|
ISSN 1977-0782 |
||
|
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 161 |
|
|
||
|
Ediţia în limba română |
Legislaţie |
Anul 66 |
|
Cuprins |
|
II Acte fără caracter legislativ |
Pagina |
|
|
|
REGULAMENTE |
|
|
|
* |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1300 al Comisiei din 22 iunie 2023 de modificare a anexei I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/594 de stabilire a unor măsuri speciale de control al pestei porcine africane ( 1 ) |
|
|
|
* |
||
|
|
|
DECIZII |
|
|
|
* |
||
|
|
* |
||
|
|
* |
||
|
|
* |
||
|
|
* |
||
|
|
* |
|
|
|
|
|
(1) Text cu relevanță pentru SEE. |
|
RO |
Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată. Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc. |
II Acte fără caracter legislativ
REGULAMENTE
|
27.6.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 161/1 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2023/1300 AL COMISIEI
din 22 iunie 2023
de modificare a anexei I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/594 de stabilire a unor măsuri speciale de control al pestei porcine africane
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 privind bolile transmisibile ale animalelor și de modificare și de abrogare a anumitor acte din domeniul sănătății animalelor („Legea privind sănătatea animală”) (1), în special articolul 71 alineatul (3),
întrucât:
|
(1) |
Pesta porcină africană este o boală infecțioasă virală care afectează populațiile de porcine deținute și sălbatice și care poate avea un impact puternic asupra populațiilor de animale în cauză și asupra profitabilității creșterii porcinelor, cauzând perturbări ale circulației transporturilor acestor animale și ale produselor obținute de la acestea în interiorul Uniunii, precum și ale exporturilor lor către țări terțe. |
|
(2) |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/594 al Comisiei (2) stabilește măsuri speciale de control al pestei porcine africane care trebuie aplicate într-o perioadă limitată de timp de către statele membre menționate, sau ale căror zone sunt menționate, în anexele I și II (statele membre în cauză). Anexa I la regulamentul de punere în aplicare respectiv conține zonele de restricții de categoria I, II și III ca urmare a apariției unor focare ale bolii respective. |
|
(3) |
Zonele menționate ca zone de restricții I, II și III în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/594 sunt stabilite pe baza situației epidemiologice a pestei porcine africane în Uniune. Anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/594 a fost modificată cel mai recent prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1080 al Comisiei (3) ca urmare a modificărilor situației epidemiologice a bolii respective în Germania, Grecia, Italia și Polonia. De la data adoptării respectivului regulament de punere în aplicare, situația epidemiologică a bolii respective în anumite state membre în cauză a evoluat. |
|
(4) |
Este necesar ca orice fel de modificări vizând zonele de restricții I, II și III din anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/594 să fie bazate pe situația epidemiologică a pestei porcine africane în zonele afectate de această boală și pe situația epidemiologică generală a pestei porcine africane în statul membru în cauză, pe nivelul de risc de răspândire suplimentară a bolii respective, precum și pe principiile și criteriile științifice pentru definirea geografică a zonelor ca urmare a prezenței pestei porcine africane și pe orientările Uniunii convenite cu statele membre în cadrul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, care sunt disponibile public pe site-ul de internet al Comisiei (4). Este necesar ca aceste modificări să țină seama și de standardele internaționale, cum ar fi Codul sanitar pentru animale terestre (5) al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (OIE), precum și de justificările pentru stabilirea zonelor, puse la dispoziție de autoritățile competente ale statelor membre în cauză. |
|
(5) |
Regulamentul delegat 2020/687 al Comisiei (6) completează normele privind controlul bolilor listate menționate la articolul 9 alineatul (1) literele (a), (b) și (c) din Regulamentul (UE) 2016/429 și definite ca boli de categoria A, B și C în Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 2018/1882 al Comisiei (7). În special, articolele 22, 25 și 40 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687 prevăd anumite măsuri care trebuie luate în cazul confirmării oficiale a unui focar al unei boli de categoria A la animale deținute, inclusiv pesta porcină africană la porcine deținute. În special aceste măsuri prevăd stabilirea unor zone de restricții și a unor interdicții privind circulația animalelor deținute din speciile listate și a produselor de origine animală provenind de la acestea. |
|
(6) |
De asemenea, articolele 63-66 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687 prevăd anumite măsuri care trebuie luate în cazul confirmării oficiale a unui focar de boală de categoria A la animale sălbatice, inclusiv pesta porcină africană la porcine sălbatice. Mai concret, aceste măsuri prevăd stabilirea unei zone în care se înregistrează cazuri de infecții și a unor interdicții privind circulația animalelor sălbatice din speciile listate și a produselor de origine animală provenind de la acestea. |
|
(7) |
De la data adoptării Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2023/1080 care a modificat Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/594, au apărut noi focare de pestă porcină africană la porcine deținute din Grecia și Polonia și noi focare de pestă porcină africană la porcine sălbatice din Polonia și Slovacia. În plus, situația epidemiologică din anumite zone menționate ca zone de restricții I, II și III din Ungaria, Polonia și Slovacia în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/594 s-a îmbunătățit în ceea ce privește porcinele deținute și sălbatice, ca urmare a măsurilor de control al bolii aplicate de statele membre respective în conformitate cu legislația Uniunii. |
|
(8) |
În iunie 2023 a apărut un focar de pestă porcină africană la porcine deținute în regiunea Serres din Grecia, într-o zonă menționată în prezent ca zonă de restricții I în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/594. Acest nou focar de pestă porcină africană apărută la porcine deținute constituie un nivel crescut de risc, care necesită să fie reflectat în anexa respectivă. În consecință, este necesar ca această zonă din Grecia, menționată în prezent ca zonă de restricții I în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/594, afectată de acest focar recent, să fie inclusă ca zonă de restricții III în anexa respectivă, iar limitele actuale ale zonei de restricții I să fie redefinite pentru a se ține seama de acest focar. |
|
(9) |
De asemenea, în iunie 2023 au fost observate mai multe focare de pestă porcină africană la porcine deținute în regiunile Wielkopolskie, Lubelskie și Warmińsko-Mazurskie din Polonia, în zone menționate în prezent ca zone de restricții II în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/594. Aceste focare noi de pestă porcină africană apărută la porcine deținute constituie un nivel crescut de risc care necesită să fie reflectat în anexa respectivă. În consecință, este necesar ca respectivele zone din Polonia menționate în prezent ca zone de restricții II în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/594, afectate de aceste focare recente, să fie menționate în schimb ca zone de restricții III în anexa respectivă, iar limitele actuale ale zonelor de restricții II să fie redefinite pentru a se ține seama de focarele respective. |
|
(10) |
În plus, în iunie 2023 au fost observate două focare de pestă porcină africană la porcine sălbatice în regiunile Małopolskie și Dolnośląskie din Polonia, în zone menționate în prezent ca zone de restricții I în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/594. Aceste noi focare de pestă porcină africană apărută la porcine sălbatice constituie un nivel crescut de risc, care necesită să fie reflectat în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/594. În consecință, este necesar ca zonele respective din Polonia menționate în prezent ca zone de restricții I în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/594, să fie menționate ca zone de restricții II în anexa respectivă, iar limitele actuale ale zonelor de restricții I să fie redefinite pentru a se ține seama de focarele respective. |
|
(11) |
În plus, în iunie 2023 au fost observate mai multe focare de pestă porcină africană la porcine sălbatice în regiunea Podkarpackie din Polonia, în zone menționate în prezent ca zone de restricții II în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/594, situate în imediata apropiere a zonelor menționate în prezent ca zone de restricții I în anexa respectivă. Respectivele noi focare de pestă porcină africană apărute la porcine sălbatice reprezintă un nivel crescut de risc care necesită să fie reflectat în anexa respectivă. În consecință, este necesar ca zonele respective din Polonia, menționate în prezent ca zone de restricții I în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/594, aflate în imediata apropiere a zonelor menționate ca zone de restricții II, afectate de aceste focare recente, să fie menționate ca zone de restricții II în anexa respectivă, iar limitele actuale ale zonelor de restricții I să fie redefinite pentru a se ține seama de focarele respective. |
|
(12) |
În fine, în iunie 2023 au fost observate mai multe focare de pestă porcină africană la porcine sălbatice în districtul Žarnovica din Slovacia, într-o zonă menționată în prezent ca zonă de restricții II în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/594, situată în imediata apropiere a unei zone menționate în prezent ca zonă de restricții I în anexa respectivă. Respectivele noi focare de pestă porcină africană apărute la porcine sălbatice reprezintă un nivel crescut de risc care necesită să fie reflectat în anexa respectivă. În consecință, este necesar ca această zonă din Slovacia menționată în prezent ca zonă de restricții I în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/594, aflată în imediata apropiere a zonei menționate ca zonă de restricții II afectată de aceste focare recente, să fie inclusă ca zonă de restricții II în anexa respectivă, iar limitele actuale ale zonelor de restricții I să fie redefinite pentru a se ține seama de focarele respective. |
|
(13) |
Ca urmare a apariției respectivelor focare recente de pestă porcină africană la porcine deținute din Grecia și Polonia, și la porcine sălbatice din Polonia și Slovacia, și ținând seama de situația epidemiologică actuală a pestei porcine africane în Uniune, stabilirea zonelor în aceste state membre a fost reevaluată și actualizată în conformitate cu articolele 5, 6 și 7 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/594. În plus, au fost reevaluate și actualizate măsurile în vigoare de gestionare a riscurilor. Este necesar ca aceste modificări să fie reflectate în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/594. |
|
(14) |
În plus, pe baza informațiilor și a justificărilor furnizate de Ungaria, și ținând seama de eficacitatea măsurilor de control al pestei porcine africane vizând porcinele sălbatice din anumite zone de restricții II menționate în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/594, care se aplică în Ungaria în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) 2020/687, în special a celor prevăzute la articolele 64, 65 și 67, și în conformitate cu măsurile de atenuare a riscurilor vizând pesta porcină africană prevăzute în Codul WOAH, este necesar ca anumite zone din districtele Jász-Nagykun-Szolnok, Pest și Békés din Ungaria, menționate în prezent ca zone de restricții II în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/594, să fie menționate de acum ca zone de restricții I în anexa respectivă, datorită absenței focarelor de pestă porcină africană la animalele porcine deținute și sălbatice din respectivele zone de restricții II în ultimele 12 luni. În consecință, este necesar ca zonele menționate ca zone de restricții II să fie menționate de acum ca zone de restricții I în anexa respectivă, ținând seama de situația epidemiologică actuală a pestei porcine africane. |
|
(15) |
În plus, pe baza informațiilor și a justificărilor furnizate de Ungaria, și ținând seama de eficacitatea măsurilor de control al pestei porcine africane vizând porcinele sălbatice din anumite zone de restricții I, și din zonele de restricții cu care se învecinează respectivele zone de restricții I, menționate în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/594, care se aplică în Ungaria în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) 2020/687, în special a celor prevăzute la articolele 64, 65 și 67, și în conformitate cu măsurile de atenuare a riscurilor vizând pesta porcină africană prevăzute în Codul WOAH, este necesar ca anumite zone din districtele Jász-Nagykun-Szolnok, Bács-Kiskun și Csongrád-Csanád din Ungaria, menționate în prezent ca zone de restricții I în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/594, să fie de acum eliminate din anexa respectivă, datorită absenței focarelor de pestă porcină africană la porcine deținute și sălbatice din respectivele zone de restricții I, și din zonele cu care se învecinează respectivele zone de restricții I, în ultimele 12 luni. |
|
(16) |
În plus, pe baza informațiilor și a justificărilor furnizate de Polonia, și ținând seama de eficacitatea măsurilor de control al pestei porcine africane vizând porcinele deținute din anumite zone de restricții III menționate în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/594, care se aplică în Polonia în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) 2020/687, în special a celor prevăzute la articolele 22, 25 și 40, și în conformitate cu măsurile de atenuare a riscurilor vizând pesta porcină africană prevăzute în Codul WOAH, este necesar ca anumite zone din regiunile Warmińsko Mazurskie și Wielkopolskie din Polonia, menționate în prezent ca zone de restricții III în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/594, să fie menționate de acum ca zone de restricții II în anexa respectivă, datorită absenței focarelor de pestă porcină africană la porcine deținute în aceste zone de restricții III în ultimele 12 luni, în timp ce boala este încă prezentă la porcinele sălbatice. Este necesar ca respectivele zone de restricții III să fie incluse de acum ca zone de restricții II în anexa respectivă, ținând seama de situația epidemiologică actuală a pestei porcine africane. |
|
(17) |
În fine, pe baza informațiilor și a justificărilor furnizate de Slovacia, și ținând seama de eficacitatea măsurilor de control al pestei porcine africane vizând porcinele deținute din anumite zone de restricții III menționate în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/594, care se aplică în Slovacia în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) 2020/687, în special a celor prevăzute la articolele 22, 25 și 40, și în conformitate cu măsurile de atenuare a riscurilor vizând pesta porcină africană prevăzute în Codul WOAH, este necesar ca anumite zone din districtele Michalovce și Sobrance din Slovacia, menționate în prezent ca zone de restricții III în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/594, să fie menționate de acum ca zone de restricții II în anexa respectivă, datorită absenței focarelor de pestă porcină africană la porcine deținute în aceste zone de restricții III în ultimele 12 luni, în timp ce boala este încă prezentă la porcinele sălbatice. Este necesar ca respectivele zone de restricții III să fie incluse de acum ca zone de restricții II în anexa respectivă, ținând seama de situația epidemiologică actuală a pestei porcine africane. |
|
(18) |
Pentru a se ține seama de recentele evoluții ale situației epidemiologice a pestei porcine africane în Uniune și pentru a combate riscurile asociate răspândirii bolii respective într-un mod proactiv, este necesar să fie delimitate noi zone de restricții cu o suprafață suficientă în Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia, care să fie menționate ca zone de restricții I II, și III, precum și să fie eliminate anumite părți ale zonelor de restricții I din lista pentru Ungaria din anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/594. Întrucât situația pestei porcine africane este foarte dinamică în Uniune, la delimitarea respectivelor noi zone de restricții s-a ținut seama de situația epidemiologică din zonele înconjurătoare. |
|
(19) |
Având în vedere caracterul urgent al situației epidemiologice din Uniune în ceea ce privește răspândirea pestei porcine africane, este important ca modificările anexei I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/594 efectuate prin prezentul regulament să intre în vigoare cât mai curând posibil. |
|
(20) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Modificări ale Regulamentului de punere în aplicare (UE) 594/2023
Anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/594 se înlocuiește cu textul din anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Intrare în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 22 iunie 2023.
Pentru Comisie
Președinta
Ursula VON DER LEYEN
(2) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/594 al Comisiei din 16 martie 2023 de stabilire a unor măsuri speciale de control al pestei porcine africane și de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/605 (JO L 79, 17.3.2023, p. 65).
(3) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1080 al Comisiei din 2 iunie 2023 de modificare a anexei I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/594 de stabilire a măsurilor speciale de combatere a pestei porcine africane (JO L 144, 5.6.2023, p. 14).
(4) Documentul de lucru SANTE/7112/2015/Rev. 3 „Principles and criteria for geographically defining ASF regionalisation” (Principii și criterii pentru definirea geografică a regionalizării din perspectiva PPA). https://ec.europa.eu/food/animals/animal-diseases/control-measures/asf_en
(5) OIE Terrestrial Animal Health Code (Codul sanitar pentru animale terestre al OIE), ediția a 29-a, 2021. Volumele I și II ISBN 978-92-95115-40-8; https://www.woah.org/en/what-we-do/standards/codes-and-manuals/terrestrial-code-online-access/
(6) Regulamentul delegat (UE) 2020/687 al Comisiei din 17 decembrie 2019 de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele de prevenire și control al anumitor boli listate (JO L 174, 3.6.2020, p. 64).
(7) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1882 al Comisiei din 3 decembrie 2018 privind aplicarea anumitor norme de prevenire și control al bolilor în cazul categoriilor de boli listate și de stabilire a unei liste a speciilor și a grupurilor de specii care prezintă un risc considerabil de răspândire a bolilor listate respective (JO L 308, 4.12.2018, p. 21).
