(1)

La 5 martie 2014, Consiliul a adoptat Regulamentul (UE) nr. 208/2014.

(2)

Pe baza unei reexaminări efectuate de Consiliu, ar trebui să se actualizeze informațiile din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 208/2014 referitoare la dreptul la apărare și la dreptul la protecție jurisdicțională efectivă.

(3)

Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 208/2014 ar trebui modificat în consecință,

(1)

Este necesar să se asigure că membrii compensatori care nu se află în situație de neîndeplinire a obligațiilor de plată și care sunt eligibili pentru despăgubirile menționate la articolul 20 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/23 sunt tratați în mod echitabil. Prin urmare, în cazul în care există o separare între plățile în numerar și instrumentele care recunosc o creanță asupra profiturilor viitoare, alocarea între plățile în numerar și instrumentele respective ar trebui să fie identică pentru toți membrii compensatori care nu se află în situație de neîndeplinire a obligațiilor de plată și care trebuie să fie despăgubiți.

(2)

În conformitate cu articolul 20 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/23, autoritatea competentă a unei CPC poate impune unei CPC să despăgubească membrii compensatori pentru pierderea lor prin emiterea de instrumente care recunosc o creanță asupra profiturilor viitoare ale CPC respective. Cu toate acestea, emiterea unor astfel de instrumente și creanțele aferente asupra profiturilor viitoare ale CPC nu ar trebui să pună în pericol viabilitatea CPC și capacitatea sa de a-și satisface nevoile de investiții și nici să diminueze atractivitatea CPC pentru acționarii săi și investitorii săi externi pe o perioadă lungă de timp. Pentru a diminua acest risc, este oportun să se prevadă că creanțele anuale asupra profiturilor viitoare ale unei CPC nu ar trebui să depășească 70 % din profiturile anuale ale CPC și că aceste instrumente și creanțe nu ar trebui să depășească o perioadă mai lungă de zece ani.

(3)

Prezentul regulament se bazează pe proiectul de standarde tehnice de reglementare prezentat Comisiei de Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe.

(4)

Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe a efectuat consultări publice deschise cu privire la proiectul de standarde tehnice de reglementare pe care se bazează prezentul regulament, a analizat costurile și beneficiile potențiale aferente și a solicitat opinia Grupului părților interesate din domeniul valorilor mobiliare și piețelor, instituit în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (2),

(1)

Atunci când iau în considerare structura capitalului și profilul de risc ale unei CPC pentru a evalua planul de redresare al CPC respective, autoritățile competente și colegiile de supraveghetori ar trebui să analizeze dacă planul de redresare este corespunzător pentru a asigura caracterul adecvat al resurselor financiare ale CPC, inclusiv, dacă este necesar, pentru a asigura recapitalizarea în timp util a CPC, reconstituirea resurselor sale prefinanțate și pentru a aborda orice deficit de finanțare și de lichiditate.

(2)

Atunci când iau în considerare ordinea utilizării resurselor unei CPC în situații de neîndeplinire a obligațiilor de plată pentru a evalua planul de redresare al CPC respective, autoritățile competente și colegiile de supraveghetori ar trebui să analizeze dacă structura normelor privind ordinea utilizării resurselor CPC respective în situații de neîndeplinire a obligațiilor de plată și alocarea pierderilor sunt adecvate pentru a susține toate scenariile de pierderi din neîndeplinirea obligațiilor de plată și dacă respectiva alocare a pierderilor este executorie din punct de vedere juridic.

(3)

Atunci când iau în considerare complexitatea structurii organizatorice a unei CPC pentru a evalua planul de redresare al CPC respective, autoritățile competente și colegiile de supraveghetori ar trebui să analizeze dacă structura acționariatului și mecanismele de guvernanță ale respectivei CPC sunt suficient de clare și realizabile pentru a confirma fezabilitatea planului de redresare și pentru a asigura punerea în aplicare fără probleme a măsurilor de redresare.

(4)

Atunci când iau în considerare substituibilitatea activităților unei CPC pentru a evalua planul de redresare al CPC respective, autoritățile competente și colegiile de supraveghetori ar trebui să analizeze modul în care planul de redresare al CPC respective prevede că o parte sau toate serviciile de compensare ale CPC ar putea fi furnizate de alte CPC autorizate din Uniune sau de CPC-uri recunoscute din țări terțe pentru a atenua riscul de perturbare a serviciilor esențiale pentru economia reală și pentru stabilitatea financiară.

(5)

Atunci când iau în considerare profilul de risc al unei CPC pentru a evalua planul de redresare al CPC respective, autoritățile competente și colegiile de supraveghetori ar trebui să țină seama de caracteristicile activității, precum și de guvernanța și riscurile juridice ale CPC respective, pentru a evalua dacă respectiva CPC are capacitatea de a lua măsurile prevăzute în planul de redresare într-un mod rapid și eficient, indiferent de particularitățile CPC.

(6)

Atunci când iau în considerare gradul de pregătire al unei CPC pentru a face față unor crize care ar pune în pericol viabilitatea CPC în scopul evaluării planului de redresare al CPC respective, autoritățile competente și colegiile de supraveghetori ar trebui să țină seama de caracterul adecvat al scenariilor și indicatorilor incluși în planul de redresare, având în vedere particularitățile CPC respective, pentru a asigura credibilitatea nivelului de pregătire al CPC pentru a face față unor astfel de crize.

(7)

Atunci când iau în considerare modelul de afaceri al unei CPC pentru a evalua planul de redresare al CPC respective, autoritățile competente și colegiile de supraveghetori ar trebui să țină seama de caracterul adecvat al identificării funcțiilor critice în planul de redresare respectiv și de modul în care planul de redresare prevede să se procedeze la vânzarea unor active sau linii de activitate pentru a anticipa efectele activării planului de redresare asupra membrilor compensatori, a clienților și a clienților lor indirecți, precum și asupra angajamentelor de externalizare.

(8)

Atunci când iau în considerare impactul planului de redresare al unei CPC asupra anumitor entități în ceea ce privește comunicarea, autoritățile competente și colegiile de supraveghetori ar trebui să țină seama de caracterul adecvat al procedurilor de comunicare și informare ale CPC pentru a face schimb de informații într-un mod cât mai transparent posibil și pentru a gestiona reacțiile potențial negative ale pieței la dificultățile CPC.

(9)

Atunci când iau în considerare impactul planului de redresare al unei CPC asupra membrilor compensatori, autoritățile competente și colegiile de supraveghetori ar trebui să analizeze modul în care CPC respectivă evaluează complexitatea membrilor săi compensatori pentru a anticipa impactul planului de redresare asupra clienților și a clienților indirecți ai membrilor compensatori și să țină seama de obligațiile contractuale ale acestora în orice scenariu de redresare.

(10)

Atunci când iau în considerare impactul planului de redresare al unei CPC asupra infrastructurilor pieței afiliate, autoritățile competente și colegiile de supraveghetori ar trebui să analizeze dacă punerea în aplicare a măsurilor de redresare a CPC respective poate afecta operațiunile unei infrastructuri afiliate pentru a evalua în mod corespunzător impactul planului de rezoluție în ceea ce privește efectele interoperabilității.

(11)

Atunci când iau în considerare impactul planului de redresare al unei CPC asupra piețelor financiare deservite de CPC, inclusiv asupra locurilor de tranzacționare, autoritățile competente și colegiile de supraveghetori ar trebui să țină seama de orice legătură cu locurile de tranzacționare ale CPC respective pentru a anticipa orice impact semnificativ al măsurilor de redresare asupra capacității unui loc de tranzacționare de a procesa tranzacții sau de a stabili prețuri.

(12)

Atunci când iau în considerare impactul planului de redresare al unei CPC asupra sistemului financiar al oricărui stat membru și al Uniunii în ansamblu, autoritățile competente și colegiile de supraveghetori ar trebui să evalueze impactul măsurilor de redresare asupra entităților care au legături materiale cu respectiva CPC, asupra membrilor compensatori și IPF-urilor respective, pentru a ține seama de orice risc de contagiune care ar putea decurge din activarea planului de redresare. Acestea ar trebui, de asemenea, să ia în considerare caracterul adecvat al stimulentelor introduse de planul de redresare pentru a se asigura că măsurile de redresare și instrumentele de alocare a pierderilor sunt susceptibile să optimizeze probabilitatea unei redresări reușite, cu o alocare echitabilă și proporțională a costurilor între acționarii CPC respective, membrii compensatori și clienții lor.

(13)

Prezentul regulament se bazează pe proiectul de standarde tehnice de reglementare înaintat Comisiei de Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe („ESMA”).

(14)

ESMA a elaborat proiectul de standarde tehnice pe care se bazează prezentul regulament, în cooperare cu Sistemul European al Băncilor Centrale și cu Comitetul european pentru risc sistemic. ESMA a efectuat consultări publice deschise cu privire la un astfel de proiect de standarde tehnice de reglementare, a analizat costurile și beneficiile potențiale aferente și a solicitat recomandările Grupului părților interesate din domeniul valorilor mobiliare și piețelor, înființat în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (2),

(1)

În conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (2), Comisia a examinat cererea Italiei din 30 august 2018 de înregistrare a denumirii „Grappa della Valle d’Aosta/Grappa de la Vallée d’Aoste” ca indicație geografică.

(2)

Regulamentul (UE) 2019/787, care înlocuiește Regulamentul (CE) nr. 110/2008, a intrat în vigoare la 25 mai 2019. În conformitate cu articolul 49 alineatul (1) din regulamentul respectiv, capitolul III din Regulamentul (CE) nr. 110/2008, referitor la indicațiile geografice, se abrogă cu efect de la 8 iunie 2019.

(3)

După ce a concluzionat că cererea este conformă cu Regulamentul (CE) nr. 110/2008, Comisia a publicat specificațiile de bază din dosarul tehnic în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (3), aplicând articolul 17 alineatul (6) din regulamentul respectiv, în conformitate cu articolul 50 alineatul (4) primul paragraf din Regulamentul (UE) 2019/787.

(4)

Comisia nu a primit niciun act de opoziție în conformitate cu articolul 27 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2019/787.

(5)

Prin urmare, este necesar ca denumirea „Grappa della Valle d’Aosta/Grappa de la Vallée d’Aoste” să fie înregistrată ca indicație geografică,

(1)

În ianuarie 2017, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a instituit o taxă antidumping definitivă la importurile de anumite accesorii de țevărie pentru sudat cap la cap (denumite în continuare „ATSCC” sau „accesorii de țevărie”) originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC” sau „China”) și din Taiwan prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/141 al Comisiei (2), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/659 al Comisiei (3). Taxele antidumping în vigoare variază între 30,7 % și 64,9 % pentru importurile originare din RPC și respectiv între 5,1 % și 12,1 % pentru importurile originare din Taiwan. Investigația care a condus la aceste taxe a fost deschisă în octombrie 2015 (denumită în continuare „investigația inițială”) (4).

