10.3.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 73/1

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2023/543 AL COMISIEI

din 9 martie 2023

de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 686/2012 în ceea ce privește alocarea către statele membre, în sensul procedurii de reînnoire, a evaluării substanțelor active a căror aprobare expiră în perioada 31 ianuarie 2029-1 octombrie 2035

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului (1), în special articolul 19,

întrucât:

(1)

În sensul procedurii de reînnoire, Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 686/2012 al Comisiei (2) alocă evaluarea substanțelor active unui stat membru raportor și unui stat membru coraportor. Având în vedere că evaluarea substanțelor active a căror aprobare expiră în perioada 31 ianuarie 2029-1 octombrie 2035 nu a fost încă alocată unui stat membru sau unui stat membru coraportor, se cuvine să se procedeze la alocarea acesteia.

(2)	Respectiva alocare trebuie efectuată în așa fel încât să se asigure un echilibru între statele membre în ceea ce privește repartizarea responsabilităților și a activităților.

(3)	Prin urmare, Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 686/2012 trebuie modificat în consecință.

(4)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 686/2012 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 9 martie 2023.

Pentru Comisie

Președinta

Ursula VON DER LEYEN

(1) JO L 309, 24.11.2009, p. 1.

(2) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 686/2012 al Comisiei din 26 iulie 2012 de alocare către statele membre, în sensul procedurii de reînnoire, a evaluării substanțelor active (JO L 200, 27.7.2012, p. 5).

ANEXĂ

În anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 686/2012, se adaugă următoarea parte E:

„PARTEA E

Alocarea evaluării substanțelor active a căror aprobare expiră în perioada 31 ianuarie 2029-1 octombrie 2035

Substanță activă	Stat membru raportor	Stat membru coraportor
1-metilciclopropenă	DE	EL
2,4-D	DE	EL
2,4-DB	EL	IE
ABE-IT 56	FR	PT
Acetamiprid	DE	ES
Acibenzolar-S-metil	ES	BE
Ampelomyces quisqualis tulpina AQ10	SE	NL
Bacillus amyloliquefaciens tulpina FZB24	DE	AT
Bacillus subtilis tulpina IAB/BS03	ES	AT
Beauveria bassiana tulpina 203	DK	NL
Beauveria bassiana tulpina IMI389521	SE	NL
Beauveria bassiana tulpina PPRI 5339	SE	NL
Acid benzoic	HU	CZ
Carfentrazon-etil	FR	DE
Carvonă	IT	NL
Cerevisan	ES	DE
Clonostachys rosea tulpina J1446	HU	AT
Coniothyrium minitans tulpina CON/M/91-08	AT	EE
COS-OGA	FR	HR
Cihalofop-butil	CZ	BE
Cipermetrin	CZ	DE
P-dimetenamidă	BE	DE
Etofumesat	AT	FI
Fenhexamid	BE	CZ
Fosfat feric	PL	DK
Pirofosfat feric	CZ	FR
Flazasulfuron	ES	PL
Florasulam	CZ	FR
Florpirauxifen-benzil	FR	IT
Flutianil	DE	EL
Foramsulfuron	FR	SK
Forclorfenuron	ES	BE
Iodosulfuron	BE	FR
Iprovalicarb	SE	LV
Isaria fumosorosea tulpina Apopka 97	NL	AT
Izoxaflutol	SE	BE
Laminarin	EL	FR
Senecioat de lavandulil	SE	NL
Hidrazidă maleică	SI	IT
Mefentrifluconazol	ES	FR
Mezosulfuron	PL	SE
Mesotrion	NL	SK
Metalaxil-M	DE	EL
Virusul mozaic pepino, izolatul atenuat VC 1	FR	DE
Virusul mozaic pepino, izolatul atenuat VX 1	FR	DE
Pasteuria nishizawae Pn1	NL	DK
Virusul mozaic pepino, tulpina CH2, izolat 1906	FI	BE
Petoxamid	AT	FR
Phlebiopsis gigantea tulpina FOC PG 410.3	EE	FI
Phlebiopsis gigantea tulpina VRA 1835	EE	FI
Phlebiopsis gigantea tulpina VRA 1984	EE	FI
Picolinafen	LT	IT
Propoxicarbazon	SE	BE
Piraflufen-etil	DE	FR
Piridat	AT	DE
Piriproxifen	ES	BE
Saccharomyces cerevisiae tulpina LAS02	EL	AT
Siltiofam	NL	IE
Bicarbonat de sodiu	AT	FR
Sulfosulfuron	IE	SE
Tiabendazol	NO	ES
Tifensulfuron-metil	FR	DK
Tolclofos-metil	FI	SE
Tribenuron	FR	SE
Trichoderma atroviride tulpina SC1	SI	NL
Trifloxistrobin	HR	DE
Verticillium albo-atrum tulpina WCS850	NL	SE
Zoxamid	BE	PL”

10.3.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 73/5

DIRECTIVA DELEGATĂ (UE) 2023/544 A COMISIEI

din 16 decembrie 2022

de modificare a Directivei 2000/53/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește exceptările pentru utilizarea plumbului în aliajele de aluminiu pentru prelucrare, în aliajele de cupru și în anumite baterii

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 2000/53/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 septembrie 2000 privind vehiculele scoase din uz (1), în special articolul 4 alineatul (2) litera (b),

întrucât:

(1)	În temeiul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din Directiva 2000/53/CE, statele membre trebuie să se asigure că materialele și componentele vehiculelor introduse pe piață după 1 iulie 2003 nu conțin plumb, mercur, cadmiu sau crom hexavalent.

(2)	Anexa II la Directiva 2000/53/CE cuprinde materialele și componentele de vehicule exceptate de la interdicția prevăzută la articolul 4 alineatul (2) litera (a) din directiva respectivă.

(3)

Comisia a evaluat exceptarea 2(c)(i) din anexa II la Directiva 2000/53/CE în ceea ce privește aliajele de aluminiu pentru prelucrare, luând în considerare progresul tehnic și științific. Această evaluare a condus la concluzia că există alternative adecvate disponibile, dar că este necesară o perioadă de tranziție pentru a înlocui utilizarea plumbului în toate materialele și componentele care fac obiectul exceptării respective. Utilizarea plumbului în materialele și componentele în cauză, inclusiv a plumbului în aluminiul forjat, ar putea fi eliminată treptat până la sfârșitul anului 2027. Prin urmare, este oportun să se prevadă o dată de expirare pentru exceptarea respectivă.

(4)

Comisia a evaluat exceptarea 3 din anexa II la Directiva 2000/53/CE în ceea ce privește aliajele de cupru, luând în considerare progresul tehnic și științific. Această evaluare a condus la concluzia că nu există încă alternative adecvate la utilizarea plumbului în materialele și componentele care fac obiectul exceptării respective. Având în vedere progresele înregistrate în dezvoltarea de înlocuitori ai plumbului în materialele și componentele în cauză, este oportun să se prevadă o nouă dată de revizuire a exceptării respective.

(5)

Comisia a evaluat exceptarea prevăzută la rubrica 5(b) din anexa II la Directiva 2000/53/CE în ceea ce privește plumbul din bateriile destinate aplicațiilor pentru baterii care nu sunt incluse la rubrica 5(a) din anexa respectivă, care se referă la bateriile din sistemele de înaltă tensiune, având în vedere progresul tehnic și științific. Această evaluare a condus la concluzia că utilizarea plumbului în baterii pentru aplicațiile care nu sunt incluse la rubrica 5(a) din anexa II la Directiva 2000/53/CE poate fi evitată pentru unele aplicații, dar nu și pentru bateriile utilizate în aplicațiile de 12 V. Pentru a aplica un cadru de reglementare coerent pentru baterii, inclusiv pentru cele care nu intră sub incidența derogării prevăzute la rubrica 5(a) din anexa II la Directiva 2000/53/CE și care nu sunt utilizate în aplicațiile de 12 V, este oportun să se prevadă două rubrici separate 5(b)(i) și 5(b)(ii) în locul unei singure rubrici 5(b).

(6)

Rubrica 5(b)(i) ar trebui să prevadă o derogare pentru utilizarea plumbului în bateriile utilizate în aplicațiile de 12 V și pentru utilizarea plumbului în bateriile utilizate în aplicațiile de 24 V din vehiculele cu destinații speciale, astfel cum sunt definite la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului (2). Având în vedere progresele înregistrate în dezvoltarea de înlocuitori ai plumbului pentru bateriile în cauză, este oportun să se prevadă o nouă dată de revizuire a exceptărilor respective.

(7)

Rubrica 5(b)(ii) ar trebui să prevadă o exceptare pentru utilizarea plumbului în baterii pentru alte aplicații ale bateriilor care nu sunt incluse la rubrica 5(a) și la rubrica 5(b)(i) din anexa II la Directiva 2000/53/CE. Evaluarea a condus la concluzia că bateriile pe bază de plumb pentru aceste aplicații pot fi evitate, având în vedere progresele înregistrate în dezvoltarea de înlocuitori pentru utilizarea plumbului în bateriile utilizate în astfel de aplicații. Prin urmare, este oportun să se prevadă o dată de expirare a exceptării respective, care să permită eliminarea treptată a utilizării plumbului în bateriile în cauză.

(8)	Prin urmare, Directiva 2000/53/CE ar trebui modificată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Anexa II la Directiva 2000/53/CE se înlocuiește cu textul din anexa la prezenta directivă.

Articolul 2

(1) Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 1 iunie 2023. Statele membre comunică de îndată Comisiei textul acestor acte.

Atunci când statele membre adoptă aceste acte, ele cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o astfel de trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(2) Statele membre comunică Comisiei textul principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 3

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 4

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 16 decembrie 2022.

Pentru Comisie

Președinta

Ursula VON DER LEYEN

(1) JO L 269, 21.10.2000, p. 34.

(2) Regulamentul (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind omologarea și supravegherea pieței autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și ale sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 715/2007 și (CE) nr. 595/2009 și de abrogare a Directivei 2007/46/CE (JO L 151, 14.6.2018, p. 1).

ANEXĂ

„ANEXA II

Materiale și componente exceptate de la dispozițiile articolului 4 alineatul (2) litera (a)

Într-un material omogen, se tolerează o concentrație maximă de plumb, crom hexavalent și, respectiv, mercur de până la 0,1 % în greutate și o concentrație maximă de cadmiu de până la 0,01 % în greutate.

Piesele de schimb introduse pe piață după 1 iulie 2003 care sunt folosite pentru vehiculele introduse pe piață înainte de 1 iulie 2003, cu excepția maselor de echilibrare pentru roți, a periilor de grafit pentru motoare electrice și a garniturilor de frână, sunt exceptate de la dispozițiile articolului 4 alineatul (2) litera (a) din Directiva 2000/53/CE.

Materiale și componente

Domeniul de aplicare și data de expirare a exceptării

Se etichetează sau se identifică în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) litera (b) punctul (iv)

Plumbul ca element de aliere

1(a).

Oțel pentru prelucrări mecanice și componente din oțel galvanizat în șarjă prin cufundare la cald în loturi, cu conținut de plumb de până la 0,35 % în greutate

1(b).

Table din oțel galvanizate continuu, cu conținut de plumb de până la 0,35 % în greutate

Vehicule omologate de tip înainte de 1 ianuarie 2016 și piese de schimb pentru aceste vehicule

2(a).

Aluminiu pentru prelucrări mecanice, cu conținut de plumb de până la 2 % în greutate

Ca piese de schimb pentru vehiculele introduse pe piață înainte de 1 iulie 2005

2(b).

Aluminiu cu conținut de plumb de până la 1,5 % în greutate

Ca piese de schimb pentru vehiculele introduse pe piață înainte de 1 iulie 2008

2(c)(i).

Aliaje de aluminiu pentru prelucrări mecanice, cu conținut de plumb de până la 0,4 % în greutate

Vehicule omologate de tip înainte de 1 ianuarie 2028 și piese de schimb pentru aceste vehicule

2(c)(ii).

Aliaje de aluminiu care nu sunt incluse la rubrica 2(c)(i), cu conținut de plumb de până la 0,4 % în greutate (2)

(1)

3.	Aliaje de cupru cu conținut de plumb de până la 4 % în greutate

(3)

4(a).

Carcase de lagăr și bucșe

Ca piese de schimb pentru vehiculele introduse pe piață înainte de 1 iulie 2008

4(b).

Carcase de lagăr și bucșe în motoare, transmisii și compresoare de aer condiționat

Ca piese de schimb pentru vehiculele introduse pe piață înainte de 1 iulie 2011

Plumb și compuși ai plumbului în componente

5(a).

Plumbul din bateriile folosite în sistemele de înaltă tensiune (4), care sunt utilizate numai pentru propulsie în vehiculele din categoriile M1 și N1

Vehicule omologate de tip înainte de 1 ianuarie 2019 și piese de schimb pentru aceste vehicule

5(b)(i).

Plumbul din bateriile:

(1)	utilizate în aplicațiile de 12 V;

(2)	utilizate în aplicațiile de 24 V din vehiculele cu destinații speciale, astfel cum sunt definite la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2018/858 (7) al Parlamentului European și al Consiliului

(3)

5(b)(ii).

Plumbul din bateriile utilizate în alte aplicații decât cele incluse la rubrica 5(a) sau la rubrica 5(b)(i)

Vehicule omologate de tip înainte de 1 ianuarie 2024 și piese de schimb pentru aceste vehicule

6.	Amortizoare de vibrații

Vehicule omologate de tip înainte de 1 ianuarie 2016 și piese de schimb pentru aceste vehicule

7(a).

Agenți de vulcanizare și stabilizatori pentru elastomerii utilizați în furtunurile de frână, furtunurile pentru combustibil, furtunurile pentru ventilare și piesele din elastomeri/metal ale șasiului și ale suporților motorului

Ca piese de schimb pentru vehiculele introduse pe piață înainte de 1 iulie 2005

7(b).

Agenți de vulcanizare și stabilizatori pentru elastomerii utilizați în furtunurile de frână, furtunurile pentru combustibil, furtunurile pentru ventilare, piesele din elastomeri/metal ale șasiului și ale suporților motorului, cu conținut de plumb de până la 0,5 % în greutate

Ca piese de schimb pentru vehiculele introduse pe piață înainte de 1 iulie 2006

7(c).

Lianți pentru elastomerii utilizați în aplicații de transmisie, cu conținut de plumb de până la 0,5 % în greutate

Ca piese de schimb pentru vehiculele introduse pe piață înainte de 1 iulie 2009

8(a).

Plumbul din aliajele de sudură pentru lipirea componentelor electrice și electronice pe plăcile de circuite electronice și plumbul din finisajele de pe bornele componentelor, altele decât condensatorii electrolitici cu aluminiu, de pe contactele componentelor și de pe plăcile de circuite electronice

Vehicule omologate de tip înainte de 1 ianuarie 2016 și piese de schimb pentru aceste vehicule

X (5)

8(b).

Plumbul din aliajele de sudură utilizate în aplicații electrice, altele decât sudura pe plăcile de circuite electronice sau pe sticlă

Vehicule omologate de tip înainte de 1 ianuarie 2011 și piese de schimb pentru aceste vehicule

X (5)

8(c).

Plumbul din finisajele de pe bornele condensatorilor electrolitici cu aluminiu

Vehicule omologate de tip înainte de 1 ianuarie 2013 și piese de schimb pentru aceste vehicule

X (5)

8(d).

Plumbul utilizat la sudura pe sticlă în senzori de flux de masă de aer

Vehicule omologate înainte de 1 ianuarie 2015 și piese de schimb pentru aceste vehicule

X (5)

8(e).

Plumbul din aliajele de sudură cu temperatură ridicată de topire (și anume aliajele de plumb cu conținut de plumb de cel puțin 85 % în greutate)

(1)

X (5)

8(f)(i).

Plumbul din sistemele conforme de conectori cu pini

Vehicule omologate de tip înainte de 1 ianuarie 2017 și piese de schimb pentru aceste vehicule

X (5)

8(f)(ii).

Plumbul din sistemele conforme de conectori cu pini, altele decât aria de joncțiune a conectorilor cablurilor vehiculului

Vehicule omologate de tip înainte de 1 ianuarie 2024 și piese de schimb pentru aceste vehicule

X (5)

8(g)(i).

Plumbul din aliajele de sudură utilizate pentru realizarea unei conexiuni electrice viabile între purtător și pastila semiconductoare în capsulele de circuite integrate tip „flip chip”

Vehicule omologate de tip înainte de 1 octombrie 2022 și piese de schimb pentru aceste vehicule

X (5)

8(g)(ii).

Plumbul din aliajele de sudură utilizate pentru realizarea unei conexiuni electrice viabile între purtător și pastila semiconductoare în capsulele de circuite integrate tip „flip chip”, în cazul în care conexiunea electrică respectivă îndeplinește oricare dintre următoarele condiții:

(1)	există un nod tehnologic semiconductor de 90 nm sau mai mare;

(2)	există un substrat de 300 mm 2 sau mai mare în orice nod tehnologic semiconductor;

(3)	există carcase suprapuse cu substraturi de 300 mm 2 sau mai mari sau substraturi (interposers) din siliciu de 300 mm 2 sau mai mari.

(1)

Vehicule omologate de tip începând cu 1 octombrie 2022 și piese de schimb pentru aceste vehicule

X (5)

8(h).

Plumbul din aliajele de sudură utilizate pentru fixarea disipatorilor de căldură la radiator în ansamblurile de semiconductori de putere cu un cip cu zona de proiecție de cel puțin 1 cm2 și densitatea curentului nominal de cel puțin 1 A/mm2 de suprafață din siliciu a cipului

Vehicule omologate de tip înainte de 1 ianuarie 2016 și piese de schimb pentru aceste vehicule

X (5)

8(i).

Plumbul din aliajele de lipit utilizate în aplicații electrice pe sticlă, cu excepția lipirii pe sticlă laminată

Vehicule omologate de tip înainte de 1 ianuarie 2016 și piese de schimb pentru aceste vehicule

X (5)

8(j).

Plumbul din aliajele de lipit utilizate pe sticlă laminată

Vehicule omologate de tip înainte de 1 ianuarie 2020 și piese de schimb pentru aceste vehicule

X (5)

8(k).

Plumbul din sudurile aplicațiilor termice care utilizează un curent cu o intensitate minimă de 0,5 A per sudură pe un singur geam din sticlă laminată cu o grosime maximă de 2,1 mm. Această exceptare nu se referă la sudurile contactelor integrate în polimerul intermediar.

