(1)

Uniunea este membră a Organizației Mondiale a Comerțului („OMC”), care a lansat, în noiembrie 2001, Runda de negocieri comerciale de la Doha, cunoscută sub numele de „Agenda de dezvoltare de la Doha”. Negocierile OMC privind subvențiile pentru pescuit au urmărit să se obțină rezultate în ceea ce privește obiectivul nr. 14.6 de dezvoltare durabilă al Organizației Națiunilor Unite.

(2)

Comisia a negociat cu alți membri ai OMC, în consultare cu comitetul constituit în temeiul articolului 207 alineatul (3) din tratat.

(3)

Negocierile s-au încheiat cu ocazia celei de a 12-a Conferințe ministeriale a OMC la 17 iunie 2022. Conferința menționată a adoptat Protocolul de modificare a Acordului de la Marrakesh privind constituirea Organizației Mondiale a Comerțului (denumit în continuare „protocolul”) și l-a declarat deschis spre acceptare de către membrii OMC.

(4)

Anexa la protocol include Acordul privind subvențiile pentru pescuit, care va fi introdus, de la intrarea în vigoare a protocolului, în anexa 1A la Acordul de la Marrakesh privind constituirea Organizației Mondiale a Comerțului.

(5)

Protocolul ar trebui să fie aprobat,

1.

De la intrarea în vigoare a prezentului protocol în temeiul punctului 4, anexa 1A la Acordul OMC se modifică prin includerea Acordului privind subvențiile pentru pescuit, astfel cum figurează în anexa la prezentul protocol, care urmează să fie introdus după Acordul privind subvențiile și măsurile compensatorii.

2.

Nu pot fi formulate rezerve cu privire la niciuna dintre dispozițiile prezentului protocol.

3.

Prezentul protocol este deschis spre acceptare de către membri.

4.

Prezentul protocol intră în vigoare în conformitate cu articolul X alineatul (3) din Acordul OMC (1).

5.

Prezentul protocol se depune la directorul general al Organizației Mondiale a Comerțului, care trimite fiecărui membru, fără întârziere, o copie certificată a protocolului și o notificare a fiecărei acceptări în conformitate cu punctul 3.

6.

Prezentul protocol se înregistrează în conformitate cu dispozițiile articolului 102 din Carta Organizației Națiunilor Unite.

(1)

Pentru a asigura o cooperare eficientă între autoritățile competente din statul membru de origine și din statul membru gazdă, este necesar să se precizeze care sunt informațiile referitoare la firmele de investiții și, după caz, la funcționarea sucursalelor acestora sau la exercitarea libertății de a presta servicii în unul sau mai multe state membre, altele decât cele în care sunt situate sediile lor centrale, ce urmează să fie furnizate de către autoritățile competente din statul membru de origine autorităților competente din statul membru gazdă și invers.

(2)

Este esențial ca schimbul de informații între autoritățile competente din statul membru de origine și din statul membru gazdă să fie privit în contextul mai larg al supravegherii grupurilor transfrontaliere de firme de investiții. Prin urmare, dacă este cazul, este oportun ca informațiile să fie furnizate la nivel consolidat. Mai precis, în cazul în care o firmă de investiții ce desfășoară activități prin intermediul unei sucursale deține o întreprindere-mamă de cel mai înalt rang în statul membru în care își are sediul central, iar autoritatea competentă în cauză îndeplinește și rolul de supraveghetor al grupului, se consideră oportun să se furnizeze informații la nivel consolidat, mai degrabă decât la nivelul unei firme de investiții. Totuși, în acest caz, autoritatea competentă ar trebui să notifice autoritățile competente din statele membre gazdă în legătură cu faptul că informațiile sunt furnizate la nivelul consolidat al grupului de firme de investiții.

(3)

Deși sunt prezentate elementele-cheie care ar trebui să facă obiectul unui schimb de informații între autoritățile competente, nu ar fi oportun, în contextul unei cooperări eficiente la nivel transfrontalier între autoritățile competente, să se restricționeze domeniul de aplicare al unui astfel de schimb de informații. În special, articolul 14 din Directiva (UE) 2019/2034 stabilește dispoziții specifice pentru schimbul de informații privind verificarea la fața locului a sucursalelor care ar putea fi, de asemenea, relevante în contextul articolului 13 din directiva respectivă.

(4)

Cerințele privind cooperarea și schimbul de informații în ceea ce privește notificările privind exercitarea dreptului de stabilire și a libertății de a presta servicii sunt prevăzute la articolele 34 și 35 din Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului (2), iar cerințele privind cooperarea dintre autoritățile competente responsabile cu supravegherea piețelor și a instrumentelor în cadrul activităților de supraveghere, cu verificările la fața locului sau cu investigațiile sunt prevăzute la articolul 80 din Directiva 2014/65/UE și sunt specificate mai în detaliu în Regulamentul delegat (UE) 2017/586 al Comisiei (3). Prin urmare, prezentul regulament nu specifică nicio cerință privind schimbul de informații în domeniile respective.

(5)

Deși informațiile care trebuie să facă obiectul schimbului în scopul asigurării unei protecții adecvate a clienților și al garantării stabilității sistemului financiar din statul membru gazdă ar trebui specificate în contextul furnizării de servicii transfrontaliere într-un stat membru gazdă, ar trebui, de asemenea, evitată dublarea schimbului de informații. Prin urmare, autoritățile competente ar trebui să ia în considerare informațiile de care dispun deja, în special prin intermediul mecanismului instituit în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din Directiva (UE) 2019/2034 pentru schimbul de informații dintre autoritățile competente și autoritățile desemnate într-un anumit stat membru în temeiul articolului 67 din Directiva 2014/65/UE, în cazul în care autoritățile respective diferă, precum și în temeiul articolului 80 din Directiva 2014/65/UE și al Regulamentului delegat (UE) 2017/586.

(6)

Pentru a asigura o convergență suficientă a practicilor de reglementare și de supraveghere în întreaga Uniune și un nivel minim de schimb de informații care să permită autorităților competente să își îndeplinească sarcinile de supraveghere, este necesar să se stabilească cerințe minime pentru schimbul de informații dintre autoritățile competente din statul membru de origine și din statul membru gazdă. Informațiile respective ar trebui să acopere cel puțin toate domeniile menționate la articolul 13 din Directiva (UE) 2019/2034, și anume informații cu privire la: structura de administrare și de proprietate a firmei de investiții, respectarea de către firma de investiții a cerințelor de fonduri proprii, respectarea de către firma de investiții a cerințelor privind riscul de concentrare și a cerințelor de lichiditate, procedurile administrative și contabile și mecanismele de control intern ale firmei de investiții, precum și orice alți factori relevanți care ar putea influența riscul prezentat de firma de investiții. Pentru a facilita o supraveghere adecvată a firmelor de investiții, autoritățile competente din statul membru gazdă și din statul membru de origine ar trebui să se informeze reciproc cu privire la situațiile identificate de nerespectare a legislației naționale sau a Uniunii, în cazul în care o astfel de neconformitate poate afecta protecția clienților sau stabilitatea sistemului financiar din statul membru gazdă, precum și cu privire la măsurile de supraveghere și la sancțiunile impuse firmelor de investiții. În plus, informațiile suplimentare privind pregătirea pentru situații de urgență ar trebui să se regăsească printre informațiile care trebuie să facă obiectul schimbului între autoritățile competente din statul membru de origine și din statul membru gazdă, astfel încât acestea din urmă să fie în măsură să monitorizeze firmele de investiții în mod eficace.

(7)

Pentru a se asigura desfășurarea într-un interval de timp rezonabil a schimbului de informații relevante, evitându-se, în același timp, situațiile în care autoritățile competente dintr-un stat membru de origine sunt obligate să comunice orice informații cu privire la o firmă de investiții, indiferent de natura și importanța acestora, tuturor autorităților competente din statele membre gazdă, este oportun ca, în anumite cazuri specifice, doar informațiile care sunt relevante pentru o sucursală anume să fie transmise exclusiv autorităților competente însărcinate cu supravegherea sucursalei respective. În scopuri similare de eficacitate și proporționalitate, într-un număr de domenii specifice, ar trebui ca autoritățile competente din statul membru de origine și din statul membru gazdă să facă schimb doar de informații referitoare la situațiile de neconformitate identificate, ceea ce înseamnă că nu ar trebui să se facă schimb de informații în cazul în care firma de investiții respectă legislația națională și legislația Uniunii.

(8)

Prezentul regulament se bazează pe proiectul de standarde tehnice de reglementare transmis Comisiei de către Autoritatea Bancară Europeană (ABE) și elaborat în consultare cu Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe.

(9)

ABE a desfășurat consultări publice deschise cu privire la proiectul de standarde tehnice de reglementare pe care se bazează prezentul regulament, a analizat costurile și beneficiile aferente potențiale și a solicitat opinia Grupului părților interesate din domeniul bancar, instituit în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (4),

(1)

În vederea înființării colegiilor de supraveghetori și a identificării membrilor colegiului și a potențialilor observatori, este necesară cartografierea grupurilor de firme de investiții. Scopul unei astfel de cartografieri este de a identifica entitățile sau sucursalele grupului din Uniune sau dintr-o țară terță și de a descrie, pentru fiecare entitate din grup, natura, localizarea, autoritățile implicate în supravegherea sa, derogările prudențiale aplicabile, importanța sa pentru grup și importanța sa pentru țara în care este autorizat sau înființat.

(2)

Pentru a asigura o aplicare coerentă a articolului 48 din Directiva (UE) 2019/2034 în întreaga Uniune și, prin urmare, condiții de concurență echitabile, este important să se promoveze convergența practicilor supraveghetorilor grupului în ceea ce privește înființarea de colegii de supraveghetori pentru grupurile de firme de investiții. În special, întrucât înființarea de colegii de supraveghetori este lăsată la latitudinea supraveghetorului grupului stabilit în conformitate cu articolul 46 din Directiva (UE) 2019/2034, este esențial să se stabilească criterii comune pe care supraveghetorii grupurilor ar trebui să le ia în considerare atunci când stabilesc dacă ar trebui înființat un colegiu de supraveghetori. Aceste criterii comune ar trebui să includă criterii de proporționalitate, să reflecte necesitatea de a facilita sarcinile de supraveghere și să faciliteze coordonarea dintre autoritățile de supraveghere relevante din țări terțe și cooperarea cu aceste autorități, în special în cazul în care o astfel de coordonare și cooperare sunt necesare pentru a face schimb de informații relevante privind modelul de marjă cu autoritățile de supraveghere ale membrilor compensatori ai contrapărților centrale calificate (CPCC) sau cu autoritățile de supraveghere ale CPCC, precum și pentru a actualiza aceste informații.

(3)

Pentru a spori eficiența și eficacitatea funcționării colegiilor de supraveghetori, acordurile scrise menționate la articolul 48 alineatul (6) al treilea paragraf din Directiva (UE) 2019/2034 ar trebui să acopere toate domeniile de activitate ale colegiului. Prin urmare, aceste acorduri scrise ar trebui să acopere și acordurile dintre membrii colegiului implicați în activități specifice ale colegiului, inclusiv activități desfășurate prin intermediul unor substructuri specifice ale colegiului, în cazul în care astfel de substructuri sunt instituite din motive de eficiență. Din același motiv, acordurile scrise ar trebui să cuprindă și aspectele operaționale ale activității colegiului, deoarece aspectele respective sunt esențiale pentru facilitarea funcționării colegiului de supraveghetori atât în situațiile de funcționare normală, cât și în situații de urgență. În fine, acordurile scrise ar trebui să fie cuprinzătoare, coerente și exhaustive și ar trebui să ofere o bază adecvată și corespunzătoare pentru ca autoritățile competente să își poată îndeplini atribuțiile și sarcinile în cadrul colegiului de supraveghetori, și nu în afara acestuia.

(4)

Colegiile de supraveghetori reprezintă un instrument esențial pentru schimbul de informații, pregătirea în vederea situațiilor de urgență și gestionarea acestora, precum și pentru a permite supraveghetorului grupului să desfășoare o supraveghere eficientă pe bază consolidată. Pentru a asigura coerența și pentru a permite Autorității Bancare Europene (ABE) să își îndeplinească sarcinile în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (2), ABE ar trebui să participe la toate colegiile de supraveghetori. În plus, având în vedere rolul de coordonare al colegiilor de supraveghetori pentru toate activitățile de supraveghere referitoare la grupurile de firme de investiții care decurg din alte acte legislative ale Uniunii, Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) ar trebui să fie întotdeauna invitată să participe la reuniunile și activitățile colegiului de supraveghetori, în conformitate cu acordurile scrise.

(5)

Pentru a putea desfășura toate activitățile colegiului, supraveghetorul grupului și membrii colegiului de supraveghetori ar trebui să aibă o imagine de ansamblu a activităților desfășurate de toate entitățile grupului de firme de investiții în cauză, inclusiv a activităților entităților care desfășoară activități financiare fără a fi calificate drept firme de investiții, precum și a activităților entităților care își desfășoară activitatea în țări terțe. Din același motiv, ar trebui promovată interacțiunea dintre supraveghetorul grupului, membrii colegiului, autoritățile sau organismele publice dintr-un stat membru care sunt responsabile cu supravegherea oricărei entități a grupului de firme de investiții sau sunt implicate în această activitate de supraveghere, inclusiv autoritățile competente din statele membre gazdă în care sunt stabilite sucursale evaluate ca fiind importante, autoritățile sau organismele responsabile cu supravegherea piețelor instrumentelor financiare și cu prevenirea utilizării sistemului financiar pentru spălarea banilor și finanțarea terorismului, autoritățile sau organismele responsabile cu protecția consumatorilor și autoritățile de rezoluție. Prin urmare, este important ca acestor autorități sau organisme publice să li se permită să participe la activitatea colegiului de supraveghetori în calitate de observatori, după caz.

(6)

În interesul transparenței și pentru a asigura buna funcționare a colegiului de supraveghetori, membrii colegiului ar trebui să discute și să convină asupra domeniului de aplicare și a nivelului de implicare a altor autorități, după caz, care ar trebui să participe la colegiul de supraveghetori în calitate de observatori. Condițiile de participare a acestor autorități în calitate de observatori în cadrul colegiului de supraveghetori ar trebui să fie stabilite în mod clar în acordurile scrise și ar trebui comunicate tuturor autorităților care participă în calitate de observatori în cadrul colegiului de supraveghetori.

(7)

Pentru a-și îndeplini mai bine atribuțiile și pentru a evita suprapunerea sarcinilor, inclusiv duplicarea cererilor de informații adresate entităților supravegheate ale grupului, membrii colegiului de supraveghetori ar trebui să colaboreze îndeaproape și să își coordoneze acțiunile de supraveghere în cea mai mare măsură posibilă. Din același motiv, membrii colegiului de supraveghetori ar trebui să revizuiască periodic orice acorduri privind delegarea sarcinilor și a responsabilităților și, în special, atunci când membrii colegiului stabilesc alocarea resurselor și elaborează planul pentru sarcinile de supraveghere la fața locului și ex situ la nivelul colegiului de supraveghetori.

(8)

Supraveghetorul grupului ar trebui să aibă posibilitatea de a avea o imagine de ansamblu asupra situației grupului și de a acționa ca facilitator, asigurând buna circulație a informațiilor între membrii colegiului. Prin urmare, supraveghetorul grupului ar trebui să aibă acces la toate informațiile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor și a responsabilităților sale și ar trebui să acționeze în calitate de coordonator pentru colectarea și diseminarea informațiilor primite de la oricare membru al colegiului de supraveghetori, de la orice alt observator sau de la orice entitate a grupului sau de la orice alte organisme sau autorități de supraveghere înființate în legătură cu grupul de firme de investiții. Același lucru este valabil și pentru membrii colegiului, care trebuie să aibă acces la informațiile relevante pentru a-și îndeplini sarcinile și atribuțiile în legătură cu entitățile de care sunt responsabili și în legătură cu necesitatea de a face schimb de informații relevante cu ceilalți membri ai colegiului de supraveghetori. În special, în cazul în care supraveghetorul grupului stabilește că anumite informații sunt relevante pentru un alt membru al colegiului de supraveghetori, nu ar trebui să excludă în mod nejustificat membrii colegiului de la primirea informațiilor respective.

(9)

Colegiile de supraveghetori facilitează cooperarea și coordonarea între autoritățile competente. Acest lucru este valabil în special în cazul oricăror decizii privind utilizarea modelelor interne pentru calcularea cerințelor de fonduri proprii care necesită aprobarea prealabilă a autorităților competente. Prin urmare, este important să se specifice condițiile în care supraveghetorul grupului și autoritățile competente în cauză fac schimb de informații cu privire la performanța modelelor interne și să se discute și să se ajungă la un acord cu privire la măsurile de remediere a ineficiențelor identificate.