(2)

În ianuarie 2022, Comisia a deschis o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor existente, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, prin publicarea unui aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (5). Această reexaminare este încă în desfășurare.

(3)

Comisia a primit o cerere (denumită în continuare „cererea”) în temeiul articolului 13 alineatul (3) și al articolului 14 alineatul (5) din regulamentul de bază, prin care i se solicita să investigheze posibila circumvenție a măsurilor antidumping instituite asupra importurilor de ATSCC originare din China prin intermediul importurilor de ATSCC expediate din Malaysia, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Malaysia și să supună aceste importuri înregistrării.

(4)

Cererea a fost depusă la 25 aprilie 2022 de Comitetul de protecție a industriei de accesorii de țevărie din oțel sudate cap la cap a Uniunii Europene (denumit în continuare „solicitantul”).

(5)

Cererea conținea suficiente elemente de probă care indicau o modificare a configurației schimburilor comerciale implicând exporturi din China și Malaysia către Uniune, care a avut loc după instituirea măsurilor privind ATSCC originare din China.

(6)

În plus, cererea a furnizat elemente de probă care arată că este improbabil ca această modificare să decurgă din practici, operațiuni sau prelucrări pentru care există o motivație suficientă sau o justificare economică alta decât instituirea taxei. Într-adevăr, solicitantul a susținut că producția reală a produsului care face obiectul investigației în Malaysia a fost limitată la numai doi producători ale căror exporturi către Uniune luate împreună au reprezentat în mod constant volume cu mult mai mici decât volumele produsului care face obiectul investigației exportat din Malaysia către Uniune de la instituirea măsurilor privind produsul în cauză. Conform elementelor de probă furnizate de solicitant, modificarea părea să rezulte din transbordarea produsului în cauză originar din RPC prin Malaysia către Uniune. Solicitantul a prezentat elemente de probă care pun sub semnul întrebării existența reală a unor instalații de producție ale societăților deținute de China în Malaysia. În plus, solicitantul a furnizat elemente de probă conform cărora producătorii chinezi propuneau fățiș schimbarea originii produsului în cauză din cea chineză în cea malaysiană.

(7)

De asemenea, cererea conținea suficiente elemente de probă care indicau faptul că practicile, operațiunile sau prelucrările respective compromiteau efectele corective ale măsurilor antidumping existente în ceea ce privește cantitățile și prețurile. Se pare că volume semnificative de importuri de produs care face obiectul investigației au pătruns pe piața Uniunii. În plus, au existat suficiente elemente de probă conform cărora aceste importuri de ATSCC au fost efectuate la prețuri prejudiciabile.

(8)

În ultimul rând, cererea conținea suficiente elemente de probă conform cărora ATSCC expediate din Malaysia au fost exportate la prețuri de dumping în raport cu valoarea normală stabilită anterior pentru ATSCC originare din China.

(9)

Produsul vizat de posibila circumvenție este reprezentat de accesoriile de țevărie pentru sudat cap la cap, din tipuri de oțel inoxidabil austenitic de diferite calități, corespunzătoare tipurilor AISI 304, 304L, 316, 316L, 316Ti, 321 și 321H și echivalentelor acestora din celelalte norme, având diametrul exterior de maximum 406,4 mm și grosimea peretelui de 16 mm sau mai mică, cu o rugozitate medie (Ra) a suprafeței interne de cel puțin 0,8 microni, fără flanșe, chiar finisate, încadrate la data intrării în vigoare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/141 al Comisiei la codurile NC ex 7307 23 10 și ex 7307 23 90 (codurile TARIC 7307231015, 7307231025, 7307239015, 7307239025) și originare din RPC (denumite în continuare „produsul în cauză”). Acesta este produsul căruia i se aplică măsurile aflate în prezent în vigoare.

(10)

Produsul care face obiectul investigației este același cu cel descris în considerentul anterior, dar expediat din Malaysia, indiferent dacă a fost sau nu declarat ca fiind originar din Malaysia, încadrat în prezent la aceleași coduri NC ca și produsul în cauză (codurile TARIC 7307231035, 7307231040, 7307239035, 7307239040) (denumit în continuare „produsul care face obiectul investigației”).

(11)

Investigația a arătat că ATSCC exportate în Uniune din China și ATSCC expediate din Malaysia, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Malaysia, prezintă aceleași caracteristici fizice și chimice de bază și sunt destinate acelorași utilizări, prin urmare sunt considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(12)

Pantech Steel Industries Sdn. Bhd (denumită în continuare „PSI”), una dintre societățile grupului Pantech, a contactat Comisia pentru a se asigura că unul dintre tipurile lor de produse – coturile lungi pentru țevi de înaltă frecvență – nu este inclus în definiția inițială a produsului. În urma analizei descrierii furnizate a produsului și a consultării solicitantului, Comisia a confirmat că coturile lungi pentru țevi de înaltă frecvență nu au fost incluse în definiția inițială a produsului.

(13)

Paul Meijering Metalen B.V. (PMM B.V.), un importator din Uniune, nu a fost de acord cu definiția produsului care face obiectul investigației. Acesta a prezentat observații cu privire la acest aspect, precum și cu privire la deschiderea procedurii și a solicitat o audiere cu serviciile Comisiei. Audierea a avut loc la data de 7 iulie 2022. În cursul audierii, Comisia a explicat că scopul prezentei investigații este de a stabili dacă există o circumvenție prin Malaysia. Nu a existat niciun temei juridic pentru reexaminarea domeniului de aplicare al măsurilor în contextul prezentei investigații. Definiția produsului a fost stabilită în investigația inițială, care a arătat că toate accesoriile de țevărie din definiția produsului sunt produse similare.

(14)

Întrucât a stabilit, după ce a informat statele membre, că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei investigații în temeiul articolului 13 alineatul (3) din regulamentul de bază, Comisia a deschis investigația și a supus înregistrării importurile de ATSCC expediate din Malaysia, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Malaysia, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/894 al Comisiei (6) (denumit în continuare „regulamentul de deschidere”), la 8 iunie 2022.

(15)

Regulamentul de deschidere a afirmat că, în cazul în care, în cursul investigației, ar fi identificate practici de circumvenție care intră sub incidența articolului 13 din regulamentul de bază, altele decât cele menționate în considerentul 7, investigația ar putea viza, de asemenea, aceste practici.

(16)

PMM B.V. a subliniat că în cerere există o discrepanță între exporturile din Malaysia către Uniune pentru anul 2017 și importurile corespunzătoare din Malaysia în Uniune. De asemenea, acesta nu a fost de acord cu afirmația solicitantului potrivit căreia singura explicație pentru diferența dintre exporturile din China către Malaysia și exporturile din Malaysia către Uniune a fost transbordarea. În cele din urmă, acesta a indicat lipsa referințelor din cerere.

(17)

În cadrul audierii menționate în considerentul 13, Comisia a explicat că a efectuat examinarea în conformitate cu articolul 13 alineatul (3) din regulamentul de bază și a ajuns la concluzia că au fost îndeplinite cerințele pentru deschiderea unei investigații, și anume că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea investigației. În conformitate cu articolul 13 alineatul (3) din regulamentul de bază, o cerere trebuie să conțină informațiile care sunt în mod rezonabil la dispoziția solicitantului. Standardul juridic al elementelor de probă necesar pentru deschiderea unei investigații (elemente de probă „suficiente”) este diferit de cel necesar pentru stabilirea finală a existenței unei circumvenții.

(18)

Diferența constatată în statisticile pentru 2017 sau acuzațiile de transbordare bazate pe diferența de statistici dintre RPC și Malaysia nu a schimbat faptul că cererea a indicat o modificare clară a configurației schimburilor comerciale dintre RPC, Malaysia și Uniune. Solicitantul a furnizat, de asemenea, elemente de probă privind practicile de transbordare.

(19)

Cu toate acestea, Comisia a explicat că scopul investigației este de a stabili dacă modificarea configurației schimburilor comerciale, inclusiv cea dintre China și Malaysia, se datorează unor practici care constituie circumvenție în conformitate cu articolul 13 din regulamentul de bază și nu se limitează la transbordare.

(20)

Având în vedere cele de mai sus, cererea conținea suficiente elemente de probă cu privire la factorii prevăzuți la articolul 13 alineatul (1) din regulamentul de bază pentru a justifica deschiderea investigației în conformitate cu articolul 13 alineatul (3).

(21)

Perioada de investigație s-a desfășurat în intervalul cuprins între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2021 (denumită în continuare „perioada de investigație” sau „PA”). Au fost colectate date referitoare la perioada de investigație pentru a se cerceta, printre altele, presupusa modificare a configurației schimburilor comerciale rezultată ca urmare a instituirii măsurilor asupra produsului în cauză, precum și existența unor practici, operațiuni sau prelucrări pentru care nu exista o motivație suficientă sau o justificare economică, alta decât instituirea taxei. Pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2021 (denumită în continuare „perioada de raportare” sau „PR”) au fost colectate date mai detaliate, pentru a se examina dacă importurile au compromis efectul corectiv al măsurilor în vigoare în ceea ce privește prețurile și/sau cantitățile, precum și existența dumpingului.

(22)

Comisia a informat oficial autoritățile din China și Malaysia, producătorii-exportatori cunoscuți din aceste țări, industria Uniunii și importatorii cunoscuți din Uniune cu privire la deschiderea investigației.

(23)

În plus, Comisia a solicitat Misiunii Malaysiei pe lângă Uniunea Europeană să îi comunice numele și adresele producătorilor-exportatori și/sau ale asociațiilor reprezentative care ar putea fi interesate să coopereze la investigație, pe lângă producătorii-exportatori din Malaysia care au fost identificați în cerere de către solicitant. Misiunea Malaysiei a furnizat Comisiei o listă. Comisia a contactat toate societățile la deschiderea investigației.

(24)

Formularele de cerere de scutire pentru producătorii/exportatorii din Malaysia, chestionarele pentru producătorii/exportatorii din China și pentru importatorii din Uniune au fost puse la dispoziție pe site-ul web al DG Comerț.

(25)

Patru producători-exportatori din Malaysia au prezentat formulare de cerere de scutire. Aceștia au fost:

(26)

În plus, patru societăți din Malaysia, afiliate cu Pantech sau SPI, au transmis răspunsuri la chestionar.

(27)

În plus, 6 importatori din Uniune au trimis răspunsuri la chestionar. Una dintre aceste societăți nu a importat ATSCC din Malaysia, prin urmare răspunsul său nu a mai fost analizat. Comisia a utilizat răspunsurile la chestionar ale importatorilor pentru a verifica încrucișat fluxurile comerciale și numele furnizorilor din Malaysia.

