ANEXĂ

DOCUMENT DE PROIECT

„Promovarea inovării responsabile în IA pentru pace și securitate”

1.   CONTEXT

Progresele recente înregistrate în domeniul inteligenței artificiale (IA) au deschis noi posibilități de a sprijini și de a susține pacea și securitatea, de exemplu, prin realizarea de îmbunătățiri tehnologice în domenii precum alerta timpurie în situații de conflict și verificarea controlului armamentelor și al exporturilor. Pe de altă parte, aceste progrese au permis apariția unor noi modalități de generare – sau de agravare – a tensiunilor, conflictelor și insecurității dintre state și în interiorul acestora. Riscurile pe care le prezintă anumite aplicații ale IA, cum ar fi sistemele de arme letale autonome, au devenit un motiv major de îngrijorare pentru comunitatea care susține controlul armamentelor. O sursă de risc ce merită o atenție sporită și în privința căreia eforturile diplomatice și cele referitoare la controlul armamentelor din prezent ar putea să nu ofere un răspuns suficient este deturnarea și utilizarea abuzivă a cercetării și inovării civile în domeniul IA de către agenți iresponsabili, inclusiv de către agenți nestatali rău-intenționați, precum utilizarea abuzivă a rețelelor adversariale generative (GAN) pentru a produce materiale deepfake în vederea unor campanii de dezinformare.

IA este o tehnologie generică cu un potențial ridicat de utilizare generală. Activitățile de cercetare și inovare în domeniul IA realizate pentru dezvoltarea unor aplicații civile ar putea fi (relativ ușor) accesate și reorientate de anumiți agenți în vederea unor utilizări dăunătoare sau perturbatoare care ar putea avea implicații pentru pacea și securitatea internațională. Deturnarea și utilizarea abuzivă a tehnologiilor civile nu sunt fenomene noi și nici nu sunt specifice IA. În domeniul conex al roboticii, acest fenomen a fost exemplificat recent de utilizarea ca arme a dronelor de agrement de către Daesh/ISIS în Siria. În cazul IA însă, problema este complicată de mai mulți factori: natura imaterială și în rapidă evoluție a algoritmilor și a datelor IA, ceea ce face ca transferul/proliferarea acestora să fie dificil de controlat; rolul de prim-plan jucat de sectorul privat în ecosistemul de cercetare, dezvoltare și inovare și nevoia acestuia, în consecință, de a proteja algoritmii care fac obiectul unor drepturi exclusive, precum și existența la nivel global a expertizei umane și a resurselor materiale capabile să reorienteze utilizarea tehnologiilor IA. De asemenea, persoanele care lucrează în domeniul IA în sectorul civil nu sunt adesea conștiente de posibilele implicații pe care le-ar putea avea deturnarea și utilizarea abuzivă a activității lor pentru pacea și securitatea internațională sau ezită să participe la discuțiile existente privind riscurile legate de IA în cercurile care susțin controlul armamentelor și neproliferarea.

Este necesar să fie susținută o mai mare implicare a comunității civile din domeniul IA în înțelegerea și atenuarea riscurilor la adresa păcii și securității care sunt legate de deturnarea și utilizarea abuzivă a tehnologiei IA civile de către agenți iresponsabili. Din punctul de vedere al Institutului internațional pentru cercetare în domeniul păcii de la Stockholm (SIPRI) și al Biroului pentru Probleme de Dezarmare al Organizației Națiunilor Unite (UNODA), acest lucru ar putea fi realizat prin promovarea într-o mai mare măsură a inovării responsabile în cadrul comunității civile mondiale din domeniul IA. Lucrările desfășurate anterior de SIPRI și UNODA au demonstrat că inovarea responsabilă, ca mecanism de autoguvernanță, i-ar putea oferi comunității civile mondiale din domeniul IA instrumente și metode practice pentru a identifica riscurile la adresa păcii și securității pe care le-ar putea reprezenta deturnarea și utilizarea abuzivă a cercetării și inovării civile în domeniul IA, precum și pentru a contribui la prevenirea și atenuarea acestor riscuri. Lucrările desfășurate de SIPRI și de UNODA au identificat, de asemenea, o serie de metodologii și mai multe inițiative în curs axate pe sectorul civil referitoare la IA responsabilă, care ar putea fi utilizate pentru a sensibiliza comunitatea civilă din domeniul IA cu privire la aspectele legate de controlul armamentelor și de neproliferare, la dezbaterile experților și la pozițiile statelor privind dezvoltarea, difuzarea și utilizarea responsabile ale IA, precum și la învățămintele care pot fi desprinse din activitățile privind responsabilitatea sectorului apărării (1). Foarte important, aceste lucrări desfășurate anterior au identificat în mod clar faptul că implicarea studenților din domeniul științelor, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM), care încă se familiarizează cu IA într-un cadru educațional, reprezintă un element central al oricăror eforturi eficace în sensul inovării responsabile.

2.   OBIECTIVE

Aceste proiecte urmăresc să susțină o implicare mai mare a comunității civile din domeniul IA în ceea ce privește atenuarea riscurilor pe care le pot reprezenta pentru pacea și securitatea internațională deturnarea și utilizarea abuzivă a cercetării și inovării civile în domeniul IA de către agenți iresponsabili. Ele urmăresc să realizeze acest lucru, în primul rând, prin obținerea unei mai bune înțelegeri a modului în care deciziile privind dezvoltarea și difuzarea cercetării și inovării în domeniul IA pot avea impact asupra riscurilor de deturnare și de utilizare abuzivă și, prin urmare, pot genera riscuri sau oportunități pentru pace și securitate și, în al doilea rând, prin promovarea unor procese, metode și instrumente de inovare responsabile, care să contribuie la asigurarea aplicării pașnice a inovațiilor civile și la diseminarea responsabilă a cunoștințelor din domeniul IA. În acest scop, proiectele vor sprijini activitățile de consolidare a capacităților, de cercetare și de participare care i) vor consolida capacitatea comunității civile mondiale din domeniul IA de a include și de a aborda riscurile în materie de pace și securitate pe care le prezintă deturnarea și utilizarea abuzivă a IA civile de către agenți iresponsabili, prin procese de inovare responsabile și ii) vor consolida legătura dintre eforturile de atenuare a riscurilor depuse în sfera civilă în ceea ce privește IA responsabilă și eforturile aflate deja în desfășurare la nivel interguvernamental în cadrul comunității care susține dezarmarea, controlul armamentelor și neproliferarea. Un aspect esențial este acela că proiectele nu sunt menite să stabilească noi standarde, principii sau reglementări și nici să intervină în domenii care țin de competența statelor. În schimb, ele urmăresc să dezvolte activități de inovare responsabilă pe plan civil, să ia în calcul riscurile pentru pace și securitate pe care le prezintă deturnarea și utilizarea abuzivă a IA civile de către agenți iresponsabili și să ofere formare cu privire la eforturile interguvernamentale actuale care sunt relevante în acest sens.

Pentru a ajunge în mod efectiv la comunitatea civilă din domeniul IA și a avea un impact asupra acesteia, proiectele pun în aplicare o abordare tridirecțională, urmărind:

(a)

să colaboreze cu formatorii – să lucreze împreună cu anumiți formatori și cu anumite persoane care elaborează programe academice în legătură cu elaborarea și promovarea de materiale educaționale care pot fi utilizate pentru a integra în programele de formare a viitorilor profesioniști din domeniul IA (de exemplu, în cursuri privind etica IA și inovarea responsabilă) considerațiile referitoare la riscurile la adresa păcii și securității care decurg din deturnarea și utilizarea abuzivă a cercetării și inovării civile în domeniul IA de către agenți iresponsabili;

(b)

să colaboreze cu studenții – să asigure familiarizarea anumitor studenți din domeniul științelor, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM) selectați din întreaga lume cu modul în care riscurile la adresa păcii și securității pe care le prezintă deturnarea și utilizarea abuzivă de către agenți iresponsabili a dezvoltării civile a IA pot fi identificate, prevenite sau atenuate în cadrul procesului de cercetare și inovare sau prin alte procese de guvernanță; și

(c)

să colaboreze cu industria IA – să colaboreze cu asociații profesionale și cu organisme de standardizare, precum Institutul Inginerilor Electrotehniști și Electroniști (IEEE), în vederea (i) diseminării de materiale pedagogice adaptate și de activități de mobilizare în rândul profesioniștilor din domeniul tehnic; (ii) sprijinirii utilizărilor pozitive ale IA pentru pace și securitate; și (iii) facilitării dialogului și a schimbului de informații între experții din mediul academic, sectorul privat și cel guvernamental cu privire la modul în care poate fi atenuat riscul de deturnare și de utilizare abuzivă a cercetării și inovării civile în domeniul IA de către agenți iresponsabili.