ANEXĂ
Anexele I și II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/594 se înlocuiesc cu următorul text:
„ANEXA I
ZONE DE RESTRICȚII I, II ȘI III
PARTEA I
1. Germania
Următoarele zone de restricții I din Germania:
|
Bundesland Brandenburg:
|
|
Bundesland Sachsen:
|
|
Bundesland Mecklenburg-Vorpommern:
|
2. Estonia
Următoarele zone de restricții I din Estonia:
|
— |
Hiiu maakond. |
3. Letonia
Următoarele zone de restricții I din Letonia:
|
— |
Dienvidkurzemes novada, Nīcas pagasta daļa uz ziemeļiem no apdzīvotas vietas Bernāti, autoceļa V1232, A11, V1222, Bārtas upes, Otaņķu pagasts, |
|
— |
Ropažu novada Stopiņu pagasta daļa, kas atrodas uz rietumiem no autoceļa V36, P4 un P5, Acones ielas, Dauguļupes ielas un Dauguļupītes. |
4. Lituania
Următoarele zone de restricții I din Lituania:
|
— |
Klaipėdos rajono savivaldybė: Agluonėnų, Dovilų, Gargždų, Priekulės, Vėžaičių, Kretingalės ir Dauparų-Kvietinių seniūnijos, |
|
— |
Palangos miesto savivaldybė. |
5. Ungaria
Următoarele zone de restricții I din Ungaria:
|
— |
Békés megye 950150, 950250, 950350, 950450, 950550, 950650, 950660, 950750, 950850, 950860, 950950, 950960, 950970, 951050, 951150, 951250, 951260, 951350, 951950, 952050, 952150, 952250, 952550, 952750, 952850, 952950, 953050, 953150, 953250, 953260, 953270, 953350, 953450, 953550, 953560, 953650, 953660, 953750, 953850, 953950, 953960, 954050, 954060, 954150, 954250, 954260, 954350, 954450, 954550, 954650, 954750, 954850, 954860, 954950, 955050, 955150, 955250, 955260, 955270, 955350, 955450, 955510, 955650, 955750, 955760, 955850, 955950, 956050, 956060, 956150, 956160, 956250, 956450, 956550, 956650 és 956750 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe, |
|
— |
Bács-Kiskun megye 600150, 600850 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe, |
|
— |
Budapest 1 kódszámú, vadgazdálkodási tevékenységre nem alkalmas területe, |
|
— |
Fejér megye 400150, 400250, 400351, 400352, 400450, 400550, 401150, 401250, 401350, 402050, 402350, 402360, 402850, 402950, 403050, 403450, 403550, 403650, 403750, 403950, 403960, 403970, 404650, 404750, 404850, 404950, 404960, 405050, 405750, 405850, 405950, |
|
— |
406050, 406150, 406550, 406650 és 406750 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe, |
|
— |
Győr-Moson-Sopron megye 100550, 100650, 100950, 101050, 101350, 101450, 101550, 101560 és 102150 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe, |
|
— |
Jász-Nagykun-Szolnok megye 750150, 750160, 750260, 750350, 750450, 750460, 751250, 751260, 751350, 751360, 751750, 751850, 751950, 753650, 753750, 753850, 753950, 753960, 754050, 754360, 754450, 754550, 754560, 754570, 754650, 754750, 754850 és 755450 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe, |
|
— |
Komárom-Esztergom megye 250150, 250250, 250450, 250460, 250550, 250650, 250750, 251050, 251150, 251250, 251350, 251360, 251650, 251750, 251850, 252250, kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe, |
|
— |
Pest megye 571550, 572150, 572250, 572350, 572550, 572650, 572750, 572850, 572950, 573150, 573250, 573260, 573350, 573360, 573450, 573850, 573950, 573960, 574050, 574150, 574350, 574360, 574550, 574650, 574750, 574850, 574860, 574950, 575050, 575150, 575250, 575350, 575550, 575650, 575750, 575850, 575950, 576050, 576150, 576250, 576350, 576450, 576650, 576750, 576850, 576950, 577050, 577150, 577250, 577350, 577450, 577650, 577850, 577950, 578050, 578150, 578250, 578350, 578360, 578450, 578550, 578560, 578650, 578850, 578950, 579050, 579150, 579250, 579350, 579450, 579460, 579550, 579650, 579750, 580250 és 580450 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe. |
6. Polonia
Următoarele zone de restricții I din Polonia:
|
w województwie kujawsko - pomorskim:
|
|
w województwie warmińsko-mazurskim:
|
|
w województwie podlaskim:
|
|
w województwie mazowieckim:
|
|
w województwie podkarpackim:
|
|
w województwie świętokrzyskim:
|
|
w województwie łódzkim:
|
|
w województwie pomorskim:
|
|
w województwie lubuskim:
|
|
w województwie dolnośląskim:
|
|
w województwie wielkopolskim:
|
|
w województwie opolskim:
|
|
w województwie zachodniopomorskim:
|
|
w województwie małopolskim:
|
|
w województwie śląskim:
|
7. Slovacia
Următoarele zone de restricții I din Slovacia:
|
— |
in the district of Nové Zámky, Sikenička, Pavlová, Bíňa, Kamenín, Kamenný Most, Malá nad Hronom, Belá, Ľubá, Šarkan, Gbelce, Bruty, Mužla, Obid, Štúrovo, Nána, Kamenica nad Hronom, Chľaba, Leľa, Bajtava, Salka, Malé Kosihy, |
|
— |
in the district of Veľký Krtíš, the municipalities of Ipeľské Predmostie, Veľká nad Ipľom, Hrušov, Kleňany, Sečianky, |
|
— |
in the district of Levice, the municipalities of Keť, Čata, Pohronský Ruskov, Hronovce, Želiezovce, Zalaba, Malé Ludince, Šalov, Sikenica, Pastovce, Bielovce, Ipeľský Sokolec, Lontov, Kubáňovo, Sazdice, Demandice, Dolné Semerovce, Vyškovce nad Ipľom, Preseľany nad Ipľom, Hrkovce, Tupá, Horné Semerovce, Hokovce, Slatina, Horné Turovce, Veľké Turovce, Šahy, Tešmak, Plášťovce, Ipeľské Uľany, Tehla, Lula, Beša, Jesenské, Ina, Lok, Veľký Ďur, Horný Pial, Horná Seč, Starý Tekov, Dolná Seč, Hronské Kľačany, Levice, Podlužany, Krškany, Brhlovce, Bory, Santovka, Domadice, Hontianske Trsťany, Žemberovce, |
|
— |
in the district of Krupina, the municipalities of Dudince, Terany, Hontianske Moravce, Sudince, Súdovce, Lišov, |
|
— |
the whole district of Ružomberok, except municipalities included in zone II, |
|
— |
the whole district of Turčianske Teplice, except municipalities included in zone II, |
|
— |
in the district of Martin, municipalties of Blatnica, Folkušová, Necpaly, Belá-Dulice, Ďanová, Karlová, Laskár, Rakovo, Príbovce, Košťany nad Turcom, Socovce, Turčiansky Ďur, Kláštor pod Znievom, Slovany, Ležiachov, Benice, |
|
— |
in the district of Dolný Kubín, the municipalities of Kraľovany, Žaškov, Jasenová, Vyšný Kubín, Oravská Poruba, Leštiny, Osádka, Malatiná, Chlebnice, Krivá, |
|
— |
in the district of Tvrdošín, the municipalities of Oravský Biely Potok, Habovka, Zuberec, |
|
— |
in the district of Prievidza, the municipalities of Handlová, Cígeľ, Podhradie, Lehota pod Vtáčnikom, Ráztočno, |
|
— |
the whole district of Partizánske, except municipalities included in zone II, |
|
— |
in the district of Topoľčany, the municipalities of Krnča, Prázdnovce, Solčany, Nitrianska Streda, Čeľadince, Kovarce, Súlovce, Oponice, |
|
— |
in the district of Nitra, the municipalities of Horné Lefantovce, Dolné Lefantovce, Bádice, Jelenec, Žirany, Podhorany, Nitrianske Hrnčiarovce, Štitáre, Pohranice, Hosťová, Kolíňany, Malý Lapáš, Dolné Obdokovce, Čeľadice, Veľký Lapáš, Babindol, Malé Chyndice, Golianovo, Klasov, Veľké Chyndice, Nová Ves nad Žitavou, Paňa, Vráble, Tajná, Lúčnica nad Žitavou, Žitavce, Melek, Telince, Čifáre. |
8. Italia
Următoarele zone de restricții I din Italia:
|
Piedmont Region:
|
|
Liguria Region:
|
|
Emilia-Romagna Region:
|
|
Lombardia Region:
|
|
Lazio Region:
|
|
Sardinia Region:
|
9. Cehia
Următoarele zone de restricții I din Cehia:
|
Liberecký kraj:
|
|
Středočeský kraj
|
10. Grecia
Următoarele zone de restricții I din Grecia:
|
— |
in the regional unit of Drama:
|
|
— |
in the regional unit of Xanthi:
|
|
— |
in the regional unit of Rodopi:
|
|
— |
in the regional unit of Evros:
|
|
— |
in the regional unit of Serres:
|
|
— |
in the regional unit of Kilkis:
|
|
— |
in the regional unit of Thessaloniki:
|
PARTEA II
1. Bulgaria
Următoarele zone de restricții II din Bulgaria:
|
— |
the whole region of Haskovo, |
|
— |
the whole region of Yambol, |
|
— |
the whole region of Stara Zagora, |
|
— |
the whole region of Pernik, |
|
— |
the whole region of Kyustendil, |
|
— |
the whole region of Plovdiv, |
|
— |
the whole region of Pazardzhik, excluding the areas in Part III, |
|
— |
the whole region of Smolyan, |
|
— |
the whole region of Dobrich, |
|
— |
the whole region of Sofia city, |
|
— |
the whole region of Sofia Province, |
|
— |
the whole region of Blagoevgrad, |
|
— |
the whole region of Razgrad, |
|
— |
the whole region of Kardzhali, |
|
— |
the whole region of Burgas, |
|
— |
the whole region of Varna, |
|
— |
the whole region of Silistra, |
|
— |
the whole region of Ruse, |
|
— |
the whole region of Veliko Tarnovo, |
|
— |
the whole region of Pleven, |
|
— |
the whole region of Targovishte, |
|
— |
the whole region of Shumen, |
|
— |
the whole region of Sliven, |
|
— |
the whole region of Vidin, |
|
— |
the whole region of Gabrovo, |
|
— |
the whole region of Lovech, |
|
— |
the whole region of Montana, |
|
— |
the whole region of Vratza. |
2. Germania
Următoarele zone de restricții II din Germania:
|
Bundesland Brandenburg:
|
|
Bundesland Sachsen:
|
|
Bundesland Mecklenburg-Vorpommern:
|
3. Estonia
Următoarele zone de restricții II din Estonia:
|
— |
Eesti Vabariik (välja arvatud Hiiu maakond). |
4. Letonia
Următoarele zone de restricții II din Letonia:
|
— |
Aizkraukles novads, |
|
— |
Alūksnes novads, |
|
— |
Augšdaugavas novads, |
|
— |
Ādažu novads, |
|
— |
Balvu novads, |
|
— |
Bauskas novads, |
|
— |
Cēsu novads, |
|
— |
Dienvidkurzemes novada Aizputes, Cīravas, Lažas, Durbes, Dunalkas, Tadaiķu, Vecpils, Bārtas, Sakas, Bunkas, Priekules, Gramzdas, Kalētu, Virgas, Dunikas, Vaiņodes, Gaviezes, Grobiņas, Rucavas, Vērgales, Medzes pagasts, Nīcas pagasta daļa uz dienvidiem no apdzīvotas vietas Bernāti, autoceļa V1232, A11, V1222, Bārtas upes, Embūtes pagasta daļa uz dienvidiem no autoceļa P116, P106, autoceļa no apdzīvotas vietas Dinsdurbe, Kalvenes pagasta daļa uz rietumiem no ceļa pie Vārtājas upes līdz autoceļam A9, uz dienvidiem no autoceļa A9, uz rietumiem no autoceļa V1200, Kazdangas pagasta daļa uz rietumiem no ceļa V1200, P115, P117, V1296, Aizputes, Durbes, Pāvilostas, Priekules pilsēta, Grobiņas, |
|
— |
Dobeles novads, |
|
— |
Gulbenes novads, |
|
— |
Jelgavas novads, |
|
— |
Jēkabpils novads, |
|
— |
Krāslavas novads, |
|
— |
Kuldīgas novada Alsungas, Gudenieku, Kurmāles, Rendas, Kabiles, Vārmes, Pelču, Snēpeles, Turlavas, Ēdoles, Īvandes, Rumbas, Padures pagasts, Laidu pagasta daļa uz ziemeļiem no autoceļa V1296, Kuldīgas pilsēta, |
|
— |
Ķekavas novads, |
|
— |
Limbažu novads, |
|
— |
Līvānu novads, |
|
— |
Ludzas novads, |
|
— |
Madonas novads, |
|
— |
Mārupes novads, |
|
— |
Ogres novads, |
|
— |
Olaines novads, |
|
— |
Preiļu novads, |
|
— |
Rēzeknes novads, |
|
— |
Ropažu novada Garkalnes, Ropažu pagasts, Stopiņu pagasta daļa, kas atrodas uz austrumiem no autoceļa V36, P4 un P5, Acones ielas, Dauguļupes ielas un Dauguļupītes, Vangažu pilsēta, |
|
— |
Salaspils novads, |
|
— |
Saldus novads, |
|
— |
Saulkrastu novads, |
|
— |
Siguldas novads, |
|
— |
Smiltenes novads, |
|
— |
Talsu novads, |
|
— |
Tukuma novads, |
|
— |
Valkas novads, |
|
— |
Valmieras novads, |
|
— |
Varakļānu novads, |
|
— |
Ventspils novads, |
|
— |
Daugavpils valstspilsētas pašvaldība, |
|
— |
Jelgavas valstspilsētas pašvaldība, |
|
— |
Jūrmalas valstspilsētas pašvaldība, |
|
— |
Rēzeknes valstspilsētas pašvaldība. |
5. Lituania
Următoarele zone de restricții II din Lituania:
|
— |
Alytaus miesto savivaldybė, |
|
— |
Alytaus rajono savivaldybė, |
|
— |
Anykščių rajono savivaldybė, |
|
— |
Akmenės rajono savivaldybė, |
|
— |
Birštono savivaldybė, |
|
— |
Biržų miesto savivaldybė, |
|
— |
Biržų rajono savivaldybė, |
|
— |
Druskininkų savivaldybė, |
|
— |
Elektrėnų savivaldybė, |
|
— |
Ignalinos rajono savivaldybė, |
|
— |
Jonavos rajono savivaldybė, |
|
— |
Joniškio rajono savivaldybė, |
|
— |
Jurbarko rajono savivaldybė: Eržvilko, Juodaičių, Seredžiaus, Smalininkų ir Viešvilės seniūnijos, |
|
— |
Kaišiadorių rajono savivaldybė, |
|
— |
Kauno miesto savivaldybė, |
|
— |
Kauno rajono savivaldybė, |
|
— |
Kalvarijos savivaldybė, |
|
— |
Kazlų rūdos savivaldybė: Kazlų Rūdos seniūnija, išskyrus vakarinė dalis iki kelio 2602 ir 183, Plutiškių seniūnija, |
|
— |
Kelmės rajono savivaldybė: Kelmės, Kražių, Liolių, Tytuvėnų, Tytuvėnų apylinkių, Pakražančio ir Vaiguvos seniūnijos, |
|
— |
Kėdainių rajono savivaldybė, |
|
— |
Klaipėdos rajono savivaldybė: Judrėnų, Endriejavo ir Veiviržėnų seniūnijos, |
|
— |
Kupiškio rajono savivaldybė, |
|
— |
Kretingos rajono savivaldybė, |
|
— |
Lazdijų rajono savivaldybė, |
|
— |
Mažeikių rajono savivaldybė, |
|
— |
Marijampolės savivaldybė, išskyrus Šumskų ir Sasnavos seniūnijos, |
|
— |
Molėtų rajono savivaldybė: Alantos, Balninkų, Čiulėnų, Inturkės, Joniškio, Luokesos, Mindūnų, Suginčių ir Videniškių seniūnijos, |
|
— |
Pagėgių savivaldybė, |
|
— |
Pakruojo rajono savivaldybė, |
|
— |
Panevėžio rajono savivaldybė, |
|
— |
Panevėžio miesto savivaldybė, |
|
— |
Pasvalio rajono savivaldybė, |
|
— |
Radviliškio rajono savivaldybė, |
|
— |
Rietavo savivaldybė, |
|
— |
Prienų rajono savivaldybė, |
|
— |
Plungės rajono savivaldybė, |
|
— |
Raseinių rajono savivaldybė, |
|
— |
Rokiškio rajono savivaldybė, |
|
— |
Skuodo rajono savivaldybė, |
|
— |
Šakių rajono savivaldybė: Kriūkų, Lekėčių ir Lukšių seniūnijos, |
|
— |
Šalčininkų rajono savivaldybė, |
|
— |
Šiaulių miesto savivaldybė, |
|
— |
Šiaulių rajono savivaldybė: Ginkūnų, Gruzdžių, Kairių, Kužių, Meškuičių, Raudėnų, Šakynos ir Šiaulių kaimiškosios seniūnijos, |
|
— |
Šilutės rajono savivaldybė, |
|
— |
Širvintų rajono savivaldybė: Čiobiškio, Gelvonų, Jauniūnų, Kernavės, Musninkų ir Širvintų seniūnijos, |
|
— |
Šilalės rajono savivaldybė, |
|
— |
Švenčionių rajono savivaldybė, |
|
— |
Tauragės rajono savivaldybė, |
|
— |
Telšių rajono savivaldybė, |
|
— |
Trakų rajono savivaldybė, |
|
— |
Ukmergės rajono savivaldybė: Deltuvos, Lyduokių, Pabaisko, Pivonijos, Siesikų, Šešuolių, Taujėnų, Ukmergės miesto, Veprių, Vidiškių ir Žemaitkiemo seniūnijos, |
|
— |
Utenos rajono savivaldybė, |
|
— |
Varėnos rajono savivaldybė, |
|
— |
Vilkaviškio rajono savivaldybė: Bartninkų, Gražiškių, Keturvalakių, Pajevonio, Virbalio ir Vištyčio seniūnijos, |
|
— |
Vilniaus miesto savivaldybė, |
|
— |
Vilniaus rajono savivaldybė: Avižienių, Bezdonių, Buivydžių, Dūkštų, Juodšilių, Kalvelių, Lavoriškių, Maišiagalos, Marijampolio, Medininkų, Mickūnų, Nemenčinės, Nemenčinės miesto, Nemėžio, Pagirių, Riešės, Rudaminos, Rukainių, Sudervės, Sužionių, Šatrininkų ir Zujūnų seniūnijos, |
|
— |
Visagino savivaldybė, |
|
— |
Zarasų rajono savivaldybė. |
6. Ungaria
Următoarele zone de restricții II din Ungaria:
|
— |
Békés megye 951450, 951460, 951550, 951650, 951750, 952350, 952450, 952650 és 956350 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe, |
|
— |
Borsod-Abaúj-Zemplén megye valamennyi vadgazdálkodási egységének teljes területe, |
|
— |
Fejér megye 403150, 403160, 403250, 403260, 403350, 404250, 404550, 404560, 404570, 405450, 405550, 405650, 406450 és 407050 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe, |
|
— |
Hajdú-Bihar megye valamennyi vadgazdálkodási egységének teljes területe, |
|
— |
Heves megye valamennyi vadgazdálkodási egységének teljes területe, |
|
— |
Jász-Nagykun-Szolnok megye 750250, 750550, 750650, 750750, 750850, 750970, 750980, 751050, 751150, 751160, 751450, 751460, 751470, 751550, 751650, 752150, 752250, 752350, 752450, 752460, 752550, 752560, 752650, 752750, 752850, 752950, 753060, 753070, 753150, 753250, 753310, 753450, 753550, 753660, 754150, 754250, 754370, 755550, 755650 és 755750 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe, |
|
— |
Komárom-Esztergom megye 250350, 250850, 250950, 251450, 251550, 251950, 252050, 252150, 252350, 252450, 252460, 252550, 252650, 252750, 252850, 252860, 252950, 252960, 253050, 253150, 253250, 253350, 253450 és 253550 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe, |
|
— |
Nógrád megye valamennyi vadgazdálkodási egységeinek teljes területe, |
|
— |
Pest megye 570150, 570250, 570350, 570450, 570550, 570650, 570750, 570850, 570950, 571050, 571150, 571250, 571350, 571650, 571750, 571760, 571850, 571950, 572050, 573550, 573650, 574250, 580050 és 580150 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe, |
|
— |
Szabolcs-Szatmár-Bereg megye valamennyi vadgazdálkodási egységének teljes területe. |
7. Polonia
Următoarele zone de restricții II din Polonia:
|
w województwie warmińsko-mazurskim:
|
|
w województwie podlaskim:
|
|
w województwie mazowieckim:
|
|
w województwie lubelskim:
|
|
w województwie podkarpackim:
|
|
w województwie małopolskim:
|
|
w województwie pomorskim:
|
|
w województwie świętokrzyskim:
|
|
w województwie lubuskim:
|
|
w województwie dolnośląskim:
|
|
w województwie wielkopolskim:
|
|
w województwie łódzkim:
|
|
w województwie zachodniopomorskim:
|
|
w województwie opolskim:
|
|
w województwie śląskim:
|
8. Slovacia
Următoarele zone de restricții II din Slovacia:
|
— |
întregul district Gelnica, |
|
— |
the whole district of Poprad, |
|
— |
the whole district of Spišská Nová Ves, |
|
— |
the whole district of Levoča, |
|
— |
the whole district of Kežmarok, |
|
— |
the whole district of Michalovce, except municipalities included in zone III, |
|
— |
the whole district of Medzilaborce, |
|
— |
the whole district of Košice-okolie, |
|
— |
the whole district of Rožnava, |
|
— |
the whole city of Košice, |
|
— |
the whole district of Sobrance, except municipalities included in zone III, |
|
— |
the whole district of Vranov nad Topľou, |
|
— |
the whole district of Humenné, |
|
— |
the whole district of Snina, |
|
— |
the whole district of Prešov, |
|
— |
the whole district of Sabinov, |
|
— |
the whole district of Svidník, |
|
— |
the whole district of Stropkov, |
|
— |
the whole district of Bardejov, |
|
— |
the whole district of Stará Ľubovňa, |
|
— |
the whole district of Revúca, |
|
— |
the whole district of Rimavská Sobota, |
|
— |
in the district of Veľký Krtíš, the whole municipalities not included in part I, |
|
— |
the whole district of Lučenec, |
|
— |
the whole district of Poltár, |
|
— |
the whole district of Zvolen, |
|
— |
the whole district of Detva, |
|
— |
the whole district of Krupina, except municipalities included in zone I, |
|
— |
the whole district of Banska Stiavnica, |
|
— |
the whole district of Žarnovica, |
|
— |
the whole district of Banska Bystica, |
|
— |
the whole district of Brezno, |
|
— |
the whole district of Liptovsky Mikuláš, |
|
— |
the whole district of Trebišov’, |
|
— |
the whole district of Zlaté Moravce, |
|
— |
in the district of Levice the municipality of Kozárovce, Kalná nad Hronom, Nový Tekov, Malé Kozmálovce, Veľké Kozmálovce, Tlmače, Rybník, Hronské Kosihy, Čajkov, Nová Dedina, Devičany, Bátovce, Pečenice, Jabloňovce, Bohunice, Pukanec, Uhliská, Drženice, |
|
— |
in the district of Turčianske Teplice, municipalties of Turček, Horná Štubňa, Čremošné, Háj, Rakša, Mošovce, |
|
— |
in the district of Ružomberok, municipalties of Liptovské revúce, Liptovská osada, Liptovská Lúžna, |
|
— |
the whole district Žiar nad Hronom, |
|
— |
in the district of Prievidza, municipalties of Kamenec pod Vtáčnikom, Bystričany, Čereňany, Oslany, Horná Ves, Radobica, |
|
— |
in the district of Partizánske, the municipalities of Veľké Uherce, Pažiť, Kolačno, Veľký Klíž, Ješkova Ves, Klátová Nová Ves. |
9. Italia
Următoarele zone de restricții II din Italia:
|
Piedmont Region:
|
|
Liguria Region:
|
|
Lombardia Region:
|
|
Emilia-Romagna Region:
|
|
Lazio Region:
|
|
Sardinia Region:
|
10. Cehia
Următoarele zone de restricții II din Cehia:
|
Liberecký kraj:
|
PARTEA III
1. Bulgaria
Următoarele zone de restricții III din Bulgaria:
|
the Pazardzhik region:
|
2. Italia
Următoarele zone de restricții III din Italia:
|
Sardinia Region:
|
3. Letonia
Următoarele zone de restricții III din Letonia:
|
— |
Dienvidkurzemes novada Embūtes pagasta daļa uz ziemeļiem autoceļa P116, P106, autoceļa no apdzīvotas vietas Dinsdurbe, Kalvenes pagasta daļa uz austrumiem no ceļa pie Vārtājas upes līdz autoceļam A9, uz ziemeļiem no autoceļa A9, uz austrumiem no autoceļa V1200, Kazdangas pagasta daļa uz austrumiem no ceļa V1200, P115, P117, V1296, |
|
— |
Kuldīgas novada Rudbāržu, Nīkrāces, Raņķu, Skrundas pagasts, Laidu pagasta daļa uz dienvidiem no autoceļa V1296, Skrundas pilsēta. |
4. Lituania
Următoarele zone de restricții III din Lituania:
|
— |
Jurbarko rajono savivaldybė: Jurbarko miesto seniūnija, Girdžių, Jurbarkų Raudonės, Skirsnemunės, Veliuonos ir Šimkaičių seniūnijos, |
|
— |
Molėtų rajono savivaldybė: Dubingių ir Giedraičių seniūnijos, |
|
— |
Marijampolės savivaldybė: Sasnavos ir Šunskų seniūnijos, |
|
— |
Šakių rajono savivaldybė: Barzdų, Gelgaudiškio, Griškabūdžio, Kidulių, Kudirkos Naumiesčio, Sintautų, Slavikų, Sudargo, Šakių, Plokščių ir Žvirgždaičių seniūnijos. |
|
— |
Kazlų rūdos savivaldybė: Antanavos, Jankų ir Kazlų Rūdos seniūnijos: vakarinė dalis iki kelio 2602 ir 183, |
|
— |
Kelmės rajono savivaldybė: Kelmės apylinkių, Kukečių, Šaukėnų ir Užvenčio seniūnijos, |
|
— |
Vilkaviškio rajono savivaldybė: Gižų, Kybartų, Klausučių, Pilviškių, Šeimenos ir Vilkaviškio miesto seniūnijos. |
|
— |
Širvintų rajono savivaldybė: Alionių ir Zibalų seniūnijos, |
|
— |
Šiaulių rajono savivaldybė: Bubių, Kuršėnų kaimiškoji ir Kuršėnų miesto seniūnijos, |
|
— |
Ukmergės rajono savivaldybė: Želvos seniūnija, |
|
— |
Vilniaus rajono savivaldybė: Paberžės seniūnija. |
5. Polonia
Următoarele zone de restricții III din Polonia:
|
w województwie warmińsko-mazurskim:
|
|
w województwie wielkopolskim:
|
|
w województwie lubuskim:
|
|
w województwie dolnośląskim:
|
|
w województwie lubelskim:
|
6. România
Următoarele zone de restricții III din România:
|
— |
Zona orașului București, |
|
— |
Județul Constanța, |
|
— |
Județul Satu Mare, |
|
— |
Județul Tulcea, |
|
— |
Județul Bacău, |
|
— |
Județul Bihor, |
|
— |
Județul Bistrița Năsăud, |
|
— |
Județul Brăila, |
|
— |
Județul Buzău, |
|
— |
Județul Călărași, |
|
— |
Județul Dâmbovița, |
|
— |
Județul Galați, |
|
— |
Județul Giurgiu, |
|
— |
Județul Ialomița, |
|
— |
Județul Ilfov, |
|
— |
Județul Prahova, |
|
— |
Județul Sălaj, |
|
— |
Județul Suceava, |
|
— |
Județul Vaslui, |
|
— |
Județul Vrancea, |
|
— |
Județul Teleorman, |
|
— |
Judeţul Mehedinţi, |
|
— |
Județul Gorj, |
|
— |
Județul Argeș, |
|
— |
Judeţul Olt, |
|
— |
Judeţul Dolj, |
|
— |
Județul Arad, |
|
— |
Județul Timiș, |
|
— |
Județul Covasna, |
|
— |
Județul Brașov, |
|
— |
Județul Botoșani, |
|
— |
Județul Vâlcea, |
|
— |
Județul Iași, |
|
— |
Județul Hunedoara, |
|
— |
Județul Alba, |
|
— |
Județul Sibiu, |
|
— |
Județul Caraș-Severin, |
|
— |
Județul Neamț, |
|
— |
Județul Harghita, |
|
— |
Județul Mureș, |
|
— |
Județul Cluj, |
|
— |
Județul Maramureș. |
7. Germania
Următoarele zone de restricții III din Germania:
|
Bundesland Brandenburg:
|
8. Grecia
Următoarele zone de restricții III din Grecia:
|
— |
in the regional unit of Serres:
|
|
— |
in the regional unit of Kilkis:
|
ANEXA II
ZONE STABILITE LA NIVELUL UNIUNII CA ZONE INFECTATE SAU CA ZONE DE RESTRICȚII, CUPRINZÂND ZONE DE PROTECȚIE ȘI DE SUPRAVEGHERE
[astfel cum se menționează la articolul 6 alineatul (2) și la articolul 7 alineatul (2)]
Partea A – Zone stabilite ca zone infectate în urma apariției unui focar de pestă porcină africană la porcine sălbatice într-un stat membru sau într-o zonă anterior indemne de boală:
|
Stat membru: Italia
|
Partea B – Zone stabilite ca zone de restricții, cuprinzând zone de protecție și de supraveghere, ca urmare a apariției unui focar de pestă porcină africană la porcine deținute într-un stat membru sau într-o zonă anterior indemne de boală:
|
Stat membru: Italia
|
(1) Sistemul UE de informații privind bolile animalelor.
