|
ISSN 1977-0782 |
||
|
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 270 |
|
|
||
|
Ediţia în limba română |
Legislaţie |
Anul 65 |
|
|
|
|
|
(1) Text cu relevanță pentru SEE. |
|
RO |
Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată. Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc. |
II Acte fără caracter legislativ
ACORDURI INTERNAŢIONALE
|
18.10.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 270/1 |
DECIZIA (UE) 2022/1958 A CONSILIULUI
din 13 octombrie 2022
privind semnarea, în numele Uniunii, a Acordului între Uniunea Europeană și Republica Macedonia de Nord referitor la activitățile operative desfășurate de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă în Republica Macedonia de Nord
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 77 alineatul (2) literele (b) și (d) și articolul 79 alineatul (2) litera (c), coroborate cu articolul 218 alineatul (5),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
întrucât:
|
(1) |
În temeiul articolului 73 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2019/1896 al Parlamentului European și al Consiliului (1), în situațiile în care trebuie trimise echipe de gestionare a frontierelor din cadrul corpului permanent al Poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european către o țară terță în care membrii echipei vor exercita competențe de executare Uniunea urmează să încheie cu țara terță respectivă un acord privind statutul, în conformitate cu articolul 218 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. |
|
(2) |
La data de 29 iulie 2022, Consiliul a autorizat Comisia să înceapă negocieri cu Republica Macedonia de Nord referitoare la un acord privind activitățile operative desfășurate de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă în Republica Macedonia de Nord (denumit în continuare „acordul”). |
|
(3) |
Negocierile s-au încheiat cu succes prin parafarea acordului. |
|
(4) |
Prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Irlanda nu participă, în conformitate cu Decizia 2002/192/CE a Consiliului (2); prin urmare, Irlanda nu participă la adoptarea prezentei decizii, aceasta nu este obligatorie pentru respectivul stat membru și nu i se aplică. |
|
(5) |
În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Danemarca nu participă la adoptarea prezentei decizii, aceasta nu este obligatorie pentru respectivul stat membru și nu i se aplică. Deoarece prezenta decizie constituie o dezvoltare a acquis-ului Schengen, Danemarca decide, în conformitate cu articolul 4 din protocolul respectiv, în termen de șase luni de la data la care Consiliul decide cu privire la prezenta decizie, dacă o va pune în aplicare în dreptul său intern. |
|
(6) |
Acordul ar trebui să fie semnat și declarația comună atașată cu privire la Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein ar trebui să fie aprobată în numele Uniunii, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Se autorizează semnarea, în numele Uniunii, a Acordului între Uniunea Europeană și Republica Macedonia de Nord referitor la activitățile operative desfășurate de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă în Republica Macedonia de Nord (denumit în continuare „acordul”), sub rezerva încheierii acordului menționat (3).
Articolul 2
Declarația atașată la prezenta decizie se aprobă în numele Uniunii.
Articolul 3
Președintele Consiliului este autorizat să desemneze persoana sau persoanele împuternicite să semneze acordul în numele Uniunii.
Articolul 4
Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.
Adoptată la Luxemburg, 13 octombrie 2022.
Pentru Consiliu
Președintele
P. BLAŽEK
(1) Regulamentul (UE) 2019/1896 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 noiembrie 2019 privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1052/2013 și (UE) 2016/1624 (JO L 295, 14.11.2019, p. 1).
(2) Decizia 2002/192/CE a Consiliului din 28 februarie 2002 privind solicitarea Irlandei de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (JO L 64, 7.3.2002, p. 20).
(3) Textul acordului se publică împreună cu decizia pricind încheierea acestuia.
DECLARAȚIE CU PRIVIRE LA ISLANDA, REGATUL NORVEGIEI, CONFEDERAȚIA ELVEȚIANĂ ȘI PRINCIPATUL LIECHTENSTEIN
Părțile la Acordul între Uniunea Europeană și Republica Macedonia de Nord referitor la activitățile operative desfășurate de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă în Republica Macedonia de Nord iau act de relațiile strânse existente între Uniunea Europeană și Islanda, Regatul Norvegiei, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein, în special în temeiul acordurilor din 18 mai 1999 și 26 octombrie 2004 privind asocierea acestor țări la implementarea, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen.
În aceste circumstanțe, este de dorit ca autoritățile Islandei, ale Regatului Norvegiei, ale Confederației Elvețiene și ale Principatului Liechtenstein, pe de o parte, și ale Republicii Macedonia de Nord, pe de altă parte, să încheie, fără întârziere, acorduri bilaterale privind activitățile operative desfășurate de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă în Republica Macedonia de Nord în condiții similare cu cele ale Acordului dintre Uniunea Europeană și Republica Macedonia de Nord referitor la activitățile operative desfășurate de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă în Republica Macedonia de Nord.
REGULAMENTE
|
18.10.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 270/4 |
REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2022/1959 AL COMISIEI
din 13 iulie 2022
de completare a Regulamentului (UE) nr. 596/2014 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare care stabilesc un model contractual pentru contractele de furnizare de lichidități pentru acțiunile emitenților ale căror instrumente financiare sunt admise la tranzacționare pe o piață de creștere pentru IMM-uri
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 596/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind abuzul de piață (regulamentul privind abuzul de piață) și de abrogare a Directivei 2003/6/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivelor 2003/124/CE, 2003/125/CE și 2004/72/CE ale Comisiei (1), în special articolul 13 alineatul (13) al treilea paragraf,
întrucât:
|
(1) |
Articolul 13 alineatul (12) din Regulamentul (UE) nr. 596/2014 prevede că emitenții de instrumente financiare admise la tranzacționare pe o piață de creștere pentru IMM-uri pot încheia un contract de furnizare de lichidități pentru acțiunile lor în cazul în care contractul respectă, printre altele, condițiile prevăzute la articolul 13 alineatul (2) din regulamentul respectiv pentru stabilirea practicilor de piață acceptate. Aceste condiții asigură faptul că contractele de furnizare de lichidități stabilesc un nivel ridicat de garanții în ceea ce privește funcționarea forțelor pieței și interacțiunea adecvată dintre cerere și ofertă, au un impact pozitiv asupra lichidității și eficienței pieței și nu presupun riscuri pentru integritatea piețelor afiliate. Modelul contractual prevăzut pentru contractele de furnizare de lichidități, care vizează asigurarea respectării acestor condiții, stabilește elementele minime pe care ar trebui să le conțină un contract de furnizare de lichidități, inclusiv în ceea ce privește transparența în raport cu piața și realizarea furnizării de lichidități. Părțile sunt libere să introducă clauze suplimentare pentru a reflecta particularitățile fiecărui caz în parte, în conformitate cu libertatea lor contractuală. |
|
(2) |
Resursele unui emitent de instrumente financiare care sunt admise la tranzacționare pe o piață de creștere pentru IMM-uri și care sunt alocate pentru executarea unui contract de furnizare de lichidități pentru acțiunile respectivului emitent ar trebui să poată fi identificate imediat. Contractul de furnizare de lichidități ar trebui, prin urmare, să prevadă deschiderea unui cont de lichiditate specific. Un astfel de cont de lichiditate specific este necesar pentru a monitoriza executarea contractului de furnizare de lichidități și pentru a se asigura faptul că tranzacțiile efectuate în scopul contractului de furnizare de lichidități sunt separate de alte activități de tranzacționare desfășurate de furnizorul de lichidități, reducând astfel la minimum riscurile de conflicte de interese. Un astfel de cont de lichiditate ar trebui să fie alimentat cu un volum de resurse în numerar și acțiuni care ar trebui specificat în contractul de furnizare de lichidități. Aceste resurse ar trebui utilizate exclusiv în scopul executării contractului de furnizare de lichidități. |
|
(3) |
Resursele alocate contractului de furnizare de lichidități („limitele aplicate resurselor”) ar trebui să fie proporționale cu obiectivele prevăzute la articolul 13 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 596/2014. Din același motiv, tranzacționarea de către furnizorul de lichidități ar trebui să facă obiectul unor limite aplicate prețurilor și volumului, ceea ce, împreună cu limitele aplicate resurselor, ar reduce la minimum riscul ca furnizarea de lichidități să conducă la modificări artificiale ale prețului acțiunilor și, în același timp, ar promova tranzacționarea regulată a acțiunilor nelichide. |
|
(4) |
În conformitate cu practicile de piață acceptate anterioare privind contractele de furnizare de lichidități, autoritățile competente au analizat cifra de afaceri medie aferentă tranzacțiilor cu acțiuni cotate pe piețele de creștere pentru IMM-uri. Această analiză a arătat că limitele aplicate resurselor ar trebui să depindă de profilul de lichiditate al acțiunilor în cauză (lichide versus nelichide) și să țină seama de activitatea de tranzacționare care are loc pe piața vizată. Pe baza acestei analize, este oportun ca în contractul de furnizare de lichidități să se prevadă limite ale resurselor care să fie stabilite ca procent din cifra de afaceri zilnică medie pentru acțiunea în cauză, acest procent fiind calibrat pe baza profilului de lichiditate al acțiunii și plafonat pentru a evita orice impact negativ al contractului de furnizare de lichidități asupra integrității pieței și a bunei funcționări a pieței. Pentru a permite furnizarea eficace de lichidități în cazul în care cifra de afaceri zilnică medie este scăzută, ar trebui să se aplice un prag unic pentru resursele alocate contractului de furnizare de lichidități. |
|
(5) |
Limitele aplicate prețurilor ar trebui să asigure faptul că activitatea de tranzacționare a furnizorului de lichidități desfășurată în cadrul contractului de furnizare de lichidități nu conduce la modificări artificiale ale prețurilor acțiunilor atunci când există un interes de tranzacționare independent. |
|
(6) |
Limitele aplicate volumului ar trebui să asigure faptul că tranzacțiile efectuate de furnizorul de lichidități nu depășesc un procent maxim din cifra de afaceri zilnică medie pentru acțiuni nelichide și acțiuni lichide. Este adecvat ca această cifră de afaceri zilnică medie să fie calculată pe baza celor 20 de zile de tranzacționare care precedă ziua de tranzacționare. Un astfel de calcul reprezintă în mod adecvat tranzacționarea acțiunii în cauză, deoarece oferă o imagine pe termen mediu, absorbind efectul vârfurilor de tranzacționare pe parcursul unei singure sesiuni de tranzacționare sau al câtorva sesiuni de tranzacționare. |
|
(7) |
Pentru a diminua riscurile de abuz de piață, în condiții normale de piață, contractul de furnizare de lichidități ar trebui să prevadă că furnizorul de lichidități introduce ordine de tranzacționare de ambele părți ale registrului de ordine, cu excepția cazurilor excepționale care împiedică funcționarea normală a pieței. Din același motiv, ordinele de dimensiuni mari și tranzacțiile negociate ar trebui să intre în domeniul de aplicare al contractului de furnizare de lichidități, cu condiția ca anumite condiții privind executarea acestor ordine să fie îndeplinite și ca tranzacțiile respective să aibă loc în situații excepționale. Astfel de situații excepționale pot apărea atunci când, la un anumit moment, proporția dintre resursele în numerar și acțiunile aflate la dispoziția furnizorului de lichidități nu îi permite acestuia din urmă să furnizeze lichidități în temeiul contractului. |
|
(8) |
Contractul de furnizare de lichidități ar trebui îi impună furnizorului de lichidități să își execute contractul de furnizare de lichidități independent de emitentul acțiunii în cauză și de deciziile de tranzacționare ale altor birouri, grupuri sau unități de tranzacționare din cadrul furnizorului de lichidități, implicate în activități de tranzacționare pe acțiunea respectivă sau pe instrumente financiare al căror preț sau a căror valoare depinde de prețul sau valoarea acțiunii în cauză sau are un efect asupra acestora. O astfel de independență a furnizorului de lichidități este necesară pentru a evita riscurile la adresa integrității pieței. |
|
(9) |
Pentru a evita orice risc pentru integritatea și buna funcționare a pieței de creștere pentru IMM-uri în cauză, remunerația variabilă a furnizorului de lichidități ar trebui să fie limitată. În plus, pentru a asigura condiții de concurență echitabile, aceste limite ar trebui să se aplice în mod consecvent tuturor contractelor de furnizare de lichidități încheiate de emitenții ale căror instrumente financiare sunt admise la tranzacționare pe o piață de creștere pentru IMM-uri. Totuși, limitele maxime pentru partea variabilă a remunerației ar trebui să fie stabilite la un procent rezonabil din remunerația totală, astfel încât furnizorul de lichidități să fie stimulat să execute în mod corespunzător contractul, fără a fi atât de substanțial încât să stimuleze comportamente care pot prezenta un risc pentru integritatea și buna funcționare a pieței în cauză. |
|
(10) |
Transparența în ceea ce privește contractele de furnizare de lichidități asigură integritatea pieței și protecția investitorilor. Pentru a permite altor participanți la piață să ia o decizie în cunoștință de cauză cu privire la acțiunile care fac obiectul contractului de furnizare de lichidități, contractul de furnizare de lichidități ar trebui să prevadă obligații de transparență care să acopere diferitele etape ale furnizării de lichidități, și anume înainte de intrarea în vigoare a contractului de furnizare de lichidități, pe parcursul executării acestuia și după încetarea lui. În acest sens, este necesar să se identifice o parte care va fi responsabilă de obligațiile în materie de transparență. Pentru a facilita obținerea de către public a informațiilor privind acțiunile în cauză, partea respectivă ar trebui să fie emitentul, care ar trebui să publice informațiile relevante pe site-ul său web. |
|
(11) |
Prezentul regulament se bazează pe proiectul de standarde tehnice de reglementare prezentat Comisiei de Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe. |
|
(12) |
Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe a efectuat consultări publice deschise cu privire la proiectul de standarde tehnice de reglementare pe care se bazează prezentul regulament, a analizat costurile și beneficiile potențiale aferente și a solicitat avizul Grupului părților interesate din domeniul valorilor mobiliare și piețelor, înființat în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (2), |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Modelul contractului de furnizare de lichidități
În scopul încheierii unui contract de furnizare de lichidități, astfel cum se menționează la articolul 13 alineatul (12) din Regulamentul (UE) nr. 596/2014, emitenții de instrumente financiare admise la tranzacționare pe una sau mai multe piețe de creștere pentru IMM-uri utilizează modelul prevăzut în anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Intrarea în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 13 iulie 2022.
Pentru Comisie
Președinta
Ursula VON DER LEYEN
(1) JO L 173, 12.6.2014, p. 1.
(2) Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/77/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 84).
ANEXĂ
Modelul contractului de furnizare de lichidități
CONTRACT DE FURNIZARE DE LICHIDITĂȚI
Prezentul contract de furnizare de lichidități („ contractul ”) este încheiat la [data]
între
[denumirea societății],
o societate cu un capital social în valoare de […] [EUR/moneda națională], cu sediul social la [adresa], înregistrată la Registrul Comerțului din [oraș/țară] cu numărul […], reprezentată de […],
(„ emitentul ”)
și
[denumirea societății], o societate cu un capital social în valoare de […] [EUR/moneda națională], cu sediul social la [adresa], autorizată de [autoritatea națională competentă], număr de referință […] și înregistrată la Registrul Comerțului din [oraș/țară] cu numărul […], reprezentată de […],
(„ furnizorul de lichidități ”)
(denumite în continuare împreună „ părțile ”)
Părțile convin după cum urmează:
1. DEFINIȚII
În prezentul contract [și în toate modificările acestuia], termenii și expresiile următoare au următoarele sensuri:
|
(a) |
„piață” înseamnă piața de creștere pentru IMM-uri pe care acțiunile emitentului sunt admise la cotare și tranzacționare și pe care se execută contractul, mai exact [denumirea pieței (piețelor) de creștere pentru IMM-uri]; |
|
(b) |
„acțiuni” înseamnă capitalul social al emitentului în [EUR/moneda națională], […], admis la cotare și tranzacționare pe piață și împărțit în […] acțiuni cu o valoare nominală de […] cu următorul (următoarele) cod(uri) ISIN: […]; |
|
(c) |
„cont de lichiditate”: un cont specific [numărul …] deschis de furnizorul de lichidități în numele emitentului; |
|
(d) |
„cifra de afaceri zilnică medie” înseamnă cifra de afaceri totală pentru acțiunile relevante împărțită la 20, unde cifra de afaceri totală pentru acțiunile în cauză se calculează prin însumarea rezultatelor înmulțirii, pentru fiecare tranzacție executată în cursul celor 20 de zile de tranzacționare precedente pe piața de creștere pentru IMM-uri în cauză, a numărului de acțiuni schimbate între cumpărători și vânzători cu prețul unitar aplicabil unei astfel de tranzacții; |
|
(e) |
„acțiuni lichide” înseamnă acțiuni care au o piață lichidă, astfel cum se menționează la articolul 1 din Regulamentul delegat (UE) 2017/567 al Comisiei (1). |
|
(f) |
„acțiuni nelichide” înseamnă acțiuni care nu au o piață lichidă conform articolelor 1 și 5 din Regulamentul delegat (UE) 2017/567. |
2. OBLIGAȚIILE FURNIZORULUI DE LICHIDITĂȚI
2.1. Autorizarea
Furnizorul de lichidități declară și garantează emitentului că este autorizat în mod corespunzător de către [autoritatea națională competentă] să desfășoare activitatea de [serviciu financiar] și că este membru înregistrat al pieței. Furnizorul de lichidități se angajează să mențină autorizația emisă de autoritatea competentă și apartenența la piață pe întreaga durată a contractului.
[Obligații suplimentare]
2.2. Independența furnizorului de lichidități
|
2.2.1. |
În executarea prezentului contract, furnizorul de lichidități acționează independent de emitent. |
|
2.2.2. |
Furnizorul de lichidități instituie măsuri pentru a garanta că deciziile de tranzacționare legate de prezentul contract rămân independente de deciziile de tranzacționare ale altor birouri, grupuri sau unități de tranzacționare din cadrul furnizorului de lichidități, implicate în activități de tranzacționare cu acțiuni sau instrumente financiare al căror preț sau a căror valoare depinde de prețul sau valoarea acțiunilor sau are un efect asupra acestora în limitele mandatului furnizorului de lichidități în temeiul prezentului contract, inclusiv ordine de tranzacționare primite de la clienți, gestionarea portofoliului sau ordine plasate în nume propriu. |
|
2.2.3. |
Furnizorul de lichidități menține o structură internă adecvată și controale interne adecvate care să asigure independența personalului său responsabil cu tranzacționarea în temeiul prezentului contract față de alte birouri, grupuri sau unități de tranzacționare implicate în activități de tranzacționare desfășurate de furnizorul de lichidități. |
2.3. Conflictele de interese
Furnizorul de lichidități trebuie să dispună de măsuri adecvate pentru a preveni și a gestiona conflictele de interese care decurg din executarea prezentului contract.
2.4. Contul de lichiditate
|
2.4.1. |
Furnizorul de lichidități deschide un cont de lichiditate cu resurse în numerar și/sau acțiuni alocate de emitent pentru executarea contractului de furnizare de lichidități. |
|
2.4.2. |
Furnizorul de lichidități înregistrează toate tranzacțiile efectuate în temeiul prezentului contract, și numai acele tranzacții, în contul de lichiditate. |
|
2.4.3. |
Furnizorul de lichidități utilizează resursele alocate contului de lichiditate exclusiv în scopul îndeplinirii obligațiilor care îi revin în temeiul prezentului contract de furnizare de lichidități. |
|
2.4.4. |
Furnizorul de lichidități nu depășește contul de lichiditate nici în ceea ce privește numerarul, nici acțiunile și se asigură că resursele respective sunt în conformitate cu pragurile menționate la punctul 3.3 al doilea paragraf. |
|
2.4.5. |
Furnizorul de lichidități închide contul de lichiditate atunci când contractul a expirat sau a încetat, după ce a transferat imediat orice numerar sau acțiuni deținute în contul de lichiditate către contul (conturile) desemnat(e) de emitent. |
2.5. Ordine de cumpărare și de vânzare
|
2.5.1. |
Furnizorul de lichidități se angajează să introducă ordine de cumpărare și de vânzare a acțiunilor pe piață cu unicul scop de a spori lichiditatea acestora și de a îmbunătăți regularitatea tranzacționării acestor acțiuni sau de a evita fluctuațiile prețurilor care nu sunt justificate de tendința actuală a pieței. Furnizorul de lichidități introduce ordine de tranzacționare de ambele părți ale registrului de ordine. |
|
2.5.2. |
Furnizorul de lichidități se angajează să nu introducă ordine care pot conduce la inducerea în eroare a terților. |
|
2.5.3. |
Furnizorul de lichidități se angajează să nu modifice prețurile de pe piață în cazul în care există un interes de tranzacționare din partea unor birouri, grupuri sau unități de tranzacționare independente implicate în alte activități de tranzacționare în cadrul furnizorului de lichidități sau din partea unor terți independenți. Pentru ordinele de cumpărare, furnizorul de lichidități se angajează să plaseze ordine referitoare la acțiuni care au un preț ce nu depășește ordinul independent de cumpărare cu cea mai ridicată valoare din registru sau ultima tranzacție independentă, oricare dintre aceste valori este mai mare. Pentru ordinele de vânzare, furnizorul de lichidități se angajează să plaseze ordine referitoare la acțiuni care au un preț care nu este mai mic decât ordinul independent de vânzare cu cea mai scăzută valoare din registru sau ultima tranzacție independentă, oricare dintre aceste valori este mai mică. |
|
2.5.4. |
Obligația de a introduce ordine de tranzacționare de ambele părți ale registrului de ordine menționată la punctul 2.5.1 nu se aplică în niciuna dintre următoarele situații:
|
2.6. Activitate zilnică de tranzacționare
|
2.6.1. |
Atunci când tranzacționează, furnizorul de lichidități nu depășește următoarele volume zilnice:
În cazul în care volumul prevăzut la litera (a) nu ar permite furnizorului de lichidități să furnizeze lichidități în mod eficace, furnizorul de lichidități poate aplica un singur prag ferm în valoare de 20 000 EUR sau, în statele membre a căror monedă nu este euro, în valoare echivalentă în moneda națională, stabilită prin aplicarea cursului de schimb de referință pentru euro al Băncii Centrale Europene de la data de 31 decembrie a anului precedent. |
|
2.6.2. |
Ordinele de dimensiuni mari și tranzacțiile negociate menționate la articolul 4 alineatul (1) literele (b) și (c) din Regulamentul (UE) nr. 600/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (2)
și la articolul 7 din Regulamentul delegat (UE) 2017/587 al Comisiei (3)
intră în domeniul de aplicare al prezentului contract de furnizare de lichidități, cu condiția ca acestea să îndeplinească toate condițiile următoare:
În condițiile prevăzute la literele (a), (b) și (c), furnizorul de lichidități poate depăși limitele prevăzute la punctul 2.6.1 pentru ziua de tranzacționare respectivă. |
2.7. Păstrarea evidenței
|
2.7.1. |
Furnizorul de lichidități se angajează să păstreze evidența adecvată a ordinelor și tranzacțiilor legate de contract pentru o perioadă de cinci ani. |
|
2.7.2. |
Furnizorul de lichidități se angajează să păstreze pentru o perioadă de cinci ani documentația care demonstrează că ordinele introduse sunt înregistrate separat și individual, fără agregarea ordinelor de la alți clienți sau din propria sa activitate de tranzacționare, precum și să verifice aceste documente prin intermediul funcției de conformitate sau al altei funcții de control intern. |
2.8. Audit și conformitate
Furnizorul de lichidități garantează că dispune de resurse de asigurare a conformității și de audit pentru a monitoriza și a asigura în permanență respectarea cadrului legislativ aplicabil și a condițiilor prevăzute în prezentul contract.
