(1)

Este necesară o bază transparentă, cuprinzătoare și fiabilă de cunoștințe statistice pentru conceperea, punerea în aplicare, monitorizarea, evaluarea și revizuirea politicilor Uniunii privind agricultura, în special a politicii agricole comune (PAC), inclusiv a măsurilor de dezvoltare rurală, precum și a politicilor Uniunii referitoare, printre altele, la mediu, adaptarea la efectele schimbărilor climatice și atenuarea acestora, utilizarea terenurilor, regiuni, sănătatea publică, siguranța alimentară, protecția plantelor, utilizarea sustenabilă a pesticidelor, folosirea medicamentelor de uz veterinar și obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite. Statisticile respective pot fi utile și pentru monitorizarea și evaluarea impactului agriculturii asupra polenizatorilor și organismelor vitale din sol.

(2)

Colectarea de date statistice, în special cu privire la factorii de producție și la producția agricolă, ar trebui să aibă drept scop, printre altele, să alimenteze procesul decizional bazat pe dovezi cu date actualizate, de înaltă calitate și accesibile, în special cu datele necesare pentru elaborarea indicatorilor de agromediu, și să sprijine și să evalueze progresele Pactului verde european împreună cu strategia aferentă „de la fermă la consumator” și strategia privind biodiversitatea, planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării și planul de acțiune privind producția ecologică în Uniune, precum și viitoarele reforme ale PAC. Un element-cheie pentru realizarea obiectivelor Pactului verde european este tranziția către o agricultură multifuncțională capabilă să producă alimente sigure și în cantitate suficientă, asigurând în același timp efecte pozitive asupra mediului.

(3)

Datele statistice armonizate, coerente și comparabile de înaltă calitate sunt importante pentru a evalua stadiul și tendințele factorilor de producție și ale producției agricole din Uniune astfel încât să se furnizeze date semnificative și exacte privind impactul economic și asupra mediului al agriculturii și privind ritmul tranziției către practici agricole mai sustenabile. Datele colectate ar trebui să se refere, de asemenea, la funcționarea piețelor și la securitatea alimentară, pentru a se asigura accesul la cantități suficiente de alimente de înaltă calitate și pentru a evalua sustenabilitatea și impactul și performanțele ecologice, economice și sociale ale politicilor Uniunii și ale politicilor naționale, precum și sustenabilitatea și impactul dezvoltării unor noi modele de afaceri. Datele respective includ, fără a se limita la acestea, statisticile referitoare la efectivele de animale și la producția de carne, producția și utilizarea ouălor, precum și producția și utilizarea laptelui și a produselor lactate. Statisticile privind suprafețele, randamentul și producția de culturi arabile, de legume, de culturi și pășuni și fânețe permanente, precum și bilanțurile aferente produselor sunt, de asemenea, importante. În plus, sunt necesare statistici privind vânzarea și utilizarea produselor de protecție a plantelor, a îngrășămintelor și a produselor medicinale veterinare, în special a antibioticelor din hrana pentru animale.

(4)

O evaluare internațională a statisticilor agricole a dus la elaborarea unei strategii globale a Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite în scopul îmbunătățirii statisticilor agricole și rurale. Respectiva strategie globală a fost aprobată de Comisia pentru statistică a Organizației Națiunilor Unite în 2010. Statisticile agricole europene ar trebui, după caz, să urmeze recomandările strategiei globale respective.

(5)

Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (2) stabilește un cadru juridic pentru dezvoltarea, elaborarea și difuzarea statisticilor europene pe baza unor principii statistice comune. Regulamentul respectiv stabilește criterii de calitate și prevede necesitatea de a reduce la minimum sarcina administrativă impusă respondenților și de a contribui la realizarea obiectivului mai general de reducere a sarcinii administrative.

(6)

Strategia privind statisticile agricole în perspectiva anului 2020 și ulterior, aprobată de Comitetul Sistemului Statistic European (CSSE) în noiembrie 2015, prevede adoptarea a două regulamente-cadru care să acopere toate aspectele legislației Uniunii privind statisticile agricole, cu excepția conturilor economice pentru agricultură (CEA). Prezentul regulament este unul dintre acele două regulamente-cadru și ar trebui să completeze regulamentul-cadru care a fost deja adoptat, și anume Regulamentul (UE) 2018/1091 al Parlamentului European și al Consiliului (3).

(7)

Statisticile europene privind factorii de producție agricolă și producția agricolă sunt în prezent colectate, elaborate și difuzate pe baza unei serii de acte juridice. Cadrul juridic actual nu asigură coerența între diferitele domeniile statistice și nici nu promovează o abordare integrată în ceea ce privește dezvoltarea, elaborarea și difuzarea de statistici agricole menite să acopere aspectele economice și de mediu ale agriculturii. Prezentul regulament ar trebui să înlocuiască actele juridice respective în vederea armonizării și comparabilității informațiilor, precum și să asigure coerența și coordonarea între statisticile agricole europene, să faciliteze integrarea și raționalizarea proceselor statistice corespunzătoare și să permită o abordare mai holistică. Prin urmare, este necesar să se abroge actele juridice respective, și anume Regulamentele (CE) nr. 1165/2008 (4), (CE) nr. 543/2009 (5) și (CE) nr. 1185/2009 (6) ale Parlamentului European și al Consiliului, precum și Directiva 96/16/CE a Consiliului (7). Numeroasele acorduri conexe ale Sistemului Statistic European (SSE) și convențiile informale dintre institutele naționale de statistică (INS-uri) și Comisie (Eurostat) privind transmiterea datelor ar trebui să fie integrate în prezentul regulament, în cazul în care există dovezi că datele îndeplinesc nevoile utilizatorilor, că metodologia convenită funcționează și că datele sunt de o calitate corespunzătoare.

(8)

Statisticile necesare în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 617/2008 (8) al Comisiei sunt colectate în cadrul SSE, întrunind unele dintre standardele sale de calitate, dar nu toate. Statisticile respective sprijină politicile Uniunii și pe cele naționale pe termen lung și ar trebui să fie integrate ca statistici europene pentru a asigura disponibilitatea și calitatea datelor. Pentru a evita dubla raportare din partea statelor membre, cerințele în materie de statistici în temeiul regulamentului respectiv ar trebui să fie eliminate.

(9)

O mare parte a suprafeței agricole din Uniune este formată din pășuni și fânețe. Producția zonelor respective nu a fost considerată a fi importantă în trecut, astfel încât nu au fost incluse date privind producția pășunilor și fânețelor în statisticile privind culturile. Întrucât impactul pășunilor și fânețelor și al rumegătoarelor asupra mediului a devenit mai important în contextul schimbărilor climatice, în prezent sunt necesare statistici privind producția pășunilor și fânețelor, inclusiv privind pășunatul animalelor.

(10)

În scopul realizării de statistici agricole europene, ar trebui să se evalueze fezabilitatea utilizării la maximum a datelor deja existente colectate în temeiul obligațiilor din cadrul PAC, fără a crea noi obligații și sarcini administrative.

(11)

În vederea armonizării și comparabilității informațiilor privind factorii de producție și producția agricolă cu informațiile privind structura exploatațiilor agricole și pentru punerea în aplicare în continuare a Strategiei privind statisticile agricole în perspectiva anului 2020 și ulterior, prezentul regulament ar trebui să completeze Regulamentul (UE) 2018/1091.

(12)

Regulamentul (CE) nr. 138/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (9) nu cuprinde statisticile referitoare la prețurile agricole, dar ar trebui să se asigure disponibilitatea și coerența acestora cu CEA. Statisticile referitoare la factorii de producție și la producția agricolă ar trebui, prin urmare, să includă statistici privind prețurile factorilor de producție agricolă care să fie coerente cu CEA. Pentru a permite calcularea CEA și a indicilor de preț comparabili, în statele membre trebuie să fie disponibile date privind prețurile de producție agricolă.

(13)

Având în vedere Pactul verde european, PAC și obiectivul de reducere a dependenței de pesticide, este important să se furnizeze statistici anuale de înaltă calitate privind utilizarea produselor de protecție a plantelor în ceea ce privește aspectele de mediu, de sănătate și economice. Lipsa unor evidențe electronice ale utilizării profesionale a produselor de protecție a plantelor, care ar putea fi utilizate în scopuri statistice, la nivelul Uniunii reprezintă un obstacol major în calea creșterii frecvenței colectării datelor privind utilizarea produselor de protecție a plantelor în agricultură, de la o dată la cinci ani la o dată pe an. Pentru a acorda INS timpul necesar pregătirii pentru elaborarea de statistici anuale privind utilizarea permanentă a produselor de protecție a plantelor, prezentul regulament ar trebui să prevadă un regim tranzitoriu.

(14)

Datele referitoare la introducerea pe piață și utilizarea pesticidelor care trebuie să fie transmise în temeiul Directivei 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului (10) și al Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (11) ar trebui să fie utilizate în conformitate cu dispozițiile relevante din directiva respectivă și din regulamentul respectiv în sensul cerințelor prezentului regulament. Datele difuzate cu privire la produsele de protecție a plantelor ar trebui să includă substanțele active introduse pe piață și utilizate în activități agricole defalcat pentru fiecare cultură, indicând suprafețele tratate aferente.

(15)

Statisticile comparabile provenite de la toate statele membre referitoare la factorii de producție și la producția agricolă sunt importante pentru determinarea evoluției PAC și pentru monitorizarea punerii în aplicare a CAP prin intermediul planurilor strategice naționale, având în vedere contribuția PAC la obiectivele Pactului verde european. Prin urmare, ar trebui să se utilizeze pentru variabile, în măsura posibilului, clasificări standard și definiții comune.

(16)

Consecvența, comparabilitatea și interoperabilitatea datelor, precum și uniformitatea formatelor de raportare sunt condiții prealabile pentru elaborarea statisticilor agricole europene, în special în ceea ce privește eficiența procedurilor de colectare, prelucrare și difuzare, precum și calitatea rezultatelor.

(17)

Datele necesare compilării statisticilor ar trebui să fie colectate într-un mod care să reducă la minimum costurile și sarcina administrativă impuse respondenților, inclusiv fermierilor, întreprinderilor mici și mijlocii și statelor membre. Prin urmare, este necesar să se identifice posibilii proprietari de surse de date necesare și să se asigure faptul că acestea pot fi utilizate pentru statistici.

(18)

Seturile de date care trebuie să fie transmise acoperă mai multe domenii statistice. Pentru a menține o abordare flexibilă care să permită adaptarea statisticilor în funcție de schimbarea cerințelor în materie de date, numai domeniile, subiectele și subiectele detaliate ar trebui să fie precizate în regulamentul de bază, seturile de date detaliate fiind precizate în actele de punere în aplicare. Colectarea seturilor de date detaliate nu ar trebui să impună costuri suplimentare semnificative care să conducă la o sarcină disproporționată și nejustificată asupra respondenților și a statelor membre.

(19)

O variabilă dintr-un set de date pentru statisticile europene privind factorii de producție și producția agricolă poate include mai multe dimensiuni, cum ar fi dimensiunea referitoare la agricultura ecologică și dimensiunea regională. Dimensiunea referitoare la agricultura ecologică se referă la producția și produsele care respectă principiile stabilite în Regulamentul (UE) 2018/848 al Parlamentului European și al Consiliului (12). Dimensiunea regională ar trebui să fie asigurată în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (13). Pentru a reduce sarcina impusă statelor membre atunci când furnizează date în temeiul prezentului regulament și pentru a asigura previzibilitatea cu privire la datele care urmează să fie colectate, subiectele detaliate și dimensiunile aplicabile ar trebui să fie specificate în anexa la prezentul regulament. În anexa respectivă, ar trebui introdusă sintagma „se aplică” în ceea ce privește subiectele detaliate pentru care sunt necesare dimensiunea referitoare la agricultura ecologică sau dimensiunea regională sau ambele.