|
27.6.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 161/44 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2023/1301 AL COMISIEI
din 26 iunie 2023^^l
de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/159 al Comisiei de instituire a unor măsuri de salvgardare definitive împotriva importurilor de anumite produse siderurgice
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Regulamentul (UE) 2015/478 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2015 privind regimul comun aplicabil importurilor (1), în special articolele 16 și 20,
având în vedere Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind regimul comun aplicabil importurilor din anumite țări terțe (2), în special articolele 13 și 16,
întrucât:
1. CONTEXT
|
(1) |
Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/159 al Comisiei (denumit în continuare „regulamentul definitiv”) (3), Comisia Europeană a instituit o măsură de salvgardare definitivă aplicabilă anumitor produse siderurgice (denumită în continuare „măsura de salvgardare”), care constă în contingente tarifare (denumite în continuare „contingentele tarifare”) pentru anumite produse siderurgice (denumite în continuare „produsul în cauză”), care cuprind 26 de categorii de produse siderurgice, stabilite la niveluri care mențin fluxurile comerciale tradiționale pe categorii de produse. Se aplică o taxă vamală de 25 % numai în cazul în care pragurile cantitative ale acestor contingente tarifare, care cresc (în prezent cu 4 %) anual ca urmare a liberalizării, sunt depășite. Măsura de salvgardare a fost instituită pentru o perioadă inițială de trei ani, și anume până la data de 30 iunie 2021. |
|
(2) |
Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/1029 al Comisiei (4) („regulamentul privind reexaminarea în perspectiva prelungirii măsurii”), Comisia a prelungit durata măsurii de salvgardare până la 30 iunie 2024. |
|
(3) |
Comisia a efectuat ajustări tehnice ale măsurii ca urmare a diferitelor investigații de reexaminare a funcționării, prin intermediul Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/1590 al Comisiei (5) („primul regulament de reexaminare a funcționării”), al Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/894 al Comisiei (6) („al doilea regulament de reexaminare a funcționării”) și, respectiv, al Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2022/978 al Comisiei (7) („al treilea regulament de reexaminare a funcționării”). De asemenea, Comisia a revizuit măsura în urma retragerii Regatului Unit din Uniune (8). Comisia a ajustat măsura în urma anumitor evenimente, în special în urma impunerii unei interdicții la importul de oțel din Rusia și Belarus în contextul agresiunii militare neprovocate și nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei (9) și a expirării anumitor dispoziții dintr-un acord bilateral cu parteneri comerciali preferențiali (10). |
2. DOMENIUL DE APLICARE AL INVESTIGAȚIEI
|
(4) |
Potrivit considerentului 85 din regulamentul privind reexaminarea în perspectiva prelungirii măsurii, „pentru a garanta că măsura de salvgardare rămâne în vigoare numai în măsura în care acest lucru este necesar, Comisia va efectua o reexaminare pentru a stabili dacă, pe baza circumstanțelor de la momentul respectiv, măsura de salvgardare ar trebui să înceteze până la 30 iunie 2023, și anume după doi ani de prelungire”. |
|
(5) |
În regulamentul privind reexaminarea în perspectiva prelungirii măsurii, Comisia a mai remarcat că, pe lângă evaluarea posibilei abrogări a măsurii până la 30 iunie 2023, având în vedere circumstanțele de la momentul respectiv, Comisia poate, de asemenea, să utilizeze această reexaminare, în cazul în care măsura nu este abrogată anticipat, pentru a actualiza lista țărilor în curs de dezvoltare care fac obiectul măsurii și care au fost excluse de la aplicarea acesteia pe baza datelor privind importurile din 2022 și pentru a evalua dacă nivelul de liberalizare este în continuare adecvat. |
3. PROCEDURA
|
(6) |
Prin urmare, Comisia a deschis o investigație de reexaminare prin intermediul unui aviz de deschidere (denumit în continuare „avizul”) publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 2 decembrie 2022 (11). Avizul a invitat părțile interesate să furnizeze elemente de probă și date pentru a stabili dacă abrogarea măsurii până la 30 iunie 2023 ar fi justificată. |
|
(7) |
Comisia a solicitat informații specifice de la producătorii și utilizatorii din Uniune prin intermediul unor chestionare, care au fost puse la dispoziția părților interesate în dosarul public („TRON”) (12), precum și pe site-ul web al Comisiei Europene (DG TRADE) (13). |
|
(8) |
La fel ca în investigațiile de reexaminare anterioare, Comisia a conceput o procedură scrisă în două etape. În prima etapă, părțile au avut posibilitatea de a-și trimite observațiile și, după caz, răspunsurile la chestionare până la 13 ianuarie 2023. Comisia a pus la dispoziție aceste informații în dosarul public, iar părțile interesate au avut posibilitatea de a formula observații (faza obiecțiilor). Ulterior, Comisia a pus la dispoziție obiecțiile pe platforma TRON. |
|
(9) |
Într-o etapă ulterioară a procedurii, Comisia a încărcat pe platforma TRON setul actualizat de răspunsuri la chestionare din partea producătorilor din Uniune pentru a include cele mai recente date disponibile, și anume indicatorii economici din ultimul trimestru al anului 2022. Părțile interesate au avut posibilitatea de a prezenta observații privind informațiile actualizate. |
4. CONSTATĂRILE INVESTIGAȚIEI
|
(10) |
Potrivit regulamentului privind reexaminarea în perspectiva prelungirii măsurii, măsura de salvgardare urma să fie în vigoare până la 30 iunie 2024. La momentul respectiv, Comisia a concluzionat că o creștere a volumului importurilor, în cazul abrogării măsurii astfel cum s-a preconizat inițial, ar putea submina în mod considerabil orice redresare economică semnificativă și eforturile depuse de industria siderurgică din Uniune în procesul său de ajustare la un nivel mai ridicat al importurilor. Prin urmare, măsura ar putea fi abrogată la 30 iunie 2023 numai în cazul în care Comisia concluzionează, având în vedere circumstanțele ulterioare reexaminării în perspectiva prelungirii măsurii și pe baza elementelor de probă disponibile (inclusiv a observațiilor și a obiecțiilor primite de la părțile interesate în cadrul investigației de reexaminare în curs), că o astfel de abrogare anticipată ar fi justificată. În schimb, în absența unor elemente de probă concrete care să justifice o abrogare anticipată, măsura ar continua să fie în vigoare în mod automat până la 30 iunie 2024. |
|
(11) |
Pentru a-și efectua evaluarea, Comisia a examinat observațiile și elementele de probă primite de la părțile interesate, inclusiv răspunsurile la chestionare, și, acolo unde a fost cazul, a verificat încrucișat informațiile în raport cu orice alte surse disponibile pe care le-a colectat prin intermediul propriilor cercetări în cadrul investigației. Așa cum se va explica mai jos, Comisia a concluzionat că, în circumstanțele actuale, abrogarea anticipată a măsurii de salvgardare nu ar fi justificată. |
4.1. Evaluarea afirmațiilor prin care se solicită abrogarea măsurii
4.1.1. Presupusa insuficiență a oțelului pentru utilizatori din cauza epuizării rapide a anumitor contingente tarifare
|
(12) |
Unele părți interesate au susținut că faptul că unele contingente tarifare (indiferent dacă sunt contingente specifice de țară sau reziduale) au fost epuizate înainte de sfârșitul unui anumit trimestru ar arăta că volumul existent al oțelului scutit de taxe vamale disponibil din importuri este insuficient. În consecință, părțile au susținut că această situație a dus la imposibilitatea utilizatorilor de a se aproviziona cu oțelul necesar pentru activitățile lor. |
|
(13) |
Comisia a observat că, așa cum s-a întâmplat de la instituirea măsurii de salvgardare definitive în februarie 2019, anumite origini au epuizat contingentele tarifare pentru anumite categorii de produse în primele zile ale unui trimestru, inclusiv în perioada evaluată în prezenta investigație de reexaminare. Cu toate acestea, așa cum s-a confirmat în investigațiile anterioare (14), acest fapt nu poate conduce la concluzia că măsura de salvgardare creează o penurie de oțel pentru utilizatori în general. În acest sens, Comisia a observat că afirmațiile unor părți interesate au făcut referire la epuizarea anumitor contingente tarifare specifice în mod izolat, fără a face referire la disponibilitatea globală a oțelului în afara unei anumite origini care putea să își fi epuizat rapid contingentul tarifar specific de țară. Astfel, Comisia a confirmat că, deși contingentele din anumite origini au fost epuizate la un moment dat pentru anumite categorii de produse, accesul la contingentele din alte origini a rămas, în general, disponibil în mare măsură pentru categoriile respective de produse. |
|
(14) |
În acest sens, Comisia a evaluat utilizarea globală a contingentelor tarifare în anul curent de aplicare a măsurii de salvgardare (iulie 22-iunie 23) pe baza datelor disponibile la momentul stabilirii, și anume a setului complet de date din primele trei trimestre ale perioadei (iulie 22-martie 23). Aceste date au arătat următoarea evoluție a utilizării contingentelor tarifare: Tabelul 1 Evoluția utilizării contingentelor tarifare (15)
|
|
(15) |
Comisia a evaluat, de asemenea, utilizarea și disponibilitatea contingentelor tarifare pentru fiecare categorie de produse, pentru a confirma tendința generală prezentată în tabelul 1. Evaluarea combinată a arătat fără echivoc că utilizatorii din Uniune au avut posibilitatea de a se aproviziona cu oțel scutit de taxe vamale din mai multe surse, în fiecare trimestru, pentru aproape toate categoriile de produse și că volumele disponibile scutite de taxe au crescut (în unele cazuri substanțial) de la un trimestru la altul. |
|
(16) |
Având în vedere aceste fapte, Comisia a concluzionat că afirmațiile privind deficitul de oțel importat (16) nu corespund datelor evaluate. Analiza a arătat, de asemenea, un volum tot mai mare de contingente tarifare neutilizate pentru diferite categorii. Datele relevante privind evoluția pieței, de exemplu consumul de pe piața Uniunii, au arătat o încetinire progresivă în a doua jumătate a anului 2022 (a se vedea secțiunea 4.2.2). În plus, nu a fost furnizat niciun element de probă care să arate că, în ceea ce privește produsele din cadrul contingentelor tarifare epuizate respective, nu a existat o ofertă suficientă din partea producătorilor din Uniune. |
|
(17) |
Din aceste motive, Comisia nu a fost de acord cu afirmațiile potrivit cărora epuizarea rapidă a anumitor contingente tarifare (din unele origini) pentru anumite categorii ar fi condus la o penurie de oțel pe piața Uniunii. |
4.1.2. Presupusul risc redus de reorientare a schimburilor comerciale ca urmare a modificărilor aduse măsurii din SUA în temeiul secțiunii 232
|
(18) |
Unele părți interesate au susținut că, din cauza unor modificări ale măsurii din SUA în temeiul secțiunii 232, riscul de reorientare a schimburilor comerciale s-ar fi redus atât de mult încât măsura de salvgardare nu ar mai fi necesară din aceste motive. |
|
(19) |
Comisia a evaluat evoluția măsurii din SUA în temeiul secțiunii 232 în cadrul reexaminărilor anterioare și a concluzionat că modificările aduse măsurii respective nu au modificat elementele pe care se întemeiază evaluarea privind riscul de reorientare a schimburilor comerciale (17). În contextul prezentei investigații, Comisia a analizat cele mai recente evoluții ale măsurii din SUA. În primul rând, Comisia a observat că administrația SUA nu pare să aibă intenția de a elimina măsura în viitorul apropiat, remarcând că „administrația Biden s-a angajat să mențină securitatea națională a SUA prin asigurarea viabilității pe termen lung a industriei oțelului și a aluminiului și nu intenționăm să eliminăm taxele în temeiul secțiunii 232 ca urmare a acestor litigii (18)”. |
|
(20) |
În al doilea rând, având în vedere informațiile prezentate de părțile interesate și propria sa analiză, Comisia a stabilit că au avut loc următoarele modificări ale măsurii din SUA în temeiul secțiunii 232 după ce Comisia a evaluat ultima dată acest argument în al treilea regulament de reexaminare din iunie 2022 (19): în primul rând, de la 1 iunie 2022, SUA au stabilit un contingent tarifar pentru Regatul Unit, în baza căruia un anumit volum al importurilor în cadrul contingentului este scutit de la aplicarea măsurii, în timp ce importurile în afara contingentului fac în continuare obiectul taxei suplimentare de 25 %. În al doilea rând, începând cu 1 iunie 2022, SUA au suspendat temporar măsura pentru Ucraina. |
|
(21) |
Analiza a arătat că domeniul de aplicare al măsurii din SUA în temeiul secțiunii 232 a rămas aproape neschimbat de la ultima evaluare a acesteia de către Comisie în al treilea regulament de reexaminare, care a arătat că piața SUA continuă să fie puternic protejată de importurile de oțel. |
|
(22) |
Comisia a evaluat în continuare evoluția importurilor pe piața SUA (20) și a confirmat că, în termeni generali, acestea au scăzut cu 10 % în 2022, comparativ cu 2017, anul anterior instituirii măsurii din SUA în temeiul secțiunii 232 (21). În ceea ce privește importurile pe piața SUA din țările care sunt principalii furnizori de oțel în Uniune, tendința este mult mai accentuată, deoarece importurile combinate din aceste țări au scăzut cu 27 %, ceea ce reprezintă o reducere de peste 2 milioane de tone. |
|
(23) |
Prin urmare, Comisia a confirmat că importurile pe piața SUA au continuat să fie cu mult sub nivelurile anterioare măsurii în temeiul secțiunii 232. Piața SUA fiind încă afectată de măsurile în temeiul secțiunii 232, piața Uniunii rămâne cea mai mare piață importatoare de oțel din lume. |
|
(24) |
Comisia a observat, de asemenea, că părțile interesate nu au furnizat niciun element de probă în cadrul prezentei investigații care să pună sub semnul întrebării constatările Comisiei din investigațiile anterioare și, prin urmare, nu a modificat constatările investigațiilor respective cu privire la riscul de reorientare a schimburilor comerciale către piața Uniunii care decurge din măsura din SUA în temeiul secțiunii 232. |
4.1.3. Presupusul risc de deficit de aprovizionare din cauza faptului că producătorii din Uniune au oprit anumite instalații în 2022, în contextul prețurilor ridicate la energie
|
(25) |
Unele părți interesate au observat că unii producători din Uniune și-au oprit sau și-au redus temporar producția în unele dintre unitățile de producție din cauza creșterii costurilor asociate energiei. În acest sens, părțile respective au susținut că, prin urmare, exista un risc de deficit de aprovizionare pe piață și de creștere a prețurilor ca urmare a reducerii aprovizionării din partea producătorilor din Uniune. |
|
(26) |
Analiza Comisiei a arătat că, într-adevăr, în contextul unei creșteri puternice a prețurilor la energie în Uniune (22), mai mulți producători din Uniune au oprit temporar unele instalații de producție pentru a atenua impactul asupra performanței lor economice (23). Cu toate acestea, astfel de măsuri au avut un caracter temporar, iar elementele de probă disponibile indică faptul că producătorii din Uniune fie au repus deja în funcțiune cea mai mare parte a capacității, fie erau în curs de a face acest lucru (24). |
|
(27) |
Prin urmare, Comisia a concluzionat că oprirea temporară a anumitor instalații de producție care a avut loc mai ales în a doua jumătate a anului 2022 a fost o situație temporară și a fost în mare parte inversată prin reluarea producției oprite anterior în primele luni ale anului 2023. |
4.1.4. Presupusele obstacole pe care le reprezintă măsura de salvgardare pentru importurile necesare pentru satisfacerea cererii
|
(28) |
În legătură cu argumentul de mai sus, unele părți interesate au susținut, de asemenea, că pentru a satisface cererea sunt necesare importuri din mai multe țări terțe și că măsura de salvgardare constituie un obstacol în calea aprovizionării fără restricții din anumite origini în orice moment. Unele părți interesate au afirmat, de asemenea, că în general termenele de livrare de la producătorii din Uniune sunt mai lungi și prețurile oțelului mai mari. |
|
(29) |
În această privință, Comisia a observat că măsura de salvgardare a fost concepută astfel încât să se asigure faptul că fluxurile comerciale istorice vor continua să intre pe piața Uniunii scutite de taxe vamale. În plus, aceste volume istorice au fost liberalizate progresiv de la an la an. În cadrul reexaminărilor anterioare ale măsurii, Comisia a explicat că părțile interesate active în sectorul siderurgic trebuie să se adapteze la cadrul de reglementare existent (în acest caz, existența unei măsuri de salvgardare) pentru a-și desfășura activitatea. Așa cum se arată în considerentul 14, datele analizate în prezenta reexaminare au arătat în mod clar că a existat un volum tot mai mare de contingente tarifare neutilizate în fiecare trimestru pentru toate categoriile de produse și că producătorii din Uniune au avut, în general, o capacitate suplimentară disponibilă. Prin urmare, faptul că este posibil ca importurile dintr-o anumită origine pentru o anumită categorie să fi epuizat contingentul tarifar corespunzător înainte de sfârșitul unui trimestru nu înseamnă că măsura de salvgardare a restricționat în mod nejustificat capacitatea părților interesate de a se aproviziona cu oțel scutit de taxe vamale din alte surse, inclusiv din alte țări terțe sau din Uniune. |
|
(30) |
În ceea ce privește termenele de livrare, Comisia a observat că unele părți interesate par să aibă opinii divergente, unele dintre ele considerând că termenele de livrare din Uniune sunt standard, altele că sunt anormal de lungi. Având în vedere afirmațiile contradictorii cu privire la acest subiect în rândul utilizatorilor și faptul că nu s-a primit niciun element de probă care să arate că termenele de livrare mai lungi decât cele obișnuite reprezintă în prezent un fenomen comun în Uniune, Comisia a considerat că termenele de livrare nu pot fi considerate în acest moment ca fiind o problemă de furnizare. |
|
(31) |
În ceea ce privește prețurile oțelului, Comisia a evaluat evoluția prețurilor în Uniune și pe alte piețe majore ale oțelului și a observat că în primul trimestru al anului 2023, prețurile au scăzut drastic în comparație cu nivelul maxim atins în 2022. Această scădere a prețurilor a avut loc în contextul creșterii costurilor energiei, inclusiv pentru producătorii de oțel din Uniune. Prin urmare, Comisia a considerat că evoluția prețurilor de pe piața Uniunii nu a putut fi direct legată de măsura de salvgardare, întrucât o tendință comparabilă și simultană a fost observată și pe alte piețe majore ale oțelului. În plus, Comisia a observat că disponibilitatea contingentelor tarifare scutite de taxe vamale pe parcursul întregii perioade a asigurat faptul că utilizatorii aveau, în general, și alte opțiuni decât a plăti taxa de 25 % sau a se aproviziona de la producătorii din Uniune, neîmpiedicând astfel intrarea pe piața Uniunii a importurilor suplimentare relevante scutite de taxe vamale. |
|
(32) |
Prin urmare, Comisia a concluzionat că evoluția prețurilor prezenta o tendință descendentă spre sfârșitul anului 2022 și că acestea au scăzut substanțial în comparație cu vârful înregistrat anterior în cursul aceluiași an. În plus, Comisia a confirmat că aceste tendințe au fost observate și pe alte piețe majore ale oțelului, indicând astfel că este vorba mai degrabă de un fenomen global care nu are legătură cu piața Uniunii și cu măsura de salvgardare. |
|
(33) |
Având în vedere elementele de mai sus, Comisia a considerat că părțile interesate nu au demonstrat că măsura de salvgardare le-ar fi limitat, în general, capacitatea de a se aproviziona cu oțel scutit de taxe vamale, având în vedere cererea existentă, și nici nu au arătat cum s-ar întâmpla acest lucru în viitor dacă măsura ar continua să fie în vigoare, având în vedere cererea preconizată și viitoarele niveluri ale contingentelor tarifare (a se vedea secțiunea 6). |
4.1.5. Presupusa lipsă a presiunii importurilor din cauza utilizării reduse a contingentelor tarifare