2.9. Transparența
Furnizorul de lichidități se angajează să furnizeze emitentului toate informațiile necesare pentru a-i permite acestuia să își respecte obligațiile de transparență față de public și față de [autoritatea națională competentă].
3. OBLIGAȚIILE EMITENTULUI
3.1. Independența furnizorului de lichidități
Emitentul nu exercită nicio influență asupra furnizorului de lichidități în ceea ce privește executarea contractului de furnizare de lichidități.
3.2. Transparența
|
3.2.1. |
Emitentul pune la dispoziția [autorității naționale competente] relevante, în cel mai scurt timp, o copie a prezentului contract, la cererea acesteia. |
|
3.2.2. |
Emitentul se angajează să publice și să actualizeze periodic pe site-ul său web toate informațiile următoare [Informațiile vor fi publicate, de asemenea, pe site-ul web al furnizorului de lichidități și/sau pe site-ul web al pieței sau prin alte mijloace].
|
3.3. Limitele aplicate resurselor alocate executării contractului
Emitentul alocă în contul de lichiditate resurse în numerar sau acțiuni care sunt proporționale și adaptate în funcție de obiectivul privind sporirea lichidității. Volumul respectiv este de [XXX și XXX, în numerar și, respectiv, acțiuni].
Emitentul se asigură că alocarea acestor resurse nu depășește următoarele praguri:
|
(a) |
pentru acțiuni nelichide: 500 % din cifra de afaceri zilnică medie a acțiunii, plafonată la 1 milion de euro; |
|
(b) |
pentru acțiuni lichide: 200 % din cifra de afaceri zilnică medie a acțiunii, plafonată la 20 de milioane de euro. |
În cazul în care pragul de 500 % prevăzut la litera (a) nu permite furnizorului de lichidități să furnizeze lichidități în mod eficace, se poate aplica un prag unic de 500 000 EUR.
Pentru emitenții situați în state membre a căror monedă nu este euro, valoarea echivalentă în moneda națională se determină aplicând cursul de schimb de referință pentru euro al Băncii Centrale Europene la data de 31 decembrie a anului anterior datei prezentului contract.
3.4. Remunerarea furnizorului de lichidități
Drept contravaloare pentru serviciile furnizate în cadrul prezentului contract, emitentul se angajează să plătească furnizorului de lichidități [a se specifica suma] și [a se specifica procentul] din [a se specifica remunerația, criteriile pentru a stabili remunerația variabilă, care nu poate depăși 15 % din remunerația totală, precum și comisioanele și frecvența plății].
4. SUSPENDAREA SAU RESTRICȚIONAREA TEMPORARĂ A PREZENTULUI CONTRACT
4.1. [situații sau condiții în care executarea contractului poate fi suspendată sau restricționată temporar]
5. ALTE CLAUZE ȘI CONDIȚII CONTRACTUALE
5.1. [Părțile sunt libere să introducă clauze suplimentare în modelul contractual pentru a reflecta particularitățile fiecărui caz în parte, în conformitate cu libertatea lor contractuală (de exemplu, legea care reglementează contractul, confidențialitatea, durata, rezilierea, reînnoirea, jurisdicția și orice alte dispoziții suplimentare pentru a ține seama de particularitățile fiecărui caz în parte)]
6. PREZENTAREA PROIECTULUI DE CONTRACT
Emitentul a prezentat un proiect al prezentului contract [participantului la piață], care a fost de acord cu clauzele și condițiile proiectului de contract. Emitentul confirmă prin prezenta că clauzele și condițiile cuprinse în prezentul contract sunt identice cu cele din proiectul de contract convenit de [participantul la piață].
Drept pentru care, prezentul contract a fost încheiat în [ziua], [luna] și [anul].
SEMNAT DE
Emitent
[nume]
pentru și în numele
[nume]
Furnizorul de lichidități
[nume]
pentru și în numele
[nume]
(1) Regulamentul delegat (UE) 2017/567 al Comisiei din 18 mai 2016 de completare a Regulamentului (UE) nr. 600/2014 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește definițiile, transparența, comprimarea portofoliilor și măsurile de supraveghere privind intervenția asupra produselor și pozițiile (JO L 87, 31.3.2017, p. 90).
(2) Regulamentul (UE) nr. 600/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 173, 12.6.2014, p. 84).
(3) Regulamentul delegat (UE) 2017/587 al Comisiei din 14 iulie 2016 de completare a Regulamentului (UE) nr. 600/2014 al Parlamentului European și al Consiliului privind piețele instrumentelor financiare în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare referitoare la cerințele în materie de transparență pentru locurile de tranzacționare și firmele de investiții în legătură cu acțiunile, certificatele de depozit, fondurile tranzacționate la bursă, certificatele și alte instrumente financiare similare și la obligația de tranzacționare a anumitor acțiuni într-un loc de tranzacționare sau printr-un operator independent (JO L 87, 31.3.2017, p. 387).
|
18.10.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 270/12 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2022/1960 AL COMISIEI
din 17 octombrie 2022
de stabilire a volumelor de declanșare pentru anii 2023 și 2024 în scopul eventualei aplicări a unor taxe la import suplimentare pentru anumite fructe și legume
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (1), în special articolul 183 primul paragraf litera (b),
întrucât:
|
(1) |
Articolul 39 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/892 al Comisiei (2) prevede că o taxă la import suplimentară, astfel cum este menționată la articolul 182 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, poate fi aplicată produselor în cursul perioadelor indicate în anexa VII la respectivul regulament de punere în aplicare. Respectiva taxă la import suplimentară trebuie aplicată în cazul în care cantitatea oricăruia dintre produsele puse în liberă circulație pentru oricare dintre perioadele de aplicare prevăzute în anexa menționată depășește volumul de declanșare pentru importurile de acel produs într-un an. Este interzis să se impună taxe la import suplimentare dacă importurile nu riscă să perturbe piața Uniunii sau dacă efectele ar fi disproporționate în raport cu obiectivul vizat. |
|
(2) |
În conformitate cu articolul 182 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, volumele de declanșare ale importurilor pentru eventuala aplicare a unor taxe la import suplimentare în ceea ce privește anumite fructe și legume sunt egale cu 125 % din media importurilor pentru fiecare produs în cauză în cursul perioadei de aplicare, pentru cei trei ani anteriori, deoarece consumul intern nu este luat în considerare. Pe baza datelor notificate de către statele membre pentru anii 2019, 2020 și 2021, trebuie stabilite volumele de declanșare pentru anumite fructe și legume pentru anii 2023 și 2024. |
|
(3) |
Având în vedere că perioada de aplicare a eventualelor taxe la import suplimentare, astfel cum este prevăzută în anexa VII la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/892, începe, pentru o serie de produse, la 1 ianuarie, prezentul regulament trebuie să se aplice de la 1 ianuarie 2023, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Pentru anii 2023 și 2024, volumele de declanșare menționate la articolul 182 alineatul (1) primul paragraf litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, stabilite pentru produsele enumerate în anexa VII la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/892, sunt indicate în anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică de la 1 ianuarie 2023.
Expiră la 30 iunie 2024.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 17 octombrie 2022.
Pentru Comisie
Președinta
Ursula VON DER LEYEN
(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 671.
(2) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/892 al Comisiei din 13 martie 2017 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește sectorul fructelor și legumelor și sectorul fructelor și legumelor prelucrate (JO L 138, 25.5.2017, p. 57).
ANEXĂ
Volumele de declanșare pentru produsele și perioadele stabilite în anexa VII la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/892, în vederea eventualei aplicări a unor taxe la import suplimentare
Fără a se aduce atingere normelor de interpretare a Nomenclaturii combinate, se consideră că descrierea produselor are doar valoare orientativă. În scopul prezentei anexe, domeniul de aplicare al taxelor la import suplimentare este determinat de domeniul de aplicare al codurilor NC în vigoare la data adoptării prezentului regulament.
|
Numărul de ordine |
Codul NC |
Descrierea produselor |
Perioada de aplicare |
Volumul de declanșare (tone) |
|
|
2023 |
2024 |
||||
|
78.0020 |
0702 00 00 |
Tomate |
De la 1 iunie la 30 septembrie |
|
105 518 |
|
78.0015 |
De la 1 octombrie |
la 31 mai |
689 880 |
||
|
78.0065 |
0707 00 05 |
Castraveți |
De la 1 mai la 31 octombrie |
|
59 702 |
|
78.0075 |
De la 1 noiembrie |
la 30 aprilie |
36 105 |
||
|
78.0085 |
0709 91 00 |
Anghinare |
De la 1 noiembrie |
la 30 iunie |
13 312 |
|
78.0100 |
0709 93 10 |
Dovlecei |
De la 1 ianuarie la 31 decembrie |
|
77 645 |
|
78.0110 |
0805 10 22 0805 10 24 0805 10 28 |
Portocale |
De la 1 decembrie |
la 31 mai |
359 707 |
|
78.0120 |
0805 22 00 |
Clementine |
De la 1 noiembrie |
la sfârșitul lunii februarie |
85 252 |
|
78.0130 |
0805 21 0805 29 00 |
Mandarine (inclusiv tangerine și satsuma); wilkings și alți hibrizi similari de citrice |
De la 1 noiembrie |
la sfârșitul lunii februarie |
140 254 |
|
78.0160 |
0805 50 10 |
Lămâi |
De la 1 ianuarie la 31 mai |
|
59 771 |
|
78.0155 |
De la 1 iunie la 31 decembrie |
|
411 086 |
||
|
78.0170 |
0806 10 10 |
Struguri de masă |
De la 16 iulie la 16 noiembrie |
|
81 284 |
|
78.0175 |
0808 10 80 |
Mere |
De la 1 ianuarie la 31 august |
|
323 981 |
|
78.0180 |
De la 1 septembrie la 31 decembrie |
|
63 904 |
||
|
78.0220 |
0808 30 90 |
Pere |
De la 1 ianuarie la 30 aprilie |
|
135 993 |
|
78.0235 |
De la 1 iulie la 31 decembrie |
|
27 870 |
||
|
78.0250 |
0809 10 00 |
Caise |
De la 1 iunie la 31 iulie |
|
11 842 |
|
78.0265 |
0809 29 00 |
Cireșe, altele decât vișinele |
De la 16 mai la 15 august |
|
47 293 |
|
78.0270 |
0809 30 |
Piersici, inclusiv nectarine |
De la 16 iunie la 30 septembrie |
|
18 937 |
|
78.0280 |
0809 40 05 |
Prune |
De la 16 iunie la 30 septembrie |
|
49 195 |
|
18.10.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 270/16 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2022/1961 AL COMISIEI
din 17 octombrie 2022
de modificare a anexelor V și XIV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 în ceea ce privește rubricile referitoare la Canada, Regatul Unit și Statele Unite din listele conținând țările terțe autorizate pentru introducerea în Uniune a transporturilor de păsări de curte, de materiale germinative provenite de la păsări de curte și de carne proaspătă provenită de la păsări de curte și de la vânat cu pene
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 privind bolile transmisibile ale animalelor și de modificare și de abrogare a anumitor acte din domeniul sănătății animalelor („Legea privind sănătatea animală”) (1), în special articolul 230 alineatul (1) și articolul 232 alineatele (1) și (3),
întrucât:
|
(1) |
Regulamentul (UE) 2016/429 prevede că transporturile de animale, de materiale germinative și de produse de origine animală trebuie să provină dintr-o țară terță, dintr-un teritoriu terț, dintr-o zonă sau dintr-un compartiment al acestora care sunt listate în conformitate cu articolul 230 alineatul (1) din regulamentul respectiv pentru a intra în Uniune. |
|
(2) |
Regulamentul delegat (UE) 2020/692 al Comisiei (2) stabilește cerințele de sănătate animală pe care trebuie să le îndeplinească transporturile de animale de anumite specii și categorii, de materiale germinative și de produse de origine animală provenite din țări terțe, din teritorii terțe sau din zone ori compartimente ale acestora, în cazul animalelor de acvacultură, pentru a intra în Uniune. |
|
(3) |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 al Comisiei (3) stabilește listele cu țările terțe, teritoriile terțe sau zonele ori compartimentele acestora din care este permisă introducerea în Uniune a animalelor din speciile și categoriile de animale, a materialelor germinative și a produselor de origine animală care intră sub incidența Regulamentului delegat (UE) 2020/692. |
|
(4) |
Mai precis, anexele V și XIV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 conțin listele cu țările sau teritoriile terțe ori zonele acestora autorizate pentru introducerea în Uniune a transporturilor de păsări de curte, de materiale germinative provenite de la păsări de curte și, respectiv, de carne proaspătă provenită de la păsări de curte și de la vânat cu pene. |
|
(5) |
Canada a notificat Comisiei apariția a nouă focare epidemice de gripă aviară înalt patogenă la păsări de curte din Alberta, Canada, care au fost confirmate prin analize de laborator (RT-PCR) la 15 septembrie 2022 (2), la 17 septembrie 2022 (1), la 19 septembrie 2022 (1), la 20 septembrie 2022 (2), la 21 septembrie 2022 (1), la 23 septembrie 2022 (1) și la 26 septembrie 2022 (1). |
|
(6) |
În plus, Canada a notificat Comisiei apariția unui focar epidemic de gripă aviară înalt patogenă la păsări de curte din Columbia Britanică, Canada, care a fost confirmat prin analize de laborator (RT-PCR) la 12 septembrie 2022. |
|
(7) |
Suplimentar, Canada a notificat Comisiei apariția a patru focare epidemice de gripă aviară înalt patogenă la păsări de curte din Manitoba, Canada, care au fost confirmate prin analize de laborator (RT-PCR) la 15 septembrie 2022 (1), la 18 septembrie 2022 (2) și la 22 septembrie 2022 (1). |
|
(8) |
Mai mult, Canada a notificat Comisiei apariția unui focar epidemic de gripă aviară înalt patogenă la păsări de curte din Ontario, Canada, care a fost confirmat prin analize de laborator (RT-PCR) la 18 septembrie 2022. |
|
(9) |
În plus, Canada a notificat Comisiei apariția a două focare epidemice de gripă aviară înalt patogenă la păsări de curte din Saskatchewan, Canada, care au fost confirmate prin analize de laborator (RT-PCR) la 19 septembrie 2022 și la 26 septembrie 2022. |
|
(10) |
Regatul Unit a notificat Comisiei apariția a două focare de gripă aviară înalt patogenă la păsări de curte, care au fost confirmate la 22 septembrie 2022 prin analize de laborator (RT-PCR): unul situat în apropiere de Honington, West Suffolk, Suffolk, Anglia, Regatul Unit, iar celălalt situat în apropiere de Easingwold, Hambleton, North Yorkshire, Anglia, Regatul Unit. |
|
(11) |
Suplimentar, Regatul Unit a notificat Comisiei apariția unui focar de gripă aviară înalt patogenă la păsări de curte în apropiere de Northwold, King’s Lynn and West Norfolk, Norfolk, Anglia, Regatul Unit, care a fost confirmat la 23 septembrie 2022 prin analize de laborator (RT-PCR). |
|
(12) |
Mai mult, Regatul Unit a notificat Comisiei apariția a două focare de gripă aviară înalt patogenă la păsări de curte, care au fost confirmate la 24 septembrie 2022 prin analize de laborator (RT-PCR): unul situat în apropiere de Hadleigh, Babergh, Suffolk, Anglia, Regatul Unit, iar celălalt situat în apropiere de Poulton-le-Fylde, Wyre, Lancashire, Anglia, Regatul Unit. |
|
(13) |
În plus, Regatul Unit a notificat Comisiei apariția unui focar de gripă aviară înalt patogenă la păsări de curte în apropiere de Attleborough, Breckland, Norfolk, Anglia, Regatul Unit, care a fost confirmat la 27 septembrie 2022 prin analize de laborator (RT-PCR). |
|
(14) |
De asemenea, Regatul Unit a notificat Comisiei apariția unui focar de gripă aviară înalt patogenă la păsări de curte din apropiere de Selby, Selby, North Yorkshire, Anglia, Regatul Unit, care a fost confirmat la 28 septembrie 2022 prin analize de laborator (RT-PCR). |
|
(15) |
În plus, Regatul Unit a notificat Comisiei apariția unui focar de gripă aviară înalt patogenă la păsări de curte în apropiere de Lowestoft, East Suffolk, Suffolk, Anglia, Regatul Unit, care a fost confirmat la 29 septembrie 2022 prin analize de laborator (RT-PCR). |
|
(16) |
Mai mult, Regatul Unit a notificat Comisiei apariția a trei focare de gripă aviară înalt patogenă la păsări de curte, care au fost confirmate la 1 octombrie 2022 prin analize de laborator (RT-PCR): unul situat în apropiere de Bury St Edmunds, West Suffolk, Suffolk, Anglia, Regatul Unit și celelalte două situate în apropiere de Attleborough, Breckland, Norfolk, Anglia, Regatul Unit. |
|
(17) |
În plus, Regatul Unit a notificat Comisiei apariția unui focar epidemic de gripă aviară înalt patogenă la păsări de curte din apropiere de Kidsgrove, Newcastle-under-Lyme, Staffordshire, Anglia, Regatul Unit, care a fost confirmat la 3 octombrie 2022 prin analize de laborator (RT-PCR). |
|
(18) |
De asemenea, Regatul Unit a notificat Comisiei apariția a trei focare de gripă aviară înalt patogenă la păsări de curte, care au fost confirmate la 4 octombrie 2022 prin analize de laborator (RT-PCR): unul situat în apropiere de Hadleigh, Babergh, Suffolk, Anglia, Regatul Unit, unul situat în apropiere de Faringdon, Vale of White Horse, Oxfordshire, Anglia, Regatul Unit și unul situat în apropiere de Attleborough, Breckland, Anglia, Regatul Unit. |
|
(19) |
Statele Unite au notificat Comisiei apariția unui focar de gripă aviară înalt patogenă la păsări de curte în districtul Merrimack, statul New Hampshire, Statele Unite, care a fost confirmat la 23 septembrie 2022 prin analize de laborator (RT-PCR). |
|
(20) |
În plus, Statele Unite au notificat Comisiei apariția unui focar de gripă aviară înalt patogenă la păsări de curte în districtul McPherson, statul Dakota de Sud, Statele Unite, care a fost confirmat la 24 septembrie 2022 prin analize de laborator (RT-PCR). |
|
(21) |
Mai mult, Statele Unite au notificat Comisiei apariția a trei focare de gripă aviară înalt patogenă la păsări de curte, care au fost confirmate la 27 septembrie 2022 prin analize de laborator (RT-PCR): unul situat în districtul Ransom, statul Dakota de Nord, Statele Unite și două situate în districtul Sanpete, statul Utah, Statele Unite. |
|
(22) |
Mai mult, Statele Unite au notificat Comisiei apariția a două focare de gripă aviară înalt patogenă la păsări de curte, care au fost confirmate la 28 septembrie 2022 prin analize de laborator (RT-PCR): unul situat în districtul Sanpete, statul Utah, Statele Unite și unul situat în districtul Racine, statul Wisconsin, Statele Unite. |
|
(23) |
În plus, Statele Unite au notificat Comisiei apariția a patru focare de gripă aviară înalt patogenă la păsări de curte, confirmate la 29 septembrie 2022 prin analize de laborator (RT-PCR): unul situat în districtul York, statul Pennsylvania, Statele Unite, două situate în districtul Sanpete, statul Utah, Statele Unite, iar unul în districtul Dunn, statul Wisconsin, Statele Unite. |
|
(24) |
De asemenea, Statele Unite au notificat Comisiei apariția a două focare de gripă aviară înalt patogenă la păsări de curte, care au fost confirmate la 3 octombrie 2022 prin analize de laborator (RT-PCR): unul situat în districtul Stanislaus, statul California, Statele Unite și unul situat în districtul Tuscola, statul Tuscola, Statele Unite. |
|
(25) |
În plus, Statele Unite au notificat Comisiei apariția a trei focare de gripă aviară înalt patogenă la păsări de curte, confirmate la 4 octombrie 2022 prin analize de laborator (RT-PCR): unul situat în districtul Del Norte, statul California, Statele Unite, unul situat în districtul Monterey, statul California, Statele Unite și unul situat în districtul York, statul Nebraska, Statele Unite. |
|
(26) |
Mai mult, Statele Unite au notificat Comisiei apariția unui focar de gripă aviară înalt patogenă la păsări de curte în districtul Matanuska-Susitna, statul Alaska, Statele Unite, care a fost confirmat la 5 octombrie 2022 prin analize de laborator (RT-PCR). |
|
(27) |
În plus, Statele Unite au notificat Comisiei apariția unui focar de gripă aviară înalt patogenă la păsări de curte din districtul Madison, statul Arkansas, Statele Unite, care a fost confirmat la 7 octombrie 2022 prin analize de laborator (RT-PCR). |
|
(28) |
Ca urmare a apariției respectivelor focare de gripă aviară înalt patogenă, autoritățile veterinare din Canada, Regatul Unit și Statele Unite au stabilit o zonă de control de 10 km în jurul exploatațiilor afectate și au pus în aplicare o politică de depopulare totală pentru a menține sub control prezența gripei aviare înalt patogene și pentru a limita răspândirea ei. |
|
(29) |
Canada, Regatul Unit și Statele Unite au transmis Comisiei informații cu privire la situația epidemiologică de pe teritoriul lor și la măsurile pe care le-au luat pentru a preveni răspândirea în continuare a gripei aviare înalt patogene. Aceste informații au fost evaluate de Comisie. Pe baza acestei evaluări și pentru a proteja situația sanitar-veterinară din Uniune, este necesar să nu mai fie autorizată introducerea în Uniune a transporturilor de păsări de curte, de materiale germinative provenite de la păsări de curte și de carne proaspătă de păsări de curte și de vânat cu pene din zonele care fac obiectul restricțiilor stabilite de autoritățile veterinare din Canada, Regatul Unit și Statele Unite din cauza focarelor recente de gripă aviară înalt patogenă. |
|
(30) |
Canada a transmis informații actualizate cu privire la situația epidemiologică de pe teritoriul ei în legătură cu șase focare epidemice de gripă aviară înalt patogenă din exploatații avicole din provinciile Alberta (1), Ontario (4) și Quebec (1), Canada, confirmate între 28 martie 2022 și 21 aprilie 2022. |
|
(31) |
Canada a transmis și informații privind măsurile pe care le-a luat pentru a preveni răspândirea în continuare a bolii respective. În particular, ca urmare a apariției respectivelor focare de gripă aviară înalt patogenă, Canada a pus în aplicare o politică de depopulare totală pentru a controla și a limita răspândirea bolii respective și, în plus, a îndeplinit cerința privind curățarea și dezinfectarea în urma punerii în aplicare a politicii de depopulare totală în exploatațiile avicole de pe teritoriul ei în care s-au înregistrat cazuri de infecții. |
|
(32) |
Comisia a evaluat informațiile transmise de Canada și a concluzionat că focarele de gripă aviară înalt patogenă din unitățile avicole respective au fost eliminate și că nu mai există niciun risc asociat introducerii în Uniune a produselor obținute de la păsări de curte din zonele din Canada din care introducerea în Uniune a produselor obținute de la păsări de curte a fost suspendată din cauza respectivelor focare. |
|
(33) |
Prin urmare, este necesar ca anexele V și XIV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 să fie modificate pentru a se ține seama de situația epidemiologică actuală în ceea ce privește gripa aviară înalt patogenă din Canada, din Regatul Unit și din Statele Unite. |
|
(34) |
Având în vedere situația epidemiologică actuală din Canada, din Regatul Unit și din Statele Unite în ceea ce privește gripa aviară înalt patogenă și riscul mare de introducere a acesteia în Uniune, este necesar ca modificările Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/404 efectuate prin prezentul regulament să intre în vigoare în regim de urgență. |
|
(35) |
Regulamentele de punere în aplicare (UE) 2022/588 (4) și (UE) 2022/914 (5) ale Comisiei au modificat partea 2 din anexa V la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 prin adăugarea rândului US-2.51 și, respectiv, a rândului US-2.210, care definesc două zone afectate în rubrica pentru Statele Unite din anexa respectivă V. Întrucât au fost detectate erori, este necesar ca rândurile pentru zona US-2.51 și pentru zona US-2.210 să fie rectificate în mod corespunzător. Este necesar ca rectificările respective trebuie să se aplice de la data aplicării Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2022/588 pentru zona US-2.51 și de la data aplicării Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2022/914 pentru zona US-2.210. |
|
(36) |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1618 al Comisiei (6) a modificat partea 1 din anexa V și partea 1 din anexa XIV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 pentru rândurile referitoare la zona US-2.19 din rubrica pentru Statele Unite. Deoarece a fost detectată o eroare, este necesar ca rândurile corespunzătoare zonei US-2.19 din rubrica referitoare la Statele Unite din partea 1 a anexei V și din partea 1 a anexei XIV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 să fie rectificate în consecință. Este necesar ca respectivele rectificări să se aplice de la data aplicării Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2022/1618. |
|
(37) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Modificări ale Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/404
Anexele V și XIV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Rectificări aduse Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/404
|
1. |
În anexa V, în partea 2, în rubrica pentru Statele Unite, rândurile corespunzătoare zonei US-2.51 se înlocuiesc cu următorul text:
|
|
2. |
În anexa V, în partea 2, în rubrica pentru Statele Unite, rândurile corespunzătoare zonei US-2.210 se înlocuiesc cu următorul text:
|
|
3. |
În anexa V, în partea 1, în rubrica pentru Statele Unite, rândurile corespunzătoare zonei US-2.19 se înlocuiesc cu următorul text:
|
|
4. |
În anexa XIV, în partea 1, în rubrica pentru Statele Unite, rândurile corespunzătoare zonei US-2.19 se înlocuiesc cu următorul text:
|
Articolul 3
Intrare în vigoare și aplicare
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Cu toate acestea, articolul 2 alineatul (1) se aplică de la 12 aprilie 2022, articolul 2 alineatul (2) se aplică de la 14 iunie 2022, iar articolul 2 alineatul (3) și alineatul (4) se aplică de la 21 septembrie 2022.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 17 octombrie 2022.