(10)

Pentru a aloca resurse de supraveghere și pentru a dezvolta sau coordona sarcini de supraveghere la fața locului și ex situ la nivelul colegiului de supraveghetori, membrii colegiului de supraveghetori ar trebui să țină seama de rezultatele procesului de analiză de supraveghere și evaluare menționat la articolul 36 alineatul (1) din Directiva (UE) 2019/2034 care este efectuat pentru grupul de firme de investiții și pentru fiecare dintre entitățile acestuia. Pentru a identifica mai bine prioritățile activității comune de supraveghere și pentru a asigura alocarea adecvată a resurselor, instituirea programului de supraveghere prudențială al colegiului ar trebui, prin urmare, să înceapă odată ce au fost finalizate aceste procese de analiză de supraveghere și evaluare și ar trebui să se încheie după ce autoritățile competente au luat în considerare sarcinile pe care s-au angajat să le îndeplinească la nivel național, resursele alocate acestor sarcini și termenele respective pentru îndeplinirea sarcinilor în cauză.

(11)

Membrii colegiului de supraveghetori ar trebui să își coordoneze activitățile de pregătire pentru situații de urgență și de răspuns la situații de urgență, inclusiv în cazul unor evoluții negative care pot compromite grav funcționarea normală și integritatea piețelor financiare sau stabilitatea întregului sistem financiar al Uniunii sau a unei părți a acestuia ori alte situații care afectează sau ar putea afecta în mod direct situația financiară și economică a unui grup de firme de investiții sau a oricăreia dintre entitățile acestuia.

(12)

Este necesar să se asigure că o situație de urgență este evaluată și abordată în mod corespunzător. Prin urmare, atunci când se confruntă cu o situație de urgență, membrii colegiului de supraveghetori ar trebui, sub coordonarea supraveghetorului grupului, să urmărească să realizeze o evaluare prudențială coordonată a situației, să convină asupra unui răspuns coordonat în materie de supraveghere și să monitorizeze punerea în aplicare a răspunsului lor. Membrii colegiului de supraveghetori ar trebui, de asemenea, să se asigure că orice comunicare externă este coordonată și că o astfel de comunicare acoperă elemente care sunt convenite ex ante între ei.

(13)

Prezentul regulament are la bază proiectele de standarde tehnice de reglementare înaintate Comisiei de către ABE.

(14)

ABE a consultat ESMA, a organizat consultări publice deschise cu privire la proiectele de standarde tehnice de reglementare pe care se bazează prezentul regulament, a analizat costurile și beneficiile potențiale aferente și a solicitat opinia Grupului părților interesate din domeniul bancar, instituit în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010,

(1)

O cooperare eficientă și în timp util între autoritățile competente din statul membru de origine și din statul membru gazdă necesită un schimb de informații bidirecțional adecvat în cadrul competențelor de supraveghere respective ale autorităților în cauză. În acest sens, ar trebui stabilite formulare, modele și proceduri de operare standard, inclusiv termene, pentru schimbul de informații. Întrucât informațiile care fac obiectul schimbului ar trebui să fie actualizate și furnizate în timp util, autoritățile competente ar trebui să depună eforturi pentru a face schimb de informații cât mai curând posibil, fără întârzieri nejustificate, înainte de expirarea oricărui termen maxim de transmitere.

(2)

Pentru a garanta transmiterea eficientă a informațiilor către persoanele de contact relevante din cadrul autorităților competente, precum și confidențialitatea informațiilor, autoritățile competente ar trebui să stabilească, să comunice și să actualizeze periodic listele persoanelor de contact.

(3)

Pentru a asigura eficacitatea supravegherii transfrontaliere a firmelor de investiții, protecția adecvată a clienților și a piețelor, precum și acțiuni corective prompte, autoritățile competente din statul membru de origine și din statul membru gazdă ar trebui să se informeze reciproc, fără întârzieri nejustificate, cu privire la orice situație care ar putea afecta stabilitatea financiară sau funcționarea unei sucursale și să furnizeze toate informațiile esențiale și relevante cu privire la situația respectivă.

(4)

Cerințele privind tipul și natura informațiilor care urmează să facă obiectul schimbului dintre autoritățile competente din statul membru de origine și din statul membru gazdă sunt stabilite în Regulamentul delegat (UE) 2023/1117 al Comisiei (2). Prin urmare, stabilirea de formulare, modele și proceduri standard pentru astfel de cerințe privind schimbul de informații ar trebui să fie în concordanță cu domeniul de aplicare și abordarea prevăzute în regulamentul delegat respectiv și să țină seama de formularele, modelele și procedurile standard care sunt deja puse în aplicare prin intermediul altor mecanisme, cum ar fi cele stabilite în conformitate cu articolele 34 și 35 din Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului (3), evitându-se astfel duplicarea.

(5)

Cadrul stabilit în Regulamentul delegat (UE) 2023/1117 specifică cerințele privind tipul și natura informațiilor care trebuie să facă obiectul schimbului dintre autoritățile competente. Deși regulamentul menționat anterior indică elementele-cheie care ar trebui să facă obiectul unui schimb de informații dintre autoritățile competente, nu urmărește să limiteze domeniul de aplicare al unui astfel de schimb de informații în contextul promovării unei cooperări ample între autoritățile competente la nivel transfrontalier.

(6)

Prezentul regulament se bazează pe proiectul de standarde tehnice de punere în aplicare transmis Comisiei de către Autoritatea Bancară Europeană (ABE), în consultare cu Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA).

(7)

ABE a efectuat consultări publice deschise cu privire la proiectul de standarde tehnice de punere în aplicare pe care se bazează prezentul regulament, a analizat costurile și beneficiile potențiale aferente și a solicitat opinia Grupului părților interesate din domeniul bancar, instituit în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (4),

(1)

La 23 aprilie 2019, Tana-Chemie GmbH a prezentat Agenției Europene pentru Produse Chimice (denumită în continuare „agenția”), în conformitate cu articolul 43 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012 și cu articolul 4 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 414/2013 al Comisiei (2), o cerere de autorizare la nivelul Uniunii a aceluiași produs biocid unic, astfel cum se menționează la articolul 1 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 414/2013, denumit „APESIN Handaktiv”, aparținând tipului de produs 1, astfel cum este descris în anexa V la Regulamentul (UE) nr. 528/2012. Cererea a fost înregistrată cu numărul de caz BC-CF051114-66 în Registrul produselor biocide (denumit în continuare „registrul”). Cererea a indicat, de asemenea, numărul cererii familiei de produse biocide de referință conexe „Knieler & Team Propanol Family”, înregistrat în registru cu numărul de caz BC-AQ050985-22.

(2)

Același produs biocid unic „APESIN Handaktiv” conține, ca substanțe active, propan-1-ol și propan-2-ol, care sunt incluse pe lista de substanțe active aprobate a Uniunii, menționată la articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012 pentru tipul de produs 1.

(3)

La 8 decembrie 2021, agenția a prezentat Comisiei un aviz (3) și proiectul de rezumat al caracteristicilor produsului biocid (denumit în continuare „RCP”) pentru „APESIN Handaktiv”, în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 414/2013.

(4)

Avizul concluzionează că diferențele propuse dintre același produs biocid unic și produsul biocid de referință conex sunt limitate la informații care pot face obiectul unei modificări administrative în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 354/2013 al Comisiei (4) și că, pe baza evaluării familiei de produse biocide de referință conexe „Knieler & Team Propanol Family” și sub rezerva conformității cu proiectul de RCP, același produs biocid îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 19 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012.

(5)

La 20 octombrie 2022, agenția a transmis Comisiei proiectul de SPC în toate limbile oficiale ale Uniunii, în conformitate cu articolul 44 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012.

(6)

Comisia este de acord cu avizul agenției și consideră, prin urmare, că este oportun să se acorde o autorizație a Uniunii pentru același produs biocid unic „APESIN Handaktiv”.

(7)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul Comitetului permanent pentru produse biocide,

(1)

În conformitate cu articolul 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, cererea de înregistrare a denumirii „Nordhessische Ahle Wurscht/Nordhessische Ahle Worscht”, depusă de Germania, a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2).

(2)

Deoarece Comisiei nu i s-a comunicat nicio declarație de opoziție în conformitate cu articolul 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, denumirea „Nordhessische Ahle Wurscht/Nordhessische Ahle Worscht” trebuie, prin urmare, înregistrată,

(1)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/649 (2), Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a instituit taxe antidumping definitive la importurile de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC” sau „țara în cauză” sau „China”) (denumite în continuare „măsurile inițiale”). Investigația care a condus la instituirea măsurilor inițiale va fi denumită în continuare „investigația inițială”. Nivelul taxelor antidumping în vigoare în prezent variază între 0 % și 31,3 % (3). Nivelurile taxei au fost stabilite pe baza marjei de prejudiciu, în conformitate cu regula taxei celei mai mici, astfel cum se prevede la articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(2)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (4), Comisia a primit o cerere de reexaminare în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(3)

Cererea de reexaminare (denumită în continuare „cererea”) a fost depusă la 4 ianuarie 2022 de EUROFER, Asociația Europeană a Oțelului, (denumită în continuare „solicitantul”), în numele industriei Uniunii producătoare de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Cererea de reexaminare s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor ar putea avea ca efect reapariția dumpingului și reapariția prejudiciului pentru industria Uniunii.

(4)

China Iron and Steel Association (Asociația pentru fier și oțel din China - denumită în continuare „CISA”) a susținut că EUROFER a exercitat o confidențialitate excesivă în cererea de reexaminare, întrucât părțile interesate nu au fost în măsură să prezinte observații semnificative cu privire la aceasta și că, prin urmare, cererea ar fi trebuit să fie respinsă. Potrivit CISA, utilizarea deliberată a confidențialității excesive a împiedicat-o să înțeleagă în mod rezonabil situația în cursul perioadei de investigație. În special în ceea ce privește modelul de costuri al producătorilor din Uniune, CISA a susținut că Acordul antidumping al OMC (denumit în continuare „Acordul privind PAD”), în special articolul 6.5.1, precum și regulamentul de bază, în special articolul 19, conțin o formulare similară în ceea ce privește obligația părților interesate de a divulga informații neconfidențiale.

(5)

Articolul 19 din regulamentul de bază permite protecția informațiilor confidențiale în situații în care divulgarea lor ar avantaja în mod semnificativ un concurent sau ar avea un efect defavorabil semnificativ pentru persoana care a furnizat informația sau pentru cea de la care a obținut-o. Informațiile furnizate în anexele cu acces limitat ale cererii se încadrează în aceste categorii. În special, în ceea ce privește ratele consumului specific al producătorilor din Uniune pentru mijloacele de producție necesare pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării, furnizate în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a observat că aceste date conțin informații comerciale secrete și nu pot fi rezumate. Ratele consumului pentru mijloacele de producție au fost utilizate de solicitant pentru a construi valoarea normală. În același timp, versiunea neconfidențială a cererii de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor conținea suficiente elemente de probă cu privire la mijloacele de producție utilizate efectiv pentru construirea valorii normale. În mod similar, în cursul investigației, producătorii-exportatori cooperanți nu sunt obligați să divulge sau să rezume anumite informații confidențiale, cum ar fi rețeta reală a tipurilor lor de produs, care conține ratele consumului de mijloace de producție. Prin urmare, Comisia a considerat că versiunea cererii deschisă consultării de către părțile interesate conținea toate elementele de probă esențiale și că informațiile furnizate în versiunea neconfidențială a plângerii erau suficiente pentru ca părțile interesate să își exercite dreptul la apărare. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(6)

Întrucât a stabilit, în urma consultării comitetului înființat prin articolul 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a deschis, la 5 aprilie 2022, o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor în privința importurilor în Uniune de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din RPC, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (5) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(7)

CISA a susținut că nivelurile profitabilității industriei Uniunii, astfel cum au fost raportate în cerere, ar fi trebuit să determine Comisia să respingă cererea și că cererea nu a demonstrat că expirarea măsurilor ar putea conduce, în mod logic, la continuarea prejudiciului. Potrivit CISA, situația industriei Uniunii nu este atât de fragilă cum a susținut EUROFER. CISA a susținut că niciunul dintre indicatorii de prejudiciu nu a scăzut în cursul întregii perioade examinate până la un nivel situat sub indicele de scădere a consumului și că industria Uniunii a fost în măsură să se redreseze, într-o anumită măsură, în perioada în care a beneficiat de protecția măsurilor în vigoare. În cele din urmă, CISA a remarcat, de asemenea, că instituirea de măsuri ar fi împotriva interesului Uniunii din cauza impactului sancțiunilor UE, precum și a perturbărilor interdependente ale lanțului de aprovizionare și a redresării post-COVID-19.

(8)

Comisia a reamintit că cererea s-a bazat pe motivele care ar indica o probabilitate de reapariție a prejudiciului și nu o continuare a prejudiciului. Astfel, cifrele privind profitabilitatea indicate în cererea de reexaminare nu au împiedicat deschiderea unei investigații de reexaminare, care este orientată spre viitor. În orice caz, profitabilitatea este doar unul dintre numeroșii indicatori utilizați pentru a analiza situația economică a industriei Uniunii. Contrar opiniei CISA, analiza Comisiei cu privire la cerere a arătat că solicitantul a furnizat suficiente elemente de probă în etapa de deschidere a investigației care indică probabilitatea reapariției prejudiciului în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor antidumping aplicabile importurilor din RPC. În această privință, Comisia a reamintit că nu există nicio obligație juridică de a lua în considerare interesul Uniunii atunci când evaluează temeinicia unei cereri de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor. Prin urmare, deschiderea investigației de reexaminare a fost justificată.

(9)

Investigația privind continuarea sau reapariția dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2021 (denumită în continuare „perioada investigației de reexaminare”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei continuări sau reapariții a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2018 și sfârșitul perioadei investigației de reexaminare (denumită în continuare „perioada examinată”).

(10)

În avizul de deschidere, părțile interesate au fost invitate să contacteze Comisia în vederea participării la investigație. Comisia a informat în mod specific solicitantul, toți producătorii cunoscuți din Uniune, producătorii cunoscuți din Republica Populară Chineză și autoritățile din Republica Populară Chineză, precum și importatorii, utilizatorii și comercianții cunoscuți cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor și i-a invitat să participe.

(11)

Părțile interesate au avut ocazia de a prezenta observații cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor și de a solicita o audiere în fața Comisiei și/sau a consilierului-auditor pentru proceduri comerciale.

(12)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion din rândul părților interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(13)

În avizul de deschidere, Comisia a declarat că a selectat cu titlu provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Comisia a selectat eșantionul pe baza celui mai mare volum de producție a produsului similar din Uniune în cursul perioadei investigației de reexaminare care putea fi examinat în mod rezonabil în timpul disponibil. Eșantionul a fost constituit din trei producători din Uniune. Producătorii din Uniune incluși în eșantion reprezentau aproximativ 29 % din producția totală estimată din Uniune în perioada investigației de reexaminare. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la eșantionul provizoriu. Nu s-au primit observații, iar Comisia a confirmat eșantionul selectat provizoriu. Eșantionul este reprezentativ pentru industria Uniunii.

(14)

Deși nu au fost furnizate observații în cursul procedurii de selecție a eșantionului, CISA a susținut într-o comunicare ulterioară că nivelul de reprezentativitate a fost scăzut, în special în comparație cu eșantionul selectat în investigația inițială, care reprezenta 45 % din producția Uniunii. CISA a invitat Comisia să analizeze în detaliu dacă cifra scăzută nu afectează nivelul de reprezentativitate al industriei interne.

(15)

Comisia a reamintit în primul rând că diferențele dintre eșantionul din investigația inițială și cel din investigația de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor nu invalidează reprezentativitatea eșantionului. În al doilea rând, Comisia a observat că CISA nu a prezentat niciun element de fond, în afară de o comparație cu eșantionul din investigația inițială, care să demonstreze că eșantionul ar fi nereprezentativ. Având în vedere că eșantionul a fost selectat în temeiul articolului 17 din regulamentul de bază, pe baza volumelor de producție a produsului similar din Uniune în cursul perioadei investigației de reexaminare, precum și pe baza reprezentativității geografice, și a fost limitat la un număr de producători din Uniune care poate fi examinat în mod rezonabil în timpul aflat la dispoziție, Comisia a reafirmat că eșantionul este considerat reprezentativ.

(16)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(17)

Totuși, niciun importator neafiliat nu s-a prezentat și nu a furnizat informațiile solicitate.