(28)

În procesul de verificare a informațiilor și statisticilor furnizate de solicitant și de societățile cooperante din Malaysia, Comisia a organizat consultări la fața locului cu autoritățile din Malaysia, și anume cu Ministerul Comerțului și Industriei, cu autoritățile vamale regale, cu Ministerul Finanțelor și cu reprezentanți ai zonelor de liber schimb Klang și Penang.

(29)

În plus, în conformitate cu articolul 16 din regulamentul de bază, Comisia a efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor societăți:

(30)

Comisia a efectuat, de la distanță, verificări încrucișate ale următoarelor societăți:

(31)

Comisia a oferit părților interesate posibilitatea de a-și face cunoscut punctul de vedere în scris și de a solicita să fie audiate în termenul prevăzut în regulamentul de deschidere. Toate părțile au fost informate cu privire la faptul că neprezentarea tuturor informațiilor relevante sau prezentarea de informații incomplete, false sau care induc în eroare ar putea conduce la aplicarea articolului 18 din regulamentul de bază și la formularea constatărilor doar pe baza datelor disponibile.

(32)

La 7 iulie 2022, a avut loc o audiere cu importatorul din Uniune PMM B.V., astfel cum se explică în considerentele 13 și 16-19. În urma comunicării constatărilor, au avut loc audieri cu MAC și PMM B.V. la 8 și, respectiv, 12 decembrie 2022.

(33)

În conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din regulamentul de bază, evaluarea unei eventuale circumvenții ar trebui să fie efectuată analizându-se următoarele:

(34)

Cererea a presupus transbordarea produsului în cauză din Malaysia către Uniune (a se vedea considerentul 6).

(35)

În ceea ce privește transbordarea, investigația nu a găsit elemente de probă care să ateste că vreunul dintre cei patru producători-exportatori cooperanți, care reprezentau totalitatea exporturilor către Uniune în cursul PR (a se vedea considerentul 39 de mai jos), a fost implicat în astfel de practici. Comisia a comparat datele raportate de cele patru societăți cooperante cu statisticile, care au arătat că acestea reprezentau marea majoritate a exporturilor de ATSCC către Uniune în cea mai mare parte a perioadei de investigație și totalitatea acestor exporturi în perioada de raportare. Investigația a stabilit că niciuna dintre cele patru societăți nu a fost implicată în transbordare. Achizițiile lor de ATSCC din RPC au fost minime și au fost vândute pe piața internă din Malaysia. Prin urmare, această afirmație nu a putut fi confirmată de prezenta investigație.

(36)

Cu toate acestea, astfel cum se menționează în considerentul 5, cererea conținea suficiente elemente de probă care indicau o modificare a configurației schimburilor comerciale implicând exporturi din China și Malaysia către Uniune, care a avut loc după instituirea măsurilor privind ATSCC originare din China. În mod concret, cererea a furnizat elemente de probă, bazate pe statistici oficiale, privind o creștere a importurilor de ATSCC din Malaysia în Uniune și o creștere paralelă a importurilor de ATSCC din China în Malaysia (7), constituind o modificare a configurației schimburilor comerciale, astfel cum se prevede la articolul 13 din regulamentul de bază. În plus, astfel cum se menționează în considerentul 6, cererea a furnizat elemente de probă care arată că, pe baza cunoștințelor referitoare la producția reală din Malaysia, este improbabil ca această modificare să decurgă din practici, operațiuni sau prelucrări pentru care există o motivație suficientă sau o justificare economică alta decât instituirea taxei. Conform cererii, modificarea a decurs din transbordare, iar această afirmație a fost susținută de elemente de probă suficiente, în mod concret, de oferte din partea societăților din Malaysia care propuneau în mod clar să furnizeze ATSCC chineze cu originea schimbată, astfel încât să se evite taxele antidumping (8). Deși, astfel cum s-a menționat în considerentul 35, investigația nu a identificat nicio dovadă a faptului că societățile din Malaysia au pus în aplicare efectiv presupusa propunere de revânzare de ATSCC din China, ea a confirmat că a avut loc o modificare a configurației schimburilor comerciale. Având în vedere elementele de probă, în special capacitatea reală de producție cunoscută în Malaysia, era improbabil ca o astfel de modificare să fi avut loc din cauza unei practici, a unui proces sau a unei activități pentru care există o motivație suficientă sau o justificare economică. Prin urmare, Comisia a continuat investigația.

(37)

Investigația a vizat toate practicile care intră sub incidența articolului 13 din regulamentul de bază (a se vedea considerentul 15) și, prin urmare, Comisia a analizat, de asemenea, operațiunile de asamblare ale societăților în cauză pe baza utilizării materiilor prime sau a produselor semifinite din China.

(38)

În ceea ce privește operațiunile de asamblare, Comisia a analizat în mod specific dacă au fost îndeplinite criteriile prevăzute la articolul 13 alineatul (2) din regulamentul de bază, în special:

(39)

Astfel cum se menționează în considerentul 25, patru producători-exportatori din Malaysia au solicitat să fie scutiți de aplicarea măsurilor, în cazul în care acestea sunt extinse la Malaysia. Cei patru au cooperat pe parcursul întregii proceduri prin depunerea de formulare de cerere de scutire, prin furnizarea de răspunsuri la scrisorile de clarificare și prin faptul că au fost de acord cu efectuarea de verificări la fața locului. Nivelul de cooperare din partea producătorilor-exportatori din Malaysia a fost ridicat, volumele agregate de exporturi de ATSCC către Uniune raportate de aceștia în formularele de cerere de scutire prezentate reprezentând totalitatea volumelor importate din Malaysia în cursul perioadei de raportare, astfel cum au fost raportate în statisticile EUROSTAT privind importurile.

(40)

Tabelul 1 prezintă evoluția importurilor de ATSCC din China și Malaysia către Uniune în perioada de investigație.

Tabelul 1

Importurile de ATSCC efectuate în Uniune în perioada de investigație (tone)

(41)

Volumul total al importurilor Uniunii de ATSCC din Malaysia a crescut de peste cinci ori în perioada de investigație, de la 297 de tone în 2014 la 1 626 de tone în cursul PR.

(42)

În același timp, importurile Uniunii din China au scăzut cu 76 %, de la 3 018 de tone în 2014 la 719 de tone în cursul PR.

(43)

Întrucât Comisia nu a găsit niciun element de probă privind transbordarea de către cei patru producători-exportatori cooperanți, volumele importurilor malaysiene de produs care face obiectul investigației din China nu au fost analizate.

(44)

Principalele materii prime pentru producția de ATSCC sunt țevile și tuburile sudate și țevile și tuburile fără sudură. Aceste materii prime sunt prelucrate ulterior pentru a produce accesorii de țevărie sudate, respectiv fără sudură. În plus, accesoriile de țevărie fără sudură sub formă de capac sunt fabricate din plăci. În plus, una dintre societățile cooperante utiliza, de asemenea, plăci deflectoare pentru producerea de accesorii de țevărie sudate cu diametru mare. În cele din urmă, una dintre societățile cooperante importa, de asemenea, în cursul unei părți din PI, produse semifinite (racorduri pentru țevi) pentru prelucrare ulterioară.

(45)

Tabelul 2 prezintă evoluția importurilor malaysiene de piese utilizate pentru fabricarea de ATSCC din China, pe baza datelor verificate ale societăților cooperante. Comisia a comparat aceste cifre cu statisticile privind importurile din Malaysia obținute de la autoritățile malaysiene și cu cele disponibile în baza de date Global Trade Atlas (GTA) (9). Cu toate acestea, cifrele raportate de societăți au fost considerate mai fiabile în analiza configurației schimburilor comerciale decât statisticile privind importurile. Materiile prime în cauză pot fi importate în Malaysia sub mai multe coduri vamale de 10 cifre și pot fi utilizate, de asemenea, în alte sectoare din aval decât fabricarea de ATSCC. La nivelul producătorilor-exportatori cooperanți și având în vedere gradul ridicat de cooperare, Comisia a putut urmări utilizarea finală a pieselor și dacă acestea au fost utilizate pentru exportul ulterior de ATSCC către Uniune. În consecință, Comisia a decis să se bazeze pe informațiile verificate furnizate de societățile cooperante.

Tabelul 2

Importurile în Malaysia de materii prime din China în perioada de investigație (tone)  (10)

(46)

Cifrele din tabelul 2 prezintă volumele agregate ale importurilor tuturor materiilor prime/produselor semifinite respective importate din China de către producătorii malaysieni cooperanți, care acoperă 100 % din exporturile malaysiene de ATSCC efectuate către Uniune în perioada de raportare.

(47)

Tabelul 2 arată că importurile malaysiene de materii prime/produse semifinite din China au crescut substanțial pe parcursul perioadei de investigație, de aproape 10 ori. Această creștere a fost vizibilă în special în perioada 2018-PR.

(48)

Creșterea semnificativă a volumelor de materii prime importate din China către Malaysia a indicat o creștere a cererii pentru aceste materiale de producție în Malaysia, care poate fi explicată, cel puțin parțial, prin creșterea producției și a exporturilor de ATSCC din Malaysia către Uniune în cursul perioadei de investigație.

(49)

Creșterea exporturilor de ATSCC din Malaysia către Uniune, împreună cu creșterea exporturilor chineze de piese către Malaysia în cursul aceleiași perioade, constituie o modificare a configurației schimburilor comerciale dintre China, Malaysia și Uniune în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul antidumping de bază.

(50)

În urma comunicării constatărilor, PMM B.V. a indicat că măsurile antidumping împotriva ATSCC originare din China au fost instituite în ianuarie 2017, în timp ce importurile UE din Malaysia erau deja în creștere între 2014 și 2017.

(51)

Societatea a observat, de asemenea, că creșterea importurilor malaysiene de factori de producție din China în cursul PA a fost mult mai mare decât creșterea exporturilor malaysiene de accesorii către Uniune. Potrivit PMM B.V., aceasta înseamnă că producătorii malaysieni au crescut pur și simplu producția de ATSCC, fără a viza neapărat ca destinație piața Uniunii.

