ISSN 1977-0782

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

L 43

European flag  

Ediţia în limba română

Legislaţie

Anul 66
13 februarie 2023


Cuprins

 

II   Acte fără caracter legislativ

Pagina

 

 

ACORDURI INTERNAŢIONALE

 

*

Aviz privind data intrării în vigoare a Acordului dintre Uniunea Europeană și Noua Zeelandă în temeiul articolului XXVIII din Acordul General pentru Tarife și Comerț (GATT) din 1994 referitor la modificarea concesiilor privind toate contingentele tarifare incluse în lista CLXXV a UE ca urmare a retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană

1

 

 

REGULAMENTE

 

*

Regulamentul delegat (UE) 2023/314 al Comisiei din 25 octombrie 2022 de modificare a standardelor tehnice de reglementare prevăzute în Regulamentul delegat (UE) 2016/2251 în ceea ce privește data aplicării anumitor proceduri de gestionare a riscurilor pentru schimbul de garanții ( 1 )

2

 

*

Regulamentul delegat (UE) 2023/315 al Comisiei din 25 octombrie 2022 de modificare a standardelor tehnice de reglementare prevăzute în Regulamentele delegate (UE) 2015/2205, (UE) 2016/592 și (UE) 2016/1178 în ceea ce privește data de la care obligația de compensare produce efecte pentru anumite tipuri de contracte ( 1 )

4

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/316 al Comisiei din 6 februarie 2023 de înregistrare a unei denumiri în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [Goranski medun (DOP)]

7

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/317 al Comisiei din 6 februarie 2023 de aprobare a unei modificări care nu este minoră a caietului de sarcini al unei denumiri înregistrate în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [Colline di Romagna (DOP)]

8

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/318 al Comisiei din 6 februarie 2023 de aprobare a unei modificări la nivelul Uniunii a caietului de sarcini al unei denumiri de origine protejate sau al unei indicații geografice protejate [Almansa (DOP)]

9

 

 

DECIZII

 

*

Decizia de punere în aplicare (UE) 2023/319 a Comisiei din 9 februarie 2023 privind acceptarea unei cereri depuse de Republica Italiană în temeiul Directivei (UE) 2016/797 a Parlamentului European și a Consiliului pentru neaplicarea punctului 7.4.2.3 subpunctul 3 litera (b) din anexa la Regulamentul (UE) 2016/919 al Comisiei pentru cincisprezece vehicule V250 Italia/ETR700 [notificată cu numărul C(2023) 875]

11

 

 

ACTE ADOPTATE DE ORGANISME CREATE PRIN ACORDURI INTERNAȚIONALE

 

*

Regulamentul ONU nr. 41 – Dispoziții uniforme privind omologarea motocicletelor în ceea ce privește zgomotul [2023/320]

14

 


 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE.

RO

Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată.

Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc.


II Acte fără caracter legislativ

ACORDURI INTERNAŢIONALE

13.2.2023   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 43/1


Aviz privind data intrării în vigoare a Acordului dintre Uniunea Europeană și Noua Zeelandă în temeiul articolului XXVIII din Acordul General pentru Tarife și Comerț (GATT) din 1994 referitor la modificarea concesiilor privind toate contingentele tarifare incluse în lista CLXXV a UE ca urmare a retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană

Acordul dintre Uniunea Europeană și Noua Zeelandă în temeiul articolului XXVIII din Acordul General pentru Tarife și Comerț (GATT) din 1994 referitor la modificarea concesiilor privind toate contingentele tarifare incluse în lista CLXXV a UE ca urmare a retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană (1), semnat la Bruxelles la 20 iulie 2022, a intrat în vigoare la 28 ianuarie 2023.


(1)   JO L 328, 22.12.2022, p. 61.


REGULAMENTE

13.2.2023   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 43/2


REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2023/314 AL COMISIEI

din 25 octombrie 2022

de modificare a standardelor tehnice de reglementare prevăzute în Regulamentul delegat (UE) 2016/2251 în ceea ce privește data aplicării anumitor proceduri de gestionare a riscurilor pentru schimbul de garanții

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții (1), în special articolul 11 alineatul (15),

întrucât:

(1)

Regulamentul delegat (UE) 2016/2251 al Comisiei (2) precizează, printre altele, procedurile de gestionare a riscurilor, inclusiv nivelurile și tipul garanțiilor și mecanismelor de segregare menționate la articolul 11 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012, pe care contrapărțile financiare trebuie să le dețină pentru schimbul de garanții, în ceea ce privește contractele lor derivate extrabursiere (OTC) care nu sunt compensate de o contraparte centrală.

(2)

La articolul 36 alineatul (2) litera (a) și la articolul 37 alineatul (3) litera (a) din Regulamentul delegat (UE) 2016/2251 se prevede o amânare a datei de aplicare a cerințelor de marjă bilaterale pentru contractele derivate extrabursiere care nu sunt compensate de o contraparte centrală și care sunt încheiate între contrapărți care fac parte din același grup și în cazul cărora o contraparte este stabilită într-o țară terță, iar cealaltă este stabilită în Uniune. Această amânare a datei de aplicare a fost necesară pentru a se asigura că astfel de contracte derivate extrabursiere nu fac obiectul cerințelor de marjă bilaterale înainte de adoptarea unui act de punere în aplicare în temeiul articolului 13 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012.

(3)

Până în prezent, au fost adoptate opt acte de punere în aplicare în temeiul articolului 13 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012. Cu toate acestea, se depun în continuare eforturi pentru a analiza orice alte jurisdicții relevante din țări terțe în legătură cu care s-ar putea justifica un astfel de act de punere în aplicare. Aplicarea imediată a cerințelor de marjă bilaterale pentru contractele derivate extrabursiere care nu sunt compensate de o contraparte centrală și care sunt încheiate între contrapărți care fac parte din același grup și în cazul cărora o contraparte este stabilită într-o țară terță, iar cealaltă este stabilită în Uniune, fără adoptarea actelor de punere în aplicare menționate la articolul 13 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012, ar avea totuși un impact economic negativ asupra contrapărților din Uniune. Prin urmare, ar trebui amânată și mai mult aplicarea cerințelor de marjă bilaterale pentru contractele derivate extrabursiere intragrup care nu sunt compensate la nivel central.

(4)

Prin urmare, Regulamentul delegat (UE) 2016/2251 ar trebui modificat în consecință.

(5)

Prezentul regulament are la bază proiectul de standarde tehnice de reglementare prezentat Comisiei de Autoritatea Bancară Europeană, Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale și Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (denumite împreună AES).

(6)

Modificările Regulamentului delegat (UE) 2016/2251 reprezintă ajustări limitate ale cadrului de reglementare existent. Având în vedere domeniul de aplicare limitat al modificărilor respective și caracterul urgent al chestiunii, ar fi foarte disproporționat ca AES să organizeze consultări publice deschise sau să efectueze analize ale costurilor și beneficiilor potențiale aferente. Cu toate acestea, AES au solicitat avizul Grupului părților interesate din domeniul bancar, instituit în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (3), avizul Grupului părților interesate din domeniul asigurărilor și reasigurărilor și al Grupului părților interesate din domeniul pensiilor ocupaționale, instituite în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (4) și avizul Grupului părților interesate din domeniul valorilor mobiliare și piețelor, instituit în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (5).

(7)

Pentru a le oferi participanților la piață securitate juridică cât mai curând posibil, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în regim de urgență,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Modificări aduse Regulamentului delegat (UE) 2016/2251

Regulamentul delegat (UE) 2016/2251 se modifică după cum urmează:

1.

La articolul 36 alineatul (2), litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a)

de la 30 iunie 2025, în cazul în care nu a fost adoptată o decizie privind echivalența în temeiul articolului 13 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 și în scopul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul menționat în ceea ce privește țara terță relevantă;”.

2.

La articolul 37 alineatul (3), litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a)

de la 30 iunie 2025, în cazul în care nu a fost adoptată o decizie privind echivalența în temeiul articolului 13 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 și în scopul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul menționat în ceea ce privește țara terță relevantă;”.

Articolul 2

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 25 octombrie 2022.

Pentru Comisie

Președinta

Ursula VON DER LEYEN


(1)   JO L 201, 27.7.2012, p. 1.

(2)  Regulamentul delegat (UE) 2016/2251 al Comisiei din 4 octombrie 2016 de completare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții în ceea ce privește standarde tehnice de reglementare pentru tehnici de minimizare a riscului pentru contracte derivate extrabursiere care nu sunt compensate printr-o contraparte centrală (JO L 340, 15.12.2016, p. 9).

(3)  Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/78/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 12).

(4)  Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale) de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/79/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 48).

(5)  Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/77/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 84).


13.2.2023   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 43/4


REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2023/315 AL COMISIEI

din 25 octombrie 2022

de modificare a standardelor tehnice de reglementare prevăzute în Regulamentele delegate (UE) 2015/2205, (UE) 2016/592 și (UE) 2016/1178 în ceea ce privește data de la care obligația de compensare produce efecte pentru anumite tipuri de contracte

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții (1), în special articolul 5 alineatul (2),

întrucât:

(1)

Regulamentele delegate (UE) 2015/2205 (2), (UE) 2016/592 (3) și (UE) 2016/1178 (4) ale Comisiei indică, printre altele, datele de la care produce efecte obligația de compensare pentru contractele care aparțin claselor de instrumente financiare derivate extrabursiere (OTC) enumerate în anexele la aceste regulamente delegate. Articolul 3 alineatul (2) primul paragraf litera (a) din regulamentele delegate respective prevede date de aplicare amânate în cazul obligației de compensare pentru contractele derivate extrabursiere încheiate între contrapărți care fac parte din același grup și în cazul cărora o contraparte este stabilită într-o țară terță, iar cealaltă contraparte este stabilită în Uniune. Respectivele date de aplicare amânate au fost necesare pentru a se asigura că aceste contracte derivate extrabursiere nu fac obiectul obligației de compensare înainte de adoptarea unui act de punere în aplicare în temeiul articolului 13 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012.

(2)

Până în prezent, în temeiul articolului 13 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 nu a fost încă adoptat niciun act de punere în aplicare în legătură cu obligația de compensare. Aplicarea obligației de compensare pentru contractele derivate extrabursiere care sunt încheiate între contrapărți care fac parte din același grup și în cazul cărora o contraparte este stabilită într-o țară terță, iar cealaltă este stabilită în Uniune, fără adoptarea actului de punere în aplicare menționat la articolul 13 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012, ar avea un impact economic negativ asupra contrapărților din Uniune. Prin urmare, aplicarea obligației de compensare pentru contractele derivate extrabursiere intragrup încheiate cu o contraparte dintr-o țară terță ar trebui amânată în continuare.

(3)

Prin urmare, Regulamentele delegate (UE) 2015/2205, (UE) 2016/592 și (UE) 2016/1178 ar trebui să fie modificate în mod corespunzător.

(4)

Prezentul regulament se bazează pe proiectele de standarde tehnice de reglementare înaintate Comisiei de Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA).

(5)

Modificările aduse Regulamentelor delegate (UE) 2015/2205, (UE) 2016/592 și (UE) 2016/1178 constituie adaptări limitate ale cadrului de reglementare existent. Având în vedere domeniul de aplicare limitat al modificărilor respective și caracterul urgent al acestei chestiuni, ar fi foarte disproporționat ca ESMA să organizeze consultări publice deschise sau să analizeze eventualele costuri și beneficii aferente. Cu toate acestea, ESMA a solicitat avizul Grupului părților interesate din domeniul valorilor mobiliare și piețelor instituit în temeiul articolului 37 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (5) și a consultat Comitetul european pentru risc sistemic.

(6)

Pentru a le oferi participanților la piață securitate juridică cât mai curând posibil, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în regim de urgență,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Modificarea Regulamentului delegat (UE) 2015/2205

La articolul 3 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul delegat (UE) 2015/2205, litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a)

30 iunie 2025 în cazul în care nu a fost adoptată nicio decizie privind echivalența, în temeiul articolului 13 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 și în scopul articolului 4 din regulamentul menționat, referitoare la contractele derivate extrabursiere prevăzute în anexa la prezentul regulament în ceea ce privește țara terță în cauză;”.

Articolul 2

Modificarea Regulamentului delegat (UE) 2016/592

La articolul 3 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul delegat (UE) 2016/592, litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a)

30 iunie 2025 în cazul în care nu a fost adoptată nicio decizie privind echivalența, în temeiul articolului 13 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 și în scopul articolului 4 din regulamentul menționat, referitoare la contractele derivate extrabursiere prevăzute în anexa la prezentul regulament în ceea ce privește țara terță în cauză;”.

Articolul 3

Modificarea Regulamentului delegat (UE) 2016/1178

La articolul 3 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul delegat (UE) 2016/1178, litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a)

30 iunie 2025 în cazul în care nu a fost adoptată nicio decizie privind echivalența, în temeiul articolului 13 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 și în scopul articolului 4 din regulamentul menționat, referitoare la contractele derivate extrabursiere prevăzute în anexa la prezentul regulament în ceea ce privește țara terță în cauză;”.

Articolul 4

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 25 octombrie 2022.

Pentru Comisie

Președinta

Ursula VON DER LEYEN


(1)   JO L 201, 27.7.2012, p. 1.

(2)  Regulamentul delegat (UE) 2015/2205 al Comisiei din 6 august 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare pentru obligația de compensare (JO L 314, 1.12.2015, p. 13).

(3)  Regulamentul delegat (UE) 2016/592 al Comisiei din 1 martie 2016 de completare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare pentru obligația de compensare (JO L 103, 19.4.2016, p. 5).

(4)  Regulamentul delegat (UE) 2016/1178 al Comisiei din 10 iunie 2016 de completare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare pentru obligația de compensare (JO L 195, 20.7.2016, p. 3).

(5)  Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/77/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 84).


13.2.2023   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 43/7


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2023/316 AL COMISIEI

din 6 februarie 2023

de înregistrare a unei denumiri în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [„Goranski medun” (DOP)]

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (1), în special articolul 52 alineatul (2),

întrucât:

(1)

În conformitate cu articolul 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, cererea de înregistrare a denumirii „Goranski medun”, depusă de Croația, a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2).

(2)

Deoarece Comisiei nu i s-a comunicat nicio declarație de opoziție în conformitate cu articolul 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, denumirea „Goranski medun” trebuie, prin urmare, înregistrată,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Se înregistrează denumirea „Goranski medun” (DOP).

Denumirea menționată la primul paragraf identifică un produs din clasa 1.4. Alte produse de origine animală (ouă, miere, diverse produse lactate, cu excepția untului etc.) din anexa XI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 668/2014 al Comisiei (3).

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 6 februarie 2023.

Pentru Comisie,

Pentru Președinte,

Janusz WOJCIECHOWSKI

Membru al Comisiei


(1)   JO L 343 din 14.12.2012, p. 1.

(2)   JO C 397 din 17.10.2022, p. 15.

(3)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 668/2014 al Comisiei din 13 iunie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (JO L 179, 19.6.2014, p. 36).


13.2.2023   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 43/8


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2023/317 AL COMISIEI

din 6 februarie 2023

de aprobare a unei modificări care nu este minoră a caietului de sarcini al unei denumiri înregistrate în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [„Colline di Romagna” (DOP)]

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (1), în special articolul 52 alineatul (2),

întrucât:

(1)

În conformitate cu articolul 50 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, coroborat cu articolul 53 alineatul (1) primul paragraf din același regulament, Comisia a examinat cererea Italiei de aprobare a unei modificări a caietului de sarcini al denumirii de origine protejate „Colline di Romagna”, înregistrată în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1491/2003 al Comisiei (2).

(2)

Deoarece modificarea respectivă nu este minoră în sensul articolului 53 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, Comisia a publicat cererea de modificare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (3), în conformitate cu articolul 50 alineatul (2) litera (a) din regulamentul respectiv.

(3)

Deoarece Comisiei nu i s-a comunicat nicio declarație de opoziție motivată în conformitate cu articolul 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, modificarea caietului de sarcini trebuie aprobată,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Se aprobă modificarea caietului de sarcini publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene cu privire la denumirea „Colline di Romagna” (DOP).

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 6 februarie 2023.

Pentru Comisie,

Pentru Președinte,

Janusz WOJCIECHOWSKI

Membru al Comisiei


(1)   JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

(2)  Regulamentul (CE) nr. 1491/2003 al Comisiei din 25 august 2003 de completare a anexei la Regulamentul (CE) nr. 2400/96 (Ficodindia dell'Etna, Monte Etna, Colline di Romagna, Pretuziano delle Colline Teramane, Torta del Casar, Manzana de Girona sau Poma de Girona) (JO L 214, 26.8.2003, p. 6).

(3)   JO C 397, 17.10.2022, p. 20.