|
(34) |
Unele părți interesate au susținut că, întrucât, în general, contingentele tarifare nu sunt utilizate pentru toate categoriile de produse și, în unele cazuri, acestea au un nivel de utilizare foarte scăzut, măsura de salvgardare nu ar mai fi necesară și, prin urmare, Comisia ar trebui să o abroge. |
|
(35) |
Deși tabelul 1 arată că nivelul de utilizare a contingentelor tarifare a scăzut în mod incontestabil de la trimestru la altul, Comisia a considerat că nu se pot trage concluzii prin evaluarea acestui element în mod izolat, ci el trebuie plasat într-un context de scădere a consumului. În acest sens, Comisia a evaluat în detaliu amploarea presiunii importurilor, analizând volumul total al importurilor și ponderea acestora în consumul total din aceeași perioadă și concentrându-se pe utilizarea contingentelor tarifare, în special pe cazurile în care contingentele tarifare specifice de țară au fost epuizate rapid pentru anumite origini. |
|
(36) |
În primul rând, în ceea ce privește volumul global al importurilor, Comisia a observat că, în pofida unei încetiniri a consumului la nivelul Uniunii, în special în a doua jumătate a anului 2022, care a avut un impact asupra nivelului de utilizare a contingentelor tarifare, importurile din anul 2022 s-au ridicat la 31,1 milioane de tone. Acest nivel al importurilor este al treilea ca mărime din ultimul deceniu. În ceea ce privește cota de piață, importurile au atins 19 %, cu o creștere spre sfârșitul anului 2022 (ajungând la 21 % în ultimul trimestru al anului 2022). Aceasta este a doua cotă de piață ca mărime atinsă de importuri în ultimul deceniu (25), fiind depășită doar de cota importurilor din anul 2018, care a reprezentat totodată volumul maxim al importurilor din ultimul deceniu. Prin urmare, în pofida unei reduceri a nivelului de utilizare a contingentelor tarifare pe fondul unui consum mai scăzut, datele arată că presiunea importurilor a crescut și a rămas, în ceea ce privește cota de piață, aproape de nivelurile record atinse imediat înainte de adoptarea unei măsuri de salvgardare definitive la începutul anului 2019. |
|
(37) |
În al doilea rând, în fiecare trimestru au existat mai multe contingente tarifare specifice de țară care, într-adevăr, au fost utilizate integral la începutul trimestrului. Acest fenomen, care a fost abordat de Comisie în regulamentele anterioare (26), a arătat că a existat în continuare o presiune a importurilor din anumite origini pentru anumite categorii de produse, în pofida disponibilității generale a volumelor contingentelor tarifare, contribuind astfel la creșterea cotei de piață a importurilor în contextul scăderii cererii. |
|
(38) |
În fine, deși părțile interesate care au susținut abrogarea măsurii nu au făcut, în general, referire la aceasta, Comisia consideră că evaluarea privind presiunea existentă și viitoare a importurilor pe piața Uniunii nu poate fi realizată în mod izolat, de exemplu, analizând numai utilizarea contingentelor tarifare. Mai degrabă, această evaluare trebuie realizată analizând mai mulți parametri existenți din acest sector, inclusiv evoluția supracapacității. În această privință, Comisia a observat că supracapacitatea globală în sectorul siderurgic a continuat să crească. |
|
(39) |
Cele mai recente estimări ale OCDE indică o creștere a capacității la nivel mondial. OCDE a remarcat în februarie 2023: „Riscul unei crize globale a supracapacității a crescut. În pofida scăderii cererii de oțel și a perspectivelor slabe, expansiunea capacității continuă într-un ritm susținut, adesea în căutarea unor piețe de export. Decalajul dintre capacitatea globală și producția de oțel brut a crescut la 632,0 mmt în 2022, de la 516,9 mmt în 2021. Recenta creștere a supracapacității prezintă riscuri pentru sănătatea și viabilitatea pe termen lung a industriei siderurgice, precum și pentru capacitatea acesteia de a contribui la creșterea economică și la prosperitate.” (27) |
|
(40) |
OCDE a adăugat: „Numai în 2022, capacitatea mondială de producție a oțelului a crescut cu 32,0 milioane de tone metrice (mmt), ajungând la 2 463,4 mmt. Pentru a avea o idee despre amploarea reală a fenomenului, creșterile capacității mondiale sunt mai mari decât nivelurile de capacitate existente ale unor economii mari producătoare de oțel” (28). |
|
(41) |
Prin urmare, Comisia consideră că utilizarea mai redusă a contingentelor tarifare nu implică neapărat o reducere a presiunii importurilor care ar putea justifica abrogarea măsurii până la 30 iunie 2023. |
4.1.6. Afirmația potrivit căreia perspectivele pieței sprijină o abrogare anticipată
|
(42) |
Unele părți interesate s-au bazat pe anumite perspective de piață pentru a susține argumentul privind abrogarea măsurii până la 30 iunie 2023. În opinia lor, unele previziuni ar sugera că situația de pe piața oțelului din Uniune ar urma să se îmbunătățească spre sfârșitul anului 2023 și, ca atare, Comisia ar trebui să elimine măsura de salvgardare pentru a se asigura că industriile din aval nu sunt constrânse de această măsură și că pot beneficia pe deplin de pe urma acestor presupuse îmbunătățiri ale condițiilor de piață. |
|
(43) |
Comisia a analizat mai multe surse pentru a înțelege corect perspectivele pieței. Toate sursele analizate au prezentat o prognoză destul de sumbră pentru sectorul siderurgic mondial, inclusiv pentru piața Uniunii, pentru perioada 2023-24, indicând un grad ridicat de incertitudine, cauzată în special de agresiunea militară neprovocată și nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei, de inflație, de creșterea prețurilor la energie (29) și de o încetinire a creșterii economice, printre alți factori. Majoritatea previziunilor analizate evidențiază, de asemenea, o situație probabil mai gravă pentru piața Uniunii. |
|
(44) |
În decembrie 2022 (30), OCDE a remarcat că „perspectivele privind piețele mondiale ale oțelului s-au deteriorat puternic. (...) Se preconizează că consumul de oțel va scădea cu 2,3 % în 2022 și va crește cu 1 % în 2023. Creșterea prețurilor la energie și la produsele de bază, presiunea inflaționistă, scăderea cererii din partea Chinei și instabilitatea politică au înrăutățit tendințele cererii de oțel la nivel mondial”. |
|
(45) |
În februarie 2023 (31), OCDE a observat: „Redresarea economică fragilă și modestă a fost zădărnicită de o inflație mai mare decât cea anticipată (...). Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a contribuit și mai mult la creșterea prețurilor, în special la energie, și are un impact inegal între jurisdicții, Europa fiind cel mai grav afectată. Incertitudinea cu privire la perspective este ridicată, iar riscurile înclină spre o evoluție negativă, din cauza potențialului inflației de a se înrădăcina și de a eroda și mai mult puterea de cumpărare a gospodăriilor, precum și din cauza riscului de escaladare a războiului”. |
|
(46) |
În Global Steel Outlook for 2023 (32) (Perspective mondiale privind industria siderurgică 2023), Fitch Ratings a remarcat: „Sectorul siderurgic mondial nu se va redresa pe deplin în 2023 în urma deplasării cererii și ofertei în favoarea piețelor finale, cauzată de reducerea consumului în a doua jumătate a anului 2022. Ne așteptăm la venituri semnificativ mai mici pentru producătorii de oțel, întrucât încetinirea creșterii economice la nivel mondial a pus capăt perioadei de prețuri excepțional de ridicate sprijinite de cererea în creștere post-pandemie. Perspectivele întreprinderilor siderurgice rămân sumbre în Europa din cauza costurilor ridicate și volatile ale energiei, a recesiunii iminente, a scăderii încrederii consumatorilor și a nevoii mai mari de a reproiecta lanțurile de aprovizionare pentru sectorul siderurgic și, eventual, piețele sale finale”. |
|
(47) |
Standard and Poor’s Platts a remarcat, de asemenea, perspectivele incerte ale pieței și creșterea prețurilor materialelor siderurgice și ale energiei (33). |
|
(48) |
În Perspectivele pe termen scurt din octombrie 2022, World Steel Association a declarat: „Redresarea cererii de oțel în economiile dezvoltate a înregistrat un regres major în 2022 din cauza inflației susținute și a blocajelor persistente în ceea ce privește oferta. Războiul din Ucraina a agravat și mai mult problemele legate de inflație și de lanțul de aprovizionare. În particular, UE se confruntă cu condiții economice dezastruoase, caracterizate de o inflație ridicată și de criza energetică. Încrederea în economie este în scădere, iar activitățile industriale sunt pe punctul de a intra în declin, în condițiile în care prețurile ridicate ale energiei forțează închiderea fabricilor”. (34) World Steel Association a remarcat în cele mai recente perspective din aprilie 2023: „deși economia UE a crescut cu 3,5 % în 2022, evitând intrarea în recesiune, activitățile industriale au avut de suferit considerabil de pe urma costurilor ridicate ale energiei, care au determinat o contracție importantă a cererii de oțel în 2022. În 2023, industria siderurgică a UE va continua să resimtă impactul războiului, al altor probleme legate de lanțul de aprovizionare și al înăspririi continue a politicii monetare. În 2024, se preconizează o revenire vizibilă a cererii, deoarece se preconizează că impactul războiului din Ucraina și perturbările lanțului de aprovizionare vor dispărea. Cu toate acestea, perspectivele sunt în continuare nesigure” (35). |
|
(49) |
Prin urmare, Comisia nu a considerat că perspectivele actuale privind piața oțelului din Uniune ar putea justifica abrogarea măsurii până la 30 iunie 2023. |
4.1.7. Afirmații specifice produselor/țărilor
|
(50) |
Unele părți interesate au făcut diverse afirmații care erau specifice fie unei anumite categorii de produse, fie circumstanțelor unei anumite țări. Unele părți au solicitat totodată Comisiei să efectueze diferite tipuri de ajustări tehnice ale măsurii. |
|
(51) |
Comisia a observat că domeniul de aplicare al măsurii și, mai precis, al prezentei investigații de reexaminare nu acoperă evoluțiile specifice dintr-o anumită categorie de produse sau legate de o anumită țară terță, deoarece măsura se aplică erga omnes și acoperă un produs în cauză care cuprinde douăzeci și șase de categorii de produse. Prin urmare, nu au fost posibile nici excluderea specifică a unei țări sau a unui produs, nici ajustări specifice ale funcționării măsurii (36). Mai degrabă, așa cum s-a anunțat în avizul de deschidere și cum s-a reamintit în secțiunea 2 din prezentul regulament, domeniul de aplicare al prezentei investigații a fost de a evalua dacă abrogarea măsurii până la 30 iunie 2023 este justificată. |
|
(52) |
Prin urmare, Comisia nu a luat în considerare aceste afirmații, deoarece nu se încadrau în domeniul de aplicare al investigației. |
4.1.8. Afirmația că pentru sectorul siderurgic sunt mai adecvate alte măsuri de apărare comercială decât o măsură de salvgardare
|
(53) |
Unele părți interesate au susținut că alte măsuri de apărare comercială, mai exact instrumentele antidumping și antisubvenție, sunt mai adecvate pentru a soluționa orice problemă legată de import cu care se confruntă industria siderurgică din Uniune și că combinarea acestora cu o măsură de salvgardare creează o situație de protecție excesivă pentru industria Uniunii. În plus, unele părți au remarcat că industria siderurgică din Uniune este deja suficient de protejată prin intermediul a numeroase măsuri antidumping și compensatorii cu privire la o gamă largă de produse. |
|
(54) |
Comisia a reamintit, la fel cum a procedat în investigațiile de reexaminare anterioare și ca reacție la afirmații similare (37), că instrumentul de salvgardare este compatibil cu aplicarea altor instrumente de apărare comercială, cum ar fi măsurile antidumping și antisubvenții. În plus, Comisia reamintește instituirea de măsuri antidumping și compensatorii simultan cu măsurile de salvgardare este permisă de cadrul juridic al UE (38). În consecință, această afirmație a fost respinsă. |
4.1.9. Afirmația potrivit căreia constatările Organului de soluționare a litigiilor al OMC în litigiul DS595 impun Comisiei să abroge măsura
|
(55) |
Unele părți interesate au făcut referire la raportul Organului de soluționare a litigiilor („OSL”) din 29 aprilie 2022 (39) în litigiul DS595 Uniunea Europeană – Măsuri de salvgardare privind anumite produse siderurgice, susținând că Comisia ar fi trebuit să abroge în mod automat măsura, deoarece aceasta este incompatibilă cu anumite dispoziții ale Acordului OMC privind măsurile de salvgardare și ale Acordului general pentru tarife și comerț („GATT”). |
|
(56) |
În acest sens, Comisia a făcut trimitere la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/104 din 13 ianuarie 2023 (40), prin care a pus în aplicare hotărârea OSL, asigurând astfel conformitatea măsurii de salvgardare privind produsele siderurgice cu normele OMC în cele câteva privințe în care grupul special a identificat neconcordanțe. |
|
(57) |
Prin urmare, afirmațiile referitoare la acest litigiu nu sunt pertinente în contextul revizuirii în curs, întrucât au fost deja abordate prin intermediul unui act juridic separat. În orice caz, așa cum a rezultat din logica aflată la baza Regulamentului (UE) 2023/104, Comisia nu a fost de acord cu afirmațiile potrivit cărora constatările grupului special în litigiul respectiv i-ar fi impus abrogarea măsurii. |
4.1.10. Interzicerea importurilor din Rusia și Belarus din cauza agresiunii militare neprovocate și nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei are un impact negativ asupra pieței
|
(58) |
Unele părți interesate au făcut referire la agresiunea militară neprovocată și nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei și la interzicerea importurilor din Rusia și Belarus ca urmare a sancțiunilor Uniunii împotriva acestor țări, argumentând că, în general, aceste evenimente au cauzat perturbări importante pe piața oțelului din Uniune. |
|
(59) |
Comisia nu contestă faptul că aceste evenimente au un efect, printre multe alte domenii ale economiei, asupra pieței oțelului din Uniune. Cu toate acestea, limitând evaluarea la măsura de salvgardare privind oțelul, Comisia a reamintit redistribuirea contingentelor specifice de țară ale Rusiei și Belarusului în martie 2022. Această redistribuire a urmărit să reducă la minimum efectele interdicției la import impuse asupra produselor siderurgice originare din ambele țări și să asigure faptul că utilizatorii vor putea în continuare să aibă acces la aceleași volume din surse multiple. |
|
(60) |
Comisia a observat, de asemenea, că durata agresiunii militare neprovocate și nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei și consecințele acesteia asupra pieței oțelului, inclusiv interdicția la import impusă Rusiei și Belarusului, nu pot fi prevăzute în această etapă. |
|
(61) |
Prin urmare, în această privință, Comisia nu a considerat că aceste evenimente ar putea justifica abrogarea măsurii până la 30 iunie 2023. |
4.1.11. Afirmația potrivit căreia îmbunătățirea performanței industriei Uniunii impune abrogarea măsurii
|
(62) |
Unele părți interesate au susținut că situația industriei Uniunii s-a îmbunătățit într-o asemenea măsură încât ar face inutilă măsura de salvgardare. |
|
(63) |
Comisia a abordat aceste afirmații în contextul analizei sale privind situația industriei Uniunii în secțiunea 4.2.2 de mai jos. În special, Comisia a observat că, deși anumiți factori economici s-au îmbunătățit în 2021, situația industriei Uniunii s-a deteriorat în 2022, în special având în vedere instabilitatea pieței cauzată de agresiunea militară neprovocată și nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei, precum și de creșterea prețurilor la energie. |
4.1.12. Afirmația conform căreia modificările măsurilor IAC ale țărilor terțe ar trebui să determine abrogarea măsurii de salvgardare
|
(64) |
Unele părți interesate au susținut că unele dintre măsurile IAC în vigoare împotriva produselor siderurgice din diferite jurisdicții au expirat sau au fost abrogate recent. În consecință, potrivit afirmațiilor unor părți, Comisia ar trebui să ia în considerare această evoluție atunci când evaluează eventuala abrogare a măsurii până la 30 iunie 2023. |
|
(65) |
În această privință, Comisia nu a contestat afirmația potrivit căreia este posibil ca anumite măsuri IAC privind oțelul să fi expirat sau să fi fost abrogate recent. Cu toate acestea, Comisia a considerat că aceste evoluții nu pot fi evaluate în mod izolat. În cadrul investigației, Comisia a confirmat că o serie de noi măsuri IAC au fost, de asemenea, instituite recent pentru o varietate de produse și origini de către mai multe jurisdicții. Prin urmare, expirarea sau abrogarea anumitor măsuri a avut loc într-o perioadă în care au fost introduse alte măsuri IAC noi (41). Comisia a observat că nu a primit nicio analiză sau probă substanțială care să invalideze constatările sale anterioare (42) cu privire la domeniul de aplicare detaliat al măsurilor IAC în țările terțe. |
|
(66) |
Prin urmare, Comisia a considerat că afirmațiile făcute de părțile interesate nu pun sub semnul întrebării constatările sale din investigațiile anterioare pe această temă (43) și, ca atare, nu sprijină abrogarea măsurii până la 30 iunie 2023. |
4.2. Analiza răspunsurilor la chestionare
4.2.1. Răspunsurile la chestionare ale utilizatorilor din Uniune
|
(67) |
Pentru a obține o imagine echilibrată și cuprinzătoare a situației pieței, Comisia a căutat în mod proactiv contribuții din partea utilizatorilor și a asociațiilor acestora. În acest scop, Comisia a trimis chestionare specifice unui număr de 154 de utilizatori de oțel din Uniune și unui număr de 19 asociații de utilizatori care au participat la reexaminările anterioare ale măsurii și erau așadar înregistrați la dosar. Alți utilizatori și alte asociații au avut, de asemenea, posibilitatea de a răspunde la aceste chestionare, care erau disponibile pe site-ul web al Comisiei Europene (DG TRADE). |
|
(68) |
În pofida comunicării proactive specifice, Comisia a primit răspunsuri de la doar aproximativ 30 de utilizatori, inclusiv de la unele asociații ale utilizatorilor din Uniune, de exemplu din industria automobilelor, a aparatelor electrocasnice, procesatori de sârmă laminată și producători de rulouri laminate la rece, galvanizate și acoperite, pe lângă mai mulți utilizatori individuali din diferite sectoare consumatoare de oțel. Principalele plângeri ale utilizatorilor au fost rezumate și respinse în secțiunea 4.1. |
|
(69) |
În ceea ce privește analiza informațiilor furnizate în chestionare, Comisia a observat în primul rând că, în pofida comunicării proactive, inclusiv cu asociațiile din sector, a primit un număr destul de mic de răspunsuri la chestionare din partea utilizatorilor (aproximativ 30 de răspunsuri de la peste 160 de utilizatori cunoscuți). |
|
(70) |
În orice caz, Comisia a analizat răspunsurile utilizatorilor la chestionare și în lumina altor parametri-cheie, în special utilizarea contingentelor tarifare și perspectivele pieței. Așa cum se poate observa din analizele pe aceste teme (a se vedea, de exemplu, secțiunea 4.1.1), utilizatorii beneficiază de un nivel din ce în ce mai mare al contingentelor tarifare scutite de taxe vamale (creștere de 20 % a volumului contingentelor tarifare față de 2019), care rămân în mod constant neutilizate în toate categoriile de produse. În plus, începând cu 1 iulie 2023, contingentele tarifare vor fi majorate din nou cu 4 % (în conformitate cu obligațiile OMC de a liberaliza progresiv măsura), aducând astfel beneficii utilizatorilor care doresc să își mărească în continuare volumul importurilor din origini specifice. |
|
(71) |
În acest sens, utilizatorii nu au furnizat nicio dovadă că volumul contingentelor tarifare (inclusiv volumele crescute ca urmare a liberalizării care vor fi adăugate la contingentele tarifare începând cu 1 iulie 2023), alături de disponibilitatea oțelului produs în Uniune nu ar fi adecvate pentru a răspunde nevoilor lor, având în vedere cererea existentă și previzionată. |
4.2.2. Răspunsurile la chestionare ale producătorilor din Uniune
|
(72) |
