(1)

Războiul de agresiune neprovocat și nejustificat al Federației Ruse împotriva Ucrainei și reducerea fără precedent a furnizării de gaze naturale din Federația Rusă către statele membre amenință siguranța furnizării către Uniune și statele sale membre. În același timp, utilizarea ca armă a furnizării de gaze și manipularea piețelor de către Federația Rusă prin întreruperi intenționate ale fluxurilor de gaze au determinat creșterea fulminantă a prețurilor la energie în Uniune, periclitând nu numai economia Uniunii, ci subminând totodată grav siguranța aprovizionării.

(2)

Acest lucru necesită un răspuns ferm și coordonat din partea Uniunii, pentru a-și proteja cetățenii și economia împotriva prețurilor de piață excesive și manipulate și pentru a se asigura că gazele naturale ajung peste frontiere la toți consumatorii aflați în dificultate, inclusiv în situații de deficit de gaze. Pentru a reduce dependența de aprovizionarea cu gaze naturale din Federația Rusă și pentru a reduce prețurile excesive, este esențial să se îmbunătățească achizițiile de gaze de la furnizori externi.

(3)

În conformitate cu articolul 122 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), Consiliul, la propunerea Comisiei, este abilitat, în spiritul solidarității dintre statele membre, să adopte măsuri corespunzătoare situației economice, în special în cazul în care apar dificultăți grave în aprovizionarea cu anumite produse, în special în domeniul energiei. Riscul ridicat de întrerupere completă a furnizării de gaze din Rusia și creșterea extremă a prețurilor la energie care subminează economia Uniunii constituie astfel de dificultăți grave.

(4)

În comunicarea sa din 18 mai 2022, intitulată „Planul REPowerEU”, Comisia a anunțat înființarea unei platforme a UE de achiziționare de energie împreună cu statele membre pentru achiziționarea în comun de gaze, gaze naturale lichefiate (GNL) și hidrogen. Acest anunț a fost aprobat de Consiliul European din 30 și 31 mai 2022. Ca parte a planului REPowerEU, Comisia a prezentat, de asemenea, strategia pentru un angajament extern al UE în domeniul energiei, care explică modul în care Uniunea sprijină tranziția către o energie globală, curată și justă pentru a asigura o energie durabilă, sigură și la prețuri accesibile, inclusiv prin diversificarea aprovizionării cu energie a Uniunii, în special prin negocierea angajamentelor politice cu furnizorii de gaze existenți sau noi cu scopul de a crește livrările de gaze și de a înlocui astfel livrările de gaze rusești către Europa.

(5)

Platforma UE de achiziționare de energie poate juca un rol esențial în căutarea unor parteneriate reciproc avantajoase care să contribuie la siguranța aprovizionării și să conducă la scăderea prețurilor de import ale gazelor achiziționate din țări terțe, valorificând pe deplin ponderea colectivă a Uniunii. În acest scop, este esențială o mai bună sensibilizare internațională a furnizorilor de gaze (atât de gaze de conductă, cât și de GNL), precum și a furnizorilor de hidrogen verde din viitor. În special, o coordonare mult mai strânsă cu și între statele membre față de țările terțe prin intermediul Platformei UE de achiziționare de energie ar putea asigura o eficacitate mai mare a ponderii colective a Uniunii.

(6)

Dacă persistă o situație caracterizată de dificultăți grave în asigurarea siguranței aprovizionării, achiziționarea în comun ar trebui să contribuie la asigurarea unui acces mai echitabil al întreprinderilor din statele membre la surse de gaze noi sau suplimentare și, în beneficiul consumatorilor finali, să contribuie la asigurarea unor prețuri mai mici decât ar fi putut fi aplicate altfel celor care achiziționează gazele prin intermediul prestatorului de servicii în mod individual.

(7)

Achiziționarea în comun ar putea avea drept rezultat acordarea unui tratament mai favorabil sau a unui sprijin furnizării de gaze din surse regenerabile, cum ar fi biometanul și hidrogenul, în măsura în care acestea pot fi injectate în siguranță în sistemul de gaze, precum și furnizării de gaze care altminteri ar fi evacuate sau arse. În absența unei cerințe juridice formale în orice jurisdicție relevantă, întreprinderile care încheie contracte în temeiul prezentului regulament vor putea să utilizeze cadrul de raportare 2.0 din Parteneriatul ONU pentru petrol și gaz metan în vederea măsurării, raportării și verificării emisiilor de metan de-a lungul lanțului de aprovizionare al Uniunii.

(8)

Noul mecanism elaborat în temeiul prezentului regulament ar trebui să cuprindă două etape. Într-o primă etapă, întreprinderile din sectorul gazelor naturale sau întreprinderile consumatoare de gaze stabilite pe teritoriul Uniunii ar urma să-și agrege cererea de gaze prin intermediul unui prestator de servicii, contractat de Comisie. Acest lucru ar permite furnizorilor de gaze să facă oferte pe baza unor volume agregate mari, în loc să aibă multe oferte mai mici către achizitori care să-i abordeze individual. Într-o a doua etapă, întreprinderile din sectorul gazelor naturale sau întreprinderile consumatoare de gaze stabilite pe teritoriul Uniunii pot încheia contracte de achiziționare de gaze, individual sau în mod coordonat cu alții, cu furnizori sau producători de gaze naturale ale căror oferte au corespuns cererii agregate.

(9)

Dacă persistă o situație caracterizată de dificultăți grave în asigurarea siguranței aprovizionării, agregarea cererii și achiziționarea în comun ar trebui să contribuie la asigurarea unui acces mai echitabil al întreprinderilor din statele membre la surse de gaze noi sau suplimentare și, în beneficiul consumatorilor finali, să contribuie la asigurarea unor prețuri mai mici decât ar fi putut fi obținute altfel pentru întreprinderile care achiziționează gazele prin intermediul prestatorului de servicii. În propunerea Comisiei de regulament privind piețele interne ale gazelor din surse regenerabile, gazelor naturale și hidrogenului este deja inclusă o primă mențiune a posibilității unei forme foarte limitate de achiziționare în comun de gaze în scopul echilibrării. Cu toate acestea, propunerea respectivă datează dintr-o perioadă anterioară războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei. În plus, nu a fost inclus niciun concept detaliat în propunerea respectivă, care se referea doar la nevoile foarte specifice ale operatorilor de sisteme de transport în ceea ce privește energia de echilibrare. Întrucât este necesară o soluție imediată și mult mai cuprinzătoare la problema lipsei structurilor care să permită achiziționarea coordonată de gaze, este oportun să se propună o soluție temporară rapidă.

(10)

Prin urmare, agregarea cererii și achiziționarea în comun ar putea consolida solidaritatea Uniunii în ceea ce privește achiziționarea și distribuția gazelor. În spirit de solidaritate, achiziționarea în comun ar trebui să sprijine în special întreprinderile care achiziționau anterior gaze naturale exclusiv sau în principal de la furnizori ruși, ajutându-le să se aprovizioneze de la furnizori sau producători alternativi de gaze naturale în condiții avantajoase, ca urmare a agregării cererii și a achiziționării în comun.

(11)

Agregarea cererii și achiziționarea în comun ar trebui să contribuie la constituirea de stocuri în instalațiile de înmagazinare a gazelor în situația de urgență actuală, în cazul în care majoritatea instalațiilor europene de înmagazinare a gazelor ar fi golite după iarna următoare. În plus, măsurile respective ar trebui să contribuie la achiziționarea de gaze într-un mod mai coordonat, în spiritul solidarității.

(12)

Prin urmare, este necesar să se stabilească agregarea cererii și achiziționarea în comun de urgență și pe bază temporară. Acest lucru ar permite stabilirea rapidă a unui prestator de servicii, permițând astfel agregarea cererii. Prestatorul de servicii contractat de Comisie ar avea doar câteva funcționalități de bază, iar procesul organizat de acesta ar avea doar elemente obligatorii privind participarea la agregarea cererii, fără să includă încă o coordonare obligatorie a condițiilor contractuale sau obligația de a prezenta oferte ferme de achiziționare a gazelor prin intermediul acestuia.

(13)

Întreprinderilor din sectorul gazelor naturale sau întreprinderilor consumatoare de gaze naturale nu ar trebui să li se impună nicio cerință de a cumpăra gaze prin intermediul prestatorului de servicii, prin încheierea de contracte de furnizare a gazelor sau de memorandumuri de înțelegere cu furnizorii sau producătorii de gaze ale căror oferte au corespuns cererii agregate. Cu toate acestea, întreprinderile din sectorul gazelor naturale sau întreprinderile consumatoare de gaze naturale sunt puternic încurajate să exploreze forme de cooperare compatibile cu dreptul concurenței și să apeleze la prestatorul de servicii pentru a profita de avantajele achiziționării în comun. Prin urmare, ar putea fi dezvoltat un mecanism între prestatorul de servicii și întreprinderile participante, care să stabilească principalele condiții în care întreprinderile participante se angajează să cumpere gazele naturale care corespund cererii agregate.

(14)

Este important ca Comisia și statele membre să aibă o imagine clară a contractelor de furnizare a gazelor preconizate și încheiate în întreaga Uniune, pentru a evalua dacă sunt îndeplinite obiectivele privind siguranța aprovizionării și solidaritatea energetică. Prin urmare, întreprinderile sau autoritățile statelor membre ar trebui să informeze Comisia și statele membre în care sunt stabilite respectivele întreprinderi cu privire la achizițiile de gaze planificate de dimensiuni mai mari de 5 TWh/an. Acest lucru ar trebui să se aplice în special informațiilor de bază privind contractele noi sau reînnoite. Comisiei ar trebui să i se permită să emită recomandări pentru întreprinderile din sectorul gazelor naturale sau pentru autoritățile statelor membre relevante, în special în cazul în care o coordonare suplimentară ar putea îmbunătăți funcționarea achiziționării în comun sau în cazul în care lansarea unei licitații pentru achiziționarea de gaze sau achizițiile planificate de gaze pot avea un impact negativ asupra siguranței aprovizionării, a pieței interne sau a solidarității energetice. Emiterea recomandărilor nu ar trebui să împiedice întreprinderile din sectorul gazelor naturale sau autoritățile statelor membre relevante să continue negocierile între timp.

(15)

Statele membre ar trebui să ajute Comisia să aprecieze dacă achizițiile relevante de gaze sporesc siguranța aprovizionării în Uniune și sunt compatibile cu principiul solidarității energetice. Prin urmare, ar trebui să fie instituit un comitet director ad-hoc compus din reprezentanți ai statelor membre și ai Comisiei, care să contribuie la coordonarea evaluării respective.

(16)

Procesul de agregare a cererii în scopul achiziționării în comun ar trebui să fie realizat de un prestator de servicii adecvat. Prin urmare, Comisia ar trebui să contracteze un prestator de servicii prin intermediul unei proceduri de achiziții în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (1), care să poată dezvolta un instrument de tehnologie a informației adecvat (denumit în continuare „instrument informatic”) și să poată organiza procesul de agregare a cererii. Ar putea fi percepute taxe de la participanții la achiziționarea în comun pentru a acoperi costurile de funcționare.

(17)

Atunci când alocă drepturi de acces la aprovizionare pentru întreprinderile care agregă cererea, prestatorul de servicii ar trebui să aplice metode care să nu discrimineze participanții mai mici de cei mai mari la agregarea cererii și ar trebui să fie echitabil, indiferent de volumele de gaze solicitate de întreprinderile individuale. De exemplu, prestatorul de servicii ar trebui să aloce drepturi de acces proporționale cu volumele de gaze pe care întreprinderile individuale au declarat că le cumpără la un anumit moment de livrare și pentru o anumită destinație. Acest lucru ar putea fi relevant în cazurile în care aprovizionarea nu acoperă suficient cererea de pe piața Uniunii.

(18)

Agregarea cererii și achiziționarea de gaze naturale sunt procese complexe, care trebuie să țină seama de diverse elemente, care nu se limitează la prețuri, ci implică și volume, puncte de livrare și alți parametri. Prin urmare, prestatorul de servicii selectat ar trebui să aibă nivelul necesar de experiență în gestionarea și agregarea achizițiilor de gaze naturale sau de servicii conexe la nivelul Uniunii. De asemenea, agregarea cererii și achiziționarea de gaze naturale reprezintă un element esențial pentru asigurarea siguranței furnizării de gaze și pentru garantarea principiului solidarității energetice în Uniune.

(19)

Protecția informațiilor sensibile din punct de vedere comercial este extrem de importantă atunci când se pun informații la dispoziția Comisiei, a membrilor comitetului director ad-hoc sau a prestatorului de servicii care introduce sau gestionează instrumentul informatic pentru agregarea cererii. Prin urmare, Comisia ar trebui să aplice instrumente eficace pentru a proteja aceste informații împotriva oricărui acces neautorizat și oricărui risc de securitate cibernetică. Orice date cu caracter personal care ar putea fi prelucrate în cadrul agregării cererii și al achiziționării în comun ar trebui să fie prelucrate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului (2) și cu Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (3).

(20)

Achiziționarea în comun ar putea lua diferite forme. Aceasta ar putea avea loc prin proceduri de ofertare sau licitații organizate de prestatorul de servicii care agregă cererea întreprinderilor din sectorul gazelor naturale și a întreprinderilor consumatoare de gaze, pentru a o corela potențial cu ofertele furnizorilor sau ale producătorilor de gaze naturale, prin utilizarea unui instrument informatic.

(21)

Un obiectiv al agregării cererii și al achizițiilor în comun este reducerea riscului unor creșteri inutile ale prețurilor, determinate de întreprinderile care licitează pentru aceeași tranșă de gaze. Garantarea faptului că toate beneficiile achiziționării în comun ajung la consumatorii finali depinde, în ultimă instanță, de deciziile întreprinderilor. Întreprinderile mari ar trebui să fie restricționate chiar dacă pot vinde gaze la prețuri mai mari. Întreprinderile care beneficiază de prețuri mai mici pentru cumpărarea de gaze în urma achiziționării în comun ar trebui să transfere aceste beneficii consumatorilor. Transmiterea la nivelul consumatorilor a prețurilor mai mici ar fi un indicator important al reușitei achizițiilor în comun, deoarece acest lucru este esențial pentru consumatori.

(22)

Agregarea cererii și achiziționarea în comun ar trebui să fie deschise întreprinderilor din sectorul gazelor naturale și întreprinderilor consumatoare de gaze stabilite în Uniune. În special, consumatorii industriali care utilizează intensiv gazele în procesele lor de producție, cum ar fi producătorii de îngrășăminte, oțel, ceramică și sticlă, pot să beneficieze, de asemenea, de achiziționarea în comun, permițându-le să își grupeze cererea, să contracteze încărcături de gaze și GNL și să structureze aprovizionarea în funcție de nevoile lor specifice. Procesul de organizare a achiziționării în comun ar trebui să aibă norme transparente privind modul în care se poate participa la ea și ar trebui să se asigure caracterul deschis al acesteia.

(23)

Deschiderea agregării cererii și a achiziționării în comun și pentru Balcanii de Vest și cele trei asociate în cadrul Parteneriatului estic reprezintă un obiectiv politic declarat al Uniunii. Prin urmare, întreprinderilor stabilite în părțile contractante la Comunitatea Energiei ar trebui să li se permită să participe la agregarea cererii și la achiziționarea în comun stabilite prin prezentul regulament, cu condiția să existe acordurile necesare.

(24)

Este necesar să se reducă dependența Uniunii de gazele furnizate de Federația Rusă. Întreprinderile controlate de Federația Rusă sau de orice persoană fizică sau juridică rusă sau întreprinderile care fac obiectul unor măsuri restrictive ale Uniunii instituite în temeiul articolului 215 din TFUE sau care sunt deținute sau controlate de orice altă persoană fizică sau juridică, entitate sau organism cărora li se aplică măsuri restrictive ar trebui să fie, prin urmare, excluse de la participarea la achiziționarea în comun, precum și de la organizarea procesului de achiziționare în comun.

(25)

Pentru ca obiectivul diversificării de la furnizarea de gaze din Federația Rusă să nu fie pus în pericol sau compromis de participarea la agregarea cererii și la achiziționarea în comun a unor întreprinderi sau a altor organisme controlate de persoane fizice sau juridice ruse sau de întreprinderi stabilite în Federația Rusă, participarea acestor entități ar trebui, de asemenea, să fie exclusă.

(26)

În plus, gazele naturale originare din Federația Rusă nu ar trebui să facă obiectul achiziționării în comun. În acest scop, gazele naturale care intră în statele membre sau în părțile contractante la Comunitatea Energiei prin puncte de intrare specifice nu ar trebui să facă obiectul achiziționării în comun, deoarece este probabil ca gazele naturale originare din Federația Rusă să intre în statele membre sau în părțile contractante la Comunitatea Energiei prin punctele de intrare respective.

(27)

Este posibil ca participanții la achiziționarea de gaze în comun să aibă nevoie de garanții financiare dacă una dintre întreprinderi nu are capacitatea să plătească volumul final contractat. Statele membre sau alte părți interesate ar putea oferi sprijin financiar, inclusiv garanții, participanților la achiziționarea în comun. Acordarea de sprijin financiar ar trebui să aibă loc în conformitate cu normele Uniunii privind ajutoarele de stat, inclusiv cu cadrul temporar de criză adoptat de Comisie la 23 martie 2022, astfel cum a fost modificat la 28 octombrie 2022, după caz.

(28)

Constituirea de stocuri în instalațiile de înmagazinare a gazelor este vitală pentru a asigura siguranța aprovizionării în Uniune. Din cauza reducerii furnizării de gaze naturale din Federația Rusă, statele membre se pot confrunta cu dificultăți în constituirea de stocuri în instalațiile de înmagazinare a gazelor pentru a asigura siguranța furnizării de gaze pentru iarna 2023-2024, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2022/1032 al Parlamentului European și al Consiliului (4). Utilizarea posibilității de agregare a cererii de către prestatorul de servicii ar putea ajuta statele membre să reducă dificultățile respective. Aceasta ar putea, în limitele dreptului concurenței, să sprijine în special constituirea stocurilor și gestionarea stocurilor, în mod coordonat, în perspectiva următorului sezon de constituire de stocuri, evitând vârfurile de preț excesive cauzate, printre altele, de constituirea necoordonată a stocurilor.

(29)

Pentru a se asigura că achiziționarea în comun contribuie la constituirea de stocuri în instalațiile de înmagazinare a gazelor în conformitate cu obiectivele intermediare prevăzute de Regulamentul (UE) 2022/1032, statele membre ar trebui să ia măsuri adecvate pentru a se asigura că întreprinderile din sectorul gazelor naturale și întreprinderile consumatoare de gaze naturale aflate sub jurisdicția lor utilizează procesul organizat de furnizorul de servicii ca un mijloc posibil de îndeplinire a obiectivelor de constituire de stocuri.