(18)

Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor cunoscuți din Republica Populară Chineză să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat autorităților din China să identifice și/sau să contacteze și alți producători, dacă este cazul, care ar putea fi interesați să participe la investigație.

(19)

La deschiderea investigației, Comisia a pus la dispoziție o copie a chestionarelor în dosarul destinat consultării de către părțile interesate și pe site-ul web al DG TRADE (6).

(20)

Niciun producător chinez nu a furnizat informațiile solicitate și nu a fost de acord să fie inclus în eșantion. Comisia a informat Misiunea Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană cu privire la intenția sa de a aplica datele disponibile în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Nu s-au primit observații.

(21)

Prin urmare, întrucât producătorii-exportatori din RPC nu au cooperat, constatările cu privire la importurile din RPC s-au bazat pe datele disponibile în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază, în special utilizând statisticile comerciale privind importurile și exporturile [Eurostat, Global Trade Atlas („GTA”) (7) și cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor].

(22)

Comisia a trimis Guvernului Republicii Populare Chineze (denumit în continuare „GC”) un chestionar referitor la existența unor distorsiuni semnificative în Republica Populară Chineză în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază (8). Nu s-a primit niciun răspuns. Prin urmare, Comisia a informat Misiunea RPC pe lângă Uniunea Europeană cu privire la intenția sa de a aplica datele disponibile în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Nu s-au primit observații.

(23)

S-au primit răspunsuri la chestionar din partea producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(24)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului și interesul Uniunii. Vizitele de verificare efectuate în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază s-au desfășurat la sediile următoarelor societăți:

(25)

La 4 aprilie 2023, Comisia a comunicat faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să mențină taxele antidumping în vigoare. Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în care să poată formula observații cu privire la comunicarea constatărilor.

(26)

Observațiile prezentate de părțile interesate au fost analizate de Comisie și au fost luate în considerare, după caz. Au fost audiate părțile care au formulat o solicitare în acest sens. CISA a solicitat și i s-a acordat o audiere cu serviciile Comisiei la 12 aprilie 2023.

(27)

Produsul care face obiectul prezentei reexaminări constă în anumite produse plate laminate din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, chiar în rulouri (inclusiv produsele „tăiate la lungime” și „benzile înguste”), simplu laminate la cald, neplacate și neacoperite (denumite, în continuare, „HRF” sau „produsul care face obiectul reexaminării”).

Următoarele produse nu fac obiectul prezentei reexaminări:

Produsul care face obiectul reexaminării se încadrează în prezent la codurile NC 7208 10 00, 7208 25 00, 7208 26 00, 7208 27 00, 7208 36 00, 7208 37 00, 7208 38 00, 7208 39 00, 7208 40 00, 7208 52 10, 7208 52 99, 7208 53 10, 7208 53 90, 7208 54 00, 7211 13 00, 7211 14 00, 7211 19 00, ex 7225 19 10 (codul TARIC 7225191090), 7225 30 90, ex 7225 40 60 (codul TARIC 7225406090), 7225 40 90, ex 7226 19 10 (codurile TARIC 7226191091, 7226191095), 7226 91 91 și 7226 91 99. Codurile NC și TARIC sunt menționate doar cu titlu informativ, fără a aduce atingere eventualei modificări ulterioare a clasificării tarifare.

(28)

Produsele plate din oțel laminate la cald sunt fabricate prin laminare la cald. Acesta este un proces de prelucrare a metalului în cadrul căruia metalul fierbinte este trecut prin una sau mai multe perechi de cilindri fierbinți pentru a-i reduce grosimea și a-l uniformiza, temperatura metalului fiind mai mare decât temperatura de recristalizare. Ele pot fi furnizate sub diferite forme: în rulouri (chiar uleiate sau decapate), în bucăți de anumite lungimi (folii) sau în benzi înguste.

Există două utilizări principale ale produselor plate din oțel laminate la cald. În primul rând, ele reprezintă materia primă pentru fabricarea a diferite produse cu valoare adăugată în aval, începând cu produse din oțel plate laminate la rece și produse cu înveliș. În al doilea rând, ele sunt utilizate ca produse industriale achiziționate de utilizatorii finali pentru diverse aplicații, inclusiv pentru construcții (producția de țevi din oțel), construcții navale, recipiente de gaz, automobile, recipiente sub presiune și conducte energetice.

(29)

Produsul vizat de prezenta investigație este produsul care face obiectul reexaminării, originar din Republica Populară Chineză.

(30)

Astfel cum s-a stabilit în investigația inițială, prezenta investigație de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor a confirmat faptul că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

(31)

Prin urmare, aceste produse sunt considerate produse similare în înțelesul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(32)

În perioada investigației de reexaminare, importurile de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate din RPC au continuat, deși la niveluri mai scăzute decât în perioada investigației inițiale (și anume între 1 ianuarie 2015 și 31 decembrie 2015). Potrivit datelor Eurostat, importurile de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate din RPC au reprezentat mai puțin de 0,1 % din piața Uniunii în perioada investigației de reexaminare, comparativ cu o cotă de piață de 4,32 % (9) în cursul perioadei de investigație a investigației inițiale. În termeni absoluți, China a exportat către Uniune aproximativ 28 743 de tone în perioada investigației de reexaminare, ceea ce reprezintă o scădere semnificativă în comparație cu cele aproximativ 1 519 304 tone (10) pe care le-a exportat în Uniune în cursul perioadei investigației inițiale.

(33)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 20, niciunul dintre exportatorii/producătorii din RPC nu a cooperat la investigație. În consecință, Comisia a informat autoritățile din RPC că, din cauza lipsei de cooperare, Comisia ar putea aplica articolul 18 din regulamentul de bază cu privire la constatările referitoare la RPC. Comisia nu a primit nicio observație și nicio cerere pentru intervenția consilierului-auditor în această privință.

(34)

În consecință, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, constatările cu privire la probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului care vizează RPC s-au bazat pe datele disponibile, în special pe informațiile cuprinse în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor și în observațiile prezentate de părțile interesate, împreună cu alte surse de informații, cum ar fi statisticile comerciale privind importurile și exporturile [Eurostat, GTA (11)].

(35)

Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la momentul deschiderii investigației care tind să demonstreze existența unor distorsiuni semnificative în RPC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a deschis investigația în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(36)

Pentru a obține informațiile pe care le-a considerat necesare pentru investigația sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar către GC. În plus, la punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere și să furnizeze informații și documente justificative referitoare la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Nu s-a primit niciun răspuns la chestionar din partea GC și nu s-a primit nicio observație privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în termenul stabilit. Ulterior, Comisia a informat GC că va folosi datele disponibile în sensul articolului 18 din regulamentul de bază pentru a determina existența distorsiunilor semnificative în RPC.

(37)

La punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere elementele de probă disponibile, selectase cu titlu provizoriu Mexic ca țară reprezentativă adecvată, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate. Comisia a precizat, de asemenea, că va examina și alte posibile țări adecvate, în conformitate cu criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(38)

La 29 august 2022, prin intermediul unei note privind mijloacele de producție, Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționa să le utilizeze la stabilirea valorii normale, luând în considerare Mexicul ca țară reprezentativă. În nota respectivă, Comisia a furnizat o listă a tuturor mijloacelor de producție, cum ar fi materiile prime, forța de muncă și energia utilizate pentru fabricarea produselor plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate. A informat, de asemenea, părțile interesate că va stabili costuri de vânzare, cheltuieli administrative și alte costuri generale (denumite în continuare „costuri VAG”), precum și profituri, pe baza informațiilor referitoare la societatea Ternium S.A., un producător din țara reprezentativă.

(39)

CISA și-a prezentat observațiile la 16 septembrie 2022. CISA a susținut că datele GTA privind importurile nu reflectă prețurile interne, ci prețurile de import, care sunt de obicei afectate de mulți factori, cum ar fi cantitatea importurilor unui anumit produs, disponibilitatea unui astfel de produs și distanța dintre țările exportatoare și cele importatoare. Comisia a recunoscut că datele GTA privind importurile reflectă, într-adevăr, prețurile de import. Cu toate acestea, niciun element din dosar nu sugera că prețurile respective nu reflectau prețurile de pe piața internă din țara reprezentativă sau că calitatea sau cantitatea datelor utilizate privind importurile le-ar face improprii pentru construirea valorii normale în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(40)

În plus, CISA a pus sub semnul întrebării faptul că utilizarea prețului unitar mediu ponderat ar putea reflecta un cost unitar semnificativ al materiilor prime, cum ar fi feroaliajele, deoarece există diferențe semnificative în ceea ce privește prețul unitar în funcție de categoria materiilor prime și/sau de țara de origine. Întrucât producătorii din RPC au ales să nu coopereze la investigație, Comisia nu a fost în măsură să identifice categoria exactă a feroaliajelor utilizate de aceștia la fabricarea HRF. Prin urmare, prețul de import în țara reprezentativă a fost determinat ca fiind media ponderată a prețurilor unitare ale importurilor din toate țările terțe, cu excepția RPC și a țărilor care nu sunt membre ale OMC, menționate în anexa I la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (12).

(41)

În plus, CISA a pus sub semnul întrebării exactitatea prețului unitar CIF plătit pentru fiecare factor, întrucât datele GTA privind importurile raportate de Mexic se situează mai degrabă la nivelul FOB, decât la nivelul CIF. În contextul unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, Comisia nu este obligată să calculeze o marjă de dumping precisă, ci mai degrabă să stabilească dacă există probabilitatea unei continuări sau a unei reapariții a dumpingului. Având în vedere că, astfel cum se explică în considerentul 118 de mai jos, constatările potrivit cărora diferența de preț dintre valoarea normală și prețul de export către restul lumii a fost mai mare de 100 %, chiar dacă s-ar fi utilizat un alt coeficient de conversie bazat pe originea reală a mărfurilor importate, nu ar fi modificat concluziile la care a ajuns Comisia. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(42)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „[v]aloarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.

(43)

Cu toate acestea, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „[î]n cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri” („cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale” sunt denumite în continuare „costuri VAG”).

(44)

Astfel cum se explică în continuare, Comisia a concluzionat în prezenta investigație că, pe baza dovezilor disponibile și având în vedere lipsa cooperării din partea GC și a producătorilor, aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este adecvată.

(45)

În cadrul investigațiilor recente privind sectorul siderurgic din RPC (13), Comisia a constatat existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(46)

În cadrul investigațiilor respective, Comisia a constatat că în RPC există o intervenție substanțială a statului, ceea ce duce la distorsionarea alocării efective a resurselor în conformitate cu principiile pieței (14). În special, Comisia a concluzionat că, în sectorul oțelului, care reprezintă principala materie primă utilizată la fabricarea produsului care face obiectul reexaminării, nu numai că persistă un grad substanțial de proprietate din partea GC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază (15), dar GC este, de asemenea, în măsură să intervină în procesul de stabilire a prețurilor și a costurilor prin prezența statului în cadrul firmelor în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază (16). Comisia a constatat, de asemenea, că prezența și intervenția statului pe piețele financiare, precum și în furnizarea de materii prime și de factori de producție au un efect suplimentar de distorsionare asupra pieței. Într-adevăr, în ansamblu, sistemul de planificare din RPC are ca rezultat concentrarea resurselor în sectoarele desemnate de GC ca fiind strategice sau importante din punct de vedere politic, în locul alocării acestora în conformitate cu forțele pieței (17). În plus, Comisia a concluzionat că legislația chineză privind falimentul și proprietatea nu funcționează în mod corespunzător în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază, ceea ce generează distorsiuni, în special atunci când întreprinderile insolvente sunt menținute pe linia de plutire și când sunt atribuite drepturi de folosință asupra terenurilor în RPC (18). În aceeași ordine de idei, Comisia a constatat distorsiuni ale costurilor salariale în sectorul siderurgic în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază (19), precum și distorsiuni pe piețele financiare în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază, în special în ceea ce privește accesul la capital al întreprinderilor din RPC (20).

(47)

La fel ca în investigațiile anterioare referitoare la sectorul siderurgic din RPC, Comisia a analizat, în prezenta investigație, dacă este adecvat sau nu să utilizeze prețurile și costurile interne din RPC, dată fiind existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia a făcut această analiză pe baza dovezilor disponibile la dosar, inclusiv a elementelor de probă conținute în cerere, precum și în documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia RPC în scopul investigațiilor în materie de apărare comercială (21) (denumit în continuare „raportul”), care se bazează pe sursele disponibile în mod public. Această analiză a inclus examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia RPC în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, inclusiv a produsului care face obiectul reexaminării. Comisia a completat în continuare aceste elemente de probă cu propriile cercetări privind diferitele criterii relevante pentru a confirma existența unor distorsiuni semnificative în RPC, astfel cum s-a constatat și în investigațiile sale anterioare în această privință.

(48)

În cerere se afirmă că economia chineză în ansamblu este puternic influențată și afectată de diverse intervenții atotcuprinzătoare ale GC sau ale altor autorități publice la diferite niveluri de guvernare, din cauza cărora prețurile și costurile interne ale industriei siderurgice chineze nu pot fi utilizate în prezenta investigație. Pentru a-și susține poziția, solicitarea a făcut referire la investigațiile recente ale Comisiei privind sectorul siderurgic chinez (22) sau la concluziile Forumului mondial al G20 privind supracapacitatea producției siderurgice (23).

(49)

Mai precis, cererea a subliniat că, în contextul doctrinei „economiei de piață socialiste”, consacrată în Constituția RPC, al omniprezenței Partidului Comunist Chinez („PCC”) și al influenței statului asupra economiei prin intermediul inițiativelor de planificare strategică – cum ar fi cel de al 13-lea și cel de al 14-lea plan cincinal (24) –, intervenționismul GC îmbracă diverse forme, administrative, financiare și de reglementare.

(50)

Cererea a furnizat exemple de elemente care indică existența unor distorsiuni, astfel cum sunt enumerate la articolul 2 alineatul (6a) litera (b) prima până la a șasea liniuță din regulamentul de bază. În special, făcând referire la investigațiile anterioare ale Comisiei în sectorul siderurgic, la raport, precum și la alte surse, solicitantul a susținut că:

(51)

GC nu a prezentat observații și nu a furnizat elemente de probă care să susțină sau să infirme elementele de probă existente la dosarul cazului, inclusiv raportul și elementele de probă suplimentare furnizate de solicitant, cu privire la existența unor distorsiuni semnificative și/sau la oportunitatea aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în cazul de față.

(52)

În special în sectorul produsului care face obiectul reexaminării, și anume sectorul siderurgic, persistă un grad substanțial de proprietate din partea GC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază. Având în vedere că niciun exportator chinez al produsului care face obiectul reexaminării nu a cooperat, nu se poate stabili proporția exactă a producătorilor privați și a celor deținuți de stat. Cu toate acestea, investigația a confirmat că cei mai mari doi producători din sectorul siderurgic, și anume Angang Steel Group (denumit în continuare „Ansteel”) și China Baowu Steel Group (denumit în continuare „Baowu”), fie sunt deținuți integral de stat, fie statul deține o participație majoritară în aceste societăți. În orice caz, chiar și în cazul în care nu sunt disponibile informații specifice pentru produsul care face obiectul reexaminării, acesta reprezintă un subsector al industriei siderurgice și, prin urmare, constatările privind sectorul siderurgic sunt considerate sugestive și pentru produsul care face obiectul reexaminării.