13.2.2023   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 43/9


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2023/318 AL COMISIEI

din 6 februarie 2023

de aprobare a unei modificări la nivelul Uniunii a caietului de sarcini al unei denumiri de origine protejate sau al unei indicații geografice protejate [„Almansa” (DOP)]

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei din 17 octombrie 2018 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește cererile de protecție a denumirilor de origine, a indicațiilor geografice și a mențiunilor tradiționale din sectorul vitivinicol, procedura de opoziție, restricțiile de utilizare, modificările caietelor de sarcini ale produselor, anularea protecției și etichetarea și prezentarea (1), în special articolul 15 alineatul (2),

întrucât:

(1)

Comisia a examinat cererea de aprobare a modificării la nivelul Uniunii a caietului de sarcini al denumirii de origine protejate „Almansa”, depusă de Spania în conformitate cu articolul 97 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (2), coroborat cu articolul 105 alineatul (3) primul paragraf din regulamentul respectiv.

(2)

Comisia a publicat cererea de aprobare a modificării la nivelul Uniunii a caietului de sarcini în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (3), în conformitate cu articolul 97 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, coroborat cu articolul 105 alineatul (3) primul paragraf din regulamentul respectiv.

(3)

Comisia nu a primit nicio declarație de opoziție motivată în conformitate cu articolul 98 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

(4)

Prin urmare, modificarea la nivelul Uniunii a caietului de sarcini trebuie aprobată în conformitate cu articolul 99 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Se aprobă modificarea caietului de sarcini publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene cu privire la denumirea „Almansa” (DOP).

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 6 februarie 2023.

Pentru Comisie,

Pentru Președinte,

Janusz WOJCIECHOWSKI

Membru al Comisiei


(1)   JO L 9, 11.1.2019, p. 2.

(2)  Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 671).

(3)   JO C 369, 27.9.2022, p. 7.


DECIZII

13.2.2023   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 43/11


DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2023/319 A COMISIEI

din 9 februarie 2023

privind acceptarea unei cereri depuse de Republica Italiană în temeiul Directivei (UE) 2016/797 a Parlamentului European și a Consiliului pentru neaplicarea punctului 7.4.2.3 subpunctul 3 litera (b) din anexa la Regulamentul (UE) 2016/919 al Comisiei pentru cincisprezece vehicule V250 Italia/ETR700

[notificată cu numărul C(2023) 875]

(Numai textul în limba italiană este autentic)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva (UE) 2016/797 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2016 privind interoperabilitatea sistemului feroviar în Uniunea Europeană (1), în special articolul 7 alineatul (4),

întrucât:

(1)

La 29 iunie 2022, Italia a înaintat Comisiei o cerere de neaplicare temporară a punctului 7.4.2.3 subpunctul 3 litera (b) din anexa la Regulamentul (UE) 2016/919 al Comisiei (2), care prevede instalarea versiunii de referință 3 a Sistemului european de control și comandă al trenului (ETCS) după 1 iulie 2023 pentru tipurile de vehicule autorizate înainte de 1 ianuarie 2019. Această cerere a fost depusă în temeiul articolului 7 alineatul (1) litera (c) din Directiva (UE) 2016/797, care prevede posibilitatea neaplicării din cauza riscului de a compromite viabilitatea economică a proiectului. Cererea de neaplicare temporară vizează cincisprezece vehicule noi V250 Italia/ETR700, cu numerele de identificare 4810, 4804, 4814, 4815, 4881, 4812, 4813, 4811, 4806, 4883, 4816, 4809, 4802, 4801 și 4807, furnizate de AnsaldoBreda S.p.A. Cele cincisprezece vehicule aparțin unui parc de vehicule alcătuit din șaptesprezece vehicule V250 Italia/ETR700 deținute de Trenitalia.

(2)

Punctul 7.4.2.3 din anexa la Regulamentul (UE) 2016/919 stabilește o fază de tranziție pentru a facilita tranziția de la versiunea de referință 2 a ETCS la versiunea de referință 3 a ETCS. Aceasta permite instalarea versiunii de referință 2 a ETCS până la 31 decembrie 2020 în ceea ce privește vehiculele incluse în proiecte sau contracte care au început înainte de data aplicării specificațiilor tehnice de interoperabilitate prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/919. Dacă se utilizează opțiunea de amânare a versiunii de referință 3, proiectul trebuie să asigure conformitatea cu specificațiile stabilite nr. 2 sau nr. 3 enumerate în tabelul A2 din anexa A la Regulamentul (UE) 2016/919 într-o perioadă de timp care nu depășește 1 iulie 2023.

(3)

Cele cincisprezece vehicule V250 menționate în cerere au fost comandate la 4 august 2017 (număr de contract: 3807) de către Trenitalia, ca parte a unui parc de vehicule V250, care urma să fie livrat între mai 2019 și sfârșitul anului 2020, și anume până la data-limită stabilită la punctul 7.4.2.3 subpunctul 3 litera (a) din anexa la Regulamentul (UE) 2016/919. Pe cele cincisprezece vehicule a fost instalată versiunea de referință 2 a ETCS, fiind autorizate în conformitate cu o autorizație de tip înainte de 31 decembrie 2020.

(4)

Migrarea parcului de vehicule de la versiunea de referință 2 la versiunea de referință 3 a fost programată inițial pentru jumătatea anului 2023, în conformitate cu întreținerea și exploatarea periodică a vehiculelor din cadrul parcului de vehicule. Cu toate acestea, pandemia de COVID-19 a avut un efect negativ asupra procesului de întreținere programată a vehiculelor în cauză. Prin urmare, planificarea procesului de întreținere a vehiculelor respective a trebuit să fie reprogramată după 1 iulie 2023.

(5)

În cazul în care cererea de neaplicare a punctului 7.4.2.3 subpunctul 3 litera (b) din anexa la Regulamentul (UE) 2016/919 nu ar fi acceptată, operatorul ar fi obligat să instaleze versiunea de referință 3 a ETCS la cele cincisprezece vehicule, retrăgându-le temporar din exploatare dincolo de întreținerea normală programată. Acest lucru ar avea un impact economic concretizat în venituri lipsă din cauza incapacității de a furniza serviciul comercial programat, precum și din cauza costurilor mai ridicate ale unei operațiuni de modernizare în afara activității normale de întreținere. Aceasta ar avea, de asemenea, un impact socioeconomic negativ asupra clienților Trenitalia din cauza perturbării serviciului, cauzată de activitatea de întreținere desfășurată în afara calendarului planificat.

(6)

Producătorul celor cincisprezece vehicule, AnsaldoBreda, și proprietarul acestora, Trenitalia, s-au angajat să elaboreze un plan de proiectare și instalare pentru modernizarea acestor vehicule și a parcului de vehicule rămas cu echipamente de bord aferente noii versiuni de referință 3 a ETCS. Conform celor mai recente previziuni în materie de planificare furnizate de aceste părți implicate, migrarea la versiunea de referință 3 a ETCS ar trebui finalizată până la 31 decembrie 2025.

(7)

Amânarea migrării nu va afecta interoperabilitatea, deoarece vehiculele sunt deja echipate cu versiunea de referință 2 a ETCS. În conformitate cu planul național de implementare a ERTMS al Italiei, ETCS de cale este stabilit la versiunea de referință 2 și va migra treptat la versiunea de referință 3 până în 2026.

(8)

Din aceste motive, condițiile prevăzute la articolul 7 alineatul (1) litera (c) și la articolul 7 alineatul (4) din Directiva (UE) 2016/797 ar trebui considerate ca fiind îndeplinite pentru cele cincisprezece vehicule în cauză. Prin urmare, cererea înaintată de Italia de a nu aplica temporar punctul 7.4.2.3 subpunctul 3 litera (b) din anexa la Regulamentul (UE) 2016/919 pentru vehiculele respective și de a amâna migrarea de la versiunea de referință 2 a ETCS la versiunea de referință 3 a ETCS până la 31 decembrie 2025 ar trebui să fie acceptată.

(9)

Italia s-a angajat să informeze Comisia cu privire la planificarea și progresele înregistrate în ceea ce privește modernizarea vehiculelor până la data de 31 decembrie a fiecărui an.

(10)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul comitetului menționat la articolul 51 alineatul (1) din Directiva (UE) 2016/797,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Cererea de neaplicare până la 31 decembrie 2025 a punctului 7.4.2.3 subpunctul 3 litera (b) din anexa la Regulamentul (UE) 2016/919, înaintată Comisiei de Republica Italiană la 29 iunie 2022, este acceptată pentru cincisprezece vehicule V250 Italia/ETR700 cu numerele de identificare 4810, 4804, 4814, 4815, 4881, 4812, 4813, 4811, 4806, 4883, 4816, 4809, 4802, 4801 și 4807.

Articolul 2

Italia informează Comisia cu privire la planificarea și progresele înregistrate în ceea ce privește modernizarea vehiculelor până la data de 31 decembrie a fiecărui an.

Articolul 3

Prezenta decizie se aplică în limitele geografice ale rețelei feroviare italiene.

Articolul 4

Prezenta decizie se adresează Republicii Italiene.

Se aplică până la 31 decembrie 2025.

Adoptată la Bruxelles, 9 februarie 2023.

Pentru Comisie

Adina-Ioana VĂLEAN

Membru al Comisiei


(1)   JO L 138, 26.5.2016, p. 44.

(2)  Regulamentul (UE) 2016/919 al Comisiei din 27 mai 2016 privind specificația tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemele de control-comandă și semnalizare ale sistemului feroviar în Uniunea Europeană (JO L 158, 15.6.2016, p. 1).


ACTE ADOPTATE DE ORGANISME CREATE PRIN ACORDURI INTERNAȚIONALE

13.2.2023   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 43/14


Numai textele originale CEE-ONU au efect juridic în temeiul dreptului public internațional. Situația și data intrării în vigoare ale acestui regulament trebuie verificate în cea mai recentă versiune a documentului de situație CEE-ONU TRANS/WP.29/343, disponibilă la adresa: https://unece.org/status-1958-agreement-and-annexed-regulations

Regulamentul ONU nr. 41 – Dispoziții uniforme privind omologarea motocicletelor în ceea ce privește zgomotul [2023/320]

Include toate textele valabile până la:

Suplimentul 1 la seria 05 de amendamente – Data intrării în vigoare: 7 ianuarie 2022

CUPRINS

REGULAMENT

1.

Domeniul de aplicare

2.

Definiții, termeni și simboluri

3.

Cererea de omologare

4.

Marcaje

5.

Omologare

6.

Specificații

7.

Modificarea și extinderea omologării de tip a vehiculului sau a sistemului (sistemelor) de evacuare sau de amortizare a zgomotului

8.

Conformitatea producției

9.

Sancțiuni în cazul nerespectării conformității producției

10.

Încetarea definitivă a producției

11.

Denumirile și adresele serviciilor tehnice responsabile cu efectuarea încercărilor de omologare, precum și ale autorităților de omologare de tip

12.

Dispoziții tranzitorii

ANEXE

1

Fișă de comunicare

2

Dispuneri ale mărcilor de omologare

3

Metode și instrumente pentru măsurarea zgomotului produs de motociclete

4

Specificații aplicabile pistei de încercare

5

Sisteme de evacuare sau de amortizare a zgomotului care conțin materiale fibroase

6

Limitele maxime ale nivelurilor de zgomot

7

Dispoziții suplimentare în materie de emisii sonore (ASEP)

8

Declarație de conformitate cu dispozițiile suplimentare în materie de emisii sonore (ASEP)

1.   DOMENIUL DE APLICARE

Prezentul regulament se aplică vehiculelor din categoria L3  (1) în privința zgomotului.

Specificațiile din prezentul regulament sunt menite să reproducă nivelurile sonore emise de vehicule în condiții de condus normal în trafic urban.

Prezentul regulament prevede, de asemenea, dispoziții suplimentare privind emisiile sonore în condiții reale de conducere (RD-ASEP) pentru vehiculele din categoria L3 care se referă la condiții tipice de conducere pe drum, inclusiv la accelerații ridicate și la sarcini ridicate ale motorului pentru traficul urban și suburban, cu excepția situațiilor de conducere pe autostradă.

2.   DEFINIȚII, TERMENI ȘI SIMBOLURI

În sensul prezentului regulament:

2.1.

„Omologarea unei motociclete” înseamnă omologarea unui tip de motocicletă în ceea ce privește zgomotul;

2.2.

„Tip de motocicletă cu privire la nivelul de zgomot și la sistemul de evacuare” înseamnă motociclete care nu prezintă diferențe esențiale în ceea ce privește:

2.2.1.

tipul motorului (doi sau patru timpi, motor cu pistoane alternative sau rotative, numărul și capacitatea cilindrilor sau rotoarelor, numărul și tipul carburatoarelor sau sistemelor de injecție, dispunerea valvelor, puterea maximă netă și turația corespunzătoare a motorului). Capacitatea cilindrică a motoarelor cu pistoane rotative se consideră a fi dublul volumului camerei;

2.2.2.

sistemul de transmisie, în special numărul și rapoartele treptelor de viteză și raportul total de transmisie, ținând seama de circumferința roții din spate;

2.2.3.

configurațiile și dispunerile sistemelor de evacuare sau de amortizare a zgomotului.

2.3.

„Sistem de evacuare sau sistem de amortizare a zgomotului” înseamnă un set complet de componente necesare pentru limitarea zgomotului produs de motorul motocicletei și de sistemul său de evacuare.

2.3.1.

„Sistem original de evacuare sau de amortizare a zgomotului” înseamnă un sistem de tipul celui existent pe vehicul în momentul omologării de tip sau al extinderii omologării de tip. Acesta poate fi, de asemenea, piesa de schimb a producătorului vehiculului.

2.3.2.

„Sistem de evacuare sau de amortizare de zgomot neoriginal (NORESS)” înseamnă un sistem de alt tip față de cel existent pe vehicul în momentul omologării de tip sau al extinderii omologării de tip.

2.4.

„Sisteme de evacuare sau de amortizare a zgomotului de tipuri diferite” înseamnă sisteme care diferă fundamental într-una dintre următoarele privințe:

2.4.1.

sisteme formate din componente care poartă marcaje de fabrică sau mărci comerciale diferite;

2.4.2.

sisteme care includ orice componentă fabricată din materiale cu caracteristici diferite sau componente care sunt de formă sau dimensiuni diferite;

2.4.3.

sisteme în care principiile de funcționare pentru cel puțin o componentă sunt diferite;

2.4.4.

sisteme care cuprind diferite combinații de componente.

2.5.

„Componenta unui sistem de evacuare sau de amortizare a zgomotului” înseamnă una dintre componentele individuale care formează, împreună, sistemul de evacuare (cum ar fi conducta de evacuare, amortizorul de zgomot propriu-zis) și sistemul de admisie (filtrul de aer), dacă acesta există.

Dacă motorul trebuie echipat cu un sistem de admisie (filtru de aer și/sau amortizor pentru zgomotul de admisie), în scopul respectării nivelurilor maxime admisibile de zgomot, filtrul și/sau absorbantul se consideră a fi componente cu aceeași importanță precum sistemul de evacuare.

2.6.

„Masa proprie în stare de funcționare” (astfel cum este definită în secțiunea 4.1.2 din ISO 6726:1988) înseamnă masa vehiculului în stare normală de funcționare și echipat cu următoarele elemente:

(a)

echipament electric complet, inclusiv dispozitivele de iluminare și de semnalizare luminoasă furnizate de producător;

(b)

toate instrumentele și echipamentele legal obligatorii în baza cărora se măsoară masa uscată a vehiculului;

(c)

set complet de lichide necesare pentru a asigura funcționarea corectă a fiecărei părți a vehiculului, precum și rezervorul de combustibil umplut cel puțin până la 90 % din capacitatea specificată de producător;

(d)

echipament suplimentar furnizat în mod normal de producător, în plus față de ceea ce este necesar pentru funcționarea normală [set de scule, portbagaj(e), parbriz(e), echipament de protecție etc.].

Observații:

1.

În cazul în care vehiculul funcționează cu un amestec combustibil/ulei:

1.1.

Atunci când combustibilul și uleiul sunt amestecate în prealabil, cuvântul „combustibil” este interpretat ca incluzând un astfel de preamestec de combustibil și ulei.

1.2.

Atunci când combustibilul și uleiul sunt introduse separat, cuvântul „combustibil” este interpretat ca incluzând doar benzina. [în acest caz, „uleiul” este deja inclus la litera (c) a prezentului punct].

2.7.

„Puterea nominală netă maximă” înseamnă puterea nominală a motorului astfel cum este definită în ISO 4106:2004.

Simbolul P n reprezintă valoarea numerică a puterii nominale nete maxime exprimată în kW.

2.8.

„Turația nominală a motorului” înseamnă turația motorului la care acesta dezvoltă puterea nominală netă maximă astfel cum este declarată de producător.