(30)

Regulamentul (UE) 2022/1032 prevede ca statele membre să constituie, în instalațiile lor de înmagazinare a gazelor, stocuri la un nivel de cel puțin 90 % până la 1 noiembrie 2023. Acest obiectiv este mai ambițios decât obiectivul pentru 1 noiembrie 2022 (80 %). Achiziționarea în comun ar putea ajuta statele membre să îndeplinească acest nou obiectiv. În acest sens, statele membre ar trebui să solicite întreprinderilor naționale să utilizeze prestatorul de servicii pentru a agrega cererea cu volume suficient de mari de gaze pentru a reduce riscul de a nu se putea constitui stocuri în instalațiile lor de înmagazinare a gazelor. Statele membre ar trebui să solicite ca volume de cel puțin 15 % din volumul lor țintă de constituire de stocuri pentru anul următor, echivalente cu aproximativ 13,5 miliarde de metri cubi pentru întreaga Uniune, să fie incluse de către întreprinderile lor în procesul de agregare a cererii. Statele membre fără instalații subterane de înmagazinare a gazelor pe teritoriul lor ar trebui să participe la procesul de agregare a cererii cu volume echivalente cu 15 % din obligațiile lor de repartizare a sarcinilor în temeiul articolului 6c din Regulamentul (UE) 2017/1938 al Parlamentului European și al Consiliului (5).

(31)

Agregarea cererii și achiziționarea în comun nu reglementează gestionarea instalațiilor de înmagazinare a gazelor, inclusiv a instalațiilor strategice de înmagazinare a gazelor, și nu aduc atingere Regulamentelor (UE) 2017/1938 și (UE) 2022/1032.

(32)

Pentru a utiliza în mod eficace achiziționarea în comun și pentru a încheia acorduri privind gazele naturale cu furnizorii care oferă gaze naturale prestatorului de servicii, întreprinderile ar trebui să poată coordona condițiile de achiziționare, cum ar fi volumele, prețul gazelor și punctele și data de livrare, în limitele dreptului Uniunii. Cu toate acestea, întreprinderile care participă la un consorțiu pentru achiziționarea de gaze ar trebui să se asigure că informațiile schimbate direct sau indirect se limitează la ceea ce este strict necesar pentru atingerea obiectivului urmărit, în conformitate cu articolul 101 din TFUE. În plus, dispozițiile privind transparența și guvernanța din prezentul regulament ar trebui să garanteze că contractele consorțiului achizitor nu amenință siguranța aprovizionării și nici nu periclitează solidaritatea energetică, în special în cazul în care statele membre sunt implicate direct sau indirect în procesul de achiziționare.

(33)

Deși se pot forma mai multe consorții pentru achiziționarea de gaze, opțiunea cea mai eficientă ar fi formarea unui consorțiu unic pentru achiziționarea de gaze, care să cuprindă cât mai multe întreprinderi, pentru a agrega cererea prin intermediul prestatorului de servicii, și care să fie conceput astfel încât să fie compatibil cu dreptul Uniunii în materie de concurență. În plus, unirea forțelor într-un singur consorțiu pentru achiziționarea de gaze ar trebui să aducă pe piață o putere de negociere consolidată a Uniunii și să permită condiții avantajoase care cu greu ar putea fi realizate de întreprinderile mai mici sau în cazul în care s-ar acționa în mod fragmentat.

(34)

Constituirea și implementarea consorțiilor pentru achiziționarea de gaze în temeiul prezentului regulament ar trebui să se realizeze în conformitate cu normele Uniunii în materie de concurență, astfel cum sunt aplicabile în circumstanțele excepționale actuale ale pieței. Comisia a indicat că este pregătită să ajute întreprinderile la conceperea unui astfel de consorțiu pentru achiziționarea de gaze și să emită o decizie, în temeiul articolului 10 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului (6), cu privire la inaplicabilitatea articolelor 101 și 102 din TFUE, în cazul în care sunt încorporate și respectate garanții relevante. Comisia și-a afirmat, de asemenea, disponibilitatea de a oferi orientări informale în măsura în care întreprinderile participante la orice alt consorțiu au incertitudini în ceea ce privește evaluarea unuia sau mai multor elemente ale acordului lor de achiziționare în comun în temeiul normelor Uniunii în materie de concurență.

(35)

În conformitate cu principiul proporționalității, măsurile privind agregarea cererii și achiziționarea în comun nu depășesc ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului lor, deoarece măsurile respective vor fi puse în aplicare în mod voluntar, cu doar o excepție limitată în ceea ce privește participarea obligatorie la agregarea cererii în scopul constituirii de stocuri în instalațiile de înmagazinare a gazelor, iar întreprinderile private vor rămâne părți la contractele de furnizare de gaze încheiate în cadrul procesului de achiziționare în comun.

(36)

Pentru a optimiza capacitatea de absorbție a GNL a instalațiilor de GNL din Uniune și utilizarea instalațiilor de înmagazinare a gazelor, sunt necesare mecanisme de transparență sporită și o piață organizată care să faciliteze comerțul secundar cu capacități de înmagazinare a gazelor și capacități ale instalațiilor de GNL, similare celor existente pentru transportul gazelor prin conducte. Acest lucru este deosebit de important în perioadele de urgență și în perioadele în care se modifică fluxurile de gaze de la conductele din Federația Rusă către GNL. Propunerile Comisiei pentru o directivă privind normele comune pentru piețele interne ale gazelor din surse regenerabile, gazelor naturale și hidrogenului și pentru un regulament privind piețele interne ale gazelor din surse regenerabile, gazelor naturale și hidrogenului conțin dispoziții în acest sens. Avansarea acestor dispoziții ca parte a răspunsului la criză este esențială pentru utilizarea instalațiilor de GNL și a instalațiilor de înmagazinare a gazelor într-un mod mai eficient și cu transparența necesară. În ceea ce privește o platformă paneuropeană în materie de transparență, ar trebui să fie posibil ca statele membre să utilizeze platformele de transparență existente ale Uniunii pentru instalațiile de GNL și instalațiile de înmagazinare a gazelor pentru a asigura punerea în aplicare rapidă a prezentului regulament. În ceea ce privește o platformă de rezervare secundară, operatorii instalațiilor de GNL și operatorii instalațiilor de înmagazinare a gazelor ar trebui să poată utiliza platformele lor existente prin îmbogățirea lor cu funcțiile necesare.

(37)

În ceea ce privește rezervările pe termen lung ale capacităților de transport al gazelor, normele existente de management al congestiilor prevăd proceduri de utilizare obligatorie sub sancțiunea pierderii, de tipul „folosești sau pierzi”. Totuși, aceste proceduri sunt lente, întrucât durează cel puțin șase luni înainte de a produce efecte, și presupun proceduri administrative greoaie din partea autorităților naționale de reglementare. Prin urmare, aceste norme ar trebui să fie consolidate și simplificate pentru a oferi operatorilor de sistem de gaze naturale instrumentele necesare pentru a reacționa rapid la schimbările fluxurilor de gaze și pentru a aborda posibilele congestii. În special, noile norme ar putea accelera comercializarea capacităților pe termen lung neutilizate care altfel ar rămâne nefolosite, eficientizând utilizarea conductelor.

(38)

Operatorii de sistem de transport ar trebui să analizeze informațiile disponibile cu privire la utilizarea rețelei de transport de către utilizatorii rețelei și să stabilească dacă există o subutilizare a capacității ferme contractate. O astfel de subutilizare ar trebui să fie definită ca fiind situația în care un utilizator al rețelei a utilizat sau oferit pe piață în medie mai puțin de 80 % din capacitatea fermă rezervată în ultimele 30 de zile. În caz de subutilizare, operatorul de sistem de transport ar trebui să publice capacitatea disponibilă pentru următoarea licitație lunară și, ulterior, să o scoată la licitație. În mod alternativ, autoritățile naționale de reglementare ar trebui să poată decide să utilizeze în schimb un mecanism de utilizare obligatorie sub sancțiunea pierderii, de tipul „folosești sau pierzi”, pentru capacitatea fermă pentru ziua următoare. În acest din urmă caz, mecanismul ar trebui să se aplice tuturor punctelor de interconectare, indiferent dacă sunt sau nu congestionate.

(39)

Întreprinderile care achiziționează gaze sau care se oferă să livreze gaze către destinații predefinite prin achiziționarea în comun ar trebui să securizeze capacitățile de transport de la punctele de livrare a gazelor la destinație. Normele aplicabile pieței interne, inclusiv codurile rețelelor de gaze, se aplică pentru a contribui la securizarea capacităților de transport. Autoritățile naționale de reglementare, operatorii de transport și de sistem, operatorii instalațiilor de GNL și operatorii instalațiilor de înmagazinare a gazelor, precum și platformele de rezervare ar trebui să exploreze posibilitățile de îmbunătățire a utilizării infrastructurii într-un mod accesibil, prin explorarea posibilității de dezvoltare a unor noi produse de capacitate de transport care să lege punctele de interconectare intra-UE, instalațiile de GNL și instalațiile de înmagazinare a gazelor, respectând în același timp normele aplicabile ale pieței interne, în special Regulamentul (UE) 2017/459 al Comisiei (7).

(40)

Circumstanțele extraordinare de criză conduc la modificări ale modelelor de flux în rețelele europene de gaze, având ca rezultat rente aferente congestiilor extrem de ridicate în anumite puncte de interconectare din Uniune, dar ar putea fi găsite unele flexibilități, prin dialog cu autoritățile de reglementare relevante ale statelor membre afectate, în cadrul normelor existente, cu ajutorul Comisiei, dacă este cazul.

(41)

Invadarea Ucrainei de către Federația Rusă a condus la incertitudini și perturbări majore pe piețele europene ale gazelor naturale. Prin urmare, în ultimele luni, aceste piețe au reflectat incertitudinea în aprovizionare, iar această incertitudine a transformat așteptările pieței în prețuri extrem de ridicate și volatile ale gazelor naturale. Acest lucru a exercitat, la rândul său, o presiune suplimentară asupra participanților la piață și a subminat buna funcționare a piețelor energetice ale Uniunii.

(42)

Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului (8) stabilește norme menite să asigure buna funcționare a locurilor de tranzacționare în care sunt tranzacționate și instrumente financiare derivate pe mărfuri energetice. Directiva respectivă prevede că statele membre trebuie să solicite ca o piață reglementată să dispună de mecanisme care să garanteze funcționarea corectă și ordonată a piețelor financiare. Cu toate acestea, astfel de mecanisme nu sunt menite să stabilească o limită a evoluției intrazilnice a prețurilor și nu au reușit să prevină episoadele de volatilitate excepțională observate pe piețele instrumentelor financiare derivate pe gaze și energie electrică.

(43)

Având în vedere dificultățile cu care se confruntă participanții la piață în locurile de tranzacționare în care sunt tranzacționate instrumentele financiare derivate pe mărfuri energetice și necesitatea urgentă de a se asigura că piețele instrumentelor financiare derivate pe energie își mențin rolul de a satisface nevoile de hedging ale economiei reale, este oportun să se solicite locurilor de tranzacționare în care sunt tranzacționate instrumente financiare derivate pe mărfuri energetice să instituie mecanisme temporare de gestionare a volatilității intrazilnice pentru a aprecia mai eficient fluctuațiile excesive ale prețurilor. Pentru a se asigura că astfel de mecanisme se aplică contractelor celor mai relevante, mecanismele respective ar trebui să se aplice instrumentelor financiare derivate din domeniul energiei a căror scadență nu depășește 12 luni.

(44)

Locurile de tranzacționare care oferă instrumente financiare derivate pe mărfuri energetice acceptă adesea participarea diverselor firme din domeniul energiei din toate statele membre. Astfel de firme din domeniul energiei se bazează în mare măsură pe instrumente financiare derivate tranzacționate în astfel de locuri de tranzacționare pentru a asigura aprovizionarea esențială cu gaze și energie electrică în întreaga Uniune. Prin urmare, fluctuațiile excesive ale prețurilor care au loc în locurile de tranzacționare în care sunt tranzacționate instrumente financiare derivate pe mărfuri energetice afectează funcționarea firmelor din domeniul energiei din întreaga Uniune, afectând, în cele din urmă, și consumatorii finali. Prin urmare, din spirit de solidaritate între statele membre, ar trebui să se asigure coordonarea implementării și a aplicării mecanismului de gestionare a volatilității intrazilnice, pentru a se asigura că operatorii esențiali pentru siguranța aprovizionării cu energie din toate statele membre beneficiază de garanții împotriva fluctuațiilor mari ale prețurilor, care au un impact negativ asupra continuării activității lor și, în egală măsură, asupra consumatorilor finali.

(45)

Mecanismele de gestionare a volatilității intrazilnice ar trebui să asigure prevenirea variațiilor excesive ale prețurilor într-o zi de tranzacționare. Mecanismele respective ar trebui să se bazeze pe prețul de piață observat la intervale regulate. Având în vedere marea diversitate a instrumentelor de pe piețele instrumentelor financiare derivate pe energie și particularitățile locurilor de tranzacționare asociate cu astfel de instrumente, mecanismele de gestionare a volatilității intrazilnice ar trebui adaptate la particularitățile acestor instrumente și piețe. Prin urmare, limitele de preț ar trebui stabilite de locurile de tranzacționare, ținând seama de particularitățile fiecărui instrument financiar derivat pe mărfuri energetice relevant, de profilul de lichiditate al pieței pentru astfel de instrumente financiare derivate și de profilul său de volatilitate.

(46)

Atunci când stabilește prețul de deschidere în scopul stabilirii primului preț de referință într-o zi de tranzacționare, locul de tranzacționare ar trebui să se bazeze pe metodologia pe care o aplică în mod normal pentru a determina prețul la care un anumit instrument financiar derivat pe mărfuri energetice este tranzacționat prima dată la începutul zilei de tranzacționare. Pentru a determina prețul de deschidere după orice întrerupere a tranzacționării care ar putea avea loc în cursul zilei de tranzacționare, locul de tranzacționare ar trebui să aplice metodologia pe care o consideră cea mai adecvată pentru a asigura reluarea tranzacționării ordonate.

(47)

Locurile de tranzacționare ar trebui să poată pune în aplicare mecanismul de gestionare a volatilității intrazilnice fie prin integrarea acestuia în mecanismele de întrerupere a tranzacționării deja instituite în conformitate cu Directiva 2014/65/UE, fie ca mecanism suplimentar.

(48)

Pentru a asigura transparența funcționării mecanismului de gestionare a volatilității intrazilnice pe care îl implementează, locurile de tranzacționare ar trebui, fără întârzieri nejustificate, să facă publică o descriere a caracteristicilor sale generale ori de câte ori aplică o modificare. Cu toate acestea, pentru a garanta o tranzacționare echitabilă și ordonată, locurile de tranzacționare nu ar trebui să aibă obligația de a publica toți parametrii tehnici ai mecanismului pe care îl instituie.

(49)

În cazul în care informațiile colectate de Agenția Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) cu privire la punerea în aplicare a mecanismului de gestionare a volatilității de către locurile de tranzacționare în care sunt tranzacționate instrumente financiare derivate pe mărfuri energetice arată că este necesară o mai mare coerență a implementării mecanismului pentru a asigura o gestionare mai eficientă a volatilității excesive a prețurilor în întreaga Uniune, Comisia ar trebui să poată specifica condiții uniforme de implementare a mecanismului de gestionare a volatilității intrazilnice, cum ar fi frecvența cu care limitele prețurilor sunt reînnoite sau măsurile care trebuie luate în cazul în care tranzacționarea are loc în afara acestor limite de preț. Comisia ar trebui să poată ține seama de particularitățile fiecărui instrument financiar derivat pe mărfuri energetice, de profilul de lichiditate al pieței pentru astfel de instrumente financiare derivate și de profilul său de volatilitate.

(50)

Pentru a acorda locurilor de tranzacționare suficient timp să implementeze ferm mecanismul de gestionare a volatilității intrazilnice, astfel cum se specifică în prezentul regulament, locurilor de tranzacționare ar trebui să li se acorde un termen până la 31 ianuarie 2023 pentru a institui mecanismul respectiv. Pentru a se asigura că locurile de tranzacționare sunt capabile să facă față rapid fluctuațiilor excesive ale prețurilor chiar înainte de instituirea mecanismului respectiv, acestea ar trebui să dispună de un mecanism preliminar care să poată atinge, în linii mari, același obiectiv ca mecanismul de gestionare a volatilității intrazilnice.

(51)

Obligațiile și restricțiile impuse locurilor de tranzacționare și traderilor prin mecanismele de gestionare a volatilității intrazilnice nu depășesc ceea ce este necesar pentru a permite firmelor din domeniul energiei să participe în continuare la piețele gazelor și energiei electrice și să își satisfacă nevoile de hedging, contribuind astfel la siguranța aprovizionării cu energie a consumatorilor finali.

(52)

Pentru a asigura aplicarea eficientă a mecanismelor de gestionare a volatilității intrazilnice, autoritățile competente ar trebui să supravegheze implementarea acestora de către locurile de tranzacționare și să raporteze periodic ESMA cu privire la implementarea respectivă. Pentru a asigura punerea în aplicare consecventă a mecanismului de gestionare a volatilității intrazilnice, autoritățile competente ar trebui, de asemenea, să se asigure că divergențele în ceea ce privește punerea în aplicare a mecanismelor respective de către locurile de tranzacționare sunt justificate în mod corespunzător.

(53)

Pentru a aborda potențialele divergențe dintre statele membre în ceea ce privește aplicarea mecanismelor de gestionare a volatilității intrazilnice și pe baza rapoartelor prezentate de autoritățile competente, ESMA ar trebui să coordoneze acțiunile autorităților competente ale statelor membre și să documenteze eventualele divergențe observate în modul în care mecanismele de gestionare a volatilității intrazilnice sunt implementate de locurile de tranzacționare din toate jurisdicțiile din Uniune.

(54)

Având în vedere reducerea fără precedent a furnizării de gaze naturale din Federația Rusă și riscul persistent al unor noi întreruperi bruște ale aprovizionării, Uniunea se confruntă cu nevoia urgentă de a-și diversifica aprovizionarea cu gaze. Cu toate acestea, piața GNL a Europei este încă în curs de dezvoltare și este dificil să se evalueze acuratețea prețurilor care predomină pe această piață. Pentru a obține o evaluare precisă, obiectivă și fiabilă a prețului pentru livrările de GNL către Uniune, Agenția Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) instituită prin Regulamentul (UE) 2019/942 al Parlamentului European și al Consiliului (9) ar trebui să colecteze toate datele de piață privind GNL care sunt necesare pentru a stabili o evaluare zilnică a prețului GNL.

(55)

Evaluarea prețurilor ar trebui să fie efectuată pe baza tuturor tranzacțiilor legate de livrările de GNL către Uniune. ACER ar trebui să fie împuternicită să colecteze aceste date de piață de la toți participanții care își desfășoară activitatea în domeniul livrărilor de GNL către Uniune. Toți acești participanți ar trebui să fie obligați să raporteze ACER toate datele lor de piață privind GNL cât mai aproape posibil din punct de vedere tehnologic de timpul real, fie după încheierea unei tranzacții, fie după prezentarea unei oferte de cumpărare sau a unei oferte de a încheia o tranzacție. Evaluarea prețurilor efectuată de ACER ar trebui să cuprindă cel mai complet set de date, inclusiv prețurile tranzacțiilor și, începând cu 31 martie 2023, ofertele de cumpărare și de vânzare pentru livrările de GNL către Uniune. Publicarea zilnică a acestei evaluări obiective a prețurilor și a marjei stabilite în comparație cu alte prețuri de referință de pe piață sub forma unui indice de referință pentru GNL deschide calea pentru adoptarea sa voluntară de către participanții la piață ca preț de referință în contractele și tranzacțiile lor. Odată stabilite, evaluarea prețului GNL și indicele de referință pentru GNL ar putea deveni, de asemenea, o rată de referință pentru contractele derivate utilizate pentru hedgingul prețului GNL sau diferența de preț dintre prețul GNL și alte prețuri ale gazelor. Având în vedere nevoia urgentă de a introduce evaluarea prețului GNL, prima publicare a evaluării respective ar trebui să aibă loc cel târziu la 13 ianuarie 2023.