(53)

Atât întreprinderile publice, cât și cele private din sectorul siderurgic fac obiectul supravegherii în privința politicilor și al îndrumării. Cele mai recente documente de politică ale Chinei privind sectorul siderurgic confirmă importanța continuă pe care GC o atribuie sectorului, inclusiv intenția de a interveni în acest sector pentru a-l modela în conformitate cu politicile guvernamentale. Acest fapt este exemplificat de proiectul de aviz orientativ al Ministerului Industriei și Tehnologiei Informației privind promovarea unei dezvoltări de înaltă calitate a industriei siderurgice, care solicită consolidarea în continuare a bazei industriale și îmbunătățirea semnificativă a nivelului de modernizare a lanțului industrial (30) sau prin cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei materiilor prime, conform căruia sectorul „va adera la combinația dintre poziția de lider de piață și promovarea guvernamentală” și va „cultiva un grup de întreprinderi de vârf cu o poziție de lider în domeniul ecologiei și o competitivitate de bază” (31) sau, de asemenea, prin cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei deșeurilor siderurgice, ale cărui obiective principale sunt „creșterea continuă a ratei de valorificare a deșeurilor siderurgice, astfel încât, până la sfârșitul celui de al 14-lea plan cincinal, rata totală a deșeurilor din producția națională de oțel va ajunge la 30 %.” (32)

(54)

Exemple similare ale intenției autorităților chineze de a supraveghea și a direcționa evoluțiile din acest sector pot fi observate la nivel provincial, cum ar fi în provincia Hebei, care intenționează să „pună în aplicare constant dezvoltarea grupurilor de organizații, să accelereze reforma proprietății mixte a întreprinderilor deținute de stat, să se concentreze asupra promovării fuziunii și reorganizării transregionale a întreprinderilor private din domeniul fierului și oțelului și să depună eforturi pentru a înființa 1-2 grupuri mari de talie mondială, 3-5 grupuri mari cu influență internă pentru sprijin” și să „extindă în continuare canalele de reciclare și de circulație a deșeurilor siderurgice, să consolideze sortarea și clasificarea deșeurilor siderurgice.” (33). În plus, planul provinciei Hebei în sectorul siderurgic include în mod specific mai multe trimiteri la produsele din oțel laminate la cald: „Să încurajeze întreprinderile producătoare de plăci să accelereze punerea în aplicare a procesului de transformare a laminoarelor la cald de nivel scăzut (…) și să depună eforturi pentru a se asigura că, până în 2022, plăcile primare laminate la cald reprezintă peste 30 % din operațiunile de înaltă prelucrare” (34). În plus: „Consolidarea avantajelor pieței sârmei și barelor. Încurajarea producătorilor de sârme și bare să desfășoare activități de cercetare și dezvoltare și de producție de bare din oțel cu nervuri laminate la cald peste 500 MPa și să modernizeze produsele principale. Sprijinirea întreprinderilor siderurgice speciale să combine transformarea tehnologiei și a echipamentelor și să modernizeze și dezvolte oțelul pentru rulmenți, oțelul pentru unelte și alte produse siderurgice speciale”.

(55)

În mod similar, Planul de punere în aplicare din Henan pentru transformarea și modernizarea industriei siderurgice în cadrul celui de al 14-lea plan cincinal prevede „construirea de baze specifice de producție a oțelului […], construirea a 6 baze specifice de producție a oțelului în Anyang, Jiyuan, Pingdingshan, Xinyang, Shangqiu, Zhouou etc., precum și creșterea dimensiunii, a intensității, a specializării și a gradului de expertiză al industriei. Printre acestea, până în 2025, capacitatea de producție de fontă brută din Anyang va fi controlată în limita a 14 milioane de tone, iar capacitatea de producție de oțel brut va fi controlată în limita a 15 milioane de tone” (35). Planul de punere în aplicare din Henan include, de asemenea, trimiteri specifice la produsele laminate la cald: „Sprijinirea întreprinderilor laminoare la cald independente să participe la fuziunile și reorganizarea întreprinderilor siderurgice și să îmbunătățească reziliența și concentrarea lanțului industrial (36)”. Alte obiective ale politicii industriale pot fi observate și în documentele de planificare ale altor provincii, precum Jiangsu (37), Shandong (38), Shanxi (39), sau Zhejiang (40) sau ale municipalităților, precum Liaoning Dalian (41).

(56)

În ceea ce privește faptul că GC este în măsură să intervină în procesul de stabilire a prețurilor și a costurilor prin prezența statului în cadrul firmelor în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază, din cauza lipsei de cooperare din partea producătorilor-exportatori, a fost imposibil să se stabilească în mod sistematic existența unor legături personale între producătorii produsului care face obiectul reexaminării și PCC. Cu toate acestea, dat fiind faptul că produsul care face obiectul reexaminării reprezintă un subsector al sectorului siderurgic, informațiile disponibile cu privire la producătorii de oțel sunt relevante și pentru produsul care face obiectul reexaminării.

(57)

De exemplu, președintele Ansteel îndeplinește, în același timp, funcția de secretar al Comitetului de partid. În mod similar, directorul general al Ansteel ocupă și funcția de secretar adjunct al Comitetului de partid (42). În cazul Baowu, președintele Baosteel, care este o filială deținută în proporție de 100 % de Baowu, deține în același timp funcția de secretar al Comitetului de partid, în timp ce directorul executiv îndeplinește, de asemenea, funcția de secretar adjunct al Comitetului de partid, iar directorul general adjunct îndeplinește funcția de membru al Comitetului permanent al Comitetului de partid (43).

(58)

În plus, în sectorul produsului care face obiectul reexaminării sunt în vigoare politici discriminatorii în favoarea producătorilor interni sau care influențează în alt mod piața în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a treia liniuță din regulamentul de bază. Astfel cum s-a descris mai sus în considerentul 54 privind planul de acțiune al provinciei Hebei și în considerentul 55 privind planul de acțiune al provinciei Henan, investigația a putut identifica unele documente care orientează în mod specific dezvoltarea subsectorului produselor plate din oțel laminate la cald. În plus, investigația a identificat alte documente care arată că industria beneficiază de orientări și intervenții guvernamentale în sectorul siderurgic, având în vedere că produsul care face obiectul reexaminării reprezintă unul dintre subsectoarele acestuia.

(59)

Industria siderurgică este considerată, în continuare, de GC ca fiind o industrie-cheie (44). Acest lucru este confirmat în numeroasele planuri, directive și alte documente având ca obiect oțelul, care sunt publicate la nivel național, regional și municipal. În cadrul celui de al 14-lea plan cincinal adoptat în martie 2021, GC a desemnat industria siderurgică pentru transformare și modernizare, precum și pentru optimizare și ajustare structurală (45). În mod similar, cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei materiilor prime, aplicabil și industriei siderurgice, enumeră sectorul ca fiind „piatra de temelie a economiei reale” și „un domeniu-cheie care modelează avantajul competitiv internațional al Chinei” și stabilește o serie de obiective și metode de lucru care ar stimula dezvoltarea sectorului siderurgic în perioada 2021-2025, precum modernizarea tehnologică, îmbunătățirea structurii sectorului (nu în ultimul rând prin intermediul unor concentrări suplimentare ale întreprinderilor) sau transformarea digitală (46).

(60)

Principala materie primă utilizată pentru fabricarea de produse plate din oțel laminate la cald este minereul de fier. Minereul de fier este menționat, de asemenea, în cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei materiilor prime, în care statul intenționează să „dezvolte în mod rațional resursele minerale interne. Consolidarea exploatării minereului de fier […], punerea în aplicare a unor politici fiscale preferențiale, încurajarea adoptării de tehnologii și echipamente avansate pentru a reduce generarea de deșeuri solide din activitățile miniere” (47). În provinciile precum provincia HEBEI, autoritățile prevăd pentru acest sector următoarele: „o subvenție sub formă de reduceri pentru investițiile în noi proiecte; identificarea și îndrumarea instituțiilor financiare care să ofere împrumuturi cu dobândă redusă pentru ca întreprinderile din sectorul metalurgiei și al siderurgiei să facă tranziția către industrii noi și, în același timp, oferirea de către guvern a unor subvenții sub formă de reduceri” (48). În concluzie, GC a luat măsuri pentru a determina operatorii să respecte obiectivele politicii publice de a sprijini sectoarele industriale încurajate, inclusiv producția principalelor materii prime utilizate pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării. Aceste măsuri împiedică forțele pieței să acționeze liber.

(61)

Prezenta investigație a evidențiat unele elemente de probă privind aplicarea discriminatorie sau inadecvată a legislației privind falimentul și proprietatea în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază în sectorul oțelului plat laminat la cald. În special, în ceea ce privește fabrica Chaoyang Iron & Steel, care a înregistrat pierderi timp de 5 ani consecutivi (din 2010 până în 2015) și se afla în pragul falimentului. Aceasta a fost, de asemenea, identificată ca fiind o „companie zombi” de către Comisia de supraveghere a activelor deținute de stat (49).

(62)

Sectorul produselor plate din oțel laminate la cald este, de asemenea, afectat de distorsiuni ale costurilor salariale în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază, astfel cum s-a menționat și în considerentul 46 de mai sus. Aceste distorsiuni afectează sectorul atât direct (în contextul fabricării produsului care face obiectul investigației sau a principalilor factori de producție), cât și indirect (în contextul accesului la factorii de producție ai societăților care sunt supuse aceluiași sistem de muncă în RPC) (50).

(63)

În plus, în cadrul prezentei investigații nu a fost prezentat niciun element de probă care să demonstreze că sectorul produsului care face obiectul reexaminării nu este afectat de intervenția statului în sistemul financiar în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază, astfel cum se menționează și în considerentul 46 de mai sus. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor de piață la toate nivelurile.

(64)

În cele din urmă, Comisia reamintește că, pentru a fabrica produsul care face obiectul reexaminării, sunt necesari mai mulți factori de producție. Atunci când producătorii de produse plate din oțel laminate la cald cumpără/contractează acești factori de producție, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costuri ale acestora) sunt expuse, în mod evident, acelorași distorsiuni sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de factori de producție angajează forță de muncă supusă distorsiunilor. Aceștia pot împrumuta fonduri care sunt supuse distorsiunilor care afectează sectorul financiar/alocarea de capital. În plus, ei fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative și în toate sectoarele.

(65)

În consecință, pe lângă faptul că prețurile de vânzare pentru oțelului plat laminat la cald pe piața internă nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, sunt afectate inclusiv toate costurile factorilor de producție (inclusiv ale materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării, forței de muncă etc.), deoarece formarea prețurilor acestora este afectată de intervenții substanțiale ale statului, astfel cum se arată în părțile I și II ale raportului. Într-adevăr, intervențiile statului descrise în legătură cu alocarea de capitaluri, cu terenurile, forța de muncă, energia și materiile prime sunt prezente în întreaga RPC. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un factor de producție care a fost, în sine, produs în RPC prin combinarea unei serii de factori de producție este expus unor distorsiuni semnificative. Același raționament este valabil și pentru factorii de producție ai factorilor de producție și așa mai departe.

(66)

La 19 mai 2022 (51) și la 16 septembrie 2022 (52), CISA a prezentat o serie de argumente referitoare la afirmațiile privind distorsiunile semnificative. În primul rând, CISA a susținut că raportul invocat de Comisie nu îndeplinea standardele de elemente de probă imparțiale și obiective și de elemente de probă cu valoare probatorie suficientă, având în vedere în special faptul că a fost pregătit de Comisie cu scopul specific de a facilita depunerea unei plângeri de către industriile din Uniune în domeniul măsurilor comerciale. În plus, CISA a susținut că, întrucât raportul a fost publicat în 2017, acesta nu a putut reflecta presupusele distorsiuni pentru perioada de investigație care acoperă anul calendaristic 2021.

(67)

Comisia nu a fost de acord. Comisia a observat că raportul este un document cuprinzător bazat pe elemente de probă ample și obiective, incluzând acte legislative, reglementări și alte documente oficiale de politică publicate de GC, rapoarte ale unor părți terțe din partea organizațiilor internaționale, studii academice și articole elaborate de cercetători, precum și alte surse independente fiabile. El a fost pus la dispoziția publicului în decembrie 2017, astfel încât orice parte interesată ar fi avut numeroase posibilități de a depune obiecții, completări sau observații cu privire la raport și la elementele de probă pe care se bazează acesta, și nici GC, nici alte părți nu au prezentat argumente sau elemente de probă care să contrazică sursele incluse în raport. De asemenea, în ceea ce privește argumentul potrivit căruia raportul nu mai este de actualitate, Comisia a observat, în special, că principalele documente de politică și elemente de probă cuprinse în raport, inclusiv planurile cincinale relevante și legislația aplicabilă produsului care face obiectul reexaminării, erau încă relevante în mare măsură în cursul perioadei investigației de reexaminare și că nicio parte nu a dovedit că această situație s-ar fi schimbat. China a început să publice noi planuri cincinale abia pe parcursul anului 2021, iar multe dintre aceste planuri au fost făcute publice abia în a doua jumătate a anului. Acest lucru a fost confirmat și mai mult prin cercetările specifice cazului întreprinse de Comisie, rezumate mai sus.

(68)

În al doilea rând, CISA a susținut că Acordul privind practicile antidumping al OMC (denumit în continuare „Acordul privind PAD”) nu recunoaște conceptul de distorsiuni semnificative la articolul 2.2 din Acordul privind PAD. În schimb, dispoziția permite construirea valorii normale într-un număr limitat de condiții specifice, distorsiunile semnificative nefiind incluse printre aceste condiții. În plus, CISA a susținut că articolul 2.2 din Acordul privind PAD permite numai utilizarea costului de producție din țara de origine plus un cuantum rezonabil pentru costurile administrative, de vânzare și generale și pentru profit, în timp ce articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază permite utilizarea datelor dintr-o țară reprezentativă adecvată, fiind, prin urmare, inconsecvent cu acordul OMC. În plus, CISA a susținut că orice valoare construită ar trebui să fie calculată în conformitate cu articolul 2.2.1.1 din Acordul privind PAD și în conformitate cu interpretarea dată de Organul de apel al OMC în cauza UE-Biomotorină (DS 473), precum și de grupul special de soluționare a litigiilor al OMC în cauza UE-Metodologii de ajustare a costurilor II (Rusia) (DS494), care nu menționează conceptul de distorsiuni semnificative, și nici posibilitatea de a nu lua în considerare datele societății exportatoare.

(69)

Comisia a considerat că dispozițiile de la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază sunt pe deplin compatibile cu obligațiile Uniunii Europene în baza normelor OMC și cu jurisprudența citată de CISA. În plus, în opinia Comisiei, în conformitate cu decizia grupului special al OMC și al Organului de apel în cauza DS473, dispozițiile regulamentului de bază care se aplică în general tuturor membrilor OMC, cum este articolul 2 alineatul (5) al doilea paragraf, permit utilizarea datelor dintr-o țară terță, ajustate în mod corespunzător, atunci când o astfel de ajustare este necesară și justificată. Existența unor distorsiuni semnificative face ca prețurile și costurile din țara exportatoare să fie inadecvate pentru construirea valorii normale. În aceste condiții, articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază prevede construirea costurilor de producție și de vânzare pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate, inclusiv cele dintr-o țară reprezentativă adecvată cu un nivel de dezvoltare asemănător celui din țara exportatoare. În legătură cu cauza DS 494, Comisia a reamintit că atât UE, cât și Federația Rusă au contestat constatările grupului special, care nu sunt definitive și, în consecință, în conformitate cu jurisprudența consacrată a OMC, nu au niciun statut juridic în cadrul sistemului OMC întrucât nu au fost aprobate de Organul de soluționare a litigiilor printr-o decizie a membrilor OMC. În orice caz, raportul grupului special din acest litigiu a considerat în mod specific că dispozițiile articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază sunt în afara domeniului de aplicare al litigiului respectiv. În consecință, Comisia a respins această afirmație.

(70)

În al treilea rând, CISA a argumentat că practica de a face trimitere la investigațiile anterioare ca „elemente de probă” privind anumite acuzații, astfel cum a făcut solicitantul în cererea din prezenta investigație, nu ar face față, probabil, abordării Organului de apel privind sarcina probei, astfel cum este prevăzută în hotărârea Organului de apel al OMC în cauza SUA – Taxe antidumping și compensatorii definitive asupra anumitor produse (China) (DS 379). În special, CISA a făcut trimitere la constatările Comisiei în investigația sa antisubvenție privind HRF (53).

(71)

Comisia contestă acest argument. Pe de o parte, cererea nu s-a bazat numai pe taxa compensatorie privind HRF, ci a adăugat surse suplimentare pentru a susține afirmația referitoare la distorsiunile de pe piața HRFS (54). Pe de altă parte, Comisia nu își formulează concluziile cu privire la aplicabilitatea articolului 2 alineatul (6a) pe baza cererii, ci pe baza tuturor elementelor de probă disponibile, astfel cum au fost colectate în cursul investigației și prezentate în întregime în această secțiune.

(72)

În al patrulea rând, CISA a adus în discuție cel de al 14-lea plan cincinal, subliniind că, pe de o parte, cel de al 14-lea plan cincinal se referă într-adevăr la sectorul siderurgic, dar numai într-un context general, remarcând importanța transformării și modernizării generale a industriilor tradiționale și că, pe de altă parte, planul nu ar trebui să fie considerat un act juridic obligatoriu, ci mai degrabă un document de orientare care exprimă opinii politice pentru viitor. În plus, CISA a considerat că astfel de planuri există și în UE, având în vedere publicarea de către Comisia Europeană a „Cărților albe”, a „Cărților verzi” etc.