O astfel de abordare permite ca proiectele să ajungă la comunitatea din domeniul IA la toate nivelurile, incluzând nu numai profesioniștii actuali, ci și generațiile viitoare. Aceasta permite, de asemenea, stabilirea de relații între sectorul universitar, cel industrial și sectoare de altă natură și sprijină sustenabilitatea eforturilor viitoare prin crearea de rețele care trec dincolo de aceste limite.

Proiectele urmăresc, de asemenea, să utilizeze experiența și capacitatea SIPRI și UNODA de a strânge laolaltă actorii relevanți pentru a avea un impact asupra comunității din domeniul IA la nivel mondial, nu doar asupra părților interesate din UE. SIPRI și UNODA se află într-o poziție unică pentru a ajunge la actorii din domeniul IA din Africa, Asia-Pacific, Europa, America de Nord și America de Sud și pentru a facilita cooperarea dintre aceștia. Ambele entități au, de asemenea, experiență în alte domenii ale științei și tehnologiei care se confruntă cu provocări similare, în materie de dublă utilizare și proliferare, inclusiv în domeniul biotehnologiei. De asemenea, proiectele urmăresc să profite de condițiile existente în Uniunea Europeană, precum (a) existența unor procese avansate care implică mai multe părți interesate în domeniul IA responsabile; (b) nivelul ridicat de implicare și de expertiză din UE în ceea ce privește chestiunile legate de dezarmare, controlul armamentelor și neproliferare; (c) diversitatea legăturilor pe care organizațiile universitare, de cercetare și din sectorul privat din UE le au cu alte regiuni, în special cu cele din sudul global, care vor constitui, de asemenea, un obiectiv major al eforturilor de implicare; și (d) diversitatea naționalităților studenților, formatorilor și inginerilor din universități, instituții de cercetare și sectorul privat.

Incluziunea va reprezenta o considerație esențială pentru desfășurarea activităților din cadrul proiectelor. Pentru a sprijini în mod eficace comunitatea din domeniul IA, proiectele țin seama de faptul că comunitatea din domeniul IA este formată dintr-o gamă diversă de actori și, în special, că

(a)

genul este un factor extrem de relevant. Din acest motiv, egalitatea de gen va fi integrată în conformitate cu strategiile existente la nivelul sistemului ONU privind integrarea perspectivei de gen și a parității. Participarea femeilor la toate activitățile din cadrul proiectului va fi încurajată și necesară; și

(b)

incluziunea persoanelor cu handicap, precum și luarea în considerare în mod rezonabil a nevoilor acestora vor fi asigurate pe întreaga durată a procesului. Acest lucru va include eliminarea obstacolelor din calea participării persoanelor cu handicap, precum și asigurarea faptului că sunt luate măsuri pentru implicarea acestor persoane și pentru facilitarea reprezentării opiniilor și experiențelor substanțiale ale acestora.

3.   PROIECTE

Cele trei proiecte descrise mai jos sunt concepute să fie complementare și să se sprijine reciproc, elementele urmând să se deruleze pe parcursul celor 36 de luni.

3.1.   Proiectul 1 – Producerea de materiale pedagogice și de materiale referitoare la consolidarea capacităților pentru comunitatea civilă din domeniul IA

3.1.1.   Scopul proiectului

Proiectul 1 urmărește în principal să le furnizeze actorilor civili din domeniul IA cunoștințele și mijloacele pentru a evalua și atenua riscurile pe care le pot reprezenta pentru pacea și securitatea internațională deturnarea și utilizarea abuzivă a cercetării și inovării civile în domeniul IA de către agenți iresponsabili. Scopul său este de a produce materiale pedagogice și materiale referitoare la consolidarea capacităților care le vor oferi profesioniștilor din domeniul IA din toate regiunile, de toate nivelurile și din toate sectoarele (inclusiv formatorii axați pe IA, persoanele care elaborează programe de învățământ, studenții STIM și inginerii și cercetătorii din domeniul IA din mediul academic și din sectorul privat) informațiile și instrumentele necesare pentru:

(a)

a înțelege cum cercetarea și inovarea civilă în domeniul IA ar putea fi deturnate și utilizate în mod abuziv în moduri care ar putea prezenta riscuri pentru pacea și securitatea internațională și cum deciziile luate în cadrul procesului de dezvoltare și difuzare a cercetării și a inovării pot crește sau reduce riscul de deturnare și de utilizare abuzivă;

(b)	a înțelege eforturile deja depuse de comunitatea din domeniul dezarmării, al controlului armamentelor și al neproliferării pentru a reduce riscurile de deturnare și utilizare abuzivă a cercetării și inovării civile; și

(c)	a practica o inovare responsabilă într-un mod care să atenueze riscul de deturnare și de utilizare abuzivă în cadrul procesului de dezvoltare și difuzare a cercetării și a inovării.

3.1.2.   Descrierea proiectului

Acest proiect va produce trei seturi distincte de materiale pedagogice și de materiale referitoare la consolidarea capacităților.

(a)

Manual (1) – Manualul va sintetiza cunoștințele de bază și modalitățile prin care actorii din domeniul IA vor putea să evalueze și să reducă, în procesul de cercetare și inovare, riscurile de deturnare și utilizare abuzivă a tehnologiei IA civile de către agenți iresponsabili. În manual vor fi examinate cauzele și modul în care deciziile referitoare la dezvoltarea și difuzarea cercetării și inovării pot avea un impact asupra riscurilor de deturnare și de utilizare abuzivă și, prin urmare, pot genera riscuri sau oportunități pentru pace și securitate Manualul va conține, de asemenea, o introducere referitoare la obligațiile relevante în materie de drept internațional și de control al exporturilor, pe lângă considerațiile privind siguranța și securitatea aflate în discuție în cercurile militare, precum și în cele care susțin dezarmarea, controlul armamentelor și neproliferarea și va prezenta exemple de procese și instrumente care permit practicarea unei inovări responsabile, precum metodologiile de evaluare a impactului tehnologiilor și modelele de evaluare a riscurilor.

(b)

O serie de podcasturi (~ 10) – Aceste podcasturi vor reprezenta un mediu accesibil și atractiv pentru a le permite actorilor din domeniul IA să afle de ce și în ce mod procesele de inovare responsabilă în domeniul IA pot sprijini pacea și securitatea internațională prin atenuarea riscurilor reprezentate de deturnarea și utilizarea abuzivă de către agenți iresponsabili. Seria de podcasturi va trece în revistă teme importante (de exemplu, modelul deturnării și al utilizării abuzive a cercetării și inovării cu dublă utilizare/cu utilizare generală; provocările umanitare, strategice și politice asociate cu posibila utilizare abuzivă a cercetării și inovării civile în domeniul IA; provocările cu care se confruntă cercurile care susțin dezarmarea, controlul armamentelor și neproliferarea în cadrul eforturilor de atenuare a riscurilor; modul în care trebuie realizată inovarea responsabilă prin intermediul evaluării riscurilor; conformitatea controlului exporturilor; reducerea riscurilor încă din stadiul conceperii; editarea responsabilă; cunoașterea clienților și experiența rezultată în urma exercițiilor de simulare teoretică) și va fi structurată în jurul interviurilor pe care echipa de proiect le va desfășura cu reprezentanți ai comunităților relevante.

(c)

O serie de postări pe blog (9-10) – Echipa va realiza un blog care va conține o serie de postări selecționate, menite să sporească vizibilitatea eforturilor care încearcă să depășească granițele dintre comunitatea din domeniul „IA responsabile” axate pe utilizări civile și comunitatea care susține controlul armamentelor și neproliferarea. Seria de postări pe blog va oferi o platformă pentru diseminarea de informații, idei și soluții privind identificarea și gestionarea riscurilor asociate deturnării și utilizării abuzive a IA civile în procesul de cercetare și inovare. Blogul își va propune să reprezinte diversitatea ideilor și perspectivelor prezente în sectorul IA.

Aceste materiale vor fi difuzate public prin intermediul site-urilor web ale actorilor de implementare, al prezenței lor pe platformele de comunicare socială și prin comunicare directă cu entitățile relevante din mediul universitar, cu asociațiile profesionale din domeniul IA civile și cu alte grupuri corespunzătoare.

