ISSN 1977-0782 |
||
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 73 |
|
Ediţia în limba română |
Legislaţie |
Anul 66 |
Cuprins |
|
II Acte fără caracter legislativ |
Pagina |
|
|
REGULAMENTE |
|
|
* |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/543 al Comisiei din 9 martie 2023 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 686/2012 în ceea ce privește alocarea către statele membre, în sensul procedurii de reînnoire, a evaluării substanțelor active a căror aprobare expiră în perioada 31 ianuarie 2029-1 octombrie 2035 ( 1 ) |
|
|
|
DIRECTIVE |
|
|
* |
Directiva delegată (UE) 2023/544 a Comisiei din 16 decembrie 2022 de modificare a Directivei 2000/53/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește exceptările pentru utilizarea plumbului în aliajele de aluminiu pentru prelucrare, în aliajele de cupru și în anumite baterii ( 1 ) |
|
|
|
DECIZII |
|
|
* |
||
|
* |
||
|
* |
||
|
* |
||
|
* |
||
|
|
RECOMANDĂRI |
|
|
* |
||
|
|
REGULAMENTE DE ORDINE INTERIOARĂ ȘI DE PROCEDURĂ |
|
|
* |
||
|
* |
||
|
* |
||
|
* |
||
|
* |
||
|
* |
||
|
* |
||
|
* |
||
|
* |
||
|
* |
||
|
* |
||
|
* |
|
|
Rectificări |
|
|
* |
|
|
|
(1) Text cu relevanță pentru SEE. |
RO |
Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată. Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc. |
II Acte fără caracter legislativ
REGULAMENTE
10.3.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 73/1 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2023/543 AL COMISIEI
din 9 martie 2023
de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 686/2012 în ceea ce privește alocarea către statele membre, în sensul procedurii de reînnoire, a evaluării substanțelor active a căror aprobare expiră în perioada 31 ianuarie 2029-1 octombrie 2035
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului (1), în special articolul 19,
întrucât:
(1) |
În sensul procedurii de reînnoire, Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 686/2012 al Comisiei (2) alocă evaluarea substanțelor active unui stat membru raportor și unui stat membru coraportor. Având în vedere că evaluarea substanțelor active a căror aprobare expiră în perioada 31 ianuarie 2029-1 octombrie 2035 nu a fost încă alocată unui stat membru sau unui stat membru coraportor, se cuvine să se procedeze la alocarea acesteia. |
(2) |
Respectiva alocare trebuie efectuată în așa fel încât să se asigure un echilibru între statele membre în ceea ce privește repartizarea responsabilităților și a activităților. |
(3) |
Prin urmare, Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 686/2012 trebuie modificat în consecință. |
(4) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 686/2012 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 9 martie 2023.
Pentru Comisie
Președinta
Ursula VON DER LEYEN
(1) JO L 309, 24.11.2009, p. 1.
(2) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 686/2012 al Comisiei din 26 iulie 2012 de alocare către statele membre, în sensul procedurii de reînnoire, a evaluării substanțelor active (JO L 200, 27.7.2012, p. 5).
ANEXĂ
În anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 686/2012, se adaugă următoarea parte E:
„PARTEA E
Alocarea evaluării substanțelor active a căror aprobare expiră în perioada 31 ianuarie 2029-1 octombrie 2035
Substanță activă |
Stat membru raportor |
Stat membru coraportor |
1-metilciclopropenă |
DE |
EL |
2,4-D |
DE |
EL |
2,4-DB |
EL |
IE |
ABE-IT 56 |
FR |
PT |
Acetamiprid |
DE |
ES |
Acibenzolar-S-metil |
ES |
BE |
Ampelomyces quisqualis tulpina AQ10 |
SE |
NL |
Bacillus amyloliquefaciens tulpina FZB24 |
DE |
AT |
Bacillus subtilis tulpina IAB/BS03 |
ES |
AT |
Beauveria bassiana tulpina 203 |
DK |
NL |
Beauveria bassiana tulpina IMI389521 |
SE |
NL |
Beauveria bassiana tulpina PPRI 5339 |
SE |
NL |
Acid benzoic |
HU |
CZ |
Carfentrazon-etil |
FR |
DE |
Carvonă |
IT |
NL |
Cerevisan |
ES |
DE |
Clonostachys rosea tulpina J1446 |
HU |
AT |
Coniothyrium minitans tulpina CON/M/91-08 |
AT |
EE |
COS-OGA |
FR |
HR |
Cihalofop-butil |
CZ |
BE |
Cipermetrin |
CZ |
DE |
P-dimetenamidă |
BE |
DE |
Etofumesat |
AT |
FI |
Fenhexamid |
BE |
CZ |
Fosfat feric |
PL |
DK |
Pirofosfat feric |
CZ |
FR |
Flazasulfuron |
ES |
PL |
Florasulam |
CZ |
FR |
Florpirauxifen-benzil |
FR |
IT |
Flutianil |
DE |
EL |
Foramsulfuron |
FR |
SK |
Forclorfenuron |
ES |
BE |
Iodosulfuron |
BE |
FR |
Iprovalicarb |
SE |
LV |
Isaria fumosorosea tulpina Apopka 97 |
NL |
AT |
Izoxaflutol |
SE |
BE |
Laminarin |
EL |
FR |
Senecioat de lavandulil |
SE |
NL |
Hidrazidă maleică |
SI |
IT |
Mefentrifluconazol |
ES |
FR |
Mezosulfuron |
PL |
SE |
Mesotrion |
NL |
SK |
Metalaxil-M |
DE |
EL |
Virusul mozaic pepino, izolatul atenuat VC 1 |
FR |
DE |
Virusul mozaic pepino, izolatul atenuat VX 1 |
FR |
DE |
Pasteuria nishizawae Pn1 |
NL |
DK |
Virusul mozaic pepino, tulpina CH2, izolat 1906 |
FI |
BE |
Petoxamid |
AT |
FR |
Phlebiopsis gigantea tulpina FOC PG 410.3 |
EE |
FI |
Phlebiopsis gigantea tulpina VRA 1835 |
EE |
FI |
Phlebiopsis gigantea tulpina VRA 1984 |
EE |
FI |
Picolinafen |
LT |
IT |
Propoxicarbazon |
SE |
BE |
Piraflufen-etil |
DE |
FR |
Piridat |
AT |
DE |
Piriproxifen |
ES |
BE |
Saccharomyces cerevisiae tulpina LAS02 |
EL |
AT |
Siltiofam |
NL |
IE |
Bicarbonat de sodiu |
AT |
FR |
Sulfosulfuron |
IE |
SE |
Tiabendazol |
NO |
ES |
Tifensulfuron-metil |
FR |
DK |
Tolclofos-metil |
FI |
SE |
Tribenuron |
FR |
SE |
Trichoderma atroviride tulpina SC1 |
SI |
NL |
Trifloxistrobin |
HR |
DE |
Verticillium albo-atrum tulpina WCS850 |
NL |
SE |
Zoxamid |
BE |
PL” |
DIRECTIVE
10.3.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 73/5 |
DIRECTIVA DELEGATĂ (UE) 2023/544 A COMISIEI
din 16 decembrie 2022
de modificare a Directivei 2000/53/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește exceptările pentru utilizarea plumbului în aliajele de aluminiu pentru prelucrare, în aliajele de cupru și în anumite baterii
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Directiva 2000/53/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 septembrie 2000 privind vehiculele scoase din uz (1), în special articolul 4 alineatul (2) litera (b),
întrucât:
(1) |
În temeiul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din Directiva 2000/53/CE, statele membre trebuie să se asigure că materialele și componentele vehiculelor introduse pe piață după 1 iulie 2003 nu conțin plumb, mercur, cadmiu sau crom hexavalent. |
(2) |
Anexa II la Directiva 2000/53/CE cuprinde materialele și componentele de vehicule exceptate de la interdicția prevăzută la articolul 4 alineatul (2) litera (a) din directiva respectivă. |
(3) |
Comisia a evaluat exceptarea 2(c)(i) din anexa II la Directiva 2000/53/CE în ceea ce privește aliajele de aluminiu pentru prelucrare, luând în considerare progresul tehnic și științific. Această evaluare a condus la concluzia că există alternative adecvate disponibile, dar că este necesară o perioadă de tranziție pentru a înlocui utilizarea plumbului în toate materialele și componentele care fac obiectul exceptării respective. Utilizarea plumbului în materialele și componentele în cauză, inclusiv a plumbului în aluminiul forjat, ar putea fi eliminată treptat până la sfârșitul anului 2027. Prin urmare, este oportun să se prevadă o dată de expirare pentru exceptarea respectivă. |
(4) |
Comisia a evaluat exceptarea 3 din anexa II la Directiva 2000/53/CE în ceea ce privește aliajele de cupru, luând în considerare progresul tehnic și științific. Această evaluare a condus la concluzia că nu există încă alternative adecvate la utilizarea plumbului în materialele și componentele care fac obiectul exceptării respective. Având în vedere progresele înregistrate în dezvoltarea de înlocuitori ai plumbului în materialele și componentele în cauză, este oportun să se prevadă o nouă dată de revizuire a exceptării respective. |
(5) |
Comisia a evaluat exceptarea prevăzută la rubrica 5(b) din anexa II la Directiva 2000/53/CE în ceea ce privește plumbul din bateriile destinate aplicațiilor pentru baterii care nu sunt incluse la rubrica 5(a) din anexa respectivă, care se referă la bateriile din sistemele de înaltă tensiune, având în vedere progresul tehnic și științific. Această evaluare a condus la concluzia că utilizarea plumbului în baterii pentru aplicațiile care nu sunt incluse la rubrica 5(a) din anexa II la Directiva 2000/53/CE poate fi evitată pentru unele aplicații, dar nu și pentru bateriile utilizate în aplicațiile de 12 V. Pentru a aplica un cadru de reglementare coerent pentru baterii, inclusiv pentru cele care nu intră sub incidența derogării prevăzute la rubrica 5(a) din anexa II la Directiva 2000/53/CE și care nu sunt utilizate în aplicațiile de 12 V, este oportun să se prevadă două rubrici separate 5(b)(i) și 5(b)(ii) în locul unei singure rubrici 5(b). |
(6) |
Rubrica 5(b)(i) ar trebui să prevadă o derogare pentru utilizarea plumbului în bateriile utilizate în aplicațiile de 12 V și pentru utilizarea plumbului în bateriile utilizate în aplicațiile de 24 V din vehiculele cu destinații speciale, astfel cum sunt definite la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului (2). Având în vedere progresele înregistrate în dezvoltarea de înlocuitori ai plumbului pentru bateriile în cauză, este oportun să se prevadă o nouă dată de revizuire a exceptărilor respective. |
(7) |
Rubrica 5(b)(ii) ar trebui să prevadă o exceptare pentru utilizarea plumbului în baterii pentru alte aplicații ale bateriilor care nu sunt incluse la rubrica 5(a) și la rubrica 5(b)(i) din anexa II la Directiva 2000/53/CE. Evaluarea a condus la concluzia că bateriile pe bază de plumb pentru aceste aplicații pot fi evitate, având în vedere progresele înregistrate în dezvoltarea de înlocuitori pentru utilizarea plumbului în bateriile utilizate în astfel de aplicații. Prin urmare, este oportun să se prevadă o dată de expirare a exceptării respective, care să permită eliminarea treptată a utilizării plumbului în bateriile în cauză. |
(8) |
Prin urmare, Directiva 2000/53/CE ar trebui modificată în consecință, |
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
Articolul 1
Anexa II la Directiva 2000/53/CE se înlocuiește cu textul din anexa la prezenta directivă.
Articolul 2
(1) Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 1 iunie 2023. Statele membre comunică de îndată Comisiei textul acestor acte.
Atunci când statele membre adoptă aceste acte, ele cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o astfel de trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.
(2) Statele membre comunică Comisiei textul principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.
Articolul 3
Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Articolul 4
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 16 decembrie 2022.
Pentru Comisie
Președinta
Ursula VON DER LEYEN
(1) JO L 269, 21.10.2000, p. 34.
(2) Regulamentul (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind omologarea și supravegherea pieței autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și ale sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 715/2007 și (CE) nr. 595/2009 și de abrogare a Directivei 2007/46/CE (JO L 151, 14.6.2018, p. 1).
ANEXĂ
„ANEXA II
Materiale și componente exceptate de la dispozițiile articolului 4 alineatul (2) litera (a)
Într-un material omogen, se tolerează o concentrație maximă de plumb, crom hexavalent și, respectiv, mercur de până la 0,1 % în greutate și o concentrație maximă de cadmiu de până la 0,01 % în greutate.
Piesele de schimb introduse pe piață după 1 iulie 2003 care sunt folosite pentru vehiculele introduse pe piață înainte de 1 iulie 2003, cu excepția maselor de echilibrare pentru roți, a periilor de grafit pentru motoare electrice și a garniturilor de frână, sunt exceptate de la dispozițiile articolului 4 alineatul (2) litera (a) din Directiva 2000/53/CE.
Materiale și componente |
Domeniul de aplicare și data de expirare a exceptării |
Se etichetează sau se identifică în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) litera (b) punctul (iv) |
||||||||
Plumbul ca element de aliere |
||||||||||
|
|
|
||||||||
|
Vehicule omologate de tip înainte de 1 ianuarie 2016 și piese de schimb pentru aceste vehicule |
|
||||||||
|
Ca piese de schimb pentru vehiculele introduse pe piață înainte de 1 iulie 2005 |
|
||||||||
|
Ca piese de schimb pentru vehiculele introduse pe piață înainte de 1 iulie 2008 |
|
||||||||
|
Vehicule omologate de tip înainte de 1 ianuarie 2028 și piese de schimb pentru aceste vehicule |
|
||||||||
|
|
|||||||||
|
|
|||||||||
|
Ca piese de schimb pentru vehiculele introduse pe piață înainte de 1 iulie 2008 |
|
||||||||
|
Ca piese de schimb pentru vehiculele introduse pe piață înainte de 1 iulie 2011 |
|
||||||||
Plumb și compuși ai plumbului în componente |
||||||||||
|
Vehicule omologate de tip înainte de 1 ianuarie 2019 și piese de schimb pentru aceste vehicule |
X |
||||||||
|
X |
|||||||||
|
Vehicule omologate de tip înainte de 1 ianuarie 2024 și piese de schimb pentru aceste vehicule |
X |
||||||||
|
Vehicule omologate de tip înainte de 1 ianuarie 2016 și piese de schimb pentru aceste vehicule |
X |
||||||||
|
Ca piese de schimb pentru vehiculele introduse pe piață înainte de 1 iulie 2005 |
|
||||||||
|
Ca piese de schimb pentru vehiculele introduse pe piață înainte de 1 iulie 2006 |
|
||||||||
|
Ca piese de schimb pentru vehiculele introduse pe piață înainte de 1 iulie 2009 |
|
||||||||
|
Vehicule omologate de tip înainte de 1 ianuarie 2016 și piese de schimb pentru aceste vehicule |
X (5) |
||||||||
|
Vehicule omologate de tip înainte de 1 ianuarie 2011 și piese de schimb pentru aceste vehicule |
X (5) |
||||||||
|
Vehicule omologate de tip înainte de 1 ianuarie 2013 și piese de schimb pentru aceste vehicule |
X (5) |
||||||||
|
Vehicule omologate înainte de 1 ianuarie 2015 și piese de schimb pentru aceste vehicule |
X (5) |
||||||||
|
X (5) |
|||||||||
|
Vehicule omologate de tip înainte de 1 ianuarie 2017 și piese de schimb pentru aceste vehicule |
X (5) |
||||||||
|
Vehicule omologate de tip înainte de 1 ianuarie 2024 și piese de schimb pentru aceste vehicule |
X (5) |
||||||||
|
Vehicule omologate de tip înainte de 1 octombrie 2022 și piese de schimb pentru aceste vehicule |
X (5) |
||||||||
|
Vehicule omologate de tip începând cu 1 octombrie 2022 și piese de schimb pentru aceste vehicule |
X (5) |
||||||||
|
Vehicule omologate de tip înainte de 1 ianuarie 2016 și piese de schimb pentru aceste vehicule |
X (5) |
||||||||
|
Vehicule omologate de tip înainte de 1 ianuarie 2016 și piese de schimb pentru aceste vehicule |
X (5) |
||||||||
|
Vehicule omologate de tip înainte de 1 ianuarie 2020 și piese de schimb pentru aceste vehicule |
X (5) |
||||||||
|
Vehicule omologate de tip înainte de 1 ianuarie 2024 și piese de schimb pentru aceste vehicule |
X (5) |
||||||||
|
Ca piese de schimb pentru tipurile de motoare proiectate înainte de 1 iulie 2003 |
|
||||||||
|
|
X (6) (pentru alte componente decât cele piezoelectrice din motoare) |
||||||||
|
|
|
||||||||
|
Vehicule omologate de tip înainte de 1 ianuarie 2016 și piese de schimb pentru aceste vehicule |
|
||||||||
|
Vehicule omologate de tip înainte de 1 ianuarie 2017 și piese de schimb pentru aceste vehicule |
|
||||||||
|
Vehicule omologate de tip înainte de 1 iulie 2006 și piese de schimb pentru aceste vehicule |
|
||||||||
|
Vehicule omologate de tip înainte de 1 ianuarie 2019 și piese de schimb pentru aceste vehicule |
X |
||||||||
Crom hexavalent |
||||||||||
|
Ca piese de schimb pentru vehiculele puse pe piață înainte de 1 iulie 2007 |
|
||||||||
|
Ca piese de schimb pentru vehiculele introduse pe piață înainte de 1 iulie 2008 |
|
||||||||
Crom hexavalent ca agent anticoroziv, cu o concentrație de până la 0,75 % în greutate în soluția de răcire, utilizat în sistemul de răcire din oțel-carbon al frigiderelor cu absorbție:
|
Pentru (a): Vehicule omologate de tip înainte de 1 ianuarie 2020 și piese de schimb pentru aceste vehicule Pentru (b): Vehicule omologate de tip înainte de 1 ianuarie 2026 și piese de schimb pentru aceste vehicule |
X |
||||||||
Mercur |
||||||||||
|
Vehicule omologate de tip înainte de 1 iulie 2012 și piese de schimb pentru aceste vehicule |
X |
||||||||
|
Vehicule omologate de tip înainte de 1 iulie 2012 și piese de schimb pentru aceste vehicule |
X |
||||||||
Cadmiu |
||||||||||
|
Ca piese de schimb pentru vehiculele puse pe piață înainte de 31 decembrie 2008 |
|
||||||||
Note la tabel: |
(1) Această exceptare va fi revizuită în 2024.
(2) Se aplică aliajelor de aluminiu în care plumbul nu este introdus în mod intenționat, ci este prezent ca urmare a utilizării de aluminiu reciclat.