Pentru Comisie
Președinta
Ursula VON DER LEYEN
(2) Regulamentul delegat (UE) 2020/692 al Comisiei din 30 ianuarie 2020 de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele privind intrarea în Uniune, precum și circulația și manipularea după intrare, a transporturilor de anumite animale, de materiale germinative și de produse de origine animală (JO L 174, 3.6.2020, p. 379).
(3) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 al Comisiei din 24 martie 2021 de stabilire a listelor cu țările terțe, teritoriile sau zonele din acestea din care introducerea în Uniune de animale, material germinativ și produse de origine animală este autorizată în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 114, 31.3.2021, p. 1).
(4) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/588 al Comisiei din 8 aprilie 2022 de modificare a anexelor V și XIV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 în ceea ce privește rubricile referitoare la Statele Unite din listele conținând țările terțe autorizate pentru introducerea în Uniune a transporturilor de păsări de curte, de materiale germinative provenite de la păsări de curte și de carne proaspătă provenită de la păsări de curte și de la vânat cu pene (JO L 112, 11.4.2022, p. 48).
(5) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/914 al Comisiei din 10 iunie 2022 de modificare a anexelor V și XIV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 în ceea ce privește rubricile referitoare la Canada, Regatul Unit și Statele Unite din listele conținând țările terțe autorizate pentru introducerea în Uniune a transporturilor de păsări de curte, de materiale germinative provenite de la păsări de curte și de carne proaspătă provenită de la păsări de curte și de la vânat cu pene (JO L 158, 13.6.2022, p. 27).
(6) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1618 al Comisiei din 19 septembrie 2022 de modificare a anexelor V și XIV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 în ceea ce privește rubricile referitoare la Canada, Regatul Unit și Statele Unite din listele conținând țările terțe autorizate pentru introducerea în Uniune a transporturilor de păsări de curte, de materiale germinative provenite de la păsări de curte și de carne proaspătă provenită de la păsări de curte și de la vânat cu pene (JO L 243, 20.9.2022, p. 90).
ANEXĂ
Anexele V și XIV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 se modifică după cum urmează:
|
1. |
Anexa V se modifică după cum urmează:
|
|
2. |
În anexa XIV, partea 1 se modifică după cum urmează:
|
DECIZII
|
18.10.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 270/62 |
DECIZIA (UE) 2022/1962 A CONSILIULUI
din 13 octombrie 2022
privind poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii Europene în cadrul Comitetului european pentru elaborarea de standarde privind navigația interioară și în cadrul Comisiei Centrale pentru Navigația pe Rin în legătură cu adoptarea de standarde privind navele de navigație interioară și serviciile de informații fluviale
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 91 alineatul (1) coroborat cu articolul 218 alineatul (9),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
întrucât:
|
(1) |
Convenția revizuită privind navigația pe Rin din 17 octombrie 1868, modificată prin Convenția de modificare a Convenției revizuite privind navigația pe Rin, semnată la Strasbourg la 20 noiembrie 1963 (denumită în continuare „convenția”), a intrat în vigoare la 14 aprilie 1967. |
|
(2) |
În temeiul convenției, Comisia Centrală pentru Navigația pe Rin (CCNR) poate adopta cerințe tehnice pentru navele de navigație interioară pentru certificatele eliberate în temeiul articolului 22 din convenție. |
|
(3) |
În temeiul convenției, CCNR poate aduce modificări cadrului său de reglementare privind serviciile de informații fluviale (RIS), făcând trimitere la standardele adoptate de Comitetul european pentru elaborarea de standarde privind navigația interioară (CESNI) și făcând aceste standarde obligatorii în cadrul aplicării convenției. |
|
(4) |
CESNI a fost creat la 3 iunie 2015 în cadrul CCNR, cu scopul de a elabora standarde tehnice pentru căile navigabile interioare în diverse domenii, în special în ceea ce privește navele, tehnologia informației și echipajul. |
|
(5) |
Măsurile luate de Uniune în sectorul navigației interioare ar trebui să aibă scopul de a asigura uniformitatea în elaborarea cerințelor și a specificațiilor tehnice aplicate în Uniune, îndeosebi în ceea ce privește navele de navigație interioară și RIS. |
|
(6) |
Pentru eficiența transportului și siguranța navigației pe căile navigabile interioare, este important ca cerințele tehnice pentru nave și RIS să fie compatibile și cât mai armonizate cu putință în cadrul diferitelor regimuri juridice din Europa. În particular, statele membre care sunt și membre ale CCNR ar trebui să sprijine deciziile de armonizare a normelor CCNR cu normele aplicate în Uniune. |
|
(7) |
Se preconizează că CESNI va adopta, în cadrul următoarei sale reuniuni din 13 octombrie 2022, standardul european de stabilire a cerințelor tehnice pentru navele de navigație interioară 2023/1 (denumit în continuare „ES-TRIN 2023/1”) și standardul european „Servicii de informații fluviale” 2023/1 (denumit în continuare „ES-RIS 2023/1”). |
|
(8) |
ES-TRIN 2023/1 stabilește cerințe tehnice uniforme necesare pentru a garanta siguranța navelor de navigație interioară. Acesta include dispoziții privind construcția navelor, echiparea și echipamentele navelor de navigație interioară, dispoziții speciale privind anumite categorii de nave, cum ar fi navele de pasageri, convoaiele împinse și navele portcontainer, dispoziții privind echipamentele sistemului de identificare automată, dispoziții privind identificarea navei, un model de certificate și de registru, dispoziții tranzitorii, precum și instrucțiuni de aplicare a standardului tehnic. |
|
(9) |
Anexa II la Directiva (UE) 2016/1629 a Parlamentului European și a Consiliului (1) face trimitere la cerințele tehnice pentru ambarcațiuni, astfel cum sunt prevăzute în ES-TRIN 2021/1. Comisia este împuternicită să actualizeze această trimitere din anexa II la directiva menționată conform celei mai recente versiuni a standardului ES-TRIN și de a stabili data de aplicare a acesteia. Prin urmare, ES-TRIN 2023/1 va avea incidență asupra Directivei (UE) 2016/1629. |
|
(10) |
Este deci oportun să se stabilească poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii în cadrul CESNI, întrucât ES-TRIN 2023/1 va avea vocația de a influența în mod decisiv conținutul dreptului Uniunii, și anume Directiva (UE) 2016/1629. |
|
(11) |
ES-RIS 2023/1 stabilește specificații și standarde tehnice uniforme pentru a sprijini serviciile RIS și a asigura interoperabilitatea acestora. Specificațiile și standardele tehnice din cadrul ES-RIS 2023/1 corespund specificațiilor și standardelor tehnice a căror adoptare este impusă de Directiva 2005/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului (2), în special în următoarele domenii: sistemul de afișare a hărților electronice și de informații pentru navigația interioară; raportarea electronică a navelor; notificările transmise comandanților de nave; sistemele de urmărire și reperare a navelor și compatibilitatea echipamentelor necesare pentru utilizarea RIS. |
|
(12) |
Specificațiile tehnice pentru RIS se bazează pe principiile tehnice stabilite în anexa II la Directiva 2005/44/CE și iau în considerare activitatea depusă în acest domeniu de organizațiile internaționale relevante. |
|
(13) |
Prin urmare, este oportun să se stabilească poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii în cadrul CESNI, întrucât ES-RIS 2023/1 va avea vocația de a influența în mod decisiv conținutul dreptului Uniunii, și anume specificațiile tehnice obligatorii adoptate în cadrul Directivei 2005/44/CE. |
|
(14) |
Se preconizează că, în cadrul unei viitoare sesiuni plenare, CCNR va adopta rezoluții care vor modifica regulamentele CCNR pentru a include o trimitere la ES-TRIN 2023/1 și la ES-RIS 2023/1. Prin urmare, este totodată oportun să se stabilească poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii în cadrul CCNR. |
|
(15) |
Uniunea nu este membră nici a CCNR, nici a CESNI. Prin urmare, poziția Uniunii ar trebui să fie exprimată de statele membre care sunt membre ale respectivelor organisme, acționând împreună în interesul Uniunii. |
|
(16) |
Poziția propusă a Uniunii constă în adoptarea ES-TRIN 2023/1 și a ES-RIS 2023/1, deoarece ele facilitează nivelul cel mai înalt de siguranță în navigația interioară, urmăresc evoluțiile tehnice din acest sector și asigură compatibilitatea cerințelor aplicabile navelor, precum și compatibilitatea serviciilor de informații fluviale în Europa, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
(1) Poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii în cadrul Comitetului european pentru elaborarea de standarde privind navigația interioară (CESNI) în ceea ce privește adoptarea ES-TRIN 2023/1 și a ES-RIS 2023/1 constă în a fi de acord cu adoptarea acestora.
(2) Poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii în cadrul Comisiei Centrale pentru Navigația pe Rin (CCNR) constă în a sprijini toate propunerile vizând armonizarea regulamentelor CCNR cu ES-TRIN 2023/1 și cu ES-RIS 2023/1.
Articolul 2
(1) Poziția stabilită la articolul 1 alineatul (1) este exprimată de statele membre care sunt membre ale CESNI, acționând împreună în interesul Uniunii.
(2) Poziția stabilită la articolul 1 alineatul (2) este exprimată de statele membre care sunt membre ale CCNR, acționând împreună în interesul Uniunii.
Articolul 3
Se poate conveni asupra unor modificări tehnice minore ale pozițiilor menționate la articolul 1 fără a mai fi necesară o nouă decizie a Consiliului.
Articolul 4
Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.
Adoptată la Luxemburg, 13 octombrie 2022.
Pentru Consiliu
Președintele
P. BLAŽEK
(1) Directiva (UE) 2016/1629 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 septembrie 2016 de stabilire a cerințelor tehnice pentru navele de navigație interioară, de modificare a Directivei 2009/100/CE și de abrogare a Directivei 2006/87/CE (JO L 252, 16.9.2016, p. 118).
(2) Directiva 2005/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind serviciile de informații fluviale (RIS) armonizate pe căile navigabile interioare de pe teritoriul Comunității (JO L 255, 30.9.2005, p. 152).
|
18.10.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 270/65 |
DECIZIA (UE) 2022/1963 A CONSILIULUI
din 13 octombrie 2022
de numire a unui membru, propus de Republica Cehă, în Comitetul Regiunilor
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 305,
având în vedere Decizia (UE) 2019/852 a Consiliului din 21 mai 2019 cu privire la stabilirea componenței Comitetului Regiunilor (1),
având în vedere propunerea guvernului ceh,
întrucât:
|
(1) |
În temeiul articolului 300 alineatul (3) din tratat, Comitetul Regiunilor este format din reprezentanți ai colectivităților regionale și locale care sunt fie titularii unui mandat electoral în cadrul unei autorități regionale sau locale, fie răspund din punct de vedere politic în fața unei adunări alese. |
|
(2) |
La 10 decembrie 2019, Consiliul a adoptat Decizia (UE) 2019/2157 (2) de numire a membrilor și a supleanților în cadrul Comitetului Regiunilor pentru perioada 26 ianuarie 2020-25 ianuarie 2025. |
|
(3) |
Un loc de membru în Comitetul Regiunilor a devenit vacant ca urmare a demisiei domnului Josef BERNARD. |
|
(4) |
Guvernul Cehiei l-a propus pe domnul Rudolf ŠPOTÁK, reprezentant al unei colectivități regionale care este titularul unui mandat electoral în cadrul unei autorități regionale, Zastupitel Plzeňského kraje (membru al adunării regionale al regiunii Plzeň), pentru calitatea de membru în Comitetul Regiunilor, pentru durata rămasă a mandatului actual, care se încheie la 25 ianuarie 2025, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Domnul Rudolf ŠPOTÁK, reprezentant al unei colectivități regionale care este titularul unui mandat electoral, Zastupitel Plzeňského kraje (membru al adunării regionale al regiunii Plzeň), este numit în calitatea de membru în Comitetul Regiunilor pentru durata rămasă a mandatului actual, care se încheie la 25 ianuarie 2025.
Articolul 2
Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.
Adoptată la Luxemburg, 13 octombrie 2022.
Pentru Consiliu
Președintele
P. BLAŽEK
(1) JO L 139, 27.5.2019, p. 13.
(2) Decizia (UE) 2019/2157 a Consiliului din 10 decembrie 2019 de numire a membrilor și a supleanților în cadrul Comitetului Regiunilor pentru perioada 26 ianuarie 2020-25 ianuarie 2025 (JO L 327, 17.12.2019, p. 78).
|
18.10.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 270/66 |
DECIZIA (PESC) 2022/1964 A CONSILIULUI
din 17 octombrie 2022
de modificare a Deciziei (PESC) 2020/1515 de instituire a Colegiului European de Securitate și Apărare
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 28 alineatul (1), articolul 42 alineatul (4) și articolul 43 alineatul (2),
având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,
întrucât:
|
(1) |
La 19 octombrie 2020, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2020/1515 (1). |
|
(2) |
Ar trebui stabilită o nouă valoare de referință financiară pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2023 și 31 decembrie 2023. |
|
(3) |
Prin urmare, Decizia (PESC) 2020/1515 ar trebui să fie modificată în consecință, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Articolul 16, alineatul (2) din Decizia (PESC) 2020/1515 se înlocuiește cu următorul text:
„(2) Valoarea de referință financiară destinată acoperirii cheltuielilor CESA în perioada 1 ianuarie 2023-31 decembrie 2023 este de 2 417 423,89 EUR.
Valoarea de referință financiară menită să acopere cheltuielile CESA pentru perioade ulterioare se stabilește de către Consiliu.”
Articolul 2
Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.
Adoptată la Luxemburg, 17 octombrie 2022.