(52)

Cu toate acestea, ar trebui remarcat faptul că investigația care a condus la instituirea măsurilor inițiale a fost deschisă în octombrie 2015. Întrucât deschiderea procedurii antidumping poate avea, în sine, un efect asupra comportamentului operatorilor economici și pentru a avea o imagine completă și a compara în mod corespunzător fluxurile comerciale existente înainte de deschiderea investigației cu cele ulterioare și după instituirea taxei, Comisia a decis să înceapă perioada de investigație a actualei investigații privind circumvenția de la 1 ianuarie 2014. Într-adevăr, o creștere a importurilor din Malaysia a fost deja vizibilă între 2014 și 2017. Cu toate acestea, creșterea volumului acestor importuri s-a accelerat între 2017 și PR, adică după instituirea taxei, astfel cum se prevede la articolul 13 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(53)

Exact aceeași tendință a putut fi observată în cazul importurilor malaysiene de materii prime din China. Faptul că creșterea importurilor de țevi din oțel inoxidabil din China în Malaysia nu corespunde în mod identic (prin comparație „unu la unu”) cu creșterea exporturilor malaysiene de ATSCC către Uniune nu schimbă constatarea potrivit căreia acestea din urmă au crescut de peste cinci ori în cursul PA, ceea ce, împreună cu creșterea de aproape zece ori a importurilor de factori de producție din RPC în Malaysia, constituie o modificare a configurației schimburilor comerciale în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În plus, întrucât țevile importate din China nu sunt utilizate doar pentru producția de accesorii, nu a existat nicio corespondență „unu-la-unu”.

(54)

În urma comunicării constatărilor, MAC a susținut, de asemenea, că Comisia nu a analizat și nici nu a calificat modificarea configurației schimburilor comerciale. În opinia sa, faptul că importurile de materii prime din RPC în Malaysia au crescut de aproape 10 ori, în timp ce importurile Uniunii de ATSCC din Malaysia au crescut de doar cinci ori, înseamnă că, în mod necesar, doar aproximativ jumătate din materiile prime importate în Malaysia din China au ajuns în ATSCC exportate către Uniune. MAC a susținut, de asemenea, că, având în vedere că cei doi exportatori cooperanți despre care s-a constatat deja că sunt producători malaysieni veritabili importau doar un procent foarte mic din materiile lor prime din China, dar și-au sporit, de asemenea, exporturile către Uniune după instituirea taxei ATSCC și că datele verificate privind vânzările MAC au confirmat că aproape 50 % ca procent din greutatea vânzărilor de ATSCC ale MAC au fost direcționate către alte piețe decât Uniunea, constatarea Comisiei privind „modificarea configurației schimburilor comerciale” ar părea să vizeze în principal TP și, în orice caz, nu este motivată în mod corespunzător și nu se bazează pe elemente de probă coerente.

(55)

Afirmația a fost respinsă. În primul rând, la nivel național, pe baza statisticilor oficiale și a datelor verificate de la societățile cooperante, investigația a stabilit că deși importurile de ATSCC din RPC în Uniune au scăzut în mod semnificativ, au existat creșteri semnificative atât ale importurilor de factori de producție din RPC în Malaysia, cât și ale importurilor în Uniune de ATSCC din Malaysia în cursul perioadei de investigație. Aceste elemente de probă dovedesc în mod clar că creșterea cererii pentru aceste materiale de producție în Malaysia poate fi explicată, cel puțin parțial, prin creșterea producției și a exporturilor de ATSCC din Malaysia către Uniune în cursul perioadei de investigație (a se vedea considerentul 48). În al doilea rând, chiar dacă s-ar accepta argumentul MAC potrivit căruia doar aproximativ jumătate din materiile prime importate în Malaysia din China au fost utilizate pentru ATSCC exportate către Uniune, ar exista în continuare o modificare a configurației schimburilor comerciale în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În al treilea rând, pe lângă analiza modificării configurației schimburilor comerciale la nivel național, Comisia a analizat modificarea și la nivelul MAC și TP, pe baza propriilor lor date verificate, și a constatat, de asemenea, creșteri paralele semnificative (a se vedea tabelul 3 de mai jos). Cea mai mare parte a ambelor creșteri revine în principal societății MAC, întrucât TP și-a început activitatea abia în a doua jumătate a anului 2020 (a se vedea considerentul 89). În plus, majoritatea exporturilor efectuate de MAC către Uniune în perioada de investigație au fost realizate din piese importate din RPC, deoarece societatea a importat aproape 100 % din materiile sale prime din China (a se vedea considerentul 58). Prin urmare, la nivel național, investigația a arătat o modificare clară a configurației schimburilor comerciale. În plus, investigația la nivel de societate, efectuată pe baza datelor verificate transmise de societate, a constatat că MAC este unul dintre principalii contribuitori la această modificare. MAC nu a oferit nicio analiză, raționament sau calificare diferită și nici nu a sugerat ce alte elemente de probă ar fi trebuit să utilizeze Comisia.

(56)

Comisia a analizat mai întâi dacă operațiunile societăților cooperante au început sau s-au intensificat semnificativ de la începerea investigației antidumping sau chiar înainte de aceasta și dacă piesele în cauză au provenit din țara care face obiectul măsurilor.

(57)

Societățile cooperante au importat materii prime și piese din China în cursul PI și, prin urmare, au efectuat eventual operațiuni de asamblare/finalizare în Malaysia, înainte de a expedia ATSCC către Uniune.

(58)

MAC și TP și-au început operațiunile după instituirea măsurilor asupra Chinei în ianuarie 2017 (în 2018 și, respectiv, 2020). Ei au importat aproape 100 % din materiile lor prime din China (11).

(59)

În plus, atât vânzările de ATSCC către Uniune, cât și importurile de materii prime din China au crescut semnificativ din momentul înființării societăților, cu un vârf în cursul PR.

(60)

Tabelul 3 prezintă tendințele pe baza cifrelor agregate pentru ambele societăți în ceea ce privește exporturile lor de ATSCC către Uniune și importurile lor de materii prime/produse semifinite din China în perioada 2018-PR (12).

Tabelul 3

Indicatori privind exporturile și importurile MAC și TP (anul 2018 = 100)

(61)

Situația celorlalte două societăți (Pantech și SPI) era complet diferită. Ambele societăți erau producători de ATSCC chiar înainte de 2014. În cererea lor, solicitanții au identificat ambele societăți ca fiind producători veritabili (13). Exporturile lor către Uniune au crescut după instituirea măsurilor, dar investigația a confirmat că erau producători veritabili (a se vedea secțiunea 2.5 de mai jos privind testul referitor la valoarea pieselor). Numai țevile fără sudură, care au constituit un procent minor din materiile lor prime/piesele lor, au fost importate din China în cursul PI și utilizate ulterior pentru producția de ATSCC exportate către Uniune.

(62)

Articolul 13 alineatul (1) din regulamentul de bază stabilește că este necesară o legătură între practicile, operațiunile sau prelucrările în cauză și modificarea configurației schimburilor comerciale, care trebuie să „decurgă” din acestea. Prin urmare, practicile, operațiunile sau prelucrările care conduc la modificarea configurației schimburilor comerciale trebuie să aibă o motivație suficientă sau o justificare economică, alta decât instituirea taxei, pentru a nu fi considerate circumvenție în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(63)

Chiar dacă ar fi putut exista alte motive pentru înființarea societății în Malaysia decât măsurile în vigoare, și anume aprovizionarea pieței interne malaysiene, alte elemente indică în mod clar, în ceea ce privește MAC și TP, o modificare a configurației schimburilor comerciale în legătură cu instituirea taxelor:

(64)

În plus, TP este o filială deținută integral de societatea chineză Sinotube, care, la rândul său, face parte din Tsingshan Group, un gigant chinez din oțel care produce o gamă largă de produse siderurgice, inclusiv ATSCC.

(65)

Având în vedere toate aceste elemente, Comisia a concluzionat că nu există altă motivație suficientă sau justificare economică decât instituirea taxei pentru operațiunile de prelucrare ale MAC și TP în cele două unități de producție (14) din Malaysia. Modificarea configurației schimburilor comerciale a fost rezultatul faptului că operațiunea a început și apoi a crescut substanțial după instituirea măsurilor inițiale.

(66)

În urma comunicării constatărilor, MAC a susținut că au existat o motivație suficientă și o justificare economică pentru înființarea sa la sfârșitul anului 2017 și pentru creșterea operațiunilor sale de producție și a exporturilor internaționale în anii următori.

(67)

În mod concret, MAC a susținut că justificarea înființării societății este, în esență, o oportunitate de afaceri care nu are nicio legătură cu instituirea taxelor în investigația inițială. Societatea a preluat activitatea unui producător veritabil (KT Fittings) și și-a concentrat activitatea pe producția din țevi fără sudură din China. Potrivit observațiilor sale, MAC a preluat activitatea respectivă pentru a efectua nivelul de prelucrare suficient pentru a se califica pentru originea malaysiană în temeiul regulilor de origine nepreferențiale ale Uniunii. Întrucât KT Fittings nu a făcut obiectul unor taxe antidumping, prin preluarea utilajelor, a locului de producție și a listei de clienți ale predecesorului său, noua conducere ar fi avut motive întemeiate să creadă că vânzările viitoare ale MAC ar fi scutite de orice „taxă ATSCC în UE”. Trecerea de la producția de țevi sudate la producție de țevi fără sudură s-a datorat faptului că această piață a fost dominată de alți doi producători malaysieni integrați vertical (Pantech și SPI). În opinia MAC, toate aceste elemente au constituit un motiv întemeiat și o justificare economică în temeiul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază, iar faptul că societatea MAC a fost înființată în 2017, după deschiderea investigației inițiale, a fost doar o coincidență.

(68)

În plus, MAC a susținut că comunicarea constatărilor nu a semnalat nicio îndoială cu privire la capacitatea totală de producție a MAC și la producția efectivă de accesorii din achizițiile sale verificate de materii prime de care are nevoie orice producător veritabil de ATSCC. În ceea ce privește atât capacitatea de producție a MAC, cât și linia de producție completă efectivă din materii prime, nu a existat nicio diferență în raport cu Pantech și SPI.

(69)

MAC a susținut, de asemenea, că nu există nicio similitudine faptică între MAC și TP și că afirmația conform căreia MAC vizează piața Uniunii ar fi incorectă din punct de vedere faptic. Procentul de 52 % din greutate (sau 54 % ca valoare) din cifra de vânzări a MAC aferent vânzărilor către Uniune nu ar putea fi considerat drept o „vizare” a pieței Uniunii.

(70)

De asemenea, în observațiile sale privind comunicarea constatărilor, PMM B.V. a subliniat faptul că MAC este o „continuare” a societății KT Fittings și, ca atare, „un producător veritabil care producea accesorii cu mult înaintea perioadei de investigație”. Dacapo Stainless B.V. (denumită în continuare „DS B.V.”), un alt importator din Uniune, a prezentat o observație identică.

