerentul 170 din regulamentul provizoriu, că, într-adevăr, în contextul evaluării tuturor factorilor și indicilor relevanți pentru evaluarea prejudiciului cauzat industriei Uniunii, a constatat că amploarea marjelor de dumping a avut un impact substanțial asupra industriei Uniunii,. Ulterior, Comisia a stabilit că marjele de dumping au fost chiar mai mari, variind de la 70,2 % până la 92,3 % (a se vedea punctul 3.4 de mai sus). Pe această bază, Comisia a confirmat concluzia din considerentul 170 din regulamentul provizoriu.

(124)

În urma instituirii măsurilor provizorii, nu s-au primit observații cu privire la niciunul dintre indicatorii microeconomici (prețurile și factorii care afectează prețurile, costurile forței de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capitaluri). În consecință, Comisia și-a confirmat concluzia din considerentele 172-185 din regulamentul provizoriu.

(125)

În pofida modificării consumului, a cifrelor privind importurile și a cotelor de piață, astfel cum sunt prezentate mai sus, principalii macroindicatori și microindicatori continuă să prezinte o tendință negativă în cursul perioadei examinate. Deși cota de piață a exporturilor din China pare să fi scăzut în 2019 și (ușor) în 2020 pentru a rămâne apoi stabilă în PI, această scădere trebuie să fie plasată în contextul special a pandemiei fără precedent de COVID-19 din 2020 și al prăbușirii ulterioare a pieței Uniunii pentru butoaie. În urma unei ușoare pierderi a cotei de piață în 2020, în pofida măsurilor impuse în cadrul politicii „zero COVID” și a crizei containerelor din 2021, importurile din China au menținut o cotă de piață substanțială, obstrucționând considerabil prețurile industriei Uniunii în cursul PI. Într-adevăr, Comisia a confirmat marjele de subcotare a prețurilor indicative stabilite în etapa provizorie, acestea fiind cuprinse între 52,9 % și 58,8 %, care au cauzat o blocare semnificativă a prețurilor pe piață și au avut un impact negativ asupra industriei Uniunii.

(126)

În observațiile lor privind informarea prealabilă reiterate în cadrul comunicării constatărilor provizorii și al comunicării constatărilor finale, cei doi producători-exportatori incluși în eșantion au susținut că prețurile țintă pentru fiecare model ale industriei Uniunii erau nefiabile și contrare oricărei logici comerciale. Ningbo și Penglai au susținut că anumite modele cu o capacitate mai mică (5 și 10 litri) sunt mai scumpe decât modelele cu o capacitate mai mare. În plus, aceștia au susținut că nu este posibil ca un model de butoi fără fitinguri să aibă același preț indicativ ca același model cu fitinguri, și că nu ar fi rezonabil ca două modele de butoaie cu aceeași capacitate, dar produse potrivit unor standarde diferite, să aibă un preț indicativ diferit.

(127)

În primul rând, Comisia a observat că majoritatea butoaielor vândute pe piața Uniunii au o capacitate mai mare sau egală cu 20 litri, în timp ce butoaiele de 5 și 10 litri au fost vândute în cantități limitate – acestea au reprezentat [0,4 % – 0,6 %] din consumul total al Uniunii în cursul PI. Este posibil din punct de vedere comercial ca produsele de nișă fabricate și vândute în cantități limitate să fi avut un preț mai mare decât produsele de masă vândute în cantități considerabil mai mari. În plus, cantitatea producției a avut un impact și asupra costului de producție. Modificarea tipului de produs necesită etape precum modificarea mulajului presei hidraulice și alte operațiuni care încetinesc fluxul procesului de producție. Atunci când adaptarea procesului de producție vizează fabricarea a câteva sute de unități dintr-un anumit tip de produs, impactul costurilor fixe și al altor costuri este semnificativ mai mare decât pentru fabricarea unui tip de produs în zeci de mii de unități.

(128)

În al doilea rând, Comisia a observat că marja de prejudiciu a fost exprimată sub formă de intervale pentru a nu divulga informații confidențiale ale producătorilor din Uniune, astfel cum se explică mai sus în considerentul 115. Prin urmare, producătorii-exportatori au estimat un preț indicativ minim și maxim per model pe baza acestor intervale. Fitingurile au un impact de aproximativ 10 % asupra prețului produsului final. Intervalele în care sunt cuprinse prețurile indicative ale celor două modele permit această diferențiere. Prin urmare, contrar celor susținute de producătorii-exportatori, cele două modele nu au același preț.

