ISSN 1977-0782 |
||
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 32 |
|
Ediţia în limba română |
Legislaţie |
Anul 66 |
|
|
|
(1) Text cu relevanță pentru SEE. |
RO |
Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată. Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc. |
II Acte fără caracter legislativ
REGULAMENTE
3.2.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 32/1 |
REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2023/222 AL COMISIEI
din 1 decembrie 2022
privind suspendarea temporară a exceptării de la obligativitatea vizelor pentru toți resortisanții din Vanuatu
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) 2018/1806 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 noiembrie 2018 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație (1), în special articolul 8 alineatul (6) litera (b),
întrucât:
(1) |
Republica Vanuatu figurează în anexa II la Regulamentul (UE) 2018/1806 printre țările terțe ai căror resortisanți sunt exceptați de la obligația de a deține viză pentru trecerea frontierelor externe ale statelor membre pentru șederi a căror durată totală nu depășește 90 de zile în cursul oricărei perioade de 180 de zile. Exceptarea de la obligativitatea vizelor pentru resortisanții din Vanuatu este aplicabilă din 28 mai 2015, dată la care Acordul dintre Uniunea Europeană și Republica Vanuatu privind exonerarea de obligația de a deține viză de scurtă ședere (denumit în continuare „acordul”) (2) a fost semnat și a început să se aplice cu titlu provizoriu în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din acord. Acordul a intrat în vigoare la 1 aprilie 2017. |
(2) |
Începând cu 25 mai 2015, Vanuatu aplică programe de dobândire a cetățeniei prin investiție prin intermediul cărora resortisanții țărilor terțe care, în caz contrar, au obligația de a deține viză au posibilitatea de a obține cetățenia Republicii Vanuatu în schimbul unor investiții, obținând astfel dreptul de a avea acces fără viză în Uniune. |
(3) |
Din date, rapoarte și statistici relevante, precum și din informații concrete și fiabile (3) reiese că programele de dobândire a cetățeniei prin investiție care sunt în derulare în Vanuatu, în forma și funcționarea lor actuale, contravin obiectivelor politicii Uniunii în domeniul vizelor, care prevede o verificare a resortisanților țărilor terțe care au nevoie de viză în baza criteriilor stabilite la articolul 21 din Regulamentul (CE) nr. 810/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (4) și în legislația echivalentă a acelor state membre în care Regulamentul (CE) nr. 810/2009 nu se aplică încă integral. Modul în care sunt puse în aplicare aceste programe constituie o eludare a procedurii Uniunii de acordare a vizelor de scurtă ședere și a evaluării riscurilor în materie de securitate și de migrație pe care aceasta le implică. |
(4) |
În conformitate cu articolul 8 alineatul (2) litera (d), cu articolul 8 alineatul (3) și cu articolul 8 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2018/1806, Comisia a concluzionat că acordarea cetățeniei de către Vanuatu în cadrul programelor sale de dobândire a cetățeniei prin investiție constituie un risc sporit la adresa securității interne și a ordinii publice a statelor membre. |
(5) |
La 3 martie 2022, Consiliul a adoptat Decizia (UE) 2022/366 (5) privind suspendarea parțială a aplicării Acordului dintre Uniunea Europeană și Republica Vanuatu privind exonerarea de obligația de a deține viză de scurtă ședere, în conformitate cu articolul 8 alineatul (4) din acord. Suspendarea aplicării acordului se limitează la pașapoartele simple eliberate începând cu 25 mai 2015, când numărul solicitanților care au obținut cetățenie prin intermediul programelor de dobândire a cetățeniei prin investiție din Vanuatu a început să crească în mod semnificativ. |
(6) |
La 27 aprilie 2022, Comisia a adoptat Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/693 (6) privind suspendarea temporară a exonerării de obligativitatea vizelor pentru resortisanții din Vanuatu, în conformitate cu articolul 8 alineatul (6) litera (a) din Regulamentul (UE) 2018/1806. Suspendarea se aplică de la 4 mai 2022 până la 3 februarie 2023. |
(7) |
În urma intrării în vigoare, la 4 mai 2022, a suspendării temporare a exceptării de la obligativitatea vizelor pentru categoria de resortisanți din Vanuatu menționată anterior și în conformitate cu articolul 8 alineatul (6) litera (a) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) 2018/1806, Comisia a lansat, la 12 mai 2022, un dialog consolidat cu Vanuatu în vederea remedierii circumstanțelor care au condus la suspendarea temporară a exceptării de la obligativitatea vizelor. |
(8) |
În cadrul primei reuniuni organizate în contextul dialogului consolidat, la 12 mai 2022, Comisia și-a exprimat disponibilitatea de a găsi o soluție și, în acest scop, a propus organizarea de reuniuni tehnice lunare. Părțile au convenit ca autoritățile din Vanuatu să desemneze un interlocutor și să comunice acest lucru Comisiei pentru a continua reuniunile tehnice ulterioare. Vanuatu a informat Comisia cu privire la decizia guvernului Republicii Vanuatu de a înființa un grup operativ care să revizuiască programele de dobândire a cetățeniei prin investiție. S-a convenit ca autoritățile din Vanuatu să transmită Comisiei un raport intermediar pregătit de grupul operativ. |
(9) |
Cu toate acestea, ulterior, Vanuatu nu s-a angajat în mod semnificativ. Programele de dobândire a cetățeniei prin investiție din Vanuatu sunt încă în vigoare. Comisia nu a primit nicio informație din partea autorităților din Vanuatu cu privire la posibile acțiuni legislative și nelegislative menite să remedieze circumstanțele care au condus la suspendarea temporară. |
(10) |
Astfel, circumstanțele menționate la articolul 8 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (UE) 2018/1806, și anume riscul crescut la adresa ordinii publice sau a securității interne a statelor membre, persistă. |
(11) |
Din cauza faptului că circumstanțele menționate anterior persistă, iar Republica Vanuatu nu și-a asumat angajamentul de a le remedia, aplicarea acordului a fost suspendată integral prin Decizia (UE) 2022/2198 a Consiliului (7) de abrogare a Deciziei (UE) 2022/366 și de suspendare a aplicării acordului pentru toți resortisanții din Vanuatu. |
(12) |
În conformitate cu articolul 8 alineatul (6) litera (b) din Regulamentul (UE) 2018/1806, având în vedere persistența situației, este necesar să se adopte un act delegat de suspendare temporară a exceptării de la obligativitatea vizelor pentru o perioadă de 18 luni pentru toți resortisanții din Vanuatu. |
(13) |
În ceea ce privește Islanda și Norvegia, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Acordului încheiat între Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei în ceea ce privește asocierea acestora din urmă în vederea punerii în aplicare, a asigurării respectării și dezvoltării acquis-ului Schengen, care se încadrează în domeniul menționat la articolul 1 punctul B din Decizia 1999/437/CE a Consiliului (8). |
(14) |
În ceea ce privește Elveția, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Acordului semnat între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen, care se încadrează în domeniul menționat la articolul 1 punctele B și C din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2008/146/CE a Consiliului (9). |
(15) |
În ceea ce privește Liechtensteinul, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Protocolului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen, care se încadrează în domeniul menționat la articolul 1 punctele B și C din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2011/350/UE a Consiliului (10). |
(16) |
Prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Irlanda nu participă, în conformitate cu Decizia 2002/192/CE a Consiliului (11); prin urmare, Irlanda nu participă la adoptarea prezentului regulament, acesta nu este obligatoriu pentru respectivul stat membru și nu i se aplică. |
(17) |
Prezentul regulament constituie un act care se întemeiază pe acquis-ul Schengen sau care se raportează la acesta în înțelesul articolului 3 alineatul (1) din Actul de aderare din 2003, al articolului 4 alineatul (1) din Actul de aderare din 2005 și, respectiv, al articolului 4 alineatul (1) din Actul de aderare din 2011, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Suspendarea temporară a exceptării de la obligativitatea vizelor
În anexa II la Regulamentul (UE) 2018/1806, la punctul 1 („state”), trimiterea la „Vanuatu” se înlocuiește cu următorul text:
„Vanuatu (*1)
Articolul 2
Intrarea în vigoare și perioada de aplicare
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică de la 4 februarie 2023 până la 3 august 2024.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre în conformitate cu tratatele.
Adoptat la Bruxelles, 1 decembrie 2022.
Pentru Comisie
Președinta
Ursula VON DER LEYEN
(1) JO L 303, 28.11.2018, p. 39.
(2) JO L 173, 3.7.2015, p. 48.
(3) Propunere de decizie a Consiliului privind suspendarea parțială a aplicării Acordului dintre Uniunea Europeană și Republica Vanuatu privind exonerarea de obligația de a deține viză de scurtă ședere, COM(2022) 6 final, considerentele 5-12.
(4) Regulamentul (CE) nr. 810/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind instituirea unui Cod comunitar de vize (Codul de vize) (JO L 243, 15.9.2009, p. 1).
(5) Decizia (UE) 2022/366 a Consiliului din 3 martie 2022 privind suspendarea parțială a aplicării Acordului dintre Uniunea Europeană și Republica Vanuatu privind exonerarea de obligația de a deține viză de scurtă ședere (JO L 69, 4.3.2022, p. 105).
(6) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/693 al Comisiei din 27 aprilie 2022 privind suspendarea temporară a exonerării de obligativitatea vizelor pentru resortisanții din Vanuatu (JO L 129, 3.5.2022, p. 18).
(7) Decizia (UE) 2022/2198 a Consiliului din 8 noiembrie 2022 privind suspendarea integrală a aplicării Acordului dintre Uniunea Europeană și Republica Vanuatu privind exonerarea de obligația de a deține viză de scurtă ședere (JO L 292, 11.11.2022, p. 47).
(8) Decizia 1999/437/CE a Consiliului din 17 mai 1999 privind anumite modalități de aplicare a Acordului încheiat între Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei în ceea ce privește asocierea acestor două state în vederea punerii în aplicare, a asigurării respectării și dezvoltării acquis-ului Schengen (JO L 176, 10.7.1999, p. 31).
(9) Decizia 2008/146/CE a Consiliului din 28 ianuarie 2008 privind încheierea, în numele Comunității Europene, a Acordului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (JO L 53, 27.2.2008, p. 1).
(10) Decizia 2011/350/UE a Consiliului din 7 martie 2011 privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Protocolului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen, în ceea ce privește eliminarea controalelor la frontierele interne și circulația persoanelor (JO L 160, 18.6.2011, p. 19).
(11) Decizia 2002/192/CE a Consiliului din 28 februarie 2002 privind solicitarea Irlandei de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (JO L 64, 7.3.2002, p. 20).
3.2.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 32/5 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2023/223 AL COMISIEI
din 27 ianuarie 2023
de reînnoire a aprobării substanței active Pseudomonas chlororaphis tulpina MA 342, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare, și de modificare a anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului (1), în special articolul 20 alineatul (1),
întrucât:
(1) |
În temeiul Directivei 2004/71/CE a Comisiei (2), Pseudomonas chlororaphis tulpina MA 342 a fost inclusă ca substanță activă în anexa I la Directiva 91/414/CEE a Consiliului (3). |
(2) |
Substanțele active incluse în anexa I la Directiva 91/414/CEE sunt considerate aprobate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 și sunt incluse în partea A din anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei (4). |
(3) |
Aprobarea substanței active Pseudomonas chlororaphis tulpina MA 342, astfel cum este prevăzută în partea A din anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011, expiră la 30 aprilie 2023. |
(4) |
În conformitate cu articolul 1 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 844/2012 al Comisiei (5), o cerere de reînnoire a aprobării substanței active Pseudomonas chlororaphis tulpina MA 342 a fost transmisă Țărilor de Jos, statul membru raportor, în termenul prevăzut la articolul respectiv. |
(5) |
Solicitantul a transmis dosarele suplimentare necesare în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 844/2012. Statul membru raportor a constatat că cererea era admisibilă. |
(6) |
Țările de Jos, în colaborare cu Danemarca, statul membru coraportor, au pregătit un proiect de raport de evaluare a reînnoirii aprobării, pe care l-au transmis, la data de 11 ianuarie 2016, Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) și Comisiei. În proiectul de raport de evaluare a reînnoirii aprobării, Țările de Jos au propus reînnoirea aprobării substanței Pseudomonas chlororaphis tulpina MA 342. |
(7) |
Autoritatea a pus dosarul rezumativ suplimentar la dispoziția publicului. În plus, autoritatea a transmis solicitantului și statelor membre proiectul de raport de evaluare a reînnoirii aprobării, în scopul formulării de observații, și a lansat o consultare publică pe marginea lui. Autoritatea a transmis Comisiei observațiile primite. |
(8) |
La 9 decembrie 2016, autoritatea a comunicat Comisiei concluzia sa (6) care a indicat că este de așteptat ca Pseudomonas chlororaphis tulpina MA 342 să îndeplinească criteriile de aprobare prevăzute la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009. |
(9) |
Pe baza discuțiilor din cadrul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, Comisia a solicitat autorității, la 3 februarie 2020, să furnizeze un aviz științific cu privire la potențialul de transfer al Pseudomonas chlororaphis tulpina MA 342 în plante după tratarea semințelor de cereale și mazăre și, dacă este cazul, pentru revizuirea evaluării riscului pentru oameni prezentat de metabolitul 2,3-deepoxi-2,3-didehidro-rizoxin (DDR). Ca răspuns, la 23 septembrie 2020, autoritatea a emis o declarație privind potențialul de transfer al Pseudomonas chlororaphis tulpina MA 342 în plante după tratarea semințelor de cereale și mazăre și o evaluare a riscului pentru oameni (7). |
(10) |
La 15 octombrie 2022 și la 8 decembrie 2022, Comisia a prezentat Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale un raport privind reînnoirea aprobării și, respectiv, un proiect al prezentului regulament privind Pseudomonas chlororaphis tulpina MA 342. |
(11) |
Comisia a invitat solicitantul să transmită observațiile sale cu privire la concluzia și declarația autorității și, în conformitate cu articolul 14 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 844/2012, cu privire la raportul privind reînnoirea aprobării. Solicitantul și-a prezentat observațiile, care au fost examinate cu atenție și luate în considerare, după caz. |
(12) |
În cazul uneia sau al mai multor utilizări reprezentative ale cel puțin unui produs de protecție a plantelor care conține substanța activă Pseudomonas chlororaphis tulpina MA 342, s-a stabilit că sunt îndeplinite criteriile de aprobare prevăzute la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009. |
(13) |
În consecință, este adecvat să se reînnoiască aprobarea substanței Pseudomonas chlororaphis tulpina MA 342. Cu toate acestea, în conformitate cu articolul 14 alineatul (1) coroborat cu articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 și având în vedere cunoștințele științifice și tehnice actuale (8), precum și rezultatul evaluării riscurilor, este necesar să se prevadă anumite condiții. În special, este necesar să se mențină restricția existentă privind utilizarea Pseudomonas chlororaphis tulpina MA 342 numai ca fungicid pentru tratarea semințelor în mașini închise de tratare a semințelor și să se stabilească conținutul maxim de metabolit DDR în produsele de protecție a plantelor care conțin Pseudomonas chlororaphis tulpina MA 342. |
(14) |
În plus, pentru a spori încrederea în concluzia potrivit căreia riscul pentru oameni și mediu în urma expunerii la Pseudomonas chlororaphis tulpina MA 342 este neglijabil sau foarte scăzut, solicitantul ar trebui să furnizeze informații de confirmare în ceea ce privește identificarea și caracterizarea Pseudomonas chlororaphis tulpina MA 342, metabolitul DDR și potențialul de transfer genetic al rezistenței la antibiotice de la Pseudomonas chlororaphis tulpina MA 342 la alte microorganisme. |
(15) |
Prin urmare, este necesar ca Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 să fie modificat în consecință. |
(16) |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/378 al Comisiei (9) a prelungit perioada de aprobare a Pseudomonas chlororaphis tulpina MA 342 până la 30 aprilie 2023 pentru a se permite ca procesul de reînnoire a aprobării să fie finalizat înainte de expirarea perioadei de aprobare a substanței active respective. Totuși, având în vedere faptul că s-a luat o decizie cu privire la reînnoirea aprobării înainte de această dată de expirare amânată, prezentul regulament trebuie să se aplice înainte de această dată. |
(17) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Reînnoirea aprobării substanței active
Aprobarea substanței active Pseudomonas chlororaphis tulpina MA 342, cu specificațiile din anexa I la prezentul regulament, se reînnoiește sub rezerva îndeplinirii condițiilor prevăzute în anexa respectivă.
Articolul 2
Modificări ale Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011
Anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 se modifică în conformitate cu anexa II la prezentul regulament.
Articolul 3
Intrare în vigoare și data aplicării
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică de la 1 martie 2023.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 27 ianuarie 2023.
Pentru Comisie
Președinta
Ursula VON DER LEYEN
(1) JO L 309, 24.11.2009, p. 1.
(2) Directiva 2004/71/CE a Comisiei din 28 aprilie 2004 de modificare a Directivei 91/414/CEE a Consiliului privind includerea Pseudomonas chlororaphis ca substanță activă (JO L 127, 29.4.2004, p. 104).
(3) Directiva 91/414/CEE a Consiliului din 15 iulie 1991 privind introducerea pe piață a produselor de uz fitosanitar (JO L 230, 19.8.1991, p. 1).
(4) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei din 25 mai 2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește lista substanțelor active aprobate (JO L 153, 11.6.2011, p. 1).
(5) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 844/2012 al Comisiei din 18 septembrie 2012 de stabilire a dispozițiilor necesare pentru punerea în aplicare a procedurii de reînnoire pentru substanțele active, prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare (JO L 252, 19.9.2012, p. 26). Acest regulament a fost înlocuit de Regulamentul (UE) 2020/1740, însă continuă să se aplice procedurii de reînnoire a aprobării substanțelor active: (1) a căror perioadă de aprobare expiră înainte de 27 martie 2024; (2) pentru care un regulament, adoptat în conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 la 27 martie 2021 sau după această dată, prelungește perioada de aprobare până la 27 martie 2024 sau până la o dată ulterioară.
(6) EFSA Journal 2017;15(1):4668. Document disponibil online la adresa: www.efsa.europa.eu
(7) EFSA (Autoritatea pentru Siguranța Alimentară), 2020. Declarație privind potențialul de transfer al Pseudomonas chlororaphis tulpina MA 342 în plante după tratarea semințelor de cereale și mazăre și o evaluare a riscului pentru oameni. https://doi.org/10.2903/j.efsa.2020.6276
(8) Orientări privind evaluarea riscurilor prezentate de metaboliții produși de microorganismele utilizate ca substanțe active de protecție a plantelor (SANCO/2020/12258): https://food.ec.europa.eu/system/files/2020-11/pesticides_ppp_app-proc_guide_180653_microorganism-metabolites-concern_202011.pdf
Orientări privind criteriile de aprobare și de risc scăzut legate de „rezistența antimicrobiană” aplicabile microorganismelor utilizate pentru protecția plantelor (SANTE/2020/12260): https://food.ec.europa.eu/system/files/2020-11/pesticides_ppp_app-proc_guide_180652_microorganism-amr_202011.pdf
(9) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/378 al Comisiei din 4 martie 2022 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 în ceea ce privește prelungirea perioadelor de aprobare a substanțelor active abamectină, Bacillus subtilis (Cohn 1872) tulpina QST 713, Bacillus thuringiensis subsp. Aizawai tulpinile ABTS-1857 și GC-91, Bacillus thuringiensis subsp. Israeliensis (serotipul H-14) tulpina AM65-52, Bacillus thuringiensis subsp. Kurstaki tulpinile ABTS 351, PB 54, SA 11, SA12 și EG 2348, Beauveria bassiana tulpinile ATCC 74040 și GHA, clodinafop, Cydia pomonella Granulovirus (CpGV), ciprodinil, diclorprop-P, fenpiroximat, fosetil, malation, mepanipirim, metconazol, metrafenon, pirimicarb, Pseudomonas chlororaphis tulpina MA 342, pirimetanil, Pythium oligandrum M1, rimsulfuron, spinosad, Trichoderma asperellum (anterior T. harzianum) tulpinile ICC012, T25 și TV1, Trichoderma atroviride (anterior T. harzianum) tulpina T11, Trichoderma gamsii (anterior T. viride) tulpina ICC080, Trichoderma harzianum tulpinile T-22 și ITEM 908, triclopir, trinexapac, triticonazol și ziram (JO L 72, 7.3.2022, p. 2).
ANEXA I
Denumire comună, numere de identificare |
Denumire IUPAC |
Puritate (1) |
Data aprobării |
Expirarea aprobării |
Dispoziții specifice |
||||||||||
Pseudomonas chlororaphis tulpina MA 342 Colecția de culturi: NCIMB, REGATUL UNIT: NCIMB 40616 |
Nu se aplică |
Cantitatea de metabolit secundar 2,3-deepoxi-2,3-didehidro-rizoxin (DDR) din agentul microbian de combatere a dăunătorilor nu trebuie să depășească limita de cuantificare (LOQ) (2,0 μg/ml). |
1 martie 2023 |
28 februarie 2038 |
Se pot autoriza numai utilizările în calitate de fungicid în procesul de tratare a semințelor în mașini de tratare închise. În vederea punerii în aplicare a principiilor uniforme menționate la articolul 29 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, se va ține seama de concluziile raportului privind reînnoirea aprobării substanței Pseudomonas chlororaphis tulpina MA 342, în special de apendicele I și II. În cadrul acestei evaluări generale, statele membre acordă o atenție deosebită:
Producătorul trebuie să asigure menținerea strictă a condițiilor de mediu și a analizei de control al calității pe parcursul procesului de fabricație, pentru a asigura respectarea limitelor de contaminare microbiologică menționate în documentul de lucru SANCO/12116/2012. Condițiile de utilizare includ, dacă este cazul, măsuri de reducere a riscurilor. Solicitantul transmite Comisiei, statelor membre și autorității informații care să confirme următoarele:
Solicitantul transmite informațiile solicitate menționate la punctele 1, 2 și 3 până la 23 februarie 2025. |
(1) Detalii suplimentare privind identitatea și specificațiile substanței active sunt puse la dispoziție în raportul privind reînnoirea aprobării.
(2) Regulamentul (UE) 2022/1439 al Comisiei din 31 august 2022 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 283/2013 în ceea ce privește informațiile care trebuie furnizate pentru substanțele active și cerințele specifice în materie de date aplicabile microorganismelor (JO L 227, 1.9.2022, p. 8).
(3) Orientări privind evaluarea riscurilor prezentate de metaboliții produși de microorganismele utilizate ca substanțe active de protecție a plantelor (SANCO/2020/12258): https://food.ec.europa.eu/system/files/2020-11/pesticides_ppp_app-proc_guide_180653_microorganism-metabolites-concern_202011.pdf
(4) Orientări privind criteriile de aprobare și de risc scăzut legate de „rezistența antimicrobiană” aplicabile microorganismelor utilizate pentru protecția plantelor (SANTE/2020/12260): https://food.ec.europa.eu/system/files/2020-11/pesticides_ppp_app-proc_guide_180652_microorganism-amr_202011.pdf
ANEXA II
Anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 se modifică după cum urmează:
1. |
în partea A, rubrica 89 referitoare la Pseudomonas chlororaphis tulpina MA 342 se elimină; |
2. |
în partea B, se adaugă următoarea rubrică:
|
((*)) Regulamentul (UE) 2022/1439 al Comisiei din 31 august 2022 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 283/2013 în ceea ce privește informațiile care trebuie furnizate pentru substanțele active și cerințele specifice în materie de date aplicabile microorganismelor (JO L 227, 1.9.2022, p. 8).
((**)) Orientări privind evaluarea riscurilor prezentate de metaboliții produși de microorganismele utilizate ca substanțe active de protecție a plantelor (SANCO/2020/12258): https://food.ec.europa.eu/system/files/2020-11/pesticides_ppp_app-proc_guide_180653_microorganism-metabolites-concern_202011.pdf
((***)) Orientări privind criteriile de aprobare și de risc scăzut legate de „rezistența antimicrobiană” aplicabile microorganismelor utilizate pentru protecția plantelor (SANTE/2020/12260): https://food.ec.europa.eu/system/files/2020-11/pesticides_ppp_app-proc_guide_180652_microorganism-amr_202011.pdf”
3.2.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 32/11 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2023/224 AL COMISIEI
din 2 februarie 2023
de modificare a anexei I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605 de stabilire a măsurilor speciale de combatere a pestei porcine africane
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 privind bolile transmisibile ale animalelor și de modificare și de abrogare a anumitor acte din domeniul sănătății animalelor („Legea privind sănătatea animală”) (1), în special articolul 71 alineatul (3),
întrucât:
(1) |
Pesta porcină africană este o boală infecțioasă virală care afectează populațiile de porcine deținute și sălbatice și care poate avea un impact mare asupra populațiilor de animale în cauză și asupra profitabilității creșterii porcinelor, cauzând perturbări ale circulației transporturilor de aceste animale și de produse provenite de la ele în interiorul Uniunii, precum și ale exporturilor către țări terțe. |
(2) |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605 al Comisiei (2) a fost adoptat în temeiul Regulamentului (UE) 2016/429 și stabilește măsuri speciale de combatere a pestei porcine africane care trebuie aplicate într-o perioadă limitată de timp de către statele membre menționate în anexa sa I (statele membre în cauză), în zonele de restricții I, II și III menționate în anexa respectivă. |
(3) |
Zonele menționate ca zone de restricții I, II și III în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605 sunt definite pe baza situației epidemiologice a pestei porcine africane în Uniune. Anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605 a fost modificată cel mai recent prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/141 (3) ca urmare a modificărilor situației epidemiologice a bolii respective în Polonia și Slovacia. De la data adoptării respectivului regulament de punere în aplicare, situația epidemiologică a bolii respective în anumite state membre în cauză a evoluat. |
(4) |
Este necesar ca orice fel de modificări vizând zonele de restricții I, II și III din anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605 să fie bazate pe situația epidemiologică a pestei porcine africane în zonele afectate de această boală și pe situația epidemiologică generală a pestei porcine africane în statul membru în cauză, pe nivelul de risc de răspândire suplimentară a bolii respective, precum și pe principiile și criteriile științifice pentru definirea geografică a zonelor ca urmare a prezenței pestei porcine africane și pe orientările Uniunii convenite cu statele membre în cadrul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, care sunt disponibile public pe site-ul de internet al Comisiei (4). Este necesar ca astfel de modificări să țină seama și de standardele internaționale, cum ar fi Codul sanitar pentru animale terestre (5) al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (OIE), precum și de justificările pentru stabilirea zonelor puse la dispoziție de autoritățile competente ale statelor membre în cauză. |
(5) |
De la data adoptării Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2023/141 au apărut câteva focare de pestă porcină africană la porcine sălbatice din Grecia, Italia și Polonia. |
(6) |
În ianuarie 2023 au fost observate două focare de pestă porcină africană la porcine sălbatice din regiunea Serres din Grecia, într-o zonă menționată în prezent ca zonă de restricții I în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605. Respectivele noi focare de pestă porcină africană apărute la porcine sălbatice reprezintă un nivel crescut de risc care necesită să fie reflectat în anexa respectivă. Prin urmare, este necesar ca această zonă din Grecia, care este inclusă în prezent ca zonă de restricții I în anexa respectivă, afectată de respectivele focare recente de pestă porcină africană, să fie inclusă de acum ca zonă de restricții II în anexa menționată, iar actualele limite ale zonei de restricții I să fie redefinite pentru a se ține seama de respectivele focare recente. |
(7) |
În plus, în ianuarie 2023 a fost observat un caz de pestă porcină africană la un porc sălbatic în regiunea Opolskie din Polonia, într-o zonă menționată în prezent ca zonă de restricții I în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605. Acest nou caz de pestă porcină africană apărută la un porc sălbatic constituie un nivel crescut de risc, care necesită să fie reflectat în anexa respectivă. Prin urmare, este necesar ca această zonă din Polonia, care este inclusă în prezent ca zonă de restricții I în anexa respectivă, afectată de acest focar recent de pestă porcină africană, să fie inclusă de acum ca zonă de restricții II în anexa menționată și, de asemenea, este necesar ca actualele limite ale zonei de restricții I să fie redefinite pentru a se ține seama de acest focar recent. |
(8) |
În final, în ianuarie 2023, au fost observate câteva focare de pestă porcină africană la porcine sălbatice din regiunile Piemont și Liguria din Italia, în zone menționate în prezent ca zone de restricții II în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605, situate în imediata apropiere a unor zone menționate în prezent ca zone de restricții I în anexa respectivă. Respectivele noi focare de pestă porcină africană apărute la porcine sălbatice reprezintă un nivel crescut de risc care necesită să fie reflectat în anexa respectivă. În consecință, este necesar ca respectivele zone din Italia menționate în prezent ca zone de restricții I în anexa respectivă, afectate de respectivele focare recente de pestă porcină africană, să fie menționate de acum ca zone de restricții II în anexa respectivă, iar limitele actuale ale zonelor de restricții I necesită, de asemenea, să fie redefinite pentru a se ține seama de respectivele focare recente. |
(9) |
Ca urmare a apariției respectivelor focare recente de pestă porcină africană la porcine sălbatice din Grecia, Italia și Polonia și ținând seama de situația epidemiologică actuală a pestei porcine africane în Uniune, stabilirea zonelor în aceste state membre a fost reevaluată și actualizată în conformitate cu articolele 5, 6 și 7 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605. În plus, au fost reevaluate și actualizate și măsurile existente de gestionare a riscurilor. Este necesar ca aceste modificări să fie reflectate în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605. |
(10) |
Pentru a se ține seama de recentele evoluții ale situației epidemiologice a pestei porcine africane în Uniune și pentru a combate într-un mod proactiv riscurile asociate răspândirii bolii respective, este necesar să fie delimitate noi zone de restricții, cu o suprafață suficientă, în Grecia, Italia și Polonia, care să fie menționate ca zone de restricții I și II. Întrucât situația pestei porcine africane în Uniune este foarte dinamică, la delimitarea acestor noi zone de restricții s-a ținut seama de situația epidemiologică existentă în zonele înconjurătoare. |
(11) |
Având în vedere caracterul urgent al situației epidemiologice din Uniune în ceea ce privește răspândirea pestei porcine africane, este important ca modificările anexei I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605 efectuate prin prezentul regulament de punere în aplicare să intre în vigoare cât mai curând posibil. |
(12) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605 se înlocuiește cu textul din anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 2 februarie 2023.
Pentru Comisie
Președinta
Ursula VON DER LEYEN
(2) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605 al Comisiei din 7 aprilie 2021 de stabilire a măsurilor speciale de combatere a pestei porcine africane (JO L 129, 15.4.2021, p. 1).
(3) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/141 al Comisiei din 19 ianuarie 2023 de modificare a anexei I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605 de stabilire a măsurilor speciale de combatere a pestei porcine africane (JO L 19, 20.1.2023, p. 94).
(4) Documentul de lucru SANTE/7112/2015/Rev. 3 „Principles and criteria for geographically defining ASF regionalisation” (Principii și criterii pentru definirea geografică a regionalizării din perspectiva PPA), https://ec.europa.eu/food/animals/animal-diseases/control-measures/asf_en
(5) OIE Terrestrial Animal Health Code (Codul sanitar pentru animale terestre al OIE), ediția a 29-a, 2021. Volumele I și II ISBN 978-92-95115-40-8, https://www.woah.org/en/what-we-do/standards/codes-and-manuals/terrestrial-code-online-access
ANEXĂ
Anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605 se înlocuiește cu următorul text:
„ANEXA I
ZONE DE RESTRICȚII
PARTEA I
1. Germania
Următoarele zone de restricții I din Germania:
Bundesland Brandenburg:
|
Bundesland Sachsen:
|
Bundesland Mecklenburg-Vorpommern:
|
2. Estonia
Următoarele zone de restricții I din Estonia:
— |
Hiiu maakond. |
3. Letonia
Următoarele zone de restricții I din Letonia:
— |
Dienvidkurzemes novada, Grobiņas pagasts, Nīcas pagasta daļa uz ziemeļiem no apdzīvotas vietas Bernāti, autoceļa V1232, A11, V1222, Bārtas upes, Otaņķu pagasts, Grobiņas pilsēta, |
— |
Ropažu novada Stopiņu pagasta daļa, kas atrodas uz rietumiem no autoceļa V36, P4 un P5, Acones ielas, Dauguļupes ielas un Dauguļupītes. |
4. Lituania
Următoarele zone de restricții I din Lituania:
— |
Kalvarijos savivaldybė, |
— |
Klaipėdos rajono savivaldybė: Agluonėnų, Dovilų, Gargždų, Priekulės, Vėžaičių, Kretingalės ir Dauparų-Kvietinių seniūnijos, |
— |
Marijampolės savivaldybė išskyrus Šumskų ir Sasnavos seniūnijos, |
— |
Palangos miesto savivaldybė, |
— |
Vilkaviškio rajono savivaldybė: Bartninkų, Gražiškių, Keturvalakių, Pajevonio, Virbalio, Vištyčio seniūnijos. |
5. Ungaria
Următoarele zone de restricții I din Ungaria:
— |
Békés megye 950950, 950960, 950970, 951950, 952050, 952750, 952850, 952950, 953050, 953150, 953650, 953660, 953750, 953850, 953960, 954250, 954260, 954350, 954450, 954550, 954650, 954750, 954850, 954860, 954950, 955050, 955150, 955250, 955260, 955270, 955350, 955450, 955510, 955650, 955750, 955760, 955850, 955950, 956050, 956060, 956150 és 956160 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe, |
— |
Bács-Kiskun megye 600150, 600850, 601550, 601650, 601660, 601750, 601850, 601950, 602050, 603250, 603750 és 603850 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe, |
— |
Budapest 1 kódszámú, vadgazdálkodási tevékenységre nem alkalmas területe, |
— |
Csongrád-Csanád megye 800150, 800160, 800250, 802220, 802260, 802310 és 802450 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe, |
— |
Fejér megye 400150, 400250, 400351, 400352, 400450, 400550, 401150, 401250, 401350, 402050, 402350, 402360, 402850, 402950, 403050, 403450, 403550, 403650, 403750, 403950, 403960, 403970, 404650, 404750, 404850, 404950, 404960, 405050, 405750, 405850, 405950, |
— |
406050, 406150, 406550, 406650 és 406750 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe, |
— |
Győr-Moson-Sopron megye 100550, 100650, 100950, 101050, 101350, 101450, 101550, 101560 és 102150 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe, |
— |
Jász-Nagykun-Szolnok megye 750150, 750160, 750260, 750350, 750450, 750460, 754450, 754550, 754560, 754570, 754650, 754750, 754950, 755050, 755150, 755250, 755350 és 755450 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe, |
— |
Komárom-Esztergom megye 250150, 250250, 250450, 250460, 250550, 250650, 250750, 251050, 251150, 251250, 251350, 251360, 251650, 251750, 251850, 252250, kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe, |
— |
Pest megye 571550, 572150, 572250, 572350, 572550, 572650, 572750, 572850, 572950, 573150, 573250, 573260, 573350, 573360, 573450, 573850, 573950, 573960, 574050, 574150, 574350, 574360, 574550, 574650, 574750, 574850, 574860, 574950, 575050, 575150, 575250, 575350, 575550, 575650, 575750, 575850, 575950, 576050, 576150, 576250, 576350, 576450, 576650, 576750, 576850, 576950, 577050, 577150, 577350, 577450, 577650, 577850, 577950, 578050, 578150, 578250, 578350, 578360, 578450, 578550, 578560, 578650, 578850, 578950, 579050, 579150, 579250, 579350, 579450, 579460, 579550, 579650, 579750, 580250 és 580450 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe. |
6. Polonia
Următoarele zone de restricții I din Polonia:
w województwie kujawsko - pomorskim:
|
w województwie warmińsko-mazurskim:
|
w województwie podlaskim:
|
w województwie mazowieckim:
|
w województwie podkarpackim:
|
w województwie świętokrzyskim:
|
w województwie łódzkim:
|
w województwie pomorskim:
|
w województwie lubuskim:
|
w województwie dolnośląskim:
|
w województwie wielkopolskim:
|
w województwie opolskim:
|
w województwie zachodniopomorskim:
|
w województwie małopolskim:
|
w województwie śląskim:
|
7. Slovacia
Următoarele zone de restricții I din Slovacia:
— |
in the district of Nové Zámky, Sikenička, Pavlová, Bíňa, Kamenín, Kamenný Most, Malá nad Hronom, Belá, Ľubá, Šarkan, Gbelce, Bruty, Mužla, Obid, Štúrovo, Nána, Kamenica nad Hronom, Chľaba, Leľa, Bajtava, Salka, Malé Kosihy, |
— |
in the district of Veľký Krtíš, the municipalities of Ipeľské Predmostie, Veľká nad Ipľom, Hrušov, Kleňany, Sečianky, |
— |
in the district of Levice, the municipalities of Keť, Čata, Pohronský Ruskov, Hronovce, Želiezovce, Zalaba, Malé Ludince, Šalov, Sikenica, Pastovce, Bielovce, Ipeľský Sokolec, Lontov, Kubáňovo, Sazdice, Demandice, Dolné Semerovce, Vyškovce nad Ipľom, Preseľany nad Ipľom, Hrkovce, Tupá, Horné Semerovce, Hokovce, Slatina, Horné Turovce, Veľké Turovce, Šahy, Tešmak, Plášťovce, Ipeľské Uľany, Bátovce, Pečenice, Jabloňovce, Bohunice, Pukanec, Uhliská, Kalná nad Hronom, Nový Tekov, Malé Kozmálovce, Veľké Kozmálovce, Tlmače, Rybník, Hronské Kosihy, Čajkov, Nová Dedina, Devičany, |
— |
in the district of Krupina, the municipalities of Dudince, Terany, Hontianske Moravce, Sudince, Súdovce, Lišov, |
— |
the whole district of Ružomberok, |
— |
in the region of Turčianske Teplice, municipalties of Turček, Horná Štubňa, Čremošné, Háj, Rakša, Mošovce, |
— |
in the district of Martin, municipalties of Blatnica, Folkušová, Necpaly, |
— |
in the district of Dolný Kubín, the municipalities of Kraľovany, Žaškov, Jasenová, Vyšný Kubín, Oravská Poruba, Leštiny, Osádka, Malatiná, Chlebnice, Krivá, |
— |
in the district of Tvrdošín, the municipalities of Oravský Biely Potok, Habovka, Zuberec, |
— |
in the district of Prievidza, the municipalities of Handlová, Cígeľ, Podhradie, Lehota pod Vtáčnikom, Kamenec pod Vtáčnikom, Bystričany, Čereňany, Oslany, Horná Ves, Radobica, |
— |
in the district of Partizánske, the municipalities of Veľké Uherce, Pažiť, Kolačno, Veľký Klíž, Ješkova Ves, Klátová Nová Ves, |
— |
in the district of Topoľčany, the municipalities of Krnča, Prázdnovce, Solčany, Nitrianska Streda, Čeľadince, Kovarce, Súlovce, |
— |
in the district of Zlaté Moravce, the municipalities of Zlatno, Mankovce, Velčice, Kostoľany pod Tríbečom, Ladice, Sľažany, Neverice, Beladice, Choča, Vieska nad Žitavou, Slepčany, Červený Hrádok, Nevidzany, Malé Vozokany, |
— |
the whole district of Žiar nad Hronom, except municipalities included in zone II. |
8. Italia
Următoarele zone de restricții I din Italia:
Piedmont Region:
|
Liguria Region:
|
Emilia-Romagna Region:
|
Lombardia Region:
|
Lazio Region:
|
Sardinia Region
|
9. Republica Cehă
Următoarele zone de restricții I din Republica Cehă:
Region of Liberec:
|
10. Grecia
Următoarele zone de restricții I din Grecia:
— |
in the regional unit of Drama:
|
— |
in the regional unit of Xanthi:
|
— |
in the regional unit of Rodopi:
|
— |
in the regional unit of Evros:
|
— |
in the regional unit of Serres:
|
— |
in the regional unit of Kilkis:
|
— |
in the regional unit of Thessaloniki:
|
PARTEA II
1. Bulgaria
Următoarele zone de restricții II din Bulgaria:
— |
the whole region of Haskovo, |
— |
the whole region of Yambol, |
— |
the whole region of Stara Zagora, |
— |
the whole region of Pernik, |
— |
the whole region of Kyustendil, |
— |
the whole region of Plovdiv, excluding the areas in Part III, |
— |
the whole region of Pazardzhik, excluding the areas in Part III, |
— |
the whole region of Smolyan, |
— |
the whole region of Dobrich, |
— |
the whole region of Sofia city, |
— |
the whole region of Sofia Province, |
— |
the whole region of Blagoevgrad excluding the areas in Part III, |
— |
the whole region of Razgrad, |
— |
the whole region of Kardzhali, |
— |
the whole region of Burgas, |
— |
the whole region of Varna excluding the areas in Part III, |
— |
the whole region of Silistra, |
— |
the whole region of Ruse, |
— |
the whole region of Veliko Tarnovo, |
— |
the whole region of Pleven, |
— |
the whole region of Targovishte, |
— |
the whole region of Shumen, |
— |
the whole region of Sliven, |
— |
the whole region of Vidin, |
— |
the whole region of Gabrovo, |
— |
the whole region of Lovech, |
— |
the whole region of Montana, |
— |
the whole region of Vratza. |
2. Germania
Următoarele zone de restricții II din Germania:
Bundesland Brandenburg:
|
Bundesland Sachsen:
|
Bundesland Mecklenburg-Vorpommern:
|
3. Estonia
Următoarele zone de restricții II din Estonia:
— |
Eesti Vabariik (välja arvatud Hiiu maakond). |
4. Letonia
Următoarele zone de restricții II din Letonia:
— |
Aizkraukles novads, |
— |
Alūksnes novads, |
— |
Augšdaugavas novads, |
— |
Ādažu novads, |
— |
Balvu novads, |
— |
Bauskas novads, |
— |
Cēsu novads, |
— |
Dienvidkurzemes novada Aizputes, Cīravas, Lažas, Durbes, Dunalkas, Tadaiķu, Vecpils, Bārtas, Sakas, Bunkas, Priekules, Gramzdas, Kalētu, Virgas, Dunikas, Vaiņodes, Gaviezes, Rucavas, Vērgales, Medzes pagasts, Nīcas pagasta daļa uz dienvidiem no apdzīvotas vietas Bernāti, autoceļa V1232, A11, V1222, Bārtas upes, Embūtes pagasta daļa uz dienvidiem no autoceļa P116, P106, autoceļa no apdzīvotas vietas Dinsdurbe, Kalvenes pagasta daļa uz rietumiem no ceļa pie Vārtājas upes līdz autoceļam A9, uz dienvidiem no autoceļa A9, uz rietumiem no autoceļa V1200, Kazdangas pagasta daļa uz rietumiem no ceļa V1200, P115, P117, V1296, Aizputes, Durbes, Pāvilostas, Priekules pilsēta, |
— |
Dobeles novads, |
— |
Gulbenes novads, |
— |
Jelgavas novads, |
— |
Jēkabpils novads, |
— |
Krāslavas novads, |
— |
Kuldīgas novada Alsungas, Gudenieku, Kurmāles, Rendas, Kabiles, Vārmes, Pelču, Snēpeles, Turlavas, Ēdoles, Īvandes, Rumbas, Padures pagasts, Laidu pagasta daļa uz ziemeļiem no autoceļa V1296, Kuldīgas pilsēta, |
— |
Ķekavas novads, |
— |
Limbažu novads, |
— |
Līvānu novads, |
— |
Ludzas novads, |
— |
Madonas novads, |
— |
Mārupes novads, |
— |
Ogres novads, |
— |
Olaines novads, |
— |
Preiļu novads, |
— |
Rēzeknes novads, |
— |
Ropažu novada Garkalnes, Ropažu pagasts, Stopiņu pagasta daļa, kas atrodas uz austrumiem no autoceļa V36, P4 un P5, Acones ielas, Dauguļupes ielas un Dauguļupītes, Vangažu pilsēta, |
— |
Salaspils novads, |
— |
Saldus novads, |
— |
Saulkrastu novads, |
— |
Siguldas novads, |
— |
Smiltenes novads, |
— |
Talsu novads, |
— |
Tukuma novads, |
— |
Valkas novads, |
— |
Valmieras novads, |
— |
Varakļānu novads, |
— |
Ventspils novads, |
— |
Daugavpils valstspilsētas pašvaldība, |
— |
Jelgavas valstspilsētas pašvaldība, |
— |
Jūrmalas valstspilsētas pašvaldība, |
— |
Rēzeknes valstspilsētas pašvaldība. |
5. Lituania
Următoarele zone de restricții II din Lituania:
— |
Alytaus miesto savivaldybė, |
— |
Alytaus rajono savivaldybė, |
— |
Anykščių rajono savivaldybė, |
— |
Akmenės rajono savivaldybė, |
— |
Birštono savivaldybė, |
— |
Biržų miesto savivaldybė, |
— |
Biržų rajono savivaldybė, |
— |
Druskininkų savivaldybė, |
— |
Elektrėnų savivaldybė, |
— |
Ignalinos rajono savivaldybė, |
— |
Jonavos rajono savivaldybė, |
— |
Joniškio rajono savivaldybė, |
— |
Jurbarko rajono savivaldybė: Eržvilko, Juodaičių, Seredžiaus, Smalininkų ir Viešvilės seniūnijos, |
— |
Kaišiadorių rajono savivaldybė, |
— |
Kauno miesto savivaldybė, |
— |
Kauno rajono savivaldybė, |
— |
Kazlų rūdos savivaldybė: Kazlų Rūdos seniūnija, išskyrus vakarinė dalis iki kelio 2602 ir 183, Plutiškių seniūnija, |
— |
Kelmės rajono savivaldybė: Kelmės, Kražių, Liolių, Tytuvėnų, Tytuvėnų apylinkių, Pakražančio ir Vaiguvos seniūnijos, |
— |
Kėdainių rajono savivaldybė, |
— |
Klaipėdos rajono savivaldybė: Judrėnų, Endriejavo ir Veiviržėnų seniūnijos, |
— |
Kupiškio rajono savivaldybė, |
— |
Kretingos rajono savivaldybė, |
— |
Lazdijų rajono savivaldybė, |
— |
Mažeikių rajono savivaldybė, |
— |
Molėtų rajono savivaldybė: Alantos, Balninkų, Čiulėnų, Inturkės, Joniškio, Luokesos, Mindūnų, Suginčių ir Videniškių seniūnijos, |
— |
Pagėgių savivaldybė, |
— |
Pakruojo rajono savivaldybė, |
— |
Panevėžio rajono savivaldybė, |
— |
Panevėžio miesto savivaldybė, |
— |
Pasvalio rajono savivaldybė, |
— |
Radviliškio rajono savivaldybė, |
— |
Rietavo savivaldybė, |
— |
Prienų rajono savivaldybė, |
— |
Plungės rajono savivaldybė, |
— |
Raseinių rajono savivaldybė, |
— |
Rokiškio rajono savivaldybė, |
— |
Skuodo rajono savivaldybė, |
— |
Šakių rajono savivaldybė: Kriūkų, Lekėčių ir Lukšių seniūnijos, |
— |
Šalčininkų rajono savivaldybė, |
— |
Šiaulių miesto savivaldybė, |
— |
Šiaulių rajono savivaldybė: Ginkūnų, Gruzdžių, Kairių, Kužių, Meškuičių, Raudėnų, Šakynos ir Šiaulių kaimiškosios seniūnijos, |
— |
Šilutės rajono savivaldybė, |
— |
Širvintų rajono savivaldybė: Čiobiškio, Gelvonų, Jauniūnų, Kernavės, Musninkų ir Širvintų seniūnijos, |
— |
Šilalės rajono savivaldybė, |
— |
Švenčionių rajono savivaldybė, |
— |
Tauragės rajono savivaldybė, |
— |
Telšių rajono savivaldybė, |
— |
Trakų rajono savivaldybė, |
— |
Ukmergės rajono savivaldybė: Deltuvos, Lyduokių, Pabaisko, Pivonijos, Siesikų, Šešuolių, Taujėnų, Ukmergės miesto, Veprių, Vidiškių ir Žemaitkiemo seniūnijos, |
— |
Utenos rajono savivaldybė, |
— |
Varėnos rajono savivaldybė, |
— |
Vilniaus miesto savivaldybė, |
— |
Vilniaus rajono savivaldybė: Avižienių, Bezdonių, Buivydžių, Dūkštų, Juodšilių, Kalvelių, Lavoriškių, Maišiagalos, Marijampolio, Medininkų, Mickūnų, Nemenčinės, Nemenčinės miesto, Nemėžio, Pagirių, Riešės, Rudaminos, Rukainių, Sudervės, Sužionių, Šatrininkų ir Zujūnų seniūnijos, |
— |
Visagino savivaldybė, |
— |
Zarasų rajono savivaldybė. |
6. Ungaria
Următoarele zone de restricții II din Ungaria:
— |
Békés megye 950150, 950250, 950350, 950450, 950550, 950650, 950660, 950750, 950850, 950860, 951050, 951150, 951250, 951260, 951350, 951450, 951460, 951550, 951650, 951750, 952150, 952250, 952350, 952450, 952550, 952650, 953250, 953260, 953270, 953350, 953450, 953550, 953560, 953950, 954050, 954060, 954150, 956250, 956350, 956450, 956550, 956650 és 956750 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe, |
— |
Borsod-Abaúj-Zemplén megye valamennyi vadgazdálkodási egységének teljes területe, |
— |
Fejér megye 403150, 403160, 403250, 403260, 403350, 404250, 404550, 404560, 404570, 405450, 405550, 405650, 406450 és 407050 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe, |
— |
Hajdú-Bihar megye valamennyi vadgazdálkodási egységének teljes területe, |
— |
Heves megye valamennyi vadgazdálkodási egységének teljes területe, |
— |
Jász-Nagykun-Szolnok megye 750250, 750550, 750650, 750750, 750850, 750970, 750980, 751050, 751150, 751160, 751250, 751260, 751350, 751360, 751450, 751460, 751470, 751550, 751650, 751750, 751850, 751950, 752150, 752250, 752350, 752450, 752460, 752550, 752560, 752650, 752750, 752850, 752950, 753060, 753070, 753150, 753250, 753310, 753450, 753550, 753650, 753660, 753750, 753850, 753950, 753960, 754050, 754150, 754250, 754360, 754370, 754850, 755550, 755650 és 755750 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe, |
— |
Komárom-Esztergom megye: 250350, 250850, 250950, 251450, 251550, 251950, 252050, 252150, 252350, 252450, 252460, 252550, 252650, 252750, 252850, 252860, 252950, 252960, 253050, 253150, 253250, 253350, 253450 és 253550 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe, |
— |
Nógrád megye valamennyi vadgazdálkodási egységeinek teljes területe, |
— |
Pest megye 570150, 570250, 570350, 570450, 570550, 570650, 570750, 570850, 570950, 571050, 571150, 571250, 571350, 571650, 571750, 571760, 571850, 571950, 572050, 573550, 573650, 574250, 577250, 580050 és 580150 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe, |
— |
Szabolcs-Szatmár-Bereg megye valamennyi vadgazdálkodási egységének teljes területe. |
7. Polonia
Următoarele zone de restricții II din Polonia:
w województwie warmińsko-mazurskim:
|
w województwie podlaskim:
|
w województwie mazowieckim:
|
w województwie lubelskim:
|
w województwie podkarpackim:
|
w województwie małopolskim:
|
w województwie pomorskim:
|
w województwie świętokrzyskim:
|
w województwie lubuskim:
|
w województwie dolnośląskim:
|
w województwie wielkopolskim:
|
w województwie łódzkim:
|
w województwie zachodniopomorskim:
|
w województwie opolskim:
|
w województwie śląskim:
|
8. Slovacia
Următoarele zone de restricții II din Slovacia:
— |
the whole district of Gelnica, |
— |
the whole district of Poprad |
— |
the whole district of Spišská Nová Ves, |
— |
the whole district of Levoča, |
— |
the whole district of Kežmarok, |
— |
in the whole district of Michalovce except municipalities included in zone III, |
— |
the whole district of Košice-okolie, |
— |
the whole district of Rožnava, |
— |
the whole city of Košice, |
— |
in the district of Sobrance: Remetské Hámre, Vyšná Rybnica, Hlivištia, Ruská Bystrá, Podhoroď, Choňkovce, Ruský Hrabovec, Inovce, Beňatina, Koňuš, |
— |
the whole district of Vranov nad Topľou, |
— |
the whole district of Humenné except municipalities included in zone III, |
— |
the whole district of Snina, |
— |
the whole district of Prešov, |
— |
the whole district of Sabinov, |
— |
the whole district of Svidník, except municipalities included in zone III, |
— |
the whole district of Stropkov, except municipalities included in zone III, |
— |
the whole district of Bardejov, |
— |
the whole district of Stará Ľubovňa, |
— |
the whole district of Revúca, |
— |
the whole district of Rimavská Sobota, |
— |
in the district of Veľký Krtíš, the whole municipalities not included in part I, |
— |
the whole district of Lučenec, |
— |
the whole district of Poltár, |
— |
the whole district of Zvolen, |
— |
the whole district of Detva, |
— |
the whole district of Krupina, except municipalities included in zone I, |
— |
the whole district of Banska Stiavnica, |
— |
the whole district of Žarnovica, |
— |
in the district of Žiar nad Hronom the municipalities of Hronská Dúbrava, Trnavá Hora, |
— |
the whole district of Banska Bystica, |
— |
the whole district of Brezno, |
— |
the whole district of Liptovsky Mikuláš, |
— |
the whole district of Trebišov’, |
— |
in the district of Zlaté Moravce, the whole municipalities not included in part I, |
— |
in the district of Levice the municipality of Kozárovce. |
9. Italia
Următoarele zone de restricții II din Italia:
Piedmont Region:
|
Liguria Region:
|
Emilia-Romagna Region:
|
Lazio Region:
|
Sardinia Region:
|
10. Republica Cehă
Următoarele zone de restricții II din Republica Cehă:
Region of Liberec:
|
11. Grecia
Următoarele zone de restricții II din Grecia:
— |
in the regional unit of Serres:
|
PARTEA III
1. Bulgaria
Următoarele zone de restricții III din Bulgaria:
— |
in Blagoevgrad region:
|
— |
the Pazardzhik region:
|
— |
in Plovdiv region
|
— |
in Varna region:
|
2. Italia
Următoarele zone de restricții III din Italia:
Sardinia Region:
|
3. Letonia
Următoarele zone de restricții III din Letonia:
— |
Dienvidkurzemes novada Embūtes pagasta daļa uz ziemeļiem autoceļa P116, P106, autoceļa no apdzīvotas vietas Dinsdurbe, Kalvenes pagasta daļa uz austrumiem no ceļa pie Vārtājas upes līdz autoceļam A9, uz ziemeļiem no autoceļa A9, uz austrumiem no autoceļa V1200, Kazdangas pagasta daļa uz austrumiem no ceļa V1200, P115, P117, V1296, |
— |
Kuldīgas novada Rudbāržu, Nīkrāces, Raņķu, Skrundas pagasts, Laidu pagasta daļa uz dienvidiem no autoceļa V1296, Skrundas pilsēta. |
4. Lituania
Următoarele zone de restricții III din Lituania:
— |
Jurbarko rajono savivaldybė: Jurbarko miesto seniūnija, Girdžių, Jurbarkų Raudonės, Skirsnemunės, Veliuonos ir Šimkaičių seniūnijos, |
— |
Molėtų rajono savivaldybė: Dubingių ir Giedraičių seniūnijos, |
— |
Marijampolės savivaldybė: Sasnavos ir Šunskų seniūnijos, |
— |
Šakių rajono savivaldybė: Barzdų, Gelgaudiškio, Griškabūdžio, Kidulių, Kudirkos Naumiesčio, Sintautų, Slavikų, Sudargo, Šakių, Plokščių ir Žvirgždaičių seniūnijos. |
— |
Kazlų rūdos savivaldybė: Antanavos, Jankų ir Kazlų Rūdos seniūnijos: vakarinė dalis iki kelio 2602 ir 183, |
— |
Kelmės rajono savivaldybė: Kelmės apylinkių, Kukečių, Šaukėnų ir Užvenčio seniūnijos, |
— |
Vilkaviškio rajono savivaldybė: Gižų, Kybartų, Klausučių, Pilviškių, Šeimenos ir Vilkaviškio miesto seniūnijos. |
— |
Širvintų rajono savivaldybė: Alionių ir Zibalų seniūnijos, |
— |
Šiaulių rajono savivaldybė: Bubių, Kuršėnų kaimiškoji ir Kuršėnų miesto seniūnijos, |
— |
Ukmergės rajono savivaldybė: Želvos seniūnija, |
— |
Vilniaus rajono savivaldybė: Paberžės seniūnija. |
5. Polonia
Următoarele zone de restricții III din Polonia:
w województwie zachodniopomorskim:
|
w województwie warmińsko-mazurskim:
|
w województwie lubuskim:
|
w województwie wielkopolskim:
|
w województwie dolnośląskim:
|
6. România
Următoarele zone de restricții III din România:
— |
Zona orașului București, |
— |
Județul Constanța, |
— |
Județul Satu Mare, |
— |
Județul Tulcea, |
— |
Județul Bacău, |
— |
Județul Bihor, |
— |
Județul Bistrița Năsăud, |
— |
Județul Brăila, |
— |
Județul Buzău, |
— |
Județul Călărași, |
— |
Județul Dâmbovița, |
— |
Județul Galați, |
— |
Județul Giurgiu, |
— |
Județul Ialomița, |
— |
Județul Ilfov, |
— |
Județul Prahova, |
— |
Județul Sălaj, |
— |
Județul Suceava |
— |
Județul Vaslui, |
— |
Județul Vrancea, |
— |
Județul Teleorman, |
— |
Judeţul Mehedinţi, |
— |
Județul Gorj, |
— |
Județul Argeș, |
— |
Judeţul Olt, |
— |
Judeţul Dolj, |
— |
Județul Arad, |
— |
Județul Timiș, |
— |
Județul Covasna, |
— |
Județul Brașov, |
— |
Județul Botoșani, |
— |
Județul Vâlcea, |
— |
Județul Iași, |
— |
Județul Hunedoara, |
— |
Județul Alba, |
— |
Județul Sibiu, |
— |
Județul Caraș-Severin, |
— |
Județul Neamț, |
— |
Județul Harghita, |
— |
Județul Mureș, |
— |
Județul Cluj, |
— |
Județul Maramureș. |
7. Slovacia
Următoarele zone de restricții III din Slovacia:
— |
In the district of Humenné: Závada, Nižná Sitnica, Vyšná Sitnica, Rohožník, Prituľany, Ruská Poruba, Ruská Kajňa, |
— |
In the district of Michalovce: Strážske, Staré, Oreské, Zbudza, Voľa, Nacina Ves, Pusté Čemerné, Lesné, Rakovec nad Ondavou, Petrovce nad Laborcom, Trnava pri Laborci, Vinné, Kaluža, Klokočov, Kusín, Jovsa, Poruba pod Vihorlatom, Hojné, Lúčky,Závadka, Hažín, Zalužice, Michalovce, Krásnovce, Šamudovce, Vŕbnica, Žbince, Lastomír, Zemplínska Široká, Čečehov, Jastrabie pri Michalovciach, Iňačovce, Senné, Palín, Sliepkovce, Hatalov, Budkovce, Stretava, Stretávka, Pavlovce nad Uhom, Vysoká nad Uhom, Bajany, |
— |
the whole district of Medzilaborce, |
— |
In the district of Stropkov: Havaj, Malá Poľana, Bystrá, Mikové, Varechovce, Vladiča, Staškovce, Makovce, Veľkrop, Solník, Korunková, Bukovce, Krišľovce, Jakušovce, Kolbovce, |
— |
In the district of Svidník: Pstruša, |
— |
The whole district of Sobrance except municipalities included in zone II. |
DECIZII
3.2.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 32/51 |
DECIZIA (EURATOM) 2023/225 A CONSILIULUI
din 30 ianuarie 2023
privind prelungirea statutului de întreprindere comună al Hochtemperatur-Kernkraftwerk GmbH
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, în special articolul 49,
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
întrucât:
(1) |
Prin Decizia 74/295/Euratom (1), Consiliul a acordat întreprinderii Hochtemperatur-Kernkraftwerk GmbH (HKG) statutul de întreprindere comună pentru o perioadă de 25 de ani începând de la 1 ianuarie 1974. |
(2) |
Obiectivele HKG erau de a construi, echipa și pune în stare de funcționare o centrală nucleară cu o capacitate de aproximativ 300 MWe la Uentrop (districtul Unna), în Republica Federală Germania. |
(3) |
După ce a funcționat între 1987 și 1988, centrala nucleară a fost închisă la 1 septembrie 1989, ca urmare a unor dificultăți tehnice și economice. |
(4) |
De la 1 septembrie 1989, obiectivul HKG a fost acela de a implementa un program de dezafectare a centralei nucleare până în stadiul de conservare în condiții de siguranță și, ulterior, de a desfășura un program de supraveghere a instalațiilor nucleare astfel conservate. |
(5) |
Prin Decizia 2011/362/Euratom (2), Consiliul a prelungit statutul de întreprindere comună al HKG până la 31 decembrie 2017 pentru a-i oferi HKG posibilitatea de a duce la bun sfârșit programele de dezafectare și de supraveghere a centralei, în special prin reducerea sarcinii financiare a întreprinderii. |
(6) |
Perioadele de prelungire respective au corespuns duratei acordurilor încheiate între Republica Federală Germania, landul Renania de Nord-Westfalia, HKG și membrii săi cu privire la finanțarea activităților HKG. |
(7) |
Prin scrisoarea din 7 octombrie 2021, HKG a solicitat o nouă prelungire a statutului de întreprindere comună, cu efect retroactiv de la 1 ianuarie 2018 până la 31 decembrie 2022, ceea ce corespunde duratei acordurilor suplimentare încheiate între Republica Federală Germania, landul Renania de Nord-Westfalia, HKG și membrii săi pentru finanțarea activităților HKG. |
(8) |
Prin urmare, statutul de întreprindere comună al HKG ar trebui să fie prelungit pentru perioada solicitată. |
(9) |
După data de 31 decembrie 2022, orice prelungire suplimentară a statutului de „întreprindere comună europeană” al HKG este condiționată de prezentarea de către HKG a unei cereri pentru obținerea unei licențe de dezafectare, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
(1) Statutul de întreprindere comună, în înțelesul tratatului, acordat întreprinderii Hochtemperatur-Kernkraftwerk GmbH (HKG) se prelungește pentru o perioadă de cinci ani, cu efect de la 1 ianuarie 2018.
