(1)

Prin Regulamentul (UE) 2017/1019 (2), Comisia Europeană („Comisia”) a instituit taxe antidumping pentru importurile de anumite bare și tije pentru beton armat („bare de armătură”) originare din Republica Belarus („măsurile inițiale”). Investigația care a condus la instituirea măsurilor inițiale va fi denumită în continuare „investigația inițială”.

(2)

Taxa antidumping în vigoare pentru importurile provenite din Republica Belarus („Belarus” sau „țara în cauză”) este de 10,6 %.

(3)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (3), Comisia a primit o cerere de reexaminare în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(4)

Cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor („cererea”) a fost depusă la 16 martie 2022 de către Asociația Europeană a Oțelului („Eurofer” sau „solicitantul”) în numele industriei din Uniune producătoare de bare de armătură, în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază, care reprezintă peste 25 % din producția totală din Uniune. Cererea s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor ar avea ca efect posibil continuarea dumpingului și reapariția prejudiciului pentru industria din Uniune.

(5)

Întrucât a stabilit, în urma consultării comitetului instituit în baza articolului 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a deschis, la 15 iunie 2022, o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor vizând importurile în Uniune de bare de armătură originare din Belarus, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (4) („avizul de deschidere”).

(6)

Investigația privind continuarea sau reapariția dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2021 („perioada investigației de reexaminare” sau „PIR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea posibilității unei continuări sau reapariții a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2018 și sfârșitul perioadei investigației de reexaminare („perioada examinată”).

(7)

În avizul de deschidere, părțile interesate au fost invitate să contacteze Comisia în vederea participării la investigație. În plus, Comisia a informat cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor în mod special solicitanții și pe ceilalți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori cunoscuți și autoritățile din Belarus, importatorii, utilizatorii și comercianții cunoscuți, transmițându-le invitația de a participa la reexaminare.

(8)

Părțile interesate au avut ocazia de a prezenta observații cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor și de a solicita să fie audiate de către Comisie și/sau consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(9)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, având în vedere că Belarus nu este membră a OMC și că este inclusă în anexa I la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (5), valoarea normală trebuie stabilită pe baza prețului sau a valorii construite într-o țară reprezentativă adecvată.

(10)

În vederea obținerii cooperării producătorilor-exportatori dintr-o țară reprezentativă adecvată, în temeiul articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a contactat potențiali producători de bare de armătură din Bosnia și Herțegovina, Coreea de Sud, Republica Dominicană, Elveția, Norvegia, Turcia, Statele Unite (SUA) și Africa de Sud. Comisia a primit un răspuns de la un singur producător, din SUA.

(11)

În lipsa cooperării din partea producătorilor situați într-o altă țară reprezentativă potențială, Comisia a decis să stabilească valoarea normală pe baza informațiilor primite de la respectivul producător din SUA.

(12)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, părțile au fost informate cu privire la alegerea SUA ca țară reprezentativă adecvată și au avut la dispoziție 10 zile pentru a-și prezenta observațiile. Nu au fost primite observații din partea părților interesate.

(13)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion din rândul părților interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(14)

În avizul de deschidere, Comisia a declarat că a selectat cu titlu provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Comisia a selectat eșantionul pe baza volumului producției și al vânzărilor produsului similar în Uniune în cursul perioadei investigației de reexaminare, ținând seama în același timp de distribuția geografică. Acest eșantion a fost constituit din trei producători din Uniune, reprezentând peste 17 % din volumul total estimat al producției și al vânzărilor de produs similar în Uniune. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la eșantionul provizoriu. Întrucât nu s-au primit observații, eșantionul provizoriu a fost, prin urmare, confirmat.

(15)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. Niciun importator neafiliat nu a furnizat informațiile solicitate și nu a acceptat să fie inclus în eșantion.

(16)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor din Belarus să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Belarus pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători care ar putea fi interesați să participe la investigație.

(17)

Un singur producător de bare de armătură din Belarus, Byelorussian Steel Works („BMZ”), s-a manifestat. Prin urmare, eșantionarea nu a fost necesară.

(18)

Comisia a trimis chestionare celor trei producători din Uniune incluși în eșantion, solicitantului, producătorului BMZ și producătorului cooperant din țara reprezentativă. Chestionarele au fost disponibile și online (6) în ziua deschiderii procedurii.

