A.

întrucât președintele a adoptat conturile Parlamentului pentru exercițiul financiar 2020 la 9 iunie 2021;

B.

întrucât secretarul general, în calitate de ordonator de credite delegat principal, a confirmat, la 25 iunie 2021, că deține asigurări rezonabile că resursele alocate la bugetul Parlamentului au fost utilizate în scopurile cărora le-au fost destinate și în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare și că procedurile de control stabilite oferă garanțiile necesare cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente;

C.

întrucât Curtea de Conturi a menționat în auditul său că, în evaluarea sa specifică privind cheltuielile administrative și de altă natură în 2020, nu a identificat deficiențe grave în rapoartele anuale de activitate ale instituțiilor și organelor pe care le-a examinat, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046;

D.

întrucât articolul 262 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 prevede că fiecare instituție a Uniunii are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a da curs observațiilor care însoțesc decizia de descărcare de gestiune a Parlamentului European,

—

având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2020, secțiunea I — Parlamentul European,

—

având în vedere articolul 100, articolul 104 alineatul (3) și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0044/2022),

A.

întrucât, în certificarea conturilor finale, contabilul Parlamentului European („Parlamentul”) și-a exprimat asigurarea rezonabilă conform căreia aceste conturi prezintă fidel, sub toate aspectele semnificative, poziția financiară, rezultatele operațiunilor și fluxurile de numerar ale Parlamentului;

B.

întrucât, în conformitate cu procedura obișnuită, administrației Parlamentului i s-au adresat 191 de întrebări, iar răspunsurile în scris primite au fost discutate public de Comisia pentru control bugetar a Parlamentului în prezența vicepreședintelui responsabil pentru buget, a secretarului general, a directorului Autorității pentru partidele politice europene și fundațiile politice europene („Autoritatea”) și a auditorului intern;

C.

întrucât există în permanență posibilitatea de a realiza îmbunătățiri în ceea ce privește calitatea, eficiența și eficacitatea în gestionarea finanțelor publice, se impune controlul necesar pentru a garanta că administrația și conducerea politică a Parlamentului răspund în fața cetățenilor Uniunii,

1.

constată că valoarea creditelor finale ale Parlamentului s-a ridicat în 2020 la 2 038 745 000 EUR, respectiv 18,1 % din rubrica V din cadrul financiar multianual (1) destinată cheltuielilor administrative pentru 2020 ale instituțiilor Uniunii în ansamblul lor, ceea ce reprezintă o creștere de 2,1 % față de bugetul pe 2019 (1 996 978 262 EUR), dar, în același timp, o scădere cu 0,4 % a cotei sale relative în bugetul general;

2.

constată că veniturile totale înscrise în conturi la 31 decembrie 2020 au fost de 203 449 523 EUR (2019: 207 521 070 EUR), inclusiv 33 567 305 EUR în venituri alocate (2019: 36 566 236 EUR);

3.

subliniază că patru capitole au însumat 67,6 % din totalul angajamentelor: capitolul 1 0 (Membrii instituției), capitolul 1 2 (Funcționari și agenți temporari), capitolul 2 0 (Clădiri și cheltuieli conexe) și capitolul 4 2 (Cheltuieli aferente asistenței parlamentare), ceea ce indică un grad ridicat de rigiditate pentru cea mai mare parte a cheltuielilor Parlamentului;

4.

ia act de cifrele cu care au fost închise conturile Parlamentului pentru exercițiul financiar 2020, și anume:

5.

subliniază că 95,7 % din creditele înscrise în bugetul Parlamentului, în valoare de 1 950 750 955 EUR, au fost angajate, cu o rată de anulare de 0,8 %; constată cu satisfacție că, la fel ca în exercițiile precedente, a fost atins un nivel foarte ridicat de execuție bugetară; remarcă faptul că totalul plăților efectuate s-a ridicat la 1 590 035 012 EUR, ceea ce înseamnă că rata de execuție a creditelor de plată a fost de 81,5 %;

6.

evidențiază că valoarea creditelor anulate pentru exercițiul 2020 s-a ridicat la 17 292 007 EUR, în principal privind cheltuieli legate de clădiri, producție și difuzare, precum și de remunerare, informatică și telecomunicații;

7.

ia act de faptul că, în exercițiul financiar 2020, au fost aprobate douăsprezece transferuri în conformitate cu articolele 31 și 49 din Regulamentul financiar, care s-au ridicat la 183 933 785 EUR, ceea ce reprezintă 9 % din creditele finale; observă că 76,4 % din fondurile transferate au fost legate de politica imobiliară a Parlamentului și, în cea mai mare parte, de finanțarea achiziției clădirii Wiertz și a plăților anuale pentru proiectul de construcție a clădirii Adenauer II;

8.

reamintește că Curtea de Conturi („Curtea”) efectuează o evaluare specifică a cheltuielilor administrative și de alt tip, ca grup unic de politici pentru toate instituțiile Uniunii; evidențiază că cheltuielile administrative și cheltuielile conexe includ cheltuielile cu resursele umane (salarii, alocații și pensii), care reprezintă 60 % din total, precum și cheltuielile efectuate pentru clădiri, echipamente, energie, comunicații și tehnologia informației;

9.

constată că ansamblul probelor de audit indică faptul că cheltuielile aferente rubricii „Administrație” nu sunt afectate de un nivel semnificativ de eroare;

10.

ia act cu îngrijorare de constatarea specifică a Curții, din raportul său anual referitor la execuția bugetului aferent exercițiului financiar 2020, conform căreia au existat erori în cazul a două plăți: (i) o plată în exces pentru servicii IT cauzată de o aplicare incorectă a clauzelor contractuale și (ii) o plată incorectă a unei indemnizații de ședere către un deputat, în urma unei greșeli în lista de prezență; regretă că sistemul de control existent nu a prevenit și nici nu a detectat greșelile respective; invită Parlamentul să explice cum au apărut aceste greșeli și măsurile luate pentru a le corecta și pentru a garanta că nu se pot repeta în viitor și să se asigure că, până la sfârșitul anului 2022, plătește diurne doar deputaților care îndeplinesc condițiile pentru a beneficia de ele;

11.

ia act de răspunsul oferit de Parlament în cadrul procedurii contradictorii care a acceptat recomandarea Curții; constată că, în 2019, Parlamentul a lansat un proiect de automatizare a înregistrării prezenței cu tehnologie biometrică în registrul central de prezență și a semnat un contract pentru acest proiect la sfârșitul anului 2020; subliniază că prelucrarea pe scară largă a datelor biometrice ar trebui evitată; solicită Biroului să dezvolte o soluție alternativă care să nu implice prelucrarea datelor biometrice și să se asigure că numai deputații care au dreptul la indemnizație de ședere o primesc efectiv; regretă faptul că acest proiect a fost continuat în pofida avizului negativ al Autorității Europene pentru Protecția Datelor la sfârșitul lunii martie 2021 și reamintit în raportul său anual pe 2021, unde s-a afirmat că Parlamentul ar trebui să aibă în vedere alternative mai puțin intruzive în ceea ce privește protecția datelor;

12.

subliniază că Curtea a examinat mai îndeaproape în special procedurile de achiziții publice ale instituțiilor Uniunii în ceea ce privește achiziționarea de echipamente de protecție individuală pentru membrii personalului acestora în anul 2020; constată că au fost verificate, de către Curte, trei proceduri de achiziții organizate de Parlament pentru achiziționarea de măști de protecție, detectoare de temperatură și teste COVID-19; regretă costurile generate de deciziile succesive de a achiziționa și a utiliza modele diferite de detectoare de temperatură până la găsirea celui mai adecvat model pentru nevoile actuale; subliniază că achiziția urgentă de echipamente în primele faze ale pandemiei de COVID-19 a fost o provocare din cauza cererii în creștere și a concurenței dintre autoritățile contractante și țări; observă că, într-un caz legat de achiziționarea de măști din material textil, Curtea a constatat că cerințele stabilite de Parlament în caietul de sarcini au fost prea ample pentru a permite evaluarea conformității și că ofertanții câștigători nu au inclus dovezi complete în oferta lor privind îndeplinirea tuturor cerințelor minime de calitate la momentul încheierii contractului, cum ar fi dovezi legate de conformitatea cu specificațiile tehnice sau de durabilitatea măștilor;

13.

ia act de faptul că, în cadrul reuniunii comisiei competente cu auditorul intern, care a avut loc la 30 noiembrie 2021, auditorul intern și-a prezentat raportul anual și a descris auditurile de asigurare pe care le-a efectuat și cu privire la care a transmis informații, care au vizat în 2020 următoarele subiecte:

14.

salută și sprijină următoarele acțiuni pe care auditorul intern le-a convenit cu direcțiile generale responsabile, ca urmare a misiunilor de asigurare:

15.

observă că procesul de monitorizare din 2020 a dus la închiderea a 61 dintre cele 108 acțiuni deschise analizate și al căror termen-limită de punere în aplicare convenit expirase; constată că dintre celelalte 47 de acțiuni deschise din rapoartele de audit în cauză, 15 vizează un risc semnificativ; regretă că unele dintre acțiunile menționate mai sus au fost recomandate în urmă cu câțiva ani, dar încă nu sunt puse în practică; se așteaptă ca diferitele direcții generale să se asigure că acțiunile restante sunt închise fără nicio altă întârziere și că acțiunile convenite vor fi puse în practică în conformitate cu termenele stabilite în raportul anual al auditorului intern; invită secretarul general să prezinte un raport autorității care acordă descărcarea de gestiune referitor la închiderea acțiunilor rămase cu ocazia audierilor sale în cadrul Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului din lunile septembrie și noiembrie 2022;

16.

ia act de faptul că, în conformitate cu articolul 118 alineatul (9) din Regulamentul financiar, rapoartele de audit intern ale Parlamentului nu sunt disponibile publicului odată ce auditorul intern le-a finalizat; constată că, în practică, acestea sunt publicate numai după ce toate recomandările au fost puse în aplicare; regretă că acest lucru duce la o întârziere de facto a publicării cu câțiva ani; regretă, de asemenea, că deputații nu le pot citi decât în sala de lectură securizată atât timp cât nu au fost puse în aplicare măsurile recomandate; invită Biroul să permită deputaților accesul imediat și deplin la rapoartele de audit intern; invită, în plus, Biroul să pună la dispoziția publicului fiecare raport de audit intern în termen de un an de la finalizarea acestuia, după validarea de către auditorul intern a acțiunilor întreprinse pentru a pune în aplicare recomandările din anul precedent; reamintește că validarea recomandărilor nu necesită punerea în aplicare integrală a tuturor recomandărilor;

17.

ia act de răspunsurile scrise la Rezoluția referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2019 furnizate Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului la 17 septembrie 2021 și de prezentarea secretarului general, care tratează diferitele întrebări și solicitări formulate în Rezoluția Parlamentului referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2019, precum și de schimbul de opinii ulterior cu deputații;

18.

observă că, odată ce plenul solicită punerea în aplicare a diverse norme sau măsuri de către Parlament, astfel de norme sau măsuri propuse sunt discutate și votate de Birou, în conformitate cu articolul 25 și anexa V la Regulamentul de procedură și cu articolele 6 și 166 din Regulamentul financiar, precum și de administrația Parlamentului; observă că Biroul a fost mandatat de plen să decidă cu privire la toate aspectele administrative, de personal și organizatorice referitoare la deputați; subliniază importanța procedurii de descărcare de gestiune și solicită ca toate deciziile de descărcare de gestiune adoptate de plen să fie monitorizate temeinic;

19.

solicită secretarului general să transmită această rezoluție Biroului, evidențiind toate punctele unde se solicită o acțiune sau o decizie din partea acestuia; invită secretarul general să întocmească un plan de acțiune și un calendar care să permită Biroului să monitorizeze și/sau să răspundă cererilor și recomandărilor din rezoluțiile Parlamentului referitoare la descărcarea de gestiune și să includă acțiunile întreprinse și puse în practică în documentul anual de monitorizare; solicită secretarului general și vicepreședintelui responsabil cu bugetul să poarte discuții periodice cu Comisia pentru control bugetar a Parlamentului cu privire la aspecte legate de punerea în aplicare a planului de acțiune menționat;

20.

își reiterează solicitarea adresată Biroului de a asigura o mai mare vizibilitate a procesului său decizional, în special în ceea ce privește publicarea la timp a documentelor și informațiilor relevante pe site-ul său de internet;

21.

solicită administrației să ia în considerare aprobarea proceselor-verbale ale Biroului în procedură scrisă, pentru a preveni o întârziere de facto a publicării cu cel puțin o lună până când Biroul se reunește pentru aprobarea lor, iar după adoptare, ca procesele-verbale să fie puse la dispoziție fără întârziere atât pe intranetul Parlamentului, cât și pe site-ul internet al acestuia;

22.

observă că prezența funcționarilor Parlamentului în delegațiile Uniunii sau în alte organisme are drept scop consolidarea relațiilor Parlamentului cu organizațiile regionale; reiterează, cu toate acestea, îngrijorarea cu privire la decizia Biroului din 11 februarie 2019 privind sprijinul parlamentar acordat Misiunii Uniunii Europene la ASEAN în Jakarta, Delegației Uniunii Europene pe lângă Uniunea Africană la Addis Abeba și Delegației Uniunii Europene pe lângă Organizația Națiunilor Unite la New York; solicită o analiză cost-beneficiu aprofundată pentru a justifica orice nouă decizie, indicatori măsurabili pentru evaluarea performanței anuale și informarea Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului;

23.

reamintește că anul 2020 a fost marcat de provocările generate de pandemia de COVID-19, ceea ce a dus la schimbări fundamentale în modul de lucru al Parlamentului; salută faptul că, de la începutul crizei cauzate de pandemie și pe parcursul acesteia, Parlamentul a luat adesea decizii fără precedent menite să reducă la minimum riscul pentru deputați și membrii personalului, asigurându-se în același timp că Parlamentul continuă să fie în măsură să își desfășoare activitățile de bază, dând totodată dovadă de solidaritate practică cu comunitățile-gazdă;

24.

apreciază că, în 2020, a fost înființat un centru de testare COVID-19 la Bruxelles în sediul Parlamentului și că au fost create, de asemenea, unități de testare la Luxemburg și Strasbourg;

25.

salută faptul că Parlamentul a reușit să asigure cele de mai sus prin reziliența organizațională și capacitatea sa de a aplica noi metode de lucru, în special telemunca și participarea de la distanță;

26.

apreciază eforturile remarcabile depuse de Parlament și de serviciile sale informatice în cursul anului 2020 pentru a pune imediat la dispoziția deputaților, a personalului, a asistenților parlamentari acreditați (APA) și a stagiarilor dispozitive electronice pentru a lucra de la distanță; solicită, cu toate acestea, să fie informat cu privire la criteriile de achiziție pentru dispozitive și aspectele practice care au influențat decizia de a cumpăra dispozitivele Surface utilizate în prezent; subliniază cu îngrijorare numărul de probleme tehnice legate de dispozitivele deputaților și APA, cum ar fi deconectările bruște, documentele pierdute, supraîncălzirea, autonomia redusă a bateriei și conectivitatea slabă în timpul apelurilor video;

27.

regretă situația stagiarilor Schuman cu stagiu din martie până în iulie 2020, care au lucrat la distanță din a doua săptămână a stagiului lor; remarcă faptul că Comisia și Consiliul au acordat stagiarilor posibilitatea de a reveni în luna octombrie pentru a reîncepe stagiul de 5 luni; regretă decizia DG PERS de a oferi stagiarilor Schuman această opțiune numai dacă își întrerup stagiul actual; invită DG PERS să asigure un tratament egal pentru stagiarii săi aflați în situații similare;

28.

salută faptul că procesele digitalizate au inclus organizarea de reuniuni de la distanță și sisteme de vot de la distanță în cadrul comisiilor plenare și parlamentare, oferind Parlamentului posibilitatea să își continue activitatea, inclusiv în perioadele de sesiune de la Strasbourg, care au fost suspendate în cea mai mare parte a anului 2020; observă că suspendarea perioadelor de sesiune de la Strasbourg a contribuit la economii totale de 26 260 608 EUR, potrivit Secretariatului Parlamentului, reducând totodată în mod semnificativ amprenta de carbon a Parlamentului; recunoaște caracterul temporar al acestor circumstanțe extraordinare; invită președinta să permită posibilitatea participării de la distanță a deputaților până când pandemia de COVID-19 va ajunge la niveluri sigure;

29.