(2) Obiectivul HKG este implementarea unui program de dezafectare a centralei nucleare de la Uentrop (districtul Unna), din Republica Federală Germania, până la stadiul de conservare în condiții de siguranță și, ulterior, desfășurarea unui program de supraveghere a instalațiilor nucleare astfel conservate.
Articolul 2
Prezenta decizie produce efecte de la data notificării acesteia.
Articolul 3
Prezenta decizie se adresează HKG.
Adoptată la Bruxelles, 30 ianuarie 2023.
Pentru Consiliu
Președintele
P. KULLGREN
(1) Decizia 74/295/Euratom a Consiliului din 4 iunie 1974 privind înființarea întreprinderii comune Hochtemperatur-Kernkraftwerk GmbH (HKG) (JO L 165, 20.6.1974, p. 7).
(2) Decizia 2011/362/Euratom a Consiliului din 17 iunie 2011 privind prelungirea statutului de întreprindere comună al Hochtemperatur-Kernkraftwerk GmbH (HKG) (JO L 163, 23.6.2011, p. 24).
3.2.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 32/53 |
DECIZIA (EURATOM) 2023/226 A CONSILIULUI
din 30 ianuarie 2023
privind prelungirea avantajelor acordate întreprinderii comune Hochtemperatur-Kernkraftwerk GmbH
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, în special articolul 48,
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
întrucât:
(1) |
Prin Decizia 74/295/Euratom (1), Consiliul a acordat întreprinderii Hochtemperatur-Kernkraftwerk GmbH (HKG) statutul de întreprindere comună, în înțelesul tratatului, pentru o perioadă de 25 de ani începând de la 1 ianuarie 1974. |
(2) |
Prin Decizia 2011/362/Euratom (2), Consiliul a prelungit statutul de întreprindere comună al HKG până la 31 decembrie 2017. |
(3) |
Prin Decizia 74/296/Euratom (3) și Decizia din 16 noiembrie 1992 (4), Consiliul a acordat HKG o serie de avantaje, enumerate la anexa III la tratat, pentru o perioadă de 25 de ani, începând de la 1 ianuarie 1974. |
(4) |
Prin Decizia 2011/374/Euratom (5), Consiliul prelungit avantajele respective până la 31 decembrie 2017. |
(5) |
Prin scrisoarea din 7 octombrie 2021, HKG a solicitat o nouă prelungire a statutului de întreprindere comună. Prelungirea ar trebui să se aplice și scutirilor relevante de impozit pe transferul de teren, scutirile de impozitul funciar, precum și scutirile de taxa profesională aferentă dobânzilor pentru împrumuturile pe termen lung. În plus, HKG a solicitat să fie scutită de toate impozitele directe care s-ar putea aplica întreprinderilor comune, bunurilor lor, patrimoniului și veniturilor acestora. HKG a solicitat ca această scutire să fie formulată în modul cel mai cuprinzător posibil și să se aplice începând cu 1 ianuarie 2018. Din motive de claritate, HKG a solicitat scutirea de la următoarele impozite directe aplicabile în Republica Federală Germania, dar fără ca aceasta să fie considerată o listă exhaustivă: Körperschaftsteuer (impozitul pe profit), Solidaritätszuschlag („suprataxa de solidaritate” pe impozitul pe profit), Gewerbesteuer (impozitul profesional local), Grunderwerbsteuer (taxa pe achiziționarea proprietăților imobiliare), Grundsteuer (impozitul funciar). |
(6) |
Obiectivul actual al HKG este acela de a implementa un program de dezafectare a centralei nucleare până în stadiul de conservare în condiții de siguranță și, ulterior, de a desfășura un program de supraveghere a instalațiilor nucleare astfel conservate. |
(7) |
Nu există niciun program echivalent în Comunitate, dat fiind că până în prezent niciun reactor de înaltă temperatură nu a fost închis definitiv în Comunitate. |
(8) |
Implementarea acestor programe este deci importantă, deoarece oferă o experiență utilă pentru industria nucleară și pentru dezvoltarea viitoare a energiei nucleare în Comunitate, în special în ceea ce privește dezafectarea instalațiilor nucleare. |
(9) |
Prin urmare, întreprinderea HKG ar trebui să fie sprijinită în procesul de implementare a programului de dezafectare a centralei nucleare până în faza de conservare în condiții de siguranță și a programului de supraveghere a instalațiilor nucleare astfel conservate, prin reducerea sarcinii financiare a întreprinderii și prin acordarea avantajelor fiscale suplimentare solicitate. |
(10) |
Acordurile de finanțare a activităților HKG au fost convenite între Republica Federală Germania, landul Renania de Nord-Westfalia, HKG și membrii săi pentru o perioadă care se încheie la 31 decembrie 2022. |
(11) |
Prin urmare, avantajele acordate HKG ar trebui să fie menținute retroactiv pentru aceeași perioadă ca cea a prelungirii statutului de întreprindere comună al acesteia, și anume de la 1 ianuarie 2018 până la 31 decembrie 2022. |
(12) |
După data de 31 decembrie 2022, orice prelungire suplimentară a avantajelor acordate întreprinderii comune HKG este condiționată de prezentarea de către HKG a unei cereri pentru obținerea unei licențe de dezafectare, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Următoarele avantaje, enumerate în anexa III la tratat, care au fost acordate întreprinderii comune Hochtemperatur-Kernkraftwerk GmbH (HKG) se prelungesc pentru o perioadă de cinci ani, cu efect de la 1 ianuarie 2018:
(a) |
în temeiul punctului 4 din anexa respectivă, scutirea de la Grunderwerbsteuer (taxa pe achiziționarea proprietăților imobiliare); |
(b) |
în temeiul punctului 5 din anexa respectivă, scutirea de orice impozite directe care s-ar putea aplica întreprinderii comune, precum și bunurilor, patrimoniului și veniturilor acesteia. |
Articolul 2
Avantajele enumerate la articolul 1 se acordă HKG cu condiția ca Comisia să aibă acces la toate informațiile industriale, tehnice și economice, inclusiv cele referitoare la siguranță, obținute de HKG în implementarea programului de dezafectare a centralei nucleare până la faza de conservare în condiții de siguranță și în implementarea programului de supraveghere a instalațiilor nucleare astfel conservate.
Această condiție se referă la toate informațiile pe care HKG are dreptul să le difuzeze în temeiul contractelor încheiate. Comisia stabilește informațiile care trebuie să i se comunice, precum și modul în care trebuie să se realizeze această comunicare și asigură diseminarea acestor informații.
Articolul 3
Prezenta decizie produce efecte de la data notificării acesteia.
Articolul 4
Prezenta decizie se adresează HKG.
Adoptată la Bruxelles, 30 ianuarie 2023.
Pentru Consiliu
Președintele
P. KULLGREN
(1) Decizia 74/295/Euratom a Consiliului din 4 iunie 1974 privind înființarea întreprinderii comune Hochtemperatur-Kernkraftwerk GmbH (HKG) (JO L 165, 20.6.1974, p. 7).
(2) Decizia 2011/362/Euratom a Consiliului din 17 iunie 2011 privind prelungirea statutului de întreprindere comună al Hochtemperatur-Kernkraftwerk GmbH (HKG) (JO L 163, 23.6.2011, p. 24).
(3) Decizia 74/296/Euratom a Consiliului din 4 iunie 1974 privind acordarea de avantaje întreprinderii comune Hochtemperatur-Kernkraftwerk GmbH (HKG) (JO L 165, 20.6.1974, p. 14).
(4) Nepublicată în Jurnalul Oficial.
(5) Decizia 2011/374/Euratom a Consiliului din 17 iunie 2011 privind prelungirea avantajelor acordate întreprinderii comune Hochtemperatur-Kernkraftwerk GmbH (HKG) (JO L 168, 28.6.2011, p. 8).
3.2.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 32/56 |
DECIZIA (UE) 2023/227 A CONSILIULUI
din 30 ianuarie 2023
de numire a unui membru și a unui supleant, propuși de Regatul Spaniei, în Comitetul Regiunilor
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 305,
având în vedere Decizia (UE) 2019/852 a Consiliului din 21 mai 2019 cu privire la stabilirea componenței Comitetului Regiunilor (1),
având în vedere propunerea guvernului spaniol,
întrucât:
(1) |
În temeiul articolului 300 alineatul (3) din tratat, Comitetul Regiunilor este format din reprezentanți ai colectivităților regionale și locale care sunt fie titularii unui mandat electoral în cadrul unei autorități regionale sau locale, fie răspund din punct de vedere politic în fața unei adunări alese. |
(2) |
La 15 noiembrie 2021, Consiliul a adoptat Decizia (UE) 2021/2013 (2) de numire a unui membru și a unui supleant propuși de Regatul Spaniei în Comitetul Regiunilor. |
(3) |
Un loc de membru în Comitetul Regiunilor a devenit vacant ca urmare a încheierii mandatului național în temeiul căruia a fost propusă numirea doamnei Victòria ALSINA I BURGUÉS. |
(4) |
Un loc de supleant în Comitetul Regiunilor a devenit vacant ca urmare a încheierii mandatului național în temeiul căruia a fost propusă numirea domnului Gerard Martí FIGUERAS I ALBA. |
(5) |
Guvernul spaniol a propus-o pe doamna Meritxell SERRET I ALEU, reprezentant al unei colectivități regionale care este titularul unui mandat electoral în cadrul unei autorități regionale, Consejera de Acción Exterior y Unión Europea, Gobierno de la Generalitat de Cataluña (ministru regional pentru acțiune externă și Uniunea Europeană, Guvernul Cataloniei), pentru calitatea de membru în Comitetul Regiunilor, pentru durata rămasă a mandatului actual, respectiv până la 25 ianuarie 2025. |
(6) |
Guvernul spaniol l-a propus pe domnul Miquel ROYO VIDAL, reprezentant al unei colectivități regionale care răspunde din punct de vedere politic în fața unei adunări alese, Secretario de Acción Exterior del Gobierno, Gobierno de la Generalitat de Cataluña (secretat de stat pentru acțiunea externă, Guvernul Cataloniei), pentru calitatea de supleant în Comitetul Regiunilor, pentru durata rămasă a mandatului actual, respectiv până la 25 ianuarie 2025, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Următorii reprezentanți ai colectivităților regionale care sunt titulari ai unui mandat electoral sau care răspund din punct de vedere politic în fața unei adunări alese sunt numiți în Comitetul Regiunilor pentru durata rămasă a mandatului actual, care se încheie la 25 ianuarie 2025:
(a) |
în calitatea de membru:
și |
(b) |
în calitatea de supleant:
|
Articolul 2
Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.
Adoptată la Bruxelles, 30 ianuarie 2023.
Pentru Consiliu
Președintele
P. KULLGREN
(1) JO L 139, 27.5.2019, p. 13.
(2) Decizia (UE) 2021/2013 a Consiliului din 15 noiembrie 2021 de numire a unui membru și a unui supleant propuși de Regatul Spaniei în Comitetul Regiunilor (JO L 410, 18.11.2021, p. 178).
3.2.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 32/58 |
DECIZIA (UE) 2023/228 A CONSILIULUI
din 30 ianuarie 2023
de numire a trei membri și a doi supleanți, propuși de Regatul Suediei, în Comitetul Regiunilor
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 305,
având în vedere Decizia (UE) 2019/852 a Consiliului din 21 mai 2019 cu privire la stabilirea componenței Comitetului Regiunilor (1),
având în vedere propunerile guvernului suedez,
întrucât:
(1) |
În temeiul articolului 300 alineatul (3) din tratat, Comitetul Regiunilor este format din reprezentanți ai colectivităților regionale și locale care sunt fie titularii unui mandat electoral în cadrul unei autorități regionale sau locale, fie răspund din punct de vedere politic în fața unei adunări alese. |
(2) |
La 10 decembrie 2019, Consiliul a adoptat Decizia (UE) 2019/2157 (2) de numire a membrilor și a supleanților în cadrul Comitetului Regiunilor pentru perioada 26 ianuarie 2020-25 ianuarie 2025. |
(3) |
Trei locuri de membru în Comitetul Regiunilor au devenit vacante ca urmare a demisiei dlui Samuel GONZALEZ WESTLING, a dnei Ulrika LANDERGREN și a dlui Tomas RISTE. |
(4) |
Două locuri de supleant în Comitetul Regiunilor au devenit vacante ca urmare a demisiei dnei Emma NOHRÉN și a dlui Alexander WENDT. |
(5) |
Guvernul suedez a propus următorii reprezentanți ai colectivităților locale care sunt titularii unui mandat electoral în cadrul unei autorități locale pentru calitatea de membri în Comitetul Regiunilor pentru durata rămasă a mandatului actual, care se încheie la 25 ianuarie 2025: Dna Marta AGUIRRE, Ledamot i kommunfullmäktige, Sigtuna kommun (membru al Consiliului Municipal, municipalitatea Sigtuna), dl Pär LÖFSTRAND, Ledamot i kommunfullmäktige, Östersunds kommun (membru al Consiliului Municipal, municipalitatea Östersund) și, pe baza unui mandat electoral diferit, dl Tomas RISTE, Ledamot i kommunfullmäktige i Karlstads kommun (membru al Consiliului Municipal, municipalitatea Karlstad). |
(6) |
Guvernul suedez a propus următorii reprezentanți ai colectivităților regionale care sunt titularii unui mandat electoral în cadrul unei autorități regionale pentru calitatea de supleanți în Comitetul Regiunilor pentru durata rămasă a mandatului actual, care se încheie la 25 ianuarie 2025: Dna Mätta IVARSSON, Ledamot i regionfullmäktige, Region Skåne (membru al Consiliului Districtual, regiunea Skåne) și dl Kristoffer TAMSONS, Ledamot i regionfullmäktige, Region Stockholm (membru al Consiliului Districtual, regiunea Stockholm), |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Următorii reprezentanți ai colectivităților locale sau regionale care sunt titulari ai unui mandat electoral sunt numiți în Comitetul Regiunilor pentru durata rămasă a mandatului actual, care se încheie la 25 ianuarie 2025:
(a) |
în calitatea de membri:
precum și |
(b) |
în calitatea de supleanți:
|
Articolul 2
Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.
Adoptată la Bruxelles, 30 ianuarie 2023.
Pentru Consiliu
Președintele
P. KULLGREN
(1) JO L 139, 27.5.2019, p. 13.
(2) Decizia (UE) 2019/2157 a Consiliului din 10 decembrie 2019 de numire a membrilor și a supleanților în cadrul Comitetului Regiunilor pentru perioada 26 ianuarie 2020-25 ianuarie 2025 (JO L 327, 17.12.2019, p. 78).
3.2.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 32/60 |
DECIZIA (PESC) 2023/229 A CONSILIULUI
din 2 februarie 2023
de modificare a Deciziei (PESC) 2022/339 privind o măsură de asistență în cadrul Instrumentului european pentru pace în sprijinul forțelor armate ucrainene
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 28 alineatul (1) și articolul 41 alineatul (2),
având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,
întrucât:
(1) |
La 28 februarie 2022, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2022/339 (1), prin care s-a instituit o măsură de asistență cu o valoare de referință financiară de 50 000 000 EUR destinată să acopere finanțarea furnizării către forțele armate ucrainene de echipamente și materiale care nu sunt concepute pentru a aplica o forță letală, cum ar fi echipamente individuale de protecție, truse de prim ajutor și combustibili. |
(2) |
La 23 martie 2022, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2022/472 (2), prin care s-a modificat Decizia (PESC) 2022/339, majorându-se valoarea de referință financiară la 100 000 000 EUR. |
(3) |
La 13 aprilie 2022, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2022/637 (3), prin care s-a modificat Decizia (PESC) 2022/339, majorându-se valoarea de referință financiară la 150 000 000 EUR. |
(4) |
La 23 mai 2022, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2022/810 (4), prin care s-a modificat Decizia (PESC) 2022/339, majorându-se valoarea de referință financiară la 160 000 000 EUR. |
(5) |
La 21 iulie 2022, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2022/1284 (5), prin care s-a modificat Decizia (PESC) 2022/339, majorându-se valoarea de referință financiară la 170 000 000 EUR. |
(6) |
La 17 octombrie 2022, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2022/1972 (6), prin care s-a modificat Decizia (PESC) 2022/339, majorându-se valoarea de referință financiară la 180 000 000 EUR. |
(7) |
Având în vedere agresiunea armată în curs a Federației Ruse împotriva Ucrainei, valoarea de referință financiară ar trebui majorată cu un cuantum suplimentar de 200 000 000 EUR, destinat să acopere finanțarea furnizării către forțele armate ucrainene de echipamente și materiale care nu sunt concepute pentru a aplica o forță letală, cum ar fi echipamente individuale de protecție, truse de prim ajutor și combustibili. |
(8) |
Prin urmare, Decizia (PESC) 2022/339 ar trebui să fie modificată în consecință, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE
Articolul 1
Decizia (PESC) 2022/339 se modifică după cum urmează:
1. |
La articolul 1, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text: „(3) Pentru atingerea obiectivului prevăzut la alineatul (2), măsura de asistență finanțează furnizarea către forțele armate ucrainene de echipamente și materiale care nu sunt concepute pentru a aplica o forță letală, cum ar fi echipamente individuale de protecție, truse de prim ajutor și combustibili, precum și întreținerea, repararea și reabilitarea echipamentelor și materialelor finanțate în cadrul IEP care nu sunt concepute pentru a aplica o forță letală și a echipamentelor identice, astfel cum a solicitat Ucraina.” |
2. |
La articolul 2, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text: „(1) Valoarea de referință financiară destinată acoperirii cheltuielilor referitoare la măsura de asistență este de 380 000 000 EUR.” |
3. |
La articolul 2, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text: „(3) În conformitate cu articolul 29 alineatul (5) din Decizia (PESC) 2021/509, administratorul pentru măsuri de asistență poate solicita, în urma adoptării prezentei decizii, contribuții de până la 380 000 000 EUR. Fondurile solicitate de administratorul pentru măsuri de asistență sunt utilizate numai pentru a plăti cheltuielile în cadrul limitelor autorizate de comitetul înființat prin Decizia (PESC) 2021/509 în bugetele rectificative și anuale aferente care corespund măsurii de asistență.” |
4. |
La articolul 2, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text: „(4) Cheltuielile legate de punerea în aplicare a măsurii de asistență sunt eligibile începând cu 1 ianuarie 2022 și până la o dată care urmează să fie stabilită de Consiliu. Cheltuielile eligibile maxime efectuate înainte de 11 martie 2022 sunt de 50 000 000 EUR. Cuantumul de 220 000 000 EUR este eligibil de la 21 iulie 2022. Cheltuielile legate de întreținere și reparații sunt eligibile de la 17 octombrie 2022. Cheltuielile legate de reabilitare sunt eligibile de la 2 februarie 2023.” |
Articolul 2
Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.
Adoptată la Bruxelles, 2 februarie 2023.
Pentru Consiliu
Președintele
J. ROSWALL
(1) Decizia (PESC) 2022/339 a Consiliului din 28 februarie 2022 privind o măsură de asistență în cadrul Instrumentului european pentru pace în sprijinul forțelor armate ucrainene (JO L 61, 28.2.2022, p. 1).
(2) Decizia (PESC) 2022/472 a Consiliului din 23 martie 2022 de modificare a Deciziei (PESC) 2022/339 privind o măsură de asistență în cadrul Instrumentului european pentru pace în sprijinul forțelor armate ucrainene (JO L 96, 24.3.2022, p. 45).
(3) Decizia (PESC) 2022/637 a Consiliului din 13 aprilie 2022 de modificare a Deciziei (PESC) 2022/339 privind o măsură de asistență în sprijinul forțelor armate ucrainene în cadrul Instrumentului european pentru pace (JO L 117, 19.4.2022, p. 36).
(4) Decizia (PESC) 2022/810 a Consiliului din 23 mai 2022 de modificare a Deciziei (PESC) 2022/339 privind o măsură de asistență în cadrul Instrumentului european pentru pace în sprijinul forțelor armate ucrainene (JO L 145, 24.5.2022, p. 42).
(5) Decizia (PESC) 2022/1284 a Consiliului din 21 iulie 2022 de modificare a Deciziei (PESC) 2022/339 privind o măsură de asistență în cadrul Instrumentului european pentru pace în sprijinul forțelor armate ucrainene (JO L 195, 22.7.2022, p. 91).
(6) Decizia (PESC) 2022/1972 a Consiliului din 17 octombrie 2022 de modificare a Deciziei (PESC) 2022/339 privind o măsură de asistență în cadrul Instrumentului european pentru pace în sprijinul forțelor armate ucrainene (JO L 270, 18.10.2022, p. 97).
3.2.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 32/62 |
DECIZIA (PESC) 2023/230 A CONSILIULUI
din 2 februarie 2023
de modificare a Deciziei (PESC) 2022/338 privind o măsură de asistență în cadrul Instrumentului european pentru pace în vederea furnizării de echipamente militare și de platforme concepute pentru a aplica o forță letală către forțele armate ucrainene
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 28 alineatul (1) și articolul 41 alineatul (2),
având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,
întrucât:
(1) |
La 28 februarie 2022, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2022/338 (1), prin care s-a instituit o măsură de asistență cu o valoare de referință financiară de 450 000 000 EUR destinată să acopere furnizarea către forțele armate ucrainene de echipamente militare și de platforme concepute pentru a aplica o forță letală. |
(2) |
La 23 martie 2022, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2022/471 (2), prin care s-a modificat Decizia (PESC) 2022/338, majorându-se valoarea de referință financiară la 900 000 000 EUR. |
(3) |
La 13 aprilie 2022, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2022/636 (3), prin care s-a modificat Decizia (PESC) 2022/338, majorându-se valoarea de referință financiară la 1 350 000 000 EUR. |
(4) |
La 23 mai 2022, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2022/809 (4), prin care s-a modificat Decizia (PESC) 2022/338, majorându-se valoarea de referință financiară la 1 840 000 000 EUR. |
(5) |
La 21 iulie 2022, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2022/1285 (5), prin care s-a modificat Decizia (PESC) 2022/338, majorându-se valoarea de referință financiară la 2 330 000 000 EUR. |
(6) |
La 17 octombrie 2022, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2022/1971 (6), prin care s-a modificat Decizia (PESC) 2022/338, majorându-se valoarea de referință financiară la 2 820 000 000 EUR. |
(7) |
Având în vedere agresiunea armată în curs a Federației Ruse împotriva Ucrainei, valoarea de referință financiară ar trebui majorată cu un cuantum suplimentar de 300 000 000 EUR. |
(8) |
Prin urmare, Decizia (PESC) 2022/338 ar trebui să fie modificată în consecință, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE
Articolul 1
Decizia (PESC) 2022/338 se modifică după cum urmează:
1. |
La articolul 1, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text: „(3) Pentru atingerea obiectivului prevăzut la alineatul (2), măsura de asistență finanțează furnizarea către forțele armate ucrainene de echipamente militare și de platforme concepute pentru a aplica o forță letală, precum și întreținerea, repararea și reabilitarea echipamentelor militare și a platformelor concepute pentru a aplica o forță letală finanțate în cadrul IEP și a echipamentelor identice de către personal militar în cadrul unor baze militare sau în cadrul unor forme mixte de cooperare civilo-militară sau în fabrici, astfel cum a solicitat Ucraina.” |
2. |
La articolul 2, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text: „(1) Valoarea de referință financiară destinată acoperirii cheltuielilor referitoare la măsura de asistență este de 3 120 000 000 EUR.” |
3. |
La articolul 2, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text: „(3) În conformitate cu articolul 29 alineatul (5) din Decizia (PESC) 2021/509, administratorul pentru măsuri de asistență poate solicita, în urma adoptării prezentei decizii, contribuții de până la 3 120 000 000 EUR. Fondurile solicitate de administratorul pentru măsuri de asistență sunt utilizate numai pentru a plăti cheltuielile în cadrul limitelor autorizate de comitetul înființat prin Decizia (PESC) 2021/509 în bugetele rectificative și anuale aferente care corespund măsurii de asistență.” |
4. |
La articolul 2, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text: „(4) Cheltuielile legate de punerea în aplicare a măsurii de asistență sunt eligibile începând cu 1 ianuarie 2022 și până la o dată care urmează să fie stabilită de Consiliu. Cheltuielile eligibile maxime efectuate înainte de 11 martie 2022 sunt de 450 000 000 EUR. Cuantumul de 1 280 000 000 EUR este eligibil de la 21 iulie 2022. Cheltuielile legate de întreținere și reparații sunt eligibile de la 17 octombrie 2022. Cheltuielile legate de reabilitare sunt eligibile de la 2 februarie 2023.” |
5. |
La articolul 4 alineatul (4), litera (j) se înlocuiește cu următorul text:
|
Articolul 2
Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.
Adoptată la Bruxelles, 2 februarie 2023.
Pentru Consiliu
Președintele
J. ROSWALL
(1) Decizia (PESC) 2022/338 a Consiliului din 28 februarie 2022 privind o măsură de asistență în cadrul Instrumentului european pentru pace în vederea furnizării de echipamente militare și de platforme concepute pentru a aplica o forță letală către forțele armate ucrainene (JO L 60, 28.2.2022, p. 1).
(2) Decizia (PESC) 2022/471 a Consiliului din 23 martie 2022 de modificare a Deciziei (PESC) 2022/338 privind o măsură de asistență în cadrul Instrumentului european pentru pace în vederea furnizării de echipamente militare și de platforme concepute pentru a aplica o forță letală către forțele armate ucrainene (JO L 96, 24.3.2022, p. 43).
(3) Decizia (PESC) 2022/636 a Consiliului din 13 aprilie 2022 de modificare a Deciziei (PESC) 2022/338 privind o măsură de asistență în cadrul Instrumentului european pentru pace în vederea furnizării de echipamente militare și de platforme concepute pentru a aplica o forță letală către forțele armate ucrainene (JO L 117, 19.4.2022, p. 34).
(4) Decizia (PESC) 2022/809 a Consiliului din 23 mai 2022 de modificare a Deciziei (PESC) 2022/338 privind o măsură de asistență în cadrul Instrumentului european pentru pace în vederea furnizării de echipamente militare și de platforme concepute pentru a aplica o forță letală către forțele armate ucrainene (JO L 145, 24.5.2022, p. 40).
(5) Decizia (PESC) 2022/1285 a Consiliului din 21 iulie 2022 de modificare a Deciziei (PESC) 2022/338 privind o măsură de asistență în cadrul Instrumentului european pentru pace în vederea furnizării de echipamente militare și de platforme concepute pentru a aplica o forță letală către forțele armate ucrainene (JO L 195, 22.7.2022, p. 93).
(6) Decizia (PESC) 2022/1971 a Consiliului din 17 octombrie 2022 de modificare a Deciziei (PESC) 2022/338 privind o măsură de asistență în cadrul Instrumentului european pentru pace în vederea furnizării de echipamente militare și de platforme concepute pentru a aplica o forță letală către forțele armate ucrainene (JO L 270, 18.10.2022, p. 95).
3.2.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 32/64 |
DECIZIA (PESC) 2023/231 A CONSILIULUI
din 2 februarie 2023
privind o măsură de asistență în cadrul Instrumentului european pentru pace în vederea sprijinirii forțelor armate ucrainene instruite în cadrul misiunii de asistență militară a Uniunii Europene în sprijinul Ucrainei
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 28 alineatul (1) și articolul 41 alineatul (2),
având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,
întrucât:
(1) |
Prin Decizia (PESC) 2021/509 a Consiliului (1) a fost instituit Instrumentul european pentru pace (IEP) pentru finanțarea de către statele membre a acțiunilor Uniunii din cadrul politicii externe și de securitate comune (PESC) în vederea menținerii păcii, a prevenirii conflictelor și a consolidării securității internaționale în conformitate cu articolul 21 alineatul (2) litera (c) din tratat. În special, în conformitate cu articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctul (i) din Decizia (PESC) 2021/509, IEP poate fi utilizat pentru finanțarea unor măsuri de asistență, precum acțiunile de consolidare a capacităților statelor terțe și ale organizațiilor regionale și internaționale legate de chestiuni militare și de apărare. |
(2) |
Intensificarea dialogului și aprofundarea cooperării în domeniul securității și al apărării reprezintă unul dintre principalele obiective ale Acordului de asociere dintre Uniune și Ucraina (2). Cooperarea consolidată în domeniul politicii de securitate și apărare comune (PSAC) și alinierea la PESC, între Uniune și Ucraina, s-au numărat printre rezultatele celui de al 22-lea summit dintre Uniunea Europeană și Ucraina din 6 octombrie 2020, acestea fiind întărite în continuare cu ocazia celui de al 23-lea summit dintre Uniunea Europeană și Ucraina care a avut loc la Kiev la 12 octombrie 2021. |
(3) |
Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei începută în 2014 s-a intensificat dramatic în februarie 2022, odată cu invadarea neprovocată a Ucrainei. Forțele armate ucrainene continuă să apere integritatea teritorială a Ucrainei și să își protejeze civilii cu resursele limitate disponibile. |
(4) |
La 30 septembrie 2022, ministrul afacerilor externe și ministrul apărării din Ucraina au salutat împreună sprijinul Uniunii pentru forțele armate ucrainene și au solicitat Uniunii să lanseze o misiune de asistență militară a Uniunii Europene în sprijinul Ucrainei (EUMAM Ucraina) în vederea consolidării capabilităților forțelor armate ucrainene. |
(5) |
La 17 octombrie 2022, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2022/1968 privind o misiune de asistență militară a Uniunii Europene în sprijinul Ucrainei (3). Astfel cum se subliniază în decizia respectivă, misiunea face parte din abordarea integrată a UE în ceea ce privește acordarea de sprijin Ucrainei, care include măsuri de asistență în sprijinul forțelor armate ucrainene. |
(6) |
EUMAM Ucraina va fi însărcinată cu punerea în aplicare a măsurii de asistență. Aceasta urmează să fie responsabilă de rambursarea costului kiturilor individuale de pregătire și a oricăror alte echipamente și materiale care nu sunt concepute pentru a aplica o forță letală furnizate de statele membre pentru a sprijini activitățile de instruire. Va fi necesară o coordonare strânsă între Statul-Major al UE, EUMAM Ucraina și alte comandamente ale misiunii, precum și între statele membre implicate în activitățile de instruire. |
(7) |
În conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din Decizia (PESC) 2022/1968, kiturile individuale de pregătire nu se mai consideră ca fiind costuri comune atunci când sunt furnizate în temeiul unei măsuri de asistență din cadrul IEP. |
(8) |
Măsura de asistență urmează să fie pusă în aplicare luând în considerare principiile și cerințele prevăzute în Decizia (PESC) 2021/509, în special cu respectarea Poziției comune 2008/944/PESC a Consiliului (4) și în conformitate cu normele de execuție a veniturilor și cheltuielilor finanțate din cadrul IEP. |
(9) |
Consiliul își reafirmă hotărârea de a proteja, a promova și a respecta drepturile omului, libertățile fundamentale și principiile democratice și de a consolida statul de drept și buna guvernanță în concordanță cu Carta Organizației Națiunilor Unite, cu Declarația Universală a Drepturilor Omului și cu dreptul internațional, în special cu dreptul internațional al drepturilor omului și cu dreptul internațional umanitar, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Instituire, obiective, domeniu de aplicare și durată
(1) Se instituie o măsură de asistență în beneficiul Ucrainei (denumită în continuare „beneficiarul”), care urmează să fie finanțată în cadrul Instrumentului european pentru pace (IEP) (denumită în continuare „măsura de asistență”).
(2) Obiectivul măsurii de asistență este de a sprijini consolidarea capacităților forțelor armate ucrainene de către misiunea de asistență militară a Uniunii Europene în sprijinul Ucrainei (EUMAM Ucraina), pentru a permite forțelor armate ucrainene să apere integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei, precum și să protejeze populația civilă împotriva agresiunii militare în curs.
(3) În vederea atingerii obiectivului stabilit la alineatul (2), măsura de asistență finanțează furnizarea de către statele membre de:
(a) |
echipamente și materiale care nu sunt concepute pentru a aplica o forță letală, necesare pentru a îndeplini cerințele operaționale ale EUMAM Ucraina și solicitate de Ucraina; și |
(b) |
servicii, inclusiv transportul, custodia, întreținerea și repararea articolelor menționate la litera (a) puse la dispoziție de statele membre în scopul instruirii în cadrul EUMAM Ucraina. |
(4) La încheierea instruirii sau la încetarea EUMAM Ucraina, custodia echipamentelor și a materialelor care nu sunt concepute pentru a aplica o forță letală care au fost furnizate în cadrul prezentei măsuri de asistență se transferă înapoi beneficiarului. În funcție de nevoile Ucrainei, articolele din kiturile individuale pot fi transferate înapoi beneficiarului după ce au fost utilizate la instruire.
(5) Durata măsurii de asistență este de 24 de luni de la data adoptării prezentei decizii sau până la expirarea deciziei de instituire a EUMAM Ucraina, oricare dintre aceste date survine prima.
Articolul 2
Dispoziții financiare
(1) Valoarea de referință financiară destinată acoperirii cheltuielilor referitoare la măsura de asistență este de 45 000 000 EUR.
(2) Toate cheltuielile sunt gestionate în conformitate cu normele de execuție a veniturilor și cheltuielilor aferente operațiilor finanțate în cadrul IEP.
(3) În conformitate cu articolul 29 alineatul (5) din Decizia (PESC) 2021/509, administratorul pentru operații poate solicita contribuții de până la 45 000 000 EUR în urma adoptării prezentei decizii. Fondurile solicitate de administratorul pentru operații sunt utilizate numai pentru a plăti cheltuielile în cadrul limitelor autorizate de comitetul constituit prin Decizia (PESC) 2021/509 în bugetul rectificativ aferent corespunzător măsurii de asistență.
(4) Cheltuielile legate de punerea în aplicare a măsurii de asistență sunt eligibile de la data lansării EUMAM Ucraina. Cheltuielile legate de kiturile individuale de pregătire sunt eligibile în cadrul prezentei măsuri de asistență de la data intrării în vigoare a prezentei decizii.
Articolul 3
Acorduri cu beneficiarul
(1) Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate („Înaltul Reprezentant”) încheie cu beneficiarul acordurile necesare pentru a asigura că acesta respectă cerințele și condițiile stabilite prin prezenta decizie, ca o condiție pentru acordarea de sprijin în cadrul măsurii de asistență.
(2) Acordurile menționate la alineatul (1) includ dispoziții care obligă beneficiarul să garanteze:
(a) |
respectarea de către unitățile forțelor armate ucrainene sprijinite prin intermediul măsurii de asistență a dreptului internațional relevant, în special a dreptului internațional al drepturilor omului și a dreptului internațional umanitar; |
(b) |
utilizarea corectă și eficientă a oricăror active furnizate în cadrul măsurii de asistență în scopurile pentru care au fost furnizate; |
(c) |
întreținerea suficientă a oricăror active furnizate în cadrul măsurii de asistență pentru a asigura utilizabilitatea acestora și disponibilitatea lor operațională pe durata ciclului lor de viață; |
(d) |
faptul că niciun activ furnizat în cadrul măsurii de asistență nu va fi pierdut sau transferat, la sfârșitul ciclului său de viață, fără consimțământul comitetului instrumentului constituit în temeiul Deciziei (PESC) 2021/509 către alte persoane sau entități decât cele identificate în acordurile menționate la alineatul (1). |
(3) Acordurile menționate la alineatul (1) includ dispoziții cu privire la suspendarea și încetarea sprijinului acordat în cadrul măsurii de asistență în cazul în care beneficiarul este găsit vinovat de încălcarea obligațiilor prevăzute la alineatul (2).
Articolul 4
Punere în aplicare
(1) Înaltul Reprezentant este responsabil de asigurarea punerii în aplicare a prezentei decizii în conformitate cu Decizia (PESC) 2021/509 și cu normele de execuție a veniturilor și cheltuielilor finanțate în cadrul IEP și în conformitate cu cadrul metodologic integrat pentru evaluarea și identificarea măsurilor și controalelor necesare pentru măsurile de asistență din cadrul IEP.
(2) Activitățile menționate la articolul 1 alineatul (3), referitoare la rambursarea și monitorizarea echipamentelor și materialelor care nu sunt concepute pentru a aplica o forță letală furnizate de statele membre, sunt desfășurate de EUMAM Ucraina.
Articolul 5
Monitorizare, control și evaluare
(1) Înaltul Reprezentant monitorizează respectarea de către beneficiar a obligațiilor prevăzute la articolul 3. Această monitorizare se utilizează pentru a asigura cunoașterea contextului și a riscurilor de încălcare a obligațiilor stabilite în conformitate cu articolul 3 și contribuie la prevenirea unor astfel de încălcări, inclusiv încălcări ale dreptului internațional al drepturilor omului și ale dreptului internațional umanitar de către unități ale forțelor armate ucrainene sprijinite în cadrul măsurii de asistență.
(2) Controlul echipamentelor după expediere se organizează în concordanță cu cadrul metodologic integrat pentru evaluarea și identificarea măsurilor și controalelor necesare pentru măsurile de asistență în cadrul IEP.
(3) Înaltul Reprezentant efectuează o evaluare finală la încheierea măsurii de asistență pentru a stabili dacă măsura de asistență a contribuit la atingerea obiectivului menționat la articolul 1 alineatul (2).
Articolul 6
Raportare
Pe durata punerii în aplicare, Înaltul Reprezentant prezintă Comitetului politic și de securitate (COPS) rapoarte semestriale privind punerea în aplicare a măsurii de asistență, în conformitate cu articolul 63 din Decizia (PESC) 2021/509. Administratorul pentru operații, cu sprijinul comandantului misiunii, informează periodic comitetul instrumentului constituit prin Decizia (PESC) 2021/509 cu privire la execuția veniturilor și cheltuielilor în conformitate cu articolul 38 din respectiva decizie.
Articolul 7
Suspendare și încetare
(1) COPS poate decide să suspende integral sau parțial punerea în aplicare a măsurii de asistență, în conformitate cu articolul 64 din Decizia (PESC) 2021/509.
(2) COPS poate recomanda, de asemenea, încetarea măsurii de asistență de către Consiliu.
Articolul 8
Intrare în vigoare
Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.
Adoptată la Bruxelles, 2 februarie 2023.
Pentru Consiliu
Președintele
J. ROSWALL
(1) Decizia (PESC) 2021/509 a Consiliului din 22 martie 2021 de instituire a Instrumentului european pentru pace și de abrogare a Deciziei (PESC) 2015/528 (JO L 102, 24.3.2021, p. 14).
(2) Acord de asociere între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte (JO L 161, 29.5.2014, p. 3).
(3) Decizia (PESC) 2022/1968 a Consiliului din 17 octombrie 2022 privind o misiune de asistență militară a Uniunii Europene în sprijinul Ucrainei (EUMAM Ucraina) (JO L 270, 18.10.2022, p. 85).
(4) Poziția comună 2008/944/PESC a Consiliului din 8 decembrie 2008 de definire a normelor comune care reglementează controlul exporturilor de tehnologie și echipament militar (JO L 335, 13.12.2008, p. 99).
3.2.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 32/68 |
DECIZIA (UE) 2023/232 A COMISIEI
din 25 iulie 2022
privind ajutorul de stat SA.55208 (2020/C) (ex 2022/NN) pus în aplicare de Cehia pentru Poșta Cehă
[notificată cu numărul C(2022) 5136]
(Numai versiunea în limba engleză este autentică)
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 108 alineatul (2) primul paragraf,
având în vedere Acordul privind Spațiul Economic European, în special articolul 62 alineatul (1) litera (a),
după ce părțile interesate au fost invitate să își prezinte observațiile în conformitate cu dispozițiile menționate și având în vedere observațiile acestora,
întrucât:
1. PROCEDURĂ
(1) |
La 18 ianuarie 2018, autoritățile cehe au transmis o notificare prealabilă referitoare la compensația acordată Poștei Cehe pentru îndeplinirea obligației de serviciu universal (OSU) în domeniul serviciilor poștale în perioada 2018-2022. La 8 martie 2019, în urma discuțiilor privind notificarea prealabilă, în special cu privire la metodologia costului net evitat („CNE”), autoritățile cehe au retras această notificare prealabilă. |
(2) |
La 20 august 2019, autoritățile cehe au transmis din nou o notificare prealabilă referitoare la compensația acordată Poștei Cehe pentru îndeplinirea OSU în perioada 2018-2022 („măsura”). În comparație cu notificarea prealabilă din 18 ianuarie 2018, măsura a fost modificată în special în ceea ce privește calcularea CNE. |
(3) |
La 8 și la 22 noiembrie 2019, Comisia a primit două plângeri oficiale din partea a doi concurenți ai Poștei Cehe, Zásilkovna s.r.o. („Zàsilkovna”) și První Novinová Společnost a.s. („PNS”, fostă „Mediaservis”). Plângerile au fost înregistrate cu numerele SA.55686 (2019/FC) și, respectiv, SA.55497 (2019/FC) (1). |
(4) |
Plângerile au fost transmise autorităților cehe la 4 decembrie 2019. Autoritățile cehe au răspuns prin scrisoarea din 31 ianuarie 2020. |
(5) |
La 28 ianuarie 2020, autoritățile cehe au notificat compensația care urma să fie acordată Poștei Cehe pentru îndeplinirea OSU în perioada 2018-2022. |
(6) |
La 12 martie 2020, Comisia a solicitat autorităților cehe informații suplimentare, la care acestea au răspuns prin scrisoarea din 24 aprilie 2020. |
(7) |
Prin scrisoarea din 23 iunie 2020, Comisia a informat autoritățile cehe în legătură cu decizia sa de a iniția procedura prevăzută la articolul 108 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („TFUE”) cu privire la ajutor (2) („decizia de inițiere a procedurii”). Comisia a solicitat autorităților cehe să își prezinte observațiile și să furnizeze toate informațiile care ar putea contribui la evaluarea ajutorului și, de asemenea, a invitat toate părțile interesate să își prezinte observațiile cu privire la ajutor. |
(8) |
Comisia a primit observații cu privire la decizia de inițiere a procedurii din partea autorităților cehe și a Poștei Cehe prin scrisoarea din 24 iulie 2020. |
(9) |
Comisia a primit observații cu privire la decizia de inițiere a procedurii din partea societății Zàsilkovna prin scrisoarea din 2 octombrie 2020 și din partea PNS prin scrisoarea din 3 octombrie 2020. |
(10) |
La 9 noiembrie 2020, Comisia a transmis autorităților cehe comentariile formulate de toate părțile terțe. |
(11) |
Autoritățile cehe și-au prezentat observațiile cu privire la comentariile formulate de părțile terțe prin scrisoarea din 3 februarie 2021. |
(12) |
La 9 iulie 2021, serviciile Comisiei au trimis o scrisoare către Zàsilkovna și PNS, informându-le că vor fi închise cazurile SA.55686 (2019/FC) și SA.55497 (2019/FC) și că procedura oficială de investigare va fi derulată în comun sub numărul de caz SA.55208 (2020/C). Prin urmare, observațiile și informațiile furnizate împreună cu plângerile în cazurile SA.55686 (2019/FC) și SA.55497 (2019/FC) vor fi examinate în contextul procedurii oficiale de investigare SA.55208 (2020/C). |
(13) |
La 12 noiembrie 2021, Comisia a solicitat autorităților cehe informații suplimentare. Autoritățile cehe au răspuns prin scrisoarea din 10 decembrie 2021. |
(14) |
La 2 decembrie 2021, Zàsilkovna a transmis Comisiei observații suplimentare. |
(15) |
La 17 februarie 2022 și la 29 martie 2022, Comisia a solicitat clarificări cu privire la informațiile prezentate de autoritățile cehe prin scrisoarea din 10 decembrie 2021. Autoritățile cehe au răspuns prin scrisorile din 16 martie 2022 și, respectiv, 1 aprilie 2022. |
(16) |
Cehia acceptă, în mod excepțional, să renunțe la drepturile care decurg de la articolul 342 din TFUE, coroborat cu articolul 3 din Regulamentul nr. 1/1958 (3) și își exprimă acordul privind adoptarea și comunicarea prezentei decizii în limba engleză. |
2. DESCRIEREA DETALIATĂ A MĂSURII/AJUTORULUI
2.1. Beneficiarul: Poșta Cehă
(17) |
Unicul beneficiar al măsurii este Poșta Cehă, care este principalul operator poștal din Cehia. |
(18) |
Poșta Cehă este deținută integral de stat și a fost înființată în 1993 de Ministerul Economiei din Republica Cehă, în conformitate cu Legea privind întreprinderile de stat (4). Statutul său juridic și statutul privind proprietatea sunt reglementate de Legea privind întreprinderile de stat (5). |
(19) |
Pe lângă serviciile poștale, Poșta Cehă oferă și o serie de alte servicii, de exemplu servicii financiare (servicii bancare, servicii de procesare a numerarului și servicii legate de plata pensiilor). |
(20) |
În pofida liberalizării pieței poștale din Cehia la 1 ianuarie 2013, concurența pe piața corespondenței nu s-a dezvoltat în mod semnificativ. Cei mai importanți concurenți ai Poștei Cehe pe piața corespondenței sunt PNS și Česká distribuční, iar pe piața coletelor sunt PPL CZ (Professional Parcel Logistic), Direct Parcel Distribution CZ (DPD), General Logistics Systems Czech Republic (GLS) și Zásilkovna. |
2.2. Obligația de serviciu universal încredințată Poștei Cehe
(21) |
Prin decizia din 12 decembrie 2017 a autorității naționale de reglementare în domeniul poștal, Oficiul Ceh de Telecomunicații („CTO”) (6), Poșta Cehă a fost însărcinată cu îndeplinirea OSU de la 1 ianuarie 2018 până la 31 decembrie 2022. |
(22) |
Domeniul de aplicare al OSU încredințate Poștei Cehe este prevăzut în legislația națională, și anume în secțiunea 3 punctul 1 din Legea privind serviciile poștale (7), și include:
|
(23) |
În calitate de furnizor de serviciu universal, Poșta Cehă este obligată să asigure accesul la toate serviciile universale poștale, la prețuri accesibile, pe întregul teritoriu al Cehiei și cel puțin o dată în fiecare zi lucrătoare. |
(24) |
Temeiul juridic pentru furnizarea OSU este următorul:
|
2.3. Sistemul informatic de „cutii de date” (Databoxes Information System – „DBIS”)
(25) |
Poșta Cehă este însărcinată, de asemenea, cu furnizarea sistemului informatic de cutii de date („DBIS”) în perioada 2018-2022. La 2 februarie 2018, Comisia a adoptat o decizie (10) prin care a concluzionat că compensația pentru suma de 2,3 miliarde CZK (85,1 milioane EUR) care urmează să fie acordată Poștei Cehe pentru furnizarea DBIS în perioada 2018-2022 constituie ajutor de stat compatibil cu piața internă în temeiul Cadrului pentru SIEG 2012 (11). |
(26) |
DBIS este un canal electronic pentru comunicarea internă în cadrul administrației publice și pentru comunicarea securizată între administrația publică și cetățeni și întreprinderi, care, în unele cazuri, înlocuiește serviciile poștale convenționale, cum ar fi poșta recomandată. |
2.4. Măsura notificată și mecanismul de compensare pentru OSU
2.4.1. Domeniul de aplicare al notificării și cuantumul compensației
(27) |
Măsura notificată se referă la finanțarea publică pentru îndeplinirea de către Poșta Cehă a OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe (a se vedea considerentul 22) în perioada 2018-2022, care urmează să fie acordată în temeiul Legii privind serviciile poștale. În conformitate cu secțiunea 34e punctul 3 din Legea privind serviciile poștale, CTO nu poate transfera fonduri pentru a plăti costurile nete preliminare sau costurile nete care reprezintă o sarcină financiară injustă înainte de adoptarea de către Comisie a unei decizii privind compatibilitatea compensației cu piața internă. |
(28) |
Compensația care urmează să fie acordată Poștei Cehe va depinde de costurile nete ale OSU, verificate de CTO, astfel cum a fost definită aceasta de autoritățile cehe, și este limitată la o sumă maximă de 1,5 miliarde CZK [55,5 milioane EUR (12)] în fiecare an (a se vedea considerentul 33). |
2.4.2. Procedura de stabilire a sumei care urmează să fie acordată cu titlu de compensație
(29) |
În conformitate cu secțiunea 34c din Legea privind serviciile poștale, nivelul compensației pentru îndeplinirea OSU pentru fiecare an nu este stabilit în avans, ci este calculat și plătit anual în trei etape. |
Etapa 1: Rambursarea costurilor nete provizorii în anul t (egale cu 50 % din costurile nete din anul t-1)
(30) |
Pentru costurile nete provizorii suportate într-un anumit an, Poșta Cehă poate depune o cerere de rambursare către CTO în perioada 1 iulie-31 decembrie a anului respectiv (anul t), în conformitate cu secțiunea 34c din Legea privind serviciile poștale. În astfel de cazuri, CTO va emite o decizie de stabilire a costurilor nete provizorii ca fiind egale cu 50 % din costurile nete calculate (utilizând metoda descrisă în secțiunea 8.2.8) pentru anul precedent (anul t-1) pentru care suma a fost verificată. În termen de 30 de zile de la data la care decizia devine definitivă, Cehia va rambursa Poștei Cehe costurile nete provizorii prin intermediul CTO. |
Etapa 2: Rambursarea în anul t+1 a costurilor nete rămase suportate în anul t
(31) |
Pentru costurile nete reale suportate într-un anumit an, Poșta Cehă poate depune o cerere de rambursare către CTO până la data de 31 august a anului următor (anul t+1), în conformitate cu secțiunea 34d din Legea privind serviciile poștale. CTO va efectua verificarea costului net calculat de Poșta Cehă utilizând metodologia CNE. CTO va stabili, printr-o decizie, costurile nete egale cu valoarea costurilor nete verificate în conformitate cu secțiunea 34b din Legea privind serviciile poștale. Pentru rambursarea costurilor nete, CTO va deduce costurile nete provizorii deja rambursate Poștei Cehe. În cazul în care costurile nete provizorii plătite sunt mai mari decât costurile nete suportate într-un anumit an, Poșta Cehă va rambursa statului diferența. |
(32) |
CTO verifică originea și valoarea costurilor nete în modul specificat în secțiunea 34b din Legea privind serviciile poștale. În cazul în care, în urma acestei verificări, rezultă că calculul costului net este corect, Poșta Cehă va avea dreptul legal la rambursarea costurilor nete. |
Etapa 3: Rambursarea nu poate depăși 1,5 miliarde CZK pentru fiecare an
(33) |
CTO verifică costul net al OSU, astfel cum este definit de autoritățile cehe în conformitate cu secțiunea 34b din Legea privind serviciile poștale. Costul net este rambursat până la suma maximă de 1,5 miliarde CZK pentru fiecare an, în conformitate cu secțiunea 34d din Legea privind serviciile poștale, pe baza analizei sarcinii injuste a OSU. |
3. PLÂNGERI
3.1. Plângerea formulată de Zàsilkovna
(34) |
Zàsilkovna, un concurent al Poștei Cehe care își desfășoară activitatea pe piața livrării de colete, susține că Poșta Cehă a beneficiat de ajutor ilegal începând „cel puțin” din 2013. Plângerea depusă de Zàsilkovna este rezumată mai jos. |
(35) |
Zàsilkovna consideră că actul de atribuire nu este în conformitate cu Cadrul privind SIEG, deoarece metoda de stabilire a cuantumului compensației pentru Poșta Cehă nu este obiectivă și transparentă. Zàsilkovna susține că nici autoritățile cehe, nici Poșta Cehă nu au explicat și nu au publicat detalii cu privire la calculul costului net pe baza căruia a fost stabilit cuantumul compensației. |
(36) |
Zàsilkovna consideră, de asemenea, că Poșta Cehă a primit resurse financiare excesive drept compensație pentru îndeplinirea OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe, în perioada 2013-2017 și că acest lucru va fi valabil „cu atât mai mult” pentru perioada 2018-2022. În această privință, Zàsilkovna subliniază că limita anuală a sarcinii injuste pentru perioada 2018-2022 a crescut de trei ori, ajungând la 1,5 miliarde CZK, în comparație cu suma acceptată în decizia Comisiei privind compensația pentru îndeplinirea OSU pentru perioada 2013-2017 („Decizia privind îndeplinirea OSU din 2018”) (13). Zàsilkovna consideră că Poșta Cehă utilizează această compensație excesivă pentru a-și subvenționa încrucișat serviciile care nu sunt legate de îndeplinirea OSU, în special pe piața coletelor (14). |
(37) |
În special, Zàsilkovna consideră că Poșta Cehă primește o compensație excesivă, deoarece alocă îndeplinirii OSU costul integral al rețelei sale de livrare și transport și, prin urmare, nu atribuie în mod corespunzător o cotă din aceste costuri serviciului său Balíkovna (livrarea de colete către alte puncte de preluare decât oficiile poștale) și astfel subvenționează încrucișat acest serviciu din presupusa compensație excesivă pentru îndeplinirea OSU. Potrivit Zàsilkovna, serviciul Balíkovna este oferit „cu mult sub cost”. Zàsilkovna pare să considere că Poșta Cehă a alocat în mod eronat costurile cel puțin din 2013. |
(38) |
Zàsilkovna își susține argumentul cu privire la prețurile practicate pentru Balíkovna prin referire la prețurile proprii și la cele ale altor concurenți privați practicate pentru livrarea de colete către puncte de preluare (presupuse a fi, toate, mai ridicate). În plus, Zàsilkovna arată că prețurile pentru livrările de colete efectuate de Poșta Cehă către oficiile poștale, un serviciu care, potrivit Zàsilkovna, este foarte asemănător cu serviciul Balíkovna, întrucât cele două au un nivel ridicat de costuri comune și același nivel de eficiență a proceselor, sunt de două-trei ori mai mari. |
3.2. Plângerea formulată de PNS
(39) |
PNS susține că Poșta Cehă va fi supracompensată pentru îndeplinirea OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe. PNS susține că scenariul contrafactual al CNE nu este credibil, întrucât reducerea numărului de oficii poștale ar avea o influență semnificativă asupra veniturilor generate de Poșta Cehă din servicii care nu sunt legate de îndeplinirea OSU. PNS susține că scenariul contrafactual ar implica pierderea tuturor veniturilor generate prin servicii care nu sunt legate de îndeplinirea OSU, în valoare de 4,25 miliarde CZK (157,3 milioane EUR) anual, fapt care se presupune că nu este justificat în mod corespunzător de calculele autorităților cehe și ale Poștei Cehe. |
(40) |
PNS susține, de asemenea, că Poșta Cehă a clasificat în mod eronat anumite servicii drept servicii care nu sunt legate de îndeplinirea OSU și, astfel, a redus în mod artificial veniturile generate de OSU. Acest lucru conduce, potrivit PNS, la majorarea artificială a costului net care ar urma să fie compensat. |
(41) |
PNS observă, de asemenea, în acest sens, că Legea privind serviciile poștale a fost modificată pentru a crește semnificativ limitele pentru compensarea costurilor nete la 1,5 miliarde CZK (55,5 milioane EUR) pe an, de la o sumă inițială de 500 de milioane CZK (18,5 milioane EUR) pe an. PNS subliniază că, în Decizia privind îndeplinirea OSU din 2018, autoritățile cehe estimaseră costul net al OSU la maximum 984 de milioane CZK (36,4 milioane EUR) pe an, cu mult sub plafonul majorat. |
(42) |
PNS consideră, de asemenea, că Poșta Cehă a încălcat cerințele de transparență prevăzute în Directiva 97/67/CE a Parlamentului European și a Consiliului (15), în special în anexa 1 partea C paragraful 1, precum și la articolul 7 alineatul (5) din aceasta, prin faptul că a publica doar cuantumul compensației, nu și calculele CNE. |
(43) |
PNS susține că calculul costurilor nete ale Poștei Cehe nu este în conformitate cu anexa 1 partea B punctul 5 din Directiva 97/67/CE. Acesta din urmă prevede că „calculul se bazează pe costurile alocabile [...] elementelor de servicii identificate care nu pot fi furnizate decât în pierdere sau la costuri diferite de cele practicate în condiții comerciale normale”. PNS consideră, de asemenea, că Poșta Cehă încalcă secțiunea 33 din Legea privind serviciile poștale, care o obligă să ofere servicii care intră în domeniul de aplicare al serviciului universal la prețuri stabilite în funcție de costuri. |
(44) |
PNS susține că Poșta Cehă oferă reduceri „imense”, de până la 60 %, marilor expeditori, ceea ce duce la prețuri „extrem de scăzute”, sub nivelul costurilor. Potrivit PNS, acest lucru este rezultatul politicii tarifare proprii a Poștei Cehe și nu ar trebui înțeles ca neîncadrându-se în standardele comerciale normale în sensul Directivei 97/67/CE, cu alte cuvinte OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe, nu obligă Poșta Cehă să perceapă prețuri mai mici decât costurile. Prin urmare, calculul compensației Poștei Cehe nu poate lua în considerare eventualele pierderi care rezultă din această practică. |
(45) |
Pentru a susține acest argument, PNS a oferit un alt exemplu și observă că prețurile pentru serviciile poștale hibride (16) au crescut cu aproape 20 % în 2019, ceea ce înseamnă, în opinia PNS, că fie noul preț este prea ridicat și depășește o marjă de profit rezonabilă, fie prețul anterior, mai mic, nu a fost stabilit în funcție de costuri, întrucât ar fi fost prea scăzut pentru a acoperi costurile. |
4. MOTIVE PENTRU INIȚIEREA PROCEDURII OFICIALE DE INVESTIGARE
(46) |
La 23 iunie 2020, Comisia a inițiat procedura oficială de investigare cu privire la compensația pentru îndeplinirea OSU acordată Poștei Cehe pentru perioada 2018-2022, din cauza îndoielilor sale cu privire la compatibilitatea cu piața internă. |
(47) |
În decizia de inițiere a procedurii, Comisia și-a exprimat mai întâi îndoielile cu privire la domeniul de aplicare al OSU, astfel cum a fost definit de autoritățile cehe. Într-adevăr, OSU încredințată Poștei Cehe, astfel cum este descrisă în considerentul 22, este mai amplă decât serviciile descrise la articolul 3 din Directiva 97/67/CE. În special, Comisia a observat că OSU include ordinele de plată poștale, care nu sunt enumerate la articolul respectiv și sunt menționate în Directiva 2008/6/CE a Parlamentului European și a Consiliului (17) ca servicii suplimentare sau complementare. În plus, Comisia a considerat că publicul nu a fost consultat în mod specific cu privire la includerea ordinelor de plată poștale în domeniul de aplicare al OSU pentru perioada notificată. Ca urmare, Comisia a concluzionat că există îndoieli cu privire la faptul că OSU, astfel cum a fost definită de Cehia în Legea privind serviciile poștale (sau cel puțin ordinele de plată poștale) ar putea fi considerate un SIEG veritabil. |
(48) |
În al doilea rând și în legătură cu îndoielile referitoare la domeniul de aplicare al OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe, Comisia și-a exprimat, de asemenea, îndoiala cu privire la conformitatea cu normele Uniunii privind achizițiile publice în ceea ce privește atribuirea directă a OSU. Într-adevăr, desemnarea unui furnizor de OSU în temeiul articolului 4 alineatul (2) din Directiva 97/67/CE este posibilă dacă domeniul de aplicare al activităților desfășurate de furnizorul de OSU poate fi considerat un serviciu universal, astfel cum este definit la articolul 3 din directiva menționată. |
(49) |
În al treilea rând, în decizia de inițiere a procedurii, Comisia și-a exprimat îndoiala cu privire la cuantumul compensației care urmează să fie acordată Poștei Cehe. În această privință, Comisia și-a exprimat îndoiala cu privire la plauzibilitatea elaborării scenariului contrafactual al Poștei Cehe. În special, Comisia avea îndoieli în privința posibilității ca Poșta Cehă să închidă, în scenariul contrafactual, peste 1 000 de oficii pe care le-a utilizat în mod voluntar până la sfârșitul anului 2015. Comisia a observat că simpla intrare în vigoare, în anul 2016, a unui decret de punere în aplicare care împiedica închiderea anumitor oficii poștale nu face, în sine, ca funcționarea acestor oficii poștale să devină o povară și că Poșta Cehă ar fi putut să le închidă în orice moment înainte de intrarea în vigoare a decretului de punere în aplicare, dar a ales să nu facă acest lucru. |
(50) |
