|
ISSN 1977-0782 |
||
|
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 276 |
|
|
||
|
Ediţia în limba română |
Legislaţie |
Anul 65 |
|
Cuprins |
|
I Acte legislative |
Pagina |
|
|
|
REGULAMENTE |
|
|
|
* |
|
|
|
|
|
(1) Text cu relevanță pentru SEE. |
|
RO |
Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată. Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc. |
I Acte legislative
REGULAMENTE
|
26.10.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 276/1 |
REGULAMENTUL (UE) 2022/2056 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
din 19 octombrie 2022
de stabilire a măsurilor de conservare și gestionare aplicabile în zona Convenției pentru pescuitul în Oceanul Pacific de Vest și Central și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 520/2007 al Consiliului
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 43 alineatul (2),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (2),
întrucât:
|
(1) |
Unul dintre obiectivele politicii comune în domeniul pescuitului (PCP), astfel cum este stabilit în Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (3), este de a garanta exploatarea resurselor acvatice vii într-un mod care să asigure condiții economice, de mediu și sociale durabile. |
|
(2) |
Prin Decizia 98/392/CE a Consiliului (4), Uniunea a aprobat Convenția Organizației Națiunilor Unite din 10 decembrie 1982 privind dreptul mării și prin Decizia 98/414/CE a Consiliului (5), a ratificat Acordul privind punerea în aplicare a dispozițiilor Convenției Organizației Națiunilor Unite privind dreptul mării din 10 decembrie 1982 în ceea ce privește conservarea și gestionarea populațiilor transzonale și a stocurilor de pești mari migratori, care conțin principii și norme de conservare și gestionare a resurselor marine vii. În cadrul obligațiilor sale internaționale mai ample, Uniunea participă la eforturile depuse în apele internaționale pentru conservarea stocurilor de pește și depune eforturi pentru a consolida guvernanța globală a oceanelor și a promova gestionarea durabilă a pescuitului. |
|
(3) |
Prin Decizia 2005/75/CE a Consiliului (6), Comunitatea Europeană a aprobat aderarea sa la Convenția privind conservarea și gestionarea rezervelor de pești mari migratori din Oceanul Pacific de Vest și Central (denumită în continuare „convenția”), care instituie Comisia pentru pescuitul în Oceanul Pacific de Vest și Central (WCPFC). |
|
(4) |
WCPFC are autoritatea de a adopta decizii cu caracter juridic obligatoriu (denumite în continuare „Măsuri de conservare și gestionare” sau „CMM”) pentru conservarea resurselor piscicole care intră în domeniul său de competență. Deciziile respective sunt adresate, în principal, părților contractante la convenție, dar includ, de asemenea, obligații pentru operatori (de exemplu, pentru comandanții navelor de pescuit). |
|
(5) |
La intrarea lor în vigoare, CMM sunt obligatorii pentru toate părțile contractante la convenție, inclusiv pentru Uniune. |
|
(6) |
Deși dispozițiile-cheie relevante ale CMM sunt puse în aplicare anual în contextul Regulamentului privind posibilitățile de pescuit, celelalte dispoziții au fost puse în aplicare cel mai recent în temeiul titlului V din Regulamentul (CE) nr. 520/2007 al Consiliului (7). Prin urmare, este necesar să se asigure că CMM adoptate de WCPFC sunt puse în aplicare pe deplin și în timp util în dreptul Uniunii și că, prin urmare, sunt puse în aplicare în mod uniform și eficace în cadrul Uniunii și că oferă claritate și previzibilitate operatorilor navelor de pescuit ale Uniunii. |
|
(7) |
În temeiul Regulamentului (UE) nr. 1380/2013, activitățile Uniunii în cadrul organizațiilor internaționale de pescuit trebuie să se bazeze pe cele mai bune avize științifice disponibile, astfel încât să se asigure că resursele piscicole sunt gestionate în conformitate cu obiectivele PCP, în special să se asigure că exploatarea resurselor biologice marine vii este sustenabilă din punct de vedere ecologic pe termen lung și reface și menține populațiile de specii recoltate peste nivelurile care permit obținerea producției maxime durabile, să ofere condiții pentru o industrie a pescuitului și a prelucrării peștelui viabilă și competitivă din punct de vedere economic și pentru activități legate de pescuit desfășurate pe uscat și să contribuie la disponibilitatea aprovizionării durabile cu alimente. |
|
(8) |
În conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/473 al Parlamentului European și al Consiliului (8), Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului (EFCA) trebuie să sprijine, la cererea Uniunii, Uniunea și statele membre în relația lor cu țările terțe și organizațiile internaționale regionale de pescuit din care face parte Uniunea. În conformitate cu regulamentul respectiv, atunci când este necesar pentru punerea în aplicare a obligațiilor Uniunii, EFCA coordonează, la cererea Comisiei, activitățile de control și inspecție ale statelor membre, pe baza programelor internaționale de control și inspecție, care pot include programe implementate în CMM ale WCPFC. EFCA poate elabora, de comun acord cu statele membre în cauză, programe operaționale comune de inspecție și supraveghere în acest scop, stabilind planuri de desfășurare comune. Prin urmare, este oportun să fie adoptate dispoziții în prezentul regulament care să includă EFCA, atunci când este desemnată de Comisie ca organism desemnat de Comisie care primește de la statele membre și transmite secretariatului WCPFC informațiile referitoare la control și inspecție, cum ar fi rapoartele de inspecție pe mare și notificările relevante în cadrul programului regional de observare WCPFC (denumit în continuare „ROP”). |
|
(9) |
Luând în considerare că este probabil ca CMM să fie modificate în continuare în cadrul viitoarelor reuniuni anuale ale WCPFC, pentru a implementa rapid respectivele CMM în dreptul Uniunii, pentru a consolida condițiile echitabile de concurență și a sprijini în continuare gestionarea sustenabilă a stocurilor pe termen lung, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce privește următoarele: transmiterea informațiilor referitoare la nave, cerințele privind sistemul de monitorizare a navelor de pescuit (denumit în continuare „VMS”), ratele procentuale pentru regimul de prezență a observatorilor în cadrul ROP, drepturile și obligațiile observatorilor, drepturile și obligațiile operatorilor navelor, ale comandanților și ale echipajelor, termenele de raportare și anexele I-VI, care includ măsurile de atenuare privind păsările, marcajele și alte specificații tehnice pentru nave, standardele minime pentru dispozitivele de comunicare automată a poziției utilizate în cadrul sistemului VMS al WCPFC, declarația de transbordare WCPFC și reprezentarea paragatelor pentru rechin. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (9). În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate. |
|
(10) |
Competențele delegate prevăzute în prezentul regulament nu ar trebui să afecteze punerea în aplicare în dreptul Uniunii a modificărilor viitoare ale CMM în temeiul procedurii legislative ordinare. |
|
(11) |
Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată în conformitate cu articolul 42 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (10)și a emis observații oficiale la 14 iunie 2021. Datele cu caracter personal prelucrate în cadrul prezentului regulament ar trebui să fie tratate în conformitate cu dispozițiile aplicabile din Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului (11) și din Regulamentul (UE) 2018/1725. Pentru a asigura îndeplinirea obligațiilor în temeiul prezentului regulament, datele cu caracter personal ar trebui să fie stocate pentru o perioadă de 10 ani. În cazul în care datele cu caracter personal în cauză sunt necesare pentru monitorizarea unei încălcări, a unei inspecții sau a unor proceduri judiciare sau administrative, este posibilă stocarea acestor date pentru o perioadă mai mare de 10 ani, dar nu mai mare de 20 ani. |
|
(12) |
Articolul 4 alineatul (4) și articolul 28 din Regulamentul (CE) nr. 520/2007 ar trebui să fie eliminate, întrucât prezentul regulament pune în aplicare toate măsurile WCPFC, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
CAPITOLUL I
Dispoziții generale
Articolul 1
Obiect
Prezentul regulament stabilește măsuri de gestionare și conservare privind pescuitul în zona reglementată de Convenția privind conservarea și gestionarea rezervelor de pești mari migratori din Oceanul Pacific de Vest și Central, la care Uniunea a aderat în conformitate cu Decizia 2005/75/CE, și în ceea ce privește speciile de pești care intră în domeniul de aplicare al acestei convenții.
Articolul 2
Domeniu de aplicare
Prezentul regulament se aplică navelor de pescuit ale Uniunii care desfășoară activități de pescuit în zona convenției.
Articolul 3
Definiții
În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:
|
1. |
„convenția” înseamnă Convenția privind conservarea și gestionarea rezervelor de pești mari migratori din Oceanul Pacific de Vest și Central, astfel cum a fost modificată periodic; |
|
2. |
„zona convenției” înseamnă zona căreia i se aplică convenția, descrisă la articolul 3 alineatul (1) din aceasta; |
|
3. |
„WCPFC” înseamnă Comisia pentru pescuitul în Oceanul Pacific de Vest și Central instituită în temeiul convenției; |
|
4. |
„navă de pescuit a Uniunii” înseamnă orice navă care arborează pavilionul unui stat membru, utilizată sau destinată utilizării în scopuri de pescuit, inclusiv navele de sprijin, navele de transport și orice altă navă implicată direct în acest tip de pescuit; |
|
5. |
„pescuit” înseamnă:
|
|
6. |
„CMM” înseamnă măsurile aplicabile de conservare și gestionare adoptate de WCPFC; |
|
7. |
„posibilități de pescuit” înseamnă cotele de pescuit, efortul de pescuit alocat unui stat membru sau perioadele de interzicere a activităților de pescuit, astfel cum sunt prevăzute într-un act juridic al Uniunii în vigoare pentru zona convenției; |
|
8. |
„improprii pentru consumul uman”:
|
|
9. |
„dispozitiv de concentrare a peștilor” sau „FAD” înseamnă orice obiect sau grup de obiecte, de orice dimensiune, care a fost sau care nu a fost lansat, care este sau care nu este viu, care include, dar nu se limitează la, geamanduri, flotoare, năvoade, panouri de plase, materiale plastice, bambus, bușteni și rechini balenă care plutesc pe suprafața apei sau în apropierea acesteia cu care se pot asocia peștii; |
|
10. |
„pescuit în ape de mică adâncime” înseamnă pescuitul în care majoritatea cârligelor sunt instalate la o adâncime mai mică de 100 de metri; |
|
11. |
„registru” înseamnă registrul WCPFC al navelor de pescuit; |
|
12. |
„WIN” înseamnă numărul de identificare WCPFC; |
|
13. |
„VMS” înseamnă un sistem de monitorizare a navelor; |
|
14. |
„ROP” înseamnă programul regional de observare instituit de WCPFC pentru a colecta date verificate privind capturile, alte date științifice și informații suplimentare legate de pescuitul în zona convenției și pentru a monitoriza punerea în aplicare a CMM; |
|
15. |
„baliză instrumentală” înseamnă o baliză marcată în mod clar cu un număr de referință, care permite identificarea acesteia, și care este echipată cu un sistem de localizare prin satelit pentru a i se monitoriza poziția; |
|
16. |
„baliză de colectare a datelor” înseamnă un dispozitiv plutitor care fie plutește liber, fie este ancorat, este lansat de organizații sau entități guvernamentale sau științifice recunoscute pentru a colecta și a analiza date de mediu pe cale electronică, iar nu în sprijinul activităților de pescuit; |
|
17. |
„declarație de transbordare WCPFC” înseamnă un document care conține informațiile prevăzute în anexa IV; |
|
18. |
„zona din marea liberă de est” înseamnă zona de mare liberă delimitată de zonele economice exclusive ale Insulelor Cook la vest, de Polinezia Franceză la est și de Kiribati la nord, cu coordonatele geografice prevăzute în anexa V și după cum se indică pe harta prevăzută în această anexă; |
|
19. |
„Mobulidae” înseamnă speciile din familia Mobulidae, care include genurile Manta spp. și Mobula spp.; |
|
20. |
„dispozitiv de comunicare automată a poziției” sau „ALC” înseamnă un dispozitiv de transmitere care permite determinarea prin satelit a poziției aproape în timp real; |
|
21. |
„aruncare înapoi în mare” înseamnă capturile care sunt aruncate înapoi în mare; |
|
22. |
„inspector autorizat” înseamnă un inspector al unei părți contractante la convenție a cărui identitate a fost comunicată către WCPFC; |
|
23. |
„inspector autorizat al Uniunii” înseamnă un inspector al Uniunii a cărui identitate a fost comunicată către WCPFC în conformitate cu orice act adoptat în temeiul articolului 79 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului (12). |
Articolul 4
Autorizații
(1) Statele membre gestionează numărul de autorizații de pescuit și nivelul de pescuit în conformitate cu posibilitățile de pescuit.
(2) Fiecare autorizație eliberată pentru o navă de pescuit a Uniunii stabilește pentru nava respectivă:
|
(a) |
zonele, speciile și intervalele de timp specifice pentru care este valabilă autorizația; |
|
(b) |
activitățile pe care nava de pescuit a Uniunii este autorizată să le desfășoare; |
|
(c) |
interdicții pentru nava de pescuit a Uniunii în ceea ce privește pescuitul, păstrarea la bord, transbordarea sau debarcarea în zonele aflate sub jurisdicția altui stat, cu excepția situației în care nava deține o licență, un permis sau o autorizație care este solicitată de respectivul stat; |
|
(d) |
cerința ca nava de pescuit a Uniunii să aibă la bord autorizația eliberată în conformitate cu prezentul alineat sau o copie certificată a acesteia și orice licență, permis ori autorizație sau copie certificată a acestora, eliberată de un stat costier, precum și un certificat de înmatriculare a navei valid. |
CAPITOLUL II
Măsuri de conservare și gestionare
Articolul 5
Păstrarea la bord a capturilor în activitățile de pescuit de ton tropical cu plasă-pungă
(1) Navele cu plasă-pungă ale Uniunii care pescuiesc în zone economice exclusive și în marea liberă în zona convenției delimitată de coordonatele 20°N și 20°S păstrează la bord toate capturile de ton obez, de ton dungat și de ton cu aripioare galbene, cu excepția următoarelor situații:
|
(a) |
în cazul în care, în cursul ultimei lansări dintr-o campanie de pescuit, spațiul de depozitare nu este suficient pentru depozitarea întregii cantități de pește capturate în această lansare; în acest caz, peștele în exces capturat în această ultimă lansare poate fi transferat și reținut la bordul unei alte nave de pescuit cu plasă-pungă, cu condiția ca acest lucru să nu fie interzis în temeiul legislației aplicabile; |
|
(b) |
în cazul în care peștele este impropriu pentru consumul uman; și |
|
(c) |
în cazul în care se produce o defecțiune gravă a echipamentului. |
(2) Dacă comandantul unei nave de pescuit a Uniunii stabilește că peștele nu ar trebui să fie urcat la bord din motive legate de dimensiune, de perspectivele de comercializare sau de componența din punct de vedere al speciilor, peștele se eliberează înainte ca plasa să fie strânsă în întregime și înainte ca cel mult jumătate din plasă să fie recuperată.
(3) Dacă comandantul unei nave de pescuit a Uniunii stabilește că peștele nu ar trebui să fie urcat la bord deoarece a fost capturat în timpul ultimei lansări dintr-o campanie de pescuit, atunci când spațiul de depozitare nu este suficient pentru depozitarea întregii cantități de pește capturate în acea lansare, peștele poate fi aruncat înapoi în mare, cu condiția ca:
|
(a) |
comandantul și echipajul să încerce să elibereze peștele viu cât mai curând posibil; și |
|
(b) |
după aruncarea capturilor înapoi în mare, să nu se mai desfășoare alte activități de pescuit până la debarcarea sau transbordarea peștilor aflați la bordul navei de pescuit. |
(4) Peștele este aruncat înapoi în mare de pe navele de pescuit ale Uniunii numai după ce un observator ROP estimează care sunt speciile din componența capturii care trebuie să fie aruncate înapoi în mare.
(5) În termen de 48 de ore de la aruncarea capturilor înapoi în mare, comandantul navei de pescuit a Uniunii transmite secretariatului WCPFC, incluzând în corespondență statul membru de pavilion și Comisia, un raport care include următoarele informații:
|
(a) |
numele, pavilionul și WIN al navei de pescuit a Uniunii, numele și naționalitatea comandantului; |
|
(b) |
numărul licenței; |
|
(c) |
numele observatorului aflat la bord; |
|
(d) |
data, ora și locul (latitudine/longitudine) aruncării înapoi în mare; |
|
(e) |
data, ora, locul (latitudine/longitudine) și tipul (FAD flotant, FAD ancorat, banc liber etc.) lansării; |
|
(f) |
motivul pentru care peștii au fost aruncați înapoi în mare, inclusiv o declarație privind situația la retragere în cazul în care peștii au fost aruncați înapoi în mare din cauză că erau improprii pentru consumul uman; |
|
(g) |
cantitatea estimată și componența din punct de vedere al speciilor a capturilor aruncate înapoi în mare; |
|
(h) |
cantitatea estimată și componența din punct de vedere al speciilor a capturilor păstrate din acea lansare; |
|
(i) |
în cazul în care peștii au fost aruncați înapoi în mare în conformitate cu alineatul (3), o declarație conform căreia nu se va mai desfășura nicio altă activitate de pescuit până la descărcarea capturii aflate la bord; și |
|
(j) |
orice alte informații considerate relevante de către comandantul navei de pescuit a Uniunii. |
(6) Comandantul navei de pescuit a Uniunii furnizează, în același timp cu transmiterea către secretariatul WCPFC, unui observator ROP aflat la bord informațiile menționate la alineatul (5).
Articolul 6
Monitorizarea și controlul activităților de pescuit de ton tropical cu plasă-pungă
(1) În pofida articolului 26, frecvența de interogare VMS pentru transmiterea poziției navei este majorată și va avea loc la fiecare 30 minute în timpul perioadelor de interzicere a FAD-urilor, astfel cum sunt definite în Regulamentul privind posibilitățile de pescuit.”
(2) Navele de pescuit cu plasă-pungă ale Uniunii nu desfășoară activități supuse raportării manuale în cursul perioadelor de interdicție a FAD-urilor.
(3) În cazul întreruperii receptării automate de către secretariatul WCPFC a pozițiilor VMS ale navelor de pescuit ale Uniunii, nava nu este direcționată să revină în port înainte ca secretariatul WCPFC să fi epuizat toate acțiunile rezonabile pentru a restabili funcționarea în condiții normale a recepției automate a pozițiilor VMS.
(4) Navele de pescuit cu plasă-pungă ale Uniunii au la bord un observator ROP dacă nava respectivă pescuiește în zona delimitată de coordonatele 20°N și 20°S:
|
(a) |
în marea liberă; |
|
(b) |
în marea liberă și în apele aflate sub jurisdicția unui stat costier sau a mai multor state costiere; sau |
|
(c) |
în apele aflate sub jurisdicția a două sau a mai multor state costiere. |
Articolul 7
FAD-uri și balize instrumentale în cadrul activităților de pescuit de ton tropical cu plasă-pungă
(1) Proiectarea și construcția FAD-urilor care urmează să fie lansate în zona convenției sau care plutesc în zona convenției trebuie să respecte următoarele specificații:
|
(a) |
în cazul în care componenta plutitoare sau pluta (structură plată sau cilindrică) a FAD-ului este acoperită cu o plasă cu ochiuri, dimensiunea ochiului de plasă, atunci când aceasta este întinsă, este mai mică de 7 cm, iar plasa este bine înfășurată în jurul întregii plute, astfel încât la lansarea FAD-ului plasa să nu atârne dedesubt; |
|
(b) |
în cazul în care se utilizează plase cu ochiuri, acestea au o dimensiune a ochiului, atunci când sunt întinse, mai mică de 7 cm sau să fie legate strâns sub formă de mănunchiuri sau de „cârnați”, și să aibă o greutate suficientă la extremitate pentru a menține plasa întinsă în fundul coloanei de apă. Alternativ, poate fi utilizat un panou lestat unic de plasă cu ochiuri mai mici de 7 cm atunci când plasa este întinsă sau o prelată (cum ar fi de pânză sau de nailon). |
(2) În cursul perioadelor în care este interzisă utilizarea FAD-urilor, care sunt stabilite prin actele Uniunii privind repartizarea posibilităților de pescuit, este interzis ca navele de pescuit cu plasă-pungă ale Uniunii care efectuează o lansare, inclusiv uneltele lor de pescuit sau bărcile lor, să fie situate la o distanță de o milă marină de un FAD.
(3) Navele de pescuit ale Uniunii nu sunt utilizate pentru concentrarea peștilor sau pentru deplasarea celor care au făcut obiectul unei concentrări, inclusiv prin utilizarea luminilor subacvatice și a momelii.
(4) FAD-urile sau echipamentele electronice asociate nu pot fi recuperate de o navă de pescuit a Uniunii în perioada de interzicere a utilizării FAD-urilor, cu excepția cazului în care:
|
(a) |
FAD-urile sau echipamentele electronice asociate sunt recuperate și păstrate la bordul navei până la debarcare sau până la încheierea perioadei de interzicere a utilizării FAD-urilor; și |
|
(b) |
nava de pescuit a Uniunii nu efectuează lansări pe o perioadă de 7 zile de la recuperarea FAD-ului și nici pe o rază de 50 de mile marine de la punctul de recuperare a oricărui FAD. |
(5) În plus față de alineatul (4), navele de pescuit ale Uniunii nu cooperează unele cu altele pentru a captura pești care au făcut obiectul unei concentrări.
(6) Navele de pescuit ale Uniunii nu efectuează nicio lansare în cursul perioadei de interdicție pe o rază de o milă marină față de un punct în care a fost recuperat un FAD de o altă navă, cu 24 de ore înainte de lansare, dacă comandantul navei de pescuit a Uniunii cunoaște amplasamentul și timpul respectivei recuperări FAD.
(7) Statele membre se asigură că navele care le arborează pavilionul și operează în apele unui stat costier respectă legislația statului costier respectiv cu privire la gestionarea FAD-urilor, inclusiv la urmărirea FAD-urilor.
Articolul 8
Balize instrumentale
Balizele instrumentale sunt activate exclusiv la bordul navei de pescuit cu plasă-pungă.
Articolul 9
Balize de colectare a datelor
(1) Activitățile de pescuit pe o rază de o milă marină de la locul în care este amplasată o baliză de colectare a datelor sau interacțiunea cu aceasta sunt interzise. Interdicția respectivă include încercuirea balizei cu uneltele de pescuit, legarea sau atașarea navei, a uneltei de pescuit sau a oricărei părți sau porțiuni a navei de o baliză de colectare a datelor sau de ancorajul acesteia și tăierea suportului de ancorare a balizei de colectare a datelor.
(2) În cazul în care o navă de pescuit a Uniunii se încurcă într-o baliză de colectare a datelor, unealta de pescuit încurcată se desprinde asigurându-se că baliza de colectare a datelor este afectată pe cât de puțin posibil.
(3) Comandantul unei nave de pescuit a Uniunii raportează statului membru de pavilion toate situațiile de încurcare indicând data, locul și natura acesteia, precum și eventualele informații de identificare care figurează pe baliza de colectare a datelor. Statul membru de pavilion transmite imediat raportul Comisiei.
(4) În pofida alineatului (1), programele de cercetare științifică notificate Comisiei și autorizate de aceasta pot exploata nave de pescuit ale Uniunii pe o rază de o milă marină de la o baliză de colectare a datelor, cu condiția ca acestea să nu interacționeze cu balizele de colectare a datelor în modul menționat la alineatul (1).
Articolul 10
Zona de gestionare specială a Zonei din marea liberă de est
(1) Comandanții navelor de pescuit ale Uniunii care operează în Zona din marea liberă de est raportează reperarea oricărei nave de pescuit statului lor membru de pavilion, Comisiei sau unui organ desemnat de aceasta și secretariatului WCPFC. Informațiile care trebuie să fie raportate includ: data și ora (UTC), poziția (gradele reale de latitudine și de longitudine), direcția, marcajele, viteza (noduri) și tipul navei. Navele de pescuit se asigură că aceste informații sunt transmise în termen de șase ore de la reperare.
(2) Statele sau teritoriile costiere adiacente primesc în mod continuu, aproape în timp real, date VMS.
Articolul 11
Transbordare
(1) Toate activitățile de transbordare efectuate în zona convenției care vizează speciile cu migrație extinsă reglementate de convenție au loc într-un port, iar capturile sunt cântărite în conformitate cu articolul 60 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.
(2) Statele membre raportează Comisiei transbordările efectuate de navele care le arborează pavilionul, cu excepția cazului în care nava este exploatată în temeiul unui acord de navlosire, de închiriere sau unui alt mecanism similar, ca parte integrantă a flotei naționale de pescuit a unui stat costier în zona convenției.
(3) Comandantul unei nave de pescuit a Uniunii care descarcă produse pescărești din stocurile de pești cu migrație extinsă din zona convenției și capturați în cadrul acesteia în cursul unei transbordări în port sau în afara zonei convenției, completează declarația de transbordare WCPFC, pentru fiecare transbordare a capturilor efectuate în zona convenției. Declarația de transbordare WCPFC se transmite autorității competente din statul membru de pavilion al navei de pescuit a Uniunii.
(4) Comandantul unei nave de pescuit a Uniunii care primește produse pescărești din stocurile de pești cu migrație extinsă din zona convenției și capturați în cadrul acesteia în cursul unei transbordări în port sau în afara zonei convenției, completează declarația de transbordare WCPFC, pentru fiecare transbordare a capturilor efectuată în zona convenției. Declarația de transbordare WCPFC se transmite autorității competente din statul membru de pavilion al navei de pescuit a Uniunii.
(5) Statele membre de pavilion validează respectivele date în conformitate cu articolul 109 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 și, dacă este posibil, corectează informațiile primite de la navele de pescuit ale Uniunii care efectuează operații de transbordare, utilizând toate informațiile disponibile, cum ar fi datele privind capturile și efortul, datele privind poziția, rapoartele observatorilor și datele privind monitorizarea în port.
Articolul 12
Transbordarea spre și dinspre navele statelor care nu sunt parte la convenție
(1) Navele de pescuit ale Uniunii nu se angajează în operațiuni de transbordare spre sau dinspre o navă care arborează pavilionul unui stat care nu este parte la convenție, cu excepția cazului în care nava respectivă a fost autorizată printr-o decizie a WCPFC, cum ar fi:
|
(a) |
o navă de transport a unui stat care nu este parte la convenție înscrisă în registru; sau |
|
(b) |
o navă de pescuit a unui stat care nu este parte la convenție autorizată să pescuiască în zona economică exclusivă a unei părți contractante, în conformitate cu o decizie a WCPFC. |
(2) În situația menționată la alineatul (1) de la prezentul articol, comandantul navei de transport a Uniunii sau a unui stat membru navlositor transmite declarația de transbordare WCPFC autorității competente a statului membru de pavilion și se aplică articolul 11 alineatul (5).
CAPITOLUL III
Protecția speciilor marine
Articolul 13
Mobulidae
(1) Este interzis ca exemplarele din familia Mobulidae (genus Mobula) să fie vizate prin activitatea de pescuit sau prin instalarea intenționată de unelte de pescuit.
(2) Este interzisă, de asemenea, păstrarea la bord, transbordarea, debarcarea sau oferirea spre vânzare a oricărei părți sau a întregii carcase de Mobulidae.