(56)

Actualele competențe conferite ACER prin Regulamentul (UE) nr. 1227/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (10) și prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1348/2014 al Comisiei (11) (denumite în continuare împreună „REMIT”) nu sunt suficiente pentru a crea un set de date complet și cuprinzător pentru toate livrările de GNL către Uniune. Cu toate acestea, un astfel de set de date cuprinzător și complet pentru evaluarea zilnică a prețurilor este necesar pentru ca Uniunea să își gestioneze, în spirit de solidaritate, politicile de achiziții pentru importurile internaționale de GNL, în special în timpul actualei situații de criză. Datele și informațiile relevante privind contractele de GNL sunt, de asemenea, necesare pentru a asigura monitorizarea evoluției prețurilor, precum și pentru a efectua controlul calității datelor și asigurarea calității. Acest instrument ad-hoc ar trebui să permită ACER să colecteze toate datele de piață necesare pentru a stabili o evaluare cuprinzătoare și reprezentativă a prețului livrărilor de GNL către Uniune.

(57)

Deși instituirea unei evaluări zilnice a prețului la GNL și a unui indice de referință pentru GNL cu caracter permanent ar trebui să fie inclusă într-o etapă ulterioară într-o revizuire mai cuprinzătoare a REMIT, situația de criză actuală necesită deja luarea de măsuri urgente pentru a aborda contextul imediat al dificultăților grave de aprovizionare cu GNL și stabilirea cu precizie a prețurilor pentru livrările de GNL către Uniune, cu titlu temporar, până la adoptarea unei astfel de revizuiri a REMIT în conformitate cu procedura legislativă ordinară.

(58)

Pentru a spori imediat transparența prețurilor și siguranța planificării pe piața importurilor de GNL, ar trebui să se precizeze că setul de date relevant ar trebui să cuprindă atât informații privind prețurile și cantitățile tranzacțiilor cu GNL finalizate, prețurile și cantitățile ofertelor de cumpărare și ofertelor de vânzare aferente livrărilor de GNL în Uniune, cât și formula de preț din contractul pe termen lung din care este derivat prețul, dacă este cazul.

(59)

Participanții la piața de GNL care fac obiectul unei obligații de raportare ar trebui definiți ca fiind cei implicați fie în achiziționarea, fie în vânzarea de încărcături de GNL destinate livrării în Uniune. Acești participanți la piața GNL ar trebui să facă obiectul obligațiilor și interdicțiilor aplicabile participanților la piață în conformitate cu REMIT.

(60)

ACER, în cooperare cu Comisia, ar trebui să aibă un mandat larg pentru a specifica calitatea și conținutul datelor de piață pe care le colectează pentru a stabili o evaluare zilnică a prețurilor pentru livrările de GNL în Uniune. De asemenea, acesta ar trebui să dispună de o largă putere de apreciere la alegerea protocolului său de transmisie preferat. Pentru a obține cea mai bună calitate posibilă a datelor de piață care trebuie raportate, ACER ar trebui să fie împuternicită să specifice toți parametrii datelor de piață care ar trebui să îi fie raportați. Acești parametri ar trebui să includă, printre altele, unitățile de referință în care sunt raportate date privind prețurile, unitățile de referință în care sunt raportate date privind cantitatea, scadența tranzacției sau datele anterioare tranzacției privind ofertele de cumpărare și ofertele de vânzare, precum și protocoalele de transmisie care trebuie utilizate pentru transmiterea datelor solicitate către ACER.

(61)

ACER ar trebui, de asemenea, să stabilească metodologia pe care o utilizează pentru a furniza o evaluare zilnică a prețurilor GNL și un indice de referință pentru GNL, precum și procesul de revizuire periodică a acestei metodologii.

(62)

Evaluarea prețurilor publicată în temeiul prezentului regulament ar trebui să ofere mai multă transparență statelor membre și altor participanți pe piață cu privire la prețul predominant al importurilor de GNL în Europa. O mai mare transparență a prețurilor ar trebui, la rândul său, să permită statelor membre și entităților private cu sediul în Uniune să acționeze într-un mod mai informat și mai coordonat atunci când achiziționează GNL de pe piețele mondiale și, în special, atunci când utilizează prestatorul de servicii. O mai bună coordonare în ceea ce privește achiziționarea de GNL ar trebui să permită statelor membre să prevină supralicitarea reciprocă sau prețurile care nu respectă prețul predominant de pe piață. Prin urmare, evaluările prețurilor și marjele de referință publicate în temeiul prezentului regulament sunt esențiale pentru a asigura o mai mare solidaritate între statele membre în ceea ce privește achiziționarea cantității limitate de GNL.

(63)

Obligația operatorilor pieței de a furniza ACER informații privind tranzacțiile cu GNL este necesară și proporțională pentru a atinge obiectivul de a permite ACER să stabilească un indice de referință pentru GNL, în special deoarece aceasta este aliniată la obligațiile existente ale operatorilor pieței în temeiul REMIT, iar ACER va păstra confidențialitatea informațiilor comerciale sensibile.

(64)

Pe lângă mecanismele de întrerupere a tranzacționării și indicele de referință pentru GNL, sunt disponibile și alte intervenții, inclusiv un interval de prețuri dinamic temporar, astfel cum a fost solicitat în concluziile Consiliul European din 20 și 21 octombrie 2022, ținând seama de următoarele garanții: acesta ar trebui să se aplice tranzacțiilor cu gaze naturale din cadrul punctului virtual de tranzacționare Title Transfer Facility (TTF), operat de Gasunie Transport Services B.V.; alte platforme de tranzacționare a gazelor din Uniune pot fi legate la prețul spot al TTF corectat prin intermediul unui interval de prețuri dinamic temporar; și ar trebui să nu aducă atingere tranzacțiilor extrabursiere cu gaze, ar trebui să nu pericliteze siguranța furnizării de gaze a Uniunii, ar trebui să depindă de progresele înregistrate în punerea în aplicare a obiectivului privind economiile de gaze, ar trebui să nu conducă la o creștere generală a consumului de gaze, ar trebui să fie concepute astfel încât să nu împiedice fluxurile de gaze bazate pe piață intra-UE, ar trebui să nu afecteze stabilitatea și buna funcționare a piețelor instrumentelor financiare derivate pe energie și ar trebui să țină seama de prețurile de pe piața gazelor naturale înregistrate pe diferitele piețe organizate din întreaga Uniune.

(65)

Regulamentul (UE) 2017/1938 prevede deja posibilitatea ca statele membre, în timpul unei situații de urgență, să acorde prioritate furnizării de gaze a anumitor centrale electrice pe bază de gaze, cu rol critic în sistemul energetic, având în vedere importanța acestora pentru a asigura siguranța aprovizionării cu energie electrică și pentru a evita dezechilibrele în rețea. Centralele electrice pe bază de gaze și cu rol critic în sistemul energetic, și volumele de gaz asociate pot avea un impact important asupra volumelor de gaze disponibile pentru solidaritate în caz de urgență. În acest context, statele membre ar trebui, prin derogare de la articolul 13 alineatele (1), (3) și (8) din Regulamentul (UE) 2017/1938, să poată solicita temporar măsuri de solidaritate de urgență și atunci când nu sunt în măsură să asigure volumele critice de gaze necesare pentru a asigura continuarea producției de energie electrică în centralele electrice pe bază de gaze și cu rol critic în sistemul energetic. Din același motiv, statele membre care acordă ajutor de solidaritate ar trebui, de asemenea, să aibă dreptul de a se asigura că aprovizionarea consumatorilor lor protejați în virtutea principiului solidarității sau alte servicii esențiale, cum ar fi încălzirea centralizată, și funcționarea centralelor lor electrice pe bază de gaze și cu rol critic nu sunt puse în pericol atunci când acordă ajutor de solidaritate unui alt stat membru.

(66)

Ar trebui stabilită o limită maximă a volumelor critice de gaze necesare în fiecare stat membru pentru a menține siguranța alimentării cu energie electrică, astfel încât să se evite cererile de ajutor de solidaritate inutile sau abuzive sau limitările nejustificate ale ajutorului de solidaritate acordat unui stat membru care are nevoie de acesta. Metodologia utilizată în cadrul raportului Rețelei europene a operatorilor de sisteme de transport de energie electrică (ENTSO-E) referitor la perspectivele pentru perioada de iarnă oferă o bază de identificare a volumului critic de gaze pentru siguranța alimentării cu energie electrică și pentru stabilirea unor astfel de limite. Volumele critice de gaze pentru siguranța alimentării cu energie electrică calculate de ENTSO-E reflectă volumele de gaze absolut necesare pentru a asigura adecvarea energiei electrice la nivel paneuropean, utilizând toate resursele pieței, considerând întotdeauna că gazele sunt ultimele în ordinea de merit. Metodologia ENTSO-E se bazează pe un eșantion mare de scenarii cele mai defavorabile privind clima și de întreruperi determinate de evenimente neprevăzute. Faptul că metodologia ENTSO-E nu ia în considerare toată energia termică și electrică combinată nu împiedică statele membre să considere instalațiile de încălzire centralizată ale consumatorilor protejați ca fiind protejate în conformitate cu definiția din Regulamentul (UE) 2017/1938. În statele membre pentru care producția de energie electrică se bazează exclusiv pe livrări de GNL și care nu dețin capacități de înmagazinare semnificative, volumele critice de gaze pentru siguranța alimentării cu energie electrică ar trebui adaptate în consecință. Volumul critic de gaze pentru siguranța alimentării cu energie electrică poate fi mai mic decât nivelul istoric al gazelor consumate pentru producerea de energie electrică, deoarece adecvarea energiei electrice poate fi asigurată prin alte mijloace, inclusiv prin furnizarea aprovizionării între statele membre.

(67)

Totuși, acest lucru nu exclude ca volumele minime reale de gaze solicitate de un stat membru care solicită ajutor de solidaritate sau de un stat membru care acordă ajutor de solidaritate să fie mai mari decât valorile modelate de ENTSO-E pentru a evita o criză de energie electrică. În astfel de cazuri, statul membru care solicită ajutor de solidaritate sau statul membru care acordă ajutor de solidaritate ar trebui să poată depăși valorile maxime stabilite în prezentul regulament dacă poate justifica că acest lucru este necesar pentru a evita o criză de energie electrică, cum ar fi cazurile care impun utilizarea rezervelor pentru restabilirea frecvenței și a combustibililor alternativi sau în scenarii excepționale care nu au fost luate în considerare în analiza prospectivă de iarnă a ENTSO-E, în special având în vedere nivelurile hidrologice sau evoluțiile neprevăzute. Volumul critic de gaze pentru siguranța alimentării cu energie electrică include, prin definiție, toate gazele necesare pentru a asigura o alimentare stabilă cu energie electrică și, prin urmare, include energia electrică necesară pentru a produce și a transporta gaze, precum și pentru sectoarele esențiale ale infrastructurii și instalațiilor critice esențiale pentru funcționarea serviciilor militare, de securitate națională și de ajutor umanitar.

(68)

Restricțiile impuse operatorilor pieței prin extinderea protecției solidare la volumele critice de gaze sunt necesare pentru a asigura siguranța furnizării de gaze într-o situație de reducere a furnizării de gaze și de creștere a cererii în timpul sezonului de iarnă. Restricțiile respective se bazează pe măsurile existente prevăzute în Regulamentul (UE) 2017/1938 și, respectiv, Regulamentul (UE) 2022/1369 al Consiliului (12), menite să sporească eficacitatea măsurilor respective în circumstanțele actuale.

(69)

Prezentul regulament nu aduce atingere libertății statelor membre de a ține seama de potențialele daune pe termen lung aduse instalațiilor industriale atunci când acordă prioritate cererii care ar trebui redusă sau limitată pentru a putea acorda ajutor de solidaritate unui alt stat membru.

(70)

Anumiți consumatori, inclusiv gospodăriile și clienții care furnizează servicii sociale esențiale, sunt deosebit de sensibili la efectele negative ale întreruperilor furnizării de gaze. Din acest motiv, Regulamentul (UE) 2017/1938 a introdus, pentru prima dată, un mecanism de solidaritate între statele membre, cu scopul de a atenua efectele unei situații de urgență gravă survenite în Uniune și de a asigura fluxul de gaz către clienții protejați în virtutea principiului solidarității. Cu toate acestea, în anumite cazuri, utilizarea gazelor și de către clienții protejați ar putea fi considerată neesențială. Reducerea acestui tip de utilizare, care depășește clar ceea ce este necesar, nu este de natură să submineze obiectivele stabilite în Regulamentul (UE) 2017/1938, mai ales pentru că lipsa gazelor consumate în scopuri neesențiale ar putea duce la prejudicii grave în alte sectoare private sau comerciale. Prin urmare, în anumite circumstanțe, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a realiza economii de gaze și prin reducerea consumului neesențial al clienților protejați, în cazul în care o astfel de reducere este fezabilă din punct de vedere fizic fără a afecta utilizările esențiale. Cu toate acestea, orice măsură de reducere luată de statele membre ar trebui să fie strict limitată la consumul neesențial și nu ar trebui în niciun caz să reducă utilizarea de bază de către clienții protejați și nici să le limiteze capacitatea de a-și încălzi locuințele în mod adecvat.

(71)

Statele membre și autoritățile lor competente ar trebui să aibă libertatea de a stabili măsurile de reducere aplicabile și activitățile corespunzătoare consumului neesențial, cum ar fi încălzirea în exterior, încălzirea piscinelor rezidențiale și a altor instalații rezidențiale complementare. Prin posibilitatea de a limita consumul neesențial, statele membre ar trebui să fie în măsură să consolideze măsurile de salvgardare și să se asigure că gazele naturale sunt furnizate altor sectoare, servicii și industrii esențiale, permițându-le să își continue activitatea în timpul unei crize.

(72)

Orice măsură de reducere a consumului neesențial al clienților protejați ar trebui să fie necesară și proporțională, aplicându-se în special în situațiile de criză declarată în temeiul articolului 11 alineatul (1) și al articolului 12 din Regulamentul (UE) 2017/1938 sau în cazul unei alerte la nivelul Uniunii în temeiul Regulamentului (UE) 2022/1369. În pofida aplicării unor măsuri de reducere a consumului neesențial, clienții protejați ar trebui să beneficieze în continuare de protecția împotriva debranșării. Statele membre ar trebui, de asemenea, să se asigure că astfel de măsuri nu limitează protecția necesară pentru consumatorii vulnerabili al căror consum curent ar trebui considerat esențial, fără a aduce atingere întreruperii aprovizionării din motive tehnice.

(73)

Statele membre sunt libere să decidă dacă și cum să facă distincția între consumul esențial și consumul neesențial al consumatorilor protejați. Un stat membru care solicită măsuri de solidaritate și care decide să nu facă această distincție nu ar trebui să fie obligat să demonstreze că consumul neesențial ar putea fi redus înainte de solicitarea de ajutor de solidaritate. Un stat membru care acordă ajutor de solidaritate nu ar trebui să fie obligat să facă distincția între clienții esențiali și cei neesențiali pentru a stabili volumul de gaze disponibil pentru măsurile de solidaritate.

(74)

În caz de urgență, statele membre, precum și Uniunea, ar trebui să asigure fluxurile de gaze în cadrul pieței interne. Aceasta înseamnă că măsurile luate la nivel național nu ar trebui să dea naștere unor probleme de siguranță a aprovizionării într-un alt stat membru și că accesul la infrastructura transfrontalieră ar trebui să rămână, în orice moment, sigur și posibil din punct de vedere tehnic. Cadrul legislativ actual nu prevede un proces care să poată soluționa cu eficacitate conflictele dintre două state membre cu privire la măsurile care afectează negativ fluxurile transfrontaliere. Întrucât rețelele de gaze și de energie electrică ale Uniunii sunt interconectate, acest lucru ar putea nu numai să conducă la probleme grave de siguranță a aprovizionării, ci și să slăbească unitatea Uniunii în raport cu țările terțe. Prin derogare de la articolul 12 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2017/1938, Comisia ar trebui să aibă competența de a evalua măsurile naționale luate și de a arbitra, dacă este necesar, într-un interval de timp rezonabil. În acest scop, Comisia ar trebui să poată solicita modificarea unor astfel de măsuri naționale în cazul în care constată că există amenințări la adresa siguranței furnizării de gaze a altor state membre sau a Uniunii. Având în vedere caracterul excepțional al actualei crize energetice, respectarea deciziei Comisiei ar trebui să aibă loc fără întârzieri care ar putea împiedica furnizarea de gaze în Uniune. Prin urmare, pentru perioada de aplicare a prezentului regulament, procedurile de reconciliere ar trebui să fie suspendate pentru a asigura funcționarea pieței interne.

(75)

Principiul solidarității energetice este un principiu general în temeiul dreptului Uniunii (13) și se aplică tuturor statelor membre, nu numai statelor membre învecinate. În plus, utilizarea eficientă a infrastructurii existente, inclusiv a capacităților transfrontaliere de transport și a instalațiilor de GNL, este importantă pentru garantarea, din spirit de solidaritate, a siguranței furnizării de gaze. În perioadele de întreruperi ale furnizării de gaze la nivelul Uniunii, la nivel regional sau național, și de trecere semnificativă de la utilizarea gazelor de conductă la utilizarea GNL, statele membre aflate într-o situație de criză gravă ar trebui să poată beneficia nu numai de posibilitățile de aprovizionare din conductele învecinate, ci și de sursele de aprovizionare din țările care dispun de o instalație de GNL. Unele state membre ar trebui să fie în măsură să acorde ajutor de solidaritate altor state membre, chiar dacă nu sunt conectate direct printr-un gazoduct sau printr-o țară terță sau prin alte state membre, cu condiția ca statul membru care solicită ajutor de solidaritate să fi epuizat toate măsurile bazate pe piață din planul său de urgență, inclusiv achizițiile de GNL de pe piața mondială. Prin urmare, este oportun să se extindă obligația de a acorda ajutor de solidaritate statelor membre care nu sunt conectate și care dețin instalații de GNL, luând în considerare diferențele dintre gazele prin conductă și GNL în ceea ce privește piețele și infrastructura, inclusiv navele transportatoare de GNL, la impunerea de obligații operatorilor, precum și luând în considerare lipsa de competențe de executare în ceea ce privește activele GNL, cum ar fi navele transportatoare de GNL, și incluzând posibilități de a face schimb între gazele naturale și GNL în cazul în care nu există nicio instalație de lichefiere a gazelor naturale pe teritoriul unui stat membru care acordă ajutor de solidaritate.

(76)

Un stat membru care deține instalații de GNL, atunci când acordă ajutor de solidaritate unui alt stat membru, nu ar trebui să fie considerat responsabil de blocaje sau de alte probleme potențiale care pot apărea în afara propriului său teritoriu sau care rezultă din lipsa competențelor de executare în ceea ce privește navele transportatoare de GNL deținute de un operator dintr-o țară terță, atunci când astfel de blocaje sau alte probleme au impact asupra fluxului real de gaze și, în cele din urmă, împiedică volumul de gaze necesar să ajungă la statul membru care solicită ajutor de solidaritate. În cazul în care statul membru care acordă ajutor de solidaritate nu are competențe de executare, acesta nu ar trebui să fie considerat responsabil pentru lipsa schimbului încărcăturii de GNL cu gaze naturale.