În plus, Comisia și-a exprimat îndoiala cu privire la cuantificarea impactului modificărilor propuse de Poșta Cehă asupra infrastructurii sale poștale și a frecvenței de livrare în scenariul contrafactual. În ceea ce privește cuantificarea efectului asupra cererii în scenariul contrafactual, care rezultă din reducerea infrastructurii (18), autoritățile cehe au efectuat un sondaj care a indicat, printre altele, că 29 % dintre respondenți ar înceta să mai utilizeze Poșta Cehă pentru servicii financiare în cazul în care oficiul poștal pe care îl utilizează în prezent s-ar închide, iar serviciile poștale ar fi, de asemenea, puternic afectate, întrucât 20 % dintre respondenți ar înceta să utilizeze Poșta Cehă pentru a trimite scrisori recomandate. Chiar dacă răspunsurile privind cererea, colectate în urma sondajului, nu ar trebui să conducă neapărat, în consecință, la scăderi ale cererii, potrivit autorităților cehe, în scenariul contrafactual, veniturile provenite din serviciile care nu sunt legate de îndeplinirea OSU ar scădea cu doar 4 %, iar cererea de scrisori recomandate ar scădea cu doar 1,1 %. Având în vedere cele de mai sus, Comisia și-a exprimat îndoiala cu privire la cuantificarea corectă a efectelor închiderii oficiilor poștale asupra cererii. |
(51) |
În ceea ce privește cuantificarea efectului asupra cererii în scenariul contrafactual, care rezultă din reducerea frecvenței de livrare (19), autoritățile cehe au efectuat un alt sondaj în cadrul căruia a fost inclus un eșantion de 1 002 cetățeni care au utilizat Poșta Cehă pentru a trimite scrisori în ultimele șase luni și care au răspuns la întrebarea dacă ar considera „acceptabil” faptul că scrisorile pe care le-ar trimite ar fi livrate în termen de două zile lucrătoare, nu în ziua următoare. Potrivit sondajului, [70-95] % dintre respondenți ar considera că acest lucru ar fi acceptabil, [2,5-15] % dintre respondenți ar considera că acest lucru ar fi inacceptabil, iar [2,5-15] % nu ar considera acest lucru nici acceptabil, nici inacceptabil. Potrivit autorităților cehe, ca urmare a reducerii frecvenței de livrare, volumele de scrisori nerecomandate ar scădea cu [5-15] % în scenariul contrafactual. Având în vedere cele de mai sus, Comisia și-a exprimat îndoiala, în primul rând, cu privire la faptul că acest sondaj permite formularea unor concluzii ferme privind efectele exacte ale reducerii frecvenței de livrare asupra cererii, întrucât faptul că un respondent consideră acceptabilă sau inacceptabilă o modificare a ratelor de livrare ale Poștei Cehe nu ilustrează neapărat modul în care ar fi afectată cererea. În al doilea rând, Comisia avea îndoieli că autoritățile cehe au cuantificat în mod corect acest efect asupra cererii, având în vedere discrepanța dintre rezultatele sondajului și reducerea volumelor. |
(52) |
În cele din urmă, în legătură cu CNE al OSU, Comisia și-a exprimat îndoiala cu privire la faptul că autoritățile cehe au luat în considerare în mod corect costul net pentru furnizarea DBIS. Într-adevăr, atunci când se calculează CNE al OSU, trebuie evitată orice dublă contabilizare față de CNE calculat pentru DBIS pentru care Poșta Cehă a fost însărcinată pentru aceeași perioadă („Decizia privind DBIS”) (20). În cazul de față, autoritățile cehe au calculat că CNE (OSU+DBIS) este egal cu 15,2 miliarde CZK (562,6 milioane EUR) pentru perioada 2018-2022. CNE (DBIS) este egal cu 5,2 miliarde CZK (192,5 milioane EUR) pentru aceeași perioadă (21). Rezultă un CNE (OSU) în valoare de 10,0 miliarde CZK (370,1 milioane EUR). Cu toate acestea, autoritățile cehe concluzionează că CNE (OSU) este de 12,3 miliarde CZK (455,3 milioane EUR) sau o medie de 2,5 miliarde CZK (92,5 milioane EUR) pe an. Prin urmare, autoritățile cehe par să fi comis o eroare metodologică. |
(53) |
Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că are îndoieli cu privire la estimarea CNE al OSU pentru perioada 2018-2022. Comisia a observat că, întrucât CNE a fost estimat la 12,3 miliarde CZK în pofida plafonului de 7,5 miliarde CZK (277,6 milioane EUR), incertitudinile privind CNE sunt prea semnificative pentru a exclude posibilitatea ca CNE să aibă o valoare chiar mai mică decât plafonul de compensare anticipat și ca Poșta Cehă să fie supracompensată pentru îndeplinirea OSU. |
(54) |
În al patrulea rând, Comisia și-a exprimat îndoiala cu privire la stimulentul în ceea ce privește eficiența. Într-adevăr, cuantumul maxim al compensației acordate Poștei Cehe pentru perioada 2018-2022 este prevăzut în Legea privind serviciile poștale, iar acest cuantum este fix pentru perioada de atribuire. În măsura în care plafonul de compensare al Poștei Cehe este mai mic decât CNE, Comisia ar considera abordarea respectivă acceptabilă pentru a asigura existența unui stimulent în ceea ce privește eficiența. Însă, ținând seama de incertitudinile menționate în considerentul 53 de mai sus, Comisia și-a exprimat, de asemenea, îndoiala cu privire la conformitatea OSU cu cerința referitoare la stimulentele în ceea ce privește eficiența, prevăzută la punctul 39 din Cadrul privind SIEG din 2012 (22). |
(55) |
În al cincilea rând, Comisia și-a exprimat îndoiala cu privire la îndeplinirea cerințelor de transparență prevăzute la punctul 60 din Cadrul privind SIEG din 2012. Într-adevăr, Comisia a considerat că consultarea publică menționată în considerentul 47, dacă ar fi fost necesară, ar fi trebuit publicată. |
5. OBSERVAȚIILE PĂRȚILOR INTERESATE
5.1. Zàsilkovna
(56) |
Zàsilkovna împărtășește îndoielile exprimate de Comisie în decizia de inițiere a procedurii și a prezentat observații suplimentare cu privire la compatibilitatea măsurii. |
(57) |
În special, Zàsilkovna consideră că OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe, sau cel puțin serviciile de livrare de colete, pot fi îndeplinite de operatori privați, cum este cazul în Germania, Țările de Jos și Suedia, pe bază comercială, fără niciun ajutor de stat. În acest scop, Zàsilkovna susține că actualele condiții de piață nu corespund unei disfuncționalități a pieței în ceea ce privește îndeplinirea OSU pe bază comercială și că, prin urmare, OSU nu poate fi considerat un SIEG autentic. |
(58) |
Zàsilkovna explică faptul că rețeaua sa de colete poștale îndeplinește cerința privind numărul minim de 3 200 de oficii poștale, astfel cum este prevăzută în Ordonanța Guvernului nr. N.178/2015 Coll. Zàsilkovna explică, de asemenea, că rețeaua sa poștală îndeplinește toate criteriile de calitate de bază pentru a asigura o disponibilitate suficientă și marea majoritate a criteriilor pentru a asigura o densitate suficientă. Rețeaua poștală a Zàsilkovna ar putea îndeplini foarte rapid și celelalte criterii pentru a se califica drept o rețea poștală la nivel național, necesară pentru îndeplinirea OSU, astfel cum se prevede în Decretul nr. 464/2012. |
(59) |
Zàsilkovna susține că perioadele de amortizare a activelor pentru îndeplinirea OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe, în scopul perioadei de atribuire sunt nefondate, întrucât nu este clar: care dintre activele enumerate în tabelul 1 din decizia de inițiere a procedurii urmează să fie finanțate din compensația pentru îndeplinirea OSU; când au fost achiziționate sau când urmează să fie achiziționate sau dacă perioada lor de amortizare a expirat. De asemenea, lista nu conține nicio justificare în ceea ce privește necesitatea activelor pentru îndeplinirea OSU. În opinia Zàsilkovna, o astfel de listă este complet lipsită de transparență și nu poate fi utilizată ca probă. |
(60) |
Potrivit Zàsilkovna, compensația pentru îndeplinirea OSU nu este în conformitate cu cerințele de transparență financiară prevăzute în Cadrul privind SIEG. În opinia Zàsilkovna, Poșta Cehă a inclus deja în mod oficial o parte din compensație în raportul anual pe 2019 înainte de aprobarea Comisiei și de plata compensației. În plus, Zàsilkovna susține că Poșta Cehă subvenționează în mod voluntar prețurile inferioare costurilor pentru serviciile sale care nu sunt legate de îndeplinirea OSU cu serviciile OSU, își majorează pierderile și le alocă activităților legate de îndeplinirea OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe. |
(61) |
Zàsilkovna susține, de asemenea, că autoritățile cehe au încălcat normele privind achizițiile publice prevăzute la articolul 4 alineatul (2) din Directiva 97/67/CE, întrucât criteriile relevante au fost stabilite de autoritatea de reglementare (și anume CTO) într-un mod discriminatoriu, deoarece au fost adaptate pentru Poșta Cehă. Zàsilkovna susține că: (i) mandatele poștale au fost incluse în mod intenționat în domeniul de aplicare al OSU, conferind astfel un avantaj Poștei Cehe, care era singurul operator poștal care putea oferi astfel de servicii (și anume infrastructură, rețea, logistică specială etc.) și (ii) criteriile/punctele de evaluare au fost stabilite într-un mod care a permis Poștei Cehe să colecteze majoritatea punctelor atribuite. |
(62) |
Potrivit Zàsilkovna, cuantumul CNE notificat conduce la o supracompensare a OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe, din mai multe motive, printre care următoarele:
|
(63) |
În cele din urmă, Zàsilkovna este de părere că subvenționarea încrucișată a activităților care nu sunt legate de îndeplinirea OSU, menționată în considerentul 60, constituie o problemă de sine stătătoare privind ajutorul de stat, pe care Comisia ar trebui să o evalueze separat. Potrivit Zàsilkovna, Poșta Cehă a subvenționat încrucișat prețurile inferioare costurilor pentru activitățile sale care nu sunt legate de îndeplinirea OSU. În plus, Poșta Cehă este în măsură să furnizeze aceste servicii la prețuri inferioare costurilor datorită faptului că nu partajează în mod corespunzător costurile pentru exploatarea infrastructurii și a rețelei între activitățile legate de îndeplinirea OSU și cele care nu au legătură cu OSU. |
5.2. PNS (fosta Mediaservis)
(64) |
PNS consideră că încredințarea OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe, nu este în conformitate cu punctul 13 din Cadrul privind SIEG din 2012, conform căruia statele membre nu pot să impună obligații specifice de serviciu public pentru serviciile care sunt prestate deja sau care pot fi prestate satisfăcător de către întreprinderi care își desfășoară activitatea în condiții normale de piață. În această privință, PNS susține că există mai mulți concurenți, PNS fiind unul dintre aceștia, care nu numai că sunt pregătiți și dispuși să îndeplinească OSU în Cehia, dar care, de fapt, execută deja servicii care sunt interschimbabile cu serviciile care intră în domeniul de aplicare al OSU pe întreg teritoriul Cehiei, ceea ce ar putea asigura îndeplinirea acestor OSU în aceeași măsură și la aceeași calitate ca și Poșta Cehă și la o compensare a costurilor nete mult mai scăzută sau chiar fără o astfel de compensare. |
(65) |
Potrivit PNS, mandatele poștale depășesc definiția OSU prevăzută la articolul 3 din Directiva 97/67/CE. Această dispoziție din Legea privind serviciile poștale reprezintă, prin urmare, o contradicție directă cu Directiva 97/67/CE. PNS susține, de asemenea, că includerea mandatelor poștale în OSU nu are niciun sens din punct de vedere economic, deoarece serviciile respective ar putea fi furnizate cu ușurință de bănci, precum și de alte instituții monetare profesionale, fără costuri suplimentare și cu siguranță la prețuri mai mici decât cele ale Poștei Cehe. În ceea ce privește CNE pentru mandatele poștale, PNS consideră că acesta trebuie exclus din OSU, ceea ce înseamnă o reducere de cel puțin 200 de milioane CZK (aproximativ 8 milioane EUR) anual (23). |
(66) |
De asemenea, PNS consideră că încredințarea OSU către Poșta Cehă, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe, prin atribuire directă încalcă normele privind achizițiile publice. În această privință, PNS susține că licitația pentru OSU a fost discriminatorie față de alți operatori decât Poșta Cehă. În opinia PNS, mandatele poștale au fost incluse în mod intenționat în domeniul de aplicare al OSU, conferind astfel un avantaj Poștei Cehe, care era singurul operator poștal care putea oferi astfel de servicii (și anume infrastructură, rețea, logistică specială etc.), iar criteriile/punctele de evaluare au fost stabilite într-un mod care a permis Poștei Cehe să colecteze majoritatea punctelor atribuite. |
(67) |
Potrivit PNS, simpla intrare în vigoare, în anul 2016, a unui decret de punere în aplicare care împiedica închiderea anumitor oficii poștale nu face, în sine, ca aceste oficii poștale să devină o povară – Poșta Cehă ar fi putut să le închidă în orice moment înainte de intrarea în vigoare a decretului de punere în aplicare, dar a ales să nu facă acest lucru. |
(68) |
Potrivit PNS, compensația pentru îndeplinirea OSU se bazează pe un scenariu contrafactual nerealist care presupune închiderea unor oficii poștale, dar care nu reflectă un comportament standard sau orientat spre piață al unui actor obișnuit pe piață, în timp ce numărul de oficii poștale închise este ales în mod intenționat astfel încât să susțină noua compensare a costurilor nete stabilită începând cu 2018, pentru ca aceasta să fie mai mare decât cea anterioară, pentru perioada 2013-2017. Închiderea oficiilor poștale contravine evoluției pieței, întrucât principalii concurenți ai Poștei Cehe, precum PNS și Zásilkovna, operează fiecare peste 3 000 de oficii poștale fără îndeplinirea OSU. |
(69) |
Conform PNS, CNE pentru OSU este artificial și calculat incorect, fără a lua în considerare: (i) o cuantificare adecvată a costului net care rezultă din funcționarea oficiilor care ar urma să se închidă în scenariul contrafactual; (ii) economiile generate de noul sistem de livrare, cu o frecvență redusă, al Poștei Cehe și (iii) pierderile voluntare ale serviciilor Poștei Cehe care nu sunt legate de îndeplinirea OSU, care trebuie deduse din valoarea CNE. |
(70) |
PNS susține, de asemenea, că Poșta Cehă nu își separă în mod corespunzător conturile și că alocă în mod eronat serviciilor OSU costurile aferente serviciilor care nu sunt legate de îndeplinirea OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe, și solicită apoi compensarea acestor costuri nete majorate în mod artificial ale OSU, în timp ce subvenționează încrucișat pierderile aferente elementelor care nu sunt legate de îndeplinirea OSU. PNS susține că autoritatea de reglementare, CTO, concluzionează în mod regulat că Poșta Cehă respectă cerințele din dreptul intern privind separarea conturilor, dar nu verifică în realitate dacă cheile de repartizare sunt corecte din punct de vedere material. În opinia PNS, auditorul confirmă doar faptul că Poșta Cehă a introdus în mod corect numerele în tabelele întocmite, fără să fi fost efectuată nicio evaluare materială a metodologiei privind conturile separate, nici de către CTO, nici de către un auditor, de la adoptarea de către CTO a acestei metodologii de separare a conturilor cu mai mult de 7 ani în urmă. |
(71) |
În plus, PNS subliniază că mai multe fapte sugerează că Poșta Cehă nu își îndeplinește OSU în mod eficient ca întreprindere bine gestionată. De exemplu, o organizație non-profit Hlídač státu („câine de pază al statului”), a cărei misiune este de a clarifica și de a asigura transparența funcționării guvernului ceh și a oricărei gestionări a finanțelor publice, include Poșta Cehă pe locul al doilea pe o listă neagră a entităților despre care se presupune că au un grad mic de transparență, indicând faptul că riscul de corupție este extrem de ridicat. PNS consideră, de asemenea, că finanțele Poștei Cehe sunt cheltuite în mod nejustificat, fără scop și ineficient. În consecință, toate cheltuielile de acest tip trebuie eliminate din calculul CNE, deoarece aceste costuri sunt irelevante atât pentru furnizarea serviciilor OSU, cât și pentru serviciile care nu sunt legate de îndeplinirea OSU, întrucât sunt efectuate în mod inutil (24). |
(72) |
În cele din urmă, PNS aduce în atenția Comisiei contractul dintre Poșta Cehă și Oficiul Ceh de Statistică (Český statistický úřad) privind recensământul din 2021, care a fost atribuit Poștei Cehe fără licitație publică, în pofida faptului că valoarea acestui contract se ridică la 876 859 000 CZK (aproximativ 33 de milioane EUR). PNS îndeamnă Comisia să evalueze cu atenție acest contract atribuit Poștei Cehe, întrucât remunerația pentru Poșta Cehă în temeiul contractului respectiv ar putea fi, de fapt, ajutor de stat nenotificat acordat acesteia, cu încălcarea articolului 108 alineatul (3) din TFUE. |
5.3. Poșta Cehă
(73) |
Poșta Cehă consideră că includerea mandatelor poștale în OSU a făcut obiectul unei consultări publice și, chiar dacă Comisia nu ar considera consultarea care a avut loc ca fiind o „consultare publică adecvată”, Poșta Cehă consideră că aceasta reprezintă „[un alt] instrument adecvat” prin care s-a verificat dacă includerea mandatelor poștale în OSU era necesară având în vedere interesele utilizatorilor. Poșta Cehă consideră că publicul a fost consultat cu privire la OSU în general, inclusiv la mandatele poștale, prin intermediul următoarelor instrumente:
|
(74) |
Potrivit Poștei Cehe, serviciul de mandat poștal are un efect pozitiv asupra valorii costurilor nete ale OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe (reduce valoarea acestor costuri). Ca atare, serviciul de mandat poștal își acoperă propriile costuri și contribuie la acoperirea costurilor altor componente ale OSU. Prin urmare, furnizarea serviciului de mandat poștal de către Poșta Cehă nu necesită plăți din fonduri publice. În consecință, nu este necesară îndeplinirea condițiilor prevăzute în Cadrul privind SIEG (inclusiv cerința referitoare la o consultare publică) în ceea ce privește acest serviciu, întrucât Poșta Cehă nu primește niciun ajutor de stat în acest scop. |
(75) |
Poșta Cehă nu este de acord cu afirmația Comisiei potrivit căreia impunerea unui serviciu suplimentar sau complementar în sensul considerentului 30 din Directiva 2008/6/CE exclude atribuirea directă în temeiul articolului 4 alineatul (2) din Directiva 97/67/CE, deoarece s-a verificat în mod corespunzător că există un interes public pentru a se asigura că obligația de a furniza servicii de mandat poștal a fost impusă furnizorului OSU și, în același timp, s-a verificat, prin intermediul procedurii prevăzute de Legea privind serviciile poștale, că Poșta Cehă este singura entitate capabilă să furnizeze OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe. |
(76) |
În ceea ce privește îndoielile exprimate de Comisie cu privire la scenariul contrafactual (considerentul 107 din decizia de inițiere a procedurii), Poșta Cehă a susținut că, deși nu exista nicio obligație formală de a menține un anumit număr (mai mare) de oficii poștale până în 2016, pe baza informațiilor disponibile și a discuțiilor politice de la momentul respectiv, nu exista nicio îndoială că opțiunea teoretică de reducere a numărului de oficii poștale la 2 100 era doar temporară, întrucât Poșta Cehă ar fi fost obligată prin lege să redeschidă toate oficiile poștale pe care le-a închis. O astfel de procedură ar fi absolut irațională din punct de vedere economic. În plus, Poșta Cehă susține că nu se poate deduce din aceasta niciun element în ceea ce privește scenariul contrafactual, care modelează o situație în care Poșta Cehă nu era obligată să respecte OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe, și, prin urmare, închiderea anumitor oficii poștale nu era doar temporară. |
(77) |
Poșta Cehă susține că îndoielile Comisiei cu privire la cuantificarea efectului închiderii oficiilor poștale asupra cererii în scenariul contrafactual sunt nefondate, deoarece:
|
(78) |
Poșta Cehă susține, de asemenea, că îndoielile Comisiei cu privire la cuantificarea efectului reducerii frecvenței de livrare asupra cererii în scenariul contrafactual sunt nefondate din două motive. În primul rând, din punctul de vedere al clientului, există doar o probabilitate redusă ca trimiterea sa să fie livrată în ziua următoare, prin urmare, la fel ca în marea majoritate a cazurilor, clienții nu ar observa modificarea modului de livrare decât dacă au fost informați în mod explicit cu privire la aceasta. În al doilea rând, scenariul contrafactual presupune că nu se oferă niciun alt produs de substituție adecvat (28) pentru trimiterile poștale cu o perioadă de livrare garantată, ceea ce ar putea genera, în consecință, pierderi de venituri. |
(79) |
Poșta Cehă este de părere că nu este nici pe departe compensată pentru costurile totale ale OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe, și, prin urmare, este motivată în permanență să sporească eficiența serviciilor OSU. |
(80) |
În cele din urmă, Poșta Cehă susține că punctul 60 din Cadrul privind SIEG referitor la cerințele de transparență a fost, de asemenea, respectat. În acest sens, Poșta Cehă susține că: (i) rezultatele analizei efectuate de CTO în 2016 (29) și ale consultării publice organizate de CTO în 2016 au fost publicate pe site-ul CTO (30); (ii) rezultatele consultărilor publice desfășurate în 2011 și 2012 în cadrul pregătirii și adoptării modificării aduse Legii privind serviciile poștale sunt publicate, ca parte a expunerii de motive privind modificarea (31), în biblioteca eKLEP destinată publicului (32) și pe site-ul Camerei Deputaților; și (iii) sunt disponibile rezultatele etapelor individuale ale procesului legislativ, precum și înregistrările stenografice ale fiecăreia dintre sesiunile Camerei Deputaților și ale Senatului în care a fost discutat proiectul de modificare a Legii privind serviciile poștale (33). |
6. OBSERVAȚIILE CEHIEI
6.1. Observațiile Cehiei cu privire la decizia de inițiere a procedurii
(81) |
Autoritățile cehe consideră că serviciul de mandat poștal se califică drept SIEG și, prin urmare, ar trebui inclus în domeniul de aplicare al OSU. În primul rând, acestea consideră că nu există servicii similare cu mandatele poștale care să fie furnizate pe bază comercială (34). În al doilea rând, mandatele poștale au caracterul unui serviciu public în interesul satisfacerii nevoilor publicului (în special ale categoriilor vulnerabile ale populației). În al treilea rând, domeniul de aplicare al OSU a făcut obiectul unor discuții și consultări cu publicul larg și cu părțile interesate în cursul pregătirii modificării Legii privind serviciile poștale din 2012. În cele din urmă, intenția de a impune OSU, inclusiv mandatele poștale, pentru perioada 2018-2022 s-a bazat pe concluziile desprinse în urma unei analize aprofundate a calității și a modului de furnizare și asigurare a OSU și a disponibilității sale generale pe teritoriul Cehiei, efectuată de autoritatea de reglementare, CTO. Analiza respectivă a concluzionat că nici serviciile poștale, nici serviciile de mandat poștal incluse în domeniul de aplicare al OSU nu pot fi asigurate de piață. |
(82) |
Autoritățile cehe explică faptul că obligația de a îndeplini și de a asigura îndeplinirea OSU este impusă în temeiul secțiunii 22 din Legea privind serviciile poștale pe baza unei proceduri de licitație. Condițiile acestei proceduri de licitație au fost stabilite astfel încât orice parte interesată să îndeplinească OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe, să poată participa și să fie respectate cerințele aplicabile privind transparența, egalitatea de tratament și nediscriminarea. Înainte de anunțarea procedurii de licitație, CTO a fost informat în mod neoficial că mai mulți operatori ar fi interesați să participe; totuși, un singur candidat s-a înscris în cele din urmă la procedura de licitație, și anume Poșta Cehă. Ca urmare a nerespectării uneia dintre condițiile de participare la procedura de licitație, cererea sa a fost respinsă. |
(83) |
În vederea asigurării furnizării continue a OSU în conformitate cu cerințele de calitate aplicabile pe întreg teritoriul Cehiei, autoritățile cehe au impus obligația de serviciu universal Poștei Cehe, deoarece aceasta îndeplinea cel mai bine criteriile de evaluare. Procedând astfel, autoritățile cehe au aplicat procedura prevăzută în secțiunea 22 punctul 9 din Legea privind serviciile poștale, care prevede că CTO poate impune operatorului care îndeplinește cel mai bine criteriile de evaluare, în temeiul unei decizii de acordare a unei licențe poștale, obligația de a furniza și de a asigura serviciul universal prevăzut în anunțul privind procedura de licitație. Din acest motiv, CTO a inițiat o procedură administrativă din oficiu cu Poșta Cehă cu privire la acordarea unei licențe poștale pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2018 și 31 decembrie 2022, întrucât Poșta Cehă îndeplinea cel mai bine criteriile stabilite în anunțul privind procedura de licitație. Având în vedere cele menționate mai sus în considerentele 81 și 82, în opinia autorităților cehe, în procesul de impunere a obligației de a îndeplini OSU au fost respectate toate cerințele aplicabile în materie de transparență, proporționalitate, egalitate de tratament și nediscriminare, astfel cum rezultă din Directiva 97/67/CE și din normele privind achizițiile publice, fiind astfel îndeplinite și cerințele prevăzute la punctul 19 din Cadrul privind SIEG. |
(84) |
În ceea ce privește plauzibilitatea scenariului contrafactual, autoritățile cehe clarifică faptul că, în acest scenariu, primirea și livrarea scrisorilor recomandate și a coletelor vor fi oferite nu numai la oficiile poștale, ci și la punctele poștale, împreună cu livrarea coletelor expres care nu intră în prezent în domeniul de aplicare al OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe (de exemplu, serviciile Balík Do ruky, Balík Na poštu, Balík Do balíkovny), precum și în rețeaua Balíkovna [o rețea de puncte de preluare care oferă un singur serviciu – Parcel to a Parcel Pick-up Outlet (livrarea de colete la un punct de preluare a coletelor), în limba cehă „Balík do Balíkovny”], prin adăugarea unor sucursale terțe și, prin urmare, prin crearea unei rețele externe de puncte de preluare care ar funcționa în mod similar cu cea utilizată de concurenții de pe piața cehă a coletelor. Astfel, Poșta Cehă va oferi servicii poștale în punctele poștale și în rețeaua Balíkovna, dar nu va oferi servicii comerciale nepoștale (de exemplu, servicii bancare, vânzarea de bilete de loterie) în aceste puncte. În cele din urmă, autoritățile cehe explică faptul că ceea ce ceilalți furnizori consideră „oficii poștale” în rețelele proprii de sucursale sunt doar puncte de vânzare (de exemplu, chioșcuri de ziare) și puncte de preluare (puncte de servicii ale unor terți pe bază de comision) care nu pot fi considerate echivalente cu oficiile poștale în sensul Legii privind serviciile poștale, deoarece nu îndeplinesc cerințele relevante pentru a oferi întreaga gamă de servicii OSU. Oficiile poștale ale Poștei Cehe oferă mai multe servicii și, prin urmare, sunt mai costisitoare decât punctele de vânzare și punctele de preluare ale concurenților. |
(85) |
Potrivit autorităților cehe, obligația de a asigura disponibilitatea OSU la cel puțin 3 200 de oficii poștale a fost deja impusă înainte de desemnarea furnizorului de serviciu universal pentru perioada notificată (2018-2022). Această obligație s-ar aplica oricărui furnizor de serviciu universal desemnat din Cehia. Din acest motiv, autoritățile cehe consideră că numărul de oficii poștale în care Poșta Cehă și-a oferit serviciile în perioada 2013-2015 este irelevant pentru evaluarea plauzibilității scenariului contrafactual în ceea ce privește închiderea oficiilor poștale. Totuși, autoritățile cehe explică faptul că era logic din punct de vedere economic ca Poșta Cehă să mențină în mod voluntar 1 118 oficii poștale (neobligatorii) generatoare de pierderi pentru perioada 2013-2015, deoarece se știa dinainte că aceste oficii urmau să se redeschidă în 2016. |
(86) |
Autoritățile cehe explică, de asemenea, că, pe baza datelor financiare, pierderile de venituri estimate ca urmare a închiderii oficiilor poștale în scenariul contrafactual ar fi reduse, deoarece oficiile închise generează doar o mică parte ([15-35] %) din veniturile totale generate de întreaga rețea poștală, iar o parte din veniturile provenite de la oficiile poștale care urmează să fie închise ar fi transferate către punctele poștale. Pierderea de venituri se deduce nu numai din rezultatele unui sondaj relevant, ci și din alte date, cum ar fi distanța până la cel mai apropiat oficiu poștal și disponibilitatea unui serviciu similar pe piață. |
(87) |
În ceea ce privește îndoielile exprimate de Comisie cu privire la utilizarea rezultatelor sondajului pentru cuantificarea efectului asupra cererii al reducerii în dimensiune a rețelei poștale în scenariul contrafactual, autoritățile cehe au explicat că au luat în considerare rezultatele sondajului (35), indicând că 23 % dintre respondenți ar înceta să utilizeze Poșta Cehă pentru servicii financiare care nu intră în domeniul de aplicare al OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe, în cazul în care oficiul poștal pe care îl utilizează în prezent s-ar închide. Acest procent de scădere a nivelului cererii a fost aplicat numai veniturilor din serviciile financiare realizate doar la oficiile poștale închise în scenariul contrafactual (nu tuturor veniturilor din serviciile financiare realizate la toate oficiile poștale furnizate de Poșta Cehă). Dar serviciile financiare reprezintă doar o activitate economică marginală a Poștei Cehe, veniturile provenite din acestea reprezentând mai puțin de [5-20] % din veniturile totale ale Poștei Cehe. Prin urmare, scăderea nivelului cererii în scenariul contrafactual ar fi, de asemenea, marginală. Scăderea nivelului cererii în ceea ce privește scrisorile recomandate a fost calculată în același mod. Întrucât numai [20-45] % dintre scrisorile recomandate sunt trimise de clienți de la oficiile poștale, în scenariul contrafactual se preconizează o scădere destul de redusă a nivelului cererii în acest sens. |
(88) |
În ceea ce privește cuantificarea cererii rămase migrate de la oficiile închise la cele păstrate în scenariul contrafactual, autoritățile cehe au explicat că nu preconizează că cererea rămasă a oficiilor închise ar fi aceeași din punct de vedere procentual pentru toate oficiile închise și pentru toate tipurile de servicii poștale (indiferent de proximitatea față de oficiul poștal păstrat și de prezența concurenței). În special, procentul pierderii de venituri din scrisori depinde de distanța pe care clienții trebuie să o parcurgă până la cel mai apropiat oficiu poștal (de exemplu, pentru scrisorile standard, până la 3 km, [0,5-2] %, până la 5 km, [1-3] %, până la 10 km, [2-6] % și peste 10 km, [3-8] %). O abordare diferită a fost aplicată pentru colete, în cazul cărora autoritățile cehe au utilizat un procent diferit (și anume [30-55] %) din scăderea nivelului cererii, indiferent de distanța dintre oficiul închis și cel mai apropiat oficiu poștal deschis păstrat. Această abordare s-a bazat pe faptul că piața coletelor este extrem de competitivă în Cehia, serviciile concurenților sunt disponibile în întreaga țară și, prin urmare, nu s-a luat în considerare un impact diferit asupra cererii în funcție de distanța față de cel mai apropiat oficiu poștal. În opinia autorităților cehe, transferul cererii rămase către cele mai apropiate trei oficii poștale simulează cel mai fidel transferul efectiv al clienților către celelalte oficii poștale, pe baza probabilității de deplasare a clienților. În cele din urmă, autoritățile cehe au explicat că au efectuat un sondaj specific pentru a cuantifica ipotezele menționate anterior. |
(89) |
În ceea ce privește impactul reducerii în dimensiune a rețelei de oficii poștale în scenariul contrafactual asupra funcționării generale a Poștei Cehe, autoritățile cehe au explicat că Poșta Cehă efectuează colectarea din cutiile poștale, sortarea și livrarea independent de oficiile poștale. Prin urmare, reducerea numărului de oficii poștale nu determină o creștere a costurilor de sortare. |
(90) |
Contrar îndoielilor exprimate de Comisie în considerentul 114 din decizia de inițiere a procedurii, autoritățile cehe susțin că efectul reducerii frecvenței de livrare asupra cererii a fost cuantificat corect, întrucât CTO a luat în considerare oferta de servicii de substituție care ar fi putut afecta modificarea cererii, împreună cu studiul de piață menționat în considerentul 113 din decizia de inițiere a procedurii (denumit în continuare „studiul de piață”). Autoritățile cehe explică faptul că Poșta Cehă a modificat frecvența de livrare în februarie 2020 și oferă „trimiteri economice” cu livrare în Z+n (36) și „trimiteri prioritare” cu livrare în Z+1 (37). Trimiterile economice sunt cu 7 CZK mai ieftine decât trimiterile prioritare (această diferență se aplică atât scrisorilor standard, cât și celor recomandate). Datele (38) corespunzătoare unei perioade limitate, din februarie până în mai 2020, par să indice faptul că efectul reducerii frecvenței de livrare asupra cererii ar fi destul de redus în scenariul contrafactual. |
(91) |
În plus, autoritățile cehe au explicat că au estimat capacitatea suplimentară plauzibilă necesară pentru ca Poșta Cehă să continue să funcționeze în scenariul contrafactual. În primul rând, acestea au estimat capacitatea necesară pentru transferul de la fiecare oficiu poștal închis, apoi au transformat volumul (în ore de lucru) transferat către oficiile poștale rămase și, în cele din urmă, au testat noua capacitate a oficiilor poștale rămase. Autoritățile cehe au explicat că, în cazul oficiilor poștale comerciale, capacitatea excesivă (39) este legată de OSU, deoarece cererea de servicii este stabilită la nivelul tuturor oficiilor poștale obligatorii și, prin urmare, aceste oficii poștale nu sunt pe deplin utilizate și profitabile (cererea de servicii poștale nu crește proporțional cu numărul oficiilor poștale, cu alte cuvinte mai multe oficii poștale nu înseamnă neapărat venituri mai mari). Volumul redus de muncă al acestor oficii poștale comerciale este determinat și de perioadele de vârf și de activitate redusă din timpul programului de lucru. Poșta Cehă modifică în mod flexibil numărul ghișeelor deschise, adaptându-se la perioadele de vârf și de activitate redusă, dar există o limitare a acestei adaptări din cauza programului de lucru al angajaților. |
(92) |
În ceea ce privește opinia Comisiei prezentată în considerentul 115 din decizia de inițiere a procedurii, potrivit căreia este posibil ca autoritățile cehe să fi comis o eroare metodologică în calculul CNE, autoritățile cehe presupun că aceasta este o neînțelegere și își mențin opinia potrivit căreia au luat în considerare în mod corespunzător CNE pentru DBIS în calculul CNE pentru OSU. În opinia lor, nu s-au abătut în mod substanțial de la principiile de calcul utilizate pentru perioada 2013-2017, ci doar au redefinit scenariul contrafactual pentru a reflecta situația actuală de pe piața poștală din Cehia. |
(93) |
În ceea ce privește îndoielile Comisiei cu privire la îndeplinirea cerinței prevăzute la punctul 39 din Cadrul privind SIEG, autoritățile cehe susțin că stabilirea unei sume maxime admisibile pentru acoperirea costurilor nete este un instrument utilizat frecvent pentru asigurarea eficienței furnizorului de OSU, care este astfel motivat să reducă costurile și să îmbunătățească organizarea muncii cu scopul de a reduce costurile care nu vor fi compensate. Autoritățile cehe consideră, de asemenea, că controlul calității (40) OSU de către CTO poate fi considerat un alt instrument disponibil pentru excluderea supracompensării și pentru asigurarea îndeplinirii eficiente a OSU. |
(94) |
În cele din urmă, autoritățile cehe susțin că domeniul de aplicare al OSU îndeplinește cerința de transparență prevăzută în Cadrul privind SIEG din 2012, deoarece OSU a fost impusă în urma unei consultări adecvate, astfel cum se explică în considerentul 81 de mai sus, inclusiv cu publicarea rezultatelor consultării. |
6.2. Observațiile Cehiei cu privire la observațiile terților
6.2.1. Observațiile Cehiei cu privire la observațiile formulate de Zàsilkovna
(95) |
Cehia consideră neîntemeiată argumentația formulată de Zásilkovna, care utilizează date actuale privind situația pieței pentru a răspunde concluziilor formulate de CTO la finalizarea analizei din 2016 referitoare la necesitatea de a impune OSU, întrucât situația de pe piață din 2020 diferă de situația pe baza căreia a fost impusă OSU. Decizia de a impune OSU se bazează pe rezultatul analizei efectuate în 2016. Pentru a evalua regularitatea abordării adoptate de Cehia atunci când se decide cu privire la necesitatea de a impune aceste obligații, este necesar să se evalueze situația în momentul în care a fost luată o astfel de decizie, nu situația actuală. |
(96) |
În ceea ce privește afirmația formulată de Zàsilkovna potrivit căreia OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe, nu ar trebui să fie considerată un SIEG autentic, deoarece poate fi îndeplinită de operatori privați pe bază comercială fără niciun ajutor, Cehia susține că, atunci când a impus obligația, a procedat în conformitate cu cerințele Legii privind serviciile poștale, care transpune Directiva 97/67/CE. Această procedură a confirmat faptul că serviciile OSU rămân o necesitate publică obiectivă care ar trebui impusă ca obligație. Intenția de a impune o obligație de a furniza serviciul de mandat poștal a fost inclusă în consultarea publică care a făcut parte din analiză și a fost, de asemenea, prezentată în cadrul unui atelier cu părțile interesate organizat la 5 ianuarie 2017. Totuși, Zásilkovna nu și-a exercitat dreptul de a formula observații și nu a ridicat obiecții cu privire la această intenție în cadrul consultării publice. |
(97) |
În ceea ce privește afirmația formulată de Zàsilkovna, potrivit căreia perioadele de amortizare a activelor pentru îndeplinirea OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe, în scopul perioadei de atribuire sunt nefondate, Cehia susține că perioada preconizată de amortizare a activelor Poștei Cehe a fost transmisă Comisiei în scopul notificării ajutorului de stat pentru perioada 2018-2022. Această imagine de ansamblu este în concordanță cu durata de viață preconizată a activelor prezentată în partea financiară a raportului anual al Poștei Cehe, care este verificată de un auditor, iar opinia de audit face parte din raportul anual. CTO consideră că activele enumerate sunt necesare pentru îndeplinirea OSU și consideră că perioadele de amortizare presupuse ale acestora sunt rezonabile. |
(98) |
În ceea ce privește argumentul formulat de Zàsilkovna privind presupusa încălcare a normelor de transparență financiară pentru întreprinderile publice, Cehia susține că o contabilizare a activelor și pasivelor estimate este în conformitate cu normele contabile aplicabile în Cehia, iar conturile Poștei Cehe au fost verificate de un organism competent (auditor independent). În opinia Cehiei, faptul că o parte din compensația pentru îndeplinirea OSU a fost înregistrată în conturile pentru 2019 nu dă naștere unei suspiciuni de încălcare a transparenței relațiilor financiare dintre statele membre și întreprinderile publice, ci sugerează mai degrabă că Zásilkovna a înțeles greșit informațiile menționate în raportul anual. |
(99) |
În ceea ce privește afirmația formulată de Zàsilkovna, prezentată în considerentul 61, potrivit căreia au fost încălcate normele privind achizițiile publice, Cehia susține că: (i) procedura de licitație a fost anulată din motive legale obiective și în modul prevăzut de lege, întrucât niciunul dintre participanți nu îndeplinea criteriile de eligibilitate pentru a participa la licitație; (ii) Zásilkovna nu și-a declarat, în niciun caz, interesul de a participa la procedura de licitație; (iii) înainte de depunerea ofertelor, CTO a permis tuturor potențialilor solicitanți să adreseze întrebări referitoare la condițiile și domeniul de aplicare al licitației, pentru a asigura o transparență maximă și pentru a permite tuturor să obțină toate informațiile necesare în vederea pregătirii ofertelor și (iv) CTO a început să evalueze ofertele după expirarea termenului, în conformitate cu practica standard. Procedura de licitație a fost concepută într-un mod care permitea mai multor solicitanți să participe, chiar dacă nu furnizau întregul portofoliu de servicii OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe, și, de asemenea, permitea atribuirea unui număr de licențe pentru îndeplinirea OSU pentru diferite servicii OSU unor furnizori de serviciu universal diferiți. Prin urmare, nu era necesar să se garanteze furnizarea tuturor serviciilor universale solicitate de către un singur operator. Având în vedere cele de mai sus, în opinia Cehiei, procedura de licitație nu a fost discriminatorie, ci, dimpotrivă, a fost elaborată într-un mod care permitea oricărui operator de servicii poștale să solicite desemnarea ca furnizor de serviciu universal. |
(100) |
În ceea ce privește afirmația formulată de Zàsilkovna potrivit căreia scenariul contrafactual este nerealist și a fost elaborat numai cu scopul de a crea o rezervă suficientă pentru a justifica costurile nete de 10 miliarde CZK pentru perioada 2018-2022, Cehia susține că: (i) metodologia CNE utilizată pentru calcularea costurilor nete nu este la latitudinea titularului licenței poștale, ci este prevăzută de Legea privind serviciile poștale; (ii) prețurile serviciilor Poștei Cehe, care nu sunt legate de îndeplinirea OSU, sunt luate în considerare la același nivel atât în scenariul factual, cât și în scenariul contrafactual, iar obligația de orientare în funcție de costuri nu li se aplică, spre deosebire de prețurile pentru partea de servicii a OSU; (iii) rambursarea costurilor nete este limitată de pierderea economică generată de OSU înregistrată în conturile separate de costuri și venituri; (iv) deși înainte de emiterea Ordonanței Guvernului nr. 178/2015 au fost utilizate doar 2 108 oficii poștale obligatorii pentru calcularea costurilor nete în cadrul scenariului factual, din 2016 obligația a fost extinsă la 3 200 de oficii poștale și (v) scenariul contrafactual este plauzibil și este cuantificat în mod corespunzător (a se vedea considerentele 82-89), iar Poșta Cehă funcționează în conformitate cu evoluția pieței. Cehia consideră că plafonul de compensare existent este un stimulent eficace pentru atingerea eficienței din punctul de vedere al costurilor, iar afirmația potrivit căreia scenariul contrafactual a fost modificat pentru a corespunde limitei majorate este, din motivele de mai sus, nejustificată. |
(101) |
În ceea ce privește afirmația formulată de Zàsilkovna potrivit căreia Poșta Cehă a supraestimat CNE prin faptul că nu a luat în considerare în mod corespunzător în scenariul contrafactual lansarea livrării economice în Z+n, Cehia susține că acest lucru a fost luat în considerare, de fapt, astfel cum reiese din documentația detaliată prezentată Comisiei la 18 ianuarie 2020. |
(102) |
În cele din urmă, Cehia contestă afirmațiile formulate de Zàsilkovna potrivit cărora Poșta Cehă subvenționează încrucișat activitățile pur comerciale prin înființarea a 781 de puncte de preluare Balíkovna și, ulterior, prin redirecționarea coletelor și a veniturilor aferente de la oficiile poștale mai puțin profitabile către aceste 781 de puncte de preluare pentru a crește artificial CNE și pentru a supracompensa astfel Poșta Cehă. Cehia susține că acest lucru nu este valabil deoarece: (i) Poșta Cehă trebuie să caute modalități de raționalizare a operațiunilor sale și de creștere a atractivității serviciilor sale pentru clienți și (ii) calculul CNE ia în considerare în mod corespunzător costurile nete pentru Balíkovna atât în scenariul factual, cât și în scenariul contrafactual; ca atare, serviciile Balíkovna nu conduc la supracompensare și, prin urmare, nu există nicio subvenționare încrucișată a serviciilor care nu sunt legate de îndeplinirea OSU. |
6.2.2. Observațiile Cehiei cu privire la observațiile formulate de PNS
(103) |
În mod similar opiniei Cehiei prezentate în considerentul 95 cu privire la observațiile formulate de Zàsilkovna, Cehia consideră complet neîntemeiată argumentația în care PNS utilizează datele actuale privind situația pieței pentru a răspunde concluziilor formulate de CTO la finalizarea analizei din 2016 referitoare la necesitatea de a impune obligația. |
(104) |
În mod similar opiniei Cehiei prezentate în considerentul 96 cu privire la măsura în care OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe, poate fi îndeplinită de operatori privați pe bază comercială fără niciun ajutor, Cehia susține că, atunci când a impus obligația, a respectat cerințele Legii privind serviciile poștale, care transpune Directiva 97/67/CE. În cadrul consultării publice efectuate de CTO în contextul analizei din 2016, PNS (Mediaservis s.r.o. la momentul respectiv) și-a exprimat opinia potrivit căreia impunerea OSU era încă necesară la momentul respectiv, deoarece piața nu putea furniza astfel de servicii. Cehia adaugă că, în cursul analizei din 2016, nu a fost identificat niciun alt operator ca fiind capabil să asigure, pe bază comercială, prestarea de servicii poștale într-un mod coerent cu îndeplinirea OSU. |
(105) |
În ceea ce privește afirmația PNS potrivit căreia serviciul de mandat poștal poate fi prestat de instituții financiare în același mod, dar mai ieftin decât de Poșta Cehă și, prin urmare, ar trebui exclus din domeniul de aplicare al OSU, Cehia susține că analiza din 2016, în care PNS nu s-a opus includerii mandatelor poștale în domeniul de aplicare al OSU, a concluzionat că: (i) serviciul de mandat poștal constituie o necesitate publică obiectivă; (ii) niciun alt serviciu de pe piață nu ar putea înlocui serviciul de mandat poștal și (iii) era necesar să se includă un astfel de serviciu în domeniul de aplicare al OSU. În plus, Cehia explică faptul că, pe baza informațiilor din evidențele separate ale costurilor și veniturilor, serviciul de mandat poștal nu a înregistrat pierderi în 2018 sau 2019 (profitabilitatea în ambii ani a depășit [5-25] %) și nu sunt suportate costuri nete suplimentare pentru furnizarea acestui serviciu, fapt susținut și de Poșta Cehă în scrisoarea sa către Comisie din 21 iulie 2020 (punctul 18). |
(106) |
În mod similar opiniei Cehiei prezentate în considerentul 99 cu privire la încălcarea normelor privind achizițiile publice, întrucât se presupune că criteriile de participare la o licitație pentru selectarea unui titular de licență poștală au fost concepute în mod discriminatoriu, Cehia este de părere că procedura de licitație nu a fost discriminatorie, ci, dimpotrivă, a fost concepută într-un mod care să permită oricărui operator de servicii poștale să solicite să fie desemnat drept furnizor de serviciu universal. |
(107) |
În ceea ce privește afirmația formulată de PNS potrivit căreia Poșta Cehă este supracompensată, deoarece numărul de oficii poștale care nu ar fi fost operate de Poșta Cehă dacă nu ar fi fost impusă nicio obligație a fost modificat în mod intenționat pentru a avea ca rezultat un CNE mai ridicat, în legătură cu creșterea limitei compensației începând din 2018, Cehia susține, în conformitate cu explicațiile sale din considerentul 100, că: (i) modificarea numărului de oficii poștale care ar urma să fie închise în scenariul contrafactual rezultă din modificarea obligației de a opera un număr mai mare de oficii poștale; (ii) închiderea oficiilor poștale a fost cuantificată corect în scenariul contrafactual și (iii) exploatarea și dezvoltarea globală a rețelei Poștei Cehe sunt în concordanță cu evoluția pieței. |
(108) |
În ceea ce privește afirmația formulată de PNS potrivit căreia livrarea cu două viteze utilizată de Poșta Cehă (prioritară Z+1 și economică Z+n), introdusă în februarie 2020, încalcă obligația de a garanta livrarea poștală în fiecare zi lucrătoare, Cehia susține că: (i) Poșta Cehă este în continuare obligată să garanteze livrarea la orice adresă în fiecare zi lucrătoare, în cazul în care clienții solicită acest lucru; (ii) clienții exprimă această cerere plătind pentru livrarea poștală prioritară, iar trimiterea poștală este livrată în regimul Z+1 și (iii) modificarea serviciilor oferite de Poșta Cehă sub forma a două viteze de livrare și economiile de costuri rezultate au fost luate în considerare în mod corespunzător la stabilirea unei estimări a costurilor nete în sensul prezentei notificări. |
(109) |
În ceea ce privește afirmația formulată de PNS potrivit căreia Poșta Cehă utilizează în mod abuziv compensația pentru îndeplinirea OSU pentru a finanța încrucișat serviciile pe care le furnizează în afara domeniului de aplicare al OSU și pentru a oferi servicii care nu sunt legate de îndeplinirea OSU la prețuri extrem de scăzute, Cehia susține că exemplul de comparație a prețurilor între două servicii, „trimitere poștală obișnuită economică” și „trimitere poștală directă”, prezentat de PNS pentru a ilustra această afirmație, nu este adecvat. În timp ce serviciul de „trimitere poștală obișnuită” (obyčejné psaní) este disponibil pentru oricine, poate fi trimis prin depunerea la orice oficiu poștal al Poștei Cehe sau prin introducerea într-o căsuță poștală și nu există un volum minim de trimiteri poștale individuale (41), serviciul de „trimitere poștală directă” (obchodní psaní) este destinat expeditorilor de volume mari, cu minimum 500 de trimiteri poștale de dimensiuni identice, și nu poate fi utilizat decât în baza unui contract cu Poșta Cehă și numai de la anumite oficii poștale, iar trimiterile poștale respective trebuie să fie preprocesate (sortate și grupate) în conformitate cu cerințele prevăzute în prealabil în contract. În plus, aceste trimiteri poștale pot conține numai ziare, reviste, cărți, broșuri, cataloage, pliante sau materiale tipărite cu caracter exclusiv promoțional, informații destinate membrilor cluburilor de clienți și de fidelitate, precum și comunicări care vizează strângerea de fonduri sau alte resurse pentru activități desfășurate în interes public de către organizații sau persoane fizice. Diferența dintre prețurile celor două servicii reflectă diferențele menționate mai sus în ceea ce privește calitatea și resursele întreprinderii consumate pentru prestarea fiecărui serviciu. În plus, Cehia reamintește hotărârea Tribunalului în cauza První novinová společnost (42), care concluzionează că un operator care îndeplinește OSU nu este împiedicat în niciun fel de Cadrul privind SIEG să aloce în mod liber compensația plătită în acest scop altor servicii. |
(110) |
Cehia respinge afirmațiile formulate de PNS potrivit cărora: (i) costurile serviciilor care nu sunt legate de îndeplinirea OSU sunt alocate în mod incorect îndeplinirii OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe, pentru a crea impresia că îndeplinirea OSU reprezintă o sarcină financiară semnificativă pentru Poșta Cehă; (ii) normele care reglementează alocarea costurilor și a veniturilor în scopul păstrării unei contabilități separate sunt în întregime la latitudinea titularului licenței poștale și (iii) CTO nu examinează în niciun fel dacă normele de alocare (cheile de repartizare) sunt corecte din punct de vedere factual. Cehia susține că titularii de licențe poștale din Cehia sunt obligați să prezinte CTO normele lor de alocare în vederea aprobării în temeiul secțiunii 33a punctul 4 din Legea privind serviciile poștale, care stabilește, de asemenea, competența CTO de a examina și de a aproba aceste norme. Normele de alocare aprobate includ o descriere detaliată a principiului care reglementează alocarea costurilor și a veniturilor din contabilitatea financiară la nivelul de detaliere necesar pentru înregistrări separate ale costurilor și veniturilor, astfel cum se solicită titularilor de licențe poștale prin Legea privind serviciile poștale și în conformitate cu Decretul nr. 465/2012 de punere în aplicare a legii respective. Având în vedere cele de mai sus, în opinia Cehiei, conturile Poștei Cehe sunt separate în mod corespunzător între OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe, și serviciile care nu sunt legate de îndeplinirea OSU. |
(111) |
În cele din urmă, în ceea ce privește afirmațiile formulate de PNS, prezentate în considerentul 71, potrivit cărora Poșta Cehă cheltuiește „în mod nejustificat, fără scop și ineficient” în contextul unor „contracte, tranzacții și circumstanțe îndoielnice”, Cehia susține că eficacitatea și eficiența cheltuielilor Poștei Cehe sunt monitorizate de fondatorul său, și anume Ministerul Afacerilor Interne, iar în paralel Poșta Cehă a pus în aplicare propriul program intern de conformitate corporativă împotriva corupției și a altor forme de abatere (43); în cazul în care, în pofida tuturor măsurilor în vigoare, există îndoieli cu privire la eventuale practici neloiale în atribuirea unui anumit contract, problema este soluționată de autoritățile competente, cum ar fi Tribunalul Municipal din Praga. |
7. EVALUAREA MĂSURII
7.1. Existența ajutorului
(112) |
În conformitate cu articolul 107 alineatul (1) din TFUE, „sunt incompatibile cu piața internă ajutoarele acordate de state sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice formă, care denaturează sau amenință să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi sau a producerii anumitor bunuri, în măsura în care acestea afectează schimburile comerciale dintre statele membre”. |
(113) |
Prin urmare, pentru ca o măsură să fie calificată drept ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele patru condiții: (i) măsura trebuie să fie imputabilă statului membru și să fie acordată prin intermediul resurselor de stat; (ii) trebuie să confere un avantaj economic întreprinderilor; (iii) avantajul trebuie să fie selectiv; și (iv) măsura trebuie să denatureze sau să amenințe să denatureze concurența și să afecteze schimburile comerciale dintre statele membre. |
7.2. Ajutor imputabil statului și existența resurselor de stat
(114) |
Pentru a fi încadrată ca ajutor de stat, o măsură trebuie să fie imputabilă statului și acordată direct sau indirect prin intermediul resurselor de stat. |
(115) |
Compensația pentru îndeplinirea OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe, este plătită de Cehia din bugetul propriu și este administrată de CTO. CTO stabilește cuantumul compensației în conformitate cu procedura prevăzută de Legea privind serviciile poștale (a se vedea secțiunea 8.2.2). |
(116) |
Prin urmare, compensația acordată Poștei Cehe pentru îndeplinirea OSU este imputabilă statului și este acordată prin intermediul resurselor de stat. |
7.3. Ajutor acordat unei întreprinderi
(117) |
Finanțarea publică acordată unei entități poate fi calificată drept ajutor de stat numai în cazul în care respectiva entitate este o „întreprindere” în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE. CJUE a definit în mod sistematic întreprinderile ca fiind entități care desfășoară o activitate economică (44). Calificarea unei entități ca întreprindere depinde, așadar, de natura activității acesteia, indiferent de statutul juridic al entității sau de modul în care este finanțată (45). În principiu, o activitate trebuie să fie considerată ca fiind de natură economică atunci când aceasta constă în oferirea de bunuri și servicii pe o piață (46). O entitate care desfășoară atât activități economice, cât și activități neeconomice trebuie considerată ca fiind o întreprindere numai în ceea ce privește prima categorie de activități (47). |
(118) |
În cazul de față, Poșta Cehă oferă servicii poștale contra cost pe piața poștală din Cehia și în concurență cu alți furnizori. Furnizarea de servicii poștale pe această piață constituie o activitate economică. Statul compensează Poșta Cehă pentru furnizarea anumitor servicii (OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe) și, prin urmare, compensează o activitate economică. În consecință, în ceea ce privește activitățile finanțate prin măsurile în cauză, Poșta Cehă se califică drept întreprindere. |
7.4. Avantajul
(119) |
Un avantaj în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE este orice avantaj economic pe care o întreprindere nu l-ar fi obținut în condiții normale de piață, și anume în absența intervenției statului (48). Doar efectul măsurii asupra întreprinderii este relevant, nu și cauza sau obiectivul intervenției statului (49). Ori de câte ori situația financiară a unei întreprinderi se îmbunătățește ca urmare a intervenției statului, se poate concluziona că există un avantaj. |
(120) |
Compensația pentru îndeplinirea OSU este destinată să acopere integral sau parțial costul net suportat de Poșta Cehă pentru îndeplinirea OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe. În absența intervenției statului, Poșta Cehă ar trebui să suporte singură aceste costuri. Măsura care face obiectul evaluării scutește Poșta Cehă de o parte din costurile activităților sale economice și îi îmbunătățește situația financiară. În consecință, fără a aduce atingere întrebării dacă măsura respectă condițiile stabilite de Curtea de Justiție în hotărârea pronunțată în cauza C-280/00 Altmark (50), măsura care face obiectul evaluării acordă prima facie un avantaj Poștei Cehe. |
Respectarea criteriilor Altmark
(121) |
Se consideră că o compensație pentru obligația de serviciu public acordată unei întreprinderi care îndeplinește cele patru criterii stabilite în Hotărârea Altmark nu acordă niciun avantaj economic și, prin urmare, nu constituie ajutor de stat. Cele patru criterii, care sunt cumulative, sunt următoarele:
|
(122) |
În ceea ce privește compensația acordată Poștei Cehe în perioada analizată, autoritățile cehe recunosc că al patrulea criteriu Altmark nu este îndeplinit. Și Comisia consideră că al patrulea criteriu Altmark nu este îndeplinit, întrucât, în absența unei proceduri de achiziții publice care să permită selectarea ofertantului capabil să furnizeze serviciul la cel mai scăzut cost pentru comunitate (51), autoritățile cehe nu au reușit să demonstreze că nivelul compensației a fost stabilit pe baza unei analize a costurilor unei întreprinderi bine gestionate din cadrul aceluiași sector, luându-se în considerare veniturile și un profit rezonabil. |
(123) |
Având în vedere caracterul cumulativ al celor patru criterii Altmark, în cazul în care unul dintre acestea nu este îndeplinit, se va considera că compensația constituie un avantaj în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE. Întrucât cel puțin unul dintre cele patru criterii Altmark nu este îndeplinit în cazul de față, Comisia concluzionează că compensația pentru îndeplinirea OSU acordă un avantaj Poștei Cehe. |
7.5. Selectivitatea
(124) |
Articolul 107 alineatul (1) din TFUE prevede că, pentru a fi definită ca ajutor de stat, o măsură trebuie să favorizeze anumite întreprinderi sau producerea anumitor bunuri. Comisia observă că compensația pentru îndeplinirea OSU va fi acordată numai Poștei Cehe. Având în vedere că prezenta cauză se referă la o măsură de ajutor individual, identificarea avantajului economic (a se vedea considerentele 119-123) este suficientă pentru a susține prezumția că măsura este selectivă (52). În orice caz, nu rezultă că alte întreprinderi din același sector sau din alte sectoare care se află într-o situație de fapt și de drept comparabilă ar beneficia de același avantaj. Prin urmare, măsura este selectivă în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE. |