(3) Navele de pescuit ale Uniunii se asigură că exemplarele din familia Mobulidae sunt eliberate imediat, vii și nevătămate, în măsura în care este posibil, astfel încât exemplarul capturat să fie afectat cât mai puțin posibil, ținând seama în același timp de siguranța echipajului.
(4) În pofida alineatului (3), în cazul exemplarelor din familia Mobulidae care sunt capturate neintenționat și debarcate în cadrul unei operațiuni a unei nave de pescuit cu plasă-pungă, nava predă, la punctul de debarcare sau de transbordare, întreaga cantitate de exemplare din familia Mobulidae autorităților responsabile sau, dacă acest lucru este posibil, să le arunce înapoi în mare. Exemplarele din familia Mobulidae predate astfel nu sunt vândute sau oferite la schimb, însă pot fi donate în scopul consumului uman domestic.
(5) Capturile prevăzute la alineatul (4) de la prezentul articol sunt raportate în jurnalul de pescuit în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009. Informațiile care trebuie să fie raportate includ starea în momentul eliberării (moarte sau vii).
Articolul 14
Măsuri generale de protecție a rechinilor
Navele de pescuit cu paragate ale Uniunii care vizează tonul și marlinii nu utilizează petile înșirate direct de la paragatele flotante sau paragatele de fund, cunoscute sub denumirea de paragate pentru rechin, astfel cum sunt descrise în anexa VI.
Articolul 15
Rechinii cu înotătoare albe
(1) Este interzisă păstrarea la bord, transbordarea, depozitarea pe o navă de pescuit, debarcarea sau oferirea spre vânzare a rechinilor cu înotătoare albe (Carcharhinus longimanus) întregi sau a unei părți din aceștia.
(2) Orice rechin cu înotătoare albe capturat este eliberat, cât mai curând posibil după aducerea rechinului de-a lungul navei pentru a facilita identificarea speciei înainte de eliberarea sa, într-un mod care să dăuneze cât mai puțin posibil rechinului.
(3) Observatorii ROP sunt autorizați să colecteze probe biologice de la rechinii cu înotătoare albe care mor în timpul ridicării la bord, cu condiția ca probele să facă parte dintr-un proiect de cercetare aprobat de Comitetul științific al WCPFC.
(4) Capturile accidentale de rechini cu înotătoare albe sunt raportate în jurnalul de pescuit în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009. Informațiile care trebuie să fie raportate includ starea în momentul eliberării (moarte sau vii).
Articolul 16
Rechinii balenă
(1) Este interzisă lansarea unei plase-pungi asupra unui banc de ton asociat cu un rechin balenă (Rhincodon typus), dacă rechinul balenă este reperat înainte să înceapă lansarea.
(2) În cazul în care un rechin balenă este încercuit în mod neintenționat de setca plasă-pungă, nava de pescuit a Uniunii:
|
(a) |
se asigură că sunt luate toate măsurile rezonabile pentru a se garanta eliberarea exemplarului în condiții de siguranță; și |
|
(b) |
raportează incidentul autorității relevante din statul membru de pavilion, incluzând informații despre numărul de exemplare, detalii privind modul și cauza încercuirii cu plasa, locul unde s-a petrecut, măsurile luate în vederea asigurării eliberării în condiții de siguranță, precum și o evaluare a stării vitale a rechinului balenă în momentul eliberării (inclusiv dacă exemplarul a fost eliberat viu, însă a murit ulterior). |
(3) Capturile accidentale de rechini-balenă sunt raportate în jurnalul de pescuit în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009. Informațiile care trebuie să fie raportate includ starea în momentul eliberării (moarte sau vii).
Articolul 17
Rechinii catifelați
(1) Este interzisă păstrarea la bord, transbordarea, depozitarea pe o navă de pescuit sau debarcarea rechinilor catifelați (Carcharhinus falciformis) întregi sau a unei părți din aceștia.
(2) Rechinii catifelați capturați sunt eliberați, cât mai curând posibil după aducerea rechinului de-a lungul navei pentru a facilita identificarea speciei înainte de eliberarea sa, într-un mod care să dăuneze cât mai puțin posibil rechinului.
(3) Capturile accidentale de rechini catifelați sunt raportate în jurnalul de pescuit în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009. Informațiile care trebuie să fie raportate includ starea în momentul eliberării (moarte sau vii).
(4) Statele membre estimează, prin intermediul datelor colectate în cadrul programelor de observare și prin intermediul altor mijloace, cum ar fi jurnalele de pescuit sau monitorizarea electronică, numărul rechinilor catifelați capturați care au fost eliberați, inclusiv starea lor în momentul eliberării (morți sau vii), și raportează aceste informații Comisiei în conformitate cu articolul 38 alineatul (3) litera (d).
(5) Observatorii ROP sunt autorizați să colecteze probe biologice de la rechinii catifelați capturați care mor în timpul ridicării la bord, cu condiția ca probele să facă parte dintr-un proiect de cercetare aprobat de Comitetul științific al WCPFC.
Articolul 18
Cetacee
(1) Este interzisă lansarea unei plase-pungi asupra unui banc de ton asociat cu un cetaceu (infraordinul Cetacea), dacă animalul este reperat înainte să înceapă lansarea.
(2) În cazul în care un cetaceu este încercuit în mod neintenționat de o setcă plasă-pungă, nava de pescuit a Uniunii se asigură că sunt luate toate măsurile rezonabile pentru a se asigura eliberarea acestuia în condiții de siguranță. Printre măsuri se numără oprirea rulării plasei și întreruperea operațiunilor de pescuit până când animalul este eliberat și nu mai este expus riscului de a fi capturat din nou.
(3) Capturile accidentale de cetacee sunt raportate în jurnalul de pescuit în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009. Informațiile care trebuie să fie raportate includ starea în momentul eliberării (moarte sau vii).
Articolul 19
Măsuri de atenuare pentru protecția păsărilor marine
(1) Navele de pescuit cu paragate ale Uniunii care pescuiesc la sud de 30°S utilizează:
|
(a) |
cel puțin două dintre următoarele măsuri de atenuare: petile lestate, lansarea pe timp de noapte sau parâme tori (frânghii cu banderole pentru alungarea păsărilor); sau |
|
(b) |
dispozitive de protecție a cârligelor. |
(2) Navele de pescuit cu paragate ale Uniunii care pescuiesc între paralelele 25°S și 30°S utilizează una dintre următoarele măsuri de atenuare: petile lestate, parâme tori sau dispozitive de protecție a cârligelor.
(3) Navele de pescuit cu paragate ale Uniunii care au o lungime totală de cel puțin 24 metri și care pescuiesc în zona aflată la nord de 23°N utilizează cel puțin două dintre măsurile de atenuare din tabelul 1 din anexa I, inclusiv cel puțin o măsură din coloana A a tabelului respectiv.
(4) Parâmele tori pot fi utilizate numai în conformitate cu specificațiile prevăzute la anexa I.
(5) Măsurile prevăzute la prezentul articol sunt raportate în jurnalul de pescuit în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009. Informațiile care trebuie să fie raportate includ starea în momentul eliberării (moarte sau vii).
Articolul 20
Broaștele țestoase
(1) Navele de pescuit ale Uniunii aduc la bord toate exemplarele de țestoase marine capturate (familia Cheloniidae), aflate în comă sau inerte, cât mai curând posibil după capturare și iau toate măsurile pentru salvarea acestora, inclusiv resuscitarea lor, înainte de a le elibera în apă. Comandanții și operatorii navelor de pescuit ale Uniunii se asigură că echipajul cunoaște și utilizează tehnici adecvate de atenuare și de manipulare.
(2) Navele de pescuit cu plasă-pungă ale Uniunii:
|
(a) |
evită încercuirea țestoaselor marine și, în cazul în care o țestoasă marină este încercuită sau încurcată neintenționat, iau măsuri practice pentru a elibera țestoasa în condiții de siguranță; |
|
(b) |
eliberează toate țestoasele marine încurcate în FAD-uri sau în unelte de pescuit pe care le-au reperat; |
|
(c) |
în cazul în care o țestoasă marină se încurcă în plasă, se asigură că rularea plasei se oprește imediat ce țestoasa ajunge la suprafața apei, că țestoasa este descurcată fără a o răni înainte de repornirea rulării plasei și ajută țestoasa să își revină, în măsura în care este posibil, înainte de a o elibera în apă; |
|
(d) |
transportă și utilizează mincioguri de pescuit, atunci când este cazul, pentru manipularea țestoaselor. |
(3) Navele de pescuit cu paragate ale Uniunii care pescuiesc în ape de mică adâncime utilizează cel puțin una dintre următoarele metode pentru a reduce capturarea țestoaselor marine:
|
(a) |
utilizarea doar a unor cârlige circulare mari, care sunt cârlige de pescuit care au în general o formă circulară sau ovală și care au fost concepute și fabricate inițial astfel încât vârful să fie întors perpendicular înapoi spre mâner. Aceste cârlige nu trebuie să fie îndoite cu mai mult de 10 grade; |
|
(b) |
utilizarea numai a animalelor acvatice cu înotătoare drept momeală; |
|
(c) |
utilizarea oricărei alte măsuri, plan de atenuare sau activitate care a fost revizuită de Comitetul științific al WCPFC și de Comitetul tehnic și pentru controlul conformității al WCPFC și aprobată de WCPFC ca fiind în măsură să reducă rata de interacțiune (numărul constatat pe cârlig utilizat la pescuit) a țestoaselor în pescuitul în ape de mică adâncime. |
(4) Alineatul (3) nu se aplică pescuitului în ape de mică adâncime în care ratele medii observate de interacțiune cu țestoasele marine sunt mai mici de 0,019 țestoase marine (toate speciile combinate) la 1 000 de cârlige în ultimii trei ani consecutivi, iar nivelul prezenței observatorilor este de cel puțin 10 % în fiecare dintre respectivii trei ani.
Articolul 21
Poluarea marină
Se interzice aruncarea în mare, de către navele de pescuit ale Uniunii, a oricărui material plastic, petrol, produse combustibile sau reziduuri uleioase, gunoi, deșeuri alimentare, deșeuri menajere, cenușă de incinerator și ape uzate. Această interdicție nu se aplică uneltelor sau dispozitivelor de pescuit care sprijină pescuitul, cum ar fi FAD-urile, eliberate în apă pentru pescuit.
CAPITOLUL IV
Cerințe aplicabile navelor și navlosirea
Articolul 22
Registrul
(1) Statele membre se asigură că navele de pescuit ale Uniunii au fost înscrise în registru în conformitate cu prezentul regulament.
(2) Orice navă de pescuit a Uniunii care nu este înscrisă în registru este considerată ca nefiind autorizată să pescuiască, să păstreze la bord, să transbordeze, să transporte sau să debarce stocuri de pești cu migrație extinsă în zona convenției.
(3) Statele membre notifică Comisiei orice informație faptică care demonstrează că există motive întemeiate pentru a suspecta că o navă care nu este înscrisă în registru pescuiește sau a fost implicată în activități de pescuit sau de transbordare a stocurilor de pești cu migrație extinsă în zona convenției.
Articolul 23
Transmiterea informațiilor privind navele
(1) Fiecare stat membru de pavilion transmite Comisiei, în format electronic, următoarele informații cu privire la fiecare navă de pescuit a Uniunii înscrisă în registru:
|
(a) |
denumirea navei de pescuit a Uniunii, numărul de înmatriculare, WIN, denumirile anterioare (dacă sunt cunoscute) și portul de înmatriculare; |
|
(b) |
numele și adresa armatorului sau armatorilor; |
|
(c) |
numele și naționalitatea comandantului; |
|
(d) |
pavilionul anterior (dacă este cazul); |
|
(e) |
indicativul de apel radio internațional; |
|
(f) |
tipuri de comunicare și numerele navei (numere INMARSAT A, B și C și număr de telefon prin satelit); |
|
(g) |
fotografia color a navei; |
|
(h) |
locul și data la care a fost construită nava; |
|
(i) |
tipul navei; |
|
(j) |
efectivul normal al echipajului; |
|
(k) |
tipul de metodă sau de metode de pescuit; |
|
(l) |
lungimea (cu specificarea tipului și a valorii unității de măsură); |
|
(m) |
înălțimea teoretică de calcul (cu specificarea valorii unității de măsură); |
|
(n) |
lățimea (cu specificarea valorii unității de măsură); |
|
(o) |
tonajul brut înregistrat (GRT) sau tonajul brut (GT); |
|
(p) |
puterea motorului principal sau a motoarelor principale (cu specificarea valorii unității de măsură); |
|
(q) |
capacitatea de încărcare, inclusiv tipul congelatorului, capacitatea și numărul, capacitatea calelor de pește și capacitatea camerelor frigorifice (cu specificarea valorii unității de măsură); |
|
(r) |
formularul și numărul autorizației acordate de statul membru de pavilion, incluzând toate zonele, speciile și intervalele de timp specifice pentru care este valabilă autorizația; și |
|
(s) |
numărul aferent Organizației Maritime Internaționale sau numărul registrului Lloyd. |
(2) Statele membre înștiințează Comisia cu privire la orice modificare a informațiilor menționate la alineatul (1) și la orice navă de pescuit a Uniunii care urmează să fie adăugată sau radiată din registru, în termen de 12 zile de la efectuarea unei astfel de modificări și, în orice caz, cu cel puțin șapte zile înainte de începerea activităților de pescuit în zona convenției de către nava în cauză.
(3) Statele membre transmit Comisiei informațiile solicitate de Comisie cu privire la navele de pescuit ale Uniunii înscrise în registru în termen de șapte zile de la respectiva solicitare.
(4) Înainte de data de 1 iunie a fiecărui an, fiecare stat membru transmite Comisiei o listă a tuturor navelor de pescuit ale Uniunii care au fost înscrise în registru în orice moment din anul calendaristic precedent, împreună cu numărul WIN al fiecărei nave și cu o indicație privind măsura în care fiecare navă a pescuit stocuri de pești cu migrație extinsă în zona convenției, în afara zonei aflate sub jurisdicția sa. Indicația se exprimă, după caz, după cum urmează: nava (a) a pescuit sau (b) nu a pescuit.
(5) Statele membre care exploatează nave în temeiul unor acorduri de închiriere, de navlosire sau al unor acorduri similare care implică transferul obligațiilor de raportare a datelor către o altă parte decât statul de pavilion iau măsuri pentru a se asigura că statul de pavilion își poate îndeplini obligațiile care îi revin în temeiul alineatului (4).
(6) Statele membre transmit Comisiei date complete din registrul navelor de pescuit care sunt conforme cu specificațiile privind structura și formatul menționate în anexa 1 la CMM 2014-03 și prezintă fotografii ale navelor care respectă specificațiile menționate în anexa 2 la CMM 2014-03.
(7) Transmiterea datelor din registrul navelor către Comisie se realizează într-o formă electronică care respectă specificațiile privind formatarea electronică menționate în anexa 3 la CMM 2014-03.
Articolul 24
Buncherajul
Statele membre se asigură că navele de pescuit care le arborează pavilionul asigură servicii de buncheraj, utilizează servicii de buncheraj sau sunt sprijinite în alt mod de:
|
(a) |
navele de pescuit care arborează pavilionul părților contractante; |
|
(b) |
navele de pescuit care arborează pavilionul unor state care nu sunt parte la convenție, în cazul în care navele respective sunt înscrise în registru; sau |
|
(c) |
navele de pescuit exploatate de state care nu sunt parte la convenție în temeiul unor acorduri de navlosire, de închiriere sau al unor acorduri similare și care respectă CMM. |
Articolul 25
Marcarea și identificarea navelor de pescuit
(1) Navele de pescuit ale Uniunii care operează în zona convenției sunt marcate pentru identificare cu indicativul de apel radio al Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (IRCS).
(2) Navele de pescuit ale Uniunii respectă marcajele și celelalte specificații tehnice prevăzute în anexa II.
Articolul 26
Sistemul de monitorizare a navelor (VMS)
Navele de pescuit ale Uniunii care operează în zona convenției utilizează două sisteme de monitorizare:
|
(a) |
un VMS stabilit în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 și orice act adoptat în temeiul acestuia; și |
|
(b) |
VMS care recepționează date direct de la navele de pescuit ale Uniunii care operează în marea liberă din zona convenției, care fie este administrat de WCPFC, fie raportează Agenției pentru pescuit a Forumului insulelor din Pacific, și în cadrul căruia statele membre:
|
Articolul 27
Sistemul de notificare a navlosirii
(1) În intervalul de 20 de zile înainte de începerea activităților de pescuit în temeiul unui acord de navlosire sau, în orice caz, cu cel puțin 96 de ore înainte de începerea acestora, statul membru navlositor notifică Comisiei orice navă care urmează să fie identificată drept navlosită, prin transmiterea în format electronic a următoarelor informații cu privire la fiecare navă navlosită:
|
(a) |
numele navei de pescuit; |
|
(b) |
WIN; |
|
(c) |
numele și adresa armatorului sau a armatorilor; |
|
(d) |
numele și adresa navlositorului; |
|
(e) |
durata acordului de navlosire; și |
|
(f) |
statul de pavilion al navei de pescuit; |
(2) La primirea informațiilor menționate la alineatul (1), Comisia înștiințează imediat secretariatul WCPFC cu privire la acestea.
(3) Fiecare stat membru navlositor notifică Comisiei și statului de pavilion, în termen de 20 de zile sau, în orice caz, cu cel puțin 96 de ore înainte de începerea activităților de pescuit în temeiul unui acord de navlosire:
|
(a) |
orice adăugare a vreunei nave navlosite, împreună cu informațiile menționate la alineatul (1); |
|
(b) |
orice modificare a informațiilor menționate la alineatul (1) cu privire la orice navă navlosită; și |
|
(c) |
încetarea navlosirii unei nave notificate anterior în conformitate cu alineatul (1). |
(4) Numai navele înscrise în registru sunt eligibile pentru navlosire.
(5) Navele incluse pe lista navelor de pescuit INN (pescuit ilegal, nedeclarat și nereglementat) a WCPFC sau pe lista navelor de pescuit INN a unei alte organizații regionale de gestionare a pescuitului nu sunt eligibile pentru navlosire.
(6) Capturile și efortul de pescuit ale navelor notificate ca fiind navlosite sunt atribuite statelor membre navlositoare sau părții contractante. Statul membru navlositor raportează anual Comisiei capturile și efortul de pescuit ale navelor navlosite din anul precedent.
(7) Alineatul (6) nu se aplică în ceea ce privește pescuitul de ton tropical cu plasă-pungă, în cazul căruia capturile și efortul de pescuit sunt atribuite statului de pavilion.
CAPITOLUL V
Programul regional de observare
Articolul 28
ROP
(1) Obiectivul ROP este de a colecta date verificate privind capturile, precum și alte date științifice și informații suplimentare privind pescuitul în zona convenției, și de a monitoriza punerea în aplicare a CMM.
(2) ROP se aplică navelor care pescuiesc:
|
(a) |
exclusiv în marea liberă; |
|
(b) |
în marea liberă și în apele aflate sub jurisdicția unuia sau a mai multor state costiere; și |
|
(c) |
în apele aflate sub jurisdicția a două sau a mai multor state costiere. |
(3) Statele membre sunt responsabile de respectarea nivelului de prezență a observatorilor stabilit de WCPFC.
(4) Statele membre asigură prezența în fiecare an a observatorilor ROP în proporție de 100 % pentru pescuitul cu plasă-pungă în zona delimitată de coordonatele 20°N și 20°S, iar pentru alte activități de pescuit, statele membre asigură prezența în fiecare an a observatorilor ROP în proporție de cel puțin 5 %.
(5) Îndatoririle observatorilor care operează în cadrul ROP includ colectarea datelor privind capturile și a altor date științifice, monitorizarea punerii în aplicare a CMM și colectarea oricăror informații suplimentare privind activitățile de pescuit care ar putea fi stabilite de WCPFC.
(6) Observatorii ROP urmăresc cu atenție și colectează informații despre practicile care ar putea dăuna mediului, în conformitate cu CMM aplicabile.
(7) Navele de pescuit ale Uniunii care pescuiesc în zona convenției acceptă la bord un observator ROP.
(8) Statele membre utilizează informațiile colectate de observatori în scopul efectuării de investigații a posibilelor situații de nerespectare a obligațiilor și cooperează în vederea schimbului de astfel de informații, inclusiv solicitând în mod proactiv copii ale rapoartelor observatorilor și răspunzând la astfel de solicitări și facilitând îndeplinirea acestora, în conformitate cu standardele adoptate de WCPFC.
(9) Drepturile observatorilor includ:
|
(a) |
acces deplin la toate instalațiile și echipamentele navei și permisiunea de a le utiliza, în cazul în care observatorul consideră că îi sunt necesare pentru a-și îndeplini îndatoririle, inclusiv accesul deplin la punte, la peștele aflat la bord și la zonele care pot fi utilizate pentru a păstra, a prelucra, a cântări sau a depozita peștele; |
|
(b) |
acces deplin la registrele navei, inclusiv la jurnalele și la documentația aflate la bordul acesteia în scopul inspectării și copierii înregistrărilor, acces în limite rezonabile la echipamentele de navigație, la hărți și la stațiile radio, precum și la alte informații referitoare la pescuit; |
|
(c) |
la cerere, acces la echipamentele de comunicații și la echipajul care le utilizează, precum și permisiunea de a recurge la acesta, pentru a introduce, transmite și primi date sau informații legate de activitatea profesională; |
|
(d) |
acces la orice echipament suplimentar aflat la bord pentru a facilita activitatea observatorului atunci când se află la bordul navei, cum ar fi binocluri de putere mare, mijloace electronice de comunicare etc.; |
|
(e) |
acces la puntea de lucru în timpul recuperării plasei sau a paragatului și la specimene (vii sau moarte) pentru a colecta și a preleva probe; |
|
(f) |
o notificare cu cel puțin 15 minute înainte de începerea procedurii de tractare a plaselor sau de lansare a acestora, cu excepția cazului în care observatorul solicită în mod expres să nu fie notificat; |
|
(g) |
acces la hrană, cazare, mijloace medicale și sanitare la un standard rezonabil, în condiții egale cu cele de care dispun în mod normal ofițerii de la bordul navei; |
|
(h) |
un spațiu corespunzător pe punte sau o altă zonă desemnată pentru activitatea administrativă și un spațiu pe punte potrivit pentru îndeplinirea îndatoririlor de observare; |
|
(i) |
libertatea de a-și îndeplini sarcinile fără a fi agresați, stânjeniți, împiedicați, întârziați, intimidați și fără să se intervină în exercitarea îndatoririlor lor. |
(10) Obligațiile observatorilor sunt următoarele:
|
(a) |
să fie în măsură să își îndeplinească îndatoririle prevăzute de prezentul regulament și de CMM aplicabile; |
|
(b) |
să accepte și să respecte normele și procedurile în materie de confidențialitate convenite în legătură cu operațiunile de pescuit ale navelor și ale armatorilor; |
|
(c) |
să își mențină independența și imparțialitatea în orice moment pe parcursul exercitării îndatoririlor în cadrul ROP; |
|
(d) |
să respecte protocoalele ROP pentru observatorii ROP aflați la bordul unei nave; |
|
(e) |
să respecte actele cu putere de lege și normele administrative ale părții contractante și ale statului care nu este parte la convenție și care cooperează, astfel cum sunt definite în convenție, care își exercită jurisdicția asupra navei; |
|
(f) |
să respecte ierarhia și normele generale de conduită aplicabile întregului personal al navei; |
|
(g) |
să își îndeplinească îndatoririle într-un mod care să nu afecteze în mod nejustificat operațiunile legale ale navei, ținând seama în mod corespunzător de cerințele operaționale ale navei și comunicând în mod regulat cu comandantul navei în acest scop; |
|
(h) |
să se familiarizeze cu procedurile de urgență la bordul navei, inclusiv cu localizarea plutelor de salvare, a extinctoarelor și a truselor de prim ajutor; |
|
(i) |
să comunice în mod regulat cu comandantul navei cu privire la aspectele relevante pentru observatori și la îndatoririle acestora; |
|
(j) |
să respecte tradițiile etnice ale echipajului și obiceiurile statului de pavilion al navei; |
|
(k) |
să adere la codul de conduită aplicabil observatorilor; |
|
(l) |
să redacteze cu promptitudine rapoarte și să le transmită Comisiei în conformitate cu procedurile adoptate de WCPFC; |
|
(m) |
să nu intervină în mod nejustificat în operațiunile legale ale navei, la îndeplinirea sarcinilor lor să țină seama în mod corespunzător de cerințele operaționale ale navei și, în măsura în care este posibil, să reducă la minimum perturbarea funcționării navelor care pescuiesc în zona convenției. |
Articolul 29
Drepturile și obligațiile operatorilor, ale comandanților și ale echipajelor navelor
(1) Drepturile operatorilor și comandanților navelor includ:
|
(a) |
o perioadă rezonabilă de notificare prealabilă cu privire la plasarea unui observator ROP; |
|
(b) |
respectarea de către observatorul respectiv a normelor generale de conduită, a ierarhiei, a actelor cu putere de lege și a normelor administrative aplicabile; și |
|
(c) |
posibilitatea de a revizui și de a formula observații la raportul observatorului ROP și dreptul de a include informații suplimentare considerate relevante sau o declarație personală. |
(2) Operatorii navelor de pescuit, inclusiv comandanții navelor de pescuit, respectă următoarele obligații:
|
(a) |
acceptă la bordul navei orice persoană identificată drept observator ROP atunci când WCPFC solicită acest lucru; |
|
(b) |
informează membrii echipajului cu privire la data îmbarcării observatorului ROP, precum și cu privire la drepturile și responsabilitățile acestora atunci când un observator ROP urcă la bordul navei; |
|
(c) |
acordă asistență observatorului ROP în vederea îmbarcării pe navă și a debarcării în condiții de siguranță la locul și la ora convenite; |
|
(d) |
anunță observatorul ROP cu cel puțin 15 minute înainte de începerea unei proceduri de tractare sau de lansare a plaselor, cu excepția cazului în care observatorul solicită în mod expres să nu fie notificat; |
|
(e) |
îi permit observatorului ROP să își îndeplinească toate îndatoririle în condiții de siguranță și îi acordă asistență în acest sens; |
|
(f) |
permit accesul deplin al observatorului ROP la registrele navei, inclusiv la jurnalele și la documentația acesteia în scopul inspectării și copierii înregistrărilor; |
|
(g) |
permit observatorului ROP să aibă un acces rezonabil la echipamentele de navigație, la hărți și la stațiile radio, precum și la alte informații referitoare la pescuit; |
|
(h) |
permit accesul la orice echipament suplimentar aflat la bord care facilitează activitatea observatorului ROP atunci când acesta se află la bordul navei, cum ar fi binocluri de putere mare, mijloace electronice de comunicare etc.; |
|
(i) |
îi permit observatorului ROP să preleve și să stocheze probe din captură și îi acordă asistență în acest sens; |
|
(j) |
asigură hrana, cazarea și facilitățile sanitare adecvate pentru observatorul ROP pe durata șederii sale la bordul navei, fără nicio cheltuială pentru observator sau pentru furnizorul observatorului ROP ori pentru guvernele care furnizează observatori, și oferă mijloace medicale la un standard rezonabil, în condiții egale cu cele de care dispun în mod normal ofițerii de la bordul navei; |
|
(k) |
oferă o asigurare observatorului ROP aflat la bordul navei, pe durata șederii sale la bordul navei; |
|
(l) |
îi permit observatorului ROP să aibă acces deplin la toate instalațiile și echipamentele navei și îi oferă asistență în acest sens, precum și permisiunea de a le utiliza, în cazul în care observatorul consideră că îi sunt necesare pentru a-și îndeplini îndatoririle, inclusiv accesul deplin la punte, la peștele aflat la bord și la zonele care pot fi utilizate pentru a păstra, a prelucra, a cântări sau a depozita peștele; |
|
(m) |
se asigură că observatorul ROP nu este agresat, stânjenit, împiedicat, întârziat, intimidat, supus unei intervenții, influențat, mituit sau supus unei tentative de dare de mită în exercitarea îndatoririlor sale; |
|
(n) |
se asigură că observatorul ROP nu este constrâns sau convins să își încalce responsabilitățile. |
(3) Drepturile echipajului navelor de pescuit includ:
|
(a) |
respectarea de către observatorul ROP a normelor generale de conduită, a ierarhiei, a actelor cu putere de lege și a normelor administrative aplicabile; |
|
(b) |
o perioadă rezonabilă de notificare prealabilă cu privire la plasarea unui observator ROP, transmisă de comandantul navei; și |
|
(c) |
protecția vieții private în zonele personale ale echipajului. |
(4) Echipajul navelor de pescuit respectă următoarele obligații:
|
(a) |
nu îl împiedică și nu îl întârzie pe observatorul ROP în exercitarea îndatoririlor sale și nu îl constrânge sau convinge pe acesta să își încalce responsabilitățile; |
|
(b) |
respectă prezentul regulament, regulamentele și procedurile stabilite în temeiul convenției și orientările, reglementările sau condițiile stabilite de statul membru care își exercită jurisdicția asupra navei; |
|
(c) |
îi permite observatorului să aibă acces deplin la toate instalațiile și echipamentele navei și îi oferă asistență în acest sens, precum și permisiunea de a le utiliza, în cazul în care observatorul consideră că îi sunt necesare pentru a-și îndeplini îndatoririle, inclusiv accesul deplin la punte, la peștele aflat la bord și la zonele care pot fi utilizate pentru a păstra, a prelucra, a cântări sau a depozita peștele; |
|
(d) |
îi permit observatorului ROP să își îndeplinească toate îndatoririle în condiții de siguranță și îi acordă asistență în acest sens; |
|
(e) |
îi permit observatorului ROP să preleve și să stocheze probe din captură și îi acordă asistență în acest sens; |
|
(f) |
respectă instrucțiunile date de comandantul navei de pescuit în legătură cu îndatoririle observatorilor ROP. |
Articolul 30
Siguranța observatorilor
(1) În cazul în care un observator ROP este dat dispărut sau se presupune că a căzut peste bord, comandantul navei de pescuit:
|
(a) |
dispune încetarea imediată a tuturor operațiunilor de pescuit; |
|
(b) |
dispune începerea imediată a operațiunilor de căutare și de salvare și desfășoară operațiunea de căutare timp de cel puțin 72 de ore, cu excepția cazului în care forța majoră obligă statele membre de pavilion să permită navelor care le arborează pavilionul să înceteze operațiunile de căutare și de salvare înainte de trecerea celor 72 de ore sau cu excepția cazului în care statul membru de pavilion a dispus continuarea căutărilor după expirarea termenului de 72 de ore; |
|
(c) |
înștiințează imediat statul său membru de pavilion despre aceasta; |
|
(d) |
alertează imediat alte nave din apropiere prin utilizarea tuturor mijloacelor de comunicare disponibile; |
|
(e) |
cooperează pe deplin în cadrul operațiunilor de căutare și de salvare; |
|
(f) |
indiferent de rezultatele operațiunilor de căutare, conduce nava pentru investigații suplimentare în cel mai apropiat port, astfel cum s-a convenit între statul membru de pavilion și furnizorul de observatori; |
|
(g) |
prezintă un raport privind incidentul furnizorului de observatori și autorităților competente; și |
|
(h) |
cooperează pe deplin în cadrul tuturor investigațiilor oficiale efectuate și păstrează orice elemente de probă, precum și bunurile personale și cabina observatorului decedat sau dispărut. |
(2) Alineatul (1) literele (a), (c) și (h) se aplică și în cazul decesului unui observator ROP. În plus, comandantul navei de pescuit se asigură că corpul acestuia este bine conservat în vederea realizării unei autopsii și a unei investigații.