(19)

S-au primit răspunsuri la chestionar din partea celor trei producători din Uniune incluși în eșantion, din partea solicitantului și din partea producătorului din SUA.

(20)

BMZ nu a furnizat un răspuns la chestionar și, prin urmare, s-a considerat că nu a cooperat cu Comisia la prezenta investigație de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor.

(21)

În consecință, în absența cooperării din partea producătorului din Belarus, Comisia a aplicat articolul 18 din regulamentul de bază și s-a bazat în constatările sale rezultate în urma investigației de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor pe datele disponibile.

(22)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina posibilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului, precum și interesul Uniunii. Vizitele de verificare efectuate în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază s-au desfășurat la sediile următoarelor societăți:

(23)

La 17 aprilie 2023, Comisia a comunicat faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să mențină taxele antidumping în vigoare. Tuturor părților li s-a acordat o perioadă de timp în care să poată formula observații cu privire la aceste comunicări.

(24)

Numai solicitantul a prezentat observații care au susținut constatările și concluziile Comisiei.

(25)

Produsul care face obiectul reexaminării este același ca cel care a făcut obiectul investigației inițiale, și anume anumite bare și tije pentru beton armat, din fier sau din oțeluri nealiate, simplu forjate, laminate, trase sau extrudate la cald, chiar torsionate după laminare, care au crestături, nervuri, adâncituri sau alte deformări, adâncite sau în relief, produse în cursul laminării, originare din Belarus, încadrate în prezent la codurile NC ex 7214 10 00, ex 7214 20 00, ex 7214 30 00, ex 7214 91 10, ex 7214 91 90, ex 7214 99 10 și ex 7214 99 95 (denumite în continuare „produsul care face obiectul reexaminării”). Sunt excluse barele și tijele pentru beton armat din fier sau din oțel cu rezistență mare la oboseală. Alte produse lungi, cum ar fi barele rotunde, sunt excluse.

(26)

Astfel cum s-a stabilit în investigația inițială, prezenta investigație de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor a confirmat faptul că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

(27)

Prin urmare, aceste produse sunt considerate produse similare în înțelesul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(28)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă expirarea măsurilor în vigoare ar putea conduce la o continuare sau la o reapariție a dumpingului practicat de Belarus.

(29)

Conform bazei de date Comext a Eurostat, în cursul PIR, importurile provenite din Belarus au totalizat aproximativ 206 200 de tone, cota lor de piață fiind de aproximativ 1,9 %. Principalele state membre importatoare au fost: Estonia, Letonia, Lituania și Polonia. Comparativ cu investigația inițială, importurile și cota de piață s-au redus cu mai mult de jumătate (și anume 488 700 de tone și o cotă de piață de 5,0 %).

(30)

Astfel cum se indică în considerentul 20, singurul producător cunoscut din Belarus nu a cooperat în cadrul investigației. Prin urmare, Comisia a informat autoritățile din Belarus că, din cauza lipsei de cooperare, Comisia ar putea aplica articolul 18 din regulamentul de bază cu privire la constatările referitoare la Belarus. Comisia nu a primit nicio observație.

(31)

În consecință, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, constatările cu privire la posibilitatea continuării sau a reapariției dumpingului s-au bazat pe datele disponibile, în special pe cele obținute de la Eurostat, din baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6) din regulamentul de bază [„baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6)”], de la Global Trade Atlas („GTA”) și din cerere.

(32)

Volumul și prețul importurilor provenite din Belarus au fost stabilite pe baza informațiilor extrase din baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6).

(33)

Astfel cum s-a menționat în secțiunea 1.6 de mai sus, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, având în vedere că Belarus nu este membră a OMC și că este inclusă în anexa I la Regulamentul (UE) 2015/755, este necesar ca valoarea normală să fie stabilită pe baza prețului sau a valorii construite într-o țară reprezentativă adecvată.

(34)

Întrucât a primit un răspuns din partea unui singur producător, situat în SUA, Comisia a decis să stabilească valoarea normală pe baza informațiilor primite de la acest producător din SUA, și anume pe baza prețurilor efective practicate de producătorul cooperant respectiv.

(35)

În primul rând, Comisia a examinat dacă, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, volumul total al vânzărilor de produs similar realizate de producătorul cooperant către clienți independenți din SUA a fost reprezentativ. Volumul total al vânzărilor în SUA a fost comparat cu volumul total al importurilor provenite din Belarus în Uniune, astfel cum a fost raportat în baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6). Pe această bază, Comisia a constatat că produsul similar a fost vândut în cantități reprezentative pe piața din SUA.