(129)

În sfârșit, Comisia a arătat că capacitatea nu era singurul factor determinant al prețului. Și alți factori, cum ar fi standardul, au avut în mod clar un impact. Acest lucru poate fi observat, de asemenea, în prețurile de export ale celor doi producători-exportatori incluși în eșantion, care au indicat, de asemenea, o diferență de aproape 50 % pentru exact aceleași două modele de butoaie.

(130)

Prin urmare, aceste afirmații au fost respinse ca fiind nefondate.

(131)

Împreună cu celelalte observații formulate de părțile interesate cu privire la constatările privind prejudiciul abordate la punctele relevante de mai sus, Comisia și-a confirmat concluziile din considerentele 186 - 188, 190 și 191 din regulamentul provizoriu și a reafirmat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(132)

În considerentul 217 din regulamentul provizoriu, Comisia a concluzionat că importurile care fac obiectul unui dumping din China au cauzat prejudiciul suferit de industria Uniunii.

(133)

În urma scenariului conservator privind volumele importurilor (astfel cum se explică la punctul 4.4.1 de mai sus), Comisia a evaluat dacă concluziile la care s-a ajuns în considerentele 193-209 din regulamentul provizoriu privind legătura de cauzalitate au rămas valabile.

(134)

Volumul importurilor din China a scăzut cu 80 % în perioada examinată, de la 617 607 unități în 2018 la 118 460 de unități în 2021 și cota de piață a acestora a scăzut de la 18 % în 2018 până la 13 % în perioada de investigație. Volumul importurilor și cota lor de piață, deși au scăzut în comparație cu începutul perioadei examinate, au rămas semnificative în cursul perioadei de investigație.

(135)

În plus, aceste importuri au fost efectuate la prețuri cu mult mai mici decât cele ale industriei Uniunii pe parcursul întregii perioade examinate. Industria Uniunii nu a avut altă opțiune decât să urmeze prețurile scăzute stabilite de producătorii chinezi pentru a-și menține cota de piață într-o perioadă de scădere a consumului și de creștere a costurilor de producție, astfel cum se explică la punctul 4.4.3.1 din regulamentul provizoriu. Acest fapt a dus, la rândul său, la o scădere semnificativă a profitabilității pentru toți producătorii din Uniune incluși în eșantion, de la profituri (de + 12 % în 2018) la pierderi mari (-9 % în 2021), precum și la deteriorarea în consecință a altor indicatori financiari, cum ar fi randamentul investițiilor și fluxul de lichidități. Această blocare a prețurilor, astfel cum s-a explicat la punctul 4.3.3 din regulamentul provizoriu, s-a datorat în mod clar comportamentului producătorilor-exportatori chinezi care oferă butoaie la prețuri de dumping pe piața UE.

(136)

Astfel cum s-a stabilit în considerentele 190, 194 și 196-209 din regulamentul provizoriu, presiunea exercitată de prețurile producătorilor-exportatori a început în 2019, când prețul de export al acestora a scăzut cu 13 %. În aceeași perioadă, prețurile industriei Uniunii au crescut cu doar 2 %, în timp ce costul de producție a crescut cu 7 %. Acest lucru a avut un efect imediat asupra profitabilității, care a scăzut de la 12 % la 5 %. În perioada 2020-2021, pandemia de COVID-19 a afectat Uniunea și, ca urmare a diferitelor măsuri de limitare a mișcării persoanelor din întreaga Europă, consumul din Uniune a scăzut dramatic. Ca urmare a scăderii producției și gradului de utilizare a capacității, costul de producție al industriei Uniunii a crescut semnificativ, astfel cum se explică în considerentul 174 din regulamentul provizoriu. În pofida creșterii costurilor, industria Uniunii nu și-a putut majora prețurile la un nivel sustenabil din cauza preocupărilor legate de pierderea unui volum suplimentar de vânzări în raport cu importurile de butoaie din China la prețuri scăzute și care fac obiectul unui dumping.