7.6. Efectul asupra schimburilor comerciale și denaturarea concurenței
(125) |
Sprijinul public acordat întreprinderilor constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE dacă „denaturează sau amenință să denatureze concurența” și numai în măsura în care „afectează schimburile comerciale dintre statele membre”. |
(126) |
În ceea ce privește denaturarea concurenței, se consideră că o măsură acordată de un stat denaturează sau amenință să denatureze concurența în cazul în care aceasta este susceptibilă să consolideze poziția concurențială a beneficiarului în raport cu celelalte întreprinderi cu care acesta concurează (53). În practică, o denaturare a concurenței este prezumată atunci când un stat acordă un avantaj financiar unei întreprinderi dintr-un sector liberalizat în care există sau ar putea exista concurență. |
(127) |
În ceea ce privește efectul asupra schimburilor comerciale, jurisprudența Curții de Justiție a stabilit că orice acordare de ajutor unei întreprinderi care își desfășoară activitățile pe piața internă poate fi susceptibilă să afecteze schimburile comerciale dintre statele membre (54). În domeniul ajutoarelor de stat, un efect asupra schimburilor comerciale nu este exclus a priori de caracterul local sau regional al serviciului furnizat. Deși nu există un prag sau un procentaj strict sub care se poate considera că schimburile comerciale dintre statele membre nu sunt afectate, domeniul de aplicare limitat al activității economice, care poate fi dovedit printr-o cifră de afaceri foarte scăzută, face ca prezența unui efect asupra schimburilor comerciale să fie mai puțin probabilă. |
(128) |
În ceea ce privește cauza de față, Comisia observă că Poșta Cehă își desfășoară activitatea pe piața poștală din Cehia, care a fost liberalizată începând cu 1 ianuarie 2013. Prin urmare, Poșta Cehă funcționează în concurență cu alți furnizori. |
(129) |
Anumiți concurenți ai Poștei Cehe, în special concurenții care furnizează servicii de livrare de colete, fac parte din grupuri internaționale care își desfășoară activitatea și în alte state membre (de exemplu, DPD). |
(130) |
Prin urmare, există schimburi comerciale între statele membre în sectorul poștal, iar compensația pentru obligația de serviciu public acordată Poștei Cehe consolidează poziția acesteia față de alte întreprinderi poștale care concurează în cadrul comerțului din interiorul Uniunii. |
(131) |
Comisia concluzionează că compensația acordată Poștei Cehe pentru îndeplinirea OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe, este susceptibilă să afecteze schimburile comerciale și să denatureze concurența. |
7.7. Concluzie
(132) |
Pe baza celor de mai sus, Comisia concluzionează că compensația acordată Poștei Cehe pentru îndeplinirea OSU în perioada 2018-2022 îndeplinește criteriile prevăzute la articolul 107 alineatul (1) din TFUE și, prin urmare, măsura constituie ajutor de stat în sensul dispoziției respective. |
7.8. Legalitatea măsurilor de ajutor notificate Comisiei
(133) |
În temeiul secțiunilor 34c și 34d din Legea privind serviciile poștale, Poșta Cehă are dreptul de a primi o compensație anuală egală cu costurile nete (plafonată la 1,5 miliarde CZK în cazul în care costurile nete sunt mai mari de 1,5 miliarde CZK) după verificarea de către CTO a costurilor nete ale Poștei Cehe. Într-adevăr, secțiunea 34c punctul 3 din Legea privind serviciile poștale prevede că „statul, prin intermediul [CTO], rambursează costurile nete provizorii titularului licenței poștale [...]”. În plus, secțiunea 34d punctul 4 din Legea privind serviciile poștale prevede că „statul plătește, prin intermediul [CTO], o sumă egală cu diferența dintre [costurile nete provizorii și costurile nete definitive care reprezintă o sarcină injustă] titularului licenței poștale [...]”. |
(134) |
În urma verificării de către CTO a costurilor nete ale Poștei Cehe, Poșta Cehă a înregistrat deja compensația anuală pentru anii 2018-2022 în conturile sale, chiar dacă compensația respectivă nu este încă plătită (55). |
(135) |
În consecință, Comisia consideră că compensația pentru îndeplinirea OSU constituie ajutor ilegal în sensul articolului 1 litera (f) din regulamentul de procedură. |
8. EVALUAREA COMPATIBILITĂȚII
8.1. Compatibilitate în temeiul articolului 106 alineatul (2) din TFUE
(136) |
În măsura în care compensația pentru îndeplinirea OSU de care beneficiază Poșta Cehă constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE, trebuie evaluată compatibilitatea acesteia cu piața internă. |
(137) |
Autoritățile cehe consideră că compensația pentru îndeplinirea OSU constituie o compensație pentru îndeplinirea SIEG. Prin urmare, compatibilitatea unei astfel de compensații cu piața internă trebuie evaluată în temeiul articolului 106 alineatul (2) din TFUE. |
(138) |
Articolul 106 alineatul (2) TFUE prevede că: „Întreprinderile care au sarcina de a gestiona serviciile de interes economic general sau care prezintă caracter de monopol fiscal se supun normelor tratatelor și, în special, regulilor de concurență, în măsura în care aplicarea acestor norme nu împiedică, în drept sau în fapt, îndeplinirea misiunii speciale care le-a fost încredințată. Dezvoltarea schimburilor comerciale nu trebuie să fie afectată într-o măsură care contravine intereselor Uniunii.”. |
(139) |
În conformitate cu această dispoziție, Comisia poate declara compensația pentru SIEG ca fiind compatibilă cu piața internă, sub rezerva îndeplinirii anumitor condiții. Comisia a stabilit condițiile în care aplică articolul 106 alineatul (2) din TFUE în Decizia privind SIEG din 2012 (56) și în Cadrul privind SIEG din 2012. |
(140) |
Autoritățile cehe au notificat o compensație până la un cuantum maxim anual de 1,5 miliarde CZK (55,5 milioane EUR). În măsura în care compensația care urmează să fie acordată Poștei Cehe depășește 15 milioane EUR pe an, compensația respectivă nu intră în domeniul de aplicare al Deciziei privind SIEG din 2012, astfel cum se prevede la articolul 2 din aceasta. |
(141) |
Ajutoarele de stat care nu intră în domeniul de aplicare al Deciziei privind SIEG din 2012 pot fi declarate compatibile cu articolul 106 alineatul (2) din TFUE dacă acestea sunt necesare pentru prestarea SIEG în cauză și nu afectează dezvoltarea schimburilor comerciale astfel încât să contravină intereselor Uniunii (57). În această privință, Cadrul privind SIEG din 2012 stabilește orientările pentru evaluarea compatibilității compensației pentru SIEG. |
8.2. Conformitatea cu Cadrul privind SIEG din 2012
(142) |
Pentru a evalua compatibilitatea compensației pentru îndeplinirea OSU acordate Poștei Cehe, Cadrul privind SIEG din 2012 descrie condițiile relevante care trebuie îndeplinite. Aceste condiții sunt enumerate în cele ce urmează. |
8.2.1. Serviciu de interes economic general autentic, astfel cum este menționat la articolul 106 din TFUE
(143) |
Astfel cum se indică la punctul 46 din Comunicarea Comisiei privind SIEG (58), statele membre au o largă marjă de apreciere în ceea ce privește natura serviciilor care ar putea fi clasificate ca fiind SIEG. Competența Comisiei se limitează la a verifica dacă marja de apreciere se aplică fără erori vădite în ceea ce privește definirea SIEG și la a evalua orice ajutor de stat pe care îl presupune compensația. Punctul 56 din Cadrul privind SIEG din 2012 confirmă marja largă de apreciere a statelor membre în ceea ce privește definirea SIEG. |
(144) |
Pentru a demonstra că respectiva compensație este acordată pentru un SIEG autentic, „statele membre ar trebui să demonstreze [atunci când acordă compensații în temeiul Cadrului privind SIEG (59)] faptul că au acordat o atenție corespunzătoare necesităților de serviciu public sprijinite, printr-o consultare publică sau prin alte instrumente adecvate, pentru a ține seama de interesele utilizatorilor și ale furnizorilor”. |
(145) |
OSU, astfel este definită la articolul 3 din Directiva 97/67/CE, este recunoscută ca SIEG (60) autentic. Prin urmare, statele membre nu trebuie să demonstreze, printr-o consultare publică sau prin alte instrumente adecvate, că au luat în considerare necesitățile de serviciu public atunci când încredințează unui furnizor OSU, astfel cum este definită la articolul 3. |
(146) |
Totuși, OSU încredințată Poștei Cehe, astfel cum este descrisă în considerentul 22, este mai amplă decât serviciile descrise la articolul 3 din Directiva 97/67/CE. În special, OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe, include serviciile poștale („SIEG poștal”), astfel cum sunt definite în dispoziția respectivă, precum și serviciile de mandat poștal, care nu sunt enumerate în dispoziția respectivă și sunt menționate în Directiva 2008/6/CE ca servicii suplimentare sau complementare care pot fi puse la dispoziție la nivel național. |
(147) |
Autoritățile cehe au explicat că, întrucât serviciile de mandat poștal sunt profitabile, includerea lor în domeniul de aplicare al OSU nu crește costul net, ci, dimpotrivă, are un efect pozitiv asupra valorii costurilor nete ale OSU (scade valoarea acestora). Autoritățile cehe au explicat, de asemenea, că serviciile de mandat poștal nu reprezintă un drept exclusiv. Acestea sunt servicii necesare pentru a răspunde nevoilor publicului și ale autorităților în ceea ce privește anumite plăți. Din punctul de vedere al Legii privind serviciile poștale, serviciile de mandat poștal fac parte din OSU, iar obligația de a le furniza poate fi impusă separat sau împreună cu alte servicii poștale de bază. |
(148) |
Comisia consideră că serviciile de mandat poștal nu sunt incluse în domeniul de aplicare al OSU, astfel cum este definită la articolul 3 din Directiva 97/67/CE. Totuși, potrivit considerentului 30 din Directiva 2008/6/CE, statele membre pot decide să pună la dispoziția publicului, pe teritoriul lor național, servicii suplimentare sau complementare, cum ar fi serviciul de mandat poștal, cu excepția celor referitoare la obligațiile de serviciu universal, astfel cum sunt definite în Directiva 97/67/CE. Statele membre pot impune obligații de a presta astfel de servicii furnizorului de serviciu universal. |
(149) |
Comisia observă că CTO a luat decizia de a clasifica serviciile poștale și serviciile de mandat poștal, incluse în domeniul de aplicare al OSU, drept SIEG autentice în 2016, în contextul unei analize periodice pe 5 ani, având în vedere condițiile de piață de la momentul respectiv, și anume din 2016. În plus, în cadrul analizei din 2016, nici Zàsilkovna, nici PNS nu au contestat necesitatea publică a unor astfel de servicii poștale și de mandat poștal. Acestea nu au contestat nici decizia CTO de a impune aceste SIEG pe baza unei disfuncționalități a pieței. |
(150) |
În ceea ce privește afirmațiile formulate de Zàsilkovna și prezentate în considerentele 57 și 58, precum și afirmațiile formulate de PNS și prezentate în considerentele 64 și 65, potrivit cărora, pe baza condițiilor actuale de piață, nu există nicio disfuncționalitate a pieței pentru serviciile poștale sau pentru serviciile de mandat poștal, Comisia observă că autoritățile cehe dispun de o marjă de apreciere în ceea ce privește organizarea și asigurarea furnizării SIEG. În acest scop, autoritățile cehe au efectuat o analiză periodică pe 5 ani atât a serviciilor poștale, cât și a serviciilor de mandat poștal, pe baza căreia evaluează necesitățile publice, precum și condițiile de piață de la momentul analizei. Analiza prin care s-a evaluat necesitatea de a impune obligația pentru ambele servicii pentru perioada actuală, 2018-2022, a fost efectuată în 2016 și a concluzionat că exista o disfuncționalitate a pieței atât pentru servicii poștale, cât și pentru mandatele poștale. Condițiile actuale de piață, precum și potențialele evoluții viitoare au fost luate în considerare în cadrul analizei din 2021 referitoare la perioada 2023-2027. |
(151) |
Astfel cum se subliniază în considerentele 4-8 din Directiva 2008/6/CE, serviciile poștale universale, astfel cum sunt definite în temeiul articolului 3 din Directiva 97/67/CE, sunt recunoscute ca SIEG autentic (61). Întrucât serviciile poștale incluse în domeniul de aplicare al OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe, încredințate Poștei Cehe corespund cerințelor prevăzute în Directiva 97/67/CE, Comisia consideră că Cehia nu trebuie să demonstreze că a luat în considerare necesitățile de serviciu public prin intermediul unei consultări publice sau al altor instrumente adecvate. Prin urmare, Comisia consideră că punctul 14 din Cadrul privind SIEG este respectat în ceea ce privește aceste servicii. |
(152) |
În ceea ce privește serviciile de mandat poștal, Comisia consideră că Cehia a demonstrat că a luat în considerare necesitățile de serviciu public printr-o consultare publică sau prin alte instrumente adecvate, astfel cum se explică în considerentele 73, 81, 95, 96 și 103-105. Pe baza informațiilor furnizate în cursul procedurii de investigare, Comisia consideră că serviciul de mandat poștal prestat de Poșta Cehă constituie un SIEG autentic („SIEG MP”). În special, autoritățile cehe au explicat că serviciile similare disponibile pe piață nu îndeplineau cerințele în ceea ce privește livrarea, domeniul de aplicare teritorial sau accesibilitatea prețului. Având în vedere cele de mai sus, Comisia consideră că cerința prevăzută la punctul 14 din Cadrul privind SIEG din 2012 în ceea ce privește mandatele poștale a fost îndeplinită. |
8.2.2. Necesitatea unui act de atribuire care să precizeze obligațiile de serviciu public și metodele de calcul al compensației
(153) |
Astfel cum se arată la punctul 15 din Cadrul privind SIEG din 2012, prestarea unui SIEG, în sensul articolului 106 din TFUE, trebuie să fie încredințată întreprinderii în cauză prin unul sau mai multe acte oficiale. Astfel cum se prevede la punctul 16 din Cadrul privind SIEG din 2012, aceste acte de atribuire trebuie să precizeze, în special:
|
(154) |
Poșta Cehă a fost desemnată drept furnizor de OSU în perioada 1 ianuarie 2018-31 decembrie 2022 printr-o decizie a CTO (a se vedea considerentul 21). Actul de atribuire către Poșta Cehă precizează conținutul obligației de serviciu public și teritoriul în cauză (a se vedea considerentele 22-23). Mecanismul de compensare și metodologia utilizată pentru calcularea compensației sunt prevăzute în Legea privind serviciile poștale și sunt descrise în secțiunea 2.4.2. |
(155) |
Autoritățile cehe au confirmat că nu există drepturi exclusive în ceea ce privește serviciile poștale atribuite Poștei Cehe în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) din Directiva 97/67/CE. În ceea ce privește modalitățile de evitare și recuperare a supracompensării, mecanismul de compensare asigură calcularea și revizuirea ex post a compensației, evitând supracompensarea Poștei Cehe (a se vedea secțiunea 8.2.10). |
(156) |
În ceea ce privește afirmațiile reclamanților, prezentate în considerentele 35 și 42, potrivit cărora Poșta Cehă a încălcat cerințele de transparență prevăzute în Cadrul privind SIEG, precum și în Directiva 97/67/CE prin nepublicarea calculelor CNE, Comisia observă că cerințele de transparență prevăzute la punctul 60 din Cadrul privind SIEG se referă la: (i) rezultatele consultării publice sau alte instrumente adecvate; (ii) natura și durata obligațiilor de serviciu public; (iii) întreprinderea și, dacă este cazul, teritoriul în cauză și (iv) sumele reprezentând ajutorul acordat anual întreprinderii. Articolul (7) alineatul (5) din Directiva 97/67/CE prevede că, atunci când un stat membru decide să introducă un mecanism de compensare din fonduri publice a furnizorului (furnizorilor) de serviciu universal, o astfel de decizie ar trebui să se bazeze pe criterii obiective și ușor de verificat și să fie făcută publică. Prin urmare, nici Cadrul privind SIEG, nici Directiva 97/96/CE nu impun ca calculele CNE să fie puse la dispoziția publicului. Astfel cum s-a explicat deja în considerentul 155, mecanismul și parametrii utilizați pentru calcularea compensației sunt prevăzuți în Legea privind serviciile poștale și, prin urmare, sunt disponibili publicului. Prin urmare, Comisia consideră că aceste afirmații ale reclamanților sunt nefondate. |
(157) |
Comisia observă, de asemenea, că OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe, încredințată Poștei Cehe constă în două SIEG, SIEG poștal, în sensul Directivei 97/67/CE, și SIEG MP. Actul de atribuire include natura și durata obligațiilor de serviciu public; întreprinderea și, dacă este cazul, teritoriul în cauză; și cuantumul ajutorului acordat anual întreprinderii pentru ambele SIEG. Comisia consideră că faptul că ambele SIEG sunt încredințate prin același act de atribuire nu încalcă cerințele de transparență prevăzute în Cadrul privind SIEG și nici pe cele prevăzute în Directiva 97/67/CE. |
(158) |
În concluzie, Comisia consideră că încredințarea SIEG Poștei Cehe pentru perioada 2018-2022 este în conformitate cu cerințele Cadrului privind SIEG din 2012. |
8.2.3. Durata perioadei de valabilitate a actului de atribuire
(159) |
Astfel cum se arată în secțiunea 2.4 din Cadrul privind SIEG din 2012, „[p]erioada de valabilitate a actului de atribuire ar trebui să fie justificată prin trimitere la criterii obiective, cum ar fi necesitatea amortizării activelor fixe netransferabile. În principiu, perioada de valabilitate a actului de atribuire nu ar trebui să depășească perioada necesară pentru amortizarea celor mai importante active necesare pentru prestarea SIEG.”. |
(160) |
Poșta Cehă a fost desemnată de CTO drept furnizor de OSU pentru perioada 1 ianuarie 2018-31 decembrie 2022, deci pentru o perioadă de 5 ani. |
(161) |
Potrivit autorităților cehe, perioada de atribuire a fost stabilită în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Directiva 97/67/CE, care impune ca durata desemnării să ofere o perioadă suficientă pentru a obține un randament al investițiilor. |
(162) |
Autoritățile cehe au explicat că durata de 5 ani a atribuirii serviciilor Poștei Cehe poate fi justificată în raport cu perioada de amortizare preconizată a celor mai importante active necesare pentru îndeplinirea OSU. Investițiile realizate de Poșta Cehă în active fixe pentru a asigura îndeplinirea OSU au perioade de amortizare contabilă care variază foarte mult (a se vedea tabelul 4). Autoritățile cehe au explicat, de asemenea, că, în Cehia, fiecare întreprindere trebuie să creeze un plan de amortizare în conformitate cu secțiunea 28 punctul 6 din Legea contabilității (Legea nr. 563/1991 Coll.). Legea contabilității nu stabilește o perioadă de amortizare exactă pentru fiecare tip de activ; însă perioada de amortizare ar trebui să corespundă perioadei de utilizare, deoarece datele contabile trebuie să prezinte o imagine fiabilă a realității. De asemenea, perioada de amortizare este verificată de un auditor financiar. Întreprinderile publică planul de amortizare în situațiile lor financiare, iar acesta trebuie actualizat anual. Sursa de date utilizată pentru a stabili perioada de amortizare preconizată a fost situația financiară a Poștei Cehe. În orice caz, durata perioadei de valabilitate a actului de atribuire se stabilește atunci când se inițiază procedura de acordare a unei licențe poștale, și anume înainte ca licența poștală să fie acordată unui anumit furnizor de servicii poștale. Perioada de 5 ani este perioada standard stabilită de autoritățile cehe în contextul procedurilor lor de organizare și asigurare a furnizării SIEG, având în vedere evoluția pieței și nevoile societății. În cele din urmă, autoritățile cehe susțin, de asemenea, că durata atribuirii este conformă cu practica din alte state membre (62). |
(163) |
În ceea ce privește afirmația formulată de Zàsilkovna și prezentată în considerentul 59, potrivit căreia perioadele de amortizare în scopul stabilirii perioadei de atribuire sunt nefondate, întrucât nu este clar care dintre activele enumerate în tabelul 1 din decizia de inițiere a procedurii urmează să fie finanțate din compensația pentru îndeplinirea OSU, când au fost achiziționate sau când urmează să fie achiziționate activele respective sau dacă perioada lor de amortizare a expirat, Comisia observă că durata perioadei de valabilitate a actului de atribuire este prestabilită, în contextul procedurilor instituite de Cehia pentru a organiza și a asigura îndeplinirea OSU, și stabilită în prealabil în contextul licitației inițiale pentru selectarea furnizorului de servicii poștale. Prin urmare, înainte ca titularul licenței poștale să fie cunoscut. În plus, nu este o așteptare realistă ca autoritatea care acordă compensația să cunoască în prealabil durata perioadei de amortizare pentru toate activele tuturor furnizorilor de servicii poștale potențiali care ar putea participa la licitație, pentru a stabili durata perioadei de valabilitate a actului de atribuire. Perioada de amortizare a activelor este utilizată numai ca referință pentru determinarea perioadei de atribuire. Costurile de amortizare nu sunt luate în considerare în CNE, deoarece nu reprezintă costuri reale, ci doar cheltuieli nemonetare utilizate în scopuri fiscale. În conformitate cu jurisprudența (63), Poșta Cehă este liberă să utilizeze compensația pentru îndeplinirea OSU în orice scop. Totuși, costurile de investiție, cum ar fi costurile de achiziționare a activelor legate de modificarea funcționării Poștei Cehe din scenariul factual în scenariul contrafactual, nu sunt luate în considerare în calculele CNE și, prin urmare, nu au niciun impact asupra compensației pentru îndeplinirea OSU. Tabelul 4 Perioada de amortizare a activelor Poștei Cehe (necesare pentru îndeplinirea OSU)
|
(164) |
În conformitate cu secțiunea 2.4. din Cadrul privind SIEG din 2012, durata perioadei de valabilitate a actului de atribuire ar trebui să fie justificată prin trimitere la criterii obiective și, în principiu, nu ar trebui să depășească perioada necesară pentru amortizarea celor mai importante active necesare pentru prestarea SIEG. Comisia consideră că încredințarea OSU pentru o perioadă de 5 ani este justificată în raport cu perioada de amortizare a celor mai importante active necesare pentru prestarea ambelor SIEG incluse în OSU. Într-adevăr, tabelul 4 arată că perioada de amortizare pentru majoritatea activelor Poștei Cehe necesare pentru îndeplinirea OSU depășește 5 ani. În plus, durata perioadei de valabilitate a actului de atribuire este prestabilită luând în considerare perioadele de amortizare utilizate în mod normal pentru astfel de active, indiferent de alegerea furnizorului de OSU. Prin urmare, Comisia consideră că autoritățile cehe au justificat suficient durata perioadei de valabilitate a actului de atribuire. |
8.2.4. Respectarea Directivei 2006/111/CE
(165) |
Potrivit punctului 18 din Cadrul privind SIEG din 2012, „[a]jutorul va fi considerat compatibil cu piața internă în temeiul articolului 106 alineatul (2) din [TFUE] doar în cazul în care întreprinderea respectă, după caz, dispozițiile Directivei 2006/111/CE [a Comisiei] privind transparența relațiilor financiare dintre statele membre și întreprinderile publice, precum și transparența relațiilor financiare din cadrul anumitor întreprinderi” (64). |
(166) |
În plus, punctul 44 din Cadrul privind SIEG din 2012 prevede că: „În cazul în care o întreprindere desfășoară activități care se încadrează atât în cadrul, cât și în afara domeniului de aplicare al SIEG, contabilitatea sa internă trebuie să prezinte separat costurile și veniturile asociate serviciilor SIEG și pe cele ale altor servicii, în conformitate cu principiile prevăzute la punctul 31.” |
(167) |
Legea privind serviciile poștale prevede, în secțiunea 33a, că titularul licenței poștale trebuie să țină o contabilitate separată a costurilor și veniturilor legate de furnizarea serviciilor individuale incluse în domeniul de aplicare al OSU pentru care este desemnat (atât pentru SIEG poștal, cât și pentru SIEG MP), precum și a altor servicii. Aceasta prevede, de asemenea, că metoda de separare a conturilor trebuie să fie stabilită printr-un decret de punere în aplicare și că conturile separate trebuie să fie auditate anual de către un auditor independent. |
(168) |
Decretul de punere în aplicare (65) a fost adoptat de CTO și prevede, în secțiunea 1, că costurile directe trebuie alocate serviciului cu care au o legătură directă, în timp ce costurile indirecte sau comune trebuie alocate pe baza unei legături de cauzalitate cu procesele, activitățile sau serviciile în cauză. Astfel cum se prevede în secțiunea 33a din Legea privind serviciile poștale, normele specifice pentru alocarea costurilor comune, propuse de Poșta Cehă, trebuie să fie aprobate de CTO. |
(169) |
În special, sistemul de contabilitate separată al Poștei Cehe și metoda de alocare a costurilor se bazează pe metoda stabilirii costurilor pe baza activităților (Activity Based Costing – ABC). Într-o primă etapă, costurile sunt alocate centrelor de cost, de exemplu, un oficiu poștal, un depozit, un centru de sortare etc. Costurile sunt alocate centrelor de cost pentru fiecare activitate care poate fi înregistrată separat. Sistemul contabil al Poștei Cehe cuprinde în prezent aproximativ 5 740 de centre de costuri. Elementele de cost care nu sunt înregistrate la centrele de costuri de funcționare (de exemplu, TVA, cheltuieli indirecte) sunt alocate în conformitate cu normele aprobate în prealabil, în urma unui calcul la nivelul centrelor de costuri de funcționare. Alocarea acestor costuri este proporțională cu alocarea costurilor directe. |
(170) |
Autoritățile cehe au explicat că separarea conturilor face obiectul unui audit efectuat de o societate profesională independentă. Auditorul trebuie să verifice dacă titularul licenței poștale a utilizat normele aprobate în practica sa contabilă și dacă rezultatele anuale ale separării contabile sunt corecte. În plus, Cehia a prezentat rapoartele auditorului independent pentru anii 2018, 2019 și 2020, care certifică faptul că contabilitatea internă a Poștei Cehe este în conformitate cu Directiva 97/67/CE, cu dreptul intern și cu normele aprobate de CTO și, prin urmare, este adecvată pentru cuantificarea costurilor nete ale OSU care i-a fost încredințată. |
(171) |
În considerentul 70, PNS susține că Poșta Cehă nu își separă în mod corespunzător conturile și că alocă în mod eronat serviciilor OSU costurile aferente serviciilor care nu sunt legate de îndeplinirea OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe, prin aceasta subvenționând încrucișat pierderile aferente elementelor care nu sunt legate de îndeplinirea OSU. PNS susține, de asemenea, că nici CTO, nici auditorul nu investighează în mod eficace dacă separarea conturilor a fost efectuată corect sau dacă cheile de repartizare sunt corecte din punct de vedere material. În acest sens, Comisia consideră că autoritățile cehe au demonstrat că sistemul de contabilitate și de alocare a costurilor al Poștei Cehe permite o alocare a costurilor și a veniturilor între activități cu un nivel suficient de adecvare. Astfel cum au indicat autoritățile cehe, costurile sunt alocate pe baza principiului proporționalității, luând în considerare utilizarea elementelor individuale ale rețelei poștale. În plus, astfel cum se explică în considerentul 171, atunci când certifică faptul că contabilitatea internă a Poștei Cehe pentru perioada 2018-2020 este în conformitate cu Directiva 97/67/CE, cu dreptul intern și cu normele aprobate de CTO, auditorul independent verifică separarea conturilor și cheile de repartizare a costurilor și, prin urmare, este adecvat pentru cuantificarea costurilor nete ale SIEG (poștal și MP) care i-au fost încredințate. În cele din urmă, Comisia reamintește considerentul 139 din decizia de inițiere a procedurii, care clarifică faptul că presupusa alocare greșită a costurilor este o chestiune contabilă și nu ar implica niciun transfer de resurse de stat și, prin urmare, nu constituie ajutor de stat în temeiul articolului 107 alineatul (1) din TFUE. |
(172) |
În mod similar, în ceea ce privește afirmația formulată de Zàsilkovna și prezentată în considerentele 37, 38, 60 și 63, potrivit căreia Poșta Cehă subvenționează în mod voluntar prețurile inferioare costurilor pentru serviciile sale care nu sunt legate de îndeplinirea OSU, cum ar fi Balíkovna, și alocă costurile și pierderile activităților care nu sunt legate de îndeplinirea OSU activităților OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe, Comisia consideră, în mod similar concluziei sale din considerentul 172, că autoritățile cehe au demonstrat într-o măsură suficientă că conturile Poștei Cehe au fost separate în conformitate cu cerințele prevăzute în Directiva 97/67/CE și, prin urmare, subvenționarea încrucișată atât a SIEG poștal, cât și a SIEG MP prin alocarea necorespunzătoare a costurilor este exclusă. În orice caz, subvenționarea încrucișată nu poate fi considerată o problemă de sine stătătoare, întrucât aceasta poate avea loc numai în cazul în care există o supracompensare cauzată fie de o alocare greșită a costurilor, fie de o cuantificare necorespunzătoare a scenariului contrafactual. Niciuna dintre aceste variante nu se aplică în cazul prezentei măsuri, astfel cum se explică mai jos în considerentul 206. |
(173) |
În ceea ce privește afirmația formulată de Zàsilkovna și prezentată în considerentul 60, potrivit căreia compensația pentru îndeplinirea OSU nu este în conformitate cu cerințele de transparență financiară stabilite de Cadrul privind SIEG din 2012, deoarece Poșta Cehă a inclus deja în mod oficial o parte din compensație în raportul anual pe 2019, Comisia observă că faptul că acest element a fost înregistrat în conturi nu este, ca atare, legat de o încălcare a cerințelor de transparență financiară menționate privind separarea conturilor. |
(174) |
Comisia observă că sistemul contabil al Poștei Cehe este același ca în perioada de atribuire precedentă. Problema sistemului contabil a fost ridicată de PNS și în cadrul recursului împotriva Deciziei privind îndeplinirea OSU din 2018 în cauza T-316/18 (66), în care Tribunalul a concluzionat că Comisia a efectuat o analiză aprofundată a sistemului contabil, în special a fiabilității sale, și, prin urmare, Comisia nu a săvârșit o eroare vădită de apreciere în această privință. |
(175) |
Prin urmare, Comisia concluzionează că separarea contabilă între activitățile care nu sunt legate de SIEG și activitățile SIEG, astfel cum a fost pusă în aplicare, este adecvată. Rezultă că Poșta Cehă respectă Directiva 2006/111/CE și punctul 44 din Cadrul privind SIEG din 2012. |
8.2.5. Respectarea normelor Uniunii privind achizițiile publice
(176) |
Potrivit punctului 19 din Cadrul privind SIEG din 2012, „[a]jutorul va fi considerat compatibil cu piața internă pe baza articolului 106 alineatul (2) din [TFUE], doar în cazul în care autoritatea responsabilă, atunci când a atribuit prestarea serviciului întreprinderii respective, a respectat sau s-a angajat să respecte normele UE aplicabile în domeniul achizițiilor publice. Aceasta include orice cerință privind transparența, tratamentul egal și nediscriminarea, care rezultă direct din [TFUE] și, dacă este cazul, din legislația secundară a UE. Se consideră că ajutorul care nu respectă aceste norme și cerințe afectează dezvoltarea schimburilor comerciale într-o măsură care ar contraveni intereselor Uniunii, în sensul articolului 106 alineatul (2) din [TFUE].”. |
(177) |
Legea privind serviciile poștale prevede că furnizorul de OSU este desemnat printr-o procedură de selecție. CTO a efectuat procedura de selecție a titularului licenței poștale pentru perioada 2018-2022 în conformitate cu secțiunea 22 din Legea privind serviciile poștale. CTO nu a selectat niciun furnizor în cadrul acestei proceduri din cauza neîndeplinirii condițiilor de participare. |
(178) |
Autoritățile cehe au explicat că, în urma încheierii fără succes a procedurii de selecție, au inițiat o procedură administrativă din oficiu pentru a impune Poștei Cehe obligația de a îndeplini OSU, astfel cum se prevede în secțiunea 22 punctul 9 din Legea privind serviciile poștale. |
(179) |
În ceea ce privește afirmația formulată de Zàsilkovna și prezentată în considerentul 61 și afirmația formulată de PNS și prezentată în considerentul 65, potrivit cărora autoritățile cehe au încălcat normele privind achizițiile publice prevăzute la articolul 4 alineatul (2) din Directiva 97/67/CE prin includerea intenționată a serviciului de mandat poștal în domeniul de aplicare al OSU, stabilind în același timp criteriile de evaluare/atribuire ale procedurii de licitație în favoarea Poștei Cehe, Comisia observă că, astfel cum au explicat autoritățile cehe, procedura de licitație (67) a fost concepută într-un mod care permitea participarea mai multor solicitanți, chiar dacă aceștia nu puteau oferi întregul portofoliu de servicii, și, de asemenea, permitea atribuirea mai multor licențe poștale pentru servicii individuale. Prin urmare, a existat posibilitatea de a desemna furnizori diferiți pentru furnizarea diferitelor servicii incluse în domeniul de aplicare al OSU, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Directiva 97/67/CE. De asemenea, era posibil ca un ofertant să liciteze pentru servicii poștale individuale incluse în OSU, astfel cum sunt definite de lege, cu excepția serviciilor de mandat poștal. În plus, CTO a permis tuturor potențialilor solicitanți să adreseze întrebări referitoare la condițiile și domeniul de aplicare al licitației, pentru a asigura o transparență maximă și pentru a permite tuturor să obțină toate informațiile necesare în vederea pregătirii ofertelor. În acest sens, Zásilkovna nu și-a declarat interesul de a participa la procedura de licitație. În opinia Comisiei, procedura de licitație nu a fost discriminatorie, ci, dimpotrivă, a fost elaborată într-un mod care permitea oricărui furnizor de servicii poștale să fie desemnat drept furnizor de serviciu universal. |
(180) |
Comisia consideră că normele privind achizițiile publice ar fi aplicabile numai în cazul în care statele membre decid să organizeze o procedură de licitație pentru selectarea furnizorului de serviciu universal și că, prin urmare, compatibilitatea finanțării OSU cu piața internă ar depinde de respectarea efectivă a acestor norme. În cazul de față, în urma unei proceduri de licitație fără succes, autoritățile cehe au optat în cele din urmă pentru desemnarea directă a operatorului istoric drept furnizor de serviciu universal, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din Directiva 97/67/CE. Procedând astfel, autoritățile cehe au aplicat procedura prevăzută în secțiunea 22 punctul 9 din Legea privind serviciile poștale, care prevede că CTO poate impune operatorului care îndeplinește cel mai bine criteriile de evaluare, în temeiul unei decizii de acordare a unei licențe poștale, obligația de a furniza și de a asigura serviciul universal prevăzut în anunțul privind procedura de licitație. Din acest motiv, CTO a inițiat o procedură administrativă din oficiu cu Poșta Cehă cu privire la acordarea unei licențe poștale pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2018 și 31 decembrie 2022, întrucât Poșta Cehă îndeplinea cel mai bine criteriile stabilite în anunțul privind procedura de licitație. Rezultă că încredințarea directă a SIEG poștal Poștei Cehe în calitate de furnizor de serviciu universal este în conformitate cu punctul 19 din Cadrul privind SIEG din 2012. Faptul că autoritățile cehe au inclus SIEG MP în domeniul de aplicare al OSU nu invalidează legalitatea încredințării directe a SIEG poștal, întrucât autoritățile cehe au desfășurat o procedură de licitație care nu a avut succes și doar ulterior au decis să desemneze Poșta Cehă drept furnizor de serviciu universal, întrucât aceasta era furnizorul care îndeplinea cerințele pentru furnizarea tuturor serviciilor incluse în OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe. În orice caz, Comisia observă că autoritățile cehe pot utiliza procedura de negociere fără publicare prealabilă în cazul în care nu a fost depusă nicio ofertă sau nicio ofertă adecvată sau nicio cerere de participare sau nicio cerere adecvată de participare la o licitație în conformitate cu articolul 32 alineatul (2) litera (a) din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului (68). |
(181) |
În ceea ce privește atribuirea directă a SIEG MP, Comisia consideră că autoritățile cehe au examinat rețelele existente de instituții poștale și financiare (a se vedea considerentul 81 de mai sus) și au concluzionat că nu există pe piață niciun alt operator care să furnizeze servicii de mandat poștal pe bază comercială pe întregul teritoriu al Republicii Cehe, conform cerințelor pentru un serviciu universal, respectând specificațiile tehnice stabilite în cadrul licitației. SIEG MP este atât de specific în ceea ce privește natura și modul său de furnizare, încât, la momentul analizei OSU, nu exista niciun substitut furnizat pe piață pe bază comercială. Pentru a furniza SIEG MP, un operator trebuie să dispună de o rețea de distribuție densă și vastă, precum și operațiuni de livrare zilnice, precum și garanții de securitate ridicate. Ceilalți operatori nu dețineau astfel de capacități, care sunt necesare pentru a furniza SIEG MP în conformitate cu cerințele statului ceh. În plus, niciun alt operator nu ar fi fost în măsură să dezvolte aceste capacități înainte de perioada 2018-2022. Numai rețeaua Poștei Cehe avea densitatea, dimensiunea și calitatea care puteau servi obiectivelor SIEG MP. Deși nu se poate exclude posibilitatea că, în viitor, concurenții vor dezvolta o astfel de rețea, Poșta Cehă este singurul furnizor care poate oferi SIEG MP în mod fiabil în perioada 2018-2012. Din acest motiv, Comisia apreciază că Poșta Cehă deține o rețea logistică și de sucursale unică din punctul de vedere al densității, dimensiunii și operațiunilor de livrare zilnice, ceea ce face ca aceasta să fie singurul furnizor posibil pentru SIEG MP în această perioadă. Pe această bază, Comisia consideră că atribuirea directă a SIEG MP poate fi acoperită de derogarea privind furnizorul unic și poate fi încredințată printr-o procedură de negociere fără publicare prealabilă, în conformitate cu articolul 32 alineatul (2) litera (b) din Directiva 2014/24/UE (69). |
8.2.6. Absența discriminării
(182) |
Potrivit punctului 20 din Cadrul privind SIEG din 2012, „[î]n cazul în care o autoritate atribuie prestarea aceluiași SIEG mai multor întreprinderi, compensația ar trebui calculată pe baza aceleiași metode pentru fiecare întreprindere”. |
(183) |
Întrucât ambele SIEG sunt atribuite numai Poștei Cehe, Comisia consideră că cerința de la punctul 20 din Cadrul privind SIEG din 2012 nu este aplicabilă. |
8.2.7. Cuantumul compensației
(184) |
Punctul 21 din Cadrul privind SIEG din 2012 prevede că „[v]aloarea compensației nu trebuie să depășească ceea ce este necesar pentru a se acoperi costurile nete ale îndeplinirii obligațiilor de serviciu public, inclusiv un profit rezonabil”. În acest sens, punctul 24 din Cadrul privind SIEG din 2012 stabilește că „[c]ostul net necesar sau care se preconizează că va fi necesar pentru îndeplinirea obligațiilor de serviciu public ar trebui calculat utilizând metodologia costului net evitat în cazul în care acest fapt este impus de legislația Uniunii sau cea națională, precum și în alte cazuri, în măsura posibilului”. |
8.2.8. Calcularea costului net: metodologia costului net evitat
(185) |
În conformitate cu punctul 25 din Cadrul privind SIEG din 2012, „[î]n cadrul metodologiei costului net evitat, costul net necesar, efectiv sau preconizat, pentru îndeplinirea obligațiilor de serviciu public se calculează ca diferența dintre costul net suportat de prestator atunci când îndeplinește o obligație de serviciu public și costul sau profitul net al aceluiași prestator atunci când își desfășoară activitatea fără a îndeplini o astfel de obligație”. |
(186) |
Decretul de punere în aplicare nr. 466/2012 stabilește procedura utilizată de CTO pentru a calcula costul net pentru îndeplinirea OSU, astfel cum este definită în Legea privind serviciile poștale, de către Poșta Cehă. |
(187) |
Metodologia CNE utilizată de autoritățile cehe se bazează pe patru elemente principale:
|
(188) |
În ceea ce privește afirmația formulată de Zàsilkovna și prezentată în considerentul 62 litera (f), potrivit căreia metodologia de alocare a costurilor este mai adecvată pentru calcularea CNE, Comisia observă că, în conformitate cu punctul 27 din Cadrul privind SIEG, consideră „metodologia costului net evitat ca fiind metoda cea mai riguroasă pentru determinarea costului unei obligații de serviciu public”. În același timp, anexa I la Directiva 97/67/CE utilizează, de asemenea, metodologia costului net evitat pentru a determina costul net pentru îndeplinirea OSU. |
I. Scenariul factual și scenariul contrafactual
Scenariul factual
(189) |
În scenariul factual, sunt luate în considerare veniturile și costurile reale ale Poștei Cehe pentru diferite elemente și toate activitățile pentru perioada 2018-2020. Pentru anii 2021 și 2022 se ia în considerare o estimare a costurilor și veniturilor Poștei Cehe. Utilizarea datelor reale pentru perioada 2018-2020 și a datelor estimate pentru 2021 și 2022 este considerată rezonabilă și precisă, deoarece cifrele reale sunt disponibile pentru perioada 2018-2020. Astfel de date de intrare sunt considerate adecvate și pot exclude supracompensarea, deoarece provin din sistemul contabil al Poștei Cehe care, astfel cum se explică în considerentul 176, respectă Directiva 2006/111/CE și punctul 44 din Cadrul privind SIEG din 2012. |
Scenariul contrafactual
Etapa 1: Identificarea elementelor OSU și ale DBIS pe care societatea nu le-ar opera în condiții normale de piață
(190) |
Scenariul contrafactual ia în considerare comportamentul Poștei Cehe în cazul în care acesteia nu i s-ar încredința nici OSU (SIEG poștal și SIEG MP), nici DBIS. Poșta Cehă a luat în considerare posibilitățile de optimizare a activității și a modificat scenariul contrafactual, în comparație cu scenariul factual, în privința următoarelor patru elemente:
|
(191) |
În ceea ce privește cele patru elemente menționate mai sus, autoritățile cehe susțin că Poșta Cehă: (i) ar înceta furnizarea serviciilor DBIS, (ii) ar închide o serie de oficii poștale și, în plus, ar transforma unele dintre acestea în puncte poștale (70), (iii) ar reduce frecvența de livrare a anumitor trimiteri poștale și (iv) ar înceta sau ar desfășura într-o măsură mai mică anumite activități administrative legate de cerințele privind îndeplinirea OSU. Cele patru elemente ale scenariului contrafactual sunt prezentate mai jos: |
1. Încetarea serviciului DBIS
(192) |
Introducerea DBIS a modificat forma de livrare a unor trimiteri poștale, în principal scrisori standard și recomandate (trimiteri „canibalizate”), de la cele fizice la cele electronice, pentru toate tipurile de utilizatori care comunică cu administrația publică. În scenariul contrafactual, în care Poșta Cehă ar înceta să furnizeze serviciile DBIS, trimiterile poștale canibalizate ar fi livrate în mod tradițional, fizic. Pe de o parte, veniturile și costurile Poștei Cehe ar scădea cu veniturile DBIS și cu costurile conexe și, pe de altă parte, veniturile și costurile Poștei Cehe ar crește ca urmare a recuperării trimiterilor poștale canibalizate care ar urma să fie livrate fizic. Numărul trimiterilor poștale în scenariul factual și în scenariul contrafactual, luând în considerare datele privind trimiterile canibalizate, astfel cum sunt estimate în considerentul 152 din Decizia privind DBIS, este prezentat mai jos în tabelul 5: Tabelul 5 Numărul trimiterilor poștale în scenariul factual și în scenariul contrafactual, luând în considerare trimiterile canibalizate prin cutii poștale de date (DBIS), astfel cum sunt estimate în Decizia privind DBIS:
|
2. Închiderea mai multor oficii poștale și transformarea unora dintre acestea în puncte poștale:
(193) |
Pentru perioada 2018-2022, Poșta Cehă consideră că 3 210 oficii poștale fac parte din rețeaua de oficii poștale în scenariul factual. Dintre acestea 3 200 sunt oficii poștale obligatorii în cadrul îndeplinirii OSU și 10 sunt oficii poștale operate în mod voluntar, situate în locuri turistice speciale (de exemplu, în munți sau în muzee în aer liber), care le permit turiștilor să trimită scrisori sau cărți poștale prin intermediul unor timbre speciale. În absența OSU, Poșta Cehă ar exploata o rețea mai puțin densă, menținând doar oficiile poștale profitabile, ținând seama în același timp de faptul că titularul licenței poștale este un furnizor național de servicii poștale și își instalează sediile astfel încât să asigure disponibilitatea serviciilor sale pe întregul teritoriu al țării. Pe baza sistemului său de contabilitate internă, Poșta Cehă alocă veniturile și costurile oficiilor poștale pentru a determina profitabilitatea fiecărui oficiu. Poșta Cehă a analizat aceste informații împreună cu o serie de criterii operaționale și de accesibilitate pentru a decide dacă un oficiu poștal va fi păstrat în scenariul contrafactual. Pe baza analizei efectuate de Poșta Cehă, în scenariul contrafactual, rețeaua sa ar fi alcătuită din 583 de oficii poștale din categoria celor obligatorii pe care Poșta Cehă le operează în cadrul îndeplinirii OSU, 10 oficii poștale în plus față de cele obligatorii și 462 de puncte poștale. Având în vedere că, în scenariul contrafactual, aproximativ 80 % dintre oficiile poștale ar fi închise, distanța maximă dintre majoritatea oficiilor poștale comerciale (aproximativ 89 %) și punctele poștale, deși mai mare decât cea din scenariul factual, ar fi mai mică de 10 km. În opinia Poștei Cehe, într-un astfel de caz, disponibilitatea tuturor serviciilor oferite în oficiile poștale (inclusiv serviciile poștale și serviciile de mandat poștal) ar fi redusă substanțial. Numărul oficiilor obligatorii care ar urma să fie menținute în scenariul contrafactual este considerat constant pe parcursul perioadei de atribuire și reprezintă decizia ex ante prospectivă pentru optimizarea activității. Tabelul 6 de mai jos prezintă rețeaua de oficii poștale (numărul de oficii) în scenariul factual și în scenariul contrafactual: Tabelul 6 Numărul oficiilor poștale în scenariul factual și în scenariul contrafactual
|
3. Frecvența mai scăzută de livrare a anumitor trimiteri poștale
(194) |
Autoritățile cehe au explicat că o frecvență mai mică de livrare a scrisorilor ar însemna trecerea de la cinci zile pe săptămână la cinci zile în două săptămâni. Piața livrării de colete este suficient de competitivă și, prin urmare, frecvența livrării nu ar fi redusă în cazul coletelor. Autoritățile cehe au explicat, de asemenea, că, în perioada 2018-2022, erau așteptate modificări în ceea ce privește livrarea scrisorilor. În scenariul factual, în 2020 a fost introdus un nou regim de livrare. Livrarea actuală în Z+1 (71) va fi extinsă cu livrarea în Z+n și se preconizează că cea mai mare parte a cererii se va transfera către livrarea în Z+n, deoarece clienții preferă costurile de livrare scăzute în detrimentul vitezei de livrare. În scenariul contrafactual, oferta constă în livrarea în Z+n. Frecvența și numărul scrisorilor trimise la sedii individuale (gospodării) au fost examinate de Poșta Cehă în cadrul unui exercițiu de monitorizare la nivel național. Tabelele 6a și 6b de mai jos prezintă forța de muncă necesară în echivalent normă întreagă (ENI), precum și numărul de vehicule necesare în scenariul factual și în scenariul contrafactual pentru o livrare de cinci zile în două săptămâni. Tabelul 7a Rețeaua de livrare în 2018
Tabelul 7b Rețeaua de livrare în 2019
Tabelul 7c Rețeaua de livrare în 2020, 2021 și 2022
|
4. Mai puține activități administrative
(195) |
De asemenea, Poșta Cehă ar înceta să mai desfășoare anumite activități administrative legate de îndeplinirea OSU. Activitățile administrative legate de îndeplinirea OSU pe care Poșta Cehă le-ar întrerupe în scenariul contrafactual sunt următoarele:
|
Plauzibilitatea și cuantificarea scenariului contrafactual
(196) |
În ceea ce privește plauzibilitatea unui scenariu contrafactual în care rețeaua de oficii poștale ar fi semnificativ redusă, autoritățile cehe au explicat că Poșta Cehă operează mai multe tipuri de unități poștale, de la mici oficii poștale cu un singur ghișeu în localitățile mici până la oficii poștale mari, cu numeroase ghișee, situate în orașe mari. Numărul de clienți deserviți de un anumit oficiu poștal depinde de dimensiunea acestuia. Cel mai mare număr de clienți este deservit de oficiile poștale de dimensiuni mari și medii situate în zone dens populate. Aceste oficii poștale sunt, în cea mai mare parte, păstrate în scenariul contrafactual. Pe de altă parte, oficiile poștale mici, care deservesc un număr mai mic de clienți, nu ar fi păstrate în scenariul contrafactual. În opinia autorităților cehe, o ipoteză simplificată potrivit căreia închiderea a 81,5 % dintre oficiile poștale (de obicei cele mai mici și generatoare de pierderi) va conduce la transferarea unei ponderi de 81,5 % din cerere către oficiile poștale rămase este incorectă și nu reflectă situația din Cehia. Datele financiare arată că cele 583 de oficii poștale care sunt păstrate în scenariul contrafactual generează [50-75] % din venituri (cerere) din valoarea totală a veniturilor înregistrate la oficiile poștale în 2018. Totalul de 2 155 de oficii poștale care urmează să fie închise generează doar [15-35] % din venituri în 2018, iar procentajele sunt similare și pentru alți ani. O parte din veniturile provenite de la oficiile poștale care urmează să fie închise sunt transferate către punctele poștale, deoarece la acestea se transferă cererea clienților de scrisori recomandate și colete, iar partea rămasă din cerere va fi pierdută de Poșta Cehă, deoarece unii dintre clienți vor înceta să mai utilizeze serviciile sale, inclusiv serviciul de mandat poștal. În ceea ce privește mandatele poștale, [30-55] % din veniturile generate în oficiile închise s-ar pierde. În cele din urmă, impactul global asupra cererii a fost estimat nu numai pe baza rezultatelor unui sondaj, ci și pe baza altor fapte, cum ar fi distanța până la cel mai apropiat oficiu poștal și disponibilitatea unui serviciu similar pe piață. |
(197) |
În ceea ce privește efectul reducerii frecvenței de livrare asupra cererii, autoritățile cehe au explicat că CTO a luat în considerare mai multe circumstanțe care ar fi putut afecta modificarea cererii, nu doar studiul de piață (a se vedea considerentul 90). De exemplu, un alt element important a fost gradul de disponibilitate a servicii care pot înlocui livrarea de scrisori. Deși serviciul expres de livrare a coletelor este oferit de mai mulți furnizori din Cehia, livrarea de scrisori garantată în cadrul unui model Z+1 este oferită doar de serviciile de curierat. Se preconizează că, în general, clienții individuali nu vor trece la servicii de curierat sau la comunicații electronice pentru a obține livrarea în Z+1. În schimb, aceștia ar trece la serviciul de livrare în Z+n. Clienții individuali pot utiliza serviciile de curierat sau de comunicare electronică, dar motivul pentru utilizarea acestor servicii în locul trimiterii de scrisori va fi probabil diferit și fără legătură cu o modificare a frecvenței de livrare de la Z+1 la Z+n, deoarece nici măcar o trimitere livrată conform modelului Z+1 nu poate concura cu comunicațiile electronice în ceea ce privește viteza și prețul; în plus, serviciile de curierat sunt mult mai scumpe. Poșta Cehă a modificat frecvența de livrare în februarie 2020 și oferă „trimiteri economice” cu livrare în Z+n și „trimiteri prioritare” cu livrare în Z+1. Trimiterile economice sunt cu 7 CZK mai ieftine decât trimiterile prioritare (această diferență se aplică atât scrisorilor standard, cât și celor recomandate). Conform datelor Poștei Cehe privind raportul dintre trimiterile economice și cele prioritare pentru perioada februarie-mai 2020, prezentate în tabelul 7, majoritatea clienților preferă prețuri mai mici în locul livrării mai rapide, dar mai scumpe (aproximativ [93-96] % dintre clienți aleg modelul economic pentru scrisorile standard și aproximativ [82-87] % pentru scrisorile recomandate), ceea ce corespunde rezultatelor sondajului. Tabelul 8 Raportul dintre trimiterile prioritare și cele economice (toți clienții):
|
(198) |
În ceea ce privește afirmația formulată de PNS și prezentată în considerentul 67, potrivit căreia Poșta Cehă a decis să opereze în mod voluntar o serie de oficii poștale până în 2016, Comisia observă că decizia Poștei Cehe de a opera în mod voluntar o serie de oficii în perioada 2013-2015 nu conduce neapărat la concluzia că Poșta Cehă ar fi trebuit să opteze pentru aceeași abordare și în perioada 2018-2020. În plus, astfel cum au explicat autoritățile cehe în considerentul 85, decizia Poștei Cehe de a păstra temporar aceste oficii poștale a fost logică din punct de vedere economic, având în vedere decizia politică iminentă la momentul respectiv de a crește numărul de oficii obligatorii la 3 200. De asemenea, Comisia observă că, în principiu, statele membre nu sunt obligate să utilizeze același scenariu contrafactual în fiecare notificare de compensație pentru îndeplinirea OSU, ci au libertatea de a o adapta în funcție de evoluțiile pieței. Aceste evoluții ale pieței se reflectă în mod realist în costurile și veniturile fiecărui oficiu poștal, întrucât acestea au fost luate în considerare în analiza prin care s-au stabilit oficiile care ar trebui să se închidă și oficiile care ar trebui să rămână deschise în scenariul contrafactual. În orice caz, factorul decisiv este totuși răspunsul la întrebarea dacă scenariul contrafactual selectat a fost cuantificat în mod corespunzător, în mod realist, astfel cum se explică în considerentele 205 și 206 de mai jos. |
(199) |
În ceea ce privește afirmația formulată de Zàsilkovna și prezentată în considerentul 62 și afirmația formulată de PNS și prezentată în considerentele 71 și 72, potrivit cărora Poșta Cehă nu este o întreprindere bine gestionată, deoarece nu explică și nu justifică cu precizie necesitatea tuturor costurilor de care este nevoie pentru îndeplinirea obligației în mod eficient, Comisia observă că cheltuielile Poștei Cehe sunt monitorizate de Ministerul Afacerilor Interne, iar în paralel Poșta Cehă a pus în aplicare propriul program intern de conformitate corporativă împotriva corupției și a altor forme de abatere; în cazul în care, în pofida tuturor măsurilor în vigoare, există îndoieli cu privire la atribuirea unui anumit contract, problema este adusă la cunoștința autorităților competente, cum ar fi Tribunalul Municipal din Praga. Prin urmare, Comisia consideră că Zàsilkovna nu a demonstrat că Poșta Cehă nu este o întreprindere bine gestionată. În plus, Comisia își reiterează concluzia enunțată în considerentul 175, potrivit căreia separarea contabilă între activitățile care nu sunt legate de SIEG și activitățile SIEG, astfel cum a fost pusă în aplicare, este conformă cu Directiva 2006/111/CE și cu punctul 44 din Cadrul privind SIEG din 2012. Prin urmare, calculul CNE ia într-adevăr în considerare numai costurile Poștei Cehe necesare pentru îndeplinirea obligației. În plus, metodologia costului net nu ia în considerare numai costurile pe care le-ar suporta o întreprindere tipică, bine gestionată și dotată în mod corespunzător din cadrul aceluiași sector, deoarece acest lucru ar implica faptul că măsura în cauză nu ar oferi un avantaj întreprinderii respective (ar fi îndeplinit și al patrulea criteriu Altmark – considerentele 120 și 121). În cele din urmă, Comisia observă că atribuirea directă a recensământului din 2021 către Poșta Cehă, menționată în considerentul 72, nu intră în domeniul de aplicare al prezentei decizii. |
(200) |
În ceea ce privește afirmația formulată de Zàsilkovna și prezentată în considerentul 62 și afirmațiile formulate de PNS și prezentate în considerentele 44, 45 și 69, potrivit cărora Poșta Cehă nu scade din CNE final pierderile pe care le-a suportat în mod voluntar prin furnizarea serviciilor sale care nu sunt legate de îndeplinirea OSU la prețuri mai mici decât costurile, Comisia observă că, în principiu, pot fi acordate reduceri chiar și pentru serviciile OSU. La articolul 12, Directiva 97/67/CE prevede că tarifele trebuie să fie orientate în funcție de costuri. Cu toate acestea, produsele care nu intră în domeniul de aplicare al serviciului universal nu sunt acoperite de obligația de orientare a tarifelor în funcție de costuri, iar Poșta Cehă este liberă să își stabilească prețurile, pe baza cererii și a ofertei. În orice caz, pe lângă afirmațiile reclamanților cu privire la produsele care nu sunt legate de îndeplinirea OSU, Comisia a evaluat prețurile reduse, inclusiv pe cele ale produselor OSU, și a constatat că, pe baza informațiilor transmise de autoritățile cehe, prețurile reduse în mod voluntar ale produselor OSU sunt mai mari decât costurile lor variabile medii și, ca atare, nu au niciun impact nejustificat asupra CNE. În cele din urmă, Comisia observă că alocarea costurilor, fie fixe, fie variabile, între diferitele produse nu este legată de prețul fiecărui produs, redus sau nu. Întrucât costurile fiecărui produs sunt axate pe consumul de resurse și nu pe prețuri, metodologia de alocare a costurilor și cheile de repartizare respective sunt elementele determinante pentru alocarea costurilor pentru fiecare produs. Cu toate acestea, astfel cum se explică în considerentele 169-172, Comisia a constatat că metodologia de alocare a costurilor și cheile de repartizare respective sunt în conformitate cu Directiva 97/67/CE, cu dreptul intern și cu normele aprobate de CTO, certificate de un auditor independent pentru perioada 2018-2020. Prin urmare, Comisia concluzionează că Poșta Cehă nu alocă în mod nejustificat costurile produselor care nu sunt legate de îndeplinirea OSU produselor OSU în vederea creșterii CNE. |
(201) |
În ceea ce privește afirmația formulată de Zàsilkovna și prezentată în considerentul 62 și afirmația formulată de PNS și prezentată în considerentul 69, potrivit cărora reducerea masivă a numărului de oficii poștale este complet nerealistă, contravine evoluției pieței și nu a fost cuantificată în mod corespunzător, Comisia își reiterează observațiile din considerentul 197 potrivit cărora, în scenariul contrafactual, efectul estimat asupra cererii nu numai al activității legate de îndeplinirea OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe, ci și al activităților care nu au legătură cu îndeplinirea OSU, este fiabil. În plus, ca răspuns la dezvoltarea rapidă a segmentului de puncte de preluare (segmentul înregistrează o creștere cu 70-100 % de la un la altul și reprezintă în prezent aproximativ 20 % din distribuția de bunuri din magazinele online), Poșta Cehă a introdus un produs similar cu costuri reduse, denumit Balík Do balíkovny (livrare de colete la un punct de preluare a coletelor), ceea ce arată că transformarea oficiilor poștale în puncte poștale este în concordanță cu evoluția pieței. |
