(1)

Regulamentul (UE) 2016/429 prevede că transporturile de animale, de materiale germinative de origine animală și de produse de origine animală trebuie să provină dintr-o țară terță sau dintr-un teritoriu ori dintr-o zonă sau dintr-un compartiment al acestora, menționate în conformitate cu articolul 230 alineatul (1) din regulamentul respectiv pentru a intra în Uniune.

(2)

Regulamentul delegat (UE) 2020/692 al Comisiei (2) stabilește cerințele de sănătate animală pe care transporturile de animale din anumite specii și categorii de animale, de materiale germinative de origine animală și de produse de origine animală, provenite din țări terțe sau din teritorii ori din zone sau compartimente ale acestora în cazul animalelor de acvacultură, trebuie să le respecte pentru a intra în Uniune.

(3)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 al Comisiei (3) stabilește listele cu țările terțe sau teritoriile ori zonele sau compartimentele acestora din care este permisă introducerea în Uniune a animalelor aparținând speciilor și categoriilor de animale, a materialelor germinative și a produselor de origine animală care intră sub incidența Regulamentului delegat (UE) 2020/692.

(4)

Mai precis, anexele V și XIV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 conțin listele cu țările terțe sau teritoriile ori zonele acestora autorizate pentru introducerea în Uniune a transporturilor de păsări de curte, de materiale germinative provenite de la păsări de curte și, respectiv, de carne proaspătă provenită de la păsări de curte și de la vânat sălbatic cu pene.

(5)

Regatul Unit a notificat Comisiei apariția a două focare epidemice de gripă aviară înalt patogenă (HPAI) la păsări de curte din comitatele East Sussex și Lincolnshire din Anglia, care au fost confirmate la 18 mai 2023 și, respectiv, la 24 mai 2023, prin analize de laborator (RT-PCR)

(6)

În urma respectivelor focare recente de HPAI, autoritățile veterinare din Regatul Unit au stabilit zone de restricții de cel puțin 10 km în jurul unităților afectate și au implementat o politică de depopulare totală pentru a menține sub control prezența HPAI și a-i limita răspândirea.

(7)

Regatul Unit a transmis Comisiei informații privind situația epidemiologică de pe teritoriul țării și măsurile luate pentru a preveni răspândirea în continuare a HPAI.

(8)

Aceste informații au fost evaluate de Comisie. Comisia consideră că, având în vedere situația sănătății animale din zonele care fac obiectul restricțiilor stabilite de autoritățile veterinare din Regatul Unit, este necesar ca intrarea în Uniune a transporturilor de păsări de curte, de materiale germinative provenite de la păsări de curte și de carne proaspătă provenită de la păsări de curte și de la vânat cu pene, care provin din zonele respective să fie suspendată pentru a proteja statutul sanitar-veterinar al Uniunii.

(9)

Canada, Chile, Regatul Unit și Statele Unite au transmis informații actualizate cu privire la situațiile care au condus la suspendarea intrării anumitor produse în Uniune.

(10)

În particular, Canada a transmis informații actualizate cu privire la situația epidemiologică de pe teritoriul ei în ceea ce privește opt focare de HPAI din unități avicole situate în provinciile Ontario (2), Quebec (5) și Saskatchewan (1), care au fost confirmate între 26 septembrie 2022 și 18 aprilie 2023.

(11)

În plus, Chile a transmis informații actualizate cu privire la situația epidemiologică de pe teritoriul său în ceea ce privește cinci focare de HPAI din unități avicole situate în regiunile Valparaíso (4) și O’Higgins (1), care au fost confirmate între 12 martie 2023 și 20 aprilie 2023.

(12)

În plus, Regatul Unit a transmis informații actualizate cu privire la situația epidemiologică de pe teritoriul său în ceea ce privește un focar de HPAI din unități avicole situate în comitatul Yorkshire din Anglia, Regatul Unit, care au fost confirmate la 13 aprilie 2023.

(13)

În plus, Statele Unite au transmis informații actualizate cu privire la situația epidemiologică de pe teritoriul lor în ceea ce privește 11 focare de HPAI din unități avicole situate în statele California (1), Iowa (2), Mississippi (1), Nebraska (1), New York (1), Pennsylvania (3), Dakota de Sud (1), Washington (1), care au fost confirmate între 12 decembrie 2022 și 19 aprilie 2023.

(14)

Canada, Chile, Regatul Unit și Statele Unite au transmis informații și despre măsurile pe care le-au luat pentru a preveni răspândirea în continuare a HPAI. În particular, ca urmare a acestor focare de respectiva boală, Canada, Chile, Regatul Unit și Statele Unite au implementat o politică de depopulare totală pentru a menține sub control și a limita răspândirea respectivei boli și, în plus, au finalizat curățarea și dezinfecția necesare în urma implementării politicii de depopulare totală în unitățile avicole de pe teritoriul lor în care s-au înregistrat cazuri de infecții.

(15)

Comisia a evaluat informațiile transmise de Canada, de Chile, de Regatul Unit și de Statele Unite. Comisia consideră că Chile, Canada, Regatul Unit și Statele Unite au oferit garanții adecvate din care reiese că situația sănătății animale care a condus la suspendări nu mai reprezintă o amenințare pentru sănătatea animală sau publică în Uniune și că, în consecință, este necesar ca intrarea în Uniune a produselor obținute de la păsări de curte din zonele țărilor din care a fost suspendată intrarea în Uniune să fie reautorizată.