(3) Această exceptare va fi revizuită în 2025.
(4) Sistemele cu o tensiune > 75 V c.c., astfel cum sunt definite la articolul 1 din Directiva 2014/35/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la echipamentele electrice destinate utilizării în cadrul unor anumite limite de tensiune (JO L 96, 29.3.2014, p. 357).
(5) Se demontează dacă, în corelație cu rubrica 10(a), se depășește un prag mediu de 60 de grame per vehicul. În sensul prezentei note, nu se iau în considerare dispozitivele electronice care nu sunt instalate de fabricant pe linia de producție.
(6) Se demontează dacă, în corelație cu rubricile 8(a)-8(k), se depășește un prag mediu de 60 de grame per vehicul. În sensul prezentei note, nu se iau în considerare dispozitivele electronice care nu sunt instalate de fabricant pe linia de producție.”
(7) Regulamentul (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind omologarea și supravegherea pieței autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și ale sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 715/2007 și (CE) nr. 595/2009 și de abrogare a Directivei 2007/46/CE (JO L 151, 14.6.2018, p. 1).
DECIZII
10.3.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 73/12 |
DECIZIA (UE) 2023/545 A CONSILIULUI
din 7 martie 2023
de numire a trei membri și a doi supleanți, propuși de Republica Federală Germania, în Comitetul Regiunilor
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 305,
având în vedere Decizia (UE) 2019/852 a Consiliului din 21 mai 2019 cu privire la stabilirea componenței Comitetului Regiunilor (1),
având în vedere propunerile guvernului german,
întrucât:
(1) |
În temeiul articolului 300 alineatul (3) din tratat, Comitetul Regiunilor este format din reprezentanți ai colectivităților regionale și locale care fie sunt titularii unui mandat electoral în cadrul unei autorități regionale sau locale, fie răspund din punct de vedere politic în fața unei adunări alese. |
(2) |
La 10 decembrie 2019, Consiliul a adoptat Decizia (UE) 2019/2157 (2) de numire a membrilor și a supleanților în cadrul Comitetului Regiunilor pentru perioada 26 ianuarie 2020-25 ianuarie 2025. La 25 noiembrie 2021, Consiliul a adoptat Decizia (UE) 2021/2112 (3) de numire a unui supleant, propus de Republica Federală Germania, în Comitetul Regiunilor. |
(3) |
Trei locuri de membru în Comitetul Regiunilor au devenit vacante ca urmare a încheierii mandatului național în baza căruia a fost propusă numirea doamnei Birgit HONÉ și a demisiilor domnului Franz RIEGER și domnului Bernd Claus VOß. |
(4) |
Două locuri de supleant în Comitetul Regiunilor au devenit vacante ca urmare a încheierii mandatelor naționale în temeiul cărora au fost propuse numirile domnului Claus Christian CLAUSSEN și domnului Clemens LAMMERSKITTEN. |
(5) |
Guvernul german a propus următorii reprezentanți ai colectivităților regionale care sunt titularii unui mandat electoral în cadrul unei autorități regionale sau care răspund din punct de vedere politic în fața unei adunări alese pentru calitatea de membri în Comitetul Regiunilor pentru durata rămasă a mandatului actual, care se încheie la 25 ianuarie 2025: domnul Alex DOROW, Mitglied des Bayerischen Landtags (deputat în Parlamentul landului Bavaria), doamna Erika VON KALBEN, Mitglied des Schleswig-Holsteinischen Landtages (deputată în Parlamentul landului Schleswig-Holstein) și domnul Matthias WUNDERLING-WEILBIER, Staatssekretär für Bundes- und Europaangelegenheiten und Regionale Entwicklung, Niedersächsisches Ministerium für Bundes- und Europaangelegenheiten und Regionale Entwicklung (secretar de stat pentru afaceri federale și europene și dezvoltare regională, Ministerul Afacerilor Federale și Europene și Dezvoltării Regionale al landului Saxonia Inferioară). |
(6) |
Guvernul german a propus următorii reprezentanți ai colectivităților regionale sau locale care sunt titularii unui mandat electoral în cadrul unei autorități locale sau care răspund din punct de vedere politic în fața unei adunări alese pentru calitatea de supleanți în Comitetul Regiunilor pentru durata rămasă a mandatului actual, care se încheie la 25 ianuarie 2025: doamna Anna KEBSCHULL, Landrätin des Landkreises Osnabrück (președinta circumscripției Osnabrück) și domnul Werner SCHWARZ, Minister für Landwirtschaft, ländliche Räume, Europa und Verbraucherschutz des Landes Schleswig-Holstein (ministrul agriculturii, zonelor rurale, afacerilor europene și protecției consumatorilor din landul Schleswig-Holstein), |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Următorii reprezentanți ai colectivităților regionale sau locale care sunt titulari ai unui mandat electoral sau care răspund din punct de vedere politic în fața unei adunări alese sunt numiți în Comitetul Regiunilor pentru durata rămasă a mandatului actual, care se încheie la 25 ianuarie 2025:
(a) |
în calitatea de membri:
și |
(b) |
în calitatea de supleanți:
|
Articolul 2
Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.
Adoptată la Bruxelles, 7 martie 2023.
Pentru Consiliu
Președintele
L. EDHOLM
(1) JO L 139, 27.5.2019, p. 13.
(2) Decizia (UE) 2019/2157 a Consiliului din 10 decembrie 2019 de numire a membrilor și a supleanților în Comitetul Regiunilor pentru perioada 26 ianuarie 2020-25 ianuarie 2025 (JO L 327, 17.12.2019, p. 78).
(3) Decizia (UE) 2021/2112 a Consiliului din 25 noiembrie 2021 de numire a unui supleant, propus de Republica Federală Germania, în cadrul Comitetului Regiunilor (JO L 429, 1.12.2021, p. 151).
10.3.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 73/14 |
DECIZIA (UE) 2023/546 A CONSILIULUI
din 7 martie 2023
de numire a unui membru și a doi supleanți, propuși de Republica Slovenia, în Comitetul Regiunilor
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 305,
având în vedere Decizia (UE) 2019/852 a Consiliului din 21 mai 2019 cu privire la stabilirea componenței Comitetului Regiunilor (1),
având în vedere propunerile guvernului sloven,
întrucât:
(1) |
În temeiul articolului 300 alineatul (3) din tratat, Comitetul Regiunilor este format din reprezentanți ai colectivităților regionale și locale care fie sunt titularii unui mandat electoral în cadrul unei autorități regionale sau locale, fie răspund din punct de vedere politic în fața unei adunări alese. |
(2) |
La 10 decembrie 2019, Consiliul a adoptat Decizia (UE) 2019/2157 (2) de numire a membrilor și a supleanților în cadrul Comitetului Regiunilor pentru perioada 26 ianuarie 2020-25 ianuarie 2025. |
(3) |
Un loc de membru în Comitetul Regiunilor a devenit vacant ca urmare a încheierii mandatului național în temeiul căruia a fost propusă numirea doamnei Jasna GABRIČ. |
(4) |
Două locuri de supleant au devenit vacante ca urmare a numirii domnului Tine RADINJA și a domnului Tomaž ROŽEN în calitatea de membri în Comitetul Regiunilor prin Decizia (UE) 2022/1678 a Consiliului (3). |
(5) |
Guvernul sloven a propus-o, pe baza unui mandat electoral diferit, pe doamna Jasna GABRIČ, reprezentantă a unei colectivități locale și titulară a unui mandat electoral în cadrul unei autorități locale, članica občinskega sveta, Občina Trbovlje (membru al consiliului municipal, municipalitatea Trbovlje), pentru calitatea de membru în Comitetul Regiunilor pentru durata rămasă a mandatului actual, care se încheie la 25 ianuarie 2025. |
(6) |
Guvernul sloven a propus următorii reprezentanți ai colectivităților locale care sunt titularii unui mandat electoral în cadrul unei autorități locale pentru calitatea de supleanți în Comitetul Regiunilor pentru durata rămasă a mandatului actual, care se încheie la 25 ianuarie 2025: domnul Marko DIACI, župan, Občina Šentjur (primar, municipalitatea Sentjur), și domnul Nejc SMOLE, župan, Občina Medvode (primar, municipalitatea Medvode), |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Următorii reprezentanți ai colectivităților locale care sunt titulari ai unui mandat electoral sunt numiți în Comitetul Regiunilor pentru durata rămasă a mandatului actual, care se încheie la 25 ianuarie 2025:
(a) |
în calitatea de membru:
și |
(b) |
în calitatea de supleanți:
|
Articolul 2
Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.
Adoptată la Bruxelles, 7 martie 2023.
Pentru Consiliu
Președintele
L. EDHOLM
(1) JO L 139, 27.5.2019, p. 13.
(2) Decizia (UE) 2019/2157 a Consiliului din 10 decembrie 2019 de numire a membrilor și a supleanților în Comitetul Regiunilor pentru perioada 26 ianuarie 2020-25 ianuarie 2025 (JO L 327, 17.12.2019, p. 78).
(3) Decizia (UE) 2022/1678 a Consiliului din 26 septembrie 2022 de numire a doi membri, propuși de Republica Slovenia, în Comitetul Regiunilor (JO L 252, 30.9.2022, p. 70).
10.3.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 73/16 |
DECIZIA (UE) 2023/547 A CONSILIULUI
din 7 martie 2023
de numire a unui membru, propus de Republica Italiană, în Comitetul Regiunilor
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 305,
având în vedere Decizia (UE) 2019/852 a Consiliului din 21 mai 2019 cu privire la stabilirea componenței Comitetului Regiunilor (1),
având în vedere propunerea guvernului italian,
întrucât:
(1) |
În temeiul articolului 300 alineatul (3) din tratat, Comitetul Regiunilor este format din reprezentanți ai colectivităților regionale și locale care fie sunt titularii unui mandat electoral în cadrul unei autorități regionale sau locale, fie răspund din punct de vedere politic în fața unei adunări alese. |
(2) |
La 20 ianuarie 2020, Consiliul a adoptat Decizia (UE) 2020/102 (2) de numire a membrilor și a supleanților în Comitetul Regiunilor pentru perioada 26 ianuarie 2020-25 ianuarie 2025. |
(3) |
Un loc de membru în Comitetul Regiunilor a devenit vacant ca urmare a încheierii mandatului național în baza căruia a fost propusă numirea domnului Nicola IRTO. |
(4) |
Guvernul italian l-a propus pe domnul Antonio MAZZEO, reprezentant al unei colectivități regionale care este titularul unui mandat electoral în cadrul unei autorități regionale, Presidente del Consiglio regionale e Consigliere della Regione Toscana (președinte și membru al Consiliului Regional Toscana), pentru calitatea de membru în Comitetul Regiunilor, pentru durata rămasă a mandatului actual, care se încheie la 25 ianuarie 2025, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Domnul Antonio MAZZEO, reprezentant al unei colectivități regionale care este titularul unui mandat electoral în cadrul unei autorități regionale, Presidente del Consiglio regionale e Consigliere della Regione Toscana (președinte și membru al Consiliului Regional Toscana), este numit în calitatea de membru în Comitetul Regiunilor, pentru durata rămasă a mandatului actual, care se încheie la 25 ianuarie 2025.
Articolul 2
Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.
Adoptată la Bruxelles, 7 martie 2023.
Pentru Consiliu
Președintele
L. EDHOLM
(1) JO L 139, 27.5.2019, p. 13.
(2) Decizia (UE) 2020/102 a Consiliului din 20 ianuarie 2020 de numire a membrilor și a supleanților în Comitetul Regiunilor pentru perioada 26 ianuarie 2020-25 ianuarie 2025 (JO L 20, 24.1.2020, p. 2).
10.3.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 73/17 |
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2023/548 A COMISIEI
din 6 martie 2023
de neacordare a unei autorizații a Uniunii pentru familia de produse biocide „UL Hydrogen Peroxide Family 1” în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului
[notificată cu numărul C(2023) 1372]
(Numai textul în limba neerlandeză este autentic)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide (1), în special articolul 44 alineatul (5) primul paragraf,
întrucât:
(1) |
La 27 ianuarie 2017, Unilever Europe BV a transmis o cerere adresată Agenției Europene pentru Produse Chimice („agenția”), în conformitate cu articolul 43 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012, vizând autorizarea la nivelul Uniunii a unei familii de produse biocide denumite „UL Hydrogen Peroxide Family 1” aparținând tipului de produs 2, astfel cum este descris în anexa V la respectivul regulament, punând la dispoziție o confirmare în scris care atestă că autoritatea competentă din Germania a fost de acord să evalueze cererea. Cererea a fost înregistrată în Registrul produselor biocide cu numărul de caz BC-MS029571-20. |
(2) |
„UL Hydrogen Peroxide Family 1” conține, ca substanță activă, peroxid de hidrogen, care este inclus în lista Uniunii de substanțe active aprobate menționată la articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012, pentru tipul de produs 2. |
(3) |
La 20 decembrie 2021, autoritatea competentă responsabilă de evaluare a transmis agenției, în conformitate cu articolul 44 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012, un raport de evaluare și concluziile evaluării sale. |
(4) |
La 25 octombrie 2021, autoritatea competentă responsabilă de evaluare a oferit Unilever Europe BV posibilitatea de a prezenta observații scrise cu privire la raportul de evaluare și la concluziile evaluării, în conformitate cu articolul 44 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 528/2012. La 23 noiembrie 2021, Unilever Europe BV și-a transmis observațiile autorității competente responsabile de evaluare. În cursul procesului de formulare a avizului agenției cu privire la respectivul raport de evaluare, raportul a fost actualizat de autoritatea competentă responsabilă de evaluare, iar la 13 mai 2022 Unilever Europe BV a avut posibilitatea de a prezenta observații cu privire la raportul de evaluare actualizat și la proiectul de aviz al agenției înainte de adoptarea avizului final de către Comitetul pentru produse biocide al agenției la 15 iunie 2022. Unilever Europe BV nu a prezentat observații cu această ocazie. |
(5) |
La 5 iulie 2022, agenția a prezentat Comisiei un aviz (2) cu privire la „UL Hydrogen Peroxide Family 1”, în conformitate cu articolul 44 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012. |
(6) |
Avizul concluzionează că „UL Hydrogen Peroxide Family 1” este o familie de produse biocide în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (s) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012, dar că nu îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 19 alineatul (1) litera (b) punctele (iii) și (iv) și litera (d) din regulamentul respectiv. |
(7) |
Potrivit avizului agenției, a fost identificat un risc inacceptabil pentru utilizatorii profesioniști și neprofesioniști din cauza expunerii secundare prin inhalare, iar măsurile de atenuare a riscului identificat nu sunt disponibile sau aplicabile. Au fost identificate, de asemenea, riscuri inacceptabile pentru compartimentele referitoare la sedimente și sol, din cauza prezenței în produse a substanței care prezintă motive de îngrijorare PEG-2, amină de seu hidrogenat. Avizul agenției a indicat, de asemenea, că au fost identificate lacune în materie de date pentru anumiți parametri și că nu a fost posibil să se concluzioneze cu privire la proprietățile fizice și chimice ale produselor și dacă acestea ar putea fi considerate acceptabile în scopul utilizării și transportului adecvat al produsului. |
(8) |
Comisia este de acord cu avizul agenției și, prin urmare, consideră că este adecvat să nu se acorde o autorizație la nivelul Uniunii pentru „UL Hydrogen Peroxide Family 1”. |
(9) |
Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru produse biocide, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Societății Unilever Europe BV nu i se acordă o autorizație a Uniunii pentru punerea la dispoziție pe piață și utilizarea familiei de produse biocide „UL Hydrogen Peroxide Family 1”.
Articolul 2
Prezenta decizie se adresează Unilever Europe BV, Weena 455, 3013AL Rotterdam, Țările de Jos.
Adoptată la Luxemburg, 6 martie 2023.
Pentru Comisie
Președinta
Ursula VON DER LEYEN
(1) JO L 167, 27.6.2012, p. 1.
(2) ECHA opinion on the Union authorisation of the biocidal product family „UL Hydrogen Peroxide Family 1” (Avizul ECHA cu privire la autorizația Uniunii pentru familia de produse biocide „UL Hydrogen Peroxide Family 1”), ECHA/BPC/344/2022, adoptat la 15 iunie 2022, https://echa.europa.eu/bpc-opinions-on-union-authorisation.