(202) |
În ceea ce privește afirmația formulată de Zàsilkovna și prezentată în considerentul 66 și afirmația formulată de PNS și prezentată în considerentul 72, potrivit cărora reducerea frecvenței de livrare este situația reală a Poștei Cehe, aspect care nu a fost luat în considerare la cuantificarea efectului acesteia asupra cererii, Comisia observă că, chiar și în cazul noului sistem de livrare cu două viteze, Poșta Cehă este în continuare obligată să livreze zilnic, atunci când acest lucru este solicitat și plătit de clienți. În scenariul contrafactual, astfel de livrări nu vor mai avea loc. În orice caz, autoritățile cehe au făcut distincție, în calculele referitoare la CNE, între perioadele anterioare și ulterioare introducerii livrării cu două viteze, iar cuantificarea efectului acesteia asupra cererii s-a bazat pe un studiu de piață adecvat și a fost susținută de observații recente privind tendințele de consum. |
(203) |
În ceea ce privește afirmația formulată de Zàsilkovna și prezentată în considerentul 36, potrivit căreia Poșta Cehă a fost supracompensată pentru îndeplinirea OSU în perioada 2013-2017 și a utilizat compensația excesivă pentru a-și subvenționa încrucișat activitățile comerciale, Comisia observă că respectiva compensație pentru îndeplinirea OSU în perioada 2013-2017 a fost aprobată prin Decizia privind OSU din 2018, care a fost confirmată de Tribunal în cauza T-316/18 (72). Întrucât decizia nu a fost atacată, constatările Comisiei din decizia respectivă sunt menținute și rămân definitive. |
(204) |
Comisia observă că, în cursul procedurii oficiale de investigare, Cehia a revizuit calculele CNE notificate luând în considerare ipoteze mai prudente în scenariul contrafactual (și anume reducerea CNE). În special, Cehia a preconizat: (i) creșterea capacității oficiilor poștale comerciale rămase pentru a prelucra cererea transferată de la oficiile închise și (ii) pierderi mai mari de venituri ca urmare a unei interpretări mai prudente a rezultatelor studiilor de piață. Cehia a luat în considerare, de asemenea, în scenariul factual, în funcție de disponibilitate, datele reale în locul datelor previzionate, calculele CNE fiind astfel mai realiste; a demonstrat prin calcule indirecte că Poșta Cehă ar realiza economii suplimentare de costuri în cadrul operațiunilor sale de colectare/livrare, fără a lua totuși în considerare aceste economii de costuri în calculele CNE; a demonstrat că prețurile actualizate în mod voluntar ale elementelor OSU oferite marilor clienți sunt în continuare mai mari decât costurile variabile medii respective și, prin urmare, nu au niciun impact nejustificat asupra CNE și a luat în considerare în mod corect CNE DBIS, actualizat cu datele reale, în calculul CNE pentru îndeplinirea OSU. Prin urmare, Cehia a redus CNE total notificat pentru 2018-2022 de la 12 300 433 665 CZK la 9 996 852 907 CZK, o ajustare de – 18,73 %, astfel cum este prezentată în detaliu pentru fiecare an în tabelul 9: Tabelul 9 CNE notificat comparativ cu CNE ajustat
|
(205) |
Având în vedere cele de mai sus, Comisia consideră că scenariul contrafactual descris este credibil și se bazează pe ipoteze raționale care reflectă efortul Poștei Cehe de a-și optimiza activitatea prin economii de costuri și creșterea veniturilor, iar efectul asupra cererii de servicii ale Poștei Cehe a fost estimat în mod corespunzător, contrar celor susținute de reclamanți în considerentul 62 litera (c) și în considerentul 68. În plus, Comisia consideră că explicațiile furnizate de Poșta Cehă, prezentate în considerentele 73-80, și de autoritățile cehe, prezentate în considerentele 81-93 și 197-198, sunt rezonabile și suficiente pentru a înlătura îndoielile exprimate de Comisie în decizia de inițiere a procedurii. În condițiile pieței, este de înțeles ca Poșta Cehă să închidă oficiile poștale care înregistrează pierderi și să le păstreze pe cele profitabile. Comisia consideră că o comparație a rețelei poștale în scenariul contrafactual cu cele ale reclamanților nu este relevantă, deoarece așa-numitele „oficii poștale” ale reclamanților sunt în principal puncte de vânzare (de exemplu, standuri pentru ziare) și puncte de preluare (și anume sedii ale unor terți pe bază de comision), care nu pot fi considerate echivalente cu oficiile poștale în sensul Legii privind serviciile poștale. Aceste puncte de vânzare nu îndeplinesc cerințele relevante prevăzute în legislația națională și nu pot oferi întreaga gamă de servicii OSU. În aceeași ordine de idei, este, de asemenea, logic ca frecvența livrării să se schimbe pentru a se adapta la condițiile pieței și la necesitatea de a reduce pierderile. Deși o frecvență mai scăzută a livrărilor și o reducere a rețelei de oficii poștale ar avea un impact negativ asupra cererii, acest lucru este luat în considerare de autoritățile cehe la elaborarea scenariului contrafactual. |
II. Calcularea impactului scenariului contrafactual asupra costurilor și veniturilor Poștei Cehe
Etapa 1: Identificarea impactului închiderii anumitor oficii poștale și al încetării serviciilor DBIS asupra costurilor și veniturilor în scenariul contrafactual
(206) |
Este necesar să se stabilească cuantumul costurilor și al veniturilor care corespund activităților și elementelor de rețea anulate. Sursa acestor informații este contabilitatea internă a Poștei Cehe, și anume evidențele contabile separate ale costurilor și veniturilor, în special costurile și veniturile recunoscute la grupurile de costuri individuale (centre de cost). Se utilizează metoda ABC. Dacă activitatea în cauză nu ar fi desfășurată sau dacă un anumit element al rețelei nu ar fi operat, costurile aferente ar fi economisite. Costurile legate de funcționarea oficiilor poștale individuale sunt înregistrate la centre de cost separate. Fiecare oficiu poștal are înregistrări individuale în contabilitatea sa privind toate costurile de funcționare a clădirii și a echipamentelor acesteia, precum și de întreținere și reparații, toate costurile aferente personalului de la ghișeu și alte costuri directe legate de furnizarea anumitor servicii (de exemplu, utilizarea de etichete, tokenuri valorice, taxe pentru accesul la baze de date externe etc.). Veniturile aferente serviciilor poștale și nepoștale furnizate de oficiile poștale sunt, de asemenea, înregistrate în contabilitatea oficiilor poștale individuale. În plus, veniturile de la un oficiu poștal sunt înregistrate în contabilitatea grupului său de costuri (integral), fără a se ține seama dacă aceste venituri acoperă și costurile altor părți ale lanțului poștal (și anume sortarea, transportul și livrarea). Veniturile din serviciile poștale sunt defalcate în funcție de aceste părți ale lanțului poștal pentru a se putea compara costul oficiilor poștale cu partea relevantă a veniturilor generată de aceste oficii. Scopul este de a stabili dacă un anumit oficiu poștal este profitabil sau nu, ceea ce este important pentru a evalua dacă acest oficiu poștal va fi păstrat în scenariul contrafactual (alternativ). |
(207) |
Tabelele 10-14 compară costul oficiilor poștale în scenariul factual și scenariul contrafactual și identifică costurile evitate prin reducerea propusă în scenariul contrafactual pentru perioada 2018-2022. Tabelul 10 Compararea costurilor tuturor oficiilor poștale în scenariul factual și scenariul contrafactual (anul 2018)
Tabelul 11 Compararea costurilor tuturor oficiilor poștale în scenariul factual și scenariul contrafactual (anul 2019)
Tabelul 12 Compararea costurilor tuturor oficiilor poștale în scenariul factual și scenariul contrafactual (anul 2020)
Tabelul 13 Compararea costurilor tuturor oficiilor poștale în scenariul factual și scenariul contrafactual (anul 2021)
Tabelul 14 Compararea costurilor tuturor oficiilor poștale în scenariul factual și scenariul contrafactual (anul 2022)
|
(208) |
Totuși, nu se poate preconiza că toate economiile de costuri estimate ca urmare a închiderii propuse a anumitor oficii poștale și a încetării serviciilor DBIS în scenariul contrafactual pot fi realizate integral. Atunci când un oficiu poștal este închis sau serviciul DBIS nu mai este furnizat, cererea pentru serviciile furnizate de oficiul respectiv nu dispare în totalitate, iar trimiterile poștale care au fost canibalizate de DBIS ar continua să fie livrate prin poșta tradițională (și anume pe suport de hârtie) în scenariul contrafactual. Această modificare a cererii afectează atât costurile, cât și veniturile și, prin urmare, trebuie luată în considerare în scenariul contrafactual. Pentru a modela modul în care s-ar modifica cererea, autoritățile cehe au explicat că au utilizat studii de piață și analiza prezentată în Decizia privind DBIS (a se vedea considerentul 193). Potrivit sondajelor realizate, unii clienți ar alege să utilizeze în continuare serviciile Poștei Cehe după închiderea oficiului lor poștal și și-ar îndeplini cererea de servicii la un alt oficiu poștal. Totuși, o anumită parte a cererii ar fi în mod inevitabil pierdută, deoarece anumiți clienți ar trece la concurenți, iar unii clienți ar alege să își reducă cererea. Prin urmare, Poșta Cehă ar pierde venituri din serviciile SIEG și din alte servicii decât SIEG. Cuantificarea scăderii preconizate a veniturilor din cauza modificării cererii ca urmare a închiderii oficiilor poștale este prezentată mai jos în tabelul 15. Tabelul 15 Scăderea veniturilor (2018-2022)
|
(209) |
Cehia a clarificat faptul că niciunul dintre costurile asociate furnizării serviciului DBIS (în scenariul factual) nu ar fi suportate în scenariul contrafactual. DBIS este separat din punct de vedere operațional și tehnologic de activitățile din rețeaua poștală tradițională și nu există procese partajate între DBIS și procesele poștale și de altă natură puse în aplicare în oficiile poștale, în rețeaua de transport sau în punctele de livrare, astfel încât costurile directe evitate ale DBIS pot fi identificate cu precizie. |
(210) |
În urma analizei impactului asupra veniturilor, faptul că clienții își satisfac cererea de servicii poștale și non-poștale la un alt oficiu poștal înseamnă că la acest oficiu trebuie să fie disponibilă o capacitate suficientă. În cazul în care este necesară o capacitate suplimentară, aceasta crește costurile cu resursele umane și echipamentele pentru oficiul poștal respectiv. Costurile de creare a unei capacități (suplimentare) suficiente la oficiile poștale care rămân deschise sunt, prin urmare, un element care reduce costurile economisite prin închiderea celorlalte oficii poștale (și anume o scădere a sumelor estimate a fi economisite în tabelele 10-14 de mai sus). Calculul acestei capacități suplimentare se bazează pe volumul serviciilor care se preconizează că vor fi transferate de la oficiile poștale închise. Volumul se traduce în ore de lucru pe baza normelor privind timpul de lucru pentru activități și ulterior se traduce în costuri (suplimentare). Costurile asociate necesității de a crește capacitatea oficiilor poștale rămase și impactul asupra costurilor evitate sunt prezentate în tabelul 16. Tabelul 16 Economiile de costuri în rețeaua de oficii poștale după luarea în considerare a creșterii capacității (2018-2022)
|
Etapa 2: Identificarea impactului reducerii frecvenței de livrare a scrisorilor asupra costurilor și veniturilor în scenariul contrafactual
(211) |
Poșta Cehă, cu ajutorul unui consultant extern, a efectuat o analiză a cantității și a frecvenței scrisorilor trimise în întreaga țară. Analiza s-a bazat pe frecvența vizitării sediilor individuale ale clienților din circumscripțiile poștale individuale, precum și pe structura trimiterilor livrate. |
(212) |
Poșta Cehă nu intenționează să modifice livrarea de colete, deoarece piața livrării de colete este suficient de competitivă. Prin urmare, frecvența de livrare a coletelor nu face obiectul modificării în scenariul contrafactual. |
(213) |
Pentru perioada 2018-2019, scenariul factual include livrarea în Z+1, iar scenariul contrafactual include livrarea în Z+n pentru scrisori obișnuite și recomandate. O frecvență mai scăzută a livrărilor în scenariul contrafactual conduce la economii la nivelul vehiculelor și al forței de muncă (și anume numărul de transportatori poștali). Economiile de costuri sunt deduse dintr-o analiză a costurilor înregistrate în contabilitate în grupurile de costuri și în sistemele de operare specializate (și anume sistemul de măsurare a productivității livrării). Costurile sunt împărțite în două tipuri: costuri fixe aferente livrării poștale și costuri variabile legate de manipularea scrisorilor (și anume introducerea scrisorilor în cutii poștale, predarea scrisorilor recomandate, întocmirea evidențelor de livrare – semnături de la destinatari). Costurile aferente unei runde de transport pot fi considerate costuri economisite în cazul în care lucrătorul care efectuează livrarea poștală nu se deplasează (costurile vehiculelor, combustibilului și personalului sunt economisite). Costurile livrării efective (predarea) a trimiterilor la destinatari sunt parțial economisite, în funcție de reducerea exactă a cererii de servicii. |
(214) |
În perioada 2020-2022, scenariul factual include livrarea de scrisori în Z+1 și Z+n, iar scenariul contrafactual include livrarea în Z+n. Costul net al livrării pentru perioada 2020-2022 este mai mic, deoarece acoperă numai costurile suplimentare și veniturile suplimentare pentru livrarea de scrisori în Z+1. Nu se preconizează ca reducerea frecvenței de livrare să reducă cererea de servicii. Se preconizează o reducere a cererii doar ca urmare a reducerii rețelei poștale. |
(215) |
Ipotezele menționate în considerentul 215 au fost confirmate nu numai de un studiu de piață, ci și de observații de piață recente, astfel cum se explică în considerentul 203. La măsurarea costului evitat, fiecare tip de economie de costuri este cuantificat separat. Economiile de costuri sunt detaliate în tabelele 17-21. Tabelul 17 Economiile de costuri ca urmare a reducerii frecvenței de livrare, având în vedere impactul eliminării DBIS (2018)
Tabelul 18 Economiile de costuri ca urmare a reducerii frecvenței de livrare, având în vedere impactul eliminării DBIS (2019)
Tabelul 19 Economiile de costuri ca urmare a reducerii frecvenței de livrare, având în vedere impactul eliminării DBIS (2020)
Tabelul 20 Economiile de costuri ca urmare a reducerii frecvenței de livrare, având în vedere impactul eliminării DBIS (2021)
Tabelul 21 Economiile de costuri ca urmare a reducerii frecvenței de livrare, având în vedere impactul eliminării DBIS (2022)
|
Etapa 3: Identificarea costurilor evitate legate de reducerea activităților administrative asociate cu calitatea de furnizor de OSU
(216) |
În scenariul factual, există activități administrative care sunt direct legate de îndeplinirea OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe. Poșta Cehă intenționează să întrerupă unele dintre aceste activități în scenariul contrafactual. |
(217) |
Există alte activități administrative pe care Poșta Cehă le-ar desfășura în mod voluntar în scenariul contrafactual, deși într-o măsură mai mică decât în scenariul factual. De exemplu, Poșta Cehă ar păstra în continuare un sistem de contabilitate a costurilor, chiar dacă nu ar fi fost însărcinată cu îndeplinirea OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe. |
(218) |
Activitățile administrative relevante pe care Poșta Cehă intenționează să le întrerupă în scenariul contrafactual sunt următoarele:
|
(219) |
Economiile de costuri obținute din reducerea acestor activități administrative sunt prezentate în tabelele 22-26. Tabelul 22 Economiile de costuri obținute din activități administrative (2018)
Tabelul 23 Economiile de costuri rezultate din activități administrative (2019)
Tabelul 24 Economiile de costuri rezultate din activități administrative (2020)
Tabelul 25 Economiile de costuri rezultate din activități administrative (2021)
Tabelul 26 Economiile de costuri rezultate din activități administrative (2022)
|
III. Identificarea și calcularea beneficiilor intangibile și de piață
(220) |
Beneficiile intangibile și de piață sunt acele beneficii pe care le obține un furnizor, datorită statutului său de furnizor de OSU, care implică o îmbunătățire a profitabilității sale. |
(221) |
Printre activele necorporale tipice din sectorul poștal menționate în literatură se numără:
|
(222) |
Beneficiile intangibile și de piață legate de statutul de furnizor de OSU care au fost identificate de Poșta Cehă sunt prezentate în cele ce urmează: |
(223) |
Creșterea valorii mărcii este înțeleasă ca un beneficiu, furnizorul de serviciu universal obținând venituri mai mari deoarece marca este bine cunoscută și oamenii consideră că aceasta garantează o anumită calitate a serviciului. Acest avantaj este exprimat din punct de vedere financiar ca valoarea veniturilor corespunzătoare procentului de clienți ai titularului licenței care nu ar utiliza serviciile sale poștale dacă nu ar îndeplini OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe. Pentru calcularea acestui beneficiu, s-a utilizat un procent de 0,4 % (73), ținând seama de concluziile formulate în „Studiul privind principiile utilizate pentru calcularea costurilor nete ale OSU în sectorul poștal” (74). |
(224) |
Avantajul care decurge din dreptul exclusiv al furnizorului de OSU de a vinde timbre poștale și alte tokenuri de valoare se datorează faptului că unele timbre și tokenuri vândute nu sunt utilizate niciodată (printre altele, deoarece sunt păstrate în scopuri filatelice). Valoarea acestui beneficiu este exprimată din punct de vedere financiar ca suma dintre: (i) estimarea valorii timbrelor și a tokenurilor poștale vândute și neutilizate și (ii) o estimare a veniturilor obținute din vânzarea timbrelor poștale, a tokenurilor de valoare și a altor produse similare în scopuri filatelice. |
(225) |
Efectul publicitar sporit este înțeles ca fiind avantajul pentru furnizorul de OSU de a putea utiliza anumite părți din proprietatea sa (cum ar fi autoturismele sau clădirile) în scopuri de marketing. Acest beneficiu poate fi calculat ca fiind economiile furnizorului de OSU în ceea ce privește costurile de marketing (și anume costul pe care ar trebui să îl plătească pe piață pentru a-și promova marca și produsele în același loc), luând în considerare orice venit efectiv obținut prin închirierea de spații publicitare de la sediul său altor întreprinderi. De exemplu, pentru a calcula valoarea spațiului publicitar de la sediu au fost utilizate listele de prețuri ale societăților de publicitate sau ale municipalităților. Aceste prețuri au fost adaptate ulterior la dimensiunea spațiului publicitar de la sediul Poștei Cehe. Pe această bază, autoritățile cehe au estimat o valoare rezultată din publicitatea pe clădiri și din publicitatea pe vehicule. |
(226) |
Serviciile poștale care fac parte din OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe, beneficiază de o scutire de taxa pe valoarea adăugată („TVA”). Scutirea de TVA pentru aceste servicii afectează furnizorul în scenariul contrafactual în două moduri: (i) în domeniul veniturilor sale (beneficiu care depinde de elasticitatea prețurilor pentru diferite categorii de clienți) și (ii) în domeniul costurilor sale (în prezent, furnizorul de OSU nu poate solicita deducerea de TVA aferentă intrărilor pentru facturile care privesc serviciile universale). |
(227) |
Ambele consecințe legate de TVA au fost luate în considerare la calcularea acestui avantaj intangibil, iar valoarea rezultată este egală cu diferența dintre aceste elemente. |
(228) |
Impactul asupra domeniului veniturilor este calculat pe baza modului în care introducerea TVA de 21 % ar fi percepută de clienții serviciilor poștale. Structura clienților din punctul de vedere al calității lor de plătitori de TVA (sau nu) este esențială pentru stabilirea valorii avantajului legat de TVA. Clienții care nu pot solicita deducerea de TVA într-o declarație fiscală (întreprinderi neplătitoare de TVA) ar percepe introducerea TVA ca o creștere absolută a prețului, ceea ce i-ar putea descuraja să utilizeze serviciile poștale ale Poștei Cehe. Pentru clienții care au un regim special (organismele de stat), s-ar putea preconiza o anumită scădere a veniturilor; numai în cazul scrisorilor recomandate, elasticitatea este scăzută, deoarece anumite tipuri de documente trebuie expediate ca trimiteri înregistrate. Valoarea beneficiului legat de TVA a fost stabilită (75) la [2-8] % din veniturile aferente scrisorilor recomandate de la administrația publică. O creștere a prețului ca urmare a aplicării TVA ar putea fi introdusă în mare măsură în rândul clienților finali (cu amănuntul). Beneficiul legat de TVA a fost cuantificat la [4-9] % din veniturile pentru serviciile aferente acestor clienți. Clienții plătitori de TVA pot solicita deducerea TVA în declarațiile lor fiscale și, din acest motiv, o creștere a prețului cu TVA nu are niciun impact negativ asupra lor, iar comportamentul lor nu este influențat de o creștere a prețului cu TVA. Prin urmare, scutirea de TVA nu este un avantaj în raport cu acești clienți. |
(229) |
Autoritățile cehe au explicat că au luat în considerare, de asemenea, potențialele beneficii intangibile enumerate la literele (e)-(g) din considerentul 215, dar consideră că acestea nu ar fi relevante în cazul Poștei Cehe. Potrivit autorităților cehe, economiile de scară sunt luate în considerare în scenariul contrafactual, astfel încât calcularea unui astfel de beneficiu intangibil ar conduce la o dublă contabilizare. În ceea ce privește omniprezența și avantajul legat de rețea al Poștei Cehe, autoritățile cehe sunt de părere că aceste elemente par a fi mai degrabă un dezavantaj decât un avantaj pentru titularul de licență poștală desemnat, deoarece acesta este obligat să opereze oficii poștale și în locuri cu cerere scăzută (insuficientă). Acest dezavantaj este compensat doar într-o mică măsură de posibilitatea de a comercializa în oficiile poștale un portofoliu mare de servicii. În plus, concurenții Poștei Cehe oferă, de asemenea, servicii de livrare în întreaga țară, fără obligația de a menține o rețea atât de densă de oficii poștale, care trebuie să îndeplinească o serie de cerințe minime în ceea ce privește serviciile disponibile. În cele din urmă, în ceea ce privește aplicarea unor prețuri uniforme, autoritățile cehe explică faptul că Poșta Cehă ar oferi prețuri uniforme și în scenariul contrafactual și, prin urmare, nu există niciun beneficiu în acest sens. În plus, și alți operatori poștali oferă prețuri uniforme. |
(230) |
Tabelul 27 de mai jos prezintă valoarea anuală estimată a beneficiilor intangibile pe categorie de beneficii intangibile, precum și valoarea agregată. Tabelul 27 Beneficiile intangibile în perioada 2018-2022
|
IV. Calcularea CNE total suportat de Poșta Cehă atât pentru DBIS, cât și pentru OSU
(231) |
Tabelele 28-32 de mai jos oferă o imagine de ansamblu a diferitelor elemente incluse în calculul costului net total atât pentru DBIS, cât și pentru OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe, după cum s-a explicat mai sus. Tabelul 28 Rezumatul calculului CNE total pentru DBIS și OSU pentru 2018
Tabelul 29 Rezumatul calculului CNE total pentru DBIS și OSU pentru 2019
Tabelul 30 Rezumatul calculului CNE total pentru DBIS și OSU pentru 2020
Tabelul 31 Rezumatul calculului CNE total pentru DBIS și OSU pentru 2021
Tabelul 32 Rezumatul calculului CNE total pentru DBIS și OSU pentru 2022
|
(232) |
Tabelul 33 prezintă o imagine de ansamblu a CNE aferent OSU pentru Poșta Cehă, care este echivalent cu diferența dintre CNE OSU și DBIS și CNE DBIS, recalculate pe baza metodologiei aprobate prin Decizia privind DBIS, dar luând în considerare datele reale din scenariul factual pentru perioada 2018-2021. Tabelul 33 CNE OSU al Poștei Cehe în perioada 2018-2022
|
8.2.8.1.
(233) |
Comisia observă că metodologia de calculare a costului net al Poștei Cehe pentru îndeplinirea OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe, nu se bazează pe metodologia de alocare a costurilor, care calculează costul net necesar pentru îndeplinirea obligațiilor de serviciu public ca diferența dintre costurile și veniturile unui furnizor desemnat pentru îndeplinirea obligației de serviciu public, ci pe metodologia CNE. În cadrul metodologiei CNE, costul net preconizat a fi necesar pentru îndeplinirea obligației de serviciu public, în acest caz OSU, se calculează ca diferența dintre costul net suportat de furnizor (Poșta Cehă) atunci când își îndeplinește obligația de serviciu public și costul net pe care furnizorul l-ar fi suportat în absența obligației de serviciu public. Prin urmare, indiferent de existența unei politici tarifare a serviciilor poștale universale stabilite prin Legea privind serviciile poștale, care se consideră deja că asigură un nivel adecvat de profit, Poșta Cehă poate totuși să înregistreze un cost net atunci când furnizează o obligație de serviciu public precum OSU. Într-adevăr, metodologia CNE ia în considerare costul suplimentar suportat de furnizor atunci când îndeplinește OSU în comparație cu o situație ipotetică în care furnizorul nu are obligația de a presta serviciul public. |
(234) |
Prin urmare, Comisia concluzionează că metodologia CNE propusă de autoritățile cehe este adecvată pentru a determina costul net suportat de Poșta Cehă pentru îndeplinirea OSU. Metodologia CNE îndeplinește cerințele prevăzute în Cadrul privind SIEG din 2012. În special, scenariul contrafactual este credibil, precum și estimarea impactului său financiar asupra activităților Poștei Cehe. În plus, corecțiile aferente beneficiilor intangibile au fost luate în considerare în mod corespunzător. |
8.2.8.2
(235) |
Punctul 21 din Cadrul privind SIEG din 2012 prevede includerea unui profit rezonabil în costul net al furnizării unui SIEG. Autoritățile cehe au adăugat un profit rezonabil la calculul CNE, determinat ca diferența dintre costul capitalului angajat al Poștei Cehe la trecerea de la scenariul factual la scenariul contrafactual (76). Acest cost al capitalului s-a bazat pe metodologia costului mediu ponderat al capitalului (WACC). Valorile WACC atât în scenariul factual (8,22 %), cât și în scenariul contrafactual (8,92 %), pentru perioada de atribuire 2018-2022, au fost calculate în a doua jumătate a anului 2018 de către CTO, în cooperare cu consultanții. |
(236) |
Conform unui document de lucru al serviciilor Comisiei din 2015 (77), conceptul de cost al capitalului este utilizat ca o măsură economică rezonabilă a profitabilității. WACC este utilizat în mod obișnuit ca un concept de cost al capitalului. Acesta indică rata de rentabilitate care trebuie generată pentru a se asigura că investitorii sunt dispuși să își mențină investițiile în condiții concurențiale. WACC asociat furnizării serviciului universal este adecvat pentru a se asigura că sunt luate în considerare toate costurile relevante ale furnizorului de serviciu universal. Comisia observă că metodologia utilizată, astfel cum este detaliată în rapoartele anuale de verificare ale CTO, precum și valoarea WACC, atât în scenariul factual, cât și în scenariul contrafactual, sunt adecvate pentru a estima profitul rezonabil al Poștei Cehe în îndeplinirea OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe. În concluzie, Comisia consideră că profitul rezonabil luat în considerare în calculele privind CNE este acceptabil. |
8.2.8.3.
(237) |
Poșta Cehă primește o compensație doar pentru partea din costul net al îndeplinirii OSU care este considerată o sarcină injustă pentru furnizor. Secțiunea 34d din Legea privind serviciile poștale precizează că costurile nete care depășesc 1,5 miliarde CZK pentru fiecare an nu sunt considerate o sarcină injustă (78). |
(238) |
Potrivit autorităților cehe, ultima etapă a procedurii administrative constă în compararea costului net al îndeplinirii OSU cu limita (plafonul) pentru o sarcină injustă prevăzut(ă) în Legea privind serviciile poștale. Cuantumul maxim al compensației care poate fi acordată Poștei Cehe pentru îndeplinirea OSU este limitat la suma prevăzută în considerentul 238. Din punctul de vedere al ajutoarelor de stat, ceea ce este relevant este că Poșta Cehă nu este supracompensată (și anume nu primește compensații care depășesc rezultatul calculului CNE). Stabilirea sarcinii injuste și a nivelului acesteia este o chestiune de reglementare și nu afectează evaluarea compatibilității în temeiul Cadrului privind SIEG. |
8.2.9. Stimulente în ceea ce privește eficiența
(239) |
Punctul 39 din Cadrul privind SIEG din 2012 prevede că: „În conceperea metodei de compensare, statele membre trebuie să introducă stimulente pentru prestarea eficientă de SIEG de înaltă calitate, cu excepția cazului în care acestea pot justifica în mod corespunzător că nu este posibil sau adecvat să se procedeze astfel.”. |
(240) |
Autoritățile cehe au explicat că mecanismul de compensare oferă stimulente în ceea ce privește eficiența: |
(241) |
Cuantumul maxim al compensației este prevăzut în Legea privind serviciile poștale (și anume 1,5 miliarde CZK pentru fiecare an). Această sumă este fixă și nu va fi ajustată în funcție de inflație. În cazul în care costul net al îndeplinirii OSU depășește 1,5 miliarde CZK pe an, Poșta Cehă trebuie să acopere excedentul prin mijloace proprii. Acest lucru oferă un stimulent pentru funcționarea eficientă a Poștei Cehe. |
8.2.10. Verificarea absenței supracompensării
(242) |
Autoritățile cehe au confirmat existența unui mecanism de prevenire a supracompensării: în conformitate cu secțiunea 34d din Legea privind serviciile poștale, titularul licenței poștale poate depune o cerere la CTO pentru rambursarea costurilor nete care reprezintă o sarcină financiară injustă. Cererea trebuie depusă până la data de 31 august a anului în curs pentru anul precedent (perioada de facturare). CTO desfășoară procedura administrativă de verificare a costului net calculat de Poșta Cehă utilizând metodologia CNE. După verificare, CTO stabilește dacă costul net reprezintă o sarcină financiară injustă în conformitate cu limitele stabilite în secțiunea 34d din Legea privind serviciile poștale. Mai precis, rambursarea nu poate depăși 1,5 miliarde CZK pentru fiecare an. În plus, Comisia observă că valoarea maximă a compensației pentru obligația de serviciu public care poate fi plătită Poștei Cehe pentru perioada 2018-2022 este semnificativ mai mică decât costul net calculat pentru perioada respectivă. Tabelul 43 de mai jos prezintă CNE estimat al îndeplinirii OSU și îl compară cu valoarea maximă a compensației pentru obligația de serviciu public care poate fi plătită Poștei Cehe pentru perioada 2018-2022. Pe această bază și având în vedere că CTO va efectua controale ex post pentru a detecta supracompensarea, Comisia concluzionează că este evitat riscul ca Poșta Cehă să fie supracompensată pentru îndeplinirea OSU în perioada 2018-2022. |
8.2.11. Cerințe suplimentare care pot fi necesare pentru a se asigura că dezvoltarea schimburilor comerciale nu este afectată într-o măsură care contravine intereselor Uniunii
(243) |
Astfel cum se explică la punctul 51 din Cadrul SIEG din 2012, „[c]erințele stabilite la secțiunile 2.1-2.8 sunt, în general, suficiente pentru a se asigura că ajutorul nu denaturează concurența într-o măsură care contravine intereselor Uniunii”. |
(244) |
Comisia consideră că, în cazul de față, nu există motive pentru a impune condiții sau pentru a solicita angajamente din partea Cehiei. |
8.2.12. Transparența
(245) |
Punctul 60 din Cadrul privind SIEG din 2012 prevede că: „Pentru fiecare compensație pentru obligația de serviciu public care intră în sfera de aplicare a prezentei comunicări, statul membru în cauză trebuie să publice următoarele informații pe internet sau prin alte mijloace corespunzătoare:
|
(246) |
În notificarea transmisă, autoritățile cehe s-au angajat să respecte cerințele enumerate la punctul 60 din Cadrul privind SIEG în ceea ce privește compensația pentru perioada 2018-2022. În special, autoritățile cehe au explicat că:
|
8.2.13. Concluzie
(247) |
Pe baza celor de mai sus, Comisia concluzionează că compensația pentru obligația de serviciu public acordată Poștei Cehe pentru îndeplinirea OSU, astfel cum a fost definită în Legea privind serviciile poștale, în perioada 2018-2022, constituie un ajutor de stat în temeiul articolului 107 alineatul (1) din TFUE care este compatibil cu piața internă în temeiul articolului 106 alineatul (2) din TFUE. |
9. CONCLUZIE
(248) |
Comisia constată că Cehia a pus în aplicare în mod ilegal compensația acordată Poștei Cehe pentru furnizarea obligației de serviciu poștal universal („OSU”), astfel cum a fost definită de autoritățile cehe, în perioada 2018-2022, încălcând articolul 108 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. |
(249) |
Cu toate acestea, Comisia informează Cehia că, în urma examinării informațiilor furnizate de autoritățile sale cu privire la măsurile menționate mai sus, compensația de stat acordată Poștei Cehe pentru îndeplinirea OSU, astfel cum a fost definită în Legea privind serviciile poștale, în perioada 2018-2022, constituie ajutor de stat compatibil cu piața internă în temeiul Cadrului privind SIEG din 2012, care stabilește condițiile pe care ar trebui să le îndeplinească ajutoarele pentru a fi compatibile în temeiul articolului 106 alineatul (2) din TFUE, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Ajutorul de stat acordat Poștei Cehe pe care Cehia l-a pus în aplicare pentru îndeplinirea OSU, astfel cum a fost definită în Legea privind serviciile poștale, în perioada 2018-2022, este compatibil cu piața internă în sensul articolului 106 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
Articolul 2
Prezenta decizie se adresează Republicii Cehe.
Adoptată la Bruxelles, 25 iulie 2022.
Pentru Comisie
Margrethe VESTAGER
Membru al Comisiei
(1) Plângerea a fost depusă inițial de Mediaservis. La 1 ianuarie 2020, Mediaservis a fuzionat cu PNS. PNS, în calitate de succesor legal al Mediaservis, a preluat toate drepturile și obligațiile acesteia.
(2) Ajutor de stat – Cehia – Ajutor de stat SA.55208 (2020/C) (ex 2020/N) – Compensație pentru îndeplinirea obligației de serviciu universal (OSU) acordată Poștei Cehe – Invitație de a prezenta observații în temeiul articolului 108 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (JO C 294, 4.9.2020, p. 24).
(3) Regulamentul nr. 1 de stabilire a regimului lingvistic al Comunității Economice Europene (JO 17, 6.10.1958, p. 385/58).
(4) Legea nr. 111/1990 Coll.
(5) Legea nr. 77/1997 Coll.
(6) Decizia nr. ČTÚ-70580/2017-610/V.vyř a Consiliului CTO. A se vedea: https://www.ctu.cz/sites/default/files/obsah/stranky/26768/soubory/70580-2017-610-v-pm.pdf.
(7) Legea nr. 29/2000 Coll.
(8) Decizia nr. ČTÚ-70580/2017-610/V.vyř a Consiliului CTO. A se vedea: https://www.ctu.cz/sites/default/files/obsah/stranky/26768/soubory/70580-2017-610-v-pm.pdf.
(9) Prezentul regulament stabilește că, începând cu 1 ianuarie 2016, furnizorul de serviciu universal este obligat să furnizeze serviciile universale prin intermediul unei rețele de cel puțin 3 200 de oficii poștale.
(10) Decizia C(2018) 561 final a Comisiei din 2 februarie 2018 în cazul ajutorului de stat SA.47293 (2017/N) Republica Cehă – Compensații de stat acordate Poștei Cehe pentru furnizarea sistemului informatic de „cutii de date” în perioada 2018-2022 (2017/N) (JO C 180, 25.5.2018, p. 1) („Decizia privind DBIS”).
(11) Comunicare a Comisiei: Cadrul Uniunii Europene pentru ajutoarele de stat sub forma compensațiilor pentru obligația de serviciu public (JO C 8, 11.1.2012, p. 15).
(12) Cursul de schimb: 1 CZK = 0,03701 EUR, preluat în iunie 2020 de la: https://ec.europa.eu/budget/graphs/inforeuro_ro.html.
(13) Decizia SA.45281 (2017/N) a Comisiei și ajutorul de stat SA.44859 (2016/FC) din 19 februarie 2018 – Republica Cehă – Compensații de stat acordate Poștei Cehe pentru furnizarea serviciului universal poștal în perioada 2013-2017 (JO C 158, 4.5.2018, p. 2), disponibile la adresa: https://ec.europa.eu/competition/elojade/isef/case_details.cfm?proc_code=3_SA_45281.
(14) De exemplu, serviciul de livrare la puncte de preluare, introdus recent sub denumirea comercială Parcel Delivery to Parcel Pickup Outlet Balíkovna (livrarea coletelor la punctul de preluare a coletelor) („Balíkovna”).
(15) Directiva 97/67/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 decembrie 1997 privind normele comune pentru dezvoltarea pieței interne a serviciilor poștale ale Comunității și îmbunătățirea calității serviciului (JO L 15, 21.1.1998, p. 14).
(16) Un serviciu prin care scrisoarea/documentul este creat(ă) online și trimis(ă) digital furnizorului de servicii poștale, care îl (o) imprimă și îl (o) transmite în aceeași zi.
(17) Directiva 2008/6/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 februarie 2008 de modificare a Directivei 97/67/CE cu privire la realizarea integrală a pieței interne a serviciilor poștale ale Comunității (JO L 52, 27.2.2008, p. 3).
(18) Ca parte a reducerii infrastructurii, Poșta Cehă propune închiderea a 2 155 dintre cele 3 210 oficii poștale (67,1 %) și transformarea altor 462 de oficii poștale (14,4 %) în așa-numite „puncte poștale”. Punctele poștale furnizează toate serviciile legate de OSU ca în scenariul factual, de exemplu, serviciile de livrare de scrisori și de preluare de colete în parteneriat cu societăți private, cu excepția serviciilor care nu sunt legate de îndeplinirea OSU.
(19) În absența OSU, Poșta Cehă și-ar reduce la jumătate frecvența de livrare, de la cinci zile pe săptămână la cinci zile din două în două săptămâni (și anume luni, miercuri, vineri, marți, joi etc.).
(20) Decizia Comisiei în cazul SA.47293 (2017/N) din 2 februarie 2018, Republica Cehă – Compensații de stat acordate Poștei Cehe pentru furnizarea sistemului informatic de „cutii de date” în perioada 2018-2022 (JO C 180, 25.5.2018, p. 4), disponibilă la adresa: https://ec.europa.eu/competition/elojade/isef/case_details.cfm?proc_code=3_SA_47293.
(21) A se vedea tabelul 15 din Decizia privind DBIS.
(22) Comunicare a Comisiei: Cadrul Uniunii Europene pentru ajutoarele de stat sub forma compensațiilor pentru obligația de serviciu public (JO C 8, 11.1.2012, p. 15).
(23) PNS nu a furnizat niciun calcul în acest sens și nici schimbul valutar utilizat pentru conversia sumei în euro.
(24) PNS oferă câteva exemple de costuri inutile: (i) un acord-cadru cu Profinit EU, s.r.o. pentru servicii de consultanță; (ii) o licitație în curs de pregătire pentru selectarea unui furnizor IT; (iii) suspiciunea de manipulare a licitațiilor organizate de Poșta Cehă pentru renovarea interiorului oficiilor poștale și pentru modernizarea pereților de compartimentare din oficiile poștale în perioada 2012-2014; (iv) acuzații de dare sau luare de mită care îi vizează pe administratorii Poștei Cehe și (v) un contract netransparent între Poșta Cehă și filiala sa Česká pošta Security, s.r.o.
(25) Printre care se numără alți furnizori de servicii poștale, asociații profesionale, asociații ale consumatorilor, autorități regionale și anumite autorități guvernamentale centrale.
(26) Invitația la seminarul organizat de Comisia pentru afaceri economice a Camerei Deputaților din Cehia la 10 ianuarie 2012 cu titlul „Modificarea Legii nr. 29/2000 privind serviciile poștale – documentul Camerei Deputaților nr. 535” este disponibilă la adresa: https://www.psp.cz/sqw/text/text2.sqw?idd=88779.
(27) A se vedea nota de subsol 13.
(28) Având în vedere că o trimitere cu o durată de livrare garantată de Z+1 nu poate concura cu trimiterile electronice din punctul de vedere al vitezei sau al prețului, este puțin probabil ca modificarea modelului de livrare să contribuie în mod semnificativ la accelerarea înlocuirii electronice și, prin urmare, la o pierdere de venituri.
(29) Disponibile la adresa: https://www.ctu.cz/sites/default/files/obsah/ctu/vyzva-k-uplatneni-pripominek-k-zameru-ulozit-jako-povinnost-poskytovat-zajistovat-jednotlive/obrazky/prezkumpodless37odst.4zakonaopostovnichsluzbach.pdf.
(30) Disponibile la adresa: https://www.ctu.cz/vyzva-k-uplatneni-pripominek-k-zameru-ulozit-jako-povinnost-poskytovat-zajistovat-jednotlive.
(31) Disponibilă la adresa: https://www.psp.cz/sqw/text/tiskt.sqw?o=6&ct=535&ct1=0.
(32) Disponibilă la adresa: http://apps.odok.cz/veklep.
(33) Disponibile la adresa: https://www.psp.cz/saw/historie.saw?o=6&t=535.
(34) În temeiul secțiunii 37 punctul 4 din Legea privind serviciile poștale, CTO trebuie să analizeze periodic nivelul de calitate și metoda de furnizare și de asigurare a serviciilor de bază, precum și disponibilitatea universală a acestora pe întreg teritoriul Republicii Cehe, în conformitate cu cerințele de calitate de bază. De asemenea, CTO trebuie să analizeze periodic obligația titularului licenței poștale de a furniza și de a asigura servicii de bază. Într-o analiză efectuată în 2016 și ale cărei rezultate sunt puse la dispoziția publicului, Cehia a justificat mai detaliat disponibilitatea pe piață a serviciului de mandat poștal și modul în care acesta poate fi considerat un SIEG. În special, analiza concluzionează că modul în care serviciile de mandat poștal sunt furnizate de alți prestatori de servicii de plată nu corespunde cerințelor impuse serviciilor de bază, deoarece nu este asigurată livrarea la adresa fiecărei persoane fizice sau juridice, ci suma de bani trebuie ridicată de la un anumit sediu sau domeniul de aplicare teritorial al serviciilor de plată este foarte limitat, sau prețul este semnificativ mai mare, sau utilizarea anumitor servicii este limitată în diverse moduri, cum ar fi obligația de a achiziționa de o anumită valoare. Analiza este disponibilă la adresa: https://www.ctu.cz/vyzva-k-uplatneni-pripominek-k-zameru-ulozit-jako-povinnost-poskytovat-zajistovat-jednotlive.
(35) De la pagina 155 din Annex4b_3_survey (Inboox).pdf din notificare.
(36) Z+n: livrare în mai mult de o zi de la data francării.
(37) Z+1: livrare în termen de o zi de la data francării.
(38) Majoritatea clienților (85-95 %) par să prefere prețuri mai mici cu livrarea în Z+n mai degrabă decât prețuri mai mari cu livrarea în Z+1, doar un mic procent dintre clienții comerciali fiind dispuși să plătească un preț mai mare pentru o livrare mai rapidă, considerând că livrarea în Z+1 este necesară.
(39) Oficii poștale comerciale: oficiile poștale din scenariul factual care ar fi păstrate (ar rămâne deschise) în scenariul contrafactual.
(40) În cazul în care, în cursul verificării unei anumite perioade contabile, se stabilește că Poșta Cehă nu a îndeplinit indicatorii calitativi prevăzuți pentru furnizarea serviciilor universale, acest lucru se va reflecta în calculul costurilor nete; de exemplu, în cazul în care Poșta Cehă nu furnizează temporar niciun serviciu universal la un oficiu poștal, toate costurile care pot fi atribuite perioadei de închidere temporară a oficiului respectiv sunt excluse din costurile nete și, prin urmare, nu ar fi compensate, chiar dacă costurile nete totale verificate sunt mai mici decât plafonul de compensare.
(41) Pentru o descriere detaliată a serviciului, a se vedea https://www.ceskaposta.cz/sluzby/psani/cr/obycejne-psani#popis.
(42) Hotărârea Tribunalului din 15 octombrie 2020, První novinová společnost/Comisia, T-316/18, ECLI:EU:T:2020:489, punctul 202.
(43) https://www.ceskaposta.cz/o-ceske-poste/profil/compliance-v-cp.
(44) Hotărârea în cauzele conexate C-180/98-C-184/98, Pavel Pavlov și alții/Stichting Pensioenfonds Medische Specialisten, ECLI:EU:C:2000:428, punctul 74.
(45) Hotărârea în cauza C-41/90, Höfner & Fritz Elser/Macrotron GmbH, ECLI:EU:C:1991:161, punctul 21 și Hotărârea în cauzele conexate C-180/98-C-184/98, Pavel Pavlov și alții/Stichting Pensioenfonds Medische Specialisten, ECLI:EU:C:2000:428, punctul 74.
(46) Hotărârea în cauza C-118/85, Comisia/Republica Italiană, ECLI:EU:C:1987:283, punctul 7.
(47) Hotărârea în cauza C-82/01 P, Aéroports de Paris/Comisia, ECLI:EU:C:2002:617, punctul 74 și Hotărârea în cauza C-49/07, Motosykletistiki Omospondia Ellados NPID (MOTOE)/Elliniko Dimosio, ECLI:EU:C:2008:376, punctul 25. A se vedea, de asemenea, Comunicarea Comisiei privind aplicarea normelor Uniunii Europene în materie de ajutor de stat în cazul compensației acordate pentru prestarea unor servicii de interes economic general (JO C 8, 11.1.2012, p. 2), punctul 9.
(48) Hotărârea în cauza C-39/94, Syndicat français de l’Express international (SFEI) și alții/La Poste și alții, ECLI:EU:C:1996:285, punctul 60 și Hotărârea în cauza C-342/96, Regatul Spaniei/Comisia, ECLI:EU:C:1999:210, punctul 41.
(49) Hotărârea în cauza C-173/73, Republica Italiană/Comisia, ECLI:EU:C:1974:71, punctul 13.
(50) Cauza C-280/00, Altmark Trans GmbH și Regierungspräsidium Magdeburg/Nahverkehrsgesellschaft Altmark GmbH, ECLI:EU:C:2003:415.
(51) A se vedea Comunicarea Comisiei privind aplicarea normelor Uniunii Europene în materie de ajutor de stat în cazul compensației acordate pentru prestarea unor servicii de interes economic general (JO C 8, 11.1.2012, p. 4), punctul 65.
(52) A se vedea hotărârile în cauzele C-15/14 P, Comisia/MOL, ECLI:EU:C:2015:362, punctul 60; C-270/15 P, Belgia/Comisia, ECLI:EU:C:2016:489, punctul 49; T-314/15, Grecia/Comisia, ECLI:EU:T:2017:903, punctul 79.
(53) Hotărârea în cauza 730/79, Philip Morris Holland BV/Comisia, ECLI:EU:C:1980:209, punctul 11 și Hotărârea în cauzele conexate T-298/97, T-312/97, T-313/97, T-315/97, T-600/97–T-607/97, T-1/98, T-3/98–T-6/98 și T-23/98, Alzetta Mauro și alții/Comisia, ECLI:EU:T:2000:151, punctul 80.
(54) Hotărârea în cauza 730/79, Philip Morris Holland BV/Comisia, ECLI:EU:C:1980:209, punctele 11 și 12 și Hotărârea în cauza T-214/95, Het Vlaamse Gewest (Flemish Region)/Comisia, ECLI:EU:T:1998:77, punctele 48-50.
(55) Plata este supusă aprobării de către Comisie (a se vedea secțiunea 34e din Legea privind serviciile poștale, care prevede că „[CTO] nu transferă fonduri pentru a acoperi costurile nete provizorii sau costurile nete care reprezintă o sarcină financiară injustă până când Comisia Europeană nu decide cu privire la eligibilitatea acestora”).
(56) Decizia Comisiei din 20 decembrie 2011 privind aplicarea articolului 106 alineatul (2) din TFUE în cazul ajutoarelor de stat sub formă de compensații pentru obligația de serviciu public acordate anumitor întreprinderi cărora le-a fost încredințată prestarea unui SIEG (JO L 7, 11.1.2012, p. 3).
(57) Cadrul privind SIEG din 2012, punctul 11.
(58) Comunicarea Comisiei privind aplicarea normelor Uniunii Europene în materie de ajutor de stat în cazul compensației acordate pentru prestarea unor servicii de interes economic general (JO C 8, 11.1.2012, p. 4).
(59) A se vedea punctul 14 din Cadrul privind SIEG din 2012.
(60) De exemplu, articolul 3 alineatul (1) din Directiva 97/67/CE prevede că: „Statele membre asigură că utilizatorii beneficiază de dreptul la un serviciu universal care implică prestarea permanentă a unui serviciu poștal de o calitate determinată în toate punctele de pe teritoriul lor la prețuri accesibile pentru toți utilizatorii.”
(61) De exemplu, articolul 3 alineatul (1) din Directiva privind serviciile poștale prevede că: „Statele membre asigură că utilizatorii beneficiază de dreptul la un serviciu universal care implică prestarea permanentă a unui serviciu poștal de o calitate determinată în toate punctele de pe teritoriul lor la prețuri accesibile pentru toți utilizatorii.”
(62) Autoritățile cehe se referă la Franța (La Poste), Italia (Poste Italiane), Spania (Correos) și Grecia (ELTA), în cazul cărora perioadele de atribuire sunt de până la 15 ani.
(63) Hotărârea Tribunalului din 15 octombrie 2020, První novinová společnost/Comisia, T-316/18, ECLI:EU:T:2020:489, punctul 202.
(64) Directiva 2006/111/CE a Comisiei din 16 noiembrie 2006 privind transparența relațiilor financiare dintre statele membre și întreprinderile publice, precum și transparența relațiilor financiare din cadrul anumitor întreprinderi (JO L 318, 17.11.2006, p. 17).
(65) Decretul nr. 465/2012 Coll.
(66) Hotărârea Tribunalului din 15 octombrie 2020 în cauza T-316/18, První novinová společnost/Comisia, ECLI:EU:T:2020:489, punctele 244-254.
(67) Procedura de licitație pentru perioada 2018-2022 a fost anunțată în Jurnalul Poștal: https://www.ctu.cz/postovni-vestnik-castka-8-z-30-cervna-2017 și pe panoul oficial de informare al CTO, inclusiv în versiunea sa electronică: https://www.ctu.cz/oznameni-o-vyhlaseni-vyberoveho-rizeni-na-drzitele-postovni-licence-pro-obdobi-1-1-2018-31-12-2022.
(68) Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE (JO L 94, 28.3.2014, p. 65).
(69) În plus față de explicațiile furnizate în considerentul 179 cu privire la posibilitatea de a invoca articolul 32 alineatul (2) litera (a) din Directiva 2014/24/UE.
(70) Un punct poștal este un punct de vânzare extern care asigură numai primirea și livrarea scrisorilor recomandate și a coletelor. Poșta Cehă nu plătește operatorului extern al punctului poștal o remunerație fixă, doar o remunerație pentru fiecare tranzacție. Poșta Cehă nu plătește echipamente (cu excepția unui cititor de coduri de bare). Punctele poștale nu sunt luate în considerare în scenariul factual, ci numai în scenariul contrafactual.
(71) „Z” înseamnă ziua francării scrisorii.
(72) A se vedea punctele 244-254.
(73) Valoarea beneficiului de îmbunătățire a mărcii a fost cuantificată cu aceeași metodologie ca și pentru perioada de atribuire precedentă, 2013-2017, prevăzută în Decizia privind OSU din 2018. Comisia consideră că, începând cu 2018, piața cehă nu a evoluat într-un mod care ar face ca această metodologie să fie inadecvată pentru calcularea beneficiului privind valoarea mărcii.
(74) https://publications.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/13f857cc-74d4-430f-ab13-df744da42bea.
(75) Beneficiile/coeficienții cu privire la TVA au fost stabiliți pe baza unui studiu de piață realizat în 2019.
(76) Costul capitalului este definit astfel: CC = capitalul angajat * WACC. Diferența de cost al capitalului = capitalul angajat (factual) * WACC (factual) minus capitalul angajat (contrafactual) * WACC (contrafactual).
(77) Documentul de lucru al serviciilor Comisiei SWD(2015) 207 final din 17 noiembrie 2015, care însoțește Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind aplicarea Directivei privind serviciile poștale (Directiva 97/67/CE, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2002/39/CE și Directiva 2008/6/CE), a se vedea https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A52015SC0207.
(78) Analiza caracterului injust al sarcinii OSU este efectuată în conformitate cu dispozițiile relevante ale Directivei 97/67/CE.
(79) https://www.ctu.cz/vyzva-k-uplatneni-pripominek-k-zameru-ulozit-jako-povinnost-poskytovat-zajistovat-jednotlive.
(80) https://www.ctu.cz/sites/default/files/obsah/stranky/26768/soubory/70580-2017-610-v-pm.pdf.
(81) https://www.ctu.cz/postovni-vestnik-castka-16-z-12-prosince-2017.
(82) https://www.ctu.cz/vyrocni-zpravy.
(83) https://www.ctu.eu/monitoring-reports, a se vedea, de exemplu, https://www.ctu.eu/sites/default/files/obsah/ctu/monthly-monitoring-report-no.3/2018/obrazky/mmz032018enfin.pdf.
3.2.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 32/123 |
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2023/233 A COMISIEI
din 19 ianuarie 2023
de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/641 privind măsuri de protecție vizând focarele epidemice de gripă aviară înalt patogenă din anumite state membre
[notificată cu numărul C(2023) 626]
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 privind bolile transmisibile ale animalelor și de modificare și de abrogare a anumitor acte din domeniul sănătății animalelor („Legea privind sănătatea animală”) (1), în special articolul 259 alineatul (1) litera (c),
întrucât:
(1) |
Gripa aviară înalt patogenă (HPAI) este o boală infecțioasă virală a păsărilor care poate avea un impact mare asupra profitabilității aviculturii, cauzând perturbări ale comerțului în Uniune și ale exporturilor în țări terțe. Virusurile HPAI pot infecta păsări migratoare, care ulterior pot să le răspândească pe distanțe lungi în timpul migrațiilor de toamnă și de primăvară. Prin urmare, prezența virusurilor HPAI la păsări sălbatice reprezintă o amenințare continuă de introducere directă și indirectă a acestor virusuri în unitățile de păsări de curte sau de păsări captive. În cazul apariției unui focar de HPAI, există riscul ca agentul patogen să se răspândească la alte unități de păsări de curte sau de păsări captive. |
(2) |
Regulamentul (UE) 2016/429 stabilește un nou cadru legislativ pentru prevenirea și controlul bolilor care sunt transmisibile la animale sau la om. HPAI se încadrează în definiția unei boli listate în regulamentul respectiv și face obiectul normelor de prevenire și control al bolilor prevăzute în el. În plus, Regulamentul delegat (UE) 2020/687 al Comisiei (2) completează Regulamentul (UE) 2016/429 în ceea ce privește normele de prevenire și control al anumitor boli listate, inclusiv măsurile de control vizând HPAI. |
(3) |
Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/641 a Comisiei (3) a fost adoptată în cadrul Regulamentului (UE) 2016/429 și stabilește măsuri de urgență la nivelul Uniunii vizând focarele de HPAI. |
(4) |
Mai exact, Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/641 prevede că zonele de protecție, de supraveghere și zonele suplimentare de restricții stabilite de statele membre în urma apariției focarelor de HPAI, în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) 2020/687, trebuie să cuprindă cel puțin zonele menționate ca zone de protecție, de supraveghere și zone suplimentare de restricții în anexa la decizia de punere în aplicare respectivă. |
(5) |
Anexa la Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/641 a fost modificată recent prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2023/125 a Comisiei (4) ca urmare a apariției unor focare de HPAI la păsări de curte sau captive din Belgia, Cehia, Danemarca, Germania, Spania, Franța, Italia, Ungaria, Țările de Jos și Polonia, care necesitau să fie menționate în anexa respectivă. |
(6) |
De la data adoptării Deciziei de punere în aplicare (UE) 2023/125, Belgia, Cehia, Germania, Franța, Ungaria, Austria și Polonia au notificat Comisiei apariția unor noi focare de HPAI în exploatații de păsări de curte sau de păsări captive situate în regiunea flamandă din Belgia, în regiunile Boemia Centrală, Boemia de Sud și Zlín din Cehia, în landurile Bavaria și în Saxonia Inferioară din Germania, în regiunile administrative Auvergne-Rhône-Alpes, Bretagne, Nouvelle-Aquitaine, Occitanie și Pays de la Loire din Franța, în districtul Békés din Ungaria, în districtul Braunau din Austria și în voievodatele Kuyavian-Pomeranian, Lubusz, Łódź și Polonia Mare din Polonia. |
(7) |
Autoritățile competente din Belgia, Cehia, Germania, Franța, Ungaria, Austria și Polonia au luat măsurile necesare de control al bolii în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) 2020/687, inclusiv stabilirea unor zone de protecție și de supraveghere în jurul respectivelor focare. |
(8) |
În plus, autoritatea competentă din Franța a decis să stabilească zone suplimentare de restricții, în plus față de zonele de protecție și de supraveghere stabilite pentru anumite focare situate în statul membru respectiv. |
(9) |
În plus, focarul confirmat de Ungaria se află în imediata apropiere a frontierei cu România. În consecință, autoritățile competente din aceste state membre au colaborat în mod corespunzător în vederea stabilirii zonelor de supraveghere necesare, întrucât zonele de supraveghere se extind pe teritoriul României. |
(10) |
Comisia a examinat măsurile de control al bolii luate de Belgia, Cehia, Germania, Franța, Ungaria, Austria, Polonia și România, în colaborare cu statele membre respective, și admite faptul că limitele zonelor de protecție și de supraveghere din Belgia, Cehia, Germania, Franța, Ungaria, Austria și Polonia, precum și ale zonei de supraveghere din România, stabilite de autoritatea competentă a statelor membre respective, se află la o distanță suficientă de exploatațiile în care au fost confirmate focarele de HPAI. |
(11) |
În anexa la Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/641 nu există în prezent zone menționate ca zone de protecție și de supraveghere pentru Austria și nicio zonă menționată ca zonă de supraveghere pentru România. |
(12) |
Pentru a preveni orice perturbări inutile ale comerțului în Uniune și pentru a evita impunerea de către țări terțe a unor bariere nejustificate în calea comerțului, este necesar să se descrie rapid la nivelul Uniunii, în colaborare cu Belgia, Cehia, Germania, Franța, Ungaria, Austria, Polonia și România, zonele de protecție și de supraveghere stabilite în mod corespunzător de Belgia, Cehia, Germania, Franța, Ungaria, Austria și Polonia, precum și zona de supraveghere stabilită în mod corespunzător de România, în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) 2020/687, precum și zonele suplimentare de restricții stabilite de Franța. |
(13) |
Prin urmare, este necesar ca zonele menționate ca zone de protecție și de supraveghere pentru Belgia, Cehia, Germania, Franța, Ungaria și Polonia, precum și zonele menționate ca zone suplimentare de restricții pentru Franța în anexa la Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/641 să fie modificate. |
(14) |
În plus, este necesar ca în anexa la Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/641 să fie menționate zonele de protecție și de supraveghere din Austria și zona de supraveghere din România. |
(15) |
În consecință, este necesar ca anexa la Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/641 să fie modificată pentru a se actualiza regionalizarea la nivelul Uniunii astfel încât să se țină seama de zonele de protecție și de supraveghere stabilite în mod corespunzător de Belgia, Cehia, Germania, Franța, Ungaria, Austria și Polonia, de zona de supraveghere stabilită în mod corespunzător de România și de zonele suplimentare de restricții stabilite de Franța în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) 2020/687, precum și durata măsurilor aplicabile în zonele respective. |
(16) |
Prin urmare, este necesar ca Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/641 să fie modificată în consecință. |
(17) |
Având în vedere caracterul urgent al situației epidemiologice din Uniune în ceea ce privește răspândirea HPAI, este important ca modificările aduse Deciziei de punere în aplicare (UE) 2021/641 prin prezenta decizie să intre în vigoare cât mai curând posibil. |
(18) |
Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt în conformitate cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Anexa la Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/641 se înlocuiește cu textul din anexa la prezenta decizie.