(16)

Prin urmare, este necesar ca anexele V și XIV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 să fie modificate pentru a se ține seama de situația epidemiologică actuală în ceea ce privește HPAI din Canada, Chile, Regatul Unit și Statele Unite.

(17)

Având în vedere situația epidemiologică actuală în ceea ce privește HPAI din Canada, Chile, Regatul Unit și Statele Unite și riscul mare de introducere a bolii în Uniune, este necesar ca modificările care trebuie aduse anexelor V și XIV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 prin prezentul regulament să intre în vigoare în regim de urgență.

(18)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

(1)

La 20 septembrie 2016, Consiliul a adoptat Regulamentul (UE) 2016/1686.

(2)

La 26 aprilie 2023, Comitetul pentru sancțiuni al Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite instituit în temeiul Rezoluțiilor 1267 (1999), 1989 (2011) și 2253 (2015) ale Consiliului de Securitate al ONU a adăugat două persoane pe lista persoanelor și entităților cărora li se aplică măsuri restrictive.

(3)

La 3 mai 2023, persoanele respective au fost adăugate în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 881/2002 al Consiliului (2).

(4)

Întrucât una dintre aceste persoane a fost deja desemnată în temeiul Regulamentului (UE) 2016/1686, persoana respectivă ar trebui eliminată din anexa I la regulamentul respectiv.

(5)

Prin urmare, Regulamentul (UE) 2016/1686 ar trebui să fie modificat în consecință,

(1)

Articolul 43 din Regulamentul (UE) 2022/2065 prevede obligația Comisiei de a percepe furnizorilor de platforme online foarte mari și de motoare de căutare online foarte mari taxe anuale de supraveghere, a căror valoare totală trebuie să acopere toate costurile estimate, astfel cum pot fi stabilite în mod rezonabil în prealabil, pe care Comisia le suportă în legătură cu sarcinile de supraveghere care îi revin în temeiul regulamentului respectiv.

(2)

Costurile estimate pentru taxele de supraveghere percepute în anul n ar trebui stabilite luând în considerare toate resursele umane care vor fi alocate de Comisie în anul n+1 în vederea îndeplinirii sarcinilor menționate la articolul 43 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2022/2065, inclusiv funcționarii, agenții temporari și contractuali și experții naționali detașați. Având în vedere că estimarea se referă la costuri viitoare, aceasta ar trebui să se bazeze pe costurile medii, exprimate în echivalent normă întreagă și majorate cu valoarea medie a contribuțiilor sociale aplicabile și a cheltuielilor de funcționare legate de resursele umane respective. Prin urmare, aceste cheltuieli de funcționare ar trebui să includă costurile medii suportate pentru a asigura spațiul de lucru al unui membru al personalului în echivalent normă întreagă și a îi permite să lucreze în infrastructura informatică și fizică a Comisiei, de exemplu astfel cum sunt stabilite în mod regulat de serviciile Comisiei în contextul calculării costurilor medii cu personalul în scopul fișelor financiare legislative.

(3)

Pe lângă costurile menționate mai sus pentru resursele umane, Comisia trebuie, de asemenea, să estimeze alte cheltuieli operaționale și administrative care sunt legate în mod specific de îndeplinirea sarcinilor menționate la articolul 43 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2022/2065, cum ar fi studiile, angajarea de experți, anchetele, delegațiile, organizarea de reuniuni ori dezvoltarea sau utilizarea de software ori de instrumente sau servicii informatice specifice. În plus, estimarea anuală a valorii totale a costurilor ar trebui să țină seama de diferența dintre costurile estimate și costurile suportate în anul precedent, astfel cum rezultă din raportul anual adoptat de Comisie.

(4)

Valoarea totală a costurilor estimate anual de Comisie ar trebui să fie suportată de furnizorii de platforme online foarte mari și de motoare de căutare online foarte mari prin intermediul taxelor de supraveghere percepute pentru serviciile desemnate care fac obiectul taxei de supraveghere în fiecare an calendaristic. Pentru a se asigura coerența cu deciziile de desemnare adoptate în temeiul articolului 33 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2022/2065, noțiunea de furnizor al unui serviciu sau unor servicii desemnate ar trebui să fie identificată în raport cu destinatarul sau destinatarii deciziei sau deciziilor de desemnare aferente adoptate în temeiul articolului 33 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2022/2065. În cazul în care decizia adoptată în temeiul articolului 33 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2022/2065 se adresează mai multor persoane juridice, toți destinatarii deciziei respective ar trebui să fie răspunzători în solidar pentru plata taxei de supraveghere aferente serviciului sau serviciilor respective.

(5)

Serviciile care vor fi luate în considerare într-un anumit an n ar trebui să le includă pe cele care la începutul anului fac deja obiectul obligațiilor aplicabile platformelor online foarte mari și motoarelor de căutare online foarte mari, precum și pe cele în cazul cărora o decizie de desemnare sau o decizie de încetare a desemnării va intra în vigoare în cursul anului calendaristic respectiv, ținând seama de faptul că deciziile din ambele categorii vor produce efecte la patru luni de la notificarea lor către furnizor în temeiul articolului 33 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2022/2065. Termenul respectiv ar trebui calculat în conformitate cu normele generale prevăzute în Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1182/71 al Consiliului (2) privind stabilirea regulilor care se aplică termenelor, datelor și expirării termenelor.

