ISSN 1977-0782

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

L 32

European flag  

Ediţia în limba română

Legislaţie

Anul 66
3 februarie 2023


Cuprins

 

II   Acte fără caracter legislativ

Pagina

 

 

REGULAMENTE

 

*

Regulamentul delegat (UE) 2023/222 al Comisiei din 1 decembrie 2022 privind suspendarea temporară a exceptării de la obligativitatea vizelor pentru toți resortisanții din Vanuatu

1

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/223 al Comisiei din 27 ianuarie 2023 de reînnoire a aprobării substanței active Pseudomonas chlororaphis tulpina MA 342, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare, și de modificare a anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei ( 1 )

5

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/224 al Comisiei din 2 februarie 2023 de modificare a anexei I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605 de stabilire a măsurilor speciale de combatere a pestei porcine africane ( 1 )

11

 

 

DECIZII

 

*

Decizia (EURATOM) 2023/225 a Consiliului din 30 ianuarie 2023 privind prelungirea statutului de întreprindere comună al Hochtemperatur-Kernkraftwerk GmbH

51

 

*

Decizia (EURATOM) 2023/226 a Consiliului din 30 ianuarie 2023 privind prelungirea avantajelor acordate întreprinderii comune Hochtemperatur-Kernkraftwerk GmbH

53

 

*

Decizia (UE) 2023/227 a Consiliului din 30 ianuarie 2023 de numire a unui membru și a unui supleant, propuși de Regatul Spaniei, în Comitetul Regiunilor

56

 

*

Decizia (UE) 2023/228 a Consiliului din 30 ianuarie 2023 de numire a trei membri și a doi supleanți, propuși de Regatul Suediei, în Comitetul Regiunilor

58

 

*

Decizia (PESC) 2023/229 a Consiliului din 2 februarie 2023 de modificare a Deciziei (PESC) 2022/339 privind o măsură de asistență în cadrul Instrumentului european pentru pace în sprijinul forțelor armate ucrainene

60

 

*

Decizia (PESC) 2023/230 a Consiliului din 2 februarie 2023 de modificare a Deciziei (PESC) 2022/338 privind o măsură de asistență în cadrul Instrumentului european pentru pace în vederea furnizării de echipamente militare și de platforme concepute pentru a aplica o forță letală către forțele armate ucrainene

62

 

*

Decizia (PESC) 2023/231 a Consiliului din 2 februarie 2023 privind o măsură de asistență în cadrul Instrumentului european pentru pace în vederea sprijinirii forțelor armate ucrainene instruite în cadrul misiunii de asistență militară a Uniunii Europene în sprijinul Ucrainei

64

 

*

Decizia (UE) 2023/232 a Comisiei din 25 iulie 2022 privind ajutorul de stat SA.55208 (2020/C) (ex 2022/NN) pus în aplicare de Cehia pentru Poșta Cehă [notificată cu numărul C(2022) 5136]  ( 1 )

68

 

*

Decizia de punere în aplicare (UE) 2023/233 a Comisiei din 19 ianuarie 2023 de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/641 privind măsuri de protecție vizând focarele epidemice de gripă aviară înalt patogenă din anumite state membre [notificată cu numărul C(2023) 626]  ( 1 )

123

 

*

Decizia de punere în aplicare (UE) 2023/234 a Comisiei din 1 februarie 2023 de acordare a unei derogări solicitate de anumite state membre în temeiul Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului pentru a utiliza alte mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor pentru schimbul și stocarea de informații aferente notificării prezentării legate de mărfurile introduse pe teritoriul vamal al Uniunii [notificată cu numărul C(2023) 662]

217

 

*

Decizia de punere în aplicare (UE) 2023/235 a Comisiei din 1 februarie 2023 de acordare a unei derogări solicitate de anumite state membre în temeiul Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului pentru utilizarea altor mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor pentru schimbul și stocarea de informații pentru notificarea sosirii unei nave maritime sau a unei aeronave [notificată cu numărul C(2023) 663]

220

 

*

Decizia de punere în aplicare (UE) 2023/236 a Comisiei din 1 februarie 2023 de acordare a unei derogări solicitate de anumite state membre în temeiul Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului pentru utilizarea altor mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor pentru schimbul și stocarea de informații pentru declarația de depozitare temporară pentru mărfuri neunionale prezentate în vamă [notificată cu numărul C(2023) 664]

223

 

*

Decizia de punere în aplicare (UE) 2023/237 a Comisiei din 1 februarie 2023 de acordare a unei derogări solicitate de anumite state membre pentru a utiliza alte mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor pentru schimbul și stocarea de informații legate de declarația vamală pentru mărfurile introduse pe teritoriul vamal al Uniunii stabilită la articolele 158, 162, 163, 166, 167, 170-174, 201, 240, 250, 254 și 256 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii [notificată cu numărul C(2023) 667]

226

 


 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE.

RO

Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată.

Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc.


II Acte fără caracter legislativ

REGULAMENTE

3.2.2023   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 32/1


REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2023/222 AL COMISIEI

din 1 decembrie 2022

privind suspendarea temporară a exceptării de la obligativitatea vizelor pentru toți resortisanții din Vanuatu

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2018/1806 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 noiembrie 2018 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație (1), în special articolul 8 alineatul (6) litera (b),

întrucât:

(1)

Republica Vanuatu figurează în anexa II la Regulamentul (UE) 2018/1806 printre țările terțe ai căror resortisanți sunt exceptați de la obligația de a deține viză pentru trecerea frontierelor externe ale statelor membre pentru șederi a căror durată totală nu depășește 90 de zile în cursul oricărei perioade de 180 de zile. Exceptarea de la obligativitatea vizelor pentru resortisanții din Vanuatu este aplicabilă din 28 mai 2015, dată la care Acordul dintre Uniunea Europeană și Republica Vanuatu privind exonerarea de obligația de a deține viză de scurtă ședere (denumit în continuare „acordul”) (2) a fost semnat și a început să se aplice cu titlu provizoriu în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din acord. Acordul a intrat în vigoare la 1 aprilie 2017.

(2)

Începând cu 25 mai 2015, Vanuatu aplică programe de dobândire a cetățeniei prin investiție prin intermediul cărora resortisanții țărilor terțe care, în caz contrar, au obligația de a deține viză au posibilitatea de a obține cetățenia Republicii Vanuatu în schimbul unor investiții, obținând astfel dreptul de a avea acces fără viză în Uniune.

(3)

Din date, rapoarte și statistici relevante, precum și din informații concrete și fiabile (3) reiese că programele de dobândire a cetățeniei prin investiție care sunt în derulare în Vanuatu, în forma și funcționarea lor actuale, contravin obiectivelor politicii Uniunii în domeniul vizelor, care prevede o verificare a resortisanților țărilor terțe care au nevoie de viză în baza criteriilor stabilite la articolul 21 din Regulamentul (CE) nr. 810/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (4) și în legislația echivalentă a acelor state membre în care Regulamentul (CE) nr. 810/2009 nu se aplică încă integral. Modul în care sunt puse în aplicare aceste programe constituie o eludare a procedurii Uniunii de acordare a vizelor de scurtă ședere și a evaluării riscurilor în materie de securitate și de migrație pe care aceasta le implică.

(4)

În conformitate cu articolul 8 alineatul (2) litera (d), cu articolul 8 alineatul (3) și cu articolul 8 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2018/1806, Comisia a concluzionat că acordarea cetățeniei de către Vanuatu în cadrul programelor sale de dobândire a cetățeniei prin investiție constituie un risc sporit la adresa securității interne și a ordinii publice a statelor membre.

(5)

La 3 martie 2022, Consiliul a adoptat Decizia (UE) 2022/366 (5) privind suspendarea parțială a aplicării Acordului dintre Uniunea Europeană și Republica Vanuatu privind exonerarea de obligația de a deține viză de scurtă ședere, în conformitate cu articolul 8 alineatul (4) din acord. Suspendarea aplicării acordului se limitează la pașapoartele simple eliberate începând cu 25 mai 2015, când numărul solicitanților care au obținut cetățenie prin intermediul programelor de dobândire a cetățeniei prin investiție din Vanuatu a început să crească în mod semnificativ.

(6)

La 27 aprilie 2022, Comisia a adoptat Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/693 (6) privind suspendarea temporară a exonerării de obligativitatea vizelor pentru resortisanții din Vanuatu, în conformitate cu articolul 8 alineatul (6) litera (a) din Regulamentul (UE) 2018/1806. Suspendarea se aplică de la 4 mai 2022 până la 3 februarie 2023.

(7)

În urma intrării în vigoare, la 4 mai 2022, a suspendării temporare a exceptării de la obligativitatea vizelor pentru categoria de resortisanți din Vanuatu menționată anterior și în conformitate cu articolul 8 alineatul (6) litera (a) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) 2018/1806, Comisia a lansat, la 12 mai 2022, un dialog consolidat cu Vanuatu în vederea remedierii circumstanțelor care au condus la suspendarea temporară a exceptării de la obligativitatea vizelor.

(8)

În cadrul primei reuniuni organizate în contextul dialogului consolidat, la 12 mai 2022, Comisia și-a exprimat disponibilitatea de a găsi o soluție și, în acest scop, a propus organizarea de reuniuni tehnice lunare. Părțile au convenit ca autoritățile din Vanuatu să desemneze un interlocutor și să comunice acest lucru Comisiei pentru a continua reuniunile tehnice ulterioare. Vanuatu a informat Comisia cu privire la decizia guvernului Republicii Vanuatu de a înființa un grup operativ care să revizuiască programele de dobândire a cetățeniei prin investiție. S-a convenit ca autoritățile din Vanuatu să transmită Comisiei un raport intermediar pregătit de grupul operativ.

(9)

Cu toate acestea, ulterior, Vanuatu nu s-a angajat în mod semnificativ. Programele de dobândire a cetățeniei prin investiție din Vanuatu sunt încă în vigoare. Comisia nu a primit nicio informație din partea autorităților din Vanuatu cu privire la posibile acțiuni legislative și nelegislative menite să remedieze circumstanțele care au condus la suspendarea temporară.

(10)

Astfel, circumstanțele menționate la articolul 8 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (UE) 2018/1806, și anume riscul crescut la adresa ordinii publice sau a securității interne a statelor membre, persistă.

(11)

Din cauza faptului că circumstanțele menționate anterior persistă, iar Republica Vanuatu nu și-a asumat angajamentul de a le remedia, aplicarea acordului a fost suspendată integral prin Decizia (UE) 2022/2198 a Consiliului (7) de abrogare a Deciziei (UE) 2022/366 și de suspendare a aplicării acordului pentru toți resortisanții din Vanuatu.

(12)

În conformitate cu articolul 8 alineatul (6) litera (b) din Regulamentul (UE) 2018/1806, având în vedere persistența situației, este necesar să se adopte un act delegat de suspendare temporară a exceptării de la obligativitatea vizelor pentru o perioadă de 18 luni pentru toți resortisanții din Vanuatu.

(13)

În ceea ce privește Islanda și Norvegia, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Acordului încheiat între Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei în ceea ce privește asocierea acestora din urmă în vederea punerii în aplicare, a asigurării respectării și dezvoltării acquis-ului Schengen, care se încadrează în domeniul menționat la articolul 1 punctul B din Decizia 1999/437/CE a Consiliului (8).

(14)

În ceea ce privește Elveția, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Acordului semnat între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen, care se încadrează în domeniul menționat la articolul 1 punctele B și C din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2008/146/CE a Consiliului (9).

(15)

În ceea ce privește Liechtensteinul, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Protocolului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen, care se încadrează în domeniul menționat la articolul 1 punctele B și C din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2011/350/UE a Consiliului (10).

(16)

Prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Irlanda nu participă, în conformitate cu Decizia 2002/192/CE a Consiliului (11); prin urmare, Irlanda nu participă la adoptarea prezentului regulament, acesta nu este obligatoriu pentru respectivul stat membru și nu i se aplică.

(17)

Prezentul regulament constituie un act care se întemeiază pe acquis-ul Schengen sau care se raportează la acesta în înțelesul articolului 3 alineatul (1) din Actul de aderare din 2003, al articolului 4 alineatul (1) din Actul de aderare din 2005 și, respectiv, al articolului 4 alineatul (1) din Actul de aderare din 2011,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Suspendarea temporară a exceptării de la obligativitatea vizelor

În anexa II la Regulamentul (UE) 2018/1806, la punctul 1 („state”), trimiterea la „Vanuatu” se înlocuiește cu următorul text:

„Vanuatu (*1)

Articolul 2

Intrarea în vigoare și perioada de aplicare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 4 februarie 2023 până la 3 august 2024.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre în conformitate cu tratatele.

Adoptat la Bruxelles, 1 decembrie 2022.

Pentru Comisie

Președinta

Ursula VON DER LEYEN


(1)  JO L 303, 28.11.2018, p. 39.

(2)  JO L 173, 3.7.2015, p. 48.

(3)  Propunere de decizie a Consiliului privind suspendarea parțială a aplicării Acordului dintre Uniunea Europeană și Republica Vanuatu privind exonerarea de obligația de a deține viză de scurtă ședere, COM(2022) 6 final, considerentele 5-12.

(4)  Regulamentul (CE) nr. 810/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind instituirea unui Cod comunitar de vize (Codul de vize) (JO L 243, 15.9.2009, p. 1).

(5)  Decizia (UE) 2022/366 a Consiliului din 3 martie 2022 privind suspendarea parțială a aplicării Acordului dintre Uniunea Europeană și Republica Vanuatu privind exonerarea de obligația de a deține viză de scurtă ședere (JO L 69, 4.3.2022, p. 105).

(6)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/693 al Comisiei din 27 aprilie 2022 privind suspendarea temporară a exonerării de obligativitatea vizelor pentru resortisanții din Vanuatu (JO L 129, 3.5.2022, p. 18).

(7)  Decizia (UE) 2022/2198 a Consiliului din 8 noiembrie 2022 privind suspendarea integrală a aplicării Acordului dintre Uniunea Europeană și Republica Vanuatu privind exonerarea de obligația de a deține viză de scurtă ședere (JO L 292, 11.11.2022, p. 47).

(8)  Decizia 1999/437/CE a Consiliului din 17 mai 1999 privind anumite modalități de aplicare a Acordului încheiat între Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei în ceea ce privește asocierea acestor două state în vederea punerii în aplicare, a asigurării respectării și dezvoltării acquis-ului Schengen (JO L 176, 10.7.1999, p. 31).

(9)  Decizia 2008/146/CE a Consiliului din 28 ianuarie 2008 privind încheierea, în numele Comunității Europene, a Acordului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (JO L 53, 27.2.2008, p. 1).

(10)  Decizia 2011/350/UE a Consiliului din 7 martie 2011 privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Protocolului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen, în ceea ce privește eliminarea controalelor la frontierele interne și circulația persoanelor (JO L 160, 18.6.2011, p. 19).

(11)  Decizia 2002/192/CE a Consiliului din 28 februarie 2002 privind solicitarea Irlandei de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (JO L 64, 7.3.2002, p. 20).


3.2.2023   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 32/5


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2023/223 AL COMISIEI

din 27 ianuarie 2023

de reînnoire a aprobării substanței active Pseudomonas chlororaphis tulpina MA 342, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare, și de modificare a anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului (1), în special articolul 20 alineatul (1),

întrucât:

(1)

În temeiul Directivei 2004/71/CE a Comisiei (2), Pseudomonas chlororaphis tulpina MA 342 a fost inclusă ca substanță activă în anexa I la Directiva 91/414/CEE a Consiliului (3).

(2)

Substanțele active incluse în anexa I la Directiva 91/414/CEE sunt considerate aprobate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 și sunt incluse în partea A din anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei (4).

(3)

Aprobarea substanței active Pseudomonas chlororaphis tulpina MA 342, astfel cum este prevăzută în partea A din anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011, expiră la 30 aprilie 2023.

(4)

În conformitate cu articolul 1 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 844/2012 al Comisiei (5), o cerere de reînnoire a aprobării substanței active Pseudomonas chlororaphis tulpina MA 342 a fost transmisă Țărilor de Jos, statul membru raportor, în termenul prevăzut la articolul respectiv.

(5)

Solicitantul a transmis dosarele suplimentare necesare în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 844/2012. Statul membru raportor a constatat că cererea era admisibilă.

(6)

Țările de Jos, în colaborare cu Danemarca, statul membru coraportor, au pregătit un proiect de raport de evaluare a reînnoirii aprobării, pe care l-au transmis, la data de 11 ianuarie 2016, Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) și Comisiei. În proiectul de raport de evaluare a reînnoirii aprobării, Țările de Jos au propus reînnoirea aprobării substanței Pseudomonas chlororaphis tulpina MA 342.

(7)

Autoritatea a pus dosarul rezumativ suplimentar la dispoziția publicului. În plus, autoritatea a transmis solicitantului și statelor membre proiectul de raport de evaluare a reînnoirii aprobării, în scopul formulării de observații, și a lansat o consultare publică pe marginea lui. Autoritatea a transmis Comisiei observațiile primite.

(8)

La 9 decembrie 2016, autoritatea a comunicat Comisiei concluzia sa (6) care a indicat că este de așteptat ca Pseudomonas chlororaphis tulpina MA 342 să îndeplinească criteriile de aprobare prevăzute la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009.

(9)

Pe baza discuțiilor din cadrul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, Comisia a solicitat autorității, la 3 februarie 2020, să furnizeze un aviz științific cu privire la potențialul de transfer al Pseudomonas chlororaphis tulpina MA 342 în plante după tratarea semințelor de cereale și mazăre și, dacă este cazul, pentru revizuirea evaluării riscului pentru oameni prezentat de metabolitul 2,3-deepoxi-2,3-didehidro-rizoxin (DDR). Ca răspuns, la 23 septembrie 2020, autoritatea a emis o declarație privind potențialul de transfer al Pseudomonas chlororaphis tulpina MA 342 în plante după tratarea semințelor de cereale și mazăre și o evaluare a riscului pentru oameni (7).

(10)

La 15 octombrie 2022 și la 8 decembrie 2022, Comisia a prezentat Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale un raport privind reînnoirea aprobării și, respectiv, un proiect al prezentului regulament privind Pseudomonas chlororaphis tulpina MA 342.

(11)

Comisia a invitat solicitantul să transmită observațiile sale cu privire la concluzia și declarația autorității și, în conformitate cu articolul 14 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 844/2012, cu privire la raportul privind reînnoirea aprobării. Solicitantul și-a prezentat observațiile, care au fost examinate cu atenție și luate în considerare, după caz.

(12)

În cazul uneia sau al mai multor utilizări reprezentative ale cel puțin unui produs de protecție a plantelor care conține substanța activă Pseudomonas chlororaphis tulpina MA 342, s-a stabilit că sunt îndeplinite criteriile de aprobare prevăzute la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009.

(13)

În consecință, este adecvat să se reînnoiască aprobarea substanței Pseudomonas chlororaphis tulpina MA 342. Cu toate acestea, în conformitate cu articolul 14 alineatul (1) coroborat cu articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 și având în vedere cunoștințele științifice și tehnice actuale (8), precum și rezultatul evaluării riscurilor, este necesar să se prevadă anumite condiții. În special, este necesar să se mențină restricția existentă privind utilizarea Pseudomonas chlororaphis tulpina MA 342 numai ca fungicid pentru tratarea semințelor în mașini închise de tratare a semințelor și să se stabilească conținutul maxim de metabolit DDR în produsele de protecție a plantelor care conțin Pseudomonas chlororaphis tulpina MA 342.

(14)

În plus, pentru a spori încrederea în concluzia potrivit căreia riscul pentru oameni și mediu în urma expunerii la Pseudomonas chlororaphis tulpina MA 342 este neglijabil sau foarte scăzut, solicitantul ar trebui să furnizeze informații de confirmare în ceea ce privește identificarea și caracterizarea Pseudomonas chlororaphis tulpina MA 342, metabolitul DDR și potențialul de transfer genetic al rezistenței la antibiotice de la Pseudomonas chlororaphis tulpina MA 342 la alte microorganisme.

(15)

Prin urmare, este necesar ca Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 să fie modificat în consecință.

(16)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/378 al Comisiei (9) a prelungit perioada de aprobare a Pseudomonas chlororaphis tulpina MA 342 până la 30 aprilie 2023 pentru a se permite ca procesul de reînnoire a aprobării să fie finalizat înainte de expirarea perioadei de aprobare a substanței active respective. Totuși, având în vedere faptul că s-a luat o decizie cu privire la reînnoirea aprobării înainte de această dată de expirare amânată, prezentul regulament trebuie să se aplice înainte de această dată.

(17)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Reînnoirea aprobării substanței active

Aprobarea substanței active Pseudomonas chlororaphis tulpina MA 342, cu specificațiile din anexa I la prezentul regulament, se reînnoiește sub rezerva îndeplinirii condițiilor prevăzute în anexa respectivă.

Articolul 2

Modificări ale Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011

Anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 se modifică în conformitate cu anexa II la prezentul regulament.

Articolul 3

Intrare în vigoare și data aplicării

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 martie 2023.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 27 ianuarie 2023.

Pentru Comisie

Președinta

Ursula VON DER LEYEN


(1)  JO L 309, 24.11.2009, p. 1.

(2)  Directiva 2004/71/CE a Comisiei din 28 aprilie 2004 de modificare a Directivei 91/414/CEE a Consiliului privind includerea Pseudomonas chlororaphis ca substanță activă (JO L 127, 29.4.2004, p. 104).

(3)  Directiva 91/414/CEE a Consiliului din 15 iulie 1991 privind introducerea pe piață a produselor de uz fitosanitar (JO L 230, 19.8.1991, p. 1).

(4)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei din 25 mai 2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește lista substanțelor active aprobate (JO L 153, 11.6.2011, p. 1).

(5)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 844/2012 al Comisiei din 18 septembrie 2012 de stabilire a dispozițiilor necesare pentru punerea în aplicare a procedurii de reînnoire pentru substanțele active, prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare (JO L 252, 19.9.2012, p. 26). Acest regulament a fost înlocuit de Regulamentul (UE) 2020/1740, însă continuă să se aplice procedurii de reînnoire a aprobării substanțelor active: (1) a căror perioadă de aprobare expiră înainte de 27 martie 2024; (2) pentru care un regulament, adoptat în conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 la 27 martie 2021 sau după această dată, prelungește perioada de aprobare până la 27 martie 2024 sau până la o dată ulterioară.

(6)  EFSA Journal 2017;15(1):4668. Document disponibil online la adresa: www.efsa.europa.eu

(7)  EFSA (Autoritatea pentru Siguranța Alimentară), 2020. Declarație privind potențialul de transfer al Pseudomonas chlororaphis tulpina MA 342 în plante după tratarea semințelor de cereale și mazăre și o evaluare a riscului pentru oameni. https://doi.org/10.2903/j.efsa.2020.6276

(8)  Orientări privind evaluarea riscurilor prezentate de metaboliții produși de microorganismele utilizate ca substanțe active de protecție a plantelor (SANCO/2020/12258): https://food.ec.europa.eu/system/files/2020-11/pesticides_ppp_app-proc_guide_180653_microorganism-metabolites-concern_202011.pdf

Orientări privind criteriile de aprobare și de risc scăzut legate de „rezistența antimicrobiană” aplicabile microorganismelor utilizate pentru protecția plantelor (SANTE/2020/12260): https://food.ec.europa.eu/system/files/2020-11/pesticides_ppp_app-proc_guide_180652_microorganism-amr_202011.pdf

(9)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/378 al Comisiei din 4 martie 2022 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 în ceea ce privește prelungirea perioadelor de aprobare a substanțelor active abamectină, Bacillus subtilis (Cohn 1872) tulpina QST 713, Bacillus thuringiensis subsp. Aizawai tulpinile ABTS-1857 și GC-91, Bacillus thuringiensis subsp. Israeliensis (serotipul H-14) tulpina AM65-52, Bacillus thuringiensis subsp. Kurstaki tulpinile ABTS 351, PB 54, SA 11, SA12 și EG 2348, Beauveria bassiana tulpinile ATCC 74040 și GHA, clodinafop, Cydia pomonella Granulovirus (CpGV), ciprodinil, diclorprop-P, fenpiroximat, fosetil, malation, mepanipirim, metconazol, metrafenon, pirimicarb, Pseudomonas chlororaphis tulpina MA 342, pirimetanil, Pythium oligandrum M1, rimsulfuron, spinosad, Trichoderma asperellum (anterior T. harzianum) tulpinile ICC012, T25 și TV1, Trichoderma atroviride (anterior T. harzianum) tulpina T11, Trichoderma gamsii (anterior T. viride) tulpina ICC080, Trichoderma harzianum tulpinile T-22 și ITEM 908, triclopir, trinexapac, triticonazol și ziram (JO L 72, 7.3.2022, p. 2).


ANEXA I

Denumire comună, numere de identificare

Denumire IUPAC

Puritate (1)

Data aprobării

Expirarea aprobării

Dispoziții specifice

Pseudomonas chlororaphis

tulpina MA 342

Colecția de culturi: NCIMB, REGATUL UNIT: NCIMB 40616

Nu se aplică

Cantitatea de metabolit secundar 2,3-deepoxi-2,3-didehidro-rizoxin (DDR) din agentul microbian de combatere a dăunătorilor nu trebuie să depășească limita de cuantificare (LOQ) (2,0 μg/ml).

1 martie 2023

28 februarie 2038

Se pot autoriza numai utilizările în calitate de fungicid în procesul de tratare a semințelor în mașini de tratare închise.

În vederea punerii în aplicare a principiilor uniforme menționate la articolul 29 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, se va ține seama de concluziile raportului privind reînnoirea aprobării substanței Pseudomonas chlororaphis tulpina MA 342, în special de apendicele I și II.

În cadrul acestei evaluări generale, statele membre acordă o atenție deosebită:

nivelului metabolitului 2,3-deepoxi-2,3-didehidro-rizoxin (DDR) din agentul microbian de combatere a dăunătorilor, care nu trebuie să depășească 2 μg/ml;

protecției operatorilor și a lucrătorilor, ținând seama de faptul că substanța Pseudomonas chlororaphis tulpina MA 342 trebuie considerată, ca orice microorganism, drept un potențial sensibilizant și acordând o atenție deosebită expunerii la aceasta prin inhalare.

Producătorul trebuie să asigure menținerea strictă a condițiilor de mediu și a analizei de control al calității pe parcursul procesului de fabricație, pentru a asigura respectarea limitelor de contaminare microbiologică menționate în documentul de lucru SANCO/12116/2012.

Condițiile de utilizare includ, dacă este cazul, măsuri de reducere a riscurilor.

Solicitantul transmite Comisiei, statelor membre și autorității informații care să confirme următoarele:

1.

identificarea taxonomică filogenetică a microorganismului în conformitate cu punctul 1.3 (Identitatea, taxonomia și filogenia) din Anexa II partea B la Regulamentul (UE) 2022/1439 al Comisiei (2);

2.

metabolitul secundar DDR în conformitate cu SANCO/2020/12258 (3), în special în ceea ce privește rata sa de degradare;

3.

potențialul de transfer genetic al rezistenței la antibiotice de la Pseudomonas chlororaphis tulpina MA 342 la alte microorganisme în conformitate cu SANTE/2020/12260 (4).

Solicitantul transmite informațiile solicitate menționate la punctele 1, 2 și 3 până la 23 februarie 2025.


(1)  Detalii suplimentare privind identitatea și specificațiile substanței active sunt puse la dispoziție în raportul privind reînnoirea aprobării.

(2)  Regulamentul (UE) 2022/1439 al Comisiei din 31 august 2022 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 283/2013 în ceea ce privește informațiile care trebuie furnizate pentru substanțele active și cerințele specifice în materie de date aplicabile microorganismelor (JO L 227, 1.9.2022, p. 8).

(3)  Orientări privind evaluarea riscurilor prezentate de metaboliții produși de microorganismele utilizate ca substanțe active de protecție a plantelor (SANCO/2020/12258): https://food.ec.europa.eu/system/files/2020-11/pesticides_ppp_app-proc_guide_180653_microorganism-metabolites-concern_202011.pdf

(4)  Orientări privind criteriile de aprobare și de risc scăzut legate de „rezistența antimicrobiană” aplicabile microorganismelor utilizate pentru protecția plantelor (SANTE/2020/12260): https://food.ec.europa.eu/system/files/2020-11/pesticides_ppp_app-proc_guide_180652_microorganism-amr_202011.pdf


ANEXA II

Anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 se modifică după cum urmează:

1.

în partea A, rubrica 89 referitoare la Pseudomonas chlororaphis tulpina MA 342 se elimină;

2.

în partea B, se adaugă următoarea rubrică:

„156

Pseudomonas chlororaphis

tulpina MA 342

Colecția de culturi: NCIMB, REGATUL UNIT: NCIMB 40616

Nu se aplică

Cantitatea de metabolit secundar 2,3-deepoxi-2,3-didehidro-rizoxin (DDR) din agentul microbian de combatere a dăunătorilor nu trebuie să depășească limita de cuantificare (LOQ) (2,0 μg/ml).

1 martie 2023

28 februarie 2038

Se pot autoriza numai utilizările în calitate de fungicid în procesul de tratare a semințelor în mașini de tratare închise.

În vederea punerii în aplicare a principiilor uniforme menționate la articolul 29 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, se va ține seama de concluziile raportului privind reînnoirea aprobării substanței Pseudomonas chlororaphis tulpina MA 342, în special de apendicele I și II.

În cadrul acestei evaluări generale, statele membre acordă o atenție deosebită:

nivelului metabolitului 2,3-deepoxi-2,3-didehidro-rizoxin (DDR) din agentul microbian de combatere a dăunătorilor, care nu trebuie să depășească 2 μg/ml;

protecției operatorilor și a lucrătorilor, ținând seama de faptul că substanța Pseudomonas chlororaphis tulpina MA 342 trebuie considerată, ca orice microorganism, drept un potențial sensibilizant și acordând o atenție deosebită expunerii la aceasta prin inhalare.

Producătorul trebuie să asigure menținerea strictă a condițiilor de mediu și a analizei de control al calității pe parcursul procesului de fabricație, pentru a asigura respectarea limitelor de contaminare microbiologică menționate în documentul de lucru SANCO/12116/2012.

Condițiile de utilizare includ, dacă este cazul, măsuri de reducere a riscurilor.

Solicitantul transmite Comisiei, statelor membre și autorității informații care să confirme următoarele:

1.

identificarea taxonomică filogenetică a microorganismului în conformitate cu punctul 1.3 (Identitatea, taxonomia și filogenia) din Anexa II partea B la Regulamentul (UE) 2022/1439 al Comisiei ((*));

2.

metabolitul secundar DDR în conformitate cu SANCO/2020/12258 ((**)), în special în ceea ce privește rata sa de degradare;

3.

potențialul de transfer genetic al rezistenței la antibiotice de la Pseudomonas chlororaphis tulpina MA 342 la alte microorganisme în conformitate cu SANTE/2020/12260 ((***)).

Solicitantul transmite informațiile solicitate menționate la punctele 1, 2 și 3 până la 23 februarie 2025.


((*))  Regulamentul (UE) 2022/1439 al Comisiei din 31 august 2022 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 283/2013 în ceea ce privește informațiile care trebuie furnizate pentru substanțele active și cerințele specifice în materie de date aplicabile microorganismelor (JO L 227, 1.9.2022, p. 8).

((**))  Orientări privind evaluarea riscurilor prezentate de metaboliții produși de microorganismele utilizate ca substanțe active de protecție a plantelor (SANCO/2020/12258): https://food.ec.europa.eu/system/files/2020-11/pesticides_ppp_app-proc_guide_180653_microorganism-metabolites-concern_202011.pdf

((***))  Orientări privind criteriile de aprobare și de risc scăzut legate de „rezistența antimicrobiană” aplicabile microorganismelor utilizate pentru protecția plantelor (SANTE/2020/12260): https://food.ec.europa.eu/system/files/2020-11/pesticides_ppp_app-proc_guide_180652_microorganism-amr_202011.pdf”


3.2.2023   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 32/11


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2023/224 AL COMISIEI

din 2 februarie 2023

de modificare a anexei I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605 de stabilire a măsurilor speciale de combatere a pestei porcine africane

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 privind bolile transmisibile ale animalelor și de modificare și de abrogare a anumitor acte din domeniul sănătății animalelor („Legea privind sănătatea animală”) (1), în special articolul 71 alineatul (3),

întrucât:

(1)

Pesta porcină africană este o boală infecțioasă virală care afectează populațiile de porcine deținute și sălbatice și care poate avea un impact mare asupra populațiilor de animale în cauză și asupra profitabilității creșterii porcinelor, cauzând perturbări ale circulației transporturilor de aceste animale și de produse provenite de la ele în interiorul Uniunii, precum și ale exporturilor către țări terțe.

(2)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605 al Comisiei (2) a fost adoptat în temeiul Regulamentului (UE) 2016/429 și stabilește măsuri speciale de combatere a pestei porcine africane care trebuie aplicate într-o perioadă limitată de timp de către statele membre menționate în anexa sa I (statele membre în cauză), în zonele de restricții I, II și III menționate în anexa respectivă.

(3)

Zonele menționate ca zone de restricții I, II și III în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605 sunt definite pe baza situației epidemiologice a pestei porcine africane în Uniune. Anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605 a fost modificată cel mai recent prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/141 (3) ca urmare a modificărilor situației epidemiologice a bolii respective în Polonia și Slovacia. De la data adoptării respectivului regulament de punere în aplicare, situația epidemiologică a bolii respective în anumite state membre în cauză a evoluat.

(4)

Este necesar ca orice fel de modificări vizând zonele de restricții I, II și III din anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605 să fie bazate pe situația epidemiologică a pestei porcine africane în zonele afectate de această boală și pe situația epidemiologică generală a pestei porcine africane în statul membru în cauză, pe nivelul de risc de răspândire suplimentară a bolii respective, precum și pe principiile și criteriile științifice pentru definirea geografică a zonelor ca urmare a prezenței pestei porcine africane și pe orientările Uniunii convenite cu statele membre în cadrul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, care sunt disponibile public pe site-ul de internet al Comisiei (4). Este necesar ca astfel de modificări să țină seama și de standardele internaționale, cum ar fi Codul sanitar pentru animale terestre (5) al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (OIE), precum și de justificările pentru stabilirea zonelor puse la dispoziție de autoritățile competente ale statelor membre în cauză.

(5)

De la data adoptării Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2023/141 au apărut câteva focare de pestă porcină africană la porcine sălbatice din Grecia, Italia și Polonia.

(6)

În ianuarie 2023 au fost observate două focare de pestă porcină africană la porcine sălbatice din regiunea Serres din Grecia, într-o zonă menționată în prezent ca zonă de restricții I în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605. Respectivele noi focare de pestă porcină africană apărute la porcine sălbatice reprezintă un nivel crescut de risc care necesită să fie reflectat în anexa respectivă. Prin urmare, este necesar ca această zonă din Grecia, care este inclusă în prezent ca zonă de restricții I în anexa respectivă, afectată de respectivele focare recente de pestă porcină africană, să fie inclusă de acum ca zonă de restricții II în anexa menționată, iar actualele limite ale zonei de restricții I să fie redefinite pentru a se ține seama de respectivele focare recente.

(7)

În plus, în ianuarie 2023 a fost observat un caz de pestă porcină africană la un porc sălbatic în regiunea Opolskie din Polonia, într-o zonă menționată în prezent ca zonă de restricții I în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605. Acest nou caz de pestă porcină africană apărută la un porc sălbatic constituie un nivel crescut de risc, care necesită să fie reflectat în anexa respectivă. Prin urmare, este necesar ca această zonă din Polonia, care este inclusă în prezent ca zonă de restricții I în anexa respectivă, afectată de acest focar recent de pestă porcină africană, să fie inclusă de acum ca zonă de restricții II în anexa menționată și, de asemenea, este necesar ca actualele limite ale zonei de restricții I să fie redefinite pentru a se ține seama de acest focar recent.

(8)

În final, în ianuarie 2023, au fost observate câteva focare de pestă porcină africană la porcine sălbatice din regiunile Piemont și Liguria din Italia, în zone menționate în prezent ca zone de restricții II în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605, situate în imediata apropiere a unor zone menționate în prezent ca zone de restricții I în anexa respectivă. Respectivele noi focare de pestă porcină africană apărute la porcine sălbatice reprezintă un nivel crescut de risc care necesită să fie reflectat în anexa respectivă. În consecință, este necesar ca respectivele zone din Italia menționate în prezent ca zone de restricții I în anexa respectivă, afectate de respectivele focare recente de pestă porcină africană, să fie menționate de acum ca zone de restricții II în anexa respectivă, iar limitele actuale ale zonelor de restricții I necesită, de asemenea, să fie redefinite pentru a se ține seama de respectivele focare recente.

(9)

Ca urmare a apariției respectivelor focare recente de pestă porcină africană la porcine sălbatice din Grecia, Italia și Polonia și ținând seama de situația epidemiologică actuală a pestei porcine africane în Uniune, stabilirea zonelor în aceste state membre a fost reevaluată și actualizată în conformitate cu articolele 5, 6 și 7 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605. În plus, au fost reevaluate și actualizate și măsurile existente de gestionare a riscurilor. Este necesar ca aceste modificări să fie reflectate în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605.

(10)

Pentru a se ține seama de recentele evoluții ale situației epidemiologice a pestei porcine africane în Uniune și pentru a combate într-un mod proactiv riscurile asociate răspândirii bolii respective, este necesar să fie delimitate noi zone de restricții, cu o suprafață suficientă, în Grecia, Italia și Polonia, care să fie menționate ca zone de restricții I și II. Întrucât situația pestei porcine africane în Uniune este foarte dinamică, la delimitarea acestor noi zone de restricții s-a ținut seama de situația epidemiologică existentă în zonele înconjurătoare.

(11)

Având în vedere caracterul urgent al situației epidemiologice din Uniune în ceea ce privește răspândirea pestei porcine africane, este important ca modificările anexei I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605 efectuate prin prezentul regulament de punere în aplicare să intre în vigoare cât mai curând posibil.

(12)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605 se înlocuiește cu textul din anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 2 februarie 2023.

Pentru Comisie

Președinta

Ursula VON DER LEYEN


(1)  JO L 84, 31.3.2016, p. 1.

(2)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605 al Comisiei din 7 aprilie 2021 de stabilire a măsurilor speciale de combatere a pestei porcine africane (JO L 129, 15.4.2021, p. 1).

(3)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/141 al Comisiei din 19 ianuarie 2023 de modificare a anexei I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605 de stabilire a măsurilor speciale de combatere a pestei porcine africane (JO L 19, 20.1.2023, p. 94).

(4)  Documentul de lucru SANTE/7112/2015/Rev. 3 „Principles and criteria for geographically defining ASF regionalisation” (Principii și criterii pentru definirea geografică a regionalizării din perspectiva PPA), https://ec.europa.eu/food/animals/animal-diseases/control-measures/asf_en

(5)  OIE Terrestrial Animal Health Code (Codul sanitar pentru animale terestre al OIE), ediția a 29-a, 2021. Volumele I și II ISBN 978-92-95115-40-8, https://www.woah.org/en/what-we-do/standards/codes-and-manuals/terrestrial-code-online-access


ANEXĂ

Anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605 se înlocuiește cu următorul text:

„ANEXA I

ZONE DE RESTRICȚII

PARTEA I

1.   Germania

Următoarele zone de restricții I din Germania:

Bundesland Brandenburg:

Landkreis Dahme-Spreewald:

Gemeinde Alt Zauche-Wußwerk,

Gemeinde Byhleguhre-Byhlen,

Gemeinde Märkische Heide, mit den Gemarkungen Alt Schadow, Neu Schadow, Pretschen, Plattkow, Wittmannsdorf, Schuhlen-Wiese, Bückchen, Kuschkow, Gröditsch, Groß Leuthen, Leibchel, Glietz, Groß Leine, Dollgen, Krugau, Dürrenhofe, Biebersdorf und Klein Leine,

Gemeinde Neu Zauche,

Gemeinde Schwielochsee mit den Gemarkungen Groß Liebitz, Guhlen, Mochow und Siegadel,

Gemeinde Spreewaldheide,

Gemeinde Straupitz,

Landkreis Märkisch-Oderland:

Gemeinde Müncheberg mit den Gemarkungen Müncheberg, Eggersdorf bei Müncheberg und Hoppegarten bei Müncheberg,

Gemeinde Bliesdorf mit den Gemarkungen Kunersdorf - westlich der B167 und Bliesdorf - westlich der B167

Gemeinde Märkische Höhe mit den Gemarkungen Reichenberg und Batzlow,

Gemeinde Wriezen mit den Gemarkungen Haselberg, Frankenfelde, Schulzendorf, Lüdersdorf Biesdorf, Rathsdorf - westlich der B 167 und Wriezen - westlich der B167

Gemeinde Buckow (Märkische Schweiz),

Gemeinde Strausberg mit den Gemarkungen Hohenstein und Ruhlsdorf,

Gemeine Garzau-Garzin,

Gemeinde Waldsieversdorf,

Gemeinde Rehfelde mit der Gemarkung Werder,

Gemeinde Reichenow-Mögelin,

Gemeinde Prötzel mit den Gemarkungen Harnekop, Sternebeck und Prötzel östlich der B 168 und der L35,

Gemeinde Oberbarnim,

Gemeinde Bad Freienwalde mit der Gemarkung Sonnenburg,

Gemeinde Falkenberg mit den Gemarkungen Dannenberg, Falkenberg westlich der L 35, Gersdorf und Kruge,

Gemeinde Höhenland mit den Gemarkungen Steinbeck, Wollenberg und Wölsickendorf,

Landkreis Barnim:

Gemeinde Joachimsthal östlich der L220 (Eberswalder Straße), östlich der L23 (Töpferstraße und Templiner Straße), östlich der L239 (Glambecker Straße) und Schorfheide (JO) östlich der L238,

Gemeinde Friedrichswalde mit der Gemarkung Glambeck östlich der L 239,

Gemeinde Althüttendorf,

Gemeinde Ziethen mit den Gemarkungen Groß Ziethen und Klein Ziethen westlich der B198,

Gemeinde Chorin mit den Gemarkungen Golzow, Senftenhütte, Buchholz, Schorfheide (Ch), Chorin westlich der L200 und Sandkrug nördlich der L200,

Gemeinde Britz,

Gemeinde Schorfheide mit den Gemarkungen Altenhof, Werbellin, Lichterfelde und Finowfurt,

Gemeinde (Stadt) Eberswalde mit der Gemarkungen Finow und Spechthausen und der Gemarkung Eberswalde südlich der B167 und westlich der L200,

Gemeinde Breydin,

Gemeinde Melchow,

Gemeinde Sydower Fließ mit der Gemarkung Grüntal nördlich der K6006 (Landstraße nach Tuchen), östlich der Schönholzer Straße und östlich Am Postweg,

Hohenfinow südlich der B167,

Landkreis Uckermark:

Gemeinde Passow mit den Gemarkungen Briest, Passow und Schönow,

Gemeinde Mark Landin mit den Gemarkungen Landin nördlich der B2, Grünow und Schönermark,

Gemeinde Angermünde mit den Gemarkungen Frauenhagen, Mürow, Angermünde nördlich und nordwestlich der B2, Dobberzin nördlich der B2, Kerkow, Welsow, Bruchhagen, Greiffenberg, Günterberg, Biesenbrow, Görlsdorf, Wolletz und Altkünkendorf,

Gemeinde Zichow,

Gemeinde Casekow mit den Gemarkungen Blumberg, Wartin, Luckow-Petershagen und den Gemarkungen Biesendahlshof und Casekow westlich der L272 und nördlich der L27,

Gemeinde Hohenselchow-Groß Pinnow mit der Gemarkung Hohenselchow nördlich der L27,

Gemeinde Tantow,

Gemeinde Mescherin mit der Gemarkung Radekow, der Gemarkung Rosow südlich der K 7311 und der Gemarkung Neurochlitz westlich der B2,

Gemeinde Gartz (Oder) mit der Gemarkung Geesow westlich der B2 sowie den Gemarkungen Gartz und Hohenreinkendorf nördlich der L27 und der B2 bis zur Kastanienallee, dort links abbiegend dem Schülerweg folgend bis Höhe Bahnhof, von hier in östlicher Richtung den Salveybach kreuzend bis zum Tantower Weg, diesen in nördlicher Richtung bis zu Stettiner Straße, diese weiter folgend bis zur B2, dieser in nördlicher Richtung folgend,

Gemeinde Pinnow nördlich und westlich der B2,

Landkreis Oder-Spree:

Gemeinde Storkow (Mark),

Gemeinde Spreenhagen mit den Gemarkungen Braunsdorf, Markgrafpieske, Lebbin und Spreenhagen,

Gemeinde Grünheide (Mark) mit den Gemarkungen Kagel, Kienbaum und Hangelsberg,

Gemeinde Fürstenwalde westlich der B 168 und nördlich der L 36,

Gemeinde Rauen,

Gemeinde Wendisch Rietz bis zur östlichen Uferzone des Scharmützelsees und von der südlichen Spitze des Scharmützelsees südlich der B246,

Gemeinde Reichenwalde,

Gemeinde Bad Saarow mit der Gemarkung Petersdorf und der Gemarkung Bad Saarow-Pieskow westlich der östlichen Uferzone des Scharmützelsees und ab nördlicher Spitze westlich der L35,

Gemeinde Tauche mit der Gemarkung Werder,

Gemeinde Steinhöfel mit den Gemarkungen Jänickendorf, Schönfelde, Beerfelde, Gölsdorf, Buchholz, Tempelberg und den Gemarkungen Steinhöfel, Hasenfelde und Heinersdorf westlich der L36 und der Gemarkung Neuendorf im Sande nördlich der L36,

Landkreis Spree-Neiße:

Gemeinde Turnow-Preilack mit der Gemarkung Turnow,

Gemeinde Drachhausen,

Gemeinde Schmogrow-Fehrow,

Gemeinde Drehnow,

Gemeinde Teichland mit den Gemarkungen Maust und Neuendorf,

Gemeinde Guhrow,

Gemeinde Werben,

Gemeinde Dissen-Striesow,

Gemeinde Briesen,

Gemeinde Kolkwitz mit den Gemarkungen Klein Gaglow, Hähnchen, Kolkwitz, Glinzig und Krieschow nördl. der BAB 15, Gulben, Papitz, Babow, Eichow, Limberg und Milkersdorf,

Gemeinde Burg (Spreewald)

Kreisfreie Stadt Cottbus außer den Gemarkungen Kahren, Gallinchen, Groß Gaglow und der Gemarkung Kiekebusch südlich der BAB,

Landkreis Oberspreewald-Lausitz:

Gemeinde Lauchhammer,

Gemeinde Schwarzheide,

Gemeinde Schipkau,

Gemeinde Senftenberg mit den Gemarkungen Brieske, Niemtsch, Senftenberg und Reppist,

die Gemeinde Schwarzbach mit der Gemarkung Biehlen,

Gemeinde Großräschen mit den Gemarkungen Wormlage, Saalhausen, Barzig, Freienhufen, Großräschen,

Gemeinde Vetschau/Spreewald mit den Gemarkungen: Naundorf, Fleißdorf, Suschow, Stradow, Göritz, Koßwig, Vetschau, Repten, Tornitz, Missen und Orgosen,

Gemeinde Calau mit den Gemarkungen: Kalkwitz, Mlode, Saßleben, Reuden, Bolschwitz, Säritz, Calau, Kemmen, Werchow und Gollmitz,

Gemeinde Luckaitztal,

Gemeinde Bronkow,

Gemeinde Altdöbern mit der Gemarkung Altdöbern westlich der Bahnlinie,

Gemeinde Tettau,

Landkreis Elbe-Elster:

Gemeinde Großthiemig,

Gemeinde Hirschfeld,

Gemeinde Gröden,

Gemeinde Schraden,

Gemeinde Merzdorf,

Gemeinde Röderland mit der Gemarkung Wainsdorf, Prösen, Stolzenhain a.d. Röder,

Gemeinde Plessa mit der Gemarkung Plessa,

Landkreis Prignitz:

Gemeinde Groß Pankow mit den Gemarkungen Baek, Tangendorf, Tacken, Hohenvier, Strigleben, Steinberg und Gulow,

Gemeinde Perleberg mit der Gemarkung Schönfeld,

Gemeinde Karstädt mit den Gemarkungen Postlin, Strehlen, Blüthen, Klockow, Premslin, Glövzin, Waterloo, Karstädt, Dargardt, Garlin und die Gemarkungen Groß Warnow, Klein Warnow, Reckenzin, Streesow und Dallmin westlich der Bahnstrecke Berlin/Spandau-Hamburg/Altona,

Gemeinde Gülitz-Reetz,

Gemeinde Putlitz mit den Gemarkungen Lockstädt, Mansfeld und Laaske,

Gemeinde Triglitz,

Gemeinde Marienfließ mit der Gemarkung Frehne,

Gemeinde Kümmernitztal mit der Gemarkungen Buckow, Preddöhl und Grabow,

Gemeinde Gerdshagen mit der Gemarkung Gerdshagen,

Gemeinde Meyenburg,

Gemeinde Pritzwalk mit der Gemarkung Steffenshagen,

Bundesland Sachsen:

Stadt Dresden:

Stadtgebiet, sofern nicht bereits Teil der Sperrzone II,

Landkreis Meißen:

Gemeinde Diera-Zehren, sofern nicht bereits Teil der Sperrzone II,

Gemeinde Glaubitz, sofern nicht bereits Teil der Sperrzone II,

Gemeinde Hirschstein,

Gemeinde Käbschütztal,

Gemeinde Klipphausen, sofern nicht bereits Teil der Sperrzone II,

Gemeinde Niederau, sofern nicht bereits Teil der Sperrzone II,

Gemeinde Nünchritz, sofern nicht bereits Teil der Sperrzone II,

Gemeinde Röderaue, sofern nicht bereits Teil der Sperrzone II,

Gemeinde Stadt Gröditz, sofern nicht bereits Teil der Sperrzone II,

Gemeinde Stadt Lommatzsch,

Gemeinde Stadt Meißen, sofern nicht bereits Teil der Sperrzone II,

Gemeinde Stadt Nossen,

Gemeinde Stadt Riesa,

Gemeinde Stadt Strehla,

Gemeinde Stauchitz,

Gemeinde Wülknitz, sofern nicht bereits Teil der Sperrzone II,

Gemeinde Zeithain,

Landkreis Mittelsachsen:

Gemeinde Großweitzschen mit den Ortsteilen Döschütz, Gadewitz, Niederranschütz, Redemitz,

Gemeinde Ostrau mit den Ortsteilen Auerschütz, Beutig, Binnewitz, Clanzschwitz, Delmschütz, Döhlen, Jahna, Kattnitz, Kiebitz, Merschütz, Münchhof, Niederlützschera, Noschkowitz, Oberlützschera, Obersteina, Ostrau, Pulsitz, Rittmitz, Schlagwitz, Schmorren, Schrebitz, Sömnitz, Trebanitz, Zschochau,

Gemeinde Reinsberg,

Gemeinde Stadt Döbeln mit den Ortsteilen Beicha, Bormitz, Choren, Döbeln, Dreißig, Geleitshäuser, Gertitzsch, Gödelitz, Großsteinbach, Juchhöh, Kleinmockritz, Leschen, Lüttewitz, Maltitz, Markritz, Meila, Mochau, Nelkanitz, Oberranschütz, Petersberg, Präbschütz, Prüfern, Schallhausen, Schweimnitz, Simselwitz, Theeschütz, Zschackwitz, Zschäschütz,

Gemeinde Stadt Großschirma mit den Ortsteilen Obergruna, Siebenlehn,

Gemeinde Stadt Roßwein mit den Ortsteilen Gleisberg, Haßlau, Klinge, Naußlitz, Neuseifersdorf, Niederforst, Ossig, Roßwein, Seifersdorf, Wettersdorf, Wetterwitz,

Gemeinde Striegistal mit den Ortsteilen Gersdorf, Kummersheim, Marbach,

Gemeinde Zschaitz-Ottewig,

Landkreis Nordsachsen:

Gemeinde Arzberg mit den Ortsteilen Stehla, Tauschwitz,

Gemeinde Cavertitz mit den Ortsteilen Außig, Cavertitz, Klingenhain, Schirmenitz, Treptitz,

Gemeinde Liebschützberg mit den Ortsteilen Borna, Bornitz, Clanzschwitz, Ganzig, Kleinragewitz, Laas, Leckwitz, Liebschütz, Sahlassan, Schönnewitz, Terpitz östlich der Querung am Käferberg, Wadewitz, Zaußwitz,

Gemeinde Naundorf mit den Ortsteilen Casabra, Gastewitz, Haage, Hof, Hohenwussen, Kreina, Nasenberg, Raitzen, Reppen, Salbitz, Stennschütz, Zeicha,

Gemeinde Stadt Belgern-Schildau mit den Ortsteilen Ammelgoßwitz, Dröschkau, Liebersee östlich der B182, Oelzschau, Seydewitz, Staritz, Wohlau,

Gemeinde Stadt Mügeln mit den Ortsteilen Mahris, Schweta südlich der K8908, Zschannewitz,

Gemeinde Stadt Oschatz mit den Ortsteilen Lonnewitz östlich des Sandbaches und nördlich der B6, Oschatz östlich des Schmorkauer Wegs und nördlich der S28, Rechau, Schmorkau, Zöschau,

Landkreis Sächsische Schweiz-Osterzgebirge:

Gemeinde Bannewitz,

Gemeinde Dürrröhrsdorf-Dittersbach,

Gemeinde Kreischa,

Gemeinde Lohmen,

Gemeinde Müglitztal,

Gemeinde Stadt Dohna,

Gemeinde Stadt Freital,

Gemeinde Stadt Heidenau,

Gemeinde Stadt Hohnstein,

Gemeinde Stadt Neustadt i. Sa.,

Gemeinde Stadt Pirna,

Gemeinde Stadt Rabenau mit den Ortsteilen Lübau, Obernaundorf, Oelsa, Rabenau und Spechtritz,

Gemeinde Stadt Stolpen,

Gemeinde Stadt Tharandt mit den Ortsteilen Fördergersdorf, Großopitz, Kurort Hartha, Pohrsdorf und Spechtshausen,

Gemeinde Stadt Wilsdruff, sofern nicht bereits Teil der Sperrzone II,

Bundesland Mecklenburg-Vorpommern:

Landkreis Vorpommern Greifswald

Gemeinde Penkun,

Gemeinde Nadrensee,

Gemeinde Krackow,

Gemeinde Glasow,

Gemeinde Grambow,

Landkreis Ludwigslust-Parchim:

Gemeinde Barkhagen mit den Ortsteilen und Ortslagen: Altenlinden, Kolonie Lalchow, Plauerhagen, Zarchlin, Barkow-Ausbau, Barkow,

Gemeinde Blievenstorf mit dem Ortsteil: Blievenstorf,

Gemeinde Brenz mit den Ortsteilen und Ortslagen: Neu Brenz, Alt Brenz,

Gemeinde Domsühl mit den Ortsteilen und Ortslagen: Severin, Bergrade Hof, Bergrade Dorf, Zieslübbe, Alt Dammerow, Schlieven, Domsühl, Domsühl-Ausbau, Neu Schlieven,

Gemeinde Gallin-Kuppentin mit den Ortsteilen und Ortslagen: Kuppentin, Kuppentin-Ausbau, Daschow, Zahren, Gallin, Penzlin,

Gemeinde Ganzlin mit den Ortsteilen und Ortslagen: Dresenow, Dresenower Mühle, Twietfort, Ganzlin, Tönchow, Wendisch Priborn, Liebhof, Gnevsdorf,

Gemeinde Granzin mit den Ortsteilen und Ortslagen: Lindenbeck, Greven, Beckendorf, Bahlenrade, Granzin,

Gemeinde Grabow mit den Ortsteilen und Ortslagen: Fresenbrügge, Grabow, Griemoor, Heidehof, Kaltehof, Winkelmoor,

Gemeinde Groß Laasch mit den Ortsteilen und Ortslagen: Groß Laasch,

Gemeinde Kremmin mit den Ortsteilen und Ortslagen: Beckentin, Kremmin,

Gemeinde Kritzow mit den Ortsteilen und Ortslagen: Schlemmin, Kritzow,

Gemeinde Lewitzrand mit dem Ortsteil und Ortslage: Matzlow-Garwitz (teilweise),

Gemeinde Lübz mit den Ortsteilen und Ortslagen: Bobzin, Broock, Broock Ausbau, Hof Gischow, Lübz, Lutheran, Lutheran Ausbau, Riederfelde, Ruthen, Wessentin, Wessentin Ausbau,

Gemeinde Neustadt-Glewe mit den Ortsteilen und Ortslagen: Hohes Feld, Kiez, Klein Laasch, Liebs Siedlung, Neustadt-Glewe, Tuckhude, Wabel,

Gemeinde Obere Warnow mit den Ortsteilen und Ortslagen: Grebbin und Wozinkel, Gemarkung Kossebade teilweise, Gemarkung Herzberg mit dem Waldgebiet Bahlenholz bis an die östliche Gemeindegrenze, Gemarkung Woeten unmittelbar östlich und westlich der L16,

Gemeinde Parchim mit den Ortsteilen und Ortslagen: Dargelütz, Neuhof, Kiekindemark, Neu Klockow, Möderitz, Malchow, Damm, Parchim, Voigtsdorf, Neu Matzlow,

Gemeinde Passow mit den Ortsteilen und Ortslagen: Unterbrüz, Brüz, Welzin, Neu Brüz, Weisin, Charlottenhof, Passow,

Gemeinde Plau am See mit den Ortsteilen und Ortslagen: Reppentin, Gaarz, Silbermühle, Appelburg, Seelust, Plau-Am See, Plötzenhöhe, Klebe, Lalchow, Quetzin, Heidekrug,

Gemeinde Rom mit den Ortsteilen und Ortslagen: Lancken, Stralendorf, Rom, Darze, Paarsch,

Gemeinde Spornitz mit den Ortsteilen und Ortslagen: Dütschow, Primark, Steinbeck, Spornitz,

Gemeinde Werder mit den Ortsteilen und Ortslagen: Neu Benthen, Benthen, Tannenhof, Werder.

2.   Estonia

Următoarele zone de restricții I din Estonia:

Hiiu maakond.

3.   Letonia

Următoarele zone de restricții I din Letonia:

Dienvidkurzemes novada, Grobiņas pagasts, Nīcas pagasta daļa uz ziemeļiem no apdzīvotas vietas Bernāti, autoceļa V1232, A11, V1222, Bārtas upes, Otaņķu pagasts, Grobiņas pilsēta,

Ropažu novada Stopiņu pagasta daļa, kas atrodas uz rietumiem no autoceļa V36, P4 un P5, Acones ielas, Dauguļupes ielas un Dauguļupītes.

4.   Lituania

Următoarele zone de restricții I din Lituania:

Kalvarijos savivaldybė,

Klaipėdos rajono savivaldybė: Agluonėnų, Dovilų, Gargždų, Priekulės, Vėžaičių, Kretingalės ir Dauparų-Kvietinių seniūnijos,

Marijampolės savivaldybė išskyrus Šumskų ir Sasnavos seniūnijos,

Palangos miesto savivaldybė,

Vilkaviškio rajono savivaldybė: Bartninkų, Gražiškių, Keturvalakių, Pajevonio, Virbalio, Vištyčio seniūnijos.

5.   Ungaria

Următoarele zone de restricții I din Ungaria:

Békés megye 950950, 950960, 950970, 951950, 952050, 952750, 952850, 952950, 953050, 953150, 953650, 953660, 953750, 953850, 953960, 954250, 954260, 954350, 954450, 954550, 954650, 954750, 954850, 954860, 954950, 955050, 955150, 955250, 955260, 955270, 955350, 955450, 955510, 955650, 955750, 955760, 955850, 955950, 956050, 956060, 956150 és 956160 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

Bács-Kiskun megye 600150, 600850, 601550, 601650, 601660, 601750, 601850, 601950, 602050, 603250, 603750 és 603850 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

Budapest 1 kódszámú, vadgazdálkodási tevékenységre nem alkalmas területe,

Csongrád-Csanád megye 800150, 800160, 800250, 802220, 802260, 802310 és 802450 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

Fejér megye 400150, 400250, 400351, 400352, 400450, 400550, 401150, 401250, 401350, 402050, 402350, 402360, 402850, 402950, 403050, 403450, 403550, 403650, 403750, 403950, 403960, 403970, 404650, 404750, 404850, 404950, 404960, 405050, 405750, 405850, 405950,

406050, 406150, 406550, 406650 és 406750 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

Győr-Moson-Sopron megye 100550, 100650, 100950, 101050, 101350, 101450, 101550, 101560 és 102150 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

Jász-Nagykun-Szolnok megye 750150, 750160, 750260, 750350, 750450, 750460, 754450, 754550, 754560, 754570, 754650, 754750, 754950, 755050, 755150, 755250, 755350 és 755450 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

Komárom-Esztergom megye 250150, 250250, 250450, 250460, 250550, 250650, 250750, 251050, 251150, 251250, 251350, 251360, 251650, 251750, 251850, 252250, kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

Pest megye 571550, 572150, 572250, 572350, 572550, 572650, 572750, 572850, 572950, 573150, 573250, 573260, 573350, 573360, 573450, 573850, 573950, 573960, 574050, 574150, 574350, 574360, 574550, 574650, 574750, 574850, 574860, 574950, 575050, 575150, 575250, 575350, 575550, 575650, 575750, 575850, 575950, 576050, 576150, 576250, 576350, 576450, 576650, 576750, 576850, 576950, 577050, 577150, 577350, 577450, 577650, 577850, 577950, 578050, 578150, 578250, 578350, 578360, 578450, 578550, 578560, 578650, 578850, 578950, 579050, 579150, 579250, 579350, 579450, 579460, 579550, 579650, 579750, 580250 és 580450 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe.

6.   Polonia

Următoarele zone de restricții I din Polonia:

w województwie kujawsko - pomorskim:

powiat rypiński,

powiat brodnicki,

powiat grudziądzki,

powiat miejski Grudziądz,

powiat wąbrzeski,

w województwie warmińsko-mazurskim:

gmina Rozogi w powiecie szczycieńskim,

w województwie podlaskim:

gminy Wysokie Mazowieckie z miastem Wysokie Mazowieckie, Czyżew i część gminy Kulesze Kościelne położona na południe od linii wyznaczonej przez linię kolejową w powiecie wysokomazowieckim,

powiat łomżyński,

powiat kolneński,

powiat zambrowski,

powiat miejski Łomża,

w województwie mazowieckim:

powiat ostrołęcki,

powiat miejski Ostrołęka,

gminy Bielsk, Brudzeń Duży, Bulkowo, Drobin, Gąbin, Łąck, Nowy Duninów, Radzanowo, Słupno, Staroźreby i Stara Biała w powiecie płockim,

powiat miejski Płock,

powiat ciechanowski,

gminy Baboszewo, Dzierzążnia, Joniec, Nowe Miasto, Płońsk i miasto Płońsk, Raciąż i miasto Raciąż, Sochocin w powiecie płońskim,

powiat sierpecki,

gmina Bieżuń, Lutocin, Siemiątkowo i Żuromin w powiecie żuromińskim,

część powiatu ostrowskiego niewymieniona w części II załącznika I,

gminy Dzieżgowo, Lipowiec Kościelny, Mława, Radzanów, Strzegowo, Stupsk, Szreńsk, Szydłowo, Wiśniewo w powiecie mławskim,

powiat przasnyski,

powiat makowski,

powiat pułtuski,

część powiatu wyszkowskiego niewymieniona w części II załącznika I,

część powiatu węgrowskiego niewymieniona w części II załącznika I,

część powiatu wołomińskiego niewymieniona w części II załącznika I,

gminy Mokobody i Suchożebry w powiecie siedleckim,

gminy Dobre, Jakubów, Kałuszyn, Stanisławów w powiecie mińskim,

gminy Bielany i gmina wiejska Sokołów Podlaski w powiecie sokołowskim,

powiat gostyniński,

w województwie podkarpackim:

gmina Krempna w powiecie jasielskim,

część powiatu ropczycko – sędziszowskiego niewymieniona w części II załącznika I,

gminy Pruchnik, Rokietnica, Roźwienica, w powiecie jarosławskim,

gminy Fredropol, Krasiczyn, Krzywcza, Przemyśl, część gminy Orły położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 77, część gminy Żurawica na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 77 w powiecie przemyskim,

powiat miejski Przemyśl,

gminy Gać, Jawornik Polski, Kańczuga, część gminy Zarzecze położona na południe od linii wyznaczonej przez rzekę Mleczka w powiecie przeworskim,

powiat łańcucki,

gminy Trzebownisko, Głogów Małopolski, część gminy Świlcza położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 94 i część gminy Sokołów Małopolski położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 875 w powiecie rzeszowskim,

gmina Raniżów w powiecie kolbuszowskim,

część powiatu dębickiego niewymieniona w części II załącznika I,

w województwie świętokrzyskim:

powiat buski,

powiat kazimierski,

powiat skarżyski,

część powiatu opatowskiego niewymieniona w części II załącznika I,

część powiatu sandomierskiego niewymieniona w części II załącznika I,

powiat staszowski,

gminy Pawłów, Wąchock, część gminy Brody położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 9 oraz na południowy - zachód od linii wyznaczonej przez drogi: nr 0618T biegnącą od północnej granicy gminy do skrzyżowania w miejscowości Lipie, drogę biegnącą od miejscowości Lipie do wschodniej granicy gminy i część gminy Mirzec położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 744 biegnącą od południowej granicy gminy do miejscowości Tychów Stary a następnie przez drogę nr 0566T biegnącą od miejscowości Tychów Stary w kierunku północno - wschodnim do granicy gminy w powiecie starachowickim,

powiat ostrowiecki,

gminy Fałków, Ruda Maleniecka, Radoszyce, Smyków, Słupia Konecka, część gminy Końskie położona na zachód od linii kolejowej, część gminy Stąporków położona na południe od linii kolejowej w powiecie koneckim,

powiat pińczowski,

powiat miejski Kielce,

powiat kielecki,

powiat jędrzejowski,

powiat włoszczowski,

w województwie łódzkim:

gminy Łyszkowice, Kocierzew Południowy, Kiernozia, Chąśno, Nieborów, część gminy wiejskiej Łowicz położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 92 biegnącej od granicy miasta Łowicz do zachodniej granicy gminy oraz część gminy wiejskiej Łowicz położona na wschód od granicy miasta Łowicz i na północ od granicy gminy Nieborów w powiecie łowickim,

gminy Cielądz, Rawa Mazowiecka z miastem Rawa Mazowiecka w powiecie rawskim,

gminy Bolimów, Głuchów, Godzianów, Lipce Reymontowskie, Maków, Nowy Kawęczyn, Skierniewice, Słupia w powiecie skierniewickim,

powiat miejski Skierniewice,

gminy Mniszków, Paradyż, Sławno i Żarnów w powiecie opoczyńskim,

gminy Czerniewice, Inowłódz, Lubochnia, Rzeczyca, Tomaszów Mazowiecki z miastem Tomaszów Mazowiecki, Żelechlinek w powiecie tomaszowskim,

gmina Przedbórz w powiecie radomszczańskim,

w województwie pomorskim:

gminy Ostaszewo, miasto Krynica Morska oraz część gminy Nowy Dwór Gdański położona na południowy - zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 55 biegnącą od południowej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 7, następnie przez drogę nr 7 i S7 biegnącą do zachodniej granicy gminy w powiecie nowodworskim,

gminy Lichnowy, Miłoradz, Malbork z miastem Malbork, część gminy Nowy Staw położna na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 55 w powiecie malborskim,

gminy Mikołajki Pomorskie, Stary Targ i Sztum w powiecie sztumskim,

powiat gdański,

Miasto Gdańsk,

powiat tczewski,

część powiatu kwidzyńskiego niewymieniona w części II załącznika I,

w województwie lubuskim:

gmina Lubiszyn w powiecie gorzowskim,

gmina Dobiegniew w powiecie strzelecko – drezdeneckim,

w województwie dolnośląskim:

gminy Międzybórz, Syców, Twardogóra, część gminy wiejskiej Oleśnica położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr S8, część gminy Dobroszyce położona na wschód od linii wyznaczonej przez linię kolejową biegnącą od północnej do południowej granicy gminy w powiecie oleśnickim,

gminy Jordanów Śląski, Kobierzyce, Mietków, Sobótka, część gminy Żórawina położona na zachód od linii wyznaczonej przez autostradę A4, część gminy Kąty Wrocławskie położona na południe od linii wyznaczonej przez autostradę A4 w powiecie wrocławskim,

część gminy Domaniów położona na południowy zachód od linii wyznaczonej przez autostradę A4 w powiecie oławskim,

gmina Wiązów w powiecie strzelińskim,

część powiatu średzkiego niewymieniona w części II załącznika I,

gminy Pielgrzymka, miasto Złotoryja, część gminy wiejskiej Złotoryja położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od północnej granicy gminy w miejscowości Nowa Wieś Złotoryjska do granicy miasta Złotoryja oraz na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 382 biegnącą od granicy miasta Złotoryja do wschodniej granicy gminy w powiecie złotoryjskim,

gminy Janowice Wielkie, Mysłakowice, Stara Kamienica, Szklarska Poręba w powiecie karkonoskim,

część powiatu miejskiego Jelenia Góra położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 366,

gminy Bolków, Mściwojów, Paszowice, miasto Jawor, część gminy Męcinka położona na południe od drogi nr 363 w powiecie jaworskim,

gminy Dobromierz, Jaworzyna Śląska, Marcinowice, Strzegom, Żarów w powiecie świdnickim,

gminy Dzierżoniów, Pieszyce, miasto Bielawa, miasto Dzierżoniów w powiecie dzierżoniowskim,

gminy Głuszyca, Mieroszów w powiecie wałbrzyskim,

gmina Nowa Ruda i miasto Nowa Ruda w powiecie kłodzkim,

gminy Kamienna Góra, Marciszów i miasto Kamienna Góra w powiecie kamiennogórskim,

w województwie wielkopolskim:

gminy Koźmin Wielkopolski, Rozdrażew, miasto Sulmierzyce, część gminy Krotoszyn położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogi: nr 15 biegnącą od północnej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 36, nr 36 biegnącą od skrzyżowania z drogą nr 15 do skrzyżowana z drogą nr 444, nr 444 biegnącą od skrzyżowania z drogą nr 36 do południowej granicy gminy w powiecie krotoszyńskim,

gminy Brodnica, część gminy Dolsk położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 434 biegnącą od północnej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 437, a nastęnie na wschód od drogi nr 437 biegnącej od skrzyżowania z drogąnr 434 do południowej granicy gminy, część gminy Śrem położóna na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 310 biegnącą od zachodniej granicy gminy do miejscowości Śrem, następnie na wschód od drogi nr 432 w miejscowości Śrem oraz na wschód od drogi nr 434 biegnącej od skrzyżowania z drogą nr 432 do południowej granicy gminy w powiecie śremskim,

gminy Borek Wielkopolski, Piaski, Pogorzela, w powiecie gostyńskim,

gmina Grodzisk Wielkopolski i część gminy Kamieniec położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 308 w powiecie grodziskim,

gmina Czempiń w powiecie kościańskim,

gminy Kleszczewo, Kostrzyn, Kórnik, Pobiedziska, Mosina, miasto Puszczykowo w powiecie poznańskim,

gmina Kiszkowo i część gminy Kłecko położona na zachód od rzeki Mała Wełna w powiecie gnieźnieńskim,

powiat czarnkowsko-trzcianecki,

część gminy Wronki położona na północ od linii wyznaczonej przez rzekę Wartę biegnącą od zachodniej granicy gminy do przecięcia z droga nr 182, a następnie na wschód od linii wyznaczonej przez drogi nr 182 oraz 184 biegnącą od skrzyżowania z drogą nr 182 do południowej granicy gminy w powiecie szamotulskim,

gmina Budzyń w powiecie chodzieskim,

gminy Mieścisko, Skoki i Wągrowiec z miastem Wągrowiec w powiecie wągrowieckim,

gmina Dobrzyca w powiecie pleszewskim,

gminy Odolanów, Przygodzice, Raszków, Sośnie, część gminy wiejskiej Ostrów Wielkopolski położona na zachód od miasta Ostrów Wielkopolski w powiecie ostrowskim,

gmina Kobyla Góra w powiecie ostrzeszowskim,

gminy Baranów, Bralin, Perzów, Rychtal, Trzcinica, Łęka Opatowska w powiecie kępińskim,

w województwie opolskim:

gmina Byczyna, część gminy Kluczbork położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 42 biegnącą od zachodniej granicy gminy do skrzyżowana z drogą nr 45, a następnie od tego skrzyżowania na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 45 do skrzyżowania z ulicą Fabryczną w miejscowości Kluczbork i dalej na północ od linii wyznaczonej przez ulice Fabryczna -Dzierżonia – Strzelecka w miejscowości Kluczbork do wschodniej granicy gminy, część gminy Wołczyn położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 42 w powiecie kluczborskim,

gminy Praszka, Gorzów Śląski, Radłów, Olesno, Zębowice, część gminy Rudniki położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 42 biegnącą od zachodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 43 i na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 43 biegnącą od północnej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 42 w powiecie oleskim,

gmina Grodków w powiecie brzeskim,

gminy Chrząstowice, Ozimek, Komprachcice, Niemodlin, Tułowice, część gminy Łubniany położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Świerkle – Masów, ulicę Leśną w miejscowości Masów oraz na południe od ulicy Kolanowskiej biegnącej do wschodniej granicy gminy, część gminy Turawa położona na południe od linii wyznaczonej przez ulice Powstańców Śląskich -Kolanowską -Opolską – Kotorską w miejscowości Węgry i dalej na południe od drogi łączącej miejscowości Węgry- Kotórz Mały – Turawa – Rzędów – Kadłub Turawski – Zakrzów Turawski biegnącą do wschodniej granicy gminy w powiecie opolskim,

powiat miejski Opole,

w województwie zachodniopomorskim:

gminy Nowogródek Pomorski, Barlinek, Myślibórz, część gminy Dębno położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 126 biegnącą od zachodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 23 w miejscowości Dębno, następnie na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 23 do skrzyżowania z ul. Jana Pawła II w miejscowości Cychry, następnie na północ od ul. Jana Pawła II do skrzyżowania z ul. Ogrodową i dalej na północ od linii wyznaczonej przez ul. Ogrodową, której przedłużenie biegnie do wschodniej granicy gminy w powiecie myśliborskim,

gmina Stare Czarnowo w powiecie gryfińskim,

gmina Bielice, Kozielice, Pyrzyce w powiecie pyrzyckim,

gminy Bierzwnik, Krzęcin, Pełczyce w powiecie choszczeńskim,

część powiatu miejskiego Szczecin położona na zachód od linii wyznaczonej przez rzekę Odra Zachodnia biegnącą od północnej granicy gminy do przecięcia z drogą nr 10, następnie na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 10 biegnącą od przecięcia z linią wyznaczoną przez rzekę Odra Zachodnia do wschodniej granicy gminy,

gminy Dobra (Szczecińska), Police w powiecie polickim,

w województwie małopolskim:

powiat brzeski,

powiat gorlicki,

powiat proszowicki,

część powiatu nowosądeckiego niewymieniona w części II załącznika I,

gminy Czorsztyn, Krościenko nad Dunajcem, Ochotnica Dolna w powiecie nowotarskim,

powiat miejski Nowy Sącz,

powiat tarnowski,

powiat miejski Tarnów,

powiat dąbrowski,

gminy Klucze, Bolesław, Bukowno w powiecie olkuskim,

w województwie śląskim:

gmina Sławków w powiecie będzińskim,

powiat miejski Jaworzno,

powiat miejski Mysłowice,

powiat miejski Katowice,

powiat miejski Siemianowice Śląskie,

powiat miejski Chorzów,

powiat miejski Piekary Śląskie,

powiat miejski Bytom,

gminy Kalety, Ożarowice, Świerklaniec, Miasteczko Śląskie, Radzionków w powiecie tarnogórskim,

gmina Woźniki w powiecie lublinieckim,

gminy Myszków i Koziegłowy w powiecie myszkowskim,

gminy Ogrodzieniec, Zawiercie, Włodowice w powiecie zawierciańskim.

7.   Slovacia

Următoarele zone de restricții I din Slovacia:

in the district of Nové Zámky, Sikenička, Pavlová, Bíňa, Kamenín, Kamenný Most, Malá nad Hronom, Belá, Ľubá, Šarkan, Gbelce, Bruty, Mužla, Obid, Štúrovo, Nána, Kamenica nad Hronom, Chľaba, Leľa, Bajtava, Salka, Malé Kosihy,

in the district of Veľký Krtíš, the municipalities of Ipeľské Predmostie, Veľká nad Ipľom, Hrušov, Kleňany, Sečianky,

in the district of Levice, the municipalities of Keť, Čata, Pohronský Ruskov, Hronovce, Želiezovce, Zalaba, Malé Ludince, Šalov, Sikenica, Pastovce, Bielovce, Ipeľský Sokolec, Lontov, Kubáňovo, Sazdice, Demandice, Dolné Semerovce, Vyškovce nad Ipľom, Preseľany nad Ipľom, Hrkovce, Tupá, Horné Semerovce, Hokovce, Slatina, Horné Turovce, Veľké Turovce, Šahy, Tešmak, Plášťovce, Ipeľské Uľany, Bátovce, Pečenice, Jabloňovce, Bohunice, Pukanec, Uhliská, Kalná nad Hronom, Nový Tekov, Malé Kozmálovce, Veľké Kozmálovce, Tlmače, Rybník, Hronské Kosihy, Čajkov, Nová Dedina, Devičany,

in the district of Krupina, the municipalities of Dudince, Terany, Hontianske Moravce, Sudince, Súdovce, Lišov,

the whole district of Ružomberok,

in the region of Turčianske Teplice, municipalties of Turček, Horná Štubňa, Čremošné, Háj, Rakša, Mošovce,

in the district of Martin, municipalties of Blatnica, Folkušová, Necpaly,

in the district of Dolný Kubín, the municipalities of Kraľovany, Žaškov, Jasenová, Vyšný Kubín, Oravská Poruba, Leštiny, Osádka, Malatiná, Chlebnice, Krivá,

in the district of Tvrdošín, the municipalities of Oravský Biely Potok, Habovka, Zuberec,

in the district of Prievidza, the municipalities of Handlová, Cígeľ, Podhradie, Lehota pod Vtáčnikom, Kamenec pod Vtáčnikom, Bystričany, Čereňany, Oslany, Horná Ves, Radobica,

in the district of Partizánske, the municipalities of Veľké Uherce, Pažiť, Kolačno, Veľký Klíž, Ješkova Ves, Klátová Nová Ves,

in the district of Topoľčany, the municipalities of Krnča, Prázdnovce, Solčany, Nitrianska Streda, Čeľadince, Kovarce, Súlovce,

in the district of Zlaté Moravce, the municipalities of Zlatno, Mankovce, Velčice, Kostoľany pod Tríbečom, Ladice, Sľažany, Neverice, Beladice, Choča, Vieska nad Žitavou, Slepčany, Červený Hrádok, Nevidzany, Malé Vozokany,

the whole district of Žiar nad Hronom, except municipalities included in zone II.

8.   Italia

Următoarele zone de restricții I din Italia:

Piedmont Region:

in the province of Alessandria, the municipalities Alessandria, of Casalnoceto, Oviglio, Tortona, Viguzzolo, Frugarolo, Bergamasco, Castellar Guidobono, Berzano Di Tortona, Cerreto Grue, Carbonara Scrivia, Casasco, Carentino, Frascaro, Paderna, Montegioco, Spineto Scrivia, Villaromagnano, Momperone, Merana, Monleale, Borgoratto Alessandrino, Casal Cermelli, Montemarzino, Castellazzo Bormida, Bosco Marengo, Castelspina, Volpeglino, Gamalero, Volpedo, Pozzol Groppo, Sarezzano,

in the province of Asti, the municipalities of Olmo Gentile, Nizza Monferrato, Incisa Scapaccino, Castel Boglione, Mombaruzzo, Maranzana, Rocchetta Palafea, Castelletto Molina, Castelnuovo Belbo, Quaranti, Fontanile, Calamandrana, Bruno, Bubbio, Cassinasco, Serole, Loazzolo, Cessole, Vesime, San Giorgio Scarampi, Canelli, San Marzano Oliveto,

in the province of Cuneo, the municipalities of Bergolo, Pezzolo Valle Uzzone, Cortemilia, Levice, Castelletto Uzzone, Perletto, Castino, Cossano Belbo, Rocchetta Belbo, Santo Stefano Belbo,

Liguria Region:

in the province of Genova, the Municipalities of Rovegno, Rapallo, Portofino, Cicagna, Avegno, Montebruno, Santa Margherita Ligure, Favale Di Malvaro, Recco, Camogli, Moconesi, Tribogna, Uscio, Fontanigorda, Neirone, Lorsica,

in the province of Savona, the municipalities of Cairo Montenotte, Quiliano, Dego (ovest SP29), Altare, Piana Crixia, Albissola Marina, Savona,

Emilia-Romagna Region:

in the province of Piacenza, the municipalities of Cerignale, Ottone (est fiume Trebbia),

Lombardia Region:

in the province of Pavia, the municipalities of Rocca Susella, Montesegale, Menconico, Val Di Nizza, Bagnaria, Santa Margherita Di Staffora, Ponte Nizza, Brallo Di Pregola, Varzi, Godiasco, Cecima,

Lazio Region:

in the province of Rome,

North: the municipalities of Riano, Castelnuovo di Porto, Capena, Fiano Romano, Morlupo, Sacrofano, Magliano Romano, Formello, Campagnano di Roma, Anguillara,

West: the municipality of Fiumicino,

South: the municipality of Rome between the boundaries of the municipality of Fiumicino (West), the limits of Zone 3 (North), the Tiber river up to the intersection with the Grande Raccordo Anulare GRA Highway, the Grande Raccordo Anulare GRA Highway up to the intersection with A24 Highway, A24 Highway up to the intersection with Viale del Tecnopolo, viale del Tecnopolo up to the intersection with the boundaries of the municipality of Guidonia Montecelio,

East: the municipalities of Guidonia Montecelio, Montelibretti, Palombara Sabina, Monterotondo, Mentana, Sant’Angelo Romano, Fonte Nuova.