(137)

Vânzările de butoaie ale industriei Uniunii au scăzut de la 2 875 573 de unități în 2018 la 822 777 de unități în cursul perioadei de investigație. Deși industria Uniunii a reușit să nu își piardă cota de piață în cursul perioadei examinate, în contextul unei piețe în scădere temporară, acest lucru a fost posibil doar prin scăderea prețurilor sale la niveluri nesustenabile, care s-au situat sub nivelul costurilor. O pierdere suplimentară a cotei de piață, combinată cu prăbușirea consumului, ar fi atras cu sine, cel mai probabil, încetarea operațiunilor întregii industrii după izbucnirea pandemiei de COVID-19. După cum demonstrează datele ulterioare PI, încetarea operațiunilor combinată cu creșterea bruscă a volumului importurilor din China în 2022 ar fi, cel mai probabil, o lovitură letală pentru industria Uniunii. Prin urmare, Comisia a confirmat faptul că, în contextul scăderii pieței și al creșterii costului de producție, prețurile chineze au subcotat în mod constant prețurile industriei Uniunii și au blocat nivelurile prețurilor de pe piața UE.

(138)

Situația rezultatelor la export ale Uniunii, conform detaliilor de la punctul 5.2.2. din regulamentul provizoriu, a arătat care ar fi situația normală în ceea ce privește nivelurile prețurilor și profiturile rezultate pe piețele de export care nu sunt afectate de importurile care fac obiectul unui dumping sau acolo unde au fost instituite măsuri pentru a restabili comerțul echitabil, și anume SUA, care constituie principala sa piață de export. În cursul perioadei examinate, prețurile pe care le-au putut oferi aceste piețe au fost semnificativ mai mari decât prețurile de vânzare practicate de industria Uniunii pe piața Uniunii și s-au situat în mod constant peste costul său de producție, cu excepția anului 2020, anul cel mai grav afectat de pandemia de COVID-19. Prin urmare, dacă nu ar fi existat blocarea semnificativă a prețurilor și subcotarea prețurilor exercitată de importurile din China, datorită măsurilor excepționale care au fost luate astfel cum se descrie în considerentul 190 din regulamentul provizoriu, industria Uniunii s-ar fi putut menține în cea mai marea parte a pandemiei de COVID-19 la un nivel profitabil.

(139)

Pentru a înțelege mai bine situația pieței, ținând seama de faptul că, în perioada 2020-2021, piața a fost afectată de pandemia de COVID-19, Comisia a analizat, de asemenea, perioada ulterioară PI, și anume întregul an 2022. În 2022, efectele restricțiilor de deplasare a persoanelor din cauza pandemiei de COVID-19 s-au încheiat, iar piața a început să se redreseze. Consumul a crescut de la 941 000 de unități în 2021 la 2,1 milioane în 2022, mai precis cu 122 %. Vânzările industriei Uniunii au crescut cu 86 %, ajungând la 1,5 milioane de unități, iar prețurile sale au crescut cu 49 %, ajungând la 76 EUR/butoi (față de 51 EUR/butoi în 2021).

(140)

În același timp, importurile din China au crescut în ritm impresionant, cu 372 %, de la 118 000 de unități în 2021 la 560 000 de unități în 2022. Prin urmare, cota de piață a exportatorilor chinezi a crescut de peste două ori, de la 13 % în 2021 până la 27 % în 2022, în timp ce cota de piață a industriei Uniunii a scăzut de la 87 % până la 73 % în aceeași perioadă.

(141)

Prețurile de import din China au crescut, de asemenea, în 2022, de la 43 EUR/butoi la 51 EUR/butoi, dar într-o măsură mult mai mică decât prețurile industriei Uniunii, iar marja medie de subcotare a crescut până la 49 % în 2022.

(142)

În plus, anul 2022 a fost caracterizat de creșterea semnificativă a inflației, determinată de costurile energiei, precum și de creșterea prețului oțelului inoxidabil în prima jumătate a anului 2022 comparativ cu 2021. În această situație, costul de producție al industriei Uniunii a crescut cu 17 %, până la 75 EUR/butoi (cu doar 1 EUR sub prețul mediu). Prin urmare, în pofida creșterii volumului vânzărilor și a prețurilor de vânzare, profitabilitatea industriei Uniunii abia a ajuns la 1 %.

