ISSN 1977-0782

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

L 274

European flag  

Ediţia în limba română

Legislaţie

Anul 65
24 octombrie 2022


Cuprins

 

I   Acte legislative

Pagina

 

 

DIRECTIVE

 

*

Directiva (UE) 2022/1999 a Parlamentului European și a Consiliului din 19 octombrie 2022 privind procedurile unitare de control în transportul rutier de mărfuri periculoase (codificare) ( 1 )

1

 

 

II   Acte fără caracter legislativ

 

 

REGULAMENTE

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2000 al Comisiei din 18 octombrie 2022 de înregistrare a unei denumiri în Registrul specialităților tradiționale garantate Watercress/Cresson de Fontaine/Berros de Agua/Agrião de Água/Waterkers/Brunnenkresse (STG)

14

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2001 al Comisiei din 21 octombrie 2022 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de aspartam originar din Republica Populară Chineză în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului

24

 

*

Regulamentul (UE) 2022/2002 al Comisiei din 21 octombrie 2022 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1881/2006 în ceea ce privește nivelurile maxime ale dioxinelor și ale PCB-urilor asemănătoare dioxinelor din anumite produse alimentare ( 1 )

64

 

 

DECIZII

 

*

Decizia (UE) 2022/2003 a Consiliului din 13 octombrie 2022 privind poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii Europene în cadrul Consiliului Internațional al Cerealelor în legătură cu modificarea regulamentului de ordine interioară asociat Convenției din 1995 privind comerțul cu cereale în ceea ce privește perioada contractuală a auditorului extern

67

 

*

Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/2004 a Comisiei din 18 octombrie 2022 de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/1913 privind anumite măsuri de urgență referitoare la variola ovină și caprină din Spania [notificată cu numărul C(2022) 7509]  ( 1 )

69

 

*

Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/2005 a Comisiei din 21 octombrie 2022 de neaprobare a ditiocianatului de metilen ca substanță activă existentă destinată utilizării în produsele biocide din tipul de produs 12 în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 )

76

 

 

REGULAMENTE DE ORDINE INTERIOARĂ ȘI DE PROCEDURĂ

 

*

Decizia Autorității Europene Pentru Protecția Datelor (AEPD) din 14 octombrie 2022 de modificare a Regulamentului de procedură al AEPD din 15 mai 2020

78

 


 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE.

RO

Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată.

Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc.


I Acte legislative

DIRECTIVE

24.10.2022   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 274/1


DIRECTIVA (UE) 2022/1999 A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

din 19 octombrie 2022

privind procedurile unitare de control în transportul rutier de mărfuri periculoase (codificare)

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 91,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ parlamentelor naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

după consultarea Comitetului Regiunilor,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (2),

întrucât:

(1)

Directiva 95/50/CE a Consiliului (3) a fost modificată în mod substanțial de mai multe ori (4). Din motive de claritate și de raționalizare, respectiva directivă ar trebui codificată.

(2)

Controalele transportului rutier de mărfuri periculoase trebuie să fie realizate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1100/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (5) și cu Regulamentul (CEE) nr. 3912/92 al Consiliului (6).

(3)

Procedurile de control ale statelor membre și definițiile acestora referitoare la transportul rutier de mărfuri periculoase ar trebui să asigure faptul că respectarea normelor de siguranță stabilite în Directiva 2008/68/CE a Parlamentului European și a Consiliului (7) poate fi verificată în mod eficient.

(4)

Este necesar ca statele membre să asigure un nivel suficient de control al vehiculelor respective pe întreg teritoriul statelor membre evitându-se în același timp, pe cât posibil, proliferarea acestor controale.

(5)

Ar trebui ca la efectuarea inspecțiilor să se utilizeze o listă cu elemente comune aplicabile transportului de mărfuri periculoase în întreaga Uniune.

(6)

Este necesară stabilirea unei liste a cazurilor de încălcări ale legislației, considerate suficient de grave de către toate statele membre, astfel încât să se obțină aplicarea de măsuri corespunzătoare vehiculelor respective în funcție de împrejurări sau de cerințele de siguranță, inclusiv, dacă este cazul, refuzul admiterii vehiculelor în Uniune.

(7)

Pentru a asigura respectarea normelor de siguranță pentru transportul rutier de mărfuri periculoase, este necesar să fie prevăzute dispoziții privind controalele care trebuie să fie efectuate în întreprinderi ca măsură preventivă sau atunci când se înregistrează încălcări grave ale legislației privind transportul de mărfuri periculoase în traficul rutier.

(8)

Controalele respective ar trebui să se aplice tuturor transporturilor rutiere de mărfuri periculoase, efectuate în întregime sau parțial pe teritoriul statelor membre, indiferent de punctul de plecare sau de destinație a mărfurilor sau de țara în care este înmatriculat vehiculul.

(9)

În cazul unor încălcări grave sau repetate ale legislației, este posibil ca autorităților competente din statul membru în care este înmatriculat vehiculul sau în care este stabilită întreprinderea să li se solicite luarea unor măsuri corespunzătoare și acestea ar trebui sa informeze statul membru solicitant cu privire la orice măsuri de urmărire luate.

(10)

Monitorizarea aplicării prezentei directive ar trebui să se desfășoare pe baza unui raport prezentat de către Comisie.

(11)

În vederea adaptării prezentei directive la progresele științifice și tehnice, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește modificarea anexelor I, II și III la prezenta directivă, în special pentru a ține seama de modificările aduse Directivei 2008/68/CE. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (8). În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(12)

Întrucât obiectivul prezentei directive, și anume stabilirea unui nivel ridicat de siguranță în ceea ce privește transportul de mărfuri periculoase nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea sau efectele acțiunii, acesta poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivului respectiv.

(13)

Prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere obligațiilor statelor membre privind termenele de transpunere în dreptul intern a directivelor menționate în anexa IV partea B,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

(1)   Prezenta directivă se aplică controalelor efectuate de statele membre în transportul rutier de mărfuri periculoase la vehiculele care circulă pe teritoriul lor sau intră pe acesta dintr-o țară terță.

Prezenta directivă nu se aplică transportului de mărfuri periculoase cu vehiculele care aparțin sau se află sub comanda forțelor armate.

(2)   Prezenta directivă nu aduce atingere dreptului statelor membre, ținând seama în mod adecvat de legislația Uniunii, de a întreprinde controale în transportul național sau internațional de mărfuri periculoase pe teritoriul acestora, realizat cu vehicule care nu sunt reglementate de prezenta directivă.

Articolul 2

În sensul prezentei directive, se aplică următoarele definiții:

(a)

„vehicul” înseamnă orice autovehicul destinat utilizării pe calea rutieră, fie complet sau incomplet, care are cel puțin patru roți și o viteză maximă proiectată mai mare de 25 km/h, împreună cu remorcile sale, cu excepția vehiculelor care circulă pe șine, a celor agricole și a tractoarelor forestiere și a tuturor mecanismelor mobile;

(b)

„mărfuri periculoase” înseamnă mărfuri periculoase, astfel cum sunt definite la articolul 1 litera (b) din Acordul referitor la transportul rutier internațional al mărfurilor periculoase (ADR), încheiat la Geneva la 30 septembrie 1957 și în anexele A și B la respectivul acord, astfel cum sunt menționate în secțiunea I.1 din anexa I la Directiva 2008/68/CE;

(c)

„transport” înseamnă orice operație de transport rutier realizată cu un vehicul, integral sau parțial pe drumurile publice de pe teritoriul unui stat membru, inclusiv încărcarea și descărcarea mărfurilor reglementate de Directiva 2008/68/CE, fără a aduce atingere dispozițiilor stabilite de legislațiile statelor membre referitoare la responsabilitatea pentru aceste operații;

(d)

„întreprindere” înseamnă orice persoană fizică sau juridică, fie că are sau nu ca obiectiv realizarea de profit, orice asociație sau grup de persoane fără personalitate juridică, fie că are sau nu ca obiectiv realizarea de profit, precum și orice organism aflat sub patronajul unei autorități publice, fie că are personalitate juridică proprie sau depinde de o autoritate care are această personalitate, care transportă, încarcă sau descarcă mărfuri periculoase sau face ca acestea să fie transportate, precum și cele care depozitează temporar, colectează, ambalează sau livrează aceste mărfuri ca parte a unei operații de transport și sunt localizate pe teritoriul Uniunii;

(e)

„control” înseamnă orice control, inspecție, verificare sau formalitate îndeplinit(ă) de autoritățile competente din motive de siguranță proprii transportului de mărfuri periculoase.

Articolul 3

(1)   Statele membre se asigură că un segment reprezentativ al transporturilor rutiere de mărfuri periculoase face obiectul controalelor stabilite prin prezenta directivă, pentru a verifica conformitatea acestora cu legislația privind transportul rutier de mărfuri periculoase.

(2)   Aceste controale se efectuează pe teritoriul unui stat membru în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 1100/2008 și articolul 1 din Regulamentul (CEE) nr. 3912/92.

Articolul 4

(1)   Pentru efectuarea controalelor prevăzute de prezenta directivă, statele membre utilizează fișa de control prevăzută în anexa I. O copie a respectivei fișe de control sau un certificat care indică rezultatul controlului respectiv, elaborat de autoritatea care a efectuat controlul, se predă conducătorului vehiculului și se prezintă la cerere pentru a simplifica sau evita, dacă este posibil, controalele ulterioare.

Primul paragraf nu aduce atingere dreptului statelor membre de a lua măsuri specifice de control amănunțit.

(2)   Controalele sunt aleatorii și acoperă pe cât posibil o arie extinsă din rețeaua rutieră.

(3)   Locurile alese pentru controale permit aducerea la conformitate a vehiculelor care nu respectă prevederile legale sau, dacă autoritatea care efectuează controlul consideră că este necesar acest lucru, permit ca acestea să fie imobilizate pe loc sau într-un alt loc stabilit în acest scop de către autoritatea respectivă, fără a periclita siguranța.

(4)   Dacă este cazul și cu condiția ca acest lucru să nu pericliteze siguranța, se pot preleva probe din mărfurile transportate pentru a fi examinate de laboratoarele recunoscute de către autoritatea competentă.

(5)   Durata controalelor nu depășește un termen rezonabil.

Articolul 5

Fără a aduce atingere altor sancțiuni care ar putea fi impuse, în cazul vehiculelor pentru care se constată una sau mai multe încălcări ale normelor privind transportul de mărfuri periculoase, în special încălcările enumerate în anexa II, este posibilă imobilizarea pe loc sau într-un loc stabilit în acest scop de către autoritățile care efectuează controlul și solicitarea aducerii acestora la conformitate înainte de continuarea călătoriei sau supunerea acestora la alte măsuri corespunzătoare, în funcție de împrejurările sau cerințele de siguranță care includ, dacă este cazul, refuzul de a permite intrarea acestor vehicule în Uniune.

Articolul 6

(1)   Se pot efectua controale și la sediul întreprinderilor, ca măsură preventivă sau dacă în traficul rutier s-au constatat încălcări de natură să pericliteze siguranța în transportul de mărfuri periculoase.

Obiectivul acestor controale este de a se asigura respectarea legislației relevante privind condițiile de siguranță în transportul rutier de mărfuri periculoase.

(2)   Dacă se constată una sau mai multe încălcări referitoare la transportul rutier de mărfuri periculoase, în special cele enumerate în anexa II, transportul se aduce la conformitate înainte ca mărfurile să plece din întreprindere sau este supus aplicării altor măsuri corespunzătoare.

Articolul 7

(1)   Statele membre își acordă reciproc sprijin în vederea aplicării corespunzătoare a prezentei directive.

(2)   Încălcările grave sau repetate, care periclitează siguranța transportului de mărfuri periculoase, săvârșite de un vehicul nerezident sau de o întreprindere nerezidentă, se raportează autorităților competente din statul membru în care este înmatriculat vehiculul sau în care este stabilită întreprinderea.

Autoritățile competente din statul membru în care se constată încălcări grave sau repetate pot să solicite autorităților competente din statul membru în care este înmatriculat vehiculul sau în care este stabilită întreprinderea să ia măsurile corespunzătoare cu privire la contravenient sau contravenienți.

Autoritățile competente din statul membru în care este înmatriculat vehiculul sau în care este stabilită întreprinderea notifică autorităților competente din statul membru în care s-au înregistrat încălcările măsurile adoptate cu privire la transportator sau la întreprinderea în cauză.

Articolul 8

Dacă din cele constatate în timpul unui control în traficul rutier la un vehicul înmatriculat în alt stat membru reies motive să se considere că au fost comise încălcări grave sau repetate, care nu se pot detecta în timpul controlului respectiv din lipsa datelor necesare, autoritățile competente ale statelor membre vizate își acordă sprijin reciproc pentru clarificarea situației.

Dacă, în acest scop, statul membru competent efectuează un control în întreprindere, acesta comunică rezultatele celorlalte state membre vizate.

Articolul 9

(1)   Fiecare stat membru transmite Comisiei, cel târziu în a douăsprezecea lună de la sfârșitul fiecărui an calendaristic, un raport elaborat în conformitate cu modelul de formular standard prevăzut în anexa III la prezenta directivă cu privire la aplicarea Directivei 95/50/CE și a prezentei directive, care include următoarele informații:

(a)

dacă este posibil, volumul determinat sau estimat al mărfurilor periculoase transportate rutier (în tone transportate sau în tone/kilometri);

(b)

numărul de controale efectuate;

(c)

numărul de vehicule controlate la locul de înmatriculare (vehicule înmatriculate național, în alte state membre sau în țări terțe);

(d)

numărul de încălcări înregistrate în funcție de categoria de risc menționată în anexa II;

(e)

tipul și numărul sancțiunilor impuse.

(2)   Comisia transmite Parlamentului European și Consiliului, pentru prima dată în 1999 și ulterior cel puțin din trei în trei ani, un raport privind aplicarea Directivei 95/50/CE și a prezentei directive de către statele membre, cu precizarea informațiilor specificate la alineatul (1).

Articolul 10

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 11 în ceea ce privește modificarea anexelor I, II și III la prezenta directivă în vederea adaptării acestora la progresele științifice și tehnice din domeniile reglementate de prezenta directivă, în special pentru a ține seama de modificările aduse Directivei 2008/68/CE.

Articolul 11

(1)   Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)   Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 10 se conferă Comisiei pentru o perioadă de cinci ani de la 26 iulie 2019. Comisia elaborează un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cu cel puțin trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(3)   Delegarea de competențe menționată la articolul 10 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)   Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

(5)   De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)   Un act delegat adoptat în temeiul articolului 10 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 12

Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 13

Directiva 95/50/CE, astfel cum a fost modificată prin actele menționate în anexa IV partea A, se abrogă fără a aduce atingere obligațiilor statelor membre în ceea ce privește termenele de transpunere în dreptul intern a directivelor menționate în anexa IV partea B.

Trimiterile la directiva abrogată se interpretează ca trimiteri la prezenta directivă și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa V.

Articolul 14

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 15

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Strasbourg, 19 octombrie 2022.

Pentru Parlamentul European

Președinta

R. METSOLA

Pentru Consiliu

Președintele

M. BEK


(1)   JO C 105, 4.3.2022, p. 148.

(2)  Poziția Parlamentului European din 13 septembrie 2022 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 4 octombrie 2022.

(3)  Directiva 95/50/CE a Consiliului din 6 octombrie 1995 privind procedurile unitare de control în transportul rutier de mărfuri periculoase (JO L 249, 17.10.1995, p. 35).

(4)  A se vedea anexa IV partea A.

(5)  Regulamentul (CE) nr. 1100/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2008 privind eliminarea controalelor la frontierele statelor membre în domeniul transporturilor rutiere și pe căi navigabile interioare (JO L 304, 14.11.2008, p. 63).

(6)  Regulamentul (CEE) nr. 3912/92 al Consiliului din 17 decembrie 1992 privind controalele efectuate în interiorul Comunității în domeniul transporturilor rutiere și transporturilor pe căile navigabile interioare efectuate cu mijloace de transport înmatriculate sau puse în circulație într-un stat terț (JO L 395, 31.12.1992, p. 6).

(7)  Directiva 2008/68/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 septembrie 2008 privind transportul interior de mărfuri periculoase (JO L 260, 30.9.2008, p. 13).

(8)   JO L 123, 12.5.2016, p. 1.


ANEXA I

Fișa de control

(menționată la articolul 4)

Image 1

Image 2


ANEXA II

Încălcări ale normelor

În sensul prezentei directive, lista prezentată în continuare, care nu este exhaustivă și care cuprinde trei categorii de riscuri (categoria I incluzând riscurile cele mai grave), oferă orientări privind ceea ce trebuie să se considere o încălcare a normelor.

Determinarea categoriei corespunzătoare de risc trebuie să se efectueze ținând seama de împrejurările speciale și să fie lăsată la discreția autorității/inspectorului care efectuează controlul rutier.

Nerespectări ale normelor care nu sunt enumerate la categoriile de risc se clasifică în conformitate cu descrierea categoriilor.

În cazul în care se constată mai multe încălcări ale normelor la o unitate de transport, se aplică doar categoria de risc cea mai gravă (astfel cum se indică la punctul 32 din anexa I) pentru întocmirea raportului (în conformitate cu modelul de formular standard prevăzut în anexa III).

1.   Categoria I de risc

În cazul în care nerespectarea dispozițiilor ADR relevante generează un risc ridicat de deces, vătămare personală gravă sau daune importante asupra mediului; o astfel de nerespectare a dispozițiilor ADR ar trebui să ducă, în mod normal, la adoptarea imediată de măsuri corective corespunzătoare, cum ar fi imobilizarea vehiculului.

Constituie nerespectări ale normelor următoarele:

1.

transportul mărfurilor periculoase interzise la transport;

2.

scurgerea substanțelor periculoase;

3.

utilizarea unui mod de transport interzis sau a unui mijloc de transport necorespunzător;

4.

transportul în vrac într-un container care nu este în bună stare din punct de vedere structural;

5.

transportul cu un vehicul fără certificat de omologare adecvat;

6.

vehiculul care nu mai respectă standardele de omologare și prezintă un pericol imediat (dacă această condiție nu este îndeplinită, nerespectarea se regăsește la categoria de risc II);

7.

utilizarea de ambalaje neomologate;

8.

ambalaje care nu sunt conforme cu instrucțiunile de ambalare aplicabile;

9.

nerespectarea dispozițiilor speciale referitoare la ambalarea în comun a încărcăturilor mixte;

10.

nerespectarea normelor care reglementează fixarea și stivuirea încărcăturii;

11.

nerespectarea normelor care reglementează încărcăturile mixte de ambalaje;

12.

nerespectarea limitelor admise de umplere a cisternelor sau a ambalajelor;

13.

nerespectarea dispozițiilor de limitare a cantităților transportate cu o unitate de transport;

14.

transportul de mărfuri periculoase fără indicarea prezenței acestora (de exemplu documente, marcajul și etichetarea ambalajelor, placardarea și marcarea vehiculului);

15.

transportul fără placardarea și marcarea vehiculului;

16.

absența informațiilor referitoare la substanța transportată care să permită determinarea unei încălcări a normelor de categoria I de risc (de exemplu număr ONU, denumirea corespunzătoare a încărcăturii, grupa de ambalare);

17.

conducătorul auto nu deține un certificat de formare profesională valabil;

18.

utilizarea focului sau a unei lămpi neprotejate;

19.

nerespectarea interdicției de fumat.

2.   Categoria II de risc

În cazul în care nerespectarea dispozițiilor ADR relevante generează un risc de vătămare personală sau de daune asupra mediului; o astfel de nerespectare a dispozițiilor ADR ar trebui să ducă, în mod normal, la adoptarea de măsuri corective corespunzătoare, precum obligația remedierii la locul controlului, în cazul în care acest lucru este posibil și oportun, dar până la definitivarea operației de transport în curs.

Constituie nerespectări ale normelor următoarele:

1.

unitatea de transport are mai mult de o remorcă/semiremorcă;

2.

vehiculul nu mai respectă standardele de omologare, dar nu prezintă un pericol imediat;

3.

la bordul vehiculului nu există extinctoare funcționale conform cerințelor; un extinctor poate fi considerat ca fiind funcțional în cazul în care lipsesc doar sigiliul prescris și/sau termenul de valabilitate; cu toate acestea, acest lucru nu este valabil în cazul în care extinctorul este în mod evident inutilizabil, de exemplu manometrul este la zero;

4.

la bordul vehiculului nu există echipamentele prevăzute în ADR sau în instrucțiunile scrise;

5.

datele referitoare la încercare și inspecție și cele referitoare la durata de utilizare a ambalajelor, a containerelor intermediare pentru materialele în vrac (IBC) sau a ambalajelor mari nu sunt respectate;

6.

transportul de mărfuri în ambalaje, IBC-uri sau ambalaje mari deteriorate sau de ambalaje goale, necurățate și deteriorate;

7.

transportul de mărfuri ambalate într-un container care nu este utilizabil din punct de vedere structural;

8.

cisterne/containere cisternă (inclusiv cele goale și necurățate) care nu sunt închise corespunzător;

9.

transportul de ambalaje combinate, cu un supraambalaj care nu este închis corespunzător;

10.

etichetarea, marcarea și placardarea necorespunzătoare;

11.

lipsa instrucțiunilor scrise în conformitate cu ADR sau existența instrucțiunilor scrise care nu corespund mărfurilor transportate;

12.

supravegherea sau parcarea improprie a vehiculului.

3.   Categoria III de risc

În cazul în care nerespectarea dispozițiilor relevante generează un risc redus de vătămare personală sau de daune asupra mediului și dacă nu este necesară adoptarea de măsuri corective corespunzătoare pe loc, acestea putând să fie aplicate la o dată ulterioară la întreprindere.

Constituie nerespectări ale normelor următoarele:

1.

dimensiunile plăcilor sau etichetelor sau dimensiunile literelor, cifrelor sau simbolurilor de pe plăci sau etichete nu respectă normele;

2.

absența în documentele de transport a unor informații, altele decât cele enunțate la categoria de risc I punctul 16;

3.

certificatul de formare al conducătorului auto nu se află la bordul vehiculului, dar există dovezi că acesta deține un astfel de certificat.


ANEXA III

Model de formular standard pentru raportul care urmează să fie trimis Comisiei cu privire la încălcări ale normelor și sancțiuni

Image 3


ANEXA IV

PARTEA A

Directiva abrogată cu lista modificărilor sale ulterioare

(menționate la articolul 13)

Directiva 95/50/CE a Consiliului (JO L 249, 17.10.1995, p. 35).

 

Directiva 2001/26/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 168, 23.6.2001, p. 23).

 

Directiva 2004/112/CE a Comisiei (JO L 367, 14.12.2004, p. 23).

 

Directiva 2008/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 162, 21.6.2008, p. 11).

 

Regulamentul (UE) 2019/1243 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 198, 25.7.2019, p. 241).

numai punctul IX(1) din anexă

PARTEA B

Termene de transpunere în dreptul intern

(menționate la articolul 13)

Directiva

Termen de transpunere

95/50/CE

1 ianuarie 1997

2001/26/CE

23 decembrie 2001

2004/112/CE

14 decembrie 2005

2008/54/CE


ANEXA V

Tabel de corespondență

Directiva 95/50/CE

Prezenta directivă

Articolul 1

Articolul 1

Articolul 2 partea introductivă

Articolul 2 partea introductivă

Articolul 2 prima liniuță

Articolul 2 litera (a)

Articolul 2 a doua liniuță

Articolul 2 litera (b)

Articolul 2 a treia liniuță

Articolul 2 litera (c)

Articolul 2 a patra liniuță

Articolul 2 litera (d)

Articolul 2 a cincea liniuță

Articolul 2 litera (e)

Articolul 3 alineatul (1)

Articolul 3 alineatul (1)

Articolul 3 alineatul (2)

Articolul 3 alineatul (2)

Articolul 4 alineatul (1) prima teză

Articolul 4 alineatul (1) primul paragraf

Articolul 4 alineatul (1) a doua teză

Articolul 4 alineatul (1) al doilea paragraf

Articolul 4 alineatele (2)-(5)

Articolul 4 alineatele (2)-(5)

Articolul 5

Articolul 5

Articolul 6 alineatul (1)

Articolul 6 alineatul (1) primul paragraf

Articolul 6 alineatul (2) primul paragraf

Articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf

Articolul 6 alineatul (2) al doilea paragraf

Articolul 6 alineatul (2)

Articolul 7

Articolul 7

Articolul 8 prima teză

Articolul 8 primul paragraf

Articolul 8 a doua teză

Articolul 8 al doilea paragraf

Articolul 9 alineatul (1) partea introductivă

Articolul 9 alineatul (1) partea introductivă

Articolul 9 alineatul (1) prima liniuță

Articolul 9 alineatul (1) litera (a)

Articolul 9 alineatul (1) a doua liniuță

Articolul 9 alineatul (1) litera (b)

Articolul 9 alineatul (1) a treia liniuță

Articolul 9 alineatul (1) litera (c)

Articolul 9 alineatul (1) a patra liniuță

Articolul 9 alineatul (1) litera (d)

Articolul 9 alineatul (1) a cincea liniuță

Articolul 9 alineatul (1) litera (e)

Articolul 9 alineatul (2)

Articolul 9 alineatul (2)

Articolul 9a

Articolul 10

Articolul 9aa

Articolul 11

Articolul 10 alineatul (1)

Articolul 10 alineatul (2)

Articolul 12

Articolul 13

Articolul 11

Articolul 14

Articolul 12

Articolul 15

Anexele I, II și III

Anexele I, II și III

Anexa IV

Anexa V


II Acte fără caracter legislativ

REGULAMENTE

24.10.2022   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 274/14


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2022/2000 AL COMISIEI

din 18 octombrie 2022

de înregistrare a unei denumiri în Registrul specialităților tradiționale garantate „Watercress”/„Cresson de Fontaine”/„Berros de Agua”/„Agrião de Água”/„Waterkers”/„Brunnenkresse” (STG)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (1), în special articolul 52 alineatul (3) litera (b),

întrucât:

(1)

În conformitate cu articolul 50 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, cererea depusă de Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord („Regatul Unit”) pentru înregistrarea denumirii „Watercress”/„Cresson de Fontaine”/„Berros de Agua”/„Agrião de Água”/„Waterkers”/„Brunnenkresse” ca specialitate tradițională garantată (STG) a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2).

(2)

„Watercress”/„Cresson de Fontaine”/„Berros de Agua”/„Agrião de Água”/„Waterkers”/„Brunnenkresse” este un soi din familia cresonului care este cultivat și recoltat în apă curgătoare.

(3)

Cererea a fost depusă în momentul în care Regatul Unit era stat membru și, atunci când Regatul Unit a părăsit Uniunea Europeană, a devenit o cerere din partea unei țări terțe.

(4)

La 5 februarie 2020, Comisia a primit un act de opoziție, inclusiv declarația motivată, din partea Germaniei. La 21 februarie 2020, Comisia a transmis Regatului Unit actul de opoziție trimis de Germania.

(5)

Comisia a examinat opoziția trimisă de Germania și a considerat că este admisibilă. Conform opoziției, cererea de înregistrare a denumirii nu îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 18 alineatul (1) litera (a) și alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012. Autoritățile germane consideră că materia vegetală poate fi atât de origine sălbatică, cât și cultivată. Cu toate acestea, metoda tradițională de recoltare din sălbăticie este în contradicție cu caietul de sarcini, care menționează cultivarea ca mod de producție. În plus, s-a subliniat faptul că planta crește și de-a lungul apelor curgătoare, nu numai în apă, precum și faptul că, în pofida celor afirmate, Germania a avut prima producție comercială de năsturel. În plus, metoda de cultivare descrisă nu corespunde fiecărei metode de cultivare a năsturelului. Germania consideră, de asemenea, că materia primă vegetală are o compoziție chimică ce depinde doar parțial de o anumită metodă de cultivare. În plus, Germania afirmă că termenul „watercress” (năsturel) se referă la denumirea utilizată în general pentru această plantă, fapt ce ar putea fi considerat un indiciu al caracterului generic al denumirii.

(6)

Printr-o scrisoare din data de 3 aprilie 2020, Comisia a invitat părțile interesate să inițieze consultările corespunzătoare pentru a încerca să ajungă la un acord în conformitate cu procedurile lor interne.

(7)

Consultarea dintre Regatul Unit și Germania s-a încheiat la 30 iunie 2020, fără a se ajunge la un acord.

(8)

La 25 februarie 2020, Comisia a primit actul de opoziție din partea societății neerlandeze Koppert Cress B.V.

(9)

În conformitate cu articolul 51 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, persoanele fizice sau juridice care au un interes legitim și care sunt stabilite sau își au reședința într-un stat membru diferit de cel din care a fost depusă cererea pot prezenta un act de opoziție doar statului membru în care sunt stabilite, pentru a permite ca statul membru respectiv să prezinte Comisiei un act de opoziție, și nu pot prezenta direct Comisiei un act de opoziție. Prin urmare, societatea neerlandeză Koppert Cress B.V. nu are dreptul de a prezenta direct Comisiei un act de opoziție. În consecință, actul de opoziție al societății neerlandeze Koppert Cress B.V. este considerat inadmisibil.

(10)

La 26 februarie 2020, Comisia a primit un act de opoziție din partea Țărilor de Jos. La 5 martie 2020, Comisia a transmis Regatului Unit actul de opoziție trimis de Țările de Jos. La 21 aprilie 2020, Comisia a primit declarația de opoziție motivată, în termenul prevăzut.

(11)

Comisia a examinat opoziția trimisă de Țările de Jos și a considerat că este admisibilă. Conform opoziției, cererea de înregistrare a denumirii nu îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 18 alineatul (1) litera (a) și alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012. În ceea ce privește metoda de producție, autoritățile neerlandeze consideră în special că, dacă această STG este acordată, năsturelul produs într-un mod diferit sau prin alte tehnici de cultivare decât cele descrise în cererea de înregistrare nu va mai putea fi introdus pe piață. Acest lucru ar afecta în mod direct producătorii, indiferent de originea lor (Țările de Jos sau alte țări în care se cultivă năsturelul).

(12)

În plus, opozantul a afirmat că termenul „watercress” (năsturel) se referă la denumirea utilizată în general pentru această plantă, fapt ce ar putea fi considerat un indiciu al caracterului generic al denumirii. De asemenea, conform autorităților neerlandeze, cresonul poate avea dimensiuni și metode de ambalare diferite, iar caietul de sarcini este foarte detaliat și, în același timp, neclar.

(13)

Printr-o scrisoare din data de 20 iunie 2020, Comisia a invitat părțile interesate să inițieze consultările corespunzătoare pentru a încerca să ajungă la un acord în conformitate cu procedurile lor interne.

(14)

Consultarea dintre Regatul Unit și Țările de Jos s-a încheiat la 28 septembrie 2020, fără a se ajunge la un acord.

(15)

La 26 februarie 2020, Comisia a primit un act de opoziție din partea Belgiei. La 5 martie 2020, Comisia a transmis Regatului Unit actul de opoziție trimis de Belgia. La 24 martie 2020, Comisia a primit declarația de opoziție motivată, în termenul prevăzut.

(16)

Comisia a examinat opoziția trimisă de Belgia și a considerat că este admisibilă. Conform opoziției, cererea din partea Regatului Unit amenință interesele sectorului din Belgia și cererea de înregistrare a denumirii nu îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012. În ceea ce privește metoda de producție, autoritățile belgiene susțin, în special, că năsturelul se produce în scop comercial în diferite moduri, fără restricții speciale legate de metoda de producție. Belgia consideră că descrierea cererii este foarte specifică, dar și destul de vagă și lasă loc de interpretare, nefiind de dorit să se impună asupra cultivării niciuna dintre aceste caracteristici.

(17)

Printr-o scrisoare din data de 23 iunie 2020, Comisia a invitat părțile interesate să inițieze consultările corespunzătoare pentru a încerca să ajungă la un acord în conformitate cu procedurile lor interne.