Articolul 2
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 19 ianuarie 2023.
Pentru Comisie
Stella KYRIAKIDES
Membră a Comisiei
(2) Regulamentul delegat (UE) 2020/687 al Comisiei din 17 decembrie 2019 de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele de prevenire și control al anumitor boli listate (JO L 174, 3.6.2020, p. 64).
(3) Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/641 a Comisiei din 16 aprilie 2021 privind măsuri de protecție vizând focarele epidemice de gripă aviară înalt patogenă din anumite state membre (JO L 134, 20.4.2021, p. 166).
(4) Decizia de punere în aplicare (UE) 2023/125 a Comisiei din 10 ianuarie 2023 de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/641 privind măsuri de protecție vizând focarele epidemice de gripă aviară înalt patogenă din anumite state membre (JO L 16, 18.1.2023, p. 42).
ANEXĂ
„ANEXĂ
Partea A
Zone de protecție din statele membre în cauză*, menționate la articolele 1 și 2:
Stat membru: Belgia
Numărul de referință ADIS al focarului |
Zona care cuprinde: |
Data până la care se aplică în conformitate cu articolul 39 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687 |
BE-HPAI(P)-2023-00001 |
Those parts of the municipalities Borgloon, Hoeselt, Kortessem and Tongeren contained within a circle of a radius of 3 kilometres, centered on WGS84 dec. coordinates long 5,44421, lat 50,79007. |
1.2.2023 |
Stat membru: Cehia
Numărul de referință ADIS al focarului |
Zona care cuprinde: |
Data până la care se aplică în conformitate cu articolul 39 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687 |
Moravian-Silesian Region |
||
CZ-HPAI(P)-2022-00018 |
Kozlovice (671771); Kunčice pod Ondřejníkem (677094); Tichá na Moravě (766992); Frenštát pod Radhoštěm (634719) – severovýchodní část katastrálního území, kdy hranici tvoří železniční trať ze směru Veřovice - Kunčice p. O. po železniční přejezd na silnici Nádražní, silnice Nádražní, silnice Bezručova a silnice Lomná. |
19.1.2023 |
Plzeň Region |
||
CZ-HPAI(P)-2022-00019 |
Brod nad Tichou (612651); Kočov (667676); Lom u Tachova (686603); Týnec u Plané (721298); Ústí nad Mží (667684); Vítovice u Pavlovic (718530); Vysoké Sedliště (721301). |
23.1.2023 |
Ústí nad Labem Region |
||
CZ-HPAI(P)-2023-00001 |
Karlovka (778265); Malá Bukovina (690031); Malý Šachov (755214); Starý Šachov (755222); Velká Bukovina (778273). |
25.1.2023 |
Liberec Region |
||
CZ-HPAI(P)-2023-00001 |
Horní Police (643823); Mistrovice u Nového Oldřichova (707821); Volfartice (784907); Dolní Police (794473); Radeč u Horní Police (737445); Žandov u České Lípy (794481). |
25.1.2023 |
Central Bohemian Region |
||
CZ-HPAI(P)-2023-00002 |
Janov u Kosovy Hory (670006); Kosova Hora (670014); Bor u Sedlčan (702234); Doubravice u Sedlčan (682802); Libíň (682811); Sedlčany (746533); Sestrouň (746568); Vysoká u Kosovy Hory (788198) - část obce Dohnalova Lhota. |
24.1.2023 |
CZ-HPAI(P)-2023-00006 |
Boudy (695483); Minice u Mišovic (696188); Lučkovice (695491); Mišovice (696196); Pohoří u Mirovic (696200); Svučice (761621); Kožlí u Myštic (700835); Myštice (700851); Výšice (700908); Rakovice (623849); Uzeničky (775789); Uzenice (775771) - východní část katastrálního území, přičemž hranici na západě tvoří silnice č. 1735 vedoucí od severní hranice katastrálního území k jižní hranici katastrálního území. |
26.1.2023 |
CZ-HPAI(P)-2023-00007 |
Dolánky (628239); Ctiměřice (618055); Bojetice (606928); Dobrovice (627470); Holé Vrchy (640905); Týnec u Dobrovice (772267); Úherce (772780); Kolomuty (668541); Semčice (747165); Vinařice u Dobrovice (782297). |
30.1.2023 |
Moravian-Silesian Region |
||
CZ-HPAI(P)-2023-00003 |
Bartovice (715085); Radvanice (715018); Šenov u Ostravy (762342); Horní Datyně (642720) – severní část katastrálního území, kdy hranici tvoří ul. Vratimovská a ul. Václavovická; Petřvald u Karviné (720488) - jihozápadní část katastrálního území, kdy hranici tvoří ul. Ostravská, ul. Závodní a ul. Šumbarská; Šumbark (637734) - západní část katastrálního území, kdy hranici tvoří ul. Školní, ul. Lidická, ul. Opletalova a ul. U Nádraží; Vratimov (785601) - severní část katastrálního území, kdy hranici tvoří ul. Buničitá, ul. Frýdecká, ul. Datyňská a ul. Václavovická. |
24.1.2023 |
Hradec Králové Region |
||
CZ-HPAI(P)-2023-00004 |
Češov (623466); Kozojedy u Žlunic (797677); Sběř (746321); Slavhostice (797693); Volanice (784664); Žlunice (797707). |
25.1.2023 |
CZ-HPAI(P)-2023-00008 |
Dřevěnice (737801); Robousy (740225); Kacákova Lhota (771783); Lužany u Jičína (689238); Radim u Jičína (737828); Studeňany (737836); Řeheč (774154); Úlibice (774162). |
3.2.2023 |
Zlín Region: |
||
CZ-HPAI(P)-2023-00005 |
Šumice u Uherského Brodu (764230); Těšov (766828); Újezdec u Luhačovic (774081); Uherský Brod (772984) - severní část katastrálního území od silnice č. 50. |
25.1.2023 |
Stat membru: Danemarca
Numărul de referință ADIS al focarului |
Zona care cuprinde: |
Data până la care se aplică în conformitate cu articolul 39 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687 |
DK-HPAI(P)-2022-00007 |
The parts of Lolland municipality that are contained within a circle of radius 3 km, centered on GPS coordinates N 54,8728; E 11,3967 |
17.1.2023 |
DK-HPAI(P)-2022-00008 |
The parts of Hedensted municipality that are contained within a circle of radius 3 km, centered on GPS coordinates N 55.7343; E 9.7477 |
27.1.2023 |
Stat membru: Germania
Numărul de referință ADIS al focarului |
Zona care cuprinde: |
Data până la care se aplică în conformitate cu articolul 39 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687 |
BAYERN |
||
DE-HPAI(NON-P)-2023-00017 |
Landkreis Tirschenreuth An der Landkreisgrenze zu Wunsiedel der ST 2178 nach Osten Richtung Waldsassen folgend, an Münchenreuth vorbei nach Schottenhof. Weiter entlang der Straße TIR 20 bis zum südlichen Ende von Hundsbach, entlang der Wondreb bis zum Skilift, dem östlichen Waldrand bis zum Sammelhof folgend. Weiter Richtung Süden entlang dem Feldweg bis zur ST 2175 und dieser Richtung Osten nach Bad Neualbenreuth bis zur Kreuzung Hatzenreuth/Pfudermühle folgend. Richtung Süden an der Pfudermühle vorbei, der Gemeindegrenze Waldsassen bis zum Egnermühlbach folgend, an diesem entlang bis zum Socksteich. Über den Feldweg zur Straße TIR 25 bei Pfaffenreuth, dieser Richtung Waldsassen zur Straße TIR 22 folgend. Entlang der TIR 22 nach Süden, an Pfaffenreuth vorbei bis zur Hohe Straße. Dieser folgend Richtung Königshütte und über Altenhammer nach Forkatshof. Dem Feldweg zur Gemeindegrenze Waldsassen folgend, dann entlang der Gemeindegrenze bis zur B 299. Entlang der B 299 Richtung Süden nach Mitterteich und bei Neupleußen der Straße TIR 3 nach Fockenfeld folgend. Weiter entlang der TIR 15 nach Norden Richtung Neudorf, vor Neudorf dem Feldweg zur ST 2175 folgend, weiter Richtung Waldsassen bis zur Abzweigung nach Wolfsbühl, an Wolfsbühl vorbei zur Gemeindegrenze Waldsassen und dieser nach Norden zur Landkreisgrenze zu Wunsiedel bis zur ST 2178 folgend. |
26.1.2023 |
MECKLENBURG-VORPOMMERN |
||
DE-HPAI(P)-2023-00002 |
Landkreis Vorpommern-Rügen Gemeinde Süderholz, die Ortsteile: Behnkenhagen, Kandelin, Klein Bisdorf, Klein Zarnewanz, Lüssow, Neuendorf, Poggendorf, Wüsteney |
31.1.2023 |
NIEDERSACHSEN |
||
DE-HPAI(P)-2022-00103 |
Landkreis Cloppenburg 3 km Radius um den Ausbruchsbetrieb (GPS-Koordinaten 7.982109/52.959481) Betroffen sind Teile der Gemeinden Garrel, Bösel und Friesoythe. |
24.1.2023 |
DE-HPAI(P)-2022-00102 |
Landkreis Cuxhaven 3 km Radius um den Ausbruchsbetrieb (GPS-Koordinaten 8.656393/53.671901) Betroffen sind Teile der Gemeinde Geestland. |
21.1.2022 |
DE-HPAI(P)-2023-00001 |
Landkreis Cloppenburg 3 km Radius um den Ausbruchsbetrieb (GPS-Koordinaten 7.998687/52.959784) Betroffen sind Teile der Gemeinde Garrel, Bösel und Friesoythe. |
26.1.2023 |
Stat membru: Franța
Numărul de referință ADIS al focarului |
Zona care cuprinde: |
Data până la care se aplică în conformitate cu articolul 39 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687 |
Département: Côtes-d’Armor (22) |
||
FR-HPAI(P)-2022-01619 |
CANIHUEL HAUT-CORLAY CORLAY PLUSSULIEN SAINT-IGEAUX SAINT-NICOLAS DU PELEM |
24.1.2023 |
FR-HPAI(P)-2023-00014 |
CAVAN CAOUENNEC-LANVÉZÉAC LANNION PLOUBEZRE TONQUÉDEC |
31.1.2023 |
Département:Creuse (23) |
||
FR-HPAI(NON-P)-2023-00005 |
FLAYAT |
8.2.2023 |
Département: Dordogne (24) |
||
FR-HPAI(P)-2022-01481 FR-HPAI(P)-2022-01480 FR-HPAI(P)-2022-01517 FR-HPAI(P)-2022-01558 FR-HPAI(P)-2022-01559 FR-HPAI(P)-2022-01581 |
ARCHIGNAC MARCILLAC SAINT QUENTIN PAULIN SAINT CREPIN ET CARLUCET SAINT GENIES SALIGNAC EYVIGUES |
18.1.2023 |
Département: Gers (32) |
||
FR-HPAI(P)-2022-01605 FR-HPAI(P)-2022-01612 FR-HPAI(P)-2023-00008 FR-HPAI(P)-2023-00012 FR-HPAI(P)-2023-00013 |
AIGNAN BEAUMARCHES BOUZON-GELLENAVE COULOUME-MONDEBAT FUSTEROUAU IZOTGES LASSERADE LOUSSOUS-DEBAT POUYDRAGUIN SABAZAN TASQUE TERMES-D’ARMAGNAC |
28.1.2023 |
Département: Ille-et-Vilaine (35) |
||
FR-HPAI(NON-P)-2023-00004 |
LECOUSSE FOUGERES LAIGNELET SAINT GERMAIN EN COGLES, LE CHATELIER, PARIGNE LANDEAN |
28.1.2023 |
Département: Indre (36) |
||
FR-HPAI(NON-P)-2022-00405 |
POULAINES Partie de commune située au Sud de la D960 VALENCAY Partie de commune située au Sud- Est du Nahon VICQ-SUR-NAHON Partie de commune située à l’Est de la D956 et au Nord de la D109 |
16.1.2023 |
Département: Loire-Atlantique (44) |
||
FR-HPAI(P)-2022-01466 FR-HPAI(P)-2022-01591 FR-HPAI(P)-2022-01592 FR-HPAI(P)-2022-01609 FR-HPAI(P)-2022-01616 FR-HPAI(P)-2023-00001 FR-HPAI(P)-2023-00015 FR-HPAI(P)-2023-00009 |
VIEILLEVIGNE CORCOUE SUR LORGNE LEGE SAINT LUMINE DE COUTAIS SAINT PHILBERT DE GRAND LIEU LA LIMOUZINIERE PAULX TOUVOIS REMOUILLE AIGREFEUILLE SUR MAINE SAINTE LUMINE DE CLISSON |
28.1.2023 |
FR-HPAI(P)-2022-01554 |
BOUSSAY GETIGNE |
19.1.2023 |
FR-HPAI(P)-2022-01498 |
Andrezé Beaupréau Gesté Jallais La Chapelle-du-Genêt La Jubaudière La Poitevinière Le Pin-en-Mauges Saint-Philbert-en-Mauges Villedieu-la-Blouère La Romagne Le Fief-Sauvin La Renaudière Montfaucon-Montigné Roussay Saint-André-de-la-Marche Saint-Macaire-en-Mauges |
18.1.2023 |
FR-HPAI(P)-2023-00010 |
MESANGER TEILLE |
27.1.2023 |
Département: Maine-et-Loire (49) |
||
FR-HPAI(P)-2022-01457 FR-HPAI(P)-2022-01471 FR-HPAI(P)-2022-01472 FR-HPAI(P)-2022-01483 FR-HPAI(P)-2022-01485 FR-HPAI(P)-2022-01486 FR-HPAI(P)-2022-01487 FR-HPAI(P)-2022-01489 FR-HPAI(P)-2022-01496 FR-HPAI(P)-2022-01498 FR-HPAI(P)-2022-01506 FR-HPAI(P)-2022-01511 FR-HPAI(P)-2022-01512 FR-HPAI(P)-2022-01516 FR-HPAI(P)-2022-01518 FR-HPAI(P)-2022-01519 FR-HPAI(P)-2022-01524 FR-HPAI(P)-2022-01458 FR-HPAI(P)-2022-01467 FR-HPAI(P)-2022-01535 FR-HPAI(P)-2022-01545 FR-HPAI(P)-2022-01547 FR-HPAI(P)-2022-01549 FR-HPAI(P)-2022-01548 FR-HPAI(P)-2022-01564 FR-HPAI(P)-2022-01571 FR-HPAI(P)-2022-01573 FR-HPAI(P)-2022-01578 FR-HPAI(P)-2022-01579 FR-HPAI(P)-2022-01580 FR-HPAI(P)-2022-01586 FR-HPAI(P)-2022-01594 FR-HPAI(P)-2022-01603 FR-HPAI(P)-2023-00016 |
Andrezé Beaupréau Gesté Jallais La Chapelle-du-Genêt La Jubaudière La Poitevinière Le Pin-en-Mauges Saint-Philbert-en-Mauges Villedieu-la-Blouère La Romagne Le Fief-Sauvin La Renaudière Montfaucon-Montigné Roussay Saint-André-de-la-Marche Saint-Macaire-en-Mauges Torfou LES CERQUEUX YZERNAY SEVREMOINE |
30.1.2023 |
FR-HPAI(P)-2022-01606 |
LOUVAINES NYOISEAU SEGRE’ |
16.1.2023 |
Département: Manche (50) |
||
FR-HPAI(NON-P)-2022-00420 |
HUBERVILLE MONTAIGU LA BRISETTE SAINT CYR SAINT GERMAIN DE TOURNEBUT SAUSSEMESNIL TAMERVILLE VALOGNES |
19.1.2023 |
Département: Rhône (69) |
||
FR-HPAI(P)-2022-01597 |
L’ARBRESLE SAIN BEL SAVIGNY |
18.1.2023 |
Département: Deux – Sèvres (79) |
||
FR-HPAI(P)-2022-01411 FR-HPAI(P)-2022-01415 FR-HPAI(P)-2022-01414 FR-HPAI(P)-2022-01417 FR-HPAI(P)-2022-01430 FR-HPAI(P)-2022-01436 FR-HPAI(P)-2022-01428 FR-HPAI(P)-2022-01447 FR-HPAI(P)-2022-01448 FR-HPAI(P)-2022-01449 FR-HPAI(P)-2022-01477 FR-HPAI(P)-2022-01450 FR-HPAI(P)-2022-01475 FR-HPAI(P)-2022-01474 FR-HPAI(P)-2022-01482 FR-HPAI(P)-2022-01484 FR-HPAI(P)-2022-01473 FR-HPAI(P)-2022-01502 FR-HPAI(P)-2022-01504 FR-HPAI(P)-2022-01515 FR-HPAI(P)-2022-01499 FR-HPAI(P)-2022-01521 FR-HPAI(P)-2022-01522 FR-HPAI(P)-2022-01532 FR-HPAI(P)-2022-01541 FR-HPAI(P)-2022-01534 FR-HPAI(P)-2022-01538 FR-HPAI(P)-2022-01544 FR-HPAI(P)-2022-01532 FR-HPAI(P)-2022-01544 FR-HPAI(P)-2022-01541 FR-HPAI(P)-2022-01538 FR-HPAI(P)-2022-01534 FR-HPAI(P)-2022-01569 FR-HPAI(P)-2022-01587 FR-HPAI(P)-2022-01588 |
L’ABSIE ARGENTONNAY BOISME BRESSUIRE BRETIGNOLLES LE BREUIL-BERNARD LE BUSSEAU CERIZAY CHANTELOUP LA CHAPELLE-SAINT-ETIENNE LA CHAPELLE-SAINT-LAURENT CIRIERES COMBRAND COURLAY GENNETON LARGEASSE MAULEON MONTRAVERS NEUVY-BOUIN NUEIL-LES-AUBIERS LA PETITE-BOISSIERE LE PIN PUGNY SAINT-AMAND-SUR-SEVRE SAINT-ANDRE-SUR-SEVRE SAINT-AUBIN-DU-PLAIN SAINT-PAUL-EN-GATINE SAINT PIERRE DES ECHAUBROGNES TRAYES VAL-EN-VIGNES VERNOUX-EN-GATINE |
19.1.2023 |
FR-HPAI(P)-2022-01449 |
MENIGOUTE VASLES |
19.1.2023 |
FR-HPAI(P)-2022-01476 FR-HPAI(P)-2022-01501 |
BRULAIN MOUGON-THORIGNE PRAHECQ SAINTE-BLANDINE SAINT-MARTIN-DE-BERNEGOUE |
19.1.2023 |
FR-HPAI(P)-2022-01617 |
LAGEON VIENNAY |
6.2.2023 |
Département: Vendée (85) |
||
FR-HPAI(P)-2022-01523 |
GROSBREUIL CHÂTEAU D’OLONNE SAINTE FOY LE GIROUARD GROSBREUIL TALMONT SAINT HILAIRE LES ACHARDS SAINT MATHURIN SAINTE FLAIVE DES LOUPS |
23.1.2023 |
FR-HPAI(P)-2022-01526 |
AUIGNY LES CLOUZEAUX BEAULIEU SOUS LA ROCHE LANDERONDE LA ROCHE SUR YON VENANSAULT |
23.1.2023 |
FR-HPAI(P)-2022-01465 FR-HPAI(P)-2022-01468 FR-HPAI(P)-2022-01439 FR-HPAI(P)-2022-01453 |
CHALLANS LE PERRIER SALLERTAINE SOULLANS APPREMONT COMMEQUIERS LA CHAPELLE PALLAU SAINT PAUL MONT PENIT SAINT CHRISTOPHE DU LIGNERON |
23.1.2023 |
FR-HPAI(P)-2022-01536 |
LES LUCS SUR BOULOGNE MONTREVERD ROCHESERVIERE SAINT PHILBERT DE BOUAINE |
23.1.2023 |
FR-HPAI(P)-2022-01424 FR-HPAI(P)-2022-01426 FR-HPAI(P)-2022-01438 FR-HPAI(P)-2022-01440 FR-HPAI(P)-2022-01441 FR-HPAI(P)-2022-01442 FR-HPAI(P)-2022-01446 FR-HPAI(P)-2022-01451 FR-HPAI(P)-2022-01454 FR-HPAI(P)-2022-01455 FR-HPAI(P)-2022-01456 FR-HPAI(P)-2022-01459 FR-HPAI(P)-2022-01460 FR-HPAI(P)-2022-01461 FR-HPAI(P)-2022-01462 FR-HPAI(P)-2022-01463 FR-HPAI(P)-2022-01464 FR-HPAI(P)-2022-01469 FR-HPAI(P)-2022-01470 FR-HPAI(P)-2022-01478 FR-HPAI(P)-2022-01479 FR-HPAI(P)-2022-01488 FR-HPAI(P)-2022-01490 FR-HPAI(P)-2022-01491 FR-HPAI(P)-2022-01493 FR-HPAI(P)-2022-01494 FR-HPAI(P)-2022-01495 FR-HPAI(P)-2022-01500 FR-HPAI(P)-2022-01503 FR-HPAI(P)-2022-01507 FR-HPAI(P)-2022-01508 FR-HPAI(P)-2022-01509 FR-HPAI(P)-2022-01510 FR-HPAI(P)-2022-01513 FR-HPAI(P)-2022-01514 FR-HPAI(P)-2022-01520 FR-HPAI(P)-2022-01525 FR-HPAI(P)-2022-01527 FR-HPAI(P)-2022-01528 FR-HPAI(P)-2022-01529 FR-HPAI(P)-2022-01530 FR-HPAI(P)-2022-01531 FR-HPAI(P)-2022-01533 FR-HPAI(P)-2022-01537 FR-HPAI(P)-2022-01539 FR-HPAI(P)-2022-01540 FR-HPAI(P)-2022-01542 FR-HPAI(P)-2022-01543 FR-HPAI(P)-2022-01546 FR-HPAI(P)-2022-01551 FR-HPAI(P)-2022-01552 FR-HPAI(P)-2022-01553 FR-HPAI(P)-2022-01555 FR-HPAI(P)-2022-01556 FR-HPAI(P)-2022-01557 FR-HPAI(P)-2022-01560 FR-HPAI(P)-2022-01561 FR-HPAI(P)-2022-01562 FR-HPAI(P)-2022-01563 FR-HPAI(P)-2022-01565 FR-HPAI(P)-2022-01566 FR-HPAI(P)-2022-01567 FR-HPAI(P)-2022-01568 FR-HPAI(P)-2022-01570 FR-HPAI(P)-2022-01572 FR-HPAI(P)-2022-01574 FR-HPAI(P)-2022-01575 FR-HPAI(P)-2022-01576 FR-HPAI(P)-2022-01577 FR-HPAI(P)-2022-01583 FR-HPAI(P)-2022-01585 FR-HPAI(P)-2022-01589 FR-HPAI(P)-2022-01590 FR-HPAI(P)-2022-01593 FR-HPAI(P)-2022-01595 FR-HPAI(P)-2022-01596 FR-HPAI(P)-2022-01599 FR-HPAI(P)-2022-01600 FR-HPAI(P)-2022-01601 FR-HPAI(P)-2022-01602 FR-HPAI(P)-2022-01604 FR-HPAI(P)-2022-01607 FR-HPAI(P)-2022-01608 FR-HPAI(P)-2022-01610 FR-HPAI(P)-2022-01611 FR-HPAI(P)-2022-01613 FR-HPAI(P)-2022-01614 FR-HPAI(P)-2022-01615 FR-HPAI(P)-2022-01618 FR-HPAI(P)-2022-01620 FR-HPAI(P)-2023-00002 FR-HPAI(P)-2023-00003 FR-HPAI(P)-2023-00004 FR-HPAI(P)-2023-00005 FR-HPAI(P)-2023-00006 |
ANTIGNY BAZOGES EN PAILLERS BAZOGES EN PAREDS BEAUREPAIRE BOUFFERE BOURNEZEAU CHANTONNAY CHANVERRIE CHAVAGNES EN PAILLERS CHAVAGNES LES REDOUX CHEFFOIS FOUGERE LA BOISSIERE DE MONT TAIGU LA BRUFFIERE LA CAILLERE SAINT HILAIRE LA CHATAIGNERAIE LA GUYONNIERE LA JAUDONNIERE LA MEILLERAIE TILLAY LA TARDIERE LE BOUPERE LES EPESSES LES HERBIERS LES LANDES GENUSSON MENOMBLET MONSIREIGNE MONTAIGU MONTOURNAIS MORTAGNE SUR SEVRE MOUCHAMPS MOUILLERON SAINT GERMAIN POUZAUGES REAUMUR ROCHETREJOUX SAINT AUBIN DES ORMEAUX SAINT CYR DES GATS SAINT GEORGES DE MONTAIGU SAINT GERMAIN DE PRINCAY SAINT HILAIRE DE LOULAY SAINT HILAIRE LE VOUHIS SAINT LAURENT SUR SEVRE SAINT MALO DU BOIS SAINT MARS LA REORTHE SAINT MARTIN DES NOYERS SAINT MARTINS DES TILLEULS SAINT LMAURICE LE GIRARD SAINT MESMIN SAINT PAUL EN PÄREDS SAINT PIERRE DU CHEMIN SAINT PROUANT SAINT SULPICE EN PAREDS SAINT VINCENT STERLANGES SAINTE CECILE SEVREMONT SIGOURNAIS TALLUD SAINTE GEMME THOUARSAIS BOUILDROUX TIFFAUGES VENDRENNES |
23.1.2023 |
Stat membru: Italia
Numărul de referință ADIS al focarului |
Zona care cuprinde: |
Data până la care se aplică în conformitate cu articolul 39 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687 |
Region: Veneto |
||
IT-HPAI(P)-2022-00054 |
The area of the parts of Veneto Region (contained within a circle of radius of three kilometres, centred on WGS84 dec. coordinates N45.355299708, E10.860377854 |
19.1.2023 |
Stat membru: Ungaria
Numărul de referință ADIS al focarului |
Zona care cuprinde: |
Data până la care se aplică în conformitate cu articolul 39 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687 |
Bács-Kiskun vármegye |
||
HU-HPAI(P)-2023-00002 |
Császártöltés, Hajós és Homokhegy települések közigazgatási területeinek a 46.417287 és a 19.158443 GPS-koordináták által meghatározott pont körüli 3 km sugarú körön belül eső területe. |
27.1.2023 |
Hajdú-Bihar vármegye |
||
HU-HPAI(P)-2022-00298 HU-HPAI(P)-2022-00299 HU-HPAI(P)-2023-00001 |
Hajdúszoboszló és Nádudvar települések közigazgatási területének a 47.471520 és a 21.203237, a 47.485876 és a 21.170037, valamint a 47.448133 és a 21.156837 GPS-koordináták által meghatározott pont körüli 3 km sugarú körön belül eső területe. |
27.1.2023 |
Békés vármegye |
||
HU-HPAI(P)-2023-00003 |
Battonya és Dombegyház települések közigazgatási területének a 46.298611 és a 21.048904 GPS-koordináták által meghatározott pont körüli 3 km sugarú körön belül eső területe. |
3.2.2023 |
Stat membru: Austria
Numărul de referință ADIS al focarului |
Zona care cuprinde: |
Data până la care se aplică în conformitate cu articolul 39 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687 |
||
AT-HPAI(NON-P)-2023-15 |
Bezirk Braunau:
|
6.2.2023 |
Stat membru: Polonia
Numărul de referință ADIS al focarului |
Zona care cuprinde: |
Data până la care se aplică în conformitate cu articolul 39 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687 |
||||||||||||
PL-HPAI(P)-2022-00052 PL-HPAI(P)-2022-00053 PL-HPAI(P)-2022-00060 PL-HPAI(P)-2022-00061 PL-HPAI(P)-2022-00067 PL-HPAI(P)-2022-00069 |
W województwie łódzkim powiat zduńskowolski:
W województwie łódzkim powiat łaski:
zawierające się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 51.56326/19.03881 |
22.1.2023 |
||||||||||||
PL-HPAI(P)-2022-00055 PL-HPAI(P)-2022-00056 HPAI(P)-2023-00002 PL-HPAI(P)-2023-00003 |
W województwie pomorskim w powiecie człuchowskim:
W gminie Człuchów: Barkówko |
25.1.2023 |
||||||||||||
PL-HPAI(P)-2022-00057 |
W województwie łódzkim część gminy Uniejów, W województwie wielkopolskim część gminy Przykona zawierające się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 51.97360/18.73595 |
25.1.2023 |
||||||||||||
PL-HPAI(P)-2022-00058 |
W województwie łódzkim:
|
19.1.2023 |
||||||||||||
PL-HPAI(P)-2022-00059 |
W województwie wielkopolskim części gmin: Gołuchów i Pleszew w powiecie pleszewskim zawierające się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 51.86127/17.84609 |
20.1.2023 |
||||||||||||
PL-HPAI(P)-2022-00062 |
W województwie wielkopolskim część gmin: Żelazków, Ceków-Kolonia i Mycielin w powiecie kaliskim zawierająca się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 51.851222/18.235528 |
19.1.2023 |
||||||||||||
PL-HPAI(P)-2022-00063 |
W województwie śląskim część gminy Łazy zawierająca się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 50.42754/19.34959 |
20.1.2023 |
||||||||||||
PL-HPAI(P)-2022-00064 |
W województwie wielkopolskim części gmin: Turek, Przykona, Dobra, Kawęczyn w powiecie tureckim zawierająca się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 51.96866/18.58093 |
21.1.2023 |
||||||||||||
PL-HPAI(P)-2022-00065 |
W województwie wielkopolskim:
zawierające się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 51.5270/18.16422 |
22.1.2023 |
||||||||||||
PL-HPAI(P)-2022-00066 |
W województwie wielkopolskim:
zawierające się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 52.48160/16.43688 |
22.1.2023 |
||||||||||||
PL-HPAI(P)-2022-00068 |
W województwie dolnośląskim:
zawierające się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 51.47256/16.75511 |
21.1.2023 |
||||||||||||
PL-HPAI(P)-2023-00001 |
W województwie wielkopolskim:
zawierające się w promieniu 3km od współrzędnych GPS: 51.93958/17.85476 |
26.1.2023 |
||||||||||||
PL-HPAI(P)-2023-00004 |
W województwie wielkopolskim część gmin: Żelazków, Opatówek, Ceków-Kolonia w powiecie kaliskim zawierające się w promieniu 3km od współrzędnych GPS: 51.79300/18.19184 |
26.1.2023 |
||||||||||||
PL-HPAI(P)-2023-00005 PL-HPAI(P)-2023-00006 PL-HPAI(P)-2023-00007 |
W województwie wielkopolskim
w powiecie kaliskim.
w powiecie ostrowskim
w powiecie ostrzeszowskim. |
31.1.2023 |
||||||||||||
PL-HPAI(P)-2023-00008 |
W województwie kujawsko – pomorskim w powiecie grudziądzkim:
zawierające się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 53.44146/19.03353 |
28.1.2023 |
||||||||||||
PL-HPAI(P)-2023-00009 |
W województwie lubuskim: Osiedla miasta Zielona Góra: Ochla, Jarogniewice, Kiełpin i Jeleniów w Dzielnicy Nowe Miasto w powiecie zielonogórskim zawierające się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 51.87236/15.47649 |
7.2.2023 |
||||||||||||
PL-HPAI(P)-2023-00010 |
W województwie łódzkim część gmin: Łęczyca, Witonia, Góry św. Małgorzaty w powiecie łęczyckim zawierające się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 52.10725/19.25505 |
31.1.2023 |
||||||||||||
PL-HPAI(P)-2023-00011 PL-HPAI(P)-2023-00014 |
W województwie wielkopolskim w powiecie kaliskim:
W gminie Szczytniki: Cieszyków, Gorzuchy, Krowica Pusta, Krowica Zawodnia, Marchwacz, Marchwacz-Kolonia, Mroczki Wielkie, Radliczyce, Trzęsów, Tymieniec |
5.2.2023 |
||||||||||||
PL-HPAI(P)-2023-00012 |
W województwie wielkopolskim:
zawierająca się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 51.733997/18.209118 |
2.2.2023 |
||||||||||||
PL-HPAI(P)-2023-00013 |
W województwie opolskim w powiecie namysłowskim:
|
2.2.2023 |
||||||||||||
PL-HPAI(P)-2023-00015 |
W województwie wielkopolskim:
W województwie łódzkim:
zawierające się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 51.35345/18.05265 |
5.2.2023 |
||||||||||||
PL-HPAI(P)-2023-00016 PL-HPAI(P)-2023-00018 |
W województwie wielkopolskim:
w powiecie kaliskim. |
6.2.2023 |
||||||||||||
PL-HPAI(P)-2023-00017 |
W województwie opolskim w gminie Strzeleczki: Dobra, Kujawy, Moszna, Racławiczki, Smolarnia, Strzeleczki, Ścigów, Zielina w powiecie krapkowickim. |
6.2.2023 |
Partea B
Zone de supraveghere din statele membre în cauză*, menționate la articolele 1 și 3:
Stat membru: Belgia
Numărul de referință ADIS al focarului |
Zona care cuprinde: |
Data până la care se aplică în conformitate cu articolul 55 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687 |
BE-HPAI(P)-2022-00012 BE-HPAI(P)-2022-00013 |
Those parts of the municipalities Alveringem, Diksmuide, Houthulst, Ieper, Kortemark, Langemark-Poelkapelle,Lo-Reninge, Poperinge, Staden and Vleteren, extending beyond the area described in the protection zone and contained within a circle of a radius of 10 kilometres, centered on WGS84 dec. coordinates long 2,854729, lat 50,961658. |
25.1.2023 |
Those parts of the municipalities Diksmuide, Houthulst, Ieper, Langemark-Poelkapelle and Lo-Reninge contained within a circle of a radius of 3 kilometres, centered on WGS84 dec. coordinates long 2,854729, lat 50,961658. |
17.1.2023 – 25.1.2023 |
|
BE-HPAI(P)-2023-00001 |
Those parts of the municipalities Awans, Bassenge, Bilzen, Borgloon, Crisnée, Heers, Herstappe, Hoeselt, Juprelle, Kortessem, Oreye, Riemst, Tongeren and Wellen, extending beyond the area described in the protection zone and contained within a circle of a radius of 10 kilometres, centered on WGS84 dec. coordinates long 5,44421, lat 50,79007. |
10.2.2023 |
Those parts of the municipalities Borgloon, Hoeselt, Kortessem and Tongeren contained within a circle of a radius of 3 kilometres, centered on WGS84 dec. coordinates long 5,44421, lat 50,79007. |
2.2.2023 – 10.2.2023 |
Stat membru: Cehia
Numărul de referință ADIS al focarului |
Zona care cuprinde: |
Data până la care se aplică în conformitate cu articolul 55 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687 |
South Bohemian Region |
||
CZ-HPAI(P)-2023-00006 |
Bělčice (601870); Hostišovice (645796); Podruhlí (645818); Závišín u Bělčic (791288); Bezdědovice (603457); Blatná (605247); Drahenický Málkov (631558); Hněvkov u Mačkova (689726); Skaličany (748005); Buzice (616401); Cerhonice (617571); Čimelice (623822); Krsice (623831); Hornosín (644765); Horosedly (644781); Chlum u Blatné (651494); Chobot (775754); Králova Lhota (672581); Laziště (672599); Lety (680770); Lom u Blatné (86549); Míreč (686557); Bořice u Mirotic (756822); Jarotice (756831); Mirotice (695505); Radobytce (617601); Stráž u Mirotic (756849); Strážovice u Mirotic (756857); Boješice (606898); Kakovice (696170); Mirovice (695726); Ohař (606901); Plíškovice (721875); Ráztely (721883); Touškov (767883); Myslín (700631); Vahlovice (700894); Dolní Nerestce (703699); Horní Nerestce (703702); Mužetice (700509); Němčice u Sedlice (746886); Smetanova Lhota (750867); Pacelice (762750); Škvořetice (762768); Uzenice (775771) – západní část katastrálního území, přičemž hranici na východě tvoří silnice č. 1735 vedoucí od severní hranice katastrálního území k jižní hranici katastrálního území. |
4.2.2023 |
Boudy (695483); Minice u Mišovic (696188); Lučkovice (695491); Mišovice (696196); Pohoří u Mirovic (696200); Svučice (761621); Kožlí u Myštic (700835); Myštice (700851); Výšice (700908); Rakovice (623849); Uzeničky (775789); Uzenice (775771) - východní část katastrálního území, přičemž hranici na západě tvoří silnice č. 1735 vedoucí od severní hranice katastrálního území k jižní hranici katastrálního území. |
27.1.2023 – 4.2.2023 |
|
Central Bohemian Region |
||
CZ-HPAI(P)-2023-00002 |
Břekova Lhota (633569); Dublovice (633577); Chramosty (653667); Líchovy (683825); Zvírotice (793990); Velké Heřmanice (778796); Bolechovice II (798479); Dobrošovice (658626); Jesenice u Sedlčan (658651); Mezné (788180); Kňovice (667153); Plešiště (673536); Hořetice (645133); Krchleby (674427); Křečovice u Neveklova (675547); Nahoruby (701131); Vlkonice u Neveklova (789631); Živohošť (701157); Křepenice (675938); Strnadice (762105); Nalžovice (701491); Nalžovické Podhájí (701505); Kamenice u Nedrahovic (702242); Nedrahovice (702251); Nedrahovické Podhájí (702269); Radeč u Nedrahovic (702277); Bratřejov (702536); Křemenice (702552); Libčice u Nechvalic (702561); Nechvalice (702587); Ředice (744913); Osečany (712701); Velběhy (712728); Počepice (723151); Rovina (742091); Skuhrov u Počepic (723169); Vitín u Počepic (723177); Luhy u Prosenické Lhoty (733326); Prosenická Lhota (733342); Suchdol u Prosenické Lhoty (733351); Příčovy (735833); Radíč (737674); Oříkov (646571); Solopysky u Třebnic (770043); Třebnice (770116); Bolechovice I (626279); Divišovice (626287); Kvasejovice (678104); Měšetice (678139); Nové Dvory u Kvasejovic (678155); Skrýšov u Svatého Jana (760188); Štětkovice (763730); Bezmíř (784435); Minartice (784451); Vojkov u Votic (784486); Martinice u Votic (692051); Šebáňovice (762113); Vrchotovy Janovice (786489); Hrabří (646563); Pořešice (725927); Vápenice u Vysokého Chlumce (788406); Vysoký Chlumec (788414); Vysoká u Kosovy Hory (788198) - vyjma části obce Dohnalova Lhota; Zderadice (792331) - vyjma části obce Zderadice. |
2.2.2023 |
Janov u Kosovy Hory (670006); Kosova Hora (670014); Bor u Sedlčan (702234); Doubravice u Sedlčan (682802); Libíň (682811); Sedlčany (746533); Sestrouň (746568); Vysoká u Kosovy Hory (788198) - část obce Dohnalova Lhota. |
25.1.2023 – 2.2.2023 |
|
CZ-HPAI(P)-2023-00004 |
Dubečno (666912); Dvořiště (712868); Chroustov (654248); Kamilov (750689); Kněžice u Městce Králové (666921); Malá Strana u Chotěšic (653080); Nouzov u Dymokur (704920); Nová Ves u Chotěšic (653098); Osek (712876); Sloveč (750697); Střihov (750701); Záhornice u Městce Králové (789828). |
3.2.2023 |
CZ-HPAI(P)-2023-00006 |
Bor u Březnice (607240); Březnice (614271); Bubovice u Březnice (784800); Drahenice (631540); Hudčice (649236); Koupě (671207); Martinice u Březnice (692085); Nestrašovice (761320); Počaply u Březnice (722952); Stražiště (722961); Zalužany (790761). |
4.2.2023 |
CZ-HPAI(P)-2023-00007 |
Chudoplesy (654809); Bradlec (608980); Brodce nad Jizerou (612685); Březno u Mladé Boleslavi (614467); Struhy (757098); Dalovice u Mladé Boleslavi (624578); Dlouhá Lhota u Mladé Boleslavi (626384); Chloumek u Mladé Boleslavi (651371); Libichov (682799); Sýčina (761630); Bechov (601501); Dolní Stakory (630195); Domousnice (631001); Skyšice (745821); Hrušov nad Jizerou (648736); Husí Lhota (649660); Charvatce u Jabkenic (650641); Chudíř (654795); Jabkenice (655864); Jizerní Vtelno (661457); Lítkovice u Kněžmostu (708771); Násedlnice (669369); Úhelnice (772771); Kobylnice (667463); Horní Stakory (644137); Kosmonosy (669857); Kosořice (669989); Krnsko (674788); Řehnice (674818); Ledce u Mladé Boleslavi (679623); Lhotky u Mladé Boleslavi (681466); Loučeň (686930); Luštěnice (689106); Voděrady u Luštěnic (689114); Mcely (692344); Bezděčín u Mladé Boleslavi (696579; Čejetice u Mladé Boleslavi (696641); Debř (696692); Chrást u Mladé Boleslavi (696587); Jemníky u Mladé Boleslavi (696455); Mladá Boleslav (696293); Podlázky (900125); Němčice u Luštěnic (702943); Nepřevázka (703559); Nová Telib (705276); Obrubce (708798); Pěčice (718742); Petkovy (719609); Písková Lhota (720968); Plazy (721590); Prodašice (733121); Rabakov (737089); Řepov (745286); Řitonice (745812); Seletice (670855); Bratronice u Luštěnic (609625); Rejšice (740055); Smilovice u Luštěnic (751014); Újezd u Luštěnic (773581); Újezdec u Luštěnic (773590); Strašnov (756300); Sukorady u Mladé Boleslavi (759350); Ujkovice (774103); Vinec (782327); Žerčice (796468); Židněves (796786); Bakov nad Jizerou (600831) - východní část katastru Bakov nad Jizerou na západě ohraničená dálnicí D10. |
8.2.2023 |
Dolánky (628239); Ctiměřice (618055); Bojetice (606928); Dobrovice (627470); Holé Vrchy (640905); Týnec u Dobrovice (772267); Úherce (772780); Kolomuty (668541); Semčice (747165); Vinařice u Dobrovice (782297). |
31.1.2023 – 8.2.2023 |
|
Moravian-Silesian Region |
||
CZ-HPAI(P)-2022-00018 |
Bordovice (607444); Čeladná (619116); Frýdlant nad Ostravicí (635171); Hájov (636771); Chlebovice (651150); Kopřivnice (669393); Měrkovice (671789); Lhotka u Frýdku-Místku (681407); Lichnov u Nového Jičína (683787); Drnholec nad Lubinou (687961); Větřkovice u Lubiny (687987); Metylovice (693545); Mniší (697664); Myslík (700606); Nová Ves u Frýdlantu nad Ostravicí (705705); Ostravice 1 (715671); Palkovice (717452); Pstruží (736465); Sklenov (748293); Rychaltice (748307); Štramberk (764116); Trojanovice (768499); Veřovice (780367); Vlčovice (783901); Ženklava (796409); Frenštát pod Radhoštěm (634719) – jihozápadní část katastrálního území, kdy hranici tvoří železniční trať ze směru Veřovice - Kunčice p. O. po železniční přejezd na silnici Nádražní, silnice Nádražní, silnice Bezručova a silnice Lomná. |
28.1.2023 |
Kozlovice (671771); Kunčice pod Ondřejníkem (677094); Tichá na Moravě (766992); Frenštát pod Radhoštěm (634719) – severovýchodní část katastrálního území, kdy hranici tvoří železniční trať ze směru Veřovice - Kunčice p. O. po železniční přejezd na silnici Nádražní, silnice Nádražní, silnice Bezručova a silnice Lomná. |
20.1.2023 – 28.1.2023 |
|
CZ-HPAI(P)-2023-00003 |
Bruzovice (613398); Havířov-město (637556); Bludovice (637696); Prostřední Suchá (637742); Dolní Suchá (637777); Horní Suchá (644404); Horní Bludovice (642401); Prostřední Bludovice (642410); Kaňovice (663051); Karviná-Doly (664103); Lískovec u Frýdku-Místku (684899); Nová Bělá (704946); Oprechtice ve Slezsku (712035); Orlová (712361); Lazy u Orlové (712434); Poruba u Orlové (712493); Horní Lutyně (712531); Moravská Ostrava (713520); Přívoz (713767); Mariánské Hory (713830); Muglinov (714941); Nová Ves u Ostravy (713937); Zábřeh-Hulváky (713970); Vítkovice (714071); Zábřeh (714089); Kunčice nad Ostravicí (714224); Kunčičky (714241); Zábřeh nad Odrou (714305); Hrabová (714534); Hrabůvka (714585); Heřmanice (714691); Michálkovice (714747); Slezská Ostrava (714828); Hrušov (714917); Výškovice u Ostravy (715620); Paskov (718211); Rychvald (744441); Řepiště (745197); Sedliště ve Slezsku (746983); Pitrov (751928); Dolní Soběšovice (751944); Stará Bělá (753661); Václavovice u Frýdku-Místku (776033); Vrbice nad Odrou (785971); Záblatí u Bohumína (789216); Žabeň (794139); Žermanice (796514); Dubina u Ostravy (798894); Dolní Datyně (628905); Horní Datyně (642720) – jižní část katastrálního území, kdy hranici tvoří ul. Vratimovská a ul. Václavovická; Šumbark (637734) – východní část katastrálního území, kdy hranici tvoří ul. Školní, ul. Lidická, ul.Opletalova a ul. U Nádraží; Petřvald u Karviné (720488) – severovýchodní část katastrálního území, kdy hranici tvoří ul. Ostravská, ul. Závodní a ul. Šumbarská; Vratimov (785601) – jižní část katastrálního území, kdy hranici tvoří ul. Buničitá, ul. Frýdecká, ul. Datyňská a ul. Václavovická; Lučina (688371) – západní část katastrálního území, kdy hranici tvoří silnice č.4737; Horní Těrlicko (766577) – západní část katastrálního území, kdy hranici tvoří vodní nádrž Těrlicko a řeka Stonávka; Dolní Těrlicko (766607) – západní část katastrálního území, kdy hranici tvoří vodní nádrž Těrlicko; Doubrava u Orlové (631167) – západní část katastrálního území, kdy hranici tvoří silnice vedoucí od čísla popisného 608 přes Doubravský kopec k hasičské zbrojnici a dále ke křižovatce se silnicí č. 47215, silnice č. 47215 a silnice č. 47214. |
2.2.2023 |
Bartovice (715085); Radvanice (715018); Šenov u Ostravy (762342); Horní Datyně (642720) – severní část katastrálního území, kdy hranici tvoří ul. Vratimovská a ul. Václavovická; Petřvald u Karviné (720488) - jihozápadní část katastrálního území, kdy hranici tvoří ul. Ostravská, ul. Závodní a ul. Šumbarská; Šumbark (637734) - západní část katastrálního území, kdy hranici tvoří ul. Školní, ul. Lidická, ul. Opletalova a ul. U Nádraží; Vratimov (785601) - severní část katastrálního území, kdy hranici tvoří ul. Buničitá, ul. Frýdecká, ul. Datyňská a ul. Václavovická. |
25.1.2023 – 2.2.2023 |
|
Zlín Region |
||
CZ-HPAI(P)-2022-00018 |
Rožnov pod Radhoštěm (742937) – severní část katastrálního území, která je na jihu vymezena zeměpisnou rovnoběžnou linií protínající křižovatku ulic Ostravská a Kročákov. |
28.1.2023 |
CZ-HPAI(P)-2023-00005 |
Bánov (600865); Biskupice u Luhačovic (604780); Bojkovice (606979); Bystřice pod Lopeníkem (617130); Částkov (618608); Dobrkovice (627275); Dolní Němčí (629839); Drslavice (632643); Havřice (638064); Hradčovice (646725); Hřivínův Újezd (649163); Kaňovice u Luhačovic (663034); Kelníky (664782); Kladná Žilín (664944); Komňa (668800); Lhotka u Hradčovic (646733); Ludkovice (688444); Luhačovice (688576); Maršov u Uherského Brodu (691950); Nedachlebice (702137); Nezdenice (704415); Nivnice (704679); Pašovice na Moravě (718254); Polichno (725463); Prakšice (732826); Přečkovice (734195); Rudice (743241); Suchá Loz (759031); Svárov u Uherského Hradiště (759911); Veletiny (777919); Velký Ořechov (779679); Vlčnov (783897); Záhorovice (789836); Uherský Brod (772984) - jižní část katastrálního území od silnice č. 50. |
3.2.2023 |
Šumice u Uherského Brodu (764230); Těšov (766828); Újezdec u Luhačovic (774081); Uherský Brod (772984) - severní část katastrálního území od silnice č. 50. |
26.1.2023 – 3.2.2023 |
|
Plzeň Region |
||
CZ-HPAI(P)-2022-00019 |
Bezděkov u Damnova (624705); Boněnov (693995); Březí u Tachova (618021); Ctiboř u Tachova (618039); Částkov u Tachova (618560); Čečkovice (607321); Černošín (620408); Damnov (624713); Dolní Jadruž (629201); Dolní Kramolín (652199); Dolní Plezom (716405); Dolní Víska (680281); Doly u Boru (607339); Horní Jadruž (652288); Horní Plezom (716413); Hostíčkov (694002); Chodová Planá (652211); Chodský Újezd (652296); Jemnice u Tisové (767204); Kořen (680311); Klíčov (667668); Křínov (721255); Kříženec (721263); Kumpolec (767212); Kurojedy (677604); Kyjov u Zadního Chodova (789577); Lažany u Černošína (620424); Lhota u Tachova (715964); Malý Rapotín (764922); Michalovy Hory (694011); Neblažov (652300); Nahý Újezdec (701246); Olbramov (709824); Oldřichov u Tachova (764949); Ostrov u Tachova (715972); Ošelín (716430); Otín u Plané (721271); Pavlovice nad Mží (718521); Pernolec (618586); Planá u Mariánských Lázní (721280); Stan u Lestkova (680338); Staré Sedliště (754668); Svahy (759856); Štokov (652318); Tachov (764914); Tisová u Tachova (767221); Trnová u Tachova (767239); Třebel (620467); Velká Ves u Damnova (624721); Velký Rapotín (618594); Vítkov u Tachova (764833); Vížka (759864); Vysoké Jamné (680354); Výškov u Chodové Plané (652237); Záhoří u Černošína (620475); Zliv nad Mží (759872). |
1.2.2023 |
Brod nad Tichou (612651); Kočov (667676); Lom u Tachova (686603); Týnec u Plané (721298); Ústí nad Mží (667684); Vítovice u Pavlovic (718530); Vysoké Sedliště (721301). |
24.1.2023 – 1.2.2023 |
|
Ústí nad Labem Region |
||
CZ-HPAI(P)-2023-00001 |
Benešov nad Ploučnicí (602451); Blankartice (638633); Brložec (627283); Česká Kamenice (621285); Dobrná (627291); Dolní Habartice (629049); Dolní Kamenice (621293); Fojtovice u Heřmanova (638641); Františkov nad Ploučnicí (634603); Heřmanov (638650); Horní Habartice (642916); Horní Kamenice (621315); Janská (657204); Kamenická Nová Víska (780600); Kerhartice (664791); Loučky u Verneřic (780103); Malá Veleň (690392); Markvartice u Děčína (691780); Merboltice (693111); Oldřichov nad Ploučnicí (634620); Ovesná (602469); Stará Oleška (649554); Valkeřice (776629); Verneřice (780146); Veselé (780618). |
3.2.2023 |
Karlovka (778265); Malá Bukovina (690031); Malý Šachov (755214); Starý Šachov (755222); Velká Bukovina (778273). |
26.1.2023 – 3.2.2023 |
|
Liberec Region |
||
CZ-HPAI(P)-2023-00001 |
Častolovice u České Lípy (621609); Dolní Libchava (621544); Dubice u České Lípy (621528); Manušice (691542); Horní Libchava (643319); Kamenický Šenov (662640); Prácheň (732770); Kozly u České Lípy (671819); Janovice u Kravař (657034); Rané (674192); Nový Oldřichov (707830); Okrouhlá u Nového Boru (709573); Dolní Prysk (734039); Horní Prysk (734047); Skalice u České Lípy (747904; Slunečná u České Lípy (750760); Jezvé (757306); Stráž u České Lípy (757314); Stružnice (757322); Stvolínecké Petrovice (758647); Volfartická Nová Ves (784893); Heřmanice u Žandova (638579); Valteřice u Žandova (776653); Velká Javorská (778397). |
3.2.2023 |
Horní Police (643823); Mistrovice u Nového Oldřichova (707821); Volfartice (784907); Dolní Police (794473); Radeč u Horní Police (737445); Žandov u České Lípy (794481). |
26.1.2023 – 3.2.2023 |
|
CZ-HPAI(P)-2023-00008 |
Bradlecká Lhota (608998); Chlum pod Táborem (686735); Nová Ves nad Popelkou (705802); Ploužnice pod Táborem (686786); Syřenov (761851); Žďár u Kumburku (761877). |
12.2.2023 |
Hradec Králové Region |
||
CZ-HPAI(P)-2023-00004 |
Bartoušov u Jičíněvsi (659631); Běchary (601462); Bílsko u Kopidlna (772658); Budčeves (615188); Butoves (771767); Červeněves (750913); Dolany u Chyjic (655422); Drahoraz (631809); Hlušice (639923); Hlušičky (639931); Hradíšťko (796484); Hrobičany (746312); Hubálov (771775); Cholenice (652334); Chomutice (652423); Chomutičky (652431); Chotělice (653021); Chyjice (655431); Janovice u Vinar (782157); Jičíněves (659649); Keteň (631817); Kopidlno (669296); Kostelec u Jičíněvsi (659657); Kovač (669016); Kozojídky u Vinar (782165); Křičov (750921); Labouň (678813); Liběšice (623474); Loučná Hora (750930); Milíčeves (749842); Mlýnec u Kopidlna (697371); Nečas (615196); Nemyčeves (703273); Nevratice (754765); Ohnišťany (709280); Pševes (631825); Sekeřice (797685); Skochovice (748331); Skřeněř (754927); Skřivany (748960); Slatiny (749851); Sloupno nad Cidlinou (750671); Smidarská Lhota (782173); Smidary (750948); Staré Místo (723754); Staré Smrkovice (754773); Starý Bydžov (754943); Stříbrnice v Čechách (757713); Třtěnice (771147); Tuř (771791); Údrnická Lhota (772674); Únětice (772682); Velešice (746339); Vesec u Jičína (778141); Veselská Lhota (788341); Vinary u Smidar (782181); Vitiněves (782912); Vlhošť (796492); Vrbice nad Cidlinou (785954); Vršce (786608); Vysoké Veselí (788350); Žeretice (796506); Židovice (796832); Žitětín (659665). |
3.2.2023 |
Češov (623466); Kozojedy u Žlunic (797677); Sběř (746321); Slavhostice (797693); Volanice (784664); Žlunice (797707). |
26.1.2023 – 3.2.2023 |
|
CZ-HPAI(P)-2023-00008 |
Brada (724521); Březina u Jičína (638871); Butoves (771767); Dílce (724530); Holín (641243); Prachov (641286); Chomutice (652423); Chomutičky (652431); Obora u Chomutic (652440); Choteč u Lázní Bělohradu (697214); Jičín (659541); Moravčice (740217); Popovice u Jičína (725838); Jičíněves (659649); Jinolice (724564); Kbelnice u Jičína (724572); Kamenice u Konecchlumí (668991); Konecchlumí (669008); Kostelec u Jičíněvsi (659657); Kovač (669016); Kyje u Jičína (678406); Horní Nová Ves (679305); Hřídelec (679313); Lány u Lázní Bělohradu (679321); Lázně Bělohrad (679330); Prostřední Nová Ves (679348); Uhlíře (601861); Mlázovice (697249); Nemyčeves (703273); Nevratice (754765); Heřmanice u Nové Paky (758329); Kumburský Újezd (758337); Nová Paka (705128); Přibyslav u Nové Paky (776548); Pustá Proseč (776556); Radkyně (601853); Studénka u Nové Paky (758345); Štikov (763764); Valdov (776564); Ohaveč (641260); Ostroměř (715727); Podhorní Újezd (723665); Vojice (723673); Čejkovice u Jičína (723738); Hlásná Lhota u Jičína (638889); Podhradí u Jičína (723746); Podůlší (724556); Lháň (737810); Tužín (737844); Milíčeves (749842); Slatiny (749851); Sobčice (751499); Soběraz (751685); Brdo (609790); Krsmol (609803); Roškopov (741469); Stará Paka (753823); Ústí u Staré Paky (741477); Staré Místo (723754); Svatojanský Újezd (697257); Šárovcova Lhota (697265); Třtěnice (771147); Hubálov (771775); Tuř (771791); Česká Proseč (772461); Stav (772496); Úbislavice (772518); Zboží u Nové Paky (772526); Valdice (776530); Veliš u Jičína (778133); Vesec u Jičína (778141); Vitiněves (782912); Stříbrnice v Čechách (757713); Vrbice nad Cidlinou (785954); Veselská Lhota (788341); Cidlina (617709); Těšín (751693); Zámezí (617725); Železnice (796123); Hradíšťko (796484); Vlhošť (796492); Žeretice (796506). |
12.2.2023 |
Dřevěnice (737801); Robousy (740225); Kacákova Lhota (771783); Lužany u Jičína (689238); Radim u Jičína (737828); Studeňany (737836); Řeheč (774154); Úlibice (774162). |
4.2.2023 – 12.2.2023 |
Stat membru: Danemarca
Numărul de referință ADIS al focarului |
Zona care cuprinde: |
Data până la care se aplică în conformitate cu articolul 55 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687 |
DK-HPAI(P)-2022-00007 |
The parts of Lolland municipality beyond the area described in the protection zone and within the circle of radius 10 kilometres, centred on GPS koordinates coordinates N N 54,8728; E 11,3967 |
26.1.2023 |
The parts of Lolland municipality that are contained within a circle of radius 3 km, centered on GPS coordinates N N 54,8728; E 11,3967 |
18.1.2023 – 26.1.2023 |
|
DK-HPAI(P)-2022-00008 |
The parts of Hedensted, Horsens and Vejle municipality beyond the area described in the protection zone and within the circle of radius 10 kilometres, centred on GPS koordinates coordinates N 55.7343; E 9.7477 |
5.2.2023 |
The parts of Hedensted municipality that are contained within a circle of radius 3 km, centered on GPS coordinates N 55.7343; E 9.7477 |
28.1.2023 – 5.2.2023 |
Stat membru: Germania
Numărul de referință ADIS al focarului |
Zona care cuprinde: |
Data până la care se aplică în conformitate cu articolul 55 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