10.3.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 73/19 |
DECIZIA (UE) 2023/549 A BĂNCII CENTRALE EUROPENE
din 6 martie 2023
privind accesul la anumite date din TARGET și utilizarea acestora și de abrogare a Deciziei BCE/2010/9 (BCE/2023/3)
CONSILIUL GUVERNATORILOR BĂNCII CENTRALE EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 127 alineatul (2) prima și a patra liniuță,
având în vedere Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, în special articolul 3.1 prima și a patra liniuță și articolul 22,
întrucât:
(1) |
Sistemul transeuropean automat de transfer rapid cu decontare pe bază brută în timp real (TARGET2) este în prezent reglementat de Orientarea BCE/2012/27 (1). De la 20 martie 2023, TARGET2 va fi înlocuit cu TARGET, o a treia generație de sisteme de plăți în euro care efectuează decontări în banii băncii centrale. TARGET este reglementat de Orientarea (UE) 2022/912 a Băncii Centrale Europene privind sistemul transeuropean automat de transfer rapid cu decontare pe bază brută în timp real (TARGET) de nouă generație (BCE/2022/8) (2), iar Orientarea BCE/2012/27 se abrogă cu efect de la 20 martie 2023. Sistemele componente ale TARGET reprezintă succesorii legali ai sistemelor componente corespunzătoare ale TARGET2. |
(2) |
La fel ca în cazul TARGET2, TARGET este structurat ca o multitudine de sisteme cu decontare pe bază brută în timp real, fiecare dintre acestea constituind o componentă operată de o bancă centrală din Eurosistem (BC din Eurosistem). Prin Orientarea (UE) 2022/912 (BCE/2022/8), regulile privind componentele TARGET au fost armonizate în cea mai mare măsură posibilă. |
(3) |
Sistemele componente ale TARGET2 deținute și operate de BC din Eurosistem au fost identificate în mod colectiv drept sisteme de plăți de importanță sistemică (systemically important payment systems – SIPS) în sensul Regulamentului (UE) nr. 795/2014 al Băncii Centrale Europene (BCE/2014/28) (3). Se preconizează că respectivele sisteme componente ale TARGET, ca sisteme de plăți care înlocuiesc aceste sisteme componente ale TARGET2, vor intra de asemenea sub incidența Regulamentului (UE) nr. 795/2014 (BCE/2014/28) și vor trebui să respecte cerințele de monitorizare prevăzute în acest regulament. |
(4) |
Articolul 28 alineatul (1) din partea I a anexei I la Orientarea (UE) 2022/912 (BCE/2022/8) impune anumite obligații de confidențialitate fiecărei bănci centrale (BC), în scopul de a păstra confidențialitatea informațiilor referitoare la plăți care privesc participanții care dețin conturi TARGET la BC respectivă. |
(5) |
Articolul 28 alineatul (3) din partea I a anexei I la Orientarea (UE) 2022/912 (BCE/2022/8) permite fiecărei BC să divulge, în anumite scopuri, informații referitoare la plăți care privesc participantul și care au fost obținute în cursul funcționării respectivei componente TARGET. |
(6) |
În cazul în care utilizarea datelor agregate din TARGET privind plățile nu este suficientă pentru ca BC să asigure funcționarea efectivă a TARGET, BC ar trebui să aibă acces la datele la nivel de tranzacție extrase din TARGET de la participanții la toate componentele TARGET, inclusiv titularii de BIC adresabili. Accesul tuturor BC la astfel de date la nivel de tranzacție este necesar și pentru îndeplinirea sarcinilor publice de monitorizare a TARGET alocate Eurosistemului, în cazul în care utilizarea datelor agregate din TARGET privind plățile nu este suficientă. În plus, accesul tuturor BC la astfel de date la nivel de tranzacție este, de asemenea, necesar pentru efectuarea analizelor în vederea sprijinirii funcțiilor de supraveghere macroprudențială, stabilitate financiară, integrare financiară, operațiuni de piață, rezoluție și politică monetară și a Mecanismului unic de supraveghere, în conformitate cu principiul separării. |
(7) |
Accesul BC la datele la nivel de tranzacție ale tuturor participanților ar trebui limitat la ceea ce este necesar pentru a permite BC să efectueze analize cantitative ale fluxurilor de tranzacționare dintre participanți sau simulări numerice ale procesului de decontare din TARGET, în conformitate cu articolul 28 alineatul (3) din partea I a anexei I la Orientarea (UE) 2022/912 (BCE/2022/8) și cu dispozițiile sale de punere în aplicare, iar acest acces ar trebui să excludă toate informațiile referitoare la clienții participanților, cu excepția cazului în care acești clienți sunt titulari de BIC adresabili. |
(8) |
Atunci când sunt efectuate de BC în calitate de operatori ai TARGET, analizele cantitative și simulările numerice ar trebui să servească în special la asigurarea eficienței structurii TARGET, sprijinirea îndeplinirii așteptărilor în materie de monitorizare, analizarea întreruperilor în funcționare din TARGET, analizarea modelelor de plată și a nivelului lichidităților, monitorizarea efectelor mecanismelor sale de comisionare și efectuarea de analize cost-beneficiu ale serviciilor și elementelor suplimentare. Atunci când sunt efectuate de BC în temeiul atribuțiilor lor de monitorizare a TARGET, aceste analize cantitative și simulări numerice ar trebui să servească în special la analizarea și monitorizarea riscurilor în TARGET și la sprijinirea evaluărilor regulate și ad-hoc ale monitorizării în funcție de standardele aplicabile. Atunci când sunt efectuate de BC pentru a sprijini alte funcții esențiale ale băncilor centrale, aceste analize cantitative și simulări numerice ar trebui să servească în special la analizarea evoluțiilor de pe piața monetară, evaluarea integrării financiare în zona euro și monitorizarea soldurilor băncilor centrale și a distribuției lichidităților. |
(9) |
Păstrarea confidențialității datelor la nivel de tranzacție este extrem de importantă. În acest sens, accesul la datele la nivel de tranzacție și utilizarea acestora ar trebui limitate la un grup restrâns de membri desemnați din cadrul personalului BC. Pe lângă normele privind conduita profesională și confidențialitatea aplicabile membrilor personalului BC, Comitetul pentru infrastructura pieței (Market Infrastructure Board – MIB) ar trebui să adopte norme specifice pentru accesul la datele la nivel de tranzacție și utilizarea acestora. BC ar trebui să asigure respectarea acestor norme de către membrii desemnați ai personalului lor, iar MIB ar trebui să monitorizeze această respectare. |
(10) |
MIB ar trebui să aibă opțiunea de a publica informații derivate din utilizarea datelor la nivel de tranzacție, cu condiția ca aceste informații să nu facă posibilă identificarea participanților sau a clienților participanților, în mod direct sau indirect. |
(11) |
Mediul analitic TARGET (TARGET Analytical Environment) permite Eurosistemului să efectueze analize cantitative și simulări numerice utilizând date la nivel de tranzacție. |
(12) |
În plus față de articolul 28 alineatul (3) din partea I a anexei I la Orientarea (UE) 2022/912 (BCE/2022/8), care acoperă datele la nivel de tranzacție, articolul 28 alineatul (5) din partea I a anexei I la Orientarea (UE) 2022/912 (BCE/2022/8) prevede că, cu condiția să nu fie posibilă, în mod direct sau indirect, identificarea participantului sau a clienților participantului, BC pot utiliza, divulga sau publica informații referitoare la plăți aferente participantului sau clienților participantului în scopuri statistice, istorice, științifice sau în alte scopuri în exercițiul funcțiilor lor publice sau în exercițiul funcțiilor altor entități publice cărora le sunt divulgate aceste informații. Fără a aduce atingere posibilității BC de a utiliza, divulga sau publica astfel de informații în temeiul acestui articol, MIB ar trebui să coordoneze activitățile BC. |
(13) |
Dispozițiile prezentei decizii ar trebui extinse pentru a fi aplicabile băncilor centrale naționale (BCN) conectate prin intermediul unui acord între BCN conectate și BC din Eurosistem, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Domeniu de aplicare
Prezenta decizie reglementează accesul la anumite date din TARGET și utilizarea acestora, astfel cum se prevede la articolul 3 și în scopurile prevăzute la articolul 3.
Articolul 2
Definiții
În sensul prezentei decizii, se aplică definițiile prevăzute la articolul 2 din Orientarea (UE) 2022/912 (BCE/2022/8).
Articolul 3
Accesul la anumite date din TARGET și utilizarea acestora
(1) În conformitate cu articolul 28 alineatul (3) din partea I a anexei I la Orientarea (UE) 2022/912 (BCE/2022/8), BC pot accesa și utiliza pentru analize cantitative și simulări numerice, în măsura în care este necesar, date la nivel de tranzacție extrase din TARGET de la toți participanții la toate componentele TARGET, în următoarele scopuri:
(a) |
asigurarea funcționării eficiente a TARGET și a monitorizării acestuia; |
(b) |
efectuarea analizelor necesare pentru funcțiile de supraveghere macroprudențială, stabilitate financiară, integrare financiară, operațiuni de piață, rezoluție și politică monetară; |
(c) |
efectuarea analizelor necesare pentru Mecanismul unic de supraveghere, în conformitate cu principiul separării. |
(2) Accesul la datele menționate la alineatul (1) și utilizarea acestora sunt limitate după cum urmează:
(a) |
în cazul în care se asigură funcționarea eficientă și monitorizarea TARGET, la cinci membri ai personalului cu atribuții de operare a TARGET și la cinci membri ai personalului cu atribuții de monitorizare a TARGET, fiecare grup având acces separat la date; |
(b) |
pentru analizele menționate la alineatul (1) literele (b) și (c), la un grup de maximum 15 membri ai personalului care desfășoară activități de cercetare, coordonat de șefii activităților de cercetare din Sistemul European al Băncilor Centrale. |
(3) BC numesc membrii personalului menționați la alineatul (2). În cazul în care un membru al personalului cu atribuții în materie de operare sau cercetare este numit în sensul alineatului (2), numirea respectivă este supusă aprobării Comitetului pentru infrastructura pieței (Market Infrastructure Board – MIB). Numirea membrilor personalului cu atribuții de monitorizare în sensul alineatului (2) litera (a) este supusă aprobării Comitetului pentru infrastructura pieței și plăți (Market Infrastructure and Payments Committee – MIPC). Procedurile menționate în prezentul articol se aplică și pentru înlocuirea acestora, dacă este cazul.
(4) MIB adoptă norme specifice pentru garantarea confidențialității datelor la nivel de tranzacție. BC asigură respectarea acestor norme de către membrii personalului lor numiți în conformitate cu alineatele (2) și (3). În cazul nerespectării acestor norme specifice adoptate de MIB, BC se asigură că membrii personalului numiți în conformitate cu alineatul (3) nu mai au acces la datele menționate la alineatul (1) și nu le mai utilizează. MIB monitorizează respectarea dispozițiilor prezentului alineat.
(5) De asemenea, Consiliul guvernatorilor poate acorda acces altor utilizatori și stabilește normele precise pentru acest acces. Într-un astfel de caz, MIB monitorizează utilizarea datelor de către aceștia și, în special, respectarea de către aceștia a normelor privind confidențialitatea, astfel cum sunt stabilite de MIB și în conformitate cu articolul 28 din partea I a anexei I la Orientarea (UE) 2022/912 (BCE/2022/8).
Articolul 4
Mediul analitic TARGET
(1) Se instituie Mediul analitic TARGET (TARGET Analytical Environment) pentru efectuarea analizelor cantitative și a simulărilor numerice prevăzute la articolul 3 alineatul (1). Acesta cuprinde Mediul analitic (Analytical Environment) și Instrumentul de simulare (Simulation Tool).
(2) Mediul analitic este dezvoltat și actualizat de BCE. Suomen Pankki dezvoltă și actualizează Instrumentul de simulare. Mediul analitic și Instrumentul de simulare cuprind infrastructura tehnică, instrumentele de extragere a datelor, instrumentul de simulare și programul informatic analitic necesare.
(3) BCE și Suomen Pankki încheie cu BC din Eurosistem un acord care reglementează serviciile și specificațiile tehnice ale Mediului analitic TARGET. Un astfel de acord include BCN conectate.
Articolul 5
Publicare și divulgare
(1) MIB poate publica informații derivate din utilizarea de date la nivel de tranzacție, cu condiția să nu fie posibilă, în mod direct sau indirect, identificarea participanților sau a clienților participanților.
(2) MIB coordonează divulgarea și publicarea de către BC a informațiilor referitoare la plăți în conformitate cu articolul 28 alineatul (5) din partea I a anexei I la Orientarea (UE) 2022/912 (BCE/2022/8).
Articolul 6
Abrogare
Decizia BCE/2010/9 se abrogă cu efect de la 20 martie 2023.
Articolul 7
Intrarea în vigoare
(1) Prezenta decizie intră în vigoare în a cincea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
(2) Prezenta decizie se aplică de la 20 martie 2023.
Adoptată la Frankfurt pe Main, 6 martie 2023.
Președinta BCE
Christine LAGARDE
(1) Orientarea Băncii Centrale Europene din 5 decembrie 2012 privind sistemul transeuropean automat de transfer rapid cu decontare pe bază brută în timp real (TARGET2) (BCE/2012/27) (JO L 30, 30.1.2013, p. 1).
(2) Orientarea (UE) 2022/912 a Băncii Centrale Europene din 24 februarie 2022 privind sistemul transeuropean automat de transfer rapid cu decontare pe bază brută în timp real (TARGET) de nouă generație și de abrogare a Orientării 2013/47/UE (BCE/2012/27) (BCE/2022/8) (JO L 163, 17.6.2022, p. 84).
(3) Regulamentul (UE) nr. 795/2014 al Băncii Centrale Europene din 3 iulie 2014 privind cerințele de monitorizare pentru sistemele de plăți de importanță sistemică (BCE/2014/28) (JO L 217, 23.7.2014, p. 16).
RECOMANDĂRI
10.3.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 73/23 |
RECOMANDAREA (UE) 2023/550 A COMISIEI
din 8 martie 2023
privind programele naționale de sprijin pentru planificarea mobilității urbane durabile
[notificată cu numărul C(2023) 1524]
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 292,
întrucât:
(1) |
Pactul verde european (1) stabilește obiectivul de a realiza o economie a UE neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Acesta solicită o reducere cu 90 % a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transporturi. Strategia pentru o mobilitate sustenabilă și inteligentă (2) a prezentat măsuri care să contribuie la atingerea acestui obiectiv, inclusiv măsuri de promovare a unei mobilități urbane durabile, inteligente, sigure și sănătoase. |
(2) |
Comunicarea privind noul cadru al UE pentru mobilitatea urbană (3) acordă prioritate soluțiilor de transport mai durabile – transportul în comun și transportul public, mobilitatea partajată, mersul pe jos și cu bicicleta – cu scopul de a spori utilizarea acestora pentru o mobilitate „de la ușă la ușă” îmbunătățită și mai eficientă din punct de vedere energetic, contribuind, în același timp, la sănătatea și bunăstarea cetățenilor. |
(3) |
Mobilitatea urbană durabilă contribuie la o serie de politici europene care vizează promovarea mobilității cu emisii scăzute și cu emisii zero (4), îmbunătățirea calității aerului și a siguranței rutiere, generând în același timp beneficii conexe pentru sănătatea și bunăstarea cetățenilor. Planificarea eficientă a mobilității urbane poate contribui la promovarea politicilor europene și naționale conexe direct la nivel local. După cum s-a subliniat în Comunicarea privind viziunea pe termen lung pentru zonele rurale ale UE (5) și în planul de acțiune rurală al UE aferent, o mai bună integrare a mobilității urbane, periurbane și rurale este esențială pentru promovarea soluțiilor de mobilitate durabilă. |
(4) |
Pachetul privind mobilitatea urbană din 2013 (6) a introdus planuri de mobilitate urbană durabilă (PMUD) ca un cadru destinat orașelor pentru a planifica și a pune în aplicare răspunsurile la provocările politicii de mobilitate urbană în întreaga zonă urbană funcțională. De atunci, Comisia a continuat să încurajeze adoptarea pe scară largă a PMUD ca piatră de temelie a politicii europene de mobilitate urbană. Conceptul, împreună cu orientările aferente ale PMUD, a fost utilizat pe scară largă de autoritățile locale, de planificatori și de părțile interesate. Acesta s-a dovedit a fi un instrument eficace, solid și flexibil pe care orașele se pot baza pentru planificarea măsurilor de mobilitate urbană. |
(5) |
În raportul său special 06/2020: Mobilitatea urbană durabilă în UE (7), Curtea de Conturi Europeană a subliniat că statele membre și orașele lor sunt responsabile de gestionarea politicilor de mobilitate urbană, în conformitate cu principiul subsidiarității. Curtea a constatat că măsurile locale de mobilitate urbană nu erau întotdeauna coerente cu obiectivele de mobilitate urbană durabilă. Programele de sprijin ale Planului național de mobilitate urbană durabilă (PMUD) ar urma să contribuie la îmbunătățirea legăturilor dintre conceptul PMUD și planurile locale de mobilitate urbană durabilă. |
(6) |
Regulamentul revizuit privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport (TEN-T) (8) propune ca nodurile urbane din rețeaua TEN-T să adopte un PMUD în conformitate cu cerințele prevăzute în anexa V la acesta și să colecteze și să transmită Comisiei date relevante privind mobilitatea urbană. În ceea ce privește cerințele de colectare și raportare a datelor, actul de punere în aplicare ulterior va stabili lista indicatorilor de mobilitate urbană durabilă și metodologia de calcul a acestora. După adoptare, acestea vor fi singurele cerințe obligatorii legate de PMUD la nivelul UE. Programele naționale de sprijinire a PMUD vor oferi expertiză nodurilor urbane din rețeaua TEN-T pentru a le ajuta să îndeplinească aceste cerințe. |
(7) |
Orașele se confruntă cu provocări în ceea ce privește monitorizarea, cu ajutorul indicatorilor, a progreselor înregistrate cu privire la măsurile lor de mobilitate urbană durabilă. Colectarea datelor necesită resurse administrative și financiare, iar orașele întâmpină adesea dificultăți în accesarea datelor disponibile deținute de autoritățile naționale și regionale și de alte organisme. Schimbul de date colectate și utilizarea acestora ar trebui să fie facilitate de statele membre prin intermediul punctelor centrale de acces și al spațiilor de date descentralizate. Acest lucru va ajuta orașele să își îmbunătățească sistemele de monitorizare în următorii ani. |
(8) |
De asemenea, toate orașele au la dispoziție un compendiu de orientări (9) și materiale de referință privind PMUD fără caracter obligatoriu, elaborate în cadrul proiectelor cofinanțate de UE, pentru a le sprijini în pregătirea și punerea în aplicare a PMUD individuale. Orașele sunt invitate să utilizeze această rezervă de informații în funcție de propriile nevoi. Grupul de experți al Comisiei privind mobilitatea urbană (10) ar trebui să contribuie la completarea și raționalizarea compendiului de orientări fără caracter obligatoriu privind PMUD. |
(9) |
Statele membre ar trebui să sprijine orașele să pregătească PMUD pentru a le ajuta astfel să-și amelioreze calitatea planurilor de mobilitate urbană durabilă și să alinieze mai bine aceste planuri la cadrul UE. |
(10) |
Orașele rămân responsabile în ultimă instanță pentru elaborarea, adoptarea și punerea în aplicare a planurilor lor de mobilitate urbană durabilă, precum și pentru punerea în aplicare a măsurilor din cadrul acestora, |
ADOPTĂ PREZENTA RECOMANDARE:
1. SCOP ȘI DOMENIU DE APLICARE
1.1. Introducere
Pachetul privind mobilitatea urbană din 2013 a introdus conceptul de PMUD (11) ca piatră de temelie pentru un cadru care să permită orașelor și regiunilor să abordeze provocările politicii de mobilitate urbană. Conceptul PMUD trebuie actualizat pentru a reflecta noile strategii ale UE și pentru a integra noi priorități de politică. Acest lucru este prevăzut în anexa la prezenta recomandare ca fiind conceptul PMUD.
Pe baza conceptului PMUD, orientările PMUD oferă orașelor consiliere cu privire la un proces de pregătire și punere în aplicare a PMUD.
În ultimul deceniu, conceptul a fost promovat de Comisie și a fost utilizat pe scară largă de multe orașe din întreaga UE, pe bază de voluntariat, pentru a-și planifica tranziția către o mobilitate urbană atractivă, favorabilă incluziunii și durabilă.
Orașele care aplică conceptul PMUD l-au considerat un instrument eficace, cuprinzător și flexibil, care depășește limitele administrative ale orașelor pentru a acoperi întreaga „zonă urbană funcțională”, ținând seama de legăturile cu hinterlandul, de fluxurile de navetiști și de legăturile dintre zonele urbane și cele rurale.