(77)

La punerea în aplicare a principiului solidarității energetice, Regulamentul (UE) 2017/1938 a introdus un mecanism de solidaritate menit să consolideze cooperarea și încrederea între statele membre în cazul unei crize grave. Pentru a facilita implementarea mecanismului de solidaritate, statele membre trebuie să ajungă la un acord cu privire la o serie de aspecte tehnice, juridice și financiare în acordurile lor bilaterale, în temeiul articolului 13 alineatul (10) din Regulamentul (UE) 2017/1938.

(78)

În pofida unei obligații legale de a încheia acorduri bilaterale de solidaritate până la 1 decembrie 2018, au fost finalizate doar câteva astfel de acorduri, ceea ce periclitează punerea în aplicare a obligației legale de a acorda sprijin de solidaritate într-o situație de urgență. Propunerea Comisiei de regulament privind piețele interne ale gazelor din surse regenerabile, gazelor naturale și hidrogenului a inclus un prim model de acord de solidaritate. Cu toate acestea, întrucât modelul respectiv a fost elaborat înainte de invadarea Ucrainei de către Federația Rusă, având în vedere situația actuală de penurie extremă de gaze și de creștere fulminantă a prețurilor, precum și necesitatea urgentă de a dispune deja de norme implicite temporare pentru iarna următoare, este oportun să se creeze un cadru temporar al normelor implicite pentru acordarea ajutorului de solidaritate necesar prin derogare de la articolul 13 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (UE) 2017/1938, care să fie eficace și ușor de pus în aplicare, să nu depindă de negocieri bilaterale îndelungate și să fie adaptate la situația actuală a prețurilor excesive și a prețurilor extrem de volatile ale gazelor. În special, ar trebui să fie introduse norme implicite mai clare pentru compensarea costurilor gazelor furnizate și, în spirit de solidaritate între statele membre, pentru limitarea costurilor suplimentare potențiale pe care statul membru care acordă ajutor de solidaritate ar putea să le perceapă. Normele privind măsurile de solidaritate în temeiul articolului 13 din Regulamentul (UE) 2017/1938 ar trebui să rămână aplicabile, cu excepția cazului în care se prevede în mod expres altfel.

(79)

Solidaritatea ar trebui, în principiu, să se bazeze pe o compensație echitabilă plătită direct de statul membru care solicită ajutor de solidaritate sau de entitățile delegate de acesta. Compensația ar trebui să acopere prețul gazului, orice costuri reale sau potențiale de stocare, transportul transfrontalier și costurile conexe. Compensația ar trebui să fie echitabilă, atât pentru statele membre care solicită ajutor de solidaritate, cât și pentru statele membre care acordă ajutor de solidaritate.

(80)

Criza actuală conduce la niveluri ale prețurilor și la vârfuri recurente ale prețurilor care depășesc cu mult situația unei posibile crize a aprovizionării la momentul adoptării Regulamentului (UE) 2017/1938. Volatilitatea prețurilor intrazilnice care caracterizează în prezent piața gazelor naturale ca urmare a actualei crize a gazelor ar trebui, prin urmare, să fie luată în considerare atunci când se stabilește cuantumul compensației pentru statele membre care acordă ajutor de solidaritate. Pe baza principiului solidarității și pentru a evita stabilirea de prețuri în condiții de piață extreme, ar fi problematic să se ia prețul de piață intrazilnic fluctuant ca bază a prețului implicit al măsurii de solidaritate. Prețul gazelor ar trebui să reflecte prețul mediu al pieței pentru ziua următoare din ziua precedentă solicitării ajutorului de solidaritate din statul membru care acordă ajutor de solidaritate. Ținând seama de acest lucru, compensația se bazează în continuare pe „prețul pieței”, astfel cum se prevede în Recomandarea (UE) 2018/177 a Comisiei (14). Prețul mediu al pieței pentru ziua următoare este mai independent de volatilitate și de prețurile spot foarte ridicate în situații de criză și, ca atare, limitează orice stimulente neloiale.

(81)

Astfel cum s-a subliniat în Recomandarea (UE) 2018/177, costurile pagubelor cauzate sectorului industrial care a suportat restricționări pot fi acoperite prin sistemele de compensații numai dacă acestea nu se reflectă în prețul gazelor pe care trebuie să îl plătească statul membru care solicită ajutor de solidaritate și statul membru care a solicitat ajutor de solidaritate nu ar trebui să plătească compensații pentru aceleași costuri de două ori. Având în vedere circumstanțele excepționale în care prețurile gazelor au atins niveluri fără precedent, un stat membru care beneficiază de ajutor de solidaritate nu ar trebui să fie automat obligat să acopere integral alte costuri, cum ar fi daunele sau costurile procedurilor judiciare care apar în statul membru care acordă ajutor de solidaritate, cu excepția cazului în care se convine asupra unei alte soluții în cadrul unui acord de solidaritate. Experiența a demonstrat că obligația statului membru care primește ajutor de solidaritate de a suporta integral riscul financiar pentru toate costurile de compensare directe sau indirecte care ar putea rezulta din acordarea de ajutor de solidaritate reprezintă un obstacol esențial în calea încheierii de acorduri de solidaritate. Răspunderea nelimitată ar trebui, prin urmare, să fie redusă în cadrul normelor implicite pentru acordurile de solidaritate, pentru a permite încheierea acordurilor în curs cât mai curând posibil, deoarece acordurile respective reprezintă o piatră de temelie a Regulamentului (UE) 2017/1938, reflectând principiul unional al solidarității energetice. În măsura în care compensația pentru costurile indirecte nu depășește 100 % din prețul gazelor naturale, este justificată și nu este acoperită de prețul gazelor, costurile respective ar trebui să fie acoperite de statul membru destinatar.

Cu toate acestea, în cazul în care costurile solicitate depășesc 100 % din prețul gazelor naturale, Comisia ar trebui, după consultarea autorităților competente relevante, să stabilească o compensație echitabilă a costurilor și, prin urmare, să aibă posibilitatea de a verifica dacă limitarea compensării costurilor este adecvată. Prin urmare, Comisia ar trebui să poată permite o compensație diferită de cea prevăzută în Regulamentul (UE) 2017/1938 în cazuri individuale, ținând seama de circumstanțele specifice ale cazurilor respective, inclusiv de măsurile de economisire a gazelor și de reducere a cererii de gaze, precum și de principiul solidarității energetice. În cadrul evaluării, Comisia ar trebui să acorde atenția cuvenită evitării costurilor indirecte excesive ca urmare a restricționării sau deconectării consumatorilor de gaze.

(82)

Normele prezentului regulament referitoare la plata despăgubirilor pentru măsurile de solidaritate între statele membre nu aduc atingere principiilor despăgubirii pentru daune în temeiul dreptului constituțional național.

(83)

Încheierea de acorduri de solidaritate cu statele membre învecinate, astfel cum se prevede la articolul 13 alineatul (10) din Regulamentul (UE) 2017/1938, este instrumentul cel mai adecvat pentru punerea în aplicare a obligației de a acorda ajutor de solidaritate în temeiul articolului 13 alineatul (1) și (2) din regulamentul respectiv. Prin urmare, statelor membre ar trebui să li se permită să se abată de la normele de compensare implicită prevăzute în prezentul regulament, dacă convin asupra altor norme dintr-un acord de solidaritate. Statele membre ar trebui în special să își păstreze posibilitatea de a conveni bilateral asupra unor compensații suplimentare, care să acopere alte costuri, precum costurile totale suportate în urma obligației de a plăti o compensație în statul membru care acordă ajutor de solidaritate, inclusiv costurile pagubelor cauzate sectorului industrial care a suportat restricționări. În acordurile bilaterale de solidaritate, astfel de costuri pot fi incluse în compensație în cazul în care legislația națională prevede obligația de a se plăti despăgubiri sectorului industrial care a suportat restricționări, inclusiv compensații pentru daunele economice, în plus față de prețul gazelor.

(84)

Ca măsură de ultimă instanță, mecanismul de solidaritate implicit ar trebui să fie declanșat de un stat membru care solicită ajutor de solidaritate numai în cazul în care piața nu reușește să ofere volumele de gaze necesare, incluzând GNL și cele oferite în mod voluntar de către consumatorii neprotejați, pentru a satisface cererea clienților protejați în virtutea principiului solidarității. În temeiul Regulamentului (UE) 2017/1938, statele membre trebuie să fi epuizat toate măsurile din planurile lor de urgență, inclusiv restricționarea forțată la nivelul clienților protejați în virtutea principiului solidarității.

(85)

Caracterul urgent și consecințele unei eventuale activări a mecanismului de solidaritate ar trebui să determine cooperarea strânsă dintre statele membre implicate, Comisie și managerii de criză competenți desemnați de statele membre în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) litera (g) din Regulamentul (UE) 2017/1938. Prin urmare, cererea ar trebui comunicată tuturor părților în timp util și ar trebui să conțină un set minim de elemente care să permită statelor membre care acordă ajutor de solidaritate să răspundă fără întârziere. Răspunsul furnizat de statele membre care acordă ajutor de solidaritate ar trebui să includă informații privind volumul de gaze care ar putea fi furnizată statului membru care solicită ajutor de solidaritate, inclusiv volumele care ar putea fi eliberate atunci când se aplică măsuri nebazate pe piață. Statele membre pot conveni asupra unor modalități tehnice și de coordonare suplimentare pentru a facilita răspunsul în timp util la o solicitare de ajutor de solidaritate. Atunci când acordă ajutor de solidaritate, statele membre și autoritățile lor competente ar trebui să asigure siguranța în funcționare și fiabilitatea sistemului.

(86)

Statul membru care solicită ajutor de solidaritate ar trebui să poată beneficia de ajutor de solidaritate din partea mai multor state membre. Mecanismul de solidaritate implicit ar trebui să fie declanșat numai în cazul în care statul membru care acordă ajutor de solidaritate nu a încheiat niciun acord bilateral cu statul membru care solicită ajutor de solidaritate. Dacă între statul membru care solicită ajutor de solidaritate și statul membru care acordă ajutor de solidaritate s-a încheiat un acord bilateral, acordul respectiv ar trebui să prevaleze și să se aplice între cele două state.

(87)

Comisia ar trebui să fie în măsură să monitorizeze aplicarea mecanismului de solidaritate implicit și, dacă se consideră necesar, ar trebui să fie în măsură să faciliteze corelarea solicitărilor de ajutor de solidaritate. În acest scop, Comisia ar trebui să prevadă o platformă interactivă, care ar trebui să servească drept model și să permită transmiterea continuă și în timp real a solicitărilor de ajutor de solidaritate și cuplarea acestora cu volumele disponibile respective.

(88)

Statele membre și părțile contractante la Comunitatea Energiei pot, de asemenea, să încheie acorduri voluntare pentru aplicarea măsurilor de solidaritate.

(89)

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (15).

(90)

Întrucât obiectivul prezentului regulament nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, dar poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității și astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului menționat,

(1)

Războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei și reducerea fără precedent a aprovizionării cu gaze naturale din Federația Rusă către statele membre amenință securitatea aprovizionării Uniunii și a statelor sale membre. În același timp, utilizarea ca armă a aprovizionării cu gaze și manipularea piețelor de către Federația Rusă prin perturbări intenționate ale fluxurilor de gaze au condus la o creștere vertiginoasă a prețurilor la energie în Uniune, ceea ce nu numai că pune în pericol economia Uniunii, dar amenință grav și securitatea aprovizionării. O implementare rapidă a surselor regenerabile de energie poate contribui la atenuarea efectelor actualei crize energetice, constituind o formă de apărare împotriva acțiunilor Rusiei. Energia din surse regenerabile poate contribui în mod semnificativ la combaterea utilizării energiei ca armă de către Rusia prin consolidarea securității aprovizionării Uniunii, prin reducerea volatilității pieței și prin scăderea prețurilor la energie.

(2)

În ultimele luni, acțiunile Rusiei au agravat și mai mult situația de pe piață, în special din cauza creșterii riscului de întrerupere completă a aprovizionării Uniunii cu gaze din Rusia în viitorul apropiat, situație ce a afectat securitatea aprovizionării Uniunii. Acest lucru a sporit brusc volatilitatea prețurilor la energie în Uniune și a generat o creștere a prețurilor la gaze și energie electrică până la niveluri record în timpul verii, conducând la creșterea prețurilor cu amănuntul ale energiei electrice, care se preconizează că se vor repercuta în continuare, treptat, în majoritatea contractelor încheiate cu consumatorii, împovărând din ce în ce mai mult gospodăriile și întreprinderile. Situația agravată de pe piețele energiei a contribuit în mod substanțial la inflația generală din zona euro, încetinind creșterea economică în întreaga Uniune. Respectivul risc va persista indiferent de orice reducere temporară a prețurilor cu ridicata și va fi și mai relevant anul viitor, astfel cum se recunoaște în propunerea de urgență a Comisiei care însoțește Comunicarea Comisiei din 18 octombrie 2022 privind situații de urgență energetică – acțiuni comune de pregătire, achiziționare și protejare a UE. Întreprinderile europene din domeniul energiei s-ar putea confrunta cu dificultăți grave în ceea ce privește constituirea de stocuri în instalațiile de înmagazinare a gazelor anul viitor, deoarece este foarte probabil ca mai puține gaze sau chiar deloc să ajungă din Rusia în Uniune având în vedere situația politică actuală. În plus, obiectivul pentru 2023, prevăzut în Regulamentul (UE) 2022/1032 al Parlamentului European și al Consiliului (1), este de a constitui stocuri la un nivel de 90 % din capacitatea de stocare a gazelor a Uniunii, față de 80 % pentru această iarnă. De asemenea, evenimente imprevizibile, cum ar fi sabotajul conductelor și alte riscuri de perturbare a securității aprovizionării, ar putea pune presiune suplimentară pe piețele de gaze. În plus, perspectivele în materie de competitivitate ale sectorului european al tehnologiilor din domeniul energiei din surse regenerabile au fost slăbite de politicile recente din alte regiuni ale lumii menite să ofere sprijin și să accelereze extinderea lanțurilor valorice ale tehnologiilor din domeniul energiei din surse regenerabile în ansamblu.

(3)

În acest context și pentru a aborda expunerea consumatorilor și a întreprinderilor europene la prețuri ridicate și volatile care cauzează dificultăți economice și sociale, pentru a facilita reducerea necesară a cererii de energie prin înlocuirea aprovizionării cu gaze naturale cu energie din surse regenerabile și pentru a spori securitatea aprovizionării, este necesar ca Uniunea să ia noi măsuri temporare imediate pentru a accelera implementarea surselor regenerabile de energie, în special prin măsuri specifice care să permită accelerarea pe termen scurt a ritmului de implementare a surselor regenerabile de energie în Uniune.

(4)

Măsurile urgente respective au fost selectate datorită naturii și potențialului lor de a contribui la soluționarea situației de urgență energetică pe termen scurt. Mai precis, statele membre pot pune în aplicare rapid o serie de măsuri dintre cele prevăzute în prezentul regulament pentru a raționaliza procedura de acordare a autorizațiilor pentru proiectele din domeniul energiei din surse regenerabile, fără a impune modificări împovărătoare ale procedurilor lor naționale și ale sistemelor lor juridice și asigurând o accelerare simțitoare pe termen scurt a implementării surselor regenerabile de energie. Unele dintre respectivele măsuri au un domeniu general de aplicare, cum ar fi introducerea unei prezumții relative conform căreia proiectele din domeniul energiei din surse regenerabile sunt de interes public major în înțelesul legislației de mediu relevante sau introducerea unor clarificări cu privire la domeniul de aplicare al anumitor directive de mediu, precum și simplificarea cadrului de autorizare pentru retehnologizarea centralelor producătoare de energie din surse regenerabile prin axarea pe impactul care rezultă în urma unor modificări sau extinderi în raport cu proiectul inițial. Alte măsuri vizează tehnologii specifice, cum ar fi stabilirea unor proceduri mult mai scurte și mai rapide de acordare a autorizațiilor pentru amplasarea echipamentelor de energie solară pe structurile existente. Este oportun ca aceste măsuri de urgență să fie puse în aplicare cât mai curând posibil și să fie adaptate în funcție de necesități pentru a aborda cu precizie provocările actuale.

(5)

Este necesar să se introducă măsuri urgente și specifice suplimentare destinate anumitor tehnologii și tipuri de proiecte care au cel mai mare potențial de implementare rapidă și efect imediat asupra obiectivelor de reducere a volatilității prețurilor și de reducere a cererii de gaze naturale, fără a limita cererea globală de energie. În ceea ce privește echipamentele de energie solară amplasate pe structuri artificiale, pe lângă accelerarea procedurilor de acordare a autorizațiilor, este oportun să se promoveze și să se accelereze implementarea unor instalații solare la scară mică, inclusiv pentru autoconsumatorii de energie din surse regenerabile și pentru autoconsumatorii colectivi, cum ar fi comunitățile energetice locale, deoarece acestea sunt opțiunile care costă cel mai puțin, sunt cele mai accesibile și au cel mai mic impact asupra mediului sau de altă natură pentru o introducere rapidă a unor noi instalații de energie din surse regenerabile. În plus, respectivele proiecte sprijină în mod direct gospodăriile și întreprinderile care se confruntă cu prețuri ridicate la energie și îi protejează pe consumatori de volatilitatea prețurilor. Retehnologizarea centralelor producătoare de energie din surse regenerabile este o opțiune pentru creșterea rapidă a producției de energie din surse regenerabile, având impactul cel mai mic asupra infrastructurii de rețea și asupra mediului, inclusiv în cazul tehnologiilor de producere a energiei din surse regenerabile, cum ar fi energia eoliană, pentru care procedurile de acordare a autorizațiilor sunt, de regulă, mai lungi. În cele din urmă, pompele de căldură reprezintă o alternativă directă din surse regenerabile pentru cazanele pe gaz natural și au potențialul de a reduce în mod semnificativ cererea de gaze naturale în timpul sezonului rece.

(6)

Având în vedere caracterul urgent și excepțional al situației energetice, statele membre ar trebui să poată introduce excepții de la anumite obligații de evaluare prevăzute în legislația de mediu a Uniunii pentru proiectele privind energia din surse regenerabile și pentru proiectele privind stocarea energiei și privind infrastructura de rețea care sunt necesare pentru integrarea energiei din surse regenerabile în sistemul electroenergetic. Pentru a introduce excepțiile respective , ar trebui să fie îndeplinite două condiții, și anume proiectul să fie situat într-o zonă dedicată energiei din surse regenerabile sau infrastructurii de rețea aferente, iar zona respectivă ar trebui să facă obiectul unei evaluări strategice a impactului asupra mediului. În plus, ar trebui să fie adoptate măsuri proporționale de atenuare sau, în cazul în care acestea nu sunt disponibile, măsuri compensatorii pentru a asigura protecția speciilor.

(7)

Prezentul regulament ar trebui să se aplice procedurilor de acordare a autorizațiilor a căror dată de începere se încadrează în perioada sa de aplicare. Date fiind obiectivul prezentului regulament, precum și situația de urgență și contextul excepțional al adoptării sale, în special având în vedere faptul că o accelerare pe termen scurt a ritmului de introducere pe scară largă a surselor regenerabile de energie în Uniune justifică aplicarea prezentului regulament în cazul procedurilor de acordare a autorizațiilor care sunt în curs de desfășurare, statelor membre ar trebui să li se permită să aplice prezentul regulament, sau anumite dispoziții ale acestuia, procedurilor de acordare a autorizațiilor care sunt în curs de desfășurare și pentru care autoritatea competentă nu a luat o decizie finală, cu condiția ca aplicarea respectivelor norme să respecte în mod corespunzător drepturile preexistente ale terților și așteptările lor legitime. Statele membre ar trebui, prin urmare, să se asigure că aplicarea prezentului regulament în cazul procedurilor de acordare a autorizațiilor care sunt în curs de desfășurare este proporționată și protejează în mod corespunzător drepturile și așteptările legitime ale tuturor părților interesate.