(6)

Comisia ar trebui să stabilească valoarea totală a taxei de supraveghere care urmează să fie percepută în fiecare an fiecărui furnizor, stabilind mai întâi o valoare de bază pentru fiecare serviciu desemnat. Valoarea de bază pentru fiecare serviciu ar trebui să rezulte din împărțirea costurilor anuale totale estimate pentru anul n+1 la toate serviciile desemnate luate în considerare în anul n. Pentru a stabili valoarea de bază, ar trebui să se țină seama de numărul de zile de desemnare din anul n. În al doilea rând, pentru a asigura proporționalitatea taxelor individuale de supraveghere în raport cu dimensiunea serviciului desemnat, astfel cum rezultă din numărul mediu lunar de destinatari activi din Uniune, Comisia ar trebui să ajusteze valoarea de bază cu un coeficient proporțional cu numărul de destinatari activi care rezultă din informațiile disponibile.

(7)

În temeiul articolului 43 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2022/2065, niciun furnizor al unui serviciu sau unor servicii desemnate nu trebuie să plătească o valoare totală a taxei de supraveghere care depășește capacitatea sa economică, și anume mai mult de 0,05 % din venitul său net anual la nivel mondial. Trimiterea la venitul net, care implică veniturile totale minus costurile furnizorului, ar trebui să asigure luarea în considerare a capacității de plată a furnizorului, inclusiv în cazul furnizorilor care înregistrează pierderi. Pentru a identifica o astfel de limită în conformitate cu standardele de raportare financiară aplicabile, ar trebui să se facă trimitere la noțiunea de profit total la nivel mondial din exercițiul financiar precedent, care trebuie stabilit pe baza celor mai bune date aflate la dispoziția furnizorului care rezultă din situațiile financiare, astfel cum au fost comunicate Comisiei. Prin urmare, ar trebui să se facă trimitere la Standardele internaționale de raportare financiară aplicabile în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European și al Consiliului (3), dacă acestea sunt utilizate de furnizorul în cauză, sau, în celălalt caz, la situațiile financiare întocmite în conformitate cu cerințele de raportare stabilite în temeiul Directivei 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului (4). În cazul în care nici Standardele internaționale de raportare financiară, nici Directiva 2013/34/UE nu se aplică furnizorului în cauză, ar trebui să se facă trimitere la orice alt standard de raportare acceptabil dintr-o țară terță aplicabil furnizorului respectiv, cum ar fi un standard de raportare al unei țări terțe care este considerat echivalent cu Standardele internaționale de raportare financiară sau orice alt standard de raportare al unei țări terțe care poate fi considerat în general acceptabil în sensul oricărui alt act legislativ al Uniunii. În cazul în care un furnizor are conturi consolidate, profitul consolidat la nivel mondial al grupului din care face parte furnizorul respectiv reflectă cel mai bine capacitatea sa economică de a plăti taxa de supraveghere, având în vedere că furnizorul respectiv dispune de resursele financiare ale grupului pentru a suporta valoarea totală a taxei percepute pentru toate serviciile desemnate pe care le furnizează.

(8)

Dacă valoarea de bază percepută unui anumit furnizor sau suma valorilor de bază relevante, în cazul în care un anumit furnizor oferă mai mult de un serviciu desemnat, depășește limita globală maximă, taxa finală de supraveghere percepută furnizorului respectiv ar trebui redusă în consecință. Pentru a se asigura faptul că, în orice caz, costurile anuale totale sunt acoperite prin intermediul taxelor de supraveghere percepute pentru toate serviciile desemnate, valoarea reziduală care nu este percepută furnizorilor în vederea aplicării limitei globale maxime ar trebui să fie suportată de ceilalți furnizori care nu ating limita, proporțional cu formula de alocare de bază. Alocarea valorilor reziduale între alți furnizori de servicii desemnate, în urma aplicării limitei globale maxime, ar trebui să continue până când nu rămâne nicio valoare reziduală.

(9)