Pentru Consiliu
Președintele
J. BORRELL FONTELLES
(1) Decizia (PESC) 2020/1515 a Consiliului din 19 octombrie 2020 de instituire a Colegiului European de Securitate și Apărare și de abrogare a Deciziei (PESC) 2016/2382 (JO L 348, 20.10.2020, p. 1).
|
18.10.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 270/67 |
DECIZIA (PESC) 2022/1965 A CONSILIULUI
din 17 octombrie 2022
de sprijinire a Programului de acțiune al Organizației Națiunilor Unite pentru prevenirea, combaterea și eradicarea comerțului ilicit cu arme de calibru mic și armament ușor sub toate aspectele sale
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 28 alineatul (1) și articolul 31 alineatul (1),
având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,
întrucât:
|
(1) |
La 20 iulie 2001, statele participante la Conferința Organizației Națiunilor Unite (ONU) privind comerțul ilicit cu arme de calibru mic și armament ușor sub toate aspectele sale au adoptat Programul de acțiune al ONU pentru prevenirea, combaterea și eradicarea comerțului ilicit cu arme de calibru mic și armament ușor sub toate aspectele sale (denumit în continuare „Programul de acțiune al ONU”). La 8 decembrie 2005, Adunarea Generală a ONU a adoptat Instrumentul internațional care permite statelor să identifice și să urmărească, în mod rapid și fiabil, armamentul ușor și armele de calibru mic ilicite (denumit în continuare „Instrumentul internațional de urmărire”). În cadrul ambelor instrumente internaționale se afirmă că statele vor coopera, după caz, cu ONU pentru a susține punerea în aplicare eficace a acestora. |
|
(2) |
La 12 iulie 2002, Consiliul a adoptat Acțiunea comună 2002/589/PESC (1) privind combaterea acumulării și proliferării cu caracter destabilizator a armelor ușoare și a armelor de calibru mic (SALW). |
|
(3) |
La 16 decembrie 2005, Consiliul European a adoptat Strategia UE de combatere a acumulării ilicite și a traficului ilicit de SALW, precum și de muniție aferentă. Strategia respectivă identifică sprijinul acordat Programului de acțiune al ONU ca primă prioritate de acțiune la nivel internațional și cere adoptarea unui instrument internațional cu forță juridică obligatorie privind urmărirea și marcarea SALW și a muniției aferente. |
|
(4) |
În urma adoptării Instrumentului internațional de urmărire, Uniunea a sprijinit punerea în aplicare deplină a acestuia prin adoptarea și punerea în aplicare a Acțiunii comune 2008/113/PESC a Consiliului (2). Consiliul a evaluat în mod pozitiv punerea în aplicare a acțiunii comune. |
|
(5) |
La 18 iulie 2011, Consiliul a adoptat Decizia 2011/428/PESC (3), care a sprijinit cea de a doua Conferință a Organizației Națiunilor Unite de evaluare a progreselor realizate în ceea ce privește punerea în aplicare a Programului de acțiune al ONU în 2012. |
|
(6) |
Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, lansată la 25-27 septembrie 2015, afirmă că lupta împotriva comerțului ilicit cu SALW este necesară pentru realizarea a numeroase obiective de dezvoltare durabilă, inclusiv a celor privind pacea, justiția și instituțiile solide, reducerea sărăciei, creșterea economică, sănătatea, egalitatea de gen și orașele sigure. Prin urmare, în cadrul obiectivului de dezvoltare durabilă 16.4, toate statele s-au angajat să reducă în mod semnificativ fluxurile financiare ilicite și fluxurile de arme ilicite. |
|
(7) |
La 3 aprilie 2017, Consiliul a adoptat Decizia 2017/633/PESC (4), care a sprijinit cea de a treia Conferință a Organizației Națiunilor Unite de evaluare a progreselor realizate în ceea ce privește punerea în aplicare a Programului de acțiune al ONU în 2018. La 30 iunie 2018, cea de a treia conferință de evaluare a adoptat un document final în care statele și-au reînnoit angajamentul de a preîntâmpina și de a combate deturnarea de SALW. Statele și-au reafirmat disponibilitatea de a continua cooperarea internațională și de a consolida cooperarea regională prin îmbunătățirea coordonării, a consultării, a schimbului de informații și a cooperării operaționale, cu implicarea organizațiilor regionale și subregionale relevante, precum și a autorităților de aplicarea legii, a autorităților însărcinate cu controlul la frontiere și a autorităților însărcinate cu acordarea licențelor de import și de export. |
|
(8) |
În Agenda sa pentru dezarmare intitulată „Asigurarea viitorului nostru comun”, care a fost prezentată la 24 mai 2018, secretarul general al ONU a solicitat să se combată acumularea excesivă de arme convenționale și comerțul ilicit cu acestea și să se sprijine abordările la nivel de țară privind SALW și muniția aferentă, identificate drept un element esențial al violenței și conflictelor armate. |
|
(9) |
La 19 noiembrie 2018, Consiliul a adoptat Strategia UE împotriva armelor de foc, a armelor de calibru mic și a armamentului ușor ilicite și a muniției aferente, intitulată „Asigurarea securității armelor, protejarea cetățenilor” (denumită în continuare „Strategia UE privind SALW”), care stabilește orientări pentru acțiunea Uniunii în domeniul SALW. Strategia UE privind SALW consideră Programul de acțiune al ONU drept cadrul global de combatere a amenințării reprezentate de SALW ilicite și sprijină punerea în aplicare deplină și eficace a acestuia la nivel național, regional și mondial. |
|
(10) |
La 17 decembrie 2018, Consiliul a adoptat Decizia 2018/2011/PESC (5). Strategia UE privind SALW precizează că Uniunea va integra în mod sistematic considerente de gen atunci când va concepe proiecte noi referitoare la lupta împotriva violenței armate și la controlul SALW în general, precum și schimbul de bune practici în această privință. |
|
(11) |
În raportul final al celei de a opta reuniuni bienale a statelor, din 2022, desfășurată pentru a examina punerea în aplicare a Programului de acțiune al ONU se remarcă:
|
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
(1) În vederea punerii în aplicare a Strategiei UE privind SALW, scopul prezentei decizii este de a sprijini punerea în aplicare deplină și eficace a Programului de acțiune al ONU și a Instrumentului internațional de urmărire, de a consolida securitatea internațională, regională și națională, de a contribui la garantarea securității umane și de a promova dezvoltarea durabilă prin controlul SALW.
(2) În temeiul alineatului (1), prezenta decizie are următoarele obiective:
|
(a) |
să sprijine dezvoltarea unei politici globale orientate spre viitor în contextul celei de a patra Conferințe a Organizației Națiunilor Unite de evaluare a progreselor realizate în ceea ce privește punerea în aplicare a Programului de acțiune al ONU în 2024; |
|
(b) |
să consolideze punerea în aplicare eficace la nivel național și regional a Programului de acțiune și a Instrumentului internațional de urmărire; |
|
(c) |
să sprijine politicile și programele de control al SALW care iau în considerare dimensiunea de gen. |
(3) O descriere detaliată a proiectului este prezentată în anexa la prezenta decizie.
Articolul 2
(1) Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate („ÎR”) este responsabil de punerea în aplicare a prezentei decizii.
(2) Punerea în aplicare din punct de vedere tehnic a proiectului menționat la articolul 1 este realizată de Biroul pentru Probleme de Dezarmare al ONU (UNODA).
(3) UNODA își îndeplinește atribuțiile sub responsabilitatea ÎR. În acest scop, ÎR încheie acordurile necesare cu UNODA.
Articolul 3
(1) Valoarea de referință financiară pentru punerea în aplicare a proiectului finanțat de Uniune este de 4 524 465,05 EUR.
(2) Cheltuielile finanțate din valoarea de referință financiară prevăzută la alineatul (1) sunt gestionate în conformitate cu procedurile și normele aplicabile bugetului general al Uniunii.
(3) Comisia supraveghează gestionarea corectă a cheltuielilor menționate la alineatul (1). În acest scop, aceasta încheie acordul de finanțare necesar cu UNODA. Acordul de finanțare prevede ca UNODA să asigure o vizibilitate adecvată a contribuției Uniunii în raport cu mărimea respectivei contribuții.
(4) Comisia depune eforturi în vederea încheierii acordului de finanțare menționat la alineatul (3) cât mai curând posibil după intrarea în vigoare a prezentei decizii. Aceasta informează Consiliul cu privire la orice dificultăți care intervin în cursul acestui proces și cu privire la data încheierii acordului de finanțare.
Articolul 4
(1) ÎR raportează Consiliului cu privire la punerea în aplicare a prezentei decizii pe baza unor rapoarte descriptive periodice întocmite de UNODA. Rapoartele respective stau la baza evaluării ce urmează a fi efectuate de Consiliu.
(2) Comisia raportează cu privire la aspectele financiare ale proiectului menționat la articolul 1.
Articolul 5
(1) Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.
(2) Prezenta decizie expiră după 36 de luni de la data încheierii acordului de finanțare prevăzut la articolul 3 alineatul (3). Totuși, aceasta expiră după șase luni de la data intrării sale în vigoare dacă în termenul respectiv nu s-a încheiat un acord de finanțare.
Adoptată la Luxemburg, 17 octombrie 2022.
Pentru Consiliu
Președintele
J. BORRELL FONTELLES
(1) Acțiunea comună 2002/589/PESC a Consiliului din 12 iulie 2002 privind contribuția Uniunii Europene la combaterea acumulării și proliferării cu caracter destabilizator a armelor ușoare și a armelor de calibru mic și de abrogare a Acțiunii comune 1999/34/PESC (JO L 191, 19.7.2002, p. 1).
(2) Acțiunea comună 2008/113/PESC a Consiliului din 12 februarie 2008 în sprijinul Instrumentului internațional care permite statelor să identifice și să urmărească, în mod rapid și fiabil, armamentul ușor și armele de calibru mic (SALW) ilicite, în cadrul strategiei UE de combatere a acumulării ilicite și a traficului ilicit de SALW și muniție aferentă (JO L 40, 14.2.2008, p. 16).
(3) Decizia 2011/428/PESC a Consiliului din 18 iulie 2011 de sprijinire a activităților Biroului pentru probleme de dezarmare al Organizației Națiunilor Unite în vederea punerii în aplicare a Programului de acțiune al ONU pentru prevenirea, combaterea și eradicarea comerțului ilicit cu arme de calibru mic și armament ușor sub toate aspectele sale (JO L 188, 19.7.2011, p. 37).
(4) Decizia (PESC) 2017/633 a Consiliului din 3 aprilie 2017 de sprijinire a Programului de acțiune al Organizației Națiunilor Unite pentru prevenirea, combaterea și eradicarea comerțului ilicit cu arme de calibru mic și armament ușor sub toate aspectele sale (JO L 90, 4.4.2017, p. 12).
(5) Decizia (PESC) 2018/2011 a Consiliului din 17 decembrie 2018 în sprijinul politicilor, programelor și acțiunilor care integrează perspectiva de gen în combaterea traficului de arme de calibru mic și a utilizării abuzive a acestora, în conformitate cu agenda privind femeile, pacea și securitatea (JO L 322, 18.12.2018, p. 38).
ANEXĂ
DOCUMENT DE PROIECT DE SPRIJINIRE A PROGRAMULUI DE ACȚIUNE AL ORGANIZAȚIEI NAȚIUNILOR UNITE PENTRU PREVENIREA, COMBATEREA ȘI ERADICAREA COMERȚULUI ILICIT CU ARME DE CALIBRU MIC ȘI ARMAMENT UȘOR SUB TOATE ASPECTELE SALE
1. Context
Adoptarea în 2001 a Programului de acțiune (PdA) al Organizației Națiunilor Unite pentru prevenirea, combaterea și eradicarea comerțului ilicit cu arme de calibru mic și armament ușor sub toate aspectele sale a marcat un punct de cotitură în eforturile internaționale de combatere a comerțului ilicit cu arme de calibru mic și armament ușor (SALW). De atunci până în prezent, s-au înregistrat progrese importante în ceea ce privește punerea în aplicare a dispozițiilor PdA și a instrumentului său de urmărire, Instrumentul internațional din 2005 care permite statelor să identifice și să urmărească, în mod rapid și fiabil, armamentul ușor și armele de calibru mic ilicite (ITI). Cu toate acestea, există încă provocări și obstacole care împiedică punerea în aplicare deplină și efectivă a ambelor instrumente.
Controlul efectiv al armelor de calibru mic nu numai că contribuie la consolidarea securității naționale și umane, ci și promovează dezvoltarea durabilă, astfel cum a fost recunoscută de state în Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, care servește drept cadru general pentru o programare și o elaborare a politicilor cuprinzătoare la nivel mondial. Fluxurile ilicite de arme joacă un rol central în inițierea, exacerbarea și continuarea conflictelor armate, ale violenței generalizate și ale actelor de criminalitate și terorism. Aceste fluxuri, în special în contexte de conflict, afectează în mod negativ activitatea personalului umanitar și a personalului din cadrul operațiilor de pace și complică încheierea acordurilor de pace.
PdA și ITI continuă să furnizeze cadrul universal, convenit de toate statele membre ale ONU, pentru abordarea problemei armelor de calibru mic, angajând toate statele în direcția îmbunătățirii legislației și a politicilor naționale privind armele de calibru mic, a controlului importurilor/exporturilor, a gestionării stocurilor, a marcării și a urmăririi, precum și în direcția implicării în cooperare și asistență. Cu toate acestea, în ultimele decenii au apărut noi provocări legate de controlul SALW, printre care se numără și anumite evoluții din domeniul fabricării, al tehnologiei și al proiectării SALW, care ar putea submina eficacitatea unora dintre dispozițiile prevăzute în PdA și ITI.
Cea de a opta Reuniune Bienală a Statelor (RBS8), care a avut loc în iunie 2022, și cea de a patra Conferință de Revizuire (ConRev4), programată pentru 2024, oferă statelor posibilitatea de a face bilanțul lacunelor rămase, de a aborda noile provocări și de a lansa politici corective și de remediere și măsuri operaționale, permițându-le să consolideze agenda mondială de politici și eficacitatea PdA și ITI.
De la angajamente la acțiune
În pofida progreselor lăudabile înregistrate la nivel de politici mondiale, sunt necesare în continuare acțiuni naționale și regionale ferme pentru a se pune în aplicare angajamentele mondiale și instrumentele regionale convenite de state. Având în vedere că un număr estimativ de un miliard de arme de foc sunt în circulație în întreaga lume (1), controlul SALW rămâne o sarcină urgentă și presantă.
Cererile de asistență internațională (2) rămân ridicate. Sunt necesare mecanisme de asistență îmbunătățite, durabile și previzibile pentru a se răspunde cerințelor și pentru a se consolida controlul și reglementarea SALW. Pentru ca multe state să își îndeplinească integral angajamentele politice legate de controlul armelor de calibru mic, inclusiv pe cele din cadrul Agendei 2030 pentru dezvoltare, este nevoie de asistență internațională.
Mecanismele naționale de coordonare continuă să lipsească în numeroase state, iar, în multe dintre țările în care există, sunt slabe. Aceste mecanisme sunt esențiale pentru armonizarea politicilor și a programelor naționale și pentru dezvoltarea, punerea în aplicare, evaluarea și monitorizarea unor politici, strategii și programe naționale cuprinzătoare de abordare a problemelor legate de armele de calibru mic. Numărul planurilor naționale de acțiune privind SALW rămâne scăzut și, în cazurile în care există, lipsește alocarea de fonduri sau integrarea în cadre naționale mai ample de dezvoltare și securitate. Colectarea datelor continuă să fie o provocare majoră în multe state, subminând urmărirea și monitorizarea cantitativă a eforturilor de punere în aplicare. În cazul în care sunt disponibile date, armonizarea și dezagregarea datelor naționale rămâne o provocare. Deși s-au înregistrat progrese relative în ceea ce privește marcarea, se primesc cereri constant ridicate de asistență pentru gestionarea stocurilor, înregistrare, controlul transferurilor și urmărire (3). Întrucât urmărirea face parte din cadrul reprezentat de obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD), ratele scăzute de succes în acest cadru subminează în special realizarea Agendei 2030 (4).
De la cea de a șasea Reuniune Bienală a Statelor din 2016 până în prezent, s-au înregistrat progrese semnificative la nivel mondial în ceea ce privește consolidarea legăturilor dintre controlul armelor de calibru mic și egalitatea de gen. Caracteristicile unice și profund societale ale chestiunii armelor de calibru mic necesită o integrare cuprinzătoare a perspectivelor de gen în toate dimensiunile controlului armelor de calibru mic. Progrese notabile în ceea ce privește punerea în aplicare a dispozițiilor referitoare la gen pot fi observate în rapoartele naționale transmise de statele membre către UNODA, care indică, între 2018 și 2022, o creștere de la 40 % la 63 % a numărului de state care iau în considerare în prezent aspectele de gen în controlul armelor de calibru mic (5).
Decizia UE (PESC) 2018/2011 a Consiliului din 17 decembrie 2018 în sprijinul politicilor, programelor și acțiunilor care integrează perspectiva de gen în combaterea traficului de arme de calibru mic și a utilizării abuzive a acestora, în conformitate cu Agenda privind femeile, pacea și securitatea (FPS), care și-a desfășurat activitățile în Africa, Asia și Pacific, America Latină și zona Caraibilor, a jucat un rol semnificativ în aceste eforturi. Cu toate acestea, profunzimea și punerea în aplicare geografică a acestor eforturi variază foarte mult, raportându-se că doar 24 % dintre state colectează date dezagregate în funcție de sex și vârstă referitoare la armele de calibru mic (6). Fără beneficiile oferite de informații exacte, detaliate și bazate pe dovezi cu privire la diferitele riscuri pe care le prezintă armele de calibru mic pentru femei, bărbați, fete și băieți și la nevoile lor specifice în materie de securitate, este probabil ca intervențiile de control al armelor de calibru mic să nu țină seama de gen, să împiedice dezvoltarea efectivă a politicilor și a programării și să îngreuneze realizarea ODD 5. Înregistrarea de progrese suplimentare în această privință va prezenta avantaje și pentru punerea în aplicare a Agendei privind FPS, noul cadru de monitorizare referitor la FPS incluzând un indicator privind „Numărul de țări care țin cont de considerentele de gen în punerea în aplicare a Programului de acțiune (PdA) privind armele de calibru mic și armamentul ușor”, la care va contribui acest proiect.
Problema armelor de calibru mic care se manifestă în moduri foarte diferite în întreaga lume și provocările întâmpinate la nivel național în ceea ce privește circulația SALW ilicite reflectă combinații unice de circumstanțe și contexte. În consecință, progresele în ceea ce privește punerea în aplicare nu pot constitui decât într-o măsură limitată un efort concertat și coordonat pe plan mondial, ele trebuind să se bazeze mai degrabă pe asumarea responsabilităților și pe priorități la nivel național și regional. Prin urmare, statele au convenit, în cadrul celei de a șaptea Reuniuni Bienale a Statelor privind PdA (RBS7) „să ia în considerare stabilirea unor obiective naționale și regionale voluntare, în concordanță cu dispozițiile Programului de acțiune, ținând seama de diferitele contexte naționale și regionale, în vederea consolidării asumării responsabilităților la nivel național și regional și a caracterului măsurabil al progreselor de punere în aplicare.” (7) Astfel de obiective ar trebui să se refere la acțiunile stabilite în planurile de acțiune sau strategiile naționale privind SALW, inclusiv în foile de parcurs regionale, și ar trebui să fie măsurabile și aliniate la PdA și ITI, precum și la obiectivele și țintele convenite în Agenda 2030. În plus, eforturile naționale privind controlul SALW trebuie armonizate cu alte cadre naționale relevante pentru securitate, egalitatea de gen și dezvoltare, ori de câte ori acestea există.
Secretariatul ONU va fi cel care va acorda statelor orientări și asistență pentru punerea în aplicare a acestei noi abordări orientate către obiective, care reprezintă, în cele din urmă, o oportunitate unică pentru cereri de asistență internațională mai adaptate, precum și pentru alocarea resurselor (8). Tendințele recente în ceea ce privește elaborarea unor foi de parcurs/planuri de acțiune și programe regionale reprezintă un exemplu excelent al modului în care stabilirea de obiective poate facilita progresele în materie de punere în aplicare, asigurând în același timp furnizarea de asistență coordonată pentru sprijinirea acestor eforturi.
Valorificarea proiectelor și a succeselor anterioare și stabilirea căii de urmat
În ultimii ani, Uniunea Europeană și statele sale membre au furnizat Biroului pentru Probleme de Dezarmare al Organizației Națiunilor Unite (UNODA) și centrelor sale regionale contribuții financiare valoroase pentru susținerea PdA, sprijinind pregătirea conferințelor de revizuire din cadrul PdA (9), finanțând aspecte operaționale, cum ar fi gestionarea îmbunătățită a stocurilor în Africa (10), și, cel mai recent, sprijinind politicile, programele și acțiunile care integrează perspectiva de gen în cadrul combaterii traficului de arme de calibru mic și a utilizării abuzive a acestora, în concordanță cu Agenda privind femeile, pacea și securitatea (11).
Printre rezultatele concrete ale acestor proiecte s-a numărat acordul privind un document prospectiv final în cadrul celei de a treia Conferințe de Revizuire (12), facilitat de discuții la nivel de experți, de consultări regionale, precum și de un program de sponsorizare care a asigurat o participare mai largă și mai echitabilă a statelor și a reprezentanților societății civile la conferință. În Africa, au fost îmbunătățite capacitățile operaționale și tehnice care au consolidat în mod concret securitatea fizică și gestionarea stocurilor în Burkina Faso, Ciad, Mali, Mauritania, Niger și Nigeria. Proiectul în curs de desfășurare privind aspectele de gen și controlul armelor de calibru mic a instituit capacități naționale în țări din întreaga lume în sprijinul unui control al armelor de calibru mic care să ia în considerare dimensiunea de gen, a format cu privire la această chestiune reprezentanți ai organizațiilor regionale și subregionale și a consolidat în mod semnificativ sinergiile dintre eforturile de control al armelor de calibru mic și punerea în aplicare a Agendei privind femeile, pacea și securitatea.
Această propunere de proiect se bazează pe respectivele proiecte anterioare și pe succesele lor, introducând în același timp o abordare nouă, tridimensională, pentru a se avansa în punerea în aplicare efectivă a PdA și a ITI.
Noul proiect va permite UNODA și centrelor sale regionale să se asigure că procesul de elaborare a politicilor pe plan mondial și punerea în aplicare la nivel național și regional sunt aliniate și că învățarea transregională se desfășoară în continuare.
2. Obiectivele, activitățile și rezultatele proiectului
Obiectivul primordial al proiectului este de a îmbunătăți securitatea internațională, regională și națională, de a contribui la realizarea securității umane și de a promova dezvoltarea durabilă prin controlul SALW.
Acest lucru va fi realizat printr-o abordare transversală, care să sprijine lucrările privind (1) evoluții prospective la nivel mondial în materie de politici în contextul celei de a patra Conferințe de Revizuire, (2) o punere în aplicare efectivă la nivel național și regional a PdA și a ITI și un accent deosebit pe (3) politicile și programele de control al armelor de calibru mic care iau în considerare dimensiunea de gen.
Împreună, cei trei piloni vor consolida PdA și ITI drept cadre universale mondiale de control al armelor de calibru mic și vor asigura relevanța și eficacitatea continuă a acestora.
