22.9.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 245/1

DECIZIA (UE) 2022/1628 A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

din 20 septembrie 2022

privind acordarea de asistență macrofinanciară excepțională Ucrainei și consolidarea fondului comun de provizionare prin garanții din partea statelor membre și prin provizionare specifică pentru anumite datorii financiare legate de Ucraina garantate în temeiul Deciziei nr. 466/2014/UE și de modificare a Deciziei (UE) 2022/1201

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 212,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (1),

întrucât:

(1)	La 1 septembrie 2017 a intrat în vigoare un Acord de asociere între Uniune și Ucraina (2), care include crearea unei zone de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare.

(2)

În primăvara anului 2014, Ucraina a lansat un program de reformă ambițios, în scopul stabilizării economiei sale și al îmbunătățirii nivelului de trai al cetățenilor săi. Lupta împotriva corupției, precum și reformele constituționale, electorale și judiciare se numără printre prioritățile principale ale programului. Punerea în aplicare a reformelor respective a fost sprijinită de programe consecutive de asistență macrofinanciară, în cadrul cărora Ucraina a primit asistență sub forma unor împrumuturi în valoare totală de 6,6 miliarde EUR. Asistența macrofinanciară de urgență, care a fost pusă la dispoziție în contextul tensiunilor în creștere de la frontiera cu Rusia, în temeiul Deciziei (UE) 2022/313 a Parlamentului European și a Consiliului (3), a constat în acordarea de împrumuturi în valoare de 1,2 miliarde EUR Ucrainei, plătite în două tranșe a câte 600 de milioane EUR, în martie și mai 2022. Asistența macrofinanciară excepțională din partea Uniunii de până la 1 miliard EUR în temeiul Deciziei (UE) 2022/1201 a Parlamentului European și a Consiliului (4) a oferit sprijin rapid și urgent bugetului Ucrainei și a fost plătită integral în două tranșe la 1 și 2 august 2022. Asistența respectivă a constituit prima etapă a întregii asistențe macrofinanciare excepționale din partea Uniunii planificate pentru Ucraina, în valoare de până la 9 miliarde EUR, anunțată de Comisie în Comunicarea sa din 18 mai 2022 intitulată „Sprijinirea și reconstrucția Ucrainei”, aprobată de Consiliul European din 23-24 iunie 2022. Prezenta decizie constituie a doua etapă în implementarea respectivei asistențe macrofinanciare excepționale din partea Uniunii. Aceasta stabilește baza pentru acordarea unei sume suplimentare de până la 5 miliarde EUR Ucrainei sub formă de împrumuturi în condiții extrem de avantajoase. Prezenta decizie ar trebui să fie urmată rapid de adoptarea unei noi decizii pentru implementarea celei de-a treia etape a întregii asistențe macrofinanciare excepționale din partea Uniunii planificate, pentru o sumă suplimentară de până la 3 miliarde EUR, odată ce se determină conceptul aplicabil asistenței respective.

(3)

Războiul de agresiune neprovocat și nejustificat purtat de Rusia împotriva Ucrainei din 24 februarie 2022 a cauzat Ucrainei o pierdere a accesului pe piață și o scădere drastică a veniturilor publice, în timp ce cheltuielile publice pentru abordarea situației umanitare și pentru menținerea continuității serviciilor publice au crescut semnificativ. În această situație foarte incertă și volatilă, cele mai bune estimări ale nevoilor de finanțare ale Ucrainei realizate de Fondul Monetar Internațional (FMI) indică un deficit extraordinar de finanțare de aproximativ 39 de miliarde USD în 2022, din care aproximativ jumătate ar putea fi acoperit dacă sprijinul internațional promis până în prezent ar fi plătit integral. În circumstanțele extraordinare actuale, acordarea rapidă de către Uniune de asistență macrofinanciară Ucrainei în temeiul prezentei decizii este considerată a fi un răspuns adecvat pe termen scurt la riscurile considerabile la adresa stabilității macrofinanciare a Ucrainei. Asistența macrofinanciară excepțională suplimentară în valoare de până la 5 miliarde EUR în temeiul prezentei decizii este destinată să sprijine stabilizarea macrofinanciară a Ucrainei, să consolideze reziliența imediată a țării și să susțină capacitatea acesteia de redresare, contribuind astfel la sustenabilitatea datoriei publice a Ucrainei și la capacitatea acesteia de a fi, în cele din urmă, în măsură să își respecte obligațiile financiare.

(4)

Asistența macrofinanciară excepțională din partea Uniunii în temeiul prezentei decizii va contribui în mod semnificativ la satisfacerea nevoilor de finanțare ale Ucrainei, astfel cum au fost estimate de FMI și de alte instituții financiare internaționale, ținând seama de capacitatea Ucrainei de autofinanțare din resurse proprii. Determinarea valorii asistenței macrofinanciare excepționale din partea Uniunii ia de asemenea în considerare contribuțiile financiare preconizate din partea donatorilor bilaterali și multilaterali, necesitatea de a asigura o repartizare echitabilă a obligațiilor între Uniune și alți donatori, precum și aplicarea anterioară a celorlalte instrumente de finanțare externă ale Uniunii în Ucraina și valoarea adăugată a implicării Uniunii în general. Ar trebui recunoscut angajamentul autorităților ucrainene de a coopera îndeaproape cu FMI în ceea ce privește elaborarea și punerea în aplicare a măsurilor de urgență pe termen scurt și intenția lor de a colabora cu FMI la un program economic adecvat atunci când condițiile vor permite acest lucru. Un astfel de program a fost solicitat în mod oficial în august 2022. Asistența macrofinanciară excepțională din partea Uniunii ar trebui să vizeze menținerea stabilității și rezilienței macrofinanciare în contextul războiului. Comisia ar trebui să se asigure că asistența macrofinanciară excepțională din partea Uniunii respectă, din punct de vedere juridic și al conținutului, principiile și obiectivele principale ale măsurilor adoptate în cadrul diferitelor domenii de acțiune externă și al altor politici pertinente ale Uniunii.

(5)

Asistența macrofinanciară excepțională din partea Uniunii ar trebui să sprijine politica externă a Uniunii față de Ucraina. Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă ar trebui să colaboreze îndeaproape pe parcursul operațiunii de asistență macrofinanciară pentru a coordona acțiunile de politică externă ale Uniunii și a asigura coerența acestora.

(6)

O condiție prealabilă pentru acordarea asistenței macrofinanciare excepționale din partea Uniunii ar trebui să fie ca Ucraina să respecte atât mecanisme democratice eficace, inclusiv un sistem parlamentar pluripartit, cât și statul de drept, și să garanteze respectarea drepturilor omului. Războiul în desfășurare și, în special, instaurarea legii marțiale actuale, nu ar trebui să aducă atingere respectivelor principii, în pofida concentrării puterii la nivelul executivului.

(7)

Pentru a asigura faptul că interesele financiare ale Uniunii în legătură cu asistența macrofinanciară excepțională din partea Uniunii sunt protejate în mod eficient, Ucraina ar trebui să adopte măsuri corespunzătoare privind prevenirea și combaterea fraudei, a corupției și a oricăror altor abateri legate de asistența respectivă. În plus, ar trebui să existe dispoziții în acordul de împrumut care să prevadă efectuarea de verificări de către Comisie, efectuarea de audituri de către Curtea de Conturi și exercitarea de către Parchetul European a competențelor sale, în conformitate cu articolele 129 și 220 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (5) (denumit în continuare „Regulamentul financiar”).

(8)

Asistența macrofinanciară excepțională din partea Uniunii ar trebui să fie legată de cerințe de raportare și de condiții de politică stricte, acestea urmând a fi prevăzute într-un memorandum de înțelegere. Respectivele cerințe de raportare stricte ar trebui să aibă ca scop, în contextul actual al războiului, asigurarea utilizării fondurilor în mod eficient, transparent și responsabil. Condițiile de politică ar trebui să aibă ca scop consolidarea rezilienței imediate a Ucrainei și a sustenabilității pe termen mai lung a datoriei sale, reducând astfel riscurile legate de respectarea obligațiilor sale financiare în curs și viitoare.

(9)	În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentei decizii, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (6).

(10)	Împrumuturile acordate în temeiul prezentei decizii și al Deciziei (UE) 2022/1201 ar trebui să aibă împreună o scadență medie de maximum 25 de ani.

(11)

Având în vedere că împrumuturile acordate în temeiul prezentei decizii și al Deciziei (UE) 2022/1201 implică aceleași riscuri pentru bugetul Uniunii și ar trebui să aibă împreună o scadență medie de maximum 25 de ani, suma totală a asistenței macrofinanciare din partea Uniunii, în valoare de 6 miliarde EUR, acordate Ucrainei în temeiul prezentei decizii și al Deciziei (UE) 2022/1201 ar trebui să fie acoperită de o metodologie comună de gestionare a implicațiilor financiare și bugetare. În special, ar trebui să se stabilească același nivel de acoperire bugetară ca protecție adecvată împotriva posibilității ca Ucraina să nu ramburseze o parte sau totalitatea împrumuturilor la momentul stabilit. Provizioanele puse la dispoziție de la bugetul Uniunii pentru cele două seturi de împrumuturi aferente asistenței macrofinanciare excepționale din partea Uniunii ar trebui gestionate ca un set integrat de provizioane. O astfel de gestionare va spori reziliența și flexibilitatea bugetului Uniunii ca răspuns la orice situație de neplată. Prin urmare, Decizia (UE) 2022/1201 ar trebui să fie modificată în consecință.

(12)

Asistența macrofinanciară excepțională prevăzută în prezenta decizie și în Decizia (UE) 2022/1201 constituie o datorie financiară pentru Uniune în limita volumului global al garanției pentru acțiunea externă în temeiul Regulamentului (UE) 2021/947 al Parlamentului European și al Consiliului (7). Suma totală de până la 6 miliarde EUR sub formă de împrumuturi aferente asistenței macrofinanciare excepționale din partea Uniunii acordate Ucrainei ar trebui să beneficieze de provizionarea vărsată de 9 % disponibilă pentru împrumuturile aferente asistenței macrofinanciare din cadrul garanției pentru acțiunea externă. Cuantumul provizionării ar trebui să fie finanțat din pachetul financiar programat pentru asistența macrofinanciară în temeiul Regulamentului (UE) 2021/947, pentru o valoare totală de 540 de milioane EUR. Această sumă ar trebui să fie angajată și plătită către fondul comun de provizionare din cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027 prevăzut în Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului (8).

(13)

În conformitate cu articolul 210 alineatul (3) din Regulamentul financiar, datoriile contingente care rezultă din garanțiile bugetare sau asistența financiară suportate din bugetul Uniunii se consideră sustenabile dacă evoluția lor multianuală preconizată este compatibilă cu limitele stabilite prin Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 și cu plafonul creditelor anuale de plată prevăzut la articolul 3 alineatul (1) din Decizia (UE, Euratom) 2020/2053 a Consiliului (9). Pentru a permite Uniunii să ofere un sprijin semnificativ Ucrainei prin intermediul asistenței macrofinanciare excepționale din partea Uniunii acordate într-un cuantum fără precedent, într-un mod sigur din punct de vedere financiar, menținând în același timp bonitatea ridicată a Uniunii și, prin urmare, capacitatea acesteia de a furniza o finanțare eficace în contextul politicilor sale interne și externe, este esențial ca bugetul Uniunii să fie protejat în mod adecvat împotriva materializării respectivelor datorii contingente și să se asigure că acestea sunt sustenabile din punct de vedere financiar în sensul articolului 210 alineatul (3) din Regulamentul financiar.