(36)

În ceea ce privește producătorul cooperant din SUA, Comisia a examinat ulterior dacă fiecare tip de produs similar vândut pe piața internă ar putea fi considerat ca fiind vândut în cadrul operațiunilor comerciale normale în temeiul articolului 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Operațiunile de vânzare au fost considerate profitabile atunci când prețul unitar a fost mai mare sau egal cu costul de producție. A fost determinat, prin urmare, costul de producție aferent fiecărui tip de produs al producătorului din SUA în cursul PIR.

(37)

Întrucât volumul vândut la un preț de vânzare net mai mare sau egal cu costul de producție calculat (costurile de fabricație plus costurile VAG) reprezenta peste 80 % din volumul total al vânzărilor pe piața internă, valoarea normală s-a bazat pe prețul efectiv practicat pe piața internă de producătorul cooperant din SUA.

(38)

Astfel cum se indică în considerentul 32, prețurile de export din Belarus au fost stabilite pe baza valorilor importurilor provenite din baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6), care au fost ajustate la nivelul franco fabrică. În acest scop, costurile de transport care au fost deduse s-au bazat pe informațiile furnizate de solicitant în cerere.

(39)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export pe bază franco fabrică.

(40)

Comparația a arătat o marjă de dumping la nivel național în cazul exporturilor realizate de Belarus, exprimată ca procent din valoarea în vamă a Uniunii, de 41,1 %.

(41)

Ca urmare a constatării existenței dumpingului în perioada investigației de reexaminare, Comisia a examinat, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, posibilitatea continuării dumpingului, în eventualitatea abrogării măsurilor. S-au analizat următoarele elemente suplimentare: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din Belarus, raportul dintre prețurile de export către țări terțe și nivelul prețurilor din Uniune și atractivitatea pieței Uniunii. Se reamintește că, din cauza lipsei de cooperare din partea producătorului-exportator din Belarus și a guvernului din Belarus, analiza s-a bazat pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, în special pe informațiile furnizate de solicitant în cererea de reexaminare și pe cele din baza de date statistice Global Trade Atlas („GTA”).

(42)

Capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din Belarus au fost stabilite pe baza informațiilor furnizate în cerere.

(43)

Conform datelor furnizate în cerere, verificate în raport cu surse publice, capacitatea de producție pentru anul 2021 în Belarus a fost estimată la peste 2,6 milioane de tone de bare de armătură, cu posibilitatea de a crește cu 300 de mii de tone suplimentare, adică 3 milioane de tone în total (7). Conform datelor disponibile, vânzările realizate de Belarus s-au cifrat la 1,7 milioane de tone, din care 700 de mii au fost consumate pe piața internă și aproximativ 1 milion au fost exportate (8). Prin urmare, capacitatea neutilizată a fost estimată la peste 900 000 de tone, reprezentând peste 8 % din consumul la nivelul Uniunii în cursul PIR. Această capacitate neutilizată ar putea fi utilizată pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării în vederea exportului către Uniune în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(44)

Pe baza informațiilor furnizate în cerere, industria barelor de armătură din Belarus este orientată spre export, întrucât aproximativ 85 % din capacitatea de producție de oțel a Belarus este destinată exportului. Conform bazei de date GTA, piața Uniunii a fost principala piață de export pentru Belarus. S-a constatat că prețurile de export din Belarus către țări terțe (551 EUR/tonă) sunt, în medie, cu 10 euro per tonă mai mici decât prețurile medii de vânzare la export către piața Uniunii și cu 15 % mai mici decât prețurile medii de vânzare ale producătorilor din Uniune pe piața Uniunii (651 EUR/tonă). Luând în considerare aceste niveluri de preț, exportul către Uniune ar putea fi mai atractiv pentru exportatorii din Belarus decât exporturile către majoritatea celorlalte piețe. În plus, un număr mare de țări exportatoare (și anume SUA, Canada, Regatul Unit, Turcia, Ucraina, Malaysia, Mexic, Maroc, țările din Golf, Egipt și alte țări) au devenit din ce în ce mai indisponibile pentru Belarus, din cauza ofertei excedentare interne și a măsurilor comerciale împotriva importurilor provenite din Belarus.