(20)

Producția ecologică este din ce în ce mai importantă ca indicator al sistemelor de producție agricolă sustenabilă. Datele statistice privind producția ecologică sunt esențiale pentru a monitoriza progresul planului de acțiune pentru producția ecologică în Uniune. Prin urmare, este necesar să se verifice că statisticile disponibile privind producția ecologică, inclusiv datele care specifică zonele de producție certificate sau în conversie, sunt în concordanță cu alte statistici privind producția agricolă, prin integrarea lor în seturile de date. Statisticile respective privind producția ecologică ar trebui, de asemenea, să utilizeze și să fie coerente cu datele administrative elaborate în temeiul Regulamentului (UE) 2018/848.

(21)

Bilanțul brut de nutrienți este unul dintre cei mai utilizați indicatori agroecologici. Acesta este descris în metodologia comună Eurostat/OCDE ca fiind diferența calculată între cantitatea totală de nutrienți care intră într-un sistem agricol și cantitatea de nutrienți care iese din sistemul agricol respectiv. În pofida importanței sale, nu toate statele membre furnizează în mod voluntar Comisiei (Eurostat) datele privind bilanțul brut de nutrienți. Prin urmare, este esențial ca bilanțul brut de nutrienți să fie încorporat în prezentul regulament.

(22)

Produsele medicinale veterinare reprezintă un factor de producție important în agricultură. Este important să se evite dublarea eforturilor și să se optimizeze utilizarea informațiilor existente care pot fi utilizate în scopuri statistice. În acest scop și în vederea furnizării de informații ușor accesibile și utile cetățenilor Uniunii și altor părți interesate cu privire la vânzările și utilizarea produselor medicinale veterinare, inclusiv utilizarea medicamentelor antimicrobiene la animalele de la care se obțin produse alimentare, statisticile relevante disponibile, în temeiul Regulamentului (UE) 2019/6 al Parlamentului European și al Consiliului (14), ar trebui să fie difuzate de către Comisie (Eurostat). În acest sens, ar trebui să fie convenite acorduri adecvate de cooperare în privința activităților statistice între Comisie și entitățile relevante, inclusiv la nivel internațional.

(23)

Produsele biocide constituie un factor de producție important în agricultură, de exemplu în domeniul igienei veterinare și al hranei pentru animale. Substanțele active autorizate în produsele de protecție a plantelor sunt adesea utilizate în produsele biocide. Regulamentul (CE) nr. 1185/2009 a identificat deja necesitatea de a colecta statistici privind produsele biocide pentru politici informate, bazate pe date științifice, în domeniile agriculturii, mediului, sănătății publice și siguranței alimentare. Ținând seama de faptul că programul de lucru pentru examinarea sistematică a tuturor substanțelor active existente conținute de produsele biocide în temeiul Regulamentului (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (15) este încă în curs de desfășurare, doar 35 % din lucrările aferente fiind finalizate, este încă prematur să se includă produsele biocide în domeniul de aplicare al prezentului regulament. De îndată ce se finalizează examinarea substanțelor active destinate să fie utilizate în produsele biocide, Comisia ar trebui să aibă în vedere extinderea domeniului de aplicare al prezentului regulament pentru a include astfel de produse.

(24)

În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1059/2003, unitățile teritoriale ar trebui să fie definite conform clasificării din Nomenclatorul unităților teritoriale de statistică (NUTS). Pentru a limita sarcina impusă statelor membre, cerințele privind datele regionale nu ar trebui să depășească cerințele stabilite prin legislația precedentă a Uniunii, în afara cazului în care au apărut între timp noi niveluri regionale. Prin urmare, este oportun să se permită ca datele statistice regionale pentru Germania să fie furnizate exclusiv pentru unitățile teritoriale NUTS 1.

(25)

Ar trebui să fie posibilă colectarea de date privind subiectele ad-hoc legate de factorii de producție și de producția agricolă într-un anumit moment, pentru a completa datele colectate în mod regulat cu date suplimentare referitoare la subiecte care necesită mai multe informații, fenomene sau inovații emergente. Cu toate acestea, necesitatea unor astfel de date suplimentare ar trebui să fie justificată în mod corespunzător.

(26)

Pentru a reduce sarcina administrativă impusă statelor membre, ar trebui să fie permise scutirile de la anumite transmiteri periodice de date în cazul în care contribuțiile unui stat membru la totalul datelor respective la nivelul UE sunt scăzute sau fenomenul observat este nesemnificativ în raport cu producția totală din statul membru respectiv.

(27)

Pentru a îmbunătăți eficiența proceselor în cadrul SSE de producere a statisticilor și pentru a reduce sarcina administrativă impusă respondenților, INS-urile și alte autorități naționale ar trebui să aibă dreptul de a accesa și de a utiliza, imediat și gratuit, toate datele administrative necesare în scopuri publice, indiferent dacă acestea sunt deținute de organisme publice, semi-publice sau de organisme private. INS-urile și alte autorități naționale ar trebui, de asemenea, să fie în măsură să integreze datele administrative respective cu statistici, în măsura în care astfel de date sunt necesare pentru dezvoltarea, elaborarea și difuzarea statisticilor agricole europene, în conformitate cu articolul 17a din Regulamentul (CE) nr. 223/2009.

(28)

Statele membre sau autoritățile naționale competente ar trebui să urmărească, în măsura în care este posibil, să modernizeze modalitățile de culegere a datelor. Ar trebui să fie promovată utilizarea de soluții digitale și de instrumente de monitorizare a terenurilor, cum ar fi programul Uniunii de observare a Pământului Copernicus și senzorii telecomandați. Datele agricole sunt generate din ce în ce mai mult prin practici agricole digitale, unde fermierul rămâne sursa primară de date.

(29)

În scopul asigurării flexibilității și al reducerii sarcinii administrative impuse respondenților, INS-urilor și altor autorități naționale, statelor membre ar trebui să li se permită să utilizeze anchete statistice, evidențe administrative și orice alte surse, metode sau abordări inovatoare, inclusiv metode bazate pe date științifice și bine documentate, precum imputarea, estimarea și modelarea. Ar trebui să fie întotdeauna asigurate calitatea și în special acuratețea, actualitatea și comparabilitatea statisticilor bazate pe sursele respective.

(30)

Regulamentul (CE) nr. 223/2009 include dispoziții privind transmiterea datelor de către statele membre Comisiei (Eurostat) și privind utilizarea acestora, inclusiv privind transmiterea și protecția datelor confidențiale. Măsurile luate în conformitate cu prezentul regulament trebuie să asigure faptul că datele confidențiale sunt transmise și utilizate exclusiv în scopuri statistice, în conformitate cu articolele 21 și 22 din Regulamentul (CE) nr. 223/2009.

(31)

Regulamentul (CE) nr. 223/2009 prevede un cadru de referință pentru statisticile europene și impune statelor membre să respecte principiile statistice și criteriile de calitate specificate în regulamentul respectiv. Rapoartele privind calitatea sunt esențiale pentru evaluarea, îmbunătățirea și comunicarea calității statisticilor europene. CSSE a aprobat structura unică și integrată de metadate drept standardul SSE pentru raportarea cu privire la calitate, contribuind astfel la satisfacerea, prin standarde uniforme și metode armonizate, a cerințelor privind calitatea statisticilor prevăzute la articolul 12 alineatul (3) din regulamentul respectiv. Acest standard al SSE trebuie să contribuie la armonizarea asigurării și raportării privind calitatea în temeiul prezentului regulament.

(32)

În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 223/2009, datele colectate și rapoartele de calitate transmise de statele membre în temeiul prezentului regulament ar trebui difuzate de către Comisie (Eurostat).

(33)

În conformitate cu obiectivele prezentului regulament și în cazul în care sunt necesare noi cerințe în materie de date sau îmbunătățiri ale seturilor de date care fac obiectul prezentului regulament, Comisia ar trebui să evalueze fezabilitatea acestora prin lansarea unor studii de fezabilitate și a unor studii-pilot, dacă este necesar.

(34)

În 2016 s-a efectuat o evaluare a impactului Strategiei privind statisticile agricole în perspectiva anului 2020 și ulterior, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, în vederea axării programului statistic instituit prin prezentul regulament pe nevoia de eficacitate în atingerea obiectivelor și pentru a integra constrângerile bugetare.

(35)

Întrucât obiectivul prezentului regulament, respectiv elaborarea sistematică a statisticilor europene privind factorii de producție și producția agricolă în cadrul Uniunii, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre deoarece este necesară o abordare coordonată, dar, din motive de consecvență și comparabilitate, acesta poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivului respectiv.

(36)

Pentru a ține cont de noile nevoi în materie de date, care apar în principal ca urmare a noilor evoluții în agricultură, a revizuirii legislației și a modificării priorităților de politică, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește modificarea subiectelor detaliate enumerate în prezentul regulament, modificarea frecvențelor de transmisie, a perioadelor de referință și a aplicabilității dimensiunilor subiectelor detaliate și precizarea informațiilor care trebuie să fie furnizate ad-hoc de statele membre pentru colectarea datelor ad-hoc, astfel cum se prevede în prezentul regulament. Atunci când adoptă astfel de acte delegate, Comisia ar trebui să țină seama de aspecte precum costul și sarcina administrativă impuse respondenților și statelor membre. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (16). În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(37)

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei pentru a preciza cerințele în materie de acoperire, seturile de date legate de subiectele și subiectele detaliate enumerate în anexă, precum și elementele tehnice ale datelor care trebuie să fie furnizate, pentru a stabili listele și descrierile variabilelor și alte modalități practice de colectare a datelor ad-hoc, pentru a preciza mai multe detalii cu privire la fiecare frecvență de transmitere a seturilor de date, pentru a stabili termenele de transmitere a datelor și frecvențele de transmitere în cauză, variabilele și pragurile relevante pe baza cărora statele membre pot fi scutite de la transmiterea de date specifice, pentru a preciza mai multe detalii privind perioadele de referință, pentru a stabili modalitățile practice și conținutul rapoartelor de calitate, pentru a preciza cerințele în materie de acoperire în ceea ce privește regimul tranzitoriu pentru datele referitoare la subiectul detaliat al utilizării produselor de protecție a plantelor în agricultură și pentru acordarea de derogări statelor membre. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (17). În exercitarea competențelor respective, Comisia ar trebui să țină seama de aspecte precum costul și sarcina administrativă impuse respondenților și statelor membre.

(38)

În cazul în care punerea în aplicare a prezentului regulament ar necesita adaptări majore ale sistemului statistic național al unui stat membru, Comisia ar trebui să fie în măsură, în cazuri justificate corespunzător și pentru o perioadă limitată de timp, să acorde derogări statului membru în cauză. Astfel de adaptări majore pot decurge în special din necesitatea de a adapta sistemele de colectare a datelor pentru a include noile cerințe în materie de date, inclusiv în ceea ce privește accesul la sursele administrative și alte surse relevante.

(39)

Ar trebui să se solicite finanțare atât din partea statelor membre, cât și din partea Uniunii, pentru a sprijini punerea în aplicare a prezentului regulament. Prin urmare, ar trebui să se prevadă o contribuție financiară din partea Uniunii sub formă de granturi.

(40)

Interesele financiare ale Uniunii ar trebui să fie protejate prin măsuri proporționale pe tot parcursul ciclului de cheltuieli, inclusiv prin prevenirea, depistarea și investigarea neregulilor, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau incorect utilizate și, dacă este cazul, prin sancțiuni administrative și financiare.

(41)

Prezentul regulament ar trebui să se aplice fără a aduce atingere Directivei 2003/4/CE a Parlamentului European și Consiliului (18) și Regulamentelor (CE) nr. 1367/2006 (19) și (CE) nr. 1049/2001 (20) ale Parlamentului European și ale Consiliului și cu respectarea confidențialității statistice în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 223/2009.

(42)

Ar trebui consolidate colaborarea și coordonarea dintre autorități în cadrul SSE pentru a asigura coerența și comparabilitatea statisticilor agricole europene elaborate în conformitate cu principiile prevăzute la articolul 338 alineatul (2) din TFUE. Datele sunt, de asemenea, colectate de alte organe ale Uniunii în afara celor menționate în prezentul regulament și de alte organizații. Cooperarea dintre astfel de organe și organizații și cei implicați în SSE ar trebui, prin urmare, să fie consolidată în vederea valorificării sinergiilor.