În conformitate cu articolul 43 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2022/2065, Comisia trebuie să adopte în fiecare an acte individuale de punere în aplicare care să stabilească valoarea individuală a taxei de supraveghere urmând a fi percepută fiecărui furnizor pentru serviciul sau serviciile desemnate care fac obiectul obligației de a plăti taxa de supraveghere în cursul anului calendaristic respectiv. Prin urmare, procedura anuală pentru perceperea taxei ar trebui să fie organizată astfel încât actele de punere în aplicare respective să fie adoptate după ce au fost stabilite costurile anuale totale, care vor sta la baza calculului valorii totale a taxelor de supraveghere urmând a fi percepute, astfel cum se prevede în documentul pregătitor al Comisiei anexat la proiectul de buget în temeiul articolului 41 alineatul (8) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (5) privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii. În plus, actele individuale de punere în aplicare pot fi adoptate numai după o anumită dată, când se vor putea stabili numărul și dimensiunea serviciilor desemnate care fac obiectul taxelor de supraveghere. Procedura ar trebui, de asemenea, să ia în considerare capacitatea economică în ceea ce privește profiturile furnizorilor corespunzători, astfel cum este identificată pe baza informațiilor transmise de furnizorul în cauză. În plus, valoarea provizorie a taxei care urmează să fie percepută ar trebui comunicată furnizorului în cauză înainte de adoptarea de către Comisie a unei decizii de punere în aplicare, pentru a-i oferi acestuia posibilitatea de a prezenta observații care să fie luate în considerare la stabilirea definitivă a taxei de supraveghere. După examinarea observațiilor transmise, Comisia ar trebui să adopte actul de punere în aplicare corespunzător prin care să se stabilească taxa de supraveghere individuală care constituie o creanță în temeiul articolului 98 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, de plătit până la sfârșitul aceluiași an calendaristic, astfel încât să fie disponibile resursele necesare pentru acoperirea costurilor estimate pentru anul următor.

(10)

Neplata în termenul stabilit prin actele de punere în aplicare ar trebui să declanșeze recuperarea sumei neplătite, împreună cu dobânda penalizatoare la rata de refinanțare a Băncii Centrale Europene majorată cu 3,5 %, în conformitate cu articolul 99 alineatul (2) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046.

(11)

Pentru a asigura responsabilitatea și transparența în ceea ce privește costurile suportate și veniturile colectate de Comisie pentru sarcinile de supraveghere îndeplinite în temeiul Regulamentului (UE) 2022/2065, Comisia ar trebui să transmită anual Parlamentului European și Consiliului un raport referitor la acestea și să pună acest raport la dispoziția publicului pe site-ul său web. În plus, pentru a asigura coerența între estimarea costurilor și costurile specifice de supraveghere suportate efectiv pentru anul respectiv, raportul ar trebui să compare în mod specific valorile relevante, pe baza plăților executate efectiv în perioada relevantă pentru fiecare categorie de costuri în cauză menționată la articolul 43 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2022/2065, precum și a tuturor angajamentelor de cheltuieli asumate în cursul anului respectiv, inclusiv în urma oricărei hotărâri judecătorești emise în cursul anului respectiv. Orice diferență între valoarea estimată și costurile suportate efectiv nu ar trebui să afecteze valoarea taxelor de supraveghere percepute pentru anul relevant, dar ar trebui luată în considerare în următoarea estimare, fie prin deducerea eventualului excedent din costurile totale estimate pentru anul n+2, fie prin adăugarea eventualului deficit la costurile totale estimate pentru anul n+2.

(12)

Estimarea costurilor ar trebui să identifice costurile planificate a fi suportate în anul calendaristic următor, astfel încât Comisia să dispună în prealabil de resurse suficiente. În perioada cuprinsă între intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) 2022/2065 și 1 ianuarie 2024, Comisia va fi suportat deja sau va fi planificat costuri în temeiul articolului 43 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2022/2065 care nu au putut fi acoperite de nicio taxă de supraveghere anterioară și, prin urmare, au trebuit să fie acoperite în general de alte credite prevăzute în bugetul votat al Uniunii pentru 2023. Prin urmare, în scopul stabilirii taxelor totale care urmează să fie percepute în 2023, la costurile estimate pentru 2024 ar trebui să poată fi adăugate numai costurile care nu sunt deja acoperite de creditele existente în bugetul general al Uniunii pentru 2023, în conformitate cu informațiile furnizate în prezentarea generală care însoțește estimarea. În consecință, în scopul stabilirii oricărui excedent sau deficit care trebuie luat în considerare în următoarea estimare, primul raport către Parlamentul European și Consiliu ar trebui să ia în considerare numai costurile suportate în 2022 de la intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) 2022/2065 și în 2023 care nu au fost deja acoperite de credite existente,

1.

„serviciu desemnat” înseamnă un serviciu intermediar desemnat drept platformă online foarte mare sau motor de căutare online foarte mare în temeiul articolului 33 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2022/2065;

2.

„furnizorul unui serviciu sau unor servicii desemnate” înseamnă orice furnizor căruia i se adresează una sau mai multe decizii ale Comisiei de desemnare a unei platforme online foarte mari sau a unui motor de căutare online foarte mare în temeiul articolului 33 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2022/2065;

3.

„valoare de bază” înseamnă valoarea calculată pentru fiecare serviciu desemnat în conformitate cu articolul 4 și înainte de aplicarea limitei globale maxime menționate la articolul 5.

(a)

orice serviciu care, la data de 1 ianuarie a anului respectiv, făcea deja obiectul obligațiilor prevăzute în capitolul III secțiunea 5 din Regulamentul (UE) 2022/2065 în conformitate cu articolul 33 alineatul (6) din regulamentul respectiv, inclusiv orice serviciu a cărui încetare a desemnării devine aplicabilă în temeiul articolului 33 alineatul (6) din regulamentul respectiv;

(b)

orice serviciu care intră sub incidența obligațiilor prevăzute în capitolul III secțiunea 5 din Regulamentul (UE) 2022/2065 în conformitate cu articolul 33 alineatul (6) din regulamentul respectiv în perioada 1 ianuarie-31 decembrie a anului respectiv.