BAYERN |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
DE-HPAI(NON-P)-2023-00017 |
Landkreis Tirschenreuth An der Staatsgrenze zur Tschechischen Republik der ST 2175 nach Osten Richtung Mähring durch Bad Neualbenreuth folgend und bei Ernestgrün entlang der ST 2174 nach Süden bis Wondreb. Entlang des Flusses Wondreb nach Norden zur Gemeindegrenze Leonberg. Ab hier den südlichen Gemeindegrenzen Leonberg, Mitterteich und Pechbrunn bis zur Landkreisgrenze zu Wunsiedel folgend. |
4.2.2023 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Landkreis Tirschenreuth An der Landkreisgrenze zu Wunsiedel der ST 2178 nach Osten Richtung Waldsassen folgend, an Münchenreuth vorbei nach Schottenhof. Weiter entlang der Straße TIR 20 bis zum südlichen Ende von Hundsbach, entlang der Wondreb bis zum Skilift, dem östlichen Waldrand bis zum Sammelhof folgend. Weiter Richtung Süden entlang dem Feldweg bis zur ST 2175 und dieser Richtung Osten nach Bad Neualbenreuth bis zur Kreuzung Hatzenreuth/Pfudermühle folgend. Richtung Süden an der Pfudermühle vorbei, der Gemeindegrenze Waldsassen bis zum Egnermühlbach folgend, an diesem entlang bis zum Socksteich. Über den Feldweg zur Straße TIR 25 bei Pfaffenreuth, dieser Richtung Waldsassen zur Straße TIR 22 folgend. Entlang der TIR 22 nach Süden, an Pfaffenreuth vorbei bis zur Hohe Straße. Dieser folgend Richtung Königshütte und über Altenhammer nach Forkatshof. Dem Feldweg zur Gemeindegrenze Waldsassen folgend, dann entlang der Gemeindegrenze bis zur B 299. Entlang der B 299 Richtung Süden nach Mitterteich und bei Neupleußen der Straße TIR 3 nach Fockenfeld folgend. Weiter entlang der TIR 15 nach Norden Richtung Neudorf, vor Neudorf dem Feldweg zur ST 2175 folgend, weiter Richtung Waldsassen bis zur Abzweigung nach Wolfsbühl, an Wolfsbühl vorbei zur Gemeindegrenze Waldsassen und dieser nach Norden zur Landkreisgrenze zu Wunsiedel bis zur ST 2178 folgend. |
27.1.2023 – 4.2.2023 |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Landkreis Wunsiedel i. Fichtelgebirge
|
4.2.2023 |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
BREMEN |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
DE-HPAI(P)-2022-00102 |
Stadtgemeinde Bremerhaven 10 km Radius um den Ausbruchsbetrieb GPS-Koordinaten 8.656393/53.671901 Betroffen sind Leherheide-West, Königsheide, Fehrmoor inklusive der Enklave Fehrmoor |
30.1.2023 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
MECKLENBURG-VORPOMMERN |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
DE-HPAI(P)-2022-00100 |
Landkreis Nordwestmecklenburg 10 km Radius um den Ausbruchsbetrieb mit den GPS Koordinaten 11.122477, 53.771366. Betroffen sind folgende Gemeinden mit den Orten und Ortsteilen:
|
19.1.2023 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
DE-HPAI(P)-2023-00002 |
Landkreis Vorpommern-Greifswald 10 km Radius um den im Landkreis Vorpommern-Rügen liegenden Ausbruchsbetrieb mit den GPS-Koordinaten 13.147556/54.072837 die tangierten Orte und Ortsteile in den betroffenen Gemeinden in Gänze. |
9.2.2023 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Landkreis Vorpommern- Rügen Gemeinde Süderholz, die Ortsteile: Behnkenhagen, Kandelin, Klein Bisdorf, Klein Zarnewanz, Lüssow, Neuendorf, Poggendorf, Wüsteney |
31.1.2023 – 9.2.2023 |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Landkreis Vorpommern-Rügen Gemeinde Süderholz, die Ortsteile: Barkow, Bartmannshagen, Boltenhagen, Bretwisch, Dönnie, Grabow, Griebenow, Grischow, Groß Bisdorf, Gülzow-Dorf, Kaschow, Kreutzmannshagen, Prützmannshagen, Rakow, Schmietkow, Willershusen, Willerswalde, Wüst Eldena, Wüstenbilow, Zarnewanz Gemeinde Sundhagen, die Ortsteile: Bremerhagen, Gerdeswalde, Horst, Segebadenhau, Wendorf Stadt Grimmen mit den Ortsteilen: Appelshof, Jessin, Gerlachsruh, Groß Lehmhagen, Hohenwarth, Hohenwieden, Klein Lehmhagen, Vietlipp Gemeinde Wendisch-Baggendorf, der Ortsteil: Borgstedt |
9.2.2023 |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
NIEDERSACHSEN |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
DE-HPAI(P)-2022-00099 |
Landkreis Cloppenburg 10 km Radius um den Ausbruchsbetrieb (GPS-Koordinaten 8.005787/52.950081) Betroffen sind Teile der Gemeinden Bösel, Emstek, Garrel, Großenkneten, Molbergen, Wardenburg und der Städte Cloppenburg und Friesoythe. |
21.1.2023 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Landkreis Cloppenburg 3 km Radius um den Ausbruchsbetrieb (GPS-Koordinaten 8.005787/52.950081) Betroffen sind Teile der Gemeinde Garrel. |
12.1.2023-21.1.2023 |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
DE-HPAI(P)-2022-00101 |
Landkreis Cloppenburg 3 km Radius um den Ausbruchsbetrieb (GPS-Koordinaten 8.012005/52.952218) Betroffen sind Teile der Gemeinde Garrel. |
15.1.2023 – 23.1.2023 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Landkreis Cloppenburg 10 km Radius um den Ausbruchsbetrieb (GPS-Koordinaten 8.012005/52.952218) Betroffen sind Teile der Gemeinden Bösel, Emstek, Garrel, Großenkneten, Molbergen, Wardenburg und der Städte Cloppenburg und Friesoythe. |
23.1.2023 |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
DE-HPAI(P)-2022-00103 |
Landkreis Cloppenburg 3 km Radius um den Ausbruchsbetrieb (GPS-Koordinaten 7.982109/52.959481) Betroffen sind Teile der Gemeinden Garrel, Bösel und Friesoythe. |
25.1.2023 – 2.2.2023 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Landkreis Cloppenburg 10 km Radius um den Ausbruchsbetrieb (GPS-Koordinaten 7.982109/52.959481) Betroffen sind Teile der Gemeinden Garrel, Bösel, Friesoythe, Molbergen, Stadt Cloppenburg, Emstek und Großenkneten. |
2.2.2023 |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
DE-HPAI(P)-2023-00001 |
Landkreis Cloppenburg 3 km Radius um den Ausbruchsbetrieb (GPS-Koordinaten 7.998687/52.959784) Betroffen sind Teile der Gemeinde Garrel, Bösel und Friesoythe. |
27.1.2023 – 4.2.2023 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Landkreis Cloppenburg 10 km Radius um den Ausbruchsbetrieb (GPS-Koordinaten 7.998687/52.959784) Betroffen sind Teile der Gemeinde Garrel, Bösel, Friesoythe, Molbergen, Stadt Cloppenburg und Emstek. |
4.2.2023 |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
DE-HPAI(P)-2022-00102 |
Landkreis Cuxhaven 3 km Radius um den Ausbruchsbetrieb (GPS-Koordinaten 8.656393/53.671901) Betroffen sind Teile der Gemeinde Geestland. |
22.1.2023 – 30.1.2023 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Landkreis Cuxhaven 10 km Radius um den Ausbruchsbetrieb (GPS-Koordinaten 8.656393/53.671901) Betroffen sind Teile der Gemeinde Geestland. |
30.1.2023 |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
DE-HPAI(P)-2022-00103 |
Landkreis Oldenburg 10 km Radius um den Ausbruchsbetrieb (GPS-Koordinaten 7.982109/52.959481) Betroffen sind Teile der Gemeinde Großenkneten. |
2.2.2023 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
DE-HPAI(P)-2023-00001 |
Landkreis Oldenburg 10 km Radius um den Ausbruchsbetrieb (GPS-Koordinaten 7.998687/52.959784) Betroffen sind Teile der Gemeinde Großenkneten und Wardenburg. |
4.2.2023 |
Stat membru: Spania
Numărul de referință ADIS al focarului |
Zona care cuprinde: |
Data până la care se aplică în conformitate cu articolul 55 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687 |
ES-HPAI(P)-2022-00038 |
Those parts in the province of Valladolid of the comarca of Tordesillas beyond the area described in the protection zone and contained within a circle of a radius of 10 kilometres, centered on UTM 30, ETRS89 coordinates long -4,6551761, lat 41,5811216 |
21.1.2023 |
Those parts in the province of Valladolid of the comarca of Tordesillas contained within a circle of a radius of 3 kilometres, centered on UTM 30, ETRS89 coordinates long -4,6551761, lat 41,5811216 |
13.1.2023 –21.1.2023 |
Stat membru: Franța
Numărul de referință ADIS al focarului |
Zona care cuprinde: |
Data până la care se aplică în conformitate cu articolul 55 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687 |
Département: Côtes-d’Armor (22) |
||
FR-HPAI(P)-2022-01619 |
CANIHUEL HAUT-CORLAY CORLAY PLUSSULIEN SAINT-IGEAUX SAINT-NICOLAS DU PELEM SAINT-GILLES-PLIGEAUX KERPERT SAINTE-TREPHINE SAINT-MAYEUX CAUREL BON REPOS SUR BLAVET PLOUNEVEZ-QUINTIN LANRIVAIN LE VIEUX-BOURG SAINT-BIHY LA HARMOYE SAINT-MARTIN-DES-PRES SAINT-GILLES-VIEUX-MARCHE |
2.2.2023 |
CANIHUEL HAUT-CORLAY CORLAY PLUSSULIEN SAINT-IGEAUX SAINT-NICOLAS DU PELEM |
25.1.2023 – 2.2.2023 |
|
FR-HPAI(P)-2023-00014 |
BÉGARD BERHET COATRÉVEN CAVAN COATASCORN KERMARIA-SULARD LANGOAT LANMERIN LANNION LE-VIEUX-MARCHÉ LOUANNEC LOUARGAT MANTALLOT PLOUARET PLOUBEZRE PLOULEC’H PLOUMILLIAU PLOUZÉLAMBRE PRAT QUEMPERVEN ROSPEZ SAINT-QUAY-PERROS TRÉGROM TRÉZÉNY PLUZUNET |
9.2.2023 |
CAVAN CAOUENNEC-LANVÉZÉAC LANNION PLOUBEZRE TONQUÉDEC |
1.2.2023 – 9.2.2023 |
|
Département: Creuse (23) |
||
FR-HPAI(NON-P)-2023-00005 |
BASVILLE BEISSAT CROCQ MAGNAT-L’ÉTRANGE MALLERET SAINT-AGNANT-PRÈS-CROCQ SAINT-GEORGES-NIGREMONT SAINT-MARTIAL-LE-VIEUX SAINT-MAURICE-PRÈS-CROCQ SAINT-MERD-LA-BREUILLE SAINT-ORADOUX-DE-CHIROUZE |
17.2.2023 |
FLAYAT |
9.2.2023 – 17.2.2023 |
|
Département: Dordogne (24) |
||
FR-HPAI(P)-2022-01481 FR-HPAI(P)-2022-01480 FR-HPAI(P)-2022-01517 FR-HPAI(P)-2022-01558 FR-HPAI(P)-2022-01559 FR-HPAI(P)-2022-01581 |
VALOJOULX LA DORNAC NADAILLAC SAINT-VINCENT-LE-PALUEL PRATS6DE-CARLUX BORREZE MARQUAY SAINT-AMAND-DE-COLY PROISSANS SAINT-ANDRE-D’ALLAS SARLAT-LA-CANEDA SIMEYROLS TAMNIES AUBAS MONTIGNAC JAYAC LA CASSAGNE LA CHAPELLE-AUBAREIL COLY ORLIAGUET SAINTE-NATHALENE SALIGNAC-EYVIGUES MARCILLAC SAINT QUENTIN |
27.1.2023 |
ARCHIGNAC MARCILLAC SAINT QUENTIN PAULIN SAINT CREPIN ET CARLUCET SAINT GENIES SALIGNAC EYVIGUES |
19.1.2023 – 27.1.2023 |
|
Département: Gers (32) |
||
FR-HPAI(P)-2022-01605 FR-HPAI(P)-2022-01612 FR-HPAI(P)-2023-00008 FR-HPAI(P)-2023-00012 FR-HPAI(P)-2023-00013 |
ARBLADE-LE-HAUT ARMOUS-ET-CAU AVERON-BERGELLE BETOUS CAHUZAC-SUR-ADOUR CASTELNAVET CASTILLON-DEBATS CAUMONT COURTIES CRAVENCERES DEMU ESPAS GALIAX GAZAX-ET-BACCARISSE GOUX JU-BELLOC JUILLAC LADEVEZE-RIVIERE LANNE-SOUBIRAN LOUBEDAT LOUSLITGES LUPIAC MARGOUET-MEYMES MAULICHERES MAUMUSSON-LAGUIAN NOGARO PEYRUSSE-GRANDE PEYRUSSE-VIEILLE PLAISANCE PRECHAC-SUR-ADOUR RISCLE SAINT-AUNIX-LENGROS SAINT-GRIEDE SAINT-MARTIN-D’ARMAGNAC SAINT-PIERRE-D’AUBEZIES SAINTE-CHRISTIE-D’ARMAGNAC SARRAGACHIES SEAILLES SION SORBETS TARSAC TIESTE-URAGNOUX TOURDUN URGOSSE |
6.2.2023 |
AIGNAN BEAUMARCHES BOUZON-GELLENAVE COULOUME-MONDEBAT FUSTEROUAU IZOTGES LASSERADE LOUSSOUS-DEBAT POUYDRAGUIN SABAZAN TASQUE TERMES-D’ARMAGNAC |
29.1.2023 – 6.2.2023 |
|
Département: Ille-et-Vilaine (35) |
||
FR-HPAI(NON-P)-2023-00004 |
LA BAZOUGE-DU-DÉSERT BEAUCÉ LE CHATELIER, FLEURIGNÉ JAVENÉ LANDEAN LE LOROUX PARIGNE, ROMAGNÉ SAINT GERMAIN EN COGLES, LA SELLE-EN-LUITRÉ VILLAMÉE LOUVIGNÉ-DU-DÉSERT MELLE POILLEY LES PORTES DU COGLAIS MAEN-ROCH SAINT-SAUVEUR DES LANDES LUITRE-DOMPIERRE LA CHAPELLE JANSON |
6.2.2023 |
LECOUSSE FOUGERES LAIGNELET SAINT GERMAIN EN COGLES, LE CHATELIER, PARIGNE LANDEAN |
29.1.2023 – 6.2.2023 |
|
|
Département: Indre (36) |
|
FR-HPAI(NON-P)-2022-00405 |
AIZE BAGNEUX Partie de commune située à l’Ouest de la D25 BAUDRES BOUGES-LE-CHATEAU Partie de commune située au Nord de la D2, puis de la D34A BUXEUIL FONTGUENAND Partie de commune située au Sud de la D52 GUILLY LANGE POULAINES Partie de commune située au Nord de D960 ROUVRES LES BOIS SAINT-CHRISTOPHE-EN-BAZELLE partie de commune située au Sud-Ouest de D25 SEMBLECAY Partie de commune située au Sud de D25 VALENCAY Partie de commune située au Nord-Ouest du Nahon VAL-FOUZON VEUIL VICQ-SUR-NAHON Partie de commune située à l’Ouest de la D956 et au Sud de la D109 |
26.1.2023 |
POULAINES Partie de commune située au Sud de la D960 VALENCAY Partie de commune située au Sud- Est du Nahon VICQ-SUR-NAHON Partie de commune située à l’Est de la D956 et au Nord de la D109 |
17.1.2023 – 26.1.2023 |
|
Département: Loire-Atlantique (44) |
||
FR-HPAI(P)-2022-01492 FR-HPAI(P)-2022-01497 FR-HPAI(P)-2022-01505 |
CASSON LE CELLIER COUFFE HERIC JOUE-SUR-ERDRE MESANGER MOUZEIL NORT-SUR-ERDRE RIAILLE SAFFRE SAINT-MARS-DU-DESERT SUCE-SUR-ERDRE TEILLE TRANS-SUR-ERDRE |
18.1.2023 |
LIGNE NORT-SUR-ERDRE PETIT-MARS LES TOUCHES |
9.1.2023 – 18.1.2023 |
|
FR-HPAI(P)-2022-01466 FR-HPAI(P)-2022-01591 FR-HPAI(P)-2022-01592 FR-HPAI(P)-2022-01609 FR-HPAI(P)-2022-01616 FR-HPAI(P)-2023-00001 2023-00015 FR-HPAI(P)-2023-00009 |
LA PLANCHE REMOUILLE MONTBERT AIGREFEUILLE SAINT LUMINE DE CLISSON LA CHEVROLIERE CORCOUE SUR LORGNE GENESTON LA LIMOUZINIERE MACHECOUL SAINT MEME LA MARNE SAINT MARS DE COUTAIS PAULX SAINT COLOMBAN SAINT PHILBERT DE GRAND LIEU SAINT ETIENNE DE MER MORTE SAINT HILAIRE DE CLISSON |
6.2.2023 |
VIEILLEVIGNE CORCOUE SUR LORGNE LEGE SAINT LUMINE DE COUTAIS SAINT PHILBERT DE GRAND LIEU LA LIMOUZINIERE PAULX TOUVOIS |
29.1.2023 – 6.2.2023 |
|
FR-HPAI(P)-2022-01498 |
Bégrolles-en-Mauges Chanteloup-les-Bois Chemillé-en-Anjou Chemillé-en-Anjou Chemillé-en-Anjou Chemillé-en-Anjou Chemillé-en-Anjou Chemillé-en-Anjou Cholet Cléré-sur-Layon La Plaine La Séguinière La Tessouale Le May-sur-Evre Le Puy-Saint-Bonnet Les Cerqueux-sous-Passavant Nueil-sur-Layon En entier En entier Chaudron-en-Mauges La Boissière-sur-Evre La Chaussaire La Salle-et-Chapelle-Aubry Montrevault-sur-Evre Montrevault-sur-Evre Montrevault-sur-Evre Montrevault-sur-Evre Montrevault-sur-Evre Montrevault-sur-Evre Nuaillé Passavant-sur-Layon Saint-Christophe-du-Bois Saint-Léger-sous-Cholet Le Longeron Saint-Crespin-sur-Moine Saint-Germain-sur-Moine Tillières Somloire Toutlemonde Trémentines |
27.1.2023 |
Andrezé Beaupréau Gesté Jallais La Chapelle-du-Genêt La Jubaudière La Poitevinière Le Pin-en-Mauges Saint-Philbert-en-Mauges Villedieu-la-Blouère La Romagne Le Fief-Sauvin La Renaudière Montfaucon-Montigné Roussay Saint-André-de-la-Marche Saint-Macaire-en-Mauges |
19.1.2023 – 27.1.2023 |
|
FR-HPAI(P)-2022-01504 |
LA BOISSIERE-DU-DORE LA REGRIPPIERE LA REMAUDIERE |
2.2.2023 |
FR-HPAI(P)-2022-01554 |
CLISSON GORGES MOUZILLON SAINT HILAIRE DE CLISSON VALLETS |
7.2.2023 |
BOUSSAY GETIGNE |
19.1.2023 – 7.2.2023 |
|
FR-HPAI(P)-2023-00010 |
RIAILLE BONNEUVRE PANNECE TEILLE TRANS SUR ERDRE MOUZEIL LIGNE COUFFE OUDON ANCENIS SAINT GEREON VAIR SUR LOIRE LA ROCHE BLANCHE POUILLE LES COTEAUX |
5.2.2023 |
MESANGER TEILLE |
27.1.2023 – 5.2.2023 |
|
Departement: Maine-et-Loire (49) |
||
FR-HPAI(P)-2022-01457 FR-HPAI(P)-2022-01471 FR-HPAI(P)-2022-01472 FR-HPAI(P)-2022-01483 FR-HPAI(P)-2022-01485 FR-HPAI(P)-2022-01486 FR-HPAI(P)-2022-01487 FR-HPAI(P)-2022-01489 FR-HPAI(P)-2022-01496 FR-HPAI(P)-2022-01498 FR-HPAI(P)-2022-01506 FR-HPAI(P)-2022-01511 FR-HPAI(P)-2022-01512 FR-HPAI(P)-2022-01516 FR-HPAI(P)-2022-01518 FR-HPAI(P)-2022-01519 FR-HPAI(P)-2022-01524 FR-HPAI(P)-2022-01458 FR-HPAI(P)-2022-01467 FR-HPAI(P)-2022-01535 FR-HPAI(P)-2022-01545 FR-HPAI(P)-2022-01547 FR-HPAI(P)-2022-01549 FR-HPAI(P)-2022-01548 FR-HPAI(P)-2022-01564 FR-HPAI(P)-2022-01571 FR-HPAI(P)-2022-01573 FR-HPAI(P)-2022-01578 FR-HPAI(P)-2022-01579 FR-HPAI(P)-2022-01580 FR-HPAI(P)-2022-01586 FR-HPAI(P)-2022-01594 FR-HPAI(P)-2022-01603 FR-HPAI(P)-2023-00016 |
Bégrolles-en-Mauges Chanteloup-les-Bois Chemillé-en-Anjou Chemillé-en-Anjou Chemillé-en-Anjou Chemillé-en-Anjou Chemillé-en-Anjou Chemillé-en-Anjou Cholet Cléré-sur-Layon La Plaine La Séguinière La Tessouale Le May-sur-Evre Le Puy-Saint-Bonnet Les Cerqueux-sous-Passavant Nueil-sur-Layon En entier En entier Chaudron-en-Mauges La Boissière-sur-Evre La Chaussaire La Salle-et-Chapelle-Aubry Montrevault-sur-Evre Montrevault-sur-Evre Montrevault-sur-Evre Montrevault-sur-Evre Montrevault-sur-Evre Montrevault-sur-Evre Nuaillé Passavant-sur-Layon Saint-Christophe-du-Bois Saint-Léger-sous-Cholet Le Longeron Saint-Crespin-sur-Moine Saint-Germain-sur-Moine Tillières Somloire Toutlemonde Trémentines |
8.2.2023 |
ANDREZÉ BEAUPRÉAU GESTÉ JALLAIS LA CHAPELLE-DU-GENÊT LA JUBAUDIÈRE LA POITEVINIÈRE LE PIN-EN-MAUGES SAINT-PHILBERT-EN-MAUGES VILLEDIEU-LA-BLOUÈRE LA ROMAGNE LE FIEF-SAUVIN LA RENAUDIÈRE MONTFAUCON-MONTIGNÉ ROUSSAY SAINT-ANDRÉ-DE-LA-MARCHE SAINT-MACAIRE-EN-MAUGES TORFOU |
31.1.2023 – 8.2.2023 |
|
FR-HPAI(P)-2022-01606 |
BOUILLE MENARD CHAZE SUR ARGOS GENE VERN D ANJOU LION D’ANGERS AVIRE LE BOURG D’IRE LA CHAPELLE SUR OUDON CHATELAIS LA FERRIERE DE FLEE L”HOTELLERIE DE FLEE LOUVAINES MARANS MONTGUILLON NOYANT LA GRAVOYERE NYOISEAU SAINTE GEMMES D’ANDIGNE SAINT MARTIN DU BOIS SAINT SAUVEUR DE FLEE |
25.1.2023 |
LOUVAINES NYOISEAU SEGRE’ |
17.1.2023 – 25.1.2023 |
|
Departement: Manche (50) |
||
FR-HPAI(NON-P)-2022-00420 |
AUMEVILLE LESTRE BRILLEVAST BRIX CHERBOURG EN COTENTIN COLOMBY CRASVILLE DIGOSVILLE ECAUSSEVILLE EMONDEVILLE EROUDEVILLE FLOTTEMANVILLE FONTENAY SUR MER FRESVILLE GOLLEVILLE GONNEVILLE LE THEIL HAUTTEVILLE BOCAGE HEMEVEZ HUBERVILLE JOGANVILLE L’ETANG BERTRAND LE HAM LE MESNIL AU VAL LE VAST LESTRE LIEUSAINT MAGNEVILLE MONTAIGU LA BRISETTE MONTEBOURG MORSALINES MORVILLE NEGREVILLE OCTEVILLE L’AVENEL ORGLANDES OZEVILLE QUETTEHOU QUINEVILLE ROCHEVILLE SAINT CYR SAINT FLOXEL SAINT GERMAIN DE TOURNEBUT SAINT JOSEPH SAINT MARTIN D’AUDOUVILLE SAUSSEMESNIL SORTOSVILLE SOTTEVAST TEMERVILLE TEURTHEVILLE BOCAGE URVILLE VALOGNES VAUDREVILLE VIDECOSVILLE YVETOT BOCAGE |
28.1.2023 |
HUBERVILLE MONTAIGU LA BRISETTE SAINT CYR SAINT GERMAIN DE TOURNEBUT SAUSSEMESNIL TAMERVILLE VALOGNES |
20.1.2023 – 28.1.2023 |
|
Departement: Morbihan (56) |
||
FR-HPAI(P)-2022-01422 FR-HPAI(P)-2022-01435 FR-HPAI(P)-2022-01443 FR-HPAI(P)-2022-01444 FR-HPAI(P)-2022-01445 |
BIGNAN - Commune entière BILLIO - Commune entière BULEON - Commune entière CREDIN - Partie de la commune à l’ouest de la D11 jusqu’à Bellevue puis au sud de la route allant de Bellevue à Le Pont du redressement CRUGUEL - Commune entière GUEGON -Partie de la commune au sud de la N24 GUEHENNO - Commune entière EVELLYS - Partie de la commune à l’ouest de la D767 jusqu’à Siviac puis au nord-ouest de la route allant à Naizin puis au nord de la D203 JOSSELIN - Commune entière KERFOURN - Partie de la commmune au sud de la route allant de Le Guéric à Le Lindreu LA CROIX HELLEAN - Commune entière LANOUEE - Partie de la commune à l’est de la rivière de l’Oust jusqu’à Pomeleuc puis au nord de la D155 jusqu’à la Ville Hervieux puis au nord de la 764 jusqu’à la N24 LANTILLAC - Commune entière LES FORGES - Partie de la commune à l’ouest de la D778 LOCMINE - Commune entière MOREAC - Partie de la commune à l’ouest de la D767 jusqu’à Porh Legal puis au sud de la D181 jusqu’à Keranna puis au sud de la route allant de Keranna à Kervalo en passant par Le Petit Kerimars, Bolcalpère et le Faouët d’En Haut MOUSTOIR-AC - Partie de la commune au nord de la route allant de Plumelin à Moustoir-Ac puis au nord de la D318 et à l’ouest de la D767 PLEUGRIFFET - Commune entière PLUMELIAU-BIEUZY - Partie de la commune au sud de la D203 et à l’est de la route allant du bourg à Talhouet Avalec en passant par Kerjegu et Beau Soleil PLUMELIN - Partie de la commune au nord de la D117 jusqu’à Kerfourchec puis à l’est de la route allant à Moustoir-Ac RADENAC - Commune entière REGUINY - Partie de la commune au nord de la D203 jusqu’à Le Pont Saint Fiacre SAINT-ALLOUESTRE - Commune entière |
17.1.2023 |
EVELLYS -Partie de la commune à l’est de la D767 jusqu’à Siviac puis à l’est de la route allant à Naizin puis au sud de la D203 MOREAC - Partie de la commune à l’est de la D767 jusqu’à Porh Legal puis au nord de la D181 jusqu’à Keranna puis au nord de la route allant de Keranna à Kervalo en passant par Le Petit Kerimars, Bolcalpère et le Faouët d’En Haut REGUINY - Partie de la commune au sud de la D203 jusqu’à Le Pont Saint Fiacre RADENAC -Partie de la commune à l’ouest de la D11 BULEON - Partie de la commune au nord de la N24 GUEGON - Partie de la commune au nord de la N24 LANOUEE - Partie de la commune à l’ouest de la rivière de l’Oust jusqu’à Pomeleuc puis au sud de la D155 jusqu’à la Ville Hervieux puis au sud de la 764 jusqu’à la N24 LANTILLAC - Commune entière PLEUGRIFFET - Partie de la commune au sud de la D117 |
9.1.2023 – 17.1.2023 |
|
Département: Nord (59) |
||
FR-HPAI(P)-2022-01434 |
ALLENES-LES-MARAIS ANNOEULLIN BAILLEUL BAUVIN BEAUCAMPS-LIGNY BOIS-GRENIER DON ERQUINGHEM-LE-SEC ERQUINGHEM-LYS ESCOBECQUES FOURNES-EN-WEPPES FROMELLES HALLENNE-LES-HAUBOURDIN HANTAY LA BASSEE LA GORGUE LE MAISNIL MARQUILLIES MERRIS MERVILLE METEREN NIEPPE PROVIN RADINGHEM-EN-WEPPES SAINGHIN-EN-WEPPES SALOME STRAZEELE VIEUX-BERQUIN WAVRIN WICRES |
17.1.2023 |
NEUF-BERQUIN STEENWERCK ESTAIRES LE DOULIEU AUBERS HERLIES ILLIES |
9.1.2023 – 17.1.2023 |
|
Département: Puy-de-Dôme (63) |
||
FR-HPAI(NON-P)-2023-00005 |
FERNOEL GIAT VERNEUGHEOL |
17.2.2023 |
Département: Hautes-Pyrénées (65) |
||
FR-HPAI(P)-2022-01598 |
ALLIER ANGOS ANTIST ARTIGUEMY AUBAREDE AUREILHAN BARBAZAN-DEBAT BARBAZAN-DESSUS BEGOLE BERNAC-DEBAT BERNAC-DESSUS BERNADETS-DESSUS BONNEFONT BONNEMAZON BOULIN BUGARD BURG CABANAC CAHARET CALAVANTE CASTELVIEILH CASTERA-LANUSSE CASTILLON CHELLE-SPOU CIEUTAT CLARAC COUSSAN FRECHOU-FRECHET GONEZ GOUDON GOURGUE HITTE HOURC LANESPEDE LANSAC LASLADES LESPOUEY LIZOS LUC LUTILHOUS MARQUERIE MAUVEZIN MERILHEU MONTASTRUC MONTGAILLARD MONTIGNAC MOULEDOUS ORIEUX ORIGNAC PERE PEYRIGUERE POUYASTRUC RICAUD SALLES-ADOUR SARROUILLES SEMEAC SERE-RUSTAING SOUES SOUYEAUX THUY VIELLE-ADOUR |
23.1.2023 |
BORDES LHEZ MASCARAS OLEAC-DESSUS OUEILLOUX OZON PEYRAUBE POUMAROUS SINZOS TOURNAY |
15.1.2023 – 23.1.2023 |
|
Département: Rhône (69) |
||
FR-HPAI(P)-2022-01597 |
ANCY BAGNOLS BELMONT-D’AZERGUES BESSENAY BIBOST BULLY EVEUX BRULLIOLES BRUSSIEU BULLY CHARNAY CHATILLON CHAZAY-D’AZERGUES CHESSY CHEVINAY CIVRIEUX-D’AZERGUES COURZIEU DAREIZE DOMMARTIN EVEUX FLEURIEUX-SUR-L’ARBRESLE GREZIEU-LA-VARENNE LEGNY LENTILLY LOZANNE MARCY-L’ETOILE MONTROTTIER MORANCE LES OLMES POLLIONNAY PONTCHARRA-SUR-TURDINE SARCEY SOURCIEUX-LES-MINES SAINTE-CONSORCE SAINT-FORGEUX SAINT-GERMAIN-NUELLES SAINT-JEAN-DES-VIGNES SAINT-JULIEN-SUR-BIBOST SAINT-LOUP SAINT-PIERRE-LA-PALUD SAINT-ROMAIN-DE-POPEY SAINT-VERAND LA TOUR-DE-SALVAGNY VAUGNERAY |
27.1.2023 |
L’ARBRESLE SAIN BEL SAVIGNY |
19.1.2023 – 27.1.2023 |
|
Département: Sarthe (72) |
||
FR-HPAI(P)-2022-01584 |
ASSE LE RIBOUL BALLON SAINT MARS BEAUMONT SUR SARTHE CHERANCE CONGE-SUR-ORNE COURGAINS DANGEUL FRESNAY-SUR-SARTHE GRANDCHAMP JUILLE LOUVIGNY LUCE-SOUS-BALLON MARESCHE MAROLLES-LES-BRAULTS LES MEES MEZIERE-SOUS-PONTHOUIN MOITRON-SUR-SARTHE MONHOUDOU MONTBIZOT PIACE RENE ROUESSE-FONTAINE SAINT-AIGNAN SAINT-CHRISTOPHE-DU-JAMBET SAINT-MARCEAU SAOSNES TEILLE THOIGNE THOIREE-SOUS-CONTENSOR VIVOIN |
18.1.2023 |
CHERANCE DANGEUL DOUCELLES MEURCE NOUANS RENE VIVOIN |
9.1.2023 – 18.1.2023 |
|
Département: Deux-Sèvres (79) |
||
FR-HPAI(P)-2022-01411 FR-HPAI(P)-2022-01415 FR-HPAI(P)-2022-01414 FR-HPAI(P)-2022-01417 FR-HPAI(P)-2022-01430 FR-HPAI(P)-2022-01436 FR-HPAI(P)-2022-01428 FR-HPAI(P)-2022-01447 FR-HPAI(P)-2022-01448 FR-HPAI(P)-2022-01477 FR-HPAI(P)-2022-01450 FR-HPAI(P)-2022-01475 FR-HPAI(P)-2022-01474 FR-HPAI(P)-2022-01482 FR-HPAI(P)-2022-01484 FR-HPAI(P)-2022-01473 FR-HPAI(P)-2022-01502 FR-HPAI(P)-2022-01504 FR-HPAI(P)-2022-01515 FR-HPAI(P)-2022-01499 FR-HPAI(P)-2022-01521 FR-HPAI(P)-2022-01522 FR-HPAI(P)-2022-01532 FR-HPAI(P)-2022-01541 FR-HPAI(P)-2022-01534 FR-HPAI(P)-2022-01538 FR-HPAI(P)-2022-01544 FR-HPAI(P)-2022-01541 FR-HPAI(P)-2022-01538 FR-HPAI(P)-2022-01534 FR-HPAI(P)-2022-01569 FR-HPAI(P)-2022-01587 FR-HPAI(P)-2022-01588 |
ADILLY AMAILLOUX ARDIN ARGENTON-L’EGLISE BECELEUF LE BEUGNON BOUILLE-LORETZ LA CHAPELLE-THIREUIL CHICHE CLESSÉ COULONGES-SUR-L’AUTIZE COULONGES-THOUARSAIS FAYE-L’ABESSE FÉNERY FENIOUX LA FORÊT-SUR-SÈVRE GEAY LUCHE-THOUARSAIS MAUZE-THOUARSAIS MONCOUTANT MOUTIERS-SOUS-CHANTEMERLE POUGNE-HÉRISSON PUIHARDY SAINT-AUBIN-LE-CLOUD SAINT-GERMAIN-DE-LONGUE-CHAUME SAINT-JOUIN-DE-MILLY SAINT-LAURS SAINT-MAIXENT-DE-BEUGNE SAINT-MAURICE-ETUSSON SAINT-POMPAIN SCILLÉ SECONDIGNY VILLIERS-EN-PLAINE VOULMENTIN |
28.1.2023 |
L’ABSIE ARGENTONNAY BOISME BRESSUIRE BRETIGNOLLES LE BREUIL-BERNARD LE BUSSEAU CERIZAY CHANTELOUP LA CHAPELLE-SAINT-ETIENNE LA CHAPELLE-SAINT-LAURENT CIRIERES COMBRAND COURLAY GENNETON LARGEASSE MAULEON MONTRAVERS NEUVY-BOUIN NUEIL-LES-AUBIERS LA PETITE-BOISSIERE LE PIN PUGNY SAINT-AMAND-SUR-SEVRE SAINT-ANDRE-SUR-SEVRE SAINT-AUBIN-DU-PLAIN SAINT-PAUL-EN-GATINE SAINT PIERRE DES ECHAUBROGNES TRAYES VAL-EN-VIGNES VERNOUX-EN-GATINE |
20.1.2023 – 28.1.2023 |
|
FR-HPAI(P)-2022-01449 |
CHANTECORPS CLAVE COUTIERES EXIREUIL FOMPERRON LES FORGES NANTEUIL PAMPROUX REFFANNES SAINT-GERMIER SAINT-MARTIN-DU-FOUILLOUX SOUDAN VAUSSEROUX VAUTEBIS |
29.2.2023 |
MENIGOUTE VASLES |
20.1.2023 –29.2.2023 |
|
Département: Vendée (85) |
||
FR-HPAI(P)-2022-01424 FR-HPAI(P)-2022-01426 FR-HPAI(P)-2022-01438 FR-HPAI(P)-2022-01440 FR-HPAI(P)-2022-01441 FR-HPAI(P)-2022-01442 FR-HPAI(P)-2022-01446 FR-HPAI(P)-2022-01451 FR-HPAI(P)-2022-01454 FR-HPAI(P)-2022-01455 FR-HPAI(P)-2022-01456 FR-HPAI(P)-2022-01459 FR-HPAI(P)-2022-01460 FR-HPAI(P)-2022-01461 FR-HPAI(P)-2022-01462 FR-HPAI(P)-2022-01463 FR-HPAI(P)-2022-01464 FR-HPAI(P)-2022-01469 FR-HPAI(P)-2022-01470 FR-HPAI(P)-2022-01478 FR-HPAI(P)-2022-01479 FR-HPAI(P)-2022-01488 FR-HPAI(P)-2022-01490 FR-HPAI(P)-2022-01491 FR-HPAI(P)-2022-01493 FR-HPAI(P)-2022-01494 FR-HPAI(P)-2022-01495 FR-HPAI(P)-2022-01500 FR-HPAI(P)-2022-01503 FR-HPAI(P)-2022-01507 FR-HPAI(P)-2022-01508 FR-HPAI(P)-2022-01509 FR-HPAI(P)-2022-01510 FR-HPAI(P)-2022-01513 FR-HPAI(P)-2022-01514 FR-HPAI(P)-2022-01520 FR-HPAI(P)-2022-01525 FR-HPAI(P)-2022-01527 FR-HPAI(P)-2022-01528 FR-HPAI(P)-2022-01529 FR-HPAI(P)-2022-01530 FR-HPAI(P)-2022-01531 FR-HPAI(P)-2022-01533 FR-HPAI(P)-2022-01537 FR-HPAI(P)-2022-01539 FR-HPAI(P)-2022-01540 FR-HPAI(P)-2022-01542 FR-HPAI(P)-2022-01543 FR-HPAI(P)-2022-01546 FR-HPAI(P)-2022-01551 FR-HPAI(P)-2022-01552 FR-HPAI(P)-2022-01553 FR-HPAI(P)-2022-01555 FR-HPAI(P)-2022-01556 FR-HPAI(P)-2022-01557 FR-HPAI(P)-2022-01583 FR-HPAI(P)-2022-01585 FR-HPAI(P)-2022-01589 FR-HPAI(P)-2022-01590 FR-HPAI(P)-2022-01593 FR-HPAI(P)-2022-01595 FR-HPAI(P)-2022-01596 FR-HPAI(P)-2022-01599 FR-HPAI(P)-2022-01600 FR-HPAI(P)-2022-01601 FR-HPAI(P)-2022-01602 FR-HPAI(P)-2022-01604 FR-HPAI(P)-2022-01607 FR-HPAI(P)-2022-01608 FR-HPAI(P)-2022-01610 FR-HPAI(P)-2022-01611 FR-HPAI(P)-2022-01613 FR-HPAI(P)-2022-01614 FR-HPAI(P)-2022-01615 FR-HPAI(P)-2022-01618 FR-HPAI(P)-2022-01620 FR-HPAI(P)-2023-00002 FR-HPAI(P)-2023-00003 FR-HPAI(P)-2023-00004 FR-HPAI(P)-2023-00005 FR-HPAI(P)-2023-00006 |
SAINT HILAIRE DES LOGES au sud de la D745 FOUSSAIS PAYRE a l’ouest de la D49 FAYMOREAU MARILLET ANTIGNY BOURNEAU CEZAIS FONTENAY-LE-COMTE L’ORBRIE LA CHATAIGNERAIE LA TARDIERE LOGE-FOUGEREUSE MARSAIS-SAINTE-RADEGONDE SAINT-MARTIN-DE-FRAIGNEAU SAINT-MAURICE-DES-NOUES SAINT-PIERRE-DU-CHEMIN SERIGNE PISSOTTE MARVENT NIEUL-SUR-L’AUTISTE PUY-DE-SERRE SAINT-HILAIRE-DE-VOUST VOUVANT SAINT-MICHEL-LE-CLOUCQ XANTON-CHASSENON SAINT HILAIRE DES LOGES au nord de la D745 FOUSSAIS PAYRE à l’est de la D49 BREUIL-BARRET LA CHAPELLE-AUX-LYS LOGE-FOUGEREUSE SAINT-HILAIRE-DE-VOUST BAZOGES-EN-PAILLERS BEAUREPAIRE BESSAY BOURNEZEAU au nord de la D948 et de la D949B CHAILLE-LES-MARAIS CHAMPAGNE-LES-MARAIS CHANTONNAY à l’ouest de la D137 CHÂTEAU-GUIBERT à l’est de la D746 CHAUCHE à l’ouest de l’A83 CHAVAGNES-EN-PAILLERS au nord de la D6 CORPE DOMPIERRE-SUR-YON ESSARTS EN BOCAGE FOUGERE LA BOISSIERE-DE-MONTAIGU au sud de la D23 et D72 LA CHAIZE-LE-VICOMTE au sud de la D948 LA COPECHAGNIERE LA FERRIERE LA MERLATIERE LA RABATELIERE LA REORTHE LA ROCHE-SUR-YON à l’est de la D746 et D763 LES BROUZILS LES HERBIERS au nord de la D160 et à l’ouest de la D23 LES LANDES-GENUSSON au sud de la D72 et D755 MAREUIL-SUR-LAY-DISSAIS à l’est de la D746 MESNARD-LA-BAROTIERE MOUTIERS-SUR-LE-LAY au sud de la D19 RIVES-DE-L’YON à l’est de la D746 SAINT-ANDRE-GOULE-D’OIE au sud de l’A87 SAINTE-CECILE SAINTE-HERMINE SAINTE-PEXINE au sud de la D19 SAINT-FULGENT à l’est de l’A87 SAINT-GEORGES-DE-MONTAIGU SAINT-HILAIRE-LE-VOUHIS SAINT-JEAN-DE-BEUGNE SAINT-JUIRE-CHAMPGILLON SAINT-MARTIN-DES-NOYERS à l’est de la D7 THORIGNY LES MAGNILS-REIGNIERS LUCON MOUZEUIL-SAINT-MARTIN NALLIERS PUYRAVAULT SAINT-AUBIN-LA-PLAINE SAINTE-GEMME-LA-PLAINE SAINTE-RADEGONDE-DES6NOYERS SAINTE-ETIENNE-DE6BRILLOUET TRIAIZE VENDRENNES BOURNEZEAU au sud de la D498 et de la D949B LES PINEAUX MOUTIERS-SUR-LE-LAY SAINTE-PEXINE au nord de la D19 SAINT-MARTIN-DES-NOYERS à l’ouest de la D7 LA CHAIZE-LE-VICOME au nord de la D948 LA FERRIERE au sud de la D160 CHAUCHE à l’est de l’A83 CHAVAGNES-EN-PAILLERS au sud de la D6 SAINT-ANDRE-GOULE-D’OIE au nord de l’A87 SAINT-FULGENT à l’ouest de l’A87 BREM-SUR-MER BRETIGNOLLES-SUR-MER COEX GIVRAND LA CHAIZE-GIRAUD LA CHAPELLE-HERMIER L’AIUGUILLON-SUR-VIE LES ACHARDS L’ILE-D’OLONNE MARTINET OLONNE-SUR-MER SAINTE-FOY SAINT-GEORGES-DES-POINTINDOUX SAINT-JULIEN-DES-LANDES SAINT-MATHURIN SAINT-REVEREND BREM-SUR-MER LANDEVIEILLE SAINT-JULIEN-DES-LANDES VAIRE |
2.2.2023 |
Département: Vienne (86) |
||
FR-HPAI(P)-2023-00019 |
CURZAY SUR VONNE JAZENEUIL ROUILLE SAINT SAUVANT SANXAY |
15.2.2023 |
Stat membru: Italia
Numărul de referință ADIS al focarului |
Zona care cuprinde: |
Data până la care se aplică în conformitate cu articolul 55 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687 |
Region: Veneto |
||
IT-HPAI(P)-2022-00054 |
The area of the parts of Veneto Region extending beyond the area described in the protection zone and within the circle of a radius of ten kilometres, centred on WGS84 dec. coordinates N45.355299708, E10.860377854 |
28.1.2023 |
The area of the parts of Veneto Region contained within a circle of radius of three kilometres, centred on WGS84 dec. coordinates N45.355299708, E10.860377854 |
20.1.2023 – 28.1.2023 |
Stat membru: Ungaria
Numărul de referință ADIS al focarului |
Zona care cuprinde: |
Data până la care se aplică în conformitate cu articolul 55 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687 |
Bács-Kiskun, Békés és Csongrád-Csanád vármegye |
||
HU-HPAI(P)-2022-00211-00295 HU-HPAI(P)-2022-00297 |
Ágasegyháza, Bácsalmás, Bácsszőlős, Balotaszállás, Borota, Csengőd, Csikéria, Csólyospálos, Felsőszentiván, Fülöpjakab, Gátér, Harkakötöny, Helvécia, Imrehegy, Izsák, Jakabszállás, Jánoshalma, Jászszentlászló, Kelebia, Kéleshalom, Kiskunfélegyháza, Kiskunmajsa, Kisszállás, Kömpöc, Kunfehértó, Kunszállás, Mátételke, Mélykút, Móricgát, Orgovány, Páhi, Pálmonostora, Petőfiszállás, Tabdi, Tataháza, Tiszaalpár, Tompa, Városföld, Zsana, Békéssámson, Csanádapáca, Kardoskút, Kaszaper, Mezőhegyes, Mezőkovácsháza, Nagybánhegyes, Orosháza, Pusztaföldvár, Tótkomlós, Végegyháza, Algyő, Ambrózfalva, Árpádhalom, Baks, Balástya, Bordány, Csanytelek, Csengele, Csongrád, Derekegyház, Dóc, Domaszék, Fábiánsebestyén, Felgyő, Forráskút, Hódmezővásárhely, Kistelek, Mártély, Mindszent, Nagyér, Nagymágocs, Nagytőke, Ópusztaszer, Öttömös, Pusztamérges, Pusztaszer, Ruzsa, Sándorfalva, Szatymaz, Szeged, Szegvár, Székkutas, Szentes, Tömörkény, Üllés, Zákányszék és Zsombó települések teljes közigazgatási területe Kecskemét település közigazgatási területének a 46.686318 és a 19.661755, valamint a 46.695600 és a 19.681280 GPS-koordináták által meghatározott pont körüli 10 km sugarú körön belül eső területe. Bócsa, Bugac, Bugacpusztaháza, Kaskantyú, Kiskőrös, Kiskunhalas, Pirtó, Soltvadkert, Szank, Tázlár települések közigazgatási területének a 46.598273 és a 19.462954 GPS-koordináták által meghatározott pont körüli 10 km sugarú körön kívül eső teljes közigazgatási területe. Borota, Imrehegy és Kéleshalom települések közigazgatási területének a 46.598273 és a 19.462954 GPS-koordináták által meghatározott pont körüli 10 km sugarú körön kívül eső teljes közigazgatási területe. |
18.1.2023 |
HU-HPAI(P)-2022-00296 |
Bócsa, Bugac, Bugacpusztaháza, Kaskantyú, Kiskőrös, Kiskunhalas, Pirtó, Soltvadkert, Szank, Tázlár települések közigazgatási területének a 46.598273 és a 19.462954 GPS-koordináták által meghatározott pont körüli 10 km sugarú körön belül eső területe. |
21.1.2023 |
HU-HPAI(P)-2023-00002 |
Borota, Császártöltés, Drágszél, Dusnok, Érsekhalma, Hajós, Homokhegy, Imrehegy, Kecel, Kéleshalom, Miske, Nemesnádudvar, Öregcsertő települések közigazgatási területének a 46.417287 és a 19.158443 GPS-koordináták által meghatározott pont körüli 10 km sugarú körön belül és védőkörzeten kívül eső területe. |
5.2.2023 |
HU-HPAI(P)-2023-00003 |
Battonya, Dombegyház, Kisdombegyház, Kunágota, Magyardombegyház, Mezőhegyes és Mezőkovácsháza települések közigazgatási területének a 46.298611 és a 21.048904 GPS-koordináták által meghatározott pont körüli 10 km sugarú körön belül és védőkörzeten kívül eső területe. |
12.2.2023 |
HU-HPAI(P)-2023-00002 |
Császártöltés, Hajós és Homokhegy települések közigazgatási területeinek a 46.417287 és a 19.158443 GPS-koordináták által meghatározott pont körüli 3 km sugarú körön belül eső területe. |
28.1.2023 – 5.2.2023 |
HU-HPAI(P)-2023-00003 |
Battonya és Dombegyház települések közigazgatási területének a 46.298611 és a 21.048904 GPS-koordináták által meghatározott pont körüli 3 km sugarú körön belül eső területe. |
4.2.2023 –12.2.2023 |
Hajdú-Bihar vármegye |
||
HU-HPAI(P)-2022-00298 HU-HPAI(P)-2022-00299 HU-HPAI(P)-2023-00001 |
Hajdúszoboszló, Hortobágy, Kaba, Nádudvar, Nagyhegyes és Püspökladány települések közigazgatási területének a a 47.471520 és a 21.203237, a 47.485876 és a 21.170037, valamint a 47.448133 és a 21.156837 GPS-koordináták által meghatározott pont körüli 10 km sugarú körön belül és védőkörzeten kívül eső területe. |
5.2.2023 |
HU-HPAI(P)-2022-00298 HU-HPAI(P)-2022-00299 HU-HPAI(P)-2023-00001 |
Hajdúszoboszló és Nádudvar települések közigazgatási területének a 47.471520 és a 21.203237, a 47.485876 és a 21.170037, valamint a 47.448133 és a 21.156837 GPS-koordináták által meghatározott pont körüli 3 km sugarú körön belül eső területe. |
28.1.2023 – 5.2.2023 |
Stat membru: Țările de Jos
Numărul de referință ADIS al focarului |
Zona care cuprinde: |
Data până la care se aplică în conformitate cu articolul 55 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687 |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Municipality De Ronde Venen, province Utrecht |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Bewakingszone (10 kilometer) Mijdrecht
|
20.1.2023 |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Those parts of the municipality Ronde Venen contained within a circle of a radius of 3 kilometres, centered on WGS84 dec. coordinates long 4,85 lat 52,24. |
12.1.2023 – 20.1.2023 |
Stat membru: Austria
Numărul de referință ADIS al focarului |
Zona care cuprinde: |
Data până la care se aplică în conformitate cu articolul 55 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687 |
||
AT-HPAI(NON-P)-2023-15 |
Bezirk Braunau:
|
15.2.2023 |
||
Bezirk Salzburg-Umgebung:
|
15.2.2023 |
|||
Bezirk Braunau:
|
7.2.2023 – 15.2.2023 |
Stat membru: Polonia
Numărul de referință ADIS al focarului |
Zona care cuprinde: |
Data până la care se aplică în conformitate cu articolul 55 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687 |
||||||||||||||||||||||||||||||||
PL-HPAI(P)-2022-00042 |
W województwie lubelskim:
zawierające się w promieniu 10 km od współrzędnych GPS: 51.36494/23.00283 |
17.1.2023 |
||||||||||||||||||||||||||||||||
W województwie lubelskim część gmin: Ludwin, Puchaczów w powiecie łęczyńskim zawierająca się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 51.36494/23.00283 |
9.1.2023 – 17.1.2023 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||
PL-HPAI(P)-2022-00043 |
W województwie mazowieckim:
W województwie łódzkim część gmin:
zawierające się w promieniu 10 km od współrzędnych GPS: 52.3515/19.4839 |
18.1.2023 |
||||||||||||||||||||||||||||||||
W województwie mazowieckim część gmin: Gostynin, Szczawin Kościelny w powiecie gostynińskim. W województwie łódzkim część gminy Strzelce w powiecie kutnowskim zawierające się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 52.3515/19.4839 |
10.1.2023 – 18.1.2023 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||
PL-HPAI(P)-2022-00044 PL-HPAI(P)-2022-00046 |
W województwie łódzkim w powiecie sieradzkim:
W województwie wielkopolskim część gmin:
zawierające się w promieniu 10 km od współrzędnych GPS: 51.6761/18.4844 |
19.1.2023 |
||||||||||||||||||||||||||||||||
W województwie łódzkim, powiat sieradzki:
W województwie wielkopolskim, powiat kaliski:
zawierających się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 51.6761/18.4844 |
11.1.2023 – 19.1.2023 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||
PL-HPAI(P)-2022-00045 |
W województwie warmińsko – mazurskim:
W województwie pomorskim część gminy Stary Dzierzgoń w powiecie sztumskim Zawierające się w promieniu 10 km od współrzędnych GPS: 53.80560/19.64087 |
19.1.2023 |
||||||||||||||||||||||||||||||||
W województwie warmińsko – mazurskim część gminy Zalewo w powiecie iławskim zawierająca się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 53.80560/19.64087 |
11.1.2023 – 19.1.2023 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||
PL-HPAI(P)-2022-00047 |
W województwie wielkopolskim:
|
21.1.2023 |
||||||||||||||||||||||||||||||||
W województwie wielkopolskim:
|
13.1.2023 – 21.1.2023 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||
PL-HPAI(P)-2022-00048 |
W województwie łódzkim:
zawierająca się w promieniu 10 km od współrzędnych GPS: 51.63575/19.74504 |
21.1.2023 |
||||||||||||||||||||||||||||||||
W województwie łódzkim:
zawierająca się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 51.63575/19.74504 |
13.1.2023 – 21.1.2023 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||
PL-HPAI(P)-2022-00049 |
W województwie mazowieckim:
Zawierające się w promieniu 10 km od współrzędnych GPS: 52.24032/22.74160 |
21.1.2023 |
||||||||||||||||||||||||||||||||
W województwie mazowieckim:
zawierające się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 52.24032/22.74160 |
13.1.2023 – 21.1.2023 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||
PL-HPAI(P)-2022-00050 |
W województwie wielkopolskim
W województwie łódzkim część gminy Galewice w powiecie wieruszowskim zawierające się w promieniu 10 km od współrzędnych GPS: 51.51032/18.06508 |
23.1.2023 |
||||||||||||||||||||||||||||||||
W województwie wielkopolskim
zawierające się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 51.51032/18.06508 |
15.1.2023 – 23.1.2023 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||
PL-HPAI(P)-2022-00051 PL-HPAI(P)-2022-00054 |
W województwie wielkopolskim:
zawierające się w promieniu 10 km od współrzędnych GPS: 51.510/18.065 |
24.1.2023 |
||||||||||||||||||||||||||||||||
W województwie wielkopolskim:
zawierające się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 51.510/18.065 |
16.1.2023 – 24.1.2023 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||
PL-HPAI(P)-2022-00052 PL-HPAI(P)-2022-00053 PL-HPAI(P)-2022-00060 PL-HPAI(P)-2022-00061 PL-HPAI(P)-2022-00067 PL-HPAI(P)-2022-00069 |
W województwie łódzkim powiat łaski:
W województwie łódzkim powiat powiat zduńskowolski:
W województwie łódzkim powiat sieradzki:
W województwie łódzkim powiat pabianicki:
W województwie łódzkim powiat poddębicki:
|
31.1.2023 |
||||||||||||||||||||||||||||||||
W województwie łódzkim powiat zduńskowolski:
W województwie łódzkim powiat łaski:
zawierające się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 51.56326/19.03881 |
23.1.2023 – 31.1.2023 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||
PL-HPAI(P)-2022-00055 PL-HPAI(P)-2022-00056 PL-HPAI(P)-2023-00002 PL-HPAI(P)-2023-00003 |
W województwie pomorskim w powiecie człuchowskim:
W gminie Czarne: Bińcze, Gliniana Góra, Wiśniowa Aleja, Wygonki |
3.2.2023 |
||||||||||||||||||||||||||||||||
W województwie pomorskim w powiecie człuchowskim:
W gminie Człuchów: Barkówko |
26.1.2023 – 3.2.2023 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||
PL-HPAI(P)-2022-00057 |
W województwie łódzkim:
W województwie wielkopolskim części gmin Brudzew, Przykona, Dobra w powiecie tureckim zawierające się w promieniu 10 km od współrzędnych GPS: 51.97360/18.73595 |
30.1.2023 |
||||||||||||||||||||||||||||||||
W województwie łódzkim część gminy Uniejów powiecie poddębickim W województwie wielkopolskim część gminy Przykona w powiecie tureckim zawierające się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 51.97360/18.73595 |
17.1.2023 – 30.1.2023 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||
PL-HPAI(P)-2022-00058 |
W województwie łódzkim:
Zawierające się w promieniu 10 km od współrzędnych GPS: 51.71136/19.82636 |
28.1.2023 |
||||||||||||||||||||||||||||||||
W województwie łódzkim:
zawierające się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 51.71136/19.82636 |
20.1.2023 – 28.1.2023 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||
PL-HPAI(P)-2022-00059 |
W województwie wielkopolskim:
zawierające się w promieniu 10 km od współrzędnych GPS: 51.861277/17.846092 |
29.1.2023 |
||||||||||||||||||||||||||||||||
W województwie wielkopolskim części gmin: Gołuchów i Pleszew w powiecie pleszewskim zawierające się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 51.86127/17.84609 |
21.1.2023 – 29.1.2023 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||
PL-HPAI(P)-2022-00062 |
W województwie wielkopolskim:
zawierające się w promieniu 10 km od współrzędnych GPS: 51.85122/18.23552 |
28.1.2023 |
||||||||||||||||||||||||||||||||
W województwie wielkopolskim:
zawierające się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 51.85122/18.23552 |
20.1.2023 – 28.1.2023 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||
PL-HPAI(P)-2022-00063 |
W województwie śląskim:
Zawierające się w promieniu 10 km od współrzędnych GPS: 50.42754/19.34959 |
29.1.2023 |
||||||||||||||||||||||||||||||||
W województwie śląskim część gminy Łazy zawierająca się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 50.42754/19.34959 |
21.1.2023 – 29.1.2023 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||
PL-HPAI(P)-2022-00064 |
W województwie wielkopolskim:
W województwie łódzkim część gminy Uniejów w powiecie poddębicki. zawierające się w promieniu 10 km od współrzędnych GPS: 51.96866/18.58093 |
30.1.2023 |
||||||||||||||||||||||||||||||||
W województwie wielkopolskim:
zawierające się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 51.96866/18.58093 |
22.1.2023 – 30.1.2023 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||
PL-HPAI(P)-2022-00065 |
W województwie wielkopolskim:
W województwie łódzkim część gminy Galewice w powiecie wieruszowskim zawierające się w promieniu 10 km od współrzędnych GPS: 51.52703/18.16422 |
31.1.2023 |
||||||||||||||||||||||||||||||||
W województwie wielkopolskim:
zawierające się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 51.52703/18.164223 |
23.1.2023 – 31.1.2023 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||
PL-HPAI(P)-2022-00066 |
W województwie wielkopolskim:
zawierające się w promieniu 10 km od współrzędnych GPS: 52.48160/16.43688 |
31.1.2023 |
||||||||||||||||||||||||||||||||
W województwie wielkopolskim:
zawierające się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 52.48160/16.43688 |
23.1.2023 – 31.1.2023 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||
PL-HPAI(P)-2022-00068 |
W województwie dolnośląskim:
Zawierające się w promieniu 10 km od współrzędnych GPS: GPS: 51.47256/16.75511 |
30.1.2023 |
||||||||||||||||||||||||||||||||
W województwie dolnośląskim:
zawierające się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 51.47256/16.75511 |
22.1.2023 – 30.1.2023 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||
PL-HPAI(P)-2023-00001 |
PL-HPAI(P)-2023-00001 W województwie wielkopolskim:
zawierające się w promieniu 10km od współrzędnych GPS: 51.93958/17.854769 |
4.2.2023 |
||||||||||||||||||||||||||||||||
W województwie wielkopolskim:
zawierające się w promieniu 3km od współrzędnych GPS: 51.939588/17.854769 |
27.1.2023 – 4.2.2023 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||
PL-HPAI(P)-2023-00004 |
W województwie wielkopolskim część gmin: Żelazków, Kalisz, Opatówek, Koźminek, Ceków-Kolonia, Lisków w powiecie kaliskim zawierające się w promieniu 10km od współrzędnych GPS: 51.79300/18.19184 |
5.2.2023 |
||||||||||||||||||||||||||||||||
W województwie wielkopolskim część gmin: Żelazków, Opatówek, Ceków-Kolonia w powiecie kaliskim zawierające się w promieniu 3km od współrzędnych GPS: 51.79300/18.19184 |
28.1.2023 – 5.2.2023 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||
PL-HPAI(P)-2023-00005 PL-HPAI(P)-2023-00006 PL-HPAI(P)-2023-00007 |
W województwie wielkopolskim:
w powiecie kaliskim.
w powiecie ostrowskim.
w powiecie ostrzeszowskim. |
9.2.2023 |
||||||||||||||||||||||||||||||||
W województwie wielkopolskim
w powiecie kaliskim.
w powiecie ostrowskim.
