ISSN 1977-0782
Jurnalul Oficial
al Uniunii Europene
L 65
Ediţia în limba română
Legislaţie
Anul 66
2 martie 2023
|
ISSN 1977-0782 |
||
|
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 65 |
|
|
|
||
|
Ediţia în limba română |
Legislaţie |
Anul 66 |
|
|
|
Rectificări |
|
|
|
* |
||
|
|
* |
||
|
|
* |
|
|
|
|
|
(1) Text cu relevanță pentru SEE. |
|
RO |
Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată. Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc. |
II Acte fără caracter legislativ
REGULAMENTE
|
2.3.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 65/1 |
REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2023/444 AL COMISIEI
din 16 decembrie 2022
de completare a Directivei (UE) 2018/1972 a Parlamentului European și a Consiliului cu măsuri de asigurare a accesului efectiv la serviciile de urgență prin intermediul comunicațiilor de urgență către numărul european unic pentru apeluri de urgență „112”
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Directiva (UE) 2018/1972 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice (1), în special articolul 109 alineatul (8),
întrucât:
|
(1) |
În temeiul articolului 109 alineatul (8) din Directiva (UE) 2018/1972, pentru a asigura accesul efectiv la serviciile de urgență prin intermediul comunicațiilor de urgență la numărul european unic pentru apeluri de urgență „112” în statele membre, Comisia adoptă acte delegate, primul astfel de act urmând să fie adoptat până la 21 decembrie 2022. Aceste acte delegate completează articolul 109 alineatele (2), (5) și (6) din directivă privind măsurile necesare pentru a asigura compatibilitatea, interoperabilitatea, calitatea, fiabilitatea și continuitatea comunicațiilor de urgență în Uniune în materie de soluții privind informațiile de localizare a apelantului, de acces pentru utilizatorii finali cu dizabilități și de rutare către cel mai adecvat centru de preluare a apelurilor de urgență (PSAP). |
|
(2) |
Comunicațiile de urgență reprezintă un element important în asigurarea siguranței, securității și sănătății publice. De peste 30 de ani, cetățenii Uniunii au acces la serviciile de urgență utilizând numărul european unic pentru apeluri de urgență „112”, iar acest acces ar trebui asigurat și în lumea digitală. Cetățenii ar trebui să beneficieze de furnizarea cuprinzătoare și promptă a informațiilor contextuale necesare pentru gestionarea unei situații de urgență. Nivelul ridicat de conectivitate vizat de transformarea digitală a Europei, astfel cum se prevede în Decizia de instituire a programului de politică pentru 2030 „Calea către deceniul digital” (2), determină o migrare tehnologică a serviciilor de comunicații electronice utilizate de cetățeni, în special de către persoanele cu dizabilități, la tehnologiile axate integral pe IP. Migrarea de la tehnologiile cu comutare de circuite la cele cu comutare de pachete în rețelele de comunicații electronice determină implementarea unor servicii de voce fixe și mobile prin intermediul tehnologiilor VoIP bazate pe un subsistem multimedia IP, cum ar fi Voice over Long Term Evolution (VoLTE), Voice over New Radio (VoNR în 5G) și Voice over Wi-Fi (VoWiFi). Tehnologiile cu comutare de pachete permit, de asemenea, servicii bazate pe text și video, cum ar fi text în timp real și conversație totală. Aceste servicii de comunicații bazate pe IP nu pot fi oferite de rețelele clasice cu comutare de circuite, cum ar fi rețelele 2G și 3G, care sunt în curs de scoatere din uz. Prin urmare, este necesară migrarea la tehnologiile cu comutare de pachete și în cazul comunicațiilor de urgență. Prezentul regulament urmărește să asigure calitatea și fiabilitatea comunicațiilor de urgență în cadrul acestui proces de transformare. |
|
(3) |
Obiectivul serviciilor de urgență este de a evita, atenua sau gestiona efectele incidentelor de urgență prin intervenții de urgență. Timpul necesar pentru intervenția de urgență are un impact fundamental asupra consecințelor incidentelor de urgență. O intervenție de urgență eficace necesită mobilizarea rapidă a resurselor de intervenție pentru gestionarea eficace a incidentului de urgență, precum și sosirea rapidă la locul intervenției. |
|
(4) |
Obiectivul comunicațiilor de urgență este de a le permite utilizatorilor finali să acceseze serviciile de urgență pentru a solicita și a primi ajutor de urgență din partea serviciilor de urgență. Deși comunicațiile de urgență sunt stabilite între utilizatorul final și PSAP, cel mai adecvat PSAP ar trebui să aibă rolul de a prelucra informațiile primite și de a transmite cererea serviciilor de urgență, asigurând astfel accesul la aceste servicii. În funcție de organizarea la nivel național a sistemelor PSAP și a sistemelor de servicii de urgență, PSAP și serviciile de urgență pot fi una sau aceeași entitate sau entități autonome. |
|
(5) |
Pentru a permite accesul la serviciile de urgență, comunicațiile de urgență eficace ar trebui să asigure atât comunicarea promptă între utilizatorul final și cel mai adecvat PSAP, cât și punerea la dispoziție în timp util a informațiilor contextuale, inclusiv a informațiilor de localizare a apelantului. Informațiile contextuale contribuie la descrierea incidentului de urgență, de exemplu, mediul fizic, starea și capacitățile persoanelor implicate, localizarea incidentului etc. Disponibilitatea și acuratețea informațiilor contextuale permit identificarea promptă a resurselor de intervenție adecvate și sosirea rapidă la locul de intervenție, de exemplu, atunci când este disponibilă o localizare exactă a apelantului. Aceste informații pot fi transmise serviciilor de urgență prin intermediul comunicațiilor de urgență de către utilizatorul final sau obținute automat pe baza dispozitivului utilizatorului final sau a rețelei. |
|
(6) |
Localizarea apelantului este unul dintre cele mai importante tipuri de informații contextuale asociate comunicațiilor de urgență și are un impact semnificativ asupra eficacității acestora. Acuratețea și fiabilitatea informațiilor de localizare a apelantului influențează timpul necesar pentru identificarea locului în care se petrece incidentul de urgență și sosirea pe teren a serviciilor de urgență. |
|
(7) |
Directiva (UE) 2018/1972 obligă autoritățile de reglementare competente să stabilească criteriile de acuratețe și fiabilitate privind informațiile de localizare a apelantului. Aceste criterii reprezintă nivelurile minime de acuratețe și fiabilitate a informațiilor de localizare a apelantului care trebuie puse în aplicare pe teritoriul statului membru prin intermediul tehnologiilor bazate pe rețea și pe telefon. Potrivit jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene (3), criteriile ar trebui să asigure, în limitele fezabilității tehnice, o localizare a poziției utilizatorului final cu gradul de fiabilitate și de precizie necesar pentru a permite serviciilor de urgență să îi vină în ajutor în mod util. Combinația acestor tehnologii asigură faptul că, atunci când o soluție de localizare a apelantului pe baza telefonului nu reușește să pună informațiile de localizare a apelantului la dispoziția celui mai adecvat PSAP, serviciile de urgență se pot baza pe localizarea bazată pe rețea pentru a veni în mod util în sprijinul utilizatorului final, în concordanță cu criteriile de acuratețe și fiabilitate privind localizarea apelantului stabilite de statele membre. Criteriile privind localizarea apelantului care nu permit stabilirea unor niveluri minime de acuratețe și fiabilitate pot conduce la o punere în aplicare care nu asigură utilizarea eficace a informațiilor de localizare a apelantului primite de serviciile de urgență. Statelor membre ar trebui să le revină sarcina de a evalua efectul combinat al soluțiilor de localizare a apelantului fezabile din punct de vedere tehnic și de a stabili criterii minime de acuratețe și fiabilitate privind informațiile de localizare a apelantului, care, odată puse în aplicare, ar permite serviciilor de urgență să intervină în mod util. Utilitatea acurateței informațiilor de localizare a apelantului ar putea varia în funcție de zona din care provine comunicația de urgență (de exemplu, urbană sau rurală) și ar putea fi reflectată în mod corespunzător în criteriile stabilite. Pentru a asigura o abordare armonizată în Uniune în ceea ce privește stabilirea criteriilor de acuratețe și fiabilitate care să asigure un nivel minim de informații contextuale, este necesar să se definească parametrii pe care autoritățile de reglementare competente ar trebui să îi ia în considerare atunci când stabilesc aceste criterii. În plus, este important să se reamintească faptul că, în conformitate cu principiul cooperării loiale prevăzut la articolul 4 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană, autoritățile de reglementare competente trebuie să coopereze atunci când stabilesc criteriile de acuratețe și fiabilitate ale informațiilor privind localizarea apelantului, prin consultarea Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC) sau a altor foruri relevante competente pentru a oferi orientări în acest sens, în scopul asigurării unei eficacități depline a articolului 109 alineatul (6) din Directiva (UE) 2018/1972. |
|
(8) |
Acuratețea informațiilor de localizare a apelantului poate fi exprimată ca raza maximă a zonei de căutare pentru intervenție care este prezentată serviciilor de urgență. Timpul necesar pentru intervenția de urgență ar putea fi redus semnificativ dacă la dispoziția celui mai adecvat PSAP sunt puse informații de localizare a apelantului exacte și fiabile, bazate pe rețea și pe telefon, în special atunci când utilizatorii finali care solicită asistență de urgență nu pot menționa locul în care se află. Prin urmare, pentru rețelele fixe, statele membre ar trebui să exprime nivelurile minime de acuratețe de pus în aplicare pe teritoriul lor ca informații de localizare a apelantului referitoare la adresa fizică a punctului terminus al rețelei, de exemplu, prin referire concretă la stradă și număr, apartament, etaj sau informații similare. Pentru rețelele mobile, nivelurile minime de acuratețe ar trebui să fie exprimate în metri pentru a indica raza maximă a zonei de căutare în plan orizontal care este prezentată serviciilor de urgență în scopul intervenției. Dacă este cazul și fezabil din punct de vedere tehnic, înălțimea sau precizia verticală ar trebui, de asemenea, să fie exprimate în metri. Statele membre ar trebui să analizeze dacă acești parametri pot fi aplicați furnizorilor de servicii de comunicații interpersonale bazate pe numere independenți de rețea atunci la utilizarea în rețele fixe sau mobile. |