Sardinia Region

in South Sardinia Province the Municipalities of Ballao, Barumini, Escalaplano, Escolca Isola Amministrativa, Genuri, Gergei, Gesico, Guamaggiore, Las Plassas, Mandas, Orroli, Pauli Arbarei, Selegas, Setzu, Siddi, Siurgus Donigala, Suelli, Tuili, Turri, Ussaramanna, Villanovafranca, Villaputzu,

in Nuoro Province the Municipalities of Arzana Isola Amministrativa, Birori, Borore, Bortigali a ovest della Strada Statale 131, Dualchi, Gairo Isola Amministrativa, Galtelli, Irgoli, Jerzu Isola Amministrativa, Lanusei Isola Amministrativa, Loceri Isola Amministrativa, Loculi, Macomer at ovest della Strada Statale 131, Noragugume, Onifai, Orosei, Ortueri, Osini Isola Amministrativa, Perdasdefogu, Posada, Sindia Isola Amministrativa, Siniscola, Tertenia Isola Amministrativa,

in Oristano Province the Municipalities of Aidomaggiore, Albagiara, Ardauli, Assolo, Asuni, Baradili, Baressa, Bidonì, Boroneddu, Busachi, Ghilarza, Gonnosnò, Mogorella, Neoneli, Nureci, Ruinas, Samugheo, Sedilo, Senis, Sini, Soddi, Sorradile Isola Amministrativa, Tadasuni, Ulà Tirso, Usellus, Villa Sant'antonio,

in Sassari Province the Municipalities of Ardara, Berchidda, Bonnanaro, Bonorva a ovest della Strada Statale 131, Borutta, Cheremule, Cossoine, Giave, Loiri Porto San Paolo, Monti, Mores a nord della Strada Statale 128bis – Strada Provinciale 63, Olbia a sud della Strada Statale 127, Oschiri a nord della E 840, Ozieri a nord della Strada Provinciale 63 – Strada Provinciale 1 – Strada Statale 199, Semestene, Telti, Torralba, Tula.

9.   Republica Cehă

Următoarele zone de restricții I din Republica Cehă:

Region of Liberec:

in the district of Liberec, the municipalities of Hrádek nad Nisou, Oldřichov v Hájích, Grabštejn, Václavice u Hrádku nad Nisou, Horní Vítkov, Dolní Vítkov, Bílý Kostel nad Nisou, Dolní Chrastava, Horní Chrastava, Chrastava I, Nová Ves u Chrastavy, Mlýnice, Albrechtice u Frýdlantu, Kristiánov, Heřmanice u Frýdlantu, Dětřichov u Frýdlantu, Mníšek u Liberce, Oldřichov na Hranicích, Machnín, Svárov u Liberce, Desná I, Krásná Studánka, Stráž nad Nisou, Fojtka, Radčice u Krásné Studánky, Kateřinky u Liberce, Staré Pavlovice, Nové Pavlovice, Růžodol I, Františkov u Liberce, Liberec, Ruprechtice, Rudolfov, Horní Růžodol, Rochlice u Liberce, Starý Harcov, Vratislavice nad Nisou, Kunratice u Liberce, Proseč nad Nisou, Lukášov, Rýnovice, Jablonec nad Nisou, Jablonecké Paseky, Jindřichov nad Nisou, Mšeno nad Nisou, Lučany nad Nisou, Smržovka, Tanvald, Jiřetín pod Bukovou, Dolní Maxov, Antonínov, Horní Maxov, Karlov u Josefova Dolu, Loučná nad Nisou, Hraničná nad Nisou, Janov nad Nisou, Bedřichov u Jablonce nad Nisou, Josefův Důl u Jablonce nad Nisou, Albrechtice v Jizerských horách, Desná III, Polubný, Harrachov, Jizerka, Hejnice, Bílý Potok pod Smrkem

10.   Grecia

Următoarele zone de restricții I din Grecia:

in the regional unit of Drama:

the community departments of Sidironero and Skaloti and the municipal departments of Livadero and Ksiropotamo (in Drama municipality),

the municipal department of Paranesti (in Paranesti municipality),

the municipal departments of Prosotsani, Kokkinogeia, Mikropoli, Panorama, Pyrgoi (in Prosotsani municipality),

the municipal departments of Kato Nevrokopi, Chrysokefalo, Achladea, Vathytopos, Volakas, Granitis, Dasotos, Eksohi, Katafyto, Lefkogeia, Mikrokleisoura, Mikromilea, Ochyro, Pagoneri, Perithorio, Kato Vrontou and Potamoi (in Kato Nevrokopi municipality),

in the regional unit of Xanthi:

the municipal departments of Kimmerion, Stavroupoli, Gerakas, Dafnonas, Komnina, Kariofyto and Neochori (in Xanthi municipality),

the community departments of Satres, Thermes, Kotyli, and the municipal departments of Myki, Echinos and Oraio and (in Myki municipality),

the community department of Selero and the municipal department of Sounio (in Avdira municipality),

in the regional unit of Rodopi:

the municipal departments of Komotini, Anthochorio, Gratini, Thrylorio, Kalhas, Karydia, Kikidio, Kosmio, Pandrosos, Aigeiros, Kallisti, Meleti, Neo Sidirochori and Mega Doukato (in Komotini municipality),

the municipal departments of Ipio, Arriana, Darmeni, Archontika, Fillyra, Ano Drosini, Aratos and the Community Departments Kehros and Organi (in Arriana municipality),

the municipal departments of Iasmos, Sostis, Asomatoi, Polyanthos and Amvrosia and the community department of Amaxades (in Iasmos municipality),

the municipal department of Amaranta (in Maroneia Sapon municipality),

in the regional unit of Evros:

the municipal departments of Kyriaki, Mandra, Mavrokklisi, Mikro Dereio, Protokklisi, Roussa, Goniko, Geriko, Sidirochori, Megalo Derio, Sidiro, Giannouli, Agriani and Petrolofos (in Soufli municipality),

the municipal departments of Dikaia, Arzos, Elaia, Therapio, Komara, Marasia, Ormenio, Pentalofos, Petrota, Plati, Ptelea, Kyprinos, Zoni, Fulakio, Spilaio, Nea Vyssa, Kavili, Kastanies, Rizia, Sterna, Ampelakia, Valtos, Megali Doxipara, Neochori and Chandras (in Orestiada municipality),

the municipal departments of Asvestades, Ellinochori, Karoti, Koufovouno, Kiani, Mani, Sitochori, Alepochori, Asproneri, Metaxades, Vrysika, Doksa, Elafoxori, Ladi, Paliouri and Poimeniko (in Didymoteixo municipality),

in the regional unit of Serres:

the municipal departments of Kerkini, Livadia, Makrynitsa, Neochori, Platanakia, Akritochori, Vyroneia, Gonimo, Mandraki, Megalochori, Rodopoli, Ano Poroia, Katw Poroia, Sidirokastro, Vamvakophyto, Kamaroto, Strymonochori, Charopo, Kastanousi and Chortero and the community departments of Agkistro, Achladochori and Kapnophyto (in Sintiki municipality),

the municipal departments of Serres, Leukonas, Mitrousi, Skoutari, Elaionas and Oinoussa and the community departments of Orini and Ano Vrontou (in Serres municipality),

the municipal departments of Dasochoriou, Irakleia, Skotoussa, Strimoniko, Valtero, Karperi, Koimisi, Lithotopos, Limnochori, Podismeno and Chrysochorafa (in Irakleia municipality),

the municipal departments of Emmanouil Pappas and Strimonas (in Emmanouil Pappas municipality), the municipal department of Visaltia (in Visaltia municipality),

in the regional unit of Kilkis:

the municipal departments of Kroussa, Mouries and Doirani (in Kilkis municipality),

in the regional unit of Thessaloniki:

the municipal department of Lahanas (in Lagadas municipality).

PARTEA II

1.   Bulgaria

Următoarele zone de restricții II din Bulgaria:

the whole region of Haskovo,

the whole region of Yambol,

the whole region of Stara Zagora,

the whole region of Pernik,

the whole region of Kyustendil,

the whole region of Plovdiv, excluding the areas in Part III,

the whole region of Pazardzhik, excluding the areas in Part III,

the whole region of Smolyan,

the whole region of Dobrich,

the whole region of Sofia city,

the whole region of Sofia Province,

the whole region of Blagoevgrad excluding the areas in Part III,

the whole region of Razgrad,

the whole region of Kardzhali,

the whole region of Burgas,

the whole region of Varna excluding the areas in Part III,

the whole region of Silistra,

the whole region of Ruse,

the whole region of Veliko Tarnovo,

the whole region of Pleven,

the whole region of Targovishte,

the whole region of Shumen,

the whole region of Sliven,

the whole region of Vidin,

the whole region of Gabrovo,

the whole region of Lovech,

the whole region of Montana,

the whole region of Vratza.

2.   Germania

Următoarele zone de restricții II din Germania:

Bundesland Brandenburg:

Landkreis Oder-Spree:

Gemeinde Grunow-Dammendorf,

Gemeinde Mixdorf

Gemeinde Schlaubetal,

Gemeinde Neuzelle,

Gemeinde Neißemünde,

Gemeinde Lawitz,

Gemeinde Eisenhüttenstadt,

Gemeinde Vogelsang,

Gemeinde Ziltendorf,

Gemeinde Wiesenau,

Gemeinde Friedland,

Gemeinde Siehdichum,

Gemeinde Müllrose,

Gemeinde Briesen,

Gemeinde Jacobsdorf

Gemeinde Groß Lindow,

Gemeinde Brieskow-Finkenheerd,

Gemeinde Ragow-Merz,

Gemeinde Beeskow,

Gemeinde Rietz-Neuendorf,

Gemeinde Tauche mit den Gemarkungen Stremmen, Ranzig, Trebatsch, Sabrodt, Sawall, Mitweide, Lindenberg, Falkenberg (T), Görsdorf (B), Wulfersdorf, Giesensdorf, Briescht, Kossenblatt und Tauche,

Gemeinde Langewahl,

Gemeinde Berkenbrück,

Gemeinde Steinhöfel mit den Gemarkungen Arensdorf und Demitz und den Gemarkungen Steinhöfel, Hasenfelde und Heinersdorf östlich der L 36 und der Gemarkung Neuendorf im Sande südlich der L36,

Gemeinde Fürstenwalde östlich der B 168 und südlich der L36,

Gemeinde Diensdorf-Radlow,

Gemeinde Wendisch Rietz östlich des Scharmützelsees und nördlich der B 246,

Gemeinde Bad Saarow mit der Gemarkung Neu Golm und der Gemarkung Bad Saarow-Pieskow östlich des Scharmützelsees und ab nördlicher Spitze östlich der L35,

Landkreis Dahme-Spreewald:

Gemeinde Jamlitz,

Gemeinde Lieberose,

Gemeinde Schwielochsee mit den Gemarkungen Goyatz, Jessern, Lamsfeld, Ressen, Speichrow und Zaue,

Landkreis Spree-Neiße:

Gemeinde Schenkendöbern,

Gemeinde Guben,

Gemeinde Jänschwalde,

Gemeinde Tauer,

Gemeinde Peitz,

Gemeinde Kolkwitz mit den Gemarkungen Klein Gaglow, Hähnchen, Kolkwitz, Glinzig und Krieschow südlich der BAB 15,

Gemeinde Turnow-Preilack mit der Gemarkung Preilack,

Gemeinde Teichland mit der Gemarkung Bärenbrück,

Gemeinde Heinersbrück,

Gemeinde Forst,

Gemeinde Groß Schacksdorf-Simmersdorf,

Gemeinde Neiße-Malxetal,

Gemeinde Jämlitz-Klein Düben,

Gemeinde Tschernitz,

Gemeinde Döbern,

Gemeinde Felixsee,

Gemeinde Wiesengrund,

Gemeinde Spremberg,

Gemeinde Welzow,

Gemeinde Neuhausen/Spree,

Gemeinde Drebkau,

Kreisfreie Stadt Cottbus mit den Gemarkungen Kahren, Gallinchen, Groß Gaglow und der Gemarkung Kiekebusch südlich der BAB 15,

Landkreis Märkisch-Oderland:

Gemeinde Bleyen-Genschmar,

Gemeinde Neuhardenberg

Gemeinde Golzow,

Gemeinde Küstriner Vorland,

Gemeinde Alt Tucheband,

Gemeinde Reitwein,

Gemeinde Podelzig,

Gemeinde Gusow-Platkow,

Gemeinde Seelow,

Gemeinde Vierlinden,

Gemeinde Lindendorf,

Gemeinde Fichtenhöhe,

Gemeinde Lietzen,

Gemeinde Falkenhagen (Mark),

Gemeinde Zeschdorf,

Gemeinde Treplin,

Gemeinde Lebus,

Gemeinde Müncheberg mit den Gemarkungen Jahnsfelde, Trebnitz, Obersdorf, Münchehofe und Hermersdorf,

Gemeinde Märkische Höhe mit der Gemarkung Ringenwalde,

Gemeinde Bliesdorf mit der Gemarkung Metzdorf und Gemeinde Bliesdorf – östlich der B167 bis östlicher Teil, begrenzt aus Richtung Gemarkungsgrenze Neutrebbin südlich der Bahnlinie bis Straße „Sophienhof“ dieser westlich folgend bis „Ruesterchegraben“ weiter entlang Feldweg an den Windrädern Richtung „Herrnhof“, weiter entlang „Letschiner Hauptgraben“ nord-östlich bis Gemarkungsgrenze Alttrebbin und Kunersdorf – östlich der B167,

Gemeinde Bad Freienwalde mit den Gemarkungen Altglietzen, Altranft, Bad Freienwalde, Bralitz, Hohenwutzen, Schiffmühle, Hohensaaten und Neuenhagen,

Gemeinde Falkenberg mit der Gemarkung Falkenberg östlich der L35,

Gemeinde Oderaue,

Gemeinde Wriezen mit den Gemarkungen Altwriezen, Jäckelsbruch, Neugaul, Beauregard, Eichwerder, Rathsdorf – östlich der B167 und Wriezen – östlich der B167,

Gemeinde Neulewin,

Gemeinde Neutrebbin,

Gemeinde Letschin,

Gemeinde Zechin,

Landkreis Barnim:

Gemeinde Lunow-Stolzenhagen,

Gemeinde Parsteinsee,

Gemeinde Oderberg,

Gemeinde Liepe,

Gemeinde Hohenfinow (nördlich der B167),

Gemeinde Niederfinow,

Gemeinde (Stadt) Eberswalde mit den Gemarkungen Eberswalde nördlich der B167 und östlich der L200, Sommerfelde und Tornow nördlich der B167,

Gemeinde Chorin mit den Gemarkungen Brodowin, Chorin östlich der L200, Serwest, Neuehütte, Sandkrug östlich der L200,

Gemeinde Ziethen mit der Gemarkung Klein Ziethen östlich der Serwester Dorfstraße und östlich der B198,

Landkreis Uckermark:

Gemeinde Angermünde mit den Gemarkungen Crussow, Stolpe, Gellmersdorf, Neukünkendorf, Bölkendorf, Herzsprung, Schmargendorf und den Gemarkungen Angermünde südlich und südöstlich der B2 und Dobberzin südlich der B2,

Gemeinde Schwedt mit den Gemarkungen Criewen, Zützen, Schwedt, Stendell, Kummerow, Kunow, Vierraden, Blumenhagen, Oderbruchwiesen, Enkelsee, Gatow, Hohenfelde, Schöneberg, Flemsdorf und der Gemarkung Felchow östlich der B2,

Gemeinde Pinnow südlich und östlich der B2,

Gemeinde Berkholz-Meyenburg,

Gemeinde Mark Landin mit der Gemarkung Landin südlich der B2,

Gemeinde Casekow mit der Gemarkung Woltersdorf und den Gemarkungen Biesendahlshof und Casekow östlich der L272 und südlich der L27,

Gemeinde Hohenselchow-Groß Pinnow mit der Gemarkung Groß Pinnow und der Gemarkung Hohenselchow südlich der L27,

Gemeinde Gartz (Oder) mit der Gemarkung Friedrichsthal und den Gemarkungen Gartz und Hohenreinkendorf südlich der L27 und der B2 bis Kastanienallee, dort links abbiegend dem Schülerweg folgend bis Höhe Bahnhof, von hier in östlicher Richtung den Salveybach kreuzend bis zum Tantower Weg, diesen in nördlicher Richtung bis zu Stettiner Straße, diese weiter folgend bis zur B2, dieser in nördlicher Richtung folgend,

Gemeinde Mescherin mit der Gemarkung Mescherin, der Gemarkung Neurochlitz östlich der B2 und der Gemarkung Rosow nördlich der K 7311,

Gemeinde Passow mit der Gemarkung Jamikow,

Kreisfreie Stadt Frankfurt (Oder),

Landkreis Prignitz:

Gemeinde Karstädt mit den Gemarkungen Neuhof und Kribbe und den Gemarkungen Groß Warnow, Klein Warnow, Reckenzin, Streesow und Dallmin östlich der Bahnstrecke Berlin/Spandau-Hamburg/Altona,

Gemeinde Berge,

Gemeinde Pirow mit den Gemarkungen Hülsebeck, Pirow, Bresch und Burow,

Gemeinde Putlitz mit den Gemarkungen Sagast, Nettelbeck, Porep, Lütkendorf, Putlitz, Weitgendorf und Telschow,

Gemeinde Marienfließ mit den Gemarkungen Jännersdorf, Stepenitz und Krempendorf,

Landkreis Oberspreewald-Lausitz:

Gemeinde Vetschau mit den Gemarkungen Wüstenhain und Laasow,

Gemeinde Altdöbern mit den Gemarkungen Reddern, Ranzow, Pritzen, Altdöbern östlich der Bahnstrecke Altdöbern –Großräschen,

Gemeinde Großräschen mit den Gemarkungen Woschkow, Dörrwalde, Allmosen,

Gemeinde Neu-Seeland,

Gemeinde Neupetershain,

Gemeinde Senftenberg mit der Gemarkungen Peickwitz, Sedlitz, Kleinkoschen, Großkoschen und Hosena,

Gemeinde Hohenbocka,

Gemeinde Grünewald,

Gemeinde Hermsdorf,

Gemeinde Kroppen,

Gemeinde Ortrand,

Gemeinde Großkmehlen,

Gemeinde Lindenau,

Gemeinde Frauendorf,

Gemeinde Ruhland,

Gemeinde Guteborn

Gemeinde Schwarzbach mit der Gemarkung Schwarzbach,

Bundesland Sachsen:

Landkreis Bautzen,

Stadt Dresden:

Stadtgebiet nördlich der BAB4 bis zum Verlauf westlich der Elbe, dann nördlich der B6,

Landkreis Görlitz,

Landkreis Meißen:

Gemeinde Diera-Zehren östlich der Elbe,

Gemeinde Ebersbach,

Gemeinde Glaubitz östlich des Grödel-Elsterwerdaer-Floßkanals,

Gemeinde Klipphausen östlich der S177,

Gemeinde Lampertswalde,

Gemeinde Moritzburg,

Gemeinde Niederau östlich der B101,

Gemeinde Nünchritz östlich der Elbe und südlich des Grödel-Elsterwerdaer-Floßkanals,

Gemeinde Priestewitz,

Gemeinde Röderaue östlich des Grödel-Elsterwerdaer-Floßkanals,

Gemeinde Schönfeld,

Gemeinde Stadt Coswig,

Gemeinde Stadt Gröditz östlich des Grödel-Elsterwerdaer-Floßkanals,

Gemeinde Stadt Großenhain,

Gemeinde Stadt Meißen östlich des Straßenverlaufs der S177 bis zur B6, dann B6 bis zur B101, ab der B101 Elbtalbrücke Richtung Norden östlich der Elbe,

Gemeinde Stadt Radebeul,

Gemeinde Stadt Radeburg,

Gemeinde Thiendorf,

Gemeinde Weinböhla,

Gemeinde Wülknitz östlich des Grödel-Elsterwerdaer-Floßkanals,

Landkreis Sächsische Schweiz-Osterzgebirge:

Gemeinde Stadt Wilsdruff nördlich der BAB4 zwischen den Abfahren Wilsdruff und Dreieck Dresden-West,

Bundesland Mecklenburg-Vorpommern:

Landkreis Ludwigslust-Parchim:

Gemeinde Balow mit dem Ortsteil: Balow,

Gemeinde Brunow mit den Ortsteilen und Ortslagen: Bauerkuhl, Brunow (bei Ludwigslust), Klüß, Löcknitz (bei Parchim),

Gemeinde Dambeck mit dem Ortsteil und der Ortslage: Dambeck (bei Ludwigslust),

Gemeinde Ganzlin mit den Ortsteilen und Ortslagen: Barackendorf, Hof Retzow, Klein Damerow, Retzow, Wangelin,

Gemeinde Gehlsbach mit den Ortsteilen und Ortslagen: Ausbau Darß, Darß, Hof Karbow, Karbow, Karbow-Ausbau, Quaßlin, Quaßlin Hof, Quaßliner Mühle, Vietlübbe, Wahlstorf

Gemeinde Groß Godems mit den Ortsteilen und Ortslagen: Groß Godems, Klein Godems,

Gemeinde Karrenzin mit den Ortsteilen und Ortslagen: Herzfeld, Karrenzin, Karrenzin-Ausbau, Neu Herzfeld, Repzin, Wulfsahl,

Gemeinde Kreien mit den Ortsteilen und Ortslagen: Ausbau Kreien, Hof Kreien, Kolonie Kreien, Kreien, Wilsen,

Gemeinde Kritzow mit dem Ortsteil und der Ortslage: Benzin,

Gemeinde Lübz mit den Ortsteilen und Ortslagen: Burow, Gischow, Meyerberg,

Gemeinde Möllenbeck mit den Ortsteilen und Ortslagen: Carlshof, Horst, Menzendorf, Möllenbeck,

Gemeinde Muchow mit dem Ortsteil und Ortslage: Muchow,

Gemeinde Parchim mit dem Ortsteil und Ortslage: Slate,

Gemeinde Prislich mit den Ortsteilen und Ortslagen: Marienhof, Neese, Prislich, Werle,

Gemeinde Rom mit dem Ortsteil und Ortslage: Klein Niendorf,

Gemeinde Ruhner Berge mit den Ortsteilen und Ortslagen: Dorf Poltnitz, Drenkow, Griebow, Jarchow, Leppin, Malow, Malower Mühle, Marnitz, Mentin, Mooster, Poitendorf, Poltnitz, Suckow, Tessenow, Zachow,

Gemeinde Siggelkow mit den Ortsteilen und Ortslagen: Groß Pankow, Klein Pankow, Neuburg, Redlin, Siggelkow,

Gemeinde Stolpe mit den Ortsteilen und Ortslagen: Barkow, Granzin, Stolpe Ausbau, Stolpe,

Gemeinde Ziegendorf mit den Ortsteilen und Ortslagen: Drefahl, Meierstorf, Neu Drefahl, Pampin, Platschow, Stresendorf, Ziegendorf,

Gemeinde Zierzow mit den Ortsteilen und Ortslagen: Kolbow, Zierzow.

3.   Estonia

Următoarele zone de restricții II din Estonia:

Eesti Vabariik (välja arvatud Hiiu maakond).

4.   Letonia

Următoarele zone de restricții II din Letonia:

Aizkraukles novads,

Alūksnes novads,

Augšdaugavas novads,

Ādažu novads,

Balvu novads,

Bauskas novads,

Cēsu novads,

Dienvidkurzemes novada Aizputes, Cīravas, Lažas, Durbes, Dunalkas, Tadaiķu, Vecpils, Bārtas, Sakas, Bunkas, Priekules, Gramzdas, Kalētu, Virgas, Dunikas, Vaiņodes, Gaviezes, Rucavas, Vērgales, Medzes pagasts, Nīcas pagasta daļa uz dienvidiem no apdzīvotas vietas Bernāti, autoceļa V1232, A11, V1222, Bārtas upes, Embūtes pagasta daļa uz dienvidiem no autoceļa P116, P106, autoceļa no apdzīvotas vietas Dinsdurbe, Kalvenes pagasta daļa uz rietumiem no ceļa pie Vārtājas upes līdz autoceļam A9, uz dienvidiem no autoceļa A9, uz rietumiem no autoceļa V1200, Kazdangas pagasta daļa uz rietumiem no ceļa V1200, P115, P117, V1296, Aizputes, Durbes, Pāvilostas, Priekules pilsēta,

Dobeles novads,

Gulbenes novads,

Jelgavas novads,

Jēkabpils novads,

Krāslavas novads,

Kuldīgas novada Alsungas, Gudenieku, Kurmāles, Rendas, Kabiles, Vārmes, Pelču, Snēpeles, Turlavas, Ēdoles, Īvandes, Rumbas, Padures pagasts, Laidu pagasta daļa uz ziemeļiem no autoceļa V1296, Kuldīgas pilsēta,

Ķekavas novads,

Limbažu novads,

Līvānu novads,

Ludzas novads,

Madonas novads,

Mārupes novads,

Ogres novads,

Olaines novads,

Preiļu novads,

Rēzeknes novads,

Ropažu novada Garkalnes, Ropažu pagasts, Stopiņu pagasta daļa, kas atrodas uz austrumiem no autoceļa V36, P4 un P5, Acones ielas, Dauguļupes ielas un Dauguļupītes, Vangažu pilsēta,

Salaspils novads,

Saldus novads,

Saulkrastu novads,

Siguldas novads,

Smiltenes novads,

Talsu novads,

Tukuma novads,

Valkas novads,

Valmieras novads,

Varakļānu novads,

Ventspils novads,

Daugavpils valstspilsētas pašvaldība,

Jelgavas valstspilsētas pašvaldība,

Jūrmalas valstspilsētas pašvaldība,

Rēzeknes valstspilsētas pašvaldība.

5.   Lituania

Următoarele zone de restricții II din Lituania:

Alytaus miesto savivaldybė,

Alytaus rajono savivaldybė,

Anykščių rajono savivaldybė,

Akmenės rajono savivaldybė,

Birštono savivaldybė,

Biržų miesto savivaldybė,

Biržų rajono savivaldybė,

Druskininkų savivaldybė,

Elektrėnų savivaldybė,

Ignalinos rajono savivaldybė,

Jonavos rajono savivaldybė,

Joniškio rajono savivaldybė,

Jurbarko rajono savivaldybė: Eržvilko, Juodaičių, Seredžiaus, Smalininkų ir Viešvilės seniūnijos,

Kaišiadorių rajono savivaldybė,

Kauno miesto savivaldybė,

Kauno rajono savivaldybė,

Kazlų rūdos savivaldybė: Kazlų Rūdos seniūnija, išskyrus vakarinė dalis iki kelio 2602 ir 183, Plutiškių seniūnija,

Kelmės rajono savivaldybė: Kelmės, Kražių, Liolių, Tytuvėnų, Tytuvėnų apylinkių, Pakražančio ir Vaiguvos seniūnijos,

Kėdainių rajono savivaldybė,

Klaipėdos rajono savivaldybė: Judrėnų, Endriejavo ir Veiviržėnų seniūnijos,

Kupiškio rajono savivaldybė,

Kretingos rajono savivaldybė,

Lazdijų rajono savivaldybė,

Mažeikių rajono savivaldybė,

Molėtų rajono savivaldybė: Alantos, Balninkų, Čiulėnų, Inturkės, Joniškio, Luokesos, Mindūnų, Suginčių ir Videniškių seniūnijos,

Pagėgių savivaldybė,

Pakruojo rajono savivaldybė,

Panevėžio rajono savivaldybė,

Panevėžio miesto savivaldybė,

Pasvalio rajono savivaldybė,

Radviliškio rajono savivaldybė,

Rietavo savivaldybė,

Prienų rajono savivaldybė,

Plungės rajono savivaldybė,

Raseinių rajono savivaldybė,

Rokiškio rajono savivaldybė,

Skuodo rajono savivaldybė,

Šakių rajono savivaldybė: Kriūkų, Lekėčių ir Lukšių seniūnijos,

Šalčininkų rajono savivaldybė,

Šiaulių miesto savivaldybė,

Šiaulių rajono savivaldybė: Ginkūnų, Gruzdžių, Kairių, Kužių, Meškuičių, Raudėnų, Šakynos ir Šiaulių kaimiškosios seniūnijos,

Šilutės rajono savivaldybė,

Širvintų rajono savivaldybė: Čiobiškio, Gelvonų, Jauniūnų, Kernavės, Musninkų ir Širvintų seniūnijos,

Šilalės rajono savivaldybė,

Švenčionių rajono savivaldybė,

Tauragės rajono savivaldybė,

Telšių rajono savivaldybė,

Trakų rajono savivaldybė,

Ukmergės rajono savivaldybė: Deltuvos, Lyduokių, Pabaisko, Pivonijos, Siesikų, Šešuolių, Taujėnų, Ukmergės miesto, Veprių, Vidiškių ir Žemaitkiemo seniūnijos,

Utenos rajono savivaldybė,

Varėnos rajono savivaldybė,

Vilniaus miesto savivaldybė,

Vilniaus rajono savivaldybė: Avižienių, Bezdonių, Buivydžių, Dūkštų, Juodšilių, Kalvelių, Lavoriškių, Maišiagalos, Marijampolio, Medininkų, Mickūnų, Nemenčinės, Nemenčinės miesto, Nemėžio, Pagirių, Riešės, Rudaminos, Rukainių, Sudervės, Sužionių, Šatrininkų ir Zujūnų seniūnijos,

Visagino savivaldybė,

Zarasų rajono savivaldybė.

6.   Ungaria

Următoarele zone de restricții II din Ungaria:

Békés megye 950150, 950250, 950350, 950450, 950550, 950650, 950660, 950750, 950850, 950860, 951050, 951150, 951250, 951260, 951350, 951450, 951460, 951550, 951650, 951750, 952150, 952250, 952350, 952450, 952550, 952650, 953250, 953260, 953270, 953350, 953450, 953550, 953560, 953950, 954050, 954060, 954150, 956250, 956350, 956450, 956550, 956650 és 956750 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

Borsod-Abaúj-Zemplén megye valamennyi vadgazdálkodási egységének teljes területe,

Fejér megye 403150, 403160, 403250, 403260, 403350, 404250, 404550, 404560, 404570, 405450, 405550, 405650, 406450 és 407050 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

Hajdú-Bihar megye valamennyi vadgazdálkodási egységének teljes területe,

Heves megye valamennyi vadgazdálkodási egységének teljes területe,

Jász-Nagykun-Szolnok megye 750250, 750550, 750650, 750750, 750850, 750970, 750980, 751050, 751150, 751160, 751250, 751260, 751350, 751360, 751450, 751460, 751470, 751550, 751650, 751750, 751850, 751950, 752150, 752250, 752350, 752450, 752460, 752550, 752560, 752650, 752750, 752850, 752950, 753060, 753070, 753150, 753250, 753310, 753450, 753550, 753650, 753660, 753750, 753850, 753950, 753960, 754050, 754150, 754250, 754360, 754370, 754850, 755550, 755650 és 755750 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

Komárom-Esztergom megye: 250350, 250850, 250950, 251450, 251550, 251950, 252050, 252150, 252350, 252450, 252460, 252550, 252650, 252750, 252850, 252860, 252950, 252960, 253050, 253150, 253250, 253350, 253450 és 253550 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

Nógrád megye valamennyi vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

Pest megye 570150, 570250, 570350, 570450, 570550, 570650, 570750, 570850, 570950, 571050, 571150, 571250, 571350, 571650, 571750, 571760, 571850, 571950, 572050, 573550, 573650, 574250, 577250, 580050 és 580150 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

Szabolcs-Szatmár-Bereg megye valamennyi vadgazdálkodási egységének teljes területe.

7.   Polonia

Următoarele zone de restricții II din Polonia:

w województwie warmińsko-mazurskim:

gminy Kalinowo, Stare Juchy, Prostki oraz gmina wiejska Ełk w powiecie ełckim,

powiat elbląski,

powiat miejski Elbląg,

powiat gołdapski,

powiat piski,

powiat bartoszycki,

powiat olecki,

powiat giżycki,

powiat braniewski,

powiat kętrzyński,

powiat lidzbarski,

gminy Dźwierzuty Jedwabno, Pasym, Świętajno, Wielbark, Szczytno i miasto Szczytno w powiecie szczycieńskim,

powiat mrągowski,

powiat węgorzewski,

powiat olsztyński,

powiat miejski Olsztyn,

powiat nidzicki,

część powiatu ostródzkiego niewymieniona w części III załącznika I,

część powiatu nowomiejskiego niewymieniona w części III załącznika I,

część powiatu iławskiego niewymieniona w części III załącznika I,

część powiatu działdowskiego niewymieniona w części III załącznika I,

w województwie podlaskim:

powiat bielski,

powiat grajewski,

powiat moniecki,

powiat sejneński,

powiat siemiatycki,

powiat hajnowski,

gminy Ciechanowiec, Klukowo, Szepietowo, Kobylin-Borzymy, Nowe Piekuty, Sokoły i część gminy Kulesze Kościelne położona na północ od linii wyznaczonej przez linię kolejową w powiecie wysokomazowieckim,

powiat białostocki,

powiat suwalski,

powiat miejski Suwałki,

powiat augustowski,

powiat sokólski,

powiat miejski Białystok,

w województwie mazowieckim:

gminy Domanice, Korczew, Kotuń, Mordy, Paprotnia, Przesmyki, Siedlce, Skórzec, Wiśniew, Wodynie, Zbuczyn w powiecie siedleckim,

powiat miejski Siedlce,

gminy Ceranów, Jabłonna Lacka, Kosów Lacki, Repki, Sabnie, Sterdyń w powiecie sokołowskim,

powiat łosicki,

powiat sochaczewski,

powiat zwoleński,

powiat kozienicki,

powiat lipski,

powiat radomski

powiat miejski Radom,

powiat szydłowiecki,

gminy Lubowidz i Kuczbork Osada w powiecie żuromińskim,

gmina Wieczfnia Kościelna w powicie mławskim,

gminy Bodzanów, Słubice, Wyszogród i Mała Wieś w powiecie płockim,

powiat nowodworski,

gminy Czerwińsk nad Wisłą, Naruszewo, Załuski w powiecie płońskim,

gminy: miasto Kobyłka, miasto Marki, miasto Ząbki, miasto Zielonka, część gminy Tłuszcz ograniczona liniami kolejowymi: na północ od linii kolejowej biegnącej od wschodniej granicy gminy do miasta Tłuszcz oraz na wschód od linii kolejowej biegnącej od północnej granicy gminy do miasta Tłuszcz, część gminy Jadów położona na północ od linii kolejowej biegnącej od wschodniej do zachodniej granicy gminy w powiecie wołomińskim,

powiat garwoliński,

gminy Boguty – Pianki, Brok, Zaręby Kościelne, Nur, Małkinia Górna, część gminy Wąsewo położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 60, część gminy wiejskiej Ostrów Mazowiecka położona na południe od miasta Ostrów Mazowiecka i na południe od linii wyznaczonej przez drogę 60 biegnącą od zachodniej granicy miasta Ostrów Mazowiecka do zachodniej granicy gminy w powiecie ostrowskim,

część gminy Sadowne położona na północny- zachód od linii wyznaczonej przez linię kolejową, część gminy Łochów położona na północny – zachód od linii wyznaczonej przez linię kolejową w powiecie węgrowskim,

gminy Brańszczyk, Długosiodło, Rząśnik, Wyszków, część gminy Zabrodzie położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr S8 w powiecie wyszkowskim,

gminy Cegłów, Dębe Wielkie, Halinów, Latowicz, Mińsk Mazowiecki i miasto Mińsk Mazowiecki, Mrozy, Siennica, miasto Sulejówek w powiecie mińskim,

powiat otwocki,

powiat warszawski zachodni,

powiat legionowski,

powiat piaseczyński,

powiat pruszkowski,

powiat grójecki,

powiat grodziski,

powiat żyrardowski,

powiat białobrzeski,

powiat przysuski,

powiat miejski Warszawa,

w województwie lubelskim:

powiat bialski,

powiat miejski Biała Podlaska,

powiat janowski,

powiat puławski,

powiat rycki,

powiat łukowski,

powiat lubelski,

powiat miejski Lublin,

powiat lubartowski,

powiat łęczyński,

powiat świdnicki,

powiat biłgorajski,

powiat hrubieszowski,

powiat krasnostawski,

powiat chełmski,

powiat miejski Chełm,

powiat tomaszowski,

powiat kraśnicki,

powiat opolski,

powiat parczewski,

powiat włodawski,

powiat radzyński,

powiat miejski Zamość,

powiat zamojski,

w województwie podkarpackim:

powiat stalowowolski,

powiat lubaczowski,

gminy Medyka, Stubno, część gminy Orły położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 77, część gminy Żurawica na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 77 w powiecie przemyskim,

część powiatu jarosławskiego niewymieniona w części I załącznika I,

gmina Kamień w powiecie rzeszowskim,

gminy Cmolas, Dzikowiec, Kolbuszowa, Majdan Królewski i Niwiska powiecie kolbuszowskim,

powiat leżajski,

powiat niżański,

powiat tarnobrzeski,

gminy Adamówka, Sieniawa, Tryńcza, Przeworsk z miastem Przeworsk, Zarzecze w powiecie przeworskim,

gmina Ostrów, część gminy Sędziszów Małopolski położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr A4,

część gminy Czarna położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr A4, część gminy Żyraków położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr A4, część gminy wiejskiej Dębica położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr A4 w powiecie dębickim,

powiat mielecki,

w województwie małopolskim:

gminy Nawojowa, Piwniczna Zdrój, Rytro, Stary Sącz, część gminy Łącko położona na południe od linii wyznaczonej przez rzekę Dunajec w powiecie nowosądeckim,

gmina Szczawnica w powiecie nowotarskim,

w województwie pomorskim:

gminy Dzierzgoń i Stary Dzierzgoń w powiecie sztumskim,

gmina Stare Pole, część gminy Nowy Staw położna na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 55 w powiecie malborskim,

gminy Stegny, Sztutowo i część gminy Nowy Dwór Gdański położona na północny - wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 55 biegnącą od południowej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 7, następnie przez drogę nr 7 i S7 biegnącą do zachodniej granicy gminy w powiecie nowodworskim,

gmina Prabuty w powiecie kwidzyńskim,

w województwie świętokrzyskim:

gmina Tarłów i część gminy Ożarów położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 74 biegnącą od miejscowości Honorów do zachodniej granicy gminy w powiecie opatowskim,

część gminy Brody położona wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 9 i na północny - wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 0618T biegnącą od północnej granicy gminy do skrzyżowania w miejscowości Lipie oraz przez drogę biegnącą od miejscowości Lipie do wschodniej granicy gminy i część gminy Mirzec położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 744 biegnącą od południowej granicy gminy do miejscowości Tychów Stary a następnie przez drogę nr 0566T biegnącą od miejscowości Tychów Stary w kierunku północno – wschodnim do granicy gminy w powiecie starachowickim,

gmina Gowarczów, część gminy Końskie położona na wschód od linii kolejowej, część gminy Stąporków położona na północ od linii kolejowej w powiecie koneckim,

gminy Dwikozy i Zawichost w powiecie sandomierskim,

w województwie lubuskim:

gminy Bogdaniec, Deszczno, Kłodawa, Kostrzyn nad Odrą, Santok, Witnica w powiecie gorzowskim,

powiat miejski Gorzów Wielkopolski,

gminy Drezdenko, Strzelce Krajeńskie, Stare Kurowo, Zwierzyn w powiecie strzelecko – drezdeneckim,

powiat żarski,

powiat słubicki,

gminy Brzeźnica, Iłowa, Gozdnica, Małomice Wymiarki, Żagań i miasto Żagań w powiecie żagańskim,

powiat krośnieński,

powiat zielonogórski

powiat miejski Zielona Góra,

powiat nowosolski,

powiat sulęciński,

powiat międzyrzecki,

powiat świebodziński,

powiat wschowski,

w województwie dolnośląskim:

powiat zgorzelecki,

część powiatu polkowickiego niewymieniona w częsci III załącznika I,

część powiatu wołowskiego niewymieniona w części III załącznika I,

gmina Jeżów Sudecki w powiecie karkonoskim,

gminy Rudna, Ścinawa, miasto Lubin i część gminy Lubin niewymieniona w części III załącznika I w powiecie lubińskim,

gmina Malczyce, Miękinia, Środa Śląska, część gminy Kostomłoty położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr A4, część gminy Udanin położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr A4 w powiecie średzkim,

gmina Wądroże Wielkie, część gminy Męcinka położona na północ od drogi nr 363 w powiecie jaworskim,

gminy Kunice, Legnickie Pole, Prochowice, Ruja w powiecie legnickim,

gminy Wisznia Mała, Trzebnica, Zawonia, część gminy Oborniki Śląskie położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 340 w powiecie trzebnickim,

powiat lubański,

powiat miejski Wrocław,

gminy Czernica, Długołęka, Siechnice, część gminy Żórawina położona na wschód od linii wyznaczonej przez autostradę A4, część gminy Kąty Wrocławskie położona na północ od linii wyznaczonej przez autostradę A4 w powiecie wrocławskim,

gminy Jelcz - Laskowice, Oława z miastem Oława i część gminy Domaniów położona na północny wschód od linii wyznaczonej przez autostradę A4 w powiecie oławskim,

gmina Bierutów, Dziadowa Kłoda, miasto Oleśnica, część gminy wiejskiej Oleśnica położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr S8, część gminy Dobroszyce położona na zachód od linii wyznaczonej przez linię kolejową biegnącą od północnej do południowej granicy gminy w powiecie oleśnickim,

powiat bolesławiecki,

powiat milicki,

powiat górowski,

powiat głogowski,

gmina Świerzawa, Wojcieszów, część gminy Zagrodno położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Jadwisin – Modlikowice Zagrodno oraz na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 382 biegnącą od miejscowości Zagrodno do południowej granicy gminy w powiecie złotoryjskim,

powiat lwówecki,

gminy Czarny Bór, Stare Bogaczowice, Walim, miasto Boguszów - Gorce, miasto Jedlina – Zdrój, miasto Szczawno – Zdrój w powiecie wałbrzyskim,

powiat miejski Wałbrzych,

gmina Świdnica, miasto Świdnica, miasto Świebodzice w powiecie świdnickim,

w województwie wielkopolskim:

gminy Siedlec, Wolsztyn, część gminy Przemęt położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Borek – Kluczewo – Sączkowo – Przemęt – Błotnica – Starkowo – Boszkowo – Letnisko w powiecie wolsztyńskim,

gmina Wielichowo, Rakoniewice, Granowo, część gminy Kamieniec położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 308 w powiecie grodziskim,

powiat międzychodzki,

powiat nowotomyski,

powiat obornicki,

część gminy Połajewo na położona na południe od drogi łączącej miejscowości Chraplewo, Tarnówko-Boruszyn, Krosin, Jakubowo, Połajewo - ul. Ryczywolska do północno-wschodniej granicy gminy w powiecie czarnkowsko-trzcianeckim,

powiat miejski Poznań,

gminy Buk, Czerwonak, Dopiewo, Komorniki, Rokietnica, Stęszew, Swarzędz, Suchy Las, Tarnowo Podgórne, Murowana Goślina w powiecie poznańskim,

powiat rawicki,

część powiatu szamotulskiego niewymieniona w części I załącznika I,

część powiatu gostyńskiego niewymieniona w części I i III załącznika I,

gminy Kobylin, Zduny, część gminy Krotoszyn położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogi: nr 15 biegnącą od północnej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 36, nr 36 biegnącą od skrzyżowania z drogą nr 15 do skrzyżowana z drogą nr 444, nr 444 biegnącą od skrzyżowania z drogą nr 36 do południowej granicy gminy w powiecie krotoszyńskim,

gmina Wijewo w powiecie leszczyńskim,

w województwie łódzkim:

gminy Białaczów, Drzewica, Opoczno i Poświętne w powiecie opoczyńskim,

gminy Biała Rawska, Regnów i Sadkowice w powiecie rawskim,

gmina Kowiesy w powiecie skierniewickim,

w województwie zachodniopomorskim:

gmina Boleszkowice i część gminy Dębno położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 126 biegnącą od zachodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 23 w miejscowości Dębno, następnie na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 23 do skrzyżowania z ul. Jana Pawła II w miejscowości Cychry, następnie na południe od ul. Jana Pawła II do skrzyżowania z ul. Ogrodową i dalej na południe od linii wyznaczonej przez ul. Ogrodową, której przedłużenie biegnie do wschodniej granicy gminy w powiecie myśliborskim,

gminy Cedynia, Gryfino, Mieszkowice, Moryń, część gminy Chojna położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogi nr 31 biegnącą od północnej granicy gminy i 124 biegnącą od południowej granicy gminy w powiecie gryfińskim,

gmina Kołbaskowo w powiecie polickim,

w województwie opolskim:

gminy Brzeg, Lubsza, Lewin Brzeski, Olszanka, Skarbimierz w powiecie brzeskim,

gminy Dąbrowa, Dobrzeń Wielki, Popielów, Murów, część gminy Łubniany położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Świerkle – Masów, ulicę Leśną w miejscowości Masów oraz na północ od ulicy Kolanowskiej biegnącej do wschodniej granicy gminy, część gminy Turawa położona na północ od linii wyznaczonej przez ulice Powstańców Śląskich -Kolanowską -Opolską – Kotorską w miejscowości Węgry i dalej na północ od drogi łączącej miejscowości Węgry- Kotórz Mały – Turawa – Rzędów – Kadłub Turawski – Zakrzów Turawski biegnącą do wschodniej granicy gminy w powiecie opolskim,

gmina Lasowice Wielkie, część gminy Kluczbork położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 42 biegnącą od zachodniej granicy gminy do skrzyżowana z drogą nr 45, a następnie od tego skrzyżowania na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 45 do skrzyżowania z ulicą Fabryczną w miejscowości Kluczbork i dalej na południe od linii wyznaczonej przez ulice Fabryczna -Dzierżonia – Strzelecka w miejscowości Kluczbork do wschodniej granicy gminy, część gminy Wołczyn położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 42 w powiecie kluczborskim,

powiat namysłowski,

w województwie śląskim:

powiat miejski Sosnowiec,

powiat miejski Dąbrowa Górnicza,

gminy Bobrowniki, Mierzęcice, Psary, Siewierz, miasto Będzin, miasto Czeladź, miasto Wojkowice w powiecie będzińskim,

gminy Łazy i Poręba w powiecie zawierciańskim.

8.   Slovacia

Următoarele zone de restricții II din Slovacia:

the whole district of Gelnica,

the whole district of Poprad

the whole district of Spišská Nová Ves,

the whole district of Levoča,

the whole district of Kežmarok,

in the whole district of Michalovce except municipalities included in zone III,

the whole district of Košice-okolie,

the whole district of Rožnava,

the whole city of Košice,

in the district of Sobrance: Remetské Hámre, Vyšná Rybnica, Hlivištia, Ruská Bystrá, Podhoroď, Choňkovce, Ruský Hrabovec, Inovce, Beňatina, Koňuš,

the whole district of Vranov nad Topľou,

the whole district of Humenné except municipalities included in zone III,

the whole district of Snina,

the whole district of Prešov,

the whole district of Sabinov,

the whole district of Svidník, except municipalities included in zone III,

the whole district of Stropkov, except municipalities included in zone III,

the whole district of Bardejov,

the whole district of Stará Ľubovňa,

the whole district of Revúca,

the whole district of Rimavská Sobota,

in the district of Veľký Krtíš, the whole municipalities not included in part I,

the whole district of Lučenec,

the whole district of Poltár,

the whole district of Zvolen,

the whole district of Detva,

the whole district of Krupina, except municipalities included in zone I,

the whole district of Banska Stiavnica,

the whole district of Žarnovica,

in the district of Žiar nad Hronom the municipalities of Hronská Dúbrava, Trnavá Hora,

the whole district of Banska Bystica,

the whole district of Brezno,

the whole district of Liptovsky Mikuláš,

the whole district of Trebišov’,

in the district of Zlaté Moravce, the whole municipalities not included in part I,

in the district of Levice the municipality of Kozárovce.

9.   Italia

Următoarele zone de restricții II din Italia:

Piedmont Region:

in the Province of Alessandria, the municipalities of Alice Bel Colle, Terzo, Bistagno, Cavatore Cavatore, Castelnuovo Bormida, Cabella Ligure, Carrega Ligure, Francavilla Bisio, Carpeneto, Costa Vescovato, Grognardo, Orsara Bormida, Pasturana, Melazzo, Mornese, Ovada, Predosa, Lerma, Fraconalto, Rivalta Bormida, Fresonara, Malvicino, Ponzone, San Cristoforo, Sezzadio, Rocca Grimalda, Garbagna, Tassarolo, Mongiardino Ligure, Morsasco, Montaldo Bormida, Prasco, Montaldeo, Belforte Monferrato, Albera Ligure, Bosio, Cantalupo Ligure, Castelletto D'orba, Cartosio, Acqui Terme, Arquata Scrivia, Parodi Ligure, Ricaldone, Gavi, Cremolino, Brignano-Frascata, Novi Ligure, Molare, Cassinelle, Morbello, Avolasca, Carezzano, Basaluzzo, Dernice, Trisobbio, Strevi, Sant'Agata Fossili, Pareto, Visone, Voltaggio, Tagliolo Monferrato, Casaleggio Boiro, Capriata D'orba, Castellania, Carrosio, Cassine, Vignole Borbera, Serravalle Scrivia, Silvano D'orba, Villalvernia, Roccaforte Ligure, Rocchetta Ligure, Sardigliano, Stazzano, Borghetto Di Borbera, Grondona, Cassano Spinola, Montacuto, Gremiasco, San Sebastiano Curone, Fabbrica Curone, Spigno Monferrato, Montechiaro d'Acqui, Castelletto d'Erro, Ponti, Denice, Pozzolo Formigaro,

in the province of Asti, the municipality of Mombaldone, Castel Rocchero, Montabone, Sessame, Monastero Bormida, Roccaverano,

Liguria Region:

in the province of Genova, the municipalities of Bogliasco, Arenzano, Ceranesi, Ronco Scrivia, Mele, Isola Del Cantone, Lumarzo, Genova, Masone, Serra Riccò, Campo Ligure, Mignanego, Busalla, Bargagli, Savignone, Torriglia, Rossiglione, Sant'Olcese, Valbrevenna, Sori, Tiglieto, Campomorone, Cogoleto, Pieve Ligure, Davagna, Casella, Montoggio, Crocefieschi, Vobbia, Fascia, Gorreto, Propata, Rondanina,

in the province of Savona, the municipalities of Albisola Superiore, Celle Ligure, Stella, Pontinvrea, Varazze, Urbe, Sassello, Mioglia, Giusvalla, Dego (est SP 29)

Emilia-Romagna Region:

in the province of Piacenza, the municipalities of Ottone (ovest fiume Trebbia), Zerba,

Lazio Region:

the Area of the Municipality of Rome within the administrative boundaries of the Local Heatlh Unit “ASL RM1”,

Sardinia Region:

In South Sardinia Province the Municipalities of Escolca, Esterzili, Genoni, Gesturi, Isili, Nuragus, Nurallao, Nurri, Sadali, Serri, Seui, Seulo, Villanova Tulo,

In Nuoro Province the Municipalities of Atzara, Austis, Bari Sardo, Bitti, Bolotana, Bortigali a ovest della Strada Statale 131, Cardedu, Dorgali, Elini, Fonni, Gadoni, Gairo, Girasole, Ilbono, Jerzu, Lanusei, Lei, Loceri, Lodè, Lodine, Lotzorai, Lula, Macomer a ovest della Strada Statale 131, Meana Sardo, Nuoro, Oliena, Onani, Orune, Osidda, Osini, Ovodda, Silanus, Sorgono, Teti, Tiana, Torpè, Tortolì, Ulassai, Ussassai,

In Oristano Province the Municipalities of Laconi, Nughedu Santa Vittoria, Sorradile,

In Sassari Province the Municipalities of Alà dei Sardi, Anela, Benetutti, Bono, Bonorva East of SS 131, Bottidda, Buddusò, Budoni, Bultei, Burgos, Esporlatu, Illorai, Ittireddu, Mores a sud della Strada Statale 128bis – Strada Provinciale 63, Nughedu di San Nicolò, Nule, Olbia Isola Amministrativa (Berchiddeddu), Oschiri a sud della E 840, Ozieri a sud della Strada Provinciale 63 – Strada Provinciale 1 – Strada Statale 199, Padru, Pattada, San Teodoro.

10.   Republica Cehă

Următoarele zone de restricții II din Republica Cehă:

Region of Liberec:

in the district of Liberec, the municipalities of Arnoltice u Bulovky, Hajniště pod Smrkem, Nové Město pod Smrkem, Dětřichovec, Bulovka, Horní Řasnice, Dolní Pertoltice, Krásný Les u Frýdlantu, Jindřichovice pod Smrkem, Horní Pertoltice, Dolní Řasnice, Raspenava, Dolní Oldřiš, Ludvíkov pod Smrkem, Lázně Libverda, Háj u Habartic, Habartice u Frýdlantu, Kunratice u Frýdlantu, Víska u Frýdlantu, Poustka u Frýdlantu, Višňová u Frýdlantu, Předlánce, Černousy, Boleslav, Ves, Andělka, Frýdlant, Srbská.

11.   Grecia

Următoarele zone de restricții II din Grecia:

in the regional unit of Serres:

part of the municipal departments of Kerkini, Agkistro, Petritsi, Sidirokastro, Promahonas, Achladochori (in Sintiki Municipality),

part of municipal departments of Irakleia and Skotoussa (in Irakleia municipality).

PARTEA III

1.   Bulgaria

Următoarele zone de restricții III din Bulgaria:

in Blagoevgrad region:

the whole municipality of Sandanski

the whole municipality of Strumyani

the whole municipality of Petrich,

the Pazardzhik region:

the whole municipality of Pazardzhik,

the whole municipality of Panagyurishte,

the whole municipality of Lesichevo,

the whole municipality of Septemvri,

the whole municipality of Strelcha,

in Plovdiv region

the whole municipality of Hisar,

the whole municipality of Suedinenie,

the whole municipality of Maritsa

the whole municipality of Rodopi,

the whole municipality of Plovdiv,

in Varna region:

the whole municipality of Byala,

the whole municipality of Dolni Chiflik.

2.   Italia

Următoarele zone de restricții III din Italia:

Sardinia Region:

in Nuoro Province the Municipalities of Aritzo, Arzana, Baunei, Belvi, Desulo, Gavoi, Mamoiada, Ollolai, Olzai, Oniferi, Orani, Orgosolo, Orotelli, Ottana, Sarule, Talana, Tonara, Triei, Urzulei, Villagrande Strisaili.

3.   Letonia

Următoarele zone de restricții III din Letonia:

Dienvidkurzemes novada Embūtes pagasta daļa uz ziemeļiem autoceļa P116, P106, autoceļa no apdzīvotas vietas Dinsdurbe, Kalvenes pagasta daļa uz austrumiem no ceļa pie Vārtājas upes līdz autoceļam A9, uz ziemeļiem no autoceļa A9, uz austrumiem no autoceļa V1200, Kazdangas pagasta daļa uz austrumiem no ceļa V1200, P115, P117, V1296,

Kuldīgas novada Rudbāržu, Nīkrāces, Raņķu, Skrundas pagasts, Laidu pagasta daļa uz dienvidiem no autoceļa V1296, Skrundas pilsēta.

4.   Lituania

Următoarele zone de restricții III din Lituania:

Jurbarko rajono savivaldybė: Jurbarko miesto seniūnija, Girdžių, Jurbarkų Raudonės, Skirsnemunės, Veliuonos ir Šimkaičių seniūnijos,

Molėtų rajono savivaldybė: Dubingių ir Giedraičių seniūnijos,

Marijampolės savivaldybė: Sasnavos ir Šunskų seniūnijos,

Šakių rajono savivaldybė: Barzdų, Gelgaudiškio, Griškabūdžio, Kidulių, Kudirkos Naumiesčio, Sintautų, Slavikų, Sudargo, Šakių, Plokščių ir Žvirgždaičių seniūnijos.

Kazlų rūdos savivaldybė: Antanavos, Jankų ir Kazlų Rūdos seniūnijos: vakarinė dalis iki kelio 2602 ir 183,

Kelmės rajono savivaldybė: Kelmės apylinkių, Kukečių, Šaukėnų ir Užvenčio seniūnijos,

Vilkaviškio rajono savivaldybė: Gižų, Kybartų, Klausučių, Pilviškių, Šeimenos ir Vilkaviškio miesto seniūnijos.

Širvintų rajono savivaldybė: Alionių ir Zibalų seniūnijos,

Šiaulių rajono savivaldybė: Bubių, Kuršėnų kaimiškoji ir Kuršėnų miesto seniūnijos,

Ukmergės rajono savivaldybė: Želvos seniūnija,

Vilniaus rajono savivaldybė: Paberžės seniūnija.

5.   Polonia

Următoarele zone de restricții III din Polonia:

w województwie zachodniopomorskim:

gminy Banie, Trzcińsko – Zdrój, Widuchowa, część gminy Chojna położona na wschód linii wyznaczonej przez drogi nr 31 biegnącą od północnej granicy gminy i 124 biegnącą od południowej granicy gminy w powiecie gryfińskim,

w województwie warmińsko-mazurskim:

gmina Rybno, część gminy Działdowo położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 538, część gminy Płośnica położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Burkat – Skurpie – Rutkowice – Płośnica – Turza Mała – Koty, część gminy Lidzbark położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 544 biegnącą od wschodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 541 oraz na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 541 biegnącą od północnej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 544 w powiecie działdowskim,

część gminy Grodziczno położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 541 w powiecie nowomiejskim,

część gminy Lubawa położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 537 biegnącą od wschodniej graniczy gminy do skrzyżowana z drogą nr 541, a następnie na wschód od liini wyznaczonej przez drogę nr 541 biegnącą od skrzyżowania z drogą nr 537 do południowej granicy gminy w powiecie iławskim,

gmina Dąbrówno, część gminy Grunwald położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 537 biegnącej od zachodniej granicy gminy do miejscowości Stębark, a następnie na zachód od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od miejscowości Stębark do południowej granicy gminy i łączącej miejscowości Stębark – Łodwigowo w powiecie ostródzkim,

w województwie lubuskim:

gminy Niegosławice, Szprotawa w powiecie żagańskim,

w województwie wielkopolskim:

gminy Krzemieniewo, Lipno, Osieczna, Rydzyna, Święciechowa, Włoszakowice w powiecie leszczyńskim,

powiat miejski Leszno,

gminy Kościan i miasto Kościan, Krzywiń, Śmigiel w powiecie kościańskim,

część gminy Dolsk położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 434 biegnącą od północnej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 437, a następnie na zachód od drogi nr 437 biegnącej od skrzyżowania z drogą nr 434 do południowej granicy gminy, część gminy Śrem położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 310 biegnącą od zachodniej granicy gminy do miejscowości Śrem, następnie na zachód od drogi nr 432 w miejscowości Śrem oraz na zachód od drogi nr 434 biegnącej od skrzyżowania z drogą nr 432 do południowej granicy gminy w powiecie śremskim,

część gminy Gostyń położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 12 w powiecie gostyńskim,

część gminy Przemęt położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Borek – Kluczewo – Sączkowo – Przemęt – Błotnica – Starkowo – Boszkowo – Letnisko w powiecie wolsztyńskim,

w województwie dolnośląskim:

część gminy Lubin położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 335 biegnącą od zachodniej granicy gminy do granicy miasta Lubin oraz na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 333 biegnącą od granicy miasta Lubin do południowej granicy gminy w powiecie lubińskim

gminy Prusice, Żmigród, część gminy Oborniki Śląskie położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 340 w powiecie trzebnickim,

część gminy Zagrodno położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Jadwisin – Modlikowice - Zagrodno oraz na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 382 biegnącą od miejscowości Zagrodno do południowej granicy gminy, część gminy wiejskiej Złotoryja położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od północnej granicy gminy w miejscowości Nowa Wieś Złotoryjska do granicy miasta Złotoryja oraz na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 382 biegnącą od granicy miasta Złotoryja do wschodniej granicy gminy w powiecie złotoryjskim,

część gminy Chocianów położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 335 biegnącą od wschodniej granicy gminy do miejscowości Żabice, a następnie na południe od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Żabice – Trzebnice – Chocianowiec - Chocianów – Pasternik biegnącą do zachodniej granicy gminy w powiecie polkowickim,

gminy Chojnów i miasto Chojnów, Krotoszyce, Miłkowice w powiecie legnickim,

powiat miejski Legnica,

część gminy Wołów położona na wschód od linii wyznaczonej przez lnię kolejową biegnącą od północnej do południowej granicy gminy, część gminy Wińsko położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 36 biegnącą od północnej do zachodniej granicy gminy, część gminy Brzeg Dolny położona na wschód od linii wyznaczonej przez linię kolejową od północnej do południowej granicy gminy w powiecie wołowskim.

6.   România

Următoarele zone de restricții III din România:

Zona orașului București,

Județul Constanța,

Județul Satu Mare,

Județul Tulcea,

Județul Bacău,

Județul Bihor,

Județul Bistrița Năsăud,

Județul Brăila,

Județul Buzău,

Județul Călărași,

Județul Dâmbovița,

Județul Galați,

Județul Giurgiu,

Județul Ialomița,

Județul Ilfov,

Județul Prahova,

Județul Sălaj,

Județul Suceava

Județul Vaslui,

Județul Vrancea,

Județul Teleorman,

Judeţul Mehedinţi,

Județul Gorj,

Județul Argeș,

Judeţul Olt,

Judeţul Dolj,

Județul Arad,

Județul Timiș,

Județul Covasna,

Județul Brașov,

Județul Botoșani,

Județul Vâlcea,

Județul Iași,

Județul Hunedoara,

Județul Alba,

Județul Sibiu,

Județul Caraș-Severin,

Județul Neamț,

Județul Harghita,

Județul Mureș,

Județul Cluj,

Județul Maramureș.

7.   Slovacia

Următoarele zone de restricții III din Slovacia:

In the district of Humenné: Závada, Nižná Sitnica, Vyšná Sitnica, Rohožník, Prituľany, Ruská Poruba, Ruská Kajňa,

In the district of Michalovce: Strážske, Staré, Oreské, Zbudza, Voľa, Nacina Ves, Pusté Čemerné, Lesné, Rakovec nad Ondavou, Petrovce nad Laborcom, Trnava pri Laborci, Vinné, Kaluža, Klokočov, Kusín, Jovsa, Poruba pod Vihorlatom, Hojné, Lúčky,Závadka, Hažín, Zalužice, Michalovce, Krásnovce, Šamudovce, Vŕbnica, Žbince, Lastomír, Zemplínska Široká, Čečehov, Jastrabie pri Michalovciach, Iňačovce, Senné, Palín, Sliepkovce, Hatalov, Budkovce, Stretava, Stretávka, Pavlovce nad Uhom, Vysoká nad Uhom, Bajany,

the whole district of Medzilaborce,

In the district of Stropkov: Havaj, Malá Poľana, Bystrá, Mikové, Varechovce, Vladiča, Staškovce, Makovce, Veľkrop, Solník, Korunková, Bukovce, Krišľovce, Jakušovce, Kolbovce,

In the district of Svidník: Pstruša,

The whole district of Sobrance except municipalities included in zone II.


DECIZII

3.2.2023   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 32/51


DECIZIA (EURATOM) 2023/225 A CONSILIULUI

din 30 ianuarie 2023

privind prelungirea statutului de întreprindere comună al Hochtemperatur-Kernkraftwerk GmbH

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, în special articolul 49,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)

Prin Decizia 74/295/Euratom (1), Consiliul a acordat întreprinderii Hochtemperatur-Kernkraftwerk GmbH (HKG) statutul de întreprindere comună pentru o perioadă de 25 de ani începând de la 1 ianuarie 1974.

(2)

Obiectivele HKG erau de a construi, echipa și pune în stare de funcționare o centrală nucleară cu o capacitate de aproximativ 300 MWe la Uentrop (districtul Unna), în Republica Federală Germania.

(3)

După ce a funcționat între 1987 și 1988, centrala nucleară a fost închisă la 1 septembrie 1989, ca urmare a unor dificultăți tehnice și economice.

(4)

De la 1 septembrie 1989, obiectivul HKG a fost acela de a implementa un program de dezafectare a centralei nucleare până în stadiul de conservare în condiții de siguranță și, ulterior, de a desfășura un program de supraveghere a instalațiilor nucleare astfel conservate.

(5)

Prin Decizia 2011/362/Euratom (2), Consiliul a prelungit statutul de întreprindere comună al HKG până la 31 decembrie 2017 pentru a-i oferi HKG posibilitatea de a duce la bun sfârșit programele de dezafectare și de supraveghere a centralei, în special prin reducerea sarcinii financiare a întreprinderii.

(6)

Perioadele de prelungire respective au corespuns duratei acordurilor încheiate între Republica Federală Germania, landul Renania de Nord-Westfalia, HKG și membrii săi cu privire la finanțarea activităților HKG.

(7)

Prin scrisoarea din 7 octombrie 2021, HKG a solicitat o nouă prelungire a statutului de întreprindere comună, cu efect retroactiv de la 1 ianuarie 2018 până la 31 decembrie 2022, ceea ce corespunde duratei acordurilor suplimentare încheiate între Republica Federală Germania, landul Renania de Nord-Westfalia, HKG și membrii săi pentru finanțarea activităților HKG.

(8)

Prin urmare, statutul de întreprindere comună al HKG ar trebui să fie prelungit pentru perioada solicitată.

(9)

După data de 31 decembrie 2022, orice prelungire suplimentară a statutului de „întreprindere comună europeană” al HKG este condiționată de prezentarea de către HKG a unei cereri pentru obținerea unei licențe de dezafectare,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

(1)   Statutul de întreprindere comună, în înțelesul tratatului, acordat întreprinderii Hochtemperatur-Kernkraftwerk GmbH (HKG) se prelungește pentru o perioadă de cinci ani, cu efect de la 1 ianuarie 2018.

(2)   Obiectivul HKG este implementarea unui program de dezafectare a centralei nucleare de la Uentrop (districtul Unna), din Republica Federală Germania, până la stadiul de conservare în condiții de siguranță și, ulterior, desfășurarea unui program de supraveghere a instalațiilor nucleare astfel conservate.

Articolul 2

Prezenta decizie produce efecte de la data notificării acesteia.

Articolul 3

Prezenta decizie se adresează HKG.

Adoptată la Bruxelles, 30 ianuarie 2023.

Pentru Consiliu

Președintele

P. KULLGREN


(1)  Decizia 74/295/Euratom a Consiliului din 4 iunie 1974 privind înființarea întreprinderii comune Hochtemperatur-Kernkraftwerk GmbH (HKG) (JO L 165, 20.6.1974, p. 7).

(2)  Decizia 2011/362/Euratom a Consiliului din 17 iunie 2011 privind prelungirea statutului de întreprindere comună al Hochtemperatur-Kernkraftwerk GmbH (HKG) (JO L 163, 23.6.2011, p. 24).


3.2.2023   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 32/53


DECIZIA (EURATOM) 2023/226 A CONSILIULUI

din 30 ianuarie 2023

privind prelungirea avantajelor acordate întreprinderii comune Hochtemperatur-Kernkraftwerk GmbH

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, în special articolul 48,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)

Prin Decizia 74/295/Euratom (1), Consiliul a acordat întreprinderii Hochtemperatur-Kernkraftwerk GmbH (HKG) statutul de întreprindere comună, în înțelesul tratatului, pentru o perioadă de 25 de ani începând de la 1 ianuarie 1974.

(2)

Prin Decizia 2011/362/Euratom (2), Consiliul a prelungit statutul de întreprindere comună al HKG până la 31 decembrie 2017.

(3)

Prin Decizia 74/296/Euratom (3) și Decizia din 16 noiembrie 1992 (4), Consiliul a acordat HKG o serie de avantaje, enumerate la anexa III la tratat, pentru o perioadă de 25 de ani, începând de la 1 ianuarie 1974.

(4)

Prin Decizia 2011/374/Euratom (5), Consiliul prelungit avantajele respective până la 31 decembrie 2017.

(5)

Prin scrisoarea din 7 octombrie 2021, HKG a solicitat o nouă prelungire a statutului de întreprindere comună. Prelungirea ar trebui să se aplice și scutirilor relevante de impozit pe transferul de teren, scutirile de impozitul funciar, precum și scutirile de taxa profesională aferentă dobânzilor pentru împrumuturile pe termen lung. În plus, HKG a solicitat să fie scutită de toate impozitele directe care s-ar putea aplica întreprinderilor comune, bunurilor lor, patrimoniului și veniturilor acestora. HKG a solicitat ca această scutire să fie formulată în modul cel mai cuprinzător posibil și să se aplice începând cu 1 ianuarie 2018. Din motive de claritate, HKG a solicitat scutirea de la următoarele impozite directe aplicabile în Republica Federală Germania, dar fără ca aceasta să fie considerată o listă exhaustivă: Körperschaftsteuer (impozitul pe profit), Solidaritätszuschlag („suprataxa de solidaritate” pe impozitul pe profit), Gewerbesteuer (impozitul profesional local), Grunderwerbsteuer (taxa pe achiziționarea proprietăților imobiliare), Grundsteuer (impozitul funciar).

(6)

Obiectivul actual al HKG este acela de a implementa un program de dezafectare a centralei nucleare până în stadiul de conservare în condiții de siguranță și, ulterior, de a desfășura un program de supraveghere a instalațiilor nucleare astfel conservate.

(7)

Nu există niciun program echivalent în Comunitate, dat fiind că până în prezent niciun reactor de înaltă temperatură nu a fost închis definitiv în Comunitate.

(8)

Implementarea acestor programe este deci importantă, deoarece oferă o experiență utilă pentru industria nucleară și pentru dezvoltarea viitoare a energiei nucleare în Comunitate, în special în ceea ce privește dezafectarea instalațiilor nucleare.

(9)

Prin urmare, întreprinderea HKG ar trebui să fie sprijinită în procesul de implementare a programului de dezafectare a centralei nucleare până în faza de conservare în condiții de siguranță și a programului de supraveghere a instalațiilor nucleare astfel conservate, prin reducerea sarcinii financiare a întreprinderii și prin acordarea avantajelor fiscale suplimentare solicitate.

(10)

Acordurile de finanțare a activităților HKG au fost convenite între Republica Federală Germania, landul Renania de Nord-Westfalia, HKG și membrii săi pentru o perioadă care se încheie la 31 decembrie 2022.

(11)

Prin urmare, avantajele acordate HKG ar trebui să fie menținute retroactiv pentru aceeași perioadă ca cea a prelungirii statutului de întreprindere comună al acesteia, și anume de la 1 ianuarie 2018 până la 31 decembrie 2022.

(12)

După data de 31 decembrie 2022, orice prelungire suplimentară a avantajelor acordate întreprinderii comune HKG este condiționată de prezentarea de către HKG a unei cereri pentru obținerea unei licențe de dezafectare,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Următoarele avantaje, enumerate în anexa III la tratat, care au fost acordate întreprinderii comune Hochtemperatur-Kernkraftwerk GmbH (HKG) se prelungesc pentru o perioadă de cinci ani, cu efect de la 1 ianuarie 2018:

(a)

în temeiul punctului 4 din anexa respectivă, scutirea de la Grunderwerbsteuer (taxa pe achiziționarea proprietăților imobiliare);

(b)

în temeiul punctului 5 din anexa respectivă, scutirea de orice impozite directe care s-ar putea aplica întreprinderii comune, precum și bunurilor, patrimoniului și veniturilor acesteia.

Articolul 2

Avantajele enumerate la articolul 1 se acordă HKG cu condiția ca Comisia să aibă acces la toate informațiile industriale, tehnice și economice, inclusiv cele referitoare la siguranță, obținute de HKG în implementarea programului de dezafectare a centralei nucleare până la faza de conservare în condiții de siguranță și în implementarea programului de supraveghere a instalațiilor nucleare astfel conservate.

Această condiție se referă la toate informațiile pe care HKG are dreptul să le difuzeze în temeiul contractelor încheiate. Comisia stabilește informațiile care trebuie să i se comunice, precum și modul în care trebuie să se realizeze această comunicare și asigură diseminarea acestor informații.

Articolul 3

Prezenta decizie produce efecte de la data notificării acesteia.

Articolul 4

Prezenta decizie se adresează HKG.

Adoptată la Bruxelles, 30 ianuarie 2023.

Pentru Consiliu

Președintele

P. KULLGREN


(1)  Decizia 74/295/Euratom a Consiliului din 4 iunie 1974 privind înființarea întreprinderii comune Hochtemperatur-Kernkraftwerk GmbH (HKG) (JO L 165, 20.6.1974, p. 7).

(2)  Decizia 2011/362/Euratom a Consiliului din 17 iunie 2011 privind prelungirea statutului de întreprindere comună al Hochtemperatur-Kernkraftwerk GmbH (HKG) (JO L 163, 23.6.2011, p. 24).

(3)  Decizia 74/296/Euratom a Consiliului din 4 iunie 1974 privind acordarea de avantaje întreprinderii comune Hochtemperatur-Kernkraftwerk GmbH (HKG) (JO L 165, 20.6.1974, p. 14).

(4)  Nepublicată în Jurnalul Oficial.

(5)  Decizia 2011/374/Euratom a Consiliului din 17 iunie 2011 privind prelungirea avantajelor acordate întreprinderii comune Hochtemperatur-Kernkraftwerk GmbH (HKG) (JO L 168, 28.6.2011, p. 8).


3.2.2023   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 32/56


DECIZIA (UE) 2023/227 A CONSILIULUI

din 30 ianuarie 2023

de numire a unui membru și a unui supleant, propuși de Regatul Spaniei, în Comitetul Regiunilor

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 305,

având în vedere Decizia (UE) 2019/852 a Consiliului din 21 mai 2019 cu privire la stabilirea componenței Comitetului Regiunilor (1),

având în vedere propunerea guvernului spaniol,

întrucât:

(1)

În temeiul articolului 300 alineatul (3) din tratat, Comitetul Regiunilor este format din reprezentanți ai colectivităților regionale și locale care sunt fie titularii unui mandat electoral în cadrul unei autorități regionale sau locale, fie răspund din punct de vedere politic în fața unei adunări alese.

(2)

La 15 noiembrie 2021, Consiliul a adoptat Decizia (UE) 2021/2013 (2) de numire a unui membru și a unui supleant propuși de Regatul Spaniei în Comitetul Regiunilor.

(3)

Un loc de membru în Comitetul Regiunilor a devenit vacant ca urmare a încheierii mandatului național în temeiul căruia a fost propusă numirea doamnei Victòria ALSINA I BURGUÉS.

(4)

Un loc de supleant în Comitetul Regiunilor a devenit vacant ca urmare a încheierii mandatului național în temeiul căruia a fost propusă numirea domnului Gerard Martí FIGUERAS I ALBA.

(5)

Guvernul spaniol a propus-o pe doamna Meritxell SERRET I ALEU, reprezentant al unei colectivități regionale care este titularul unui mandat electoral în cadrul unei autorități regionale, Consejera de Acción Exterior y Unión Europea, Gobierno de la Generalitat de Cataluña (ministru regional pentru acțiune externă și Uniunea Europeană, Guvernul Cataloniei), pentru calitatea de membru în Comitetul Regiunilor, pentru durata rămasă a mandatului actual, respectiv până la 25 ianuarie 2025.

(6)

Guvernul spaniol l-a propus pe domnul Miquel ROYO VIDAL, reprezentant al unei colectivități regionale care răspunde din punct de vedere politic în fața unei adunări alese, Secretario de Acción Exterior del Gobierno, Gobierno de la Generalitat de Cataluña (secretat de stat pentru acțiunea externă, Guvernul Cataloniei), pentru calitatea de supleant în Comitetul Regiunilor, pentru durata rămasă a mandatului actual, respectiv până la 25 ianuarie 2025,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Următorii reprezentanți ai colectivităților regionale care sunt titulari ai unui mandat electoral sau care răspund din punct de vedere politic în fața unei adunări alese sunt numiți în Comitetul Regiunilor pentru durata rămasă a mandatului actual, care se încheie la 25 ianuarie 2025:

(a)

în calitatea de membru:

doamna Meritxell SERRET I ALEU, Consejera de Acción Exterior y Unión Europea, Gobierno de la Generalitat de Cataluña (ministru regional pentru acțiune externă și Uniunea Europeană, Guvernul Cataloniei);

și

(b)

în calitatea de supleant:

domnul Miquel ROYO VIDALA, Secretario de Acción Exterior del Gobierno, Gobierno de la Generalitat de Cataluña (secretat de stat pentru acțiunea externă, Guvernul Cataloniei).

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Adoptată la Bruxelles, 30 ianuarie 2023.

Pentru Consiliu

Președintele

P. KULLGREN


(1)  JO L 139, 27.5.2019, p. 13.

(2)  Decizia (UE) 2021/2013 a Consiliului din 15 noiembrie 2021 de numire a unui membru și a unui supleant propuși de Regatul Spaniei în Comitetul Regiunilor (JO L 410, 18.11.2021, p. 178).


3.2.2023   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 32/58


DECIZIA (UE) 2023/228 A CONSILIULUI

din 30 ianuarie 2023

de numire a trei membri și a doi supleanți, propuși de Regatul Suediei, în Comitetul Regiunilor

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 305,

având în vedere Decizia (UE) 2019/852 a Consiliului din 21 mai 2019 cu privire la stabilirea componenței Comitetului Regiunilor (1),

având în vedere propunerile guvernului suedez,

întrucât:

(1)

În temeiul articolului 300 alineatul (3) din tratat, Comitetul Regiunilor este format din reprezentanți ai colectivităților regionale și locale care sunt fie titularii unui mandat electoral în cadrul unei autorități regionale sau locale, fie răspund din punct de vedere politic în fața unei adunări alese.

(2)

La 10 decembrie 2019, Consiliul a adoptat Decizia (UE) 2019/2157 (2) de numire a membrilor și a supleanților în cadrul Comitetului Regiunilor pentru perioada 26 ianuarie 2020-25 ianuarie 2025.

(3)

Trei locuri de membru în Comitetul Regiunilor au devenit vacante ca urmare a demisiei dlui Samuel GONZALEZ WESTLING, a dnei Ulrika LANDERGREN și a dlui Tomas RISTE.

(4)

Două locuri de supleant în Comitetul Regiunilor au devenit vacante ca urmare a demisiei dnei Emma NOHRÉN și a dlui Alexander WENDT.

(5)

Guvernul suedez a propus următorii reprezentanți ai colectivităților locale care sunt titularii unui mandat electoral în cadrul unei autorități locale pentru calitatea de membri în Comitetul Regiunilor pentru durata rămasă a mandatului actual, care se încheie la 25 ianuarie 2025: Dna Marta AGUIRRE, Ledamot i kommunfullmäktige, Sigtuna kommun (membru al Consiliului Municipal, municipalitatea Sigtuna), dl Pär LÖFSTRAND, Ledamot i kommunfullmäktige, Östersunds kommun (membru al Consiliului Municipal, municipalitatea Östersund) și, pe baza unui mandat electoral diferit, dl Tomas RISTE, Ledamot i kommunfullmäktige i Karlstads kommun (membru al Consiliului Municipal, municipalitatea Karlstad).

(6)

Guvernul suedez a propus următorii reprezentanți ai colectivităților regionale care sunt titularii unui mandat electoral în cadrul unei autorități regionale pentru calitatea de supleanți în Comitetul Regiunilor pentru durata rămasă a mandatului actual, care se încheie la 25 ianuarie 2025: Dna Mätta IVARSSON, Ledamot i regionfullmäktige, Region Skåne (membru al Consiliului Districtual, regiunea Skåne) și dl Kristoffer TAMSONS, Ledamot i regionfullmäktige, Region Stockholm (membru al Consiliului Districtual, regiunea Stockholm),

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Următorii reprezentanți ai colectivităților locale sau regionale care sunt titulari ai unui mandat electoral sunt numiți în Comitetul Regiunilor pentru durata rămasă a mandatului actual, care se încheie la 25 ianuarie 2025:

(a)

în calitatea de membri:

dna Marta AGUIRRE, Ledamot i kommunfullmäktige, Sigtuna kommun (membru al Consiliului Municipal, municipalitatea Sigtuna);

dl Pär LÖFSTRAND, Ledamot i kommunfullmäktige, Östersunds kommun (membru al Consiliului Municipal, municipalitatea Östersund);

dl Tomas RISTE, Ledamot i kommunfullmäktige i Karlstads kommun (membru al Consiliului Municipal, municipalitatea Karlstad) (schimbare de mandat),

precum și

(b)

în calitatea de supleanți:

dna Mätta IVARSSON, Ledamot i regionfullmäktige, Region Skåne (membru al Consiliului Districtual, regiunea Skåne);

dl Kristoffer TAMSONS, Ledamot i regionfullmäktige, Region Stockholm (membru al Consiliului Districtual, regiunea Stockholm).

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Adoptată la Bruxelles, 30 ianuarie 2023.

Pentru Consiliu

Președintele

P. KULLGREN


(1)  JO L 139, 27.5.2019, p. 13.

(2)  Decizia (UE) 2019/2157 a Consiliului din 10 decembrie 2019 de numire a membrilor și a supleanților în cadrul Comitetului Regiunilor pentru perioada 26 ianuarie 2020-25 ianuarie 2025 (JO L 327, 17.12.2019, p. 78).