În cadrul investigației, Comisia a căutat să evalueze și evoluția situației economice a producătorilor de oțel din Uniune prin intermediul unor chestionare. Comisia a primit răspunsuri la chestionare din partea principalelor trei asociații de producători de oțel din Uniune (EUROFER, ESTA și CTA) (44), în plus față de câteva răspunsuri individuale suplimentare din partea unor producători din Uniune. Perioada pentru care au fost furnizate date a cuprins anii 2021 și 2022. |
|
(73) |
Unele părți interesate au susținut că situația economică a industriei Uniunii s-a îmbunătățit, în special în anul 2021, înregistrând niveluri ridicate de profitabilitate în contextul prețurilor foarte ridicate ale oțelului, și că situația ar fi continuat în anul 2022. Având în vedere această presupusă îmbunătățire a performanței, unele părți au susținut că măsura de salvgardare nu ar mai fi necesară și, prin urmare, ar trebui să fie abrogată până la 30 iunie 2023. |
|
(74) |
Răspunsurile la chestionare primite din partea producătorilor din Uniune au arătat că industria Uniunii a avut o situație în general pozitivă în 2021, determinată în special de redresarea cererii în urma pandemiei de COVID-19 și de prețurile anormal de ridicate ale oțelului. Situația a continuat să fie, în general, foarte favorabilă la începutul anului 2022. |
|
(75) |
Cu toate acestea, pe parcursul restului anului 2022, performanța economică a industriei Uniunii s-a deteriorat rapid. Acest lucru s-a datorat mai multor factori. În mod concret, agresiunea militară neprovocată și nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei a generat perturbări în mai multe sectoare, afectând și piața oțelului. În plus, o creștere bruscă a prețurilor la energie a condus la creșterea costurilor de producție pentru producătorii de oțel, dar într-un context de încetinire a cererii, în care prețurile oțelului au scăzut, confruntându-se cu o presiune a importurilor care a rămas la niveluri ridicate în mai multe categorii importante de produse. |
|
(76) |
Evoluția indicatorilor de prejudiciu a arătat că consumul de oțel din Uniune în 2022 (166,1 milioane de tone) a scăzut cu peste 20 de milioane de tone (-11,4 %) în comparație cu 2021 (187,4 milioane de tone). |
|
(77) |
La rândul său, producția industriei Uniunii a scăzut cu 10,8 % din 2021 (167,7 milioane de tone) până în 2022 (149,6 milioane de tone). Nivelul producției a scăzut în special în a doua jumătate a anului 2022 comparativ cu prima jumătate a anului 2022 (-20,8 %). |
|
(78) |
În plus, gradul de utilizare a capacității de producție a fost de 76 % în 2021 și a rămas aproape neschimbat (75 %) în T1 (ianuarie-martie) din 2022. Cu toate acestea, începând cu T2 (aprilie-iunie) din 2022, acesta a început să scadă, ajungând la un nivel foarte redus, de 58 %, în T4 (octombrie-decembrie) 2022. În ansamblu, gradul de utilizare a capacității de producție a scăzut cu 10 puncte procentuale între 2021 și 2022, situându-se la 65,6 %. |
|
(79) |
În plus, volumul vânzărilor producătorilor din Uniune pe piața Uniunii a urmat o tendință descrescătoare din 2021 în mod continuu până în ultimul trimestru (octombrie-decembrie) din 2022. Volumul vânzărilor a scăzut de la an la an cu 6,4 %, de la 68,4 milioane de tone în 2021 la 64,1 milioane de tone. În termeni relativi, cota de piață a producătorilor din Uniune a scăzut de la 81,9 % în 2021 la 81,3 % în 2022. |
|
(80) |
În fine, profitabilitatea acestor vânzări a fost de 9 % în 2021 și a continuat să crească până la 14,2 % în T2 (aprilie-iunie) din 2022. Această tendință pozitivă s-a inversat însă în T3 (iulie-septembrie) din 2022, scăzând la 3,9 % și ajungând ulterior la o pierdere de -0,2 % în T4 (octombrie-decembrie) din 2022. În 2022, în ansamblu, industria Uniunii a înregistrat un profit mai mic de 1 %. |
|
(81) |
În consecință, situația industriei Uniunii s-a înrăutățit spre sfârșitul perioadei examinate, în special din cauza unor factori care au apărut în 2022, împreună cu presiunea persistentă a importurilor, care a determinat industria Uniunii să își reducă prețurile și cota de piață pentru a rămâne rentabilă. |
4.3. Analiză prospectivă
|
(82) |
După ce a evaluat observațiile părților interesate și a descris răspunsurile la chestionare ale utilizatorilor și producătorilor, inclusiv evoluția indicatorilor economici ai producătorilor din Uniune, Comisia a completat această analiză cu o evaluare prospectivă a evoluțiilor probabile ale anumitor elemente, în cazul în care măsura ar fi abrogată până la 30 iunie 2023. Mai exact, Comisia a examinat dacă ar fi de așteptat o creștere a volumului importurilor, în cazul în care măsura ar fi abrogată înainte de data preconizată inițial. |
|
(83) |
În primul rând, Comisia a evaluat dacă, așa cum a constatat în investigațiile de reexaminare anterioare, piața Uniunii continuă să fie atractivă. Informațiile evaluate de Comisie au arătat că Uniunea continuă să fie cea mai mare piață importatoare de oțel din lume. Într-adevăr, ponderea sa în totalul importurilor mondiale în 2022 a crescut cu peste trei puncte procentuale în comparație cu anul 2021 (45). Acest lucru a demonstrat nu doar că, în termeni generali, piața Uniunii a continuat să fie cea mai mare piață importatoare, ci și că poziția sa de lider s-a consolidat și mai mult în 2022. |
|
(84) |
Ulterior, Comisia a evaluat atractivitatea pieței Uniunii în ceea ce privește prețurile. Evaluarea a arătat că, în ceea ce privește nivelurile prețurilor, prețurile de import în Uniune din principalele țări furnizoare au fost în mod constant mai mari decât prețurile de export ale acestora către alte piețe terțe pentru marea majoritate a exporturilor de oțel (pentru 50 % - 81 % din totalul codurilor vamale care fac obiectul măsurii, valorile exporturilor către Uniune au fost mai mari decât cele către alte piețe terțe; în medie, 69 % din codurile vamale în cauză au fost vândute la un preț mai mare în Uniune decât pe alte piețe terțe) (46). În plus, evaluarea a arătat că piața Uniunii constituie o piață de export relevantă importantă pentru aceste țări (47). Principalele țări furnizoare de oțel către Uniune au fost cele care epuizează în mod predominant contingentele tarifare. |
|
(85) |
Prin urmare, Comisia a concluzionat că piața Uniunii a continuat să fie atractivă pentru țările exportatoare, atât în ceea ce privește volumul, cât și prețurile. |
|
(86) |
În continuare, Comisia a observat că volumul importurilor în Uniune a rămas la niveluri ridicate în comparație cu cifrele istorice (ultimul deceniu). Ponderea importurilor a fost ridicată și în comparație cu nivelurile anterioare, fiind aproape de nivelul maxim atins în 2018 înainte de instituirea unei măsuri de salvgardare definitive (48). În plus, în comparație cu consumul de pe piața Uniunii din perioada 2021-2022, care a scăzut cu 11 % (-21,3 milioane de tone), importurile s-au redus cu 8 % (de la 33,8 milioane de tone la 31,1 milioane de tone), în timp ce vânzările pe piața internă au scăzut, la rândul lor, dar într-un ritm mai rapid, cu 12 %. Prin urmare, cota de piață a importurilor a crescut în pofida unei scăderi de două cifre a consumului pe piața Uniunii. Comisia a concluzionat așadar că nivelul de penetrare a importurilor pe piața Uniunii a continuat să fie unul ridicat și chiar a crescut în 2022 în comparație cu 2021, în pofida unei reduceri a consumului. |
|
(87) |
Comisia a confirmat totodată că, așa cum s-a menționat în considerentele 39 și 40, situația din 2022 a supracapacității globale din sectorul siderurgic a continuat să urmeze aceeași tendință ascendentă. Prin urmare, și în absența oricăror elemente de probă furnizate de părțile interesate care să demonstreze contrariul, Comisia a concluzionat că constatările sale anterioare cu privire la efectele supracapacității asupra pieței și a performanței producătorilor de oțel rămân valabile. |
|
(88) |
În mod similar, Comisia a concluzionat că, în termeni generali, țările exportatoare nu au fost în măsură să găsească alte piețe de desfacere pentru a compensa volumele comerciale pierdute pe piața SUA și a Uniunii începând din 2018. De fapt, exporturile lor totale către alte piețe au fost, în general, mai mici decât în 2018. |
|
(89) |
Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că importurile în Uniune ar crește dacă măsura de salvgardare ar fi abrogată până la 30 iunie 2023. Într-adevăr, evoluția importurilor, a contingentelor tarifare utilizate și a cotei de piață a importurilor în perioada recentă examinată a confirmat atractivitatea pieței Uniunii și disponibilitatea celor mai mari exportatori de oțel de a obține un acces mai bun la piața Uniunii, în special în ceea ce privește anumite categorii de produse. |
4.4. Concluzie
|
(90) |
Pe baza unei analize atente a observațiilor și a obiecțiilor primite de la părțile interesate prin care se solicita abrogarea măsurii de salvgardare până la 30 iunie 2023 (secțiunea 4.1), precum și a răspunsurilor la chestionare (secțiunea 4.2) și pe baza concluziei la care a ajuns în evaluarea sa prospectivă (secțiunea 4.3), Comisia a concluzionat că, pe baza circumstanțelor actuale și a informațiilor disponibile, abrogarea măsurii până la 30 iunie 2023 nu este justificată. În cazul în care măsura ar fi abrogată în această etapă, creșterea probabilă a volumului importurilor ar putea submina situația industriei Uniunii. Ca urmare a acestei concluzii și întrucât măsura urmează să fie în vigoare până la 30 iunie 2024, Comisia a evaluat ulterior, așa cum se prevede în avizul de deschidere, lista țărilor în curs de dezvoltare care ar trebui să facă obiectul măsurii și să fie excluse de la aplicarea acesteia pe baza datelor actualizate privind importurile (secțiunea 5). De asemenea, Comisia a evaluat dacă nivelul actual de liberalizare de 4 % este în continuare adecvat (secțiunea 6). |
5. ACTUALIZAREA LISTEI ȚĂRILOR ÎN CURS DE DEZVOLTARE CARE FAC OBIECTUL MĂSURII
|
(91) |
Orice țară în curs de dezvoltare membră a OMC a fost exclusă de la aplicarea măsurii definitive, atât timp cât cota importurilor sale în UE rămâne sub 3 % din totalul importurilor pentru fiecare categorie de produse. De asemenea, în cazul în care, într-o anumită categorie, cota colectivă a importurilor din țările în curs de dezvoltare (a căror cotă individuală este mai mică de 3 %) depășește 9 %, toate țările în curs de dezvoltare vor face obiectul măsurii în categoria respectivă de produse (49). Comisia s-a angajat să monitorizeze evoluția importurilor după adoptarea măsurii și să revizuiască periodic lista țărilor excluse. |
|
(92) |
Ultima actualizare a avut loc în cadrul celei mai recente investigații de reexaminare a funcționării din iunie 2022 și s-a bazat pe datele privind importurile din 2021. Astfel, pentru a adapta lista țărilor în curs de dezvoltare care fac obiectul măsurii și care sunt excluse de la această măsură, Comisia a actualizat calculele pe baza celor mai recente date consolidate disponibile privind importurile, și anume statisticile privind importurile din anul 2022 (50). |
|
(93) |
Modificările care rezultă din această actualizare sunt următoarele (tabelul actualizat este disponibil în anexa la prezentul regulament).
|
|
(94) |
În privința acestei ajustări, unele părți interesate au susținut că, la actualizarea listei țărilor în curs de dezvoltare, Comisia nu ar trebui să includă în mod automat țările în curs de dezvoltare excluse în prezent de la aplicarea măsurii și ale căror importuri ar fi compensat volumele importate anterior din Rusia și Belarus înainte de interdicția la import. Părțile respective au susținut că metodologia utilizată de Comisie pentru calcularea cotei importurilor pe baza pragurilor stabilite de regulamentul de bază al UE privind măsurile de salvgardare nu ar fi adecvată, având în vedere situația politică excepțională generată de agresiunea militară neprovocată și nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei. Cu alte cuvinte, aceste părți au solicitat Comisiei să modifice numitorul utilizat pentru calcularea cotei importurilor țărilor în curs de dezvoltare prin eliminarea anumitor origini din anumite categorii de produse. |
|
(95) |
Comisia a observat că normele privind excluderile țărilor în curs de dezvoltare sunt prevăzute la articolul 9.1 din Acordul OMC privind măsurile de salvgardare și la articolul 18 din regulamentul de bază al UE privind măsurile de salvgardare. Prin urmare, în interpretarea dată de Comisie acestor dispoziții, nu se pot exclude din calcul anumite importuri. |
|
(96) |
De fapt, indiferent de motivele specifice invocate, Comisia a fost de părere că, în cazul în care o autoritate de investigație ar fi autorizată să aleagă importurile pe care le include pentru calcularea pragurilor în temeiul acestor dispoziții, acest lucru ar risca în mod inevitabil să conducă la un tratament potențial discriminatoriu între părțile interesate. |
|
(97) |
Prin urmare, Comisia nu a putut accepta interpretarea dispozițiilor relevante pentru calcularea pragurilor pentru excluderea țărilor în curs de dezvoltare oferită de unele părți interesate. |
6. NIVELUL DE LIBERALIZARE
|
(98) |
Nivelul actual de liberalizare a măsurii de salvgardare a fost stabilit la o rată anuală de 4 % (52). În cadrul prezentei investigații, Comisia a evaluat dacă acest nivel de liberalizare continuă să fie adecvat. |
|
(99) |
Unele părți interesate au solicitat ca nivelul de liberalizare să crească, de exemplu, la 5 %. Pe de altă parte, alte părți interesate au respins cererile de creștere a nivelului de liberalizare ca fiind nejustificate. |
|
(100) |
Având în vedere tendințele negative recente de pe piața oțelului din Uniune, incertitudinea legată de previziunile economice pentru viitorul apropiat, în special pentru Uniune, precum și faptul că au existat contingente tarifare disponibile în general pe parcursul întregii perioade pentru toate categoriile de produse, Comisia a considerat că o creștere a nivelului de liberalizare nu este justificată. |
|
(101) |
Prin urmare, contingentele tarifare vor continua să crească cu 4 % începând cu 1 iulie 2023 pentru toate categoriile de produse. Volumele specifice pentru perioada 1 iulie 2023-30 iunie 2024 (pe bază trimestrială) sunt stabilite în anexa II la al treilea regulament de reexaminare. |
|
(102) |
În fine, prezenta reexaminare, care modifică măsura de salvgardare, respectă și obligațiile care decurg din acordurile bilaterale semnate cu anumite țări terțe. |
|
(103) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru măsuri de salvgardare instituit în temeiul articolului 3 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2015/478 și, respectiv, al articolului 22 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2015/755, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Regulamentul (UE) 2019/159 se modifică după cum urmează:
|
|
Anexa III.2 din anexa III se înlocuiește cu anexa I la prezentul regulament. |
Părțile din tabel referitoare la produsul numărul 9 din partea IV.1 și din partea IV.2 din anexa IV se înlocuiesc cu tabelele din anexa II la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Se aplică de la 1 iulie 2023.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 26 iunie 2023.
Pentru Comisie
Președinta
Ursula VON DER LEYEN
(1) Regulamentul (UE) 2015/478 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2015 privind regimul comun aplicabil importurilor (JO L 83, 27.3.2015, p. 16).
(2) Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind regimul comun aplicabil importurilor din anumite țări terțe (JO L 123, 19.5.2015, p. 33).
(3) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/159 al Comisiei din 31 ianuarie 2019 de instituire a unor măsuri de salvgardare definitive împotriva importurilor de anumite produse siderurgice (JO L 31, 1.2.2019, p. 27) (denumit în continuare „regulamentul privind măsurile de salvgardare definitive”).
(4) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/1029 al Comisiei din 24 iunie 2021 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/159 al Comisiei în vederea prelungirii măsurii de salvgardare aplicabile importurilor de anumite produse siderurgice (JO L 225 I, 25.6.2021, p. 1).
(5) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1590 al Comisiei din 26 septembrie 2019 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/159 de instituire a unor măsuri de salvgardare definitive împotriva importurilor de anumite produse siderurgice (JO L 248, 27.9.2019, p. 28).
(6) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/894 al Comisiei din 29 iunie 2020 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/159 de instituire a unor măsuri de salvgardare definitive împotriva importurilor de anumite produse siderurgice (JO L 206, 30.6.2020, p. 27).
(7) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/978 al Comisiei din 23 iunie 2022 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/159 de instituire a unei măsuri de salvgardare definitive aplicabilă importurilor de anumite produse siderurgice (JO L 167, 24.6.2022, p. 58).
(8) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/2037 al Comisiei din 10 decembrie 2020 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/159 de instituire a unor măsuri de salvgardare definitive împotriva importurilor de anumite produse siderurgice (JO L 416, 11.12.2020, p. 32).
(9) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/434 al Comisiei din 15 martie 2022 de modificare a Regulamentului (UE) 2019/159 de instituire a unei măsuri de salvgardare definitive împotriva importurilor de anumite produse siderurgice (JO L 88, 15.3.2022, p. 181).
(10) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/664 al Comisiei din 21 aprilie 2022 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/159 de instituire a unei măsuri de salvgardare definitive împotriva importurilor de anumite produse siderurgice, (JO L 121, 22.4.2022, p. 12).
(11) JO C 459, 2.12.2022, p. 6.
(12) https://tron.trade.ec.europa.eu/tron/TDI
(13) https://tron.trade.ec.europa.eu/investigations/case-history?caseId=2645
(14) A se vedea, printre altele, secțiunea 3.2.1. din al doilea regulament de reexaminare, considerentele 27 și 28 din regulamentul privind reexaminarea în perspectiva prelungirii măsurii și considerentul 56 din al treilea regulament de reexaminare.
(15) Sursă: Comisia Europeană, pe baza informațiilor privind utilizarea zilnică a contingentelor tarifare, disponibile la adresa: https://ec.europa.eu/taxation_customs/dds2/taric/quota_consultation.jsp
(16) Pe lângă oțelul scutit de taxe vamale disponibil din alte țări terțe, utilizatorii din Uniune ar fi putut avea posibilitatea, cel puțin în unele situații, să recurgă și la oțelul disponibil de la producătorii din Uniune.
(17) A se vedea, de exemplu, secțiunea 3.5 din al treilea regulament de reexaminare.
(18) A se vedea declarația purtătorului de cuvânt al USTR Adam Hodge din 9 decembrie 2022: https://ustr.gov/about-us/policy-offices/press-office/press-releases/2022/december/statement-ustr-spokesperson-adam-hodge
(19) A se vedea considerentele 54 – 59 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/978 al Comisiei din 23 iunie 2022 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/159 de instituire a unei măsuri de salvgardare definitive aplicabilă importurilor de anumite produse siderurgice; JO L 167, 24.6.2022, p. 58.
(20) Sursă: https://dataweb.usitc.gov/
(21) Acest calcul nu ia în considerare importurile din UE în SUA, întrucât analiza din prezenta secțiune se axează pe evaluarea posibilei reorientări a schimburilor comerciale din țări terțe către piața Uniunii.
(22) S&P Global: Current gas, electricity prices threaten European steelmaking viability (Prețurile actuale ale gazului și energiei electrice amenință viabilitatea producției europene de oțel): https://www.spglobal.com/commodityinsights/en/market-insights/latest-news/metals/090922-current-gas-electricity-prices-threaten-european-steelmaking-viability-eurofer (9 septembrie 2022); Steel makers fear deepening crisis from energy crunch as output halted (Producătorii de oțel se tem de agravarea crizei din cauza crizei energetice în contextul opririi producției): https://www.reuters.com/business/energy/steel-makers-fear-deepening-crisis-energy-crunch-output-halted-2022-09-23/ (Reuters, 23 septembrie 2022). Pentru a vedea evoluția prețurilor gazelor naturale în Uniune, a se vedea, de exemplu, Trading Economics: https://tradingeconomics.com/commodity/eu-natural-gas (accesat ultima dată la 30 aprilie 2023).