|
(9) |
Fiabilitatea informațiilor de localizare a apelantului ar trebui să se refere la două aspecte: stabilirea și transmiterea. Fiabilitatea informațiilor de localizare a apelantului ar trebui stabilită pe baza măsurătorilor statistice care indică rata de succes cu care amplasarea reală a dispozitivului de pe care este inițiată comunicația de urgență corespunde zonei fizice indicate pe baza informațiilor de localizare a apelantului. O comunicație de urgență ar trebui să permită obținerea informațiilor de localizare a apelantului atât pe baza rețelei, cât și pe baza telefonului, atunci când acestea din urmă sunt disponibile. Fiabilitatea informațiilor de localizare a apelantului pentru serviciile de urgență ar trebui stabilită ca un efect combinat al acestor două tehnologii. Fiabilitatea transmiterii informațiilor de localizare a apelantului ar trebui să fie exprimată ca rata de succes a soluției tehnice în ceea ce privește transmiterea informațiilor de localizare a apelantului către cel mai adecvat PSAP. Rata de succes depinde de capacitățile rețelei de a transmite informațiile, în cazul localizării apelantului pe baza rețelei, sau de interoperabilitatea dintre telefon și resursele rețelei pentru a permite transmiterea, în cazul localizării apelantului pe baza telefonului, precum și de capacitățile celui mai adecvat PSAP de a primi informațiile. |
|
(10) |
Pentru a permite Comisiei să monitorizeze criteriile de localizare a apelantului stabilite în conformitate cu prezentul regulament, statele membre ar trebui să raporteze cu privire la adoptarea lor și să explice cum au luat în considerare parametrii stabiliți în prezentul regulament. |
|
(11) |
Directiva (UE) 2018/1972 prevede ca accesul utilizatorilor finali cu dizabilități la serviciile de urgență prin intermediul comunicațiilor de urgență să fie echivalent cu cel de care beneficiază ceilalți utilizatori finali. Principiul echivalenței implică faptul că utilizatorii finali cu dizabilități ar trebui să poată accesa serviciile de urgență prin intermediul comunicațiilor de urgență într-un mod echivalent din punct de vedere funcțional cu cel în care alți utilizatori finali accesează serviciile de urgență, în special prin apelarea numărului „112” prin intermediul serviciilor bazate pe voce. Întrucât nu există o înțelegere comună a cerințelor de echivalență funcțională, ar trebui stabilite cerințele care reproduc funcționalitățile comunicațiilor de urgență de care beneficiază alți utilizatori finali, în special serviciile bazate pe voce. În cazul în care, din motive tehnice, statele membre nu pot respecta cerințele de echivalență funcțională stabilite în prezentul regulament, acestea ar trebui să informeze Comisia cu privire la motivele specifice pentru care acest lucru nu este posibil. Statele membre ar trebui să informeze Comisia în cazul în care proiectul tehnic al mijloacelor autorizate de acces la serviciile de urgență nu impune sau nu permite utilizarea numărului european unic pentru apeluri de urgență „112” și despre modul în care se asigură același nivel sau un nivel mai mare de sensibilizare în rândul utilizatorilor finali cu dizabilități cu privire la mijloacele de acces respective. |
|
(12) |
Pentru a permite Comisiei să monitorizeze compatibilitatea, calitatea, fiabilitatea, interoperabilitatea și continuitatea mijloacelor de acces la serviciile de urgență pentru utilizatorii finali cu dizabilități, statele membre ar trebui să raporteze cu privire la mijloacele de acces la serviciile de urgență autorizate în jurisdicția lor pentru utilizatorii finali cu dizabilități, inclusiv pentru cei care utilizează servicii de roaming. Raportul ar trebui să conțină o primă evaluare a conformității mijloacelor de acces raportate cu cerințele de echivalență funcțională stabilite în prezentul regulament. Migrarea către rețelele axate integral pe IP va permite implementarea unor servicii de comunicații noi și accesibile, cum ar fi text în timp real și conversație totală. Prin urmare, statele membre ar trebui să raporteze problemele de interoperabilitate, compatibilitate sau continuitate întâmpinate la implementarea acestor servicii, în special pentru utilizatorii finali de servicii de roaming. Pentru a-și îndeplini obligația care le revine în temeiul articolului 16 din Regulamentul (UE) 2022/612 al Parlamentului European și al Consiliului (4) de a raporta Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice mijloacele de acces la serviciile de urgență autorizate în statul membru respectiv și pe care clienții serviciilor de roaming au posibilitatea tehnică de a le utiliza, autoritățile naționale de reglementare sau alte autorități competente ar trebui să stabilească, dacă este cazul, motivele tehnice ale indisponibilității serviciului de comunicații de urgență pentru utilizatorii finali de servicii de roaming, în cazul în care aceste servicii sunt disponibile pentru utilizatorii finali interni. Primul raport, precum și informațiile furnizate în anii următori îi vor permite Comisiei să evalueze necesitatea adoptării de măsuri suplimentare, inclusiv solicitări de standardizare, pentru soluționarea acestor probleme. |
|
(13) |
Comunicațiile de urgență și informațiile de localizare a apelantului trebuie să fie rutate către cel mai adecvat PSAP pentru a permite răspunsul și gestionarea corespunzătoare a comunicațiilor de urgență. Rutarea eficace a comunicațiilor de urgență ar trebui asigurată, de asemenea, în contextul migrării tehnologice de la tehnologiile cu comutare de circuite la cele cu comutare de pachete. Cel mai adecvat PSAP este stabilit, în mod normal, de către statul membru pe baza unei competențe teritoriale de gestionare a comunicațiilor de urgență sau a competenței de gestionare a unui anumit tip de comunicații, de exemplu un PSAP echipat pentru gestionarea comunicațiilor de tip text în timp real sau în limbajul prin semne. Serviciile de comunicații interpersonale furnizate prin intermediul tehnologiilor cu comutare de pachete pe bază de voce, text – inclusiv text în timp real – și video pot fi rutate în domeniul rețelei publice sau în domeniul PSAP. În funcție de organizarea la nivel național a PSAP, deși comunicațiile de urgență ajung la sistemul PSAP prin intermediul rețelelor publice, ar putea fi necesară o rutare suplimentară în cadrul PSAP pentru a ajunge la cel mai adecvat PSAP. Pentru a garanta disponibilitatea unor comunicații de urgență eficace în beneficiul tuturor utilizatorilor finali, statele membre ar trebui să asigure rutarea promptă către cel mai adecvat PSAP a tuturor tipurilor de comunicații de urgență și a informațiilor de localizare a apelantului autorizate pe teritoriul lor. |
|
(14) |
Accesul efectiv la serviciile de urgență depinde de promptitudinea transmiterii informațiilor contextuale către serviciile de urgență. Statele membre ar trebui să se asigure că cel mai adecvat PSAP către care este rutată comunicația de urgență are capacitatea tehnică de a transmite cu promptitudine informațiile contextuale serviciilor de urgență imediat ce aceste servicii sunt alertate de respectivul PSAP. În funcție de organizarea la nivel național a PSAP, cel mai adecvat PSAP poate evalua utilitatea datelor contextuale și filtra informațiile ce vor fi furnizate serviciilor de urgență. |
|
(15) |
Pentru a permite monitorizarea de către Comisie a eficacității rutării către cel mai adecvat PSAP, statele membre ar trebui să raporteze cu privire la promptitudinea rutării comunicațiilor de urgență către cel mai adecvat PSAP, inclusiv atunci când utilizează servicii pe bază de voce, text sau video. |
|
(16) |
Asigurarea accesului neîntrerupt la serviciile de urgență, fără o înregistrare prealabilă, pentru utilizatorii finali, inclusiv pentru utilizatorii finali cu dizabilități, care călătoresc în alt stat membru, ar putea să nu se afle sub controlul exclusiv al unui stat membru și să necesite respectarea cerințelor de interoperabilitate stabilite de comun acord. Fără a aduce atingere punerii în aplicare a serviciilor de text în timp real și de conversație totală în temeiul Directivei (UE) 2019/882 a Parlamentului European și a Consiliului (5), ar trebui să fie posibil să se asigure accesul la serviciile de urgență prin intermediul comunicațiilor de urgență bazate pe voce, text sau video inițiate folosind aplicații mobile. Aplicațiile mobile pot permite transmiterea unui număr mare de date contextuale către cel mai adecvat PSAP. După descărcarea și instalarea unei aplicații mobile, utilizatorul final poate comunica cu cel mai adecvat PSAP din Uniune dacă cerințele comune de interoperabilitate permit acest lucru, iar furnizorii de aplicații mobile și sistemele PSAP naționale respectă aceste cerințe. Statele membre ar trebui să coopereze cu bună-credință cu Comisia pentru a identifica cerințele comune de interoperabilitate a căror punere în aplicare ar permite rutarea acestor comunicații de urgență către cel mai adecvat PSAP prin intermediul aplicațiilor mobile în întreaga Uniune. |
|
(17) |