(3) În cazul în care un observator ROP suferă de o boală gravă sau suferă o leziune gravă care îi amenință sănătatea sau siguranța, comandantul navei de pescuit:
|
(a) |
dispune încetarea imediată a operațiunilor de pescuit; |
|
(b) |
înștiințează imediat statul său membru de pavilion despre aceasta; |
|
(c) |
acordă îngrijiri observatorului și orice tratament medical disponibil și posibil la bordul navei; |
|
(d) |
acordă asistență la debarcarea și transportul observatorului către o unitate medicală echipată pentru a-i oferi îngrijirile necesare, de îndată ce acest lucru este posibil, în conformitate cu instrucțiunile statului membru de pavilion sau, în lipsa unor astfel de instrucțiuni, în conformitate cu instrucțiunile date de furnizorul observatorului ROP; și |
|
(e) |
cooperează pe deplin în cadrul tuturor investigațiilor oficiale privind cauza bolii sau a leziunii. |
(4) În sensul alineatelor (1)-(3), statul membru de pavilion se asigură că centrul de coordonare a salvării pe mare corespunzător, furnizorul de observatori ROP și secretariatul WCPFC primesc imediat o notificare.
(5) În cazul în care există motive rezonabile pentru a considera că un observator ROP a fost agresat, intimidat, amenințat sau hărțuit într-o asemenea manieră încât starea de sănătate sau siguranța sa sunt puse în pericol, iar observatorul ROP sau furnizorul de observatori ROP îi indică statului membru de pavilion că doresc înlăturarea observatorului de pe nava de pescuit, statul membru de pavilion se asigură că comandantul navei de pescuit:
|
(a) |
ia imediat măsuri pentru a proteja siguranța observatorului ROP și pentru a atenua și a soluționa situația de la bord; |
|
(b) |
înștiințează cât mai repede cu putință statul membru de pavilion și furnizorul de observatori ROP cu privire la situație, inclusiv în ceea ce privește starea observatorului și locul unde se află acesta; |
|
(c) |
acordă asistență la debarcarea observatorului în condiții de siguranță în modul și locul convenite de statul membru de pavilion și de furnizorul de observatori ROP, care facilitează accesul la eventuale tratamente medicale necesare; și |
|
(d) |
cooperează pe deplin în cadrul tuturor investigațiilor oficiale deschise cu privire la incident. |
(6) În cazul în care există motive întemeiate pentru a se considera că un observator ROP a fost agresat, intimidat, amenințat sau hărțuit, însă nici observatorul, nici furnizorul de observatori nu doresc înlăturarea observatorului de pe nava de pescuit, statul membru de pavilion se asigură că comandantul navei de pescuit:
|
(a) |
ia măsuri pentru a proteja siguranța observatorului ROP și pentru a atenua și a soluționa situația de la bord cât mai repede cu putință; |
|
(b) |
înștiințează cât mai repede cu putință statul membru de pavilion și furnizorul de observatori ROP cu privire la situație; și |
|
(c) |
cooperează pe deplin în cadrul tuturor investigațiilor oficiale deschise cu privire la incident. |
(7) În cazul în care, după debarcarea în port a unui observator ROP de la bordul unei nave de pescuit, un furnizor de observatori ROP identifică o eventuală încălcare ce implică agresiunea sau hărțuirea observatorului ROP cât timp acesta se afla la bordul navei de pescuit, furnizorul de observatori ROP înștiințează, în scris, statul membru de pavilion și secretariatul WCPFC. Respectivul stat membru informează Comisia sau un organism desemnat de aceasta cu privire la notificarea primită.
(8) În urma notificării menționate la alineatul (7), statul membru de pavilion:
|
(a) |
efectuează investigații cu privire la eveniment pe baza informațiilor primite de la furnizorul de observatori ROP și întreprinde acțiunile corespunzătoare ca răspuns la rezultatele investigației; |
|
(b) |
cooperează pe deplin în cadrul investigațiilor efectuate de furnizorul de observatori ROP, inclusiv prin transmiterea raportului privind incidentul la furnizorul de observatori ROP și la autoritățile competente; și |
|
(c) |
înștiințează furnizorul de observatori și secretariatul WCPFC, incluzând în corespondență Comisia sau un organism desemnat de aceasta, cu privire la rezultatele investigației sale și la eventualele măsuri luate. |
(9) Statele membre se asigură că furnizorii lor naționali de observatori:
|
(a) |
înștiințează imediat statul membru în cazul în care un observator ROP moare, este dat dispărut sau se presupune că a căzut peste bord în timp ce își îndeplinea îndatoririle în calitate de observator; |
|
(b) |
cooperează pe deplin în cadrul operațiunilor de căutare și de salvare; |
|
(c) |
cooperează pe deplin în cadrul tuturor investigațiilor oficiale deschise cu privire la orice incident în care este implicat un observator ROP; |
|
(d) |
oferă asistență pentru debarcarea și înlocuirea, cât mai repede cu putință, a unui observator ROP în cazul în care respectivul observator suferă de o boală gravă sau a suferit leziuni; |
|
(e) |
oferă asistență pentru debarcarea unui observator ROP în orice situație care implică amenințarea, agresarea, intimidarea sau hărțuirea observatorului respectiv, iar observatorul dorește să fie îndepărtat de la bordul navei cât mai repede cu putință; și |
|
(f) |
la cerere, pune la dispoziția statului membru o copie a raportului observatorului ROP cu privire la presupusele încălcări în care este implicat observatorul ROP al furnizorului respectiv. |
(10) Statele membre de pavilion se asigură că navele lor de inspecție autorizate cooperează în cadrul oricărei operațiuni de căutare și salvare care implică un observator ROP.
CAPITOLUL VI
Îmbarcare și inspecție
Articolul 31
Îndatoririle comandantului unei nave de pescuit a Uniunii în timpul unei inspecții
(1) Fără a aduce atingere niciunei obligații a comandantului unei nave de pescuit a Uniunii în timpul unei inspecții prevăzute în orice act adoptat în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1224/2009, în timpul unei îmbarcări și al efectuării unei inspecții, comandantul unei nave de pescuit a Uniunii:
|
(a) |
respectă principiile din cadrul normelor de navigație acceptate la nivel internațional, astfel încât să evite riscurile pentru siguranța navelor de inspecție și a inspectorilor autorizați; |
|
(b) |
acceptă și facilitează urcarea promptă și în siguranță a inspectorilor autorizați la bord; |
|
(c) |
cooperează la inspectarea navei în conformitate cu procedurile de îmbarcare și de inspecție ale WCPFC și își dau concursul în acest scop; |
|
(d) |
nu împiedică și nu întârzie în mod nejustificat inspectorii autorizați în realizarea îndatoririlor lor; |
|
(e) |
permite inspectorilor autorizați să comunice cu echipajul navei de inspecție, cu autoritățile navei de inspecție, precum și cu autoritățile navei de pescuit inspectate; |
|
(f) |
asigură inspectorilor autorizați condiții rezonabile, în condiții egale cu cele de care dispun în mod normal ofițerii de la bordul navei, inclusiv, după caz, mâncare și cazare; și |
|
(g) |
facilitează debarcarea în siguranță a inspectorilor autorizați. |
(2) În cazul în care comandantul unei nave de pescuit a Uniunii refuză să îi permită unui inspector autorizat să desfășoare o activitate de îmbarcare și de inspecție în conformitate cu procedurile stabilite în prezentul regulament, comandantul respectiv explică motivul refuzului. Autoritățile navei de inspecție notifică imediat autorităților din statul membru de pavilion și Comisiei sau unui organism desemnat de aceasta refuzul comandantului și explicațiile furnizate. Comisia informează imediat secretariatul WCPFC cu privire la această notificare.
(3) Atunci când le este notificat un refuz în temeiul alineatului (2), autoritățile statului membru de pavilion al unei nave de pescuit îi cer comandantului să accepte îmbarcarea și inspecția, cu excepția cazului în care reglementările, procedurile și practicile internaționale general acceptate referitoare la siguranța pe mare impun amânarea îmbarcării și a inspecției.
(4) În situația în care comandantul nu respectă instrucțiunile date în temeiul alineatului (3), statul membru de pavilion suspendă autorizația de pescuit a navei și ordonă navei să se întoarcă imediat în port. Statul membru de pavilion notifică imediat autorităților navei de inspecție și Comisiei sau unui organism desemnat de aceasta măsurile luate.
Articolul 32
Procedura în cazul încălcărilor grave
(1) La primirea unei notificări privind o posibilă încălcare gravă astfel cum se menționează la articolul 33 din partea unui inspector autorizat al unei părți contractante, statul membru de pavilion al navei de pescuit în cauză acționează fără întârziere astfel:
|
(a) |
își asumă obligația de a efectua o investigație în conformitate cu articolul 43 din Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului (13) și, în cazul în care dovezile justifică acest lucru, ia măsuri de aplicare a normelor împotriva navei de pescuit în cauză și informează în acest sens autoritățile care au desemnat inspectorul autorizat, Comisia sau un organism desemnat de aceasta și secretariatul WCPFC; sau |
|
(b) |
autorizează autoritățile care au desemnat inspectorul autorizat să finalizeze ancheta privind posibila încălcare și, prin urmare, să informeze în acest sens Comisia sau un organism desemnat de aceasta și secretariatul WCPFC. |
(2) Inspectorii autorizați ai Uniunii tratează rapoartele de inspecție în conformitate cu articolul 76 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.
(3) În cazul alineatului (1) litera (b), autoritățile statului membru al inspectorului autorizat prezintă autorităților statului de pavilion al navei de pescuit dovezile specifice colectate de inspectorii autorizați, împreună cu rezultatele investigației lor, imediat după finalizarea acesteia. La primirea unei notificări în temeiul alineatului (1), statul membru de pavilion al navei de pescuit răspunde fără întârziere și, în orice caz, în termen de cel mult trei zile lucrătoare.
Articolul 33
Încălcare gravă
(1) Fiecare dintre următoarele cazuri de nerespectare a normelor constituie o încălcare gravă în înțelesul articolului 90 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009:
|
(a) |
pescuitul fără licență, permis sau autorizație eliberată de statul membru de pavilion; |
|
(b) |
nepăstrarea unor registre suficiente privind capturile și a unor date suficiente legate de capturi în conformitate cu cerințele de raportare prevăzute de prezentul regulament sau erori de raportare semnificative a unor astfel de date privind capturile sau legate de capturi; |
|
(c) |
pescuitul într-o zonă în care pescuitul este interzis; |
|
(d) |
pescuitul într-un sezon în care pescuitul este interzis; |
|
(e) |
prinderea sau reținerea deliberată a unor specii cu încălcarea oricărei CMM aplicabile și a prezentului regulament; |
|
(f) |
încălcarea semnificativă a limitelor de captură sau a cotelor în cadrul posibilităților de pescuit; |
|
(g) |
utilizarea unor unelte de pescuit interzise; |
|
(h) |
falsificarea sau ascunderea intenționată a marcajelor, a identității sau a înmatriculării unei nave de pescuit; |
|
(i) |
ascunderea, alterarea sau distrugerea probelor legate de investigarea unei încălcări; |
|
(j) |
încălcări multiple, care, luate împreună, constituie o nerespectare gravă a măsurilor în vigoare în conformitate cu prezentul regulament; |
|
(k) |
refuzul de a accepta o îmbarcare și inspecție; |
|
(l) |
stânjenirea în mod nejustificat a unui inspector autorizat sau întârzierea acestuia; |
|
(m) |
intimidarea sau atacurile fizice asupra observatorului ROP; |
|
(n) |
modificarea neautorizată sau scoaterea din funcțiune, în mod deliberat, a VMS; |
|
(o) |
pescuitul de către navele de pescuit ale Uniunii care nu sunt înscrise în registru; |
|
(p) |
pescuitul în apropierea unei balize de colectare a datelor sau aducerea la bord a unei balize de colectare a datelor cu încălcarea articolului 9 alineatul (1) sau alineatul (2). |
(2) În cazul în care s-a stabilit că o navă de pescuit a Uniunii a fost implicată în comiterea unei încălcări grave, autoritățile statului membru de pavilion retrag licența navei respective și se asigură că respectiva navă de pescuit nu mai pescuiește în respectiva zonă a convenției până la executarea sancțiunilor impuse de statul membru de pavilion pentru încălcare.
Articolul 34
Aplicarea normelor
(1) Autoritățile statului membru de pavilion tratează perturbarea activității unui inspector autorizat sau a unei nave de inspecție autorizate de către navele de pescuit care arborează pavilionul statului în cauză sau de către comandantul sau echipajul unor astfel de nave în același mod în care tratează orice astfel de perturbare care are loc sub jurisdicția exclusivă a statului în cauză.
(2) Atunci când își desfășoară activitățile pentru punerea în aplicare a procedurilor prevăzute în prezentul regulament, inspectorii autorizați ai Uniunii efectuează o supraveghere care urmărește identificarea navelor de pescuit ale statelor care nu sunt parte la convenție sau a navelor de pescuit ce par să fie fără naționalitate care desfășoară activități de pescuit în marea liberă în zona convenției. Orice astfel de nave identificate sunt notificate imediat statului membru de pavilion, Comisiei sau unui organism desemnat de aceasta și secretariatului WCPFC.
(3) Statele membre informează Comisia sau un organism desemnat de aceasta și statul de pavilion al navei în cauză cu privire la navele de pescuit ale statelor care nu sunt parte la convenție menționate la alineatul (2).
CAPITOLUL VII
Măsuri de competența statului portului
Articolul 35
Măsuri de competența statului portului
Comandantul unei nave de pescuit a Uniunii cooperează cu autoritățile portuare ale oricărei părți contractante în vederea punerii în aplicare a măsurilor de competența statului portului în temeiul convenției și al prezentului regulament.
Articolul 36
Procedura în cazul unei suspiciuni de pescuit INN
În cazul în care, în urma unei inspecții în port, un stat membru primește un raport de inspecție care indică faptul că există motive clare pentru a considera că o navă care arborează pavilionul respectivului stat membru s-a implicat în activități de pescuit INN sau în activități legate de pescuit care au sprijinit pescuitul INN, statul membru respectiv efectuează imediat o investigație amplă în conformitate cu articolul 43 din Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 și cu articolul 25 din convenție.
CAPITOLUL VIII
Dispoziții finale
Articolul 37
Orientări
(1) Comisia furnizează statelor membre care dispun de posibilități de pescuit în pescăriile gestionate de WCPFC orice orientări adoptate de WCPFC, în special în ceea ce privește:
|
(a) |
practicile de manipulare a exemplarelor din familia Mobulidae; |
|
(b) |
cele mai bune practici de manipulare a rechinilor-balenă și a altor rechini; |
|
(c) |
manipularea țestoaselor marine; și |
|
(d) |
eliberarea în condiții de siguranță a cetaceelor. |
(2) Statele membre în cauză se asigură că orientările menționate la alineatul (1) sunt transmise comandanților navelor care le arborează pavilionul și care sunt implicate în respectivele activități de pescuit. Comandanții navelor iau toate măsurile rezonabile pentru a aplica orientările.
Articolul 38
Raportarea
(1) Statele membre transmit Comisiei, până la data de 20 aprilie a fiecărui an, date științifice în conformitate cu cerințele de raportare aplicabile ale WCPFC legate de datele științifice și, până la data de 15 iunie a fiecărui an, un raport anual privind punerea în aplicare a prezentului regulament care respectă cerințele de raportare ale WCPFC în temeiul CMM, inclusiv în ceea ce privește orice verificare impusă flotelor lor și orice măsură de monitorizare, control și de conformitate pe care acestea le-au stabilit pentru a asigura conformitatea cu aceste verificări.
(2) Capturile și efortul de pescuit ale navelor Uniunii sunt raportate în temeiul CMM în funcție de următoarele grupe de specii: ton alb, ton obez, ton dungat, ton cu aripioare galbene, pește-spadă, alte specii de marlin și rechini. Se furnizează, de asemenea, estimări ale capturilor aruncate înapoi în mare și ale celor eliberate pentru fiecare dintre speciile respective. Se furnizează, de asemenea, estimări ale capturilor pentru alte specii, astfel cum sunt stabilite de Comisie.
(3) Raportul anual menționat la alineatul (1) include, în special, următoarele:
|
(a) |
nivelurile capturilor efectuate de navele de pescuit care le arborează pavilionul și care au prins pește sabie mediteraneean (Kajikia audax) ca o captură accidentală, precum și numărul și nivelurile capturilor efectuate de navele care pescuiesc pește sabie mediteraneean în zona convenției la sud de 15°S; |
|
(b) |
nivelurile anuale ale capturilor efectuate de fiecare dintre navele de pescuit care la arborează pavilionul și care au prins ton alb din Pacificul de Sud (Thunnus alalunga), precum și numărul navelor care pescuiesc în mod activ ton alb din Pacificul de Sud, în zona convenției la sud de 20°S; |
|
(c) |
progresele înregistrate în punerea în aplicare a prezentului regulament în ceea ce privește conservarea țestoaselor marine, inclusiv informațiile colectate cu privire la interacțiunile cu țestoasele marine în cadrul activităților de pescuit gestionate în temeiul convenției; |
|
(d) |
o estimare, realizată prin intermediul datelor colectate în cadrul programelor de observare și prin alte mijloace, privind numărul rechinilor catifelați și al rechinilor cu înotătoare albe eliberați, indicând inclusiv starea lor în momentul eliberării (morți sau vii); |
|
(e) |
numărul declarațiilor de transbordare WCPFC, primite în temeiul articolului 11 alineatele (3) și (4), pe care le-au transmis Comisiei; |
|
(f) |
orice situație în care rechinii-balenă au fost încercuiți de setcile plasă-pungă ale navelor care le arborează pavilionul, inclusiv cu indicarea detaliilor prevăzute la articolul 16 alineatul (2) litera (b); |
|
(g) |
orice situație în care cetaceele au fost încercuite de setcile plasă-pungă ale navelor care le arborează pavilionul în conformitate cu articolul 18 alineatul (2); |
|
(h) |
toate operațiunile de transbordare care intră sub incidența articolului 11, în conformitate cu orientările din anexa II la CMM 2009-06; |
|
(i) |
o declarație anuală a măsurilor de conformitate în temeiul articolului 25 alineatul (8) din convenție cu privire la acțiunile pe care le-au întreprins ca răspuns la orice presupusă încălcare a prezentului regulament, inclusiv la îmbarcarea pe navele de pescuit care le arborează pavilionul și la inspectarea acestora care au avut ca rezultat observarea presupuselor încălcări, inclusiv la orice proceduri inițiate și sancțiuni aplicate. |
(4) Statele membre raportează, de asemenea, Comisiei, în raportul anual menționat la alineatul (1), numărul total de nave care au pescuit pește-spadă și captura totală de pește-spadă (Xiphias gladius) pentru:
|
(a) |
navele care le arborează pavilionul la sud de 20°S, altele decât navele care operează în temeiul unui acord de navlosire, de închiriere sau unui alt mecanism similar, ca parte a pescuitului intern al unei alte părți contractante; |
|
(b) |
navele care operează în temeiul unui acord de navlosire, de închiriere sau unui alt mecanism similar ca parte a pescuitului intern în zona situată la sud de 20°S; și |
|
(c) |
orice altă navă care pescuiește în apele lor aflate la sud de 20°S. |
(5) Statele membre raportează, de asemenea, Comisiei sau unui organism desemnat de aceasta, cât mai curând posibil, orice reperare a unei nave de pescuit care pare să fie fără naționalitate și care ar putea fi angajată în pescuirea speciilor care intră sub incidența convenției în marea liberă din zona convenției.
Articolul 39
Presupuse nerespectări semnalate de WCPFC
(1) În cazul în care Comisia primește din partea WCPFC informații indicând o presupusă nerespectare a convenției sau a CMM de către un stat membru sau de navele care îi arborează pavilionul, Comisia transmite fără întârziere informațiile respective statului membru în cauză.
(2) Statul membru comunică Comisiei sau unui organism desemnat de aceasta rezultatele investigației efectuate în legătură cu presupusele nerespectări și toate acțiunile întreprinse în vederea soluționării aspectelor legate de conformitate în termen de o lună de la primirea informațiilor din partea Comisiei, astfel cum se menționează la alineatul (1).
(3) Comisia transmite WCPFC rezultatele menționate la alineatul (2) cu cel puțin 60 de zile înainte de reuniunea Comitetului tehnic și pentru controlul conformității al WCPFC.
Articolul 40
Confidențialitatea și protecția datelor
(1) Pe lângă obligațiile prevăzute la articolele 112 și 113 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, statele membre și Comisia sau un organism desemnat de aceasta în temeiul prezentului regulament garantează confidențialitatea rapoartelor și a mesajelor electronice transmise secretariatului WCPFC sau primite de la acesta.
(2) Toate datele cu caracter personal colectate, transferate și stocate în temeiul prezentului regulament sunt tratate în conformitate cu Regulamentele (UE) 2016/679 și (UE) 2018/1725.
(3) Datele cu caracter personal prelucrate în temeiul prezentului regulament nu se stochează pentru o perioadă mai lungă de 10 ani, cu excepția cazului în care respectivele date cu caracter personal sunt necesare pentru a permite monitorizarea subsecventă a unei încălcări sau a unei inspecții sau în scopul unor proceduri judiciare sau administrative. În astfel de cazuri, datele cu caracter personal se pot stoca pentru o perioadă de 20 de ani. Dacă datele cu caracter personal sunt păstrate o perioadă mai lungă de timp, acestea sunt anonimizate.
Articolul 41
Procedura aplicabilă modificărilor
(1) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 42 pentru a modifica prezentul regulament în ceea ce privește:
|
(a) |
informațiile referitoare la nave care trebuie transmise Comisiei în conformitate cu articolul 23 alineatul (1); |
|
(b) |
cerințele VMS prevăzute la articolul 26; |
|
(c) |
ratele procentuale pentru regimul de prezență a observatorilor în cadrul ROP menționate la articolul 28 alineatul (4); |
|
(d) |
drepturile și obligațiile observatorilor ROP menționate la articolul 28 alineatele (9) și (10); |
|
(e) |
drepturile și obligațiile operatorilor, ale comandanților și ale echipajelor navelor menționate la articolul 29; |
|
(f) |
termenele prevăzute pentru obligația de raportare menționată la articolul 38 alineatul (1); |
|
(g) |
anexele I-VI. |
(2) Competențele delegate menționate la alineatul (1) se limitează strict la punerea în aplicare în dreptul Uniunii a modificărilor sau înlocuirilor CMM care sunt obligatorii pentru Uniune.
Articolul 42
Exercitarea delegării de competențe
(1) Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.
(2) Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 41 se conferă Comisiei pe o perioadă de cinci ani de la 15 noiembrie 2022. Comisia elaborează un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cu cel puțin trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.