(18)

Regatul Unit și Belgia au ajuns la un acord, care a fost notificat Comisiei la 28 septembrie 2020, în termenul prevăzut.

(19)

Regatul Unit și Belgia au concluzionat că ar trebui să se acorde protecție termenului „Watercress”/„Cresson de Fontaine”/„Berros de Agua”/„Agrião de Água”/„Waterkers”/„Brunnenkresse” (STG) cu unele modificări ale caietului de sarcini, inclusiv modificări ale descrierii produsului pentru a permite variații în ceea ce privește dimensiunea produsului recoltat, precum și modificări ale descrierii metodei de producție pentru a ține seama de variațiile tipurilor tradiționale de răzoare de producție, pentru a permite variațiile locale ale densităților de plantare preferate și în ceea ce privește modul de comercializare a produsului recoltat, precum și pentru a simplifica diferența dintre năsturel și cresonul cultivat pe sol.

(20)

Întrucât respectă dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 și legislația UE, conținutul acordului încheiat între Regatul Unit și Belgia trebuie luat în considerare.

(21)

Informațiile publicate în conformitate cu articolul 50 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 au făcut obiectul unor modificări nesubstanțiale ca urmare a acordului dintre Regatul Unit și Belgia.

(22)

Conform solicitantului, în pofida consultărilor parțial nereușite, termenul „Watercress”/„Cresson de Fontaine”/„Berros de Agua”/„Agrião de Água”/„Waterkers”/„Brunnenkresse” ar trebui protejat, deoarece îndeplinește cerințele pentru înregistrarea unei STG și reflectă tradiția de creștere a năsturelului în apă curgătoare. În plus, cererea este sprijinită de producători belgieni, spanioli, francezi și portughezi.

(23)

Comisia a evaluat argumentele expuse în declarațiile de opoziție motivate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1151/2012, luând în considerare rezultatele consultărilor desfășurate între solicitant și opozanți și a concluzionat că denumirile „Watercress”/„Cresson de Fontaine”/„Berros de Agua”/„Agrião de Água”/„Waterkers”/„Brunnenkresse” trebuie înregistrate.

(24)

Actele de opoziție se bazează pe articolul 21 alineatul (1) literele (a) și (b) și pe articolul 18 alineatele (1), (2) și (4) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

(25)

În ceea ce privește incompatibilitatea cu dispozițiile articolului 21 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, opozanții au demonstrat prejudiciul economic potențial pe care l-ar cauza înregistrarea „Watercress”/„Cresson de Fontaine”/„Berros de Agua”/„Agrião de Água”/„Waterkers”/„Brunnenkresse”, deoarece o denumire identică se utilizează pentru produse similare existente pe piața germană pentru produse care nu urmează aceeași metodă de producție.

(26)

În ceea ce privește nerespectarea condițiilor prevăzute la articolul 18, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) litera (a) și cu articolul 18 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, denumirea „Watercress”/„Cresson de Fontaine”/„Berros de Agua”/„Agrião de Água”/„Waterkers”/„Brunnenkresse” este eligibilă pentru a fi înregistrată ca STG dacă rezultă în urma unui proces de producție, de prelucrare sau a unei compoziții care corespunde practicii tradiționale pentru produsul sau alimentul respectiv și poate fi înregistrată cu condiția să indice caracterul tradițional sau caracterul specific al produsului. S-a stabilit că denumirea este utilizată de mai multe secole pentru a defini acest produs specific și că identifică caracterul tradițional și specific al produsului, care este o plantă cultivată, crescută și recoltată în apă curgătoare. Prin urmare, denumirea îndeplinește cerințele Regulamentului (UE) nr. 1151/2012.

(27)

În ceea ce privește afirmația privind caracterul generic, Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 nu conține o interdicție de înregistrare a denumirilor generice ca STG. Cu toate acestea, în conformitate cu articolul 18 alineatul (4) din regulamentul menționat, o denumire nu poate fi înregistrată dacă se referă numai la afirmații cu caracter general utilizate pentru un set de produse sau la afirmațiile prevăzute de o legislație specifică a Uniunii. Opozanții nu au furnizat suficiente dovezi că denumirea propusă pentru înregistrare se referă la afirmații cu caracter general utilizate pentru un set de produse.

(28)

În concluzie, denumirea propusă pentru înregistrare îndeplinește cerințele pentru înregistrarea ca STG în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1151/2012. Cu toate acestea, s-a demonstrat că o denumire identică este utilizată pe scară largă pentru produse similare pe piața germană, care nu urmează metoda de producție prevăzută în caietul de sarcini al produsului.

(29)

Prin urmare, în conformitate cu articolul 18 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, pentru a se distinge de produsele comparabile sau de produsele care au o denumire identică sau similară cu denumirea „Watercress”/„Cresson de Fontaine”/„Berros de Agua”/„Agrião de Água”/„Waterkers”/„Brunnenkresse”, această denumire, odată înregistrată ca STG, trebuie să fie întotdeauna însoțită de mențiunea „fabricat potrivit tradițiilor” statului membru sau țării terțe a cărei tradiție de producere a năsturelului este reflectată în caietul de sarcini. Statele membre sunt următoarele: Belgia, Spania, Franța, Țările de Jos și Portugalia. Țara terță este Regatul Unit.

(30)

Prin urmare, denumirea nu trebuie protejată ca atare, ci numai împreună cu mențiunea „fabricat potrivit tradițiilor”, alternativ sau cumulativ (și/sau), din Belgia, Spania, Franța, Țările de Jos, Portugalia și Regatul Unit.

(31)

În mod extensiv, denumirea „Watercress” trebuie să fie însoțită de mențiunea „made following the tradition of the United Kingdom” sau „made following the tradition of Belgium” sau „made following the tradition of Spain” sau „made following the tradition of France” sau „made following the tradition of The Netherlands” sau „made following the tradition of Portugal” sau „made following the tradition of”, urmată de denumirea tuturor acestor state membre sau a unora dintre acestea sau de denumirea țării terțe.

(32)

Denumirea „Cresson de Fontaine” trebuie să fie însoțită de mențiunea „produit selon la tradition de la France” sau „produit selon la tradition de la Belgique” sau „produit selon la tradition de l’Espagne” sau „produit selon la tradition des Pays Bas” sau „produit selon la tradition du Portugal” sau „produit selon la tradition du Royaume-Uni” sau „produit selon la tradition de”, urmată de denumirea tuturor acestor state membre sau a unora dintre acestea sau de denumirea țării terțe.

(33)

Denumirea „Berros de Agua” trebuie să fie însoțită de mențiunea „elaborado según la tradición de España” sau „elaborado según la tradición de Bélgica” sau „elaborado según la tradición de Francia” sau „elaborado según la tradición de los Países Bajos” sau „elaborado según la tradición de Portugal” sau „elaborado según la tradición del Reino Unido” sau „elaborado según la tradición de”, urmată de denumirea tuturor acestor state membre sau a unora dintre acestea sau de denumirea țării terțe.

(34)

Denumirea „Agrião de Água” trebuie să fie însoțită de mențiunea „produzido segundo a tradição de Portugal” sau „produzido segundo a tradição de Bélgica” sau „produzido segundo a tradição de Espanha” sau „produzido segundo a tradição de França” sau „produzido segundo a tradição des Países Baixos” sau „produzido segundo a tradição de Reino Unido” sau „produzido segundo a tradição de”, urmată de denumirea tuturor acestor state membre sau a unora dintre acestea sau de denumirea țării terțe.

(35)

Denumirea „Waterkers” trebuie să fie însoțită de mențiunea „vervaardigd volgens de traditie van België” sau „vervaardigd volgens de traditie van Spanje” sau „vervaardigd volgens de traditie van Frankrijk” sau „vervaardigd volgens de traditie van Nederland” sau „vervaardigd volgens de traditie van Portugal” sau „vervaardigd volgens de traditie van Verenigd Koninkrijk” sau „vervaardigd volgens de traditie van”, urmată de denumirea tuturor acestor state membre sau a unora dintre acestea sau de denumirea țării terțe.

(36)

Denumirea „Brunnenkresse” trebuie să fie însoțită de mențiunea „hergestellt nach der Tradition Belgiens” sau „hergestellt nach der Tradition Spaniens” sau „hergestellt nach der Tradition Frankreichs” sau „hergestellt nach der Tradition der Niederlande” sau „hergestellt nach der Tradition Portugals” sau „hergestellt nach der Tradition Vereinigten Königreichs” sau „hergestellt nach der Tradition”, urmată de denumirea tuturor acestor state membre sau a unora dintre acestea sau de denumirea țării terțe.

(37)

În consecință, trebuie să se permită în continuare utilizarea denumirilor „Watercress”, „Cresson de Fontaine”, „Berros de Agua”, „Agrião de Água”, „Waterkers” și „Brunnenkresse” pentru produse care nu respectă caietul de sarcini al produsului „Watercress”/„Cresson de Fontaine”/„Berros de Agua”/„Agrião de Água”/„Waterkers”/„Brunnenkresse”„fabricat potrivit tradițiilor” din Belgia, Spania, Franța, Țările de Jos, Portugalia și Regatul Unit, pe teritoriul Uniunii, cu condiția respectării principiilor și normelor aplicabile în ordinea juridică a acesteia.

(38)

Având în vedere cele de mai sus, denumirea „Watercress”/„Cresson de Fontaine”/„Berros de Agua”/„Agrião de Água”/„Waterkers”/„Brunnenkresse” trebuie înregistrată în Registrul specialităților tradiționale garantate.

(39)

Caietul de sarcini consolidat al produsului, care include trimiterea la mențiuni și modificările nesubstanțiale aduse caietului de sarcini convenite între Regatul Unit și Belgia, trebuie publicat doar cu titlu informativ.

(40)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru politica în domeniul calității produselor agricole,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Se înregistrează denumirea „Watercress”/„Cresson de Fontaine”/„Berros de Agua”/„Agrião de Água”/„Waterkers”/„Brunnenkresse” (STG).

Denumirea de la primul paragraf identifică un produs din clasa 1.6. Fructe, legume și cereale, proaspete sau prelucrate, din anexa XI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 668/2014 al Comisiei (3).

Articolul 2

Denumirea „Watercress” trebuie să fie însoțită de mențiunea „made following the tradition of the United Kingdom” sau „made following the tradition of Belgium” sau „made following the tradition of Spain” sau „made following the tradition of France” sau „made following the tradition of The Netherlands” sau „made following the tradition of Portugal” sau „made following the tradition of”, urmată de denumirea tuturor acestor state membre sau a unora dintre acestea sau de denumirea țării terțe.

Denumirea „Cresson de Fontaine” trebuie să fie însoțită de mențiunea „produit selon la tradition de la France” sau „produit selon la tradition de la Belgique” sau „produit selon la tradition de l’Espagne” sau „produit selon la tradition des Pays Bas” sau „produit selon la tradition du Portugal” sau „produit selon la tradition du Royaume-Uni” sau „produit selon la tradition de”, urmată de denumirea tuturor acestor state membre sau a unora dintre acestea sau de denumirea țării terțe.

Denumirea „Berros de Agua” trebuie să fie însoțită de mențiunea „elaborado según la tradición de España” sau „elaborado según la tradición de Bélgica” sau „elaborado según la tradición de Francia” sau „elaborado según la tradición de los Países Bajos” sau „elaborado según la tradición de Portugal” sau „elaborado según la tradición del Reino Unido” sau „elaborado según la tradición de”, urmată de denumirea tuturor acestor state membre sau a unora dintre acestea sau de denumirea țării terțe.

Denumirea „Agrião de Água” trebuie să fie însoțită de mențiunea „produzido segundo a tradição de Portugal” sau „produzido segundo a tradição de Bélgica” sau „produzido segundo a tradição de Espanha” sau „produzido segundo a tradição de França” sau „produzido segundo a tradição des Países Baixos” sau „produzido segundo a tradição de Reino Unido” sau „produzido segundo a tradição de”, urmată de denumirea tuturor acestor state membre sau a unora dintre acestea sau de denumirea țării terțe.

Denumirea „Waterkers” trebuie să fie însoțită de mențiunea „vervaardigd volgens de traditie van België” sau „vervaardigd volgens de traditie van Spanje” sau „vervaardigd volgens de traditie van Frankrijk” sau „vervaardigd volgens de traditie van Nederland” sau „vervaardigd volgens de traditie van Portugal” sau „vervaardigd volgens de traditie van Verenigd Koninkrijk” sau „vervaardigd volgens de traditie van”, urmată de denumirea tuturor acestor state membre sau a unora dintre acestea sau de denumirea țării terțe.

Denumirea „Brunnenkresse” trebuie să fie însoțită de mențiunea „hergestellt nach der Tradition Belgiens” sau „hergestellt nach der Tradition Spaniens” sau „hergestellt nach der Tradition Frankreichs” sau „hergestellt nach der Tradition der Niederlande” sau „hergestellt nach der Tradition Portugals” sau „hergestellt nach der Tradition Vereinigten Königreichs” sau „hergestellt nach der Tradition”, urmată de denumirea tuturor acestor state membre sau a unora dintre acestea sau de denumirea țării terțe.

Articolul 3

Se pot utiliza în continuare denumirile „Watercress”, „Cresson de Fontaine”, „Berros de Agua”, „Agrião de Água”, „Waterkers” și „Brunnenkresse” pentru produse care nu respectă caietul de sarcini al produsului „Watercress”/„Cresson de Fontaine”/„Berros de Agua”/„Agrião de Água”/„Waterkers”/„Brunnenkresse”„fabricat potrivit tradițiilor” din Belgia, Spania, Franța, Țările de Jos, Portugalia și Regatul Unit, pe teritoriul Uniunii, cu condiția respectării principiilor și normelor aplicabile în ordinea juridică a acesteia.

Articolul 4

Anexa la prezentul regulament cuprinde caietul de sarcini consolidat al produsului.

Articolul 5

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 18 octombrie 2022.

Pentru Comisie

Președinta

Ursula VON DER LEYEN


(1)   JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

(2)   JO C 401, 27.11.2019, p. 8.

(3)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 668/2014 al Comisiei din 13 iunie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (JO L 179, 19.6.2014, p. 36).


ANEXĂ

„WATERCRESS”/„CRESSON DE FONTAINE”/„BERROS DE AGUA”/„AGRIÃO DE ÁGUA”/„WATERKERS”/„BRUNNENKRESSE”

Nr. UE: TSG-GB-0062 – 6.12.2010

Regatul Unit

1.   Denumirea (denumirile) propusă (propuse) pentru înregistrare

„Watercress”/„Cresson de Fontaine”/„Berros de Agua”/„Agrião de Água”/„Waterkers”/„Brunnenkresse”

Denumirea trebuie să fie însoțită de mențiunea „fabricat potrivit tradițiilor din Regatul Unit” sau „fabricat potrivit tradițiilor din Belgia” sau „fabricat potrivit tradițiilor din Spania” sau „fabricat potrivit tradițiilor din Franța” sau „fabricat potrivit tradițiilor din Țările de Jos” sau „fabricat potrivit tradițiilor din Portugalia” sau „fabricat potrivit tradițiilor din”, urmată de denumirea tuturor acestor state membre sau a unora dintre acestea sau de denumirea țării terțe.

2.   Tipul de produs

Clasa 1.6. Fructe, legume și cereale, proaspete sau prelucrate

3.   Motive pentru înregistrare

3.1.   Indicați dacă produsul:

rezultă în urma unui proces de producție, de prelucrare sau a unei compoziții care corespunde practicii tradiționale pentru produsul sau alimentul respectiv;

este produs din materii prime sau ingrediente utilizate în mod tradițional.

Produsul „Watercress”/„Cresson de Fontaine”/„Berros de Agua”/„Agrião de Água”/„Waterkers”/„Brunnenkresse”, obținut din semințe de Nasturtium Officinale, se cultivă în apă curgătoare, după o metodă tradițională de producție utilizată de peste 200 de ani.

3.2.   Indicați dacă denumirea:

a fost utilizată în mod tradițional pentru a desemna produsul specific;

arată caracterul tradițional sau caracterul specific al produsului.

Timp de secole, chiar înainte ca producția comercială să înceapă în Europa, acum peste 200 de ani, denumirea „water-cress” în Regatul Unit, „cresson de fontaine” în Franța, „berros de agua” în Spania, „agrião de água” în Portugalia, „waterkers” în Țările de Jos și Belgia și „Brunnenkresse” în Germania a fost folosită pentru a desemna acest soi din familia cresonului, care este cultivat în apă curgătoare. Cresonul (cress) este denumirea plantei, iar apa (water) este descriptorul.

4.   Descriere

4.1.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1, inclusiv principalele caracteristici fizice, chimice, microbiologice sau organoleptice ale produsului, care demonstrează caracterul specific al acestuia [articolul 7 alineatul (2) din regulament]

„Watercress”/„Cresson de Fontaine”/„Berros de Agua”/„Agrião de Água”/„Waterkers”/„Brunnenkresse”, cu denumirea botanică Nasturtium officinale, este o plantă acvatică/semiacvatică ce crește încă în sălbăticie în pâraie și izvoare în întreaga Europă, precum și în multe alte țări cu climă temperată din lume. Prin intermediul sistemul său radicular, planta rămâne ancorată de fundul sau marginea pârâului sau izvorului, astfel încât să nu fie luată de apă. Recoltarea și vânzarea de „Watercress”/„Cresson de Fontaine”/„Berros de Agua”/„Agrião de Água”/„Waterkers”/„Brunnenkresse” din sălbăticie nu sunt afectate de prezentul caiet de sarcini, care se referă doar la producția comercială.

Producția comercială reproduce pur și simplu modul în care planta crește în sălbăticie, utilizând nutrienții din apa curgătoare; acesta este lucrul pe care consumatorii l-ar aștepta și l-ar înțelege atunci când aud termenul „watercress” – apa (water) este mediul de cultură, iar cresonul (cress) este planta.

Sinonimele botanice ale denumirii Nasturtium officinale sunt Rorippa nasturtium-aquaticum, Nasturtium nasturtium-aquaticum și Sisymbrium nasturtium-aquaticum L. Acestea reflectă natura cu adevărat acvatică a plantei și modul în care crește aceasta.

Produsul prezentat clienților poate varia din punctul de vedere al lungimii totale a tulpinii, al dimensiunii frunzelor și al tipului de prezentare și de ambalare.

Planta cultivată în mod tradițional este recoltată din apă și este caracterizată de frunze moi, umede, de o culoare verde medie, cu marginile întregi și forma ovală. Tulpinile sunt fragile, ușor mai deschise la culoare și pot avea unele rădăcini laterale care se extind de la mănunchiurile de frunze către tulpină.

Proprietăți microbiologice

Derivate din mediul în care este cultivată planta; cultivată în scopuri comerciale în apă de izvor curgătoare sau fântâni, cultura dobândește o populație microbiană epifită, cu un înalt nivel caracteristic de Pseudomonad sp. benign. Planta este cultivată în apă curgătoare, de o înaltă calitate microbiologică.

Caracteristici fizice

Frunzele alterne, cu o structură penată cu 3-11 frunzulițe de formă alungită spre ovală, sunt strălucitoare, de culoare verde închis, rotunjite la vârf, netede, fără zimți sau cu margini cu striații ondulate. Culoarea variază de obicei de la verde (Hex triplet 008000) la verde închis (Hex triplet 006400).

Tulpini cățărătoare sau plutitoare, care sunt suculente sau cărnoase.

Rădăcini fibroase netede, care permit înrădăcinarea oriunde de-a lungul tulpinii scufundate, în primul rând la nivelul nodurilor.

Planta produce flori albe cu 4 petale cu o lungime cuprinsă între 3 mm și 5 mm, în racemele terminale și în racemele din axilele frunzelor superioare. Flori mici albe și verzi sunt produse în mănunchiuri. Ca parte a ciclului natural de viață al plantelor, florile apar la începutul lunilor de vară, când durata zilei se apropie de maximum.

Comparativ, cresonul cultivat pe sol este din genul Barbarea Verna, produce frunze verzi unice, cu structură penată pe tulpină, iar în timpul perioadei de înflorire produce flori galbene.

Compoziția chimică

Planta „Watercress”/„Cresson de Fontaine”/„Berros De Agua”/„Agrião de Água”/„Waterkers”/„Brunnenkresse” este bogată în glucozinolați și unică în ceea ce privește nivelul înalt de glucozinolat B-feniletil glucozinolat, care eliberează feniletil izotiocianat (PEITC). PEITC este eliberat în timpul mestecării și este responsabil de aroma înțepătoare caracteristică. Gustul piperat caracteristic se datorează uleiurilor de muștar inerente plantei. Stresul afectează nivelurile de PEITC din plantă. În cazul în care recolta este supusă stresului printr-un nivel scăzut sau ridicat al temperaturii ori este supusă unui deficit de apă, planta produce niveluri diferite de PEITC.

Caracteristici organoleptice

Testarea comparativă a „Watercress” cu cresonul cultivat pe sol a arătat că „Watercress” are o culoare mai închisă/mai verde decât cea a cresonului cultivat pe sol, un gust semnificativ mai piperat și o textură mai moale.

O altă evaluare senzorială a fost efectuată în 2009 și a indicat, de asemenea, o aromă mai slabă și mai puțin piperată a năsturelului cultivat pe sol. Au fost consemnate și unele observații privind frunzele de o culoare mai închisă și textura mai moale a plantei crescute în apă.

Aceste două evaluări au demonstrat că, în ambele ocazii, o examinare profesionistă a culturilor pe sol și a celor în apă curgătoare a identificat diferențe și, atunci când a fost urmărită preferința, „Watercress”/„Cresson de Fontaine”/„Berros De Agua”/„Agrião de Água”/„Waterkers”/„Brunnenkresse” a fost identificat drept superior numai din motive legate de calitățile organoleptice.

În mod caracteristic, „Watercress”/„Cresson de Fontaine”/„Berros De Agua”/„Agrião de Água”/„Waterkers”/„Brunnenkresse” are un gust rezidual de muștar; este piperat, iute și ușor amar.

4.2.   Descrierea metodei de producție a produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1, metodă pe care producătorii trebuie să o urmeze, inclusiv, după caz, natura și caracteristicile materiilor prime sau ale ingredientelor utilizate, precum și metoda de preparare a produsului [articolul 7 alineatul (2) din regulament]

Planta „Watercress”/„Cresson de Fontaine”/„Berros de Agua”/„Agrião de Água”/„Waterkers”/„Brunnenkresse” trebuie cultivată în apă curgătoare, utilizându-se semințe de Nasturtium officinale. Totuși, semințele pot fi semănate pe un substrat adecvat în cadrul unei unități de reproducere, răsadurile fiind transferate în răzoarele de producție.

Cultura poate crește pe tot parcursul anului în răzoare special construite. Temperatura apei curgătoare care provine din izvoare naturale sau din fântâni este, de regulă, cuprinsă între 10 și 18 °C, ceea ce protejează cultura împotriva caniculei și frigului.

Pentru a avea niveluri relativ uniforme și consecvente de PEITC (și, prin urmare, o aromă relativ uniformă), cultura trebuie să fie stabilă, în condiții de creștere fără stres cauzat de temperatură, alimentarea cu apă și îngrășăminte. Cultivarea bazată pe apă, în care apa curgătoare este furnizată constant pe parcursul întregului ciclu de viață al plantei, reprezintă modalitatea ideală de a menține temperatura; apa curgătoare oferă culturii răcoare în zilele toride și o încălzește în zilele reci.

Alimentare cu apă

În mod tradițional, sursa de apă provine din izvoare naturale sau fântâni adânci și bogate în minerale, fie prin flux natural, fie pompată, însă alte surse sunt acceptabile dacă prezintă o calitate microbiologică înaltă adecvată (nivel zero Ecoli, toleranță de 100 cfu/100 ml; nivel zero listeria, toleranță de 100 cfu/100 ml, nivel zero Salmonella, nivel zero STEC) și dacă nu sunt contaminate de apa de suprafață. Apa trebuie să aibă o calitate adecvată pentru producția unor alimente minim prelucrate, însemnând că pot fi consumate fără a fi gătite.

Structura răzorului

Poziționarea răzoarelor de producție va fi dictată, de regulă, de sursa de apă și de evacuare. Răzoarele de producție sunt construite cu laturi impermeabile, posibil pe o pantă de la punctul în care apa intră în răzor și astfel încât să se împiedice apa de suprafață sau deversările. În mod tradițional, apa care intră este canalizată și dirijată către răzoare individuale prin supape, robinete sau simple deschizături în peretele dispozitivului de alimentare. Sistemele agricole mai moderne au fost construite astfel încât să permită sisteme cu alimentare automată din sursele de apă, precum și o temperatură, o alimentare cu apă și o alimentare cu îngrășăminte specifice. Zona de răzoare variază în funcție de loc și de țară. Nu trebuie permisă intrarea apei de suprafață sau a apei deversate în zona de cultivare. Nu trebuie să existe zone noroioase permanente, care ar putea constitui un habitat pentru melci.

Metode de producție

O nouă cultură ar trebui creată din semințe pentru a se preveni apariția virusurilor, unele dintre acestea fiind purtate de semințe. Semințele sunt fie semănate direct în răzoare, fie, mai frecvent, în compost sau în materialul de substrat, în cadrul unei unități de reproducere, și crescute până în stadiul primei frunze adevărate (cu o înălțime aproximativă cuprinsă între 3 cm și 5 cm). Cultivarea la începutul verii va necesita noi culturi din semințe pentru a se depăși perioada de înflorire naturală, care are loc în această perioadă a anului. În alte luni, produsul poate fi recoltat din creșteri ulterioare, proces ce permite regenerarea plantei recoltate pentru o nouă cultură. Mulți cultivatori își produc propriile semințe, lăsând unele culturi să înflorească și să producă semințe, însă acestea sunt disponibile la întreprinderile producătoare de semințe.

Însămânțarea directă poate fi realizată manual sau mecanic pe răzoare de producție; în egală măsură, răsadurile produse într-o zonă de reproducere pot fi plantate manual sau mecanic pentru a obține densitățile adecvate la baza răzorului, care poate reține umiditatea bogată în nutrienți ce permite infiltrarea și ancorarea timpurie a rădăcinilor.

Ulterior, apa îmbogățită cu nutrienți este lăsată să curgă la bază, culturile obținând astfel mineralele necesare și oligoelementele esențiale pentru creștere; fluxul de apă este crescut pe măsură ce cultura se apropie de maturitate, pentru a răspunde nevoilor culturii.

Îngrășămintele horticole standard, cu un conținut ridicat de fosfat, pot fi utilizate pentru a completa nutrienții din apă și de la baza răzoarelor și sunt aplicate după caz, în funcție de cerințele culturii.

Cultura trebuie cultivată în apă curgătoare, deși sistemul radicular al plantelor se poate ancora de margini. Cresonul din semințe de Lepidium sativum este cultivat în întregime pe sol și este diferit de „Watercress”/„Cresson de Fontaine”/„Berros de Agua”/„Agrião de Água”/„Waterkers”/„Brunnenkresse”, care este cultivat în apă.

Recoltarea

„Watercress”/„Cresson de Fontaine”/„Berros de Agua”/„Agrião de Água”/„Waterkers”/„Brunnenkresse” este recoltat în vederea comercializării cu sau fără rădăcini sau substrat și se vinde spălat sau nespălat. Produsul în legătură este în general caracterizat de tulpini pale fără frunze și rădăcină, de 5-6 cm, legate cu o bandă de cauciuc sau o clemă, deasupra căreia frunzele, cu o dimensiune de 2-5 cm, formează „capul” legăturii. Cu toate acestea, pot exista variații ale modului de comercializare a produsului, atât în ceea ce privește produsul în sine (frunze libere, rozete, cu sau fără rădăcini și/sau substrat), cât și în ceea ce privește ambalajul.

4.3.   Descrierea principalelor elemente care conferă caracterul tradițional al produsului [articolul 7 alineatul (2) din regulament]

Caracterul tradițional al „Watercress”/„Cresson de Fontaine”/„Berros De Agua”/„Agrião de Água”/„Waterkers”/„Brunnenkresse” este dat de metoda sa de producție și a fost asociat cu apa curgătoare timp de mii de ani; de-a lungul istoriei, cultura a fost întotdeauna asociată cu producția acvatică și a rămas nemodificată de selecție și creștere în ceea ce privește morfologia și aroma. Astăzi, arată în continuare identic cu ilustrațiile plantei care datează din vremurile romane.

Conform datelor consemnate, Hipocrate, fondatorul medicinei moderne, a ales amplasamentul primului spital al lumii pe insula Kos, în apropierea unui curs de apă adecvat pentru cultivarea plantei, pe care o considera esențială pentru tratarea pacienților săi. Romanii au cultivat, de asemenea, „Watercress”/„Cresson de Fontaine”/„Berros De Agua”/„Agrião de Água”/„Waterkers”/„Brunnenkresse” în apă curgătoare.

Nicholas Culpeper, în cartea sa intitulată „Complete Herbal”, publicată în 1653, descrie năsturelul ca fiind „cultivat în mici pâraie de apă curgătoare”.

Planta „Watercress”/„Cresson de Fontaine”/„Berros de Agua”/„Agrião de Água”/„Waterkers”/„Brunnenkresse” a fost cultivată în scop comercial pentru prima dată în Germania, la jumătatea secolului al XVIII-lea; planta era cultivată extensiv în apele curate, liber curgătoare din sudul Angliei la începutul anilor 1800. Este o metodă de producție comercială care s-a menținut, în esență, nemodificată, deși metoda cultivării „Watercress”/„Cresson de Fontaine”/„Berros De Agua”/„Agrião de Água”/„Waterkers”/„Brunnenkresse” în apă curgătoare datează din vremuri romane. În Franța, producția a fost descrisă de Adolphe Chatin în 1866 astfel: „Aceste șanțuri erau o cultură imensă de năsturel, această cultură fiind realizată de mai mulți ani în surse de apă”.

La sfârșitul anilor 1800, „Watercress”/„Cresson de Fontaine”/„Berros De Agua”/„Agrião de Água”/„Waterkers”/„Brunnenkresse” reprezenta o sursă semnificativă de locuri de muncă și venit, recolta fiind furnizată marilor conurbații din tot nordul Europei. De exemplu, în Regatul Unit, linia de cale ferată a fost extinsă către Alresford, Hampshire, pentru a furniza peste 30 de tone pe săptămână pentru piețele Londrei. Calea ferată cu abur restaurată este cunoscută și astăzi drept „Linia năsturelului”.

Există mai multe înregistrări cinematografice din anii 1930, care arată „Watercress”/„Cresson de Fontaine”/„Berros De Agua”/„Agrião de Água”/„Waterkers”/„Brunnenkresse” crescând în ape curgătoare.

În toate țările, planta „Watercress”/„Cresson de Fontaine”/„Berros De Agua”/„Agrião de Água”/„Waterkers”/„Brunnenkresse” tradițională trebuie cultivată în apă curgătoare. Apa de izvor pură care izvorăște din straturile subterane conține toate mineralele necesare pentru cultivare, însă, în mod normal, există o lipsă de fosfor. În nordul Europei, acesta a fost accidental disponibil ca îngrășământ cu fosfat cu eliberare lentă sub formă de zgură alcalină, un produs secundar al procesului tradițional de fabricare a oțelului. Timp de aproape 200 de ani, cultura a fost realizată cu apă de izvor pură, completată cu aplicări la baza răzoarelor de zgură alcalină, care a furnizat îngrășământul cu fosfat și oligoelementele pe care cultura nu le putea găsi în apa curgătoare. În prezent, procesul de fabricare a oțelului s-a schimbat și zgura alcalină nu mai este disponibilă. Prin urmare, în prezent se folosesc îngrășăminte comerciale cu fosfat cu eliberare lentă.

Cultivată în mod tradițional în apă curgătoare, planta este caracterizată de frunze moi, umede, cu o culoare verde medie și formă ovală. Tulpinile sunt fragile și pot avea unele rădăcini laterale care se extind de la mănunchiurile de frunze către tulpină. Plantele au un gust rezidual caracteristic de muștar; piperat, iute și ușor amar.