3.2.2023   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 32/60


DECIZIA (PESC) 2023/229 A CONSILIULUI

din 2 februarie 2023

de modificare a Deciziei (PESC) 2022/339 privind o măsură de asistență în cadrul Instrumentului european pentru pace în sprijinul forțelor armate ucrainene

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 28 alineatul (1) și articolul 41 alineatul (2),

având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,

întrucât:

(1)

La 28 februarie 2022, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2022/339 (1), prin care s-a instituit o măsură de asistență cu o valoare de referință financiară de 50 000 000 EUR destinată să acopere finanțarea furnizării către forțele armate ucrainene de echipamente și materiale care nu sunt concepute pentru a aplica o forță letală, cum ar fi echipamente individuale de protecție, truse de prim ajutor și combustibili.

(2)

La 23 martie 2022, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2022/472 (2), prin care s-a modificat Decizia (PESC) 2022/339, majorându-se valoarea de referință financiară la 100 000 000 EUR.

(3)

La 13 aprilie 2022, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2022/637 (3), prin care s-a modificat Decizia (PESC) 2022/339, majorându-se valoarea de referință financiară la 150 000 000 EUR.

(4)

La 23 mai 2022, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2022/810 (4), prin care s-a modificat Decizia (PESC) 2022/339, majorându-se valoarea de referință financiară la 160 000 000 EUR.

(5)

La 21 iulie 2022, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2022/1284 (5), prin care s-a modificat Decizia (PESC) 2022/339, majorându-se valoarea de referință financiară la 170 000 000 EUR.

(6)

La 17 octombrie 2022, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2022/1972 (6), prin care s-a modificat Decizia (PESC) 2022/339, majorându-se valoarea de referință financiară la 180 000 000 EUR.

(7)

Având în vedere agresiunea armată în curs a Federației Ruse împotriva Ucrainei, valoarea de referință financiară ar trebui majorată cu un cuantum suplimentar de 200 000 000 EUR, destinat să acopere finanțarea furnizării către forțele armate ucrainene de echipamente și materiale care nu sunt concepute pentru a aplica o forță letală, cum ar fi echipamente individuale de protecție, truse de prim ajutor și combustibili.

(8)

Prin urmare, Decizia (PESC) 2022/339 ar trebui să fie modificată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE

Articolul 1

Decizia (PESC) 2022/339 se modifică după cum urmează:

1.

La articolul 1, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   Pentru atingerea obiectivului prevăzut la alineatul (2), măsura de asistență finanțează furnizarea către forțele armate ucrainene de echipamente și materiale care nu sunt concepute pentru a aplica o forță letală, cum ar fi echipamente individuale de protecție, truse de prim ajutor și combustibili, precum și întreținerea, repararea și reabilitarea echipamentelor și materialelor finanțate în cadrul IEP care nu sunt concepute pentru a aplica o forță letală și a echipamentelor identice, astfel cum a solicitat Ucraina.”

2.

La articolul 2, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Valoarea de referință financiară destinată acoperirii cheltuielilor referitoare la măsura de asistență este de 380 000 000 EUR.”

3.

La articolul 2, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   În conformitate cu articolul 29 alineatul (5) din Decizia (PESC) 2021/509, administratorul pentru măsuri de asistență poate solicita, în urma adoptării prezentei decizii, contribuții de până la 380 000 000 EUR. Fondurile solicitate de administratorul pentru măsuri de asistență sunt utilizate numai pentru a plăti cheltuielile în cadrul limitelor autorizate de comitetul înființat prin Decizia (PESC) 2021/509 în bugetele rectificative și anuale aferente care corespund măsurii de asistență.”

4.

La articolul 2, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4)   Cheltuielile legate de punerea în aplicare a măsurii de asistență sunt eligibile începând cu 1 ianuarie 2022 și până la o dată care urmează să fie stabilită de Consiliu. Cheltuielile eligibile maxime efectuate înainte de 11 martie 2022 sunt de 50 000 000 EUR. Cuantumul de 220 000 000 EUR este eligibil de la 21 iulie 2022. Cheltuielile legate de întreținere și reparații sunt eligibile de la 17 octombrie 2022. Cheltuielile legate de reabilitare sunt eligibile de la 2 februarie 2023.”

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Adoptată la Bruxelles, 2 februarie 2023.

Pentru Consiliu

Președintele

J. ROSWALL


(1)  Decizia (PESC) 2022/339 a Consiliului din 28 februarie 2022 privind o măsură de asistență în cadrul Instrumentului european pentru pace în sprijinul forțelor armate ucrainene (JO L 61, 28.2.2022, p. 1).

(2)  Decizia (PESC) 2022/472 a Consiliului din 23 martie 2022 de modificare a Deciziei (PESC) 2022/339 privind o măsură de asistență în cadrul Instrumentului european pentru pace în sprijinul forțelor armate ucrainene (JO L 96, 24.3.2022, p. 45).

(3)  Decizia (PESC) 2022/637 a Consiliului din 13 aprilie 2022 de modificare a Deciziei (PESC) 2022/339 privind o măsură de asistență în sprijinul forțelor armate ucrainene în cadrul Instrumentului european pentru pace (JO L 117, 19.4.2022, p. 36).

(4)  Decizia (PESC) 2022/810 a Consiliului din 23 mai 2022 de modificare a Deciziei (PESC) 2022/339 privind o măsură de asistență în cadrul Instrumentului european pentru pace în sprijinul forțelor armate ucrainene (JO L 145, 24.5.2022, p. 42).

(5)  Decizia (PESC) 2022/1284 a Consiliului din 21 iulie 2022 de modificare a Deciziei (PESC) 2022/339 privind o măsură de asistență în cadrul Instrumentului european pentru pace în sprijinul forțelor armate ucrainene (JO L 195, 22.7.2022, p. 91).

(6)  Decizia (PESC) 2022/1972 a Consiliului din 17 octombrie 2022 de modificare a Deciziei (PESC) 2022/339 privind o măsură de asistență în cadrul Instrumentului european pentru pace în sprijinul forțelor armate ucrainene (JO L 270, 18.10.2022, p. 97).


3.2.2023   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 32/62


DECIZIA (PESC) 2023/230 A CONSILIULUI

din 2 februarie 2023

de modificare a Deciziei (PESC) 2022/338 privind o măsură de asistență în cadrul Instrumentului european pentru pace în vederea furnizării de echipamente militare și de platforme concepute pentru a aplica o forță letală către forțele armate ucrainene

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 28 alineatul (1) și articolul 41 alineatul (2),

având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,

întrucât:

(1)

La 28 februarie 2022, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2022/338 (1), prin care s-a instituit o măsură de asistență cu o valoare de referință financiară de 450 000 000 EUR destinată să acopere furnizarea către forțele armate ucrainene de echipamente militare și de platforme concepute pentru a aplica o forță letală.

(2)

La 23 martie 2022, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2022/471 (2), prin care s-a modificat Decizia (PESC) 2022/338, majorându-se valoarea de referință financiară la 900 000 000 EUR.

(3)

La 13 aprilie 2022, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2022/636 (3), prin care s-a modificat Decizia (PESC) 2022/338, majorându-se valoarea de referință financiară la 1 350 000 000 EUR.

(4)

La 23 mai 2022, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2022/809 (4), prin care s-a modificat Decizia (PESC) 2022/338, majorându-se valoarea de referință financiară la 1 840 000 000 EUR.

(5)

La 21 iulie 2022, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2022/1285 (5), prin care s-a modificat Decizia (PESC) 2022/338, majorându-se valoarea de referință financiară la 2 330 000 000 EUR.

(6)

La 17 octombrie 2022, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2022/1971 (6), prin care s-a modificat Decizia (PESC) 2022/338, majorându-se valoarea de referință financiară la 2 820 000 000 EUR.

(7)

Având în vedere agresiunea armată în curs a Federației Ruse împotriva Ucrainei, valoarea de referință financiară ar trebui majorată cu un cuantum suplimentar de 300 000 000 EUR.

(8)

Prin urmare, Decizia (PESC) 2022/338 ar trebui să fie modificată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE

Articolul 1

Decizia (PESC) 2022/338 se modifică după cum urmează:

1.

La articolul 1, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   Pentru atingerea obiectivului prevăzut la alineatul (2), măsura de asistență finanțează furnizarea către forțele armate ucrainene de echipamente militare și de platforme concepute pentru a aplica o forță letală, precum și întreținerea, repararea și reabilitarea echipamentelor militare și a platformelor concepute pentru a aplica o forță letală finanțate în cadrul IEP și a echipamentelor identice de către personal militar în cadrul unor baze militare sau în cadrul unor forme mixte de cooperare civilo-militară sau în fabrici, astfel cum a solicitat Ucraina.”

2.

La articolul 2, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Valoarea de referință financiară destinată acoperirii cheltuielilor referitoare la măsura de asistență este de 3 120 000 000 EUR.”

3.

La articolul 2, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   În conformitate cu articolul 29 alineatul (5) din Decizia (PESC) 2021/509, administratorul pentru măsuri de asistență poate solicita, în urma adoptării prezentei decizii, contribuții de până la 3 120 000 000 EUR. Fondurile solicitate de administratorul pentru măsuri de asistență sunt utilizate numai pentru a plăti cheltuielile în cadrul limitelor autorizate de comitetul înființat prin Decizia (PESC) 2021/509 în bugetele rectificative și anuale aferente care corespund măsurii de asistență.”

4.

La articolul 2, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4)   Cheltuielile legate de punerea în aplicare a măsurii de asistență sunt eligibile începând cu 1 ianuarie 2022 și până la o dată care urmează să fie stabilită de Consiliu. Cheltuielile eligibile maxime efectuate înainte de 11 martie 2022 sunt de 450 000 000 EUR. Cuantumul de 1 280 000 000 EUR este eligibil de la 21 iulie 2022. Cheltuielile legate de întreținere și reparații sunt eligibile de la 17 octombrie 2022. Cheltuielile legate de reabilitare sunt eligibile de la 2 februarie 2023.”

5.

La articolul 4 alineatul (4), litera (j) se înlocuiește cu următorul text:

„(j)

Ministerul Apărării, Ministerul Federal al Afacerilor Externe și Ministerul Federal al Afacerilor Interne și Comunității ale Germaniei;”.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Adoptată la Bruxelles, 2 februarie 2023.

Pentru Consiliu

Președintele

J. ROSWALL


(1)  Decizia (PESC) 2022/338 a Consiliului din 28 februarie 2022 privind o măsură de asistență în cadrul Instrumentului european pentru pace în vederea furnizării de echipamente militare și de platforme concepute pentru a aplica o forță letală către forțele armate ucrainene (JO L 60, 28.2.2022, p. 1).

(2)  Decizia (PESC) 2022/471 a Consiliului din 23 martie 2022 de modificare a Deciziei (PESC) 2022/338 privind o măsură de asistență în cadrul Instrumentului european pentru pace în vederea furnizării de echipamente militare și de platforme concepute pentru a aplica o forță letală către forțele armate ucrainene (JO L 96, 24.3.2022, p. 43).

(3)  Decizia (PESC) 2022/636 a Consiliului din 13 aprilie 2022 de modificare a Deciziei (PESC) 2022/338 privind o măsură de asistență în cadrul Instrumentului european pentru pace în vederea furnizării de echipamente militare și de platforme concepute pentru a aplica o forță letală către forțele armate ucrainene (JO L 117, 19.4.2022, p. 34).

(4)  Decizia (PESC) 2022/809 a Consiliului din 23 mai 2022 de modificare a Deciziei (PESC) 2022/338 privind o măsură de asistență în cadrul Instrumentului european pentru pace în vederea furnizării de echipamente militare și de platforme concepute pentru a aplica o forță letală către forțele armate ucrainene (JO L 145, 24.5.2022, p. 40).

(5)  Decizia (PESC) 2022/1285 a Consiliului din 21 iulie 2022 de modificare a Deciziei (PESC) 2022/338 privind o măsură de asistență în cadrul Instrumentului european pentru pace în vederea furnizării de echipamente militare și de platforme concepute pentru a aplica o forță letală către forțele armate ucrainene (JO L 195, 22.7.2022, p. 93).

(6)  Decizia (PESC) 2022/1971 a Consiliului din 17 octombrie 2022 de modificare a Deciziei (PESC) 2022/338 privind o măsură de asistență în cadrul Instrumentului european pentru pace în vederea furnizării de echipamente militare și de platforme concepute pentru a aplica o forță letală către forțele armate ucrainene (JO L 270, 18.10.2022, p. 95).


3.2.2023   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 32/64


DECIZIA (PESC) 2023/231 A CONSILIULUI

din 2 februarie 2023

privind o măsură de asistență în cadrul Instrumentului european pentru pace în vederea sprijinirii forțelor armate ucrainene instruite în cadrul misiunii de asistență militară a Uniunii Europene în sprijinul Ucrainei

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 28 alineatul (1) și articolul 41 alineatul (2),

având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,

întrucât:

(1)

Prin Decizia (PESC) 2021/509 a Consiliului (1) a fost instituit Instrumentul european pentru pace (IEP) pentru finanțarea de către statele membre a acțiunilor Uniunii din cadrul politicii externe și de securitate comune (PESC) în vederea menținerii păcii, a prevenirii conflictelor și a consolidării securității internaționale în conformitate cu articolul 21 alineatul (2) litera (c) din tratat. În special, în conformitate cu articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctul (i) din Decizia (PESC) 2021/509, IEP poate fi utilizat pentru finanțarea unor măsuri de asistență, precum acțiunile de consolidare a capacităților statelor terțe și ale organizațiilor regionale și internaționale legate de chestiuni militare și de apărare.

(2)

Intensificarea dialogului și aprofundarea cooperării în domeniul securității și al apărării reprezintă unul dintre principalele obiective ale Acordului de asociere dintre Uniune și Ucraina (2). Cooperarea consolidată în domeniul politicii de securitate și apărare comune (PSAC) și alinierea la PESC, între Uniune și Ucraina, s-au numărat printre rezultatele celui de al 22-lea summit dintre Uniunea Europeană și Ucraina din 6 octombrie 2020, acestea fiind întărite în continuare cu ocazia celui de al 23-lea summit dintre Uniunea Europeană și Ucraina care a avut loc la Kiev la 12 octombrie 2021.

(3)

Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei începută în 2014 s-a intensificat dramatic în februarie 2022, odată cu invadarea neprovocată a Ucrainei. Forțele armate ucrainene continuă să apere integritatea teritorială a Ucrainei și să își protejeze civilii cu resursele limitate disponibile.

(4)

La 30 septembrie 2022, ministrul afacerilor externe și ministrul apărării din Ucraina au salutat împreună sprijinul Uniunii pentru forțele armate ucrainene și au solicitat Uniunii să lanseze o misiune de asistență militară a Uniunii Europene în sprijinul Ucrainei (EUMAM Ucraina) în vederea consolidării capabilităților forțelor armate ucrainene.

(5)

La 17 octombrie 2022, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2022/1968 privind o misiune de asistență militară a Uniunii Europene în sprijinul Ucrainei (3). Astfel cum se subliniază în decizia respectivă, misiunea face parte din abordarea integrată a UE în ceea ce privește acordarea de sprijin Ucrainei, care include măsuri de asistență în sprijinul forțelor armate ucrainene.

(6)

EUMAM Ucraina va fi însărcinată cu punerea în aplicare a măsurii de asistență. Aceasta urmează să fie responsabilă de rambursarea costului kiturilor individuale de pregătire și a oricăror alte echipamente și materiale care nu sunt concepute pentru a aplica o forță letală furnizate de statele membre pentru a sprijini activitățile de instruire. Va fi necesară o coordonare strânsă între Statul-Major al UE, EUMAM Ucraina și alte comandamente ale misiunii, precum și între statele membre implicate în activitățile de instruire.

(7)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din Decizia (PESC) 2022/1968, kiturile individuale de pregătire nu se mai consideră ca fiind costuri comune atunci când sunt furnizate în temeiul unei măsuri de asistență din cadrul IEP.

(8)

Măsura de asistență urmează să fie pusă în aplicare luând în considerare principiile și cerințele prevăzute în Decizia (PESC) 2021/509, în special cu respectarea Poziției comune 2008/944/PESC a Consiliului (4) și în conformitate cu normele de execuție a veniturilor și cheltuielilor finanțate din cadrul IEP.

(9)

Consiliul își reafirmă hotărârea de a proteja, a promova și a respecta drepturile omului, libertățile fundamentale și principiile democratice și de a consolida statul de drept și buna guvernanță în concordanță cu Carta Organizației Națiunilor Unite, cu Declarația Universală a Drepturilor Omului și cu dreptul internațional, în special cu dreptul internațional al drepturilor omului și cu dreptul internațional umanitar,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Instituire, obiective, domeniu de aplicare și durată

(1)   Se instituie o măsură de asistență în beneficiul Ucrainei (denumită în continuare „beneficiarul”), care urmează să fie finanțată în cadrul Instrumentului european pentru pace (IEP) (denumită în continuare „măsura de asistență”).

(2)   Obiectivul măsurii de asistență este de a sprijini consolidarea capacităților forțelor armate ucrainene de către misiunea de asistență militară a Uniunii Europene în sprijinul Ucrainei (EUMAM Ucraina), pentru a permite forțelor armate ucrainene să apere integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei, precum și să protejeze populația civilă împotriva agresiunii militare în curs.

(3)   În vederea atingerii obiectivului stabilit la alineatul (2), măsura de asistență finanțează furnizarea de către statele membre de:

(a)

echipamente și materiale care nu sunt concepute pentru a aplica o forță letală, necesare pentru a îndeplini cerințele operaționale ale EUMAM Ucraina și solicitate de Ucraina; și

(b)

servicii, inclusiv transportul, custodia, întreținerea și repararea articolelor menționate la litera (a) puse la dispoziție de statele membre în scopul instruirii în cadrul EUMAM Ucraina.

(4)   La încheierea instruirii sau la încetarea EUMAM Ucraina, custodia echipamentelor și a materialelor care nu sunt concepute pentru a aplica o forță letală care au fost furnizate în cadrul prezentei măsuri de asistență se transferă înapoi beneficiarului. În funcție de nevoile Ucrainei, articolele din kiturile individuale pot fi transferate înapoi beneficiarului după ce au fost utilizate la instruire.

(5)   Durata măsurii de asistență este de 24 de luni de la data adoptării prezentei decizii sau până la expirarea deciziei de instituire a EUMAM Ucraina, oricare dintre aceste date survine prima.

Articolul 2

Dispoziții financiare

(1)   Valoarea de referință financiară destinată acoperirii cheltuielilor referitoare la măsura de asistență este de 45 000 000 EUR.

(2)   Toate cheltuielile sunt gestionate în conformitate cu normele de execuție a veniturilor și cheltuielilor aferente operațiilor finanțate în cadrul IEP.

(3)   În conformitate cu articolul 29 alineatul (5) din Decizia (PESC) 2021/509, administratorul pentru operații poate solicita contribuții de până la 45 000 000 EUR în urma adoptării prezentei decizii. Fondurile solicitate de administratorul pentru operații sunt utilizate numai pentru a plăti cheltuielile în cadrul limitelor autorizate de comitetul constituit prin Decizia (PESC) 2021/509 în bugetul rectificativ aferent corespunzător măsurii de asistență.

(4)   Cheltuielile legate de punerea în aplicare a măsurii de asistență sunt eligibile de la data lansării EUMAM Ucraina. Cheltuielile legate de kiturile individuale de pregătire sunt eligibile în cadrul prezentei măsuri de asistență de la data intrării în vigoare a prezentei decizii.

Articolul 3

Acorduri cu beneficiarul

(1)   Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate („Înaltul Reprezentant”) încheie cu beneficiarul acordurile necesare pentru a asigura că acesta respectă cerințele și condițiile stabilite prin prezenta decizie, ca o condiție pentru acordarea de sprijin în cadrul măsurii de asistență.

(2)   Acordurile menționate la alineatul (1) includ dispoziții care obligă beneficiarul să garanteze:

(a)

respectarea de către unitățile forțelor armate ucrainene sprijinite prin intermediul măsurii de asistență a dreptului internațional relevant, în special a dreptului internațional al drepturilor omului și a dreptului internațional umanitar;

(b)

utilizarea corectă și eficientă a oricăror active furnizate în cadrul măsurii de asistență în scopurile pentru care au fost furnizate;

(c)

întreținerea suficientă a oricăror active furnizate în cadrul măsurii de asistență pentru a asigura utilizabilitatea acestora și disponibilitatea lor operațională pe durata ciclului lor de viață;

(d)

faptul că niciun activ furnizat în cadrul măsurii de asistență nu va fi pierdut sau transferat, la sfârșitul ciclului său de viață, fără consimțământul comitetului instrumentului constituit în temeiul Deciziei (PESC) 2021/509 către alte persoane sau entități decât cele identificate în acordurile menționate la alineatul (1).

(3)   Acordurile menționate la alineatul (1) includ dispoziții cu privire la suspendarea și încetarea sprijinului acordat în cadrul măsurii de asistență în cazul în care beneficiarul este găsit vinovat de încălcarea obligațiilor prevăzute la alineatul (2).

Articolul 4

Punere în aplicare

(1)   Înaltul Reprezentant este responsabil de asigurarea punerii în aplicare a prezentei decizii în conformitate cu Decizia (PESC) 2021/509 și cu normele de execuție a veniturilor și cheltuielilor finanțate în cadrul IEP și în conformitate cu cadrul metodologic integrat pentru evaluarea și identificarea măsurilor și controalelor necesare pentru măsurile de asistență din cadrul IEP.

(2)   Activitățile menționate la articolul 1 alineatul (3), referitoare la rambursarea și monitorizarea echipamentelor și materialelor care nu sunt concepute pentru a aplica o forță letală furnizate de statele membre, sunt desfășurate de EUMAM Ucraina.

Articolul 5

Monitorizare, control și evaluare

(1)   Înaltul Reprezentant monitorizează respectarea de către beneficiar a obligațiilor prevăzute la articolul 3. Această monitorizare se utilizează pentru a asigura cunoașterea contextului și a riscurilor de încălcare a obligațiilor stabilite în conformitate cu articolul 3 și contribuie la prevenirea unor astfel de încălcări, inclusiv încălcări ale dreptului internațional al drepturilor omului și ale dreptului internațional umanitar de către unități ale forțelor armate ucrainene sprijinite în cadrul măsurii de asistență.

(2)   Controlul echipamentelor după expediere se organizează în concordanță cu cadrul metodologic integrat pentru evaluarea și identificarea măsurilor și controalelor necesare pentru măsurile de asistență în cadrul IEP.

(3)   Înaltul Reprezentant efectuează o evaluare finală la încheierea măsurii de asistență pentru a stabili dacă măsura de asistență a contribuit la atingerea obiectivului menționat la articolul 1 alineatul (2).

Articolul 6

Raportare

Pe durata punerii în aplicare, Înaltul Reprezentant prezintă Comitetului politic și de securitate (COPS) rapoarte semestriale privind punerea în aplicare a măsurii de asistență, în conformitate cu articolul 63 din Decizia (PESC) 2021/509. Administratorul pentru operații, cu sprijinul comandantului misiunii, informează periodic comitetul instrumentului constituit prin Decizia (PESC) 2021/509 cu privire la execuția veniturilor și cheltuielilor în conformitate cu articolul 38 din respectiva decizie.

Articolul 7

Suspendare și încetare

(1)   COPS poate decide să suspende integral sau parțial punerea în aplicare a măsurii de asistență, în conformitate cu articolul 64 din Decizia (PESC) 2021/509.

(2)   COPS poate recomanda, de asemenea, încetarea măsurii de asistență de către Consiliu.

Articolul 8

Intrare în vigoare

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Adoptată la Bruxelles, 2 februarie 2023.

Pentru Consiliu

Președintele

J. ROSWALL


(1)  Decizia (PESC) 2021/509 a Consiliului din 22 martie 2021 de instituire a Instrumentului european pentru pace și de abrogare a Deciziei (PESC) 2015/528 (JO L 102, 24.3.2021, p. 14).

(2)  Acord de asociere între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte (JO L 161, 29.5.2014, p. 3).

(3)  Decizia (PESC) 2022/1968 a Consiliului din 17 octombrie 2022 privind o misiune de asistență militară a Uniunii Europene în sprijinul Ucrainei (EUMAM Ucraina) (JO L 270, 18.10.2022, p. 85).

(4)  Poziția comună 2008/944/PESC a Consiliului din 8 decembrie 2008 de definire a normelor comune care reglementează controlul exporturilor de tehnologie și echipament militar (JO L 335, 13.12.2008, p. 99).


3.2.2023   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 32/68


DECIZIA (UE) 2023/232 A COMISIEI

din 25 iulie 2022

privind ajutorul de stat SA.55208 (2020/C) (ex 2022/NN) pus în aplicare de Cehia pentru Poșta Cehă

[notificată cu numărul C(2022) 5136]

(Numai versiunea în limba engleză este autentică)

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 108 alineatul (2) primul paragraf,

având în vedere Acordul privind Spațiul Economic European, în special articolul 62 alineatul (1) litera (a),

după ce părțile interesate au fost invitate să își prezinte observațiile în conformitate cu dispozițiile menționate și având în vedere observațiile acestora,

întrucât:

1.   PROCEDURĂ

(1)

La 18 ianuarie 2018, autoritățile cehe au transmis o notificare prealabilă referitoare la compensația acordată Poștei Cehe pentru îndeplinirea obligației de serviciu universal (OSU) în domeniul serviciilor poștale în perioada 2018-2022. La 8 martie 2019, în urma discuțiilor privind notificarea prealabilă, în special cu privire la metodologia costului net evitat („CNE”), autoritățile cehe au retras această notificare prealabilă.

(2)

La 20 august 2019, autoritățile cehe au transmis din nou o notificare prealabilă referitoare la compensația acordată Poștei Cehe pentru îndeplinirea OSU în perioada 2018-2022 („măsura”). În comparație cu notificarea prealabilă din 18 ianuarie 2018, măsura a fost modificată în special în ceea ce privește calcularea CNE.

(3)

La 8 și la 22 noiembrie 2019, Comisia a primit două plângeri oficiale din partea a doi concurenți ai Poștei Cehe, Zásilkovna s.r.o. („Zàsilkovna”) și První Novinová Společnost a.s. („PNS”, fostă „Mediaservis”). Plângerile au fost înregistrate cu numerele SA.55686 (2019/FC) și, respectiv, SA.55497 (2019/FC) (1).

(4)

Plângerile au fost transmise autorităților cehe la 4 decembrie 2019. Autoritățile cehe au răspuns prin scrisoarea din 31 ianuarie 2020.

(5)

La 28 ianuarie 2020, autoritățile cehe au notificat compensația care urma să fie acordată Poștei Cehe pentru îndeplinirea OSU în perioada 2018-2022.

(6)

La 12 martie 2020, Comisia a solicitat autorităților cehe informații suplimentare, la care acestea au răspuns prin scrisoarea din 24 aprilie 2020.

(7)

Prin scrisoarea din 23 iunie 2020, Comisia a informat autoritățile cehe în legătură cu decizia sa de a iniția procedura prevăzută la articolul 108 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („TFUE”) cu privire la ajutor (2) („decizia de inițiere a procedurii”). Comisia a solicitat autorităților cehe să își prezinte observațiile și să furnizeze toate informațiile care ar putea contribui la evaluarea ajutorului și, de asemenea, a invitat toate părțile interesate să își prezinte observațiile cu privire la ajutor.

(8)

Comisia a primit observații cu privire la decizia de inițiere a procedurii din partea autorităților cehe și a Poștei Cehe prin scrisoarea din 24 iulie 2020.

(9)

Comisia a primit observații cu privire la decizia de inițiere a procedurii din partea societății Zàsilkovna prin scrisoarea din 2 octombrie 2020 și din partea PNS prin scrisoarea din 3 octombrie 2020.

(10)

La 9 noiembrie 2020, Comisia a transmis autorităților cehe comentariile formulate de toate părțile terțe.

(11)

Autoritățile cehe și-au prezentat observațiile cu privire la comentariile formulate de părțile terțe prin scrisoarea din 3 februarie 2021.

(12)

La 9 iulie 2021, serviciile Comisiei au trimis o scrisoare către Zàsilkovna și PNS, informându-le că vor fi închise cazurile SA.55686 (2019/FC) și SA.55497 (2019/FC) și că procedura oficială de investigare va fi derulată în comun sub numărul de caz SA.55208 (2020/C). Prin urmare, observațiile și informațiile furnizate împreună cu plângerile în cazurile SA.55686 (2019/FC) și SA.55497 (2019/FC) vor fi examinate în contextul procedurii oficiale de investigare SA.55208 (2020/C).

(13)

La 12 noiembrie 2021, Comisia a solicitat autorităților cehe informații suplimentare. Autoritățile cehe au răspuns prin scrisoarea din 10 decembrie 2021.

(14)

La 2 decembrie 2021, Zàsilkovna a transmis Comisiei observații suplimentare.

(15)

La 17 februarie 2022 și la 29 martie 2022, Comisia a solicitat clarificări cu privire la informațiile prezentate de autoritățile cehe prin scrisoarea din 10 decembrie 2021. Autoritățile cehe au răspuns prin scrisorile din 16 martie 2022 și, respectiv, 1 aprilie 2022.

(16)

Cehia acceptă, în mod excepțional, să renunțe la drepturile care decurg de la articolul 342 din TFUE, coroborat cu articolul 3 din Regulamentul nr. 1/1958 (3) și își exprimă acordul privind adoptarea și comunicarea prezentei decizii în limba engleză.

2.   DESCRIEREA DETALIATĂ A MĂSURII/AJUTORULUI

2.1.   Beneficiarul: Poșta Cehă

(17)

Unicul beneficiar al măsurii este Poșta Cehă, care este principalul operator poștal din Cehia.

(18)

Poșta Cehă este deținută integral de stat și a fost înființată în 1993 de Ministerul Economiei din Republica Cehă, în conformitate cu Legea privind întreprinderile de stat (4). Statutul său juridic și statutul privind proprietatea sunt reglementate de Legea privind întreprinderile de stat (5).

(19)

Pe lângă serviciile poștale, Poșta Cehă oferă și o serie de alte servicii, de exemplu servicii financiare (servicii bancare, servicii de procesare a numerarului și servicii legate de plata pensiilor).

(20)

În pofida liberalizării pieței poștale din Cehia la 1 ianuarie 2013, concurența pe piața corespondenței nu s-a dezvoltat în mod semnificativ. Cei mai importanți concurenți ai Poștei Cehe pe piața corespondenței sunt PNS și Česká distribuční, iar pe piața coletelor sunt PPL CZ (Professional Parcel Logistic), Direct Parcel Distribution CZ (DPD), General Logistics Systems Czech Republic (GLS) și Zásilkovna.

2.2.   Obligația de serviciu universal încredințată Poștei Cehe

(21)

Prin decizia din 12 decembrie 2017 a autorității naționale de reglementare în domeniul poștal, Oficiul Ceh de Telecomunicații („CTO”) (6), Poșta Cehă a fost însărcinată cu îndeplinirea OSU de la 1 ianuarie 2018 până la 31 decembrie 2022.

(22)

Domeniul de aplicare al OSU încredințate Poștei Cehe este prevăzut în legislația națională, și anume în secțiunea 3 punctul 1 din Legea privind serviciile poștale (7), și include:

(a)

livrarea de trimiteri poștale de până la două kilograme (în țară și în străinătate);

(b)

livrarea de colete poștale de până la zece kilograme (în țară și în străinătate);

(c)

livrarea de trimiteri recomandate de până la două kilograme (în țară și în străinătate);

(d)

livrarea de obiecte asigurate de până la zece kilograme (în țară și în străinătate);

(e)

mandate poștale („MP”);

(f)

livrarea gratuită de trimiteri poștale de până la șapte kilograme pentru nevăzători și persoane cu deficiențe de vedere (în țară și în străinătate);

(g)

livrarea de trimiteri poștale din străinătate în cadrul serviciilor menționate la literele (a)-(d) și (f);

(h)

livrarea de colete poștale de până la 20 de kilograme din străinătate;

(i)

livrarea de „pungi M” de până la 30 de kilograme (doar în străinătate și din străinătate); acest serviciu constă în pungi speciale care conțin ziare, periodice, cărți și alte documente tipărite similare pentru același destinatar, la aceeași adresă;

(j)

serviciul de corespondență comercială răspuns internațională: un serviciu care permite colectarea în avans de la expeditor a costurilor de francare pentru o scrisoare de răspuns trimisă către o altă țară; nu este un serviciu poștal independent, deoarece include doar o metodă diferită de plată a prețului pentru trimiterile poștale de până la două kilograme din domeniul de aplicare al OSU;

(k)

cupoane răspuns internaționale: o metodă diferită de francare pentru trimiterile poștale. Cuponul poate fi schimbat cu timbre poștale reprezentând francarea minimă a unei scrisori cu o greutate de până la 20 de grame trimise prin poștă aeriană prioritară către un alt stat membru al Uniunii Poștale Universale.

(23)

În calitate de furnizor de serviciu universal, Poșta Cehă este obligată să asigure accesul la toate serviciile universale poștale, la prețuri accesibile, pe întregul teritoriu al Cehiei și cel puțin o dată în fiecare zi lucrătoare.

(24)

Temeiul juridic pentru furnizarea OSU este următorul:

(a)

Legea nr. 29/2000 Coll. privind serviciile poștale și de modificare a anumitor legi („Legea privind serviciile poștale”);

(b)

decizia din 12 decembrie 2017 (8) a CTO, prin care Poșta Cehă a fost însărcinată cu îndeplinirea OSU de la 1 ianuarie 2018 până la 31 decembrie 2022;

(c)

Ordonanța Guvernului nr. 178/2015 Coll. privind stabilirea numărului minim de locuri de muncă pentru furnizarea serviciilor universale (9);

(d)

Decretul nr. 464/2012 Coll. privind stabilirea specificațiilor serviciilor universale individuale și a cerințelor de bază referitoare la calitate pentru furnizarea acestora;

(e)

Decretul nr. 465/2012 Coll. privind metoda de a ține conturi separate pentru costurile și veniturile deținătorului de licență poștală; și

(f)

Decretul nr. 466/2012 Coll. privind metoda utilizată de CTO pentru a calcula costurile nete ale îndeplinirii obligației de a furniza servicii universale.

2.3.   Sistemul informatic de „cutii de date” (Databoxes Information System – „DBIS”)

(25)

Poșta Cehă este însărcinată, de asemenea, cu furnizarea sistemului informatic de cutii de date („DBIS”) în perioada 2018-2022. La 2 februarie 2018, Comisia a adoptat o decizie (10) prin care a concluzionat că compensația pentru suma de 2,3 miliarde CZK (85,1 milioane EUR) care urmează să fie acordată Poștei Cehe pentru furnizarea DBIS în perioada 2018-2022 constituie ajutor de stat compatibil cu piața internă în temeiul Cadrului pentru SIEG 2012 (11).

(26)

DBIS este un canal electronic pentru comunicarea internă în cadrul administrației publice și pentru comunicarea securizată între administrația publică și cetățeni și întreprinderi, care, în unele cazuri, înlocuiește serviciile poștale convenționale, cum ar fi poșta recomandată.

2.4.   Măsura notificată și mecanismul de compensare pentru OSU

2.4.1.   Domeniul de aplicare al notificării și cuantumul compensației

(27)

Măsura notificată se referă la finanțarea publică pentru îndeplinirea de către Poșta Cehă a OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe (a se vedea considerentul 22) în perioada 2018-2022, care urmează să fie acordată în temeiul Legii privind serviciile poștale. În conformitate cu secțiunea 34e punctul 3 din Legea privind serviciile poștale, CTO nu poate transfera fonduri pentru a plăti costurile nete preliminare sau costurile nete care reprezintă o sarcină financiară injustă înainte de adoptarea de către Comisie a unei decizii privind compatibilitatea compensației cu piața internă.

(28)

Compensația care urmează să fie acordată Poștei Cehe va depinde de costurile nete ale OSU, verificate de CTO, astfel cum a fost definită aceasta de autoritățile cehe, și este limitată la o sumă maximă de 1,5 miliarde CZK [55,5 milioane EUR (12)] în fiecare an (a se vedea considerentul 33).

2.4.2.   Procedura de stabilire a sumei care urmează să fie acordată cu titlu de compensație

(29)

În conformitate cu secțiunea 34c din Legea privind serviciile poștale, nivelul compensației pentru îndeplinirea OSU pentru fiecare an nu este stabilit în avans, ci este calculat și plătit anual în trei etape.

Etapa 1: Rambursarea costurilor nete provizorii în anul t (egale cu 50 % din costurile nete din anul t-1)

(30)

Pentru costurile nete provizorii suportate într-un anumit an, Poșta Cehă poate depune o cerere de rambursare către CTO în perioada 1 iulie-31 decembrie a anului respectiv (anul t), în conformitate cu secțiunea 34c din Legea privind serviciile poștale. În astfel de cazuri, CTO va emite o decizie de stabilire a costurilor nete provizorii ca fiind egale cu 50 % din costurile nete calculate (utilizând metoda descrisă în secțiunea 8.2.8) pentru anul precedent (anul t-1) pentru care suma a fost verificată. În termen de 30 de zile de la data la care decizia devine definitivă, Cehia va rambursa Poștei Cehe costurile nete provizorii prin intermediul CTO.

Etapa 2: Rambursarea în anul t+1 a costurilor nete rămase suportate în anul t

(31)

Pentru costurile nete reale suportate într-un anumit an, Poșta Cehă poate depune o cerere de rambursare către CTO până la data de 31 august a anului următor (anul t+1), în conformitate cu secțiunea 34d din Legea privind serviciile poștale. CTO va efectua verificarea costului net calculat de Poșta Cehă utilizând metodologia CNE. CTO va stabili, printr-o decizie, costurile nete egale cu valoarea costurilor nete verificate în conformitate cu secțiunea 34b din Legea privind serviciile poștale. Pentru rambursarea costurilor nete, CTO va deduce costurile nete provizorii deja rambursate Poștei Cehe. În cazul în care costurile nete provizorii plătite sunt mai mari decât costurile nete suportate într-un anumit an, Poșta Cehă va rambursa statului diferența.

(32)

CTO verifică originea și valoarea costurilor nete în modul specificat în secțiunea 34b din Legea privind serviciile poștale. În cazul în care, în urma acestei verificări, rezultă că calculul costului net este corect, Poșta Cehă va avea dreptul legal la rambursarea costurilor nete.

Etapa 3: Rambursarea nu poate depăși 1,5 miliarde CZK pentru fiecare an

(33)

CTO verifică costul net al OSU, astfel cum este definit de autoritățile cehe în conformitate cu secțiunea 34b din Legea privind serviciile poștale. Costul net este rambursat până la suma maximă de 1,5 miliarde CZK pentru fiecare an, în conformitate cu secțiunea 34d din Legea privind serviciile poștale, pe baza analizei sarcinii injuste a OSU.

3.   PLÂNGERI

3.1.   Plângerea formulată de Zàsilkovna

(34)

Zàsilkovna, un concurent al Poștei Cehe care își desfășoară activitatea pe piața livrării de colete, susține că Poșta Cehă a beneficiat de ajutor ilegal începând „cel puțin” din 2013. Plângerea depusă de Zàsilkovna este rezumată mai jos.

(35)

Zàsilkovna consideră că actul de atribuire nu este în conformitate cu Cadrul privind SIEG, deoarece metoda de stabilire a cuantumului compensației pentru Poșta Cehă nu este obiectivă și transparentă. Zàsilkovna susține că nici autoritățile cehe, nici Poșta Cehă nu au explicat și nu au publicat detalii cu privire la calculul costului net pe baza căruia a fost stabilit cuantumul compensației.

(36)

Zàsilkovna consideră, de asemenea, că Poșta Cehă a primit resurse financiare excesive drept compensație pentru îndeplinirea OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe, în perioada 2013-2017 și că acest lucru va fi valabil „cu atât mai mult” pentru perioada 2018-2022. În această privință, Zàsilkovna subliniază că limita anuală a sarcinii injuste pentru perioada 2018-2022 a crescut de trei ori, ajungând la 1,5 miliarde CZK, în comparație cu suma acceptată în decizia Comisiei privind compensația pentru îndeplinirea OSU pentru perioada 2013-2017 („Decizia privind îndeplinirea OSU din 2018”) (13). Zàsilkovna consideră că Poșta Cehă utilizează această compensație excesivă pentru a-și subvenționa încrucișat serviciile care nu sunt legate de îndeplinirea OSU, în special pe piața coletelor (14).

(37)

În special, Zàsilkovna consideră că Poșta Cehă primește o compensație excesivă, deoarece alocă îndeplinirii OSU costul integral al rețelei sale de livrare și transport și, prin urmare, nu atribuie în mod corespunzător o cotă din aceste costuri serviciului său Balíkovna (livrarea de colete către alte puncte de preluare decât oficiile poștale) și astfel subvenționează încrucișat acest serviciu din presupusa compensație excesivă pentru îndeplinirea OSU. Potrivit Zàsilkovna, serviciul Balíkovna este oferit „cu mult sub cost”. Zàsilkovna pare să considere că Poșta Cehă a alocat în mod eronat costurile cel puțin din 2013.

(38)

Zàsilkovna își susține argumentul cu privire la prețurile practicate pentru Balíkovna prin referire la prețurile proprii și la cele ale altor concurenți privați practicate pentru livrarea de colete către puncte de preluare (presupuse a fi, toate, mai ridicate). În plus, Zàsilkovna arată că prețurile pentru livrările de colete efectuate de Poșta Cehă către oficiile poștale, un serviciu care, potrivit Zàsilkovna, este foarte asemănător cu serviciul Balíkovna, întrucât cele două au un nivel ridicat de costuri comune și același nivel de eficiență a proceselor, sunt de două-trei ori mai mari.

3.2.   Plângerea formulată de PNS

(39)

PNS susține că Poșta Cehă va fi supracompensată pentru îndeplinirea OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe. PNS susține că scenariul contrafactual al CNE nu este credibil, întrucât reducerea numărului de oficii poștale ar avea o influență semnificativă asupra veniturilor generate de Poșta Cehă din servicii care nu sunt legate de îndeplinirea OSU. PNS susține că scenariul contrafactual ar implica pierderea tuturor veniturilor generate prin servicii care nu sunt legate de îndeplinirea OSU, în valoare de 4,25 miliarde CZK (157,3 milioane EUR) anual, fapt care se presupune că nu este justificat în mod corespunzător de calculele autorităților cehe și ale Poștei Cehe.

(40)

PNS susține, de asemenea, că Poșta Cehă a clasificat în mod eronat anumite servicii drept servicii care nu sunt legate de îndeplinirea OSU și, astfel, a redus în mod artificial veniturile generate de OSU. Acest lucru conduce, potrivit PNS, la majorarea artificială a costului net care ar urma să fie compensat.

(41)

PNS observă, de asemenea, în acest sens, că Legea privind serviciile poștale a fost modificată pentru a crește semnificativ limitele pentru compensarea costurilor nete la 1,5 miliarde CZK (55,5 milioane EUR) pe an, de la o sumă inițială de 500 de milioane CZK (18,5 milioane EUR) pe an. PNS subliniază că, în Decizia privind îndeplinirea OSU din 2018, autoritățile cehe estimaseră costul net al OSU la maximum 984 de milioane CZK (36,4 milioane EUR) pe an, cu mult sub plafonul majorat.

(42)

PNS consideră, de asemenea, că Poșta Cehă a încălcat cerințele de transparență prevăzute în Directiva 97/67/CE a Parlamentului European și a Consiliului (15), în special în anexa 1 partea C paragraful 1, precum și la articolul 7 alineatul (5) din aceasta, prin faptul că a publica doar cuantumul compensației, nu și calculele CNE.

(43)

PNS susține că calculul costurilor nete ale Poștei Cehe nu este în conformitate cu anexa 1 partea B punctul 5 din Directiva 97/67/CE. Acesta din urmă prevede că „calculul se bazează pe costurile alocabile [...] elementelor de servicii identificate care nu pot fi furnizate decât în pierdere sau la costuri diferite de cele practicate în condiții comerciale normale”. PNS consideră, de asemenea, că Poșta Cehă încalcă secțiunea 33 din Legea privind serviciile poștale, care o obligă să ofere servicii care intră în domeniul de aplicare al serviciului universal la prețuri stabilite în funcție de costuri.

(44)

PNS susține că Poșta Cehă oferă reduceri „imense”, de până la 60 %, marilor expeditori, ceea ce duce la prețuri „extrem de scăzute”, sub nivelul costurilor. Potrivit PNS, acest lucru este rezultatul politicii tarifare proprii a Poștei Cehe și nu ar trebui înțeles ca neîncadrându-se în standardele comerciale normale în sensul Directivei 97/67/CE, cu alte cuvinte OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe, nu obligă Poșta Cehă să perceapă prețuri mai mici decât costurile. Prin urmare, calculul compensației Poștei Cehe nu poate lua în considerare eventualele pierderi care rezultă din această practică.

(45)

Pentru a susține acest argument, PNS a oferit un alt exemplu și observă că prețurile pentru serviciile poștale hibride (16) au crescut cu aproape 20 % în 2019, ceea ce înseamnă, în opinia PNS, că fie noul preț este prea ridicat și depășește o marjă de profit rezonabilă, fie prețul anterior, mai mic, nu a fost stabilit în funcție de costuri, întrucât ar fi fost prea scăzut pentru a acoperi costurile.

4.   MOTIVE PENTRU INIȚIEREA PROCEDURII OFICIALE DE INVESTIGARE

(46)

La 23 iunie 2020, Comisia a inițiat procedura oficială de investigare cu privire la compensația pentru îndeplinirea OSU acordată Poștei Cehe pentru perioada 2018-2022, din cauza îndoielilor sale cu privire la compatibilitatea cu piața internă.

(47)

În decizia de inițiere a procedurii, Comisia și-a exprimat mai întâi îndoielile cu privire la domeniul de aplicare al OSU, astfel cum a fost definit de autoritățile cehe. Într-adevăr, OSU încredințată Poștei Cehe, astfel cum este descrisă în considerentul 22, este mai amplă decât serviciile descrise la articolul 3 din Directiva 97/67/CE. În special, Comisia a observat că OSU include ordinele de plată poștale, care nu sunt enumerate la articolul respectiv și sunt menționate în Directiva 2008/6/CE a Parlamentului European și a Consiliului (17) ca servicii suplimentare sau complementare. În plus, Comisia a considerat că publicul nu a fost consultat în mod specific cu privire la includerea ordinelor de plată poștale în domeniul de aplicare al OSU pentru perioada notificată. Ca urmare, Comisia a concluzionat că există îndoieli cu privire la faptul că OSU, astfel cum a fost definită de Cehia în Legea privind serviciile poștale (sau cel puțin ordinele de plată poștale) ar putea fi considerate un SIEG veritabil.

(48)

În al doilea rând și în legătură cu îndoielile referitoare la domeniul de aplicare al OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe, Comisia și-a exprimat, de asemenea, îndoiala cu privire la conformitatea cu normele Uniunii privind achizițiile publice în ceea ce privește atribuirea directă a OSU. Într-adevăr, desemnarea unui furnizor de OSU în temeiul articolului 4 alineatul (2) din Directiva 97/67/CE este posibilă dacă domeniul de aplicare al activităților desfășurate de furnizorul de OSU poate fi considerat un serviciu universal, astfel cum este definit la articolul 3 din directiva menționată.

(49)

În al treilea rând, în decizia de inițiere a procedurii, Comisia și-a exprimat îndoiala cu privire la cuantumul compensației care urmează să fie acordată Poștei Cehe. În această privință, Comisia și-a exprimat îndoiala cu privire la plauzibilitatea elaborării scenariului contrafactual al Poștei Cehe. În special, Comisia avea îndoieli în privința posibilității ca Poșta Cehă să închidă, în scenariul contrafactual, peste 1 000 de oficii pe care le-a utilizat în mod voluntar până la sfârșitul anului 2015. Comisia a observat că simpla intrare în vigoare, în anul 2016, a unui decret de punere în aplicare care împiedica închiderea anumitor oficii poștale nu face, în sine, ca funcționarea acestor oficii poștale să devină o povară și că Poșta Cehă ar fi putut să le închidă în orice moment înainte de intrarea în vigoare a decretului de punere în aplicare, dar a ales să nu facă acest lucru.

(50)

În plus, Comisia și-a exprimat îndoiala cu privire la cuantificarea impactului modificărilor propuse de Poșta Cehă asupra infrastructurii sale poștale și a frecvenței de livrare în scenariul contrafactual. În ceea ce privește cuantificarea efectului asupra cererii în scenariul contrafactual, care rezultă din reducerea infrastructurii (18), autoritățile cehe au efectuat un sondaj care a indicat, printre altele, că 29 % dintre respondenți ar înceta să mai utilizeze Poșta Cehă pentru servicii financiare în cazul în care oficiul poștal pe care îl utilizează în prezent s-ar închide, iar serviciile poștale ar fi, de asemenea, puternic afectate, întrucât 20 % dintre respondenți ar înceta să utilizeze Poșta Cehă pentru a trimite scrisori recomandate. Chiar dacă răspunsurile privind cererea, colectate în urma sondajului, nu ar trebui să conducă neapărat, în consecință, la scăderi ale cererii, potrivit autorităților cehe, în scenariul contrafactual, veniturile provenite din serviciile care nu sunt legate de îndeplinirea OSU ar scădea cu doar 4 %, iar cererea de scrisori recomandate ar scădea cu doar 1,1 %. Având în vedere cele de mai sus, Comisia și-a exprimat îndoiala cu privire la cuantificarea corectă a efectelor închiderii oficiilor poștale asupra cererii.

(51)

În ceea ce privește cuantificarea efectului asupra cererii în scenariul contrafactual, care rezultă din reducerea frecvenței de livrare (19), autoritățile cehe au efectuat un alt sondaj în cadrul căruia a fost inclus un eșantion de 1 002 cetățeni care au utilizat Poșta Cehă pentru a trimite scrisori în ultimele șase luni și care au răspuns la întrebarea dacă ar considera „acceptabil” faptul că scrisorile pe care le-ar trimite ar fi livrate în termen de două zile lucrătoare, nu în ziua următoare. Potrivit sondajului, [70-95] % dintre respondenți ar considera că acest lucru ar fi acceptabil, [2,5-15] % dintre respondenți ar considera că acest lucru ar fi inacceptabil, iar [2,5-15] % nu ar considera acest lucru nici acceptabil, nici inacceptabil. Potrivit autorităților cehe, ca urmare a reducerii frecvenței de livrare, volumele de scrisori nerecomandate ar scădea cu [5-15] % în scenariul contrafactual. Având în vedere cele de mai sus, Comisia și-a exprimat îndoiala, în primul rând, cu privire la faptul că acest sondaj permite formularea unor concluzii ferme privind efectele exacte ale reducerii frecvenței de livrare asupra cererii, întrucât faptul că un respondent consideră acceptabilă sau inacceptabilă o modificare a ratelor de livrare ale Poștei Cehe nu ilustrează neapărat modul în care ar fi afectată cererea. În al doilea rând, Comisia avea îndoieli că autoritățile cehe au cuantificat în mod corect acest efect asupra cererii, având în vedere discrepanța dintre rezultatele sondajului și reducerea volumelor.

(52)

În cele din urmă, în legătură cu CNE al OSU, Comisia și-a exprimat îndoiala cu privire la faptul că autoritățile cehe au luat în considerare în mod corect costul net pentru furnizarea DBIS. Într-adevăr, atunci când se calculează CNE al OSU, trebuie evitată orice dublă contabilizare față de CNE calculat pentru DBIS pentru care Poșta Cehă a fost însărcinată pentru aceeași perioadă („Decizia privind DBIS”) (20). În cazul de față, autoritățile cehe au calculat că CNE (OSU+DBIS) este egal cu 15,2 miliarde CZK (562,6 milioane EUR) pentru perioada 2018-2022. CNE (DBIS) este egal cu 5,2 miliarde CZK (192,5 milioane EUR) pentru aceeași perioadă (21). Rezultă un CNE (OSU) în valoare de 10,0 miliarde CZK (370,1 milioane EUR). Cu toate acestea, autoritățile cehe concluzionează că CNE (OSU) este de 12,3 miliarde CZK (455,3 milioane EUR) sau o medie de 2,5 miliarde CZK (92,5 milioane EUR) pe an. Prin urmare, autoritățile cehe par să fi comis o eroare metodologică.

(53)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că are îndoieli cu privire la estimarea CNE al OSU pentru perioada 2018-2022. Comisia a observat că, întrucât CNE a fost estimat la 12,3 miliarde CZK în pofida plafonului de 7,5 miliarde CZK (277,6 milioane EUR), incertitudinile privind CNE sunt prea semnificative pentru a exclude posibilitatea ca CNE să aibă o valoare chiar mai mică decât plafonul de compensare anticipat și ca Poșta Cehă să fie supracompensată pentru îndeplinirea OSU.

(54)

În al patrulea rând, Comisia și-a exprimat îndoiala cu privire la stimulentul în ceea ce privește eficiența. Într-adevăr, cuantumul maxim al compensației acordate Poștei Cehe pentru perioada 2018-2022 este prevăzut în Legea privind serviciile poștale, iar acest cuantum este fix pentru perioada de atribuire. În măsura în care plafonul de compensare al Poștei Cehe este mai mic decât CNE, Comisia ar considera abordarea respectivă acceptabilă pentru a asigura existența unui stimulent în ceea ce privește eficiența. Însă, ținând seama de incertitudinile menționate în considerentul 53 de mai sus, Comisia și-a exprimat, de asemenea, îndoiala cu privire la conformitatea OSU cu cerința referitoare la stimulentele în ceea ce privește eficiența, prevăzută la punctul 39 din Cadrul privind SIEG din 2012 (22).

(55)

În al cincilea rând, Comisia și-a exprimat îndoiala cu privire la îndeplinirea cerințelor de transparență prevăzute la punctul 60 din Cadrul privind SIEG din 2012. Într-adevăr, Comisia a considerat că consultarea publică menționată în considerentul 47, dacă ar fi fost necesară, ar fi trebuit publicată.

5.   OBSERVAȚIILE PĂRȚILOR INTERESATE

5.1.   Zàsilkovna

(56)

Zàsilkovna împărtășește îndoielile exprimate de Comisie în decizia de inițiere a procedurii și a prezentat observații suplimentare cu privire la compatibilitatea măsurii.

(57)

În special, Zàsilkovna consideră că OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe, sau cel puțin serviciile de livrare de colete, pot fi îndeplinite de operatori privați, cum este cazul în Germania, Țările de Jos și Suedia, pe bază comercială, fără niciun ajutor de stat. În acest scop, Zàsilkovna susține că actualele condiții de piață nu corespund unei disfuncționalități a pieței în ceea ce privește îndeplinirea OSU pe bază comercială și că, prin urmare, OSU nu poate fi considerat un SIEG autentic.

(58)

Zàsilkovna explică faptul că rețeaua sa de colete poștale îndeplinește cerința privind numărul minim de 3 200 de oficii poștale, astfel cum este prevăzută în Ordonanța Guvernului nr. N.178/2015 Coll. Zàsilkovna explică, de asemenea, că rețeaua sa poștală îndeplinește toate criteriile de calitate de bază pentru a asigura o disponibilitate suficientă și marea majoritate a criteriilor pentru a asigura o densitate suficientă. Rețeaua poștală a Zàsilkovna ar putea îndeplini foarte rapid și celelalte criterii pentru a se califica drept o rețea poștală la nivel național, necesară pentru îndeplinirea OSU, astfel cum se prevede în Decretul nr. 464/2012.

(59)

Zàsilkovna susține că perioadele de amortizare a activelor pentru îndeplinirea OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe, în scopul perioadei de atribuire sunt nefondate, întrucât nu este clar: care dintre activele enumerate în tabelul 1 din decizia de inițiere a procedurii urmează să fie finanțate din compensația pentru îndeplinirea OSU; când au fost achiziționate sau când urmează să fie achiziționate sau dacă perioada lor de amortizare a expirat. De asemenea, lista nu conține nicio justificare în ceea ce privește necesitatea activelor pentru îndeplinirea OSU. În opinia Zàsilkovna, o astfel de listă este complet lipsită de transparență și nu poate fi utilizată ca probă.

(60)

Potrivit Zàsilkovna, compensația pentru îndeplinirea OSU nu este în conformitate cu cerințele de transparență financiară prevăzute în Cadrul privind SIEG. În opinia Zàsilkovna, Poșta Cehă a inclus deja în mod oficial o parte din compensație în raportul anual pe 2019 înainte de aprobarea Comisiei și de plata compensației. În plus, Zàsilkovna susține că Poșta Cehă subvenționează în mod voluntar prețurile inferioare costurilor pentru serviciile sale care nu sunt legate de îndeplinirea OSU cu serviciile OSU, își majorează pierderile și le alocă activităților legate de îndeplinirea OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe.

(61)

Zàsilkovna susține, de asemenea, că autoritățile cehe au încălcat normele privind achizițiile publice prevăzute la articolul 4 alineatul (2) din Directiva 97/67/CE, întrucât criteriile relevante au fost stabilite de autoritatea de reglementare (și anume CTO) într-un mod discriminatoriu, deoarece au fost adaptate pentru Poșta Cehă. Zàsilkovna susține că: (i) mandatele poștale au fost incluse în mod intenționat în domeniul de aplicare al OSU, conferind astfel un avantaj Poștei Cehe, care era singurul operator poștal care putea oferi astfel de servicii (și anume infrastructură, rețea, logistică specială etc.) și (ii) criteriile/punctele de evaluare au fost stabilite într-un mod care a permis Poștei Cehe să colecteze majoritatea punctelor atribuite.

(62)

Potrivit Zàsilkovna, cuantumul CNE notificat conduce la o supracompensare a OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe, din mai multe motive, printre care următoarele:

(a)

Poșta Cehă nu este o întreprindere bine gestionată, deoarece nu explică și nu justifică cu precizie toate costurile presupuse a fi necesare pentru îndeplinirea obligațiilor de serviciu universal în scenariul factual;

(b)

Poșta Cehă nu scade din CNE final pierderile, pe care le înregistrează în mod voluntar prin furnizarea serviciilor sale care nu sunt legate de îndeplinirea OSU la prețuri mai mici decât costurile;

(c)

închiderea a 67,1 % dintre oficiile poștale și transformarea a 14,4 % dintre acestea în puncte poștale, în scenariul contrafactual, sunt complet nerealiste și au fost adaptate pentru a justifica o compensație preselectată pentru îndeplinirea OSU;

(d)

reducerea frecvenței de livrare (de la cinci zile pe săptămână la cinci zile o dată la două săptămâni) preconizată în scenariul contrafactual reprezintă situația reală în cazul scrisorilor încă din 2020, când Poșta Cehă a introdus livrarea cu două viteze, aspect pe care Poșta Cehă se presupune că nu l-a luat în considerare în scenariul său contrafactual atunci când a estimat economiile de costuri aferente;

(e)

reducerea frecvenței de livrare ar reduce și mai mult profitabilitatea Poștei Cehe în scenariul contrafactual, precum și CNE; și

(f)

metodologia de calculare a costului net pentru îndeplinirea OSU nu se bazează pe metodologia de alocare a costurilor, care se presupune că ar fi, în general, mai adecvată, ar împiedica subvenționarea încrucișată și ar împărți în mod proporțional costurile comune între SIEG și alte activități comerciale.

(63)

În cele din urmă, Zàsilkovna este de părere că subvenționarea încrucișată a activităților care nu sunt legate de îndeplinirea OSU, menționată în considerentul 60, constituie o problemă de sine stătătoare privind ajutorul de stat, pe care Comisia ar trebui să o evalueze separat. Potrivit Zàsilkovna, Poșta Cehă a subvenționat încrucișat prețurile inferioare costurilor pentru activitățile sale care nu sunt legate de îndeplinirea OSU. În plus, Poșta Cehă este în măsură să furnizeze aceste servicii la prețuri inferioare costurilor datorită faptului că nu partajează în mod corespunzător costurile pentru exploatarea infrastructurii și a rețelei între activitățile legate de îndeplinirea OSU și cele care nu au legătură cu OSU.

5.2.   PNS (fosta Mediaservis)

(64)

PNS consideră că încredințarea OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe, nu este în conformitate cu punctul 13 din Cadrul privind SIEG din 2012, conform căruia statele membre nu pot să impună obligații specifice de serviciu public pentru serviciile care sunt prestate deja sau care pot fi prestate satisfăcător de către întreprinderi care își desfășoară activitatea în condiții normale de piață. În această privință, PNS susține că există mai mulți concurenți, PNS fiind unul dintre aceștia, care nu numai că sunt pregătiți și dispuși să îndeplinească OSU în Cehia, dar care, de fapt, execută deja servicii care sunt interschimbabile cu serviciile care intră în domeniul de aplicare al OSU pe întreg teritoriul Cehiei, ceea ce ar putea asigura îndeplinirea acestor OSU în aceeași măsură și la aceeași calitate ca și Poșta Cehă și la o compensare a costurilor nete mult mai scăzută sau chiar fără o astfel de compensare.

(65)

Potrivit PNS, mandatele poștale depășesc definiția OSU prevăzută la articolul 3 din Directiva 97/67/CE. Această dispoziție din Legea privind serviciile poștale reprezintă, prin urmare, o contradicție directă cu Directiva 97/67/CE. PNS susține, de asemenea, că includerea mandatelor poștale în OSU nu are niciun sens din punct de vedere economic, deoarece serviciile respective ar putea fi furnizate cu ușurință de bănci, precum și de alte instituții monetare profesionale, fără costuri suplimentare și cu siguranță la prețuri mai mici decât cele ale Poștei Cehe. În ceea ce privește CNE pentru mandatele poștale, PNS consideră că acesta trebuie exclus din OSU, ceea ce înseamnă o reducere de cel puțin 200 de milioane CZK (aproximativ 8 milioane EUR) anual (23).

(66)

De asemenea, PNS consideră că încredințarea OSU către Poșta Cehă, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe, prin atribuire directă încalcă normele privind achizițiile publice. În această privință, PNS susține că licitația pentru OSU a fost discriminatorie față de alți operatori decât Poșta Cehă. În opinia PNS, mandatele poștale au fost incluse în mod intenționat în domeniul de aplicare al OSU, conferind astfel un avantaj Poștei Cehe, care era singurul operator poștal care putea oferi astfel de servicii (și anume infrastructură, rețea, logistică specială etc.), iar criteriile/punctele de evaluare au fost stabilite într-un mod care a permis Poștei Cehe să colecteze majoritatea punctelor atribuite.

(67)

Potrivit PNS, simpla intrare în vigoare, în anul 2016, a unui decret de punere în aplicare care împiedica închiderea anumitor oficii poștale nu face, în sine, ca aceste oficii poștale să devină o povară – Poșta Cehă ar fi putut să le închidă în orice moment înainte de intrarea în vigoare a decretului de punere în aplicare, dar a ales să nu facă acest lucru.

(68)

Potrivit PNS, compensația pentru îndeplinirea OSU se bazează pe un scenariu contrafactual nerealist care presupune închiderea unor oficii poștale, dar care nu reflectă un comportament standard sau orientat spre piață al unui actor obișnuit pe piață, în timp ce numărul de oficii poștale închise este ales în mod intenționat astfel încât să susțină noua compensare a costurilor nete stabilită începând cu 2018, pentru ca aceasta să fie mai mare decât cea anterioară, pentru perioada 2013-2017. Închiderea oficiilor poștale contravine evoluției pieței, întrucât principalii concurenți ai Poștei Cehe, precum PNS și Zásilkovna, operează fiecare peste 3 000 de oficii poștale fără îndeplinirea OSU.

(69)

Conform PNS, CNE pentru OSU este artificial și calculat incorect, fără a lua în considerare: (i) o cuantificare adecvată a costului net care rezultă din funcționarea oficiilor care ar urma să se închidă în scenariul contrafactual; (ii) economiile generate de noul sistem de livrare, cu o frecvență redusă, al Poștei Cehe și (iii) pierderile voluntare ale serviciilor Poștei Cehe care nu sunt legate de îndeplinirea OSU, care trebuie deduse din valoarea CNE.

(70)

PNS susține, de asemenea, că Poșta Cehă nu își separă în mod corespunzător conturile și că alocă în mod eronat serviciilor OSU costurile aferente serviciilor care nu sunt legate de îndeplinirea OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe, și solicită apoi compensarea acestor costuri nete majorate în mod artificial ale OSU, în timp ce subvenționează încrucișat pierderile aferente elementelor care nu sunt legate de îndeplinirea OSU. PNS susține că autoritatea de reglementare, CTO, concluzionează în mod regulat că Poșta Cehă respectă cerințele din dreptul intern privind separarea conturilor, dar nu verifică în realitate dacă cheile de repartizare sunt corecte din punct de vedere material. În opinia PNS, auditorul confirmă doar faptul că Poșta Cehă a introdus în mod corect numerele în tabelele întocmite, fără să fi fost efectuată nicio evaluare materială a metodologiei privind conturile separate, nici de către CTO, nici de către un auditor, de la adoptarea de către CTO a acestei metodologii de separare a conturilor cu mai mult de 7 ani în urmă.

(71)

În plus, PNS subliniază că mai multe fapte sugerează că Poșta Cehă nu își îndeplinește OSU în mod eficient ca întreprindere bine gestionată. De exemplu, o organizație non-profit Hlídač státu („câine de pază al statului”), a cărei misiune este de a clarifica și de a asigura transparența funcționării guvernului ceh și a oricărei gestionări a finanțelor publice, include Poșta Cehă pe locul al doilea pe o listă neagră a entităților despre care se presupune că au un grad mic de transparență, indicând faptul că riscul de corupție este extrem de ridicat. PNS consideră, de asemenea, că finanțele Poștei Cehe sunt cheltuite în mod nejustificat, fără scop și ineficient. În consecință, toate cheltuielile de acest tip trebuie eliminate din calculul CNE, deoarece aceste costuri sunt irelevante atât pentru furnizarea serviciilor OSU, cât și pentru serviciile care nu sunt legate de îndeplinirea OSU, întrucât sunt efectuate în mod inutil (24).

(72)

În cele din urmă, PNS aduce în atenția Comisiei contractul dintre Poșta Cehă și Oficiul Ceh de Statistică (Český statistický úřad) privind recensământul din 2021, care a fost atribuit Poștei Cehe fără licitație publică, în pofida faptului că valoarea acestui contract se ridică la 876 859 000 CZK (aproximativ 33 de milioane EUR). PNS îndeamnă Comisia să evalueze cu atenție acest contract atribuit Poștei Cehe, întrucât remunerația pentru Poșta Cehă în temeiul contractului respectiv ar putea fi, de fapt, ajutor de stat nenotificat acordat acesteia, cu încălcarea articolului 108 alineatul (3) din TFUE.

5.3.   Poșta Cehă

(73)

Poșta Cehă consideră că includerea mandatelor poștale în OSU a făcut obiectul unei consultări publice și, chiar dacă Comisia nu ar considera consultarea care a avut loc ca fiind o „consultare publică adecvată”, Poșta Cehă consideră că aceasta reprezintă „[un alt] instrument adecvat” prin care s-a verificat dacă includerea mandatelor poștale în OSU era necesară având în vedere interesele utilizatorilor. Poșta Cehă consideră că publicul a fost consultat cu privire la OSU în general, inclusiv la mandatele poștale, prin intermediul următoarelor instrumente:

(a)

CTO a efectuat o analiză menită să verifice dacă nivelul de calitate a serviciilor (de bază) universale corespunde nevoilor publicului și dacă CTO ar trebui să impună din nou obligația de a furniza serviciile universale individuale, precum și dacă (unele dintre) serviciile universale ar fi furnizate chiar și în absența unor astfel de obligații relevante, într-un mod comparabil cu cerințele aferente serviciilor universale. În cadrul analizei, au fost contactate o serie de entități (25) și a fost efectuat un studiu sub forma unui sondaj de opinie;

(b)

ulterior, în 2016, CTO a consultat publicul cu privire la intenția sa de a impune o obligație de a îndeplini OSU (inclusiv mandatele poștale) pentru o perioadă de 5 ani;

(c)

în 2016, domeniul de aplicare al OSU a făcut apoi obiectul unei analize care a vizat în mod specific includerea serviciului de mandat poștal în domeniul de aplicare al serviciului universal și l-a calificat fără echivoc drept serviciu public;

(d)

pe lângă analiza din 2016, procesul de adoptare a modificării Legii privind serviciile poștale, care include și mandatele poștale, a avut, de asemenea, caracter de consultare publică, în cadrul său având loc numeroase consultări, grupuri de lucru și negocieri bilaterale cu entitățile în cauză;

(e)

dezbaterea privind proiectul de lege referitor la Legea privind serviciile poștale, desfășurată în cursul procesului legislativ din parlamentul național, este deschisă publicului, deoarece publicul larg poate participa la seminar și, având astfel o nouă șansă de a obține informații suplimentare și, eventual, de a-și prezenta cu această ocazie sugestiile cu privire la proiectul de lege (26).

(74)

Potrivit Poștei Cehe, serviciul de mandat poștal are un efect pozitiv asupra valorii costurilor nete ale OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe (reduce valoarea acestor costuri). Ca atare, serviciul de mandat poștal își acoperă propriile costuri și contribuie la acoperirea costurilor altor componente ale OSU. Prin urmare, furnizarea serviciului de mandat poștal de către Poșta Cehă nu necesită plăți din fonduri publice. În consecință, nu este necesară îndeplinirea condițiilor prevăzute în Cadrul privind SIEG (inclusiv cerința referitoare la o consultare publică) în ceea ce privește acest serviciu, întrucât Poșta Cehă nu primește niciun ajutor de stat în acest scop.

(75)

Poșta Cehă nu este de acord cu afirmația Comisiei potrivit căreia impunerea unui serviciu suplimentar sau complementar în sensul considerentului 30 din Directiva 2008/6/CE exclude atribuirea directă în temeiul articolului 4 alineatul (2) din Directiva 97/67/CE, deoarece s-a verificat în mod corespunzător că există un interes public pentru a se asigura că obligația de a furniza servicii de mandat poștal a fost impusă furnizorului OSU și, în același timp, s-a verificat, prin intermediul procedurii prevăzute de Legea privind serviciile poștale, că Poșta Cehă este singura entitate capabilă să furnizeze OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe.

(76)

În ceea ce privește îndoielile exprimate de Comisie cu privire la scenariul contrafactual (considerentul 107 din decizia de inițiere a procedurii), Poșta Cehă a susținut că, deși nu exista nicio obligație formală de a menține un anumit număr (mai mare) de oficii poștale până în 2016, pe baza informațiilor disponibile și a discuțiilor politice de la momentul respectiv, nu exista nicio îndoială că opțiunea teoretică de reducere a numărului de oficii poștale la 2 100 era doar temporară, întrucât Poșta Cehă ar fi fost obligată prin lege să redeschidă toate oficiile poștale pe care le-a închis. O astfel de procedură ar fi absolut irațională din punct de vedere economic. În plus, Poșta Cehă susține că nu se poate deduce din aceasta niciun element în ceea ce privește scenariul contrafactual, care modelează o situație în care Poșta Cehă nu era obligată să respecte OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe, și, prin urmare, închiderea anumitor oficii poștale nu era doar temporară.

(77)

Poșta Cehă susține că îndoielile Comisiei cu privire la cuantificarea efectului închiderii oficiilor poștale asupra cererii în scenariul contrafactual sunt nefondate, deoarece:

(a)

pierderea procentuală de venituri aplicată pentru toate oficiile poștale care ar urma să fie închise în scenariul contrafactual a fost aceeași ca pentru oficiile poștale care ar urma să fie închise în scenariul contrafactual pe care s-a bazat Decizia privind îndeplinirea OSU din 2018 (27); și

(b)

scăderea procentuală a cererii în ansamblu este mai mică, având în vedere veniturile mult mai mari obținute la oficiile poștale și la depozitele care ar urma să fie menținute.

(78)

Poșta Cehă susține, de asemenea, că îndoielile Comisiei cu privire la cuantificarea efectului reducerii frecvenței de livrare asupra cererii în scenariul contrafactual sunt nefondate din două motive. În primul rând, din punctul de vedere al clientului, există doar o probabilitate redusă ca trimiterea sa să fie livrată în ziua următoare, prin urmare, la fel ca în marea majoritate a cazurilor, clienții nu ar observa modificarea modului de livrare decât dacă au fost informați în mod explicit cu privire la aceasta. În al doilea rând, scenariul contrafactual presupune că nu se oferă niciun alt produs de substituție adecvat (28) pentru trimiterile poștale cu o perioadă de livrare garantată, ceea ce ar putea genera, în consecință, pierderi de venituri.

(79)

Poșta Cehă este de părere că nu este nici pe departe compensată pentru costurile totale ale OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe, și, prin urmare, este motivată în permanență să sporească eficiența serviciilor OSU.

(80)

În cele din urmă, Poșta Cehă susține că punctul 60 din Cadrul privind SIEG referitor la cerințele de transparență a fost, de asemenea, respectat. În acest sens, Poșta Cehă susține că: (i) rezultatele analizei efectuate de CTO în 2016 (29) și ale consultării publice organizate de CTO în 2016 au fost publicate pe site-ul CTO (30); (ii) rezultatele consultărilor publice desfășurate în 2011 și 2012 în cadrul pregătirii și adoptării modificării aduse Legii privind serviciile poștale sunt publicate, ca parte a expunerii de motive privind modificarea (31), în biblioteca eKLEP destinată publicului (32) și pe site-ul Camerei Deputaților; și (iii) sunt disponibile rezultatele etapelor individuale ale procesului legislativ, precum și înregistrările stenografice ale fiecăreia dintre sesiunile Camerei Deputaților și ale Senatului în care a fost discutat proiectul de modificare a Legii privind serviciile poștale (33).

6.   OBSERVAȚIILE CEHIEI

6.1.   Observațiile Cehiei cu privire la decizia de inițiere a procedurii

(81)

Autoritățile cehe consideră că serviciul de mandat poștal se califică drept SIEG și, prin urmare, ar trebui inclus în domeniul de aplicare al OSU. În primul rând, acestea consideră că nu există servicii similare cu mandatele poștale care să fie furnizate pe bază comercială (34). În al doilea rând, mandatele poștale au caracterul unui serviciu public în interesul satisfacerii nevoilor publicului (în special ale categoriilor vulnerabile ale populației). În al treilea rând, domeniul de aplicare al OSU a făcut obiectul unor discuții și consultări cu publicul larg și cu părțile interesate în cursul pregătirii modificării Legii privind serviciile poștale din 2012. În cele din urmă, intenția de a impune OSU, inclusiv mandatele poștale, pentru perioada 2018-2022 s-a bazat pe concluziile desprinse în urma unei analize aprofundate a calității și a modului de furnizare și asigurare a OSU și a disponibilității sale generale pe teritoriul Cehiei, efectuată de autoritatea de reglementare, CTO. Analiza respectivă a concluzionat că nici serviciile poștale, nici serviciile de mandat poștal incluse în domeniul de aplicare al OSU nu pot fi asigurate de piață.

(82)

Autoritățile cehe explică faptul că obligația de a îndeplini și de a asigura îndeplinirea OSU este impusă în temeiul secțiunii 22 din Legea privind serviciile poștale pe baza unei proceduri de licitație. Condițiile acestei proceduri de licitație au fost stabilite astfel încât orice parte interesată să îndeplinească OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe, să poată participa și să fie respectate cerințele aplicabile privind transparența, egalitatea de tratament și nediscriminarea. Înainte de anunțarea procedurii de licitație, CTO a fost informat în mod neoficial că mai mulți operatori ar fi interesați să participe; totuși, un singur candidat s-a înscris în cele din urmă la procedura de licitație, și anume Poșta Cehă. Ca urmare a nerespectării uneia dintre condițiile de participare la procedura de licitație, cererea sa a fost respinsă.

(83)

În vederea asigurării furnizării continue a OSU în conformitate cu cerințele de calitate aplicabile pe întreg teritoriul Cehiei, autoritățile cehe au impus obligația de serviciu universal Poștei Cehe, deoarece aceasta îndeplinea cel mai bine criteriile de evaluare. Procedând astfel, autoritățile cehe au aplicat procedura prevăzută în secțiunea 22 punctul 9 din Legea privind serviciile poștale, care prevede că CTO poate impune operatorului care îndeplinește cel mai bine criteriile de evaluare, în temeiul unei decizii de acordare a unei licențe poștale, obligația de a furniza și de a asigura serviciul universal prevăzut în anunțul privind procedura de licitație. Din acest motiv, CTO a inițiat o procedură administrativă din oficiu cu Poșta Cehă cu privire la acordarea unei licențe poștale pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2018 și 31 decembrie 2022, întrucât Poșta Cehă îndeplinea cel mai bine criteriile stabilite în anunțul privind procedura de licitație. Având în vedere cele menționate mai sus în considerentele 81 și 82, în opinia autorităților cehe, în procesul de impunere a obligației de a îndeplini OSU au fost respectate toate cerințele aplicabile în materie de transparență, proporționalitate, egalitate de tratament și nediscriminare, astfel cum rezultă din Directiva 97/67/CE și din normele privind achizițiile publice, fiind astfel îndeplinite și cerințele prevăzute la punctul 19 din Cadrul privind SIEG.

(84)

În ceea ce privește plauzibilitatea scenariului contrafactual, autoritățile cehe clarifică faptul că, în acest scenariu, primirea și livrarea scrisorilor recomandate și a coletelor vor fi oferite nu numai la oficiile poștale, ci și la punctele poștale, împreună cu livrarea coletelor expres care nu intră în prezent în domeniul de aplicare al OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe (de exemplu, serviciile Balík Do ruky, Balík Na poštu, Balík Do balíkovny), precum și în rețeaua Balíkovna [o rețea de puncte de preluare care oferă un singur serviciu – Parcel to a Parcel Pick-up Outlet (livrarea de colete la un punct de preluare a coletelor), în limba cehă „Balík do Balíkovny”], prin adăugarea unor sucursale terțe și, prin urmare, prin crearea unei rețele externe de puncte de preluare care ar funcționa în mod similar cu cea utilizată de concurenții de pe piața cehă a coletelor. Astfel, Poșta Cehă va oferi servicii poștale în punctele poștale și în rețeaua Balíkovna, dar nu va oferi servicii comerciale nepoștale (de exemplu, servicii bancare, vânzarea de bilete de loterie) în aceste puncte. În cele din urmă, autoritățile cehe explică faptul că ceea ce ceilalți furnizori consideră „oficii poștale” în rețelele proprii de sucursale sunt doar puncte de vânzare (de exemplu, chioșcuri de ziare) și puncte de preluare (puncte de servicii ale unor terți pe bază de comision) care nu pot fi considerate echivalente cu oficiile poștale în sensul Legii privind serviciile poștale, deoarece nu îndeplinesc cerințele relevante pentru a oferi întreaga gamă de servicii OSU. Oficiile poștale ale Poștei Cehe oferă mai multe servicii și, prin urmare, sunt mai costisitoare decât punctele de vânzare și punctele de preluare ale concurenților.

(85)

Potrivit autorităților cehe, obligația de a asigura disponibilitatea OSU la cel puțin 3 200 de oficii poștale a fost deja impusă înainte de desemnarea furnizorului de serviciu universal pentru perioada notificată (2018-2022). Această obligație s-ar aplica oricărui furnizor de serviciu universal desemnat din Cehia. Din acest motiv, autoritățile cehe consideră că numărul de oficii poștale în care Poșta Cehă și-a oferit serviciile în perioada 2013-2015 este irelevant pentru evaluarea plauzibilității scenariului contrafactual în ceea ce privește închiderea oficiilor poștale. Totuși, autoritățile cehe explică faptul că era logic din punct de vedere economic ca Poșta Cehă să mențină în mod voluntar 1 118 oficii poștale (neobligatorii) generatoare de pierderi pentru perioada 2013-2015, deoarece se știa dinainte că aceste oficii urmau să se redeschidă în 2016.

(86)

Autoritățile cehe explică, de asemenea, că, pe baza datelor financiare, pierderile de venituri estimate ca urmare a închiderii oficiilor poștale în scenariul contrafactual ar fi reduse, deoarece oficiile închise generează doar o mică parte ([15-35] %) din veniturile totale generate de întreaga rețea poștală, iar o parte din veniturile provenite de la oficiile poștale care urmează să fie închise ar fi transferate către punctele poștale. Pierderea de venituri se deduce nu numai din rezultatele unui sondaj relevant, ci și din alte date, cum ar fi distanța până la cel mai apropiat oficiu poștal și disponibilitatea unui serviciu similar pe piață.

(87)

În ceea ce privește îndoielile exprimate de Comisie cu privire la utilizarea rezultatelor sondajului pentru cuantificarea efectului asupra cererii al reducerii în dimensiune a rețelei poștale în scenariul contrafactual, autoritățile cehe au explicat că au luat în considerare rezultatele sondajului (35), indicând că 23 % dintre respondenți ar înceta să utilizeze Poșta Cehă pentru servicii financiare care nu intră în domeniul de aplicare al OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe, în cazul în care oficiul poștal pe care îl utilizează în prezent s-ar închide. Acest procent de scădere a nivelului cererii a fost aplicat numai veniturilor din serviciile financiare realizate doar la oficiile poștale închise în scenariul contrafactual (nu tuturor veniturilor din serviciile financiare realizate la toate oficiile poștale furnizate de Poșta Cehă). Dar serviciile financiare reprezintă doar o activitate economică marginală a Poștei Cehe, veniturile provenite din acestea reprezentând mai puțin de [5-20] % din veniturile totale ale Poștei Cehe. Prin urmare, scăderea nivelului cererii în scenariul contrafactual ar fi, de asemenea, marginală. Scăderea nivelului cererii în ceea ce privește scrisorile recomandate a fost calculată în același mod. Întrucât numai [20-45] % dintre scrisorile recomandate sunt trimise de clienți de la oficiile poștale, în scenariul contrafactual se preconizează o scădere destul de redusă a nivelului cererii în acest sens.