(73)

Acest argument nu a putut fi acceptat. În primul rând, planurile cincinale publicate de GC nu sunt doar documente de orientare generale, ci au un caracter obligatoriu din punct de vedere juridic. În acest sens, Comisia a făcut trimitere la analiza detaliată a planurilor din capitolul 4 al raportului, cu o secțiune dedicată în mod specific caracterului obligatoriu al planurilor la punctul 4.3.1. Cel de al 14-lea plan cincinal reamintește tuturor autorităților să pună în aplicare cu diligență planurile: „Vom consolida sistemele de gestionare a planificării, cum ar fi cataloagele și listele, compilarea și arhivarea, precum și alinierea și coordonarea, vom elabora liste și cataloage, cum ar fi planurile speciale la nivel național din cadrul celui de al «14-lea plan cincinal», vom promova arhivarea planurilor care se bazează pe platforma națională integrată de informare în materie de planificare și vom reuni diverse planuri sub o conducere unificată. Vom stabili și îmbunătăți mecanismele de aliniere și coordonare a planificării, vom alinia planurile aprobate de Comitetul Central al PCC și de Consiliul de Stat și planurile de dezvoltare provincială cu acest plan înainte de a fi supus aprobării, ne vom asigura că amenajarea teritoriului la nivel național, planificarea specială, planificarea regională și alte niveluri de planificare sunt coordonate cu acest plan în ceea ce privește obiectivele principale, direcțiile de dezvoltare, configurația generală, politicile majore, proiectele majore și prevenirea și controlul riscurilor” (55). În plus, cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei materiilor prime prevede că „toate localitățile trebuie să se familiarizeze mai bine cu acest plan și să includă conținutul principal și proiectele majore ale acestuia în sarcinile lor locale primare”, în timp ce „oțelul și alte sectoare esențiale trebuie să formuleze avize specifice de punere în aplicare bazate pe obiectivele și sarcinile acestui plan”. (56)

(74)

GC nu a prezentat elemente de probă sau argumente contrare în cadrul prezentei investigații.

(75)

După comunicarea constatărilor, CISA a subliniat în plus că raportul nu îndeplinește standardele privind elementele de probă imparțiale și obiective și elementele cu o valoare probatorie suficientă. În legătură cu cele de mai sus, CISA a făcut trimitere, de asemenea, la diferitele „planuri cincinale” care, potrivit CISA, ar trebui să fie considerate drept documente de politică generale care stabilesc diferite priorități în ceea ce privește investițiile publice și nu drept documente legislative cu caracter obligatoriu.

(76)

Astfel cum s-a explicat în considerentele 67 și 73, aceste afirmații au fost respinse și, întrucât nu au fost prezentate elemente de probă sau argumente suplimentare în urma comunicării constatărilor, decizia Comisiei a rămas neschimbată.

(77)

În concluzie, elementele de probă disponibile au arătat că prețurile sau costurile produsului care face obiectul reexaminării, inclusiv costurile materiilor prime, ale energiei și ale forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum rezultă din impactul efectiv sau potențial al unuia sau al mai multor elemente relevante menționate la dispoziția respectivă. Pe această bază și în lipsa oricărei cooperări din partea GC, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile de pe piața internă pentru a stabili valoarea normală în acest caz. În consecință, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza unor costuri de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, cu alte cuvinte, în acest caz, pe baza costurilor corespunzătoare de producție și de vânzare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, după cum se arată în secțiunea următoare.

(78)

Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază:

(79)

Astfel cum se indică în considerentul 38, Comisia a publicat, la 29 august 2022, o notă la dosar cu privire la sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale (denumită în continuare „nota privind mijloacele de producție”). Nota respectivă descria faptele și elementele de probă care stau la baza criteriilor relevante, comunica părților interesate intenția de a considera Mexicul drept o țară reprezentativă adecvată în cazul de față, dacă se va confirma existența unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(80)

În conformitate cu criteriile enumerate la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, Comisia a identificat Mexicul ca fiind o țară cu un nivel de dezvoltare economică similar cu cel al RPC. Mexicul este clasificat de Banca Mondială ca țară cu „venituri medii-superioare” pe baza venitului național brut. În plus, Mexicul a fost identificat ca țară în care se fabrică produsul care face obiectul reexaminării și în care datele relevante sunt ușor accesibile.

(81)

În final, având în vedere absența cooperării și după ce s-a stabilit că Mexicul este o țară reprezentativă adecvată pe baza tuturor elementelor de mai sus, nu a fost necesară efectuarea unei evaluări a nivelului protecției sociale și a mediului în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(82)

În absența cooperării, astfel cum s-a propus în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor și având în vedere că Mexicul îndeplinește criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, Comisia a selectat Mexicul ca țară reprezentativă adecvată.

(83)

În nota privind sursele care se pot utiliza pentru stabilirea valorii normale, Comisia a explicat că, din cauza lipsei de cooperare, ar trebui să se bazeze pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe informațiile cuprinse în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, combinate cu alte surse de informații considerate adecvate în conformitate cu criteriile relevante prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în conformitate cu articolul 18 alineatul (5) din regulamentul de bază, inclusiv Global Trade Atlas (denumit în continuare „GTA”) pentru a stabili costul nedistorsionat al majorității factorilor de producție, în special al materiilor prime. În plus, Comisia a afirmat că va utiliza următoarele surse pentru a stabili costul nedistorsionat al energiei: pentru energia electrică, cele mai recente date disponibile privind prețurile industriale ale energiei electrice aplicabile în Mexic, publicate de Globalpetrolprices.com (59), iar pentru gaz, prețul publicat de Indices de Referencia de Precios de Gas Natural (IPGN) (60). În plus, Comisia a afirmat că, pentru a stabili costurile nedistorsionate ale forței de muncă, va utiliza ultimele date disponibile public furnizate de Departamentul de Statistică al Organizației Internaționale a Muncii (ILOSTAT) (61) pentru a determina salariile din Mexic.

(84)

Comisia a inclus o valoare pentru cheltuielile indirecte de producție cu scopul de a acoperi costurile care nu sunt incluse în factorii de producție menționați mai sus. Comisia a stabilit raportul dintre cheltuielile indirecte de producție și costurile directe de producție, pe baza datelor producătorilor din Uniune furnizate de solicitant, care a furnizat informații specifice în acest scop.

(85)

În nota privind mijloacele de producție, Comisia a indicat că, pentru țara identificată ca țară în care este fabricat produsul care face obiectul reexaminării, și anume Mexicul, Comisia a identificat societatea Ternium S.A. ca fiind producător al produsului care face obiectul reexaminării, cu date financiare publice recente care arată profituri și un cuantum rezonabil pentru costurile VAG, pentru stabilirea valorii normale nedistorsionate.

(86)

Analiza datelor privind importurile a relevat faptul că Mexicul ar putea fi utilizată ca țară reprezentativă adecvată, întrucât importurile sale de factori principali de producție nu au fost afectate în mod semnificativ de importurile din RPC sau din oricare dintre țările enumerate în anexa I la Regulamentul (UE) 2015/755 (62).

(87)

În lumina considerațiilor de mai sus, Comisia a informat părțile interesate că intenționează să utilizeze Mexicul ca țară reprezentativă adecvată și societatea Ternium S.A, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, ca sursă de prețuri sau valori de referință nedistorsionate în vederea calculării valorii normale.

(88)

Părțile interesate au fost invitate să își prezinte observațiile privind caracterul adecvat al Mexicului ca țară reprezentativă și al societății Ternium S.A ca producător din țara reprezentativă.

(89)

În observațiile sale, CISA a susținut că, dintre mai multe țări reprezentative alese recent de Comisie, Mexicul este singura țară care nu este în măsură să raporteze prețurile de import la nivel CIF și a contestat abordarea Comisiei de a adăuga 5 % la prețul FOB pentru a converti prețul FOB într-un preț CIF. Comisia a observat că, chiar dacă acest raport de conversie nu ar fi fost aplicat, diferența de preț dintre valoarea normală și prețul de export către restul lumii stabilită în considerentul 118 de mai jos ar fi fost semnificativă. În consecință, a respins afirmația.

(90)

CISA a susținut, de asemenea, că valoarea de referință pentru feroaliaje nu era fiabilă, deoarece codurile SA utilizate cuprindeau mai multe aliaje diferite, cu prețuri unitare foarte diferite. Comisia a observat că CISA nu a indicat ce tip (tipuri) de aliaje ar trebui să fie eliminat(e) din datele agregate pentru prețul de referință respectiv. În plus, Comisia a considerat că această afirmație era lipsită de obiect deoarece, chiar dacă nu s-ar stabili niciun preț de referință pentru acest factor de producție, astfel cum se explică în considerentul 118 de mai jos, diferența de preț dintre valoarea normală și prețul de export către restul lumii ar rămâne semnificativă. În consecință, a respins afirmația.

(91)

CISA a contestat, de asemenea, caracterul adecvat al rezultatelor financiare ale societății Ternium S.A., întrucât acestea sunt raportate la un nivel consolidat care acoperă mai multe țări și alte produse.

(92)

Comisia a considerat că, în cazul de față, utilizarea datelor consolidate ale societății Ternium S.A. a fost adecvată, în absența unor date mai detaliate limitate la Ternium Mexico și la produsul care face obiectul reexaminării. În plus, societatea produce în principal produse siderurgice. Prin urmare, datele sale au fost considerate reprezentative pentru sectorul siderurgic și pentru produsul care face obiectul reexaminării. În plus, articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază prevede că valoarea costurilor VAG și a profitului inclusă în valoarea normală construită ar trebui să fie nedistorsionată și rezonabilă. CISA nu a afirmat și nici nu a susținut cu probe afirmația potrivit căreia cuantumul utilizat ar fi distorsionat sau nerezonabil. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(93)

CISA a susținut că utilizarea datelor financiare ale societății Ternium S.A. din 2020 a fost incompatibilă cu perioada investigației de reexaminare, și anume 2021. Comisia a considerat că cifrele referitoare la Ternium S.A. sunt rezonabile, întrucât societatea a înregistrat profit în cursul perioadei investigației de reexaminare, situațiile sale financiare au fost ușor accesibile, iar vânzările către Mexic reprezintă 52 % din vânzările sale consolidate. În plus, Comisia a considerat că, în contextul prezentei investigații, utilizarea anului 2020 ca an de referință este justificată, deoarece este cel mai recent an în care Ternium S.A. a fost profitabil și a înregistrat un nivel rezonabil al costurilor VAG și al profitului. Astfel cum se explică în nota privind mijloacele de producție, în exercițiul financiar 2021, profitul a fost excepțional de ridicat, și anume 58,25 %, reflectând probabil redresarea după pandemia de COVID-19. În consecință, Comisia a considerat că utilizarea datelor pentru anul 2020 a fost mai adecvată și a respins afirmația.

(94)

După comunicarea constatărilor, CISA a susținut că Comisia nu a divulgat „valorile de referință utilizate în scopul stabilirii valorii normale” ceea ce, potrivit CISA, poate conduce la o încălcare iminentă a principiului de bază al legislației și procedurii antidumping, în special a articolului 20 din regulamentul de bază, precum și a dreptului la apărare al CISA în ceea ce privește aspectele fundamentale ale investigației de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor. În plus, CISA a afirmat că furnizarea de prețuri de referință (și de calcule) detaliate în scopul stabilirii valorii normale este o practică constantă a Comisiei, atât în cadrul investigațiilor inițiale, cât și în cadrul reexaminărilor efectuate în perspectiva expirării măsurilor și, prin urmare, solicită Comisiei să își alinieze practica în cadrul unor proceduri similare.

(95)

Comisia a subliniat faptul că a furnizat prețuri de referință, și anume valorile unitare ale principalilor factori de producție, în nota privind factorii de producție din 29 august 2022, precum și sursele acestora. CISA, în calitate de parte interesată, a fost notificată în momentul în care nota privind factorii de producție a fost introdusă la dosar și a avut acces la aceasta. Niciuna dintre valorile de referință menționate în nota respectivă nu a fost modificată ulterior. În plus, Comisia a utilizat aceeași metodologie pentru a calcula valoarea normală ca cea utilizată în cererea care a fost pusă la dispoziția tuturor părților interesate. În cele din urmă, Comisia a reamintit că nu a avut loc nicio informare specifică societăților, având în vedere lipsa de cooperare din partea producătorilor din RPC. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(96)

Având în vedere analiza de mai sus, Mexicul a îndeplinit criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază pentru a fi considerat drept țară reprezentativă adecvată.

(97)

Având în vedere toate informațiile bazate pe cerere și după analizarea observațiilor transmise de părțile interesate, au fost identificați următorii factori de producție și sursele acestora pentru a stabili valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază:

Tabelul 1

Factori de producție a anumitor produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate

(98)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, livrate la poarta fabricii unui producător din țara reprezentativă, Comisia a utilizat drept bază prețul mediu ponderat de import în țara reprezentativă, astfel cum a fost raportat în GTA, la care au fost adăugate taxele de import. Prețul de import în țara reprezentativă a fost determinat ca fiind media ponderată a prețurilor unitare ale importurilor din toate țările terțe, cu excepția RPC și a țărilor care nu sunt membre ale OMC, menționate în anexa I la Regulamentul (UE) 2015/755. Comisia a decis să excludă importurile din RPC în țara reprezentativă, concluzionând în considerentul 77 că nu este oportun să se utilizeze prețurile și costurile interne din RPC din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu există niciun element de probă din care să reiasă că aceleași distorsiuni nu afectează în egală măsură și produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat și prețurile de export. După excluderea importurilor din RPC și din țările care nu sunt membre ale OMC în țara reprezentativă, volumul importurilor din alte țări terțe a rămas reprezentativ.

(99)

În mod normal, prețurile de transport intern ar trebui, de asemenea, să fie adăugate la aceste prețuri de import. Cu toate acestea, având în vedere constatarea din secțiunea 3.4, precum și natura prezentei investigații de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, care se concentrează asupra determinării continuării dumpingului în perioada investigației de reexaminare sau a posibilității de reapariție a acestuia, și nu asupra amplorii exacte a acestuia, Comisia a decis că ajustările pentru transportul intern erau inutile. Astfel de ajustări ar conduce doar la creșterea valorii normale și, prin urmare, a marjei de dumping.

(100)

ILOSTAT publică informații detaliate privind salariile din diferite sectoare economice din Mexic. Comisia a utilizat cele mai recente statistici disponibile pentru anul 2021 privind costul mediu cu forța de muncă și numărul mediu săptămânal de ore lucrate în Mexic.

(101)

Prețul energiei electrice pentru societățile (utilizatorii industriali) din Mexic este publicat de Globalpetrolprices.com. Comisia a utilizat datele privind prețurile energiei electrice pentru industrie pentru luna septembrie din 2021.

(102)

Comisia a utilizat prețul gazului din Mexic pentru perioada investigației de reexaminare, astfel cum a fost publicat de Indices de Referencia de Precios de Gas Natural (IPGN) (63), care permite stabilirea prețului gazelor naturale furnizate utilizatorilor industriali.

(103)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. În plus, trebuie stabilită o valoare pentru cheltuielile indirecte de fabricație care să acopere costurile neincluse în factorii de producție menționați anterior.

(104)

Comisia a utilizat datele financiare ale Ternium S.A, producătorul din țara reprezentativă, astfel cum se menționează în considerentul 85.

(105)

Pentru a stabili o valoare nedistorsionată a cheltuielilor indirecte de fabricație și având în vedere absența cooperării din partea producătorilor-exportatori, Comisia a utilizat datele disponibile în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Prin urmare, pe baza datelor furnizate de producătorii din Uniune în cerere, Comisia a stabilit raportul dintre cheltuielile indirecte de producție, pe de o parte, și costurile totale de fabricație și costurile forței de muncă, pe de altă parte. Acest procent a fost aplicat ulterior la valoarea nedistorsionată a costului de fabricație pentru a obține valoarea nedistorsionată a cheltuielilor indirecte de fabricație, în funcție de modelul produs.

(106)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a construit valoarea normală la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(107)

În primul rând, Comisia a stabilit costurile de fabricație nedistorsionate. În lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori, Comisia s-a bazat pe informațiile furnizate de solicitant în cererea de reexaminare în ceea ce privește utilizarea fiecărui factor (materiale și forță de muncă) pentru producerea anumitor produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate.

(108)

După ce a fost stabilit costul de producție nedistorsionat, Comisia a adăugat cheltuielile indirecte de fabricație, costurile VAG și profitul. Cheltuielile indirecte de fabricație au fost determinate pe baza datelor furnizate de solicitant. Costurile VAG și profitul au fost stabilite pe baza situațiilor financiare ale Ternium S.A pentru anul 2020, astfel cum au fost raportate în conturile auditate ale societății (64). Comisia a adăugat următoarele elemente la costurile nedistorsionate de fabricație:

(109)

Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Valoarea normală stabilită pe această bază este de 1 381,50 EUR/tonă.