24.10.2022   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 274/24


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2022/2001 AL COMISIEI

din 21 octombrie 2022

de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de aspartam originar din Republica Populară Chineză în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 11 alineatul (2),

întrucât:

1.   PROCEDURA

1.1.   Investigațiile precedente și măsurile în vigoare

(1)

Prin Regulamentul (UE) 2016/1247 (2), Comisia Europeană a instituit taxe antidumping asupra importurilor de aspartam originar din Republica Populară Chineză („RPC”, „China” sau „țara în cauză”) (denumite în continuare „măsurile inițiale” sau „investigația inițială”). Investigația care a condus la instituirea măsurilor inițiale va fi denumită în continuare „investigația inițială”.

(2)

Taxele antidumping în vigoare în prezent se situează la niveluri cuprinse între 55,4 % și 59,4 % pentru importurile provenite de la producătorii-exportatori incluși în eșantion, de 58,8 % pentru societățile cooperante neincluse în eșantion și la un nivel al taxei de 59,4 % pentru toate celelalte societăți din RPC.

1.2.   Cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor

(3)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (3), Comisia Europeană („Comisia”) a primit o cerere de reexaminare în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(4)

Cererea de reexaminare a fost depusă la 26 aprilie 2021 de către HSWT France S.A.S. („HSWT” sau „solicitantul”), unicul producător de aspartam din Uniune, care constituie, prin urmare, industria de aspartam a Uniunii în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(5)

Cererea de reexaminare s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor ar putea avea ca efect continuarea dumpingului și reapariția prejudiciului pentru industria Uniunii (4).

1.3.   Deschiderea unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor

(6)

Întrucât a stabilit, în urma consultării comitetului instituit prin articolul 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a deschis, la 29 iulie 2021, o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor cu privire la importurile în Uniune de aspartam originar din RPC în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (5) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

1.4.   Perioada investigației de reexaminare și perioada examinată

(7)

Investigația privind continuarea sau reapariția dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 iulie 2020 și 30 iunie 2021 (denumită în continuare „perioada investigației de reexaminare” sau „PIR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea posibilității unei continuări sau reapariții a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2018 și sfârșitul perioadei investigației de reexaminare (denumită în continuare „perioada examinată”).

1.5.   Părțile interesate

(8)

În avizul de deschidere, părțile interesate au fost invitate să contacteze Comisia în vederea participării la investigație. În plus, Comisia a informat în mod specific solicitantul, producătorii cunoscuți de aspartam din RPC și autoritățile din RPC, precum și importatorii și utilizatorii cunoscuți cu privire la deschiderea investigației de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor și i-a invitat să participe la investigație.

(9)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a-și prezenta observațiile cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor și de a solicita o audiere de către serviciile relevante ale Comisiei și/sau de către consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(10)

Au avut loc audieri cu unicul producător-exportator care a cooperat în cadrul investigației, „Changmao Biochemical Engineering Co., Ltd. (denumit în continuare „Changmao”).

1.6.   Observații privind deschiderea reexaminării

(11)

Comisia a primit observații de la Changmao cu privire la deschiderea reexaminării. Solicitantul a prezentat, de asemenea, observații în această privință.

(12)

Changmao a susținut că este posibil ca reclamantul din investigația inițială, Ajinomoto Sweeteners Europe SAS, să nu fie o entitate juridică independentă stabilită în Franța, ci doar o sucursală a Ajinomoto Inc. În plus, s-a afirmat că sucursala a utilizat rapoarte de audit care făceau parte integrantă din Ajinomoto Inc. din Japonia, ceea ce a exagerat costul fabricii franceze prin utilizarea unor metode interne de evaluare, de stabilire a prețurilor de transfer și de calculare a costurilor, acest fapt denaturând costul de producție al aspartamului în Europa și conducând la impunerea unei taxe antidumping.

(13)

Comisia observă că aceste afirmații se referă la investigația inițială, care a fost finalizată în iulie 2016 (6) și, prin urmare, ele au fost respinse, fiind irelevante pentru investigația actuală.

(14)

Changmao a susținut, în plus, că deschiderea investigației este ilegală fără examinarea prealabilă a identității fondului de investiții Standard Investment din Țările de Jos, care a achiziționat o parte dintre activele de producție de aspartam ale Hyet Sweet și a angajat anumiți angajați ai Hyet Sweet în cursul procedurii de faliment a respectivei societăți. S-a subliniat că nu este clar dacă acest fond este o entitate afiliată societății Ajinomoto Inc. și că fondul ar fi putut avea scopul de a ascunde surse de capital din Japonia, protejând astfel interesele Ajinomoto Inc. împotriva importurilor de aspartam din RPC prin utilizarea abuzivă a procedurilor antidumping ale UE.

(15)

Comisia observă că, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia trebuie să inițieze o reexaminare a măsurilor antidumping în vigoare atunci când există suficiente elemente de probă privind posibilitatea existenței dumpingului și a prejudiciului pentru a justifica deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor. Cererea de reexaminare prezentată de HSWT menționată în considerentul 4 a inclus astfel de informații. Investigația vizează importurile de aspartam din RPC. Faptul că acționarul solicitantului este afiliat unui producător japonez de aspartam nu este relevant pentru deschiderea prezentei investigații. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(16)

Changmao a susținut, în plus, că prezenta investigație de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor nu ar fi trebuit să fie deschisă de Comisie deoarece în avizul de deschidere nu a existat nicio referire la circumstanțele falimentului societății Hyet Sweet sau vreo justificare preliminară privind motivele pentru care cererea HSWT de reexaminare ar părea conformă cu cerințele prevăzute la articolul 11 alineatul (9) din regulamentul de bază. S-a susținut și faptul că impactul falimentului societății Hyet Sweet asupra relevanței HSWT pentru deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor a fost ignorat de Comisie.

(17)

Comisia observă că articolul 11 alineatul (9) din regulamentul de bază nu include nicio dispoziție referitoare la modificarea componenței industriei Uniunii. În plus, Changmao nu a explicat motivele pentru care falimentul Hyet Sweet ar afecta relevanța HSWT pentru deschiderea investigației de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor și de ce motivele falimentului Hyet Sweet ar trebui menționate în avizul de deschidere. La momentul examinării cererii de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, Hyet Sweet nu mai exista, iar HSWT era singurul producător de aspartam din Uniune. În consecință, aceste afirmații au fost respinse.

(18)

Changmao a susținut că, în cadrul prezentei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, Comisia nu este în măsură să reexamineze evaluarea prejudiciului efectuată inițial pentru sucursala producătoare de aspartam a Ajinomoto Inc. (din 2016, Hyet Sweet SAS) prin referire la o altă societate, HSWT. În plus, s-a afirmat că, în cursul perioadei de trei ani care a precedat deschiderea actualei investigații, mai mulți indicatori de prejudiciu s-ar referi la Hyet Sweet SAS, care a dat faliment la mijlocul acestei perioade fără ca HSWT să îi succeadă, deoarece HSWT ar fi cumpărat doar anumite active de la Hyet Sweet și ar fi preluat doar o parte dintre angajații acesteia.

(19)

În cadrul unei investigații antidumping deschise în temeiul articolului 5 sau al articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia trebuie să evalueze prejudiciul suferit de întreaga industrie a Uniunii, și nu de un anumit producător. Industria Uniunii poate fi constituită din unul sau din mai mulți producători din Uniune. În plus, modificarea componenței industriei Uniunii în perioada cuprinsă între investigația inițială și investigația de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor nu are nicio relevanță asupra acesteia din urmă. Acest aspect se datorează faptului că scopul unei investigații de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor este de a evalua dacă măsurile în vigoare ar trebui să fie continuate sau eliminate, pe baza unei evaluări care să stabilească dacă expirarea măsurilor ar putea avea drept rezultat continuarea sau reapariția dumpingului și a prejudiciului important pentru industria Uniunii. În plus, faptul că anterior anului 2019 indicatorii de prejudiciu se referă la Hyet Sweet SAS, iar începând cu 2019 se referă la HSWT, ambii fiind producători de aspartam din Uniune, este irelevant, întrucât evaluarea prejudiciului efectuată de Comisie vizează industria Uniunii, nu anumiți producători. În consecință, afirmațiile au fost respinse.

(20)

Changmao a susținut, de asemenea, că, în cererea de reexaminare, HSWT a furnizat două seturi diferite de date privind consumul la nivelul Uniunii. Primul set a utilizat consumul estimat de Allied Market Research („AMR”), importurile din China s-au bazat pe statisticile Chinei privind exporturile, în timp ce importurile din Japonia au fost calculate ca diferența dintre consumul total și suma exporturilor chineze și a vânzărilor UE. Al doilea set de date a utilizat baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6) pentru importurile din China și Japonia. Changmao a indicat că există discrepanțe mari între cele două seturi de date și că aceste discrepanțe nu au fost luate în considerare de Comisie atunci când a decis deschiderea investigației de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, contrar cerințelor prevăzute la articolul 11 alineatul (9) din regulamentul de bază, care impun ca cererea de reexaminare să se bazeze pe date fiabile și coerente. În plus, în martie 2022, Changmao a solicitat Comisiei să verifice exactitatea setului de date privind consumul la nivelul Uniunii prezentate în tabelul 4 din cererea de reexaminare și să modifice setul de date privind consumul la nivelul Uniunii prezentate în tabelul 2 din cererea de reexaminare.

(21)

În primul rând, Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii în cursul investigației, astfel cum se explică în considerentele 178-181, revizuind datele furnizate în cerere, atunci când a fost necesar. În al doilea rând, în ceea ce privește inconsecvențele statisticilor utilizate, Comisia observă că baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6) nu include importurile în regim de perfecționare activă, în timp ce baza de date statistice a Chinei privind exporturile include toate exporturile chineze. Astfel cum se explică în considerentul 190, un volum semnificativ de importuri din RPC au fost efectuate în cadrul sistemului de perfecționare activă. În plus, baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6) include importurile efectuate în conformitate cu normele vamale aplicabile în statele membre în care se efectuează importul, în timp ce baza de date a Chinei include exporturile efectuate în conformitate cu normele vamale chineze. Prin urmare, ar putea exista diferențe între volumul total al importurilor din China care figurează în baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6) sau la Eurostat pentru un anumit produs și volumul exporturilor din China către Uniune care figurează în baza de date a Chinei. În plus, deși Changmao pare să citeze în mod eronat articolul 11 alineatul (9) din regulamentul de bază, Comisia a examinat exactitatea și caracterul adecvat al elementelor de probă furnizate în cererea de reexaminare și a considerat că cifrele și tendințele generale obținute din diferite surse constituie elemente de probă suficiente pentru a justifica deschiderea unei investigații. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(22)

Changmao a susținut că măsurile antidumping asupra importurilor de aspartam din RPC nu au protejat industria Uniunii, ci au promovat importurile de aspartam din Japonia. Changmao a susținut că aceste importuri au crescut după instituirea măsurilor antidumping, în mod tradițional la prețuri mari și în cantități mari, în detrimentul utilizatorilor și al consumatorilor din Uniune. Changmao a criticat Comisia pentru că nu a solicitat societății HSWT să clarifice această chestiune. S-a susținut, de asemenea, că importurile din Japonia au avut legătură cu falimentul Hyet Sweet și, deși Comisia avea cunoștință de falimentul respectiv, nu a solicitat HSWT să clarifice motivele acestuia. În plus, s-a afirmat că, dacă măsurile în vigoare nu au putut împiedica Hyet Sweet să intre în faliment, aceasta înseamnă că nu a existat nicio legătură de cauzalitate între falimentul Hyet Sweet și importurile din RPC.

(23)

Scopul instituirii măsurilor antidumping este de a restabili condițiile de concurență echitabile pe piața Uniunii. Aspartamul este fabricat doar în Uniune, în RPC și în Japonia. Prin urmare, Japonia este doar o altă sursă de importuri de aspartam. Faptul că importurile din Japonia au crescut după instituirea măsurilor antidumping asupra importurilor de aspartam din RPC este irelevant pentru actuala investigație de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor. Changmao nu a explicat nici motivele pentru care Comisia ar fi trebuit să ceară solicitantului să explice creșterea importurilor de aspartam din Japonia. În plus, afirmația Changmao potrivit căreia importurile din Japonia au avut legătură cu falimentul societății Hyet Sweet nu a fost susținută de niciun element de probă. În consecință, aceste afirmații au fost respinse.

(24)

Changmao a susținut, în plus, că, potrivit unei declarații publicate pe internet de HSWT și de societatea chineză Vitasweet în septembrie 2019, cele două societăți au declarat că au ajuns la un acord conform căruia Vitasweet va furniza HSWT aspartam la un preț competitiv (7). S-a afirmat, de asemenea, că, dacă Hyet Sweet sau HSWT importau aspartam din RPC, aceste importuri nu cauzau niciun prejudiciu societăților Hyet Sweet și HSWT, ci promovau dezvoltarea acestora. În cazul în care a existat un prejudiciu, atunci acesta a fost autoprovocat. În plus, s-a afirmat că HSWT nu a clarificat în cererea de reexaminare dacă este cel mai mare importator de aspartam din Japonia și RPC, iar Comisia nu a evaluat în mod corespunzător relevanța HSWT pentru investigație, în temeiul articolului 11 alineatul (9) din regulamentul de bază. De asemenea, Changmao a susținut că ar fi suficientă calitatea de cel mai mare importator de aspartam din UE pentru a exclude HSWT din definiția industriei Uniunii.

(25)

Comisia observă că afirmațiile de mai sus includ mai multe informații incorecte din punct de vedere faptic. Declarația publicată pe internet menționată mai sus nu a fost făcută de HSWT, ci de societatea chineză Vitasweet pe site-ul ei și se referă la un acord cu Hyet Sweet, nu cu HSWT. HSWT și Hyet Sweet sunt două entități diferite și nu sunt afiliate, astfel cum se explică în considerentul 39. În plus, HSWT nu a importat și/sau nu a vândut aspartam din RPC în cursul perioadei investigației de reexaminare. De asemenea, întrucât prezenta investigație vizează importurile de aspartam din RPC, întrebarea dacă HSWT a importat aspartam din Japonia în perioada investigației de reexaminare este irelevantă pentru stabilirea relevanței HSWT pentru anchetă. În consecință, afirmațiile au fost respinse.

(26)

Analiza Comisiei a confirmat că niciunul dintre elementele menționate de Changmao, indiferent dacă era sau nu corect din punct de vedere faptic, nu a fost suficient pentru a pune sub semnul întrebării concluzia potrivit căreia cererea de reexaminare conținea suficiente elemente de probă care tind să demonstreze că expirarea măsurilor ar avea ca rezultat probabil continuarea dumpingului și reapariția prejudiciului. Aceste aspecte fuseseră stabilite pe baza celor mai bune elemente de probă aflate la dispoziția solicitantului la momentul respectiv și au fost suficient de reprezentative și de fiabile. În plus, afirmațiile formulate de Changmao, precum și obiecțiile solicitantului au fost examinate în detaliu în cursul investigației și sunt abordate în cele ce urmează. În temeiul celor de mai sus, Comisia a confirmat faptul că cererea a oferit suficiente elemente de probă potrivit cărora expirarea măsurilor ar avea ca rezultat probabil continuarea dumpingului și reapariția prejudiciului, îndeplinind, astfel, cerințele prevăzute la articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(27)

În cadrul observațiilor prezentate în urma comunicării constatărilor finale, Changmao a contestat evaluarea Comisiei potrivit căreia faptul că acționarul final al solicitantului era afiliat unui producător japonez nu a fost relevant pentru deschiderea investigației. Changmao a susținut că numai o divulgare completă a structurii acționariatului HSWT ar putea oferi o înțelegere aprofundată și cuprinzătoare a HSWT și, prin urmare, o mai bună înțelegere a prejudiciului sau a absenței prejudiciului pentru producătorul din Uniune și a cauzelor acestuia. În plus, Changmao a susținut că numele beneficiarului efectiv și al acționarului majoritari menționat de HSWT și de Comisie ca fiind „Standard Investment” este incorect și ar trebui corectat.

(28)

Astfel cum se arată în considerentul 15, faptul că acționarul beneficiar al solicitantului era afiliat unui producător japonez nu a fost relevant pentru deschiderea investigației, deoarece investigația se referă la importurile de aspartam din RPC, nu din Japonia. În plus, acționarul suprem al producătorului din Uniune nu are nicio influență asupra evaluării prejudiciului efectuate de Comisie în cadrul prezentei investigații. În plus, astfel cum se arată în considerentul 45, în cursul investigației, HSWT a prezentat o diagramă cu structura grupului Hyet Sweet SAS până în decembrie 2018, o diagramă cu structura grupului HSWT/Standard Investment din februarie 2022 și o diagramă comparativă între structura actuală a Hyet Sweet SAS și cea a HSWT/Standard Investment. De asemenea, HSWT a furnizat Comisiei informații sensibile cu privire la beneficiarul efectiv. Aceste informații sensibile nu indică nicio relație cu Ajinomoto Japonia. În plus, „Standard Investment” este denumirea neoficială generală a diferitelor entități ale grupului din care face parte HSWT. Una dintre aceste entități este SIF III Holding Cooperatief U.A. („SIF III” înseamnă „Standard Investment Fund 3”). În consecință, aceste afirmații au fost respinse.

1.7.   Eșantionarea

(29)

Având în vedere numărul aparent mare de producători din țara în cauză, precum și de importatori neafiliați din Uniune, Comisia a indicat în avizul de deschidere că ar putea utiliza eșantionarea pentru producătorii-exportatori și pentru importatorii neafiliați în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

1.7.1.   Eșantionarea importatorilor

(30)

Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(31)

Două societăți au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluse în eșantion. Având în vedere numărul mic al acestora, Comisia a decis că nu este necesară constituirea unui eșantion. Una dintre aceste societăți a fost invitată să completeze chestionarul pentru importatorii neafiliați. Cealaltă societate părea a fi un utilizator și, prin urmare, i s-a solicitat să completeze chestionarul destinat utilizatorilor.

1.7.2.   Eșantionarea producătorilor din RPC

(32)

Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători care ar putea fi interesați să participe la investigație.

(33)

Doi producători-exportatori din țara în cauză, Vitasweet Jiangsu Co., Ltd („Vitasweet”) și Changmao, au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. Având în vedere numărul mic al acestora, Comisia a decis că nu este necesară constituirea unui eșantion.

1.8.   Răspunsurile la chestionar

(34)

Comisia a trimis Guvernului Republicii Populare Chineze („GC”) un chestionar referitor la existența în RPC a unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(35)

Comisia a trimis scrisori cu linkuri către chestionare producătorilor-exportatori (Vitasweet și Changmao), HSWT și importatorilor neafiliați și utilizatorilor cunoscuți în ziua deschiderii investigației. Aceleași chestionare au fost puse la dispoziție și în dosarul destinat consultării de către părțile interesate și online pe site-ul DG Comerț (8) în ziua deschiderii investigației.

(36)

S-au primit răspunsuri la chestionar de la un singur producător-exportator (Changmao), de la HSWT și de la un utilizator, Mars Polska sp. z o.o. Niciun importator neafiliat nu a trimis un răspuns la chestionar.

(37)

HSWT a început să producă aspartam în Uniune din 2019. Societatea a achiziționat toate activele necesare pentru producția de aspartam, inclusiv clădirile deținute anterior de Hyet Sweet SAS, de la administratorul judiciar al Hyet Sweet SAS, prin intermediul unui contract de achiziționare de active. Solicitantul a explicat că administratorul judiciar a organizat o procedură de licitație deschisă la care s-au prezentat mai mulți cumpărători potențiali. În final, HSWT a fost ofertantul cu prețul cel mai mare. HSWT a prezentat, de asemenea, datele financiare necesare referitoare la Hyet Sweet SAS pentru anul 2018. Aceasta a încetat producția de aspartam în Uniune în 2018 și a intrat în faliment. În urma contactului de achiziționare de active, HSWT a primit și serverul cu informațiile financiare ale Hyet Sweet SAS. Prin urmare, HSWT a prezentat datele referitoare la activitatea desfășurată de Hyet Sweet SAS înainte de faliment (pentru anul 2018).

(38)

Changmao a susținut în mod repetat, în mai multe comunicări și în cadrul mai multor audieri, că fostul producător din Uniune, Hyet Sweet SAS, și solicitantul, HSWT, sau cele două grupuri din care fac parte aceste entități (grupul Hyet și, respectiv, grupul Standard Investment/HSWT) erau afiliate. Changmao nu a prezentat nicio dovadă care să demonstreze existența unei relații între aceste două grupuri. De asemenea, Changmao a solicitat Comisiei să verifice dacă anumite entități care făceau parte din cele două grupuri erau afiliate.

(39)

Investigația a arătat că fostul producător de aspartam Hyet Sweet SAS și societățile sale afiliate nu erau afiliate HSWT sau societăților afiliate ale acesteia. Comisia a examinat pe larg această chestiune în cursul investigației și nu a identificat niciun element de probă care ar putea indica faptul că aceste două entități sau grupurile lor erau afiliate.

(40)

Changmao a solicitat, de asemenea, Comisiei să verifice dacă anumite societăți afiliate care fac parte din grupul Standard Investment/HSWT au fost implicate în producția de aspartam sau în importurile de aspartam din RPC, caz în care aceste entități ar trebui să transmită un răspuns la chestionar.

(41)

Investigația a arătat că singurul producător de aspartam din Uniune este solicitantul. În plus, Comisia nu a găsit nicio dovadă că HSWT sau vreuna dintre societățile sale afiliate importă aspartam din RPC. Prin urmare, numai societatea HSWT a fost invitată să transmită un răspuns la chestionar.

(42)

Changmao a susținut că Hyet Sweet SAS și societatea sa afiliată Hyet Sweet BV, despre care se presupune că importă aspartam din RPC, au obligația de a transmite răspunsuri separate la chestionar, deoarece, în caz contrar, evaluarea de către Comisie a situației industriei Uniunii nu ar fi completă, făcând imposibilă o determinare concludentă a prejudiciului și a probabilității reapariției prejudiciului.

(43)

Astfel cum se explică în considerentul 37, serverele cu datele financiare ale Hyet Sweet SAS au fost preluate de HSWT ca parte a contractului de achiziționare de active. HSWT a prezentat informațiile financiare solicitate pentru 2018 referitoare la Hyet Sweet. Prin urmare, Comisia a avut la dispoziție informații complete pentru a efectua analiza prejudiciului în cursul perioadei examinate. Hyet Sweet BV nu este afiliată actualului producător de aspartam din Uniune, astfel cum se explică în considerentul 39. Indiferent dacă importă aspartam sau nu, Hyet Sweet BV nu are nicio relevanță pentru evaluarea industriei Uniunii, deoarece această societate ar fi cel mult un importator neafiliat (în cazul în care ar importa produsul în cauză). În consecință, afirmația a fost respinsă.

(44)

Changmao a susținut că HSWT a refuzat să își dezvăluie beneficiarii efectivi și eventualele relații corporative sau de familie, eventualii administratori comuni, existența unor acorduri și planuri comerciale care ar indica existența unei relații între HSWT și grupul Hyet Sweet.

(45)

Comisia observă că această afirmație este eronată din punct de vedere faptic. La 5 aprilie 2022, HSWT a prezentat o diagramă cu structura grupului Hyet Sweet SAS până în decembrie 2018, o diagramă cu structura grupului HSWT/Standard Investment în februarie 2022 și o diagramă comparativă între structurile actuale ale Hyet Sweet SAS și HSWT/Standard Investment. Solicitantul a explicat, de asemenea, că anumite entități ale grupului HSWT/Standard Investment au avut în trecut denumiri similare cu cele ale societăților care aparțin grupului Hyet deținut de domnul Timmermans. Aceasta s-a datorat faptului că în trecut au existat planuri de cooperare între grupul HSWT/Standard Investment și societățile domnului Timmermans. Totuși, întrucât aceste planuri nu au fost puse în aplicare, grupul HSWT a redenumit ulterior societățile respective pentru a evita asocierea greșită cu domnul Timmermans. Prin urmare, societățile deținute de domnul Timmermans sunt entități juridice complet separate și nu au nicio legătură cu grupul Standard Investment/HSWT. Astfel cum s-a explicat mai sus, investigația nu a evidențiat nicio legătură între grupul Standard Investment/HSWT și Hyet Sweet SAS, iar Changmao nu a prezentat niciun element de probă concret în această privință, cu excepția unor speculații nefondate. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(46)

Changmao a susținut că HSWT nu ar trebui să fie considerată parte cooperantă, deoarece nu a furnizat o versiune neconfidențială relevantă a tuturor anexelor ca răspuns la cererea de clarificare a Comisiei (de exemplu, evaluarea stocurilor și conturile analitice). În plus, Changmao a susținut că HSWT a furnizat un tabel revizuit al chestionarului, fără a explica motivele modificării. În plus, s-a afirmat că tendințele indicilor furnizați pentru costurile de producție unitare și profitul din vânzările neafiliate ale UE au fost diferite în cererea de reexaminare, iar chestionarul revizuit pentru perioada 2018-2020 și HSWT nu au oferit nicio explicație pentru discrepanțele respective.

(47)

Comisia nu a fost de acord cu această afirmație. În cadrul unei investigații antidumping, în cursul procesului de clarificare, Comisia solicită părților cooperante (exportatori, producători din Uniune, importatori și utilizatori) să îi furnizeze o serie de clarificări și documente care au caracter confidențial, pentru a efectua investigația. Întrebările trimise de Comisie în cursul procesului de clarificare au, de asemenea, caracter confidențial, deoarece conțin o descriere detaliată a informațiilor confidențiale furnizate de societate, care trebuie clarificate. HSWT a furnizat o versiune accesibilă publicului a documentelor care nu aveau caracter confidențial. Evaluarea stocurilor și conturile analitice sunt documente care includ informații cu caracter confidențial. Răspunsul revizuit la chestionar transmis de HSWT este urmarea întrebărilor suplimentare adresate de Comisie, care au, de asemenea, caracter confidențial. În plus, datele raportate de HSWT în cererea de reexaminare sunt elemente de probă prima facie prezentate pentru deschiderea reexaminării și, prin urmare, pot fi necesare modificări ale datelor în cursul investigației. În plus, datele prezentate în cererea de reexaminare sunt utilizate numai pentru a decide dacă se justifică deschiderea reexaminării. Pe de altă parte, datele raportate în răspunsul la chestionar după deschiderea investigației sunt verificate în detaliu și corectate/ajustate de Comisie, după caz, în cursul procesului de clarificare și al verificării la fața locului sau al reverificării de la distanță. Datele prezentate în răspunsul la chestionar pot fi revizuite în cursul investigației. Acest proces este același pentru toate părțile interesate (inclusiv pentru producătorii-exportatori) care cooperează în cadrul investigației. Datele finale sunt prezentate în regulamentul de față în, secțiunea 5. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(48)

Changmao a susținut că HSWT nu a precizat societățile din structura raportată a grupurilor HSWT și Hyet Sweet care au fost implicate în activitatea comercială având ca obiect aspartamul sau materiile prime ale acestuia, incluzând producția, prelucrarea, vânzarea, importul și exportul, testarea, închirierea de clădiri și terenuri pentru producție și, prin urmare, structurile corporative și relația dintre cele două grupuri au rămas neclare și contradictorii.

(49)

Comisia nu este de acord cu această afirmație. La începutul investigației, deja în cadrul formularului privind reprezentativitatea, HSWT a declarat că niciuna dintre societățile sale afiliate nu a fost implicată în producția și/sau vânzarea de aspartam produs în Uniune. În plus, HSWT a afirmat, de asemenea, că nu este afiliată, direct sau indirect, niciunui producător sau exportator de aspartam din RPC și că nu a vândut în Uniune aspartam importat din RPC. Investigația a confirmat aceste afirmații, iar Changmao nu a prezentat niciun element de probă care să indice contrariul. În consecință, această afirmație a fost respinsă.

(50)

Changmao a susținut, de asemenea, că HSWT a utilizat atelierele și terenurile deținute de Hyet Sweet SAS pentru producția de aspartam în perioada în cauză, întrucât HSWT ar fi achiziționat doar o cantitate mică de active fixe ale Hyet Sweet SAS în cursul procedurilor de lichidare. De asemenea, s-a susținut că, întrucât HSWT nu a achiziționat terenul, ci l-a închiriat de la Hyet Sweet, acest detaliu arată că HSWT și Hyet Sweet SAS erau afiliate.

(51)

Astfel cum se explică în considerentul 37, HSWT a achiziționat toate activele necesare pentru producția de aspartam, inclusiv clădirile deținute anterior de Hyet Sweet SAS, de la administratorul judiciar al Hyet Sweet SAS, prin intermediul unui contract de achiziționare de active. Administratorul judiciar a organizat o procedură de licitație deschisă la care s-au prezentat mai mulți cumpărători potențiali. În final, HSWT a fost ofertantul cu prețul cel mai mare. Întrucât activele societății Hyet Sweet SAS au fost vândute în cadrul unei proceduri de faliment, vânzarea acestor active a fost efectuată la o valoare mai mică decât valoarea lor contabilă indicată în conturile Hyet Sweet SAS, ceea ce explică diferența dintre valoarea activelor din conturile Hyet Sweet SAS și valoarea activelor din conturile HSWT pentru anul 2019. Solicitantul a explicat că terenul nu a fost inclus în contractul de achiziționare de active încheiat cu administratorul judiciar, deoarece Hyet Sweet SAS nu deținea terenul, ci îl utiliza în baza plății unei chirii. În plus, două societăți nu sunt considerate afiliate dacă una dintre ele închiriază sau utilizează terenurile celeilalte. Persoanele fizice sau juridice (și anume societățile) sunt considerate afiliate în temeiul cerințelor prevăzute la articolul 127 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei (9). În consecință, afirmația a fost respinsă.

(52)

Changmao a susținut, în plus, în mod eronat că HSWT a recunoscut că cele două grupuri, HSWT și Hyet Sweet, erau afiliate în perioada 2018-2019, întrucât au convenit ca denumirea Hyet să fie utilizată de unele societăți din ambele grupuri.

(53)

Comisia observă că HSWT nu a făcut o astfel de declarație în cadrul investigației. În plus, două societăți nu sunt considerate afiliate numai pe baza faptului că anumite societăți din două grupuri distincte convin să utilizeze denumiri similare, în acest caz „Hyet”. Condițiile pentru ca două societăți să fie considerate afiliate sunt reproduse în considerentul 51. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(54)

Changmao a susținut că, întrucât două societăți afiliate HSWT au fost implicate în achiziționarea anumitor active de la Hyet Sweet SAS și în înființarea HSWT, aceste societăți trebuie să transmită un răspuns la chestionar cel puțin cu privire la următoarele aspecte: 1. activitatea lor comercială în ceea ce privește înființarea HSWT; 2. planurile lor de a aborda în mod eficace problemele care au condus la lichidarea Hyet Sweet; 3. relația dintre HSWT și grupul Hyet; 4. motivele deciziei HSWT și a proprietarilor ei de a permite grupului Hyet să continue să importe aspartam în Uniune de la producători concurenți din RPC; 5. dacă subvențiile acordate de guvernul francez ajută la reorganizarea activității comerciale care are ca obiect aspartamul sau acoperă cheltuielile de funcționare.

(55)

În cadrul unei investigații de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, în principiu, numai societățile afiliate implicate în producția și vânzarea produsului care face obiectul reexaminării trebuie să transmită un răspuns la chestionar. Astfel cum se menționează în considerentul 176, HSWT este singura entitate din grupul Standard Investment/HSWT implicată în producția și vânzarea aspartamului în Uniune. În plus, HSWT și Hyet Sweet nu sunt societăți afiliate și, prin urmare, nu pot interveni în presupusa decizie a grupului Hyet de a importa aspartam din RPC. În cele din urmă, în ceea ce privește presupusele subvenții primite de HSWT din partea guvernului francez, Changmao nu a explicat motivul pentru care acest fapt ar fi relevant pentru o investigație de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor. În consecință, aceste afirmații au fost respinse.