Vehicule omologate de tip înainte de 1 ianuarie 2024 și piese de schimb pentru aceste vehicule

X (5)

9.	Scaune de supapă

Ca piese de schimb pentru tipurile de motoare proiectate înainte de 1 iulie 2003

10(a).

Componente electrice și electronice care conțin plumb, inserate în sticlă sau materiale ceramice, în matrice de sticlă sau de ceramică, în materiale vitroceramice sau în matrice vitroceramică.

Această exceptare nu se referă la utilizarea plumbului în:

(i)	sticla becurilor și glazura bujiilor;

(ii)	materialele ceramice dielectrice ale componentelor de la rubricile 10(b), 10(c) și 10(d).

X (6) (pentru alte componente decât cele piezoelectrice din motoare)

10(b).

Plumbul din materialele ceramice dielectrice pe bază de PZT (titanat-zirconat de plumb) din condensatori care fac parte din circuite integrate sau din semiconductori discreți

10(c).

Plumbul din materialele ceramice dielectrice ale condensatorilor cu o tensiune nominală mai mică de 125 V c.a. sau 250 V c.c.

Vehicule omologate de tip înainte de 1 ianuarie 2016 și piese de schimb pentru aceste vehicule

10(d).

Plumbul din materialele ceramice dielectrice ale condensatorilor care compensează deviațiile legate de temperatură ale senzorilor din sistemele sonar cu ultrasunete

Vehicule omologate de tip înainte de 1 ianuarie 2017 și piese de schimb pentru aceste vehicule

11.	Inițiatori pirotehnici

Vehicule omologate de tip înainte de 1 iulie 2006 și piese de schimb pentru aceste vehicule

12.	Materiale termoelectrice care conțin plumb, utilizate în aplicații electrice la vehicule pentru reducerea emisiilor de CO2 prin recuperarea căldurii gazelor de eșapament

Vehicule omologate de tip înainte de 1 ianuarie 2019 și piese de schimb pentru aceste vehicule

Crom hexavalent

13(a).

Acoperiri anticorozive preventive

Ca piese de schimb pentru vehiculele puse pe piață înainte de 1 iulie 2007

13(b).

Acoperiri anticorozive preventive pentru ansamblurile șurub-piuliță ale șasiului

Ca piese de schimb pentru vehiculele introduse pe piață înainte de 1 iulie 2008

14.

Crom hexavalent ca agent anticoroziv, cu o concentrație de până la 0,75 % în greutate în soluția de răcire, utilizat în sistemul de răcire din oțel-carbon al frigiderelor cu absorbție:

(a)	concepute să funcționeze integral sau parțial cu dispozitive de încălzire electrice, cu o putere de intrare utilizată medie < 75 W, în condiții de utilizare constantă;

(b)	concepute să funcționeze integral sau parțial cu dispozitive de încălzire electrice, cu o putere de intrare utilizată medie ≥ 75 W, în condiții de utilizare constantă;

(c)	concepute să funcționeze integral cu dispozitive de încălzire neelectrice.

Pentru (a): Vehicule omologate de tip înainte de 1 ianuarie 2020 și piese de schimb pentru aceste vehicule

Pentru (b): Vehicule omologate de tip înainte de 1 ianuarie 2026 și piese de schimb pentru aceste vehicule

Mercur

15(a).

Lămpi cu descărcare pentru faruri

Vehicule omologate de tip înainte de 1 iulie 2012 și piese de schimb pentru aceste vehicule

15(b).

Tuburi fluorescente utilizate la panourile de afișaj

Vehicule omologate de tip înainte de 1 iulie 2012 și piese de schimb pentru aceste vehicule

Cadmiu

16.	Baterii pentru vehicule electrice

Ca piese de schimb pentru vehiculele puse pe piață înainte de 31 decembrie 2008

Note la tabel:

(1) Această exceptare va fi revizuită în 2024.

(2) Se aplică aliajelor de aluminiu în care plumbul nu este introdus în mod intenționat, ci este prezent ca urmare a utilizării de aluminiu reciclat.

(3) Această exceptare va fi revizuită în 2025.

(4) Sistemele cu o tensiune > 75 V c.c., astfel cum sunt definite la articolul 1 din Directiva 2014/35/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la echipamentele electrice destinate utilizării în cadrul unor anumite limite de tensiune (JO L 96, 29.3.2014, p. 357).

(5) Se demontează dacă, în corelație cu rubrica 10(a), se depășește un prag mediu de 60 de grame per vehicul. În sensul prezentei note, nu se iau în considerare dispozitivele electronice care nu sunt instalate de fabricant pe linia de producție.

(6) Se demontează dacă, în corelație cu rubricile 8(a)-8(k), se depășește un prag mediu de 60 de grame per vehicul. În sensul prezentei note, nu se iau în considerare dispozitivele electronice care nu sunt instalate de fabricant pe linia de producție.”

(7) Regulamentul (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind omologarea și supravegherea pieței autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și ale sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 715/2007 și (CE) nr. 595/2009 și de abrogare a Directivei 2007/46/CE (JO L 151, 14.6.2018, p. 1).

10.3.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 73/19

DECIZIA (UE) 2023/549 A BĂNCII CENTRALE EUROPENE

din 6 martie 2023

privind accesul la anumite date din TARGET și utilizarea acestora și de abrogare a Deciziei BCE/2010/9 (BCE/2023/3)

CONSILIUL GUVERNATORILOR BĂNCII CENTRALE EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 127 alineatul (2) prima și a patra liniuță,

având în vedere Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, în special articolul 3.1 prima și a patra liniuță și articolul 22,

întrucât:

(1)

Sistemul transeuropean automat de transfer rapid cu decontare pe bază brută în timp real (TARGET2) este în prezent reglementat de Orientarea BCE/2012/27 (1). De la 20 martie 2023, TARGET2 va fi înlocuit cu TARGET, o a treia generație de sisteme de plăți în euro care efectuează decontări în banii băncii centrale. TARGET este reglementat de Orientarea (UE) 2022/912 a Băncii Centrale Europene privind sistemul transeuropean automat de transfer rapid cu decontare pe bază brută în timp real (TARGET) de nouă generație (BCE/2022/8) (2), iar Orientarea BCE/2012/27 se abrogă cu efect de la 20 martie 2023. Sistemele componente ale TARGET reprezintă succesorii legali ai sistemelor componente corespunzătoare ale TARGET2.

(2)

La fel ca în cazul TARGET2, TARGET este structurat ca o multitudine de sisteme cu decontare pe bază brută în timp real, fiecare dintre acestea constituind o componentă operată de o bancă centrală din Eurosistem (BC din Eurosistem). Prin Orientarea (UE) 2022/912 (BCE/2022/8), regulile privind componentele TARGET au fost armonizate în cea mai mare măsură posibilă.

(3)

Sistemele componente ale TARGET2 deținute și operate de BC din Eurosistem au fost identificate în mod colectiv drept sisteme de plăți de importanță sistemică (systemically important payment systems – SIPS) în sensul Regulamentului (UE) nr. 795/2014 al Băncii Centrale Europene (BCE/2014/28) (3). Se preconizează că respectivele sisteme componente ale TARGET, ca sisteme de plăți care înlocuiesc aceste sisteme componente ale TARGET2, vor intra de asemenea sub incidența Regulamentului (UE) nr. 795/2014 (BCE/2014/28) și vor trebui să respecte cerințele de monitorizare prevăzute în acest regulament.

(4)

Articolul 28 alineatul (1) din partea I a anexei I la Orientarea (UE) 2022/912 (BCE/2022/8) impune anumite obligații de confidențialitate fiecărei bănci centrale (BC), în scopul de a păstra confidențialitatea informațiilor referitoare la plăți care privesc participanții care dețin conturi TARGET la BC respectivă.

(5)	Articolul 28 alineatul (3) din partea I a anexei I la Orientarea (UE) 2022/912 (BCE/2022/8) permite fiecărei BC să divulge, în anumite scopuri, informații referitoare la plăți care privesc participantul și care au fost obținute în cursul funcționării respectivei componente TARGET.

(6)

În cazul în care utilizarea datelor agregate din TARGET privind plățile nu este suficientă pentru ca BC să asigure funcționarea efectivă a TARGET, BC ar trebui să aibă acces la datele la nivel de tranzacție extrase din TARGET de la participanții la toate componentele TARGET, inclusiv titularii de BIC adresabili. Accesul tuturor BC la astfel de date la nivel de tranzacție este necesar și pentru îndeplinirea sarcinilor publice de monitorizare a TARGET alocate Eurosistemului, în cazul în care utilizarea datelor agregate din TARGET privind plățile nu este suficientă. În plus, accesul tuturor BC la astfel de date la nivel de tranzacție este, de asemenea, necesar pentru efectuarea analizelor în vederea sprijinirii funcțiilor de supraveghere macroprudențială, stabilitate financiară, integrare financiară, operațiuni de piață, rezoluție și politică monetară și a Mecanismului unic de supraveghere, în conformitate cu principiul separării.

(7)

Accesul BC la datele la nivel de tranzacție ale tuturor participanților ar trebui limitat la ceea ce este necesar pentru a permite BC să efectueze analize cantitative ale fluxurilor de tranzacționare dintre participanți sau simulări numerice ale procesului de decontare din TARGET, în conformitate cu articolul 28 alineatul (3) din partea I a anexei I la Orientarea (UE) 2022/912 (BCE/2022/8) și cu dispozițiile sale de punere în aplicare, iar acest acces ar trebui să excludă toate informațiile referitoare la clienții participanților, cu excepția cazului în care acești clienți sunt titulari de BIC adresabili.

(8)

Atunci când sunt efectuate de BC în calitate de operatori ai TARGET, analizele cantitative și simulările numerice ar trebui să servească în special la asigurarea eficienței structurii TARGET, sprijinirea îndeplinirii așteptărilor în materie de monitorizare, analizarea întreruperilor în funcționare din TARGET, analizarea modelelor de plată și a nivelului lichidităților, monitorizarea efectelor mecanismelor sale de comisionare și efectuarea de analize cost-beneficiu ale serviciilor și elementelor suplimentare. Atunci când sunt efectuate de BC în temeiul atribuțiilor lor de monitorizare a TARGET, aceste analize cantitative și simulări numerice ar trebui să servească în special la analizarea și monitorizarea riscurilor în TARGET și la sprijinirea evaluărilor regulate și ad-hoc ale monitorizării în funcție de standardele aplicabile. Atunci când sunt efectuate de BC pentru a sprijini alte funcții esențiale ale băncilor centrale, aceste analize cantitative și simulări numerice ar trebui să servească în special la analizarea evoluțiilor de pe piața monetară, evaluarea integrării financiare în zona euro și monitorizarea soldurilor băncilor centrale și a distribuției lichidităților.

(9)

Păstrarea confidențialității datelor la nivel de tranzacție este extrem de importantă. În acest sens, accesul la datele la nivel de tranzacție și utilizarea acestora ar trebui limitate la un grup restrâns de membri desemnați din cadrul personalului BC. Pe lângă normele privind conduita profesională și confidențialitatea aplicabile membrilor personalului BC, Comitetul pentru infrastructura pieței (Market Infrastructure Board – MIB) ar trebui să adopte norme specifice pentru accesul la datele la nivel de tranzacție și utilizarea acestora. BC ar trebui să asigure respectarea acestor norme de către membrii desemnați ai personalului lor, iar MIB ar trebui să monitorizeze această respectare.

(10)	MIB ar trebui să aibă opțiunea de a publica informații derivate din utilizarea datelor la nivel de tranzacție, cu condiția ca aceste informații să nu facă posibilă identificarea participanților sau a clienților participanților, în mod direct sau indirect.

(11)	Mediul analitic TARGET (TARGET Analytical Environment) permite Eurosistemului să efectueze analize cantitative și simulări numerice utilizând date la nivel de tranzacție.

(12)

În plus față de articolul 28 alineatul (3) din partea I a anexei I la Orientarea (UE) 2022/912 (BCE/2022/8), care acoperă datele la nivel de tranzacție, articolul 28 alineatul (5) din partea I a anexei I la Orientarea (UE) 2022/912 (BCE/2022/8) prevede că, cu condiția să nu fie posibilă, în mod direct sau indirect, identificarea participantului sau a clienților participantului, BC pot utiliza, divulga sau publica informații referitoare la plăți aferente participantului sau clienților participantului în scopuri statistice, istorice, științifice sau în alte scopuri în exercițiul funcțiilor lor publice sau în exercițiul funcțiilor altor entități publice cărora le sunt divulgate aceste informații. Fără a aduce atingere posibilității BC de a utiliza, divulga sau publica astfel de informații în temeiul acestui articol, MIB ar trebui să coordoneze activitățile BC.

(13)	Dispozițiile prezentei decizii ar trebui extinse pentru a fi aplicabile băncilor centrale naționale (BCN) conectate prin intermediul unui acord între BCN conectate și BC din Eurosistem,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Domeniu de aplicare

Prezenta decizie reglementează accesul la anumite date din TARGET și utilizarea acestora, astfel cum se prevede la articolul 3 și în scopurile prevăzute la articolul 3.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentei decizii, se aplică definițiile prevăzute la articolul 2 din Orientarea (UE) 2022/912 (BCE/2022/8).

Articolul 3

Accesul la anumite date din TARGET și utilizarea acestora

(1) În conformitate cu articolul 28 alineatul (3) din partea I a anexei I la Orientarea (UE) 2022/912 (BCE/2022/8), BC pot accesa și utiliza pentru analize cantitative și simulări numerice, în măsura în care este necesar, date la nivel de tranzacție extrase din TARGET de la toți participanții la toate componentele TARGET, în următoarele scopuri:

(a)	asigurarea funcționării eficiente a TARGET și a monitorizării acestuia;

(b)	efectuarea analizelor necesare pentru funcțiile de supraveghere macroprudențială, stabilitate financiară, integrare financiară, operațiuni de piață, rezoluție și politică monetară;

(c)	efectuarea analizelor necesare pentru Mecanismul unic de supraveghere, în conformitate cu principiul separării.

(2) Accesul la datele menționate la alineatul (1) și utilizarea acestora sunt limitate după cum urmează:

(a)	în cazul în care se asigură funcționarea eficientă și monitorizarea TARGET, la cinci membri ai personalului cu atribuții de operare a TARGET și la cinci membri ai personalului cu atribuții de monitorizare a TARGET, fiecare grup având acces separat la date;

(b)	pentru analizele menționate la alineatul (1) literele (b) și (c), la un grup de maximum 15 membri ai personalului care desfășoară activități de cercetare, coordonat de șefii activităților de cercetare din Sistemul European al Băncilor Centrale.

(3) BC numesc membrii personalului menționați la alineatul (2). În cazul în care un membru al personalului cu atribuții în materie de operare sau cercetare este numit în sensul alineatului (2), numirea respectivă este supusă aprobării Comitetului pentru infrastructura pieței (Market Infrastructure Board – MIB). Numirea membrilor personalului cu atribuții de monitorizare în sensul alineatului (2) litera (a) este supusă aprobării Comitetului pentru infrastructura pieței și plăți (Market Infrastructure and Payments Committee – MIPC). Procedurile menționate în prezentul articol se aplică și pentru înlocuirea acestora, dacă este cazul.

(4) MIB adoptă norme specifice pentru garantarea confidențialității datelor la nivel de tranzacție. BC asigură respectarea acestor norme de către membrii personalului lor numiți în conformitate cu alineatele (2) și (3). În cazul nerespectării acestor norme specifice adoptate de MIB, BC se asigură că membrii personalului numiți în conformitate cu alineatul (3) nu mai au acces la datele menționate la alineatul (1) și nu le mai utilizează. MIB monitorizează respectarea dispozițiilor prezentului alineat.

(5) De asemenea, Consiliul guvernatorilor poate acorda acces altor utilizatori și stabilește normele precise pentru acest acces. Într-un astfel de caz, MIB monitorizează utilizarea datelor de către aceștia și, în special, respectarea de către aceștia a normelor privind confidențialitatea, astfel cum sunt stabilite de MIB și în conformitate cu articolul 28 din partea I a anexei I la Orientarea (UE) 2022/912 (BCE/2022/8).

Articolul 4

Mediul analitic TARGET

(1) Se instituie Mediul analitic TARGET (TARGET Analytical Environment) pentru efectuarea analizelor cantitative și a simulărilor numerice prevăzute la articolul 3 alineatul (1). Acesta cuprinde Mediul analitic (Analytical Environment) și Instrumentul de simulare (Simulation Tool).

(2) Mediul analitic este dezvoltat și actualizat de BCE. Suomen Pankki dezvoltă și actualizează Instrumentul de simulare. Mediul analitic și Instrumentul de simulare cuprind infrastructura tehnică, instrumentele de extragere a datelor, instrumentul de simulare și programul informatic analitic necesare.

(3) BCE și Suomen Pankki încheie cu BC din Eurosistem un acord care reglementează serviciile și specificațiile tehnice ale Mediului analitic TARGET. Un astfel de acord include BCN conectate.

Articolul 5

Publicare și divulgare

(1) MIB poate publica informații derivate din utilizarea de date la nivel de tranzacție, cu condiția să nu fie posibilă, în mod direct sau indirect, identificarea participanților sau a clienților participanților.

(2) MIB coordonează divulgarea și publicarea de către BC a informațiilor referitoare la plăți în conformitate cu articolul 28 alineatul (5) din partea I a anexei I la Orientarea (UE) 2022/912 (BCE/2022/8).

Articolul 6

Abrogare

Decizia BCE/2010/9 se abrogă cu efect de la 20 martie 2023.

Articolul 7

Intrarea în vigoare

(1) Prezenta decizie intră în vigoare în a cincea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(2) Prezenta decizie se aplică de la 20 martie 2023.

Adoptată la Frankfurt pe Main, 6 martie 2023.

Președinta BCE

Christine LAGARDE

(1) Orientarea Băncii Centrale Europene din 5 decembrie 2012 privind sistemul transeuropean automat de transfer rapid cu decontare pe bază brută în timp real (TARGET2) (BCE/2012/27) (JO L 30, 30.1.2013, p. 1).

(2) Orientarea (UE) 2022/912 a Băncii Centrale Europene din 24 februarie 2022 privind sistemul transeuropean automat de transfer rapid cu decontare pe bază brută în timp real (TARGET) de nouă generație și de abrogare a Orientării 2013/47/UE (BCE/2012/27) (BCE/2022/8) (JO L 163, 17.6.2022, p. 84).