w powiecie ostrzeszowskim. |
1.2.2023 – 9.2.2023 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||
PL-HPAI(P)-2023-00008 |
W województwie kujawsko-pomorskim:
w powiecie grudziądzkim.
w powiecie brodnickim.
zawierające się w promieniu 10 km od współrzędnych GPS: 53.44146/19.03353 |
6.2.2023 |
||||||||||||||||||||||||||||||||
W województwie kujawsko – pomorskim w powiecie grudziądzkim:
zawierające się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 53.44146/19.03353 |
29.1.2023 – 6.2.2023 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||
PL-HPAI(P)-2023-00009 |
W województwie lubuskim:
zawierająca się w promieniu 10 km od współrzędnych GPS: 51.87236/15.47649 |
16.2.2023 |
||||||||||||||||||||||||||||||||
W województwie lubuskim: Osiedla miasta Zielona Góra: Ochla, Jarogniewice, Kiełpin i Jeleniów w Dzielnicy Nowe Miasto w powiecie zielonogórskim zawierające się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 51.87236/15.47649 |
8.2.2023 – 16.2.2023 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||
PL-HPAI(P)-2023-00010 |
W województwie łódzkim część gmin:
zawierające się w promieniu 10 km od współrzędnych GPS: 52.10725/19.25505 |
9.2.2023 |
||||||||||||||||||||||||||||||||
W województwie łódzkim część gmin: Łęczyca, Witonia, Góry św. Małgorzaty w powiecie łęczyckim zawierające się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 52.10725/19.25505 |
1.2.2023 – 9.2.2023 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||
PL-HPAI(P)-2023-00011 PL-HPAI(P)-2023-00014 |
W województwie wielkopolskim w powiecie kaliskim:
|
14.2.2023 |
||||||||||||||||||||||||||||||||
W województwie wielkopolskim w powiecie kaliskim:
W gminie Szczytniki: Cieszyków, Gorzuchy, Krowica Pusta, Krowica Zawodnia, Marchwacz, Marchwacz-Kolonia, Mroczki Wielkie, Radliczyce, Trzęsów, Tymieniec. |
6.2.2023 – 14.2.2023 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||
PL-HPAI(P)-2023-00012 |
W województwie wielkopolskim:
zawierające się w promieniu 10 km od współrzędnych GPS: 51.73399/18.20911 |
11.2.2023 |
||||||||||||||||||||||||||||||||
W województwie wielkopolskim:
zawierająca się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 51.73399/18.20911 |
3.2.2023 – 11.2.2023 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||
PL-HPAI(P)-2023-00013 |
W województwie opolskim:
w powiecie namysłowskim.
w powiecie opolskim. |
11.2.2023 |
||||||||||||||||||||||||||||||||
W województwie opolskim w powiecie namysłowskim:
|
3.2.2023 –11.2.2023 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||
PL-HPAI(P)-2023-00015 |
W województwie wielkopolskim:
W województwie łódzkim:
zawierające się w promieniu 10 km od współrzędnych GPS: 51.35345/18.05265 |
14.2.2023 |
||||||||||||||||||||||||||||||||
W województwie wielkopolskim:
W województwie łódzkim:
zawierające się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 51.35345/18.05265 |
6.2.2023 – 14.2.2023 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||
PL-HPAI(P)-2023-00016 PL-HPAI(P)-2023-00018 |
W województwie wielkopolskim:
w powiecie kaliskim. |
15.2.2023 |
||||||||||||||||||||||||||||||||
W województwie wielkopolskim:
w powiecie kaliskim. |
7.2.2023 – 15.2.2023 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||
PL-HPAI(P)-2023-00017 |
W województwie opolskim:
w powiecie krapkowickim.
w powiecie prudnickim.
w powiecie opolskim.
w powiecie nyskim. |
15.2.2023 |
||||||||||||||||||||||||||||||||
W województwie opolskim w gminie Strzeleczki: Dobra, Kujawy, Moszna, Racławiczki, Smolarnia, Strzeleczki, Ścigów, Zielina w powiecie krapkowickim |
7.2.2023 –15.2.2023 |
Stat membru: România
Numărul de referință ADIS al focarului |
Zona care cuprinde: |
Data până la care se aplică în conformitate cu articolul 55 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687 |
||||||||
County: Arad |
||||||||||
HU-HPAI(P)-2023-00003 |
Following localities:
|
12.2.2023 |
Partea C
Zone suplimentare de restricții din statele membre în cauză*, menționate la articolele 1 și 3a:
Stat membru: Franța
Zona care cuprinde: |
Data până la care măsurile rămân aplicabile în conformitate cu articolul 3a |
Les communes suivantes dans le département: Creuse (23) |
|
CLAIRAVAUX LA COURTINE CROZE LIOUX-LES-MONGES LE MAS-D’ARTIGE MAUTES LA MAZIÈRE-AUX-BONS-HOMMES MERINCHAL MOUTIER-ROZEILLE NÉOUX PONTCHARRAUD POUSSANGES SAINT-AVIT-DE-TARDES SAINT-BARD SAINTE-FEYRE-LA-MONTAGNE SAINT-FRION SAINT-ORADOUX-PRÈS-CROCQ SAINT-PARDOUX-D’ARNET LA VILLENEUVE LA VILLETELLE |
17.1.2023 |
Les communes suivantes dans le département: Dordogne (24) |
|
LES COTEAUX PERIGOURDINS DOMME CAZOULES FANLAC LFLEURAC PEYZAC-LE-MOUSTIER PEYRILLAC-ET-MILLAC SAINT-JULIEN-DE-LAMPON SAINT-VINCENT-DE-COSSE LA ROQUE-GAGEAC CARSAC-AILLAC LES EYZIES-DE-TAYAC-SIREUIL CONDAT-SUR-VEZERE VITRAC BEYNAC-ET-CAZENAC GROLEJAC SAINTE-MONDANE LA FEUILLADE SERGEAC THONAC BEAUREGARD-DE-TERRASSON PLAZAC PAZAYAC TURSAC LES FARGES CALVIAC-EN-PERIGORD BARS LA BACHELLERIE VEYRIGNAC CARLUX AURIAC-DU-PERIGORD SAINT-LEON-SUR-VEZERE CASTELS ET BEZENAC LE LARDIN-SAINT-LAZARE MEYRALS VEZAC TERRASSON-LAVILLEDIEU |
27.1.2023 |
Les communes suivantes dans le département: Gers (32) |
|
ARBLADE-LE-BAS ARBLADE-LE-HAUT ARMENTIEUX ARMOUS-ET-CAU BARCELONNE-DU-GERS BASCOUS BASSOUES BAZIAN BELMONT BOURROUILLAN CAILLAVET CALLIAN CASTELNAU-D’ANGLES CAUMONT CAUPENNE-D’ARMAGNAC CAZAUX-D’ANGLES COURTIES EAUZE JU-BELLOC JUILLAC LABARTHETE LADEVEZE-RIVIERE LADEVEZE-VILLE LANNE-SOUBIRAN LANNEPAX LAUJUZAN LAVERAET LELIN-LAPUJOLLE LUPPE-VIOLLES MAGNAN MANCIET MARCIAC MASCARAS MAULICHERES MAUMUSSON-LAGUIAN MONTESQUIOU NOGARO NOULENS PANJAS PERCHEDE PEYRUSSE-GRANDE PRENERON RAMOUZENS RIGUEPEU RISCLE ROQUEBRUNE SAINT-AUNIX-LENGROS SAINT-GERME SAINT-GRIEDE SAINT-MONT SAINTE-CHRISTIE-D’ARMAGNAC SALLES-D’ARMAGNAC SCIEURAC-ET-FLOURES TARSAC TIESTE-URAGNOUX TOURDUN TUDELLE VERGOIGNAN VIC-FEZENSAC VIELLA |
6.2.2023 |
Les communes suivantes dans le département: Indre (36) |
|
AIZE BAGNEUX Partie de commune située à l’Ouest de la D25 BAUDRES BOUGES-LE-CHATEAU Partie de commune située au Nord de la D2, puis de la D34A BUXEUIL FONTGUENAND Partie de commune située au Sud de la D52 GUILLY LANGE POULAINES Partie de commune située au Nord de D960 ROUVRES LES BOIS SAINT-CHRISTOPHE-EN-BAZELLE partie de commune située au Sud-Ouest de D25 SEMBLECAY Partie de commune située au Sud de D25 VALENCAY Partie de commune située au Nord-Ouest du Nahon VAL-FOUZON VEUIL VICQ-SUR-NAHON Partie de commune située à l’Ouest de la D956 et au Sud de la D109 ANJOUIN BAGNEUX Partie de commune à l’Est de D25 BOUGES-LE-CHATEAU Partie de commune au Sud de D2 puis de D34A BRETAGNE CHABRIS LA CHAPELLE-SAINT-LAURIAN DUN-LE-POELIER ECUEILLE Partie de la commune au Sud de D13et à l’Est de D8 FONTENAY FONTGUENAND Partie de commune au Nord de la D52 FREDILLE GEHEE HEUGNES Partie de commune à l’Est de la voie ferrée JEU-MALOCHES LEVROUX LINIEZ LUCAY-LE-MALE LYE MENETOU-SUR-NAHON MEUNET-SUR-VATAN MOULINS-SUR-CEPHONS ORVILLE REBOURSIN SAINT-CHRISTOPHE-EN-BAZELLE Partie de commune au Nord Est de la D25 SAINT-FLORENTIN SELLES-SUR-NAHON SEMBLECAY partie de commune au Nord de D25 VATAN LA VERNELLE VEUIL VILLENTROIS FAVEROLLES EN BERRY |
26.1.2023 |
Les communes suivantes dans le département: Manche (50) |
|
ANNEVILLE-EN-SAIRE AUDOUVILLE-LA-HUBERT AUMEVILLE-LESTRE AZEVILLE BARFLEUR BESNEVILLE BEUZEVILLE-LA-BASTILLE BINIVILLE BLOSVILLE BRETTEVILLE BREUVILLE BRICQUEBEC-EN-COTENTIN BRICQUEBOSQ BRILLEVAST BRIX CANTELOUP CARNEVILLE CARQUEBUT CATTEVILLE CHERBOURG-EN-COTENTIN CLITOURPS COLOMBY COUVILLE CRASVILLE CROSVILLE-SUR-DOUVE DIGOSVILLE ECAUSSEVILLE EMONDEVILLE EROUDEVILLE ETIENVILLE FERMANVILLE FIERVILLE-LES-MINES FLOTTEMANVILLE FONTENAY-SUR-MER FRESVILLE GATTEVILLE-LE-Phare GOLLEVILLE GONNEVILLE-LE THEIL GROSVILLE HARDINVAST HAUTTEVILLE-BOCAGE HEMEVEZ HUBERVILLE JOGANVILLE L’ETANG-BERTRAND LA BONNEVILLE LA HAGUE LA PERNELLE LE HAM LE MESNIL-AU-VAL LE VAST LE VICEL LESTRE LIEUSAINT MAGNEVILLE MARTINVAST MAUPERTUS-SUR-MER MONTAIGU-LA-BRISETTE MONTEBOURG MONTFARVILLE MORSALINES MORVILLE NEGREVILLE NEHOU NEUVILLE-AU-PLAIN NOUAINVILLE OCTEVILLE-L’AVENEL ORGLANDES OZEVILLE PICAUVILLE QUETTEHOU QUINEVILLE RAUVILLE-LA-BIGOT RAUVILLE-LA-PLACE RAVENOVILLE REIGNEVILLE-BOCAGE REVILLE ROCHEVILLE SAINT-CHRISTOPHE-DU-FOC SAINT-CYR SAINT-FLOXEL SAINT-GERMAIN-DE-TOURNEBUT SAINT-GERMAIN-DE-VARREVILLE SAINT-JACQUES-DE-NEHOU SAINT-JOSEPH SAINT-MARCOUF SAINT-MARTIN-D’AUDOUVILLE SAINT-MARTIN-DE-VARREVILLE SAINT-MARTIN-LE-GREARD SAINT-PIERRE-D’ARTHEGLISE SAINT-PIERRE-EGLISE SAINT-SAUVEUR-LE-VICOMTE SAINT-VAAST-LA-HOUGUE SAINTE-COLOMBE SAINTE-GENEVIEVE SAINTE-MERE-EGLISE SAUSSEMESNIL SEBEVILLE SIDEVILLE SORTOSVILLE SORTOSVILLE-EN-BEAUMONT SOTTEVAST TAILLEPIED TAMERVILLE TEURTHEVILLE-BOCAGE TEURTHEVILLE-HAGUE THEVILLE TOCQUEVILLE TOLLEVAST TURQUEVILLE URVILLE VALCANVILLE VALOGNES VARENGUEBEC VAROUVILLE VAUDREVILLE VICQ-SUR-MER VIDECOSVILLE VIRANDEVILLE YVETOT-BOCAGE ANNEVILLE-EN-SAIRE |
28.1.2023 |
Les communes suivantes dans le département: Puy-de-Dôme (63) |
|
BOURG-LASTIC BRIFFONS LA CELLE CONDAT-EN-COMBRAILLE HERMENT LASTIC MESSEIX PUY-SAINT-GULMIER SAINT-AVIT SAINT-ETIENNE-DES-CHAMPS SAINT-GERMAIN-PRES-HERMENT SAUVAGNAT VOINGT |
17.2.2023 |
Les communes suivantes dans le département: Pyrénées-Atlantiques (64) |
|
ARROSES AYDIE CROUSEILLES AUBOUS AURIONS IDERNES BETRACQ CONCHEZ DE BEARN DIUSSE LASSERRE MONPEZAT MONT DISSE PORTET |
6.2.2023 |
Les communes suivantes dans le département: Hautes-Pyrénées (65) |
|
ADE ANDREST ANTIN ARCIZAC-ADOUR ARCIZAC-EZ-ANGLES ARGELES-BAGNERES ARNE ARRODETS-EZ-ANGLES ARRODETS ASQUE ASTE ASTUGUE AURENSAN AURIEBAT AVERAN AVEZAC-PRAT-LAHITTE AZEREIX BAGNERES-DE-BIGORRE BANIOS BARRY LA BARTHE-DE-NESTE BATSERE BAZET BAZILLAC BEAUDEAN BENAC BENQUE-MOLERE BERNADETS-DEBAT BETPOUY BETTES BONREPOS BORDERES-SUR-L’ECHEZ BOUILH-DEVANT BOUILH-PEREUILH BOURG-DE-BIGORRE BOURREAC BOURS BULAN CAMPAN CAMPISTROUS CAMPUZAN CAPVERN CASTELBAJAC CASTELNAU-RIVIERE-BASSE CASTERA-LOU CAUBOUS CAUSSADE-RIVIERE CHELLE-DEBAT CHIS CLARENS COLLONGUES DOURS ESCALA ESCONDEAUX ESCONNETS ESCOTS ESCOUBES-POUTS ESPARROS ESPECHE ESPIEILH ESTIRAC FONTRAILLES FRECHEDE FRECHENDETS GALAN GALEZ GAUSSAN GAYAN GERDE GERMS-SUR-L’OUSSOUET GEZ-EZ-ANGLES GONEZ HAGEDET HAUBAN HERES HIBARETTE HIIS HORGUES HOUEYDETS IBOS IZAUX JACQUE JUILLAN JULOS LABASSERE LABASTIDE LABATUT-RIVIERE LABORDE LACASSAGNE LAGARDE LAGRANGE ARRAYOU-LAHITTE LALANNE-TRIE LALOUBERE LAMARQUE-RUSTAING LAMEAC LANNE LANNEMEZAN LAPEYRE LARAN LASCAZERES LAYRISSE LESCURRY LEZIGNAN LIBAROS LIES LOMNE LORTET LOUCRUP LOUEY LOUIT LUBRET-SAINT-LUC LUBY-BETMONT LUSTAR MADIRAN MANSAN MARSAC MARSAS MARSEILLAN MAUBOURGUET MAZEROLLES MOMERES MONLONG MONTOUSSE MOUMOULOUS MUN NEUILH ODOS OLEAC-DEBAT ORDIZAN ORINCLES ORLEIX OSMETS OSSUN OSSUN-EZ-ANGLES OURSBELILLE PAREAC PEYRUN PINAS POUZAC PUYDARRIEUX RECURT REJAUMONT SABALOS SABARROS SADOURNIN SAINT-LANNE SAINT-MARTIN SAINT-SEVER-DE-RUSTAN SARLABOUS SARNIGUET SENAC SENTOUS SIARROUY SOREAC SOUBLECAUSE TAJAN TARBES TILHOUSE TOSTAT TOURNOUS-DARRE TOURNOUS-DEVANT TREBONS TRIE-SUR-BAISE TROULEY-LABARTHE TUZAGUET UGLAS UGNOUAS UZER VIDOU VIEUZOS VILLEFRANQUE VILLEMBITS VILLENAVE-PRES-MARSAC VISKER CANTAOUS |
23.1.2023 |
VILLEFRANQUE LABATUT RIVIERE CASTELNAU RIVIERE BASSE ESTIRAC HAGEDET MAUBOURGUET CAUSSADE-RIVIERE SAINT LANNE AURIEBAT MADIRAN SOUBLECAUSE LASCAZERES HERES |
6.2.2023 |
Les communes suivantes dans le département: Rhône (69) |
|
AFFOUX ALBIGNY-SUR-SAONE ALIX AMBERIEUX AMPLEPUIS ANCY ANSE L’ARBRESLE AVEIZE BAGNOLS BELMONT-D’AZERGUES BESSENAY BIBOST VAL D’OINGT LE BREUIL BRIGNAIS BRINDAS BRULLIOLES BRUSSIEU BULLY CALUIRE-ET-CUIRE CHAMBOST-ALLIERES CHAMBOST-LONGESSAIGNE CHAMELET CHAMPAGNE-AU-MONT-D’OR LA CHAPELLE-SUR-COISE CHAPONOST CHARBONNIERES-LES-BAINS CHARNAY CHASSELAY CHATILLON CHAUSSAN CHAZAY-D’AZERGUES LES CHERES CHESSY CHEVINAY CIVRIEUX-D’AZERGUES COGNY COLLONGES-AU-MONT-D’OR COURZIEU COUZON-AU-MONT-D’OR CRAPONNE CURIS-AU-MONT-D’OR DARDILLY DAREIZE DENICE DIEME DOMMARTIN DUERNE ECULLY EVEUX FLEURIEUX-SUR-L’ARBRESLE FRANCHEVILLE FRONTENAS GENAY GLEIZE GREZIEU-LA-VARENNE GREZIEU-LE-MARCHE LES HALLES HAUTE-RIVOIRE JARNIOUX JOUX LACENAS LACHASSAGNE LEGNY LENTILLY LETRA LIMAS LIMONEST LISSIEU LONGESSAIGNE LOZANNE LUCENAY LYON MARCILLY-D’AZERGUES MARCY MARCY-L’ETOILE MESSIMY MEYS MOIRE MONTROMANT MONTROTTIER MORANCE NEUVILLE-SUR-SAONE LES OLMES ORLIENAS OULLINS POLEYMIEUX-AU-MONT-D’OR POLLIONNAY POMEYS POMMIERS PONTCHARRA-SUR-TURDINE PORTE DES PIERRES DOREES QUINCIEUX RIVOLET ROCHETAILLEE-SUR-SAONE RONTALON SAIN-BEL SARCEY LES SAUVAGES SAVIGNY SOUCIEU-EN-JARREST SOURCIEUX-LES-MINES SOUZY SAINT-ANDRE-LA-COTE SAINT-APPOLINAIRE SAINT-CLEMENT-LES-PLACES SAINT-CLEMENT-SUR-VALSONNE SAINTE-CONSORCE SAINT-CYR-AU-MONT-D’OR SAINT-DIDIER-AU-MONT-D’OR SAINT-FORGEUX SAINTE-FOY-L’ARGENTIERE SAINTE-FOY-LES-LYON SAINT-GENIS-L’ARGENTIERE SAINT-GENIS-LAVAL SAINT-GENIS-LES-OLLIERES SAINT-GERMAIN-AU-MONT-D’OR SAINT-GERMAIN-NUELLES SAINT-JEAN-DES-VIGNES SAINT-JULIEN-SUR-BIBOST SAINT-JUST-D’AVRAY SAINT-LAURENT-D’AGNY SAINT-LAURENT-DE-CHAMOUSSET SAINT-LOUP SAINT-MARCEL-L’ECLAIRE SAINT-MARTIN-EN-HAUT SAINTE-PAULE SAINT-PIERRE-LA-PALUD SAINT-ROMAIN-AU-MONT-D’OR SAINT-ROMAIN-DE-POPEY SAINT-VERAND TARARE TASSIN-LA-DEMI-LUNE TERNAND THEIZE THURINS LA TOUR-DE-SALVAGNY VALSONNE VAUGNERAY VILLECHENEVE VILLEFRANCHE-SUR-SAONE VILLE-SUR-JARNIOUX YZERON |
27.1.2023 |
Les communes suivantes dans le département: Deux – Sèvres (79) |
|
BOUSSAIS GLENAY LUZAY MAISONTIERS PIERREFITE SAINTE-GEMME SAINT-VARENT |
28.1.2023 |
Les communes suivantes dans le département: Vendée (85) |
|
AUCHAY SUR VENDEE BESSAY BOURNEZEAU CHÂTEAU GUIBERT CORPE FONTENAY LE COMTE FOUGERE L’HERMANAULT LA COUTURE LE LANGON LE TABLIER LES MAGNILS REIGNIERS LES VELLUIRE SUR VENDEE LONGEVES LUCON MAREUIL SUR LAY DISSAIS MOUZEUIL SAINT MARTIN NALLIERS PEAULT PETOSSE POUILLE RIVE DE L’YON ROSNAY SAINT AUBIN LA PLAINE SAINT ETIENNE DE BRILLOUET SAINT JEAN DE BEUGNE SAINTE GEMME LA PLAINE SAINTE PEXINE SERIGNE THIRE |
2.2.2023 |
Les communes suivantes dans le département: Vienne (86) |
|
BENASSAY CELLE LEVESCAULT CHATILLON CLOUE COUHE COULOMBIERS LA CHAPELLE MONTREUIL LAVAUSSEAU LUSIGNAN PAYRE |
15.2.2023 |
Stat membru: Italia
Zona care cuprinde: |
Data până la care măsurile rămân aplicabile în conformitate cu articolul 3a |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Region: Lombardia |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
31.1.2023 |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Region: Veneto |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Municipality of Arquà Petrarca (Padova)
|
31.1.2023 |
* |
În conformitate cu Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, în special articolul 5 alineatul (4) din Protocolul privind Irlanda/Irlanda de Nord, coroborat cu anexa 2 la respectivul protocol, în sensul prezentei anexe, trimiterile la statul membru includ Regatul Unit în ceea ce privește Irlanda de Nord. |
3.2.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 32/217 |
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2023/234 A COMISIEI
din 1 februarie 2023
de acordare a unei derogări solicitate de anumite state membre în temeiul Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului pentru a utiliza alte mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor pentru schimbul și stocarea de informații aferente notificării prezentării legate de mărfurile introduse pe teritoriul vamal al Uniunii
[notificată cu numărul C(2023) 662]
(Numai textele în limbile cehă, croată, daneză, engleză, estonă, franceză, germană, greacă, maghiară, malteză, neerlandeză, polonă, portugheză, română, slovacă, slovenă, spaniolă și suedeză sunt autentice)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (1), în special articolul 6 alineatul (4) coroborat cu articolul 8 alineatul (2),
după consultarea Comitetului Codului vamal,
întrucât:
(1) |
Articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 prevede că toate schimburile de informații dintre autoritățile vamale și dintre operatorii economici și autoritățile vamale, precum și stocarea acestor informații, în conformitate cu legislația vamală, se efectuează prin utilizarea tehnicilor de prelucrare electronică a datelor. În acest scop și în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 952/2013, Comisia elaborează cerințe comune în materie de date. |
(2) |
Articolul 6 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 prevede posibilitatea adoptării de către Comisie a unor decizii, în cazuri excepționale, pentru a permite unuia sau mai multor state membre să deroge de la utilizarea tehnicilor de prelucrare electronică a datelor pentru schimbul și stocarea informațiilor, dacă o astfel de derogare este justificată de situația specifică a statului membru solicitant și este acordată pentru o perioadă de timp specifică. |
(3) |
Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/2151 a Comisiei (2) stabilește programul de lucru referitor la dezvoltarea și instalarea sistemelor electronice prevăzute în Codul vamal al Uniunii (denumit în continuare „programul de lucru”). Programul de lucru enumeră sistemele electronice care urmează să fie dezvoltate și datele la care se preconizează că aceste sisteme vor deveni operaționale. Printre altele, programul respectiv specifică implementarea și datele de instalare a notificării prezentării în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) și cu articolele 16 și 139 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013. |
(4) |
De asemenea, articolul 278 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 precizează termenul-limită până la care pot fi utilizate în mod tranzitoriu alte mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor pentru punerea în aplicare a dispozițiilor referitoare la notificarea prezentării în legătură cu mărfurile introduse pe teritoriul vamal al Uniunii. |
(5) |
Dată fiind importanța sistemului de notificare a prezentării în supravegherea mărfurilor introduse pe teritoriul vamal al Uniunii, unele state membre au dezvoltat deja sisteme electronice pentru a gestiona aceste notificări, de exemplu prin intermediul sistemelor portuare comunitare. Aceste sisteme necesită ajustări în temeiul dispozițiilor din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 și din actele aferente ale Comisiei, în special în ceea ce privește cerințele comune în materie de date. În temeiul articolului 278 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, aceste ajustări trebuie finalizate până la 31 decembrie 2022. |
(6) |
Cu toate acestea, au intervenit trei circumstanțe de importanță majoră și în parte neașteptate, toate având impact semnificativ asupra resurselor autorităților vamale și creându-le acestora probleme suplimentare: pandemia de COVID-19 a provocat întârzieri substanțiale ale evoluțiilor din domeniul informatic în Austria, Belgia, Cehia, Franța, Grecia, Malta, Țările de Jos, Polonia, România, Slovacia și Spania. Din cauza retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană și a creșterii bruște a numărului de declarații vamale care a decurs din aceasta, Belgia, Franța, Țările de Jos și Spania au trebuit să își modifice resursele și prioritățile. Consecințele financiare ale invadării Ucrainei de către Rusia asupra activităților vamale ale țărilor învecinate sau apropriate din punct de vedere geografic au agravat și mai mult situația și au necesitat resurse suplimentare în Austria și Polonia. În special, dificultățile legate de achiziții publice și de licitații, precum și problemele bugetare și de personal determinate de circumstanțele menționate anterior au avut un impact semnificativ asupra capacității statelor membre de a respecta termenele-limită, după cum au menționat Austria, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Spania, Franța, Grecia, Ungaria, Croația, Luxemburg, Malta, Portugalia, România, Suedia, Slovacia și Slovenia. |
(7) |
Aceste circumstanțe specifice au cauzat întârzieri semnificative în evoluțiile în curs din domeniul informatic și au împiedicat anumite state membre să finalizeze instalarea mijloacelor informatice pentru prelucrarea notificării prezentării până la 31 decembrie 2022. De aceea, la 21 aprilie 2022 Austria, la 3 mai 2022 Cipru, la 6 mai 2022 Spania, la 23 mai 2022 Slovenia, la 3 iunie 2022 Grecia, la 7 iunie 2022 Franța, la 7 iunie 2022 Portugalia, la 24 iunie 2022 Belgia, la 24 iunie 2022 Suedia, la 29 iunie 2022 Danemarca, la 4 iulie 2022 Slovacia, la 4 iulie 2022 Țările de Jos, la 6 iulie 2022 Estonia, la 7 iulie 2022 Polonia, la 13 iulie 2022 Malta, la 19 iulie 2022 Croația, la 22 iulie 2022 Ungaria, la 22 iulie 2022 Luxemburg, la 10 octombrie 2022 Cehia și la 17 octombrie 2022 România au solicitat utilizarea altor mijloace pentru schimbul și stocarea de informații decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor, în conformitate cu articolul 6 alineatul (4) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 952/2013. |
(8) |
Prin urmare, este necesar să se permită statelor membre să își utilizeze în continuare procedurile existente, inclusiv sistemele informatice relevante, în conformitate cu cerințele în materie de date stabilite de statele membre astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (4) al doilea paragraf din Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei (3), pentru o perioadă limitată. |
(9) |
Austria, Belgia, Croația, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Franța, Grecia, Ungaria, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania și Suedia trebuie să notifice Comisiei progresele înregistrate în dezvoltarea sistemului electronic pentru notificarea prezentării ca parte din procesul de raportare a progreselor prevăzut la articolul 278a din Regulamentul (UE) nr. 952/2013. Trebuie asigurate comunicarea și schimbul de informații privind planificarea la nivel național astfel cum se menționează la articolul 4 din Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/2151. |
(10) |
În scopul de a se preveni invalidarea declarației sumare de intrare în conformitate cu articolul 129 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 în termen de 200 de zile de la depunere, chiar dacă mărfurile vizate de declarația sumară de intrare în cauză au fost prezentate vămii într-un stat membru care beneficiază de derogare, acel stat membru trebuie să stocheze datele necesare pentru notificarea prezentării în evidențele sale și să le comunice către sistemul electronic menționat la articolul 182 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei (4) (ICS2) în termenul-limită respectiv. |
(11) |
Date fiind efectele circumstanțelor excepționale care au cauzat întârzieri ale evoluțiilor din domeniul informatic în desfășurare pentru prelucrarea notificării prezentării în statele membre, situația actuală a evoluțiilor respective în statele membre și necesitatea de a se evita oricare alte întârzieri semnificative, derogarea trebuie să dureze cel târziu până la 31 decembrie 2023 în ceea ce privește mărfurile care intră pe teritoriul vamal al Uniunii pe cale aeriană și cel târziu până la 29 februarie 2024 în ceea ce privește mărfurile care intră pe teritoriul vamal al Uniunii prin alte mijloace de transport, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
(1) Statele membre pot utiliza alte mijloace pentru schimbul și stocarea de informații decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor pentru notificarea prezentării, prevăzută la articolul 139 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, a mărfurilor introduse pe teritoriul vamal pe cale aeriană, până la 31 decembrie 2023, și pentru notificarea prezentării mărfurilor introduse pe teritoriul vamal prin alte mijloace de transport, până la 29 februarie 2024, cu condiția ca utilizarea altor mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor să nu afecteze schimbul de informații dintre statul membru și alte state membre sau schimbul și stocarea de informații în alte state membre în scopul aplicării legislației vamale.
(2) În scopul respectării condiției prevăzute la alineatul (1), statele membre stochează datele necesare pentru notificarea prezentării în evidențele lor și le comunică în termenul de 200 de zile menționat la articolul 129 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 către sistemul electronic menționat la articolul 182 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 (ICS2) dacă a fost depusă o declarație sumară de intrare în acel sistem electronic în legătură cu mărfurile vizate de notificarea prezentării.
Articolul 2
Prezenta decizie se aplică de la 1 ianuarie 2023 până cel târziu la 31 decembrie 2023 în legătură cu mărfurile introduse pe teritoriul vamal al Uniunii pe cale aeriană și cel târziu până la 29 februarie 2024 în legătură cu mărfurile introduse pe teritoriul vamal al Uniunii prin alte mijloace de transport.
Articolul 3
Prezenta decizie se adresează Regatului Belgiei, Republicii Cehe, Regatului Danemarcei, Republicii Estonia, Republicii Elene, Regatului Spaniei, Republicii Franceze, Republicii Croația, Republicii Cipru, Marelui Ducat al Luxemburgului, Ungariei, Republicii Malta, Regatului Țărilor de Jos, Republicii Austria, Republicii Polone, Republicii Portugheze, României, Republicii Slovenia, Republicii Slovace și Regatului Suediei.
Adoptată la Bruxelles, 1 februarie 2023.
Pentru Comisie
Paolo GENTILONI
Membru al Comisiei
(1) JO L 269, 10.10.2013, p. 1.
(2) Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/2151 a Comisiei din 13 decembrie 2019 de stabilire a programului de lucru referitor la dezvoltarea și instalarea sistemelor electronice prevăzute în Codul vamal al Uniunii (JO L 325, 16.12.2019, p. 168).
(3) Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei din 28 iulie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele detaliate ale anumitor dispoziții ale Codului vamal al Uniunii (JO L 343, 29.12.2015, p. 1).
(4) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei din 24 noiembrie 2015 de stabilire a unor norme pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziții din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 343, 29.12.2015, p. 558).
3.2.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 32/220 |
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2023/235 A COMISIEI
din 1 februarie 2023
de acordare a unei derogări solicitate de anumite state membre în temeiul Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului pentru utilizarea altor mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor pentru schimbul și stocarea de informații pentru notificarea sosirii unei nave maritime sau a unei aeronave
[notificată cu numărul C(2023) 663]
(Numai textele în limbile bulgară, cehă, croată, daneză, engleză, estonă, franceză, germană, greacă, maghiară, malteză, neerlandeză, polonă, portugheză, română, slovacă, slovenă, spaniolă și suedeză sunt autentice)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (1), în special articolul 6 alineatul (4) coroborat cu articolul 8 alineatul (2),
după consultarea Comitetului Codului vamal,
întrucât:
(1) |
Articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 prevede că toate schimburile de informații dintre autoritățile vamale și dintre operatorii economici și autoritățile vamale, precum și stocarea acestor informații, în conformitate cu legislația vamală, se efectuează prin utilizarea tehnicilor de prelucrare electronică a datelor. În acest scop și în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, Comisia elaborează cerințe comune în materie de date. |
(2) |
Articolul 6 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 prevede posibilitatea Comisiei de a adopta decizii în cazuri excepționale pentru a permite unuia sau mai multor state membre să deroge de la utilizarea tehnicilor de prelucrare electronică a datelor pentru schimbul și stocarea informațiilor, dacă o astfel de derogare este justificată de situația specifică a statului membru solicitant și este acordată pentru o perioadă de timp specifică. |
(3) |
Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/2151 a Comisiei (2) stabilește programul de lucru referitor la dezvoltarea și instalarea sistemelor electronice prevăzute în Codul vamal al Uniunii (denumit în continuare „programul de lucru”). Programul de lucru enumeră sistemele electronice care urmează să fie dezvoltate și datele la care se preconizează că aceste sisteme vor deveni operaționale. Printre altele, programul respectiv specifică perioada de punere în aplicare și de instalare pentru notificarea sosirii în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) și cu articolele 16 și 133 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013. |
(4) |
În plus, articolul 278 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 precizează termenul până la care pot fi utilizate, cu titlu tranzitoriu, alte mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor pentru punerea în aplicare a dispozițiilor referitoare la notificarea sosirii în legătură cu mărfurile introduse pe teritoriul vamal al Uniunii. |
(5) |
Datorită importanței notificării sosirii în cadrul supravegherii mărfurilor introduse pe teritoriul vamal al Uniunii, unele state membre au dezvoltat deja sisteme electronice pentru a gestiona aceste notificări, de exemplu prin intermediul sistemelor portuare comunitare. Astfel de sisteme necesită ajustări conform dispozițiilor Regulamentului (UE) nr. 952/2013 și actelor conexe ale Comisiei, în special în ceea ce privește cerințele comune în materie de date. În conformitate cu articolul 278 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, ajustările respective trebuie finalizate până la 31 decembrie 2022. |
(6) |
Cu toate acestea, au apărut trei circumstanțe majore și parțial neprevăzute, toate având un impact semnificativ asupra resurselor statelor membre și reprezentând provocări complementare pentru acestea: pandemia de COVID-19 a cauzat întârzieri substanțiale în ceea ce privește dezvoltarea informatică în Austria, Belgia, Cehia, Franța, Grecia, Malta, Țările de Jos, Polonia, România, Slovacia și Spania. Retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană și creșterea bruscă a numărului de declarații vamale au necesitat redistribuirea resurselor și rearanjarea priorităților în cazul Belgiei, Franței, Țărilor de Jos și Spaniei. Consecințele financiare ale invadării Ucrainei de către Rusia asupra activităților vamale ale țărilor învecinate sau din imediata apropiere geografică au agravat și mai mult situația și au necesitat resurse suplimentare în Austria și Polonia. În special, dificultățile legate de achiziții publice și de licitații, precum și problemele bugetare și de personal generate de circumstanțele menționate anterior au avut un impact semnificativ asupra capacității statelor membre de a respecta termenele, astfel cum au menționat Austria, Bulgaria, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Spania, Franța, Grecia, Croația, Ungaria, Luxemburg, Malta, Portugalia, România, Suedia, Slovacia și Slovenia. |
(7) |
Aceste circumstanțe specifice au cauzat întârzieri semnificative în dezvoltarea informatică în curs și au împiedicat anumite state membre să finalizeze instalarea mijloacelor informatice pentru prelucrarea notificării de sosire până la 31 decembrie 2022. Prin urmare, la 21 aprilie 2022 Austria, la 3 mai 2022 Cipru, la 6 mai 2022 Spania, la 23 mai 2022 Slovenia, la 3 iunie 2022 Bulgaria, la 3 iunie 2022 Grecia, la 7 iunie 2022 Franța, la 7 iunie 2022 Portugalia, la 24 iunie 2022 Belgia, la 24 iunie 2022 Suedia, la 29 iunie 2022 Danemarca, la 4 iulie 2022 Slovacia, la 4 iulie 2022 Țările de Jos, la 6 iulie 2022 Estonia, la 7 iulie 2022 Polonia, la 13 iulie 2022 Malta, la 19 iulie 2022 Croația, la 22 iulie 2022 Ungaria, la 22 iulie 2022 Luxemburg, la 10 octombrie 2022 Cehia și la 17 octombrie 2022 România au solicitat să utilizeze alte mijloace pentru schimbul și stocarea de informații decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor, în conformitate cu articolul 6 alineatul (4) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 952/2013. În conformitate cu articolul 6 alineatul (4) al treilea paragraf, astfel de derogări nu afectează schimbul de informații între statul membru căruia i se adresează și alte state membre și nici schimbul și stocarea de informații în alte state membre în scopul aplicării legislației vamale. |
(8) |
Prin urmare, este oportun să se permită statelor membre respective să își utilizeze în continuare sistemele informatice existente în conformitate cu cerințele în materie de date stabilite de statele membre, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (4) al doilea paragraf din Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei (3), pentru o perioadă limitată. |
(9) |
Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Franța, Grecia, Ungaria, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania și Suedia trebuie să notifice Comisiei progresele înregistrate în dezvoltarea sistemului electronic de notificare a sosirii, ca parte a procesului de raportare a progreselor prevăzut la articolul 278a din Regulamentul (UE) nr. 952/2013. Trebuie să se asigure comunicarea și schimbul de informații privind planificarea la nivel național, astfel cum se prevede la articolul 4 din Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/2151. |
(10) |
Prezenta decizie nu aduce atingere obligației unui operator de aeronave, în temeiul articolului 43 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/414 al Comisiei (4), de a transmite prin intermediul sistemului electronic menționat la articolul 182 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei (5) („ICS2”) datele necesare pentru notificarea sosirii prevăzute în anexa B la Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 și în anexa B la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 după ce a stabilit o conexiune la sistemul respectiv în intervalul de instalare stabilit pentru versiunea 2 a sistemului respectiv în Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/2151. |
(11) |
Având în vedere impactul circumstanțelor excepționale care au cauzat întârzieri în dezvoltarea informatică în curs pentru prelucrarea notificării de sosire în statele membre, stadiul actual al acestor evoluții în statele membre și necesitatea de a evita orice alte întârzieri semnificative, derogarea ar trebui să dureze cel târziu până la 31 decembrie 2023 în ceea ce privește o aeronavă care intră pe teritoriul vamal al Uniunii și cel târziu până la 29 februarie 2024 în ceea ce privește o navă maritimă care intră pe teritoriul vamal al Uniunii, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Statele membre pot utiliza pentru schimbul și stocarea de informații alte mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor pentru notificarea sosirii unei aeronave prevăzută la articolul 133 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 până la 31 decembrie 2023 și pentru notificarea sosirii unei nave maritime până la 29 februarie 2024.
Articolul 2
Prezenta decizie se aplică de la 1 ianuarie 2023 până cel târziu la 31 decembrie 2023 în ceea ce privește o aeronavă care intră pe teritoriul vamal al Uniunii și până cel târziu la 29 februarie 2024 în ceea ce privește o navă maritimă care intră pe teritoriul vamal al Uniunii.
Articolul 3
Prezenta decizie se adresează Regatului Belgiei, Republicii Bulgaria, Republicii Cehe, Regatului Danemarcei, Republicii Estonia, Republicii Elene, Regatului Spaniei, Republicii Franceze, Republicii Croația, Republicii Cipru, Marelui Ducat al Luxemburgului, Ungariei, Republicii Malta, Regatului Țărilor de Jos, Republicii Austria, Republicii Polone, Republicii Portugheze, României, Republicii Slovenia, Republicii Slovace și Regatului Suediei.
Adoptată la Bruxelles, 1 februarie 2023.
Pentru Comisie
Paolo GENTILONI
Membru al Comisiei
(1) JO L 269, 10.10.2013, p. 1.
(2) Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/2151 a Comisiei din 13 decembrie 2019 de stabilire a programului de lucru referitor la dezvoltarea și instalarea sistemelor electronice prevăzute în Codul vamal al Uniunii (JO L 325, 16.12.2019, p. 168).
(3) Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei din 28 iulie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele detaliate ale anumitor dispoziții ale Codului vamal al Uniunii (JO L 343, 29.12.2015, p. 1).
(4) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/414 al Comisiei din 8 martie 2021 privind modalitățile tehnice pentru dezvoltarea, întreținerea și utilizarea sistemelor electronice destinate schimbului și stocării de informații în temeiul Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 81, 9.3.2021, p. 37).
(5) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei din 24 noiembrie 2015 de stabilire a unor norme pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziții din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 343, 29.12.2015, p. 558).
3.2.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 32/223 |
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2023/236 A COMISIEI
din 1 februarie 2023
de acordare a unei derogări solicitate de anumite state membre în temeiul Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului pentru utilizarea altor mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor pentru schimbul și stocarea de informații pentru declarația de depozitare temporară pentru mărfuri neunionale prezentate în vamă
[notificată cu numărul C(2023) 664]
(Numai textele în limbile cehă, croată, daneză, engleză, estonă, franceză, germană, greacă, lituaniană, maghiară, malteză, neerlandeză, polonă, portugheză, română, slovacă, slovenă, spaniolă și suedeză sunt autentice)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (1), în special articolul 6 alineatul (4) coroborat cu articolul 8 alineatul (2),
după consultarea Comitetului Codului vamal,
întrucât:
(1) |
Articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 prevede că toate schimburile de informații dintre autoritățile vamale și dintre operatorii economici și autoritățile vamale, precum și stocarea acestor informații, în conformitate cu legislația vamală, se efectuează prin utilizarea tehnicilor de prelucrare electronică a datelor. În acest scop și în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, Comisia elaborează cerințe comune în materie de date. |
(2) |
Articolul 6 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 prevede posibilitatea Comisiei de a adopta decizii în cazuri excepționale pentru a permite unuia sau mai multor state membre să deroge de la utilizarea tehnicilor de prelucrare electronică a datelor pentru schimbul și stocarea informațiilor, dacă o astfel de derogare este justificată de situația specifică a statului membru solicitant și este acordată pentru o perioadă de timp specifică. |
(3) |
Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/2151 a Comisiei (2) stabilește programul de lucru referitor la dezvoltarea și instalarea sistemelor electronice prevăzute în Codul vamal al Uniunii (denumit în continuare „programul de lucru”). Programul de lucru enumeră sistemele electronice care urmează să fie dezvoltate și datele la care se preconizează că aceste sisteme vor deveni operaționale. Printre altele, programul respectiv specifică perioada de punere în aplicare și de instalare pentru declarațiile de depozitare temporară („DT”) în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) și cu articolele 16, 145 și 146 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013. |
(4) |
În plus, articolul 278 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 precizează termenul până la care pot fi utilizate, cu titlu tranzitoriu, alte mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor pentru punerea în aplicare a dispozițiilor referitoare la declarația de depozitare temporară. |
(5) |
Datorită importanței DT în cadrul supravegherii mărfurilor care intră pe teritoriul vamal al UE, unele state membre au dezvoltat deja sisteme electronice pentru a gestiona aceste declarații DT. Astfel de sisteme necesită ajustări conform dispozițiilor Regulamentului (UE) nr. 952/2013 și actelor conexe ale Comisiei, în special în ceea ce privește cerințele comune în materie de date. În conformitate cu articolul 278 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, ajustările respective trebuie finalizate până la 31 decembrie 2022. |
(6) |
Cu toate acestea, au apărut trei circumstanțe majore și parțial neprevăzute, toate având un impact semnificativ asupra resurselor statelor membre și reprezentând provocări complementare pentru acestea: pandemia de COVID-19 a cauzat întârzieri substanțiale în ceea ce privește dezvoltarea informatică în Austria, Belgia, Cehia, Franța, Grecia, Lituania, Malta, Țările de Jos, Polonia, România, Slovacia și Spania. Retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană și creșterea bruscă a numărului de declarații vamale au necesitat redistribuirea resurselor și rearanjarea priorităților în cazul Belgiei, Franței, Lituaniei, Țărilor de Jos și Spaniei. Consecințele financiare ale invadării Ucrainei de către Rusia asupra activităților vamale ale țărilor învecinate sau din imediata apropiere geografică au agravat și mai mult situația și au necesitat resurse suplimentare în Austria, Lituania și Polonia. În special, dificultățile legate de achiziții publice și de licitații, precum și problemele bugetare și de personal generate de circumstanțele menționate anterior au avut un impact semnificativ asupra capacității statelor membre de a respecta termenele, astfel cum au menționat Austria, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Spania, Franța, Grecia, Ungaria, Croația, Lituania, Luxemburg, Malta, Portugalia, România, Suedia, Slovacia și Slovenia. |
(7) |
Aceste circumstanțe specifice au cauzat întârzieri semnificative în dezvoltarea informatică în curs și au împiedicat anumite state membre să finalizeze instalarea mijloacelor informatice pentru prelucrarea declarațiilor DT până la 31 decembrie 2022. Prin urmare, la 21 aprilie 2022 Austria, la 3 mai 2022 Cipru, la 3 mai 2022 Lituania, la 6 mai 2022 Spania, la 23 mai 2022 Slovenia, la 3 iunie 2022 Grecia, la 7 iunie 2022 Franța, la 7 iunie 2022 Portugalia, la 24 iunie 2022 Belgia, la 24 iunie 2022 Suedia, la 29 iunie 2022 Danemarca, la 4 iulie 2022 Slovacia, la 4 iulie 2022 Țările de Jos, la 6 iulie 2022 Estonia, la 7 iulie 2022 Polonia, la 13 iulie 2022 Malta, la 19 iulie 2022 Croația, la 22 iulie 2022 Ungaria, la 22 iulie 2022 Luxemburg, la 10 octombrie 2022 Cehia și la 17 octombrie 2022 România au solicitat să utilizeze alte mijloace pentru schimbul și stocarea de informații decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor, în conformitate cu articolul 6 alineatul (4) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 952/2013. În conformitate cu articolul 6 alineatul (4) al treilea paragraf, astfel de derogări nu afectează schimbul de informații între statul membru căruia i se adresează și alte state membre și nici schimbul și stocarea de informații în alte state membre în scopul aplicării legislației vamale. |
(8) |
Prin urmare, este oportun să se permită statelor membre să își utilizeze în continuare procedurile existente, inclusiv sistemele informatice relevante în conformitate cu cerințele în materie de date stabilite de statele membre, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (4) al doilea paragraf din Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei (3), pentru o perioadă limitată. |
(9) |
Austria, Belgia, Croația, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Franța, Grecia, Ungaria, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania și Suedia trebuie să notifice Comisiei progresele înregistrate în dezvoltarea sistemului electronic pentru depozitarea temporară, ca parte a procesului de raportare a progreselor prevăzut la articolul 278a din Regulamentul (UE) nr. 952/2013. Trebuie să se asigure comunicarea și schimbul de informații privind planificarea la nivel național, astfel cum se prevede la articolul 4 din Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/2151. |
(10) |
Având în vedere impactul circumstanțelor excepționale care au cauzat întârzieri în dezvoltarea informatică în curs a DT în statele membre, stadiul actual al acestor evoluții în statele membre și necesitatea de a evita orice alte întârzieri semnificative, derogarea ar trebui să dureze cel târziu până la 31 decembrie 2023 în ceea ce privește mărfurile introduse pe teritoriul vamal al Uniunii pe cale aeriană și cel târziu până la 29 februarie 2024 în ceea ce privește mărfurile introduse pe teritoriul vamal al Uniunii prin alte moduri de transport, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Statele membre pot utiliza pentru schimbul și stocarea de informații alte mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor pentru declarația de depozitare temporară prevăzută la articolul 145 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 în ceea ce privește mărfurile introduse pe teritoriul vamal al Uniunii pe cale aeriană până la 31 decembrie 2023 și pentru declarația de depozitare temporară în ceea ce privește mărfurile introduse pe teritoriul vamal al Uniunii prin alte moduri de transport până la 29 februarie 2024.
Articolul 2
Prezenta decizie se aplică de la 1 ianuarie 2023 până cel târziu la 31 decembrie 2023 în ceea ce privește mărfurile introduse pe teritoriul vamal al Uniunii pe cale aeriană și până cel târziu la 29 februarie 2024 în ceea ce privește mărfurile introduse pe teritoriul vamal al Uniunii prin alte moduri de transport.
Articolul 3
Prezenta decizie se adresează Regatului Belgiei, Republicii Cehe, Regatului Danemarcei, Republicii Estonia, Republicii Elene, Regatului Spaniei, Republicii Franceze, Republicii Croația, Republicii Cipru, Republicii Lituania, Marelui Ducat al Luxemburgului, Ungariei, Republicii Malta, Regatului Țărilor de Jos, Republicii Austria, Republicii Polone, Republicii Portugheze, României, Republicii Slovenia, Republicii Slovace și Regatului Suediei.
Adoptată la Bruxelles, 1 februarie 2023.
Pentru Comisie
Paolo GENTILONI
Membru al Comisiei
(1) JO L 269, 10.10.2013, p. 1.
(2) Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/2151 a Comisiei din 13 decembrie 2019 de stabilire a programului de lucru referitor la dezvoltarea și instalarea sistemelor electronice prevăzute în Codul vamal al Uniunii (JO L 325, 16.12.2019, p. 168).
(3) Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei din 28 iulie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele detaliate ale anumitor dispoziții ale Codului vamal al Uniunii (JO L 343, 29.12.2015, p. 1).
3.2.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 32/226 |
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2023/237 A COMISIEI
din 1 februarie 2023
de acordare a unei derogări solicitate de anumite state membre pentru a utiliza alte mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor pentru schimbul și stocarea de informații legate de declarația vamală pentru mărfurile introduse pe teritoriul vamal al Uniunii stabilită la articolele 158, 162, 163, 166, 167, 170-174, 201, 240, 250, 254 și 256 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii
[notificată cu numărul C(2023) 667]
(Numai textele în limbile cehă, daneză, engleză, franceză, germană, greacă, lituaniană, maghiară, malteză, neerlandeză, portugheză, română, spaniolă și suedeză sunt autentice)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (1), în special articolul 6 alineatul (4) coroborat cu articolul 8 alineatul (2),
după consultarea Comitetului Codului vamal,
întrucât:
(1) |
Articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 prevede că toate schimburile de informații dintre autoritățile vamale și dintre operatorii economici și autoritățile vamale, precum și stocarea acestor informații, în conformitate cu legislația vamală, se efectuează prin utilizarea tehnicilor de prelucrare electronică a datelor. În acest scop și în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 952/2013, Comisia elaborează cerințe comune în materie de date. |
(2) |
Articolul 6 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 prevede posibilitatea adoptării de către Comisie a unor decizii, în cazuri excepționale, pentru a permite unuia sau mai multor state membre să deroge de la utilizarea tehnicilor de prelucrare electronică a datelor pentru schimbul și stocarea informațiilor, dacă o astfel de derogare este justificată de situația specifică a statului membru solicitant și este acordată pentru o perioadă de timp specifică. |
(3) |
Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/2151 a Comisiei (2) stabilește programul de lucru referitor la dezvoltarea și instalarea sistemelor electronice prevăzute în Codul vamal al Uniunii (denumit în continuare „programul de lucru”). Programul de lucru enumeră sistemele electronice care urmează să fie dezvoltate și datele la care se preconizează că aceste sisteme vor deveni operaționale. Printre altele, programul respectiv specifică implementarea și datele de instalare a sistemului național de import („SNI”) și a componentei 2 a regimurilor speciale care împreună vizează regimurile vamale aplicabile mărfurilor introduse pe teritoriul vamal al Uniunii în conformitate cu articolele 158, 162, 163, 166, 167, 170-174, 201, 240, 250, 254 și 256 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013. |
(4) |
De asemenea, articolul 278 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 precizează termenul-limită până la care pot fi utilizate în mod tranzitoriu alte mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor pentru punerea în aplicare a dispozițiilor referitoare la declarația vamală în legătură cu mărfurile introduse pe teritoriul vamal al Uniunii. |
(5) |
Datorită importanței pe care o are SNI în protejarea veniturilor și în lupta împotriva comerțului inechitabil și ilegal, toate statele membre au dezvoltat deja sisteme electronice pentru a gestiona declarațiile depuse în legătură cu mărfurile introduse în UE. Mai multe state membre au dezvoltat de asemenea sisteme electronice pentru gestionarea regimurilor speciale. Aceste sisteme necesită ajustări în temeiul dispozițiilor din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 și din actele aferente ale Comisiei, în special în ceea ce privește cerințele comune în materie de date. În temeiul articolului 278 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, aceste ajustări trebuie finalizate până la 31 decembrie 2022. |
(6) |
Cu toate acestea, au intervenit trei circumstanțe de importanță majoră și în parte neașteptate, toate având impact semnificativ asupra resurselor statelor membre și creându-le acestora probleme suplimentare: pandemia de COVID-19 a provocat întârzieri substanțiale ale evoluțiilor din domeniul informatic în Austria, Belgia, Cehia, Franța, Grecia, Malta, Țările de Jos, România și Spania. Din cauza retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană și a creșterii bruște a numărului de declarații vamale care a decurs din aceasta, Belgia, Franța, Lituania, Țările de Jos și Spania au trebuit să își modifice resursele și prioritățile. Consecințele financiare ale invadării Ucrainei de către Rusia asupra activităților vamale ale țărilor învecinate sau apropriate din punct de vedere geografic au agravat și mai mult situația și au necesitat resurse suplimentare în Austria, Ungaria și Lituania. În special, dificultățile legate de achiziții publice și de licitații, precum și problemele bugetare și de personal determinate de circumstanțele menționate anterior au avut un impact semnificativ asupra capacității statelor membre de a respecta termenele-limită, după cum au menționat Austria, Cipru, Cehia, Danemarca, Spania, Franța, Grecia, Ungaria, Lituania, Luxemburg, Malta, Portugalia, România și Suedia. |
(7) |
Aceste circumstanțe specifice au cauzat întârzieri semnificative în evoluțiile în curs din domeniul informatic și au împiedicat autoritățile vamale să finalizeze instalarea mijloacelor informatice pentru implementarea SNI și a componentei 2 a regimurilor speciale până la 31 decembrie 2022. De aceea, la 21 aprilie 2022 Austria, la 3 mai 2022 Cipru, la 3 mai 2022 Lituania, la 6 mai 2022 Spania, la 25 mai 2022 România, la 26 mai 2022 Cehia, la 3 iunie 2022 Grecia, la 7 iunie 2022 Franța, la 7 iunie 2022 Portugalia, la 24 iunie 2022 Belgia, la 24 iunie 2022 Suedia, la 29 iunie 2022 Danemarca, la 4 iulie 2022 Țările de Jos, la 13 iulie 2022 Malta, la 22 iulie 2022 Luxemburg și la 7 octombrie 2022 Ungaria au solicitat utilizarea altor mijloace pentru schimbul și stocarea de informații decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor, în conformitate cu articolul 6 alineatul (4) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 952/2013. În conformitate cu articolul 6 alineatul (4) al treilea paragraf, aceste derogări nu afectează schimbul de informații dintre statul membru căruia îi este destinată și alte state membre și nici schimbul și stocarea de informații din alte state membre în scopul aplicării legislației vamale. |
(8) |
Prin urmare, este necesar să se permită statelor membre respective să își utilizeze în continuare sistemele informatice existente în conformitate cu cerințele în materie de date stabilite în anexa 9 la Regulamentul delegat (UE) 2016/341 al Comisiei (3), astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (4) primul paragraf litera (g) din Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei (4), pentru o perioadă limitată. |
(9) |
Ca urmare a derogării, autorităților vamale trebuie să li se permită să continue să furnizeze Comisiei date pentru supravegherea punerii în liberă circulație a mărfurilor în conformitate cu articolul 55 alineatul (6) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 (5). |
(10) |
Austria, Belgia, Cipru, Cehia, Danemarca, Franța, Grecia, Ungaria, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Portugalia, România, Spania și Suedia trebuie să notifice Comisiei progresele înregistrate în dezvoltarea SNI și a componentei 2 a regimurilor speciale ca parte din procesul de raportare a progreselor prevăzut la articolul 278a din Regulamentul (UE) nr. 952/2013. Trebuie asigurate comunicarea și schimbul de informații privind planificarea la nivel național astfel cum se menționează la articolul 4 din Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/2151. |
(11) |
SNI și componenta 2 a regimurilor speciale sunt componente esențiale ale mediului informatic vamal al statelor membre, date fiind interconectările acestora cu diverse alte aplicații naționale, rolul central al SNI, printre altele, în colectarea veniturilor și în aplicarea prohibițiilor și a restricțiilor de la nivel UE și național în legătură cu importul mărfurilor. Din cauza complexității SNI și a componentei 2 a regimurilor speciale, modificările necesare pentru alinierea la cerințele CVU au repercusiuni și asupra sistemelor informatice aferente sau dependente. De aceea, durata derogării trebuie menținută la nivelul minim strict necesar. În acest context și date fiind efectele circumstanțelor excepționale care au cauzat întârzieri ale evoluțiilor din domeniul informatic în desfășurare în ceea ce privește SNI și componenta 2 a regimurilor speciale în statele membre și situația actuală a evoluțiilor respective în statele membre, derogarea trebuie să dureze cel târziu până la 31 decembrie 2023, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Statele membre pot utiliza alte mijloace pentru schimbul și stocarea de informații decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor pentru punerea în aplicare a dispozițiilor referitoare la declarația vamală pentru mărfurile introduse pe teritoriul vamal al Uniunii prevăzute la articolele 158, 162, 163, 166, 167, 170-174, 201, 240, 250, 254 și 256 din Codul vamal al Uniunii până la 31 decembrie 2023.
Articolul 2
Prezenta decizie se aplică de la 1 ianuarie 2023 până cel târziu la 31 decembrie 2023.
Articolul 3
Prezenta decizie se adresează Regatului Belgiei, Republicii Cehe, Regatului Danemarcei, Republicii Elene, Regatului Spaniei, Republicii Franceze, Republicii Cipru, Republicii Lituania, Marelui Ducat al Luxemburgului, Ungariei, Republicii Malta, Regatului Țărilor de Jos, Republicii Austria, Republicii Portugheze, României și Regatului Suediei.
Adoptată la Bruxelles, 1 februarie 2023.
Pentru Comisie
Paolo GENTILONI
Membru al Comisiei
(1) JO L 269, 10.10.2013, p. 1.
(2) Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/2151 a Comisiei din 13 decembrie 2019 de stabilire a programului de lucru referitor la dezvoltarea și instalarea sistemelor electronice prevăzute în Codul vamal al Uniunii (JO L 325, 16.12.2019, p. 168).
(3) Regulamentul delegat (UE) 2016/341 al Comisiei din 17 decembrie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele tranzitorii pentru anumite dispoziții din Codul vamal al Uniunii, în cazul în care sistemele electronice relevante nu sunt încă operaționale, și de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2015/2446 (JO L 69, 15.3.2016, p. 1).
(4) Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei din 28 iulie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele detaliate ale anumitor dispoziții ale Codului vamal al Uniunii (JO L 343, 29.12.2015, p. 1).
(5) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei din 24 noiembrie 2015 de stabilire a unor norme pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziții din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 343, 29.12.2015, p. 558).