(88)

În ceea ce privește cuantificarea cererii rămase migrate de la oficiile închise la cele păstrate în scenariul contrafactual, autoritățile cehe au explicat că nu preconizează că cererea rămasă a oficiilor închise ar fi aceeași din punct de vedere procentual pentru toate oficiile închise și pentru toate tipurile de servicii poștale (indiferent de proximitatea față de oficiul poștal păstrat și de prezența concurenței). În special, procentul pierderii de venituri din scrisori depinde de distanța pe care clienții trebuie să o parcurgă până la cel mai apropiat oficiu poștal (de exemplu, pentru scrisorile standard, până la 3 km, [0,5-2] %, până la 5 km, [1-3] %, până la 10 km, [2-6] % și peste 10 km, [3-8] %). O abordare diferită a fost aplicată pentru colete, în cazul cărora autoritățile cehe au utilizat un procent diferit (și anume [30-55] %) din scăderea nivelului cererii, indiferent de distanța dintre oficiul închis și cel mai apropiat oficiu poștal deschis păstrat. Această abordare s-a bazat pe faptul că piața coletelor este extrem de competitivă în Cehia, serviciile concurenților sunt disponibile în întreaga țară și, prin urmare, nu s-a luat în considerare un impact diferit asupra cererii în funcție de distanța față de cel mai apropiat oficiu poștal. În opinia autorităților cehe, transferul cererii rămase către cele mai apropiate trei oficii poștale simulează cel mai fidel transferul efectiv al clienților către celelalte oficii poștale, pe baza probabilității de deplasare a clienților. În cele din urmă, autoritățile cehe au explicat că au efectuat un sondaj specific pentru a cuantifica ipotezele menționate anterior.

(89)

În ceea ce privește impactul reducerii în dimensiune a rețelei de oficii poștale în scenariul contrafactual asupra funcționării generale a Poștei Cehe, autoritățile cehe au explicat că Poșta Cehă efectuează colectarea din cutiile poștale, sortarea și livrarea independent de oficiile poștale. Prin urmare, reducerea numărului de oficii poștale nu determină o creștere a costurilor de sortare.

(90)

Contrar îndoielilor exprimate de Comisie în considerentul 114 din decizia de inițiere a procedurii, autoritățile cehe susțin că efectul reducerii frecvenței de livrare asupra cererii a fost cuantificat corect, întrucât CTO a luat în considerare oferta de servicii de substituție care ar fi putut afecta modificarea cererii, împreună cu studiul de piață menționat în considerentul 113 din decizia de inițiere a procedurii (denumit în continuare „studiul de piață”). Autoritățile cehe explică faptul că Poșta Cehă a modificat frecvența de livrare în februarie 2020 și oferă „trimiteri economice” cu livrare în Z+n (36) și „trimiteri prioritare” cu livrare în Z+1 (37). Trimiterile economice sunt cu 7 CZK mai ieftine decât trimiterile prioritare (această diferență se aplică atât scrisorilor standard, cât și celor recomandate). Datele (38) corespunzătoare unei perioade limitate, din februarie până în mai 2020, par să indice faptul că efectul reducerii frecvenței de livrare asupra cererii ar fi destul de redus în scenariul contrafactual.

(91)

În plus, autoritățile cehe au explicat că au estimat capacitatea suplimentară plauzibilă necesară pentru ca Poșta Cehă să continue să funcționeze în scenariul contrafactual. În primul rând, acestea au estimat capacitatea necesară pentru transferul de la fiecare oficiu poștal închis, apoi au transformat volumul (în ore de lucru) transferat către oficiile poștale rămase și, în cele din urmă, au testat noua capacitate a oficiilor poștale rămase. Autoritățile cehe au explicat că, în cazul oficiilor poștale comerciale, capacitatea excesivă (39) este legată de OSU, deoarece cererea de servicii este stabilită la nivelul tuturor oficiilor poștale obligatorii și, prin urmare, aceste oficii poștale nu sunt pe deplin utilizate și profitabile (cererea de servicii poștale nu crește proporțional cu numărul oficiilor poștale, cu alte cuvinte mai multe oficii poștale nu înseamnă neapărat venituri mai mari). Volumul redus de muncă al acestor oficii poștale comerciale este determinat și de perioadele de vârf și de activitate redusă din timpul programului de lucru. Poșta Cehă modifică în mod flexibil numărul ghișeelor deschise, adaptându-se la perioadele de vârf și de activitate redusă, dar există o limitare a acestei adaptări din cauza programului de lucru al angajaților.

(92)

În ceea ce privește opinia Comisiei prezentată în considerentul 115 din decizia de inițiere a procedurii, potrivit căreia este posibil ca autoritățile cehe să fi comis o eroare metodologică în calculul CNE, autoritățile cehe presupun că aceasta este o neînțelegere și își mențin opinia potrivit căreia au luat în considerare în mod corespunzător CNE pentru DBIS în calculul CNE pentru OSU. În opinia lor, nu s-au abătut în mod substanțial de la principiile de calcul utilizate pentru perioada 2013-2017, ci doar au redefinit scenariul contrafactual pentru a reflecta situația actuală de pe piața poștală din Cehia.

(93)

În ceea ce privește îndoielile Comisiei cu privire la îndeplinirea cerinței prevăzute la punctul 39 din Cadrul privind SIEG, autoritățile cehe susțin că stabilirea unei sume maxime admisibile pentru acoperirea costurilor nete este un instrument utilizat frecvent pentru asigurarea eficienței furnizorului de OSU, care este astfel motivat să reducă costurile și să îmbunătățească organizarea muncii cu scopul de a reduce costurile care nu vor fi compensate. Autoritățile cehe consideră, de asemenea, că controlul calității (40) OSU de către CTO poate fi considerat un alt instrument disponibil pentru excluderea supracompensării și pentru asigurarea îndeplinirii eficiente a OSU.

(94)

În cele din urmă, autoritățile cehe susțin că domeniul de aplicare al OSU îndeplinește cerința de transparență prevăzută în Cadrul privind SIEG din 2012, deoarece OSU a fost impusă în urma unei consultări adecvate, astfel cum se explică în considerentul 81 de mai sus, inclusiv cu publicarea rezultatelor consultării.

6.2.   Observațiile Cehiei cu privire la observațiile terților

6.2.1.   Observațiile Cehiei cu privire la observațiile formulate de Zàsilkovna

(95)

Cehia consideră neîntemeiată argumentația formulată de Zásilkovna, care utilizează date actuale privind situația pieței pentru a răspunde concluziilor formulate de CTO la finalizarea analizei din 2016 referitoare la necesitatea de a impune OSU, întrucât situația de pe piață din 2020 diferă de situația pe baza căreia a fost impusă OSU. Decizia de a impune OSU se bazează pe rezultatul analizei efectuate în 2016. Pentru a evalua regularitatea abordării adoptate de Cehia atunci când se decide cu privire la necesitatea de a impune aceste obligații, este necesar să se evalueze situația în momentul în care a fost luată o astfel de decizie, nu situația actuală.

(96)

În ceea ce privește afirmația formulată de Zàsilkovna potrivit căreia OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe, nu ar trebui să fie considerată un SIEG autentic, deoarece poate fi îndeplinită de operatori privați pe bază comercială fără niciun ajutor, Cehia susține că, atunci când a impus obligația, a procedat în conformitate cu cerințele Legii privind serviciile poștale, care transpune Directiva 97/67/CE. Această procedură a confirmat faptul că serviciile OSU rămân o necesitate publică obiectivă care ar trebui impusă ca obligație. Intenția de a impune o obligație de a furniza serviciul de mandat poștal a fost inclusă în consultarea publică care a făcut parte din analiză și a fost, de asemenea, prezentată în cadrul unui atelier cu părțile interesate organizat la 5 ianuarie 2017. Totuși, Zásilkovna nu și-a exercitat dreptul de a formula observații și nu a ridicat obiecții cu privire la această intenție în cadrul consultării publice.

(97)

În ceea ce privește afirmația formulată de Zàsilkovna, potrivit căreia perioadele de amortizare a activelor pentru îndeplinirea OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe, în scopul perioadei de atribuire sunt nefondate, Cehia susține că perioada preconizată de amortizare a activelor Poștei Cehe a fost transmisă Comisiei în scopul notificării ajutorului de stat pentru perioada 2018-2022. Această imagine de ansamblu este în concordanță cu durata de viață preconizată a activelor prezentată în partea financiară a raportului anual al Poștei Cehe, care este verificată de un auditor, iar opinia de audit face parte din raportul anual. CTO consideră că activele enumerate sunt necesare pentru îndeplinirea OSU și consideră că perioadele de amortizare presupuse ale acestora sunt rezonabile.

(98)

În ceea ce privește argumentul formulat de Zàsilkovna privind presupusa încălcare a normelor de transparență financiară pentru întreprinderile publice, Cehia susține că o contabilizare a activelor și pasivelor estimate este în conformitate cu normele contabile aplicabile în Cehia, iar conturile Poștei Cehe au fost verificate de un organism competent (auditor independent). În opinia Cehiei, faptul că o parte din compensația pentru îndeplinirea OSU a fost înregistrată în conturile pentru 2019 nu dă naștere unei suspiciuni de încălcare a transparenței relațiilor financiare dintre statele membre și întreprinderile publice, ci sugerează mai degrabă că Zásilkovna a înțeles greșit informațiile menționate în raportul anual.

(99)

În ceea ce privește afirmația formulată de Zàsilkovna, prezentată în considerentul 61, potrivit căreia au fost încălcate normele privind achizițiile publice, Cehia susține că: (i) procedura de licitație a fost anulată din motive legale obiective și în modul prevăzut de lege, întrucât niciunul dintre participanți nu îndeplinea criteriile de eligibilitate pentru a participa la licitație; (ii) Zásilkovna nu și-a declarat, în niciun caz, interesul de a participa la procedura de licitație; (iii) înainte de depunerea ofertelor, CTO a permis tuturor potențialilor solicitanți să adreseze întrebări referitoare la condițiile și domeniul de aplicare al licitației, pentru a asigura o transparență maximă și pentru a permite tuturor să obțină toate informațiile necesare în vederea pregătirii ofertelor și (iv) CTO a început să evalueze ofertele după expirarea termenului, în conformitate cu practica standard. Procedura de licitație a fost concepută într-un mod care permitea mai multor solicitanți să participe, chiar dacă nu furnizau întregul portofoliu de servicii OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe, și, de asemenea, permitea atribuirea unui număr de licențe pentru îndeplinirea OSU pentru diferite servicii OSU unor furnizori de serviciu universal diferiți. Prin urmare, nu era necesar să se garanteze furnizarea tuturor serviciilor universale solicitate de către un singur operator. Având în vedere cele de mai sus, în opinia Cehiei, procedura de licitație nu a fost discriminatorie, ci, dimpotrivă, a fost elaborată într-un mod care permitea oricărui operator de servicii poștale să solicite desemnarea ca furnizor de serviciu universal.

(100)

În ceea ce privește afirmația formulată de Zàsilkovna potrivit căreia scenariul contrafactual este nerealist și a fost elaborat numai cu scopul de a crea o rezervă suficientă pentru a justifica costurile nete de 10 miliarde CZK pentru perioada 2018-2022, Cehia susține că: (i) metodologia CNE utilizată pentru calcularea costurilor nete nu este la latitudinea titularului licenței poștale, ci este prevăzută de Legea privind serviciile poștale; (ii) prețurile serviciilor Poștei Cehe, care nu sunt legate de îndeplinirea OSU, sunt luate în considerare la același nivel atât în scenariul factual, cât și în scenariul contrafactual, iar obligația de orientare în funcție de costuri nu li se aplică, spre deosebire de prețurile pentru partea de servicii a OSU; (iii) rambursarea costurilor nete este limitată de pierderea economică generată de OSU înregistrată în conturile separate de costuri și venituri; (iv) deși înainte de emiterea Ordonanței Guvernului nr. 178/2015 au fost utilizate doar 2 108 oficii poștale obligatorii pentru calcularea costurilor nete în cadrul scenariului factual, din 2016 obligația a fost extinsă la 3 200 de oficii poștale și (v) scenariul contrafactual este plauzibil și este cuantificat în mod corespunzător (a se vedea considerentele 82-89), iar Poșta Cehă funcționează în conformitate cu evoluția pieței. Cehia consideră că plafonul de compensare existent este un stimulent eficace pentru atingerea eficienței din punctul de vedere al costurilor, iar afirmația potrivit căreia scenariul contrafactual a fost modificat pentru a corespunde limitei majorate este, din motivele de mai sus, nejustificată.

(101)

În ceea ce privește afirmația formulată de Zàsilkovna potrivit căreia Poșta Cehă a supraestimat CNE prin faptul că nu a luat în considerare în mod corespunzător în scenariul contrafactual lansarea livrării economice în Z+n, Cehia susține că acest lucru a fost luat în considerare, de fapt, astfel cum reiese din documentația detaliată prezentată Comisiei la 18 ianuarie 2020.

(102)

În cele din urmă, Cehia contestă afirmațiile formulate de Zàsilkovna potrivit cărora Poșta Cehă subvenționează încrucișat activitățile pur comerciale prin înființarea a 781 de puncte de preluare Balíkovna și, ulterior, prin redirecționarea coletelor și a veniturilor aferente de la oficiile poștale mai puțin profitabile către aceste 781 de puncte de preluare pentru a crește artificial CNE și pentru a supracompensa astfel Poșta Cehă. Cehia susține că acest lucru nu este valabil deoarece: (i) Poșta Cehă trebuie să caute modalități de raționalizare a operațiunilor sale și de creștere a atractivității serviciilor sale pentru clienți și (ii) calculul CNE ia în considerare în mod corespunzător costurile nete pentru Balíkovna atât în scenariul factual, cât și în scenariul contrafactual; ca atare, serviciile Balíkovna nu conduc la supracompensare și, prin urmare, nu există nicio subvenționare încrucișată a serviciilor care nu sunt legate de îndeplinirea OSU.

6.2.2.   Observațiile Cehiei cu privire la observațiile formulate de PNS

(103)

În mod similar opiniei Cehiei prezentate în considerentul 95 cu privire la observațiile formulate de Zàsilkovna, Cehia consideră complet neîntemeiată argumentația în care PNS utilizează datele actuale privind situația pieței pentru a răspunde concluziilor formulate de CTO la finalizarea analizei din 2016 referitoare la necesitatea de a impune obligația.

(104)

În mod similar opiniei Cehiei prezentate în considerentul 96 cu privire la măsura în care OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe, poate fi îndeplinită de operatori privați pe bază comercială fără niciun ajutor, Cehia susține că, atunci când a impus obligația, a respectat cerințele Legii privind serviciile poștale, care transpune Directiva 97/67/CE. În cadrul consultării publice efectuate de CTO în contextul analizei din 2016, PNS (Mediaservis s.r.o. la momentul respectiv) și-a exprimat opinia potrivit căreia impunerea OSU era încă necesară la momentul respectiv, deoarece piața nu putea furniza astfel de servicii. Cehia adaugă că, în cursul analizei din 2016, nu a fost identificat niciun alt operator ca fiind capabil să asigure, pe bază comercială, prestarea de servicii poștale într-un mod coerent cu îndeplinirea OSU.

(105)

În ceea ce privește afirmația PNS potrivit căreia serviciul de mandat poștal poate fi prestat de instituții financiare în același mod, dar mai ieftin decât de Poșta Cehă și, prin urmare, ar trebui exclus din domeniul de aplicare al OSU, Cehia susține că analiza din 2016, în care PNS nu s-a opus includerii mandatelor poștale în domeniul de aplicare al OSU, a concluzionat că: (i) serviciul de mandat poștal constituie o necesitate publică obiectivă; (ii) niciun alt serviciu de pe piață nu ar putea înlocui serviciul de mandat poștal și (iii) era necesar să se includă un astfel de serviciu în domeniul de aplicare al OSU. În plus, Cehia explică faptul că, pe baza informațiilor din evidențele separate ale costurilor și veniturilor, serviciul de mandat poștal nu a înregistrat pierderi în 2018 sau 2019 (profitabilitatea în ambii ani a depășit [5-25] %) și nu sunt suportate costuri nete suplimentare pentru furnizarea acestui serviciu, fapt susținut și de Poșta Cehă în scrisoarea sa către Comisie din 21 iulie 2020 (punctul 18).

(106)

În mod similar opiniei Cehiei prezentate în considerentul 99 cu privire la încălcarea normelor privind achizițiile publice, întrucât se presupune că criteriile de participare la o licitație pentru selectarea unui titular de licență poștală au fost concepute în mod discriminatoriu, Cehia este de părere că procedura de licitație nu a fost discriminatorie, ci, dimpotrivă, a fost concepută într-un mod care să permită oricărui operator de servicii poștale să solicite să fie desemnat drept furnizor de serviciu universal.

(107)

În ceea ce privește afirmația formulată de PNS potrivit căreia Poșta Cehă este supracompensată, deoarece numărul de oficii poștale care nu ar fi fost operate de Poșta Cehă dacă nu ar fi fost impusă nicio obligație a fost modificat în mod intenționat pentru a avea ca rezultat un CNE mai ridicat, în legătură cu creșterea limitei compensației începând din 2018, Cehia susține, în conformitate cu explicațiile sale din considerentul 100, că: (i) modificarea numărului de oficii poștale care ar urma să fie închise în scenariul contrafactual rezultă din modificarea obligației de a opera un număr mai mare de oficii poștale; (ii) închiderea oficiilor poștale a fost cuantificată corect în scenariul contrafactual și (iii) exploatarea și dezvoltarea globală a rețelei Poștei Cehe sunt în concordanță cu evoluția pieței.

(108)

În ceea ce privește afirmația formulată de PNS potrivit căreia livrarea cu două viteze utilizată de Poșta Cehă (prioritară Z+1 și economică Z+n), introdusă în februarie 2020, încalcă obligația de a garanta livrarea poștală în fiecare zi lucrătoare, Cehia susține că: (i) Poșta Cehă este în continuare obligată să garanteze livrarea la orice adresă în fiecare zi lucrătoare, în cazul în care clienții solicită acest lucru; (ii) clienții exprimă această cerere plătind pentru livrarea poștală prioritară, iar trimiterea poștală este livrată în regimul Z+1 și (iii) modificarea serviciilor oferite de Poșta Cehă sub forma a două viteze de livrare și economiile de costuri rezultate au fost luate în considerare în mod corespunzător la stabilirea unei estimări a costurilor nete în sensul prezentei notificări.

(109)

În ceea ce privește afirmația formulată de PNS potrivit căreia Poșta Cehă utilizează în mod abuziv compensația pentru îndeplinirea OSU pentru a finanța încrucișat serviciile pe care le furnizează în afara domeniului de aplicare al OSU și pentru a oferi servicii care nu sunt legate de îndeplinirea OSU la prețuri extrem de scăzute, Cehia susține că exemplul de comparație a prețurilor între două servicii, „trimitere poștală obișnuită economică” și „trimitere poștală directă”, prezentat de PNS pentru a ilustra această afirmație, nu este adecvat. În timp ce serviciul de „trimitere poștală obișnuită” (obyčejné psaní) este disponibil pentru oricine, poate fi trimis prin depunerea la orice oficiu poștal al Poștei Cehe sau prin introducerea într-o căsuță poștală și nu există un volum minim de trimiteri poștale individuale (41), serviciul de „trimitere poștală directă” (obchodní psaní) este destinat expeditorilor de volume mari, cu minimum 500 de trimiteri poștale de dimensiuni identice, și nu poate fi utilizat decât în baza unui contract cu Poșta Cehă și numai de la anumite oficii poștale, iar trimiterile poștale respective trebuie să fie preprocesate (sortate și grupate) în conformitate cu cerințele prevăzute în prealabil în contract. În plus, aceste trimiteri poștale pot conține numai ziare, reviste, cărți, broșuri, cataloage, pliante sau materiale tipărite cu caracter exclusiv promoțional, informații destinate membrilor cluburilor de clienți și de fidelitate, precum și comunicări care vizează strângerea de fonduri sau alte resurse pentru activități desfășurate în interes public de către organizații sau persoane fizice. Diferența dintre prețurile celor două servicii reflectă diferențele menționate mai sus în ceea ce privește calitatea și resursele întreprinderii consumate pentru prestarea fiecărui serviciu. În plus, Cehia reamintește hotărârea Tribunalului în cauza První novinová společnost (42), care concluzionează că un operator care îndeplinește OSU nu este împiedicat în niciun fel de Cadrul privind SIEG să aloce în mod liber compensația plătită în acest scop altor servicii.

(110)

Cehia respinge afirmațiile formulate de PNS potrivit cărora: (i) costurile serviciilor care nu sunt legate de îndeplinirea OSU sunt alocate în mod incorect îndeplinirii OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe, pentru a crea impresia că îndeplinirea OSU reprezintă o sarcină financiară semnificativă pentru Poșta Cehă; (ii) normele care reglementează alocarea costurilor și a veniturilor în scopul păstrării unei contabilități separate sunt în întregime la latitudinea titularului licenței poștale și (iii) CTO nu examinează în niciun fel dacă normele de alocare (cheile de repartizare) sunt corecte din punct de vedere factual. Cehia susține că titularii de licențe poștale din Cehia sunt obligați să prezinte CTO normele lor de alocare în vederea aprobării în temeiul secțiunii 33a punctul 4 din Legea privind serviciile poștale, care stabilește, de asemenea, competența CTO de a examina și de a aproba aceste norme. Normele de alocare aprobate includ o descriere detaliată a principiului care reglementează alocarea costurilor și a veniturilor din contabilitatea financiară la nivelul de detaliere necesar pentru înregistrări separate ale costurilor și veniturilor, astfel cum se solicită titularilor de licențe poștale prin Legea privind serviciile poștale și în conformitate cu Decretul nr. 465/2012 de punere în aplicare a legii respective. Având în vedere cele de mai sus, în opinia Cehiei, conturile Poștei Cehe sunt separate în mod corespunzător între OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe, și serviciile care nu sunt legate de îndeplinirea OSU.

(111)

În cele din urmă, în ceea ce privește afirmațiile formulate de PNS, prezentate în considerentul 71, potrivit cărora Poșta Cehă cheltuiește „în mod nejustificat, fără scop și ineficient” în contextul unor „contracte, tranzacții și circumstanțe îndoielnice”, Cehia susține că eficacitatea și eficiența cheltuielilor Poștei Cehe sunt monitorizate de fondatorul său, și anume Ministerul Afacerilor Interne, iar în paralel Poșta Cehă a pus în aplicare propriul program intern de conformitate corporativă împotriva corupției și a altor forme de abatere (43); în cazul în care, în pofida tuturor măsurilor în vigoare, există îndoieli cu privire la eventuale practici neloiale în atribuirea unui anumit contract, problema este soluționată de autoritățile competente, cum ar fi Tribunalul Municipal din Praga.

7.   EVALUAREA MĂSURII

7.1.   Existența ajutorului

(112)

În conformitate cu articolul 107 alineatul (1) din TFUE, „sunt incompatibile cu piața internă ajutoarele acordate de state sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice formă, care denaturează sau amenință să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi sau a producerii anumitor bunuri, în măsura în care acestea afectează schimburile comerciale dintre statele membre”.

(113)

Prin urmare, pentru ca o măsură să fie calificată drept ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele patru condiții: (i) măsura trebuie să fie imputabilă statului membru și să fie acordată prin intermediul resurselor de stat; (ii) trebuie să confere un avantaj economic întreprinderilor; (iii) avantajul trebuie să fie selectiv; și (iv) măsura trebuie să denatureze sau să amenințe să denatureze concurența și să afecteze schimburile comerciale dintre statele membre.

7.2.   Ajutor imputabil statului și existența resurselor de stat

(114)

Pentru a fi încadrată ca ajutor de stat, o măsură trebuie să fie imputabilă statului și acordată direct sau indirect prin intermediul resurselor de stat.

(115)

Compensația pentru îndeplinirea OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe, este plătită de Cehia din bugetul propriu și este administrată de CTO. CTO stabilește cuantumul compensației în conformitate cu procedura prevăzută de Legea privind serviciile poștale (a se vedea secțiunea 8.2.2).

(116)

Prin urmare, compensația acordată Poștei Cehe pentru îndeplinirea OSU este imputabilă statului și este acordată prin intermediul resurselor de stat.

7.3.   Ajutor acordat unei întreprinderi

(117)

Finanțarea publică acordată unei entități poate fi calificată drept ajutor de stat numai în cazul în care respectiva entitate este o „întreprindere” în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE. CJUE a definit în mod sistematic întreprinderile ca fiind entități care desfășoară o activitate economică (44). Calificarea unei entități ca întreprindere depinde, așadar, de natura activității acesteia, indiferent de statutul juridic al entității sau de modul în care este finanțată (45). În principiu, o activitate trebuie să fie considerată ca fiind de natură economică atunci când aceasta constă în oferirea de bunuri și servicii pe o piață (46). O entitate care desfășoară atât activități economice, cât și activități neeconomice trebuie considerată ca fiind o întreprindere numai în ceea ce privește prima categorie de activități (47).

(118)

În cazul de față, Poșta Cehă oferă servicii poștale contra cost pe piața poștală din Cehia și în concurență cu alți furnizori. Furnizarea de servicii poștale pe această piață constituie o activitate economică. Statul compensează Poșta Cehă pentru furnizarea anumitor servicii (OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe) și, prin urmare, compensează o activitate economică. În consecință, în ceea ce privește activitățile finanțate prin măsurile în cauză, Poșta Cehă se califică drept întreprindere.

7.4.   Avantajul

(119)

Un avantaj în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE este orice avantaj economic pe care o întreprindere nu l-ar fi obținut în condiții normale de piață, și anume în absența intervenției statului (48). Doar efectul măsurii asupra întreprinderii este relevant, nu și cauza sau obiectivul intervenției statului (49). Ori de câte ori situația financiară a unei întreprinderi se îmbunătățește ca urmare a intervenției statului, se poate concluziona că există un avantaj.

(120)

Compensația pentru îndeplinirea OSU este destinată să acopere integral sau parțial costul net suportat de Poșta Cehă pentru îndeplinirea OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe. În absența intervenției statului, Poșta Cehă ar trebui să suporte singură aceste costuri. Măsura care face obiectul evaluării scutește Poșta Cehă de o parte din costurile activităților sale economice și îi îmbunătățește situația financiară. În consecință, fără a aduce atingere întrebării dacă măsura respectă condițiile stabilite de Curtea de Justiție în hotărârea pronunțată în cauza C-280/00 Altmark (50), măsura care face obiectul evaluării acordă prima facie un avantaj Poștei Cehe.

Respectarea criteriilor Altmark

(121)

Se consideră că o compensație pentru obligația de serviciu public acordată unei întreprinderi care îndeplinește cele patru criterii stabilite în Hotărârea Altmark nu acordă niciun avantaj economic și, prin urmare, nu constituie ajutor de stat. Cele patru criterii, care sunt cumulative, sunt următoarele:

(a)

întreprinderea beneficiară trebuie să aibă efectiv de îndeplinit obligații de serviciu public și obligațiile trebuie să fie definite în mod clar;

(b)

parametrii pe baza cărora se calculează compensația trebuie stabiliți în prealabil, în mod obiectiv și transparent;

(c)

compensația nu trebuie să depășească suma necesară acoperirii integrale sau parțiale a costurilor suportate pentru îndeplinirea obligațiilor de servicii publice, luându-se în considerare veniturile aferente și un profit rezonabil;

(d)

atunci când întreprinderea care urmează să îndeplinească obligații de serviciu public într-un caz concret nu a fost aleasă în conformitate cu procedura de achiziții publice care ar permite selectarea ofertantului în măsură să presteze aceste servicii la costul cel mai mic pentru comunitate, nivelul compensației necesare trebuie determinat pe baza unei analize a costurilor pe care le-ar înregistra o întreprindere obișnuită, bine gestionată și echipată în mod corespunzător din cadrul aceluiași sector, luându-se în considerare atât veniturile aferente, cât și un profit rezonabil pentru îndeplinirea obligațiilor respective.

(122)

În ceea ce privește compensația acordată Poștei Cehe în perioada analizată, autoritățile cehe recunosc că al patrulea criteriu Altmark nu este îndeplinit. Și Comisia consideră că al patrulea criteriu Altmark nu este îndeplinit, întrucât, în absența unei proceduri de achiziții publice care să permită selectarea ofertantului capabil să furnizeze serviciul la cel mai scăzut cost pentru comunitate (51), autoritățile cehe nu au reușit să demonstreze că nivelul compensației a fost stabilit pe baza unei analize a costurilor unei întreprinderi bine gestionate din cadrul aceluiași sector, luându-se în considerare veniturile și un profit rezonabil.

(123)

Având în vedere caracterul cumulativ al celor patru criterii Altmark, în cazul în care unul dintre acestea nu este îndeplinit, se va considera că compensația constituie un avantaj în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE. Întrucât cel puțin unul dintre cele patru criterii Altmark nu este îndeplinit în cazul de față, Comisia concluzionează că compensația pentru îndeplinirea OSU acordă un avantaj Poștei Cehe.

7.5.   Selectivitatea

(124)

Articolul 107 alineatul (1) din TFUE prevede că, pentru a fi definită ca ajutor de stat, o măsură trebuie să favorizeze anumite întreprinderi sau producerea anumitor bunuri. Comisia observă că compensația pentru îndeplinirea OSU va fi acordată numai Poștei Cehe. Având în vedere că prezenta cauză se referă la o măsură de ajutor individual, identificarea avantajului economic (a se vedea considerentele 119-123) este suficientă pentru a susține prezumția că măsura este selectivă (52). În orice caz, nu rezultă că alte întreprinderi din același sector sau din alte sectoare care se află într-o situație de fapt și de drept comparabilă ar beneficia de același avantaj. Prin urmare, măsura este selectivă în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE.

7.6.   Efectul asupra schimburilor comerciale și denaturarea concurenței

(125)

Sprijinul public acordat întreprinderilor constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE dacă „denaturează sau amenință să denatureze concurența” și numai în măsura în care „afectează schimburile comerciale dintre statele membre”.

(126)

În ceea ce privește denaturarea concurenței, se consideră că o măsură acordată de un stat denaturează sau amenință să denatureze concurența în cazul în care aceasta este susceptibilă să consolideze poziția concurențială a beneficiarului în raport cu celelalte întreprinderi cu care acesta concurează (53). În practică, o denaturare a concurenței este prezumată atunci când un stat acordă un avantaj financiar unei întreprinderi dintr-un sector liberalizat în care există sau ar putea exista concurență.

(127)

În ceea ce privește efectul asupra schimburilor comerciale, jurisprudența Curții de Justiție a stabilit că orice acordare de ajutor unei întreprinderi care își desfășoară activitățile pe piața internă poate fi susceptibilă să afecteze schimburile comerciale dintre statele membre (54). În domeniul ajutoarelor de stat, un efect asupra schimburilor comerciale nu este exclus a priori de caracterul local sau regional al serviciului furnizat. Deși nu există un prag sau un procentaj strict sub care se poate considera că schimburile comerciale dintre statele membre nu sunt afectate, domeniul de aplicare limitat al activității economice, care poate fi dovedit printr-o cifră de afaceri foarte scăzută, face ca prezența unui efect asupra schimburilor comerciale să fie mai puțin probabilă.

(128)

În ceea ce privește cauza de față, Comisia observă că Poșta Cehă își desfășoară activitatea pe piața poștală din Cehia, care a fost liberalizată începând cu 1 ianuarie 2013. Prin urmare, Poșta Cehă funcționează în concurență cu alți furnizori.

(129)

Anumiți concurenți ai Poștei Cehe, în special concurenții care furnizează servicii de livrare de colete, fac parte din grupuri internaționale care își desfășoară activitatea și în alte state membre (de exemplu, DPD).

(130)

Prin urmare, există schimburi comerciale între statele membre în sectorul poștal, iar compensația pentru obligația de serviciu public acordată Poștei Cehe consolidează poziția acesteia față de alte întreprinderi poștale care concurează în cadrul comerțului din interiorul Uniunii.

(131)

Comisia concluzionează că compensația acordată Poștei Cehe pentru îndeplinirea OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe, este susceptibilă să afecteze schimburile comerciale și să denatureze concurența.

7.7.   Concluzie

(132)

Pe baza celor de mai sus, Comisia concluzionează că compensația acordată Poștei Cehe pentru îndeplinirea OSU în perioada 2018-2022 îndeplinește criteriile prevăzute la articolul 107 alineatul (1) din TFUE și, prin urmare, măsura constituie ajutor de stat în sensul dispoziției respective.

7.8.   Legalitatea măsurilor de ajutor notificate Comisiei

(133)

În temeiul secțiunilor 34c și 34d din Legea privind serviciile poștale, Poșta Cehă are dreptul de a primi o compensație anuală egală cu costurile nete (plafonată la 1,5 miliarde CZK în cazul în care costurile nete sunt mai mari de 1,5 miliarde CZK) după verificarea de către CTO a costurilor nete ale Poștei Cehe. Într-adevăr, secțiunea 34c punctul 3 din Legea privind serviciile poștale prevede că „statul, prin intermediul [CTO], rambursează costurile nete provizorii titularului licenței poștale [...]”. În plus, secțiunea 34d punctul 4 din Legea privind serviciile poștale prevede că „statul plătește, prin intermediul [CTO], o sumă egală cu diferența dintre [costurile nete provizorii și costurile nete definitive care reprezintă o sarcină injustă] titularului licenței poștale [...]”.

(134)

În urma verificării de către CTO a costurilor nete ale Poștei Cehe, Poșta Cehă a înregistrat deja compensația anuală pentru anii 2018-2022 în conturile sale, chiar dacă compensația respectivă nu este încă plătită (55).

(135)

În consecință, Comisia consideră că compensația pentru îndeplinirea OSU constituie ajutor ilegal în sensul articolului 1 litera (f) din regulamentul de procedură.

8.   EVALUAREA COMPATIBILITĂȚII

8.1.   Compatibilitate în temeiul articolului 106 alineatul (2) din TFUE

(136)

În măsura în care compensația pentru îndeplinirea OSU de care beneficiază Poșta Cehă constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE, trebuie evaluată compatibilitatea acesteia cu piața internă.

(137)

Autoritățile cehe consideră că compensația pentru îndeplinirea OSU constituie o compensație pentru îndeplinirea SIEG. Prin urmare, compatibilitatea unei astfel de compensații cu piața internă trebuie evaluată în temeiul articolului 106 alineatul (2) din TFUE.

(138)

Articolul 106 alineatul (2) TFUE prevede că: „Întreprinderile care au sarcina de a gestiona serviciile de interes economic general sau care prezintă caracter de monopol fiscal se supun normelor tratatelor și, în special, regulilor de concurență, în măsura în care aplicarea acestor norme nu împiedică, în drept sau în fapt, îndeplinirea misiunii speciale care le-a fost încredințată. Dezvoltarea schimburilor comerciale nu trebuie să fie afectată într-o măsură care contravine intereselor Uniunii.”.

(139)

În conformitate cu această dispoziție, Comisia poate declara compensația pentru SIEG ca fiind compatibilă cu piața internă, sub rezerva îndeplinirii anumitor condiții. Comisia a stabilit condițiile în care aplică articolul 106 alineatul (2) din TFUE în Decizia privind SIEG din 2012 (56) și în Cadrul privind SIEG din 2012.

(140)

Autoritățile cehe au notificat o compensație până la un cuantum maxim anual de 1,5 miliarde CZK (55,5 milioane EUR). În măsura în care compensația care urmează să fie acordată Poștei Cehe depășește 15 milioane EUR pe an, compensația respectivă nu intră în domeniul de aplicare al Deciziei privind SIEG din 2012, astfel cum se prevede la articolul 2 din aceasta.

(141)

Ajutoarele de stat care nu intră în domeniul de aplicare al Deciziei privind SIEG din 2012 pot fi declarate compatibile cu articolul 106 alineatul (2) din TFUE dacă acestea sunt necesare pentru prestarea SIEG în cauză și nu afectează dezvoltarea schimburilor comerciale astfel încât să contravină intereselor Uniunii (57). În această privință, Cadrul privind SIEG din 2012 stabilește orientările pentru evaluarea compatibilității compensației pentru SIEG.

8.2.   Conformitatea cu Cadrul privind SIEG din 2012

(142)

Pentru a evalua compatibilitatea compensației pentru îndeplinirea OSU acordate Poștei Cehe, Cadrul privind SIEG din 2012 descrie condițiile relevante care trebuie îndeplinite. Aceste condiții sunt enumerate în cele ce urmează.

8.2.1.   Serviciu de interes economic general autentic, astfel cum este menționat la articolul 106 din TFUE

(143)

Astfel cum se indică la punctul 46 din Comunicarea Comisiei privind SIEG (58), statele membre au o largă marjă de apreciere în ceea ce privește natura serviciilor care ar putea fi clasificate ca fiind SIEG. Competența Comisiei se limitează la a verifica dacă marja de apreciere se aplică fără erori vădite în ceea ce privește definirea SIEG și la a evalua orice ajutor de stat pe care îl presupune compensația. Punctul 56 din Cadrul privind SIEG din 2012 confirmă marja largă de apreciere a statelor membre în ceea ce privește definirea SIEG.

(144)

Pentru a demonstra că respectiva compensație este acordată pentru un SIEG autentic, „statele membre ar trebui să demonstreze [atunci când acordă compensații în temeiul Cadrului privind SIEG (59)] faptul că au acordat o atenție corespunzătoare necesităților de serviciu public sprijinite, printr-o consultare publică sau prin alte instrumente adecvate, pentru a ține seama de interesele utilizatorilor și ale furnizorilor”.

(145)

OSU, astfel este definită la articolul 3 din Directiva 97/67/CE, este recunoscută ca SIEG (60) autentic. Prin urmare, statele membre nu trebuie să demonstreze, printr-o consultare publică sau prin alte instrumente adecvate, că au luat în considerare necesitățile de serviciu public atunci când încredințează unui furnizor OSU, astfel cum este definită la articolul 3.

(146)

Totuși, OSU încredințată Poștei Cehe, astfel cum este descrisă în considerentul 22, este mai amplă decât serviciile descrise la articolul 3 din Directiva 97/67/CE. În special, OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe, include serviciile poștale („SIEG poștal”), astfel cum sunt definite în dispoziția respectivă, precum și serviciile de mandat poștal, care nu sunt enumerate în dispoziția respectivă și sunt menționate în Directiva 2008/6/CE ca servicii suplimentare sau complementare care pot fi puse la dispoziție la nivel național.

(147)

Autoritățile cehe au explicat că, întrucât serviciile de mandat poștal sunt profitabile, includerea lor în domeniul de aplicare al OSU nu crește costul net, ci, dimpotrivă, are un efect pozitiv asupra valorii costurilor nete ale OSU (scade valoarea acestora). Autoritățile cehe au explicat, de asemenea, că serviciile de mandat poștal nu reprezintă un drept exclusiv. Acestea sunt servicii necesare pentru a răspunde nevoilor publicului și ale autorităților în ceea ce privește anumite plăți. Din punctul de vedere al Legii privind serviciile poștale, serviciile de mandat poștal fac parte din OSU, iar obligația de a le furniza poate fi impusă separat sau împreună cu alte servicii poștale de bază.

(148)

Comisia consideră că serviciile de mandat poștal nu sunt incluse în domeniul de aplicare al OSU, astfel cum este definită la articolul 3 din Directiva 97/67/CE. Totuși, potrivit considerentului 30 din Directiva 2008/6/CE, statele membre pot decide să pună la dispoziția publicului, pe teritoriul lor național, servicii suplimentare sau complementare, cum ar fi serviciul de mandat poștal, cu excepția celor referitoare la obligațiile de serviciu universal, astfel cum sunt definite în Directiva 97/67/CE. Statele membre pot impune obligații de a presta astfel de servicii furnizorului de serviciu universal.

(149)

Comisia observă că CTO a luat decizia de a clasifica serviciile poștale și serviciile de mandat poștal, incluse în domeniul de aplicare al OSU, drept SIEG autentice în 2016, în contextul unei analize periodice pe 5 ani, având în vedere condițiile de piață de la momentul respectiv, și anume din 2016. În plus, în cadrul analizei din 2016, nici Zàsilkovna, nici PNS nu au contestat necesitatea publică a unor astfel de servicii poștale și de mandat poștal. Acestea nu au contestat nici decizia CTO de a impune aceste SIEG pe baza unei disfuncționalități a pieței.

(150)

În ceea ce privește afirmațiile formulate de Zàsilkovna și prezentate în considerentele 57 și 58, precum și afirmațiile formulate de PNS și prezentate în considerentele 64 și 65, potrivit cărora, pe baza condițiilor actuale de piață, nu există nicio disfuncționalitate a pieței pentru serviciile poștale sau pentru serviciile de mandat poștal, Comisia observă că autoritățile cehe dispun de o marjă de apreciere în ceea ce privește organizarea și asigurarea furnizării SIEG. În acest scop, autoritățile cehe au efectuat o analiză periodică pe 5 ani atât a serviciilor poștale, cât și a serviciilor de mandat poștal, pe baza căreia evaluează necesitățile publice, precum și condițiile de piață de la momentul analizei. Analiza prin care s-a evaluat necesitatea de a impune obligația pentru ambele servicii pentru perioada actuală, 2018-2022, a fost efectuată în 2016 și a concluzionat că exista o disfuncționalitate a pieței atât pentru servicii poștale, cât și pentru mandatele poștale. Condițiile actuale de piață, precum și potențialele evoluții viitoare au fost luate în considerare în cadrul analizei din 2021 referitoare la perioada 2023-2027.

(151)

Astfel cum se subliniază în considerentele 4-8 din Directiva 2008/6/CE, serviciile poștale universale, astfel cum sunt definite în temeiul articolului 3 din Directiva 97/67/CE, sunt recunoscute ca SIEG autentic (61). Întrucât serviciile poștale incluse în domeniul de aplicare al OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe, încredințate Poștei Cehe corespund cerințelor prevăzute în Directiva 97/67/CE, Comisia consideră că Cehia nu trebuie să demonstreze că a luat în considerare necesitățile de serviciu public prin intermediul unei consultări publice sau al altor instrumente adecvate. Prin urmare, Comisia consideră că punctul 14 din Cadrul privind SIEG este respectat în ceea ce privește aceste servicii.

(152)

În ceea ce privește serviciile de mandat poștal, Comisia consideră că Cehia a demonstrat că a luat în considerare necesitățile de serviciu public printr-o consultare publică sau prin alte instrumente adecvate, astfel cum se explică în considerentele 73, 81, 95, 96 și 103-105. Pe baza informațiilor furnizate în cursul procedurii de investigare, Comisia consideră că serviciul de mandat poștal prestat de Poșta Cehă constituie un SIEG autentic („SIEG MP”). În special, autoritățile cehe au explicat că serviciile similare disponibile pe piață nu îndeplineau cerințele în ceea ce privește livrarea, domeniul de aplicare teritorial sau accesibilitatea prețului. Având în vedere cele de mai sus, Comisia consideră că cerința prevăzută la punctul 14 din Cadrul privind SIEG din 2012 în ceea ce privește mandatele poștale a fost îndeplinită.

8.2.2.   Necesitatea unui act de atribuire care să precizeze obligațiile de serviciu public și metodele de calcul al compensației

(153)

Astfel cum se arată la punctul 15 din Cadrul privind SIEG din 2012, prestarea unui SIEG, în sensul articolului 106 din TFUE, trebuie să fie încredințată întreprinderii în cauză prin unul sau mai multe acte oficiale. Astfel cum se prevede la punctul 16 din Cadrul privind SIEG din 2012, aceste acte de atribuire trebuie să precizeze, în special:

(a)

natura și durata obligațiilor de serviciu public;

(b)

întreprinderea și, dacă este cazul, teritoriul în cauză;

(c)

natura drepturilor exclusive sau speciale acordate întreprinderii de către autoritatea care acordă compensația;

(d)

descrierea mecanismului de compensare, precum și parametrii de calcul, control și revizuire a compensației;

(e)

modalitățile de evitare și recuperare a oricărei supracompensații.

(154)

Poșta Cehă a fost desemnată drept furnizor de OSU în perioada 1 ianuarie 2018-31 decembrie 2022 printr-o decizie a CTO (a se vedea considerentul 21). Actul de atribuire către Poșta Cehă precizează conținutul obligației de serviciu public și teritoriul în cauză (a se vedea considerentele 22-23). Mecanismul de compensare și metodologia utilizată pentru calcularea compensației sunt prevăzute în Legea privind serviciile poștale și sunt descrise în secțiunea 2.4.2.

(155)

Autoritățile cehe au confirmat că nu există drepturi exclusive în ceea ce privește serviciile poștale atribuite Poștei Cehe în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) din Directiva 97/67/CE. În ceea ce privește modalitățile de evitare și recuperare a supracompensării, mecanismul de compensare asigură calcularea și revizuirea ex post a compensației, evitând supracompensarea Poștei Cehe (a se vedea secțiunea 8.2.10).

(156)

În ceea ce privește afirmațiile reclamanților, prezentate în considerentele 35 și 42, potrivit cărora Poșta Cehă a încălcat cerințele de transparență prevăzute în Cadrul privind SIEG, precum și în Directiva 97/67/CE prin nepublicarea calculelor CNE, Comisia observă că cerințele de transparență prevăzute la punctul 60 din Cadrul privind SIEG se referă la: (i) rezultatele consultării publice sau alte instrumente adecvate; (ii) natura și durata obligațiilor de serviciu public; (iii) întreprinderea și, dacă este cazul, teritoriul în cauză și (iv) sumele reprezentând ajutorul acordat anual întreprinderii. Articolul (7) alineatul (5) din Directiva 97/67/CE prevede că, atunci când un stat membru decide să introducă un mecanism de compensare din fonduri publice a furnizorului (furnizorilor) de serviciu universal, o astfel de decizie ar trebui să se bazeze pe criterii obiective și ușor de verificat și să fie făcută publică. Prin urmare, nici Cadrul privind SIEG, nici Directiva 97/96/CE nu impun ca calculele CNE să fie puse la dispoziția publicului. Astfel cum s-a explicat deja în considerentul 155, mecanismul și parametrii utilizați pentru calcularea compensației sunt prevăzuți în Legea privind serviciile poștale și, prin urmare, sunt disponibili publicului. Prin urmare, Comisia consideră că aceste afirmații ale reclamanților sunt nefondate.

(157)

Comisia observă, de asemenea, că OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe, încredințată Poștei Cehe constă în două SIEG, SIEG poștal, în sensul Directivei 97/67/CE, și SIEG MP. Actul de atribuire include natura și durata obligațiilor de serviciu public; întreprinderea și, dacă este cazul, teritoriul în cauză; și cuantumul ajutorului acordat anual întreprinderii pentru ambele SIEG. Comisia consideră că faptul că ambele SIEG sunt încredințate prin același act de atribuire nu încalcă cerințele de transparență prevăzute în Cadrul privind SIEG și nici pe cele prevăzute în Directiva 97/67/CE.

(158)

În concluzie, Comisia consideră că încredințarea SIEG Poștei Cehe pentru perioada 2018-2022 este în conformitate cu cerințele Cadrului privind SIEG din 2012.

8.2.3.   Durata perioadei de valabilitate a actului de atribuire

(159)

Astfel cum se arată în secțiunea 2.4 din Cadrul privind SIEG din 2012, „[p]erioada de valabilitate a actului de atribuire ar trebui să fie justificată prin trimitere la criterii obiective, cum ar fi necesitatea amortizării activelor fixe netransferabile. În principiu, perioada de valabilitate a actului de atribuire nu ar trebui să depășească perioada necesară pentru amortizarea celor mai importante active necesare pentru prestarea SIEG.”.

(160)

Poșta Cehă a fost desemnată de CTO drept furnizor de OSU pentru perioada 1 ianuarie 2018-31 decembrie 2022, deci pentru o perioadă de 5 ani.

(161)

Potrivit autorităților cehe, perioada de atribuire a fost stabilită în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Directiva 97/67/CE, care impune ca durata desemnării să ofere o perioadă suficientă pentru a obține un randament al investițiilor.

(162)

Autoritățile cehe au explicat că durata de 5 ani a atribuirii serviciilor Poștei Cehe poate fi justificată în raport cu perioada de amortizare preconizată a celor mai importante active necesare pentru îndeplinirea OSU. Investițiile realizate de Poșta Cehă în active fixe pentru a asigura îndeplinirea OSU au perioade de amortizare contabilă care variază foarte mult (a se vedea tabelul 4). Autoritățile cehe au explicat, de asemenea, că, în Cehia, fiecare întreprindere trebuie să creeze un plan de amortizare în conformitate cu secțiunea 28 punctul 6 din Legea contabilității (Legea nr. 563/1991 Coll.). Legea contabilității nu stabilește o perioadă de amortizare exactă pentru fiecare tip de activ; însă perioada de amortizare ar trebui să corespundă perioadei de utilizare, deoarece datele contabile trebuie să prezinte o imagine fiabilă a realității. De asemenea, perioada de amortizare este verificată de un auditor financiar. Întreprinderile publică planul de amortizare în situațiile lor financiare, iar acesta trebuie actualizat anual. Sursa de date utilizată pentru a stabili perioada de amortizare preconizată a fost situația financiară a Poștei Cehe. În orice caz, durata perioadei de valabilitate a actului de atribuire se stabilește atunci când se inițiază procedura de acordare a unei licențe poștale, și anume înainte ca licența poștală să fie acordată unui anumit furnizor de servicii poștale. Perioada de 5 ani este perioada standard stabilită de autoritățile cehe în contextul procedurilor lor de organizare și asigurare a furnizării SIEG, având în vedere evoluția pieței și nevoile societății. În cele din urmă, autoritățile cehe susțin, de asemenea, că durata atribuirii este conformă cu practica din alte state membre (62).

(163)

În ceea ce privește afirmația formulată de Zàsilkovna și prezentată în considerentul 59, potrivit căreia perioadele de amortizare în scopul stabilirii perioadei de atribuire sunt nefondate, întrucât nu este clar care dintre activele enumerate în tabelul 1 din decizia de inițiere a procedurii urmează să fie finanțate din compensația pentru îndeplinirea OSU, când au fost achiziționate sau când urmează să fie achiziționate activele respective sau dacă perioada lor de amortizare a expirat, Comisia observă că durata perioadei de valabilitate a actului de atribuire este prestabilită, în contextul procedurilor instituite de Cehia pentru a organiza și a asigura îndeplinirea OSU, și stabilită în prealabil în contextul licitației inițiale pentru selectarea furnizorului de servicii poștale. Prin urmare, înainte ca titularul licenței poștale să fie cunoscut. În plus, nu este o așteptare realistă ca autoritatea care acordă compensația să cunoască în prealabil durata perioadei de amortizare pentru toate activele tuturor furnizorilor de servicii poștale potențiali care ar putea participa la licitație, pentru a stabili durata perioadei de valabilitate a actului de atribuire. Perioada de amortizare a activelor este utilizată numai ca referință pentru determinarea perioadei de atribuire. Costurile de amortizare nu sunt luate în considerare în CNE, deoarece nu reprezintă costuri reale, ci doar cheltuieli nemonetare utilizate în scopuri fiscale. În conformitate cu jurisprudența (63), Poșta Cehă este liberă să utilizeze compensația pentru îndeplinirea OSU în orice scop. Totuși, costurile de investiție, cum ar fi costurile de achiziționare a activelor legate de modificarea funcționării Poștei Cehe din scenariul factual în scenariul contrafactual, nu sunt luate în considerare în calculele CNE și, prin urmare, nu au niciun impact asupra compensației pentru îndeplinirea OSU.

Tabelul 4

Perioada de amortizare a activelor Poștei Cehe (necesare pentru îndeplinirea OSU)

Grupul de active

Perioada de amortizare (ani)

Clădiri

30 -45

Vehicule

6

Transport feroviar

15

Sistem IT central

4 -6

Sisteme IT individuale

3 -6

Echipamente de birou

4 -6

Echipamente de antrepozit

4 -6

Aparate pentru ghișeu

3 -8

Mobilier

6

Accesorii pentru clădiri

6 -12

Tehnologie de manipulare

5 -12

Seifuri și alte bunuri asociate cu securitatea

5 -20

Mașini de sortare

10

(164)

În conformitate cu secțiunea 2.4. din Cadrul privind SIEG din 2012, durata perioadei de valabilitate a actului de atribuire ar trebui să fie justificată prin trimitere la criterii obiective și, în principiu, nu ar trebui să depășească perioada necesară pentru amortizarea celor mai importante active necesare pentru prestarea SIEG. Comisia consideră că încredințarea OSU pentru o perioadă de 5 ani este justificată în raport cu perioada de amortizare a celor mai importante active necesare pentru prestarea ambelor SIEG incluse în OSU. Într-adevăr, tabelul 4 arată că perioada de amortizare pentru majoritatea activelor Poștei Cehe necesare pentru îndeplinirea OSU depășește 5 ani. În plus, durata perioadei de valabilitate a actului de atribuire este prestabilită luând în considerare perioadele de amortizare utilizate în mod normal pentru astfel de active, indiferent de alegerea furnizorului de OSU. Prin urmare, Comisia consideră că autoritățile cehe au justificat suficient durata perioadei de valabilitate a actului de atribuire.

8.2.4.   Respectarea Directivei 2006/111/CE

(165)

Potrivit punctului 18 din Cadrul privind SIEG din 2012, „[a]jutorul va fi considerat compatibil cu piața internă în temeiul articolului 106 alineatul (2) din [TFUE] doar în cazul în care întreprinderea respectă, după caz, dispozițiile Directivei 2006/111/CE [a Comisiei] privind transparența relațiilor financiare dintre statele membre și întreprinderile publice, precum și transparența relațiilor financiare din cadrul anumitor întreprinderi” (64).

(166)

În plus, punctul 44 din Cadrul privind SIEG din 2012 prevede că: „În cazul în care o întreprindere desfășoară activități care se încadrează atât în cadrul, cât și în afara domeniului de aplicare al SIEG, contabilitatea sa internă trebuie să prezinte separat costurile și veniturile asociate serviciilor SIEG și pe cele ale altor servicii, în conformitate cu principiile prevăzute la punctul 31.”

(167)

Legea privind serviciile poștale prevede, în secțiunea 33a, că titularul licenței poștale trebuie să țină o contabilitate separată a costurilor și veniturilor legate de furnizarea serviciilor individuale incluse în domeniul de aplicare al OSU pentru care este desemnat (atât pentru SIEG poștal, cât și pentru SIEG MP), precum și a altor servicii. Aceasta prevede, de asemenea, că metoda de separare a conturilor trebuie să fie stabilită printr-un decret de punere în aplicare și că conturile separate trebuie să fie auditate anual de către un auditor independent.

(168)

Decretul de punere în aplicare (65) a fost adoptat de CTO și prevede, în secțiunea 1, că costurile directe trebuie alocate serviciului cu care au o legătură directă, în timp ce costurile indirecte sau comune trebuie alocate pe baza unei legături de cauzalitate cu procesele, activitățile sau serviciile în cauză. Astfel cum se prevede în secțiunea 33a din Legea privind serviciile poștale, normele specifice pentru alocarea costurilor comune, propuse de Poșta Cehă, trebuie să fie aprobate de CTO.

(169)

În special, sistemul de contabilitate separată al Poștei Cehe și metoda de alocare a costurilor se bazează pe metoda stabilirii costurilor pe baza activităților (Activity Based Costing – ABC). Într-o primă etapă, costurile sunt alocate centrelor de cost, de exemplu, un oficiu poștal, un depozit, un centru de sortare etc. Costurile sunt alocate centrelor de cost pentru fiecare activitate care poate fi înregistrată separat. Sistemul contabil al Poștei Cehe cuprinde în prezent aproximativ 5 740 de centre de costuri. Elementele de cost care nu sunt înregistrate la centrele de costuri de funcționare (de exemplu, TVA, cheltuieli indirecte) sunt alocate în conformitate cu normele aprobate în prealabil, în urma unui calcul la nivelul centrelor de costuri de funcționare. Alocarea acestor costuri este proporțională cu alocarea costurilor directe.

(170)

Autoritățile cehe au explicat că separarea conturilor face obiectul unui audit efectuat de o societate profesională independentă. Auditorul trebuie să verifice dacă titularul licenței poștale a utilizat normele aprobate în practica sa contabilă și dacă rezultatele anuale ale separării contabile sunt corecte. În plus, Cehia a prezentat rapoartele auditorului independent pentru anii 2018, 2019 și 2020, care certifică faptul că contabilitatea internă a Poștei Cehe este în conformitate cu Directiva 97/67/CE, cu dreptul intern și cu normele aprobate de CTO și, prin urmare, este adecvată pentru cuantificarea costurilor nete ale OSU care i-a fost încredințată.

(171)

În considerentul 70, PNS susține că Poșta Cehă nu își separă în mod corespunzător conturile și că alocă în mod eronat serviciilor OSU costurile aferente serviciilor care nu sunt legate de îndeplinirea OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe, prin aceasta subvenționând încrucișat pierderile aferente elementelor care nu sunt legate de îndeplinirea OSU. PNS susține, de asemenea, că nici CTO, nici auditorul nu investighează în mod eficace dacă separarea conturilor a fost efectuată corect sau dacă cheile de repartizare sunt corecte din punct de vedere material. În acest sens, Comisia consideră că autoritățile cehe au demonstrat că sistemul de contabilitate și de alocare a costurilor al Poștei Cehe permite o alocare a costurilor și a veniturilor între activități cu un nivel suficient de adecvare. Astfel cum au indicat autoritățile cehe, costurile sunt alocate pe baza principiului proporționalității, luând în considerare utilizarea elementelor individuale ale rețelei poștale. În plus, astfel cum se explică în considerentul 171, atunci când certifică faptul că contabilitatea internă a Poștei Cehe pentru perioada 2018-2020 este în conformitate cu Directiva 97/67/CE, cu dreptul intern și cu normele aprobate de CTO, auditorul independent verifică separarea conturilor și cheile de repartizare a costurilor și, prin urmare, este adecvat pentru cuantificarea costurilor nete ale SIEG (poștal și MP) care i-au fost încredințate. În cele din urmă, Comisia reamintește considerentul 139 din decizia de inițiere a procedurii, care clarifică faptul că presupusa alocare greșită a costurilor este o chestiune contabilă și nu ar implica niciun transfer de resurse de stat și, prin urmare, nu constituie ajutor de stat în temeiul articolului 107 alineatul (1) din TFUE.

(172)

În mod similar, în ceea ce privește afirmația formulată de Zàsilkovna și prezentată în considerentele 37, 38, 60 și 63, potrivit căreia Poșta Cehă subvenționează în mod voluntar prețurile inferioare costurilor pentru serviciile sale care nu sunt legate de îndeplinirea OSU, cum ar fi Balíkovna, și alocă costurile și pierderile activităților care nu sunt legate de îndeplinirea OSU activităților OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe, Comisia consideră, în mod similar concluziei sale din considerentul 172, că autoritățile cehe au demonstrat într-o măsură suficientă că conturile Poștei Cehe au fost separate în conformitate cu cerințele prevăzute în Directiva 97/67/CE și, prin urmare, subvenționarea încrucișată atât a SIEG poștal, cât și a SIEG MP prin alocarea necorespunzătoare a costurilor este exclusă. În orice caz, subvenționarea încrucișată nu poate fi considerată o problemă de sine stătătoare, întrucât aceasta poate avea loc numai în cazul în care există o supracompensare cauzată fie de o alocare greșită a costurilor, fie de o cuantificare necorespunzătoare a scenariului contrafactual. Niciuna dintre aceste variante nu se aplică în cazul prezentei măsuri, astfel cum se explică mai jos în considerentul 206.

(173)

În ceea ce privește afirmația formulată de Zàsilkovna și prezentată în considerentul 60, potrivit căreia compensația pentru îndeplinirea OSU nu este în conformitate cu cerințele de transparență financiară stabilite de Cadrul privind SIEG din 2012, deoarece Poșta Cehă a inclus deja în mod oficial o parte din compensație în raportul anual pe 2019, Comisia observă că faptul că acest element a fost înregistrat în conturi nu este, ca atare, legat de o încălcare a cerințelor de transparență financiară menționate privind separarea conturilor.

(174)

Comisia observă că sistemul contabil al Poștei Cehe este același ca în perioada de atribuire precedentă. Problema sistemului contabil a fost ridicată de PNS și în cadrul recursului împotriva Deciziei privind îndeplinirea OSU din 2018 în cauza T-316/18 (66), în care Tribunalul a concluzionat că Comisia a efectuat o analiză aprofundată a sistemului contabil, în special a fiabilității sale, și, prin urmare, Comisia nu a săvârșit o eroare vădită de apreciere în această privință.

(175)

Prin urmare, Comisia concluzionează că separarea contabilă între activitățile care nu sunt legate de SIEG și activitățile SIEG, astfel cum a fost pusă în aplicare, este adecvată. Rezultă că Poșta Cehă respectă Directiva 2006/111/CE și punctul 44 din Cadrul privind SIEG din 2012.

8.2.5.   Respectarea normelor Uniunii privind achizițiile publice

(176)

Potrivit punctului 19 din Cadrul privind SIEG din 2012, „[a]jutorul va fi considerat compatibil cu piața internă pe baza articolului 106 alineatul (2) din [TFUE], doar în cazul în care autoritatea responsabilă, atunci când a atribuit prestarea serviciului întreprinderii respective, a respectat sau s-a angajat să respecte normele UE aplicabile în domeniul achizițiilor publice. Aceasta include orice cerință privind transparența, tratamentul egal și nediscriminarea, care rezultă direct din [TFUE] și, dacă este cazul, din legislația secundară a UE. Se consideră că ajutorul care nu respectă aceste norme și cerințe afectează dezvoltarea schimburilor comerciale într-o măsură care ar contraveni intereselor Uniunii, în sensul articolului 106 alineatul (2) din [TFUE].”.

(177)

Legea privind serviciile poștale prevede că furnizorul de OSU este desemnat printr-o procedură de selecție. CTO a efectuat procedura de selecție a titularului licenței poștale pentru perioada 2018-2022 în conformitate cu secțiunea 22 din Legea privind serviciile poștale. CTO nu a selectat niciun furnizor în cadrul acestei proceduri din cauza neîndeplinirii condițiilor de participare.

(178)

Autoritățile cehe au explicat că, în urma încheierii fără succes a procedurii de selecție, au inițiat o procedură administrativă din oficiu pentru a impune Poștei Cehe obligația de a îndeplini OSU, astfel cum se prevede în secțiunea 22 punctul 9 din Legea privind serviciile poștale.

(179)

În ceea ce privește afirmația formulată de Zàsilkovna și prezentată în considerentul 61 și afirmația formulată de PNS și prezentată în considerentul 65, potrivit cărora autoritățile cehe au încălcat normele privind achizițiile publice prevăzute la articolul 4 alineatul (2) din Directiva 97/67/CE prin includerea intenționată a serviciului de mandat poștal în domeniul de aplicare al OSU, stabilind în același timp criteriile de evaluare/atribuire ale procedurii de licitație în favoarea Poștei Cehe, Comisia observă că, astfel cum au explicat autoritățile cehe, procedura de licitație (67) a fost concepută într-un mod care permitea participarea mai multor solicitanți, chiar dacă aceștia nu puteau oferi întregul portofoliu de servicii, și, de asemenea, permitea atribuirea mai multor licențe poștale pentru servicii individuale. Prin urmare, a existat posibilitatea de a desemna furnizori diferiți pentru furnizarea diferitelor servicii incluse în domeniul de aplicare al OSU, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Directiva 97/67/CE. De asemenea, era posibil ca un ofertant să liciteze pentru servicii poștale individuale incluse în OSU, astfel cum sunt definite de lege, cu excepția serviciilor de mandat poștal. În plus, CTO a permis tuturor potențialilor solicitanți să adreseze întrebări referitoare la condițiile și domeniul de aplicare al licitației, pentru a asigura o transparență maximă și pentru a permite tuturor să obțină toate informațiile necesare în vederea pregătirii ofertelor. În acest sens, Zásilkovna nu și-a declarat interesul de a participa la procedura de licitație. În opinia Comisiei, procedura de licitație nu a fost discriminatorie, ci, dimpotrivă, a fost elaborată într-un mod care permitea oricărui furnizor de servicii poștale să fie desemnat drept furnizor de serviciu universal.

(180)

Comisia consideră că normele privind achizițiile publice ar fi aplicabile numai în cazul în care statele membre decid să organizeze o procedură de licitație pentru selectarea furnizorului de serviciu universal și că, prin urmare, compatibilitatea finanțării OSU cu piața internă ar depinde de respectarea efectivă a acestor norme. În cazul de față, în urma unei proceduri de licitație fără succes, autoritățile cehe au optat în cele din urmă pentru desemnarea directă a operatorului istoric drept furnizor de serviciu universal, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din Directiva 97/67/CE. Procedând astfel, autoritățile cehe au aplicat procedura prevăzută în secțiunea 22 punctul 9 din Legea privind serviciile poștale, care prevede că CTO poate impune operatorului care îndeplinește cel mai bine criteriile de evaluare, în temeiul unei decizii de acordare a unei licențe poștale, obligația de a furniza și de a asigura serviciul universal prevăzut în anunțul privind procedura de licitație. Din acest motiv, CTO a inițiat o procedură administrativă din oficiu cu Poșta Cehă cu privire la acordarea unei licențe poștale pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2018 și 31 decembrie 2022, întrucât Poșta Cehă îndeplinea cel mai bine criteriile stabilite în anunțul privind procedura de licitație. Rezultă că încredințarea directă a SIEG poștal Poștei Cehe în calitate de furnizor de serviciu universal este în conformitate cu punctul 19 din Cadrul privind SIEG din 2012. Faptul că autoritățile cehe au inclus SIEG MP în domeniul de aplicare al OSU nu invalidează legalitatea încredințării directe a SIEG poștal, întrucât autoritățile cehe au desfășurat o procedură de licitație care nu a avut succes și doar ulterior au decis să desemneze Poșta Cehă drept furnizor de serviciu universal, întrucât aceasta era furnizorul care îndeplinea cerințele pentru furnizarea tuturor serviciilor incluse în OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe. În orice caz, Comisia observă că autoritățile cehe pot utiliza procedura de negociere fără publicare prealabilă în cazul în care nu a fost depusă nicio ofertă sau nicio ofertă adecvată sau nicio cerere de participare sau nicio cerere adecvată de participare la o licitație în conformitate cu articolul 32 alineatul (2) litera (a) din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului (68).

(181)

În ceea ce privește atribuirea directă a SIEG MP, Comisia consideră că autoritățile cehe au examinat rețelele existente de instituții poștale și financiare (a se vedea considerentul 81 de mai sus) și au concluzionat că nu există pe piață niciun alt operator care să furnizeze servicii de mandat poștal pe bază comercială pe întregul teritoriu al Republicii Cehe, conform cerințelor pentru un serviciu universal, respectând specificațiile tehnice stabilite în cadrul licitației. SIEG MP este atât de specific în ceea ce privește natura și modul său de furnizare, încât, la momentul analizei OSU, nu exista niciun substitut furnizat pe piață pe bază comercială. Pentru a furniza SIEG MP, un operator trebuie să dispună de o rețea de distribuție densă și vastă, precum și operațiuni de livrare zilnice, precum și garanții de securitate ridicate. Ceilalți operatori nu dețineau astfel de capacități, care sunt necesare pentru a furniza SIEG MP în conformitate cu cerințele statului ceh. În plus, niciun alt operator nu ar fi fost în măsură să dezvolte aceste capacități înainte de perioada 2018-2022. Numai rețeaua Poștei Cehe avea densitatea, dimensiunea și calitatea care puteau servi obiectivelor SIEG MP. Deși nu se poate exclude posibilitatea că, în viitor, concurenții vor dezvolta o astfel de rețea, Poșta Cehă este singurul furnizor care poate oferi SIEG MP în mod fiabil în perioada 2018-2012. Din acest motiv, Comisia apreciază că Poșta Cehă deține o rețea logistică și de sucursale unică din punctul de vedere al densității, dimensiunii și operațiunilor de livrare zilnice, ceea ce face ca aceasta să fie singurul furnizor posibil pentru SIEG MP în această perioadă. Pe această bază, Comisia consideră că atribuirea directă a SIEG MP poate fi acoperită de derogarea privind furnizorul unic și poate fi încredințată printr-o procedură de negociere fără publicare prealabilă, în conformitate cu articolul 32 alineatul (2) litera (b) din Directiva 2014/24/UE (69).

8.2.6.   Absența discriminării

(182)

Potrivit punctului 20 din Cadrul privind SIEG din 2012, „[î]n cazul în care o autoritate atribuie prestarea aceluiași SIEG mai multor întreprinderi, compensația ar trebui calculată pe baza aceleiași metode pentru fiecare întreprindere”.

(183)

Întrucât ambele SIEG sunt atribuite numai Poștei Cehe, Comisia consideră că cerința de la punctul 20 din Cadrul privind SIEG din 2012 nu este aplicabilă.

8.2.7.   Cuantumul compensației

(184)

Punctul 21 din Cadrul privind SIEG din 2012 prevede că „[v]aloarea compensației nu trebuie să depășească ceea ce este necesar pentru a se acoperi costurile nete ale îndeplinirii obligațiilor de serviciu public, inclusiv un profit rezonabil”. În acest sens, punctul 24 din Cadrul privind SIEG din 2012 stabilește că „[c]ostul net necesar sau care se preconizează că va fi necesar pentru îndeplinirea obligațiilor de serviciu public ar trebui calculat utilizând metodologia costului net evitat în cazul în care acest fapt este impus de legislația Uniunii sau cea națională, precum și în alte cazuri, în măsura posibilului”.

8.2.8.   Calcularea costului net: metodologia costului net evitat

(185)

În conformitate cu punctul 25 din Cadrul privind SIEG din 2012, „[î]n cadrul metodologiei costului net evitat, costul net necesar, efectiv sau preconizat, pentru îndeplinirea obligațiilor de serviciu public se calculează ca diferența dintre costul net suportat de prestator atunci când îndeplinește o obligație de serviciu public și costul sau profitul net al aceluiași prestator atunci când își desfășoară activitatea fără a îndeplini o astfel de obligație”.

(186)

Decretul de punere în aplicare nr. 466/2012 stabilește procedura utilizată de CTO pentru a calcula costul net pentru îndeplinirea OSU, astfel cum este definită în Legea privind serviciile poștale, de către Poșta Cehă.

(187)

Metodologia CNE utilizată de autoritățile cehe se bazează pe patru elemente principale:

(a)

stabilirea scenariului factual și a scenariului contrafactual;

(b)

calcularea impactului pe care scenariul contrafactual l-ar avea asupra costurilor și veniturilor Poștei Cehe;

(c)

calcularea beneficiilor intangibile pentru Poșta Cehă;

(d)

calcularea costului net total.

(188)

În ceea ce privește afirmația formulată de Zàsilkovna și prezentată în considerentul 62 litera (f), potrivit căreia metodologia de alocare a costurilor este mai adecvată pentru calcularea CNE, Comisia observă că, în conformitate cu punctul 27 din Cadrul privind SIEG, consideră „metodologia costului net evitat ca fiind metoda cea mai riguroasă pentru determinarea costului unei obligații de serviciu public”. În același timp, anexa I la Directiva 97/67/CE utilizează, de asemenea, metodologia costului net evitat pentru a determina costul net pentru îndeplinirea OSU.

I.   Scenariul factual și scenariul contrafactual

Scenariul factual

(189)

În scenariul factual, sunt luate în considerare veniturile și costurile reale ale Poștei Cehe pentru diferite elemente și toate activitățile pentru perioada 2018-2020. Pentru anii 2021 și 2022 se ia în considerare o estimare a costurilor și veniturilor Poștei Cehe. Utilizarea datelor reale pentru perioada 2018-2020 și a datelor estimate pentru 2021 și 2022 este considerată rezonabilă și precisă, deoarece cifrele reale sunt disponibile pentru perioada 2018-2020. Astfel de date de intrare sunt considerate adecvate și pot exclude supracompensarea, deoarece provin din sistemul contabil al Poștei Cehe care, astfel cum se explică în considerentul 176, respectă Directiva 2006/111/CE și punctul 44 din Cadrul privind SIEG din 2012.

Scenariul contrafactual

Etapa 1: Identificarea elementelor OSU și ale DBIS pe care societatea nu le-ar opera în condiții normale de piață

(190)

Scenariul contrafactual ia în considerare comportamentul Poștei Cehe în cazul în care acesteia nu i s-ar încredința nici OSU (SIEG poștal și SIEG MP), nici DBIS. Poșta Cehă a luat în considerare posibilitățile de optimizare a activității și a modificat scenariul contrafactual, în comparație cu scenariul factual, în privința următoarelor patru elemente:

(a)

serviciile DBIS;

(b)

oficiile poștale: cerința referitoare la densitatea rețelei de oficii poștale (numărul de oficii);

(c)

frecvența livrării: cerința referitoare la livrarea pe scară largă pe teritoriul țării, cu o frecvență de cinci zile lucrătoare pe săptămână;

(d)

procesele de sprijin: alte sarcini administrative atribuite doar furnizorului de OSU (a se vedea considerentul 196).

(191)

În ceea ce privește cele patru elemente menționate mai sus, autoritățile cehe susțin că Poșta Cehă: (i) ar înceta furnizarea serviciilor DBIS, (ii) ar închide o serie de oficii poștale și, în plus, ar transforma unele dintre acestea în puncte poștale (70), (iii) ar reduce frecvența de livrare a anumitor trimiteri poștale și (iv) ar înceta sau ar desfășura într-o măsură mai mică anumite activități administrative legate de cerințele privind îndeplinirea OSU. Cele patru elemente ale scenariului contrafactual sunt prezentate mai jos:

1.   Încetarea serviciului DBIS

(192)

Introducerea DBIS a modificat forma de livrare a unor trimiteri poștale, în principal scrisori standard și recomandate (trimiteri „canibalizate”), de la cele fizice la cele electronice, pentru toate tipurile de utilizatori care comunică cu administrația publică. În scenariul contrafactual, în care Poșta Cehă ar înceta să furnizeze serviciile DBIS, trimiterile poștale canibalizate ar fi livrate în mod tradițional, fizic. Pe de o parte, veniturile și costurile Poștei Cehe ar scădea cu veniturile DBIS și cu costurile conexe și, pe de altă parte, veniturile și costurile Poștei Cehe ar crește ca urmare a recuperării trimiterilor poștale canibalizate care ar urma să fie livrate fizic. Numărul trimiterilor poștale în scenariul factual și în scenariul contrafactual, luând în considerare datele privind trimiterile canibalizate, astfel cum sunt estimate în considerentul 152 din Decizia privind DBIS, este prezentat mai jos în tabelul 5:

Tabelul 5

Numărul trimiterilor poștale în scenariul factual și în scenariul contrafactual, luând în considerare trimiterile canibalizate prin cutii poștale de date (DBIS), astfel cum sunt estimate în Decizia privind DBIS:

Numărul de trimiteri poștale (în mii)

 

2018

2019

2020

2021

2022

Scenariul factual (A)

scrisori obișnuite

[…]

[…]

[…]

[…]

[…]

 

scrisori recomandate

[…]

[…]

[…]

[…]

[…]

Canibalizate (B)

scrisori obișnuite

[…]

[…]

[…]

[…]

[…]

 

scrisori recomandate

[…]

[…]

[…]

[…]

[…]

Scenariul contrafactual (C=A+B)

scrisori obișnuite

[…]

[…]

[…]

[…]

[…]

 

scrisori recomandate

[…]

[…]

[…]

[…]

[…]

2.   Închiderea mai multor oficii poștale și transformarea unora dintre acestea în puncte poștale:

(193)

Pentru perioada 2018-2022, Poșta Cehă consideră că 3 210 oficii poștale fac parte din rețeaua de oficii poștale în scenariul factual. Dintre acestea 3 200 sunt oficii poștale obligatorii în cadrul îndeplinirii OSU și 10 sunt oficii poștale operate în mod voluntar, situate în locuri turistice speciale (de exemplu, în munți sau în muzee în aer liber), care le permit turiștilor să trimită scrisori sau cărți poștale prin intermediul unor timbre speciale. În absența OSU, Poșta Cehă ar exploata o rețea mai puțin densă, menținând doar oficiile poștale profitabile, ținând seama în același timp de faptul că titularul licenței poștale este un furnizor național de servicii poștale și își instalează sediile astfel încât să asigure disponibilitatea serviciilor sale pe întregul teritoriu al țării. Pe baza sistemului său de contabilitate internă, Poșta Cehă alocă veniturile și costurile oficiilor poștale pentru a determina profitabilitatea fiecărui oficiu. Poșta Cehă a analizat aceste informații împreună cu o serie de criterii operaționale și de accesibilitate pentru a decide dacă un oficiu poștal va fi păstrat în scenariul contrafactual. Pe baza analizei efectuate de Poșta Cehă, în scenariul contrafactual, rețeaua sa ar fi alcătuită din 583 de oficii poștale din categoria celor obligatorii pe care Poșta Cehă le operează în cadrul îndeplinirii OSU, 10 oficii poștale în plus față de cele obligatorii și 462 de puncte poștale. Având în vedere că, în scenariul contrafactual, aproximativ 80 % dintre oficiile poștale ar fi închise, distanța maximă dintre majoritatea oficiilor poștale comerciale (aproximativ 89 %) și punctele poștale, deși mai mare decât cea din scenariul factual, ar fi mai mică de 10 km. În opinia Poștei Cehe, într-un astfel de caz, disponibilitatea tuturor serviciilor oferite în oficiile poștale (inclusiv serviciile poștale și serviciile de mandat poștal) ar fi redusă substanțial. Numărul oficiilor obligatorii care ar urma să fie menținute în scenariul contrafactual este considerat constant pe parcursul perioadei de atribuire și reprezintă decizia ex ante prospectivă pentru optimizarea activității. Tabelul 6 de mai jos prezintă rețeaua de oficii poștale (numărul de oficii) în scenariul factual și în scenariul contrafactual:

Tabelul 6

Numărul oficiilor poștale în scenariul factual și în scenariul contrafactual

Anul

oficii în scenariul de factual

oficii care ar urma să fie închise în scenariul contrafactual

oficii în scenariul contrafactual

Total (oficii poștale obligatorii + neobligatorii)

obligatorii

neobligatorii

rămase din oficiile poștale obligatorii

rămase din oficiile poștale neobligatorii

oficii care vor fi transformate în puncte poștale

numărul total de oficii

 

a=b+c

b

c

d=a-h

e

f

g

h=e+f+g

2018

3 231

3 200

31

2 155

583

31

462

1 076

2019

3 232

3 200

32

2 155

583

32

462

1 077

2020

3 237

3 200

37

2 149

583

37

468

1 088

2021

3 237

3 200

37

2 149

583

37

468

1 088

2022

3 237

3 200

37

2 149

583

37

468

1 088

3.   Frecvența mai scăzută de livrare a anumitor trimiteri poștale

(194)

Autoritățile cehe au explicat că o frecvență mai mică de livrare a scrisorilor ar însemna trecerea de la cinci zile pe săptămână la cinci zile în două săptămâni. Piața livrării de colete este suficient de competitivă și, prin urmare, frecvența livrării nu ar fi redusă în cazul coletelor. Autoritățile cehe au explicat, de asemenea, că, în perioada 2018-2022, erau așteptate modificări în ceea ce privește livrarea scrisorilor. În scenariul factual, în 2020 a fost introdus un nou regim de livrare. Livrarea actuală în Z+1 (71) va fi extinsă cu livrarea în Z+n și se preconizează că cea mai mare parte a cererii se va transfera către livrarea în Z+n, deoarece clienții preferă costurile de livrare scăzute în detrimentul vitezei de livrare. În scenariul contrafactual, oferta constă în livrarea în Z+n. Frecvența și numărul scrisorilor trimise la sedii individuale (gospodării) au fost examinate de Poșta Cehă în cadrul unui exercițiu de monitorizare la nivel național. Tabelele 6a și 6b de mai jos prezintă forța de muncă necesară în echivalent normă întreagă (ENI), precum și numărul de vehicule necesare în scenariul factual și în scenariul contrafactual pentru o livrare de cinci zile în două săptămâni.

Tabelul 7a

Rețeaua de livrare în 2018

2018

ENI

numărul de vehicule

transport (în km)

Scenariul factual (Z+1)

[…]

[…]

[…]

Scenariul contrafactual (Z+n)

[…]

[…]

[…]

diferența

[2 000 -2 500 ]

[750 -900 ]

[10 000 000 -15 000 000 ]

Tabelul 7b

Rețeaua de livrare în 2019

2019

ENI

numărul de vehicule

transport (în km)

Scenariul factual (Z+1)

[…]

[…]

[…]

Scenariul contrafactual (Z+n)

[…]

[…]

[…]

diferența

[2 000 -2 500 ]

[750 -900 ]

[11 000 000 -16 000 000 ]

Tabelul 7c

Rețeaua de livrare în 2020, 2021 și 2022

2020, 2021, 2022

ENI

numărul de vehicule

transport (în km)

Scenariul factual (Z+n, Z+1)

[…]

[…]

[…]

Scenariul contrafactual (Z+n)

[…]

[…]

[…]

diferența

[350 -500 ]

[700 -850 ]

[11 000 000 -16 000 000 ]

4.   Mai puține activități administrative

(195)

De asemenea, Poșta Cehă ar înceta să mai desfășoare anumite activități administrative legate de îndeplinirea OSU. Activitățile administrative legate de îndeplinirea OSU pe care Poșta Cehă le-ar întrerupe în scenariul contrafactual sunt următoarele:

(a)

măsurarea și raportarea către autoritatea de reglementare a timpului de transport și a fluxurilor de transport;

(b)

păstrarea unor evidențe separate detaliate ale costurilor și veniturilor, calcularea costului net pentru îndeplinirea OSU și raportarea acestora către autoritatea de reglementare;

(c)

auditarea evidențelor separate;

(d)

achiziționarea documentelor-sursă pentru calcularea costului net al OSU;

(e)

operarea departamentului de tehnologii poștale responsabil cu dezvoltarea cerințelor calitative privind OSU în standarde operaționale, monitorizarea calității serviciilor și dispunerea de măsuri corective.