(23) A se vedea, de exemplu: ArcelorMittal To Idle Parts of Three Plants as Energy Costs Bite (ArcelorMittal va opri parțial trei uzine din cauza costurilor ridicate ale energiei): https://www.bloomberg.com/news/articles/2022-09-02/arcelormittal-to-idle-parts-of-three-plants-as-energy-costs-bite#xj4y7vzkg (Bloomberg, 2 septembrie 2022); Steel Plants Across Europe Cut Production as Power Prices Soar (Uzinele siderurgice din Europa își reduc producția din cauza creșterii prețurilor energiei electrice): https://www.bloomberg.com/news/articles/2022-03-09/spanish-steel-production-curbed-as-power-costs-soar-to-a-record#xj4y7vzkg (Bloomberg, 9 martie 2022);
(24) S&P Global: Back in action: European mills restart idled blast furnaces on higher flat steel prices (Se reia activitatea: uzinele europene repornesc furnalele oprite pe fondul creșterii prețurilor produselor plate din oțel), 13 martie 2023: https://www.spglobal.com/commodityinsights/en/market-insights/blogs/metals/031323-back-in-action-european- mills-restart-idled-blast-furnaces-on-higher-flat-steel-prices. A se vedea, de asemenea: Eurometal: Flat steel producer Acciaierie d'Italia to boost production in 2023, 2024 (Producătorul de oțel Acciaierie d'Italia își va mări producția în 2023 și 2024): Flat steel producer Acciaierie d'Italia to boost production in 2023, 2024 - EUROMETAL; GMK: US Steel Kosice resumed operation of the blast furnace after a month and a half of downtime (GMK: US Steel Kosice a repornit furnalul după o lună și jumătate de inactivitate) : https://gmk.center/en/news/us-steel-kosice-resumed-operation-of-the-blast-furnace-after-a-month-and-a-half-ofdowntime/
(25) Pentru cota importurilor din perioada 2013-2017, a se vedea tabelul 2 din regulamentul definitiv. Pentru cota importurilor din perioada 2018-2020, a se vedea tabelul 10 din regulamentul privind prelungirea măsurii. Cota importurilor în 2021 a fost de 18,1 %.
Sursă: Eurostat pentru importuri, date din partea industriei și răspunsuri la chestionare pentru consum.
(26) A se vedea trimiterile incluse în nota de subsol 14 de la considerentul 13 din prezentul regulament.
(27) OCDE, Latest Developments in Steelmaking Capacity (Ultimele evoluții ale capacității de producție a oțelului) (17 februarie 2023).
(28) Ibid
(29) În ceea ce privește evoluția prețurilor la energie și nivelurile preconizate ale acestor prețuri în Uniune în comparație cu datele istorice, a se vedea Economist Intelligence Unit: Commodities Outlook 2023 (Perspective privind produsele de bază 2023), pagina 3 (document disponibil pe bază de abonament); și Trading Economics: https://tradingeconomics.com/commodity/eu-natural-gas. Ambele surse arată că prețurile actuale ale energiei din Uniune, deși sunt cu mult sub nivelul maxim atins în 2022, continuă să se situeze la un nivel substanțial mai ridicat decât în anii precedenți.
(30) OCDE, Steel Market developments: Q4 2022 (Evoluția pieței oțelului: T4 2022) (16 decembrie 2022).
(31) OCDE, Steel Market developments, Q2 2023 (Evoluția pieței oțelului, T2 2023) (21 februarie 2023).
(32) Fitch Ratings: Global Steel Outlook 2023 (Perspective mondiale privind industria siderurgică 2023) (12 decembrie 2022): https://www.fitchratings.com/research/corporate-finance/global-steel-outlook-2023-13-12-2022#:~:text=We%20forecast%20global%20steel%20consumption,tonnes%20(mt)%20in%202022.
(33) S&P Platts Global: Steel Price Forecast and Steel Market Outlook 2023 (Previziuni privind prețurile oțelului și perspectivele pieței oțelului 2023) (document disponibil pe bază de abonament).
(34) World Steel Association: Short Range Outlook (Perspective pe termen scurt), octombrie 2022.
(35) World Steel Association: Short Range Outlook (Perspective pe termen scurt), aprilie 2023.
(36) A se vedea, în legătură cu afirmații similare formulate în cadrul investigațiilor anterioare, constatările Comisiei din secțiunea 4.5 din al treilea regulament de reexaminare a funcționării, secțiunea 7.6 din regulamentul privind reexaminarea în perspectiva prelungirii măsurii, considerentul 123 din al doilea regulament de reexaminare a funcționării, considerentele 159 și 163 din primul regulament de reexaminare a funcționării.
(37) A se vedea secțiunea 7.10 din regulamentul privind prelungirea măsurii.
(38) Regulamentul (UE) 2015/477 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2015 privind măsurile pe care Uniunea le poate adopta în ceea ce privește efectul combinat al măsurilor antidumping sau antisubvenții și al măsurilor de salvgardare, JO L 83, 27.3.2015, p. 11.
(39) WT/DS595/R, European Union – Safeguard Measures on Certain Steel Products (Uniunea Europeană – Măsuri de salvgardare privind anumite produse siderurgice), 29 aprilie 2022.
(40) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/104 al Comisiei din 12 ianuarie 2023 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/159 de instituire a unei măsuri de salvgardare definitive aplicabile importurilor de anumite produse siderurgice în urma unui raport adoptat de Organul de soluționare a litigiilor al Organizației Mondiale a Comerțului, JO L 12, 13.1.2023, p. 7.
(41) A se vedea OCDE – Steel trade and trade policy developments (Comerțul cu oțel și evoluțiile politicii comerciale) – 2021-22 (16.12.22), tabelul B.1, p. 47.
(42) A se vedea secțiunea 1.1.2 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/104 al Comisiei.
(43) A se vedea considerentele 47 și 48 din regulamentul privind prelungirea.
(44) Răspunsurile la chestionare din partea acestor asociații au inclus, de asemenea, răspunsurile individuale la chestionare ale membrilor lor care au participat la procedură. Ambele seturi de date au fost disponibile în dosar (TRON).
(45) A se vedea OCDE, Steel Market Developments (Evoluția pieței oțelului), T4 (decembrie 2022), p. 22, tabelul 4. Disponibil la adresa: https://www.oecd.org/industry/ind/steel-market-developments-Q4-2022.pdf
(46) Sursa datelor brute: Global Trade Atlas „GTA”. https://www.gtis.com/gta/. Cifrele aferente anului 2022, pentru exporturile din principalele țări exportatoare de oțel către Uniune, și anume China, India, Coreea de Sud, Taiwan, Turcia (exporturile lor combinate de oțel către Uniune în 2022 au reprezentat 52 % din totalul importurilor). Cifrele din Rusia, care era a doua țară exportatoare de oțel în Uniune, nu au fost luate în considerare, deoarece exporturile sale de oțel către anumite jurisdicții, inclusiv către piața Uniunii, sunt în prezent interzise ca urmare a sancțiunilor impuse din cauza agresiunii sale militare neprovocate și nejustificate împotriva Ucrainei.
(47) Pentru majoritatea acestor origini, piața Uniunii a reprezentat o cotă de două cifre din totalul exporturilor, ajungând până la 27 %.
(48) Importurile în Uniune au scăzut cu 9 % în 2022, comparativ cu nivelul maxim atins în 2018, ceea ce reprezintă o reducere de 3,2 milioane de tone.
(49) În conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) 2015/478 și cu articolul 9.1 din Acordul OMC privind măsurile de salvgardare.
(50) Sursă: Eurostat
(51) Până la această investigație de reexaminare, toate țările în curs de dezvoltare membre ale OMC au fost supuse măsurii în categoria 24, deoarece procentul de 9 % a fost depășit. Întrucât acest prag nu mai este atins în 2022, numai țările în curs de dezvoltare membre ale OMC care depășesc pragul de 3 % vor face obiectul măsurii.
(52) A se vedea considerentul 42 din al treilea regulament de reexaminare a funcționării.
ANEXA I
„ANEXA III.2
Lista categoriilor de produse originare din țările în curs de dezvoltare cărora li se aplică măsurile definitive
|
Țară/grup de produse |
1 |
2 |
3A |
3B |
4A |
4B |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
10 |
12 |
13 |
14 |
15 |
16 |
17 |
18 |
19 |
20 |
21 |
22 |
24 |
25A |
25B |
26 |
27 |
28 |
|
Argentina |
|
|
|
|
|
X |
X |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
X |
|
X |
|
|
X |
|
Brazilia |
X |
X |
|
|
|
X |
X |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
X |
|
X |
|
|
X |
|
China |
|
X |
X |
X |
|
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
|
X |
X |
|
|
X |
X |
|
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
|
Egipt |
X |
|
|
|
|
X |
X |
|
|
|
|
|
|
X |
|
|
X |
|
|
|
|
|
|
|
|
X |
|
|
X |
|
India |
X |
X |
|
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
|
X |
X |
X |
X |
|
|
X |
|
X |
X |
|
X |
X |
|
X |
|
Indonezia |
|
|
|
|
|
X |
X |
|
X |
X |
X |
|
|
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
|
|
|
X |
|
|
X |
|
Kazahstan |
|
|
|
|
|
X |
X |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
X |
|
|
X |
|
Malaysia |
|
|
|
|
|
X |
X |
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
|
|
|
X |
|
|
X |
|
Mexic |
|
|
|
|
|
X |
X |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
X |
|
X |
|
|
X |
|
Moldova |
|
|
|
|
|
X |
X |
|
|
|
|
|
|
X |
|
|
X |
|
|
|
|
|
|
|
|
X |
|
|
X |
|
Macedonia de Nord |
|
|
|
|
|
X |
X |
|
X |
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
|
|
X |
X |
|
|
|
X |
X |
|
X |
|
Oman |
|
|
|
|
|
X |
X |
|
|
|
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
X |
|
|
X |
|
Africa de Sud |
|
|
|
|
X |
X |
X |
|
|
X |
X |
X |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
X |
|
|
X |
|
Turcia |
X |
X |
X |
|
X |
X |
X |
X |
|
X |
X |
|
X |
X |
|
|
X |
X |
|
X |
X |
X |
|
|
X |
X |
X |
X |
X |
|
Ucraina |
X |
X |
|
|
|
X |
X |
|
X |
|
|
|
|
X |
|
|
X |
|
|
|
X |
X |
X |
X |
|
X |
|
X |
X |
|
Emiratele Arabe Unite |
|
|
|
|
|
X |
X |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
X |
X |
|
X |
|
|
X |
|
X |
|
|
X |
|
Vietnam |
X |
|
|
X |
X |
X |
X |
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
X |
X |
|
X |
|
Toate celelalte țări în curs de dezvoltare |
|
|
|
|
|
X |
X |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
X |
|
|
X |
ANEXA II
„ANEXA IV
IV.1 – Volumele contingentelor tarifare
|
Numărul produsului |
Categoria de produse |
Coduri NC |
Alocare pe țări (în cazul în care este aplicabil) |
Anul 6 |
Nivelul taxei suplimentare |
Numere de ordine |
|||
|
De la 1.7.2023 până la 30.9.2023 |
De la 1.10.2023 până la 31.12.2023 |
De la 1.1.2024 până la 31.3.2024 |
De la 1.4.2024 până la 30.6.2024 |
||||||
|
Volumul contingentului tarifar (tone nete) |
|||||||||
|
9 |
Foi și benzi de oțel inoxidabil laminate la rece |
7219 31 00 , 7219 32 10 , 7219 32 90 , 7219 33 10 , 7219 33 90 , 7219 34 10 , 7219 34 90 , 7219 35 10 , 7219 35 90 , 7219 90 20 , 7219 90 80 , 7220 20 21 , 7220 20 29 , 7220 20 41 , 7220 20 49 , 7220 20 81 , 7220 20 89 , 7220 90 20 , 7220 90 80 |
Coreea (Republica) |
49 549,16 |
49 549,16 |
49 010,58 |
49 010,58 |
25 % |
09.8846 |
|
Taiwan |
45 948,59 |
45 948,59 |
45 449,15 |
45 449,15 |
25 % |
09.8847 |
|||
|
India |
30 710,50 |
30 710,50 |
30 376,69 |
30 376,69 |
25 % |
09.8848 |
|||
|
Africa de Sud |
26 723,10 |
26 723,10 |
26 432,63 |
26 432,63 |
25 % |
09.8853 |
|||
|
Statele Unite |
24 986,11 |
24 986,11 |
24 714,52 |
24 714,52 |
25 % |
09.8849 |
|||
|
Turcia |
20 791,56 |
20 791,56 |
20 565,57 |
20 565,57 |
25 % |
09.8850 |
|||
|
Malaysia |
13 172,38 |
13 172,38 |
13 029,20 |
13 029,20 |
25 % |
09.8851 |
|||
|
Alte țări |
52 837,87 |
52 837,87 |
52 263,55 |
52 263,55 |
25 % |
||||
IV.2 – Volumele contingentelor tarifare globale și reziduale per trimestru
|
Numărul produsului |
Alocare pe țări (în cazul în care este aplicabil) |
Anul 3 |
|||
|
De la 1.7.2023 până la 30.9.2023 |
De la 1.10.2023 până la 31.12.2023 |
De la 1.1.2024 până la 31.3.2024 |
De la 1.4.2024 până la 30.6.2024 |
||
|
Volumul contingentului tarifar (tone nete) |
Volumul contingentului tarifar (tone nete) |
Volumul contingentului tarifar (tone nete) |
Volumul contingentului tarifar (tone nete) |
||
|
9 |
Alte țări |
52 837,87 |
52 837,87 |
52 263,55 |
52 263,55 |
(1) De la 1.7. până la 31.3: 09.8621
De la 1.4 până la 30.6: 09.8622
De la 1.4 până la 30.6: pentru Coreea (Republica)*, Taiwan*, India*, Africa de Sud*, Statele Unite ale Americii*, Turcia* și Malaysia*: 09.8578 *În cazul epuizării contingentelor lor specifice în conformitate cu articolul 1.5
DECIZII
|
27.6.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 161/62 |
DECIZIA (PESC) 2023/1302 A CONSILIULUI
din 26 iunie 2023
de modificare a Deciziei 2013/354/PESC privind Misiunea de poliție a Uniunii Europene pentru teritoriile palestiniene (EUPOL COPPS)
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 42 alineatul (4) și articolul 43 alineatul (2),
având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,
întrucât:
|
(1) |
La 3 iulie 2013, Consiliul a adoptat Decizia 2013/354/PESC (1), prin care EUPOL COPPS s-a prelungit de la 1 iulie 2013. |
|
(2) |
La 27 iunie 2022, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2022/1018 (2), prin care Decizia 2013/354/PESC a fost modificată și prelungită de la 1 iulie 2022 până la 30 iunie 2023. |
|
(3) |
La 28 februarie 2023, în contextul revizuirii strategice coordonate a EU BAM Rafah și a EUPOL COPPS, Comitetul politic și de securitate a convenit că cele două misiuni ar trebui să fie prelungite până la 30 iunie 2025, sub forma a două prelungiri de câte un an. |
|
(4) |
Ținând seama de informațiile furnizate de Israel și de Autoritatea Palestiniană, în acest stadiu, EUPOL COPPS ar trebui să fie prelungită cu un an, până la 30 iunie 2024. |
|
(5) |
Prin urmare, Decizia 2013/354/PESC ar trebui să fie modificată în consecință. |
|
(6) |
EUPOL COPPS se va desfășura în contextul unei situații care s-ar putea deteriora și care ar putea aduce atingere realizării obiectivelor acțiunii externe a Uniunii prevăzute la articolul 21 din tratat, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Decizia 2013/354/PESC se modifică după cum urmează:
|
1. |
La articolul 12 alineatul (1), se adaugă următorul paragraf: „Valoarea de referință financiară destinată acoperirii cheltuielilor aferente EUPOL COPPS în perioada 1 iulie 2023-30 iunie 2024 este de 11 360 000 EUR.” |
|
2. |
La articolul 15, al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text: „Decizia expiră la 30 iunie 2024.” |
Articolul 2
Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.
Decizia se aplică de la 1 iulie 2023.
Adoptată la Luxemburg, 26 iunie 2023.
Pentru Consiliu
Președintele
J. BORRELL FONTELLES
(1) Decizia 2013/354/PESC a Consiliului din 3 iulie 2013 privind Misiunea de Poliție a Uniunii Europene pentru teritoriile palestiniene (EUPOL COPPS) (JO L 185, 4.7.2013, p. 12).
(2) Decizia (PESC) 2022/1018 a Consiliului din 27 iunie 2022 de modificare a Deciziei 2013/354/PESC privind Misiunea de Poliție a Uniunii Europene pentru teritoriile palestiniene (EUPOL COPPS) (JO L 170, 28.6.2022, p. 76).
|
27.6.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 161/64 |
DECIZIA (PESC) 2023/1303 A CONSILIULUI
din 26 iunie 2023
de modificare a Acțiunii comune 2005/889/PESC privind instituirea Misiunii de asistență la frontieră a Uniunii Europene pentru punctul de trecere Rafah (EU BAM Rafah)
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 42 alineatul (4) și articolul 43 alineatul (2),
având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,
întrucât:
|
(1) |
La 25 noiembrie 2005, Consiliul a adoptat Acțiunea comună 2005/889/PESC (1) privind instituirea Misiunii de asistență la frontieră a Uniunii Europene pentru punctul de trecere Rafah (EU BAM Rafah). |
|
(2) |
La 27 iunie 2022, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2022/1017 (2), prin care Acțiunea comună 2005/889/PESC a fost modificată și prelungită până la 30 iunie 2023. |
|
(3) |
La 28 februarie 2023, în contextul revizuirii strategice coordonate a EU BAM Rafah și a EUPOL COPPS, Comitetul politic și de securitate (COPS) a convenit că cele două misiuni ar trebui prelungite până la 30 iunie 2025, sub forma a două prelungiri de câte un an. |
|
(4) |
Ținând seama de informațiile furnizate de Israel și de Autoritatea Palestiniană, EU BAM Rafah ar trebui, în acest stadiu, să fie prelungită cu un an, și anume până la 30 iunie 2024. |
|
(5) |
Prin urmare, Acțiunea comună 2005/889/PESC ar trebui să fie modificată în consecință. |
|
(6) |
EU BAM Rafah se va desfășura în contextul unei situații care s-ar putea deteriora și care ar putea aduce atingere realizării obiectivelor acțiunii externe a Uniunii prevăzute la articolul 21 din tratat, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Acțiunea comună 2005/889/PESC se modifică după cum urmează:
|
1. |
La articolul 13 alineatul (1), se adaugă următorul paragraf: „Valoarea de referință financiară destinată acoperirii cheltuielilor aferente misiunii EU BAM Rafah în perioada 1 iulie 2023-30 iunie 2024 este de 2 360 000,00 EUR.” |
|
2. |
La articolul 16, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text: „Expiră la 30 iunie 2024.” |
Articolul 2
Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.
Se aplică de la 1 iulie 2023.
Adoptată la Luxemburg, 26 iunie 2023.
Pentru Consiliu
Președintele
J. BORRELL FONTELLES
(1) Acțiunea comună 2005/889/PESC a Consiliului din 25 noiembrie 2005 privind instituirea Misiunii de Asistență la Frontieră a Uniunii Europene pentru punctul de trecere Rafah (EU BAM Rafah) (JO L 327, 14.12.2005, p. 28).