(45)

Piața Uniunii era atractivă pentru producătorul din Belarus și datorită proximității sale geografice și a dimensiunii sale, cu un consum total de aproximativ 11 milioane de tone.

(46)

Prin urmare, în ceea ce privește dimensiunea, prețurile și proximitatea, piața Uniunii a rămas atractivă pentru producătorul-exportator din Belarus în raport cu alte piețe.

(47)

Comisia a observat că, după perioada investigației de reexaminare, din cauza agresiunii militare realizată de Federația Rusă împotriva Ucrainei, UE a impus pachete succesive de sancțiuni împotriva Rusiei și Belarus, care au afectat și produsele siderurgice și/sau societățile siderurgice care produc și exportă produsul care face obiectul investigației. După impunerea de sancțiuni în martie 2022, importurile provenite din Belarus au încetat începând cu iunie 2022. Cu toate acestea, situația actuală nu poate fi considerată ca fiind una de durată. Într-adevăr, având în vedere că sancțiunile respective sunt legate de agresiunea militară și de situația geopolitică conexă, domeniul lor de aplicare, ajustarea și/sau durata acestora sunt imprevizibile. În plus, măsurile antidumping au o durată de aplicabilitate de cinci ani. Având în vedere incertitudinile menționate anterior și faptul că domeniul de aplicare și durata exacte ale sancțiunilor pot fi modificate în continuare în orice moment de către Consiliu, Comisia a constatat că ele nu pot avea un impact asupra concluziilor sale din prezenta investigație. În special, Comisia a constatat că, în pofida sancțiunilor actuale, măsurile sunt în continuare necesare în înțelesul articolului 11 alineatele (1) și (2) din regulamentul de bază.

(48)

Investigația a arătat că importurile provenite din Belarus au continuat să intre pe piața Uniunii la prețuri de dumping în cursul PIR.

(49)

În plus, capacitatea neutilizată din Belarus a fost semnificativă în comparație cu consumul la nivelul Uniunii în cursul PIR. Mai mult, atractivitatea pieței Uniunii în ceea ce privește dimensiunea și prețurile a evidențiat posibilitatea ca exporturile din Belarus să fie direcționate către piața Uniunii, în eventualitatea expirării măsurilor, iar capacitatea neutilizată ar fi, în plus, utilizată pentru a crește producția și exporturile către Uniune.

(50)

În consecință, Comisia a concluzionat că există posibilitatea ca expirarea măsurilor antidumping să conducă la o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping de produs care face obiectul reexaminării provenite din Belarus în Uniune.

(51)

În lumina celor de mai sus, Comisia a concluzionat că expirarea măsurilor antidumping ar putea determina continuarea dumpingului.

(52)

În cursul perioadei examinate, produsul similar a fost fabricat de aproximativ 25 de producători din Uniune. Aceștia constituie „industria din Uniune” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(53)

Producția totală din Uniune în cursul PIR a fost stabilită la aproximativ 11 200 000 de tone. Comisia a stabilit cifra pe baza răspunsurilor la chestionarul macroeconomic, formulate de solicitant. Astfel cum se indică în considerentul 14 de mai sus, trei producători din Uniune au fost selectați pentru a fi incluși în eșantion, reprezentând peste 17 % din producția totală de produs similar din Uniune.

(54)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii pe baza volumului total al vânzărilor industriei din Uniune pe piața Uniunii, la care se adaugă totalul importurilor în Uniune. Vânzările industriei din Uniune pe piața Uniunii au fost obținute de la solicitant și ajustate, după caz, pe baza datelor furnizate în răspunsurile producătorilor din Uniune incluși în eșantion în cursul PIR. În ceea ce privește importurile, Comisia s-a bazat pe informațiile din baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6).

(55)

Pe această bază, consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 1

Consumul din Uniune

(56)

Consumul la nivelul Uniunii a crescut cu 5 % în perioada 2018-2019, înregistrând o ușoară scădere în 2020, crescând ulterior în cursul PIR. Fluctuațiile consumului în cursul anului 2020 și în cursul PIR au fost generate de pandemia de COVID-19, care a condus la reducerea activității operatorilor economici și, prin urmare, la o scădere a consumului, urmată de reluarea activităților economice.

(57)

Consumul la nivelul Uniunii a crescut în ansamblu cu 8 % în cursul perioadei examinate.