Plauzibilitatea și cuantificarea scenariului contrafactual

(196)

În ceea ce privește plauzibilitatea unui scenariu contrafactual în care rețeaua de oficii poștale ar fi semnificativ redusă, autoritățile cehe au explicat că Poșta Cehă operează mai multe tipuri de unități poștale, de la mici oficii poștale cu un singur ghișeu în localitățile mici până la oficii poștale mari, cu numeroase ghișee, situate în orașe mari. Numărul de clienți deserviți de un anumit oficiu poștal depinde de dimensiunea acestuia. Cel mai mare număr de clienți este deservit de oficiile poștale de dimensiuni mari și medii situate în zone dens populate. Aceste oficii poștale sunt, în cea mai mare parte, păstrate în scenariul contrafactual. Pe de altă parte, oficiile poștale mici, care deservesc un număr mai mic de clienți, nu ar fi păstrate în scenariul contrafactual. În opinia autorităților cehe, o ipoteză simplificată potrivit căreia închiderea a 81,5 % dintre oficiile poștale (de obicei cele mai mici și generatoare de pierderi) va conduce la transferarea unei ponderi de 81,5 % din cerere către oficiile poștale rămase este incorectă și nu reflectă situația din Cehia. Datele financiare arată că cele 583 de oficii poștale care sunt păstrate în scenariul contrafactual generează [50-75] % din venituri (cerere) din valoarea totală a veniturilor înregistrate la oficiile poștale în 2018. Totalul de 2 155 de oficii poștale care urmează să fie închise generează doar [15-35] % din venituri în 2018, iar procentajele sunt similare și pentru alți ani. O parte din veniturile provenite de la oficiile poștale care urmează să fie închise sunt transferate către punctele poștale, deoarece la acestea se transferă cererea clienților de scrisori recomandate și colete, iar partea rămasă din cerere va fi pierdută de Poșta Cehă, deoarece unii dintre clienți vor înceta să mai utilizeze serviciile sale, inclusiv serviciul de mandat poștal. În ceea ce privește mandatele poștale, [30-55] % din veniturile generate în oficiile închise s-ar pierde. În cele din urmă, impactul global asupra cererii a fost estimat nu numai pe baza rezultatelor unui sondaj, ci și pe baza altor fapte, cum ar fi distanța până la cel mai apropiat oficiu poștal și disponibilitatea unui serviciu similar pe piață.

(197)

În ceea ce privește efectul reducerii frecvenței de livrare asupra cererii, autoritățile cehe au explicat că CTO a luat în considerare mai multe circumstanțe care ar fi putut afecta modificarea cererii, nu doar studiul de piață (a se vedea considerentul 90). De exemplu, un alt element important a fost gradul de disponibilitate a servicii care pot înlocui livrarea de scrisori. Deși serviciul expres de livrare a coletelor este oferit de mai mulți furnizori din Cehia, livrarea de scrisori garantată în cadrul unui model Z+1 este oferită doar de serviciile de curierat. Se preconizează că, în general, clienții individuali nu vor trece la servicii de curierat sau la comunicații electronice pentru a obține livrarea în Z+1. În schimb, aceștia ar trece la serviciul de livrare în Z+n. Clienții individuali pot utiliza serviciile de curierat sau de comunicare electronică, dar motivul pentru utilizarea acestor servicii în locul trimiterii de scrisori va fi probabil diferit și fără legătură cu o modificare a frecvenței de livrare de la Z+1 la Z+n, deoarece nici măcar o trimitere livrată conform modelului Z+1 nu poate concura cu comunicațiile electronice în ceea ce privește viteza și prețul; în plus, serviciile de curierat sunt mult mai scumpe. Poșta Cehă a modificat frecvența de livrare în februarie 2020 și oferă „trimiteri economice” cu livrare în Z+n și „trimiteri prioritare” cu livrare în Z+1. Trimiterile economice sunt cu 7 CZK mai ieftine decât trimiterile prioritare (această diferență se aplică atât scrisorilor standard, cât și celor recomandate). Conform datelor Poștei Cehe privind raportul dintre trimiterile economice și cele prioritare pentru perioada februarie-mai 2020, prezentate în tabelul 7, majoritatea clienților preferă prețuri mai mici în locul livrării mai rapide, dar mai scumpe (aproximativ [93-96] % dintre clienți aleg modelul economic pentru scrisorile standard și aproximativ [82-87] % pentru scrisorile recomandate), ceea ce corespunde rezultatelor sondajului.

Tabelul 8

Raportul dintre trimiterile prioritare și cele economice (toți clienții):

Produsul

Modelul de serviciu

februarie 2020

martie 2020

aprilie 2020

mai 2020

Scrisori standard

Prioritar

[5 -7 ] %

[5 -7 ] %

[3,5 -6,5 ] %

[3,5 -6,5 ] %

Economic

[93 -95 ] %

[93 -95 ] %

[93,5 -96,5 ] %

[93,5 -96,5 ] %

Scrisori recomandate

Prioritar

[13 -18 ] %

[13 -18 ] %

[13 -18 ] %

[13 -18 ] %

Economic

[82 -87 ] %

[82 -87 ] %

[82 -87 ] %

[82 -87 ] %

(198)

În ceea ce privește afirmația formulată de PNS și prezentată în considerentul 67, potrivit căreia Poșta Cehă a decis să opereze în mod voluntar o serie de oficii poștale până în 2016, Comisia observă că decizia Poștei Cehe de a opera în mod voluntar o serie de oficii în perioada 2013-2015 nu conduce neapărat la concluzia că Poșta Cehă ar fi trebuit să opteze pentru aceeași abordare și în perioada 2018-2020. În plus, astfel cum au explicat autoritățile cehe în considerentul 85, decizia Poștei Cehe de a păstra temporar aceste oficii poștale a fost logică din punct de vedere economic, având în vedere decizia politică iminentă la momentul respectiv de a crește numărul de oficii obligatorii la 3 200. De asemenea, Comisia observă că, în principiu, statele membre nu sunt obligate să utilizeze același scenariu contrafactual în fiecare notificare de compensație pentru îndeplinirea OSU, ci au libertatea de a o adapta în funcție de evoluțiile pieței. Aceste evoluții ale pieței se reflectă în mod realist în costurile și veniturile fiecărui oficiu poștal, întrucât acestea au fost luate în considerare în analiza prin care s-au stabilit oficiile care ar trebui să se închidă și oficiile care ar trebui să rămână deschise în scenariul contrafactual. În orice caz, factorul decisiv este totuși răspunsul la întrebarea dacă scenariul contrafactual selectat a fost cuantificat în mod corespunzător, în mod realist, astfel cum se explică în considerentele 205 și 206 de mai jos.

(199)

În ceea ce privește afirmația formulată de Zàsilkovna și prezentată în considerentul 62 și afirmația formulată de PNS și prezentată în considerentele 71 și 72, potrivit cărora Poșta Cehă nu este o întreprindere bine gestionată, deoarece nu explică și nu justifică cu precizie necesitatea tuturor costurilor de care este nevoie pentru îndeplinirea obligației în mod eficient, Comisia observă că cheltuielile Poștei Cehe sunt monitorizate de Ministerul Afacerilor Interne, iar în paralel Poșta Cehă a pus în aplicare propriul program intern de conformitate corporativă împotriva corupției și a altor forme de abatere; în cazul în care, în pofida tuturor măsurilor în vigoare, există îndoieli cu privire la atribuirea unui anumit contract, problema este adusă la cunoștința autorităților competente, cum ar fi Tribunalul Municipal din Praga. Prin urmare, Comisia consideră că Zàsilkovna nu a demonstrat că Poșta Cehă nu este o întreprindere bine gestionată. În plus, Comisia își reiterează concluzia enunțată în considerentul 175, potrivit căreia separarea contabilă între activitățile care nu sunt legate de SIEG și activitățile SIEG, astfel cum a fost pusă în aplicare, este conformă cu Directiva 2006/111/CE și cu punctul 44 din Cadrul privind SIEG din 2012. Prin urmare, calculul CNE ia într-adevăr în considerare numai costurile Poștei Cehe necesare pentru îndeplinirea obligației. În plus, metodologia costului net nu ia în considerare numai costurile pe care le-ar suporta o întreprindere tipică, bine gestionată și dotată în mod corespunzător din cadrul aceluiași sector, deoarece acest lucru ar implica faptul că măsura în cauză nu ar oferi un avantaj întreprinderii respective (ar fi îndeplinit și al patrulea criteriu Altmark – considerentele 120 și 121). În cele din urmă, Comisia observă că atribuirea directă a recensământului din 2021 către Poșta Cehă, menționată în considerentul 72, nu intră în domeniul de aplicare al prezentei decizii.

(200)

În ceea ce privește afirmația formulată de Zàsilkovna și prezentată în considerentul 62 și afirmațiile formulate de PNS și prezentate în considerentele 44, 45 și 69, potrivit cărora Poșta Cehă nu scade din CNE final pierderile pe care le-a suportat în mod voluntar prin furnizarea serviciilor sale care nu sunt legate de îndeplinirea OSU la prețuri mai mici decât costurile, Comisia observă că, în principiu, pot fi acordate reduceri chiar și pentru serviciile OSU. La articolul 12, Directiva 97/67/CE prevede că tarifele trebuie să fie orientate în funcție de costuri. Cu toate acestea, produsele care nu intră în domeniul de aplicare al serviciului universal nu sunt acoperite de obligația de orientare a tarifelor în funcție de costuri, iar Poșta Cehă este liberă să își stabilească prețurile, pe baza cererii și a ofertei. În orice caz, pe lângă afirmațiile reclamanților cu privire la produsele care nu sunt legate de îndeplinirea OSU, Comisia a evaluat prețurile reduse, inclusiv pe cele ale produselor OSU, și a constatat că, pe baza informațiilor transmise de autoritățile cehe, prețurile reduse în mod voluntar ale produselor OSU sunt mai mari decât costurile lor variabile medii și, ca atare, nu au niciun impact nejustificat asupra CNE. În cele din urmă, Comisia observă că alocarea costurilor, fie fixe, fie variabile, între diferitele produse nu este legată de prețul fiecărui produs, redus sau nu. Întrucât costurile fiecărui produs sunt axate pe consumul de resurse și nu pe prețuri, metodologia de alocare a costurilor și cheile de repartizare respective sunt elementele determinante pentru alocarea costurilor pentru fiecare produs. Cu toate acestea, astfel cum se explică în considerentele 169-172, Comisia a constatat că metodologia de alocare a costurilor și cheile de repartizare respective sunt în conformitate cu Directiva 97/67/CE, cu dreptul intern și cu normele aprobate de CTO, certificate de un auditor independent pentru perioada 2018-2020. Prin urmare, Comisia concluzionează că Poșta Cehă nu alocă în mod nejustificat costurile produselor care nu sunt legate de îndeplinirea OSU produselor OSU în vederea creșterii CNE.

(201)

În ceea ce privește afirmația formulată de Zàsilkovna și prezentată în considerentul 62 și afirmația formulată de PNS și prezentată în considerentul 69, potrivit cărora reducerea masivă a numărului de oficii poștale este complet nerealistă, contravine evoluției pieței și nu a fost cuantificată în mod corespunzător, Comisia își reiterează observațiile din considerentul 197 potrivit cărora, în scenariul contrafactual, efectul estimat asupra cererii nu numai al activității legate de îndeplinirea OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe, ci și al activităților care nu au legătură cu îndeplinirea OSU, este fiabil. În plus, ca răspuns la dezvoltarea rapidă a segmentului de puncte de preluare (segmentul înregistrează o creștere cu 70-100 % de la un la altul și reprezintă în prezent aproximativ 20 % din distribuția de bunuri din magazinele online), Poșta Cehă a introdus un produs similar cu costuri reduse, denumit Balík Do balíkovny (livrare de colete la un punct de preluare a coletelor), ceea ce arată că transformarea oficiilor poștale în puncte poștale este în concordanță cu evoluția pieței.

(202)

În ceea ce privește afirmația formulată de Zàsilkovna și prezentată în considerentul 66 și afirmația formulată de PNS și prezentată în considerentul 72, potrivit cărora reducerea frecvenței de livrare este situația reală a Poștei Cehe, aspect care nu a fost luat în considerare la cuantificarea efectului acesteia asupra cererii, Comisia observă că, chiar și în cazul noului sistem de livrare cu două viteze, Poșta Cehă este în continuare obligată să livreze zilnic, atunci când acest lucru este solicitat și plătit de clienți. În scenariul contrafactual, astfel de livrări nu vor mai avea loc. În orice caz, autoritățile cehe au făcut distincție, în calculele referitoare la CNE, între perioadele anterioare și ulterioare introducerii livrării cu două viteze, iar cuantificarea efectului acesteia asupra cererii s-a bazat pe un studiu de piață adecvat și a fost susținută de observații recente privind tendințele de consum.

(203)

În ceea ce privește afirmația formulată de Zàsilkovna și prezentată în considerentul 36, potrivit căreia Poșta Cehă a fost supracompensată pentru îndeplinirea OSU în perioada 2013-2017 și a utilizat compensația excesivă pentru a-și subvenționa încrucișat activitățile comerciale, Comisia observă că respectiva compensație pentru îndeplinirea OSU în perioada 2013-2017 a fost aprobată prin Decizia privind OSU din 2018, care a fost confirmată de Tribunal în cauza T-316/18 (72). Întrucât decizia nu a fost atacată, constatările Comisiei din decizia respectivă sunt menținute și rămân definitive.

(204)

Comisia observă că, în cursul procedurii oficiale de investigare, Cehia a revizuit calculele CNE notificate luând în considerare ipoteze mai prudente în scenariul contrafactual (și anume reducerea CNE). În special, Cehia a preconizat: (i) creșterea capacității oficiilor poștale comerciale rămase pentru a prelucra cererea transferată de la oficiile închise și (ii) pierderi mai mari de venituri ca urmare a unei interpretări mai prudente a rezultatelor studiilor de piață. Cehia a luat în considerare, de asemenea, în scenariul factual, în funcție de disponibilitate, datele reale în locul datelor previzionate, calculele CNE fiind astfel mai realiste; a demonstrat prin calcule indirecte că Poșta Cehă ar realiza economii suplimentare de costuri în cadrul operațiunilor sale de colectare/livrare, fără a lua totuși în considerare aceste economii de costuri în calculele CNE; a demonstrat că prețurile actualizate în mod voluntar ale elementelor OSU oferite marilor clienți sunt în continuare mai mari decât costurile variabile medii respective și, prin urmare, nu au niciun impact nejustificat asupra CNE și a luat în considerare în mod corect CNE DBIS, actualizat cu datele reale, în calculul CNE pentru îndeplinirea OSU. Prin urmare, Cehia a redus CNE total notificat pentru 2018-2022 de la 12 300 433 665 CZK la 9 996 852 907 CZK, o ajustare de – 18,73 %, astfel cum este prezentată în detaliu pentru fiecare an în tabelul 9:

Tabelul 9

CNE notificat comparativ cu CNE ajustat

Cuantumuri în CZK

2018

2019

2020

2021

2022

Total

2018-2022

CNE notificat

2 694 652 078

2 967 587 686

2 100 283 382

2 230 483 704

2 307 426 815

12 300 433 665

CNE ajustat

2 402 212 803

2 498 215 225

1 631 363 967

1 723 251 833

1 741 809 079

9 996 852 907

ajustare %

-10,85  %

-15,82  %

-22,33  %

-22,74  %

-24,51  %

-18,73  %

(205)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia consideră că scenariul contrafactual descris este credibil și se bazează pe ipoteze raționale care reflectă efortul Poștei Cehe de a-și optimiza activitatea prin economii de costuri și creșterea veniturilor, iar efectul asupra cererii de servicii ale Poștei Cehe a fost estimat în mod corespunzător, contrar celor susținute de reclamanți în considerentul 62 litera (c) și în considerentul 68. În plus, Comisia consideră că explicațiile furnizate de Poșta Cehă, prezentate în considerentele 73-80, și de autoritățile cehe, prezentate în considerentele 81-93 și 197-198, sunt rezonabile și suficiente pentru a înlătura îndoielile exprimate de Comisie în decizia de inițiere a procedurii. În condițiile pieței, este de înțeles ca Poșta Cehă să închidă oficiile poștale care înregistrează pierderi și să le păstreze pe cele profitabile. Comisia consideră că o comparație a rețelei poștale în scenariul contrafactual cu cele ale reclamanților nu este relevantă, deoarece așa-numitele „oficii poștale” ale reclamanților sunt în principal puncte de vânzare (de exemplu, standuri pentru ziare) și puncte de preluare (și anume sedii ale unor terți pe bază de comision), care nu pot fi considerate echivalente cu oficiile poștale în sensul Legii privind serviciile poștale. Aceste puncte de vânzare nu îndeplinesc cerințele relevante prevăzute în legislația națională și nu pot oferi întreaga gamă de servicii OSU. În aceeași ordine de idei, este, de asemenea, logic ca frecvența livrării să se schimbe pentru a se adapta la condițiile pieței și la necesitatea de a reduce pierderile. Deși o frecvență mai scăzută a livrărilor și o reducere a rețelei de oficii poștale ar avea un impact negativ asupra cererii, acest lucru este luat în considerare de autoritățile cehe la elaborarea scenariului contrafactual.

II.   Calcularea impactului scenariului contrafactual asupra costurilor și veniturilor Poștei Cehe

Etapa 1: Identificarea impactului închiderii anumitor oficii poștale și al încetării serviciilor DBIS asupra costurilor și veniturilor în scenariul contrafactual

(206)

Este necesar să se stabilească cuantumul costurilor și al veniturilor care corespund activităților și elementelor de rețea anulate. Sursa acestor informații este contabilitatea internă a Poștei Cehe, și anume evidențele contabile separate ale costurilor și veniturilor, în special costurile și veniturile recunoscute la grupurile de costuri individuale (centre de cost). Se utilizează metoda ABC. Dacă activitatea în cauză nu ar fi desfășurată sau dacă un anumit element al rețelei nu ar fi operat, costurile aferente ar fi economisite. Costurile legate de funcționarea oficiilor poștale individuale sunt înregistrate la centre de cost separate. Fiecare oficiu poștal are înregistrări individuale în contabilitatea sa privind toate costurile de funcționare a clădirii și a echipamentelor acesteia, precum și de întreținere și reparații, toate costurile aferente personalului de la ghișeu și alte costuri directe legate de furnizarea anumitor servicii (de exemplu, utilizarea de etichete, tokenuri valorice, taxe pentru accesul la baze de date externe etc.). Veniturile aferente serviciilor poștale și nepoștale furnizate de oficiile poștale sunt, de asemenea, înregistrate în contabilitatea oficiilor poștale individuale. În plus, veniturile de la un oficiu poștal sunt înregistrate în contabilitatea grupului său de costuri (integral), fără a se ține seama dacă aceste venituri acoperă și costurile altor părți ale lanțului poștal (și anume sortarea, transportul și livrarea). Veniturile din serviciile poștale sunt defalcate în funcție de aceste părți ale lanțului poștal pentru a se putea compara costul oficiilor poștale cu partea relevantă a veniturilor generată de aceste oficii. Scopul este de a stabili dacă un anumit oficiu poștal este profitabil sau nu, ceea ce este important pentru a evalua dacă acest oficiu poștal va fi păstrat în scenariul contrafactual (alternativ).

(207)

Tabelele 10-14 compară costul oficiilor poștale în scenariul factual și scenariul contrafactual și identifică costurile evitate prin reducerea propusă în scenariul contrafactual pentru perioada 2018-2022.

Tabelul 10

Compararea costurilor tuturor oficiilor poștale în scenariul factual și scenariul contrafactual (anul 2018)

Costurile oficiilor poștale (2018), în CZK

Scenariul factual

Scenariul contrafactual

Costuri evitate

(1)

Oficii obligatorii în cadrul îndeplinirii OSU, din care:

[…]

 

 

(a)

Oficii poștale care urmează să fie închise

[…]

[…]

[…]

(b1)

Oficii poștale rămase

[…]

[…]

[…]

(b2)

Oficii poștale transformate în puncte poștale

[…]

[…]

[…]

(2)

Oficii poștale neobligatorii

[…]

[…]

[…]

Costuri totale

[…]

[…]

1 971 954 710

Tabelul 11

Compararea costurilor tuturor oficiilor poștale în scenariul factual și scenariul contrafactual (anul 2019)

Costurile oficiilor poștale (2019), în CZK

Scenariul factual

Scenariul contrafactual

Costuri evitate

(1)

Oficii obligatorii în cadrul îndeplinirii OSU, din care:

[…]

 

 

(a)

Oficii poștale care urmează să fie închise

[…]

[…]

[…]

(b1)

Oficii poștale rămase

[…]

[…]

[…]

(b2)

Oficii poștale transformate în puncte poștale

[…]

[…]

[…]

(2)

Oficii poștale neobligatorii

[…]

[…]

[…]

Costuri totale

[…]

[…]

2 068 972 772

Tabelul 12

Compararea costurilor tuturor oficiilor poștale în scenariul factual și scenariul contrafactual (anul 2020)

Costurile oficiilor poștale (2020), în CZK

Scenariul factual

Scenariul contrafactual

Costuri evitate

(1)

Oficii obligatorii în cadrul îndeplinirii OSU, din care:

[…]

 

 

(a)

Oficii poștale care urmează să fie închise

[…]

[…]

[…]

(b1)

Oficii poștale rămase

[…]

[…]

[…]

(b2)

Oficii poștale transformate în puncte poștale

[…]

[…]

[…]

(2)

Oficii poștale neobligatorii

[…]

[…]

[…]

Costuri totale

[…]

[…]

2 087 416 256

Tabelul 13

Compararea costurilor tuturor oficiilor poștale în scenariul factual și scenariul contrafactual (anul 2021)

Costurile oficiilor poștale (2021), în CZK

Scenariul factual

Scenariul contrafactual

Costuri evitate

(1)

Oficii obligatorii în cadrul îndeplinirii OSU, din care:

[…]

 

 

(a)

Oficii poștale care urmează să fie închise

[…]

[…]

[…]

(b1)

Oficii poștale rămase

[…]

[…]

[…]

(b2)

Oficii poștale transformate în punct poștal

[…]

[…]

[…]

(2)

Oficii poștale neobligatorii

[…]

[…]

[…]

Costuri totale

[…]

[…]

2 092 609 307

Tabelul 14

Compararea costurilor tuturor oficiilor poștale în scenariul factual și scenariul contrafactual (anul 2022)

Costurile oficiilor poștale (2022), în CZK

Scenariul factual

Scenariul contrafactual

Costuri evitate

(1)

Oficii obligatorii în cadrul îndeplinirii OSU, din care:

[…]

 

 

(a)

Oficii poștale care urmează să fie închise

[…]

[…]

[…]

(b1)

Oficii poștale rămase

[…]

[…]

[…]

(b2)

Oficii poștale transformate în punct poștal

[…]

[…]

[…]

(2)

Oficii poștale neobligatorii

[…]

[…]

[…]

Costuri totale

[…]

[…]

2 102 282 619

(208)

Totuși, nu se poate preconiza că toate economiile de costuri estimate ca urmare a închiderii propuse a anumitor oficii poștale și a încetării serviciilor DBIS în scenariul contrafactual pot fi realizate integral. Atunci când un oficiu poștal este închis sau serviciul DBIS nu mai este furnizat, cererea pentru serviciile furnizate de oficiul respectiv nu dispare în totalitate, iar trimiterile poștale care au fost canibalizate de DBIS ar continua să fie livrate prin poșta tradițională (și anume pe suport de hârtie) în scenariul contrafactual. Această modificare a cererii afectează atât costurile, cât și veniturile și, prin urmare, trebuie luată în considerare în scenariul contrafactual. Pentru a modela modul în care s-ar modifica cererea, autoritățile cehe au explicat că au utilizat studii de piață și analiza prezentată în Decizia privind DBIS (a se vedea considerentul 193). Potrivit sondajelor realizate, unii clienți ar alege să utilizeze în continuare serviciile Poștei Cehe după închiderea oficiului lor poștal și și-ar îndeplini cererea de servicii la un alt oficiu poștal. Totuși, o anumită parte a cererii ar fi în mod inevitabil pierdută, deoarece anumiți clienți ar trece la concurenți, iar unii clienți ar alege să își reducă cererea. Prin urmare, Poșta Cehă ar pierde venituri din serviciile SIEG și din alte servicii decât SIEG. Cuantificarea scăderii preconizate a veniturilor din cauza modificării cererii ca urmare a închiderii oficiilor poștale este prezentată mai jos în tabelul 15.

Tabelul 15

Scăderea veniturilor (2018-2022)

Anul

Venituri – scenariul factual

Venituri – scenariul contrafactual

Scăderea veniturilor (impactul OSU)

Creșterea veniturilor (impactul DBIS)

Diferența în ceea ce privește veniturile

2018 (2 135 de oficii poștale închise + 462 de puncte poștale)

[…]

[…]

[…]

[…]

509 492 440

2019 (2 155 de oficii poștale închise + 462 de puncte poștale)

[…]

[…]

[…]

[…]

567 578 636

2020 (2 149 de oficii poștale închise + 462 de puncte poștale)

[…]

[…]

[…]

[…]

825 285 436

2021 (2 149 de oficii poștale închise + 468 de puncte poștale)

[…]

[…]

[…]

[…]

667 351 242

2022 (2 149 de oficii poștale închise + 468 de puncte poștale)

[…]

[…]

[…]

[…]

769 075 085

(209)

Cehia a clarificat faptul că niciunul dintre costurile asociate furnizării serviciului DBIS (în scenariul factual) nu ar fi suportate în scenariul contrafactual. DBIS este separat din punct de vedere operațional și tehnologic de activitățile din rețeaua poștală tradițională și nu există procese partajate între DBIS și procesele poștale și de altă natură puse în aplicare în oficiile poștale, în rețeaua de transport sau în punctele de livrare, astfel încât costurile directe evitate ale DBIS pot fi identificate cu precizie.

(210)

În urma analizei impactului asupra veniturilor, faptul că clienții își satisfac cererea de servicii poștale și non-poștale la un alt oficiu poștal înseamnă că la acest oficiu trebuie să fie disponibilă o capacitate suficientă. În cazul în care este necesară o capacitate suplimentară, aceasta crește costurile cu resursele umane și echipamentele pentru oficiul poștal respectiv. Costurile de creare a unei capacități (suplimentare) suficiente la oficiile poștale care rămân deschise sunt, prin urmare, un element care reduce costurile economisite prin închiderea celorlalte oficii poștale (și anume o scădere a sumelor estimate a fi economisite în tabelele 10-14 de mai sus). Calculul acestei capacități suplimentare se bazează pe volumul serviciilor care se preconizează că vor fi transferate de la oficiile poștale închise. Volumul se traduce în ore de lucru pe baza normelor privind timpul de lucru pentru activități și ulterior se traduce în costuri (suplimentare). Costurile asociate necesității de a crește capacitatea oficiilor poștale rămase și impactul asupra costurilor evitate sunt prezentate în tabelul 16.

Tabelul 16

Economiile de costuri în rețeaua de oficii poștale după luarea în considerare a creșterii capacității (2018-2022)

Cuantumuri în CZK

Economii de costuri 2018

Economii de costuri 2019

Economii de costuri 2020

Economii de costuri 2021

Economii de costuri 2022

Costuri evitate prin închiderea oficiilor poștale

[…]

[…]

[…]

[…]

[…]

Costul creșterii capacității oficiilor poștale rămase*

[…]

[…]

[…]

[…]

[…]

Costul creșterii capacității oficiilor poștale DBIS rămase**

[…]

[…]

[…]

[…]

[…]

Economii de costuri finale în urma închiderii oficiilor poștale

1 665 731 514

1 678 453 114

1 704 858 692

1 756 093 539

1 753 203 324

Etapa 2: Identificarea impactului reducerii frecvenței de livrare a scrisorilor asupra costurilor și veniturilor în scenariul contrafactual

(211)

Poșta Cehă, cu ajutorul unui consultant extern, a efectuat o analiză a cantității și a frecvenței scrisorilor trimise în întreaga țară. Analiza s-a bazat pe frecvența vizitării sediilor individuale ale clienților din circumscripțiile poștale individuale, precum și pe structura trimiterilor livrate.

(212)

Poșta Cehă nu intenționează să modifice livrarea de colete, deoarece piața livrării de colete este suficient de competitivă. Prin urmare, frecvența de livrare a coletelor nu face obiectul modificării în scenariul contrafactual.

(213)

Pentru perioada 2018-2019, scenariul factual include livrarea în Z+1, iar scenariul contrafactual include livrarea în Z+n pentru scrisori obișnuite și recomandate. O frecvență mai scăzută a livrărilor în scenariul contrafactual conduce la economii la nivelul vehiculelor și al forței de muncă (și anume numărul de transportatori poștali). Economiile de costuri sunt deduse dintr-o analiză a costurilor înregistrate în contabilitate în grupurile de costuri și în sistemele de operare specializate (și anume sistemul de măsurare a productivității livrării). Costurile sunt împărțite în două tipuri: costuri fixe aferente livrării poștale și costuri variabile legate de manipularea scrisorilor (și anume introducerea scrisorilor în cutii poștale, predarea scrisorilor recomandate, întocmirea evidențelor de livrare – semnături de la destinatari). Costurile aferente unei runde de transport pot fi considerate costuri economisite în cazul în care lucrătorul care efectuează livrarea poștală nu se deplasează (costurile vehiculelor, combustibilului și personalului sunt economisite). Costurile livrării efective (predarea) a trimiterilor la destinatari sunt parțial economisite, în funcție de reducerea exactă a cererii de servicii.

(214)

În perioada 2020-2022, scenariul factual include livrarea de scrisori în Z+1 și Z+n, iar scenariul contrafactual include livrarea în Z+n. Costul net al livrării pentru perioada 2020-2022 este mai mic, deoarece acoperă numai costurile suplimentare și veniturile suplimentare pentru livrarea de scrisori în Z+1. Nu se preconizează ca reducerea frecvenței de livrare să reducă cererea de servicii. Se preconizează o reducere a cererii doar ca urmare a reducerii rețelei poștale.

(215)

Ipotezele menționate în considerentul 215 au fost confirmate nu numai de un studiu de piață, ci și de observații de piață recente, astfel cum se explică în considerentul 203. La măsurarea costului evitat, fiecare tip de economie de costuri este cuantificat separat. Economiile de costuri sunt detaliate în tabelele 17-21.

Tabelul 17

Economiile de costuri ca urmare a reducerii frecvenței de livrare, având în vedere impactul eliminării DBIS (2018)

Costuri (CZK) 2018

Scenariul factual

Scenariul contrafactual

Costuri evitate (economisite)

Rețeaua de livrare – scrisori

 

 

 

runde de transport la livrarea în interiorul circumscripției

[…]

[…]

[…]

impactul DBIS (creșterea numărului de scrisori)*

[…]

[…]

[…]

transportul

[…]

[…]

[…]

numărul de vehicule necesare

[…]

[…]

[…]

cheltuieli indirecte

[…]

[…]

[…]

Rețeaua de livrare – colete

[…]

[…]

0

Costuri totale – rețeaua de livrare în ansamblu

[…]

[…]

964 172 812

Tabelul 18

Economiile de costuri ca urmare a reducerii frecvenței de livrare, având în vedere impactul eliminării DBIS (2019)

Costuri (CZK) 2019

Scenariul factual

Scenariul contrafactual

Costuri evitate (economisite)

Rețeaua de livrare – scrisori

 

 

 

runde de transport la livrarea în interiorul circumscripției

[…]

[…]

[…]

impactul DBIS (creșterea numărului de scrisori)*

[…]

[…]

[…]

transportul

[…]

[…]

[…]

numărul de vehicule necesare

[…]

[…]

[…]

cheltuieli indirecte

[…]

[…]

[…]

Rețeaua de livrare – colete

[…]

[…]

0

Costuri totale – rețeaua de livrare în ansamblu

[…]

[…]

984 317 954

Tabelul 19

Economiile de costuri ca urmare a reducerii frecvenței de livrare, având în vedere impactul eliminării DBIS (2020)

Costuri (CZK) 2020

Scenariul factual

Scenariul contrafactual

Costuri evitate (economisite)

Rețeaua de livrare – scrisori

 

 

 

runde de transport la livrarea în interiorul circumscripției

[…]

[…]

[…]

impactul DBIS (creșterea numărului de scrisori)*

[…]

[…]

[…]

transportul

[…]

[…]

[…]

numărul de vehicule necesare

[…]

[…]

[…]

cheltuieli indirecte

[…]

[…]

[…]

Rețeaua de livrare – colete

[…]

[…]

0

Costuri totale – rețeaua de livrare în ansamblu

[…]

[…]

30 535 370

Tabelul 20

Economiile de costuri ca urmare a reducerii frecvenței de livrare, având în vedere impactul eliminării DBIS (2021)

Costuri (CZK) 2021

Scenariul factual

Scenariul contrafactual

Costuri evitate (economisite)

Rețeaua de livrare – scrisori

 

 

 

runde de transport la livrarea în interiorul circumscripției

[…]

[…]

[…]

impactul DBIS (creșterea numărului de scrisori)*

[…]

[…]

[…]

transportul

[…]

[…]

[…]

numărul de vehicule necesare

[…]

[…]

[…]

cheltuieli indirecte

[…]

[…]

[…]

Rețeaua de livrare – colete

[…]

[…]

0

Costuri totale – rețeaua de livrare în ansamblu

[…]

[…]

155 551 623

Tabelul 21

Economiile de costuri ca urmare a reducerii frecvenței de livrare, având în vedere impactul eliminării DBIS (2022)

Costuri (CZK) 2022

Scenariul factual

Scenariul contrafactual

Costuri evitate (economisite)

Rețeaua de livrare – scrisori

 

 

 

runde de transport la livrarea în interiorul circumscripției

[…]

[…]

[…]

impactul DBIS (creșterea numărului de scrisori)*

[…]

[…]

[…]

transportul

[…]

[…]

[…]

numărul de vehicule necesare

[…]

[…]

[…]

cheltuieli indirecte

[…]

[…]

[…]

Rețeaua de livrare – colete

[…]

[…]

0

Costuri totale – rețeaua de livrare în ansamblu

[…]

[…]

143 084 135

Etapa 3: Identificarea costurilor evitate legate de reducerea activităților administrative asociate cu calitatea de furnizor de OSU

(216)

În scenariul factual, există activități administrative care sunt direct legate de îndeplinirea OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe. Poșta Cehă intenționează să întrerupă unele dintre aceste activități în scenariul contrafactual.

(217)

Există alte activități administrative pe care Poșta Cehă le-ar desfășura în mod voluntar în scenariul contrafactual, deși într-o măsură mai mică decât în scenariul factual. De exemplu, Poșta Cehă ar păstra în continuare un sistem de contabilitate a costurilor, chiar dacă nu ar fi fost însărcinată cu îndeplinirea OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe.

(218)

Activitățile administrative relevante pe care Poșta Cehă intenționează să le întrerupă în scenariul contrafactual sunt următoarele:

(a)

măsurarea timpului de transport și a duratei fluxurilor de transport: Poșta Cehă este obligată să livreze în termen de Z+1 conform anumitor standarde de calitate. Măsurătorile timpului de transport, inclusiv toate documentele-sursă, trebuie puse la dispoziția autorității de reglementare. Poșta Cehă angajează o agenție independentă pentru efectuarea acestor măsurători;

(b)

păstrarea unor evidențe separate detaliate ale costurilor și veniturilor aferente îndeplinirii OSU: Poșta Cehă este obligată să țină evidențe separate cu privire la costurile și veniturile legate de activitatea de OSU. Costul acestei obligații se calculează ca fiind costul prelucrării și menținerii modelului de evidențe separate ale costurilor și veniturilor, precum și al raportării aferente;

(c)

auditul evidențelor separate: Poșta Cehă este obligată să asigure verificarea de către o entitate independentă a evidențelor separate privind costurile și veniturile. Dacă Poșta Cehă nu ar fi fost obligată să țină evidențe separate, aceasta ar fi păstrat doar auditul statutar;

(d)

documentele-sursă pentru costurile nete aferente îndeplinirii OSU: Poșta Cehă are nevoie de documente-sursă relevante pentru a putea calcula costurile pentru îndeplinirea OSU. În acest scop, Poșta Cehă a angajat o societate independentă specializată în calcule geodezice (conectarea producției cu hărți și identificarea circumscripțiilor de livrare). Valoarea acestor costuri anuale a fost inclusă în costurile nete pentru îndeplinirea OSU;

(e)

departamentul de reglementare: costurile unității organizaționale care asigură comunicarea cu autoritatea de reglementare în ceea ce privește obligațiile OSU, inclusiv prelucrarea stimulentelor sale de calitate privind OSU;

(f)

departamentul pentru tehnologiile poștale: costurile unității organizaționale care asigură condițiile prealabile pentru observarea parametrilor calitativi necesari pentru îndeplinirea OSU în cadrul funcționării Poștei Cehe (de exemplu, dezvoltarea cerințelor calitative privind OSU în standarde operaționale, monitorizarea calității serviciilor și dispunerea de măsuri corective) și asigurarea obligației de raportare a operatorului de servicii poștale.

(219)

Economiile de costuri obținute din reducerea acestor activități administrative sunt prezentate în tabelele 22-26.

Tabelul 22

Economiile de costuri obținute din activități administrative (2018)

Sume pentru 2018 în CZK

Scenariul factual

Scenariul contrafactual

Costuri evitate

Măsurarea timpului de transport și a fluxurilor de transport

[…]

[…]

[…]

Păstrarea unei contabilități separate a costurilor și veniturilor

[…]

[…]

[…]

Auditul conturilor separate

[…]

[…]

[…]

Materiale de referință pentru calcularea costului net

[…]

[…]

[…]

Divizia de licențe poștale

[…]

[…]

[…]

Divizia de tehnologii poștale

[…]

[…]

[…]

Costul total evitat ca urmare a reducerii activităților administrative

[…]

[…]

26 074 775


Tabelul 23

Economiile de costuri rezultate din activități administrative (2019)

Sume pentru 2019 în CZK

Scenariul factual

Scenariul contrafactual

Costuri evitate

Măsurarea timpului de transport și a fluxurilor de transport

[…]

[…]

[…]

Păstrarea unei contabilități separate a costurilor și veniturilor

[…]

[…]

[…]

Auditul conturilor separate

[…]

[…]

[…]

Materiale de referință pentru calcularea costului net

[…]

[…]

[…]

Divizia de licențe poștale

[…]

[…]

[…]

Divizia de tehnologii poștale

[…]

[…]

[…]

Costul total evitat ca urmare a reducerii activităților administrative

[…]

[…]

25 869 244


Tabelul 24

Economiile de costuri rezultate din activități administrative (2020)

Sume pentru 2020 în CZK

Scenariul factual

Scenariul contrafactual

Costuri evitate

Măsurarea timpului de transport și a fluxurilor de transport

[…]

[…]

[…]

Păstrarea unei contabilități separate a costurilor și veniturilor

[…]

[…]

[…]

Auditul conturilor separate

[…]

[…]

[…]

Materiale de referință pentru calcularea costului net

[…]

[…]

[…]

Divizia de licențe poștale

[…]

[…]

[…]

Divizia de tehnologii poștale

[…]

[…]

[…]

Costul total evitat ca urmare a reducerii activităților administrative

[…]

[…]

28 386 061


Tabelul 25

Economiile de costuri rezultate din activități administrative (2021)

Sume pentru 2021 în CZK

Scenariul factual

Scenariul contrafactual

Costuri evitate

Măsurarea timpului de transport și a fluxurilor de transport

[…]

[…]

[…]

Păstrarea unei contabilități separate a costurilor și veniturilor

[…]

[…]

[…]

Auditul conturilor separate

[…]

[…]

[…]

Materiale de referință pentru calcularea costului net

[…]

[…]

[…]

Divizia de licențe poștale

[…]

[…]

[…]

Divizia de tehnologii poștale

[…]

[…]

[…]

Costul total evitat ca urmare a reducerii activităților administrative

[…]

[…]

28 652 075


Tabelul 26

Economiile de costuri rezultate din activități administrative (2022)

Sume pentru 2022 în CZK

Scenariul factual

Scenariul contrafactual

Costuri evitate

Măsurarea timpului de transport și a fluxurilor de transport

[…]

[…]

[…]

Păstrarea unei contabilități separate a costurilor și veniturilor

[…]

[…]

[…]

Auditul conturilor separate

[…]

[…]

[…]

Materiale de referință pentru calcularea costului net

[…]

[…]

[…]

Divizia de licențe poștale

[…]

[…]

[…]

Divizia de tehnologii poștale

[…]

[…]

[…]

Costul total evitat ca urmare a reducerii activităților administrative

[…]

[…]

29 222 379

III.   Identificarea și calcularea beneficiilor intangibile și de piață

(220)

Beneficiile intangibile și de piață sunt acele beneficii pe care le obține un furnizor, datorită statutului său de furnizor de OSU, care implică o îmbunătățire a profitabilității sale.

(221)

Printre activele necorporale tipice din sectorul poștal menționate în literatură se numără:

(a)

creșterea valorii mărcii;

(b)

vânzarea exclusivă a timbrelor poștale și a articolelor de filatelie;

(c)

un efect publicitar sporit;

(d)

efecte asupra cererii ca urmare a scutirii de taxa pe valoarea adăugată (TVA);

(e)

economii de scară și gamă;

(f)

omniprezență și avantaje de rețea;

(g)

costuri de tranzacție mai mici și o mai bună achiziție a clienților datorită prețului uniform.

(222)

Beneficiile intangibile și de piață legate de statutul de furnizor de OSU care au fost identificate de Poșta Cehă sunt prezentate în cele ce urmează:

(223)

Creșterea valorii mărcii este înțeleasă ca un beneficiu, furnizorul de serviciu universal obținând venituri mai mari deoarece marca este bine cunoscută și oamenii consideră că aceasta garantează o anumită calitate a serviciului. Acest avantaj este exprimat din punct de vedere financiar ca valoarea veniturilor corespunzătoare procentului de clienți ai titularului licenței care nu ar utiliza serviciile sale poștale dacă nu ar îndeplini OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe. Pentru calcularea acestui beneficiu, s-a utilizat un procent de 0,4 % (73), ținând seama de concluziile formulate în „Studiul privind principiile utilizate pentru calcularea costurilor nete ale OSU în sectorul poștal” (74).

(224)

Avantajul care decurge din dreptul exclusiv al furnizorului de OSU de a vinde timbre poștale și alte tokenuri de valoare se datorează faptului că unele timbre și tokenuri vândute nu sunt utilizate niciodată (printre altele, deoarece sunt păstrate în scopuri filatelice). Valoarea acestui beneficiu este exprimată din punct de vedere financiar ca suma dintre: (i) estimarea valorii timbrelor și a tokenurilor poștale vândute și neutilizate și (ii) o estimare a veniturilor obținute din vânzarea timbrelor poștale, a tokenurilor de valoare și a altor produse similare în scopuri filatelice.

(225)

Efectul publicitar sporit este înțeles ca fiind avantajul pentru furnizorul de OSU de a putea utiliza anumite părți din proprietatea sa (cum ar fi autoturismele sau clădirile) în scopuri de marketing. Acest beneficiu poate fi calculat ca fiind economiile furnizorului de OSU în ceea ce privește costurile de marketing (și anume costul pe care ar trebui să îl plătească pe piață pentru a-și promova marca și produsele în același loc), luând în considerare orice venit efectiv obținut prin închirierea de spații publicitare de la sediul său altor întreprinderi. De exemplu, pentru a calcula valoarea spațiului publicitar de la sediu au fost utilizate listele de prețuri ale societăților de publicitate sau ale municipalităților. Aceste prețuri au fost adaptate ulterior la dimensiunea spațiului publicitar de la sediul Poștei Cehe. Pe această bază, autoritățile cehe au estimat o valoare rezultată din publicitatea pe clădiri și din publicitatea pe vehicule.

(226)

Serviciile poștale care fac parte din OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe, beneficiază de o scutire de taxa pe valoarea adăugată („TVA”). Scutirea de TVA pentru aceste servicii afectează furnizorul în scenariul contrafactual în două moduri: (i) în domeniul veniturilor sale (beneficiu care depinde de elasticitatea prețurilor pentru diferite categorii de clienți) și (ii) în domeniul costurilor sale (în prezent, furnizorul de OSU nu poate solicita deducerea de TVA aferentă intrărilor pentru facturile care privesc serviciile universale).

(227)

Ambele consecințe legate de TVA au fost luate în considerare la calcularea acestui avantaj intangibil, iar valoarea rezultată este egală cu diferența dintre aceste elemente.

(228)

Impactul asupra domeniului veniturilor este calculat pe baza modului în care introducerea TVA de 21 % ar fi percepută de clienții serviciilor poștale. Structura clienților din punctul de vedere al calității lor de plătitori de TVA (sau nu) este esențială pentru stabilirea valorii avantajului legat de TVA. Clienții care nu pot solicita deducerea de TVA într-o declarație fiscală (întreprinderi neplătitoare de TVA) ar percepe introducerea TVA ca o creștere absolută a prețului, ceea ce i-ar putea descuraja să utilizeze serviciile poștale ale Poștei Cehe. Pentru clienții care au un regim special (organismele de stat), s-ar putea preconiza o anumită scădere a veniturilor; numai în cazul scrisorilor recomandate, elasticitatea este scăzută, deoarece anumite tipuri de documente trebuie expediate ca trimiteri înregistrate. Valoarea beneficiului legat de TVA a fost stabilită (75) la [2-8] % din veniturile aferente scrisorilor recomandate de la administrația publică. O creștere a prețului ca urmare a aplicării TVA ar putea fi introdusă în mare măsură în rândul clienților finali (cu amănuntul). Beneficiul legat de TVA a fost cuantificat la [4-9] % din veniturile pentru serviciile aferente acestor clienți. Clienții plătitori de TVA pot solicita deducerea TVA în declarațiile lor fiscale și, din acest motiv, o creștere a prețului cu TVA nu are niciun impact negativ asupra lor, iar comportamentul lor nu este influențat de o creștere a prețului cu TVA. Prin urmare, scutirea de TVA nu este un avantaj în raport cu acești clienți.

(229)

Autoritățile cehe au explicat că au luat în considerare, de asemenea, potențialele beneficii intangibile enumerate la literele (e)-(g) din considerentul 215, dar consideră că acestea nu ar fi relevante în cazul Poștei Cehe. Potrivit autorităților cehe, economiile de scară sunt luate în considerare în scenariul contrafactual, astfel încât calcularea unui astfel de beneficiu intangibil ar conduce la o dublă contabilizare. În ceea ce privește omniprezența și avantajul legat de rețea al Poștei Cehe, autoritățile cehe sunt de părere că aceste elemente par a fi mai degrabă un dezavantaj decât un avantaj pentru titularul de licență poștală desemnat, deoarece acesta este obligat să opereze oficii poștale și în locuri cu cerere scăzută (insuficientă). Acest dezavantaj este compensat doar într-o mică măsură de posibilitatea de a comercializa în oficiile poștale un portofoliu mare de servicii. În plus, concurenții Poștei Cehe oferă, de asemenea, servicii de livrare în întreaga țară, fără obligația de a menține o rețea atât de densă de oficii poștale, care trebuie să îndeplinească o serie de cerințe minime în ceea ce privește serviciile disponibile. În cele din urmă, în ceea ce privește aplicarea unor prețuri uniforme, autoritățile cehe explică faptul că Poșta Cehă ar oferi prețuri uniforme și în scenariul contrafactual și, prin urmare, nu există niciun beneficiu în acest sens. În plus, și alți operatori poștali oferă prețuri uniforme.

(230)

Tabelul 27 de mai jos prezintă valoarea anuală estimată a beneficiilor intangibile pe categorie de beneficii intangibile, precum și valoarea agregată.

Tabelul 27

Beneficiile intangibile în perioada 2018-2022

Cuantumuri în CZK

Valoare (2018)

Valoare (2019)

Valoare (2020)

Valoare (2021)

Valoare (2022)

(a)

Creșterea valorii mărcii

[47 000 000 -49 000 000 ]

[47 000 000 -49 000 000 ]

[47 000 000 -49 000 000 ]

[46 000 000 -48 000 000 ]

[48 000 000 -50 000 000 ]

(b)

Vânzarea exclusivă a timbrelor poștale și a articolelor de filatelie

[29 000 000 -31 000 000 ]

[20 000 000 -24 000 000 ]

[25 000 000 -29 000 000 ]

[24 000 000 -26 000 000 ]

[23 000 000 -25 000 000 ]

(c)

Un efect publicitar sporit

[5 000 000 -6 000 000 ]

[5 000 000 - 6 000 000 ]

[5 000 000 -6 000 000 ]

[5 000 000 -6 000 000 ]

[5 000 000 -6 000 000 ]

(d)

Beneficiază de scutire de TVA

[1 000 000 -3 000 000 ]

[10 000 000 -15 000 000 ]

[10 000 000 -15 000 000 ]

[500 000 -1 000 000 ]

[3 000 000 -6 000 000 ]

Valoarea totală a beneficiilor intangibile și de piață

85 243 182

89 520 368

90 441 323

77 782 080

83 283 689

IV.   Calcularea CNE total suportat de Poșta Cehă atât pentru DBIS, cât și pentru OSU

(231)

Tabelele 28-32 de mai jos oferă o imagine de ansamblu a diferitelor elemente incluse în calculul costului net total atât pentru DBIS, cât și pentru OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe, după cum s-a explicat mai sus.

Tabelul 28

Rezumatul calculului CNE total pentru DBIS și OSU pentru 2018

Diferența dintre scenariul factual și scenariul contrafactual 2018 în CZK

Costuri evitate

Venituri (diferență)

Costul net

Infrastructura poștală

 

 

 

Efectul închiderii oficiilor poștale – inclusiv canibalizarea (A)

[…]

[…]

[…]

Efectul reducerii frecvenței de livrare – inclusiv canibalizarea (B)

[…]

[…]

[…]

Efectul reducerii activităților administrative (C)

[…]

[…]

[…]

alte efecte ale DBIS (creșterea numărului de scrisori)*

[…]

[…]

[…]

Total infrastructură poștală (D)

[…]

[…]

2 961 954 995

Valoarea totală a beneficiilor intangibile și de piață (E)

 

 

-85 243 182

Profit rezonabil (F)

 

 

70 395 489

Eliminarea DBIS (G)

[…]

[…]

399 895 500

CNE OSU și DBIS (G+D+E+F)

[…]

[…]

3 347 002 803


Tabelul 29

Rezumatul calculului CNE total pentru DBIS și OSU pentru 2019

Diferența dintre scenariul factual și scenariul contrafactual 2019 în CZK

Costuri evitate

Venituri (diferență)

Costul net

Infrastructura poștală

 

 

 

Efectul închiderii oficiilor poștale – inclusiv canibalizarea (A)

[…]

[…]

[…]

Efectul reducerii frecvenței de livrare – inclusiv canibalizarea (B)

[…]

[…]

[…]

Efectul reducerii activităților administrative (C)

[…]

[…]

[…]

alte efecte ale DBIS (creșterea numărului de scrisori)*

[…]

[…]

[…]

Total infrastructură poștală (D)

[…]

[…]

3 056 279 020

Valoarea totală a beneficiilor intangibile și de piață (E)

 

 

-89 520 368

Profit rezonabil (F)

 

 

51 039 074

Eliminarea DBIS (G)

[…]

[…]

365 740 500

CNE OSU și DBIS (G+D+E+F)

[…]

[…]

3 383 538 225


Tabelul 30

Rezumatul calculului CNE total pentru DBIS și OSU pentru 2020

Diferența dintre scenariul factual și scenariul contrafactual 2020 în CZK

Costuri evitate

Venituri (diferență)

Costul net

Infrastructura poștală

 

 

 

Efectul închiderii oficiilor poștale – inclusiv canibalizarea (A)

[…]

[…]

[…]

Efectul reducerii frecvenței de livrare – inclusiv canibalizarea (B)

[…]

[…]

[…]

Efectul reducerii activităților administrative (C)

[…]

[…]

[…]

alte efecte ale DBIS (creșterea numărului de scrisori)*

[…]

[…]

[…]

Total infrastructură poștală (D)

[…]

[…]

2 364 647 327

Valoarea totală a beneficiilor intangibile și de piață (E)

 

 

-90 441 323

Profit rezonabil (F)

 

 

54 711 963

Eliminarea DBIS (G)

[…]

[…]

405 093 000

CNE OSU și DBIS (G+D+E+F)

[…]

[…]

2 734 010 967


Tabelul 31

Rezumatul calculului CNE total pentru DBIS și OSU pentru 2021

Diferența dintre scenariul factual și scenariul contrafactual 2021 în CZK

Costuri evitate

Venituri (diferență)

Costul net

Infrastructura poștală

 

 

 

Efectul închiderii oficiilor poștale – inclusiv canibalizarea (A)

[…]

[…]

[…]

Efectul reducerii frecvenței de livrare – inclusiv canibalizarea (B)

[…]

[…]

[…]

Efectul reducerii activităților administrative (C)

[…]

[…]

[…]

alte efecte ale DBIS (creșterea numărului de scrisori)*

[…]

[…]

[…]

Total infrastructură poștală (D)

[…]

[…]

2 388 112 789

Valoarea totală a beneficiilor intangibile și de piață (E)

 

 

-77 782 080

Profit rezonabil (F)

 

 

87 966 118

Eliminarea DBIS (G)

[…]

[…]

385 330 000

CNE OSU și DBIS (G+D+E+F)

[…]

[…]

2 783 626 828


Tabelul 32

Rezumatul calculului CNE total pentru DBIS și OSU pentru 2022

Diferența dintre scenariul factual și scenariul contrafactual 2022 în CZK

Costuri evitate

Venituri (diferență)

Costul net

Infrastructura poștală

 

 

 

Efectul închiderii oficiilor poștale – inclusiv canibalizarea (A)

[…]

[…]

[…]

Efectul reducerii frecvenței de livrare – inclusiv canibalizarea (B)

[…]

[…]

[…]

Efectul reducerii activităților administrative (C)

[…]

[…]

[…]

alte efecte ale DBIS (creșterea numărului de scrisori)*

[…]

[…]

[…]

Total infrastructură poștală (D)

[…]

[…]

2 459 402 481

Valoarea totală a beneficiilor intangibile și de piață (E)

 

 

-83 283 689

Profit rezonabil (F)

 

 

85 139 498

Eliminarea DBIS (G)

[…]

[…]

377 178 000

CNE OSU și DBIS (G+D+E+F)

[…]

[…]

2 838 436 290

(232)

Tabelul 33 prezintă o imagine de ansamblu a CNE aferent OSU pentru Poșta Cehă, care este echivalent cu diferența dintre CNE OSU și DBIS și CNE DBIS, recalculate pe baza metodologiei aprobate prin Decizia privind DBIS, dar luând în considerare datele reale din scenariul factual pentru perioada 2018-2021.

Tabelul 33

CNE OSU al Poștei Cehe în perioada 2018-2022

Anul

2018

2019

2020

2021

2022

CNE OSU + DBIS (a)

3 347 002 803

3 383 538 225

2 734 010 967

2 783 626 828

2 838 436 290

CNE DBIS (b)

944 790 000

885 323 000

1 102 647 000

1 060 374 995

1 096 627 211

CNE OSU (c=a-b)

2 402 212 803

2 498 215 225

1 631 363 967

1 723 251 833

1 741 809 079

8.2.8.1.   Credibilitatea metodologiei CNE propusă de autoritățile cehe

(233)

Comisia observă că metodologia de calculare a costului net al Poștei Cehe pentru îndeplinirea OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe, nu se bazează pe metodologia de alocare a costurilor, care calculează costul net necesar pentru îndeplinirea obligațiilor de serviciu public ca diferența dintre costurile și veniturile unui furnizor desemnat pentru îndeplinirea obligației de serviciu public, ci pe metodologia CNE. În cadrul metodologiei CNE, costul net preconizat a fi necesar pentru îndeplinirea obligației de serviciu public, în acest caz OSU, se calculează ca diferența dintre costul net suportat de furnizor (Poșta Cehă) atunci când își îndeplinește obligația de serviciu public și costul net pe care furnizorul l-ar fi suportat în absența obligației de serviciu public. Prin urmare, indiferent de existența unei politici tarifare a serviciilor poștale universale stabilite prin Legea privind serviciile poștale, care se consideră deja că asigură un nivel adecvat de profit, Poșta Cehă poate totuși să înregistreze un cost net atunci când furnizează o obligație de serviciu public precum OSU. Într-adevăr, metodologia CNE ia în considerare costul suplimentar suportat de furnizor atunci când îndeplinește OSU în comparație cu o situație ipotetică în care furnizorul nu are obligația de a presta serviciul public.

(234)

Prin urmare, Comisia concluzionează că metodologia CNE propusă de autoritățile cehe este adecvată pentru a determina costul net suportat de Poșta Cehă pentru îndeplinirea OSU. Metodologia CNE îndeplinește cerințele prevăzute în Cadrul privind SIEG din 2012. În special, scenariul contrafactual este credibil, precum și estimarea impactului său financiar asupra activităților Poștei Cehe. În plus, corecțiile aferente beneficiilor intangibile au fost luate în considerare în mod corespunzător.

8.2.8.2   Profit rezonabil

(235)

Punctul 21 din Cadrul privind SIEG din 2012 prevede includerea unui profit rezonabil în costul net al furnizării unui SIEG. Autoritățile cehe au adăugat un profit rezonabil la calculul CNE, determinat ca diferența dintre costul capitalului angajat al Poștei Cehe la trecerea de la scenariul factual la scenariul contrafactual (76). Acest cost al capitalului s-a bazat pe metodologia costului mediu ponderat al capitalului (WACC). Valorile WACC atât în scenariul factual (8,22 %), cât și în scenariul contrafactual (8,92 %), pentru perioada de atribuire 2018-2022, au fost calculate în a doua jumătate a anului 2018 de către CTO, în cooperare cu consultanții.

(236)

Conform unui document de lucru al serviciilor Comisiei din 2015 (77), conceptul de cost al capitalului este utilizat ca o măsură economică rezonabilă a profitabilității. WACC este utilizat în mod obișnuit ca un concept de cost al capitalului. Acesta indică rata de rentabilitate care trebuie generată pentru a se asigura că investitorii sunt dispuși să își mențină investițiile în condiții concurențiale. WACC asociat furnizării serviciului universal este adecvat pentru a se asigura că sunt luate în considerare toate costurile relevante ale furnizorului de serviciu universal. Comisia observă că metodologia utilizată, astfel cum este detaliată în rapoartele anuale de verificare ale CTO, precum și valoarea WACC, atât în scenariul factual, cât și în scenariul contrafactual, sunt adecvate pentru a estima profitul rezonabil al Poștei Cehe în îndeplinirea OSU, astfel cum a fost definită de autoritățile cehe. În concluzie, Comisia consideră că profitul rezonabil luat în considerare în calculele privind CNE este acceptabil.

8.2.8.3.   Definiția sarcinii injuste

(237)

Poșta Cehă primește o compensație doar pentru partea din costul net al îndeplinirii OSU care este considerată o sarcină injustă pentru furnizor. Secțiunea 34d din Legea privind serviciile poștale precizează că costurile nete care depășesc 1,5 miliarde CZK pentru fiecare an nu sunt considerate o sarcină injustă (78).

(238)

Potrivit autorităților cehe, ultima etapă a procedurii administrative constă în compararea costului net al îndeplinirii OSU cu limita (plafonul) pentru o sarcină injustă prevăzut(ă) în Legea privind serviciile poștale. Cuantumul maxim al compensației care poate fi acordată Poștei Cehe pentru îndeplinirea OSU este limitat la suma prevăzută în considerentul 238. Din punctul de vedere al ajutoarelor de stat, ceea ce este relevant este că Poșta Cehă nu este supracompensată (și anume nu primește compensații care depășesc rezultatul calculului CNE). Stabilirea sarcinii injuste și a nivelului acesteia este o chestiune de reglementare și nu afectează evaluarea compatibilității în temeiul Cadrului privind SIEG.

8.2.9.   Stimulente în ceea ce privește eficiența

(239)

Punctul 39 din Cadrul privind SIEG din 2012 prevede că: „În conceperea metodei de compensare, statele membre trebuie să introducă stimulente pentru prestarea eficientă de SIEG de înaltă calitate, cu excepția cazului în care acestea pot justifica în mod corespunzător că nu este posibil sau adecvat să se procedeze astfel.”.

(240)

Autoritățile cehe au explicat că mecanismul de compensare oferă stimulente în ceea ce privește eficiența:

(241)

Cuantumul maxim al compensației este prevăzut în Legea privind serviciile poștale (și anume 1,5 miliarde CZK pentru fiecare an). Această sumă este fixă și nu va fi ajustată în funcție de inflație. În cazul în care costul net al îndeplinirii OSU depășește 1,5 miliarde CZK pe an, Poșta Cehă trebuie să acopere excedentul prin mijloace proprii. Acest lucru oferă un stimulent pentru funcționarea eficientă a Poștei Cehe.

8.2.10.   Verificarea absenței supracompensării

(242)

Autoritățile cehe au confirmat existența unui mecanism de prevenire a supracompensării: în conformitate cu secțiunea 34d din Legea privind serviciile poștale, titularul licenței poștale poate depune o cerere la CTO pentru rambursarea costurilor nete care reprezintă o sarcină financiară injustă. Cererea trebuie depusă până la data de 31 august a anului în curs pentru anul precedent (perioada de facturare). CTO desfășoară procedura administrativă de verificare a costului net calculat de Poșta Cehă utilizând metodologia CNE. După verificare, CTO stabilește dacă costul net reprezintă o sarcină financiară injustă în conformitate cu limitele stabilite în secțiunea 34d din Legea privind serviciile poștale. Mai precis, rambursarea nu poate depăși 1,5 miliarde CZK pentru fiecare an. În plus, Comisia observă că valoarea maximă a compensației pentru obligația de serviciu public care poate fi plătită Poștei Cehe pentru perioada 2018-2022 este semnificativ mai mică decât costul net calculat pentru perioada respectivă. Tabelul 43 de mai jos prezintă CNE estimat al îndeplinirii OSU și îl compară cu valoarea maximă a compensației pentru obligația de serviciu public care poate fi plătită Poștei Cehe pentru perioada 2018-2022. Pe această bază și având în vedere că CTO va efectua controale ex post pentru a detecta supracompensarea, Comisia concluzionează că este evitat riscul ca Poșta Cehă să fie supracompensată pentru îndeplinirea OSU în perioada 2018-2022.

8.2.11.   Cerințe suplimentare care pot fi necesare pentru a se asigura că dezvoltarea schimburilor comerciale nu este afectată într-o măsură care contravine intereselor Uniunii

(243)

Astfel cum se explică la punctul 51 din Cadrul SIEG din 2012, „[c]erințele stabilite la secțiunile 2.1-2.8 sunt, în general, suficiente pentru a se asigura că ajutorul nu denaturează concurența într-o măsură care contravine intereselor Uniunii”.

(244)

Comisia consideră că, în cazul de față, nu există motive pentru a impune condiții sau pentru a solicita angajamente din partea Cehiei.

8.2.12.   Transparența

(245)

Punctul 60 din Cadrul privind SIEG din 2012 prevede că: „Pentru fiecare compensație pentru obligația de serviciu public care intră în sfera de aplicare a prezentei comunicări, statul membru în cauză trebuie să publice următoarele informații pe internet sau prin alte mijloace corespunzătoare:

(1)

rezultatele consultării publice sau alte instrumente adecvate menționate la punctul 14;

(2)

natura și durata obligațiilor de serviciu public;

(3)

întreprinderea și, dacă este cazul, teritoriul în cauză;

(4)

sumele reprezentând ajutorul acordat anual întreprinderii.”

(246)

În notificarea transmisă, autoritățile cehe s-au angajat să respecte cerințele enumerate la punctul 60 din Cadrul privind SIEG în ceea ce privește compensația pentru perioada 2018-2022. În special, autoritățile cehe au explicat că:

(a)

consultarea privind domeniul de aplicare al serviciilor SIEG a avut loc ca parte a unei analize periodice în care CTO a evaluat necesitatea de a impune îndeplinirea OSU pentru perioada 2018-2022. În conformitate cu rezultatele analizei periodice și ale consultării publice, CTO a stabilit domeniul de aplicare al SIEG pentru perioada 2018-2022. Rezultatele analizei și ale consultării publice sunt disponibile pe site-ul CTO (79);

(b)

conținutul și durata obligațiilor de serviciu public sunt stabilite prin decizia CTO, care urmează să fie publicată pe site-ul CTO (80), precum și în buletinul poștal (81);

(c)

întreprinderea care urmează să îndeplinească obligația de serviciu public și domeniul de aplicare teritorial al obligației sunt, de asemenea, specificate în decizia de acordare a licenței poștale, astfel cum se explică la litera (b) de mai sus;

(d)

cuantumul ajutorului va fi publicat pe site-ul CTO. Obligația de a publica informațiile privind cuantumul ajutorului este stabilită în secțiunea 37 punctul 3 litera (e) din Legea privind serviciile poștale. CTO publică informațiile privind plata costului net în raportul anual (82). De asemenea, CTO publică în mod voluntar informațiile privind costul net în rapoartele sale periodice de monitorizare (83).

8.2.13.   Concluzie

(247)

Pe baza celor de mai sus, Comisia concluzionează că compensația pentru obligația de serviciu public acordată Poștei Cehe pentru îndeplinirea OSU, astfel cum a fost definită în Legea privind serviciile poștale, în perioada 2018-2022, constituie un ajutor de stat în temeiul articolului 107 alineatul (1) din TFUE care este compatibil cu piața internă în temeiul articolului 106 alineatul (2) din TFUE.

9.   CONCLUZIE

(248)

Comisia constată că Cehia a pus în aplicare în mod ilegal compensația acordată Poștei Cehe pentru furnizarea obligației de serviciu poștal universal („OSU”), astfel cum a fost definită de autoritățile cehe, în perioada 2018-2022, încălcând articolul 108 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

(249)

Cu toate acestea, Comisia informează Cehia că, în urma examinării informațiilor furnizate de autoritățile sale cu privire la măsurile menționate mai sus, compensația de stat acordată Poștei Cehe pentru îndeplinirea OSU, astfel cum a fost definită în Legea privind serviciile poștale, în perioada 2018-2022, constituie ajutor de stat compatibil cu piața internă în temeiul Cadrului privind SIEG din 2012, care stabilește condițiile pe care ar trebui să le îndeplinească ajutoarele pentru a fi compatibile în temeiul articolului 106 alineatul (2) din TFUE,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Ajutorul de stat acordat Poștei Cehe pe care Cehia l-a pus în aplicare pentru îndeplinirea OSU, astfel cum a fost definită în Legea privind serviciile poștale, în perioada 2018-2022, este compatibil cu piața internă în sensul articolului 106 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează Republicii Cehe.

Adoptată la Bruxelles, 25 iulie 2022.

Pentru Comisie

Margrethe VESTAGER

Membru al Comisiei


(1)  Plângerea a fost depusă inițial de Mediaservis. La 1 ianuarie 2020, Mediaservis a fuzionat cu PNS. PNS, în calitate de succesor legal al Mediaservis, a preluat toate drepturile și obligațiile acesteia.

(2)  Ajutor de stat – Cehia – Ajutor de stat SA.55208 (2020/C) (ex 2020/N) – Compensație pentru îndeplinirea obligației de serviciu universal (OSU) acordată Poștei Cehe – Invitație de a prezenta observații în temeiul articolului 108 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (JO C 294, 4.9.2020, p. 24).

(3)  Regulamentul nr. 1 de stabilire a regimului lingvistic al Comunității Economice Europene (JO 17, 6.10.1958, p. 385/58).

(4)  Legea nr. 111/1990 Coll.

(5)  Legea nr. 77/1997 Coll.

(6)  Decizia nr. ČTÚ-70580/2017-610/V.vyř a Consiliului CTO. A se vedea: https://www.ctu.cz/sites/default/files/obsah/stranky/26768/soubory/70580-2017-610-v-pm.pdf.

(7)  Legea nr. 29/2000 Coll.

(8)  Decizia nr. ČTÚ-70580/2017-610/V.vyř a Consiliului CTO. A se vedea: https://www.ctu.cz/sites/default/files/obsah/stranky/26768/soubory/70580-2017-610-v-pm.pdf.

(9)  Prezentul regulament stabilește că, începând cu 1 ianuarie 2016, furnizorul de serviciu universal este obligat să furnizeze serviciile universale prin intermediul unei rețele de cel puțin 3 200 de oficii poștale.

(10)  Decizia C(2018) 561 final a Comisiei din 2 februarie 2018 în cazul ajutorului de stat SA.47293 (2017/N) Republica Cehă – Compensații de stat acordate Poștei Cehe pentru furnizarea sistemului informatic de „cutii de date” în perioada 2018-2022 (2017/N) (JO C 180, 25.5.2018, p. 1) („Decizia privind DBIS”).

(11)  Comunicare a Comisiei: Cadrul Uniunii Europene pentru ajutoarele de stat sub forma compensațiilor pentru obligația de serviciu public (JO C 8, 11.1.2012, p. 15).

(12)  Cursul de schimb: 1 CZK = 0,03701 EUR, preluat în iunie 2020 de la: https://ec.europa.eu/budget/graphs/inforeuro_ro.html.

(13)  Decizia SA.45281 (2017/N) a Comisiei și ajutorul de stat SA.44859 (2016/FC) din 19 februarie 2018 – Republica Cehă – Compensații de stat acordate Poștei Cehe pentru furnizarea serviciului universal poștal în perioada 2013-2017 (JO C 158, 4.5.2018, p. 2), disponibile la adresa: https://ec.europa.eu/competition/elojade/isef/case_details.cfm?proc_code=3_SA_45281.

(14)  De exemplu, serviciul de livrare la puncte de preluare, introdus recent sub denumirea comercială Parcel Delivery to Parcel Pickup Outlet Balíkovna (livrarea coletelor la punctul de preluare a coletelor) („Balíkovna”).

(15)  Directiva 97/67/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 decembrie 1997 privind normele comune pentru dezvoltarea pieței interne a serviciilor poștale ale Comunității și îmbunătățirea calității serviciului (JO L 15, 21.1.1998, p. 14).

(16)  Un serviciu prin care scrisoarea/documentul este creat(ă) online și trimis(ă) digital furnizorului de servicii poștale, care îl (o) imprimă și îl (o) transmite în aceeași zi.

(17)  Directiva 2008/6/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 februarie 2008 de modificare a Directivei 97/67/CE cu privire la realizarea integrală a pieței interne a serviciilor poștale ale Comunității (JO L 52, 27.2.2008, p. 3).

(18)  Ca parte a reducerii infrastructurii, Poșta Cehă propune închiderea a 2 155 dintre cele 3 210 oficii poștale (67,1 %) și transformarea altor 462 de oficii poștale (14,4 %) în așa-numite „puncte poștale”. Punctele poștale furnizează toate serviciile legate de OSU ca în scenariul factual, de exemplu, serviciile de livrare de scrisori și de preluare de colete în parteneriat cu societăți private, cu excepția serviciilor care nu sunt legate de îndeplinirea OSU.

(19)  În absența OSU, Poșta Cehă și-ar reduce la jumătate frecvența de livrare, de la cinci zile pe săptămână la cinci zile din două în două săptămâni (și anume luni, miercuri, vineri, marți, joi etc.).

(20)  Decizia Comisiei în cazul SA.47293 (2017/N) din 2 februarie 2018, Republica Cehă – Compensații de stat acordate Poștei Cehe pentru furnizarea sistemului informatic de „cutii de date” în perioada 2018-2022 (JO C 180, 25.5.2018, p. 4), disponibilă la adresa: https://ec.europa.eu/competition/elojade/isef/case_details.cfm?proc_code=3_SA_47293.

(21)  A se vedea tabelul 15 din Decizia privind DBIS.

(22)  Comunicare a Comisiei: Cadrul Uniunii Europene pentru ajutoarele de stat sub forma compensațiilor pentru obligația de serviciu public (JO C 8, 11.1.2012, p. 15).

(23)  PNS nu a furnizat niciun calcul în acest sens și nici schimbul valutar utilizat pentru conversia sumei în euro.

(24)  PNS oferă câteva exemple de costuri inutile: (i) un acord-cadru cu Profinit EU, s.r.o. pentru servicii de consultanță; (ii) o licitație în curs de pregătire pentru selectarea unui furnizor IT; (iii) suspiciunea de manipulare a licitațiilor organizate de Poșta Cehă pentru renovarea interiorului oficiilor poștale și pentru modernizarea pereților de compartimentare din oficiile poștale în perioada 2012-2014; (iv) acuzații de dare sau luare de mită care îi vizează pe administratorii Poștei Cehe și (v) un contract netransparent între Poșta Cehă și filiala sa Česká pošta Security, s.r.o.

(25)  Printre care se numără alți furnizori de servicii poștale, asociații profesionale, asociații ale consumatorilor, autorități regionale și anumite autorități guvernamentale centrale.

(26)  Invitația la seminarul organizat de Comisia pentru afaceri economice a Camerei Deputaților din Cehia la 10 ianuarie 2012 cu titlul „Modificarea Legii nr. 29/2000 privind serviciile poștale – documentul Camerei Deputaților nr. 535” este disponibilă la adresa: https://www.psp.cz/sqw/text/text2.sqw?idd=88779.

(27)  A se vedea nota de subsol 13.

(28)  Având în vedere că o trimitere cu o durată de livrare garantată de Z+1 nu poate concura cu trimiterile electronice din punctul de vedere al vitezei sau al prețului, este puțin probabil ca modificarea modelului de livrare să contribuie în mod semnificativ la accelerarea înlocuirii electronice și, prin urmare, la o pierdere de venituri.

(29)  Disponibile la adresa: https://www.ctu.cz/sites/default/files/obsah/ctu/vyzva-k-uplatneni-pripominek-k-zameru-ulozit-jako-povinnost-poskytovat-zajistovat-jednotlive/obrazky/prezkumpodless37odst.4zakonaopostovnichsluzbach.pdf.

(30)  Disponibile la adresa: https://www.ctu.cz/vyzva-k-uplatneni-pripominek-k-zameru-ulozit-jako-povinnost-poskytovat-zajistovat-jednotlive.

(31)  Disponibilă la adresa: https://www.psp.cz/sqw/text/tiskt.sqw?o=6&ct=535&ct1=0.

(32)  Disponibilă la adresa: http://apps.odok.cz/veklep.

(33)  Disponibile la adresa: https://www.psp.cz/saw/historie.saw?o=6&t=535.

(34)  În temeiul secțiunii 37 punctul 4 din Legea privind serviciile poștale, CTO trebuie să analizeze periodic nivelul de calitate și metoda de furnizare și de asigurare a serviciilor de bază, precum și disponibilitatea universală a acestora pe întreg teritoriul Republicii Cehe, în conformitate cu cerințele de calitate de bază. De asemenea, CTO trebuie să analizeze periodic obligația titularului licenței poștale de a furniza și de a asigura servicii de bază. Într-o analiză efectuată în 2016 și ale cărei rezultate sunt puse la dispoziția publicului, Cehia a justificat mai detaliat disponibilitatea pe piață a serviciului de mandat poștal și modul în care acesta poate fi considerat un SIEG. În special, analiza concluzionează că modul în care serviciile de mandat poștal sunt furnizate de alți prestatori de servicii de plată nu corespunde cerințelor impuse serviciilor de bază, deoarece nu este asigurată livrarea la adresa fiecărei persoane fizice sau juridice, ci suma de bani trebuie ridicată de la un anumit sediu sau domeniul de aplicare teritorial al serviciilor de plată este foarte limitat, sau prețul este semnificativ mai mare, sau utilizarea anumitor servicii este limitată în diverse moduri, cum ar fi obligația de a achiziționa de o anumită valoare. Analiza este disponibilă la adresa: https://www.ctu.cz/vyzva-k-uplatneni-pripominek-k-zameru-ulozit-jako-povinnost-poskytovat-zajistovat-jednotlive.

(35)  De la pagina 155 din Annex4b_3_survey (Inboox).pdf din notificare.

(36)  Z+n: livrare în mai mult de o zi de la data francării.

(37)  Z+1: livrare în termen de o zi de la data francării.

(38)  Majoritatea clienților (85-95 %) par să prefere prețuri mai mici cu livrarea în Z+n mai degrabă decât prețuri mai mari cu livrarea în Z+1, doar un mic procent dintre clienții comerciali fiind dispuși să plătească un preț mai mare pentru o livrare mai rapidă, considerând că livrarea în Z+1 este necesară.

(39)  Oficii poștale comerciale: oficiile poștale din scenariul factual care ar fi păstrate (ar rămâne deschise) în scenariul contrafactual.

(40)  În cazul în care, în cursul verificării unei anumite perioade contabile, se stabilește că Poșta Cehă nu a îndeplinit indicatorii calitativi prevăzuți pentru furnizarea serviciilor universale, acest lucru se va reflecta în calculul costurilor nete; de exemplu, în cazul în care Poșta Cehă nu furnizează temporar niciun serviciu universal la un oficiu poștal, toate costurile care pot fi atribuite perioadei de închidere temporară a oficiului respectiv sunt excluse din costurile nete și, prin urmare, nu ar fi compensate, chiar dacă costurile nete totale verificate sunt mai mici decât plafonul de compensare.

(41)  Pentru o descriere detaliată a serviciului, a se vedea https://www.ceskaposta.cz/sluzby/psani/cr/obycejne-psani#popis.

(42)  Hotărârea Tribunalului din 15 octombrie 2020, První novinová společnost/Comisia, T-316/18, ECLI:EU:T:2020:489, punctul 202.

(43)  https://www.ceskaposta.cz/o-ceske-poste/profil/compliance-v-cp.

(44)  Hotărârea în cauzele conexate C-180/98-C-184/98, Pavel Pavlov și alții/Stichting Pensioenfonds Medische Specialisten, ECLI:EU:C:2000:428, punctul 74.

(45)  Hotărârea în cauza C-41/90, Höfner & Fritz Elser/Macrotron GmbH, ECLI:EU:C:1991:161, punctul 21 și Hotărârea în cauzele conexate C-180/98-C-184/98, Pavel Pavlov și alții/Stichting Pensioenfonds Medische Specialisten, ECLI:EU:C:2000:428, punctul 74.

(46)  Hotărârea în cauza C-118/85, Comisia/Republica Italiană, ECLI:EU:C:1987:283, punctul 7.

(47)  Hotărârea în cauza C-82/01 P, Aéroports de Paris/Comisia, ECLI:EU:C:2002:617, punctul 74 și Hotărârea în cauza C-49/07, Motosykletistiki Omospondia Ellados NPID (MOTOE)/Elliniko Dimosio, ECLI:EU:C:2008:376, punctul 25. A se vedea, de asemenea, Comunicarea Comisiei privind aplicarea normelor Uniunii Europene în materie de ajutor de stat în cazul compensației acordate pentru prestarea unor servicii de interes economic general (JO C 8, 11.1.2012, p. 2), punctul 9.

(48)  Hotărârea în cauza C-39/94, Syndicat français de l’Express international (SFEI) și alții/La Poste și alții, ECLI:EU:C:1996:285, punctul 60 și Hotărârea în cauza C-342/96, Regatul Spaniei/Comisia, ECLI:EU:C:1999:210, punctul 41.

(49)  Hotărârea în cauza C-173/73, Republica Italiană/Comisia, ECLI:EU:C:1974:71, punctul 13.

(50)  Cauza C-280/00, Altmark Trans GmbH și Regierungspräsidium Magdeburg/Nahverkehrsgesellschaft Altmark GmbH, ECLI:EU:C:2003:415.

(51)  A se vedea Comunicarea Comisiei privind aplicarea normelor Uniunii Europene în materie de ajutor de stat în cazul compensației acordate pentru prestarea unor servicii de interes economic general (JO C 8, 11.1.2012, p. 4), punctul 65.

(52)  A se vedea hotărârile în cauzele C-15/14 P, Comisia/MOL, ECLI:EU:C:2015:362, punctul 60; C-270/15 P, Belgia/Comisia, ECLI:EU:C:2016:489, punctul 49; T-314/15, Grecia/Comisia, ECLI:EU:T:2017:903, punctul 79.

(53)  Hotărârea în cauza 730/79, Philip Morris Holland BV/Comisia, ECLI:EU:C:1980:209, punctul 11 și Hotărârea în cauzele conexate T-298/97, T-312/97, T-313/97, T-315/97, T-600/97–T-607/97, T-1/98, T-3/98–T-6/98 și T-23/98, Alzetta Mauro și alții/Comisia, ECLI:EU:T:2000:151, punctul 80.

(54)  Hotărârea în cauza 730/79, Philip Morris Holland BV/Comisia, ECLI:EU:C:1980:209, punctele 11 și 12 și Hotărârea în cauza T-214/95, Het Vlaamse Gewest (Flemish Region)/Comisia, ECLI:EU:T:1998:77, punctele 48-50.

(55)  Plata este supusă aprobării de către Comisie (a se vedea secțiunea 34e din Legea privind serviciile poștale, care prevede că „[CTO] nu transferă fonduri pentru a acoperi costurile nete provizorii sau costurile nete care reprezintă o sarcină financiară injustă până când Comisia Europeană nu decide cu privire la eligibilitatea acestora”).

(56)  Decizia Comisiei din 20 decembrie 2011 privind aplicarea articolului 106 alineatul (2) din TFUE în cazul ajutoarelor de stat sub formă de compensații pentru obligația de serviciu public acordate anumitor întreprinderi cărora le-a fost încredințată prestarea unui SIEG (JO L 7, 11.1.2012, p. 3).

