(1)

Regulamentul (CE) nr. 999/2001 stabilește norme pentru prevenirea, controlul și eradicarea encefalopatiilor spongiforme transmisibile în Uniune. El se aplică producției și introducerii pe piață a animalelor vii și a produselor de origine animală și, în anumite cazuri specifice, exporturilor acestora. Anexa VIII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 stabilește normele pentru schimburile comerciale în interiorul Uniunii, iar anexa IX la regulamentul respectiv stabilește normele referitoare la importurile în Uniune. Regulamentul prevede, printre altele, adoptarea unor măsuri de salvgardare în eventualitatea apariției unor focare de EST.

(2)

Boala cașectizantă cronică a cervidelor este o encefalopatie spongiformă transmisibilă a cervidelor, care este infecțioasă și, prin urmare, poate provoca perturbări ale comerțului în Uniune, ale importurilor în Uniune și ale exporturilor către țări terțe.

(3)

La 1 aprilie 2016, Norvegia a informat Comisia cu privire la primul caz de boală cașectizantă cronică a cervidelor confirmată pe teritoriul ei la un ren sălbatic. Este prima dată când boala cașectizantă cronică a cervidelor a fost depistată în Europa, fiind vorba de primele cazuri naturale întâlnite la reni în lume. De la primul caz până în octombrie 2021, Norvegia a confirmat cel puțin un caz în fiecare an, cu un total de treizeci și unu de cazuri: douăzeci la reni sălbatici, două la cerbi roșii și nouă la elani.

(4)

La 11 iulie 2016, Norvegia a adoptat o măsură de interzicere a exportului de cervide vii din Norvegia, fără a aduce atingere derogărilor specifice.

(5)

Întrucât boala cașectizantă cronică a cervidelor este o boală infecțioasă, există riscul ca aceasta să se poată răspândi la alte populații de cervide și la alte regiuni din Uniune și din statele membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb. Prin urmare, a fost adoptată Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/1918 a Comisiei (2). Decizia a interzis circulația cervidelor vii din Norvegia în Uniune și a prevăzut derogări specifice.

(6)

La 2 decembrie 2016, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a adoptat un aviz științific cu privire la boala cașectizantă cronică a cervidelor (denumit în continuare „avizul EFSA din 2016”) (3). Acest aviz a recomandat punerea în aplicare a unui program de supraveghere de 3 ani a bolii cașectizante cronice a cervidelor în Estonia, Finlanda, Islanda, Letonia, Lituania, Norvegia, Polonia și Suedia, care sunt state membre și state AELS în care se află populații de reni sau de elani sau de ambele, pentru a depista și a estima prevalența și răspândirea geografică a bolii cașectizante cronice a cervidelor. Avizul EFSA din 2016 a concluzionat, în plus, că modalitatea cea mai probabilă de introducere și răspândire a bolii cașectizante cronice a cervidelor a fost deplasarea cervidelor vii și a subliniat că utilizarea momelilor de vânătoare naturale pe bază de urină de cervide a crescut probabilitatea introducerii bolii cașectizante cronice a cervidelor. Prin urmare, a recomandat reducerea la minimum a deplasării cervidelor vii și renunțarea la utilizarea momelilor de vânătoare pe bază de urină de cervide.

(7)

În urma adoptării avizului EFSA din 2016, anexa III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 a fost modificată prin Regulamentul (UE) 2017/1972 al Comisiei (4) pentru a prevedea un program de monitorizare de 3 ani a bolii cașectizante cronice a cervidelor, în timp ce Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/2181 a Comisiei (5) a prelungit valabilitatea Deciziei de punere în aplicare (UE) 2016/1918 până la sfârșitul anului 2020, pentru a permite ca măsurile de salvgardare să rămână aplicabile până la sfârșitul programului de monitorizare respectiv de 3 ani. În plus, decizia de punere în aplicare (UE) 2017/2181 a adăugat la măsurile de salvgardare interdicții și restricții privind momelile de vânătoare pe bază de urină de cervide.

(8)

În 2018, Finlanda a depistat primul caz de boală cașectizantă cronică a cervidelor din Uniune și un alt caz în noiembrie 2020. Suedia a depistat trei cazuri de boală cașectizantă cronică a cervidelor în 2019 și un alt caz în septembrie 2020. Toate cazurile de boală cașectizantă cronică a cervidelor depistate în Finlanda și Suedia au fost confirmate în contextul programului de monitorizare de 3 ani a bolii cașectizante cronice a cervidelor și au fost depistate la elanul sălbatic.

(9)

La 11 noiembrie 2019, EFSA a publicat avizul științific „Actualizare privind boala cașectizantă cronică (BCC) III” (6) (avizul EFSA din 2019), conținând diverse recomandări adresate Comisiei, inclusiv în ceea ce privește factorii de risc care pot facilita răspândirea în Uniune a bolii cașectizante cronice a cervidelor.

(10)

Ținând seama de depistarea în Norvegia, Finlanda și Suedia a unor noi cazuri de boală cașectizantă cronică a cervidelor, în așteptarea evaluării științifice a rezultatelor programului de monitorizare și având în vedere că a fost nevoie de timp suplimentar pentru a reflecta asupra recomandărilor din avizul EFSA din 2019, perioada de aplicare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2016/1918 a fost din nou prelungită prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/2167 a Comisiei (7), până la 31 decembrie 2022, pentru a reflecta confirmările mai recente în Finlanda și Suedia ale bolii cașectizante cronice a cervidelor.

(11)

Având în vedere că măsurile de salvgardare prevăzute în Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/1918 au fost aplicate începând din 2016, că cea mai recentă situație epidemiologică în ceea ce privește boala cașectizantă cronică a cervidelor nu permite să se prevadă eradicarea acesteia în curând, că ar fi inadecvat din punct de vedere juridic să se prelungească din nou aplicarea măsurilor de salvgardare în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 999/2001 și că măsurile trebuie totuși să rămână aplicabile pentru a preveni răspândirea în continuare a bolii cașectizante cronice a cervidelor în Uniune și în statele AELS, anexele VIII și IX la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 trebuie să fie modificate pentru a include măsurile prevăzute în prezent în Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/1918, ajustate după cum este necesar pentru a se ține seama de confirmarea în Finlanda și Suedia a bolii cronice cașectizante a cervidelor.

(12)

În consecință, pe baza concluziilor avizelor EFSA din 2016 și 2019, este necesar să se mențină interzicerea circulației cervidelor vii din Norvegia în Uniune. Din motive practice, această interdicție trebuie să continue să se aplice cervidelor vii deplasate printr-o intervenție umană, dar nu și deplasărilor cervidelor sălbatice care traversează frontiera Norvegiei fără intervenție umană. Trebuie să fie prevăzute derogări specifice de la respectiva interdicție pentru a permite anumite deplasări ale cervidelor vii din Norvegia în Uniune, inclusiv pășunatul sezonier transfrontalier al renilor semidomestici și circulația renilor semidomestici pentru a fi utilizați în evenimente culturale sau sportive din Suedia. Cu toate acestea, din cauza riscului pentru sănătatea animală reprezentat de deplasările permise de derogările respective, în special în ceea ce privește contaminarea mediului din zonele de destinație cu prioni cauzatori ai bolii cașectizante cronice a cervidelor, aceste deplasări trebuie să rămână limitate la anumite zone din Finlanda și Suedia, iar circulația cervidelor vii din zonele respective trebuie să rămână interzisă, fără a aduce atingere derogărilor specifice.

(13)

Având în vedere că boala cașectizantă cronică a cervidelor a fost confirmată în prezent în două state membre și pe baza concluziilor din avizele EFSA din 2016 și 2019 privind factorii de risc care pot facilita răspândirea în Uniune a bolii cașectizante cronice a cervidelor, este necesar să se prevadă o interdicție a circulației cervidelor vii dintr-un stat membru afectat de boala respectivă către restul Uniunii. Din motive practice, această interdicție trebuie să se aplice cervidelor vii deplasate printr-o intervenție umană, dar nu și deplasărilor cervidelor sălbatice fără intervenție umană. Trebuie să fie prevăzute derogări specifice de la această interdicție pentru a permite anumite deplasări ale cervidelor vii din statele membre afectate de boala cașectizantă cronică a cervidelor, inclusiv cu scopul de a asigura accesul în condiții de siguranță la resurse valoroase de material genetic provenit de la cervide, inclusiv valorificarea sa, între statele membre în cauză.

(14)

Trebuie să fie menținute interzicerea importului de momeli de vânătoare pe bază de urină de cervide și interzicerea transportului momelilor de vânătoare pe bază de urină provenită de la cervide originare din Norvegia. În plus, trebuie să fie interzise transporturile de momeli de vânătoare pe bază de urină de cervide provenită de la cervide originare din statele membre în care au fost confirmate cazuri de boală cașectizantă cronică a cervidelor.

(15)

Prin urmare, anexele VIII și IX la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 trebuie să fie modificate în consecință.

(16)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

(1)

La 24 septembrie 2021, Comisia Europeană („Comisia”) a deschis o investigație antidumping cu privire la importurile de produse din oțel acoperit electrolitic cu crom („ECCS”) originare din Republica Populară Chineză („RPC” sau „China”) și din Brazilia (denumite împreună „țările în cauză”) în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(2)

Comisia a deschis investigația în urma unei plângeri depuse la data de 13 august 2021 de către Asociația Europeană a Oțelului („EUROFER”) („reclamantul”). Aceasta conținea elemente de probă referitoare la existența dumpingului și a unui prejudiciu important rezultat din acesta, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea investigației.

(3)

Plângerea a fost depusă în numele următorilor producători din Uniune: ArcelorMittal Atlantique et Lorraine (Franța), ArcelorMittal Etxebarri S.A. (Spania) și ThyssenKrupp Rasselstein GmbH (Germania), care se presupune că reprezentau 100 % din industria Uniunii. În cursul investigației, Comisiei i s-a adus la cunoștință că mai există și un alt producător de ECCS în Uniune, și anume Acciaierie d’Italia. Întrucât reclamanții reprezentau, totuși, [85-95] % din producția și vânzările industriei Uniunii, s-a considerat că plângerea a fost depusă de industria Uniunii în conformitate cu articolul 5 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(4)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la investigație. În plus, Comisia a informat în legătură cu deschiderea investigației în mod special reclamantul, producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori cunoscuți și autoritățile din RPC și din Brazilia, importatori, furnizori și utilizatori cunoscuți, comercianți, precum și asociații despre care se cunoștea că sunt părți vizate și i-a invitat să participe.

(5)

În conformitate cu articolul 19a din regulamentul de bază, la data de 25 aprilie 2022, Comisia a comunicat părților o sinteză a taxelor propuse și detalii privind calculul marjelor de dumping și al marjelor adecvate pentru eliminarea prejudiciului adus industriei Uniunii cu patru săptămâni înainte de instituirea taxelor provizorii (denumită în continuare „perioada de informare prealabilă”). Părțile interesate au fost invitate să prezinte observații privind acuratețea calculelor într-un termen de trei zile lucrătoare. Astfel cum se explică în considerentele 29-34 din regulamentul provizoriu, Comisia a concluzionat că nu au fost îndeplinite cerințele pentru înregistrare prevăzute la articolul 14 alineatul (5a) din regulamentul de bază. Prin urmare, importurile din țările în cauză nu au făcut obiectul înregistrării în cursul perioadei de informare prealabilă.

(6)

Comisia a primit observații din partea societăților Baoshan Iron & Steel Co., Ltd („Baosteel”), Handan Jintai Packing Materials Co., Ltd („Jintai”) și CANPACK. Observațiile prezentate de Baosteel au condus la corectarea unei erori materiale survenite în calcule. Observațiile Jintai erau legate de articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază și, prin urmare, nu erau legate de acuratețea calculelor. Prin urmare, acestea au fost luate în considerare după comunicarea măsurilor provizorii și sunt abordate în secțiunea 3.1 de mai jos. Întrucât observațiile CANPACK se refereau la interesul Uniunii, acestea au fost abordate în secțiunea 7 de mai jos.

(7)

La 23 mai 2022, Comisia a publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/802 de instituire a unei taxe antidumping provizorii asupra importurilor de produse din oțel acoperit electrolitic cu crom originare din Republica Populară Chineză și din Brazilia (3) („regulamentul provizoriu”).

(8)

În urma comunicării faptelor și a considerentelor esențiale pe baza cărora s-a decis instituirea de taxe antidumping provizorii (denumită în continuare „comunicarea constatărilor provizorii”), Eurofer (reclamantul), Eviosys (utilizator din Uniune), CANPACK, reprezentând CANPACK Slovakia s.r.o., Can-Pack Food and Industrial Packaging Sp. z o.o. și Tapon France S.A.S. (utilizatori din Uniune), Astir Vitogiannis Bros Single Member S.A. („Astir Vitogiannis”) (utilizator din Uniune), Baosteel (producător-exportator din China), Jintai (producător-exportator din China), Companhia Siderurgica Nacional („CSN”) (producător-exportator din Brazilia), China Iron and Steel Association („CISA”), Guvernul RPC („GC”) și Guvernul Braziliei („GB”) și-au exprimat în scris opiniile cu privire la constatările provizorii în termenul prevăzut la articolul 2 alineatul (1) din regulamentul provizoriu.

(9)

Părților care au solicitat acest lucru li s-a oferit posibilitatea de a fi audiate. Audierile au avut loc cu Baosteel, CISA și Astir Vitogiannis.

(10)

Comisia a continuat să caute și să verifice toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru constatările sale finale. Pentru a-și formula constatările definitive, Comisia a examinat observațiile transmise de părțile interesate și și-a revizuit concluziile provizorii, dacă a fost cazul.

(11)

La 31 august 2022, Comisia a comunicat tuturor părților interesate faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să instituie o taxă antidumping definitivă asupra importurilor de produse din oțel acoperit electrolitic cu crom originare din Republica Populară Chineză și din Brazilia („comunicarea constatărilor finale”). Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în care să poată prezenta observații cu privire la comunicarea constatărilor finale.

(12)

În urma observațiilor părților interesate, la 16 septembrie 2022, Comisia a informat părțile interesate cu privire la unele clarificări și corecții minore din comunicarea constatărilor finale care, cu toate acestea, nu au avut un impact asupra taxelor definitive. Părților li s-a acordat o perioadă de timp pentru a formula observații. Numai CISA a formulat observații.

(13)

De asemenea, părțile care au făcut cerere în acest sens au avut posibilitatea de a fi audiate. Au avut loc audieri cu CISA, Baosteel, Eviosys și Eurofer.

(14)

Astfel cum se explică în considerentele 6 și 7 din regulamentul provizoriu, China Iron and Steel Association („CISA”) a prezentat observații ca urmare a deschiderii investigației, susținând că plângerea se bazează prea mult pe informații confidențiale și că, prin urmare, versiunea neconfidențială este insuficientă pentru a permite o înțelegere corectă a elementelor de probă care stau la baza plângerii. CISA a reiterat această afirmație în urma instituirii măsurilor provizorii.

(15)

Comisia și-a confirmat concluzia din considerentul 8 din regulamentul provizoriu potrivit căreia versiunea neconfidențială a plângerii disponibilă în dosar pentru a fi consultată de părțile interesate conținea toate elementele de probă esențiale și rezumatele neconfidențiale ale datelor confidențiale care să permită părților interesate să își exercite în mod corespunzător dreptul la apărare și, în consecință, a respins afirmația.

(16)

În absența unor observații privind eșantionarea producătorilor din Uniune, a importatorilor și a producătorilor-exportatori, se confirmă considerentele 9-17 din regulamentul provizoriu.

(17)

Astfel cum se explică în considerentul 18 din regulamentul provizoriu, un producător-exportator din China, GDH Zhongyue (Zhongshan) Tinplate Industry Co., Ltd., a solicitat o examinare individuală în temeiul articolului 17 alineatul (3) din regulamentul de bază și a transmis un răspuns la chestionar în termenul prevăzut. Această cerere a fost reiterată după comunicarea constatărilor finale. Comisia constatase în mod provizoriu că o examinare a acestei cereri ar fi complicat inutil procedura și nu ar fi permis încheierea investigației în termenul stabilit în regulamentul de bază. Comisia a reamintit că și-a limitat eșantionul la două societăți reprezentând cel mai mare volum de importuri din China care puteau face în mod rezonabil obiectul investigației, ținând seama de timpul disponibil. Ambele societăți au cooperat pe deplin, incluzând examinarea și verificarea (prin verificări încrucișate la distanță sau „VLD”) a informațiilor furnizate de mai multe entități afiliate atât din China, cât și din Uniune, ceea ce a împiedicat Comisia să examineze individual societatea GDH Zhongyue (Zhongshan) Tinplate Industry Co., Ltd. pe lângă societățile incluse în eșantion. Această concluzie a rămas valabilă și în etapa definitivă. Prin urmare, Comisia și-a confirmat decizia de a nu acorda o examinare individuală acestei societăți.

(18)

Astfel cum se prevede în considerentele 19 și 21 din regulamentul provizoriu, Comisia a transmis chestionare unui număr de trei producători din Uniune, reclamantului, unui importator neafiliat și utilizatorilor cunoscuți, precum și unui număr de trei producători-exportatori din țările în cauză. Comisia a transmis chestionare și Guvernului Republicii Populare Chineze („GC”) cu privire la existența unor distorsiuni semnificative în RPC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, precum și la distorsiunile legate de materiile prime din China în ceea ce privește produsul care face obiectul investigației.

(19)

Pe lângă VLD menționate în considerentul 23 din regulamentul provizoriu, Comisia a efectuat, de asemenea, o vizită de verificare la următorul utilizator din Uniune:

(20)

În conformitate cu considerentul 24 din regulamentul provizoriu, investigația privind dumpingul și prejudiciul a vizat perioada cuprinsă între 1 iulie 2020 și 30 iunie 2021 (denumită în continuare „perioada de investigație” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2018 și sfârșitul perioadei de investigație („perioada examinată”).

(21)

Comisia a reamintit că, astfel cum se prevede în considerentul 25 din regulamentul provizoriu, produsul în cauză este reprezentat de produsele laminate plate din fier sau din oțel nealiat, placate sau acoperite cu oxizi de crom sau cu crom și oxizi de crom, originare din RPC și Brazilia, încadrate în prezent la codurile NC 7210 50 00 și 7212 50 20 („produsul în cauză”).

(22)

ECCS este utilizat într-o gamă largă de aplicații, de obicei pentru ambalaje destinate consumatorilor și ambalaje industriale. Cel mai frecvent este utilizat la ambalajele produselor alimentare, de exemplu în partea superioară și inferioară a conservelor, în dopurile cu înșurubare și capacele cu filet, în deschizătoarele de conserve etc. Alte tipuri de utilizări includ piesele exterioare ale aparatelor de uz casnic, cutiile pentru filme foto, materialul de protecție pentru protecția fibrelor optice sau alte piese electrice și electronice.

(23)

În absența oricăror afirmații sau observații conexe, se confirmă concluziile din considerentele 27 și 28 din regulamentul provizoriu.

(24)

În urma comunicării constatărilor provizorii, Comisia a primit observații scrise din partea celor doi producători-exportatori incluși în eșantion, CISA și Guvernul Republicii Populare Chineze („GC”) cu privire la constatările provizorii privind dumpingul.

(25)

Detaliile pentru calcularea valorii normale au fost stabilite în considerentele 42-109 din regulamentul provizoriu.

(26)

În urma comunicării constatărilor provizorii, CISA și GC au formulat observații cu privire la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în cadrul prezentei investigații. În plus, Baosteel a aprobat observațiile CISA.

(27)

GC a susținut că raportul este eronat de fapt și de drept și că deciziile bazate pe acesta sunt lipsite de legitimitate. În ceea ce privește faptele, potrivit GC, raportul le prezintă denaturat, unilateral și fără vreo legătură cu realitatea. În plus, faptul că Comisia a emis rapoarte de țară pentru câteva țări selectate ridică semne de întrebare cu privire la clauza națiunii celei mai favorizate („CNF”). În plus, faptul că Comisia s-a bazat pe elementele de probă din raport nu este, în opinia GC, în conformitate cu spiritul unei legi echitabile și juste, deoarece oferă avantaje injuste industriei Uniunii și echivalează efectiv cu judecarea cauzei înainte de proces.

(28)

În mod similar, CISA a susținut că Comisia s-a bazat în mod excesiv pe raport, care, în opinia CISA, este părtinitor, lipsit de obiectivitate, lipsit de actualitate și omite în mod deliberat elemente concrete pentru a facilita depunerea plângerilor pe baza aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. De asemenea, CISA nu a fost de acord cu răspunsul Comisiei din secțiunea 3.1.3 din regulamentul provizoriu, în care Comisia a susținut că atât GC, cât și alte părți au avut posibilitatea de a prezenta informații care să respingă sursele incluse în raport, specificând că sarcina probei revine, în acest caz, autorității de investigație, și nu exportatorilor din țări terțe. În plus, CISA a subliniat că raportul nu a vizat industria ECCS, ci este doar un document universal pe care Comisia îl utilizează pentru diferite investigații fără discriminare. Mai mult, CISA a susținut că planurile cincinale la care face referire Comisia în investigația sa pentru a dovedi existența unor distorsiuni semnificative sunt doar documente orientative care exprimă viziuni politice pentru viitor, similare unor astfel de documente publicate și în Uniunea Europeană și, prin urmare, nu generează distorsiuni. În cele din urmă, CISA a susținut că cel de al 13-lea plan cincinal menționat în raport acoperă numai perioada până în 2020, ceea ce înseamnă că nu era relevant pentru a doua parte a perioadei de investigație.