Documentul de lucru al serviciilor Comisiei referitor la noul cadru al UE privind mobilitatea urbană (12) a evidențiat faptul că PMUD reprezintă un cadru coerent de planificare pe termen lung, care implică toate părțile relevante. Reziliența conceptului a fost demonstrată în special în timpul pandemiei de COVID-19, deoarece multe orașe cu un PMUD au fost în măsură să își adapteze rapid și eficient politicile de mobilitate. Ulterior, acestea au fost în măsură să aducă modificări sistemelor lor de mobilitate mai ușor decât cele care nu aveau planuri comparabile. În multe cazuri, procedurile de urgență și de reziliență fuseseră deja descrise în PMUD existente.
Cu toate acestea, evaluarea pachetului privind mobilitatea urbană din 2013 a identificat ca fiind o deficiență majoră adoptarea inegală a PMUD la nivelul statelor membre. Multe orașe nu dispun încă de un PMUD, iar calitatea PMUD existente variază în mod semnificativ. Există, de asemenea, un dezechilibru clar între statele membre în ceea ce privește acoperirea globală a orașelor cu PMUD.
Prin urmare, prezenta recomandare se adresează statelor membre.
1.2. Necesitatea unei acțiuni la nivelul statelor membre
Pe baza vastei experiențe de utilizare a conceptului PMUD începând din 2013, evaluarea pachetului privind mobilitatea urbană din 2013 a arătat că capacitatea și expertiza, în special în orașele mici și mijlocii, precum și lipsa de implicare și de sprijin la nivel național, rămân o problemă.
Acest fapt indică o nevoie generală de a asigura coerența cu conceptul PMUD și de a coordona diferitele activități întreprinse de orașe și de zonele urbane pentru pregătirea, punerea în aplicare și monitorizarea planurilor lor de mobilitate.
După cum subliniază noul cadru al UE privind mobilitatea urbană, este necesar să se consolideze guvernanța și asumarea responsabilității la nivel național, să se stabilească un cadru de sprijin pentru o mai bună aliniere a PMUD la conceptul PMUD, ținând seama de circumstanțele locale, de practicile de planificare și de structurile instituționale, în conformitate cu principiul subsidiarității.
1.3. Legătura cu TEN-T
Propunerea de revizuire a Regulamentului TEN-T (13) include consolidarea rolului orașelor ca centre nodale pentru un transport durabil, sigur, eficient și multimodal în întreaga Europă și în afara acesteia. Pentru a permite funcționarea eficace a rețelei TEN-T, Comisia a propus ca, până la 31 decembrie 2025, statele membre să se asigure că nodurile urbane din rețeaua TEN-T adoptă un PMUD și colectează date relevante privind mobilitatea urbană.
Nodurile urbane ar trebui să țină seama de impactul diferitelor măsuri de mobilitate urbană asupra fluxurilor de trafic, atât de călători, cât și de mărfuri, de-a lungul rețelei TEN-T. Măsurile ar trebui să vizeze asigurarea tranzitului fără întreruperi, a ocolirii sau a interconectării prin noduri urbane, inclusiv a vehiculelor cu emisii zero. Măsurile ar trebui să contribuie la reducerea congestionării traficului, la creșterea ponderii modale a transportului public și a modurilor active, la îmbunătățirea siguranței rutiere și la eliminarea blocajelor care afectează fluxurile de trafic din rețeaua TEN-T.
Prin urmare, prezenta recomandare urmărește, de asemenea, să ofere un sprijin suplimentar statelor membre și orașelor cu privire la modul de pregătire pentru îndeplinirea cerințelor propuse privind nodurile urbane.
Prezenta recomandare nu aduce atingere adoptării viitoare a unui regulament TEN-T revizuit pe baza propunerii susmenționate și a oricăror obligații privind PMUD conținute în aceasta.
1.4. Coordonarea la nivel local pentru sinergiile dintre abordările sectoriale și cele de amenajare a teritoriului
Dezvoltarea PMUD necesită o abordare integrată care să vizeze două dimensiuni: integrarea mobilității urbane în planificarea rețelei unui sistem de transport („abordarea bazată pe rețea”) și integrarea într-o strategie transsectorială pentru dezvoltarea urbană durabilă („abordare bazată pe realitatea locului”).
Transporturile reprezintă o parte esențială a unei gestionări eficiente și eficace a abordării integrate a amenajării teritoriului la nivel urban/local. Prin urmare, PMUD ar trebui elaborate și puse în aplicare în strânsă coordonare cu planurile de mobilitate locale și regionale, cu planurile de amenajare a teritoriului și cu planurile sectoriale relevante. Pe lângă o mai bună aliniere a PMUD la obiectivele de politică sectorială, acest lucru reduce, de asemenea, sarcina administrativă pentru autoritățile locale.
Statele membre ar trebui să asigure compatibilitatea și coerența dintre obiectivele de politică sectorială și planificarea mobilității urbane prin:
— |
sprijinirea orașelor pentru a transforma obiectivele europene și naționale în politici urbane locale, strategii și documente de planificare, cum ar fi PMUD, planurile de logistică urbană durabilă, planurile de acțiune privind energia durabilă și clima, contractele privind clima și acordurile privind orașele verzi; |
— |
abordarea nevoilor și a particularităților orașelor și zonelor urbane în cadrul strategiilor naționale sau regionale generale și al documentelor de planificare, cum ar fi planurile naționale și regionale de transport, cadrele naționale de politică pentru instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi, planurile naționale privind energia și clima, strategiile de sănătate publică; strategiile de dezvoltare urbană durabilă; |
— |
abordarea nevoilor și a particularităților orașelor și zonelor urbane în acțiunile naționale privind angajamentele europene și internaționale, cum ar fi semestrul european și planurile de lucru privind coridoarele rețelei centrale TEN-T. |
2. PROGRAMUL NAȚIONAL DE SPRIJIN PENTRU PMUD
2.1. Obiective
Comisia invită fiecare stat membru să pună în aplicare un program național de sprijin pentru PMUD, menit să sprijine orașele, să consolideze guvernanța și să sporească coordonarea la nivel național, planificarea și asigurarea adoptării unor politici de mobilitate urbană durabilă, precum și să îmbunătățească coordonarea între regiuni și orașe, precum și între zonele urbane și cele rurale.
2.2. Domeniul de aplicare al programului
Programele naționale de sprijin pentru PMUD ar trebui să includă măsuri pentru:
— |
elaborarea de orientări naționale pentru planificarea mobilității urbane pe baza conceptului PMUD actualizat, prezentat în anexa la actuala recomandare a Comisiei, și ținând seama de Orientările privind PMUD (14), care abordează mobilitatea pasagerilor, transportul de mărfuri și logistica într-un mod integrat; |
— |
acordarea de asistență tehnică și de sprijin de specialitate; |
— |
elaborarea unei abordări naționale pentru pregătirea și punerea în aplicare a PMUD în toate orașele, în cooperare cu zonele periurbane și rurale din jurul orașului, care să acopere întreaga zonă urbană funcțională (orașul și zona sa de navetă); |
— |
animarea rețelei naționale a regiunilor și orașelor pentru a promova învățarea reciprocă și a face schimb de bune practici, inclusiv regiunile ultraperiferice ale UE și alte zone îndepărtate, insulare, periferice și slab populate; |
— |
punerea în aplicare a unui program de formare pentru orașe, inclusiv privind consolidarea capacităților; |
— |
acordarea de sprijin financiar orașelor pentru recrutarea și menținerea capacității administrative și pentru contractarea unor experți care să furnizeze un sprijin temporar; |
— |
organizarea și coordonarea campaniilor de comunicare și a activităților legate de PMUD; |
— |
sensibilizarea cu privire la informațiile și orientările publicate pe portalul Observatorului european al mobilității urbane (15); |
— |
revizuirea și consilierea cu privire la modalitățile de îmbunătățire a calității PMUD în conformitate cu conceptul PMUD; acest lucru va facilita dezvoltarea PMUD acolo unde este necesar, ca o condiție pentru finanțarea publică sau privată; |
— |
examinarea cadrului legislativ național pentru identificarea obstacolelor în calea dezvoltării unor PMUD eficace în orașe; |
— |
sprijinirea autorităților relevante pentru a îmbunătăți coordonarea în ceea ce privește furnizarea infrastructurii și a serviciilor de transport în zona urbană funcțională; |
— |
sprijinirea autorităților locale pentru a integra și a îmbunătăți coordonarea dintre PMUD și amenajarea teritoriului și a îmbunătăți alinierea și sinergiile cu planurile de acțiune privind energia durabilă și clima, cu planurile de logistică urbană durabilă și cu alte planuri relevante; |
— |
consolidarea monitorizării punerii în aplicare a PMUD, prin instituirea unor mecanisme de măsurare a progreselor înregistrate în direcția atingerii scopurilor și obiectivelor PMUD; |
— |
calculul indicatorilor de mobilitate urbană durabilă, urmând metodologia Comisiei (16), coordonarea și sprijinirea colectării datelor și facilitarea accesului la datele naționale, regionale sau private necesare pentru calcularea indicatorilor de mobilitate urbană, precum și a schimbului și a utilizării acestor date; |
— |
monitorizarea progreselor înregistrate în direcția atingerii obiectivelor de politică sectorială, inclusiv privind decarbonizarea și siguranța rutieră; sprijinirea orașelor în dezvoltarea unor mecanisme de colectare a datelor defalcate, inclusiv în funcție de gen; |
— |
actualizarea periodică a secțiunilor privind orașele și planurile naționale ale portalului Observatorului european al mobilității urbane; |
— |
sprijinirea punerii în aplicare a aspectelor legate de mobilitatea urbană ale misiunii privind orașele inteligente și neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei. |
Domeniul de aplicare al programului de sprijin ar trebui să fie stabilit în cooperare cu orașele și regiunile și revizuit periodic pe baza nevoilor lor și a feedbackului primit de la acestea.
2.3. Finanțarea și asigurarea calității
PMUD reprezintă un cadru eficace pentru planificarea și realizarea de investiții publice sau private în mobilitatea urbană.
Statele membre ar trebui să ia măsuri pentru a informa și a sprijini oportunitățile de finanțare, pentru a îmbunătăți calitatea PMUD și pentru a le alinia mai îndeaproape la conceptul PMUD.
Există o gamă largă de instrumente de alocare de fonduri și finanțare europene, naționale și regionale care pot sprijini procesele PMUD, cum ar fi:
— |
cele aferente Mecanismului pentru interconectarea Europei, |
— |
Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune, inclusiv Interreg și URBACT, |
— |
Orizont Europa, inclusiv misiunile și acțiunile CIVITAS, |
— |
programul InvestUE, Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) și planul REPowerEU, |
— |
programul Europa digitală, |
— |
Mecanismul pentru o tranziție justă, |
— |
Fondul pentru inovare, |
— |
instrumentul de sprijin tehnic care oferă expertiză tehnică personalizată statelor membre ale UE, |
— |
programele naționale, |
— |
finanțarea privată (de exemplu, obligațiunile verzi). |
În plus, Comunitatea de cunoaștere și inovare a EIT privind mobilitatea urbană oferă sprijin statelor membre, regiunilor și orașelor în punerea în aplicare a planurilor lor de mobilitate urbană durabilă.
2.4. Gestionarea programelor PMUD la nivel național
Statele membre ar trebui să desemneze un birou național de gestionare a programelor PMUD ca punct focal pentru chestiunile legate de orașe și zone urbane. Acestea ar trebui instituite în cooperare cu autoritățile naționale, regionale și locale.
Birourile ar trebui să dispună de expertiza tehnică relevantă și de resursele juridice, financiare și umane necesare pentru dezvoltarea și punerea în aplicare a programului național de sprijin pentru PMUD.
Acestea ar trebui să fie neutre și transparente și să implice regiunile, orașele și zonele rurale în activitatea lor. Ele ar trebui să fie consiliate de un grup de experți format din reprezentanți ai ministerelor, regiunilor, orașelor, zonelor rurale, mediului academic și ai altor părți interesate relevante din domeniul mobilității urbane relevante.
Acest grup de experți ar putea avea un rol esențial în conceperea și evaluarea programului național de sprijin pentru PMUD, aprobând documentele naționale de orientare privind PMUD și servind drept forum de experți independenți pentru a contribui la asigurarea faptului că orientările europene și naționale privind PMUD sunt puse în aplicare în mod corespunzător. Statele membre ar trebui să se bazeze pe schemele de sprijin existente pentru orașe. Birourile de gestionare a programelor ar trebui să reunească sistemele existente puse în aplicare la nivel subnațional și regional pentru a asigura o abordare coordonată, inclusiv privind constrângerile specifice zonelor îndepărtate și periferice și regiunilor ultraperiferice.
Birourile ar putea fi situate în cadrul unui minister, al unei agenții sau al unui organism specializat, în funcție de structura administrativă a statului membru. Birourile regionale ar putea completa birourile naționale, în special în statele membre mai mari sau federale.
În conformitate cu principiul subsidiarității, orașele ar trebui să rămână responsabile în ultimă instanță pentru elaborarea, adoptarea și punerea în aplicare a planurilor lor de mobilitate urbană durabilă.
2.5. Interacțiunea birourilor naționale de gestionare a programelor cu Comisia Europeană
Birourile naționale de gestionare a programelor ar trebui să acționeze ca principal punct de contact al statelor membre cu Comisia pentru schimburi și coordonare în ceea ce privește serviciile de asistență PMUD.
Sprijinirea punerii în aplicare a PMUD este una dintre principalele sarcini ale grupului de experți privind mobilitatea urbană (EGUM), instituit în urma adoptării noului cadru al UE privind mobilitatea urbană, în cadrul căruia reprezentanți ai statelor membre, ai regiunilor, ai orașelor și ai altor părți interesate se reunesc pentru a discuta despre politica UE privind mobilitatea urbană, inclusiv în legătură cu PMUD. Birourile naționale de gestionare a programelor ar trebui, prin urmare, să se coordoneze îndeaproape cu reprezentanții statelor membre în cadrul grupului de experți și să contribuie în mod activ la activitățile grupului.
2.6. Informarea Comisiei Europene cu privire la acțiunile întreprinse
Statele membre sunt invitate să informeze anual Comisia cu privire la acțiunile întreprinse în lumina prezentei recomandări. Informațiile ar trebui transmise pentru prima dată la 1 an de la adoptarea prezentei recomandări.
Informațiile transmise ar trebui să includă:
— |
Programul național de sprijin pentru PMUD, |
— |
datele de contact ale biroului național de gestionare a programului PMUD, |
— |
planul de lucru al biroului național de programe de sprijin pentru PMUD, |
— |
un rezumat al rapoartelor anuale privind punerea în aplicare a planului de lucru (inclusiv progresele cuantificate în ceea ce privește indicatorii-cheie de performanță, principalele etape și eventualele probleme identificate, precum și acțiunile de atenuare preconizate) și lecțiile învățate. |
3. DESTINATARI
Prezenta recomandare se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 8 martie 2023.
Pentru Comisie
Adina VĂLEAN
Membră a Comisiei
(1) COM(2019) 640 final.
(2) COM(2020) 789 final.
(3) COM(2021) 811 final.
(4) Directiva (UE) 2019/1161 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 de modificare a Directivei 2009/33/CE privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic (JO L 188, 12.7.2019, p. 116).
(5) COM(2021) 345 final.
(6) COM (2013) 913 final.
(7) Raportul special 06/2020:Mobilitatea urbană durabilă în UE: nu sunt posibile îmbunătățiri substanțiale fără un angajament din partea statelor membre
(8) COM(2021) 812 final.
(9) Orientările PMUD constau în Orientările PMUD pentru elaborarea și punerea în aplicare a unui PMUD și în materialul de referință suplimentar, disponibile pe portalul Observatorului mobilității urbane (ELTIS); https://www.eltis.org/mobility-plans/topic-guides
(10) Decizia C(2022) 5320 a Comisiei din 28 iulie 2022 de instituire a grupului de experți al Comisiei în materie de mobilitate urbană; Grupul de experți în materie de mobilitate urbană.
(11) A se vedea anexa la Comunicarea Comisiei din 17 decembrie 2013„Împreună pentru o mobilitate urbană competitivă care utilizează eficient resursele”, COM(2013) 913 final.
(12) COM(2021) 811 final.
(13) Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport, COM(2021) 812 final.
(14) Orientările privind PMUD pentru elaborarea și punerea în aplicare a PMUD, disponibile pe portalul ELTIS al Observatorului mobilității urbane; https://www.eltis.org/mobility-plans/sump-guidelines
(15) https://www.eltis.org/mobility-plans/topic-guides
(16) https://transport.ec.europa.eu/transport-themes/clean-transport-urban-transport/sumi_en
ANEXĂ
Concept actualizat pentru planurile de mobilitate urbană durabilă
1. INTRODUCERE
Un plan de mobilitate urbană durabilă (PMUD) este un plan strategic menit să satisfacă necesitățile de mobilitate ale persoanelor și întreprinderilor din orașe și din împrejurimile acestora, pentru o calitate mai bună a vieții. Acesta este un cadru unic destinat abordării tuturor provocărilor comune în materie de mobilitate urbană pentru întreaga zonă urbană funcțională. Un PMUD oferă o abordare cuprinzătoare, bazată pe o viziune flexibilă și rezilientă, servind ca plan de mobilitate pe termen lung și incluzând pachete de măsuri care abordează obiective și ținte pe termen scurt a căror realizare poate fi accelerată ca răspuns la nevoile în schimbare.
Începând din 2013, Comisia a încurajat adoptarea pe scară largă a PMUD ca piatră de temelie a politicii sale de mobilitate urbană. Acest lucru reflectă potențialul PMUD de a ajuta orașele și regiunile să facă față provocărilor comune în tranziția lor către o mobilitate urbană durabilă și de a asigura o mai bună calitate a vieții. Pachetul privind mobilitatea urbană din 2013 (1) a invitat autoritățile locale să plaseze PMUD în centrul abordării lor în ceea ce privește gestionarea aspectelor legate de mobilitatea urbană. Au fost publicate orientări UE conexe pentru a sprijini autoritățile locale pe tot parcursul procesului PMUD.
În ultimii ani a fost elaborat un volum mare de documente de consiliere și orientare, împreună cu comunitatea de planificare a mobilității urbane, iar un set ulterior de documente de orientare complementare privind aspecte specifice legate de PMUD a fost pus la dispoziția orașelor și a părților interesate în cadrul Observatorului mobilității urbane al UE (2). Totodată este disponibil un instrument de autoevaluare pentru a facilita înțelegerea de către orașe a punctelor forte și a punctelor slabe ale planurilor lor de mobilitate urbană durabilă (3).
Conceptul inițial al PMUD (4) a apărut în pachetul privind mobilitatea urbană din 2013 și a constat în opt principii directoare principale. Conceptul actual al PMUD le păstrează, actualizând în același timp aspectele care trebuie actualizate.
1.1. Contextul
În conformitate cu noua Cartă de la Leipzig (5), orașele trebuie să stabilească strategii de dezvoltare urbană integrată și durabilă și să asigure punerea lor în aplicare pentru oraș în ansamblu, de la zonele sale funcționale până la cartierele sale.