(43)

CSSE a fost consultat,

(1)

Unul dintre obiectivele Directivei 2014/53/UE a Parlamentului European și a Consiliului (3) este de a asigura buna funcționare a pieței interne. În temeiul articolului 3 alineatul (3) litera (a) din directiva respectivă, una dintre cerințele esențiale pe care trebuie să le îndeplinească echipamentele radio este aceea de a funcționa cu accesoriile, în special cu încărcătoarele comune. În acest sens, Directiva 2014/53/UE indică faptul că interoperabilitatea între echipamentele radio și accesorii precum încărcătoarele simplifică utilizarea echipamentelor radio și reduce deșeurile și costurile inutile, precum și că dezvoltarea unui încărcător comun pentru anumite categorii sau clase de echipamente radio este necesară, fiind în special în avantajul consumatorilor și al altor utilizatori finali.

(2)

Începând din 2009, s-au depus eforturi la nivelul Uniunii pentru a limita fragmentarea pieței interfețelor de încărcare pentru telefoanele mobile și echipamentele radio similare. Deși inițiativele voluntare din ultima perioadă au sporit nivelul de convergență al dispozitivelor de încărcare, care reprezintă sursa externă de alimentare a încărcătoarelor, și au redus numărul de soluții diferite de încărcare disponibile pe piață, respectivele inițiative nu îndeplinesc pe deplin obiectivele de politici ale Uniunii de a asigura confortul consumatorilor, de a reduce deșeurile electronice și de a evita fragmentarea pieței dispozitivelor de încărcare.

(3)

Uniunea se angajează să stimuleze utilizarea eficientă a resurselor prin trecerea la o economie circulară curată, prin introducerea unor inițiative precum Directiva 2012/19/UE a Parlamentului European și a Consiliului (4) și, mai recent, prin introducerea Pactului verde european, astfel cum este stabilit de către Comisie în Comunicarea sa din 11 decembrie 2019. Prezenta directivă vizează reducerea deșeurilor electronice generate de vânzarea de echipamente radio și reducerea extracției de materii prime și a emisiilor de CO2 generate de producerea, transportul și eliminarea încărcătoarelor, promovând astfel o economie circulară.

(4)

Planul de acțiune al Comisiei pentru economia circulară, stabilit de către Comisie în Comunicarea sa din 11 martie 2020, a prevăzut inițiative pe parcursul întregului ciclu de viață al produselor, care vizează proiectarea acestora, promovează procesele economiei circulare și consumul durabil și urmăresc asigurarea faptului că resursele utilizate sunt păstrate în economia Uniunii cât mai mult timp posibil.

(5)

Comisia a finalizat o evaluare a impactului, care a arătat că piața internă nu își exploatează întregul potențial, deoarece fragmentarea continuă a pieței în ceea ce privește interfețele de încărcare și protocoalele de comunicare pentru încărcare pentru telefoanele mobile și alte echipamente radio similare duce la o lipsă de confort pentru consumatori și la o creștere a deșeurilor electronice.

(6)

Interoperabilitatea dintre echipamentele radio și accesoriile, precum încărcătoarele, este împiedicată deoarece există interfețe de încărcare diferite pentru anumite categorii sau clase de echipamente radio care utilizează încărcarea prin cablu, cum ar fi telefoanele mobile portabile, tabletele, camerele digitale, căștile sau căștile cu microfon, consolele video portabile, difuzoarele portabile, e-readerele, tastaturile, mouse-urile, sistemele portabile de navigație, căștile intraauriculare și laptopurile. În plus, există mai multe tipuri de protocoale de comunicare pentru încărcarea rapidă pentru care nu este întotdeauna garantat un nivel minim de performanță. În consecință, este nevoie de acțiuni la nivelul Uniunii pentru a promova un grad comun de interoperabilitate și furnizarea de informații referitoare la caracteristicile de încărcare ale echipamentelor radio către consumatori și alți utilizatori finali. Prin urmare, este necesar să se introducă în Directiva 2014/53/UE cerințe adecvate cu privire la protocoalele de comunicare pentru încărcare, la interfața de încărcare, și anume receptaculul de încărcare, a anumitor categorii sau clase de echipamente radio, precum și la informațiile care trebuie furnizate consumatorilor și altor utilizatori finali cu privire la caracteristicile de încărcare ale acestor categorii sau clase de echipamente radio, cum ar fi informații privind puterea minimă de alimentare și puterea maximă de alimentare necesare pentru încărcarea echipamentelor radio. Puterea minimă de alimentare ar trebui să fie echivalentă cu suma dintre puterea necesară pentru menținerea în funcțiune a echipamentului radio și puterea minimă necesară pentru ca bateria sa să înceapă să se încarce. Puterea maximă de alimentare ar trebui să fie echivalentă cu suma dintre puterea necesară pentru menținerea în funcțiune a echipamentului radio și puterea necesară pentru a atinge viteza maximă de încărcare.

(7)

Absența armonizării interfețelor de încărcare și a protocoalelor de comunicare pentru încărcare poate duce la diferențe substanțiale între actele cu putere de lege, actele administrative sau practicile statelor membre privind interoperabilitatea telefoanelor mobile și a categoriilor sau claselor similare de echipamente radio cu dispozitivele lor de încărcare și privind furnizarea de echipamente radio fără dispozitive de încărcare.

(8)

Dimensiunea pieței interne a telefoanelor mobile reîncărcabile și a categoriilor sau claselor similare de echipamente radio, proliferarea diferitelor tipuri de dispozitive de încărcare pentru astfel de echipamente radio, absența interoperabilității între echipamentele radio și dispozitivele de încărcare și comerțul transfrontalier semnificativ cu aceste produse impun inițierea unei acțiuni legislative mai incisive la nivelul Uniunii decât inițierea unor acțiuni la nivel național sau a unor măsuri voluntare, astfel încât să se asigure buna funcționare a pieței interne, asigurându-se totodată confortul consumatorilor și reducerea deșeurilor din mediul înconjurător.

(9)

Prin urmare, este necesar să se armonizeze interfețele de încărcare și protocoalele de comunicare pentru încărcare pentru anumite categorii sau clase de echipamente radio care sunt reîncărcate prin cablu. De asemenea, este necesar să se asigure baza pentru adaptarea la orice progres științific și tehnologic viitor sau la orice evoluții viitoare ale pieței, care vor fi monitorizate în permanență de către Comisie. În mod deosebit, pe viitor ar trebui avută totodată în vedere introducerea unei armonizări a interfețelor de încărcare și a protocoalelor de comunicare pentru încărcare, în ceea ce privește echipamentele radio care ar putea fi încărcate prin orice alte mijloace decât încărcarea prin cablu, inclusiv încărcarea prin unde radio (încărcarea fără fir). În plus, includerea unor categorii sau clase suplimentare de echipamente radio care sunt încărcate prin încărcare prin cablu ar trebui să fie avută în vedere în mod sistematic în contextul adaptării pe viitor a soluțiilor de încărcare armonizate, cu condiția ca integrarea soluțiilor de încărcare armonizate pentru astfel de categorii sau clase suplimentare de echipamente radio să fie fezabilă din punct de vedere tehnic. Armonizarea ar trebui să urmărească obiectivele asigurării confortului consumatorilor, reducerii deșeurilor din mediul înconjurător și evitării fragmentării pieței între diferitele interfețe de încărcare și protocoale de comunicare pentru încărcare, precum și între orice inițiative la nivel național, care ar putea genera obstacole în calea comerțului pe piața internă. Adaptarea pe viitor a armonizării interfețelor de încărcare și a protocoalelor de comunicare pentru încărcare ar trebui să urmărească în continuare respectivele obiective, asigurându-se că aceasta încorporează cele mai adecvate soluții tehnice pentru interfețele de încărcare și protocoalele de comunicare pentru încărcare pentru toate tipurile de încărcare. Soluțiile de încărcare armonizate ar trebui să fie rezultatul celui mai adecvat compromis între obținerea acceptării lor pe piață și atingerea obiectivelor de asigurare a confortului consumatorilor, de reducere a deșeurilor din mediul înconjurător și de evitare a fragmentării pieței. Pentru selecționarea unor astfel de soluții de încărcare ar trebui utilizate în principal standarde tehnice relevante care respectă respectivele obiective și care au fost elaborate la nivel european sau internațional. În cazuri excepționale în care este necesar să se introducă, să se adauge sau să se modifice o specificație tehnică existentă în absența unor standarde europene sau internaționale accesibile publicului care să respecte respectivele obiective, Comisia ar trebui să poată stabili alte specificații tehnice, cu condiția ca respectivele specificații tehnice să fi fost elaborate în conformitate cu criteriile deschiderii, consensului și transparenței și să îndeplinească cerințele de neutralitate și stabilitate menționate în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (5). Este necesar ca toate părțile interesate sectoriale relevante reprezentate în Grupul de experți al Comisiei privind echipamentele radio să fie implicate în proces, pe tot parcursul adaptării soluțiilor de încărcare armonizate.

(10)

O astfel de armonizare ar fi totuși incompletă dacă nu se prevăd în același timp și cerințe privind vânzarea combinată a echipamentelor radio și a încărcătoarelor acestora și privind informațiile care trebuie furnizate consumatorilor și altor utilizatori finali. O fragmentare a abordărilor între statele membre în ceea ce privește comercializarea categoriilor sau a claselor de echipamente radio în cauză și a dispozitivelor lor de încărcare ar constitui un obstacol pentru comerțul transfrontalier cu aceste produse, de exemplu prin obligarea operatorilor economici să își reambaleze produsele în funcție de statul membru în care urmează să fie furnizate. Acest lucru ar conduce, la rândul său, la creșterea inconvenientelor pentru consumatori și ar genera deșeuri electronice inutile, anulând astfel beneficiile produse de armonizarea interfeței de încărcare și a protocolului de comunicare pentru încărcare. Prin urmare, este necesar să se impună cerințe pentru a se asigura că consumatorii și alți utilizatori finali nu sunt obligați să achiziționeze un nou dispozitiv de încărcare de fiecare dată când achiziționează un nou telefon mobil sau echipament radio similar. Disocierea vânzării dispozitivelor de încărcare de vânzarea echipamentelor radio ar oferi opțiuni durabile, ușor de accesat, atractive și convenabile pentru consumatori și pentru alți utilizatori finali. Pe baza experienței dobândite ca urmare a aplicării cerințelor, a urmăririi tendințelor emergente ale pieței și a evoluțiilor tehnologice, Comisia ar trebui să aibă în vedere o extindere a cerinței referitoare la furnizarea dispozitivelor de încărcare împreună cu echipamentele radio astfel încât să se aplice și cablurilor și/sau introducerea disocierii obligatorii pentru a se asigura că obiectivele de asigurare a confortului consumatorilor și de reducere a deșeurilor din mediul înconjurător sunt urmărite în modul cel mai eficient. Pentru a asigura eficacitatea acestor cerințe, consumatorii și alți utilizatorii finali ar trebui să primească informațiile necesare cu privire la caracteristicile de încărcare atunci când achiziționează un telefon mobil sau un echipament radio similar. O pictogramă specială ar permite consumatorilor și altor utilizatori finali să își dea seama, înainte de a face achiziția, dacă alături de echipamentele radio sunt incluse sau nu dispozitive de încărcare. Pictograma ar trebui să figureze în cazul tuturor formelor de vânzare, inclusiv în cazul vânzării la distanță.

(11)

Este fezabil din punct de vedere tehnic să se definească USB de tip C ca receptacul comun de încărcare pentru categoriile sau clasele relevante de echipamente radio, mai ales deoarece acestea sunt deja capabile să conțină un astfel de receptacul. Tehnologia USB de tip C, care este utilizată la nivel mondial, a fost adoptată la nivelul standardizării internaționale și a fost transpusă în sistemul european de către Comitetul European de Standardizare în Electrotehnică (Cenelec) în cadrul standardului european EN IEC 62680-1-3:2021 „Interfețe de magistrală serială universală pentru date și alimentare electrică – Partea 1-3: Componente comune – Specificație pentru cabluri și conectoare USB de tip C®”.