(71)

De la bun început, Comisia a reamintit că a verificat la fața locului, printre alți factori, producția efectivă, capacitatea de producție și achizițiile de factori de producție ai MAC și că faptele stabilite cu privire la acești factori nu au fost contestate. Din cele de mai sus rezultă că, în conformitate cu articolul 13 alineatul (2) din regulamentul de bază, investigația a stabilit o diferență între MAC și SPI și Pantech. Astfel cum s-a stabilit în considerentele 87, 98 și 99, 99,99 % din piesele utilizate de MAC în producția lor de ATSCC au provenit din RPC, în timp ce pentru Pantech și SPI ponderea acestora a fost sub 10 % și, respectiv, sub 30 %. În ceea ce privește similitudinea faptică dintre MAC și TP, investigația a stabilit că ambele societăți au fost implicate într-o practică similară prin faptul că ambele au importat majoritatea factorilor de producție din RPC, le-au adus o valoare adăugată limitată și au exportat accesoriile rezultate în Uniune. În plus, constatările cu privire la MAC se bazează pe activitățile sale efective, nu pe ceea ce MAC ar fi putut face în mod ipotetic cu utilajele și unitatea sa de producție.

(72)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 62, articolul 13 alineatul (1) din regulamentul de bază stabilește o legătură între practicile, operațiunile sau prelucrările în cauză și modificarea configurației schimburilor comerciale, care trebuie să „decurgă” din acestea. Prin urmare, practicile, operațiunile sau prelucrările care conduc la modificarea configurației schimburilor comerciale trebuie să aibă o motivație suficientă sau o justificare economică, alta decât instituirea taxei, pentru a nu fi considerate o circumvenție în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(73)

Pot exista motive legitime, cum ar fi disponibilitatea de forță de muncă calificată și de active, pentru înființarea unei societăți. Cu toate acestea, ceea ce contează nu este doar înființarea, ci și modul în care funcționează societatea în cauză. Cu alte cuvinte, în cazul în care activitatea societății – practicile, operațiunile sau prelucrările sale – reprezintă motivul modificării configurației schimburilor comerciale, justificarea economică și motivul întemeiat al practicilor respective trebuie examinate în conformitate cu articolul 13 alineatul (1).

(74)

Astfel cum se explică în considerentul 87, investigația a constatat că practica în care este implicată societatea MAC constituie o operațiune de asamblare în sensul articolului 13 alineatul (2) din regulamentul de bază. În esență, societatea a cumpărat țevi fără sudură din China, a adus o valoare adăugată limitată pentru a le transforma în ATSCC pe care le-a vândut pe piața Uniunii. În plus, astfel cum s-a menționat în considerentele 57-60, s-a constatat că această practică este responsabilă pentru modificarea configurației schimburilor comerciale.

(75)

În ceea ce privește justificarea economică și motivul întemeiat, ar trebui remarcat faptul că, la fel ca TP, societatea MAC a fost înființată după instituirea taxelor. În plus, astfel cum s-a recunoscut în comunicare, spre deosebire de predecesorul său – KT Fittings – MAC și-a concentrat activitatea pe producția de țevi fără sudură din China. Într-adevăr, spre deosebire de cazul descris în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2093 al Comisiei (15), la care face trimitere MAC, investigația nu a constatat niciun model de afaceri bazat pe vânzările către Uniune de ATSCC malaysiene realizate aproape exclusiv din piese chinezești care să fi existat înainte de instituirea taxelor. În plus, conform observațiilor sale, societatea MAC a fost înființată pe baza premisei că va atinge un nivel de prelucrare suficient pentru a conferi origine nepreferențială malaysiană și că va putea să se aprovizioneze cu materii prime din RPC bazându-se pe relațiile anterioare cu un furnizor chinez. Justificarea operațiunilor MAC a fost, prin urmare, de a putea utiliza aproape exclusiv piese chinezești, de a aduce valoare adăugată limitată și de a exporta către Uniune produse originare din Malaysia, fără a plăti taxa antidumping la importurile din RPC. Într-adevăr, astfel cum a afirmat MAC în observațiile sale privind comunicarea constatărilor, obținerea originii nepreferențiale malaysiene a fost cauza înființării societății și a fost promovată de aceasta și solicitată de clienții săi.

(76)

În final, Comisiei nu i s-au furnizat informații cu privire la operațiunile KT Fittings dinainte de înființarea MAC. Cu toate acestea, nici faptul că MAC a preluat utilajele, personalul, experiența de conducere și baza de clienți a KT Fittings, nici faptul că nu a vizat exclusiv piața Uniunii nu ar putea modifica concluziile investigației privind MAC.

(77)

În consecință, MAC nu a reușit să demonstreze că exista o altă motivație suficientă sau justificare economică decât instituirea taxei pentru practica sa în cauză.

(78)

În urma comunicării constatărilor, MAC a susținut că prelucrarea țevilor de origine chineză determină modificarea pozițiilor tarifare ale tuturor materiilor prime și, prin urmare, conferă originea malaysiană pentru ATSCC ale MAC în temeiul regulilor de origine „specifice” relevante ale UE. Potrivit MAC, regulile de origine ale UE trebuie luate în considerare în cadrul investigațiilor anticircumvenție ale UE.

(79)

Temeiul juridic al unei investigații anticircumvenție este articolul 13 din regulamentul de bază, și nu legislația vamală privind originea. Într-adevăr, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat că singurul scop al unui regulament de extindere a unei taxe antidumping este de a asigura eficiența acesteia și de a evita eludarea ei (16). Jurisprudența a clarificat faptul că utilizarea expresiei „(ce) provin din” în loc de „originare din” la articolul 13 din regulamentul de bază implică faptul că „legiuitorul UE a ales în mod deliberat să se distanțeze de regulile de origine în temeiul legislației vamale și că, prin urmare, expresia „provin din” [...] are o semnificație autonomă și distinctă de cea a termenului „origine” în temeiul legislației vamale” (17). Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(80)

În urma comunicării constatărilor, PMM B.V. a formulat observații cu privire la anumite constatări ale investigației privind TP. În mod concret, societatea a indicat că TP și-a început activitatea la aproape șase ani de la deschiderea investigației inițiale, afirmând că aceasta nu ar constitui circumvenție, astfel cum este definită la articolul 13 alineatul (2) din regulamentul de bază. În plus, PMM B.V. a observat că, în 2022, TP a vândut în Uniune doar 50 % din accesoriile sale, astfel încât nu mai viza exclusiv piața Uniunii, astfel cum a constatat Comisia în PR.

(81)

În primul rând, ar trebui subliniat faptul că nici PMM B.V., nici reprezentantul lor legal nu au fost abilitați să reprezinte TP în această procedură și că TP nu a trimis nicio observație care să conteste constatările investigației în urma comunicării constatărilor. În al doilea rând, PMM B.V. a făcut referire, în comunicarea sa, la corespondența confidențială cu un „director/director general al TP” pe care Comisia nu l-a găsit inclus pe lista membrilor consiliului de administrație din situațiile financiare ale TP. În al treilea rând, datele post-PR specifice societății nu au putut fi luate în considerare, întrucât nu au putut fi verificate. În ultimul rând, TP și-a început activitatea în a doua jumătate a anului 2020 (a se vedea considerentul 89), prin urmare cerința de la articolul 13 alineatul (2) din regulamentul de bază a fost în mod clar îndeplinită, întrucât activitatea a început și a crescut substanțial de la deschiderea investigației inițiale, în 2015.

(82)

PMM B.V. a susținut, de asemenea, că atât TP, cât și MAC nu efectuau operațiuni de asamblare, ci de fabricare și, prin urmare, articolul 13 alineatul (2) din regulamentul de bază nu era aplicabil în cazul lor, deoarece acesta nu acoperă modificarea și prelucrarea materiilor prime pentru a forma un alt produs, precum în cazul ATSCC. Pentru a susține această afirmație, ei au făcut trimitere inclusiv la considerentul 20 din regulamentul de bază. În opinia lor, menționarea termenului „asamblarea simplă” în considerentul respectiv înseamnă că termenul trebuie interpretat în mod restrictiv.

(83)

Comisia a observat că regulamentul de bază nu definește termenii „operațiune de asamblare” sau „operațiune de încheiere”. Cu toate acestea, modul în care este construit articolul 13 alineatul (2) din regulamentul de bază favorizează o interpretare largă a termenului „operațiune de asamblare”, deoarece, în conformitate cu articolul 13 alineatul (2) litera (b), scopul era, de asemenea, în mod explicit de a include „operațiunea de încheiere”. Prin urmare, în sensul articolului 13 alineatul (2) din regulamentul de bază „operațiune de asamblare” înseamnă nu numai operațiunile care constau în asamblarea pieselor unui articol compozit, ci și prelucrarea ulterioară, și anume finisarea unui produs. Într-adevăr, cu privire la interpretarea articolului 13 alineatul (2) din regulamentul de bază, Curtea de Justiție a statuat că „[p]otrivit unei jurisprudențe constante, în vederea interpretării unei dispoziții de drept al Uniunii, trebuie să se țină seama nu numai de formularea acesteia, ci și de contextul său și de obiectivele urmărite de reglementarea din care face parte această dispoziție” (18).

(84)

În plus, considerentul 20 din regulamentul de bază prevede că „este necesar ca legislația Uniunii să conțină dispoziții pentru a contracara practicile, inclusiv asamblarea simplă a mărfurilor în Uniune sau într-o țară terță, al căror obiectiv esențial este de a permite circumvenția măsurilor antidumping”. Această formulare sugerează mai degrabă o interpretare largă a articolului 13 alineatul (2), astfel încât să fie acoperite toate practicile al căror scop principal este circumvenția taxelor, și anume asamblarea „simplă” și alte practici.

(85)

Investigația a arătat că operațiunile efectuate de MAC și TP au îndeplinit toate cerințele prevăzute la articolul 13 alineatul (2) din regulamentul de bază pentru ca o operațiune de asamblare să constituie circumvenție. PMM B.V. nu a prezentat nicio dovadă care să demonstreze contrariul. În consecință, Comisia a respins afirmația.

(86)

Articolul 13 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază prevede că, în ceea ce privește operațiunile de asamblare, o altă condiție pentru stabilirea circumvenției este ca piesele din țările care fac obiectul măsurilor să constituie 60 % sau mai mult din valoarea totală a pieselor produsului asamblat și ca valoarea adăugată a pieselor încorporate în cursul operațiunii de asamblare sau de încheiere să fie mai mică de 25 % din costul de fabricație.

(87)

În cazul MAC, în PR, 99,99 % din toate piesele utilizate de societate proveneau din China. Valoarea adăugată materiilor prime a fost mai mică de 15 % din costul de fabricație.

(88)

Pentru TP, toate piesele utilizate de societate în producția de accesorii de țevărie în PR au fost importate din China.