Planificarea mobilității urbane durabile este, prin urmare, esențială pentru o mobilitate eficace și durabilă în orașe, inclusiv în nodurile urbane TEN-T, și este importantă pentru funcționarea generală a rețelei și pentru asigurarea unor măsuri de urgență și a rezilienței în cazul unor provocări majore.
Se propune ca nodurile urbane să îndeplinească cerințele esențiale legate de PMUD din anexa V la propunerea Comisiei de revizuire a Regulamentului TEN-T (6). Acest concept nu aduce atingere niciunei obligații pentru nodurile urbane în ceea ce privește adoptarea PMUD și nici conținutului acestora prevăzute în viitorul Regulament TEN-T revizuit. Pe baza acestor cerințe propuse, conceptul în cauză oferă mai multe informații și stabilește componentele recomandate necesare pentru elaborarea unui PMUD, indiferent dacă un oraș este sau nu un nod urban.
1.2. Motive pentru actualizarea conceptului PMUD
Ținând seama de evoluțiile majore din ultimii ani și de experiența practică dobândită în ultimul deceniu ca urmare a punerii în aplicare a conceptului, în prezent există oportunitatea de a-l actualiza, astfel încât PMUD să poată contribui mai eficient la îndeplinirea obiectivelor și angajamentelor din ce în ce mai ambițioase ale UE în materie de transport, climă, sănătate și societate.
Liniile de politică actuale sunt stabilite, în special, în Pactul verde european (7), în Strategia pentru o mobilitate durabilă și inteligentă (8) și în noul cadru al UE privind mobilitatea urbană (9). În pachetul „Pregătiți pentru 55” (10) și în pachetele „Mobilitate verde și eficientă” și „REPowerEU” (11), Comisia a prezentat recent propuneri legislative relevante. Ca prioritate absolută, conceptul PMUD trebuie să integreze mai bine aspectele legate de climă și energie, abordând în același timp siguranța, incluziunea și accesibilitatea, precum și transportul de mărfuri și aspectele logistice ale transportului local.
Mai precis, noul cadru al UE privind mobilitatea urbană afirmă că acest concept de PMUD actualizat ar trebui să clarifice faptul că prioritatea este de a favoriza soluțiile durabile, inclusiv transportul activ, colectiv și public și mobilitatea partajată (inclusiv pentru legăturile dintre zonele urbane și cele rurale), integrând pe deplin aspectele legate de reziliență, precum și planurile de logistică urbană durabilă (SULP), bazate pe vehicule și soluții cu emisii zero. Acesta ar trebui completat în continuare, anticipând necesitatea unor indicatori și cerințe specifice privind PMUD pentru nodurile urbane TEN-T (12).
În cele din urmă, instrumentele de planificare în domeniile mobilității, energiei, durabilității și utilizării terenurilor trebuie să se completeze reciproc mai mult. Astfel, conceptul revizuit va crea, de asemenea, legături mai strânse între PMUD și alte planuri urbane relevante care acoperă energia și clima, în special planurile de acțiune privind energia durabilă și clima (SECAP).
2. UN CONCEPT PENTRU PMUD
Acest concept prezintă o abordare recomandată destinată PMUD pentru zonele urbane, indiferent de dimensiunea lor. Ar trebui elaborat și pus în aplicare un PMUD în conformitate cu următoarele principii directoare.
2.1. Scopuri și obiective clare și măsurabile
Obiectivul principal al PMUD este de a mări accesibilitatea zonei urbane funcționale (13) care face obiectul PMUD și de a oferi o mobilitate de înaltă calitate, sigură și durabilă cu emisii scăzute către, prin și în zona respectivă. PMUD ar trebui să sprijine în special mobilitatea cu emisii zero și punerea în aplicare a unui sistem de transport urban care să contribuie la o performanță globală îmbunătățită a rețelei de transport, în special prin dezvoltarea infrastructurii pentru circulația fără sincope a vehiculelor cu emisii zero și a nodurilor multimodale pentru călători în scopul de a facilita conexiunile pe primul și ultimul kilometru și a terminalelor multimodale de marfă care deservesc zonele urbane.
Prin urmare, un PMUD ar trebui să includă scopuri și obiective specifice pentru a sprijini dezvoltarea unui sistem de transport urban care:
— |
este sigur, accesibil, abordabil și incluziv pentru toți utilizatorii, inclusiv pentru grupurile defavorizate și persoanele cu handicap sau cu mobilitate redusă, și care ține seama de perspectiva de gen și de schimbările demografice; |
— |
răspunde tuturor nevoilor de mobilitate ale utilizatorilor, inclusiv mersul cu bicicleta și mersul pe jos, logistica urbană, fluxurile de mărfuri și de călători pe distanțe lungi în rețeaua TEN-T, precum și fluxurile din zonele periurbane și rurale din jurul unui oraș, acoperind întreaga zonă urbană funcțională (orașul și zona sa de navetă); |
— |
îndeplinește cerințele de sustenabilitate, de protecție a climei și de reziliență, stabilind un echilibru între necesitatea de a asigura viabilitatea economică, echitatea socială și protecția sănătății și a mediului; |
— |
optimizează eficiența sistemelor de mobilitate urbană, ținând seama de raportul cost-eficacitate, precum și de externalitățile de transport ale diferitelor moduri de transport legate, în special, de congestie, de poluanții atmosferici și de zgomot, de emisiile de CO2, de decesele și vătămările cauzate de trafic, precum și de impactul acestora asupra biodiversității; |
— |
contribuie la creșterea atractivității mediului urban, inclusiv printr-o mai bună partajare a spațiului public; |
— |
sporește calitatea vieții și aduce beneficii sănătății publice, ținând seama de obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU (14), și se asigură că infrastructura și serviciile de transport urban sunt sigure, securizate și confortabile pentru toți, inclusiv pentru grupurile vulnerabile din societate și pentru femei; |
— |
îmbunătățește siguranța și securitatea traficului, în special pentru utilizatorii activi și vulnerabili ai drumurilor (de exemplu, pietoni, bicicliști, persoane în vârstă, copii, persoane cu handicap și cu mobilitate redusă), servicii și spații publice, străduindu-se să atingă obiectivul „Viziunea zero” (15) în siguranța rutieră urbană, în conformitate cu Declarația de la Valetta (16); |
— |
reduce toate sursele de poluare a transporturilor, cum ar fi aerul, zgomotul, particulele și microplasticul, precum și emisiile de gaze cu efect de seră generate de transporturi, și își sporește eficiența energetică, vizând o mobilitate urbană cu emisii zero în conformitate cu obiectivele Pactului verde european, cu Strategia pentru o mobilitate durabilă și inteligentă (17), cu Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării și cu Legea climei (18), ținând seama de planurile naționale privind energia și clima, de planurile privind calitatea aerului și de planurile locale de acțiune privind energia durabilă și clima; |
— |
contribuie la o mai bună conectivitate și performanță generală a rețelei transeuropene de transport (TEN-T) și a sistemului european de transport în ansamblu, atât pentru pasageri, cât și pentru mărfuri. |
2.2. O viziune pe termen lung și un plan clar de punere în aplicare
Un PMUD prezintă sau este legat de o strategie existentă pe termen lung pentru dezvoltarea viitoare a zonei urbane funcționale și, în acest context, pentru dezvoltarea viitoare a infrastructurii de transport și a serviciilor de mobilitate multimodală. Acesta include, de asemenea, un plan de punere în aplicare a strategiei pe termen scurt. Aceasta ar trebui inclusă într-o abordare integrată a dezvoltării urbane durabile și legată de utilizarea relevantă a terenurilor, de amenajarea teritoriului și de planificarea politicilor sectoriale (de exemplu, pentru climă și energie).
Prin urmare, un PMUD ar trebui să conțină următoarele detalii:
— |
un calendar și un plan bugetar, cu identificarea corespunzătoare a surselor de finanțare necesare; în mod ideal, planul de punere în aplicare ar trebui să acopere 3-10 ani; |
— |
responsabilități și resurse clar definite, inclusiv resurse identificate necesare pentru fiecare actor. |
2.3. Evaluarea performanței actuale și viitoare
Un PMUD ar trebui să se bazeze pe o evaluare atentă a performanței prezente și viitoare a sistemului de transport urban și să fie sprijinit de un sistem de monitorizare cuprinzător, care să acopere următoarele aspecte:
— |
o analiză a situației actuale, un scenariu de referință și un scenariu final, începând cu o revizuire cuprinzătoare a situației actuale și cu stabilirea unui nivel de referință în raport cu care pot fi măsurate progresele viitoare; acesta ar trebui să includă, de asemenea, o evaluare a impactului măsurilor propuse; |
— |
obiective și ținte specifice: un PMUD ar trebui să identifice obiective de performanță specifice și realiste care sunt legate de analiza situației actuale și sunt ambițioase în ceea ce privește scopul și obiectivele generale ale PMUD. De asemenea, ar trebui să stabilească obiective măsurabile, după caz, pe baza unei evaluări realiste a nivelului de referință și a resurselor disponibile și care să reflecte obiectivele specifice; |
— |
indicatori de performanță, de preferință bazați pe indicatorii de mobilitate urbană durabilă [SUMI (19)], pentru a descrie situația actuală a sistemului de transport urban și pentru a monitoriza progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivelor stabilite. |
2.4. Dezvoltarea integrată a tuturor modurilor de transport, acordând prioritate celor mai sustenabile moduri de transport
Un PMUD ar trebui să promoveze transportul multimodal prin integrarea diferitelor moduri de transport și prin măsuri menite să faciliteze mobilitatea fără sincope și durabilă. Acesta include acțiuni de creștere a ponderii modale a formelor de transport mai durabile, cum ar fi transportul public, mobilitatea activă, mobilitatea partajată (20), logistica urbană cu emisii zero și, după caz, transportul pe căi navigabile interioare și transportul maritim.
De asemenea, planul ar trebui să includă acțiuni de promovare a mobilității cu emisii zero, în special în ceea ce privește crearea unor flote urbane verzi, de reducere a congestionării traficului și de îmbunătățire a siguranței rutiere, în special pentru participanții la trafic vulnerabili.
Planul prezintă un set integrat de măsuri tehnice, de infrastructură, bazate pe politici și fără caracter obligatoriu pentru a îmbunătăți performanța și raportul cost-eficacitate în ceea ce privește scopurile declarate și obiectivele specifice.
Prin urmare, un PMUD ar trebui să acopere următoarele aspecte:
— |
serviciile de transport public și colectiv, precum și mobilitatea partajată, cu o strategie specifică menită să îmbunătățească calitatea, acoperirea, securitatea, integrarea și accesibilitatea acestora; |
— |
transportul nemotorizat, cu un plan de a face mersul pe jos, mersul cu bicicleta și micromobilitatea mai atractive, mai sigure și mai sigure, urmărind crearea unei rețele cuprinzătoare și de înaltă calitate; |
— |
multimodalitatea, pentru a integra mai bine diferitele moduri de transport atât pentru pasageri, cât și pentru mărfuri; |
— |
siguranța rutieră urbană, cu scopul de a realiza viziunea zero în ceea ce privește decesele și vătămările grave, în special ale utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor, inclusiv ale pietonilor și bicicliștilor; |
— |
reducerea congestionării și optimizarea utilizării infrastructurii legate de măsurile de gestionare a parcărilor, inclusiv optimizarea infrastructurii de încărcare, explorarea potențialului de realocare a spațiului rutier și urban modurilor nemotorizate sau utilizărilor care nu sunt destinate transportului; |
— |
logistica urbană, inclusiv livrările la domiciliu și gestionarea parcului de vehicule comerciale (de exemplu, taxiuri), cu măsuri de îmbunătățire a eficienței, reducând în același timp externalitățile precum emisiile de gaze cu efect de seră, poluanții, zgomotul și congestionarea traficului (un PMUD și orice plan specific de logistică urbană durabilă ar trebui să fie aliniate într-un mod integrat); |
— |
planuri de gestionare a mobilității, cu acțiuni menite să realizeze o schimbare în direcția unor modele de mobilitate mai durabile pentru navetiști, consumatori și studenți (inclusiv pentru cei care provin din zonele periurbane și rurale înconjurătoare) în sectoare precum ocuparea forței de muncă, educația, sănătatea, comerțul cu amănuntul și turismul/evenimentele; |
— |
digitalizarea, inclusiv sistemele de transport inteligente (STI), cum ar fi serviciile de mobilitate digitală multimodală care facilitează accesul la informații, rezervarea, plata călătoriilor și recuperarea biletelor pentru toate modurile de transport, precum și colectarea de date (de exemplu, de la: operatorii privați, volumele mari de date, inteligența artificială, gemenii digitali, internetul obiectelor etc.), pentru a sprijini pregătirea, punerea în aplicare și monitorizarea măsurilor incluse într-un PMUD. |
2.5. Abordarea integrată a mobilității pasagerilor, a transportului urban de mărfuri și a logisticii
Logistica urbană, precum și legăturile cu transportul de mărfuri pe distanțe lungi, ar trebui să fie pe deplin luate în considerare și integrate într-un PMUD pentru a asigura o abordare sistematică a tuturor aspectelor mobilității unui oraș și pentru a atinge obiectivul logisticii urbane cu emisii zero și al livrărilor pe ultimul kilometru. Aspectele specifice legate de logistica urbană ar putea fi abordate într-un plan specific și aliniat de logistică urbană durabilă.
Pentru zonele urbane relevante, un PMUD ar trebui să țină seama în mod corespunzător de impactul diferitelor măsuri urbane asupra fluxurilor de trafic de călători și de marfă și asupra rețelei transeuropene de transport (TEN-T), pentru a asigura tranzitul fără sincope, ocolirea sau interconectarea prin noduri urbane și în jurul acestora, inclusiv prin vehicule cu emisii zero. Acesta ar trebui să includă, în special, acțiuni de reducere a congestionării traficului, de îmbunătățire a siguranței rutiere și de eliminare a blocajelor care afectează fluxurile de trafic din cadrul rețelei TEN-T.
2.6. Abordarea participativă și coordonarea cu alte inițiative relevante
Elaborarea și punerea în aplicare a unui PMUD ar trebui să se bazeze pe o abordare integrată și participativă, cu un nivel ridicat de cooperare, coordonare și consultare între diferitele niveluri de guvernare și autoritățile relevante. Ar trebui să fie implicați, de asemenea, publicul general, reprezentanții societății civile și operatorii economici.
În acest scop, autoritățile locale de planificare ar trebui să instituie structuri și proceduri adecvate.
Acest proces ar trebui să includă în special:
— |
implicarea corespunzătoare a actorilor relevanți din zona urbană funcțională, cum ar fi rezidenții, reprezentanții organizațiilor societății civile și actorii economici, în elaborarea și punerea în aplicare a planului încă de la început și pe parcursul întregului proces, pentru a asigura un nivel ridicat de acceptare și sprijin; |
— |
consultarea și cooperarea interdepartamentală la nivel local și regional pentru a asigura coerența și complementaritatea cu politicile, strategiile și măsurile locale și regionale, în special cu cele privind utilizarea terenurilor și amenajarea teritoriului; planuri de înverzire urbană (21), energie; sănătatea; educație; serviciile sociale; asigurarea ordinii publice și activitățile polițienești; |
— |
schimburi strânse cu autoritățile competente responsabile cu furnizarea infrastructurii și a serviciilor de transport în zona urbană funcțională (zonele urbane, periurbane și rurale învecinate) și la diferite niveluri de administrație și de guvernare. |
2.7. Monitorizarea, revizuirea, raportarea și asigurarea calității
Un PMUD ar trebui să includă obiective, ținte și indicatori care să stea la baza performanței actuale și viitoare a sistemelor de transport urban, cel puțin în ceea ce privește emisiile de gaze cu efect de seră, congestionarea traficului, decesele și vătămările grave pe șosele, ponderea modală și accesul la serviciile de mobilitate, precum și date privind poluarea atmosferică și fonică în orașe. Punerea în aplicare a unui PMUD ar trebui să fie monitorizată cu ajutorul acestor indicatori de performanță.
În special, autoritățile locale ar trebui să instituie mecanisme de monitorizare a progreselor înregistrate în direcția atingerii obiectivelor PMUD și să ia măsuri corective în timp util atunci când este necesar. Statele membre ar trebui să sprijine orașele în această sarcină și să asigure calitatea PMUD și conformitatea acestuia cu cerințele conceptului PMUD, în conformitate cu Recomandarea Comisiei privind programele naționale de sprijin pentru PMUD.
Progresele înregistrate în direcția atingerii scopului și a obiectivelor specifice ale unui PMUD și a atingerii țintelor din acesta ar trebui evaluate periodic, utilizând indicatori de rezultat selectați (22). Ar trebui luate măsuri adecvate pentru a asigura accesul în timp util la datele și statisticile relevante. Un raport de monitorizare ar trebui să ofere baza pentru o revizuire a punerii în aplicare a PMUD.
Pentru a sprijini monitorizarea, utilizarea previziunilor ar trebui încurajată pentru a anticipa nevoile și provocările viitoare. O astfel de previziune poate fi sprijinită de instrumente digitale, cum ar fi gemenii digitali locali.
2.8. Orientări și sprijin la nivel european
Comisia Europeană va continua să furnizeze informații cu privire la PMUD prin intermediul Serviciului european de informare privind transportul local – Observatorul european al mobilității (23). Aceste informații includ Orientările PMUD legate de proces și materialele de referință privind aspecte specifice ale PMUD (24).
Grupul de experți al Comisiei privind mobilitatea urbană (25), instituit în urma adoptării noului cadru al UE privind mobilitatea urbană, va contribui la completarea și raționalizarea acestor documente.
(1) COM(2013) 913 final.
(2) https://www.eltis.org/mobility-plans/sump-guidelines
(3) https://www.eltis.org/resources/tools/sump-self-assessment-tool
(4) Anexa 1 la Comunicarea Comisiei „Împreună pentru o mobilitate urbană competitivă care utilizează eficient resursele” https://eur-lex.europa.eu/resource.html?uri=cellar%3A82155e82-67ca-11e3-a7e4-01aa75ed71a1.0011.02/DOC_4&format=PDF
(5) https://ec.europa.eu/regional_policy/sources/brochure/new_leipzig_charter/new_leipzig_charter_en.pdf
(6) COM(2021) 812/2.
(7) COM(2019) 640 final.
(8) COM(2020) 789 final.
(9) COM(2020) 811 final.
(10) COM(2021) 550 final.
(11) COM(2022) 230 final.
(12) Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport, COM(2021) 812 final.