(3) Regulamentul (UE) nr. 795/2014 al Băncii Centrale Europene din 3 iulie 2014 privind cerințele de monitorizare pentru sistemele de plăți de importanță sistemică (BCE/2014/28) (JO L 217, 23.7.2014, p. 16).

10.3.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 73/23

RECOMANDAREA (UE) 2023/550 A COMISIEI

din 8 martie 2023

privind programele naționale de sprijin pentru planificarea mobilității urbane durabile

[notificată cu numărul C(2023) 1524]

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 292,

întrucât:

(1)

Pactul verde european (1) stabilește obiectivul de a realiza o economie a UE neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Acesta solicită o reducere cu 90 % a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transporturi. Strategia pentru o mobilitate sustenabilă și inteligentă (2) a prezentat măsuri care să contribuie la atingerea acestui obiectiv, inclusiv măsuri de promovare a unei mobilități urbane durabile, inteligente, sigure și sănătoase.

(2)

Comunicarea privind noul cadru al UE pentru mobilitatea urbană (3) acordă prioritate soluțiilor de transport mai durabile – transportul în comun și transportul public, mobilitatea partajată, mersul pe jos și cu bicicleta – cu scopul de a spori utilizarea acestora pentru o mobilitate „de la ușă la ușă” îmbunătățită și mai eficientă din punct de vedere energetic, contribuind, în același timp, la sănătatea și bunăstarea cetățenilor.

(3)

Mobilitatea urbană durabilă contribuie la o serie de politici europene care vizează promovarea mobilității cu emisii scăzute și cu emisii zero (4), îmbunătățirea calității aerului și a siguranței rutiere, generând în același timp beneficii conexe pentru sănătatea și bunăstarea cetățenilor. Planificarea eficientă a mobilității urbane poate contribui la promovarea politicilor europene și naționale conexe direct la nivel local. După cum s-a subliniat în Comunicarea privind viziunea pe termen lung pentru zonele rurale ale UE (5) și în planul de acțiune rurală al UE aferent, o mai bună integrare a mobilității urbane, periurbane și rurale este esențială pentru promovarea soluțiilor de mobilitate durabilă.

(4)

Pachetul privind mobilitatea urbană din 2013 (6) a introdus planuri de mobilitate urbană durabilă (PMUD) ca un cadru destinat orașelor pentru a planifica și a pune în aplicare răspunsurile la provocările politicii de mobilitate urbană în întreaga zonă urbană funcțională. De atunci, Comisia a continuat să încurajeze adoptarea pe scară largă a PMUD ca piatră de temelie a politicii europene de mobilitate urbană. Conceptul, împreună cu orientările aferente ale PMUD, a fost utilizat pe scară largă de autoritățile locale, de planificatori și de părțile interesate. Acesta s-a dovedit a fi un instrument eficace, solid și flexibil pe care orașele se pot baza pentru planificarea măsurilor de mobilitate urbană.

(5)

În raportul său special 06/2020: Mobilitatea urbană durabilă în UE (7), Curtea de Conturi Europeană a subliniat că statele membre și orașele lor sunt responsabile de gestionarea politicilor de mobilitate urbană, în conformitate cu principiul subsidiarității. Curtea a constatat că măsurile locale de mobilitate urbană nu erau întotdeauna coerente cu obiectivele de mobilitate urbană durabilă. Programele de sprijin ale Planului național de mobilitate urbană durabilă (PMUD) ar urma să contribuie la îmbunătățirea legăturilor dintre conceptul PMUD și planurile locale de mobilitate urbană durabilă.

(6)

Regulamentul revizuit privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport (TEN-T) (8) propune ca nodurile urbane din rețeaua TEN-T să adopte un PMUD în conformitate cu cerințele prevăzute în anexa V la acesta și să colecteze și să transmită Comisiei date relevante privind mobilitatea urbană. În ceea ce privește cerințele de colectare și raportare a datelor, actul de punere în aplicare ulterior va stabili lista indicatorilor de mobilitate urbană durabilă și metodologia de calcul a acestora. După adoptare, acestea vor fi singurele cerințe obligatorii legate de PMUD la nivelul UE. Programele naționale de sprijinire a PMUD vor oferi expertiză nodurilor urbane din rețeaua TEN-T pentru a le ajuta să îndeplinească aceste cerințe.

(7)

Orașele se confruntă cu provocări în ceea ce privește monitorizarea, cu ajutorul indicatorilor, a progreselor înregistrate cu privire la măsurile lor de mobilitate urbană durabilă. Colectarea datelor necesită resurse administrative și financiare, iar orașele întâmpină adesea dificultăți în accesarea datelor disponibile deținute de autoritățile naționale și regionale și de alte organisme. Schimbul de date colectate și utilizarea acestora ar trebui să fie facilitate de statele membre prin intermediul punctelor centrale de acces și al spațiilor de date descentralizate. Acest lucru va ajuta orașele să își îmbunătățească sistemele de monitorizare în următorii ani.

(8)

De asemenea, toate orașele au la dispoziție un compendiu de orientări (9) și materiale de referință privind PMUD fără caracter obligatoriu, elaborate în cadrul proiectelor cofinanțate de UE, pentru a le sprijini în pregătirea și punerea în aplicare a PMUD individuale. Orașele sunt invitate să utilizeze această rezervă de informații în funcție de propriile nevoi. Grupul de experți al Comisiei privind mobilitatea urbană (10) ar trebui să contribuie la completarea și raționalizarea compendiului de orientări fără caracter obligatoriu privind PMUD.

(9)	Statele membre ar trebui să sprijine orașele să pregătească PMUD pentru a le ajuta astfel să-și amelioreze calitatea planurilor de mobilitate urbană durabilă și să alinieze mai bine aceste planuri la cadrul UE.

(10)	Orașele rămân responsabile în ultimă instanță pentru elaborarea, adoptarea și punerea în aplicare a planurilor lor de mobilitate urbană durabilă, precum și pentru punerea în aplicare a măsurilor din cadrul acestora,

ADOPTĂ PREZENTA RECOMANDARE:

1. SCOP ȘI DOMENIU DE APLICARE

1.1. Introducere

Pachetul privind mobilitatea urbană din 2013 a introdus conceptul de PMUD (11) ca piatră de temelie pentru un cadru care să permită orașelor și regiunilor să abordeze provocările politicii de mobilitate urbană. Conceptul PMUD trebuie actualizat pentru a reflecta noile strategii ale UE și pentru a integra noi priorități de politică. Acest lucru este prevăzut în anexa la prezenta recomandare ca fiind conceptul PMUD.

Pe baza conceptului PMUD, orientările PMUD oferă orașelor consiliere cu privire la un proces de pregătire și punere în aplicare a PMUD.

În ultimul deceniu, conceptul a fost promovat de Comisie și a fost utilizat pe scară largă de multe orașe din întreaga UE, pe bază de voluntariat, pentru a-și planifica tranziția către o mobilitate urbană atractivă, favorabilă incluziunii și durabilă.

Orașele care aplică conceptul PMUD l-au considerat un instrument eficace, cuprinzător și flexibil, care depășește limitele administrative ale orașelor pentru a acoperi întreaga „zonă urbană funcțională”, ținând seama de legăturile cu hinterlandul, de fluxurile de navetiști și de legăturile dintre zonele urbane și cele rurale.

Documentul de lucru al serviciilor Comisiei referitor la noul cadru al UE privind mobilitatea urbană (12) a evidențiat faptul că PMUD reprezintă un cadru coerent de planificare pe termen lung, care implică toate părțile relevante. Reziliența conceptului a fost demonstrată în special în timpul pandemiei de COVID-19, deoarece multe orașe cu un PMUD au fost în măsură să își adapteze rapid și eficient politicile de mobilitate. Ulterior, acestea au fost în măsură să aducă modificări sistemelor lor de mobilitate mai ușor decât cele care nu aveau planuri comparabile. În multe cazuri, procedurile de urgență și de reziliență fuseseră deja descrise în PMUD existente.

Cu toate acestea, evaluarea pachetului privind mobilitatea urbană din 2013 a identificat ca fiind o deficiență majoră adoptarea inegală a PMUD la nivelul statelor membre. Multe orașe nu dispun încă de un PMUD, iar calitatea PMUD existente variază în mod semnificativ. Există, de asemenea, un dezechilibru clar între statele membre în ceea ce privește acoperirea globală a orașelor cu PMUD.

Prin urmare, prezenta recomandare se adresează statelor membre.

1.2. Necesitatea unei acțiuni la nivelul statelor membre

Pe baza vastei experiențe de utilizare a conceptului PMUD începând din 2013, evaluarea pachetului privind mobilitatea urbană din 2013 a arătat că capacitatea și expertiza, în special în orașele mici și mijlocii, precum și lipsa de implicare și de sprijin la nivel național, rămân o problemă.

Acest fapt indică o nevoie generală de a asigura coerența cu conceptul PMUD și de a coordona diferitele activități întreprinse de orașe și de zonele urbane pentru pregătirea, punerea în aplicare și monitorizarea planurilor lor de mobilitate.

După cum subliniază noul cadru al UE privind mobilitatea urbană, este necesar să se consolideze guvernanța și asumarea responsabilității la nivel național, să se stabilească un cadru de sprijin pentru o mai bună aliniere a PMUD la conceptul PMUD, ținând seama de circumstanțele locale, de practicile de planificare și de structurile instituționale, în conformitate cu principiul subsidiarității.

1.3. Legătura cu TEN-T

Propunerea de revizuire a Regulamentului TEN-T (13) include consolidarea rolului orașelor ca centre nodale pentru un transport durabil, sigur, eficient și multimodal în întreaga Europă și în afara acesteia. Pentru a permite funcționarea eficace a rețelei TEN-T, Comisia a propus ca, până la 31 decembrie 2025, statele membre să se asigure că nodurile urbane din rețeaua TEN-T adoptă un PMUD și colectează date relevante privind mobilitatea urbană.

Nodurile urbane ar trebui să țină seama de impactul diferitelor măsuri de mobilitate urbană asupra fluxurilor de trafic, atât de călători, cât și de mărfuri, de-a lungul rețelei TEN-T. Măsurile ar trebui să vizeze asigurarea tranzitului fără întreruperi, a ocolirii sau a interconectării prin noduri urbane, inclusiv a vehiculelor cu emisii zero. Măsurile ar trebui să contribuie la reducerea congestionării traficului, la creșterea ponderii modale a transportului public și a modurilor active, la îmbunătățirea siguranței rutiere și la eliminarea blocajelor care afectează fluxurile de trafic din rețeaua TEN-T.

Prin urmare, prezenta recomandare urmărește, de asemenea, să ofere un sprijin suplimentar statelor membre și orașelor cu privire la modul de pregătire pentru îndeplinirea cerințelor propuse privind nodurile urbane.

Prezenta recomandare nu aduce atingere adoptării viitoare a unui regulament TEN-T revizuit pe baza propunerii susmenționate și a oricăror obligații privind PMUD conținute în aceasta.

1.4. Coordonarea la nivel local pentru sinergiile dintre abordările sectoriale și cele de amenajare a teritoriului

Dezvoltarea PMUD necesită o abordare integrată care să vizeze două dimensiuni: integrarea mobilității urbane în planificarea rețelei unui sistem de transport („abordarea bazată pe rețea”) și integrarea într-o strategie transsectorială pentru dezvoltarea urbană durabilă („abordare bazată pe realitatea locului”).

Transporturile reprezintă o parte esențială a unei gestionări eficiente și eficace a abordării integrate a amenajării teritoriului la nivel urban/local. Prin urmare, PMUD ar trebui elaborate și puse în aplicare în strânsă coordonare cu planurile de mobilitate locale și regionale, cu planurile de amenajare a teritoriului și cu planurile sectoriale relevante. Pe lângă o mai bună aliniere a PMUD la obiectivele de politică sectorială, acest lucru reduce, de asemenea, sarcina administrativă pentru autoritățile locale.

Statele membre ar trebui să asigure compatibilitatea și coerența dintre obiectivele de politică sectorială și planificarea mobilității urbane prin:

—

sprijinirea orașelor pentru a transforma obiectivele europene și naționale în politici urbane locale, strategii și documente de planificare, cum ar fi PMUD, planurile de logistică urbană durabilă, planurile de acțiune privind energia durabilă și clima, contractele privind clima și acordurile privind orașele verzi;

—

abordarea nevoilor și a particularităților orașelor și zonelor urbane în cadrul strategiilor naționale sau regionale generale și al documentelor de planificare, cum ar fi planurile naționale și regionale de transport, cadrele naționale de politică pentru instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi, planurile naționale privind energia și clima, strategiile de sănătate publică; strategiile de dezvoltare urbană durabilă;

—	abordarea nevoilor și a particularităților orașelor și zonelor urbane în acțiunile naționale privind angajamentele europene și internaționale, cum ar fi semestrul european și planurile de lucru privind coridoarele rețelei centrale TEN-T.

2. PROGRAMUL NAȚIONAL DE SPRIJIN PENTRU PMUD

2.1. Obiective

Comisia invită fiecare stat membru să pună în aplicare un program național de sprijin pentru PMUD, menit să sprijine orașele, să consolideze guvernanța și să sporească coordonarea la nivel național, planificarea și asigurarea adoptării unor politici de mobilitate urbană durabilă, precum și să îmbunătățească coordonarea între regiuni și orașe, precum și între zonele urbane și cele rurale.

2.2. Domeniul de aplicare al programului

Programele naționale de sprijin pentru PMUD ar trebui să includă măsuri pentru:

—

elaborarea de orientări naționale pentru planificarea mobilității urbane pe baza conceptului PMUD actualizat, prezentat în anexa la actuala recomandare a Comisiei, și ținând seama de Orientările privind PMUD (14), care abordează mobilitatea pasagerilor, transportul de mărfuri și logistica într-un mod integrat;

—	acordarea de asistență tehnică și de sprijin de specialitate;

—	elaborarea unei abordări naționale pentru pregătirea și punerea în aplicare a PMUD în toate orașele, în cooperare cu zonele periurbane și rurale din jurul orașului, care să acopere întreaga zonă urbană funcțională (orașul și zona sa de navetă);

—	animarea rețelei naționale a regiunilor și orașelor pentru a promova învățarea reciprocă și a face schimb de bune practici, inclusiv regiunile ultraperiferice ale UE și alte zone îndepărtate, insulare, periferice și slab populate;

—	punerea în aplicare a unui program de formare pentru orașe, inclusiv privind consolidarea capacităților;

—	acordarea de sprijin financiar orașelor pentru recrutarea și menținerea capacității administrative și pentru contractarea unor experți care să furnizeze un sprijin temporar;

—	organizarea și coordonarea campaniilor de comunicare și a activităților legate de PMUD;

—	sensibilizarea cu privire la informațiile și orientările publicate pe portalul Observatorului european al mobilității urbane (15);

—	revizuirea și consilierea cu privire la modalitățile de îmbunătățire a calității PMUD în conformitate cu conceptul PMUD; acest lucru va facilita dezvoltarea PMUD acolo unde este necesar, ca o condiție pentru finanțarea publică sau privată;

—	examinarea cadrului legislativ național pentru identificarea obstacolelor în calea dezvoltării unor PMUD eficace în orașe;

—	sprijinirea autorităților relevante pentru a îmbunătăți coordonarea în ceea ce privește furnizarea infrastructurii și a serviciilor de transport în zona urbană funcțională;

—	sprijinirea autorităților locale pentru a integra și a îmbunătăți coordonarea dintre PMUD și amenajarea teritoriului și a îmbunătăți alinierea și sinergiile cu planurile de acțiune privind energia durabilă și clima, cu planurile de logistică urbană durabilă și cu alte planuri relevante;

—	consolidarea monitorizării punerii în aplicare a PMUD, prin instituirea unor mecanisme de măsurare a progreselor înregistrate în direcția atingerii scopurilor și obiectivelor PMUD;

—

calculul indicatorilor de mobilitate urbană durabilă, urmând metodologia Comisiei (16), coordonarea și sprijinirea colectării datelor și facilitarea accesului la datele naționale, regionale sau private necesare pentru calcularea indicatorilor de mobilitate urbană, precum și a schimbului și a utilizării acestor date;

—	monitorizarea progreselor înregistrate în direcția atingerii obiectivelor de politică sectorială, inclusiv privind decarbonizarea și siguranța rutieră; sprijinirea orașelor în dezvoltarea unor mecanisme de colectare a datelor defalcate, inclusiv în funcție de gen;

—	actualizarea periodică a secțiunilor privind orașele și planurile naționale ale portalului Observatorului european al mobilității urbane;

—	sprijinirea punerii în aplicare a aspectelor legate de mobilitatea urbană ale misiunii privind orașele inteligente și neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei.

Domeniul de aplicare al programului de sprijin ar trebui să fie stabilit în cooperare cu orașele și regiunile și revizuit periodic pe baza nevoilor lor și a feedbackului primit de la acestea.

2.3. Finanțarea și asigurarea calității

PMUD reprezintă un cadru eficace pentru planificarea și realizarea de investiții publice sau private în mobilitatea urbană.

Statele membre ar trebui să ia măsuri pentru a informa și a sprijini oportunitățile de finanțare, pentru a îmbunătăți calitatea PMUD și pentru a le alinia mai îndeaproape la conceptul PMUD.

Există o gamă largă de instrumente de alocare de fonduri și finanțare europene, naționale și regionale care pot sprijini procesele PMUD, cum ar fi:

—	cele aferente Mecanismului pentru interconectarea Europei,

—	Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune, inclusiv Interreg și URBACT,

—	Orizont Europa, inclusiv misiunile și acțiunile CIVITAS,

—	programul InvestUE, Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) și planul REPowerEU,

—	programul Europa digitală,

—	Mecanismul pentru o tranziție justă,

—	Fondul pentru inovare,

—	instrumentul de sprijin tehnic care oferă expertiză tehnică personalizată statelor membre ale UE,

—	programele naționale,

—	finanțarea privată (de exemplu, obligațiunile verzi).

În plus, Comunitatea de cunoaștere și inovare a EIT privind mobilitatea urbană oferă sprijin statelor membre, regiunilor și orașelor în punerea în aplicare a planurilor lor de mobilitate urbană durabilă.