(89)

TP și-a început operațiunile în a doua jumătate a anului 2020. Gradul său de utilizare a capacității, astfel cum a fost raportat, a fost sub 5 % în 2020 și sub 25 % în cursul PR. Cu toate acestea, societatea a alocat în mod incorect amortizarea integrală a utilajelor și costul integral al închirierii (terenuri și clădiri) ca valoare adăugată pieselor aduse cantității de producție extrem de scăzute.

(90)

Prin urmare, Comisia a ajustat cele două elemente de cost menționate mai sus pentru a reflecta în mod rezonabil valoarea adăugată în contextul utilizării scăzute a capacității societății în cursul PR.

(91)

În plus, Comisia a redus costul de producție (și, la rândul său, valoarea adăugată) cu veniturile verificate din vânzările de resturi generate în urma producției de ATSCC.

(92)

În cele din urmă, s-a aplicat o ajustare pentru a se ține seama de variația stocurilor aferente lucrărilor în curs. Această ajustare a permis izolarea costului de producție legat de cantitatea de produse finite produse în PR și eliminarea costului materiei prime și al prelucrării legate de bunuri, care nu erau încă finalizate la sfârșitul PR. Societatea însăși nu a ținut evidența lucrărilor în curs. Cu toate acestea, Comisia a fost în măsură să estimeze variația stocurilor aferente lucrărilor în curs pe baza mișcărilor verificate ale stocurilor de materii prime și de produse finite. Rapoartele de inventar respective au fost colectate în timpul verificării la fața locului.

(93)

După ajustările descrise în considerentele 89-92, valoarea adăugată stabilită pentru TP a fost mai mică de 18 % din costul de producție.

(94)

În urma comunicării constatărilor, PMM B.V. (din nou în numele unui director/director general „necunoscut” al TP, astfel cum se explică în considerentul 81 de mai sus) a solicitat o comunicare detaliată a calculului valorii adăugate de mai sus.

(95)

Cu toate acestea, calculul în cauză fusese deja comunicat TP în cadrul comunicării informațiilor sensibile specifice acestei societăți. TP nu a prezentat observații în această privință.

(96)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că, pentru MAC și TP, piesele achiziționate din China au constituit minimum 60 % din valoarea pieselor produselor asamblate și că valoarea care este adăugată pieselor încorporate în cursul operațiunii de asamblare sau de încheiere a fost mai mică de 25 % din costul de fabricație, astfel cum se prevede la articolul 13 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază pentru ca aceste operațiuni să constituie o circumvenție.

(97)

Ambele societăți au produs accesorii de țevărie fără sudură (standard (19) și sub formă de capac) și accesorii de țevărie sudate. Există trei tipuri de materii prime/piese utilizate în această producție: țevi fără sudură pentru fabricarea accesoriilor de țevărie fără sudură standard, plăci pentru fabricarea de capace și țevi sudate pentru fabricarea accesoriilor de țevărie sudate standard.

(98)

Pantech este integrată vertical în producția sa de accesorii de țevărie sudate, și anume societatea produce propriile țevi sudate. Plăcile utilizate de societate pentru producția de capace erau, de asemenea, din producția proprie (debitarea de țevi sudate) sau achiziționate în principal de la producători locali malaysieni (20). Societatea a importat din China 100 % din țevile fără sudură. Cu toate acestea, producția de accesorii de țevărie fără sudură a reprezentat un mic procent din activitatea societății. În consecință, piesele importate din China au reprezentat în PR mai puțin de 10 % din toate piesele utilizate în producția totală de ATSCC.

(99)

La fel ca Pantech, SPI utiliza, de asemenea, în producția sa, propriile țevi sudate (achiziționate de la un producător malaysian afiliat). De asemenea, plăcile au fost achiziționate pe plan intern, în timp ce țevile fără sudură au fost importate în proporție de 100 % din China. Ținând seama de structura de producției societății, piesele importate din China au reprezentat în PR mai puțin de 30 % din toate piesele utilizate în producția totală de ATSCC.

(100)

Prin urmare, piesele din țara care face obiectul măsurilor reprezintă mult mai puțin de 60 % din valoarea totală a pieselor pentru Pantech și SPI.

(101)

În plus, pentru ambele societăți, aceste operațiuni au avut deja loc înainte de instituirea măsurilor și, în plus, nu au vizat în mod specific exclusiv piața Uniunii. Prin urmare, operațiunile efectuate de Pantech și SPI nu au constituit circumvenție, astfel cum se prevede la articolul 13 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(102)

În conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile produsului care face obiectul investigației au compromis, atât în ceea ce privește cantitățile, cât și în ceea ce privește prețurile, efectele corective ale măsurilor aflate în vigoare în prezent.

(103)

Cantitățile de ATSCC care au fost exportate în Uniune de MAC și TP au crescut semnificativ în volume absolute în cursul perioadei de investigație și au reprezentat aproximativ 6 % din consumul Uniunii în cursul PR. Consumul din Uniune a fost estimat la peste 12 000 de tone care rezultă din adăugarea tuturor importurilor de ATSCC de toate originile, care depășesc 4 000 de tone, la vânzările Uniunii furnizate de solicitant în sensul prezentei investigații, care depășesc 8 000 de tone.

(104)

În ceea ce privește prețurile, Comisia a comparat prețul neprejudiciabil mediu, astfel cum a fost stabilit în investigația antidumping inițială, ajustat pentru a ține seama de inflație, cu prețurile CIF de export medii ponderate, stabilite pe baza informațiilor furnizate de MAC și TP, ajustate în mod corespunzător pentru a include costurile ulterioare vămuirii. Această comparație a prețurilor a arătat că ambele societăți au subcotat în mod substanțial (cu peste 50 %) prețurile din Uniune în cursul PR. În plus, prețurile actuale de import ale MAC și TP au subcotat, de asemenea, prețurile din Uniune transmise de solicitant în cererea pentru anul 2021 și sunt, de asemenea, sub costul de producție al industriei din Uniune în același an (21).

(105)

Comisia a concluzionat, prin urmare, că măsurile existente au fost compromise din punctul de vedere al cantităților și al prețurilor de importurile din Malaysia efectuate de MAC și TP.

(106)

În urma comunicării constatărilor, PMM B.V. a indicat că nu este posibilă compromiterea efectului corectiv al măsurilor de către cantitățile exportate de MAC și TP către Uniune, întrucât aceste cantități au reprezentat doar 6 % din consumul Uniunii în cursul PR.

(107)

În plus, PMM B.V. și DS B.V. au contestat constatările Comisiei privind subcotarea prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative în ceea ce privește prețurile de export ale MAC și TP. Acestea și-au bazat afirmațiile pe o comparație a facturilor lor de achiziție de la exportatorii malaysieni și de la producătorii din Uniune. În plus, societățile respective au susținut că aceste prețuri nu au putut fi comparate, deoarece accesoriile malaysiene și cele produse în Uniune corespundeau unor standarde diferite și nu sunt interschimbabile.

(108)

În ceea ce privește cantitățile, PMM B.V. nu a furnizat nicio argumentație privind motivul pentru care cota de 6 % nu ar putea fi considerată a compromite efectul corectiv al măsurilor, ci s-a limitat să afirme că „în opinia sa, cota de 6 % nu constituie o compromitere în ceea ce privește volumul, deoarece ea este prea redusă pentru a se putea vorbi despre compromitere”. În orice caz, Comisia a considerat că o cotă de piață de 6 % nu este nesemnificativă în ceea ce privește volumul. Dimpotrivă, acest volum de importuri despre care s-a constatat că eludează măsurile a fost aproape la fel de ridicat precum cota de piață totală a Taiwanului în investigația inițială. Acest lucru a fost suficient pentru a concluziona că aceste volume au cauzat un prejudiciu industriei Uniunii și au condus la instituirea de măsuri împotriva Taiwanului.

(109)

În al doilea rând, Comisia a efectuat calculele sale privind subcotarea prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative pe baza unor seturi complete de date verificate la sediile societăților care au transmis chestionare/formulare de scutire. Importatorii din Uniune nu au avut acces la aceste cifre. Calculele au fost comunicate integral exportatorilor malaysieni. Niciunul dintre aceștia nu a prezentat observații în această privință. În plus, niciunul dintre cei doi importatori din Uniune care contestă calculele Comisiei nu a furnizat răspunsuri la chestionar în cursul investigației. Prin urmare, cifrele pe care aceștia le-au transmis după comunicarea constatărilor nu au putut fi verificate de Comisie.

(110)

În ultimul rând, nu există niciun temei juridic pentru a analiza definiția produsului și interschimbabilitatea diferitelor tipuri de produse în temeiul articolului 13 din regulamentul de bază. Dimpotrivă, în conformitate cu articolul 13 din regulamentul de bază, pentru a stabili existența unei circumvenții, Comisia trebuie să stabilească faptul că „efectele corective ale taxei sunt compromise în ceea ce privește prețul și/sau cantitățile”. Taxa menționată la articolul 13 din regulamentul de bază este taxa antidumping inițială. Această taxă a fost stabilită pe baza definiției produsului din investigația inițială (22). Prin urmare, aprecierea compromiterii sau nu a efectelor taxei trebuie să se bazeze pe același domeniu de aplicare.

(111)

În conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă există elemente de probă ale unui dumping în raport cu valorile normale stabilite anterior pentru produsul similar.

(112)

Comisia a comparat prețurile medii de export ale ATSCC din Malaysia în cursul PR, pe baza datelor verificate ale MAC și TP, cu valorile normale stabilite pentru China în cadrul investigației antidumping inițiale, ajustate în funcție de inflație.

(113)

Comparația dintre valorile normale și prețurile de export a arătat că ATSCC exportate de MAC și TP au fost exportate la prețuri de dumping în cursul perioadei de raportare.

(114)

În urma comunicării constatărilor, PMM B.V. și-a reiterat argumentația referitoare la lipsa de interschimbabilitate a accesoriilor produse în Malaysia și a celor produse în Uniune în ceea ce privește calcularea dumpingului.

(115)

Această afirmație a fost respinsă din aceleași motive explicate în considerentul 110. Într-adevăr, în conformitate cu articolul 13 din regulamentul de bază, pentru a stabili existența circumvenției, Comisia trebuie să determine dacă există elemente de probă ale unui dumping în raport cu valorile normale stabilite anterior pentru produse similare. Valoarea normală stabilită în investigația inițială s-a bazat pe definiția inițială a produsului, care includea accesorii de diferite standarde.

(116)

Pe baza constatărilor de mai sus, Comisia a concluzionat că taxele antidumping instituite la importurile de MFS originare din RPC erau eludate de importurile produsului care face obiectul investigației expediate din Malaysia de către MAC și TP.