(29)

Comisia nu a fost de acord. Aceste argumente au fost deja abordate pe larg în regulamentul provizoriu și, prin urmare, Comisia a confirmat concluziile din considerentele 68-70 din regulamentul provizoriu. Comisia nu a înțeles modul în care, de exemplu, referirea la legislația chineză în vigoare poate să nu aibă legătură cu realitatea. În mod similar, CISA a susținut că Comisia omite circumstanțe, elemente și concluzii de fapt care ar contrazice scopul raportului, fără a indica circumstanțele sau elementele de fapt specifice care ar pune sub semnul întrebării existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. În ceea ce privește sarcina probei, raportul, precum și celelalte elemente de probă prezentate au însemnat o dovadă că Comisia a îndeplinit sarcina probei și că nici CISA, nici alte părți interesate nu au fost în măsură să respingă elementele de probă prezentate. Comisia a subliniat, de asemenea, că planurile cincinale publicate de GC nu sunt doar documente de orientare generale, ci au un caracter obligatoriu din punct de vedere juridic. În acest sens, Comisia a făcut trimitere la analiza detaliată a planurilor din capitolul 4 al raportului, cu o secțiune dedicată în mod specific caracterului obligatoriu al planurilor în secțiunea 4.3.1.

(30)

În ceea ce privește afirmația potrivit căreia cel de al 13-lea plan cincinal este irelevant pentru a doua parte a perioadei de investigație (1 ianuarie-30 iunie 2021), Comisia a reiterat, astfel cum s-a menționat deja în considerentul 69 din regulamentul provizoriu, că cel de al 14-lea plan cincinal a început să fie publicat pe parcursul anului 2021. De exemplu, cel de al 14-lea plan cincinal general a fost publicat la 12 martie, cel de al 14-lea plan cincinal privind deșeurile de oțel la 15 septembrie și cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea materiilor prime la 21 decembrie 2021. Comisia a observat că, în perioada cuprinsă între data de aplicare a celui de al 13-lea plan cincinal și publicarea celui de al 14-lea plan cincinal, dispozițiile celui de al 13-lea plan cincinal erau încă aplicabile. În orice caz, indiferent de momentul exact al publicării celui de al 14-lea plan cincinal, faptul că cel de al 13-lea plan cincinal a fost aplicabil în prima jumătate a perioadei de investigație indică deja existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(31)

În urma comunicării constatărilor finale, GC și-a prezentat din nou afirmațiile referitoare la raport, fără a adăuga alte elemente la argumentația sa. Prin urmare, Comisia a observat că aceste afirmații au fost deja abordate în considerentele 68-70 din regulamentul provizoriu, precum și în considerentul 29 de mai sus.

(32)

În mod similar, CISA și-a reiterat criticile la adresa raportului în urma comunicării constatărilor finale, reafirmându-și opinia potrivit căreia raportul nu îndeplinește standardele de probe imparțiale și obiective. În plus, CISA a ridicat din nou problema celui de al 13-lea plan cincinal, subliniind că, pe de o parte, planul nu ar trebui să fie considerat obligatoriu, ci mai degrabă un document de politică generală, care există și în UE, și că, pe de altă parte, jumătate din PA nu se încadrează în perioada vizată de cel de al 13-lea plan cincinal. În acest sens, CISA a invitat Comisia să explice modul în care conținutul celui de al 13-lea plan cincinal poate fi considerat un element de probă care să ateste distorsiunile semnificative după expirarea aplicării acestuia.

(33)

Comisia nu a fost de acord. În primul rând, astfel cum s-a subliniat deja în considerentul 29 de mai sus, China desfășoară un ciclu periodic de planificare cincinală. În ciclul respectiv, documentele individuale de planificare pentru ciclul următor sunt deja elaborate în cursul ciclului anterior, deși, în același timp, documentele individuale de planificare din ciclul următor pot fi publicate în mod oficial cu o anumită întârziere după expirarea documentelor de planificare corespunzătoare din ciclul anterior. Faptul că data oficială de încheiere a celui de al 13-lea plan cincinal poate să se încadreze la mijlocul PA sau că cel de al 14-lea plan cincinal relevant a fost publicat cu un anumit decalaj de timp după încheierea perioadei de planificare anterioare nu poate modifica natura sistemului de planificare din China, în care autoritățile și operatorii economici se regăsesc întotdeauna ca făcând parte dintr-un ciclu de planificare. De asemenea, Comisia nu a fost de acord cu argumentul CISA potrivit căruia cel de al 13-lea plan cincinal este un simplu document de politică generală privind prioritățile de investiții publice. Pentru început, CISA nu a adus niciun argument care să pună sub semnul întrebării analiza Comisiei din secțiunea 4.3.1 din raport, astfel cum se menționează în considerentul 29 de mai sus. Mai mult, comparația realizată de CISA între „Noua strategie industrială” a Comisiei și cel de al 13-lea plan cincinal este nepotrivită din mai multe puncte de vedere, cum ar fi tipologia documentelor (o comunicare a Comisiei către Parlamentul European și alte instituții ale UE în comparație cu un document adoptat efectiv de cel mai înalt organism legislativ din China), precum și natura și conținutul acestora (un document explicativ care prezintă prioritățile de politică în comparație cu o orientare prescriptivă care abundă în obiective privind producția industrială și obligații explicite de punere în aplicare pentru toți subiecții în cauză).

(34)

În consecință, argumentele prezentate de GC și de CISA au fost respinse, iar Comisia și-a confirmat concluziile din considerentele 68-70 din regulamentul provizoriu.

(35)

În primul rând, GC și CISA au susținut că construirea valorii normale în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este incompatibilă cu Acordul antidumping al OMC („Acordul privind PAD”), în special cu articolul 2.2 din PAD, care prevede o listă exhaustivă a situațiilor în care valoarea normală poate fi construită, „distorsiunile semnificative” nefiind enumerate printre aceste situații.

(36)

În al doilea rând, potrivit GC și CISA, utilizarea datelor dintr-o țară reprezentativă adecvată este incompatibilă cu articolul VI.1 litera (b) din GATT și cu articolul 2.2.1.1 din Acordul privind PAD, care prevăd utilizarea costului de producție din țara de origine pentru construirea valorii normale. În opinia CISA, Comisia a ignorat constatarea Organului de apel în cauza Uniunea Europeană – Măsurile antidumping instituite asupra biomotorinei din Argentina (denumită în continuare „DS473”), potrivit căreia utilizarea admisibilă a datelor din afara țării exportatoare „nu înseamnă că o autoritate de investigație poate pur și simplu să înlocuiască costul din afara țării de origine cu costul de producție din țara de origine”. CISA a reamintit, de asemenea, că, potrivit Organului de apel în cauza DS473, în cazul în care se bazează pe orice informație din afara țării pentru a determina „costul de producție din țara de origine”, în temeiul articolului 2.2 din Acordul privind PAD, autoritatea de investigație trebuie să se asigure că respectivele informații sunt utilizate pentru a obține „costul de producție din țara de origine”, iar acest lucru poate necesita adaptarea informațiilor respective de către autoritatea de investigație. Cu toate acestea, potrivit CISA, nicio evidență nu a arătat că Comisia a depus eforturi pentru a adapta datele din țara reprezentativă adecvată pentru a obține costul de producție din China. Prin urmare, în opinia CISA, abordarea Comisiei pare să fie incompatibilă cu obligația UE prevăzută la articolul 2.2 din Acordul privind PAD.

(37)

În al treilea rând, GC și CISA au susținut că practicile de investigație ale Comisiei în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază sunt incompatibile cu normele OMC în măsura în care Comisia, încălcând articolul 2.2.1.1 din Acordul privind PAD, nu a luat în considerare evidențele producătorilor chinezi fără a stabili dacă evidențele respective sunt în conformitate cu principiile contabile general acceptate în China și dacă acestea țin seama în mod rezonabil de cheltuielile de producție și de vânzare. CISA a susținut în această privință că practica Comisiei a fost deja identificată ca fiind incompatibilă cu normele OMC în cauza DS473. În continuare, GC a reamintit că Organul de apel în cauza DS473 și Raportul grupului special în cauza Uniunea Europeană – Metodologii de ajustare a costurilor II (Rusia) (denumită în continuare „DS494”) au afirmat că, în conformitate cu articolul 2.2.1.1 din Acordul privind PAD, atât timp cât evidențele ținute de exportatorul sau de producătorul care face obiectul investigației corespund – în limite acceptabile – în mod corect și fiabil tuturor costurilor reale suportate de producătorul sau exportatorul respectiv pentru produsul în cauză, se poate considera că acestea „țin seama în mod rezonabil de cheltuielile de producție și de vânzare ale produsului respectiv”, iar autoritatea de investigație ar trebui să utilizeze aceste evidențe pentru a stabili costurile de producție ale producătorilor care fac obiectul investigației.

(38)

În ceea ce privește prima afirmație, CISA a prezentat deja argumentul identic în observațiile sale privind prima notă, iar Comisia l-a abordat în detaliu în considerentul 66 din regulamentul provizoriu. Prin urmare, Comisia și-a confirmat concluziile din considerentul respectiv.

(39)

În ceea ce privește al doilea argument, acesta este, în mare măsură, o reiterare a afirmației deja abordate în considerentele 65 și 66 din regulamentul provizoriu. În plus, Comisia a observat că, atunci când aplică articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, este obligată să utilizeze costuri nedistorsionate dintr-o țară reprezentativă adecvată pentru a se asigura că costurile aplicate nu sunt afectate de distorsiuni și se bazează pe date ușor accesibile. În absența oricăror informații specifice din partea CISA, care să justifice ajustări suplimentare, s-a considerat că costurile nedistorsionate din țara reprezentativă, pe baza datelor ușor accesibile, îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Prin urmare, Comisia și-a confirmat constatările din considerentul 66 din regulamentul provizoriu și a respins această afirmație.

(40)

În ceea ce privește al treilea argument, cu excepția reiterării poziției pe care CISA a comunicat-o deja în observațiile sale cu privire la prima notă și a afirmației potrivit căreia Comisia ar repeta erorile sale juridice stabilite în cauza DS473, argumentul pare să aibă un caracter similar celui deja abordat în considerentele 66 și 67 din regulamentul provizoriu. Prin urmare, Comisia a respins afirmația și și-a confirmat constatările provizorii.

(41)

În urma comunicării constatărilor finale, GC și-a prezentat din nou afirmațiile referitoare la compatibilitatea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază cu normele OMC, precum și la practicile de investigație ale Comisiei în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în ceea ce privește utilizarea evidențelor producătorilor chinezi, fără a adăuga alte elemente la argumentația sa. Prin urmare, Comisia a observat că aceste afirmații au fost deja abordate în considerentele 65-67 din regulamentul provizoriu, precum și în considerentele 35-37 de mai sus. Prin urmare, Comisia a respins și aceste argumente și și-a confirmat constatările provizorii.

(42)

În al patrulea rând, GC a susținut că Comisia ar trebui să fie consecventă și să examineze pe deplin dacă există așa-numite distorsiuni ale pieței în țara reprezentativă. Acceptarea cu ușurință a datelor țării reprezentative fără o astfel de evaluare reprezintă „standarde duble”. GC a subliniat că, în temeiul dreptului Uniunii, Comisia este obligată să utilizeze prețuri nedistorsionate pentru a construi valoarea normală. Prin urmare, în opinia GC, Comisia ar trebui să ia inițiativa de a investiga și de a dovedi existența sau inexistența unor distorsiuni în țările reprezentative, în loc să aștepte în mod pasiv ca părțile implicate în această cauză să prezinte elemente de probă. GC a susținut, de asemenea, că Comisia ar trebui să analizeze dacă există distorsiuni ale pieței pe piața internă a UE, nu în ultimul rând deoarece se presupune că există multe situații la nivelul UE care ar trebui să ridice semne de întrebare cu privire la potențialul de „distorsiuni ale pieței”.

(43)

GC a prezentat din nou aceste afirmații și în urma comunicării constatărilor definitive, reiterându-și poziția potrivit căreia reglementarea necesară de către guvern a operațiunilor economice nu ar trebui să fie considerată ca fiind susceptibilă să distorsioneze piața și nici ca temei pentru creșterea artificială a marjei de dumping a produselor importate fără a evalua impactul unor comportamente similare asupra costurilor de producție de pe piața internă.

(44)

CISA a subliniat că, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, evaluarea distorsiunilor semnificative ar trebui efectuată pentru fiecare exportator în parte, ceea ce nu s-a realizat în cadrul prezentei investigații.

(45)

În ceea ce privește argumentele GC, Comisia a reamintit că, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, procedează la construirea valorii normale pe baza datelor alese, altele decât prețurile și costurile interne din țara exportatoare, numai în cazul în care stabilește că aceste date sunt adecvate pentru a reflecta prețurile și costurile nedistorsionate. În acest proces, Comisia are obligația de a utiliza numai date nedistorsionate. În această privință, fără a aștepta în mod pasiv, Comisia efectuează propria analiză și invită, de asemenea, părțile interesate să transmită observații privind sursele propuse pentru stabilirea valorii normale în etapele inițiale ale investigației, și anume prin intermediul notelor privind sursele nedistorsionate pe care intenționează să le utilizeze, publicate la începutul procedurii. Decizia finală a Comisiei privind datele nedistorsionate care ar trebui să fie utilizate pentru a calcula valoarea normală ține seama pe deplin de toate observațiile primite de la părți. În ceea ce privește solicitarea GC adresată Comisiei de a evalua posibilele distorsiuni de pe piața internă a UE, Comisia nu a considerat acest punct relevant în contextul evaluării existenței unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(46)

Argumentul adus de CISA a fost deja discutat și respins în considerentele 71 și 72 din regulamentul provizoriu. Comisia a observat că CISA pare să fi ales să citească numai prima teză din considerentul 72 din regulamentul provizoriu. Prin urmare, Comisia a făcut trimitere la a doua teză din considerentul respectiv și la analiza subiacentă din secțiunea 3.1.3 din regulamentul provizoriu. Prin urmare, în absența oricăror argumente suplimentare din partea părților interesate, Comisia a confirmat definitiv constatările sale din considerentele menționate anterior din regulamentul provizoriu.

(47)

Nu au fost primite observații din partea părților interesate care să conteste caracterul adecvat al Braziliei ca țară reprezentativă și al CSN ca producător din țara reprezentativă. Prin urmare, s-a confirmat concluzia enunțată în considerentul 87 din regulamentul provizoriu.

(48)

În urma publicării regulamentului provizoriu, CISA și Baosteel au formulat observații cu privire la unele dintre prețurile de referință și au susținut că ar trebui utilizate alte prețuri de referință mai reprezentative.

(49)

În primul rând, CISA și Baosteel au pus sub semnul întrebării utilizarea prețurilor interne ale oțelului din Brazilia pentru a stabili prețurile de referință pentru oțelul laminat la cald și pentru oțelul laminat la rece. Potrivit acestor părți, prețurile interne ale oțelului din Brazilia au fost semnificativ mai mari decât cele din alte țări mari producătoare de oțel, cum ar fi Turcia și India. În opinia lor, prețurile interne ale oțelului din Brazilia au fost distorsionate în cursul perioadei de investigație și, prin urmare, nu au putut fi considerate o valoare de referință reprezentativă.

(50)

Comisia a subliniat că Brazilia a fost selectată ca țară reprezentativă adecvată în conformitate cu criteriile obiective stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Comisia a considerat că prețurile rulourilor din oțel laminate la cald și ale rulourilor din oțel laminate la rece din Brazilia publicate de Metal Bulletin erau adecvate în această privință.

(51)

În special, Comisia nu a identificat niciun indiciu potrivit căruia aceste prețuri interne au fost distorsionate și inadecvate pentru a fi utilizate ca valori de referință. Comisia nu a considerat că în Brazilia au fost puse în aplicare măsuri care ar putea fi considerate ca distorsionând prețurile interne ale rulourilor din oțel, în măsura în care acestea nu ar trebui să fie luate în considerare.

(52)

CISA și Baosteel au subliniat numărul limitat de producători de oțel din Brazilia și, prin urmare, nivelul scăzut al concurenței. CISA și Baosteel au indicat că, potrivit unui raport al Comisiei pentru comerț internațional din SUA (ITC – US International Trade Commission) (5), „marea majoritate” a oțelului laminat la rece din Brazilia era produsă de trei societăți. CISA și Baosteel au subliniat, de asemenea, unele evoluții recente ale industriei oțelului laminat la rece din Brazilia, rezumate în același raport. Aceste evoluții au inclus modificări ale operațiunilor celor trei producători de oțel din Brazilia, cum ar fi suspendări ale producției, închideri și opriri, încetinirea temporară a producției și extinderi în perioada 2015-2021. În plus, în perioada 2018-2020, producția brută și consumul brut au scăzut în Brazilia. Această situație ar fi fost agravată de deprecierea realului brazilian. Cu toate acestea, Comisia a observat că toate aceste afirmații au fost de natură generală și nu au demonstrat că prețurile interne au fost afectate de distorsiuni.

(53)

În acest sens, Comisia a observat că Brazilia are o producție semnificativă de produse siderurgice și se clasează printre primele 10 țări producătoare de oțel la nivel mondial, cu o producție de 36,2 milioane de tone de oțel brut și de 34,8 milioane de tone de produse siderurgice în 2021 (6). În Brazilia există 31 de uzine siderurgice, conduse de 12 grupuri de întreprinderi (7). O piață formată din trei concurenți principali, astfel cum se detaliază în raportul ITC, și mai mulți actori secundari nu poate fi considerată ca atare o piață neconcurențială, fără elemente de probă specifice care să ateste că această piață nu funcționează în mod corespunzător. Prin urmare, afirmația potrivit căreia prețurile din Brazilia au fost distorsionate din cauza unei concentrări ridicate și a unei concurențe limitate nu poate fi acceptată. În orice caz, chiar dacă structura pieței braziliene, astfel cum se susține, ar fi considerată o piață concentrată, Comisia nu ar putea considera nivelul presupus de concentrare pe piață în sine drept o „distorsiune” în sensul articolului 2 alineatul (6a). Nu a existat niciun element de probă care să ateste că prețurile interne ar fi fost o consecință a direcționării sau a intervenției statului asupra forțelor normale de pe piață. Dimpotrivă, elementele de probă sugerează o piață concurențială, iar evoluțiile recente din industria oțelului laminat la rece din Brazilia, descrise în considerentul 52, nu au contrazis această constatare. Acest lucru face ca piața siderurgică din Brazilia și prețurile acesteia să fie reprezentative și cel puțin parțial protejate de efectul fluctuațiilor valutare.

(54)

CISA și Baosteel au menționat, de asemenea, existența unor taxe la import de 12 % pentru rulourile laminate la cald și rulourile laminate la rece ca o distorsiune suplimentară a prețurilor. Comisia a considerat că simpla existență a unor taxe la import în sine nu ar putea conduce la concluzia că prețurile interne au fost distorsionate și că majoritatea țărilor aplică un anumit nivel de taxe la import. Mai mult, astfel cum se menționează în considerentul 55, pentru cea mai mare parte a anului, prețurile braziliene au urmat îndeaproape prețurile altor piețe emergente și, prin urmare, nu a existat niciun element de probă care să ateste existența unor distorsiuni structurale sau sistemice.

(55)

CISA și Baosteel s-au referit, de asemenea, la un presupus dezechilibru pe piața oțelului plat din Brazilia în 2020, care a condus la o creștere a prețurilor. Totuși, această creștere a prețurilor a fost observată la nivel mondial. Potrivit OCDE (8), în ianuarie 2021, prețurile oțelului plat au fost cu 47 % mai mari decât cu un an în urmă. În plus, conform datelor privind prețurile prezentate de CISA și Baosteel, prețurile braziliene au urmat, în general, prețurile din alte economii ale țărilor în curs de dezvoltare, cu excepția ultimelor două luni ale perioadei de investigație; cu toate acestea, în aceste două luni, prețurile au crescut în mod similar cu cele din Europa. Prin urmare, evoluțiile prețurilor din Brazilia nu au părut decuplate de tendințele globale, ceea ce face ca aceste prețuri să fie nereprezentative sau distorsionate.

(56)

În ceea ce privește afirmația potrivit căreia prețurile braziliene au fost semnificativ mai mari decât cele din alte țări mari producătoare de oțel, cum ar fi Turcia și India, Comisia a observat că diferențele propriu-zise de preț între diferitele țări reprezentative potențiale nu reprezintă în sine o justificare suficientă pentru a respinge prețurile din țara reprezentativă. Întotdeauna vor exista unele diferențe de preț și variații locale între mai mulți factori de producție din diferitele țări reprezentative potențiale. Aceste diferențe obiective de preț nu reprezintă în sine un indiciu al distorsiunilor din țara reprezentativă aleasă. Dacă situația s-ar prezenta astfel, ar conduce la utilizarea sistematică a celor mai scăzute valori în toate țările reprezentative potențiale. Acest lucru nu ar fi în conformitate cu forma și fondul dispozițiilor prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. În schimb, Comisia consideră că este adecvat să se utilizeze, în măsura posibilului (și anume, în absența distorsiunilor sau a situațiilor anormale), prețurile interne din aceeași țară reprezentativă aleasă pentru a asigura coerența, întrucât condițiile de piață sunt similare pentru toți factorii de producție din țara respectivă. Mai mult, astfel cum s-a menționat în considerentul 55, prețurile braziliene au urmat, în general, prețurile altor economii din țările în curs de dezvoltare. Creșterea înregistrată în ultimele două luni ale perioadei de investigație nu a fost decuplată de tendința globală de creștere a prețurilor din perioada respectivă, iar Comisia a observat că, în orice caz, creșterea prețurilor din perioada respectivă nu a avut un impact semnificativ asupra calculării marjei de dumping. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(57)

Baosteel a contestat și valoarea de referință din GTA utilizată pentru blocul de fier presat la cald. Baosteel a susținut că codul NC 7326 90 („Alte articole din sârmă de fier sau de oțel”) conține o gamă largă de produse, dintre care majoritatea sunt mai scumpe decât blocul de fier presat la cald.