(56)

În cadrul observațiilor prezentate în urma comunicării constatărilor finale, Changmao a susținut că HSWT nu a furnizat un document oficial care să confirme încetarea existenței Hyet Sweet SAS.

(57)

Comisia a observat că HSWT nu era obligată să prezinte un astfel de document. Astfel cum se explică în considerentul 37, HSWT a achiziționat activele de la Hyet Sweet SAS, care a intrat în faliment. Existența în continuare a Hyet Sweet SAS ca entitate pentru procedura de faliment nu este relevantă pentru prezenta investigație de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor. Ceea ce contează este faptul că Hyet Sweet SAS nu mai era un producător de aspartam din Uniune după vânzarea activelor sale către HSWT. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(58)

În cadrul observațiilor prezentate în urma comunicării constatărilor finale, Changmao și-a reiterat afirmația potrivit căreia Hyet Sweet SAS ar fi trebuit să transmită un răspuns la chestionar în calitate de producător de aspartam din Uniune în cursul perioadei examinate, deoarece a fost afiliată societății HSWT în perioada noiembrie 2018 - februarie 2019 prin prisma faptului că, în perioada respectivă, Hyet Sweet SAS și acționarii HSWT discutau cu privire la înființarea unei întreprinderi comune. În plus, Changmao a susținut că, în această perioadă, HSWT: 1. a utilizat mărcile și mărcile comerciale HYET pentru comercializarea produselor fabricate în fabrica de la Gravelines; 2. a utilizat adrese de e-mail cu terminația @Hyetsweet.com și, mai important, 3. chiar a utilizat denumirea „Hyet” pentru a descrie aceste două societăți acționare, și anume „Hyet Sweet Now Holding BV” și „Hyet Sweet NL BV”. Changmao a susținut că răspunsul privind datele pentru anul 2018 ar fi trebuit să fie transmis de Hyet Sweet SAS sau, cel puțin, ar fi trebuit să fie verificat cu cooperarea Hyet. Changmao a susținut că administratorul judiciar care răspundea de Hyet Sweet SAS ar fi putut furniza răspunsul la chestionar pentru aceasta. În plus, Changmao a susținut că chestionarul era necesar nu numai în ceea ce privește informațiile financiare ale Hyet Sweet SAS, ci și în ceea ce privește informațiile referitoare la vânzări, istoricul, structura și orientarea comercială ale societății. Changmao a afirmat că HSWT nu a fost în măsură să asigure exactitatea și exhaustivitatea informațiilor necesare din partea Hyet Sweet SAS în această privință, de exemplu, pentru 2017 au lipsit informațiile financiare ale Hyet Sweet SAS, iar Comisia a fost nevoită să aleagă perioada examinată începând cu 2018, în loc de 2017. Changmao a afirmat că există îndoieli cu privire la modul în care HSWT ar putea asigura veridicitatea și exactitatea informațiilor financiare furnizate de Hyet Sweet SAS. De asemenea, Changmao a solicitat Comisiei să comunice motivul pentru care a evitat să contacteze Hyet Sweet SAS.

(59)

Astfel cum se arată în considerentul 45, Comisia a avut cunoștință de tentativa de cooperare între cele două societăți și a luat în considerare acest fapt în evaluarea sa. Cu toate acestea, Comisia a concluzionat că faptul că acționarii HSWT și ai Hyet Sweet SAS au discutat cu privire la înființarea unei întreprinderi comune timp de patru luni din 2018 (în cursul cărora HSWT ar fi putut utiliza mărcile comerciale și/sau adresele de e-mail ale Hyet Sweet) nu a avut niciun impact semnificativ asupra actualei investigații de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor. Astfel cum se arată în considerentul 43, serverele cu datele financiare ale Hyet Sweet SAS au fost preluate de HSWT ca parte a contractului de achiziționare de active. De asemenea, angajați relevanți care au lucrat pentru Hyet Sweet în 2018 au continuat să lucreze pentru HSWT. Prin urmare, HSWT a fost cea mai bună sursă de informații financiare și de altă natură referitoare la Hyet Sweet SAS pentru anul 2018. În cursul vizitei de verificare, Comisia a putut verifica informațiile solicitate în chestionar, deoarece a avut acces la informațiile necesare pentru 2018 și la foștii angajați ai Hyet Sweet SAS, care au fost în măsură să ofere răspunsuri la întrebările adresate de Comisie. Prin urmare, nu a fost necesară contactarea de către Comisie a Hyet Sweet SAS. În plus, anul 2017 nu era relevant pentru investigație, deoarece perioada examinată a fost cea cuprinsă între 1 ianuarie 2018 și 30 iunie 2021. Practica la care recurge Comisia este de a include în perioada examinată trei ani calendaristici compleți anteriori perioadei de investigație. Comisia a concluzionat că tentativa de relație comercială a celor două societăți nu era relevantă pentru a evalua dacă măsurile antidumping în vigoare ar trebui menținute sau dacă ar trebui să se permită expirarea lor. În consecință, afirmațiile au fost respinse.

(60)

În cadrul observațiilor prezentate în urma comunicării constatărilor finale, Changmao a afirmat că în cadrul grupului Hyet Sweet a fost înființată o societate denumită Hyet Aspartame BV, despre ale cărei activități în cursul perioadei examinate nu au fost divulgate informații, de exemplu informații din care să reiasă dacă această societate era producător sau comerciant de aspartam, data la care a fost înregistrată și scopul înregistrării. De asemenea, Changmao a solicitat Comisiei să clarifice dacă societatea-mamă a Hyet Sweet SAS (Stratco BV) a fost implicată în producția și comercializarea aspartamului.

(61)

Astfel cum se explică în considerentul 176, HSWT este singurul producător de aspartam din Uniune. Comisia a constatat, de asemenea, că nu există nicio relație între Hyet Aspartame BV sau Stratco BV, pe de o parte, și HSWT, pe de altă parte. Prin urmare, nici Hyet Aspartame BV, nici Stratco BV nu au obligația să furnizeze un răspuns la chestionar ca parte din industria Uniunii. În plus, faptul că Hyet Aspartame BV sau Stratco BV ar fi comerciant de aspartam nu este relevant pentru aprecierea posibilității reapariției prejudiciului, care trebuie efectuată de Comisie în cadrul unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor. În mod evident, cooperarea comercianților nu este obligatorie în investigațiile de apărare comercială, iar cele două societăți, chiar dacă ar fi comercianți de aspartam, sunt libere să nu participe la prezenta reexaminare. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(62)

În cadrul observațiilor prezentate în urma comunicării constatărilor finale, Changmao a susținut că, întrucât societatea afiliată HSWT, Sweet Now NL, a fost implicată în achiziționarea și vânzarea de materii prime pentru HSWT, Sweet Now NL trebuie să transmită un răspuns la chestionar. În absența cooperării Sweet Now NL, costul de producție al HSWT ar trebui să se bazeze pe datele disponibile, prețurile sale de vânzare ar trebui ajustate în sens descrescător, iar subcotarea prețurilor ar trebui, de asemenea, să fie corectată în sens descrescător.

(63)

Comisia nu a fost de acord cu această afirmație. Chestionarul pentru producătorii din Uniune solicită producătorilor din Uniune să își precizeze principalii cinci furnizori (din punctul de vedere al valorii de achiziție) din cursul perioadei investigației de reexaminare pentru fiecare materie primă principală utilizată în producția de aspartam. Pe baza acestor informații, Comisia evaluează de la caz la caz dacă sunt necesare informații suplimentare în acest sens. Investigația a arătat că toate materiile prime au fost achiziționate în mod direct de HSWT de la furnizori neafiliați, cu excepția unor achiziții de la începutul anului 2019, când Sweet Now NL a achiziționat unele materii prime pentru HSWT. Având în vedere volumele și perioada în care au fost efectuate aceste achiziții, Comisia a concluzionat că nu era necesar ca HSWT să furnizeze informații suplimentare cu privire la achizițiile de materii prime de la Sweet Now NL.

(64)

Changmao a susținut, de asemenea, că, în cazul în care aspartamul vândut de HSWT societăților afiliate a fost revândut în cursul perioadei examinate, societatea afiliată ar trebui să transmită un răspuns la chestionar.

(65)

Investigația a arătat că societatea afiliată nu a revândut aspartam unor clienți neafiliați. HSWT a vândut aspartam unei societăți afiliate numai în 2019 și 2020 (16 % și, respectiv, 1 % din volumul total al producției), apoi l-a cumpărat înapoi la aproape același preț în scopuri legate de fluxul de lichidități. Prin urmare, nu a fost necesară solicitarea de către Comisie a unui răspuns la chestionar din partea societății afiliate. În consecință, afirmația a fost respinsă.

1.9.   Verificarea

(66)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina posibilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului și interesul Uniunii. Vizitele de verificare efectuate în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază s-au desfășurat la sediile următoarelor societăți:

Producător din Uniune

HSWT France SAS, Gravelines, Franța (cuprinzând atât Hyet Sweet SAS pentru 2018, cât și HSWT din 2019 până la sfârșitul perioadei investigației de reexaminare).

1.10.   Procedura ulterioară

(67)

La 15 iulie 2022, Comisia a comunicat faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să mențină măsurile antidumping în vigoare („comunicarea constatărilor finale”). Tuturor părților li s-a acordat un termen pentru a prezenta observații cu privire la această comunicare și pentru a solicita o audiere de către serviciile relevante ale Comisiei și/sau de către consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(68)

Changmao a prezentat observații și a solicitat o audiere, care a avut loc la 1 august 2022. De asemenea, HSWT a reacționat la afirmațiile Changmao. Toate afirmațiile au fost abordate în prezentul regulament.

2.   PRODUSUL CARE FACE OBIECTUL REEXAMINĂRII, PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR

2.1.   Produsul care face obiectul reexaminării

(69)

Produsul care face obiectul reexaminării este același ca în investigația inițială, și anume aspartamul [ester N-L-α-Aspartil-L-fenilalanină-1-metil, ester 3-amino-N-(α-carbometoxi-fenetil)-acid succinamic-N-metil], număr CAS 22839-47-0, încadrat în prezent la codul NC ex 2924 29 70 (codul TARIC 2924297005) (denumit în continuare „produsul care face obiectul reexaminării”).

(70)

Aspartamul este utilizat ca îndulcitor artificial într-o gamă largă de aplicații, de exemplu în alimente, în băuturi și în produse farmaceutice.

2.2.   Produsul în cauză

(71)

Produsul vizat de prezenta investigație este produsul care face obiectul reexaminării, originar din RPC.

2.3.   Produsul similar

(72)

Astfel cum s-a stabilit în investigația inițială, prezenta investigație de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor a confirmat faptul că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice și chimice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

produsul în cauză;

produsul fabricat și vândut pe piața internă din RPC; și

produsul fabricat și vândut în Uniune de către industria Uniunii.

(73)

Prin urmare, aceste produse sunt considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

3.   DUMPINGUL

3.1.   Observații preliminare

(74)

În cursul perioadei investigației de reexaminare (și anume, între 1 iulie 2020 și 30 iunie 2021), importurile de aspartam din RPC au continuat. Potrivit Eurostat, importurile de aspartam din RPC au reprezentat [6 %-8 %] din piața Uniunii în perioada investigației de reexaminare, comparativ cu cota de piață de 50 %-70 % din cursul perioadei de investigație examinate în investigația inițială. În termeni absoluți, importurile au scăzut cu [70 %-80 %] de la perioada de investigație a investigației inițiale și până în prezent.

(75)

După cum se menționează în considerentul 36, un singur exportator din RPC, Changmao, a cooperat în cadrul investigației. Întrucât importurile realizate de Changmao reprezintă mai puțin de 3 % din totalul importurilor de aspartam din RPC efectuate în cursul perioadei investigației de reexaminare, ele nu au putut fi considerate reprezentative pentru totalul importurilor din RPC. Prin urmare, la 31 martie 2022 și la 1 aprilie 2022, Comisia a informat autoritățile din RPC și, respectiv, societatea Changmao că, din cauza cooperării insuficiente din partea producătorilor-exportatori din RPC, Comisia intenționa să aplice articolul 18 din regulamentul de bază în ceea ce privește constatările referitoare la RPC. S-au primit observații din partea Changmao.

(76)

Changmao a susținut că a cooperat pe deplin, iar Comisia nu ar trebui să țină seama de date mai puțin favorabile decât cele cuprinse în răspunsurile la chestionar și în comunicările sale, inclusiv în ceea ce privește importurile din Japonia și RPC.

(77)

Comisia clarifică faptul că aplicarea articolului 18 din regulamentul de bază în acest caz se referă la constatările sale privind continuarea sau reapariția dumpingului și a prejudiciului cu privire la RPC, și nu la Changmao. Toate comunicările transmise de Changmao în cadrul investigației au fost evaluate în mod corespunzător în secțiunile relevante din prezentul regulament. Întrucât s-a constatat că exporturile societății Changmao nu erau reprezentative pentru totalul importurilor în Uniune din RPC, Comisia nu a calculat o marjă de dumping individuală pentru Changmao. În absența unei cooperări care să acopere cantități reprezentative, Comisia a calculat o marjă de dumping la nivel național, astfel cum se detaliază în secțiunea 3 de mai jos. Este inutil să se menționeze că, în cadrul reexaminărilor efectuate în perspectiva expirării măsurilor, taxele antidumping efective nu se revizuiesc; calculele sunt utilizate doar ca bază pentru constatările privind posibilitatea continuării/reapariției dumpingului și a prejudiciului. Prin urmare, chiar dacă o marjă de dumping individuală pentru Changmao ar fi fost calculată de Comisie, ea nu ar fi afectat rezultatul investigației, care depindea de calcularea unei marje la nivel național pentru restul de 97 % din importuri. Astfel, marja de dumping individuală a Changmao, limitată la numai 3 % din importurile din China în Uniune, nu ar fi fost relevantă pentru a stabili dacă dumpingul a fost practicat de exportatori din întreaga țară în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(78)

În consecință, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, constatările cu privire la posibilitatea continuării sau a reapariției dumpingului s-au bazat pe datele disponibile, în special pe informațiile din cererea de reexaminare, pe informațiile primite de la producătorul din Uniune și de la Changmao și pe statisticile disponibile, și anume cele din baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6) și de Global Trade Atlas („GTA”).

3.2.   Procedura de stabilire a valorii normale în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază pentru importurile de aspartam originar din RPC

(79)

Având în vedere elementele de probă suficiente și disponibile la momentul deschiderii investigației cu privire la RPC, care tind să demonstreze existența unor distorsiuni semnificative în RPC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a deschis investigația în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(80)

Pentru a obține informațiile pe care le-a considerat necesare pentru investigația sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar la GC. În plus, la punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să prezinte punctele lor de vedere, să transmită informații și să furnizeze elemente de probă privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Nu s-a primit, în termenul stabilit, niciun răspuns la chestionar din partea GC și nu s-a primit nicio comunicare privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Ulterior, la 13 iunie 2022, Comisia a informat GC că va utiliza datele disponibile în sensul articolului 18 din regulamentul de bază pentru a determina existența distorsiunilor semnificative în RPC.

(81)

La punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere elementele de probă disponibile, ar putea fi necesar să selecteze o țară reprezentativă adecvată în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate. Comisia a precizat, de asemenea, că va examina și alte posibile țări adecvate, în conformitate cu criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(82)

La 4 martie 2022, prin intermediul unei note (denumită în continuare „prima notă”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționează să le utilizeze pentru stabilirea valorii normale. În nota respectivă, Comisia a inclus o listă a tuturor factorilor de producție, cum ar fi materiile prime, forța de muncă și energia, utilizați pentru fabricarea aspartamului. În plus, pe baza criteriilor de alegere a prețurilor sau a valorilor de referință nedistorsionate, Comisia a identificat Argentina, Malaysia și Thailanda drept posibile țări reprezentative adecvate. Comisia a primit observații din partea Changmao cu privire la prima notă.

(83)

La 28 aprilie 2022, prin intermediul unei a doua note (denumită în continuare „a doua notă”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționează să le utilizeze pentru stabilirea valorii normale, luând în considerare Malaysia ca țară reprezentativă. Comisia a informat, de asemenea, părțile interesate că va stabili costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale („costurile VAG”), precum și profiturile, pe baza datelor societății Ajinomoto (Malaysia) Berhad („Ajinomoto Malaysia”), un producător de produse alimentare, condimente și îndulcitori sintetici din Malaysia. Nu s-au primit observații.

3.3.   Valoarea normală

(84)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „[v]aloarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.

(85)

Cu toate acestea, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „[î]n cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri” („cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale” sunt denumite în continuare „costuri VAG”).

(86)

Astfel cum se explică mai jos, Comisia a concluzionat în cadrul prezentei investigații că, pe baza elementelor de probă disponibile și având în vedere lipsa cooperării din partea GC și a producătorilor-exportatori, este adecvată aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

3.3.1.   Existența distorsiunilor semnificative

(87)

Deși Comisia nu a investigat în trecut exporturile de aspartam în temeiul articolului 2 alineatul (6a), în cadrul investigației recente privind un alt îndulcitor artificial provenit din RPC, și anume acesulfamul de potasiu (10), Comisia a constatat existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia a concluzionat în cadrul investigației respective că, pe baza elementelor de probă disponibile, aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază era, de asemenea, adecvată.

(88)

În cadrul investigației respective, Comisia a constatat că există o intervenție substanțială a statului în RPC, ceea ce conduce la distorsionarea alocării efective a resurselor în conformitate cu principiile pieței (11).

(89)

În special, Comisia a concluzionat că, în sectorul acesulfamului de potasiu, nu doar că GC continuă să dețină în proprietate o mare parte dintre societăți în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază (12), ci GC este, în plus, în măsură să intervină în procesul de stabilire a prețurilor și a costurilor prin prezența statului în cadrul firmelor în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază (13).

(90)

Comisia a constatat, de asemenea, că prezența și intervenția statului pe piețele financiare, precum și în furnizarea de materii prime și de factori de producție au un efect suplimentar de distorsionare asupra pieței. Într-adevăr, în ansamblu, sistemul de planificare din RPC are ca rezultat faptul că resursele sunt direcționate către sectoare desemnate de guvern ca fiind strategice sau importante din punct de vedere politic într-un alt mod, în loc să fie alocate după cum dictează forțele pieței (14). În plus, Comisia a concluzionat că legislația chineză privind falimentul și proprietatea nu funcționează în mod corespunzător în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază, ceea ce conduce la distorsiuni, în special atunci când sunt menținute întreprinderi insolvente pe linia de plutire și când sunt atribuite drepturi de folosință asupra terenurilor în RPC (15).

(91)

În aceeași ordine de idei, Comisia a constatat distorsiuni ale costurilor salariale în sectorul acesulfamului de potasiu în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază (16), precum și distorsiuni pe piețele financiare în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază, în special în ceea ce privește accesul la capital al actorilor corporativi din RPC (17).

(92)

La fel ca în investigațiile anterioare referitoare la sectorul acesulfamului de potasiu, în prezenta investigație Comisia a analizat dacă este adecvat sau nu să utilizeze prețurile și costurile interne din RPC, dată fiind existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Această analiză a Comisiei s-a bazat pe elementele de probă disponibile la dosar, inclusiv pe elementele de probă cuprinse în cererea de reexaminare și în raport (18), care au fost obținute din surse disponibile în mod public. Analiza a inclus examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia RPC în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, inclusiv a produsului care face obiectul reexaminării. Comisia a completat în continuare aceste elemente de probă cu propriile cercetări privind diferitele criterii relevante pentru a confirma existența unor distorsiuni semnificative în RPC, astfel cum s-a constatat și în investigațiile sale anterioare în această privință.

(93)

Cererea de reexaminare în acest caz a făcut referire la raport, în special la constatările raportului privind sectorul chimic. În plus, cererea enumera o serie de documente de politici care au un impact asupra sectorului aspartamului, inclusiv Al 13-lea plan cincinal național, inițiativa „Made in China 2025”, Al 13-lea plan cincinal pentru industria chimică și petrochimică, Orientările Consiliului de Stat privind promovarea transformării tehnologice a întreprinderilor (2012), Planul de dezvoltare a industriei ușoare (2006-2020) și Al 13-lea plan cincinal pentru dezvoltarea industriei chimice în provincia Jiangsu.

(94)

În plus, investigația a arătat că în sectorul aspartamului persistă un anumit grad de proprietate și control din partea GC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază, inclusiv următoarele întreprinderi deținute de stat („IDS”) producătoare de aspartam: Niutang Group, L&P Food Ingredient și Nantong Changhai Food Additives (toate cele trei societăți aparțin unui singur grup (19)).

(95)

În ceea ce privește faptul că GC este în măsură să intervină asupra prețurilor și a costurilor prin prezența statului în cadrul firmelor în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază, în cursul investigației, Comisia a stabilit existența unor legături personale între producătorii produsului care face obiectul reexaminării și Partidul Comunist Chinez („PCC”). S-a stabilit că unii producători de aspartam sunt membri activi ai Asociației pentru aditivi și ingrediente alimentare din China (China Food Additives and Ingredients Association – CFAA), care prevede următoarele în statutul său: „Articolul 3: Asociația aderă la conducerea generală a Partidului Comunist din China și, în conformitate cu dispozițiile Constituției Partidului Comunist din China, instituie o organizație a Partidului Comunist din China, desfășoară activități de partid și oferă condițiile necesare pentru activitățile organizației de partid. Autoritatea de înregistrare și de management a asociației este Ministerul Afacerilor Civile al Republicii Populare Chineze, iar autoritatea principală pentru consolidarea partidului este Comitetul de partid al Comisiei de supraveghere și administrare a activelor deținute de stat din cadrul Consiliului de Stat. Asociația acceptă îndrumarea în afaceri, supravegherea și gestionarea autorității de înregistrare și de management, a autorității principale de consolidare a partidului, precum și a departamentelor relevante de gestionare a sectorului. […] articolul 22: Alegerea și demiterea administratorilor: 1. Primii administratori sunt desemnați în comun de către membrii asociației la momentul înființării și sunt aleși de către adunarea reprezentativă a membrilor, după ce au fost aprobați de către membrii de conducere însărcinați cu consolidarea partidului.” Investigația a arătat că, dintre producătorii cunoscuți de aspartam din RPC, Sinosweet deține rolul de director executiv, iar Changmao Biochemical Engineering este membru director. În plus, directorul general adjunct al Niutang Food Additives este în același timp președinte al sindicatului și membru al Conferinței consultative politice a poporului chinez.

(96)

Atât întreprinderile publice, cât și cele private din sectorul aspartamului fac obiectul supravegherii în privința politicilor și al îndrumării. Producătorii produsului care face obiectul reexaminării evidențiază în mod explicit pe site-urile lor activitățile de consolidare a partidului, au membri de partid în conducerea societății și își subliniază afilierea la PCC. Investigația a arătat că în cadrul Niutang Group, care este o întreprindere deținută de stat, se desfășoară activități de consolidare a partidului.

(97)

În plus, în sectorul aspartamului sunt în vigoare politici discriminatorii în favoarea producătorilor interni sau care influențează în alt mod piața în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a treia liniuță din regulamentul de bază.

(98)

Industria aspartamului este vizată de o serie de planuri, directive și alte documente axate pe aditivii alimentari, care sunt emise la nivel național, regional și municipal, cum ar fi Cel de al 13-lea plan cincinal privind inovarea tehnologică alimentară și Cel de al 13-lea plan cincinal privind industria petrochimică și chimică (aspartamul s-ar încadra în categoria produselor chimice fine). Și la nivel regional există instrumente care permit statului să intervină în industria aspartamului. De exemplu, provincia Jiangsu, unde se află doi producători cunoscuți de aspartam: Jiangsu Vitasweet și societatea afiliată Changzhou Guanghui au instituit un fond pentru adaptarea structurală a sectorului chimic, cu scopul de a sprijini, printre altele, modernizarea, relocarea și transformarea întreprinderilor. În plus, îndulcitorii sintetici chimici sunt menționați în versiunea din 2019 a Catalogului de îndrumare pentru adaptarea structurală a industriei (20) și, prin urmare, fac obiectul respectivelor politici guvernamentale în vigoare.

(99)

După cum se poate observa din exemplele de mai sus, GC gestionează dezvoltarea sectorului aspartamului în conformitate cu o gamă largă de directive și de instrumente de politică și controlează practic toate aspectele legate de dezvoltarea și funcționarea acestui sector. Prin urmare, industria aspartamului beneficiază de îndrumare și intervenție din partea statului în ceea ce privește principalele materii prime, și anume ciclohexilamina și acidul sulfamic.

(100)

În plus față de cele menționate mai sus, producătorii de aspartam sunt, de asemenea, beneficiari ai unor subvenții din partea statului, ceea ce indică în mod clar interesul statului față de acest sector. În cursul investigației, Comisia a stabilit că producătorii de aspartam au beneficiat de subvenții directe din partea statului, printre aceștia numărându-se și Changmao Biochemical Engineering (21). În plus, site-ul de internet al Vitasweet Jiangsu preciza că, începând cu 2010, societatea este recunoscută ca fiind centrul tehnologic al provinciei Jiangsu pentru alimente și ingrediente funcționale, acesta fiind unul dintre obiectivele Planului de punere în aplicare al provinciei Jiangsu pentru dezvoltarea biotehnologiei și a noilor industrii medicale pentru perioada 2009-2012 (22), și menționa că societatea este eligibilă pentru a primi sprijin financiar guvernamental. De asemenea, Changzhou Guanghui Biotechnology, situată în Parcul Chimic Național Changzhou, este eligibilă pentru sprijin guvernamental, deoarece toate societățile situate în acest parc fac obiectul Comunicării privind gestionarea standardizată a zonelor de concentrare a industriei chimice, în vederea consolidării parcurilor industriale chimice din provincia respectivă.

(101)

În concluzie, GC a luat măsuri pentru a determina operatorii să respecte obiectivele politicii publice de a sprijini sectoarele industriale încurajate, inclusiv producția de […] ca principală materie primă utilizată pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării. Astfel de măsuri împiedică forțele de pe piață să funcționeze în mod liber.

(102)

Prezenta investigație nu a evidențiat niciun element de probă care să indice că aplicarea discriminatorie sau inadecvată a legislației privind falimentul și proprietatea în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază în sectorul aspartamului, astfel cum se menționează în considerentul 90 de mai sus, nu i-ar afecta pe producătorii produsului care face obiectul reexaminării.

(103)

Sectorul aspartamului este, de asemenea, afectat de distorsiuni ale costurilor salariale în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază, astfel cum se menționează, de asemenea, în considerentul 88 de mai sus. Aceste distorsiuni afectează sectorul atât direct (în contextul fabricării produsului care face obiectul reexaminării sau a principalilor factori de producție), cât și indirect (în contextul accesului la capitalul sau la factorii de producție ai societăților care sunt supuse aceluiași sistem de muncă în RPC).

(104)

În plus, în cadrul prezentei investigații nu a fost prezentat niciun element de probă care să demonstreze că sectorul aspartamului nu este afectat de intervenția statului în sistemul financiar în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază, astfel cum se menționează, de asemenea, în considerentul 88 de mai sus. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor pieței la toate nivelurile.

(105)

În cele din urmă, Comisia reamintește că, pentru a fabrica produsul care face obiectul reexaminării, sunt necesari mai mulți factori de producție. Atunci când producătorii produsului care face obiectul reexaminării cumpără sau se angajează în contracte vizând acești factori de producție, prețurile plătite (care sunt înregistrate drept costuri ale acestora) sunt expuse acelorași distorsiuni sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de factori de producție angajează o forță de muncă supusă distorsiunilor; aceștia pot împrumuta fonduri care sunt supuse distorsiunilor care afectează sectorul financiar/alocarea de capital și fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative și în toate sectoarele.

(106)

În consecință, pe lângă faptul că prețurile de vânzare pe piața internă pentru produsul care face obiectul reexaminării nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, sunt afectate toate costurile factorilor de producție (inclusiv ale materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării, forței de muncă etc.), deoarece formarea prețurilor acestora este afectată de intervenții substanțiale ale statului, astfel cum se arată în părțile A și B ale raportului. Într-adevăr, intervențiile statului descrise în legătură cu alocarea de capitaluri, terenuri, forță de muncă, energie și materii prime sunt prezente în întreaga RPC. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un factor de producție care a fost, în sine, produs în RPC prin combinarea unei serii de factori de producție, este expus unor distorsiuni semnificative. În aceeași situație se află și factorii de producție ai factorilor de producție etc.

(107)

Nici GC, nici producătorii-exportatori nu au prezentat elemente de probă sau argumente contrare în cadrul prezentei investigații.

(108)

În concluzie, elementele de probă disponibile au arătat că prețurile sau costurile produsului care face obiectul reexaminării, inclusiv costurile materiilor prime, ale energiei și ale forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe o piață liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum rezultă din impactul efectiv sau potențial al unuia sau al mai multor elemente relevante menționate la dispoziția respectivă. Pe această bază și în lipsa oricărei cooperări din partea GC, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile de pe piața internă pentru a stabili valoarea normală în acest caz. În consecință, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza unor costuri de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, cu alte cuvinte, în acest caz, pe baza costurilor corespunzătoare de producție și de vânzare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, astfel cum se arată în secțiunea următoare.

3.3.2.   Țara reprezentativă

3.3.2.1.   Observații generale

(109)

Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază:

un nivel de dezvoltare economică asemănător celui din RPC. În acest scop, Comisia a utilizat țări cu un venit național brut pe cap de locuitor asemănător celui din RPC, potrivit datelor din baza de date a Băncii Mondiale (23);

fabricarea produsului care face obiectul reexaminării în țara respectivă (24);

disponibilitatea datelor publice relevante în țara reprezentativă;

dacă se identifică mai multe țări reprezentative posibile, ar trebui să se acorde prioritate, după caz, țării cu un nivel adecvat de protecție socială și a mediului.

(110)

Astfel cum se explică în considerentele 82 și 83, Comisia a publicat două note la dosar cu privire la sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale: prima notă la 4 martie 2022 și a doua notă privind factorii de producție la 28 aprilie 2022. Aceste note descriu faptele și elementele de probă care stau la baza criteriilor relevante și abordează observațiile primite de părți cu privire la aceste elemente și la sursele relevante. În cea de a doua notă, Comisia a comunicat părților interesate intenția sa de a considera Malaysia drept o țară reprezentativă adecvată în cazul de față, dacă se va confirma existența distorsiunilor semnificative prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

3.3.2.2.   Un nivel de dezvoltare economică asemănător celui din RPC

(111)

În prima notă privind factorii de producție, Comisia a explicat că produsul care face obiectul reexaminării nu pare să fie fabricat în niciuna dintre țările cu un nivel de dezvoltare economică asemănător celui din RPC, conform criteriilor menționate în considerentul 109. Acesta era produs doar în RPC, în Japonia și în Uniune.

(112)

Prin urmare, Comisia a analizat dacă a existat o producție a unui produs din aceeași categorie generală și/sau același sector ca produsul care face obiectul reexaminării în țara cu un nivel de dezvoltare economică asemănător celui din RPC. În consecință, Comisia a indicat că va lua în considerare producția de îndulcitori, de arome și de aditivi alimentari, care reprezintă produse din aceeași categorie generală ca aspartamul, pentru a stabili o țară reprezentativă adecvată pentru aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(113)

În prima notă privind factorii de producție, Comisia a identificat Argentina, Malaysia și Thailanda ca fiind țări cu un nivel de dezvoltare economică asemănător celui din RPC conform Băncii Mondiale (cu alte cuvinte, toate aceste țări sunt clasificate de Banca Mondială drept țări cu „venituri medii-superioare” pe baza venitului național brut) în care se cunoștea faptul că are loc fabricarea unor produse din aceeași categorie generală.