(14)

În conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, fondul comun de provizionare ar trebui să fie consolidat prin mijloace proporționale cu riscurile care decurg din datoriile contingente legate de această asistență macrofinanciară excepțională din partea Uniunii acordată, într-un cuantum fără precedent, unui singur beneficiar. Fără o astfel de consolidare, bugetul Uniunii nu ar fi în măsură să ofere, pe o bază financiară sigură, asistența acordată într-un cuantum fără precedent necesară pentru a răspunde nevoilor Ucrainei în contextul războiului. Pentru a proteja bugetul Uniunii, împrumuturile aferente asistenței macrofinanciare excepționale din partea Uniunii acordate Ucrainei, în valoare de până la 6 miliarde EUR, ar trebui să beneficieze de o acoperire de 70 % prin provizionare vărsată (la nivelul de 9 %), care poate fi completată cu garanții din partea statelor membre pentru a asigura acoperirea bugetară a pierderilor de până la încă 61 % din valoarea împrumutului.

(15)

Resursele prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 sunt supuse unei presiuni ridicate, având în vedere prioritățile generale ale Uniunii în materie de cheltuieli. Prin urmare, este oportun să se caute o soluție alternativă pentru resurse suplimentare care să nu afecteze cheltuielile obișnuite prevăzute în programarea financiară a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027.

(16)

Contribuțiile voluntare ale statelor membre sub formă de garanții au fost identificate ca fiind un instrument adecvat pentru a oferi o protecție în plus față de provizionarea vărsată inițială. Garanțiile din partea statelor membre ar trebui să fie furnizate voluntar și ar trebui să constituie un mecanism de protecție adecvat care să sprijine bugetul Uniunii, după ce provizioanele din fondul comun de provizionare constituite în ceea ce privește datoriile financiare prevăzute în prezenta decizie și în Decizia (UE) 2022/1201au fost sau urmează să fie trase. Contribuțiile la aceste garanții ar trebui incluse în cuantumul datoriei financiare autorizate prin derogare de la articolul 211 alineatul (1) primul paragraf din Regulamentul financiar. Sumele respective ar trebui să fie luate în considerare la calcularea provizionării rezultate din rata de provizionare menționată la articolul 211 alineatul (1) din Regulamentul financiar, prin derogare de la articolul 211 alineatul (4) al doilea paragraf din Regulamentul financiar.

(17)

Garanțiile oferite de statele membre ar trebui să acopere împrumutul din cadrul împrumuturilor aferente asistenței macrofinanciare excepționale în temeiul prezentei decizii și al Deciziei (UE) 2022/1201 (denumite în continuare „AMF acoperite”). Garanțiile respective ar trebui să fie irevocabile, necondiționate și la cerere. Garanțiile respective ar trebui să asigure capacitatea Uniunii de a rambursa fondurile împrumutate de pe piețele de capital sau de la instituțiile financiare. Acestea ar trebui executate numai atunci când sunt îndeplinite condiții stricte referitoare la caracterul adecvat al provizioanelor disponibile și în cazul în care Uniunea nu primește o plată din partea Ucrainei pentru împrumuturile aferente asistenței macrofinanciare excepționale acordate în temeiul AMF acoperite în timp util pentru îndeplinirea obligațiilor financiare ale Uniunii care decurg din obligațiuni sau în cazul în care ar urma să fie modificat graficul de plăți al împrumuturilor acordate în temeiul AMF acoperite. Cererea de executare a garanțiilor din partea statelor membre ar trebui să fie efectuată pentru o sumă corespunzătoare sumei care rezultă din pierderile legate de asistența financiară acordată Ucrainei în temeiul AMF acoperite și pentru a realimenta fondul comun de provizionare la nivelul necesar al provizionării vărsate. Cererile de executare a garanțiilor din partea statelor membre ar trebui să fie efectuate numai după ce valoarea provizionării inițiale rezervate pentru asistența macrofinanciară excepțională în temeiul AMF acoperite a fost sau urmează să fie trasă integral. Sumele recuperate în temeiul acordurilor de împrumut în ceea ce privește asistența macrofinanciară excepțională acordată Ucrainei în temeiul AMF acoperite ar trebui să fie rambursate statelor membre care au onorat cererile de executare a garanției, prin derogare de la articolul 211 alineatul (4) litera (c) din Regulamentul financiar.

(18)

În cazul în care plata obligațiilor financiare ale Uniunii care decurg din obligațiunile pentru asistența macrofinanciară excepțională acordată Ucrainei în temeiul AMF acoperite este efectuată temporar din provizioanele rezervate în fondul comun de provizionare pentru a acoperi alte datorii financiare ale Uniunii, cererile de executare a garanțiilor din partea statelor membre ar putea fi utilizate pentru realimentarea provizionării respectivelor datorii financiare.

(19)

Având în vedere caracterul excepțional al asistenței macrofinanciare susținute prin garanții, este oportun să se gestioneze provizioanele deținute pentru obligațiile financiare care decurg din asistența macrofinanciară acordată în temeiul AMF acordate și pentru orice plăți ulterioare datei de 15 iulie 2022 a împrumuturilor garantate în temeiul Deciziei nr. 466/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului (10), separat de alte datorii financiare din cadrul garanției pentru acțiunea externă și al Fondului de garantare pentru acțiuni externe. Prin urmare, este oportun ca provizionarea rezervată în fondul comun de provizionare să se utilizeze numai pentru datoriile financiare aferente asistenței macrofinanciare excepționale acordate în temeiul AMF acoperite, în loc să se aplice regula generală prevăzută la articolul 31 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2021/947. În plus, este oportun ca provizionarea rezervată în fondul comun de provizionare să se utilizeze în ceea ce privește împrumuturile garantate în temeiul Deciziei nr. 466/2014/UE plătite după 15 iulie 2022 numai pentru datoriile financiare aferente împrumuturilor respective și să se aplice normele din Regulamentul financiar în cazul provizionării, în locul regulii generale de la articolul 31 alineatul (8) din Regulamentul (UE) 2021/947. Aceste măsuri ar trebui să fie însoțite de excluderea provizionării rezervate pentru asistența macrofinanciară excepțională în temeiul prezentei decizii de la aplicarea ratei efective de provizionare, prin derogare de la articolul 213 din Regulamentul financiar.

(20)

Ponderea relativă a contribuțiilor fiecărui stat membru (cheia de contribuție) la suma totală garantată ar trebui să corespundă ponderilor relative ale statelor membre în venitul național brut total al Uniunii. Cererile de executare a garanțiilor ar trebui să se efectueze în mod proporțional, aplicând respectiva cheie de contribuție.

(21)

Este important ca statele membre să își finalizeze procedurile naționale pentru ca garanțiile să intre în vigoare cu prioritate. Având în vedere caracterul urgent al situației, timpul necesar pentru finalizarea procedurilor respective nu ar trebui să întârzie plata asistenței macrofinanciare excepționale necesare de urgență care se acordă Ucrainei în temeiul prezentei decizii. Împrumuturile aferente asistenței macrofinanciare excepționale în temeiul prezentei decizii vor fi acordate rapid după intrarea în vigoare a prezentei decizii, adoptarea memorandumului de înțelegere și semnarea acordului de împrumut.

(22)

Având în vedere situația dificilă a Ucrainei cauzată de războiul de agresiune purtat de Rusia și pentru a sprijini Ucraina pe traiectoria sa de stabilitate pe termen lung, este oportun să se prevadă o derogare de la articolul 220 alineatul (5) litera (e) din Regulamentul financiar și să se ofere Uniunii posibilitatea de a acoperi costurile cu dobânzile aferente împrumuturilor acordate în temeiul prezentei decizii și de a renunța la plata costurilor administrative care altfel ar fi trebui să fie acoperite de către Ucraina. Subvenția pentru dobândă ar trebui acordată ca instrument considerat adecvat pentru a asigura eficacitatea sprijinului în sensul articolului 220 alineatul (1) din Regulamentul financiar și ar trebui să fie suportată din bugetul Uniunii cel puțin în decursul cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027. În decursul cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027, subvenția pentru dobândă ar trebui să fie suportată din pachetul financiar menționat la articolul 6 alineatul (2) litera (a) prima liniuță din Regulamentul (UE) 2021/947.

(23)

Ucraina ar trebui să poată solicita subvenția pentru dobândă și renunțarea la costurile administrative în fiecare an până la sfârșitul lunii martie. Pentru a permite o flexibilitate în ceea ce privește rambursarea principalului, ar trebui să fie posibilă, de asemenea, rostogolirea împrumuturilor asociate contractate în numele Uniunii, prin derogare de la articolul 220 alineatul (2) din Regulamentul financiar.

(24)

Confruntată cu nevoile urgente de finanțare ale Ucrainei, Comisia a convenit, în iulie 2022, asupra reorientării și plății unei sume suplimentare de 1,59 miliarde EUR sub formă de împrumuturi ale Băncii Europene de Investiții către Ucraina, garantate în cadrul mandatului de acordare a împrumuturilor externe 2014-2020 (External Lending Mandate – ELM). Cu toate acestea, întrucât împrumuturile respective reprezintă împrumuturi pentru entități ucrainene suverane și de stat, acestea prezintă același nivel de risc pentru bugetul Uniunii ca și împrumuturile aferente asistenței macrofinanciare. Prin urmare, bugetul Uniunii ar trebui să aplice în cazul expunerilor respective aceeași abordare precaută ca în cazul împrumuturilor aferente asistenței macrofinanciare în temeiul AMF acoperite. Prin urmare, prezenta decizie aplică o rată de provizionare de 70 % pentru împrumuturile ELM reorientate în valoare de 1,59 miliarde EUR, precum și pentru orice alte plăți ale împrumuturilor ELM destinate Ucrainei. Respectiva rată de provizionare ar trebui să se aplice în locul ratei de provizionare prevăzute la articolul 31 alineatul (8) a treia teză din Regulamentul (UE) 2021/947. Provizionarea de 70 % pentru plățile aferente împrumuturilor ELM în valoare de 1,59 miliarde EUR destinate Ucrainei va fi finanțată din bugetul Uniunii.

(25)

O dată la șase luni, începând cu 30 iunie 2023 sau mai devreme, dacă este cazul, ar trebui efectuată o revizuire periodică a provizionării pentru împrumuturile aferente asistenței macrofinanciare și pentru împrumuturile ELM. Revizuirea respectivă ar trebui să evalueze, în special, dacă situația din Ucraina a evoluat într-un mod care ar justifica o creștere sau o diminuare a ratei de provizionare. Comisia ar putea reevalua rata de provizionare pe o bază ad-hoc, în special dacă acest lucru este justificat de un eveniment relevant semnificativ. Pentru a se asigura că rata de provizionare rămâne adecvată riscurilor financiare, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește creșterea sau diminuarea ratei de provizionare, după caz. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (11). În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(26)

Întrucât obiectivul prezentei decizii, și anume de a acorda Ucrainei asistență macrofinanciară excepțională din partea Uniunii, cu scopul de a sprijini în special reziliența și stabilitatea economică a Ucrainei, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea și efectele acțiunii, acesta poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezenta decizie nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivului respectiv.