în ceea ce privește participarea de la distanță, salută faptul că a fost pusă în aplicare, în doar câteva săptămâni, o soluție complexă, multilingvă, care, în mod normal, ar necesita luni, dacă nu ani de zile; accentuează că a fost creat un sistem de votare de la distanță în conformitate cu dispozițiile relevante ale Actului electoral și ale Statutului deputaților și că sistemul respectiv, care este funcțional din martie 2020, a fost actualizat și îmbunătățit în mod constant; apreciază că, din martie până în octombrie 2020, acest sistem de votare a permis desfășurarea a 143 de sesiuni de vot și a aproape 10 000 de operațiuni de vot;

30.

evidențiază riscurile grave de apariție a unor probleme auditive ca urmare a trecerii la reuniuni la distanță pentru interpreții Parlamentului, care trebuie să se bazeze pe un sunet adesea foarte slab în timpul intervențiilor de la distanță; reliefează eforturile depuse de interpreți în această privință și invită Biroul să reamintească participanților să utilizeze echipamente vocale adecvate pentru a reduce la minimum perturbările și, uneori, calitatea slabă a conexiunii; reamintește că, în trecut, interpreții au refuzat în mod justificat să interpreteze în cazul în care calitatea sunetului nu permitea acest lucru;

31.

subliniază că interpretarea este vitală pentru funcționarea comisiilor și a vieții parlamentare; recunoaște că, din cauza schimbărilor bruște și perturbatoare cauzate de pandemie și de restricțiile sanitare aferente, administrația a fost nevoită să găsească rapid soluții fezabile pentru a furniza servicii de interpretare; evidențiază că unele sesiuni ale comisiilor nu au fost accesibile în toate limbile necesare, complicând astfel participarea unor membri și reducând posibilitățile acestora de a interacționa; înțelege că cele trei limbi de lucru sunt engleza, franceza și germana, dar subliniază cu tărie că oricare dintre cele 24 de limbi oficiale ar trebui să fie furnizată la cererea deputaților;

32.

invită secretarul general, în contextul general al pandemiei de COVID-19, să solicite tuturor întreprinderilor externe care furnizează servicii Parlamentului să garanteze drepturile de angajare și condițiile de muncă ale personalului lor și să respecte cu strictețe măsurile adoptate de guvern în contextul pandemiei;

33.

atrage atenția asupra faptului că anumite măsuri sanitare, chiar dacă au fost necesare, au înrăutățit semnificativ condițiile de muncă în anumite servicii, un exemplu elocvent în acest sens fiind personalul angajat în imprimerie, care, după mai multe luni, continuă să lucreze izolat de public; solicită ca măsurile aplicabile în situații similare în viitor să țină seama de protecția sănătății mintale a lucrătorilor;

34.

regretă că votul de la distanță nu este prevăzut, în prezent, în Regulamentul de procedură al Parlamentului, cu excepția cazului în care președintele stabilește existența unor circumstanțe extraordinare;

35.

ia act de faptul că nu există un sistem care să garanteze că deputații care absentează temporar dintr-un motiv justificat, de exemplu în timpul concediului de maternitate sau de paternitate, pot continua să își îndeplinească atribuțiile esențiale; consideră că acest lucru este problematic, deoarece poate avea un impact negativ asupra reprezentării cetățenilor în Parlament; accentuează că există un risc de discriminare a deputaților și a alegătorilor acestora atunci când nu sunt prevăzute astfel de sisteme; subliniază că un vot pentru o deputată în Parlamentul European nu ar trebui să ducă la nereprezentare, care constituie un motiv de îngrijorare, dat fiind faptul că deputații mai tineri, în special femei, și cei care îi votează sunt afectați în mod disproporționat de lipsa unor sisteme de concediu de maternitate și de paternitate în Parlament; reamintește că situația membrilor parlamentelor naționale aflați în aceleași situații diferă de la un stat membru la altul; invită Comisia pentru afaceri constituționale a Parlamentului să ofere soluții fezabile, limitate în timp, pentru ca deputații care sunt absenți din motive justificate să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor și să voteze sau să fie înlocuiți temporar, prin revizuirea Regulamentului de procedură al Parlamentului și a legislației electorale europene; reamintește că diurnele rămân legate de prezența fizică în locurile de desfășurare a activității Parlamentului;

36.

salută eforturile Parlamentului, în special angajamentul personal al fostului președinte Sassoli cu privire la acest aspect, de a oferi zilnic mese de solidaritate și adăpost femeilor vulnerabile în cele trei locuri de muncă, conform deciziei Biroului; salută, de asemenea, faptul că aproximativ 65 de conducători auto s-au oferit în mod voluntar să conducă medici, asistente medicale și alte cadre medicale la spital pentru schimburile lor de noapte în primul an al pandemiei de COVID-19;

37.

salută faptul că Parlamentul a distribuit măști textile de față reutilizabile membrilor personalului la începutul pandemiei de COVID-19; observă că a fost necesară purtarea de măști medicale de protecție respiratorie EN14683 sau FFP2 în clădirile Parlamentului, pentru a consolida protecția deputaților și a personalului, precum și pentru a reduce și mai mult eliberarea de particule respiratorii infecțioase;

38.

felicită serviciile Parlamentului pentru decizia lor de a continua facilitarea conferințelor de presă în format hibrid după pandemie, deoarece acest lucru poate facilita informarea jurnaliștilor care nu sunt prezenți la Strasbourg sau la Bruxelles cu privire la afacerile europene; recomandă dezvoltarea în continuare a instalațiilor audiovizuale și de altă natură la Bruxelles, la Strasbourg și în birourile de legătură ale Parlamentului European, inclusiv prin creșterea capacității VoxBox și prin modernizarea sălilor de conferință de presă de la Strasbourg și Bruxelles pentru a le face mai adecvate pentru conferințele de presă în format hibrid;

39.

subliniază că Parlamentul trebuie să se afle în avangardă în ceea ce privește adoptarea unor metode de lucru și practici de reuniune mai digitale, mai flexibile și mai eficiente din punct de vedere energetic, învățând din experiențele pandemiei de COVID-19 și valorificând investițiile în tehnologie deja implementate; observă că, la inițiativa fostului președinte Sassoli, grupurile de reflecție specializate pe tema „Regândirea democrației parlamentare – Un Parlament European mai puternic după pandemia de COVID-19” au discutat despre viitorul activității în cadrul Parlamentului în perioada aprilie-iulie 2021 în legătură cu fiecare dintre domeniile lor de acțiune: plen, prerogative parlamentare, comunicare, diplomație externă și organizare internă; ia act de faptul că grupurile de reflecție au prezentat un raport final cu recomandări, a căror aplicare va fi discutată de Birou;

40.

invită Parlamentul să își reevalueze obiectivele aferente sistemului de management de mediu și audit (EMAS) pentru 2023 ținând seama de pandemia de COVID-19; își repetă solicitarea de a modifica actualul plan de reducere a emisiilor de CO2 pentru atingerea unui nivel neutru al emisiilor de dioxid de carbon, utilizând o metodă recunoscută la nivel internațional după validare, de exemplu, un mecanism intern de stabilire a prețului carbonului (ICP), prin care întreprinderile își stabilesc în mod voluntar prețul amprentei de carbon și, prin urmare, fixează o valoare a emisiilor lor de gaze cu efect de seră;

41.

ia act de faptul că trei dintre clădirile Parlamentului din Bruxelles (Martens, Campoamor și creșa Wayenberg) au primit recent o certificare de mediu recunoscută la nivel internațional privind sustenabilitatea, un certificat de excelență BREEAM, care confirmă politica de lungă durată și acțiunile Parlamentului de transformare treptată a portofoliului său imobiliar într-unul exemplar din punctul de vedere al mediului; constată că, în prezent, pe amplasamentul Parlamentului de la Bruxelles, patru clădiri (un sfert din numărul total de clădiri – Spinelli, Campoamor, Arendt, Montoyer-Science) sunt dotate cu panouri fotovoltaice și că aceste instalații reprezintă o suprafață cumulată mai mică de 2 % din suprafața totală a acoperișurilor clădirilor Parlamentului din Bruxelles; ia act de faptul că trei noi instalații fotovoltaice (100 m2 pe clădirea Montoyer 70, 200 m2 pe clădirea Spinelli și 52 m2 de înlocuire a panourilor solare actuale cu panouri fotovoltaice pe clădirea Brandt) vor fi finalizate până la sfârșitul anului 2022 (ceea ce reprezintă o creștere de 64 %, în 2022, a suprafeței totale echipate cu panouri fotovoltaice);

42.

observă că, în prezent, nu există panouri fotovoltaice pe niciuna dintre clădirile Parlamentului din Strasbourg, deoarece accentul a fost pus pe mijloace mai eficiente de economisire a energiei, și anume prin instalarea de noi pompe de căldură foarte eficiente; constată că studiile de fezabilitate pe baza cărora s-a decis să nu se instaleze panouri solare pe acoperișurile din Strasbourg datează din 2011 și reiterează că prețurile la panourile solare au scăzut cu peste 80 % din 2010; invită Biroul să evalueze instalarea de panouri fotovoltaice până în 2023, ținând seama de fezabilitatea tehnică și de raportul cost-eficacitate;

43.

salută instalarea de pompe de căldură și sisteme de cogenerare în clădirile din Strasbourg și Bruxelles pentru a produce energie și căldură din surse regenerabile; salută, de asemenea, faptul că noua clădire Adenauer din Luxemburg a fost construită folosind cele mai moderne tehnici de mediu disponibile, inclusiv energia geotermală și solară și utilizarea deplină a luminii naturale; invită Parlamentul să mărească în continuare ponderea energiei din surse regenerabile în mixul său energetic și, în special, producția de energie și să elimine treptat combustibilii fosili cât mai curând posibil; invită Parlamentul să publice certificatele energetice ale tuturor clădirilor Parlamentului;

44.

reamintește că soluțiile eficiente de iluminat sunt un factor esențial pentru sustenabilitatea clădirilor; salută faptul că înlocuirea iluminatului existent cu lămpi cu LED-uri cu consum redus de energie este evaluată ori de câte ori este posibil și fezabil în clădirile Parlamentului; regretă că nu toate birourile din cele trei sedii ale Parlamentului sunt echipate cu detectoare de mișcare și că se pare că detectoarele de mișcare din mai multe birouri din clădirea Spinelli nu funcționează; invită Parlamentul să se asigure că sunt instalate detectoare de mișcare pe deplin funcționale ori de câte ori este fezabil, pentru a reduce consumul de energie;

45.

salută faptul că extinderea grădiniței Wayenberg din Bruxelles, finalizată în septembrie 2020, este prima clădire pasivă a Parlamentului; invită Biroul să inițieze, în 2022, studii tehnice pentru a identifica posibilități suplimentare de reducere în continuare a consumului de energie și de creștere a producției de energie din surse regenerabile și să le pună în aplicare cât mai curând posibil;

46.

reamintește că aproape două treimi din amprenta de carbon a Parlamentului provine din transportul de persoane; solicită să se reflecteze asupra extinderii telemuncii voluntare la mai multe zile și funcții, ori de câte ori este relevant și cu condiția ca aceasta să nu perturbe activitatea parlamentară; fără a uita importanța prezenței fizice, reamintește că Parlamentul a introdus grupuri de lucru privind activitatea viitoare a Parlamentului; solicită Parlamentului să țină seama de concluziile grupurilor de reflecție; solicită să se acorde prioritate modurilor de transport cu emisii reduse de carbon pentru misiuni, după caz;

47.

salută trecerea treptată la vehicule cu emisii zero în flota de autovehicule de serviciu a Parlamentului; solicită ca flota de autovehicule de serviciu să fie complet electrică până cel târziu în 2024;

48.

solicită creșterea corespunzătoare a numărului de stații de încărcare a vehiculelor electrice, în conformitate cu cererea actuală și cea așteptată în viitorul apropiat; solicită locuri suplimentare de parcare pentru biciclete; solicită crearea unor locuri de parcare adecvate pentru bicicletele de marfă, pentru a asigura că locurile de parcare pentru biciclete obișnuite sunt accesibile utilizatorilor de biciclete obișnuite;

49.

constată că risipa alimentară a Parlamentului s-a ridicat la 0,055-0,068 kg per masă servită între 2018 și 2020; salută eforturile Parlamentului de a reduce risipa alimentară prin strângerea și livrarea alimentelor rămase organizațiilor „de primă linie” care le livrează persoanelor aflate în nevoie; invită Parlamentul să continue să exploreze modalități de reducere și mai mult a risipei alimentare;

50.

salută introducerea unei game mai largi și mai sustenabile de opțiuni alimentare, inclusiv introducerea unei varietăți mai mari de produse vegetariene și vegane, în cantinele Parlamentului; sugerează o creștere a varietății meselor vegetariene și vegane servite în cantinele Parlamentului; solicită, de asemenea, ca în fiecare zi să fie disponibilă cel puțin o opțiune de mâncare proaspătă fără gluten și ca informațiile nutriționale și privind alergiile să fie afișate vizibil pe cartonașele de lângă punctele unde se servește mâncarea;

51.

reamintește că, în conformitate cu Tratatul privind Uniunea Europeană, în special cu Protocolul nr. 6 anexat la tratate, Parlamentul are sediul la Strasbourg, unde se desfășoară cele 12 sesiuni plenare lunare, inclusiv sesiunea bugetară; reamintește sprijinul exprimat de o vastă majoritate a Parlamentului în favoarea unui sediu unic, pentru a garanta că banii contribuabililor Uniunii sunt cheltuiți cu eficiență și pentru ca Parlamentul să își asume responsabilitatea instituțională de a reduce propria sa amprentă de carbon; observă că modificările permanente ar necesita o modificare a tratatului; reamintește că plenul Parlamentului a solicitat anterior o dezbatere cu privire la dreptul său de a-și stabili propriile formule de lucru și s-a angajat să inițieze o procedură ordinară de revizuire a tratatelor în conformitate cu articolul 48 din Tratatul privind Uniunea Europeană, cu obiectivul de a propune modificările necesare la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și la Protocolul 6 pentru a-i permite să decidă cu privire la stabilirea sediului său și la organizarea sa internă (4);

52.