(110)

După comunicarea constatărilor, CISA a fost de acord cu utilizarea de către Comisie a datelor financiare din 2020 în loc de 2021, deși a susținut, de asemenea, că profitul de 16,33 % al Ternium S.A din 2020 nu era scăzut pentru industria siderurgică.

(111)

După comunicarea constatărilor, CISA a contestat valoarea normală stabilită de Comisie. Astfel cum se menționează în considerentul 94, CISA a susținut că nu a fost în măsură să verifice exactitatea valorii normale stabilite de Comisie și, potrivit CISA, valoarea normală stabilită în cursul investigației putea fi incorectă. Acest lucru s-a datorat faptului că, deși perioadele utilizate în cerere și în reexaminarea în perspectiva expirării măsurilor s-au suprapus în cea mai mare parte, Comisia a constatat o valoare normală în reexaminarea în perspectiva expirării măsurilor care este cu peste 80 % mai mare decât cea din cerere, chiar dacă s-a aplicat aceeași metodologie de calcul și a fost utilizată ca țara reprezentativă aceeași țară.

(112)

În nota privind factorii de producție din 29 august 2022, Comisia a prezentat valorile unitare ale principalilor „factori de producție”. Pe baza acestor valori, a fost evident că prețul de referință pentru minereul de fier, care este unul dintre cei mai importanți factori de producție utilizați pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării, a crescut semnificativ, și anume cu 186 %, în cursul perioadei investigației de reexaminare. În plus, la introducerea la dosarul cazului a notei privind factorii de producție, nu au fost primite observații cu privire la diferențele dintre prețurile factorilor de producție din nota privind factorii de producție și cele din cerere. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(113)

În absența cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi, determinarea prețului de export s-a bazat pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Comisia a încercat să utilizeze informațiile statistice disponibile furnizate de Eurostat pentru a determina prețurile de export.

(114)

Cu toate acestea, conform Eurostat, numai 28 743 de tone de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate au fost importate din RPC în cursul perioadei investigației de reexaminare, ceea ce corespunde unei ponderi de 0,1 % din consumul de pe piața liberă. Din acest motiv, Comisia a concluzionat că aceste volume mici nu oferă o bază suficientă pentru continuarea unei analize a dumpingului. Prin urmare, Comisia și-a concentrat investigația asupra probabilității reapariției dumpingului în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(115)

Având în vedere cele menționate în considerentele 113 și 114 de mai sus, Comisia a analizat în continuare dacă există elemente de probă privind probabilitatea reapariției dumpingului în cazul expirării măsurilor. În acest sens, au fost analizate următoarele elemente: prețul de export către restul lumii al anumitor produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate din China, capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din China și atractivitatea pieței Uniunii.

(116)

Comisia a analizat tiparul prețurilor exporturilor chineze către țări terțe în cursul perioadei investigației de reexaminare. Prin urmare, Comisia a consultat informații disponibile în mod public, precum statisticile Chinei privind exporturile raportate în Global Trade Atlas („GTA”), și a extras cantitățile și valorile exporturilor de anumite produse plate din oțel laminate la cald pentru perioada investigației de reexaminare.

(117)

Statisticile GTA privind exporturile Chinei au arătat un preț FOB mediu de export din China către alte țări în valoare de 660 EUR/tonă, care a fost ajustat la un preț franco fabrică (după ajustările aplicate pentru a ține seama de transportul maritim și intern și de taxele de descărcare) în valoare de 626 EUR/tonă.

(118)

Prețul mediu de export constatat în cursul perioadei investigației de reexaminare a fost cu peste 100 % mai mic decât valoarea normală menționată la punctul 3.4.4 de mai sus. Prin urmare, s-a considerat că este probabil ca, în cazul în care măsurile actuale ar fi abrogate, producătorii-exportatori chinezi să înceapă să vândă către Uniune la niveluri sub valoarea normală stabilită.

(119)

În lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori din RPC, Comisia și-a bazat constatările cu privire la capacitatea celorlalți producători-exportatori pe datele disponibile și pe informațiile cuprinse în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, precum și pe alte surse disponibile.

(120)

În 2020, China a reprezentat 56,5 % din producția mondială de oțel brut, față de 53,3 % în 2019 (65). În septembrie 2020, o declarație a celei de a 88-a sesiuni a Comitetului pentru oțel al OCDE a remarcat că „în pofida șocului global negativ al cererii, producția și stocurile au crescut semnificativ față de nivelurile înregistrate în China cu un an în urmă”. În plus, Comitetul pentru oțel a remarcat „cu îngrijorare diferența față de tendința mondială din China, unde producția de oțel a atins volume record în primul semestru al anului 2020 și unde stocurile au atins niveluri record. Aceste evoluții au creat un risc de ofertă excedentară în China, exacerbând dezechilibrul la nivel global rezultat din șocurile provocate de COVID-19 în privința cererii”. Tendința de creștere continuă a capacității de producție a oțelului în China a fost sprijinită de „relaxarea extremă a condițiilor de creditare”, combinate cu investițiile din ce în ce mai mari efectuate de marii producători de oțel, în timp ce actorii mai mici se mențin în afara sistemului de control al capacității. De asemenea, un raport recent al OCDE din februarie 2021 a constatat o creștere a supracapacității siderurgice la nivel mondial, aceasta fiind determinată în special de țările asiatice, printre care China (66).

(121)

Guvernul chinez are planuri ambițioase pentru industria sa siderurgică (67), întrucât urmărește să elimine instalațiile învechite și întreprinderile necompetitive cu costuri excesive, concentrându-se, în același timp, pe stimularea și promovarea producătorilor de oțel care se conformează politicilor și priorităților guvernului. Ideea este de a epura industria, consolidând actorii principali și eliminându-i pe cei cu performanțe slabe și pe cei care nu se conformează (sau nu se aliniază) priorităților guvernamentale. Obiectivul este de a forma „o nouă generație de lideri industriali”. Acest obiectiv este atins prin politici precum sistemul de schimburi de capacitate și conversia creanțelor în acțiuni, care oferă statului o putere discreționară foarte importantă asupra operațiunilor întreprinderilor individuale. Scopul subiacent este de a spori capacitățile actorilor „selectați”, care sunt producători de înaltă performanță care respectă obiectivele actuale ale guvernului în ceea ce privește industria siderurgică.

(122)

Informațiile cuprinse în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor au estimat capacitatea totală a Chinei de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate la peste 345 de milioane de tone, în timp ce producția și consumul din China au fost ambele estimate la 314 milioane de tone în 2020. Pe această bază, capacitatea neutilizată din China a fost estimată la 31 de milioane de tone în 2020, ceea ce reprezintă un indiciu al capacității neutilizate din perioada investigației de reexaminare, care este aproape egală cu consumul total al Uniunii pe piața liberă (aproximativ 35 de milioane de tone) din perioada investigației de reexaminare.

(123)

Scăderea cererii de oțel din China la începutul anului 2021 este și va fi un factor-cheie al creșterii exporturilor. Este probabil ca dezechilibrul rezultat între capacitate și cerere să sporească presiunea asupra producătorilor de a exporta. Capacitățile chineze sunt prea mari în comparație cu nevoile reale ale economiei chineze.

(124)

În plus, una dintre principalele piețe, și anume SUA, este protejată prin măsuri antidumping privind produsul care face obiectul reexaminării, ceea ce reduce accesul producătorilor-exportatori chinezi.

(125)

Pe această bază, este probabil ca producătorii chinezi să își direcționeze capacitățile neutilizate către piața Uniunii în cantități mari, la prețuri de dumping, în cazul expirării măsurilor.

(126)

Piața Uniunii se numără printre cele mai mari piețe de anumite produse plate din oțel laminate la cald din lume. Piața chineză nu poate absorbi supracapacitatea siderurgică, iar principalele piețe ale țărilor terțe sunt închise pentru exporturile chineze, deoarece au în vigoare măsuri antidumping, măsuri de salvgardare sau alte măsuri de protecție împotriva RPC (68). În plus, nivelurile prețurilor din Uniune (prețul mediu perceput de industria Uniunii a fost de 734 EUR/tonă în cursul perioadei investigației de reexaminare) sunt mai mari decât prețul mediu practicat de producătorii-exportatori chinezi față de restul lumii (714 EUR/tonă la nivel CIF). Întrucât, astfel cum se explică în considerentul 200 de mai jos, HRF sunt un produs de bază foarte sensibil la prețuri, exportatorii chinezi ar avea un stimulent puternic să își direcționeze exporturile către Uniune în cazul expirării măsurilor.

(127)

Solicitantul a susținut în cererea sa că numai măsurile de salvgardare privind oțelul ale Uniunii, care se aplică produsului care face obiectul reexaminării, nu ar fi suficiente pentru a proteja piața Uniunii împotriva importurilor în cantități semnificative la prețuri de dumping. Întrucât China nu a primit niciun contingent specific de țară pentru produsul care face obiectul reexaminării, producătorii-exportatori chinezi au acces la un volum mare de contingente reziduale în cadrul cărora ar putea să își direcționeze exporturile către piața Uniunii în cazul expirării măsurilor antidumping. Prin urmare, în cazul în care măsurile antidumping ar fi abrogate, este probabil ca volumele exporturilor chineze să crească semnificativ în cadrul contingentului rezidual și, prin urmare, să inunde piața Uniunii înainte ca vreo taxă în afara contingentului în temeiul măsurii de salvgardare să devină aplicabilă.

(128)

În lumina celor de mai sus, Comisia a concluzionat că piața Uniunii reprezintă o destinație atractivă pentru capacitatea neutilizată existentă în RPC, în cazul abrogării măsurilor antidumping.

(129)

După comunicarea constatărilor, CISA a susținut că, chiar dacă se bazează pe datele disponibile în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază, nu este rezonabil ca valoarea normală a exportatorilor chinezi să fie aproape dublă față de costul de producție al industriei Uniunii.

(130)

Astfel cum se menționează în considerentele 95 și 112, Comisia a furnizat valorile unitare ale factorilor de producție și a detaliat metodologia utilizată pentru calcularea valorii normale. Întrucât producătorii-exportatori din RPC nu au cooperat, constatările cu privire la importurile din RPC s-au bazat pe datele disponibile, în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază, printre care Global Trade Atlas (denumit în continuare „GTA”) pentru a stabili costul nedistorsionat al majorității factorilor de producție, în special al materiilor prime. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(131)

Având în vedere constatările privind capacitățile neutilizate, atractivitatea pieței Uniunii în ceea ce privește dimensiunea și prețurile, precum și faptul că prețurile practicate de producătorii-exportatori din RPC către țări terțe sunt semnificativ mai mici decât valoarea normală stabilită, Comisia a concluzionat că există probabilitatea reapariției dumpingului în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(132)

Conform solicitantului, produsul similar a fost fabricat de 21 de producători din Uniune în cursul perioadei examinate. Aceștia constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(133)

Producția totală din Uniune a produsului care face obiectul reexaminării în cursul perioadei investigației de reexaminare a fost stabilită la aproximativ 70 de milioane de tone. Comisia a stabilit această cifră pe baza tuturor informațiilor disponibile privind industria Uniunii, precum cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, răspunsurile verificate la chestionar și răspunsul la chestionarul macro transmis de EUROFER. Astfel cum se indică în considerentul 13, producătorii din Uniune selectați să facă parte din eșantion au reprezentat 29 % din producția totală a Uniunii de produs similar în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(134)

Produsul care face obiectul reexaminării este considerat o materie primă pentru fabricarea a diferite produse cu valoare adăugată în aval, începând cu produsele laminate la rece. Având în vedere că industria Uniunii este, în cea mai mare parte, integrată vertical și produce atât produsul care face obiectul reexaminării, cât și produsele din aval, atât piața captivă, cât și piața liberă au fost analizate separat, după caz.

(135)

Distincția dintre piața captivă și piața liberă este relevantă pentru analiza prejudiciului, deoarece produsele destinate pieței captive nu sunt expuse concurenței directe din partea importurilor, iar eventualele prețuri de transfer sunt stabilite în cadrul grupurilor în funcție de diferite politici tarifare. În schimb, producția destinată pieței libere se află în concurență directă cu importurile produsului în cauză, iar prețurile sunt stabilite în conformitate cu condițiile pieței. În plus, piața liberă totală include vânzări ale producătorilor din Uniune către clienți neafiliați și vânzări necaptive către societăți afiliate.

(136)

Pentru a oferi o imagine cât mai completă posibil a industriei Uniunii, Comisia a obținut date pentru întreaga activitate legată de produsul în cauză și a stabilit dacă producția a fost destinată pieței captive sau pieței libere. Comisia a constatat că aproximativ 60 % din producția totală a Uniunii de produs similar a fost destinată pieței captive în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(137)

Comisia a stabilit consumul de pe piața liberă din Uniune pe baza (a) vânzărilor pe piața Uniunii ale tuturor producătorilor cunoscuți din Uniune, astfel cum au fost raportate în răspunsul la chestionarul macro transmis de EUROFER și (b) importurilor în Uniune din toate țările terțe, astfel cum au fost raportate de Eurostat. Consumul de pe piața captivă din Uniune a fost stabilit pe baza utilizării captive și a vânzărilor captive pe piața Uniunii ale tuturor producătorilor cunoscuți din Uniune, astfel cum au fost raportate în răspunsul la chestionarul macro transmis de EUROFER.

(138)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul la nivelul Uniunii (în mii de tone)

(139)

Consumul total la nivelul Uniunii a scăzut cu 7 % în 2019 și a scăzut în continuare cu încă 12 % în 2020 din cauza unei scăderi bruște a cererii cauzate de pandemia de COVID-19. Această scădere a fost însă urmată de o redresare importantă determinată de creșterea cererii de oțel în cursul perioadei investigației de reexaminare, dar a continuat să fie cu 6 % sub nivelul înregistrat în 2018.

(140)

Consumul de pe piața liberă a urmat o tendință similară cu cea a consumului total al Uniunii. Acesta a scăzut brusc cu 19 % până în 2020 și s-a redresat puternic în cursul perioadei investigației de reexaminare, atingând chiar un nivel cu 1 % mai ridicat decât cel înregistrat în 2018.

(141)

Tendința consumului pe piața captivă a fost aproape identică cu tendința consumului total al Uniunii, scăzând brusc cu 18 % până în 2020, această scădere fiind urmată de o redresare care a atins, totuși, doar 89 % din nivelul înregistrat în 2018.

(142)

În ansamblu, consumul total la nivelul Uniunii a scăzut cu 6 % în cursul perioadei examinate.

(143)

Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza datelor furnizate de Eurostat. Cota de piață a importurilor a fost stabilită pe baza unei comparații între volumele importurilor și consumul de pe piața liberă din Uniune, raportată în tabelul 2 de mai sus.

(144)

Importurile în Uniune din țara în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Volumul importurilor (în mii de tone), cota de piață și prețurile (EUR/tonă)

(145)

După instituirea măsurilor în 2017, importurile din China au scăzut până la un nivel nesemnificativ, cu o cotă de piață neglijabilă de 0,002 % în 2018. Între 2018 și 2020, importurile au scăzut și mai mult. Cu toate acestea, în cursul perioadei investigației de reexaminare, importurile din RPC au crescut în aprilie 2021 în comparație cu nivelurile scăzute din ultimii trei ani precedenți. Cu toate acestea, cota de piață a rămas foarte scăzută, situându-se la 0,1 %.

(146)

Prețurile importurilor din China, astfel cum au fost raportate de Eurostat, au fost excepțional de ridicate în 2018, 2019 și 2020, deși au scăzut drastic în perioada investigației de reexaminare. Prețurile de import excepțional de ridicate din 2018 până în 2020 sunt probabil legate de faptul că volumele exporturilor din China către Uniune au fost neglijabile, neputând fi considerate fiabile.

(147)

Comisia a considerat că prețurile importurilor din China raportate de Eurostat în cursul perioadei examinate nu sunt reprezentative pentru prețurile medii ale HRF din cauza volumului foarte scăzut al importurilor din RPC efectuate în cursul perioadei respective și că acestea nu au putut fi utilizate pentru a trage concluzii pertinente sau relevante.