(27)

Având în vedere urgența impusă de circumstanțele excepționale cauzate de războiul de agresiune neprovocat și nejustificat purtat de Rusia, se consideră oportun să se invoce excepția de la termenul de opt săptămâni prevăzută la articolul 4 din Protocolul nr. 1 privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană, la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și la Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice.

(28)	Având în vedere situația din Ucraina, prezenta decizie ar trebui să intre în vigoare de urgență în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

CAPITOLUL I

ASISTENȚĂ MACROFINANCIARĂ EXCEPȚIONALĂ DIN PARTEA UNIUNII

Articolul 1

Punerea la dispoziție a asistenței macrofinanciare excepționale din partea Uniunii

(1) Uniunea pune la dispoziția Ucrainei asistență macrofinanciară excepțională în valoare de maximum 5 000 000 000 EUR (denumită în continuare „asistența macrofinanciară excepțională din partea Uniunii”), în vederea sprijinirii stabilității macrofinanciare a Ucrainei. Asistența macrofinanciară excepțională din partea Uniunii se acordă Ucrainei sub formă de împrumuturi. Aceasta contribuie la acoperirea deficitului de finanțare al Ucrainei, astfel cum este identificat în cooperare cu instituțiile financiare internaționale.

(2) Pentru a finanța asistența macrofinanciară excepțională din partea Uniunii, Comisia este împuternicită, în numele Uniunii, să împrumute fondurile necesare de pe piețele de capital sau de la instituții financiare și să le împrumute mai departe Ucrainei. Împrumuturile prevăzute la alineatul (1) de la prezentul articol și în Decizia (UE) 2022/1201 au împreună o scadență medie de maximum 25 de ani.

(3) Asistența macrofinanciară excepțională din partea Uniunii se pune la dispoziție din ziua care urmează intrării în vigoare a memorandumului de înțelegere menționat la articolul 3 alineatul (1) și în cursul perioadei de disponibilitate prevăzute în memorandumul respectiv, chiar dacă garanțiile prevăzute în capitolul II secțiunea 1 din prezenta decizie nu au fost încă furnizate.

(4) În cazul în care nevoile de finanțare ale Ucrainei se reduc în mod semnificativ în perioada de plată a asistenței macrofinanciare excepționale din partea Uniunii comparativ cu proiecțiile inițiale, Comisia reduce cuantumul asistenței, o suspendă sau o anulează.

Articolul 2

Condiție prealabilă pentru acordarea asistenței macrofinanciare din partea Uniunii

(1) O condiție prealabilă pentru acordarea asistenței macrofinanciare excepționale din partea Uniunii este ca Ucraina să respecte atât mecanisme democratice eficace, inclusiv un sistem parlamentar pluripartit, cât și statul de drept, și să garanteze respectarea drepturilor omului.

(2) Comisia monitorizează îndeplinirea condiției prealabile prevăzute la alineatul (1) pe parcursul întregului ciclu de viață al asistenței macrofinanciare excepționale din partea Uniunii, în special înainte de efectuarea plăților, ținând seama totodată de circumstanțele din Ucraina și de consecințele aplicării în Ucraina a legii marțiale.

(3) Alineatele (1) și (2) de la prezentul articol se aplică în conformitate cu Decizia 2010/427/UE a Consiliului (12).

Articolul 3

Memorandum de înțelegere

(1) Comisia convine cu Ucraina asupra unor condiții de politică de care urmează să fie legată asistența macrofinanciară excepțională din partea Uniunii. Condițiile de politică se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 15 alineatul (2). Respectivele condiții de politică se stabilesc în cadrul unui memorandum de înțelegere.

(2) Cerințele de raportare care au fost adoptate în temeiul Deciziei (UE) 2022/1201 sunt incluse în memorandumul de înțelegere și asigură, în special, utilizarea asistenței macrofinanciare excepționale din partea Uniunii în mod eficient, transparent și responsabil.

(3) Condițiile financiare detaliate ale asistenței macrofinanciare excepționale din partea Uniunii se stabilesc într-un acord de împrumut care urmează să fie încheiat între Comisie și Ucraina.

(4) Comisia monitorizează la intervale regulate punerea în aplicare a cerințelor de raportare și progresele înregistrate în direcția îndeplinirii condițiilor de politică prevăzute în memorandumul de înțelegere. Comisia informează Parlamentul European și Consiliul despre rezultatele respectivei verificări.

Articolul 4

Punerea la dispoziție a asistenței macrofinanciare excepționale din partea Uniunii

(1) Sub rezerva cerințelor menționate la alineatul (3), asistența macrofinanciară excepțională din partea Uniunii este pusă la dispoziție de către Comisie în tranșe, fiecare tranșă constând într-un împrumut. Comisia decide cu privire la calendarul aferent plății fiecărei tranșe. O tranșă poate fi plătită în una sau mai multe sub-tranșe.

(2) Punerea la dispoziție a asistenței macrofinanciare excepționale din partea Uniunii este gestionată de Comisie în conformitate cu memorandumul de înțelegere.

(3) Comisia decide punerea la dispoziție a tranșelor sub rezerva evaluării următoarelor cerințe:

(a)	respectarea condiției prealabile prevăzute la articolul 2 alineatul (1);

(b)	implementarea satisfăcătoare a cerințelor de raportare convenite în memorandumul de înțelegere;

(c)	pentru a doua tranșă și pentru tranșele ulterioare, realizarea unor progrese satisfăcătoare în ceea ce privește punerea în aplicare a condițiilor de politică prevăzute în memorandumul de înțelegere.

Înainte de plata sumei maxime a asistenței macrofinanciare din partea Uniunii, Comisia verifică îndeplinirea tuturor condițiilor de politică prevăzute în memorandumul de înțelegere.

(4) În cazul în care cerințele prevăzute la alineatul (3) nu sunt îndeplinite, Comisia suspendă temporar sau anulează plata asistenței macrofinanciare excepționale din partea Uniunii. În astfel de cazuri, Comisia informează Parlamentul European și Consiliul cu privire la motivele suspendării sau ale anulării.

(5) Asistența macrofinanciară excepțională din partea Uniunii se plătește, în principiu, Băncii Naționale a Ucrainei. Sub rezerva dispozițiilor stabilite în memorandumul de înțelegere, care includ o confirmare a nevoilor de finanțare bugetară reziduale, fondurile Uniunii pot fi plătite Ministerului de finanțe al Ucrainei în calitate de beneficiar final.

Articolul 5

Operațiuni de contractare și de acordare a împrumuturilor

(1) Operațiunile de contractare și de acordare a împrumuturilor se derulează în conformitate cu articolul 220 din Regulamentul financiar.

(2) Dacă este necesar, prin derogare de la articolul 220 alineatul (2) din Regulamentul financiar, Comisia poate rostogoli împrumuturile asociate contractate în numele Uniunii.

Articolul 6

Subvenția pentru dobândă

(1) Prin derogare de la articolul 220 alineatul (5) litera (e) din Regulamentul financiar, Uniunea poate suporta dobândă prin acordarea unei subvenții pentru dobândă și poate acoperi costurile administrative legate de contractarea și de acordarea împrumuturilor, cu excepția costurilor legate de rambursarea anticipată a împrumutului, în ceea ce privește împrumuturile acordate în temeiul prezentei decizii.

(2) Ucraina poate solicita subvenția pentru dobândă și acoperirea costurilor administrative de către Uniune până la sfârșitul lunii martie a fiecărui an.

(3) Pachetul financiar menționat la articolul 6 alineatul (2) litera (a) prima liniuță din Regulamentul (UE) 2021/947 se utilizează pentru a acoperi costurile cu plata dobânzilor aferente asistenței macrofinanciare în decursul cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 ca subvenție pentru dobândă.

Articolul 7

Informarea Parlamentului European și a Consiliului

Comisia informează Parlamentul European și Consiliul în legătură cu evoluția asistenței macrofinanciare excepționale din partea Uniunii, inclusiv în legătură cu plățile din aceasta și cu evoluția operațiunilor menționate la articolul 5 alineatul (2), și furnizează acestor instituții documentele relevante în timp util.

Articolul 8

Evaluarea implementării asistenței macrofinanciare excepționale din partea Uniunii

În cursul implementării asistenței macrofinanciare excepționale din partea Uniunii, Comisia reevaluează, prin intermediul unei evaluări operaționale, soliditatea mecanismelor financiare ale Ucrainei, procedurile administrative și mecanismele interne și externe de control care sunt relevante din punctul de vedere al asistenței. Respectiva evaluare operațională poate fi efectuată împreună cu evaluarea operațională prevăzută în Decizia (UE) 2022/1201.

CAPITOLUL II

CONSOLIDAREA FONDULUI COMUN DE PROVIZIONARE

Secțiunea 1

Garanțiile acordate de statele membre pentru asistența macrofinanciară excepțională din partea Uniunii în temeiul prezentei decizii și al Deciziei (UE) 2022/1201

Articolul 9

Contribuții sub forma unor garanții din partea statelor membre

(1) Statele membre pot completa provizionarea pentru asistența macrofinanciară deținută în fondul comun de provizionare, oferind garanții de până la o valoare totală de 3 660 000 000 EUR în ceea ce privește asistența macrofinanciară excepțională din partea Uniunii acordate Ucrainei în temeiul articolului 1 din prezenta decizie și al Deciziei (UE) 2022/1201 (denumite în continuare „AMF acoperite”).

(2) În cazul în care sunt oferite contribuții din partea statelor membre, acestea se furnizează sub forma unor garanții irevocabile, necondiționate și la cerere printr-un acord de garantare care se încheie cu Comisia, în conformitate cu articolul 10.

(3) Ponderea relativă a contribuției statului membru în cauză (cheia de contribuție) la cuantumul menționat la alineatul (1) corespunde ponderii relative a statului membru respectiv în venitul național brut total al Uniunii, astfel cum rezultă din rubrica „Venituri generale” a bugetului pentru 2022, partea A („Finanțarea bugetului anual al Uniunii, Introducere”), coloana (1), tabelul 4, prevăzut în bugetul general al Uniunii pentru exercițiul financiar 2022, adoptat la 24 noiembrie 2021 (13).

(4) Garanțiile intră în vigoare pentru fiecare stat membru de la data intrării în vigoare a acordului de garantare menționat la articolul 10 dintre Comisie și statul membru respectiv.