3.3.2.3.   Disponibilitatea datelor publice relevante în țara reprezentativă

(114)

În prima notă, Comisia a identificat o societate din Argentina, o societate din Malaysia și patru societăți din Thailanda pentru care informațiile financiare privind produse din aceeași categorie generală ca și produsul care face obiectul reexaminării erau ușor accesibile în baza de date Dun and Bradstreet (25) sau pe site-urile societăților respective.

(115)

În ceea ce privește Argentina, Comisia a găsit, în baza de date Dun and Bradstreet pentru 2020, informații financiare ușor accesibile referitoare la un producător de produse din aceeași categorie generală ca produsul care face obiectul reexaminării, Laboratorios Argentinos Farmesa, de produse din aceeași categorie generală ca aspartamul, dar nu a găsit situații financiare publicate.

(116)

În ceea ce privește Malaysia, Comisia a găsit situații financiare publicate ușor accesibile cu privire la un producător de produse din aceeași categorie generală ca și produsul care face obiectul reexaminării, Ajinomoto Malaysia, pentru exercițiile financiare încheiate la 31 martie 2018, 2019, 2020 și 2021 (26), precum și date financiare ușor accesibile cu privire la societatea respectivă în baza de date Dun and Bradstreet.

(117)

În ceea ce privește Thailanda, Comisia a găsit date financiare ușor accesibile cu privire la trei producători de produse din aceeași categorie generală ca și produsul care face obiectul reexaminării, în baza de date Dun and Bradstreet, pentru unul dintre aceștia referitoare la exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2020, iar pentru ceilalți doi referitoare la exercițiul financiar încheiat la 31 martie 2021. În plus, Comisia a găsit, de asemenea, date ușor accesibile cu privire la exercițiul financiar încheiat la 31 martie 2021 pentru Ajinomoto Company (Thailand) Ltd. Însă informațiile financiare ale Ajinomoto Company (Thailand) Ltd au fost incluse în raportul anual al grupului Ajinomoto fără nicio declarație separată pentru Ajinomoto Company (Thailand). Datele pentru celelalte trei societăți thailandeze nu au putut fi utilizate, deoarece fie datele nu acopereau o mare parte din perioada investigației de reexaminare, fie pe site-urile de internet ale societăților nu erau puse la dispoziție conturile auditate complete.

(118)

Comisia a analizat, de asemenea, importurile principalilor factori de producție în Argentina, Malaysia și Thailanda. S-a observat că o parte semnificativă a importurilor principalilor factori de producție, cum ar fi acidul L-aspartic și L-fenilalanina, în Argentina, Malaysia și Thailanda proveneau din RPC. Acest fapt a indicat potențiale distorsiuni ale prețurilor de import din alte țări terțe, deoarece acestea erau afectate de importurile din China. Același efect era valabil și pentru alte posibile țări reprezentative, precum Brazilia, Columbia, Filipine, Rusia, Turcia, Serbia și Africa de Sud, pentru care Comisia nu a reușit să găsească producători de produse similare cu informații financiare disponibile în mod public. Mexicul și Peru au raportat un volum rezonabil de importuri ale acestor factori de producție din alte țări decât RPC. Totuși, Mexicul și Peru nu au raportat importuri ale celui de al doilea factor de producție ca importanță (anhidrida acetică). În plus, Comisia nu a reușit să găsească producători de produse similare cu informații financiare disponibile în mod public.

(119)

Prin urmare, deși volumul mare al importurilor din RPC pentru factorii de producție menționați mai sus ar putea avea un efect de distorsionare asupra prețului importurilor din alte țări, având în vedere că prezenta investigație este o reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază care nu necesită un calcul precis al marjei de dumping, ci stabilirea posibilității continuării sau a reapariției dumpingului, Comisia a considerat că, în acest caz, poate utiliza, în mod excepțional, prețul de import din alte țări decât RPC, urmând metodologia menționată în considerentul 136, în pofida volumului mare al importurilor din RPC.

(120)

Changmao s-a opus alegerii societății Ajinomoto Thailanda sau Ajinomoto Malaysia. Ea a susținut că: 1. ambele entități sunt axate pe producția altor produse, nu a îndulcitorilor, în special nu a aspartamului; 2. marja de profit a Ajinomoto Thailanda a depășit marja de profit rezonabilă realizată de un producător de îndulcitori; 3. întrucât Ajinomoto Japonia deținea o poziție de monopol pe piața japoneză, era probabil ca și Ajinomoto Thailanda și Ajinomoto Malaysia să se bucure de poziții foarte puternice pe piețele lor. În plus, Changmao a susținut că, întrucât exporturile de aspartam ale Ajinomoto din Japonia în Uniune au crescut de la instituirea taxelor antidumping asupra RPC, grupul Ajinomoto avea un interes direct față de menținerea taxelor antidumping în vigoare. Prin urmare, s-a susținut că, pentru a asigura desfășurarea unei investigații obiective, nu ar fi adecvat să se selecteze vreuna dintre societățile afiliate Ajinomoto din Thailanda sau Malaysia în scopul stabilirii valorii normale.

(121)

Comisia a observat că Changmao nu a propus producători alternativi din Malaysia și Thailanda. În ceea ce privește prima afirmație, se reamintește faptul că aspartamul este produs numai în RPC, Japonia și UE. Deși Ajinomoto Malaysia produce mai multe tipuri de produse, societatea produce și îndulcitori. Iar aspartamul este un tip de îndulcitor.

(122)

În ceea ce privește afirmația referitoare la faptul că nivelul profitului Ajinomoto Thailanda a fost prea mare, astfel cum s-a subliniat în nota din 4 martie 2022, raportul anual disponibil în mod public prezenta datele financiare pe o bază consolidată, nu doar pentru entitatea din Thailanda care produce îndulcitori. În plus, Comisia a observat că Changmao nu a indicat o marjă de profit „rezonabilă” realizată de un producător de îndulcitori.

(123)

În ceea ce privește afirmația privind poziția de monopol a societăților afiliate Ajinomoto din Thailanda și Malaysia, Comisia a observat că Changmao nu a prezentat niciun element de probă în acest sens. În consecință, această afirmație a fost respinsă.

(124)

În cele din urmă, afirmația potrivit căreia nu ar fi adecvat să se selecteze în scopul stabilirii valorii normale vreuna dintre societățile afiliate Ajinomoto din Thailanda sau Malaysia din cauza faptului că Ajinomoto ar fi avut, foarte probabil, un interes să mențină măsurile antidumping în vigoare în UE nu era justificată și, în orice caz, Comisia s-a bazat pe informații financiare auditate ușor accesibile. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(125)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a considerat că informațiile financiare disponibile pentru societatea malaysiană Ajinomoto Malaysia reprezentau cea mai adecvată sursă pentru a stabili costurile VAG și profiturile pentru construirea valorii normale. Situațiile financiare auditate, care se suprapuneau pe o durată de 9 luni cu perioada de reexaminare, erau ușor accesibile în cazul Ajinomoto Malaysia și permiteau un calcul corect al costurilor VAG și al marjei de profit pentru construirea valorii normale. În plus, Ajinomoto Malaysia este o societate mare și are o producție semnificativă de produse din aceeași categorie generală ca și produsul care face obiectul reexaminării. Pe de altă parte, astfel cum se explică mai sus, informațiile privind Ajinomoto Company (Thailand) au fost consolidate la nivel de grup fără a declara separat datele financiare pentru Ajinomoto Thailanda.

(126)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că datele financiare privind Ajinomoto Malaysia, care includeau aromele și aditivii alimentari, erau adecvate în scopul prezentei reexaminări.

(127)

În lumina considerațiilor de mai sus, Comisia a informat părțile interesate, în cea de a doua notă, că intenționează să utilizeze Malaysia ca țară reprezentativă adecvată și societatea Ajinomoto (Malaysia) Berhad, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, ca sursă de prețuri sau valori de referință nedistorsionate în vederea calculării valorii normale.

(128)

Părțile interesate au fost invitate să își prezinte observațiile privind adecvația alegerii Malaysiei ca țară reprezentativă și a societății Ajinomoto (Malaysia) Berhad ca producător din țara reprezentativă. Nu s-au primit alte observații.

3.3.2.4.   Nivelul de protecție socială și a mediului

(129)

După ce s-a stabilit că Malaysia era singura țară reprezentativă adecvată disponibilă, pe baza tuturor elementelor de mai sus, nu a fost necesară efectuarea unei evaluări a nivelului de protecție socială și a mediului în conformitate cu ultima teză a articolului 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

3.3.2.5.   Concluzie

(130)

Având în vedere analiza de mai sus, Malaysia a îndeplinit criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază pentru a fi considerată drept țară reprezentativă adecvată.

3.3.3.   Sursele utilizate pentru stabilirea costurilor nedistorsionate

(131)

În prima notă, Comisia a enumerat factorii de producție, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă, utilizați de către producătorii-exportatori pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării și a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile și să propună informații disponibile în mod public referitoare la valori nedistorsionate pentru fiecare dintre factorii de producție menționați în nota respectivă.

(132)

Ulterior, în cea de a doua notă, Comisia a afirmat că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, va utiliza datele GTA pentru a stabili costul nedistorsionat al majorității factorilor de producție, în special al materiilor prime. În plus, Comisia a precizat că va utiliza informațiile furnizate de Institutul de Informare și Analiză a Pieței Forței de Muncă (ILMIA) (27) cu privire la forța de muncă pentru a stabili costurile nedistorsionate și informațiile cu privire la prețul energiei electrice publicate de societatea de electricitate Tenaga Nasional Berhad (TNB) pe site-ul ei de internet (28) pentru a stabili costurile cu energia electrică.

3.3.3.1.   Costuri și valori de referință nedistorsionate

3.3.3.1.1.   Factori de producție

(133)

Având în vedere toate informațiile incluse în cerere și informațiile ulterioare transmise de solicitant și colectate în cursul vizitei de verificare, au fost identificați următorii factori de producție și sursele acestora pentru a stabili valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază:

Tabelul 1

Factorii de producție ai aspartamului

Factor de producție

Codul mărfurilor în Malaysia

Valoare nedistorsionată (CNY)

Unitate de măsură

Materii prime

Anhidridă acetică

29152400

9,73

kg

Acid L-aspartic

29224900

16,56

kg

L-fenilalanină

29224900

16,56

kg

Acid formic

29151100

5,51

kg

Metanol

29051100

2,00

kg

Hidroxid de sodiu/sodă caustică (săruri de acid formic)

29151200

6,95

kg

Carbonat de sodiu (carbonat disodic)

28362000

1,62

kg

Forța de muncă

Costuri directe și indirecte cu forța de muncă în sectorul de producție

[N/A]

53,6

per oră

Energie

Energia electrică

[N/A]

0,54

kWh

(134)

Comisia a inclus, în plus, o valoare pentru cheltuielile indirecte de fabricație pentru a acoperi costurile care nu sunt incluse în factorii de producție menționați mai sus. Metodologia de stabilire a acestei sume este explicată temeinic în considerentul 141.

Materii prime

(135)

Structura costurilor de producție a aspartamului este determinată în principal de costurile materiilor prime, reprezentate de diverse substanțe chimice, precum și de costul energiei.

(136)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, livrate la poarta fabricii unui producător din țara reprezentativă, Comisia a utilizat drept bază prețul mediu ponderat de import în țara reprezentativă, astfel cum a fost raportat în GTA, la care au fost adăugate taxele de import. Prețul de import în țara reprezentativă a fost determinat ca fiind media ponderată a prețurilor unitare ale importurilor din toate țările terțe, cu excepția RPC și a țărilor care nu sunt membre ale OMC, menționate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (29). Comisia a decis să excludă importurile din RPC în țara reprezentativă, concluzionând în considerentul 108 că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile interne din RPC din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu există niciun element de probă din care să reiasă că aceleași distorsiuni nu afectează în egală măsură și produsele destinate exportului, Comisia a considerat că distorsiunile au afectat prețurile de export. După excluderea RPC, precum și a țărilor care nu sunt membre ale OMC, astfel cum se explică în considerentul 119, Comisia a considerat că importurile din alte țări terțe au rămas suficient de reprezentative.

(137)

În mod normal, la aceste prețuri de import ar trebui să fie adăugate și prețurile de transport intern. Cu toate acestea, având în vedere constatarea din considerentul 77, precum și natura prezentei investigații de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, care se concentrează asupra determinării continuării dumpingului în perioada investigației de reexaminare sau a posibilității de reapariție a acestuia, și nu asupra magnitudinii exacte a acestuia, Comisia a decis că ajustările pentru transportul intern sunt inutile. Astfel de ajustări ar conduce doar la creșterea valorii normale și, prin urmare, a marjei de dumping.

Forța de muncă

(138)

Comisia a utilizat statisticile publicate de Institutul de Informare și Analiză a Pieței Forței de Muncă (ILMIA) (30) din Malaysia pentru a determina salariile din Malaysia utilizând informațiile privind costul mediu cu forța de muncă per angajat în sectorul de producție pentru perioada de investigație.

Energia electrică

(139)

Prețurile energiei electrice pentru societățile (utilizatorii industriali) din Malaysia sunt publicate de societatea de distribuție a energiei electrice Tenaga Nasional Berhad (TNB) pe site-ul ei de internet (31). Cele mai recente rate au fost publicate la 1 ianuarie 2014 și erau încă aplicabile în cursul perioadei investigației de reexaminare. Pentru a stabili costul energiei electrice per kWh, Comisia a utilizat tariful E1 aplicabil tarifului industrial general de tensiune medie, care a fost considerat adecvat pentru industria aspartamului.

3.3.3.1.2.   Cheltuielile indirecte de fabricație, costurile VAG, profiturile și amortizarea

(140)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „[v]aloarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. În plus, trebuie stabilită o valoare pentru cheltuielile indirecte de fabricație care să acopere costurile neincluse în factorii de producție menționați anterior.

(141)

Pentru a stabili o valoare nedistorsionată a cheltuielilor indirecte de fabricație și având în vedere absența cooperării din partea producătorilor chinezi, Comisia a utilizat datele disponibile în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Prin urmare, pe baza datelor furnizate de singurul producător din Uniune în chestionar, Comisia a stabilit raportul dintre cheltuielile indirecte de fabricație și costurile totale de producție. Acest procent a fost aplicat ulterior la valoarea nedistorsionată a costului de producție pentru a obține valoarea nedistorsionată a cheltuielilor indirecte de fabricație.

(142)

Pentru a stabili o sumă nedistorsionată și rezonabilă a costurilor VAG și a profitului, Comisia s-a bazat pe datele financiare ale Ajinomoto Malaysia pentru exercițiul financiar încheiat la 31 martie 2021. Comisia a pus aceste date la dispoziția părților interesate în cea de a doua notă.

3.3.3.2.   Calcularea valorii normale

(143)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a construit valoarea normală la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(144)

În primul rând, Comisia a stabilit costurile de producție nedistorsionate. În lipsa unei cooperări suficiente din partea producătorilor-exportatori, Comisia a utilizat informațiile furnizate de solicitant în răspunsul la chestionar cu privire la utilizarea fiecărui factor de producție la fabricarea aspartamului. Aceste rate de utilizare furnizate de reclamant au fost examinate în cadrul verificării. Comisia a înmulțit ratele de utilizare cu costurile nedistorsionate unitare observate în țara reprezentativă, Malaysia.

(145)

Comisia a primit, de asemenea, anumite informații privind factorii de producție de la un producător-exportator chinez cooperant. Cu toate acestea, astfel cum s-a reamintit în considerentele 75 și 77, având în vedere nivelul semnificativ al lipsei de cooperare în cazul de față, acest producător nu era reprezentativ pentru societățile care au exportat pe piața Uniunii în cursul perioadei investigației de reexaminare și, prin urmare, datele sale (de exemplu, factorii de consum) nu au fost considerate adecvate pentru a fi utilizate la calcularea valorii normale. În cazul în care cooperarea este extrem de limitată, Comisia nu se poate asigura că datele producătorilor-exportatori cooperanți reflectă în mod corect dumpingul practicat de exportatori din întreaga țară.

(146)

După ce au fost stabilite costurile de producție nedistorsionate, Comisia a adăugat cheltuielile indirecte de fabricație, costurile VAG și profitul. Cheltuielile indirecte de fabricație au fost stabilite pe baza datelor furnizate de solicitant în cererea de reexaminare. Costurile VAG și profitul au fost stabilite pe baza situațiilor financiare ale Ajinomoto Malaysia pentru exercițiul financiar încheiat în martie 2021, astfel cum au fost raportate în conturile auditate ale societății (32). Comisia a adăugat următoarele elemente la costurile nedistorsionate de producție:

cheltuielile indirecte de fabricație, care au reprezentat în total [3 %-7 %] din costurile directe de fabricație;

costurile VAG, care au reprezentat 34,7 % din costurile mărfurilor vândute („CMV”) ale Ajinomoto Malaysia; și

profiturile, care s-au ridicat la 19,8 % din costurile mărfurilor vândute, realizate de Ajinomoto Malaysia, au fost aplicate costurilor totale nedistorsionate de producție.

(147)

Pe această bază, Comisia a construit o valoare normală unitară la nivel franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(148)

În cadrul observațiilor prezentate în urma comunicării constatărilor finale, Changmao a susținut că Ajinomoto Malaysia nu era comparabilă cu Changmao și cu alți producători din RPC, costurile sale VAG fiind cu mult mai mari decât costurile VAG ale producătorilor de îndulcitori, deoarece Ajinomoto Malaysia: 1. își desfășura activitatea în domeniul producției de ingrediente, precum glutamatul monosodic; 2. nu producea în principal îndulcitori; 3. desfășura și activități de comerț cu amănuntul cu costuri VAG mari; și 4. oferea servicii postvânzare clienților săi și activități promoționale. Changmao a susținut că detaliile costurilor VAG suportate de Ajinomoto Malaysia ar trebui să fie examinate de Comisie, iar aceasta ar trebui să efectueze toate ajustările necesare ca urmare a acestor diferențe pentru a asigura o comparație echitabilă între valoarea normală și prețurile de export ale Changmao și cele ale altor producători chinezi.

(149)

În acest sens, Comisia a observat că articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază prevede că, în caz de distorsiuni, valoarea normală trebuie să fie construită exclusiv pe baza unor costuri de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate. În acest scop, regulamentul prevede că se utilizează costurile dintr-o țară reprezentativă adecvată, cu un nivel de dezvoltare economică asemănător celui din țara exportatoare, cu condiția ca datele relevante să fie ușor accesibile. În cazul de față, s-a constatat că Malaysia este o țară reprezentativă adecvată și că informațiile financiare pentru Ajinomoto Malaysia sunt ușor accesibile. Changmao nu a prezentat niciun element de probă cu privire la serviciile postvânzare și la activitățile promoționale. De asemenea, Changmao nu a indicat nivelul acestor cheltuieli pe care Comisia ar trebui să le utilizeze pentru a ajusta costurile VAG totale ale Ajinomoto Malaysia. Raportul anual al Ajinomoto Malaysia pentru exercițiul care s-a încheiat la 31 martie 2021 nu include o defalcare detaliată a informațiilor privind costurile VAG care ar permite Comisiei să evalueze exactitatea acestor afirmații. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(150)

Changmao a susținut, de asemenea, că marja de profit de 19,85 % a Ajinomoto Malaysia este prea mare pentru un producător de îndulcitori de dimensiuni mici sau medii, cum sunt producătorii chinezi. Changmao a afirmat că, în investigația inițială, Comisia a utilizat un profit-țintă cuprins între 5 % și 10 %.

(151)

Comisia a observat că profitul-țintă și profitul din țara reprezentativă se referă la concepte diferite și la țări diferite. În special, profitul-țintă la care face referire Changmao este profitul obținut de industria Uniunii pentru vânzările interne în Uniune în condiții normale de concurență și este folosit pentru a calcula marja de prejudiciu. Profitul din țara reprezentativă este folosit la calcularea valorii normale prin referire la o țară reprezentativă adecvată în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Acest profit trebuie să reflecte profitul obținut de o societate care fabrică produsul care face obiectul investigației sau un produs similar, într-o țară reprezentativă. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(152)

În cadrul observațiilor prezentate în urma comunicării constatărilor finale, Changmao nu a fost de acord cu poziția adoptată de Comisie, exprimată în considerentul 145, de a utiliza factorii de consum ai industriei Uniunii pentru determinarea valorii normale. Changmao a susținut că faptul că a exportat volume mici de aspartam către Uniune în cursul perioadei investigației de reexaminare nu este suficient în sine pentru a considera factorii de consum ai Changmao nefiabili.

(153)

Comisia nu a fost de acord cu această afirmație. Astfel cum se explică în considerentul 145, în cazul în care cooperarea este extrem de slabă, Comisia nu se poate asigura că datele producătorilor-exportatori cooperanți reflectă în mod corect dumpingul practicat de exportatori din întreaga țară. În plus, Changmao nu a precizat motivul pentru care utilizarea factorilor de consum ai industriei Uniunii pentru determinarea valorii normale ar fi inadecvată în acest caz. De asemenea, Changmao nu a demonstrat că, în cazul în care Comisia ar fi utilizat o abordare alternativă mai adecvată, dumpingul nu ar fi existat. În cele din urmă, astfel cum se explică în considerentul 160, utilizarea datelor privind consumul raportate de Changmao nu ar fi afectat în niciun caz rezultatul investigației. În consecință, afirmația a fost respinsă.

3.4.   Prețul de export

(154)

În lipsa cooperării unor producători chinezi care să acopere volume reprezentative, prețul de export a fost stabilit pe baza datelor CIF din baza de date Comext (Eurostat) ajustate la nivelul franco fabrică. Astfel, prețul CIF a fost redus cu costul de transport (maritim), de asigurare și de transport intern menționat în cererea de reexaminare.

3.5.   Comparație

(155)

Comisia a comparat valoarea normală construită, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, cu prețul de export stabilit mai sus.

3.6.   Marja de dumping

(156)

Din acest motiv, marja de dumping medie ponderată, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, a fost de 27 %. Prin urmare, s-a concluzionat că practicile de dumping au continuat în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(157)

În cadrul observațiilor prezentate în urma comunicării constatărilor finale, Changmao a susținut că articolul 18 din regulamentul de bază i-a fost aplicat din cauza faptului că exporturile sale în Uniune reprezintă mai puțin de 3 % din totalul importurilor de aspartam din RPC. Changmao a afirmat că volumul mic pe care l-a exportat în Uniune în cursul perioadei investigației de reexaminare nu constituie un temei juridic care să permită Comisiei să concluzioneze că factorii de producție prezentați de Changmao nu sunt reprezentativi și că se aplică articolul 18 din regulamentul de bază. Changmao a susținut că, în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) și cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, volumul mic de exporturi nu este o justificare pentru a nu calcula valoarea sa normală pe baza costului său de producție. Changmao a susținut, de asemenea, că nu există niciun test de reprezentativitate prevăzut în regulamentul de bază pentru valoarea normală construită și, prin urmare, Comisia ar trebui să utilizeze factorii săi de producție. Changmao a afirmat, de asemenea, că, în ceea ce privește factorii de producție, Comisia a comis o eroare întrucât Changmao a utilizat atât energie electrică, cât și abur, în timp ce HSWT a utilizat numai energie electrică, care era mai scumpă decât aburul. În plus, Changmao a susținut că, în conformitate cu articolul 9 alineatul (5) al doilea paragraf din regulamentul de bază, normele privind tratamentul individual au fost încălcate de Comisie. În special, Changmao a afirmat că, întrucât Comisia a determinat o marjă de dumping individuală și a stabilit un nivel individual al taxei pentru Changmao în investigația inițială, iar taxele inițiale ar putea fi menținute după actuala investigație de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, Comisia nu poate refuza o astfel de metodă de determinare individuală fără a avea un temei juridic.

(158)

Astfel cum se menționează în considerentul 75, Comisia a aplicat articolul 18 din regulamentul de bază în ceea ce privește constatările referitoare la RPC, nu la Changmao. Într-adevăr, în contextul unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, Comisia urmărește să determine continuarea sau reapariția dumpingului în ceea ce privește întreaga țară. Informațiile furnizate de un producător-exportator cu volume foarte mici de exporturi în Uniune nu sunt reprezentative pentru comportamentul importurilor totale din RPC atunci când acestea au continuat într-o măsură semnificativă. În plus, astfel cum se explică în considerentul 77, întrucât s-a constatat că exporturile Changmao nu erau reprezentative pentru totalul importurilor din RPC, marja de dumping individuală a Changmao nu ar fi fost relevantă pentru a stabili dacă dumpingul ar fi fost practicat în continuare de către exportatori din întreaga țară în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(159)

Comisia nu a ignorat factorii de producție menționați de Changmao. Totuși, pentru calcularea valorii normale în vederea determinării marjei de dumping la nivel național, Comisia a utilizat factorii de consum ai unicului producător din Uniune (industria Uniunii nu a utilizat aburul) ca date disponibile în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază, întrucât Comisia nu a obținut astfel de informații din cauza lipsei de cooperare a producătorilor-exportatori chinezi. Într-adevăr, exporturile Changmao în Uniune nu au fost considerate reprezentative pentru RPC în ansamblu, deoarece au reprezentat mai puțin de 3 % din importurile din RPC.

(160)

În orice caz, Comisia a arătat că, chiar dacă s-ar fi bazat pe factorii de producție și de consum menționați de Changmao, calculul marjei de dumping ar fi generat totuși o marjă de peste 20 %. Din motive de exhaustivitate, se observă că cei doi factori de producție raportați de Changmao, și anume aburul și consumabilele, nu au fost evaluați, deoarece nu au fost incluși în calculul valorii normale pentru marja de dumping la nivel național menționată în considerentul 156. În cazul în care Comisia ar fi inclus acești doi factori de producție, marja de dumping ar fi fost și mai mare. Prin urmare, în cadrul prezentei investigații au existat elemente de probă clare ale continuării dumpingului, indiferent de metodologia utilizată.

(161)

În cele din urmă, articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază se referă la instituirea taxelor individuale. Investigația actuală este o reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, în cursul căreia Comisia poate concluziona doar cu privire la continuarea sau încetarea măsurilor. Prin urmare, articolul 9 alineatul (5) al doilea paragraf din regulamentul de bază nu se aplică în cadrul prezentei investigații. În consecință, aceste afirmații au fost respinse.

4.   POSIBILITATEA CONTINUĂRII SAU A REAPARIȚIEI DUMPINGULUI

(162)

Ca urmare a constatării existenței dumpingului în perioada investigației de reexaminare, astfel cum se arată în considerentul 156, Comisia a examinat, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, posibilitatea continuării dumpingului în eventualitatea abrogării măsurilor.

(163)

Ca urmare a lipsei de cooperare din partea unor producători-exportatori din RPC care să acopere volume reprezentative ale importurilor, Comisia și-a bazat evaluarea pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, și anume pe informațiile furnizate în cererea de reexaminare, pe informațiile ușor accesibile și pe datele GTA. Au fost analizate următoarele elemente: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC și atractivitatea pieței Uniunii și a prețurilor de export pentru țările terțe.

4.1.   Capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC

(164)

Comisia a analizat situația referitoare la capacitatea de producție și la capacitatea neutilizată pe baza informațiilor din cererea de reexaminare.

(165)

În cererea de reexaminare, solicitantul a indicat că, în RPC, capacitatea existentă se ridica la aproximativ 30 000-35 000 de tone. Nicio altă informație nu a fost disponibilă public în această privință. Întrucât niciuna dintre părți nu a prezentat observații și nici nu a furnizat informații suplimentare privind capacitatea totală existentă în RPC, Comisia a concluzionat că este posibil ca actuala capacitate de producție a Chinei să se situeze între 30 000 și 35 000 de tone.

(166)

Cererea internă de aspartam din RPC este estimată de solicitant la aproximativ 10 000 de tone. Exporturile totale ale RPC s-au ridicat la aproximativ 16 000 de tone în perioada investigației de reexaminare. Prin urmare, capacitatea neutilizată a RPC este de aproximativ 4 000-9 000 de tone, ceea corespunde aproape întregului consum de la nivelul Uniunii, putând fi chiar dublă față de consumul din Uniune menționat în tabelul 2.

(167)

Prin urmare, Comisia a constatat că există o capacitate de producție neutilizată substanțială în RPC pentru creșterea vânzărilor pe piața Uniunii în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor antidumping.

(168)

În cadrul observațiilor prezentate în urma comunicării constatărilor finale, Changmao a susținut că solicitantul a supraestimat capacitatea de producție a aspartamului din RPC. În special, Changmao a susținut că a sa capacitate de producție era mai mică decât cea estimată de solicitant, de 3 000 de tone. Changmao a prezentat doar în versiunea confidențială un document care arăta că societatea chineză Shaoxing Yamei Biochemistry Co. Ltd nu mai era producător de aspartam. În plus, Changmao a afirmat că alți producători chinezi de aspartam și-au redus capacitatea de producție din cauza noii politici de protecție a mediului din RPC. Changmao a susținut că, prin urmare, având în vedere cererea internă de aspartam din RPC și exporturile de aspartam în țări terțe, în RPC nu era disponibilă nicio capacitate de producție neutilizată pentru aspartam, care să fie utilizată pentru a crește exporturile de aspartam în Uniune în cazul în care măsurile antidumping ar fi eliminate.

(169)

Comisia observă că Changmao nu a furnizat niciun element de probă cu privire la scăderea capacității din cauza politicilor de protecție a mediului. În lipsa oricăror elemente de probă, Comisia a respins această afirmație. În plus, chiar și după luarea în considerare a scăderii capacității de producție a Changmao și a Shaoxing Yamei Biochemistry Co. Ltd, ar exista în continuare o capacitate neutilizată de peste 2 000 de tone (33), care ar acoperi o parte semnificativă din consumul total de aspartam de la nivelul Uniunii.

4.2.   Atractivitatea pieței Uniunii și a prețurilor de export pentru țările terțe

(170)

Atractivitatea pieței Uniunii pentru exporturile din China a fost evidentă, având în vedere prezența continuă a acestora, chiar și în cazul existenței unor măsuri antidumping – atingând [7 %-10 %] din cota de piață a Uniunii în cursul perioadei investigației de reexaminare, astfel cum se menționează în tabelul 3.

(171)

Capacitatea de producție mare din RPC oferă un stimulent puternic pentru export în acest sector orientat în mod natural către export, deoarece producătorii chinezi au doar doi concurenți în afara RPC: Ajinomoto din Japonia și solicitantul. În cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor antidumping, producătorii chinezi ar avea posibilitatea să își crească vânzările și cota de piață în Uniune.

(172)

În plus, Comisia a examinat dacă este posibil ca producătorii-exportatori chinezi să își crească și mai mult vânzările la export în Uniune la prețuri de dumping în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. Prin urmare, Comisia a examinat nivelurile prețurilor producătorilor-exportatori chinezi pe piețele altor țări terțe și le-a comparat cu prețurile practicate de industria Uniunii.

(173)

În lipsa unei cooperări care să acopere volume reprezentative din RPC, Comisia a utilizat datele GTA. S-a constatat că prețul mediu de vânzare practicat de industria Uniunii ([12 051-18 377] EUR/tonă) a fost mai mare decât prețul mediu de export din RPC către țări terțe în cursul perioadei investigației de reexaminare (9 939 EUR/tonă). Prin urmare, ar exista un stimulent economic pentru producătorii-exportatori chinezi de a transfera exporturile din țări terțe în Uniune, în cazul expirării măsurilor, întrucât piața Uniunii este atractivă. În acest caz, producătorii chinezi ar putea să exporte în Uniune la prețuri mai mari decât cele practicate pe piețele altor țări terțe, dar totuși mai mici decât prețurile practicate de industria Uniunii.