(8)

Una dintre măsurile temporare constă în introducerea unei prezumții relative conform căreia proiectele din domeniul energiei din surse regenerabile sunt de interes public major și servesc sănătății și siguranței publice în înțelesul legislației de mediu relevante a Uniunii, cu excepția cazului în care există dovezi clare că respectivele proiecte au efecte negative majore asupra mediului care nu pot fi atenuate sau compensate. Centralele producătoare de energie din surse regenerabile, inclusiv pompele de căldură sau energia eoliană, sunt esențiale pentru combaterea schimbărilor climatice și a poluării, reducerea prețurilor energiei, reducerea dependenței Uniunii de combustibilii fosili și garantarea securității aprovizionării în Uniune. Prezumția că centralele producătoare de energie din surse regenerabile, inclusiv pompele de căldură, sunt de interes public major și servesc sănătății și siguranței publice ar permite unor astfel de proiecte să beneficieze, după caz, de o evaluare simplificată în ceea ce privește derogările specifice prevăzute în legislația de mediu relevantă a Uniunii, cu efect imediat. Luând în considerare particularitățile lor naționale, statelor membre ar trebui să li se permită să limiteze aplicarea acestei prezumții la anumite părți ale teritoriilor lor sau la anumite tehnologii ori proiecte. Statele membre pot lua în considerare aplicarea acestei prezumții în legislația lor națională relevantă privind amenajarea teritoriului.

(9)

Acest lucru reflectă rolul important pe care energia din surse regenerabile îl poate juca în decarbonizarea sistemului energetic al Uniunii, prin oferirea de soluții imediate de înlocuire a energiei pe bază de combustibili fosili și prin abordarea situației agravate de pe piață. Pentru a elimina blocajele din procedura de acordare a autorizațiilor și din funcționarea centralelor producătoare de energie din surse regenerabile, ar trebui ca, în cadrul procedurii de planificare și de acordare a autorizațiilor, să se acorde prioritate construirii și exploatării centralelor producătoare de energie din surse regenerabile și dezvoltării infrastructurii de rețea aferente atunci când se pun în balanță interesele juridice în cazuri individuale, cel puțin pentru proiectele care sunt recunoscute ca fiind de interes public. În ceea ce privește protecția speciilor, ar trebui să se acorde această prioritate numai dacă, și în măsura în care, se iau măsuri adecvate de conservare a speciilor, care contribuie la menținerea sau readucerea populațiilor speciilor la o stare de conservare favorabilă, și dacă sunt puse la dispoziție suficiente resurse financiare, precum și zone în acest scop.

(10)

Energia solară este o sursă regenerabilă de energie esențială pentru a se pune capăt dependenței Uniunii de combustibilii fosili din Rusia, realizându-se în același timp tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic. Energia solară fotovoltaică, care este una dintre sursele de energie electrică disponibile având costul cel mai scăzut, precum și tehnologiile termosolare, care asigură încălzire din surse regenerabile la costuri scăzute pe unitate de căldură, pot fi implementate rapid și pot aduce beneficii directe cetățenilor și întreprinderilor. În acest context, în conformitate cu Comunicarea Comisiei din 18 mai 2022 intitulată „Strategia UE privind energia solară”, se va sprijini dezvoltarea în Uniune a unui lanț valoric rezilient al industriei energiei solare, inclusiv prin intermediul Alianței industriei energiei solare fotovoltaice, care va fi lansată la sfârșitul anului 2022. Accelerarea și îmbunătățirea procedurilor de acordare a autorizațiilor pentru proiectele din domeniul energiei din surse regenerabile vor contribui la susținerea extinderii capacității Uniunii de producție a tehnologiilor energetice curate. Circumstanțele actuale și, în special, volatilitatea foarte ridicată a prețurilor la energie, necesită măsuri imediate pentru a asigura proceduri de acordare a autorizațiilor mult mai rapide, în vederea accelerării semnificative a ritmului instalării de echipamente de energie solară pe structuri artificiale, care este, în general, mai puțin complexă decât instalarea la sol, și care poate contribui rapid la atenuarea efectelor crizei energetice actuale, cu condiția menținerii stabilității, fiabilității și siguranței rețelei. Prin urmare, aceste instalații ar trebui să beneficieze de proceduri mai scurte de acordare a autorizațiilor în comparație cu alte proiecte din domeniul energiei din surse regenerabile.

(11)

Termenul maxim pentru procedura de acordare a autorizațiilor pentru instalarea de echipamente de energie solară și de instalații de stocare coamplasate și racordări la rețea aferente în cadrul unor structuri artificiale existente sau viitoare create în alte scopuri decât producția de energie solară ar trebui să fie de trei luni. O derogare specifică de la necesitatea de a efectua evaluări de impact asupra mediului în temeiul Directivei 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului (2), ar trebui de asemenea introdusă pentru respectivele instalații, având în vedere că acestea nu sunt susceptibile să ridice probleme legate de utilizările concurente ale spațiului sau de impactul asupra mediului. Investițiile în mici instalații descentralizate de energie solară pentru a deveni autoconsumatori de energie din surse regenerabile reprezintă unul dintre cele mai eficiente mijloace prin care consumatorii de energie își pot reduce facturile la energie și expunerea la volatilitatea prețurilor. Statelor membre ar trebui să li se permită să nu aplice acest termen mai scurt și această derogare anumitor zone sau structuri, din motive justificate.

(12)

Instalațiile de autoconsum, inclusiv cele pentru autoconsumatorii colectivi, cum ar fi comunitățile energetice locale, contribuie, de asemenea, la reducerea cererii globale de gaze naturale, la creșterea rezilienței sistemului și la realizarea obiectivelor Uniunii privind energia din surse regenerabile. Instalarea echipamentelor de energie solară cu o capacitate de producere de energie electrică mai mică de 50 kW, inclusiv a instalațiilor autoconsumatorilor de energie din surse regenerabile, nu este susceptibilă să aibă efecte negative majore asupra mediului sau a rețelei și nu ridică probleme de siguranță. În plus, instalațiile mici nu necesită, în general, extinderea capacității la punctul de racordare la rețea. Având în vedere efectele pozitive imediate ale acestor instalații pentru consumatori și impactul limitat pe care acestea îl pot avea asupra mediului, este oportun ca, atunci când aceste instalații îndeplinesc condiția de a nu depăși capacitatea existentă a racordării la rețeaua de distribuție, să se simplifice și mai mult procedura de acordare a autorizațiilor care li se aplică, prin introducerea conceptului de acord tacit al administrației în procedurile relevante de acordare a autorizațiilor, pentru a promova și accelera implementarea acestor instalații și pentru a face posibilă valorificarea beneficiilor acestora pe termen scurt. Statelor membre ar trebui să li se permită să aplice, ca urmare a unor constrângeri interne, un prag sub 50 kW, dar superior valorii de 10,8 kW. În orice caz, pe parcursul procedurii de acordare a autorizațiilor în termen de o lună, autoritățile sau entitățile competente pot respinge cererile primite cu privire la astfel de instalații, din motive legate de siguranța, stabilitatea și fiabilitatea rețelei, printr-un răspuns motivat corespunzător.

(13)

Retehnologizarea centralelor existente care produc energie din surse regenerabile are un potențial semnificativ de creștere rapidă a producției de energie din surse regenerabile, permițând astfel reducerea consumului de gaze. Retehnologizarea permite utilizarea în continuare a siturilor cu un potențial semnificativ de energie din surse regenerabile, ceea ce reduce necesitatea de a desemna noi situri pentru proiectele în domeniul energiei din surse regenerabile. Retehnologizarea unei centrale electrice eoliene prin dotarea acesteia cu turbine mai eficiente permite menținerea sau creșterea capacității existente, dar cu turbine mai puține, mai mari și mai eficiente. Alte avantaje ale retehnologizării sunt preexistența racordării la rețea, un grad probabil mai ridicat de acceptare de către public și de cunoaștere a impactului asupra mediului.

(14)

Potrivit estimărilor, turbinele eoliene onshore cu o capacitate de producere de energie electrică de 38 GW vor ajunge la sfârșitul duratei lor normale de funcționare de 20 de ani între 2021 și 2025. Dezafectarea acestor capacități în locul retehnologizării ar duce la o reducere substanțială a capacității instalate actuale de producere de energie din surse regenerabile, complicând și mai mult situația de pe piața energiei. Simplificarea imediată și accelerarea procedurilor de acordare a autorizațiilor pentru retehnologizare sunt esențiale pentru menținerea și sporirea capacității de producere de energie din surse regenerabile în Uniune. În acest scop, prezentul regulamentul introduce măsuri suplimentare de simplificare în continuare a procedurii de acordare a autorizațiilor pentru retehnologizarea proiectelor din domeniul energiei din surse regenerabile. În special, termenul maxim de șase luni aplicabil procedurii de acordare a autorizațiilor pentru retehnologizarea proiectelor din domeniul energiei din surse regenerabile ar trebui să includă toate evaluările de impact asupra mediului relevante. În plus, ori de câte ori retehnologizarea unei centrale producătoare de energie din surse regenerabile sau modernizarea unei infrastructuri de rețea aferente care este necesară pentru integrarea energiei din surse regenerabile în sistemul electroenergetic face obiectul unei examinări sau al unei evaluări de impact asupra mediului, aceasta ar trebui să se limiteze la evaluarea impactului potențial care rezultă din modificare sau extindere în raport cu proiectul inițial.

(15)

Pentru a promova și a accelera retehnologizarea centralelor existente care produc energie din surse regenerabile, ar trebui stabilită imediat o procedură simplificată pentru racordările la rețea în cazul în care retehnologizarea are ca rezultat o creștere limitată a capacității totale în raport cu proiectul inițial.

(16)

Atunci când se retehnologizează o instalație solară, se pot obține creșteri ale eficienței și capacității fără a extinde spațiul ocupat. Prin urmare, atât timp cât spațiul utilizat nu este extins în cadrul acestei proceduri, instalația retehnologizată nu ar avea un impact asupra mediului diferit de cel al instalației inițiale, iar măsurile de atenuare a impactului asupra mediului necesare inițial continuă să fie respectate.

(17)

Tehnologia pompelor de căldură este esențială pentru producerea de încălzire și răcire din energia ambientală, inclusiv din instalațiile de tratare a apelor reziduale, precum și din energia geotermică. Pompele de căldură permit, de asemenea, utilizarea căldurii și frigului rezidual. Implementarea rapidă a pompelor de căldură care mobilizează surse regenerabile de energie insuficient utilizate, cum ar fi energia ambientală, energia geotermică și căldura reziduală din sectoarele industriale și terțiare, inclusiv din centrele de date, permite înlocuirea cazanelor pe gaz natural și a altor cazane pe bază de combustibili fosili cu o soluție de încălzire din surse regenerabile, sporind în același timp eficiența energetică. Acest lucru va accelera reducerea utilizării gazului în furnizarea de căldură atât în sectorul industrial, cât și în cel al clădirilor. Pentru a accelera instalarea și utilizarea pompelor de căldură, este oportun să se introducă proceduri specifice mai scurte de acordare a autorizațiilor pentru astfel de instalații, inclusiv o procedură simplificată pentru racordarea pompelor de căldură mai mici la rețeaua de energie electrică, în cazul în care nu există probleme de siguranță, nu sunt necesare lucrări suplimentare pentru racordările la rețea și nu există o incompatibilitate tehnică a componentelor sistemului, cu excepția cazului în care legislația națională nu impune o astfel de procedură. Datorită unei instalări mai rapide și mai ușoare a pompelor de căldură, utilizarea sporită a surselor regenerabile de energie în sectorul încălzirii, care reprezintă aproape jumătate din consumul de energie al Uniunii, va contribui la securitatea aprovizionării și va permite să se facă față unei situații mai dificile de piață.

(18)

La aplicarea termenelor pentru instalarea echipamentelor de energie solară, retehnologizarea centralelor producătoare de energie din surse regenerabile și introducerea pe scară largă a pompelor de căldură nu ar trebui să fie luată în calcul perioada în care centralele, racordările lor la rețea și infrastructura de rețea necesară aferentă sunt în curs de construcție sau de retehnologizare, cu excepția cazului în care perioada respectivă coincide cu alte etape administrative ale procedurii de acordare a autorizațiilor. De asemenea, la aplicarea termenelor nu ar trebui să fie luată în calcul nici perioada corespunzătoare etapelor administrative necesare pentru finalizarea modernizărilor semnificative ale rețelei care sunt necesare pentru a asigura stabilitatea, fiabilitatea și siguranța rețelei.

(19)

În vederea facilitării în continuare a extinderii implementării energiei regenerabile, statelor membre ar trebui să li se permită în continuare să scurteze și mai mult termenele din cadrul procedurii de acordare a autorizațiilor.

(20)

Dispozițiile Convenției Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu („Convenția de la Aarhus”) referitoare la accesul la informații, la participarea publicului la luarea deciziei și la accesul la justiție în probleme de mediu și, în special, la obligațiile statelor membre în ceea ce privește participarea publicului și accesul la justiție rămân aplicabile.

(21)

Principiul solidarității energetice este un principiu general în temeiul dreptului Uniunii astfel cum este menționat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în hotărârea sa din 15 iulie 2021 în cauza C-848/19 P (3) Germania/Polonia și se aplică tuturor statelor membre. Prin punerea în aplicare a principiului solidarității energetice, prezentul regulament permite distribuirea transfrontalieră a efectelor implementării mai rapide a proiectelor din domeniul energiei din surse regenerabile. Măsurile prevăzute în prezentul regulament vizează instalațiile de energie din surse regenerabile din toate statele membre și privesc o gamă largă de proiecte, inclusiv proiecte privind structurile existente, instalațiile noi de echipamente de energie solară și retehnologizarea instalațiilor existente. Având în vedere gradul de integrare a piețelor energetice ale Uniunii, orice creștere a răspândirii utilizării energiei din surse regenerabile într-un stat membru ar trebui să fie benefică și altor state membre în ceea ce privește securitatea aprovizionării și scăderea prețurilor. Aceasta ar trebui să contribuie la fluxul transfrontalier de energie electrică din surse regenerabile către zonele în care este cea mai mare nevoie de ea și să asigure faptul că energia electrică din surse regenerabile produsă cu un cost redus este exportată în statele membre în care producția de energie electrică este mai scumpă. În plus, capacitățile nou-instalate de energie din surse regenerabile din statele membre vor avea un impact asupra reducerii globale a cererii de gaze în întreaga Uniune.

(22)

În conformitate cu articolul 122 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Consiliul, la propunerea Comisiei, poate decide, în spiritul solidarității dintre statele membre, să adopte măsuri corespunzătoare situației economice, în special în cazul în care apar dificultăți grave în aprovizionarea cu anumite produse, în special în domeniul energiei. Având în vedere evenimentele recente și acțiunile recente ale Rusiei, riscul ridicat de întrerupere completă a aprovizionării cu gaze din Rusia, combinat cu perspectivele incerte privind alternativele, reprezintă o amenințare semnificativă de întrerupere a aprovizionării cu energie, generând o creștere suplimentară a prețurilor la energie și, în consecință, sporind presiunea asupra economiei Uniunii. Prin urmare, sunt necesare acțiuni urgente.

(23)

Având în vedere amploarea crizei energetice, nivelul impactului său social, economic și financiar și necesitatea de a acționa cât mai curând posibil, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în regim de urgență în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Regulamentul are o valabilitate limitată la 18 luni și include o clauză de reexaminare astfel încât Comisia să poată propune prelungirea valabilității, dacă acest lucru este necesar.

(24)

Întrucât obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor respective,

(1)

Războiul de agresiune neprovocat și nejustificat al Federației Ruse (denumită în continuare „Rusia”) împotriva Ucrainei și reducerea fără precedent a aprovizionării cu gaze naturale din Rusia către statele membre amenință siguranța aprovizionării Uniunii și a statelor membre. În același timp, utilizarea ca armă de către Rusia a aprovizionării cu gaze și manipularea piețelor prin întreruperi intenționate ale fluxurilor de gaze au condus la o creștere uriașă a prețurilor la energie în Uniune. Schimbarea rutelor de aprovizionare, care a dus la congestionarea infrastructurii europene de gaze, necesitatea de a găsi surse alternative de aprovizionare cu gaze, precum și existența unor sisteme de formare a prețurilor care nu sunt adaptate la situația unui șoc la nivelul aprovizionării au contribuit la volatilitatea prețurilor și la creșterea acestora. Prețurile mai ridicate la gazele naturale periclitează economia Uniunii prin inflația ridicată și susținută cauzată de prețurile mai mari la energie electrică, subminând puterea de cumpărare a consumatorilor, precum și prin creșterea costurilor de producție, în special în industria energointensivă, și amenință grav siguranța aprovizionării.

(2)

În 2022, prețurile gazelor naturale au fost extrem de volatile, unii indici de referință atingând niveluri record în august 2022. Nivelul anormal al prețurilor gazelor naturale înregistrat în august 2022 a fost rezultatul mai multor factori, inclusiv al unui echilibru strâns între cerere și ofertă legat de realimentarea stocurilor și de reducerea fluxurilor din gazoducte, al temerilor privind alte perturbări ale aprovizionării și manipulări ale pieței de către Rusia, precum și al unui mecanism de formare a prețurilor neadaptat la astfel de schimbări extreme ale cererii și ofertei și care a agravat creșterea excesivă a prețurilor. În timp ce prețurile din deceniul precedent s-au situat într-un interval cuprins între 5 EUR/MWh și 35 EUR/MWh, prețurile gazelor naturale din Europa au atins niveluri cu 1 000 % mai mari decât prețurile medii observate anterior în Uniune. Contractele futures de gaz Title Transfer Facility (TTF) din Țările de Jos (produse pe trei luni/ trimestriale) care sunt tranzacționate la bursa ICE Endex (2) au fost tranzacționate la niveluri puțin mai mici de 350 EUR/MWh, iar prețul TTF pentru ziua următoare al gazului care este tranzacționat la European Energy eXchange a atins 316 EUR/MWh. Prețurile gazelor nu au mai atins niciodată niveluri precum cele observate în august 2022.

(3)

În urma daunelor aduse gazoductului Nord Stream 1, care au fost probabil cauzate de un act de sabotaj în septembrie 2022, este improbabil ca în viitorul apropiat aprovizionarea cu gaze din Rusia către Uniune să revină la nivelurile de dinainte de război. Consumatorii și întreprinderile europene sunt în continuare expuși unui risc evident de apariție a unor noi episoade potențiale de creșteri ale prețurilor gazelor cu efecte dăunătoare asupra economiei. Evenimente imprevizibile, cum ar fi accidentele sau sabotajul conductelor, care perturbă aprovizionarea cu gaze a Europei sau care cresc în mod dramatic cererea, pot amenința siguranța aprovizionării. Este probabil ca tensiunile de pe piață, declanșate de teama de penurie bruscă, să persiste după această iarnă și în anul următor, deoarece se preconizează că adaptarea la șocurile la nivelul aprovizionării și stabilirea de noi relații și infrastructuri de aprovizionare vor continua cel puțin un an.