2.4. Gestionarea programelor PMUD la nivel național

Statele membre ar trebui să desemneze un birou național de gestionare a programelor PMUD ca punct focal pentru chestiunile legate de orașe și zone urbane. Acestea ar trebui instituite în cooperare cu autoritățile naționale, regionale și locale.

Birourile ar trebui să dispună de expertiza tehnică relevantă și de resursele juridice, financiare și umane necesare pentru dezvoltarea și punerea în aplicare a programului național de sprijin pentru PMUD.

Acestea ar trebui să fie neutre și transparente și să implice regiunile, orașele și zonele rurale în activitatea lor. Ele ar trebui să fie consiliate de un grup de experți format din reprezentanți ai ministerelor, regiunilor, orașelor, zonelor rurale, mediului academic și ai altor părți interesate relevante din domeniul mobilității urbane relevante.

Acest grup de experți ar putea avea un rol esențial în conceperea și evaluarea programului național de sprijin pentru PMUD, aprobând documentele naționale de orientare privind PMUD și servind drept forum de experți independenți pentru a contribui la asigurarea faptului că orientările europene și naționale privind PMUD sunt puse în aplicare în mod corespunzător. Statele membre ar trebui să se bazeze pe schemele de sprijin existente pentru orașe. Birourile de gestionare a programelor ar trebui să reunească sistemele existente puse în aplicare la nivel subnațional și regional pentru a asigura o abordare coordonată, inclusiv privind constrângerile specifice zonelor îndepărtate și periferice și regiunilor ultraperiferice.

Birourile ar putea fi situate în cadrul unui minister, al unei agenții sau al unui organism specializat, în funcție de structura administrativă a statului membru. Birourile regionale ar putea completa birourile naționale, în special în statele membre mai mari sau federale.

În conformitate cu principiul subsidiarității, orașele ar trebui să rămână responsabile în ultimă instanță pentru elaborarea, adoptarea și punerea în aplicare a planurilor lor de mobilitate urbană durabilă.

2.5. Interacțiunea birourilor naționale de gestionare a programelor cu Comisia Europeană

Birourile naționale de gestionare a programelor ar trebui să acționeze ca principal punct de contact al statelor membre cu Comisia pentru schimburi și coordonare în ceea ce privește serviciile de asistență PMUD.

Sprijinirea punerii în aplicare a PMUD este una dintre principalele sarcini ale grupului de experți privind mobilitatea urbană (EGUM), instituit în urma adoptării noului cadru al UE privind mobilitatea urbană, în cadrul căruia reprezentanți ai statelor membre, ai regiunilor, ai orașelor și ai altor părți interesate se reunesc pentru a discuta despre politica UE privind mobilitatea urbană, inclusiv în legătură cu PMUD. Birourile naționale de gestionare a programelor ar trebui, prin urmare, să se coordoneze îndeaproape cu reprezentanții statelor membre în cadrul grupului de experți și să contribuie în mod activ la activitățile grupului.

2.6. Informarea Comisiei Europene cu privire la acțiunile întreprinse

Statele membre sunt invitate să informeze anual Comisia cu privire la acțiunile întreprinse în lumina prezentei recomandări. Informațiile ar trebui transmise pentru prima dată la 1 an de la adoptarea prezentei recomandări.

Informațiile transmise ar trebui să includă:

—	Programul național de sprijin pentru PMUD,

—	datele de contact ale biroului național de gestionare a programului PMUD,

—	planul de lucru al biroului național de programe de sprijin pentru PMUD,

—	un rezumat al rapoartelor anuale privind punerea în aplicare a planului de lucru (inclusiv progresele cuantificate în ceea ce privește indicatorii-cheie de performanță, principalele etape și eventualele probleme identificate, precum și acțiunile de atenuare preconizate) și lecțiile învățate.

3. DESTINATARI

Prezenta recomandare se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 8 martie 2023.

Pentru Comisie

Adina VĂLEAN

Membră a Comisiei

(1) COM(2019) 640 final.

(2) COM(2020) 789 final.

(3) COM(2021) 811 final.

(4) Directiva (UE) 2019/1161 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 de modificare a Directivei 2009/33/CE privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic (JO L 188, 12.7.2019, p. 116).

(5) COM(2021) 345 final.

(6) COM (2013) 913 final.

(7) Raportul special 06/2020:Mobilitatea urbană durabilă în UE: nu sunt posibile îmbunătățiri substanțiale fără un angajament din partea statelor membre

(8) COM(2021) 812 final.

(9) Orientările PMUD constau în Orientările PMUD pentru elaborarea și punerea în aplicare a unui PMUD și în materialul de referință suplimentar, disponibile pe portalul Observatorului mobilității urbane (ELTIS); https://www.eltis.org/mobility-plans/topic-guides

(10) Decizia C(2022) 5320 a Comisiei din 28 iulie 2022 de instituire a grupului de experți al Comisiei în materie de mobilitate urbană; Grupul de experți în materie de mobilitate urbană.

(11) A se vedea anexa la Comunicarea Comisiei din 17 decembrie 2013„Împreună pentru o mobilitate urbană competitivă care utilizează eficient resursele”, COM(2013) 913 final.

(12) COM(2021) 811 final.

(13) Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport, COM(2021) 812 final.

(14) Orientările privind PMUD pentru elaborarea și punerea în aplicare a PMUD, disponibile pe portalul ELTIS al Observatorului mobilității urbane; https://www.eltis.org/mobility-plans/sump-guidelines

(15) https://www.eltis.org/mobility-plans/topic-guides

(16) https://transport.ec.europa.eu/transport-themes/clean-transport-urban-transport/sumi_en

ANEXĂ

Concept actualizat pentru planurile de mobilitate urbană durabilă

1. INTRODUCERE

Un plan de mobilitate urbană durabilă (PMUD) este un plan strategic menit să satisfacă necesitățile de mobilitate ale persoanelor și întreprinderilor din orașe și din împrejurimile acestora, pentru o calitate mai bună a vieții. Acesta este un cadru unic destinat abordării tuturor provocărilor comune în materie de mobilitate urbană pentru întreaga zonă urbană funcțională. Un PMUD oferă o abordare cuprinzătoare, bazată pe o viziune flexibilă și rezilientă, servind ca plan de mobilitate pe termen lung și incluzând pachete de măsuri care abordează obiective și ținte pe termen scurt a căror realizare poate fi accelerată ca răspuns la nevoile în schimbare.

Începând din 2013, Comisia a încurajat adoptarea pe scară largă a PMUD ca piatră de temelie a politicii sale de mobilitate urbană. Acest lucru reflectă potențialul PMUD de a ajuta orașele și regiunile să facă față provocărilor comune în tranziția lor către o mobilitate urbană durabilă și de a asigura o mai bună calitate a vieții. Pachetul privind mobilitatea urbană din 2013 (1) a invitat autoritățile locale să plaseze PMUD în centrul abordării lor în ceea ce privește gestionarea aspectelor legate de mobilitatea urbană. Au fost publicate orientări UE conexe pentru a sprijini autoritățile locale pe tot parcursul procesului PMUD.

În ultimii ani a fost elaborat un volum mare de documente de consiliere și orientare, împreună cu comunitatea de planificare a mobilității urbane, iar un set ulterior de documente de orientare complementare privind aspecte specifice legate de PMUD a fost pus la dispoziția orașelor și a părților interesate în cadrul Observatorului mobilității urbane al UE (2). Totodată este disponibil un instrument de autoevaluare pentru a facilita înțelegerea de către orașe a punctelor forte și a punctelor slabe ale planurilor lor de mobilitate urbană durabilă (3).

Conceptul inițial al PMUD (4) a apărut în pachetul privind mobilitatea urbană din 2013 și a constat în opt principii directoare principale. Conceptul actual al PMUD le păstrează, actualizând în același timp aspectele care trebuie actualizate.

1.1. Contextul

În conformitate cu noua Cartă de la Leipzig (5), orașele trebuie să stabilească strategii de dezvoltare urbană integrată și durabilă și să asigure punerea lor în aplicare pentru oraș în ansamblu, de la zonele sale funcționale până la cartierele sale.

Planificarea mobilității urbane durabile este, prin urmare, esențială pentru o mobilitate eficace și durabilă în orașe, inclusiv în nodurile urbane TEN-T, și este importantă pentru funcționarea generală a rețelei și pentru asigurarea unor măsuri de urgență și a rezilienței în cazul unor provocări majore.

Se propune ca nodurile urbane să îndeplinească cerințele esențiale legate de PMUD din anexa V la propunerea Comisiei de revizuire a Regulamentului TEN-T (6). Acest concept nu aduce atingere niciunei obligații pentru nodurile urbane în ceea ce privește adoptarea PMUD și nici conținutului acestora prevăzute în viitorul Regulament TEN-T revizuit. Pe baza acestor cerințe propuse, conceptul în cauză oferă mai multe informații și stabilește componentele recomandate necesare pentru elaborarea unui PMUD, indiferent dacă un oraș este sau nu un nod urban.

1.2. Motive pentru actualizarea conceptului PMUD

Ținând seama de evoluțiile majore din ultimii ani și de experiența practică dobândită în ultimul deceniu ca urmare a punerii în aplicare a conceptului, în prezent există oportunitatea de a-l actualiza, astfel încât PMUD să poată contribui mai eficient la îndeplinirea obiectivelor și angajamentelor din ce în ce mai ambițioase ale UE în materie de transport, climă, sănătate și societate.

Liniile de politică actuale sunt stabilite, în special, în Pactul verde european (7), în Strategia pentru o mobilitate durabilă și inteligentă (8) și în noul cadru al UE privind mobilitatea urbană (9). În pachetul „Pregătiți pentru 55” (10) și în pachetele „Mobilitate verde și eficientă” și „REPowerEU” (11), Comisia a prezentat recent propuneri legislative relevante. Ca prioritate absolută, conceptul PMUD trebuie să integreze mai bine aspectele legate de climă și energie, abordând în același timp siguranța, incluziunea și accesibilitatea, precum și transportul de mărfuri și aspectele logistice ale transportului local.

Mai precis, noul cadru al UE privind mobilitatea urbană afirmă că acest concept de PMUD actualizat ar trebui să clarifice faptul că prioritatea este de a favoriza soluțiile durabile, inclusiv transportul activ, colectiv și public și mobilitatea partajată (inclusiv pentru legăturile dintre zonele urbane și cele rurale), integrând pe deplin aspectele legate de reziliență, precum și planurile de logistică urbană durabilă (SULP), bazate pe vehicule și soluții cu emisii zero. Acesta ar trebui completat în continuare, anticipând necesitatea unor indicatori și cerințe specifice privind PMUD pentru nodurile urbane TEN-T (12).

În cele din urmă, instrumentele de planificare în domeniile mobilității, energiei, durabilității și utilizării terenurilor trebuie să se completeze reciproc mai mult. Astfel, conceptul revizuit va crea, de asemenea, legături mai strânse între PMUD și alte planuri urbane relevante care acoperă energia și clima, în special planurile de acțiune privind energia durabilă și clima (SECAP).

2. UN CONCEPT PENTRU PMUD

Acest concept prezintă o abordare recomandată destinată PMUD pentru zonele urbane, indiferent de dimensiunea lor. Ar trebui elaborat și pus în aplicare un PMUD în conformitate cu următoarele principii directoare.

2.1. Scopuri și obiective clare și măsurabile

Obiectivul principal al PMUD este de a mări accesibilitatea zonei urbane funcționale (13) care face obiectul PMUD și de a oferi o mobilitate de înaltă calitate, sigură și durabilă cu emisii scăzute către, prin și în zona respectivă. PMUD ar trebui să sprijine în special mobilitatea cu emisii zero și punerea în aplicare a unui sistem de transport urban care să contribuie la o performanță globală îmbunătățită a rețelei de transport, în special prin dezvoltarea infrastructurii pentru circulația fără sincope a vehiculelor cu emisii zero și a nodurilor multimodale pentru călători în scopul de a facilita conexiunile pe primul și ultimul kilometru și a terminalelor multimodale de marfă care deservesc zonele urbane.

Prin urmare, un PMUD ar trebui să includă scopuri și obiective specifice pentru a sprijini dezvoltarea unui sistem de transport urban care:

—	este sigur, accesibil, abordabil și incluziv pentru toți utilizatorii, inclusiv pentru grupurile defavorizate și persoanele cu handicap sau cu mobilitate redusă, și care ține seama de perspectiva de gen și de schimbările demografice;

—

răspunde tuturor nevoilor de mobilitate ale utilizatorilor, inclusiv mersul cu bicicleta și mersul pe jos, logistica urbană, fluxurile de mărfuri și de călători pe distanțe lungi în rețeaua TEN-T, precum și fluxurile din zonele periurbane și rurale din jurul unui oraș, acoperind întreaga zonă urbană funcțională (orașul și zona sa de navetă);

—	îndeplinește cerințele de sustenabilitate, de protecție a climei și de reziliență, stabilind un echilibru între necesitatea de a asigura viabilitatea economică, echitatea socială și protecția sănătății și a mediului;

—

optimizează eficiența sistemelor de mobilitate urbană, ținând seama de raportul cost-eficacitate, precum și de externalitățile de transport ale diferitelor moduri de transport legate, în special, de congestie, de poluanții atmosferici și de zgomot, de emisiile de CO2, de decesele și vătămările cauzate de trafic, precum și de impactul acestora asupra biodiversității;

—	contribuie la creșterea atractivității mediului urban, inclusiv printr-o mai bună partajare a spațiului public;

—

sporește calitatea vieții și aduce beneficii sănătății publice, ținând seama de obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU (14), și se asigură că infrastructura și serviciile de transport urban sunt sigure, securizate și confortabile pentru toți, inclusiv pentru grupurile vulnerabile din societate și pentru femei;

—

îmbunătățește siguranța și securitatea traficului, în special pentru utilizatorii activi și vulnerabili ai drumurilor (de exemplu, pietoni, bicicliști, persoane în vârstă, copii, persoane cu handicap și cu mobilitate redusă), servicii și spații publice, străduindu-se să atingă obiectivul „Viziunea zero” (15) în siguranța rutieră urbană, în conformitate cu Declarația de la Valetta (16);

—

reduce toate sursele de poluare a transporturilor, cum ar fi aerul, zgomotul, particulele și microplasticul, precum și emisiile de gaze cu efect de seră generate de transporturi, și își sporește eficiența energetică, vizând o mobilitate urbană cu emisii zero în conformitate cu obiectivele Pactului verde european, cu Strategia pentru o mobilitate durabilă și inteligentă (17), cu Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării și cu Legea climei (18), ținând seama de planurile naționale privind energia și clima, de planurile privind calitatea aerului și de planurile locale de acțiune privind energia durabilă și clima;

—	contribuie la o mai bună conectivitate și performanță generală a rețelei transeuropene de transport (TEN-T) și a sistemului european de transport în ansamblu, atât pentru pasageri, cât și pentru mărfuri.

2.2. O viziune pe termen lung și un plan clar de punere în aplicare

Un PMUD prezintă sau este legat de o strategie existentă pe termen lung pentru dezvoltarea viitoare a zonei urbane funcționale și, în acest context, pentru dezvoltarea viitoare a infrastructurii de transport și a serviciilor de mobilitate multimodală. Acesta include, de asemenea, un plan de punere în aplicare a strategiei pe termen scurt. Aceasta ar trebui inclusă într-o abordare integrată a dezvoltării urbane durabile și legată de utilizarea relevantă a terenurilor, de amenajarea teritoriului și de planificarea politicilor sectoriale (de exemplu, pentru climă și energie).

Prin urmare, un PMUD ar trebui să conțină următoarele detalii:

—	un calendar și un plan bugetar, cu identificarea corespunzătoare a surselor de finanțare necesare; în mod ideal, planul de punere în aplicare ar trebui să acopere 3-10 ani;

—	responsabilități și resurse clar definite, inclusiv resurse identificate necesare pentru fiecare actor.

2.3. Evaluarea performanței actuale și viitoare

Un PMUD ar trebui să se bazeze pe o evaluare atentă a performanței prezente și viitoare a sistemului de transport urban și să fie sprijinit de un sistem de monitorizare cuprinzător, care să acopere următoarele aspecte:

—

o analiză a situației actuale, un scenariu de referință și un scenariu final, începând cu o revizuire cuprinzătoare a situației actuale și cu stabilirea unui nivel de referință în raport cu care pot fi măsurate progresele viitoare; acesta ar trebui să includă, de asemenea, o evaluare a impactului măsurilor propuse;

—

obiective și ținte specifice: un PMUD ar trebui să identifice obiective de performanță specifice și realiste care sunt legate de analiza situației actuale și sunt ambițioase în ceea ce privește scopul și obiectivele generale ale PMUD. De asemenea, ar trebui să stabilească obiective măsurabile, după caz, pe baza unei evaluări realiste a nivelului de referință și a resurselor disponibile și care să reflecte obiectivele specifice;

—	indicatori de performanță, de preferință bazați pe indicatorii de mobilitate urbană durabilă [SUMI (19)], pentru a descrie situația actuală a sistemului de transport urban și pentru a monitoriza progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivelor stabilite.

2.4. Dezvoltarea integrată a tuturor modurilor de transport, acordând prioritate celor mai sustenabile moduri de transport

Un PMUD ar trebui să promoveze transportul multimodal prin integrarea diferitelor moduri de transport și prin măsuri menite să faciliteze mobilitatea fără sincope și durabilă. Acesta include acțiuni de creștere a ponderii modale a formelor de transport mai durabile, cum ar fi transportul public, mobilitatea activă, mobilitatea partajată (20), logistica urbană cu emisii zero și, după caz, transportul pe căi navigabile interioare și transportul maritim.

De asemenea, planul ar trebui să includă acțiuni de promovare a mobilității cu emisii zero, în special în ceea ce privește crearea unor flote urbane verzi, de reducere a congestionării traficului și de îmbunătățire a siguranței rutiere, în special pentru participanții la trafic vulnerabili.

Planul prezintă un set integrat de măsuri tehnice, de infrastructură, bazate pe politici și fără caracter obligatoriu pentru a îmbunătăți performanța și raportul cost-eficacitate în ceea ce privește scopurile declarate și obiectivele specifice.