4.3.   Concluzie

(174)

Având în vedere capacitatea de producție din RPC menționată anterior și atractivitatea pieței Uniunii pentru producătorii-exportatori chinezi, astfel cum reiese din prețurile de export către țările terțe, Comisia a concluzionat că există o mare probabilitate ca expirarea măsurilor antidumping să conducă la o creștere a exporturilor care fac obiectul unui dumping.

(175)

Având în vedere constatările sale privind continuarea dumpingului în cursul PAR și evoluția probabilă a exporturilor în eventualitatea expirării măsurilor, astfel cum se explică în considerentul 174, Comisia a concluzionat că există o mare probabilitate ca expirarea măsurilor antidumping la importurile din RPC să conducă la continuarea dumpingului.

5.   PREJUDICIU

5.1.   Definiția industriei Uniunii și a producției Uniunii

(176)

Produsul similar a fost fabricat de un singur producător din Uniune în cursul perioadei examinate (Hyet Sweet SAS în 2018 și HSWT începând din 2019, astfel cum se explică în considerentul 37). El constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(177)

Producția totală a Uniunii în cursul perioadei investigației de reexaminare a fost stabilită în intervalul de [1 963-2 909] tone.

5.2.   Consumul la nivelul Uniunii

(178)

Aspartamul este produs numai în Uniune, în RPC și în Japonia. Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii pe baza vânzărilor realizate de industria Uniunii pe piața Uniunii și a importurilor din RPC și Japonia, pe baza datelor Eurostat.

(179)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul la nivelul Uniunii (tone)

 

2018

2019

2020

Perioada investigației de reexaminare

Consumul total la nivelul Uniunii

[1 539 -2 141 ]

[4 355 -6 058 ]

[3 826 -5 322 ]

[3 957 -5 504 ]

Indice (EF 2018 = 100)

100

283

249

257

Sursa: Eurostat și răspunsul la chestionar al producătorului din Uniune.

(180)

Consumul de aspartam la nivelul Uniunii a fluctuat în cursul perioadei examinate. El a crescut mai întâi cu 183 % din 2018 până în 2019, apoi a scăzut cu 12 % între 2019 și 2020 și apoi a crescut din nou ușor, cu 3 %, în perioada investigației de reexaminare comparativ cu 2020. În ansamblu, consumul la nivelul Uniunii a crescut cu 157 % în cursul perioadei examinate.

(181)

Variabilitatea consumului din Uniune a reflectat creșterea importurilor din RPC și Japonia în 2019 și apoi în principal din Japonia în 2020 și în perioada investigației de reexaminare, astfel cum se menționează în tabelele 3 și 6.

(182)

În cadrul observațiilor prezentate în urma comunicării constatărilor finale, Changmao a solicitat Comisiei să explice motivul pentru care există o diferență semnificativă în ceea ce privește consumul din 2018 între cererea de reexaminare și tabelul 2.

(183)

Comisia a observat că diferența se datorează volumului importurilor din Japonia aferente anului 2018. Cererea de reexaminare a utilizat volumul importurilor din Japonia din baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6), în timp ce Comisia și-a bazat evaluarea pe Eurostat, deoarece include informații mai detaliate (cum ar fi importurile în cadrul sistemului de perfecționare activă). Cu toate acestea, chiar și potrivit bazei de date constituite în temeiul articolului 14 alineatul (6), concluziile investigației nu s-ar fi schimbat, deoarece tendințele consumului și cotele de piață rămân, în esență, aceleași.

5.3.   Importurile din țara în cauză

5.3.1.   Volumul și cota de piață ale importurilor din țara în cauză

(184)

Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza datelor Eurostat. Cota de piață a importurilor a fost stabilită pe baza datelor Eurostat și a datelor furnizate de industria Uniunii.

(185)

Importurile în Uniune din țara în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Volumul importurilor (tone) și cota de piață

 

2018

2019

2020

Perioada investigației de reexaminare

Volumul importurilor din țara în cauză

[489 -681 ]

[1 017 -1 415 ]

[426 -593 ]

[311 -433 ]

Indice (EF 2018 = 100)

100

266

128

85

Cota de piață (%)

[28 -39 ]

[20 -28 ]

[10 -14 ]

[7 -10 ]

Indice (EF 2018 = 100)

100

73

35

25

Sursa: Eurostat și răspunsul la chestionar al producătorului din Uniune.

(186)

Volumul importurilor din RPC a fluctuat în cursul perioadei examinate. El a crescut cu 166 % între 2018 și 2019 și apoi a scăzut cu 69 % până la sfârșitul perioadei investigației de reexaminare comparativ cu 2019. În ansamblu, volumul importurilor din RPC a scăzut cu 15 % în perioada examinată.

(187)

Cota de piață a importurilor din RPC a avut o tendință descrescătoare în cursul perioadei examinate și a scăzut cu 75 % în perioada investigației de reexaminare comparativ cu 2018. Scăderea cotei de piață s-a datorat unei creșteri a consumului de la nivelul Uniunii, care nu a fost urmată în aceeași proporție de volumul importurilor din RPC.

5.3.2.   Regimul de perfecționare activă

(188)

Aspartamul a fost importat din RPC în regim normal, precum și în regim de perfecționare activă.

(189)

Importurile din RPC în regim normal și în regim de perfecționare activă au evoluat astfel:

Tabelul 4

Volumul importurilor (în tone) din RPC în regim normal și în regim de perfecționare activă

 

2018

2019

2020

Perioada investigației de reexaminare

Volumul importurilor din RPC în cadrul regimului normal

[292 -407 ]

[776 -1 080 ]

[374 -521 ]

[249 -346 ]

Indice (EF 2018 = 100)

100

266

128

85

Cota de piață

[17 -23  %]

[16 -22  %]

[9 -12  %]

[6 -8  %]

Indice (EF 2018 = 100)

100

94

52

33

Volumul importurilor din RPC în cadrul regimului de perfecționare activă

[197 -274 ]

[241 -335 ]

[52 -72 ]

[63 -87 ]

Indice (EF 2018 = 100)

100

122

26

32

Cota de piață

[11 -16  %]

[5 -7  %]

[0 -2  %]

[0 -3  %]

Indice (EF 2018 = 100)

100

43

11

12

Sursa: Eurostat și răspunsul la chestionar al producătorului din Uniune.

(190)

25 % din totalul importurilor din RPC au fost realizate prin intermediul regimului de perfecționare activă în perioada investigației de reexaminare. În cursul perioadei examinate, volumul acestora a scăzut cu 68 %.

5.3.3.   Prețurile importurilor din țara în cauză și subcotarea prețurilor

(191)

Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza datelor Eurostat.

(192)

Prețul mediu ponderat al importurilor în Uniune provenite din țara în cauză a evoluat după cum urmează:

Tabelul 5

Prețurile de import (EUR/tonă)

 

2018

2019

2020

Perioada investigației de reexaminare

RPC

[8 452 - 11 758 ]

[9 104 - 12 665 ]

[8 976 - 12 486 ]

[8 859 -12 323 ]

Indice (EF 2018 = 100)

100

108

106

105

Sursa: Eurostat (fără a include importurile în regim de perfecționare activă).

(193)

Prețurile medii ale importurilor din RPC au crescut cu 5 % în cursul perioadei examinate.

(194)

Având în vedere lipsa de cooperare din partea unor producători-exportatori chinezi care să acopere volume reprezentative, astfel cum se arată în considerentul 36, Comisia a determinat subcotarea prețurilor în cursul perioadei investigației de reexaminare comparând prețul de vânzare mediu ponderat al unicului producător din Uniune, practicat pentru clienții neafiliați de pe piața Uniunii, ajustat la nivel franco fabrică, cu prețurile medii ponderate de export din baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6), inclusiv taxa antidumping, cu ajustări corespunzătoare pentru costurile ulterioare importului. Prețul volumelor de aspartam importate în cadrul regimului de perfecționare activă nu a fost luat în considerare deoarece aceste volume nu sunt puse în liberă circulație pe piața Uniunii.

(195)

Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri a producătorilor din Uniune în cursul perioadei investigației de reexaminare și nu a indicat nicio subcotare.

(196)

În cadrul observațiilor prezentate în urma comunicării constatărilor finale, Changmao a susținut că HSWT a oferit clienților săi servicii suplimentare semnificative de vânzare, care s-ar reflecta în prețurile de vânzare și, prin urmare, a adus vânzările HSWT la un nivel de comercializare diferit de prețurile de vânzare ale exportatorilor chinezi. Changmao a considerat că prețurile practicate de industria chineză și de cea a Uniunii ar trebui comparate la același nivel de comercializare în cadrul calculelor privind subcotarea prețurilor.

(197)

Afirmația Changmao este speculativă. Astfel cum se menționează în considerentul 75, Changmao a fost singurul producător-exportator chinez care a cooperat în cadrul investigației; totuși, exporturile sale în Uniune nu au fost considerate reprezentative pentru RPC și s-a aplicat articolul 18 din regulamentul de bază. Prin urmare, Comisia nu a putut evalua nivelul de comercializare al exportatorilor chinezi. În cele din urmă, astfel cum se menționează în considerentul 195, nu a existat nicio subcotare în cursul perioadei de investigație, chiar dacă nu s-au efectuat ajustări ale nivelului de comercializare. În consecință, afirmația a fost respinsă.

5.3.4.   Importurile din alte țări terțe decât RPC

(198)

Importurile de aspartam din alte țări terțe decât RPC au provenit aproape exclusiv din Japonia.

(199)

Importurile de aspartam din alte țări terțe decât RPC și Japonia reprezintă mai puțin de 2 % din totalul importurilor din perioada examinată. Întrucât aspartamul este produs numai în RPC, în Japonia și în Uniune, Comisia a considerat că aceste importuri au fost clasificate în mod eronat ca aspartam sau că originea lor a fost declarată în mod incorect. Din acest motiv, Comisia nu a luat în considerare în continuare aceste importuri în cadrul analizei sale privind prejudiciul.

(200)

Aspartamul a fost importat din Japonia în regim normal, precum și în regim de perfecționare activă.

(201)

Volumul (agregat) al importurilor, precum și cota de piață și tendințele prețurilor pentru importurile de aspartam din Japonia au evoluat după cum urmează:

Tabelul 6

Importurile din țări terțe

Țara

 

2018

2019

2020

Perioada investigației de reexaminare

Japonia

Volumul total al importurilor (tone)

[312 -434 ]

[2 478 -3 447 ]

[2 383 -3 315 ]

[2 579 -3 587 ]

Indice (EF 2018 = 100)

100

795

764

827

Cota de piață (%)

[18 -25 ]

[50 -69 ]

[55 -76 ]

[57 -80 ]

Volumul importurilor în cadrul regimului de perfecționare activă

[0 -0 ]

[1 049 -1 459 ]

[1 152 -1 602 ]

[1 529 -2 127 ]

Indice (EF 2018 = 100)

100

110

146

Cota de piață a importurilor din Japonia în cadrul regimului de perfecționare activă (%)

[0 -0 ]

[21 -29 ]

[26 -37 ]

[34 -47 ]

Preț mediu (EUR/tonă) fără a include importurile în regim de perfecționare activă

[11 431 - 15 901 ]

[11 904 - 16 560 ]

[11 987 - 16 676 ]

[11 438 - 15 912 ]

Indice (EF 2018 = 100)

100

104

105

100

Sursa: Eurostat.

(202)

Volumul total al importurilor originare din Japonia a crescut cu 727 % în perioada examinată. 60 % din totalul importurilor din Japonia s-a realizat în cadrul regimului de perfecționare activă în perioada investigației de reexaminare. Importurile din Japonia în cadrul regimului de perfecționare activă au fost inexistente în 2018 și au crescut cu 46 % în perioada investigației de reexaminare comparativ cu 2019.

(203)

Cota de piață a importurilor din Japonia a crescut în cursul perioadei examinate, ajungând la [57 %-80 %] în perioada investigației de reexaminare. Cota de piață a importurilor din Japonia în cadrul regimului de perfecționare activă a crescut, de asemenea, în cursul perioadei examinate și a atins [34 %-47 %] în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(204)

Prețul mediu al importurilor din Japonia a crescut cu 5 % între 2018 și 2020. În perioada investigației de reexaminare, prețurile au revenit la niveluri similare celor din 2018.

5.4.   Situația economică a industriei Uniunii

5.4.1.   Observații generale

(205)

Evaluarea situației economice a industriei Uniunii a implicat o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.

5.4.2.   Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(206)

Producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității din Uniune au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 7

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

 

2018

2019

2020

Perioada investigației de reexaminare

Volumul producției (tone)

[1 181 -1 750 ]

[1 379 -2 043 ]

[1 971 -2 921 ]

[1 963 -2 909 ]

Indice (EF 2018 = 100)

100

117

167

166

Capacitatea de producție (tone)

[2 656 -3 936 ]

[2 656 -3 936 ]

[2 656 -3 936 ]

[2 656 -3 936 ]

Indice (EF 2018 = 100)

100

100

100

100

Gradul de utilizare a capacității de producție (%)

[37 -55 ]

[43 -64 ]

[62 -91 ]

[61 -91 ]

Indice (EF 2018 = 100)

100

117

167

166

Sursa: răspunsul la chestionar al producătorului din Uniune.

(207)

Volumul producției a crescut cu 67 % între 2018 și 2020. În perioada investigației de reexaminare, volumul producției a rămas la niveluri similare cu volumul producției din 2020. Volumul producției a crescut în urma modificării strategiei de afaceri a solicitantului, care a preluat activele fostului producător de aspartam din Uniune în 2019, astfel cum se explică în considerentul 37.

(208)

Capacitatea de producție a industriei Uniunii a fost menținută la același nivel în cursul perioadei examinate, deoarece solicitantul a preluat activele de producție ale producătorului anterior din Uniune, astfel cum se explică în considerentul 37.

(209)

Gradul de utilizare a capacității de producție a crescut cu 66 %, în concordanță cu creșterea volumului anual de producție, descrisă în considerentul 207.

5.4.3.   Volumul vânzărilor și cota de piață

(210)

Volumul vânzărilor și cota de piață ale industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Volumul vânzărilor și cota de piață

 

2018

2019

2020

Perioada investigației de reexaminare

Volumul vânzărilor pe piața Uniunii (tone)

[699 -1 035 ]

[814 -1 206 ]

[962 -1 425 ]

[1 009 -1 496 ]

Indice (EF 2018 = 100)

100

116

138

144

Cota de piață (%)

[40 -59 ]

[16 -24 ]

[22 -33 ]

[22 -33 ]

Indice (EF 2018 = 100)

100

41

55

56

Sursa: răspunsul la chestionar al producătorului din Uniune și Eurostat.

(211)

Volumul vânzărilor industriei Uniunii pe piața Uniunii a înregistrat o tendință de creștere pe parcursul întregii perioade examinate. În ansamblu, volumul vânzărilor a crescut cu 44 %.

(212)

În pofida creșterii volumului vânzărilor, cota de piață a industriei Uniunii a scăzut cu 44 % în cursul perioadei examinate, ajungând la [22 %-33 %] în perioada investigației de reexaminare.

5.4.4.   Creșterea economică

(213)

Astfel cum s-a menționat mai sus, volumul vânzărilor industriei Uniunii a crescut cu 44 % în cursul perioadei examinate. Cu toate acestea, consumul la nivelul Uniunii a crescut și mai mult, cu 157 %, în cursul perioadei examinate și, prin urmare, cota de piață a industriei Uniunii a scăzut cu 44 %.

5.4.5.   Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(214)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

 

2018

2019

2020

Perioada investigației de reexaminare

Numărul de angajați

[76 -112 ]

[63 -94 ]

[65 -96 ]

[68 -100 ]

Indice (EF 2018 = 100)

100

84

86

89

Productivitatea (tone/echivalent normă întreagă)

[13 -19 ]

[18 -27 ]

[25 -37 ]

[24 -36 ]

Indice (EF 2018 = 100)

100

139

194

186

Sursa: răspunsul la chestionar al producătorului din Uniune.

(215)

Numărul angajaților a fluctuat în cursul perioadei examinate. El a scăzut mai întâi cu 16 % în 2019 comparativ cu 2018, când solicitantul a preluat activele și anumiți angajați ai fostului producător de aspartam din Uniune, astfel cum se explică în considerentul 37. Creșterea treptată a numărului de angajați între 2019 și perioada investigației de reexaminare a avut loc în același timp cu creșterea producției și a nivelurilor de vânzări pentru industria Uniunii.

(216)

Productivitatea a crescut cu 94 % între 2018 și 2020, reflectând creșterea volumului producției, astfel cum se explică în considerentul 207, și apoi a scăzut cu 4 % în perioada investigației de reexaminare comparativ cu 2020. În ansamblu, productivitatea a crescut cu 86 %.

5.4.6.   Magnitudinea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare

(217)

Marja de dumping pe parcursul perioadei investigației de reexaminare a fost semnificativ superioară nivelului de minimis menționat în considerentul 156, iar volumul și cota de piață ale importurilor din RPC, astfel cum se arată în tabelele 3 și 4, au fost în continuare semnificative în cursul perioadei examinate.

(218)

Cu toate acestea, în pofida faptului că încă exista dumping din partea RPC, industria Uniunii a reușit să se redreseze în urma practicilor de dumping anterioare, în special datorită noii strategii de afaceri a singurului producător din Uniune și a creșterii consumului intern.

5.4.7.   Prețurile și factorii care le influențează

(219)

Prețurile de vânzare unitare medii ponderate ale producătorului din Uniune practicate pentru clienți neafiliați din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Prețurile de vânzare și costul de producție în Uniune (EUR/tonă)

 

2018

2019

2020

Perioada investigației de reexaminare

Prețul de vânzare unitar mediu în Uniune

[10 699 -16 316 ]

[11 954 -18 229 ]

[12 293 -18 747 ]

[12 051 -18 377 ]

Indice (EF 2018 = 100)

100

112

115

113

Costul unitar de producție Indice (EF 2018 = 100)

100

81

73

71

Sursa: răspunsul la chestionar al producătorului din Uniune.

(220)

Prețul de vânzare unitar mediu al industriei Uniunii practicat pentru clienți neafiliați din Uniune a crescut cu 13 % în cursul perioadei examinate.

(221)

Costul unitar de producție a scăzut cu 29 % în cursul perioadei examinate. Acest fapt s-a datorat unei creșteri a eficienței în ceea ce privește consumul de anumite materii prime esențiale și scăderii prețurilor la energie electrică și la gaze.

5.4.8.   Costurile cu forța de muncă

(222)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorului din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

 

2018

2019

2020

Perioada investigației de reexaminare

Costurile medii cu forța de muncă per angajat (EUR)

[55 774 -85 056 ]

[61 652 -94 019 ]

[59 792 -91 182 ]

[54 112 -82 521 ]

Indice (EF 2018 = 100)

100

111

107

97

Sursa: răspunsul la chestionar al producătorului din Uniune.

(223)

Costul mediu cu forța de muncă per angajat a crescut cu 11 % în 2019 comparativ cu 2018 și apoi a scăzut cu 12 % în perioada investigației de reexaminare comparativ cu 2019. În ansamblu, costul mediu în Uniune cu forța de muncă per angajat a scăzut cu 3 %.

(224)

Fluctuația costului forței de muncă s-a datorat modificărilor intervenite în compoziția personalului angajat în cursul perioadei examinate.

5.4.9.   Stocurile

(225)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 12

Stocurile

 

2018

2019

2020

Perioada investigației de reexaminare

Stocuri finale (tone)

[102 -155 ]

[126 -192 ]

[171 -261 ]

[127 -193 ]

Indice (EF 2018 = 100)

100

124

168

124

Stocurile finale ca procent din producție

[7  % - 11  %]

[8  % - 12  %]

[7  % - 11  %]

[5  % - 8  %]

Indice (EF 2018 = 100)

100

106

101

75

Sursa: răspunsul la chestionar al producătorului din Uniune.

(226)

Volumul stocurilor a crescut cu 68 % între 2018 și 2020 și apoi a scăzut cu 26 % până la sfârșitul perioadei investigației de reexaminare. În ansamblu, nivelul stocurilor a crescut cu 24 %.

(227)

Stocurile finale ca procent din volumul producției au crescut cu 6 % în 2019 comparativ cu 2018 și apoi au scăzut cu 29 % până la sfârșitul perioadei investigației de reexaminare comparativ cu 2019.

5.4.10.   Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, rentabilitatea investițiilor și capacitatea de a atrage capital

(228)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorului din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 13

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

 

2018

2019

2020

Perioada investigației de reexaminare

Profitabilitatea vânzărilor din Uniune către clienți neafiliați (% din cifra de afaceri din vânzări)

Indice (EF 2018 = 100)

– 100

–16

110

112

Fluxul de lichidități (EUR)

[–12 979 ; -8 511 ]

[-3 690 ; -2 420 ]

[249 -380 ]

[443 -676 ]

Indice (EF 2018 = 100)

– 100

–28

103

105

Investițiile (EUR)

[292 -445 ]

[1 302 -1 985 ]

[1 476 -2 250 ]

[1 750 -2 669 ]

Indice (EF 2018 = 100)

100

446

505

599

Randamentul investițiilor

[-37  %; -25  %]

[- 224  %; - 147  %]

[19 -28  %]

[6 -10  %]

Indice (EF 2018 = 100)

– 100

– 599

176

126

Sursa: răspunsul la chestionar al producătorului din Uniune.

(229)

Comisia a determinat profitabilitatea producătorului din Uniune prin exprimarea profitului net înainte de impozitare sau a pierderii din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune ca procent din cifra de afaceri obținută din vânzările respective.

(230)

Situația profitabilității industriei Uniunii s-a îmbunătățit în cursul perioadei examinate, trecând de la o pierdere substanțială în 2018 la o pierdere mai mică în 2019 și la profit în perioada investigației de reexaminare. Cu toate acestea, industria Uniunii nu a reușit să atingă marja-țintă de profit specificată în investigația inițială (34).

(231)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorului din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Fluxul de lichidități a fost negativ în 2018, când producătorul industriei Uniunii a intrat în faliment. În calitate de nou producător din Uniune, solicitantul a crescut vânzările, iar fluxul de lichidități s-a îmbunătățit treptat între 2019 și perioada investigației de reexaminare.

(232)

Investițiile au fost reduse în 2018, anul în care fostul producător din Uniune a intrat în faliment. Cu toate acestea, sub noua conducere, investițiile au crescut cu 346 % în 2019 și apoi au crescut constant, ajungând la o creștere de 499 % comparativ cu 2018 în cursul perioadei investigației de reexaminare. Investițiile au fost realizate în principal pentru înlocuirea echipamentelor vechi cu echipamente noi și mai eficiente.

(233)

Randamentul investițiilor este profitul sau pierderea exprimat(ă) în procente din valoarea contabilă netă a investițiilor.

(234)

Atunci când a achiziționat unitatea de producție în 2019, solicitantul a pus în aplicare un program cuprinzător de restructurare, cu investiții substanțiale de capital din partea HSWT și a acționarilor săi pentru anii următori, pentru a încerca să readucă instalația de producție la o situație de profitabilitate.

(235)

Randamentul investițiilor a fost substanțial negativ în 2018 și din nou în 2019. Randamentul investițiilor s-a îmbunătățit în 2020 și în perioada investigației de reexaminare.

5.5.   Concluzie privind prejudiciul

(236)

Majoritatea indicatorilor de prejudiciu, cum ar fi producția, gradul de utilizare a capacității de producție, costul unitar de producție, volumul vânzărilor, prețurile de vânzare, costurile cu forța de muncă, productivitatea, profitabilitatea, ocuparea forței de muncă, investițiile, randamentul investițiilor și fluxul de lichidități au evoluat pozitiv și nu indică un prejudiciu important.

(237)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii nu a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(238)

Cu toate acestea, având în vedere că importurile din China au continuat în cantități substanțiale, iar industria Uniunii a beneficiat de profituri doar în 2020 și în perioada investigației de reexaminare, dar totuși sub nivelul-țintă al profitului identificat în investigația inițială, industria Uniunii nu a reușit, până în perioada investigației de reexaminare, să se redreseze pe deplin în urma dumpingului prejudiciabil anterior în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(239)

Changmao a susținut că la nivelul Comisiei nu s-a primit nicio informație din partea solicitantului cu privire la motivele falimentului societății Hyet Sweet SAS. În plus, Changmao a susținut că la nivelul Comisiei nu s-a primit nicio informație cu privire la importurile substanțiale și autoprejudiciante ale grupului Hyet Sweet în Uniune de aspartam și de materii prime din RPC și Japonia și nici cu privire la motivul pentru care nici grupul Hyet Sweet, nici grupul HSWT nu a prezentat astfel de informații Comisiei, deși HSWT continuă să susțină că prejudiciul a fost cauzat de importurile de aspartam din RPC.

(240)

Comisia a concluzionat mai sus că industria Uniunii nu a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază în cursul perioadei investigației de reexaminare. Prin urmare, motivele falimentului Hyet Sweet SAS nu sunt relevante pentru prezenta investigație. În plus, astfel cum se explică în considerentul 176, grupul Hyet Sweet nu mai este implicat în producția de aspartam în Uniune și nu este afiliat societății HSWT. Prin urmare, Comisia poate doar să încurajeze importatorii neafiliați să coopereze în cadrul investigației. În plus, HSWT a furnizat în răspunsul la chestionar informații cu privire la achizițiile de materii prime, iar investigația nu a arătat că achizițiile de materii prime au cauzat un prejudiciu. Changmao nu a explicat motivul pentru care importurile de materii prime din RPC și din Japonia ar fi autoprejudiciante și nu a prezentat niciun element de probă în acest sens. În consecință, aceste afirmații au fost respinse.

(241)

Changmao a susținut că este îndoielnic faptul că HSWT ar fi produs aspartam în loc să achiziționeze un număr mare de produse finite și semifinite, în principal de la Ajinomoto Inc. și de la anumite societăți chineze. S-a afirmat că, potrivit raportului său anual din 2019, HSWT a achiziționat numeroase produse finite, iar datele privind costurile au înregistrat o schimbare majoră în comparație cu datele anterioare falimentului Hyet Sweet SAS.

(242)

Astfel cum se menționează în considerentul 207, investigația a arătat că HSWT a fabricat aspartam în cursul perioadei examinate. În plus, investigația nu a evidențiat nicio achiziție de aspartam din RPC sau din Japonia. Astfel cum se menționează în considerentul 221, costul unitar de producție a scăzut cu 29 % în cursul perioadei examinate, din cauza unei creșteri a eficienței în ceea ce privește consumul de anumite materii prime esențiale și a scăderii prețurilor la energie electrică și la gaze. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(243)

În cadrul observațiilor prezentate în urma comunicării constatărilor finale, Changmao a afirmat că anumite informații esențiale nu au fost comunicate în mod corespunzător de către Comisie sau HSWT, cum ar fi: 1. volumul importurilor de aspartam din RPC și Japonia; 2. volumul importurilor de aspartam din RPC și Japonia în cadrul regimului de perfecționare activă; 3. cotele de piață; 4. prețurile medii ale importurilor de aspartam originare din RPC și Japonia; 5. dacă Hyet Sweet SAS era dizolvată oficial la momentul deschiderii reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor; 6. acordul de achiziționare de active dintre HSWT și Hyet Sweet SAS; 7. acordul privind planul de cooperare dintre HSWT și Hyet Sweet SAS; și 8. conturile de evaluare și gestionare a stocurilor ale HSWT. De asemenea, Changmao a solicitat Comisiei să comunice metodologia de creare a intervalelor.

(244)

Comisia nu a putut divulga datele privind volumul importurilor, cotele de piață și prețurile importurilor din RPC și Japonia, deoarece acestea sunt informații de piață sensibile și confidențiale în temeiul articolului 19 din regulamentul de bază, având în vedere numărul mic al părților care își desfășoară activitatea pe piața Uniunii (un singur producător din Uniune, un singur exportator japonez, doi exportatori chinezi predominanți). Divulgarea acestor informații ar putea permite părților să reia calculele și să determine date confidențiale specifice societăților. Comisia a furnizat aceste informații sub formă de intervale și indici care au oferit suficiente informații relevante tuturor părților interesate pentru a înțelege analiza și concluziile Comisiei și pentru a prezenta observații în acest sens. Datele au fost furnizate, de asemenea, sub forma unor tendințe semnificative, astfel încât toate părțile interesate să își poată apăra interesele. Comisia nu a putut divulga metoda de creare a intervalelor, deoarece aceasta ar permite părților să extragă numerele exacte din intervale.

(245)

În ceea ce privește dizolvarea oficială a Hyet Sweet SAS la momentul deschiderii reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor, nu a fost furnizată nicio explicație cu privire la motivul pentru care aceste informații ar fi relevante pentru prezenta investigație de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor. În orice caz, astfel cum se menționează în considerentul 37, Hyet Sweet SAS a încetat producția de aspartam în Uniune în 2018 și a intrat în faliment. În cele din urmă, în ceea ce privește celelalte trei documente solicitate de Changmao, acestea au caracter confidențial și nu pot fi divulgate părților în temeiul articolului 19 din regulamentul de bază. Comisia a furnizat informații detaliate cu privire la Hyet Sweet SAS, care permit părților interesate să înțeleagă situația de fapt fără divulgarea unor informații confidențiale. Nivelul de divulgare a permis părților să își exercite pe deplin dreptul la apărare. În consecință, aceste afirmații au fost respinse.

(246)

Changmao a susținut, în plus, că este greșită concluzia Comisiei potrivit căreia industria Uniunii nu a suferit un prejudiciu important, deoarece nu a existat nicio evaluare a impactului creșterii importurilor la prețuri mici din Japonia în cursul perioadei examinate.

(247)

Comisia nu a fost de acord cu această afirmație. Stabilirea prejudiciului implică o examinare a situației industriei Uniunii, indiferent de cauza acesteia. Comisia a constatat că industria nu a suferit un prejudiciu important și, prin urmare, nu era adecvat să se evalueze cauza prejudiciului (inexistent). În absența prejudiciului, importurile din Japonia nu erau, desigur, relevante pentru stabilirea posibilității reapariției prejudiciului în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor privind importurile din RPC. De asemenea, trebuie remarcat faptul că importurile din Japonia par să fi înlocuit importurile din RPC care fac obiectul măsurilor actuale. În cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, este posibil ca importurile din Japonia să fie înlocuite cu importuri din RPC la prețuri mai mici. În consecință, afirmația a fost respinsă.

6.   POSIBILITATEA REAPARIȚIEI PREJUDICIULUI

(248)

Comisia a concluzionat, în considerentele 236 și 237, că industria Uniunii nu a suferit un prejudiciu important în cursul perioadei investigației de reexaminare, dar nu a reușit să se redreseze pe deplin în urma prejudiciului important suferit anterior. Prin urmare, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă ar exista posibilitatea reapariției prejudiciului important cauzat de importurile de aspartam din RPC care au făcut obiectul unui dumping, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(249)

În ceea ce privește posibilitatea reapariției prejudiciului important cauzat de importurile de aspartam din RPC care fac obiectul unui dumping, Comisia a examinat capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC, nivelurile probabile ale prețurilor importurilor din RPC în absența măsurilor antidumping și impactul acestora asupra industriei Uniunii, inclusiv nivelul subcotării în absența măsurilor antidumping.

(250)

Astfel cum se explică în considerentele 164-173, având în vedere capacitatea neutilizată din RPC și atractivitatea mare a pieței Uniunii pentru producătorii-exportatori chinezi, există o mare probabilitate ca expirarea măsurilor antidumping să conducă la o creștere a exporturilor în Uniune.

(251)

În ceea ce privește efectul probabil al acestor importuri, Comisia a analizat nivelurile probabile ale prețurilor în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. În această privință, Comisia a considerat că nivelurile prețurilor de import în cursul perioadei investigației de reexaminare, fără taxa antidumping, reprezintă un indiciu rezonabil. Pe această bază, Comisia a stabilit o subcotare semnificativă a prețurilor industriei Uniunii [25-50 %].