(3) Delegarea de competențe menționată la articolul 41 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.
(4) Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.
(5) De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.
(6) Un act delegat adoptat în temeiul articolului 41 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.
Articolul 43
Modificarea Regulamentului (CE) nr. 520/2007
Se elimină articolul 4 alineatul (4) și articolul 28 din Regulamentul (CE) nr. 520/2007.
Articolul 44
Intrarea în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Strasbourg, 19 octombrie 2022.
Pentru Parlamentul European
Președinta
R. METSOLA
Pentru Consiliu
Președintele
M. BEK
(1) JO C 341, 24.8.2021, p. 108.
(2) Poziția Parlamentului European din 13 septembrie 2022 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 4 octombrie 2022.
(3) Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 22).
(4) Decizia 98/392/CE a Consiliului din 23 martie 1998 privind încheierea de către Comunitatea Europeană a Convenției Organizației Națiunilor Unite din 10 decembrie 1982 privind dreptul mării și a Acordului din 28 iulie 1994 privind punerea în aplicare a părții XI din aceasta (JO L 179, 23.6.1998, p. 1).
(5) Decizia 98/414/CE a Consiliului din 8 iunie 1998 privind ratificarea de către Comunitatea Europeană a Acordului pentru punerea în aplicare a dispozițiilor Convenției Organizației Națiunilor Unite asupra dreptului mării din 10 decembrie 1982 privind conservarea și gestionarea populațiilor transzonale și a stocurilor de pești mari migratori (JO L 189, 3.7.1998, p. 14).
(6) Decizia 2005/75/CE a Consiliului din 26 aprilie 2004 privind aderarea Comunității la Convenția privind conservarea și gestionarea rezervelor de pești mari migratori din Oceanul Pacific de Vest și Central (JO L 32, 4.2.2005, p. 1).
(7) Regulamentul (CE) nr. 520/2007 al Consiliului din 7 mai 2007 de stabilire a unor măsuri tehnice pentru conservarea anumitor rezerve de specii cu migrație extinsă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 973/2001 (JO L 123, 12.5.2007, p. 3).
(8) Regulamentul (UE) 2019/473 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2019 privind Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului (JO L 83, 25.3.2019, p. 18).
(9) JO L 123, 12.5.2016, p. 1.
(10) Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).
(11) Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).
(12) Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem de control al Uniunii pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 847/96, (CE) nr. 2371/2002, (CE) nr. 811/2004, (CE) nr. 768/2005, (CE) nr. 2115/2005, (CE) nr. 2166/2005, (CE) nr. 388/2006, (CE) nr. 509/2007, (CE) nr. 676/2007, (CE) nr. 1098/2007, (CE) nr. 1300/2008, (CE) nr. 1342/2008 și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1627/94 și (CE) nr. 1966/2006 (JO L 343, 22.12.2009, p. 1).
(13) Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului din 29 septembrie 2008 de instituire a unui sistem comunitar pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat, de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1936/2001 și (CE) nr. 601/2004 și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 1093/94 și (CE) nr. 1447/1999 (JO L 286, 29.10.2008, p. 1).
ANEXA I
MĂSURI DE ATENUARE PENTRU PROTECȚIA PĂSĂRILOR
Tabelul 1: Măsuri de atenuare
|
Coloana A |
Coloana B |
|
Lansare laterală cu dispozitive pentru alungarea păsărilor și petile lestate (1) |
Parâmă tori (2) |
|
Lansare pe timp de noapte cu iluminare minimă a punții |
Momeală vopsită în albastru |
|
Parâmă tori |
Aruncător de parâmă pentru adâncimi mari |
|
Petile lestate |
Gestionarea aruncării de deșeuri de pește |
|
Dispozitive de protecție a cârligelor (3) |
|
Specificații
|
1. |
Parâme tori (la sud de 25°S)
|
|
2. |
Parâme tori (la nord de 23°N)
|
|
3. |
Lansare laterală cu dispozitive pentru alungarea păsărilor și petile lestate
|
|
4. |
Lansarea pe timp de noapte
|
|
5. |
Petile lestate
Trebuie respectate următoarele specificații privind lestarea minimă:
|
|
6. |
Dispozitive de protecție a cârligelor
Dispozitivele de protecție a cârligelor acoperă vârful și spinul cârligelor cu momeală pentru a preveni atacurile păsărilor marine în timpul instalării paragatelor. Următoarele dispozitive au fost aprobate pentru a fi utilizate în activitățile de pescuit ale WCPFC: Cârlige cu capsulă de protecție (Hookpod), care respectă următoarele caracteristici de performanță:
|
|
7. |
Gestionarea aruncării de deșeuri de pește
|
|
8. |
Momeală vopsită în albastru
|
|
9. |
Aruncător de parâmă pentru adâncimi mari
|
(1) În cazul în care se alege utilizarea lansării laterale cu dispozitive pentru alungarea păsărilor și petile lestate din coloana A, aceasta va fi considerată ca reprezentând două măsuri de atenuare.
(2) În cazul în care se alege parâma tori atât din coloana A, cât și din coloana B, aceasta echivalează cu utilizarea concomitentă a două parâme tori (și anume, în pereche).
(3) Dispozitivele de protecție a cârligelor pot fi utilizate ca măsură separată.
ANEXA II
MARCAJE ȘI ALTE SPECIFICAȚII TEHNICE PENTRU NAVELE DE PESCUIT
1.
Navele de pescuit ale Uniunii afișează WIN în limba engleză în mod vizibil în orice moment:|
(a) |
pe coca sau suprastructura navei, la babord și la tribord. Operatorii pot plasa dispozitive de fixare înclinate la un anumit unghi față de latura sau suprastructura navei, cu condiția ca unghiul de înclinare să nu împiedice vizualizarea marcajului de către o altă navă sau din aer; |
|
(b) |
pe punte, cu excepția cazurilor prevăzute la punctul 3. În cazul în care sunt amplasate prelate sau alte elemente acoperitoare temporare care maschează marcajul pe o punte, acestea vor avea și ele marcajul. Aceste marcaje ar trebui să fie plasate transversal, cu partea de sus a cifrelor sau a literelor în direcția provei. |
2.
WIN se amplasează:|
(a) |
cât mai sus posibil deasupra liniei de plutire pe ambele părți laterale ale navei și trebuie garantat că se evită acele părți ale corpului navei cum ar fi cantul provei și pupei; |
|
(b) |
într-un mod care să nu permită ca marcajele să fie mascate de uneltele de pescuit, indiferent dacă acestea sunt depozitate sau în uz; |
|
(c) |
astfel încât să nu fie afectate de fluxul apei provenite de la orificiile de scurgere sau de deversările peste bord, inclusiv în zonele care ar putea fi deteriorate sau decolorate ca urmare a capturării anumitor tipuri de specii; și |
|
(d) |
astfel încât să nu se prelungească sub linia de plutire. |
3.
Navele deschise, fără punte, nu sunt obligate să afișeze WIN pe o suprafață orizontală. Cu toate acestea, operatorii sunt încurajați să instaleze o placă pe care să fie înscris WIN, astfel încât acesta să poată fi văzut în mod clar din aer.
4.
Ambarcațiunile, schifurile și bărcile transportate de navă pentru operațiuni de pescuit poartă același WIN ca nava în cauză.
5.
La înscrierea pe navă a WIN, navele de pescuit ale Uniunii respectă următoarele cerințe:|
(a) |
se utilizează cifre și litere de tipar pentru întreg marcajul; |
|
(b) |
lățimea literelor și a cifrelor este proporțională cu înălțimea lor; |
|
(c) |
înălțimea (h) literelor și a cifrelor este proporțională cu dimensiunea navei și în conformitate cu următoarele:
|
|
(d) |
lungimea cratimei este egală cu jumătate din înălțimea literelor și a cifrelor; |
|
(e) |
grosimea literei este h/6 pentru toate literele, cifrele și cratimele; |
|
(f) |
spațiul dintre litere și/sau cifre nu este mai mare de h/4 și nici mai mic de h/6; |
|
(g) |
spațiul dintre literele învecinate care au părți înclinate nu este mai mare de h/8 și nici mai mic de h/10; |
|
(h) |
WIN este alb pe fond negru sau negru pe fond alb; |
|
(i) |
fundalul se întinde astfel încât să formeze o margine de cel puțin h/6 în jurul WIN; |
|
(j) |
pentru ansamblul marcajului se utilizează vopsele marine de bună calitate; |
|
(k) |
WIN respectă cerințele prevăzute de aceste specificații în cazul în care se utilizează substanțe retroreflectorizante sau care generează căldură; și |
|
(l) |
WIN și fundalul trebuie să fie menținute tot timpul în stare bună. |
ANEXA III
STANDARDE MINIME PENTRU DISPOZITIVELE DE COMUNICARE AUTOMATĂ A POZIȚIEI (ALC) UTILIZATE ÎN CADRUL SISTEMULUI DE MONITORIZARE A NAVELOR DE PESCUIT AL WCPFC
1.
ALC comunică automat și independent de orice intervenție de pe navă următoarele date:|
(i) |
identificatorul unic static al ALC; |
|
(ii) |
poziția geografică curentă (latitudine și longitudine) a navei; și |
|
(iii) |
data și ora (exprimate în timp universal coordonat [UTC]) la care a fost determinată poziția navei menționată la subpunctul (ii). |
2.
Datele menționate la punctul 1 subpunctele (ii) și (iii) se obțin prin intermediul unui sistem de poziționare prin satelit.
3.
ALC instalate pe navele de pescuit trebuie să fie în măsură să transmită datele menționate la punctul 1 din oră în oră.
4.
Datele menționate la punctul 1 sunt primite de WCPFC în termen de 90 de minute de la generarea lor de către ALC, în condiții normale de funcționare.
5.
ALC instalate pe navele de pescuit trebuie să fie protejate astfel încât să se păstreze securitatea și integritatea datelor menționate la punctul 1.
6.
Stocarea informațiilor în ALC trebuie să fie sigură, securizată și integrată în condiții normale de funcționare.
7.
Nu trebuie să fie rezonabil posibil ca vreo altă persoană în afară de autoritatea de monitorizare să modifice oricare dintre datele autorității respective stocate în ALC, mai ales frecvența de raportare a pozițiilor transmise către autoritatea respectivă.
8.
Orice funcționalitate integrată în ALC sau în software-ul terminalului pentru a facilita întreținerea nu trebuie să permită accesul neautorizat la vreo zonă a ALC care ar putea compromite funcționarea VMS.
9.
ALC se instalează pe nave în conformitate cu specificațiile producătorului și cu standardele aplicabile.
10.
În condiții normale de funcționare a sistemului de navigație prin satelit, pozițiile obținute din datele transmise trebuie să aibă o acuratețe de până la 100 de metri pătrați exprimată în distanța medie pătrată (DRMS) (și anume 98 % dintre poziții trebuie să se încadreze în acest interval).
11.
ALC și/sau furnizorul de servicii de transmitere trebuie să fie în măsură să sprijine posibilitatea ca datele să fie transmise către mai multe destinații diferite.
12.
Decodorul și transmițătorul sistemului de navigație prin satelit sunt complet integrate și găzduite în același spațiu fizic inviolabil.
13.
Un format standard pentru raportarea manuală a poziției în cazul unei funcționări defectuoase sau a unei defecțiuni a ALC este următorul:|
(a) |
WIN |
|
(b) |
numele navei |
|
(c) |
data: zz/ll/aa |
|
(d) |
ora: format: 24 de ore (UTC) HH:MM |
|
(e) |
latitudine – DD-MM-SS (N/S) |
|
(f) |
longitudine – DDD-MM-SS (E/V) |
|
(g) |
activitate (pescuit/căutare/tranzit/transbordare) |
ANEXA IV
INFORMAȚII CARE TREBUIE INCLUSE ÎN DECLARAȚIA DE TRANSBORDARE WCPFC
|
1. |
Un identificator unic al documentului |
|
2. |
Numele navei de pescuit și WIN-ul acesteia |
|
3. |
Numele navei de transport și WIN-ul acesteia |
|
4. |
Unealta de pescuit folosită pentru prinderea peștelui |
|
5. |
Cantitatea de produs (1) (inclusiv specia și stadiul prelucrării sale (2)) care urmează să fie transbordată |
|
6. |
Starea peștelui (proaspăt sau congelat) |
|
7. |
Cantitatea de subprodus (3) care urmează să fie transbordată |
|
8. |
Localizarea geografică (4) a capturilor din stocuri de pești cu migrație extinsă |
|
9. |
Data și locul (5) transbordării |
|
10. |
Dacă este cazul, numele și semnătura observatorului WCPFC |
|
11. |
Cantitatea de produs aflată deja la bordul navei receptoare și originea geografică (6) a produsului respectiv. |
(1) Ton și specii înrudite.
(2) Întreg; eviscerat, fără cap; eviscerat, fără cap și coadă; numai eviscerat, cu branhii; eviscerat și fără branhii; eviscerat, fără branhii și fără coadă; înotătoare de rechini.
(3) Altele decât ton și speciile înrudite.
(4) Localizarea geografică a capturilor înseamnă informații suficiente pentru a identifica proporția capturii care provine din următoarele zone: în marea liberă, în afara zonei convenției, ZEE (enumerate separat). Localizarea capturilor nu este necesară pentru nava receptoare.
(5) Locul transbordării trebuie să fie exprimat în latitudine și longitudine zecimală, rotunjite la cea mai apropiată valoare de 0,1 grade, și să fie însoțit de o descriere a locului, cum ar fi marea liberă, în afara zonei convenției sau în cadrul unei anumite ZEE.
(6) Originea produsului se raportează în funcție de zona ORGP și include cantitatea de produs din fiecare zonă diferită.
ANEXA V
COORDONATELE ȘI HARTA ZONEI DIN MAREA LIBERĂ DE EST
|
LONGITUDINE |
LATITUDINE |
|
-155.495308 |
-11.375548 |
|
-155.498321 |
-11.391248 |
|
-155.375667 |
-11.6652 |
|
-155.144789 |
-12.031226 |
|
-155.087069 |
-12.286791 |
|
-155.011312 |
-12.527927 |
|
-154.988916 |
-12.541928 |
|
-155.011131 |
-12.528155 |
|
-155.4405 |
-12.58823 |
|
-155.8398 |
-12.7045 |
|
-156.3396 |
-12.96024 |
|
-156.748 |
-13.26971 |
|
-157.0805 |
-13.57845 |
|
-157.4277 |
-13.99567 |
|
-157.6434 |
-14.37697 |
|
-157.7986 |
-14.73752 |
|
-157.9131 |
-15.11709 |
|
-157.962 |
-15.46605 |
|
-158.039622 |
-15.653761 |
|
-158.122829 |
-15.877123 |
|
-158.127739 |
-15.869203 |
|
-158.231024 |
-15.803568 |
|
-158.36955 |
-15.745447 |
|
-158.496828 |
-15.694033 |
|
-158.661362 |
-15.634953 |
|
-158.821586 |
-15.583395 |
|
-159.026918 |
-15.539192 |
|
-159.190663 |
-15.503491 |
|
-159.372631 |
-15.472738 |
|
-159.548569 |
-15.453715 |
|
-159.736692 |
-15.448871 |
|
-159.90316 |
-15.449959 |
|
-160.083542 |
-15.463548 |
|
-160.226654 |
-15.480612 |
|
-160.365423 |
-15.495182 |
|
-160.451319 |
-15.514117 |
|
-160.406016 |
-15.448192 |
|
-160.316351 |
-15.338878 |
|
-160.217964 |
-15.213622 |
|
-160.156932 |
-15.110787 |
|
-160.074995 |
-14.978629 |
|
-160.011413 |
-14.890788 |
|
-159.926847 |
-14.750107 |
|
-159.87787 |
-14.621808 |
|
-159.79653 |
-14.407807 |
|
-159.75968 |
-14.275899 |
|
-159.711458 |
-14.113648 |
|
-159.682425 |
-13.98575 |
|
-159.655144 |
-13.863674 |
|
-159.621745 |
-13.726376 |
|
-159.619708 |
-13.634445 |
|
-159.616001 |
-13.561895 |
|
-159.614094 |
-13.509574 |
|
-159.561966 |
-13.476838 |
|
-159.464666 |
-13.417237 |
|
-159.323121 |
-13.349332 |
|
-159.212807 |
-13.287211 |
|
-159.104174 |
-13.209011 |
|
-158.983445 |
-13.143509 |
|
-158.882253 |
-13.049931 |
|
-158.744371 |
-12.94646 |
|
-158.649624 |
-12.872332 |
|
-158.560938 |
-12.795621 |
|
-158.495677 |
-12.723884 |
|
-158.424306 |
-12.639442 |
|
-158.333838 |
-12.548261 |
|
-158.2853 |
-12.45563 |
|
-158.071642 |
-12.43816 |
|
-157.8909 |
-12.42376 |
|
-157.747379 |
-12.436771 |
|
-157.631174 |
-12.428707 |
|
-157.4811 |
-12.39678 |
|
-157.229515 |
-12.356368 |
|
-157.039477 |
-12.306157 |
|
-156.868471 |
-12.243143 |
|
-156.665366 |
-12.174288 |
|
-156.495214 |
-12.106995 |
|
-156.3649 |
-12.01769 |
|
-156.25113 |
-11.967768 |
|
-156.113903 |
-11.894359 |
|
-156.012144 |
-11.844092 |
|
-155.895851 |
-11.761728 |
|
-155.77415 |
-11.66355- |
|
-155.688884 |
-11.572012 |
|
-155.593209 |
-11.478779 |
|
-155.495308 |
-11.375548 |
Legendă:
|
1. |
Zona din marea liberă de est (E-HSP) |
|
2. |
Marea liberă |
|
3. |
Kiribati |
|
4. |
Insulele Cook |
|
5. |
Polinezia Franceză |
ANEXA VI
DIAGRAMA SCHEMATICĂ A PARAGATULUI PENTRU RECHIN
Legendă:
|
1. |
Paragat |
|
2. |
Flotor |
|
3. |
Frânghie cu flotor |
|
4. |
Paragate pentru rechin |
|
5. |
Parâma principală |
|
6. |
Filee |
II Acte fără caracter legislativ
REGULAMENTE
|
26.10.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 276/37 |
REGULAMENTUL (UE) 2022/2057 AL CONSILIULUI
din 13 octombrie 2022
de modificare a Regulamentului (UE) 2020/1706 privind deschiderea și modul de gestionare a unor contingente tarifare autonome ale Uniunii pentru anumite produse pescărești pentru perioada 2021-2023
(Text cu relevanță pentru SEE)
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 31,
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
întrucât:
|
(1) |
În prezent, aprovizionarea Uniunii cu anumite produse pescărești se bazează pe importuri din țări terțe. În ultimele decenii, Uniunea a devenit mai dependentă de importuri pentru satisfacerea consumului său de produse pescărești. Pentru a nu se pune în pericol producția de produse pescărești a Uniunii și pentru a se garanta o aprovizionare adecvată a industriei de prelucrare din Uniune, taxele la import ar trebui să fie suspendate sau reduse pentru o serie de produse pescărești care fac obiectul unor contingente tarifare cu un volum adecvat. |
|
(2) |
Regulamentul (UE) 2020/1706 al Consiliului (1) prevede deschiderea și modul de gestionare a contingentelor tarifare autonome ale Uniunii pentru anumite produse pescărești pentru perioada 2021-2023. Pentru fiecare contingent tarifar au fost stabilite volume corespunzătoare, pentru a garanta o aprovizionare adecvată a industriei de prelucrare din Uniune în respectiva perioadă. |
|
(3) |
La 19 iulie 2021, Regulamentul (UE) 2020/1706 a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2021/1203 al Consiliului (2), care a adăugat, printre altele, noi contingente valabile până la 31 octombrie 2022, ca urmare a expirării protocoalelor bilaterale cu Republica Islanda și cu Regatul Norvegiei care prevedeau cote pentru anumiți pești și anumite produse pescărești. |
|
(4) |
Cu toate acestea, negocierile privind noile protocoale adiționale cu Republica Islanda și cu Regatul Norvegiei care vor prevedea cote pentru anumiți pești și produse pescărești nu se vor încheia înaintea datei de 31 octombrie 2022. |
|
(5) |
Prin urmare, este necesar să se stabilească noi contingente, valabile până la încheierea aplicării Regulamentului (UE) 2020/1706. |
|
(6) |
Din motive de urgență, pentru a evita o penurie de materiale pescărești scutite de taxe vamale destinate prelucrării în Uniune, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării sale, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Anexa la Regulamentul (UE) 2020/1706 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică de la 1 noiembrie 2022.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Luxemburg, 13 octombrie 2022.
Pentru Consiliu
Președintele
P. BLAŽEK
(1) Regulamentul (UE) 2020/1706 al Consiliului din 13 noiembrie 2020 privind deschiderea și modul de gestionare a unor contingente tarifare autonome ale Uniunii pentru anumite produse pescărești pentru perioada 2021-2023 (JO L 385, 17.11.2020, p. 3).
(2) Regulamentul (UE) 2021/1203 al Consiliului din 19 iulie 2021 de modificare a Regulamentului (UE) 2020/1706 în ceea ce privește includerea unor contingente tarifare autonome ale Uniunii pentru anumite produse pescărești (JO L 261, 22.7.2021, p. 1).
ANEXĂ
În tabelul din anexa la Regulamentul (UE) 2020/1706 se adaugă următoarele rubrici:
|
Nr. de ordine |
Cod NC |
Cod TARIC |
Descriere |
Volum contingentar anual (în tone) (1) |
Taxă vamală contingentară |
Perioadă contingentară |
|
09.2509 |
ex 1604 12 91 |
13 |
Heringi condimentați și/sau conservați în oțet sau în saramură, destinați prelucrării |
17 500 (greutate netă după scurgere) |
0 % |
1.11.2022-31.12.2023 |
|
93 |
||||||
|
ex 1604 12 99 |
16 |
|||||
|
17 |
||||||
|
09.2510 |
ex 0303 51 00 |
10 |
Heringi (Clupea harengus, Clupea pallasii), congelați, pentru prelucrare (2) |
11 670 |
0 % |
1.11.2022-31.12.2023 |
|
20 |
||||||
|
09.2512 |
|
|
Pește congelat, pentru prelucrare |
3 850 |
0 % |
1.11.2022-31.12.2023 |
|
0303 55 30 |
10 |
Stavrid chilian (Trachurus murphyi) |
||||
|
ex 0303 55 90 |
95 |
Alți pești din specia Trachurus spp., cu excepția Trachurus trachurus, Trachurus murphyi și a stavrizilor (Caranx trachurus) |
||||
|
0303 56 00 |
10 |
Cobie (Rachycentron canadum) |
||||
|
0303 69 90 |
10 |
Alți pești |
||||
|
0303 89 90 |
11 |
|||||
|
21 |
||||||
|
30 |
||||||
|
91 |
||||||
|
0303 82 00 |
10 |
Pisici și vulpi-de-mare (Rajidae) |
||||
|
0303 89 55 |
10 |
Doradă (Sparus aurata) |
||||
|
09.2513 |
0304 86 00 |
20 |
Fileuri de hering (Clupea harengus, Clupea pallasii), congelate, pentru prelucrare |
29 170 |
0 % |
1.11.2022-31.12.2023 |
|
ex 0304 99 23 |
10 |
Flancuri de hering (Clupea harengus, Clupea pallasii), congelate, pentru prelucrare (2) |
||||
|
20 |
||||||
|
09.2514 |
0304 49 50 |
10 |
Fileuri de sebastă (Sebastes spp.), proaspete sau refrigerate, pentru prelucrare |
1 520 |
0 % |
1.11.2022-31.12.2023 |
(1) Exprimat în greutate netă, dacă nu se prevede altfel.
(2) Între 15 februarie și 15 iunie, beneficiul contingentului tarifar nu va fi acordat mărfurilor declarate pentru punerea în liberă circulație.
|
26.10.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 276/40 |
REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2022/2058 AL COMISIEI
din 28 februarie 2022
de completare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare referitoare la orizonturile de lichiditate pentru abordarea bazată pe modele interne alternativă, menționate la articolul 325bd alineatul (7)
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (1), în special articolul 325bd alineatul (7) al treilea paragraf,
întrucât:
|
(1) |
O metodologie generală pentru încadrarea unui factor de risc al unei poziții într-o categorie generală de factori de risc în sensul articolului 325bd alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 ar trebui să le permită instituțiilor să identifice categoriile generale de factori de risc și subcategoriile generale de factori de risc corespunzătoare riscurilor pe care le implică factorul de risc, pentru a determina orizontul său de lichiditate adecvat. Metodologia generală ar trebui să fie suficient de generică pentru a se putea aplica majorității factorilor de risc. |
|
(2) |
Având în vedere particularitățile anumitor factori de risc, inclusiv ale celor care nu se încadrează în nicio categorie generală de factori de risc menționată în tabelul 2 de la articolul 325bd din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, metodologia generală ar putea duce la rezultate diferite între instituții atunci când este aplicată factorilor de risc respectivi, conducând la o lipsă de armonizare și la un potențial arbitraj de reglementare. Prin urmare, este necesar să se completeze metodologia generală cu norme specifice. |
|
(3) |
Un volum mediu zilnic (turnover) ridicat de tranzacții nete cu instrumente financiare derivate extrabursiere (OTC) pe rata dobânzii reprezintă un bun indicator al naturii lichide a monedelor-suport respective. Prin urmare, este oportun să se ia în considerare acest indicator al volumului de tranzacții pentru precizarea monedelor care ar trebui să constituie subcategoria „Cele mai lichide monede” a categoriei generale de factori de risc „Rata dobânzii” menționate în tabelul 2 de la articolul 325bd din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. Ancheta trienală privind volumul de tranzacții cu instrumente financiare derivate OTC pe rata dobânzii (2) efectuată în rândul băncilor centrale de către Banca Reglementelor Internaționale (BIS) reprezintă o sursă fiabilă de date statistice pentru a evalua volumul acestor tranzacții, pentru fiecare instrument și monedă. Din acest motiv și pentru a se asigura coerența cu practicile internaționale, este oportun să se ia în considerare rezultatele anchetei respective în scopul precizării monedelor care constituie subcategoria „Cele mai lichide monede”. |
|
(4) |
În mod similar, un volum mediu zilnic ridicat de tranzacții nete cu instrumente financiare derivate OTC pe schimbul valutar reprezintă un bun indicator al naturii lichide a respectivelor perechi de monede suport. Prin urmare, este oportun să se ia în considerare acest indicator pentru precizarea perechilor de monede care ar trebui să constituie subcategoria „Cele mai lichide perechi de monede” a categoriei generale de factori de risc „Schimb valutar” menționate în tabelul 2 de la articolul 325bd din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. Ancheta trienală privind volumul de tranzacții cu instrumente financiare derivate OTC pe schimbul valutar (3) efectuată în rândul băncilor centrale de către BIS reprezintă o sursă fiabilă de date statistice pentru a evalua volumul acestor tranzacții, pentru fiecare instrument și monedă. Din acest motiv și pentru a se asigura coerența cu practicile internaționale, este oportun să se ia în considerare rezultatele anchetei respective în scopul precizării perechilor de monede care constituie subcategoria „Cele mai lichide perechi de monede”. |
|
(5) |
Având în vedere diversitatea piețelor de titluri de capital din Uniune, în sensul subcategoriilor „Prețul titlurilor de capital” și „Volatilitate” ale categoriei generale de factori de risc „Titluri de capital” menționate în tabelul 2 de la articolul 325bd din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, este necesară definirea capitalizării de piață scăzute și a capitalizării de piață ridicate pe baza unei combinații între un prag absolut și un prag relativ. Având în vedere necesitatea coerenței cu standardele de reglementare internaționale, este oportun ca pragul absolut să se bazeze pe pragul stabilit de Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară (4). Având în vedere că Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1646 al Comisiei (5) prevede o listă de indici principali bazați pe lichiditatea componentelor indicilor și că metodologia de stabilire a listei respective se bazează pe capitalizarea de piață și pe acțiunile liber tranzacționabile, precum și pe condiția unui prag minim de lichiditate, este oportun ca pragul relativ să fie stabilit în conformitate cu regulamentul de punere în aplicare menționat. Prin urmare, titlurile de capital din cadrul indicilor principali menționați în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1646 și ale căror componente sunt toate cotate în Uniune ar trebui considerate titluri de capital cu capitalizare de piață ridicată, în timp ce toate celelalte titluri de capital ar trebui considerate titluri de capital cu capitalizare de piață scăzută. |
|
(6) |
Prezentul regulament se bazează pe proiectul de standarde tehnice de reglementare prezentat Comisiei de Autoritatea Bancară Europeană. |
|
(7) |
Autoritatea Bancară Europeană a organizat consultări publice deschise cu privire la proiectul de standarde tehnice de reglementare pe care se bazează prezentul regulament, a analizat costurile și beneficiile potențiale aferente și a solicitat opinia Grupului părților interesate din domeniul bancar instituit în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (6), |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
CAPITOLUL 1
Încadrarea factorilor de risc
Articolul 1
Metodologia generală
(1) La încadrarea factorilor de risc în categoriile generale de factori de risc menționate în tabelul 2 de la articolul 325bd din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, instituțiile încadrează fiecare factor de risc în cea mai adecvată categorie generală de factori de risc, având în vedere natura riscului reflectat de factorul de risc și datele de intrare utilizate pentru factorul de risc în modelul de măsurare a riscului.