Rezultate în cadrul tuturor celor trei piloni:
|
— |
o colaborare sporită cu organizațiile regionale și subregionale, ceea ce permite o abordare mai raționalizată a politicilor și a eforturilor de punere în aplicare la nivel subregional, regional și mondial; |
|
— |
consolidarea la toate nivelurile a implicării societății civile, în special a organizațiilor de femei și a actorilor din domeniul tineretului. |
3. Descrierea strategiilor aferente pilonilor proiectelor
3.1. Realizarea de progrese în politicile și angajamentele asumate la nivel mondial în contextul celei de a patra Conferințe de Revizuire a ONU (ConRev4) din 2024 a Programului de acțiune privind armele de calibru mic.
3.1.1. Rezultate
|
— |
Relevanța și eficacitatea PdA/ITI sunt asigurate și sporite. |
|
— |
ConRev4 privind PdA se bucură de un sprijin solid și include o gamă largă de părți interesate. |
|
— |
Raportarea națională de către state în cadrul PdA și al ITI este consolidată, inclusiv ca un cadru de colectare a datelor pentru ODD ținta 16.4 (13) și indicatorul 16.4.2 (14). |
3.1.2. Activități
Discuții în cadrul unor mese rotunde virtuale la nivel de experți pentru elaborarea de recomandări orientate înspre acțiune referitoare la controlul SALW în sprijinul ConRev4.
Printr-o serie de mese rotunde virtuale la nivel de experți sunt discutate și explorate diferite subiecte pentru a se asigura relevanța și eficacitatea PdA și ITI. Temele meselor rotunde vor fi stabilite pe baza rezultatelor RBS8 (și anume, selectate dintre domeniile prioritare care vor face obiectul unor acțiuni și analize suplimentare în cadrul ConRev4, domenii care figurează în documentul final al RBS8). Președintele desemnat al ConRev4 va fi invitat la toate mesele rotunde desfășurate la nivel de experți. Această activitate va fi pusă în aplicare în colaborare cu UNIDIR. Toate reuniunile constând în mese rotunde la nivel de experți se vor desfășura virtual. Principalele constatări și recomandări ale fiecărei mese rotunde vor fi prezentate și discutate în cadrul tuturor reuniunilor regionale.
Pregătiri substanțiale și incluzive pentru ConRev4
Reuniunile regionale vor reprezenta un forum pentru statele participante și organizațiile regionale respective în vederea identificării provocărilor specifice fiecărei regiuni în materie de SALW și în vederea discutării priorităților regionale pentru ConRev4. Președintele desemnat al ConRev4 va fi invitat la toate reuniunile regionale.
Alte regiuni și organizații regionale vor organiza, de regulă, o reuniune pregătitoare pentru ConRev4, cum ar fi Uniunea Europeană, Liga Statelor Arabe, zona Pacificului și OSCE. Proiectul nu trebuie neapărat să acopere regiunile respective. La cerere, UNODA poate participa/fi implicat în oricare dintre aceste reuniuni regionale pentru a prezenta concluziile discuțiilor meselor rotunde la nivel de experți. Această activitate va fi pusă în aplicare de UNODA și de centrele sale regionale la sfârșitul anului 2023/începutul anului 2024, cu sprijin substanțial din partea UNIDIR. Toate activitățile vor implica prezență fizică.
Se sugerează următoarele cinci reuniuni regionale:
|
Țări din subregiuni |
Organizații regionale |
Centru regional |
Loc |
|
Africa de Vest și Africa Centrală |
UA, ECCAS, ECOWAS, RECSA, UEMOA, G5 Sahel |
UNREC |
Lomé, Togo |
|
Africa de Est și Africa de Sud |
UA, CAE, SADC, IGAD, RECSA, SARCOM |
UNREC |
Lomé, Togo |
|
Zona Caraibilor |
CARICOM |
UNLIREC |
Virtual |
|
America Latină |
MERCOSUR, OAS, SICA |
UNLIREC |
Virtual |
|
ASEAN și statele din Asia de Sud |
ASEAN, SAARC |
UNRCPD |
Bangkok, Thailanda |
Program de sponsorizare pentru participanți din țările în curs de dezvoltare sau grav afectate în vederea participării la ConRev4
Din cauza lipsei de fonduri, multe țări în curs de dezvoltare întâmpină dificultăți în a fi reprezentate la conferințele de revizuire a PdA de către funcționari relevanți care se ocupă de chestiuni legate de SALW în capitale. Un program de sponsorizare pentru un grup ales din rândul celor mai afectate țări ar permite participarea acestora, îmbogățind astfel dezbaterile din cadrul ConRev4. Acesta oferă de asemenea o oportunitate importantă de colaborare în rețea și poate crea posibile sinergii cu evenimente conexe și cu alte activități desfășurate în marja ConRev4.
Participanții vor fi aprobați de SEAE la recomandarea UNODA, inclusiv a centrelor sale regionale. În principiu, funcționarii selectați din cadrul autorităților naționale ar trebui să fie puncte focale naționale desemnate pentru PdA. Alte criterii de selecție includ considerentele de gen, transmiterea în timp util a unui raport național, participarea activă la reuniuni regionale și/sau discuții în cadrul unor mese rotunde.
Acțiuni de consolidare a implicării societății civile în controlul armelor de calibru mic
Activitățile vor include cercetare, susținere și promovare, campanii media, programe de sponsorizare și ateliere. Activitățile vor fi desfășurate de Rețeaua internațională de acțiune împotriva armelor de calibru mic (IANSA), în legătură/cooperare cu UNODA și centrele sale regionale, în sprijinul implicării societății civile în cadrul ConRev4.
3.1.3. Rezultate
— În 2023 au fost organizate patru (4) mese rotunde virtuale la nivel de experți
Mesele rotunde au oferit recomandări orientate spre acțiune pe care statele ar putea să le ia în considerare în vederea includerii în documentul final al ConRev4 în 2024. Principalele constatări și recomandări ale discuțiilor din cadrul meselor rotunde au fost reunite într-un singur document scurt și publicate înainte de ConRev4. Documentul a fost pus la dispoziție în limba engleză și tradus în limbile arabă, franceză și spaniolă.
— Cinci (5) reuniuni regionale de câte 2 zile au fost organizate pentru a sprijini guvernele și organizațiile din anumite regiuni în a se pregăti pentru ConRev4
Raportarea națională a fost inclusă pe ordinea de zi a reuniunilor regionale și a fost oferită asistență delegațiilor care doreau să își pregătească și/sau să își depună rapoartele naționale în cursul reuniunilor. Din cauza ratelor scăzute de raportare din regiunea Asiei și a Pacificului, în urma reuniunii regionale a fost organizată o clinică de raportare națională de o zi în vederea creșterii ratelor de raportare din regiune pentru ConRev4. Constatările și recomandările meselor rotunde la nivel de experți (activitatea 1.3.1) au fost prezentate și discutate în cadrul reuniunilor.
— Cincisprezece (15) participanți sponsorizați au participat la ConRev4
Deplasarea și cazarea la ConRev4 (nu la comitetul de pregătire care va avea loc mai devreme în 2024) au fost sponsorizate pentru până la 15 participanți. În plus, a fost sponsorizată și deplasarea unui participant din fiecare centru regional (UNREC, UNLIREC, UNRCPD) pentru a lua parte la ConRev4 de la New York.
3.1.4. Implicarea societății civile a fost consolidată prin următoarele acțiuni:
|
i. |
A fost elaborat și difuzat un raport privind rezultatele RBS8 pentru organizațiile societății civile, care a stat la baza pregătirilor pentru ConRev4. |
|
ii. |
A fost concepută și promovată o campanie pentru evenimentele legate de Săptămâna Mondială de Acțiune împotriva Violenței cu Arme, cu ConRev4 ca temă centrală. |
|
iii. |
Înainte de conferință a fost elaborat și difuzat un ghid al societății civile privind ConRev4, care prezintă modul în care societatea civilă ar putea contribui la pregătiri și la conferința în sine. |
|
iv. |
Până la zece (10) reprezentanți ai societății civile au luat parte la ConRev4 și au participat activ la evenimente organizate în marja ConRev4 prin intermediul unui program de sponsorizare. |
|
v. |
A fost organizat un atelier pregătitor privind ConRev4 pentru organizațiile participante ale societății civile. A fost o activitate de două zile, cu prezență fizică, care a reunit membri ai IANSA la New York în weekendul premergător conferinței. |
|
vi. |
Au fost elaborate și difuzate până la trei (3) documente de informare în materie de susținere și promovare pentru membrii IANSA cu privire la subiecte tematice legate de aspecte pe care PdA/ITI nu le-a(u) abordat suficient. Documentele au fost puse la dispoziție online în limba engleză și traduse în limbile franceză și spaniolă. Copii pe suport de hârtie au fost puse la dispoziție cu ocazia ConRev4. |
3.2. Asigurarea punerii în aplicare depline și efective a PdA/ITI pe baza priorităților, obiectivelor, strategiilor și planurilor de acțiune naționale și regionale
3.2.1. Rezultate
|
— |
Se consolidează punerea în aplicare deplină și efectivă a angajamentelor asumate de state în cadrul PdA și al ITI. |
|
— |
Se introduce stabilirea de obiective naționale și regionale, convenită de state în cadrul RBS7. |
3.2.2. Activități
Modernizarea instrumentului de evaluare MOSAIC (versiunea online și pe suport de hârtie) pentru a permite statelor să efectueze autoevaluări privind punerea în aplicare a PdA/ITI
Instrumentul de evaluare MOSAIC va permite statelor să (își auto)evalueze nivelul de punere în aplicare a PdA/ITI și a altor cadre de control al armelor de calibru mic la nivel național. Acesta va ajuta statele să identifice lacunele din sistemele lor naționale de control al armelor de calibru mic și să stabilească domeniile prioritare care trebuie abordate în vederea consolidării capacităților naționale și a asigurării punerii în aplicare depline și efective a PdA/ITI.
Constatările evaluărilor pot sta la baza elaborării de planuri de acțiune, strategii, foi de parcurs și/sau obiective naționale și regionale și pot asigura faptul că acestea se bazează pe dispozițiile convenite în principalele acorduri mondiale privind SALW. Instrumentul de evaluare MOSAIC poate fi de asemenea utilizat pentru a sprijini colectarea și compilarea informațiilor care trebuie incluse în rapoartele naționale privind punerea în aplicare a PdA/ITI și pentru a facilita elaborarea de propuneri de proiecte în scopul strângerii de fonduri.
Instrumentul de evaluare MOSAIC va facilita analizarea la nivel național a sistemelor deținute de țările în cauză în materie de control al armelor de calibru mic în raport cu domeniile incluse în modulele MOSAIC cuprinse în seriile 2, 3, 4, 5 și 6, acoperind, prin urmare, întregul ciclu de viață al armelor de calibru mic, inclusiv cu privire la aspecte transversale, cum ar fi cele legate de gen și tineret (15). Se preconizează că, pe lângă că va fi utilizat de autoritățile naționale, un astfel de instrument poate fi folosit și de o gamă mai largă de părți interesate, inclusiv de organizații regionale și de societatea civilă. Acesta va aduce beneficii directe activității centrelor regionale ale UNODA și poate fi utilizat în timpul misiunilor de analiză desfășurate în cadrul Saving Lives Entity (SALIENT) (16). Pentru a se asigura faptul că aceste entități pot sprijini eforturile naționale de utilizare a instrumentului de evaluare MOSAIC, va fi elaborat și pus la dispoziție un ghid de utilizare.
Aceste activități vor fi puse în aplicare în colaborare cu UNIDIR.
Sprijinirea statelor în consolidarea eforturilor lor de punere în aplicare a PdA/ITI
În America Latină și zona Caraibilor punere în aplicare de către UNLIREC
|
— |
Consolidarea unei foi de parcurs privind SALW pentru statele din America Centrală (2022-2024), implicând toate statele membre interesate din Sistema de la Integración Centroamericana (SICA) (Costa Rica, El Salvador, Guatemala, Honduras, Nicaragua și Panama), pentru a se accelera punerea în aplicare a instrumentelor internaționale, regionale și subregionale privind SALW și pentru a se reduce proliferarea ilicită a armelor și a muniției în subregiune (17). Activitățile vor consta în seminare, ateliere și sesiuni de lucru subregionale (reuniuni de redactare și tematice). Statele din America Centrală vor putea valorifica impulsul politic din perioada premergătoare ConRev4 pentru a promova o nouă inițiativă subregională, cu obiective și indicatori clari. Procesul de consolidare a inițiativei foii de parcurs se va desfășura în colaborare cu Departamentul pentru securitate publică al Organizației Statelor Americane (OAS) și va completa activitățile prezentate în Decizia UE (PESC) 2022/847 a Consiliului din 30 mai 2022. UNLIREC va fi în măsură să ghideze procesul alături de OAS și să se bazeze pe expertiza pe care a dobândit-o în cadrul Foii de parcurs a zonei Caraibilor privind armele de foc. Toate activitățile vor fi coordonate cu organizația subregională SICA. |
|
— |
Cursurile privind combaterea traficului de arme și muniții (CTAM) și cursul privind interzicerea armelor de calibru mic, a muniției și a pieselor și componentelor (IAMMPC) se vor desfășura în state din America Centrală și de Sud. |
În regiunea Asia-Pacific punere în aplicare de către UNRCPD
|
— |
Sprijin pentru crearea și formarea punctelor focale naționale ale PdA. Până în prezent, doar 17 țări au desemnat și au raportat un punct de contact național cu privire la punerea în aplicare a PdA/ITI în Asia și regiunea Pacificului. În cadrul acestei activități, UNRCPD va sprijini crearea de puncte focale naționale acolo unde acestea nu există și va consolida capacitatea punctelor focale existente și a mecanismelor naționale de coordonare prin intermediul unui atelier regional dedicat acestui scop. Această activitate se va desfășura în 2023 pentru a asigura desemnarea punctelor focale naționale în timp util pentru ConRev4. Această activitate se va desfășura virtual. |
|
— |
Evaluări MOSAIC în anumite state pentru a se identifica lacunele și oportunitățile în ceea ce privește consolidarea punerii în aplicare și stabilirea priorităților, a obiectivelor și a planurilor de acțiune naționale și regionale. Această activitate se va desfășura prin prezență fizică. |
|
— |
Asistență acordată statelor din regiunea Asia-Pacific pentru punerea în aplicare a PdA/ITI. Se poate acorda asistență cu privire la diferite aspecte ale controlului SALW, printre care aspecte legislative și de reglementare, proiectarea și gestionarea controlului armelor de calibru mic și/sau sprijinul operațional. Pot fi incluse aici și abordări subregionale (de exemplu, în ceea ce privește securitatea frontierelor). Toate activitățile vor ține seama de dimensiunea de gen și vor fi incluzive. Printre acestea s-ar putea număra sprijinul operațional, formările, atelierele, reuniunile, colectarea de date sau activitățile de cercetare. Beneficiarii principali vor fi autoritățile naționale și/sau serviciile de securitate și forțele de apărare. UNRCPD va răspunde cererilor de asistență transmise de diverse țări în timpul punerii în aplicare a proiectului. Se va acorda prioritate cererilor de asistență care decurg din celelalte activități desfășurate în cadrul acestui proiect, în special din evaluarea MOSAIC, sau care au fost comunicate prin intermediul rapoartelor naționale. Asistența poate fi furnizată prin prezență fizică și/sau virtual. |
În Africa, punere în aplicare de către UNREC
|
— |
Evaluări MOSAIC în anumite state pentru a se identifica lacunele și oportunitățile în ceea ce privește consolidarea punerii în aplicare și stabilirea priorităților, a obiectivelor și a planurilor de acțiune naționale și regionale. Această activitate se va desfășura prin prezență fizică. |
|
— |
Asistență acordată statelor din Africa pentru punerea în aplicare a PdA/ITI. Se poate acorda asistență cu privire la diferite aspecte ale controlului SALW, printre care aspecte legislative și de reglementare, proiectarea și gestionarea controlului armelor de calibru mic și/sau sprijinul operațional. Pot fi incluse aici și abordări subregionale (de exemplu, în ceea ce privește securitatea frontierelor). Toate activitățile vor ține seama de dimensiunea de gen și vor fi incluzive. Printre acestea s-ar putea număra sprijinul operațional, formările, atelierele, reuniunile, colectarea de date sau activitățile de cercetare. Beneficiarii principali vor fi autoritățile naționale și/sau serviciile de securitate și forțele de apărare. UNREC va răspunde cererilor de asistență transmise de diverse țări în timpul punerii în aplicare a proiectului. Se va acorda prioritate cererilor de asistență care decurg din celelalte activități desfășurate în cadrul acestui proiect, în special din evaluarea MOSAIC, sau care au fost comunicate prin intermediul rapoartelor naționale. Asistența poate fi furnizată prin prezență fizică și/sau virtual. |
Acțiuni de consolidare a implicării societății civile în controlul armelor de calibru mic, incluzând:
|
— |
Campanii anuale – IANSA și organizațiile sale membre vor desfășura activități anuale de campanie pentru evenimente precum Săptămâna Mondială de Acțiune împotriva Violenței cu Arme, Ziua Internațională a Tineretului, Luna Amnistiei pentru Africa, Ziua Internațională a Păcii, Ziua Copilului African, Ziua Internațională a Distrugerii Armelor, Poartă Portocaliu, Ziua Internațională a Femeii și cele 16 Zile de Activism împotriva Violenței Bazate pe Gen. |
|
— |
Consolidarea capacităților societății civile în ceea ce privește controlul SALW – elaborarea de materiale orientate către politici și organizarea de oportunități de învățare pentru membrii IANSA, inclusiv seminare online și prezentări, pentru a se evalua și a se îmbunătăți cunoștințele privind PdA/ITI și alte instrumente internaționale/regionale/subregionale relevante pentru controlul SALW în rândul societății civile, pentru a li se permite acestora să susțină și să promoveze controlul armelor de calibru mic. |
|
— |
Programul axat pe implicarea societății civile, pe susținere și promovare și pe informare, referitor la stabilirea de obiective, la planurile de acțiune și/sau la foile de parcurs de la nivel național și regional – în consultare și colaborare cu UNODA și cu centrele sale regionale, IANSA va sprijini membrii rețelei sale în inițierea de discuții cu funcționarii și în promovarea instituirii de către state a unor obiective și priorități naționale și regionale pentru punerea în aplicare a PdA/ITI. |
|
— |
Programul de granturi pentru implicarea durabilă a anumitor membri ai IANSA – IANSA va institui un program de granturi dedicat membrilor săi pentru a permite organizațiilor de la firul ierbii să desfășoare activități programatice. IANSA va lansa un proces de facilitare a programului de granturi pe baza unor criterii de selecție clar definite, care vor fi aprobate de UNODA. |
|
— |
Susținerea și promovarea raportării naționale – IANSA și membrii săi, în consultare cu UNODA, pledează în mod constant pentru o raportare periodică și cuprinzătoare în ceea ce privește PdA/ITI printr-un dialog constructiv cu autoritățile naționale și cu membrii parlamentelor. Aceste activități vor fi desfășurate de Rețeaua internațională de acțiune împotriva armelor de calibru mic (IANSA), în legătură/cooperare cu UNODA și centrele sale regionale, și vor sprijini implicarea societății civile în punerea în aplicare deplină și efectivă a PdA/ITI. |
3.2.3. Rezultate
Instrumentul de evaluare MOSAIC a beneficiat de următoarele actualizări:
|
— |
Dezvoltarea unui instrument de evaluare MOSAIC, care a consolidat controalele naționale ale armelor de calibru mic, a sprijinit punerea în aplicare a PdA și a contribuit la stabilirea de obiective, precum și la dezvoltarea de planuri de acțiune și de foi de parcurs și a facilitat cererile de asistență internațională. Instrumentul de evaluare MOSAIC s-a bazat pe versiunea beta a instrumentului de evaluare ISACS, elaborată anterior, a cărei aplicare se limita la seria cinci a Standardelor internaționale pentru controlul armelor de calibru mic (ISACS). |
|
— |
O versiune pe suport de hârtie a instrumentului a fost pusă la dispoziție în limbile arabă, engleză, franceză, portugheză și spaniolă. De asemenea, a fost pusă la dispoziție o versiune online în limba engleză. |
|
— |
Elaborarea și publicarea unui ghid de utilizare pentru instrumentul de evaluare MOSAIC în limba engleză, cu traduceri în limbile arabă, franceză, portugheză și spaniolă. |
|
— |
În marja reuniunilor regionale de pregătire a ConRev4, s-au desfășurat exerciții de validare/sesiuni de formare combinate ale instrumentului de evaluare MOSAIC și, respectiv, ale organizațiilor și ale mecanismelor regionale și subregionale. |
În America Latină și în zona Caraibilor
|
— |
Până la opt (8) seminare/ateliere/sesiuni de lucru/reuniuni au avut loc prin prezență fizică și în format virtual în sprijinul consolidării unei foi de parcurs privind SALW pentru statele din America Centrală (2022-2024). În cursul primului an de activitate, proiectul de document privind foaia de parcurs a fost consolidat, în timp ce al doilea an s-a axat pe lansarea elaborării de strategii naționale [planuri naționale de acțiune (PNA) sau inițiative similare] și pe punerea în aplicare a activităților identificate în inițiativa/foaia de parcurs subregională. |
|
— |
UNLIREC a organizat două (2) cursuri IAMMPC și patru (4) cursuri CTAM în anumite state din America Centrală și America de Sud. |
În Asia și în zona Pacificului
|
— |
A fost organizat un atelier regional specific. Atelierul regional s-a axat pe rolul și sarcinile unui punct de contact național, în special coordonarea cu entitățile naționale, prezentarea de rapoarte naționale și furnizarea de orientări privind politicile și programarea referitoare la controlul SALW. Acesta s-a bazat pe modulul MOSAIC 03.40 privind mecanismele naționale de coordonare pentru controlul SALW. |
|
— |
Evaluările MOSAIC au fost efectuate prin prezență fizică în până la două (2) state selectate. |
|
— |
Până la patru (4) state din regiunea Asia-Pacific au primit asistență pentru punerea în aplicare a PdA/ITI. |
În Africa
|
— |
Evaluările MOSAIC au fost efectuate prin prezență fizică în până la două (2) state selectate. |
|
— |
Până la patru (4) state din Africa au primit asistență pentru punerea în aplicare a PdA/ITI. |
3.2.4. Implicarea societății civile a fost consolidată prin următoarele acțiuni:
|
i. |
Au fost create activități și materiale de campanie și au fost puse la dispoziția organizațiilor locale și naționale membre ale IANSA mici finanțări periodice pentru activitățile desfășurate în cursul respectivelor campanii. |
|
ii. |
Au fost elaborate materiale orientate către politici și au fost organizate oportunități de învățare pentru membrii IANSA. |
|
iii. |
Programul axat pe implicarea societății civile și pe susținere și promovare, instituit cu privire la stabilirea de obiective, planurile de acțiune și/sau foile de parcurs de la nivel național și regional. |
|
iv. |
A fost creat un program de granturi pentru implicarea durabilă a anumitor membri ai IANSA. |
|
v. |
În vederea îmbunătățirii raportării naționale, s-au desfășurat acțiuni de susținere și promovare alături de autorități naționale și de membri ai parlamentelor. |
3.3. Satisfacerea cererii actuale de consolidare și aprofundare a politicilor și a programelor de control al armelor de calibru mic care integrează perspectiva de gen, în concordanță cu Agenda privind femeile, pacea și securitatea
3.3.1. Rezultate
|
— |
Capacitatea strategică și operațională durabilă de a integra perspectiva de gen în controlul armelor de calibru mic în rândul unei game largi de părți interesate cheie este sporită și aprofundată și mai mult. |
|
— |
Sinergiile și legăturile operative cu cadrele de politici și agendele complementare, în special Agenda 2030, Agenda privind femeile, pacea și securitatea, Agenda noastră comună și rezoluțiile Adunării Generale privind femeile și dezarmarea, se consolidează în continuare. |
3.3.2. Activități
Toate activitățile se vor baza pe rezultatele proiectului anterior finanțat de UE, și anume Decizia (PESC) 2018/2011 a Consiliului din 17 decembrie 2018 în sprijinul politicilor, programelor și acțiunilor care integrează perspectiva de gen în combaterea traficului de arme de calibru mic și a utilizării abuzive a acestora, în conformitate cu Agenda privind femeile, pacea și securitatea.