își reiterează solicitarea adresată Parlamentului de a introduce un sistem de rezervare online ușor de folosit cu scopul de a utiliza serviciile de transport cu autoturismul ale Parlamentului pentru a călători la Strasbourg, care să fie operațional după reluarea sesiunilor regulate de la Strasbourg; invită, de asemenea, Parlamentul să lărgească grupul de utilizatori pentru a include și membrii personalului, personalul grupurilor și APA, fără a fi necesar ca deputații să îi însoțească;

53.

salută faptul că standardele etice și de transparență aplicabile Parlamentului sunt, în multe privințe, înaintea celor aplicabile în instituțiile echivalente din statele membre; consideră că Parlamentul ar trebui să depună eforturi pentru a oferi un bun exemplu în ceea ce privește stabilirea de standarde de etică și de transparență la nivel european; sprijină consolidarea normelor etice existente, oferind deputaților orientări și sprijin;

54.

constată cu satisfacție că, de la începutul celei de a 9-a legislaturi, infrastructura necesară care permite deputaților să facă publice reuniunile programate cu reprezentanții de interese a fost disponibilă pe site-ul web al Parlamentului, în vederea îmbunătățirii transparenței; invită serviciile Parlamentului să extindă infrastructura pentru a le permite APA și consilierilor politici să își publice în mod voluntar întâlnirile cu reprezentanții de interese; reamintește că articolul 11 din Regulamentul de procedură îi obligă pe raportori, pe raportorii alternativi și pe președinții de comisii să își publice întâlnirile cu reprezentanții de interese; constată cu îngrijorare că, la 30 aprilie 2021, doar 380 din cei 705 deputați actuali au făcut publice cel puțin o întâlnire cu un reprezentant de interese pe site-ul web al Parlamentului; constată, de asemenea, că 10 din cei 24 de președinți de comisii nu au publicat nicio întâlnire sau doar o singură întâlnire cu un reprezentant de interese de la începutul celei de a 9-a legislaturi; reamintește că informațiile, notificările de reamintire și e-mailurile privind obligația de a publica întâlnirile ar trebui trimise tuturor deputaților la intervale mai regulate de timp;

55.

reamintește răspunsul scris al președintelui din aprilie 2020 la scrisoarea comună a Intergrupului Anticorupție din cadrul Parlamentului, care a convenit, în special, să pună în aplicare o serie de modificări la instrumentul de publicare a întâlnirilor deputaților cu reprezentanții de interese pentru a-i optimiza ușurința în utilizare, în primul rând prin conectarea acestuia la registrul de transparență și la Observatorul legislativ; regretă că aceste îmbunătățiri practice nu au fost încă puse în aplicare; solicită administrației Parlamentului să stabilească efectiv această conectare cât mai curând posibil, fără obstacole practice nejustificate;

56.

salută faptul că, începând din iulie 2021, Acordul interinstituțional din 2011 privind un registru comun de transparență a fost înlocuit cu un nou acord tripartit, la care participă și Consiliul; ia act de îmbunătățirea calității înregistrărilor privind activitățile reprezentanților de interese în registrul de transparență în ultimii ani și salută, în ciuda resurselor limitate, rolul secretariatului comun în realizarea acestei îmbunătățiri; regretă totuși nivelul încă nesatisfăcător al calității generale a înregistrărilor, verificarea de către secretariat a aproximativ 40 % dintre înregistrări pe parcursul anului 2020 constatând că doar 43 % dintre înregistrările verificate au dovedit un nivel al calității datelor satisfăcător, un procent similar cu cel din 2019; salută alocarea a 1,5 posturi suplimentare cu echivalent normă întreagă pentru secretariat; îndeamnă secretariatul să le folosească pentru a reduce în continuare numărul de înregistrări cu date suboptime;

57.

reamintește că, în temeiul articolului 176 alineatul (2) din Regulamentul de procedură al Parlamentului, odată ce o sancțiune impusă de președinte unui deputat devine definitivă, aceasta se publică în mod vizibil pe site-ul Parlamentului și rămâne acolo pe întreaga durată a legislaturii, în conformitate cu principiile juridice ale bunei desfășurări a anchetelor, prezumției de nevinovăție și protecției drepturilor personale; solicită să se analizeze dacă sancțiunile sunt publicate suficient de vizibil în prezent;

58.

regretă că deputații participă la misiuni neoficiale de observare a alegerilor, precum și cheltuielile efectuate pentru aceste misiuni, și consideră că astfel de misiuni pun în pericol reputația Parlamentului; ia act de opt astfel de cazuri în 2020, legate de Crimeea și Venezuela; invită Biroul și grupul de susținere a democrației și de coordonare a alegerilor să prelungească durata de interzicere a participării deputaților în cauză la misiuni oficiale de observare a alegerilor de la un an la întregul mandat, în cazul în care acest lucru nu s-a întâmplat deja;

59.

invită Parlamentul să publice pe site-ul său web o listă cu toate grupurile de prietenie din cadrul Parlamentului;

60.

reiterează că articolul 4 din Codul de conduită prevede, referitor la interesele financiare și conflictele de interese, că declarațiile de interese financiare ale deputaților trebuie furnizate într-o manieră detaliată; își reiterează apelul adresat Biroului de a revizui formatul declarațiilor pentru a solicita mai multe detalii și, prin urmare, claritate; invită președinta să solicite serviciilor să verifice în mod sistematic și riguros declarațiile pentru a se asigura că informațiile furnizate în acestea sunt suficient de detaliate pentru a permite o evaluare a oricărui potențial conflict de interese;

61.

reamintește că, în conformitate cu articolul 5 din anexa I la Regulamentul de procedură referitor la măsurile de punere în aplicare a Codului de conduită, deputații se abțin de la a accepta, în exercitarea atribuțiilor lor, orice cadouri sau beneficii similare, altele decât cele cu o valoare aproximativă mai mică de 150 EUR și că orice cadouri oferite deputaților atunci când aceștia reprezintă Parlamentul în mod oficial sunt transmise președintelui; observă că Unitatea de administrație pentru deputați ar trebui să le reamintească frecvent deputaților obligația de a informa președintele cu privire la un cadou primit în calitate oficială; invită Biroul să introducă un formular standard care trebuie completat la sfârșitul vizitelor delegațiilor de către toți deputații participanți, în care să declare dacă au primit cadouri personale sau pentru delegație și valoarea acestora;

62.

este preocupat de faptul că dintre cei 459 de deputați din cea de-a 8-a legislatură care nu au fost realeși în 2019, Parlamentul a primit o singură notificare privind angajarea după încheierea mandatului, în conformitate cu articolul 6 din Codul de conduită; subliniază că notificările ar putea contribui la prevenirea conflictelor de interese, împiedicând totodată foștii deputați care se implică în activități profesionale de lobby sau de reprezentare legate direct de procesul decizional al Uniunii să beneficieze de facilitățile acordate foștilor deputați; invită, prin urmare, Parlamentul să îmbunătățească punerea în aplicare a Codului de conduită și, în acest sens, atrage atenția și asupra rezoluției referitoare la descărcarea de gestiune a Parlamentului European pentru 2019, în care autoritatea care acordă descărcarea de gestiune solicită o evaluare independentă pentru a stabili dacă activitățile desfășurate de către deputați după încheierea mandatului creează conflicte de interese; invită din nou serviciile Parlamentului să efectueze o astfel de evaluare;

63.

salută proiectul în desfășurare al serviciilor Parlamentului de a pune la dispoziție rezultatele voturilor în plen într-un spațiu specific unde utilizatorii vor avea acces la documente clare și ușor de citit și ia act de noua structură pentru voturile prin apel nominal în care vor fi publicate rezultatele voturilor individuale ale fiecărui deputat, oferind opțiunea de a vizualiza distribuția voturilor în funcție, printre altele, de apartenența la grupul politic și/sau de naționalitate; regretă că nu este încă posibil din punct de vedere tehnic ca serviciile Parlamentului să permită afișarea textului fiecărui amendament împreună cu rezultatele voturilor, deoarece acest serviciu este oferit de mai mulți furnizori privați; invită serviciile Parlamentului să pună la dispoziție toate amendamentele și rezultatele voturilor prin apel nominal; invită, de asemenea, serviciile să extindă informațiile disponibile pentru a include calendare și liste de vot actualizate, inclusiv compromisurile finale convenite de raportor și de raportorii alternativi, în conformitate cu recomandările grupului de reflecție privind consolidarea prerogativelor parlamentare; solicită, de asemenea, serviciilor Parlamentului să ofere deputaților posibilitatea de a testa o versiune beta a noului instrument și de a furniza feedback care să fie luat în considerare în timpul dezvoltării instrumentului;

64.

ia act de efectuarea a 18 anchete de către serviciile Parlamentului în 2020 cu privire la utilizarea abuzivă a indemnizațiilor, în care au fost implicate birourile a 12 deputați (față de 6 deputați în perioada anterioară), sumele totale expuse riscului fiind de 1 318 000 EUR (față de 560 000 EUR în 2019); felicită serviciile Parlamentului pentru anchetele lor în această privință, subliniind, în același timp, nevoia de a continua monitorizarea evoluției numărului și tipurilor de cazuri implicate;

65.

ia act de faptul că, în 2020, Parlamentul tot nu a înregistrat cazuri de denunțare a neregulilor; reamintește că cele mai recente cazuri de denunțare a neregulilor datează din 2016 și că toți cei trei APA în cauză au fost ulterior concediați; reamintește că, printre altele, APA se află într-o poziție vulnerabilă, în special din cauza situației lor profesionale; invită Parlamentul să își adapteze pe deplin propriile norme interne prevăzute în Statutul funcționarilor la Directiva (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului (5), inclusiv prin instituirea unor canale securizate de raportare; constată, de asemenea, că avertizorii merită o protecție adecvată, similară cu cea a victimelor hărțuirii, și că acest lucru ar trebui să includă, de asemenea, înființarea unui comitet consultativ care să se ocupe de protecția avertizorilor; regretă că existența unui punct de contact pentru avertizori în cadrul cabinetului secretarului general este prea puțin cunoscută de către membrii personalului și este de opinie că acest punct de contact nu poate înlocui un comitet consultativ cu drepturi depline; invită Biroul să solicite instruirea punctelor de contact care primesc dezvăluirile avertizorilor și să adopte standarde clare și sigure din punct de vedere juridic cu privire la cazurile în care trebuie acordată protecție avertizorilor, inclusiv pentru asistenții parlamentari acreditați, și să publice aceste standarde; solicită Parlamentului să crească, acolo unde este posibil, nivelul de conștientizare al personalului parlamentar cu privire la protecția avertizorilor;

66.

ia act cu îngrijorare de normele și obligațiile neclare referitoare la perioadele de păstrare a documentelor deputaților, în special la cele referitoare la informațiile personale și financiare, precum și la informațiile privind personalul; invită Biroul să stabilească norme clare, inteligibile și obligatorii, care să țină seama în mod corespunzător de numărul de documente care trebuie stocate și de metoda de păstrare a acestora; subliniază cu fermitate că normele trebuie să fie proporționale, să nu sporească birocrația și să fie adecvate din punctul de vedere al costurilor; constată că activitățile de arhivare trebuie finanțate din indemnizația pentru cheltuieli generale;

67.

reamintește că, în conformitate cu articolul 11 alineatul (4) din Regulamentul de procedură al Parlamentului, Parlamentul oferă deja deputaților posibilitatea de a publica un audit voluntar sau o confirmare a cheltuielilor lor din indemnizația pentru cheltuieli generale; constată că în cursul anului calendaristic 2020 au fost depuse cinci declarații voluntare privind utilizarea indemnizației pentru cheltuieli generale; solicită serviciilor Parlamentului să trimită un memento anual deputaților cu privire la această posibilitate; invită Biroul să informeze periodic autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la numărul de deputați care au dat curs acestor recomandări;

68.

subliniază că decizia Biroului din 2018 privind indemnizația pentru cheltuieli generale prevede că Biroul va menține această decizie până la sfârșitul anului 2022 și o va evalua pe baza experienței dobândite în cursul celei de-a 9-a legislaturi;

69.

își exprimă regretul față de faptul că Biroul nu a pus încă în aplicare complet voința plenului, exprimată în repetate rânduri, de a reforma indemnizația pentru cheltuieli generale, împiedicând astfel cheltuirea într-un mod mai transparent și mai responsabil a banilor contribuabililor Uniunii, care se ridică la 40 de milioane EUR pe an; își reiterează apelul pentru o reformă a indemnizației pentru cheltuieli generale care să stabilească efectuarea de verificări prin sondaj de către serviciile Parlamentului pentru 5 % din cheltuielile din indemnizația pentru cheltuieli generale a deputaților și care ar obliga deputații să păstreze toate chitanțele aferente acestei indemnizații, să publice anual o prezentare generală a cheltuielilor pe categorii, precum și un aviz al unui auditor independent pe site-ul Parlamentului și să restituie cota necheltuită din indemnizația pentru cheltuieli generale la sfârșitul mandatului; constată că verificările prin sondaj solicitate ar consta în verificarea a 36 de deputați selectați aleatoriu pe an și, pe baza unui calcul al DG FINS, ar necesita un maximum de 4 până la 6 posturi cu echivalent în normă întreagă;

70.

reamintește că, în recomandarea sa din 29 aprilie 2019 în cazul 1651/2018/THH, Ombudsmanul European a constatat că refuzul Parlamentului de a acorda acces public la documentele legate de revizuirea listei de cheltuieli care ar putea fi acoperite de indemnizația pentru cheltuieli generale constituie o administrare defectuoasă și a recomandat acordarea accesului public la o propunere din partea Grupului de lucru ad-hoc al Biroului Parlamentului, inclusiv la opțiunile enumerate în propunerea respectivă; regretă că Parlamentul a respins recomandarea Ombudsmanului și îndeamnă administrația Parlamentului să reconsidere acordarea accesului public la documentele în cauză;

71.

salută faptul că, în cadrul reuniunii sale din 5 iulie 2021, Biroul a aprobat un amendament la articolul 40 din Decizia sa din 14 aprilie 2014 privind normele de aplicare a titlului VII al Regimului aplicabil celorlalți agenți ai Uniunii Europene pentru a permite APA, la cererea acestora, să fie remunerați în euro în orice bancă din Uniune;

72.

subliniază că normele actuale privind rezilierea contractelor pentru APA nu prevăd posibilitatea rezilierii prin „acordul părților”, care ar fi un mod de a recunoaște relația politică specială dintre deputați și APA, prin care ambele părți să poată recunoaște că nu mai există încredere reciprocă și să poată beneficia de o soluție comună fără a submina drepturile sociale ale APA; regretă că această solicitare a fost inclusă în mai multe rezoluții privind descărcarea de gestiune a Parlamentului, fără a primi un răspuns satisfăcător, și se așteaptă să se ia măsuri cât mai curând posibil;

73.

reiterează solicitarea ca APA să primească aceeași indemnizație de ședere ca și personalul statutar pentru misiunile la sesiunile de la Strasbourg; ia act de faptul că orice modificare a cadrului juridic, și anume decizia Biroului din 2 octombrie 2017, ar necesita o revizuire a normelor aplicabile și, prin urmare, solicită secretarului general să înainteze Biroului această cerere de decizie;

74.