(148)

Importurile produsului care face obiectul reexaminării din alte țări terțe au evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Importurile din țări terțe

(149)

Importurile totale de produs care face obiectul reexaminării din alte țări terțe decât țara în cauză au scăzut cu 26 % între 2018 și 2020 și au crescut brusc în 2021 pentru a atinge o cotă de piață de 28 %, care este cu 20 % peste nivelul înregistrat în 2018. În ansamblu, Uniunea importă HRF din peste 40 de țări din întreaga lume. Cei mai mari cinci exportatori de HRF către UE în cursul perioadei investigației de reexaminare au fost Rusia, India, Turcia, Egipt și Taiwan, reprezentând 18 % din piața liberă a Uniunii și 65 % din totalul importurilor de HRF. În mod individual, Rusia a fost cel mai mare exportator, cu o cotă de piață de 5,8 %, în timp ce celelalte patru țări dețineau o cotă de piață cuprinsă între 2 % și, respectiv, 4 %. Nicio altă țară nu deține o cotă de piață mai mare de 2 %. Printre cei mai mari exportatori, importurile din Rusia (69) și Turcia (70) fac în prezent obiectul măsurilor antidumping.

(150)

Evaluarea situației economice a industriei Uniunii a implicat o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.

(151)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 13, pentru evaluarea situației economice a industriei Uniunii s-a recurs la eșantionare.

(152)

În scopul determinării prejudiciului, Comisia a făcut distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor transmise de solicitant care se refereau la toți producătorii din Uniune. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii.

(153)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(154)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costul forței de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a atrage capital.

(155)

Astfel cum se explică în considerentele 136-137, pentru a oferi o imagine cât mai completă posibil a industriei Uniunii, Comisia a obținut date pentru întreaga producție a produsului în cauză și a stabilit dacă producția a fost destinată pieței captive sau pieței libere. Acolo unde a fost relevant și posibil, Comisia a analizat separat indicatorii de prejudiciu referitori la piața liberă și la piața captivă.

(156)

Producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 5

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(157)

Volumul producției industriei Uniunii a urmat o tendință similară cu cea a consumului total al Uniunii și a scăzut în ansamblu cu aproximativ 8 % în cursul perioadei examinate, cu o scădere semnificativă în 2020, urmată de o redresare a cererii de oțel în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(158)

În timp ce capacitatea de producție a industriei Uniunii a crescut ușor în cursul perioadei examinate, cu 3 %, gradul de utilizare a capacității a urmat aceeași tendință negativă ca volumul producției și consumul și a scăzut cu 10 % între 2018 și perioada investigației de reexaminare.

(159)

În perioada examinată, volumul vânzărilor și cota de piață de pe piața liberă ale industriei Uniunii au evoluat după cum urmează:

Tabelul 6

Volumul vânzărilor și cota de piață pe piața liberă (în mii de tone)

(160)

Volumul vânzărilor industriei Uniunii pe piața Uniunii a urmat tendința consumului în cursul perioadei examinate. Acesta a scăzut între 2018 și 2020 din motivele explicate în considerentul 139, scăderea fiind urmată de o redresare în perioada investigației de reexaminare. Cu toate acestea, redresarea din cursul perioadei investigației de reexaminare s-a situat în continuare sub nivelurile din 2018.

(161)

În cursul perioadei examinate, cota de piață a industriei Uniunii în ceea ce privește consumul din Uniune a crescut ușor între 2018 și 2020, de la 77 la 79 %, pentru a scădea cu șapte puncte procentuale între 2020 și perioada investigației de reexaminare, până la 72 %. Astfel cum se arată în tabelul 4, această scădere se explică prin faptul că cota de piață a importurilor din țări terțe a crescut cu 7 % între 2020 și perioada investigației de reexaminare, ceea ce explică pierderea de către industria Uniunii a cotei de piață liberă.

Tabelul 7

Volumul captiv pe piața Uniunii și cota de piață (în mii de tone)

(162)

Volumul captiv al industriei Uniunii (compus din utilizarea captivă și vânzările captive pe piața Uniunii) a scăzut cu 18 % între 2018 și 2020 și s-a redresat cu 7 puncte procentuale în 2021, ceea ce a dus la o scădere globală de 11 % în cursul perioadei examinate, de la aproximativ 45 de milioane de tone până la 40 de milioane de tone de la începutul până la sfârșitul perioadei investigației de reexaminare. În ansamblu, piața captivă și piața liberă au urmat aceeași tendință. Prin urmare, Comisia a concluzionat că dezvoltarea pieței captive nu a avut niciun impact semnificativ asupra performanței industriei Uniunii pe piața liberă.

(163)

Cota de piață captivă a industriei Uniunii (exprimată ca procent din producția totală) a rămas relativ stabilă în cursul perioadei examinate, fiind cuprinsă între 58,1 % și 60,5 %.

(164)

În contextul scăderii consumului și a producției, industria Uniunii a înregistrat pierderi în ceea ce privește volumul vânzărilor și cota de piață pe piața liberă. În ansamblu, nu s-a înregistrat o creștere a industriei Uniunii în cursul perioadei luate în considerare.

(165)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(166)

Între 2018 și perioada investigației de reexaminare, numărul de angajați implicați în fabricarea produsului care face obiectul reexaminării a urmat tendința volumului producției din Uniune, a scăzut brusc între 2018 și 2020 pentru a se redresa ușor în cursul perioadei investigației de reexaminare. În ansamblu, aceasta a condus la o scădere cu 7 % pe parcursul perioadei examinate.

(167)

Productivitatea forței de muncă a industriei Uniunii, măsurată ca producție (tone) pe salariat, a rămas stabilă, în ansamblu, în cursul perioadei examinate.

(168)

Astfel cum se explică în considerentul 114, nu a fost posibil să se stabilească o determinare afirmativă a dumpingului în cursul perioadei investigației de reexaminare. Prin urmare, nu s-a putut stabili nicio marjă de dumping. Prin urmare, investigația s-a axat pe probabilitatea reapariției dumpingului în cazul în care măsurile antidumping ar fi abrogate.

(169)

Măsurile antidumping instituite în urma investigației inițiale au permis industriei Uniunii să se redreseze în urma practicilor anterioare de dumping, astfel cum reiese din datele pentru 2018. Acest lucru a fost confirmat, de asemenea, de constatările Comisiei din investigația antidumping privind produsele plate laminate la cald din Turcia (71).

(170)

Prețurile de vânzare unitare medii ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion practicate față de clienți din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Prețurile de vânzare și costul de producție în Uniune (EUR/tonă)

(171)

Prețurile medii de vânzare ale industriei Uniunii au scăzut cu 18 % între 2018 și 2020 și au crescut drastic, cu 34 %, în 2021 în comparație cu 2018. Tendința prețurilor unitare de vânzare în cursul perioadei examinate a fost influențată de perturbările grave cauzate de pandemia de COVID-19 și de reluarea cererii după pandemie. În 2021, cererea ridicată de oțel, oferta restrânsă și creșterea costului de producție au fost factorii care au influențat creșterea bruscă și semnificativă a prețului unitar de vânzare.

(172)

Costul de producție unitar a crescut pe parcursul perioadei în cauză cu 29 %. Cu toate acestea, în 2019, costul de producție a crescut, în timp ce prețurile de vânzare unitare au scăzut. Incapacitatea industriei Uniunii de a reflecta creșterea costului de producție în prețul său de vânzare s-a datorat volumelor mari de importuri care fac obiectul unui dumping din Turcia, care au dus la scăderea prețurilor. În 2020, atât costul de producție, cât și prețurile de vânzare au scăzut, dar costul de producție a scăzut într-o măsură mai mică. Acest lucru s-a datorat prăbușirii pieței în timpul pandemiei de COVID-19, care a dus la scăderea semnificativă a prețurilor, în timp ce costul de producție a fost mai puțin afectat. Costul unitar de producție a crescut în 2021 ca urmare a unei creșteri bruște a prețurilor energiei și materiilor prime. Cu toate acestea, datorită redresării post-COVID, cererea a crescut și, prin urmare, prețurile au crescut, de asemenea, în mod semnificativ (cu peste 50 % între 2020 și perioada investigației de reexaminare), chiar mai mult decât creșterea costurilor de producție din aceeași perioadă.

(173)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(174)

În cursul perioadei examinate, costurile medii cu forța de muncă au crescut cu 22 %. În timp ce numărul de angajați în cursul perioadei investigației de reexaminare a scăzut, comparativ cu 2018, costul mediu cu forța de muncă per angajat a crescut.

(175)

Nivelurile stocurilor producătorilor din cadrul Uniunii incluși în eșantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 11

Stocurile

(176)

În cursul perioadei examinate, stocul de HRF al industriei Uniunii a scăzut continuu, cu o scădere drastică în 2020, care se explică prin efectele pandemiei de COVID-19, și o redresare în 2021. Industria HRF din Uniune se caracterizează prin contracte-cadru (lunare, trimestriale, anuale) între producători și clienți, prin care se stabilesc cantitățile și prețurile. Aceste contracte-cadru sunt puse în aplicare prin comenzi de cumpărare în funcție de nevoile clienților. Astfel, industria Uniunii își poate planifica producția și stocurile. Prin urmare, astfel cum s-a stabilit și în investigația inițială, stocurile nu sunt considerate un indicator de prejudiciu important pentru această industrie, deoarece majoritatea tipurilor de produs similar sunt fabricate de industria Uniunii pe baza unor comenzi specifice din partea utilizatorilor.

(177)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 12

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(178)

Comisia a stabilit profitabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare, realizat din vânzările produsului similar pe piața liberă din Uniune, ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective.

(179)

Profitabilitatea a fluctuat în cursul perioadei examinate, iar profitabilitatea generală a crescut cu 5,7 puncte procentuale în cursul perioadei examinate. După instituirea măsurilor în 2017, industria s-a redresat și a înregistrat un profit în 2018. Cu toate acestea, în 2019 s-au înregistrat pierderi, iar profitabilitatea a atins cel mai scăzut nivel, și anume – 18 %, în 2020, în mijlocul pandemiei, în timp ce în 2021 profitul a crescut puternic, până la 14,1 %. În urma instituirii de măsuri împotriva RPC în 2017, importurile care fac obiectul unui dumping la prețuri scăzute din Turcia au crescut rapid, ceea ce explică scăderea profitabilității în 2019. Această scădere a profitabilității a fost ulterior exacerbată de șocurile cauzate de pandemia mondială din 2020, cum ar fi perturbările lanțului de aprovizionare și scăderea consumului de oțel. Creșterea pronunțată a cererii de oțel, combinată cu creșterea prețurilor de vânzare, au condus la profituri excepțional de mari în 2021, ceea ce a marcat un an excepțional pentru industria Uniunii.

(180)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Tendința fluxului net de lichidități a avut o evoluție similară profitabilității: o scădere drastică în perioada 2019-2020, urmată de o revenire puternică în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(181)

Între 2018 și perioada investigației de reexaminare, investițiile au crescut cu 82 %. În ansamblu, în cursul perioadei examinate, fluxurile de investiții au urmat o distribuție bimodală: investițiile au crescut semnificativ în 2019, această creștere fiind urmată de o scădere în 2020 și de un al doilea vârf în 2021. În general, investițiile au vizat îmbunătățirea calității și ecologizarea producției.

(182)

Randamentul investițiilor („RI”) este profitul exprimat în procente raportat la valoarea contabilă netă a investițiilor. Randamentul investițiilor s-a îmbunătățit în mod semnificativ în cursul perioadei investigației de reexaminare în comparație cu 2018. De fapt, în cursul perioadei examinate, randamentul investițiilor a crescut cu 8,3 puncte procentuale. Acesta a evoluat într-un mod similar cu profitabilitatea: o scădere drastică în 2019 și 2020, urmată de o redresare puternică în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(183)

Capacitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion de a mobiliza capital nu a fost afectată în cursul perioadei investigației de reexaminare, înregistrând o redresare rapidă în urma pandemiei.

(184)

În urma instituirii măsurilor antidumping împotriva importurilor de HRF din China în 2017, importurile din China au scăzut și au rămas sub nivelul de minimis în cursul perioadei examinate, permițând industriei Uniunii să înceapă să se redreseze în urma efectelor prejudiciabile ale importurilor care au făcut obiectul unui dumping din China și, astfel cum a confirmat Comisia în Regulamentul (UE) 2021/1100 (72) privind importurile de HRF originare din Turcia, să se redreseze până la sfârșitul anului 2018. Cu toate acestea, redresarea situației economice a industriei Uniunii s-a oprit brusc și s-a inversat în 2019, când industria Uniunii a trebuit să concureze cu volume semnificative de importuri la prețuri de dumping provenite de la Turcia, obligând-o să își stabilească prețurile sub nivelul costurilor pentru a-și menține cota de piață și cauzând astfel un prejudiciu important industriei Uniunii (73). În iulie 2021, Comisia a instituit măsuri definitive împotriva Turciei și, datorită mai multor factori implicați, astfel cum se explică în considerentul 179, situația industriei Uniunii s-a îmbunătățit și s-a redresat până la sfârșitul anului 2021, ajungând la o situație economică similară cu cea din 2018. Prin urmare, în cursul perioadei investigației de reexaminare, industria Uniunii nu a mai fost considerată ca fiind prejudiciată.

(185)

Mai precis, aproape toți indicatorii de prejudiciu, în special producția, gradul de utilizare a capacității, volumul vânzărilor și prețurile de vânzare, ocuparea forței de muncă și productivitatea, profitul, fluxul de lichidități și randamentul investițiilor au urmat o tendință similară în cursul perioadei examinate. Această tendință s-a caracterizat printr-o scădere în 2019, o scădere mai accentuată în 2020 și o redresare în perioada investigației de reexaminare până la niveluri similare cu cele de la începutul perioadei examinate în 2018. Motivul acestei tendințe neregulate constă în mare parte din coincidența unui aflux considerabil de importuri de HRF la prețuri de dumping din Turcia și din dinamica unică creată de pandemia de COVID-19. Măsurile de limitare a mișcării persoanelor și întreruperile activității industriale au condus la niveluri de consum extrem de scăzute și la o cerere scăzută de oțel în 2020, în timp ce cererea și prețurile oțelului au crescut brusc în 2021 în timpul redresării post-COVID, ceea ce a condus, printre altele, la profituri excepțional de mari pentru industria siderurgică în perioada investigației de reexaminare.

(186)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii nu a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază în perioada investigației de reexaminare.

(187)

Cu toate acestea, indicatorii nu pot fi analizați fără a lua în considerare condițiile excepțional de favorabile de pe piața oțelului din 2021. Cu toate acestea, în 2020, încetinirea activității industriale determinată de pandemie și scăderea ulterioară a cererii de oțel au condus la o încetinire importantă a performanței industriei siderurgice și a economiei mondiale, în general. În 2021, ca urmare a unei redresări a cererii, consumul de oțel a crescut puternic, la fel ca și prețurile oțelului.

(188)

Astfel cum se explică în considerentul 186, Comisia a concluzionat că industria Uniunii nu a suferit un prejudiciu important în cursul perioadei investigației de reexaminare. Pe de altă parte, astfel cum se explică în considerentul 131, Comisia a concluzionat că este probabil ca dumpingul să reapară în absența măsurilor antidumping. Prin urmare, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă ar exista probabilitatea reapariției prejudiciului cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping din RPC, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(189)

În această privință, Comisia a examinat capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din China, atractivitatea pieței Uniunii, nivelurile probabile ale prețurilor importurilor din China în absența măsurilor antidumping, precum și impactul acestora asupra industriei Uniunii.

(190)

Astfel cum se descrie în considerentul 122, producătorii din China dispun de o capacitate neutilizată semnificativă. Într-adevăr, capacitatea neutilizată estimată a Chinei reprezintă 89 % din volumul consumului de pe piața liberă a UE. Această capacitate neutilizată ar putea fi folosită pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării în vederea exportului către Uniune în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. În plus, astfel cum se menționează în considerentul 123, scăderea cererii de oțel din China este și va rămâne un factor-cheie al creșterii exporturilor. Este probabil ca dezechilibrul rezultat între capacitate și cerere în China să sporească presiunea asupra producătorilor chinezi de a exporta.

(191)

În plus, una dintre principalele piețe, SUA, este protejată prin măsuri antidumping privind produsul care face obiectul reexaminării, ceea ce reduce accesul producătorilor chinezi.

(192)

Astfel cum se descrie în considerentul 126, piața Uniunii se numără printre cele mai mari piețe de anumite produse plate din oțel laminate la cald din lume. În plus, piața chineză nu poate absorbi supracapacitatea de oțel, iar principalele piețe ale țărilor terțe sunt închise pentru exporturile chineze, deoarece dispun de măsuri antidumping, de măsuri de salvgardare sau de alte măsuri de protecție împotriva RPC. De asemenea, nivelurile prețurilor din Uniune sunt mai ridicate decât prețul mediu practicat de exportatorii chinezi către restul lumii. Prin urmare, piața Uniunii reprezintă o destinație atractivă pentru capacitatea neutilizată existentă în RPC în cazul abrogării măsurilor antidumping.