La încadrarea factorilor de risc în subcategoriile generale de factori de risc ale categoriilor generale de factori de risc menționate în tabelul respectiv, instituțiile încadrează fiecare factor de risc în cea mai adecvată subcategorie generală de factori de risc a categoriei generale de factori de risc în cauză, având în vedere natura riscului reflectat de factorul de risc și datele de intrare utilizate pentru factorul de risc în modelul de măsurare a riscului.
(2) În sensul alineatului (1), în cazul în care natura factorului de risc nu corespunde niciunei categorii generale de factori de risc menționate în tabelul 2 de la articolul 325bd din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, instituțiile încadrează factorul de risc respectiv în categoria generală de factori de risc „Marfă” din tabel și în subcategoria generală de factori de risc „Alte tipuri” a categoriei respective.
(3) În sensul alineatului (1), în cazul unui factor de risc care ar putea fi încadrat în mai multe categorii generale de factori de risc sau subcategorii generale de factori de risc, instituțiile identifică toate categoriile și subcategoriile corespunzătoare respective.
Dintre respectivele categorii generale de factori de risc sau subcategorii generale corespunzătoare de factori de risc, factorul de risc este încadrat în categoria generală de factori de risc și în subcategoria generală de factori de risc corespunzătoare care au orizontul de lichiditate cel mai lung.
În cazul în care mai multe categorii generale de factori de risc sau subcategorii generale corespunzătoare de factori de risc au același orizont de lichiditate cel mai lung, factorul de risc poate fi încadrat în oricare dintre respectivele categorii generale de factori de risc și subcategorii generale de factori de risc corespunzătoare.
Articolul 2
Metodologia specifică pentru instrumentele-indice omogene
(1) Prin derogare de la articolul 1, în cazul în care o instituție reprezintă o poziție pe un instrument-indice omogen ca un singur factor de risc în modelul său de măsurare a riscului, instituția poate alege să încadreze factorul de risc în conformitate cu metodologia prevăzută la alineatul (2).
În sensul prezentului articol, un „indice omogen” înseamnă un indice care are una dintre următoarele compoziții:
|
(a) |
titluri de capital sau alți indici compuși numai din titluri de capital; |
|
(b) |
obligațiuni sau alți indici compuși numai din obligațiuni; |
|
(c) |
instrumente de tip credit default swap sau alți indici compuși numai din instrumente de tip credit default swap; |
|
(d) |
mărfuri sau alți indici compuși numai din mărfuri. |
(2) Orizontul de lichiditate al unui singur factor de risc care modelează un instrument-indice omogen, astfel cum se menționează la alineatul (1), poate fi determinat de către o instituție după cum urmează:
|
(a) |
instituția încadrează factorul de risc în categoria generală de factori de risc menționată în tabelul 2 de la articolul 325bd din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 care corespunde categoriei adecvate pentru compoziția indicelui omogen; |
|
(b) |
instituția aplică metodologia generală prevăzută la articolul 1 separat pentru fiecare dintre componentele indicelui omogen pentru a determina orizonturile de lichiditate corespunzătoare ale acestora; |
|
(c) |
instituția calculează media ponderată a orizonturilor de lichiditate determinate în conformitate cu litera (b) pe baza ponderii fiecărei componente în cadrul indicelui; |
|
(d) |
orizontul de lichiditate al factorilor de risc care modelează instrumentul-indice omogen este orizontul de lichiditate cel mai scurt al subcategoriilor componentelor indicelui care este mai mare sau egal cu media ponderată menționată la litera (c). |
În sensul literei (a), un factor de risc al unui instrument-indice omogen cu compoziția menționată la alineatul (1) literele (b) și (c) este încadrat în categoria generală de factori de risc „Marjă de credit”.
Articolul 3
Metodologia specifică pentru factorii de risc de inflație, de risc de bază monovalutară și intervalutară
(1) Prin derogare de la articolul 1, instituțiile încadrează factorii de risc de inflație pentru o monedă dată în categoria generală de factori de risc „Rata dobânzii” și în subcategoria generală de factori de risc aferentă monedei respective.
(2) Prin derogare de la articolul 1, instituțiile încadrează factorii de risc de bază monovalutară și factorii de risc de bază intervalutară în categoria generală de factori de risc „Rata dobânzii” și în subcategoria generală de factori de risc aferentă monedei în care este denominată baza.
Articolul 4
Metodologia specifică pentru factorii de risc de rată repo și de dividende
(1) Prin derogare de la articolul 1, instituțiile încadrează factorii de risc de rată repo a titlurilor de capital și de dividende în categoria generală de factori de risc „Titluri de capital”.
(2) Prin derogare de la articolul 1, în scopul determinării subcategoriei generale de factori de risc, factorii de risc de rată repo a titlurilor de capital și de dividende pentru un anumit titlu de capital sunt tratați ca factori de risc care corespund volatilității respectivului titlu de capital.
CAPITOLUL 2
Determinarea subcategoriei „Cele mai lichide monede”, determinarea subcategoriei „Cele mai lichide perechi de monede” și definirea subcategoriilor „Capitalizare de piață scăzută” și „Capitalizare de piață ridicată”
Articolul 5
Subcategoria „Cele mai lichide monede”
Monedele care constituie subcategoria „Cele mai lichide monede” a categoriei generale de factori de risc „Rata dobânzii” menționate în tabelul 2 de la articolul 325bd din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 sunt cele enumerate în anexa I la prezentul regulament.
Articolul 6
Subcategoria „Cele mai lichide perechi de monede”
Perechile de monede care constituie subcategoria „Cele mai lichide perechi de monede” a categoriei generale de factori de risc „Schimb valutar” menționate în tabelul 2 de la articolul 325bd din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 sunt cele enumerate în anexa II la prezentul regulament.
Articolul 7
Definiția capitalizării de piață scăzute și ridicate
(1) În sensul subcategoriilor „Prețul titlurilor de capital” și „Volatilitate” ale categoriei generale de factori de risc „Titluri de capital” menționate în tabelul 2 de la articolul 325bd din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, un titlu de capital cu capitalizare de piață ridicată trebuie să îndeplinească cel puțin una dintre următoarele condiții:
|
(a) |
capitalizarea de piață a titlului de capital este mai mare de 1,75 miliarde EUR; |
|
(b) |
titlul de capital este inclus în unul dintre indicii principali prevăzuți în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1646, ale cărui componente sunt toate cotate în Uniune. |
(2) Toate titlurile de capital diferite de cele menționate la alineatul (1) sunt considerate titluri de capital cu capitalizare de piață redusă.
Articolul 8
Intrare în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 28 februarie 2022.
Pentru Comisie
Președinta
Ursula VON DER LEYEN
(1) JO L 176, 27.6.2013, p. 1.
(2) „Interest rate derivatives market turnover in 2019”, Ancheta trienală a BIS din 2019 în rândul băncilor centrale, Departamentul Monetar și Economic.
(3) „Global foreign exchange market turnover in 2019”, Ancheta trienală a BIS din 2019 în rândul băncilor centrale, Departamentul Monetar și Economic.
(4) Cerințele de capital minim pentru riscul de piață, ianuarie 2019 (rev. februarie 2019).
(5) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1646 al Comisiei din 13 septembrie 2016 de stabilire a standardelor tehnice de punere în aplicare referitoare la indicii principali și bursele recunoscute în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și firmele de investiții (JO L 245, 14.9.2016, p. 5).
(6) Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/78/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 12).
ANEXA I
Lista celor mai lichide monede menționate la articolul 5
|
— |
euro (EUR); |
|
— |
dolarul american (USD); |
|
— |
lira sterlină (GBP); |
|
— |
yenul japonez (JPY); |
|
— |
dolarul australian (AUD); |
|
— |
coroana suedeză (SEK); |
|
— |
dolarul canadian (CAD). |
ANEXA II
Lista perechilor de monede menționate la articolul 6
În sensul prezentei anexe, se utilizează următoarele coduri referitoare la monede:
|
|
EUR (euro), USD (dolar american), JPY (yen japonez), GBP (liră sterlină), CHF (franc elvețian), CAD (dolar canadian), MXN (peso mexican), CNY (yuan renminbi), NZD (dolar neozeelandez), RUB (rublă rusească), HKD (dolar din Hong Kong), SGD (dolar singaporez), TRY (liră turcească), KRW (won sud-coreean), SEK (coroană suedeză), ZAR (rand sud-african), INR (rupie indiană), NOK (coroană norvegiană), BRL (real brazilian), AUD (dolar australian), DKK (coroană daneză), BGN (leva bulgărească), HRK (kuna croată). |
|
|
EUR/USD, EUR/JPY, EUR/GBP, EUR/CHF, EUR/CAD, EUR/MXN, EUR/CNY, EUR/NZD, EUR/RUB, EUR/HKD, EUR/SGD, EUR/TRY, EUR/KRW, EUR/SEK, EUR/ZAR, EUR/INR, EUR/NOK, EUR/BRL, EUR/AUD. |
|
|
USD/JPY, USD/GBP, USD/AUD, USD/CAD, USD/CHF, USD/MXN, USD/CNY, USD/NZD, USD/RUB, USD/HKD, USD/SGD, USD/TRY, USD/KRW, USD/SEK, USD/ZAR, USD/INR, USD/NOK, USD/BRL, USD/DKK, USD/BGN, USD/HRK. |
|
|
JPY/GBP, JPY/CAD, JPY/CHF, JPY/MXN, JPY/CNY, JPY/NZD, JPY/RUB, JPY/HKD, JPY/SGD, JPY/TRY, JPY/KRW, JPY/SEK, JPY/ZAR, JPY/INR, JPY/NOK, JPY/BRL, JPY/DKK, JPY/AUD, JPY/BGN, JPY/HRK. |
|
|
GBP/AUD, GBP/CAD, GBP/CHF, GBP/MXN, GBP/CNY, GBP/NZD, GBP/RUB, GBP/HKD, GBP/SGD, GBP/TRY, GBP/KRW, GBP/SEK, GBP/ZAR, GBP/INR, GBP/NOK, GBP/BRL, GBP/DKK, GBP/BGN, GBP/HRK. |
|
|
AUD/CAD, AUD/CHF, AUD/MXN, AUD/CNY, AUD/NZD, AUD/RUB, AUD/HKD, AUD/SGD, AUD/TRY, AUD/KRW, AUD/SEK, AUD/ZAR, AUD/INR, AUD/NOK, AUD/BRL. |
|
|
CAD/CHF, CAD/MXN, CAD/CNY, CAD/NZD, CAD/RUB, CAD/HKD, CAD/SGD, CAD/TRY, CAD/KRW, CAD/SEK, CAD/ZAR, CAD/INR, CAD/NOK, CAD/BRL. |
|
|
CHF/MXN, CHF/CNY, CHF/NZD, CHF/RUB, CHF/HKD, CHF/SGD, CHF/TRY, CHF/KRW, CHF/SEK, CHF/ZAR, CHF/INR, CHF/NOK, CHF/BRL, CHF/DKK, CHF/BGN, CHF/HRK. |
|
|
MXN/CNY, MXN/NZD, MXN/RUB, MXN/HKD, MXN/SGD, MXN/TRY, MXN/KRW, MXN/SEK, MXN/ZAR, MXN/INR, MXN/NOK, MXN/BRL. |
|
|
CNY/NZD, CNY/RUB, CNY/HKD, CNY/SGD, CNY/TRY, CNY/KRW, CNY/SEK, CNY/ZAR, CNY/INR, CNY/NOK, CNY/BRL. |
|
|
NZD/RUB, NZD/HKD, NZD/SGD, NZD/TRY, NZD/KRW, NZD/SEK, NZD/ZAR, NZD/INR, NZD/NOK, NZD/BRL. |
|
|
RUB/HKD, RUB/SGD, RUB/TRY, RUB/KRW, RUB/SEK, RUB/ZAR, RUB/INR, RUB/NOK, RUB/BRL. |
|
|
HKD/SGD, HKD/TRY, HKD/KRW, HKD/SEK, HKD/ZAR, HKD/INR, HKD/NOK, HKD/BRL. |
|
|
SGD/TRY, SGD/KRW, SGD/SEK, SGD/ZAR, SGD/INR, SGD/NOK, SGD/BRL. |
|
|
TRY/KRW, TRY/SEK, TRY/ZAR, TRY/INR, TRY/NOK, TRY/BRL. |
|
|
KRW/SEK, KRW/ZAR, KRW/INR, KRW/NOK, KRW/BRL. |
|
|
SEK/ZAR, SEK/INR, SEK/NOK, SEK/BRL. |
|
|
ZAR/INR, ZAR/NOK, ZAR/BRL. |
|
|
INR/NOK, INR/BRL. |
|
|
NOK/BRL. |
|
26.10.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 276/47 |
REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2022/2059 AL COMISIEI
din 14 iunie 2022
de completare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare care precizează detaliile tehnice ale cerințelor privind testarea ex post și atribuirea profitului și a pierderii în temeiul articolelor 325bf și 325bg din Regulamentul (UE) nr. 575/2013
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (1), în special articolul 325bf alineatul (9) al treilea paragraf și articolul 325bg alineatul (4) al treilea paragraf,
întrucât:
|
(1) |
Articolul 325bf alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 impune ca instituțiile să contabilizeze depășirile zilnice pe baza testării ex post a modificărilor ipotetice și efective ale valorii portofoliului lor alcătuit din toate pozițiile atribuite birourilor lor de tranzacționare. Astfel de testări ex post au scopul de a evalua, în funcție de nivelul la care sunt efectuate, dacă este oportun să se calculeze cerințele de fonduri proprii pentru pozițiile din cadrul unui birou de tranzacționare utilizând abordarea bazată pe modele interne alternativă și dacă cerințele de fonduri proprii asociate factorilor de risc care pot fi modelați sunt adecvate. Articolul 325bf alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 impune instituțiilor să utilizeze valoarea portofoliului la sfârșitul zilei ca punct de plecare pentru o astfel de testare ex post, inclusiv toate ajustările, cum ar fi rezervele sau orice ajustare de valoare. |
|
(2) |
La testarea ex post a nivelului valorii la risc, unele efecte legate de riscul de piață care nu sunt reflectate de modelul intern de măsurare a riscurilor ar trebui să fie totuși incluse în modificările efective ale valorii portofoliului. În consecință, toate ajustările legate de riscul de piață, indiferent de frecvența cu care sunt actualizate de către instituții, ar trebui incluse în modificările efective ale valorii portofoliului. Cu toate acestea, testarea ex post a nivelului valorii la risc cu modificările ipotetice ale valorii portofoliului ar trebui efectuată în ipoteza unui portofoliu static. Prin urmare, instituțiile ar trebui să includă în calculul unor astfel de modificări ipotetice ale valorii portofoliului numai ajustările care sunt calculate zilnic și care sunt incluse în modelul intern de măsurare a riscurilor. |
|
(3) |
În unele cazuri, este posibil ca, din cauza naturii unei ajustări și a administrării interne a riscurilor aplicabile ajustării respective, o astfel de ajustare să fie calculată pentru toate seturile de poziții care sunt atribuite mai multor birouri de tranzacționare. Pentru a asigura armonizarea în întreaga Uniune, instituțiile ar trebui să aibă obligația, atunci când calculează modificările efective și ipotetice ale valorii portofoliului unui birou de tranzacționare, fie să recalculeze o astfel de ajustare pentru fiecare birou de tranzacționare, în mod de sine stătător, pe baza pozițiilor atribuite biroului de tranzacționare, fie, în cazul în care sunt îndeplinite condiții specifice, să reflecte modificările care rezultă din această ajustare numai în contextul testării ex post menționate la articolul 325bf alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. În consecință, în cazul în care instituțiile efectuează procesul de evaluare la sfârșitul zilei pentru a obține valorile portofoliilor birourilor de tranzacționare de la sfârșitul zilei, acestora nu ar trebui să li se permită, atunci când calculează modificările ipotetice și efective la nivel de birou de tranzacționare, să aloce ajustarea către birourile de tranzacționare într-un mod proporțional cu contribuția fiecărui birou de tranzacționare la valoarea ajustării. |
|
(4) |
Cerința privind atribuirea profitului și a pierderii prevăzută la articolul 325bg din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 are un rol important în asigurarea faptului că modificările teoretice și modificările ipotetice ale valorii portofoliului unui birou de tranzacționare sunt suficient de apropiate. Testele statistice incluse în standardele internaționale elaborate de Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară, coeficientul de corelație Spearman și indicatorul testului Kolmogorov-Smirnov pentru operaționalizarea cerinței privind atribuirea profitului și a pierderii sunt adecvate în acest scop și, prin urmare, ar trebui utilizate de instituții. |
|
(5) |
În standardele internaționale se prevede că instituțiile ar trebui să îndeplinească o cerință suplimentară de capital în cazul în care modificările teoretice și ipotetice ale valorii portofoliilor birourilor de tranzacționare nu sunt suficient de apropiate. În această situație, instituțiile ar trebui să aibă obligația de a calcula și a raporta autorităților competente cerința suplimentară de capital pentru birourile de tranzacționare respective. |
|
(6) |
Atunci când raportează rezultatele atribuirii profitului și a pierderii în conformitate cu articolul 325az alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, instituțiile ar trebui, de asemenea, să evidențieze situațiile în care modificările ipotetice și modificările teoretice ale valorii portofoliului unui birou de tranzacționare diferă în mod semnificativ. Acest lucru ar trebui să ajute instituțiile să identifice eventualele deficiențe în calcularea modificărilor teoretice. |
|
(7) |
Atunci când se evaluează conformitatea cu cerința privind atribuirea profitului și a pierderii, modificările teoretice ale valorii unui portofoliu sunt comparate cu modificările ipotetice care sunt calculate în ipoteza unui portofoliu static. Această comparație vizează identificarea importanței diferențelor dintre procesele de evaluare ale modelului de măsurare a riscurilor aferent instituției, care produc modificările teoretice, și procesele de evaluare ale sistemelor interne ale instituției, care produc modificările ipotetice. Pentru a se asigura că respectiva comparație nu este afectată de modificările survenite în structura portofoliului, modificările teoretice ale valorii unui portofoliu utilizate în cerința privind atribuirea profitului și a pierderii ar trebui, de asemenea, să fie calculate în ipoteza unui portofoliu static. |
|
(8) |
Pentru a asigura coerența cu standardele internaționale, modificările ipotetice ale valorii portofoliului care sunt calculate în scopul evaluării conformității cu cerința privind atribuirea profitului și a pierderii ar trebui să fie aliniate la modificările ipotetice ale valorii portofoliului, pe care o instituție le calculează în scopul testării ex post. |
|
(9) |
Diferențele dintre procesele de evaluare care produc modificări ipotetice și teoretice ale valorii unui portofoliu se pot produce ca urmare a omisiunilor anumitor factori de risc din modelul de măsurare a riscurilor sau simplificărilor modelului de măsurare a riscurilor. Alte diferențe pot fi cauzate de neconcordanțele dintre datele pe care o instituție le utilizează ca date de intrare pentru determinarea valorii portofoliilor sale. Pentru a se evita surse suplimentare de discrepanțe care rezultă din astfel de diferențe în ceea ce privește datele de intrare, instituțiilor ar trebui să li se permită să alinieze datele de intrare, sub rezerva îndeplinirii unor condiții specifice. |
|
(10) |
Frecvența cu care trebuie raportate rezultatele cerinței privind atribuirea profitului și a pierderii ar trebui să fie aliniată la frecvența cu care este evaluat gradul în care pot fi modelați factorii de risc și la frecvența cu care sunt raportate cerințele de fonduri proprii pentru riscul de piață. În acest mod, instituțiile vor fi în măsură să stabilească cerințele de fonduri proprii pentru riscul de piață pe baza unor rezultate consecvente pentru cerințele privind testarea ex post, cerințele privind atribuirea profitului și a pierderii și evaluarea gradului în care pot fi modelați factorii. |
|
(11) |
Modul în care instituțiile ar trebui să își agrege cerințele totale de fonduri proprii pentru riscul de piață ar trebui să fie aliniat la standardele internaționale. Prin urmare, formula de agregare ar trebui să reflecte rezultatele cerinței privind atribuirea profitului și a pierderii, inclusiv cerința suplimentară de capital în cazul în care modificările teoretice și ipotetice nu sunt suficient de apropiate. În plus, formula de agregare ar trebui să reflecte o reducere a beneficiilor diversificării în cazul în care cerințele de fonduri proprii pentru un birou de tranzacționare sunt calculate utilizând abordarea standardizată alternativă și nu abordarea bazată pe modele interne alternativă. |
|
(12) |
Pentru a ajuta autoritățile competente să verifice respectarea de către instituții a prezentului regulament, instituțiile ar trebui să aibă obligația de a documenta modul în care pun în aplicare prezentul regulament. |
|
(13) |
Dispozițiile prezentului regulament sunt strâns legate între ele, deoarece toate se referă la elemente care trebuie incluse în modificările valorii portofoliului unui birou de tranzacționare în scopul calculării cerințelor de fonduri proprii pentru riscurile de piață utilizând abordarea bazată pe modele interne alternativă. Pentru a asigura coerența între dispozițiile respective, care ar trebui să intre în vigoare concomitent, pentru a facilita înțelegerea globală a dispozițiilor respective și pentru a înlesni accesul la acestea pentru persoanele care fac obiectul obligațiilor prevăzute în dispozițiile respective, se recomandă ca toate standardele tehnice de reglementare prevăzute la articolul 325bf alineatul (9) al treilea paragraf și la articolul 325bg alineatul (4) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 să fie incluse într-un singur regulament. |
|
(14) |
Prezentul regulament are la bază proiectele de standarde tehnice de reglementare înaintate Comisiei de către ABE. |
|
(15) |
ABE a efectuat consultări publice deschise cu privire la proiectele de standarde tehnice de reglementare pe care se bazează prezentul regulament, a analizat costurile și beneficiile potențiale aferente și a solicitat avizul Grupului părților interesate din domeniul bancar, instituit în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (2), |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
CAPITOLUL 1
ELEMENTE TEHNICE CARE TREBUIE INCLUSE ÎN MODIFICĂRILE EFECTIVE ȘI IPOTETICE ALE VALORII UNUI PORTOFOLIU ÎN SENSUL CERINȚELOR DE TESTARE EX POST
Articolul 1
Elemente tehnice care trebuie incluse în modificările efective ale valorii portofoliului unui birou de tranzacționare pentru cerințele de testare ex post efectuată la nivel de birou de tranzacționare
(1) În scopul testării ex post la nivel de birou de tranzacționare, menționate la articolul 325bf alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, instituțiile calculează modificările efective ale valorii portofoliului unui birou de tranzacționare utilizând aceleași tehnici, inclusiv aceleași metode de stabilire a prețului, parametrizări ale modelului și date de piață precum cele utilizate în procesul utilizat pentru calcularea valorilor la sfârșitul zilei („procesul de evaluare la sfârșitul zilei”), inclusiv rezultatele verificării independente a prețurilor menționate la articolul 105 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.
(2) Atunci când calculează modificările efective ale valorii portofoliului unui birou de tranzacționare, instituțiile reflectă modificările valorii portofoliului respectiv generate de trecerea timpului.
(3) Atunci când calculează modificările efective ale valorii portofoliului unui birou de tranzacționare, instituțiile includ în valoarea respectivă toate ajustările care au fost luate în considerare în procesul de evaluare la sfârșitul zilei menționat la alineatul (1) și care sunt legate de riscul de piață, cu excepția tuturor ajustărilor următoare:
|
(a) |
ajustările evaluării creditului care reflectă valoarea curentă de piață a riscului de credit al contrapărților la instituție; |
|
(b) |
ajustările atribuite riscului de credit propriu al instituției, care au fost excluse din fondurile proprii în conformitate cu articolul 33 alineatul (1) litera (b) sau (c) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013; |
|
(c) |
ajustările de valoare suplimentare deduse din fondurile proprii de nivel 1 de bază în conformitate cu articolul 34 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. |
(4) Instituțiile calculează valoarea unei ajustări, astfel cum se menționează la alineatul (3), pe baza tuturor pozițiilor atribuite aceluiași birou de tranzacționare. Instituțiile includ modificările valorii ajustării numai la data la care se calculează ajustarea.
(5) În plus față de excluderile prevăzute la alineatul (3) literele (a), (b) și (c), instituțiile pot exclude din calculul modificărilor efective ale valorii portofoliului unui birou de tranzacționare o ajustare care este calculată în cadrul procesului de evaluare la sfârșitul zilei pentru seturile de poziții atribuite mai multor birouri de tranzacționare pe bază netă, în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile următoare:
|
(a) |
ca urmare a naturii sale, această ajustare este calculată pe bază netă pentru seturile de poziții care sunt atribuite mai multor birouri de tranzacționare; |
|
(b) |
administrarea internă a riscurilor acestei ajustări este coerentă cu nivelul la care se calculează ajustarea; |
|
(c) |
instituția în cauză documentează toate elementele următoare:
|
Articolul 2
Elemente tehnice care trebuie incluse în modificările efective ale valorii portofoliului pentru cerințele de testare ex post efectuată la nivel de instituție
(1) În scopul testării ex post menționate la articolul 325bf alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, instituțiile calculează modificările efective ale valorii portofoliului utilizând aceleași tehnici, inclusiv aceleași metode de stabilire a prețului, parametrizări ale modelului și date de piață precum cele utilizate în procesul de evaluare la sfârșitul zilei, inclusiv rezultatele verificării independente a prețurilor menționate la articolul 105 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.