3.1.3.   Rezultatele preconizate ale proiectului

Acest proiect ar trebui să producă un nou set de materiale prin care profesioniștii din domeniul IA civile să poată fi sensibilizați cu privire la: (a) felul în care cercetarea și inovarea civilă în domeniul IA ar putea fi deturnate și utilizate în mod abuziv în moduri care ar putea prezenta riscuri pentru pacea și securitatea internațională; (b) felul în care sunt gestionate aceste riscuri de comunitatea care susține dezarmarea, controlul armamentelor și neproliferarea; și (c) felul în care profesioniștii din domeniul IA ar putea contribui într-o mai mare măsură la atenuarea acestor riscuri prin intermediul unor procese de inovare responsabilă.

Acest lucru ar trebui să permită intensificarea implicării sectorului IA civile în ceea ce privește atenuarea riscurilor pe care le pot reprezenta pentru pacea și securitatea internațională deturnarea și utilizarea abuzivă a IA civile, să sporească capacitatea profesioniștilor care desfășoară activități tehnice de a se implica în procesele relevante desfășurate în cadrul comunității care susține dezarmarea, controlul armamentelor și neproliferarea, precum și să sprijine implicarea unor noi categorii de public care nu sunt incluse în mod tradițional în eforturile educaționale privind dezarmarea și neproliferarea.

Aceste materiale ar trebui, de asemenea, să sprijine punerea în aplicare a celorlalte proiecte și vor servi drept bază pentru activitățile educaționale și de consolidare a capacităților din cadrul proiectului 2, precum și pentru activitățile de dialog și de mobilizare desfășurate în cadrul proiectului 3. Aceste activități ar trebui, la rândul lor, să poată fi folosite pentru producerea și ameliorarea materialelor. O astfel de abordare iterativă ar trebui să contribuie la eliminarea eventualelor obstacole din calea promovării, difuzării și utilizării lor în cadrul comunității din domeniul IA, inclusiv în ceea ce privește aspectele legate de limbă, conținut, context și disponibilitate, care ar putea afecta impactul acestora la nivel mondial, în special în sudul global.

3.2.   Proiectul 2 – Activități de formare și de consolidare a capacităților pentru viitorii profesioniști din domeniul IA

3.2.1.   Scopul proiectului

Scopul proiectului 2 este de a sprijini integrarea problemei deturnării și utilizării abuzive a cercetării civile în domeniul IA de către agenți iresponsabili în formarea generațiilor viitoare de profesioniști în domeniul IA. Pe termen lung, acest lucru va asigura faptul că studenții din domeniile științelor, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM) care modelează viitorul IA sunt conștienți de impactul negativ pe care deturnarea și utilizarea abuzivă a activității lor de către agenți iresponsabili l-ar putea avea asupra păcii și securității internaționale și că vor dispune de instrumentele de bază necesare pentru a identifica și a atenua un astfel de risc în procesul de cercetare și inovare.

Acest proiect va organiza o serie de ateliere educaționale și de consolidare a capacităților cu formatori și studenți, în colaborare cu universități internaționale selectate și actori din industrie. Proiectul urmărește prin aceasta să dezvolte activități de consolidare a capacităților pe care formatorii și persoanele care elaborează programe academice le-ar putea folosi pentru a include în formarea viitorilor profesioniști din domeniul IA (de exemplu, cursuri privind etica IA și inovarea responsabilă) considerații privind riscurile de deturnare și utilizare abuzivă a cercetării și inovării civile în domeniul IA de către agenți iresponsabili și conectarea acestor activități la contextul mai larg al păcii și securității. Prin intermediul acestor ateliere, proiectul va urmări, de asemenea, să identifice o rețea de formatori, persoane care elaborează programe de învățământ și studenți interesați care ar sprijini diseminarea și promovarea materialelor educaționale ale proiectului și a activităților de consolidare a capacităților în comunitatea educațională din domeniul IA și în comunitatea profesioniștilor din domeniul IA. Această componentă de colaborare în rețea urmărește să asigure sustenabilitatea proiectelor dincolo de durata lor imediată și să permită construirea unor legături mai puternice în sprijinul implicării sectorului tehnic civil în vederea atingerii unor obiective mai ample în materie de pace, securitate, dezarmare și control al armamentelor.

3.2.2.   Descrierea proiectului

Acest proiect va organiza o serie de ateliere educaționale și de consolidare a capacităților cu formatori și studenți din universități selectate din întreaga lume. Aceste ateliere ar cuprinde o combinație de conferințe și activități interactive care vor oferi formatorilor și studenților oportunități de a reflecta asupra modului în care cercetarea și inovarea civilă în domeniul IA ar putea fi deturnate și utilizate în mod abuziv în direcții care pot genera riscuri pentru pacea și securitatea internațională și asupra modului în care aceste riscuri pot fi identificate, prevenite sau atenuate în cadrul procesului de cercetare și inovare sau prin alte procese de guvernanță. Aceste activități se vor baza pe activitățile pilot anterioare la scară mai mică desfășurate de UNODA, care a experimentat metode de implicare și sensibilizare a studenților din domeniile STIM cu privire la importanța luării în considerare a impactului mai larg al activității lor, precum și a colaborării cu expertiza din afara domeniilor lor de origine. Concret, aceste activități ar urma să constea în:

(a)

ateliere regionale de consolidare a capacităților pentru formatori și studenți (4) – atelierele regionale vor desfășura și vor promova activități pe care formatorii le pot utiliza pentru a consolida capacitatea studenților STIM în inovarea responsabilă în domeniul IA, cu un accent deosebit pe modul de evaluare și atenuare a riscurilor de deturnare și utilizare abuzivă a tehnologiei IA civile de către agenți iresponsabili. Fiecare atelier va fi organizat cu o universitate din UE și cu o universitate de înalt nivel dintr-o altă regiune a lumii, conectând astfel întotdeauna un set divers de participanți din UE cu un set divers din exteriorul UE. Atelierele vor acoperi apoi America Latină și zona Caraibilor, America de Nord, Africa și Asia și zona Pacificului. Acest lucru va permite participarea studenților (la nivel de masterat și doctorat) din întreaga lume, inclusiv din sudul global. Atelierele ar urma să se desfășoare în principal în limba engleză, dar, acolo unde este posibil, participanților li se va oferi posibilitatea de a se implica în activități bazate pe grupuri lingvistice alternative; și

(b)

un atelier internațional privind consolidarea capacităților durabile (1) – atelierul se va baza pe lecțiile învățate din atelierele regionale și va facilita schimbul de informații și de experiență între formatori și studenții selectați din universitățile implicate în proiect. În cadrul atelierului va fi discutat modul în care se pot perfecționa activitățile și instrumentele elaborate pe parcursul proiectului și cum pot fi acestea diseminate dincolo de grupul de universități participante. În cadrul acestuia se va discuta, de asemenea, despre modalitățile de sprijinire a implicării studenților în IA responsabilă, care abordează riscurile de deturnare și de utilizare abuzivă pentru pacea și securitatea internațională, odată ce aceștia au intrat pe piața forței de muncă.

Rețelele și prezența SIPRI și UNODA în Africa, Asia-Pacific, Europa, America de Nord și de Sud vor fi utilizate pentru a facilita și a sprijini aspecte ale activităților, după caz.

3.2.3.   Rezultatele preconizate ale proiectului

Se preconizează că proiectul va crea modele de consolidare a capacităților și de activități de implicare pe care formatorii și persoanele care elaborează programe academice le-ar putea reproduce pentru a sensibiliza viitorii profesioniști din domeniul IA cu privire la problemele legate de deturnarea și utilizarea abuzivă a IA civile de către agenți iresponsabili și la modul în care acești profesioniști pot contribui la atenuarea acestor probleme prin procese de inovare responsabile. După finalizarea activităților proiectului, se așteaptă ca participanții (formatori, dar și studenți STIM) să poată utiliza și promova instrumente, metode și concepte de inovare responsabile pentru a identifica și a atenua riscurile de deturnare și utilizare abuzivă în dezvoltarea și difuzarea cercetării și inovării civile în domeniul IA.

Se preconizează, de asemenea, că activitățile proiectului vor genera o rețea de formatori, persoane care elaborează programe de învățământ și studenți care nu numai că vor promova activitățile proiectului în cadrul formării și al comunităților profesionale în domeniul IA (de exemplu, în timpul conferințelor Computational Intelligence Society a IEEE), ci vor fi, de asemenea, disponibili pentru a contribui cu capacitate tehnică la procesele de guvernanță internațională conduse de state (de exemplu, procesul Convenției privind anumite tipuri de arme convenționale referitor la tehnologiile emergente în domeniul sistemelor de arme letale autonome).

Valoarea pe termen scurt și lung a acestor activități va fi demonstrată prin anchete prealabile și ulterioare activității.