(4)

Deși există instrumente financiare derivate legate de alte puncte virtuale de tranzacționare (PVT), TTF din Țările de Jos este considerat, în general, indicatorul „standard” al prețurilor pe piețele europene ale gazelor. Acest lucru se datorează nivelului său tipic ridicat de lichiditate, care este rezultatul mai multor factori, inclusiv al poziției sale geografice, care au permis TTF ca, înainte de război, să primească gaze naturale din mai multe surse, inclusiv volume semnificative din Rusia. Ca atare, acesta este utilizat pe scară largă ca preț de referință în formulele de stabilire a prețurilor contractelor de furnizare a gazelor, precum și ca bază de preț în operațiunile de acoperire împotriva riscurilor sau în operațiunile care implică instrumente financiare derivate din întreaga Uniune, inclusiv pe platformele de tranzacționare care nu au legătură directă cu TTF. Conform datelor de piață, platforma de tranzacționare TTF a găzduit tranzacții referitoare la aproximativ 80 % din totalul gazelor naturale tranzacționate în primele opt luni ale anului 2022 în Uniune și în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (denumit în continuare „Regatul Unit”).

(5)

Cu toate acestea, schimbările perturbatoare de pe piețele energiei din Uniune începând din februarie 2022 au influențat funcționarea și eficacitatea mecanismelor tradiționale de formare a prețurilor pe piața angro a gazelor, în special în ceea ce privește indicele de referință TTF. Deși, în trecut, TTF a fost un bun indicator al prețurilor gazelor în alte regiuni ale Europei, începând din aprilie 2022 acesta s-a distanțat de prețurile de pe alte platforme și locuri de tranzacționare din Europa, precum și de estimările prețurilor pentru importurile de gaz natural lichefiat (GNL) realizate de agențiile de raportare a prețurilor. Acest lucru se datorează în mare parte faptului că sistemul de gaze din Europa de Nord-Vest prezintă limitări specifice ale infrastructurii, atât în ceea ce privește transportul prin gazoducte (vest-est), cât și în ceea ce privește capacitatea de regazeificare a GNL. Astfel de limitări au fost parțial responsabile de creșterea generală a prețurilor gazelor de la începutul crizei în Europa, ca urmare a utilizării energiei ca armă de către Rusia. Diferența anormală dintre TTF și alte platformele de tranzacționare regionale în august 2022 indică faptul că, în condițiile specifice actuale ale pieței, este posibil ca TTF să nu fie un bun indicator al situației de pe piața din afara Europei de Nord-Vest, unde piețele se confruntă cu constrângeri legate de infrastructură. În timpul episoadelor de penurie de pe piața Europei de Nord-Vest, alte piețe regionale din afara Europei de Nord-Vest pot cunoaște condiții de piață mai favorabile și, prin urmare, sunt afectate în mod nejustificat de indexarea contractelor în funcție de TTF. În timp ce TTF își îndeplinește în continuare obiectivul de a echilibra cererea și oferta în Europa de Nord-Vest, este necesar să se ia măsuri pentru a limita efectul oricăror episoade anormale de prețuri TTF excesiv de mari asupra altor piețe regionale din Uniune. Deficiențe în formare a prețurilor, într-o măsură mai mică, pot exista și în cazul altor platforme de tranzacționare.

(6)

Există diferite măsuri de soluționare a problemelor legate de mecanismele actuale de formare a prețurilor. O posibilitate pentru întreprinderile europene afectate de recentele perturbări ale pieței și de deficiențele din sistemul de formare a prețurilor este inițierea unei renegocieri a contractelor existente bazate pe TTF. Întrucât reperele prețurilor legate de contractele futures de gaze TTF au o relevanță diferită de cea din trecut și nu sunt neapărat reprezentative pentru situația de pe piața gazelor din afara Europei de Nord-Vest, anumiți cumpărători pot încerca să soluționeze problemele actuale legate de formarea prețurilor și de indicele de referință TTF prin intermediul unei renegocieri cu partenerii lor contractuali, fie în temeiul clauzelor contractuale explicite, fie în conformitate cu principiile generale ale dreptului contractelor.

(7)

În aceeași ordine de idei, societățile importatoare sau statele membre care acționează în numele acestora pot colabora cu partenerii internaționali pentru a renegocia contractele de furnizare existente sau pentru a conveni asupra unor contracte noi cu formule de stabilire a prețurilor mai adecvate, adaptate la situația actuală de volatilitate. Achizițiile coordonate prin intermediul instrumentului informatic creat în temeiul Regulamentului (UE) 2022/2576 al Consiliului (3) pot oferi oportunități de reducere a prețului importurilor de energie, lucru care ar reduce, la rândul său, necesitatea unei intervenții pe piață.

(8)

Mai mult, Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului (4) include deja unele garanții pentru a limita episoadele de volatilitate extremă, de exemplu impunând ca piețele reglementate, astfel cum sunt definite la articolul 4 alineatul (1) punctul 21 din directiva respectivă, să instituie așa-numite „mecanisme de întrerupere a tranzacționării” pe termen scurt care limitează creșterile extreme ale prețurilor timp de câteva ore. Instrument temporar intrazilnic pentru gestionarea volatilității excesive de pe piețele instrumentelor financiare derivate pe energie, introdus prin Regulamentul (UE) 2022/2576, contribuie la limitarea volatilității extreme a prețurilor pe piețele instrumentelor financiare derivate pe energie într-o zi. Cu toate acestea, astfel de mecanisme funcționează doar pe termen scurt și nu sunt menite să împiedice ca prețurile de pe piață să atingă niveluri excesive.

(9)

Reducerea cererii constituie un alt element important pentru abordarea problemei vârfurilor extreme ale prețurilor. Reducerea cererii de gaze și energie electrică poate avea un efect inhibitor asupra prețurilor de pe piață și, prin urmare, poate contribui la atenuarea problemelor legate de prețurile anormal de mari ale gazelor. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să asigure ca, în conformitate cu concluziile Consiliului European din 20-21 octombrie 2022, activarea mecanismului instituit prin prezentul regulament să nu conducă la o creștere generală a consumului de gaze.

(10)

În vara anului 2022, eforturile unor entități subvenționate de stat de a cumpăra gaze în vederea înmagazinării fără a lua în considerare impactul achizițiilor necoordonate asupra prețurilor au contribuit la creșterea indicilor de referință și în special a prețurilor TTF. O mai bună coordonare, atunci când este cazul, între statele membre care recurg la entități finanțate de stat pentru a achiziționa gaze în vederea constituirii de stocuri în instalațiile subterane de înmagazinare a gazelor este așadar importantă pentru a se evita pe viitor vârfuri extreme ale prețurilor. În această privință, utilizarea mecanismului de achiziționare în comun instituit prin Regulamentul (UE) 2022/2576 poate juca un rol important în limitarea episoadelor de prețuri excesiv de mari ale gazelor.

(11)

Deși măsurile existente sunt disponibile pentru a aborda unele dintre elementele care conduc la problemele legate de formarea prețurilor pe piețele gazelor, măsurile existente respective nu garantează o soluție imediată și suficient de sigură la problemele actuale.

(12)

Ca atare, este necesar să se stabilească un mecanism temporar de corecție a pieței pentru tranzacțiile cu gaze naturale pe principalele piețe ale instrumentelor financiare derivate TTF și ale instrumentelor financiare derivate legate de alte PVT cu scadențe cuprinse între luna următoare și anul următor, ca instrument împotriva episoadelor de prețuri excesiv de mari ale gazelor, cu efect imediat.

(13)

În concluziile sale din 20-21 octombrie 2022, Consiliul European a invitat Comisia să prezinte de urgență o propunere de interval de prețuri dinamic temporar pentru tranzacțiile de gaze naturale pentru a limita imediat episoadele de prețuri excesiv de mari ale gazelor, ținând seama de garanțiile prevăzute la articolul 23 alineatul (2) din propunerea Comisiei pentru Regulamentul (UE) 2022/2576

(14)

Următoarele garanții ar trebui, pe de o parte, să fie luate în considerare la conceperea mecanismului de corecție a pieței și, pe de altă parte, ar trebui să fie utilizate pentru a garanta că o eventuală activare a mecanismului de corecție a pieței va înceta în cazul în care condițiile pentru activarea sa nu mai sunt în vigoare sau în cazul în care apar perturbări neintenționate ale pieței: mecanismul de corecție a pieței ar trebui să se aplice tranzacțiilor cu gaze naturale prin TTF, un punct virtual de tranzacționare operat de Gasunie Transport Services B.V.; la prețul spot al TTF corectat prin intermediul unui interval de prețuri dinamic pot fi legate și alte platforme de tranzacționare a gazelor din Uniune; ar trebui să nu aducă atingere tranzacțiilor extrabursiere cu gaze; ar trebui să nu pericliteze siguranța furnizării de gaze în Uniune; ar trebui să nu depindă de progresele înregistrate în punerea în aplicare a obiectivului privind economiile de gaze; ar trebui să nu conducă la o creștere generală a consumului de gaze; ar trebui să fie conceput astfel încât să nu împiedice fluxurile de gaze intra-Uniune bazate pe piață; ar trebui să nu afecteze stabilitatea și buna funcționare a piețelor instrumentelor financiare derivate pe energie; și ar trebui să țină seama de prețurile de pe piața gazelor înregistrate pe diferitele piețe organizate din Uniune.

(15)

Mecanismul de corecție a pieței ar trebui să fie conceput astfel încât să îndeplinească două criterii de bază, în special să acționeze ca un instrument eficace de combatere a episoadelor de prețuri extraordinar de mari ale gazelor și să fie activat numai în cazul în care prețurile ating niveluri excepționale în comparație cu piețele globale, pentru a evita perturbările semnificative ale pieței, precum și perturbările contractelor de furnizare, care ar putea duce la riscuri grave pentru siguranța aprovizionării.

(16)

Intervenția prin intermediul mecanismului de corecție a pieței ar trebui să se limiteze la abordarea celor mai importante deficiențe în sistemul de formare a prețurilor. Prețul de decontare TTF pentru luna următoare al instrumentelor financiare derivate este de departe cel mai utilizat indice de referință în contractele de furnizare a gazelor din întreaga Uniune, urmat de scadențele la două luni și la un an. Cu toate acestea, reorientarea tranzacțiilor către instrumente financiare derivate legate de alte PVT poate duce la denaturări pe piețele energiei sau piețele financiare din Uniune, de exemplu prin arbitrajul de către participanții la piață între instrumentele financiare derivate corectate și cele necorectate, în detrimentul consumatorilor. Prin urmare, instrumentele financiare derivate legate de toate PVT din Uniune ar trebui, în principiu, să fie incluse în mecanismul de corecție a pieței. Cu toate acestea, aplicarea mecanismului de corecție a pieței în cazul instrumentelor financiare derivate legate de alte PVT decât TTF este complexă și necesită o pregătire tehnică suplimentară. Având în vedere necesitatea urgentă de a introduce mecanismul de corecție a pieței pentru cele mai importante instrumente financiare derivate, instrumentele financiare derivate TTF, Comisiei ar trebui să i se acorde competența de a defini, prin intermediul unui act de punere în aplicare, detaliile tehnice ale aplicării mecanismului de corecție a pieței în cazul instrumentelor financiare derivate legate de alte PVT și de a selecta instrumentele financiare derivate legate de alte PVT care pot fi excluse pe baza unor criterii predefinite.

(17)

Stabilirea mecanismului de corecție a pieței ar trebui să transmită pieței un semnal clar că Uniunea nu va accepta prețuri excesiv de mari la gaze care rezultă din formarea imperfectă a prețurilor. Acest lucru ar trebui, de asemenea, să ofere certitudine actorilor de pe piață în ceea ce privește limitele fiabile de comercializare a gazelor și ar putea genera economii importante atât pentru întreprinderi, cât și pentru gospodării, care nu vor rămâne expuse la episoade de prețuri excesiv de mari la energie.

(18)

Mecanismul de corecție a pieței ar trebui să introducă un plafon de siguranță dinamic pentru prețul instrumentelor financiare derivate pentru intervalul dintre luna următoare și anul următor. Plafonul de siguranță dinamic ar trebui să fie activat în cazul în care prețul instrumentelor financiare derivate atinge un nivel predefinit și în cazul în care creșterea prețului nu corespunde unei creșteri similare la nivel regional sau mondial.

(19)

Prin urmare, un plafon de siguranță dinamic ar trebui să asigure faptul că ordinele de tranzacționare care ar fi semnificativ mai ridicate decât prețurile la GNL din alte regiuni ale lumii nu sunt acceptate. Ar trebui să fie utilizați indici de referință adecvați pentru a stabili un preț de referință care să reflecte tendințele prețurilor la GNL la nivel global. Prețul de referință ar trebui să se bazeze pe estimări ale prețului la GNL reprezentative pentru condițiile de piață europene și, de asemenea, având în vedere importanța deosebită a Regatului Unit și a Asiei în calitate de concurenți pe piața globală a GNL, pe un indice de referință adecvat pentru regiunea Regatului Unit și pentru regiunea Asiei. Spre deosebire de gazul transportat prin gazoducte, GNL este tranzacționat la nivel mondial. Prin urmare, prețurile la GNL reflectă mai bine evoluția prețurilor gazelor la nivel global și pot servi drept indice de referință pentru a evalua dacă nivelurile prețurilor pe platformele continentale de tranzacționare a gazelor se îndepărtează în mod anormal de prețurile internaționale.

(20)

Eșantionul de prețuri la GNL luat în considerare ar trebui să fie suficient de larg pentru a fi informativ, chiar și în cazul în care un anumit preț la GNL nu este disponibil într-o anumită zi. În vederea constituirii unui coș reprezentativ de prețuri europene și internaționale și pentru a se asigura că entitățile care furnizează informații privind prețurile sunt supuse reglementărilor relevante ale UE, estimările prețurilor ar trebui să fie selectate de agențiile de raportare care figurează în Registrul administratorilor și al indicilor de referință instituit prin Regulamentul (UE) 2016/1011 al Parlamentului European și al Consiliului (5). Întrucât furnizarea în timp util a informațiilor este esențială pentru mecanismul dinamic de corecție a pieței, ar trebui luate în considerare numai informațiile privind prețurile care provin de la entități care furnizează informații referitoare la ziua publicării. Pentru a permite Agenției Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei instituită prin Regulamentul (UE) 2019/942 al Parlamentului European și al Consiliului (6) (ACER) să își exercite atribuțiile de supraveghere a pieței care îi revin în temeiul prezentului regulament și să calculeze prețul de referință în timp util, este necesar ca agențiile de raportare care publică estimările prețurilor să aibă obligația de a furniza estimările respective către ACER până la ora 21.00 CET, cu condiția ca acestea să fie disponibile, astfel încât ACER să poată publica un preț de referință înainte de sfârșitul zilei. Deși astfel de obligații de raportare se referă numai la datele existente, nu impun o sarcină suplimentară semnificativă pentru agențiile de raportare și sunt frecvente în reglementarea piețelor energiei și a celor financiare, ACER ar trebui să asigure tratamentul confidențial al informațiilor primite, să protejeze orice drepturi de proprietate intelectuală legate de informațiile respective și să le utilizeze exclusiv în scopuri de reglementare. ACER ar trebui să poată emite orientări cu privire la formatul în care trebuie să fie furnizate datele relevante.

(21)

Din cauza lichidității sale ridicate, este oportun să se includă și instrumentele financiare derivate cu scadența la o lună cea mai apropiată legate de National Balancing Point (NBP) din Regatul Unit. Estimarea zilnică a prețurilor efectuată de ACER în temeiul Regulamentului (UE) 2022/2576 ar trebui să facă parte din coșul de estimări ale prețurilor la GNL.

(22)

Deși indicii de referință luați în considerare pentru prețul de referință reprezintă un bun indicator pentru tendințele prețurilor la GNL la nivel global, aceștia nu pot înlocui pur și simplu prețurile instrumentelor financiare derivate. Acest lucru se datorează în principal faptului că prețul de referință reflectă prețuri din locuri diferite față de TTF și alte PVT din Uniune. De exemplu, indicii de referință nu iau în considerare costurile legate de eventualele congestii ale infrastructurii întâmpinate la deplasarea gazului de la terminalul GNL la locul în care este situată platforma de tranzacționare TTF. Prin urmare, prețurile TTF sunt, de obicei, mai mari decât prețurile luate în considerare pentru prețul de referință. Diferența s-a ridicat, în medie, la aproximativ 35 EUR/MWh în perioada iunie-august 2022. În plus, este extrem de important pentru siguranța aprovizionării ca prețul corectat al instrumentelor financiare derivate TTF să fie stabilit la un nivel suficient de ridicat pentru a se atrage în continuare importuri de GNL din alte regiuni ale lumii. Prin urmare, ar trebui să se aplice o primă de siguranță a aprovizionării la prețul de referință, pentru calcularea prețului corectat al instrumentelor financiare derivate TTF. Formula plafonului de siguranță ar trebui să fie pe deplin dinamică, bazată pe un coș de prețuri cu o evoluție dinamică care să reflecte prețurile de pe piața mondială și ar trebui să reprezinte o anumită marjă de siguranță, pentru a se asigura că siguranța aprovizionării nu este pusă în pericol. Plafonul de siguranță dinamic poate varia zilnic în funcție de evoluția prețurilor la nivel mondial conținute în coș.

(23)

Plafonul de siguranță nu ar trebui să fie static. Plafonul de siguranță ar trebui să fie ajustat zilnic în mod dinamic. Publicarea unui preț zilnic de decontare permite ca plafonul de siguranță dinamic să rămână în concordanță cu evoluțiile pieței GNL, să se mențină procesul de formare a prețurilor la bursă și să se atenueze posibilul impact asupra funcționării ordonate a piețelor instrumentelor financiare derivate. Conceperea plafonului de siguranță ca plafon dinamic va reduce, de asemenea, riscurile pentru contrapărțile centrale și va limita impactul asupra participanților la piețele futures, cum ar fi membrii compensatori și clienții acestora. Plafonul de siguranță dinamic nu ar trebui să corecteze prețurile pieței sub o anumită limită.

(24)

Pentru a evita orice risc ca o limită dinamică de ofertare pentru prețul instrumentelor financiare derivate pentru intervalul dintre luna următoare și anul următor să conducă la un comportament coluziv ilegal în rândul furnizorilor sau al traderilor de gaze naturale, autoritățile de reglementare din domeniul financiar, ACER și autoritățile din domeniul concurenței ar trebui să observe cu o atenție deosebită piețele instrumentelor financiare derivate din sectorul gazelor și al energiei în perioada în care mecanismul de corecție a pieței este activat.

(25)

Mecanismul de corecție a pieței ar trebui să aibă un caracter temporar și să fie activat numai pentru a limita episoadele de prețuri excepțional de mari ale gazelor naturale, care nu au legătură nici cu prețurile de la alte burse de gaze. În acest scop, ar trebui să fie îndeplinite două condiții cumulative pentru funcționarea mecanismului de corecție a pieței.