(57)  Cadrul privind SIEG din 2012, punctul 11.

(58)  Comunicarea Comisiei privind aplicarea normelor Uniunii Europene în materie de ajutor de stat în cazul compensației acordate pentru prestarea unor servicii de interes economic general (JO C 8, 11.1.2012, p. 4).

(59)  A se vedea punctul 14 din Cadrul privind SIEG din 2012.

(60)  De exemplu, articolul 3 alineatul (1) din Directiva 97/67/CE prevede că: „Statele membre asigură că utilizatorii beneficiază de dreptul la un serviciu universal care implică prestarea permanentă a unui serviciu poștal de o calitate determinată în toate punctele de pe teritoriul lor la prețuri accesibile pentru toți utilizatorii.”

(61)  De exemplu, articolul 3 alineatul (1) din Directiva privind serviciile poștale prevede că: „Statele membre asigură că utilizatorii beneficiază de dreptul la un serviciu universal care implică prestarea permanentă a unui serviciu poștal de o calitate determinată în toate punctele de pe teritoriul lor la prețuri accesibile pentru toți utilizatorii.”

(62)  Autoritățile cehe se referă la Franța (La Poste), Italia (Poste Italiane), Spania (Correos) și Grecia (ELTA), în cazul cărora perioadele de atribuire sunt de până la 15 ani.

(63)  Hotărârea Tribunalului din 15 octombrie 2020, První novinová společnost/Comisia, T-316/18, ECLI:EU:T:2020:489, punctul 202.

(64)  Directiva 2006/111/CE a Comisiei din 16 noiembrie 2006 privind transparența relațiilor financiare dintre statele membre și întreprinderile publice, precum și transparența relațiilor financiare din cadrul anumitor întreprinderi (JO L 318, 17.11.2006, p. 17).

(65)  Decretul nr. 465/2012 Coll.

(66)  Hotărârea Tribunalului din 15 octombrie 2020 în cauza T-316/18, První novinová společnost/Comisia, ECLI:EU:T:2020:489, punctele 244-254.

(67)  Procedura de licitație pentru perioada 2018-2022 a fost anunțată în Jurnalul Poștal: https://www.ctu.cz/postovni-vestnik-castka-8-z-30-cervna-2017 și pe panoul oficial de informare al CTO, inclusiv în versiunea sa electronică: https://www.ctu.cz/oznameni-o-vyhlaseni-vyberoveho-rizeni-na-drzitele-postovni-licence-pro-obdobi-1-1-2018-31-12-2022.

(68)  Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE (JO L 94, 28.3.2014, p. 65).

(69)  În plus față de explicațiile furnizate în considerentul 179 cu privire la posibilitatea de a invoca articolul 32 alineatul (2) litera (a) din Directiva 2014/24/UE.

(70)  Un punct poștal este un punct de vânzare extern care asigură numai primirea și livrarea scrisorilor recomandate și a coletelor. Poșta Cehă nu plătește operatorului extern al punctului poștal o remunerație fixă, doar o remunerație pentru fiecare tranzacție. Poșta Cehă nu plătește echipamente (cu excepția unui cititor de coduri de bare). Punctele poștale nu sunt luate în considerare în scenariul factual, ci numai în scenariul contrafactual.

(71)  „Z” înseamnă ziua francării scrisorii.

(72)  A se vedea punctele 244-254.

(73)  Valoarea beneficiului de îmbunătățire a mărcii a fost cuantificată cu aceeași metodologie ca și pentru perioada de atribuire precedentă, 2013-2017, prevăzută în Decizia privind OSU din 2018. Comisia consideră că, începând cu 2018, piața cehă nu a evoluat într-un mod care ar face ca această metodologie să fie inadecvată pentru calcularea beneficiului privind valoarea mărcii.

(74)  https://publications.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/13f857cc-74d4-430f-ab13-df744da42bea.

(75)  Beneficiile/coeficienții cu privire la TVA au fost stabiliți pe baza unui studiu de piață realizat în 2019.

(76)  Costul capitalului este definit astfel: CC = capitalul angajat * WACC. Diferența de cost al capitalului = capitalul angajat (factual) * WACC (factual) minus capitalul angajat (contrafactual) * WACC (contrafactual).

(77)  Documentul de lucru al serviciilor Comisiei SWD(2015) 207 final din 17 noiembrie 2015, care însoțește Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind aplicarea Directivei privind serviciile poștale (Directiva 97/67/CE, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2002/39/CE și Directiva 2008/6/CE), a se vedea https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A52015SC0207.

(78)  Analiza caracterului injust al sarcinii OSU este efectuată în conformitate cu dispozițiile relevante ale Directivei 97/67/CE.

(79)  https://www.ctu.cz/vyzva-k-uplatneni-pripominek-k-zameru-ulozit-jako-povinnost-poskytovat-zajistovat-jednotlive.

(80)  https://www.ctu.cz/sites/default/files/obsah/stranky/26768/soubory/70580-2017-610-v-pm.pdf.

(81)  https://www.ctu.cz/postovni-vestnik-castka-16-z-12-prosince-2017.

(82)  https://www.ctu.cz/vyrocni-zpravy.

(83)  https://www.ctu.eu/monitoring-reports, a se vedea, de exemplu, https://www.ctu.eu/sites/default/files/obsah/ctu/monthly-monitoring-report-no.3/2018/obrazky/mmz032018enfin.pdf.


3.2.2023   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 32/123


DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2023/233 A COMISIEI

din 19 ianuarie 2023

de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/641 privind măsuri de protecție vizând focarele epidemice de gripă aviară înalt patogenă din anumite state membre

[notificată cu numărul C(2023) 626]

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 privind bolile transmisibile ale animalelor și de modificare și de abrogare a anumitor acte din domeniul sănătății animalelor („Legea privind sănătatea animală”) (1), în special articolul 259 alineatul (1) litera (c),

întrucât:

(1)

Gripa aviară înalt patogenă (HPAI) este o boală infecțioasă virală a păsărilor care poate avea un impact mare asupra profitabilității aviculturii, cauzând perturbări ale comerțului în Uniune și ale exporturilor în țări terțe. Virusurile HPAI pot infecta păsări migratoare, care ulterior pot să le răspândească pe distanțe lungi în timpul migrațiilor de toamnă și de primăvară. Prin urmare, prezența virusurilor HPAI la păsări sălbatice reprezintă o amenințare continuă de introducere directă și indirectă a acestor virusuri în unitățile de păsări de curte sau de păsări captive. În cazul apariției unui focar de HPAI, există riscul ca agentul patogen să se răspândească la alte unități de păsări de curte sau de păsări captive.

(2)

Regulamentul (UE) 2016/429 stabilește un nou cadru legislativ pentru prevenirea și controlul bolilor care sunt transmisibile la animale sau la om. HPAI se încadrează în definiția unei boli listate în regulamentul respectiv și face obiectul normelor de prevenire și control al bolilor prevăzute în el. În plus, Regulamentul delegat (UE) 2020/687 al Comisiei (2) completează Regulamentul (UE) 2016/429 în ceea ce privește normele de prevenire și control al anumitor boli listate, inclusiv măsurile de control vizând HPAI.

(3)

Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/641 a Comisiei (3) a fost adoptată în cadrul Regulamentului (UE) 2016/429 și stabilește măsuri de urgență la nivelul Uniunii vizând focarele de HPAI.

(4)

Mai exact, Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/641 prevede că zonele de protecție, de supraveghere și zonele suplimentare de restricții stabilite de statele membre în urma apariției focarelor de HPAI, în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) 2020/687, trebuie să cuprindă cel puțin zonele menționate ca zone de protecție, de supraveghere și zone suplimentare de restricții în anexa la decizia de punere în aplicare respectivă.

(5)

Anexa la Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/641 a fost modificată recent prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2023/125 a Comisiei (4) ca urmare a apariției unor focare de HPAI la păsări de curte sau captive din Belgia, Cehia, Danemarca, Germania, Spania, Franța, Italia, Ungaria, Țările de Jos și Polonia, care necesitau să fie menționate în anexa respectivă.

(6)

De la data adoptării Deciziei de punere în aplicare (UE) 2023/125, Belgia, Cehia, Germania, Franța, Ungaria, Austria și Polonia au notificat Comisiei apariția unor noi focare de HPAI în exploatații de păsări de curte sau de păsări captive situate în regiunea flamandă din Belgia, în regiunile Boemia Centrală, Boemia de Sud și Zlín din Cehia, în landurile Bavaria și în Saxonia Inferioară din Germania, în regiunile administrative Auvergne-Rhône-Alpes, Bretagne, Nouvelle-Aquitaine, Occitanie și Pays de la Loire din Franța, în districtul Békés din Ungaria, în districtul Braunau din Austria și în voievodatele Kuyavian-Pomeranian, Lubusz, Łódź și Polonia Mare din Polonia.

(7)

Autoritățile competente din Belgia, Cehia, Germania, Franța, Ungaria, Austria și Polonia au luat măsurile necesare de control al bolii în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) 2020/687, inclusiv stabilirea unor zone de protecție și de supraveghere în jurul respectivelor focare.

(8)

În plus, autoritatea competentă din Franța a decis să stabilească zone suplimentare de restricții, în plus față de zonele de protecție și de supraveghere stabilite pentru anumite focare situate în statul membru respectiv.

(9)

În plus, focarul confirmat de Ungaria se află în imediata apropiere a frontierei cu România. În consecință, autoritățile competente din aceste state membre au colaborat în mod corespunzător în vederea stabilirii zonelor de supraveghere necesare, întrucât zonele de supraveghere se extind pe teritoriul României.

(10)

Comisia a examinat măsurile de control al bolii luate de Belgia, Cehia, Germania, Franța, Ungaria, Austria, Polonia și România, în colaborare cu statele membre respective, și admite faptul că limitele zonelor de protecție și de supraveghere din Belgia, Cehia, Germania, Franța, Ungaria, Austria și Polonia, precum și ale zonei de supraveghere din România, stabilite de autoritatea competentă a statelor membre respective, se află la o distanță suficientă de exploatațiile în care au fost confirmate focarele de HPAI.

(11)

În anexa la Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/641 nu există în prezent zone menționate ca zone de protecție și de supraveghere pentru Austria și nicio zonă menționată ca zonă de supraveghere pentru România.

(12)

Pentru a preveni orice perturbări inutile ale comerțului în Uniune și pentru a evita impunerea de către țări terțe a unor bariere nejustificate în calea comerțului, este necesar să se descrie rapid la nivelul Uniunii, în colaborare cu Belgia, Cehia, Germania, Franța, Ungaria, Austria, Polonia și România, zonele de protecție și de supraveghere stabilite în mod corespunzător de Belgia, Cehia, Germania, Franța, Ungaria, Austria și Polonia, precum și zona de supraveghere stabilită în mod corespunzător de România, în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) 2020/687, precum și zonele suplimentare de restricții stabilite de Franța.

(13)

Prin urmare, este necesar ca zonele menționate ca zone de protecție și de supraveghere pentru Belgia, Cehia, Germania, Franța, Ungaria și Polonia, precum și zonele menționate ca zone suplimentare de restricții pentru Franța în anexa la Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/641 să fie modificate.

(14)

În plus, este necesar ca în anexa la Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/641 să fie menționate zonele de protecție și de supraveghere din Austria și zona de supraveghere din România.

(15)

În consecință, este necesar ca anexa la Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/641 să fie modificată pentru a se actualiza regionalizarea la nivelul Uniunii astfel încât să se țină seama de zonele de protecție și de supraveghere stabilite în mod corespunzător de Belgia, Cehia, Germania, Franța, Ungaria, Austria și Polonia, de zona de supraveghere stabilită în mod corespunzător de România și de zonele suplimentare de restricții stabilite de Franța în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) 2020/687, precum și durata măsurilor aplicabile în zonele respective.

(16)

Prin urmare, este necesar ca Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/641 să fie modificată în consecință.

(17)

Având în vedere caracterul urgent al situației epidemiologice din Uniune în ceea ce privește răspândirea HPAI, este important ca modificările aduse Deciziei de punere în aplicare (UE) 2021/641 prin prezenta decizie să intre în vigoare cât mai curând posibil.

(18)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt în conformitate cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Anexa la Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/641 se înlocuiește cu textul din anexa la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 19 ianuarie 2023.

Pentru Comisie

Stella KYRIAKIDES

Membră a Comisiei


(1)  JO L 84, 31.3.2016, p. 1.

(2)  Regulamentul delegat (UE) 2020/687 al Comisiei din 17 decembrie 2019 de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele de prevenire și control al anumitor boli listate (JO L 174, 3.6.2020, p. 64).

(3)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/641 a Comisiei din 16 aprilie 2021 privind măsuri de protecție vizând focarele epidemice de gripă aviară înalt patogenă din anumite state membre (JO L 134, 20.4.2021, p. 166).

(4)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2023/125 a Comisiei din 10 ianuarie 2023 de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/641 privind măsuri de protecție vizând focarele epidemice de gripă aviară înalt patogenă din anumite state membre (JO L 16, 18.1.2023, p. 42).


ANEXĂ

„ANEXĂ

Partea A

Zone de protecție din statele membre în cauză*, menționate la articolele 1 și 2:

Stat membru: Belgia

Numărul de referință ADIS al focarului

Zona care cuprinde:

Data până la care se aplică în conformitate cu articolul 39 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687

BE-HPAI(P)-2023-00001

Those parts of the municipalities Borgloon, Hoeselt, Kortessem and Tongeren contained within a circle of a radius of 3 kilometres, centered on WGS84 dec. coordinates long 5,44421, lat 50,79007.

1.2.2023

Stat membru: Cehia

Numărul de referință ADIS al focarului

Zona care cuprinde:

Data până la care se aplică în conformitate cu articolul 39 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687

Moravian-Silesian Region

CZ-HPAI(P)-2022-00018

Kozlovice (671771); Kunčice pod Ondřejníkem (677094); Tichá na Moravě (766992);

Frenštát pod Radhoštěm (634719) – severovýchodní část katastrálního území, kdy hranici tvoří železniční trať ze směru Veřovice - Kunčice p. O. po železniční přejezd na silnici Nádražní, silnice Nádražní, silnice Bezručova a silnice Lomná.

19.1.2023

Plzeň Region

CZ-HPAI(P)-2022-00019

Brod nad Tichou (612651); Kočov (667676); Lom u Tachova (686603); Týnec u Plané (721298); Ústí nad Mží (667684); Vítovice u Pavlovic (718530); Vysoké Sedliště (721301).

23.1.2023

Ústí nad Labem Region

CZ-HPAI(P)-2023-00001

Karlovka (778265); Malá Bukovina (690031); Malý Šachov (755214); Starý Šachov (755222); Velká Bukovina (778273).

25.1.2023

Liberec Region

CZ-HPAI(P)-2023-00001

Horní Police (643823); Mistrovice u Nového Oldřichova (707821); Volfartice (784907); Dolní Police (794473); Radeč u Horní Police (737445); Žandov u České Lípy (794481).

25.1.2023

Central Bohemian Region

CZ-HPAI(P)-2023-00002

Janov u Kosovy Hory (670006); Kosova Hora (670014); Bor u Sedlčan (702234); Doubravice u Sedlčan (682802); Libíň (682811); Sedlčany (746533); Sestrouň (746568);

Vysoká u Kosovy Hory (788198) - část obce Dohnalova Lhota.

24.1.2023

CZ-HPAI(P)-2023-00006

Boudy (695483); Minice u Mišovic (696188); Lučkovice (695491); Mišovice (696196); Pohoří u Mirovic (696200); Svučice (761621); Kožlí u Myštic (700835); Myštice (700851); Výšice (700908); Rakovice (623849); Uzeničky (775789);

Uzenice (775771) - východní část katastrálního území, přičemž hranici na západě tvoří silnice č. 1735 vedoucí od severní hranice katastrálního území k jižní hranici katastrálního území.

26.1.2023

CZ-HPAI(P)-2023-00007

Dolánky (628239); Ctiměřice (618055); Bojetice (606928); Dobrovice (627470); Holé Vrchy (640905); Týnec u Dobrovice (772267); Úherce (772780); Kolomuty (668541); Semčice (747165); Vinařice u Dobrovice (782297).

30.1.2023

Moravian-Silesian Region

CZ-HPAI(P)-2023-00003

Bartovice (715085); Radvanice (715018); Šenov u Ostravy (762342);

Horní Datyně (642720) – severní část katastrálního území, kdy hranici tvoří ul. Vratimovská a ul. Václavovická; Petřvald u Karviné (720488) - jihozápadní část katastrálního území, kdy hranici tvoří ul. Ostravská, ul. Závodní a ul. Šumbarská; Šumbark (637734) - západní část katastrálního území, kdy hranici tvoří ul. Školní, ul. Lidická, ul. Opletalova a ul. U Nádraží; Vratimov (785601) - severní část katastrálního území, kdy hranici tvoří ul. Buničitá, ul. Frýdecká, ul. Datyňská a ul. Václavovická.

24.1.2023

Hradec Králové Region

CZ-HPAI(P)-2023-00004

Češov (623466); Kozojedy u Žlunic (797677); Sběř (746321); Slavhostice (797693); Volanice (784664); Žlunice (797707).

25.1.2023

CZ-HPAI(P)-2023-00008

Dřevěnice (737801); Robousy (740225); Kacákova Lhota (771783); Lužany u Jičína (689238); Radim u Jičína (737828); Studeňany (737836); Řeheč (774154); Úlibice (774162).

3.2.2023

Zlín Region:

CZ-HPAI(P)-2023-00005

Šumice u Uherského Brodu (764230); Těšov (766828); Újezdec u Luhačovic (774081);

Uherský Brod (772984) - severní část katastrálního území od silnice č. 50.

25.1.2023

Stat membru: Danemarca

Numărul de referință ADIS al focarului

Zona care cuprinde:

Data până la care se aplică în conformitate cu articolul 39 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687

DK-HPAI(P)-2022-00007

The parts of Lolland municipality that are contained within a circle of radius 3 km, centered on GPS coordinates N 54,8728; E 11,3967

17.1.2023

DK-HPAI(P)-2022-00008

The parts of Hedensted municipality that are contained within a circle of radius 3 km, centered on GPS coordinates

N 55.7343; E 9.7477

27.1.2023

Stat membru: Germania

Numărul de referință ADIS al focarului

Zona care cuprinde:

Data până la care se aplică în conformitate cu articolul 39 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687

BAYERN

DE-HPAI(NON-P)-2023-00017

Landkreis Tirschenreuth

An der Landkreisgrenze zu Wunsiedel der ST 2178 nach Osten Richtung Waldsassen folgend, an Münchenreuth vorbei nach Schottenhof. Weiter entlang der Straße TIR 20 bis zum südlichen Ende von Hundsbach, entlang der Wondreb bis zum Skilift, dem östlichen Waldrand bis zum Sammelhof folgend. Weiter Richtung Süden entlang dem Feldweg bis zur ST 2175 und dieser Richtung Osten nach Bad Neualbenreuth bis zur Kreuzung Hatzenreuth/Pfudermühle folgend. Richtung Süden an der Pfudermühle vorbei, der Gemeindegrenze Waldsassen bis zum Egnermühlbach folgend, an diesem entlang bis zum Socksteich. Über den Feldweg zur Straße TIR 25 bei Pfaffenreuth, dieser Richtung Waldsassen zur Straße TIR 22 folgend. Entlang der TIR 22 nach Süden, an Pfaffenreuth vorbei bis zur Hohe Straße. Dieser folgend Richtung Königshütte und über Altenhammer nach Forkatshof. Dem Feldweg zur Gemeindegrenze Waldsassen folgend, dann entlang der Gemeindegrenze bis zur B 299. Entlang der B 299 Richtung Süden nach Mitterteich und bei Neupleußen der Straße TIR 3 nach Fockenfeld folgend. Weiter entlang der TIR 15 nach Norden Richtung Neudorf, vor Neudorf dem Feldweg zur ST 2175 folgend, weiter Richtung Waldsassen bis zur Abzweigung nach Wolfsbühl, an Wolfsbühl vorbei zur Gemeindegrenze Waldsassen und dieser nach Norden zur Landkreisgrenze zu Wunsiedel bis zur ST 2178 folgend.

26.1.2023

MECKLENBURG-VORPOMMERN

DE-HPAI(P)-2023-00002

Landkreis Vorpommern-Rügen

Gemeinde Süderholz, die Ortsteile: Behnkenhagen, Kandelin, Klein Bisdorf, Klein Zarnewanz, Lüssow, Neuendorf, Poggendorf, Wüsteney

31.1.2023

NIEDERSACHSEN

DE-HPAI(P)-2022-00103

Landkreis Cloppenburg

3 km Radius um den Ausbruchsbetrieb (GPS-Koordinaten 7.982109/52.959481)

Betroffen sind Teile der Gemeinden Garrel, Bösel und Friesoythe.

24.1.2023

DE-HPAI(P)-2022-00102

Landkreis Cuxhaven

3 km Radius um den Ausbruchsbetrieb (GPS-Koordinaten 8.656393/53.671901)

Betroffen sind Teile der Gemeinde Geestland.

21.1.2022

DE-HPAI(P)-2023-00001

Landkreis Cloppenburg

3 km Radius um den Ausbruchsbetrieb (GPS-Koordinaten 7.998687/52.959784)

Betroffen sind Teile der Gemeinde Garrel, Bösel und Friesoythe.

26.1.2023

Stat membru: Franța

Numărul de referință ADIS al focarului

Zona care cuprinde:

Data până la care se aplică în conformitate cu articolul 39 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687

Département: Côtes-d’Armor (22)

FR-HPAI(P)-2022-01619

CANIHUEL

HAUT-CORLAY

CORLAY

PLUSSULIEN

SAINT-IGEAUX

SAINT-NICOLAS DU PELEM

24.1.2023

FR-HPAI(P)-2023-00014

CAVAN

CAOUENNEC-LANVÉZÉAC

LANNION

PLOUBEZRE

TONQUÉDEC

31.1.2023

Département:Creuse (23)

FR-HPAI(NON-P)-2023-00005

FLAYAT

8.2.2023

Département: Dordogne (24)

FR-HPAI(P)-2022-01481

FR-HPAI(P)-2022-01480

FR-HPAI(P)-2022-01517

FR-HPAI(P)-2022-01558

FR-HPAI(P)-2022-01559

FR-HPAI(P)-2022-01581

ARCHIGNAC

MARCILLAC SAINT QUENTIN

PAULIN

SAINT CREPIN ET CARLUCET

SAINT GENIES

SALIGNAC EYVIGUES

18.1.2023

Département: Gers (32)

FR-HPAI(P)-2022-01605

FR-HPAI(P)-2022-01612

FR-HPAI(P)-2023-00008

FR-HPAI(P)-2023-00012

FR-HPAI(P)-2023-00013

AIGNAN

BEAUMARCHES

BOUZON-GELLENAVE

COULOUME-MONDEBAT

FUSTEROUAU

IZOTGES

LASSERADE

LOUSSOUS-DEBAT

POUYDRAGUIN

SABAZAN

TASQUE

TERMES-D’ARMAGNAC

28.1.2023

Département: Ille-et-Vilaine (35)

FR-HPAI(NON-P)-2023-00004

LECOUSSE

FOUGERES

LAIGNELET

SAINT GERMAIN EN COGLES,

LE CHATELIER,

PARIGNE

LANDEAN

28.1.2023

Département: Indre (36)

FR-HPAI(NON-P)-2022-00405

POULAINES Partie de commune située au Sud de la D960

VALENCAY Partie de commune située au Sud- Est du Nahon

VICQ-SUR-NAHON Partie de commune située à l’Est de la D956 et au Nord de la D109

16.1.2023

Département: Loire-Atlantique (44)

FR-HPAI(P)-2022-01466

FR-HPAI(P)-2022-01591

FR-HPAI(P)-2022-01592

FR-HPAI(P)-2022-01609

FR-HPAI(P)-2022-01616

FR-HPAI(P)-2023-00001

FR-HPAI(P)-2023-00015

FR-HPAI(P)-2023-00009

VIEILLEVIGNE

CORCOUE SUR LORGNE

LEGE

SAINT LUMINE DE COUTAIS

SAINT PHILBERT DE GRAND LIEU

LA LIMOUZINIERE

PAULX

TOUVOIS

REMOUILLE

AIGREFEUILLE SUR MAINE

SAINTE LUMINE DE CLISSON

28.1.2023

FR-HPAI(P)-2022-01554

BOUSSAY

GETIGNE

19.1.2023

FR-HPAI(P)-2022-01498

Andrezé

Beaupréau

Gesté

Jallais

La Chapelle-du-Genêt

La Jubaudière

La Poitevinière

Le Pin-en-Mauges

Saint-Philbert-en-Mauges

Villedieu-la-Blouère

La Romagne

Le Fief-Sauvin

La Renaudière

Montfaucon-Montigné

Roussay

Saint-André-de-la-Marche

Saint-Macaire-en-Mauges

18.1.2023

FR-HPAI(P)-2023-00010

MESANGER

TEILLE

27.1.2023

Département: Maine-et-Loire (49)

FR-HPAI(P)-2022-01457

FR-HPAI(P)-2022-01471

FR-HPAI(P)-2022-01472

FR-HPAI(P)-2022-01483

FR-HPAI(P)-2022-01485

FR-HPAI(P)-2022-01486

FR-HPAI(P)-2022-01487

FR-HPAI(P)-2022-01489

FR-HPAI(P)-2022-01496

FR-HPAI(P)-2022-01498

FR-HPAI(P)-2022-01506

FR-HPAI(P)-2022-01511

FR-HPAI(P)-2022-01512

FR-HPAI(P)-2022-01516

FR-HPAI(P)-2022-01518

FR-HPAI(P)-2022-01519

FR-HPAI(P)-2022-01524

FR-HPAI(P)-2022-01458

FR-HPAI(P)-2022-01467

FR-HPAI(P)-2022-01535

FR-HPAI(P)-2022-01545

FR-HPAI(P)-2022-01547

FR-HPAI(P)-2022-01549

FR-HPAI(P)-2022-01548

FR-HPAI(P)-2022-01564

FR-HPAI(P)-2022-01571

FR-HPAI(P)-2022-01573

FR-HPAI(P)-2022-01578

FR-HPAI(P)-2022-01579

FR-HPAI(P)-2022-01580

FR-HPAI(P)-2022-01586

FR-HPAI(P)-2022-01594

FR-HPAI(P)-2022-01603

FR-HPAI(P)-2023-00016

Andrezé

Beaupréau

Gesté

Jallais

La Chapelle-du-Genêt

La Jubaudière

La Poitevinière

Le Pin-en-Mauges

Saint-Philbert-en-Mauges

Villedieu-la-Blouère

La Romagne

Le Fief-Sauvin

La Renaudière

Montfaucon-Montigné

Roussay

Saint-André-de-la-Marche

Saint-Macaire-en-Mauges

Torfou

LES CERQUEUX

YZERNAY

SEVREMOINE

30.1.2023

FR-HPAI(P)-2022-01606

LOUVAINES

NYOISEAU

SEGRE’

16.1.2023

Département: Manche (50)

FR-HPAI(NON-P)-2022-00420

HUBERVILLE

MONTAIGU LA BRISETTE

SAINT CYR

SAINT GERMAIN DE TOURNEBUT

SAUSSEMESNIL

TAMERVILLE

VALOGNES

19.1.2023

Département: Rhône (69)

FR-HPAI(P)-2022-01597

L’ARBRESLE

SAIN BEL

SAVIGNY

18.1.2023

Département: Deux – Sèvres (79)

FR-HPAI(P)-2022-01411

FR-HPAI(P)-2022-01415

FR-HPAI(P)-2022-01414

FR-HPAI(P)-2022-01417

FR-HPAI(P)-2022-01430

FR-HPAI(P)-2022-01436

FR-HPAI(P)-2022-01428

FR-HPAI(P)-2022-01447

FR-HPAI(P)-2022-01448

FR-HPAI(P)-2022-01449

FR-HPAI(P)-2022-01477

FR-HPAI(P)-2022-01450

FR-HPAI(P)-2022-01475

FR-HPAI(P)-2022-01474

FR-HPAI(P)-2022-01482

FR-HPAI(P)-2022-01484

FR-HPAI(P)-2022-01473

FR-HPAI(P)-2022-01502

FR-HPAI(P)-2022-01504

FR-HPAI(P)-2022-01515

FR-HPAI(P)-2022-01499

FR-HPAI(P)-2022-01521

FR-HPAI(P)-2022-01522

FR-HPAI(P)-2022-01532

FR-HPAI(P)-2022-01541

FR-HPAI(P)-2022-01534

FR-HPAI(P)-2022-01538

FR-HPAI(P)-2022-01544

FR-HPAI(P)-2022-01532

FR-HPAI(P)-2022-01544

FR-HPAI(P)-2022-01541

FR-HPAI(P)-2022-01538

FR-HPAI(P)-2022-01534

FR-HPAI(P)-2022-01569

FR-HPAI(P)-2022-01587

FR-HPAI(P)-2022-01588

L’ABSIE

ARGENTONNAY

BOISME

BRESSUIRE

BRETIGNOLLES

LE BREUIL-BERNARD

LE BUSSEAU

CERIZAY

CHANTELOUP

LA CHAPELLE-SAINT-ETIENNE

LA CHAPELLE-SAINT-LAURENT

CIRIERES

COMBRAND

COURLAY

GENNETON

LARGEASSE

MAULEON

MONTRAVERS

NEUVY-BOUIN

NUEIL-LES-AUBIERS

LA PETITE-BOISSIERE

LE PIN

PUGNY

SAINT-AMAND-SUR-SEVRE

SAINT-ANDRE-SUR-SEVRE

SAINT-AUBIN-DU-PLAIN

SAINT-PAUL-EN-GATINE

SAINT PIERRE DES ECHAUBROGNES

TRAYES

VAL-EN-VIGNES

VERNOUX-EN-GATINE

19.1.2023

FR-HPAI(P)-2022-01449

MENIGOUTE

VASLES

19.1.2023

FR-HPAI(P)-2022-01476

FR-HPAI(P)-2022-01501

BRULAIN

MOUGON-THORIGNE

PRAHECQ

SAINTE-BLANDINE

SAINT-MARTIN-DE-BERNEGOUE

19.1.2023

FR-HPAI(P)-2022-01617

LAGEON

VIENNAY

6.2.2023

Département: Vendée (85)

FR-HPAI(P)-2022-01523

GROSBREUIL

CHÂTEAU D’OLONNE

SAINTE FOY

LE GIROUARD

GROSBREUIL

TALMONT SAINT HILAIRE

LES ACHARDS

SAINT MATHURIN

SAINTE FLAIVE DES LOUPS

23.1.2023

FR-HPAI(P)-2022-01526

AUIGNY LES CLOUZEAUX

BEAULIEU SOUS LA ROCHE

LANDERONDE

LA ROCHE SUR YON

VENANSAULT

23.1.2023

FR-HPAI(P)-2022-01465

FR-HPAI(P)-2022-01468

FR-HPAI(P)-2022-01439

FR-HPAI(P)-2022-01453

CHALLANS

LE PERRIER

SALLERTAINE

SOULLANS

APPREMONT

COMMEQUIERS

LA CHAPELLE PALLAU

SAINT PAUL MONT PENIT

SAINT CHRISTOPHE DU LIGNERON

23.1.2023

FR-HPAI(P)-2022-01536

LES LUCS SUR BOULOGNE

MONTREVERD

ROCHESERVIERE

SAINT PHILBERT DE BOUAINE

23.1.2023

FR-HPAI(P)-2022-01424

FR-HPAI(P)-2022-01426

FR-HPAI(P)-2022-01438

FR-HPAI(P)-2022-01440 FR-HPAI(P)-2022-01441

FR-HPAI(P)-2022-01442

FR-HPAI(P)-2022-01446

FR-HPAI(P)-2022-01451

FR-HPAI(P)-2022-01454

FR-HPAI(P)-2022-01455

FR-HPAI(P)-2022-01456

FR-HPAI(P)-2022-01459

FR-HPAI(P)-2022-01460

FR-HPAI(P)-2022-01461

FR-HPAI(P)-2022-01462

FR-HPAI(P)-2022-01463

FR-HPAI(P)-2022-01464

FR-HPAI(P)-2022-01469

FR-HPAI(P)-2022-01470

FR-HPAI(P)-2022-01478

FR-HPAI(P)-2022-01479

FR-HPAI(P)-2022-01488

FR-HPAI(P)-2022-01490

FR-HPAI(P)-2022-01491

FR-HPAI(P)-2022-01493

FR-HPAI(P)-2022-01494

FR-HPAI(P)-2022-01495

FR-HPAI(P)-2022-01500

FR-HPAI(P)-2022-01503

FR-HPAI(P)-2022-01507

FR-HPAI(P)-2022-01508

FR-HPAI(P)-2022-01509

FR-HPAI(P)-2022-01510

FR-HPAI(P)-2022-01513

FR-HPAI(P)-2022-01514

FR-HPAI(P)-2022-01520

FR-HPAI(P)-2022-01525

FR-HPAI(P)-2022-01527

FR-HPAI(P)-2022-01528

FR-HPAI(P)-2022-01529

FR-HPAI(P)-2022-01530

FR-HPAI(P)-2022-01531

FR-HPAI(P)-2022-01533

FR-HPAI(P)-2022-01537

FR-HPAI(P)-2022-01539

FR-HPAI(P)-2022-01540

FR-HPAI(P)-2022-01542

FR-HPAI(P)-2022-01543

FR-HPAI(P)-2022-01546

FR-HPAI(P)-2022-01551

FR-HPAI(P)-2022-01552

FR-HPAI(P)-2022-01553

FR-HPAI(P)-2022-01555

FR-HPAI(P)-2022-01556

FR-HPAI(P)-2022-01557 FR-HPAI(P)-2022-01560

FR-HPAI(P)-2022-01561

FR-HPAI(P)-2022-01562

FR-HPAI(P)-2022-01563

FR-HPAI(P)-2022-01565

FR-HPAI(P)-2022-01566

FR-HPAI(P)-2022-01567

FR-HPAI(P)-2022-01568

FR-HPAI(P)-2022-01570

FR-HPAI(P)-2022-01572

FR-HPAI(P)-2022-01574

FR-HPAI(P)-2022-01575

FR-HPAI(P)-2022-01576

FR-HPAI(P)-2022-01577

FR-HPAI(P)-2022-01583

FR-HPAI(P)-2022-01585

FR-HPAI(P)-2022-01589

FR-HPAI(P)-2022-01590

FR-HPAI(P)-2022-01593

FR-HPAI(P)-2022-01595

FR-HPAI(P)-2022-01596

FR-HPAI(P)-2022-01599

FR-HPAI(P)-2022-01600

FR-HPAI(P)-2022-01601

FR-HPAI(P)-2022-01602

FR-HPAI(P)-2022-01604

FR-HPAI(P)-2022-01607

FR-HPAI(P)-2022-01608

FR-HPAI(P)-2022-01610

FR-HPAI(P)-2022-01611

FR-HPAI(P)-2022-01613

FR-HPAI(P)-2022-01614

FR-HPAI(P)-2022-01615

FR-HPAI(P)-2022-01618

FR-HPAI(P)-2022-01620

FR-HPAI(P)-2023-00002

FR-HPAI(P)-2023-00003

FR-HPAI(P)-2023-00004

FR-HPAI(P)-2023-00005

FR-HPAI(P)-2023-00006

ANTIGNY

BAZOGES EN PAILLERS

BAZOGES EN PAREDS

BEAUREPAIRE

BOUFFERE

BOURNEZEAU

CHANTONNAY

CHANVERRIE

CHAVAGNES EN PAILLERS

CHAVAGNES LES REDOUX

CHEFFOIS

FOUGERE

LA BOISSIERE DE MONT TAIGU

LA BRUFFIERE

LA CAILLERE SAINT HILAIRE

LA CHATAIGNERAIE

LA GUYONNIERE

LA JAUDONNIERE

LA MEILLERAIE TILLAY

LA TARDIERE

LE BOUPERE

LES EPESSES

LES HERBIERS

LES LANDES GENUSSON

MENOMBLET

MONSIREIGNE

MONTAIGU

MONTOURNAIS

MORTAGNE SUR SEVRE

MOUCHAMPS

MOUILLERON SAINT GERMAIN

POUZAUGES

REAUMUR

ROCHETREJOUX

SAINT AUBIN DES ORMEAUX

SAINT CYR DES GATS

SAINT GEORGES DE MONTAIGU

SAINT GERMAIN DE PRINCAY

SAINT HILAIRE DE LOULAY

SAINT HILAIRE LE VOUHIS

SAINT LAURENT SUR SEVRE

SAINT MALO DU BOIS

SAINT MARS LA REORTHE

SAINT MARTIN DES NOYERS

SAINT MARTINS DES TILLEULS

SAINT LMAURICE LE GIRARD

SAINT MESMIN

SAINT PAUL EN PÄREDS

SAINT PIERRE DU CHEMIN

SAINT PROUANT

SAINT SULPICE EN PAREDS

SAINT VINCENT STERLANGES

SAINTE CECILE

SEVREMONT

SIGOURNAIS

TALLUD SAINTE GEMME

THOUARSAIS BOUILDROUX

TIFFAUGES

VENDRENNES

23.1.2023

Stat membru: Italia

Numărul de referință ADIS al focarului

Zona care cuprinde:

Data până la care se aplică în conformitate cu articolul 39 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687

Region: Veneto

IT-HPAI(P)-2022-00054

The area of the parts of Veneto Region (contained within a circle of radius of three kilometres, centred on WGS84 dec. coordinates N45.355299708, E10.860377854

19.1.2023

Stat membru: Ungaria

Numărul de referință ADIS al focarului

Zona care cuprinde:

Data până la care se aplică în conformitate cu articolul 39 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687

Bács-Kiskun vármegye

HU-HPAI(P)-2023-00002

Császártöltés, Hajós és Homokhegy települések közigazgatási területeinek a 46.417287 és a 19.158443 GPS-koordináták által meghatározott pont körüli 3 km sugarú körön belül eső területe.

27.1.2023

Hajdú-Bihar vármegye

HU-HPAI(P)-2022-00298

HU-HPAI(P)-2022-00299

HU-HPAI(P)-2023-00001

Hajdúszoboszló és Nádudvar települések közigazgatási területének a 47.471520 és a 21.203237, a 47.485876 és a 21.170037, valamint a 47.448133 és a 21.156837 GPS-koordináták által meghatározott pont körüli 3 km sugarú körön belül eső területe.

27.1.2023

Békés vármegye

HU-HPAI(P)-2023-00003

Battonya és Dombegyház települések közigazgatási területének a 46.298611 és a 21.048904 GPS-koordináták által meghatározott pont körüli 3 km sugarú körön belül eső területe.

3.2.2023

Stat membru: Austria

Numărul de referință ADIS al focarului

Zona care cuprinde:

Data până la care se aplică în conformitate cu articolul 39 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687

AT-HPAI(NON-P)-2023-15

Bezirk Braunau:

 

in der Gemeinde Eggelsberg die Katastralgemeinden Eggelsberg, Gundertshausen, Ibm; in der Gemeinde Feldkirchen bei Mattighofen die Katastralgemeinden Aschau, Vormoosen; in der Gemeinde Franking die Katastralgemeinden Eggenham; in der Gemeinde Geretsberg die Katastralgemeinde Lehrsberg; in der Gemeinde Moosdorf die Katastralgemeinden Moosdorf, Stadl

6.2.2023

Stat membru: Polonia

Numărul de referință ADIS al focarului

Zona care cuprinde:

Data până la care se aplică în conformitate cu articolul 39 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687

PL-HPAI(P)-2022-00052

PL-HPAI(P)-2022-00053

PL-HPAI(P)-2022-00060

PL-HPAI(P)-2022-00061

PL-HPAI(P)-2022-00067

PL-HPAI(P)-2022-00069

W województwie łódzkim powiat zduńskowolski:

1.

w gminie Sędziejowice: Bilew, Dobra, Kustrzyce, Marzenin, Niecenia, Pruszków, Rososza, Wola Marzeńska, Wrzesiny;

W województwie łódzkim powiat łaski:

1.

w gminie Łask - obszar wiejski: Bałucz, Kolonia Bałucz, Młynisko, Borszewice, Grabina, Kolonia Bilew, Kopyść, Mikołajówek, Okup Mały, Okup Wielki, Ulejów, Wincentów, Sięganów, Wola Bałucka, Zielęcice;

2.

w gminie Zduńska Wola: Zduńska Wola, Annopole Nowe, Biały Ług, Czechy, Gajewniki, Gajewniki Kolonia, Henryków, Izabelów, Janiszewice, Karsznice, Kłady, Korczew, Krobanów, Michałów, Ochraniew, Opiesin, Pratków, Rębieskie Nowe, Rębieskie Stare, Suchoczasy, Tymienice, Wojsławice, Wólka Wojsławska, Wymysłów, Izabelów Mały, Andrzejów, Krobanówek, Ostrówek;

3.

w gminie Zapolice: Swędzieniejewice, Swędzieniejewice Kolonia, Wygiełzów;

4.

w gminie Szadek - obszar wiejski: Kotlinki, Kotliny, Kromolin Stary, Kromolin Nowy, Wielka Wieś;

5.

gmina Szadek (gm. miejska): Szadek;

zawierające się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 51.56326/19.03881

22.1.2023

PL-HPAI(P)-2022-00055

PL-HPAI(P)-2022-00056

HPAI(P)-2023-00002

PL-HPAI(P)-2023-00003

W województwie pomorskim w powiecie człuchowskim:

1.

W gminie Debrzno: Buchowo, Grzymisław, Kamień, Strzeczona, Strzeczonka.

W gminie Człuchów: Barkówko

25.1.2023

PL-HPAI(P)-2022-00057

W województwie łódzkim część gminy Uniejów,

W województwie wielkopolskim część gminy Przykona

zawierające się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 51.97360/18.73595

25.1.2023

PL-HPAI(P)-2022-00058

W województwie łódzkim:

1.

Część gminy: Koluszki, Koluszki miasto w powiecie łódzkim wschodnim

2.

Część gminy Rokiciny w powiecie tomaszowskim zawierające się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 51.71136/19.82636

19.1.2023

PL-HPAI(P)-2022-00059

W województwie wielkopolskim części gmin: Gołuchów i Pleszew w powiecie pleszewskim zawierające się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 51.86127/17.84609

20.1.2023

PL-HPAI(P)-2022-00062

W województwie wielkopolskim część gmin: Żelazków, Ceków-Kolonia i Mycielin w powiecie kaliskim zawierająca się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS:

51.851222/18.235528

19.1.2023

PL-HPAI(P)-2022-00063

W województwie śląskim część gminy Łazy zawierająca się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 50.42754/19.34959

20.1.2023

PL-HPAI(P)-2022-00064

W województwie wielkopolskim części gmin: Turek, Przykona, Dobra, Kawęczyn w powiecie tureckim zawierająca się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 51.96866/18.58093

21.1.2023

PL-HPAI(P)-2022-00065

W województwie wielkopolskim:

1.

Część gmin: Grabów nad Prosną i Kraszewice w powiecie ostrzeszowskim.

2.

Część gminy Sieroszewice w powiecie ostrowskim.

3.

Część gminy Brzeziny w powiecie kaliskim.

zawierające się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 51.5270/18.16422

22.1.2023

PL-HPAI(P)-2022-00066

W województwie wielkopolskim:

1.

Część gmin: Duszniki, Kaźmierz w powiecie szamotulskim

zawierające się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 52.48160/16.43688

22.1.2023

PL-HPAI(P)-2022-00068

W województwie dolnośląskim:

1.

Część gminy Wińsko w powiecie wołowskim,

2.

Część gminy Wąsosz w powiecie górowskim,

3.

Część gminy Żmigród w powiecie trzebnickim

zawierające się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 51.47256/16.75511

21.1.2023

PL-HPAI(P)-2023-00001

W województwie wielkopolskim:

1.

Część gmin: Pleszew, Chocz, Czermin w powiecie pleszewskim

zawierające się w promieniu 3km od współrzędnych GPS: 51.93958/17.85476

26.1.2023

PL-HPAI(P)-2023-00004

W województwie wielkopolskim część gmin: Żelazków, Opatówek, Ceków-Kolonia w powiecie kaliskim

zawierające się w promieniu 3km od współrzędnych GPS: 51.79300/18.19184

26.1.2023

PL-HPAI(P)-2023-00005

PL-HPAI(P)-2023-00006

PL-HPAI(P)-2023-00007

W województwie wielkopolskim

1.

W gminie Opatówek: Szałe, Chełmce, Zduny, Trojanów, Cienia Pierwsza, Cienia Druga, Cienia Trzecia, Porwity, Opatówek, Tłokinia Nowa, Tłokinia Kościelna, Zawady

2.

W gminie Kalisz, osiedle Winiary w mieście Kalisz;

3.

W gminie Godziesze Wielkie, miejscowość Wolica;

w powiecie kaliskim.

1.

W gminie Sieroszewice: Wielowieś, Namysłaki, Masanów, Strzyżew

w powiecie ostrowskim

1.

W gminie Mikstat: Biskupice Zabaryczne, Kaliszkowice Ołobockie, Kaliszkowice Kaliskie, Mikstat, Kotłów, część miejscowości Mikstat Pustkowie - na północ od drogi gminnej G832559, część miejscowości Przedborów - na północ od drogi wojewódzkiej nr. 447

w powiecie ostrzeszowskim.

31.1.2023

PL-HPAI(P)-2023-00008

W województwie kujawsko – pomorskim w powiecie grudziądzkim:

1.

W gminie Świecie nad Osą: Linowo, Rychnowo, Świecie nad Osą,

2.

W gminie Gruta: Boguszewo, Słup, Gruta, Jasiewo, Mełno

zawierające się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 53.44146/19.03353

28.1.2023

PL-HPAI(P)-2023-00009

W województwie lubuskim:

Osiedla miasta Zielona Góra: Ochla, Jarogniewice, Kiełpin i Jeleniów w Dzielnicy Nowe Miasto w powiecie zielonogórskim

zawierające się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 51.87236/15.47649

7.2.2023

PL-HPAI(P)-2023-00010

W województwie łódzkim część gmin: Łęczyca, Witonia, Góry św. Małgorzaty w powiecie łęczyckim

zawierające się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 52.10725/19.25505

31.1.2023

PL-HPAI(P)-2023-00011

PL-HPAI(P)-2023-00014

W województwie wielkopolskim w powiecie kaliskim:

1.

W gminie Koźminek: Dąbrowa, Gać Kaliska, Ksawerów, Marianów, Nowy Karolew, Oszczeklin, Smółki, Stary Nakwasin,

2.

W gminie Opatówek: miasto Opatówek, Borów, Cienia-Folwark, Cienia Pierwsza, Janików, Józefów, Rajsko, Rożdżały, Sierzchów, Szulec, Tłokinia Mała, Tłokinia Nowa, Tłokinia Wielka, Warszew, Michałów Czwarty, Modła, Słoneczna, Zmyślanka,

W gminie Szczytniki: Cieszyków, Gorzuchy, Krowica Pusta, Krowica Zawodnia, Marchwacz, Marchwacz-Kolonia, Mroczki Wielkie, Radliczyce, Trzęsów, Tymieniec

5.2.2023

PL-HPAI(P)-2023-00012

W województwie wielkopolskim:

1.

Część gminy Opatówek w powiecie kaliskim

zawierająca się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 51.733997/18.209118

2.2.2023

PL-HPAI(P)-2023-00013

W województwie opolskim w powiecie namysłowskim:

1.

W gminie Pokój: Domaradz, Krogulna, Pokój, Siedlice, Zieleniec, Jagienna, Kozuby, Żabiniec.

2.2.2023

PL-HPAI(P)-2023-00015

W województwie wielkopolskim:

1.

Część gminy Kępno w powiecie kępińskim.

2.

Część gminy Doruchów w powiecie ostrzeszowskim.

W województwie łódzkim:

1.

Część gminy Wieruszów w powiecie wieruszowskim.

zawierające się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 51.35345/18.05265

5.2.2023

PL-HPAI(P)-2023-00016

PL-HPAI(P)-2023-00018

W województwie wielkopolskim:

1.

W gminie Koźminek: Bogdanów, Pietrzyków, Stary Nakwasin;

2.

W gminie Opatówek: miasto Opatówek, Borów, Cienia-Folwark, Cienia Pierwsza, Janików, Józefów, Michałów Drugi, Rajsko, Rożdżały, Sierzchów, Szulec, Tłokinia Nowa, Tłokinia Wielka, Warszew, Michałów Czwarty, Modła, Słoneczna, Zmyślanka;

3.

W gminie Szczytnik: Krowica Zawodnia, Marchwacz.

w powiecie kaliskim.

6.2.2023

PL-HPAI(P)-2023-00017

W województwie opolskim w gminie Strzeleczki: Dobra, Kujawy, Moszna, Racławiczki, Smolarnia, Strzeleczki, Ścigów, Zielina w powiecie krapkowickim.

6.2.2023

Partea B

Zone de supraveghere din statele membre în cauză*, menționate la articolele 1 și 3:

Stat membru: Belgia

Numărul de referință ADIS al focarului

Zona care cuprinde:

Data până la care se aplică în conformitate cu articolul 55 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687

BE-HPAI(P)-2022-00012

BE-HPAI(P)-2022-00013

Those parts of the municipalities Alveringem, Diksmuide, Houthulst, Ieper, Kortemark, Langemark-Poelkapelle,Lo-Reninge, Poperinge, Staden and Vleteren, extending beyond the area described in the protection zone and contained within a circle of a radius of 10 kilometres, centered on WGS84 dec. coordinates long 2,854729, lat 50,961658.

25.1.2023

Those parts of the municipalities Diksmuide, Houthulst, Ieper, Langemark-Poelkapelle and Lo-Reninge contained within a circle of a radius of 3 kilometres, centered on WGS84 dec. coordinates long 2,854729, lat 50,961658.

17.1.2023 – 25.1.2023

BE-HPAI(P)-2023-00001

Those parts of the municipalities Awans, Bassenge, Bilzen, Borgloon, Crisnée, Heers, Herstappe, Hoeselt, Juprelle, Kortessem, Oreye, Riemst, Tongeren and Wellen, extending beyond the area described in the protection zone and contained within a circle of a radius of 10 kilometres, centered on WGS84 dec. coordinates long 5,44421, lat 50,79007.

10.2.2023

Those parts of the municipalities Borgloon, Hoeselt, Kortessem and Tongeren contained within a circle of a radius of 3 kilometres, centered on WGS84 dec. coordinates long 5,44421, lat 50,79007.

2.2.2023 – 10.2.2023

Stat membru: Cehia

Numărul de referință ADIS al focarului

Zona care cuprinde:

Data până la care se aplică în conformitate cu articolul 55 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687

South Bohemian Region

CZ-HPAI(P)-2023-00006

Bělčice (601870); Hostišovice (645796); Podruhlí (645818); Závišín u Bělčic (791288); Bezdědovice (603457); Blatná (605247); Drahenický Málkov (631558); Hněvkov u Mačkova (689726); Skaličany (748005); Buzice (616401); Cerhonice (617571); Čimelice (623822); Krsice (623831); Hornosín (644765); Horosedly (644781); Chlum u Blatné (651494); Chobot (775754); Králova Lhota (672581); Laziště (672599); Lety (680770); Lom u Blatné (86549); Míreč (686557); Bořice u Mirotic (756822); Jarotice (756831); Mirotice (695505); Radobytce (617601); Stráž u Mirotic (756849); Strážovice u Mirotic (756857); Boješice (606898); Kakovice (696170); Mirovice (695726); Ohař (606901); Plíškovice (721875); Ráztely (721883); Touškov (767883); Myslín (700631); Vahlovice (700894); Dolní Nerestce (703699); Horní Nerestce (703702); Mužetice (700509); Němčice u Sedlice (746886); Smetanova Lhota (750867); Pacelice (762750); Škvořetice (762768);

Uzenice (775771) – západní část katastrálního území, přičemž hranici na východě tvoří silnice č. 1735 vedoucí od severní hranice katastrálního území k jižní hranici katastrálního území.

4.2.2023

Boudy (695483); Minice u Mišovic (696188); Lučkovice (695491); Mišovice (696196); Pohoří u Mirovic (696200); Svučice (761621); Kožlí u Myštic (700835); Myštice (700851); Výšice (700908); Rakovice (623849); Uzeničky (775789);

Uzenice (775771) - východní část katastrálního území, přičemž hranici na západě tvoří silnice č. 1735 vedoucí od severní hranice katastrálního území k jižní hranici katastrálního území.

27.1.2023 – 4.2.2023

Central Bohemian Region

CZ-HPAI(P)-2023-00002

Břekova Lhota (633569); Dublovice (633577); Chramosty (653667); Líchovy (683825); Zvírotice (793990); Velké Heřmanice (778796); Bolechovice II (798479); Dobrošovice (658626); Jesenice u Sedlčan (658651); Mezné (788180); Kňovice (667153); Plešiště (673536); Hořetice (645133); Krchleby (674427); Křečovice u Neveklova (675547); Nahoruby (701131); Vlkonice u Neveklova (789631); Živohošť (701157); Křepenice (675938); Strnadice (762105); Nalžovice (701491); Nalžovické Podhájí (701505); Kamenice u Nedrahovic (702242); Nedrahovice (702251); Nedrahovické Podhájí (702269); Radeč u Nedrahovic (702277); Bratřejov (702536); Křemenice (702552); Libčice u Nechvalic (702561); Nechvalice (702587); Ředice (744913); Osečany (712701); Velběhy (712728); Počepice (723151); Rovina (742091); Skuhrov u Počepic (723169); Vitín u Počepic (723177); Luhy u Prosenické Lhoty (733326); Prosenická Lhota (733342); Suchdol u Prosenické Lhoty (733351); Příčovy (735833); Radíč (737674); Oříkov (646571); Solopysky u Třebnic (770043); Třebnice (770116); Bolechovice I (626279); Divišovice (626287); Kvasejovice (678104); Měšetice (678139); Nové Dvory u Kvasejovic (678155); Skrýšov u Svatého Jana (760188); Štětkovice (763730); Bezmíř (784435); Minartice (784451); Vojkov u Votic (784486); Martinice u Votic (692051); Šebáňovice (762113); Vrchotovy Janovice (786489); Hrabří (646563); Pořešice (725927); Vápenice u Vysokého Chlumce (788406); Vysoký Chlumec (788414);

Vysoká u Kosovy Hory (788198) - vyjma části obce Dohnalova Lhota; Zderadice (792331) - vyjma části obce Zderadice.

2.2.2023

Janov u Kosovy Hory (670006); Kosova Hora (670014); Bor u Sedlčan (702234); Doubravice u Sedlčan (682802); Libíň (682811); Sedlčany (746533); Sestrouň (746568);

Vysoká u Kosovy Hory (788198) - část obce Dohnalova Lhota.

25.1.2023 – 2.2.2023

CZ-HPAI(P)-2023-00004

Dubečno (666912); Dvořiště (712868); Chroustov (654248); Kamilov (750689); Kněžice u Městce Králové (666921); Malá Strana u Chotěšic (653080); Nouzov u Dymokur (704920); Nová Ves u Chotěšic (653098); Osek (712876); Sloveč (750697); Střihov (750701); Záhornice u Městce Králové (789828).

3.2.2023

CZ-HPAI(P)-2023-00006

Bor u Březnice (607240); Březnice (614271); Bubovice u Březnice (784800); Drahenice (631540); Hudčice (649236); Koupě (671207); Martinice u Březnice (692085); Nestrašovice (761320); Počaply u Březnice (722952); Stražiště (722961); Zalužany (790761).

4.2.2023

CZ-HPAI(P)-2023-00007

Chudoplesy (654809); Bradlec (608980); Brodce nad Jizerou (612685); Březno u Mladé Boleslavi (614467); Struhy (757098); Dalovice u Mladé Boleslavi (624578); Dlouhá Lhota u Mladé Boleslavi (626384); Chloumek u Mladé Boleslavi (651371); Libichov (682799); Sýčina (761630); Bechov (601501); Dolní Stakory (630195); Domousnice (631001); Skyšice (745821); Hrušov nad Jizerou (648736); Husí Lhota (649660); Charvatce u Jabkenic (650641); Chudíř (654795); Jabkenice (655864); Jizerní Vtelno (661457); Lítkovice u Kněžmostu (708771); Násedlnice (669369); Úhelnice (772771); Kobylnice (667463); Horní Stakory (644137); Kosmonosy (669857); Kosořice (669989); Krnsko (674788); Řehnice (674818); Ledce u Mladé Boleslavi (679623); Lhotky u Mladé Boleslavi (681466); Loučeň (686930); Luštěnice (689106); Voděrady u Luštěnic (689114); Mcely (692344); Bezděčín u Mladé Boleslavi (696579; Čejetice u Mladé Boleslavi (696641); Debř (696692); Chrást u Mladé Boleslavi (696587); Jemníky u Mladé Boleslavi (696455); Mladá Boleslav (696293); Podlázky (900125); Němčice u Luštěnic (702943); Nepřevázka (703559); Nová Telib (705276); Obrubce (708798); Pěčice (718742); Petkovy (719609); Písková Lhota (720968); Plazy (721590); Prodašice (733121); Rabakov (737089); Řepov (745286); Řitonice (745812); Seletice (670855); Bratronice u Luštěnic (609625); Rejšice (740055); Smilovice u Luštěnic (751014); Újezd u Luštěnic (773581); Újezdec u Luštěnic (773590); Strašnov (756300); Sukorady u Mladé Boleslavi (759350); Ujkovice (774103); Vinec (782327); Žerčice (796468); Židněves (796786);

Bakov nad Jizerou (600831) - východní část katastru Bakov nad Jizerou na západě ohraničená dálnicí D10.

8.2.2023

Dolánky (628239); Ctiměřice (618055); Bojetice (606928); Dobrovice (627470); Holé Vrchy (640905); Týnec u Dobrovice (772267); Úherce (772780); Kolomuty (668541); Semčice (747165); Vinařice u Dobrovice (782297).

31.1.2023 – 8.2.2023

Moravian-Silesian Region

CZ-HPAI(P)-2022-00018

Bordovice (607444); Čeladná (619116); Frýdlant nad Ostravicí (635171); Hájov (636771); Chlebovice (651150); Kopřivnice (669393); Měrkovice (671789); Lhotka u Frýdku-Místku (681407); Lichnov u Nového Jičína (683787); Drnholec nad Lubinou (687961); Větřkovice u Lubiny (687987); Metylovice (693545); Mniší (697664); Myslík (700606); Nová Ves u Frýdlantu nad Ostravicí (705705); Ostravice 1 (715671); Palkovice (717452); Pstruží (736465); Sklenov (748293); Rychaltice (748307); Štramberk (764116); Trojanovice (768499); Veřovice (780367); Vlčovice (783901); Ženklava (796409);

Frenštát pod Radhoštěm (634719) – jihozápadní část katastrálního území, kdy hranici tvoří železniční trať ze směru Veřovice - Kunčice p. O. po železniční přejezd na silnici Nádražní, silnice Nádražní, silnice Bezručova a silnice Lomná.

28.1.2023

Kozlovice (671771); Kunčice pod Ondřejníkem (677094); Tichá na Moravě (766992);

Frenštát pod Radhoštěm (634719) – severovýchodní část katastrálního území, kdy hranici tvoří železniční trať ze směru Veřovice - Kunčice p. O. po železniční přejezd na silnici Nádražní, silnice Nádražní, silnice Bezručova a silnice Lomná.

20.1.2023 – 28.1.2023

CZ-HPAI(P)-2023-00003

Bruzovice (613398); Havířov-město (637556); Bludovice (637696); Prostřední Suchá (637742); Dolní Suchá (637777); Horní Suchá (644404); Horní Bludovice (642401); Prostřední Bludovice (642410); Kaňovice (663051); Karviná-Doly (664103); Lískovec u Frýdku-Místku (684899); Nová Bělá (704946); Oprechtice ve Slezsku (712035); Orlová (712361); Lazy u Orlové (712434); Poruba u Orlové (712493); Horní Lutyně (712531); Moravská Ostrava (713520); Přívoz (713767); Mariánské Hory (713830); Muglinov (714941); Nová Ves u Ostravy (713937); Zábřeh-Hulváky (713970); Vítkovice (714071); Zábřeh (714089); Kunčice nad Ostravicí (714224); Kunčičky (714241); Zábřeh nad Odrou (714305); Hrabová (714534); Hrabůvka (714585); Heřmanice (714691); Michálkovice (714747); Slezská Ostrava (714828); Hrušov (714917); Výškovice u Ostravy (715620); Paskov (718211); Rychvald (744441); Řepiště (745197); Sedliště ve Slezsku (746983); Pitrov (751928); Dolní Soběšovice (751944); Stará Bělá (753661); Václavovice u Frýdku-Místku (776033); Vrbice nad Odrou (785971); Záblatí u Bohumína (789216); Žabeň (794139); Žermanice (796514); Dubina u Ostravy (798894); Dolní Datyně (628905);

Horní Datyně (642720) – jižní část katastrálního území, kdy hranici tvoří ul. Vratimovská a ul. Václavovická; Šumbark (637734) – východní část katastrálního území, kdy hranici tvoří ul. Školní, ul. Lidická, ul.Opletalova a ul. U Nádraží; Petřvald u Karviné (720488) – severovýchodní část katastrálního území, kdy hranici tvoří ul. Ostravská, ul. Závodní a ul. Šumbarská; Vratimov (785601) – jižní část katastrálního území, kdy hranici tvoří ul. Buničitá, ul. Frýdecká, ul. Datyňská a ul. Václavovická; Lučina (688371) – západní část katastrálního území, kdy hranici tvoří silnice č.4737; Horní Těrlicko (766577) – západní část katastrálního území, kdy hranici tvoří vodní nádrž Těrlicko a řeka Stonávka; Dolní Těrlicko (766607) – západní část katastrálního území, kdy hranici tvoří vodní nádrž Těrlicko; Doubrava u Orlové (631167) – západní část katastrálního území, kdy hranici tvoří silnice vedoucí od čísla popisného 608 přes Doubravský kopec k hasičské zbrojnici a dále ke křižovatce se silnicí č. 47215, silnice č. 47215 a silnice č. 47214.

2.2.2023

Bartovice (715085); Radvanice (715018); Šenov u Ostravy (762342);

Horní Datyně (642720) – severní část katastrálního území, kdy hranici tvoří ul. Vratimovská a ul. Václavovická; Petřvald u Karviné (720488) - jihozápadní část katastrálního území, kdy hranici tvoří ul. Ostravská, ul. Závodní a ul. Šumbarská; Šumbark (637734) - západní část katastrálního území, kdy hranici tvoří ul. Školní, ul. Lidická, ul. Opletalova a ul. U Nádraží; Vratimov (785601) - severní část katastrálního území, kdy hranici tvoří ul. Buničitá, ul. Frýdecká, ul. Datyňská a ul. Václavovická.

25.1.2023 – 2.2.2023

Zlín Region

CZ-HPAI(P)-2022-00018

Rožnov pod Radhoštěm (742937) – severní část katastrálního území, která je na jihu vymezena zeměpisnou rovnoběžnou linií protínající křižovatku ulic Ostravská a Kročákov.

28.1.2023

CZ-HPAI(P)-2023-00005

Bánov (600865); Biskupice u Luhačovic (604780); Bojkovice (606979); Bystřice pod Lopeníkem (617130); Částkov (618608); Dobrkovice (627275); Dolní Němčí (629839); Drslavice (632643); Havřice (638064); Hradčovice (646725); Hřivínův Újezd (649163); Kaňovice u Luhačovic (663034); Kelníky (664782); Kladná Žilín (664944); Komňa (668800); Lhotka u Hradčovic (646733); Ludkovice (688444); Luhačovice (688576); Maršov u Uherského Brodu (691950); Nedachlebice (702137); Nezdenice (704415); Nivnice (704679); Pašovice na Moravě (718254); Polichno (725463); Prakšice (732826); Přečkovice (734195); Rudice (743241); Suchá Loz (759031); Svárov u Uherského Hradiště (759911); Veletiny (777919); Velký Ořechov (779679); Vlčnov (783897); Záhorovice (789836);

Uherský Brod (772984) - jižní část katastrálního území od silnice č. 50.

3.2.2023

Šumice u Uherského Brodu (764230); Těšov (766828); Újezdec u Luhačovic (774081);

Uherský Brod (772984) - severní část katastrálního území od silnice č. 50.

26.1.2023 – 3.2.2023

Plzeň Region

CZ-HPAI(P)-2022-00019

Bezděkov u Damnova (624705); Boněnov (693995); Březí u Tachova (618021); Ctiboř u Tachova (618039); Částkov u Tachova (618560); Čečkovice (607321); Černošín (620408); Damnov (624713); Dolní Jadruž (629201); Dolní Kramolín (652199); Dolní Plezom (716405); Dolní Víska (680281); Doly u Boru (607339); Horní Jadruž (652288); Horní Plezom (716413); Hostíčkov (694002); Chodová Planá (652211); Chodský Újezd (652296); Jemnice u Tisové (767204); Kořen (680311); Klíčov (667668); Křínov (721255); Kříženec (721263); Kumpolec (767212); Kurojedy (677604); Kyjov u Zadního Chodova (789577); Lažany u Černošína (620424); Lhota u Tachova (715964); Malý Rapotín (764922); Michalovy Hory (694011); Neblažov (652300); Nahý Újezdec (701246); Olbramov (709824); Oldřichov u Tachova (764949); Ostrov u Tachova (715972); Ošelín (716430); Otín u Plané (721271); Pavlovice nad Mží (718521); Pernolec (618586); Planá u Mariánských Lázní (721280); Stan u Lestkova (680338); Staré Sedliště (754668); Svahy (759856); Štokov (652318); Tachov (764914); Tisová u Tachova (767221); Trnová u Tachova (767239); Třebel (620467); Velká Ves u Damnova (624721); Velký Rapotín (618594); Vítkov u Tachova (764833); Vížka (759864); Vysoké Jamné (680354); Výškov u Chodové Plané (652237); Záhoří u Černošína (620475); Zliv nad Mží (759872).

1.2.2023

Brod nad Tichou (612651); Kočov (667676); Lom u Tachova (686603); Týnec u Plané (721298); Ústí nad Mží (667684); Vítovice u Pavlovic (718530); Vysoké Sedliště (721301).

24.1.2023 – 1.2.2023

Ústí nad Labem Region

CZ-HPAI(P)-2023-00001

Benešov nad Ploučnicí (602451); Blankartice (638633); Brložec (627283); Česká Kamenice (621285); Dobrná (627291); Dolní Habartice (629049); Dolní Kamenice (621293); Fojtovice u Heřmanova (638641); Františkov nad Ploučnicí (634603); Heřmanov (638650); Horní Habartice (642916); Horní Kamenice (621315); Janská (657204); Kamenická Nová Víska (780600); Kerhartice (664791); Loučky u Verneřic (780103); Malá Veleň (690392); Markvartice u Děčína (691780); Merboltice (693111); Oldřichov nad Ploučnicí (634620); Ovesná (602469); Stará Oleška (649554); Valkeřice (776629); Verneřice (780146); Veselé (780618).

3.2.2023

Karlovka (778265); Malá Bukovina (690031); Malý Šachov (755214); Starý Šachov (755222); Velká Bukovina (778273).

26.1.2023 – 3.2.2023

Liberec Region

CZ-HPAI(P)-2023-00001

Častolovice u České Lípy (621609); Dolní Libchava (621544); Dubice u České Lípy (621528); Manušice (691542); Horní Libchava (643319); Kamenický Šenov (662640); Prácheň (732770); Kozly u České Lípy (671819); Janovice u Kravař (657034); Rané (674192); Nový Oldřichov (707830); Okrouhlá u Nového Boru (709573); Dolní Prysk (734039); Horní Prysk (734047); Skalice u České Lípy (747904; Slunečná u České Lípy (750760); Jezvé (757306); Stráž u České Lípy (757314); Stružnice (757322); Stvolínecké Petrovice (758647); Volfartická Nová Ves (784893); Heřmanice u Žandova (638579); Valteřice u Žandova (776653); Velká Javorská (778397).

3.2.2023

Horní Police (643823); Mistrovice u Nového Oldřichova (707821); Volfartice (784907); Dolní Police (794473); Radeč u Horní Police (737445); Žandov u České Lípy (794481).

26.1.2023 – 3.2.2023

CZ-HPAI(P)-2023-00008

Bradlecká Lhota (608998); Chlum pod Táborem (686735); Nová Ves nad Popelkou (705802); Ploužnice pod Táborem (686786); Syřenov (761851); Žďár u Kumburku (761877).

12.2.2023

Hradec Králové Region

CZ-HPAI(P)-2023-00004

Bartoušov u Jičíněvsi (659631); Běchary (601462); Bílsko u Kopidlna (772658); Budčeves (615188); Butoves (771767); Červeněves (750913); Dolany u Chyjic (655422); Drahoraz (631809); Hlušice (639923); Hlušičky (639931); Hradíšťko (796484); Hrobičany (746312); Hubálov (771775); Cholenice (652334); Chomutice (652423); Chomutičky (652431); Chotělice (653021); Chyjice (655431); Janovice u Vinar (782157); Jičíněves (659649); Keteň (631817); Kopidlno (669296); Kostelec u Jičíněvsi (659657); Kovač (669016); Kozojídky u Vinar (782165); Křičov (750921); Labouň (678813); Liběšice (623474); Loučná Hora (750930); Milíčeves (749842); Mlýnec u Kopidlna (697371); Nečas (615196); Nemyčeves (703273); Nevratice (754765); Ohnišťany (709280); Pševes (631825); Sekeřice (797685); Skochovice (748331); Skřeněř (754927); Skřivany (748960); Slatiny (749851); Sloupno nad Cidlinou (750671); Smidarská Lhota (782173); Smidary (750948); Staré Místo (723754); Staré Smrkovice (754773); Starý Bydžov (754943); Stříbrnice v Čechách (757713); Třtěnice (771147); Tuř (771791); Údrnická Lhota (772674); Únětice (772682); Velešice (746339); Vesec u Jičína (778141); Veselská Lhota (788341); Vinary u Smidar (782181); Vitiněves (782912); Vlhošť (796492); Vrbice nad Cidlinou (785954); Vršce (786608); Vysoké Veselí (788350); Žeretice (796506); Židovice (796832); Žitětín (659665).

3.2.2023

Češov (623466); Kozojedy u Žlunic (797677); Sběř (746321); Slavhostice (797693); Volanice (784664); Žlunice (797707).

26.1.2023 – 3.2.2023

CZ-HPAI(P)-2023-00008

Brada (724521); Březina u Jičína (638871); Butoves (771767); Dílce (724530); Holín (641243); Prachov (641286); Chomutice (652423); Chomutičky (652431); Obora u Chomutic (652440); Choteč u Lázní Bělohradu (697214); Jičín (659541); Moravčice (740217); Popovice u Jičína (725838); Jičíněves (659649); Jinolice (724564); Kbelnice u Jičína (724572); Kamenice u Konecchlumí (668991); Konecchlumí (669008); Kostelec u Jičíněvsi (659657); Kovač (669016); Kyje u Jičína (678406); Horní Nová Ves (679305); Hřídelec (679313); Lány u Lázní Bělohradu (679321); Lázně Bělohrad (679330); Prostřední Nová Ves (679348); Uhlíře (601861); Mlázovice (697249); Nemyčeves (703273); Nevratice (754765); Heřmanice u Nové Paky (758329); Kumburský Újezd (758337); Nová Paka (705128); Přibyslav u Nové Paky (776548); Pustá Proseč (776556); Radkyně (601853); Studénka u Nové Paky (758345); Štikov (763764); Valdov (776564); Ohaveč (641260); Ostroměř (715727); Podhorní Újezd (723665); Vojice (723673); Čejkovice u Jičína (723738); Hlásná Lhota u Jičína (638889); Podhradí u Jičína (723746); Podůlší (724556); Lháň (737810); Tužín (737844); Milíčeves (749842); Slatiny (749851); Sobčice (751499); Soběraz (751685); Brdo (609790); Krsmol (609803); Roškopov (741469); Stará Paka (753823); Ústí u Staré Paky (741477); Staré Místo (723754); Svatojanský Újezd (697257); Šárovcova Lhota (697265); Třtěnice (771147); Hubálov (771775); Tuř (771791); Česká Proseč (772461); Stav (772496); Úbislavice (772518); Zboží u Nové Paky (772526); Valdice (776530); Veliš u Jičína (778133); Vesec u Jičína (778141); Vitiněves (782912); Stříbrnice v Čechách (757713); Vrbice nad Cidlinou (785954); Veselská Lhota (788341); Cidlina (617709); Těšín (751693); Zámezí (617725); Železnice (796123); Hradíšťko (796484); Vlhošť (796492); Žeretice (796506).

12.2.2023

Dřevěnice (737801); Robousy (740225); Kacákova Lhota (771783); Lužany u Jičína (689238); Radim u Jičína (737828); Studeňany (737836); Řeheč (774154); Úlibice (774162).

4.2.2023 – 12.2.2023

Stat membru: Danemarca

Numărul de referință ADIS al focarului

Zona care cuprinde:

Data până la care se aplică în conformitate cu articolul 55 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687

DK-HPAI(P)-2022-00007

The parts of Lolland municipality beyond the area described in the protection zone and within the circle of radius 10 kilometres, centred on GPS koordinates coordinates N N 54,8728; E 11,3967

26.1.2023

The parts of Lolland municipality that are contained within a circle of radius 3 km, centered on GPS coordinates N N 54,8728; E 11,3967

18.1.2023 – 26.1.2023

DK-HPAI(P)-2022-00008

The parts of Hedensted, Horsens and Vejle municipality beyond the area described in the protection zone and within the circle of radius 10 kilometres, centred on GPS koordinates coordinates N 55.7343; E 9.7477

5.2.2023

The parts of Hedensted municipality that are contained within a circle of radius 3 km, centered on GPS coordinates N 55.7343; E 9.7477

28.1.2023 – 5.2.2023

Stat membru: Germania

Numărul de referință ADIS al focarului

Zona care cuprinde:

Data până la care se aplică în conformitate cu articolul 55 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687

BAYERN

DE-HPAI(NON-P)-2023-00017

Landkreis Tirschenreuth

An der Staatsgrenze zur Tschechischen Republik der ST 2175 nach Osten Richtung Mähring durch Bad Neualbenreuth folgend und bei Ernestgrün entlang der ST 2174 nach Süden bis Wondreb. Entlang des Flusses Wondreb nach Norden zur Gemeindegrenze Leonberg. Ab hier den südlichen Gemeindegrenzen Leonberg, Mitterteich und Pechbrunn bis zur Landkreisgrenze zu Wunsiedel folgend.

4.2.2023

Landkreis Tirschenreuth

An der Landkreisgrenze zu Wunsiedel der ST 2178 nach Osten Richtung Waldsassen folgend, an Münchenreuth vorbei nach Schottenhof. Weiter entlang der Straße TIR 20 bis zum südlichen Ende von Hundsbach, entlang der Wondreb bis zum Skilift, dem östlichen Waldrand bis zum Sammelhof folgend. Weiter Richtung Süden entlang dem Feldweg bis zur ST 2175 und dieser Richtung Osten nach Bad Neualbenreuth bis zur Kreuzung Hatzenreuth/Pfudermühle folgend. Richtung Süden an der Pfudermühle vorbei, der Gemeindegrenze Waldsassen bis zum Egnermühlbach folgend, an diesem entlang bis zum Socksteich. Über den Feldweg zur Straße TIR 25 bei Pfaffenreuth, dieser Richtung Waldsassen zur Straße TIR 22 folgend. Entlang der TIR 22 nach Süden, an Pfaffenreuth vorbei bis zur Hohe Straße. Dieser folgend Richtung Königshütte und über Altenhammer nach Forkatshof. Dem Feldweg zur Gemeindegrenze Waldsassen folgend, dann entlang der Gemeindegrenze bis zur B 299. Entlang der B 299 Richtung Süden nach Mitterteich und bei Neupleußen der Straße TIR 3 nach Fockenfeld folgend. Weiter entlang der TIR 15 nach Norden Richtung Neudorf, vor Neudorf dem Feldweg zur ST 2175 folgend, weiter Richtung Waldsassen bis zur Abzweigung nach Wolfsbühl, an Wolfsbühl vorbei zur Gemeindegrenze Waldsassen und dieser nach Norden zur Landkreisgrenze zu Wunsiedel bis zur ST 2178 folgend.

27.1.2023 – 4.2.2023

Landkreis Wunsiedel i. Fichtelgebirge

 

Stadt Arzberg

 

Stadt Arzberg

 

Elisenfels

 

Elmberg

 

Forellenmühle (bei Arzberg)

 

Hagenhaus

 

Haid

 

Heiligenfurt

 

Kieselmühle bei Arzberg

 

Klausen (bei Seußen)

 

Oschwitz

 

Preisdorf

 

Schlottenhof

 

Seußen (nur Hauptstr. Hsnr. 036 bis 46, Niebitz und Am Altenberg)

 

Steinau bei Konnersreuth

 

Theresienfeld

 

Trögerhäuser

 

Trompetenberg

 

Waldenfelswarte (At)

 

Stadt Marktredwitz

 

Fridau

 

Glashütte (bei Brand)

 

Katharinenhöhe (bei Marktredwitz)

 

Gemeinde Schirnding

 

Markt Schirnding

 

Raithenbach

 

Seedorf (bei Münchenreuth)

4.2.2023

BREMEN

DE-HPAI(P)-2022-00102

Stadtgemeinde Bremerhaven

10 km Radius um den Ausbruchsbetrieb GPS-Koordinaten 8.656393/53.671901

Betroffen sind Leherheide-West, Königsheide, Fehrmoor inklusive der Enklave Fehrmoor

30.1.2023

MECKLENBURG-VORPOMMERN

DE-HPAI(P)-2022-00100

Landkreis Nordwestmecklenburg

10 km Radius um den Ausbruchsbetrieb mit den GPS Koordinaten 11.122477, 53.771366. Betroffen sind folgende Gemeinden mit den Orten und Ortsteilen:

Gemeinde Stepenitztal: Börzow, Bonnhagen, Volkenhagen und Teschow

Gemeinde Grieben: Grieben und Zehmen

Gemeinde Roduchelstorf: Roduchelstorf und Cordshagen

Gemeinde Rehna: Falkenhagen, Löwitz, Rehna, Gletzow, Vitense, Neu Vitense, Törber, Törberhals, Parber, Nesow und Dorf Nesow

Gemeinde Königsfeld: Bülow, Klein Rünz, Groß Rünz, Warnekow, Bestenrade und Demern

Gemeinde Roggendorf: Breesen

Gemeinde Holdorf: Holdorf und Meetzen

Gemeinde Gadebusch: Ganzow, Dorf Ganzow, Neu Bauhof, Gadebusch, Reinhardtsdorf, Güstow, Buchholz, Klein Hundorf und Möllin

Gemeinde Lützow: Bendhof

Gemeinde Dragun: Dragun, Neu Dragun und Vietlübbe

Gemeinde Mühlen Eichsen: Mühlen Eichsen, Goddin, Webelsfelde und Groß Eichsen

Gemeinde Testorf-Steinfort: Testorf-Steinfort, Testorf, Wüstenmark und Seefeld

Gemeinde Upahl: Upahl, Kastahn, Boienhagen, Groß Pravtshagen, Sievershagen und Hanshagen

Gemeinde Grevesmühlen: Grevesmühlen Süd ab Bahnschienen Rehnaer Straße/Heinrich-Heine-Straße/Jahnstraße bis Ortsschild Wotenitz, Poischow, Wotenitz, Büttlingen und Questin

Gemeinde Menzendorf: Lübsee

Gemeinde Wedendorfersee: Benzin

Gemeinde Veelböken: Frauenmark, Passow, Paetrow, Veelböken, Rambeel und Hindenberg

Gemeinde Rüting: Rüting, Diedrichshagen und Schildberg

Gemeinde Bernstorf: Bernstorf, Bernstorf-Ausbau, Jeese, Strohkirchen, Pieverstorf, Wilkenhagen und Wölschendorf

19.1.2023

DE-HPAI(P)-2023-00002

Landkreis Vorpommern-Greifswald

10 km Radius um den im Landkreis Vorpommern-Rügen liegenden Ausbruchsbetrieb mit den GPS-Koordinaten 13.147556/54.072837 die tangierten Orte und Ortsteile in den betroffenen Gemeinden in Gänze.

9.2.2023

Landkreis Vorpommern- Rügen

Gemeinde Süderholz, die Ortsteile: Behnkenhagen, Kandelin, Klein Bisdorf, Klein Zarnewanz, Lüssow, Neuendorf, Poggendorf, Wüsteney

31.1.2023 – 9.2.2023

Landkreis Vorpommern-Rügen

Gemeinde Süderholz, die Ortsteile: Barkow, Bartmannshagen, Boltenhagen, Bretwisch, Dönnie, Grabow, Griebenow, Grischow, Groß Bisdorf, Gülzow-Dorf, Kaschow, Kreutzmannshagen, Prützmannshagen, Rakow, Schmietkow, Willershusen, Willerswalde, Wüst Eldena, Wüstenbilow, Zarnewanz

Gemeinde Sundhagen, die Ortsteile: Bremerhagen, Gerdeswalde, Horst, Segebadenhau, Wendorf

Stadt Grimmen mit den Ortsteilen: Appelshof, Jessin, Gerlachsruh, Groß Lehmhagen, Hohenwarth, Hohenwieden, Klein Lehmhagen, Vietlipp

Gemeinde Wendisch-Baggendorf, der Ortsteil: Borgstedt

9.2.2023

NIEDERSACHSEN

DE-HPAI(P)-2022-00099

Landkreis Cloppenburg

10 km Radius um den Ausbruchsbetrieb (GPS-Koordinaten 8.005787/52.950081)

Betroffen sind Teile der Gemeinden Bösel, Emstek, Garrel, Großenkneten, Molbergen, Wardenburg und der Städte Cloppenburg und Friesoythe.