Este posibil ca sistemele PSAP proiectate pentru a răspunde și a gestiona comunicațiile cu comutare de circuite să nu poată răspunde, gestiona și prelucra toate caracteristicile comunicațiilor de urgență inițiate prin intermediul tehnologiei cu comutare de pachete. Pentru a asigura transparența față de părțile interesate relevante, în special față de furnizorii de servicii de comunicații electronice și de rețele, precum și o modernizare coerentă și promptă a sistemelor PSAP de pe teritoriul lor, statele membre ar trebui să pregătească o foaie de parcurs pentru îmbunătățirea capacităților sistemelor PSAP naționale de a răspunde, gestiona și prelucra comunicațiile de urgență inițiate prin intermediul tehnologiilor cu comutare de pachete. Foaia de parcurs ar trebui să conțină calendarul și data preconizate pentru implementarea noilor mijloace de acces la serviciile de urgență prin intermediul comunicațiilor de urgență inițiate prin tehnologii cu comutare de pachete, indiferent dacă acestea sunt activate în rețeaua magistrală ca servicii de comunicații interpersonale bazate pe numere sau sunt implementate prin intermediul unei aplicații mobile. Foaia de parcurs ar trebui să conțină informații privind calendarul de îmbunătățire a capacităților sistemelor PSAP, luând în considerare obligațiile stabilite în Directiva (UE) 2019/882 și termenele legale prevăzute în aceasta. Acestea se referă în special la răspunsul adecvat al celui mai adecvat PSAP la comunicațiile de urgență către numărul european unic pentru apeluri de urgență „112”, prin utilizarea de voce și text sincronizate (inclusiv text în timp real) sau, în cazul în care este oferită și funcția video, de voce, text (inclusiv text în timp real) și video sincronizată sub formă de conversație totală. Dacă este cazul, ar trebui indicat mandatul juridic preconizat pentru implementarea comunicațiilor de urgență prin intermediul tehnologiilor cu comutare de pachete în temeiul legislației naționale. Foaia de parcurs ar trebui să facă referire la etapele intermediare, de exemplu, consultări publice și cu părțile interesate, măsuri legislative, testarea interoperabilității, continuității și fiabilității, achiziții publice etc. Statele membre ar trebui să transmită Comisiei foaia de parcurs și să furnizeze informații actualizate cu privire la punerea în aplicare a acesteia. De asemenea, statele membre ar trebui să raporteze problemele de interoperabilitate și continuitate întâmpinate în ceea ce privește furnizarea serviciilor de comunicații electronice utilizate pentru accesarea serviciilor de urgență, pentru a permite Comisiei să evalueze necesitatea adoptării de măsuri suplimentare, inclusiv solicitări de standardizare, pentru soluționarea acestor probleme. |
|
(18) |
Este necesară colectarea periodică și structurată de la statele membre a informațiilor referitoare la mai multe aspecte legate de eficacitatea comunicațiilor de urgență în Uniune, pentru a permite Comisiei să monitorizeze punerea în aplicare și respectarea obligațiilor prevăzute la articolul 109 din Directiva (UE) 2018/1972, astfel cum a fost completat prin prezentul regulament. În urma primului raport prevăzut în prezentul regulament, statele membre ar trebui să furnizeze Comisiei informațiile actualizate solicitate în contextul fiecărei colectări de date pe care Comisia o inițiază în scopul îndeplinirii obligației sale de a prezenta un raport Parlamentului European și Consiliului în temeiul articolului 109 alineatul (4) din Directiva (UE) 2018/1972. |
|
(19) |
Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice a fost consultat în conformitate cu articolul 109 alineatul (8) din Directiva (UE) 2018/1972; acesta a emis un aviz la 14 octombrie 2022. |
|
(20) |
Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată în conformitate cu articolul 42 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (6) și a emis un aviz la 15 noiembrie 2022, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
CAPITOLUL 1
OBIECT, DOMENIU DE APLICARE ȘI DEFINIȚII
Articolul 1
Prezentul regulament stabilește măsuri pentru a asigura accesul efectiv la serviciile de urgență prin intermediul comunicațiilor de urgență în materie de soluții privind informațiile de localizare a apelantului, de acces pentru utilizatorii finali cu dizabilități și de rutare către cel mai adecvat PSAP.
Articolul 2
În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:
|
1. |
„comunicație de urgență eficace” înseamnă o comunicație de urgență, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 38 din Directiva (UE) 2018/1972, care asigură:
|
|
2. |
„informații contextuale” înseamnă informațiile transmise printr-o comunicație de urgență de către utilizatorul final sau obținute și transmise automat pe baza dispozitivului utilizatorului final sau al rețelei relevante pentru a permite identificarea promptă a resurselor de intervenție și sosirea rapidă a serviciilor de urgență la locul intervenției. |
CAPITOLUL 2
INFORMAȚIILE DE LOCALIZARE A APELANTULUI
Articolul 3
(1) Atunci când stabilesc criteriile de acuratețe și fiabilitate privind informațiile de localizare a apelantului în temeiul articolului 109 alineatul (6) din Directiva (UE) 2018/1972, autoritățile de reglementare competente asigură, în limitele fezabilității tehnice, o localizare a poziției utilizatorului final cu gradul de fiabilitate și de acuratețe necesar pentru a permite serviciilor de urgență să îi acorde asistență. Autoritățile de reglementare competente stabilesc criteriile luând în considerare parametrii specificați la alineatele (2) și (3) din prezentul articol.
(2) În ceea ce privește rețelele fixe:
|
(a) |
nivelul de acuratețe pentru informațiile de localizare a apelantului se exprimă ca informații referitoare la adresa fizică a punctului terminus al rețelei; |
|
(b) |
nivelul de fiabilitate pentru informațiile de localizare a apelantului se exprimă ca rata de succes, în procente, a soluției tehnice sau a combinației de soluții tehnice în ceea ce privește stabilirea și transmiterea către cel mai adecvat PSAP a unei informații de localizare a apelantului corespunzătoare criteriului acurateței. |
(3) În ceea ce privește rețelele mobile:
|
(a) |
nivelul de acuratețe pentru informațiile de localizare a apelantului se exprimă în metri. Dacă este cazul, înălțimea sau acuratețea verticală se exprimă, de asemenea, în metri; |
|
(b) |
nivelul de fiabilitate pentru informațiile de localizare a apelantului se exprimă ca rata de succes, în procente, a soluției tehnice sau a combinației de soluții tehnice în ceea ce privește stabilirea și transmiterea către cel mai adecvat PSAP a unei zone de căutare corespunzătoare criteriului acurateței. |
CAPITOLUL 3
ACCESUL LA SERVICIILE DE URGENȚĂ PENTRU UTILIZATORII FINALI CU DIZABILITĂȚI
Articolul 4
Atunci când pun în aplicare mijloace de acces la serviciile de urgență prin intermediul comunicațiilor de urgență pentru utilizatorii finali cu dizabilități, statele membre se asigură, în limitele fezabilității tehnice, că sunt îndeplinite următoarele cerințe de echivalență funcțională:
|
(a) |
comunicația de urgență permite comunicarea interactivă bidirecțională între utilizatorul final cu dizabilități și PSAP; |
|
(b) |
comunicația de urgență este disponibilă în mod continuu, fără o înregistrare prealabilă, pentru utilizatorii finali cu dizabilități care călătoresc într-un alt stat membru; |
|
(c) |
comunicația de urgență este asigurată gratuit pentru utilizatorii finali cu dizabilități; |
|
(d) |
comunicația de urgență este rutată imediat către cel mai adecvat PSAP care este calificat și echipat pentru a răspunde și prelucra în mod corespunzător comunicația de urgență inițiată de utilizatorii finali cu dizabilități; |
|
(e) |
pentru utilizatorii finali cu dizabilități sunt asigurate niveluri echivalente de acuratețe și fiabilitate privind informațiile de localizare a apelantului pentru comunicația de urgență ca cele aplicabile în cazul apelurilor de urgență efectuate de alți utilizatori finali; |
|
(f) |
pentru utilizatorii finali cu dizabilități se asigură cel puțin același nivel de sensibilizare cu privire la mijloacele de acces la serviciile de urgență prin intermediul comunicațiilor de urgență de care beneficiază alți utilizatori finali în legătură cu apelurile de urgență la „112”, prin modul de proiectare a mijloacelor de acces sau prin măsuri de sensibilizare. |
CAPITOLUL 4
RUTAREA CĂTRE CEL MAI ADECVAT CENTRU DE PRELUARE A APELURILOR DE URGENȚĂ
Articolul 5
Statele membre se asigură că informațiile de localizare a apelantului și comunicațiile de urgență sunt rutate imediat către cel mai adecvat PSAP care este capabil din punct de vedere tehnic să transmită informațiile contextuale serviciilor de urgență, atunci când sunt alertate aceste servicii.
Articolul 6
În scopul asigurării fezabilității tehnice a accesului neîntrerupt la serviciile de urgență, astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (1) litera (b) din prezentul regulament, fără a aduce atingere punerii în aplicare a Directivei (UE) 2019/882, statele membre cooperează cu Comisia pentru a identifica cerințele comune de interoperabilitate care să asigure rutarea comunicației de urgență către cel mai adecvat PSAP prin intermediul unei aplicații mobile oriunde în Uniune.
CAPITOLUL 5
RAPORTARE
Articolul 7
(1) Statele membre raportează periodic Comisiei cu privire la performanța rutării către cel mai adecvat PSAP în temeiul articolului 5, în ceea ce privește comunicațiile de urgență și informațiile de localizare a apelantului.
(2) Statele membre elaborează și trimit Comisiei, cel târziu până la 5 noiembrie 2023, o foaie de parcurs privind modernizarea sistemului PSAP național pentru a putea primi, răspunde și prelucra comunicațiile de urgență prin intermediul tehnologiei cu comutare de pachete. Foaia de parcurs indică data preconizată pentru implementarea comunicațiilor de urgență bazate pe voce, text sau video prin intermediul tehnologiilor cu comutare de pachete. Foaia de parcurs include, de asemenea, data orientativă până la care PSAP vor fi pregătite să primească astfel de comunicații de urgență. Statele membre furnizează informații actualizate cu privire la îndeplinirea obiectivelor intermediare din foaia de parcurs în conformitate cu articolul 8.