Consolidarea componentei de control al armelor de calibru mic în cadrul Agendei privind FPS
Aceasta include implicarea continuă a UNODA în rețeaua punctelor focale pentru femei, pace și securitate pentru a se promova controlul armelor de calibru mic în cadrul planurilor de acțiune, al strategiilor și al eforturilor de punere în aplicare de la nivel național referitoare la FPS. Va fi vorba de o implicare care va continua pe tot parcursul punerii în aplicare a proiectului și care se va desfășura prin prezență fizică și/sau în format virtual.
Sprijin pentru state în vederea consolidării politicilor și a programelor de control al armelor de calibru mic care iau în considerare dimensiunea de gen
În America Latină și zona Caraibilor punere în aplicare de către UNLIREC
|
— |
Formare privind integrarea perspectivei de gen în controlul armelor de calibru mic în statele din America Centrală și de Sud – cursurile vizează autoritățile naționale responsabile cu controlul și reglementarea armelor de calibru mic, securitatea cetățenilor și prevenirea și reducerea violenței împotriva femeilor/violenței bazate pe gen. |
|
— |
Seria de seminare online privind controlul SALW și aspectele de gen în perioada premergătoare ConRev4 – subiectele vor varia și vor fi stabilite în coordonare cu statele din America Centrală și de Sud și în concordanță cu pregătirile și rezultatele ConRev4. |
În regiunea Asia-Pacific punere în aplicare de către UNRCPD
|
— |
Armonizarea punerii în aplicare a agendelor convergente privind controlul armelor de calibru mic și egalitatea de gen – aceasta va presupune implicarea țărilor din Asia și zona Pacificului care au planuri naționale de acțiune expirate, existente sau planificate privind femeile, pacea și securitatea în scopul consolidării punerii în aplicare a unor agende convergente cu inițiative de control al armelor de calibru mic. Inițiativa va explora de asemenea sinergiile cu alte cadre privind egalitatea de gen, în special cu inițiativa Spotlight. |
|
— |
Seminar regional privind universalizarea TCA în regiunea Asia-Pacific și convergența cu Agenda privind FPS – în 2013, statele au adoptat TCA, un tratat multilateral care reglementează în mod specific comerțul internațional cu arme convenționale. De asemenea, TCA este primul tratat obligatoriu din punct de vedere juridic privind armele care recunoaște legătura dintre comerțul cu arme și violența bazată pe gen. Punerea în aplicare a TCA permite de asemenea statelor să își îndeplinească angajamentele privind exporturile de arme, prevăzute în PdA din 2001. Aderarea la TCA rămâne rară în regiunea Asia-Pacific; cu toate acestea, recenta aderare a Chinei și a Filipinelor a creat un impuls politic favorabil în regiune pentru a se promova universalizarea tratatului. Atelierul s-a bazat pe implicarea societății civile și a membrilor parlamentelor în cadrul proiectului anterior, în care TCA a fost identificat drept un domeniu-cheie prioritar. Atelierul se va concretiza în colaborare cu parteneri-cheie, inclusiv cu agențiile ONU, cu organizațiile regionale și internaționale și cu societatea civilă. Acesta va fi organizat în format virtual. |
În Africa, punere în aplicare de către UNREC
|
— |
Ateliere regionale privind un control al armelor de calibru mic care integrează perspectiva de gen în vederea unor schimburi de opinii cu privire la provocările și prioritățile legate de gen – vor avea loc ateliere regionale pentru Africa de Vest, Africa Centrală, Africa de Est și Africa de Sud. Aceste ateliere vor fi puse în aplicare în colaborare cu organizațiile regionale și cu parteneri-cheie și vor fi organizate cu prezență fizică. |
|
— |
Integrarea controlului armelor de calibru mic în eforturile mai ample privind egalitatea de gen, dezvoltarea și securitatea, prin intermediul unei serii de seminare online cu experți care activează în domeniul violenței bazate pe gen, al violențelor sexuale în situații de conflict, al implicării tinerilor, al chestiunilor umanitare și al asistenței acordate persoanelor strămutate în interiorul unei țări și refugiaților, pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la factorii determinanți subiacenți și la impactul proliferării, traficului și utilizării abuzive ale armelor de calibru mic, precum și cu privire la necesitatea conectării și/sau a integrării controlului armelor cu/în alte agende. Obiectivul seriei de seminare online este de a dezvolta o abordare multidimensională a prevenirii și a reducerii violenței cu arme și de a genera, în acest scop, legături tangibile între autoritățile naționale de control al armelor de calibru mic și alte părți interesate. Seria de seminare online se va materializa în colaborare cu parteneri-cheie și va fi organizată virtual. |
Acțiuni de consolidare a implicării societății civile în controlul armelor de calibru mic, incluzând:
|
— |
Integrarea perspectivei de gen și raportul privind SALW referitor la realizările și lecțiile învățate în urma proiectului finanțat de UE (PESC) 2018/2011, inclusiv o prezentare generală și o evaluare a activităților puse în aplicare de IANSA și de membrii acesteia, precum și recomandări pentru o implicare ulterioară. Acest raport va sta la baza altor activități legate de gen din cadrul acestui proiect. |
|
— |
Ateliere, formări și evenimente virtuale privind controlul armelor de calibru mic care integrează perspectiva de gen dedicate societății civile – în parteneriat cu UNODA și centrele sale regionale, IANSA va organiza ateliere, formări și evenimente virtuale privind aspectele de gen și controlul armelor de calibru mic pe parcursul întregii perioade de punere în aplicare a proiectului pentru un public larg, la nivel mondial. |
|
— |
Propuneri ale societății civile pentru consolidarea sinergiilor cu Agenda privind FPS. Elaborarea unui set de instrumente care să compileze propunerile membrilor IANSA de consolidare a sinergiilor dintre agendele privind controlul armelor de calibru mic și, respectiv, FPS, punând accentul pe tehnicile de susținere și promovare, pe transmiterea transregională de mesaje și pe punerea în aplicare de politici care pot fi aplicate în toate regiunile. Setul de instrumente va fi difuzat pe scară largă, inclusiv în timpul activităților organizate de IANSA și/sau UNODA și centrele sale regionale. Activitățile de mai sus vor fi desfășurate de IANSA, în legătură/cooperare cu UNODA și centrele sale regionale, în sprijinul implicării societății civile în politicile și programele de control al armelor de calibru mic care integrează perspectiva de gen, în concordanță cu Agenda privind femeile, pacea și securitatea. |
3.3.3. Rezultate
Controlul armelor și dezarmarea, inclusiv al armelor de calibru mic, au fost promovate în activitatea și rețelele Organizației Națiunilor Unite privind FPS, inclusiv în ceea ce privește violența sexuală legată de conflicte (18).
Consolidarea capacității statelor în materie de politici și programe privind armele de calibru mic care iau în considerare dimensiunea de gen prin următoarele acțiuni:
|
|
În America Latină și în zona Caraibilor
|
|
|
În regiunea Asia-Pacific
|
|
|
În Africa
|
3.3.4. Implicarea societății civile în controlul armelor de calibru mic este consolidată prin următoarele acțiuni:
|
i. |
Elaborarea și difuzarea unui raport privind realizările și lecțiile învățate în cadrul proiectului finanțat de UE (PESC) 2018/2011. |
|
ii. |
Au avut loc, pentru societatea civilă, ateliere, formări și evenimente virtuale privind controlul armelor de calibru mic care integrează perspectiva de gen. |
|
iii. |
A fost elaborat și difuzat un set de instrumente care compilează propunerile membrilor IANSA de consolidare a sinergiilor dintre agendele privind controlul armelor de calibru mic și, respectiv, FPS. |
4. Sensibilizare, susținere și promovare, informare și parteneriate
UNODA și partenerii săi de punere în aplicare vor genera un impact susținut prin acțiuni eficace de sensibilizare, susținere și promovare, informare și parteneriate.
UNODA va sprijini difuzarea informațiilor și a rezultatelor activităților propuse către un public cât mai larg posibil. În plus, vor fi întreprinse activități de informare în cadrul tuturor acțiunilor relevante prin implicarea mass-mediei, evenimente conexe și instrumente web. UNODA și IANSA vor lansa campanii pe platformele de comunicare socială și vor participa la acestea pe tot parcursul anului.
UNODA și IANSA vor face uz de cea mai largă gamă posibilă de instrumente de comunicare, inclusiv de o pagină web, comunicate de presă scrise, instrumente selectate de comunicare socială, evenimente conexe și de sesiuni informale de informare. Punerea în aplicare a tuturor acțiunilor va fi urmărită prin intermediul unor instrumente de monitorizare și evaluare, inclusiv prin sondaje în rândul participanților și reuniuni periodice ale grupului de lucru în cauză.
UNODA va lua toate măsurile adecvate pentru a asigura o vizibilitate corespunzătoare a contribuției Uniunii la acțiune. Aceste măsuri vor fi luate în conformitate cu Manualul Comisiei privind comunicarea și vizibilitatea pentru acțiunile externe ale Uniunii Europene.
Coordonarea cu o gamă largă de parteneri, inclusiv cu cei care beneficiază de pe urma altor decizii UE ale Consiliului, va fi asigurată pe tot parcursul punerii în aplicare a proiectului.
UNODA va continua să se implice activ în Mecanismul informal de coordonare privind aspectele de gen și SALW, care a fost instituit în cadrul proiectului în curs în 2019.
5. Durata
Durata totală estimată a proiectului, inclusiv a tuturor activităților din cadrul celor trei piloni ai săi, va fi de 36 de luni.
6. Raportarea
UNODA va pregăti rapoarte periodice, în concordanță cu acordul negociat.
7. Costul total
Finanțarea totală estimată solicitată din partea UE pentru punerea în aplicare a fazei II este de XXX EUR.
(1) https://www.smallarmssurvey.org/database/global-firearms-holdings
(2) https://smallarms.un-arm.org/international-assistance
(3) Prezentare susținută de UNODA la RBS7, intitulată „Programul de acțiune privind SALW. Instrumentul internațional de urmărire. Tendințe, provocări și oportunități. Date din rapoartele naționale pentru 2020”, https://documents.unoda.org/wp-content/uploads/2021/07/BMS7-UNODA-Trends-challenges-opportunities.pdf
(4) Indicatorul ODD 16.4.2 are următorul conținut: „Proporția armelor confiscate, găsite sau predate a căror origine ilicită sau context ilicit au fost urmărite sau stabilite de o autoritate competentă în conformitate cu instrumentele internaționale.”
(5) Prezentare susținută de UNODA la RBS7, intitulată „Programul de acțiune privind SALW. Instrumentul internațional de urmărire. Tendințe, provocări și oportunități. Date din rapoartele naționale pentru 2020”.
(6) https://smallarms.un-arm.org/statistics
(7) https://undocs.org/A/CONF.192/BMS/2021/1, punctul 50. A se vedea de asemenea punctele 51, 52, 57 și 58.
(8) https://www.undocs.org/A/74/187
(9) Decizia UE 2011/428/PESC a Consiliului din 18 iulie 2011 și Decizia UE (PESC) 2017/633 a Consiliului din 3 aprilie 2017.
(10) Decizia UE 2014/912/PESC a Consiliului din 15 decembrie 2014.
(11) Decizia UE (PESC) 2018/2011 a Consiliului din 17 decembrie 2018.
(12) https://meetings.unoda.org/section/poa-revcon3-2018_documents
(13) ODD ținta 16.4: „Până în 2030, reducerea semnificativă a fluxurilor financiare și de arme ilicite, consolidarea recuperării și a returnării activelor furate și combaterea tuturor formelor de criminalitate organizată.”
(14) ODD indicatorul 16.4.2: „Proporția armelor confiscate, găsite sau predate a căror origine ilicită sau context ilicit au fost urmărite sau stabilite de o autoritate competentă în conformitate cu instrumentele internaționale.”
(15) www.un.org/disarmament/mosaic
(16) www.un.org/disarmament/salient
(17) Vă atragem atenția asupra faptului că statele SICA Belize și Republica Dominicană participă amândouă la Foaia de parcurs a zonei Caraibilor privind armele de foc, în timp ce participarea Republicii Nicaragua va trebui să fie confirmată.
(18) Participare, prevenirea conflictelor, protecție, precum și ajutor și redresare.
|
18.10.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 270/82 |
DECIZIA (PESC) 2022/1966 A CONSILIULUI
din 17 octombrie 2022
de modificare a Deciziei 2013/34/PESC privind o misiune militară a Uniunii Europene pentru a contribui la instruirea forțelor armate maliene (EUTM Mali)
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 42 alineatul (4) și articolul 43 alineatul (2),
având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,
întrucât:
|
(1) |
La 17 ianuarie 2013, Consiliul a adoptat Decizia 2013/34/PESC (1) privind o misiune militară a Uniunii Europene pentru a contribui la instruirea forțelor armate maliene (EUTM Mali). |
|
(2) |
La 23 martie 2020, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2020/434 (2), care a adaptat și a prelungit mandatul EUTM Mali până la 18 mai 2024. |
|
(3) |
În Rezoluția 2640 (2022), Consiliul de Securitate al ONU, între altele, încurajează Uniunea Europeană, în special pe reprezentantul special al acesteia pentru Sahel și misiunile acesteia EUTM Mali și EUCAP Sahel Mali, în limitele mandatelor lor respective, să își continue eforturile de sprijinire a autorităților maliene în reforma sectorului de securitate și restabilirea autorității și a prezenței statului pe întreg teritoriul malian. |
|
(4) |
În urma revizuirii strategice globale a EUTM Mali și a EUCAP Sahel Mali, Comitetul politic și de securitate a recomandat adaptarea mandatului EUTM Mali, care se încheie la 18 mai 2024, la situația politică și de securitate din Mali. |
|
(5) |
Decizia 2013/34/PESC ar trebui să fie modificată în consecință, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Articolul 1 din Decizia 2013/34/PESC se modifică după cum urmează:
|
1. |
Alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text: „(3) În vederea îndeplinirii obiectivului menționat la alineatul (2) litera (a), EUTM Mali oferă FAM consiliere și educație militară, cu excepția cazului în care COPS decide să suspende activitățile respective. În plus, în cazul în care COPS hotărăște că sunt îndeplinite condițiile, EUTM Mali oferă FAM instruire, inclusiv instruire anterioară desfășurării, și mentorat, prin însoțire fără caracter executiv până la nivel tactic, pentru ca EUTM Mali să poată supraveghea activitățile FAM și să monitorizeze performanța și comportamentul acestora, inclusiv în ceea ce privește respectarea drepturilor omului și a dreptului internațional umanitar.” |
|
2. |
Se adaugă următoarele alineate: „(7) EUTM Mali continuă, cu mijloacele și capabilitățile disponibile, activitățile focalizate în Niger și Burkina Faso, din Mali, în cadrul mandatului existent, ținând seama pe deplin de contextul politic și de nevoile exprimate de autorități, până la instituirea unor soluții specifice pentru a asigura continuitatea și caracterul permanent al operațiilor. (8) EUTM Mali sprijină eforturile de comunicare strategică, în vederea promovării valorilor și a acțiunii Uniunii și a expunerii încălcărilor și a abuzurilor în materie de drepturi ale omului și de drept internațional umanitar comise de către forțele străine în Mali.” |
Articolul 2
Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.
Adoptată la Luxemburg, 17 octombrie 2022.
Pentru Consiliu
Președintele
J. BORRELL FONTELLES
(1) Decizia 2013/34/PESC a Consiliului din 17 ianuarie 2013 privind o misiune militară a Uniunii Europene pentru a contribui la instruirea forțelor armate maliene (EUTM Mali) (JO L 14, 18.1.2013, p. 19).
(2) Decizia (PESC) 2020/434 a Consiliului din 23 martie 2020 de modificare a Deciziei 2013/34/PESC privind o misiune militară a Uniunii Europene pentru a contribui la instruirea forțelor armate maliene (EUTM Mali) (JO L 89, 24.3.2020, p. 1).
|
18.10.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 270/84 |
DECIZIA (PESC) 2022/1967 A CONSILIULUI
din 17 octombrie 2022
de modificare a Deciziei (PESC) 2016/1693 privind măsuri restrictive împotriva ISIL (Da’esh) și Al-Qaida și a persoanelor, grupurilor, întreprinderilor și entităților asociate cu acestea
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 29,
având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,
întrucât:
|
(1) |
La 20 septembrie 2016, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2016/1693 (1). |
|
(2) |
Măsurile restrictive prevăzute la articolul 2 alineatul (2) și la articolul 3 alineatele (3) și (4) din Decizia (PESC) 2016/1693 se aplică până la 31 octombrie 2022. Pe baza reexaminării deciziei menționate, respectivele măsuri restrictive ar trebui să fie prelungite până la 31 octombrie 2023. |
|
(3) |
Prin urmare, Decizia (PESC) 2016/1693 ar trebui să fie modificată în consecință, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
La articolul 6 din Decizia (PESC) 2016/1693, alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:
„(5) Măsurile menționate la articolul 2 alineatul (2) și la articolul 3 alineatele (3) și (4) se aplică până la 31 octombrie 2023.”
Articolul 2
Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Adoptată la Luxemburg, 17 octombrie 2022.