atrage atenția asupra faptului că indemnizațiile pentru APA pentru misiuni în afara celor trei locuri de desfășurare a activității Parlamentului nu au fost actualizate de Comisie de la Decizia C(2002)98 a Comisiei din 24 ianuarie 2002, ceea ce înseamnă că decalajul dintre aceste indemnizații și prețurile actuale a crescut; invită secretarul general să prezinte un raport Biroului, astfel încât Parlamentul să solicite Comisiei oficial revizuirea indemnizațiilor;

75.

regretă că nu se dă curs solicitării de lungă durată de a reexamina posibilitatea ca APA, în anumite condiții care urmează să fie stabilite, să îi însoțească pe deputați în delegațiile și misiunile oficiale ale Parlamentului, astfel cum s-a solicitat deja în mai multe rezoluții privind descărcarea de gestiune; îl invită pe secretarul general să analizeze consecințele bugetare, precum și organizarea și logistica acestor misiuni;

76.

respinge numirea obligatorie a APA în calitate de reprezentanți pentru a discuta cu autoritățile belgiene cu privire la prelucrarea permisului de ședere al stagiarilor din țări terțe din birourile deputaților; solicită o revizuire imediată a normelor aplicabile, astfel încât administrația să preia această funcție;

77.

salută activitatea excepțională desfășurată de Unitatea Front Office pentru APA în 2020 în soluționarea dificultăților profesionale întâmpinate de APA din cauza pandemiei de COVID-19, atât în locurile de desfășurare a activității Parlamentului, cât și în țările de origine;

78.

reiterează că APA nu ar trebui să fie obligați să fie numiți șefi ai grupurilor de vizitatori și să își asume astfel răspunderea pentru contribuția financiară oferită de Parlament grupurilor sponsorizate; insistă asupra solicitării sale ca APA să fie eliminați dintre posibilități, urmând ca numai un membru al grupului sponsorizat sau un profesionist, cum ar fi agenții de plată sau agențiile de voiaj, să fie șefi ai grupurilor;

79.

subliniază că, de la jumătatea lunii martie 2020, administrația Parlamentului a trecut de la o schemă ocazională de telemuncă la o utilizare a telemuncii într-un procent de 70 % până la 100 %, în funcție de măsurile de izolare aplicate și de necesitatea prezenței fizice;

80.

ia act de eforturile depuse atât de Parlament, cât și de Comisie pentru a se asigura că foștii APA din delegațiile britanice pot transfera drepturile de pensie dobândite către fondurile de pensii din Regatul Unit; invită Parlamentul să se asigure că se găsește o soluție la această problemă;

81.

invită Biroul să instituie un sistem care să le permită APA să își ia concediu fără plată în conformitate cu norme similare celor aplicate agenților temporari sau contractuali, care pot lua până la douăsprezece luni de concediu fără plată în timpul carierei lor;

82.

ia act de faptul că, în lunile iunie și noiembrie 2020, Parlamentul a efectuat două sondaje la nivel de instituție în rândul membrilor personalului său cu privire la utilizarea viitoare a telemuncii; recunoaște că rezultatele ambelor sondaje au arătat un nivel ridicat de satisfacție în rândul personalului cu privire la telemuncă și că membrii personalului adoptă o utilizare mai largă a telemuncii în perioada post-pandemie; solicită ca, atât timp cât riscurile de infectare cu COVID-19 rămân rezonabil de ridicate, chiar și pentru persoanele vaccinate, membrii personalului care aparțin grupurilor cu risc ridicat să păstreze posibilitatea de a lucra de la distanță cu normă întreagă, după ce fac dovada stării lor;

83.

salută introducerea de către Parlament a unei game de măsuri pentru a sprijini obținerea de către personal a unui echilibru între viața profesională și cea privată în timpul telemuncii pentru continuitatea activității, în special pentru cei cu circumstanțe personale mai dificile; constată că măsurile au inclus flexibilitate (din punctul de vedere al timpului de lucru și al randamentului) pentru membrii personalului cu situații familiale solicitante, posibilitatea de a lucra cu o fracțiune de normă în afara locului de repartizare pentru membrii personalului care au trebuit să aibă grijă de rudele directe, permițând îngrijitorilor copiilor cu dizabilități să muncească 50 % fără pierderi corespunzătoare de venit în perioada în care școlile și centrele pentru copiii cu dizabilități au fost închise, precum și o derogare temporară de la Statutul funcționarilor pentru a permite membrilor vulnerabili ai personalului să lucreze de la distanță 100 % din țara lor de origine; invită Parlamentul să se asigure că procedura de solicitare a unor astfel de regimuri speciale este bine comunicată și clară și să evite întârzierile în aprobarea regimurilor respective;

84.

salută posibilitatea oferită de decizia secretarului general din 31 martie 2021 de a lucra în afara locului de repartizare; regretă totuși că acest lucru a fost posibil doar cu normă redusă, salariul fiind redus în mod corespunzător; regretă că o astfel de decizie a forțat personalul și APA care nu se aflau în Belgia la momentul respectiv să aleagă între pierderea de venituri și întoarcerea în locurile de desfășurare a activității Parlamentului, într-un moment în care deplasarea era puternic descurajată; observă cu satisfacție că Biroul a recunoscut, la 17 aprilie 2021, caracterul nefuncțional al acestei decizii și a stabilit o serie de criterii în baza cărora APA vor putea lucra la distanță cu normă întreagă (inclusiv condiții medicale, restricții de călătorie și închideri de puncte de trecere a frontierei); constată cu mare îngrijorare că obligația de a lucra la distanță de la locul de repartizare în perioadele de izolare aproape completă a sporit sentimentul de izolare și a alimentat problemele de sănătate mintală în rândul membrilor personalului; invită administrația să elimine în viitor obligația pentru toate categoriile de personal, inclusiv pentru stagiari, de a lucra la distanță de la locul lor de repartizare în astfel de perioade excepționale și limitate în timp, cum ar fi perioadele de izolare aproape completă în vigoare în anumite părți ale anului 2020;

85.

constată că introducerea posibilității permanente ca membrii personalului să lucreze de la distanță de oriunde, în condiții care urmează a fi specificate, prezintă un număr mare de avantaje atât pentru membrii personalului, cât și pentru instituții, inclusiv îmbunătățirea bunăstării personalului și creșterea atractivității Parlamentului ca angajator, economii financiare realizate, printre altele, printr-o nevoie redusă de spațiu de birouri, un impact redus asupra mediului al navetei personalului și o legătură mai strânsă între instituțiile Uniunii și cetățenii din alte state membre decât Belgia, Franța și Luxemburg; invită Parlamentul să inițieze o discuție interinstituțională în vederea revizuirii deciziei care obligă personalul să lucreze de la distanță exclusiv de la locul lor de repartizare în circumstanțe excepționale, de exemplu, cu condiția pierderii temporare a indemnizației de expatriat;

86.

salută, la nivelul Secretariatului General, sprijinul acordat de Parlament membrilor personalului prin consolidarea resurselor existente și prin punerea în aplicare de noi măsuri, cum ar fi două linii de asistență, consultări psihologice și sesiuni de grup, asistență socială, consiliere confidențială și o rețea de persoane instruite în acordarea primului ajutor în materie de sănătate mintală; salută faptul că, începând din octombrie 2020, s-a pus la dispoziția personalului un set divers de inițiative de conștientizare și resurse de sprijin psihosocial, inclusiv cursuri online gratuite de conștientizare a stării interioare pentru întreg personalul;

87.

constată că două direcții generale au pus în aplicare politici specifice care încadrează dreptul la deconectare, în timp ce alte cinci au sensibilizat personalul de conducere cu privire la dreptul la deconectare; invită Parlamentul să adopte orientări privind dreptul la deconectare, inclusiv pentru fiecare categorie de personal din fiecare direcție generală și să se asigure că toate direcțiile generale pun în aplicare astfel de orientări;

88.

salută realizările înregistrate până în prezent ca urmare a politicii Parlamentului de integrare a perspectivei de gen, în ceea ce privește atingerea parității de gen la nivelul directorilor, precum și ocuparea de către femei a unui procent de 41,9 % dintre posturile de șefi de unitate; constată că încă există suficient loc de îmbunătățire la nivelul directorilor generali, în prezent 23,1 % dintre aceste posturi fiind ocupate de femei; salută faptul că Biroul a aprobat, la 13 ianuarie 2020, obiective noi și mai ambițioase privind echilibrul de gen în posturile de conducere de nivel superior și mediu din cadrul Secretariatului Parlamentului, care urmează să fie atinse până în 2024: 50 % femei în posturi de șefi de unitate, 50 % femei în posturi de directori și 40 % femei în posturi de directori generali; reiterează că este esențial ca reprezentanții personalului să își spună punctul de vedere atunci când Biroul discută chestiuni generale care afectează politica sa de personal și solicită din nou secretarului general să ia măsurile cuvenite pentru a pune în aplicare această abordare-cheie; își reiterează solicitarea către secretarul general de a lua măsuri suplimentare pentru a asigura transparența și corectitudinea în timpul procedurilor de numire a personalului de conducere de nivel superior, în special în lumina hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene (Curtea de Justiție) din 14 iulie 2021 în cauza T-670/19, Carbajo Ferrero/Parlamentul (6); ia act de limitările introduse prin articolul 3 al patrulea paragraf din anexa III la Statutul funcționarilor în ceea ce privește participarea reprezentanților personalului la grupurile de selecție a personalului de conducere de nivel superior; solicită, de asemenea, să se asigure coerența în cazul anunțurilor externe de posturi de conducere de nivel superior și să se publice aceste posturi cu diligența cuvenită dacă și de îndată ce devin vacante;

89.

își reiterează apelul adresat secretarului general de a insista că este important ca toate recrutările să se bazeze pe competență, respectând totodată necesitatea echilibrului geografic între toate statele membre, la toate nivelurile personalului; este îngrijorat de dificultățile întâmpinate în recrutarea anumitor naționalități și în internalizarea anumitor profiluri profesionale; solicită eforturi suplimentare pentru a garanta că munca în Parlament este la fel de atractivă pentru toate naționalitățile Uniunii; invită Parlamentul să își dezvolte propria capacitate de comunicare, cu scopul de a atrage la concursuri candidații de calitate de care are nevoie Parlamentul, în ceea ce privește profilul, vârsta, genul și naționalitatea și, în special, candidații din țările slab reprezentate;

90.

reamintește rezoluția Comitetului pentru personal din 18 octombrie 2021 referitoare la un nou sistem instituit pentru a oferi stagiarilor posturi de agenți contractuali; este de părere că procedurile de recrutare trebuie să fie bazate pe merit, să fie competitive, echitabile și transparente, fără să existe un acces privilegiat la posturi de agenți contractuali sau o discriminare a personalului și a APA; solicită administrației să reexamineze noul sistem, pentru a implica reprezentanții personalului în proces;

91.

propune ca, având în vedere că promovarea egalității de șanse rămâne o componentă-cheie a politicii Parlamentului de gestionare a resurselor umane, să se pună un accent mai mare pe egalitatea de șanse pentru toți, în special, prin creșterea numărului de persoane cu dizabilități care lucrează în administrația Parlamentului; constată că, în cadrul Biroului, există deja un Grup la nivel înalt pentru egalitatea de gen și diversitate și solicită să se realizeze un studiu privind măsurile efective adoptate în statele membre și la nivel internațional pentru a crește participarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii, inclusiv măsurile legislative; solicită ca Grupul la nivel înalt să prezinte Biroului un raport cu propuneri concrete după realizarea studiului și analizarea rezultatelor; solicită stabilirea de urgență a unor obiective ambițioase și realizarea lor într-o perioadă scurtă de timp;

92.

constată cu profundă îngrijorare că au fost deschise 17 noi cazuri de hărțuire în 2020; subliniază că trebuie încă depuse eforturi pentru a se asigura că cele două comitete consultative care se ocupă de plângerile de hărțuire privind deputații și toți membrii personalului câștigă mai multă încredere din partea victimelor hărțuirii, care se pot teme că poziția sau cariera lor în cadrul Parlamentului ar fi în joc dacă ar parcurge toată procedura de hărțuire, ar aduna dovezi și și-ar susține cazul; îndeamnă Biroul și Secretariatul să pună în aplicare acțiunile solicitate în mod repetat în rezoluțiile referitoare la combaterea hărțuirii din 26 octombrie 2017 [217/2897 (RSP)] (7), 28 noiembrie 2019 [2019/2855 (RSP)] (8) și 10 decembrie 2021 [2021/2986 (RSP)] (9), inclusiv, în special, să publice rezultatele unui audit extern privind actuala structură de combatere a hărțuirii și să introducă obligația de formare în materie de combatere a hărțuirii pentru toți deputații și întregul personal, inclusiv pentru persoanele cu funcții de conducere din diferitele direcții generale și grupuri politice;

93.

solicită, de asemenea, Parlamentului să se asigure că procedurile de rambursare pentru tratamentul psihologic pentru orice victimă a hărțuirii nu sunt excesiv de birocratice și sunt procesate rapid;

94.

reamintește că articolul 1.7 din contractul pentru servicii de curățenie specifică că contractanții trebuie să respecte obligațiile din dreptul social și al muncii, astfel cum sunt prevăzute de dreptul Uniunii, dreptul intern și contractele colective sau obligațiile internaționale din dreptul social și al muncii; reamintește că, în cazul în care serviciile responsabile ale Parlamentului detectează sau primesc orice informații privind posibile încălcări, și cu condiția ca persoanele în cauză să fi raportat fără rezultat problema administratorilor lor, reprezentanților sindicali și serviciului extern responsabil de prevenire și bunăstare al societății, este necesar să fie contactate autoritățile relevante; ia act de faptul că nicio inspecție a serviciului național „Contrôle des lois sociales/Direction de Bruxelles” (2020) și nicio analiză efectuată de departamentul psihosocial al serviciului extern de prevenire și protecție la locul de muncă din Bruxelles (2020) nu au constatat încălcări ale legii legate de dreptul social și condițiile de muncă pentru personalul de curățenie; solicită lansarea urgentă a unui sondaj, care să fie realizat de o societate externă pentru a garanta confidențialitatea și caracterul anonim al contribuțiilor respondenților, cu obiectivul de a reflecta starea actuală a nivelurilor de satisfacție, angajament, dedicare, loialitate, motivație etc. ale angajaților societății și de a identifica punctele slabe, problemele sau oportunitățile de îmbunătățire în cadrul societății care prestează în prezent servicii de curățenie; invită Parlamentul să ia toate măsurile de precauție necesare pentru a asigura respectarea de către contractanții externi a celor mai înalte standarde ale dreptului muncii pentru personalul de curățenie, în special în ceea ce privește presiunea psihologică și condițiile de muncă;

95.

solicită Parlamentului să se asigure că planurile de lucru pentru membrii personalului care lucrează în schimburi, inclusiv, în special, pentru membrii personalului din Direcția Generală Securitate și Siguranță, sunt comunicate cu mult timp înainte și să evite modificările cu un preaviz scurt, acolo unde este posibil;

96.