Articolul 8
(1) Statele membre transmit Comisiei cel târziu până la 5 martie 2024:
|
(a) |
criteriile de acuratețe și fiabilitate privind informațiile de localizare a apelantului, exprimate în conformitate cu parametrii menționați la articolul 3; |
|
(b) |
mijloacele de acces la serviciile de urgență prin intermediul comunicațiilor de urgență care vor fi folosite de utilizatorii finali cu dizabilități, inclusiv de cei care utilizează servicii de roaming, precum și evaluarea conformității acestora cu cerințele de echivalență funcțională menționate la articolul 5. |
(2) Statele membre furnizează Comisiei informațiile menționate în prezentul articol și la articolul 7 fără a aduce atingere termenelor inițiale prevăzute în acesta, în contextul fiecărei colectări de date pe care Comisia o inițiază în scopul îndeplinirii obligației sale de a prezenta un raport Parlamentului European și Consiliului în temeiul articolului 109 alineatul (4) din Directiva (UE) 2018/1972.
CAPITOLUL 6
DISPOZIȚII FINALE
Articolul 9
Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 16 decembrie 2022.
Pentru Comisie
Președinta
Ursula VON DER LEYEN
(1) JO L 321, 17.12.2018, p. 36.
(2) Decizia (UE) 2022/2481 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2022 de instituire a programului de politică pentru 2030 „Calea către deceniul digital” (JO L 323, 19.12.2022, p. 4).
(3) Cauza C 417/18; Hotărârea Curții (Camera a patra) din 5 septembrie 2019, AW și alții/Lietuvos valstybė.
(4) Regulamentul (UE) 2022/612 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 aprilie 2022 privind roamingul în rețelele publice de comunicații mobile în interiorul Uniunii (reformare) (JO L 115, 13.4.2022, p. 1).
(5) Directiva (UE) 2019/882 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor (JO L 151, 7.6.2019, p. 70).
(6) Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).
|
2.3.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 65/9 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2023/445 AL COMISIEI
din 23 februarie 2023
de aprobare a modificărilor caietului de sarcini al unei denumiri de origine protejate sau al unei indicații geografice protejate [„Colli Bolognesi Classico Pignoletto” (DOP)]
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (1), în special articolul 99,
întrucât:
|
(1) |
Comisia a analizat cererea de aprobare a modificărilor caietului de sarcini al denumirii de origine protejate „Colli Bolognesi Classico Pignoletto”, depusă de Italia în conformitate cu articolul 105 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. Modificările includ schimbarea denumirii din „Colli Bolognesi Classico Pignoletto” în „Colli Bolognesi Pignoletto”. |
|
(2) |
În conformitate cu articolul 97 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, Comisia a publicat cererea de aprobare a modificărilor caietului de sarcini în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2). |
|
(3) |
Comisia nu a primit nicio declarație de opoziție în temeiul articolului 98 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. |
|
(4) |
Prin urmare, în conformitate cu articolul 99 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, modificările caietului de sarcini trebuie aprobate. |
|
(5) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru organizarea comună a piețelor agricole, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Se aprobă modificările caietului de sarcini publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene cu privire la denumirea „Colli Bolognesi Classico Pignoletto” (DOP).
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 23 februarie 2023.
Pentru Comisie,
Pentru Președintă,
Janusz WOJCIECHOWSKI
Membru al Comisiei
|
2.3.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 65/11 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2023/446 AL COMISIEI
din 27 februarie 2023
de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/2019 în ceea ce privește anumite plante aparținând speciilor Ligustrum delavayanum și Ligustrum japonicum originare din Regatul Unit și a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/1213 în ceea ce privește măsurile fitosanitare pentru introducerea pe teritoriul Uniunii a respectivelor plante destinate plantării
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) 2016/2031 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 octombrie 2016 privind măsurile de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 228/2013, (UE) nr. 652/2014 și (UE) nr. 1143/2014 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Directivelor 69/464/CEE, 74/647/CEE, 93/85/CEE, 98/57/CE, 2000/29/CE, 2006/91/CE și 2007/33/CE ale Consiliului (1), în special articolul 42 alineatul (4) al treilea paragraf,
întrucât:
|
(1) |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2019 al Comisiei (2) stabilește, pe baza unei evaluări preliminare a riscurilor, o listă cu plante, produse vegetale și alte obiecte cu risc mare. |
|
(2) |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2018 al Comisiei (3) stabilește norme specifice privind procedura care trebuie urmată pentru efectuarea evaluării riscurilor, menționată la articolul 42 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2016/2031 pentru plante, produse vegetale și alte obiecte cu risc mare. |
|
(3) |
În urma unei evaluări preliminare, plante din 34 de genuri și dintr-o specie de plante, destinate plantării, originare din țări terțe, au fost incluse provizoriu în lista din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2019 ca plante cu risc mare. Lista respectivă include genul Ligustrum L. |
|
(4) |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1213 al Comisiei (4) stabilește măsurile fitosanitare pentru introducerea pe teritoriul Uniunii a anumitor plante, produse vegetale și a altor obiecte care au fost eliminate din anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2019, dar pentru care riscurile fitosanitare nu sunt încă evaluate integral. Aceasta deoarece unul sau mai multe organisme dăunătoare găzduite de respectivele plante nu sunt încă incluse în lista organismelor dăunătoare de carantină pentru Uniune din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072 al Comisiei (5), dar ar putea îndeplini condițiile de includere în listă în urma unei evaluări suplimentare complete a riscurilor. |
|
(5) |
La 3 decembrie 2021, Regatul Unit (6) a transmis Comisiei o cerere de export în Uniune de plante veșnic verzi, decorative, de dimensiuni mari, din specia Ligustrum delavayanum, altoite pe portaltoaie Ligustrum japonicum și cultivate în ghivece, având vârsta de până la 20 de ani și un diametru maxim de 18 cm la baza tulpinii. Cererea menționată a fost susținută de dosarul tehnic relevant. |
|
(6) |
La 28 septembrie 2022, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară („autoritatea”) a adoptat un aviz științific privind evaluarea riscurilor determinate de plantele Ligustrum delavayanum destinate plantării și de plantele Ligustrum japonicum destinate plantării, aflate în mediu de cultură, cu vârsta de până la douăzeci de ani și cu un diametru maxim de 18 cm la baza tulpinii, indiferent dacă sunt altoite sau nu („plantele relevante”) (7). Autoritatea a identificat Bemisia tabaci, Diaprepes abbreviatus, Epiphyas postvittana și Scirtothrips dorsalis ca fiind organisme dăunătoare relevante pentru plantele respective și a estimat probabilitatea ca produsul să fie indemn de dăunătorii respectivi. |
|
(7) |
Pe baza avizului respectiv, se consideră că riscul fitosanitar determinat de introducerea pe teritoriul Uniunii a plantelor relevante este redus la un nivel acceptabil dacă se aplică măsuri adecvate pentru a contracara riscul determinat de dăunătorii plantelor respective și dacă se respectă cerințele speciale corespunzătoare din anexa VII la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072. |
|
(8) |
Măsurile descrise de Regatul Unit în dosarul tehnic sunt considerate suficiente pentru a reduce la un nivel acceptabil riscul determinat de introducerea pe teritoriul Uniunii a plantelor relevante. Prin urmare, este necesar ca măsurile respective să fie adoptate ca cerințe fitosanitare la import pentru a asigura protecția fitosanitară a teritoriului Uniunii față de introducerea plantelor relevante pe teritoriul acesteia. |
|
(9) |
În consecință, este necesar ca plantele relevante să nu mai fie considerate plante cu risc mare. |
|
(10) |
Prin urmare, este necesar ca Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2019 să fie modificat în consecință. |
|
(11) |
Bemisia tabaci este inclus ca organism dăunător de carantină pentru zone protejate în anexa III la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072, iar Scirtothrips dorsalis este inclus ca organism dăunător de carantină pentru Uniune în anexa II la regulamentul de punere în aplicare respectiv. |
|
(12) |
Diaprepes abbreviatus nu este încă inclus în lista organismelor dăunătoare de carantină pentru Uniune din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072. Prin urmare, măsurile vizând respectivul organism dăunător se bazează pe cele descrise de Regatul Unit în dosar. Atunci când devine disponibilă o evaluare completă a riscurilor determinate de respectivul organism dăunător, se va stabili dacă organismul dăunător respectiv îndeplinește condițiile pentru a fi inclus în anexa II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072, iar plantele relevante în anexa VII la regulamentul respectiv, împreună cu măsurile corespunzătoare. |
|
(13) |
Prin urmare, este necesar ca Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1213 să fie modificat în consecință. |
|
(14) |
Epiphyas postvittana nu este inclus în lista organismelor dăunătoare de carantină pentru Uniune. Dăunătorul este prezent în câteva state membre și nu se aplică nicio măsură oficială de control. În plus, impactul organismului dăunător în Uniune nu este considerat a fi semnificativ. Din acest motive, nu sunt necesare cerințe la import care să vizeze respectivul organism dăunător. |
|
(15) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2019 se modifică în conformitate cu anexa I la prezentul regulament.
Articolul 2
Anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1213 se modifică în conformitate cu anexa II la prezentul regulament.
Articolul 3
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 27 februarie 2023.
Pentru Comisie
Președinta
Ursula VON DER LEYEN
(1) JO L 317, 23.11.2016, p. 4.
(2) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2019 al Comisiei din 18 decembrie 2018 de stabilire a unei liste provizorii cu plante, produse vegetale sau alte obiecte cu risc ridicat, în sensul articolului 42 din Regulamentul (UE) 2016/2031, și a unei liste cu plante pentru care nu sunt necesare certificate fitosanitare în vederea introducerii în Uniune, în sensul articolului 73 din același regulament (JO L 323, 19.12.2018, p. 10).
(3) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2018 al Comisiei din 18 decembrie 2018 de stabilire a normelor specifice privind procedura care trebuie urmată pentru efectuarea evaluării riscurilor prezentate de plante, produse vegetale și alte obiecte cu risc ridicat în sensul articolului 42 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/2031 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 323, 19.12.2018, p. 7).
(4) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1213 al Comisiei din 21 august 2020 privind măsurile fitosanitare pentru introducerea în Uniune a anumitor plante, produse vegetale și a altor obiecte care au fost eliminate din anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2019 (JO L 275, 24.8.2020, p. 5).