(12)

USB de tip C este o tehnologie deja comună pentru multe categorii sau clase de echipamente radio, deoarece asigură încărcarea și transferul de date de înaltă calitate. Atunci când este combinat cu protocolul de comunicare pentru încărcare USB Power Delivery, receptaculul de încărcare USB de tip C este capabil să furnizeze o putere de până la 100 de wați și, prin urmare, lasă o marjă largă pentru continuarea dezvoltării unor soluții de încărcare rapidă, permițând în același timp pieței să asigure condițiile necesare pentru echipamentele mai puțin performante, care nu necesită o încărcare rapidă. Telefoanele mobile și echipamentele radio similare care permit încărcarea rapidă pot încorpora caracteristicile USB Power Delivery, astfel cum sunt descrise în standardul european EN IEC 62680-1-2:2021 „Interfețe de magistrală serială universală pentru date și alimentare electrică – Partea 1-2: Componente comune – Specificație USB pentru furnizarea de curent”. Specificațiile pentru USB fac obiectul unei evoluții continue. În această privință, USB Implementers Forum a elaborat o versiune actualizată a specificației USB pentru furnizarea de curent, care permite susținerea unei puteri de până la 240 de wați. De asemenea, a fost adaptată specificația pentru USB de tip C, care va extinde cerințele pentru cabluri și conectori astfel încât aceștia să susțină o putere de până la 240 de wați. Acest lucru va permite ca echipamentele radio care necesită astfel de niveluri de putere să fie luate în considerare pentru o eventuală includere pe lista echipamentelor radio reglementate de prezenta directivă.

(13)

În ceea ce privește încărcarea prin alte mijloace decât prin cablu, ar putea fi dezvoltate în viitor soluții divergente, care ar putea avea un impact negativ asupra interoperabilității, asupra confortului consumatorilor și asupra mediului. Deși este prematur să se impună cerințe specifice asupra unor astfel de soluții în această etapă, Comisia ar trebui să ia măsuri în vederea promovării și armonizării unor astfel de soluții pentru a evita fragmentarea pe viitor a pieței interne.

(14)

Directiva 2014/53/UE ar trebui modificată pentru a include dispoziții referitoare la interfețele de încărcare și protocoalele de comunicare pentru încărcare. Categoriile sau clasele de echipamente radio reglementate în mod specific de noile dispoziții ar trebui descrise mai detaliat într-o nouă anexă la respectiva directivă. În cadrul respectivelor categorii sau clase de echipamente radio sunt vizate numai echipamentele radio cu baterie reîncărcabilă amovibilă sau încorporată. În ceea ce privește camerele digitale, sunt considerate echipamente radio vizate orice camere foto și video digitale, inclusiv camerele de acțiune. Pentru camerele digitale concepute exclusiv pentru sectorul audiovizual sau pentru sectorul securitate și supraveghere nu ar trebui să se impună obligația de a integra soluția de încărcare armonizată. În ceea ce privește căștile intraauriculare, echipamentele radio vizate sunt luate în considerare împreună cu carcasa sau caseta de încărcare aferentă, având în vedere că dimensiunile și forma specifice ale căștilor intraauriculare nu permit o disociere a acestora de carcasa sau caseta lor de încărcare. Carcasa sau caseta de încărcare pentru acest tip de echipamente radio nu este considerată ca făcând parte din dispozitivul de încărcare. În ceea ce privește laptopurile, sunt considerate echipamente radio vizate orice computere portabile, inclusiv laptopurile, notebook-urile, mini-laptopurile, laptopurile hibride sau convertibile și netbook-urile.

(15)

Directiva 2014/53/UE ar trebui, de asemenea, să fie modificată în vederea introducerii de cerințe privind furnizarea anumitor categorii sau clase de echipamente radio fără dispozitive de încărcare. Categoriile sau clasele de echipamente radio în cauză, precum și specificațiile privind soluțiile de încărcare ar trebui prezentate într-o nouă anexă la respectiva directivă.

(16)

Directiva 2014/53/UE prevede includerea de informații în instrucțiunile însoțitoare ale echipamentelor radio și, prin urmare, în articolul relevant al respectivei directive ar trebui introduse cerințe suplimentare privind informațiile. Conținutul noilor cerințe ar trebui specificat într-o nouă anexă la respectiva directivă. Anumite informații ar trebui puse la dispoziție în format vizual pentru toate formele de furnizare, inclusiv în cazul vânzării la distanță. O etichetă dedicată specificațiilor cu privire la capacitățile de încărcare și la dispozitivele de încărcare compatibile ar permite consumatorilor și altor utilizatori finali să aleagă cel mai adecvat dispozitiv de încărcare necesar pentru încărcarea echipamentelor lor radio. Pentru a furniza o sursă de referință utilă pe parcursul întregului ciclu de viață al echipamentelor radio, ar trebui ca informațiile privind specificațiile cu privire la capacitățile de încărcare și cu privire la dispozitivele de încărcare compatibile să fie incluse și în instrucțiunile și informațiile de siguranță care însoțesc echipamentele radio. Ar trebui să fie posibilă adaptarea acestor cerințe de informare în viitor pentru a reflecta eventualele modificări ale cerințelor de etichetare, în special pentru dispozitivele de încărcare, care ar putea fi introduse în temeiul Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului (6). Ar trebui, în special, ca respectivele cerințe de informare să reflecte evoluția soluțiilor de încărcare armonizate și să fie adaptate în consecință. În respectivul context, ar putea fi avută în vedere și includerea unui sistem de coduri de culori.

(17)

Având în vedere că importatorii și distribuitorii ar putea, de asemenea, furniza echipamente radio direct consumatorilor și altor utilizatori finali, acestora ar trebui să li se aplice obligații identice cu cele aplicabile producătorilor în ceea ce privește informațiile care trebuie să fie furnizate sau afișate. Atunci când pun echipamente radio la dispoziția consumatorilor și a altor utilizatori finali, toți operatorii economici ar trebui să îndeplinească obligația în ceea ce privește pictograma care indică dacă alături de echipamentele radio sunt incluse sau nu dispozitive de încărcare. Astfel, importatorii și distribuitorii ar putea oferi pachete care ar include echipamentele radio și dispozitivele de încărcare aferente chiar și atunci când astfel de echipamente radio sunt furnizate de către producător fără dispozitive de încărcare, cu condiția ca importatorii și distribuitorii să ofere consumatorilor și altor utilizatori finali și posibilitatea de a achiziționa echipamentele radio fără niciun dispozitiv de încărcare.

(18)

Directiva 2014/53/UE stabilește procedurile de evaluare a conformității. Aceasta ar trebui modificată pentru a adăuga trimiteri la noi cerințe esențiale. Producătorii ar trebui să aibă astfel posibilitatea de a recurge la o procedură de control intern al producției pentru a demonstra conformitatea cu noile cerințe esențiale.

(19)

Pentru a se asigura că autoritățile naționale de supraveghere a pieței dispun de mijloacele procedurale necesare pentru a asigura respectarea noilor cerințe referitoare la interfețele de încărcare și protocoalele de comunicare pentru încărcare armonizate, precum și a cerințelor referitoare la furnizarea de echipamente radio care fac obiectul unei astfel de armonizări, Directiva 2014/53/UE ar trebui adaptată în consecință. Ar trebui inclusă în special o trimitere explicită la nerespectarea cerințelor esențiale, care includ și noile dispoziții în legătură cu specificațiile privind capacitățile de încărcare și dispozitivele de încărcare compatibile. Dat fiind că respectivele dispoziții noi se referă la aspecte legate de interoperabilitate, obiectivul ar fi evitarea interpretărilor divergente cu privire la posibilitatea de a declanșa procedura prevăzută în Directiva 2014/53/UE și în ceea ce privește echipamentele radio care nu prezintă riscuri pentru sănătatea sau siguranța persoanelor sau pentru alte aspecte legate de protecția interesului public.

(20)

Directiva 2014/53/UE prevede cazurile de nonconformitate formală. Dat fiind că prezenta directivă introduce noi cerințe aplicabile anumitor categorii sau clase de echipamente radio, Directiva 2014/53/UE ar trebui modificată pentru a permite asigurarea eficace de către autoritățile naționale de supraveghere a pieței a conformării cu noile cerințe.

(21)

De asemenea, Directiva 2014/53/UE ar trebui modificată astfel încât trimiterile pe care le conține să fie adaptate la noile cerințe introduse prin prezenta directivă.

(22)

Este necesar să fie asigurată interoperabilitatea minimă comună între echipamentele radio și dispozitivele de încărcare pentru astfel de echipamente radioși să fie abordate orice evoluții viitoare ale pieței, cum ar fi apariția unor noi categorii sau clase de echipamente radio în legătură cu care are loc o fragmentare semnificativă a interfețelor de încărcare și a protocoalelor de comunicare pentru încărcare, precum și orice evoluții ale tehnologiei de încărcare. Este, de asemenea, necesar să fie reflectate modificările viitoare ale cerințelor de etichetare, cum ar fi cele privind dispozitivele de încărcare sau cablurile de încărcare, sau alte progrese tehnice. Prin urmare, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește modificarea categoriilor sau claselor de echipamente radio și a specificațiilor privind interfețele de încărcare și protocoalele de comunicare pentru încărcare pentru fiecare dintre acestea, precum și în ceea ce privește modificarea cerințelor de informare referitoare la interfețele de încărcare și protocoalele de comunicare pentru încărcare. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (7). În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(23)

Prin urmare, Directiva 2014/53/UE ar trebui modificată în consecință.

(24)

Operatorilor economici ar trebui să li se acorde suficient timp pentru a efectua adaptările necesare ale echipamentelor radio care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive, pe care intenționează să le introducă pe piața Uniunii,

(1)

În conformitate cu articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), egalitatea este o valoare fundamentală a Uniunii și este comună statelor membre într-o societate în care prevalează egalitatea între femei și bărbați. În temeiul articolului 3 alineatul (3) din TUE, Uniunea promovează egalitatea între femei și bărbați.

(2)

Articolul 157 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) conferă Parlamentului European și Consiliului competența de a adopta măsuri menite să asigure punerea în aplicare a principiului egalității șanselor și al egalității de tratament între bărbați și femei în ceea ce privește munca și locul de muncă.

(3)

Pentru a asigura în mod concret o egalitate deplină între bărbați și femei în viața profesională, articolul 157 alineatul (4) din TFUE permite acțiunea pozitivă dând posibilitatea statelor membre să mențină sau să adopte măsuri care să prevadă avantaje specifice menite să faciliteze exercitarea unei activități profesionale de către sexul subreprezentat ori să prevină sau să compenseze dezavantaje în cariera profesională. Articolul 23 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”) prevede că este necesară asigurarea egalității între femei și bărbați în toate domeniile și că principiul egalității nu poate exclude menținerea sau adoptarea unor măsuri care să prevadă avantaje specifice în favoarea sexului subreprezentat.

(4)

Pilonul european al drepturilor sociale, care a fost proclamat în comun de Parlamentul European, de Consiliu și de Comisie în 2017, include printre principiile sale egalitatea de tratament și de șanse între femei și bărbați, inclusiv în ceea ce privește participarea pe piața forței de muncă, condițiile de angajare și evoluția carierei.

(5)

Realizarea egalității de gen la locul de muncă necesită o abordare cuprinzătoare, care include, de asemenea, promovarea echilibrului de gen în procesul decizional la toate nivelurile în cadrul societăților, precum și eliminarea disparității salariale de gen. Asigurarea egalității la locul de muncă este, de asemenea, o condiție prealabilă esențială pentru reducerea sărăciei în rândul femeilor.

(6)

În Recomandarea 84/635/CEE a Consiliului (4) se recomanda statelor membre să ia măsuri pentru a garanta că acțiunea pozitivă cuprinde, în măsura posibilităților, acțiuni cu efect asupra participării active a femeilor în cadrul organelor de decizie. În Recomandarea 96/694/CE a Consiliului (5) se recomanda statelor membre să încurajeze sectorul privat să sporească prezența femeilor la toate nivelurile procesului decizional, în special prin adoptarea unor planuri de promovare a egalității și a unor programe de acțiune pozitivă sau în cadrul unor astfel de planuri și programe.