(58)

Comisia a observat că prețurile GTA pentru „Alte articole din sârmă de fier sau de oțel” încadrate la codul SA 7326 90 se situează într-o gamă complet diferită în comparație cu prețurile observate în general pentru blocurile și resturile de fier utilizate efectiv pentru fabricarea oțelului în etapa de topire în convertor a oțelului (și anume, un factor mai mare de 30) și că, prin urmare, valoarea legată de acest cod nu este reprezentativă pentru respectivul factor de producție. Prin urmare, Comisia a acceptat că valoarea de referință utilizată în mod provizoriu este inadecvată. Comisia a constatat că produsul cel mai asemănător cu blocurile din fier presate la cald utilizate pentru fabricarea oțelului și pentru care era disponibil un preț de referință era fierul brichetat fierbinte. Potrivit Metal Bulletin, prețul fierului brichetat fierbinte, inclusiv navlul (9), a fost, în medie, de 2 464 CNY/tonă în cursul perioadei de investigație. Prin urmare, Comisia a decis să utilizeze definitiv acest preț ca preț de referință.

(59)

În al treilea rând, Baosteel a contestat valoarea de referință din GTA utilizată pentru „extrudatele din aluminiu”.

(60)

După analizarea produsului utilizat efectiv de Baosteel, aceasta a constatat că materiile prime utilizate în procesul de transformare și de rafinare erau mai degrabă resturi din aluminiu decât „extrudate de aluminiu”. Prin urmare, Comisia a decis să înlocuiască valoarea de referință cu prețul GTA al deșeurilor și resturilor din aluminiu încadrate la codul SA pentru această materie primă (7602 00). Prețul de referință nedistorsionat al resturilor din aluminiu a fost stabilit la 15 132 CNY/tonă.

(61)

În cele din urmă, Baosteel a contestat utilizarea valorii de referință GTA pentru pulberea de minereu de fier. Potrivit Baosteel, marea majoritate a acestei materii prime a fost importată din țări cu economie de piață (în principal din Australia și Brazilia) și în USD. În consecință, Baosteel a solicitat Comisiei să utilizeze prețul real de import raportat de Baosteel în locul prețului de referință.

(62)

În acest sens, Comisia a observat că Baosteel nu a importat direct, ci prin intermediul unei societăți afiliate stabilite în Hong Kong și că nu a furnizat suficiente elemente de probă adecvate care să permită Comisiei să concluzioneze în mod pozitiv că prețul final de achiziție al Baosteel nu a fost afectat de relația dintre societățile afiliate și/sau de distorsiunile semnificative existente în China, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) a treia liniuță din regulamentul de bază. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(63)

Prin urmare, pentru stabilirea finală a valorii normale pentru Baosteel, Comisia a utilizat valorile de referință stabilite în considerentele 93-102 din regulamentul provizoriu, cu excepția a două materii prime, astfel cum s-a explicat mai sus în considerentele 58 și 60.

(64)

Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală pentru fiecare tip de produs la nivelul franco fabrică. Metodologia de calculare a valorii normale a fost stabilită în considerentele 103-109 din regulamentul provizoriu, care, în lipsa oricăror observații, se confirmă.

(65)

Detaliile pentru calculul prețului de export au fost prezentate în considerentele 110 și 111 din regulamentul provizoriu. În lipsa oricăror observații cu privire la această secțiune, Comisia a confirmat concluziile sale provizorii.

(66)

Detaliile privind comparația dintre valoarea normală și prețul de export au fost prezentate în considerentele 112 și 113 din regulamentul provizoriu. În lipsa oricăror observații cu privire la această secțiune, Comisia a confirmat concluziile sale provizorii.

(67)

În lipsa oricărei afirmații privind metodologia utilizată pentru calcularea marjei de dumping, se confirmă considerentul 114 din regulamentul provizoriu. Astfel cum se explică în considerentele 116 și 117 din regulamentul provizoriu, pentru societățile cooperante neincluse în eșantion, Comisia a calculat media ponderată a marjelor de dumping ale celor doi producători-exportatori incluși în eșantion. În ceea ce îi privește pe toți ceilalți producători-exportatori din China, Comisia a stabilit marja de dumping pe baza informațiilor disponibile în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Întrucât nivelul de cooperare a fost scăzut în acest caz, Comisia a considerat oportun să stabilească marja de dumping reziduală pentru toate celelalte societăți la nivelul celei mai ridicate marje de dumping stabilite pentru tipurile de produse vândute în cantități reprezentative de producătorul-exportator cooperant inclus în eșantion cu cea mai ridicată marjă de dumping.

(68)

Marjele de dumping definitive, exprimate ca procentaj din prețul pentru cost, asigurare și navlu (CIF) la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt următoarele:

(69)

În urma comunicării constatărilor provizorii, Comisia a primit observații scrise din partea producătorului-exportator cooperant, CSN, cu privire la constatările provizorii privind dumpingul.

(70)

Detaliile pentru metodologia de calcul al valorii normale au fost stabilite în considerentele 119-127 din regulamentul provizoriu. În lipsa oricăror observații cu privire la această secțiune, Comisia a confirmat concluziile sale provizorii.

(71)

Detaliile pentru calcularea prețului de export au fost stabilite în considerentul 128 din regulamentul provizoriu. În lipsa oricăror observații cu privire la această secțiune, Comisia a confirmat concluziile sale provizorii.

(72)

Detaliile privind comparația dintre valoarea normală și prețul de export au fost prezentate în considerentele 129 și 130 din regulamentul provizoriu.

(73)

În urma comunicării constatărilor provizorii, producătorul-exportator CSN a susținut că, în răspunsul său la chestionar, a subliniat că problemele de calitate ar trebui să fie luate în considerare de Comisie, că a indicat astfel de probleme în datele sale privind vânzările interne și vânzările la export și că a furnizat o demonstrație suplimentară în acest sens în cadrul verificărilor încrucișate la distanță. Prin urmare, CSN a solicitat Comisiei să ia în considerare, în calculele sale privind dumpingul, diferențele de calitate, deoarece aceste diferențe au un impact asupra comparabilității prețurilor.

(74)

Comisia a considerat că, deși CSN a furnizat într-adevăr informații cu privire la diferențele de calitate ale produsului care face obiectul investigației, aceasta nu a solicitat o ajustare pe această bază nici în răspunsul său la chestionar, nici în cadrul VLD. Cu toate acestea, având în vedere afirmația formulată după comunicarea constatărilor provizorii, Comisia a reexaminat informațiile furnizate cu privire la diferențele de calitate. În afară de cererea de a lua în considerare diferențele de calitate, CSN nu a furnizat informații sau date suplimentare după comunicarea constatărilor provizorii.

(75)

O diferență de calitate a produsului în cauză, în acest caz ECCS de calitatea întâi și de calitatea a doua, se datorează caracteristicilor fizice ale produsului. ECCS de calitatea a doua prezintă anumite deficiențe sau defecte care ar putea împiedica utilizarea ECCS în scopul pentru care a fost produs. Astfel cum a explicat CSN în cadrul procesului de clarificare și al VLD, un astfel de ECCS de calitatea a doua este vândut de CSN clienților din țări terțe în vrac, prin intermediul unei proceduri de licitație de mică amploare, în cadrul căreia produsul este vândut ofertantului cu oferta cea mai mare.

(76)

Articolul 2 alineatul (10) litera (a) din regulamentul de bază prevede următoarele: „Se efectuează o ajustare în cazul în care există diferențe între caracteristicile fizice ale produsului respectiv. Valoarea ajustării corespunde unei estimări rezonabile a valorii diferenței pe piață.”

(77)

Comisia a considerat că CSN nu a furnizat nicio estimare rezonabilă a valorii diferenței pe piață. Ca răspuns la una dintre întrebările Comisiei din timpul procesului de clarificare, CSN a menționat că ECCS de calitatea a doua este, de obicei, cu un anumit procent mai mic decât cel de calitatea întâi. Cu toate acestea, la examinarea datelor furnizate de societate la nivel de tip de produs, atât pentru vânzările la export, cât și pentru vânzările interne, a fost clar că nu se poate face o astfel de afirmație generală cu privire la diferența de preț.

(78)

În primul rând, calitatea a doua nu a fost întotdeauna mai ieftină decât calitatea întâi. Diferențele de preț dintre calitatea întâi și calitatea a doua în cursul perioadei de investigație au variat de la un procent negativ din două cifre la un procent pozitiv din două cifre. Acest lucru a fost valabil pentru întreaga perioadă de investigație, în timp ce diferențele au fost chiar mai mari atunci când au fost examinate lunar.

(79)

În al doilea rând, diferența de preț dintre cele două calități putea varia de la o lună la alta. De exemplu, pentru un anumit tip de produs, Comisia a observat că produsul de calitatea întâi a fost, într-adevăr, puțin mai scump decât cel de calitatea a doua într-o lună, dar fusese mult mai ieftin decât cel de calitatea a doua cu doar câteva luni înainte.

(80)

Din analiză a reieșit clar că diferențele de preț au survenit lunar, diferența de preț dintre ECCS de calitatea întâi și cel de calitatea a doua putând fi pozitivă sau negativă, în funcție de lună. În ceea ce privește vânzările în Uniune, acest lucru a fost, cel mai probabil, cauzat de procedura de licitație pentru vânzările de produse de calitatea a doua menționate în considerentul 75, în cadrul căreia stabilirea prețurilor produselor de calitatea a doua nu a depins de prețurile produselor de calitatea întâi, ci mai degrabă de oferta și cererea la momentul unei anumite licitații de produse de calitatea a doua. Acest lucru a fost confirmat de declarațiile CSN din cadrul VLD.

(81)

Întrucât (i) diferențele de preț dintre calitatea întâi și calitatea a doua erau inconsecvente și neregulate, (ii) acestea nu reflectau diferența globală de preț menționată de CSN în răspunsul său la scrisoarea de clarificare și (iii) CSN nu a furnizat niciun element de probă nou care să îi susțină afirmația, Comisia a considerat că nu a fost demonstrată sau nu a putut fi estimată nicio valoare de piață rezonabilă a diferenței, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (10) litera (a). Prin urmare, Comisia a respins cererea CSN de ajustare pentru diferențele de calitate.

(82)

În lipsa oricărei afirmații acceptate privind calcularea marjei de dumping, se confirmă considerentul 133 din regulamentul provizoriu.

(83)

Marjele de dumping definitive, exprimate ca procentaj din prețul pentru cost, asigurare și navlu (CIF) la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt următoarele:

(84)

În considerentul 135 din regulamentul provizoriu, Comisia a explicat că, întrucât datele referitoare la evaluarea prejudiciului au fost obținute în principal de la cei trei producători din Uniune incluși în eșantion, dintre care doi aparțin aceluiași grup, toate cifrele sunt prezentate sub formă de indici sau sub formă de intervale pentru a proteja confidențialitatea datelor furnizate.

(85)

În urma comunicării constatărilor provizorii, CISA a susținut că prezentarea indicatorilor economici sub formă de intervale, în special în ceea ce privește consumul la nivelul Uniunii și incluzând datele Eurostat privind exportatorii străini, cu trimitere la tabelele 1 și 4 din regulamentul provizoriu, a împiedicat-o să prezinte observații semnificative cu privire la acești indicatori și a solicitat Comisiei să furnizeze date exacte. CISA a susținut, de asemenea, că, având în vedere că există patru producători din Uniune, care reprezintă trei grupuri de producători independenți din Uniune, nu există niciun pericol ca părțile interesate să poată reconstitui prin inginerie inversă informații specifice producătorilor din Uniune.

(86)

În acest sens, astfel cum se explică în considerentele 31 și 135 din regulamentul provizoriu, datele referitoare la evaluarea prejudiciului au fost obținute în principal de la cei trei producători din Uniune incluși în eșantion, dintre care doi aparțin aceluiași grup. Prin urmare, toate cifrele trebuiau să fie prezentate sub formă de indici sau sub formă de intervale pentru a proteja confidențialitatea datelor furnizate. În plus, deși există patru producători din Uniune care reprezintă trei grupuri de producători din Uniune, două dintre grupuri sunt afiliate, deoarece ArcelorMittal deține o participație în cadrul Acciaierie d’Italia (10). Prin urmare, Comisia a considerat că este necesar să se protejeze confidențialitatea datelor furnizate și, prin urmare, să se utilizeze intervale.

(87)

Comisia a estimat că și datele privind consumul la nivelul Uniunii și datele privind importurile și cota de piață cuprinse în tabelele 1 și 4 din regulamentul provizoriu trebuiau să fie prezentate sub formă de intervale, deoarece cifrele absolute ar permite calcularea vânzărilor totale și a cotei de piață a producătorilor din Uniune și, prin urmare, divulgarea de informații comerciale confidențiale specifice producătorilor individuali din Uniune. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(88)

Prin urmare, se confirmă considerentele 134-139 și considerentele 144-146 din regulamentul provizoriu.

(89)

În lipsa observațiilor cu privire la consumul la nivelul Uniunii, se confirmă considerentele 137-139 din regulamentul provizoriu.

(90)

În lipsa observațiilor cu privire la evaluarea cumulativă a efectelor importurilor din țările în cauză, se confirmă considerentele 140-143 din regulamentul provizoriu.

(91)

GB a susținut că, în temeiul Acordului privind PAD, parametrii de bază pentru efectuarea unui test de subcotare sunt prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping și ale produsului similar din statul membru importator în ansamblul său și că nici articolul 3 alineatele (1) și (2) din Acordul privind PAD, nici altă dispoziție din acord nu oferă vreun temei pentru a exclude importurile de la societăți care nu fac parte din eșantionul de producători-exportatori, deoarece se consideră că acestea fac obiectul unui dumping. În același mod, potrivit GB, pentru o analiză a subcotării, în Acordul privind PAD nu există nicio dispoziție care să autorizeze excluderea tranzacțiilor între părți afiliate sau a oricărui alt tip de vânzări care nu sunt considerate ca fiind efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale pentru calcularea prețului unui produs similar al statului membru importator. În această privință, GB a făcut trimitere la deciziile grupurilor speciale în cauzele CE – Elemente de fixare (China) și Maroc – Măsuri antidumping definitive privind manualele școlare (Tunisia).

(92)

În plus, GB a susținut că formularea considerentului 151 (11) din regulamentul provizoriu sugerează că analiza subcotării a fost efectuată pentru fiecare țară în parte pentru China și Brazilia, deși, în conformitate cu considerentul 33 din regulamentul provizoriu, „Comisia a decis să cumuleze importurile din țările în cauză în scopul analizei descrise în considerentele de mai sus”. GB înțelege că, odată ce importurile au fost cumulate pentru analiza prejudiciului, ar trebui să se urmeze aceeași procedură în ceea ce privește toate examinările prevăzute la articolul 3 din Acordul privind PAD, inclusiv efectele asupra prețurilor, și a făcut trimitere, în acest sens, la decizia grupului special în cauza CE – Garnituri pentru tuburi sau țevi.

(93)

GB a solicitat Comisiei să clarifice dacă înțelegerea sa cu privire la faptele investigației este corectă și, în caz afirmativ, să efectueze următoarea ajustare a calculelor:

(94)

Comisia a subliniat că, astfel cum se menționează în considerentele 186 și 194 din regulamentul provizoriu, prețurile industriei Uniunii în perioada de investigație au fost grav blocate de importurile care fac obiectul unui dumping atât din Brazilia, cât și din China, ceea ce a condus la creșterea pierderilor financiare în cursul perioadei examinate. În schimb, argumentele GB se concentrează pe celălalt standard de comparație a prețurilor, și anume subcotarea prețurilor (a se vedea considerentele 91-92). Prin urmare, Comisia a susținut că prețurile de pe piața Uniunii au fost blocate din 2018 până la sfârșitul perioadei de investigație. Chiar dacă argumentele GB ar fi menite să se refere la blocarea prețurilor, nu există nicio informație la dosar potrivit căreia prețurile producătorilor din Uniune neincluși în eșantion ar fi substanțial diferite de prețurile producătorilor incluși în eșantion și, prin urmare, concluziile privind blocarea prețurilor ar fi diferite. De fapt, o comparație între prețurile de import și prețurile din Uniune din tabelele 5 și 6 din regulamentul provizoriu arată deja că prețurile de import au fost mai mici decât prețurile din Uniune (a se vedea considerentul 149 din regulamentul provizoriu). Prin urmare, în cadrul analizei sale privind efectele asupra prețurilor, Comisia a luat în considerare efectele prețurilor tuturor importurilor asupra tuturor vânzărilor industriei Uniunii. În orice caz, Comisia a observat că selectarea unui eșantion este prevăzută în regulamentul de bază și în dispozițiile corespunzătoare din Acordul privind PAD al OMC atunci când există un număr mare de părți și, prin urmare, investigația poate fi limitată la un număr rezonabil de părți reprezentative pentru a ajunge la constatări reprezentative. Jurisprudența citată de GB nu a susținut afirmația potrivit căreia constatările reprezentative cu privire la societățile incluse în eșantion nu pot fi utilizate pentru a ajunge la concluzii cu privire la restul vânzărilor și al importurilor. Prin urmare, aceste afirmații ale GB au fost respinse.

(95)

În ceea ce privește afirmațiile privind subcotarea prețurilor și setul de vânzări ale industriei Uniunii utilizat pentru calcularea subcotării, Comisia a confirmat că importurile de ECCS ale producătorilor-exportatori incluși în eșantion au fost comparate numai cu vânzările industriei Uniunii pentru același tip de produs. În acest sens, Comisia a calculat subcotarea pentru toate importurile din țările în cauză și a efectuat simultan analiza efectelor asupra prețurilor. Rezultatul a fost o subcotare cuprinsă între 1,9 % și 21,8 %, și anume o medie ponderată de 11,2 % pentru ambele țări.

(96)

În urma comunicării constatărilor finale, GB și-a reiterat afirmația potrivit căreia Comisia ar fi trebuit să ia în considerare tranzacțiile de vânzare dintre părțile afiliate. De asemenea, GB a susținut că vânzările producătorilor din Uniune și ale producătorilor-exportatori neincluși în eșantion ar fi trebuit, de asemenea, să fie luate în considerare la efectuarea calculelor privind subcotarea prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative. GB a făcut trimitere la un raport al grupului special în care grupul special a respins abordarea autorității de investigație de a construi prețurile industriei interne în scopul subcotării prețurilor, deoarece s-a constatat că prețurile nu erau profitabile (12). Comisia nu a înțeles în ce fel este relevant raportul respectiv pentru afirmația GB potrivit căreia tranzacțiile de vânzare între părțile afiliate ar fi trebuit să fie luate în considerare și pentru calcularea subcotării. În orice caz, raportul respectiv al grupului special nu a fost adoptat. În plus, astfel cum se explică în considerentul 94 de mai sus, Comisia a avut dreptul să aplice eșantionarea și să utilizeze constatările reprezentative cu privire la societățile incluse în eșantion pentru a ajunge la concluzii cu privire la restul vânzărilor și al importurilor. În consecință, a respins afirmația. În orice caz, pentru a analiza efectele prețurilor importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei Uniunii, Comisia a considerat că blocarea prețurilor, astfel cum este stabilită în considerentele 186, 188, 193, 194 și 208 din regulamentul provizoriu, este deja un indicator suficient. Constatările privind blocarea prețurilor la nivel macro au fost confirmate, de asemenea, de constatările privind o subcotare semnificativă a prețurilor indicative în ceea ce privește fiecare producător-exportator inclus în eșantion în cursul perioadei de investigație. Astfel cum se menționează în considerentul 185, marjele de subcotare a prețurilor indicative au variat între 23,9 % și 53,2 %, ceea ce reprezintă o medie ponderată de 37,7 % pentru ambele țări. În plus, astfel cum se indică în tabelul 9 din regulamentul provizoriu, în perioada de investigație, prețul mediu de vânzare al industriei Uniunii pe piața Uniunii a fost de [780-910] EUR/tonă, în timp ce costul unitar de producție a fost de [840-980] EUR/tonă. În consecință, din cauza blocării prețurilor, industria Uniunii a vândut la prețuri care nu au acoperit nici măcar costul de producție, cu atât mai puțin o marjă de profit normală. Prin urmare, constatările privind blocarea prețurilor importurilor care fac obiectul unui dumping din țările în cauză au fost confirmate în etapa definitivă.

(97)

Comisia a remarcat că aceste constatări neechivoce privind blocarea semnificativă a prețurilor sunt deja suficiente din punct de vedere juridic pentru a confirma faptul că importurile care fac obiectul unui dumping au cauzat un prejudiciu semnificativ industriei Uniunii. În aceste circumstanțe, nu există nicio cerință legală de a dispune de o analiză separată și de constatări privind subcotarea prețurilor, deoarece este un standard alternativ de analiză a efectelor asupra prețurilor în temeiul articolului 3 alineatul (3) din regulamentul de bază. În consecință, în pofida constatărilor privind subcotarea prețurilor menționate în regulamentul provizoriu, având în vedere constatările de mai sus privind blocarea prețurilor, analiza și constatările privind subcotarea prețurilor nu sunt necesare pentru rezultatul investigației. În plus, în hotărârile sale recente, Tribunalul a confirmat analiza Comisiei privind blocarea semnificativă a prețurilor ca instrument de evaluare a efectelor asupra prețurilor în temeiul articolului 3 alineatul (3) din regulamentul de bază (13). Având în vedere cele de mai sus, observațiile părților cu privire la subcotarea prețurilor sunt, de asemenea, lipsite de obiect. Cu toate acestea, din motive de exhaustivitate, Comisia a decis să abordeze afirmațiile părților interesate.

(98)

În urma comunicării constatărilor finale, GB a contestat afirmația Comisiei potrivit căreia constatările privind subcotarea prețurilor nu sunt necesare pentru rezultatul investigației, deoarece, potrivit GB, marja de prejudiciu s-a bazat pe subcotarea prețurilor. Cu toate acestea, astfel cum se explică în secțiunile 6.1 și 6.2 de mai jos și contrar afirmației GB, marja de prejudiciu nu s-a bazat pe subcotarea prețurilor de vânzare constatată, ci mai degrabă pe marja de subcotare a prețurilor indicative stabilită pentru fiecare producător-exportator inclus în eșantion, cu excepția Jintai, pentru care marja de prejudiciu a fost egală cu marja de dumping constatată.