(58)

Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza datelor din baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6). Cota de piață a importurilor a fost stabilită pe baza ponderii pe care aceste importuri au avut-o în consumul total din Uniune, astfel cum se menționează în secțiunea 5.2.

(59)

Importurile în Uniune din țara în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Volumul importurilor și cota de piață

(60)

Importurile de produs care face obiectul reexaminării provenite din Belarus au crescut de peste două ori în cursul perioadei examinate, de la 72 000 - 80 000 de tone în 2018 la 200 000 - 210 000 de tone în cursul PIR. Cota de piață a importurilor provenite din Belarus a înregistrat o evoluție similară cu cea a volumului importurilor și a crescut semnificativ în fiecare an, de la 0,6 %-0,8 % în 2018 la 1,8 %-2,1 % în cursul PIR.

(61)

Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza datelor din baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6).

(62)

Prețul mediu ponderat al importurilor provenite din Belarus în Uniune a evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Prețurile de import

(63)

Prețurile medii ale importurilor au scăzut de la 420-440 EUR/tonă în 2018 la 345-365 EUR/tonă în 2020, dar au crescut ulterior la 550-570 EUR/tonă în cursul PIR. În ansamblu, creșterea din perioada cuprinsă între 2018 și PIR a fost de 28 %, ceea ce reprezintă o creștere a prețurilor de 120-130 EUR per tonă. Această creștere globală a prețurilor a fost în concordanță cu tendința generală a prețurilor barelor de armătură de pe piața Uniunii.

(64)

Cu toate acestea, prețul mediu al importurilor provenite din Belarus, la nivelul CIF, pe parcursul întregii perioade examinate a fost mai mic decât costul unitar al producătorilor din Uniune, astfel cum se descrie în secțiunea 5.5.3.1 de mai jos.

(65)

Comisia a determinat subcotarea prețurilor în cursul PIR comparând prețul mediul ponderat al importurilor pe bază de cost, asigurare și navlu („CIF”), ajustat pentru costurile ulterioare importului (9) (inclusiv taxa antidumping), cu prețul de vânzare mediu ponderat, ajustat la nivel franco fabrică, practicat de producătorii din Uniune incluși în eșantion în cazul clienților neafiliați de pe piața Uniunii.

(66)

Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri a producătorilor din Uniune incluși în eșantion înregistrată în cursul PIR și a arătat că prețurile importurilor provenite din Belarus au subcotat prețurile industriei din Uniune cu 2,5 %-3 %. Excluzând taxa antidumping, Comisia a stabilit o subcotare la un nivel de 11,8 %-12 %.

(67)

Importurile de bare de armătură provenite din țări terțe, altele decât Belarus, au provenit în principal din Norvegia, Rusia și Turcia.

(68)

Volumul agregat al importurilor în Uniune, precum și cota de piață și tendințele prețurilor pentru importurile de bare de armătură provenite din celelalte țări terțe au evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Volumul și cota de piață ale importurilor provenite din alte țări terțe

(69)

În cursul PIR, cota de piață a importurilor provenite din țări terțe, altele decât Belarus, a reprezentat 4,1 % din consumul la nivelul Uniunii. Volumul importurilor a scăzut substanțial în 2020 și a crescut în cursul PIR, dar nu a atins nivelul din 2019, ceea ce a dus la o scădere globală a cotei lor de piață cu 3,2 puncte procentuale în perioada examinată. Prețul mediu de import a crescut cu 14 % în cursul perioadei examinate. În cursul PIR, prețul mediu al importurilor provenite din țări terțe, altele decât Belarus, a fost mai mare în comparație cu prețul mediu al industriei din Uniune (+ 2 %) și mai mare în comparație cu prețul mediu al importurilor provenite din Belarus (+ 17 %-20 %).

(70)

Evaluarea situației economice a industriei din Uniune a inclus o evaluare a tuturor indicatorilor economici care influențează situația industriei din Uniune în cursul perioadei examinate.

(71)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 14, pentru evaluarea situației economice a industriei din Uniune s-a recurs la eșantionare.

(72)

Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut o distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor macroeconomice furnizate de asociația producătorilor din Uniune și a datelor referitoare la toți producătorii din Uniune cuprinse în răspunsurile verificate la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei din Uniune.

(73)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, nivelul de ocupare a forței de muncă, productivitatea, magnitudinea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(74)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costul forței de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a atrage capital.