(13) https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Glossary:Functional_urban_area#:~:text=Short%20definition%3A%20a%20functional%20urban,city%20(OECD%2C%202012)
(14) https://www.undp.org/sustainable-development-goals
(15) https://ec.europa.eu/transport/themes/strategies/news/2019-06-19-vision-zero_en
(16) https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-9994-2017-INIT/ro/pdf
(17) COM(2020) 789 final.
(18) https://environment.ec.europa.eu/strategy/zero-pollution-action-plan_ro
(19) https://transport.ec.europa.eu/transport-themes/clean-transport-urban-transport/sumi_en
(20) În prezentul document, mobilitatea partajată face referire la utilizarea în comun a modurilor de transport, cum ar fi utilizarea în comun a vehiculelor pentru închiriere (de exemplu, biciclete, trotinete, autoturisme), utilizarea în comun a autoturismelor (adică spațiu partajat în cadrul unui vehicul), precum și servicii de transport la cerere (de exemplu, curse la comandă, cum ar fi taxiurile).
(21) https://environment.ec.europa.eu/topics/urban-environment/urban-greening-platform_en
(22) Cum ar fi indicatorii mobilității urbane durabile, disponibili la adresa: https://ec.europa.eu/transport/themes/urban/urban_mobility/sumi_en
(23) https://www.eltis.org/mobility-plans
(24) https://www.eltis.org/mobility-plans/topic-guides; https://www.eltis.org/mobility-plans/practitioner-briefings
(25) Grupul E03863 (https://ec.europa.eu/transparency/expert-groups-register/screen/expert-groups/consult?lang=en&groupID=3863).
REGULAMENTE DE ORDINE INTERIOARĂ ȘI DE PROCEDURĂ
10.3.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 73/34 |
DECIZIA nr. 2019/1 A COMITETULUI DIRECTOR REGIONAL AL COMUNITĂȚII TRANSPORTURILOR
(ca urmare a unei consultări scrise)
privind adoptarea bugetului Comunității transporturilor pentru anul 2019 [2023/551]
COMITETUL DIRECTOR REGIONAL AL COMUNITĂȚII TRANSPORTURILOR,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității transporturilor, în special articolul 24 alineatul (1) și articolul 35,
DECIDE:
Articolul 1
Se adoptă bugetul Comunității transporturilor pentru anul 2019, anexat la prezenta decizie.
Articolul 2
Comisia Europeană are sarcina de a executa bugetul și de a iniția activitatea Secretariatului permanent al Comunității transporturilor în conformitate cu articolul 3.
Articolul 3
Articolul 2 se aplică de la 24 ianuarie 2019. Acesta încetează să se aplice în ziua anterioară celei în care numirea directorului Secretariatului permanent devine efectivă.
Adoptată la Tirana, 16 ianuarie 2019.
Pentru Comitetul director regional
Președintele
APENDICE
Bugetul Comunității transporturilor pentru anul 2019
Linia bugetară |
Suma (EUR) |
Salariile funcționarilor |
750 000 |
Contribuții la sistemul de sănătate/pensii pentru funcționari |
200 000 |
Costuri de funcționare ale Secretariatului (inclusiv cheltuieli fixe/deplasări/organizare de reuniuni) |
330 000 |
Echipamente informatice de birou și mobilier (care nu sunt acoperite de acordul privind sediul) |
100 000 |
Costuri de recrutare (publicare și rambursarea cheltuielilor candidaților) |
100 000 |
Total |
1 480 000 |
Rezervă (aproximativ: 10 %) |
150 000 |
Total general |
1 630 000 |
Din care: Contribuția UE (80 %) (*1) |
1 304 000 |
Contribuția WB6 (20 %: în anexa V la TCT este prevăzută distribuția pe țări). |
326 000 |
(*1) Valoarea contribuției UE nu aduce atingere adoptării bugetului UE pentru 2019.
10.3.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 73/36 |
DECIZIA NR. 2019/2 A COMITETULUI DIRECTOR REGIONAL AL COMUNITĂȚII TRANSPORTURILOR
(ca urmare a unei consultări scrise a membrilor Comitetului director regional) privind directorul Secretariatului permanent al Comunității transporturilor [2023/552]
COMITETUL DIRECTOR REGIONAL AL COMUNITĂȚII TRANSPORTURILOR,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității transporturilor, în special articolul 24 alineatul (1) și articolul 30,
având în vedere Decizia 2019/1 a Comitetului director regional din 16 ianuarie 2019,
DECIDE:
Articolul 1
Domnul Alain Baron este numit director interimar al Secretariatului permanent.
Articolul 2
Articolul 1 se aplică de la data adoptării prezentei decizii. Acesta încetează să se aplice în ziua anterioară zilei în care numirea directorului Secretariatului permanent devine efectivă.
Adoptată la Tirana, 28 ianuarie 2019.
Pentru Comitetul director regional
Președintele
10.3.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 73/37 |
DECIZIA nr. 2019/3 A COMITETULUI DIRECTOR REGIONAL AL COMUNITĂȚII TRANSPORTURILOR [2023/553]
din 5 iunie 2019
referitoare la:
— |
adoptarea normelor cu privire la recrutarea, condițiile de muncă și echilibrul geografic al personalului Secretariatului permanent al Comunității transporturilor; |
— |
adoptarea Statutului personalului Comunității transporturilor; |
— |
adoptarea anunțurilor pentru posturile vacante de director și de director adjunct al Secretariatului permanent al Comunității transporturilor |
COMITETUL DIRECTOR REGIONAL AL COMUNITĂȚII TRANSPORTURILOR,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității transporturilor, în special articolul 24 alineatul (1) și articolul 35,
DECIDE:
Articolul 1
Se adoptă normele cu privire la recrutarea, condițiile de muncă și echilibrul geografic al personalului Secretariatului permanent al Comunității transporturilor, astfel cum se prevede în anexa 1 la prezenta decizie.
Articolul 2
Se adoptă Statutul personalului Comunității transporturilor, astfel cum se prevede în anexa II la prezenta decizie.
Articolul 3
Se adoptă anunțurile pentru posturile vacante de director și de director adjunct al Secretariatului permanent al Comunității transporturilor, anexate la prezenta decizie.
Adoptată la Tirana, 5 iunie 2019.
Pentru Comitetul director regional
Președintele
10.3.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 73/38 |
DECIZIA nr. 2020/2 A COMITETULUI DIRECTOR REGIONAL AL COMUNITĂȚII TRANSPORTURILOR
(ca urmare a unei consultări a membrilor Comitetului director regional)
privind directorul Secretariatului permanent al Comunității transporturilor [2023/554]
COMITETUL DIRECTOR REGIONAL AL COMUNITĂȚII TRANSPORTURILOR,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității transporturilor, în special articolul 24 alineatul (1) și articolul 30,
având în vedere Decizia 2019/2 a Comitetului director regional din 28 ianuarie 2019,
având în vedere Decizia 2019/3 a Comitetului director regional din 5 iunie 2019 referitoare la normele cu privire la recrutarea, condițiile de muncă și echilibrul geografic al personalului Secretariatului permanent al Comunității transporturilor,
având în vedere concluziile convenite în cadrul reuniunii Comitetului director regional din 18 mai 2020 și consultarea ulterioară a Consiliului ministerial, precum și concluziile celei de-a 8-a reuniuni a Comitetului director regional din 30 iunie,
DECIDE:
Articolul 1
Domnul Matej Zakonjsek este numit director al Secretariatului permanent.
Articolul 2
Locul de exercitare a mandatului este sediul Secretariatului permanent al Comunității transporturilor, Masarikova 5, 11000 Belgrad (Serbia).
Articolul 3
Acest mandat este prevăzut pentru o perioadă de 36 de luni începând de la data intrării în vigoare a prezentei decizii și poate fi reînnoit de cel mult două ori.
Articolul 4
Prezenta decizie intră în vigoare la 1.8.2020.
Adoptată la Sarajevo, 6 iulie 2020.
Pentru Comitetul director regional
Președintele
10.3.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 73/39 |
DECIZIA nr. 2020/3 A COMITETULUI DIRECTOR REGIONAL AL COMUNITĂȚII TRANSPORTURILOR
(ca urmare a unei consultări a membrilor Comitetului director regional) privind directorul adjunct al Secretariatului permanent al Comunității transporturilor [2023/555]
COMITETUL DIRECTOR REGIONAL AL COMUNITĂȚII TRANSPORTURILOR,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității transporturilor, în special articolul 24 alineatul (1) și articolul 30,
având în vedere Decizia 2019/2 a Comitetului director regional din 28 ianuarie 2019,
având în vedere Decizia 2019/3 a Comitetului director regional din 5 iunie 2019 referitoare la normele cu privire la recrutarea, condițiile de muncă și echilibrul geografic al personalului Secretariatului permanent al Comunității transporturilor,
având în vedere concluziile convenite în cadrul reuniunii Comitetului director regional din 18 mai 2020 și consultarea ulterioară a Consiliului ministerial, precum și concluziile celei de-a 8-a reuniuni a Comitetului director regional din 30 iunie,
DECIDE:
Articolul 1
Doamna Ljuba Siljanoska este numită director adjunct al Secretariatului permanent.
Articolul 2
Locul de exercitare a mandatului este sediul Secretariatului permanent al Comunității transporturilor, Masarikova 5, 11000 Belgrad (Serbia).
Articolul 3
Acest mandat este prevăzut pentru o perioadă de 36 de luni începând de la data intrării în vigoare a prezentei decizii și poate fi reînnoit de cel mult două ori.
Articolul 4
Prezenta decizie intră în vigoare la 1 septembrie 2020.
Adoptată la Sarajevo, 6 iulie 2020.
Pentru Comitetul director regional
Președintele
10.3.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 73/40 |
DECIZIA nr. 2020/05 A COMITETULUI DIRECTOR REGIONAL AL COMUNITĂȚII TRANSPORTURILOR
referitoare la normele privind rambursarea cheltuielilor suportate de persoanele din afara Secretariatului permanent al Comunității transporturilor invitate să participe la reuniuni în calitate de experți [2023/556]
COMITETUL DIRECTOR REGIONAL AL COMUNITĂȚII TRANSPORTURILOR,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității transporturilor, în special articolul 24 alineatul (1) și articolul 35,
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Se adoptă normele privind rambursarea cheltuielilor suportate de persoanele din afara Secretariatului permanent al Comunității transporturilor invitate să participe la reuniuni în calitate de experți.
Normele respective sunt stabilite în anexă.
Articolul 2
Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.
Adoptată la Sarajevo, 29 iulie 2020.
Pentru Comitetul director regional
Președintele
ANEXĂ
NORME PRIVIND RAMBURSAREA CHELTUIELILOR SUPORTATE DE PERSOANELE DIN AFARA SECRETARIATULUI PERMANENT AL COMUNITĂȚII TRANSPORTURILOR INVITATE SĂ PARTICIPE LA REUNIUNI ÎN CALITATE DE EXPERȚI
Articolul 1
(1) Prezentele norme se aplică următoarelor persoane, denumite în continuare, în mod colectiv, „experți externi”:
(a) |
oricărei persoane din afara Comunității transporturilor care este invitată să emită un aviz profesional specific în cadrul unui comitet sau al unui grup de lucru, indiferent de locul reuniunii; |
(b) |
oricărei persoane care însoțește o persoană cu handicap care intră sub incidența literei (a). |
(2) Experții externi pot fi experți din sectorul privat sau experți guvernamentali:
(a) |
experții din sectorul privat sunt persoane care reprezintă societatea civilă sau lucrează pentru o organizație sau o societate privată și care au fost invitate să ofere Comunității transporturilor expertiza lor personală sau să își reprezinte organizațiile într-un domeniu specific, dar nu să apere interesele unei anumite țări; |
(b) |
experții guvernamentali sunt persoane care au fost invitate în calitate de reprezentanți ai unei autorități publice naționale, regionale sau locale a unui stat membru al UE ori a unei părți din sud-estul Europei sau care au fost numite de o astfel de autoritate. |
Articolul 2
Secretariatul permanent nu este răspunzător pentru daunele materiale, morale sau fizice suferite de experții externi sau de persoanele care însoțesc un expert extern cu handicap în cursul călătoriei lor către locul de desfășurare a reuniunii sau pe durata șederii lor în locul respectiv, cu excepția cazului în care astfel de daune pot fi atribuite în mod direct Secretariatului permanent.
În special, Comunitatea transporturilor nu este răspunzătoare pentru niciun accident în care sunt implicați experții externi care utilizează propriul mijloc de transport pentru a ajunge la reuniune.
Articolul 3
(1) Toți experții externi au dreptul la rambursarea cheltuielilor lor de călătorie de la locul specificat în invitație (adresa profesională sau adresa privată) la locul de desfășurare a reuniunii, cu cele mai adecvate mijloace de transport având în vedere distanța în cauză. În general, este vorba despre o călătorie cu trenul la clasa a doua pe distanțe mai mici de 400 km (dus, în funcție de distanța oficială pe calea ferată) și o călătorie cu avionul la clasa economică pe distanțe de cel puțin 400 km.
(2) Directorul Secretariatului permanent (denumit în continuare „directorul”) încearcă, în mod special, să se asigure că reuniunile sunt organizate astfel încât să le permită experților externi să beneficieze de cele mai economice tarife de călătorie. Directorul acordă o atenție deosebită cererilor de rambursare referitoare la rambursarea zborurilor anormal de costisitoare. Directorul își rezervă dreptul de a efectua orice verificare necesară și de a cere expertului extern orice document justificativ util în acest sens. De asemenea, dacă acest lucru se dovedește justificat, directorul are dreptul de a limita rambursarea la tarifele practicate în mod normal pentru o călătorie obișnuită între locul de muncă sau de reședință al expertului extern și locul reuniunii.
(3) Cheltuielile de călătorie se rambursează după prezentarea documentelor justificative originale: biletele și facturile sau, în cazul rezervărilor online, foaia imprimată cu rezervarea electronică și cărțile de îmbarcare pentru călătoria dus. În documentele prezentate trebuie să figureze clasa la care s-a călătorit, orarul călătoriei și suma plătită.
(4) Costurile de călătorie cu un autovehicul privat se rambursează la același tarif ca cel al biletului de tren de clasa a doua.
(5) Dacă traseul nu este deservit de tren, costul deplasării cu un autovehicul privat se rambursează la o rată de 0,22 EUR per km.
(6) Călătoriile cu taxiul nu sunt rambursate.
Articolul 4
(1) Diurna plătită pentru fiecare zi de reuniune este o sumă forfetară care acoperă toate cheltuielile suportate la locul de desfășurare a reuniunii, inclusiv cheltuielile de masă și deplasările cu mijloacele de transport locale (autobuz, tramvai, tren, metrou, taxi, parcare, taxa de autostradă etc.), precum și asigurările de călătorie și de accidente.
(2) Diurna este de 92,00 EUR.
(3) În cazul în care locul de plecare indicat în invitație se află la cel mult 100 km de locul de desfășurare a reuniunii, diurna se reduce cu 50 %.
(4) Experții externi care trebuie să petreacă una sau mai multe nopți la locul de desfășurare a reuniunii deoarece orarele de desfășurare a reuniunilor sunt incompatibile cu orarele zborurilor și ale trenurilor (1) beneficiază de o indemnizație de cazare. Această indemnizație este de 100,00 EUR pe noapte. Numărul de nopți nu trebuie să depășească numărul zilelor de reuniune + 1.
(5) În mod excepțional, se pot plăti o indemnizație de cazare și o diurnă suplimentare dacă, prin prelungirea șederii, expertul extern poate să obțină o reducere a cheltuielilor de transport mai mare decât valoarea indemnizațiilor respective.
(6) Diurna și/sau indemnizația de cazare pot fi majorate cu 50 %, printr-o decizie motivată a directorului, pentru experții externi de nivel foarte înalt.
Articolul 5
În cazul în care, având în vedere cheltuielile suportate de experții externi cu handicap din cauza handicapului lor sau de orice persoană însoțitoare, indemnizațiile prevăzute la articolul 4 sunt în mod evident inadecvate, cheltuielile respective se rambursează, la cererea directorului, pe baza prezentării documentelor justificative.
Articolul 6
(1) Cu excepția cazului în care se specifică altfel în scrisoarea de invitație și în cererea de organizare a reuniunii, experții din sectorul privat au dreptul la diurnă pentru fiecare zi de reuniune și, după caz, la o indemnizație de cazare, cu condiția să declare pe proprie răspundere că nu primesc o indemnizație similară sau indemnizații similare de la o altă instituție pentru aceeași vizită. Directorul asigură coerența dintre conținutul scrisorilor de invitație și cererea de organizare a reuniunii.
(2) Experții guvernamentali primesc diurnă pentru fiecare zi de reuniune și, după caz, o indemnizație de cazare, cu condiția ca acest lucru să fie prevăzut în regulamentul de procedură relevant al comitetului sau al grupului de lucru și ca experții respectivi să declare pe proprie răspundere că nu primesc indemnizații similare de la propria lor administrație pentru aceeași vizită.
(3) Directorul poate, printr-o decizie motivată și pe baza prezentării documentelor justificative, să autorizeze rambursarea cheltuielilor pe care experții externi au fost nevoiți să le suporte ca urmare a unor instrucțiuni speciale pe care le-au primit în scris.
(4) Toate rambursările cheltuielilor de călătorie, ale diurnelor și ale indemnizațiilor de cazare se virează într-un cont bancar unic pentru fiecare expert extern.
(5) Rambursările costurilor experților guvernamentali se plătesc într-un cont pe numele guvernului, al unuia dintre ministerele sale sau al unui organism public, în absența oricărei derogări de la aceste instituții (guvern, unul dintre ministerele sale sau un organism public).
Articolul 7
(1) Numărul maxim de experți externi pentru fiecare reuniune, indiferent dacă aceștia au dreptul sau nu la rambursarea cheltuielilor lor, este câte unul pentru fiecare parte din sud-estul Europei și pentru fiecare stat membru al UE invitat în calitate de expert guvernamental, precum și un număr de experți din sectorul privat egal cu numărul de experți guvernamentali.
(2) Directorul poate deroga de la norma stabilită la alineatul (1), printr-o decizie motivată, în cazul reuniunilor comune ale mai multor comitete sau grupuri de lucru.
Articolul 8
(1) Ordinul de plată se întocmește pe baza cererii de rambursare, completată în mod corespunzător și semnată de expertul extern și de secretarul reuniunii responsabil cu certificarea prezenței expertului extern.
(2) Experții externi pun la dispoziția secretarului reuniunii documentele necesare pentru rambursarea cheltuielilor lor, prin scrisoare, fax sau e-mail, în termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la ultima zi a reuniunii, conform ștampilei poștei sau datei faxului sau e-mailului.
(3) Secretariatul permanent rambursează cheltuielile experților externi în termen de 30 de zile calendaristice.