Prin urmare, un PMUD ar trebui să acopere următoarele aspecte:

—	serviciile de transport public și colectiv, precum și mobilitatea partajată, cu o strategie specifică menită să îmbunătățească calitatea, acoperirea, securitatea, integrarea și accesibilitatea acestora;

—	transportul nemotorizat, cu un plan de a face mersul pe jos, mersul cu bicicleta și micromobilitatea mai atractive, mai sigure și mai sigure, urmărind crearea unei rețele cuprinzătoare și de înaltă calitate;

—	multimodalitatea, pentru a integra mai bine diferitele moduri de transport atât pentru pasageri, cât și pentru mărfuri;

—	siguranța rutieră urbană, cu scopul de a realiza viziunea zero în ceea ce privește decesele și vătămările grave, în special ale utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor, inclusiv ale pietonilor și bicicliștilor;

—

reducerea congestionării și optimizarea utilizării infrastructurii legate de măsurile de gestionare a parcărilor, inclusiv optimizarea infrastructurii de încărcare, explorarea potențialului de realocare a spațiului rutier și urban modurilor nemotorizate sau utilizărilor care nu sunt destinate transportului;

—

logistica urbană, inclusiv livrările la domiciliu și gestionarea parcului de vehicule comerciale (de exemplu, taxiuri), cu măsuri de îmbunătățire a eficienței, reducând în același timp externalitățile precum emisiile de gaze cu efect de seră, poluanții, zgomotul și congestionarea traficului (un PMUD și orice plan specific de logistică urbană durabilă ar trebui să fie aliniate într-un mod integrat);

—

planuri de gestionare a mobilității, cu acțiuni menite să realizeze o schimbare în direcția unor modele de mobilitate mai durabile pentru navetiști, consumatori și studenți (inclusiv pentru cei care provin din zonele periurbane și rurale înconjurătoare) în sectoare precum ocuparea forței de muncă, educația, sănătatea, comerțul cu amănuntul și turismul/evenimentele;

—

digitalizarea, inclusiv sistemele de transport inteligente (STI), cum ar fi serviciile de mobilitate digitală multimodală care facilitează accesul la informații, rezervarea, plata călătoriilor și recuperarea biletelor pentru toate modurile de transport, precum și colectarea de date (de exemplu, de la: operatorii privați, volumele mari de date, inteligența artificială, gemenii digitali, internetul obiectelor etc.), pentru a sprijini pregătirea, punerea în aplicare și monitorizarea măsurilor incluse într-un PMUD.

2.5. Abordarea integrată a mobilității pasagerilor, a transportului urban de mărfuri și a logisticii

Logistica urbană, precum și legăturile cu transportul de mărfuri pe distanțe lungi, ar trebui să fie pe deplin luate în considerare și integrate într-un PMUD pentru a asigura o abordare sistematică a tuturor aspectelor mobilității unui oraș și pentru a atinge obiectivul logisticii urbane cu emisii zero și al livrărilor pe ultimul kilometru. Aspectele specifice legate de logistica urbană ar putea fi abordate într-un plan specific și aliniat de logistică urbană durabilă.

Pentru zonele urbane relevante, un PMUD ar trebui să țină seama în mod corespunzător de impactul diferitelor măsuri urbane asupra fluxurilor de trafic de călători și de marfă și asupra rețelei transeuropene de transport (TEN-T), pentru a asigura tranzitul fără sincope, ocolirea sau interconectarea prin noduri urbane și în jurul acestora, inclusiv prin vehicule cu emisii zero. Acesta ar trebui să includă, în special, acțiuni de reducere a congestionării traficului, de îmbunătățire a siguranței rutiere și de eliminare a blocajelor care afectează fluxurile de trafic din cadrul rețelei TEN-T.

2.6. Abordarea participativă și coordonarea cu alte inițiative relevante

Elaborarea și punerea în aplicare a unui PMUD ar trebui să se bazeze pe o abordare integrată și participativă, cu un nivel ridicat de cooperare, coordonare și consultare între diferitele niveluri de guvernare și autoritățile relevante. Ar trebui să fie implicați, de asemenea, publicul general, reprezentanții societății civile și operatorii economici.

În acest scop, autoritățile locale de planificare ar trebui să instituie structuri și proceduri adecvate.

Acest proces ar trebui să includă în special:

—

implicarea corespunzătoare a actorilor relevanți din zona urbană funcțională, cum ar fi rezidenții, reprezentanții organizațiilor societății civile și actorii economici, în elaborarea și punerea în aplicare a planului încă de la început și pe parcursul întregului proces, pentru a asigura un nivel ridicat de acceptare și sprijin;

—

consultarea și cooperarea interdepartamentală la nivel local și regional pentru a asigura coerența și complementaritatea cu politicile, strategiile și măsurile locale și regionale, în special cu cele privind utilizarea terenurilor și amenajarea teritoriului; planuri de înverzire urbană (21), energie; sănătatea; educație; serviciile sociale; asigurarea ordinii publice și activitățile polițienești;

—	schimburi strânse cu autoritățile competente responsabile cu furnizarea infrastructurii și a serviciilor de transport în zona urbană funcțională (zonele urbane, periurbane și rurale învecinate) și la diferite niveluri de administrație și de guvernare.

2.7. Monitorizarea, revizuirea, raportarea și asigurarea calității

Un PMUD ar trebui să includă obiective, ținte și indicatori care să stea la baza performanței actuale și viitoare a sistemelor de transport urban, cel puțin în ceea ce privește emisiile de gaze cu efect de seră, congestionarea traficului, decesele și vătămările grave pe șosele, ponderea modală și accesul la serviciile de mobilitate, precum și date privind poluarea atmosferică și fonică în orașe. Punerea în aplicare a unui PMUD ar trebui să fie monitorizată cu ajutorul acestor indicatori de performanță.

În special, autoritățile locale ar trebui să instituie mecanisme de monitorizare a progreselor înregistrate în direcția atingerii obiectivelor PMUD și să ia măsuri corective în timp util atunci când este necesar. Statele membre ar trebui să sprijine orașele în această sarcină și să asigure calitatea PMUD și conformitatea acestuia cu cerințele conceptului PMUD, în conformitate cu Recomandarea Comisiei privind programele naționale de sprijin pentru PMUD.

Progresele înregistrate în direcția atingerii scopului și a obiectivelor specifice ale unui PMUD și a atingerii țintelor din acesta ar trebui evaluate periodic, utilizând indicatori de rezultat selectați (22). Ar trebui luate măsuri adecvate pentru a asigura accesul în timp util la datele și statisticile relevante. Un raport de monitorizare ar trebui să ofere baza pentru o revizuire a punerii în aplicare a PMUD.

Pentru a sprijini monitorizarea, utilizarea previziunilor ar trebui încurajată pentru a anticipa nevoile și provocările viitoare. O astfel de previziune poate fi sprijinită de instrumente digitale, cum ar fi gemenii digitali locali.

2.8. Orientări și sprijin la nivel european

Comisia Europeană va continua să furnizeze informații cu privire la PMUD prin intermediul Serviciului european de informare privind transportul local – Observatorul european al mobilității (23). Aceste informații includ Orientările PMUD legate de proces și materialele de referință privind aspecte specifice ale PMUD (24).

Grupul de experți al Comisiei privind mobilitatea urbană (25), instituit în urma adoptării noului cadru al UE privind mobilitatea urbană, va contribui la completarea și raționalizarea acestor documente.

(1) COM(2013) 913 final.

(2) https://www.eltis.org/mobility-plans/sump-guidelines

(3) https://www.eltis.org/resources/tools/sump-self-assessment-tool

(4) Anexa 1 la Comunicarea Comisiei „Împreună pentru o mobilitate urbană competitivă care utilizează eficient resursele” https://eur-lex.europa.eu/resource.html?uri=cellar%3A82155e82-67ca-11e3-a7e4-01aa75ed71a1.0011.02/DOC_4&format=PDF

(5) https://ec.europa.eu/regional_policy/sources/brochure/new_leipzig_charter/new_leipzig_charter_en.pdf

(6) COM(2021) 812/2.

(7) COM(2019) 640 final.

(8) COM(2020) 789 final.

(9) COM(2020) 811 final.

(10) COM(2021) 550 final.

(11) COM(2022) 230 final.

(12) Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport, COM(2021) 812 final.

(13) https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Glossary:Functional_urban_area#:~:text=Short%20definition%3A%20a%20functional%20urban,city%20(OECD%2C%202012)

(14) https://www.undp.org/sustainable-development-goals

(15) https://ec.europa.eu/transport/themes/strategies/news/2019-06-19-vision-zero_en

(16) https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-9994-2017-INIT/ro/pdf

(17) COM(2020) 789 final.

(18) https://environment.ec.europa.eu/strategy/zero-pollution-action-plan_ro

(19) https://transport.ec.europa.eu/transport-themes/clean-transport-urban-transport/sumi_en

(20) În prezentul document, mobilitatea partajată face referire la utilizarea în comun a modurilor de transport, cum ar fi utilizarea în comun a vehiculelor pentru închiriere (de exemplu, biciclete, trotinete, autoturisme), utilizarea în comun a autoturismelor (adică spațiu partajat în cadrul unui vehicul), precum și servicii de transport la cerere (de exemplu, curse la comandă, cum ar fi taxiurile).

(21) https://environment.ec.europa.eu/topics/urban-environment/urban-greening-platform_en

(22) Cum ar fi indicatorii mobilității urbane durabile, disponibili la adresa: https://ec.europa.eu/transport/themes/urban/urban_mobility/sumi_en

(23) https://www.eltis.org/mobility-plans

(24) https://www.eltis.org/mobility-plans/topic-guides; https://www.eltis.org/mobility-plans/practitioner-briefings

(25) Grupul E03863 (https://ec.europa.eu/transparency/expert-groups-register/screen/expert-groups/consult?lang=en&groupID=3863).

10.3.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 73/40

DECIZIA nr. 2020/05 A COMITETULUI DIRECTOR REGIONAL AL COMUNITĂȚII TRANSPORTURILOR

referitoare la normele privind rambursarea cheltuielilor suportate de persoanele din afara Secretariatului permanent al Comunității transporturilor invitate să participe la reuniuni în calitate de experți [2023/556]

COMITETUL DIRECTOR REGIONAL AL COMUNITĂȚII TRANSPORTURILOR,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității transporturilor, în special articolul 24 alineatul (1) și articolul 35,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Se adoptă normele privind rambursarea cheltuielilor suportate de persoanele din afara Secretariatului permanent al Comunității transporturilor invitate să participe la reuniuni în calitate de experți.

Normele respective sunt stabilite în anexă.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Adoptată la Sarajevo, 29 iulie 2020.

Pentru Comitetul director regional

Președintele

ANEXĂ

NORME PRIVIND RAMBURSAREA CHELTUIELILOR SUPORTATE DE PERSOANELE DIN AFARA SECRETARIATULUI PERMANENT AL COMUNITĂȚII TRANSPORTURILOR INVITATE SĂ PARTICIPE LA REUNIUNI ÎN CALITATE DE EXPERȚI

Articolul 1

(1) Prezentele norme se aplică următoarelor persoane, denumite în continuare, în mod colectiv, „experți externi”:

(a)	oricărei persoane din afara Comunității transporturilor care este invitată să emită un aviz profesional specific în cadrul unui comitet sau al unui grup de lucru, indiferent de locul reuniunii;

(b)	oricărei persoane care însoțește o persoană cu handicap care intră sub incidența literei (a).

(2) Experții externi pot fi experți din sectorul privat sau experți guvernamentali:

(a)

experții din sectorul privat sunt persoane care reprezintă societatea civilă sau lucrează pentru o organizație sau o societate privată și care au fost invitate să ofere Comunității transporturilor expertiza lor personală sau să își reprezinte organizațiile într-un domeniu specific, dar nu să apere interesele unei anumite țări;

(b)	experții guvernamentali sunt persoane care au fost invitate în calitate de reprezentanți ai unei autorități publice naționale, regionale sau locale a unui stat membru al UE ori a unei părți din sud-estul Europei sau care au fost numite de o astfel de autoritate.

Articolul 2

Secretariatul permanent nu este răspunzător pentru daunele materiale, morale sau fizice suferite de experții externi sau de persoanele care însoțesc un expert extern cu handicap în cursul călătoriei lor către locul de desfășurare a reuniunii sau pe durata șederii lor în locul respectiv, cu excepția cazului în care astfel de daune pot fi atribuite în mod direct Secretariatului permanent.

În special, Comunitatea transporturilor nu este răspunzătoare pentru niciun accident în care sunt implicați experții externi care utilizează propriul mijloc de transport pentru a ajunge la reuniune.

Articolul 3

(1) Toți experții externi au dreptul la rambursarea cheltuielilor lor de călătorie de la locul specificat în invitație (adresa profesională sau adresa privată) la locul de desfășurare a reuniunii, cu cele mai adecvate mijloace de transport având în vedere distanța în cauză. În general, este vorba despre o călătorie cu trenul la clasa a doua pe distanțe mai mici de 400 km (dus, în funcție de distanța oficială pe calea ferată) și o călătorie cu avionul la clasa economică pe distanțe de cel puțin 400 km.

(2) Directorul Secretariatului permanent (denumit în continuare „directorul”) încearcă, în mod special, să se asigure că reuniunile sunt organizate astfel încât să le permită experților externi să beneficieze de cele mai economice tarife de călătorie. Directorul acordă o atenție deosebită cererilor de rambursare referitoare la rambursarea zborurilor anormal de costisitoare. Directorul își rezervă dreptul de a efectua orice verificare necesară și de a cere expertului extern orice document justificativ util în acest sens. De asemenea, dacă acest lucru se dovedește justificat, directorul are dreptul de a limita rambursarea la tarifele practicate în mod normal pentru o călătorie obișnuită între locul de muncă sau de reședință al expertului extern și locul reuniunii.

(3) Cheltuielile de călătorie se rambursează după prezentarea documentelor justificative originale: biletele și facturile sau, în cazul rezervărilor online, foaia imprimată cu rezervarea electronică și cărțile de îmbarcare pentru călătoria dus. În documentele prezentate trebuie să figureze clasa la care s-a călătorit, orarul călătoriei și suma plătită.

(4) Costurile de călătorie cu un autovehicul privat se rambursează la același tarif ca cel al biletului de tren de clasa a doua.

(5) Dacă traseul nu este deservit de tren, costul deplasării cu un autovehicul privat se rambursează la o rată de 0,22 EUR per km.

(6) Călătoriile cu taxiul nu sunt rambursate.

Articolul 4

(1) Diurna plătită pentru fiecare zi de reuniune este o sumă forfetară care acoperă toate cheltuielile suportate la locul de desfășurare a reuniunii, inclusiv cheltuielile de masă și deplasările cu mijloacele de transport locale (autobuz, tramvai, tren, metrou, taxi, parcare, taxa de autostradă etc.), precum și asigurările de călătorie și de accidente.

(2) Diurna este de 92,00 EUR.

(3) În cazul în care locul de plecare indicat în invitație se află la cel mult 100 km de locul de desfășurare a reuniunii, diurna se reduce cu 50 %.

(4) Experții externi care trebuie să petreacă una sau mai multe nopți la locul de desfășurare a reuniunii deoarece orarele de desfășurare a reuniunilor sunt incompatibile cu orarele zborurilor și ale trenurilor (1) beneficiază de o indemnizație de cazare. Această indemnizație este de 100,00 EUR pe noapte. Numărul de nopți nu trebuie să depășească numărul zilelor de reuniune + 1.

(5) În mod excepțional, se pot plăti o indemnizație de cazare și o diurnă suplimentare dacă, prin prelungirea șederii, expertul extern poate să obțină o reducere a cheltuielilor de transport mai mare decât valoarea indemnizațiilor respective.

(6) Diurna și/sau indemnizația de cazare pot fi majorate cu 50 %, printr-o decizie motivată a directorului, pentru experții externi de nivel foarte înalt.

Articolul 5

În cazul în care, având în vedere cheltuielile suportate de experții externi cu handicap din cauza handicapului lor sau de orice persoană însoțitoare, indemnizațiile prevăzute la articolul 4 sunt în mod evident inadecvate, cheltuielile respective se rambursează, la cererea directorului, pe baza prezentării documentelor justificative.

Articolul 6

(1) Cu excepția cazului în care se specifică altfel în scrisoarea de invitație și în cererea de organizare a reuniunii, experții din sectorul privat au dreptul la diurnă pentru fiecare zi de reuniune și, după caz, la o indemnizație de cazare, cu condiția să declare pe proprie răspundere că nu primesc o indemnizație similară sau indemnizații similare de la o altă instituție pentru aceeași vizită. Directorul asigură coerența dintre conținutul scrisorilor de invitație și cererea de organizare a reuniunii.

(2) Experții guvernamentali primesc diurnă pentru fiecare zi de reuniune și, după caz, o indemnizație de cazare, cu condiția ca acest lucru să fie prevăzut în regulamentul de procedură relevant al comitetului sau al grupului de lucru și ca experții respectivi să declare pe proprie răspundere că nu primesc indemnizații similare de la propria lor administrație pentru aceeași vizită.

(3) Directorul poate, printr-o decizie motivată și pe baza prezentării documentelor justificative, să autorizeze rambursarea cheltuielilor pe care experții externi au fost nevoiți să le suporte ca urmare a unor instrucțiuni speciale pe care le-au primit în scris.

(4) Toate rambursările cheltuielilor de călătorie, ale diurnelor și ale indemnizațiilor de cazare se virează într-un cont bancar unic pentru fiecare expert extern.

(5) Rambursările costurilor experților guvernamentali se plătesc într-un cont pe numele guvernului, al unuia dintre ministerele sale sau al unui organism public, în absența oricărei derogări de la aceste instituții (guvern, unul dintre ministerele sale sau un organism public).

Articolul 7

(1) Numărul maxim de experți externi pentru fiecare reuniune, indiferent dacă aceștia au dreptul sau nu la rambursarea cheltuielilor lor, este câte unul pentru fiecare parte din sud-estul Europei și pentru fiecare stat membru al UE invitat în calitate de expert guvernamental, precum și un număr de experți din sectorul privat egal cu numărul de experți guvernamentali.

(2) Directorul poate deroga de la norma stabilită la alineatul (1), printr-o decizie motivată, în cazul reuniunilor comune ale mai multor comitete sau grupuri de lucru.

Articolul 8

(1) Ordinul de plată se întocmește pe baza cererii de rambursare, completată în mod corespunzător și semnată de expertul extern și de secretarul reuniunii responsabil cu certificarea prezenței expertului extern.