salută finalizarea noii aripi a creșei Wayenberg; regretă modificările succesive și închiderile prelungite ale unor secțiuni din cauza protocolului intern privind COVID-19, care au fost comunicate cu preaviz minim, fără a lăsa timp de reacție; solicită o revizuire a protocoalelor sanitare privind COVID-19 pentru a le alinia la protocoalele naționale și pentru a se asigura că acest serviciu important continuă să fie furnizat cât mai mult posibil; invită DG PERS să se asigure că modificările privind programul de lucru al creșei sunt introduse și comunicate părinților în timp util, pentru a le permite să își îndeplinească obligațiile de muncă cu întreruperi minime; își reiterează apelul adresat DG PERS de a efectua un sondaj de satisfacție atât în rândul angajaților creșei, cât și al părinților copiilor, pentru a obține în mod regulat feedback relevant despre furnizor; ia act de faptul că în 2021 a fost lansată o nouă procedură de ofertare în legătură cu administrarea creșei Wayenberg și că noul furnizor de servicii și-a preluat atribuțiile la 1 februarie 2022; invită DG PERS să urmărească îndeaproape calitatea serviciilor oferite de noul furnizor, care a păstrat lucrătorii existenți în conformitate cu legislația belgiană a muncii; solicită o monitorizare constantă pentru a se asigura că noile măsuri oferă condiții bune de muncă care contribuie la păstrarea personalului de calitate;

97.

solicită să se țină seama de orarul personalului Parlamentului și al APA astfel încât să se adapteze programul de funcționare al serviciilor oferite în Parlament, în special al clubului sportiv, pentru a oferi servicii în afara orelor de vârf și a permite astfel unui număr mai mare de utilizatori să aibă acces la ele;

98.

salută eforturile Parlamentului de a oferi zilnic mese de solidaritate, care au contribuit la reducerea impactului financiar, economic și social asupra furnizorilor săi de catering și angajaților acestora; remarcă faptul că Parlamentul încearcă să păstreze un număr cât mai mare de locuri de muncă care pot fi justificate rezonabil din punctul de vedere al ocupării forței de muncă în contextul utilizării adecvate a bugetului Parlamentului;

99.

reamintește că, pe tot parcursul anului 2020, administrația a continuat punerea în aplicare a „Strategiei imobiliare după 2019” a Parlamentului, astfel cum a fost aprobată de Birou în aprilie 2018; observă că această strategie imobiliară susține flexibilitatea ca principiu-cheie pentru alocarea birourilor atât deputaților, cât și membrilor personalului și permite ca spațiul disponibil să fie utilizat într-o manieră ajustabilă, adaptându-se totodată la toate situațiile posibile în perioada post-COVID-19;

100.

ia act de faptul că decizia de a întrerupe distribuirea apei calde în birourile deputaților de la Bruxelles și Strasbourg a fost luată de chestori la 24 octombrie 2017 în legătură cu riscul pentru sănătate pe care îl prezintă prezența bacteriilor nocive Legionella în sistemele hidraulice învechite și în curs de deteriorare din clădiri; accentuează că lupta împotriva bacteriilor Legionella este una dintre cele mai importante sarcini în domeniul tratării și dezinfectării apei; solicită Secretariatului să comande un studiu aprofundat pentru a găsi soluții adecvate la această problemă de lungă durată;

101.

sprijină o dezbatere cu privire la nevoile de spațiu ale Parlamentului având în vedere efectele pandemiei de COVID-19, creșterea actuală și viitoare a nivelului de telemuncă și, dacă este cazul, adaptarea strategiei sale imobiliare pe termen lung; încurajează revizuirea politicii imobiliare pentru a vedea dacă un spațiu de birou rezervat fiecărui membru al personalului rămâne necesar, deoarece o schimbare ar putea duce la economisirea spațiilor de birou; încurajează administrația să grupeze posturile de lucru cât mai mult posibil în funcție de programul de telemuncă al membrilor personalului, garantând în continuare un spațiu de birou pentru fiecare membru al personalului care solicită acest lucru; subliniază, în plus, că ar trebui luate în considerare efectele potențial negative ale practicilor precum spațiile deschise, spațiile colaborative și spațiile fără locuri fixe („hot desking”) asupra sănătății și satisfacției personalului; reamintește activitatea desfășurată de grupurile de reflecție și de grupul de lucru în ceea ce privește clădirile și solicită implicarea lor în această dezbatere; invită Biroul să ia măsurile corespunzătoare pentru punerea în aplicare a recomandărilor Grupului de reflecție 5, în special în ceea ce privește crearea unor săli de reuniune mai informale, a unor săli multifuncționale și cu sisteme îmbunătățite de videoconferință, în conformitate cu politica Parlamentului în domeniul mediului;

102.

subliniază că practica transferului colector a permis să se realizeze economii în valoare de peste 100 de milioane EUR în ultimii ani în ceea ce privește plata dobânzilor și, prin urmare, constituie cea mai bună practică pentru utilizarea banilor contribuabililor în instituțiile publice; încurajează Biroul să identifice noi linii bugetare care ar putea beneficia de pe urma acestei practici; observă că această practică a permis să se evite ca fondurile rămase să fie destinate unor cheltuieli inutile la sfârșitul anului; reamintește că „transferul colector” sprijină strategia imobiliară pe termen lung a Parlamentului de a deține clădiri în loc să le închirieze; reamintește că acest lucru a permis Parlamentului să cumpere în 2020 clădirea Scholl, o clădire importantă din punct de vedere strategic, și să plătească prețul integral de cumpărare într-o singură operațiune, evitându-se astfel alte costuri de finanțare;

103.

observă că o parte importantă a strategiei imobiliare a Parlamentului este reprezentată de noul proiect de construcție a clădirii Adenauer, care reunește sub același acoperiș toate serviciile Parlamentului ce își desfășoară activitatea în Luxemburg; observă că prima parte a acestui proiect (aripa de est) a fost finalizată în octombrie 2020 și că lucrările de construcție a părții finale – aripa de vest – sunt în derulare; subliniază că, la fel ca și în anii precedenți, Comisia pentru bugete a Parlamentului a autorizat în 2020 un transfer „colector” pentru prefinanțarea proiectului și că partea din acest transfer dedicată noii clădiri Adenauer s-a ridicat la aproximativ 63,35 milioane EUR;

104.

reamintește că, în ceea ce privește achiziția clădirii Scholl, Biroul a aprobat, în cadrul reuniunii sale din 5 octombrie 2020, lansarea unei prospectări pe piața imobiliară locală din Bruxelles și că a avut loc un schimb de opinii pe această temă în cadrul reuniunii Comisiei pentru bugete a Parlamentului din 15 octombrie 2020 în contextul informării timpurii;

105.

înțelege că, la Bruxelles, decizia de a achiziționa clădirea Scholl în 2020 a permis finalizarea unei alte etape a strategiei imobiliare a Parlamentului și că va consolida în continuare proprietățile imobiliare ale Parlamentului, sprijinind interconectivitatea clădirilor centrale și contribuind la îmbunătățirea securității; subliniază că această achiziție a făcut, de asemenea, obiectul unui transfer colector, folosind resursele financiare economisite în cursul anului 2020, printre altele, prin reducerea cheltuielilor de deplasare, care se ridică la 74,9 milioane EUR;

106.

ia act de achiziționarea clădirii Scholl cu 74,9 milioane EUR, în timp ce prețul de piață al clădirii a fost estimat anterior la 42-65 de milioane EUR; observă că diferența dintre prețul de achiziție și estimarea expertului extern ar trebui analizată în raport cu situația în care Parlamentul nu ar fi achiziționat clădirea și ar fi pierdut deja investițiile realizate; observă că, din păcate, contractul de uzufruct semnat de Parlament în 2009 nu a inclus o clauză de retragere, ceea ce înseamnă că Parlamentul ar fi trebuit, în orice caz, să plătească întreaga sumă pentru perioada contractuală rămasă (circa 24 de milioane EUR), chiar dacă nu ar fi achiziționat clădirea;

107.

subliniază că, la Bruxelles, unele clădiri ocupate în prezent de Parlament sau de interes strategic major datorită amplasării lor și aspectelor de securitate aferente nu fac parte din portofoliul Parlamentului, cum a fost și cazul clădirii Scholl înainte de a fi achiziționată; ia act de faptul că Strategia imobiliară după 2019 a Parlamentului subliniază importanța deținerii și interconectării clădirilor centrale ale Parlamentului și menționează că este în interesul Parlamentului să achiziționeze clădirea Trèves II; constată că, deși aceste criterii sunt importante și ar trebui analizate cu atenție atunci când se propune achiziționarea unei clădiri noi, ele nu ar trebui să fie singurele criterii luate în considerare;

108.

subliniază că personalul grupurilor politice are nevoi specifice legate de formulele de lucru flexibile care nu corespund normelor aplicate la intrarea în clădirile situate în afara celei principale (de exemplu, accesul nu este permis după o anumită oră sau în weekend); regretă faptul că, după intrarea în vigoare a cerinței de verificare a temperaturii, personalul care lucrează în clădirea Trèves I este obligat de ceva timp să efectueze testul în clădirea Altiero Spinelli înainte de a i se permite să intre în clădirea Trèves I;

109.

își exprimă îngrijorarea cu privire la problemele structurale ale clădirii Trèves I; subliniază nevoia urgentă ca clădirea să fie modernizată în conformitate cu cele mai recente norme energetice și de mediu; subliniază necesitatea unor măsuri urgente pentru a remedia sistemul de încălzire instabil, lipsa de aer condiționat și de toalete pentru persoanele cu mobilitate redusă, izolarea fonică slabă, precum și problema canalizării;

110.

ia act de faptul că Comisia pentru bugete din cadrul Parlamentului este responsabilă de avizele și deciziile privind proiectele imobiliare cu implicații financiare semnificative, în conformitate cu anexa VI la Regulamentul de procedură; ia act de competențele Comisiei pentru bugete prevăzute la articolul 266 din Regulamentul financiar în ceea ce privește clădirile tuturor instituțiilor, organelor și birourilor, inclusiv ale Parlamentului; subliniază că aceasta include informații timpurii, informații privind planificarea transparentă și detaliată, controlul și procesul decizional, precum și autorizarea proiectelor;

111.

invită Biroul să ia în considerare noul mediu privind sănătatea și siguranța, precum și creșterea volumului muncii la distanță, drept criterii pentru selectarea propunerilor de renovare și reconstruire a clădirii Paul-Henri Spaak, având în vedere schimbarea practicilor de lucru și posibila scădere viitoare a prezenței fizice la Parlament;

112.

se așteaptă ca planificarea și procesul decizional din domeniul politicii imobiliare a Parlamentului să fie mai transparente și mai detaliate, precum și să facă obiectul unei informări timpurii, ținând seama în mod adecvat de articolul 266 din Regulamentul financiar;

113.

ia act de decizia unanimă a Biroului din 23 octombrie 2019 de a aproba crearea unui laborator IDEA în 2020, cu scopul de a testa soluții noi și inovatoare în contextul gestionării birourilor și a infrastructurilor; constată că decizia Biroului nu s-a bazat pe nicio estimare specifică a costurilor; constată, de asemenea, că în cadrul laboratorului IDEA au fost construite și dotate pe parcursul anului 2020 biroul unui deputat, la un cost de 486 012 EUR, și salonul adiacent, la un cost de cel puțin 203 978 EUR; consideră că este importantă utilizarea prudentă și eficientă a bugetului alocat proiectelor-pilot de această natură; reamintește Biroului că ar trebui stabilite linii bugetare clare înainte de demararea unor astfel de proiecte și că cheltuielile ar trebui contabilizate în mod transparent; consideră că testarea soluțiilor inovatoare de gestionare a birourilor și a infrastructurilor este utilă, în general, dar consideră că costurile trebuie să rămână rezonabile și justificate; observă că este important ca proiectele de acest fel să beneficieze de o evaluare efectuată de mai mulți deputați și APA, astfel încât să se garanteze rezultate cât mai pertinente ale testelor;

114.

reamintește recomandările Grupului de reflecție nr. 5 de a evalua instrumentele IT ale laboratorului IDEA, printre care se numără săli de reuniune mai multe și mai bine echipate, birouri cu facilități de reuniune la distanță/web-streaming și videoconferințe îmbunătățite, cu o gamă mai largă de caracteristici;

115.

reamintește că, în cadrul reuniunilor Biroului din 16 decembrie 2019, 22 iulie 2020, 24 septembrie 2020, 16 decembrie 2020 și 18 ianuarie 2021, membrii Biroului au sugerat ca laboratorul IDEA să testeze soluții în domeniul performanței de mediu, al eficienței energetice, al securității (în special al lacătelor electronice), al tehnologiei informației și al telemuncii, precum și al strategiei de inovare în domeniul TIC;

116.

ia act de faptul că, în cadrul laboratorului IDEA, zona și vecinătatea zonei unui birou de la etajul 15 sunt folosite ca spațiu de testare și că acest spațiu a fost supus unor adaptări consistente, cu un cost de 629 259 EUR în cursul anului 2020; reamintește că îndepărtarea băilor modulare din birourile deputaților a fost testată în laboratorul IDEA și este considerată un potențial câștig de spațiu care ar putea fi obținut în toate birourile în următorii 5-10 ani; reamintește că numai la etajul 15 este posibilă tăierea și izolarea conductelor de apă existente și ajustarea conductelor de ventilație fără întreruperi permanente de apă pentru celelalte etaje;

117.

subliniază că, în prezent, 20 % din spațiu nu este utilizat în mod corespunzător, de exemplu sălile de copiere sau spațiul destinat inițial încăperilor pentru servere; constată, de asemenea, că concluziile laboratorului IDEA vor furniza date și experiență pentru viitoarele lucrări de renovare nu numai în clădirea Paul-Henri Spaak, ci și în clădirea Altiero Spinelli, care va putea fi utilizată încă 20-25 de ani;

118.

subliniază că Biroul, în cadrul reuniunii sale constitutive din 26 ianuarie 2022, a reînnoit sprijinul acordat laboratorului IDEA; salută faptul că laboratorul IDEA intră în prezent într-o fază în care se pot pune în sfârșit în aplicare reflecțiile comunicate încă de la început, și anume integrarea costurilor testelor și cererilor într-o singură linie bugetară pentru gestionarea proiectelor laboratorului IDEA, pe de o parte, și în liniile bugetare corespunzătoare de la nivelul direcțiilor generale responsabile de cererile individuale, pe de altă parte;

119.

salută faptul că extinderea creșei Wayenberg din Bruxelles a fost finalizată în septembrie 2020; regretă că lucrările au continuat în timp ce copiii și familiile lor au frecventat în continuare instituția de învățământ, în unele cazuri aceștia trebuind să treacă foarte aproape de zona lucrărilor, fiind expuși pericolului; invită Biroul să inițieze, în 2022, studii tehnice pentru a identifica posibilități suplimentare de reducere în continuare a consumului de energie și de creștere a producției de energie din surse regenerabile și să le pună în aplicare cât mai curând posibil;

120.

salută faptul că abordarea strategică legată de punerea în aplicare a Serviciului „Europa Experience” în toate statele membre până la sfârșitul anului 2024, conform deciziei Biroului din noiembrie 2019, a fost consolidată în noiembrie 2020 odată cu adoptarea de către Birou a unui calendar pentru implementarea infrastructurilor în toate statele membre; își exprimă cu fermitate opinia că birourile de legătură ale Parlamentului European și Serviciul „Europa Experience” sunt unele dintre cele mai bune instrumente de comunicare de care dispun Uniunea și Parlamentul pentru a promova activitatea instituțiilor și beneficiile aduse de Uniune cetățenilor; încurajează Parlamentul și Comisia să continue să implementeze noi acțiuni „Europa Experience” în toate capitalele și locurile de importanță strategică în perspectiva următoarelor alegeri europene din 2024; sprijină un contract oficial de împărțire a costurilor pentru toate activitățile „Europa Experience” între Comisie și Parlament, pentru a asigura o finanțare solidă pe termen lung a spațiilor;