(143)

Prețurile de export din China au fost semnificativ mai mici decât prețurile și costurile industriei Uniunii de la începutul perioadei examinate în 2018. Această prezență pe piață la prețuri foarte scăzute a fost în detrimentul industriei Uniunii, care a fost obligată să scadă prețurile de vânzare în cursul perioadei examinate pentru a-și menține poziția pe piață. Este posibil ca aceste efecte să fie mai puțin evidente în perioada 2020-2021, din cauza efectelor pandemiei de COVID-19 și ale crizei containerelor de marfă, care au permis industriei Uniunii să își crească ușor cota de piață, deși creșterea a fost cu prețul unor pierderi semnificative.

(144)

Datele din 2022, când piața a revenit la condițiile anterioare pandemiei de COVID-19, arată amploarea reală a efectelor prejudiciabile ale concurenței neloiale prin prețuri din partea Chinei. În 2022, în pofida cererii în creștere, industria Uniunii a fost în măsură să își vândă produsul la prețuri aproape egale cu costul său de producție și, în pofida acestui fapt, în doar un an, a pierdut 14 puncte procentuale din cota de piață în favoarea importurilor din China. Prin urmare, datele din 2022 demonstrează rezultatul tendinței care a început în 2019 și care a fost mascată de un alt tip de prejudiciu cauzat de importurile din China în timpul pandemiei de COVID-19 din 2020 și 2021. Scăderea bruscă a prețurilor industriei Uniunii în 2019 a reușit să mențină poziția pe piață a acesteia, dar acest lucru a fost posibil doar cu prețul unei scăderi semnificative a profitabilității industriei Uniunii. Atunci când piața s-a redresat în 2022, iar industria Uniunii, care nu a fost în măsură să concureze efectiv în ceea ce privește prețurile cu importurile din China care fac obiectul unui dumping puternic, a rămas la un nivel situat cu puțin peste pragul de rentabilitate, ceea ce a condus la o pierdere masivă a pieței în favoarea importurilor din China.

(145)

Având în vedere considerațiile de mai sus, Comisia a stabilit că evoluțiile ulterioare PI au confirmat constatările sale din regulamentul provizoriu și din considerentul 137 de mai sus, conform cărora importurile care fac obiectul unui dumping au cauzat prejudiciul suferit de industria Uniunii în cursul perioadei examinate. Într-adevăr, chiar și în perioada ulterioară PI, în care efectele pandemiei de COVID-19 nu au mai fost observate, din cauza presiunii semnificative asupra prețurilor cauzată de importurile la prețuri scăzute provenite de la producătorii-exportatori chinezi, industria Uniunii nu a fost în măsură să își majoreze prețurile în conformitate cu evoluția costurilor de producție și, prin urmare, a continuat să sufere, pierzând în același timp cotă de piață.

(146)

În lipsa oricăror alte observații cu privire la acest punct, Comisia și-a confirmat restul concluziilor enunțate în considerentele 194-209 din regulamentul provizoriu.

(147)

În considerentele 210 și 211 din regulamentul provizoriu, Comisia a concluzionat că scăderea consumului, care a fost agravată de pandemia de COVID-19, nu a atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria Uniunii.

(148)

Comisia a evaluat, de asemenea, dacă aceste concluzii la care s-a ajuns în regulamentul provizoriu cu privire la efectele pandemiei de COVID-19 au rămas valabile pe baza determinării mai conservatoare a volumelor importurilor.

(149)

Importurile de butoaie din China la prețuri foarte scăzute au fost înregistrate începând cu 2018. În cursul perioadei examinate, prețul mediu al importurilor din China a fost, în medie, cu 24 % mai mic decât prețul mediu de vânzare practicat de industria Uniunii. Aceasta a coincis cu o scădere constantă a prețurilor industriei Uniunii, în pofida creșterii costurilor de producție. Faptul că scăderea consumului a fost agravată de pandemia de COVID-19 nu a atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria Uniunii. În cursul perioadei examinate, consumul a scăzut cu 73 %, iar volumul vânzărilor industriei Uniunii cu 71 %, în timp ce importurile din China, limitate de criza containerelor de marfă, au scăzut cu 80 %. Cu toate acestea, astfel cum s-a menționat în considerentul 196 din regulamentul provizoriu și la punctul 5.1 de mai sus, după cum o demonstrează prețurile obținute de industria Uniunii pe piața SUA, care este protejată prin taxe antidumping asupra importurilor de butoaie din China, în lipsa importurilor din China care fac obiectul unui dumping și a presiunii exercitate asupra prețurilor, industria Uniunii ar fi fost în măsură să își crească prețurile la un nivel mai sustenabil și să acopere costul crescut de producție, menținându-și, în același timp, cota de piață.