(2) Decizia (PESC) 2022/1017 a Consiliului din 27 iunie 2022 de modificare a Acțiunii comune 2005/889/PESC privind instituirea Misiunii de asistență la frontieră a Uniunii Europene pentru punctul de trecere Rafah (EU BAM Rafah) (JO L 170, 28.6.2022, p. 74).
|
27.6.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 161/66 |
DECIZIA (PESC) 2023/1304 A CONSILIULUI
din 26 iunie 2023
de modificare a Deciziei (PESC) 2021/509 de instituire a Instrumentului european pentru pace
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 28 alineatul (1), articolul 41 alineatul (2), articolul 42 alineatul (4) și articolul 30 alineatul (1),
având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, cu susținerea Comisiei,
întrucât:
|
(1) |
La 12 decembrie 2022, Consiliul a convenit că plafonul financiar global al Instrumentului european pentru pace (denumit în continuare „instrumentul”) ar trebui să fie majorat cu 2 000 de milioane EUR (la prețurile din 2018) în perioada 2024-2027. Punerea în aplicare a majorării respective urmează să respecte plafonul pentru plăți convenit pentru 2023. Consiliul a recunoscut, de asemenea, că evoluția mediului internațional de securitate ar putea face necesare majorări suplimentare ale plafonului financiar global al instrumentului până în 2027. Orice majorare suplimentară urmează să fie decisă de Consiliu, hotărând în unanimitate, și urmează să fie prevăzută într-o modificare a Deciziei (PESC) 2021/509 a Consiliului (1). Creșterea globală totală a plafonului financiar al instrumentului până în 2027 nu depășește 5 500 de milioane EUR (la prețurile din 2018). |
|
(2) |
În concluziile sale din 15 decembrie 2022, Consiliul European a reiterat dimensiunea globală a instrumentului și a salutat acordul din cadrul Consiliului din 12 decembrie 2022 de a asigura sustenabilitatea financiară a acestuia. |
|
(3) |
La 13 martie 2023, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2023/577 (2) de modificare a Deciziei (PESC) 2021/509. |
|
(4) |
La 20 martie 2023, Consiliul a convenit să ia în considerare o nouă majorare a plafonului financiar global al instrumentului cu 3 500 de milioane EUR (la prețurile din 2018). Punerea în aplicare a majorării respective trebuie să respecte domeniul de aplicare și previzibilitatea globale ale instrumentului și nevoile sale de finanțare pe termen lung atât pentru măsurile de asistență prin care se furnizează echipamente letale și neletale, cât și pentru misiunile și operațiile din cadrul politicii de securitate și apărare comună. În plus, punerea în aplicare a majorării respective trebuie să respecte plafonul pentru plăți convenit pentru 2023. Prin urmare, Decizia (PESC) 2021/509 ar trebui să fie modificată în consecință, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Decizia (PESC) 2021/509 se modifică după cum urmează:
|
1. |
Articolul 2 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 2 (1) Plafonul financiar pentru implementarea prezentului instrument în perioada 2021-2027 este de 12 040 000 000 EUR în prețuri curente. (2) Defalcarea anuală a plafonului financiar este cea stabilită în anexa I. (3) Plafonul financiar se utilizează într-un mod care să mențină dimensiunea geografică globală a instrumentului și capacitatea Uniunii de a preveni crizele și conflictele și de a răspunde rapid la acestea, în primul rând, dar nu exclusiv, în domeniile care prezintă cele mai urgente și critice amenințări la adresa securității pentru Uniune, în conformitate cu prioritățile strategice stabilite de Consiliul European și de Consiliu în temeiul articolului 9 alineatul (1). Comitetul instrumentului menționat la articolul 11 decide cu privire la utilizarea plafonului financiar prin stabilirea cuantumurilor totale destinate măsurilor de asistență și a cuantumurilor totale destinate operațiilor finanțate în cadrul instrumentului, pentru a asigura sustenabilitatea financiară a acestuia. Comitetul instrumentului revizuiește aceste cuantumuri totale, după caz, în conformitate cu orientarea strategică furnizată de Comitetul politic și de securitate în temeiul articolului 9 alineatul (2).” |
|
2. |
La articolul 73 se adaugă următorul alineat: „(10) Comitetul decide cu privire la utilizarea plafonului financiar în temeiul articolului 2 alineatul (3) până la 30 septembrie 2023.” |
|
3. |
Anexa I se înlocuiește cu următorul text: „ANEXA I PLAFOANE FINANCIARE ANUALE Creditele anuale se autorizează în limitele următoarelor sume, fără a aduce atingere articolului 17 alineatele (3) și (3a) și sub rezerva articolului 73 alineatul (2):
|
Articolul 2
Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.
Adoptată la Luxemburg, 26 iunie 2023.
Pentru Consiliu
Președintele
J. BORRELL FONTELLES
(1) Decizia (PESC) 2021/509 a Consiliului din 22 martie 2021 de instituire a Instrumentului european pentru pace și de abrogare a Deciziei (PESC) 2015/528 (JO L 102, 24.3.2021, p. 14).
(2) Decizia (PESC) 2023/577 a Consiliului din 13 martie 2023 de modificare a Deciziei (PESC) 2021/509 de instituire a Instrumentului european pentru pace (JO L 75, 14.3.2023, p. 23).
|
27.6.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 161/68 |
DECIZIA (PESC) 2023/1305 A CONSILIULUI
din 26 iunie 2023
de modificare a Deciziei 2013/233/PESC privind Misiunea de asistență a Uniunii Europene pentru gestionarea integrată a frontierelor în Libia (EUBAM Libya)
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 42 alineatul (4) și articolul 43 alineatul (2),
având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,
întrucât:
|
(1) |
La 22 mai 2013, Consiliul a adoptat Decizia 2013/233/PESC (1) care a instituit Misiunea de asistență a Uniunii Europene pentru gestionarea integrată a frontierelor în Libia (EUBAM Libya). |
|
(2) |
La 18 iunie 2021, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2021/1009 (2), prin care a adaptat mandatul EUBAM Libya și l-a prelungit până la 30 iunie 2023. |
|
(3) |
În contextul revizuirii strategice a misiunii, Comitetul politic și de securitate (COPS) a convenit asupra faptului că EUBAM Libya ar trebui să fie prelungită cu doi ani, până la 30 iunie 2025, și că, în această perioadă, misiunea ar trebui să contribuie la consolidarea capacității autorităților și agențiilor libiene relevante de a gestiona frontierele Libiei, de a combate criminalitatea transfrontalieră, inclusiv traficul de persoane și introducerea ilegală de migranți, precum și de a combate terorismul. |
|
(4) |
Perioada acoperită de valoarea de referință financiară prevăzută în Decizia (PESC) 2021/1009 ar trebui să fie prelungită până la 30 septembrie 2023. Consiliul ar trebui să decidă ulterior cu privire la o valoare de referință pentru perioada 1 octombrie 2023-30 iunie 2025. |
|
(5) |
Decizia 2013/233/PESC ar trebui să fie modificată în consecință. |
|
(6) |
EUBAM Libya se va desfășura în contextul unei situații care s-ar putea deteriora și care ar putea aduce atingere realizării obiectivelor acțiunii externe a Uniunii, astfel cum sunt prevăzute la articolul 21 din tratat, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Decizia 2013/233/PESC se modifică după cum urmează:
|
1. |
Articolul 2 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 2 Obiectiv EUBAM Libya contribuie la consolidarea capacității autorităților și agențiilor libiene relevante de a gestiona frontierele Libiei, de a combate criminalitatea transfrontalieră, inclusiv traficul de persoane și introducerea ilegală de migranți, precum și de a combate terorismul.” |
|
2. |
La articolul 3, alineatele (1) și (1a) se înlocuiesc cu următorul text: „(1) În vederea îndeplinirii obiectivului prevăzut la articolul 2, EUBAM Libya:
(1a) În îndeplinirea sarcinilor sale, EUBAM Libya oferă consiliere tehnică, activități de consolidare a capacităților la nivel operațional și tehnic și desfășoară proiecte, completate, în mod corespunzător și de la caz la caz, cu formare specializată. EUBAM Libya oferă, de asemenea, consiliere strategică atunci când autoritățile libiene solicită acest lucru.” |
|
3. |
La articolul 13 alineatul (1), ultimul paragraf se înlocuiește cu următorul text: „Valoarea de referință financiară destinată acoperirii cheltuielilor aferente EUBAM Libya pentru perioada 1 iulie 2021-30 septembrie 2023 este de 84 850 000 EUR. Valoarea de referință financiară destinată acoperirii cheltuielilor aferente EUBAM Libya pentru perioada 1 octombrie 2023-30 iunie 2025 este hotărâtă de Consiliu.” |
|
4. |
La articolul 16, a doua teză se înlocuiește cu următorul text: „COPS efectuează o evaluare strategică a EUBAM Libya și a mandatului acesteia până la 30 iunie 2024. Cu suficient de mult timp înainte de expirarea prezentei decizii se efectuează o revizuire strategică a EUBAM Libya. Prezenta decizie se aplică până la 30 iunie 2025.” |
Articolul 2
Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.
Se aplică de la 1 iulie 2023.
Adoptată la Luxemburg, 26 iunie 2023.
Pentru Consiliu
Președintele
J. BORRELL FONTELLES
(1) Decizia 2013/233/PESC a Consiliului din 22 mai 2013 privind Misiunea de asistență a Uniunii Europene pentru gestionarea integrată a frontierelor în Libia (EUBAM Libya) (JO L 138, 24.5.2013, p. 15).
(2) Decizia (PESC) 2021/1009 a Consiliului din 18 iunie 2021 de modificare a Deciziei 2013/233/PESC privind Misiunea de asistență a Uniunii Europene pentru gestionarea integrată a frontierelor în Libia (EUBAM Libya) (JO L 222, 22.6.2021, p. 18).
|
27.6.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 161/70 |
DECIZIA (PESC) 2023/1306 A CONSILIULUI
din 26 iunie 2023
de sprijinire a unui proiect privind o zonă fără arme de distrugere în masă în Orientul Mijlociu într-un mediu de securitate regională aflat în evoluție
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 28 alineatul (1) și articolul 31 alineatul (1),
având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,
întrucât:
|
(1) |
Strategia globală a Uniunii Europene din 2016 pentru politica externă și de securitate a Uniunii, precum și Strategia Uniunii Europene din 2003 împotriva proliferării armelor de distrugere în masă (ADM), se bazează pe convingerea că o abordare multilaterală a securității, inclusiv a dezarmării și a neproliferării, oferă cea mai bună cale pentru a menține ordinea internațională. |
|
(2) |
Prin urmare, politica Uniunii este să mențină, să transpună în practică și să consolideze punerea în aplicare și universalizarea tratatelor, acordurilor și normelor existente în domeniul dezarmării și al neproliferării, precum și să coopereze cu țările terțe și să le ajute în îndeplinirea obligațiilor ce le revin în temeiul convențiilor și regimurilor multilaterale. |
|
(3) |
Declarația comună a reuniunii la nivel înalt pentru Mediterana desfășurată la Paris la 13 iulie 2008, care a instituit Uniunea pentru Mediterana, a reafirmat aspirația comună de instaurare a păcii și a securității regionale, astfel cum se prevede în Declarația de la Barcelona adoptată în cadrul Conferinței euro-mediteraneene din 27-28 noiembrie 1995, printre altele, prin aderarea la tratatele și convențiile internaționale privind ADM, precum și prin acorduri regionale de tipul zonelor fără arme nucleare. |
|
(4) |
Conferința de revizuire a Tratatului de neproliferare nucleară (TNP) din 2010 a subliniat importanța unui proces care să ducă la punerea în aplicare deplină a Rezoluției din 1995 privind Orientul Mijlociu (denumită în continuare „rezoluția din 1995”). În acest scop, conferința de revizuire a TNP din 2010 a aprobat măsuri de ordin practic, cuprinzând, printre altele, examinarea tuturor ofertelor care vizează susținerea punerii în aplicare a rezoluției din 1995, inclusiv oferta Uniunii de a găzdui un seminar pentru acțiuni ulterioare, legat de cel organizat în iunie 2008. |
|
(5) |
De asemenea, Conferința de revizuire a TNP din 2010 a recunoscut rolul important deținut de societatea civilă în ceea ce privește contribuirea la punerea în aplicare a rezoluției din 1995 și a încurajat toate eforturile în acest sens. |
|
(6) |
În agenda sa pentru dezarmare intitulată „Asigurarea viitorului nostru comun”, prezentată la 24 mai 2018, secretarul general al Organizației Națiunilor Unite s-a angajat să colaboreze cu statele membre ale ONU pentru a consolida și a întări zonele fără arme nucleare, inclusiv prin sprijinirea instituirii mai multor zone de acest tip, inclusiv în Orientul Mijlociu. |
|
(7) |
Uniunea și-a exprimat neîncetat disponibilitatea de a susține procesul care vizează instituirea unei zone fără ADM în Orientul Mijlociu prin sprijinirea proceselor de consolidare a încrederii, în special prin seminarele și atelierele Uniunii , precum cele organizate în 2008, 2011 și 2012, precum și prin proiectul sprijinit de Uniune desfășurat în perioada 2019-2023 de către Institutul Organizației Națiunilor Unite pentru Cercetare în Domeniul Dezarmării (UNIDIR) privind măsurile de consolidare a încrederii care conduc la instituirea unei astfel de zone, în temeiul Deciziei (PESC) 2019/938 a Consiliului (1). |
|
(8) |
Uniunea dorește să sprijine în continuare un proces care vizează instituirea unei zone fără ADM în Orientul Mijlociu, continuând să sprijine activitatea UNIDIR în acest sens, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
(1) În scopul de a înregistra progrese în ceea ce privește angajamentul său privind instituirea unei zone fără ADM în Orientul Mijlociu, Uniunea sprijină un proiect al UNIDIR, cu următoarele obiective generale:
|
— |
acordarea de asistență pentru atenuarea tendințelor regionale în materie de proliferare a ADM; |
|
— |
încurajarea acordurilor regionale în materie de securitate și a normelor și proceselor în materie de control al armelor, neproliferare și dezarmare; |
|
— |
dezvoltarea unei înțelegeri mai aprofundate a relației dintre zona fără ADM din Orientul Mijlociu și evoluțiile regionale și internaționale actuale; și |
|
— |
să promoveze o zonă fără ADM în Orientul Mijlociu eficace, verificabilă, incluzivă și durabilă. |
(2) În documentul de proiect din anexă figurează o descriere detaliată a proiectului.
Articolul 2
(1) Înaltul Reprezentant (ÎR) este responsabil de punerea în aplicare a prezentei decizii.
(2) Punerea în aplicare din punct de vedere tehnic a proiectului menționat la articolul 1 alineatul (1) este asigurată de UNIDIR, care îndeplinește această sarcină sub responsabilitatea ÎR. În acest scop, ÎR încheie acordurile necesare cu UNIDIR.
Articolul 3
(1) Valoarea de referință financiară pentru punerea în aplicare a proiectului menționat la articolul 1 alineatul (1) este de 2 099 969 EUR.
(2) Cheltuielile finanțate din cuantumul prevăzut la alineatul (1) sunt gestionate în conformitate cu normele și procedurile aplicabile bugetului general al Uniunii.
(3) Comisia supraveghează gestionarea corectă a cheltuielilor finanțate din cuantumul menționat la alineatul (1). În acest scop, aceasta încheie un acord de contribuție cu UNIDIR. Acordul respectiv prevede obligația UNIDIR de a asigura vizibilitate contribuției Uniunii, proporțional cu amploarea acesteia.
(4) Comisia depune eforturi în vederea încheierii acordului de contribuție menționat la alineatul (3) în cel mai scurt timp posibil după intrarea în vigoare a prezentei decizii. Aceasta informează Consiliul cu privire la orice dificultăți care intervin în cursul acestui proces și cu privire la data încheierii acordului respectiv.
Articolul 4
(1) ÎR raportează Consiliului cu privire la punerea în aplicare a prezentei decizii pe baza unor rapoarte descriptive anuale întocmite de UNIDIR. Rapoartele respective stau la baza evaluării efectuate de Consiliu până la sfârșitul proiectului.
(2) Comisia furnizează informații cu privire la aspectele financiare ale punerii în aplicare a proiectului menționat la articolul 1 alineatul (1).
Articolul 5
(1) Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.
(2) Prezenta decizie expiră la 36 de luni de la data încheierii acordului de contribuție menționat la articolul 3 alineatul (3). Totuși, aceasta expiră la șase luni de la intrarea sa în vigoare în cazul în care niciun acord de contribuție nu a fost încheiat până în acel moment.
Adoptată la Luxemburg, 26 iunie 2023.
Pentru Consiliu
Președintele
J. BORRELL FONTELLES
(1) Decizia (PESC) 2019/938 a Consiliului din 6 iunie 2019 de sprijinire a unui proces de consolidare a încrederii care să ducă la instituirea unei zone fără arme nucleare și fără alte arme de distrugere în masă în Orientul Mijlociu (JO L 149, 7.6.2019, p. 63).
ANEXĂ
Proiect de sprijinire a unei zone fără arme de distrugere în masă în Orientul Mijlociu într-un mediu de securitate regională aflat în evoluție
Orientul Mijlociu se confruntă în prezent cu schimbări și cu un nivel tot mai ridicat al instabilității, o multiplicare a surselor de insecuritate și o intensificare a achiziționării și utilizării armelor convenționale, precum și cu creșterea preocupărilor legate de utilizarea și proliferarea în continuare a armelor neconvenționale. Ca urmare a celor menționate și a altor evenimente la nivel mondial, mediul de securitate regională trece prin schimbări semnificative care ar putea avea implicații de durată pentru proliferarea armelor de distrugere în masă (ADM) la nivel regional și internațional. Proiectul propus de UNIDIR va promova norme și obiective în materie de neproliferare a ADM, de control al armelor și de dezarmare în Orientul Mijlociu prin sprijinirea inițiativei privind o zonă fără ADM în Orientul Mijlociu și a unor procese relevante în materie de securitate regională prin cercetare, consolidarea capacităților și dialog relevante pentru politica în acest domeniu.
Context și raționament
La nivel mondial, regimurile de neproliferare se află în plină criză. În ultimele două decenii, eficacitatea acestor instrumente s-a diminuat, pe măsură ce interesele geopolitice capătă prioritate în fața măsurilor de neproliferare, control al armelor și dezarmare. Eșecul, înregistrat pentru cea de a doua oară consecutiv, de a adopta un document final în cadrul Conferinței de revizuire a TNP este doar unul dintre exemplele care ilustrează în mod clar criza cu care se confruntă regimurile în prezent. În acest context geostrategic extins, mediul de securitate din Orientul Mijlociu trece, la rândul său, prin schimbări majore. În plan intern, tulburările sociale sau războiul civil au alimentat o instabilitate continuă, care a condus la strămutarea populațiilor, afectând astfel securitatea și stabilitatea în regiunile învecinate. Instabilitatea continuă a afectat, de asemenea, capacitatea guvernelor din regiune de a aborda chestiuni de politică externă precum participarea la inițiative multilaterale și regionale pentru combaterea proliferării ADM. La nivel regional, alianțele au suferit mutații care au răsturnat starea de fapt, de echilibru sau dezechilibru, care caracterizase pe termen lung puterile regionale. În plus, măsurile întreprinse de actori extraregionali, cum ar fi prezența militară, activitățile militare și sprijinul militar, alături de retragerile militare, au zdruncinat, de asemenea, mediul de securitate din regiune.
Instabilitățile interne, în combinație cu cele regionale, au condus la două procese paralele care ar putea avea implicații de durată pentru proliferarea ADM la nivel regional și internațional. Pe de o parte, regiunea a asistat la o intensificare în ceea ce privește achiziționarea și utilizarea de arme convenționale și potențial neconvenționale, precum și în ceea ce privește adoptarea sau amenințarea cu adoptarea de capabilități în materie de hedging nuclear (strategie de latență nucleară intenționată), care survin în contextul capabilităților existente în materie de ADM. Pe de altă parte, statele din regiune au dat dovadă de o disponibilitate sporită de a-și aborda problemele de securitate regională prin negocieri la nivel regional și subregional, fapt demonstrat de acordurile Avraam, acordul de încetare a focului în Yemen, acordul de demarcare maritimă Israel-Liban, dialogurile dintre Iran și Arabia Saudită și cele dintre Iran și Emiratele Arabe Unite, precum și de eforturile în curs privind negocierea în cadrul Organizației Națiunilor Unite a unei zone fără ADM în Orientul Mijlociu. Aceste două tendințe, deși pot părea contradictorii în ceea ce privește implicațiile lor pentru proliferarea ADM, sunt susceptibile să continue și, cel mai probabil, chiar vor continua să se manifeste în paralel.
Obiectivele proiectului
Proiectul propus va avea patru obiective generale:
|
— |
să acorde asistență pentru atenuarea tendințelor regionale în materie de proliferare a ADM; |
|
— |
să încurajeze acordurile în materie de securitate regională și normele și procesele în materie de control al armelor, neproliferare și dezarmare; |
|
— |
să dezvolte o înțelegere mai aprofundată a relației dintre zona fără ADM din Orientul Mijlociu și evoluțiile regionale și internaționale actuale și |
|
— |
să promoveze o zonă fără ADM în Orientul Mijlociu eficace, verificabilă, incluzivă și durabilă. |
Abordarea proiectului
Proiectul va adopta o abordare holistică, prin care va acoperi toate componentele de cercetare, va colecta idei, va conduce la noi propuneri, la consolidarea capacităților și la dialog și va acționa pentru a institui un dialog incluziv cu diverse categorii de participanți și de public. Proiectul propus va îndeplini aceste obiective prin punerea în aplicare a trei fluxuri de lucru (rezultate) și a realizărilor asociate acestora:
|
— |
Fluxul de lucru 1: Aprofundarea înțelegerii și aprecierii cauzelor, motivațiilor și riscurilor asociate proliferării la nivel regional a ADM pentru a identifica soluții de consolidare a securității regionale și pentru a promova soluții regionale de abordare a proliferării ADM în Orientul Mijlociu Fluxul de lucru 1 vizează creșterea gradului de conștientizare și de înțelegere a factorilor care determină răspândirea ADM în regiunea Orientului Mijlociu. Obiectivul este identificarea cauzelor profunde ale proliferării ADM, inclusiv a motivațiilor strategice, politice sau de altă natură, precum și a riscurilor și a consecințelor asociate. Obiectivul general final al acestui flux de lucru este identificarea unor soluții practice de consolidare a securității regionale și de prevenire a proliferării ADM în Orientul Mijlociu. Este inclusă aici și promovarea proceselor de securitate regională noi sau aflate în desfășurare, precum și a inițiativei privind zona fără ADM în Orientul Mijlociu, care ar urma să interzică deținerea, producerea și utilizarea ADM în regiune și să promoveze eforturile de dezarmare și neproliferare. Prin aprofundarea înțelegerii provocărilor și prin explorarea soluțiilor potențiale, fluxul de lucru 1 urmărește să sprijine dezvoltarea unui Orient Mijlociu mai sigur și mai stabil. |
|
— |
Fluxul de lucru 2: Consolidarea capacității regionale pentru îmbunătățirea înțelegerii problemelor și a abilității de a identifica soluții legate de negocierea și punerea în aplicare ale zonei fără ADM în Orientul Mijlociu Acest flux de lucru 2 urmărește să sporească capacitatea țărilor din Orientul Mijlociu de a se implica în mod eficace în negocierea și punerea în aplicare ale proceselor de securitate regională în general și, în special, ale zonei fără ADM în Orientul Mijlociu. Sunt incluse aici consolidarea capacității actorilor regionali de a înțelege complexitatea problemei proliferării ADM, precum și dezvoltarea capacității acestora de a identifica și de a pune în aplicare soluții practice. Activitățile din cadrul acestui flux de lucru vor implica furnizarea de programe de formare și de consolidare a capacităților pentru funcționari publici, experți și alte părți interesate relevante, precum și sprijinirea extinderii publicului-țintă din regiune. Obiectivul general urmărit este crearea unei comunități regionale mai informate și mai implicate, care să fie mai bine pregătită să abordeze provocările proliferării ADM și să promoveze securitatea regională. Prin consolidarea capacităților regionale și sporirea înțelegerii problemelor, acest flux de lucru urmărește să sprijine negocierea și punerea în aplicare eficace ale proceselor de securitate regională noi sau aflate în desfășurare, inclusiv ale zonei fără ADM în Orientul Mijlociu, și, prin extensie, să încurajeze alte acorduri în materie de securitate regională și procesele în materie de control al armelor, neproliferare și dezarmare. |
|
— |
Fluxul de lucru 3: Promovarea unei zone fără ADM în Orientul Mijlociu eficace, verificabile, incluzive și durabile Pentru a se asigura că zona fără ADM din Orientul Mijlociu este cuprinzătoare, eficace și verificabilă, fluxul de lucru 3 se va concentra, de asemenea, pe sprijinirea aspectelor tehnice și juridice legate de negocierea și punerea în aplicare ale zonei. Obiectivul final al acestui flux de lucru este promovarea unei zone fără ADM în Orientul Mijlociu care să fie fezabilă și durabilă, și anume să poată fi realizată și să dureze în timp, și să continue să servească drept instrument-cheie pentru consolidarea securității regionale și pentru prevenirea proliferării ADM în Orientul Mijlociu. |
Activități din cadrul proiectului și realizări preconizate
În cadrul proiectului se vor desfășura activități, se vor organiza evenimente și se vor publica rapoarte pentru a promova cele patru activități de revizuire pentru toate cele trei fluxuri de lucru.