(2) Experții externi pun la dispoziția secretarului reuniunii documentele necesare pentru rambursarea cheltuielilor lor, prin scrisoare, fax sau e-mail, în termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la ultima zi a reuniunii, conform ștampilei poștei sau datei faxului sau e-mailului.

(3) Secretariatul permanent rambursează cheltuielile experților externi în termen de 30 de zile calendaristice.

(4) Cu excepția cazului în care expertul extern poate să prezinte o justificare adecvată care să fie acceptată printr-o decizie motivată a directorului, nerespectarea dispozițiilor prevăzute la alineatul (2) exonerează Comunitatea transporturilor de obligația de a rambursa cheltuielile de călătorie sau de a plăti orice indemnizație.

Articolul 9

(1) Cheltuielile de călătorie se rambursează în euro, dacă este cazul, la cursul de schimb aplicabil în ziua reuniunii.

(2) Diurna și, dacă este cazul, indemnizația de cazare se rambursează în euro la rata forfetară aplicabilă în ziua reuniunii.

Articolul 10

Prezentele norme se aplică din ziua următoare datei adoptării lor.

(1) Ca regulă generală, experții externi nu pot fi obligați:

—	să părăsească locul de muncă sau de reședință ori locul de desfășurare a reuniunii înainte de ora 7.00 (gară sau alt mijloc de transport) sau de ora 8.00 (aeroport);

—	să sosească la locul de desfășurare a reuniunii după ora 21.00 (aeroport) sau după ora 22.00 (gară sau alt mijloc de transport).

10.3.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 73/48

DECIZIA nr. 2021/02 A COMITETULUI DIRECTOR REGIONAL AL COMUNITĂȚII TRANSPORTURILOR

COMITETUL DIRECTOR REGIONAL AL COMUNITĂȚII TRANSPORTURILOR,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității transporturilor, în special articolul 35,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Se adoptă normele, prevăzute în anexă, privind rambursarea cheltuielilor suportate de persoanele din afara Secretariatului permanent al Comunității transporturilor invitate să participe la reuniunile Comunității transporturilor.

După adoptarea acestor norme, Secretariatul permanent al Comunității transporturilor le publică pe site-ul Comunității transporturilor.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Adoptată la Sarajevo, 7 iunie 2021.

Pentru Comitetul director regional

Președintele

ANEXĂ

NORME PRIVIND RAMBURSAREA CHELTUIELILOR SUPORTATE DE PERSOANELE DIN AFARA SECRETARIATULUI PERMANENT AL COMUNITĂȚII TRANSPORTURILOR INVITATE SĂ PARTICIPE LA REUNIUNILE COMUNITĂȚII TRANSPORTURILOR

1. Domeniul de aplicare

1.1.

Prezentele norme se aplică persoanelor din afara Secretariatului permanent al Comunității transporturilor (denumit în continuare „Secretariatul permanent”) care sunt invitate să participe la reuniunile Comunității transporturilor enumerate la norma 1.2.

1.2.

Reuniunile vizate de prezentele norme sunt reuniuni în următoarele configurații, ale următoarelor comitete și alte forumuri ale Comunității transporturilor:

(a)	Consiliul ministerial, Comitetul director regional, comitetele tehnice, forumul social;

(b)	Comitetul bugetar;

(c)	grupurile operative, grupurile de coordonare și alte organisme de lucru instituite prin deciziile sau concluziile Consiliului ministerial și ale Comitetului director regional;

(d)	conferințe, ateliere și alte forumuri organizate de Secretariatul permanent cu privire la programul de lucru al Comunității transporturilor;

(e)	alte reuniuni organizate în cadrul punerii în aplicare a Tratatului de instituire a Comunității transporturilor (dezbateri la nivel înalt, ateliere etc.);

(f)	proceduri de selecție pentru posturile publicate de Comunitatea transporturilor (membri ai juriului de selecție); și

(g)	proceduri de selecție pentru posturile publicate de Comunitatea transporturilor (candidați).

1.3.

Un singur reprezentant pentru fiecare minister, autoritate de reglementare, agenție, entitate sau altă parte beneficiară este eligibil pentru rambursarea cheltuielilor în temeiul prezentelor norme. Cu toate acestea, în cazul reuniunilor enumerate la norma 1.2 care sunt organizate în comun, directorul Secretariatului permanent (denumit în continuare „directorul”) poate deroga de la această normă printr-o decizie motivată.

1.4.

Prezentele norme vizează exclusiv rambursarea costurilor de călătorie și de cazare. Participanții nu au dreptul la sume suplimentare, cum ar fi diurna.

2. Cheltuieli de călătorie

2.1.

Toți participanții au dreptul la rambursarea cheltuielilor lor de călătorie de la locul specificat în invitație (adresa profesională sau adresa privată) la locul de desfășurare a reuniunii, cu cele mai adecvate mijloace de transport având în vedere distanța în cauză. În general, călătoria trebuie să se facă cu trenul, la clasa a doua, pe distanțe mai mici de 400 km (dus, în funcție de distanța oficială pe calea ferată) și cu avionul, la clasa economică, pe distanțe de 400 km sau mai mari.

2.2.

Directorul depune eforturi pentru a se asigura că reuniunile sunt organizate astfel încât să le permită participanților să beneficieze de cele mai economice tarife de călătorie.

2.3.

Cheltuielile de călătorie se rambursează numai pe baza prezentării documentelor justificative originale.

2.4.

În cazul în care nu este disponibil transportul aerian sau feroviar sau dacă acesta nu este eficient din punctul de vedere al costurilor, se autorizează deplasarea cu autobuzul sau cu automobilul.

2.5.

Costurile de călătorie cu un autovehicul privat se rambursează la o rată de 0,22 EUR/km.

2.6.

Călătoriile cu taxiul se rambursează numai în cazul în care nu există transport public local.

2.7.

Costurile de călătorie se rambursează până la 700 EUR.

3. Cheltuieli de cazare

3.1.

Participanții au dreptul la rambursarea cheltuielilor lor de cazare. Cheltuielile de cazare sunt costurile suportate pentru cazarea peste noapte în locul de desfășurare a reuniunii, deoarece orarul acesteia este incompatibil cu orele zborurilor sau ale trenurilor. Cheltuielile de cazare se rambursează până la 120 EUR pe noapte. Numărul de nopți petrecute la locul reuniunii nu trebuie să depășească numărul zilelor de reuniune + 1.

3.2.

Sub rezerva aprobării prealabile de către director, participanții pot avea, în mod excepțional, dreptul la rambursarea cheltuielilor de cazare pentru o noapte suplimentară în locul de desfășurare a reuniunii dacă, prin prelungirea șederii, participantul poate obține o reducere a costurilor de transport mai mare decât costurile de cazare aferente nopții suplimentare.

3.3.

Participanții nu au dreptul la rambursarea altor cheltuieli legate de șederea la hotel, cum ar fi cele legate de internet, telefon, fotocopiere, minibar, micul dejun neinclus.

4. Achiziționarea biletelor și a cazării

4.1.

În principiu, participanții invitați la una dintre reuniunile enumerate la norma 1.2 literele (a)-(e) își rezervă biletele și cazarea prin propriile mijloace. Rezervările se fac cât mai curând posibil, astfel încât să se poată obține tariful cel mai economic. Secretariatul permanent nu rezervă biletele de călătorie sau cazarea în numele participanților și nu efectuează plăți în avans pentru cheltuieli decât în cazuri excepționale și sub rezerva aplicării normei 6.

4.2.

Pentru participanții invitați la una dintre reuniunile enumerate la norma 1.2 literele (f) și (g), călătoria și cazarea sunt organizate de către Secretariatul permanent.

5. Procedura de rambursare

5.1.

Pentru a obține rambursarea cheltuielilor lor de călătorie și de cazare, participanții trebuie să depună o cerere de rambursare a cheltuielilor (denumită în continuare „cererea de rambursare”). Cererea de rambursare:

(a)	se întocmește utilizând formularul din apendicele 1;

(b)	se transmite în format electronic Secretariatului permanent, în termen de maximum 15 zile calendaristice de la data reuniunii în cauză; și

(c)

trebuie să fie însoțită de un set complet de documente justificative originale, precum bilete sau facturi sau, în cazul rezervărilor online, exemplarul tipărit al rezervării electronice și al cărților electronice de îmbarcare pentru călătoria dus, care constituie dovezi ale costurilor suportate și în care trebuie să figureze clasa la care s-a călătorit, orarul călătoriei și suma plătită.

5.2.

Corespondența referitoare la rambursare trebuie trimisă Secretariatului permanent la adresa de e-mail finance@transport-community.org.

5.3.

Rambursarea se efectuează în euro. Cursul de schimb aplicabil rambursării este cel aplicabil la data reuniunii.

5.4.

Rambursarea se efectuează prin transfer bancar în contul bancar al instituției sau al organizației care desemnează participantul, utilizând datele bancare transmise în conformitate cu norma 5.5. Cu toate acestea, rambursarea poate fi efectuată într-un cont bancar privat al participantului, în cazul în care instituția sau organizația solicită acest lucru în scris.

5.5.

Datele bancare care trebuie transmise în scopul prevăzut la norma 5.4 trebuie să conțină următoarele informații referitoare la beneficiar: numele și adresa titularului contului, denumirea băncii, numărul de cont (IBAN) și codul SWIFT (BIC).

6. Plăți în avans pentru cheltuielile de călătorie și de cazare

6.1.

În cazuri excepționale, o instituție sau o organizație care desemnează participanți poate trimite Secretariatului permanent o cerere de plată în avans a cheltuielilor de călătorie sau de cazare ale unui participant invitat la una dintre reuniunile enumerate la norma 1.2 literele (a)-(e). În acest caz, rezervarea biletelor de călătorie și a cazării este efectuată de către Secretariatul permanent.

6.2.

Cererea de plată în avans se efectuează utilizând formularul stabilit în apendicele 2 și se trimite Secretariatului permanent cu cel puțin 21 de zile calendaristice înainte de data reuniunii, la adresa de e-mail finance@transport-community.org.

6.3.

În cazul în care o cerere este transmisă în conformitate cu norma 6.2, directorul o poate aproba. Dacă cererea este transmisă cu întârziere, directorul o poate respinge.

6.4.

În urma aprobării unei cereri în temeiul normei 6.3 și având în vedere proiectul de ordine de zi a reuniunii, Secretariatul permanent rezervă biletele de călătorie și cazarea pentru participantul în cauză. Secretariatul permanent trimite prin e-mail participantului invitat confirmările de rezervare a biletelor și a cazării.

6.5.

Prin solicitarea plății în avans a cheltuielilor de călătorie, participantul se angajează să fie prezent la reuniune.

6.6.

În cazul în care participantul nu este în măsură să fie prezent la reuniune, din motive care nu sunt direct imputabile Comunității transporturilor, instituția sau organizația care l-a desemnat rambursează Secretariatului permanent costurile suportate în legătură cu organizarea călătoriei (de exemplu, costurile biletelor rezervate, inclusiv taxele de anulare).

7. Dispoziții administrative și finale

7.1.

Directorul este responsabil de punerea în aplicare corespunzătoare a prezentelor norme.

7.2.

Secretariatul permanent păstrează evidențele, documentele și dovezile legate de rambursarea în temeiul prezentelor reguli, inclusiv documentele legate de tratamentul excepțional, pentru o perioadă de cinci ani.

Apendicele 1

CERERE DE RAMBURSARE A CHELTUIELILOR DE CĂLĂTORIE

1.	INFORMAȚII DESPRE REUNIUNE Descrierea reuniunii:

Locul:

Data:

Număr de zile:

2.	PARTICIPANTUL

NUME:

PRENUME:

INSTITUȚIE/ORGANIZAȚIE:

FUNCȚIA:

ȚARA:

E-MAIL:

TEL.:

3.	DATE BANCARE – furnizați numărul IBAN și codul SWIFT (BIC) complete

NUMELE ȘI ADRESA TITULARULUI CONTULUI (INSTITUȚIA): (indicați în această rubrică numele titularului/beneficiarului contului bancar)

DENUMIREA BĂNCII

Numărul de cont

IBAN

SWIFT (BIC)

CAZARE

De la:

La:

DATELE ȘEDERII

Numărul total de nopți de cazare la hotel (tarif maxim de 120 EUR/noapte)

Anexați o copie a facturii/chitanței de la hotel

5.	CHELTUIELI DE CĂLĂTORIE

Avion, tren, autobuz pe distanțe lungi, transport public local etc.

DE LA

PÂNĂ LA

CLASA

SUMA

MONEDA

În EUR

Ruta

Continuați pe o foaie separată, dacă este necesar. Anexați o copie a chitanțelor/facturilor disponibile, inclusiv a cărților de îmbarcare pentru zboruri sau a biletelor de tren/autobuz

AUTOMOBIL

De la:

Până la:

Până la: (Întoarcere)

Se anexează dovada distanței (copie a rutei de pe Google Maps sau

ViaMichelin.com sau Rome2Rio.com, de transmis în format PDF sau JPG)

KM dus-întors:

Total EUR:

TAXI (dacă nu a fost disponibil transportul public local) – sunt necesare chitanțe și o justificare suplimentară

Suma

Moneda

În EUR

SUMA TOTALĂ SOLICITATĂ în EURO:

Alte observații:

Certific faptul că prezenta cerere de rambursare a cheltuielilor de călătorie reprezintă situația exactă a cheltuielilor de călătorie pe care le-am suportat. Aceste cheltuieli nu au fost și nu vor fi rambursate din nicio altă sursă și nu am inclus nicio cheltuială plătită sau care urmează să fie plătită direct din altă sursă.

Data:

SEMNĂTURA PARTICIPANTULUI:

Apendicele 2

CERERE DE PLATĂ ÎN AVANS A CHELTUIELILOR DE CĂLĂTORIE

1.	Datele călătorului - completați TOATE rubricile marcate cu {*}

Nume*:

Prenume*:

Denumirea organizației/instituției*:

Funcție:

Numărul pașaportului* (necesar în scopul rezervării):

Telefon de contact:

E-mail:

Titlul și locul reuniunii:

Datele reuniunii:

De la:

Până la:

Ruta:

Plecare de la:

Sosire la:

2.	Cerere de rezervare – bifați căsuța corespunzătoare

CĂLĂTORIE ☐ CAZARE ☐

NOTE IMPORTANTE PENTRU PARTICIPANȚI:

—

Prezentul formular servește drept bază pentru serviciile de călătorie organizate de Secretariatul permanent al Comunității transporturilor în numele călătorului. Formularul trebuie aprobat în prealabil de superiorul ierarhic direct al călătorului și transmis într-o formă scanată la adresa de e-mail a Secretariatului permanent: finance@transport-community.org.

—	Călătorul este singurul responsabil pentru corectitudinea datelor transmise și poartă întreaga responsabilitate pentru datele incomplete sau eronate care ar putea duce la anulare, imposibilitatea de a călători, modificarea datelor rezervării sau taxe conexe suplimentare.

—	Nu se rambursează niciun cost suplimentar (utilizarea minibarului de la hotel, taxele de parcare, nopțile suplimentare etc.).

—	Călătorul are obligația de a păstra toate cărțile de îmbarcare și biletele de călătorie ca dovadă a deplasării și, la întoarcere, trebuie să trimită copiile scanate la adresa de e-mail menționată mai sus.

—	Secretariatul permanent organizează serviciile de călătorie potrivit ofertelor de călătorie și de cazare disponibile pe piață care corespund limitelor și tarifelor prevăzute în normele de rambursare.

—

Subsemnatul/subsemnata confirm că am luat cunoștință de clauza de rambursare prevăzută la norma 6.6 din normele privind rambursarea. În cazul în care participantul nu este în măsură să fie prezent la reuniune, din motive care nu sunt direct imputabile Comunității transporturilor, instituția sau organizația care l-a desemnat rambursează Secretariatului permanent costurile suportate în legătură cu organizarea călătoriei (de exemplu, costurile biletelor rezervate, inclusiv taxele de anulare).

Semnătura: ________________

Data: ______________________

Aprobarea din partea șefului instituției/organizației care desemnează: ___________ Data: __________

3.	PENTRU UZUL INTERN AL SECRETARIATULUI PERMANENT AL COMUNITĂȚII TRANSPORTURILOR

Costuri estimate (în EUR)

Buget disponibil

Bilet de avion / bilet de tren / bilet de autobuz / automobil

DA ☐ NU ☐

Director financiar și contabil:

Cazare

TOTAL:

APROBARE DIN PARTEA DIRECTORULUI:

☐ Aprobat ☐ Respins

Angajamentul bugetar nr.:

10.3.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 73/58

MODIFICĂRI ALE DISPOZIȚIILOR PRACTICE DE PUNERE ÎN APLICARE A REGULAMENTULUI DE PROCEDURĂ AL TRIBUNALULUI

TRIBUNALUL,

având în vedere articolul 224 din regulamentul său de procedură;

având în vedere Dispozițiile practice de punere în aplicare a Regulamentului de procedură al Tribunalului;

având în vedere modificările Regulamentului de procedură adoptate de Tribunal la 30 noiembrie 2022 (1);

întrucât noile norme referitoare la omiterea datelor față de public, la ședințele comune de audiere a pledoariilor și la videoconferința pentru audierea pledoariilor justifică completarea și adaptarea, în consecință, a anumitor puncte din dispozițiile practice de punere în aplicare;

întrucât este de asemenea de dorit, în interesul părților și al instanței, să se îmbunătățească lizibilitatea dispozițiilor privind depunerea oficială a unei cereri introductive și a opisului anexelor pentru a reduce numărul cazurilor în care trebuie să se solicite o îndreptare a neregularităților;

întrucât este necesar să se precizeze modul de îndeplinire a anumitor sarcini care revin grefei, în special cele referitoare la ținerea registrului, la ținerea dosarului și la consultarea dosarului, ținând seama în special de schimbările efectuate în perioada de criză sanitară;

întrucât digitalizarea procesului judiciar și punerea în aplicare, în cursul anului 2022, a semnăturii electronice calificate a hotărârilor și a ordonanțelor Tribunalului determină variate consecințe de care trebuie să se țină seama, în special în ceea ce privește prevederile referitoare la tariful grefei și la arhivarea originalelor deciziilor judiciare,

ADOPTĂ PREZENTELE MODIFICĂRI ALE DISPOZIȚIILOR PRACTICE DE PUNERE ÎN APLICARE A REGULAMENTULUI DE PROCEDURĂ AL TRIBUNALULUI:

Articolul 1

Dispozițiile practice de punere în aplicare a Regulamentului de procedură al Tribunalului (2) se modifică după cum urmează:

1.	La punctul 1, pasajul „precum și de păstrarea sigiliilor Tribunalului.” se înlocuiește cu „precum și de păstrarea sigiliilor Tribunalului și de arhive.”.