(150)

În plus, evoluțiile ulterioare PI evaluate în considerentele 139 – 143 arată că, chiar și în perioada în care efectele pandemiei de COVID-19 nu au mai fost prezente pe piață, industria Uniunii a continuat să sufere un prejudiciu important cauzat de importurile la prețuri scăzute din China.

(151)

GC a prezentat mai multe argumente privind analiza legăturii de cauzalitate, astfel cum este prezentată în regulamentul provizoriu, susținând, în esență, că deteriorarea situației industriei Uniunii este atribuită în mod eronat importurilor din China care fac obiectul unui dumping.

(152)

Primul argument prezentat de GC a fost că performanța industriei Uniunii s-ar fi deteriorat, în schimb, din cauza scăderii cererii cauzate de pandemia de COVID-19 și a inflației bunurilor de consum. Comisia a abordat deja aceste observații în considerentele 132 - 143.

(153)

Al doilea factor pe care GC l-a prezentat drept cauză a deteriorării performanței industriei Uniune este creșterea prețurilor oțelului inoxidabil ca materie primă principală, care se presupune că a fost exacerbată și mai mult de măsurile de salvgardare ale Uniunii privind oțelul. GC a susținut că prețurile de export ale industriei Uniunii în cursul perioadei examinate au fost mai mici decât costul său de producție.

(154)

Cu toate acestea, conform informațiilor de care dispune Comisia, prețul mediu al foilor din oțeluri inoxidabile laminate la rece (clasa 304) pe piața din Europa de Nord a scăzut în perioada 2018 - 2020 (cu 15 %) și doar în 2021 a început să crească din nou (27). Prin urmare, scăderea profitabilității industriei Uniunii (care a atins nivelul său inferior în 2020) nu poate fi atribuită prețurilor oțelului. În plus, datele producătorilor din Uniune incluși în eșantion nu indică o creștere semnificativă a incidenței costului oțelului în costul total de producție în cursul perioadei examinate. În ceea ce privește prețurile de export ale industriei Uniunii, Comisia a observat că prețurile franco vămuite de export practicate de industria Uniunii au fost mai mari decât costul său de producție în toți anii din perioada examinată, cu excepția anului 2020, anul cel mai grav afectat de pandemia de COVID-19 și de scăderea aferentă a cererii (a se vedea considerentele 172 și 212 din regulamentul provizoriu). Prin urmare, aceste argumente au fost respinse ca fiind nefondate.

(155)

În considerentele 212 - 214 din regulamentul provizoriu, Comisia a concluzionat că scăderea temporară a performanței la export nu a contribuit la prejudiciul suferit de industria Uniunii.

(156)

În lipsa observațiilor referitoare la acest punct, Comisia și-a confirmat constatările enunțate în considerentele 212 și 214 din regulamentul provizoriu.

(157)

Având în vedere cele de mai sus și în absența altor observații referitoare la analiza legăturii de cauzalitate, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 211 - 217 din regulamentul provizoriu, reafirmând că importurile care fac obiectul unui dumping din țara în cauză au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii și că ceilalți factori, luați în considerare individual sau colectiv, nu au atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important.

(158)

După cum se prevede la articolul 9 alineatul (4) al treilea paragraf din regulamentul de bază și având în vedere că Comisia nu a înregistrat importuri în perioada de informare prealabilă, aceasta a analizat evoluția volumelor importurilor pentru a stabili dacă a existat o nouă creștere substanțială a importurilor care fac obiectul investigației în perioada de informare prealabilă descrisă în considerentul 3 și, prin urmare, dacă aceasta a reflectat prejudiciul suplimentar care rezultă din creșterea respectivă în stabilirea marjei de prejudiciu.