(7)

Prezenta directivă urmărește să asigure aplicarea principiului egalității de șanse între femei și bărbați și să conducă la o reprezentare echilibrată din punctul de vedere al genului în cadrul posturilor de conducere de nivel superior prin stabilirea unui set de cerințe procedurale privind selecția candidaților pentru numirea sau alegerea în posturile de administrator pe bază de transparență și de merite.

(8)

În ultimii ani, Comisia a prezentat o serie de rapoarte în care se face un bilanț al egalității de gen în procesul de luare a deciziilor economice. Aceasta a încurajat societățile cotate la bursă să mărească numărul de membri aparținând sexului subreprezentat din organele de conducere, prin adoptarea unor măsuri de autoreglementare, și să își asume angajamente voluntare concrete în această privință. În comunicarea sa din 5 martie 2010 intitulată „Un angajament consolidat în favoarea egalității dintre femei și bărbați: O cartă a femeii”, Comisia a subliniat faptul că femeile continuă să nu aibă acces deplin la exercitarea în comun a puterii și la procesul decizional în viața politică și economică și în sectorul public și în cel privat, reafirmându-și angajamentul de a face uz de competențele sale pentru promovarea unei reprezentări mai echitabile a femeilor și a bărbaților în posturi de putere în viața publică și în activitatea economică. Îmbunătățirea echilibrului de gen în procesul decizional a constituit una dintre prioritățile stabilite de Comisie în comunicarea sa din 21 septembrie 2010 intitulată „Strategie pentru egalitatea între femei și bărbați 2010-2015”. Realizarea echilibrului de gen în procesul decizional și în politică este una dintre prioritățile stabilite în comunicarea Comisiei din 5 martie 2020 intitulată „O Uniune a egalității: Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025”.

(9)

În concluziile sale din 7 martie 2011 privind Pactul european pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați (2011-2020), Consiliul a recunoscut rolul vital al politicilor în materie de egalitate de gen pentru creșterea economică, pentru prosperitate și pentru competitivitate. Acesta și-a reafirmat angajamentul de a elimina decalajele de gen, în vederea îndeplinirii obiectivelor fixate în Strategia Europa 2020, în special în trei domenii deosebit de relevante pentru egalitatea de gen, și anume ocuparea forței de muncă, educația și promovarea incluziunii sociale. De asemenea, acesta a recomandat insistent întreprinderea unor acțiuni menite să promoveze participarea în mod egal a femeilor și a bărbaților la procesul decizional la toate nivelurile și în toate domeniile, în vederea valorificării depline a tuturor talentelor. În această privință, valorificarea tuturor talentelor, cunoștințelor și ideilor disponibile ar îmbogăți diversitatea resurselor umane și ar îmbunătăți perspectivele de afaceri.

(10)

În comunicarea sa din 3 martie 2010 intitulată „Europa 2020: O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (denumită în continuare „Strategia Europa 2020”), Comisia a recunoscut faptul că intensificarea participării femeilor pe piața forței de muncă este o condiție prealabilă pentru stimularea creșterii economice și pentru soluționarea problemelor demografice în Europa. Unul dintre obiectivele principale stabilite în Strategia Europa 2020 constă în atingerea, până în 2020, a unei rate de ocupare a forței de muncă de cel puțin 75 % pentru populația Uniunii cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani. Este importantă asumarea unui angajament clar de a elimina disparitatea salarială de gen care încă persistă și depunerea mai multor eforturi pentru depășirea tuturor obstacolelor din calea participării femeilor pe piața forței de muncă, inclusiv a fenomenului actual al „plafonului de sticlă”. Declarația de la Porto, care a fost semnată de șefii de stat sau de guvern la 8 mai 2021 (6), a salutat noile obiective principale ale Uniunii privind locurile de muncă, competențele și reducerea sărăciei și tabloul de bord social revizuit propus de Comisie în comunicarea sa din 4 martie 2021 intitulată „Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale”. Respectivul plan de acțiune prevede că, pentru a atinge, până în 2030, obiectivul general al unei rate de ocupare a forței de muncă de cel puțin 78 % pentru populația Uniunii cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani, este necesar să se depună eforturi pentru a reduce cu cel puțin jumătate disparitatea de gen în ceea ce privește ocuparea forței de muncă în comparație cu 2019. Se preconizează că măsurile de consolidare a participării femeilor la procesul de luare a deciziilor economice, în special în cadrul organelor de conducere, vor avea efecte colaterale pozitive asupra ocupării forței de muncă în rândul femeilor în societățile în cauză și la nivelul întregii economii. În urma crizei provocate de pandemia de COVID-19, egalitatea de gen și incluziunea la nivelul rolurilor de conducere contează mai mult ca oricând, în concordanță cu necesitatea de a valorifica pe deplin talentele disponibile, atât ale femeilor, cât și ale bărbaților. Cercetările au arătat că incluziunea și diversitatea sunt factori care favorizează redresarea și reziliența. Aceștia au o importanță vitală în asigurarea competitivității economiei Uniunii, în încurajarea inovării și în îmbunătățirea standardelor profesionale la nivelul organelor de conducere.

(11)

În rezoluția sa din 6 iulie 2011 referitoare la femei și conducerea societăților, Parlamentul European a îndemnat societățile să ia măsurile necesare pentru ca prezența femeilor în rândul membrilor organelor de conducere să atingă pragul critic de 30 % până în 2015 și de 40 % până în 2020. Acesta a invitat Comisia ca, în cazul în care măsurile adoptate de societăți și de statele membre se dovedesc a fi inadecvate, să propună un act legislativ în acest sens până în 2012, în care să fie prevăzute și cote. Ar fi important ca un astfel de act legislativ să fie pus în aplicare cu titlu temporar și să servească drept catalizator pentru schimbări și reforme rapide menite să ducă la eliminarea inegalităților de gen și a stereotipurilor care persistă în procesul decizional din domeniul economic. Parlamentul European a reiterat această solicitare de legiferare în rezoluțiile sale din 13 martie 2012 și din 21 ianuarie 2021.

(12)

Este important ca instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii să ofere un exemplu în ceea ce privește egalitatea de gen, între altele prin stabilirea de obiective pentru o reprezentare echilibrată din punctul de vedere al genului la toate nivelurile de conducere. Este necesar să se acorde o atenție deosebită politicilor de recrutare pentru personalul de conducere de nivel superior. Prin urmare, în comunicarea sa din 5 martie 2020 intitulată „O Uniune a egalității: Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025” Comisia a subliniat că instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii ar trebui să asigure echilibrul de gen în cadrul posturilor de conducere. În comunicarea sa din 5 aprilie 2022 intitulată „O nouă strategie privind resursele umane pentru Comisie”, Comisia s-a angajat să asigure pe deplin egalitatea de gen la toate nivelurile de conducere ale acesteia până în 2024. Comisia va monitoriza progresele înregistrate și va raporta periodic cu privire la aceasta pe site-ul său internet. În plus, Comisia face schimb de bune practici cu alte instituții, organe, oficii și agenții ale Uniunii și va raporta pe site-ul său internet cu privire la situația echilibrului de gen de la nivelul posturilor de conducere din respectivele instituții, organe, oficii și agenții. În decizia Biroului său din 13 ianuarie 2020, Parlamentul European a convenit asupra stabilirii unor obiective privind echilibrul de gen pentru posturile de conducere de nivel superior și mediu pentru 2024. Parlamentul European va continua să monitorizeze progresele înregistrate la toate nivelurile sale de conducere și își propune să ofere un exemplu în acest sens. În Strategia sa de diversitate și incluziune 2021-2024, Consiliul s-a angajat să realizeze egalitatea de gen în cadrul posturilor de conducere ale Secretariatului său General (SGC) cu o marjă de 45-55 % cel târziu până la sfârșitul anului 2026. Planul de acțiune al SGC pentru egalitatea de gen în posturile de conducere stabilește măsuri pentru atingerea respectivului obiectiv.

(13)

Este important ca societățile și întreprinderile să încurajeze, să sprijine și să dezvolte talentele femeilor la toate nivelurile și pe tot parcursul carierelor lor, astfel încât să se asigure faptul că femeile care dețin calificări au la dispoziție oportunități de a ocupa posturi în organele de conducere și de gestionare.

(14)

Pentru a promova egalitatea de gen și a sprijini participarea femeilor la procesul decizional, Directiva (UE) 2019/1158 a Parlamentului European și a Consiliului (7), care promovează echilibrul între viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor, prevede că statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura o repartizare echitabilă a responsabilităților de îngrijire între femei și bărbați prin concedii pentru creșterea copilului, de paternitate și de îngrijitor, alături de concediul de maternitate existent. Directiva menționată prevede de asemenea dreptul de a solicita formule flexibile de lucru.

(15)

Numirea femeilor în funcția de administrator este împiedicată de o serie de factori specifici, care pot fi eliminați nu doar prin norme obligatorii, ci și prin inițiative de educare și prin stimulente care să promoveze bunele practici. În primul rând, este esențial ca, în școlile și universitățile de afaceri, să se evidențieze beneficiile pe care le aduce egalitatea de gen competitivității societăților. De asemenea, este necesar să se încurajeze rotația periodică a administratorilor și să se stabilească măsuri pozitive care să stimuleze și să recompenseze eforturile statelor membre și societăților de a adopta o abordare mai decisivă față de astfel de schimbări în principalele organe de decizie din domeniul economic la toate nivelurile.

(16)

Uniunea are o rezervă importantă de femei cu înaltă calificare, numărul acestora fiind în creștere constantă, după cum o demonstrează faptul că 60 % dintre absolvenții de universitate sunt femei. Atingerea echilibrului de gen în organele de conducere este esențială pentru o utilizare eficientă a respectivei rezerve existente, care este un element-cheie în abordarea problemelor demografice și economice ale Uniunii. Astfel, subreprezentarea femeilor în organele de conducere reprezintă o oportunitate ratată pentru economiile statelor membre în general și pentru dezvoltarea și creșterea acestora. Valorificarea pe deplin a rezervei de talente feminine existente ar îmbunătăți, de asemenea, beneficiile pe care le aduce educația atât în plan individual, cât și pentru sectorul public. Este recunoscut la scară largă faptul că prezența femeilor în organele de conducere îmbunătățește guvernanța corporativă, deoarece performanța echipei și calitatea procesului decizional sunt sporite de o perspectivă mentală colectivă, mai diversă, care include o gamă mai largă de puncte de vedere. Numeroase studii au arătat că diversitatea conduce la un model de afaceri mai proactiv, la decizii mai echilibrate și la standarde profesionale consolidate în organele de conducere, care reflectă mai bine realitățile societale și nevoile consumatorilor. De asemenea, aceasta încurajează inovarea. Numeroase studii au demonstrat totodată că există o corelare pozitivă între diversitatea de gen a conducerii de vârf a unei societăți și performanța financiară și profitabilitatea acesteia, ducând la o creștere durabilă substanțială pe termen lung. Atingerea echilibrului de gen în organele de conducere are, prin urmare, o importanță vitală pentru asigurarea competitivității Uniunii într-o economie globalizată și ar oferi un avantaj comparativ în raport cu țările terțe.

(17)

Creșterea nivelului de reprezentare a femeilor în organele de conducere nu numai că are un efect asupra femeilor numite în organele de conducere, ci, în plus, contribuie la atragerea, de către societate, a femeilor talentate și la sporirea prezenței femeilor la toate nivelurile de conducere și în cadrul personalului. Prin urmare, o pondere mai mare a femeilor în organele de conducere ar putea avea un impact pozitiv asupra eliminării disparității de gen în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și a disparității salariale de gen.