(4) Cu excepția cazului în care expertul extern poate să prezinte o justificare adecvată care să fie acceptată printr-o decizie motivată a directorului, nerespectarea dispozițiilor prevăzute la alineatul (2) exonerează Comunitatea transporturilor de obligația de a rambursa cheltuielile de călătorie sau de a plăti orice indemnizație.
Articolul 9
(1) Cheltuielile de călătorie se rambursează în euro, dacă este cazul, la cursul de schimb aplicabil în ziua reuniunii.
(2) Diurna și, dacă este cazul, indemnizația de cazare se rambursează în euro la rata forfetară aplicabilă în ziua reuniunii.
Articolul 10
Prezentele norme se aplică din ziua următoare datei adoptării lor.
(1) Ca regulă generală, experții externi nu pot fi obligați:
— |
să părăsească locul de muncă sau de reședință ori locul de desfășurare a reuniunii înainte de ora 7.00 (gară sau alt mijloc de transport) sau de ora 8.00 (aeroport); |
— |
să sosească la locul de desfășurare a reuniunii după ora 21.00 (aeroport) sau după ora 22.00 (gară sau alt mijloc de transport). |
10.3.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 73/44 |
DECIZIA nr. 2020/7 A COMITETULUI DIRECTOR REGIONAL AL COMUNITĂȚII TRANSPORTURILOR
privind desemnarea auditorului extern independent în vederea efectuării auditului anual pentru exercițiul financiar 2019 [2023/557]
COMITETUL DIRECTOR REGIONAL AL COMUNITĂȚII TRANSPORTURILOR,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității transporturilor, în special articolul 24 alineatul (1) și articolul 36,
având în vedere normele financiare și procedurile de audit aplicabile Comunității transporturilor, în special articolele 62 și 63,
DECIDE:
Articolul 1
Societatea Grant Thornton D.O.O., cu sediul la adresa: Kneginje Zorke 2/4 Belgrad, este desemnată ca auditor extern independent în vederea efectuării auditului anual al Comunității transporturilor pentru exercițiul financiar 2019.
Adoptată la Sarajevo, 3 septembrie 2020.
Pentru Comitetul director regional
Președintele
10.3.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 73/45 |
DECIZIA nr. 2020/08 A COMITETULUI DIRECTOR REGIONAL AL COMUNITĂȚII TRANSPORTURILOR
privind înființarea Comitetului tehnic pentru transportul mărfurilor periculoase [2023/558]
COMITETUL DIRECTOR REGIONAL AL COMUNITĂȚII TRANSPORTURILOR,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității transporturilor, în special articolul 1 și articolul 24 alineatul (1),
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Se înființează Comitetul tehnic pentru transportul mărfurilor periculoase al Comunității transporturilor.
Articolul 2
Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.
Adoptată la Sarajevo, 15 decembrie 2020.
Pentru Comitetul director regional
Președintele
10.3.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 73/46 |
DECIZIA nr. 01/2021 A COMITETULUI DIRECTOR REGIONAL AL COMUNITĂȚII TRANSPORTURILOR
(ca urmare a consultării scrise)
privind adoptarea bugetului Comunității transporturilor pentru anul 2021 [2023/559]
COMITETUL DIRECTOR REGIONAL AL COMUNITĂȚII TRANSPORTURILOR,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității transporturilor (1), în special articolul 24 alineatul (1) și articolul 35,
DECIDE:
Articolul 1
Se adoptă bugetul Comunității transporturilor pentru anul 2021, anexat la prezenta decizie.
Articolul 2
(1) În conformitate cu articolul 10 alineatul (1) din normele financiare și procedurile de audit aplicabile Comunității transporturilor, creditele de la o anumită linie bugetară din bugetul pentru anul 2021 pot fi utilizate în scopuri pe care bugetul le atribuie unei alte linii bugetare, în limita totală a 10 % din creditele de la fosta linie bugetară. Acest lucru nu se aplică liniei bugetare referitoare la bugetul resurselor umane.
(2) Creditele reportate pentru a îndeplini obligațiile semnate la sfârșitul anului 2020, după cum se specifică în bugetul anexat, nu sunt eligibile pentru utilizarea menționată la alineatul (1). Ele nu trebuie luate în considerare pentru determinarea sumei maxime care corespunde limitei de 10 % menționate la alineatul respectiv.
Articolul 3
Creditele care nu au fost angajate la sfârșitul exercițiilor financiare 2019 și 2020 trebuie să fie anulate și rambursate părților, în conformitate cu procentele stabilite în anexa V la Tratatul de instituire a Comunității transporturilor și cu contribuțiile efective plătite.
Adoptată la Sarajevo, 28 ianuarie 2021.
Pentru Comitetul director regional
Președintele
BUGETUL COMUNITĂȚII TRANSPORTURILOR PENTRU ANUL 2021
Linia bugetară |
Suma (EUR) |
||||||||||
|
|
||||||||||
|
1 465 706 |
||||||||||
|
172 560 |
||||||||||
|
353 080 |
||||||||||
|
303 080 |
||||||||||
|
50 000 |
||||||||||
|
247 590 |
||||||||||
|
530 000 |
||||||||||
|
400 000 |
||||||||||
|
130 000 |
||||||||||
|
|
||||||||||
|
60 000 |
||||||||||
|
|
||||||||||
|
20 950 |
||||||||||
|
|
||||||||||
|
99 100 |
||||||||||
|
|
||||||||||
|
13 300 |
||||||||||
Rezervă (aproximativ 8 % din creditele noi) |
217 714 |
||||||||||
Total credite noi |
3 000 000 |
||||||||||
Total credite reportate din 2020 |
180 000 |
||||||||||
Total general |
3 180 000 |
||||||||||
Contribuția UE (80 % din creditele noi) |
2 400 000 |
||||||||||
Contribuția părților din Europa de Sud-Est (20 % din creditele noi: în anexa V la TCT este prevăzută distribuția pe țări) |
600 000 |
10.3.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 73/48 |
DECIZIA nr. 2021/02 A COMITETULUI DIRECTOR REGIONAL AL COMUNITĂȚII TRANSPORTURILOR
referitoare la normele privind rambursarea cheltuielilor suportate de persoanele din afara Secretariatului permanent al Comunității transporturilor invitate să participe la reuniunile Comunității transporturilor [2023/560]
COMITETUL DIRECTOR REGIONAL AL COMUNITĂȚII TRANSPORTURILOR,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității transporturilor, în special articolul 35,
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Se adoptă normele, prevăzute în anexă, privind rambursarea cheltuielilor suportate de persoanele din afara Secretariatului permanent al Comunității transporturilor invitate să participe la reuniunile Comunității transporturilor.
După adoptarea acestor norme, Secretariatul permanent al Comunității transporturilor le publică pe site-ul Comunității transporturilor.
Articolul 2
Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.
Adoptată la Sarajevo, 7 iunie 2021.
Pentru Comitetul director regional
Președintele
ANEXĂ
NORME PRIVIND RAMBURSAREA CHELTUIELILOR SUPORTATE DE PERSOANELE DIN AFARA SECRETARIATULUI PERMANENT AL COMUNITĂȚII TRANSPORTURILOR INVITATE SĂ PARTICIPE LA REUNIUNILE COMUNITĂȚII TRANSPORTURILOR
1. Domeniul de aplicare
1.1. |
Prezentele norme se aplică persoanelor din afara Secretariatului permanent al Comunității transporturilor (denumit în continuare „Secretariatul permanent”) care sunt invitate să participe la reuniunile Comunității transporturilor enumerate la norma 1.2. |
1.2. |
Reuniunile vizate de prezentele norme sunt reuniuni în următoarele configurații, ale următoarelor comitete și alte forumuri ale Comunității transporturilor:
|
1.3. |
Un singur reprezentant pentru fiecare minister, autoritate de reglementare, agenție, entitate sau altă parte beneficiară este eligibil pentru rambursarea cheltuielilor în temeiul prezentelor norme. Cu toate acestea, în cazul reuniunilor enumerate la norma 1.2 care sunt organizate în comun, directorul Secretariatului permanent (denumit în continuare „directorul”) poate deroga de la această normă printr-o decizie motivată. |
1.4. |
Prezentele norme vizează exclusiv rambursarea costurilor de călătorie și de cazare. Participanții nu au dreptul la sume suplimentare, cum ar fi diurna. |
2. Cheltuieli de călătorie
2.1. |
Toți participanții au dreptul la rambursarea cheltuielilor lor de călătorie de la locul specificat în invitație (adresa profesională sau adresa privată) la locul de desfășurare a reuniunii, cu cele mai adecvate mijloace de transport având în vedere distanța în cauză. În general, călătoria trebuie să se facă cu trenul, la clasa a doua, pe distanțe mai mici de 400 km (dus, în funcție de distanța oficială pe calea ferată) și cu avionul, la clasa economică, pe distanțe de 400 km sau mai mari. |
2.2. |
Directorul depune eforturi pentru a se asigura că reuniunile sunt organizate astfel încât să le permită participanților să beneficieze de cele mai economice tarife de călătorie. |
2.3. |
Cheltuielile de călătorie se rambursează numai pe baza prezentării documentelor justificative originale. |
2.4. |
În cazul în care nu este disponibil transportul aerian sau feroviar sau dacă acesta nu este eficient din punctul de vedere al costurilor, se autorizează deplasarea cu autobuzul sau cu automobilul. |
2.5. |
Costurile de călătorie cu un autovehicul privat se rambursează la o rată de 0,22 EUR/km. |
2.6. |
Călătoriile cu taxiul se rambursează numai în cazul în care nu există transport public local. |
2.7. |
Costurile de călătorie se rambursează până la 700 EUR. |
3. Cheltuieli de cazare
3.1. |
Participanții au dreptul la rambursarea cheltuielilor lor de cazare. Cheltuielile de cazare sunt costurile suportate pentru cazarea peste noapte în locul de desfășurare a reuniunii, deoarece orarul acesteia este incompatibil cu orele zborurilor sau ale trenurilor. Cheltuielile de cazare se rambursează până la 120 EUR pe noapte. Numărul de nopți petrecute la locul reuniunii nu trebuie să depășească numărul zilelor de reuniune + 1. |
3.2. |
Sub rezerva aprobării prealabile de către director, participanții pot avea, în mod excepțional, dreptul la rambursarea cheltuielilor de cazare pentru o noapte suplimentară în locul de desfășurare a reuniunii dacă, prin prelungirea șederii, participantul poate obține o reducere a costurilor de transport mai mare decât costurile de cazare aferente nopții suplimentare. |
3.3. |
Participanții nu au dreptul la rambursarea altor cheltuieli legate de șederea la hotel, cum ar fi cele legate de internet, telefon, fotocopiere, minibar, micul dejun neinclus. |
4. Achiziționarea biletelor și a cazării
4.1. |
În principiu, participanții invitați la una dintre reuniunile enumerate la norma 1.2 literele (a)-(e) își rezervă biletele și cazarea prin propriile mijloace. Rezervările se fac cât mai curând posibil, astfel încât să se poată obține tariful cel mai economic. Secretariatul permanent nu rezervă biletele de călătorie sau cazarea în numele participanților și nu efectuează plăți în avans pentru cheltuieli decât în cazuri excepționale și sub rezerva aplicării normei 6. |
4.2. |
Pentru participanții invitați la una dintre reuniunile enumerate la norma 1.2 literele (f) și (g), călătoria și cazarea sunt organizate de către Secretariatul permanent. |
5. Procedura de rambursare
5.1. |
Pentru a obține rambursarea cheltuielilor lor de călătorie și de cazare, participanții trebuie să depună o cerere de rambursare a cheltuielilor (denumită în continuare „cererea de rambursare”). Cererea de rambursare:
|
5.2. |
Corespondența referitoare la rambursare trebuie trimisă Secretariatului permanent la adresa de e-mail finance@transport-community.org. |
5.3. |
Rambursarea se efectuează în euro. Cursul de schimb aplicabil rambursării este cel aplicabil la data reuniunii. |
5.4. |
Rambursarea se efectuează prin transfer bancar în contul bancar al instituției sau al organizației care desemnează participantul, utilizând datele bancare transmise în conformitate cu norma 5.5. Cu toate acestea, rambursarea poate fi efectuată într-un cont bancar privat al participantului, în cazul în care instituția sau organizația solicită acest lucru în scris. |
5.5. |
Datele bancare care trebuie transmise în scopul prevăzut la norma 5.4 trebuie să conțină următoarele informații referitoare la beneficiar: numele și adresa titularului contului, denumirea băncii, numărul de cont (IBAN) și codul SWIFT (BIC). |
6. Plăți în avans pentru cheltuielile de călătorie și de cazare
6.1. |
În cazuri excepționale, o instituție sau o organizație care desemnează participanți poate trimite Secretariatului permanent o cerere de plată în avans a cheltuielilor de călătorie sau de cazare ale unui participant invitat la una dintre reuniunile enumerate la norma 1.2 literele (a)-(e). În acest caz, rezervarea biletelor de călătorie și a cazării este efectuată de către Secretariatul permanent. |
6.2. |
Cererea de plată în avans se efectuează utilizând formularul stabilit în apendicele 2 și se trimite Secretariatului permanent cu cel puțin 21 de zile calendaristice înainte de data reuniunii, la adresa de e-mail finance@transport-community.org. |
6.3. |
În cazul în care o cerere este transmisă în conformitate cu norma 6.2, directorul o poate aproba. Dacă cererea este transmisă cu întârziere, directorul o poate respinge. |
6.4. |
În urma aprobării unei cereri în temeiul normei 6.3 și având în vedere proiectul de ordine de zi a reuniunii, Secretariatul permanent rezervă biletele de călătorie și cazarea pentru participantul în cauză. Secretariatul permanent trimite prin e-mail participantului invitat confirmările de rezervare a biletelor și a cazării. |
6.5. |
Prin solicitarea plății în avans a cheltuielilor de călătorie, participantul se angajează să fie prezent la reuniune. |
6.6. |
În cazul în care participantul nu este în măsură să fie prezent la reuniune, din motive care nu sunt direct imputabile Comunității transporturilor, instituția sau organizația care l-a desemnat rambursează Secretariatului permanent costurile suportate în legătură cu organizarea călătoriei (de exemplu, costurile biletelor rezervate, inclusiv taxele de anulare). |
7. Dispoziții administrative și finale
7.1. |
Directorul este responsabil de punerea în aplicare corespunzătoare a prezentelor norme. |
7.2. |
Secretariatul permanent păstrează evidențele, documentele și dovezile legate de rambursarea în temeiul prezentelor reguli, inclusiv documentele legate de tratamentul excepțional, pentru o perioadă de cinci ani. |
Apendicele 1
CERERE DE RAMBURSARE A CHELTUIELILOR DE CĂLĂTORIE
|
Locul: |
|||||||
|
||||||||
|
|
|||||||
NUME: |
PRENUME: |
|||||||
INSTITUȚIE/ORGANIZAȚIE: |
FUNCȚIA: |
|||||||
ȚARA: |
|
|||||||
E-MAIL: |
TEL.: |
|||||||
|
||||||||
NUMELE ȘI ADRESA TITULARULUI CONTULUI (INSTITUȚIA): (indicați în această rubrică numele titularului/beneficiarului contului bancar) |
||||||||
DENUMIREA BĂNCII |
||||||||
Numărul de cont |
||||||||
IBAN |
||||||||
SWIFT (BIC) |
||||||||
|
De la: |
La: |
||||||
DATELE ȘEDERII |
|
|
||||||
Numărul total de nopți de cazare la hotel (tarif maxim de 120 EUR/noapte) |
|
|||||||
Anexați o copie a facturii/chitanței de la hotel |
||||||||
|
||||||||
Avion, tren, autobuz pe distanțe lungi, transport public local etc. |
DE LA |
PÂNĂ LA |
CLASA |
SUMA |
MONEDA |
În EUR |
||
Ruta |
|
|
|
|
|
|
||
|
|
|
|
|
|
|
||
Continuați pe o foaie separată, dacă este necesar. Anexați o copie a chitanțelor/facturilor disponibile, inclusiv a cărților de îmbarcare pentru zboruri sau a biletelor de tren/autobuz |
||||||||
AUTOMOBIL |
De la: |
Până la: |
Până la: (Întoarcere) |
|||||
Se anexează dovada distanței (copie a rutei de pe Google Maps sau ViaMichelin.com sau Rome2Rio.com, de transmis în format PDF sau JPG) |
KM dus-întors: |
|||||||
Total EUR: |
||||||||
TAXI (dacă nu a fost disponibil transportul public local) – sunt necesare chitanțe și o justificare suplimentară |
Suma |
Moneda |
În EUR |
|||||
|
||||||||
SUMA TOTALĂ SOLICITATĂ în EURO: Alte observații: |
||||||||
Certific faptul că prezenta cerere de rambursare a cheltuielilor de călătorie reprezintă situația exactă a cheltuielilor de călătorie pe care le-am suportat. Aceste cheltuieli nu au fost și nu vor fi rambursate din nicio altă sursă și nu am inclus nicio cheltuială plătită sau care urmează să fie plătită direct din altă sursă. |
||||||||
Data: |
SEMNĂTURA PARTICIPANTULUI: |
Apendicele 2
CERERE DE PLATĂ ÎN AVANS A CHELTUIELILOR DE CĂLĂTORIE
|
|||||||||||||||
Nume*: |
|
||||||||||||||
Prenume*: |
|
||||||||||||||
Denumirea organizației/instituției*: |
|
||||||||||||||
Funcție: |
|
||||||||||||||
Numărul pașaportului* (necesar în scopul rezervării): |
|
||||||||||||||
Telefon de contact: |
|
||||||||||||||
E-mail: |
|
||||||||||||||
Titlul și locul reuniunii: |
|
||||||||||||||
Datele reuniunii: |
De la: |
Până la: |
|||||||||||||
Ruta: |
Plecare de la: |
Sosire la: |
|||||||||||||
|
|||||||||||||||
CĂLĂTORIE ☐ CAZARE ☐ |
|||||||||||||||
NOTE IMPORTANTE PENTRU PARTICIPANȚI:
|
|||||||||||||||
Semnătura: ________________ Data: ______________________ |
Aprobarea din partea șefului instituției/organizației care desemnează: ___________ Data: __________ |
||||||||||||||
|
|||||||||||||||
Costuri estimate (în EUR) |
Buget disponibil |
||||||||||||||
Bilet de avion / bilet de tren / bilet de autobuz / automobil |
|
DA ☐ NU ☐ Director financiar și contabil: |
|||||||||||||
Cazare |
|
||||||||||||||
TOTAL: |
|
APROBARE DIN PARTEA DIRECTORULUI: ☐ Aprobat ☐ Respins |
|||||||||||||
Angajamentul bugetar nr.: |
|
10.3.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 73/54 |
DECIZIA nr. 2021/03 A COMITETULUI DIRECTOR REGIONAL AL COMUNITĂȚII TRANSPORTURILOR
referitoare la normele privind rambursarea costurilor de călătorie și de mutare suportate de personalul Secretariatului permanent al Comunității transporturilor la începerea activității și la încetarea raporturilor de muncă [2023/561]
COMITETUL DIRECTOR REGIONAL AL COMUNITĂȚII TRANSPORTURILOR,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității transporturilor, în special articolele 30 și 35,
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Se adoptă normele, prevăzute în anexă, privind rambursarea costurilor de călătorie și de mutare suportate de personalul Secretariatului permanent al Comunității transporturilor la începerea activității și la încetarea raporturilor de muncă.