(159)

Pe baza informațiilor din baza de date Surveillance, volumele importurilor din țara în cauză în perioada de informare prealabilă (28) de patru săptămâni au fost cu 260 % mai mari decât volumele medii ale importurilor din perioada de investigație pe o bază de patru săptămâni. Pe această bază, Comisia a concluzionat că a existat o creștere substanțială a importurilor care fac obiectul investigației în perioada de informare prealabilă.

(160)

Pentru a reflecta prejudiciul suplimentar cauzat de creșterea importurilor, Comisia a decis să ajusteze nivelul de eliminare a prejudiciului pe baza creșterii volumului importurilor, care este considerat factorul de ponderare relevant în temeiul prevederilor articolului 9 alineatul (4) din regulamentul de bază. Prin urmare, Comisia a calculat un factor de multiplicare stabilit prin împărțirea sumei dintre volumul importurilor din perioada de patru săptămâni de informare prealabilă (32 685 de butoaie) și al importurilor din perioada de 52 de săptămâni a PI (118 460 de butoaie) la volumul importurilor din PI extrapolat la 56 de săptămâni. Cifra rezultată, 1,1850, reflectă prejudiciul suplimentar determinat de noua majorare a importurilor. Marjele de prejudiciu provizorii au fost astfel înmulțite cu acest factor.

(161)

În plus, astfel cum s-a explicat deja în considerentul 78 de mai sus, Comisia a concluzionat, în etapa definitivă, că nivelul de cooperare din partea producătorilor-exportatori în acest caz a fost ridicat (peste 90 %) și, prin urmare, a considerat adecvat să stabilească marja de prejudiciu pentru producătorii-exportatori necooperanți la nivelul celei mai ridicate marje de prejudiciu constatate pentru un producător-exportator inclus în eșantion.

(162)

Prin urmare, nivelul final de eliminare a prejudiciului pentru producătorii-exportatori cooperanți și pentru toate celelalte societăți este următorul:

(163)

În absența observațiilor privind marjele de subcotare a prețurilor indicative, se confirmă considerentele 219 - 226 din regulamentul provizoriu, astfel cum au fost modificate de tabelul de mai sus.

(164)

În lipsa observațiilor referitoare la acest punct, Comisia și-a confirmat constatările enunțate în considerentele 230 și 233 din regulamentul provizoriu.

(165)

În urma regulamentului provizoriu, un importator, IMEXA, a susținut că instituirea taxelor ar cauza pierderi semnificative care ar determina falimentul societății.

(166)

Niciun alt importator nu s-a opus instituirii de măsuri și, în general, nivelul de cooperare din partea importatorilor a fost foarte scăzut. Prin urmare, chiar dacă IMEXA ar suporta pierderi semnificative din cauza acesteia, interesele acestui importator [reprezentând aproximativ [1,1 - 2,4] % din totalul importurilor în Uniune în perioada de investigație] nu sunt mai mari decât interesul industriei Uniunii, în ansamblu.

(167)

GC a susținut că instituirea de taxe este contrară intereselor Uniunii, deoarece ar dăuna intereselor consumatorilor și ar opri importurile de butoaie în Uniune, permițând industriei Uniunii să acapareze piața.

(168)

Astfel cum se explică în considerentul 241 din regulamentul provizoriu, Comisia a constatat deja că orice impact al costului crescut al butoaielor asupra profitabilității sectorului HORECA ar fi limitat, în timp ce în considerentul 243 din regulamentul provizoriu, s-a concluzionat că impactul costurilor butoaielor asupra industriei băuturilor în ansamblu a fost minim. În ceea ce privește al doilea aspect invocat de GC, Comisia a observat că scopul și funcția măsurilor antidumping nu este de a opri importurile oricărui produs în Uniune, ci mai degrabă de a restabili condiții de concurență echitabile, permițând concurenților interni și străini să concureze pe piața Uniunii la prețuri care nu fac obiectul unui dumping. Prin urmare, aceste afirmații au fost respinse ca fiind nefondate.

(169)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a confirmat constatările pe care le-a prezentat în considerentele 238-244 din regulamentul provizoriu.