(18)

În pofida impactului benefic dovedit al echilibrului de gen asupra societăților, precum și asupra economiei în general, și în pofida dreptului existent al Uniunii care interzice discriminarea pe criterii de sex și a acțiunilor întreprinse la nivelul Uniunii în scopul încurajării măsurilor de autoreglementare, femeile continuă să fie în mare măsură subreprezentate în eșaloanele superioare ale procesului decizional în cadrul societăților din întreaga Uniune. Conform statisticilor, proporția femeilor implicate în procesul decizional de la cel mai înalt nivel al activității societăților rămâne foarte scăzută. Dacă jumătate din rezerva de talente nu este nici măcar avută în vedere pentru posturile de conducere, procesul însuși de numire și calitatea în sine a numirilor ar putea fi compromise, ceea ce ar conduce la creșterea neîncrederii în structurile de putere ale mediului de afaceri și la o eventuală scădere a utilizării eficiente a capitalului uman disponibil. Este important ca structura societății să se reflecte fidel în procesul decizional al întreprinderilor și ca potențialul întregii populații a Uniunii să fie utilizat. Potrivit Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, în 2021, femeile dețineau în medie 30,6 % dintre pozițiile de membri ai organelor de conducere ale celor mai mari societăți cotate la bursă și numai 8,5 % dintre pozițiile de președinți. Acest lucru indică subreprezentarea inechitabilă și discriminatorie a femeilor, subminând, astfel, în mod clar principiile Uniunii privind egalitatea de șanse și egalitatea de tratament între femei și bărbați în ceea ce privește munca și locul de muncă. Prin urmare, ar trebui să fie introduse și consolidate măsuri de încurajare a evoluției carierelor femeilor la toate nivelurile de conducere și ar trebui să se acorde o atenție deosebită asigurării faptului că acest lucru este valabil în cazul societăților cotate la bursă, având în vedere responsabilitatea economică și socială semnificativă a acestor societăți. În plus, este important ca organele, oficiile și agențiile Uniunii să ofere un exemplu în ceea ce privește corectarea dezechilibrelor de gen existente în componența consiliilor lor de administrație.

(19)

Proporția femeilor în organele de conducere a crescut într-un ritm foarte lent în cursul ultimilor ani. Rata de îmbunătățire a variat de la un stat membru la altul și a produs rezultate extrem de divergente. Progrese mult mai semnificative au fost observate în statele membre în care au fost introduse măsuri obligatorii. Este probabil ca această diferență să se mărească, având în vedere abordările foarte diferite pentru a îmbunătăți echilibrul de gen în organele de conducere. Prin urmare, statele membre sunt încurajate să facă schimb de informații cu privire la măsurile efective luate și politicile adoptate la nivel național și să facă schimb de bune practici, în vederea sprijinirii progreselor la nivelul Uniunii pentru realizarea unei reprezentări mai echilibrate a femeilor și a bărbaților în organele de conducere.

(20)

Reglementarea izolată și divergentă sau absența unei reglementări la nivel național referitoare la echilibrul de gen în organele de conducere ale societăților cotate la bursă nu numai că determină apariția unor discrepanțe în ceea ce privește numărul de femei în rândul administratorilor neexecutivi, precum și a unor rate diferite de îmbunătățire în statele membre, dar, în plus, ridică obstacole în calea pieței interne, prin impunerea unor cerințe de guvernanță corporativă divergente societăților cotate la bursă din Uniune. Respectivele diferențe existente la nivelul cerințelor juridice și de autoreglementare aplicabile componenței organelor de conducere pot genera complicații de ordin practic pentru societățile cotate la bursă care desfășoară activități transfrontaliere, în special atunci când acestea înființează filiale sau când realizează fuziuni și achiziții, precum și pentru candidații la posturile de administrator.

(21)

Dezechilibrele de gen în cadrul societăților sunt mai mari la nivelurile superioare. În plus, multe dintre femeile reprezentate la nivelul superior al conducerii se găsesc în domenii precum resursele umane și comunicarea, în timp ce bărbații de la nivelul superior al conducerii sunt mult mai susceptibili de a fi angajați în posturi de administrare generală sau departamentală din cadrul societății. Deoarece rezerva principală de recrutare pentru posturile de administrator este format în mare parte din candidați cu experiență de conducere de nivel superior, este vital să se crească numărul de femei care avansează în aceste posturi de conducere din cadrul societăților.

(22)

Unul dintre factorii principali care permit prezentei directive să fie implementată corect este aplicarea efectivă a criteriilor, care ar trebui stabilite în avans și cu transparență deplină, pentru procesul de selecție a administratorilor, ținându-se seama de calificările, cunoștințele și aptitudinile candidaților în mod egal, indiferent de genul acestora.

(23)

Lipsa actuală de transparență a procesului de selecție și a criteriilor de calificare în ceea ce privește posturile de administrator în majoritatea statelor membre reprezintă un obstacol semnificativ în calea unui mai bun echilibru de gen în rândul administratorilor și are efecte negative atât asupra carierei candidaților la posturi de administratori și a liberei circulații a acestora, cât și asupra deciziilor investitorilor. O astfel de lipsă de transparență împiedică potențialii candidați la un post de administrator să își depună candidatura pentru un post de conducere în care calificările lor ar fi cele mai cerute și să conteste deciziile de numire care favorizează un anumit gen, limitându-le astfel libera circulație în cadrul pieței interne. Pe de altă parte, investitorii ar putea avea strategii de investiții care presupun furnizarea de informații referitoare, de asemenea, la specializarea și la competențele administratorilor. O mai mare transparență a criteriilor de calificare și a procesului de selecție a administratorilor le permite investitorilor să evalueze mai bine strategia de afaceri a unei societăți și să ia decizii în cunoștință de cauză. Prin urmare, este important ca procesul de numire în cadrul organelor de conducere să fie clar și transparent, iar candidații să fie evaluați în mod obiectiv, în funcție de meritele lor individuale, indiferent de gen.

(24)

Prezenta directivă nu vizează armonizarea detaliată a drepturilor interne în domeniul proceselor de selecție și al criteriilor de calificare pentru posturile de administrator, însă, pentru atingerea echilibrului de gen, este necesar să se introducă cerințe minime pentru societățile cotate la bursă care nu dispun de o reprezentare echilibrată din punctul de vedere al genului, în ceea ce privește selecționarea candidaților pentru numire sau alegere în posturi de administrator pe baza unui proces de selecție transparent și definit în mod clar și a unei evaluări comparative obiective a calificărilor acestora din punctul de vedere al adecvării, al competențelor și al rezultatelor profesionale. Numai o măsură obligatorie la nivelul Uniunii poate contribui în mod eficace la asigurarea unor condiții echitabile de concurență pe întreg teritoriul Uniunii și la evitarea complicațiilor practice în viața societăților.

(25)

Prin urmare, Uniunea ar trebui să își propună să mărească prezența femeilor în organele de conducere din toate statele membre, pentru a stimula creșterea economică, a încuraja mobilitatea pe piața forței de muncă, a consolida competitivitatea societăților cotate la bursă și pentru a asigura o egalitate de gen efectivă pe piața forței de muncă. Respectivul obiectiv ar trebui să fie urmărit prin stabilirea unor cerințe minime cu privire la acțiunea pozitivă, sub forma unor măsuri obligatorii. Respectivele măsuri obligatorii ar trebui să urmărească atingerea unui obiectiv cantitativ în ceea ce privește structura de gen a organelor de conducere, având în vedere faptul că statele membre și țările terțe care au optat pentru această metodă sau pentru metode similare au obținut cele mai bune rezultate în reducerea subreprezentării femeilor în funcții de decizie din domeniul economic.

(26)

Este important ca fiecare societate cotată la bursă să dezvolte o politică privind egalitatea de gen, pentru a atinge o reprezentare mai echilibrată din punctul de vedere al genului la toate nivelurile. Astfel de politici ar putea include nominalizarea atât a unei candidate cât și a unui candidat pentru funcțiile importante, sisteme de mentorat și consiliere pentru evoluția carierei pentru femei, precum și strategii de resurse umane menite să încurajeze o recrutare caracterizată prin diversitate.

(27)

Societățile cotate la bursă au o importanță economică deosebită, vizibilitate și impact pe piață în ansamblul său. Astfel de societăți servesc drept model economiei în ansamblu, practicile lor fiind, în mod normal, urmate și de alte tipuri de societăți. Caracterul public al societăților cotate la bursă justifică reglementarea mai intensă a acestora în interes public.

(28)

Măsurile prevăzute în prezenta directivă ar trebui să se aplice societăților cotate la bursă.

(29)

Prezenta directivă nu ar trebui să se aplice microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri).

(30)

În scopul prezentei directive, statul membru care deține competența pentru reglementarea chestiunilor vizate de prezenta directivă ar trebui să fie statul membru în care societatea cotată la bursă în cauză își are sediul social. Prezenta directivă nu aduce atingere normelor de drept intern care stabilesc legea aplicabilă societăților comerciale în ceea ce privește chestiunile care nu sunt reglementate de prezenta directivă.

(31)

Societățile cotate la bursă din statele membre utilizează diverse sisteme de administrare, principala distincție făcându-se între sistemul dualist, care dispune atât de un consiliu de administrație, cât și de un consiliu de supraveghere, și sistemul unitar, în care funcțiile de administrare și de supraveghere sunt asigurate de un singur organ de conducere. Există, de asemenea, sisteme mixte, care prezintă caracteristici ale ambelor sisteme sau care oferă societăților posibilitatea de a alege între diferite modele. Prezenta directivă ar trebui să se aplice tuturor sistemelor de administrare existente din statele membre.

(32)

În toate sistemele de administrare se face distincția, de jure sau de facto, între administratorii executivi, care sunt implicați în gestionarea curentă a societății, și administratorii neexecutivi, care îndeplinesc o funcție de supraveghere și nu sunt implicați în gestionarea curentă a societăților cotate la bursă. Prezenta directivă își propune să consolideze echilibrul de gen în rândul ambelor categorii de administratori. În vederea realizării unui raport echilibrat între necesitatea de a spori echilibrul de gen în organele de conducere și necesitatea de a reduce la minimum amestecul în gestionarea curentă a unei societăți, prezenta directivă face o distincție între cele două categorii de administrator.

(33)

În mai multe state membre, o anumită proporție din administratorii neexecutivi pot sau trebuie, în sensul dreptului intern sau al practicilor lor naționale, să fie numiți sau aleși de către personalul societăților respective, de către organizațiile de salariați sau de ambele. Obiectivele cantitative stabilite în prezenta directivă ar trebui să se aplice, de asemenea, acestor administratori. Cu toate acestea, având în vedere faptul că unii administratori neexecutivi sunt reprezentanți ai salariaților, statele membre ar trebui să stabilească mijloacele pentru asigurarea îndeplinirii obiectivelor respective, ținând seama în mod corespunzător de normele specifice pentru alegerea sau desemnarea reprezentanților salariaților, astfel cum sunt prevăzute în dreptul intern și respectând libertatea de vot în alegerea reprezentanților salariaților. Având în vedere diferențele dintre dispozițiile de drept intern ale statelor membre referitoare la societățile comerciale, ar trebui să fie posibil ca statele membre să aplice obiectivele cantitative separat pentru reprezentanții acționarilor și pentru reprezentanții salariaților.

(34)

Statele membre ar trebui să impună societăților cotate la bursă fie să aibă organe de conducere în care membrii aparținând sexului subreprezentat să dețină cel puțin 40 % dintre posturile de administratori neexecutivi până la 30 iunie 2026, fie, ca alternativă, dat fiind faptul că este important ca societățile cotate la bursă să crească proporția sexului subreprezentat în toate funcțiile de decizie, să aibă organe de conducere în care membrii aparținând sexului subreprezentat să dețină cel puțin 33 % din toate posturile de administrator, indiferent dacă este vorba de administratori executivi sau neexecutivi, în vederea promovării unei reprezentări mai echilibrate din punctul de vedere al genului în rândul tuturor administratorilor.