(75)

Producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 5

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(76)

În ansamblu, volumul producției industriei din Uniune a crescut cu 2 % în cursul perioadei examinate. Volumul producției a crescut cu 7 % între 2018 și 2019. În cursul pandemiei de COVID-19, în 2020, producția a scăzut cu 5 % în comparație cu 2019 și s-a menținut la același nivel în cursul PIR.

(77)

Capacitatea de producție a industriei din Uniune a crescut cu 5 % în cursul perioadei examinate. Gradul de utilizare a capacității de producție a scăzut de la 67 % în 2018 la 65 % în cursul PIR.

(78)

Volumul vânzărilor și cota de piață ale industriei din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Volumul vânzărilor și cota de piață

(79)

Volumul vânzărilor industriei din Uniune pe piața Uniunii a crescut cu 10 % în cursul perioadei examinate. El a crescut cu 8 % între 2018 și 2019 și apoi a scăzut ușor cu 2 % în 2020, pentru a crește ulterior cu 4 % în cursul PIR.

(80)

Cota de piață a industriei din Uniune a crescut ușor cu 2 % în perioada examinată. Ea a crescut cu 5 % între 2018 și 2020, dar a scăzut în cursul PIR.

(81)

Creșterea consumului la nivelul Uniunii a fost de 8 % în cursul perioadei examinate. Industria din Uniune a beneficiat de această creștere a consumului și chiar și-a mărit ușor cota de piață cu 2 % în cursul perioadei examinate.

(82)

Nivelul de ocupare a forței de muncă și productivitatea au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 7

Nivelul de ocupare a forței de muncă și productivitatea

(83)

Numărul angajaților a fluctuat în cursul perioadei examinate. El a crescut între 2018 și 2019 cu 12 % și apoi a scăzut treptat în 2020 și în cursul PIR, ajungând la un nivel ușor peste nivelul din 2018. Productivitatea a scăzut între 2018 și 2020 cu 7 % și a crescut cu 8 % între 2020 și PIR. În perioada examinată, producția a scăzut cu 1 %.

(84)

Marja de dumping stabilită în cursul perioadei investigației de reexaminare a fost cu mult peste nivelul de minimis, în timp ce nivelul importurilor provenite din Belarus în cursul perioadei investigației de reexaminare a fost de 1,9 % în raport cu consumul din Uniune.

(85)

În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii ponderate ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion practicate în cazul clienților neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 8

Prețurile de vânzare și costul de producție în Uniune

(86)

Prețul de vânzare unitar mediu practicat de industria din Uniune în cazul clienți neafiliați din Uniune a scăzut cu 17 % între 2018 și 2020, reflectând scăderea costului unitar de producție. În cursul PIR, prețul a crescut cu 45 % în raport cu 2020. Creșterea prețurilor a fost determinată de o creștere a costului unitar de producție și de o creștere a cererii în urma redresării după pandemia de COVID-19.

(87)

Taxele antidumping actuale au permis industriei din Uniune să rămână competitivă în raport cu nivelul actual al prețurilor, deoarece, astfel cum se explică în considerentul 64, pe parcursul întregii perioade examinate, costurile unitare ale producătorilor din Uniune au fost mai mari decât prețul mediu al importurilor provenite din Belarus.

(88)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(89)

Costul mediu cu forța de muncă per angajat al industriei din Uniune a crescut cu 3 % în cursul perioadei examinate, scăzând temporar cu 3 % în 2020, în principal din cauza opririi producției ca urmare a pandemiei de COVID-19.

(90)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 10

Stocuri

(91)

Stocurile au crescut cu 4 % în cursul perioadei examinate.

(92)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 11

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(93)

Comisia a stabilit profitabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare, realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune, ca procent din cifra de afaceri obținută din vânzările respective. Profitabilitatea industriei din Uniune a scăzut între 2018 și 2020 de la 8,4 % la 4,9 %, înregistrând apoi o creștere bruscă între 2020 și PIR, ajungând la 15,3 %. În cursul PIR, creșterea cererii, explicată prin redresarea economică după pandemia de COVID-19, a permis industriei să își crească prețurile la o rată mai mare decât creșterea costului de producție, ceea ce a dus la o creștere a profitabilității. Taxele antidumping în vigoare au permis industriei din Uniune să revină la o situație comercială sănătoasă. Pe parcursul perioadei examinate, profitabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion a fost mai mare decât profitul-țintă stabilit în cursul investigației inițiale (4,8 %).