(99)

În ceea ce privește afirmația GB potrivit căreia Comisia ar trebui să ia în considerare prețul tuturor vânzărilor produsului similar pe piața Uniunii, inclusiv al tranzacțiilor între părți afiliate, Comisia a observat că, în cadrul investigațiilor sale, colectează toate informațiile, inclusiv prețurile de vânzare între părți afiliate. În acest context, Comisia solicită, de asemenea, producătorilor din Uniune să explice politicile de stabilire a prețurilor de transfer ale tranzacțiilor de vânzare cu părți afiliate. În cazul în care aceste vânzări sunt afectate de legătură, iar prețurile lor nu sunt stabilite în condiții de concurență deplină, ele nu sunt luate în considerare în analiza subcotării, deoarece calculele rezultate ar fi afectate de această legătură. În schimb, în cazul în care vânzările între părțile afiliate sunt efectuate în condiții de concurență deplină și reflectă o tranzacție de pe piață, acestea pot fi luate în considerare pe deplin la calcularea subcotării (cu condiția să nu existe ajustări în ceea ce privește nivelul comercial). Această abordare este pe deplin în conformitate cu normele regulamentului de bază și cu jurisprudența OMC citată de GB. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(100)

Baosteel a ridicat o problemă de procedură și de drepturi la apărare în ceea ce privește documentul de informare al Comisiei, în care prețurile de vânzare unitare și prețurile unitare indicative ale industriei Uniunii utilizate în scopul acestor calcule sunt furnizate sub formă de intervale largi și aceleași intervale, indiferent de diferența de preț dintre diferitele NCP-uri, ceea ce a împiedicat societatea să prezinte observații semnificative. Întrucât suma de subcotare a prețurilor indicative este calculată ca diferență între valoarea CIF a exportatorului și prețul indicativ al industriei Uniunii, fără o comunicare semnificativă a acestuia din urmă, exportatorii nu ar fi în măsură să verifice acuratețea calculelor Comisiei privind marja de subcotare a prețurilor indicative. Jintai a exprimat preocupări similare.

(101)

În acest sens, Comisia a subliniat că, din cauza preocupărilor legate de confidențialitate deja explicate în considerentul 86, a fost necesar să se prezinte datele sub formă de intervale. În urma afirmației Baosteel, Comisia a revizuit intervalele luând în considerare diferențele de preț dintre diferitele NCP-uri.

(102)

În plus, Baosteel a solicitat Comisiei să clarifice dacă a comparat prețurile la același nivel comercial. În special, Baosteel a susținut că, din moment ce, în ceea ce privește exportatorul, Comisia a dedus costurile VAG și profiturile comercianților afiliați, aceasta trebuie să procedeze la fel și în ceea ce privește producătorul din Uniune, în cazul în care acesta vinde produsul în cauză pe piața Uniunii prin intermediul comercianților afiliați.

(103)

Jintai a susținut, de asemenea, că Comisia nu a efectuat o comparație a prețurilor la același nivel comercial atunci când a calculat marja de subcotare. Potrivit Jintai, prin efectuarea, pentru comparația prețurilor realizată în cadrul calculării prejudiciului, a asimilării între prețurile practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion în vânzările lor directe către cumpărători independenți și prețurile practicate de entitățile de vânzări afiliate ale acestor producători către astfel de cumpărători, Comisia a luat în considerare pentru acest produs un preț mărit și, prin urmare, nefavorabil pentru Jintai. Cu alte cuvinte, luând în considerare, în ceea ce privește prețurile producătorilor din Uniune incluși în eșantion, anumite elemente care se referă la un nivel comercial diferit de cel pe care l-a utilizat în scopul comparației (franco fabrică), Comisia nu a efectuat o comparație echitabilă în calcularea marjei de subcotare a prețurilor practicate de Jintai. Jintai a susținut că, în cazul în care comparația corectă și adecvată este efectuată la același nivel comercial, marja de subcotare a prețurilor Jintai ar fi probabil cu mult sub 0 %. Prin urmare, Jintai a solicitat Comisiei să efectueze o comparație adecvată și echitabilă la același nivel comercial pentru a stabili marja corectă de „supracotare” a prețurilor Jintai și, în acest sens, a făcut trimitere la hotărârile Curții Jindal Saw și Jindal Saw Italia/Comisia (14) și Giant Electric Vehicle Kunshan/Comisia (15).

(104)

Comisia a observat mai întâi că analiza subcotării prețurilor este completată de constatările sale separate privind blocarea prețurilor, astfel cum se detaliază în considerentele 185, 186 și 194 din regulamentul provizoriu. Aceste constatări privind blocarea semnificativă a prețurilor sunt deja suficiente din punct de vedere juridic pentru a demonstra impactul negativ asupra prețurilor practicate de industria Uniunii, astfel cum se explică în considerentul 97. Cu toate acestea, astfel cum se explică în considerentul respectiv, Comisia a abordat argumentele privind subcotarea din motive de exhaustivitate.

(105)

În ceea ce privește afirmația Baosteel cu privire la o ajustare pentru costurile VAG și profiturile comercianților afiliați ai producătorilor din Uniune, Comisia a confirmat că, în calculele sale privind subcotarea, nu a efectuat o astfel de ajustare. Astfel cum se indică în considerentele 150 și 151 din regulamentul provizoriu, Comisia a efectuat o serie de alte ajustări pentru a asigura o comparație echitabilă la același nivel comercial. Acest lucru a condus la readucerea prețurilor industriei Uniunii la nivelul franco fabrică și a prețurilor de import ale producătorilor-exportatori la nivelul CIF la frontiera Uniunii (16). Cu toate acestea, Comisia a efectuat o simulare prin calcularea subcotării atât cu aplicarea articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, cât și fără aplicarea acestuia, prin analogie cu vânzările Baosteel și a stabilit că subcotarea a fost semnificativă pentru Baosteel în ambele cazuri, cu un nivel minim de 7,5 %. În consecință, contrar celor susținute de Baosteel, chiar și atunci când nu s-au dedus, în temeiul articolului 2 alineatul (9), costurile VAG și profiturile comercianților afiliați ai Baosteel, s-a constatat o subcotare semnificativă.

(106)

În ceea ce privește Jintai, Comisia a subliniat că, întrucât acest producător-exportator nu a exportat produsul care face obiectul investigației prin intermediul unor entități de vânzări afiliate, nu s-a efectuat nicio ajustare a prețului său de export prin aplicarea prin analogie a articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. În cazul de față, Comisia nu a considerat, de asemenea, că este oportun să ajusteze vânzările producătorilor din Uniune. Comisia a observat că, pentru a asigura simetria în comparația prețurilor, prețurile respective ar trebui să includă, pe cât posibil, aceleași elemente și, de asemenea, să reflecte, pe cât posibil, același nivel comercial. În ceea ce privește primul aspect, prețul de export al Jintai a reflectat o vânzare directă de la entitatea juridică chineză către clienții independenți din Uniune. În Uniune, un producător inclus în eșantion a efectuat vânzări directe către clienți finali, iar prețul său a reflectat aceleași elemente ca prețul Jintai. Ceilalți doi producători din Uniune incluși în eșantion făceau parte din grupul ArcelorMittal. Niciunul dintre producători nu efectua vânzări directe de la entitățile producătoare, ci prin intermediul unor entități afiliate. Comisia a constatat că entitățile producătoare nu dispuneau de o structură de vânzări proprie, ci trebuiau să se bazeze pe entitățile lor de vânzări afiliate pentru a efectua vânzările. Cu alte cuvinte, costurile asociate producției și vânzării produsului în cauză erau împărțite între entitățile producătoare, care suportau doar costurile de producție, și entitățile de vânzări afiliate situate în diferite state membre, care suportau costurile de vânzare și de comercializare. Entitatea de producție nu a suportat nicio cheltuială de vânzare, iar departamentul de vânzări al ArcelorMittal a fost inclus în întregime în entitățile juridice separate de vânzări. Costurile VAG și profitul aferent vânzărilor grupului ArcelorMittal au fost suportate de entitățile de vânzări afiliate atunci când au vândut către clienți din Uniune. Pentru a asigura o comparație echitabilă, Comisia a luat în considerare prețul practicat de entitatea de vânzări către clienții din Uniune, întrucât acest preț reflecta aceleași costuri de producție și de comercializare reflectate în prețul de export al Jintai, care a efectuat atât producția, cât și vânzarea prin intermediul unei singure entități, la fel ca celălalt producător din Uniune inclus în eșantion. Dacă nu s-ar lua în considerare prețul practicat de entitatea de vânzări afiliată grupului ArcelorMittal, prețul real ar fi subestimat, deoarece nu ar reflecta costurile de vânzare necesare ale entității către clienți independenți din Uniune. Entitățile de vânzări afiliate din industria Uniunii, pe de o parte, și Jintai, pe de altă parte, au exercitat funcții de vânzare similare, deoarece ambele trebuie (1) să găsească clienți în Uniune, (2) să semneze contracte de vânzare și (3) să asigure livrarea și plata facturilor etc. Prin urmare, în conformitate cu hotărârile pronunțate în cauzele Hansol (17), CRIA și CCCMC (18), precum și Giant Electric Vehicles (19), această comparație a prețurilor a reflectat realitățile economice respective și rolurile corespunzătoare ale entităților respective atât la export, cât și la nivelul UE și într-un moment în care ambele entități concurează pe piața Uniunii.

(107)

Cu toate acestea, chiar presupunând că acceptarea cererii Jintai [și anume, ajustarea de către Comisie a vânzărilor industriei Uniunii în scopul calculării subcotării prin aplicarea, prin analogie, a articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază] nu ar indica nicio subcotare în ceea ce privește acest producător-exportator, acest lucru nu ar schimba stabilirea de către Comisie a subcotării în ceea ce privește China și ambele țări în cauză în ansamblu. Într-adevăr, exporturile Jintai către Uniune reprezintă doar 6,3 % din totalul exporturilor către Uniune și doar 11,6 % din exporturile incluse în eșantion. Astfel, chiar dacă nu există subcotare în ceea ce privește exporturile Jintai, constatările privind subcotarea prețurilor ar fi confirmate pe baza celuilalt producător-exportator inclus în eșantion pentru China, precum și pentru ambele țări în cauză. De asemenea, orice constatare în ceea ce privește nivelul subcotării Jintai nu ar afecta constatările Comisiei cu privire la blocarea prețurilor, astfel cum s-a reamintit deja în considerentele 97 și 104. Într-adevăr, prețurile Jintai au prezentat un nivel ridicat de subcotare a prețurilor indicative (a se vedea considerentul 185).

(108)

În urma comunicării constatărilor provizorii, CISA a întrebat dacă datele privind indicatorii macroeconomici includ date referitoare la Acciaierie d’Italia. Comisia a răspuns afirmativ.

(109)

Prin urmare, se confirmă considerentele 153-157 din regulamentul provizoriu.

(110)

În urma comunicării constatărilor provizorii, CISA a solicitat Comisiei să confirme dacă s-a asigurat că toți producătorii, inclusiv Acciaierie d’Italia, au fost într-adevăr incluși în seturile de date relevante privind indicatorii macroeconomici și a subliniat că numai Acciaierie d’Italia reprezintă [5-15] % din producția și vânzările totale ale produsului în cauză în Uniune, ceea ce depășește nivelul neglijabil.

(111)

În acest sens, Comisia a confirmat că datele referitoare la Acciaierie d’Italia au fost luate în considerare în indicatorii macroeconomici.

(112)

În absența unor observații cu privire la producție, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție, s-au confirmat considerentele 158-160 din regulamentul provizoriu.

(113)

În lipsa unor observații privind volumul vânzărilor și cota de piață, s-au confirmat considerentele 161 și 162 din regulamentul provizoriu.

(114)

În lipsa unor observații privind ocuparea forței de muncă și productivitatea, s-au confirmat considerentele 163 și 164 din regulamentul provizoriu.

(115)

În lipsa unor observații referitoare la creșterea economică, s-au confirmat considerentele 165-167 din regulamentul provizoriu.

(116)

În urma comunicării constatărilor provizorii, GB a susținut că, în evaluarea privind amploarea marjei de dumping, Comisia nu a făcut decât să reafirme concluziile la care se ajunsese deja în cadrul altor examinări. De exemplu, concluzia potrivit căreia marjele de dumping sunt peste pragul de minimis este deja exprimată în considerentul 141 din regulamentul provizoriu referitor la evaluarea volumului cumulat al importurilor și poate fi dedusă din aplicarea măsurilor provizorii în sine. În plus, analiza volumului și a prețului importurilor care fac obiectul unui dumping a fost efectuată în temeiul articolelor 3.1, 3.2 și 3.5 din Acordul antidumping și este exprimată în considerentele 144-152 din regulamentul provizoriu. Prin urmare, nu s-a efectuat nicio analiză specifică privind amploarea marjei de dumping. Prin urmare, GB a solicitat Comisiei să analizeze acest factor într-un mod neredundant în raport cu alți indicatori prevăzuți la articolul 3 din Acordul antidumping.

(117)

În acest sens, Comisia a remarcat că luarea în considerare a amplorii marjei de dumping implică o examinare pentru a stabili dacă, având în vedere volumul și prețul importurilor care fac obiectul unui dumping, impactul asupra industriei Uniunii nu poate fi considerat neglijabil.

(118)

Comisia a reamintit că toate marjele de dumping au fost cu mult peste nivelul de minimis. Volumul importurilor din țările în cauză a fost semnificativ în perioada examinată și în perioada de investigație, în timp ce prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping au exercitat o subcotare și o blocare a prețurilor asupra prețurilor industriei Uniunii. Prin urmare, având în vedere volumul și prețul importurilor care fac obiectul unui dumping, impactul marjelor de dumping efective nu poate fi considerat neglijabil și a fost chiar substanțial, astfel cum a concluzionat Comisia în considerentul 168 din regulamentul provizoriu.

(119)

Prin urmare, s-au confirmat considerentele 168 și 169 din regulamentul provizoriu.

(120)

În lipsa unor observații privind prețurile și factorii care influențează prețurile, s-au confirmat considerentele 170-172 din regulamentul provizoriu.

(121)

În lipsa unor observații privind costurile forței de muncă, s-au confirmat considerentele 173 și 174 din regulamentul provizoriu.

(122)

În lipsa unor observații privind stocurile, s-au confirmat considerentele 175 și 176 din regulamentul provizoriu.

(123)

În lipsa unor observații privind profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a atrage capital, s-au confirmat considerentele 177-182 din regulamentul provizoriu.

(124)

În urma comunicării constatărilor provizorii, CISA și Eviosys au susținut că industria Uniunii nu a suferit un prejudiciu important și că eventualele efecte economice negative suferite de industria Uniunii au fost cauzate, de fapt, de alți factori, cum ar fi impactul pandemiei de COVID-19. După comunicarea constatărilor finale, CISA și-a reiterat afirmațiile.

(125)

În primul rând, CISA și Eviosys au subliniat faptul că, de fapt, cota de piață deținută de industria Uniunii a crescut în cursul perioadei examinate, în contextul unei scăderi a consumului la nivelul Uniunii.

(126)

În al doilea rând, în ceea ce privește indicatorii macroeconomici, CISA a observat că niciunul dintre aceștia nu ar putea conduce la constatarea unui prejudiciu important suferit de industria Uniunii. Această parte a subliniat că nivelurile capacității de producție și ale vânzărilor interne au fost constante, pe fondul scăderii consumului, ceea ce explică creșterea clară a cotelor de piață. În plus, industria Uniunii a fost în mod clar capabilă să crească numărul de persoane angajate, ceea ce indică din nou contrariul unei situații de prejudiciu important.

(127)

În al treilea rând, în ceea ce privește indicatorii microeconomici, CISA a observat că prețul de vânzare al industriei Uniunii nu a scăzut între perioada examinată și perioada de investigație, iar în perioada intermediară a înregistrat doar ușoare fluctuații. Eviosys a subliniat, de asemenea, că prețurile de vânzare ale industriei Uniunii au rămas, în general, stabile și nu a fost de acord cu concluzia Comisiei potrivit căreia industria Uniunii „nu a fost în măsură să își majoreze prețurile de vânzare astfel încât să acopere costul de producție crescut” și că acest lucru ar fi fost rezultatul „presiunii exercitate de importuri asupra prețurilor”. În acest sens, Eviosys a susținut că scăderea cererii în cursul perioadei examinate, combinată cu efectele pandemiei de COVID-19, a împiedicat industria Uniunii să își majoreze prețurile de vânzare.

(128)

În al patrulea rând, CISA a subliniat fluctuația cifrelor privind profitabilitatea, în ciuda faptului că cota de piață a industriei Uniunii a crescut. În această privință, CISA a pus sub semnul întrebării decizia industriei Uniunii de a continua investițiile semnificative, în pofida faptului că, în mod clar, consumul la nivelul Uniunii nu a crescut și a solicitat Comisiei să clarifice cerințele juridice precise în temeiul cărora industria Uniunii trebuie să realizeze investiții și să asigure relevanța acestora având în vedere produsul în cauză. CISA a remarcat, de asemenea, că creșterea costurilor de producție nu are nicio legătură cu exporturile din China și, prin urmare, acest lucru ar trebui tratat de către Comisie ca factor de întrerupere a legăturii de cauzalitate.

(129)

În plus, CISA a susținut că, spre deosebire de nivelurile de profitabilitate raportate în regulamentul provizoriu, perspectivele pieței relevante sunt, în general, considerate ca fiind extrem de pozitive. CISA a făcut trimitere la anumite articole (20) și a subliniat că cei trei producători incluși în eșantion (dintre care doi aparțin aceluiași grup) sunt toți menționați în mod explicit în aceste articole, indicând că ArcelorMittal și-a crescut vânzările cu 44 % anul trecut și că ThyssenKrupp și-a majorat veniturile trimestriale cu 39 % de la an la an în decembrie 2021.

(130)

După comunicarea constatărilor finale, CISA și-a reiterat afirmația potrivit căreia Comisia ar trebui să evalueze pretinsa profitabilitate ridicată realizată de ArcelorMittal și ThyssenKrupp după perioada de investigație. În plus, CISA și CANPACK au susținut că prețurile de import din China și Brazilia au crescut semnificativ după perioada de investigație și că acest lucru ar trebui luat în considerare de către Comisie.

(131)

Comisia nu a fost de acord cu aceste afirmații. Astfel cum se menționează în considerentul 183 din regulamentul provizoriu, indicatorii economici atât la nivel macro, cât și la nivel micro s-au deteriorat în cursul perioadei examinate. Deși volumul vânzărilor industriei Uniunii a rămas, în general, stabil și a câștigat o anumită cotă de piață în cursul perioadei examinate, situația financiară a industriei Uniunii s-a deteriorat în principal din cauza creșterii costului de producție, care nu a putut fi acoperit printr-o creștere corespunzătoare a prețurilor sale de vânzare. Blocarea semnificativă a prețurilor exercitată de importurile care au făcut obiectul unui dumping a dus la pierderi începând din 2019, care au continuat să crească în cursul perioadei de investigație. Deși numărul de angajați a crescut în cursul perioadei examinate, această creștere s-a înregistrat în principal în 2019 și 2020. În cursul perioadei de investigație, industria Uniunii s-a aflat în proces de disponibilizare a angajaților.

(132)

Astfel cum se prevede în considerentul 187 din regulamentul provizoriu, profitabilitatea, fluxul de lichidități și randamentul investițiilor s-au deteriorat semnificativ în cursul perioadei examinate. Acest lucru a afectat negativ capacitatea industriei Uniunii de a-și autofinanța activitatea, de a realiza investițiile necesare și de a atrage capital, ceea ce a împiedicat creșterea economică a acesteia și chiar i-a amenințat supraviețuirea.

(133)

În ceea ce privește investițiile realizate pentru a se conforma cerințelor legale, Comisia a subliniat că aceste investiții se realizează pentru îndeplinirea obligațiilor sociale și de mediu și nu vizează creșterea capacității de producție.

(134)

Perspectivele pieței, evoluția prețurilor importurilor, precum și pretinsa profitabilitate a producătorilor din Uniune realizată după sfârșitul perioadei de investigație, menționate de CISA și CANPACK, nu sunt relevante pentru evaluarea prejudiciului suferit de industria Uniunii în cursul perioadei de investigație.

(135)

În urma comunicării constatărilor finale, CISA a stabilit o legătură între creșterea numărului de angajați și explicația Comisiei potrivit căreia investițiile realizate se refereau la standardele sociale și de mediu, argumentând că astfel de investiții nu ar necesita o creștere a numărului de angajați. De asemenea, partea respectivă a solicitat Comisiei să detalieze domeniul de aplicare și valoarea exactă a investițiilor realizate de industrie care erau necesare pentru respectarea obligațiilor sociale și de mediu.

(136)

Comisia nu a stabilit nicio legătură între creșterea numărului de locuri de muncă și investițiile realizate. Într-adevăr, astfel cum s-a subliniat în considerentul 131 de mai sus, numărul de locuri de muncă a crescut în principal în 2019 și 2020, în timp ce a scăzut cu 8,9 % între 2020 și perioada de investigație. În același timp, investițiile au continuat să crească în cursul perioadei de investigație. Comisia a subliniat, de asemenea, că nu a putut să dezvăluie domeniul de aplicare și valoarea exactă a investițiilor realizate de societățile incluse în eșantion, întrucât acestea sunt informații confidențiale. Cu toate acestea, astfel cum s-a indicat deja în considerentul 133 de mai sus, investițiile respective nu au fost legate de nicio creștere a capacității de producție, ci mai degrabă de adaptarea și/sau înlocuirea capacităților deja existente.

(137)

Așadar, Comisia a concluzionat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază. În consecință, Comisia a respins afirmațiile părților interesate privind absența prejudiciului important și a confirmat considerentele 183-188 din regulamentul provizoriu.

(138)

Afirmațiile referitoare la alți factori care cauzează un prejudiciu sunt abordate în secțiunea 5 de mai jos.