(26)

Mecanismul de corecție a pieței ar trebui să fie activat numai atunci când prețurile de decontare TTF cu scadența la o lună cea mai apropiată ale instrumentelor financiare derivate ating un nivel predefinit excepțional de ridicat, astfel încât să se asigure faptul că mecanismul de corecție a pieței corectează deficiențele pieței și nu interferează în mod semnificativ cu cererea și oferta și cu stabilirea normală a prețurilor. Dacă nu este stabilit la un nivel suficient de ridicat, plafonul ar putea împiedica participanții la piață să își acopere riscurile în mod eficace, deoarece formarea unor prețuri fiabile pentru produsele cu o dată de livrare în viitor și funcționarea piețelor instrumentelor financiare derivate ar putea fi afectate. Dacă mecanismul de corecție a pieței ar fi declanșat pentru a reduce prețurile în mod artificial, în loc să corecteze disfuncționalitățile pieței, acest lucru ar avea un impact negativ grav asupra participanților la piață, inclusiv asupra întreprinderilor din domeniul energiei, care s-ar putea confrunta cu dificultăți în ceea ce privește satisfacerea apelurilor în marjă și cu constrângeri de lichiditate, ceea ce ar putea duce la neîndeplinirea obligațiilor de plată. Unii actori de pe piață, în special cei mai mici, pot fi împiedicați să își acopere pozițiile, exacerbând și mai mult volatilitatea pe piețele spot și având ca rezultat posibile creșteri mai mari ale prețurilor. Având în vedere volumele semnificative de tranzacționare, o astfel de evoluție ar constitui un risc evident pentru economie, care ar trebui să fie prevenit prin modul de concepere a mecanismului de corecție a pieței. Experiențele anterioare, cum ar fi creșterea excepțională a prețurilor evidențiată în luna august 2022, ar trebui să servească drept orientări pentru definirea nivelurilor prețurilor la care ar trebui să se declanșeze mecanismul de corecție a pieței. Datele disponibile arată că, în luna august 2022, prețurile cu scadența la o lună cea mai apropiată ale instrumentelor financiare derivate TTF au atins niveluri de peste 180 EUR/MWh. Scopul mecanismului de corecție a pieței ar trebui să fie evitarea prețurilor anormale la nivelul atins în luna august a anului trecut.

(27)

În plus, mecanismul de corecție a pieței ar trebui să fie activat numai atunci când prețurile TTF ating niveluri semnificative și anormal de mari în comparație cu prețurile la GNL care reflectă tendințele de pe piața mondială. În cazul în care prețurile de pe piețele globale cresc în același ritm și la același nivel ca prețurile TTF, activarea mecanismului de corecție a pieței ar putea împiedica achiziționarea de produse pe piețele globale, ceea ce poate duce la riscuri în materie de siguranță a aprovizionării. Prin urmare, mecanismul de corecție a pieței ar trebui să fie declanșat numai în situațiile în care prețurile TTF sunt semnificativ mai mari decât prețurile de pe piețele globale și pe o perioadă mai lungă. În mod similar, în cazul în care diferența față de prețurile TTF ar scădea sau ar dispărea, mecanismul ar trebui să fie dezactivat, pentru a se evita orice risc pentru siguranța aprovizionării.

(28)

Pentru a asigura compatibilitatea deplină cu Regulamentul (UE) 2022/1369 al Consiliului (7) și cu obiectivele de reducere a cererii stabilite în regulamentul respectiv, Comisia ar trebui să fie în măsură să suspende activarea mecanismului de corecție a pieței dacă acesta afectează negativ progresele înregistrate în punerea în aplicare a obiectivelor de reducere voluntară a cererii în temeiul Regulamentului (UE) 2022/1369 sau dacă conduce la o creștere generală a consumului de gaze cu 15 % într-o lună sau cu 10 % în două luni consecutive în raport cu consumul mediu corespunzător înregistrat în luni comparabile în anii precedenți. Pentru a ține seama de variațiile regionale sau de la nivelul Uniuni cauzate de sezonalitate, de schimbări ale vremii și de alți factori, cum ar fi criza cauzată de COVID, consumul de gaze ar trebui să fie comparat cu consumul în cei cinci ani anteriori intrării în vigoare a prezentului regulament, în concordanță cu abordarea din Regulamentul (UE) 2022/1369, pe baza datelor privind consumul de gaze și reducerea cererii primite de la statele membre în temeiul regulamentului menționat. Efectul inhibitor pe care îl poate avea mecanismul de corecție a pieței asupra prețurilor gazelor naturale nu trebuie să ducă la stimularea artificială a consumului de gaze naturale în Uniune, astfel încât să afecteze negativ eforturile necesare de reducere a cererii de gaze naturale în conformitate cu obiectivele de reducere voluntară și obligatorie a cererii în temeiul Regulamentului (UE) 2022/1369 și cu obiectivele de reducere a cererii în temeiul Regulamentului (UE) 2022/1854 al Consiliului (8). Comisia ar trebui să se asigure că activarea mecanismului de corecție a pieței nu încetinește progresele înregistrate de statele membre în îndeplinirea obiectivelor privind economiile lor de energie.

(29)

În funcție de nivelul intervenției, mecanismul de corecție a pieței poate implica riscuri financiare, contractuale și de siguranță a aprovizionării. Nivelul de risc depinde de frecvența cu care este activat mecanismul de corecție a pieței și, prin urmare, poate interfera cu funcționarea normală a pieței. Cu cât pragul de intervenție este mai mic, cu atât mecanismul de corecție a pieței va fi declanșat mai frecvent și, prin urmare, cu atât este mai probabil ca riscul relevant să se materializeze. Ca atare, condițiile de activare a mecanismului de corecție a pieței ar trebui, prin urmare, să fie stabilite la un nivel legat de nivelurile anormale și extraordinar de mari ale prețului TTF pentru luna următoare, asigurându-se în același timp faptul că acesta este un instrument eficace de combatere a episoadelor de prețuri excesiv de mari care nu reflectă evoluțiile de pe piața internațională.

(30)

Este important ca mecanismul de corecție a pieței să fie conceput astfel încât să nu modifice echilibrul contractual fundamental al contractelor de furnizare de gaze, ci mai degrabă să abordeze episoadele de comportament anormal pe piață. În cazul în care factorii declanșatori ai intervenției sunt stabiliți la un nivel la care aceștia corectează problemele existente legate de formarea prețurilor și nu intenționează să interfereze cu echilibrul dintre cerere și ofertă, riscul ca echilibrul contractual al contractelor existente să fie modificat prin intermediul mecanismului de corecție a pieței sau prin activarea acestuia poate fi minimizat.

(31)

Pentru a asigura faptul că mecanismul de corecție a pieței are un efect imediat, limita dinamică de ofertare ar trebui să fie activată imediat și automat, fără a fi necesară o nouă decizie a ACER sau a Comisiei.

(32)

Pentru a se asigura că eventualele probleme care rezultă din activarea mecanismului de corecție a pieței sunt identificate din timp, Comisia ar trebui să mandateze Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe instituită prin Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (9) (ESMA) și ACER să emită un raport privind posibilele efecte negative ale mecanismului de corecție a pieței asupra piețelor financiare și piețelor energiei, precum și asupra siguranței aprovizionării.

(33)

ACER ar trebui să monitorizeze în permanență dacă sunt îndeplinite condițiile pentru funcționarea mecanismului de corecție a pieței. ACER este cea mai în măsură să efectueze o astfel de monitorizare, deoarece are o viziune la nivelul întregii Uniuni asupra piețelor gazelor și cunoștințele necesare în ceea ce privește funcționarea piețelor gazelor și este deja mandatată să monitorizeze activitățile de tranzacționare cu produse energetice angro în temeiul dreptului Uniunii. Prin urmare, ACER ar trebui să monitorizeze evoluția prețului de decontare TTF cu scadența la o lună cea mai apropiată și să îl compare cu prețul de referință, determinat de prețul mediu al estimărilor prețurilor la GNL legate de platformele de tranzacționare europene, pentru a verifica dacă sunt îndeplinite condițiile care justifică activarea sau dezactivarea mecanismului de corecție a pieței. Odată ce sunt îndeplinite condițiile de activare a mecanismului de corecție a pieței, ACER ar trebui să publice imediat pe site-ul său web un aviz prin care să afirme că au fost îndeplinite condițiile de declanșare a activării mecanismului de corecție a pieței. În ziua următoare, operatorii de piață ar trebui să nu accepte niciun ordin peste limita dinamică de ofertare, iar participanții la piața instrumentelor financiare derivate TTF ar trebui să nu transmită astfel de ordine. Operatorii pieței și participanții la piața instrumentelor financiare derivate TTF ar trebui să monitorizeze site-ul ACER unde ar trebui să fie publicat prețul de referință zilnic. O limită dinamică similară de ofertare ar trebui să se aplice instrumentelor financiare derivate legate de alte PVT în condițiile definite în actul de punere în aplicare privind aplicarea mecanismului de corecție a pieței la astfel de instrumentele financiare derivate.

(34)

Activarea mecanismului de corecție a pieței poate avea efecte nedorite și imprevizibile asupra economiei, inclusiv riscuri la adresa siguranței aprovizionării și a stabilității financiare. Pentru a asigura o reacție rapidă în cazul apariției unor perturbări nedorite ale pieței, ar trebui să fie incluse garanții eficiente, pe baza unor criterii obiective, care să garanteze faptul că mecanismul de corecție a pieței poate fi suspendat în orice moment. În cazul apariției unor perturbări nedorite ale pieței, pe baza rezultatelor monitorizării ACER și al unor indicii concrete că un eveniment de corecție a pieței este iminent, Comisia ar trebui să poată solicita un aviz din partea ESMA, a ACER și, după caz, a Rețelei europene a operatorilor de transport și de sistem de gaze naturale (ENTSOG) și a Grupului de coordonare pentru gaz instituit în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1938 al Parlamentului European și al Consiliului (10) (GCG) cu privire la impactul unui posibil eveniment de corecție a pieței asupra siguranței aprovizionării, asupra fluxurilor intra-Uniune și asupra stabilității financiare, astfel încât Comisia să poată suspenda rapid, prin intermediul unei decizii de punere în aplicare, activarea mecanismului de corecție a pieței, de către ACER, dacă este necesar.

(35)

Pe lângă o examinare zilnică a măsurii în care cerințele privind limita dinamică de ofertare sunt încă în vigoare, ar trebui să fie stabilite garanții suplimentare pentru a se evita perturbări neintenționate ale pieței.

(36)

Limita dinamică de ofertare nu ar trebui să afecteze tranzacțiile extrabursiere, deoarece aplicarea limitei respective tranzacțiilor extrabursiere ar ridica probleme serioase de monitorizare și ar putea conduce la probleme legate de siguranța aprovizionării. Cu toate acestea, ar trebui să se aplice un mecanism de revizuire pentru a evalua dacă excluderea tranzacțiilor extrabursiere poate duce la reorientări semnificative ale tranzacționării instrumentelor financiare derivate TTF către piețele extrabursiere, punând astfel în pericol stabilitatea piețelor financiare sau a piețelor energiei.

(37)

Mecanismul de corecție a pieței ar trebui să fie dezactivat în mod automat în cazul în care funcționarea sa nu mai este justificată de situația de pe piața gazelor naturale. Cu excepția cazului în care apar perturbări ale pieței, mecanismul de corecție a pieței trebuie să fie dezactivat numai după o anumită perioadă de timp, pentru a se evita activarea și dezactivarea frecventă. Prin urmare, mecanismul de corecție a pieței ar trebui să fie dezactivat automat după 20 de zile în cazul în care limita dinamică de ofertare se situează la 180 EUR/MWh pentru o anumită perioadă. Dezactivarea mecanismului de corecție a pieței nu ar trebui să necesite nicio evaluare din partea ACER sau a Comisiei, ci ar trebui să aibă loc în mod automat atunci când sunt îndeplinite condițiile necesare.

(38)

În cazul în care există reduceri semnificative ale furnizării de gaze și o situație în care furnizarea de gaze este insuficientă pentru a satisface cererea de gaze rămasă, în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1938, Comisia poate să declare o situație de urgență la nivel regional sau la nivelul Uniunii, la cererea unui stat membru care a declarat o situație de urgență, și trebuie să declare o situație de urgență la nivel regional sau la nivelul Uniunii în cazul în care două sau mai multe state membre au declarat o situație de urgență. Pentru a preveni apariția unei situații în care menținerea activării mecanismului de corecție a pieței să conducă la probleme de siguranță a aprovizionării, mecanismul de corecție a pieței ar trebui să fie dezactivat automat în situația în care Comisia a declarat o situație de urgență la nivel regional sau la nivelul Uniunii.

(39)

Este extrem de important ca mecanismul de corecție a pieței să includă un instrument eficace de suspendare, pe baza unor criterii obiective, a plafonului de siguranță dinamic imediat și în orice moment dacă plafonul de siguranță dinamic ar conduce la perturbări grave ale pieței, afectând siguranța aprovizionării și fluxurile de gaze intra-Uniune.

(40)

Întrucât este important să se evalueze în detaliu toate garanțiile care trebuie să fie luate în considerare atunci când se evaluează o posibilă suspendare a mecanismului de corecție a pieței, mecanismul de corecție a pieței ar trebui să fie suspendat printr-o decizie de punere în aplicare a Comisiei. Atunci când ia o astfel de decizie, fără întârzieri nejustificate, Comisia ar trebui să evalueze dacă aplicarea limitei dinamice de ofertare pune în pericol siguranța aprovizionării Uniunii, dacă este însoțită de eforturi suficiente de reducere a cererii, dacă împiedică fluxurile de gaze intra-Uniune bazate pe piață, dacă afectează negativ piețele instrumentelor financiare derivate pe energie și dacă ține seama de prețurile de pe piața gazelor pe diferitele piețe organizate din Uniune sau dacă poate afecta negativ contractele existente de furnizare de gaze. În astfel de cazuri, Comisia ar trebui să suspende a mecanismul de corecție a pieței prin intermediul unei decizii de punere în aplicare. Având în vedere necesitatea de a reacționa rapid, Comisia nu ar trebui să fie obligată să acționeze în conformitate cu procedura comitetului.

(41)

Mecanismul de corecție a pieței nu ar trebui să pună în pericol siguranța furnizării de gaze în Uniune prin restricționarea semnalelor de preț care sunt esențiale pentru a atrage aprovizionarea cu gaze necesară și pentru fluxurile de gaze intra-Uniune. Furnizorii de gaze pot, de fapt, să întrerupă aprovizionarea atunci când mecanismul de corecție a pieței este activat pentru a maximiza profiturile prin vânzarea imediat după dezactivarea plafonului de siguranță. În cazul în care mecanismul de corecție a pieței ar conduce la astfel de riscuri pentru siguranța furnizării de gaze în Uniune, dar nu se declară o situație de urgență la nivel regional sau la nivelul Uniunii, Comisia ar trebui să suspende imediat mecanismul de corecție a pieței. Elementele care trebuie să fie luate în considerare în contextul evaluării riscurilor la adresa siguranței aprovizionării ar trebui să includă o abatere potențială semnificativă a uneia dintre componentele prețului de referință în comparație cu tendința istorică și o scădere semnificativă a importurilor trimestriale de GNL în Uniune în comparație cu același trimestru al anului precedent.

(42)

Întrucât fluxurile nerestricționate de gaze intra-Uniune reprezintă un element-cheie al siguranței aprovizionării în Uniune, activarea mecanismului de corecție a pieței ar trebui, de asemenea, să fie suspendată în cazul în care restricționează în mod nejustificat fluxurile de gaze intra-Uniune, punând în pericol siguranța furnizării de gaze în Uniune.

(43)

Mecanismul de corecție a pieței nu ar trebui să ajungă să diminueze rolul pe care îl îndeplinesc semnalele de preț pe piața internă a gazelor naturale din Uniune și să împiedice fluxurile de gaze intra-Uniune bazate pe piață, deoarece este esențial ca gazele naturale să continue să circule acolo unde este cea mai mare nevoie de ele.

(44)

Mecanismele de corecție a pieței nu ar trebui să pericliteze în mod nejustificat funcționarea corespunzătoare și continuă a piețelor instrumentelor financiare derivate pe energie. Aceste piețe joacă un rol esențial în a permite participanților la piață să își acopere pozițiile pentru a gestiona riscurile, în special în ceea ce privește volatilitatea prețurilor. Mai mult, intervențiile asupra prețurilor prin intermediul mecanismului de corecție a pieței pot duce la pierderi financiare considerabile pentru participanții la piață pe piețele instrumentelor financiare derivate. Având în vedere dimensiunea pieței gazelor naturale din Uniune, astfel de pierderi pot nu numai să afecteze piețele specializate ale instrumentelor financiare derivate, ci și să aibă efecte de domino semnificative asupra altor piețe financiare. Intervențiile asupra prețurilor ar putea duce, de asemenea, la o creștere prejudiciabilă a apelului în marjă din cauza incertitudinii. O creștere substanțială a apelurilor în marjă ar putea duce la pierderi financiare și de lichidități considerabile pentru participanții la piață, ducând la neîndeplinirea obligațiilor de plată de către un membru compensator sau un client final. Participanții la piață relevanți ar trebui să acționeze cu bună-credință și să nu modifice în mod nejustificat procedurile de gestionare a riscurilor astfel încât să conducă la o creștere a apelurilor în marjă, în special dacă nu sunt în conformitate cu procedurile normale de piață. Prin urmare, Comisia ar trebui să suspende imediat mecanismul de corecție a pieței în cazul în care acesta pune în pericol buna funcționare a pieței instrumentelor financiare derivate, de exemplu în cazul în care duce la o scădere semnificativă a tranzacțiilor cu instrumente financiare derivate TTF în Uniune sau la o reorientare semnificativă a tranzacțiilor cu instrumente financiare derivate TTF către locuri de tranzacționare din afara Uniunii. În această privință, este important ca Comisia să ia în considerare cunoștințele disponibile din partea organelor relevante ale UE. ESMA este o autoritate independentă care contribuie la protejarea stabilității sistemului financiar al Uniunii, în special prin promovarea unor piețe financiare stabile și ordonate, cum ar fi piețele instrumentelor financiare derivate.

În consecință, Comisia ar trebui să țină seama de rapoartele ESMA cu privire la astfel de aspecte. Comisia ar trebui să țină seama și de orice aviz al Băncii Centrale Europene (BCE) referitor la stabilitatea sistemului financiar, în conformitate cu articolul 127 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și cu articolul 25.1 din Protocolul privind statutul sistemului european al băncilor centrale și al Băncii Centrale Europene, anexat la TFUE (denumit în continuare „Protocolul”). Având în vedere volatilitatea piețelor financiare și impactul potențial ridicat al intervențiilor pe piață, este important să se asigure faptul că Comisia poate suspenda rapid mecanismul de corecție a pieței. Prin urmare, raportul ESMA ar trebui să fie emis în termen de cel mult 48 de ore sau în aceeași zi, în cazuri urgente, la solicitarea Comisiei.

(45)

Mecanismul de corecție a pieței ar trebui să fie conceput astfel încât să abordeze doar creșterile excepționale ale prețurilor gazelor cauzate de deficiențele mecanismului de formare a prețurilor și, ca atare, ar trebui să nu aibă un impact asupra validității contractelor existente de furnizare a gazelor. Cu toate acestea, în situațiile în care ACER sau Comisia observă că activarea mecanismului de corecție a pieței are un impact negativ asupra contractelor existente de furnizare a gazelor, Comisia ar trebui să suspende mecanismul de corecție a pieței.