Articolul 10

Acorduri de garantare

Comisia încheie un acord de garantare cu fiecare stat membru care furnizează o garanție astfel cum se menționează la articolul 9. Acordul respectiv stabilește normele care reglementează garanția, care trebuie să fie aceleași pentru toate statele membre, și include, în special, dispoziții:

(a)

care stabilesc obligația statelor membre de a onora cererile de executare a garanțiilor efectuate de Comisie în ceea ce privește AMF acoperite, odată ce au fost sau urmează să fie trase integral sumele totale ale provizionării inițiale sau realimentate ulterior, rezervate în fondul comun de provizionare pentru datoria financiară care decurge din AMF acoperite;

(b)	care să garanteze că cererile de executare a garanțiilor se efectuează în mod proporțional, aplicând cheia de contribuție menționată la articolul 9 alineatul (3);

(c)

care stipulează că cererile de executare a garanțiilor asigură capacitatea Uniunii de a rambursa fondurile împrumutate în temeiul articolului 1 alineatul (2) de pe piețele de capital sau de la instituții financiare, în urma unei neplăți de către Ucraina, inclusiv cazurile de modificare a calendarului de plată din orice motiv, precum și neplăți preconizate;

(d)	care garantează că cererile de executare a garanțiilor pot fi utilizate pentru a realimenta fondul comun de provizionare pentru provizionare, atunci când aceasta a fost trasă în ceea ce privește AMF acoperite;

(e)	care garantează că un stat membru care nu a onorat o cerere de executare a garanției rămâne obligat să o onoreze;

(f)	privind condițiile de plată.

Secțiunea 2

Provizionarea AMF acoperite și a anumitor datorii financiare aferente ELM în Ucraina

Articolul 11

Provizionarea AMF acoperite

(1) Pentru AMF acoperite, se aplică o rată de provizionare de 70 % în locul regulii generale prevăzute la articolul 31 alineatul (5) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) 2021/947. Cu toate acestea, nivelul provizionării vărsate în fondul comun de provizionare este menținut și, în cazul în care aceasta este trasă, este realimentat, fără a aduce atingere articolului 10 litera (a) din prezenta decizie, la 9 % din datoria în curs din AMF acoperite, până la tragerea integrală a garanțiilor menționate la articolul 9.

(2) Sumele rezultate din cererile de executare a garanțiilor menționate la articolul 9 constituie venituri alocate externe pentru plata datoriilor financiare rezultate din AMF acoperite și pentru plăți către fondul comun de provizionare în conformitate cu articolul 21 alineatul (2) litera (a) punctul (ii) din Regulamentul financiar.

(3) Prin derogare de la articolul 211 alineatul (1) primul paragraf a doua teză din Regulamentul financiar, cuantumul garanțiilor menționate la articolul 9 alineatul (1) se include în cuantumul datoriei financiare autorizate. Prin derogare de la articolul 211 alineatul (4) al doilea paragraf din Regulamentul financiar, cuantumurile provizionării menționate la alineatul (2) de la prezentul articol se iau în considerare la calcularea provizionării care rezultă din rata de provizionare pentru AMF acoperite.

(4) Prin derogare de la articolul 211 alineatul (4) litera (c) din Regulamentul financiar, sumele recuperate de la Ucraina în ceea ce privește AMF acoperite nu contribuie la provizionare până la valoarea cererilor de executare a garanțiilor onorate de statele membre în temeiul articolului 10 litera (a) din prezenta decizie. Sumele respective se rambursează statelor membre respective.

Articolul 12

Consolidarea provizionării în ceea ce privește anumite datorii financiare în Ucraina garantate în temeiul Deciziei nr. 466/2014/UE

(1) Prin derogare de la articolul 31 alineatul (8) a treia teză din Regulamentul (UE) 2021/947, rata de provizionare de 70 % se aplică sumelor împrumuturilor plătite după 15 iulie 2022 în cadrul operațiunilor de finanțare ale Băncii Europene de Investiții (BEI) în Ucraina semnate de BEI înainte de 31 decembrie 2021 și garantate de Uniune în conformitate cu Decizia nr. 466/2014/UE (denumite în continuare „datorii financiare acoperite aferente ELM în Ucraina”) și se aplică articolele 211, 212 și 213 din Regulamentul financiar, sub rezerva articolelor 13 și 14 din prezenta decizie.

(2) În sensul articolului 211 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul financiar, provizionarea atinge până la 31 decembrie 2027 nivelul corespunzător ratei de provizionare aplicate cuantumului total al datoriilor în curs din datoriile financiare acoperite aferente ELM în Ucraina.

Articolul 13

Evaluarea caracterului adecvat al ratei de provizionare și procedura de revizuire

(1) O dată la șase luni, începând cu 30 iunie 2023, și ori de câte ori Comisia concluzionează că alte motive sau evenimente indică necesitatea de a face acest lucru, Comisia evaluează dacă există noi evoluții care ar putea avea un impact în mod durabil și semnificativ asupra caracterului adecvat al ratei de provizionare, inclusiv al ratei de provizionare vărsate, menționată la articolele 11 și 12. Comisia identifică, în special, prezența unei modificări semnificative de durată a profilului de risc de credit al expunerilor respective utilizând date ce vizează o perioadă de cel puțin doi ani.

(2) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 16 pentru a modifica articolele 11 și 12 în vederea ajustării ratei de provizionare, în special pentru a reflecta evoluțiile menționate la alineatul (1).

Articolul 14

Provizionarea deținută în fondul comun de provizionare

(1) În locul regulii generale prevăzute la articolul 31 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2021/947, datoria financiară care decurge din AMF acoperite se acoperă separat de alte datorii financiare din cadrul garanției pentru acțiunea externă, iar provizionarea constituită în fondul comun de provizionare în ceea ce privește AMF acoperite se utilizează exclusiv pentru datoriile financiare prevăzute în AMF acoperite.

În locul regulii generale prevăzute la articolul 31 alineatul (8) din Regulamentul (UE) 2021/947, datoria financiară care decurge din datoriile financiare acoperite aferente ELM în Ucraina se acoperă separat de alte datorii financiare din cadrul Fondului de garantare pentru acțiuni externe, iar provizionarea constituită în fondul comun de provizionare în ceea ce privește datoriile financiare acoperite aferente ELM în Ucraina se utilizează exclusiv pentru datoriile financiare prevăzute în AMF acoperite.

(2) Prin derogare de la articolul 213 din Regulamentul financiar, rata efectivă de provizionare nu se aplică provizionării constituite în fondul comun de provizionare pentru AMF acoperite și pentru datoriile financiare acoperite aferente ELM în Ucraina.

(3) Prin derogare de la articolul 213 alineatul (4) litera (a) din Regulamentul financiar, orice excedent de provizioane menționat la articolul 12 alineatul (2) din prezenta decizie constituie venituri alocate externe în sensul articolului 21 alineatul (5) din Regulamentul financiar destinate programului de asistență externă în cadrul căruia este eligibilă Ucraina.

CAPITOLUL III

DISPOZIȚII COMUNE

Articolul 15

Procedura comitetului

(1) Comisia este asistată de un comitet. Respectivul comitet reprezintă un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2) În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 16

Exercitarea delegării de competențe

(1) Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2) Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 13 alineatul (2) se conferă Comisiei pe o perioadă nedeterminată de la 23 septembrie 2022.

(3) Delegarea de competențe menționată la articolul 13 alineatul (2) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4) Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

(5) De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6) Un act delegat adoptat în temeiul articolului 13 alineatul (2) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 17

Raportul anual

(1) Până la data de 30 iunie a fiecărui an, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului, în cadrul raportului său anual, o analiză a punerii în aplicare a capitolului I din prezenta decizie în anul anterior, inclusiv o evaluare a respectivei puneri în aplicare. Raportul respectiv:

(a)	examinează progresele înregistrate în implementarea asistenței macrofinanciare excepționale din partea Uniunii;

(b)	evaluează situația și perspectivele economice ale Ucrainei, precum și punerea în aplicare a cerințelor și condițiilor menționate la articolul 3 alineatele (1) și (2);

(c)	indică legătura dintre cerințele și condițiile prevăzute în memorandumul de înțelegere, situația macrofinanciară a Ucrainei de la acea dată și deciziile Comisiei de punere la dispoziție a tranșelor asistenței macrofinanciare excepționale din partea Uniunii.

(2) În cel mult doi ani de la sfârșitul perioadei de disponibilitate, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport de evaluare ex post care analizează rezultatele și eficiența asistenței macrofinanciare excepționale acordate deja de către Uniune și măsura în care aceasta a contribuit la obiectivele asistenței.

CAPITOLUL IV

MODIFICAREA DECIZIEI (UE) 2022/1201 ȘI DISPOZIȚIA FINALĂ

Articolul 18

Modificarea Deciziei (UE) 2022/1201

Decizia (UE) 2022/1201 se modifică după cum urmează:

la articolul 1 alineatul (2), a doua teză se înlocuiește cu următorul text:

„Împrumuturile prevăzute la alineatul (1) și în Decizia (UE) 2022/1628 a Parlamentului European și a Consiliului (*1) au împreună o scadență medie de maximum 25 de ani.

(*1) Decizia (UE) 2022/1628 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 septembrie 2022 privind acordarea de asistență macrofinanciară excepțională Ucrainei și consolidarea fondului comun de provizionare prin garanții din partea statelor membre și prin provizionare specifică pentru anumite datorii financiare legate de Ucraina garantate în temeiul Deciziei nr. 466/2014/UE și de modificare a Deciziei (UE) 2022/1201 (JO L 245, 21.9.2022, p. 1).”;"

2.	articolul 7 se elimină.

Articolul 19

Dispoziție finală

Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 20 septembrie 2022.

Pentru Parlamentul European

Președinta

R. METSOLA

Pentru Consiliu

Președintele

M. BEK

(1) Poziția Parlamentului European din 15 septembrie 2022 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 20 septembrie 2022.

(2) Acordul de asociere între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte (JO L 161, 29.5.2014, p. 3).

(3) Decizia (UE) 2022/313 a Parlamentului European și a Consiliului din 24 februarie 2022 de acordare de asistență macrofinanciară Ucrainei (JO L 55, 28.2.2022, p. 4).

(4) Decizia (UE) 2022/1201 a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iulie 2022 de acordare de asistență macrofinanciară Ucrainei (JO L 186, 13.7.2022, p. 1).

(5) Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).

(6) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(7) Regulamentul (UE) 2021/947 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iunie 2021 de instituire a Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – „Europa globală”, de modificare și abrogare a Deciziei nr. 466/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) 2017/1601 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 480/2009 al Consiliului (JO L 209, 14.6.2021, p. 1).

(8) Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului din 17 decembrie 2020 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 (JO L 433 I, 22.12.2020, p. 11).

(9) Decizia (UE, Euratom) 2020/2053 a Consiliului din 14 decembrie 2020 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene și de abrogare a Deciziei 2014/335/UE, Euratom (JO L 424, 15.12.2020, p. 1).

(10) Decizia nr. 466/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 de acordare a unei garanții a UE Băncii Europene de Investiții pentru pierderile rezultate din operațiuni de finanțare care sprijină proiecte de investiții în afara Uniunii (JO L 135, 8.5.2014, p. 1).

(11) JO L 123, 12.5.2016, p. 1.

(12) Decizia 2010/427/UE a Consiliului din 26 iulie 2010 privind organizarea și funcționarea Serviciului European de Acțiune Externă (JO L 201, 3.8.2010, p. 30).

(13) JO L 45, 24.2.2022.