(252)

În absența măsurilor, este posibilă apariția unei creșteri semnificative a cotei de piață a producătorilor chinezi. Pe termen scurt, întrucât producătorul din Uniune este un producător mai degrabă mic în comparație cu exportatorul japonez, este probabil ca exportatorii chinezi să preia cota de piață a industriei Uniunii, întrucât aceasta nu ar putea să supraviețuiască presiunii asupra prețurilor exercitate de exportatorii chinezi și, prin urmare, situația economică a industriei Uniunii s-ar deteriora rapid, ceea ce ar duce la un prejudiciu important.

(253)

Pe baza celor de mai sus, se concluzionează că absența măsurilor ar conduce, cel mai probabil, la o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC la prețuri prejudiciabile și la o posibilă reapariție a unui prejudiciu important.

(254)

În cadrul observațiilor prezentate în urma comunicării constatărilor finale, Changmao a susținut că, întrucât nu exista o capacitate neutilizată în RPC (a se vedea considerentul 168), concluziile Comisiei privind posibilitatea reapariției prejudiciului din cauza probabilității creșterii exporturilor de aspartam către Uniune în absența măsurilor antidumping nu s-au bazat pe elemente de probă pozitive și nici nu au implicat o examinare obiectivă în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, precum și cu articolul 3.1 din Acordul antidumping.

(255)

Astfel cum se menționează în considerentul 169, după luarea în considerare a scăderii capacității de producție a Changmao și a Shaoxing Yamei Biochemistry Co. Ltd, ar exista în continuare o capacitate neutilizată care ar putea să acopere o parte semnificativă din consumul total de aspartam de la nivelul Uniunii. În plus, constatările privind posibilitatea reapariției prejudiciului nu s-au bazat numai pe volumul capacității neutilizate din RPC, ci și pe nivelurile probabile ale prețurilor importurilor din RPC în absența măsurilor antidumping și pe impactul acestora asupra industriei Uniunii, inclusiv pe nivelul subcotării, pe care Changmao nu l-a contestat. Chiar dacă nu există capacitate neutilizată în RPC, piața Uniunii este mai atractivă decât piețele terțe. Prin urmare, producătorii-exportatori chinezi ar avea un stimulent să redirecționeze volumul de pe piețele terțe către Uniune, astfel cum s-a concluzionat în considerentul 173. Prin urmare, concluziile Comisiei s-au bazat pe elementele de probă pozitive colectate în cursul investigației și constituie o examinare obiectivă, în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, precum și cu articolul 3.1 din Acordul antidumping. Afirmația a fost respinsă.

(256)

Changmao a susținut că, atunci când evaluează posibilitatea reapariției prejudiciului, Comisia ar trebui să evalueze și efectul prejudiciabil al litigiilor comerciale dintre fostul producător din Uniune și HSWT, precum și motivele falimentului Hyet Sweet SAS. În plus, Changmao a afirmat că mai multe documente/informații nu au fost divulgate de către HSWT. Changmao a afirmat că numai o divulgare completă ar putea reflecta modul în care cooperarea și conflictul ulterior dintre Hyet Group și HSWT au influențat situația industriei Uniunii și starea acesteia.

(257)

Comisia nu a fost de acord cu aceste afirmații. Analiza posibilității reapariției prejudiciului, care trebuie efectuată în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, se concentrează asupra modului în care situația actuală a prejudiciului (în cazul de față, o situație în care nu există un prejudiciu important) ar evolua în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. În cadrul unei astfel de evaluări, legătura de cauzalitate dintre dumping și prejudiciu, stabilită în investigația inițială, ar exista și nu ar trebui să fie stabilită din nou (35). În consecință, această evaluare se axează, în acest caz, pe importurile de aspartam din RPC care fac obiectul unui dumping și pe efectul eliminării măsurilor asupra situației viitoare. În consecință, aceste afirmații au fost respinse.

(258)

În cadrul observațiilor prezentate în urma comunicării constatărilor finale, Changmao a susținut că ar trebui să fie evaluată de către Comisie și posibilitatea reapariției prejudiciului autoprovocat al industriei Uniunii. În special, Changmao a susținut că, din cauza investițiilor mici ale HSWT în terenuri, construcții și alte active, precum și din cauza capitalizării mici, acționarii HSWT nu și-au asumat niciun risc comercial în privința activității în curs a fabricii de aspartam și nu au depus eforturi semnificative pentru viabilitatea și continuitatea activității de producție de aspartam din Uniune. În plus, având în vedere profitabilitatea mică a HSWT și dependența sa de mijloacele financiare pentru aprovizionarea cu materii prime, HSWT ar putea intra în faliment în orice moment. Changmao a mai afirmat că, întrucât HSWT a primit subvenții considerabile din partea administrației locale, ar putea fi lipsită de motivație și de dinamică. Changmao a considerat că sprijinul din partea administrației locale a denaturat prețul de pe piața Uniunii și costul de producție al aspartamului. În plus, conflictele de muncă și grevele sindicale împotriva fostului producător din Uniune, Hyet Sweet SAS, ar fi putut fi o cauză majoră a prejudiciului autoprovocat și, prin urmare, dacă noul producător din Uniune se confruntă în continuare cu presiunea importurilor mari din Japonia, precum și cu lupta sindicală, este probabil ca acesta să intre în faliment în viitor.

(259)

Comisia a observat că aceste afirmații sunt simple speculații nefondate. Astfel cum se explică în considerentul 51, activele Hyet Sweet SAS au fost vândute în cadrul unei proceduri de faliment. Vânzarea acestor active s-a realizat la o valoare mai mică decât valoarea lor contabilă, ceea ce explică nivelul mic de capitalizare al HSWT. În plus, astfel cum se menționează în considerentul 232, investițiile HSWT au crescut cu 499 % în perioada investigației de reexaminare în comparație cu 2018, iar aceste investiții au fost efectuate pentru a înlocui echipamentele vechi cu echipamente noi, mai eficiente. Acest fapt indică în mod clar angajamentul HSWT de a menține producția de aspartam din Uniune. În plus, din observațiile prezentate de Changmao nu reiese în mod clar ce înseamnă în cazul de față dependența de mijloacele financiare pentru aprovizionarea cu materii prime. În plus, astfel cum se arată în considerentul 230, situația profitabilității industriei Uniunii s-a îmbunătățit în cursul perioadei examinate, trecând de la o pierdere substanțială în 2018 la profit în perioada investigației de reexaminare. În plus, Changmao pur și simplu speculează atunci când susține că subvențiile despre care se presupune că au fost primite de HSWT au un efect demotivant asupra acesteia. Afirmația Changmao referitoare la efectul de denaturare al presupuselor subvenții primite de HSWT asupra prețului de pe piața Uniunii și asupra costului de producție al aspartamului nu se bazează pe niciun element de probă concret. În plus, intervenția statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, pe care Comisia a demonstrat-o în considerentele 87-108, și afirmațiile nefondate referitoare la efectul de denaturare al subvențiilor primite de HSWT asupra prețului de pe piața Uniunii și asupra costului de producție al aspartamului, nu sunt comparabile. În cele din urmă, faptul că fostul producător din Uniune s-a confruntat cu conflicte de muncă și cu greve sindicale nu înseamnă că și producătorul actual din Uniune se va confrunta cu astfel de probleme. În consecință, afirmațiile au fost respinse.

7.   INTERESUL UNIUNII

(260)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă menținerea măsurilor antidumping existente ar fi contrară interesului Uniunii în ansamblul ei. Stabilirea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea tuturor intereselor implicate, inclusiv cele ale industriei Uniunii, ale importatorilor și ale utilizatorilor.

7.1.   Interesul industriei Uniunii

(261)

Astfel cum se arată în considerentele 237 și 238, industria Uniunii nu a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază în cursul perioadei investigației de reexaminare. Cu toate acestea, având în vedere că importurile din China au continuat în cantități substanțiale, iar industria Uniunii nu a atins nivelul-țintă al profitului identificat în investigația inițială, industria Uniunii a rămas într-o situație fragilă.

(262)

În cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, este posibil ca situația industriei Uniunii să se deterioreze rapid, astfel cum se explică în considerentul 252.

(263)

Prin urmare, s-a concluzionat că prelungirea măsurilor în vigoare aplicabile importurilor din RPC ar fi în interesul industriei Uniunii.

7.2.   Interesul importatorilor neafiliați și al comercianților

(264)

Astfel cum se arată în considerentul 36, niciun importator neafiliat nu a cooperat pe parcursul investigației.

(265)

Investigația anterioară a concluzionat că, în general, importatorii au un portofoliu destul de larg de produse, din care aspartamul este doar un singur element.

(266)

Întrucât niciun importator nu a cooperat, este rezonabil să se presupună că, la fel ca în cadrul investigației inițiale, aspartamul nu reprezintă o proporție majoră din cifra de afaceri a importatorilor/comercianților și că nu există factori care să sugereze că importatorii/comercianții ar fi afectați în mod disproporționat în cazul în care măsurile ar fi menținute.

(267)

Din aceste motive, Comisia a concluzionat că, în cazul în care măsurile ar fi menținute, este posibil ca impactul asupra situației economice a importatorilor să nu fie semnificativ.

7.3.   Interesul utilizatorilor

(268)

Un singur utilizator a transmis un răspuns la chestionar și a cooperat în cadrul investigației.

(269)

Acest utilizator cumpăra aspartam din RPC și era profitabil. El a afirmat, de asemenea, că nu ar fi în favoarea continuării măsurilor. Ponderea aspartamului în costul său de producție a fost mai mică de 2 % și, prin urmare, impactul măsurilor a fost destul de mic.

(270)

Având în vedere observația de mai sus potrivit căreia, în absența măsurilor, industria Uniunii ar putea fi obligată să înceteze producția de aspartam și întrucât prețul de import din RPC (fără taxe antidumping) este cu aproximativ 30 % mai mic decât prețul de import din Japonia și, prin urmare, pe termen lung, este posibil ca China să preia și cota de piață a exportatorului japonez, măsurile sunt susceptibile să aducă beneficii utilizatorilor, în măsura în care ele mențin producția de aspartam din Uniune și posibilitatea utilizatorilor de a se aproviziona cu aspartam produs de mai mulți producători concurenți.

(271)

Din aceste motive, Comisia a concluzionat că, în cazul în care măsurile ar fi menținute, este posibil ca impactul asupra situației economice a acestor operatori să nu fie semnificativ.

7.4.   Concluzie privind interesul Uniunii

(272)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase, în ceea ce privește interesul Uniunii, împotriva menținerii măsurilor existente privind importurile de aspartam originare din Republica Populară Chineză.

8.   CERERI DE SUSPENDARE A MĂSURILOR/CERERE DE REEXAMINARE INTERMEDIARĂ

(273)

În cadrul observațiilor prezentate în urma comunicării constatărilor finale, Changmao a susținut că, având în vedere incertitudinile legate de viabilitatea funcționării viitoare a HSWT și lipsa reapariției prejudiciului cauzat de exporturile chineze de aspartam, în cazul în care Comisia ar decide să mențină măsurile antidumping în vigoare, aceasta ar trebui să adopte simultan și o decizie de suspendare a taxelor antidumping în temeiul articolului 14 alineatul (4) din regulamentul de bază. Changmao a susținut că suspendarea taxelor ar acorda Comisiei suficient timp pentru a evalua impactul asupra producătorului din Uniune al mai multor factori care pun la îndoială viabilitatea acestuia și, prin urmare, ar fi în interesul Uniunii.

(274)

Comisia a observat că Changmao nu a furnizat niciun element de probă din care să reiasă că la nivelul pieței condițiile s-au schimbat temporar și că este improbabil ca prejudiciul să reapară în cazul suspendării măsurilor, astfel cum se prevede la articolul 14 alineatul (4) din regulamentul de bază. În plus, afirmațiile privind presupusa lipsă a posibilității reapariției prejudiciului și incertitudinile legate de viabilitatea funcționării viitoare a HSWT au fost abordate în considerentele 254-259. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(275)

Changmao a susținut, de asemenea, că, în cazul în care probabilitatea reapariției prejudiciului cauzat de importurile din RPC este foarte mică, deși importurile din RPC sunt importante pentru a acoperi deficitul de pe piața Uniunii sau pentru a compensa gradul mai mic de utilizare a capacității de producție a producătorului din Uniune, Comisia ar trebui să inițieze o reexaminare intermediară care să îi permită să reducă nivelurile actuale ale taxelor antidumping sau să accepte un angajament în materie de preț.

(276)

Comisia a observat că Changmao nu a furnizat suficiente elemente de probă din care să reiasă modificarea de durată a circumstanțelor, astfel cum se prevede la articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, pentru a permite Comisiei să evalueze dacă deschiderea unei reexaminări intermediare este justificată. În plus, astfel cum se explică în considerentele 248-259, absența măsurilor ar conduce, cel mai probabil, la o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC la prețuri prejudiciabile și la o posibilă reapariție a unui prejudiciu important. De asemenea, investigația nu a evidențiat niciun deficit de aspartam pe piață. Industria Uniunii nu își utilizează întreaga capacitate, iar importuri sunt disponibile atât din Japonia, cât și din RPC. Se reamintește faptul că, în pofida măsurilor în vigoare, cota de piață a importurilor din China a fost de [7-10 %] în perioada investigației de reexaminare. În ceea ce privește angajamentele în materie de preț, Comisia observă că niciun exportator nu a prezentat o ofertă de astfel de angajament. În consecință, afirmațiile au fost respinse.

9.   MĂSURILE ANTIDUMPING

(277)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia privind continuarea dumpingului, reapariția prejudiciului și interesul Uniunii, măsurile antidumping privind aspartamul originar din RPC ar trebui menținute.

(278)

Nivelurile taxelor antidumping specificate în prezentul regulament în mod individual pentru societăți se aplică exclusiv importurilor produsului în cauză fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile produsului în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”. Ele nu ar trebui să facă obiectul niciuneia dintre taxele antidumping individuale.

(279)

O societate poate solicita aplicarea acestor niveluri individuale ale taxei antidumping în cazul în care își schimbă ulterior denumirea entității sale. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (36). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică. În cazul în care schimbarea denumirii societății nu îi afectează dreptul de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene va fi publicat un regulament privind schimbarea denumirii.

(280)

Potrivit articolului 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (37), în cazul în care o sumă trebuie rambursată în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, rata dobânzii este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(281)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului înființat în baza articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   Se instituie o taxă antidumping definitivă la importurile de aspartam [ester de N-L-α-Aspartil-L-fenilalanină-1-metil, ester de 3-amino-N-(α-carbometoxi-fenetil)-acid succinamic-N-metil], număr CAS 22839-47-0, încadrat în prezent la codul NC ex 2924 29 70 (cod TARIC 2924297005) și originar din Republica Populară Chineză.

(2)   Nivelurile taxei antidumping definitive aplicabile prețului net franco frontiera Uniunii, înainte de vămuire, pentru produsul descris la alineatul (1) și fabricat de societățile menționate mai jos se stabilesc după cum urmează:

Societate

Taxă antidumping

Codul adițional TARIC

Changmao Biochemical Engineering Co., Ltd

55,4  %

C067

Grupul Sinosweet:

Sinosweet Co., Ltd, orașul Yixing, provincia Jiangsu, RPC, și Hansweet Co., Ltd, orașul Yixing, provincia Jiangsu, RPC.

59,4  %

C068

Grupul Niutang:

Nantong Changhai Food Additive Co., Ltd, orașul Nantong, RPC,

și Changzhou Niutang Chemical Plant Co., Ltd, localitatea Niutang, orașul Changzhou, provincia Jiangsu, RPC.

59,1  %

C069

Toate celelalte societăți cooperante:

 

 

Shaoxing Marina Biotechnology Co., Ltd., Shaoxing, provincia Zhejiang, RPC

58,8  %

C070

Changzhou Guanghui Biotechnology Co., Ltd., localitatea Chunjiang, orașul Changzhou, provincia Jiangsu, RPC

58,8  %

C071

Vitasweet Jiangsu Co., Ltd., orașul Liyang, orașul Changzhou, provincia Jiangsu, RPC

58,8  %

C072

Toate celelalte societăți

59,4  %

C999

(3)   Articolul 1 alineatul (2) poate fi modificat pentru a se adăuga noi producători-exportatori din RPC și pentru a-i supune nivelului taxei antidumping medii ponderate corespunzătoare pentru societățile cooperante neincluse în eșantion. Un producător-exportator nou trebuie să pună la dispoziție elemente de probă din care să reiasă că:

(a)

nu a exportat mărfurile descrise la articolul 1 alineatul (1) originare din RPC în perioada cuprinsă între 1 aprilie 2014 și 31 martie 2015 (perioada investigației inițiale);

(b)

nu este afiliat unui exportator sau producător care face obiectul măsurilor instituite prin prezentul regulament; și

(c)

fie a exportat efectiv produsul care face obiectul reexaminării, fie și-a asumat o obligație contractuală irevocabilă de a exporta o cantitate semnificativă în Uniune după încheierea perioadei investigației inițiale.

(4)   În lipsa altor dispoziții, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 21 octombrie 2022.

Pentru Comisie

Președinta

Ursula VON DER LEYEN


(1)   JO L 176, 30.6.2016, p. 21.

(2)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1247 al Comisiei din 28 iulie 2016 de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii impuse asupra importurilor de aspartam originar din Republica Populară Chineză (JO L 204, 29.7.2016, p. 92).

(3)  Aviz privind expirarea iminentă a anumitor măsuri antidumping (JO C 366, 30.10.2020, p. 24).

(4)  Având în vedere faptul că există un singur producător de aspartam în Uniune, unele dintre datele din prezentul regulament sunt prezentate sub formă de intervale sau sub formă de indici, pentru a păstra confidențialitatea datelor producătorului din Uniune.

(5)  Aviz de deschidere a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor antidumping aplicabile importurilor de aspartam originar din Republica Populară Chineză (JO C 303, 29.7.2021, p. 12).

(6)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1247.

(7)  http://www.vitasweet.cn/news/30.html

(8)  https://tron.trade.ec.europa.eu/investigations/case-view?caseId=2534

(9)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei din 24 noiembrie 2015 de stabilire a unor norme pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziții din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 343, 29.12.2015, p. 558).

(10)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/116 al Comisiei din 27 ianuarie 2022 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de acesulfam de potasiu originar din Republica Populară Chineză în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 19, 28.1.2022, p. 22).

(11)  Regulamentul (UE) 2022/116, considerentele 82-88 și 121-122.

(12)  Regulamentul (UE) 2022/116, considerentele 91-92.

(13)  Regulamentul (UE) 2022/116, considerentele 93-94 și 96. dreptul autorităților de stat relevante, prevăzut în legislația chineză, de a numi și de a revoca personalul de conducere esențial din cadrul IDS-urilor poate fi considerat ca reflectând drepturile de proprietate corespunzătoare, însă celulele PCC din cadrul întreprinderilor deținute de stat și private reprezintă un alt canal important prin care statul poate interveni în deciziile comerciale. Conform dreptului societăților comerciale din RPC, în cadrul fiecărei societăți trebuie să se înființeze câte o organizație PCC (care să cuprindă cel puțin trei membri ai PCC, astfel cum se specifică în Constituția PCC), iar societatea respectivă trebuie să ofere condițiile necesare pentru desfășurarea activităților organizației de partid. În trecut, această cerință pare să nu fi fost întotdeauna urmată sau aplicată cu strictețe. Cu toate acestea, cel puțin din 2016, PCC și-a consolidat intenția de a controla deciziile comerciale din cadrul IDS-urilor, aceasta fiind o chestiune de principiu politic. Se pare că PCC exercită, în plus, presiuni asupra societăților private să acorde prioritate „patriotismului” și să urmeze disciplina de partid. În 2017 s-a raportat că existau celule de partid în 70 % dintre cele aproximativ 1,86 milioane de societăți private, exercitându-se o presiune tot mai mare ca organizațiile PCC să aibă ultimul cuvânt în procesul decizional din cadrul societăților respective. Aceste norme se aplică la scară largă, în întreaga economie chineză, în toate sectoarele, inclusiv producătorilor de acesulfam de potasiu și furnizorilor de factori de producție ai acestora.

(14)  Regulamentul (UE) 2022/116, considerentele 97-100.

(15)  Regulamentul (UE) 2022/116, considerentele 101-104.

(16)  Regulamentul (UE) 2022/116, considerentele 105-106.

(17)  Regulamentul (UE) 2022/116, considerentele 107-117.

(18)  Documentul de lucru al serviciilor Comisiei SWD(2017) 483 final/2, din 20 decembrie 2017, disponibil la adresa: https://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2017/december/tradoc_156474.pdf

(19)  https://www.lpfoods.com/

(20)  A se vedea secțiunea 12 – Industria ușoară din catalog; disponibil la adresa: www.gov.cn/xinwen/2019-11/06/content_5449193.htm (consultată la 19 mai 2022).

(21)  A se vedea rapoartele anuale pentru 2021 și 2020 ale societății: https://media-changmaobio.todayir.com/2021041917080276349723103_tc.pdf și https://media-changmaobio.todayir.com/20220421185601518210220602_tc.pdf

(22)  La pagina 21 din anexa 3, planul prevede următoarele: „[…] să depună eforturi pentru a construi, până în 2012, 100 de platforme inovatoare de sprijinire a serviciilor pentru a sprijini pe deplin dezvoltarea rapidă a biotehnologiei și a noilor industrii farmaceutice din provincia noastră”. În plus, dintre cele 100 de platforme menționate: „87. Centrul de cercetare și dezvoltare funcțională pentru ingredientele alimentare din Jiangsu (urmează să fie construit)”.

(23)   „World Bank Open Data – Upper Middle Income” (Date deschise ale Băncii Mondiale – Venituri medii-superioare), https://data.worldbank.org/income-level/upper-middle-income

(24)  În cazul în care produsul care face obiectul reexaminării nu este fabricat în nicio țară cu un nivel asemănător de dezvoltare, se poate lua în considerare fabricarea unui produs din aceeași categorie generală și/sau sector cu produsul care face obiectul reexaminării.

(25)  https://globalfinancials.com/index-admin.html

(26)  https://www.ajinomoto.com.my/investors/annual-reports

(27)  https://www.ilmia.gov.my/index.php/my/labour-cost

(28)  https://www.tnb.com.my/commercial-industrial/pricing-tariffs1

https://www.tnb.com.my/assets/files/Tariff_Rate_Final_01.Jan.2014.pdf

(29)  Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind regimul comun aplicabil importurilor din anumite țări terțe (JO L 123, 19.5.2015, p. 33).

(30)  https://www.ilmia.gov.my/index.php/my/labour-cost

(31)  https://www.tnb.com.my/commercial-industrial/pricing-tariffs1

https://www.tnb.com.my/assets/files/Tariff_Rate_Final_01.Jan.2014.pdf

(32)  www.ajinomoto.com.my

(33)  Având în vedere capacitatea totală a Chinei de [30 000-35 000] de tone, calculată pe baza cererii de reexaminare, ajustată pentru a ține seama de presupusa reducere de [3 000-6 000] de tone prezentată de Changmao.

(34)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/262 al Comisiei din 25 februarie 2016 de instituire a unei taxe antidumping provizorii asupra importurilor de aspartam originar din Republica Populară Chineză (JO L 50, 26.2.2016, p. 4), considerentul 150.

(35)  A se vedea Raportul Organului de apel, US – Anti-Dumping Measures on Oil Country Tubular Goods (SUA – Măsuri antidumping privind produsele tubulare pentru câmpurile petrolifere) (WT/DS282/AB/R), 2 noiembrie 2005, punctele 121 și 123.

(36)  Comisia Europeană, Direcția Generală Comerț, Direcția G, Rue de la Loi 170, 1040 Bruxelles, Belgia.

(37)  Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).


24.10.2022   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 274/64


REGULAMENTUL (UE) 2022/2002 AL COMISIEI

din 21 octombrie 2022

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1881/2006 în ceea ce privește nivelurile maxime ale dioxinelor și ale PCB-urilor asemănătoare dioxinelor din anumite produse alimentare

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 315/93 al Consiliului din 8 februarie 1993 de stabilire a procedurilor comunitare privind contaminanții din alimente (1), în special articolul 2 alineatul (3),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 al Comisiei (2) stabilește nivelurile maxime pentru anumiți contaminanți, inclusiv pentru dioxine și bifenili policlorurați (PCB-uri) asemănătoare dioxinelor, din produsele alimentare.

(2)

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) a adoptat în 2018 un aviz științific privind riscurile pentru sănătatea animală și cea publică determinate de prezența dioxinelor și a PCB-urilor asemănătoare dioxinelor în hrana pentru animale și în produsele alimentare (3). Autoritatea a stabilit o doză săptămânală tolerabilă de 2 pg TEQ (echivalență toxică)/kg de greutate corporală/săptămână pentru suma dioxinelor și a PCB-urilor asemănătoare dioxinelor. Estimările expunerii cronice prin alimentație a oamenilor la dioxine și la PCB-uri asemănătoare dioxinelor realizate pe baza datelor disponibile indică o depășire semnificativă a dozei săptămânale tolerabile pentru populațiile din toate grupele de vârstă.

(3)

Autoritatea a recomandat în avizul ei științific reevaluarea actualilor WHO2005-TEFs (factori de echivalență toxică ai OMS din 2005) pentru a se ține seama de noile date in vivo și in vitro, în particular, în ceea ce privește PCB-126.

(4)

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) efectuează în prezent o revizuire a valorilor WHO2005-TEF, care se estimează că va fi încheiată în 2023.

(5)

Până la finalizarea revizuirii respective și pentru a asigura între timp un nivel înalt de protecție a sănătății umane, este adecvat să se stabilească niveluri maxime pentru dioxine și pentru suma dioxinelor și a PCB-urilor asemănătoare dioxinelor pentru produsele alimentare care nu sunt încă reglementate prin legislația Uniunii și pentru care datele privind prezența acestora au fost puse recent la dispoziție în baza de date a autorității, cum ar fi carnea și produsele din carne de caprine, cal, iepure, mistreț, vânat cu pene și carnea și ficatul de caprine, cal și vânat cu pene, precum și să se extindă nivelul maxim existent pentru ouăle de găină la toate ouăle de păsări de curte, cu excepția ouălor de gâscă.

(6)

În plus, având în vedere că de la crabi și de la crustacee asemănătoare crabilor se consumă nu numai carnea reprezentată de mușchii de la nivelul apendicelor, ci și carnea reprezentată de mușchii de la nivelul abdomenului acestor crustacee, în particular în cazul crabului mitten, este adecvat ca nivelurile maxime să se aplice și cărnii reprezentată de mușchii abdomenului acestor crustacee.

(7)

În plus, ținând seama de datele disponibile cu privire la prezență și de importanța asigurării unui nivel înalt de protecție a sănătății umane, în particular în cazul grupelor vulnerabile ale populației, este adecvat să se reducă deja nivelurile maxime pentru dioxine și suma dioxinelor și a PCB-urilor asemănătoare dioxinelor din lapte și produsele lactate.

(8)

Prin urmare, este necesar ca Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 să fie modificat în consecință.

(9)

Este necesar să se prevadă o perioadă rezonabilă pentru a permite operatorilor din sectorul alimentar să se adapteze la nivelurile maxime stabilite în prezentul regulament.

(10)

Ținând seama de faptul că anumite produse alimentare care intră sub incidența prezentului regulament au o perioadă lungă de valabilitate, este necesar ca produsele alimentare care au fost introduse pe piață în mod legal înainte de data aplicării prezentului regulament să poată rămâne pe piață.

(11)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexa la Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Produsele alimentare menționate în anexă, introduse pe piață în mod legal înainte de 1 ianuarie 2023, pot rămâne pe piață până la data durabilității lor minimale sau până la data-limită de consum.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2023.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 21 octombrie 2022.

Pentru Comisie

Președinta

Ursula VON DER LEYEN


(1)   JO L 37, 13.2.1993, p. 1.

(2)  Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 al Comisiei din 19 decembrie 2006 de stabilire a nivelurilor maxime pentru anumiți contaminanți din produsele alimentare (JO L 364, 20.12.2006, p. 5).

(3)   Scientific Opinion on the risk for animal and human health related to the presence of dioxins and dioxin-like PCBs in feed and food (Aviz științific privind riscurile pentru sănătatea animală și cea umană determinate de prezența dioxinelor și a PCB-urilor asemănătoare dioxinelor în hrana pentru animale și în produsele alimentare). EFSA Journal 2018;16(11):5333, p. 331. https://doi.org/10.2903/j.efsa.2018.5333


ANEXĂ

Secțiunea 5: „Dioxine și PCB” din anexa la Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 se modifică după cum urmează:

1.

Punctul 5.1 se înlocuiește cu următorul text:

„5.1

Carne și produse din carne (cu excepția organelor comestibile) provenind de la următoarele animale (6):

 

 

 

bovine, ovine și caprine

păsări de curte

porcine

cai

iepuri

mistreț (Sus scrofa)

vânat sălbatic cu pene

carne de vânat

2,5 pg/g de grăsime (33)

1,75 pg/g de grăsime (33)

1,0 pg/g de grăsime (33)

5,0 pg/g de grăsime (33)

1,0 pg/g de grăsime (33)

5,0 pg/g de grăsime (33)

2,0 pg/g de grăsime (33)

3,0 pg/g de grăsime (33)

4,0 pg/g de grăsime (33)

3,0 pg/g de grăsime (33)

1,25 pg/g de grăsime (33)

10,0 pg/g de grăsime (33)

1,5 pg/g de grăsime (33)

10,0 pg/g de grăsime (33)

4,0 pg/g de grăsime (33)

7,5 pg/g de grăsime (33)

40 ng/g de grăsime (33)

40 ng/g de grăsime (33)

40 ng/g de grăsime (33)”

2.

Punctul 5.2 se înlocuiește cu următorul text:

„5.2

Ficat de bovine și caprine, păsări de curte, porcine și cai și produse derivate de la acestea

0,30 pg/g de greutate umedă

0,50 pg/g de greutate umedă

3,0 ng/g de greutate umedă

Ficat de ovine și produse derivate de la acestea

1,25 pg/g de greutate umedă

2,00 pg/g de greutate umedă

3,0 ng/g de greutate umedă”

Ficat de vânat sălbatic cu pene

2,5 pg/g de greutate umedă

5,0 pg/g de greutate umedă

 

3.

La punctul 5.3, nota de subsol 44 și textul „În cazul crabilor și al crustaceelor similare (Brachyura și Anomura) nivelul maxim se aplică mușchiului de pe apendice.” se elimină.

4.

Punctul 5.8 se înlocuiește cu următorul text:

„5.8

Lapte crud (6) și produse lactate (6), inclusiv grăsimile din unt

2,0 pg/g de grăsime (33)

4,0 pg/g de grăsime (33)

40 ng/g de grăsime (33)”

5.

Punctul 5.9 se înlocuiește cu următorul text:

„5.9

Ouă de păsări de curte și produse de ouă cu excepția ouălor de gâscă (6)

2,5 pg/g de grăsime (33)

5,0 pg/g de grăsime (33)

40 ng/g de grăsime 33)”


DECIZII

24.10.2022   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 274/67


DECIZIA (UE) 2022/2003 A CONSILIULUI

din 13 octombrie 2022

privind poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii Europene în cadrul Consiliului Internațional al Cerealelor în legătură cu modificarea regulamentului de ordine interioară asociat Convenției din 1995 privind comerțul cu cereale în ceea ce privește perioada contractuală a auditorului extern

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 207 alineatul (4) primul paragraf, coroborat cu articolul 218 alineatul (9),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)

Convenția din 1995 privind comerțul cu cereale (denumită în continuare „convenția”) a fost încheiată de Uniune prin Decizia 96/88/CE a Consiliului (1) și a intrat în vigoare la 1 iulie 1995. Convenția a fost încheiată inițial pentru o perioadă de trei ani și a fost ulterior prelungită în mod regulat.

(2)

Regulamentul de ordine interioară asociat convenției (denumit în continuare „regulamentul de ordine interioară”) a fost aprobat de Consiliul Internațional al Cerealelor la 6 iulie 1995.