(94)

Investigația a arătat că în PIR au existat circumstanțe excepționale, legate de izbucnirea pandemiei de COVID-19, urmată de o redresare economică rapidă. În special în 2020, piața Uniunii pentru barele de armătură a fost puternic perturbată din cauza pandemiei de COVID-19, confruntându-se cu volatilități excepționale. În prima jumătate a anului 2020, producția a fost oprită temporar din cauza lipsei comenzilor. Ulterior, în a doua jumătate a anului 2020 și în cursul PIR, profitabilitatea producătorilor din Uniune de bare de armătură s-a îmbunătățit, întrucât cererea a continuat să se redreseze mai rapid decât se preconizase. În această privință, îmbunătățirea profitabilității producătorilor din Uniune în cursul PIR a avut posibil un caracter temporar, datorându-se în principal unei creșteri deosebit de rapide și puternice a cererii, care a condus la niveluri mai mari ale prețurilor.

(95)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Tendința fluxului net de lichidități a crescut cu 40 % ca urmare a creșterii profitabilității, însă într-un ritm mai mic, reflectând din nou efectul pozitiv al taxelor antidumping și circumstanțele excepționale din cursul PIR descrise în considerentul 94.

(96)

Nivelul investițiilor a scăzut cu 11 % pe parcursul perioadei examinate.

(97)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a investițiilor. El a scăzut între 2018 și 2020 de la 102 % la 51 % și a crescut brusc între 2020 și PIR. În ansamblu, randamentul investițiilor a crescut de peste două ori în cursul perioadei examinate.

(98)

Majoritatea indicatorilor de prejudiciu, cum ar fi volumul vânzărilor în Uniune, cota de piață, nivelul de ocupare a forței de muncă, profitabilitatea și fluxul de lichidități au evoluat pozitiv în cursul perioadei examinate. Deși tendința indicatorilor, cum ar fi stocurile finale și investițiile, a fost negativă în această perioadă, nivelurile lor absolute sunt satisfăcătoare și, prin urmare, nu au indicat un prejudiciu important.

(99)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria din Uniune s-a redresat în urma prejudiciului anterior și, în cursul PIR, nu a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(100)

În considerentul 99, Comisia a concluzionat că industria din Uniune nu a suferit un prejudiciu important în cursul PIR. Prin urmare, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă ar exista posibilitatea reapariției prejudiciului cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping, provenite din Belarus, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(101)

Pentru a stabili dacă există posibilitatea reapariției prejudiciului cauzat inițial de importurile care fac obiectul unui dumping provenite din țara în cauză, Comisia a analizat următoarele elemente: (i) capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din Belarus și (ii) nivelurile posibile ale prețurilor importurilor provenite din Belarus și impactul acestora asupra situației industriei din Uniune, în eventualitatea expirării măsurilor.

(102)

Astfel cum s-a arătat în considerentul 49 de mai sus, capacitatea neutilizată din Belarus a fost estimată la peste 900 000 de tone, reprezentând peste 8 % din consumul la nivelul Uniunii în cursul PIR. Această capacitate neutilizată ar putea fi utilizată pentru a aproviziona piața Uniunii în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(103)

Astfel cum s-a arătat în considerentele 44-46, în ceea ce privește dimensiunea, prețurile și proximitatea, piața Uniunii a rămas atractivă pentru producătorii-exportatori din Belarus.

(104)

Comisia a analizat nivelul prețurilor importurilor provenite din Belarus în Uniune. În absența taxelor antidumping, prețurile medii ponderate ale importurilor provenite din Belarus au fost semnificativ mai mici decât prețurile practicate de industria din Uniune pe parcursul întregii perioade examinate. În cursul PIR, importurile provenite din Belarus (10) au fost cu 13 % până la 15 % mai mici decât prețurile practicate de industria din Uniune. În plus, astfel cum se explică în considerentele 64 și 87, nivelul prețurilor importurilor provenite din Belarus a fost chiar mai mic decât costul de producție din Uniune. În consecință, în eventualitatea expirării măsurilor, piața Uniunii ar putea să devină și mai atractivă pentru Belarus.