(1)

Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (denumit în continuare „Acordul de retragere”) a fost încheiat în numele Uniunii prin Decizia (UE) 2020/135 a Consiliului (2) și a intrat în vigoare la 1 februarie 2020. Perioada de tranziție menționată la articolul 126 din Acordul de retragere, în cursul căreia dreptul Uniunii a continuat să se aplice Regatului Unit și pe teritoriul acestuia în conformitate cu articolul 127 din Acordul de retragere (denumită în continuare „perioada de tranziție”), s-a încheiat la 31 decembrie 2020.

(2)

Protocolul privind Irlanda/Irlanda de Nord (denumit în continuare „protocolul”) face parte integrantă din Acordul de retragere.

(3)

În conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din Acordul de retragere și cu articolul 5 alineatele (3) și (4) din protocol, legislația vamală definită la articolul 5 punctul 2 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 și actele Uniunii de completare sau de punere în aplicare a acesteia se aplică Regatului Unit și în Regatul Unit în ceea ce privește Irlanda de Nord după încheierea perioadei de tranziție.

(4)

În consecință, în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei (3), mărfurile aduse în Irlanda de Nord dintr-o altă parte a Regatului Unit trebuie să facă obiectul unei declarații vamale cu setul de date stabilit pentru mărfurile puse în liberă circulație în coloana H1 din anexa B la regulamentul respectiv, care include peste 80 de elemente de date.

(5)

Pentru a ține seama de circumstanțele specifice din Irlanda de Nord, este necesar să se simplifice formalitățile vamale pentru operatorii economici (denumiți în continuare „comercianți de încredere”) autorizați în temeiul articolelor 9-11 din Decizia nr. 1/2023 a Comitetului mixt (4) instituit prin Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (denumită în continuare „Decizia nr. 1/2023”) să aducă în Irlanda de Nord din altă parte a Regatului Unit, prin transport direct, mărfuri care sunt considerate a nu fi expuse riscului de a fi transportate ulterior în Uniune, fie ca atare, fie înglobate într-un alt produs în sensul articolului 5 alineatele (1) și (2) din protocol (denumite în continuare „mărfuri care nu sunt expuse riscului”). În acest scop, trebuie elaborat un set de date foarte redus (H8) pentru punerea în liberă circulație a acestor mărfuri.

(6)

Este necesar să se stabilească condițiile în care comercianții de încredere pot beneficia de simplificarea vamală constând în înscrierea în evidențele declarantului atunci când aduc în Irlanda de Nord mărfuri care nu sunt expuse riscului din altă parte a Regatului Unit prin transport direct, chiar și în cazul în care comercianții de încredere nu îndeplinesc toate criteriile prevăzute la articolul 39 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013.

(7)

Pentru a facilita circulația mărfurilor de natură necomercială care nu sunt expuse riscului și care sunt trimise în colete prin transport direct de către o persoană fizică din altă parte a Regatului Unit unei persoane fizice cu reședința în Irlanda de Nord sau a mărfurilor care nu sunt expuse riscului și care sunt trimise în colete prin transport direct prin intermediul unui transportator înregistrat în conformitate cu articolele 12 și 13 din Decizia nr. 1/2023 (denumit în continuare „transportator autorizat”) de către un operator economic stabilit în Regatul Unit unei persoane fizice cu reședința în Irlanda de Nord, este oportun să se renunțe la anumite formalități vamale pentru aceste mărfuri.

(8)

De asemenea, pentru a facilita circulația mărfurilor trimise în colete care sunt returnate în conformitate cu articolul 203 din cod unui operator economic stabilit în Irlanda de Nord de către o persoană fizică dintr-o altă parte a Regatului Unit prin intermediul unui transportator autorizat, este oportun să se renunțe la anumite formalități vamale pentru aceste mărfuri, în măsura în care ele sunt reintroduse nemodificate în Irlanda de Nord.

(9)

Prin urmare, Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 trebuie modificat în consecință,

1.

La articolul 1, se adaugă următoarele puncte 55 și 56:

(*1)  Decizia nr. 1/2023 a Comitetului mixt instituit prin Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice din 24 martie 2023 de stabilire a măsurilor referitoare la Cadrul Windsor [2023/819], JO L 102, 17.4.2023, p. 61."

(*2)   JO L 29, 31.1.2020, p. 7.” "

2.

La articolul 104 alineatul (1) se adaugă următoarele litere (r), (s) și (t):

3.

La articolul 138 se adaugă următoarele litere (k), (l) și (m):

4.

La articolul 141, alineatul (1) se modifică după cum urmează:

5.

La articolul 142 litera (c) se adaugă următorul punct (iii):

6.

Se adaugă articolul 143b după cum urmează:

(*3)  Protocol privind Irlanda/Irlanda de Nord la Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (JO L 29, 31.1.2020, p. 7).” "

7.

La articolul 150 se adaugă următorul alineat (1a):

8.

Anexa B se modifică în conformitate cu anexa I.

9.

Se introduce o nouă anexă 52-02 cu textul prevăzut în anexa II la prezentul regulament.

10.

Se introduce o nouă anexă 52-03 cu textul prevăzut în anexa III la prezentul regulament.