(2) Atunci când calculează modificările efective ale valorii portofoliului, instituțiile reflectă modificarea valorii portofoliului respectiv, generată de trecerea timpului.
(3) Atunci când calculează modificările efective ale valorii unui portofoliu, instituțiile includ în valoarea respectivă toate ajustările care au fost luate în considerare în procesul de evaluare la sfârșitul zilei menționat la alineatul (1) și care sunt legate de riscul de piață, cu excepția tuturor ajustărilor următoare:
|
(a) |
ajustările evaluării creditului care reflectă valoarea curentă de piață a riscului de credit al contrapărților la instituție; |
|
(b) |
ajustările atribuite riscului de credit propriu al instituției, care au fost excluse din fondurile proprii în conformitate cu articolul 33 alineatul (1) litera (b) sau (c) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013; |
|
(c) |
ajustările de valoare suplimentare deduse din fondurile proprii de nivel 1 de bază în conformitate cu articolul 34 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. |
(4) Instituțiile calculează modificarea valorii ajustărilor menționate la alineatul (3) pe baza oricăruia dintre următoarele elemente:
|
(a) |
toate pozițiile care sunt atribuite birourilor de tranzacționare pentru care instituțiile calculează cerințele de fonduri proprii pentru riscul de piață în conformitate cu abordarea bazată pe modele interne alternativă prevăzută în partea a treia titlul IV capitolul 1b din Regulamentul (UE) nr. 575/2013; |
|
(b) |
toate pozițiile care fac obiectul cerințelor de fonduri proprii pentru riscul de piață. |
(5) Instituțiile includ modificările valorii ajustării numai la data la care se calculează ajustarea.
Articolul 3
Elemente tehnice care trebuie incluse în modificările ipotetice ale valorii portofoliului unui birou de tranzacționare pentru cerințele de testare ex post efectuată la nivel de birou de tranzacționare
(1) În scopul testării ex post la nivel de birou de tranzacționare, menționate la articolul 325bf alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, instituțiile calculează modificările ipotetice ale valorii portofoliului unui birou de tranzacționare utilizând aceleași tehnici, inclusiv aceleași metode de stabilire a prețului, parametrizări ale modelului și date de piață precum cele utilizate în procesul de evaluare la sfârșitul zilei, fără a lua în considerare taxele și comisioanele.
(2) Atunci când calculează modificările ipotetice ale valorii portofoliului unui birou de tranzacționare, instituțiile reflectă modificările valorii portofoliului biroului de tranzacționare, generate de trecerea timpului în același mod precum cel în care reflectă astfel de modificări în calculul următoarelor aspecte:
|
(a) |
măsura valorii la risc condiționate, menționată la articolul 325ba alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013; |
|
(b) |
măsura riscului pentru scenarii de criză, menționată la articolul 325bk din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. |
(3) Atunci când calculează modificările ipotetice ale valorii portofoliului unui birou de tranzacționare, instituțiile includ în valoarea respectivă toate ajustările care au fost luate în considerare în procesul de evaluare la sfârșitul zilei menționat la alineatul (1) și care sunt legate de riscul de piață, care sunt calculate zilnic și care sunt incluse în modelul de măsurare a riscurilor aferent instituției, cu excepția tuturor ajustărilor următoare:
|
(a) |
ajustările evaluării creditului care reflectă valoarea curentă de piață a riscului de credit al contrapărților la instituție; |
|
(b) |
ajustările atribuite riscului de credit propriu al instituției, care au fost excluse din fondurile proprii în conformitate cu articolul 33 alineatul (1) litera (b) sau (c) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013; |
|
(c) |
ajustările de valoare suplimentare deduse din fondurile proprii de nivel 1 de bază în conformitate cu articolul 34 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. |
(4) Instituțiile calculează valoarea unei ajustări, astfel cum se menționează la alineatul (3), pe baza tuturor pozițiilor atribuite biroului respectiv de tranzacționare. Instituțiile includ modificări ale valorii unei ajustări pe baza unei comparații între valoarea ajustării la sfârșitul zilei și, presupunând că pozițiile din portofoliul biroului de tranzacționare rămân neschimbate, valoarea ajustării la sfârșitul zilei următoare.
(5) În plus față de excluderile prevăzute la alineatul (3) literele (a), (b) și (c), instituțiile pot exclude, de asemenea, din calculul modificărilor ipotetice ale valorii portofoliului unui birou de tranzacționare o ajustare care este calculată pe bază netă în cadrul procesului de evaluare la sfârșitul zilei pentru seturile de poziții atribuite mai multor birouri de tranzacționare, în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile următoare:
|
(a) |
ca urmare a naturii sale, această ajustare este calculată pe bază netă pentru seturile de poziții care sunt atribuite mai multor birouri de tranzacționare; |
|
(b) |
administrarea internă a riscurilor acestei ajustări este coerentă cu nivelul la care se calculează ajustarea; |
|
(c) |
instituția documentează toate elementele următoare:
|
Articolul 4
Elemente tehnice care trebuie incluse în modificările ipotetice ale valorii portofoliului pentru cerințele de testare ex post efectuată la nivel de instituție
(1) În scopul testării ex post menționate la articolul 325bf alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, instituțiile calculează modificările ipotetice ale valorii portofoliului utilizând aceleași tehnici, inclusiv aceleași metode de stabilire a prețului, parametrizări ale modelului și date de piață precum cele utilizate în procesul de evaluare la sfârșitul zilei, fără a lua în considerare taxele și comisioanele.
(2) Atunci când calculează modificările ipotetice ale valorii portofoliului, instituțiile reflectă modificările valorii portofoliului care se datorează trecerii timpului în același mod precum cel în care reflectă astfel de modificări în calculul următoarelor aspecte:
|
(a) |
măsura valorii la risc condiționate, menționată la articolul 325ba alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013; |
|
(b) |
măsura riscului pentru scenarii de criză, menționată la articolul 325bk din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. |
(3) Atunci când calculează modificările ipotetice ale valorii portofoliului, instituțiile includ în valoarea respectivă toate ajustările care au fost luate în considerare în procesul de evaluare la sfârșitul zilei menționat la alineatul (1) și care sunt legate de riscul de piață, care sunt calculate zilnic și care sunt incluse în modelul de măsurare a riscurilor aferent instituției, cu excepția tuturor ajustărilor următoare:
|
(a) |
ajustările evaluării creditului care reflectă valoarea curentă de piață a riscului de credit al contrapărților la instituție; |
|
(b) |
ajustările atribuite riscului de credit propriu al instituției, care au fost excluse din fondurile proprii în conformitate cu articolul 33 alineatul (1) litera (b) sau (c) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013; |
|
(c) |
ajustările de evaluare suplimentare deduse din fondurile proprii de nivel 1 de bază în conformitate cu articolul 34 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. |
(4) Instituțiile calculează modificările valorii ajustărilor menționate la alineatul (3) pe baza oricăruia dintre următoarele elemente:
|
(a) |
toate pozițiile respective care sunt atribuite birourilor de tranzacționare pentru care instituțiile calculează cerințele de fonduri proprii pentru riscul de piață în conformitate cu abordarea bazată pe modele interne alternativă prevăzută în partea a treia titlul IV capitolul 1b din Regulamentul (UE) nr. 575/2013; |
|
(b) |
toate pozițiile care fac obiectul cerințelor de fonduri proprii pentru riscul de piață. |
Articolul 5
Cerințe privind documentația
Instituțiile trebuie să dispună de politici și proceduri care stabilesc modul în care calculează modificările efective și ipotetice ale valorii portofoliului unui birou de tranzacționare sau ale valorii unui portofoliu în conformitate cu articolele 1-4 din prezentul regulament. Aceste politici și proceduri trebuie să conțină toate elementele următoare:
|
(a) |
atunci când se descrie modul în care sunt calculate modificările efective ale valorii portofoliului în cauză, o prezentare a diferențelor dintre modificările valorilor portofoliului la sfârșitul zilei produse de procesul de evaluare la sfârșitul zilei și modificările efective ale valorii portofoliului în cauză; |
|
(b) |
taxele și comisioanele și modul în care se aplică excluderea menționată la articolul 325bf alineatul (4) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013; |
|
(c) |
o listă a tuturor ajustărilor, specificând pentru fiecare ajustare toate elementele următoare:
|
CAPITOLUL 2
SPECIFICAȚII TEHNICE AFERENTE CERINȚEI PRIVIND ATRIBUIREA PROFITULUI ȘI A PIERDERII
Articolul 6
Cerințe generale
(1) În sensul articolului 325bg alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, instituțiile calculează, pentru portofoliul unui anumit birou de tranzacționare, coeficientul de corelație Spearman prevăzut la articolul 7 din prezentul regulament și indicatorul testului Kolmogorov-Smirnov prevăzut la articolul 8 din prezentul regulament și, pe baza rezultatelor acestor calcule, aplică criteriile menționate la articolul 9 din prezentul regulament. În cazul în care, în conformitate cu aceste criterii, modificările teoretice și modificările ipotetice ale valorii portofoliului unui birou de tranzacționare nu sunt suficient de apropiate, instituțiile suportă consecințele prevăzute la articolul 10 din prezentul regulament.
(2) În sensul alineatului (1), instituțiile pot alinia momentul efectiv (momentul instantaneu) pentru care calculează modificările teoretice ale valorii portofoliului biroului de tranzacționare cu momentul instantaneu pentru care calculează modificările ipotetice ale valorii respective.
Articolul 7
Calcularea coeficientului de corelație Spearman
(1) Instituțiile calculează coeficientul de corelație Spearman menționat la articolul 6 alineatul (1) din prezentul regulament parcurgând următoarele etape în ordinea prezentată mai jos:
|
(a) |
acestea determină seriile de timp ale observărilor modificărilor ipotetice și teoretice ale valorii portofoliului biroului de tranzacționare pentru ultimele 250 de zile lucrătoare; |
|
(b) |
pornind de la seriile de timp ale modificărilor ipotetice și teoretice menționate la litera (a), instituțiile elaborează seriile de timp corespunzătoare ale rangurilor în conformitate cu alineatul (2), considerând seriile de timp ale modificărilor ipotetice și teoretice drept serii de timp inițiale; |
|
(c) |
acestea calculează coeficientul de corelație Spearman în conformitate cu următoarea formulă:
Unde:
|
(2) Instituțiile produc seriile de timp ale rangurilor menționate la alineatul (1) litera (b) dintr-o serie de timp inițială parcurgând următoarele etape în ordinea prezentată mai jos:
|
(a) |
pentru fiecare observare din cadrul seriei de timp inițiale, instituțiile contabilizează numărul de observări cu o valoare mai mică decât cea a observării din seria de timp respectivă; |
|
(b) |
instituțiile etichetează fiecare observare cu numărul rezultat din calculul prevăzut la litera (a), majorat cu unu; |
|
(c) |
în cazul în care, în urma etichetării în conformitate cu litera (b), două sau mai multe observări sunt etichetate cu același număr, instituțiile măresc, în plus, numerele etichetelor respective cu următoarea fracție:
unde N este egal cu cantitatea etichetelor cu același număr; |
|
(d) |
instituțiile iau în considerare ca serie de timp a rangurilor, seria de timp a etichetelor obținută în conformitate cu literele (b) și (c). |
(3) Instituțiile calculează abaterea standard a seriilor de timp ale rangurilor RHPL în conformitate cu formula prevăzută la litera (a), abaterea standard a seriilor de timp ale rangurilor RRTPL în conformitate cu formula prevăzută la litera (b) și covarianța dintre aceste serii de timp în conformitate cu formula prevăzută la litera (c), după cum urmează:
|
(a) |
|
|
(b) |
|
|
(c) |
Unde:
|
Articolul 8
Calculul indicatorului testului Kolmogorov-Smirnov
(1) Instituțiile calculează indicatorul testului Kolmogorov-Smirnov menționat la articolul 6 alineatul (1) din prezentul regulament parcurgând următoarele etape în ordinea prezentată mai jos:
|
(a) |
acestea determină seriile de timp aferente ultimelor 250 de zile lucrătoare, ale observărilor modificărilor ipotetice și teoretice ale valorii portofoliului biroului de tranzacționare; |
|
(b) |
acestea calculează funcția de distribuție cumulativă empirică a modificărilor ipotetice ale valorii portofoliului biroului de tranzacționare pe baza seriei de timp a modificărilor ipotetice menționată la litera (a); |
|
(c) |
acestea calculează funcția de distribuție cumulativă empirică a modificărilor teoretice ale valorii portofoliului biroului de tranzacționare pe baza seriei de timp a modificărilor teoretice menționată la litera (a); |
|
(d) |
acestea obțin indicatorul testului Kolmogorov-Smirnov prin calcularea diferenței maxime dintre cele două distribuții cumulate empirice, calculate în conformitate cu literele (b) și (c) la orice valoare posibilă a profitului și pierderii. |
(2) În sensul alineatului (1), prin funcția de distribuție empirică obținută dintr-o serie de timp se înțelege funcția care, dat fiind orice număr ca date de intrare, conduce la raportul dintre numărul de observări din seria de timp cu o valoare mai mică sau egală cu numărul de date de intrare și numărul total de observări din cadrul seriei de timp.
Articolul 9
Specificarea criteriilor necesare pentru a se asigura că modificările teoretice și modificările ipotetice ale valorii portofoliului unui birou de tranzacționare sunt suficient de apropiate
(1) În sensul articolului 325bg alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, instituțiile clasifică fiecare birou de tranzacționare ca birou din zona verde, portocalie, galbenă sau roșie, în conformitate cu alineatele (2)-(5).
În cazul în care un birou de tranzacționare este clasificat drept birou din zona verde, modificările teoretice și modificările ipotetice ale valorii portofoliului biroului de tranzacționare respectiv sunt considerate suficient de apropiate.
În cazul în care un birou de tranzacționare este clasificat drept birou din zona portocalie, zona galbenă sau zona roșie, modificările teoretice și modificările ipotetice ale valorii portofoliului biroului de tranzacționare respectiv nu sunt considerate suficient de apropiate.
(2) Un birou de tranzacționare este clasificat drept „birou din zona verde” atunci când sunt îndeplinite toate condițiile următoare:
|
(a) |
coeficientul de corelație Spearman pentru biroul de tranzacționare, calculat în conformitate cu articolul 7 din prezentul regulament, este mai mare de 0,8; |
|
(b) |
indicatorul testului Kolmogorov-Smirnov pentru biroul de tranzacționare, calculat în conformitate cu articolul 8 din prezentul regulament, este mai mic de 0,09. |
(3) Un birou de tranzacționare este clasificat drept „birou din zona roșie” atunci când sunt îndeplinite toate condițiile următoare:
|
(a) |
coeficientul de corelație Spearman pentru biroul de tranzacționare, calculat în conformitate cu articolul 7 din prezentul regulament, este mai mic de 0,7; |
|
(b) |
indicatorul testului Kolmogorov-Smirnov pentru biroul de tranzacționare, calculat în conformitate cu articolul 8 din prezentul regulament, este mai mare de 0,12. |
(4) Un birou de tranzacționare este clasificat drept „birou din zona portocalie” atunci când sunt îndeplinite toate condițiile următoare:
|
(a) |
biroul de tranzacționare nu este clasificat drept birou din zona verde și nici birou din zona roșie; |
|
(b) |
cerințele de fonduri proprii pentru toate pozițiile atribuite biroului de tranzacționare respectiv au fost calculate în trimestrul precedent pe baza abordării standardizate alternative prevăzute în partea a treia titlul IV capitolul 1a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. |
(5) Un birou de tranzacționare care nu este clasificat drept birou din zona verde, zona portocalie sau zona roșie este clasificat drept „birou din zona galbenă”.
Articolul 10
Consecințele pentru birourile de tranzacționare clasificate drept birouri din zona galbenă, zona portocalie sau zona roșie
(1) Instituțiile care calculează cerințele de fonduri proprii în conformitate cu abordarea bazată pe modele interne alternativă prevăzută în partea a treia titlul IV capitolul 1b din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 pentru pozițiile atribuite birourilor de tranzacționare care au fost clasificate drept birouri din zona roșie, zona portocalie sau zona galbenă în conformitate cu articolul 9 din prezentul regulament calculează, în legătură cu pozițiile respective, o majorare de capital în conformitate cu următoarea formulă:
Unde:
|
k |
= |
astfel cum se specifică la alineatul (2); |
|
SAima |
= |
cerințele de fonduri proprii pentru riscurile de piață calculate în conformitate cu abordarea standardizată alternativă prevăzută în partea a treia titlul IV capitolul 1a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 pentru portofoliul care cuprinde toate pozițiile atribuite birourilor de tranzacționare pentru care instituția calculează cerințele de fonduri proprii pentru riscurile de piață în conformitate cu abordarea bazată pe modele interne alternativă prevăzută în partea a treia titlul IV capitolul 1b din Regulamentul (UE) nr. 575/2013; |
|
IMAima |
= |
cerințele de fonduri proprii pentru riscurile de piață calculate în conformitate cu abordarea bazată pe modele interne alternativă prevăzută în partea a treia titlul IV capitolul 1b din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 pentru portofoliul care cuprinde toate pozițiile atribuite birourilor de tranzacționare pentru care instituția calculează cerințele de fonduri proprii în conformitate cu partea a treia titlul IV capitolul 1b din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. |
(2) În sensul alineatului (1), coeficientul k se calculează în conformitate cu următoarea formulă:
Unde:
|
SA i |
= |
cerințele de fonduri proprii pentru riscurile de piață calculate în conformitate cu abordarea standardizată alternativă prevăzută în partea a treia titlul IV capitolul 1a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 pentru toate pozițiile atribuite biroului de tranzacționare „i”; |
|
|
= |
indicii tuturor birourilor de tranzacționare care au fost clasificate drept birouri din zona roșie, zona portocalie sau zona galbenă în conformitate cu articolul 9 din prezentul regulament dintre cele pentru care cerințele de fonduri proprii pentru riscurile de piață sunt calculate în conformitate cu abordarea bazată pe modele interne alternativă prevăzută în partea a treia titlul IV capitolul 1b din Regulamentul (UE) nr. 575/2013; |
|
|
= |
indicii tuturor birourilor de tranzacționare pentru care cerințele de fonduri proprii pentru riscul de piață se calculează în conformitate cu abordarea bazată pe modele interne alternativă prevăzută în partea a treia titlul IV capitolul 1b din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. |
(3) Instituțiile care calculează cerințele de fonduri proprii pentru riscurile de piață în conformitate cu abordarea bazată pe modele interne alternativă prevăzută în partea a treia titlul IV capitolul 1b din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 pentru pozițiile atribuite birourilor de tranzacționare care au fost clasificate drept birouri din zona roșie sau zona portocalie în conformitate cu articolul 9 din prezentul regulament informează autoritatea competentă în acest sens atunci când raportează rezultatele cerinței privind atribuirea profitului și a pierderii, în conformitate cu articolul 325az alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (UE) 2013/575.
Articolul 11
Frecvența evaluării conformității cu cerința privind atribuirea profitului și a pierderii
Instituțiile evaluează trimestrial conformitatea cu cerința privind atribuirea profitului și a pierderii pentru toate birourile de tranzacționare pentru care instituțiile respective dispun de aprobarea menționată la articolul 325az alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 pentru a calcula cerințele de fonduri proprii utilizând modele interne.
Articolul 12
Elemente tehnice care trebuie incluse în modificările teoretice ale valorii portofoliului unui birou de tranzacționare
(1) În sensul articolului 325bg din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, instituțiile calculează modificările teoretice ale valorii portofoliului unui birou de tranzacționare pe baza unei comparații între valoarea portofoliului la sfârșitul zilei și, presupunând că pozițiile din portofoliul biroului de tranzacționare rămân neschimbate, valoarea portofoliului respectiv la sfârșitul zilei următoare.
(2) Instituțiile calculează modificările teoretice la nivelul portofoliului unui birou de tranzacționare utilizând aceleași tehnici, inclusiv aceleași metode de stabilire a prețului, parametrizări ale modelului și date de piață precum cele utilizate în modelul de măsurare a riscurilor.
(3) Modificările teoretice ale valorii portofoliului unui birou de tranzacționare includ numai modificările valorii tuturor factorilor de risc incluși în modelul de măsurare a riscurilor căruia instituțiile îi aplică scenariile unor șocuri viitoare.
Articolul 13
Elemente tehnice care trebuie incluse în modificările ipotetice ale valorii portofoliului unui birou de tranzacționare în scopul cerinței privind atribuirea profiturilor și pierderii
În sensul articolului 325bg din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, instituțiile calculează modificările ipotetice ale valorii portofoliului unui birou de tranzacționare în conformitate cu articolul 3 din prezentul regulament.
Articolul 14
Alinierea datelor pentru cerințele privind atribuirea profitului și a pierderii
(1) În sensul articolului 325bg din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, instituțiile pot înlocui valoarea datelor de intrare pentru un anumit factor de risc, utilizată la calcularea modificărilor teoretice ale valorii portofoliului unui birou de tranzacționare, cu valoarea datelor de intrare de aceeași natură pentru același factor de risc, utilizată la calcularea modificărilor ipotetice ale valorii portofoliului unui birou de tranzacționare, cu condiția îndeplinirii uneia dintre următoarele condiții:
|
(a) |
diferențele în ceea ce privește datele de intrare se datorează faptului că datele provin de la furnizori de date diferiți; |
|
(b) |
diferențele în ceea ce privește datele de intrare se datorează faptului că datele de intrare sunt extrase din sursa de date de piață la momente diferite în cursul aceleiași zile lucrătoare. |
(2) În sensul articolului 325bg din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, instituțiile pot înlocui valoarea unui factor de risc, utilizată la calcularea modificărilor teoretice ale valorii portofoliului unui birou de tranzacționare, cu valoarea aceluiași factor de risc, utilizată la calcularea modificărilor ipotetice ale valorii portofoliului unui birou de tranzacționare, cu condiția îndeplinirii tuturor condițiilor următoare:
|
(a) |
factorul de risc utilizat la calcularea modificărilor ipotetice ale valorii portofoliului biroului de tranzacționare nu corespunde în mod direct datelor de intrare; |
|
(b) |
factorul de risc a fost derivat din datele de intrare utilizând tehnicile sistemelor de evaluare folosite pentru modificările ipotetice ale valorii portofoliului biroului de tranzacționare; |
|
(c) |
niciuna dintre tehnicile sistemelor de evaluare menționate la litera (b) nu a fost reconstruită în sistemele de evaluare utilizate în modelul de măsurare a riscurilor pentru a obține valoarea factorului de risc utilizată la calcularea modificărilor teoretice ale valorii portofoliului unui birou de tranzacționare. |
Articolul 15
Cerințe privind documentația
(1) Instituțiile trebuie să instituie politici și proceduri care să stabilească modul de calcul al modificărilor teoretice în conformitate cu articolele 12 și 14 din prezentul regulament și care trebuie să conțină o explicație a modului în care sunt calculate modificările teoretice ale valorii portofoliului unui birou de tranzacționare pentru factorii de risc care pot fi modelați și pentru cei care nu pot fi modelați.
(2) Atunci când elaborează procedurile de aliniere a datelor, astfel cum se menționează la articolul 14 din prezentul regulament, instituțiile aplică cele două elemente prezentate mai jos:
|
(a) |
acestea compară modificările teoretice ale valorii portofoliului unui birou de tranzacționare fără alinierile menționate la articolul 14 din prezentul regulament cu modificările teoretice ale valorii portofoliului unui birou de tranzacționare cu alinierile menționate la articolul 14 din prezentul regulament și documentează această comparație; |
|
(b) |
acestea evaluează efectul alinierilor asupra indicatorilor testelor utilizate pentru evaluarea conformității cu cerința privind atribuirea profitului și a pierderii menționată la articolele 7 și 8 din prezentul regulament și documentează această evaluare. |
(3) Instituțiile documentează orice ajustare, efectuată în conformitate cu articolul 14 din prezentul regulament, a datelor de intrare pentru factorii de risc în cadrul calculului modificărilor teoretice la nivelul portofoliului unui birou de tranzacționare, precum și justificarea unor astfel de ajustări.
Articolul 16
Calcularea cerințelor de fonduri proprii pentru riscul de piață conform abordării bazate pe modele interne alternative pentru instituțiile care au birouri de tranzacționare
Instituțiile care calculează cerințele de fonduri proprii pentru riscurile de piață în conformitate cu abordarea bazată pe modele interne alternativă prevăzută în partea a treia titlul IV capitolul 1b din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 pentru pozițiile atribuite unora dintre birourile lor de tranzacționare calculează cerințele de fonduri proprii pentru toate pozițiile din portofoliul lor de tranzacționare și pentru toate pozițiile din afara portofoliului de tranzacționare care generează riscuri valutare sau de marfă ca suma rezultatelor formulelor prevăzute la literele (a) și (b) după cum urmează:
|
(a) |
|
|
(b) |
Unde:
|
Articolul 17
Data intrării în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 14 iunie 2022.
Pentru Comisie
Președinta
Ursula VON DER LEYEN
(1) JO L 176, 27.6.2013, p. 1.