22.9.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 245/14

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2022/1629 AL COMISIEI

din 21 septembrie 2022

de stabilire a unor măsuri de izolare a Ceratocystis platani (J.M. Walter) Engelbr. & T.C. Harr. în anumite zone demarcate

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/2031 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 octombrie 2016 privind măsurile de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 228/2013, (UE) nr. 652/2014 și (UE) nr. 1143/2014 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Directivelor 69/464/CEE, 74/647/CEE, 93/85/CEE, 98/57/CE, 2000/29/CE, 2006/91/CE și 2007/33/CE ale Consiliului (1), în special articolul 28 alineatul (1) literele (d) și (e) și articolul 28 alineatul (2),

întrucât:

(1)	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072 al Comisiei (2) stabilește, în partea B din anexa II, lista organismelor dăunătoare de carantină pentru Uniune a căror prezență pe teritoriul Uniunii este cunoscută.

(2)

Ceratocystis platani (J.M. Walter) Engelbr. & T.C. Harr. („organismul dăunător specificat”) este inclus în lista respectivă, deoarece se știe că este prezent în anumite părți ale teritoriului Uniunii, având un impact semnificativ asupra plantelor Platanus L. („plantele specificate”) și asupra lemnului de Platanus L. („lemnul specificat”), principalele gazde ale respectivului dăunător.

(3)	Anchetele efectuate în temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) 2016/2031 arată că eradicarea organismului dăunător specificat în anumite zone delimitate nu mai este posibilă.

(4)

Prin urmare, este necesar să fie stabilite măsuri izolare a organismului dăunător specificat în zonele demarcate respective, constând în zone în care se înregistrează infecții și zone-tampon. Este necesar ca măsurile respective să fie în conformitate cu dovezile tehnice și științifice disponibile în ceea ce privește plantele specificate și lemnul specificat.

(5)	Este necesar ca autoritățile competente să crească nivelul de informare a publicului pentru a asigura faptul că publicul larg și operatorii profesioniști vizați de măsurile de izolare aplicate în zonele demarcate cunosc măsurile aplicate și delimitarea zonelor demarcate în scopul respectiv.

(6)

Totuși, în cazul în care se constată că organismul dăunător specificat se află într-o zonă-tampon din jurul unei zone în care se înregistrează infecții și care face obiectul unor măsuri de izolare a sa, este necesar ca această nouă constatare să conducă la stabilirea de către autoritatea competentă a unei noi zone demarcate, unde se urmărește eradicarea.

(7)

Este necesar să fie efectuate anchete anuale vizând depistarea prezenței organismului dăunător specificat, astfel cum se prevede la articolul 22 din Regulamentul (UE) 2016/2031 și în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1231 al Comisiei (3), pentru a se asigura depistarea timpurie a organismului dăunător specificat în zonele de pe teritoriul Uniunii despre care se știe că sunt indemne de organismul dăunător specificat. Este necesar ca anchetele respective să se bazeze pe fișa de supraveghere fitosanitară a dăunătorului specificat, publicată de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară, deoarece ea conține cele mai recente evoluții științifice și tehnice.

(8)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament stabilește măsuri pentru izolare a Ceratocystis platani (J.M. Walter) Engelbr. & T.C. Harr. în limitele zonelor demarcate în care eradicarea sa nu este posibilă.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.	„organism dăunător specificat” înseamnă Ceratocystis platani (J.M. Walter) Engelbr. & T.C. Harr.;

2.	„plante specificate” înseamnă plante din genul Platanus L., excluzând semințele lor;

3.	„lemn specificat” înseamnă lemn din genul Platanus L.;

4.	„zonă demarcată pentru izolare” înseamnă o zonă menționată în anexa I, de unde organismul dăunător specificat nu poate fi eradicat;

5.	„fișă de supraveghere fitosanitară” înseamnă publicația „Fișă de supraveghere fitosanitară a Ceratocystis platani” (4) întocmită de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară.

Articolul 3

Stabilirea de zone demarcate pentru izolare

Autoritățile competente stabilesc zonele demarcate pentru izolarea organismului dăunător specificat, constând într-o zonă în care se înregistrează infecții și o zonă-tampon cu o lățime de cel puțin 1 km, care înconjoară zona în care se înregistrează infecții.

Articolul 4

Măsuri de izolare în zonele demarcate

(1) În zona în care se înregistrează infecții, autoritatea competentă asigură:

(a)

îndepărtarea plantelor specificate și a lemnului specificat infectate cu organismul dăunător specificat înainte de următoarea perioadă de vegetație, prin aplicarea unor măsuri adecvate pentru a preveni răspândirea organismului dăunător specificat prin intermediul cioatelor, rumegușului, resturilor de lemn și reziduurilor de sol de la locul de tăiere și pentru a asigura distrugerea lor în unități de tratare adecvate;

(b)

interzicerea circulației lemnului specificat rezultat în urma îndepărtării plantelor specificate infectate cu organismul dăunător specificat în afara zonei în care se înregistrează infecții, cu excepția cazurilor în care:

(i)	în zona în care se înregistrează infecții nu există disponibilă nicio unitate adecvată de tratare;

(ii)	tratamentul este efectuat în cea mai apropiată unitate de tratare din afara zonei în care se înregistrează infecții care are capacitatea de a efectua un astfel de tratament; și

(iii)

transportul are loc sub supravegherea oficială a autorităților competente și în interiorul unor vehicule închise, care asigură prevenirea scurgerii lemnului specificat și imposibilitatea răspândirii organismului dăunător specificat;

(c)	interdicția de plantare a plantelor specificate în zonele respective în care se înregistrează infecții, altele decât cele cunoscute ca fiind rezistente la organismul dăunător specificat;

(d)	interzicerea îndepărtării și transportului solului dintr-o zonă în care se înregistrează infecții în alte zone, cu excepția cazului în care s-a aplicat anterior un tratament adecvat pentru a se asigura absența organismului dăunător specificat;

(e)	curățarea și dezinfectarea uneltelor și mașinilor de tăiere înainte și după ce au intrat în contact cu plantele specificate sau cu solul aferent lor; și

(f)	tratarea, în cazul tăierii plantelor specificate, a plăgilor de tăiere cu tratamente preventive adecvate.

(2) În zona-tampon, autoritatea competentă asigură:

(a)	interdicția de plantare a plantelor specificate în zonele-tampon, altele decât cele cunoscute ca fiind rezistente la organismul dăunător specificat;

(b)	curățarea și dezinfectarea uneltelor și mașinilor de tăiere înainte și după ce au intrat în contact cu plantele specificate sau cu solul aferent lor ori cu lemnul specificat; și

(c)	tratarea, în cazul tăierii plantelor specificate, a plăgilor de tăiere cu tratamente preventive adecvate.

(3) În cazul în care prezența organismului dăunător specificat a fost confirmată oficial în zona-tampon, se aplică articolele 17 și 18 din Regulamentul (UE) 2016/2031.

(4) În zonele demarcate pentru izolare, autoritățile competente sensibilizează publicul cu privire la amenințarea reprezentată de organismul dăunător specificat și la măsurile adoptate pentru a preveni răspândirea sa ulterioară în afara zonelor respective.

Autoritățile competente informează publicul larg și operatorii profesioniști în cauză cu privire la delimitarea zonei demarcate pentru izolare.

Articolul 5

Anchete

(1) Autoritățile competente efectuează anchetele prevăzute la alineatele (2) și (3), ținând seama de informațiile menționate în fișa de supraveghere fitosanitară.

(2) Ele efectuează anchete anuale bazate pe riscuri pentru depistarea prezenței organismului dăunător specificat în zonele de pe teritoriul Uniunii în care organismul dăunător specificat nu este cunoscut ca fiind prezent, dar unde ar putea fi stabilit.

(3) În zonele-tampon din zonele demarcate pentru izolare, ele efectuează anchete anuale, astfel cum se menționează la articolul 19 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/2031, pentru a depista prezența organismului dăunător specificat.

Respectivele anchete includ:

(a)	examinări vizuale ale plantelor specificate pentru a depista organismul dăunător specificat; și

(b)	eșantionarea și testarea, în cazul în care se suspectează prezența organismului dăunător specificat.

Respectivele anchete trebuie să fie mai amănunțite decât anchetele menționate la alineatul (2), cu un număr mai mare de examinări vizuale și, după caz, de eșantionări și de testări.

Articolul 6

Raportare

Până la data de 30 aprilie a fiecărui an, statele membre transmit Comisiei și celorlalte state membre rezultatele anchetelor efectuate în anul calendaristic precedent, în conformitate cu:

(a)	articolul 5 alineatul (2) din prezentul regulament, utilizând unul dintre modelele prevăzute în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1231;

(b)	articolul 5 alineatul (3) din prezentul regulament, utilizând unul dintre modelele prevăzute în anexa II la prezentul regulament.

Articolul 7

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 21 septembrie 2022.

Pentru Comisie

Președinta

Ursula VON DER LEYEN

(1) JO L 317, 23.11.2016, p. 4.

(2) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072 al Comisiei din 28 noiembrie 2019 de stabilire a unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/2031 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește măsurile de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 690/2008 al Comisiei și de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/2019 al Comisiei (JO L 319, 10.12.2019, p. 1).

(3) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1231 al Comisiei din 27 august 2020 privind formatul și instrucțiunile pentru rapoartele anuale privind rezultatele anchetelor și formatul programelor multianuale de anchetă, respectiv aspectele practice, prevăzute la articolele 22 și 23 din Regulamentul (UE) 2016/2031 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 280, 28.8.2020, p. 1).

(4) Fișă de supraveghere fitosanitară a Ceratocystis platani. EFSA supporting publication 2021:EN-6822. doi:10.2903/sp.efsa.2021.EN-6822. Document disponibil online la adresa: https://arcg.is/15CyXW

ANEXA I

Lista zonelor demarcate pentru izolare, astfel cum se menționează la articolul 2

Franța

Numărul/denumirea zonei demarcate (ZD)

Zona din ZD

Regiune

Municipalități sau alte delimitări administrative/geografice

1.	Canal du Midi et Canal de la Robine

Zonă în care se înregistrează infecții

Aude (11)

100 m de fiecare parte a canalului în următoarele municipalități: Alzonne; Argeliers; Argens-Minervois; Azille; Blomac; Bram; Carcassonne; Castelnaudary; Caux-et-Sauzens; Ginestas; Homps; La Redorte; Lasbordes; Marseillette; Mirepeisset; Montréal; Moussan; Narbonne; Ouveillan; Paraza; Pexiora; Pezens; Puichéric; Roubia; Saint-Martin-Lalande; Saint-Nazaire-d’Aude; Sainte-Eulalie; Sallèle d’Aude; Trèbes; Ventenac-en-Minervois; Villalier; Villedubert; Villemoustaussou; Villepinte; Villesèquelande

Hérault (34)

100 m de fiecare parte a canalului în următoarele municipalități: Agde; Béziers; Capestang; Cers; Colombiers; Cruzy; Nissan-lez-Ensérune; Olonzac; Poilhes; Portiragnes; Quarante; Vias; Villeneuve-les-Béziers

Zonă-tampon

Aude (11)