(46)

Conceperea și posibilitățile de suspendare ale mecanismului de corecție a pieței ar trebui să țină seama de faptul că traderii de gaze naturale pot muta comerțul cu gaze naturale în regiuni din afara Uniunii, reducând astfel eficacitatea mecanismului de corecție a pieței. Acest lucru s-ar întâmpla, de exemplu, dacă traderii ar începe să se angajeze în tranzacții extrabursiere cu gaze, care sunt mai puțin transparente, mai puțin supuse controlului normativ și prezintă riscuri mai mari de neîndeplinire a obligațiilor pentru părțile implicate. Acest lucru ar fi valabil și în cazul în care traderii, a căror acoperire împotriva riscurilor poate fi limitată de mecanismul de corecție a pieței, ar căuta acoperiri împotriva riscurilor în alte jurisdicții, ceea ce ar face ca contrapartea compensatorie să trebuiască să reechilibreze pozițiile în numerar care stau la baza instrumentelor financiare derivate pentru a reflecta prețul de decontare care face obiectul plafonului, declanșând apeluri în marjă.

(47)

ACER, ESMA, ENTSOG și GCG ar trebui să asiste Comisia la monitorizarea mecanismului de corecție a pieței.

(48)

În îndeplinirea sarcinilor care îi revin în temeiul prezentului regulament, Comisia ar trebui, de asemenea, să aibă posibilitatea de a consulta BCE și de a solicita avizul acesteia, în conformitate cu rolul BCE prevăzut la articolul 127 alineatul (5) din TFUE de a contribui la buna desfășurare a politicilor legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și stabilitatea sistemului financiar, iar în temeiul articolului 25.1 din Protocol, de a adopta avize și a fi consultată, printre altele, de Comisie cu privire la domeniul de aplicare și la punerea în aplicare a legislației Uniunii în materie de supraveghere prudențială a instituțiilor de credit și de stabilitate a sistemului financiar. Un astfel de proces de consultare a BCE ar trebui să fie organizat astfel încât să permită suspendarea rapidă a mecanismului de corecție a pieței, dacă este necesar.

(49)

Având în vedere necesitatea urgentă de a aborda problemele, în special în ceea ce privește stabilirea prețurilor instrumentelor financiare derivate TTF în Uniune, o punere în aplicare rapidă a mecanismului de corecție a pieței este esențială. ESMA și ACER ar trebui să efectueze o evaluare a impactului mecanismului de corecție a pieței (denumită în continuare „evaluarea efectelor”), pentru a analiza dacă punerea în aplicare rapidă a mecanismului de corecție a pieței ar putea avea consecințe negative nedorite pentru piețele financiare sau piețele energiei sau pentru siguranța aprovizionării. Evaluarea efectelor ar trebui să fie transmisă Comisiei până la 1 martie 2023. Aceasta ar trebui, în special, să evalueze elementele necesare pentru actul de punere în aplicare privind detaliile și modalitățile pentru extinderea mecanismului de corecție a pieței la instrumentele financiare derivate legate de alte PVT, precum și pentru a verifica dacă elementele-cheie ale mecanismului de corecție a pieței sunt în continuare adecvate din perspectiva evoluțiilor legate de piețele financiare și piețele energiei sau de siguranța aprovizionării. Până la 23 ianuarie 2023, ESMA și ACER ar trebui să publice un raport preliminar de date referitor la introducerea mecanismului de corecție a pieței. Ținând seama de rezultatele evaluării efectelor, Comisia ar trebui, după caz, să propună o modificare a prezentului regulament, fără întârzieri nejustificate, în vederea adaptării selecției de produse care fac obiectul mecanismului de corecție a pieței.

(50)

Comisia poate propune, de asemenea, alte modificări ale prezentului regulament, pe baza evaluării efectelor sau în urma unui eveniment de corecție a pieței sau a unei decizii de suspendare, ori având în vedere evoluțiile pieței și cele în materie de siguranță a aprovizionării.

(51)

Pentru a menține buna funcționare a piețelor instrumentelor financiare derivate, în special procesele de gestionare a riscurilor ale contrapărților centrale de compensare (CCC), precum și pentru a reduce la minimum necesitatea de a face apel la o marjă suplimentară ca garanție, părților ar trebui să li se permită să compenseze sau să reducă pozițiile pe piața instrumentelor financiare derivate TTF în mod ordonat, dacă doresc acest lucru. Prin urmare, limita dinamică de ofertare nu ar trebui să se aplice contractelor încheiate înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament și nici tranzacțiilor care le permit participanților la piață să compenseze sau să reducă pozițiile care rezultă din contractele derivate TTF încheiate înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament.

(52)

CCC joacă un rol esențial în asigurarea funcționării ordonate a piețelor instrumentelor financiare derivate TTF prin diminuarea riscului de contraparte. Prin urmare, este necesar ca activitățile CCC, în special în ceea ce privește gestionarea pozițiilor aflate în situație de neîndeplinire a obligațiilor de plată, să nu fie împiedicate de mecanismul de corecție a pieței. În acest scop, limita dinamică de ofertare nu ar trebui să se aplice tranzacțiilor executate în cadrul unui proces de gestionare a situațiilor de neîndeplinire a obligațiilor de plată organizat de o CCC.

(53)

Mecanismul de corecție a pieței este necesar și proporțional pentru atingerea obiectivului de corecție a prețurilor excesiv de mari ale gazelor la TTF și ale instrumentelor financiare derivate legate de alte PVT. Toate statele membre sunt preocupate de efectele indirecte ale creșterii prețurilor, cum ar fi creșterea prețurilor la energie și inflația. În ceea ce privește deficiențele din sistemul de formare a prețurilor, astfel de deficite joacă roluri diferite în statele membre, creșterile de prețuri fiind mai reprezentative în unele state membre (de exemplu, în statele membre din Europa Centrală) decât în alte state membre (de exemplu, statele membre de la periferie sau care dispun de alte posibilități de aprovizionare). Pentru a evita o acțiune fragmentată, care ar putea diviza piața integrată a gazelor din Uniune, este necesară o acțiune comună în spiritul solidarității. Acest lucru este, de asemenea, esențial pentru a asigura siguranța aprovizionării în Uniune. În plus, garanțiile comune, care pot fi mai necesare în statele membre care nu dispun de alternative de aprovizionare decât în statele membre cu mai multe alternative de aprovizionare, ar trebui să asigure o abordare coordonată ca expresie a solidarității energetice. Într-adevăr, deși riscurile și beneficiile financiare sunt foarte diferite de la un stat membru la altul, mecanismul de corecție a pieței ar trebui să constituie un compromis în spiritul solidarității, conform căruia toate statele membre sunt de acord să contribuie la corecția pieței și să accepte aceleași limite în ceea ce privește formarea prețurilor, chiar dacă nivelul de funcționare defectuoasă a mecanismului de formare a prețurilor și impactul financiar al prețurilor instrumentelor financiare derivate asupra economiei sunt diferite de la un stat membru la altul. Prin urmare, mecanismul de corecție a pieței ar consolida solidaritatea Uniunii în ceea ce privește evitarea prețurilor excesiv de mari, care sunt nesustenabile chiar și pentru perioade scurte de timp pentru multe state membre. Mecanismul de corecție a pieței va contribui la asigurarea faptului că întreprinderile furnizoare de gaze din toate statele membre pot achiziționa gaze la prețuri rezonabile, într-un spirit de solidaritate.

(54)

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui să fie conferite competențe de executare Comisiei pentru a defini detaliile tehnice ale aplicării mecanismului de corecție a pieței în cazul instrumentelor financiare derivate legate de alte PVT. Respectivele competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (11).

(55)

Situația volatilă și imprevizibilă de pe piața gazelor naturale, la intrarea în sezonul de iarnă, arată că este important să se asigure că mecanismul de corecție a pieței poate fi aplicat cât mai curând posibil, în cazul în care sunt îndeplinite condițiile care justifică activarea sa. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare la 1 februarie 2023. Limita dinamică de ofertare ar trebui să se aplice de la 15 februarie 2023. Obligația ESMA și ACER de a furniza un raport preliminar privind datele ar trebui să se aplice retroactiv de la 1 ianuarie 2023, pentru a obține informațiile necesare în timp util cât mai repede posibil,

(1)

În temeiul articolului 8a din Directiva 2013/36/UE, firmele de investiții care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 4 alineatul (1) punctul 1 litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (2) ar trebui să solicite o autorizație ca instituții de credit. Întreprinderile respective ar trebui să furnizeze autorităților competente suficiente informații care să le permită să efectueze o evaluare cuprinzătoare a instituțiilor de credit solicitante.

(2)

Lista informațiilor care trebuie furnizate într-o cerere depusă de entitățile care doresc să obțină autorizația menționată la articolul 8a din Directiva 2013/36/UE ar trebui să fie specificată într-un regulament. Aceste informații ar trebui să cuprindă detaliile de identificare și informații istorice ale instituției de credit solicitante, printre care autorizarea pe care o deține, activitățile propuse, situația financiară actuală, programul de activitate și capitalul inițial.

(3)

Pentru a asigura coerența și armonizarea informațiilor de autorizare necesare pentru instituțiile de credit solicitante, prezentul regulament ar trebui să facă trimitere la Regulamentul delegat (UE) 2022/2580 al Comisiei (3) privind informațiile care trebuie furnizate pentru autorizarea instituțiilor de credit, cerințele aplicabile acționarilor și asociaților care dețin o participație calificată, precum și obstacolele care ar putea împiedica exercitarea efectivă a funcțiilor de supraveghere și ar trebui să vizeze extinderea domeniului său de aplicare la firmele de investiții care se clasifică drept instituții de credit.

(4)

Articolul 4 punctul 1 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 identifică un tip de instituții de credit care atrag depozite sau alte fonduri rambursabile de la public și acordă credite în cont propriu și un alt tip, care este inclus în domeniul de aplicare al prezentului regulament. Pe de altă parte, instituțiile de credit a căror activitate include atragerea de depozite sau de alte fonduri rambursabile de la public și acordarea de credite în cont propriu ar trebui să respecte cerințele Regulamentului delegat (UE) 2022/2580.

(5)

Lista cerințelor în materie de informații prevăzute în prezentul regulament pentru instituțiile de credit solicitante ar trebui să țină seama de particularitățile modelului de afaceri al firmelor de investiții și de orice licență anterioară acordată de o autoritate competentă.

(6)

Este posibil ca autoritățile competente să trebuiască să extindă informațiile solicitate pentru a fi în măsură să evalueze în detaliu instituția de credit solicitantă, ținând seama de gama de modele de afaceri și de forme juridice diferite pe care le pot avea instituțiile solicitante. Prezentul regulament ar trebui să permită autorităților competente să solicite unei firme de investiții informații suplimentare atunci când evaluează cererea de autorizare ca instituție de credit.

(7)

Autoritatea competentă poate lua în considerare derogarea de la anumite cerințe în materie de informații, având în vedere dimensiunea, natura, amploarea și complexitatea activităților instituției de credit solicitante în cauză și ținând seama de principiul proporționalității și de sarcina de punere în aplicare impusă instituțiilor. Totuși, acest lucru nu ar trebui să compromită posibilitatea de a efectua o evaluare cuprinzătoare a cererii de autorizare ca instituție de credit.

(8)

Prezentul regulament se bazează pe proiectele de standarde tehnice de reglementare transmise Comisiei de către Autoritatea Bancară Europeană (ABE).

(9)

ABE a efectuat consultări publice deschise cu privire la proiectele de standarde tehnice de reglementare pe care se bazează prezentul regulament, a analizat costurile și beneficiile potențiale aferente și a solicitat avizul Grupului părților interesate din domeniul bancar, instituit în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (4),

(1)

Informațiile care trebuie furnizate într-o cerere de autorizare ca instituție de credit, astfel cum se menționează la articolul 8 alineatul (1) din Directiva 2013/36/UE, ar trebui să fie suficient de detaliate și de cuprinzătoare pentru a-i permite autorității competente să evalueze dacă o instituție de credit solicitantă îndeplinește cerințele prevăzute la articolele 10-14 din directiva menționată și în dreptul intern.

(2)

Informațiile prezentate într-o cerere de autorizare ca instituție de credit ar trebui să fie adevărate, exacte, complete și actualizate din momentul depunerii cererii până la autorizare și începerea activităților. În acest scop, autoritățile competente ar trebui să fie informate cu privire la orice modificare a informațiilor furnizate în cererea inițială și ar trebui să poată verifica dacă au avut loc modificări sau actualizări înainte de începerea activităților. Pentru a se asigura că autoritățile competente au o imagine de ansamblu completă asupra instituției de credit solicitante, autorităților competente ar trebui să li se permită să solicite, atunci când este necesar, clarificări sau informații suplimentare specifice cu privire la o cerere de autorizare ca instituție de credit.

(3)

Pentru a se asigura o aplicare eficientă și a se evita suprapunerile, autoritățile competente ar trebui să aibă posibilitatea de derogare de la obligația de prezentare a informațiilor pe care le dețin deja sau de prezentare a informațiilor referitoare la activități pe care instituția de credit solicitantă nu le va desfășura în cazul în care va fi autorizată.

(4)

Cererea de autorizare ca instituție de credit ar trebui să descrie instituția de credit solicitantă și să conțină informații cu privire la orice activități comerciale anterioare ale instituției de credit solicitante și ale filialelor acesteia, precum și cu privire la orice licențe, autorizații, înregistrări sau alte permise deținute, în curs de aprobare, refuzate sau revocate.

(5)

Cererea de autorizare ca instituție de credit ar trebui să conțină un program de activități, care să descrie activitățile, inclusiv cele menționate la anexa I din Directiva 2013/36/UE, care vor fi efectuate în cazul în care se acordă autorizația.

(6)

Pentru a le permite autorităților competente să evalueze profilul general de risc al unei instituții de credit solicitante, să protejeze toate părțile interesate implicate, în special deponenții, și să asigure stabilitatea piețelor financiare pe care își va desfășura activitatea instituția de credit solicitantă, cererea de autorizare ca instituție de credit ar trebui să conțină informații privind structura operațională, liniile de activitate și piețele-țintă ale instituției de credit solicitante, inclusiv distribuția geografică a activității. În plus, instituțiile de credit solicitante ar trebui să furnizeze în cerere informații cu privire la eventuala lor apartenență la o schemă de garantare a depozitelor, astfel cum este definită la articolul 2 alineatul (1) punctul 1 din Directiva 2014/49/UE a Parlamentului European și a Consiliului (2).

(7)

Pentru a permite autorităților competente să evalueze soliditatea financiară a instituțiilor de credit solicitante, o cerere de autorizare ca instituție de credit ar trebui să conțină informații financiare cu privire la instituția de credit solicitantă, inclusiv, după caz, la nivel individual, consolidat și subconsolidat. Din același motiv, autoritățile competente ar trebui să fie în măsură să determine calitatea, originea și compoziția capitalului inițial al instituției de credit solicitante, precum și capacitatea instituției de credit solicitante de a respecta cerințele prudențiale. Cererea de autorizare ca instituție de credit ar trebui, prin urmare, să conțină informații cu privire la cuantumul capitalului emis sau care urmează să fie emis și la structura fondurilor proprii, precum și dovezi, după caz, conform cărora capitalul inițial va fi plătit integral înainte de începerea activităților. Pentru a se asigura că autoritățile competente pot evalua dacă activitatea care a generat capitalul inițial este legitimă, o cerere de autorizare ca instituție de credit ar trebui să conțină și informații cu privire la originea respectivului capital inițial.

(8)

Este necesar să se asigure că o instituție de credit solicitantă beneficiază de la bun început de o administrare corectă și prudentă și de o guvernanță robustă, în conformitate cu cerințele pe care o instituție de credit trebuie să le îndeplinească în cadrul supravegherii continue. Prin urmare, informațiile furnizate într-o cerere de autorizare ca instituție de credit ar trebui să le permită autorităților competente să evalueze, pentru fiecare membru al organului de conducere al instituției de credit solicitante, reputația, onestitatea, integritatea, gândirea independentă și timpul dedicat, precum și cunoștințele, competențele și experiența membrilor organului de conducere, atât la nivel individual, cât și colectiv. Informațiile furnizate într-o cerere de autorizare ca instituție de credit ar trebui, de asemenea, să le permită autorităților competente să evalueze, în cazuri precise în care nu au fost deja evaluați în calitate de membri ai organului de conducere, reputația, onestitatea, integritatea, cunoștințele, competențele și experiența coordonatorilor funcțiilor de control intern și ale directorului financiar. Informațiile respective ar trebui, de asemenea, să le permită autorităților competente să evalueze adecvarea coordonatorilor funcțiilor de control intern și a directorului financiar, atunci când persoanele respective nu fac parte din organul de conducere, ai instituțiilor de credit semnificative în sensul articolului 76 alineatul (3) din Directiva 2013/36/UE, atunci când instituțiile de credit respective nu fac parte dintr-un grup, fac parte dintr-un grup și sunt instituția de credit consolidantă sau fac parte dintr-un grup și instituția de credit consolidantă nu este o instituție de credit semnificativă în sensul articolului 76 alineatul (3) din Directiva 2013/36/UE.

(9)

Este necesar să se asigure transparența structurii acționariatului instituției de credit solicitante și să se împiedice infractorii și complicii acestora să dețină sau să fie beneficiarii reali ai participațiilor calificate în instituțiile de credit. Cererile de autorizare ca instituție de credit ar trebui, prin urmare, să conțină informații cu privire la persoanele sau entitățile care dețin sau vor deține, în cazul autorizării instituției de credit solicitante, participații calificate în respectiva instituție de credit. Din același motiv și atunci când nicio persoană sau altă entitate nu deține sau nu va deține, în cazul autorizării instituției de credit solicitante, o participație calificată în instituția de credit, cererile de autorizare ca instituție de credit ar trebui să conțină informații cu privire la persoanele care sunt sau vor fi, în cazul autorizării instituției de credit solicitante, cei mai mari 20 de acționari sau asociați și cu privire la fiecare persoană care are sau va avea, în caz de autorizare, legături strânse cu instituția de credit.

(10)

Pentru a evalua evenimentele trecute legate de instituția de credit solicitantă și adecvarea acționarilor și a asociaților săi, precum și a membrilor organului de conducere, instituția de credit solicitantă ar trebui să le furnizeze autorităților competente toate informațiile privind condamnările anterioare și investigațiile penale, cauzele civile și administrative și alte acțiuni judiciare în curs ale instituției de credit solicitante, ale acționarilor și asociaților săi, precum și ale membrilor organului său de conducere.

(11)

Autoritățile competente ar trebui să fie în măsură să evalueze dacă există obstacole care ar putea împiedica exercitarea efectivă a funcțiilor lor de supraveghere, ținând seama de toate informațiile, circumstanțele sau situațiile relevante și având în vedere caracteristicile legate de prezența geografică, structura grupului și mecanismele de supraveghere, astfel cum sunt prevăzute în Directiva 2013/36/UE.

(12)

Prezentul regulament se bazează pe proiectul de standarde tehnice de reglementare înaintat Comisiei de către Autoritatea Bancară Europeană (ABE).

(13)

ABE a efectuat consultări publice deschise cu privire la proiectul de standarde tehnice de reglementare pe care se bazează prezentul regulament, a analizat costurile și beneficiile aferente potențiale și a solicitat opinia Grupului părților interesate din domeniul bancar, instituit în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (3),

(14)

Pentru a acorda autorităților competente și instituțiilor de credit solicitante suficient timp pentru a se conforma cerințelor prevăzute în prezentul regulament, acesta ar trebui să se aplice de la [OP: a se introduce data – șase luni de la intrarea în vigoare],