21.1.2023

Landkreis Cloppenburg

3 km Radius um den Ausbruchsbetrieb (GPS-Koordinaten 8.005787/52.950081)

Betroffen sind Teile der Gemeinde Garrel.

12.1.2023-21.1.2023

DE-HPAI(P)-2022-00101

Landkreis Cloppenburg

3 km Radius um den Ausbruchsbetrieb (GPS-Koordinaten 8.012005/52.952218)

Betroffen sind Teile der Gemeinde Garrel.

15.1.2023 – 23.1.2023

Landkreis Cloppenburg

10 km Radius um den Ausbruchsbetrieb (GPS-Koordinaten 8.012005/52.952218)

Betroffen sind Teile der Gemeinden Bösel, Emstek, Garrel, Großenkneten, Molbergen, Wardenburg und der Städte Cloppenburg und Friesoythe.

23.1.2023

DE-HPAI(P)-2022-00103

Landkreis Cloppenburg

3 km Radius um den Ausbruchsbetrieb (GPS-Koordinaten 7.982109/52.959481)

Betroffen sind Teile der Gemeinden Garrel, Bösel und Friesoythe.

25.1.2023 – 2.2.2023

Landkreis Cloppenburg

10 km Radius um den Ausbruchsbetrieb (GPS-Koordinaten 7.982109/52.959481)

Betroffen sind Teile der Gemeinden Garrel, Bösel, Friesoythe, Molbergen, Stadt Cloppenburg, Emstek und Großenkneten.

2.2.2023

DE-HPAI(P)-2023-00001

Landkreis Cloppenburg

3 km Radius um den Ausbruchsbetrieb (GPS-Koordinaten 7.998687/52.959784)

Betroffen sind Teile der Gemeinde Garrel, Bösel und Friesoythe.

27.1.2023 – 4.2.2023

Landkreis Cloppenburg

10 km Radius um den Ausbruchsbetrieb (GPS-Koordinaten 7.998687/52.959784)

Betroffen sind Teile der Gemeinde Garrel, Bösel, Friesoythe, Molbergen, Stadt Cloppenburg und Emstek.

4.2.2023

DE-HPAI(P)-2022-00102

Landkreis Cuxhaven

3 km Radius um den Ausbruchsbetrieb (GPS-Koordinaten 8.656393/53.671901)

Betroffen sind Teile der Gemeinde Geestland.

22.1.2023 – 30.1.2023

Landkreis Cuxhaven

10 km Radius um den Ausbruchsbetrieb (GPS-Koordinaten 8.656393/53.671901)

Betroffen sind Teile der Gemeinde Geestland.

30.1.2023

DE-HPAI(P)-2022-00103

Landkreis Oldenburg

10 km Radius um den Ausbruchsbetrieb (GPS-Koordinaten 7.982109/52.959481)

Betroffen sind Teile der Gemeinde Großenkneten.

2.2.2023

DE-HPAI(P)-2023-00001

Landkreis Oldenburg

10 km Radius um den Ausbruchsbetrieb (GPS-Koordinaten 7.998687/52.959784)

Betroffen sind Teile der Gemeinde Großenkneten und Wardenburg.

4.2.2023

Stat membru: Spania

Numărul de referință ADIS al focarului

Zona care cuprinde:

Data până la care se aplică în conformitate cu articolul 55 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687

ES-HPAI(P)-2022-00038

Those parts in the province of Valladolid of the comarca of Tordesillas beyond the area described in the protection zone and contained within a circle of a radius of 10 kilometres, centered on UTM 30, ETRS89 coordinates long -4,6551761, lat 41,5811216

21.1.2023

Those parts in the province of Valladolid of the comarca of Tordesillas contained within a circle of a radius of 3 kilometres, centered on UTM 30, ETRS89 coordinates long -4,6551761, lat 41,5811216

13.1.2023 –21.1.2023

Stat membru: Franța

Numărul de referință ADIS al focarului

Zona care cuprinde:

Data până la care se aplică în conformitate cu articolul 55 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687

Département: Côtes-d’Armor (22)

FR-HPAI(P)-2022-01619

CANIHUEL

HAUT-CORLAY

CORLAY

PLUSSULIEN

SAINT-IGEAUX

SAINT-NICOLAS DU PELEM

SAINT-GILLES-PLIGEAUX

KERPERT

SAINTE-TREPHINE

SAINT-MAYEUX

CAUREL

BON REPOS SUR BLAVET

PLOUNEVEZ-QUINTIN

LANRIVAIN

LE VIEUX-BOURG

SAINT-BIHY

LA HARMOYE

SAINT-MARTIN-DES-PRES

SAINT-GILLES-VIEUX-MARCHE

2.2.2023

CANIHUEL

HAUT-CORLAY

CORLAY

PLUSSULIEN

SAINT-IGEAUX

SAINT-NICOLAS DU PELEM

25.1.2023 – 2.2.2023

FR-HPAI(P)-2023-00014

BÉGARD

BERHET

COATRÉVEN

CAVAN

COATASCORN

KERMARIA-SULARD

LANGOAT

LANMERIN

LANNION

LE-VIEUX-MARCHÉ

LOUANNEC

LOUARGAT

MANTALLOT

PLOUARET

PLOUBEZRE

PLOULEC’H

PLOUMILLIAU

PLOUZÉLAMBRE

PRAT

QUEMPERVEN

ROSPEZ

SAINT-QUAY-PERROS

TRÉGROM

TRÉZÉNY

PLUZUNET

9.2.2023

CAVAN

CAOUENNEC-LANVÉZÉAC

LANNION

PLOUBEZRE

TONQUÉDEC

1.2.2023 – 9.2.2023

Département: Creuse (23)

FR-HPAI(NON-P)-2023-00005

BASVILLE

BEISSAT

CROCQ

MAGNAT-L’ÉTRANGE

MALLERET

SAINT-AGNANT-PRÈS-CROCQ

SAINT-GEORGES-NIGREMONT

SAINT-MARTIAL-LE-VIEUX

SAINT-MAURICE-PRÈS-CROCQ

SAINT-MERD-LA-BREUILLE

SAINT-ORADOUX-DE-CHIROUZE

17.2.2023

FLAYAT

9.2.2023 – 17.2.2023

Département: Dordogne (24)

FR-HPAI(P)-2022-01481

FR-HPAI(P)-2022-01480

FR-HPAI(P)-2022-01517

FR-HPAI(P)-2022-01558

FR-HPAI(P)-2022-01559

FR-HPAI(P)-2022-01581

VALOJOULX

LA DORNAC

NADAILLAC

SAINT-VINCENT-LE-PALUEL

PRATS6DE-CARLUX

BORREZE

MARQUAY

SAINT-AMAND-DE-COLY

PROISSANS

SAINT-ANDRE-D’ALLAS

SARLAT-LA-CANEDA

SIMEYROLS

TAMNIES

AUBAS

MONTIGNAC

JAYAC

LA CASSAGNE

LA CHAPELLE-AUBAREIL

COLY

ORLIAGUET

SAINTE-NATHALENE

SALIGNAC-EYVIGUES

MARCILLAC SAINT QUENTIN

27.1.2023

ARCHIGNAC

MARCILLAC SAINT QUENTIN

PAULIN

SAINT CREPIN ET CARLUCET

SAINT GENIES

SALIGNAC EYVIGUES

19.1.2023 – 27.1.2023

Département: Gers (32)

FR-HPAI(P)-2022-01605

FR-HPAI(P)-2022-01612

FR-HPAI(P)-2023-00008

FR-HPAI(P)-2023-00012

FR-HPAI(P)-2023-00013

ARBLADE-LE-HAUT

ARMOUS-ET-CAU

AVERON-BERGELLE

BETOUS

CAHUZAC-SUR-ADOUR

CASTELNAVET

CASTILLON-DEBATS

CAUMONT

COURTIES

CRAVENCERES

DEMU

ESPAS

GALIAX

GAZAX-ET-BACCARISSE

GOUX

JU-BELLOC

JUILLAC

LADEVEZE-RIVIERE

LANNE-SOUBIRAN

LOUBEDAT

LOUSLITGES

LUPIAC

MARGOUET-MEYMES

MAULICHERES

MAUMUSSON-LAGUIAN

NOGARO

PEYRUSSE-GRANDE

PEYRUSSE-VIEILLE

PLAISANCE

PRECHAC-SUR-ADOUR

RISCLE

SAINT-AUNIX-LENGROS

SAINT-GRIEDE

SAINT-MARTIN-D’ARMAGNAC

SAINT-PIERRE-D’AUBEZIES

SAINTE-CHRISTIE-D’ARMAGNAC

SARRAGACHIES

SEAILLES

SION

SORBETS

TARSAC

TIESTE-URAGNOUX

TOURDUN

URGOSSE

6.2.2023

AIGNAN

BEAUMARCHES

BOUZON-GELLENAVE

COULOUME-MONDEBAT

FUSTEROUAU

IZOTGES

LASSERADE

LOUSSOUS-DEBAT

POUYDRAGUIN

SABAZAN

TASQUE

TERMES-D’ARMAGNAC

29.1.2023 – 6.2.2023

Département: Ille-et-Vilaine (35)

FR-HPAI(NON-P)-2023-00004

LA BAZOUGE-DU-DÉSERT

BEAUCÉ

LE CHATELIER,

FLEURIGNÉ

JAVENÉ

LANDEAN

LE LOROUX

PARIGNE,

ROMAGNÉ

SAINT GERMAIN EN COGLES,

LA SELLE-EN-LUITRÉ

VILLAMÉE

LOUVIGNÉ-DU-DÉSERT

MELLE

POILLEY

LES PORTES DU COGLAIS

MAEN-ROCH

SAINT-SAUVEUR DES LANDES

LUITRE-DOMPIERRE

LA CHAPELLE JANSON

6.2.2023

LECOUSSE

FOUGERES

LAIGNELET

SAINT GERMAIN EN COGLES,

LE CHATELIER,

PARIGNE

LANDEAN

29.1.2023 – 6.2.2023

 

Département: Indre (36)

 

FR-HPAI(NON-P)-2022-00405

AIZE

BAGNEUX Partie de commune située à l’Ouest de la D25

BAUDRES

BOUGES-LE-CHATEAU Partie de commune située au Nord de la D2, puis de la D34A

BUXEUIL

FONTGUENAND Partie de commune située au Sud de la D52

GUILLY

LANGE

POULAINES Partie de commune située au Nord de D960

ROUVRES LES BOIS

SAINT-CHRISTOPHE-EN-BAZELLE partie de commune située au Sud-Ouest de D25

SEMBLECAY Partie de commune située au Sud de D25

VALENCAY Partie de commune située au Nord-Ouest du Nahon

VAL-FOUZON

VEUIL

VICQ-SUR-NAHON Partie de commune située à l’Ouest de la D956 et au Sud de la D109

26.1.2023

POULAINES Partie de commune située au Sud de la D960

VALENCAY Partie de commune située au Sud- Est du Nahon

VICQ-SUR-NAHON Partie de commune située à l’Est de la D956 et au Nord de la D109

17.1.2023 – 26.1.2023

Département: Loire-Atlantique (44)

FR-HPAI(P)-2022-01492

FR-HPAI(P)-2022-01497

FR-HPAI(P)-2022-01505

CASSON

LE CELLIER

COUFFE

HERIC

JOUE-SUR-ERDRE

MESANGER

MOUZEIL

NORT-SUR-ERDRE

RIAILLE

SAFFRE

SAINT-MARS-DU-DESERT

SUCE-SUR-ERDRE

TEILLE

TRANS-SUR-ERDRE

18.1.2023

LIGNE

NORT-SUR-ERDRE

PETIT-MARS

LES TOUCHES

9.1.2023 – 18.1.2023

FR-HPAI(P)-2022-01466

FR-HPAI(P)-2022-01591

FR-HPAI(P)-2022-01592

FR-HPAI(P)-2022-01609

FR-HPAI(P)-2022-01616

FR-HPAI(P)-2023-00001

2023-00015

FR-HPAI(P)-2023-00009

LA PLANCHE

REMOUILLE

MONTBERT

AIGREFEUILLE

SAINT LUMINE DE CLISSON

LA CHEVROLIERE

CORCOUE SUR LORGNE

GENESTON

LA LIMOUZINIERE

MACHECOUL SAINT MEME

LA MARNE

SAINT MARS DE COUTAIS

PAULX

SAINT COLOMBAN

SAINT PHILBERT DE GRAND LIEU

SAINT ETIENNE DE MER MORTE

SAINT HILAIRE DE CLISSON

6.2.2023

VIEILLEVIGNE

CORCOUE SUR LORGNE

LEGE

SAINT LUMINE DE COUTAIS

SAINT PHILBERT DE GRAND LIEU

LA LIMOUZINIERE

PAULX

TOUVOIS

29.1.2023 – 6.2.2023

FR-HPAI(P)-2022-01498

Bégrolles-en-Mauges

Chanteloup-les-Bois

Chemillé-en-Anjou

Chemillé-en-Anjou

Chemillé-en-Anjou

Chemillé-en-Anjou

Chemillé-en-Anjou

Chemillé-en-Anjou

Cholet

Cléré-sur-Layon

La Plaine

La Séguinière

La Tessouale

Le May-sur-Evre

Le Puy-Saint-Bonnet

Les Cerqueux-sous-Passavant

Nueil-sur-Layon

En entier

En entier

Chaudron-en-Mauges

La Boissière-sur-Evre

La Chaussaire

La Salle-et-Chapelle-Aubry

Montrevault-sur-Evre

Montrevault-sur-Evre

Montrevault-sur-Evre

Montrevault-sur-Evre

Montrevault-sur-Evre

Montrevault-sur-Evre

Nuaillé

Passavant-sur-Layon

Saint-Christophe-du-Bois

Saint-Léger-sous-Cholet

Le Longeron

Saint-Crespin-sur-Moine

Saint-Germain-sur-Moine

Tillières

Somloire

Toutlemonde

Trémentines

27.1.2023

Andrezé

Beaupréau

Gesté

Jallais

La Chapelle-du-Genêt

La Jubaudière

La Poitevinière

Le Pin-en-Mauges

Saint-Philbert-en-Mauges

Villedieu-la-Blouère

La Romagne

Le Fief-Sauvin

La Renaudière

Montfaucon-Montigné

Roussay

Saint-André-de-la-Marche

Saint-Macaire-en-Mauges

19.1.2023 – 27.1.2023

FR-HPAI(P)-2022-01504

LA BOISSIERE-DU-DORE

LA REGRIPPIERE

LA REMAUDIERE

2.2.2023

FR-HPAI(P)-2022-01554

CLISSON

GORGES

MOUZILLON

SAINT HILAIRE DE CLISSON

VALLETS

7.2.2023

BOUSSAY

GETIGNE

19.1.2023 – 7.2.2023

FR-HPAI(P)-2023-00010

RIAILLE

BONNEUVRE

PANNECE

TEILLE

TRANS SUR ERDRE

MOUZEIL

LIGNE

COUFFE

OUDON

ANCENIS SAINT GEREON

VAIR SUR LOIRE

LA ROCHE BLANCHE

POUILLE LES COTEAUX

5.2.2023

MESANGER

TEILLE

27.1.2023 – 5.2.2023

Departement: Maine-et-Loire (49)

FR-HPAI(P)-2022-01457

FR-HPAI(P)-2022-01471

FR-HPAI(P)-2022-01472

FR-HPAI(P)-2022-01483

FR-HPAI(P)-2022-01485

FR-HPAI(P)-2022-01486

FR-HPAI(P)-2022-01487

FR-HPAI(P)-2022-01489

FR-HPAI(P)-2022-01496

FR-HPAI(P)-2022-01498

FR-HPAI(P)-2022-01506

FR-HPAI(P)-2022-01511

FR-HPAI(P)-2022-01512

FR-HPAI(P)-2022-01516

FR-HPAI(P)-2022-01518

FR-HPAI(P)-2022-01519

FR-HPAI(P)-2022-01524

FR-HPAI(P)-2022-01458

FR-HPAI(P)-2022-01467

FR-HPAI(P)-2022-01535

FR-HPAI(P)-2022-01545

FR-HPAI(P)-2022-01547

FR-HPAI(P)-2022-01549

FR-HPAI(P)-2022-01548

FR-HPAI(P)-2022-01564

FR-HPAI(P)-2022-01571

FR-HPAI(P)-2022-01573

FR-HPAI(P)-2022-01578

FR-HPAI(P)-2022-01579

FR-HPAI(P)-2022-01580

FR-HPAI(P)-2022-01586

FR-HPAI(P)-2022-01594

FR-HPAI(P)-2022-01603

FR-HPAI(P)-2023-00016

Bégrolles-en-Mauges

Chanteloup-les-Bois

Chemillé-en-Anjou

Chemillé-en-Anjou

Chemillé-en-Anjou

Chemillé-en-Anjou

Chemillé-en-Anjou

Chemillé-en-Anjou

Cholet

Cléré-sur-Layon

La Plaine

La Séguinière

La Tessouale

Le May-sur-Evre

Le Puy-Saint-Bonnet

Les Cerqueux-sous-Passavant

Nueil-sur-Layon

En entier

En entier

Chaudron-en-Mauges

La Boissière-sur-Evre

La Chaussaire

La Salle-et-Chapelle-Aubry

Montrevault-sur-Evre

Montrevault-sur-Evre

Montrevault-sur-Evre

Montrevault-sur-Evre

Montrevault-sur-Evre

Montrevault-sur-Evre

Nuaillé

Passavant-sur-Layon

Saint-Christophe-du-Bois

Saint-Léger-sous-Cholet

Le Longeron

Saint-Crespin-sur-Moine

Saint-Germain-sur-Moine

Tillières

Somloire

Toutlemonde

Trémentines

8.2.2023

ANDREZÉ

BEAUPRÉAU

GESTÉ

JALLAIS

LA CHAPELLE-DU-GENÊT

LA JUBAUDIÈRE

LA POITEVINIÈRE

LE PIN-EN-MAUGES

SAINT-PHILBERT-EN-MAUGES

VILLEDIEU-LA-BLOUÈRE

LA ROMAGNE

LE FIEF-SAUVIN

LA RENAUDIÈRE

MONTFAUCON-MONTIGNÉ

ROUSSAY

SAINT-ANDRÉ-DE-LA-MARCHE

SAINT-MACAIRE-EN-MAUGES

TORFOU

31.1.2023 – 8.2.2023

FR-HPAI(P)-2022-01606

BOUILLE MENARD

CHAZE SUR ARGOS

GENE

VERN D ANJOU

LION D’ANGERS

AVIRE

LE BOURG D’IRE

LA CHAPELLE SUR OUDON

CHATELAIS

LA FERRIERE DE FLEE

L”HOTELLERIE DE FLEE

LOUVAINES

MARANS

MONTGUILLON

NOYANT LA GRAVOYERE

NYOISEAU

SAINTE GEMMES D’ANDIGNE

SAINT MARTIN DU BOIS

SAINT SAUVEUR DE FLEE

25.1.2023

LOUVAINES

NYOISEAU

SEGRE’

17.1.2023 – 25.1.2023

Departement: Manche (50)

FR-HPAI(NON-P)-2022-00420

AUMEVILLE LESTRE

BRILLEVAST

BRIX

CHERBOURG EN COTENTIN

COLOMBY

CRASVILLE

DIGOSVILLE

ECAUSSEVILLE

EMONDEVILLE

EROUDEVILLE

FLOTTEMANVILLE

FONTENAY SUR MER

FRESVILLE

GOLLEVILLE

GONNEVILLE LE THEIL

HAUTTEVILLE BOCAGE

HEMEVEZ

HUBERVILLE

JOGANVILLE

L’ETANG BERTRAND

LE HAM

LE MESNIL AU VAL

LE VAST

LESTRE

LIEUSAINT

MAGNEVILLE

MONTAIGU LA BRISETTE

MONTEBOURG

MORSALINES

MORVILLE

NEGREVILLE

OCTEVILLE L’AVENEL

ORGLANDES

OZEVILLE

QUETTEHOU

QUINEVILLE

ROCHEVILLE

SAINT CYR

SAINT FLOXEL

SAINT GERMAIN DE TOURNEBUT

SAINT JOSEPH

SAINT MARTIN D’AUDOUVILLE

SAUSSEMESNIL

SORTOSVILLE

SOTTEVAST

TEMERVILLE

TEURTHEVILLE BOCAGE

URVILLE

VALOGNES

VAUDREVILLE

VIDECOSVILLE

YVETOT BOCAGE

28.1.2023

HUBERVILLE

MONTAIGU LA BRISETTE

SAINT CYR

SAINT GERMAIN DE TOURNEBUT

SAUSSEMESNIL

TAMERVILLE

VALOGNES

20.1.2023 – 28.1.2023

Departement: Morbihan (56)

FR-HPAI(P)-2022-01422

FR-HPAI(P)-2022-01435

FR-HPAI(P)-2022-01443

FR-HPAI(P)-2022-01444

FR-HPAI(P)-2022-01445

BIGNAN - Commune entière

BILLIO - Commune entière

BULEON - Commune entière

CREDIN - Partie de la commune à l’ouest de la D11 jusqu’à Bellevue puis au sud de la route allant de Bellevue à Le Pont du redressement

CRUGUEL - Commune entière

GUEGON -Partie de la commune au sud de la N24

GUEHENNO - Commune entière

EVELLYS - Partie de la commune à l’ouest de la D767 jusqu’à Siviac puis au nord-ouest de la route allant à Naizin puis au nord de la D203

JOSSELIN - Commune entière

KERFOURN - Partie de la commmune au sud de la route allant de Le Guéric à Le Lindreu

LA CROIX HELLEAN - Commune entière

LANOUEE - Partie de la commune à l’est de la rivière de l’Oust jusqu’à Pomeleuc puis au nord de la D155 jusqu’à la Ville Hervieux puis au nord de la 764 jusqu’à la N24

LANTILLAC - Commune entière

LES FORGES - Partie de la commune à l’ouest de la D778

LOCMINE - Commune entière

MOREAC - Partie de la commune à l’ouest de la D767 jusqu’à Porh Legal puis au sud de la D181 jusqu’à Keranna puis au sud de la route allant de Keranna à Kervalo en passant par Le Petit Kerimars, Bolcalpère et le Faouët d’En Haut

MOUSTOIR-AC - Partie de la commune au nord de la route allant de Plumelin à Moustoir-Ac puis au nord de la D318 et à l’ouest de la D767

PLEUGRIFFET - Commune entière

PLUMELIAU-BIEUZY - Partie de la commune au sud de la D203 et à l’est de la route allant du bourg à Talhouet Avalec en passant par Kerjegu et Beau Soleil

PLUMELIN - Partie de la commune au nord de la D117 jusqu’à Kerfourchec puis à l’est de la route allant à Moustoir-Ac

RADENAC - Commune entière

REGUINY - Partie de la commune au nord de la D203 jusqu’à Le Pont Saint Fiacre

SAINT-ALLOUESTRE - Commune entière

17.1.2023

EVELLYS -Partie de la commune à l’est de la D767 jusqu’à Siviac puis à l’est de la route allant à Naizin puis au sud de la D203

MOREAC - Partie de la commune à l’est de la D767 jusqu’à Porh Legal puis au nord de la D181 jusqu’à Keranna puis au nord de la route allant de Keranna à Kervalo en passant par Le Petit Kerimars, Bolcalpère et le Faouët d’En Haut

REGUINY - Partie de la commune au sud de la D203 jusqu’à Le Pont Saint Fiacre

RADENAC -Partie de la commune à l’ouest de la D11

BULEON - Partie de la commune au nord de la N24

GUEGON - Partie de la commune au nord de la N24

LANOUEE - Partie de la commune à l’ouest de la rivière de l’Oust jusqu’à Pomeleuc puis au sud de la D155 jusqu’à la Ville Hervieux puis au sud de la 764 jusqu’à la N24

LANTILLAC - Commune entière

PLEUGRIFFET - Partie de la commune au sud de la D117

9.1.2023 – 17.1.2023

Département: Nord (59)

FR-HPAI(P)-2022-01434

ALLENES-LES-MARAIS

ANNOEULLIN

BAILLEUL

BAUVIN

BEAUCAMPS-LIGNY

BOIS-GRENIER

DON

ERQUINGHEM-LE-SEC

ERQUINGHEM-LYS

ESCOBECQUES

FOURNES-EN-WEPPES

FROMELLES

HALLENNE-LES-HAUBOURDIN

HANTAY

LA BASSEE

LA GORGUE

LE MAISNIL

MARQUILLIES

MERRIS

MERVILLE

METEREN

NIEPPE

PROVIN

RADINGHEM-EN-WEPPES

SAINGHIN-EN-WEPPES

SALOME

STRAZEELE

VIEUX-BERQUIN

WAVRIN

WICRES

17.1.2023

NEUF-BERQUIN

STEENWERCK

ESTAIRES

LE DOULIEU

AUBERS

HERLIES

ILLIES

9.1.2023 – 17.1.2023

Département: Puy-de-Dôme (63)

FR-HPAI(NON-P)-2023-00005

FERNOEL

GIAT

VERNEUGHEOL

17.2.2023

Département: Hautes-Pyrénées (65)

FR-HPAI(P)-2022-01598

ALLIER

ANGOS

ANTIST

ARTIGUEMY

AUBAREDE

AUREILHAN

BARBAZAN-DEBAT

BARBAZAN-DESSUS

BEGOLE

BERNAC-DEBAT

BERNAC-DESSUS

BERNADETS-DESSUS

BONNEFONT

BONNEMAZON

BOULIN

BUGARD

BURG

CABANAC

CAHARET

CALAVANTE

CASTELVIEILH

CASTERA-LANUSSE

CASTILLON

CHELLE-SPOU

CIEUTAT

CLARAC

COUSSAN

FRECHOU-FRECHET

GONEZ

GOUDON

GOURGUE

HITTE

HOURC

LANESPEDE

LANSAC

LASLADES

LESPOUEY

LIZOS

LUC

LUTILHOUS

MARQUERIE

MAUVEZIN

MERILHEU

MONTASTRUC

MONTGAILLARD

MONTIGNAC

MOULEDOUS

ORIEUX

ORIGNAC

PERE

PEYRIGUERE

POUYASTRUC

RICAUD

SALLES-ADOUR

SARROUILLES

SEMEAC

SERE-RUSTAING

SOUES

SOUYEAUX

THUY

VIELLE-ADOUR

23.1.2023

BORDES

LHEZ

MASCARAS

OLEAC-DESSUS

OUEILLOUX

OZON

PEYRAUBE

POUMAROUS

SINZOS

TOURNAY

15.1.2023 – 23.1.2023

Département: Rhône (69)

FR-HPAI(P)-2022-01597

ANCY

BAGNOLS

BELMONT-D’AZERGUES

BESSENAY

BIBOST

BULLY

EVEUX

BRULLIOLES

BRUSSIEU

BULLY

CHARNAY

CHATILLON

CHAZAY-D’AZERGUES

CHESSY

CHEVINAY

CIVRIEUX-D’AZERGUES

COURZIEU

DAREIZE

DOMMARTIN

EVEUX

FLEURIEUX-SUR-L’ARBRESLE

GREZIEU-LA-VARENNE

LEGNY

LENTILLY

LOZANNE

MARCY-L’ETOILE

MONTROTTIER

MORANCE

LES OLMES

POLLIONNAY

PONTCHARRA-SUR-TURDINE

SARCEY

SOURCIEUX-LES-MINES

SAINTE-CONSORCE

SAINT-FORGEUX

SAINT-GERMAIN-NUELLES

SAINT-JEAN-DES-VIGNES

SAINT-JULIEN-SUR-BIBOST

SAINT-LOUP

SAINT-PIERRE-LA-PALUD

SAINT-ROMAIN-DE-POPEY

SAINT-VERAND

LA TOUR-DE-SALVAGNY

VAUGNERAY

27.1.2023

L’ARBRESLE

SAIN BEL

SAVIGNY

19.1.2023 – 27.1.2023

Département: Sarthe (72)

FR-HPAI(P)-2022-01584

ASSE LE RIBOUL

BALLON SAINT MARS

BEAUMONT SUR SARTHE

CHERANCE

CONGE-SUR-ORNE

COURGAINS

DANGEUL

FRESNAY-SUR-SARTHE

GRANDCHAMP

JUILLE

LOUVIGNY

LUCE-SOUS-BALLON

MARESCHE

MAROLLES-LES-BRAULTS

LES MEES

MEZIERE-SOUS-PONTHOUIN

MOITRON-SUR-SARTHE

MONHOUDOU

MONTBIZOT

PIACE

RENE

ROUESSE-FONTAINE

SAINT-AIGNAN

SAINT-CHRISTOPHE-DU-JAMBET

SAINT-MARCEAU

SAOSNES

TEILLE

THOIGNE

THOIREE-SOUS-CONTENSOR

VIVOIN

18.1.2023

CHERANCE

DANGEUL

DOUCELLES

MEURCE

NOUANS

RENE

VIVOIN

9.1.2023 – 18.1.2023

Département: Deux-Sèvres (79)

FR-HPAI(P)-2022-01411

FR-HPAI(P)-2022-01415

FR-HPAI(P)-2022-01414

FR-HPAI(P)-2022-01417

FR-HPAI(P)-2022-01430

FR-HPAI(P)-2022-01436

FR-HPAI(P)-2022-01428

FR-HPAI(P)-2022-01447

FR-HPAI(P)-2022-01448

FR-HPAI(P)-2022-01477

FR-HPAI(P)-2022-01450

FR-HPAI(P)-2022-01475

FR-HPAI(P)-2022-01474

FR-HPAI(P)-2022-01482

FR-HPAI(P)-2022-01484

FR-HPAI(P)-2022-01473

FR-HPAI(P)-2022-01502

FR-HPAI(P)-2022-01504

FR-HPAI(P)-2022-01515

FR-HPAI(P)-2022-01499

FR-HPAI(P)-2022-01521

FR-HPAI(P)-2022-01522

FR-HPAI(P)-2022-01532

FR-HPAI(P)-2022-01541

FR-HPAI(P)-2022-01534

FR-HPAI(P)-2022-01538

FR-HPAI(P)-2022-01544

FR-HPAI(P)-2022-01541

FR-HPAI(P)-2022-01538

FR-HPAI(P)-2022-01534

FR-HPAI(P)-2022-01569

FR-HPAI(P)-2022-01587

FR-HPAI(P)-2022-01588

ADILLY

AMAILLOUX

ARDIN

ARGENTON-L’EGLISE

BECELEUF

LE BEUGNON

BOUILLE-LORETZ

LA CHAPELLE-THIREUIL

CHICHE

CLESSÉ

COULONGES-SUR-L’AUTIZE

COULONGES-THOUARSAIS

FAYE-L’ABESSE

FÉNERY

FENIOUX

LA FORÊT-SUR-SÈVRE

GEAY

LUCHE-THOUARSAIS

MAUZE-THOUARSAIS

MONCOUTANT

MOUTIERS-SOUS-CHANTEMERLE

POUGNE-HÉRISSON

PUIHARDY

SAINT-AUBIN-LE-CLOUD

SAINT-GERMAIN-DE-LONGUE-CHAUME

SAINT-JOUIN-DE-MILLY

SAINT-LAURS

SAINT-MAIXENT-DE-BEUGNE

SAINT-MAURICE-ETUSSON

SAINT-POMPAIN

SCILLÉ

SECONDIGNY

VILLIERS-EN-PLAINE

VOULMENTIN

28.1.2023

L’ABSIE

ARGENTONNAY

BOISME

BRESSUIRE

BRETIGNOLLES

LE BREUIL-BERNARD

LE BUSSEAU

CERIZAY

CHANTELOUP

LA CHAPELLE-SAINT-ETIENNE

LA CHAPELLE-SAINT-LAURENT

CIRIERES

COMBRAND

COURLAY

GENNETON

LARGEASSE

MAULEON

MONTRAVERS

NEUVY-BOUIN

NUEIL-LES-AUBIERS

LA PETITE-BOISSIERE

LE PIN

PUGNY

SAINT-AMAND-SUR-SEVRE

SAINT-ANDRE-SUR-SEVRE

SAINT-AUBIN-DU-PLAIN

SAINT-PAUL-EN-GATINE

SAINT PIERRE DES ECHAUBROGNES

TRAYES

VAL-EN-VIGNES

VERNOUX-EN-GATINE

20.1.2023 – 28.1.2023

FR-HPAI(P)-2022-01449

CHANTECORPS

CLAVE

COUTIERES

EXIREUIL

FOMPERRON

LES FORGES

NANTEUIL

PAMPROUX

REFFANNES

SAINT-GERMIER

SAINT-MARTIN-DU-FOUILLOUX

SOUDAN

VAUSSEROUX

VAUTEBIS

29.2.2023

MENIGOUTE

VASLES

20.1.2023 –29.2.2023

Département: Vendée (85)

FR-HPAI(P)-2022-01424

FR-HPAI(P)-2022-01426

FR-HPAI(P)-2022-01438

FR-HPAI(P)-2022-01440

FR-HPAI(P)-2022-01441

FR-HPAI(P)-2022-01442

FR-HPAI(P)-2022-01446

FR-HPAI(P)-2022-01451

FR-HPAI(P)-2022-01454

FR-HPAI(P)-2022-01455

FR-HPAI(P)-2022-01456

FR-HPAI(P)-2022-01459

FR-HPAI(P)-2022-01460

FR-HPAI(P)-2022-01461

FR-HPAI(P)-2022-01462

FR-HPAI(P)-2022-01463

FR-HPAI(P)-2022-01464

FR-HPAI(P)-2022-01469

FR-HPAI(P)-2022-01470

FR-HPAI(P)-2022-01478

FR-HPAI(P)-2022-01479

FR-HPAI(P)-2022-01488

FR-HPAI(P)-2022-01490

FR-HPAI(P)-2022-01491

FR-HPAI(P)-2022-01493

FR-HPAI(P)-2022-01494

FR-HPAI(P)-2022-01495

FR-HPAI(P)-2022-01500

FR-HPAI(P)-2022-01503

FR-HPAI(P)-2022-01507

FR-HPAI(P)-2022-01508

FR-HPAI(P)-2022-01509

FR-HPAI(P)-2022-01510

FR-HPAI(P)-2022-01513

FR-HPAI(P)-2022-01514

FR-HPAI(P)-2022-01520

FR-HPAI(P)-2022-01525

FR-HPAI(P)-2022-01527

FR-HPAI(P)-2022-01528

FR-HPAI(P)-2022-01529

FR-HPAI(P)-2022-01530

FR-HPAI(P)-2022-01531

FR-HPAI(P)-2022-01533

FR-HPAI(P)-2022-01537

FR-HPAI(P)-2022-01539

FR-HPAI(P)-2022-01540

FR-HPAI(P)-2022-01542

FR-HPAI(P)-2022-01543

FR-HPAI(P)-2022-01546

FR-HPAI(P)-2022-01551

FR-HPAI(P)-2022-01552

FR-HPAI(P)-2022-01553

FR-HPAI(P)-2022-01555

FR-HPAI(P)-2022-01556

FR-HPAI(P)-2022-01557

FR-HPAI(P)-2022-01583

FR-HPAI(P)-2022-01585

FR-HPAI(P)-2022-01589

FR-HPAI(P)-2022-01590

FR-HPAI(P)-2022-01593

FR-HPAI(P)-2022-01595

FR-HPAI(P)-2022-01596

FR-HPAI(P)-2022-01599

FR-HPAI(P)-2022-01600

FR-HPAI(P)-2022-01601

FR-HPAI(P)-2022-01602

FR-HPAI(P)-2022-01604

FR-HPAI(P)-2022-01607

FR-HPAI(P)-2022-01608

FR-HPAI(P)-2022-01610

FR-HPAI(P)-2022-01611

FR-HPAI(P)-2022-01613

FR-HPAI(P)-2022-01614

FR-HPAI(P)-2022-01615

FR-HPAI(P)-2022-01618

FR-HPAI(P)-2022-01620

FR-HPAI(P)-2023-00002

FR-HPAI(P)-2023-00003

FR-HPAI(P)-2023-00004

FR-HPAI(P)-2023-00005

FR-HPAI(P)-2023-00006

SAINT HILAIRE DES LOGES au sud de la D745

FOUSSAIS PAYRE a l’ouest de la D49

FAYMOREAU

MARILLET

ANTIGNY

BOURNEAU

CEZAIS

FONTENAY-LE-COMTE

L’ORBRIE

LA CHATAIGNERAIE

LA TARDIERE

LOGE-FOUGEREUSE

MARSAIS-SAINTE-RADEGONDE

SAINT-MARTIN-DE-FRAIGNEAU

SAINT-MAURICE-DES-NOUES

SAINT-PIERRE-DU-CHEMIN

SERIGNE

PISSOTTE

MARVENT

NIEUL-SUR-L’AUTISTE

PUY-DE-SERRE

SAINT-HILAIRE-DE-VOUST

VOUVANT

SAINT-MICHEL-LE-CLOUCQ

XANTON-CHASSENON

SAINT HILAIRE DES LOGES au nord de la D745

FOUSSAIS PAYRE à l’est de la D49

BREUIL-BARRET

LA CHAPELLE-AUX-LYS

LOGE-FOUGEREUSE

SAINT-HILAIRE-DE-VOUST

BAZOGES-EN-PAILLERS

BEAUREPAIRE

BESSAY

BOURNEZEAU au nord de la D948 et de la D949B

CHAILLE-LES-MARAIS

CHAMPAGNE-LES-MARAIS

CHANTONNAY à l’ouest de la D137

CHÂTEAU-GUIBERT à l’est de la D746

CHAUCHE à l’ouest de l’A83

CHAVAGNES-EN-PAILLERS au nord de la D6

CORPE

DOMPIERRE-SUR-YON

ESSARTS EN BOCAGE

FOUGERE

LA BOISSIERE-DE-MONTAIGU au sud de la D23 et D72

LA CHAIZE-LE-VICOMTE au sud de la D948

LA COPECHAGNIERE

LA FERRIERE

LA MERLATIERE

LA RABATELIERE

LA REORTHE

LA ROCHE-SUR-YON à l’est de la D746 et D763

LES BROUZILS

LES HERBIERS au nord de la D160 et à l’ouest de la D23

LES LANDES-GENUSSON au sud de la D72 et D755

MAREUIL-SUR-LAY-DISSAIS à l’est de la D746

MESNARD-LA-BAROTIERE

MOUTIERS-SUR-LE-LAY au sud de la D19

RIVES-DE-L’YON à l’est de la D746

SAINT-ANDRE-GOULE-D’OIE au sud de l’A87

SAINTE-CECILE

SAINTE-HERMINE

SAINTE-PEXINE au sud de la D19

SAINT-FULGENT à l’est de l’A87

SAINT-GEORGES-DE-MONTAIGU

SAINT-HILAIRE-LE-VOUHIS

SAINT-JEAN-DE-BEUGNE

SAINT-JUIRE-CHAMPGILLON

SAINT-MARTIN-DES-NOYERS à l’est de la D7

THORIGNY

LES MAGNILS-REIGNIERS

LUCON

MOUZEUIL-SAINT-MARTIN

NALLIERS

PUYRAVAULT

SAINT-AUBIN-LA-PLAINE

SAINTE-GEMME-LA-PLAINE

SAINTE-RADEGONDE-DES6NOYERS

SAINTE-ETIENNE-DE6BRILLOUET

TRIAIZE

VENDRENNES

BOURNEZEAU au sud de la D498 et de la D949B

LES PINEAUX

MOUTIERS-SUR-LE-LAY

SAINTE-PEXINE au nord de la D19

SAINT-MARTIN-DES-NOYERS à l’ouest de la D7

LA CHAIZE-LE-VICOME au nord de la D948

LA FERRIERE au sud de la D160

CHAUCHE à l’est de l’A83

CHAVAGNES-EN-PAILLERS au sud de la D6

SAINT-ANDRE-GOULE-D’OIE au nord de l’A87

SAINT-FULGENT à l’ouest de l’A87

BREM-SUR-MER

BRETIGNOLLES-SUR-MER

COEX

GIVRAND

LA CHAIZE-GIRAUD

LA CHAPELLE-HERMIER

L’AIUGUILLON-SUR-VIE

LES ACHARDS

L’ILE-D’OLONNE

MARTINET

OLONNE-SUR-MER

SAINTE-FOY

SAINT-GEORGES-DES-POINTINDOUX

SAINT-JULIEN-DES-LANDES

SAINT-MATHURIN

SAINT-REVEREND

BREM-SUR-MER

LANDEVIEILLE

SAINT-JULIEN-DES-LANDES

VAIRE

2.2.2023

Département: Vienne (86)

FR-HPAI(P)-2023-00019

CURZAY SUR VONNE

JAZENEUIL

ROUILLE

SAINT SAUVANT

SANXAY

15.2.2023

Stat membru: Italia

Numărul de referință ADIS al focarului

Zona care cuprinde:

Data până la care se aplică în conformitate cu articolul 55 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687

Region: Veneto

IT-HPAI(P)-2022-00054

The area of the parts of Veneto Region extending beyond the area described in the protection zone and within the circle of a radius of ten kilometres, centred on WGS84 dec. coordinates N45.355299708, E10.860377854

28.1.2023

The area of the parts of Veneto Region contained within a circle of radius of three kilometres, centred on WGS84 dec. coordinates N45.355299708, E10.860377854

20.1.2023 – 28.1.2023

Stat membru: Ungaria

Numărul de referință ADIS al focarului

Zona care cuprinde:

Data până la care se aplică în conformitate cu articolul 55 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687

Bács-Kiskun, Békés és Csongrád-Csanád vármegye

HU-HPAI(P)-2022-00211-00295

HU-HPAI(P)-2022-00297

Ágasegyháza, Bácsalmás, Bácsszőlős, Balotaszállás, Borota, Csengőd, Csikéria, Csólyospálos, Felsőszentiván, Fülöpjakab, Gátér, Harkakötöny, Helvécia, Imrehegy, Izsák, Jakabszállás, Jánoshalma, Jászszentlászló, Kelebia, Kéleshalom, Kiskunfélegyháza, Kiskunmajsa, Kisszállás, Kömpöc, Kunfehértó, Kunszállás, Mátételke, Mélykút, Móricgát, Orgovány, Páhi, Pálmonostora, Petőfiszállás, Tabdi, Tataháza, Tiszaalpár, Tompa, Városföld, Zsana, Békéssámson, Csanádapáca, Kardoskút, Kaszaper, Mezőhegyes, Mezőkovácsháza, Nagybánhegyes, Orosháza, Pusztaföldvár, Tótkomlós, Végegyháza, Algyő, Ambrózfalva, Árpádhalom, Baks, Balástya, Bordány, Csanytelek, Csengele, Csongrád, Derekegyház, Dóc, Domaszék, Fábiánsebestyén, Felgyő, Forráskút, Hódmezővásárhely, Kistelek, Mártély, Mindszent, Nagyér, Nagymágocs, Nagytőke, Ópusztaszer, Öttömös, Pusztamérges, Pusztaszer, Ruzsa, Sándorfalva, Szatymaz, Szeged, Szegvár, Székkutas, Szentes, Tömörkény, Üllés, Zákányszék és Zsombó települések teljes közigazgatási területe

Kecskemét település közigazgatási területének a 46.686318 és a 19.661755, valamint a 46.695600 és a 19.681280 GPS-koordináták által meghatározott pont körüli 10 km sugarú körön belül eső területe.

Bócsa, Bugac, Bugacpusztaháza, Kaskantyú, Kiskőrös, Kiskunhalas, Pirtó, Soltvadkert, Szank, Tázlár települések közigazgatási területének a 46.598273 és a 19.462954 GPS-koordináták által meghatározott pont körüli 10 km sugarú körön kívül eső teljes közigazgatási területe.

Borota, Imrehegy és Kéleshalom települések közigazgatási területének a 46.598273 és a 19.462954 GPS-koordináták által meghatározott pont körüli 10 km sugarú körön kívül eső teljes közigazgatási területe.

18.1.2023

HU-HPAI(P)-2022-00296

Bócsa, Bugac, Bugacpusztaháza, Kaskantyú, Kiskőrös, Kiskunhalas, Pirtó, Soltvadkert, Szank, Tázlár települések közigazgatási területének a 46.598273 és a 19.462954 GPS-koordináták által meghatározott pont körüli 10 km sugarú körön belül eső területe.

21.1.2023

HU-HPAI(P)-2023-00002

Borota, Császártöltés, Drágszél, Dusnok, Érsekhalma, Hajós, Homokhegy, Imrehegy, Kecel, Kéleshalom, Miske, Nemesnádudvar, Öregcsertő települések közigazgatási területének a 46.417287 és a 19.158443 GPS-koordináták által meghatározott pont körüli 10 km sugarú körön belül és védőkörzeten kívül eső területe.

5.2.2023

HU-HPAI(P)-2023-00003

Battonya, Dombegyház, Kisdombegyház, Kunágota, Magyardombegyház, Mezőhegyes és Mezőkovácsháza települések közigazgatási területének a 46.298611 és a 21.048904 GPS-koordináták által meghatározott pont körüli 10 km sugarú körön belül és védőkörzeten kívül eső területe.

12.2.2023

HU-HPAI(P)-2023-00002

Császártöltés, Hajós és Homokhegy települések közigazgatási területeinek a 46.417287 és a 19.158443 GPS-koordináták által meghatározott pont körüli 3 km sugarú körön belül eső területe.

28.1.2023 – 5.2.2023

HU-HPAI(P)-2023-00003

Battonya és Dombegyház települések közigazgatási területének a 46.298611 és a 21.048904 GPS-koordináták által meghatározott pont körüli 3 km sugarú körön belül eső területe.

4.2.2023 –12.2.2023

Hajdú-Bihar vármegye

HU-HPAI(P)-2022-00298

HU-HPAI(P)-2022-00299

HU-HPAI(P)-2023-00001

Hajdúszoboszló, Hortobágy, Kaba, Nádudvar, Nagyhegyes és Püspökladány települések közigazgatási területének a a 47.471520 és a 21.203237, a 47.485876 és a 21.170037, valamint a 47.448133 és a 21.156837 GPS-koordináták által meghatározott pont körüli 10 km sugarú körön belül és védőkörzeten kívül eső területe.

5.2.2023

HU-HPAI(P)-2022-00298

HU-HPAI(P)-2022-00299

HU-HPAI(P)-2023-00001

Hajdúszoboszló és Nádudvar települések közigazgatási területének a 47.471520 és a 21.203237, a 47.485876 és a 21.170037, valamint a 47.448133 és a 21.156837 GPS-koordináták által meghatározott pont körüli 3 km sugarú körön belül eső területe.

28.1.2023 – 5.2.2023

Stat membru: Țările de Jos

Numărul de referință ADIS al focarului

Zona care cuprinde:

Data până la care se aplică în conformitate cu articolul 55 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687

Municipality De Ronde Venen, province Utrecht

 

Bewakingszone (10 kilometer) Mijdrecht

1.

via Bennebroekerweg naar Nelson Mandela Dreef

2.

via Nelson Mandela Dreef naar Hoofddorp-Zuid 3a

3.

via Hoofddorp-Zuid 3a naar Hoofddorp

4.

via Hoofddorp naar Rijksweg A4

5.

via Rijksweg a4 naar Hoofddorp

6.

via Hoofddorp naar Rijksweg A4

7.

via Rijksweg A4 naar Schiphol 2

8.

via Schiphol 2 naar Spoorbaan

9.

via Spoorbaan naar Schiphol 2

10.

via Schiphol 2 naar Ceintuurbaan Zuid

11.

via Ceintuurbaan Zuid naar Vertrekpassage

12.

via Vertrekpassage naar Spoorbaan

13.

via Spoorbaan naar Loevesteinse Randweg

14.

via Loevesteinse Randweg naar Hugo de Grootstraat

15.

via Hugo de Grootstraat naar Schipholweg

16.

via Schipholweg naar Aalsmeer 6

17.

via Aalsmeer 6 naar Rijksweg A9

18.

via Rijksweg A9 naar Ringvaart van de Haarlemmermeerpolder (oostelijk deel)

19.

via Ringvaart van de Haarlemmermeerpolder (oostelijk deel) naar Schipholweg

20.

via Schipholweg naar Schipholdijk

21.

via Schipholdijk naar Nieuwe Meerlaan

22.

via Nieuwe Meerlaan naar Bosbaanweg

23.

via Bosbaanweg naar van Nijenrodeweg

24.

via van Nijenrodeweg naar Buitenveldertselaan

25.

via Buitenveldertselaan naar Uilenstede

26.

via Uilenstede naar Laan van Kronenburg

27.

via Laan van Kronenburg naar Kalfjeslaan

28.

via Kalfjeslaan naar Amsteldijk

29.

via Amsteldijk naar de Smient

30.

via de Smient naar Ouderkerkerdijk

31.

via Ouderkerkerdijk naar fietspad Oudekerkerdijk

32.

via Fietspadoudekerkerdijk naar Machineweg

33.

via Machineweg naar Burgemeester Stramanweg

34.

via Burgemeester Stramanweg naar Holterbergweg

35.

via Holterbergweg naar Muntbergweg

36.

via Muntbergweg naar Meibergdreef

37.

via Meibergdreef naar Tafelbergweg

38.

via Tafelbergweg naar Abcouderstraatweg

39.

via Abcouderstraatweg naar Nieuwe Amsterdamseweg

40.

via Nieuwe Amsterdamseweg naar Broekzijdselaan

41.

via Broekzijdselaan naar Dokter van Doornplein

42.

via Dokter van Doornplein naar Kerkplein

43.

via Kerkplein naar Hoogstraat

44.

via Hoogstraat naar Molenweg

45.

via Molenweg naar Lange Coupure

46.

via Lange Coupure naar Rijksstraatweg

47.

via Rijksstraatweg naar Provincialeweg

48.

via Provincialeweg naar Spoorbaan

49.

via Spoorbaan naar Polderweg

50.

via Polderweg naar Westkanaaldijk

51.

via Westkanaaldijk naar Ter Aaseweg

52.

via Ter Aaseweg naar Dorpsstraat

53.

via Dorpsstraat naar Julianalaan

54.

via Julianalaan naar Laantje

55.

via Laantje naar Oud Aa

56.

via Oud Aa naar Provincialeweg

57.

via Provincialeweg naar ir. Enschedéweg

58.

via ir. Enschedéweg naar Oortjespad

59.

via Oortjespad naar van Teylingenweg

60.

via van Teylingenweg naar Houtkade

61.

via Houtkade naar fietspad

62.

via fietspad naar Grechtkade

63.

via Grechtkade naar toegang

64.

via toegang naar Oude Meije

65.

via Oude Meije naar Hollandsekade

66.

via Hollandsekade naar Zonneveer

67.

via Zonneveer naar Simon van Capelweg

68.

via Simon van Capelweg naar Noordenseweg

69.

via Noordenseweg naar Nieuwveenseweg

70.

via Nieuwveenseweg naar Achterweg

71.

via Achterweg naar Kennedylaan

72.

via Kennedylaan naar provinciale weg

73.

via provinciale weg naar Achttienkavels

74.

via Achttienkavels naar Achttienkavelseweg

75.

via Achttienkavelseweg naar Zevenhovenseweg

76.

via Zevenhovenseweg naar Kerkweg

77.

via Kerkweg naar Korteraarseweg

78.

via Korteraarseweg naar Oude Kerkpad

79.

via Oude Kerkpad naar Oostkanaalweg

80.

via Oostkanaalweg naar Schilkerweg

81.

via Schilkerweg naar Westkanaalweg

82.

via Westkanaalweg naar Sluispad

83.

via Sluispad naar Bloemenstraat

84.

via Bloemenstraat naar Kerkpad

85.

via Kerkpad naar de Strooplikker

86.

via de Strooplikker naar Langeraarseweg

87.

via Langeraarseweg naar Hazepad

88.

via Hazepad naar van Brederodeplein

89.

via van Brederodeplein naar Sportweg

90.

via Sportweg naar Landerij

91.

via Landerij naar Langeraarseweg

92.

via Langeraarseweg naar Geerweg

93.

via Geerweg naar Vriezenweg

94.

via Vriezenweg naar Provincialeweg

95.

via Provincialeweg naar Leimuiderweg

96.

via Leimuiderweg naar Weteringweg

97.

via Weteringweg naar Aalsmeerderweg

98.

via Aalsmeerderweg naar Bennebroekerweg

20.1.2023

Those parts of the municipality Ronde Venen contained within a circle of a radius of 3 kilometres, centered on WGS84 dec. coordinates long 4,85 lat 52,24.

12.1.2023 – 20.1.2023

Stat membru: Austria

Numărul de referință ADIS al focarului

Zona care cuprinde:

Data până la care se aplică în conformitate cu articolul 55 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687

AT-HPAI(NON-P)-2023-15

Bezirk Braunau:

 

in der Gemeinde Auerbach die Katastralgemeinden Auerbach, Irnprechting; in der Gemeinde Eggelsberg die Katastralgemeinden Haimhausen, Haselreith; in der Gemeinde Feldkirchen bei Mattighofen die Katastralgemeinden Feldkirchen bei Mattighofen, Gstaig, Wiesing; in der Gemeinde Franking die Katastralgemeinde Holzöster; in der Gemeinde Geretsberg die Katastralgemeinden Geretsberg, Werberg; in der Gemeinde Gilgenberg am Weilhart die Katastralgemeinden Gilgenberg, Mairhof, Ruderstallgassen; in der Gemeinde Haigermoos die Katastralgemeinde Haigermoos; in der Gemeinde Handenberg die Katastralgemeinden Adenberg, Sandthal; in der Gemeinde Kirchberg bei Mattighofen die Katastralgemeinden Sauldorf, Siegertshaft; in der Gemeinde Ostermiething die Katastralgemeinde Ernsting; in der Gemeinde Palting die Katastralgemeinde Palting; in der Gemeinde Perwang am Grabensee die Katastralgemeinden Perwang, Rudersberg; in der Gemeinde Pischelsdorf am Engelbach die Katastralgemeinden Gschwendt, Humertsham; in der Gemeinde St. Georgen am Fillmannsbach die Katastralgemeinde St. Georgen; in der Gemeinde St. Pantaleon die Katastralgemeinden St. Pantaleon, Steinwag, Wildshut; in der Gemeinde Tarsdorf die Katastralgemeinde Hofstatt;

15.2.2023

Bezirk Salzburg-Umgebung:

 

in der Gemeinde Berndorf bei Salzburg die Katastralgemeinde Berndorf; in der Gemeinde Bürmoos die Katastralgemeinde Bürmoos; in der Gemeinde Dorfbeuern die Katastralgemeinde Dorfbeuern; in der Gemeinde Lamprechtshausen die Katastralgemeinden Arnsdorf, Lamprechtshausen, St. Alban, Schwerting; in der Gemeinde Nußdorf am Haunsberg die Katastralgemeinde Pinswag;in der Gemeinde Sankt Georgen bei Salzburg die Katastralgemeinden Holzhausen, St. Georgen;

15.2.2023

Bezirk Braunau:

 

in der Gemeinde Eggelsberg die Katastralgemeinden Eggelsberg, Gundertshausen, Ibm; in der Gemeinde Feldkirchen bei Mattighofen die Katastralgemeinden Aschau, Vormoosen; in der Gemeinde Franking die Katastralgemeinden Eggenham; in der Gemeinde Geretsberg die Katastralgemeinde Lehrsberg; in der Gemeinde Moosdorf die Katastralgemeinden Moosdorf, Stadl

7.2.2023 – 15.2.2023

Stat membru: Polonia

Numărul de referință ADIS al focarului

Zona care cuprinde:

Data până la care se aplică în conformitate cu articolul 55 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687

PL-HPAI(P)-2022-00042

W województwie lubelskim:

1.

Miasto Łęczna oraz część gmin: Cyców, Puchaczów, Ludwin, Łęczna w powiecie łęczyńskim,

2.

Część gmin: Uścimów, Ostrów Lubelski w powiecie lubartowskim,

3.

Część gminy Sosnowica w powiecie parczewskim

4.

Część gminy Urszulin w powiecie włodawskim

zawierające się w promieniu 10 km od współrzędnych GPS: 51.36494/23.00283

17.1.2023

W województwie lubelskim część gmin: Ludwin, Puchaczów w powiecie łęczyńskim

zawierająca się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 51.36494/23.00283

9.1.2023 – 17.1.2023

PL-HPAI(P)-2022-00043

W województwie mazowieckim:

1.

Część gminy Gostynin oraz miasto Gostynin, część gminy Szczawin Kościelny w powiecie gostynińskim,

2.

Część gminy Łąck w powiecie płockim.

W województwie łódzkim część gmin:

1.

Strzelce, Oporów w powiecie kutnowskim

zawierające się w promieniu 10 km od współrzędnych GPS: 52.3515/19.4839

18.1.2023

W województwie mazowieckim część gmin: Gostynin, Szczawin Kościelny w powiecie gostynińskim.

W województwie łódzkim część gminy Strzelce w powiecie kutnowskim

zawierające się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 52.3515/19.4839

10.1.2023 – 18.1.2023

PL-HPAI(P)-2022-00044

PL-HPAI(P)-2022-00046

W województwie łódzkim w powiecie sieradzkim:

1.

W gminie Błaszki: Borysławice, Brudzew, Cienia, Chociszew, Chrzanowice, Chabierów, Gruszczyce, Grzymaczew, Grzymaczew Kolonia, Jasionna, Kąśnie, Kije-Pęczek, Kobylniki, Kołdów, Korzenica, Lubna-Jarosłaj, Łubna-Jakusy, Marianów, Mroczki Małe, Mroczki Wielkie, Nacesławice, Niedoń, Równa, Samy, Sędzimirowice, Skalmierz, Sudoły, Suliszewice, Sudoły, Wojków, Włocin, Włocin Kolonia, Wrzącą Zaborów, Żelisław, Żelisław Kolonia.

2.

W gminie Goszczanów: Chlewo, Chwalęcice, Gawłowice, Poprężniki, Poradzew, Stojanów, Świnice Kaliskie, Sulmówek, Wacławów, Waliszewice, Wilkszyce, Wójcinek.

3.

W gminie Warta: Augustynów, Bartochów, Cielce, Czartki, Duszniki, Głaniszew, Gołuchy, Góra, Grzybki, Jakubice-Baszków, Kawęczynek, Krąków, Łabędzie, Małków, Piotrowice, Popów, Raczków, Socha, Socha Kolonia, Upuszczew, Warta na zachód od drogi 83, Witów, Zagajew, Zielęcin.

4.

W gminie Wróblew: Bliźniew, Dziebędów, Gaj, Inczew, Kobierzycko, Orzeł Biały, Próchna, Sędzice, Słomków Mokry, Słomków Suchy, Tubądzin, Wągłczew Kolonia, Wągłczew.

5.

W gminie Brąszewice: Budy, Gałki, Kamienniki, Orły, Pokrzywniak, Trzcinka.

W województwie wielkopolskim część gmin:

1.

Szczytniki, Koźminek w powiecie kaliskim

zawierające się w promieniu 10 km od współrzędnych GPS: 51.6761/18.4844

19.1.2023

W województwie łódzkim, powiat sieradzki:

1.

W gminie Błaszki: Adamki, Brończyn, Bukowina, Domaniew, Garbów, Gołków, Gorzałów, Gzików, Kamienna, Kamienna Kolonia, Kalinowa, Kociołki, Kwasków, Lubanów, Maciszewice, Orzeżyn, Romanów, Stok Polski, Stok Nowy, Smaszków, Zawady, Morawki, Wójcice,

2.

W gminie Warta: Gać Warcka

W województwie wielkopolskim, powiat kaliski:

2.

W części gmin: Brzeziny, Szczytniki

zawierających się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 51.6761/18.4844

11.1.2023 – 19.1.2023

PL-HPAI(P)-2022-00045

W województwie warmińsko – mazurskim:

1.

Część gmin Zalewo, Iława w powiecie iławskim,

2.

Część gmin Miłomłyn, Małdyty w powiecie ostródzkim

W województwie pomorskim część gminy Stary Dzierzgoń w powiecie sztumskim

Zawierające się w promieniu 10 km od współrzędnych GPS: 53.80560/19.64087

19.1.2023

W województwie warmińsko – mazurskim część gminy Zalewo w powiecie iławskim zawierająca się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 53.80560/19.64087

11.1.2023 – 19.1.2023

PL-HPAI(P)-2022-00047

W województwie wielkopolskim:

1.

Część gmin: Ostrzeszów, Mikstat, miasto Mikstat, Grabów n/Prosną w powiecie ostrzeszowskim,

2.

Część gmin: Przygodzice, Ostrów Wielkopolski, Sieroszowice w powiecie ostrowskim,

3.

Część gminy Godziesze Wielkie w powiecie kaliskim

zawierająca się w promieniu 10 km od współrzędnych GPS: 51.54409/17.99438

21.1.2023

W województwie wielkopolskim:

1.

Część gminy: Mikstat, miasto Mikstat w powiecie ostrzeszowskim,

2.

Część gminy: Sieroszowice w powiecie ostrowskim

zawierająca się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 51.54409/17.99438

13.1.2023 – 21.1.2023

PL-HPAI(P)-2022-00048

W województwie łódzkim:

1.

Część gmin: Rokiciny, Będków, Ujazd w powiecie tomaszowskim,

2.

Część gmin: Brójce, Koluszki, Andrespol, Tuszyn w powiecie łódzkim wschodnim,

3.

Część gmin: Czarnocin, Moszczenica, Wolbórz w powiecie piotrkowskim

zawierająca się w promieniu 10 km od współrzędnych GPS: 51.63575/19.74504

21.1.2023

W województwie łódzkim:

1.

Część gmin: Rokiciny, Będków w powiecie tomaszowskim,

2.

Część gminy Brójce w powiecie łódzkim wschodnim,

3.

Część gminy Czarnocin w powiecie piotrkowskim

zawierająca się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 51.63575/19.74504

13.1.2023 – 21.1.2023

PL-HPAI(P)-2022-00049

W województwie mazowieckim:

1.

Cześć gmin: Łosice, Platerów, Olszanki, Stara Kornica, Huszlew, Sarnaki, część miasta Łosice w powiecie łosickim,

2.

Cześć gmin: Przesmyki, Mordy w powiecie siedleckim

Zawierające się w promieniu 10 km od współrzędnych GPS: 52.24032/22.74160

21.1.2023

W województwie mazowieckim:

1.

Cześć gminy Łosice w powiecie łosickim,

2.

Cześć gmin: Przesmyki w powiecie siedleckim

zawierające się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 52.24032/22.74160

13.1.2023 – 21.1.2023

PL-HPAI(P)-2022-00050

W województwie wielkopolskim

1.

Część gmin: Brzeziny i Godziesze Wielkie w powiecie kaliskim

2.

Część gmin: Sieroszewice, Mikstat, Ostrzeszów, Grabów nad Prosną, Doruchów, Czajków, Kraszewice w powiecie ostrzeszowskim.

3.

Część gminy Sieroszewice w powiecie ostrowskim

W województwie łódzkim część gminy Galewice w powiecie wieruszowskim

zawierające się w promieniu 10 km od współrzędnych GPS: 51.51032/18.06508

23.1.2023

W województwie wielkopolskim

1.

Część gminy Sieroszewice w powiecie ostrowskim

2.

Część gmin: Grabów n/Prosną, Kraszewice w powiecie ostrzeszowskim

zawierające się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 51.51032/18.06508

15.1.2023 – 23.1.2023

PL-HPAI(P)-2022-00051

PL-HPAI(P)-2022-00054

W województwie wielkopolskim:

1.

Części gminy: Brzeziny, Godziesze Wielkie w powiecie kaliskim

2.

Części gmin: Mikstat, Ostrzeszów, Grabów nad Prosną, Doruchów, Kraszewice w powiecie ostrzeszowskim

3.

Część gminy Sieroszewice w powiecie ostrowskim

zawierające się w promieniu 10 km od współrzędnych GPS: 51.510/18.065

24.1.2023

W województwie wielkopolskim:

1.

Części gmin: Grabów nad Prosną, Mikstat w powiecie ostrzeszowskim

zawierające się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 51.510/18.065

16.1.2023 – 24.1.2023

PL-HPAI(P)-2022-00052

PL-HPAI(P)-2022-00053

PL-HPAI(P)-2022-00060

PL-HPAI(P)-2022-00061

PL-HPAI(P)-2022-00067

PL-HPAI(P)-2022-00069

W województwie łódzkim powiat łaski:

1.

W gminie Łask (gm. miejska): Łask,

2.

W gminie Łask (gm. wiejska): Anielin, Budy Stryjewskie, Gorczyn, Karszew, Krzucz, Łopatki, Mauryca, Orchów, Ostrów, Remiszew, Stryje Księże, Stryje Paskowe, Teodory, Wiewiórczyn, Wola Łaska, Wola Stryjewska, Wronowice, Wrzeszczewice, Wrzeszczewice Nowe, Wrzeszczewice Skrejnia, Wydrzyn,

3.

W gminie Buczek: Brodnia Dolna, Brodnia Górna, Buczek, Czestków A, Czestków B, Czestków F, Dąbrowa, Gucin, Kowalew, Luciejów, Sycanów, Wola Buczkowska;

4.

W gminie Sędziejowice: Brody Emilianów, Brzeski, Grabia, Grabica, Grabno, Kamostek, Kolonia Sędziejowice, Korczyska, Kozuby Stare i Nowe, Lichawa, Osiny, Podule, Sędziejowice, Sobiepany, Wola Wężykowa, Żagliny;

5.

W gminie Wodzierady: Elodia, Kiki, Przyrownica, Piorunów, Magnusy, Wrząsawa, Dobruchów, Leśnica;

6.

W gminie Widawa: Górki Grabieńskie, Ligota;

W województwie łódzkim powiat powiat zduńskowolski:

1.

W gminie Zduńska Wola (gm. wiejska): Annopole Stare, Laskowiec, Mostki, Ogrodzisko, Piaski, Polków, Poręby, Zamłynie, Zborowskie;

2.

W gminie Zapolice: Beleń, Branica, Holendry, Jelno, Kalinowa, Marcelów, Młodawin Górny i Dolny, Paprotnia, Pstrokonie, Ptaszkowice, Rembieszów, Rojków, Strońsko, Świerzyny, Zapolice, Rembieszów Kolonia, Woźniki, Zamoście;

3.

W gminie Szadek (gminie wiejska): Boczki, Dziadkowice, Kolonia Góry Prusinowskie, Piaski, Przatów, Reduchów, Sikucin, Borki Prusinowskie, Choszczewo, Tarnówka, Wola Krokocka, Wilamów, Lichawa, Wola Łobudzka, Krokocice, Łobudzice, Rzepiszew, Przatów Górny, Górna Wola;

W województwie łódzkim powiat sieradzki:

1.

W gminie Warta (gminie wiejska): Lipiny, Lipiny Kolonia, Miedźno, Mogilno Rossoszyca, Rożdżały, Miedze;

2.

W gminie Sieradz (gm. miejska): Obręb 26, Obręb 27, Obręb 28, Obręb 29, Obręb 30, Obręb 31, Obręb 32, Obręb 33, Obręb 34 (wschodnia część miasta Sieradz ograniczona od wschodu parkiem miejskim przy stadionie);

3.

W gminie Sieradz: Chałupki, Czartki, Męcka Wola, Podłężyce-Rzechta, Ruda, Rzechta, Stawiszcze, Woźniki;

W województwie łódzkim powiat pabianicki:

1.

W gminie Dobroń: Barycz, Poleszyn;

W województwie łódzkim powiat poddębicki:

1.

W gminie Zadzim: Ralewice, Rzeczyca, Bąki, Bogucice, Chodaki, Dzierzązna Szlachecka, Górki Zadzimskie, Kłoniszew, Małyń, Marcinów, Otok, PGR Zalesie, Pietrachy, Stefanów, Wola Zaleska, Zadzim-Kazimierzew, Zygry, Dąbrówka Szadkowska, Budy Jeżewskie, Zaborów, Stefanów, Głogowiec, Maksymilianów, Nowy Świat, Sikory

31.1.2023

W województwie łódzkim powiat zduńskowolski:

1.

w gminie Sędziejowice: Bilew, Dobra, Kustrzyce, Marzenin, Niecenia, Pruszków, Rososza, Wola Marzeńska, Wrzesiny;

W województwie łódzkim powiat łaski:

1.

w gminie Łask - obszar wiejski: Bałucz, Kolonia Bałucz, Młynisko, Borszewice, Grabina, Kolonia Bilew, Kopyść, Mikołajówek, Okup Mały, Okup Wielki, Ulejów, Wincentów, Sięganów, Wola Bałucka, Zielęcice;

2.

w gminie Zduńska Wola: Zduńska Wola, Annopole Nowe, Biały Ług, Czechy, Gajewniki, Gajewniki Kolonia, Henryków, Izabelów, Janiszewice, Karsznice, Kłady, Korczew, Krobanów, Michałów, Ochraniew, Opiesin, Pratków, Rębieskie Nowe, Rębieskie Stare, Suchoczasy, Tymienice, Wojsławice, Wólka Wojsławska, Wymysłów, Izabelów Mały, Andrzejów, Krobanówek, Ostrówek;

3.

w gminie Zapolice: Swędzieniejewice, Swędzieniejewice Kolonia, Wygiełzów;

4.

w gminie Szadek - obszar wiejski: Kotlinki, Kotliny, Kromolin Stary, Kromolin Nowy, Wielka Wieś;

5.

gmina Szadek (gm. miejska): Szadek;

zawierające się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 51.56326/19.03881

23.1.2023 – 31.1.2023

PL-HPAI(P)-2022-00055

PL-HPAI(P)-2022-00056

PL-HPAI(P)-2023-00002

PL-HPAI(P)-2023-00003

W województwie pomorskim w powiecie człuchowskim:

1.

gmina Debrzno: Boboszewo, Bolesławowo, Cierznie, Debrzno, Gniewno, Główna, Jakubowo, Jeleniec, Kostrzyca, Krzepiszyn, Miłachowo, Myśligoszcz, Myśligoszcz Wybudowanie, Nierybie, Pokrzywy, Prusinowo Wybudowanie, Pędziszewo, Przypólsko, Rozdoły, Rozwory, Skowarnki, Słupia, Służewo, Smug, Stanisławka, Strzeszyn, Uniechówek, Uniechów, Uniechów Wybudowanie.

2.

W gminie Człuchów: Barkowo, Biskupnica, Biskupnica Wybudowanie, Chrząstowo, Chrząstowo Wybudowanie, Chrząstówko, Dziewiątka, Gębarzewo, Jaromierz, Migi, Mosiny, Rogowo.

W gminie Czarne: Bińcze, Gliniana Góra, Wiśniowa Aleja, Wygonki

3.2.2023

W województwie pomorskim w powiecie człuchowskim:

1.

W gminie Debrzno: Buchowo, Grzymisław, Kamień, Strzeczona, Strzeczonka.

W gminie Człuchów: Barkówko

26.1.2023 – 3.2.2023

PL-HPAI(P)-2022-00057

W województwie łódzkim:

1.

Części gmin: Uniejów, Poddębice, Wartkowice, Pęczniew w powiecie poddębickim

2.

Części gmin: Świnice Warckie w powiecie łęczyckim

W województwie wielkopolskim części gmin Brudzew, Przykona, Dobra w powiecie tureckim

zawierające się w promieniu 10 km od współrzędnych GPS: 51.97360/18.73595

30.1.2023

W województwie łódzkim część gminy Uniejów powiecie poddębickim

W województwie wielkopolskim część gminy Przykona w powiecie tureckim

zawierające się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS:

51.97360/18.73595

17.1.2023 – 30.1.2023

PL-HPAI(P)-2022-00058

W województwie łódzkim:

1.

Części gmin: Budziszewice, Ujazd, Rokiciny, Żechlinek w powiecie tomaszowskim.

2.

Części gmin: Andrespol, Brójce, Koluszki, Koluszki - miasto w powiecie łódzkim wschodnim.

3.

Części gmin: Brzeziny, Jeżów, Rogów w powiecie brzezińskim

Zawierające się w promieniu 10 km od współrzędnych GPS: 51.71136/19.82636

28.1.2023

W województwie łódzkim:

1.

Część gmin: Koluszki, Koluszki miasto w powiecie łódzkim wschodnim

2.

Część gmin: Rokiciny w powiecie tomaszowskim

zawierające się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 51.71136/19.82636

20.1.2023 – 28.1.2023

PL-HPAI(P)-2022-00059

W województwie wielkopolskim:

1.

Część gmin: Pleszew, Dobrzyca, Czermin, Chocz, Gołuchów w powiecie pleszewskim,

2.

Część gmin: Blizanów w powiecie kaliskim,

3.

Część gmin: Raszków, Ostrów Wielkopolski, Nowe Skalmierzyce w powiecie ostrowskim.

zawierające się w promieniu 10 km od współrzędnych GPS: 51.861277/17.846092

29.1.2023

W województwie wielkopolskim części gmin: Gołuchów i Pleszew w powiecie pleszewskim zawierające się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 51.86127/17.84609

21.1.2023 – 29.1.2023

PL-HPAI(P)-2022-00062

W województwie wielkopolskim:

1.

Część gmin: Żelazków, Opatówek, Ceków-Kolonia, Koźminek, Lisków, Mycielin i Stawiszyn w powiecie kaliskim.

2.

Część gminy Malanów w powiecie tureckim

zawierające się w promieniu 10 km od współrzędnych GPS: 51.85122/18.23552

28.1.2023

W województwie wielkopolskim:

1.

Część gmin: Żelazków, Ceków-Kolonia i Mycielin w powiecie kaliskim

zawierające się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 51.85122/18.23552

20.1.2023 – 28.1.2023

PL-HPAI(P)-2022-00063

W województwie śląskim:

1.

Część gmin: Łazy, Zawiercie miasto, Ogrodzieniec, Poręba, w powiecie zawierciańskim,

2.

Część gmin: Siewierz, Dąbrowa Górnicza miasto w powiecie będzińskim,

3.

Część gmin: Myszków miasto w powiecie myszkowskim

Zawierające się w promieniu 10 km od współrzędnych GPS: 50.42754/19.34959

29.1.2023

W województwie śląskim część gminy Łazy zawierająca się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 50.42754/19.34959

21.1.2023 – 29.1.2023

PL-HPAI(P)-2022-00064

W województwie wielkopolskim:

1.

Część gmin: Turek, Przykona, Dobra, Kawęczyn, Brudzew, Malanów w powiecie tureckim w województwie wielkopolskim.

2.

Część gminy Uniejów w powiecie poddębickim w województwie wielkopolskim.

W województwie łódzkim część gminy Uniejów w powiecie poddębicki.

zawierające się w promieniu 10 km od współrzędnych GPS: 51.96866/18.58093

30.1.2023

W województwie wielkopolskim:

1.

Część gmin: Turek, Przykona, Dobra, Kawęczyn w powiecie tureckim w województwie wielkopolskim.

zawierające się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 51.96866/18.58093

22.1.2023 – 30.1.2023

PL-HPAI(P)-2022-00065

W województwie wielkopolskim:

1.

Część gmin: Grabów nad Prosną, Mikstat, Kraszewice, Doruchów, Czajków w powiecie ostrzeszowskim.

2.

Część gminy Sieroszewice w powiecie ostrowskim.

3.

Część gmin: Brzeziny i Godziesze Wielkie w powiecie kaliskim.

W województwie łódzkim część gminy Galewice w powiecie wieruszowskim

zawierające się w promieniu 10 km od współrzędnych GPS: 51.52703/18.16422

31.1.2023

W województwie wielkopolskim:

1.

Części gmin: Grabów nad Prosną i Kraszewice w powiecie ostrzeszowskim.

2.

Część gminy Sieroszewice w powiecie ostrowskim.

3.

Część gminy Brzeziny w powiecie kaliskim.

zawierające się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 51.52703/18.164223

23.1.2023 – 31.1.2023

PL-HPAI(P)-2022-00066

W województwie wielkopolskim:

1.

Część gmin: Duszniki, Kaźmierz, Pniewy, Szamotuły w powiecie szamotulskim.

2.

Część gmin: Lwówek, Kuślin w powiecie nowotomyskim.

3.

Część gminy Tarnowo Podgórne w powiecie poznańskim.

zawierające się w promieniu 10 km od współrzędnych GPS: 52.48160/16.43688

31.1.2023

W województwie wielkopolskim:

1.

Część gmin: Duszniki, Kaźmierz w powiecie szamotulskim

zawierające się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 52.48160/16.43688

23.1.2023 – 31.1.2023

PL-HPAI(P)-2022-00068

W województwie dolnośląskim:

1.

Część gmin: Wińsko, Wołów w powiecie wołowskim,

2.

Część gmin: Wąsosz, miasto Wąsosz, Jemielno w powiecie górowskim,

3.

Część gmin: Żmigród, Prusice w powiecie trzebnickim

Zawierające się w promieniu 10 km od współrzędnych GPS: GPS: 51.47256/16.75511

30.1.2023

W województwie dolnośląskim:

1.

Część gmin: Wińsko w powiecie wołowskim,

2.

Część gmin: Wąsosz w powiecie górowskim,

3.

Część gmin: Żmigród w powiecie trzebnickim

zawierające się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 51.47256/16.75511

22.1.2023 – 30.1.2023

PL-HPAI(P)-2023-00001

PL-HPAI(P)-2023-00001 W województwie wielkopolskim:

1.

Część gmin: Chocz, Czermin, Gizałki, Gołuchów, Pleszew w powiecie pleszewskim

2.

Część gminy Blizanów w powiecie kaliskim

3.

Część gminy Grodziec powiecie konińskim

4.

Część gminy Kotlin w powiecie jarocińskim

zawierające się w promieniu 10km od współrzędnych GPS:

51.93958/17.854769

4.2.2023

W województwie wielkopolskim:

1.

Część gmin: Pleszew, Chocz, Czermin w powiecie pleszewskim

zawierające się w promieniu 3km od współrzędnych GPS: 51.939588/17.854769

27.1.2023 – 4.2.2023

PL-HPAI(P)-2023-00004

W województwie wielkopolskim część gmin: Żelazków, Kalisz, Opatówek, Koźminek, Ceków-Kolonia, Lisków w powiecie kaliskim

zawierające się w promieniu 10km od współrzędnych GPS: 51.79300/18.19184

5.2.2023

W województwie wielkopolskim część gmin: Żelazków, Opatówek, Ceków-Kolonia w powiecie kaliskim

zawierające się w promieniu 3km od współrzędnych GPS: 51.79300/18.19184

28.1.2023 – 5.2.2023

PL-HPAI(P)-2023-00005

PL-HPAI(P)-2023-00006

PL-HPAI(P)-2023-00007

W województwie wielkopolskim:

1.

W gminie Żelazków: Dębe, Florentyna, Kokanin, Kolonia Skarszewek, Pólko, Skarszew, Skarszewek, Szosa Turecka, Wojciechówka, Borków Nowy, Koronka, Niedźwiady, Biernatki;

2.

W gminie Ceków-Kolonia: Beznatka, Kamień;

3.

W gminie Koźminek: Stary Nakwasin, Bogdanów, Rogal, Nowy Nakwasin, Józefina, Pietrzyków, Smółki;

4.

W gminie Opatówek: Borów, Sierzchów, Rajsko, Warszew, Szulec, Józefów, Cienia Folwark, Michałów Pierwszy, Michałów Drugi, Michałów Trzeci, Michałów Czwarty, Tłokinia Mała, Tłokinia Wielka, Rożdżały, Kobierno, Dębe Kolonia, Nędzerzew, Janików, Modła, Zmyślanka;

5.

W gminie Szczytniki: Marchwacz, Marchwacz Kolonia, Trzęsów, Krowica Zawodnia, Krowica Pusta, Cieszyków, Marcjanów, Borek, Kuczewola, Włodzimierz, Pośrednik, Murowaniec, Popów, Szczytniki, Radliczyce, Gorzuchy, Bronibór;

6.

W gminie Godziesze Wielkie: Borek, Żydów, Stobno, Stobno Siódme, Józefów, Saczyn, Bałdoń, Sobocin, Zadowice, Kąpie, Wola Droszewska, Godziesze Małe, Godziesze Wielkie, Skrzatki, Końska Wieś, Godzieszki, Zajączki Bankowe, Takomyśle, Wola Droszewska, Stara Kakawa, Nowa Kakawa, Kakawa-Kolonia, Krzemionka, Biała, Rafałów;

7.

W gminie Brzeziny: Wrząca, Zajączki, Moczalec, Przystajnia, Przystajnia Kolonia, Ostrów Kaliski;

8.

W mieście Kalisz: Dobrzec, Sulisławice, Sulisławice Kolonia, osiedla: Adama Asnyka, Chmielnik, Czaszki, Dobro, Dobrzec P, Dobrzec W, Kaliniec, Korczak, Majków, Ogrody, Piskorzewie, Piwonice, Rajsków, Rogatka, Rypinek, Serbinów, Szczypiorno, Śródmieście I, Śródmieście II, Tyniec, Widok, Zagorzynek

w powiecie kaliskim.

1.

W gminie Nowe Skalmierzyce: Węgry, Chotów, Strzegowa, Leziona, Gostyczyna, Osiek, Śmiłów;

2.

W gminie Sieroszewice: Parczew, Sieroszewice, Rososzyca, Biernacice, Zamość, Raduchów, Psary, Latowice, Sławin, Kania, Kęszyce, Bibianki, Ołobok, Westrza;

3.

W gminie Ostrów Wielkopolski: Sadowie, Nowe Kamienice, Wysocko Wielkie, Smardowskie Olendry;

4.

W gminie Przygodzice: Przygodzice, Bogufałów, Chynowa, Przygodziczki, Antonin, Trzcieliny

w powiecie ostrowskim.

1.