3.3.   Proiectul 3 – Facilitarea dezvoltării, a diseminării și a impactului durabile pe termen lung ale inovării responsabile în domeniul IA pentru pace și securitate

3.3.1.   Scopul proiectului

Scopul proiectului 3 este de a facilita dezvoltarea, diseminarea și impactul durabile pe termen lung ale inovării responsabile în domeniul IA ca mijloc de atenuare a riscurilor pe care deturnarea și utilizarea abuzivă a cercetării și inovării civile în domeniul IA le pot prezenta pentru pace și securitate. Scopul său este de a realiza acest lucru prin mese rotunde cu industria IA, prin dialoguri multipartite, prin crearea unui raport public și prin activități de diseminare specifice. Proiectul urmărește să se asigure că activitatea generată, în special activitățile de formare, de consolidare a capacităților și de implicare, ajunge la comunitatea IA în general și are un impact asupra acesteia, la toate nivelurile (de la studenți la ingineri și alți profesioniști din domeniul IA) și dincolo de frontierele geografice, sectoriale și de altă natură. Pentru a spori posibilitatea de a avea un impact amplu și profund, este esențial să se coopereze cu organizațiile profesionale din acest spațiu, cum ar fi IEEE, și să se desfășoare angajamente multidimensionale la nivelul mediului academic, al industriei și al altor compartimente. Astfel de eforturi vor oferi reprezentanților interesați din diferite comunități IA posibilitatea de a-și asuma responsabilitatea față de problemă și de a-și exprima propriile opinii cu privire la modul în care eforturile de atenuare a riscurilor pot fi realizate și promovate în mod durabil în interiorul comunității globale IA și pe tot cuprinsul acesteia. De asemenea, pentru valoarea pe termen lung a proiectului pentru state, organizații interguvernamentale și alte entități, este important ca profesioniștii din domeniul IA să poată învăța de la experți guvernamentali implicați în atenuarea riscurilor în contextul dezarmării, al controlului armamentelor și al neproliferării și să colaboreze cu aceștia. De asemenea, este esențial pentru durabilitate să se asigure că cunoștințele generate prin activitățile de colaborare sunt analizate, consolidate și diseminate în mod corespunzător.

3.3.2.   Descrierea proiectului

Acest proiect constă în următoarele componente principale:

(a)

dialoguri multipartite privind „inovarea responsabilă în domeniul IA pentru pace și securitate” (până la 9) – această serie de reuniuni de dialog în format virtual ar reuni experți din mediul academic, cercetare, sectorul privat și cel al controlului armelor tradiționale din UE și din afara acesteia pentru a discuta despre: (i) tendințele tehnologice care pot genera riscuri de difuzare, deturnare și utilizare abuzivă, cu impact asupra păcii și securității internaționale; (ii) modul de implicare în atenuarea riscurilor prin procese, metode și mijloace de inovare responsabile, precum și oportunități și provocări pentru dialog și schimb de cunoștințe între comunitățile de părți interesate, inclusiv cele care își desfășoară activitatea în alte sectoare, cum ar fi industria biologică și chimică; și (iii) valoarea potențială, scopul și formatul unei rețele autonome de experți și de activități de dialog. Grupul de experți se va reuni de mai multe ori pe an și va acționa în vederea organizării a două evenimente publice pentru întreaga comunitate.

Dintre cele nouă reuniuni virtuale, două sunt menite să fie deschise publicului, pentru a facilita o consultare mai amplă.

(b)

mese rotunde cu sectorul privat (până la 6) – această serie de mese rotunde virtuale va iniția un dialog cu actorii care lucrează cu procese responsabile de inovare în domeniul IA în sectorul privat (de exemplu, Parteneriatul privind IA) cu privire la modul în care acestea pot contribui la reducerea la minimum a riscurilor de deturnare și utilizare abuzivă a tehnologiilor IA civile de către agenți iresponsabili și va explora posibile stimulente în cadrul dezvoltării sectorului privat în acest sens. Subiectele vor include: (i) relevanța contextului internațional în materie de securitate și dezarmare pentru sectorul privat; (ii) cadrul (cadrele) juridic(e) în care se înscriu dezvoltarea, implementarea și exploatarea IA în întreaga lume; (iii) modul de valorificare a mecanismelor de evaluare a riscurilor și a altor măsuri care fac parte din sau ar putea fi integrate în procesele de inovare responsabile și în programele de asigurare a conformității la nivelul întreprinderii; și (iv) învățămintele care trebuie desprinse din alte sectoare industriale, procese și cadre legate de controlul armamentelor (de exemplu, industria biologică și industria chimică).

(c)

un raport privind perspectivele comunității IA în ceea ce privește controlul armamentelor și atenuarea riscurilor în domeniul IA, care vizează comunitatea IA și cea care susține controlul armamentelor (1) – elaborarea acestui raport va include și va consolida constatările și recomandările proiectului într-un singur document de referință care vizează atât comunitatea de experți civili axată pe IA responsabilă, cât și comunitatea care susține controlul armamentelor. Raportul ar urma să examineze modul în care pot fi identificate, evaluate și abordate riscurile pentru pacea și securitatea internațională asociate cu deturnarea și utilizarea abuzivă a cercetării și inovării civile în domeniul IA.

(d)

evenimente de diseminare care vizează consultarea și colaborarea cu comunitățile de IA și de control al armamentelor (de stabilit) – echipa va căuta oportunități de a comunica activitatea și constatările și recomandările sale pe tot parcursul proiectului. Formatul evenimentelor și conținutul prezentărilor vor fi adaptate la nevoile grupurilor-țintă. Acestea pot include reuniuni ale CONOP, ale Adunării Alianței europene în domeniul inteligenței artificiale; ale grupului de experți guvernamentali privind tehnologiile emergente în domeniul sistemelor de arme letale autonome; ale grupului de lucru interagenții privind IA (IAWG-AI); ale inițiativei UIT privind „IA în slujba binelui”; ale Dialogului anual privind inovarea al UNIDIR; și ale Institutului Inginerilor Electrotehniști și Electroniști. Echipa va încerca, de asemenea, să colaboreze bilateral cu părțile interesate relevante din cadrul guvernelor, al mediului academic și al sectorului privat.

3.3.3.   Rezultatele preconizate ale proiectului

Se preconizează că acest proiect va pune bazele dezvoltării, diseminării și impactului durabile ale inovării responsabile a proceselor de IA care abordează riscurile de răspândire, deturnare și utilizare abuzivă și implicațiile acestora pentru pace și securitate dincolo de durata imediată a deciziei Consiliului.

Se preconizează că dialogul multipartit va oferi un model de schimb de informații și de colaborare privind atenuarea riscurilor nu numai în cadrul comunității globale a IA, ci și între comunitatea de experți civili axată pe IA responsabilă și comunitățile de dezarmare, control al armamentelor și neproliferare. Un astfel de model ar putea fi utilizat pentru a familiariza factorii de decizie cu principalele progrese tehnologice și științifice relevante pentru inovarea responsabilă a IA și, de asemenea, pentru a familiariza publicul tehnic cu mediul în care factorii de decizie sunt implicați în prezent. Se prevede că proiectul va facilita relațiile durabile și implicarea între actorii interesați în cadrul acestor diferite comunități și între acestea. Se preconizează că astfel de efecte de rețea eterogene vor permite dezvoltarea într-o mai mare măsură și promovarea pe scară largă a inovării responsabile a IA pentru pace și securitate după momentul încheierii proiectului.

Se prevede că dialogul cu sectorul privat va permite o implicare mai mare și mai profundă a sectorului privat al IA în identificarea, prevenirea și atenuarea riscurilor în materie de pace și securitate care decurg din deturnarea și utilizarea abuzivă a cercetării și inovării civile în domeniul IA. Se preconizează că proiectul va oferi actorilor-cheie din procesele din sectorul privat o mai bună înțelegere și asumare a problemelor pe care urmărește să le abordeze. În plus, scopul proiectului este de a facilita adoptarea și punerea în aplicare (pe scară mai largă) a proceselor, metodelor și mijloacelor de inovare responsabile în cadrul mecanismelor și procedurilor existente de gestionare a riscurilor corporative.

Se prevede, de asemenea, că dialogul multipartit și masa rotundă cu sectorul privat vor genera informații cu privire la o serie de aspecte importante, inclusiv: (a) modul în care metodele și mijloacele de inovare responsabile pot fi îmbunătățite și utilizate într-o mai mare măsură pentru a identifica, a preveni și a atenua riscurile prezentate de deturnarea și utilizarea abuzivă a cercetării și inovării civile în domeniul IA; (b) modul în care cercetarea și inovarea în domeniul IA pot fi utilizate în mod pozitiv pentru a sprijini obiectivele în materie de pace și securitate (de exemplu, aplicațiile de alertă timpurie în caz de conflict și pentru asistență umanitară); și (c) modalitățile de facilitare a unui nivel mai susținut de dialog și schimb de informații între eforturile de atenuare a riscurilor întreprinse în cadrul comunității de experți civili axate pe IA responsabilă (și anume, diverse inițiative conduse de IEEE) și cele aflate deja în desfășurare în cadrul comunității de dezarmare, control al armamentelor și neproliferare la nivel interguvernamental.