121.

reamintește valoarea adăugată a software-ului liber și cu sursă deschisă în îmbunătățirea securității, întrucât acesta permite Parlamentului să identifice și să remedieze deficiențele, să mențină controlul asupra datelor prin găzduirea lor în servere și prin identificarea de soluții în concordanță cu propriile specificații, fiind totodată în măsură să evite efectele de dependență față de furnizor;

122.

reamintește preferința sa pentru soluții software gratuite și cu sursă deschisă față de cele brevetate atunci când se iau în considerare noi aplicații interne; solicită ca organele de conducere TIC să fie informate cu privire la situațiile în care nu sunt alese soluții cu sursă deschisă;

123.

solicită, în conformitate cu rezoluția anterioară privind descărcarea de gestiune a Parlamentului și pentru a spori în mod semnificativ confidențialitatea comunicării sale interne, ca serviciile competente să testeze integrarea și implementarea de soluții pentru mesageria instantanee și reuniunile virtuale care se bazează pe surse deschise, găzduite pe serverele Parlamentului, și care permit o comunicare sigură, cum ar fi Matrix și Jitsi;

124.

apreciază faptul că serviciile Parlamentului depun eforturi pentru a îmbunătăți în continuare calitatea și accesibilitatea datelor instituției care sunt disponibile publicului, prin adoptarea principiilor datelor deschise pentru reutilizare și redistribuire, care au fost prezentate Grupului de lucru al Biroului privind inovarea în domeniul TIC în aprilie 2021; salută inițiativa Parlamentului privind portalul de date deschise, care urmărește să integreze seturile de date disponibile publicului într-un mod ușor accesibil și ușor de utilizat, precum și să furnizeze date într-un format interoperabil, care să poată fi citit automat, și să pună astfel în practică principiile datelor deschise privind deschiderea tehnică, juridică, practică și socială;

125.

constată că numărul atacurilor cibernetice a crescut semnificativ și că acestea pot cauza daune semnificative sistemului informatic al Parlamentului, putând chiar afecta funcționarea instituțională a acestuia; salută faptul că secretarul general a adoptat o politică de securitate a informațiilor în iunie 2020, identificând diferitele categorii de date și stabilind condițiile aferente care trebuie respectate pentru gestionarea și stocarea acestora, pe baza unei evaluări a impactului asupra protecției datelor și a unei evaluări a securității; subliniază cu îngrijorare problemele critice semnalate de secretarul general cu privire la securitatea cibernetică, inclusiv personalul insuficient; încurajează Parlamentul să ia cât mai curând toate măsurile corespunzătoare pentru consolidarea atât a structurii informatice, cât și a personalului în domeniul securității cibernetice;

126.

ia act de faptul că o serie de deputați și asistenții lor se confruntă frecvent cu probleme atunci când se conectează la contul de e-mail al deputatului pe dispozitivele lor mobile după schimbarea parolei aferente acestui cont de e-mail; invită Parlamentul să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că nu apar astfel de dificultăți tehnice;

127.

reamintește că, la 31 decembrie 2020, deficitul actuarial al fondului voluntar de pensii se ridica la 371,3 milioane EUR, față de 328,6 milioane EUR la 31 decembrie 2019;

128.

reamintește că fondul a fost înființat în 1990 pentru a le oferi deputaților un regim suplimentar și facultativ de pensii; reamintește că, înainte de introducerea Statutului deputaților în 2009, deputații erau deja eligibili pentru o pensie echivalentă cu cea a colegilor lor din parlamentele naționale, cu excepția deputaților italieni, francezi și luxemburghezi, care puteau, prin urmare, să contribuie la sisteme de pensii speciale ale Parlamentului European, create în 1981 exclusiv pentru nevoile celor trei naționalități menționate anterior; reamintește, prin urmare, că fondul facultativ de pensii a constituit întotdeauna o pensie pur suplimentară (10);

129.

reamintește că, în cadrul reuniunii sale din 10 decembrie 2018, Biroul a decis să modifice normele aplicabile regimului de pensii prin creșterea vârstei de pensionare de la 63 la 65 de ani și prin introducerea unei taxe de 5 % la plata pensiei pentru viitorii pensionari, pentru a îmbunătăți sustenabilitatea acestuia, pentru a aborda problema în creștere a lichidității și pentru a reduce deficitul actuarial și consecințele negative pentru contribuabilii Uniunii; reamintește că decizia Biroului din 10 decembrie 2018 se aplică numai pensiilor stabilite după 1 ianuarie 2019 și, ca atare, nu afectează beneficiarii care s-au pensionat înainte de această dată;

130.

subliniază că decizia Biroului a fost contestată în fața Curții de Justiție de un număr de membri ai fondului; subliniază că, în hotărârile sale din 15 septembrie 2021 în cauzele conexate T-720/19-T-725/19 (11), Richard Ashworth și alții/Parlamentul European, Curtea de Justiție a concluzionat că drepturile deja dobândite nu au fost afectate de decizia contestată a Biroului și a confirmat, de asemenea, competența Biroului de a adopta decizii menite să îmbunătățească sustenabilitatea fondului; ia act și de concluzia Curții de Justiție conform căreia decizia Biroului din 10 decembrie 2018 a respectat principiul proporționalității; remarcă că hotărârile au fost pronunțate la 15 septembrie 2021 și că Parlamentul examinează în prezent implicațiile acestora pentru a transmite Biroului propuneri suplimentare de îmbunătățire a sustenabilității fondului;

131.

observă cu îngrijorare că Curtea de Justiție estimează că fondul va deveni insolvabil până în 2024 și că ultimele plăți ale fondului se vor efectua abia în 2091; reiterează că propriul angajament al Biroului de a garanta fondul nu constituie o obligație legală de a garanta anumite niveluri de plăți ale fondului, deoarece nu există niciun contract între fond și Parlament; solicită Biroului, consiliului de administrație și membrilor fondului facultativ de pensii să sprijine măsurile care vizează limitarea deficitului fondului facultativ de pensii, luând în considerare, în același timp, orice alte măsuri în acest sens;

132.

constată cu interes că, potrivit Serviciului Juridic al Parlamentului, din cele două hotărâri rezultă că Curtea de Justiție confirmă că drepturile dobândite ca atare ale deputaților care au îndeplinit deja toate condițiile necesare pentru dobândirea dreptului la pensia facultativă suplimentară sunt pe deplin protejate în temeiul principiilor generale ale dreptului Uniunii; constată totuși că hotărârile confirmă și că acest lucru nu împiedică Biroul să modifice condițiile, precum și modalitățile acestui grup de deputați, cu condiția ca principiul proporționalității să fie respectat în mod corespunzător, precum și pentru acei deputați care nu au îndeplinit încă toate condițiile pentru dobândirea drepturilor de pensie și care, prin urmare, dețin numai drepturi viitoare în cadrul regimului de pensii, situație care este confirmată în continuare prin hotărârea Curții de Justiție din 24 septembrie 2020 în cauza C-223/19, YS/NK (12); solicită administrației și Biroului să garanteze că pentru planurile viitoare de salvare nu vor fi folosiți banii contribuabililor; consideră că o revizuire a modelului financiar al fondului nu ar fi suficientă pentru a preveni utilizarea suplimentară a banilor contribuabililor pentru plăți viitoare; îndeamnă, prin urmare, secretarul general să propună și măsuri privind ajustarea modalităților de funcționare a fondului, inclusiv o creștere suplimentară a vârstei de pensionare și o reducere a pensiilor plătite;

133.

ia act de faptul că activitatea de audit a Curții cu privire la bugetul general și la situațiile financiare ale Uniunii include o examinare a angajamentelor cu titlu de pensii, inclusiv a regimului facultativ de pensii pentru deputați; invită din nou Curtea să prezinte un nou aviz privind fondurile voluntare de pensii, analizând toate opțiunile posibile pentru limitarea deficitului, având în vedere că acest lucru ar putea contribui la investigarea în continuare a măsurilor de gestionare a fondurilor;

134.

reamintește că Rezoluția Parlamentului referitoare la descărcarea de gestiune din 2017 a solicitat secretarului general să prezinte orice concluzie ca răspuns la ancheta privind temeiurile juridice ale regimului de pensii; subliniază că această anchetă ar trebui să fie efectuată de o entitate independentă;

135.

subliniază că articolul 27 alineatul (2) din Statutul deputaților prevede că deputații care au contribuit la fond au dobândit drepturi și drepturi viitoare, care sunt menținute integral și, prin urmare, nu încetează în cazul în care fondul își încetează existența; reamintește, de asemenea, că Parlamentul a plătit lunar două treimi din totalul contribuțiilor la sistemul de pensii cu prestații predefinite, subliniind astfel participarea sa regulată la fond; evidențiază că deputații care au plătit contribuții la fondul facultativ de pensii și au dobândit drepturi și drepturi viitoare au făcut acest lucru cu bună-credință, bazându-se astfel pe faptul că Parlamentul își va onora obligațiile financiare;

136.

ia act cu îngrijorare de lipsa de înțelegere în cadrul forumurilor decizionale și de aprobare din cadrul sistemului comun de asigurări de sănătate (JSIS) în ceea ce privește noile tratamente, tendințele medicale și medicamentele încă neaprobate legate în special de noile apariții de boli nervoase, de afecțiuni autoimune, precum și de cancere; solicită ca organismele relevante din cadrul JSIS să țină seama în mod corespunzător și periodic de evoluțiile medicale recente și de dobândirea de cunoștințe atunci când actualizează lista tratamentelor și a medicamentelor eligibile; solicită JSIS să dea dovadă de mai multă flexibilitate atunci când evaluează imaginile clinice, precum și tratamentele și terapiile ulterioare care ar putea ajuta un pacient; recomandă introducerea unor grupuri de experți, care pot evalua și aproba tratamente, medicamente farmaceutice și medicamente care nu au fost încă aprobate, pentru a îmbunătăți calitatea tratamentului solicitanților, pentru a reduce sarcina birocratică și pentru a ține cont de cele mai recente informații medicale atunci când sunt analizate cererile de rambursare;

137.

invită Biroul să se asigure că JSIS oferă o explicație coerentă și individuală pentru respingerea unei cereri de rambursare; regretă obiceiul încetățenit de a refuza o cerere de rambursare în format PDF, fără posibilitatea de a contesta decizia în persoană; invită Biroul să introducă posibilitatea ca medicii locali responsabili de tratamentul unui solicitant să discute cu unitatea responsabilă din JSIS sau cu grupul de experți pentru a explica tratamentul și beneficiile medicale; își exprimă, de asemenea, dorința de a îmbunătăți ușurința de utilizare a aplicației, permițând o monitorizare mai rapidă și mai directă a cererilor individuale;

138.

reamintește că Regulamentul financiar stabilește informațiile care trebuie furnizate autorității bugetare și publicului cu privire la contractele atribuite de către instituție; ia act de faptul că Regulamentul financiar prevede obligația publicării contractelor atribuite cu o valoare mai mare de 15 000 EUR, această valoare indicând pragul peste care organizarea unei proceduri de atribuire competitive devine obligatorie;

139.

observă că, din totalul de 198 de contracte atribuite în 2020, 60 au avut la bază proceduri deschise sau restrânse, valoarea acestora fiind de 405,2 milioane EUR, iar 136 au avut la bază proceduri de negociere, valoarea lor fiind de 179,1 milioane EUR; constată că numărul total de contracte atribuite prin proceduri de negociere a crescut ca procent din valoarea totală a contractelor atribuite, de la 26 % în 2019 la 31 % în 2020, dar a scăzut în ceea ce privește volumul, de la 208,53 milioane EUR în 2019 la 179,1 milioane EUR în 2020;

140.

ia act de următoarea defalcare a contractelor atribuite în 2019 și 2020, inclusiv a contractelor imobiliare, în funcție de tipul acestora:

141.

ia act de următoarea defalcare a contractelor atribuite în 2020 și 2019 pe tip de procedură utilizată, în funcție de număr și valoare:

142.

ia act de faptul că 72 % dintre procedurile de negociere excepționale lansate în 2020 de Parlament pentru contracte cu o valoare mai mare de 15 000 EUR folosesc ca temei juridic punctul 11.1 litera (b) din anexa I la Regulamentul financiar, care se referă la utilizarea unui singur operator economic din motive tehnice sau artistice sau din motive legate de protecția drepturilor exclusive și că 20 % dintre ele au folosit ca temei juridic punctul 11.1 litera (c) din anexa I la Regulamentul financiar, care se referă la cazuri de extremă urgență din motive neimputabile autorității contractante, iar 2 % dintre ele (o procedură) au folosit ca temei juridic punctul 11.1 litera (a), care se referă la servicii pentru care nu a fost depusă nicio ofertă sau nu au fost depuse oferte adecvate; observă, de exemplu, că cele 26 de proceduri de negociere excepționale utilizate de Direcția Generală Servicii de Cercetare Parlamentară în 2020 se bazează pe punctul 11.1 litera (b) din anexa I la Regulamentul financiar care se referă la un singur operator economic, iar protecția drepturilor exclusive a vizat abonamente la bazele de date online sau agențiile de presă;

143.

salută intenția Parlamentului de a introduce rapoarte de sustenabilitate, care vor include aspectele sociale ale achizițiilor publice, solicită Parlamentului să monitorizeze evoluțiile în domeniul achizițiilor publice sociale și sustenabile, cum ar fi lucrările OCDE privind achizițiile publice și conduita profesională responsabilă, precum și viitoarea legislație a Uniunii privind obligația de diligență a întreprinderilor; consideră că, prin integrarea unor standarde profesionale responsabile în politicile sale de achiziții publice și de altă natură, Parlamentul poate oferi un exemplu de bune practici, poate proteja interesul public și poate asigura responsabilitatea cheltuielilor publice; felicită serviciile responsabile ale Parlamentului pentru extinderea sistemului de management de mediu al Parlamentului la alte elemente de sustenabilitate, precum și pentru înființarea unui grup de lucru privind achizițiile publice responsabile din punct de vedere social;

144.

salută eliminarea completă a camerelor termografice produse de Hikvision utilizate în clădirile Parlamentului; invită Parlamentul să prevină în viitor achiziționarea și utilizarea produselor care ar putea fi fabricate cu încălcarea standardelor de sustenabilitate și a drepturilor omului; este convins că acest lucru poate fi realizat în primul rând prin includerea în procedurile de achiziții ale Parlamentului a unor standarde și practici privind diligența necesară în materie de mediu și drepturile omului;

145.

constată că au existat 1 415 licitații cu un singur ofertant în 2020, dintre care 89 au vizat contracte peste pragul de 15 000 EUR, comparativ cu 1 369 de licitații cu un singur ofertant în 2019; faptul că 102 licitații s-au referit la contracte peste pragul de 15 000 EUR reiterează că licitațiile cu un singur ofertant prezintă un risc semnificativ pentru principiul concurenței și obținerea celei mai bune valori pentru banii publici; reiterează solicitarea ca Parlamentul să investigheze motivele lipsei aparente de concurență și să ia măsurile necesare pentru a reduce numărul licitațiilor cu un singur ofertant în procedurile viitoare;