După adoptarea acestor norme, Secretariatul permanent al Comunității transporturilor le publică pe site-ul Comunității transporturilor.
Articolul 2
Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.
Adoptată la Sarajevo, 7 iunie 2021.
Pentru Comitetul director regional
Președintele
ANEXĂ
NORME PRIVIND RAMBURSAREA COSTURILOR DE CĂLĂTORIE ȘI DE MUTARE SUPORTATE DE PERSONALUL SECRETARIATULUI PERMANENT AL COMUNITĂȚII TRANSPORTURILOR LA ÎNCEPEREA ACTIVITĂȚII ȘI LA ÎNCETAREA RAPORTURILOR DE MUNCĂ
1. Domeniul de aplicare
Prezentele norme vizează:
(a) |
rambursarea cheltuielilor de călătorie, la începerea activității și la încetarea raporturilor de muncă, suportate de personalul Secretariatului permanent al Comunității transporturilor (denumit în continuare „Secretariatul permanent”) care intră sub incidența Statutului personalului Comunității transporturilor (denumit în continuare „personalul”), precum și de soții/soțiile acestora și de copiii aflați în întreținere cu vârste cuprinse între 2 și 18 ani care locuiesc efectiv în gospodăriile acestora; |
(b) |
rambursarea costurilor de mutare și de depozitare, la începerea activității și la încetarea raporturilor de muncă, suportate de personal; și |
(c) |
plata unei indemnizații de instalare pentru personal la începerea activității. |
2. Cheltuieli de călătorie
2.1. |
Se rambursează următoarele cheltuieli de călătorie:
În general, călătoria trebuie să se facă cu trenul, la clasa a doua, pe distanțe mai mici de 400 km (dus, în funcție de distanța oficială pe calea ferată) și cu avionul, la clasa economică, pe distanțe de 400 km sau mai mari. |
2.2. |
Fiecare călător eligibil are dreptul la rambursarea costurilor aferente unui excedent de bagaj de până la 10 kg. |
2.3. |
Cheltuielile de călătorie se rambursează numai pe baza prezentării documentelor justificative originale. |
2.4. |
În cazul în care nu este disponibil transportul aerian sau feroviar sau dacă acesta nu este eficient din punctul de vedere al costurilor, se autorizează deplasarea cu autobuzul sau cu automobilul. |
2.5. |
Costurile de călătorie cu un autovehicul privat se rambursează la o rată de 0,22 EUR/km. |
2.6. |
Călătoriile cu taxiul nu sunt rambursate. |
3. Cheltuieli de mutare
3.1. |
Sub rezerva autorizării prealabile de către directorul Secretariatului permanent al Comunității transporturilor (denumit în continuare „directorul”), cheltuielile suportate în legătură cu mutarea mobilierului și a efectelor personale, inclusiv costul asigurării împotriva riscurilor obișnuite (spargeri, furt, incendiu etc.), se rambursează după cum urmează:
|
3.2. |
Costurile care trebuie rambursate sunt o indemnizație forfetară de mutare sau cheltuielile suportate efectiv. |
3.3. |
Indemnizația forfetară de mutare reprezintă 30 % din salariul de bază al membrului personalului, cu un plafon maxim de 1 500 EUR. |
3.4. |
Cheltuielile suportate efectiv, inclusiv costurile de depozitare pentru maximum 60 de zile și asigurarea împotriva riscurilor obișnuite, se rambursează până la un plafon de 6 000 EUR și sub rezerva următoarelor limite de volum, după caz:
|
3.5. |
Transportul mobilierului și al efectelor personale se efectuează pe cale terestră sau maritimă sau prin mijlocul cel mai economic, astfel cum este stabilit de director, luând în considerare costurile legate de ambalare, împachetare în lăzi, transport, dezambalare, despachetare din lăzi și taxe vamale, dacă este cazul. |
3.6. |
Personalul prezintă spre aprobare Secretariatului permanent oferte de la cel puțin trei societăți de mutare. |
4. Indemnizația de instalare
4.1. |
După numirea în funcție, membrii personalului care sosesc la locul de muncă și care nu sunt însoțiți de cel puțin un membru al familiei lor sau cărora nu li se alătură acolo cel puțin un membru al familiei lor și care călătoresc pe cheltuiala Secretariatului permanent au dreptul să primească o indemnizație de instalare egală cu valoarea unui salariu lunar. |
4.2. |
După numirea în funcție, membrii personalului care sosesc la locul de muncă însoțiți de cel puțin un membru al familiei lor sau cărora li se alătură acolo cel puțin un membru al familiei lor și care călătoresc pe cheltuiala Secretariatului permanent au dreptul să primească o indemnizație de instalare egală cu valoarea a două salarii lunare. Secretariatul permanent plătește suma respectivă membrului personalului sub forma unei sume forfetare unice. |
5. Dispoziții administrative și finale
5.1. |
Membrii personalului informează Secretariatul permanent în cazul în care cheltuielile lor de călătorie și de mutare sau, dacă este cazul, cheltuielile membrilor familiilor lor sunt acoperite parțial sau integral de un terț (de exemplu, autorități guvernamentale, entitatea care invită, angajatorul soțului/soției, alt angajator), caz în care Secretariatul permanent rambursează sau acoperă numai partea din cheltuieli care nu este acoperită de terț. |
5.2. |
Directorul este responsabil de punerea în aplicare corespunzătoare a prezentelor norme. |
5.3. |
Secretariatul permanent păstrează evidențele, documentele și dovezile legate de rambursarea cheltuielilor de mutare și de călătorie, precum și de plata indemnizațiilor de instalare, pentru o perioadă de cinci ani. |
5.4. |
Prezentele norme se aplică din ziua următoare datei adoptării. |
5.5. |
Membrii personalului care și-au început activitatea înainte de adoptarea prezentelor norme au dreptul la rambursarea cheltuielilor de călătorie și de mutare, precum și la plata unei indemnizații de instalare în conformitate cu prezentele norme, pe baza prezentării documentelor justificative privind cheltuielile suportate efectiv și sub rezerva limitelor stabilite la punctele 2-4. |
5.6. |
În funcție de evoluția prețurilor, directorul poate propune Comitetului director regional revizuirea prezentelor norme. |
10.3.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 73/58 |
MODIFICĂRI ALE DISPOZIȚIILOR PRACTICE DE PUNERE ÎN APLICARE A REGULAMENTULUI DE PROCEDURĂ AL TRIBUNALULUI
TRIBUNALUL,
având în vedere articolul 224 din regulamentul său de procedură;
având în vedere Dispozițiile practice de punere în aplicare a Regulamentului de procedură al Tribunalului;
având în vedere modificările Regulamentului de procedură adoptate de Tribunal la 30 noiembrie 2022 (1);
întrucât noile norme referitoare la omiterea datelor față de public, la ședințele comune de audiere a pledoariilor și la videoconferința pentru audierea pledoariilor justifică completarea și adaptarea, în consecință, a anumitor puncte din dispozițiile practice de punere în aplicare;
întrucât este de asemenea de dorit, în interesul părților și al instanței, să se îmbunătățească lizibilitatea dispozițiilor privind depunerea oficială a unei cereri introductive și a opisului anexelor pentru a reduce numărul cazurilor în care trebuie să se solicite o îndreptare a neregularităților;
întrucât este necesar să se precizeze modul de îndeplinire a anumitor sarcini care revin grefei, în special cele referitoare la ținerea registrului, la ținerea dosarului și la consultarea dosarului, ținând seama în special de schimbările efectuate în perioada de criză sanitară;
întrucât digitalizarea procesului judiciar și punerea în aplicare, în cursul anului 2022, a semnăturii electronice calificate a hotărârilor și a ordonanțelor Tribunalului determină variate consecințe de care trebuie să se țină seama, în special în ceea ce privește prevederile referitoare la tariful grefei și la arhivarea originalelor deciziilor judiciare,
ADOPTĂ PREZENTELE MODIFICĂRI ALE DISPOZIȚIILOR PRACTICE DE PUNERE ÎN APLICARE A REGULAMENTULUI DE PROCEDURĂ AL TRIBUNALULUI:
Articolul 1
Dispozițiile practice de punere în aplicare a Regulamentului de procedură al Tribunalului (2) se modifică după cum urmează:
1. |
La punctul 1, pasajul „precum și de păstrarea sigiliilor Tribunalului.” se înlocuiește cu „precum și de păstrarea sigiliilor Tribunalului și de arhive.”. |
2. |
La punctul 10, pasajul „Acestea se efectuează în limba de procedură și cuprind mențiunile necesare identificării actului și în special data depunerii și data înregistrării, numărul cauzei și natura actului.” se înlocuiește cu „Acestea se efectuează în limba de procedură. Ele cuprind în special data depunerii și data înregistrării, numărul cauzei și natura actului.”. |
3. |
După punctul 10 se inserează următorul text, ca punct 10a:
|
4. |
Textul punctelor 12, 13 și 14 se înlocuiește cu „[Text eliminat]”. |
5. |
La punctul 20, pasajul „O cauză trimisă de Curtea de Justiție spre rejudecare în urma unei anulări sau a unei reexaminări primește numărul” se înlocuiește cu „O cauză trimisă de Curtea de Justiție spre rejudecare în urma unei anulări primește numărul”. |
6. |
Textul punctului 21 se înlocuiește cu următorul text:
|
7. |
Textul punctelor 22 și 23 se înlocuiește cu următorul text:
|
8. |
La punctul 28, pasajul „Dosarul închis cuprinde o listă a tuturor înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, cu indicarea numărului acestora, precum și o pagină de gardă pe care se menționează numărul de ordine al cauzei, părțile și data închiderii cauzei.” se înlocuiește cu „Dosarul închis cuprinde o listă a tuturor înscrisurilor depuse la dosarul cauzei și o constatare a grefierului care atestă caracterul complet al dosarului.”. |
9. |
Textul titlului E.2 se înlocuiește cu următorul text: „E.2. Consultarea dosarului și obținerea de copii ale dosarului cauzei” |
10. |
Textul punctului 30 se înlocuiește cu următorul text:
|
11. |
Textul punctelor 32 și 33 se înlocuiește cu următorul text:
|
12. |
După punctul 36 se inserează următorul text, ca punctele 36a și 36b:
|
13. |
Textul punctelor care figurează în titlul F se înlocuiesc cu următorul text:
|
14. |
Textul titlului G și textul punctului 41 se înlocuiesc cu „[Text eliminat]”. |
15. |
Textul punctelor 45-50 se înlocuiește cu următorul text:
|
16. |
La punctul 51, pasajul „grefierul solicită plata acestor sume părții care este obligată în acest sens.” se înlocuiește cu „grefierul solicită plata acestor sume debitorului care este obligat în acest sens.”. |
17. |
La punctul 53, pasajul „grefierul solicită plata acestor sume părții sau terțului care este obligat în acest sens.” se înlocuiește cu „grefierul solicită plata acestor sume debitorului care este obligat în acest sens.”. |
18. |
Textul titlului C și cel al punctelor care figurează în acest titlu se înlocuiesc cu următorul text: „C. Omiterea datelor față de public
|
19. |
Textul titlului D și cel al punctelor care figurează în acest titlu se înlocuiesc cu „[Text eliminat]”. |
20. |
La punctul 81, pasajul „(d) cu o numerotare continuă și în ordinea crescătoare a fiecărei pagini.” se înlocuiește cu „(d) cu o numerotare continuă a paginilor (de exemplu: paginile 1-50.”. |
21. |
După punctul 81 se inserează următorul text, ca punct 81a:
|
22. |
La punctul 82, fraza „Opisul anexelor trebuie să figureze la sfârșitul actului de procedură.” se înlocuiește cu „Opisul anexelor trebuie să figureze la sfârșitul actului de procedură cu sau fără numerotarea paginilor.”. |
23. |
Textul punctului 83 se înlocuiește cu următorul text:
|
24. |
Textul punctelor 85-87 se înlocuiește cu următorul text:
|
25. |
Textul punctelor 92-94 se înlocuiește cu următorul text:
|
26. |
Textul punctelor 98 și 99 se înlocuiește cu „[Text eliminat]”. |
27. |
La punctul 101, fraza „Lipsa îndreptării neregularităților poate determina respingerea acțiunii ca inadmisibilă, în conformitate cu articolul 78 alineatul (6), cu articolul 177 alineatul (6) și cu articolul 194 alineatul (5) din Regulamentul de procedură.” se înlocuiește cu „Lipsa îndreptării neregularităților poate determina respingerea acțiunii ca inadmisibilă, în conformitate cu articolul 78 alineatul (6) și cu articolul 177 alineatul (6) din Regulamentul de procedură.”. |
28. |
După punctul 104 se inserează următorul text, ca punct 104a:
|
29. |
Textul titlului „A.1. Acțiunile directe” se înlocuiește cu „A.1. Acțiunile directe (altele decât cele referitoare la cauzele de proprietate intelectuală)”. |
30. |
Textul titlului „B.1. Acțiunile directe” se înlocuiește cu „B.1. Acțiunile directe (altele decât cele referitoare la cauzele de proprietate intelectuală)”. |
31. |
La punctul 116, pasajul „trebuie să fie depuse înscrisurile prevăzute la articolul 51 alineatele (2) și (3)” se înlocuiește cu „trebuie să fie depuse, dacă este cazul, înscrisurile prevăzute la articolul 51 alineatele (2) și (3)”. |
32. |
Textul punctului 117 se înlocuiește cu „[Text eliminat]”. |
33. |
La punctul 119, textul care figurează după ultima liniuță, „– să fie transmis prin poșta electronică sub forma unui simplu fișier electronic realizat cu ajutorul unui program de prelucrare a textului, la adresa GC.Registry@curia.europa.eu, indicându-se cauza la care se referă.”, se înlocuiește cu „– să fie transmis prin e-Curia la momentul depunerii cererii introductive, indicându-se cauza la care se referă.”. |
34. |
Textul punctului 122 se înlocuiește cu următorul text: „Pentru facilitarea pregătirii cererii introductive din punct de vedere formal, reprezentanții părților pot consulta în mod util documentul „Listă de verificare – Cerere introductivă” și modelul indicativ de cerere introductivă care sunt disponibile pe site-ul internet al Curții de Justiție a Uniunii Europene.”. |
35. |
La punctul 127, pasajul „Punctele 116 și 117 de mai sus se aplică” se înlocuiește cu „Punctul 116 se aplică”. |
36. |
La punctul 134, pasajul „Punctele 113-115, 117 și 120-122 de mai sus” se înlocuiește cu „Punctele 113-115 și 120-122 de mai sus”. |
37. |
La punctul 138, pasajul „Punctele 117, 125 și 126 de mai sus” se înlocuiește cu „Punctele 125 și 126 de mai sus”. |
38. |
Textul punctului 144 se înlocuiește cu următorul text:
|
39. |
După punctul 147 se inserează următorul text, ca punct 147a:
|
40. |
După punctul 152 se inserează următorul text, ca punct 152a:
|
41. |
La punctul 162, pasajul „Pentru susținerea pledoariei, fiecare parte principală dispune de 15 minute și fiecare intervenient dispune de 10 minute (în cauzele conexate, fiecare parte principală dispune de 15 minute pentru fiecare dintre cauze și fiecare intervenient dispune de 10 minute pentru fiecare dintre cauze),” se înlocuiește cu „Pentru susținerea pledoariei, fiecare parte principală dispune de 15 minute și fiecare intervenient dispune de 10 minute (în cadrul unei ședințe în cauze conexate sau în cadrul unei ședințe comune, fiecare parte principală dispune de 15 minute pentru fiecare dintre cauze și fiecare intervenient dispune de 10 minute pentru fiecare dintre cauze),”. |
42. |
Textul punctului 165 se înlocuiește cu următorul text:
|
43. |
Textul punctului 167 se înlocuiește cu următorul text:
|
44. |
După punctul 167 se inserează un nou titlu: „Ca. Participarea la o ședință prin videoconferință Ca.1. Cererea de recurgere la videoconferință
Ca.2. Condițiile tehnice
Ca.3. Recomandări practice adresate reprezentanților care pledează prin videoconferință
|
45. |
La punctul 168, pasajul „prin poșta electronică, Direcției de interpretare (interpret@curia.europa.eu).” se înlocuiește cu „prin poșta electronică, Direcției de interpretare (interpretation@curia.europa.eu).”. |
46. |
După punctul 172 se inserează următorul text, ca punct 172a:
|
47. |
După punctul 184 se inserează următorul text, ca punct 184a:
|
48. |
Textul punctului 225 se înlocuiește cu următorul text:
|
49. |
După punctul 225 se inserează următorul text, ca punct 225a:
|
50. |
Textul punctului 227 se înlocuiește cu următorul text:
|
51. |
Anexa 1 se modifică după cum urmează:
|
52. |
Anexa 2 se modifică după cum urmează:
|
53. |
Anexa 3 se modifică după cum urmează:
|
Articolul 2
Prezentele modificări ale Dispozițiilor practice de punere în aplicare a Regulamentului de procedură al Tribunalului se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Acestea intră în vigoare la 1 aprilie 2023.
Luxemburg, 1 februarie 2023.
Grefier
E. COULON
Președinte
M. VAN DER WOUDE
(2) JO L 152, 18.6.2015, p. 1, cu modificările ulterioare (JO L 217, 12.8.2016, p. 78, JO L 294, 21.11.2018, p. 23, rectificare în JO L 296, 22.11.2018, p. 40).
Rectificări
10.3.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 73/67 |
Rectificare la Decizia (PESC) 2023/387 a Consiliului din 20 februarie 2023 în sprijinul unui mecanism global de raportare privind armele convenționale ilicite și munițiile aferente pentru a reduce riscul deturnării și al transferului ilicit al acestora („iTrace V”)
( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 53 din 21 februarie 2023 )
La pagina 21, articolul 2 alineatul (2):
în loc de:
„(2) Implementarea din punct de vedere tehnic a proiectului menționat la articolul 1 este efectuată de Conflict Armament Research Ltd. («CAR»).”,
se citește:
„(2) Implementarea din punct de vedere tehnic a proiectului menționat la articolul 1 este efectuată de Conflict Armament Research (CAR).”