Pentru Consiliu
Președintele
J. BORRELL FONTELLES
(1) Decizia (PESC) 2016/1693 a Consiliului din 20 septembrie 2016 privind măsuri restrictive împotriva ISIL (Da’esh) și Al-Qaida și a persoanelor, grupurilor, întreprinderilor și entităților asociate cu acestea și de abrogare a Poziției comune 2002/402/PESC (JO L 255, 21.9.2016, p. 25).
|
18.10.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 270/85 |
DECIZIA (PESC) 2022/1968 A CONSILIULUI
din 17 octombrie 2022
privind o misiune de asistență militară a Uniunii Europene în sprijinul Ucrainei (EUMAM Ucraina)
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 42 alineatul (4) și articolul 43 alineatul (2),
având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,
întrucât:
|
(1) |
În concluziile sale din 24 februarie 2022, Consiliul European a condamnat în termenii cei mai fermi agresiunea militară neprovocată și nejustificată a Federației Ruse împotriva Ucrainei. Acesta și-a reafirmat sprijinul fără echivoc pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute pe plan internațional. |
|
(2) |
În concluziile sale din 24 februarie, 24-25 martie și 30-31 mai 2022, Consiliul European a solicitat Rusiei să înceteze imediat agresiunea sa militară pe teritoriul Ucrainei, să își retragă imediat și necondiționat toate forțele și echipamentele militare de pe întreg teritoriul Ucrainei și să respecte pe deplin integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, în cadrul frontierelor sale recunoscute pe plan internațional. |
|
(3) |
În concluziile sale din 23-24 iunie 2022, Consiliul European a afirmat, de asemenea, că Uniunea își menține angajamentul ferm de a oferi sprijin militar suplimentar pentru a ajuta Ucraina să își exercite dreptul inerent de autoapărare împotriva agresiunii Rusiei și să își apere integritatea teritorială și suveranitatea. În acest scop, Consiliul European a solicitat Consiliului să lucreze rapid la o nouă intensificare a sprijinului militar. |
|
(4) |
Prin scrisoarea din 30 septembrie 2022, ministrul afacerilor externe și ministrul apărării din Ucraina au solicitat împreună sprijin militar pentru Ucraina din partea Uniunii, a confirmat că printre nevoile actuale ale Ucrainei în această privință se numără instruirea militară de bază și colectivă, precum și instruirea militară specializată a personalului în materie de medicină, logistică, protecție chimică, biologică și radiologică, sprijin în domeniul ingineriei, securitate cibernetică și apărare cibernetică și pregătire a instructorilor interarme, fără a aduce atingere altor domenii care s-ar putea să fie de interes în viitor, și a salutat instituirea de urgență în acest scop a unei misiuni de asistență militară a Uniunii în sprijinul Ucrainei. |
|
(5) |
La 10 octombrie 2022, Consiliul a aprobat un concept de gestionare a crizelor pentru o posibilă misiune neexecutivă de asistență militară în cadrul Politicii de securitate și apărare comune (PSAC) în sprijinul Ucrainei (EUMAM Ucraina), cu o durată inițială de doi ani după lansarea acesteia. |
|
(6) |
EUMAM Ucraina ar trebui să aibă obiectivul strategic de a contribui la consolidarea capabilității militare a Forțelor Armate ale Ucrainei (FAU) de a se regenera și de a desfășura în mod eficace operații pentru a permite Ucrainei să își apere integritatea teritorială în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional, să își exercite în mod efectiv suveranitatea și să protejeze civilii din Ucraina. |
|
(7) |
EUMAM Ucraina va face parte din abordarea integrată a UE în ceea ce privește furnizarea de sprijin Ucrainei, care include măsuri de asistență militară în cadrul Instrumentului european pentru pace (IEP) instituit prin Decizia (PESC) 2021/509 (1) pentru furnizarea de echipamente militare către FAU. EUMAM Ucraina va coopera cu delegația UE la Kiev și cu misiunea PSAC civilă EUAM Ucraina instituită prin Decizia 2014/486/PESC (2). |
|
(8) |
Ca răspuns la solicitarea Ucrainei de a primi sprijin militar, EUMAM Ucraina ar trebui să asigure instruire individuală, colectivă și specializată pentru FAU, instruire pentru forțele de apărare teritorială ale FAU, precum și coordonarea și sincronizarea activităților statelor membre care sprijină furnizarea de instruire pentru FAU. |
|
(9) |
Proiectarea EUMAM Ucraina ar trebui să fie adaptabilă, modulară și flexibilă, astfel încât activitățile sale să se poată adapta rapid la situația din Ucraina și la nevoile în evoluție și pe termen mai lung ale FAU. |
|
(10) |
Având în vedere circumstanțele excepționale care rezultă din războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și atât timp cât aceste circumstanțe prevalează, EUMAM Ucraina ar trebui să își desfășoare activitatea pe teritoriul statelor membre, ca o măsură temporară, în concordanță cu articolul 42 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), până când Consiliul decide altfel. |
|
(11) |
Comitetul politic și de securitate (COPS) ar trebui să exercite, sub responsabilitatea Consiliului și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (ÎR), controlul politic asupra EUMAM Ucraina, să îi asigure orientarea strategică și să ia deciziile relevante în conformitate cu articolul 38 al treilea paragraf din TUE. |
|
(12) |
Acordul Uniunii privind statutul forțelor (SOFA UE) (3) ar trebui să se aplice unităților și personalului EUMAM Ucraina aflate sub comanda Uniunii și desfășurate pe teritoriul statelor membre. Statutul personalului FAU care participă la organizarea instruirii furnizate de EUMAM Ucraina sau beneficiază de această instruire ar trebui definit în cadrul unor acorduri între autoritățile competente ale statelor membre care găzduiesc instruirea și autoritățile competente din Ucraina. EUMAM Ucraina poate, de asemenea, încheia acorduri cu autoritățile competente din Ucraina cu privire la condițiile în care personalul FAU va fi găzduit de EUMAM Ucraina. |
|
(13) |
EUMAM Ucraina ar trebui să fie deschisă participării statelor terțe care împărtășesc aceeași viziune, pe bază de invitație, sub rezerva acordurilor dintre Uniune și respectivele state terțe privind participarea lor și sub rezerva acceptării de către COPS. |
|
(14) |
În temeiul articolului 41 alineatul (2) din TUE și în conformitate cu Decizia (PESC) 2021/509, cheltuielile de operare aferente prezentei decizii, care are implicații militare sau în domeniul apărării, urmează să fie suportate de statele membre. |
|
(15) |
Având în vedere nevoile unice ale EUMAM Ucraina și condițiile specifice de instituire a acesteia, care rezultă din amploarea instruirii care urmează să fie furnizată și din rapiditatea cu care aceasta trebuie furnizată Ucrainei, este necesar să se stabilească faptul că anumite costuri suplimentare, în plus față de cele care se califică drept costuri comune în conformitate cu Decizia (PESC) 2021/509, vor fi considerate costuri comune pentru EUMAM Ucraina. Pentru EUMAM Ucraina, datorită circumstanțelor excepționale, finanțarea în comun, cu titlu de măsură excepțională, a articolelor necesare pentru sprijinirea persoanelor care beneficiază de instruire din cadrul FAU și a activităților de instruire va permite Uniunii să mobilizeze resursele necesare pentru a oferi sprijin Ucrainei la scara dorită. |
|
(16) |
Având în vedere caracterul urgent, muniția și echipamentele sau platformele concepute pentru a aplica o forță letală ar trebui finanțate cât de curând posibil printr-o măsură specifică în cadrul IEP care completează EUMAM Ucraina. Orice alt echipament, inclusiv kiturile individuale de pregătire, ar trebui furnizate în temeiul altei măsuri de asistență. Măsurile de asistență din cadrul IEP ar putea, de asemenea, furniza echipamente specializate și, dacă Ucraina solicită acest lucru, servicii de întreținere și reparare a echipamentelor militare donate Ucrainei în cadrul IEP. |
|
(17) |
Pentru a maximiza eficiența în ceea ce privește satisfacerea nevoilor Ucrainei, EUMAM Ucraina ar trebui să își coordoneze activitățile cu parteneri internaționali care împărtășesc aceeași viziune care oferă FAU sprijin militar, în special instruire militară, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Misiune
(1) Uniunea desfășoară o misiune de asistență militară în sprijinul Ucrainei (EUMAM Ucraina).
(2) Obiectivul strategic al EUMAM Ucraina este de a contribui la consolidarea capabilității militare a Forțelor Armate ale Ucrainei (FAU) de a se regenera și de a desfășura în mod eficace operații pentru a permite Ucrainei să își apere integritatea teritorială în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional, să își exercite în mod efectiv suveranitatea și să protejeze civilii din Ucraina.
(3) Pentru atingerea obiectivului prevăzut la alineatul (2), EUMAM Ucraina furnizează:
|
(a) |
instruire individuală și colectivă pentru personalul FAU la nivel de bază, avansat și specializat: în special în materie de leadership pentru cei cu experiență redusă, de la nivelul secțiunii/escadronului și al plutonului până la nivelul companiei, al batalionului și al brigăzii, inclusiv instruirea operațională, și pregătirea companiilor, a batalioanelor și a brigăzilor în materie de manevre și tactici colective până la nivel de brigadă, inclusiv consiliere cu privire la planificarea, pregătirea și desfășurarea exercițiilor de tragere cu muniție reală; |
|
(b) |
instruire specializată pentru personalul FAU; |
|
(c) |
instruire pentru forțele de apărare teritorială ale FAU; |
|
(d) |
coordonarea și sincronizarea activităților statelor membre în sprijinul furnizării de instruire pentru FAU. |
(4) Dreptul internațional umanitar, drepturile omului, protecția civililor, inclusiv împotriva violenței de gen, precum și agendele intitulate „Femeile, pacea și securitatea”, „Tineretul, pacea și securitatea” și „Copiii și conflictele armate” sunt pe deplin integrate în planificarea operațională, instruirea și raportarea din cadrul EUMAM Ucraina.
(5) Până când Consiliul decide altfel și modifică prezenta decizie în consecință, EUMAM Ucraina își desfășoară activitatea pe teritoriul statelor membre.
(6) Instruirea furnizată de EUMAM Ucraina poate avea loc în mai multe locuri din Uniune, sub rezerva acordului explicit al statului membru gazdă. Aceasta este adaptată la nevoile în evoluție și pe termen mai lung ale FAU.
(7) Mandatul EUMAM Ucraina este neexecutiv.
Articolul 2
Desemnarea comandamentului
(1) În ceea ce privește comanda și controlul EUMAM Ucraina, Capacitatea militară de planificare și conducere (MPCC) este comandamentul de operații și asigură, de asemenea, coordonarea generală și sincronizarea la nivel strategic în cadrul EUMAM Ucraina.
(2) În acest cadru, se instituie la nivel operațional un comandament multinațional de instruire interarme (CAT-C) pe baza unei structuri naționale de comandă și control existente și deja pe deplin operaționale într-un stat membru învecinat în care are loc integrarea componentelor de instruire pentru a genera unități constituite.
(3) Un alt stat membru pune la dispoziție un comandament multinațional de instruire specială, care comandă activitățile de instruire pe teritoriul său. Respectivul comandament multinațional de instruire specială este instituit pe baza unei structuri naționale de comandă și control existente, pentru a consolida și mai mult oferta de instruire, în deplină coordonare cu CAT-C.
(4) Funcțiile CAT-C și ale comandamentului multinațional de instruire specială, precum și ale altor comandamente de instruire instituite în statele membre ale Uniunii sunt elaborate în continuare în documentele de planificare relevante, în conformitate cu normele stabilite pentru comanda și controlul la nivel militar în Uniune.
Articolul 3
Numirea comandantului misiunii UE
Directorul MPCC este comandantul misiunii EUMAM Ucraina.
Articolul 4
Planificarea și lansarea EUMAM Ucraina
Decizia privind lansarea EUMAM Ucraina se adoptă de către Consiliu în urma aprobării planului de misiune pentru EUMAM Ucraina, inclusiv a regulilor de angajare ale acesteia.
Articolul 5
Controlul politic și conducerea strategică
(1) Sub responsabilitatea Consiliului și a ÎR, COPS exercită controlul politic și conducerea strategică a EUMAM Ucraina. Consiliul autorizează COPS să ia deciziile corespunzătoare, în conformitate cu articolul 38 din TUE. Respectiva autorizare include competențele de modificare a documentelor de planificare ale EUMAM Ucraina, inclusiv a planului misiunii, precum și a lanțului de comandă. Autorizarea respectivă include, de asemenea, competențele de a lua decizii privind numirea comandanților UE, și anume a comandatului instruirii interarme, a comandantului instruirii speciale și a oricăror alți comandanți UE de instruire. Competențele decizionale cu privire la obiectivele și încetarea EUMAM Ucraina revin în continuare Consiliului.
(2) COPS raportează periodic Consiliului.
(3) COPS primește periodic rapoarte din partea președintelui Comitetului militar al UE (CMUE) în ceea ce privește desfășurarea EUMAM Ucraina. COPS îi poate invita pe comandanții UE la reuniunile sale, după caz.
Articolul 6
Conducerea militară
(1) CMUE supraveghează buna executare a EUMAM Ucraina, desfășurată sub responsabilitatea comandantului misiunii UE.
(2) CMUE primește periodic rapoarte din partea comandantului misiunii UE. Acesta îi poate invita pe comandanții UE la reuniunile sale, după caz.
(3) Președintele CMUE acționează ca punct principal de contact pentru comandantul misiunii UE.
Articolul 7
Coerența în ceea ce privește răspunsul și coordonarea din partea Uniunii
(1) ÎR asigură punerea în aplicare a prezentei decizii, precum și coerența acesteia cu acțiunea externă a Uniunii în ansamblu, inclusiv cu măsurile de asistență militară ale Uniunii în sprijinul Ucrainei finanțate în cadrul Instrumentului european pentru pace.
(2) Fără a aduce atingere lanțului de comandă, comandantul misiunii UE menține o strânsă cooperare și coordonare cu șeful delegației Uniunii în Ucraina și cu șeful misiunii EUAM Ucraina. Comandantul misiunii UE, cu sprijinul structurii UE de comandă și control menționate la articolul 2 alineatul (2), menține o strânsă cooperare și coordonare cu autoritățile ucrainene la nivelurile corespunzătoare.
(3) EUMAM Ucraina își coordonează activitățile cu activitățile bilaterale ale statelor membre în sprijinul Ucrainei, precum și cu alți parteneri internaționali care împărtășesc aceeași viziune, în special Statele Unite ale Americii (SUA), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (Regatul Unit), Canada, Celula internațională de coordonare a donatorilor (IDCC) și Centrul de control EUCOM Ucraina.
Articolul 8
Participarea statelor terțe
(1) Fără a aduce atingere autonomiei decizionale a Uniunii și cadrului instituțional unic al acesteia și în conformitate cu orientările relevante ale Consiliului European, statele terțe pot fi invitate să participe în cadrul EUMAM Ucraina.
(2) Consiliul autorizează COPS să invite statele terțe să ofere contribuții și să adopte deciziile corespunzătoare privind acceptarea contribuțiilor propuse, la recomandarea comandantului misiunii UE și a CMUE.
(3) Modalitățile detaliate privind participarea statelor terțe fac obiectul unor acorduri încheiate în temeiul articolului 37 din TUE și în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 218 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. În cazul în care Uniunea și un stat terț au încheiat un acord prin care se instituie un cadru pentru participarea statului terț respectiv la misiuni ale Uniunii de gestionare a crizelor, dispozițiile respectivului acord se aplică în contextul EUMAM Ucraina.
(4) Statele terțe care aduc contribuții militare importante la EUMAM Ucraina au aceleași drepturi și obligații în ceea ce privește gestionarea curentă a EUMAM Ucraina ca statele membre care participă la EUMAM Ucraina.
(5) Consiliul autorizează COPS să adopte deciziile corespunzătoare cu privire la crearea unui comitet al contribuitorilor, în cazul în care unele state terțe aduc contribuții militare importante.
Articolul 9
Statutul unităților și al personalului aflat sub comanda Uniunii
Acordul Uniunii privind statutul forțelor (SOFA UE) se aplică unităților și personalului aflate sub comanda Uniunii și desfășurate pe teritoriul statelor membre.
Articolul 10
Statutul personalului Ucrainei
Statutul personalului FAU care participă la organizarea instruirii furnizate de EUMAM Ucraina sau beneficiază de această instruire este definit în cadrul unor acorduri între autoritățile competente ale statelor membre care găzduiesc instruirea și autoritățile competente din Ucraina. EUMAM Ucraina și autoritățile competente din Ucraina pot încheia acorduri cu privire la condițiile în care personalul FAU va fi găzduit de EUMAM Ucraina.
Articolul 11
Dispoziții financiare
(1) Costurile comune ale EUMAM Ucraina sunt gestionate în conformitate cu Decizia (PESC) 2021/509.
(2) În conformitate cu articolul 44 alineatul (6) din Decizia (PESC) 2021/509, următoarele norme specifice se aplică misiunii EUMAM Ucraina:
|
(a) |
structura UE de comandă și control menționată la articolul 2 alineatele (2) și (3) urmează a fi finanțată în conformitate cu normele aplicabile comandamentului forței misiunii, indiferent de amplasare; |
|
(b) |
următoarele costuri incrementale urmează a fi finanțate în comun de IEP:
|
(3) Kiturile individuale de pregătire menționate la alineatul (2) nu mai sunt considerate costuri comune atunci când sunt furnizate în temeiul unei măsuri de asistență din cadrul IEP.
(4) Articolele enumerate la alineatul (2) pot fi furnizate de un stat membru, caz în care EUMAM Ucraina va plăti respectivului stat membru achizițiile respective în conformitate cu normele aplicabile plăților către furnizorii EUMAM Ucraina. Alternativ, aceste articole pot fi achiziționate de EUMAM Ucraina.
(5) Valoarea de referință financiară pentru costurile comune ale EUMAM Ucraina pentru perioada de doi ani de la lansarea acesteia este de 106 700 000 EUR. Procentul din valoarea de referință menționat la articolul 51 alineatul (2) din Decizia (PESC) 2021/509 este stabilit la 30 % pentru angajamente și la 30 % pentru plăți.
Articolul 12
Celula de proiect
(1) EUMAM Ucraina poate dispune de o celulă de proiect pentru identificarea și punerea în aplicare a proiectelor. După caz, EUMAM Ucraina coordonează, facilitează și furnizează consultanță pentru proiectele puse în aplicare de state membre și de state terțe, sub responsabilitatea acestora, în domenii legate de mandatul EUMAM Ucraina și în sprijinul obiectivelor acesteia.
(2) Sub rezerva alineatului (3), comandantul misiunii UE este autorizat să recurgă la contribuții financiare din partea statelor membre sau a statelor terțe pentru a pune în aplicare proiecte identificate ca putând veni în completarea altor acțiuni ale EUMAM Ucraina într-un mod coerent. În acest caz, comandantul misiunii UE încheie un acord cu statele respective, care acoperă în special procedurile specifice pentru soluționarea oricăror plângeri formulate de părți terțe cu privire la prejudicii suferite în urma acțiunilor sau omisiunilor din partea comandantului misiunii UE în utilizarea fondurilor furnizate de statele respective.
(3) În niciun caz statele contribuitoare nu pot angaja răspunderea Uniunii sau a ÎR ca urmare a acțiunilor sau omisiunilor comandantului misiunii UE în utilizarea fondurilor din partea statelor respective.
(4) COPS își dă acordul cu privire la acceptarea unei contribuții financiare din partea statelor terțe în beneficiul celulei de proiect.
Articolul 13
Comunicarea informațiilor
(1) ÎR este autorizat să comunice statelor terțe asociate prezentei decizii, după caz și în conformitate cu nevoile EUMAM Ucraina, informații UE clasificate generate în scopul EUMAM Ucraina, în conformitate cu Decizia 2013/488/UE (4):
|
(a) |
până la nivelul prevăzut în acordurile aplicabile privind securitatea informațiilor încheiate între Uniune și statul terț în cauză; sau |
|
(b) |
până la nivelul „CONFIDENTIEL UE/EU CONFIDENTIAL” în alte cazuri. |
(2) ÎR este, de asemenea, autorizat să comunice Ucrainei, SUA, Regatului Unit, Canadei și IDCC, în conformitate cu nevoile operaționale ale EUMAM Ucraina, informații UE clasificate până la nivelul „RESTREINT UE/EU RESTRICTED” care sunt generate în scopul EUMAM Ucraina, în conformitate cu Decizia 2013/488/UE. În acest scop se încheie acordurile necesare între ÎR și autoritățile competente din Ucraina și IDCC.
(3) ÎR este autorizat să comunice statelor terțe asociate prezentei decizii toate documentele UE neclasificate care privesc deliberările Consiliului referitoare la EUMAM Ucraina și care intră sub incidența obligației de păstrare a secretului profesional în temeiul articolului 6 alineatul (1) din Regulamentul de procedură al Consiliului (5).
(4) ÎR poate delega competențele menționate la alineatele (1)-(3), precum și capacitatea de a încheia acordurile menționate la alineatul (2) personalului Serviciului European de Acțiune Externă sau comandanților UE.
Articolul 14
Intrarea în vigoare și încetarea
(1) Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării. Aceasta se aplică până la doi ani de la lansarea EUMAM Ucraina.
(2) COPS efectuează o evaluare strategică a EUMAM Ucraina și a mandatului acesteia la șase luni de la lansarea EUMAM Ucraina. Cu suficient de mult timp înainte de expirarea prezentei decizii se efectuează o revizuire strategică a EUMAM Ucraina.
(3) Prezenta decizie se abrogă la data închiderii structurii UE de comandă și control menționată la articolul 2 alineatele (2) și (3) în conformitate cu planurile aprobate pentru încetarea EUMAM Ucraina și fără a aduce atingere procedurilor privind auditul și prezentarea situațiilor financiare ale EUMAM Ucraina, astfel cum sunt prevăzute în Decizia (PESC) 2021/509.
Adoptată la Luxemburg, 17 octombrie 2022.
Pentru Consiliu
Președintele
J. BORRELL FONTELLES
(1) Decizia (PESC) 2021/509 a Consiliului din 22 martie 2021 de instituire a Instrumentului european pentru pace și de abrogare a Deciziei (PESC) 2015/528 (JO L 102, 24.3.2021, p. 14).
(2) Decizia 2014/486/PESC a Consiliului din 22 iulie 2014 privind misiunea Uniunii Europene de consiliere pentru reforma sectorului securității civile în Ucraina (EUAM Ucraina) (JO L 217 23.7.2014, p. 42).
(3) Acordul dintre statele membre ale Uniunii Europene privind statutul personalului militar și civil detașat în cadrul instituțiilor Uniunii Europene, al comandamentelor și forțelor care pot fi puse la dispoziția Uniunii Europene în contextul pregătirii și îndeplinirii misiunilor menționate la articolul 17 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană, inclusiv cu ocazia exercițiilor, și al personalului militar și civil al statelor membre pus la dispoziția Uniunii Europene pentru a acționa în acest context (SOFA UE) (JO C 321, 31.12.2003, p. 6).
(4) Decizia 2013/488/UE a Consiliului din 23 septembrie 2013 privind normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate (JO L 274, 15.10.2013, p. 1).