(5) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072 al Comisiei din 28 noiembrie 2019 de stabilire a unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/2031 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește măsurile de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 690/2008 al Comisiei și de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/2019 al Comisiei (JO L 319, 10.12.2019, p. 1).
(6) În conformitate cu Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, în special cu articolul 5 alineatul (4) din Protocolul privind Irlanda/Irlanda de Nord, în coroborare cu anexa 2 la respectivul protocol, în sensul prezentului act legislativ, trimiterile la Regatul Unit nu includ Irlanda de Nord.
(7) EFSA PLH Panel (EFSA Panel on Plant Health) [Comitetul PLH al EFSA (Comitetul EFSA pentru sănătatea plantelor)], 2022. Scientific Opinion on the commodity risk assessment of Ligustrum delavayanum topiary plants grafted on Ligustrum japonicum from the UK (Aviz științific privind evaluarea riscurilor determinate de plantele decorative Ligustrum delavayanum altoite pe Ligustrum japonicum și provenite din UK). EFSA Journal 2022;20(11):7593.
ANEXA I
În anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2019, în tabelul de la punctul 1, în a doua coloană „Descriere”, rubrica „Ligustrum L.” se înlocuiește cu următorul text:
„Ligustrum L., cu excepția plantelor în vârstă de până la 20 de ani destinate plantării de Ligustrum delavayanum și Ligustrum japonicum în mediu de cultură, cu un diametru maxim de 18 cm la baza tulpinii, originare din UK”.
ANEXA II
În tabelul din anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1213, se introduce următoarea rubrică după „Juglans regia L. în vârstă de până la doi ani destinate plantării, cu rădăcini goale, fără frunze și cu un diametru maxim de 2 cm la baza tulpinii.”:
|
Plante, produse vegetale sau alte obiecte |
Cod NC |
Țara terță de origine |
Măsuri |
||||||||||||||
|
„Ligustrum delavayanum și Ligustrum japonicum, plante în vârstă de până la 20 de ani destinate plantării în mediu de cultură, cu un diametru maxim de 18 cm la baza tulpinii. |
ex 06021090 |
Regatul Unit |
|
|
2.3.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 65/16 |
REGULAMENTUL (UE) 2023/447 AL COMISIEI
din 1 martie 2023
de modificare a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al Consiliului și a anexei la Regulamentul (UE) nr. 231/2012 al Comisiei în ceea ce privește utilizarea glicozidelor steviolice glucozilate ca îndulcitor
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind aditivii alimentari (1), în special articolul 10 alineatul (3) și articolul 14,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1331/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 de instituire a unei proceduri comune de autorizare pentru aditivii alimentari, enzimele alimentare și aromele alimentare (2), în special articolul 7 alineatul (5),
întrucât:
|
(1) |
Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 stabilește o listă a Uniunii de aditivi alimentari autorizați pentru utilizare în produsele alimentare și condițiile de utilizare a acestor aditivi. |
|
(2) |
Regulamentul (UE) nr. 231/2012 al Comisiei (3) stabilește specificațiile pentru aditivii alimentari enumerați în anexele II și III la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008. |
|
(3) |
Aceste liste pot fi actualizate în conformitate cu procedura comună menționată la articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1331/2008 fie la inițiativa Comisiei, fie în urma unei cereri. |
|
(4) |
În ianuarie 2019, a fost depusă o cerere de autorizare a glicozidelor steviolice glucozilate ca aditiv alimentar nou pentru utilizarea ca îndulcitor. Cererea a fost pusă la dispoziția statelor membre în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1331/2008. |
|
(5) |
Glicozidele steviolice glucozilate sunt produse prin bioconversie enzimatică cu ajutorul ciclomaltodextrinei glucanotransferază, care catalizează transferul glucozei din amidon în amestecuri îmbogățite cu una sau mai multe glicozide steviolice individuale din extracte de frunze de Stevia Rebaudiana purificate. Acestea constau într-un amestec de glicozide steviolice glucozilate, conținând 1-20 de unități suplimentare de glucoză legate de glicozidele steviolice părinte. Au un profil de îndulcire îmbunătățit față de alți îndulcitori autorizați, inclusiv glicozidele steviolice din Stevia (E 960a). |
|
(6) |
Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) a evaluat siguranța glicozidelor steviolice glucozilate și a emis un aviz la 15 decembrie 2021 (4). Autoritatea a considerat că metabolismul glicozidelor steviolice glucozilate este suficient de similar cu cel al glicozidelor steviolice deja autorizate și că, prin urmare, datele toxicologice evaluate anterior de autoritate în ceea ce privește glicozidele steviolice (E 960a) au fost luate în considerare în sprijinul siguranței acestora ca aditiv alimentar. Enzima ciclomaltodextrină glucanotransferază (EC 2.4.1.19), derivată dintr-o tulpină nemodificată genetic de Anoxybacillus caldiproteolyticus și destinată a fi utilizată la fabricarea glicozidelor steviolice modificate nu generează probleme de siguranță în condițiile de utilizare avute în vedere, pe baza datelor furnizate autorității (5). Autoritatea a ajuns la concluzia că nu există nicio problemă de siguranță legată de utilizarea glicozidelor steviolice glucozilate ca aditiv alimentar pentru aceleași utilizări propuse și niveluri de utilizare ca glicozidele steviolice (E 960a–960c) utilizate ca îndulcitori. |
|
(7) |
Prin urmare, este necesar să se autorizeze aditivul alimentar „glicozide steviolice glucozilate” (E 960d) ca îndulcitor în categoriile de produse alimentare în care sunt autorizate în prezent glicozidele steviolice (E 960a–960c) și la aceleași niveluri maxime. |
|
(8) |
Specificațiile pentru aditivul alimentar glicozide steviolice glucozilate trebuie incluse în Regulamentul (UE) nr. 231/2012, întrucât acesta este inclus pentru prima dată în lista Uniunii de aditivi alimentari prevăzută în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008. |
|
(9) |
Prin urmare, Regulamentele (CE) nr. 1333/2008 și (UE) nr. 231/2012 trebuie modificate în consecință. |
|
(10) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 se modifică în conformitate cu anexa I la prezentul regulament.
Articolul 2
Anexa la Regulamentul (UE) nr. 231/2012 se modifică în conformitate cu anexa II la prezentul regulament.
Articolul 3
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 1 martie 2023.
Pentru Comisie
Președinta
Ursula VON DER LEYEN
(1) JO L 354, 31.12.2008, p. 16.
(2) JO L 354, 31.12.2008, p. 1.
(3) Regulamentul (UE) nr. 231/2012 al Comisiei din 9 martie 2012 de stabilire a specificațiilor pentru aditivii alimentari enumerați în anexele II și III la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 83, 22.3.2012, p. 1).
(4) EFSA Journal 2022;20(2):7066.
(5) EFSA Journal 2022;20(1):7004.
ANEXA I
Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 se modifică după cum urmează:
|
(a) |
În partea B, la punctul 2. Îndulcitori, se introduce următoarea rubrică după rubrica referitoare la E 960c:
|
|
(b) |
În partea C, la punctul 5. Alți aditivi care pot fi reglementați în combinație, litera (v) se înlocuiește cu următorul text:
|
|
(c) |
Partea E se modifică după cum urmează:
|
ANEXA II
În anexa la Regulamentul (UE) nr. 231/2012, după rubrica referitoare la aditivul alimentar E 960c(iv) se introduce următoarea rubrică:
„E 960d GLICOZIDE STEVIOLICE GLUCOZILATE
|
Sinonime |
|
||
|
Definiție |
Amestec de glicozide steviolice mai mari derivate prin glucozilarea glicozidelor steviolice extrase din frunze ale plantei de Stevia rebaudiana Bertoni. Amestecul este alcătuit din glicozide steviolice glucozilate și din glicozide steviolice părinte reziduale din frunze de Stevia. Glicozidele steviolice glucozilate sunt produse prin tratarea glicozidelor steviolice, extrase din frunzele de Stevia, și a amidonului adecvat pentru consumul uman cu Ciclomaltodextrină glucanotransferază (EC 2.4.1.19) derivată dintr-o tulpină nemodificată genetic de Anoxybacillus caldiproteolyticus St-88. Enzima transferă unități de glucoză din amidon către glicozidele steviolice. Materialul rezultat este încălzit și tratat cu cărbune activ pentru a elimina enzima, apoi este trecut printr-o rășină de adsorbție/desorbție pentru a înlătura amidonul hidrolizat rezidual (dextrină), după care urmează purificarea și prepararea produsului final prin intermediul unor procese care pot include decolorarea, concentrarea și uscarea prin pulverizare. |
||
|
Denumire chimică |
Steviolbiozidă: Acid 13-[(2-O-β-D-glucopiranozil-β-D-glucopiranozil)oxi]kaur-16-en-18-oic Rubuzozidă: Esterul β-D-glucopiranozil al acidului 13-β-D-glucopiranoziloxikaur-16-en-18-oic Dulcozida A: Esterul β-D-glucopiranozil al acidului 13-[(2-O-α–L-ramnopiranozil-β–D-glucopiranozil)oxi]kaur-16-en-18-oic Steviozidă: Esterul β-D-glucopiranozil al acidului 13-[(2-O-β-D-glucopiranozil-β-D-glucopiranozil)oxi]kaur-16-en-18-oic Rebaudiozida A: Esterul β-D-glucopiranozil al acidului 13-[(2-O-β-D-glucopiranozil-3-O-β-D-glucopiranozil-β-D-glucopiranozil)oxi]kaur-16-en-18-oic Rebaudiozida B: Acid 13-[(2-O-β–D-glucopiranozil-3-O-β–D-glucopiranozil-β-D-glucopiranozil)oxi]kaur-16-en-18-oic Rebaudiozida C: Esterul β-D-glucopiranozil al acidului 13-[(2-O-α–L-ramnopiranozil-3-O-β–D-glucopiranozil-β-D-glucopiranozil)oxi]kaur-16-en-18-oic Rebaudiozida D: Esterul 2-O-β-D-glucopiranozil-β-D-glucopiranozil al acidului 13-[(2-O-β-D-glucopiranozil-3-O-β-D-glucopiranozil-β-D-glucopiranozil)oxi]kaur-16-en-18-oic Rebaudiozida E: Esterul 2-O-β-D-glucopiranozil-β-D-glucopiranozil al acidului 13-[(2-O-β-D-glucopiranozil-β-D-glucopiranozil)oxi]kaur-16-en-18-oic Rebaudiozida F: Esterul β-D-glucopiranozil al acidului 13-[(2-O-β-D-xilofurananozil-3-O-β-D-glucopiranozil-β-D-glucopiranozil)oxi]kaur-16-en-18-oic Rebaudiozida M: Esterul 2-O-β-D-glucopiranozil-3-O-β-D-glucopiranozil-β-D-glucopiranozil al acidului 13-[(2-O-β-D-glucopiranozil-3-O-β-D-glucopiranozil-β-D-glucopiranozil)oxi]kaur-16-en-18-oic Și derivații lor glucozilați (1-20 de unități de glucoză adăugate) |
||
|
Formula moleculară |
Denumire comună |
Formulă |
Factor de conversie |