(1)

Regulamentul (UE) 2023/194 al Consiliului (2) stabilește cotele pentru 2023.

(2)

Conform informațiilor primite de Comisie, capturile din stocul de stavrid, efectuate în zona 8c de către navele care arborează pavilionul Portugaliei sau care sunt înmatriculate în acest stat, au epuizat cota alocată pentru 2023.

(3)

Prin urmare, este necesară interzicerea anumitor activități de pescuit care vizează acest stoc,

(1)

În conformitate cu articolul 53 alineatul (1) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, Comisia a examinat cererea Franței de aprobare a unei modificări a caietului de sarcini al indicației geografice protejate „Moutarde de Bourgogne”, înregistrată în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1131/2009 al Comisiei (2).

(2)

Deoarece modificarea respectivă nu este minoră în sensul articolului 53 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, Comisia a publicat cererea de modificare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (3), în conformitate cu articolul 50 alineatul (2) litera (a) din regulamentul respectiv.

(3)

Deoarece Comisiei nu i s-a comunicat nicio declarație de opoziție în conformitate cu articolul 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, modificarea caietului de sarcini trebuie aprobată,

(1)

Pentru a asigura aplicarea uniformă a Nomenclaturii combinate anexate la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului (2), este necesar să se adopte măsuri privind clasificarea mărfurilor menționate în anexa la prezentul regulament.

(2)

Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 stabilește regulile generale pentru interpretarea Nomenclaturii combinate. Aceste reguli se aplică, de asemenea, oricăror alte nomenclaturi bazate integral sau parțial pe aceasta sau care îi adaugă acesteia subdiviziuni suplimentare și care sunt stabilite prin dispoziții specifice ale Uniunii, în vederea aplicării de măsuri tarifare sau de altă natură privind comerțul cu mărfuri.

(3)

În temeiul acestor reguli generale, mărfurile descrise în coloana 1 a tabelului din anexă trebuie clasificate la codul NC indicat în coloana 2, pe baza motivelor care figurează în coloana 3 a tabelului respectiv.

(4)

Este oportun să se prevadă posibilitatea invocării în continuare de către titular, pentru o anumită perioadă de timp, în conformitate cu articolul 34 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, a informațiilor tarifare obligatorii care sunt emise în legătură cu mărfurile vizate de prezentul regulament, dar care nu sunt conforme cu acesta. Perioada respectivă trebuie să fie de trei luni.

(5)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului Codului vamal,

(1)

Rubricile 28, 29 și 30 din anexa XVII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 interzic introducerea pe piață și utilizarea în vederea comercializării către publicul larg a substanțelor care sunt clasificate drept cancerigene, mutagene sau toxice pentru reproducere (CMR), de categorie 1A sau 1B și enumerate în apendicele 1-6 la anexa menționată sau a amestecurilor care conțin astfel de substanțe în concentrații care depășesc valori specificate.

(2)

Substanțele clasificate ca CMR sunt menționate în partea 3 din anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (2).

(3)

Este necesar ca apendicele 2 și 6 ale anexei XVII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 să fie modificate pentru a reflecta noua clasificare a substanțelor ca CMR în Regulamentul (CE) nr. 1272/2008, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul delegat (UE) 2022/692 al Comisiei (3). Prin urmare, este adecvat să se introducă substanțele CMR nou clasificate din categoriile 1A și 1B în apendicele 2 și 6 ale anexei XVII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006.

(4)

Noua clasificare a substanțelor din Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 se va aplica de la 1 decembrie 2023. Prin urmare, este necesar ca restricția introdusă prin prezentul regulament în ceea ce privește substanțele clasificate prin Regulamentul (UE) 2022/692 ca CMR din categoria 1A sau 1B să se aplice de la aceeași dată. Data aplicării nu îi împiedică pe operatori să aplice mai devreme restricțiile vizând substanțele CMR de categorie 1A sau 1B menționate în anexa la Regulamentul delegat (UE) 2022/692.

(5)

În partea 3 din anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 sunt incluse câteva rubrici pentru grupuri de substanțe. În unele cazuri, există cerințe de clasificare pentru substanțe specifice care ar fi acoperite de rubrica pentru grup. În astfel de cazuri, se include o rubrică specifică în partea 3 din anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 pentru substanța respectivă, iar rubrica pentru grup din regulamentul respectiv este apoi adnotată cu mențiunea „cu excepția celor specificate în altă parte în prezenta anexă”. În consecință, includerea substanțelor respective în apendicele 1-6 din anexa XVII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 trebuie să reflecte adnotarea respectivă referitoare la anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 1272/2008. Cu toate acestea, textul din rubricile cu numerele de index 033-005-00-1, 050-008-00-3, 082-001-00-6, 609-026-00-2 și 650-017-00-8 pare să facă trimitere la o anexă la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 în loc de anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 1272/2008. Așadar, este necesar ca respectivele rubrici să fie adaptate în consecință.

(6)

Prin urmare, este necesar ca Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 să fie modificat în consecință.