1 km în jurul zonei în care se înregistrează infecții în următoarele municipalități: Alzonne; Argeliers; Argens-Minervois; Arzens; Azille; Badens; Bages; Baraigne; Barbaira; Berriac; Blomac; Bouilhonnac; Bram; Canet; Capendu; Carcassonne; Castelnau d’Aude; Castelnaudary; Caux-et-Sauzens; Conques sur Orbiel; Cuxac d’Aude; Floure; Fonties d’Aude; Ginestas; Gruissan; Homps; La Redorte; Labastide-d-Anjou; Lasbordes; Lézignan Corbières; Marseillette; Mas-saintes-Puelles; Mirepeisset; Mireval Lauragais; Montferrand; Montréal; Moussan; Narbonne; Ouveillan; Paraza; Pennautier; Pexiora; Peyriac de Mer; Pezens; Port-la-Nouvelle; Puichéric; Raissac d’Aude; Roquecourbe Minervois; Roubia; Rustiques; Saint-Couat d’Aude; Sainte-Eulalie; Sainte-Valière; Saint-Marcel sur Aude; Saint-Martin-Lalande; Saint-Nazaire-d’Aude; Sallèle d’Aude; Sigean; Tourouzelle; Trèbes; Ventenac Cabardès; Ventenac-en-Minervois; Villalier; Villedubert; Villemoustaussou; Villepinte; Villesèquelande

Hérault (34)

1 km în jurul zonei în care se înregistrează infecții în următoarele municipalități: Agde; Béziers; Capestang; Cers; Colombiers; Cruzy; Marseillan; Montady; Montels; Montouliers; Nissan-lez-Ensérune; Olonzac; Poilhes; Portiragnes; Quarante; Sauvian; Sérignan; Vias; Villeneuve-les-Béziers

2.	Adour și afluenții

Zonă în care se înregistrează infecții

Hautes-Pyrénées (65)

Andrest; Ansost; Artagnan; Aureilhan; Aurensan; Auriébat; Barbachen; Bazet; Bazillac; Bordères-sur-l’Échez; Bours; Caixon; Camalès; Escondeaux; Estirac; Gayan; Gensac; Horgues; Lafitole; Lagarde; Laloubère; Larreule; Liac; Marsac; Maubourguet; Monfaucon; Nouilhan; Odos; Oursbelille; Pujo; Rabastens-de-Bigorre; Saint-Lézer; Sarniguet; Sarriac-Bigorre; Sauveterre; Ségalas; Séméac; Siarrouy; Sombrun; Soues; Talazac; Tarbes; Tostat; Ugnouas; Vic-en-Bigorre; Villenave-près-Marsac

Gers (32)

Haget

Zonă-tampon

Hautes-Pyrénées (65)

Castelnau-Rivière-Basse; Caussade-Rivière; Hères; Labatut-Rivière; Villefranque

1 km în jurul zonei în care se înregistrează infecții în următoarele municipalități: Barbazan-Debat; Boulin; Buzon; Castéra-Lou; Chis; Dours; Ibos; Juillan; Lacassagne; Lahitte-Toupières; Lascazères; Lescurry; Louey; Momères; Mingot; Orleix; Orois; Pintac; Saint-Martin; Salles-Adour; Sanous; Sarrouilles; Tarasteix

Gers (32)

Armentieux; Jû-Belloc; Ladevèze-Ville; Tieste-Uragnoux

1 km în jurul zonei în care se înregistrează infecții în următoarele municipalități: Beccas; Betplan; Cazeaux-Villecomtal; Malabat; Marciac; Montégut-Arros; Saint-Justin; Sembouès; Villecomtal-Sur-Arros

Pyrénées-Atlantique (Regiunea Nouvelle-Aquitaine)

1 km în jurul zonei în care se înregistrează infecții în următoarele municipalități: Castéide-Doat; Labatut; Lamayou; Moncaup; Montaner; Monségur

3.	Vaucluse/Bouches-du-Rhône/Var

Zonă în care se înregistrează infecții

Bouches du Rhône (13)

Aix-en-Provence; Allauch; Arles; Aubagne; Auriol; Barbentane; Berre-l’Etang; Cabannes; Cadolive; Carry-le-Rouet; Ceyreste; Châteaurenard; Cornillon-Confoux; Cuges-les-Pins; Eygalières; Eyguières; Eyragues; Fuveau; Gémenos; Gignac-la-Nerthe; Grans; Graveson; Gréasque; Istres; Jouques; La Bouilladisse; La Ciotat; La Destrousse; La Fare-les-Oliviers; La Penne-sur-Huveaune; Lamanon; Lambesc; Le Tholonet; Les Pennes-Mirabeau; Maillane; Mallemort; Marignane; Marseille; Martigues; Mas-Blanc-des-Alpilles; Maussane-les-Alpilles; Meyrargues; Meyreuil; Mollégès; Mouriès; Noves; Orgon; Pélissanne; Peyrolles-en-Provence; Plan-de-Cuques; Plan-d’Orgon; Port-de-Bouc; Port-Saint-Louis-du-Rhône; Puyloubier; Rognonas; Roquevaire; Saint-Andiol; Saint-Chamas; Saint-Etienne-du-Grès; Saint-Martin-de-Crau; Saint-Rémy-de-Provence; Saint-Victoret; Salon-de-Provence; Sénas; Simiane-Collongue; Tarascon; Trets; Velaux; Venelles; Ventabren; Verquiéres; Vitrolles

Var (83)

Cogolin; Draguignan; Hyères; La Garde; La Londe-les-Maures; La Seyne-sur-Mer; Le Beausset; Le Luc; Les Arcs; Pignans; Saint-Cyr-sur-Mer; Saint-Maximin-la-Sainte-Baume; Saint-Tropez; Saint-Zacharie; Toulon

Vaucluse (84)

Althen-des-Paluds; Apt; Avignon; Beaumes-de-Venise; Bédarrides; Bonnieux; Cadenet; Caderousse; Camaret-sur-Aigues; Carpentras; Caumont-sur-Durance; Cavaillon; Châteauneuf-de-Gadagne; Châteauneuf-du-Pape; Courthézon; Entraigues-sur-la-Sorgue; Fontaine-se-Vaucluse; Gargas; Gignac; Gigondas; Gordes; Goult; Jonquerettes; Jonquières; La Tour-d’Aigues; Lagnes; Lapalud; Lauris; Le Pontet; Le Thor; L’Isle-sur-la-Sorgue; Loriol-du-Comtat; Lourmarin; Malaucène; Mazan; Mérindol; Modène; Mondragon; Monteux; Morières-lès-Avignon; Oppède; Orange; Pernes-les-Fontaines; Pertuis; Piolenc; Robion; Saignon; Saint-Didier; Saint-Saturnin-lès-Apt; Saint-Saturnin-lès-Avignon; Sarrians; Saumane-de-Vaucluse; Sorgues; Travaillan; Vedène; Velleron; Venasque; Villelaure; Violes

Zonă-tampon

Bouches du Rhône (13)

Alleins; Aureille; Aurons; Beaurecueil; Belcodène; Bouc-Bel-Air; Boulbon; Cabriès; Carnoux-en-Provence; Cassis; Charleval; Châteauneuf-le-Rouge; Châteauneuf-les-Martigues; Coudoux; Eguilles; Ensuès-la-Redonne; Fontvieille; Fos-sur-Mer; Gardanne; La Barben; La Roque-d’Anthéron; Lançon-Provence; Le Puy-Sainte-Réparade; Le Rove; Les Baux-de-Provence; Mimet; Miramas; Paradou; Peynier; Peypin; Rognac; Rognes; Roquefort-la-Bédoule; Rousset; Saint-Antonin-sur-Bayon; Saint-Cannat; Saintes-Maries-de-la-Mer; Saint-Estève-Janson; Saint-Marc-Jaumegarde; Saint-Mitre-les-Remparts; Saint-Paul-lès-Durance; Saint-Pierre-de-Mézoargues; Saint-Savournin; Sausset-les-Pins; Septèmes-les-Vallons; Vauvenargues; Vernègues

Var (83)

Ampus; Bandol; Besse-sur-Issole; Bormes-les-Mimosas; Bras; Brue-Auriac; Cabasse; Carnoules; Carqueiranne; Cavalaire-sur-Mer; Châteaudouble; Collobrières; Evenos; Figanières; Flassans-sur-Issole; Flayosc; Gassin; Gonfaron; Grimaud; La Cadiere-d’Azur; La Crau; La Croix-Valmer; La Farlède; La Mole; La Motte; La Valette-du-Var; Le Cannet-des-Maures; Le Castellet; Le Muy; Le Pradet; Le Revest-les-Eaux; Le Thoronet; Les Mayons; Lorgues; Nans-les-Pins; Ollières; Ollioules; Pierrefeu-du-Var; Plan-d’Aups-Sainte-Baume; Pourcieux; Pourrières; Puget-Ville; Ramatuelle; Rians; Riboux; Rougiers; Sainte-Maxime; Saint-Mandrier-sur-Mer; Sanary-sur-Mer; Seillons-Source-d’Argens; Signes; Six-Fours-les-Plages; Taradeau; Tourves; Trans-en-Provence; Vidauban

Vaucluse (84)

Ansouis; Aubignan; Auribeau; Beaumettes; Beaumont-de-Pertuis; Beaumont-du-Ventoux; Bedoin; Blauvac; Bollène; Buoux; Cabrieres-d’Avignon; Cairanne; Caromb; Caseneuve; Castellet; Cheval-Blanc; Crestet; Crillon-le-Brave; Cucuron; Entrechaux; Grambois; Joucas; La Bastidonne; La Motte-d’Aigues; La Roque-Alric; La Roque-sur-Pernes; Lacoste; Lafare; Lagarde-d’Apt; Lamotte-du-Rhône; Le Barroux; Le Beaucet; Lioux; Malemort-du-Comtat; Maubec; Ménerbes; Méthamis; Mirabeau; Mormoiron; Mornas; Murs; Puget; Puyvert; Rasteau; Roussillon; Rustrel; Sablet; Saint-Christol; Sainte-Cécile-les-Vignes; Saint-Hippolyte-le-Graveyron; Saint-Léger-du-Ventoux; Saint-Martin-de-Castillon; Saint-Martin-de-la-Brasque; Saint-Pantaléon; Saint-Pierre-de-Vassols; Sannes; Sault; Seguret; Sérignan-du-Comtat; Sivergues; Suzette; Taillades; Uchaux; Vacqueyras; Vaison-la-Romaine; Vaugines; Viens; Villars

Alpes-de-Haute-Provence (04)

Simiane-la-Rotonde

Ardèche (07)

Bourg-Saint-Andéol; Saint-Just-d’Ardèche; Saint-Marcel-d’Ardèche

Drôme (26)

Mollans-sur-Ouvèze; Pierrelatte; Rochegude; Saint-Paul-Trois-Châteaux; Suze-la-Rousse

Gard (30)

Aramon; Beaucaire; Chusclan; Codolet; Fourques; Laudun-l’Ardoise; Les Angles; Montfaucon; Pont-Saint-Esprit; Roquemaure; Saint-Alexandre; Saint-Etienne-des-Sorts; Saint-Geniès-de-Comolas; Saint-Gilles; Sauveterre; Vallabrègues; Vénéjan; Villeneuve-lès-Avignon

ANEXA II

Modele pentru raportarea rezultatelor anchetelor anuale efectuate în temeiul articolului 6 litera (b)

PARTEA A

1. Model pentru raportarea rezultatelor anchetelor anuale

2. Instrucțiuni privind completarea modelului

Dacă se completează acest model, modelul din partea B a prezentei anexe nu se completează.

Pentru coloana 1:

A se indica denumirea zonei geografice, numărul de focare sau orice informație care permite identificarea acestei zone demarcate (ZD) și data la care a fost stabilită.