(139)

În urma comunicării constatărilor provizorii, CISA a susținut că nivelurile cotelor de piață deținute de țările în cauză, care nu au depășit niciodată 18 % și au scăzut ulterior în perioada de investigație, nu pot fi considerate excesiv de ridicate.

(140)

Comisia nu a fost de acord cu această afirmație. Astfel cum se explică în considerentul 192 din regulamentul provizoriu, cota de piață a importurilor din țările în cauză a crescut de la 13,1 % în 2018 la 15,4 % în perioada de investigație. Comisia a considerat că o astfel de cotă de piață este semnificativă și, având în vedere nivelurile de preț stabilite, poate avea un impact asupra industriei Uniunii în sensul articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază. Prin urmare, Comisia a respins afirmația și a confirmat considerentele 190-192 din regulamentul provizoriu.

(141)

În urma comunicării constatărilor provizorii, Eviosys a susținut că nu există niciun element de probă care să ateste vreo presiune asupra prețurilor exercitată de importurile din țările în cauză și că prețurile producătorilor din Uniune nu par să fi urmat prețurile din China sau din Brazilia, ceea ce sugerează că nu au fost afectate de acestea din urmă.

(142)

Astfel cum se explică în considerentul 193 din regulamentul provizoriu, prețul mediu de import al importurilor din țările în cauză a fost semnificativ mai mic decât prețurile medii de vânzare ale industriei Uniunii pe piața Uniunii, iar aceste importuri au subcotat prețurile industriei Uniunii în medie ponderată cu 11,2 %. Volumele semnificative ale importurilor la prețuri scăzute au scăzut prețurile industriei Uniunii, care nu și-a putut acoperi costurile de producție, înregistrând astfel pierderi.

(143)

În plus, indiferent dacă prețurile industriei Uniunii au urmat sau nu prețurile din China și Brazilia, este clar că importurile din țările în cauză la prețuri scăzute au blocat prețurile industriei Uniunii și, prin urmare, au avut un efect negativ asupra prețurilor. Existența unei blocări a prețurilor este suficientă în contextul analizei efectelor asupra prețurilor în temeiul articolului 3 alineatul (3) din regulamentul de bază pentru a concluziona că prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping au avut un impact negativ semnificativ asupra prețurilor din Uniune. În consecință, afirmația a fost respinsă și s-a confirmat considerentul 193 din regulamentul provizoriu.

(144)

În urma comunicării constatărilor provizorii, Eviosys și-a repetat afirmația potrivit căreia importurile din țările în cauză nu ar fi putut cauza niciun prejudiciu și a reiterat faptul că există foarte puține relații concurențiale între produsele vândute de industria Uniunii și importurile din țările în cauză ca urmare a unor factori precum un nivel de calitate mai scăzut și neadecvarea pentru anumite utilizări, durate de execuție mai lungi și costuri de transport mai mari, precum și asistență limitată acordată clienților, ceea ce explică, de asemenea, prețurile diferite și faptul că acestea sunt, în general, mai mici decât prețurile de vânzare ale industriei Uniunii.

(145)

Cu toate acestea, Eviosys nu a furnizat elemente de probă noi în sprijinul afirmațiilor sale. Prin urmare, se confirmă considerentele 194-197 din regulamentul provizoriu.

(146)

În urma comunicării constatărilor provizorii, GB a observat că prețul neprejudiciabil calculat în cadrul constatării preliminare este de [850-990] EUR/tonă. Având în vedere că această valoare este mai mare decât prețul de import al importurilor din țări care nu au făcut obiectul investigației (822 EUR/tonă) și că volumul importurilor din țări care nu au făcut obiectul investigației este mai mare decât cel provenind din Brazilia și China, Comisia ar trebui să recunoască implicațiile în evaluarea importurilor din țări care nu au făcut obiectul investigației ca un posibil alt factor de prejudiciu. Astfel, efectele prejudiciabile ale acestora trebuie separate și diferențiate de cele care rezultă din presupusele importuri care fac obiectul unui dumping.

(147)

Astfel cum se menționează în considerentul 199 din regulamentul provizoriu, volumul importurilor din alte țări terțe și cota lor de piață au scăzut în cursul perioadei examinate cu 23 % și, respectiv, 21 %, iar prețul lor mediu de import a rămas apropiat de prețul mediu de vânzare al industriei Uniunii și a fost semnificativ mai mare decât prețul mediu de import al importurilor din țările în cauză. În acest context, a fost clar că orice prejudiciu important suferit de industria Uniunii a fost cauzat de importurile produsului în cauză, care au menținut nivelurile prețurilor la un nivel scăzut. Deși nu se poate exclude faptul că celelalte surse de import ar fi, după instituirea taxelor la importurile produsului în cauză, o cauză a prejudiciului suferit de industria Uniunii, acestea nu au fost, în mod evident, o cauză de natură să atenueze legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important observat în cursul perioadei de investigație.

(148)

În plus, în ceea ce privește prețul mediu neprejudiciabil, acesta a fost calculat pe baza unei game specifice de produse bazate pe exporturile efective ale producătorilor-exportatori incluși în eșantion și a fost comparat cu prețul franco vămuit al importurilor de la producătorii-exportatori respectivi. Ca atare, prețul nu a fost direct comparabil cu prețurile CIF medii de import.

(149)

Prin urmare, afirmația a fost respinsă, iar considerentele 198-201 din regulamentul provizoriu au fost confirmate.

(150)

În urma comunicării constatărilor provizorii, CISA, Eviosys și CANPACK au susținut că pandemia de COVID-19 și consecințele sale economice rup legătura de cauzalitate dintre importuri și situația industriei Uniunii. CISA a susținut că pandemia de COVID-19 este, în principal, o criză legată de cerere și nu una de creștere a importurilor care prejudiciază o industrie, rezultatul principal fiind suspendarea producției și, în consecință, o recesiune pe piața Uniunii.

(151)

GB a făcut trimitere la considerentele 203-205 din regulamentul provizoriu și a susținut că Comisia pare să reducă la minimum efectele pandemiei de COVID-19 asupra industriei Uniunii pe motiv că „deteriorarea situației industriei Uniunii începuse deja înainte de pandemie și a continuat și după ce industria Uniunii și-a reluat producția în cursul PA”. GB este de părere că acest argument nu reprezintă un motiv suficient pentru a atenua efectele pandemiei de COVID-19, deoarece este posibil ca pandemia menționată anterior să fi avut efecte negative asupra industriei Uniunii simultan cu importurile care se presupune că fac obiectul unui dumping.

(152)

În acest sens, Comisia a făcut trimitere la considerentul 203 din regulamentul provizoriu, în care a recunoscut că pandemia de COVID-19 a avut un impact negativ asupra industriei Uniunii, în special în 2020, când unitățile de producție ale industriei Uniunii au fost nevoite să se închidă temporar și că este posibil ca pandemia de COVID-19 să fi contribuit la prejudiciul suferit de industria Uniunii. Cu toate acestea, Comisia a insistat asupra faptului că deteriorarea situației financiare a industriei Uniunii începuse deja înainte de pandemie și a continuat și în perioada de redresare după pandemia de COVID-19, inclusiv în perioada de investigație. Prin urmare, impactul negativ al pandemiei de COVID-19 nu a putut fi considerat drept principala cauză a prejudiciului suferit de industria Uniunii, în măsura în care aceasta ar fi atenuat legătura de cauzalitate dintre un astfel de prejudiciu și importurile care au făcut obiectul unui dumping din țările în cauză. În consecință, Comisia a respins aceste afirmații.

(153)

În lipsa observațiilor cu privire la evoluția costului de producție în urma comunicării constatărilor provizorii, se confirmă considerentele 206-209 din regulamentul provizoriu.

(154)

În urma comunicării constatărilor provizorii, CISA a subliniat că exporturile industriei Uniunii au fost semnificative, ridicându-se la 22 % în perioada de investigație. De asemenea, partea a făcut trimitere la tabelul 14 din regulamentul provizoriu, care arată că volumul exporturilor industriei Uniunii a scăzut cu 7 puncte procentuale și că prețurile de export au scăzut cu 6 puncte procentuale. CISA a susținut că evoluția negativă legată de vânzările la export a avut un impact semnificativ asupra performanței economice globale a industriei Uniunii.

(155)

CANPACK nu a fost de acord cu concluzia Comisiei potrivit căreia performanța la export a industriei Uniunii nu a fost suficientă pentru a atenua legătura de cauzalitate, deoarece tabelul 14 din regulamentul provizoriu arată în mod clar că prețul de vânzare al producătorilor din Uniune către țări din afara Uniunii a fost la un nivel similar cu cel al prețurilor ECCS originar din China. CANPACK a considerat că argumentul producătorilor din Uniune potrivit căruia motivul pentru care vând în afara Uniunii este că industria Uniunii nu este capabilă să vândă ECCS pe piața Uniunii, deși există o cerere ridicată de ECCS din partea utilizatorilor din Uniune, nu a fost convingător.

(156)

GB a estimat că, având în vedere că volumul exporturilor industriei Uniunii este mai mare decât importurile care se presupune că fac obiectul unui dumping, performanța la export nu a putut fi considerată un factor minor.

(157)

În ceea ce privește performanța la export a industriei Uniunii, volumul exporturilor a crescut mai întâi în 2019 și 2020, înainte de a scădea în perioada de investigație, în timp ce prețurile medii de export au scăzut începând din 2020. Această evoluție a corespuns unei ușoare creșteri a vânzărilor industriei Uniunii pe piața Uniunii între 2020 și perioada de investigație. Prin urmare, ușoara scădere a performanței la export a industriei Uniunii nu pare să aibă un impact puternic asupra performanței economice globale a industriei Uniunii, care s-a deteriorat într-o măsură mai mare în aceeași perioadă de timp. În plus, cifrele negative privind profitabilitatea din tabelul 12 din regulamentul provizoriu se bazează numai pe vânzările în UE și, prin urmare, nu sunt rezultatul unor eventuale pierderi la export. Prin urmare, Comisia și-a confirmat concluzia din considerentul 213 din regulamentul provizoriu potrivit căreia deși scăderea performanței la export ar fi putut contribui la prejudiciul suferit de industria Uniunii, având în vedere ponderea ridicată a vânzărilor în Uniune în comparație cu vânzările la export, aceasta nu este suficientă pentru a atenua legătura de cauzalitate dintre importurile care au făcut obiectul unui dumping din țările în cauză și prejudiciul suferit de industria Uniunii. În consecință, Comisia a respins afirmațiile părților interesate în această privință.

(158)

În urma comunicării constatărilor provizorii, CANPACK nu a fost de acord cu argumentul potrivit căruia efectul contractelor (anuale) pe termen lung dintre furnizorii din Uniune și clienții lor din Uniune asupra prejudiciului constatat pentru industria Uniunii este limitat și nu poate atenua legătura de cauzalitate. Potrivit CANPACK, astfel cum se indică în considerentul 214 din regulamentul provizoriu, vânzările industriei Uniunii se bazează pe contracte anuale care stabilesc cantitățile și prețurile pentru anul următor și oferă producătorilor din Uniune o marjă minimă (dacă este cazul) de creștere a prețurilor de vânzare în contextul creșterii prețurilor materiilor prime în cursul aplicării contractului anual. Producătorii din Uniune își bazează ofertele pe prețurile estimate ale materiilor prime și pe costurile de producție pentru anul următor, luând în considerare riscul unor modificări (în practică, negocierile privind prețurile pentru anul următor au loc în trimestrul al patrulea al anului precedent).

(159)

În acest sens, Comisia a făcut trimitere la considerentul 208 din regulamentul provizoriu, în care s-a observat că industria Uniunii nu a fost în măsură să își majoreze prețurile de vânzare pe parcursul întregii perioade examinate, care acoperă mai mult de trei ani. Întrucât acest tipar a fost observat pe o perioadă lungă de timp, el nu a putut fi explicat doar prin creșterea costului materiilor prime și prin efectul contractelor anuale din punctul de vedere al prețurilor fixe.

(160)

Prin urmare, Comisia a respins afirmația și a confirmat considerentele 214 și 215 din regulamentul provizoriu.

(161)

În urma comunicării constatărilor provizorii, CISA și Eviosys au indicat scăderea consumului ca factor relevant atunci când au luat în considerare legătura de cauzalitate. După comunicarea constatărilor finale, CISA și-a reiterat afirmația potrivit căreia scăderea consumului ar putea rupe legătura de cauzalitate constatată între importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul constatat. Cu toate acestea, părțile nu și-au justificat afirmațiile. Prin urmare, aceste afirmații au fost respinse.

(162)

GB nu a fost de acord cu concluzia Comisiei din considerentul 218 din regulamentul provizoriu, potrivit căreia scăderea cu 3 % a cererii de pe piață nu poate fi considerată o cauză a prejudiciului care atenuează legătura de cauzalitate dintre importurile care au făcut obiectul unui dumping și prejudiciul constatat. Potrivit GB, scăderea de pe piață poate, de asemenea, să afecteze volumul producției și costurile fixe ale industriei interne și ar trebui analizată împreună cu alți factori care au aceleași efecte.

(163)

În acest sens, Comisia a concluzionat în considerentul 217 din regulamentul provizoriu că, în pofida scăderii cu 3 % de pe piață, cifrele privind vânzările Uniunii au rămas constante, ceea ce indică faptul că prejudiciul suferit de industria Uniunii nu a fost cauzat de o pierdere de volume din cauza scăderii cererii, ci mai degrabă de blocarea prețurilor exercitată de importurile din țările în cauză. Prin urmare, Comisia a respins afirmația și a confirmat considerentele 216-218 din regulamentul provizoriu.

(164)

Volumul importurilor din țările în cauză și cota lor de piață au crescut în cursul perioadei examinate, în timp ce prețurile acestora au scăzut. Acest lucru a coincis în timp cu deteriorarea situației economice a industriei Uniunii. Prin urmare, Comisia a confirmat că există o legătură de cauzalitate clară între aceste importuri și prejudiciul suferit de industria Uniunii.

(165)

În urma comunicării constatărilor provizorii, GB a susținut că Comisia nu a făcut distincția și nu a separat în mod corespunzător efectele performanței la export a industriei Uniunii, scăderea consumului la nivelul Uniunii și efectele pandemiei de COVID-19 de efectele care decurg din importurile care fac obiectul unui dumping și a făcut trimitere la hotărârea Organului de apel în cauza SUA – Oțel laminat la cald (punctul 226).

(166)

GB a solicitat Comisiei să reevalueze acești trei factori, de preferință pe o bază cumulativă, în ceea ce privește consecințele lor asupra producției și a costurilor fixe ale industriei Uniunii și să separe și să distingă aceste efecte de cele care rezultă din importurile care se presupun că fac obiectul unui dumping.

(167)

Eviosys a susținut că industria Uniunii nu și-a putut majora prețurile de vânzare în cursul perioadei examinate, deși s-a confruntat cu creșterea costurilor de producție, din cauza scăderii cererii și a pandemiei de COVID-19. Eviosys a considerat că Comisia ar trebui să evalueze mai atent impactul altor factori asupra situației economice a industriei Uniunii.

(168)

CANPACK a considerat, de asemenea, că Comisia a subestimat impactul altor factori. În special, partea respectivă nu a fost de acord cu faptul că impactul pandemiei de COVID-19 și al lipsei de materii prime pe piața Uniunii nu a fost suficient pentru a atenua legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză și prejudiciul important suferit de industria Uniunii.

(169)

După comunicarea constatărilor finale, CISA a susținut, de asemenea, că Comisia nu a abordat în mod suficient efectele cauzate de pandemia de COVID-19, în timp ce întreaga perioadă de investigație a fost stabilită în timpul celui mai semnificativ impact economic al acestei pandemii. În plus, CISA a susținut că investițiile realizate de producătorii din Uniune incluși în eșantion au explicat în mod independent scăderea profitabilității și situația rezultată a industriei interne.

(170)

În acest sens, Comisia a confirmat, astfel cum se menționează în considerentul 220 din regulamentul provizoriu, că a făcut distincția și a separat efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei Uniunii de efectele prejudiciabile ale importurilor care au făcut obiectul unui dumping.

(171)

În ceea ce privește investițiile, Comisia a observat că societatea cu cele mai mari investiții a avut cea mai bună performanță dintre societățile incluse în eșantion. Prin urmare, nu a existat nicio legătură directă între profitabilitatea industriei Uniunii și investițiile realizate în cursul perioadei de investigație. Mai degrabă, investițiile au fost necesare și obligatorii din punct de vedere juridic și, împreună cu costurile totale, ar fi trebuit să poată fi finanțate din profituri rezonabile, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază, în absența importurilor care au făcut obiectul unui dumping. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(172)

Comisia a evaluat impactul altor factori luând în considerare observațiile părților interesate și a concluzionat că acești factori nu au atenuat legătura de cauzalitate. Într-adevăr, factori precum pandemia COVID-19 sau contractele de vânzare anuale cu prețuri fixe pentru întregul an, împreună cu scăderea cererii de ECCS în cursul perioadei examinate, ar fi putut avea un impact asupra performanței industriei Uniunii. Totuși, acești factori nu au explicat blocarea prețurilor suferită de industria Uniunii pe parcursul întregii perioade examinate și, în special, în timpul perioadei de investigație.

(173)

Deteriorarea situației economice a industriei Uniunii a început înainte de pandemia de COVID-19 și de perturbarea aprovizionării cu materii prime. În plus, într-un mediu concurențial normal, industria Uniunii ar trebui să fie în măsură să își majoreze prețurile de vânzare ca urmare a creșterii costului materiilor prime; prin urmare, efectul contractelor anuale nu a putut explica faptul că industria Uniunii nu a fost în măsură să își majoreze prețurile de vânzare pentru întreaga perioadă examinată pentru a rămâne profitabilă.

(174)

În consecință, Comisia a confirmat concluzia prevăzută în considerentele 219-221 din regulamentul provizoriu.

(175)

În urma comunicării constatărilor provizorii, CISA a afirmat că, potrivit înțelegerii sale, ajustarea legată de costurile de mediu viitoare nu a luat în considerare nicio compensație existentă și viitoare acordată industriei Uniunii pentru a compensa creșterile prețurilor energiei electrice. În acest sens, Comisia a confirmat că astfel de compensații nu au fost luate în considerare la calcularea costurilor de mediu viitoare.

(176)

În urma comunicării constatărilor provizorii, CSN a susținut că costul viitor suplimentar de [10-20] EUR/tonă menționat în considerentul 228 din regulamentul provizoriu, care se adaugă la prețul neprejudiciabil, a fost arbitrar, speculativ și a distorsionat comparabilitatea prețurilor între vânzările Uniunii și cele braziliene. CSN a subliniat că, în cadrul Acordului UE-Mercosur, Brazilia și-a asumat angajamente ferme privind dezvoltarea durabilă, în special în ceea ce privește standardele și acordurile multilaterale în domeniul muncii, acordurile multilaterale de mediu, precum și comerțul și schimbările climatice. Potrivit CSN, Comisia oferă producătorilor din Uniune o protecție care depășește ceea ce este necesar pentru a elimina dumpingul prejudiciabil și a solicitat Comisiei să nu adauge un cost viitor suplimentar în ceea ce privește Brazilia.

(177)

GB a susținut, înainte și după comunicarea constatărilor finale, că costurile asociate cu respectarea altor acorduri internaționale (cum ar fi Acordul de la Paris și cele semnate sub auspiciile Organizației Internaționale a Muncii) au fost incluse în prețul neprejudiciabil, deși acestea nu reflectă în niciun fel efectele importurilor care fac obiectul unui dumping. În plus, GB a susținut că marja de profit de 6 %, utilizată pentru construirea prețului neprejudiciabil, nu a fost niciodată atinsă în cursul perioadei de analiză a prejudiciului, prin urmare, prin utilizarea unei marje de profit de 6 % pentru construirea prețului neprejudiciabil, Comisia va compensa mai mult decât efectele prejudiciabile ale importurilor care se presupune că fac obiectul unui dumping, deviind de la scopul prevăzut la articolul VI alineatul (2) din GATT 1994. Prin urmare, GB a solicitat Comisiei să elimine costurile suplimentare din prețul neprejudiciabil.

(178)

În acest sens, Comisia a subliniat că, în temeiul articolului 7 alineatul (2d) din regulamentul de bază, costurile viitoare au fost luate în considerare indiferent de situația și de punerea în aplicare a standardelor de mediu și de muncă într-o țară terță și/sau a acordurilor bilaterale și/sau multilaterale la care țările respective sunt părți. Comisia a aplicat regulamentul de bază, care se axează exclusiv pe costul de producție al industriei Uniunii, inclusiv, printre altele, eventualele costuri viitoare care decurg din acordurile și convențiile menționate în dispoziția respectivă. Această dispoziție nu impune ca aceste costuri viitoare să reflecte efectele importurilor care fac obiectul unui dumping. Solicitarea de a evalua punerea în aplicare de către Brazilia a unor acorduri internaționale similare sau a Acordului UE-Mercosur (care nu a intrat încă în vigoare) este irelevantă în acest context. În consecință, Comisia a respins afirmația GB.

(179)

Prin urmare, Comisia a confirmat considerentele 228-232 din regulamentul provizoriu.

(180)

În scopul stabilirii marjei de subcotare a prețurilor indicative, pentru a răspunde observațiilor formulate de Baosteel cu privire la o posibilă asimetrie, Comisia a utilizat prețul de export construit pentru Baosteel, stabilit în temeiul articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, aplicat prin analogie, și l-a comparat cu un preț indicativ al industriei Uniunii care nu includea costurile VAG ale entităților de vânzări afiliate ale ArcelorMittal. Prețul indicativ astfel stabilit a fost utilizat la calcularea subcotării prețurilor indicative pentru toți producătorii-exportatori. În consecință, nu au fost luate în considerare costurile entităților de vânzări afiliate ale producătorilor din Uniune și, prin urmare, nu a mai existat nicio asimetrie. Abordarea de a nu lua în considerare costurile entităților de vânzări afiliate ale producătorilor din Uniune a fost confirmată recent de Tribunal (21).