(105)

În plus, pentru a evalua impactul viitoarelor importuri asupra situației industriei din Uniune, Comisia a considerat că nivelurile prețurilor exporturilor din Belarus către piețe terțe ar fi un indicator rezonabil al viitoarelor niveluri ale prețurilor pe piața Uniunii.

(106)

Astfel cum se menționează în considerentul 44 de mai sus, Comisia a analizat nivelul prețurilor exporturilor din Belarus către piețe terțe și a constatat că aceste prețuri de export au fost semnificativ mai mici în comparație cu prețurile industriei din Uniune (15 %). Prin urmare, piața Uniunii, în ceea ce privește prețurile, rămâne foarte atractivă pentru producătorii din Belarus.

(107)

Având în vedere cele de mai sus și dacă s-ar confrunta cu o creștere a importurilor la prețuri mici din Belarus, producătorii din Uniune, în încercarea de a menține volumul vânzărilor și cotele de piață, ar fi obligați să își reducă prețurile. Acest fapt ar avea un impact asupra profitabilității globale a industriei, care s-ar deteriora.

(108)

Pe de altă parte, dacă industria din Uniune și-ar menține nivelurile actuale ale prețurilor, acest aspect ar avea un impact negativ aproape imediat asupra volumului vânzărilor și producției sale, precum și asupra cotei sale de piață. În plus, o scădere a volumului producției ar duce la o creștere a costurilor unitare de producție ca urmare a reducerii avantajelor economiei de scară. Acest aspect ar deteriora și mai mult profitabilitatea industriei din Uniune. În condițiile unei scăderi a profitabilității, industria din Uniune nu ar fi în măsură să realizeze investițiile necesare. În cele din urmă, acest aspect ar conduce și la pierderea de locuri de muncă și la riscul închiderii liniilor de producție.

(109)

Produsul care face obiectul reexaminării este afectat de pachetele de sancțiuni împotriva Rusiei și Belarusului, însă, astfel cum se menționează în considerentul 47, situația actuală nu poate fi considerată ca fiind una de durată. Comisia a constatat că ele nu pot avea un impact asupra concluziilor sale din prezenta investigație.

(110)

Pe această bază, s-a concluzionat că absența măsurilor ar conduce, cel mai probabil, la o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping din Belarus la prețuri care generează prejudicii și la o posibilă reapariție a unui prejudiciu important.

(111)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a analizat în ce măsură menținerea măsurilor antidumping existente ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblu. Stabilirea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate, printre care cele ale industriei din Uniune, ale importatorilor și ale utilizatorilor din Uniune.

(112)

Astfel cum se menționează în considerentul 99, industria din Uniune s-a redresat în urma prejudiciului cauzat de practicile de dumping anterioare. În eventualitatea expirării măsurilor existente, industria din Uniune s-ar confrunta, posibil, cu o concurență neloială sporită din partea producătorilor din Belarus, ceea ce, cel mai probabil, ar pune capăt redresării în curs a industriei din Uniune.

(113)

Comisia a concluzionat, prin urmare, că menținerea măsurilor ar fi în interesul industriei din Uniune

(114)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 15, niciun importator nu s-a manifestat în urma publicării avizului de deschidere și în cursul investigației. Deși nu s-a putut exclude faptul că instituirea măsurilor a avut un impact negativ asupra activității lor, importatorii nu au depins de Belarus și s-au putut aproviziona cu produsul care face obiectul reexaminării din alte țări, precum Norvegia și Turcia. Prin urmare, Comisia a concluzionat că, din perspectiva importatorilor, nu există motive imperative pentru a nu prelungi măsurile existente.

(115)

Niciun utilizator nu s-a manifestat în urma publicării avizului de deschidere și în cursul investigației. Prin urmare, nu au existat indicii potrivit cărora concluzia obținută în cadrul investigației inițiale (11) nu ar mai fi valabilă și menținerea măsurilor ar avea un efect negativ asupra utilizatorilor care să depășească impactul pozitiv al măsurilor.

(116)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive imperative din sfera interesului Uniunii împotriva menținerii măsurilor existente vizând importurile de bare de armătură originare din Belarus.

(117)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia privind continuarea sau reapariția dumpingului, reapariția prejudiciului și interesul Uniunii, este necesar ca măsurile antidumping vizând barele de armătură din Belarus să fie menținute.

(118)

Potrivit articolului 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (12), în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, rata dobânzii este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(119)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,