Fluxul de lucru 1: Aprofundarea înțelegerii și aprecierii cauzelor, motivațiilor și riscurilor asociate proliferării la nivel regional a ADM, cu scopul de a identifica soluții de consolidare a securității regionale și de promovare a zonei fără ADM în Orientul Mijlociu ca una dintre soluțiile de abordare a proliferării ADM în Orientul Mijlociu. Pentru acest flux de lucru, în cadrul proiectului urmează:
|
— |
să fie convocate două sau mai multe mese rotunde pentru a se discuta despre evoluțiile regionale și internaționale actuale și despre impactul acestora asupra percepțiilor legate de amenințările regionale. Aceasta va implica reunirea de experți, funcționari publici și alte părți interesate relevante pentru a face schimb de opinii și de perspective cu privire la provocările în materie de securitate regională și pentru a discuta despre modalități de consolidare a cooperării și stabilității regionale; |
|
— |
să se desfășoare cercetări care să cartografieze percepțiile legate de amenințările regionale, să se revizuiască setul de instrumente pentru realizarea obiectivelor de control al armelor, de neproliferare și de dezarmare, precum și de securitate regională și pentru identificarea modului în care procesele de securitate regională și zona fără ADM din Orientul Mijlociu pot aborda aceste provocări. Cercetările respective vor implica o analiză cuprinzătoare a factorilor care determină proliferarea ADM în regiune, precum și o examinare a punctelor forte și a punctelor slabe ale proceselor și mecanismelor de securitate regională existente; |
|
— |
să fie publicat un document care sintetizează rezultatele cercetărilor și identifică modalități de atenuare a cauzelor, a motivațiilor și a riscurilor asociate proliferării armelor de distrugere în masă la nivel regional. Acest document va oferi concluzii în materie de politici pentru consolidarea proceselor de securitate regională și pentru promovarea zonei fără ADM în Orientul Mijlociu ca unul dintre instrumentele-cheie pentru prevenirea răspândirii ADM în Orientul Mijlociu. |
Prin eforturi precum convocarea de mese rotunde, efectuarea de cercetări și publicarea unui document se urmărește asigurarea unei mai bune înțelegeri a percepțiilor legate de amenințările regionale și identificarea de soluții practice pentru consolidarea securității regionale și prevenirea proliferării ADM în Orientul Mijlociu.
Fluxul de lucru 2: Consolidarea capacității regionale pentru îmbunătățirea înțelegerii problemelor și a abilității de a identifica soluții legate de negocierea și punerea în aplicare ale zonei fără ADM în Orientul Mijlociu Pentru acest flux de lucru, în cadrul proiectului urmează:
|
— |
să se creeze rețele de persoane și instituții care desfășoară activități pentru securitatea regională și o promovează, inclusiv în ceea ce privește zona fără ADM din Orientul Mijlociu, pentru a consolida înțelegerea problemelor, cu obiectivul ca, în acest mod, să poată contribui la politicile naționale și la discuțiile în curs și viitoare. Acest lucru va implica instituirea de parteneriate cu organizațiile și inițiativele existente, precum și sprijinirea dezvoltării de noi rețele și alianțe dedicate promovării zonei fără ADM în Orientul Mijlociu. Obiectivul este instituirea unor eforturi de promovare a zonei fără ADM în Orientul Mijlociu și consolidarea și integrarea eforturilor existente în acest sens, precum și maximizarea impactului acestora asupra securității regionale; |
|
— |
să se organizeze cel puțin două ateliere pentru consolidarea capacităților pentru funcționari și experți regionali cu scopul de a îmbunătăți înțelegerea aspectelor legate de securitatea regională, proliferarea ADM și eforturile de abordare a acestora, inclusiv în ceea ce privește negocierea și punerea în aplicare ale zonei fără ADM în Orientul Mijlociu. Aceste ateliere vor oferi participanților oportunități educaționale și de formare pentru a-și aprofunda cunoștințele și competențele și pentru a dezvolta soluții practice de negociere și punere în aplicare; |
|
— |
să se întrețină și să se consolideze instrumentele online, pe site-ul UNIDIR, ale zonei fără ADM în Orientul Mijlociu. Acest lucru va implica actualizarea resurselor și a materialelor existente, precum și dezvoltarea de noi instrumente și resurse online pentru a sprijini promovarea și punerea în aplicare ale zonei fără ADM în Orientul Mijlociu; |
|
— |
să se traducă cel puțin trei publicații în limbi regionale. Acest lucru va contribui la dezvoltarea de terminologii în limbile locale și, prin extinderea înțelegerii de către experții regionali actuali și viitori, va spori accesul publicului regional la informații și resurse legate de zona fără ADM din Orientul Mijlociu și va promova vizibilitatea și înțelegerea acesteia în regiune. |
Prin eforturi precum crearea de rețele, organizarea de ateliere pentru consolidarea capacităților, întreținerea și îmbunătățirea instrumentelor online și traducerea de publicații se urmărește promovarea acțiunilor de securitate regională și a zonei fără ADM în Orientul Mijlociu și consolidarea capacității regionale de implicare în mod eficace în negocierea și punerea în aplicare ale acestora.
Fluxul de lucru 3: să promoveze o zonă fără ADM în Orientul Mijlociu eficace, verificabilă, incluzivă și durabilă.
|
— |
publicarea a cel puțin trei documente de politică care abordează aspecte reprezentând provocări în cadrul negocierii și/sau al punerii în aplicare ale zonei fără ADM în Orientul Mijlociu. Aceste documente se vor axa pe o serie de aspecte legate de securitate, dezarmare și neproliferare la nivel regional, vor prezenta implicațiile acestor provocări și vor oferi opțiuni pentru abordarea lor. Ele vor oferi o analiză cuprinzătoare și în cunoștință de cauză a principalelor provocări cu care se confruntă zona fără ADM în Orientul Mijlociu și vor contribui la negocierea și punerea în aplicare cu succes ale acesteia; |
|
— |
convocarea a cel puțin două evenimente publice pentru a discuta aspecte relevante pentru negocierea și punerea în aplicare ale zonei fără ADM în Orientul Mijlociu. Aceste evenimente vor reuni experți, funcționari publici și alte părți interesate relevante pentru a discuta și a face schimb de opinii cu privire la provocările și oportunitățile legate de zona fără ADM din Orientul Mijlociu; |
|
— |
furnizarea de informări și oferirea de sprijin pentru eforturile în curs în vederea unei zone fără ADM în Orientul Mijlociu în contextul punerii în aplicare a acesteia și al altor procese de securitate regională. Acest lucru va implica furnizarea de sprijin și consiliere pentru părțile interesate relevante. |
Prin eforturi precum publicarea unor documente de politică, convocarea unor evenimente publice și furnizarea de informări și de sprijin se urmărește furnizarea unor contribuții la negocierea și la punerea în aplicare ale zonei fără ADM în Orientul Mijlociu și abordarea principalelor provocări care pot apărea în cursul acestor procese.
Publicul vizat
Proiectul propus va contribui la eforturile de control al armelor, de dezarmare și de neproliferare, atât la nivel regional, cât și la nivel internațional. Publicul vizat include trei grupuri care se suprapun:
|
— |
factori de decizie și diplomați din regiune care se ocupă de probleme de control al armelor, dezarmare și neproliferare, precum și de probleme de securitate regională. Sunt incluși, de asemenea, funcționari și experți regionali, precum și persoane care lucrează în cadrul forurilor regionale și multilaterale, inclusiv în cadrul TNP, al CWC, al conferințelor de revizuire a BWC și al Conferinței privind zona fără ADM din Orientul Mijlociu. Se va pune un accent deosebit pe implicarea grupurilor mai puțin reprezentate, cum ar fi tinerii factori de decizie, experți, femei și oameni de știință din regiune, care sunt adesea absenți de la discuții; |
|
— |
factori de decizie, diplomați și cercetători care se ocupă de probleme de securitate la nivel internațional, în special cei care se axează pe controlul armelor, dezarmare și neproliferarea armelor nucleare, chimice și biologice și a vectorilor acestora în Orientul Mijlociu, precum și pe zona fără ADM din Orientul Mijlociu, pe securitatea regională sau pe tehnologiile emergente; |
|
— |
cercetători și practicieni din Orientul Mijlociu care urmăresc să identifice și să înțeleagă evoluția rapidă a dinamicii din regiune, a statelor sale membre și a populației sale, precum și implicațiile pe care le au alianțele volatile și capacitățile fluctuante asupra securității regionale și asupra perspectivelor de prevenire și de atenuare a surselor de tensiune, a conflictelor și a proliferării actuale și viitoare. |
Calendarul proiectului
Se preconizează că proiectul va debuta la jumătatea lui iulie 2023 și va continua timp de 36 de luni. Acesta ar urma să se încheie în iulie 2026. Documentul final al proiectului și rapoartele financiare vor fi elaborate până la sfârșitul anului 2026.
Guvernanța și monitorizarea proiectului
Acest proiect va fi realizat sub auspiciile Institutului Națiunilor Unite pentru Cercetare în Domeniul Dezarmării (UNIDIR). UNIDIR este o instituție autonomă în cadrul Organizației Națiunilor Unite, înființată în 1980 în scopul desfășurării de cercetări independente privind dezarmarea și problemele conexe, în special pe teme legate de securitatea internațională. Cu sediul la Geneva, institutul are o reputație mondială și o expertiză de lungă durată cu privire la chestiuni legate de ADM, inclusiv o memorie instituțională semnificativă și o arhivă importantă privind procesele de dezarmare, inclusiv privind TNP și zonele fără arme nucleare din întreaga lume, având la activ o serie de publicații importante, care sunt accesibile publicului și disponibile online în mod gratuit.
O componentă importantă a rolului UNIDIR este reprezentată de convocarea și facilitarea dialogului informal între diverși experți în ceea ce privește aspectele legate de dezarmare, de la problemele legate de armele de distrugere în masă până la tehnologiile noi și emergente în materie de armament. Prin urmare, UNIDIR dispune de o rețea vastă la care poate apela, precum și de experiență în organizarea de reuniuni la Geneva și în alte părți și în pregătirea de rapoarte de sinteză și acțiuni ulterioare acestora.
UNIDIR este condus de un consiliu director care joacă și rolul de consiliu consultativ pe probleme de dezarmare, iar directorul UNIDIR raportează acestui organism. Consiliul director reunește un grup divers de experți din întreaga lume, toți participând în nume propriu, și care se reunesc de două ori pe an pentru a evalua activitățile de fond și financiare ale UNIDIR. Consiliul director prezintă anual rapoarte secretarului general al ONU cu privire la activitatea sa. Directorul UNIDIR este responsabil pentru organizarea, conducerea și administrarea UNIDIR, inclusiv pentru rezultatele cercetării de fond întreprinse de acesta, precum și pentru procesele sale financiare și administrative.
Deși UNIDIR este o organizație autonomă, acesta respectă normele și regulamentele financiare ale ONU, iar finanțele sale sunt supuse auditului Consiliului de audit al ONU. Finanțarea proiectelor este administrată și gestionată în cadrul Umoja și face obiectul unei evaluări trimestriale. UNIDIR raportează cu privire la progresele și finanțarea proiectelor individuale către donatorii relevanți cel puțin o dată pe an sau, cel mai des, trimestrial, în funcție de cerințele fiecărui donator individual.
|
27.6.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 161/77 |
DECIZIA (UE) 2023/1307 A CONSILIULUI
din 26 iunie 2023
privind contribuțiile financiare pe care părțile la Fondul european de dezvoltare trebuie să le plătească în cadrul celei de a doua tranșe pentru exercițiul 2023
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Acordul intern dintre reprezentanții guvernelor statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți în cadrul Consiliului, privind finanțarea ajutoarelor Uniunii Europene în baza cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020, în conformitate cu Acordul de parteneriat ACP-UE, și privind alocarea de asistență financiară pentru țările și teritoriile de peste mări cărora li se aplică partea a patra din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (1), în special articolul 7 alineatul (2) coroborat cu articolul 14 alineatul (3),
având în vedere Regulamentul (UE) 2018/1877 al Consiliului din 26 noiembrie 2018 privind regulamentul financiar aplicabil celui de al 11-lea Fond european de dezvoltare și de abrogare a Regulamentului (UE) 2015/323 (2), în special articolul 19 alineatul (3),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
întrucât:
|
(1) |
În conformitate cu articolul 46 din Regulamentul (UE) 2018/1877, Banca Europeană de Investiții („BEI”) trebuie să transmită Comisiei estimările sale actualizate ale angajamentelor și plăților din cadrul instrumentelor pe care le gestionează. |
|
(2) |
În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2018/1877, Comisia trebuie să prezinte, până la 15 iunie 2023, o propunere prin care să se stabilească valoarea celei de a doua tranșe aferente contribuției pentru exercițiul 2023. |
|
(3) |
În temeiul articolului 20 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1877, cererile de contribuții trebuie să utilizeze mai întâi sumele stabilite în Fondurile europene de dezvoltare („FED-urile”) anterioare. Prin urmare, ar trebui să se lanseze o cerere de fonduri în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1877 pentru BEI și Comisie. |
|
(4) |
În temeiul articolului 152 din Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice („Acordul de retragere”), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord („Regatul Unit”) rămâne parte la FED până la închiderea celui de al 11-lea FED și a tuturor FED-urilor anterioare neînchise. Cu toate acestea, în temeiul articolului 153 din Acordul de retragere, cota care îi revine Regatului Unit din fondurile dezangajate din proiectele din cadrul celui de al 11-lea FED, dacă fondurile respective au fost dezangajate după data de 31 decembrie 2020, sau din cadrul FED-urilor anterioare nu se reutilizează. |
|
(5) |
Decizia (UE) 2022/2242 a Consiliului (3) stabilește cuantumul anual al contribuțiilor pe care părțile la FED trebuie să le plătească în cadrul exercițiului 2023 ca fiind 1 800 000 000 EUR pentru Comisia Europeană și 300 000 000 EUR pentru Banca Europeană de Investiții. |
|
(6) |
Pentru a permite aplicarea promptă a măsurilor prevăzute, prezenta decizie ar trebui să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Suma aferentă contribuțiilor pe care părțile la FED trebuie să le plătească în cadrul celei a doua tranșe pentru exercițiul 2023 se stabilește, prin prezenta, la 750 000 000 EUR. Această sumă se împarte astfel: 650 000 000 EUR pentru Comisie și 100 000 000 EUR pentru BEI.
Articolul 2
Părțile la Fondul european de dezvoltare plătesc Comisiei și Băncii Europene de Investiții contribuțiile individuale la FED în cadrul celei de a doua tranșe pentru exercițiul 2023 în conformitate cu anexa la prezenta decizie.
Articolul 3
Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Adoptată la Luxemburg, 26 iunie 2023.
Pentru Consiliu
Președintele
J. BORRELL FONTELLES
(2) JO L 307, 3.12.2018, p. 1.
(3) Decizia (UE) 2022/2242 a Consiliului din 14 noiembrie 2022 privind contribuțiile financiare care se plătesc de către părțile la Fondul european de dezvoltare pentru finanțarea respectivului fond, precizând plafonul pentru exercițiul 2024, suma anuală pentru exercițiul 2023, suma aferentă primei tranșe pentru exercițiul 2023 și previziunea cu caracter indicativ și neobligatoriu privind sumele anuale preconizate aferente contribuțiilor pentru exercițiile 2025 și 2026 (JO L 294, 15.11.2022, p. 17).
ANEXĂ
A DOUA TRANȘĂ A CONTRIBUȚIILOR LA FED PENTRU 2023 (EUR) CARE SE PLĂTESC COMISIEI ȘI BEI
|
STATELE MEMBRE ȘI UK |
Cheia pentru al 11-lea FED în % |
A doua tranșă aferentă 2023 (EUR) |
Total |
|
|
Comisia |
BEI |
|||
|
Al 11-lea FED |
Al 11-lea FED |
|||
|
BELGIA |
3,24927 |
21 120 255 |
3 249 270 |
24 369 525 |
|
BULGARIA |
0,21853 |
1 420 445 |
218 530 |
1 638 975 |
|
CEHIA |
0,79745 |
5 183 425 |
797 450 |
5 980 875 |
|
DANEMARCA |
1,98045 |
12 872 925 |
1 980 450 |
14 853 375 |
|
GERMANIA |
20,57980 |
133 768 700 |
20 579 800 |
154 348 500 |
|
ESTONIA |
0,08635 |
561 275 |
86 350 |
647 625 |
|
IRLANDA |
0,94006 |
6 110 390 |
940 060 |
7 050 450 |
|
GRECIA |
1,50735 |
9 797 775 |
1 507 350 |
11 305 125 |
|
SPANIA |
7,93248 |
51 561 120 |
7 932 480 |
59 493 600 |
|
FRANȚA |
17,81269 |
115 782 485 |
17 812 690 |
133 595 175 |
|
CROAȚIA |
0,22518 |
1 463 670 |
225 180 |
1 688 850 |
|
ITALIA |
12,53009 |
81 445 585 |
12 530 090 |
93 975 675 |
|
CIPRU |
0,11162 |
725 530 |
111 620 |
837 150 |
|
LETONIA |
0,11612 |
754 780 |
116 120 |
870 900 |
|
LITUANIA |
0,18077 |
1 175 005 |
180 770 |
1 355 775 |
|
LUXEMBURG |
0,25509 |
1 658 085 |
255 090 |
1 913 175 |
|
UNGARIA |
0,61456 |
3 994 640 |
614 560 |
4 609 200 |
|
MALTA |
0,03801 |
247 065 |
38 010 |
285 075 |
|
NETHERLANDS |
4,77678 |
31 049 070 |
4 776 780 |
35 825 850 |
|
AUSTRIA |
2,39757 |
15 584 205 |
2 397 570 |
17 981 775 |
|
POLONIA |
2,00734 |
13 047 710 |
2 007 340 |
15 055 050 |
|
PORTUGALIA |
1,19679 |
7 779 135 |
1 196 790 |
8 975 925 |
|
ROMÂNIA |
0,71815 |
4 667 975 |
718 150 |
5 386 125 |
|
SLOVENIA |
0,22452 |
1 459 380 |
224 520 |
1 683 900 |
|
SLOVACIA |
0,37616 |
2 445 040 |
376 160 |
2 821 200 |
|
FINLANDA |
1,50909 |
9 809 085 |
1 509 090 |
11 318 175 |
|
SUEDIA |
2,93911 |
19 104 215 |
2 939 110 |
22 043 325 |
|
REGATUL UNIT (*1) |
14,67862 |
95 411 030 (*1) |
14 678 620 |
110 089 650 (*1) |
|
TOTAL UE-27 ȘI REGATUL UNIT |
100,00 |
650 000 000 |
100 000 000 |
750 000 000 |
(*1) Conform articolului 153 din Acordul de retragere, Regatul Unit a solicitat oficial Comisiei în martie 2023 să îi ramburseze în 2023 partea sa restantă din rezervele celui de al 10-lea și celui de al 11-lea FED compensând contribuția restantă la FED aferentă 2023 a Regatului Unit (a doua și a treia tranșă, și anume o sumă totală de 154 120 000 EUR). Această compensare va fi luată în considerare în instrucțiunile de plată respective.