Raportul și activitățile de diseminare vor analiza, consolida și disemina informațiile generate prin proiectele 1, 2 și 3, sprijinind astfel promovarea constatărilor și recomandărilor activităților proiectelor în cadrul comunității mondiale de IA, precum și în cadrul comunității decidenților. De asemenea, se preconizează că acestea vor contribui la asigurarea sustenabilității impactului după momentul încheierii proiectelor.

4.   DURATA

Durata totală estimată a punerii în aplicare a proiectelor este de 36 de luni.

---

(1)  Metodologiile includ, de exemplu, practicile recomandate ale Institutului Inginerilor Electrotehniști și Electroniști (IEEE) pentru evaluarea impactului sistemelor autonome și inteligente asupra bunăstării umane (IEEE Std 7010-2020), precum și Lista de evaluare pentru o inteligență artificială de încredere (ALTAI) a Grupului de experți la nivel înalt privind inteligența artificială. Printre aceste inițiative se numără: Inițiativa globală privind etica sistemelor autonome și inteligente a IEEE, Parteneriatul privind IA și Parteneriatul mondial privind IA.

ANEXĂ

DOCUMENT DE PROIECT

DEZVOLTAREA UNUI SISTEM RECUNOSCUT LA NIVEL INTERNAȚIONAL PENTRU VALIDAREA GESTIONĂRII ARMELOR ȘI MUNIȚIEI (SVGAM) ÎN VEDEREA COMBATERII PROLIFERĂRII ILICITE

1.   Context

Există un consens din ce în ce mai mare, în cadrul comunității de control al armelor, cu privire la rolul central al gestionării eficace a stocurilor în consolidarea măsurilor de control al exporturilor care previn deturnarea. În documentul de lucru pregătit pentru cea de a șaptea Conferință a statelor părți (CSP7) la Tratatul privind comerțul cu arme (TCA), președinția CSP7 a invitat statele părți „să ia în considerare toate aspectele gestionării stocurilor, atât înainte de autorizarea exportului, cât și în urma depozitării în condiții de siguranță și securitate după livrare.” În plus, pe lângă schimbul de informații privind activitățile ilicite [articolul 11 alineatul (5) și articolul 15 alineatul (4) din TCA], aceasta a încurajat „statele importatoare și exportatoare să convină asupra unor condiții și garanții specifice privind instalațiile de depozitare, marcarea articolelor sau controlul utilizatorilor finali, înainte de export.” În sfârșit, ca mijloc de respectare a articolului 13 alineatul (2), președinția CSP7 a propus ca statele părți să raporteze cu privire la măsurile luate pentru consolidarea securității fizice și a gestionării stocurilor (PSSM), ca o indicație a acțiunilor întreprinse pentru prevenirea și combaterea deturnării (1).

Furnizarea de asigurări, astfel cum sunt descrise în documentul de lucru CSP7, în legătură cu practicile de gestionare a stocurilor dintr-o țară terță rămâne o provocare. Domeniul este unul tehnic, iar informațiile sunt tratate ca fiind extrem de sensibile. Acest lucru complică eforturile de schimb de informații. În multe sectoare, private și publice, evaluările conformității sunt utilizate pentru a oferi garanții cu privire la eficacitatea, siguranța și securitatea produselor și serviciilor. Evaluările conformității oferă metode recunoscute la nivel internațional pentru a stabili dacă produsul sau serviciul respectă normele și standardele acceptate. Deși există diverse standarde, orientări și bune practici internaționale pentru gestionarea și securitatea stocurilor, în prezent nu există o metodologie recunoscută la nivel internațional care să ofere asigurări cu privire la capacitățile unei țări terțe sau ale unui utilizator final de a preveni deturnarea stocurilor lor de arme și muniție [articolul 11 alineatul (1) din TCA].

În acest context, din 2020, Uniunea Europeană (UE) a analizat posibilitatea de a institui un sistem recunoscut la nivel internațional pentru a valida politica și practica în materie de arme și muniție la nivelul statului și al utilizatorilor finali. Prin adoptarea Deciziei (PESC) 2020/979 a Consiliului astfel cum a fost modificată prin Decizia (PESC) 2021/2075 a Consiliului, UE a însărcinat Echipa consultativă pentru gestionarea muniției (AMAT) a Centrului internațional pentru deminare umanitară din Geneva (GICHD) cu proiectul „Dezvoltarea unui sistem de validare a gestionării armelor și muniției (SVGAM) recunoscut la nivel internațional pentru a preveni proliferarea ilicită și exploziile accidentale”. Acesta a fost un efort multianual, împărțit în faze concrete, cu obiective și rezultate specifice.

Prima etapă [Decizia (PESC) 2020/979] a urmărit examinarea fezabilității creării unui sistem de validare recunoscut la nivel internațional a armelor de calibru mic și a armamentului ușor (SALW) și a practicilor de gestionare a muniției. Fezabilitatea sistemului a fost evaluată în ceea ce privește șapte categorii care vizează considerații de ordin tehnic, politic, juridic și economic și aspecte care țin de siguranța militară, de siguranța și securitatea comunitară, precum și de actualitate. Studiul a constatat că, deși nu există semnale de alertă care să împiedice dezvoltarea unui astfel de sistem, voința politică a părților interesate de a participa la acesta s-ar baza, în cele din urmă, pe concepția finală. Prin urmare, părțile interesate nu și-au putut asuma angajamente înainte ca întrebările referitoare la proiectarea finală a sistemului să fie clare.

A doua etapă [Decizia (PESC) 2021/2075] a urmărit dezvoltarea instrumentului de evaluare care ar servi drept fundament al sistemului și definirea unor opțiuni adecvate pentru SVGAM. A fost creat un instrument de autoevaluare și au fost explorate potențiale opțiuni pentru un sistem de validare. Proiectul s-a încheiat cu o abordare recomandată pentru dezvoltarea unui SVGAM operațional.

Ce este SVGAM?

Informațiile privind situația generală a practicilor de gestionare a armelor și munițiilor prezintă interes pentru mai multe părți interesate, atât interne, cât și străine. De exemplu, autoritățile de control al exporturilor și-ar putea consolida evaluările riscurilor de deturnare efectuate înainte de autorizarea unei licențe de export prin îmbunătățirea analizei etapei de depozitare ulterioară livrării, în timp ce cooperarea internațională și furnizarea de asistență pot direcționa mai bine nevoile din analiza capacităților actuale.

SVGAM este conceput pentru a facilita schimbul de informații privind capacitatea utilizatorilor finali de a menține stocuri sigure și securizate. Efectuează acest lucru prin evaluarea capacităților structurale ale unui sistem de gestionare a utilizatorilor finali în raport cu cele mai bune practici recunoscute la nivel internațional care se regăsesc în Orientările tehnice internaționale privind munițiile (IATG) și în Compendiul modular de punere în aplicare a controlului armelor de calibru mic (MOSAIC).

În centrul SVGAM se află instrumentele dezvoltate în cursul punerii în aplicare a Deciziei (PESC) 2021/2075 a Consiliului. O autoevaluare standardizată, unul dintre principalele rezultate elaborate în cursul punerii în aplicare a Deciziei (PESC) 2021/2075, oferă o metodologie care analizează complexitatea cadrului sistemului de gestionare, astfel cum este definit în liniile de facilitare a capacităților prezentate în IATG 01:35. Această autoevaluare este însoțită de un document care orientează interpretarea rezultatelor. Instrumentul în sine poate servi drept instrument bilateral de schimb de informații cu privire la situația generală a practicilor de gestionare a armelor și muniției de către forțele armate.

SVGAM devine un „sistem” atunci când instrumentul devine utilizat în mod obișnuit în cadrul unei organizații pentru a sprijini nevoile comune. Organizațiile formate din state membre cu cerințe comune de control al exporturilor, reglementări privind importul, obiective de consolidare a capacităților sau nevoi de monitorizare a punerii în aplicare a instrumentului sunt principalii candidați pentru a beneficia de pe urma creării unui sistem. În fiecare caz, o platformă comună facilitează și mai mult schimbul de informații. Evaluarea standardizată ar putea fi utilizată pentru a răspunde nevoilor mai multor părți interesate. O autoevaluare ar putea fi valabilă timp de mai mulți ani, permițând astfel ca analiza deja autorizată să fie comunicată părților interesate aprobate. Acest lucru ar putea reduce sarcina de raportare pentru utilizatorul final, sporind în același timp eficiența capacității funcționarilor însărcinați cu controlul exporturilor de a accesa informații privind condițiile de depozitare post-livrare ale utilizatorului final potențial importator, în timpul etapei de preautorizare.