La punctul 10, pasajul „Acestea se efectuează în limba de procedură și cuprind mențiunile necesare identificării actului și în special data depunerii și data înregistrării, numărul cauzei și natura actului.” se înlocuiește cu „Acestea se efectuează în limba de procedură. Ele cuprind în special data depunerii și data înregistrării, numărul cauzei și natura actului.”.

După punctul 10 se inserează următorul text, ca punct 10a:

„10a.

Data depunerii vizată la punctul 10 de mai sus este, după caz, data vizată la articolul 5 din Decizia Tribunalului din 11 iulie 2018, data la care actul a fost primit de grefă, data vizată la punctul 7 de mai sus sau data vizată la articolul 3 a doua liniuță din Decizia Tribunalului din 14 septembrie 2016. În cazurile prevăzute la articolul 54 primul paragraf din statut, data depunerii vizată la punctul 10 de mai sus este cea a depunerii actului de procedură, prin e-Curia, la grefierul Curții de Justiție sau, dacă este vorba despre o depunere vizată la articolul 147 alineatul (6) din Regulamentul de procedură, cea a depunerii actului la grefierul Curții de Justiție.”.

4.	Textul punctelor 12, 13 și 14 se înlocuiește cu „[Text eliminat]”.

5.	La punctul 20, pasajul „O cauză trimisă de Curtea de Justiție spre rejudecare în urma unei anulări sau a unei reexaminări primește numărul” se înlocuiește cu „O cauză trimisă de Curtea de Justiție spre rejudecare în urma unei anulări primește numărul”.

Textul punctului 21 se înlocuiește cu următorul text:

„21.

Numărul de ordine al cauzei și părțile se menționează în actele de procedură, în corespondența privitoare la cauză, precum și în publicațiile Tribunalului și în documentele și informațiile aferente cauzei la care publicul are acces. În cazul omiterii unor date în temeiul articolului 66 sau 66a din Regulamentul de procedură, menționarea părților este adaptată în mod corespunzător.”.

Textul punctelor 22 și 23 se înlocuiește cu următorul text:

„22.

Dosarul cauzei cuprinde actele de procedură – însoțite, dacă este cazul, de anexe – și orice alt înscris luat în considerare pentru soluționarea cauzei, precum și corespondența cu părțile și dovezile de notificare. El cuprinde de asemenea, dacă este cazul, extrase din procesele-verbale ale conferinței de cameră, procesul-verbal al reuniunii cu părțile, raportul de ședință, procesul-verbal al ședinței de audiere a pledoariilor și procesul-verbal al ședinței de cercetare judecătorească, precum și deciziile luate și constatările efectuate de grefă în cadrul acestei cauze.

23.

Orice înscris depus la dosarul cauzei trebuie să conțină numărul de înregistrare vizat la punctul 10 de mai sus și un număr curent. În plus, actele de procedură depuse de părți și eventualele copii ale acestor acte trebuie să conțină data depunerii și data înscrierii în registru în limba de procedură.”.

La punctul 28, pasajul „Dosarul închis cuprinde o listă a tuturor înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, cu indicarea numărului acestora, precum și o pagină de gardă pe care se menționează numărul de ordine al cauzei, părțile și data închiderii cauzei.” se înlocuiește cu „Dosarul închis cuprinde o listă a tuturor înscrisurilor depuse la dosarul cauzei și o constatare a grefierului care atestă caracterul complet al dosarului.”.

9.	Textul titlului E.2 se înlocuiește cu următorul text: „E.2. Consultarea dosarului și obținerea de copii ale dosarului cauzei”

10.

Textul punctului 30 se înlocuiește cu următorul text:

„30.	Reprezentanții părților principale pot consulta, în birourile grefei, dosarul cauzei, inclusiv dosarele administrative depuse la Tribunal.”.

11.

Textul punctelor 32 și 33 se înlocuiește cu următorul text:

„32.

În cauzele conexate, reprezentanții tuturor părților beneficiază de dreptul de consultare a dosarelor cauzelor vizate de conexare, sub rezerva prevederilor articolului 68 alineatul (4) din Regulamentul de procedură. În schimb, un astfel de drept de consultare nu este aplicabil atunci când o ședință comună de audiere a pledoariilor este organizată în conformitate cu articolul 106a din Regulamentul de procedură.

33.

Persoana care a formulat o cerere de asistență judiciară în temeiul articolului 147 din Regulamentul de procedură fără a fi asistată de un avocat beneficiază de dreptul de consultare a dosarului privind asistența judiciară. Atunci când un avocat este desemnat să o reprezinte, numai reprezentantul respectiv beneficiază de dreptul de consultare a acestui dosar.”.

12.

După punctul 36 se inserează următorul text, ca punctele 36a și 36b:

„36a.

La cererea unei părți, grefierul eliberează o copie a înscrisurilor din dosarul cauzei, dacă este cazul, într-o versiune neconfidențială, precum și extrase din registru.

36b.	La cererea unui terț, grefierul eliberează o copie a hotărârilor sau a ordonanțelor, numai în măsura în care aceste decizii nu sunt deja accesibile publicului și nu conțin date confidențiale, precum și extrase din registru.”.

13.

Textul punctelor care figurează în titlul F se înlocuiesc cu următorul text:

„37.

Originalele hotărârilor și ale ordonanțelor Tribunalului se semnează prin intermediul unei semnături electronice calificate. Acestea se păstrează în mod electronic nealterabil, în ordine cronologică, pe un server special rezervat arhivării pe termen lung. Copia electronică a versiunii certificate pentru conformitate cu originalul a hotărârii sau a ordonanței se imprimă și se depune la dosarul cauzei.

38.	[Text eliminat]

39.	[Text eliminat]

40.

Ordonanțele de îndreptare a unei hotărâri sau a unei ordonanțe, hotărârile sau ordonanțele de interpretare a unei hotărâri ori a unei ordonanțe, hotărârile de soluționare a opoziției împotriva unei hotărâri pronunțate într-o cauză judecată în lipsă, hotărârile și ordonanțele pronunțate în terță opoziție sau în revizuire, semnate prin intermediul unei semnături electronice calificate, se păstrează pe un server special rezervat arhivării pe termen lung împreună și în mod indisociabil, pe de o parte, cu hotărârea sau cu ordonanța în cauză a Tribunalului semnată prin intermediul unei semnături electronice calificate și, pe de altă parte, cu un înscris care conține mențiuni explicative semnat de grefier.

40a.

În cazul în care hotărârea sau ordonanța Tribunalului a fost semnată în mod olograf, decizia Tribunalului privind îndreptarea, interpretarea sau revizuirea semnată prin intermediul unei semnături electronice calificate este menționată pe marginea hotărârii sau a ordonanței în cauză. Copia versiunii certificate pentru conformitate cu originalul a deciziei semnate prin intermediul unei semnături electronice calificate se imprimă și se anexează la minuta hotărârii sau a ordonanței în format hârtie.

40b.

Atunci când o decizie a Tribunalului semnată prin intermediul unei semnături electronice calificate a condus la o decizie pronunțată de Curtea de Justiție în recurs, această decizie se păstrează împreună și în mod indisociabil în format hârtie, pe de o parte, cu versiunea hotărârii sau a ordonanței în cauză a Curții de Justiție, astfel cum a fost transmisă grefei Tribunalului, și, pe de altă parte, cu mențiunile explicative, semnate de grefier, pe marginea deciziei Tribunalului.

40c.

Deciziile Tribunalului semnate prin intermediul unei semnături electronice calificate care au condus la o decizie pronunțată de Curtea de Justiție în recurs se păstrează pe un server special rezervat arhivării pe termen lung împreună și în mod indisociabil, pe de o parte, cu versiunea hotărârii sau a ordonanței în cauză a Curții de Justiție, astfel cum a fost transmisă grefei Tribunalului, și, pe de altă parte, cu un înscris care conține mențiuni explicative semnat de grefier.”.

14.	Textul titlului G și textul punctului 41 se înlocuiesc cu „[Text eliminat]”.

15.

Textul punctelor 45-50 se înlocuiește cu următorul text:

„45.	Atunci când grefierul eliberează un extras din registru, conform articolului 37 din Regulamentul de procedură, se percepe un tarif de grefă de 15 euro/extras.

46.	Atunci când, la cererea unei părți, grefierul îi eliberează acesteia, conform articolului 38 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, o copie a unui act sau un extras din dosarul cauzei, se percepe un tarif de grefă de 40 de euro/document eliberat.

47.

Atunci când, la cererea unei părți, grefierul îi eliberează acesteia, conform articolului 38 alineatul (1) sau articolului 170 din Regulamentul de procedură, o copie certificată pentru conformitate cu originalul a unei ordonanțe sau a unei hotărâri în vederea executării, se percepe un tarif de grefă de 50 de euro/copie certificată pentru conformitate cu originalul.

48.	Atunci când, la cererea unui terț, grefierul îi eliberează acestuia, conform punctului 36b, o copie a unei hotărâri sau a unei ordonanțe, se percepe un tarif de grefă de 40 de euro/copie.

49.	[Text eliminat]

50.

Atunci când o parte sau autorul unei cereri de intervenție a încălcat în mod repetat prevederile Regulamentului de procedură sau ale prezentelor dispoziții practice de punere în aplicare, grefierul percepe, conform articolului 139 litera (c) din Regulamentul de procedură, un tarif de grefă care nu poate depăși suma de 7 000 de euro.”

16.	La punctul 51, pasajul „grefierul solicită plata acestor sume părții care este obligată în acest sens.” se înlocuiește cu „grefierul solicită plata acestor sume debitorului care este obligat în acest sens.”.

17.	La punctul 53, pasajul „grefierul solicită plata acestor sume părții sau terțului care este obligat în acest sens.” se înlocuiește cu „grefierul solicită plata acestor sume debitorului care este obligat în acest sens.”.

18.

Textul titlului C și cel al punctelor care figurează în acest titlu se înlocuiesc cu următorul text:

„C. Omiterea datelor față de public

71.	[Text eliminat]

72.

Cererea de omitere depusă în temeiul articolului 66 sau al articolului 66a din Regulamentul de procedură trebuie să fie formulată prin înscris separat. Aceasta trebuie să indice în mod precis data sau datele vizate de cerere. Cererea de omitere a unor date vizată la articolul 66a din Regulamentul de procedură trebuie motivată.

73.

Pentru a prezerva eficacitatea omiterii datelor vizate la articolele 66 și 66a din Regulamentul de procedură, este necesar ca cererea de omitere a unor date să fie formulată încă de la momentul depunerii actului de procedură care conține datele în cauză. Astfel, efectul util al omiterii datelor este compromis dacă datele au fost deja difuzate pe internet.”.

19.	Textul titlului D și cel al punctelor care figurează în acest titlu se înlocuiesc cu „[Text eliminat]”.

20.	La punctul 81, pasajul „(d) cu o numerotare continuă și în ordinea crescătoare a fiecărei pagini.” se înlocuiește cu „(d) cu o numerotare continuă a paginilor (de exemplu: paginile 1-50.”.

21.

După punctul 81 se inserează următorul text, ca punct 81a:

„81a.

O notă de subsol are în principal ca obiect să cuprindă trimiteri la înscrisurile citate în actul de procedură. În schimb, aceasta nu are ca obiect să dezvolte motivele sau argumentele invocate.”.

22.	La punctul 82, fraza „Opisul anexelor trebuie să figureze la sfârșitul actului de procedură.” se înlocuiește cu „Opisul anexelor trebuie să figureze la sfârșitul actului de procedură cu sau fără numerotarea paginilor.”.

23.

Textul punctului 83 se înlocuiește cu următorul text:

„83.

Opisul anexelor trebuie să cuprindă pentru fiecare anexă:

(a)

numărul anexei (prin utilizarea unei litere și a unui număr; de exemplu: anexa A.1, A.2, … pentru anexele la cererea introductivă; B.1, B.2, … pentru anexele la memoriul în apărare sau la memoriul în răspuns; C.1, C.2, … pentru anexele la memoriul în replică; D.1, D.2, … pentru anexele la memoriul în duplică);

(b)	o scurtă descriere a anexei (de exemplu: „scrisoare”, menționându-se data, autorul și destinatarul);

(c)	indicarea începutului și a sfârșitului fiecărei anexe potrivit numerotării continue a paginilor anexelor (de exemplu: paginile 43-49 din anexe);

(d)	indicarea numărului alineatului în care se face referire pentru prima dată la anexă și care justifică depunerea acesteia.”.

24.

Textul punctelor 85-87 se înlocuiește cu următorul text:

„85.	La un act de procedură nu se pot anexa decât înscrisurile menționate în textul actului de procedură și indicate în opisul anexelor și care sunt necesare pentru a dovedi sau pentru a ilustra conținutul actului.

86.

Anexele la un act de procedură trebuie să fie prezentate într-un mod care să faciliteze consultarea electronică a documentelor de către Tribunal și care să evite orice posibilitate de confuzie. Astfel, trebuie respectate următoarele cerințe:

(a)	fiecare anexă se numerotează în conformitate cu punctul 83 litera (a) de mai sus;

(b)	se recomandă anunțarea unei anexe printr-o pagină de gardă specifică;

(c)	paginile anexelor la un act de procedură se numerotează continuu (de exemplu: 1-152) pornind de la prima pagină a primei anexe (iar nu a opisului anexelor), cu includerea paginilor de gardă și a eventualelor anexe la anexe;

(d)	anexele trebuie să fie ușor lizibile.

87.	Orice trimitere la o anexă depusă trebuie să indice numărul acesteia, astfel cum figurează în opisul anexelor, și actul de procedură împreună cu care este depusă anexa (de exemplu: anexa A.1 la cererea introductivă).”.

25.

Textul punctelor 92-94 se înlocuiește cu următorul text:

„92.

Grefierul refuză înscrierea în registru și depunerea la dosarul cauzei, în tot sau în parte, a actelor de procedură și, dacă este cazul, a înscrisurilor și mijloacelor materiale de probă care nu sunt prevăzute de Regulamentul de procedură. În caz de îndoială, grefierul sesizează președintele pentru a dispune în această privință.

93.

Cu excepția cazurilor expres prevăzute de Regulamentul de procedură și sub rezerva articolului 46 alineatul (2) din Regulamentul de procedură și a punctului 100 de mai jos, grefierul refuză înscrierea în registru și depunerea la dosarul cauzei a actelor de procedură sau a înscrisurilor ori mijloacelor materiale de probă redactate în altă limbă decât limba de procedură.

94.

Atunci când o parte contestă refuzul grefierului de a înscrie în registru și de a depune la dosarul cauzei, în tot sau în parte, un act de procedură sau un înscris ori mijloc material de probă, grefierul prezintă problema președintelui pentru a se decide dacă actul sau înscrisul ori mijlocul material de probă în cauză trebuie primit.”.

26.	Textul punctelor 98 și 99 se înlocuiește cu „[Text eliminat]”.

27.

La punctul 101, fraza „Lipsa îndreptării neregularităților poate determina respingerea acțiunii ca inadmisibilă, în conformitate cu articolul 78 alineatul (6), cu articolul 177 alineatul (6) și cu articolul 194 alineatul (5) din Regulamentul de procedură.” se înlocuiește cu „Lipsa îndreptării neregularităților poate determina respingerea acțiunii ca inadmisibilă, în conformitate cu articolul 78 alineatul (6) și cu articolul 177 alineatul (6) din Regulamentul de procedură.”.

28.

După punctul 104 se inserează următorul text, ca punct 104a:

„104a.

Opisul anexelor și eventualul cuprins nu sunt luate în considerare pentru stabilirea numărului maxim de pagini al unui memoriu.”

29.	Textul titlului „A.1. Acțiunile directe” se înlocuiește cu „A.1. Acțiunile directe (altele decât cele referitoare la cauzele de proprietate intelectuală)”.

30.	Textul titlului „B.1. Acțiunile directe” se înlocuiește cu „B.1. Acțiunile directe (altele decât cele referitoare la cauzele de proprietate intelectuală)”.

31.	La punctul 116, pasajul „trebuie să fie depuse înscrisurile prevăzute la articolul 51 alineatele (2) și (3)” se înlocuiește cu „trebuie să fie depuse, dacă este cazul, înscrisurile prevăzute la articolul 51 alineatele (2) și (3)”.

32.	Textul punctului 117 se înlocuiește cu „[Text eliminat]”.

33.

La punctul 119, textul care figurează după ultima liniuță, „– să fie transmis prin poșta electronică sub forma unui simplu fișier electronic realizat cu ajutorul unui program de prelucrare a textului, la adresa GC.Registry@curia.europa.eu, indicându-se cauza la care se referă.”, se înlocuiește cu „– să fie transmis prin e-Curia la momentul depunerii cererii introductive, indicându-se cauza la care se referă.”.

34.

Textul punctului 122 se înlocuiește cu următorul text:

„Pentru facilitarea pregătirii cererii introductive din punct de vedere formal, reprezentanții părților pot consulta în mod util documentul „Listă de verificare – Cerere introductivă” și modelul indicativ de cerere introductivă care sunt disponibile pe site-ul internet al Curții de Justiție a Uniunii Europene.”.

35.	La punctul 127, pasajul „Punctele 116 și 117 de mai sus se aplică” se înlocuiește cu „Punctul 116 se aplică”.

36.	La punctul 134, pasajul „Punctele 113-115, 117 și 120-122 de mai sus” se înlocuiește cu „Punctele 113-115 și 120-122 de mai sus”.

37.	La punctul 138, pasajul „Punctele 117, 125 și 126 de mai sus” se înlocuiește cu „Punctele 125 și 126 de mai sus”.

38.

Textul punctului 144 se înlocuiește cu următorul text:

„144.

Părțile sunt citate la ședința de audiere a pledoariilor, prin grija grefei, cu cel puțin o lună înainte de desfășurarea acesteia, cu excepția situațiilor în care împrejurările justifică citarea lor într-un termen mai scurt. Atunci când Tribunalul decide să organizeze o ședință de audiere a pledoariilor comună mai multor cauze în temeiul articolului 106a din Regulamentul de procedură, citația la ședință precizează printre altele cauzele vizate de această ședință.”.