(170)

Pe baza informațiilor de mai sus, Comisia și-a menținut concluzia din considerentul 245 din regulamentul provizoriu, conform căreia nu există niciun motiv întemeiat care să indice că nu este în interesul Uniunii să se instituie măsuri asupra importurilor de butoaie reîncărcabile din oțel inoxidabil originare din Republica Populară Chineză.

(171)

Având în vedere concluziile formulate privind dumpingul, prejudiciul, legătura de cauzalitate, nivelul măsurilor și interesul Uniunii și în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază, este necesar să se instituie măsuri antidumping definitive pentru a se preveni agravarea prejudiciilor cauzate industriei Uniunii de către importurile de produs în cauză care fac obiectul unui dumping.

(172)

Pe baza informațiilor de mai sus, nivelurile taxei antidumping definitive, exprimate pe baza prețului CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, trebuie stabilite după cum urmează:

(173)

Nivelurile individuale ale taxei antidumping aplicabile societăților menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor din prezenta investigație. Prin urmare, ele reflectă situația constatată în cursul prezentei investigații în ceea ce privește aceste societăți. Aceste niveluri ale taxei sunt, prin urmare, aplicabile exclusiv importurilor de produs în cauză originar din țara în cauză și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, nu pot beneficia de aceste niveluri și trebuie să facă obiectul taxei aplicabile pentru „toate celelalte societăți”.

(174)

O societate care își modifică ulterior denumirea poate solicita aplicarea acestor niveluri ale taxei antidumping individuale. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (29). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei aplicabile. În cazul în care schimbarea denumirii societății nu îi afectează dreptul de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene va fi publicat un regulament referitor la schimbarea denumirii.

(175)

Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenție ca urmare a diferenței dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării corecte a taxelor antidumping individuale. Societățile care fac obiectul unor taxe antidumping individuale trebuie să prezinte o factură comercială valabilă autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Importurile care nu sunt însoțite de factura respectivă ar trebui să facă obiectul taxei antidumping aplicabile pentru „toate celelalte societăți”.

(176)

Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice nivelurile individuale ale taxei antidumping la importuri, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, este necesar ca autoritățile vamale ale statelor membre să efectueze verificările lor obișnuite și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a se asigura că aplicarea ulterioară a taxei este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(177)

În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale ale taxei mai scăzute cresc semnificativ în volum, în special după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie ea însăși o modificare a configurației schimburilor comerciale, modificare datorată instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe, poate fi deschisă o investigație anticircumvenție, sub rezerva îndeplinirii condițiilor necesare în acest sens. O astfel de investigație poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina nivelul (nivelurile) individual(e) al(e) taxelor și, prin urmare, instituirea unei taxe la scară națională.

(178)

Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxelor antidumping, este necesar ca taxa antidumping pentru toate celelalte societăți să se aplice nu doar producătorilor-exportatori necooperanți în cadrul prezentei investigații, ci și producătorilor care nu au avut exporturi în Uniune în cursul perioadei de investigație.

(179)

Producătorii-exportatori care nu au exportat produsul în cauză către Uniune în cursul perioadei de investigație ar trebui să poată solicita Comisiei să fie supuși nivelului taxei antidumping care se aplică în cazul societăților cooperante neincluse în eșantion. Comisia ar trebui să aprobe o astfel de cerere în condițiile în care sunt îndeplinite trei condiții. Noul producător-exportator ar trebui să facă dovada că: (i) nu a exportat produsul în cauză către Uniune în cursul PI; (ii) nu este afiliat unui producător-exportator care a efectuat un astfel de export și (iii) a exportat ulterior produsul în cauză ori este supus unei obligații contractuale irevocabile de export al unor cantități substanțiale.

(180)

Statisticile privind butoaiele reîncărcabile din oțel inoxidabil sunt adesea exprimate în număr de unități. Cu toate acestea, nu există nicio unitate de măsură suplimentară pentru butoaie precizată în Nomenclatura combinată prevăzută în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului (30). Prin urmare, este necesar ca, pentru importurile de produs în cauză, să figureze în declarația de punere în liberă circulație nu doar masa în kg sau tone, ci și numărul de unități importate. Pentru codurile TARIC 7310100010 și 7310299010 trebuie indicat numărul de unități, cu condiția ca această indicație să fie compatibilă cu anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87.