(2) Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/78/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 12).
|
26.10.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 276/60 |
REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2022/2060 AL COMISIEI
din 14 iunie 2022
de completare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare care specifică criteriile de evaluare a gradului în care pot fi modelați factorii de risc în cadrul abordării bazate pe modele interne și frecvența acestei evaluări în temeiul articolului 325be alineatul (3) din regulamentul respectiv
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (1), în special articolul 325be alineatul (3),
întrucât:
|
(1) |
Evaluarea gradului în care pot fi modelați factorii de risc, menționat la articolul 325be alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, ar trebui să determine cuantificarea adecvată a riscului care trebuie utilizată de instituții pentru a calcula cerințele de fonduri proprii pentru riscul de piață pentru fiecare factor de risc inclus, sau care este în curs de a fi inclus, în abordarea bazată pe modele interne alternativă a instituțiilor prevăzută în partea a treia titlul IV capitolul 1b din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. Factorii de risc modelabili ar trebui să facă obiectul cuantificării valorii la risc condiționate calculată în conformitate cu articolul 325bb din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, în timp ce factorii de risc nemodelabili ar trebui să facă obiectul cuantificării riscului pentru scenarii de criză, calculată în conformitate cu articolul 325bk din regulamentul respectiv. |
|
(2) |
Măsura valorii la risc condiționate ar trebui să reflecte distribuția de probabilitate a factorilor de risc pe o perioadă istorică suficient de îndelungată în care datele de piață relevante pentru factorii de risc respectivi sunt observabile. Prin urmare, un factor de risc ar trebui să fie considerat modelabil atunci când este disponibil un număr suficient de prețuri verificabile observabile care sunt reprezentative pentru factorul de risc respectiv. Pentru a efectua această evaluare, o perioadă de observare de 12 luni, care se încheie la data precedentă de referință a raportării, ar trebui să fie adecvată. Cu toate acestea, pentru a ține seama de posibilele întârzieri în ceea ce privește disponibilitatea datelor, instituțiilor ar trebui să li se permită să înlocuiască respectiva perioadă de observare de 12 luni cu o perioadă decalată de 12 luni. Pentru a asigura comparabilitatea practicilor la nivelul Uniunii, o astfel de decalare ar trebui să fie limitată la o lună. Din același motiv, instituțiile ar trebui să aplice astfel de perioade decalate în mod consecvent pentru toți factorii de risc de același tip și să furnizeze autorității lor competente o documentație detaliată cu privire la aplicarea unor astfel de perioade decalate. |
|
(3) |
Este de așteptat ca instituțiile să nu dispună de toate informațiile privind prețurile necesare pentru evaluarea caracterului modelabil din propria activitate de tranzacționare. Prin urmare, atunci când evaluează dacă factorii de risc sunt modelabili, instituțiilor ar trebui să li se permită, de asemenea, să utilizeze informațiile privind prețurile obținute de la furnizori terți, cu condiția ca aceste prețuri să fie verificabile și ca respectivii furnizori terți să facă obiectul unui audit independent cu privire la valabilitatea informațiilor lor privind prețurile. |
|
(4) |
O etapă esențială în evaluarea gradului în care factorii de risc sunt modelabili constă în evaluarea reprezentativității prețurilor verificabile, identificate pentru factorii de risc respectivi. Un preț verificabil ar trebui considerat reprezentativ pentru un factor de risc al unei instituții în cazul în care instituția este în măsură să extragă valoarea factorului de risc din valoarea prețului verificabil utilizând metodologii cantitative utilizate în general. Unele dintre aceste metodologii au nevoie de date de intrare suplimentare pentru ca instituțiile să poată extrage valoarea unui factor de risc, ceea ce sporește complexitatea demonstrării reprezentativității prețurilor verificabile. Prin urmare, metodologiile respective, precum și datele de intrare suplimentare, acolo unde este necesar, ar trebui să se bazeze pe informații obiective și documentate în mod corespunzător, împiedicând astfel instituțiile să utilizeze ipoteze nefiabile. Din cauza imposibilității de verificare și a lipsei de reprezentativitate, în conformitate cu standardele internaționale, reconcilierile sau evaluările garanțiilor reale nu ar trebui considerate surse eligibile de prețuri verificabile. |
|
(5) |
În cazul în care factorii de risc sunt puncte ale unei curbe, ale unei suprafețe sau ale unui cub, gradul în care factorii de risc respectivi pot fi modelați ar trebui evaluat în funcție de caracterul modelabil al fiecărei benzi din respectiva curbă ori suprafață sau din respectivul cub, date fiind caracteristicile comune ale factorilor de risc care aparțin unei anumite benzi. Prin urmare, caracterul modelabil al benzii respective ar trebui evaluat în raport cu toate prețurile verificabile care sunt alocate benzii respective, în timp ce prețurile verificabile reprezentative pentru un factor de risc dintr-o bandă ar trebui considerate reprezentative pentru toți factorii de risc care aparțin aceleiași benzi. În plus, instituțiilor ar trebui să li se permită să aleagă benzi standard sau, în cazul în care se consideră mai adecvat pentru o anumită curbă, o anumită suprafață sau un anumit cub, benzi alternative dezvoltate de ele însele. |
|
(6) |
Totodată, criteriile pentru caracterul modelabil al factorilor de risc ar trebui să acopere cazurile în care o instituție utilizează o funcție parametrică pentru a reprezenta o curbă, o suprafață sau un cub și stabilește parametrii funcției ca factori de risc în modelul său de măsurare a riscurilor. În aceste cazuri, criteriile respective ar trebui să specifice modul în care ar trebui efectuată evaluarea caracterului modelabil, luând în considerare particularitățile respectivelor funcții parametrice și ale parametrilor funcției. |
|
(7) |
Pentru a ajuta autoritățile competente să evalueze conformitatea cu prezentul regulament, este necesar să se specifice modul în care instituțiile trebuie să aplice cerința privind documentația generală prevăzută la articolul 325bi alineatul (1) litera (e) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 atunci când evaluează dacă un factor de risc este modelabil. |
|
(8) |
Prezentul regulament se bazează pe proiectele de standarde tehnice de reglementare prezentate Comisiei de Autoritatea Bancară Europeană. |
|
(9) |
Autoritatea Bancară Europeană a organizat consultări publice deschise cu privire la proiectele de standarde tehnice de reglementare pe care se bazează prezentul regulament, a analizat eventualele costuri și beneficii aferente și a solicitat opinia Grupului părților interesate din domeniul bancar instituit în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (2), |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Criterii pentru evaluarea caracterului modelabil al factorilor de risc care nu aparțin unei curbe, unei suprafețe sau unui cub
(1) Factorii de risc aferenți pozițiilor menționate la articolul 325be alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 care nu aparțin unei curbe, unei suprafețe sau unui cub sunt evaluați ca fiind modelabili dacă este îndeplinit oricare dintre următoarele criterii:
|
(a) |
în cursul unei perioade de observare de 12 luni, care se încheie la data precedentă de referință a raportării menționată la articolul 2 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451 al Comisiei (3), sunt îndeplinite cumulativ următoarele două condiții:
|
|
(b) |
pe perioada de observare de 12 luni menționată la litera (a), instituția a identificat, pentru factorul de risc respectiv, existența a cel puțin 100 de prețuri verificabile în conformitate cu articolul 2 din prezentul regulament, care au date de observare distincte și care sunt considerate reprezentative pentru factorul de risc respectiv în conformitate cu articolul 3 din prezentul regulament. |
(2) O instituție poate înlocui perioada de 12 luni menționată la alineatul (1) cu o perioadă de 12 luni care se încheie cel mai devreme cu o lună înainte de data precedentă de referință a raportării menționată la articolul 2 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451 („perioada decalată”), dacă sunt îndeplinite toate condițiile următoare:
|
(a) |
instituția aplică respectiva perioadă decalată în mod consecvent pentru toți factorii de risc de același tip precum factorul de risc în cauză; |
|
(b) |
instituția aplică această perioadă decalată în mod consecvent în timp; |
|
(c) |
instituția furnizează autorității competente o descriere detaliată a aplicării perioadei decalate respective. |
Articolul 2
Prețuri verificabile
(1) Un preț este considerat verificabil în cazul în care este îndeplinită oricare dintre următoarele condiții:
|
(a) |
prețul este obținut dintr-o tranzacție la care instituția a fost una dintre părți și care a fost încheiată în condiții de concurență deplină; |
|
(b) |
prețul este obținut dintr-o tranzacție care a fost încheiată de terți în condiții de concurență deplină și care îndeplinește toate condițiile prevăzute la alineatul (5); |
|
(c) |
prețul este obținut din cotații de cumpărare și de vânzare efective, competitive și de bună-credință, furnizate în condiții de concurență deplină de către instituția însăși sau de către părți terțe, la ale căror valori instituția sau părțile terțe s-au angajat să execute o tranzacție în conformitate cu uzanțele comerciale și care îndeplinește toate condițiile prevăzute la alineatul (5). |
(2) Fără a aduce atingere alineatului (1), un preț nu este considerat verificabil în cazul în care este îndeplinită oricare dintre următoarele condiții:
|
(a) |
prețul este obținut dintr-o tranzacție sau din cotații de cumpărare și de vânzare între două entități din același grup; |
|
(b) |
prețul este obținut dintr-o tranzacție sau din cotații de cumpărare și de vânzare cu un volum neglijabil în comparație cu volumul obișnuit de tranzacții sau cotații care reflectă condițiile actuale de piață; |
|
(c) |
prețul este obținut din cotații cu o marjă între prețul de cumpărare și cel de vânzare care se abate în mod substanțial de la marjele dintre prețul de cumpărare și cel de vânzare care reflectă condițiile actuale de piață; |
|
(d) |
prețul este obținut dintr-o tranzacție care a fost efectuată cu unicul scop de a identifica un număr suficient de prețuri verificabile care îndeplinesc criteriile stabilite la articolul 1 din prezentul regulament; |
|
(e) |
prețul este obținut din cotații care au fost ferme cu unicul scop de a identifica un număr suficient de prețuri verificabile care îndeplinesc criteriile stabilite la articolul 1 din prezentul regulament. |
(3) Data observării unui preț verificabil este identică cu data la care a fost executată tranzacția sau cu data la care cotațiile de cumpărare și de vânzare au fost ferme. Datele de observare a prețurilor verificabile se înregistrează pe baza unei zone de fus orar unice consecvente pentru toate sursele de date.
(4) În sensul prezentului articol, un furnizor terț înseamnă o întreprindere care furnizează instituțiilor date privind tranzacțiile sau cotațiile în sensul articolului 1 din prezentul regulament, inclusiv furnizorii de servicii de raportare a datelor, astfel cum sunt definiți la articolul 2 alineatul (1) punctul 36a din Regulamentul (UE) nr. 600/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (4), și sistemele multilaterale, astfel cum sunt definite la articolul 4 alineatul (1) punctul 19 din Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului (5).
(5) O tranzacție sau cotațiile de cumpărare și de vânzare se utilizează numai în sensul alineatului (1) literele (b) și (c), în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile următoare:
|
(a) |
tranzacția sau cotațiile au fost prelucrate prin intermediul unui furnizor terț sau colectate de un furnizor terț; |
|
(b) |
furnizorul terț sau instituția a fost de acord să furnizeze autorității competente a instituției, la cerere, dovezi ale tranzacției sau cotații și dovezi ale caracterului verificabil al prețului obținut din tranzacția sau cotațiile respective; |
|
(c) |
furnizorul terț a comunicat instituției data la care tranzacția sau cotațiile au fost observate, precum și un set minim de informații privind tranzacția sau cotațiile pentru a permite instituției să pună în corespondență prețul verificabil cu factorii de risc pentru care prețul obținut din tranzacția sau cotațiile respective este reprezentativ în conformitate cu articolul 3 din prezentul regulament; |
|
(d) |
instituția a verificat dacă furnizorul terț este supus, cel puțin o dată pe an, unui audit independent efectuat de o întreprindere terță, în sensul articolului 325bi alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu privire la valabilitatea informațiilor privind prețurile, guvernanța și procesele sale și are acces la rezultatele și rapoartele auditului, pentru a putea comunica autorității sale competente, la cerere, rezultatele și rapoartele respective. |
(6) În sensul alineatului (5) litera (d), auditul independent evaluează toate elementele următoare:
|
(a) |
dacă furnizorul terț deține informațiile necesare pentru a verifica dacă prețul este verificabil și pentru a pune în corespondență prețul verificabil cu factorii de risc pentru care prețul este reprezentativ, în conformitate cu articolul 3 din prezentul regulament; |
|
(b) |
dacă furnizorul terț este în măsură să demonstreze integritatea informațiilor menționate la litera (a); |
|
(c) |
dacă furnizorul terț dispune de procese interne și de un număr suficient de angajați cu un nivel de competențe adecvat pentru gestionarea informațiilor menționate la litera (a); |
|
(d) |
dacă, în cazul în care un furnizor terț nu furnizează instituției informațiile necesare pentru a examina caracterul verificabil al prețului, furnizorul terț este obligat prin contract să asigure examinarea caracterului verificabil al prețului. |
(7) În cazul în care un furnizor terț nu furnizează instituției informațiile necesare pentru a examina caracterul verificabil al prețului, instituția trebuie să fie în măsură să demonstreze autorității sale competente că furnizorul terț este obligat prin contract să asigure examinarea caracterului verificabil al prețului.
Articolul 3
Reprezentativitatea prețurilor verificabile pentru factorii de risc
(1) Un preț verificabil este considerat reprezentativ pentru un factor de risc începând cu data observării acestuia, în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile următoare:
|
(a) |
există o relație strânsă între factorul de risc și prețul verificabil; |
|
(b) |
instituția a specificat o metodologie solidă din punct de vedere conceptual pentru a extrage valoarea factorului de risc din valoarea prețului verificabil. |
În sensul literei (b), orice date de intrare sau factor de risc utilizat în metodologie altul (altele) decât prețul verificabil se bazează pe date obiective.
(2) Orice preț verificabil poate fi considerat ca fiind o observare în sensul articolului 1 pentru toți factorii de risc pentru care este reprezentativ în conformitate cu alineatul (1).
(3) În cazul în care o instituție utilizează un factor de risc sistemic de credit sau de devalorizare a titlurilor de capital pentru a reflecta evoluțiile la nivelul întregii piețe pentru anumite atribute ale unui grup de emitenți, inclusiv țara, regiunea sau sectorul emitenților respectivi, prețurile verificabile ale indicilor de piață sau ale instrumentelor emitenților individuali sunt considerate reprezentative pentru factorul de risc sistemic respectiv numai în cazul în care au aceleași atribute precum factorul de risc sistemic respectiv.
Articolul 4
Criterii pentru evaluarea caracterului modelabil al factorilor de risc care aparțin unei curbe, unei suprafețe sau unui cub
(1) Factorii de risc aferenți pozițiilor menționate la articolul 325be alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 care aparțin unei curbe, unei suprafețe sau unui cub sunt evaluați ca fiind modelabili prin parcurgerea următoarelor etape în următoarea ordine:
|
(a) |
pentru fiecare curbă, suprafață sau cub, instituția determină benzile relevante ale factorilor de risc în conformitate cu articolul 5 din prezentul regulament; |
|
(b) |
instituția determină caracterul modelabil al benzilor relevante menționate la litera (a) în conformitate cu alineatul (2); |
|
(c) |
instituția consideră modelabil orice factor de risc care aparține unei benzi care a fost considerată modelabilă în conformitate cu alineatul (2). |
(2) Criteriile pentru a evalua dacă o bandă este modelabilă sunt reprezentate de oricare dintre următoarele:
|
(a) |
în cursul unei perioade de observare de 12 luni care se încheie la data precedentă de referință a raportării menționată la articolul 2 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451:
|
|
(b) |
pe perioada de observare de 12 luni menționată la litera (a), instituția a identificat, pentru banda respectivă, existența a cel puțin 100 de prețuri verificabile în conformitate cu articolul 2 din prezentul regulament, care au date de observare distincte și care sunt alocate benzii respective. |
(3) O instituție poate înlocui perioada de 12 luni menționată la alineatul (2) cu o perioadă de 12 luni care se încheie cel mai devreme cu o lună înainte de data precedentă de referință a raportării menționată la articolul 2 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451 („perioada decalată”), dacă sunt îndeplinite toate condițiile următoare:
|
(a) |
instituția aplică această perioadă decalată în mod consecvent în toate benzile unei curbe, ale unei suprafețe sau ale unui cub; |
|
(b) |
instituția aplică această perioadă decalată în mod consecvent în timp; |
|
(c) |
instituția furnizează autorității sale competente o descriere detaliată a aplicării perioadei decalate respective. |
(4) Un preț verificabil se alocă unei benzi în cazul în care acesta este reprezentativ în conformitate cu articolul 3 din prezentul regulament pentru un factor de risc care aparține benzii respective.
(5) În sensul alineatului (4), o instituție poate considera drept factor de risc orice punct al curbei, al suprafeței sau al cubului care aparține benzii, indiferent dacă un astfel de punct este un factor de risc inclus în modelul său de măsurare a riscurilor.
Articolul 5
Abordări privind stabilirea benzilor pentru factorii de risc care aparțin curbelor, suprafețelor sau cuburilor
(1) Pentru fiecare curbă, suprafață sau cub din care face parte un factor de risc, instituțiile determină benzile curbei, suprafeței sau cubului respectiv utilizând fie benzile standard predefinite menționate la alineatul (2), fie benzile definite chiar de instituții, cu condiția ca instituțiile respective să îndeplinească cerințele prevăzute la alineatul (3).
(2) În sensul alineatului (1), benzile standard predefinite sunt următoarele:
|
(a) |
cele nouă benzi menționate în tabelul 1 rândul i de la alineatul (3) pentru factorii de risc cu o dimensiune legată de scadență „t”, exprimată în ani, care au fost atribuiți următoarelor categorii generale de factori de risc:
|
|
(b) |
cele șase benzi menționate în tabelul 1 rândul ii de la alineatul (3) pentru fiecare dimensiune legată de scadență „t” a factorilor de risc cu mai mult de o dimensiune legată de scadență, exprimată în ani, care au fost atribuiți următoarelor categorii generale de factori de risc:
|
|
(c) |
cele cinci benzi menționate în tabelul 1 rândul iii de la alineatul (3) pentru fiecare dimensiune legată de scadență „t” pentru factorii de risc cu una sau mai multe dimensiuni legate de scadență, exprimate în ani, care au fost atribuiți următoarelor categorii generale de factori de risc:
|
|
(d) |
cele cinci benzi menționate în tabelul 1 rândul iv de la alineatul (3) pentru orice factori de risc cu una sau mai multe dimensiuni ale lichidității, astfel cum sunt exprimate utilizând valoarea delta a opțiunilor („δ”); |
|
(e) |
cele cinci benzi menționate în tabelul 1 rândul iii de la alineatul (3) și cele cinci benzi menționate în tabelul 1 rândul iv de la alineatul (3) pentru factorii de risc care au fost atribuiți următoarelor categorii generale de factori de risc:
|
|
(f) |
cele șase benzi menționate în tabelul 1 rândul ii de la alineatul (3), cele cinci benzi menționate în tabelul 1 rândul iii de la alineatul (3) și cele cinci benzi menționate în tabelul 1 rândul iv de la alineatul (3) pentru factorii de risc atribuiți categoriei generale de factori de risc „rata dobânzii” și subcategoriei generale de factori de risc „volatilitate” cu o dimensiune legată de scadență, de expirare și de lichiditate. |
În sensul literei (d), pentru piețele de opțiuni care utilizează alte convenții decât valoarea delta a opțiunii pentru definirea lichidității, instituțiile convertesc benzile menționate în tabelul 1 rândul iv de la alineatul (3) în convențiile în vigoare pe piețele opțiunilor respective, utilizând tehnici cantitative derivate din propriile modele de stabilire a prețurilor ale instituției, cu condiția ca aceste modele de stabilire a prețurilor să fi fost bine documentate și să fi fost revizuite în mod independent.
(3) În sensul alineatului (2), o bandă standard poate fi subdivizată în benzi mai mici.
Tabelul 1
|
Banda nr. |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
|
i. |
0 ≤ t < 0,75 |
0,75 ≤ t <1,5 |
1,5 ≤ t <4 |
4 ≤ t < 7 |
7 ≤ t < 12 |
12 ≤ t < 18 |
18 ≤ t < 25 |
25 ≤ t < 35 |
35 ≤ t |
|
ii. |
0 ≤ t <0,75 |
0,75 ≤ t < 4 |
4 ≤ t < 10 |
10 ≤ t < 18 |
18 ≤ t < 30 |
30 ≤ t |
|
|
|
|
iii. |
0 ≤ t < 1,5 |
1,5 ≤ t < 3,5 |
3,5 ≤ t < 7,5 |
7,5 ≤ t < 15 |
15 ≤ t |
|
|
|
|
|
iv. |
0 ≤ δ < 0,05 |
0,05 ≤ δ < 0,3 |
0,3 ≤ δ < 0.7 |
0,7 ≤ δ < 0,95 |
0,95 ≤ δ ≤ 1 |
|
|
|
|
(4) În sensul alineatului (1), instituțiile își pot stabili benzi pentru o anumită curbă, suprafață ori un anumit cub atunci când sunt îndeplinite toate condițiile următoare:
|
(a) |
benzile acoperă curba, suprafața sau cubul în integralitatea sa; |
|
(b) |
benzile nu se suprapun; |
|
(c) |
fiecare bandă conține exact un singur factor de risc care face parte din calculul modificărilor teoretice ale valorii portofoliului al unuia dintre birourile de tranzacționare ale instituției pentru a evalua conformitatea cu cerințele privind atribuirea profitului și a pierderii prevăzute la articolul 325bg din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. |
(5) Pentru evaluarea gradului în care pot fi modelați factorii de risc din categoria generală de factori de risc „marjă de credit” care aparțin unei anumite tranșe de scadență, o instituție poate realoca prețurile verificabile dintr-o tranșă către tranșa adiacentă legată de scadențe mai scurte numai dacă sunt îndeplinite toate condițiile următoare:
|
(a) |
instituția nu are expunere la niciun factor de risc care aparține tranșei care corespunde scadențelor mai îndelungate și, prin urmare, nu utilizează niciunul dintre acești factori de risc în cadrul modelului său de administrare a riscurilor; |
|
(b) |
orice preț verificabil este inclus într-o singură tranșă de scadență; |
|
(c) |
orice preț verificabil este realocat o singură dată. |
Articolul 6
Criterii pentru evaluarea caracterului modelabil al factorilor de risc care reprezintă parametri funcționali ai unei curbe parametrice, ai unei suprafețe parametrice sau ai unui cub parametric
(1) Instituțiile care utilizează una sau mai multe funcții parametrice pentru a reprezenta o curbă, o suprafață sau un cub și care încorporează parametrii funcționali ca factori de risc în modelele lor interne de măsurare a riscurilor evaluează caracterul modelabil al respectivilor parametri funcționali aplicând, pentru fiecare funcție parametrică, următoarele etape în următoarea ordine:
|
(a) |
instituțiile respective identifică setul de puncte ale curbei, ale suprafeței sau ale cubului care au fost utilizate pentru calibrarea funcției parametrice; |
|
(b) |
instituțiile respective aplică abordarea privind stabilirea benzilor prevăzută la articolul 5 alineatul (2) ca și cum factorii de risc din modelul lor de măsurare a riscurilor ar fi punctele identificate în temeiul literei (a); |
|
(c) |
instituțiile respective evaluează, în conformitate cu articolul 4 alineatele (2) și (3), caracterul modelabil al benzilor care rezultă din aplicarea abordării privind stabilirea benzilor prevăzută la articolul 5 alineatul (2), ca și cum factorii de risc din modelul lor de măsurare a riscurilor ar fi punctele identificate în conformitate cu litera (a). |
(2) Caracterul modelabil al unui parametru al funcției parametrice, astfel cum se menționează la alineatul (1), se evaluează prin identificarea setului de puncte ale curbei, ale suprafeței sau ale cubului, care au fost utilizate pentru calibrarea parametrului funcțional respectiv. În cazul în care punctele identificate aparțin numai unor benzi evaluate ca fiind modelabile în temeiul alineatului (1) litera (c), parametrul funcțional este evaluat ca fiind modelabil.
Articolul 7
Documentarea
(1) Instituțiile documentează în politicile lor interne toate elementele următoare:
|
(a) |
setul și descrierea factorilor de risc din modelul lor intern de măsurare a riscurilor, care fac obiectul evaluării caracterului modelabil; |
|
(b) |
sursele de informații privind prețurile verificabile utilizate pentru a evalua caracterul modelabil al factorilor de risc; |
|
(c) |
criteriile pentru ca un preț să fie considerat verificabil în conformitate cu articolul 2, inclusiv o prezentare a modului în care instituția evaluează dacă volumul unei tranzacții sau al unei cotații ferme nu este neglijabil, astfel cum se menționează la articolul 2 alineatul (2) litera (b), și dacă marja dintre prețul de cumpărare și cel de vânzare aferentă unei cotații este rezonabilă, astfel cum se menționează la articolul 2 alineatul (2) litera (c); |
|
(d) |
procesul de punere în corespondență și criteriile utilizate pentru a determina reprezentativitatea prețurilor verificabile pentru factorii de risc, astfel cum se menționează la articolul 3, inclusiv o descriere a metodologiei specificate pentru extragerea valorii factorului de risc din prețurile verificabile și orice alte date de intrare care ar putea fi necesare din punctul de vedere al metodologiei; |
|
(e) |
evaluarea caracterului modelabil pentru curbele, suprafețele sau cuburile parametrice, astfel cum se menționează la articolul 6; |
|
(f) |
utilizarea abordărilor privind stabilirea benzilor menționate la articolul 5, specificând, de asemenea, dacă și în ce mod instituția aplică articolul 5 alineatul (5); |
|
(g) |
utilizarea perioadei decalate de 12 luni în conformitate cu articolul 1 alineatul (2) sau cu articolul 4 alineatul (3). |
(2) Pentru fiecare factor de risc, instituțiile țin o evidență pentru cel puțin un an a rezultatelor evaluării caracterului modelabil, inclusiv documentația menționată la alineatul (1). Pentru factorii de risc pentru care nu este încă disponibil un istoric de un an al rezultatelor, instituțiile păstrează istoricul maxim disponibil al rezultatelor.
Articolul 8
Data intrării în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 14 iunie 2022.
Pentru Comisie
Președinta
Ursula VON DER LEYEN
(1) JO L 176, 27.6.2013, p. 1.
(2) Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/78/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 12).
(3) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451 al Comisiei din 17 decembrie 2020 de stabilire a standardelor tehnice de punere în aplicare pentru aplicarea Regulamentului (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește raportarea în scopuri de supraveghere a instituțiilor și de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 680/2014 (JO L 97, 19.3.2021, p. 1).
(4) Regulamentul (UE) nr. 600/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 173, 12.6.2014, p. 84).