(5) Decizia 2009/937/UE a Consiliului din 1 decembrie 2009 de adoptare a regulamentului său de procedură (JO L 325, 11.12.2009, p. 35).
|
18.10.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 270/92 |
DECIZIA (PESC) 2022/1969 A CONSILIULUI
din 17 octombrie 2022
de modificare a Deciziei (PESC) 2020/489 de numire a reprezentantului special al Uniunii Europene pentru dialogul Belgrad-Priștina și alte chestiuni regionale din Balcanii de Vest
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 33 și articolul 31 alineatul (2),
având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,
întrucât:
|
(1) |
La 2 aprilie 2020, Consiliul a decis să numească un reprezentant special al Uniunii Europene (RSUE) pentru dialogul Belgrad-Priștina și alte chestiuni regionale din Balcanii de Vest. |
|
(2) |
La 2 aprilie 2020, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2020/489 (1) prin care domnul Miroslav LAJČÁK a fost numit reprezentant special al Uniunii Europene (RSUE) pentru dialogul Belgrad-Priștina și alte chestiuni regionale din Balcanii de Vest. Mandatul RSUE a fost prelungit succesiv, cel mai recent prin Decizia (PESC) 2022/1240 a Consiliului (2), și urmează să expire la 31 august 2024. |
|
(3) |
În urma transferului temporar al anumitor sarcini ale EULEX Kosovo către RSUE pentru dialogul Belgrad-Priștina și alte chestiuni regionale din Balcanii de Vest, ar trebui alocate resurse suplimentare RSUE. Prin urmare, valoarea de referință financiară ar trebui adaptată în consecință, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
La articolul 5 alineatul (1) din Decizia (PESC) 2020/489, al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:
„Valoarea de referință financiară destinată acoperirii cheltuielilor legate de mandatul RSUE pentru perioada cuprinsă între 1 septembrie 2022 și 31 august 2024 este de 5 200 000 EUR.”
Articolul 2
Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.
Adoptată la Luxemburg, 17 octombrie 2022.
Pentru Consiliu
Președintele
J. BORRELL FONTELLES
(1) Decizia (PESC) 2020/489 a Consiliului din 2 aprilie 2020 de numire a reprezentantului special al Uniunii Europene pentru dialogul Belgrad-Priștina și alte chestiuni regionale din Balcanii de Vest (JO L 105, 3.4.2020, p. 3).
(2) Decizia (PESC) 2022/1240a Consiliului din 18 iulie 2022 de modificare a Deciziei (PESC) 2020/489 de numire a reprezentantului special al Uniunii Europene pentru dialogul Belgrad-Priștina și alte chestiuni regionale din Balcanii de Vest (JO L 190, 19.7.2022, p. 131).
|
18.10.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 270/93 |
DECIZIA (PESC) 2022/1970 A CONSILIULUI
din 17 octombrie 2022
de modificare a Deciziei 2010/452/PESC privind misiunea de monitorizare a Uniunii Europene în Georgia, EUMM Georgia
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 42 alineatul (4) și articolul 43 alineatul (2),
având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,
întrucât:
|
(1) |
La 12 august 2010, Consiliul a adoptat Decizia 2010/452/PESC (1) care a prelungit misiunea de monitorizare a Uniunii Europene în Georgia („EUMM Georgia”), instituită prin Acțiunea comună 2008/736/PESC a Consiliului (2). |
|
(2) |
La 3 decembrie 2020, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2020/1990 (3), care a prelungit mandatul EUMM Georgia până la 14 decembrie 2022. |
|
(3) |
La 6 octombrie 2022, cu ocazia reuniunii comunității politice europene de la Praga, Republica Armenia și Republica Azerbaidjan au confirmat angajamentul lor față de Carta Organizației Națiunilor Unite și față de Declarația de la Alma-Ata din 21 decembrie 1991, în care ambele state și-au recunoscut reciproc integritatea teritorială și suveranitatea. În plus, cele două state au convenit, în principiu, asupra desfășurării unei misiuni PSAC civile a UE (denumită în continuare „misiunea”) de-a lungul frontierei lor internaționale comune, pentru a contribui la restabilirea păcii și securității în zonă, la consolidarea încrederii și la delimitarea frontierei internaționale dintre cele două state. |
|
(4) |
Prin scrisoarea primită de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate la 22 septembrie 2022, ministrul de externe al Republicii Armenia a invitat, în aceste scopuri, Uniunea să desfășoare o misiune PSAC civilă de monitorizare în Armenia. |
|
(5) |
Pentru a se asigura desfășurarea rapidă și temporară a observatorilor UE, sarcina ar trebui încredințată EUMM Georgia. Sarcina în cauză are caracter temporar și, în principiu, nu va avea o durată mai mare de două luni. |
|
(6) |
Decizia 2010/452/PESC ar trebui să fie modificată în consecință. |
|
(7) |
Misiunea se va desfășura în contextul unei situații care s-ar putea deteriora și care ar putea aduce atingere realizării obiectivelor acțiunii externe a Uniunii prevăzute la articolul 21 din tratat, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
În Decizia 2010/452/PESC se adaugă următorul articol:
„Articolul 3a
(1) EUMM Georgia monitorizează și analizează situația din regiune în jurul frontierei internaționale dintre Republica Armenia și Republica Azerbaidjan și raportează cu privire la situația în cauză, pentru a contribui la restabilirea păcii și securității în zonă, la consolidarea încrederii și la delimitarea frontierei internaționale dintre cele două state.
(2) Comitetul politic și de securitate efectuează o evaluare strategică ce include posibila continuare, adaptare sau încetare a acestei sarcini, la șase săptămâni după desfășurare.
(3) Respectiva sarcină ia sfârșit atunci când decide Consiliul.”
Articolul 2
Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.
Adoptată la Luxemburg, 17 octombrie 2022.
Pentru Consiliu
Președintele
J. BORRELL FONTELLES
(1) Decizia 2010/452/PESC a Consiliului din 12 august 2010 privind misiunea de monitorizare a Uniunii Europene în Georgia, EUMM Georgia (JO L 213, 13.8.2010, p. 43).
(2) Acțiunea comună 2008/736/PESC a Consiliului din 15 septembrie 2008 privind misiunea de monitorizare a Uniunii Europene în Georgia, EUMM Georgia (JO L 248, 17.9.2008, p. 26).
(3) Decizia (PESC) 2020/1990 a Consiliului din 3 decembrie 2020 de modificare a Deciziei 2010/452/PESC privind misiunea de monitorizare a Uniunii Europene în Georgia, EUMM Georgia (JO L 411, 7.12.2020, p. 1).
|
18.10.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 270/95 |
DECIZIA (PESC) 2022/1971 A CONSILIULUI
din 17 octombrie 2022
de modificare a Deciziei (PESC) 2022/338 privind o măsură de asistență în cadrul Instrumentului european pentru pace în vederea furnizării de echipamente militare și de platforme concepute pentru a aplica o forță letală către forțele armate ucrainene
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 28 alineatul (1) și articolul 41 alineatul (2),
având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,
întrucât:
|
(1) |
La 28 februarie 2022, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2022/338 (1), prin care s-a instituit o măsură de asistență cu o valoare de referință financiară de 450 000 000 EUR destinată să acopere furnizarea către forțele armate ucrainene de echipamente militare și de platforme concepute pentru a aplica o forță letală. |
|
(2) |
La 23 martie 2022, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2022/471 (2), prin care s-a modificat Decizia (PESC) 2022/338, majorându-se valoarea de referință financiară la 900 000 000 EUR. |
|
(3) |
La 13 aprilie 2022, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2022/636 (3), prin care s-a modificat Decizia (PESC) 2022/338, majorându-se valoarea de referință financiară la 1 350 000 000 EUR. |
|
(4) |
La 23 mai 2022, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2022/809 (4), prin care s-a modificat Decizia (PESC) 2022/338, majorându-se valoarea de referință financiară la 1 840 000 000 EUR. |
|
(5) |
La 21 iulie 2022, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2022/1285 (5), prin care s-a modificat Decizia (PESC) 2022/338, majorându-se valoarea de referință financiară la 2 330 000 000 EUR. |
|
(6) |
Având în vedere agresiunea armată în curs a Federației Ruse împotriva Ucrainei, valoarea de referință financiară ar trebui majorată cu un cuantum suplimentar de 490 000 000 EUR. |
|
(7) |
Prin urmare, Decizia (PESC) 2022/338 ar trebui să fie modificată în consecință, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Decizia (PESC) 2022/338 se modifică după cum urmează:
|
1. |
La articolul 1, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text: „(3) Pentru atingerea obiectivului prevăzut la alineatul (2), măsura de asistență finanțează furnizarea către forțele armate ucrainene de echipamente militare și de platforme concepute pentru a aplica o forță letală, precum și prestarea de servicii de întreținere și reparare a echipamentelor militare și a platformelor concepute pentru a aplica o forță letală, donate în temeiul IEP, de către personal militar în cadrul unor baze militare sau în cadrul unor forme mixte de cooperare civilo-militară sau în fabrici, astfel cum a solicitat Ucraina.” |
|
2. |
La articolul 2, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text: „(1) Valoarea de referință financiară destinată acoperirii cheltuielilor referitoare la măsura de asistență este de 2 820 000 000 EUR.” |
|
3. |
La articolul 2, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text: „(3) În conformitate cu articolul 29 alineatul (5) din Decizia (PESC) 2021/509, administratorul pentru măsuri de asistență poate solicita, în urma adoptării prezentei decizii, contribuții de până la 2 820 000 000 EUR. Fondurile solicitate de administratorul pentru măsuri de asistență sunt utilizate numai pentru a plăti cheltuielile în cadrul limitelor autorizate de comitetul înființat prin Decizia (PESC) 2021/509 în bugetul rectificativ pentru 2022 și în bugetele pentru anii următori corespunzătoare măsurii de asistență.” |
|
4. |
La articolul 2, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text: „(4) Cheltuielile legate de punerea în aplicare a măsurii de asistență sunt eligibile începând cu 1 ianuarie 2022 și până la o dată care urmează să fie stabilită de Consiliu. Cheltuielile eligibile maxime efectuate înainte de 11 martie 2022 sunt de 450 000 000 EUR. Cuantumul de 980 000 000 EUR este eligibil de la 21 iulie 2022. Cheltuielile legate de întreținere și reparații sunt eligibile de la 17 octombrie 2022.” |
Articolul 2
Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.
Adoptată la Luxemburg, 17 octombrie 2022.
Pentru Consiliu
Președintele
J. BORRELL FONTELLES
(1) Decizia (PESC) 2022/338 a Consiliului din 28 februarie 2022 privind o măsură de asistență în cadrul Instrumentului european pentru pace în vederea furnizării de echipamente militare și de platforme concepute pentru a aplica o forță letală către forțele armate ucrainene (JO L 60, 28.2.2022, p. 1).
(2) Decizia (PESC) 2022/471 a Consiliului din 23 martie 2022 de modificare a Deciziei (PESC) 2022/338 privind o măsură de asistență în cadrul Instrumentului european pentru pace în vederea furnizării de echipamente militare și de platforme concepute pentru a aplica o forță letală către forțele armate ucrainene (JO L 96, 24.3.2022, p. 43).
(3) Decizia (PESC) 2022/636 a Consiliului din 13 aprilie 2022 de modificare a Deciziei (PESC) 2022/338 privind o măsură de asistență în cadrul Instrumentului european pentru pace în vederea furnizării de echipamente militare și de platforme concepute pentru a aplica o forță letală către forțele armate ucrainene (JO L 117, 19.4.2022, p. 34).
(4) Decizia (PESC) 2022/809 a Consiliului din 23 mai 2022 de modificare a Deciziei (PESC) 2022/338 privind o măsură de asistență în cadrul Instrumentului european pentru pace în vederea furnizării de echipamente militare și de platforme concepute pentru a aplica o forță letală către forțele armate ucrainene (JO L 145, 24.5.2022, p. 40).
(5) Decizia (PESC) 2022/1285 a Consiliului din 21 iulie 2022 de modificare a Deciziei (PESC) 2022/338 privind o măsură de asistență în cadrul Instrumentului european pentru pace în vederea furnizării de echipamente militare și de platforme concepute pentru a aplica o forță letală către forțele armate ucrainene (JO L 195, 22.7.2022, p. 93).
|
18.10.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 270/97 |
DECIZIA (PESC) 2022/1972 A CONSILIULUI
din 17 octombrie 2022
de modificare a Deciziei (PESC) 2022/339 privind o măsură de asistență în cadrul Instrumentului european pentru pace în sprijinul forțelor armate ucrainene
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 28 alineatul (1) și articolul 41 alineatul (2),
având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,
întrucât:
|
(1) |
La 28 februarie 2022, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2022/339 (1), prin care s-a instituit o măsură de asistență cu o valoare de referință financiară de 50 000 000 EUR destinată să acopere finanțarea furnizării către forțele armate ucrainene de echipamente și materiale care nu sunt concepute pentru a aplica o forță letală, cum ar fi echipamente individuale de protecție, truse de prim ajutor și combustibili. |
|
(2) |
La 23 martie 2022, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2022/472 (2), prin care s-a modificat Decizia (PESC) 2022/339, majorându-se valoarea de referință financiară la 100 000 000 EUR. |
|
(3) |
La 13 aprilie 2022, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2022/637 (3), prin care s-a modificat Decizia (PESC) 2022/339, majorându-se valoarea de referință financiară la 150 000 000 EUR. |
|
(4) |
La 23 mai 2022, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2022/810 (4), prin care s-a modificat Decizia (PESC) 2022/339, majorându-se valoarea de referință financiară la 160 000 000 EUR. |
|
(5) |
La 21 iulie 2022, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2022/1284 (5), prin care s-a modificat Decizia (PESC) 2022/339, majorându-se valoarea de referință financiară la 170 000 000 EUR. |
|
(6) |
Având în vedere agresiunea armată în curs a Federației Ruse împotriva Ucrainei, valoarea de referință financiară ar trebui majorată cu un cuantum suplimentar de 10 000 000 EUR, destinat să acopere finanțarea furnizării către forțele armate ucrainene de echipamente și materiale care nu sunt concepute pentru a aplica o forță letală, cum ar fi echipamente individuale de protecție, truse de prim ajutor și combustibili. |
|
(7) |
Prin urmare, Decizia (PESC) 2022/339 ar trebui să fie modificată în consecință, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Decizia (PESC) 2022/339 se modifică după cum urmează:
|
1. |
La articolul 1, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text: „(3) Pentru atingerea obiectivului prevăzut la alineatul (2), măsura de asistență finanțează furnizarea către forțele armate ucrainene de echipamente și materiale care nu sunt concepute pentru a aplica o forță letală, cum ar fi echipamente individuale de protecție, truse de prim ajutor și combustibili, precum și prestarea de servicii de întreținere și reparare a echipamentelor și materialelor donate în temeiul IEP care nu sunt concepute pentru a aplica o forță letală, astfel cum a solicitat Ucraina.” |
|
2. |
La articolul 2, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text: „(1) Valoarea de referință financiară destinată acoperirii cheltuielilor referitoare la măsura de asistență este de 180 000 000 EUR.” |
|
3. |
La articolul 2, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text: „(3) În conformitate cu articolul 29 alineatul (5) din Decizia (PESC) 2021/509, administratorul pentru măsuri de asistență poate solicita, în urma adoptării prezentei decizii, contribuții de până la 180 000 000 EUR. Fondurile solicitate de administratorul pentru măsuri de asistență sunt utilizate numai pentru a plăti cheltuielile în cadrul limitelor autorizate de comitetul înființat prin Decizia (PESC) 2021/509 în bugetul rectificativ pentru 2022 și în bugetele pentru anii următori corespunzătoare măsurii de asistență.” |
|
4. |
La articolul 2, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text: „(4) Cheltuielile legate de punerea în aplicare a măsurii de asistență sunt eligibile începând cu 1 ianuarie 2022 și până la o dată care urmează să fie stabilită de Consiliu. Cheltuielile eligibile maxime efectuate înainte de 11 martie 2022 sunt de 50 000 000 EUR. Cuantumul de 20 000 000 EUR este eligibil de la 21 iulie 2022. Cheltuielile legate de întreținere și reparații sunt eligibile de la 17 octombrie 2022.” |
Articolul 2
Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.
Adoptată la Luxemburg, 17 octombrie 2022.
Pentru Consiliu
Președintele
J. BORRELL FONTELLES
(1) Decizia (PESC) 2022/339 a Consiliului din 28 februarie 2022 privind o măsură de asistență în cadrul Instrumentului european pentru pace în sprijinul forțelor armate ucrainene (JO L 61, 28.2.2022, p. 1).
(2) Decizia (PESC) 2022/472 a Consiliului din 23 martie 2022 de modificare a Deciziei (PESC) 2022/339 privind o măsură de asistență în cadrul Instrumentului european pentru pace în sprijinul forțelor armate ucrainene (JO L 96, 24.3.2022, p. 45).
(3) Decizia (PESC) 2022/637 a Consiliului din 13 aprilie 2022 de modificare a Deciziei (PESC) 2022/339 privind o măsură de asistență în sprijinul forțelor armate ucrainene în cadrul Instrumentului european pentru pace (JO L 117, 19.4.2022, p. 36).
(4) Decizia (PESC) 2022/810 a Consiliului din 23 mai 2022 de modificare a Deciziei (PESC) 2022/339 privind o măsură de asistență în cadrul Instrumentului european pentru pace în sprijinul forțelor armate ucrainene (JO L 145, 24.5.2022, p. 42).
(5) Decizia (PESC) 2022/1284 a Consiliului din 21 iulie 2022 de modificare a Deciziei (PESC) 2022/339 privind o măsură de asistență în cadrul Instrumentului european pentru pace în sprijinul forțelor armate ucrainene (JO L 195, 22.7.2022, p. 91).
|
18.10.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 270/99 |
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2022/1973 A COMISIEI
din 11 octombrie 2022
privind recunoașterea Regatului Unit în temeiul Directivei (UE) 2022/993 în ceea ce privește sistemul de formare și certificare a navigatorilor
[notificată cu numărul C(2022) 7109]
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Directiva (UE) 2022/993 a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2022 privind nivelul minim de formare a navigatorilor (1), în special articolul 20 alineatul (3),
întrucât:
|
(1) |
În conformitate cu articolul 20 din Directiva (UE) 2022/993, statelor membre li se permite să recunoască, prin atestare, certificatele corespunzătoare de competență sau de aptitudini ale navigatorilor emise de țări terțe, cu condiția ca țara terță în cauză să fie recunoscută de Comisie. Aceste țări terțe trebuie să îndeplinească toate cerințele Convenției din 1978 a Organizației Maritime Internaționale privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare și efectuare a serviciului de cart (denumită în continuare „Convenția STCW”). |
|
(2) |
După retragerea Regatului Unit din Uniune, recunoașterea de către un stat membru a certificatelor Regatului Unit eliberate navigatorilor face obiectul condițiilor prevăzute la articolul 20 din Directiva (UE) 2022/993. |
|
(3) |
Danemarca, Irlanda, Malta și Țările de Jos, prin scrisorile din 1 ianuarie 2021, Germania, prin scrisoarea din 4 ianuarie 2021, Norvegia, prin scrisoarea din 12 ianuarie 2021 și Bulgaria și Cipru, prin scrisorile din 19 ianuarie 2021, au solicitat Comisiei să recunoască Regatul Unit. Prin Decizia sa de punere în aplicare C(2021) 1553 din 26 martie 2021 de inițiere a evaluării sistemului de formare și certificare a navigatorilor din Regatul Unit în scopul recunoașterii în conformitate cu Directiva 2008/106/CE a Parlamentului European și a Consiliului (2), Comisia a inițiat evaluarea sistemului de formare și certificare din Regatul Unit pentru a verifica dacă Regatul Unit îndeplinește toate cerințele Convenției STCW și dacă au fost luate măsurile corespunzătoare pentru a preveni frauda în ceea ce privește certificatele. |
|
(4) |
Evaluarea s-a bazat pe rezultatele unei inspecții de informare efectuate de Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă. Din cauza pandemiei de COVID-19, inspecția a fost inițiată de la distanță în perioada 1-11 iunie 2021 și a fost finalizată cu activitățile obișnuite pe teren desfășurate la fața locului în perioada 11-15 octombrie 2021. Aceasta a identificat mai multe domenii care trebuiau abordate de autoritățile Regatului Unit, inclusiv deficiențe legate de cerințele de certificare, de revalidarea certificatelor de competență și de facilitățile de formare. În ianuarie 2022, autoritățile Regatului Unit au prezentat un plan voluntar de acțiuni corective care abordează deficiențele identificate. |
|
(5) |
Pe baza rezultatelor inspecției, a planului voluntar de acțiuni corective prezentat de Regatul Unit și a tuturor informațiilor disponibile, Comisia a concluzionat că autoritățile Regatului Unit au luat măsuri pentru a asigura conformitatea sistemului Regatului Unit de formare și certificare a navigatorilor cu cerințele Convenției STCW. Comisia a concluzionat, de asemenea, că au fost luate măsuri adecvate pentru a preveni frauda în ceea ce privește certificatele. |
|
(6) |
Statelor membre li s-a furnizat un raport privind rezultatele evaluării. |
|
(7) |
Prin urmare, este oportun să se recunoască Regatul Unit în sensul articolului 20 din Directiva (UE) 2022/993. |
|
(8) |
Măsura prevăzută în prezenta decizie este conformă cu avizul Comitetului pentru siguranța maritimă și prevenirea poluării de către nave, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
În sensul articolului 20 din Directiva (UE) 2022/993, Regatul Unit este recunoscut în ceea ce privește sistemele de formare și de certificare a navigatorilor.
Articolul 2
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 11 octombrie 2022.
Pentru Comisie
Adina VĂLEAN
Membru al Comisiei
(1) JO L 169, 27.6.2022, p. 45.
(2) Directiva 2008/106/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind nivelul minim de formare a navigatorilor (JO L 323, 3.12.2008, p. 33).