(35)

Obiectivele de a avea organe de conducere în care membrii sexului subreprezentat să dețină cel puțin 40 % dintre posturile de administratori neexecutivi sau cel puțin 33 % din toate posturile de administrator se referă la echilibrul de gen în general în rândul administratorilor și nu interferează cu alegerea concretă a administratorilor dintr-o listă amplă de candidați bărbați și femei în fiecare caz în parte. În special, prezenta directivă nu exclude niciun candidat anume la un post de administrator și nici nu impune vreun administrator anume societăților cotate la bursă sau acționarilor. Prin urmare, decizia de alegere a administratorilor adecvați aparține în continuare societăților cotate la bursă și acționarilor.

(36)

Dată fiind natura lor, este oportun ca întreprinderile din sectorul public care se încadrează în domeniul de aplicare al prezentei directive să servească drept model pentru sectorul privat. Statele membre exercită o influență dominantă asupra întreprinderilor din sectorul public în sensul articolului 2 litera (b) din Directiva 2006/111/CE a Comisiei (8) care sunt cotate pe o piață reglementată. Dată fiind această influență dominantă, statele membre dispun de instrumentele necesare pentru a genera schimbări într-un ritm mai rapid.

(37)

Stabilirea numărului de posturi de administrator necesare pentru atingerea obiectivelor stabilite în prezenta directivă necesită specificații suplimentare deoarece, având în vedere dimensiunea majorității organelor de conducere, nu este posibil din punct de vedere matematic să se atingă proporția exactă de 40 % sau, după caz, de 33 %. Prin urmare, numărul de posturi de administrator necesare pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite în prezenta directivă ar trebui să fie numărul cel mai apropiat de proporția de 40 % sau, după caz, de 33 % și, în ambele cazuri, nu ar trebui să depășească 49 %.

(38)

În jurisprudența (9) privind acțiunea pozitivă și compatibilitatea acesteia cu principiul nediscriminării pe criterii de sex, care este prevăzut și la articolul 21 din cartă, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (denumită în continuare „Curtea de Justiție”) a acceptat că, în anumite cazuri, prioritatea la ocuparea unui post sau la promovare poate fi acordată sexului subreprezentat, cu condiția ca respectivul candidat aparținând sexului subreprezentat să aibă aceleași calificări precum concurentul său de sex opus din punctul de vedere al adecvării, al competențelor și al rezultatelor profesionale, că prioritatea nu este automată și necondiționată, ci că ea poate să nu fie acordată dacă, din motive specifice unui anumit candidat de sex opus, balanța înclină în favoarea candidatului respectiv, și că actul de candidatură al fiecărui candidat este supus unei evaluări obiective, care aplică în mod specific toate criteriile de selecție fiecărui candidat.

(39)

Statele membre ar trebui să se asigure că societățile cotate la bursă în ale căror organe de conducere membrii aparținând sexului subreprezentat dețin mai puțin de 40 % dintre posturile de administrator neexecutiv sau, respectiv, mai puțin de 33 % din toate posturile de administrator, incluzând atât administratori neexecutivi cât și administratori executivi, după caz, selectează candidații cu cele mai bune calificări pentru numire sau alegere în respectivele posturi pe baza unei evaluări comparative a calificărilor candidaților prin aplicarea unor criterii clare, formulate cu neutralitate și lipsite de ambiguitate, stabilite înaintea procesului de selecție, în vederea îmbunătățirii echilibrului de gen în cadrul organelor de conducere. Ca exemple de tipuri de criterii de selecție, care ar putea fi aplicate de societățile cotate la bursă, pot fi amintite experiența profesională în sarcinile de administrare sau de supraveghere specifice, experiența internațională, multidisciplinaritatea, competențele de conducere și de comunicare, aptitudinile de creare a unor rețele de contacte și cunoștințele în domenii specifice relevante, cum ar fi finanțele, supravegherea financiară, gestionarea resurselor umane.

(40)

Atunci când se selectează candidați pentru numire sau alegere în posturi de administrator, ar trebui să se acorde prioritate candidatului aparținând sexului subreprezentat care are aceleași calificări. Cu toate acestea, o astfel de prioritate nu ar trebui să constituie o preferință automată și necondiționată. Ar putea exista cazuri excepționale în care o evaluare obiectivă privind situația specifică a unui candidat de sex opus cu aceleași calificări ar putea prevala în fața preferinței care, în caz contrar, ar trebui acordată candidatului aparținând sexului subreprezentat. O astfel de prevalare în fața preferinței ar putea avea loc, de exemplu, atunci când se aplică politici mai ample privind diversitatea la nivel național sau la nivel de societate pentru selecția administratorilor. Cu toate acestea, prevalarea asupra aplicării acțiunii pozitive ar trebui să rămână excepțională, să se bazeze pe o evaluare de la caz la caz și să fie justificată în mod corespunzător de criterii obiective care să nu discrimineze, în niciun caz, sexul subreprezentat.

(41)

În statele membre în care sunt aplicabile cerințele stabilite în prezenta directivă referitoare la procesul de selecție a candidaților pentru numire sau alegere în posturi de administrator, societățile cotate la bursă în ale căror organe de conducere membrii aparținând sexului subreprezentat dețin cel puțin 40 % dintre posturile de administrator neexecutiv sau, după caz, cel puțin 33 % din toate posturile de administrator, nu ar trebui să fie obligate să respecte cerințele respective.

(42)

Metodele de selecție a candidaților pentru numire sau alegere în posturi de administrator diferă de la un stat membru la altul și de la o societate cotată la bursă la alta. Acestea ar putea presupune preselecția candidaților care urmează să fie prezentați adunării acționarilor, de exemplu, de către un comitet de numire sau de către societăți de recrutare de personal de conducere. Cerințele referitoare la selecția candidaților pentru numire sau alegere în posturi de administrator ar trebui să fie îndeplinite în etapa corespunzătoare a procesului de selecție, în conformitate cu dreptul intern și cu actele constitutive ale societăților cotate la bursă în cauză, inclusiv înainte ca acționarii să aleagă un candidat, de exemplu la momentul pregătirii unei liste scurte de candidați. În acest sens, prezenta directivă stabilește standarde minime numai pentru selecția candidaților în vederea numirii sau a alegerii în posturi de administrator, făcând posibilă aplicarea condițiilor prevăzute în jurisprudența Curții de Justiție, în vederea facilitării egalității de gen și a atingerii obiectivului unei reprezentări mai echilibrate a femeilor și a bărbaților în cadrul organelor de conducere ale societăților cotate la bursă. Prezenta directivă nu interferează în mod nejustificat cu gestionarea cotidiană a societăților cotate la bursă, acestea păstrându-și libertatea de a selecta candidații pe baza calificărilor sau a altor considerații obiective relevante.

(43)

Având în vedere obiectivele prezentei directive în ceea ce privește echilibrul de gen, societățile cotate la bursă ar trebui să aibă obligația ca, la solicitarea unui candidat pentru alegere sau numire într-un post de administrator, să informeze candidatul respectiv cu privire la criteriile de calificare care au stat la baza selecției, la evaluarea comparativă obiectivă a candidaților în temeiul respectivelor criterii și, după caz, la considerațiile specifice care au înclinat balanța în mod excepțional în favoarea unui candidat care nu aparține sexului subreprezentat. O cerință de a furniza astfel de informații ar putea implica o limitare a dreptului la respectarea vieții private și a dreptului la protecția datelor cu caracter personal, drepturi recunoscute de articolele 7 și 8 din cartă. Cu toate acestea, astfel de limitări sunt necesare și, în conformitate cu principiul proporționalității, corespund efectiv unor obiective de interes general recunoscute. Prin urmare, aceste limitări sunt conforme cu cerințele prevăzute la articolul 52 alineatul (1) din cartă și cu jurisprudența relevantă a Curții de Justiție. Astfel de limitări ar trebui să fie aplicate cu respectarea Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului (10).

(44)

Dacă un candidat aparținând sexului subreprezentat pentru numire sau alegere într-un post de administrator dovedește o stare de fapt, în fața unei instanțe sau a unei alte autorități competente, care poate conduce la prezumția că respectivul candidat avea aceleași calificări ca și candidatul selectat de sex opus, societatea cotată la bursă ar trebui să aibă obligația de a demonstra corectitudinea alegerii făcute.

(45)

Deși prezenta directivă urmărește să stabilească cerințe minime sub forma unor măsuri obligatorii de îmbunătățire a structurii de gen a organelor de conducere” este important, în conformitate cu principiul subsidiarității, să se recunoască legitimitatea unor abordări diverse și eficacitatea anumitor măsuri naționale existente, deja adoptate în acest domeniu de politică, care au avut rezultate satisfăcătoare. Astfel, în anumite state membre, s-au depus deja eforturi pentru a asigura o reprezentare mai echilibrată a femeilor și a bărbaților în cadrul organelor de conducere prin adoptarea unor măsuri obligatorii care sunt considerate la fel de eficace ca cele prevăzute în prezenta directivă. Respectivele state membre ar trebui să poată suspenda aplicarea cerințelor stabilite în prezenta directivă referitoare la selecția candidaților pentru numire sau alegere în posturi de administrator și, dacă este cazul, cele referitoare la stabilirea unor obiective cantitative individuale, cu condiția îndeplinirii condițiilor suspendării stabilite în prezenta directivă. În astfel de cazuri, atunci când statele membre au adoptat astfel de măsuri obligatorii prin intermediul unor dispoziții din dreptul intern, regulile de rotunjire stabilite în prezenta directivă în ceea ce privește numărul exact de administratori ar trebui să se aplice mutatis mutandis în scopul evaluării respectivelor dispoziții de drept intern în temeiul prezentei directive. Într-un stat membru în care se aplică o astfel de suspendare, obiectivele stabilite în prezenta directivă ar trebui să fie considerate ca fiind atinse, și astfel obiectivele prevăzute în prezenta directivă referitor la administratorii neexecutivi sau la toți administratorii nu înlocuiesc și nu sunt adăugate la normele naționale relevante.

(46)

În vederea consolidării echilibrului de gen în rândul administratorilor implicați în sarcini de gestionare curentă, societățile cotate la bursă ar trebui să aibă obligația de a stabili obiective cantitative individuale în ceea ce privește o reprezentare mai echilibrată a ambelor sexe în rândul administratorilor executivi, cu scopul de a atinge astfel de obiective până la data stabilită în prezenta directivă. Respectivele obiective ar trebui să ajute societățile să obțină progrese concrete în comparație cu situația lor actuală. Respectiva obligație nu ar trebui să se aplice societăților cotate la bursă care urmăresc obiectivul de 33 % pentru toți administratorii, indiferent dacă este vorba de funcții executive sau neexecutive.

(47)

Statele membre ar trebui să impună societăților cotate la bursă obligația de a furniza anual autorităților competente informații referitoare la structura de gen a organelor lor de conducere și la măsurile pe care le-au luat pentru a atinge obiectivele stabilite în prezenta directivă, pentru a le permite să evalueze progresele înregistrate de fiecare societate cotată la bursă în direcția realizării unui echilibru de gen în rândul administratorilor. Societățile cotate la bursă ar trebui să publice aceste informații într-un mod corespunzător și ușor accesibil pe site-urile lor internet și să le includă în rapoartele lor anuale. În cazul în care o societate cotată la bursă nu a îndeplinit obiectivele cantitative aplicabile, ar trebui să includă în astfel de informații o descriere a măsurilor concrete pe care aceasta le-a adoptat până la momentul respectiv sau intenționează să le adopte în viitor, în vederea atingerii obiectivelor stabilite în prezenta directivă. Pentru a evita sarcinile administrative inutile și suprapunerea eforturilor, informațiile privind echilibrul de gen în organele de conducere care trebuie să fie raportate în temeiul prezentei directive ar trebui să facă parte, după caz, din declarația privind guvernanța corporativă a societăților cotate la bursă, în conformitate cu dreptul aplicabil al Uniunii și, în special, cu Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului (11). În cazul în care statele membre au suspendat aplicarea articolului 6 în temeiul articolului 12, respectivele obligații de raportare stabilite în prezenta directivă nu ar trebui să se aplice, cu condiția ca dreptul intern al respectivelor state membre să prevadă obligații de raportare care să asigure faptul că informațiile privind progresele înregistrate de societățile cotate la bursă în direcția realizării unei reprezentări mai echilibrate a femeilor și bărbaților în organele lor de conducere sunt publicate periodic.