Pentru coloana 2:

A se indica dimensiunea ZD înainte de începerea anchetei.

Pentru coloana 3:

A se indica dimensiunea ZD după anchetă.

Pentru coloana 4:

A se indica abordarea: Izolare (I). Vă rugăm să includeți atâtea rânduri câte sunt necesare, în funcție de numărul de ZD pentru fiecare organism dăunător și abordările care se aplică în aceste zone.

Pentru coloana 5:

A se indica zona din ZD în care a fost efectuată ancheta, incluzând atâtea rânduri câte sunt necesare: zonă în care se înregistrează infecții (ZI) sau zonă-tampon (ZT), utilizând rânduri separate. Dacă este cazul, a se indica ZT unde a fost efectuată ancheta (de exemplu, ultimii 20 km adiacenți ZT, în jurul pepinierelor etc.) pe rânduri diferite.

Pentru coloana 6:

A se indica numărul și descrierea locurilor de anchetă, alegând una dintre următoarele rubrici pentru descriere:

1.	În aer liber (zonă de producție): 1.1. teren (arabil, pășune); 1.2. plantaj/plantație viticolă; 1.3. pepinieră; 1.4. pădure;

În aer liber (altele): 2.1. grădina privată; 2.2. locuri publice; 2.3. zonă de conservare; 2.4. plante spontane în alte zone decât zonele de conservare; 2.5. altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului, zone umede, rețele de irigare și de drenare etc.);

3.	Medii închise: 3.1. seră; 3.2. loc privat, altul decât sera; 3.3. loc public, altul decât sera; 3.4. altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului).

Pentru coloana 7:

A se indica zonele de risc identificate pe baza biologiei dăunătorului (dăunătorilor), a prezenței plantelor-gazdă, a condițiilor ecoclimatice și a locurilor de risc.

Pentru coloana 8:

A se indica zonele de risc incluse în anchetă, dintre cele identificate în coloana 7.

Pentru coloana 9:

A se indica plantele, fructele, semințele, solul, materialul de ambalare, lemnul, utilajele, vehiculele, apa, altele, specificând cazul specifice.

Pentru coloana 10:

A se indica lista speciilor/genurilor de plante care au făcut obiectul anchetei, utilizând un rând per specie/gen de plante.

Pentru coloana 11:

A se indica lunile anului când a fost efectuată ancheta.

Pentru coloana 12:

Pentru coloanele 13 și 14:

A se indica rezultatele, dacă este cazul, furnizând informațiile disponibile în coloanele corespunzătoare. „Nedeterminate” sunt eșantioanele analizate pentru care nu s-a obținut niciun rezultat din cauza unor factori diverși (de exemplu, sub nivelul de detecție, eșantion neprelucrat, neidentificat, vechi).

Pentru coloana 15:

A se indica notificările privind focarele din anul în care a avut loc ancheta pentru constatările din ZT. Numărul de notificare al focarelor nu trebuie să fie inclus atunci când autoritatea competentă a decis că o constatare se referă la unul dintre cazurile menționate la articolul 14 alineatul (2), la articolul 15 alineatul (2) sau la articolul 16 din Regulamentul (UE) 2016/2031. În cazul respectiv, a se indica motivul pentru care nu s-a furnizat această informație în coloana 16 („Observații”).

PARTEA B

1. Model pentru raportarea rezultatelor anchetelor anuale bazate pe date statistice

2. Instrucțiuni privind completarea modelului

Dacă se completează acest model, modelul din partea A a prezentei anexe nu se completează.

Explicați ipotezele de bază pentru concepția anchetei pentru fiecare organism dăunător. Rezumați și justificați:

—	populația-țintă, unitatea epidemiologică și unitățile de inspecție,

—	metoda de detectare și sensibilitatea metodei,

—

factorul (factorii) de risc, indicând nivelurile de risc și riscurile relative corespunzătoare și proporțiile populației de plante-gazdă.

Pentru coloana 1:

A se indica denumirea zonei geografice, numărul de focare sau orice informație care permite identificarea acestei zone demarcate (ZD) și data la care a fost stabilită.

Pentru coloana 2:

A se indica dimensiunea ZD înainte de începerea anchetei.

Pentru coloana 3:

A se indica dimensiunea ZD după anchetă.

Pentru coloana 4:

Pentru coloana 5:

Pentru coloana 6:

A se indica numărul și descrierea locurilor de anchetă, alegând una dintre următoarele rubrici pentru descriere:

1.	În aer liber (zonă de producție): 1.1. teren (arabil, pășune); 1.2. plantaj/plantație viticolă; 1.3. pepinieră; 1.4. pădure;

În aer liber (altele): 2.1. grădini private; 2.2. locuri publice; 2.3. zonă de conservare; 2.4. plante spontane în alte zone decât zonele de conservare; 2.5. altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului, zone umede, rețele de irigare și de drenare etc.);

3.	Medii închise: 3.1. seră; 3.2. loc privat, altul decât sera; 3.3. loc public, altul decât sera; 3.4. altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului).

Pentru coloana 7:

A se indica lunile anului în care au fost efectuate anchetele.

Pentru coloana 8:

A se indica populația-țintă selectată, furnizând în consecință lista cu speciile-gazdă și zona acoperită. Populația-țintă este definită ca ansamblul unităților de inspecție. Dimensiunea sa este definită de regulă pentru suprafețele agricole ca hectare, dar ar putea fi și loturi, câmpuri, sere etc. Vă rugăm să justificați alegerea făcută în cadrul ipotezelor de bază. A se indica unitățile de inspecție care au făcut obiectul anchetei. „Unitate de inspecție” înseamnă plante, părți de plante, mărfuri, materiale, vectorii organismului dăunător care au fost analizați pentru identificarea și depistarea organismelor dăunătoare.

Pentru coloana 9:

A se indica unitățile epidemiologice care au făcut obiectul anchetei, specificând descrierea și unitatea de măsură. „Unitate epidemiologică” înseamnă o zonă omogenă unde interacțiunile dintre organismul dăunător, plantele-gazdă și factorii și condițiile abiotice și biotice ar determina aceeași situație epidemiologică, dacă organismul dăunător ar fi prezent. Unitățile epidemiologice sunt o subdiviziune a populației-țintă, care sunt omogene din punctul de vedere epidemiologic, cu cel puțin o plantă-gazdă. În unele cazuri, întreaga populație-gazdă dintr-o regiune/zonă/țară poate fi definită ca o unitate epidemiologică. Acestea ar putea fi regiuni din Nomenclatorul unităților teritoriale de statistică (NUTS), zone urbane, păduri, grădini de trandafiri sau ferme ori hectare. Alegerea se justifică în ipotezele de bază.

Pentru coloana 10:

A se indica metodele utilizate în timpul anchetei, inclusiv numărul de activități pentru fiecare caz, în funcție de cerințele legale specifice pentru fiecare organism dăunător. A se menționa N/A atunci când informațiile dintr-o anumită coloană nu sunt disponibile.

Pentru coloana 11:

A se indica o estimare a eficacității eșantionării. Eficacitatea eșantionării înseamnă probabilitatea de a selecta părți infectate dintr-o plantă infectată. Pentru vectori, aceasta înseamnă eficacitatea metodei de capturare a unui vector pozitiv atunci când acesta este prezent în zona care face obiectul anchetei. Pentru sol, aceasta înseamnă eficacitatea selectării unei probe de sol care conține organismul dăunător, atunci când organismul dăunător este prezent în zona care face obiectul anchetei.

Pentru coloana 12:

„Sensibilitatea metodei” înseamnă probabilitatea ca o metodă să detecteze corect prezența organismului dăunător. Sensibilitatea metodei este definită ca probabilitatea ca o plantă-gazdă cu adevărat pozitivă să fie testată cu rezultat pozitiv. Ea este multiplicarea eficacității eșantionării (de exemplu, probabilitatea de a selecta părți infectate dintr-o plată infectată) cu sensibilitatea diagnostică (caracterizată prin inspecție vizuală și/sau testul de laborator utilizat în procesul de identificare).

Pentru coloana 13:

A se specifica factorii de risc pe rânduri diferite, utilizând atâtea rânduri câte sunt necesare. Pentru fiecare factor de risc, a se indica nivelul de risc, riscul relativ corespunzător și proporția populației-gazdă.

Pentru coloana B:

A se indica detaliile anchetei, în funcție de cerințele specifice legale pentru fiecare organism dăunător. A se menționa N/A atunci când informațiile dintr-o anumită coloană nu sunt aplicabile. Informațiile care se indică în aceste coloane se referă la informațiile incluse în coloana 10 „Metode de depistare”.

Pentru coloana 18:

A se indica numărul de locuri cu capcane, în cazul în care acest număr diferă de numărul de capcane (coloana 17) (de exemplu, aceeași capcană este utilizată în locuri diferite).

Pentru coloana 21:

A se indica numărul de eșantioane constatate pozitive, negative sau nedeterminate. „Nedeterminate” sunt eșantioanele analizate pentru care nu s-a obținut niciun rezultat din cauza unor factori diverși (de exemplu, sub nivelul de detecție, eșantion neprelucrat, neidentificat, vechi etc.).

Pentru coloana 22:

A se indica notificările privind focarele din anul în care a avut loc ancheta pentru constatările din zona-tampon. Nu este necesar ca numărul de notificare al focarelor să fie inclus atunci când autoritatea competentă a decis că o constatare se referă la unul dintre cazurile menționate la articolul 14 alineatul (2), la articolul 15 alineatul (2) sau la articolul 16 din Regulamentul (UE) 2016/2031. În acest caz, vă rugăm să indicați motivul pentru care nu s-a furnizat această informație în coloana 25 („Observații”).

Pentru coloana 23:

A se indica sensibilitatea anchetei, astfel cum este definită în Standardul internațional pentru măsuri fitosanitare (ISPM 31). Această valoare a nivelului de încredere realizat cu privire la absența dăunătorilor se calculează pe baza examinărilor (și/sau a eșantioanelor) efectuate având în vedere sensibilitatea metodei și prevalența rezultată din concepție.

Pentru coloana 24:

A se indica prevalența rezultată din concepție pe baza unei estimări anterioare anchetei privind prevalența efectivă posibilă a organismului dăunător în zonă. Prevalența rezultată din concepție este stabilită ca un obiectiv al anchetei și corespunde compromisului pe care managerii de risc îl fac între riscul prezenței organismului dăunător și resursele disponibile pentru anchetă. De regulă, pentru o anchetă de depistare se stabilește o valoare de 1 %.

22.9.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 245/27

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2022/1630 AL COMISIEI

din 21 septembrie 2022

de stabilire a unor măsuri pentru izolarea fitoplasmei Grapevine flavescence dorée în anumite zone delimitate

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

întrucât:

(1)	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072 al Comisiei (2) stabilește, în partea B din anexa II, lista organismelor dăunătoare de carantină pentru Uniune a căror prezență pe teritoriul Uniunii este cunoscută.

(2)

Fitoplasma Grapevine flavescence dorée (denumit în continuare „organismul dăunător specificat”) este inclusă în lista respectivă, deoarece este cunoscută ca fiind prezentă în anumite părți ale teritoriului Uniunii, având un impact semnificativ asupra cultivării plantelor de Vitis L. („plante specificate”), principala gazdă a respectivului organism dăunător.