(181)

Urmând aceeași abordare ca cea din considerentul 234 din regulamentul provizoriu, Comisia a stabilit ulterior marja de subcotare a prețurilor indicative pe baza unei comparații între prețul mediu ponderat al importurilor producătorilor-exportatori cooperanți incluși în eșantion din țările în cauză, cu prețul mediu ponderat neprejudiciabil al produsului similar vândut de producătorii din Uniune incluși în eșantion pe piața Uniunii în cursul perioadei de investigație. Eventualele diferențe rezultate din această comparație au fost exprimate ca procent din valoarea CIF de import medie ponderată. Pentru alte societăți cooperante din RPC care nu au fost incluse în eșantion, Comisia a utilizat marjele medii ponderate ale celor doi producători-exportatori incluși în eșantion.

(182)

După cum se prevede la articolul 9 alineatul (4) al treilea paragraf din regulamentul de bază și având în vedere că Comisia nu a înregistrat importuri în perioada de informare prealabilă, aceasta a analizat evoluția volumelor importurilor pentru a stabili dacă a existat o nouă creștere substanțială a importurilor care fac obiectul investigației în perioada de informare prealabilă de patru săptămâni descrisă în considerentul 7 și, prin urmare, dacă aceasta a fost necesară pentru a reflecta prejudiciul suplimentar care rezultă din creșterea respectivă în stabilirea marjei de subcotare a prețurilor indicative.

(183)

Pe baza informațiilor din baza de date „Surveillance 2”, volumele importurilor din țările în cauză în perioada de informare prealabilă au fost cu 58 % mai mari decât volumele medii ale importurilor din perioada de investigație pe o bază de patru săptămâni. Pe această bază, Comisia a concluzionat că a existat o creștere substanțială a importurilor care fac obiectul investigației în perioada de informare prealabilă.

(184)

Pentru a reflecta prejudiciul suplimentar cauzat de creșterea importurilor, Comisia a decis să ajusteze nivelul de eliminare a prejudiciului pe baza creșterii volumului importurilor, care este considerat factorul de ponderare relevant în temeiul prevederilor articolului 9 alineatul (4) din regulamentul de bază. Prin urmare, a calculat un factor de multiplicare stabilit prin împărțirea sumei dintre volumul importurilor în cele patru săptămâni ale perioadei de informare prealabilă de 10 109 tone și perioada de 52 de săptămâni a perioadei de investigație la volumul importurilor din perioada de investigație extrapolat la 56 de săptămâni. Cifra rezultată, 4,1 %, reflectă prejudiciul suplimentar cauzat de noua majorare a importurilor. Marjele de prejudiciu definitive au fost astfel înmulțite cu acest factor.

(185)

Prin urmare, marja de subcotare definitivă a prețurilor indicative pentru producătorii-exportatori cooperanți și pentru toate celelalte societăți este următoarea:

(186)

În urma comunicării constatărilor provizorii, Jintai a formulat observații cu privire la aplicarea articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. Această societate a contestat existența unei distorsiuni (anularea reducerii la TVA), legătura de cauzalitate dintre această distorsiune și prețurile de pe piața chineză, precum și caracterul adecvat al prețurilor braziliene pentru a fi utilizate ca valori de referință internaționale.

(187)

În primul rând, existența unei distorsiuni în ceea ce privește anularea reducerii la TVA a fost stabilită pentru rulourile laminate la cald (cod NC 7208 27), iar această distorsiune a avut loc pe parcursul întregii perioade de investigație. Aceste informații sunt disponibile în documentul „Tariful vamal de import și export al Republicii Populare Chineze”. O reducere sau o anulare a rambursării TVA este una dintre situațiile enumerate în mod specific la articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază, care generează distorsiuni legate de materiile prime.

(188)

În al doilea rând, Comisia a reamintit că, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază, este suficient să se stabilească existența unei distorsiuni (în acest caz, anularea reducerii la TVA) și că prețurile materiilor prime de pe piața internă din China sunt mai mici în comparație cu prețurile de pe piețele internaționale reprezentative. Această dispoziție nu conține nicio obligație legală de a dovedi legătura de cauzalitate dintre această distorsiune și prețurile mai mici de pe piața din China în temeiul cadrului juridic aplicabil.

(189)

În al treilea rând, în cursul perioadei de investigație s-a observat o diferență semnificativă de preț între prețurile de achiziție ale rulourilor laminate la cald plătite de Jintai și prețurile franco fabrică ale rulourilor laminate la cald de pe piața internă din Brazilia, precum și cele din Turcia (franco fabrică pe piața internă) (ambele fiind obținute din Metal Bulletin). Astfel cum se explică în considerentul 242 din regulamentul provizoriu, aceste prețuri erau semnificativ mai mari decât prețurile factorilor de producție plătite de Jintai, cuprinse între [10-30] % și [30-50] %.

(190)

În cele din urmă, Comisia a analizat dacă prețurile din Turcia și Brazilia erau prețuri adecvate reprezentative pentru piețele internaționale, în temeiul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. Comisia a observat de la început că, în absența unor norme specifice privind prețurile reale care să fie utilizate în regulamentul de bază, Comisia se bucură de o marjă largă de apreciere, conform jurisprudenței relevante a instanțelor europene. În ceea ce privește fondul afirmației, Comisia a observat că un număr mare de prețuri de referință erau disponibile din surse precum Metal Bulletin și că nu mai exista o medie adecvată disponibilă, de exemplu, nu exista nicio valoare de referință agregată pe regiuni care să poată fi utilizată în scopul investigației. Comparând prețurile rulourilor laminate la cald de pe piețele interne din Turcia și Brazilia cu alte câteva potențiale valori de referință internaționale disponibile în Metal Bulletin, Comisia a observat că unele erau mai mari, iar altele mai mici, ceea ce susține concluzia privind reprezentativitatea prețurilor de pe piețele din Brazilia și Turcia ca valoare de referință internațională adecvată. De asemenea, potrivit constatărilor Comisiei, cantitățile subiacente de rulouri laminate la cald comercializate în Brazilia erau foarte importante.

(191)

Jintai a susținut, de asemenea, că prețurile rulourilor laminate la cald de pe piața internă din Brazilia au fost distorsionate de pandemia de COVID-19. În acest scop, Jintai a comparat prețurile rulourilor laminate la cald din Brazilia și China. Cu toate acestea, Comisia nu a putut lua în considerare această comparație, deoarece, astfel cum s-a stabilit în considerentul 75 din regulamentul provizoriu și s-a confirmat în considerentul 46 de mai sus, prețurile chineze ale materiilor prime ale produsului în cauză, inclusiv ale rulourilor laminate la cald, au făcut obiectul unor distorsiuni semnificative. În plus, astfel cum s-a indicat mai sus în considerentul 55, creșterea prețurilor pe piața internă din Brazilia a fost concomitentă cu o creștere globală a prețurilor produselor plate din oțel. În cele din urmă, prețurile rulourilor laminate la cald ale Jintai au fost, de asemenea, semnificativ mai mici decât prețurile franco fabrică de pe piața internă din Turcia obținute din Metal Bulletin.

(192)

În urma comunicării constatărilor finale, Jintai a formulat observații suplimentare cu privire la aplicarea articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. Această parte a susținut că existența unei distorsiuni este o condiție necesară, dar nu și suficientă. Guvernul Chinei a formulat o observație similară în urma comunicării constatărilor finale. Comisia a observat că articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază prevede că există o distorsiune în cazul în care, din cauza unei serii de măsuri identificate în dispoziția respectivă, prețul materiei prime respective este „semnificativ mai redus în comparație cu prețurile de pe piețele internaționale reprezentative” și că această materie primă trebuie să reprezinte cel puțin 17 % din costurile de producție. Aceste două condiții înseamnă că distorsiunea identificată este o distorsiune gravă, care este foarte probabil să aibă un impact asupra competitivității industriei chineze, cauzând în același timp un prejudiciu suplimentar industriei Uniunii. În plus, Comisia a reamintit că, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2b) din regulamentul de bază, s-a efectuat o analiză suplimentară înainte de a decide dacă se aplică sau nu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază. Pentru a efectua analiza relevantă în acest context, Comisia se bucură de o marjă largă de apreciere (22). Prin urmare, aplicarea articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază nu se realizează automat, astfel cum susține Jintai, ci este mai degrabă rezultatul unei analize cuprinzătoare.

(193)

În concluzie, părțile nu au prezentat niciun element de probă convingător care să ateste că prețurile franco fabrică de pe piețele interne din Brazilia și Turcia nu erau reprezentative pentru piețele internaționale. Prin urmare, Comisia și-a confirmat concluzia provizorie de a considera aceste prețuri reprezentative ca valoare de referință internațională în sensul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază.

(194)

Având în vedere cele de mai sus, afirmația Jintai a fost respinsă, iar considerentele 235-243 din regulamentul provizoriu au fost confirmate.

(195)

În conformitate cu considerentul 239 din regulamentul provizoriu, Comisia a investigat în continuare dacă alte posibile materii prime, cum ar fi rulourile laminate la rece, au făcut obiectul unor distorsiuni în sensul articolului 7 alineatul (2a). Comisia a constatat că niciuna dintre materiile prime, care reprezintă mai mult de 17 % din costul de producție al produsului în cauză, nu a făcut obiectul unor distorsiuni în sensul articolului 7 alineatul (2a) în cursul perioadei de investigație. Comisia a confirmat, de asemenea, că, în ceea ce privește celălalt producător-exportator inclus în eșantion, Baosteel, care nu a achiziționat rulouri laminate la cald din China, ajustarea regulii taxei celei mai mici a rămas fără obiect, deoarece marja de dumping a fost mai mică decât marja de subcotare a prețurilor indicative.

(196)

În urma comunicării constatărilor provizorii, GC a făcut trimitere la articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază, susținând că scopul evaluării existenței unor distorsiuni legate de materiile prime este de a examina dacă o taxă mai mică decât marja de dumping ar fi suficientă pentru a elimina prejudiciul. Potrivit GC, existența unor distorsiuni legate de materiile prime nu înseamnă neapărat că marja de prejudiciu ar trebui să fie ridicată la nivelul marjei de dumping. GC a susținut că Comisia nu a evaluat dacă marja de subcotare a prețurilor indicative era suficientă pentru a elimina prejudiciul și a aplicat direct marja de dumping, ceea ce contravine cerințelor și scopului dreptului Uniunii.

(197)

Jintai a făcut referire la investigații recente în care Comisia a stabilit marja de prejudiciu la nivelul marjei de subcotare a prețurilor indicative și a susținut că această marjă ar elimina prejudiciul suferit de industria Uniunii. Chiar dacă Comisia a considerat că marja de subcotare a prețurilor indicative pentru Jintai nu este suficientă pentru a elimina prejudiciul, marja de prejudiciu nu ar trebui să fie stabilită automat la nivelul marjei de dumping, ci ar trebui să fie stabilită printr-o altă metodă rezonabilă. Prin urmare, Jintai a solicitat Comisiei să utilizeze marja de subcotare a prețurilor indicative calculată, pentru a determina nivelul de eliminare a prejudiciului, sau să calculeze o altă marjă de prejudiciu rezonabilă pentru Jintai.

(198)

În acest sens, Comisia a observat că articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază prevede că „[a]tunci când face o analiză pentru a determina dacă aplicarea unei taxe mai mici decât marja de dumping ar fi suficientă pentru înlăturarea prejudiciului, Comisia ține cont dacă există distorsiuni legate de materiile prime în privința produsului în cauză”, iar articolul 7 alineatul (2b) prevede că „[î]n cazul în care Comisia, pe baza tuturor informațiilor furnizate, poate conchide în mod clar că este în interesul Uniunii să se determine valoarea taxelor provizorii în conformitate cu alineatul (2a) din prezentul articol, alineatul (2) din prezentul articol nu se aplică”. Atunci când Comisia stabilește existența unor distorsiuni legate de materiile prime în ceea ce privește produsul în cauză și concluzionează că este în interesul Uniunii să determine valoarea taxelor provizorii la nivelul dumpingului, Comisia nu este obligată sau îndreptățită să calculeze „o altă marjă de prejudiciu rezonabilă” decât marja de dumping, astfel cum a solicitat Jintai. În toate cazurile în care se concluzionează că aplicarea articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază este justificată, la fel ca în cazul de față, având în vedere prejudiciul suplimentar suferit de industria Uniunii ca urmare a existenței distorsiunilor legate de materiile prime în țara exportatoare, se consideră că este oportun ca nivelul taxei considerate necesare pentru eliminarea acestui prejudiciu suplimentar să fie stabilit prin raportare la marja de dumping. Prin urmare, Comisia a respins afirmațiile GC și ale Jintai și a confirmat aplicarea marjei pentru a stabili valoarea taxei la nivelul marjei de dumping în ceea ce privește Jintai, astfel cum se prevede în considerentul 277 din regulamentul provizoriu.

(199)

Prin urmare, se confirmă considerentele 275-280 din regulamentul provizoriu.

(200)

În etapa provizorie, Comisia a concluzionat, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază, că era în mod clar în interesul Uniunii să stabilească nivelul taxei pentru Jintai la nivelul marjei de dumping constatate, ca urmare a existenței unor distorsiuni legate de materiile prime.

(201)

În lipsa observațiilor referitoare la capacitățile neutilizate din țara exportatoare, se confirmă considerentele 245 și 246 din regulamentul provizoriu.

(202)

Chestiunea conexă a prețurilor rulourilor laminate la cald de pe piața internă din China a fost abordată în considerentele 186-194. În lipsa unor observații mai specifice privind concurența pentru materiile prime, se confirmă considerentele 247 și 248 din regulamentul provizoriu.

(203)

În urma comunicării constatărilor provizorii, Eviosys, Astir Vitogiannis și CANPACK au prezentat afirmații suplimentare potrivit cărora industria Uniunii nu dispune de capacitatea de a furniza cantitățile necesare de ECCS, obligându-le să se bazeze pe importurile din China. Părțile respective au susținut, de asemenea, că importurile din alte țări terțe nu sunt o alternativă din cauza proceselor lungi și complexe de validare, a indisponibilității unei game suficiente de specificații și a contingentelor tarifare din cadrul măsurilor de salvgardare ale Uniunii.

(204)

Comisia a evaluat cu atenție toate elementele de probă furnizate în acest sens de utilizatorii din Uniune și de industria Uniunii.

(205)

Cu toate că cei trei utilizatori se bazează într-o măsură foarte diferită pe importurile din China, Comisia a observat că o proporție foarte mică de ECCS din China a fost achiziționată de la Jintai și că majoritatea cantităților au fost achiziționate de la Baosteel, care nu va fi afectată de aplicarea dispozițiilor articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază în ceea ce privește Jintai, sau de la ceilalți doi producători-exportatori chinezi cooperanți neincluși în eșantion.

(206)

Prin urmare, Comisia a considerat că aplicarea dispozițiilor articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază pentru Jintai, care va afecta, de asemenea, nivelul taxelor pentru exportatorii chinezi necooperanți, nu va conduce la perturbări grave ale lanțului valoric pentru utilizatorii din Uniune. Într-adevăr, aceștia ar putea să se aprovizioneze cu ECCS de la Baosteel și de la celelalte două societăți chineze cooperante, dar neincluse în eșantion. Cu atât mai mult cu cât taxa antidumping definitivă pentru Baosteel este revizuită semnificativ în sens descrescător ca urmare a ajustărilor explicate în considerentele 57-60, care au determinat, de asemenea, o revizuire în sens descrescător a taxei pentru exportatorii cooperanți neincluși în eșantion. În plus, utilizatorii ar putea, de asemenea, să importe ECCS din alte țări terțe care nu fac obiectul măsurilor antidumping.

(207)

Comisia și-a confirmat concluzia din considerentele 252 și 253 din regulamentul provizoriu, potrivit căreia este în interesul Uniunii să se stabilească valoarea taxelor provizorii în ceea ce privește Jintai, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază.

(208)

În lipsa altor observații referitoare la interesul industriei Uniunii, se confirmă considerentele 255 și 256 din regulamentul provizoriu.

(209)

În urma comunicării constatărilor provizorii, trei utilizatori, și anume Eviosys, CANPACK și Astir Vitogiannis, și-au exprimat dezacordul ferm față de concluzia preliminară a Comisiei privind interesul Uniunii și și-au reiterat afirmațiile potrivit cărora există mai multe probleme grave de aprovizionare atunci când utilizatorii plasează comenzi la producătorii de ECCS din Uniune, ceea ce conduce la un deficit pe piața Uniunii, și producătorii din Uniune exportă o parte semnificativă din ECCS pe care îl produc.

(210)

Cei trei utilizatori menționați mai sus au prezentat anumite elemente de probă cu privire la refuzul sau imposibilitatea producătorilor din Uniune de a furniza cantitățile de ECCS solicitate, precum și la problemele legate de livrarea integrală și periodică a volumelor convenite.

(211)

Eviosys și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că cei doi producători din Uniune, ThyssenKrupp și ArcelorMittal, profită de situația lor de pe piață, fiind doi actori-cheie cu o cotă de piață combinată foarte ridicată și cu o protecție semnificativă deja, datorită măsurilor de salvgardare instituite, față de importuri, prin aplicarea unei politici de creștere exorbitantă a prețurilor, în special începând cu 2021.

(212)

Eviosys, CANPACK și Astir Vitogiannis nu au fost de acord cu concluzia Comisiei potrivit căreia industria Uniunii dispune de o capacitate de producție suficientă pentru a acoperi cererea de pe piața Uniunii. Potrivit acestor părți, chiar dacă ar fi adevărat că industria Uniunii dispune de o capacitate suficientă și ar putea fi capabilă, teoretic, să deservească piața Uniunii, realitatea este că producătorii din Uniune nu sunt dispuși să aprovizioneze sau nu pot satisface cererile de volum ale clienților lor, exportând peste 20 % din producția lor totală. Potrivit Astir Vitogiannis, nici măcar capacitatea teoretică a industriei Uniunii, care funcționează la o rată de utilizare de 100 %, nu ar fi suficientă pentru a satisface întreaga cerere a Uniunii. Orice perturbare sau forță majoră din partea producătorilor din Uniune, care s-a produs deja de mai multe ori în trecut, afectează grav producția de ECCS a acestora și, prin urmare, are un impact asupra viabilității industriilor din aval care depind în mare măsură de această industrie furnizoare concentrată. CANPACK și-a reiterat afirmația după comunicarea constatărilor finale.

(213)

Dimpotrivă, industria Uniunii a insistat asupra faptului că dispune de o capacitate suficientă pentru a acoperi cererea de pe piața Uniunii și că ar putea redirecționa vânzările la export către piața Uniunii pentru a satisface cererea, ceea ce s-a întâmplat deja. Producătorii din Uniune au susținut, de asemenea, că problemele de aprovizionare din trecut au survenit mai degrabă din motive legate de preț decât din cauza unor deficite de producție și de aprovizionare. Industria Uniunii a afirmat, de asemenea, că cererea la nivelul Uniunii înregistrează în prezent o scădere și că, prin urmare, ar avea capacitatea de a furniza cantități suplimentare.

(214)

CANPACK a susținut, atât după comunicarea constatărilor provizorii, cât și după comunicarea constatărilor finale, că situația ulterioară perioadei de investigație și realitatea pieței diferă în mod semnificativ de cea care a constituit baza pentru deschiderea investigației de către producătorii de ECCS din Uniune și care a existat în cursul perioadei de investigație. În prezent, nivelul prețurilor ECCS oferite de producătorii chinezi este mai comparabil sau chiar mai ridicat decât cel al prețurilor de pe piața Uniunii. CANPACK a susținut că nivelul măsurilor instituite de Comisie este în mod clar inadecvat, întrucât nivelurile taxei provizorii erau de câteva ori mai ridicate decât diferența dintre prețurile ECCS originar din Uniune și din China. În opinia CANPACK, măsurile ar conduce la o diferențiere imensă între prețurile oferite de producătorii de ECCS din Uniune și cele oferite de producătorii de ECCS din China, deschizând posibilitatea unor creșteri suplimentare ale prețurilor de către producătorii din Uniune, precum și la crearea unui duopol al celor doi mari producători de ECCS din Uniune. În consecință, instituirea măsurilor ar conduce la pierderi financiare pentru utilizatorii de ECCS din Uniune care importă ECCS din China. În plus, ar trebui să se țină seama de faptul că, din cauza instituirii de taxe antidumping, utilizatorii ECCS din Uniune vor avea marje de profit mai mici și vor fi nevoiți să transfere asupra consumatorilor (care se confruntă deja cu o inflație ridicată) orice creștere a prețurilor ECCS sau, în cel mai rău caz, chiar să își abandoneze activitățile.

(215)

Astir Vitogiannis a solicitat, de asemenea, Comisiei să ia în considerare evoluțiile ulterioare perioadei de investigație la evaluarea interesului Uniunii. Partea respectivă a subliniat că, deși articolul 6 alineatul (1) din regulamentul de bază prevede că „[i]nformațiile referitoare la o perioadă posterioară perioadei desfășurării examinării nu se iau în mod normal în considerare”, jurisprudența constantă a instanțelor Uniunii a susținut în mod clar că articolul 6 alineatul (1) din regulamentul de bază se referă numai la evaluarea dumpingului și a prejudiciului, nu și la evaluarea interesului Uniunii. În acest sens, Astir Vitogiannis a făcut trimitere la cauza Kazchrome, în care Tribunalul a confirmat că „articolul 6 alineatul (1) din regulamentul de bază nu este aplicabil în cazul constatării existenței unui interes al Comunității, astfel cum se prevede la articolul 21 alineatul (1) din regulamentul de bază, ceea ce înseamnă că date cu privire la o perioadă mai recentă decât perioada de anchetă pot fi luate în considerare în cadrul acestei constatări” (23) și la cauza CPME în care Tribunalul a statuat că evaluarea interesului Uniunii implică un „pronostic întemeiat pe ipoteze privind evenimente viitoare, care implică aprecierea unor situații economice complexe” (24). Mai precis, Astir Vitogiannis a susținut că, în perioada ulterioară perioadei de investigație, industria Uniunii și-a majorat prețurile de vânzare cu aproape 100 %, în timp ce costul a crescut într-o măsură mult mai mică, ceea ce a condus la marje de profit adecvate și solide, în conformitate cu cele mai recente rezultate financiare raportate chiar de reclamanți.