(48)

Respectarea cerințelor referitoare la selecția candidaților pentru numire sau alegere în posturi de administrator, a obligației de a stabili un obiectiv cantitativ cu privire la administratorii executivi și a obligațiilor de raportare ar trebui asigurată prin sancțiuni care să fie efective, proporționale și cu efect de descurajare, iar statele membre ar trebui să garanteze că sunt disponibile proceduri administrative sau judiciare adecvate în acest scop. Astfel de sancțiuni ar putea include amenzi sau posibilitatea ca o autoritate judiciară să anuleze o decizie privind selecția administratorilor sau să constate nulitatea acesteia. Fără a aduce atingere dreptului intern privind impunerea de sancțiuni, atât timp cât societățile cotate la bursă îndeplinesc aceste obligații, acestea nu ar trebui să fie penalizate pentru faptul de a nu fi atins obiectivele cantitative privind reprezentarea femeilor și a bărbaților în rândul administratorilor. Sancțiunile nu ar trebui să se aplice societăților cotate la bursă în sine în cazul în care, în temeiul dreptului intern, o anumită acțiune sau omisiune nu poate fi imputată societății, ci altor persoane fizice sau juridice, cum ar fi acționarii individuali. Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a aplica și alte sancțiuni decât cele enumerate în lista neexhaustivă de sancțiuni prevăzută în prezenta directivă, în special în cazurile de încălcări grave și repetate de către o societate cotată la bursă în legătură cu obligațiile stabilite în prezenta directivă. Statele membre ar trebui să se asigure că, în executarea contractelor de achiziții publice și a contractelor de concesiune, societățile cotate la bursă respectă obligațiile aplicabile referitoare la dreptul social și la dreptul muncii, în conformitate cu dreptul Uniunii aplicabil.

(49)

Statele membre sau societățile cotate la bursă ar trebui să poată introduce sau menține măsuri mai favorabile pentru a asigura o reprezentare mai echilibrată a femeilor și a bărbaților.

(50)

Statele membre ar trebui să desemneze organisme de promovare, analiză, monitorizare și sprijinire a echilibrului de gen în organele de conducere ale societăților cotate la bursă. Mai mult, campaniile de informare și schimbul de bune practici ar contribui în mod semnificativ la creșterea gradului de conștientizare a acestei chestiuni în rândul tuturor societăților cotate la bursă și le-ar încuraja să realizeze în mod proactiv echilibrul de gen. În special, statele membre sunt încurajate să aplice politici de sprijinire și de stimulare a IMM-urilor pentru a îmbunătăți în mod semnificativ echilibrul de gen la toate nivelurile de conducere și în cadrul organelor de conducere.

(51)

Prezenta directivă respectă drepturile fundamentale și se conformează principiilor recunoscute de cartă. În special, prezenta directivă contribuie la traducerea în practică a principiului egalității între femei și bărbați (articolul 23 din cartă) și a libertății de alegere a ocupației și a dreptului la muncă (articolul 15 din cartă). Prezenta directivă își propune să asigure respectarea deplină a dreptului la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil (articolul 47 din cartă). Limitările aduse exercitării libertății de a desfășura o activitate comercială (articolul 16 din cartă) și exercitării dreptului la proprietate (articolul 17 alineatul (1) din cartă) respectă substanța respectivei libertăți și a respectivului drept, fiind necesare și proporționale. Este posibil să se aplice limitări numai dacă acestea corespund efectiv unor obiective de interes general recunoscute de Uniune sau necesității de a proteja drepturile și libertățile altora.

(52)

Deși unele state membre au adoptat măsuri de reglementare sau au încurajat autoreglementarea, obținând rezultate mixte, majoritatea statelor membre nu au întreprins nicio acțiune și nu și-au manifestat disponibilitatea de a acționa într-un mod care ar aduce o îmbunătățire suficientă. Previziunile realizate pe baza unei analize cuprinzătoare a tuturor informațiilor disponibile cu privire la tendințele trecute și actuale și a intențiilor indică faptul că acțiunile întreprinse individual de către statele membre nu vor permite atingerea unei reprezentări echilibrate a femeilor și a bărbaților în rândul administratorilor din întreaga Uniune, în conformitate cu obiectivele stabilite în prezenta directivă, la niciun moment în viitorul apropiat. Lipsa de acțiune în acest domeniu încetinește înaintarea către egalitatea de gen la locul de muncă în general, inclusiv în ceea ce privește eliminarea disparității salariale de gen, care rezultă, în parte, din segregarea pe verticală. Date fiind aceste circumstanțe și discrepanțele crescânde dintre statele membre în ceea ce privește reprezentarea femeilor și a bărbaților în organele de conducere, echilibrul de gen în organele de conducere din întreaga Uniune poate fi îmbunătățit numai prin intermediul unei abordări comune, iar potențialul de egalitate de gen, de competitivitate și de creștere economică poate fi valorificat mai bine printr-o acțiune coordonată la nivelul Uniunii decât prin inițiative naționale diferite din punctul de vedere al domeniului de aplicare, al nivelului de ambiție și al eficacității. Întrucât obiectivul prezentei directive, și anume atingerea unei reprezentări mai echilibrate a femeilor și bărbaților în rândul administratorilor societăților cotate la bursă prin instituirea unor măsuri efective care vizează accelerarea progreselor în direcția echilibrului de gen, acordând totodată suficient timp societăților cotate la bursă pentru a efectua demersurile necesare în acest sens, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre dar, având în vedere amploarea și efectele acțiunii, acesta poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității astfel cum este prevăzut la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezenta directivă se limitează la stabilirea unor obiective și principii comune și nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivului respectiv. Statelor membre li se lasă o libertate suficientă de a determina cea mai bună modalitate de a realiza obiectivele stabilite în prezenta directivă, ținând seama de circumstanțele naționale, în special de normele și practicile de recrutare pentru organele de conducere. Prezenta directivă nu aduce atingere posibilității ca societățile cotate la bursă să numească în funcțiile de administratori cele mai calificate persoane și prevede un cadru flexibil și o perioadă de timp suficient de îndelungată de adaptare.

(53)

Statele membre ar trebui să coopereze cu partenerii sociali și cu societatea civilă pentru a-i informa în mod eficient cu privire la semnificația, transpunerea și punerea în aplicare a prezentei directivei.

(54)

În conformitate cu principiul proporționalității, obiectivele care trebuie să fie îndeplinite de societățile cotate la bursă ar trebui să fie limitate în timp și ar trebui să rămână în vigoare numai până la înregistrarea unor progrese durabile în ceea ce privește structura de gen a organelor de conducere. Din acest motiv, Comisia ar trebui să evalueze periodic punerea în aplicare a prezentei directive și să prezinte Parlamentului European și Consiliului rapoarte. În plus, prezenta directivă prevede o dată la care va expira. Comisia ar trebui să stabilească, în cadrul evaluării sale, dacă este necesar să se prelungească durata de valabilitate a prezentei directive după data respectivă.

(55)

În conformitate cu Declarația politică comună din 28 septembrie 2011 a statelor membre și a Comisiei privind documentele explicative (12), statele membre s-au angajat ca, în cazuri justificate, notificările privind propriile măsuri de transpunere să fie însoțite de unul sau mai multe documente care să explice raportul dintre elementele unei directive și părțile corespunzătoare ale instrumentelor naționale de transpunere. În ceea ce privește prezenta directivă, legiuitorul consideră că este justificată transmiterea unor astfel de documente,

(1)

Regulamentul (UE) 2022/109 al Consiliului (2) stabilește cotele pentru 2022.

(2)

Conform informațiilor primite de Comisie, capturile din stocul de pisică-de-mare marmorată din apele Uniunii din zona 9 efectuate de către nave de pescuit care arborează pavilionul Portugaliei sau care sunt înmatriculate în acest stat membru au epuizat cota alocată pentru 2022.

(3)

Prin urmare, este necesară interzicerea anumitor activități de pescuit care vizează acest stoc,

(1)

Vehiculele omologate de tip în UE trebuie să poată funcționa, în caz de nevoie, cu biomotorină pură și cu diferite amestecuri de biomotorină și combustibili fosili.

(2)

În conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (UE) nr. 582/2011 al Comisiei (2), omologarea de tip a autovehiculelor și a motoarelor în ceea ce privește emisiile impune ca producătorul să asigure conformitatea cu specificațiile combustibililor de referință prevăzuți în anexa IX la regulamentul respectiv utilizați pentru încercările de omologare de tip.

(3)

Biomotorina pură (FAME B100) nu este inclusă în anexa IX la Regulamentul (UE) nr. 582/2011 drept combustibil de referință pentru omologarea de tip în ceea ce privește emisiile pentru vehiculele grele. Încercarea privind omologarea de tip trebuie efectuată atât pentru motorină (B7), cât și pentru biomotorina pură (B100) pentru a se demonstra conformitatea cu cerințele privind emisiile. Pentru a reduce la minimum dublarea încercărilor și pentru a facilita certificarea utilizării biomotorinei pure și a amestecurilor de biomotorină (cum ar fi FAME B20/B30), este necesar să se introducă specificațiile pentru biomotorina pură drept combustibil de referință, pe baza standardelor internaționale și europene relevante. Demonstrarea conformității cu cerințele de încercare a emisiilor pentru o omologare de tip B100 ar trebui să fie permisă prin încercarea în ceea ce privește emisiile provenite de la motorul prototip care funcționează cu biomotorină pură. În același timp, pentru încercarea conformității în circulație necesară se poate alege orice amestec de biocombustibili.

(4)

În ceea ce privește omologarea vehiculelor cu motor omologat este necesar un addendum pentru specificațiile certificatului de omologare de tip.

(5)

Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 582/2011 al Comisiei ar trebui modificat în consecință.

(6)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului tehnic – autovehicule,

(1)

În cadrul celei de a 11-a Conferințe ministeriale a Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), un grup de 59 de membri ai OMC, inclusiv Uniunea, a emis o declarație ministerială comună privind reglementarea internă în domeniul serviciilor, prin care au lansat o inițiativă plurilaterală de negociere a disciplinelor privind reglementarea internă în domeniul serviciilor.

(2)

Comisia a purtat negocieri în consultare cu comitetul instituit în temeiul articolului 207 alineatul (3) din tratat. Numărul participanților la această inițiativă plurilaterală privind declarația comună a crescut, în timp, la 67 de membri ai OMC.

(3)

La 2 decembrie 2021, participanții la respectivele negocieri au emis o declarație privind încheierea negocierilor referitoare la reglementarea internă în domeniul serviciilor (denumită în continuare „declarația”), prin care se anunța încheierea cu succes a negocierilor. Participanții au consemnat încheierea negocierilor în Documentul de referință privind reglementarea internă în domeniul serviciilor, care figurează în anexa 1 la declarație. Aceștia au salutat, de asemenea, listele de angajamente specifice din cadrul GATS care au fost prezentate de membri OMC drept contribuții ale acestora la finalizarea negocierilor și care au fost atașate la declarație drept anexa 2.

(4)

Participanții la declarație intenționează să includă disciplinele specificate în anexa 1 la declarație ca angajamente suplimentare în listele lor de angajamente specifice din cadrul GATS, în conformitate cu secțiunea 1 din respectiva anexă. În conformitate cu punctul 5 din declarație, participanții urmăresc să își prezinte listele de angajamente specifice din cadrul GATS în vederea certificării, în temeiul procedurilor de certificare a rectificărilor sau a îmbunătățirilor aduse listelor de angajamente specifice, în termen de 12 luni de la data declarației, sub rezerva finalizării oricăror proceduri interne necesare.

(5)

În conformitate cu declarația, Uniunea ar trebui să transmită OMC modificările necesare la lista sa de angajamente specifice din cadrul GATS, astfel cum se prevede în lista de angajamente specifice a Uniunii premergătoare finalizării.

(6)

Prin urmare, includerea disciplinelor specificate în anexa 1 la declarație ca angajamente suplimentare în lista de angajamente specifice din cadrul GATS a Uniunii ar trebui să fie aprobată în numele Uniunii,