(117)

Având în vedere că nivelul de cooperare a fost ridicat, acoperind toate exporturile către Uniune efectuate în cursul PR, Comisia a concluzionat că două dintre societăți sunt producători malaysieni veritabili care nu sunt implicați în practici de circumvenție și, prin urmare, le-au fost acordate scutiri, și că nicio altă societate din Malaysia nu a solicitat o scutire, Comisia a concluzionat că constatările privind practicile de circumvenție în ceea ce privește cele două societăți care eludează măsurile trebuie să fie extinse la toate importurile din Malaysia, cu excepția celor provenite de la producători malaysieni veritabili.

(118)

Prin urmare, în conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din regulamentul de bază, măsurile antidumping în vigoare aplicabile importurilor de ATSCC originare din China trebuie să fie extinse la importurile produsului care face obiectul investigației.

(119)

În conformitate cu articolul 13 alineatul (1) al doilea paragraf din regulamentul de bază, este adecvat să se extindă taxa stabilită la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/141, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/659, pentru „toate celelalte societăți”, și anume o taxă antidumping definitivă de 64,9 % aplicabilă prețului net, franco frontiera Uniunii, înainte de taxele vamale.

(120)

În conformitate cu articolul 13 alineatul (3) din regulamentul de bază, care stipulează că orice măsură extinsă trebuie să se aplice importurilor care au intrat în Uniune sub obligația de înregistrare instituită de regulamentul de deschidere, trebuie să se perceapă taxe la importurile înregistrate ale produsului care face obiectul investigației în conformitate cu constatările prezentei investigații.

(121)

Astfel cum s-a arătat mai sus, s-a constatat că MAC și TP au fost implicați în practici de circumvenție. Prin urmare, acestor societăți nu li se poate acorda o scutire în temeiul articolului 13 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(122)

Investigația a stabilit că ceilalți doi producători-exportatori cooperanți, Pantech și SPI, sunt producători veritabili de ATSCC în Malaysia și nu erau implicați în practici de circumvenție. Acești doi producători-exportatori sunt integrați vertical, erau bine stabiliți pe piață înainte de instituirea măsurilor inițiale și au importat doar cantități limitate de materii prime din China.

(123)

Prin urmare, Pantech și SPI trebuie să fie exceptați de la extinderea măsurilor.

(124)

Aplicarea scutirilor ar trebui să fie condiționată de prezentarea către autoritățile vamale din statele membre a unei facturi comerciale valabile, care trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Importurile care nu sunt însoțite de factura respectivă ar trebui să facă obiectul taxei antidumping menționate în considerentul 119.

(125)

Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice scutirile, aceasta nu este singurul element care trebuie luat în considerare de autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autoritățile vamale ale statelor membre trebuie să își efectueze verificările obișnuite și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a se asigura că aplicarea ulterioară a scutirii este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(126)

La 30 noiembrie 2022, Comisia a adus la cunoștința tuturor părților interesate faptele și considerațiile esențiale care au condus la concluziile de mai sus și le-a invitat să prezinte observații.

(127)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul comitetului înființat în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,

(1)

În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 470/2009, Comisia trebuie să stabilească, prin intermediul unui regulament, limitele maxime ale reziduurilor („LMR-uri”) de substanțe farmacologic active destinate utilizării în Uniune în medicamentele de uz veterinar pentru animalele de la care se obțin produse alimentare sau în produsele biocide utilizate în zootehnie.

(2)

Tabelul 1 din anexa la Regulamentul (UE) nr. 37/2010 al Comisiei (2) stabilește substanțele farmacologic active și clasificarea acestora în funcție de LMR-urile din alimentele de origine animală.

(3)

Toltrazurilul este deja inclus în tabelul respectiv ca substanță permisă pentru toate speciile de mamifere de la care se obțin produse alimentare în ceea ce privește mușchii, grăsimea (piele și grăsime în proporții naturale pentru porcine), ficatul și rinichii, dar excluzând animalele care produc lapte destinat consumului uman. În plus, această substanță este inclusă și ca substanță autorizată pentru păsările de curte în ceea ce privește mușchii, pielea și grăsimea, ficatul și rinichii. Cu toate acestea, nu este permisă utilizarea substanței la animalele de la care se obțin ouă pentru consum uman.

(4)

În conformitate cu articolul 9 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 470/2009, la 29 iunie 2021, Regatul Țărilor de Jos a transmis Agenției Europene pentru Medicamente („agenția”) o cerere de extindere a rubricii existente referitoare la substanța toltrazuril în păsările de curte la ouăle de găină.

(5)

La 9 decembrie 2021, prin avizul Comitetului pentru medicamente de uz veterinar, agenția a recomandat stabilirea unei LMR pentru toltrazuril în ouăle de găină.

(6)

În conformitate cu articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 470/2009, agenția trebuie să ia în considerare utilizarea LMR-urilor stabilite pentru o substanță farmacologic activă dintr-un anumit produs alimentar la un alt produs alimentar obținut de la aceeași specie sau a LMR-urilor stabilite pentru o substanță farmacologic activă aplicabile uneia sau mai multor specii la alte specii.

(7)

Agenția a concluzionat că extrapolarea LMR pentru toltrazuril de la ouă de găină la ouă de alte specii de păsări de curte este adecvată.

(8)

Având în vedere avizul agenției, Comisia consideră că este adecvat să se stabilească LMR recomandată pentru toltrazuril în ouăle de păsări de curte.

(9)

Prin urmare, este necesar ca Regulamentul (UE) nr. 37/2010 să fie modificat în consecință.

(10)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru medicamentele de uz veterinar,

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1166 al Comisiei (2) a modificat articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1480/2004 (3) și anexa III la acesta. Modificarea a eliminat în mod accidental trimiterile la cartofii de sămânță păstrați la ferme din aceste dispoziții, modificând astfel domeniul lor de aplicare.

(2)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1480/2004 ar trebui rectificat în consecință.

(3)

Pentru a corecta eroarea cât mai curând posibil și pentru a asigura securitatea juridică în ceea ce privește cartofii de sămânță păstrați la ferme, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în regim de urgență,

(1)

Acordul privind Spațiul Economic European (2) (denumit în continuare „Acordul privind SEE”) a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1994.

(2)

În temeiul articolului 98 din Acordul privind SEE, Comitetul mixt al SEE are posibilitatea să decidă să modifice, printre altele, anexa XI (Comunicații electronice, servicii audiovizuale și societatea informațională) și Protocolul 37 care cuprinde lista prevăzută la articolul 101 (denumit în continuare „Protocolul 37”) la Acordul privind SEE.

(3)

Decizia Comisiei din 11 iunie 2019 de instituire a Grupului pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio (3) urmează să fie încorporată în Acordul privind SEE.

(4)

Anexa XI și Protocolul 37 la Acordul privind SEE ar trebui modificate în consecință.

(5)

Prin urmare, poziția Uniunii în cadrul Comitetului mixt al SEE ar trebui să se bazeze pe proiectul de decizie atașat,

(1)

La 5 martie 2014, Consiliul a adoptat Decizia 2014/119/PESC (1).

(2)

Pe baza unei reexaminări a Deciziei 2014/119/PESC, măsurile restrictive îndreptate împotriva anumitor persoane, entități și organisme ar trebui prelungite până la 6 martie 2024. În plus, ar trebui să se actualizeze informațiile din anexa la Decizia 2014/119/PESC referitoare la dreptul la apărare și la dreptul la protecție jurisdicțională efectivă.

(3)

Prin urmare, Decizia 2014/119/PESC ar trebui modificată în consecință,

(1)

Regulamentul delegat (UE) nr. 1062/2014 al Comisiei (2) stabilește, în anexa II, o listă a combinațiilor substanță activă/tip de produs incluse în programul de reexaminare a substanțelor active existente în produsele biocide.

(2)

Pentru o serie de combinații de substanță activă/tip de produs incluse în respectiva listă, toți participanții și-au retras sau se consideră că și-au retras sprijinul în timp util.

(3)

În conformitate cu articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) nr. 1062/2014, Agenția Europeană pentru Produse Chimice a publicat o invitație deschisă de a prelua rolul de participant pentru acele combinații substanță activă/tip de produs pentru care rolul de participant nu fusese preluat anterior. Pentru combinațiile respective nu a fost transmisă nicio notificare Agenției Europene pentru Produse Chimice în termenul prevăzut la articolul 14 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) nr. 1062/2014. Prin urmare, în conformitate cu articolul 20 primul paragraf litera (b) din Regulamentul delegat (UE) nr. 1062/2014, combinațiile substanță activă/tip de produs respective nu trebuie aprobate pentru utilizare în produsele biocide.

(4)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru produse biocide,

(1)

Regulamentul delegat (UE) nr. 1062/2014 al Comisiei (2) stabilește o listă a substanțelor active existente care urmează să fie evaluate în vederea unei eventuale aprobări pentru utilizare în produse biocide. Lista respectivă include 2,2-dibromo-2-cianoacetamida (DBNPA) (Nr. CE: 233-539-7; Nr. CAS: 10222-01-2).

(2)

DBNPA a fost evaluat în vederea utilizării în produsele biocide aparținând tipului de produs 4 (produse alimentare și hrană pentru animale), așa cum sunt descrise în anexa V la Regulamentul (UE) nr. 528/2012.

(3)

Danemarca a fost desemnată ca stat membru raportor, iar autoritatea sa competentă responsabilă de evaluări a transmis Agenției Europene pentru Produse Chimice („agenția”), la 27 decembrie 2016, raportul de evaluare, însoțit de concluziile sale. După prezentarea raportului de evaluare, au avut loc discuții în cadrul reuniunilor tehnice organizate de agenție.

(4)

În conformitate cu articolul 75 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012, Comitetul pentru produse biocide este responsabil de pregătirea avizului agenției cu privire la cererile de aprobare a substanțelor active. În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) nr. 1062/2014, Comitetul pentru produse biocide a adoptat avizul agenției la 25 iunie 2019 („avizul din 25 iunie 2019”) (3), ținând seama de concluziile autorității competente responsabile de evaluare.

(5)

Conform avizului din 25 iunie 2019, DBNPA are proprietăți care perturbă sistemul endocrin care pot cauza efecte adverse la oameni și pentru mediu (organisme nețintă) pe baza criteriilor prevăzute în Regulamentul delegat (UE) 2017/2100 al Comisiei (4). Prin urmare, DBNPA îndeplinește criteriile de excludere stabilite la articolul 5 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012. Avizul din 25 iunie 2019 a considerat, de asemenea, că riscurile pentru sănătatea umană și pentru mediu ale utilizării produsului biocid reprezentativ prezentat în cererea de aprobare a DBNPA pentru tipul de produs 4 sunt acceptabile sub rezerva unor măsuri adecvate de reducere a riscurilor, dar a concluzionat, de asemenea, că, având în vedere expunerea oamenilor și a mediului la DBNPA, nu poate fi exclus un risc legat de proprietățile care perturbă sistemul endocrin.