Simbolul S reprezintă valoarea numerică a turației nominale a motorului exprimată în rotații pe minut (2).

2.9.

„Raportul putere/masă” înseamnă raportul dintre puterea nominală maximă a vehiculului și masa acestuia. Acesta se definește astfel:

PMR = [P n / (m kerb + 75)] * 1 000

unde m kerb este valoarea numerică a masei în stare de funcționare fără încărcătură astfel cum este definită la punctul 2.6 de mai sus, exprimată în kg.

Simbolul PMR reprezintă raportul putere/masă.

2.10.

„Viteza maximă” înseamnă viteza maximă a vehiculului astfel cum este definită în ISO 7117:1995.

Simbolul v max reprezintă viteza maximă.

2.11.

„Treaptă de viteză blocată” înseamnă controlul transmisiei astfel încât raportul de transmisie să nu poată fi modificat în timpul unei încercări.

2.12.

„Motor” înseamnă sursa de putere a vehiculului fără accesorii detașabile.

2.13.

Mai jos este prezentat un tabel cu toate simbolurile utilizate în prezentul regulament:

Simbol

Unități

Explicație

Referință

AA'

linie virtuală pe poligonul de încercare

Anexa 4 – Figura 1

awot

m/s2

accelerația calculată

Anexa 3 – 1.4.2

awot,ref

m/s2

accelerația de referință prescrisă

Anexa 3 – 1.3.3.3.1.2.

aurban

m/s2

accelerația țintă prescrisă

Anexa 3 – 1.3.3.3.1.2.

BB'

linie virtuală pe poligonul de încercare

Anexa 4 – Figura 1

CC'

linie virtuală pe poligonul de încercare

Anexa 4 – Figura 1

K

factor de ponderare al raportului de transmisie

Anexa 3 – 1.4.3

kp

factorul de putere parțială

Anexa 3 – 1.4.4

L

dB(A)

nivelul presiunii acustice

Anexa 3 – 1.4.1

L wot(i)

dB(A)

L în starea wot

Anexa 3 – 1.4.6

LASEP

dB(A)

L în condiții de funcționare suplimentare RD-ASEP

Anexa 7 – 3.3.3.2

lPA

m

lungimea de preaccelerare

Anexa 3 – 1.3.3.1.1

mkerb

kg

masa proprie în stare de funcționare a vehiculului

2.6.

mt

kg

masa de încercare a vehiculului

Anexa 3 – 1.3.2.2

n

min-1

turația motorului

 

nPP'

min-1

turația motorului la PP'

Anexa 7 – 2.6

nidle

min-1

turația motorului la ralanti

nwot(i)

min-1

nPP' măsurată la detectarea Lwot(i)

Anexa 7 – 2.6

PP'

linie virtuală pe poligonul de încercare

Anexa 4 – Figura 1

PMR

raportul putere/masă

2.9.

Pn

kW

puterea nominală maximă

2.7.

S

min-1

turația nominală a motorului

2.8.

V

km/h

viteza măsurată a vehiculului

vmax

km/h

viteza maximă

2.10.

vtest

km/h

viteza de încercare prescrisă

Anexa 3 – 1.3.3.1.1

Indicii următori sunt utilizați pentru turațiile măsurate ale motorului, n, respectiv vitezele vehiculului, v, cu scopul de a indica punctul sau mai curând momentul efectuării măsurătorii:

(a)

AA' indică faptul că măsurătoarea corespunde momentului în care extremitatea anterioară a vehiculului trece de linia AA' (a se vedea anexa 4 – figura 1) sau

(b)

PP' indică faptul că măsurătoarea corespunde momentului în care extremitatea anterioară a vehiculului trece de linia PP' (a se vedea anexa 4 – figura 1) sau

(c)

BB' indică faptul că măsurătoarea corespunde momentului în care extremitatea posterioară a vehiculului trece de linia BB' (a se vedea anexa 4 – figura 1).

Următorii indici sunt utilizați pentru accelerația calculată cu supapa de reglare a debitului de combustibil complet deschisă a wot și pentru nivelurile presiunii acustice măsurate L, în scopul de a indica treapta de viteză utilizată pentru încercare:

(a)

„(i)” se referă la treapta inferioară de viteză în cazul unei încercări cu două trepte de viteză (adică treapta cu raport de transmisie mai mare), respectiv la treapta unică de viteză sau la poziția unică de selecție a treptei utilizată pentru încercare sau

(b)

„(i + 1)” se referă la treapta superioară de viteză în cazul unei încercări cu două trepte de viteză (adică treapta cu raport de transmisie mai mic).

Nivelurile măsurate L ale presiunii acustice au, de asemenea, un indice care indică tipul încercării respective:

(a)

„Wot” se referă la încercarea la accelerația cu supapa de reglare a debitului de combustibil complet deschisă (a se vedea punctul 1.3.3.1.1 din anexa 3) sau

(b)

„CRS” se referă la o încercare la viteză constantă (a se vedea punctul 1.3.3.3.2 din anexa 3) sau

(c)

„Urban” se referă la combinarea ponderată a unei încercări la viteză constantă cu o încercare la accelerația cu supapa de reglare a debitului de combustibil complet deschisă (a se vedea punctul 1.4.6.2 din anexa 3).

Indicele „j”, care se referă la numărul încercării efectuate, poate fi utilizat în plus față de indicii menționați mai sus.

3.   CEREREA DE OMOLOGARE

3.1.

Cererea de omologare a unui tip de motocicletă în privința emisiilor sonore se depune de către producător sau de către reprezentantul său legal autorizat.

3.2.

Cererea trebuie însoțită de următoarele documente, în triplu exemplar, și de informațiile următoare:

3.2.1.

o descriere a tipului de motocicletă cu privire la aspectele menționate la punctul 2.2 de mai sus. Trebuie specificate numerele și/sau simbolurile de identificare a tipului de motor și a tipului de motocicletă; o descriere a tipului de motocicletă cu privire la aspectele menționate la punctul 2.2 de mai sus. Trebuie specificate numerele și/sau simbolurile de identificare a tipului de motor și a tipului de motocicletă;

3.2.2.

o listă a componentelor, identificate corespunzător, care formează sistemul de evacuare sau sistemul de amortizare a zgomotului;

3.2.3.

o schiță a sistemului asamblat de evacuare sau de amortizare a zgomotului și indicarea poziției lui pe motocicletă;

3.2.4.

desene ale fiecărei componente pentru a permite localizarea și identificarea acesteia cu ușurință, precum și specificări ale materialelor utilizate;

3.2.5.

desene în secțiune transversală indicând dimensiunile sistemului de evacuare. Un exemplar al acestor desene se anexează la certificatul de omologare la care se face referire în anexa 1.

3.3.

Documentele respective menționate la punctul 3.2 de mai sus trebuie pregătite pentru fiecare configurație a sistemului de evacuare sau de amortizare a zgomotului, în cazul în care se aplică mai multe configurații tipului de motocicletă care urmează să fie omologat.

3.4.

La cererea serviciului tehnic responsabil cu desfășurarea încercărilor de omologare, producătorul vehiculului depune, în plus, un eșantion al sistemului de evacuare sau al sistemului de amortizare a zgomotului.

3.5.

Toate motocicletele reprezentative pentru același tip cu toate configurațiile posibile ale sistemului de evacuare sau de amortizare a zgomotului care urmează să fie omologate trebuie prezentate serviciului tehnic responsabil cu efectuarea încercărilor de omologare de comun acord cu autoritățile de omologare de tip.

3.6.

Serviciul tehnic responsabil cu efectuarea încercărilor de omologare de tip înaintează un raport de încercare autorității de omologare de tip. Raportul de încercare trebuie să includă cel puțin următoarele informații:

(a)

detalii privind poligonul de încercare (de exemplu, temperatura la suprafață, coeficientul de absorbție etc.), amplasamentul acestui loc, orientarea geografică și condițiile meteorologice, inclusiv viteza vântului și temperatura aerului, direcția, presiunea barometrică, umiditatea;

(b)

tipul de echipament de măsurare, inclusiv parbrizul;

(c)

nivelul presiunii acustice ponderat A, tipic pentru zgomotul de fond;

(d)

identificarea vehiculului, a motorului acestuia, a sistemului său de transmisie, inclusiv a rapoartelor de transmisie disponibile, mărimea și tipul de pneuri, presiunea pneurilor, numărul de omologare de tip al pneurilor (dacă există) sau producătorul pneurilor și descrierea comercială a pneurilor (de exemplu, denumirea comercială, indicele de viteză, indicele de sarcină), puterea nominală maximă, masa de încercare, raportul putere/masă, awot ref, aurban, lungimea vehiculului;

(e)

rapoartele de transmisie sau rapoartele de demultiplicare a vitezelor utilizate în timpul încercării;

(f)

pentru încercările efectuate în conformitate cu anexa 3 la prezentul regulament și pentru încercările punctelor de referință de la punctul 3.2 din anexa 7, viteza vehiculului și turația motorului la începutul perioadei de accelerare și locul de începere a accelerării pentru fiecare treaptă de viteză utilizată;

(g)

pentru încercările efectuate în conformitate cu anexa 3 la prezentul regulament și în conformitate cu încercarea punctelor de referință de la punctul 3.2 din anexa 7, viteza vehiculului și turația motorului la linia PP' și la sfârșitul accelerării pentru fiecare măsurătoare valabilă;

(h)

pentru încercările efectuate în conformitate cu punctul 3.3 din anexa 7, viteza vehiculului și turația motorului la liniile AA', PP' și BB';

(i)

pentru încercările efectuate în conformitate cu punctul 3.3 din anexa 7, condiția de apropiere de linia AA’ (accelerare, decelerare sau viteză constantă) și poziția prescrisă de control al clapetei de accelerație (în % din deschiderea clapetei de accelerație) între liniile AA' și BB'.

Notă: Aceasta este o descriere a funcționării prescrise a clapetei de accelerație. Operațiunea efectivă de control al clapetei de accelerație în timpul unei încercări nu va fi înregistrată, ci evaluată doar prin observare;

(j)

metoda utilizată pentru calcularea accelerației;

(k)

rezultatele măsurătorilor intermediare awot(i), awot(i + 1), Lwot(i), Lwot(i + 1), Lcrs(i) și Lcrs(i + 1), dacă este cazul;

(l)

factorii de ponderare k și kp și rezultatele măsurătorilor finale Lwot, Lcrs, Lurban și LASEP;

(m)

echipamentul suplimentar al vehiculului, după caz, și condițiile sale de funcționare;

(n)

toate valorile măsurate ale nivelului presiunii acustice ponderat A corespunzătoare fiecărei încercări, enumerate în funcție de partea laterală a vehiculului și de direcția deplasării vehiculului pe poligonul de încercare, precum și

(o)

toate informațiile relevante necesare pentru a obține niveluri de emisii sonore diferite.

4.   MARCAJE

4.1.

Componentele sistemului de evacuare sau de amortizare a zgomotului poartă cel puțin următoarele elemente de identificare:

4.1.1.

denumirea comercială sau marca producătorului sistemului de evacuare sau de amortizare sonoră și a componentelor acestuia;

4.1.2.

descrierea comercială furnizată de producător;

4.1.3.

numerele de identificare ale pieselor și,

4.1.4.

pentru toate atenuatoarele de zgomot originale, marcajul „E” urmat de elementul de identificare a țării care a acordat omologarea de tip pentru componente (3).

4.1.5.

Orice ambalaj al pieselor de schimb originale pentru sistemul de evacuare sau de amortizare a zgomotului trebuie marcat lizibil cu cuvintele „componentă originală”, iar referirile la marcă și tip trebuie integrate în marcajul „E” împreună cu referința țării de origine.

4.1.6.

Aceste marcaje trebuie să fie indelebile, clar lizibile și vizibile în poziția în care urmează să fie montate pe vehicul.

5.   OMOLOGARE

5.1.

În cazul în care motocicleta prezentată pentru omologare în temeiul prezentului regulament îndeplinește cerințele de la punctele 6 și 7 de mai jos, se acordă omologarea pentru respectivul tip de motocicletă.

5.2.1.

Fiecărui tip omologat i se atribuie un număr de omologare. Primele două cifre ale acestuia indică seria de amendamente care cuprind cele mai recente amendamente tehnice majore la regulament în momentul acordării omologării. Aceeași parte contractantă nu poate atribui același număr unui alt tip de motocicletă.

5.2.2.

Configurațiile multiple ale sistemelor de evacuare sau de amortizare a zgomotului trebuie să fie enumerate în mod explicit în cadrul aceleiași omologări a unui tip de motocicletă, împreună cu rezultatele încercărilor lor respective.

5.3.

Notificarea omologării sau a refuzului omologării unui tip de motocicletă în temeiul prezentului regulament se comunică părților la acord care aplică prezentul regulament, prin intermediul unui formular conform cu modelul din anexa 1 la prezentul regulament și al unor desene ale sistemului de evacuare sau de amortizare a zgomotului furnizate de solicitant în vederea omologării, într-un format maxim A4 (210 × 297 mm) sau împăturit la acest format și la o scară corespunzătoare.

5.4.

Informațiile respective privind configurațiile multiple ale sistemelor de evacuare sau de amortizare a zgomotului menționate la punctul 5.2.2 de mai sus sunt prevăzute în anexa 1 la prezentul regulament.

5.5.

Pe fiecare motocicletă conformă cu un anumit tip de motocicletă omologat în conformitate cu prezentul regulament se aplică, într-un loc vizibil și ușor accesibil, specificat în fișa de omologare, o marcă de omologare internațională care este compusă din:

5.5.1.

un cerc în interiorul căruia se află litera „E” urmată de numărul distinctiv al țării care a acordat omologarea 3, precum și

5.5.2.

numărul prezentului regulament, urmat de litera „R”, o liniuță și numărul de omologare în partea dreaptă a cercului specificat la punctul 5.5.1.

5.6.

În cazul în care vehiculul corespunde unui tip de vehicul omologat, în temeiul unuia sau al mai multor regulamente anexate la acord, în țara care a acordat omologarea în temeiul prezentului regulament, simbolul prevăzut la punctul 5.5.1 nu trebuie repetat; în acest caz, numărul regulamentului și numărul de omologare, precum și simbolurile suplimentare ale tuturor regulamentelor în temeiul cărora s-a acordat omologarea în țara care acordă omologarea în temeiul prezentului regulament se introduc în coloane verticale la dreapta simbolului prevăzut la punctul 5.5.1.

5.7.

Marca de omologare trebuie să fie clar lizibilă și să nu se poată șterge.

5.8.

Marca de omologare se amplasează aproape de plăcuța de date a motocicletei fixată de producător sau pe această plăcuță.

5.9.

Anexa 2 la prezentul regulament prezintă exemple de mărci de omologare.

6.   SPECIFICAȚII

6.1.

Specificații generale

6.1.1.

Următoarele informații trebuie să fie disponibile pe motociclete într-un loc ușor accesibil, dar nu neapărat imediat vizibil:

(a)

numele producătorului;

(b)

turația țintă a motorului și rezultatul final al încercării staționare, astfel cum sunt definite la punctul 2 din anexa 3 la prezentul regulament;

în plus, pentru motocicletele din categoria L3 având PMR > 50, trebuie să fie vizibile datele de referință privind conformitatea în funcționare, astfel cum este definită la punctul 3 din anexa 3 la prezentul regulament. Aceste date pot fi furnizate în același loc cu informațiile de la punctul 6.1.1 literele (a) și (b) sau într-un loc diferit, împreună doar cu informațiile de la punctul 6.1.1 litera (a) (4).

6.2.

Specificații privind nivelurile sonore

6.2.1.

Emisiile sonore ale tipului de motocicletă supus omologării se măsoară prin două metode descrise în anexa 3 la prezentul regulament (motocicletă în mișcare și motocicletă în staționare) (5); în cazul unei motociclete al cărei motor cu ardere internă nu funcționează când motocicleta este în staționare, nivelul de zgomot emis se măsoară numai în mișcare.

6.2.2.

Rezultatele încercărilor, obținute în conformitate cu prevederile de la punctul 6.2.1 de mai sus, se menționează în raportul încercării și într-o fișă conformă cu modelul din anexa 1 la prezentul regulament.

6.2.3.

Rezultatele încercărilor pentru motocicleta în mișcare, obținute în conformitate cu punctul 1 din anexa 3 la prezentul regulament și rotunjite matematic la numărul întreg cel mai apropiat, nu trebuie să depășească limitele precizate (pentru motociclete noi și sisteme de amortizare a zgomotului noi) în anexa 6 la prezentul regulament, pentru categoria din care face parte motocicleta. În orice caz, L wot nu trebuie să depășească valoarea limită pentru L urban cu mai mult de 5 dB.

6.3.

Dispoziții suplimentare în materie de emisii sonore

6.3.1.