(216)

Comisia a analizat cu atenție toate argumentele de mai sus, inclusiv cele referitoare la evoluțiile ulterioare perioadei de investigație. În ceea ce privește nivelurile prețurilor după perioada de investigație, Comisia a observat că prețurile au crescut într-adevăr, dar nu a avut la dispoziție niciun element de probă care să arate că aceste prețuri mai ridicate erau structurale. Dimpotrivă, în ceea ce privește prețurile de import din țările în cauză, Comisia a stabilit că, după nivelul maxim inițial înregistrat în perioada ulterioară perioadei de investigație, în special în februarie, prețurile de import au început să scadă, atât imediat înainte, cât și în cursul perioadei de informare prealabilă (25), în pofida anunțului privind instituirea viitoare a taxelor provizorii. În ceea ce privește presupusele probleme de aprovizionare de pe piața Uniunii, atunci când a evaluat diferitele interese, Comisia nu a fost convinsă că acestea erau de o magnitudine și o amploare suficiente pentru a pune sub semnul întrebării existența sau nivelul măsurilor. În acest sens, Comisia a luat act de declarația industriei Uniunii potrivit căreia echilibrul dintre cerere și ofertă se schimbă în favoarea cumpărătorilor de ECCS, prețurile fiind deja în scădere, astfel cum reiese din evoluția prețurilor importurilor din țările în cauză. Comisia a observat, de asemenea, că industria Uniunii este pregătită să redirecționeze vânzările la export către piața Uniunii pentru a satisface orice surplus de cerere, astfel cum s-a întâmplat deja în trecut. În plus, având în vedere încetinirea estimată a economiei pentru restul anilor 2022 și 2023 (26), nu se estimează că prețurile și cererea vor continua să crească. Comisia a reamintit, de asemenea, că articolul 21 alineatul (1) din regulamentul de bază precizează că „se acordă o atenție deosebită necesității eliminării efectelor de denaturare ale unui dumping care aduce prejudicii și a reinstaurării unei concurențe reale”. În acest sens, Comisia a observat că utilizatorii nu au prezentat argumente convingătoare potrivit cărora nivelul preconizat al măsurilor le-ar afecta profitabilitatea și funcționarea într-o măsură atât de mare încât să depășească necesitatea de a institui măsurile pentru a preveni efectele de distorsionare și prejudiciul important cauzat industriei Uniunii de către importurile care fac obiectul unui dumping. Într-adevăr, astfel cum se explică în considerentul 265 din regulamentul provizoriu, potrivit datelor furnizate de Eviosys, singurul utilizator care a furnizat un răspuns la chestionar, s-a constatat că acesta ar fi în măsură să absoarbă o posibilă creștere a costurilor, având în vedere profitabilitatea sa actuală din vânzările de produse care utilizează ECCS și ponderea importurilor din țările în cauză în portofoliul său de aprovizionare. Această concluzie nu a fost pusă sub semnul întrebării în urma comunicării constatărilor provizorii. Prin urmare, Comisia nu a constatat că evoluțiile ulterioare perioadei de investigație au însemnat că instituirea de măsuri ar fi inadecvată, având în vedere toate interesele diferite implicate.

(217)

După comunicarea constatărilor finale, Eurofer a susținut că Astir a refuzat recent livrările și nu a solicitat informații cu privire la posibile livrări viitoare, în timp ce cererea Eviosys a scăzut în 2022. Comisia a observat că majoritatea elementelor de probă au fost furnizate de producătorii din Uniune, dar nu au fost confirmate prin citate din corespondența purtată cu utilizatorii respectivi. În consecință, Comisia nu a putut verifica elementele de probă suplimentare furnizate, în special având în vedere prezentarea cu întârziere a acestora în cursul procedurii.

(218)

Astir Vitogiannis, precum și CISA și CANPACK după comunicarea constatărilor finale, și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la faptul că măsurile antidumping, sub forma și la nivelul instituite prin regulamentul provizoriu, protejează în mod disproporționat și inechitabil și consolidează în continuare duopolul existent al producătorilor din Uniune, în detrimentul extrem de grav al utilizatorilor și al operatorilor independenți. Partea respectivă a susținut, de asemenea, că creșterea costurilor pentru utilizatorii din Uniune îi va face pe aceștia mult mai puțin competitivi în comparație cu furnizorii de produse pe bază de ECCS (ambalaje metalice, dopuri cu coroană) din țări terțe fără măsuri antidumping în vigoare. Astfel de măsuri vor conduce la creșteri semnificative ale costurilor pentru utilizatori și operatori în detrimentul profitabilității lor, deoarece aceștia nu dispun de capacitatea de a absorbi ei înșiși în totalitate aceste creșteri ale costurilor, având în vedere că ECCS constituie o parte importantă din costul produselor finale (elemente de ambalaje pentru alimente și băuturi, dopuri cu coroană etc.). Astir Vitogiannis a susținut că transferul integral al creșterii costurilor mai departe în avalul lanțului de aprovizionare este pur și simplu nerealist și și-a argumentat afirmația cu elemente de probă justificative.

(219)

În plus, Astir Vitogiannis și-a exprimat preocuparea cu privire la faptul că măsurile antidumping la niveluri atât de ridicate și aplicarea lor deja în etapa provizorie prezintă un risc foarte ridicat pentru utilizatorii din Uniune, în ceea ce privește materiile prime și comenzile aflate deja în tranzit, care se confruntă cu o situație în care nu vor putea importa materialul din cauza impactului financiar extrem și a garanțiilor colaterale necesare în procesul vamal de import. Prin urmare, Astir Vitogiannis a solicitat Comisiei să ia în considerare aceste circumstanțe speciale și să se asigure că se iau măsuri pentru a limita consecințele măsurilor antidumping provizorii asupra mărfurilor aflate în tranzit.

(220)

Astfel cum se explică, de asemenea, în considerentul 216 de mai sus, acești utilizatori s-au bazat pe afirmații relativ generale și nu au cuantificat și nu au justificat impactul măsurilor asupra profitabilității și a viabilității lor. Dimpotrivă, astfel cum se explică în considerentul 265 din regulamentul provizoriu, s-a constatat că Eviosys, care este singurul utilizator care a transmis un răspuns la chestionar și date privind costurile și profitabilitatea, ar fi în măsură să absoarbă o posibilă creștere a costurilor. Prin urmare, Comisia a respins aceste afirmații.

(221)

Eviosys și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la aplicarea simultană a măsurilor de salvgardare și a măsurilor antidumping, ale căror efecte combinate asupra acelorași produse importate ar exacerba orice efecte de propagare negative ale fiecărei măsuri asupra utilizatorilor și consumatorilor din Uniune. Eviosys a făcut trimitere la observațiile anterioare în care a explicat că măsurile de salvgardare instituite, în combinație cu alte evoluții recente de pe piața oțelului din Europa și din întreaga lume, au condus la deficite semnificative de aprovizionare cu ECCS în Uniune, afectând atât Eviosys, cât și industria ambalajelor din oțel în ansamblu. Acest lucru nu se referă numai la importurile din China, ci și la importurile din alte țări terțe, dintre care unora nici măcar nu li s-a alocat un contingent specific de țară în cadrul măsurilor de salvgardare. Eviosys nu a fost de acord cu afirmația Comisiei din considerentul 250 din regulamentul provizoriu, potrivit căreia „utilizatorii din Uniune ar putea să se aprovizioneze cu produsul care face obiectul anchetei din alte țări terțe”. Potrivit Eviosys, în cazul în care se instituie taxe antidumping asupra importurilor din China și Brazilia, astfel de măsuri vor exacerba și mai mult situația ofertei limitate pe piața Uniunii, în special având în vedere nivelul taxelor instituite provizoriu de Comisie, care a fost extrem de ridicat.

(222)

Comisia a reamintit că măsurile antidumping se aplică numai dacă și în măsura în care importurile produsului în cauză nu fac obiectul măsurilor de salvgardare. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/1382 (27), nu există măsuri corective duble în același timp pentru același produs. Acest principiu se va reflecta, de asemenea, în prezentul regulament, astfel cum se prevede în considerentele 262 și 263 de mai jos. În orice caz, părțile nu au reușit să demonstreze modul în care combinarea măsurilor le-ar afecta efectiv într-un mod atât de negativ încât instituirea măsurilor antidumping să devină contrară interesului Uniunii. Prin urmare, acest argument a fost respins.

(223)

Atât după comunicarea constatărilor provizorii, cât și după comunicarea constatărilor finale, CANPACK nu a fost de acord cu constatarea Comisiei potrivit căreia utilizatorii de ECCS din Uniune au o alternativă sub forma aprovizionării cu ECCS din țări terțe, având în vedere că contingentele tarifare de salvgardare acordate altor țări terțe sunt mai mici decât cele acordate Chinei și, prin urmare, sunt consumate mult mai rapid. CANPACK a susținut că, contrar celor afirmate de Comisie în regulamentul provizoriu, prețurile ECCS originar din Japonia și Coreea de Sud în perioada de investigație nu au fost semnificativ mai mari, ci comparabile cu prețul mediu de import al importurilor din China [Japonia 776 EUR (+ 8,5 % în comparație cu prețurile chineze); Coreea de Sud 763 EUR (+ 6,7 % în comparație cu prețurile chineze)], în timp ce nivelul costurilor în aceste două țări este mai ridicat decât în China.

(224)

Astir Vitogiannis a subliniat, de asemenea, că taxele antidumping foarte ridicate vor interzice efectiv majoritatea importurilor din China și Brazilia, deși nu există surse alternative realiste și suficiente de aprovizionare din alte țări terțe, și nu a fost de acord cu afirmația Comisiei potrivit căreia scăderea importurilor din alte țări care nu au făcut obiectul investigației este cauzată de presupusele prețuri de import scăzute și de dumping din Brazilia și China și că „[î]n absența importurilor care fac obiectul unui dumping din țările în cauză, importurile din alte țări terțe ar crește, deoarece prețurile de vânzare pe piața Uniunii ar fi mai atractive”. Potrivit Astir Vitogiannis, potrivit datelor Eurostat disponibile, prețurile de import din țări care nu au făcut obiectul investigației (de exemplu, Regatul Unit, Coreea de Sud) au crescut semnificativ în perioada cea mai recentă (și anume, după încheierea perioadei de investigație), în pofida presupuselor prețuri scăzute și de dumping din China și Brazilia și, de asemenea, în pofida faptului că volumele importurilor din aceste țări care nu au făcut obiectul investigației au scăzut în același timp. Acest lucru demonstrează, de asemenea, că importurile din alte țări terțe nu pot fi considerate ca o rezervă valabilă și garantată pentru importurile pierdute din Brazilia și China. În cele din urmă, Astir Vitogiannis a susținut că importurile din alte țări terțe necesită un proces îndelungat de calificare și validare de până la un an din cauza naturii activității.

(225)

Comisia nu a fost de acord. Astfel cum s-a explicat deja în considerentul 250 din regulamentul provizoriu, Comisia a constatat că volumul total al importurilor din alte țări terțe a scăzut cu 23 % în cursul perioadei examinate, în timp ce importurile din țările în cauză au crescut. În absența importurilor care fac obiectul unui dumping din țările în cauză, este probabil ca importurile din alte țări terțe să crească, deoarece piața Uniunii ar fi mai atractivă și ar putea fi percepute prețuri mai ridicate. În plus, conform informațiilor prezentate de industria Uniunii, prețurile au început deja să scadă în mai 2022, fapt care, astfel cum se explică în considerentul 216, a fost confirmat și de prețurile importurilor din țările în cauză; balanța se înclină în favoarea cumpărătorilor și, în orice caz, aceștia sunt pregătiți să redirecționeze o parte din vânzările la export pentru a aproviziona cumpărătorii din Uniune. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(226)

În urma comunicării constatărilor provizorii și a comunicării constatărilor finale, CISA a susținut că presiunea inflaționistă actuală cu care se confruntă economia Uniunii, împreună cu presiunea asupra lanțurilor de aprovizionare și cu disponibilitatea limitată a produsului în cauză și a materiilor sale prime din cauza evoluțiilor geopolitice, precum și a perturbărilor grave ale lanțului de aprovizionare la nivel mondial, ar trebui să determine Comisia să renunțe la măsuri sau cel puțin să le suspende. În plus, CISA și GC au susținut că ECCS este utilizat în principal pentru a produce produse alimentare ambalate în cutii metalice cu costuri reduse, pe care se bazează în mare măsură consumatorii din Uniune cu venituri mici, care se confruntă deja cu cheltuieli mai mari legate de costul vieții din cauza inflației. CISA și GC au făcut referire, de asemenea, la observațiile formulate de Eviosys cu privire la deficitele de aprovizionare de pe piața Uniunii și au subliniat în continuare puterea de piață semnificativă a producătorilor din Uniune, în detrimentul puterii de negociere a industriei din aval. În această privință, părțile respective au făcut referire la Decizia Comisiei din 11 iunie 2019 de interzicere a întreprinderii comune Tata Steel și ThyssenKrupp (28).

(227)

Comisia nu a fost de acord. În primul rând, Comisia a observat că aceste afirmații ale CISA erau generice și că nu a fost furnizată nicio explicație sau niciun element de probă concret cu privire la impactul factorilor menționați asupra situației utilizatorilor. În plus, astfel cum se explică în considerentul 266 din regulamentul provizoriu în ceea ce privește posibilul efect asupra prețurilor alimentelor, Eviosys nu și-a justificat afirmația demonstrând că o creștere a prețurilor ECCS ar conduce la o creștere a prețurilor ambalajelor alimentare și, în ultimă instanță, la o creștere a prețurilor alimentelor sau că o astfel de creștere potențială ar fi în proporție egală cu creșterea prețurilor ECCS. În plus, ECCS este utilizat numai pentru capetele conservelor alimentare, în timp ce pentru corpul conservelor se utilizează tabla cositorită, care este mai scumpă. Prin urmare, este puțin probabil ca o potențială creștere a prețurilor ECCS să afecteze în mod semnificativ prețurile ambalajelor alimentare. Această concluzie nu a fost pusă sub semnul întrebării în urma comunicării constatărilor provizorii. În consecință, Comisia a respins afirmațiile formulate de CISA și GC.

(228)

În concluzie, Comisia a observat că, în temeiul articolului 21 alineatul (1) din regulamentul de bază, pentru a se determina dacă este în interesul Uniunii să fie luate măsuri, este necesar să se ia în considerare toate interesele aflate în joc în ansamblul lor. În cadrul acestei examinări, se acordă o atenție deosebită necesității eliminării efectelor de distorsionare ale unui dumping care aduce prejudicii și a reinstaurării unei concurențe reale.

(229)

Comisia a evaluat cu atenție toate afirmațiile și elementele de probă în legătură cu interesul Uniunii și a verificat dacă protecția oferită industriei Uniunii prin măsuri ar fi în mod clar disproporționată în comparație cu interesul utilizatorilor, astfel cum se specifică în prezenta secțiune.

(230)

Având în vedere imaginea clară a dumpingului și a prejudiciului, Comisia a concluzionat că măsurile definitive sunt justificate pentru a permite producătorilor din Uniune să revină la niveluri de profit sustenabile. Mai precis, Comisia a concluzionat că prejudiciul suferit de industria Uniunii și necesitatea de a o proteja de importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză au prevalat asupra problemelor ridicate de utilizatori. Cu toate acestea, având în vedere problemele descrise de utilizatori și evoluțiile pieței după perioada de investigație, astfel cum se explică mai detaliat în considerentul 244 de mai jos, Comisia a luat în considerare aplicarea unei forme de taxe care ar fi mai potrivite pentru aceste evoluții.

(231)

Prin urmare, Comisia a confirmat concluzia provizorie potrivit căreia nu există suficiente motive imperioase în interesul Uniunii în temeiul articolului 21 din regulamentul de bază împotriva instituirii de măsuri definitive asupra importurilor produsului în cauză.

(232)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a confirmat concluzia din considerentul 274 din regulamentul provizoriu, potrivit căreia nu există motive imperioase care să conducă la concluzia că instituirea unor măsuri în cazul importurilor de ECCS originar din țările în cauză nu este în interesul Uniunii.

(233)

Având în vedere concluziile formulate privind dumpingul, prejudiciul, legătura de cauzalitate, nivelul măsurilor și interesul Uniunii și în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază, este necesar să se instituie măsuri antidumping definitive pentru a se preveni agravarea prejudiciilor cauzate industriei Uniunii de către importurile de produs în cauză care fac obiectul unui dumping.

(234)

Urmând aceeași abordare explicată în considerentul 278 din regulamentul provizoriu, taxa definitivă pentru celelalte societăți cooperante neincluse în eșantion din RPC s-a bazat pe marja de dumping medie ponderată stabilită pentru cele două societăți din RPC incluse în eșantion, care, spre deosebire de etapa provizorie, a fost mai mică decât marja de prejudiciu medie ponderată.

(235)

În urma clarificărilor și a corecțiilor efectuate de Comisie la 16 septembrie 2022, CISA a afirmat că este încă neclar dacă taxa fixă pentru alte societăți cooperante s-a bazat pe marja de dumping sau pe marja de prejudiciu constatată pentru aceste societăți. În plus, această parte și-a reiterat argumentul potrivit căruia Comisia nu a formulat constatări privind materiile prime pentru societățile cooperante neincluse în eșantion. Prin urmare, articolul 7 alineatul (2a) și articolul 7 alineatul (2b) din regulamentul de bază nu ar trebui să se aplice acestor societăți.

(236)

Comisia a clarificat faptul că taxa fixă pentru societățile cooperante neincluse în eșantion s-a bazat pe marja de dumping medie ponderată care a fost mai mică decât marja de prejudiciu medie ponderată constatată. În plus, Comisia a considerat că eșantionul de producători-exportatori din RPC a fost reprezentativ și, astfel cum s-a subliniat în considerentul 16 din regulamentul provizoriu, nicio parte nu a contestat și nici măcar nu a formulat observații cu privire la eșantionul selectat. În consecință, constatările pentru societățile incluse în eșantion, inclusiv în ceea ce privește articolul 7 alineatul (2a) și articolul 7 alineatul (2b) din regulamentul de bază pentru Jintai, au fost considerate, de asemenea, reprezentative pentru societățile cooperante neincluse în eșantion. Prin urmare, Comisia a considerat oportun să țină seama de aceste constatări la calcularea marjei de prejudiciu și a marjei de dumping medii ponderate ale societăților cooperante neincluse în eșantion pe baza celor două societăți incluse în eșantion. Prin urmare, a respins afirmația.

(237)

Astfel cum se explică în considerentele 279 și 280 din regulamentul provizoriu, având în vedere nivelul scăzut de cooperare din partea producătorilor din RPC și faptul că nivelul taxei pentru Jintai s-a bazat pe marja de dumping constatată în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază, nivelul taxei la nivel național s-a bazat pe cele mai mari marje de dumping constatate pentru fiecare tip de produs vândut în cantități reprezentative de Jintai. Comisia nu a fost nevoită să calculeze marja de subcotare a prețurilor indicative sau marja de prejudiciu în ceea ce privește societățile necooperante, ca urmare a constatărilor privind existența unor distorsiuni legate de materiile prime în temeiul articolului 7 alineatul (2a).

(238)

În ceea ce privește Brazilia, nivelul de cooperare a fost ridicat și, ca urmare, taxa reziduală a fost stabilită la același nivel cu cea aplicabilă pentru Companhia Siderúrgica Nacional.

(239)

În etapa provizorie, Comisia a instituit taxe ad valorem. În urma comunicării constatărilor provizorii, CSN, Eviosys, Baosteel și Ministerul Afacerilor Externe din Grecia au solicitat Comisiei să ia în considerare aplicarea unui preț minim de import („PMI”) în locul taxelor ad valorem. CSN a susținut că un PMI ar permite producătorilor din Uniune să se redreseze în urma efectelor presupusului dumping prejudiciabil, prevenind în același timp orice efect negativ al creșterilor nejustificate ale prețurilor după perioada de investigație, care ar putea avea un impact negativ semnificativ asupra activității utilizatorilor. Un PMI ar răspunde, de asemenea, preocupărilor utilizatorilor, deoarece aceștia se tem de un deficit al produsului în cauză și ar preveni perturbări grave ale aprovizionării pieței Uniunii.

(240)

Comisia a evaluat aceste afirmații și a considerat că un PMI nu este o formă adecvată de taxe, deoarece tinde să stabilească prețul la niveluri fixe și, prin urmare, are potențialul de a interveni pe piață într-un mod mai ferm. Acest lucru ar putea fi deosebit de problematic în cazul de față, în care piața este caracterizată de un număr mic de producători din Uniune. În plus, adesea, un PMI nu este o formă adecvată de taxă pentru piețele care sunt supuse volatilității (de exemplu, volatilitatea prețurilor materiilor prime), cum este cazul produselor siderurgice. Prin urmare, Comisia a respins aceste cereri.

(241)

După comunicarea constatărilor finale, Eviosys și Baosteel și-au reiterat cererea de a lua în considerare aplicarea unui PMI. Această cerere a fost susținută de CANPACK. În plus, Eviosys a propus ca un PMI, combinat cu o taxă ad valorem care devine aplicabilă atunci când PMI nu este respectat, să fie aplicabil în primii doi ani de aplicare a măsurilor, după care o taxă fixă ar înlocui automat PMI. Eviosys și-a justificat cererea pe baza unor circumstanțe excepționale privind disponibilitatea livrărilor produsului în cauză de către producătorii din Uniune, care, în opinia sa, vor fi soluționate în următorii doi ani. Mai mult, această parte a făcut referire la mai multe regulamente anterioare (29) în care Comisia a modificat taxele în favoarea unui PMI pentru a proteja interesele utilizatorilor și pentru a preveni deficitele de aprovizionare. În plus, partea respectivă a făcut trimitere la investigații anterioare în care durata măsurilor antidumping a fost limitată la doi ani din cauza unor circumstanțe de piață excepționale (30).