146.

constată că, în 2020, creditele înscrise la postul bugetar 4 0 0, atribuite grupurilor politice și deputaților neafiliați, au fost utilizate după cum urmează (13):

147.

salută faptul că auditorii externi independenți pentru grupurile politice au emis doar opinii fără rezerve pentru exercițiul financiar 2020;

148.

observă că, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014, Autoritatea a revizuit pentru prima dată în 2019 conturile partidelor și fundațiilor politice europene aferente exercițiului financiar 2018; salută faptul că a doua revizuire a conturilor financiare ale partidelor politice europene și ale fundațiilor politice aferente exercițiului financiar 2019 a arătat că acestea se bazează din ce în ce mai mult pe formatele și modelele furnizate de Autoritate, ceea ce sporește comparabilitatea și acuratețea informațiilor transmise;

149.

constată că marea majoritate a finanțării partidelor europene provine din surse publice și, prin urmare, necesită cel mai înalt nivel de transparență și responsabilitate; subliniază că Autoritatea ar trebui să furnizeze, în cea mai mare măsură posibilă, informații privind înregistrarea și situația financiară a partidelor și a fundațiilor politice europene; salută eforturile depuse de Autoritate pentru a pune la dispoziția cetățenilor o gamă largă de informații pe site-ul său internet; solicită Autorității să se asigure că documentele publicate pe site-ul său sunt ușor de utilizat, complete și actualizate și recunoaște anunțul Autorității în cursul audierii sale privind finalizarea unui exercițiu de evaluare comparativă a accesibilității site-ului web;

150.

subliniază că Autoritatea are competențe limitate pentru a verifica dacă un partid sau o fundație înregistrată încalcă valorile fundamentale ale Uniunii și că, până în prezent, nu a declanșat niciodată procedura complexă de conformitate cu valorile; solicită consolidarea structurii administrative actuale a Autorității, cu scopul de a monitoriza mai bine respectarea normelor relevante și punerea în aplicare a sancțiunilor, precum și de a asigura completa sa independență și neutralitate;

151.

constată că, în 2020, creditele înscrise la postul bugetar 4 0 2 au fost utilizate după cum urmează (17):

152.

constată că, în 2020, creditele înscrise la postul bugetar 4 0 3 au fost utilizate după cum urmează (19):

153.

reamintește că, în conformitate cu articolul 38 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014, Parlamentul și-a adoptat raportul privind aplicarea regulamentului la 26 octombrie 2021 (20); salută propunerea legislativă a Comisiei din 25 noiembrie 2021 de modificare a regulamentului (21);

154.

consideră că partidele politice și fundațiile politice europene ar trebui să utilizeze mai mult noile tehnologii, pentru a îmbunătăți transparența și trasabilitatea donațiilor și a cheltuielilor.

A.

întrucât, conform articolului 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), Parlamentului îi revine responsabilitatea exclusivă de a acorda descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii și întrucât bugetul Consiliului European și al Consiliului este o secțiune a bugetului Uniunii;

B.

întrucât, în conformitate cu articolul 15 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Consiliul European nu exercită funcții legislative,

C.

întrucât, conform articolului 317 din TFUE, Comisia execută bugetul pe propria răspundere, ținând cont de principiile unei bune gestiuni financiare, și întrucât, potrivit cadrului în vigoare, Comisia conferă celorlalte instituții ale Uniunii competențele necesare executării secțiunii din buget care le este destinată;

D.

întrucât, conform articolului 235 alineatul (4) și articolului 240 alineatul (2) din TFUE, Consiliul European și Consiliul („Consiliul”) sunt asistate de Secretariatul General al Consiliului (SGC), și întrucât secretarul general este exclusiv responsabil pentru buna gestiune financiară a creditelor introduse în secțiunea II din bugetul Uniunii;

E.

întrucât, pe parcursul a aproape douăzeci de ani, Parlamentul a pus în aplicare practica respectată și consacrată de a acorda descărcarea de gestiune pentru toate instituțiile, organismele, birourile și agențiile Uniunii, și întrucât Comisia sprijină ideea ca practica de a acorda descărcarea de gestiune fiecărei instituții, organism, birou și agenție a Uniunii pentru cheltuielile administrative efectuate să fie aplicată în continuare;

F.

întrucât, din 2009, lipsa de cooperare din partea Consiliului în cadrul procedurii de descărcare de gestiune a obligat Parlamentul să refuze să acorde secretarului general al Consiliului descărcarea de gestiune;

G.

întrucât, în contextul procedurii de descărcare de gestiune, autoritatea care acordă descărcarea de gestiune dorește să sublinieze că este deosebit de important să se consolideze și mai mult legitimitatea democratică a instituțiilor Uniunii prin îmbunătățirea transparenței și a răspunderii, prin punerea în aplicare a principiului întocmirii bugetului în funcție de performanțe și prin buna administrare a resurselor umane;

H.

întrucât Consiliul European și Consiliul, în calitate de instituții ale Uniunii și de beneficiari ai bugetului general al Uniunii, ar trebui să fie transparente și să poată fi trase la răspundere în mod democratic de cetățenii Uniunii, fiind totodată supuse controlului democratic al modalității de cheltuire a fondurilor publice;

I.

întrucât jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene confirmă dreptul contribuabililor și al publicului de a fi informați cu privire la utilizarea veniturilor publice;

J.

întrucât recomandarea Ombudsmanului European („Ombudsmanul”) în cauza OI/2/2017/TE a indicat că practica Consiliului privind transparența procesului legislativ constituie o administrație defectuoasă și ar trebui contracarată, pentru a le permite cetățenilor să urmărească procesul legislativ al Uniunii,

5.

constată că, în 2020, Consiliul avea un buget total de 590 633 000 EUR (comparativ cu 581 895 459 în 2019); observă o creștere a bugetului cu 1,5 % comparativ cu 2019, ceea ce confirmă o tendință descendentă a creșterii bugetare anuale (1,6 % în 2019, 2 % în 2018 și 3 % în 2017); constată că procentul Consiliului din rubrica 5 a cadrului financiar multianual a scăzut de la 6,3 % în 2015 la 5,8 % în 2020; constată o rată globală de execuție ridicată, de 93,15 % (față de 92,3 % în 2019);

6.

înțelege că bugetul Consiliului este în majoritate administrativ, o parte semnificativă fiind alocată cheltuielilor legate de personal, clădiri (inclusiv mobilier și echipamente) și alte cheltuieli de funcționare; reiterează solicitarea din rezoluțiile anterioare referitoare la buget ca Consiliul European și Consiliul să aibă bugete separate, pentru a îmbunătăți transparența, responsabilizarea și eficiența cheltuielilor pentru ambele instituții;

7.

reamintește că creditele reportate din 2019 în 2020 s-au ridicat, în total, la 52 543 491 EUR (comparativ cu 56 599 584 EUR în perioada 2018-2019) și salută faptul că execuția s-a ridicat la 86,4 % (45 375 664 EUR), concentrându-se în special asupra clădirilor, a sistemelor informatice, a interpretării și a echipamentelor tehnice;

8.

constată o creștere a reportării creditelor din 2020 în 2021 (12,6 % în comparație cu 9,8 % din 2019 în 2020); reamintește Consiliului că reportările sunt excepții de la principiul anualității bugetului Uniunii și ar putea indica supraestimări ale bugetului și invită Consiliul să își intensifice eforturile pentru a preveni supraestimările bugetare;

9.

observă că, în 2020, plățile efectuate de Consiliu au reprezentat 5,2 % din bugetul Uniunii; constată că termenul mediu de plată pentru facturile către SGC a fost de 20 de zile în 2020 (comparativ cu 19 în 2019), în timp ce limita maximă este de 30 de zile calendaristice, conform Directivei 2011/7/UE a Parlamentului European și a Consiliului (1);

10.

observă că pandemia de COVID-19 a afectat execuția bugetară pe anul 2020; observă că desfășurarea unui număr mai mic de întâlniri fizice a condus la scăderea cheltuielilor pentru deplasările delegaților și a costurilor cu interpretarea; constată că această reducere a cheltuielilor a fost compensată la nivel bugetar prin creșterea cheltuielilor cu serviciile informatice, pentru a dezvolta rapid capacitatea pentru munca de la distanță și pentru a garanta continuitatea activității; observă că aceste cheltuieli au acoperit domeniile relevante ale noilor achiziții de software, asistența externă și furnizarea de echipamente hardware pentru a facilita munca la domiciliu;

11.

constată că, în 2020, creditele au fost realocate prin 46 de transferuri efectuate în conformitate cu articolul 29 din Regulamentul financiar; observă că aceste transferuri au avut ca scop să consolideze infrastructura de videoconferință și capacitățile de telemuncă ale Consiliului, inclusiv achiziția de echipamente informatice, licențe și instrumente de comunicare suplimentare; constată că, per ansamblu, transferurile au fost efectuate din liniile bugetare pentru cheltuieli cu interpretarea, curățenia și întreținerea, securitatea și supravegherea clădirilor și cheltuieli diverse pentru întâlniri interne, către liniile bugetare pentru lucrări de instalare, achiziția de echipamente și software și asistență pentru operarea și dezvoltarea de sisteme informatice;

12.

constată că, în 2020, Curtea a examinat, fără observații, procedurile de achiziții publice organizate de Consiliu și trei alte instituții ale Uniunii pentru a achiziționa echipamente individuale de protecție pentru personalul său, și că procedura de achiziție includea cerințe minime stricte în caietul de sarcini, cum ar fi standardele europene de calitate de referință; este conștient de faptul că, în patru cazuri, ofertantul câștigător nu a inclus dovezi complete că toate cerințele minime de calitate erau îndeplinite la momentul contractării, ceea ce a determinat Consiliul să organizeze teste de laborator care să arate că echipamentul individual de protecție era într-adevăr conform;

13.

constată că izbucnirea neașteptată a pandemiei de COVID-19 și situația excepțională ulterioară au impus acțiuni imediate și măsuri organizatorice pentru a asigura continuitatea activității; constată cu satisfacție că reacția rapidă și eficace a Consiliului la această criză a condus la o serie de măsuri structurate în mai multe domenii pentru a proteja personalul și a garanta continuitatea activității;

14.

observă că Consiliul folosește reuniunile, modernizarea administrativă și activitățile legislative ca indicatori cantitativi ai nivelului de activități desfășurate pe parcursul anului; observă că izbucnirea pandemiei de COVID-19 a condus la o scădere cu 54,1 % (4 148) a numărului total de reuniuni desfășurate în 2020 comparativ cu 2019; constată că, în 2020, SGC a organizat 3 086 de reuniuni instituționale și reuniuni cu țări terțe (comparativ cu 3 983 în 2019) și 434 de alte reuniuni (comparativ cu 3 685 în 2019) și că 39,2 % dintre reuniuni s-au desfășurat în format hibrid sau de la distanță;

15.

salută îmbunătățirile în ceea ce privește organizarea internă a SGC, punând accentul în special pe gestionarea limitărilor de lucru cauzate de pandemia de COVID-19, precum creșterea numărului de platforme și a lărgimii de bandă pentru activitățile de telemuncă și instalarea unor echipamente adecvate pentru videoconferință în mici săli de reuniune, pentru a facilita reuniunile în format hibrid;

16.

observă că, în 2020, Consiliul și-a menținut activitatea legislativă la același nivel ca în 2019 în pofida condițiilor de muncă dificile provocate de pandemia de COVID-19, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene fiind publicate 1 328 de acte juridice în 2020 comparativ cu 1 326 în 2019;

17.

recunoaște că există un cadru de control intern la nivelul Consiliului care să ofere garanții rezonabile cu privire la îndeplinirea obiectivelor; este conștient că gestiunea riscurilor se efectuează prin păstrarea unor registre ale riscurilor identificate, care sunt evaluate ulterior împreună cu impactul măsurilor de atenuare adoptate;

18.

este conștient că auditorul intern al Consiliului a efectuat o serie de audituri în cadrul planului strategic pe trei ani bazat pe risc al Consiliului, fără a emite recomandări cu prioritate ridicată;

19.

reamintește că indicatorii-cheie de performanță reprezintă un instrument recunoscut pe scară largă pentru măsurarea realizărilor în raport cu obiectivele stabilite; invită Consiliul să prezinte rezumate ale indicatorilor-cheie de performanță și ale rezultatelor aferente în rapoartele sale de gestiune;

20.

constată că schema de personal pentru 2020 era fixată la 3 029 de posturi (comparativ cu 3 033 în 2019), 2 905 dintre acestea fiind ocupate la 31 decembrie 2020; observă că rata de ocupare este de aproape 96 %;

21.

regretă absența informațiilor referitoare la punerea în aplicare a planului de acțiune al Consiliului privind egalitatea de gen și a măsurilor luate cu scopul de a asigura egalitatea de șanse pentru persoanele cu dizabilități în cadrul Consiliului ca loc de muncă; invită Consiliul să furnizeze informații autorității bugetare privind echilibrul de gen, distribuția geografică și dizabilitățile membrilor personalului său și privind politicile interne aferente în vigoare;

22.

reamintește rezoluția sa din 17 decembrie 2020 referitoare la necesitatea unei formațiuni a Consiliului dedicate egalității de gen, ca forum instituțional dedicat pentru asigurarea unei integrări mai solide a egalității de gen în strategiile Uniunii, pentru coordonarea tuturor politicilor aferente și pentru a obține progrese în principalele dosare legate de egalitatea de gen, precum și pentru armonizarea protecției drepturilor femeilor și a egalității de gen; regretă faptul că, până în prezent, Consiliul a ignorat această solicitare a Parlamentului;

23.

reamintește că, în conformitate cu articolul 286 alineatul (2) din TFUE, Consiliul numește membrii Curții după consultarea Parlamentului și înțelege dificultățile de realizare a echilibrului de gen, deoarece numirea candidaților este responsabilitatea exclusivă a statelor membre și statele membre nu pot nominaliza decât câte un singur candidat; cu toate acestea, consideră inacceptabil faptul că Curtea a avut doar 16 membri femei dintr-un total de 112 membri de la înființarea sa în 1977 (85,7 % bărbați și 14,3 % femei) și că, în 2020, Curtea a avut doar 8 membri femei, comparativ cu 18 bărbați; invită Consiliul să ia în considerare componența generală a Curții, astfel încât echilibrul de gen, în special, să fie luat în considerare în deciziile de numire, precum și să soluționeze această problemă prin acțiuni concrete, cum ar fi prezentarea în fața Parlamentului a cel puțin doi candidați din fiecare stat membru, unul fiind femeie și unul bărbat;

24.

constată că planul intern de prevenire a riscurilor psihosociale pentru perioada 2020-2022 a fost adoptat punând accentul în special pe prevenirea epuizării și pe bunele relații la locul de muncă; observă că planul a fost integrat pe deplin în răspunsul SGC la pandemia de COVID-19, prin sondaje privind riscurile psihosociale, sesiuni de informare și de instruire specifice și diferite intervenții ale serviciului social; observă cu apreciere sprijinul semnificativ oferit personalului, echipelor și managerilor de către psihologii organizaționali și clinicieni și de către lucrătorii sociali, ale căror intervenții din 2020 au fost legate în mod semnificativ de pandemia de COVID-19;