(181)

Având în vedere marjele de dumping constatate și dat fiind nivelul prejudiciului cauzat industriei Uniunii, cuantumurile plătite cu titlu de taxe antidumping provizorii, instituite prin regulamentul provizoriu, ar trebui să fie percepute definitiv până la nivelurile stabilite în prezentul regulament.

(182)

Potrivit articolului 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 (31), în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, rata dobânzii este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(183)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu opinia comitetului înființat prin articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 prevede autorizarea aditivilor destinați hranei animalelor, precum și motivele și procedurile de acordare a unei astfel de autorizații. Articolul 10 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 stabilește dispoziții specifice pentru introducerea pe piață și utilizarea produselor utilizate în Uniune ca aditivi de însilozare la data la care regulamentul respectiv a devenit aplicabil.

(2)

În conformitate cu articolul 10 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003, preparatele de Lactiplantibacillus plantarum ATCC 55058 și ATCC 55942 (identificate anterior din punct de vedere taxonomic ca Lactobacillus plantarum ATCC 55058 și ATCC 55942) au fost înregistrate în Registrul aditivilor pentru hrana animalelor ca produse existente aparținând grupei funcționale „aditivi de însilozare”, destinate tuturor speciilor de animale.

(3)

În conformitate cu articolul 10 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003, coroborat cu articolul 7 și cu articolul 10 alineatul (2) din același regulament, au fost depuse cereri pentru autorizarea preparatelor de Lactiplantibacillus plantarum ATCC 55058 și ATCC 55942 ca aditivi pentru hrana tuturor speciilor de animale, prin care se solicita clasificarea aditivilor respectivi în categoria „aditivi tehnologici” și în grupa funcțională „aditivi de însilozare”. Cererile respective au fost însoțite de informațiile și de documentele necesare în temeiul articolului 7 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003.

(4)

În avizul său din 23 mai 2012 (2), Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) a concluzionat că utilizarea preparatelor de Lactiplantibacillus plantarum ATCC 55058 și ATCC 55942 în producția de furaje însilozate este considerată sigură pentru speciile vizate, pentru consumatorii de produse provenite de la animale hrănite cu furaje însilozate tratate și pentru mediu, dar nu a găsit nicio dovadă care să confirme că aceste două preparate au un efect benefic asupra conservării nutrienților și, prin urmare, nu a putut concluziona cu privire la eficacitatea lor. În plus, autoritatea a remarcat că, în conformitate cu fișa sa generică cu date de securitate a materialelor, preparatele pot provoca iritații la contactul prelungit cu pielea și cu ochii și a concluzionat că potențialul lor ca sensibilizanți pentru piele și căile respiratorii trebuie luat în considerare din cauza naturii proteice a agenților activi.

(5)

În avizul său din 10 octombrie 2013 (3), autoritatea nu a fost încă în măsură să formuleze o concluzie cu privire la eficacitatea preparatelor respective, din cauza absenței unor dovezi semnificative privind conservarea nutrienților. Cu toate acestea, pe baza a trei noi studii de eficacitate furnizate de solicitant ca informații suplimentare, autoritatea a concluzionat în cele din urmă, în avizul său din 27 septembrie 2022 (4), că preparatele de Lactiplantibacillus plantarum ATCC 55058 și ATCC 55942 au potențialul de a îmbunătăți procesul de însilozare prin reducerea degradării proteinelor în toate tipurile de furaje, astfel cum indică reducerea producției de amoniac.

(6)

Evaluarea preparatelor de Lactiplantibacillus plantarum ATCC 55058 și ATCC 55942 indică faptul că sunt îndeplinite condițiile de autorizare prevăzute la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003. În consecință, este necesar ca utilizarea preparatelor respective să fie autorizată. Comisia consideră că trebuie luate măsuri de protecție adecvate pentru a preveni efectele adverse asupra sănătății utilizatorilor aditivului.

(7)

Deoarece nu există motive legate de siguranță care să impună aplicarea imediată a modificărilor condițiilor de autorizare a preparatelor în cauză, este adecvat să se prevadă o perioadă de tranziție pentru a permite părților interesate să se pregătească pentru a îndeplini noile cerințe care decurg din autorizare.

(8)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.