(242)

După comunicarea constatărilor finale, Eurofer a sprijinit constatările Comisiei potrivit cărora un PMI nu ar fi o taxă antidumping adecvată în cadrul investigației în cauză, din cauza creșterii bruște recente a costurilor de producție pentru ECCS, care are un impact asupra prețului de vânzare al ECCS. Prin urmare, un PMI nu ar aduce un ajutor adecvat industriei. Mai mult, acest caz a fost substanțial diferit de investigațiile anterioare, în care s-a aplicat un PMI, iar prețurile minime de import sunt ușor de eludat sau de absorbit.

(243)

Comisia a observat că Eviosys sau Baosteel nu au prezentat informații sau elemente de probă noi în sprijinul cererilor lor repetate de instituire a unui PMI. Prin urmare, constatările din considerentul 240 de mai sus au rămas valabile. În plus, Eviosys nu a furnizat niciun element de probă în sprijinul afirmației sale potrivit căreia un PMI ar fi mai adecvat decât taxa fixă propusă de Comisie pentru a aborda presupusul deficit temporar de aprovizionare. În plus, presupusul deficit temporar de aprovizionare a fost pus sub semnul întrebării, având în vedere observațiile industriei Uniunii potrivit cărora aceasta va continua să vândă cantități suficiente din produsul în cauză. În cele din urmă, chiar dacă presupusul deficit de aprovizionare s-ar materializa într-adevăr, niciun element din dosar nu indică faptul că perioada de doi ani de instituire a unui PMI ar fi instrumentul adecvat și proporțional pentru a soluționa deficitul. În ceea ce privește regulamentele anterioare menționate de Eviosys privind instituirea unui PMI, Comisia a reamintit că evaluarea caracterului adecvat al impunerii unui PMI se efectuează de la caz la caz și depinde de circumstanțele specifice fiecărui caz. În cazul de față, din motivele expuse în considerentul 240 de mai sus, și anume că PMI oferă doar un nivel de protecție de bază, care nu este suficient în acest caz, având în vedere constatările clare privind dumpingul și prejudiciul, precum și condițiile actuale dificile și volatile de pe piață, s-a considerat că un PMI nu ar fi un tip adecvat de măsură antidumping. În ceea ce privește trimiterile la regulamentele anterioare, în care durata totală a măsurilor antidumping respective era limitată la doi ani, Comisia nu a considerat că sunt relevante, deoarece acestea se refereau doar la durata totală a măsurilor și nu la modificarea formei acestora după mai mulți ani de aplicare, astfel cum a propus Eviosys. În plus, astfel cum a subliniat societatea Eviosys însăși, în fiecare dintre aceste regulamente, raționamentul pentru limitarea duratei măsurilor era foarte specific circumstanțelor de fapt ale investigației respective și era foarte diferit de la un regulament la altul. În consecință, Comisia a considerat că regulamentele citate se refereau la situații diferite de cea din cazul de față. Având în vedere considerațiile de mai sus, Comisia a respins aceste cereri.

(244)

În ceea ce privește forma măsurilor, având în vedere volatilitatea prețurilor ECCS după sfârșitul perioadei de investigație, care aproape s-au dublat, Comisia a luat în considerare aplicarea unei taxe fixe pe tonă în locul taxelor ad valorem. O taxă fixă sau specifică ar permite protejarea industriei Uniunii împotriva importurilor prejudiciabile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză, fiind în același timp mai puțin prohibitivă în comparație cu o taxă ad valorem în cazul unei creșteri a prețurilor, deoarece ponderea sa este redusă în mod semnificativ într-un astfel de caz.

(245)

Taxa fixă se va baza pe respectivul preț neprejudiciabil sau care nu face obiectul unui dumping în cursul perioadei de investigație.

(246)

În cazul în care prețurile de import din țările în cauză se modifică în mod semnificativ și în cazul în care această modificare este de durată și are ca rezultat reducerea eficacității măsurilor antidumping, Comisia reamintește părților că articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază ar permite Comisiei să ia în considerare aceste modificări de durată pentru a adapta eventual măsurile în funcție de noile circumstanțe, inclusiv prin modificarea formei acestora.

(247)

În urma comunicării constatărilor finale, Eurofer a contestat taxa fixă propusă, susținând că evoluțiile din perioada ulterioară investigației au justificat aplicarea unei taxe ad valorem. În special, partea respectivă a susținut că prețurile la gaze și energie electrică în Uniune au crescut dramatic și se preconizează că vor crește și mai mult în viitorul apropiat. Mai mult, prețurile la energie din Brazilia și RPC nu urmează aceeași tendință ascendentă care ar permite importurilor din aceste țări să intre în Uniune la prețuri scăzute. În consecință, Eurofer a susținut că, având în vedere nivelul constant ridicat al prețurilor ECCS, taxele ad valorem sunt necesare pentru a asigura o protecție adecvată a industriei Uniunii. În cele din urmă, având în vedere că nivelul prețurilor ECCS nu va înregistra alte valori maxime extrem de neobișnuite, nu există niciun risc ca taxele ad valorem să fie prea prohibitive.

(248)

Comisia a recunoscut că prețurile la energie au crescut într-adevăr. Cu toate acestea, nu a fost formulată nicio afirmație și nu a fost furnizat niciun element de probă care să ateste că producătorii de ECCS nu ar fi în măsură să își majoreze prețurile și să își transfere costurile globale majorate asupra utilizatorilor și modul în care o taxă fixă, mai degrabă decât o taxă ad valorem, ar fi diferită în acest sens. În mod similar, nu a fost furnizat niciun element de probă care să ateste că taxele fixe calculate la prețul respectiv care nu a făcut obiectul unui dumping sau la prețul neprejudiciabil constatat în cursul perioadei de investigație ar împiedica industria Uniunii să se redreseze în urma prejudiciului suferit în cursul perioadei de investigație. În același timp, astfel cum a recunoscut Eurofer, deși este posibil ca prețurile să fi atins nivelul maxim în perioada februarie-mai 2022 și să fi scăzut de la acel nivel maxim, prețurile au rămas, și după această perioadă, cu mult peste nivelurile prețurilor din perioada de investigație. În aceste circumstanțe, Comisia și-a confirmat concluziile din considerentul 244 de mai sus, potrivit cărora taxa fixă va asigura protecția industriei Uniunii împotriva importurilor prejudiciabile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză, în timp ce preocupările utilizatorilor cu privire la prețurile ridicate au fost abordate în măsura în care a fost posibil. În orice caz, astfel cum se indică în considerentul 246 de mai sus, în cazul în care prețurile din țările în cauză se modifică în mod semnificativ și în cazul în care această modificare este de durată și are ca rezultat reducerea eficacității măsurilor antidumping, nivelul și/sau forma măsurilor pot fi revizuite.

(249)

În urma comunicării constatărilor finale, producătorul-exportator brazilian CNS a depus o ofertă de angajament de preț la 13 septembrie 2022. Întrucât oferta respectivă a fost primită cu mult după termenul stabilit la articolul 8 din regulamentul de bază, Comisia a respins oferta pe motiv că aceasta a fost depusă tardiv. Comisia a informat toate părțile interesate cu privire la acest aspect printr-o notă la dosar.

(250)

Pe baza informațiilor de mai sus, nivelurile taxei antidumping definitive, exprimate pe baza prețului CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, ar trebui să fie după cum urmează:

(251)

Nivelurile individuale ale taxei antidumping aplicabile societăților menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor din prezenta investigație. Prin urmare, ele reflectă situația constatată în cursul prezentei investigații în ceea ce privește aceste societăți. Astfel, aceste niveluri ale taxei sunt aplicabile exclusiv importurilor de produs în cauză originar din țările în cauză și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, nu pot beneficia de aceste niveluri și trebuie să facă obiectul taxei aplicabile pentru „toate celelalte societăți”.

(252)

O societate poate solicita aplicarea acestor niveluri individuale ale taxei antidumping în cazul în care își schimbă ulterior denumirea entității sale. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (31). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică. În cazul în care schimbarea denumirii societății nu îi afectează dreptul de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene va fi publicat un regulament privind schimbarea denumirii.

(253)

Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenție ca urmare a diferenței dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării corecte a taxelor antidumping individuale. Societățile supuse unor taxe antidumping individuale trebuie să prezinte autorităților vamale ale statelor membre o factură comercială valabilă. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Importurile care nu sunt însoțite de respectiva factură trebuie să facă obiectul taxei antidumping aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(254)

Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice importurilor nivelurile individuale ale taxei antidumping, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, este necesar ca autoritățile vamale ale statelor membre să efectueze verificările lor obișnuite și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a se asigura că aplicarea ulterioară a taxei este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(255)

În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale ale taxei mai scăzute cresc semnificativ în volum, în special după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie ea însăși o modificare a configurației schimburilor comerciale, modificare datorată instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe, poate fi deschisă o investigație anticircumvenție, sub rezerva îndeplinirii condițiilor necesare în acest sens. O astfel de investigație poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina nivelul (nivelurile) individual(e) al(e) taxelor și, prin urmare, instituirea unei taxe la scară națională.

(256)

Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxelor antidumping, este necesar ca taxa antidumping pentru toate celelalte societăți să se aplice nu doar producătorilor-exportatori necooperanți în cadrul prezentei investigații, ci și producătorilor care nu au avut exporturi în Uniune în cursul perioadei de investigație.

(257)

Având în vedere marjele de dumping constatate și dat fiind nivelul prejudiciului cauzat industriei Uniunii, sumele plătite cu titlu de taxe antidumping provizorii, instituite prin regulamentul provizoriu, ar trebui să fie percepute definitiv până la nivelurile stabilite în prezentul regulament.

(258)

În urma comunicării constatărilor provizorii, Astir Vitogiannis, Ministerul Afacerilor Externe din Grecia, Baosteel și CISA au susținut că măsurile ar trebui suspendate în conformitate cu articolul 14 alineatul (4) din regulamentul de bază. În urma comunicării constatărilor finale, aceleași afirmații au fost formulate de CSN și de CISA. CISA a făcut referire, de asemenea, la apelurile publice lansate de VDMA, Asociația germană și europeană a industriei ingineriei mecanice, și de Orgalim, asociația reprezentativă a Uniunii pentru industriile tehnologice din UE, care au solicitat UE să suspende taxele de apărare comercială pentru produsele siderurgice din cauza agresiunii militare a Federației Ruse împotriva Ucrainei. Cu toate acestea, niciunul dintre articolele menționate nu se referea în mod special la ECCS sau la situația pieței produsului de nișă respectiv.

(259)

Baosteel nu a furnizat explicații suplimentare cu privire la motivul pentru care era necesară o suspendare. CISA și CSN au făcut referire la creșterile de prețuri ulterioare perioadei de investigație, la presiunea asupra lanțurilor de aprovizionare și la disponibilitatea limitată a ECCS și a materiilor sale prime din cauza evoluțiilor geopolitice recente.

(260)

Astir Vitogiannis a susținut că există o disponibilitate limitată a ECCS și că prejudiciul nu va reapărea, deoarece se presupune că industria Uniunii nu mai este prejudiciată pe baza rezultatelor generale pozitive ale celor doi producători din Uniune. Ministerul Afacerilor Externe din Grecia a făcut referire doar la schimbările temporare și fără precedent de pe piață în ceea ce privește prețurile foarte ridicate din perioada ulterioară investigației.

(261)

Ca răspuns, Comisia a reamintit constatările sale deja prezentate în contextul evaluării interesului Uniunii. În special, astfel cum s-a menționat în considerentele 216 și 225, prețurile începuseră să scadă. În plus, având în vedere încetinirea estimată a economiei pentru restul anilor 2022 și 2023, nu se estimează că prețurile și cererea vor continua să crească. Având în vedere constatările privind amploarea dumpingului prejudiciabil cauzat de importurile din țările în cauză în cursul perioadei de investigație, nu a existat, de asemenea, niciun element de probă care să ateste că condițiile de piață s-au schimbat temporar în așa măsură încât reluarea imediată a importurilor din țările în cauză ar însemna că este puțin probabil ca industria Uniunii să sufere un prejudiciu pe durata a nouă luni. Pe această bază, Comisia a decis că nu este oportun să examineze în continuare afirmațiile privind suspendarea măsurilor în acest moment.

(262)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/159 al Comisiei (32), Comisia a instituit o măsură de salvgardare cu privire la anumite produse siderurgice pentru o perioadă de trei ani. Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/1029 al Comisiei (33), măsura de salvgardare a fost prelungită până la 30 iunie 2024. Produsul în cauză face parte din una dintre categoriile de produse care fac obiectul măsurii de salvgardare. În consecință, odată ce contingentele tarifare stabilite în temeiul măsurii de salvgardare sunt depășite, taxa în afara contingentului și taxa antidumping ar deveni exigibile pentru aceleași importuri. Întrucât un astfel de cumul de măsuri antidumping cu măsuri de salvgardare poate avea asupra schimburilor comerciale un efect mai important decât este de dorit, Comisia a decis să împiedice aplicarea simultană a taxei antidumping și a taxei vamale în afara contingentului pentru produsul în cauză pe durata instituirii taxei de salvgardare.

(263)

Cu alte cuvinte, în cazul în care taxa în afara contingentului tarifar, menționată la articolul 1 alineatul (6) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/159, devine aplicabilă produsului în cauză și depășește nivelul taxei antidumping prevăzute în prezentul regulament, se percepe doar taxa în afara contingentului tarifar, menționată la articolul 1 alineatul (6) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/159. În cursul perioadei de aplicare simultană a taxelor de salvgardare și a taxei antidumping, perceperea taxelor instituite în temeiul prezentului regulament se suspendă. În cazul în care taxa în afara contingentului tarifar, menționată la articolul 1 alineatul (6) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/159, devine aplicabilă produsului în cauză și este stabilită la un nivel inferior nivelului taxei antidumping instituite în temeiul prezentului regulament, taxa în afara contingentului tarifar, menționată la articolul 1 alineatul (6) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/159, se percepe în plus față de diferența dintre această taxă și nivelul cel mai ridicat al taxei antidumping instituite în temeiul prezentului regulament. Partea din valoarea taxei antidumping care nu este percepută se suspendă.

(264)

Având în vedere articolul 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 (34), în cazul rambursării unei sume ca urmare a unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, dobânda care trebuie plătită trebuie să fie rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(265)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,

(1)

Mandatul domnului Rimantas ŠADŽIUS s-a încheiat la 15 iunie 2022.

(2)

Prin urmare, ar trebui numit un membru al Curții de Conturi,

(1)

La 24 februarie 2022, Consiliul guvernatorilor a adoptat Orientarea (UE) 2022/912 a Băncii Centrale Europene (BCE/2022/8) (1), care prevede începerea funcționării de la 21 noiembrie 2022 a unui sistem transeuropean automat de transfer rapid cu decontare pe bază brută în timp real (TARGET) de nouă generație.

(2)

Ulterior adoptării Orientării (UE) 2022/912 (BCE/2022/8), Comitetul executiv a adoptat, la 19 aprilie 2022, Decizia (UE) 2022/911 a Băncii Centrale Europene (BCE/2022/22) (2), în vederea implementării modificărilor aduse termenilor și condițiilor sistemului component TARGET2 al Băncii Centrale Europene (TARGET2-ECB) și pentru a prevedea abrogarea Deciziei BCE/2007/7 a Băncii Centrale Europene (3).

(3)

La 20 octombrie 2022, Consiliul guvernatorilor a decis să stabilească o nouă dată de începere a funcționării TARGET, și anume data de 20 martie 2023, ca urmare a necesității de a acorda utilizatorilor mai mult timp pentru a finaliza testarea noii platforme tehnice într-un mediu stabil, ținând seama de natura sistemică a TARGET.

(4)

La 9 noiembrie 2022, Consiliul guvernatorilor a adoptat Orientarea (UE) 2022/2250 a Băncii Centrale Europene (BCE/2022/39) (4) de modificare a Orientării (UE) 2022/912 (BCE/2022/8) pentru a reflecta noua dată de începere a funcționării TARGET.

(5)

Prin urmare, este necesară implementarea adaptărilor corespunzătoare ale Deciziei (UE) 2022/911 (BCE/2022/22), care ar trebui să se aplice de la 20 martie 2023. Decizia BCE/2007/7 ar trebui să se aplice în continuare până la data respectivă.

(6)

Pentru a asigura alinierea la dispozițiile Orientării (UE) 2022/2250 (BCE/2022/39), prezenta decizie ar trebui să intre în vigoare fără întârziere și să se aplice de la 21 noiembrie 2022.

(7)

Prin urmare, Decizia (UE) 2022/911 (BCE/2022/22) ar trebui modificată în mod corespunzător,

(1)

La 24 februarie 2022, Consiliul guvernatorilor a adoptat Orientarea (UE) 2022/912 a Băncii Centrale Europene (BCE/2022/8) (1), care prevede începerea funcționării sistemului transeuropean automat de transfer rapid cu decontare pe bază brută în timp real (TARGET) de nouă generație începând cu 21 noiembrie 2022, dată de la care băncile centrale din Eurosistem trebuie să respecte Orientarea (UE) 2022/912 (BCE/2022/8) și de la care Orientarea BCE/2012/27 a Băncii Centrale Europene (2) urmează să fie abrogată.

(2)

La 20 octombrie 2022, Consiliul guvernatorilor a decis să stabilească o nouă dată de începere a funcționării TARGET, și anume data de 20 martie 2023, ca urmare a necesității de a acorda utilizatorilor mai mult timp pentru a finaliza testarea noii platforme tehnice într-un mediu stabil, ținând seama de natura sistemică a TARGET. În consecință, băncile centrale din Eurosistem ar trebui să respecte în continuare Orientarea BCE/2012/27, iar sistemul transeuropean automat de transfer rapid cu decontare pe bază brută în timp real (TARGET2) ar trebui să continue să funcționeze până la data respectivă.

(3)

Prin urmare, Orientarea (UE) 2022/912 (BCE/2022/8) ar trebui modificată în mod corespunzător,

(1)

Acordul interimar de instituire a unui cadru pentru un Acord de parteneriat economic între state din Africa de Est și de Sud (denumite în continuare „AES”), pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de altă parte (1) (denumit în continuare „APE interimar”) se aplică, cu titlu provizoriu, de la 14 mai 2012 între Uniune și Republica Madagascar, Republica Mauritius, Republica Seychelles și Republica Zimbabwe. APE interimar se aplică cu titlu provizoriu între Uniune și Uniunea Comorelor, începând cu 7 februarie 2019.

(2)

Protocolul nr. 1 (2) la APE interimar referitor la definiția conceptului de „produse originare” și la metodele de cooperare administrativă conține regulile de origine pentru importul de produse originare din statele AES în Uniune.

(3)

În conformitate cu articolul 44 alineatul (8) din Protocolul nr. 1 la APE interimar, derogările de la regulile respective de origine se acordă automat în limita unei cote anuale de 8 000 de tone pentru conservele de ton și de 2 000 de tone pentru fileul de ton.

(4)

La 2 octombrie 2017, Comitetul de cooperare vamală AES-UE a adoptat Decizia nr. 1/2017 (3) de acordare a unei derogări automate de la regulile de origine pentru conservele de ton și fileul de ton importate în Uniune, în conformitate cu Protocolul nr. 1 la APE interimar, de la 1 ianuarie 2018 până la 31 decembrie 2022.

(5)

La 10 iunie 2022, Comisia Europeană a primit din partea Republicii Seychelles, în numele statelor AES, o cerere de acordare a unei noi derogări automate începând cu 1 ianuarie 2023, în conformitate cu articolul 44 alineatul (8) din Protocolul nr. 1 la APE interimar, care să fie valabilă până la încheierea și aplicarea unui nou protocol.

(6)

Derogarea automată actuală va expira la 31 decembrie 2022. În conformitate cu articolul 44 alineatul (8) din Protocolul nr. 1 la APE interimar, Comitetul de cooperare vamală AES-UE trebuie să acorde automat o astfel de derogare statelor AES.

(7)

Trimiterea de la articolul 44 alineatul (8) din Protocolul nr. 1 la APE interimar referitoare la „conserve de ton” trebuie înțeleasă ca referindu-se la tonul conservat în ulei vegetal sau în alte moduri. Pentru aceste tipuri de ton, anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului (4) („Nomenclatura combinată”) se referă la termenul „conservate”. Termenul „conserve de ton” cuprinde conservele de ton propriu-zise, dar și tonul ambalat sub vid în pungi de plastic sau alte recipiente. Prin urmare, este oportun să se utilizeze termenul „conserve de ton”.

(8)

Din motive de claritate, este oportun să se prevadă în mod explicit faptul că tonul de la pozițiile SA 0302 sau 0303 este tonul neoriginar care trebuie utilizat la producerea conservelor de ton de la codurile NC 1604 14 21, 31 și 41, 1604 14 28, 38 și 48, ex 1604 20 70 și a fileului de ton de la codul NC 1604 14 26, 36 și 46, pentru ca fileul de ton și conservele de ton în cauză să beneficieze de derogare.

(9)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei (5) prevede norme privind gestionarea contingentelor tarifare. Aceste norme ar trebui aplicate gestionării cantității pentru care se acordă derogarea prin prezenta decizie.

(10)

Derogarea automată solicitată trebuie să fie acordată de Comitetul de cooperare vamală AES-UE pentru perioada în care rămâne în vigoare articolul 44 alineatul (8) din Protocolul 1.

(11)

Pentru a se permite o monitorizare eficientă a funcționării derogării, autoritățile din statele AES trebuie să comunice în mod regulat Comisiei Europene informații în legătură cu certificatele de circulație EUR.1 eliberate sau cu declarațiile pe factură întocmite, în temeiul prezentei decizii,