Producătorul de motociclete nu poate modifica, adapta sau introduce intenționat niciun dispozitiv sau procedură numai cu scopul de a îndeplini cerințele privind emisiile sonore din prezentul regulament, care nu va fi funcțională în condiții tipice de circulație în trafic.

6.3.2.

Tipul de vehicul care urmează să fie omologat trebuie să fie conform cu cerințele din anexa 7 la prezentul regulament. Dacă motocicleta are programe software de selectare a utilizatorului sau moduri de funcționare care afectează emisia sonoră a vehiculului, toate aceste moduri trebuie să fie în conformitate cu cerințele din anexa 7.

6.3.3.

În cererea de omologare de tip sau de modificare sau extindere a unei omologări de tip, producătorul trebuie să furnizeze o declarație în conformitate cu anexa 8 conform căreia tipul de vehicul care urmează a fi omologat respectă cerințele de la punctul 6.3.1 din prezentul regulament.

6.3.4.

Rezultatele încercărilor, obținute în conformitate cu prevederile de la punctul 6.3.2 de mai sus, se menționează în raportul încercării și într-o fișă conformă cu modelul din anexa 1 la prezentul regulament.

6.4.

Specificații suplimentare privind sistemele de evacuare sau de amortizare a zgomotului umplute cu materiale fibroase

6.4.1.

În cazul în care sistemul de evacuare sau de amortizare a zgomotului al motocicletei conține materiale fibroase, se aplică cerințele din anexa 5. În cazul în care admisia motorului este prevăzută cu un filtru de aer sau/și un amortizor pentru zgomotul de admisie care este (sunt) necesar(e) în vederea asigurării conformității cu nivelul de zgomot admisibil, filtrul și/sau amortizorul pentru zgomotul de admisie sunt (este) considerate (considerat) a fi parte a amortizorului de zgomot, iar cerințele de la anexa 5 se aplică și acestora (acestuia).

6.5.

Cerințe suplimentare privind manevrabilitatea și sistemele de evacuare sau de amortizare a zgomotului multimodale reglabile manual

6.5.1.

Toate sistemele de evacuare sau de amortizare a zgomotului trebuie construite astfel încât să nu permită îndepărtarea cu ușurință a deflectoarelor, difuzoarelor de ieșire și a altor componente care funcționează în principal ca elemente componente ale camerei de insonorizare/expansiune. În cazul în care integrarea unei astfel de componente este inevitabilă, metoda sa de fixare trebuie să fie de așa natură încât să nu permită îndepărtarea facilă (de exemplu, prin utilizarea asamblărilor filetate convenționale) și trebuie, de asemenea, fixată în așa fel încât îndepărtarea sa să conducă la defectarea permanentă/irecuperabilă a ansamblului constructiv.

6.5.2.

Sistemele de evacuare sau de amortizare a zgomotului cu moduri de funcționare multiple reglabile manual trebuie să respecte toate cerințele în toate modurile de funcționare. Nivelurile de zgomot declarate sunt cele care apar în modul cu nivelul de zgomot cel mai ridicat.

7.   MODIFICAREA ȘI EXTINDEREA OMOLOGĂRII DE TIP A VEHICULULUI SAU A SISTEMULUI (SISTEMELOR) DE EVACUARE SAU DE AMORTIZARE A ZGOMOTULUI

7.1.

Orice modificare a tipului de motocicletă sau de sistem de evacuare sau de amortizare a zgomotului se comunică autorității de omologare de tip care a omologat respectivul tip de motocicletă. Autoritatea de omologare de tip poate:

7.1.1.

să considere că este improbabil ca modificările realizate să aibă un efect negativ apreciabil și că, în orice caz, vehiculul respectă în continuare cerințele prezentului regulament sau

7.1.2.

să solicite un alt raport de încercare din partea serviciului tehnic responsabil cu efectuarea încercărilor.

7.2.

Confirmarea sau refuzul acordării omologării, specificând modificările, se comunică prin procedura specificată la punctul 5.3 de mai sus părților la acord care aplică prezentul regulament.

7.3.

Autoritatea competentă care a acordat extinderea omologării atribuie extinderii un număr de serie și informează cu privire la aceasta celelalte părți la Acordul din 1958 care aplică prezentul regulament, prin intermediul unei fișe de comunicare conforme cu modelul prezentat în anexa 1 la prezentul regulament.

8.   CONFORMITATEA PRODUCȚIEI

Procedurile de conformitate a producției sunt conforme cu cele stabilite în apendicele 2 din acord (E/ECE/324-E/ECE/TRANS/505/Rev.2), cu următoarele cerințe:

8.1.

orice motocicletă fabricată trebuie să fie conformă cu un tip de motocicletă omologat în conformitate cu prezentul regulament, să fie echipată cu un tip de amortizor de zgomot care a fost omologat și să îndeplinească cerințele de la punctul 6 de mai sus;

8.2.

în scopul verificării conformității astfel cum se precizează mai sus, de pe linia de producție se alege o motocicletă eșantion de tipul omologat în temeiul prezentului regulament. Nivelurile sonore ale acesteia, (Lurban și Lwot), măsurate și prelucrate în conformitate cu metoda descrisă în anexa 3, cu aceeași (aceleași) treaptă (trepte) de viteză și aceeași (aceleași) distanță (distanțe) de preaccelerare ca cele utilizate în încercarea de omologare originală, rotunjite matematic la cea mai apropiată valoare întreagă, nu trebuie să depășească cu mai mult de 3,0 dB(A) valorile măsurate și prelucrate la momentul omologării. De asemenea, Lurban nu trebuie să depășească cu mai mult de 1,0 dB(A) limita stabilită în anexa 6 din prezentul regulament, iar Lwot, în raport cu punctul 6.2.3, nu trebuie să depășească valoarea limită pentru Lurban cu mai mult de 6,0 dB(A).

8.3.

Pentru conformitatea producției, producătorul depune o nouă declarație care atestă faptul că tipul îndeplinește în continuare cerințele de la punctul 6.3.1 din prezentul regulament. Nivelurile sonore măsurate în conformitate cu anexa 7 nu trebuie să depășească cu mai mult de 1,0 dB(A) limitele indicate la punctul 2.6 din anexa 7. Ca o cerință minimă, trebuie efectuate încercări în condițiile de funcționare prevăzute pentru punctele de referință în conformitate cu punctul 3.2 din anexa 7.

9.   SANCȚIUNI ÎN CAZUL NERESPECTĂRII CONFORMITĂȚII PRODUCȚIEI

9.1.

Omologarea acordată în temeiul prezentului regulament cu privire la un tip de motocicletă poate fi retrasă în cazul în care condițiile stabilite la punctul 8 de mai sus nu sunt respectate.

9.2.

În cazul în care o parte contractantă la acord care aplică prezentul regulament retrage o omologare acordată anterior, aceasta trebuie să informeze de îndată celelalte părți contractante care aplică prezentul regulament prin intermediul unei fișe de comunicare conforme cu modelul din anexa 1 la prezentul regulament.

10.   ÎNCETAREA DEFINITIVĂ A PRODUCȚIEI

În cazul în care titularul omologării încetează definitiv producția unui tip de motocicletă omologat în conformitate cu prezentul regulament, acesta informează autoritatea care a acordat omologarea. La primirea comunicării relevante, autoritatea informează în acest sens celelalte părți la acord care aplică prezentul regulament, prin intermediul unui formular de comunicare conform cu modelul din anexa 1 la prezentul regulament.

11.   Denumirile și adresele serviciilor tehnice responsabile cu efectuarea încercărilor de omologare, precum și ale autorităților de omologare de tip

Părțile contractante la Acordul din 1958 care aplică prezentul regulament trebuie să comunice Secretariatului General al Organizației Națiunilor Unite numele și adresele serviciilor tehnice responsabile cu efectuarea încercărilor de omologare, precum și ale autorităților de omologare de tip care acordă omologarea și cărora trebuie să li se trimită formularele eliberate în alte țări care atestă omologarea, extinderea, refuzul sau retragerea omologării.

12.   DISPOZIȚII TRANZITORII

12.1.

Începând cu data oficială a intrării în vigoare a seriei 05 de amendamente, nicio parte contractantă care aplică prezentul regulament nu poate refuza să acorde sau să accepte omologările de tip în temeiul prezentului regulament, astfel cum a fost modificat prin seria 05 de amendamente.

12.2.

Începând cu 1 septembrie 2023, părțile contractante care aplică prezentul regulament nu au obligația de a accepta omologările de tip în temeiul seriilor precedente de amendamente care au fost emise pentru prima dată după 1 septembrie 2023.

12.3.

Până la 1 septembrie 2024, părțile contractante care aplică prezentul regulament trebuie să accepte omologările de tip în temeiul seriilor precedente de amendamente care au fost emise pentru prima dată înainte de 1 septembrie 2023.

12.4.

Începând cu 1 septembrie 2024, părțile contractante care aplică prezentul regulament nu au obligația de a accepta omologările de tip în temeiul seriilor precedente de amendamente la prezentul regulament.

12.5.

Prin excepție de la dispozițiile tranzitorii de mai sus, părțile contractante care încep să aplice prezentul regulament după data de intrare în vigoare a celei mai recente serii de amendamente nu au obligația de a accepta omologări de tip care au fost acordate în conformitate cu oricare dintre seriile precedente de amendamente la prezentul regulament/au doar obligația de a accepta omologări de tip acordate în conformitate cu seria 05 de amendamente.

12.6.

Prin excepție de la punctul 12.4, părțile contractante care aplică prezentul regulament acceptă în continuare omologările de tip acordate în temeiul seriilor precedente de amendamente la prezentul regulament, pentru vehiculele/sistemele vehiculelor care nu sunt afectate de modificările introduse prin seria 05 de amendamente.

12.7.

Părțile contractante care aplică prezentul regulament pot acorda omologări de tip în conformitate cu orice serie precedentă de amendamente la prezentul regulament. Cu toate acestea, suprafața drumului care acoperă poligonul de încercare poate fi conformă cu ISO 10844:2014 atunci când acordă omologarea de tip în conformitate cu seria 03 de amendamente la prezentul regulament sau cu extinderile acesteia.

12.8.

Părțile contractante care aplică prezentul regulament continuă să acorde extinderi ale omologărilor existente emise în temeiul oricărei serii precedente de amendamente la prezentul regulament. Cu toate acestea, suprafața drumului care acoperă poligonul de încercare poate fi conformă cu ISO 10844:2014 atunci când acordă omologarea de tip în conformitate cu seria 03 de amendamente la prezentul regulament sau cu extinderile acesteia.

(1)  Astfel cum sunt definite în Rezoluția consolidată privind construcția vehiculelor (R.E.3.), documentul ECE/TRANS/WP.29/78/Rev.6, punctul 2 – www.unece.org/trans/main/wp29/wp29wgs/wp29gen/wp29resolutions.html

(2)  În cazul în care puterea nominală maximă netă este atinsă la diferite turații ale motorului, valoarea S utilizată în prezentul regulament reprezintă cea mai mare turație a motorului la care se atinge puterea nominală maximă.

(3)  Numerele distinctive ale părților contractante la Acordul din 1958 sunt reproduse în anexa 3 la Rezoluția consolidată privind construcția vehiculelor (R.E.3), documentul ECE/TRANS/WP.29/78/Rev. 6, anexa 3 – www.unece.org/trans/main/wp29/wp29wgs/wp29gen/wp29resolutions.html

(4)  Crearea în viitor a unei baze de date electronice privind omologarea de tip va face inutilă furnizarea datelor de referință privind conformitatea în funcționare.

(5)  Se efectuează o încercare pe o motocicletă în staționare în scopul de a furniza o valoare de referință pentru administrațiile care utilizează această metodă pentru verificarea motocicletelor în circulație.


ANEXA 1

Fișă de comunicare

[Format maxim: A4 (210 × 297 mm)]

Image 1

 (1)

emisă de către:

Denumirea administrației


Privind (2):

acordarea omologării

extinderea omologării

refuzul omologării

retragerea omologării

Încetarea definitivă a producției

unui tip de motocicletă cu privire la zgomotul produs de motociclete, în conformitate cu Regulamentul nr. 41

Nr. omologării: … Nr. extinderii: …

1.

Denumirea comercială sau marca motocicletei: ...

2.

Tipul de motocicletă: ...

3.

Denumirea și adresa producătorului: ...

4.

Numele și adresa reprezentantului producătorului, dacă este cazul: ...

5.

Motorul

5.1.

Producătorul:...

5.2.

Tipul: ...

5.3.

Modelul: ...

5.4.

Putere nominală maximă: … kW, la: … min-1

5.5.

Tipul motorului (de exemplu, aprindere prin scânteie, aprindere prin compresie etc.): (3)...

5.6.

Cicluri: doi timpi/patru timpi  (2)

5.7.

Cilindree: … cm3

6.

Transmisia

6.1.

Tipul transmisiei: cutie de viteze manuală/automată: ...

6.2.

Numărul de trepte de viteză: ...

7.

Echipamente

7.1.

Amortizor de zgomot la evacuare

7.1.1.

Producătorul sau reprezentantul autorizat (dacă este cazul): ...

7.1.2.

Modelul: ...

7.1.3.

Tipul: … conform desenului nr. …

7.2.

Amortizor de admisie

7.2.1.

Producătorul sau reprezentantul autorizat (dacă este cazul): ...

7.2.2.

Modelul: ...

7.2.3.

Tipul: … conform desenului nr. …

8.

Treptele de viteză folosite pentru încercarea cu motocicleta în mișcare: ...

9.

Raportul (rapoartele) de transmisie final(e): ...

10.

Număr de omologare a tipului de anvelopă(e): ...

Dacă acest număr nu este disponibil, se furnizează următoarele informații:

10.1.

Producătorul pneurilor: ...

10.2.

Descrierea (descrierile) comercială (comerciale) a(le) tipului de pneu (pe fiecare punte), (de exemplu, denumirea comercială, indicele de viteză, indicele de sarcină): ...

10.3.

Dimensiunile pneului (pe fiecare punte): ...

10.4.

Alt număr de omologare de tip (dacă există): ...

11.

Mase

11.1.

Masa brută maximă autorizată: … kg

11.2.

Masa de încercare: …kg

11.3.

Raportul putere/masă (PMR): ...

12.

Lungimea vehiculului: … m

12.1.

Lungimea de referință l ref: … m

13.

Viteze ale vehiculului în treapta (i)

13.1.

Viteza vehiculului la începutul perioadei de accelerare (medie de 3 ture) pentru treapta (i): km/h…

13.2.

Lungimea de preaccelerare pentru treapta (i): … m

13.3.

Viteza v PP' a vehiculului (medie de 3 ture) pentru treapta (i): km/h…

13.4.

Viteza v BB' a vehiculului (medie de 3 ture) pentru treapta (i): km/h…

14.

Viteze ale vehiculului în treapta (i + 1) (dacă este cazul)

14.1.

Viteza vehiculului la începutul perioadei de accelerare (medie de 3 ture) pentru treapta (i+1): km/h…

14.2.

Lungimea de preaccelerare pentru treapta (i+1): … m

14.3.

Viteza v PP' a vehiculului (medie de 3 ture) pentru treapta (i+1): km/h…

14.4.

Viteza v BB' a vehiculului (medie de 3 ture) pentru treapta (i+1): km/h…

15.

Accelerațiile se calculează între liniile AA' și BB'/PP' și BB'

15.1.

Descrierea funcționalității dispozitivelor utilizate pentru stabilizarea accelerației (dacă este cazul): ...

16.

Nivelurile de zgomot ale vehiculului în mișcare

16.1.

Rezultatul încercării cu clapeta de accelerație complet deschisă Lwot: ...db(A)

16.2.

Rezultatele încercării la viteză constantă Lcrs: … db(A)

16.3.

Factorul de putere parțială kp: ...

16.4.

Rezultatul încercării finale Lurban: … db(A)

17.

Nivelul de zgomot al vehiculului în staționare

17.1.

Poziția și orientarea microfonului (conform apendicelui 2 la anexa 3): ...

17.2.

Rezultatul încercării în regim staționar: … dB(A) la … min-1

18.

Dispoziții suplimentare în materie de emisii sonore

18.1.

Condiții de funcționare a RD-ASEP

Punct de referință

(i)

Punct de referință

(ii)

condiție suplimentară de funcționare 1

condiție suplimentară de funcționare 2

condiție suplimentară de funcționare 3

18.1.1.

Numărul treptei de viteză selectat

 

 

 

 

 

18.1.2.

Vitezele vehiculului

-

-

-

-

-

18.1.2.1.

Viteza vehiculului la începutul perioadei de accelerare (medie de 3 ture) (km/h)

 

 

n.a.

n.a.

n.a.

18.1.2.2.

lungimea de preaccelerare (m)

 

 

n.a.

n.a.

n.a.

18.1.2.3.