(6)

În temeiul articolului 5 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012, o substanță activă care îndeplinește un criteriu de excludere poate fi aprobată numai în cazul în care se demonstrează că este îndeplinită cel puțin una dintre condițiile pentru derogare prevăzute la articolul respectiv. Atunci când se decide dacă o substanță activă poate fi aprobată pe această bază, disponibilitatea unor substanțe sau tehnologii alternative adecvate și suficiente reprezintă un aspect esențial.

(7)

Comisia, cu sprijinul agenției, a efectuat o consultare publică în perioada 11 octombrie 2019-10 decembrie 2019 („consultarea publică”) pentru a colecta informații cu privire la îndeplinirea condițiilor prevăzute la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012.

(8)

Avizul din 25 iunie 2019 și contribuțiile la consultarea publică au fost discutate de Comisie cu reprezentanții statelor membre în cadrul reuniunii Comitetului permanent pentru produse biocide din februarie 2020. Comisia a solicitat statelor membre să indice dacă consideră că cel puțin una dintre condițiile prevăzute la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012 ar fi îndeplinită pe teritoriile lor respective și să furnizeze justificări. S-a concluzionat că era necesară o analiză suplimentară a informațiilor furnizate de solicitant în cursul consultării pentru a se evalua dacă au fost îndeplinite condițiile de la articolul 5 alineatul (2) litera (a). La 8 iulie 2020, în conformitate cu articolul 75 alineatul (1) litera (g) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012, Comisia a solicitat agenției (5) să își revizuiască avizul și să clarifice dacă se poate stabili un prag de siguranță în ceea ce privește proprietățile care perturbă sistemul endocrin ale DBNPA, să evalueze contribuția utilizării DBNPA ca substanță activă biocidă la aportul zilnic de bromură și la nivelul de fond din mediu și să concluzioneze dacă riscurile pentru sănătatea umană și pentru mediu pot fi considerate acceptabile sau nu.

(9)

Comitetul pentru produse biocide a adoptat avizul revizuit al agenției la 30 noiembrie 2021 („avizul din 30 noiembrie 2021”) (6), ținând seama de concluziile autorității competente responsabile de evaluare.

(10)

Conform avizului din 30 noiembrie 2021, riscurile asociate expunerii la utilizarea bromurii derivate din DBNPA care rezultă din utilizarea produselor biocide de tip 4 care conțin DBNPA, inclusiv riscurile care rezultă din efectele sale de perturbare a sistemului endocrin, sunt considerate acceptabile pentru oameni și pentru mediu pentru produsul biocid reprezentativ prezentat în cererea de aprobare, sub rezerva unor măsuri adecvate de reducere a riscurilor. Prin urmare, fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 5 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012, este de așteptat ca produsele biocide din tipul de produs 4 care conțin DBNPA să îndeplinească cerințele prevăzute la articolul 19 alineatul (1) litera (b) din regulamentul respectiv.

(11)

Avizul din 30 noiembrie 2021 și contribuțiile la consultarea publică au fost discutate de Comisie cu reprezentanții statelor membre în cadrul reuniunilor Comitetului permanent pentru produse biocide din martie 2022 și iunie 2022. Comisia a solicitat din nou statelor membre să indice dacă consideră că cel puțin una dintre condițiile prevăzute la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012 ar fi îndeplinită pe teritoriile lor respective și să furnizeze justificări. Niciun stat membru nu a indicat că respectivele condiții ar fi îndeplinite pe teritoriul său, având în vedere disponibilitatea alternativelor, aspect esențial în contextul articolului 5 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012.

(12)

De fapt, pe baza informațiilor colectate și a opiniilor exprimate de statele membre, sunt disponibile substanțe sau tehnologii alternative adecvate și suficiente. Produsul biocid reprezentativ prezentat de solicitant în cererea de aprobare este un produs utilizat pentru dezinfectarea recipientelor de prelucrare a alimentelor de către utilizatori profesioniști/industriali (cum ar fi unitățile industriale de producere a maionezei sau iaurtului, fermentatoarele pentru bere sau alte produse fermentate). Avizul din 30 noiembrie 2021 enumeră mai multe substanțe active ca posibile alternative (7). 26 de substanțe active sunt deja aprobate pentru utilizare în produsele biocide din tipul de produs 4, în timp ce alte 37 de substanțe active sunt încă în curs de examinare în cadrul programului de lucru pentru examinarea sistematică a substanțelor active existente în temeiul articolului 89 din Regulamentul (UE) nr. 528/2012. În plus, alte substanțe active au fost aprobate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 528/2012 în urma evaluării produselor biocide reprezentative similare cu produsul biocid reprezentativ prezentat în cererea de aprobare a DBNPA (8). Solicitantul nu a prezentat nicio dovadă care să arate că vreuna dintre aceste substanțe active nu a putut fi utilizată în același scop ca DBNPA. În cele din urmă, mai mulți reprezentanți ai statelor membre au indicat în cursul discuțiilor din cadrul Comitetului permanent pentru produse biocide că niciun produs biocid care conține DBNPA pentru tipul de produs 4 nu a fost înregistrat în temeiul normelor lor naționale sau introdus pe piață în pofida prezenței industriilor de prelucrare a alimentelor pe teritoriul lor și că pe teritoriul lor erau disponibile substanțe active și produse biocide alternative pentru aceeași utilizare sau pentru o utilizare similară, cum ar fi produsele biocide care conțin acid peracetic sau peroxid de hidrogen.

(13)

În plus, produsul biocid reprezentativ prezentat de solicitant nu poate fi considerat un produs utilizat în sisteme închise sau în alte condiții care vizează excluderea contactului cu oamenii și eliberarea în mediu, deoarece, în conformitate cu avizul din 30 noiembrie 2021, utilizarea sa poate duce la prezența reziduurilor în sticlele dezinfectate chiar și după clătire și poate conduce la eliberare în mediu prin intermediul apelor reziduale. Deși avizul din 30 noiembrie 2021 concluzionează că riscurile pentru oameni și pentru mediu ar putea fi considerate acceptabile, având în vedere pozițiile exprimate de reprezentanții statelor membre în cadrul Comitetului permanent pentru produse biocide, nu se concluzionează că riscurile ar putea fi considerate neglijabile. Având în vedere, în plus, că sunt disponibile substanțe sau tehnologii alternative adecvate și suficiente, condiția prevăzută la articolul 5 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012 nu este, prin urmare, îndeplinită.

(14)

Solicitantul nu a prezentat nicio informație sau justificare specifică pentru a demonstra că DBNPA ar fi esențială pentru prevenirea sau controlul unui pericol grav pentru sănătatea umană, sănătatea animală sau mediu. Având în vedere, în plus, că sunt disponibile substanțe sau tehnologii alternative adecvate și suficiente, condiția prevăzută la articolul 5 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012 nu este, prin urmare, îndeplinită.

(15)

Solicitantul nu a prezentat nicio informație care să demonstreze că neaprobarea DBNPA ar avea efecte negative disproporționate asupra societății în comparație cu riscurile pentru sănătatea umană, sănătatea animală sau mediu care decurg din utilizarea substanței. Având în vedere, în plus, că sunt disponibile substanțe sau tehnologii alternative adecvate și suficiente, condiția prevăzută la articolul 5 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012 nu este, prin urmare, îndeplinită.

(16)

În consecință, solicitantul nu a demonstrat că este îndeplinită vreuna dintre condițiile prevăzute la articolul 5 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 528/2012. Prin urmare, este adecvat să nu se aprobe DBNPA în vederea utilizării în produsele biocide din tipul de produs 4.

(17)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru produse biocide,

(1)

Substanța imidacloprid a fost inclusă în anexa I la Directiva 98/8/CE a Parlamentului European și a Consiliului (2) ca substanță activă aprobată pentru a fi utilizată în produse biocide aparținând tipului de produs 18. Prin urmare, în temeiul articolului 86 din Regulamentul (UE) nr. 528/2012, se consideră că substanța este aprobată în temeiul regulamentului respectiv sub rezerva îndeplinirii condițiilor stabilite în anexa I la Directiva 98/8/CE.

(2)

Aprobarea substanței imidacloprid pentru a fi utilizată în produse biocide aparținând tipului de produs 18 („aprobarea”) va expira la 30 iunie 2023. La 23 și 24 decembrie 2021 au fost transmise, în conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012, două cereri vizând reînnoirea aprobării („cererile”).

(3)

La 27 aprilie 2022, autoritatea competentă din Germania responsabilă de evaluare a informat Comisia că a decis, în temeiul articolului 14 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012, că este necesară o evaluare completă a cererilor. În temeiul articolului 8 alineatul (1) din regulamentul respectiv, autoritatea competentă responsabilă de evaluare trebuie să realizeze o evaluare completă a cererii în termen de 365 de zile de la validarea acesteia.

(4)

După caz, autoritatea competentă responsabilă de evaluare poate cere solicitantului să furnizeze date suficiente pentru efectuarea evaluării, în conformitate cu articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012. În acest caz, perioada de 365 de zile se suspendă timp de maximum 180 de zile în total, cu excepția cazului în care suspendarea pe o perioadă mai lungă este justificată de natura datelor solicitate sau de circumstanțe excepționale.

(5)

În termen de 270 de zile de la primirea unei recomandări din partea autorității competente responsabile de evaluare, Agenția Europeană pentru Produse Chimice trebuie să pregătească și să transmită Comisiei un aviz privind reînnoirea aprobării substanței active, în conformitate cu articolul 14 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012.

(6)

În consecință, din motive independente de solicitanți, este posibil ca aprobarea să expire înainte de a se lua o decizie privind reînnoirea sa. Prin urmare, este adecvat să se amâne data de expirare a aprobării cu o perioadă de timp suficientă pentru a permite examinarea cererilor. Ținând seama de termenele pentru evaluarea de către autoritatea competentă responsabilă de evaluare și pentru pregătirea și transmiterea de către Agenția Europeană pentru Produse Chimice a avizului ei, precum și de timpul necesar pentru a decide dacă aprobarea substanței imidacloprid pentru a fi utilizată în produse biocide aparținând tipului de produs 18 poate fi reînnoită, este necesar ca data de expirare să fie amânată până la 31 decembrie 2025.

(7)

După amânarea datei de expirare a aprobării, substanța imidacloprid rămâne aprobată pentru a fi utilizată în produse biocide aparținând tipului de produs 18 sub rezerva respectării condițiilor stabilite în anexa I la Directiva 98/8/CE,

1.

2.

1.

2.