|
|
Steviolbiozidă n-Glucozilată |
C(32+n*6)H(50+n*10)O(13+n*5) |
|
|
Rubuzozidă n-Glucozilată |
C(32+n*6)H(50+n*10)O(13+n*5) |
|
|
|
Dulcozidă A n-Glucozilată |
C(38+n*6)H(60+n*10)O(17+n*5) |
|
|
|
Steviozidă n-Glucozilată |
C(38+n*6)H(60+n*10)O(18+n*5) |
|
|
|
Rebaudiozidă A n-Glucozilată |
C(44+n*6)H(70+n*10)O(23+n*5) |
|
|
|
Rebaudiozidă B n-Glucozilată |
C(38+n*6)H(60+n*10)O(18+n*5) |
|
|
|
Rebaudiozidă C n-Glucozilată |
C(44+n*6)H(70+n*10)O(22+n*5) |
|
|
|
Rebaudiozidă D n-Glucozilată |
C(50+n*6)H(80+n*10)O(28+n*5) |
|
|
|
Rebaudiozidă E n-Glucozilată |
C(44+n*6)H(70+n*10)O(23+n*5) |
|
|
|
Rebaudiozidă F n-Glucozilată |
C(43+n*6)H(68+n*10)O(22+n*5) |
|
|
|
Rebaudiozidă M n-Glucozilată |
C(56+n*6)H(90+n*10)O(33+n*5) |
|
|
|
n: numărul de unități de glucoză adăugate enzimatic la glicozidul steviolic părinte (n = 1-20) Factorul tipic de conversie pentru amestecurile de glicozide steviolice glucozilate = 0,20 (pe bază uscată, fără dextrină) |
|||
|
|
Steviol |
C20H30O3 |
1,00 |
|
|
Steviolbiozidă |
C32H50O13 |
0,50 |
|
Rubuzozidă |
C32H50O13 |
0,50 |
|
|
Dulcozida A |
C38H60O17 |
0,40 |
|
|
Steviozidă |
C38H60O18 |
0,40 |
|
|
Rebaudiozida A |
C44 H70 O23 |
0,33 |
|
|
Rebaudiozida B |
C38 H60 O18 |
0,40 |
|
|
Rebaudiozida C |
C44H70O22 |
0,34 |
|
|
Rebaudiozida D |
C50H80O28 |
0,29 |
|
|
Rebaudiozida E |
C44H70O23 |
0,33 |
|
|
Rebaudiozida F |
C43H68O22 |
0,34 |
|
|
Rebaudiozida M |
C56H90O33 |
0,25 |
|
|
Masa moleculară și nr. CAS |
Denumire comună |
Numărul CAS |
Masa moleculară (g/mol) |
|
Steviolbiozidă n-Glucozilată |
Nedisponibil |
642,73+n*162,15 |
|
|
Rubuzozidă n-Glucozilată |
Nedisponibil |
642,73+n*162,15 |
|
|
Dulcozidă A n-Glucozilată |
Nedisponibil |
788,87+n*162,15 |
|
|
Steviozidă n-Glucozilată |
Nedisponibil |
804,88+n*162,15 |
|
|
Rebaudiozidă A n-Glucozilată |
Nedisponibil |
967,01+n*162,15 |
|
|
Rebaudiozidă B n-Glucozilată |
Nedisponibil |
804,88+n*162,15 |
|
|
Rebaudiozidă C n-Glucozilată |
Nedisponibil |
951,02+n*162,15 |
|
|
Rebaudiozidă D n-Glucozilată |
Nedisponibil |
1129,15+n*162,15 |
|
|
Rebaudiozidă E n-Glucozilată |
Nedisponibil |
967,01+n*162,15 |
|
|
Rebaudiozidă F n-Glucozilată |
Nedisponibil |
936,99+n*162,15 |
|
|
Rebaudiozidă M n-Glucozilată |
Nedisponibil |
1291,30+n*162,15 |
|
|
Steviol |
|
318,46 |
|
|
Steviolbiozidă |
41093-60-1 |
642,73 |
|
|
Rubuzozidă |
64849-39-4 |
642,73 |
|
|
Dulcozida A |
64432-06-0 |
788,87 |
|
|
Steviozidă |
57817-89-7 |
804,88 |
|
|
Rebaudiozida A |
58543-16-1 |
967,01 |
|
|
Rebaudiozida B |
58543-17-2 |
804,88 |
|
|
Rebaudiozida C |
63550-99-2 |
951,02 |
|
|
Rebaudiozida D |
63279-13-0 |
1 129,15 |
|
|
Rebaudiozida E |
63279-14-1 |
967,01 |
|
|
Rebaudiozida F |
438045-89-7 |
936,99 |
|
|
Rebaudiozida M |
1220616-44-3 |
1 291,30 |
|
|
Test |
Minimum 95 % din glicozidele steviolice totale, compuse din glicozidele steviolice menționate anterior împreună cu derivații lor glucozilați (1-20 de unități de glucoză adăugate), pe bază uscată, fără dextrină. |
||
|
Descriere |
Pulbere de culoare albă până la galben deschis, de aproximativ 100 până la 200 de ori mai dulce decât zaharoza (la echivalență cu zaharoza 5 %). |
||
|
Identificare |
|||
|
Solubilitate |
Solubilă în apă |
||
|
pH |
Între 4,5 și 7,0 (soluție 1:100) |
||
|
Puritate |
|||
|
Cenușă totală |
Maximum 1 % |
||
|
Pierdere prin uscare |
Maximum 6 % (105 °C, 2 ore) |
||
|
Solvent rezidual |
Maximum 200 mg/kg metanol Maximum 3 000 mg/kg etanol |
||
|
Arsen |
Maximum 0,015 mg/kg |
||
|
Plumb |
Maximum 0,1 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Maximum 0,1 mg/kg |
||
|
Mercur |
Maximum 0,1 mg/kg |
||
|
Criterii microbiologice |
|||
|
Număr total de microorganisme (aerobe) |
Maximum 1 000 CFU/g |
||
|
Drojdii și mucegaiuri |
Maximum 200 CFU/g |
||
|
E. coli |
Negativ în 1 g |
||
|
Salmonella |
Negativ în 25 g” |
||
|
2.3.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 65/28 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2023/448 AL COMISIEI
din 1 martie 2023
de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/574 privind standardele tehnice pentru instituirea și operarea unui sistem de trasabilitate pentru produsele din tutun
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Directiva 2014/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre în ceea ce privește fabricarea, prezentarea și vânzarea produselor din tutun și a produselor conexe și de abrogare a Directivei 2001/37/CE (1), în special articolul 15 alineatul (11),
întrucât:
|
(1) |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/574 al Comisiei (2) stabilește normele pentru instituirea și operarea unui sistem de trasabilitate pentru produsele din tutun. Sistemul de trasabilitate este menit să ofere statelor membre și Comisiei un instrument eficace care să permită urmărirea și trasarea produselor din tutun în întreaga Uniune, precum și identificarea activităților frauduloase care au ca rezultat punerea la dispoziția consumatorilor a unor produse ilicite. |
|
(2) |
În acest sens, normele operaționale ale sistemului de trasabilitate au un rol important în asigurarea primirii de către Comisie și statele membre a datelor de care au nevoie pentru a asigura buna funcționare a sistemului de trasabilitate a produselor din tutun și controlul aplicării legislației privind trasabilitatea produselor din tutun, precum și pentru a asigura respectarea acestei legislații. |
|
(3) |
Sistemul de trasabilitate instituit în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/574 a început să colecteze date privind circulația produselor din tutun și date referitoare la tranzacții la 20 mai 2019. Experiența dobândită în punerea sa în aplicare a demonstrat, de asemenea, importanța unui nivel ridicat de calitate, acuratețe, exhaustivitate și comparabilitate a datelor care trebuie înregistrate și transmise sistemului în timp util. |
|
(4) |
În raportul său privind aplicarea Directivei 2014/40/UE din 20 mai 2021 (3), Comisia a subliniat că statele membre și Comisia au întâmpinat probleme considerabile în ceea ce privește calitatea datelor de trasabilitate, de exemplu în ceea ce privește codurile de înregistrare în scopul taxei pe valoarea adăugată, informațiile privind utilajele de producție sau informațiile privind ultimele deplasări ale produselor către punctele de vânzare cu amănuntul. Trebuie modificată în special definiția actuală a utilajelor, pentru a reflecta diferitele configurații ale utilajelor adoptate în acest sector și pentru a corecta calitatea slabă observată a informațiilor referitoare la utilaje. De asemenea, potrivit concluziilor raportului, calitatea datelor rămâne esențială pentru asigurarea respectării legislației privind trasabilitatea produselor din tutun și pentru realizarea deplină a obiectivelor sistemului de trasabilitate. |
|
(5) |
Discuțiile purtate periodic între Comisie și statele membre în cadrul subgrupului de experți privind trasabilitatea și caracteristicile de securitate au demonstrat, de asemenea, că se poate asigura un sistem de trasabilitate pe deplin funcțional și de succes numai dacă există datele solide, complete și de bună calitate. Pentru monitorizarea și utilizarea acestor date, statele membre și Comisia trebuie să dispună de instrumente analitice și de soluții tehnice eficace, în special de interfețele necesare pentru a face posibilă accesarea și interogarea datelor stocate în sistemul de depozite. |
|
(6) |
Pe baza experienței și a cunoștințelor acumulate, este necesar să se modifice anumite norme tehnice prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/574 pentru a facilita raportarea de către toți actorii implicați în comerțul cu produse din tutun, pentru a consolida bunele practici în ceea ce privește gestionarea și analiza datelor și, în consecință, pentru a îmbunătăți funcționarea sistemului de trasabilitate pentru produsele din tutun. Aceste norme tehnice se referă la funcționarea diferitelor componente ale sistemului de depozite, la sarcinile și procedurile care trebuie urmate de emitenții de ID, precum și la activitățile de raportare ale operatorilor economici și la instrumentele tehnice aflate la dispoziția statelor membre în contextul sarcinilor acestora de asigurare a respectării legislației, în special toate interfețele de acces, inclusiv pentru inspecțiile mobile. |
|
(7) |
Modificările vizează o serie de excepții și cazuri speciale întâlnite după lansarea sistemului de trasabilitate, printre care prezența operatorilor economici implicați exclusiv în operațiuni comerciale diferite de cele de logistică, implicarea entităților din afara UE în lanțul de aprovizionare al UE, existența unor unități care combină funcțiile de vânzare cu amănuntul cu alte funcții, cazurile de pierdere a identificatorilor, cazurile de recuperare a bunurilor furate, incidentele informatice care necesită o nouă prelucrare a datelor și prezența unor destinații necomerciale atipice, cum ar fi laboratoarele sau centrele de eliminare a deșeurilor. Operațiunile efective ale sistemului de trasabilitate au contribuit, de asemenea, la obținerea unei imagini mai bune a dimensiunii seturilor de date stocate și prelucrate în sistemul de depozite, ceea ce, la rândul său, impune anumite modificări ale normelor privind posibilitățile și caracteristicile sistemului de depozite și sarcinile furnizorului depozitului de date secundar. |
|
(8) |
Anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/574 stabilește procedurile de selecție a operatorilor depozitelor primare și secundare de date. Pentru a asigura un mod coerent de transmitere către Comisie a notificărilor privind identitatea furnizorului propus de către grupuri de întreprinderi, de către importatori și producători din afara Uniunii, precum și un mod coerent de semnare a contractelor relevante de stocare de date, este oportun să se clarifice suplimentar anumite norme privind transmiterea notificărilor și semnarea contractelor de stocare de date. În plus, având în vedere faptul că extinderea sistemului de trasabilitate a produselor din tutun la toate produsele din tutun, prevăzută la articolul 15 alineatul (13) din Directiva 2014/40/UE, poate determina creșterea numărului acestor notificări și contracte de stocare de date, este de asemenea necesar să se stabilească detalii suplimentare privind procedura de aprobare a modificărilor aduse principalelor elemente ale contractelor de stocare de date, inclusiv posibilitatea explicită a Comisiei de a aproba tacit astfel de modificări. |