Viteza vehiculului vAA'

[media a 3 curse pentru punctele de referință (i) și (ii)] (km/h)

 

 

 

 

 

18.1.2.4.

Viteza vehiculului vPP'

[media a 3 curse pentru punctele de referință (i) și (ii)] (km/h)

 

 

 

 

 

18.1.2.5.

Viteza vehiculului vBB'

[media a 3 curse pentru punctele de referință (i) și (ii)] (km/h)

 

 

 

 

 

18.1.3.

Turațiile motorului

-

-

-

-

-

18.1.3.1.

Turația motorului nAA'

[media a 3 curse pentru punctele de referință (i) și (ii)] (min-1)

 

 

 

 

 

18.1.3.2.

Turația motorului nPP'

[media a 3 curse pentru punctele de referință (i) și (ii)] (min-1)

 

 

 

 

 

18.1.3.3.

Turația motorului nBB'

[media a 3 curse pentru punctele de referință (i) și (ii)] (min-1)

 

 

 

 

 

18.1.4.

Rezultatul încercării cu clapeta de accelerație larg deschisă Lwot pentru punctele de referință (i) și (ii) [dB (A)]

 

 

n.a.

n.a.

n.a.

18.1.5.

nivelul maxim de presiune acustică LASEP în condițiile suplimentare de funcționare

n.a.

n.a.

 

 

 

18.1.6.

Limitele corespunzătoare ASEP

 

 

 

 

 

18.2.

A se vedea declarația de conformitate a producătorului cu cerințele de la punctul 6.3 (anexată).

19.

Date de referință privind conformitatea în funcționare

19.1.

Treapta (i) sau, pentru vehicule supuse încercării cu rapoartele de transmisie neblocate, poziția selectorului de viteze aleasă pentru încercare: ...

19.2.

Lungimea de preaccelerare l PA: … m

19.3.

Viteza vehiculului la începutul perioadei de accelerare (medie de 3 ture) pentru treapta (i): …km/h

19.4.

Nivelul presiunii acustice L wot(i): … dB(A)

19.5.

Programe sau moduri software selectabile de către utilizator și care au un efect asupra Lwot(i) sau Lcrs sau Lurb sau LASEP

19.5.1.

Lista programelor software sau a modurilor software selectabile de către utilizatori: …

19.5.2.

Programe sau moduri software selectabile de către utilizator utilizate pentru determinarea Lurb în conformitate cu anexa 3: …

19.5.3.

Programe sau moduri software selectabile de către utilizator utilizate pentru determinarea Lwot și LASEP în conformitate cu anexa 7: …

20.

Data prezentării vehiculului în vederea omologării:...

21.

Serviciul tehnic care efectuează încercările de omologare:...

22.

Data raportului emis de către serviciul respectiv:...

23.

Numărul raportului emis de către serviciul respectiv:...

24.

Omologare acordată/extinsă/refuzată/retrasă: 2...

25.

Locul:...

26.

Data:...

27.

Semnătura:...

28.

La prezenta fișă de comunicare se anexează următoarele documente care poartă numărul de omologare indicat mai sus:

desene, diagrame și planuri ale motorului și ale sistemului de reducere a zgomotului;

fotografii ale motorului și ale sistemului de evacuare sau de amortizare a zgomotului;

o listă a componentelor, identificate corespunzător, care constituie sistemul de reducere a zgomotului.


(1)  Numărul distinctiv al țării care a acordat/extins/refuzat sau retras omologarea.

(2)  A se elimina mențiunea necorespunzătoare.

(3)  Dacă este utilizat un motor neconvențional, acest lucru trebuie precizat.


ANEXA 2

Dispuneri ale mărcilor de omologare

Modelul A

(a se vedea punctul 5.5 din prezentul regulament)

Image 2

a = minimum 8 mm

Marca de omologare de mai sus fixată pe o motocicletă indică faptul că tipul de motocicletă în cauză a fost omologat în Țările de Jos (E4) în ceea ce privește zgomotul, în temeiul Regulamentului nr. 41, cu numărul de omologare 052439. Primele două cifre ale numărului de omologare indică faptul că omologarea a fost acordată în conformitate cu cerințele Regulamentului nr. 41, astfel cum a fost modificat prin seria 05 de amendamente.

Modelul B

(a se vedea punctul 5.6 din prezentul regulament)

Image 3

a = minimum 8 mm

Marca de omologare de mai sus, fixată pe o motocicletă, indică faptul că tipul de motocicletă în cauză a fost omologat în Țările de Jos (E 4) în conformitate cu Regulamentul nr. 41 și cu Regulamentul nr. 10. Primele două cifre ale numerelor de omologare indică faptul că, la data acordării acestor omologări, Regulamentul nr. 41 includea seria 05 de amendamente, iar Regulamentul nr. 10 includea seria 01 de amendamente.


ANEXA 3

Metode și instrumente pentru măsurarea zgomotului produs de motociclete

1.

Zgomotul produs de motocicleta aflată în mișcare (condițiile de măsurare și metoda pentru încercarea unui vehicul în timpul omologării de tip pentru componente)

1.1.

Instrumente de măsură

1.1.1.

Măsurători acustice

1.1.1.1.

Generalități

Aparatura utilizată pentru măsurarea nivelului presiunii acustice trebuie să fie un sonometru sau un sistem de măsurare echivalent care îndeplinește cerințele clasei 1 de instrumente (incluzând parbrizul recomandat, dacă este cazul). Aceste cerințe sunt descrise în IEC 61672-1:2002.

Măsurătorile se efectuează utilizând ponderarea timpului „F” a instrumentului de măsurare acustică și curba „A” de ponderare a frecvenței, descrisă, de asemenea, în IEC 61672-1:2002. În cazul în care se utilizează un sistem care include monitorizarea periodică a nivelului de presiune acustică ponderat A, citirile trebuie efectuate la intervale de timp de maximum 30 ms.

Instrumentele trebuie întreținute și calibrate conform instrucțiunilor producătorului.

1.1.1.2.

Calibrarea

La începutul și la sfârșitul fiecărei sesiuni de măsurare se verifică întreg sistemul de măsurare acustică prin intermediul unui dispozitiv de etalonare acustică care îndeplinește cerințele cu privire la dispozitivele de etalonare acustică din clasa 1, în conformitate cu IEC 60942:2003. Fără vreo altă ajustare, diferența dintre citiri trebuie să fie mai mică sau egală cu 0,5 dB(A). Dacă este depășită această valoare, rezultatele măsurătorilor obținute după verificarea anterioară considerată satisfăcătoare nu sunt valabile.

1.1.1.3.

Verificarea conformității cu cerințele

Conformitatea dispozitivului de etalonare acustică cu cerințele standardului IEC 60942:2003 se verifică o dată pe an. Conformitatea sistemului de instrumente cu cerințele standardului IEC 61672-1:2002 se verifică cel puțin o dată la 2 ani. Toate încercările de conformitate se efectuează de un laborator autorizat să efectueze calibrări, cu respectarea etapelor indicate în standardele specifice.

1.1.2.

Instrumente pentru măsurarea vitezei

Viteza de rotație a motorului se măsoară cu un instrument care respectă limitele de precizie din specificații, de cel puțin ±2%, pentru turații ale motorului necesare în scopul măsurătorilor de efectuat. În cazul în care există alte măsurători corelate cu turațiile motorului, se poate utiliza valoarea calculată (de exemplu, calculul pornind de la măsurarea vitezei vehiculului).

Viteza la drum a vehiculului se măsoară cu instrumente care respectă limitele de precizie din specificații, de cel puțin ±0,5 km/h, atunci când se utilizează dispozitive de măsurare continuă.

Dacă pentru încercare se utilizează măsurători independente ale vitezei, aceste instrumente trebuie să respecte limitele de precizie din specificații, și anume de cel puțin ±0,2 km/h (1).

1.1.3.

Instrumente de măsură meteorologice

Instrumentele de măsură meteorologice utilizate pentru monitorizarea condițiilor ambiante în timpul încercării trebuie să respecte următoarele specificații privind precizia:

 

±1 °C sau mai puțin pentru un dispozitiv de măsurare a temperaturii;

 

±1,0 m/s pentru un dispozitiv de măsurare a vitezei vântului;

 

±5 hPa pentru un dispozitiv de măsurare a presiunii barometrice;

 

±5% pentru un dispozitiv de măsurare a umidității relative.

1.2.

Mediul acustic, condițiile meteorologice și zgomotul de fond

1.2.1.

Locul de desfășurare a încercării

Poligonul de încercare constă într-o secțiune de accelerare centrală înconjurată de o zonă practic plană pentru încercare. Secțiunea de accelerare trebuie să fie plană; suprafața acesteia trebuie să fie uscată și concepută astfel încât zgomotul de rulare să fie redus.

Pe poligonul de încercare, variațiile în câmpul acustic liber, între sursa sonoră aflată în centrul secțiunii de accelerare și microfon, nu trebuie să depășească 1 dB(A). Această condiție este considerată îndeplinită dacă nu există obiecte mari care să reflecte sunetul, cum ar fi garduri, stânci, poduri sau clădiri pe o rază de 50 m măsurată din centrul secțiunii de accelerare. Suprafața care acoperă poligonul de încercare trebuie să fie în conformitate cu standardul ISO 10844:2014.

Microfonul nu trebuie să fie obstrucționat într-un mod care poate afecta câmpul acustic; de asemenea, nicio persoană nu trebuie să se afle între microfon și sursa sonoră. Observatorul care efectuează măsurătorile trebuie să se poziționeze astfel încât să nu afecteze citirile instrumentului de măsură.

1.2.2.

Condițiile meteorologice

Instrumentele meteorologice furnizează date reprezentative privind poligonul de încercare și se amplasează în imediata apropiere a zonei de încercare, la o înălțime reprezentativă pentru înălțimea microfonului cu care se efectuează măsurători.

Măsurătorile se efectuează când temperatura ambiantă se află în intervalul 5 °C-45 °C. Încercările nu se efectuează dacă viteza vântului, inclusiv a rafalelor, depășește 5 m/s la înălțimea microfonului în timpul intervalului de măsurare a zgomotului.

În perioada de măsurare a zgomotului se înregistrează o valoare reprezentativă pentru temperatură, viteza și direcția vântului, umiditatea relativă și presiunea barometrică.

1.2.3.

Zgomotul de fond

La efectuarea citirilor se ignoră orice maxim al sunetului care, în mod evident, nu are legătură cu caracteristicile nivelului general de zgomot al vehiculului.

Zgomotul de fond se măsoară într-un interval de 10 secunde imediat înainte și imediat după o serie de încercări ale vehiculului. Măsurătorile trebuie efectuate cu aceleași microfoane și cu aceleași amplasamente ale microfoanelor utilizate în timpul încercării. Se raportează nivelul maxim de presiune acustică ponderat după curba A.

Zgomotul de fond (inclusiv orice zgomot cauzat de vânt) trebuie să fie cu cel puțin 10 dB(A) sub nivelul de presiune acustică ponderat A produs de vehicul în timpul încercării. Dacă diferența dintre nivelul de fond al presiunii acustice și nivelul măsurat al presiunii acustice se situează între 10 și 15 dB(A), atunci pentru a calcula rezultatul încercării, din rezultatele citite pe sonometru se scad corecțiile corespunzătoare, conform tabelului 1.

Tabelul 1

Corecția aplicată fiecărei valori măsurate în timpul încercărilor

Diferența dintre nivelul presiunii acustice a zgomotului de fond și nivelul presiunii acustice măsurate, în dB

10

11

12

13

14

≥ 15

Corecție, în dB(A)

0,5

0,4

0,3

0,2

0,1

0,0

1.3.

Proceduri de încercare

1.3.1.

Pozițiile microfonului

Distanța dintre pozițiile microfonului și linia CC', pe linia PP' a microfonului, perpendiculară pe linia de referință CC' pe poligonul de încercare (a se vedea figura 1 din anexa 4), este de 7,5 ± 0,05 m.

Microfoanele se amplasează la 1,2 ± 0,02 m deasupra nivelului solului. Direcția de referință pentru condiții de câmp deschis (a se vedea IEC 61672-1:2002) trebuie să fie orizontală și perpendiculară pe linia CC' a traiectoriei vehiculului.

1.3.2.

Condiționarea vehiculului

1.3.2.1.

Condiții generale

Vehiculul (vehiculele) încercat(e) trebuie să fie reprezentativ(e) pentru vehiculele care urmează să fie introduse pe piață sub tipul de vehicul care urmează să fie omologat și trebuie selectat(e) de producător de comun acord cu autoritatea de omologare de tip, pentru a respecta cerințele prezentului regulament.

Înainte de începerea măsurătorilor, vehiculul trebuie adus în condițiile normale de funcționare ale acestuia.

Dacă motocicleta dispune de ventilatoare cu mecanism de acționare automată, acest sistem nu trebuie pornit în timpul măsurării nivelului sunetului. Pentru motocicletele cu mai mult de o roată motoare, se poate utiliza doar transmisia proiectată pentru rulajul normal pe șosea.

1.3.2.2.

Masa de încercare a vehiculului

Măsurătorile se fac pe vehicule cu următoarea masă de încercare m t (kg), exprimată prin formula de mai jos:

m t = m kerb + 75 ± 5 kg

(75 ± 5 kg reprezintă masa conducătorului auto și a instrumentelor)

1.3.2.3.

Selectarea și condiționarea pneurilor

Pneurile trebuie să fie adecvate pentru vehiculul în cauză și trebuie să fie umflate la presiunea recomandată de producătorul vehiculului pentru masa de încercare a acestuia.

Pneurile trebuie să fie selectate de producătorul vehiculului și să corespundă uneia dintre mărimile și tipurile de pneuri proiectate pentru vehicul de producătorul vehiculului. Adâncimea minimă a profilului trebuie să fie egală cu cel puțin 80 % din adâncimea totală a profilului.

1.3.3.

Condiții de funcționare

1.3.3.1.

Condiții generale de funcționare

Traiectoria liniei mediane a vehiculului trebuie să urmeze cât mai aproape posibil linia CC' pe parcursul întregii încercări, din momentul apropierii de linia AA' până când extremitatea posterioară a vehiculului trece de linia BB' + 20 m (a se vedea figura 1 din anexa 4).

1.3.3.1.1.

Pentru încercările cu debitul maxim de combustibil (accelerație cu supapa de reglare a de combustibil complet deschisă), vehiculul trebuie să se apropie de linia AA' la o viteză constantă. În momentul în care extremitatea din față a vehiculului trece de linia AA', comanda supapei de reglare a debitului de combustibil trebuie acționată cât mai rapid posibil pentru a deschide complet supapa și trebuie menținută în această poziție până când extremitatea din spate a vehiculului trece de linia BB'. În acest moment, supapa trebuie deplasată cât mai rapid posibil pentru a ajunge la poziția de ralanti.

Dacă nu se specifică altfel, producătorul poate alege să utilizeze preaccelerarea pentru încercarea cu supapa de reglare a debitului de combustibil deschisă complet, în scopul obținerii unei accelerații stabile între liniile AA' și BB'. O încercare cu preaccelerare se desfășoară astfel cum este descris mai sus, cu următoarea excepție: comanda supapei de reglare a debitului de combustibil este acționată pentru a deschide complet supapa deja înainte ca vehiculul să treacă de linia AA', și anume în momentul în care extremitatea din față a vehiculului se află încă la distanța l PA de linia AA' (l PA fiind lungimea de preaccelerare).

Viteza de apropiere trebuie aleasă astfel încât vehiculul să atingă viteza de încercare prescrisă, v test, în momentul în care extremitatea sa din față atinge linia PP'.

1.3.3.1.2.

Pe parcursul încercării la viteză constantă, sistemul de control al accelerației se poziționează astfel încât viteza vehiculului să fie constantă între liniile AA' și BB'.

1.3.3.2.

Condiții de funcționare pentru vehicule cu PMR ≤ 25

Vehiculul este supus încercării la accelerare cu supapa de reglare a debitului de combustibil complet deschisă în următoarele condiții:

(a)

Viteza de încercare este vtest = 40 ± 1 km/h.

(b)

În momentul în care extremitatea din spate a vehiculului trece de linia BB', viteza vehiculului nu trebuie să depășească 75 % din viteza maximă a vehiculului, astfel cum este definită la punctul 2.10 din prezentul regulament, iar turația motorului nu trebuie să depășească turația nominală a motorului.

Treapta de viteză utilizată pentru încercare trebuie selectată în următoarele condiții iterative:

Viteza inițială de încercare trebuie să fie astfel cum este precizat mai sus. Viteza de încercare trebuie redusă în trepte egale cu 10 % din v test (adică 4 km/h) în cazul în care viteza la ieșire v BB’ depășește 75 % din v max sau în cazul în care turația motorului depășește turația nominală S a motorului la linia BB'. Treapta de viteză selectată este cea mai mică treaptă care permite să nu se depășească turația nominală S a motorului în timpul încercării. Condițiile finale ale încercării sunt determinate de cea mai mică treaptă de viteză posibilă la cea mai mare viteză de încercare posibilă, fără a se depăși fie 75 % din v max, fie turația nominală S a motorului la linia BB'.