W gminie Mikstat: Komorów, Jaźwiny, część miejscowości Mikstat Pustkowie - na południe od drogi gminnej G832559, część miejscowości Przedborów - na południe od drogi wojewódzkiej nr. 447;

2.

W gminie Ostrzeszów: Marydół, Korpysy, Siedlików, Zajączki, Rejmanka;

3.

W gminie Grabów nad Prosną: Grabów nad Prosną, Grabów Pustkowie, Grabów Wójtostwo, Książenice, Smolniki, Bukownica, Marszałki, Giżyce, Palaty, Kamola, Chlewo;

4.

W gminie Kraszewice: Racławice, Mączniki.

w powiecie ostrzeszowskim.

9.2.2023

W województwie wielkopolskim

1.

W gminie Opatówek: Szałe, Chełmce, Zduny, Trojanów, Cienia Pierwsza, Cienia Druga, Cienia Trzecia, Porwity, Opatówek, Tłokinia Nowa, Tłokinia Kościelna, Zawady

2.

W gminie Kalisz, osiedle Winiary w mieście Kalisz;

3.

W gminie Godziesze Wielkie, miejscowość Wolica;

w powiecie kaliskim.

1.

W gminie Sieroszewice: Wielowieś, Namysłaki, Masanów, Strzyżew

w powiecie ostrowskim.

1.

W gminie Mikstat: Biskupice Zabaryczne, Kaliszkowice Ołobockie, Kaliszkowice Kaliskie, Mikstat, Kotłów, część miejscowości Mikstat Pustkowie - na północ od drogi gminnej G832559, część miejscowości Przedborów - na północ od drogi wojewódzkiej nr. 447

w powiecie ostrzeszowskim.

1.2.2023 – 9.2.2023

PL-HPAI(P)-2023-00008

W województwie kujawsko-pomorskim:

1.

W gminie Świecie nad Osą: Białobłoty, Bursztynowo, Karolewo, Kitnówko, Lisnowo, Lisnówko, Mędrzyce, Szarnoś, Widlice, Partęczyny

2.

W gminie Łasin: Bogdanki, Jakubkowo, Łasin, Nowe Mosty, Przesławice, Szczepanki, Wybudowanie Łasińskie, Szonowo Szlacheckie, Nowe Błonowo

3.

W gminie Rogóźno: Rogóźno Zamek, Bukowiec

4.

W gminie Gruta: Annowo, Dąbrówka Królewska, Gołębiewko, Kitnowo, Okonin, Orle, Salno, Plemięta, Niewałd

5.

W gminie Radzyń Chełmiński: Czeczewo, Gołębiewo, Nowy Dwór, Radzyń Chełmiński, Rywałd, Stara Ruda, Szumiłowo, Zakrzewo, Kneblowo, Mazanki, Radzyń Wybudowanie

w powiecie grudziądzkim.

1.

W gminie Jabłonowo Pomorskie: Adamowo, Budziszewo, Buk Pomorski, Jabłonowo Pomorskie, Jabłonowo-Zamek, Szczepanki, Nowa Wieś

w powiecie brodnickim.

1.

W gminie Książki: Blizno, Blizienko, Szczuplinki w powiecie wąbrzeskim.

zawierające się w promieniu 10 km od współrzędnych GPS: 53.44146/19.03353

6.2.2023

W województwie kujawsko – pomorskim w powiecie grudziądzkim:

1.

W gminie Świecie nad Osą: Linowo, Rychnowo, Świecie nad Osą,

2.

W gminie Gruta: Boguszewo, Słup, Gruta, Jasiewo, Mełno

zawierające się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 53.44146/19.03353

29.1.2023 – 6.2.2023

PL-HPAI(P)-2023-00009

W województwie lubuskim:

1.

Część gminy: Nowogród Bobrzański w powiecie zielonogórskim,

2.

Część gminy: Czerwieńsk w powiecie zielonogórskim,

3.

Część gminy Świdnica w powiecie zielonogórskim,

4.

Część miasta Zielona Góra w powiecie zielonogórskim,

5.

Część gminy: Kożuchów w powiecie nowosolskim,

6.

Część gminy Otyń w powiecie nowosolskim,

7.

Część gminy: Nowa Sól w powiecie nowosolskim,

zawierająca się w promieniu 10 km od współrzędnych GPS: 51.87236/15.47649

16.2.2023

W województwie lubuskim:

Osiedla miasta Zielona Góra: Ochla, Jarogniewice, Kiełpin i Jeleniów w Dzielnicy Nowe Miasto w powiecie zielonogórskim

zawierające się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 51.87236/15.47649

8.2.2023 – 16.2.2023

PL-HPAI(P)-2023-00010

W województwie łódzkim część gmin:

1.

Łęczyca, Witonia, Góry św. Małgorzaty, Daszyna, Piątek, Grabków, miasto Łęczyca w powiecie łęczyckim

2.

Kutno, Krzyżanów w powiecie kutnowskim

3.

Ozorków w powiecie zgierskim

zawierające się w promieniu 10 km od współrzędnych GPS: 52.10725/19.25505

9.2.2023

W województwie łódzkim część gmin: Łęczyca, Witonia, Góry św. Małgorzaty w powiecie łęczyckim

zawierające się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 52.10725/19.25505

1.2.2023 – 9.2.2023

PL-HPAI(P)-2023-00011

PL-HPAI(P)-2023-00014

W województwie wielkopolskim w powiecie kaliskim:

1.

W gminie Ceków-Kolonia: Beznatka, Kamień, Morawin, Podzborów;

2.

W gminie Godziesze Wielkie: Bałdoń, Borek, Józefów, Saczyn, Stobno, Stobno Siódme, Takomyśle, Wolica, Zajączki Bankowe, Żydów;

3.

W gminie Koźminek: Bogdanów, Chodybki, Dębsko, Emilianów, Józefina, Koźminek, Krzyżówki, Młynisko, Moskurnia, Nowy Nakwasin, Osuchów, Pietrzyków, Rogal, Słowiki, Stary Karolew, Tymianek, Złotniki;

4.

W gminie Lisków: Budy Liskowskie, Ciepielew, Koźlątków, Lisków, Lisków-Rzgów, Trzebienie, Żychów;

5.

W gminie Opatówek: Chełmce, Cienia Druga, Cienia Trzecia, Dębe-Kolonia, Kobierno, Michałów Drugi, Michałów Trzeci, Nędzerzew, Porwity, Szałe, Tłokinia Kościelna, Trojanów, Zawady, Zduny;

6.

W gminie Szczytniki: Antonin, Borek, Bronibór, Chojno, Główczyn, Guzdek, Iwanowice, Joanka, Korzekwin, Kościany, Kuczewola, Lipka, Marcjanów, Murowaniec, Niemiecka Wieś, Popów, Pośrednik, Staw, Szczytniki, Włodzimierz;

7.

W gminie Żelazków: Biernatki, Borków Nowy, Borków Stary, Czartki, Dębe, Florentyna, Góry Zborowskie, Ilno, Kolonia Skarszewek, Koronka, Pólko, Skarszew, Skarszewek, Szosa Turecka, Wojciechówka, Zborów.

14.2.2023

W województwie wielkopolskim w powiecie kaliskim:

1.

W gminie Koźminek: Dąbrowa, Gać Kaliska, Ksawerów, Marianów, Nowy Karolew, Oszczeklin, Smółki, Stary Nakwasin,

2.

W gminie Opatówek: miasto Opatówek, Borów, Cienia-Folwark, Cienia Pierwsza, Janików, Józefów, Rajsko, Rożdżały, Sierzchów, Szulec, Tłokinia Mała, Tłokinia Nowa, Tłokinia Wielka, Warszew, Michałów Czwarty, Modła, Słoneczna, Zmyślanka,

W gminie Szczytniki: Cieszyków, Gorzuchy, Krowica Pusta, Krowica Zawodnia, Marchwacz, Marchwacz-Kolonia, Mroczki Wielkie, Radliczyce, Trzęsów, Tymieniec.

6.2.2023 – 14.2.2023

PL-HPAI(P)-2023-00012

W województwie wielkopolskim:

1.

Część gmin: Opatówek, Koźminek, Szczytniki, Godziesze Wielkie, Kalisz, Żelazków, Ceków Kolonia w powiecie kaliskim.

2.

Część gminy Nowe Skalmierzyce w powiecie ostrowskim.

zawierające się w promieniu 10 km od współrzędnych GPS: 51.73399/18.20911

11.2.2023

W województwie wielkopolskim:

1.

Część gminy Opatówek w powiecie kaliskim

zawierająca się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 51.73399/18.20911

3.2.2023 – 11.2.2023

PL-HPAI(P)-2023-00013

W województwie opolskim:

1.

W gminie Pokój: Dąbrówka Dolna, Domaradzka Kuźnia, Fałkowice, Kopalina; Krzywa Góra, Lubnów, Ładza,

2.

W gminie Domaszowice: Nowa Wieś, Siemysłów, Zofijówka,

3.

W gminie Namysłów: Jastrzębie,

4.

W gminie Świerczów: Biestrzykowice, Bąkowice, Bielice, Dąbrowa, Gola, Kuźnica Dąbrowska, Miejsce, Miodary, Osiek Duży, Pieczyska, Starościn, Świerczów, Wężowice; Zbica;

w powiecie namysłowskim.

1.

W gminie Murów: Grabczok, Grabice, Okoły, Zagwiździe, Święciny,

2.

W gminie Popielów: Kaniów, Kuźnica Katowska, Lubienia, część miejscowości Kurznie, Karłowice, Popielów- na wschód od linii kolejowej nr. 277 oraz część miejscowości Nowe Siołkowice – na północ od ulic Dworcowej i Kupskiej,

3.

W gminie Dobrzeń Wielki: Kup

w powiecie opolskim.

11.2.2023

W województwie opolskim w powiecie namysłowskim:

1.

W gminie Pokój: Domaradz, Krogulna, Pokój, Siedlice, Zieleniec, Jagienna, Kozuby, Żabiniec.

3.2.2023 –11.2.2023

PL-HPAI(P)-2023-00015

W województwie wielkopolskim:

1.

Część gmin: Kępno, Bralin, Kobyla Góra, Baranów w powiecie kępińskim.

2.

Część gmin: Doruchów, Ostrzeszów, Grabów nad Prosną w powiecie ostrzeszowskim.

W województwie łódzkim:

1.

Część gmin: Wieruszów, Galewice w powiecie wieruszowskim.

zawierające się w promieniu 10 km od współrzędnych GPS: 51.35345/18.05265

14.2.2023

W województwie wielkopolskim:

1.

Część gminy Kępno w powiecie kępińskim

2.

Część gminy Doruchów w powiecie ostrzeszowskim

W województwie łódzkim:

1.

Część gminy Wieruszów w powiecie wieruszowskim

zawierające się w promieniu 3 km od współrzędnych GPS: 51.35345/18.05265

6.2.2023 – 14.2.2023

PL-HPAI(P)-2023-00016

PL-HPAI(P)-2023-00018

W województwie wielkopolskim:

1.

W gminie Ceków-Kolonia, miejscowość: Beznatka (wraz z Korek), Kamień (wraz z Bystrek, Cierpiatka, Kamień-Kolonia, Magdalenów, Orzeł), Morawin, Podzborów;

2.

W gminie Godziesze Wielkie: Bałdoń, Borek, Saczyn, Stobno, Stobno Siódme, Takomyśle, Wolica, Zajączki Bankowe, Żydów;

3.

W gminie Koźminek: Chodybki, Dąbrowa, Dębsko, Emilianów, Gać Kaliska, Józefina, Koźminek, Krzyżówki, Ksawerów, Marianów, Młynisko, Nowy Karolew, Nowy Nakwasin, Osuchów, Oszczeklin, Rogal, Słowiki, Smółki, Stary Karolew, Tymianek, Złotniki

4.

W gminie Lisków: Koźlątków;

5.

W gminie Opatówek, miejscowości: Chełmce, Cienia Druga, Cienia Trzecia, Dębe-Kolonia, Kobierno, Michałów Trzeci, Nędzerzew, Porwity, Szałe, Tłokinia Kościelna, Tłokinia Mała, Trojanów, Zawady, Zduny;

6.

W gminie Szczytniki: Borek, Bronibór, Cieszyków, Gorzuchy, Guzdek, Iwanowice, Korzekwin, Kościany, Krowica Pusta, Kuczewola, Lipka, Marchwacz-Kolonia, Marcjanów, Mroczki Wielkie, Murowaniec, Popów, Pośrednik, Radliczyce, Staw, Szczytniki, Trzęsów, Tymieniec, Włodzimierz;

7.

W gminie Żelazków: Biernatki, Czartki, Dębe, Florentyna, Góry Zborowskie, Ilno, Kolonia Skarszewek, Pólko, Skarszew, Skarszewek, Szosa Turecka, Wojciechówka, Zborów

w powiecie kaliskim.

15.2.2023

W województwie wielkopolskim:

1.

W gminie Koźminek: Bogdanów, Pietrzyków, Stary Nakwasin;

2.

W gminie Opatówek: miasto Opatówek, Borów, Cienia-Folwark, Cienia Pierwsza, Janików, Józefów, Michałów Drugi, Rajsko, Rożdżały, Sierzchów, Szulec, Tłokinia Nowa, Tłokinia Wielka, Warszew, Michałów Czwarty, Modła, Słoneczna, Zmyślanka;

3.

W gminie Szczytnik: Krowica Zawodnia, Marchwacz.

w powiecie kaliskim.

7.2.2023 – 15.2.2023

PL-HPAI(P)-2023-00017

W województwie opolskim:

1.

W gminie Walce: Brożec;

2.

W gminie Krapkowice: Dąbrówka Górna, Gwoździce, Kórnica, Krapkowice, Ligota Krapkowicka, Nowy Dwór Prudnicki, Pietna, Rogów Opolski, Steblów, Ściborowice, Żywocice;

3.

W gminie Strzeleczki: Dziedzice, Komorniki, Łowkowice, Pisarzowice, Wawrzyńcowice;

4.

W gminie Gogolin: Odrowąż;

w powiecie krapkowickim.

1.

W gminie Biała: Chrzelice, Czartowice, Gostomia, Górka Prudnicka, Krobusz, Łącznik, Mokra, Nowa Wieś Prudnicka, Ogiernicze, Pogórze, Radostynia, Wilków;

2.

W gminie Głogówek: Błażejowice Dolne, Kierpień, Leśnik, Mionów, Rzepcze, Zawada, część miejscowości Głogówek - na północ od DK 40;

w powiecie prudnickim.

1.

W gminie Prószków: Ligota Prószkowska, Przysiecz - na południe od Potoku Prószkowskiego;

w powiecie opolskim.

1.

W gminie Korfantów: Przechód; Borek, Rzymkowice

w powiecie nyskim.

15.2.2023

W województwie opolskim w gminie Strzeleczki: Dobra, Kujawy, Moszna, Racławiczki, Smolarnia, Strzeleczki, Ścigów, Zielina w powiecie krapkowickim

7.2.2023 –15.2.2023

Stat membru: România

Numărul de referință ADIS al focarului

Zona care cuprinde:

Data până la care se aplică în conformitate cu articolul 55 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687

County: Arad

HU-HPAI(P)-2023-00003

Following localities:

 

Peregu Mic - comuna Pergu Mare

 

Turnu - oraș Pecica

 

Variașu Mare - comuna Iartoșu

 

Variașu Mic - comuna Iartoșu

12.2.2023

Partea C

Zone suplimentare de restricții din statele membre în cauză*, menționate la articolele 1 și 3a:

Stat membru: Franța

Zona care cuprinde:

Data până la care măsurile rămân aplicabile în conformitate cu articolul 3a

Les communes suivantes dans le département: Creuse (23)

CLAIRAVAUX

LA COURTINE

CROZE

LIOUX-LES-MONGES

LE MAS-D’ARTIGE

MAUTES

LA MAZIÈRE-AUX-BONS-HOMMES

MERINCHAL

MOUTIER-ROZEILLE

NÉOUX

PONTCHARRAUD

POUSSANGES

SAINT-AVIT-DE-TARDES

SAINT-BARD

SAINTE-FEYRE-LA-MONTAGNE

SAINT-FRION

SAINT-ORADOUX-PRÈS-CROCQ

SAINT-PARDOUX-D’ARNET

LA VILLENEUVE

LA VILLETELLE

17.1.2023

Les communes suivantes dans le département: Dordogne (24)

LES COTEAUX PERIGOURDINS

DOMME

CAZOULES

FANLAC

LFLEURAC

PEYZAC-LE-MOUSTIER

PEYRILLAC-ET-MILLAC

SAINT-JULIEN-DE-LAMPON

SAINT-VINCENT-DE-COSSE

LA ROQUE-GAGEAC

CARSAC-AILLAC

LES EYZIES-DE-TAYAC-SIREUIL

CONDAT-SUR-VEZERE

VITRAC

BEYNAC-ET-CAZENAC

GROLEJAC

SAINTE-MONDANE

LA FEUILLADE

SERGEAC

THONAC

BEAUREGARD-DE-TERRASSON

PLAZAC

PAZAYAC

TURSAC

LES FARGES

CALVIAC-EN-PERIGORD

BARS

LA BACHELLERIE

VEYRIGNAC

CARLUX

AURIAC-DU-PERIGORD

SAINT-LEON-SUR-VEZERE

CASTELS ET BEZENAC

LE LARDIN-SAINT-LAZARE

MEYRALS

VEZAC

TERRASSON-LAVILLEDIEU

27.1.2023

Les communes suivantes dans le département: Gers (32)

ARBLADE-LE-BAS

ARBLADE-LE-HAUT

ARMENTIEUX

ARMOUS-ET-CAU

BARCELONNE-DU-GERS

BASCOUS

BASSOUES

BAZIAN

BELMONT

BOURROUILLAN

CAILLAVET

CALLIAN

CASTELNAU-D’ANGLES

CAUMONT

CAUPENNE-D’ARMAGNAC

CAZAUX-D’ANGLES

COURTIES

EAUZE

JU-BELLOC

JUILLAC

LABARTHETE

LADEVEZE-RIVIERE

LADEVEZE-VILLE

LANNE-SOUBIRAN

LANNEPAX

LAUJUZAN

LAVERAET

LELIN-LAPUJOLLE

LUPPE-VIOLLES

MAGNAN

MANCIET

MARCIAC

MASCARAS

MAULICHERES

MAUMUSSON-LAGUIAN

MONTESQUIOU

NOGARO

NOULENS

PANJAS

PERCHEDE

PEYRUSSE-GRANDE

PRENERON

RAMOUZENS

RIGUEPEU

RISCLE

ROQUEBRUNE

SAINT-AUNIX-LENGROS

SAINT-GERME

SAINT-GRIEDE

SAINT-MONT

SAINTE-CHRISTIE-D’ARMAGNAC

SALLES-D’ARMAGNAC

SCIEURAC-ET-FLOURES

TARSAC

TIESTE-URAGNOUX

TOURDUN

TUDELLE

VERGOIGNAN

VIC-FEZENSAC

VIELLA

6.2.2023

Les communes suivantes dans le département: Indre (36)

AIZE

BAGNEUX Partie de commune située à l’Ouest de la D25

BAUDRES

BOUGES-LE-CHATEAU Partie de commune située au Nord de la D2, puis de la D34A

BUXEUIL

FONTGUENAND Partie de commune située au Sud de la D52

GUILLY

LANGE

POULAINES Partie de commune située au Nord de D960

ROUVRES LES BOIS

SAINT-CHRISTOPHE-EN-BAZELLE partie de commune située au Sud-Ouest de D25

SEMBLECAY Partie de commune située au Sud de D25

VALENCAY Partie de commune située au Nord-Ouest du Nahon

VAL-FOUZON

VEUIL

VICQ-SUR-NAHON Partie de commune située à l’Ouest de la D956 et au Sud de la D109

ANJOUIN

BAGNEUX Partie de commune à l’Est de D25

BOUGES-LE-CHATEAU Partie de commune au Sud de D2 puis de D34A

BRETAGNE

CHABRIS

LA CHAPELLE-SAINT-LAURIAN

DUN-LE-POELIER

ECUEILLE Partie de la commune au Sud de D13et à l’Est de D8

FONTENAY

FONTGUENAND Partie de commune au Nord de la D52

FREDILLE

GEHEE

HEUGNES Partie de commune à l’Est de la voie ferrée

JEU-MALOCHES

LEVROUX

LINIEZ

LUCAY-LE-MALE

LYE

MENETOU-SUR-NAHON

MEUNET-SUR-VATAN

MOULINS-SUR-CEPHONS

ORVILLE

REBOURSIN

SAINT-CHRISTOPHE-EN-BAZELLE Partie de commune au Nord Est de la D25

SAINT-FLORENTIN

SELLES-SUR-NAHON

SEMBLECAY partie de commune au Nord de D25

VATAN

LA VERNELLE

VEUIL

VILLENTROIS FAVEROLLES EN BERRY

26.1.2023

Les communes suivantes dans le département: Manche (50)

ANNEVILLE-EN-SAIRE

AUDOUVILLE-LA-HUBERT

AUMEVILLE-LESTRE

AZEVILLE

BARFLEUR

BESNEVILLE

BEUZEVILLE-LA-BASTILLE

BINIVILLE

BLOSVILLE

BRETTEVILLE

BREUVILLE

BRICQUEBEC-EN-COTENTIN

BRICQUEBOSQ

BRILLEVAST

BRIX

CANTELOUP

CARNEVILLE

CARQUEBUT

CATTEVILLE

CHERBOURG-EN-COTENTIN

CLITOURPS

COLOMBY

COUVILLE

CRASVILLE

CROSVILLE-SUR-DOUVE

DIGOSVILLE

ECAUSSEVILLE

EMONDEVILLE

EROUDEVILLE

ETIENVILLE

FERMANVILLE

FIERVILLE-LES-MINES

FLOTTEMANVILLE

FONTENAY-SUR-MER

FRESVILLE

GATTEVILLE-LE-Phare

GOLLEVILLE

GONNEVILLE-LE THEIL

GROSVILLE

HARDINVAST

HAUTTEVILLE-BOCAGE

HEMEVEZ

HUBERVILLE

JOGANVILLE

L’ETANG-BERTRAND

LA BONNEVILLE

LA HAGUE

LA PERNELLE

LE HAM

LE MESNIL-AU-VAL

LE VAST

LE VICEL

LESTRE

LIEUSAINT

MAGNEVILLE

MARTINVAST

MAUPERTUS-SUR-MER

MONTAIGU-LA-BRISETTE

MONTEBOURG

MONTFARVILLE

MORSALINES

MORVILLE

NEGREVILLE

NEHOU

NEUVILLE-AU-PLAIN

NOUAINVILLE

OCTEVILLE-L’AVENEL

ORGLANDES

OZEVILLE

PICAUVILLE

QUETTEHOU

QUINEVILLE

RAUVILLE-LA-BIGOT

RAUVILLE-LA-PLACE

RAVENOVILLE

REIGNEVILLE-BOCAGE

REVILLE

ROCHEVILLE

SAINT-CHRISTOPHE-DU-FOC

SAINT-CYR

SAINT-FLOXEL

SAINT-GERMAIN-DE-TOURNEBUT

SAINT-GERMAIN-DE-VARREVILLE

SAINT-JACQUES-DE-NEHOU

SAINT-JOSEPH

SAINT-MARCOUF

SAINT-MARTIN-D’AUDOUVILLE

SAINT-MARTIN-DE-VARREVILLE

SAINT-MARTIN-LE-GREARD

SAINT-PIERRE-D’ARTHEGLISE

SAINT-PIERRE-EGLISE

SAINT-SAUVEUR-LE-VICOMTE

SAINT-VAAST-LA-HOUGUE

SAINTE-COLOMBE

SAINTE-GENEVIEVE

SAINTE-MERE-EGLISE

SAUSSEMESNIL

SEBEVILLE

SIDEVILLE

SORTOSVILLE

SORTOSVILLE-EN-BEAUMONT

SOTTEVAST

TAILLEPIED

TAMERVILLE

TEURTHEVILLE-BOCAGE

TEURTHEVILLE-HAGUE

THEVILLE

TOCQUEVILLE

TOLLEVAST

TURQUEVILLE

URVILLE

VALCANVILLE

VALOGNES

VARENGUEBEC

VAROUVILLE

VAUDREVILLE

VICQ-SUR-MER

VIDECOSVILLE

VIRANDEVILLE

YVETOT-BOCAGE

ANNEVILLE-EN-SAIRE

28.1.2023

Les communes suivantes dans le département: Puy-de-Dôme (63)

BOURG-LASTIC

BRIFFONS

LA CELLE

CONDAT-EN-COMBRAILLE

HERMENT

LASTIC

MESSEIX

PUY-SAINT-GULMIER

SAINT-AVIT

SAINT-ETIENNE-DES-CHAMPS

SAINT-GERMAIN-PRES-HERMENT

SAUVAGNAT

VOINGT

17.2.2023

Les communes suivantes dans le département: Pyrénées-Atlantiques (64)

ARROSES

AYDIE

CROUSEILLES

AUBOUS

AURIONS IDERNES

BETRACQ

CONCHEZ DE BEARN

DIUSSE

LASSERRE

MONPEZAT

MONT DISSE

PORTET

6.2.2023

Les communes suivantes dans le département: Hautes-Pyrénées (65)

ADE

ANDREST

ANTIN

ARCIZAC-ADOUR

ARCIZAC-EZ-ANGLES

ARGELES-BAGNERES

ARNE

ARRODETS-EZ-ANGLES

ARRODETS

ASQUE

ASTE

ASTUGUE

AURENSAN

AURIEBAT

AVERAN

AVEZAC-PRAT-LAHITTE

AZEREIX

BAGNERES-DE-BIGORRE

BANIOS

BARRY

LA BARTHE-DE-NESTE

BATSERE

BAZET

BAZILLAC

BEAUDEAN

BENAC

BENQUE-MOLERE

BERNADETS-DEBAT

BETPOUY

BETTES

BONREPOS

BORDERES-SUR-L’ECHEZ

BOUILH-DEVANT

BOUILH-PEREUILH

BOURG-DE-BIGORRE

BOURREAC

BOURS

BULAN

CAMPAN

CAMPISTROUS

CAMPUZAN

CAPVERN

CASTELBAJAC

CASTELNAU-RIVIERE-BASSE

CASTERA-LOU

CAUBOUS

CAUSSADE-RIVIERE

CHELLE-DEBAT

CHIS

CLARENS

COLLONGUES

DOURS

ESCALA

ESCONDEAUX

ESCONNETS

ESCOTS

ESCOUBES-POUTS

ESPARROS

ESPECHE

ESPIEILH

ESTIRAC

FONTRAILLES

FRECHEDE

FRECHENDETS

GALAN

GALEZ

GAUSSAN

GAYAN

GERDE

GERMS-SUR-L’OUSSOUET

GEZ-EZ-ANGLES

GONEZ

HAGEDET

HAUBAN

HERES

HIBARETTE

HIIS

HORGUES

HOUEYDETS

IBOS

IZAUX

JACQUE

JUILLAN

JULOS

LABASSERE

LABASTIDE

LABATUT-RIVIERE

LABORDE

LACASSAGNE

LAGARDE

LAGRANGE

ARRAYOU-LAHITTE

LALANNE-TRIE

LALOUBERE

LAMARQUE-RUSTAING

LAMEAC

LANNE

LANNEMEZAN

LAPEYRE

LARAN

LASCAZERES

LAYRISSE

LESCURRY

LEZIGNAN

LIBAROS

LIES

LOMNE

LORTET

LOUCRUP

LOUEY

LOUIT

LUBRET-SAINT-LUC

LUBY-BETMONT

LUSTAR

MADIRAN

MANSAN

MARSAC

MARSAS

MARSEILLAN

MAUBOURGUET

MAZEROLLES

MOMERES

MONLONG

MONTOUSSE

MOUMOULOUS

MUN

NEUILH

ODOS

OLEAC-DEBAT

ORDIZAN

ORINCLES

ORLEIX

OSMETS

OSSUN

OSSUN-EZ-ANGLES

OURSBELILLE

PAREAC

PEYRUN

PINAS

POUZAC

PUYDARRIEUX

RECURT

REJAUMONT

SABALOS

SABARROS

SADOURNIN

SAINT-LANNE

SAINT-MARTIN

SAINT-SEVER-DE-RUSTAN

SARLABOUS

SARNIGUET

SENAC

SENTOUS

SIARROUY

SOREAC

SOUBLECAUSE

TAJAN

TARBES

TILHOUSE

TOSTAT

TOURNOUS-DARRE

TOURNOUS-DEVANT

TREBONS

TRIE-SUR-BAISE

TROULEY-LABARTHE

TUZAGUET

UGLAS

UGNOUAS

UZER

VIDOU

VIEUZOS

VILLEFRANQUE

VILLEMBITS

VILLENAVE-PRES-MARSAC

VISKER

CANTAOUS

23.1.2023

VILLEFRANQUE

LABATUT RIVIERE

CASTELNAU RIVIERE BASSE

ESTIRAC

HAGEDET

MAUBOURGUET

CAUSSADE-RIVIERE

SAINT LANNE

AURIEBAT

MADIRAN

SOUBLECAUSE

LASCAZERES

HERES

6.2.2023

Les communes suivantes dans le département: Rhône (69)

AFFOUX

ALBIGNY-SUR-SAONE

ALIX

AMBERIEUX

AMPLEPUIS

ANCY

ANSE

L’ARBRESLE

AVEIZE

BAGNOLS

BELMONT-D’AZERGUES

BESSENAY

BIBOST

VAL D’OINGT

LE BREUIL

BRIGNAIS

BRINDAS

BRULLIOLES

BRUSSIEU

BULLY

CALUIRE-ET-CUIRE

CHAMBOST-ALLIERES

CHAMBOST-LONGESSAIGNE

CHAMELET

CHAMPAGNE-AU-MONT-D’OR

LA CHAPELLE-SUR-COISE

CHAPONOST

CHARBONNIERES-LES-BAINS

CHARNAY

CHASSELAY

CHATILLON

CHAUSSAN

CHAZAY-D’AZERGUES

LES CHERES

CHESSY

CHEVINAY

CIVRIEUX-D’AZERGUES

COGNY

COLLONGES-AU-MONT-D’OR

COURZIEU

COUZON-AU-MONT-D’OR

CRAPONNE

CURIS-AU-MONT-D’OR

DARDILLY

DAREIZE

DENICE

DIEME

DOMMARTIN

DUERNE

ECULLY

EVEUX

FLEURIEUX-SUR-L’ARBRESLE

FRANCHEVILLE

FRONTENAS

GENAY

GLEIZE

GREZIEU-LA-VARENNE

GREZIEU-LE-MARCHE

LES HALLES

HAUTE-RIVOIRE

JARNIOUX

JOUX

LACENAS

LACHASSAGNE

LEGNY

LENTILLY

LETRA

LIMAS

LIMONEST

LISSIEU

LONGESSAIGNE

LOZANNE

LUCENAY

LYON

MARCILLY-D’AZERGUES

MARCY

MARCY-L’ETOILE

MESSIMY

MEYS

MOIRE

MONTROMANT

MONTROTTIER

MORANCE

NEUVILLE-SUR-SAONE

LES OLMES

ORLIENAS

OULLINS

POLEYMIEUX-AU-MONT-D’OR

POLLIONNAY

POMEYS

POMMIERS

PONTCHARRA-SUR-TURDINE

PORTE DES PIERRES DOREES

QUINCIEUX

RIVOLET

ROCHETAILLEE-SUR-SAONE

RONTALON

SAIN-BEL

SARCEY

LES SAUVAGES

SAVIGNY

SOUCIEU-EN-JARREST

SOURCIEUX-LES-MINES

SOUZY

SAINT-ANDRE-LA-COTE

SAINT-APPOLINAIRE

SAINT-CLEMENT-LES-PLACES

SAINT-CLEMENT-SUR-VALSONNE

SAINTE-CONSORCE

SAINT-CYR-AU-MONT-D’OR

SAINT-DIDIER-AU-MONT-D’OR

SAINT-FORGEUX

SAINTE-FOY-L’ARGENTIERE

SAINTE-FOY-LES-LYON

SAINT-GENIS-L’ARGENTIERE

SAINT-GENIS-LAVAL

SAINT-GENIS-LES-OLLIERES

SAINT-GERMAIN-AU-MONT-D’OR

SAINT-GERMAIN-NUELLES

SAINT-JEAN-DES-VIGNES

SAINT-JULIEN-SUR-BIBOST

SAINT-JUST-D’AVRAY

SAINT-LAURENT-D’AGNY

SAINT-LAURENT-DE-CHAMOUSSET

SAINT-LOUP

SAINT-MARCEL-L’ECLAIRE

SAINT-MARTIN-EN-HAUT

SAINTE-PAULE

SAINT-PIERRE-LA-PALUD

SAINT-ROMAIN-AU-MONT-D’OR

SAINT-ROMAIN-DE-POPEY

SAINT-VERAND

TARARE

TASSIN-LA-DEMI-LUNE

TERNAND

THEIZE

THURINS

LA TOUR-DE-SALVAGNY

VALSONNE

VAUGNERAY

VILLECHENEVE

VILLEFRANCHE-SUR-SAONE

VILLE-SUR-JARNIOUX

YZERON

27.1.2023

Les communes suivantes dans le département: Deux – Sèvres (79)

BOUSSAIS

GLENAY

LUZAY

MAISONTIERS

PIERREFITE

SAINTE-GEMME

SAINT-VARENT

28.1.2023

Les communes suivantes dans le département: Vendée (85)

AUCHAY SUR VENDEE

BESSAY

BOURNEZEAU

CHÂTEAU GUIBERT

CORPE

FONTENAY LE COMTE

FOUGERE

L’HERMANAULT

LA COUTURE

LE LANGON

LE TABLIER

LES MAGNILS REIGNIERS

LES VELLUIRE SUR VENDEE

LONGEVES

LUCON

MAREUIL SUR LAY DISSAIS

MOUZEUIL SAINT MARTIN

NALLIERS

PEAULT

PETOSSE

POUILLE

RIVE DE L’YON

ROSNAY

SAINT AUBIN LA PLAINE

SAINT ETIENNE DE BRILLOUET

SAINT JEAN DE BEUGNE

SAINTE GEMME LA PLAINE

SAINTE PEXINE

SERIGNE

THIRE

2.2.2023

Les communes suivantes dans le département: Vienne (86)

BENASSAY

CELLE LEVESCAULT

CHATILLON

CLOUE

COUHE

COULOMBIERS

LA CHAPELLE MONTREUIL

LAVAUSSEAU

LUSIGNAN

PAYRE

15.2.2023

Stat membru: Italia

Zona care cuprinde:

Data până la care măsurile rămân aplicabile în conformitate cu articolul 3a

Region: Lombardia

Municipality of Acquafredda (Brescia)

Municipality of Alfianello (Brescia)

Municipality of Bassano Bresciano (Brescia)

Municipality of Borgo San Giacomo (Brescia)

Municipality of Calvisano (Brescia)

Municipality of Carpenedolo (Brescia)

Municipality of Cigole (Brescia)

Municipality of Desenzano del Garda (Brescia) South of A4

Municipality of Fiesse (Brescia)

Municipality of Gambara (Brescia)

Municipality of Ghedi (Brescia)

Municipality of Gottolengo (Brescia)

Municipality of Isorella (Brescia)

Municipality of Leno (Brescia) East of A21

Municipality of Lonato del Garda (Brescia) South of A4

Municipality of Manerbio (Brescia)

Municipality of Milzano (Brescia)

Municipality of Montichiari (Brescia)

Municipality of Offlaga (Brescia)

Municipality of Orzinuovi (Brescia)

Municipality of Pavone del Mella (Brescia)

Municipality of Pontevico (Brescia)

Municipality of Pozzolengo (Brescia) South of A4

Municipality of Pralboino (Brescia)

Municipality of Quinzano d’Oglio (Brescia)

Municipality of Remedello (Brescia)

Municipality of San Gervasio Bresciano (Brescia)

Municipality of San Paolo (Brescia)

Municipality of Seniga (Brescia)

Municipality of Verolanuova (Brescia)

Municipality of Verolavecchia (Brescia)

Municipality of Villachiara (Brescia)

Municipality of Visano (Brescia)

Municipality of Annicco (Cremona)

Municipality of Azzanello (Cremona)

Municipality of Bordolano (Cremona)

Municipality of Casalbuttano ed Uniti (Cremona)

Municipality of Casalmorano (Cremona)

Municipality of Castelverde (Cremona)

Municipality of Castelvisconti (Cremona)

Municipality of Corte de’ Cortesi con Cignone (Cremona)

Municipality of Corte de’ Frati (Cremona)

Municipality of Genivolta (Cremona)

Municipality of Olmeneta (Cremona)

Municipality of Paderno Ponchielli (Cremona)

Municipality of Pozzaglio ed Uniti (Cremona)

Municipality of Robecco d’Oglio (Cremona)

Municipality of Soresina (Cremona)

Municipality of Acquanegra sul Chiese (Mantova)

Municipality of Asola (Mantova)

Municipality of Canneto sull’Oglio (Mantova)

Municipality of Casalmoro (Mantova)

Municipality of Casaloldo (Mantova)

Municipality of Casalromano (Mantova)

Municipality of Castel Goffredo (Mantova)

Municipality of Castelbelforte (Mantova)

Municipality of Castellucchio (Mantova) North of SP64 ex SS10

Municipality of Castiglione delle Stiviere (Mantova)

Municipality of Cavriana (Mantova)

Municipality of Ceresara (Mantova)

Municipality of Curtatone (Mantova) North of SP64 ex SS10

Municipality of Gazoldo degli Ippoliti (Mantova)

Municipality of Goito (Mantova)

Municipality of Guidizzolo (Mantova)

Municipality of Mantova (Mantova) North of SP64 ex SS10

Municipality of Marcaria (Mantova) North of SP64 ex SS10

Municipality of Mariana Mantovana (Mantova)

Municipality of Marmirolo (Mantova)

Municipality of Medole (Mantova)

Municipality of Monzambano (Mantova)

Municipality of Piubega (Mantova)

Municipality of Ponti sul Mincio (Mantova)

Municipality of Porto Mantovano (Mantova)

Municipality of Redondesco (Mantova)

Municipality of Rodigo (Mantova)

Municipality of Roverbella (Mantova)

Municipality of San Giorgio Bigarello (Mantova) North of SP64 ex SS10

Municipality of Solferino (Mantova)

Municipality of Volta Mantovana (Mantova)

31.1.2023

Region: Veneto

Municipality of Arquà Petrarca (Padova)

Municipality of Baone (Padova)

Municipality of Barbona (Padova)

Municipality of Borgo Veneto (Padova)

Municipality of Carceri (Padova)

Municipality of Casale di Scodosia (Padova)

Municipality of Castelbaldo (Padova)

Municipality of Cervarese Santa Croce (Padova)

Municipality of Cinto Euganeo (Padova)

Municipality of Este (Padova)

Municipality of Galzignano Terme (Padova)

Municipality of Granze (Padova)

Municipality of Lozzo Atestino (Padova)

Municipality of Masi (Padova)

Municipality of Megliadino San Vitale (Padova)

Municipality of Merlara (Padova)

Municipality of Mestrino (Padova) South of A4

Municipality of Monselice (Padova) West of A13

Municipality of Montagnana (Padova)

Municipality of Ospedaletto Euganeo (Padova)

Municipality of Piacenza d’Adige (Padova)

Municipality of Ponso (Padova)

Municipality of Pozzonovo (Padova) West of A13

Municipality of Rovolon (Padova)

Municipality of Rubano (Padova) South of A4

Municipality of Saccolongo (Padova)

Municipality of Sant’Elena (Padova)

Municipality of Sant’Urbano (Padova)

Municipality of Solesino (Padova) West of A13

Municipality of Stanghella (Padova) West of A13

Municipality of Teolo (Padova)

Municipality of Torreglia (Padova)

Municipality of Urbana (Padova)

Municipality of Veggiano (Padova)

Municipality of Vescovana (Padova) West of A13

Municipality of Vighizzolo d’Este (Padova)

Municipality of Villa Estense (Padova)

Municipality of Villafranca Padovana (Padova) South of A4

Municipality of Vo’ (Padova)

Municipality of Albaredo d’Adige (Verona)

Municipality of Angiari (Verona)

Municipality of Arcole (Verona)

Municipality of Belfiore (Verona)

Municipality of Bevilacqua (Verona)

Municipality of Bonavigo (Verona)

Municipality of Boschi Sant’Anna (Verona)

Municipality of Bovolone (Verona)

Municipality of Buttapietra (Verona)

Municipality of Caldiero (Verona) South of A4

Municipality of Casaleone (Verona)

Municipality of Castagnaro (Verona)

Municipality of Castel d’Azzano (Verona)

Municipality of Castelnuovo del Garda (Verona) South of A4

Municipality of Cerea (Verona)

Municipality of Cologna Veneta (Verona)

Municipality of Colognola ai Colli (Verona) South of A4

Municipality of Concamarise (Verona)

Municipality of Erbè (Verona)

Municipality of Gazzo Veronese (Verona)

Municipality of Isola della Scala (Verona)

Municipality of Isola Rizza (Verona)

Municipality of Lavagno (Verona) South of A4

Municipality of Legnago (Verona)

Municipality of Minerbe (Verona)

Municipality of Monteforte d’Alpone (Verona) South of A4

Municipality of Mozzecane (Verona)

Municipality of Nogara (Verona)

Municipality of Nogarole Rocca (Verona)

Municipality of Oppeano (Verona)

Municipality of Palù (Verona)

Municipality of Peschiera del Garda (Verona) South of A4

Municipality of Povegliano Veronese (Verona)

Municipality of Pressana (Verona)

Municipality of Ronco all’Adige (Verona)

Municipality of Roverchiara (Verona)

Municipality of Roveredo di Guá (Verona)

Municipality of Salizzole (Verona)

Municipality of San Bonifacio (Verona) South of A4

Municipality of San Giovanni Lupatoto (Verona) South of A4

Municipality of San Martino Buon Albergo (Verona) South of A4

Municipality of San Pietro di Morubio (Verona)

Municipality of Sanguinetto (Verona)

Municipality of Soave (Verona) South of A4

Municipality of Sommacampagna (Verona) South of A4

Municipality of Sona (Verona) South of A4

Municipality of Sorgá (Verona)

Municipality of Terrazzo (Verona)

Municipality of Trevenzuolo (Verona)

Municipality of Valeggio sul Mincio (Verona)

Municipality of Verona (Verona) South of A4

Municipality of Veronella (Verona)

Municipality of Vigasio (Verona)

Municipality of Villa Bartolomea (Verona)

Municipality of Villafranca di Verona (Verona)

Municipality of Zevio (Verona)

Municipality of Zimella (Verona)

Municipality of Agugliaro (Vicenza)

Municipality of Albettone (Vicenza)

Municipality of Alonte (Vicenza)

Municipality of Altavilla Vicentina (Vicenza) South of A4

Municipality of Arcugnano (Vicenza) South of A4

Municipality of Asigliano Veneto (Vicenza)

Municipality of Barbarano Mossano (Vicenza)

Municipality of Brendola (Vicenza) East of A4

Municipality of Campiglia dei Berici (Vicenza)

Municipality of Castegnero (Vicenza)

Municipality of Gambellara (Vicenza) South of A4

Municipality of Grisignano di Zocco (Vicenza) South of A4

Municipality of Grumolo delle Abbadesse (Vicenza) South of A4

Municipality of Longare (Vicenza)

Municipality of Lonigo (Vicenza)

Municipality of Montebello Vicentino (Vicenza) East of A4

Municipality of Montecchio Maggiore (Vicenza) East of A4

Municipality of Montegalda (Vicenza)

Municipality of Montegaldella (Vicenza)

Municipality of Nanto (Vicenza)

Municipality of Noventa Vicentina (Vicenza)

Municipality of Orgiano (Vicenza)

Municipality of Pojana Maggiore (Vicenza)

Municipality of Sarego (Vicenza)

Municipality of Sossano (Vicenza)

Municipality of Torri di Quartesolo (Vicenza) South of A4

Municipality of Val Liona (Vicenza)

Municipality of Vicenza (Vicenza) South of A4

Municipality of Villaga (Vicenza)

Municipality of Zovencedo (Vicenza)

31.1.2023

*

În conformitate cu Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, în special articolul 5 alineatul (4) din Protocolul privind Irlanda/Irlanda de Nord, coroborat cu anexa 2 la respectivul protocol, în sensul prezentei anexe, trimiterile la statul membru includ Regatul Unit în ceea ce privește Irlanda de Nord.

3.2.2023   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 32/217


DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2023/234 A COMISIEI

din 1 februarie 2023

de acordare a unei derogări solicitate de anumite state membre în temeiul Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului pentru a utiliza alte mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor pentru schimbul și stocarea de informații aferente notificării prezentării legate de mărfurile introduse pe teritoriul vamal al Uniunii

[notificată cu numărul C(2023) 662]

(Numai textele în limbile cehă, croată, daneză, engleză, estonă, franceză, germană, greacă, maghiară, malteză, neerlandeză, polonă, portugheză, română, slovacă, slovenă, spaniolă și suedeză sunt autentice)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (1), în special articolul 6 alineatul (4) coroborat cu articolul 8 alineatul (2),

după consultarea Comitetului Codului vamal,

întrucât:

(1)

Articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 prevede că toate schimburile de informații dintre autoritățile vamale și dintre operatorii economici și autoritățile vamale, precum și stocarea acestor informații, în conformitate cu legislația vamală, se efectuează prin utilizarea tehnicilor de prelucrare electronică a datelor. În acest scop și în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 952/2013, Comisia elaborează cerințe comune în materie de date.

(2)

Articolul 6 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 prevede posibilitatea adoptării de către Comisie a unor decizii, în cazuri excepționale, pentru a permite unuia sau mai multor state membre să deroge de la utilizarea tehnicilor de prelucrare electronică a datelor pentru schimbul și stocarea informațiilor, dacă o astfel de derogare este justificată de situația specifică a statului membru solicitant și este acordată pentru o perioadă de timp specifică.

(3)

Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/2151 a Comisiei (2) stabilește programul de lucru referitor la dezvoltarea și instalarea sistemelor electronice prevăzute în Codul vamal al Uniunii (denumit în continuare „programul de lucru”). Programul de lucru enumeră sistemele electronice care urmează să fie dezvoltate și datele la care se preconizează că aceste sisteme vor deveni operaționale. Printre altele, programul respectiv specifică implementarea și datele de instalare a notificării prezentării în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) și cu articolele 16 și 139 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013.

(4)

De asemenea, articolul 278 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 precizează termenul-limită până la care pot fi utilizate în mod tranzitoriu alte mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor pentru punerea în aplicare a dispozițiilor referitoare la notificarea prezentării în legătură cu mărfurile introduse pe teritoriul vamal al Uniunii.

(5)

Dată fiind importanța sistemului de notificare a prezentării în supravegherea mărfurilor introduse pe teritoriul vamal al Uniunii, unele state membre au dezvoltat deja sisteme electronice pentru a gestiona aceste notificări, de exemplu prin intermediul sistemelor portuare comunitare. Aceste sisteme necesită ajustări în temeiul dispozițiilor din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 și din actele aferente ale Comisiei, în special în ceea ce privește cerințele comune în materie de date. În temeiul articolului 278 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, aceste ajustări trebuie finalizate până la 31 decembrie 2022.

(6)

Cu toate acestea, au intervenit trei circumstanțe de importanță majoră și în parte neașteptate, toate având impact semnificativ asupra resurselor autorităților vamale și creându-le acestora probleme suplimentare: pandemia de COVID-19 a provocat întârzieri substanțiale ale evoluțiilor din domeniul informatic în Austria, Belgia, Cehia, Franța, Grecia, Malta, Țările de Jos, Polonia, România, Slovacia și Spania. Din cauza retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană și a creșterii bruște a numărului de declarații vamale care a decurs din aceasta, Belgia, Franța, Țările de Jos și Spania au trebuit să își modifice resursele și prioritățile. Consecințele financiare ale invadării Ucrainei de către Rusia asupra activităților vamale ale țărilor învecinate sau apropriate din punct de vedere geografic au agravat și mai mult situația și au necesitat resurse suplimentare în Austria și Polonia. În special, dificultățile legate de achiziții publice și de licitații, precum și problemele bugetare și de personal determinate de circumstanțele menționate anterior au avut un impact semnificativ asupra capacității statelor membre de a respecta termenele-limită, după cum au menționat Austria, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Spania, Franța, Grecia, Ungaria, Croația, Luxemburg, Malta, Portugalia, România, Suedia, Slovacia și Slovenia.

(7)

Aceste circumstanțe specifice au cauzat întârzieri semnificative în evoluțiile în curs din domeniul informatic și au împiedicat anumite state membre să finalizeze instalarea mijloacelor informatice pentru prelucrarea notificării prezentării până la 31 decembrie 2022. De aceea, la 21 aprilie 2022 Austria, la 3 mai 2022 Cipru, la 6 mai 2022 Spania, la 23 mai 2022 Slovenia, la 3 iunie 2022 Grecia, la 7 iunie 2022 Franța, la 7 iunie 2022 Portugalia, la 24 iunie 2022 Belgia, la 24 iunie 2022 Suedia, la 29 iunie 2022 Danemarca, la 4 iulie 2022 Slovacia, la 4 iulie 2022 Țările de Jos, la 6 iulie 2022 Estonia, la 7 iulie 2022 Polonia, la 13 iulie 2022 Malta, la 19 iulie 2022 Croația, la 22 iulie 2022 Ungaria, la 22 iulie 2022 Luxemburg, la 10 octombrie 2022 Cehia și la 17 octombrie 2022 România au solicitat utilizarea altor mijloace pentru schimbul și stocarea de informații decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor, în conformitate cu articolul 6 alineatul (4) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 952/2013.

(8)

Prin urmare, este necesar să se permită statelor membre să își utilizeze în continuare procedurile existente, inclusiv sistemele informatice relevante, în conformitate cu cerințele în materie de date stabilite de statele membre astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (4) al doilea paragraf din Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei (3), pentru o perioadă limitată.

(9)

Austria, Belgia, Croația, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Franța, Grecia, Ungaria, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania și Suedia trebuie să notifice Comisiei progresele înregistrate în dezvoltarea sistemului electronic pentru notificarea prezentării ca parte din procesul de raportare a progreselor prevăzut la articolul 278a din Regulamentul (UE) nr. 952/2013. Trebuie asigurate comunicarea și schimbul de informații privind planificarea la nivel național astfel cum se menționează la articolul 4 din Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/2151.

(10)

În scopul de a se preveni invalidarea declarației sumare de intrare în conformitate cu articolul 129 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 în termen de 200 de zile de la depunere, chiar dacă mărfurile vizate de declarația sumară de intrare în cauză au fost prezentate vămii într-un stat membru care beneficiază de derogare, acel stat membru trebuie să stocheze datele necesare pentru notificarea prezentării în evidențele sale și să le comunice către sistemul electronic menționat la articolul 182 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei (4) (ICS2) în termenul-limită respectiv.

(11)

Date fiind efectele circumstanțelor excepționale care au cauzat întârzieri ale evoluțiilor din domeniul informatic în desfășurare pentru prelucrarea notificării prezentării în statele membre, situația actuală a evoluțiilor respective în statele membre și necesitatea de a se evita oricare alte întârzieri semnificative, derogarea trebuie să dureze cel târziu până la 31 decembrie 2023 în ceea ce privește mărfurile care intră pe teritoriul vamal al Uniunii pe cale aeriană și cel târziu până la 29 februarie 2024 în ceea ce privește mărfurile care intră pe teritoriul vamal al Uniunii prin alte mijloace de transport,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

(1)   Statele membre pot utiliza alte mijloace pentru schimbul și stocarea de informații decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor pentru notificarea prezentării, prevăzută la articolul 139 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, a mărfurilor introduse pe teritoriul vamal pe cale aeriană, până la 31 decembrie 2023, și pentru notificarea prezentării mărfurilor introduse pe teritoriul vamal prin alte mijloace de transport, până la 29 februarie 2024, cu condiția ca utilizarea altor mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor să nu afecteze schimbul de informații dintre statul membru și alte state membre sau schimbul și stocarea de informații în alte state membre în scopul aplicării legislației vamale.

(2)   În scopul respectării condiției prevăzute la alineatul (1), statele membre stochează datele necesare pentru notificarea prezentării în evidențele lor și le comunică în termenul de 200 de zile menționat la articolul 129 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 către sistemul electronic menționat la articolul 182 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 (ICS2) dacă a fost depusă o declarație sumară de intrare în acel sistem electronic în legătură cu mărfurile vizate de notificarea prezentării.

Articolul 2

Prezenta decizie se aplică de la 1 ianuarie 2023 până cel târziu la 31 decembrie 2023 în legătură cu mărfurile introduse pe teritoriul vamal al Uniunii pe cale aeriană și cel târziu până la 29 februarie 2024 în legătură cu mărfurile introduse pe teritoriul vamal al Uniunii prin alte mijloace de transport.

Articolul 3

Prezenta decizie se adresează Regatului Belgiei, Republicii Cehe, Regatului Danemarcei, Republicii Estonia, Republicii Elene, Regatului Spaniei, Republicii Franceze, Republicii Croația, Republicii Cipru, Marelui Ducat al Luxemburgului, Ungariei, Republicii Malta, Regatului Țărilor de Jos, Republicii Austria, Republicii Polone, Republicii Portugheze, României, Republicii Slovenia, Republicii Slovace și Regatului Suediei.

Adoptată la Bruxelles, 1 februarie 2023.

Pentru Comisie

Paolo GENTILONI

Membru al Comisiei


(1)  JO L 269, 10.10.2013, p. 1.

(2)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/2151 a Comisiei din 13 decembrie 2019 de stabilire a programului de lucru referitor la dezvoltarea și instalarea sistemelor electronice prevăzute în Codul vamal al Uniunii (JO L 325, 16.12.2019, p. 168).

(3)  Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei din 28 iulie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele detaliate ale anumitor dispoziții ale Codului vamal al Uniunii (JO L 343, 29.12.2015, p. 1).

(4)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei din 24 noiembrie 2015 de stabilire a unor norme pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziții din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 343, 29.12.2015, p. 558).


3.2.2023   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 32/220


DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2023/235 A COMISIEI

din 1 februarie 2023

de acordare a unei derogări solicitate de anumite state membre în temeiul Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului pentru utilizarea altor mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor pentru schimbul și stocarea de informații pentru notificarea sosirii unei nave maritime sau a unei aeronave

[notificată cu numărul C(2023) 663]

(Numai textele în limbile bulgară, cehă, croată, daneză, engleză, estonă, franceză, germană, greacă, maghiară, malteză, neerlandeză, polonă, portugheză, română, slovacă, slovenă, spaniolă și suedeză sunt autentice)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (1), în special articolul 6 alineatul (4) coroborat cu articolul 8 alineatul (2),

după consultarea Comitetului Codului vamal,

întrucât:

(1)

Articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 prevede că toate schimburile de informații dintre autoritățile vamale și dintre operatorii economici și autoritățile vamale, precum și stocarea acestor informații, în conformitate cu legislația vamală, se efectuează prin utilizarea tehnicilor de prelucrare electronică a datelor. În acest scop și în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, Comisia elaborează cerințe comune în materie de date.

(2)

Articolul 6 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 prevede posibilitatea Comisiei de a adopta decizii în cazuri excepționale pentru a permite unuia sau mai multor state membre să deroge de la utilizarea tehnicilor de prelucrare electronică a datelor pentru schimbul și stocarea informațiilor, dacă o astfel de derogare este justificată de situația specifică a statului membru solicitant și este acordată pentru o perioadă de timp specifică.

(3)

Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/2151 a Comisiei (2) stabilește programul de lucru referitor la dezvoltarea și instalarea sistemelor electronice prevăzute în Codul vamal al Uniunii (denumit în continuare „programul de lucru”). Programul de lucru enumeră sistemele electronice care urmează să fie dezvoltate și datele la care se preconizează că aceste sisteme vor deveni operaționale. Printre altele, programul respectiv specifică perioada de punere în aplicare și de instalare pentru notificarea sosirii în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) și cu articolele 16 și 133 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013.

(4)

În plus, articolul 278 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 precizează termenul până la care pot fi utilizate, cu titlu tranzitoriu, alte mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor pentru punerea în aplicare a dispozițiilor referitoare la notificarea sosirii în legătură cu mărfurile introduse pe teritoriul vamal al Uniunii.

(5)

Datorită importanței notificării sosirii în cadrul supravegherii mărfurilor introduse pe teritoriul vamal al Uniunii, unele state membre au dezvoltat deja sisteme electronice pentru a gestiona aceste notificări, de exemplu prin intermediul sistemelor portuare comunitare. Astfel de sisteme necesită ajustări conform dispozițiilor Regulamentului (UE) nr. 952/2013 și actelor conexe ale Comisiei, în special în ceea ce privește cerințele comune în materie de date. În conformitate cu articolul 278 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, ajustările respective trebuie finalizate până la 31 decembrie 2022.

(6)

Cu toate acestea, au apărut trei circumstanțe majore și parțial neprevăzute, toate având un impact semnificativ asupra resurselor statelor membre și reprezentând provocări complementare pentru acestea: pandemia de COVID-19 a cauzat întârzieri substanțiale în ceea ce privește dezvoltarea informatică în Austria, Belgia, Cehia, Franța, Grecia, Malta, Țările de Jos, Polonia, România, Slovacia și Spania. Retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană și creșterea bruscă a numărului de declarații vamale au necesitat redistribuirea resurselor și rearanjarea priorităților în cazul Belgiei, Franței, Țărilor de Jos și Spaniei. Consecințele financiare ale invadării Ucrainei de către Rusia asupra activităților vamale ale țărilor învecinate sau din imediata apropiere geografică au agravat și mai mult situația și au necesitat resurse suplimentare în Austria și Polonia. În special, dificultățile legate de achiziții publice și de licitații, precum și problemele bugetare și de personal generate de circumstanțele menționate anterior au avut un impact semnificativ asupra capacității statelor membre de a respecta termenele, astfel cum au menționat Austria, Bulgaria, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Spania, Franța, Grecia, Croația, Ungaria, Luxemburg, Malta, Portugalia, România, Suedia, Slovacia și Slovenia.

(7)

Aceste circumstanțe specifice au cauzat întârzieri semnificative în dezvoltarea informatică în curs și au împiedicat anumite state membre să finalizeze instalarea mijloacelor informatice pentru prelucrarea notificării de sosire până la 31 decembrie 2022. Prin urmare, la 21 aprilie 2022 Austria, la 3 mai 2022 Cipru, la 6 mai 2022 Spania, la 23 mai 2022 Slovenia, la 3 iunie 2022 Bulgaria, la 3 iunie 2022 Grecia, la 7 iunie 2022 Franța, la 7 iunie 2022 Portugalia, la 24 iunie 2022 Belgia, la 24 iunie 2022 Suedia, la 29 iunie 2022 Danemarca, la 4 iulie 2022 Slovacia, la 4 iulie 2022 Țările de Jos, la 6 iulie 2022 Estonia, la 7 iulie 2022 Polonia, la 13 iulie 2022 Malta, la 19 iulie 2022 Croația, la 22 iulie 2022 Ungaria, la 22 iulie 2022 Luxemburg, la 10 octombrie 2022 Cehia și la 17 octombrie 2022 România au solicitat să utilizeze alte mijloace pentru schimbul și stocarea de informații decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor, în conformitate cu articolul 6 alineatul (4) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 952/2013. În conformitate cu articolul 6 alineatul (4) al treilea paragraf, astfel de derogări nu afectează schimbul de informații între statul membru căruia i se adresează și alte state membre și nici schimbul și stocarea de informații în alte state membre în scopul aplicării legislației vamale.

(8)

Prin urmare, este oportun să se permită statelor membre respective să își utilizeze în continuare sistemele informatice existente în conformitate cu cerințele în materie de date stabilite de statele membre, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (4) al doilea paragraf din Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei (3), pentru o perioadă limitată.

(9)

Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Franța, Grecia, Ungaria, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania și Suedia trebuie să notifice Comisiei progresele înregistrate în dezvoltarea sistemului electronic de notificare a sosirii, ca parte a procesului de raportare a progreselor prevăzut la articolul 278a din Regulamentul (UE) nr. 952/2013. Trebuie să se asigure comunicarea și schimbul de informații privind planificarea la nivel național, astfel cum se prevede la articolul 4 din Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/2151.

(10)

Prezenta decizie nu aduce atingere obligației unui operator de aeronave, în temeiul articolului 43 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/414 al Comisiei (4), de a transmite prin intermediul sistemului electronic menționat la articolul 182 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei (5) („ICS2”) datele necesare pentru notificarea sosirii prevăzute în anexa B la Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 și în anexa B la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 după ce a stabilit o conexiune la sistemul respectiv în intervalul de instalare stabilit pentru versiunea 2 a sistemului respectiv în Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/2151.

(11)

Având în vedere impactul circumstanțelor excepționale care au cauzat întârzieri în dezvoltarea informatică în curs pentru prelucrarea notificării de sosire în statele membre, stadiul actual al acestor evoluții în statele membre și necesitatea de a evita orice alte întârzieri semnificative, derogarea ar trebui să dureze cel târziu până la 31 decembrie 2023 în ceea ce privește o aeronavă care intră pe teritoriul vamal al Uniunii și cel târziu până la 29 februarie 2024 în ceea ce privește o navă maritimă care intră pe teritoriul vamal al Uniunii,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Statele membre pot utiliza pentru schimbul și stocarea de informații alte mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor pentru notificarea sosirii unei aeronave prevăzută la articolul 133 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 până la 31 decembrie 2023 și pentru notificarea sosirii unei nave maritime până la 29 februarie 2024.

Articolul 2

Prezenta decizie se aplică de la 1 ianuarie 2023 până cel târziu la 31 decembrie 2023 în ceea ce privește o aeronavă care intră pe teritoriul vamal al Uniunii și până cel târziu la 29 februarie 2024 în ceea ce privește o navă maritimă care intră pe teritoriul vamal al Uniunii.

Articolul 3

Prezenta decizie se adresează Regatului Belgiei, Republicii Bulgaria, Republicii Cehe, Regatului Danemarcei, Republicii Estonia, Republicii Elene, Regatului Spaniei, Republicii Franceze, Republicii Croația, Republicii Cipru, Marelui Ducat al Luxemburgului, Ungariei, Republicii Malta, Regatului Țărilor de Jos, Republicii Austria, Republicii Polone, Republicii Portugheze, României, Republicii Slovenia, Republicii Slovace și Regatului Suediei.

Adoptată la Bruxelles, 1 februarie 2023.

Pentru Comisie

Paolo GENTILONI

Membru al Comisiei


(1)  JO L 269, 10.10.2013, p. 1.

(2)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/2151 a Comisiei din 13 decembrie 2019 de stabilire a programului de lucru referitor la dezvoltarea și instalarea sistemelor electronice prevăzute în Codul vamal al Uniunii (JO L 325, 16.12.2019, p. 168).

(3)  Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei din 28 iulie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele detaliate ale anumitor dispoziții ale Codului vamal al Uniunii (JO L 343, 29.12.2015, p. 1).

(4)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/414 al Comisiei din 8 martie 2021 privind modalitățile tehnice pentru dezvoltarea, întreținerea și utilizarea sistemelor electronice destinate schimbului și stocării de informații în temeiul Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 81, 9.3.2021, p. 37).

(5)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei din 24 noiembrie 2015 de stabilire a unor norme pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziții din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 343, 29.12.2015, p. 558).


3.2.2023   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 32/223


DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2023/236 A COMISIEI

din 1 februarie 2023

de acordare a unei derogări solicitate de anumite state membre în temeiul Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului pentru utilizarea altor mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor pentru schimbul și stocarea de informații pentru declarația de depozitare temporară pentru mărfuri neunionale prezentate în vamă

[notificată cu numărul C(2023) 664]

(Numai textele în limbile cehă, croată, daneză, engleză, estonă, franceză, germană, greacă, lituaniană, maghiară, malteză, neerlandeză, polonă, portugheză, română, slovacă, slovenă, spaniolă și suedeză sunt autentice)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (1), în special articolul 6 alineatul (4) coroborat cu articolul 8 alineatul (2),

după consultarea Comitetului Codului vamal,

întrucât:

(1)

Articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 prevede că toate schimburile de informații dintre autoritățile vamale și dintre operatorii economici și autoritățile vamale, precum și stocarea acestor informații, în conformitate cu legislația vamală, se efectuează prin utilizarea tehnicilor de prelucrare electronică a datelor. În acest scop și în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, Comisia elaborează cerințe comune în materie de date.

(2)

Articolul 6 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 prevede posibilitatea Comisiei de a adopta decizii în cazuri excepționale pentru a permite unuia sau mai multor state membre să deroge de la utilizarea tehnicilor de prelucrare electronică a datelor pentru schimbul și stocarea informațiilor, dacă o astfel de derogare este justificată de situația specifică a statului membru solicitant și este acordată pentru o perioadă de timp specifică.

(3)

Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/2151 a Comisiei (2) stabilește programul de lucru referitor la dezvoltarea și instalarea sistemelor electronice prevăzute în Codul vamal al Uniunii (denumit în continuare „programul de lucru”). Programul de lucru enumeră sistemele electronice care urmează să fie dezvoltate și datele la care se preconizează că aceste sisteme vor deveni operaționale. Printre altele, programul respectiv specifică perioada de punere în aplicare și de instalare pentru declarațiile de depozitare temporară („DT”) în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) și cu articolele 16, 145 și 146 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013.

(4)

În plus, articolul 278 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 precizează termenul până la care pot fi utilizate, cu titlu tranzitoriu, alte mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor pentru punerea în aplicare a dispozițiilor referitoare la declarația de depozitare temporară.

(5)

Datorită importanței DT în cadrul supravegherii mărfurilor care intră pe teritoriul vamal al UE, unele state membre au dezvoltat deja sisteme electronice pentru a gestiona aceste declarații DT. Astfel de sisteme necesită ajustări conform dispozițiilor Regulamentului (UE) nr. 952/2013 și actelor conexe ale Comisiei, în special în ceea ce privește cerințele comune în materie de date. În conformitate cu articolul 278 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, ajustările respective trebuie finalizate până la 31 decembrie 2022.

(6)

Cu toate acestea, au apărut trei circumstanțe majore și parțial neprevăzute, toate având un impact semnificativ asupra resurselor statelor membre și reprezentând provocări complementare pentru acestea: pandemia de COVID-19 a cauzat întârzieri substanțiale în ceea ce privește dezvoltarea informatică în Austria, Belgia, Cehia, Franța, Grecia, Lituania, Malta, Țările de Jos, Polonia, România, Slovacia și Spania. Retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană și creșterea bruscă a numărului de declarații vamale au necesitat redistribuirea resurselor și rearanjarea priorităților în cazul Belgiei, Franței, Lituaniei, Țărilor de Jos și Spaniei. Consecințele financiare ale invadării Ucrainei de către Rusia asupra activităților vamale ale țărilor învecinate sau din imediata apropiere geografică au agravat și mai mult situația și au necesitat resurse suplimentare în Austria, Lituania și Polonia. În special, dificultățile legate de achiziții publice și de licitații, precum și problemele bugetare și de personal generate de circumstanțele menționate anterior au avut un impact semnificativ asupra capacității statelor membre de a respecta termenele, astfel cum au menționat Austria, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Spania, Franța, Grecia, Ungaria, Croația, Lituania, Luxemburg, Malta, Portugalia, România, Suedia, Slovacia și Slovenia.

(7)

Aceste circumstanțe specifice au cauzat întârzieri semnificative în dezvoltarea informatică în curs și au împiedicat anumite state membre să finalizeze instalarea mijloacelor informatice pentru prelucrarea declarațiilor DT până la 31 decembrie 2022. Prin urmare, la 21 aprilie 2022 Austria, la 3 mai 2022 Cipru, la 3 mai 2022 Lituania, la 6 mai 2022 Spania, la 23 mai 2022 Slovenia, la 3 iunie 2022 Grecia, la 7 iunie 2022 Franța, la 7 iunie 2022 Portugalia, la 24 iunie 2022 Belgia, la 24 iunie 2022 Suedia, la 29 iunie 2022 Danemarca, la 4 iulie 2022 Slovacia, la 4 iulie 2022 Țările de Jos, la 6 iulie 2022 Estonia, la 7 iulie 2022 Polonia, la 13 iulie 2022 Malta, la 19 iulie 2022 Croația, la 22 iulie 2022 Ungaria, la 22 iulie 2022 Luxemburg, la 10 octombrie 2022 Cehia și la 17 octombrie 2022 România au solicitat să utilizeze alte mijloace pentru schimbul și stocarea de informații decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor, în conformitate cu articolul 6 alineatul (4) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 952/2013. În conformitate cu articolul 6 alineatul (4) al treilea paragraf, astfel de derogări nu afectează schimbul de informații între statul membru căruia i se adresează și alte state membre și nici schimbul și stocarea de informații în alte state membre în scopul aplicării legislației vamale.

(8)

Prin urmare, este oportun să se permită statelor membre să își utilizeze în continuare procedurile existente, inclusiv sistemele informatice relevante în conformitate cu cerințele în materie de date stabilite de statele membre, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (4) al doilea paragraf din Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei (3), pentru o perioadă limitată.

(9)

Austria, Belgia, Croația, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Franța, Grecia, Ungaria, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania și Suedia trebuie să notifice Comisiei progresele înregistrate în dezvoltarea sistemului electronic pentru depozitarea temporară, ca parte a procesului de raportare a progreselor prevăzut la articolul 278a din Regulamentul (UE) nr. 952/2013. Trebuie să se asigure comunicarea și schimbul de informații privind planificarea la nivel național, astfel cum se prevede la articolul 4 din Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/2151.

(10)

Având în vedere impactul circumstanțelor excepționale care au cauzat întârzieri în dezvoltarea informatică în curs a DT în statele membre, stadiul actual al acestor evoluții în statele membre și necesitatea de a evita orice alte întârzieri semnificative, derogarea ar trebui să dureze cel târziu până la 31 decembrie 2023 în ceea ce privește mărfurile introduse pe teritoriul vamal al Uniunii pe cale aeriană și cel târziu până la 29 februarie 2024 în ceea ce privește mărfurile introduse pe teritoriul vamal al Uniunii prin alte moduri de transport,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Statele membre pot utiliza pentru schimbul și stocarea de informații alte mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor pentru declarația de depozitare temporară prevăzută la articolul 145 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 în ceea ce privește mărfurile introduse pe teritoriul vamal al Uniunii pe cale aeriană până la 31 decembrie 2023 și pentru declarația de depozitare temporară în ceea ce privește mărfurile introduse pe teritoriul vamal al Uniunii prin alte moduri de transport până la 29 februarie 2024.

Articolul 2

Prezenta decizie se aplică de la 1 ianuarie 2023 până cel târziu la 31 decembrie 2023 în ceea ce privește mărfurile introduse pe teritoriul vamal al Uniunii pe cale aeriană și până cel târziu la 29 februarie 2024 în ceea ce privește mărfurile introduse pe teritoriul vamal al Uniunii prin alte moduri de transport.

Articolul 3

Prezenta decizie se adresează Regatului Belgiei, Republicii Cehe, Regatului Danemarcei, Republicii Estonia, Republicii Elene, Regatului Spaniei, Republicii Franceze, Republicii Croația, Republicii Cipru, Republicii Lituania, Marelui Ducat al Luxemburgului, Ungariei, Republicii Malta, Regatului Țărilor de Jos, Republicii Austria, Republicii Polone, Republicii Portugheze, României, Republicii Slovenia, Republicii Slovace și Regatului Suediei.

Adoptată la Bruxelles, 1 februarie 2023.

Pentru Comisie

Paolo GENTILONI

Membru al Comisiei


(1)  JO L 269, 10.10.2013, p. 1.

(2)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/2151 a Comisiei din 13 decembrie 2019 de stabilire a programului de lucru referitor la dezvoltarea și instalarea sistemelor electronice prevăzute în Codul vamal al Uniunii (JO L 325, 16.12.2019, p. 168).

(3)  Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei din 28 iulie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele detaliate ale anumitor dispoziții ale Codului vamal al Uniunii (JO L 343, 29.12.2015, p. 1).


3.2.2023   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 32/226


DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2023/237 A COMISIEI

din 1 februarie 2023

de acordare a unei derogări solicitate de anumite state membre pentru a utiliza alte mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor pentru schimbul și stocarea de informații legate de declarația vamală pentru mărfurile introduse pe teritoriul vamal al Uniunii stabilită la articolele 158, 162, 163, 166, 167, 170-174, 201, 240, 250, 254 și 256 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii

[notificată cu numărul C(2023) 667]

(Numai textele în limbile cehă, daneză, engleză, franceză, germană, greacă, lituaniană, maghiară, malteză, neerlandeză, portugheză, română, spaniolă și suedeză sunt autentice)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (1), în special articolul 6 alineatul (4) coroborat cu articolul 8 alineatul (2),

după consultarea Comitetului Codului vamal,

întrucât:

(1)

Articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 prevede că toate schimburile de informații dintre autoritățile vamale și dintre operatorii economici și autoritățile vamale, precum și stocarea acestor informații, în conformitate cu legislația vamală, se efectuează prin utilizarea tehnicilor de prelucrare electronică a datelor. În acest scop și în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 952/2013, Comisia elaborează cerințe comune în materie de date.

(2)

Articolul 6 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 prevede posibilitatea adoptării de către Comisie a unor decizii, în cazuri excepționale, pentru a permite unuia sau mai multor state membre să deroge de la utilizarea tehnicilor de prelucrare electronică a datelor pentru schimbul și stocarea informațiilor, dacă o astfel de derogare este justificată de situația specifică a statului membru solicitant și este acordată pentru o perioadă de timp specifică.

(3)

Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/2151 a Comisiei (2) stabilește programul de lucru referitor la dezvoltarea și instalarea sistemelor electronice prevăzute în Codul vamal al Uniunii (denumit în continuare „programul de lucru”). Programul de lucru enumeră sistemele electronice care urmează să fie dezvoltate și datele la care se preconizează că aceste sisteme vor deveni operaționale. Printre altele, programul respectiv specifică implementarea și datele de instalare a sistemului național de import („SNI”) și a componentei 2 a regimurilor speciale care împreună vizează regimurile vamale aplicabile mărfurilor introduse pe teritoriul vamal al Uniunii în conformitate cu articolele 158, 162, 163, 166, 167, 170-174, 201, 240, 250, 254 și 256 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013.

(4)

De asemenea, articolul 278 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 precizează termenul-limită până la care pot fi utilizate în mod tranzitoriu alte mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor pentru punerea în aplicare a dispozițiilor referitoare la declarația vamală în legătură cu mărfurile introduse pe teritoriul vamal al Uniunii.

(5)

Datorită importanței pe care o are SNI în protejarea veniturilor și în lupta împotriva comerțului inechitabil și ilegal, toate statele membre au dezvoltat deja sisteme electronice pentru a gestiona declarațiile depuse în legătură cu mărfurile introduse în UE. Mai multe state membre au dezvoltat de asemenea sisteme electronice pentru gestionarea regimurilor speciale. Aceste sisteme necesită ajustări în temeiul dispozițiilor din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 și din actele aferente ale Comisiei, în special în ceea ce privește cerințele comune în materie de date. În temeiul articolului 278 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, aceste ajustări trebuie finalizate până la 31 decembrie 2022.

(6)

Cu toate acestea, au intervenit trei circumstanțe de importanță majoră și în parte neașteptate, toate având impact semnificativ asupra resurselor statelor membre și creându-le acestora probleme suplimentare: pandemia de COVID-19 a provocat întârzieri substanțiale ale evoluțiilor din domeniul informatic în Austria, Belgia, Cehia, Franța, Grecia, Malta, Țările de Jos, România și Spania. Din cauza retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană și a creșterii bruște a numărului de declarații vamale care a decurs din aceasta, Belgia, Franța, Lituania, Țările de Jos și Spania au trebuit să își modifice resursele și prioritățile. Consecințele financiare ale invadării Ucrainei de către Rusia asupra activităților vamale ale țărilor învecinate sau apropriate din punct de vedere geografic au agravat și mai mult situația și au necesitat resurse suplimentare în Austria, Ungaria și Lituania. În special, dificultățile legate de achiziții publice și de licitații, precum și problemele bugetare și de personal determinate de circumstanțele menționate anterior au avut un impact semnificativ asupra capacității statelor membre de a respecta termenele-limită, după cum au menționat Austria, Cipru, Cehia, Danemarca, Spania, Franța, Grecia, Ungaria, Lituania, Luxemburg, Malta, Portugalia, România și Suedia.

(7)

Aceste circumstanțe specifice au cauzat întârzieri semnificative în evoluțiile în curs din domeniul informatic și au împiedicat autoritățile vamale să finalizeze instalarea mijloacelor informatice pentru implementarea SNI și a componentei 2 a regimurilor speciale până la 31 decembrie 2022. De aceea, la 21 aprilie 2022 Austria, la 3 mai 2022 Cipru, la 3 mai 2022 Lituania, la 6 mai 2022 Spania, la 25 mai 2022 România, la 26 mai 2022 Cehia, la 3 iunie 2022 Grecia, la 7 iunie 2022 Franța, la 7 iunie 2022 Portugalia, la 24 iunie 2022 Belgia, la 24 iunie 2022 Suedia, la 29 iunie 2022 Danemarca, la 4 iulie 2022 Țările de Jos, la 13 iulie 2022 Malta, la 22 iulie 2022 Luxemburg și la 7 octombrie 2022 Ungaria au solicitat utilizarea altor mijloace pentru schimbul și stocarea de informații decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor, în conformitate cu articolul 6 alineatul (4) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 952/2013. În conformitate cu articolul 6 alineatul (4) al treilea paragraf, aceste derogări nu afectează schimbul de informații dintre statul membru căruia îi este destinată și alte state membre și nici schimbul și stocarea de informații din alte state membre în scopul aplicării legislației vamale.

(8)

Prin urmare, este necesar să se permită statelor membre respective să își utilizeze în continuare sistemele informatice existente în conformitate cu cerințele în materie de date stabilite în anexa 9 la Regulamentul delegat (UE) 2016/341 al Comisiei (3), astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (4) primul paragraf litera (g) din Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei (4), pentru o perioadă limitată.

(9)

Ca urmare a derogării, autorităților vamale trebuie să li se permită să continue să furnizeze Comisiei date pentru supravegherea punerii în liberă circulație a mărfurilor în conformitate cu articolul 55 alineatul (6) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 (5).

(10)

Austria, Belgia, Cipru, Cehia, Danemarca, Franța, Grecia, Ungaria, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Portugalia, România, Spania și Suedia trebuie să notifice Comisiei progresele înregistrate în dezvoltarea SNI și a componentei 2 a regimurilor speciale ca parte din procesul de raportare a progreselor prevăzut la articolul 278a din Regulamentul (UE) nr. 952/2013. Trebuie asigurate comunicarea și schimbul de informații privind planificarea la nivel național astfel cum se menționează la articolul 4 din Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/2151.

(11)

SNI și componenta 2 a regimurilor speciale sunt componente esențiale ale mediului informatic vamal al statelor membre, date fiind interconectările acestora cu diverse alte aplicații naționale, rolul central al SNI, printre altele, în colectarea veniturilor și în aplicarea prohibițiilor și a restricțiilor de la nivel UE și național în legătură cu importul mărfurilor. Din cauza complexității SNI și a componentei 2 a regimurilor speciale, modificările necesare pentru alinierea la cerințele CVU au repercusiuni și asupra sistemelor informatice aferente sau dependente. De aceea, durata derogării trebuie menținută la nivelul minim strict necesar. În acest context și date fiind efectele circumstanțelor excepționale care au cauzat întârzieri ale evoluțiilor din domeniul informatic în desfășurare în ceea ce privește SNI și componenta 2 a regimurilor speciale în statele membre și situația actuală a evoluțiilor respective în statele membre, derogarea trebuie să dureze cel târziu până la 31 decembrie 2023,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Statele membre pot utiliza alte mijloace pentru schimbul și stocarea de informații decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor pentru punerea în aplicare a dispozițiilor referitoare la declarația vamală pentru mărfurile introduse pe teritoriul vamal al Uniunii prevăzute la articolele 158, 162, 163, 166, 167, 170-174, 201, 240, 250, 254 și 256 din Codul vamal al Uniunii până la 31 decembrie 2023.

Articolul 2

Prezenta decizie se aplică de la 1 ianuarie 2023 până cel târziu la 31 decembrie 2023.

Articolul 3

Prezenta decizie se adresează Regatului Belgiei, Republicii Cehe, Regatului Danemarcei, Republicii Elene, Regatului Spaniei, Republicii Franceze, Republicii Cipru, Republicii Lituania, Marelui Ducat al Luxemburgului, Ungariei, Republicii Malta, Regatului Țărilor de Jos, Republicii Austria, Republicii Portugheze, României și Regatului Suediei.

Adoptată la Bruxelles, 1 februarie 2023.

Pentru Comisie

Paolo GENTILONI

Membru al Comisiei


(1)  JO L 269, 10.10.2013, p. 1.

(2)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/2151 a Comisiei din 13 decembrie 2019 de stabilire a programului de lucru referitor la dezvoltarea și instalarea sistemelor electronice prevăzute în Codul vamal al Uniunii (JO L 325, 16.12.2019, p. 168).

(3)  Regulamentul delegat (UE) 2016/341 al Comisiei din 17 decembrie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele tranzitorii pentru anumite dispoziții din Codul vamal al Uniunii, în cazul în care sistemele electronice relevante nu sunt încă operaționale, și de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2015/2446 (JO L 69, 15.3.2016, p. 1).

(4)  Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei din 28 iulie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele detaliate ale anumitor dispoziții ale Codului vamal al Uniunii (JO L 343, 29.12.2015, p. 1).

(5)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei din 24 noiembrie 2015 de stabilire a unor norme pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziții din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 343, 29.12.2015, p. 558).