(7)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 133 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006,

(1)

La 23 aprilie 2019, Lysoform Dr. Hans Rosemann GmbH a transmis Agenției Europene pentru Produse Chimice („agenția”), în conformitate cu articolul 43 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012 și cu articolul 4 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 414/2013 al Comisiei (2), o cerere de autorizare a aceluiași produs biocid unic, astfel cum se menționează la articolul 1 din regulamentul respectiv, denumit „Superficid express”, aparținând tipurilor de produs 2 și 4, astfel cum sunt descrise în anexa V la Regulamentul (UE) nr. 528/2012. Cererea a fost înregistrată cu numărul de caz BC-FD051101-74 în Registrul produselor biocide („registrul”). Cererea a indicat și numărul cererii aferente familiei de produse biocide de referință conexe „Knieler & Team Propanol Family”, înregistrată în registru cu numărul de caz BC-AQ050985-22.

(2)

Același produs biocid unic „Superficid express” conține, ca substanțe active, propan-1-ol și propan-2-ol, care sunt incluse în lista Uniunii cu substanțe active aprobate menționată la articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012 pentru tipurile de produs 2 și 4.

(3)

La 8 decembrie 2021, agenția a transmis Comisiei un aviz (3) și proiectul de rezumat al caracteristicilor produsului biocid („RCP”) „Superficid express” în conformitate cu articolul 6 alineatele din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 414/2013.

(4)

Avizul concluzionează că diferențele propuse dintre același produs biocid unic și produsul biocid de referință conex sunt limitate la informații care pot face obiectul unei modificări administrative în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 354/2013 al Comisiei (4) și că, pe baza evaluării familiei de produse biocide de referință conexe „Knieler & Team Propanol Family” și sub rezerva respectării proiectului de RCP, același produs biocid unic îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 19 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012.

(5)

La 24 octombrie 2022, agenția a transmis Comisiei proiectul de SPC în toate limbile oficiale ale Uniunii, în conformitate cu articolul 44 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012.

(6)

Comisia este de acord cu avizul agenției și, prin urmare, consideră că este adecvat să se acorde o autorizație la nivelul Uniunii pentru același produs biocid unic „Superficid express”.

(7)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul Comitetului permanent pentru produse biocide,

(1)

Spodoptera frugiperda (Smith) („organismul dăunător specificat”) este menționat în partea A din anexa II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072 al Comisiei (2) ca fiind un organism dăunător a cărui prezență nu este constatată pe teritoriul Uniunii. De asemenea, acest organism este menționat ca organism dăunător prioritar în anexa la Regulamentul delegat (UE) 2019/1702 al Comisiei (3).

(2)

Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/638 a Comisiei (4) stabilește măsuri de urgență pentru prevenirea introducerii și a răspândirii pe teritoriul Uniunii a organismului dăunător respectiv.

(3)

De la adoptarea Deciziei de punere în aplicare (UE) 2018/638, organismul dăunător specificat a continuat să se răspândească rapid în întreaga lume și către teritoriul Uniunii. În ianuarie 2023, prezența sa a fost confirmată oficial în Cipru.

(4)

Mai mult, s-a menținut ridicat numărul de cazuri de nerespectare a legislației Uniunii în ceea ce privește prezența organismului dăunător specificat pe mărfurile importate, iar numărul de specii de plante la care s-a detectat organismul dăunător specificat a crescut.

(5)

Dat fiind că organismul dăunător specificat continuă să se răspândească și date fiind descoperirea recentă a prezenței sale pe teritoriul Uniunii și cazurile de nerespectare a legislației Uniunii în legătură cu comerțul cu anumite plante, sunt necesare măsuri pentru protejarea Uniunii de organismul dăunător respectiv.

(6)

Prin urmare, anumite plante („plantele specificate”) trebuie enumerate în prezentul regulament și trebuie să facă obiectul respectării unor cerințe specifice. Lista plantelor specificate trebuie să includă specii de plante a căror introducere în Uniune a fost corelată cu nerespectarea legislației Uniunii în ceea ce privește prezența organismului dăunător specificat.

(7)

Statele membre trebuie să realizeze anchete anuale referitoare la prezența organismului dăunător specificat, utilizând o abordare bazată pe riscuri în conformitate cu cele mai recente informații științifice și tehnice și pe baza fișei de supraveghere fitosanitară pentru Spodoptera frugiperda (5) publicată de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară („autoritatea”). Pentru a se asigura o perspectivă de ansamblu mai bună asupra prezenței organismului dăunător specificat, anexa I la prezentul regulament enumeră plantele-gazdă ale organismului dăunător specificat, care trebuie supravegheate.

(8)

Statele membre trebuie să întocmească și să țină la zi un plan de urgență pentru organismul dăunător specificat, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/2031. În scopul de a se ajunge la o abordare armonizată în rândul statelor membre, este necesar să se adopte norme specifice de punere în aplicare a articolului 25 din regulamentul respectiv în ceea ce privește planurile de urgență pentru organismul dăunător specificat, care să asigure că planul conține toate elementele necesare în cazul în care se descoperă apariții noi ale organismului dăunător specificat.

(9)

Pentru a eradica organismul dăunător specificat și a preveni răspândirea sa pe teritoriul Uniunii, este necesar ca statele membre să stabilească zone demarcate care să cuprindă o zonă infestată și o zonă-tampon și să aplice măsuri de eradicare. Zona-tampon trebuie să aibă o lățime de cel puțin 5 km și de cel mult 100 km, deoarece această dimensiune extinsă este considerată potrivită date fiind potențialul migrator al organismului dăunător specificat, prezența plantelor-gazdă și caracteristicile geografice ale zonei.