Pentru a câștiga timp la efectuarea încercării, producătorul poate furniza informații privind procedura iterativă pentru selectarea treptei de viteză menționate mai sus.

O diagramă a procedurii de încercare este prezentată în apendicele 1 la prezenta anexă.

1.3.3.3.

Condiții de funcționare pentru vehicule cu PMR > 25

Vehiculul este supus unei încercări la accelerare cu supapa de reglare a debitului de combustibil complet deschisă și unei încercări la viteză constantă.

1.3.3.3.1.

Încercare la accelerare cu supapa de reglare a debitului de combustibil complet deschisă

Pentru încercările la accelerare cu supapa de reglare a debitului de combustibil complet deschisă, se specifică viteza de încercare și accelerația medie a vehiculului pe pista de încercare.

Accelerațiile nu sunt măsurate direct, ci sunt calculate pe baza măsurătorilor pentru determinarea vitezei vehiculului, astfel cum este descris la punctul 1.4 de mai jos.

1.3.3.3.1.1.

Viteza de încercare

Viteza de încercare v test este:

 

40 ± 1 km/h pentru vehicule cu PMR ≤ 50 precum și

 

50 ± 1 km/h pentru vehicule cu PMR > 50.

Dacă într-o anumită treaptă de viteză, viteza de ieșire v BB’ depășește 75 % din viteza maximă v max a vehiculului, viteza de încercare în această treaptă trebuie redusă în incremente de 10 % din v test (adică în incremente de 4 km/h sau 5 km/h) până când viteza de ieșire v BB' scade sub 75 % din v max.

1.3.3.3.1.2.

Accelerația de referință și accelerația țintă

În timpul încercărilor de accelerație cu supapa de reglare a debitului de combustibil complet deschisă, vehiculul trebuie să atingă accelerația de referință a wot ref definită astfel:

a wot ref = 2,47 * log(PMR) - 2,52pentru vehicule cu PMR ≤ 50 și

a wot ref = 3,33 * log(PMR) - 4,16pentru vehicule cu PMR > 50.

Rezultatele acestor încercări de accelerație cu supapa de reglare a debitului de combustibil complet deschisă sunt utilizate împreună cu rezultatele încercărilor la viteză constantă pentru a aproxima o accelerație la sarcină parțială, tipică pentru conducerea în mediul urban. Accelerația țintă corespunzătoare a urban este exprimată prin următoarea formulă:

a urban = 1,37 * log(PMR) - 1,08pentru vehicule cu PMR ≤ 50 și

a wot ref = 1,28 * log(PMR) - 1,19pentru vehicule cu PMR > 50.

1.3.3.3.1.3.

Selectarea treptei de viteză

Este responsabilitatea producătorului să determine modul corect de desfășurare a încercării pentru a atinge viteza și accelerația de încercare necesare.

1.3.3.3.1.3.1.

Vehicule cu transmisii manuale, cu transmisii automate sau cu transmisii cu rapoarte de transmisie variabile (transmisii continuu variabile – TCV) supuse încercării cu raportul de transmisie (treapta de viteză) blocat(ă)

Selectarea treptelor de viteză pentru încercări depinde de accelerația specifică cu supapa de reglare a debitului de combustibil complet deschisă corespunzătoare diferitelor trepte în raport cu accelerația de referință a wot,ref necesară pentru încercările de accelerație cu supapa de reglare a debitului complet deschisă, în conformitate cu punctul 1.3.3.3.1.2 de mai sus.

Sunt posibile următoarele condiții pentru selecția treptei de viteză:

(a)

Dacă există două trepte care permit obținerea unei accelerații cu valoarea cuprinsă într-un interval de toleranță de ±10 % din valoarea accelerației de referință a wot,ref, se utilizează pentru încercare treapta de viteză corespunzătoare celei mai apropiate valori de accelerația de referință, această treaptă fiind menționată ca atare în raportul de încercare.

(b)

Dacă numai o treaptă anume permite obținerea unei accelerații cu valoarea situată în intervalul de toleranță de ±10 % din valoarea accelerației de referință a wot,ref, încercarea se efectuează în acea treaptă de viteză.

(c)

Dacă niciuna dintre treptele de viteză nu permite obținerea accelerației necesare, cu o toleranță de ± 10 % din valoarea accelerației de referință a wot,ref, atunci încercările trebuie efectuate în două trepte consecutive, (i) și (i+1), alese astfel încât treapta de viteză (i) să permită obținerea unei accelerații mai mari decât accelerația de referință a wot,ref, iar treapta (i+1) să permită obținerea unei accelerații mai mici decât accelerația de referință.

Dacă turația nominală a motorului este depășită într-o treaptă de viteză înainte ca vehiculul să treacă de BB', se utilizează treapta de viteză imediat superioară.

În cazul în care vehiculul are mai mult de o treaptă de viteză, treapta întâi nu trebuie utilizată. Dacă accelerația a wot,ref poate fi obținută doar în prima treaptă de viteză, se utilizează a doua treaptă de viteză.

1.3.3.3.1.3.2.

Vehicule cu transmisii automate, transmisii adaptive sau transmisii cu rapoarte de transmisie variabile (TCV – transmisie continuu variabilă) supuse încercării cu raportul de transmisie deblocat.

Se utilizează poziția selectorului treptelor de viteză corespunzătoare funcționării complet automate.

Încercarea poate include apoi o modificare a treptei de viteză la o categorie inferioară și o accelerație mai mare. Nu este permisă modificarea treptei de viteză la o categorie superioară și o accelerație mai redusă. În orice caz, trebuie evitată o modificare a treptei de viteză la o treaptă de viteză care nu este utilizată în mod tipic în condiția specificată în trafic urban.

De aceea este permis să se instaleze și utilizeze dispozitive electronice sau mecanice, inclusiv poziții alternative ale selectorului treptei de viteză, pentru a preveni translația la un raport de transmisie care nu este utilizat în mod tipic în condiția încercării specificate în trafic urban. În cazul în care se folosesc astfel de dispozitive, nu pot fi aplicate preaccelerări. Funcționalitatea dispozitivelor este descrisă în fișa de comunicare.

1.3.3.3.2.

Încercarea la viteză constantă

Pentru încercările la viteză constantă, treptele de viteză sau pozițiile selectorului de trepte de viteză și vitezele de încercare trebuie să fie identice cu cele utilizate în încercările efectuate anterior cu supapa de reglare a debitului de combustibil complet deschisă.

1.4.

Prelucrarea datelor și raportarea

1.4.1.

Generalități

Se efectuează cel puțin patru măsurători pentru fiecare condiție pentru încercare, pe fiecare latură a vehiculului și pentru fiecare treaptă de viteză.

Nivelul maxim al presiunii acustice ponderat A (mărimea L) în timpul fiecărei treceri a vehiculului între liniile AA' și atunci când capătul posterior al vehiculului trece de linia BB' + 20 m (a se vedea figura 1 din anexa 4) trebuie redus cu 1 dB(A) pentru a ține seama de imprecizia măsurătorii și trebuie rotunjit la cea mai apropiată zecimală (de exemplu, XX,X) pentru ambele poziții ale microfonului. Dacă se înregistrează un maxim sonor situat în mod evident în afara caracteristicii generale a nivelului de presiune acustică, măsurătoarea în cauză nu se ia în considerare.

Primele trei rezultate consecutive validate ale măsurătorilor pentru fiecare condiție de încercare, cu o toleranță de 2,0 dB(A), care permite anularea rezultatelor invalidate, se utilizează pentru a calcula rezultatul intermediar sau final corespunzător.

Rezultatele măsurătorilor vitezei la AA' (v AA'), BB' (v BB') și PP' (v PP') se rotunjesc matematic la cea mai apropiată zecimală (de exemplu, XX,X) și se notează pentru calcule ulterioare.

1.4.2.

Calculul accelerației

Toate accelerațiile se calculează utilizând viteze diferite ale vehiculului pe poligonul de încercare. În funcție de tipul de transmisie, accelerația este calculată între liniile AA' și BB' sau între liniile PP' și BB', după cum se precizează mai jos. Metoda utilizată pentru calcularea accelerației se indică în raportul de încercare.

În toate cazurile următoare, accelerația este calculată între liniile AA' și BB', astfel cum se specifică la punctul 1.4.2.1 de mai jos:

(a)

vehiculul este prevăzut cu transmisie manuală;

(b)

vehiculul este echipat cu o transmisie automată sau cu o transmisie cu rapoarte de transmisie variabile (TCV – transmisie continuu variabilă), dar supus încercării cu raportul de transmisie blocat;

(c)

vehiculul este echipat cu o transmisie automată, o transmisie adaptivă sau o transmisie cu rapoarte de transmisie variabile (TCV – transmisie continuu variabilă) și supus încercării cu raportul de transmisie deblocat, utilizând dispozitive mecanice sau electronice, inclusiv poziții alternative ale selectorului de trepte de viteză, pentru a preveni translația la o treaptă de viteză inferioară care nu este utilizată în mod tipic la condiționarea specificată pentru încercarea în trafic urban.

În toate celelalte cazuri, accelerația este calculată între liniile PP' și BB', astfel cum se specifică la punctul 1.4.2.2 de mai jos.

1.4.2.1.

Calcularea accelerației între liniile AA' și BB'

Accelerația este calculată pe baza măsurării vitezei vehiculului în momentul atingerii liniilor AA' și BB':

a wot,(i),j = [(v BB',j / 3,6)2 - (v AA',j / 3,6)2) / (2 * (20 + l ref)]

unde

indicele „(i)” se referă la treapta de viteză utilizată, iar indicele „j” la numărul măsurătorii individuale. Vitezele sunt exprimate în km/h, iar accelerațiile corespunzătoare sunt exprimate în m/s2;

l ref reprezintă fie lungimea vehiculului, fie are valoarea de 2 m, la discreția producătorului, a autorității de omologare de tip și a serviciului tehnic.

1.4.2.2.

Calculul accelerației între liniile PP' și BB'

Accelerația este calculată pe baza măsurării vitezei vehiculului în momentul atingerii liniilor PP' și BB':

a wot,(i),j = [(v BB',j / 3,6)2 - (v PP',j / 3,6)2) / (2 * (10 + l ref)]

unde

indicele „(i)” se referă la treapta de viteză utilizată, iar indicele „j” la numărul măsurătorii individuale. Vitezele sunt exprimate în km/h, iar accelerațiile corespunzătoare sunt exprimate în m/s2;

l ref reprezintă fie lungimea vehiculului, fie are valoarea de 2 m, la discreția producătorului, a autorității de omologare de tip și a serviciului tehnic.

Nu se utilizează preaccelerarea.

1.4.2.3.

Obținerea mediei măsurătorilor individuale

În scopul de a obține o accelerație medie pentru condiția corespunzătoare încercării, se calculează media aritmetică a accelerațiilor calculate pe baza a trei curse validate:

a wot,(i) = (1 / 3) * (a wot,(i),1 + a wot,(i),2 + a wot,(i),3)

Accelerația medie a wot,(i) se rotunjește matematic la cea mai apropiată sutime (de exemplu, XX,XX) și se înregistrează pentru calcule ulterioare.

1.4.3.

Calculul factorului de ponderare al treptelor de viteză

Factorul de ponderare al treptelor de viteză k este utilizat numai în cazul unei încercări cu două trepte de viteză pentru a combina într-un singur rezultat rezultatele obținute separat cu fiecare treaptă de viteză.

Factorul de ponderare al treptelor de viteză este un număr adimensional exprimat prin formula de mai jos:

k = (a wot,ref - a wot,(i+1)) / (a wot(i) - a wot,(i+1))

1.4.4.

Calculul factorului de putere parțială

Factorul de putere parțială k p este un număr adimensional utilizat pentru a combina rezultatele unei încercări la accelerație cu supapa de reglare a debitului de combustibil complet deschisă cu rezultatele unei încercări la viteză constantă.

1.4.4.1.

Pentru vehiculele supuse încercării separat în două trepte de viteză, factorul de putere parțială este exprimat prin formula de mai jos:

k p = 1 - (a urban / a wot,ref)

1.4.4.2.

Pentru vehiculele supuse încercării într-o singură treaptă de viteză sau cu selectorul treptei de viteză într-o singură poziție, factorul de putere parțială este exprimat prin formula de mai jos:

k p = 1 - (a urban / a wot,(i))

Dacă a wot,(i) este mai mic sau egal cu a urban, atunci k p este reglat la zero.

1.4.5.

Prelucrarea rezultatelor măsurătorilor presiunii acustice

Pentru o anumită condiție de încercare, se calculează separat media primelor trei rezultate individuale pe fiecare parte laterală a vehiculului:

L mode,(i),side = (1 / 3) * (L mode,(i),side,1 + L mode,(i),side,2 + L mode,(i),side,3)

unde indicele „mode” („mod”) se referă la tipul încercării (la accelerație cu supapa de reglare a debitului de combustibil complet deschisă sau la viteză constantă), „(i)” se referă la treapta de viteză, iar „side” (latură) la poziția microfonului (stânga sau dreapta).

Cea mai mare dintre cele două medii se rotunjește matematic la cea mai apropiată zecime (de exemplu, XX,X) și se înregistrează pentru calcule ulterioare:

L mode,(i) = MAX (L mode,(i),left; L mode,(i),right)

1.4.6.

Calcularea rezultatelor finale ale încercării

1.4.6.1.

Vehicule cu PMR ≤ 25

Vehiculele cu un PMR ≤ 25 sunt supuse încercării într-o singură treaptă de viteză sau într-o singură poziție a selectorului de trepte de viteză, numai cu supapa de reglare a debitului de combustibil complet deschisă. Rezultatul final al încercării este nivelul presiunii acustice L wot,(i), rotunjit matematic la cea mai apropiată zecime (de exemplu, XX,X).

1.4.6.2.

Vehicule cu PMR > 25

În cazul în care vehiculul a fost supus încercării în două trepte de viteză, factorul de ponderare al treptelor de viteză este utilizat pentru a calcula rezultatele încercărilor la accelerația cu supapa de reglare a debitului de combustibil complet deschisă și cele ale încercărilor la viteză constantă:

 

L wot = L wot (i+1) + k * (L wot,(i) - L wot,(i+1))

 

L crs = L crs (i+1) + k * (L crs,(i) - L crs,(i+1))

În cazul în care vehiculul a fost supus încercării într-o singură treaptă sau într-o singură poziție a selectorului de trepte de viteză, nu mai este necesară ponderarea:

 

L wot = L wot,(i)

 

L crs = L crs,(i)

Nivelul presiunii acustice L urban, care reprezintă circulația în condiții urbane, se calculează în final utilizând factorul de putere parțială k p:

 

L urban = L wot - k p * (L wot - L crs)

Toate nivelurile presiunii acustice sunt rotunjite matematic la cea mai apropiată zecime (de exemplu, XX,X).

2.

Zgomotul motocicletei în staționare (condiții de măsurare și metoda de încercare a vehiculului în circulație)

2.1.

Nivelul presiunii acustice în imediata apropiere a motocicletei

În scopul facilitării încercărilor ulterioare de evaluare a zgomotului motocicletelor aflate în circulație, nivelul presiunii acustice trebuie măsurat și în imediata vecinătate a ieșirii sistemului de evacuare, în conformitate cu următoarele cerințe, rezultatul măsurătorii fiind înscris în fișa de comunicare la care se face referire în anexa 1.

2.2.

Instrumente de măsură

Trebuie utilizat un sonometru de precizie, astfel cum este precizat la punctul 1.1.1 din prezenta anexă.

2.3.

Condiții de măsurare

2.3.1.

Starea motocicletei

Transmisia vehiculului trebuie să fie în poziție neutră, iar ambreiajul trebuie să fie cuplat sau în poziția de parcare în cazul transmisiei automate; frâna de staționare, dacă există, trebuie să fie acționată din motive de siguranță.

Instalația de aer condiționat a vehiculului, dacă există, nu trebuie pornită.

Dacă vehiculul este echipat cu ventilator (ventilatoare) cu mecanism de comandă automat, nu se intervine în acest sistem pe parcursul măsurării nivelului presiunii acustice.

Capota motorului sau carcasa compartimentului motor – dacă există – trebuie să fie închisă.

Înaintea fiecărei serii de măsurători, motorul trebuie adus la temperatura de funcționare normală, conform specificațiilor producătorului.

În cazul unui vehicul cu două roți propulsat de un motor cu transmisie fără punct neutru, măsurătorile trebuie efectuate cu roata din spate ridicată de pe sol astfel încât aceasta să se poată roti liber.