|
(9) |
De asemenea, este oportun să se modifice perioada în care contractele dintre fiecare furnizor de depozit de date primar și furnizorul depozitului de date secundar sunt semnate și transmise Comisiei, pentru a se asigura că aceste entități dispun de suficient timp pentru a-și îndeplini obligațiile. În ceea ce privește cerințele care se aplică procedurii privind încetarea relației contractuale dintre Comisie și furnizorul depozitului de date secundar, este necesar să se stabilească detalii suplimentare privind perioada de preaviz care trebuie respectată de furnizorul depozitului de date secundar astfel încât să se asigure pe deplin continuitatea activității și un flux neîntrerupt de date în sistem. |
|
(10) |
La 25 septembrie 2018 a intrat în vigoare Protocolul pentru eliminarea comerțului ilicit cu produse din tutun la Convenția-cadru a Organizației Mondiale a Sănătății pentru controlul tutunului (4), care prevede adoptarea de către părțile la protocol a unui pachet de măsuri pentru eliminarea comerțului ilicit cu produse din tutun. Este oportun ca sistemul de trasabilitate instituit în UE să fie actualizat în funcție de evoluțiile tehnice în ceea ce privește instituirea unui regim internațional de localizare și urmărire. |
|
(11) |
Prin urmare, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/574 trebuie modificat în consecință. |
|
(12) |
Unele dispoziții ale prezentului regulament trebuie să înceapă să se aplice la o dată ulterioară intrării sale în vigoare, pentru a permite emitenților de ID, precum și furnizorilor de servicii de depozite de date și de dispozitive de protecție împotriva modificărilor ilicite și altor operatori economici să se pregătească pentru cerințele introduse prin aceste dispoziții. |
|
(13) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului menționat la articolul 25 din Directiva 2014/40/UE, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/574 se modifică după cum urmează:
|
1. |
Articolul 2 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 2 Definiții În sensul prezentului regulament, în plus față de definițiile de la articolul 2 din Directiva 2014/40/UE, se aplică următoarele definiții:
|
|
2. |
La articolul 3, alineatul (9) se înlocuiește cu următorul text: „(9) Emitentul de ID poate să stabilească și să perceapă comisioane de la operatorii economici pentru generarea și emiterea identificatorilor unici. Comisioanele trebuie să fie nediscriminatorii, bazate pe costuri și proporționale cu numărul de identificatori unici generați și emiși pentru operatorii economici, luând în considerare modul de livrare. Comisioanele pot să reflecte toate costurile fixe și variabile suportate de emitentul de ID pentru îndeplinirea obligațiilor sale în temeiul prezentului regulament.” |
|
3. |
La articolul 7, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text: „(2) Procesul menționat la alineatul (1) este protejat cu un dispozitiv de protecție împotriva modificărilor ilicite, furnizat și instalat de un terț independent care prezintă statelor membre relevante și Comisiei o declarație din care reiese că dispozitivul instalat îndeplinește cerințele prezentului regulament. Înregistrarea generată de dispozitiv face dovada aplicării corecte și a lizibilității fiecărui identificator unic la nivel unitar. Dispozitivul asigură înregistrarea oricărei omisiuni în procesul de marcare menționat la articolul 6.” |
|
4. |
La articolul 8, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text: „(2) Emitenții de ID au responsabilitatea de a genera un cod care constă în elementele enumerate la alineatul (1) literele (a), (b) și (c). Emitenții de ID pregătesc și pun la dispoziția publicului instrucțiuni pentru codificarea și decodarea IU la nivel unitar în conformitate cu anexa III.” |
|
5. |
Articolul 9 se modifică după cum urmează:
|
|
6. |
La articolul 11, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text: „(2) Emitenții de ID au responsabilitatea de a genera un cod care constă în elementele enumerate la alineatul (1) literele (a), (b) și (c). Emitenții de ID pregătesc și pun la dispoziția publicului instrucțiuni pentru codificarea și decodarea IU la nivel agregat.” |
|
7. |
Articolul 14 se modifică după cum urmează:
|
|
8. |
Articolul 15 se modifică după cum urmează:
|
|
9. |
Articolul 16 se modifică după cum urmează:
|
|
10. |
La articolul 17, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text: „(3) Toate informațiile transmise emitentului de ID în conformitate cu articolul 16 alineatul (2) și codurile de identificare corespunzătoare fac parte din registrul care va fi înființat, administrat și actualizat de emitentul de ID competent. Emitentul de ID competent ține o evidență a informațiilor stocate în registru atât timp cât sistemul de trasabilitate este operațional.” |
|
11. |
Articolul 18 se modifică după cum urmează:
|
|
12. |
La articolul 19, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text: „(3) Toate informațiile transmise emitentului de ID în conformitate cu articolul 18 alineatul (2) și codurile de identificare corespunzătoare fac parte dintr-un registru care va fi înființat, administrat și actualizat de emitentul de ID competent. Emitentul de ID competent ține o evidență a informațiilor stocate în registru atât timp cât sistemul de trasabilitate este operațional.” |
|
13. |
La articolul 20 se adaugă alineatul (5), cu următorul text: „(5) Emitenții de ID furnizează un serviciu online securizat pentru operatorii economici și operatorii primelor puncte de vânzare cu amănuntul, care le dă posibilitatea să consulte registrele menționate la alineatul (1) în ceea ce privește propriile coduri de identificare ale operatorului economic, ale unităților și ale utilajelor. Acest serviciu include o procedură securizată prin care operatorii economici și operatorii primelor puncte de vânzare cu amănuntul își pot recupera propriile coduri de identificare ale operatorilor economici.” |
|
14. |
Articolul 21 se modifică după cum urmează:
|
|
15. |
La articolul 25 alineatul (1), litera (g) se înlocuiește cu următorul text:
|
|
16. |
Articolul 27 se modifică după cum urmează:
|
|
17. |
Articolul 28 se modifică după cum urmează:
|
|
18. |
La articolul 29 se adaugă următoarele alineate (5) și (6): „(5) Producătorii și importatorii care au îndoieli cu privire la funcționarea corectă a depozitelor lor primare de date au posibilitatea de a verifica prin comparație cu routerul, prin consultarea operatorului routerului, dacă au fost transmise corect mesajele trimise către depozitele primare de date pentru a informa despre expedierea finală a produselor din posesia lor fizică. Operatorul routerului poate să stabilească o limită zilnică pentru utilizarea acestei funcționalități. (6) Furnizorul depozitului de date secundar stabilește și comunică operatorilor economici și furnizorilor de servicii informatice termenele și condițiile, inclusiv politica utilizării echitabile, aplicabile utilizării depozitului de date secundar și a routerului. Termenele și condițiile garantează dreptul operatorilor economici de a utiliza depozitul de date secundar și routerul în conformitate cu nevoile lor comerciale și previn cazurile repetate de utilizare neglijentă.” |
|
19. |
Articolul 30 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 30 Costurile sistemului de depozite de date (1) Toate costurile ordinare aferente sistemului de depozite de date menționat la articolul 24 alineatul (1), inclusiv cele care decurg din înființarea, operarea și întreținerea sa, sunt suportate de producătorii și importatorii de produse din tutun. Aceste costuri sunt echitabile, rezonabile și proporționale:
(2) Costurile ordinare aferente înființării, operării și întreținerii depozitului de date secundar și a routerului sunt transferate producătorilor și importatorilor de produse din tutun prin intermediul costurilor percepute lor de către furnizorii depozitelor primare de date. (3) Toate costurile extraordinare legate de operațiunile de reprelucrare menționate la articolul 28 alineatul (4) și percepute de furnizorul depozitului de date secundar de la furnizorul depozitului de date primar care a formulat cererea sunt echitabile, rezonabile și proporționale cu serviciile furnizate. Cu toate acestea, furnizorul depozitului de date secundar suportă el însuși costurile extraordinare ale operațiunilor de reprelucrare menționate la articolul 28 alineatul (4), în măsura în care este responsabil de cauzele care au condus la operațiunile de reprelucrare.” |
|
20. |
Articolul 32 se modifică după cum urmează:
|
|
21. |
La articolul 33, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text: „(3) Responsabilitatea pentru înregistrarea și transmiterea informațiilor menționate la alineatul (2) revine operatorului economic care este vânzătorul. În acest scop, pentru toate activitățile de raportare se utilizează codul de identificare al acestui operator economic. Informațiile respective pot fi transmise și de către furnizorii de servicii informatice în numele operatorului economic care este vânzătorul produselor din tutun.” |
|
22. |
Articolul 34 se modifică după cum urmează:
|
|
23. |
La articolul 36 alineatul (1), litera (a) se înlocuiește cu următorul text:
|
|
24. |
Se adaugă următorul articol 36a: „Articolul 36a Calitatea datelor (1) Statele membre pot să emită rapoarte privind calitatea inadecvată a datelor raportate de operatorii economici în sistemului de depozite de date. Aceste rapoarte se adresează operatorilor economici în cauză și includ exemple de raportări eronate. (2) Statele membre solicită emitenților de ID să efectueze verificări ale adreselor și ale altor date verificabile electronic care sunt introduse în sistem de către operatorii economici și operatorii primelor puncte de vânzare cu amănuntul prin intermediul emitenților de ID.” |
|
25. |
Anexele I și II se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament. |
|
26. |
Se adaugă anexa III în conformitate cu anexa la prezentul regulament. |
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Articolul 1 se aplică de la 21 decembrie 2023.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 1 martie 2023.