Există mai multe opțiuni pentru crearea unui SVGAM. Acest lucru permite unei organizații să adapteze sistemul la nevoile sale specifice. Anumite organizații pot beneficia de pe urma creării unui sistem de validare, în cadrul căruia o analiză standardizată poate fi partajată între utilizatorii autorizați. Alte organizații pot considera că validarea este problematică și, prin urmare, pot alege opțiuni mai puțin specifice de schimb de informații. Stabilirea caracteristicilor acceptabile pentru fiecare organizație va fi esențială pentru dezvoltarea sistemelor SVGAM.

Pe baza realizărilor și constatărilor menționate mai sus, faza a III-a a proiectului se va axa pe continuarea dezvoltării SVGAM. Va fi adoptată o abordare regională pentru dezvoltarea sistemelor de validare, cu accent pe identificarea și valorificarea structurilor și mecanismelor organizaționale regionale existente pentru schimbul de informații și dezvoltarea de metodologii și instrumente adaptate pentru validarea sistemelor naționale de gestionare a armelor și munițiilor (inclusiv prin dezvoltarea unui instrument de autoevaluare și a unor orientări corespunzătoare pentru efectuarea evaluării și interpretarea rezultatelor evaluării).

2.   Abordarea tehnică

Acest proiect își propune să dezvolte sisteme independente de validare a gestionării armelor și munițiilor (SVGAM) în cadrul structurilor organizaționale regionale existente. Fiecare sistem va funcționa independent și se va baza pe instrumentele și orientările metodologice elaborate în timpul punerii în aplicare a Deciziei (PESC) 2021/2075 a Consiliului. Instrumentul include o metodologie standardizată de autoevaluare adaptată la contextul și standardele regiunii, un proces convenit de validare sau de punctare care poate utiliza expertiza din regiune pentru a analiza rezultatele autoevaluării, o platformă de schimb de informații pentru a facilita transferul anumitor informații către autoritățile solicitante autorizate și un cadru mic de guvernanță pentru a menține sustenabilitatea sistemului.

Prin punerea în aplicare a acestui proiect, UE ar urma să conceapă, să dezvolte, să testeze și să pună în aplicare primul sistem regional SVGAM. SVGAM al UE ar servi drept platformă pentru ca statele membre să partajeze și să acceseze, într-un format standardizat, informații referitoare la practicile de gestionare a armelor și muniției pe baza autoevaluărilor efectuate de utilizatorii finali din țări terțe. UE ar contribui în mod activ la proiectarea tuturor caracteristicilor sistemului, utilizând o rețea de experți din cadrul UE și al statelor membre ale UE pentru a oferi consiliere cu privire la toate domeniile proiectării. Facilitarea discuțiilor cu rețeaua și punerea în aplicare a proiectării vor fi responsabilitatea GICHD.

SVGAM al UE ar consolida abilitatea subgrupului pentru exporturi de arme convenționale (COARM) din cadrul Grupului de lucru pentru neproliferare și exporturi de arme, a autorităților de control al exporturilor din statele membre și a Instrumentului european pentru pace (IEP) de a analiza deturnarea ulterioară livrării și riscurile de explozie accidentală asociate cu sistemele de gestionare a armelor și muniției ale unui utilizator final. Aceste informații ar sprijini evaluările riscurilor de deturnare efectuate de acestea înainte de autorizarea acordării licențelor. Autoevaluarea SVGAM ar putea sprijini, de asemenea, subgrupul pentru neproliferare și dezarmare (CONOP) din cadrul Grupului de lucru pentru neproliferare și exporturi de arme și procesele de asistență internațională și de consolidare a capacităților ale statelor membre ale UE, prin furnizarea unei evaluări standardizate a aderării la bunele practici internaționale a cadrului de gestionare a armelor și munițiilor. Acest lucru ar sprijini identificarea punctelor slabe și a nevoilor, direcționând astfel eforturile de consolidare a capacităților către domeniile în care resursele sunt cele mai necesare.

Acest proiect va sensibiliza, de asemenea, alte subregiuni cu privire la SVGAM și la beneficiile dezvoltării unei abordări standardizate pentru evaluarea și schimbul de informații privind practicile de gestionare a armelor și munițiilor. Obiectivul acestei sensibilizări este de a încuraja alte organizații regionale să dezvolte SVGAM adaptate și să sprijine utilizarea instrumentului de autoevaluare. Acest efort se va baza pe eforturile de informare desfășurate în cursul punerii în aplicare a Deciziilor (PESC) 2020/979 și (PESC) 2021/2075 ale Consiliului. Dacă, în cursul sensibilizării, o organizație regională solicită sprijin pentru dezvoltarea unui SVGAM, proiectul ar putea redirecționa resursele pentru a sprijini acest efort.

3.   Obiective globale

Scopul principal al acestui proiect este de a sprijini eforturile de a asigura gestionarea în condiții de siguranță și securitate a SALW și a muniției aferente prin îmbunătățirea proceselor decizionale ale părților interesate care își desfășoară activitatea în domeniul controlului exporturilor și al cooperării și asistenței internaționale.

Acest obiectiv va fi atins prin creșterea transparenței practicilor de gestionare a SALW și a muniției, puse în aplicare de utilizatorii finali dintr-o țară terță. Printr-o mai mare sensibilizare cu privire la aceste practici, părțile interesate vor fi în măsură să ia decizii mai bune în legătură cu autorizarea transferurilor și inițiativele de consolidare a capacităților.

Pentru atingerea acestui obiectiv, proiectul va depune eforturi pentru îndeplinirea a două obiective principale:

1)	crearea unui sistem SVGAM operațional;

2)	încurajarea eforturilor organizațiilor regionale și a statelor lor membre de a-și dezvolta propriile SVGAM.

4.   Descrierea activităților

Obiectivul 1: crearea unui sistem SVGAM operațional

Anul 1: Consolidarea cadrului SVGAM

ACTIVITĂȚI		REALIZĂRI
Instituirea unei rețele consultative a UE formate din părțile interesate care pot oferi consultanță de specialitate cu privire la orientările de fond și operaționale privind chestiuni legate de politica și activitățile UE. Acestor consilieri li se va solicita să își exprime punctul de vedere pe parcursul etapei de dezvoltare a SVGAM al UE, pentru a se asigura că sistemul este adecvat scopurilor UE. Echipa de proiect a GICHD va fi responsabilă de punerea în aplicare a recomandărilor acestora. Se vor depune eforturi pentru organizarea pe tot parcursul anului a mai multor reuniuni cu prezență fizică. Scopul rețelei consultative este de a se asigura că părțile interesate din UE își asumă rolul de lider în conceperea unui sistem care să corespundă nevoilor și proceselor lor de lucru. Consilierii vor contribui la definirea următoarelor caracteristici ale sistemului: — proiectarea unei politici pentru operațiunile SVGAM și pentru supravegherea și întreținerea sistemului; — revizuirea instrumentelor de autoevaluare din punctul de vedere al caracterului corespunzător și adecvat al nevoilor; — stabilirea entităților adecvate pentru a efectua validarea și supravegherea punerii în aplicare a SVGAM; — stabilirea tipului de schimb de informații care urmează să fie permis pe platforma electronică și la nivel bilateral.		Punerea în aplicare a instrumentelor UE adaptate la criteriile UE și validate de UE.
		Elaborarea unui document-cadru pentru SVGAM al UE, împreună cu o strategie de dezvoltare.
Validarea analizei de autoevaluare și validare. Instrumentele generice de autoevaluare elaborate în cursul punerii în aplicare a Deciziei (PESC) 2021/2075 a Consiliului trebuie să fie revizuite, adaptate și validate de experții tehnici ai UE pentru a se asigura că sunt adecvate cerințelor părților interesate din UE. Efectuarea unei validări tehnice a instrumentelor de autoevaluare aprobate de experții tematici (gestionarea armelor și munițiilor și controlul exporturilor). Evaluarea cerințelor de design web pentru crearea platformei de schimb de informații. Pe baza recomandărilor formulate de consilierii UE, evaluarea va stabili cerințele de programare pentru crearea platformei web dorite.		Includerea de note și corespondență preluate din comunicările cu rețeaua consultativă a UE.
		Înființarea unui plan de dezvoltare a platformei web care include proiectarea, dezvoltarea, testarea și finalizarea.