În cazul în care, pentru efectuarea încercării, este necesară ridicarea de pe sol a unui vehicul cu două roți, poziția pentru măsurători a microfonului trebuie reglată pentru a se obține distanța specifică de la punctul de referință la conducta de evacuare; a se vedea figura 1 pentru localizarea punctelor de referință.

2.3.2.

Locul de desfășurare a încercării

Un poligon de încercare corespunzător trebuie să fie situat în aer liber și constă într-o suprafață plană din beton, asfalt compact sau alt material dur similar, curățat de zăpadă, iarbă, sol alunecos, cenușă sau de orice material de absorbție acustică. Acesta trebuie să se afle într-un spațiu deschis fără suprafețe reflexive mari, cum sunt vehiculele parcate, clădirile, afișierele, copacii, arbuștii, zidurile paralele etc., la o distanță de cel mult 3 m față de microfon și de orice punct al vehiculului.

Ca o opțiune alternativă la încercarea în aer liber, se poate utiliza o cameră semianecoidă. Camera semianecoidă trebuie să răspundă cerințelor acustice precizate mai sus. Aceste cerințe sunt îndeplinite dacă instalația de încercare respectă criteriul distanței de 3 m precizat mai sus și are o frecvență de întrerupere sub cea mai mică dintre următoarele două frecvențe:

(a)

o treime de octavă sub cea mai mică frecvență fundamentală a motorului pe parcursul condițiilor de încercare și

(b)

100 Hz (2).

2.3.3.

Diverse

Valorile înregistrate de instrumentul de măsură cauzate de zgomotul ambiental și de efectele vântului trebuie să fie cu cel puțin 10 dB(A) mai joase decât nivelurile zgomotelor care se măsoară. Pentru microfon se poate utiliza un ecran protector împotriva vântului, cu condiția să se țină cont de efectul său asupra sensibilității microfonului.

Nu se efectuează încercări dacă viteza vântului, inclusiv rafalele, depășește 5 m/s în intervalul în care se măsoară sunetul.

2.4.

Metoda de măsurare

2.4.1.

Poziționarea microfonului (a se vedea apendicele 2)

Microfonul trebuie amplasat la o distanță de 0,5 m ± 0,01 m față de punctul de referință al conductei de evacuare definit în figura 1 și la un unghi de 45° ± 5° față de planul vertical care conține axa de curgere la capătul conductei. Microfonul trebuie amplasat la înălțimea punctului de referință, dar nu la mai puțin de 0,2 m față de suprafața solului. Axa de referință a microfonului trebuie să se afle într-un plan paralel cu suprafața solului și trebuie îndreptată spre punctul de referință de pe ieșirea de evacuare.

Punctul de referință trebuie să fie punctul cel mai înalt care îndeplinește următoarele condiții:

(a)

punctul de referință trebuie să fie la capătul conductei de evacuare;

(b)

punctul de referință este situat în planul vertical care conține centrul ieșirii de evacuare și axa de curgere la capătul conductei de evacuare.

Dacă este posibilă utilizarea a două poziții pentru microfon, se utilizează locul cel mai îndepărtat lateral față de linia mediană longitudinală a vehiculului.

Dacă axa de curgere a conductei de evacuare este la 90° ± 5° față de linia mediană longitudinală a vehiculului, microfonul se amplasează în punctul cel mai îndepărtat de motor.

În cazul în care vehiculul are două sau mai multe ieșiri de evacuare dispuse la distanțe mai mici sau egale cu 0,3 m una față de cealaltă și conectate la un singur amortizor de zgomot, se efectuează o singură măsurătoare. Microfonul trebuie amplasat în funcție de ieșirea de evacuare cea mai îndepărtată de linia mediană longitudinală a vehiculului sau, dacă nu există o astfel de ieșire, în funcție de ieșirea situată cel mai sus în raport cu solul. Măsurarea la 0,3 m trebuie efectuată de-a lungul unui singur plan perpendicular pe axa de curgere a gazelor de evacuare.

În cazul în care vehiculul are două sau mai multe ieșiri de evacuare dispuse la distanțe mai mici sau egale cu 0,3 m una față de cealaltă și conectate la amortizoare de zgomot separate, se efectuează o singură măsurătoare. Microfonul trebuie amplasat în funcție de ieșirea de evacuare cea mai îndepărtată de linia mediană longitudinală a vehiculului sau, dacă nu există o astfel de ieșire, în funcție de ieșirea situată cel mai sus în raport cu solul.

Pentru vehiculele care au o evacuare prevăzută cu orificii de evacuare plasate la intervale mai mari de 0,3 m unul față de altul, se efectuează o măsurătoare pentru fiecare orificiu ca și cum ar exista un singur orificiu și se notează cel mai înalt nivel al presiunii acustice. În scopul facilitării controalelor în trafic, punctul de referință poate fi deplasat la partea exterioară a caroseriei.

Figura 1

Punctul de referință

Image 4

2.4.2.

Condiții de funcționare

2.4.2.1.

Turația-țintă a motorului

Turația țintă a motorului se definește ca fiind:

75 % din S pentru vehicule cu S ≤ 5 000 min–1, respectiv

50 % din S pentru vehicule cu S > 5 000 min–1.

În cazul unui vehicul care nu poate atinge, într-un regim staționar, turația țintă a motorului definită mai sus, în locul turației țintă a motorului se utilizează 95% din turația maximă a motorului care poate fi atinsă la o încercare în staționare.

2.4.2.2.

Procedura de încercare

Se crește progresiv turația motorului de la ralanti la turația țintă a motorului și se menține constantă într-un interval de toleranță de ±5 %. Apoi se deschide rapid clapeta de accelerație, iar turația motorului se readuce la ralanti. Se măsoară nivelul presiunii acustice într-o perioadă de timp compusă dintr-un interval de cel puțin 1 secundă de turație constantă a motorului și din întreaga durată de decelerare. Valoarea maximă înregistrată de sonometru se consideră a fi valoarea de încercare.

Măsurătoarea se consideră valabilă numai dacă turația de încercare a motorului nu diferă de turația țintă a motorului cu mai mult decât toleranța specificată de ±5 % timp de cel puțin 1 secundă.

2.4.3.

Sistemul de evacuare cu moduri multiple

Vehiculele multimodale, cu sistem de evacuare reglabil manual, trebuie supuse încercării în fiecare dintre moduri.

2.5.

Rezultate

2.5.1.

Fișa de comunicare prezentată în anexa 1 trebuie să indice toate datele relevante, în special pe cele utilizate la măsurarea zgomotului motocicletei în staționare.

2.5.2.

Măsurătorile se efectuează în locul sau locurile de amplasare ale microfonului precizate mai sus. Nivelul maxim al presiunii acustice ponderat A indicat în timpul încercării trebuie înregistrat, după rotunjirea la cea mai apropiată sutime (de exemplu, 92,45 trebuie înregistrat rotunjit la 92,5, în timp ce 92,44 trebuie înregistrat rotunjit la 92,4).

Încercarea se repetă până când la fiecare ieșire a conductei de evacuare se obțin trei măsurări consecutive care nu diferă cu mai mult de 2,0 dB(A) între ele.

2.5.3.

Rezultatul înregistrat la o anumită ieșire a conductei de evacuare este media aritmetică a celor trei măsurători validate, rotunjite matematic la cel mai apropiat număr întreg (de exemplu, 92,5 este înregistrat ca 93, în timp ce 92,4 este înregistrat ca 92).

2.5.4.

Pentru vehiculele echipate cu mai multe ieșiri de evacuare, nivelul înregistrat al presiunii acustice este cel corespunzător ieșirii unde s-a înregistrat cel mai mare nivel mediu al presiunii acustice.

2.5.5.

Pentru vehiculele echipate cu un sistem de evacuare multimodal și un control manual al modului de evacuare, nivelul comunicat al presiunii acustice corespunde modului cu cel mai înalt nivel mediu al presiunii acustice.

3.

Zgomotul produs de motocicleta în mișcare (date transmise pentru facilitarea încercării cu vehiculul aflat în mișcare)

3.1.

O procedură de încercare pentru verificarea conformității în funcționare poate fi definită de o parte contractantă, ținând seama de orice diferențe față de condițiile încercării utilizate pentru omologarea de tip.

3.2.

Pentru a facilita încercarea pentru conformitatea motocicletelor în funcționare, următoarele informații referitoare la măsurătorile nivelului presiunii acustice efectuate în conformitate cu punctul 1 din anexa 3 pentru motocicleta în mișcare sunt menționate drept date de referință pentru conformitatea în funcționare:

(a)

treapta (i) sau, pentru vehicule supuse încercării cu rapoartele de transmisie neblocate, poziția selectorului de viteze aleasă pentru încercare;

(b)

lungimea de preaccelerare l PA în m;

(c)

viteza medie a vehiculului în km/h la începutul perioadei de accelerare cu clapeta de accelerație deschisă la maximum pentru încercările în treapta (i) de viteză și

(d)

nivelul presiunii acustice L wot,(i), exprimat în dB(A), din încercarea cu supapa de reglare a debitului de combustibil complet deschisă în treapta (i) de viteză, definit ca valoarea maximă a celor două valori obținute, fiecare, prin calcularea mediei rezultatelor măsurătorilor individuale în fiecare poziție a microfonului.

3.3.

Datele de referință pentru conformitatea în funcționare trebuie introduse în fișa de comunicare conformă cu modelul din anexa 1.

(1)  Măsurătorile independente ale vitezei intervin când două sau mai multe dispozitive vor determina valorile vAA', vBB' și vPP'. Un dispozitiv de măsurare continuu, precum radarul, va stabili toate informațiile privind viteza utilizând un singur dispozitiv.

(2)  Performanța de zgomot în instalațiile de încercare interioare este specificată în termeni de frecvență de întrerupere (Hz). Aceasta este frecvența peste a cărei limită se consideră că spațiul închis (camera) funcționează ca un spațiu semianecoid.


ANEXA 3

Apendicele 1

Diagrama procedurii de încercare corespunzătoare încercării vehiculului în mișcare pentru vehicule din categoria L3 cu PMR ≤ 25

Image 5

Apendicele 2

Amplasarea microfoanelor pentru încercarea de măsurare a nivelului zgomotului în staționare

Image 6

Dimensiunile sunt exprimate în metri, cu excepția cazului în care se indică altfel.


ANEXA 4

Specificații aplicabile pistei de încercare

Figura 1

Dispunerea pistei de încercare cu dimensiuni în metri

Image 7

Legendă

Image 8

Zona minimă acoperită cu o suprafață pentru drumul de încercare, adică zona de încercare

Image 9

pozițiile microfonului (înălțimea = 1,2 m)


ANEXA 5

Sisteme de evacuare sau de amortizare a zgomotului care conțin materiale fibroase

1.

Materialele fibroase absorbante nu trebuie să conțină azbest și pot fi utilizate în construirea sistemului de evacuare sau de amortizare a zgomotului numai dacă există dispozitive corespunzătoare care asigură menținerea fixă a materialului fibros pe toată durata utilizării sistemului de evacuare sau de amortizare a zgomotului și dacă sistemul de evacuare sau de amortizare a sunetului îndeplinește cerințele de la oricare dintre punctele 1.1, 1.2, 1.3 sau 1.4:

1.1.

După înlăturarea materialului fibros, nivelul sunetului trebuie să respecte cerințele de la punctul 6 din prezentul regulament.

1.2.

Materialul absorbant fibros nu poate fi amplasat în acele părți ale amortizorului de zgomot prin care trec gazele evacuate și trebuie să îndeplinească următoarelor cerințe:

1.2.1.

materialul trebuie încălzit într-un furnal, la temperatura de 650 oC ± 5 oC, timp de patru ore, fără reducerea niciunei lungimi, a diametrului sau a densității moleculare a fibrei;

1.2.2.

după încălzirea la 650 °C ± 5 °C timp de o oră într-un cuptor, cel puțin 98 % din material trebuie să fie reținut printr-o sită cu dimensiunea nominală a ochiurilor de 250 μm, conform standardului ISO 3310/1:1990, atunci când este supus încercării în conformitate cu standardul ISO 2559:2000.

1.2.3.

pierderea de masă a materialului nu trebuie să depășească 10,5 % după scufundarea, timp de 24 de ore la 90 °C ± 5 °C, într-un condensat sintetic având următoarea compoziție: (1)

1 N acid hidrobromic (HBr): 10 ml

acid sulfuric 1 N (H2SO4) 10 ml

apă distilată pentru completare până la 1 000 ml

1.3.

Înainte ca sistemul să fie supus încercării în conformitate cu anexa 3, acesta trebuie adus într-o condiție normală pentru circulația rutieră printr-una dintre următoarele metode:

1.3.1.

Condiționare prin rulare continuă pe drum

1.3.1.1.

în funcție de clasele de motociclete, distanțele minime care urmează să fie parcurse în timpul condiționării sunt:

Clasa de motociclete conform raportului putere/masă (PMR)

Distanța (km)

Clasa I < 25

Clasa II > 25 < 50

Clasa III > 50

4 000

6 000

8 000

1.3.1.2.

50 % ± 10 % din acest ciclu de condiționare constă în conducerea în oraș, iar restul în parcurgerea distanțelor lungi la viteză mare; ciclul de conducere continuu pe drum poate fi înlocuit cu un program corespunzător de conducere pe pista de încercare.

1.3.1.3.

cele două regimuri de viteză trebuie alternate de cel puțin șase ori;

1.3.1.4.

programul complet de încercare trebuie să includă un număr minim de 10 pauze cu o durată de cel puțin trei ore pentru a reproduce efectele de răcire și de condensare.

1.3.2.

Condiționarea prin pulsație

1.3.2.1.

Sistemul de evacuare sau componentele acestuia trebuie montate pe motocicletă sau pe motor. În primul caz, motocicleta trebuie montată pe un banc de încercare.

Aparatul de încercare, a cărui schemă detaliată este indicată în figura 1, se montează la orificiul de ieșire al sistemului de evacuare. Se admite orice altă aparatură care oferă rezultate echivalente.

1.3.2.2.

Echipamentul de încercare trebuie ajustat astfel încât fluxul gazelor evacuate să fie întrerupt și restabilit alternativ de 2 500 de ori printr-o supapă cu acțiune rapidă.

1.3.2.3.

Supapa trebuie să se deschidă atunci când contrapresiunea gazelor de evacuare, măsurată la cel puțin 100 mm în aval de flanșa de admisie, ajunge la o valoare cuprinsă între 35 și 40 kPa. Dacă această cifră nu poate fi atinsă din cauza caracteristicilor motorului, supapa trebuie să se deschidă atunci când contrapresiunea gazului atinge un nivel echivalent cu 90 % din valoarea maximă măsurată înainte de oprirea motorului. Supapa trebuie să se închidă atunci când această presiune nu diferă cu mai mult de 10 % față de valoarea sa stabilizată măsurată cu supapa deschisă.

1.3.2.4.

Releul de temporizare trebuie reglat pentru durata emisiei gazelor de evacuare calculată pe baza cerințelor de la punctul 1.3.2.3.

1.3.2.5.

Turația motorului trebuie să fie egală cu 75 % din turația nominală a motorului (S).

1.3.2.6.

Puterea indicată de dinamometru reprezintă 50 % din puterea cu supapa de reglare a debitului de combustibil complet deschisă, măsurată la 75 % din turația nominală a motorului (S).

1.3.2.7.

În timpul încercării, toate orificiile de drenaj trebuie să fie închise.

1.3.2.8.

Încercarea completă trebuie finalizată în 48 de ore. Dacă este necesar, este permisă o pauză pentru răcire din oră în oră.

1.3.3.

Condiționarea pe un stand de încercare

1.3.3.1.

Sistemul de evacuare trebuie conectat la un motor reprezentativ pentru tipul de motor destinat motocicletei pentru care a fost proiectat sistemul de evacuare. În continuare, tot ansamblul se montează pe un banc de încercare.

1.3.3.2.

Condiționarea constă în numărul de cicluri pe bancul de încercare specificat pentru fiecare categorie de motociclete pentru care a fost proiectat sistemul de evacuare. Numărul de cicluri pentru fiecare categorie de motociclete este:

Clasa de motociclete conform raportului putere/masă (PMR)

Numărul de cicluri

Clasa I < 25

Clasa II > 25 < 50

Clasa III > 50

6

9

12

1.3.3.3.

Fiecare ciclu pe bancul de încercare trebuie urmat de o pauză de cel puțin șase ore, în scopul reproducerii efectelor de răcire și condensare.

1.3.3.4.

Fiecare ciclu pe bancul de încercare este format din șase etape. Condițiile motorului în fiecare etapă și durata fiecărei etape sunt următoarele:

Fază

Condiții

Durata etapei în minute

PMR < 50

PMR > 50

1

2

3

4

5

6

Ralanti

25  % sarcină la 75  % S

50  % sarcină la 75  % S

100 % sarcină la 75 % S

50  % sarcină la 100  % S

25  % sarcină la 100  % S

6

40

40

30

12

22

6

50

50

10

12

22

 

Timp total

2,5 ore

2,5 ore

1.3.3.5.