(3)

Norma 31 litera (a) din regulamentul de ordine interioară prevede că un auditor extern independent este desemnat pentru o perioadă de trei ani, care poate fi prelungită o singură dată, cu maximum doi ani.

(4)

La 14 aprilie 2022, Secretariatul Consiliului Internațional al Cerealelor a propus modificarea normei 31 litera (a) în vederea extinderii perioadei de desemnare a auditorului extern independent de la trei la cinci ani, perioadă care poate fi prelungită o singură dată, cu maximum trei ani. Obiectivul modificării este de a oferi potențialilor auditori o perioadă contractuală mai lungă, aceștia urmând să ofere, în schimb, prețuri mai competitive pentru serviciile lor.

(5)

Este oportun să se stabilească poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii în cadrul Consiliului Internațional al Cerealelor în legătură cu modificarea regulamentului de ordine interioară în ceea ce privește perioada contractuală a auditorului extern. Propunerea de modificare vizează îmbunătățirea sustenabilității financiare a Consiliului Internațional al Cerealelor și, prin urmare, este în interesul Uniunii,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii în cadrul Consiliului Internațional al Cerealelor este aceea de a vota în favoarea modificării normei 31 litera (a) din regulamentul de ordine interioară asociat Convenției din 1995 privind comerțul cu cereale, în conformitate cu propunerea prezentată de Secretariatul Consiliului Internațional al Cerealelor la 14 aprilie 2022, cu scopul de a prelungi perioada contractuală a auditorului extern.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Adoptată la Luxemburg, 13 octombrie 2022.

Pentru Consiliu

Președintele

P. BLAŽEK


(1)  Decizia 96/88/CE a Consiliului din 19 decembrie 1995 referitoare la aprobarea de către Comunitatea Europeană a Convenției privind comerțul cu cereale și a Convenției privind ajutorul alimentar, care constituie Acordul internațional din 1995 privind cerealele (JO L 21, 27.1.1996, p. 47).


24.10.2022   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 274/69


DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2022/2004 A COMISIEI

din 18 octombrie 2022

de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/1913 privind anumite măsuri de urgență referitoare la variola ovină și caprină din Spania

[notificată cu numărul C(2022) 7509]

(Numai textul în limba spaniolă este autentic)

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 privind bolile transmisibile ale animalelor și de modificare și de abrogare a anumitor acte din domeniul sănătății animalelor („Legea privind sănătatea animală”) (1), în special articolul 259 alineatul (1),

întrucât:

(1)

Variola ovină și caprină este o boală infecțioasă virală care afectează caprinele și ovinele și care poate avea un impact sever asupra populațiilor de animale în cauză și asupra profitabilității creșterii animalelor, cauzând perturbări ale circulației transporturilor acestor animale și ale produselor provenite de la ele, în interiorul Uniunii, precum și ale exporturilor către țări terțe. În cazul apariției unui focar epidemic cauzat de boala respectivă la caprine și ovine, există un risc semnificativ ca ea să se răspândească la alte unități care dețin astfel de animale.

(2)

Variola ovină și caprină este definită ca o boală de categoria A în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1882 al Comisiei (2). În plus, Regulamentul delegat 2020/687 al Comisiei (3) completează normele privind controlul bolilor listate menționate la articolul 9 alineatul (1) literele (a), (b) și (c) din Regulamentul (UE) 2016/429 și definite ca boli de categoria A, B și C în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1882. În particular, articolele 21 și 22 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687 prevăd stabilirea unei zone de restricții în cazul apariției unui focar epidemic de boală de categoria A, inclusiv de variolă ovină și caprină, precum și aplicarea anumitor măsuri de control al bolii în zona respectivă. În plus, articolul 21 alineatul (1) din respectivul regulament delegat prevede că zona de restricții trebuie să cuprindă o zonă de protecție, o zonă de supraveghere și, dacă este necesar, alte zone de restricții în jurul sau adiacent zonelor de protecție și de supraveghere.

(3)

Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/1913 a Comisiei (4) a fost adoptată în cadrul Regulamentului (UE) 2016/429 și stabilește măsuri de urgență pentru Spania în ceea ce privește focarele de variolă ovină și caprină.

(4)

Mai exact, Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/1913 prevede că zonele de protecție și de supraveghere care urmează să fie stabilite de statul membru în urma apariției unor focare de variola ovină și caprină, în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) 2020/687, trebuie să cuprindă cel puțin zonele menționate în anexa la respectiva decizie de punere în aplicare.

(5)

De la data adoptării Deciziei de punere în aplicare (UE) 2022/1913, Spania a notificat Comisiei apariția a șapte noi focare epidemice de variola ovină și caprină în unități în care se aflau ovine și/sau caprine, situate în regiunile Andaluzia și Castilla - La Mancha.

(6)

Autoritățile competente din Spania au luat măsurile necesare de control al bolii în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) 2020/687, inclusiv stabilirea unor zone de protecție și de supraveghere în jurul respectivelor focare.

(7)

Prin urmare, este necesar ca zonele listate ca zone de protecție și de supraveghere prevăzute pentru Spania în anexa la Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/1913 să fie modificate.

(8)

Având în vedere caracterul urgent al situației epidemiologice din Uniune în ceea ce privește răspândirea variolei ovine și caprine, este important ca măsurile prevăzute în prezenta decizie de punere în aplicare să se aplice cât mai curând posibil.

(9)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt în conformitate cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Anexa la Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/1913 se înlocuiește cu textul din anexa la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează Regatului Spaniei.

Adoptată la Bruxelles, 18 octombrie 2022.

Pentru Comisie

Stella KYRIAKIDES

Membră a Comisiei


(1)   JO L 84, 31.3.2016, p. 1.

(2)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1882 al Comisiei din 3 decembrie 2018 privind aplicarea anumitor norme de prevenire și control al bolilor în cazul categoriilor de boli listate și de stabilire a unei liste a speciilor și a grupurilor de specii care prezintă un risc considerabil de răspândire a bolilor listate respective (JO L 308, 4.12.2018, p. 21).

(3)  Regulamentul delegat (UE) 2020/687 al Comisiei din 17 decembrie 2019 de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele de prevenire și control al anumitor boli listate (JO L 174, 3.6.2020, p. 64).

(4)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/1913 a Comisiei din 4 octombrie 2022 privind anumite măsuri de urgență referitoare la variola ovină și caprină din Spania (JO L 261, 7.10.2022, p. 53).


ANEXĂ

„ANEXĂ

Numărul de referință ADIS al focarului

Zonele stabilite ca zone de restricții din Spania, astfel cum se menționează la articolul 1

Data până la care se aplică

ES-CAPRIPOX-2022-00001

Zona de supraveghere:

Zonele din afara ariei descrise în zona de protecție și incluse într-un cerc cu raza de 10 kilometri, cu centrul în UTM 30, ETRS89 cu coordonatele Lat. 37,6035642, Long. -2.6936342

23.10.2022

Zona de supraveghere:

Zonele incluse într-un cerc cu raza de 3 kilometri, cu centrul în UTM 30, ETRS89 cu coordonatele Lat. 37,6035642, Long. -2.6936342

15.10.2022-23.10.2022

ES-CAPRIPOX-2022-00002

Zona de protecție:

Zonele incluse într-un cerc cu raza de 3 kilometri, cu centrul în UTM 30, ETRS89 cu coordonatele Lat. 37,5863689, Long. -2.6521595

19.10.2022

Zona de supraveghere:

Zonele din afara ariei descrise în zona de protecție și incluse într-un cerc cu raza de 10 kilometri, cu centrul în UTM 30, ETRS89 cu coordonatele Lat. 37,5863689, Long. -2.6521595

28.10.2022

Zona de supraveghere:

Zonele incluse într-un cerc cu raza de 3 kilometri, cu centrul în UTM 30, ETRS89 cu coordonatele Lat. 37,5863689, Long. -2.6521595

20.10.2022-28.10.2022

ES-CAPRIPOX-2022-00003

Zona de protecție:

Zonele incluse într-un cerc cu raza de 3 kilometri, cu centrul în UTM 30, ETRS89 cu coordonatele Lat. 39,5900156, Long. -2,6593263

28.10.2022

Zona de supraveghere:

Zonele din afara ariei descrise în zona de protecție și incluse într-un cerc cu raza de 10 kilometri, cu centrul în UTM 30, ETRS89 cu coordonatele Lat. 39,5900156, Long. -2,6593263

6.11.2022

Zona de supraveghere:

Zonele incluse într-un cerc cu raza de 3 kilometri, cu centrul în UTM 30, ETRS89 cu coordonatele Lat. 39,5900156, Long. -2,6593263

29.10.2022-6.11.2022

ES-CAPRIPOX-2022-00004

Zona de protecție:

Zonele incluse într-un cerc cu raza de 3 kilometri, cu centrul în UTM 30, ETRS89 cu coordonatele Lat. 39,5928739, Long. -2,6693747

28.10.2022

Zona de supraveghere:

Zonele din afara ariei descrise în zona de protecție și incluse într-un cerc cu raza de 10 kilometri, cu centrul în UTM 30, ETRS89 cu coordonatele Lat. 39,5928739, Long. -2,6693747

6.11.2022

Zona de supraveghere:

Zonele incluse într-un cerc cu raza de 3 kilometri, cu centrul în UTM 30, ETRS89 cu coordonatele Lat. 39,5928739, Long. -2,6693747

29.10.2022-6.11.2022

ES-CAPRIPOX-2022-00005

Zona de protecție:

Zonele incluse într-un cerc cu raza de 3 kilometri, cu centrul în UTM 30, ETRS89 cu coordonatele Lat. 37,6160813, Long. -2.7256039

28.10.2022

Zona de supraveghere:

Zonele din afara ariei descrise în zona de protecție și incluse într-un cerc cu raza de 10 kilometri, cu centrul în UTM 30, ETRS89 cu coordonatele Lat. 37,6160813, Long. -2.7256039

6.11.2022

Zona de supraveghere:

Zonele incluse într-un cerc cu raza de 3 kilometri, cu centrul în UTM 30, ETRS89 cu coordonatele Lat. 37,6160813, Long. -2.7256039

29.10.2022-6.11.2022

ES-CAPRIPOX-2022-00006

Zona de protecție:

Zonele incluse într-un cerc cu raza de 3 kilometri, cu centrul în UTM 30, ETRS89 cu coordonatele Lat. 39,6168798, Long. -2.6208532

1.11.2022

Zona de supraveghere:

Zonele din afara ariei descrise în zona de protecție și incluse într-un cerc cu raza de 10 kilometri, cu centrul în UTM 30, ETRS89 cu coordonatele Lat. 39,6168798, Long. -2.6208532

10.11.2022

Zona de supraveghere:

Zonele incluse într-un cerc cu raza de 3 kilometri, cu centrul în UTM 30, ETRS89 cu coordonatele Lat. 39,6168798, Long. -2.6208532

2.11.2022-10.11.2022

ES-CAPRIPOX-2022-00007

Zona de protecție:

Zonele incluse într-un cerc cu raza de 3 kilometri, cu centrul în UTM 30, ETRS89 cu coordonatele Lat. 39,5855338, Long. -2.6638083

1.11.2022

Zona de supraveghere:

Zonele din afara ariei descrise în zona de protecție și incluse într-un cerc cu raza de 10 kilometri, cu centrul în UTM 30, ETRS89 cu coordonatele Lat. 39,5855338, Long. -2.6638083

10.11.2022

Zona de supraveghere:

Zonele incluse într-un cerc cu raza de 3 kilometri, cu centrul în UTM 30, ETRS89 cu coordonatele Lat. 39,5855338, Long. -2.6638083

2.11.2022-10.11.2022

ES-CAPRIPOX-2022-00008

Zona de protecție:

Zonele incluse într-un cerc cu raza de 3 kilometri, cu centrul în UTM 30, ETRS89 cu coordonatele Lat. 39,5852137, Long. -2.6648247

1.11.2022

Zona de supraveghere:

Zonele din afara ariei descrise în zona de protecție și incluse într-un cerc cu raza de 10 kilometri, cu centrul în UTM 30, ETRS89 cu coordonatele Lat. 39,5852137, Long. -2.6648247

10.11.2022

Zona de supraveghere:

Zonele incluse într-un cerc cu raza de 3 kilometri, cu centrul în UTM 30, ETRS89 cu coordonatele Lat. 39,5852137, Long. -2.6648247

2.11.2022-10.11.2022

ES-CAPRIPOX-2022-00009

Zona de protecție:

Zonele incluse într-un cerc cu raza de 3 kilometri, cu centrul în UTM 30, ETRS89 cu coordonatele Lat. 39,5941535, Long. -2.6691450

1.11.2022

Zona de supraveghere:

Zonele din afara ariei descrise în zona de protecție și incluse într-un cerc cu raza de 10 kilometri, cu centrul în UTM 30, ETRS89 cu coordonatele Lat. 39,5941535, Long. -2.6691450

10.11.2022

Zona de supraveghere:

Zonele incluse într-un cerc cu raza de 3 kilometri, cu centrul în UTM 30, ETRS89 cu coordonatele Lat. 39,5941535, Long. -2.6691450

2.11.2022-10.11.2022

ES-CAPRIPOX-2022-00010

Zona de protecție:

Zonele incluse într-un cerc cu raza de 3 kilometri, cu centrul în UTM 30, ETRS89 cu coordonatele Lat. 37,5918176, Long. -2.7417097

4.11.2022

Zona de supraveghere:

Zonele din afara ariei descrise în zona de protecție și incluse într-un cerc cu raza de 10 kilometri, cu centrul în UTM 30, ETRS89 cu coordonatele Lat. 37,5918176, Long. -2.7417097

13.11.2022

Zona de supraveghere:

Zonele incluse într-un cerc cu raza de 3 kilometri, cu centrul în UTM 30, ETRS89 cu coordonatele Lat. 37,5918176, Long. -2.7417097

5.11.2022-13.11.2022

ES-CAPRIPOX-2022-00011

Zona de protecție:

Zonele incluse într-un cerc cu raza de 3 kilometri, cu centrul în UTM 30, ETRS89 cu coordonatele Lat. 37,5911331, Long. -2.7418932

4.11.2022

Zona de supraveghere:

Zonele din afara ariei descrise în zona de protecție și incluse într-un cerc cu raza de 10 kilometri, cu centrul în UTM 30, ETRS89 cu coordonatele Lat. 37,5911331, Long. -2.7418932

13.11.2022

Zona de supraveghere:

Zonele incluse într-un cerc cu raza de 3 kilometri, cu centrul în UTM 30, ETRS89 cu coordonatele Lat. 37,5911331, Long. -2.7418932

5.10.2022-13.11.2022

ES-CAPRIPOX-2022-00012

Zona de protecție:

Zonele incluse într-un cerc cu raza de 3 kilometri, cu centrul în UTM 30, ETRS89 cu coordonatele Lat. 37,6138680, Long. -2.6847572

8.11.2022

 

Zona de supraveghere:

Zonele din afara ariei descrise în zona de protecție și incluse într-un cerc cu raza de 10 kilometri, cu centrul în UTM 30, ETRS89 cu coordonatele Lat. 37,6138680, Long. -2.6847572

17.11.2022

 

Zona de supraveghere:

Zonele incluse într-un cerc cu raza de 3 kilometri, cu centrul în UTM 30, ETRS89 cu coordonatele Lat. 37,6138680, Long. -2.6847572

9.11.2022-17.11.2022

ES-CAPRIPOX-2022-00013

Zona de protecție:

Zonele incluse într-un cerc cu raza de 3 kilometri, cu centrul în UTM 30, ETRS89 cu coordonatele Lat. 37,5736795, Long. -2.5279898

10.11.2022

 

Zona de supraveghere:

Zonele din afara ariei descrise în zona de protecție și incluse într-un cerc cu raza de 10 kilometri, cu centrul în UTM 30, ETRS89 cu coordonatele Lat. 37,5736795, Long. -2.5279898

19.11.2022

 

Zona de supraveghere:

Zonele incluse într-un cerc cu raza de 3 kilometri, cu centrul în UTM 30, ETRS89 cu coordonatele Lat. 37,5736795, Long. -2.5279898

11.11.2022-19.11.2022

ES-CAPRIPOX-2022-00014

Zona de protecție:

Zonele incluse într-un cerc cu raza de 3 kilometri, cu centrul în UTM 30, ETRS89 cu coordonatele Lat. 37,5733174, Long. -2.5275844

10.11.2022

 

Zona de supraveghere:

Zonele din afara ariei descrise în zona de protecție și incluse într-un cerc cu raza de 10 kilometri, cu centrul în UTM 30, ETRS89 cu coordonatele Lat. 37,5733174, Long. -2.5275844

19.11.2022

 

Zona de supraveghere:

Zonele incluse într-un cerc cu raza de 3 kilometri, cu centrul în UTM 30, ETRS89 cu coordonatele Lat. 37,5733174, Long. -2.5275844

11.11.2022-19.11.2022

ES-CAPRIPOX-2022-00015

Zona de protecție:

Zonele incluse într-un cerc cu raza de 3 kilometri, cu centrul în UTM 30, ETRS89 cu coordonatele Lat. 39,5929735, Long. -2.6707458

14.11.2022

 

Zona de supraveghere:

Zonele din afara ariei descrise în zona de protecție și incluse într-un cerc cu raza de 10 kilometri, cu centrul în UTM 30, ETRS89 cu coordonatele Lat. 39,5929735, Long. -2.6707458

23.11.2022

 

Zona de supraveghere:

Zonele incluse într-un cerc cu raza de 3 kilometri, cu centrul în UTM 30, ETRS89 cu coordonatele Lat. 39,5929735, Long. -2.6707458

15.11.2022-23.11.2022

ES-CAPRIPOX-2022-00016

Zona de protecție:

Zonele incluse într-un cerc cu raza de 3 kilometri, cu centrul în UTM 30, ETRS89 cu coordonatele Lat. 39,5947196, Long. -2,6688651

14.11.2022

 

Zona de supraveghere:

Zonele din afara ariei descrise în zona de protecție și incluse într-un cerc cu raza de 10 kilometri, cu centrul în UTM 30, ETRS89 cu coordonatele Lat. 39,5947196, Long. -2,6688651

23.11.2022

 

Zona de supraveghere:

Zonele incluse într-un cerc cu raza de 3 kilometri, cu centrul în UTM 30, ETRS89 cu coordonatele Lat. 39,5947196, Long. -2,6688651

15.11.2022-23.11.2022


24.10.2022   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 274/76


DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2022/2005 A COMISIEI

din 21 octombrie 2022

de neaprobare a ditiocianatului de metilen ca substanță activă existentă destinată utilizării în produsele biocide din tipul de produs 12 în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide (1), în special articolul 89 alineatul (1) al treilea paragraf,

întrucât:

(1)

Regulamentul delegat (UE) nr. 1062/2014 al Comisiei (2) stabilește o listă a substanțelor active existente care urmează să fie evaluate în vederea unei eventuale aprobări pentru utilizare în produse biocide. Lista respectivă include ditiocianatul de metilen (Nr. CE: 228-652-3; Nr. CAS: 6317-18-6).

(2)

Ditiocianatul de metilen a fost evaluat în vederea utilizării în produsele biocide din tipul de produs 12, produse contra mucegaiului, astfel cum este descris în anexa V la Directiva 98/8/CE a Parlamentului European și a Consiliului (3), care corespunde tipului de produs 12 astfel cum este descris în anexa V la Regulamentul (UE) nr. 528/2012.

(3)

Franța a fost desemnată ca stat membru raportor, iar autoritatea sa competentă responsabilă de evaluări a transmis Comisiei, la 7 august 2013, raportul de evaluare împreună cu concluziile sale. După prezentarea raportului de evaluare, au avut loc discuții în cadrul unor reuniuni tehnice organizate de Agenția Europeană pentru Produse Chimice (denumită în continuare „agenția”).

(4)

Din articolul 90 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012 rezultă că substanțele pentru care evaluarea statelor membre a fost finalizată până la 1 septembrie 2013 ar trebui să fie evaluate în conformitate cu dispozițiile Directivei 98/8/CE.

(5)

În conformitate cu articolul 75 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012, Comitetul pentru produse biocide pregătește avizul agenției cu privire la cererile de aprobare a substanțelor active. În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) nr. 1062/2014, Comitetul pentru produse biocide a adoptat avizul agenției la 8 martie 2022 (4), ținând seama de concluziile autorității competente responsabile de evaluare.

(6)

Conform avizului agenției, nu este de așteptat ca produsele biocide din tipul de produs 12 care conțin ditiocianat de metilen să îndeplinească criteriile prevăzute la articolul 5 alineatul (1) litera (b) punctele (iii) și (iv) și litera (c) coroborat cu articolul 10 alineatul (1) din Directiva 98/8/CE. Solicitantul nu a prezentat date de o calitate suficientă pentru a îndeplini cerințele în materie de date prevăzute la punctul 2.7 (specificația purității substanței active exprimată în g/kg sau g/l, după caz), la punctul 2.8 (identitatea impurităților și a aditivilor, cu formula structurală și gama posibilă exprimată în g/kg sau g/l, după caz) și la punctul 4.1 (metode de analiză care permit identificarea substanței active pure și, unde este cazul, pentru produși de degradare corespunzători, izomerii și impuritățile substanței active și ale aditivilor) din titlul II din anexa IIA la Directiva 98/8/CE. Prin urmare, nu a fost posibil să se confirme puritatea minimă a substanței active și să se stabilească o specificație de referință pentru ditiocianatul de metilen. În plus, din cauza lipsei de date (eco)toxicologice, nu a fost posibil să se confirme că materialul utilizat pentru efectuarea studiilor (eco)toxicologice acoperă specificațiile prezentate și să se concluzioneze cu privire la relevanța impurităților. În sfârșit, evaluarea riscurilor pentru mediu a identificat riscuri inacceptabile și nu a putut fi identificată nicio măsură adecvată de reducere a riscurilor.

(7)

Având în vedere avizul agenției, nu este adecvat să se aprobe utilizarea ditiocianatului de metilen în produsele biocide din tipul de produs 12.

(8)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru produse biocide,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Ditiocianatul de metilen (Nr. CE: 228-652-3; Nr. CAS: 6317-18-6) nu se aprobă ca substanță activă destinată utilizării în produsele biocide din tipul de produs 12.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 21 octombrie 2022.

Pentru Comisie

Președinta

Ursula VON DER LEYEN


(1)   JO L 167, 27.6.2012, p. 1.

(2)  Regulamentul delegat (UE) nr. 1062/2014 al Comisiei din 4 august 2014 privind programul de lucru pentru examinarea sistematică a tuturor substanțelor active existente conținute de produsele biocide, menționat în Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 294, 10.10.2014, p. 1).

(3)  Directiva 98/8/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 1998 privind comercializarea produselor biodestructive (JO L 123, 24.4.1998, p. 1).

(4)  Avizul Comitetului pentru produse biocide privind cererea de aprobare a substanței active ditiocianat de metilen, tip de produs: 12, ECHA/BPC/322/2022, adoptat la 8 martie 2022.


REGULAMENTE DE ORDINE INTERIOARĂ ȘI DE PROCEDURĂ

24.10.2022   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 274/78


DECIZIA AUTORITĂȚII EUROPENE PENTRU PROTECȚIA DATELOR (AEPD)

din 14 octombrie 2022

de modificare a Regulamentului de procedură al AEPD din 15 mai 2020

AUTORITATEA EUROPEANĂ PENTRU PROTECȚIA DATELOR,

având în vedere Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date (1) („regulamentul”) și, în special, articolul 54 alineatul (4) și articolul 57 alineatul (1) litera (q) din acesta,

întrucât:

(1)

În conformitate cu articolul 54 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2018/1725, Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor trebuie să fie asistată de un secretariat, ai cărui funcționari și alți membri ai personalului sunt numiți de acesta. Regulamentul de procedură al AEPD din 15 mai 2020 (2), adoptat în conformitate cu articolul 57 alineatul (1) litera (q) din regulament, prevede, la capitolul III, anumite dispoziții necesare pentru organizarea activității secretariatului. Cu toate acestea, este oportun să se facă distincția clară între dispozițiile procedurale esențiale care reglementează îndeplinirea sarcinilor AEPD și dispozițiile referitoare la structura organizatorică a secretariatului AEPD; acestea din urmă nu ar trebui să se regăsească în regulamentul de procedură.

(2)

În special, următoarele dispoziții nu trebuie incluse în regulamentul de procedură, deoarece nu se referă la procedurile care trebuie urmate de AEPD: menționarea specifică a posturilor pentru funcțiile de conducere, în special în ceea ce privește rolul și funcțiile directorului; desemnarea autorității împuternicite să facă numiri în sensul Statutului funcționarilor Uniunii Europene prevăzut de Regulamentul Consiliului (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 (3); desemnarea persoanei autorizate să exercite competențele de a încheia contracte de muncă în sensul articolului 6 din Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Uniunii Europene, prevăzut de Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68.

(3)

Orice persoană vizată are dreptul de a depune o plângere la Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor în cazul în care consideră că prelucrarea datelor cu caracter personal care o privesc de către instituțiile, oficiile, organele sau agențiile Uniunii nu respectă Regulamentul (UE) 2018/1725 și alte acte juridice aplicabile. Articolul 57 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul (UE) 2018/1725 prevede că AEPD trebuie să trateze astfel de plângeri și să investigheze obiectul plângerii, în măsura în care este adecvat. În acest sens, AEPD trebuie să ia în considerare, printre altele, data exactă la care au avut loc evenimentele subiacente, dacă comportamentul în cauză a încetat să mai producă efecte, dacă efectele au fost eliminate sau dacă s-a oferit o garanție adecvată pentru o astfel de eliminare. Având în vedere că probabilitatea de a stabili existența unei încălcări și importanța impactului ei asupra persoanelor vizate tind să scadă odată cu trecerea timpului, este oportun să se stabilească un termen pentru depunerea plângerilor la AEPD. Prin urmare, AEPD trebuie să declare inadmisibilă și să nu trateze o plângere depusă după mai mult de doi ani de la data la care reclamantul a luat cunoștință de presupusa încălcare, cu excepția unor circumstanțe excepționale și justificate în mod corespunzător, de exemplu, dacă au existat motive legitime pentru ca reclamantul să nu acționeze la timp.

(4)

După consultarea Comitetului pentru personal,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Regulamentul de procedură al AEPD din 15 mai 2020 se modifică după cum urmează:

1.

Articolul 9 se abrogă.

2.

Articolul 10 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 10

Ședința de management

(1)   Ședința de management asigură supravegherea strategică a activității AEPD. Participanții sunt Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor, șeful secretariatului AEPD, personalul de conducere de nivel superior și mediu, precum și ceilalți funcționari care contribuie la supravegherea strategică a activității AEPD, astfel cum a fost stabilit de Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor.

(2)   În cazul în care ședința de management tratează probleme legate de resurse umane, buget, finanțe sau chestiuni administrative relevante pentru CEPD sau secretariatul CEPD, la aceasta participă și șeful secretariatului CEPD.

(3)   Ședința de management este prezidată de Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor sau, în cazurile în care reprezentantul acesteia nu poate participa la ședință, de șeful secretariatului AEPD.

(4)   Șeful secretariatului asigură funcționarea adecvată a secretariatului ședinței de management.

(5)   Ședințele nu sunt publice. Dezbaterile sunt confidențiale.”

3.

Articolul 11 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 11

Delegarea sarcinilor și substituirea

(1)   Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor poate delega șefului secretariatului AEPD, dacă este cazul și în conformitate cu regulamentul, competența de a adopta și de a semna decizii cu caracter juridic obligatoriu, a căror substanță a fost deja stabilită de Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor.

(2)   De asemenea, Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor poate să delege, dacă este cazul și în conformitate cu regulamentul, șefului secretariatului AEPD sau șefului de unitate sau șefului de sector în cauză, competența de a adopta și de a semna alte documente.

(3)   În cazul în care competențele au fost delegate șefului secretariatului AEPD în temeiul alineatului (1) sau (2), acesta din urmă le poate subdelega șefului de unitate sau șefului de sector independent în cauză care este subordonat direct șefului secretariatului AEPD.

(4)   În cazul în care Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor nu își poate exercita funcțiile sau dacă postul este vacant, șeful secretariatului AEPD, dacă este cazul și în conformitate cu regulamentul, îndeplinește sarcinile și obligațiile Autorității Europene pentru Protecția Datelor care sunt necesare și urgente pentru a asigura continuitatea activității.

(5)   În cazul în care șeful secretariatului AEPD nu își poate exercita funcțiile sau postul este vacant, iar Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor nu a desemnat niciun funcționar, funcțiile șefului secretariatului AEPD sunt exercitate de șeful de unitate sau șeful de sector independent care este subordonat direct șefului secretariatului AEPD cu gradul cel mai înalt sau, în cazul unui grad egal, de șeful de unitate sau șeful de sector independent care este subordonat direct șefului secretariatului AEPD cu cea mai mare vechime în gradul respectiv sau, în caz de vechime egală, de cel mai în vârstă. Șeful secretariatului CEPD nu poate acționa ca supleant al șefului secretariatului AEPD.

(6)   În cazul în care șeful de unitate sau șeful de sector independent care este subordonat direct șefului secretariatului AEPD nu este disponibil pentru a îndeplini atribuțiile șefului secretariatului AEPD astfel cum este specificat la alineatul (5), iar Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor nu a fost desemnat niciun funcționar, acționează ca supleant funcționarul cu gradul cel mai înalt sau, în cazul unui grad egal, funcționarul cu cea mai mare vechime în gradul respectiv sau, în cazul unei perioade egale de vechime, cel mai în vârstă. Membrii personalului din cadrul secretariatului CEPD nu pot acționa ca supleanți ai șefului secretariatului AEPD.”

4.

Articolul 12 se abrogă.

5.

La articolul 16 alineatul (4) se adaugă următorul paragraf:

„AEPD declară inadmisibile și nu tratează plângerile depuse după mai mult de doi ani de la data la care reclamantul a luat cunoștință de presupusa încălcare, cu excepția unor circumstanțe excepționale și justificate în mod corespunzător.”

6.

La articolul 20, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Ca răspuns la solicitările Comisiei în temeiul articolului 42 alineatul (1) din regulament, AEPD emite un aviz în cazul în care cererea se referă la o propunere de act legislativ sau o recomandare sau o propunere adresată Consiliului în temeiul articolului 218 din TFUE. În cazul în care cererea se referă la un proiect de act delegat sau de act de punere în aplicare, AEPD formulează observații oficiale.”

7.

La articolul 28, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Comitetul pentru personal reprezentând personalul AEPD, inclusiv secretariatul CEPD, trebuie consultat în legătură cu proiectele de decizii referitoare la punerea în aplicare a Statutului funcționarilor Comunităților Europene și a condițiilor de încadrare în muncă a altor agenți ai Uniunii Europene prevăzute în Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 al Consiliului și poate fi consultat cu privire la orice altă problemă de interes general privind personalul. Comitetul pentru personal este informat în legătură cu orice problemă legată de executarea sarcinilor care îi revin.”,

iar alineatul (3) se abrogă.

8.

La articolul 33, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Deciziile AEPD sunt autentificate prin aplicarea semnăturii de către Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor sau de către șeful secretariatului AEPD, astfel cum este prevăzut în prezenta decizie. Această semnătură poate fi olografă sau electronică.”

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 14 octombrie 2022.

Pentru AEPD

Wojciech Rafał WIEWIÓROWSKI

Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor


(1)   JO L 295, 21.11.2018, p. 39.

(2)   JO L 204, 26.6.2020, p. 49.

(3)  Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 al Consiliului din 29 februarie 1968 de stabilire a Statutului funcționarilor Comunităților Europene, precum și a Regimului aplicabil celorlalți agenți ai acestor comunități și de instituire a unor măsuri speciale tranzitorii aplicabile funcționarilor Comisiei (Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Uniunii Europene) (JO L 56, 4.3.1968, p. 1), text consolidat disponibil la https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A01962R0031-20220101