(5) Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Directivei 2002/92/CE și a Directivei 2011/61/UE (JO L 173, 12.6.2014, p. 349).
|
26.10.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 276/69 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2022/2061 AL COMISIEI
din 24 octombrie 2022
de modificare a anexelor V și XIV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 în ceea ce privește rubricile referitoare la Regatul Unit și la Statele Unite din listele cu țările terțe autorizate pentru introducerea în Uniune a transporturilor de păsări de curte, de materiale germinative provenite de la păsări de curte și de carne proaspătă provenită de la păsări de curte și de la vânat cu pene
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 privind bolile transmisibile ale animalelor și de modificare și de abrogare a anumitor acte din domeniul sănătății animalelor („Legea privind sănătatea animală”) (1), în special articolul 230 alineatul (1) și articolul 232 alineatele (1) și (3),
întrucât:
|
(1) |
Regulamentul (UE) 2016/429 prevede că transporturile de animale, de materiale germinative și de produse de origine animală trebuie să provină dintr-o țară terță, dintr-un teritoriu terț, dintr-o zonă sau dintr-un compartiment al acestora care sunt listate în conformitate cu articolul 230 alineatul (1) din regulamentul respectiv pentru a intra în Uniune. |
|
(2) |
Regulamentul delegat (UE) 2020/692 al Comisiei (2) stabilește cerințele de sănătate animală pe care trebuie să le îndeplinească transporturilor de anumite specii și categorii de animale, de materiale germinative și de produse de origine animală din țări terțe, din teritorii terțe sau din zone ori compartimente ale acestora în cazul animalelor de acvacultură, pentru a intra în Uniune. |
|
(3) |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 al Comisiei (3) stabilește listele cu țările terțe, teritoriile terțe sau zonele ori compartimentele acestora din care este permisă introducerea în Uniune a speciilor și categoriilor de animale, a materialelor germinative și a produselor de origine animală care intră sub incidența Regulamentului delegat (UE) 2020/692. |
|
(4) |
Mai precis, anexele V și XIV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 conțin listele cu țările sau teritoriile terțe ori zonele acestora autorizate pentru introducerea în Uniune a transporturilor de păsări de curte, de materiale germinative provenite de la păsări de curte și, respectiv, de carne proaspătă provenită de la păsări de curte și de la vânat cu pene. |
|
(5) |
Regatul Unit a notificat Comisiei apariția a 17 focare epidemice de gripă aviară înalt patogenă la păsări de curte din districtele Norfolk (11), Essex (3), Somerset (1), Lincolnshire (1) în Anglia, Regatul Unit și pe Insula Lewis (1), Scoția, Regatul Unit, confirmate între 6 octombrie 2022 și 12 octombrie 2022 prin analize de laborator (RT-PCR). |
|
(6) |
În plus, Statele Unite ale Americii au notificat Comisiei apariția a 10 focare epidemice de gripă aviară înalt patogenă la păsări de curte din statele Colorado (1), Kentucky (1), Michigan (2), Pennsylvania (1), Dakota de Sud (3) și Utah (2), Statele Unite ale Americii, confirmate între 5 octombrie 2022 și 12 octombrie 2022 prin analize de laborator (RT-PCR). |
|
(7) |
Ca urmare a apariției acestor focare de gripă aviară înalt patogenă, autoritățile veterinare din Regatul Unit și din Statele Unite au stabilit o zonă de control de 10 km în jurul exploatațiilor afectate și au pus în aplicare o politică de depopulare totală pentru a menține sub control prezența gripei aviare înalt patogene și pentru a limita răspândirea ei. |
|
(8) |
Regatul Unit și Statele Unite au transmis Comisiei informații cu privire la situația epidemiologică de pe teritoriul lor și la măsurile pe care le-au luat pentru a preveni răspândirea suplimentară a gripei aviare înalt patogene. Aceste informații au fost evaluate de Comisie. Pe baza acestei evaluări și pentru a proteja situația sanitar-veterinară din Uniune, este necesar să nu mai fie autorizată introducerea în Uniune a transporturilor de păsări de curte, de materiale germinative provenite de la păsări de curte și de carne proaspătă de păsări de curte și de vânat cu pene provenite din zonele care fac obiectul restricțiilor stabilite de autoritățile veterinare din Regatul Unit și din Statele Unite din cauza focarelor recente de gripă aviară înalt patogenă. |
|
(9) |
În plus, Regatul Unit a transmis informații actualizate cu privire la situația epidemiologică de pe teritoriul său în ceea ce privește un focar de gripă aviară înalt patogenă dintr-o exploatație avicolă din Birsay, Insulele Orkney, Scoția, Regatul Unit, care a fost confirmat la 6 iulie 2022. |
|
(10) |
De asemenea, Statele Unite au transmis informații actualizate privind situația epidemiologică de pe teritoriul lor în legătură cu 71 de focare de gripă aviară înalt patogenă din exploatații avicole din statele Colorado (1), Delaware (2), Indiana (1), Iowa (3), Kansas (1), Maryland (3), Michigan (1), Minnesota (31), Missouri (2), Carolina de Nord (9), Dakota de Nord (1), Pennsylvania (11), Dakota de Sud (1) și Wisconsin (4), Statele Unite, confirmate între 22 februarie 2022 și 7 iunie 2022. |
|
(11) |
Regatul Unit și Statele Unite au transmis și informații privind măsurile pe care le-au luat pentru a preveni răspândirea în continuare a bolii respective. În particular, ca urmare a acestor focare de gripă aviară înalt patogenă, Regatul Unit și Statele Unite au pus în aplicare o politică de depopulare totală pentru a controla și limita răspândirea bolii respective și, în plus, au îndeplinit cerințele privind curățarea și dezinfectarea în urma punerii în aplicare a politicii de depopulare totală a exploatațiilor avicole de pe teritoriile lor unde s-au constatat infecții. |
|
(12) |
Comisia a evaluat informațiile transmise de Regatul Unit și de Statele Unite și a concluzionat că focarele de gripă aviară înalt patogenă din exploatații avicole au fost eliminate și că nu mai există niciun risc asociat cu intrarea în Uniune a produselor obținute de la păsări de curte din zonele Regatului Unit și ale Statelor Unite din care a fost suspendată intrarea în Uniune a produselor obținute de la păsări de curte din cauza respectivelor focare. |
|
(13) |
Prin urmare, este necesar ca anexele V și XIV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 să fie modificate pentru a se ține seama de situația epidemiologică actuală în ceea ce privește gripa aviară înalt patogenă din Regatul Unit și din Statele Unite. |
|
(14) |
Având în vedere situația epidemiologică actuală din Regatul Unit și din Statele Unite în ceea ce privește gripa aviară înalt patogenă și riscul mare de introducere a acesteia în Uniune, este necesar ca modificările care trebuie aduse Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/404 prin prezentul regulament să intre în vigoare în regim de urgență. |
|
(15) |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1961 al Comisiei (4) a modificat partea 2 din anexa V la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 prin adăugarea rândului GB-2.156, care definește o zonă afectată în rubrica pentru Regatul Unit din anexa V respectivă. Întrucât a fost depistată o eroare, este necesar ca rândul pentru zona GB-2.156 să fie rectificat în mod corespunzător. Este necesar ca respectiva rectificare se aplice de la data aplicării Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2022/1961. |
|
(16) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Modificări ale Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/404
Anexele V și XIV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Rectificare adusă Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/404
În anexa V, în partea 2, în rubrica pentru Regatul Unit, rândurile corespunzătoare zonei GB-2.156 se înlocuiesc cu următorul text:
|
„Regatul Unit |
GB-2.156 |
Lângă Selby, Selby, North Yorkshire, Anglia, GB Zona cuprinsă într-un cerc cu raza de 10 km, cu centrul la intersecția coordonatelor zecimale N53.85 și W0.98 în sistemul WGS84.” |
Articolul 3
Intrarea în vigoare și aplicarea
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Cu toate acestea, articolul 2 se aplică de la 19 octombrie 2022.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 24 octombrie 2022.
Pentru Comisie
Președinta
Ursula VON DER LEYEN
(2) Regulamentul delegat (UE) 2020/692 al Comisiei din 30 ianuarie 2020 de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele privind intrarea în Uniune, precum și circulația și manipularea după intrare, a transporturilor de anumite animale, de materiale germinative și de produse de origine animală (JO L 174, 3.6.2020, p. 379).
(3) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 al Comisiei din 24 martie 2021 de stabilire a listelor cu țările terțe, teritoriile sau zonele din acestea din care introducerea în Uniune de animale, material germinativ și produse de origine animală este autorizată în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 114, 31.3.2021, p. 1).
(4) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1961 al Comisiei din 17 octombrie 2022 de modificare a anexelor V și XIV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 în ceea ce privește rubricile referitoare la Canada, Regatul Unit și Statele Unite din listele conținând țările terțe autorizate pentru introducerea în Uniune a transporturilor de păsări de curte, de materiale germinative provenite de la păsări de curte și de carne proaspătă provenită de la păsări de curte și de la vânat cu pene (JO L 270, 18.10.2022, p. 16).
ANEXĂ
Anexele V și XIV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 se modifică după cum urmează:
|
1. |
Anexa V se modifică după cum urmează:
|
|
2. |
În anexa XIV, partea 1 se modifică după cum urmează:
|
DECIZII
|
26.10.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 276/139 |
DECIZIA (UE) 2022/2062 A CONSILIULUI
din 25 octombrie 2022
privind contribuțiile financiare care se plătesc de către părțile la Fondul european de dezvoltare pentru finanțarea respectivului fond, în cadrul celei de a treia tranșe pentru exercițiul 2022
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Acordul intern dintre reprezentanții guvernelor statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți în cadrul Consiliului, privind finanțarea ajutoarelor Uniunii Europene în baza cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020, în conformitate cu Acordul de parteneriat ACP-UE, și privind alocarea de asistență financiară pentru țările și teritoriile de peste mări cărora li se aplică partea a patra din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (1), în special articolul 7 alineatul (2), coroborat cu articolul 14 alineatul (3),
având în vedere Regulamentul (UE) 2018/1877 al Consiliului din 26 noiembrie 2018 privind regulamentul financiar aplicabil celui de al 11-lea Fond european de dezvoltare și de abrogare a Regulamentului (UE) 2015/323 (2), în special articolul 19 alineatul (5),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
întrucât:
|
(1) |
În conformitate cu procedura stabilită la articolele 19-22 din Regulamentul (UE) 2018/1877, Comisia prezintă, până la 10 octombrie 2022, o propunere prin care stabilește valoarea celei de a treia tranșe aferente contribuției pentru exercițiul 2022. |
|
(2) |
În temeiul articolului 46 din Regulamentul (UE) 2018/1877, Banca Europeană de Investiții (BEI) a transmis Comisiei estimările sale actualizate cu privire la angajamentele și la plățile pentru instrumentele pe care le gestionează. |
|
(3) |
În temeiul articolului 20 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1877, cererile de contribuții utilizează mai întâi sumele prevăzute pentru Fondurile europene de dezvoltare („FED-urile”) anterioare. Prin urmare, ar trebui să se lanseze o cerere de fonduri în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1877 pentru Comisie și pentru BEI. |
|
(4) |
În temeiul articolului 152 din Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (3) („Acordul de retragere”), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord („Regatul Unit”) rămâne parte la FED până la închiderea celui de al 11-lea FED și a tuturor FED-urilor anterioare neînchise. Cu toate acestea, în temeiul articolului 153 din Acordul de retragere, cota care îi revine Regatului Unit din fondurile dezangajate din proiectele finanțate din cel de al 11-lea FED, dacă fondurile respective au fost dezangajate după 31 decembrie 2020, sau din FED-urile anterioare, nu se reutilizează. |
|
(5) |
Decizia (UE) 2021/1941 a Consiliului (4) stabilește cuantumul anual al contribuțiilor care trebuie plătite de către părțile la FED pentru exercițiul 2022 la 2 500 000 000 EUR pentru Comisie și la 300 000 000 EUR pentru BEI. |
|
(6) |
Pentru a permite aplicarea promptă a măsurilor prevăzute de prezenta decizie, aceasta ar trebui să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Părțile la Fondul european de dezvoltare plătesc contribuțiile individuale la FED Comisiei și Băncii Europene de Investiții, în cadrul celei de-a treia tranșe pentru exercițiul 2022, în conformitate cu anexa.
Articolul 2
Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Adoptată la Luxemburg, 25 octombrie 2022.
Pentru Consiliu
Președintele
J. SÍKELA
(2) JO L 307, 3.12.2018, p. 1.
(4) Decizia (UE) 2021/1941 a Consiliului din 9 noiembrie 2021 privind contribuțiile financiare care se plătesc de către părțile la Fondul european de dezvoltare pentru finanțarea respectivului fond, inclusiv plafonul pentru exercițiul 2023, suma anuală pentru exercițiul 2022, suma aferentă primei tranșe pentru exercițiul 2022 și previziunea cu caracter indicativ și neobligatoriu privind sumele anuale preconizate aferente contribuțiilor pentru exercițiile 2024 și 2025 (JO L 396, 10.11.2021, p. 61).
ANEXĂ
A treia tranșă 2022 (EUR) care se plătește Comisiei și BEI
|
STATELE MEMBRE ȘI REGATUL UNIT |
Cheie de contribuție pentru al 11-lea FED în % |
|
Comisia |
|
BEI |
|
Comisia Europeană + BEI |
|
Al 11-lea FED |
Al 11-lea FED |
Suma totală pentru a treia tranșă 2022 |
|||||
|
BELGIA |
3,24927 |
|
19 495 620 |
|
3 249 270 |
|
22 744 890 |
|
BULGARIA |
0,21853 |
|
1 311 180 |
|
218 530 |
|
1 529 710 |
|
CEHIA |
0,79745 |
|
4 784 700 |
|
797 450 |
|
5 582 150 |
|
DANEMARCA |
1,98045 |
|
11 882 700 |
|
1 980 450 |
|
13 863 150 |
|
GERMANIA |
20,57980 |
|
123 478 800 |
|
20 579 800 |
|
144 058 600 |
|
ESTONIA |
0,08635 |
|
518 100 |
|
86 350 |
|
604 450 |
|
IRLANDA |
0,94006 |
|
5 640 360 |
|
940 060 |
|
6 580 420 |
|
GRECIA |
1,50735 |
|
9 044 100 |
|
1 507 350 |
|
10 551 450 |
|
SPANIA |
7,93248 |
|
47 594 880 |
|
7 932 480 |
|
55 527 360 |
|
FRANȚA |
17,81269 |
|
106 876 140 |
|
17 812 690 |
|
124 688 830 |
|
CROAȚIA |
0,22518 |
|
1 351 080 |
|
225 180 |
|
1 576 260 |
|
ITALIA |
12,53009 |
|
75 180 540 |
|
12 530 090 |
|
87 710 630 |
|
CIPRU |
0,11162 |
|
669 720 |
|
111 620 |
|
781 340 |
|
LETONIA |
0,11612 |
|
696 720 |
|
116 120 |
|
812 840 |
|
LITUANIA |
0,18077 |
|
1 084 620 |
|
180 770 |
|
1 265 390 |
|
LUXEMBURG |
0,25509 |
|
1 530 540 |
|
255 090 |
|
1 785 630 |
|
UNGARIA |
0,61456 |
|
3 687 360 |
|
614 560 |
|
4 301 920 |
|
MALTA |
0,03801 |
|
228 060 |
|
38 010 |
|
266 070 |
|
ȚĂRILE DE JOS |
4,77678 |
|
28 660 680 |
|
4 776 780 |
|
33 437 460 |
|
AUSTRIA |
2,39757 |
|
14 385 420 |
|
2 397 570 |
|
16 782 990 |
|
POLONIA |
2,00734 |
|
12 044 040 |
|
2 007 340 |
|
14 051 380 |
|
PORTUGALIA |
1,19679 |
|
7 180 740 |
|
1 196 790 |
|
8 377 530 |
|
ROMÂNIA |
0,71815 |
|
4 308 900 |
|
718 150 |
|
5 027 050 |
|
SLOVENIA |
0,22452 |
|
1 347 120 |
|
224 520 |
|
1 571 640 |
|
SLOVACIA |
0,37616 |
|
2 256 960 |
|
376 160 |
|
2 633 120 |
|
FINLANDA |
1,50909 |
|
9 054 540 |
|
1 509 090 |
|
10 563 630 |
|
SUEDIA |
2,93911 |
|
17 634 660 |
|
2 939 110 |
|
20 573 770 |
|
REGATUL UNIT |
14,67862 |
|
88 071 720 |
|
14 678 620 |
|
102 750 340 |
|
TOTAL UE-27 ȘI REGATUL UNIT |
100,00 |
|
600 000 000 |
|
100 000 000 |
|
700 000 000 |
|
26.10.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 276/142 |
DECIZIA (UE) 2022/2063 A BĂNCII CENTRALE EUROPENE
din 13 octombrie 2022
de modificare a Deciziei (UE) 2020/637 privind procedurile de acreditare pentru producătorii elementelor de securitate specifice euro și ai elementelor specifice euro
(BCE/2022/35)
CONSILIUL GUVERNATORILOR BĂNCII CENTRALE EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 128 alineatul (1),
având în vedere Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, în special articolul 12.1, articolul 16 și articolul 34.3,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2532/98 al Consiliului din 23 noiembrie 1998 cu privire la atribuțiile Băncii Centrale Europene în materie de sancțiuni (1), în special articolul 2,
întrucât:
|
(1) |
Pentru a asigura o punere în aplicare eficientă și practică a cerințelor etice legate de acreditarea producătorilor potrivit Deciziei (UE) 2020/637 a Băncii Centrale Europene (BCE/2020/24) (2), această decizie ar trebui actualizată. |
|
(2) |
Decizia ar trebui actualizată pentru a clarifica faptul că auditorii independenți ar trebui să se concentreze pe certificarea punerii în aplicare și a funcționării unui program de asigurare a conformității la nivelul întreprinderii și ar trebui să clarifice și mai mult domeniul de aplicare al definiției „auditorului independent” pentru a include funcția de audit intern a băncii centrale naționale, după caz. |
|
(3) |
În plus, este necesar să se specifice faptul că o condamnare pronunțată printr-o hotărâre definitivă ar trebui să facă obiectul unui termen-limită definit și armonizat care să se raporteze la momentul în care a avut loc comportamentul neetic. |
|
(4) |
Ar trebui de asemenea clarificat domeniul de aplicare al programului de asigurare a conformității la nivelul întreprinderii, astfel încât cel puțin un standard de conformitate să fie pus efectiv în aplicare. |
|
(5) |
Conformitatea cu standardele etice stabilite în Decizia (UE) 2020/637 (BCE/2020/24) ar trebui să facă obiectul unei declarații pe propria răspundere din partea producătorului acreditat, pentru a se asigura că această conformitate este demonstrată și înregistrată în mod clar. Pentru a acorda suficient timp producătorilor să se pregătească, este necesar să se stabilească data până la care ar trebui depusă prima declarație pe proprie răspundere care confirmă această conformitate. |
|
(6) |
Pentru a asigura securitatea juridică, modificările propuse ar trebui să se aplice de la data menționată la articolul 24 alineatul (3) din Decizia (UE) 2020/637, și anume 16 noiembrie 2022. |
|
(7) |
În consecință, Decizia (UE) 2020/637 a Băncii Centrale Europene (BCE/2020/24) ar trebui modificată în mod corespunzător, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Modificări
Decizia (UE) 2020/637 (BCE/2020/24) se modifică după cum urmează:
|
1. |
Articolul 1 se modifică după cum urmează:
|
|
2. |
La articolul 3 alineatul (1), se adaugă următoarea literă (e):
|
|
3. |
Articolul 4 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 4 Cerințe etice (1) Producătorul acreditat sau oricare dintre entitățile care exercită control asupra sa respectă în mod cumulativ următoarele cerințe etice:
(*2) JO C 195, 25.6.1997, p. 2." (*3) Decizia-cadru 2003/568/JAI a Consiliului din 22 iulie 2003 privind combaterea corupției în sectorul privat (JO L 192, 31.7.2003, p. 54)." (*4) Convenția privind protejarea intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO C 316, 27.11.1995, p. 48)." (*5) Directiva (UE) 2017/541 a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2017 privind combaterea terorismului și de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/475/JAI a Consiliului și de modificare a Deciziei 2005/671/JAI a Consiliului (JO L 88, 31.3.2017, p. 6)." (*6) Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei (JO L 141, 5.6.2015, p. 73)." (*7) Directiva 2011/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie 2011 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor acestuia, precum și de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/629/JAI a Consiliului (JO L 101, 15.4.2011, p. 1)." (*8) Disponibile pe website-ul Camerei Internaționale de Comerț la adresa www.iccwbo.org" (*9) Disponibilă pe website-ul Inițiativei etice pentru bancnote (Banknote Ethics Initiative) la adresa www.bnei.com” " |
|
4. |
La articolul 5, alineatul (2) se modifică după cum urmează:
|
|
(b) |
litera (g) se înlocuiește cu următorul text:
|
|
5. |
Articolul 6 se modifică după cum urmează:
|
|
6. |
Articolul 9 se modifică după cum urmează:
|
Articolul 2
Dispoziții finale
(1) Prezenta decizie produce efecte de la data notificării sale către destinatari.
(2) Se aplică de la 16 noiembrie 2022.
Articolul 3
Destinatari
Prezenta decizie se adresează producătorilor și producătorilor acreditați de elemente de securitate specifice euro și de elemente specifice euro.
Adoptată la Frankfurt pe Main, 13 octombrie 2022.
Pentru Consiliul guvernatorilor BCE
Președinta BCE
Christine LAGARDE
(1) JO L 318, 27.11.1998, p. 4.
(2) Decizia (UE) 2020/637 a Băncii Centrale Europene din 27 aprilie 2020 privind procedurile de acreditare pentru producătorii elementelor de securitate specifice euro și ai elementelor specifice euro (BCE/2020/24) (JO L 149, 12.5.2020, p. 12).
ACTE ADOPTATE DE ORGANISME CREATE PRIN ACORDURI INTERNAȚIONALE
|
26.10.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 276/147 |
DECIZIA nr. 1/2022 A COMITETULUI SPECIALIZAT ÎN COMERȚ UE-REGATUL UNIT PRIVIND COOPERAREA VAMALĂ ȘI REGULILE DE ORIGINE
din 17 octombrie 2022
privind procedura de consultare în cazul refuzului acordării tratamentului tarifar preferențial în temeiul Acordului comercial și de cooperare dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, pe de altă parte [2022/2064]
COMITETUL SPECIALIZAT ÎN COMERȚ PRIVIND COOPERAREA VAMALĂ ȘI REGULILE DE ORIGINE,
având în vedere Acordul comercial și de cooperare dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, pe de altă parte, în special articolul 63 alineatul (3) referitor la stabilirea unei proceduri de consultare în cazul refuzului acordării tratamentului tarifar preferențial,
întrucât:
|
(1) |
Acordul comercial și de cooperare dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, pe de altă parte (1) (denumit în continuare „acordul”) a fost încheiat prin Decizia (UE) 2021/689 a Consiliului (2) și a intrat în vigoare la 1 mai 2021. |
|
(2) |
La articolul 121 alineatul (2) litera (d) din acord se prevede posibilitatea adoptării de către Comitetul specializat în comerț privind cooperarea vamală și regulile de origine (denumit în continuare „comitetul”) a unor decizii sau recomandări privind procedura de consultare stabilită la articolul 63 alineatul (3) din acord. |
|
(3) |
La articolul 63 alineatul (3) din acord se prevede că, atunci când autoritatea vamală a părții importatoare notifică autorității vamale a părții exportatoare intenția sa de a refuza tratamentul tarifar preferențial după primirea avizului părții exportatoare care confirmă originea produsului, se organizează consultări, la cererea oricăreia dintre părți, în termen de trei luni de la data notificării respective, iar acestea pot avea loc în conformitate cu procedura stabilită de comitet. |
|
(4) |
În conformitate cu articolul 63 alineatul (3) din acord, se stabilește o procedură de consultare pentru a facilita încheierea unui acord între părți în cazul refuzului de a acorda tratamentul tarifar preferențial în pofida avizului părții exportatoare care confirmă originea produsului, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Consultarea menționată la articolul 63 alineatul (3) din Acordul comercial și de cooperare dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, pe de altă parte are loc în conformitate cu procedura de consultare prevăzută în anexa la prezenta decizie.
Articolul 2
Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.
Se aplică de la aceeași dată.
Adoptată la Bruxelles, 17 octombrie 2022.
Pentru Comitetul specializat în comerț
Copreședinții
Fernando PERREAU DE PINNINCK
Peter KOVACS
Oliver HAYDON
(1) JO L 149, 30.4.2021, p. 10.
(2) Decizia (UE) 2021/689 a Consiliului din 29 aprilie 2021 privind încheierea, în numele Uniunii, a Acordului comercial și de cooperare dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, pe de altă parte, și a Acordului dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord privind procedurile de securitate pentru schimbul de informații clasificate și protecția acestora (JO L 149, 30.4.2021, p. 2).
ANEXĂ
PROCEDURA DE CONSULTARE ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 63 ALINEATUL (3) AL DOILEA PARAGRAF DIN ACORDUL COMERCIAL ȘI DE COOPERARE DINTRE UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI COMUNITATEA EUROPEANĂ A ENERGIEI ATOMICE, PE DE O PARTE, ȘI REGATUL UNIT AL MARII BRITANII ȘI IRLANDEI DE NORD, PE DE ALTĂ PARTE
Regula 1
1. După ce autoritatea vamală a părții importatoare a notificat autorității vamale a părții exportatoare intenția sa de a refuza tratamentul tarifar preferențial, o parte poate transmite celeilalte părți o cerere de consultări în temeiul articolului 63 alineatul (3) al doilea paragraf din Acordul comercial și de cooperare dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, pe de altă parte (denumit în continuare „acordul”).
2. Cererea se transmite de către membrul secretariatului Comitetului specializat în comerț privind cooperarea vamală și regulile de origine (denumit în continuare „comitetul”) al părții solicitante membrului secretariatului al celeilalte părți, prin e-mail sau, dacă este cazul, prin orice alt mijloc de comunicare care permite înregistrarea trimiterii. În absența unor dovezi contrare, se consideră că cererea este recepționată la data transmiterii.
Regula 2
1. Consultările se convoacă și se încheie în termen de trei luni de la data notificării intenției menționate în regula 1, cu excepția cazului în care părțile au convenit să prelungească perioada de consultare. În această perioadă, părțile se pot reuni o dată sau de mai multe ori.
2. Consultările pot avea loc cu participarea fizică a părților sau prin orice alte mijloace de comunicare convenite de către părți. În cazul în care se desfășoară cu participarea fizică a părților, consultările au loc pe teritoriul părții căreia îi este adresată cererea de consultare, cu excepția cazului în care părțile convin altfel.
Regula 3
În termen de 15 zile calendaristice înainte de fiecare sesiune de consultare, părțile se informează reciproc prin intermediul secretariatului cu privire la componența prevăzută a delegațiilor lor și specifică numele și funcția fiecărui membru al delegației.
Regula 4
1. Consultarea se desfășoară în limba engleză.
2. Documentele scrise relevante pentru consultare se transmit celeilalte părți prin intermediul secretariatului. Acestea pot fi redactate în oricare dintre limbile oficiale ale Uniunii.
Regula 5
1. În termen de 8 zile calendaristice, funcționarul care acționează în calitate de membru al secretariatului al părții solicitate care găzduiește reuniunea întocmește proiectul de proces-verbal al fiecărei sesiuni de consultare. Proiectul de proces-verbal se transmite pentru observații membrului secretariatului al celeilalte părți,. partea respectivă având posibilitatea de a prezenta observații în termen de 8 zile calendaristice.
2. Procesul-verbal rezumă sesiunile de consultare, specificând, dacă este cazul:
|
(a) |
documentele transmise; |
|
(b) |
orice declarație a cărei înscriere în procesul-verbal a fost solicitată de una dintre părți; și |
|
(c) |
concluziile la care s-a ajuns, care pot include prelungirea perioadei de consultare. |
3. Procesul-verbal include în anexă o listă a participanților în care se prezintă, pentru fiecare delegație, numele și funcțiile tuturor persoanelor care au participat la reuniune.
4. Secretariatul adaptează proiectul de proces-verbal pe baza observațiilor primite. Proiectul de proces-verbal revizuit se aprobă de către părți în termen de 28 de zile calendaristice de la data sesiunii sau până la o altă dată convenită de părți. După aprobarea procesului-verbal, orice acord la care s-a ajuns intră în vigoare între părți la sesiunea de consultări în care a fost adoptată această concluzie.
5. În cazul în care consultările se desfășoară în scris, rezultatul consultărilor scrise se consemnează în procesul-verbal al următoarei reuniuni a comitetului. Orice acord la care s-a ajuns în cursul consultărilor scrise intră în vigoare între părți la sesiunea de consultări în care a fost adoptată această concluzie.
Regula 6
1. Părțile depun toate eforturile pentru a ajunge la o soluționare reciproc satisfăcătoare a chestiunii în cursul perioadei de consultare menționate în regula 2. În cazul în care părțile ajung la un acord, acesta este obligatoriu pentru ele.
2. În sensul articolului 63 alineatul (3) al treilea paragraf din acord, se consideră că perioada de consultare menționată în regula 2 a expirat dacă ajunge la final, iar părțile nu convin să o prelungească, cu excepția cazului în care consultarea nu a avut loc din motive imputabile părții importatoare.