Pentru Comisie
Președinta
Ursula VON DER LEYEN
(1) JO L 127, 29.4.2014, p. 1.
(2) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/574 al Comisiei din 15 decembrie 2017 privind standardele tehnice pentru instituirea și operarea unui sistem de trasabilitate pentru produsele din tutun (JO L 96, 16.4.2018, p. 7).
(3) Raportul Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind aplicarea Directivei 2014/40/UE în ceea ce privește fabricarea, prezentarea și vânzarea produselor din tutun și a produselor conexe, COM(2021) 249 final.
(4) Protocolul pentru eliminarea comerțului ilicit cu produse din tutun la Convenția-cadru a Organizației Mondiale a Sănătății pentru controlul tutunului (JO L 268, 1.10.2016, p. 1).
ANEXĂ
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/574 se modifică după cum urmează:
|
1. |
Anexa I se modifică după cum urmează:
|
|
2. |
Anexa II se modifică după cum urmează:
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
3. |
Se adaugă următoarea anexă III: „ANEXA III Structura unui identificator unic la nivel unitar
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Rectificări
|
2.3.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 65/58 |
Rectificare la Directiva de punere în aplicare (UE) 2022/1647 a Comisiei din 23 septembrie 2022 de modificare a Directivei 2003/90/CE în ceea ce privește o derogare pentru soiurile ecologice de specii de plante agricole adecvate pentru producția ecologică
( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 248 din 26 septembrie 2022 )
La pagina 47, la articolul 1 punctul 1 litera (b) [de modificare a articolului 1 alineatul (3) din Directiva 2003/90/CE], primul paragraf:
în loc de:
„Prin derogare de la primul paragraf, în ceea ce privește valoarea agronomică sau de utilizare, soiurile ecologice adecvate pentru producția ecologică ce aparțin speciilor enumerate în anexa IV partea A pot respecta, în schimb, condițiile enumerate în partea B din anexa respectivă.”,
se citește:
„Prin derogare de la primul paragraf, în ceea ce privește valoarea agronomică sau de utilizare, soiurile ecologice adecvate pentru producția ecologică ce aparțin speciilor enumerate în anexa V partea A pot respecta, în schimb, condițiile enumerate în partea B din anexa respectivă.”
|
2.3.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 65/59 |
Rectificare la Regulamentul (UE) nr. 609/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 iunie 2013 privind alimentele destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică, alimentele destinate unor scopuri medicale speciale și înlocuitorii unei diete totale pentru controlul greutății și de abrogare a Directivei 92/52/CEE a Consiliului, a Directivelor 96/8/CE, 1999/21/CE, 2006/125/CE și 2006/141/CE ale Comisiei, a Directivei 2009/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Regulamentelor (CE) nr. 41/2009 și (CE) nr. 953/2009 ale Comisiei
( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 181 din 29 iunie 2013 )
Termenul „înlocuitori ai unei diete totale pentru controlul greutății” se înlocuiește cu termenul „înlocuitori totali ai dietei în scop de control al greutății” în tot cuprinsul Regulamentului (UE) nr. 609/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 iunie 2013, în forma gramaticală corespunzătoare.
|
2.3.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 65/60 |
Rectificare la Regulamentul (UE) 2015/2314 al Comisiei din 7 decembrie 2015 de autorizare a unei mențiuni de sănătate înscrise pe produsele alimentare, alta decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor, precum și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 432/2012
( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 328 din 12 decembrie 2015 )
La pagina 46, la considerentul (6), prima teză:
în loc de:
„Ca urmare a unei cereri din partea BENEO-Orafti S.A., transmisă în temeiul articolului 13 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 și incluzând o cerere de protecție a unor date care fac obiectul unor drepturi de proprietate, autorității i-a revenit sarcina de a emite un aviz cu privire la temeinicia științifică a unei mențiuni de sănătate referitoare la inulina nativă din andivă și la menținerea normală a funcției de defecare prin creșterea frecvenței defecărilor”,
se citește:
„Ca urmare a unei cereri din partea BENEO-Orafti S.A., transmisă în temeiul articolului 13 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 și incluzând o cerere de protecție a unor date care fac obiectul unor drepturi de proprietate, autorității i-a revenit sarcina de a emite un aviz cu privire la temeinicia științifică a unei mențiuni de sănătate referitoare la inulina nativă din cicoare și la menținerea normală a funcției de defecare prin creșterea frecvenței defecărilor”.
La pagina 46, la considerentul (7), prima teză:
în loc de:
„La data de 9 ianuarie 2015, Comisia și statele membre au primit de la autoritate avizul științific în care, pe baza datelor prezentate, se concluziona că a fost stabilită o relație cauză-efect între consumul de inulina nativă din andivă, un amestec nefracționat de monozaharide (< 10 %), dizaharide, fructani de tip inulină și inulină extrasă din andivă cu un grad mediu de polimerizare ≥ 9, și menținerea unei funcții de defecare normale prin creșterea frecvenței defecărilor.”,
se citește:
„La data de 9 ianuarie 2015, Comisia și statele membre au primit de la autoritate avizul științific în care, pe baza datelor prezentate, se concluziona că a fost stabilită o relație cauză-efect între consumul de inulina nativă din cicoare, un amestec nefracționat de monozaharide (< 10 %), dizaharide, fructani de tip inulină și inulină extrasă din cicoare cu un grad mediu de polimerizare ≥ 9, și menținerea unei funcții de defecare normale prin creșterea frecvenței defecărilor.”
La pagina 49, în anexa care introduce o nouă rubrică în anexa la Regulamentul (UE) nr. 432/2012, în tabel, al doilea rând, prima coloană:
în loc de:
„«Inulină nativă din andivă”,
se citește:
„«Inulină nativă din cicoare”.
La pagina 49, în anexa care introduce o nouă rubrică în anexa la Regulamentul (UE) nr. 432/2012, în tabel, al doilea rând, a doua coloană:
în loc de:
„Inulina din andivă contribuie la funcționarea normală a intestinului prin creșterea frecvenței defecărilor (*)”,
se citește:
„Inulina din cicoare contribuie la funcționarea normală a intestinului prin creșterea frecvenței defecărilor (*)”.
La pagina 49, în anexa care introduce o nouă rubrică în anexa la Regulamentul (UE) nr. 432/2012, în tabel, al doilea rând, a treia coloană:
în loc de:
„Consumatorul trebuie să fie informat cu privire la faptul că efectul benefic se obține în condițiile unui consum zilnic de 12 g de inulină din andivă.
Mențiunea poate fi utilizată doar pentru produsele alimentare care asigură un aport zilnic de cel puțin 12 g de inulină din andivă, un amestec nefracționat de monozaharide (< 10 %), dizaharide, fructani de tip inulină și inulină extrasă din andivă, cu un grad mediu de polimerizare ≥ 9.”,
se citește:
„Consumatorul trebuie să fie informat cu privire la faptul că efectul benefic se obține în condițiile unui consum zilnic de 12 g de inulină din cicoare.
Mențiunea poate fi utilizată doar pentru produsele alimentare care asigură un aport zilnic de cel puțin 12 g de inulină din cicoare, un amestec nefracționat de monozaharide (< 10 %), dizaharide, fructani de tip inulină și inulină extrasă din cicoare, cu un grad mediu de polimerizare ≥ 9.”