Anul 2: Testarea de instrumente și sisteme

ACTIVITĂȚI		REALIZĂRI
Testarea instrumentelor de autoevaluare în țările terțe. Testele vor consta în trei elemente: — sprijinirea țărilor terțe și a oricăror actori (brokeri etc.) implicați în eforturile acestora de a finaliza o autoevaluare satisfăcătoare; — evaluarea provocărilor în materie de punere în aplicare cu care se confruntă toți actorii implicați în finalizarea evaluării și preocupările acestora cu privire la schimbul de informații; — elaborarea unui raport de evaluare care să evidențieze provocările și lecțiile învățate.		Întocmirea unui raport de evaluare a procesului de autoevaluare.
Proiectarea, testarea și validarea platformei web în conformitate cu specificațiile prezentate de rețeaua consultativă a UE.		Materiale de formare separate pentru a efectua autoevaluarea și validarea.
Elaborarea de materiale de formare și proceduri operaționale pentru a sprijini eforturile de finalizare a autoevaluării, de standardizare a procesului de validare și de orientare a mecanismului de supraveghere a sistemului.		Elaborarea de politici și proceduri operaționale pentru efectuarea validării și pentru mecanismul de supraveghere a sistemului.
Elaborarea de documente de politică pentru funcționarea și supravegherea SVGAM.		O platformă web pentru schimbul de informații privind SVGAM
Actualizarea rețelei consultative a UE cu privire la stadiul punerii în aplicare și discutarea provocărilor și a întrebărilor care apar.		Note pentru consilierii UE.

Obiectivul 2: încurajarea altor organizații să își dezvolte propriile SVGAM regionale.

Anul 1: Introducerea SVGAM în două organizații regionale; continuarea examinării legăturilor cu instrumentele internaționale

ACTIVITĂȚI		REALIZĂRI
Desfășurarea de activități de informare cu două organizații regionale și cu statele membre ale acestora pentru a promova conceptul regional al SVGAM. Acest lucru va consta în până la trei vizite în regiune. Prima întâlnire cu organizația regională va fi utilizată pentru a încuraja dezvoltarea unui SVGAM regional și, dacă se dorește, pentru a începe planificarea etapelor următoare. O a doua reuniune ar include toate statele membre UE și ar servi drept introducere față de sistem și beneficii. Se așteaptă ca reuniunile ulterioare să încurajeze și să planifice în continuare crearea unui SVGAM regional.		Sensibilizarea organizațiilor regionale și a statelor lor membre cu privire la SVGAM al UE și la beneficiile creării propriului sistem.
Participarea la reuniunile instrumentelor regionale și internaționale de control al armelor. Aceasta ar putea include organizarea de evenimente conexe sau de alte evenimente de promovare a SVGAM și a dezvoltării SVGAM al UE.

Anii 2 și 3: Introducerea SVGAM în cadrul a două organizații regionale pe an, continuarea promovării la nivel internațional

Notă: în anii 2 și 3, planul de proiect prezintă o variație în funcție de rezultatul eforturilor din anul precedent de promovare a SVGAM la nivel regional. Planul inițial este de a organiza două activități de informare regională pe an, în conformitate cu formatul descris în anul 1. Cu toate acestea, dacă o organizație regională confirmă dorința de a pune în aplicare SVGAM, atunci AMAT va solicita permisiunea UE de a redirecționa o parte din resursele pentru dezvoltarea SVGAM în regiunea care solicită sistemul. Acest lucru ar duce la o scădere a numărului de organizații regionale angajate anual, dar ar putea crește numărul de state care utilizează și beneficiază de pe urma cadrului SVGAM.

5.   Agenția de punere în aplicare din punct de vedere tehnic

Centrul internațional pentru deminare umanitară de la Geneva (GICHD), prin intermediul agenției sale specializate AMAT, va conduce punerea în aplicare a proiectului. În mod specific, AMAT va conduce gestionarea și punerea în aplicare a tuturor activităților din cadrul acestui proiect și își va menține responsabilitatea în ceea ce privește bugetul și raportarea. Echipa AMAT a fost, de asemenea, responsabilă de gestionarea și punerea în aplicare a acțiunilor în temeiul Deciziilor (PESC) 2020/979 și (PESC) 2021/2075 ale Consiliului.

AMAT intenționează să implice consultanți experți pentru a sprijini diferite aspecte ale acestui proiect. În special, vor fi recrutați experți în domeniul dezvoltării web, al evaluării conformității și al gestionării SALW pentru a sprijini punerea în aplicare a aspectelor proiectului. Acești consultanți vor fi selectați printr-un proces de recrutare autorizat.

6.   Relevanță

Acest proiect, inclusiv obiectivele, activitățile și realizările sale, este aliniat la mai multe strategii și acorduri politice ale Uniunii Europene.

Strategia din 2018 a UE împotriva armelor de foc, armelor de calibru mic și armamentului ușor ilicite și a muniției aferente (Strategia privind SALW)

Scopul Strategiei din 2018 privind SALW este de a direcționa acțiunea europeană integrată, colectivă și coordonată în vederea preîntâmpinării și a reducerii achiziției ilicite de SALW și de muniție aferentă..., precum și de a promova tragerea la răspundere și comportamentul responsabil în ceea ce privește comerțul legal cu arme (2). Strategia privind SALW prevede acțiuni specifice privind gestionarea stocurilor și angajează UE să sprijine cooperarea și asistența pentru punerea în aplicare a Programului de acțiune al ONU, inclusiv gestionarea stocurilor; promovează și pune în aplicare standardele și bunele practici pentru manipularea armelor de calibru mic [ISACS (în prezent MOSAIC]) și a muniției (IATG).

Un SVGAM al UE ar contribui la eforturile UE de punere în aplicare a Strategiei din 2018 privind SALW:

—	prevenirea deturnării și promovarea responsabilității în cadrul comerțului legal cu SALW reprezintă un obiectiv declarat al SVGAM. SVGAM al UE poate sprijini evaluările riscurilor de deturnare efectuate înainte de autorizarea licențelor de export.

—	SVGAM al UE poate sprijini cooperarea și asistența în domeniul gestionării stocurilor prin identificarea punctelor slabe ale sistemului de gestionare și prin rolul său de instrument de monitorizare pentru urmărirea schimbărilor sau a îmbunătățirilor în practică.

—	Metodologia de autoevaluare promovează punerea în aplicare a MOSAIC și IATG ca standardele pe baza cărora se măsoară evaluarea conformității.

Planul de acțiune al UE privind traficul de arme de foc pentru perioada 2020-2025

Planul de acțiune al UE privind traficul de arme de foc pentru perioada 2020-2025 în vederea combaterii traficului ilicit în cadrul UE și al partenerilor din Europa de Sud-Est (Balcanii de Vest, Moldova și Ucraina) recunoaște necesitatea de a spori securitatea stocurilor în Europa de Sud-Est și sprijină regiunea Balcanilor de Vest (3). Foaia de parcurs prevede și creșterea securității gestionării stocurilor, realizarea de progrese în ceea ce privește regulamentele, precum și monitorizarea conformității corespunzătoare (4). În plus, acțiunea 4.2 impune încurajarea unei mai bune gestionări a stocurilor în regiunea Sahel.

Deși SVGAM al UE nu are o orientare regională, acesta poate sprijini eforturile de identificare a deficiențelor structurale ale practicilor de gestionare a stocurilor ale unui utilizator final. Metodologia autoevaluării este deosebit de adecvată pentru identificarea deficiențelor din reglementările în materie de securitate.

Poziția comună a UE din 2008 privind exporturile de arme (poziția comună a UE) și Ghidul de utilizare voluntară a poziției comune  (5)

Poziția comună a UE conține opt criterii care evidențiază patru seturi de riscuri pe care statele membre trebuie să le considere drept temei pentru refuzarea unei licențe de export, precum și patru seturi de factori pe care statele trebuie să „îi ia în considerare” atunci când evaluează o cerere de licență de export. Criteriul 7 se referă la „existența riscului ca tehnologia sau echipamentul militar să fie deviate în cadrul țării cumpărătoare sau reexportate în condiții indezirabile” ca fiind un factor pe care exportatorul ar trebui să îl ia în considerare. Poziția comună adaugă că exportatorul, atunci când evaluează riscul de deturnare, ar trebui să ia în considerare „capacitatea tehnică a țării de destinație de a efectua controale eficiente ale exporturilor”.