39.

După punctul 147 se inserează următorul text, ca punct 147a:

„147a.

Atunci când Tribunalul decide să organizeze o ședință de audiere a pledoariilor comună mai multor cauze în temeiul articolului 106a din Regulamentul de procedură, raportul de ședință sumar întocmit în limba de procedură în fiecare dintre cauzele respective se notifică tuturor celorlalte părți citate la această ședință.”.

40.

După punctul 152 se inserează următorul text, ca punct 152a:

„152a.

În cazul în care o parte intenționează să solicite o derogare de la regimul lingvistic în temeiul articolului 45 alineatul (1) litera (c) sau (d) din Regulamentul de procedură, urmărind folosirea în ședința de audiere a pledoariilor a altei limbi decât limba de procedură, cererea sa trebuie formulată cât mai curând cu putință după citare.”.

41.

La punctul 162, pasajul „Pentru susținerea pledoariei, fiecare parte principală dispune de 15 minute și fiecare intervenient dispune de 10 minute (în cauzele conexate, fiecare parte principală dispune de 15 minute pentru fiecare dintre cauze și fiecare intervenient dispune de 10 minute pentru fiecare dintre cauze),” se înlocuiește cu „Pentru susținerea pledoariei, fiecare parte principală dispune de 15 minute și fiecare intervenient dispune de 10 minute (în cadrul unei ședințe în cauze conexate sau în cadrul unei ședințe comune, fiecare parte principală dispune de 15 minute pentru fiecare dintre cauze și fiecare intervenient dispune de 10 minute pentru fiecare dintre cauze),”.

42.

Textul punctului 165 se înlocuiește cu următorul text:

„165.

Atunci când mai multe părți susțin aceeași teză în fața Tribunalului (ipoteză întâlnită în situația intervențiilor, a cauzelor conexate sau a cauzelor care prezintă similitudini care justifică organizarea unei ședințe comune de audiere a pledoariilor), reprezentanții lor sunt invitați să se concerteze înaintea ședinței de audiere a pledoariilor pentru a evita orice repetare a pledoariei. Reprezentanții părților respective trebuie însă să se asigure că vor lua poziție numai pentru părțile pe care le reprezintă și să se asigure că respectă articolul 84 din Regulamentul de procedură, care prevede condițiile în care poate fi invocat un motiv nou în fața Tribunalului pe parcursul procesului.”.

43.

Textul punctului 167 se înlocuiește cu următorul text:

„167.

În conformitate cu articolul 85 alineatul (3) din Regulamentul de procedură, cu titlu excepțional, părțile principale mai pot depune probe cu ocazia ședinței de audiere a pledoariilor. Într-o asemenea situație, se recomandă să se dispună de un număr suficient de exemplare (inclusiv, dacă este cazul, într-o versiune neconfidențială față de intervenienți). Celelalte părți sunt ascultate cu privire la admisibilitatea și la conținutul acestor probe.”.

44.

După punctul 167 se inserează un nou titlu:

„Ca. Participarea la o ședință prin videoconferință

Ca.1. Cererea de recurgere la videoconferință

167a.

În cazul în care reprezentantul unei părți este împiedicat să participe fizic la o ședință de audiere a pledoariilor la care este convocat, din rațiuni sanitare (de exemplu o împiedicare de natură medicală individuală sau care rezultă din restricții de deplasare legate de o epidemie), din motive de securitate sau din alte motive serioase (de exemplu o grevă în sectorul transportului aerian), reprezentantul părții în cauză trebuie să depună, prin înscris separat, o cerere motivată prin care solicită să poată participa la ședința de audiere a pledoariilor prin videoconferință.

167b.

Pentru ca cererea să poată fi tratată în mod util de Tribunal, aceasta trebuie să fie formulată de îndată ce este cunoscută cauza de împiedicare și trebuie să conțină:

—	în mod precis și justificat, natura împiedicării invocate;

—	coordonatele unei persoane de contact cu care testele tehnice și de interpretare vor putea fi eventual efectuate înainte de ședință;

—	după caz, numărul de ordine al ultimei cauze în care reprezentantul a participat la o ședință prin videoconferință în fața Tribunalului sau a Curții de Justiție.

167c.

Orice cerere de recurgere la videoconferință se notifică celorlalte părți din cauză.

167d.

Partea care a formulat cererea de recurgere la videoconferință, precum și celelalte părți din cauză sunt informate de grefă referitor la decizia luată de președintele camerei cu privire la cerere.

167e.

În cazul în care această decizie este favorabilă, persoana de contact ale cărei coordonate au fost furnizate în prealabil de către reprezentant în cererea sa este contactată de serviciile tehnice ale Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru a organiza cât mai repede posibil teste tehnice și de interpretare la care reprezentantul va trebui să se supună în mod imperativ.

167f.

În cazul în care testele se dovedesc concludente, ședința de audiere a pledoariilor poate fi organizată efectiv prin videoconferință, fapt cu privire la care părțile sunt informate. În cazul în care testele se dovedesc neconcludente, părțile sunt informate cu privire la consecințele asupra menținerii sau amânării ședinței.

Ca.2. Condițiile tehnice

167g.

Recurgerea la videoconferință pentru ședințele de audiere a pledoariilor necesită o înaltă calitate a sunetului și a imaginii, precum și o perfectă stabilitate a conexiunii, care sunt evaluate în cadrul testului prealabil desfășurării ședinței. Prin urmare, trebuie îndeplinite următoarele cerințe tehnice:

—	sunt autorizate numai conexiuni care utilizează protocoalele de apel H.323 și SIP. Protocoalele H.323 și SIP sunt utilizate în mod specific pentru efectuarea de apeluri în videoconferință și asigură o stabilitate și o securitatea optimă a conexiunilor;

—	utilizarea unei platforme software sau a oricărui alt sistem de reuniuni bazat exclusiv pe o aplicație informatică nu este autorizată;

—	conexiunile prin aparate mobile de tip laptop, tablete sau smartphone nu sunt autorizate.

167h.

Atunci când reprezentantul participă la ședință prin videoconferință, el nu poate utiliza decât limba în care este autorizat să pledeze în temeiul normelor de procedură și nu poate avea acces, fără a se aduce atingere unor evoluții viitoare, decât la interpretarea în această limbă.

Ca.3. Recomandări practice adresate reprezentanților care pledează prin videoconferință

167i.

Recomandările practice adresate reprezentanților care pledează prin videoconferință figurează pe site-ul internet al Curții de Justiție a Uniunii Europene.”.

45.	La punctul 168, pasajul „prin poșta electronică, Direcției de interpretare (interpret@curia.europa.eu).” se înlocuiește cu „prin poșta electronică, Direcției de interpretare (interpretation@curia.europa.eu).”.

46.

După punctul 172 se inserează următorul text, ca punct 172a:

„172a.

Atunci când se organizează o ședință de audiere a pledoariilor comună mai multor cauze în conformitate cu articolul 106a din Regulamentul de procedură, un proces-verbal cu un conținut identic pentru toate cauzele respective se depune la dosarul fiecărei cauze în limba de procedură a cauzei.”.

47.

După punctul 184 se inserează următorul text, ca punct 184a:

„184a.

Un intervenient nu poate depune o cerere de aplicare a regimului de confidențialitate față de celelalte părți în proces.”.

48.

Textul punctului 225 se înlocuiește cu următorul text:

„225.

Cererea de suspendare a executării sau de alte măsuri provizorii trebuie să indice, în primul rând, obiectul litigiului și, într-un mod clar și concis, motivele de fapt și de drept pe care se sprijină acțiunea principală și care pun în evidență, la prima vedere, temeinicia acesteia (fumus boni iuris). În al doilea rând, ea trebuie să indice cu precizie măsura sau măsurile solicitate. În al treilea rând, ea trebuie să indice, motivat și susținut cu înscrisuri, împrejurările care determină urgența.”.

49.

După punctul 225 se inserează următorul text, ca punct 225a:

„225a.

În conformitate cu articolul 156 alineatul (4) a doua teză din Regulamentul de procedură, cererea de măsuri provizorii trebuie să cuprindă toate probele și propunerile de probe disponibile destinate să justifice dispunerea măsurilor provizorii. Astfel, judecătorul delegat cu luarea măsurilor provizorii trebuie să dispună de indicații concrete și precise, susținute prin probe scrise detaliate și, dacă este cazul, certificate, sau de propuneri de probe care dovedesc situația în care se află partea care solicită măsurile provizorii și permit să se aprecieze consecințele care ar rezulta, după toate probabilitățile, din lipsa măsurilor solicitate.”.

50.

Textul punctului 227 se înlocuiește cu următorul text:

„227.

Pentru ca o cerere de măsuri provizorii să poată fi soluționată urgent, numărul maxim de pagini pe care nu trebuie, în principiu, să îl depășească este 25, luând totodată în considerare materia în cauză și circumstanțele speței.”.

51.

Anexa 1 se modifică după cum urmează:

(a)

în partea introductivă, pasajul „în conformitate cu articolul 78 alineatul (6), cu articolul 177 alineatul (6) și cu articolul 194 alineatul (5) din Regulamentul de procedură.” se înlocuiește cu „în conformitate cu articolul 78 alineatul (6) și cu articolul 177 alineatul (6) din Regulamentul de procedură.”;

(b)	titlul primei coloane, „Acțiuni directe”, se înlocuiește cu „Acțiuni directe (altele decât cauzele de proprietate intelectuală)”;

(c)

textul de la litera (a) a primei și a celei de a doua coloane se înlocuiește cu următorul text:

„(a)	depunerea documentului [vizat la articolul 51 alineatul (2) din Regulamentul de procedură], cu excepția cazului în care un astfel de document a fost deja depus în scopul deschiderii unui cont de acces e-Curia [articolul 51 alineatul (2) din Regulamentul de procedură]”;

(d)	la litera (b), pasajul, care figurează în prima și în a doua coloană, „dovezi recente a existenței juridice” se înlocuiește cu „dovezi a existenței juridice”;

(e)	la litera (g), pasajul, care figurează în a doua coloană, „și a adreselor pe care acestea le-au indicat în vederea efectuării notificărilor” se înlocuiește cu „și a adreselor pe care acestea le-au indicat în vederea efectuării notificărilor, dacă împrejurările o justifică”.

52.

Anexa 2 se modifică după cum urmează:

(a)

la litera (a), pasajul „[articolul 21 primul paragraf din Statut; articolul 76 litera (a), articolul 177 alineatul (1) litera (a) și articolul 194 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul de procedură]” se înlocuiește cu „[articolul 21 primul paragraf din Statut; articolul 76 litera (a) și articolul 177 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul de procedură]”;

(b)	la litera (b), pasajul „[articolul 76 litera (b), articolul 177 alineatul (1) litera (b) și articolul 194 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul de procedură]” se înlocuiește cu „[articolul 76 litera (b) și articolul 177 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul de procedură]”;

(c)	la litera (h), pasajul „[punctul 86 litera (d) din prezentele dispoziții practice de punere în aplicare]” se înlocuiește cu „[punctul 86 litera (c) din prezentele dispoziții practice de punere în aplicare]”.

53.

Anexa 3 se modifică după cum urmează:

(a)

textul care figurează la litera (a) se înlocuiește cu următorul text: „depunerea documentului vizat la articolul 51 alineatul (2) din Regulamentul de procedură pentru orice alt avocat suplimentar, cu excepția cazului în care un astfel de document a fost deja depus în scopul deschiderii unui cont de acces e-Curia [articolul 51 alineatul (2) din Regulamentul de procedură]”;

(b)	la litera (c), pasajul „[articolul 46 alineatul (2) din Regulamentul de procedură; punctul 99 din prezentele dispoziții practice de punere în aplicare]” se înlocuiește cu „[articolul 46 alineatul (2) din Regulamentul de procedură]”.

Articolul 2

Prezentele modificări ale Dispozițiilor practice de punere în aplicare a Regulamentului de procedură al Tribunalului se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Acestea intră în vigoare la 1 aprilie 2023.

Luxemburg, 1 februarie 2023.

Grefier

E. COULON

Președinte

M. VAN DER WOUDE

(1) JO L 44, 14.2.2023, p. 8.

(2) JO L 152, 18.6.2015, p. 1, cu modificările ulterioare (JO L 217, 12.8.2016, p. 78, JO L 294, 21.11.2018, p. 23, rectificare în JO L 296, 22.11.2018, p. 40).

		ISSN 1977-0782
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 73

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 66 10 martie 2023

Cuprins		II Acte fără caracter legislativ	Pagina
		REGULAMENTE
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/543 al Comisiei din 9 martie 2023 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 686/2012 în ceea ce privește alocarea către statele membre, în sensul procedurii de reînnoire, a evaluării substanțelor active a căror aprobare expiră în perioada 31 ianuarie 2029-1 octombrie 2035 ( 1 )	1
		DIRECTIVE
	*	Directiva delegată (UE) 2023/544 a Comisiei din 16 decembrie 2022 de modificare a Directivei 2000/53/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește exceptările pentru utilizarea plumbului în aliajele de aluminiu pentru prelucrare, în aliajele de cupru și în anumite baterii ( 1 )	5
		DECIZII
	*	Decizia (UE) 2023/545 a Consiliului din 7 martie 2023 de numire a trei membri și a doi supleanți, propuși de Republica Federală Germania, în Comitetul Regiunilor	12
	*	Decizia (UE) 2023/546 a Consiliului din 7 martie 2023 de numire a unui membru și a doi supleanți, propuși de Republica Slovenia, în Comitetul Regiunilor	14
	*	Decizia (UE) 2023/547 a Consiliului din 7 martie 2023 de numire a unui membru, propus de Republica Italiană, în Comitetul Regiunilor	16
	*	Decizia de punere în aplicare (UE) 2023/548 a Comisiei din 6 martie 2023 de neacordare a unei autorizații a Uniunii pentru familia de produse biocide UL Hydrogen Peroxide Family 1 în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului [notificată cu numărul C(2023) 1372]	17
	*	Decizia (UE) 2023/549 a Băncii Centrale Europene din 6 martie 2023 privind accesul la anumite date din TARGET și utilizarea acestora și de abrogare a Deciziei BCE/2010/9 (BCE/2023/3)	19
		RECOMANDĂRI
	*	Recomandarea (UE) 2023/550 a Comisiei din 8 martie 2023 privind programele naționale de sprijin pentru planificarea mobilității urbane durabile [notificată cu numărul C(2023) 1524]	23
		REGULAMENTE DE ORDINE INTERIOARĂ ȘI DE PROCEDURĂ
	*	Decizia nr. 2019/1 a Comitetului director regional al Comunității transporturilor (ca urmare a unei consultări scrise) privind adoptarea bugetului Comunității transporturilor pentru anul 2019 [2023/551]	34
	*	Decizia NR. 2019/2 a Comitetului director regional al Comunității transporturilor (ca urmare a unei consultări scrise a membrilor Comitetului director regional) privind directorul Secretariatului permanent al Comunității transporturilor [2023/552]	36
	*	Decizia nr. 2019/3 a Comitetului director regional al Comunității transporturilor [2023/553] din 5 iunie 2019 referitoare la:	37
	*	Decizia nr. 2020/2 a Comitetului director regional al comunității transporturilor (ca urmare a unei consultări a membrilor Comitetului director regional) privind directorul Secretariatului permanent al Comunității transporturilor [2023/554]	38
	*	Decizia nr. 2020/3 a Comitetului director regional al Comunității transporturilor (ca urmare a unei consultări a membrilor Comitetului director regional) privind directorul adjunct al Secretariatului permanent al Comunității transporturilor [2023/555]	39
	*	Decizia nr. 2020/05 a Comitetului director regional al Comunității transporturilor referitoare la normele privind rambursarea cheltuielilor suportate de persoanele din afara Secretariatului permanent al Comunității transporturilor invitate să participe la reuniuni în calitate de experți [2023/556]	40
	*	Decizia nr. 2020/7 a Comitetului director regional al Comunității transporturilor privind desemnarea auditorului extern independent în vederea efectuării auditului anual pentru exercițiul financiar 2019 [2023/557]	44
	*	Decizia nr. 2020/08 a Comitetului director regional al comunității transporturilor privind înființarea Comitetului tehnic pentru transportul mărfurilor periculoase [2023/558]	45
	*	Decizia nr. 01/2021 a Comitetului director regional al Comunității transporturilor (ca urmare a consultării scrise) privind adoptarea bugetului Comunității transporturilor pentru anul 2021 [2023/559]	46
	*	Decizia nr. 2021/02 a Comitetului director regional al Comunității transporturilor referitoare la normele privind rambursarea cheltuielilor suportate de persoanele din afara Secretariatului permanent al Comunității transporturilor invitate să participe la reuniunile Comunității transporturilor [2023/560]	48
	*	Decizia nr. 2021/03 a Comitetului director regional al Comunității transporturilor referitoare la normele privind rambursarea costurilor de călătorie și de mutare suportate de personalul Secretariatului permanent al Comunității transporturilor la începerea activității și la încetarea raporturilor de muncă [2023/561]	54
	*	Modificări ale dispozițiilor practice de punere în aplicare a Regulamentului de procedură al Tribunalului	58

Linia bugetară	Suma (EUR)
Salariile funcționarilor	750 000
Contribuții la sistemul de sănătate/pensii pentru funcționari	200 000
Costuri de funcționare ale Secretariatului (inclusiv cheltuieli fixe/deplasări/organizare de reuniuni)	330 000
Echipamente informatice de birou și mobilier (care nu sunt acoperite de acordul privind sediul)	100 000
Costuri de recrutare (publicare și rambursarea cheltuielilor candidaților)	100 000
Total	1 480 000
Rezervă (aproximativ: 10 %)	150 000
Total general	1 630 000
Din care: Contribuția UE (80 %) (*1)	1 304 000
Contribuția WB6 (20 %: în anexa V la TCT este prevăzută distribuția pe țări).	326 000

		Rectificări
	*	Rectificare la Decizia (PESC) 2023/387 a Consiliului din 20 februarie 2023 în sprijinul unui mecanism global de raportare privind armele convenționale ilicite și munițiile aferente pentru a reduce riscul deturnării și al transferului ilicit al acestora (iTrace V) ( JO L 53, 21.2.2023 )	67