În timpul acestei proceduri de condiționare, la cererea producătorului, motorul și amortizorul de zgomot pot fi răcite, astfel încât temperatura înregistrată la un punct aflat la cel mult 100 mm de ieșirea sistemului de evacuare să nu o depășească pe cea măsurată atunci când vehiculul rulează cu 110 km/h la 75 % S în ce mai mare treaptă de viteză. Turația motorului și viteza motocicletei sunt determinate cu o precizie de ±3%.

1.4.

Gazele de evacuare nu trebuie să intre în contact cu materialele fibroase, iar materialele fibroase nu trebuie să fie influențate de variațiile presiunii.

Figura 1

Aparatura de încercare pentru condiționarea prin pulsații

Image 10

Observații:

1.

Flanșă de admisie sau manșon pentru conectarea la partea din spate a sistemului de evacuare supus încercării.

2.

Supapă de reglare cu acționare manuală

3.

Rezervor de compensare cu o capacitate maximă de 40 l și un timp de umplere de cel puțin o secundă.

4.

Comutator de presiune cu un domeniu de operare cuprins între 5 și 250 kPa.

5.

Releu de temporizare.

6.

Contor de impulsuri.

7.

Supapă cu acțiune rapidă, cum ar fi o supapă a frânei de evacuare cu diametrul de 60 mm, acționată de un cilindru pneumatic cu o forță la ieșire de 120 N și o presiune de 400 kPa. Timpul de răspuns la deschidere și la închidere nu trebuie să depășească 0,5 secunde.

8.

Evacuarea gazelor.

9.

Conductă flexibilă.

10.

Manometru.

(1)  Materialul trebuie spălat în apă distilată și uscat timp de o oră la 105 °C înainte de cântărire.


ANEXA 6

Limitele maxime ale nivelurilor de zgomot

Categorie

raportul putere/masă (PMR)

Valoarea limită a Lurban în dB(A)

Categoria I

PMR ≤ 25

73

Categoria II

25 < PMR ≤ 50

74

Categoria III

PMR > 50

77   (1)


(1)  Pentru motocicletele supuse încercării în a doua treaptă de viteză (doar în anexa 3), valoarea limită se mărește cu 1 dB(A) până la data menționată la punctul 12.7. Se studiază datele corespunzătoare vehiculelor în cauză și se discută aceste date în cazul unei extinderi suplimentare.


ANEXA 7

Dispoziții suplimentare în materie de emisii sonore (ASEP)

1.

Domeniul de aplicare

1.1.

Prezenta anexă se aplică vehiculelor din categoria L3 cu un PMR > 50.

2.

Dispoziții suplimentare în materie de emisii sonore

2.1.

Instrumente de măsură

Cerințele aplicabile echipamentului de măsură sunt identice cu cele definite la punctul 1.1 din anexa 3 pentru încercările efectuate pe motociclete în mișcare.

2.2.

Mediul acustic, condițiile meteorologice și zgomotul de fond

Cerințele privind mediul acustic, condițiile meteorologice și zgomotul de fond sunt identice cu cele definite la punctul 1.2 din anexa 3 pentru încercările efectuate pe motociclete în mișcare.

2.3.

Pozițiile microfonului și starea vehiculului

Cerințele privind pozițiile microfonului și starea vehiculului sunt identice cu cele definite la punctele 1.3.1 și 1.3.2 din anexa 3 pentru încercările efectuate pe motociclete în mișcare.

2.4.

Condiții generale de funcționare

Condițiile generale de funcționare sunt identice cu cele definite la punctul 1.3.3.1 din anexa 3 pentru încercările efectuate pe motociclete în mișcare.

2.5.

Domeniul de control al ASEP

Cerințele din prezenta anexă se aplică în cazul oricărei funcționări a unui vehicul, cu următoarele restricții:

(a)

vAA' trebuie să fie de cel puțin 10 km/h;

(b)

vBB' nu trebuie să depășească 80 km/h pentru vehiculele cu PMR ≤ 150;

vBB' nu trebuie să depășească 100 km/h pentru vehiculele cu PMR > 150;

(c)

nAA' trebuie să fie cel puțin egală cu 0,1 * (S – nidle) + nidle

(d)

nBB' nu trebuie să depășească valoarea 0,8 × S.

Valorile pentru intervalul de control RD-ASEP trebuie considerate valori absolute și nu trebuie mărite sau reduse prin adăugarea sau scăderea toleranței pentru vtest, astfel cum se indică la punctul 3.3.1.

2.6.

Limitele corespunzătoare ASEP

Nivelul maxim de zgomot înregistrat în timpul trecerii motocicletei pe pista de încercare nu trebuie să depășească:

 

Lwot,(i) + (1 * (nPP' – nwot,(i)) / 1 000) + 3 pentru nPP' < nwot,(i) și

 

Lwot,(i) + (5 * (nPP' – nwot,(i)) / 1 000) + 3 pentru nPP' ≥ nwot,(i) și

unde Lwot,(i) și nPP' au aceeași semnificație ca la punctul 1 din anexa 3, iar nwot,(i) se referă la turația corespunzătoare a motorului în momentul în care extremitatea din față a vehiculului depășește linia PP'.

Dacă încercările în conformitate cu anexa 3 la prezentul regulament ONU și încercările RD-ASEP sunt efectuate pe același vehicul într-o succesiune imediată, atunci pot fi utilizate valorile pentru Lwot(i) și nwot(i) din încercarea prevăzută în anexa 3, cu acordul autorității de omologare de tip. În caz contrar, atunci când se verifică respectarea acestor limite, valorile pentru Lwot(i) și nwot(i) trebuie determinate din nou prin măsurători, astfel cum se precizează la punctul 1 din anexa 3, dar folosind aceeași treaptă de viteză (i) și aceeași distanță de preaccelerare ca în timpul omologării de tip.

2.7.

Instalații

Din cauza limitărilor instalațiilor de încercare și din motive de siguranță, există cerințe de încercare care nu pot fi puse în aplicare în condiții de siguranță în fiecare instalație de încercare.

În pofida acestor restricții, omologarea de tip se acordă acestor instalații de încercare; cu toate acestea, vehiculul trebuie să respecte toate dispozițiile prezentei anexe 7. În aceste cazuri, producătorul vehiculului trebuie să demonstreze în mod satisfăcător autorității prezente la omologarea de tip că vehiculul îndeplinește cerințele care nu au putut face obiectul încercărilor din cauza limitărilor instalației de încercare.

3.

Verificarea conformității prin măsurători (1)

3.1.

Generalități

Atât autoritatea de omologare de tip, cât și serviciul tehnic trebuie să solicite efectuarea unor încercări pentru verificarea conformității motocicletei cu cerințele de la punctul 2 de mai sus. Pentru a evita un volum de muncă nejustificat, încercarea se limitează la punctele de referință definite la punctul 3.2 de mai jos și la trei condiții de funcționare suplimentare, astfel cum sunt definite la punctul 3.3 din prezenta anexă, pentru fiecare treaptă de viteză. Numărul total de condiții de funcționare care urmează să fie supuse încercării în conformitate cu punctul 3.3 din prezenta anexă se reduce cu numărul de condiții de funcționare care au fost aplicate pentru încercări în conformitate cu punctul 3.2 din prezenta anexă și pentru determinarea Lurb în conformitate cu anexa 3.

Pentru vehiculele cu rapoarte de transmisie variabile sau cu transmisie automată cu rapoarte de transmisie neblocabile, încercarea trebuie limitată la 6 condiții de funcționare, astfel cum sunt definite la punctul 3.3 din prezenta anexă, aceste condiții trebuind să fie diferite de condițiile de funcționare care au fost aplicate pentru determinarea Lurb în conformitate cu anexa 3.

3.2.

Condiții de încercare de referință ale ASEP

3.2.1.

Procedura de încercare

Atunci când partea frontală a vehiculului ajunge la AA', maneta accelerației este acționată complet și este menținută astfel până când partea din spate a vehiculului ajunge la BB'. După aceea, maneta de accelerație este readusă, cât mai rapid posibil, la poziția de ralanti. Se poate utiliza preaccelerarea dacă accelerația este prelungită dincolo de AA'. Se precizează locul de începere a accelerării.

3.2.2.

Selectarea vitezei de încercare și a treptei de viteză

Vehiculul este supus încercării la fiecare dintre următoarele condiții de funcționare:

(a)

vPP' = 50 km/h

Treapta de viteză selectată (i) și condițiile preaccelerării sunt identice cu cele utilizate în cadrul încercării de omologare de tip inițiale din anexa 3 la prezentul regulament;

(b)

vBB' corespunde turației

nBB' = 0,8 × S

vBB' nu trebuie să depășească valorile specificate la punctul 2.5 litera (b) din prezenta anexă.

Se selectează a doua treaptă de viteză. Dacă a 3-a treaptă de viteză îndeplinește cerințele privind valorile nBB' și vBB', trebuie utilizată treapta 3. Dacă treapta a 4-a îndeplinește cerințele privind valorile nBB' și vBB', trebuie utilizată treapta 4. Dacă a 5-a treaptă de viteză îndeplinește cerințele privind valorile nBB' și vBB', trebuie utilizată treapta 5. Dacă a 6-a treaptă de viteză îndeplinește cerințele privind valorile nBB' și vBB', trebuie utilizată treapta 6.

Dacă în treapta a 2-a, în condițiile de mai sus pentru nBB’, viteza vehiculului la linia BB' depășește valoarea pentru vBB’ specificată la punctul 2.5 din prezenta anexă, încercarea trebuie efectuată în treapta a 2-a, iar viteza maximă a vehiculului, astfel cum se specifică la punctul 2.5 din prezenta anexă, trebuie atinsă la linia BB'.

În cazul în care, în timpul încercării, apar condiții neobișnuite de rulare (cum ar fi patinarea aparentă a roții sau ridicarea roții din față), încercarea se efectuează în treapta de viteză imediat superioară, iar viteza maximă a vehiculului, astfel cum este specificată la punctul 2.5 din prezenta anexă, trebuie atinsă la linia BB'.

3.2.3.

Prelucrarea datelor și raportarea

Se aplică cerințele precizate la punctul 1.4. din anexa 3.

În plus, măsurătorile corespunzătoare turației motorului la AA', BB' și PP', în min-1, sunt rotunjite matematic la cel mai apropiat număr întreg, în vederea calculelor ulterioare. Pentru fiecare condiție de încercare se calculează media aritmetică a celor trei turații ale motorului.

Nivelurile finale ale presiunii acustice cu supapa de reglare a debitului de combustibil complet deschisă nu trebuie să depășească limitele specificate la punctul 2.6 de mai sus.

3.3.

Condiții suplimentare de funcționare

3.3.1.

Procedura de încercare

Vehiculul trebuie să se apropie de linia AA' la viteză constantă sau în accelerare sau decelerare, în conformitate cu funcționarea clapetei de accelerație care poate fi solicitată de serviciul tehnic responsabil cu efectuarea încercărilor de omologare de comun acord cu autoritățile de omologare de tip.

Viteza de apropiere trebuie aleasă astfel încât vehiculul să atingă viteza de încercare prescrisă, vtest +/- 5 km/h, în momentul în care extremitatea sa din față atinge linia AA'.

Exemple:

 

vtest prescrisă = 10 km/h vAA’ validă = 10-15 km/h

 

vtest prescrisă = 15 km/h → vAA’ validă = 10-20 km/h

 

vtest prescrisă = 75 km/h → vAA’ validă = 70-80 km/h

 

vtest prescrisă = 95 km/h → vAA’ validă = 90-100 km/h

 

vtest prescrisă = 100 km/h → vAA’ validă = 95-100 km/h

Atunci când extremitatea frontală a vehiculului trece de linia AA', comanda supapei de reglare a debitului de combustibil trebuie reglată cât mai rapid posibil într-o poziție (supapa parțial deschisă, supapa complet deschisă sau menținerea poziției actuale de control al supapei de reglare a debitului de combustibil) care poate fi definită de serviciul tehnic responsabil cu efectuarea încercărilor de omologare de comun acord cu autoritățile de omologare de tip și trebuie menținută în această poziție până când extremitatea posterioară a vehiculului trece de linia BB'.

În momentul în care extremitatea posterioară a vehiculului trece de linia BB', comanda supapei trebuie reglată cât mai rapid posibil pentru a se ajunge la poziția de ralanti.

Poziția clapetei de accelerație între liniile AA' și BB' nu trebuie să conducă la o decelerare a vehiculului.

3.3.2.

Viteza de încercare, selectarea treptelor de viteză și a modului și funcționarea clapetei de accelerație

Condițiile prezentului punct pot fi definite de serviciul tehnic responsabil cu efectuarea încercărilor de omologare de comun acord cu autoritățile de omologare de tip.

Viteza de încercare vtest poate fi orice viteză din intervalul de control RD-ASEP, astfel cum este definit la punctul 2.5 din prezenta anexă.

Vehiculul poate fi încercat în oricare dintre treptele de viteză disponibile, inclusiv în treapta de viteză 1.

Vehiculul poate fi încercat în oricare dintre programele sau modurile software care pot fi selectate de utilizator și care afectează emisiile sonore ale vehiculului.

Clapeta de accelerație trebuie să fie în conformitate cu punctul 3.3.1 din prezenta anexă.

Acționarea clapetei de accelerație înainte de linia AA' și între liniile AA' și BB' trebuie definită și descrisă astfel încât să poată fi efectuată de un conducător calificat care s-a familiarizat cu caracteristicile de rulare ale vehiculului supus încercării și astfel încât executarea corectă a operațiunii să poată fi evaluată prin observare, fără a fi necesară instalarea unui echipament tehnic pe vehicul sau la locul de încercare, altul decât echipamentul necesar pentru încercările efectuate în conformitate cu anexa 3.

În cazul în care condițiile de funcționare solicitate conduc la un comportament neobișnuit al vehiculului (de exemplu, ridicarea roții din față, patinarea aparentă a roții, producerea de vibrații ale lanțului din cauza jocului ridicat, turarea forțată a motorului) sau la orice altă situație de conducere care în mod normal nu apare atunci când vehiculul este condus în trafic real, încercarea respectivă trebuie anulată și trebuie efectuată o încercare în condiții de funcționare diferite.

3.3.3.

Prelucrarea datelor și raportarea

3.3.3.1.

Nivelul maxim al presiunii acustice ponderat A (mărimea L) în timpul trecerii vehiculului între linia AA' și punctul în care extremitatea posterioară a vehiculului trece de linia BB' + 20 m (a se vedea figura 1 din anexa 4) trebuie redus cu 1 dB(A) pentru a ține seama de lipsa de acuratețe a măsurătorii și trebuie rotunjit la cea mai apropiată zecimală (de exemplu, XX,X) pentru ambele poziții ale microfonului (2).

În cazul în care se observă un vârf al presiunii acustice decalat în mod evident față de nivelul general al presiunii acustice, măsurătoarea nu trebuie luată în considerare, iar încercarea trebuie repetată în aceleași condiții de funcționare.

3.3.3.2.

Prelucrarea măsurătorilor presiunii acustice și calcularea rezultatelor finale ale încercării

LASEP = MAX (LASEP,left; LASEP,right)

Unde indicii „left”, „right” se referă la poziția microfonului (stânga sau dreapta).

3.3.3.3.

Măsurătorile corespunzătoare turației motorului la AA', BB' și PP', în min-1, sunt rotunjite matematic la cel mai apropiat număr întreg, în vederea calculelor ulterioare.

3.3.3.4.

Nivelurile finale ale presiunii acustice pentru situațiile de funcționare suplimentare nu trebuie să depășească limitele specificate la punctul 2.6 din prezenta anexă.

(1)  Se recomandă ca conducătorul care efectuează încercările să se familiarizeze cu caracteristicile de conducere ale vehiculului de încercare înainte de a efectua încercările.

(2)  Nivelul presiunii acustice „L” se determină prin efectuarea unei singure încercări.


ANEXA 8

Declarație de conformitate cu dispozițiile suplimentare în materie de emisii sonore (ASEP)

[Format maxim: A4 (210 × 297 mm)]

… (Denumirea producătorului) atestă că vehiculele de acest tip (tip cu privire la emisia sa sonoră conform Regulamentului nr. 41) sunt în conformitate cu cerințele de la punctul 6.3 din Regulamentul nr. 41.

… (Denumirea producătorului) face prezenta declarație cu bună-credință, după ce a procedat la o evaluare corespunzătoare a măsurătorilor emisiilor sonore ale vehiculelor.

Data: …

Numele reprezentantului autorizat: …

Semnătura reprezentantului autorizat: …