Ghidul de utilizare a poziției comune a UE, care oferă instrucțiuni suplimentare, dar fără caracter obligatoriu, cu privire la modul de punere în aplicare a dispozițiilor prezentului document, invită exportatorii să analizeze dacă în țara beneficiară (a) „gestionarea și securitatea stocurilor” este „la un standard suficient” (inclusiv MOSAIC și IATG) și (b) dacă au existat „cazuri cunoscute de probleme legate de scurgeri de stocuri”  (6).

Ghidul de utilizare menționează importanța unei gestionări eficace a securității și a stocurilor nu numai în ceea ce privește punerea în aplicare a criteriului 7 și evaluarea riscului de deturnare, ci și în ceea ce privește aplicarea criteriilor 1 și 2 din poziția comună a UE, care vizează respectarea obligațiilor internaționale și, respectiv, respectarea drepturilor omului și a dreptului internațional umanitar. În special, ghidul consideră că respectarea standardelor avute în vedere de Programul de acțiune al ONU, inclusiv a celor referitoare la gestionarea stocurilor, este relevantă pentru a evalua respectarea de către beneficiari a obligațiilor internaționale în conformitate cu criteriul 1 (7). În plus, ghidul se referă la prezența unor „proceduri adecvate” pentru „gestionarea și securitatea stocurilor, inclusiv pentru surplusul de arme și muniții” și la prezența unei probleme în ceea ce privește „furtul și scurgerile din stocuri” în țara utilizatorului final declarat, ca elemente care trebuie luate în considerare pentru a evalua prezența unui risc ca armele exportate să poată fi utilizate cu încălcarea drepturilor omului sau a dreptului internațional umanitar în conformitate cu criteriul 2 (8).

Poziția comună a UE și Ghidul de utilizare oferă, de asemenea, orientări relevante pentru schimbul de informații, o componentă importantă a SVGAM. Articolul 4 din poziția comună a UE prevede ca statele membre să facă schimb de informații privind refuzurile licențelor de export și să se consulte atunci când au în vedere aprobarea unei licențe „identice în esență” cu o licență refuzată anterior de un alt stat membru. Această dispoziție este consolidată în continuare prin articolul 7 din poziția comună a UE, care impune statelor membre „să își consolideze cooperarea și să își promoveze convergența” în domeniul controlului exporturilor de arme prin „schimbul de informații relevante” nu doar cu privire la refuzuri, ci și cu privire la politicile privind exportul de arme. Ghidul de utilizare încurajează statele membre să facă schimb de informații în cadrul Grupului de lucru pentru neproliferare și exporturi de arme (COARM) și, de asemenea, prin intermediul „sistemului online COARM sau, în cazul în care clasificarea «Restricted» (restrâns) este considerată adecvată, prin mesajele COREU”. Schimbul de informații ar trebui să includă, de asemenea, informații care pot fi utile altor state membre pentru a preveni riscul de deturnare (9).

Poziția comună a UE prevede legături clare între politica stabilită și SVGAM. Legătura a fost stabilită în Decizia (PESC) 2020/979 a Consiliului, iar SVGAM al UE a fost conceput în mod specific pentru a sprijini aplicarea de către autoritățile de control al exporturilor a criteriului 7 din poziția comună a UE, servind drept instrument tehnic care poate furniza o analiză a măsurilor de siguranță și securitate puse în aplicare de un potențial stat importator. Metodologia utilizată este în concordanță cu Ghidul de utilizare referitor la evaluarea standardului în raport cu bunele practici existente acceptate la nivel internațional. Articolul 4 din poziția comună stabilește, de asemenea, o justificare politică pentru componenta referitoare la schimbul de informații a SVGAM al UE.

Decizia (PESC) 2021/38 a Consiliului din 15 ianuarie 2021 de stabilire a unei abordări comune referitoare la elementele certificatelor de utilizator final în contextul exportului de arme de calibru mic și armament ușor și de muniție aferentă

Decizia (PESC) 2021/38 a Consiliului stabilește o abordare comună referitoare la elementele certificatelor de utilizator final în contextul exportului de arme de calibru mic și armament ușor și de muniție aferentă (10). Decizia include două „elemente opționale” pe care statele trebuie să le considere direct relevante pentru SVGAM: (c) să permită verificarea la fața locului după expediere de către statul exportator; (d) să furnizeze garanții care să demonstreze capacitatea utilizatorului final de a gestiona armele și munițiile în condiții de siguranță și securitate, inclusiv capacitatea sa de a gestiona în condiții de siguranță și securitate stocurile în care vor fi depozitate bunurile.

SVGAM poate include o metodologie de verificare ulterioară livrării pentru a sprijini verificarea la fața locului a declarațiilor făcute în autoevaluare. Acest lucru ar oferi un nivel și mai ridicat de asigurare.

7.   Strategie de comunicare și de creștere a vizibilității

AMAT li se va solicita să ia toate măsurile corespunzătoare pentru a face public faptul că acest proiect a fost finanțat de UE, în concordanță cu Cerințele de comunicare și vizibilitate pentru acțiunile externe ale UE - 2018, publicate de Comisia Europeană. De asemenea, sprijinul Uniunii Europene va fi evidențiat în invitațiile și în alte documente puse la dispoziția participanților la diversele evenimente. AMAT vor asigura faptul că UE va fi reprezentată, atunci când va fi posibil, în cadrul evenimentelor care beneficiază de sprijin în temeiul prezentei decizii.

În mod specific, UE va fi recunoscută ca lider al proiectului la toate evenimentele regionale și internaționale în care este prezentat SVGAM. SVGAM al UE ar putea servi drept motivație excelentă pentru alte organizații regionale, astfel încât AMAT va încuraja și va sprijini eforturile UE de promovare a instrumentului în diferite contexte de control al armelor. Reprezentanții UE vor fi invitați să prezinte observații, iar sigla UE va fi afișată în prezentări și anunțuri publicitare.

---

(1)  Proiect de document de lucru al președintelui CSP7 intitulat „Consolidarea eforturilor de eradicare a comerțului ilicit cu arme de calibru mic și armament ușor și asigurarea unei gestionări eficiente a stocurilor”.

(2)  Consiliul Uniunii Europene, Concluziile Consiliului privind adoptarea unei strategii a UE împotriva armelor de foc, a armelor de calibru mic și a armamentului ușor ilicite și a muniției aferente, Bruxelles, 19 noiembrie 2018, documentul 13581/18, <https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-13581-2018-INIT/ro/pdf>.

(3)  Comisia Europeană, Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Planul de acțiune al UE privind traficul de arme de foc pentru perioada 2020-2025 (nota 30).

(4)  A se vedea Obiectivul 7 din „Roadmap for a sustainable solution to the illegal possession, misuse and trafficking of Small Arms and Light Weapons (SALW)/firearms and their ammunition in the Western Balkans by 2024” (Foaia de parcurs pentru o soluție durabilă la posesia ilegală, utilizarea abuzivă și traficul de arme de calibru mic și armament ușor (SALW)/arme de foc și muniție aferentă în Balcanii de Vest până în 2024), Londra, 10 iulie 2018, <https://www.seesac.org/f/docs/publications-salw-control-roadmap/Regional-Roadmap-for-a-sustainable-solution-to-the.pdf>.

(5)  Poziția comună 2008/944/PESC a Consiliului din 8 decembrie 2008 de definire a normelor comune care reglementează controlul exporturilor de tehnologie și echipament militar (nota 7).

(6)  Consiliul Uniunii Europene, Ghid de utilizare a Poziției comune 2008/944/PESC a Consiliului [astfel cum a fost modificată prin Decizia (PESC) 2019/1560 a Consiliului], p. 129.

(7)  Consiliul Uniunii Europene, Ghid de utilizare a Poziției comune 2008/944/PESC a Consiliului [astfel cum a fost modificată prin Decizia (PESC) 2019/1560 a Consiliului], p. 24.

(8)  Consiliul Uniunii Europene, Ghid de utilizare a Poziției comune 2008/944/PESC a Consiliului [astfel cum a fost modificată prin Decizia (PESC) 2019/1560 a Consiliului], p. 58.

(9)  Consiliul Uniunii Europene, Ghid de utilizare a Poziției comune 2008/944/PESC a Consiliului [astfel cum a fost modificată prin Decizia (PESC) 2019/1560 a Consiliului], p. 159.

(10)  Decizia (PESC) 2021/38 a Consiliului din 15 ianuarie 2021 de stabilire a unei abordări comune privind elementele certificatelor de utilizator final în contextul exportului de arme de calibru mic și armament ușor și de muniție aferentă, JO L 14, 18.1.2021, p. 4, <https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32021D0038&from=EN>.