(193)

După comunicarea constatărilor, CISA a contestat concluziile cu privire la atractivitatea pieței Uniunii, susținând că industria siderurgică chineză se bazează pe piața sa internă și că consumul intern chinez este de zece ori mai mare decât segmentul de piață liberă din UE. CISA a subliniat, de asemenea, că, începând cu 1 august 2021, anumite produse siderurgice, inclusiv oțelul plat laminat la cald, nu mai sunt eligibile pentru reduceri de TVA la export, având astfel un efect descurajator asupra exporturilor și redirecționând producția chineză de oțel către industria internă chineză.

(194)

Comisia a recunoscut că consumul intern de HRF din China este semnificativ mai mare decât piața liberă a UE, dar, astfel cum se explică în considerentul 190, producătorii din China dispun de o capacitate neutilizată semnificativă pe care nu sunt în măsură să o vândă pe piața lor internă. Prin urmare, nu există niciun element care să împiedice producătorii chinezi să utilizeze această capacitate neutilizată pentru a fabrica produsul care face obiectul reexaminării pentru exportul către Uniune, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. În plus, astfel cum se menționează în considerentul 123, scăderea cererii de oțel din China este și va rămâne un factor-cheie al creșterii exporturilor. Este probabil ca dezechilibrul rezultat între capacitatea de producție și cerere în China să sporească presiunea asupra producătorilor chinezi de a exporta. În ceea ce privește presupusa modificare a sistemului TVA, Comisia a observat că CISA nu a furnizat niciun element de probă care să susțină afirmația potrivit căreia modificarea reducerilor de TVA ar fi condus sau vor conduce la modificări semnificative ale comportamentului la export al producătorilor chinezi. Prin urmare, Comisia a respins această afirmație, aceasta fiind considerată nefondată.

(195)

Având în vedere volumele scăzute ale importurilor din RPC din 2018 până în 2021, Comisia a considerat că prețurile de import raportate de Eurostat nu puteau fi utilizate pentru a stabili prețurile probabile ale importurilor de HRF din China în absența măsurilor antidumping. În schimb, Comisia a considerat drept un substituent reprezentativ prețurile de export din RPC către toate țările terțe, altele decât Uniunea (denumite în continuare „restul lumii”).

(196)

Astfel cum se descrie în considerentul 117 de mai sus, Comisia a stabilit că, în cursul perioadei investigației de reexaminare, prețul exporturilor chineze (FOB) către restul lumii a fost, în medie, de 660 EUR/tonă. Pe baza acestui preț și pentru a stabili un preț probabil la care exporturile chineze ar ajunge la frontiera Uniunii, Comisia a adăugat costuri pentru asigurare și navlu. În lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi, Comisia a recurs la costurile utilizate în investigația inițială, și anume 52 EUR/tonă sau 7,9 % din preț/tonă, ca fiind cele mai bune date disponibile. În consecință, Comisia a concluzionat că este probabil ca prețul CIF de import al exporturilor chineze de HRF către Uniune să nu fie, în absența măsurilor, mai mare de 712 EUR/tonă.

(197)

Având în vedere că au fost utilizate date statistice, în absența cooperării producătorilor-exportatori chinezi, s-a putut stabili doar un preț mediu pe tonă pentru o gamă foarte variată de tipuri de produse. Prin urmare, în absența unor informații la nivel de tip de produs, Comisia nu a putut efectua un calcul precis al subcotării, ci a trebuit să se limiteze la o comparație a prețurilor între prețurile medii pe tonă.

(198)

Prețul de export din China determinat astfel a fost comparat cu prețurile de vânzare medii ponderate din cursul investigației de reexaminare practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion, percepute de la clienții de pe piața Uniunii, ajustate la un nivel franco fabrică.

(199)

Compararea prețurilor a fost efectuată la același nivel comercial și, prin analogie cu o metodologie precisă de calcul al subcotării prețurilor, rezultatul comparației fiind exprimat ca procent din cifra de afaceri teoretică a producătorilor din Uniune incluși în eșantion în cursul perioadei investigației de reexaminare. Comparația a arătat că, în medie, exporturile chineze către Uniune ar subcota prețurile medii ale industriei Uniunii cu aproximativ 8 %.

(200)

HRF este un produs de bază foarte sensibil la preț și, astfel cum s-a observat în investigația inițială privind importurile de HRF din China și, de asemenea, în investigația privind produsul identic din Turcia, nivelurile relativ modeste de subcotare a prețurilor combinate cu volume mari sunt susceptibile să aibă un impact semnificativ și imediat asupra performanței industriei Uniunii (74). În ambele investigații, marjele de subcotare sub 5 % au forțat industria Uniunii să scadă prețurile de vânzare (sau să piardă cotă de piață) într-o asemenea măsură încât a suferit un prejudiciu important pe termen scurt.

(201)

Având în vedere că, în cursul perioadei investigației de reexaminare, industria Uniunii tocmai s-a redresat după o perioadă turbulentă și dificilă din punct de vedere economic, inclusiv după pandemia de COVID-19, cu pierderi acumulate, aceasta se află încă într-o situație fragilă. Prin urmare, este foarte probabil ca reapariția importurilor la prețuri scăzute care au făcut obiectul unui dumping din China, în volume semnificative, care au subcotat prețurile din Uniune, să aibă un efect negativ semnificativ asupra performanței industriei Uniunii, în special în ceea ce privește producția, volumul vânzărilor și prețurile, profitabilitatea și nevoile în materie de investiții, ducând la recurența prejudiciului important.

(202)

După comunicarea constatărilor, CISA a contestat selectarea perioadei luate în considerare pentru analiza prejudiciului. CISA a susținut că importurile de HRF care fac obiectul unui dumping la volume crescute din Turcia efectuate în 2019, încetinirea economică provocată de pandemia de COVID-19 și redresarea bruscă ulterioară pandemiei au denaturat elementele de probă care au servit drept bază pentru analiza dumpingului și a prejudiciului. Acesta a susținut că Comisia ar fi trebuit să analizeze o perioadă diferită și a sugerat să se examineze o perioadă extinsă, care să acopere unul sau doi ani înainte de perioada examinată (2016-2018), precum și perioada ulterioară PIR (2022).

(203)

Comisia a respins această afirmație. Ea a reamintit că diferitele elemente enumerate de CISA ca fiind de natură să denatureze elementele de probă în cursul perioadei examinate au fost recunoscute și examinate cu atenție în analiza prejudiciului efectuată de Comisie. Comisia a observat, de asemenea, că, chiar dacă s-ar fi luat în considerare o perioadă extinsă înainte de perioada investigației de reexaminare, astfel cum a sugerat CISA, aceleași elemente ar fi fost încă prezente. În ceea ce privește perioada investigației de reexaminare, Comisia a reamintit că, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) din regulamentul de bază, „se alege o perioadă de examinare care, în cazul dumpingului, acoperă în mod normal o perioadă de cel puțin șase luni imediat anterioară deschiderii procedurii. Informațiile referitoare la o perioadă posterioară perioadei desfășurării investigației nu se iau în mod normal în considerare”. Potrivit unei jurisprudențe constante, Comisia nu poate fi obligată să includă în calculele sale factori referitori la o perioadă ulterioară perioadei de investigație, cu excepția cazului în care astfel de factori dezvăluie noi evoluții care fac ca taxa antidumping propusă să fie vădit inadecvată (75). Același raționament ar trebui să se aplice, prin analogie, investigațiilor de reexaminare deschise în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. CISA nu a furnizat niciun element de probă care să demonstreze că evoluțiile care au urmat perioadei investigației de reexaminare au făcut ca reinstituirea taxei să fie în mod vădit inadecvată.

(204)

Pe baza celor de mai sus, se concluzionează că absența măsurilor ar conduce, cel mai probabil, la o creștere semnificativă a importurilor care au făcut obiectul unui dumping din RPC la prețuri prejudiciabile și, prin urmare, la o posibilă reapariție a unui prejudiciu important.

(205)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă menținerea măsurilor antidumping existente ar fi contrară interesului Uniunii în ansamblul ei. Stabilirea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate, printre care cele ale industriei, ale importatorilor și ale utilizatorilor din Uniune.

(206)

Industria Uniunii este localizată în 15 state membre (Austria, Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, Cehia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Țările de Jos și Ungaria). Aceasta are peste 38 000 de angajați în legătură cu produsul care face obiectul reexaminării.

(207)

În absența măsurilor, industria Uniunii nu mai este protejată împotriva creșterii probabile a importurilor care au făcut obiectul unui dumping din China, ceea ce va cauza un prejudiciu important. Efectul măsurilor antidumping va fi pozitiv pentru producătorii din Uniune, întrucât măsurile vor ajuta industria Uniunii să își continue redresarea în urma practicilor de dumping anterioare. Prin urmare, menținerea măsurilor este în mod clar în interesul industriei Uniune.

(208)

Comisia a contactat toți utilizatorii și toți importatorii neafiliați cunoscuți. Niciun utilizator și niciun importator neafiliat nu s-a făcut cunoscut manifestat și nu a cooperat la prezenta investigație prin transmiterea unui răspuns la chestionar. Având în vedere lipsa de cooperare din partea utilizatorilor și a importatorilor neafiliați și în absența oricăror indicații contrare, menținerea măsurilor nu este considerată a fi împotriva interesului utilizatorilor și importatorilor.

(209)

În plus, Comisia a analizat dacă măsurile împotriva Chinei ar avea un efect negativ asupra securității aprovizionării, întrucât există, de asemenea, măsuri în vigoare privind HRF împotriva Turciei, Braziliei, Iranului și Rusiei. Nivelul de utilizare a capacității industriei Uniunii a fost de 75 % în cursul perioadei investigației de reexaminare, iar capacitatea totală de producție a depășit consumul total al Uniunii cu 18 milioane de tone, conform datelor din chestionarul macro al EUROFER. În plus, în pofida măsurilor împotriva unora dintre principalii exportatori de HRF, aproape 40 de țări au exportat produsul care face obiectul reexaminării către Uniune în cursul perioadei investigației de reexaminare, arătând astfel că instituirea de măsuri nu ar afecta diversificarea ofertei. Din aceste motive și în absența cooperării din partea utilizatorilor și importatorilor, Comisia a concluzionat că nu există riscuri potențiale la nivelul aprovizionării pentru utilizatorii din aval.

(210)

După comunicarea constatărilor, CISA a făcut trimitere la măsura de salvgardare a UE privind importurile de, printre altele, HRF din China, care limitează în mod semnificativ posibilitatea producătorilor chinezi de a exporta HRF pe piața UE și restricționează fluxurile de liber schimb în detrimentul producătorilor din aval și al utilizatorilor finali.

(211)

Comisia a reamintit că măsura de salvgardare în cauză nu poate fi considerată ca având un caracter durabil și că măsura în vigoare în prezent (76) nu are niciun impact asupra evaluării probabilității creșterii importurilor în absența taxelor antidumping. Având în vedere caracterul temporar al măsurilor de salvgardare privind oțelul, Comisia a constatat, prin urmare, că acestea nu pot avea un impact asupra concluziilor sale din cadrul prezentei investigații. În ceea ce privește securitatea aprovizionării, astfel cum se menționează în considerentul 209, capacitatea totală de producție a industriei Uniunii a depășit consumul total al Uniunii, iar alte câteva țări terțe au exportat HRF către Uniune în cursul perioadei investigației de reexaminare. În plus, măsura de salvgardare este revizuită periodic și ajustată, dacă este necesar, pentru a asigura o aprovizionare suficientă cu oțel pe piața Uniunii. Prin urmare, măsurile de salvgardare nu ar constitui un risc pentru securitatea aprovizionării utilizatorilor din aval.

(212)

În plus, CISA a susținut, de asemenea, că introducerea mecanismului de ajustare la frontieră în funcție de carbon (Carbon Border Adjustment Mechanism – CBAM) ar deteriora accesul la piața UE, având în vedere obligațiile de raportare împovărătoare și suprataxele legate de CBAM.

(213)

Comisia a reamintit că CBAM va intra în vigoare abia în octombrie 2023 și că, în cursul unei perioade de tranziție care va dura până în 2026, importatorii vor trebui să raporteze doar emisiile încorporate în mărfurile lor, fără a suporta taxe financiare. Motivul declarat pentru această perioadă de tranziție este acela de a acorda părților timpul necesar pentru a se acomoda înainte de instituirea sistemului final și de a reduce riscul de perturbări ale comerțului. În consecință, Comisia a considerat că este prematur să se efectueze orice evaluare a impactului potențial al CBAM asupra viitoarelor fluxuri comerciale de HRF și a respins afirmația.

(214)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase din sfera interesului Uniunii împotriva menținerii măsurilor existente vizând importurile de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate originare din RPC.

(215)

CISA a susținut că măsurile antidumping actuale ar trebui să fie suspendate în conformitate cu articolul 14 alineatul (4) din regulamentul de bază, susținând că sunt îndeplinite ambele condiții prevăzute la articolul 14 alineatul (4) din regulamentul de bază menționat anterior. CISA a susținut că condițiile de piață s-au schimbat temporar într-o asemenea măsură încât este puțin probabil ca prejudiciul să continue sau să se producă ca urmare a suspendării. În acest sens, CISA a făcut trimitere la așteptările în materie de creștere ale industriei din aval a Uniunii și la redresarea economică preconizată în perioada post-COVID, la creșterile de preț ale produsului în cauză, la scăderea preconizată a volumului importurilor din Rusia și Ucraina și la decizia de punere în aplicare de suspendare a taxelor antidumping definitive instituite asupra importurilor de produse laminate plate din aluminiu originare din RPC (77).

(216)

Comisia a respins cererea CISA, întrucât aceasta era generică și nefondată. Pe de altă parte, investigația de reexaminare a stabilit că este probabil ca prejudiciul să reapară în absența măsurilor și, mutatis mutandis, inclusiv în cazul unei suspendări. În urma comunicării constatărilor, CISA a reiterat această afirmație, dar nu a prezentat niciun argument nou.

(217)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la reapariția dumpingului, la reapariția prejudiciului și la interesul Uniunii, măsurile antidumping aplicate importurilor de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din RPC, ar trebui menținute.

(218)

Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenție ca urmare a diferenței dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării taxelor antidumping individuale. Societățile supuse unor taxe antidumping individuale trebuie să prezinte autorităților vamale ale statelor membre o factură comercială valabilă. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Este necesar ca importurile care nu sunt însoțite de factura respectivă să facă obiectul taxei antidumping aplicabile pentru „toate celelalte societăți”.

(219)

Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice importurilor nivelurile individuale ale taxei antidumping, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autoritățile vamale ale statelor membre trebuie să își efectueze verificările uzuale și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a asigura faptul că aplicarea ulterioară a taxei mai mici este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(220)

În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale mai mici ale taxei cresc semnificativ în volum după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie, ea însăși, o modificare a configurației schimburilor comerciale datorată instituirii măsurilor, în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. O investigație anticircumvenție poate fi deschisă în astfel de circumstanțe și cu condiția să fie îndeplinite condițiile. O astfel de investigație poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina nivelul (nivelurile) individual(e) al(e) taxei și, prin urmare, instituirea unei taxe la nivel național.

(221)

Nivelurile individuale ale taxelor antidumping specificate în prezentul regulament pentru întreprinderi se aplică exclusiv importurilor produsului care face obiectul reexaminării originar din RPC și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs care face obiectul reexaminării fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”. Acestora nu trebuie să li se aplice niciunul dintre nivelurile individuale ale taxei antidumping.

(222)

O societate care își schimbă ulterior denumirea poate solicita aplicarea acestor niveluri individuale ale taxei antidumping. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (78). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei aplicabile. În cazul în care schimbarea denumirii societății nu îi afectează dreptul de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene va fi publicat un regulament referitor la schimbarea denumirii.

(223)

Un exportator sau un producător care nu a exportat produsul în cauză către Uniune în cursul perioadei utilizate pentru a stabili nivelul taxei aplicabile în prezent exporturilor sale poate solicita Comisiei să fie supus nivelului taxei antidumping pentru societățile cooperante neincluse în eșantion. Comisia ar trebui să aprobe o astfel de cerere dacă sunt îndeplinite trei condiții, de care noul producător-exportator ar trebui să facă dovadă: (i) faptul că nu a exportat produsul în cauză către Uniune în cursul perioadei utilizate pentru a stabili nivelul taxei aplicabile exporturilor sale; (ii) faptul că nu este afiliat unei societăți care a făcut acest lucru și care, prin urmare, face obiectul taxelor antidumping; și (iii) faptul că a exportat ulterior produsul în cauză ori este supus unei obligații contractuale irevocabile de export al unor cantități substanțiale.

(224)

În conformitate cu articolul 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (79), în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, rata dobânzii este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(225)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,