(10)

Cu toate acestea, în cazul unor apariții izolate ale organismului dăunător specificat, nu trebuie impusă stabilirea unei zone demarcate dacă organismul dăunător specificat poate fi eliminat din plantele respective și dacă există dovezi că aceste plante au fost infestate înainte de introducerea lor în zonă sau dacă apariția este un caz izolat care nu este de așteptat să ducă la instalarea organismului dăunător specificat ori dacă este vorba despre o apariție într-o unitate de producție izolată fizic de organismul dăunător specificat sau într-o seră aflată în zone în care organismul dăunător nu se poate instala în aer liber. Aceasta este cea mai proporțională abordare, atât timp cât anchetele realizate în zona în cauză confirmă absența organismului dăunător specificat.

(11)

Pentru a se preveni răspândirea în continuarea a organismului dăunător specificat pe restul teritoriului Uniunii, anchetele vizând zonele-tampon trebuie realizate anual, în cel mai potrivit moment din an și cu un grad suficient de intensitate. Anularea demarcării trebuie să aibă loc după realizarea anchetelor pe o perioadă de timp suficientă pentru a se confirma absența organismului dăunător specificat.

(12)

Autoritățile competente trebuie să ia măsuri specifice de eradicare a organismului dăunător specificat în zonele infestate. Printre aceste măsuri se numără măsuri de control pentru eradicarea organismului dăunător specificat și transportarea solului din zona infectată.

(13)

Întrucât organismul dăunător specificat a fost găsit pe teritoriul Uniunii, este justificată stabilirea unor cerințe speciale referitoare la transportarea plantelor specificate în afara zonelor demarcate.

(14)

Cerințele speciale privind importul în Uniune al fructelor de Capsicum L., Momordica L., Solanum aethiopicum L., Solanum macrocarpon L. și Solanum melongena L. și al plantelor de Zea mays L., precum și dispozițiile privind obligațiile statelor membre legate de anchete, prevăzute în Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/638, trebuie incluse în prezentul regulament. Acest lucru este necesar pentru a se îmbunătăți claritatea și securitatea juridică în ceea ce privește aplicarea tuturor cerințelor temporale referitoare la organismul dăunător specificat. Din același motiv, decizia de punere în aplicare respectivă trebuie abrogată și în locul său trebuie instituit prezentul regulament.

(15)

Riscul fitosanitar al organismului dăunător specificat nu este încă evaluat în totalitate, deoarece în continuare nu este cert care este gama de plante specificate aferentă. Această gamă trebuie completată în urma apariției recente a organismului dăunător pe teritoriul Uniunii, precum și a răspândirii și instalării sale în țări terțe. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să se aplice până la 31 decembrie 2025, pentru a se permite continuarea evaluării și a analizării gamei de plante specificate, a cazurilor de nerespectare a legislației Uniunii în legătură cu organismul dăunător specificat și a eficacității măsurilor luate pe teritoriul Uniunii.

(16)

Plantele de Asparagus officinalis L., altele decât tulpinile acoperite de sol pe parcursul întregii durate de viață, polenul viu, culturile de țesuturi de plante și semințele, trebuie enumerate în partea A din anexa XI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072. Acest lucru este necesar pentru respectarea articolului 72 alineatul (1) literele (c) și (e) din Regulamentul (UE) 2016/2031, care include enumerarea plantelor respective cărora li se aplică dispozițiile menționate la literele în cauză.

(17)

În scopul de a se aborda riscul organismului dăunător specificat cât mai curând posibil, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Dispoziția privind planurile de urgență trebuie să se aplice de la 1 august 2023.

(18)

Cerințele privind introducerea plantelor specificate în Uniune și transportarea lor dinspre zonele demarcate către restul teritoriului Uniunii trebuie să se aplice de la 1 iulie 2023, în scopul de a se acorda autorităților competente, operatorilor economici și țărilor terțe timp suficient pentru a se adapta la cerințele care rezultă din dispozițiile respective.

(19)

Cerințele privind introducerea în Uniune a plantelor de Asparagus officinalis L., altele decât tulpinile acoperite de sol pe parcursul întregii durate de viață, polenul viu, culturile de țesuturi de plante și semințele, trebuie să se aplice de la 1 septembrie 2023. Acest lucru este necesar pentru a se acorda autorităților competente din țările terțe timp suficient pentru a realiza anchetele respective pentru detectarea prezenței organismului dăunător specificat pe plantele în cauză.

(20)

În consecință, articolele 3 și 4 din Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/638, privind introducerea în Uniune a plantelor specificate, trebuie să continue să se aplice până la 30 iunie 2023, pentru a se evita orice fel de lacună juridică și a se asigura că introducerea în Uniune a plantelor respective continuă să facă obiectul unor cerințe corespunzătoare prin care să se combată prezența organismului dăunător specificat.

(21)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

1.

„organism specificat” înseamnă Spodoptera frugiperda (Smith);

2.

„plante specificate” înseamnă:

3.

„plante-gazdă” înseamnă plantele enumerate în anexa I.