25.

constată că, în 2020, 385 de persoane în total (în funcție, dar și pensionate) au apelat la serviciul social, înregistrându-se în total 4 425 de intervenții, unele dintre acestea fiind legate de gestionarea stresului provocat de pandemia de COVID-19, și că psihologul intern a prelucrat în total 164 de cereri individuale; apreciază că psihologii și lucrătorii sociali sunt o componentă a planului de intervenție psihosocială în cazul unui incident critic;

26.

observă că biroul pentru stagii a prelucrat peste 10 000 de solicitări de stagii, din care au fost selectați 110 stagiari, inclusiv o serie de stagiari cu dizabilități în temeiul noului program privind acțiunile pozitive; reiterează apelul adresat Consiliului, de a se asigura că toți stagiarii săi primesc o remunerație decentă;

27.

observă că au fost efectuate acțiuni de sensibilizare în ceea ce privește etica și comportamentele așteptate; constată că următoarea strategie în materie de etică era în curs de elaborare la finalul anului 2020 și că au avansat lucrările la dezvoltarea unui nou hub de etică centrat pe utilizatori pe rețeaua de intranet a Consiliului; regretă însă că nu a primit informații privind codul de conduită aplicabil tuturor membrilor personalului;

28.

salută acordul politic la care au ajuns Parlamentul, Consiliul și Comisia la 15 decembrie 2020 în ceea ce privește registrul de transparență pentru reprezentanții de interese (2); regretă, cu toate acestea, limitările avute în vedere la articolul 5 din Decizia Parlamentului din 27 aprilie 2021 privind încheierea unui acord interinstituțional între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind un registru de transparență obligatoriu (3), cum ar fi faptul că registrul de transparență se aplică reprezentanților permanenți ai statelor membre numai în cadrul sistemelor voluntare; insistă asupra faptului că toate reprezentanțele permanente ar trebui să participe activ la acesta prin sisteme voluntare în timpul președinției Consiliului preluate de statul lor membru și după încheierea acesteia; îndeamnă Consiliu, inclusiv reprezentanții statelor membre, să armonizeze, să îmbunătățească și să pună în aplicare normele existente privind etica, în special în ceea ce privește conflictele de interese, „ușile turnante” și normele privind transparența activităților de lobby; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că dosarele legislative sunt din ce în ce mai mult transmise Consiliului European, care nu are nici funcție legislativă, nici funcție executivă, nu aplică aceleași standarde de transparență ca și Consiliul și nu este tras la răspundere;

29.

regretă că s-a recurs la sponsorizarea corporativă cu scopul de a se acoperi o parte din cheltuielile suportate de statele membre pentru a-și finanța președinția Consiliului; își reiterează îngrijorarea cu privire la faptul că o astfel de practică a cauzat și ar putea cauza prejudicii reputației în viitor, deoarece orice conflict de interese real sau perceput pune în pericol reputația Consiliului și a Uniunii în ansamblu; reamintește petițiile lansate de organizațiile active în domeniul transparenței și responsabilității, solicitând președințiilor prin rotație ale Consiliului să refuze orice sponsorizare; regretă că, în orientările privind sponsorizarea incluse în Manualul președinției Consiliului, în 2021, nu a fost stabilit un set comun de norme clare, concrete și obligatorii; înțelege că resursele financiare din bugetele naționale variază semnificativ de la un stat membru la altul și că fiecare stat membru, indiferent de dimensiunea sa și de mijloacele sale bugetare, ar trebui să aibă șanse egale de a organiza o președinție de succes a Consiliului și, prin urmare, își reiterează apelul adresat Consiliului de a examina întocmirea bugetului Președinției Consiliului pentru a asigura continuitatea și eficiența procesului de lucru;

30.

este conștient de rolul esențial al Consiliului în procedurile de nominalizare și numire în instituțiile și organele Uniunii, în special în ceea ce privește președintele Consiliului European, președintele Comisiei, membrii Curții și membrii Comitetului Regiunilor și ai Comitetului Economic și Social European; recomandă cu fermitate o revizuire a exercitării acestei prerogative, pentru a garanta și a consolida participarea democratică a părților interesate relevante; regretă faptul că, în mod repetat, Consiliul nu a luat în considerare recomandările Parlamentului în rolul său consultativ în ceea ce privește numirea membrilor Curții;

31.

își amintește de afirmația Curții, din raportul său special nr. 13/2019: „Cadrele etice ale instituțiilor UE auditate: mai este loc de îmbunătățiri”, potrivit căreia conduita etică „contribuie la o mai bună gestiune financiară și la sporirea încrederii publice, ceea ce este indispensabil pentru reușita politicilor publice” și, în special, „orice comportament neetic al personalului și al membrilor instituțiilor și organismelor UE suscită un nivel ridicat de interes public și diminuează încrederea în UE”; solicită insistent Consiliului, prin urmare, să respecte avizele Parlamentului și să respingă numirea candidaților care ar putea să deterioreze credibilitatea Uniunii, de exemplu din cauza competențelor profesionale insuficiente sau a comportamentului neetic dovedit;

32.

își reiterează sprijinul deplin pentru recomandările Ombudsmanului privind transparența procesului legislativ din cadrul Consiliului, formulate în urma anchetei sale strategice (cauza OI/2/2017/TE), în special sporirea accesibilității pozițiilor statelor membre, într-un format care poate fi citit automat, care a fost deja stabilită în 2013 de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în jurisprudența sa (4) privind transparența și accesul la documente; consideră că respectarea recomandărilor Ombudsmanului le-ar permite cetățenilor să fie mai implicați și să înțeleagă mai bine procesul legislativ al Uniunii; salută măsurile adoptate de Consiliu în iulie 2020 pentru consolidarea transparenței legislative în conformitate cu recomandările Ombudsmanului, inclusiv publicarea proactivă a rapoartelor de progres privind negocierile pe marginea proiectelor de acte legislative, precum și mandatul Consiliului pentru negocieri cu Parlamentul; regretă însă că procesul decizional din Consiliu este încă departe de a fi pe deplin transparent; invită Consiliul să ia toate măsurile necesare pentru a pune în aplicare recomandările Ombudsmanului și hotărârile relevante ale Curții de Justiție a Uniunii Europene;

33.

își reiterează profunda îngrijorare cu privire la conflictele de interese confirmate ale mai multor reprezentanți ai statelor membre implicați în procesele decizionale politice și bugetare; reiterează apelurile ferme anterioare adresate de Parlament Consiliului de a se asigura că reprezentanții statelor membre care pot beneficia direct de subvenții din partea Uniunii prin intermediul întreprinderilor pe care le dețin nu participă la dezbaterile și procedurile de vot conexe desfășurate în sfera politică sau în cea bugetară; solicită Consiliului să furnizeze Parlamentului informații cu privire la măsurile necesare puse în aplicare pentru a evita conflictele de interese;

34.

împărtășește îngrijorarea Curții privind absența unui cadru de etică comun al Uniunii aplicabil activității reprezentanților statelor membre în Consiliu, astfel cum se arată în raportul special nr. 13/2019 al Curții; reamintește obligația Consiliului de a aborda și a rezolva conflictele de interese la nivel înalt și cazurile de „uși turnante” și de a extinde sfera de aplicare a normelor obligatorii în vigoare privind transparența activităților de lobby;

35.

reiterează ferm apelul adresat Consiliului de a alinia codul de conduită al președintelui Consiliului European la cel al Parlamentului și cel al Comisiei pentru a dispune de norme pentru a aproba activitățile legate de legislația Uniunii după ce președintele Consiliului European își părăsește postul;

36.

observă că creditele bugetare finale puse la dispoziția Direcției Generale Servicii Digitale au crescut substanțial cu ocazia evaluărilor la jumătatea anului și la final de an, cu 10,6 milioane EUR, ajungând la o sumă finală de 54 675 000 EUR și la o rată de execuție de 99,99 %;

37.

își reiterează solicitarea adresată Consiliului să folosească tehnologia cu sursă deschisă pentru a preveni dependența față de furnizor, a-și păstra controlul asupra propriilor sisteme tehnice, a oferi garanții mai puternice pentru protecția vieții private și a datelor utilizatorilor și a mări securitatea și transparența pentru public;

38.

observă că, din 2004, politica Consiliului privind clădirile vizează concentrarea, în final, a tuturor activităților acestuia la Bruxelles, în clădiri concentrate din punct de vedere geografic, deținute de acesta; încurajează Consiliul să își adapteze strategia privind clădirile pentru a ține cont de sistemele de lucru ce, foarte probabil, vor deveni o componentă a modurilor de lucru permanente sau de lungă durată, în special cu privire la spațiile comune sau multifuncționale;

39.

salută eforturile depuse de Consiliu pentru a-și reduce amprenta de mediu în clădirile sale, care au fost înregistrate în sistemul european de management de mediu și audit (EMAS) începând din 2016; salută publicarea unei declarații de mediu detaliate în octombrie 2020, pe baza datelor din 2019;

40.

constată că, la 31 decembrie 2020, Consiliul se afla în posesia a 3 469 de certificate verzi de energie; este conștient de faptul că aceste certificate sunt alocate de autoritatea regională de reglementare a pieței de energie pe baza energiei produse în 2020 de panourile solare amplasate pe acoperișul clădirilor Consiliului și că, potrivit procedurilor adecvate de vânzări, acestea vor fi comercializate pe piața liberă în 2021;

41.

invită Consiliul să se implice în mod explicit într-o campanie de „eliminare a hârtiilor” și să adopte o abordare structurată pentru îmbunătățirea mobilității sustenabile a membrilor personalului; încurajează Consiliul să se implice în activitățile de raportare asupra gestiunii energetice a clădirilor din perspectiva sustenabilității, permițând astfel luarea de măsuri precise în direcția reducerii consumului de energie;

42.

ia act de creșterea audienței pe diferite platforme de comunicare socială în perioada 2019-2020, Consiliul având aproximativ 443 000 de urmăritori pe Facebook (o creștere cu 8 %), aproximativ 561 000 de urmăritori pe Twitter (o creștere cu 22 %) și aproximativ 167 000 de urmăritori pe Instagram (o creștere cu 37 %); constată o creștere cu 39 % a numărului de vizite pe site-ul Consiliului, ajungând la peste 16 milioane de vizite în 2020; încurajează Consiliul să asigure o prezență pe platformele de comunicare socială cu sursă deschisă, pentru a obține o mai mare transparență și a se adresa cât mai multor persoane din Uniune;

43.

constată că, în contextul cooperării sale sporite cu statele membre în ceea ce privește comunicarea privind pandemia de COVID-19, Consiliul a colaborat cu Serviciul European de Acțiune Externă pentru a institui Portalul comunicatorilor, o platformă securizată folosită pentru partajarea de conținut digital reutilizabil cu statele membre;

44.

este conștient că Consiliul a fost prima instituție a Uniunii care a creat un hub de informare privind pandemia de COVID-19 pe site-ul său, cu scopul de a explica, într-o manieră reglementată și cuprinzătoare, răspunsul Uniunii în general și al Consiliului în special la pandemia de COVID-19;

45.

invită Consiliul să respecte pe deplin obligațiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii (5);

46.

își exprimă convingerea că Conferința privind viitorul Europei le poate oferi cetățenilor Uniunii și organizațiilor societății civile șansa de a-și exprima punctele de vedere și de a discuta propuneri de îmbunătățire a transparenței și a responsabilității democratice în ceea ce privește bugetul Uniunii și, mai ales, propuneri de îmbunătățire a transparenței și a lizibilității bugetului Consiliului;

47.

reliefează prerogativele Parlamentului de a acorda descărcarea de gestiune în temeiul articolului 319 din TFUE, precum și al dispozițiilor aplicabile din Regulamentul financiar și Regulamentul de procedură al Parlamentului European, în conformitate cu interpretarea și practica actuală, și anume competența de a acorda descărcarea de gestiune cu scopul de a menține transparența și de a garanta răspunderea democratică față de contribuabilii Uniunii;

48.

subliniază practica respectată și consacrată aplicată de Parlament pe parcursul a aproape douăzeci de ani în care s-a acordat descărcarea de gestiune pentru toate instituțiile, organismele, birourile și agențiile Uniunii; reamintește că Comisia și-a declarat incapacitatea de a supraveghea execuția bugetelor celorlalte instituții ale Uniunii; subliniază viziunea reiterată a Comisiei, aceea că practica de a acorda descărcarea de gestiune fiecărei instituții a Uniunii pentru propriile cheltuieli administrative ar trebui continuată în viitor direct de către Parlament;

49.

subliniază că în situația actuală, în care Parlamentul nu poate decât să verifice rapoartele Curții și ale Ombudsmanului, precum și informațiile de pe site-ul Consiliului, dar nu primește răspunsuri scrise sau orale din partea Consiliului în cursul procedurii anuale de descărcare de gestiune, respectiv o situație în care Consiliul refuză să colaboreze cu Parlamentul în contextul procedurii anuale de descărcare de gestiune, Parlamentului îi este imposibil să ia o decizie în cunoștință de cauză cu privire la acordarea descărcării de gestiune;

50.

regretă faptul că, timp de peste un deceniu, Consiliul nu a arătat nicio voință politică de a colabora cu Parlamentul în contextul procedurii anuale de descărcare de gestiune, ceea ce nu-i permite Parlamentului să ia o decizie informată cu privire la acordarea descărcării de gestiune; subliniază că această atitudine a avut un efect negativ de durată asupra ambelor instituții și a discreditat gestiunea și controlul democratic al bugetului Uniunii, afectând încrederea cetățenilor în Uniune ca entitate transparentă; regretă profund refuzul continuu al Consiliului de a se implica într-o cooperare loială în cadrul procedurii de descărcare de gestiune care durează de peste un deceniu;

51.

subliniază că, deși situația actuală trebuie îmbunătățită printr-o mai bună cooperare interinstituțională în cadrul tratatelor, revizuirea tratatelor ar putea face procedura de descărcare de gestiune mai clară și mai transparentă, atribuind Parlamentului competența explicită de a acorda descărcarea de gestiune tuturor instituțiilor, organismelor, birourilor și agențiilor Uniunii în mod individual;

52.

reamintește că jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene sprijină dreptul contribuabililor și al publicului de a fi informați cu privire la utilizarea veniturilor publice; cere, prin urmare, să se respecte pe deplin prerogativa și rolul Parlamentului ca garant al principiului responsabilității democratice; invită Consiliul să respecte în mod adecvat recomandările adoptate de Parlament în contextul procedurii de descărcare de gestiune;

53.

consideră inacceptabil faptul că pandemia de COVID-19 și situația excepțională înregistrată au fost folosite drept scuză pentru a nu relua negocierile interinstituționale pe marginea procedurii de descărcare de gestiune; rămâne totuși convins că se poate ajunge la un acord pe această temă dacă Consiliul ar demonstra voința politică de a colabora; invită, prin urmare, Consiliul să reia negocierile cu Parlamentul fără întârzieri nejustificate, pentru a găsi o soluție în cadrul actual al procedurii de descărcare de gestiune, dacă este interesat să le arate cetățenilor Uniunii că ia în serios controlul bugetar adecvat și transparența, respectând rolul Parlamentului respectiv al Consiliului în cadrul procedurii de descărcare de gestiune.