(3)

Scaphoideus titanus Ball (denumit în continuare „vectorul specificat”) a fost identificat ca fiind un vector eficient al organismului dăunător specificat. Acest vector joacă un rol important în stabilirea și răspândirea suplimentară a fitoplasmei Grapevine flavescence dorée (3) pe teritoriul Uniunii și, prin urmare, este necesar să fie stabilite măsuri pentru identificarea și controlul său.

(4)	Anchetele efectuate în temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) 2016/2031 arată că eradicarea organismului dăunător specificat în anumite zone delimitate nu mai este posibilă.

(5)

Prin urmare, este necesar să fie stabilite măsuri izolare a organismului dăunător specificat în zonele demarcate respective, constând în zone în care se înregistrează infecții și zone-tampon. Este necesar ca măsurile respective să constea în distrugerea și eliminarea plantelor specificate infectate și în aplicarea unor tratamente adecvate pentru a preveni răspândirea organismului dăunător specificat în restul teritoriului Uniunii.

(6)	Este necesar ca autoritățile competente să crească nivelul de informare a publicului pentru a asigura faptul că publicul larg și operatorii profesioniști vizați de măsurile de izolare aplicate în zonele demarcate cunosc măsurile aplicate și delimitarea zonelor demarcate în scopul respectiv.

(7)

(8)

Este necesar să fie efectuate anchete anuale vizând depistarea prezenței organismului dăunător specificat și a vectorului specificat, astfel cum se prevede la articolul 22 din Regulamentul (UE) 2016/2031 și în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1231 al Comisiei (4), pentru a se asigura depistarea timpurie a organismului dăunător specificat în zonele de pe teritoriul Uniunii despre care se știe că sunt indemne de organismul dăunător specificat. Este necesar ca anchetele respective să se bazeze pe fișa de supraveghere fitosanitară a dăunătorului specificat și a vectorului său, publicată de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară, deoarece ea conține cele mai recente evoluții științifice și tehnice.

(9)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament stabilește măsuri pentru izolarea fitoplasmei Grapevine flavescence dorée în zonele demarcate unde eradicarea sa nu este posibilă.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.	„organism dăunător specificat” înseamnă fitoplasma Grapevine flavescence dorée;

2.	„plantele specificate” înseamnă plantele Vitis L., altele decât fructele și semințele;

3.	„vectorul specificat” înseamnă Scaphoideus titanus Ball;

4.	„zonă demarcată pentru izolare” înseamnă o zonă menționată în anexa I, de unde organismul dăunător specificat nu poate fi eradicat;

5.	„fișă de supraveghere fitosanitară” înseamnă publicația „Fișă de supraveghere fitosanitară a fitoplasmei Grapevine flavescence dorée și a vectorului ei Scaphoideus titanus” (5) întocmit de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară.

Articolul 3

Stabilirea de zone demarcate pentru izolare

Autoritățile competente stabilesc zonele demarcate pentru izolarea organismului dăunător specificat, constând într-o zonă în care se înregistrează infecții și o zonă-tampon cu o lățime de cel puțin 2,5 km, care înconjoară zona în care se înregistrează infecții.

Articolul 4

Măsuri de izolare în zonele demarcate

(1) În zonele în care se înregistrează infecții, autoritățile competente asigură faptul că se iau următoarele măsuri:

(a)	îndepărtarea și distrugerea plantelor specificate depistate ca fiind infectate cu organismul dăunător specificat, cât mai rapid posibil și cel târziu înainte de începutul următoarei perioade de vegetație;

(b)	aplicarea unor tratamente adecvate pentru controlul vectorului specificat.

(2) În zonele-tampon, autoritățile competente trebuie să asigure aplicarea unor tratamente adecvate pentru controlul vectorului specificat, în cazul prezenței vectorului specificat.

În cazul în care prezența organismului dăunător specificat a fost confirmată oficial la plantele specificate din zona-tampon, se aplică articolele 17 și 18 din Regulamentul (UE) 2016/2031.

(3) În zonele demarcate pentru izolare, autoritățile competente sensibilizează publicul cu privire la amenințarea reprezentată de organismul dăunător specificat și la măsurile adoptate pentru a preveni răspândirea sa ulterioară în afara zonelor respective.

Autoritățile competente informează publicul larg și operatorii profesioniști în cauză cu privire la delimitarea zonei demarcate pentru izolare.

Articolul 5

Anchete

(1) Autoritățile competente efectuează anchetele prevăzute la alineatele (2) și (3), ținând seama de informațiile menționate în fișa de supraveghere fitosanitară.

(2) Ele efectuează anchete anuale bazate pe riscuri pentru depistarea prezenței organismului dăunător specificat si a vectorului specificat în zonele de pe teritoriul Uniunii în care organismul dăunător specificat nu este cunoscut ca fiind prezent, dar unde ar putea fi stabilit.

Respectivele anchete includ:

(a)	examinări vizuale ale plantelor specificate pentru a depista organismul dăunător specificat;

(b)	eșantionarea și testarea, în cazul în care se suspectează prezența organismului dăunător specificat și

(c)	capturare adecvată cu capcane pentru depistarea vectorului specificat.

Respectivele anchete trebuie să fie mai amănunțite decât anchetele menționate la alineatul (2), cu un număr mai mare de examinări vizuale și, după caz, de eșantionări și de testări.

Articolul 6

Raportare

Până la data de 30 aprilie a fiecărui an, statele membre transmit Comisiei și celorlalte state membre rezultatele anchetelor efectuate în anul calendaristic precedent, în conformitate cu:

(a)	articolul 5 alineatul (2) din prezentul regulament, utilizând unul dintre modelele prevăzute în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1231;

(b)	articolul 5 alineatul (3) din prezentul regulament, utilizând unul dintre modelele prevăzute în anexa II din prezentul regulament.

Articolul 7

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 21 septembrie 2022.

Pentru Comisie

Președinta

Ursula VON DER LEYEN

(1) JO L 317, 23.11.2016, p. 4.

(3) Comitetul PLH al EFSA (Comitetul EFSA pentru sănătatea plantelor), 2014. Scientific Opinion on pest categorisation of Grapevine Flavescence Dorée (Aviz științific privind clasificarea dăunătorului Grapevine flavescence dorée). EFSA Journal 2014;12(10):3851, 31 pp. doi:10.2903/j.efsa.2014.3851.

(4) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1231 al Comisiei din 27 august 2020 privind formatul și instrucțiunile pentru rapoartele anuale privind rezultatele anchetelor și formatul programelor multianuale de anchetă, respectiv aspectele practice, prevăzute la articolele 22 și 23 din Regulamentul (UE) 2016/2031 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 280, 28.8.2020, p. 1).

(5) Fișă de supraveghere fitosanitară a fitoplasmei Grapevine flavescence dorée și a vectorului ei Scaphoideus titanus. EFSA supporting publication 2020:EN-1909. 36 pp. doi:10.2903/sp.efsa.2020.EN-1909.

ANEXA I

Lista zonelor demarcate pentru izolare menționate la articolul 2

1. Croația

Numărul/denumirea zonei demarcate (ZD)

Zona din ZD

Regiune

Municipalități sau alte delimitări administrative/geografice

Zonă în care se înregistrează infecții

Croația Panonică

(Regiunile Bjelovar-Bilogora, Virovitica-Podravina, Požega-Slavonija, Brod-Posavina, Osijek-Baranja, Vukovar-Srijem, Karlovac, Sisak-Moslavina)

Municipalități cadastrale

Bedenik, Bjelovar, Bojana, Brezovac, Ciglena, Čazma, Dapci, Diklenica, Draganec, Gornje Plavnice, Kapela, Kobasičari, Kraljevac, Križic, Orovac, Petrička, Podgorci, Pupelica, Ribnjička, Sišćani, Veliko Korenovo, Veliko Trojstvo, Vrtlinska, Zrinski Topolovac;

Borova, Čačinci, Donja Pištana, Duzluk, Kozice, Krajna, Nova Jošava, Pčelić, Podravska Slatina, Sedlarica, Stara Jošava, Šumeđe, Turnašica, Virovitica, Vukosavljevica; și

Kutjevo, Mitrovac, Venje;

Cernik, Nova Gradiška, Šumetlica;

Draž, Majar, Trnava, Zmajevac I;

Bapska, Grabovo, Ilok, Lovas, Mohovo, Opatovac, Sotin, Šarengrad, Tovarnik, Vukovar;

Belaj, Bratovanci, Breznik, Brlog Ozaljski, Bubnjarci, Donji Lović, Draganić, Duga Resa 2, Dvorište Vivodinsko, Ferenci, Gršćaki, Ilovac, Jurovo, Lišnica, Lović Prekriški, Mala Švarča, Mrzlo Polje Mrežničko, Oštri Vrh Ozaljski, Ozalj, Police Pirišće, Svetice, Svetičko Hrašće, Vivodina, Vrhovac, Zagradci, Zajačko Selo, Zaluka, Žakanje; și

Batina, Gornja Jelenska, Ilova, Katoličko Selišće, Kutina, Popovača, Repušnica, Voloder.

Zonă-tampon

Croația Panonică

(Regiunile Bjelovar-Bilogora, Virovitica-Podravina, Požega-Slavonija, Brod-Posavina, Osijek-Baranja, Vukovar-Srijem, Karlovac, Sisak-Moslavina)

Municipalități cadastrale

Bačkovica, Bedenička, Berek, Bjelovar-Sredice, Blatnica, Bosiljevo, Bršljanica, Brzaja, Cerina, Cjepidlake, Cremušina, Čađavac, Dapčevica, Daskatica, Dautan, Dereza, Donja Kovačica, Drljanovac, Đurđic, Galovac, Gornja Garešnica, Gornja Kovačica, Gornje Rovišće, Gudovac, Ivanska, Kakinac, Kaniška Iva, Klisa, Klokočevac, Kostanjevac, Kozarevac Račanski, Križ Gornji, Laminac, Lasovac, Lipovčani, Mala Pisanica, Mali Grđevac, Malo Trojstvo, Martinac, Međurača, Miklouš, Mosti, Narta, Nevinac, Nova Rača, Nove Plavnice-Hrgovljani, Obrovnica, Orlovac, Pavlin Kloštar, Pobjenik, PRedavac, Prespa, Prgomelje, Rajić Gudovački, Rašenica, Ravneš, Removac, Rovišće, Ruškovac, Samarica, Sasovac, Severin, Sibenik, Slovinska Kovačica, Sredice Gornje, Srijedska, Stara Plošćica, Stare Plavnice, Šandrovac, Šimljana, Šimljanik, Štefanje, Šušnjara, Tomaš, Topolovica, Trojstveni Markovac, Turčević Polje, Vagovina, Velika Peratovica, Velika Pisanica, Veliki Grđevac, Višnjevac, Vukovje, Zdelice, Zrinska Žabjak, Ždralovi;

Antunovac, Bačevac, Bakić, Bankovci, Bokane, Brezovljani, Budanica, Budrovac, Lukački, Bušetina, Cabuna, Crnac, Ćeralije, Dinjevac, Dobrović, Dolci, Donja Bukovica, Donje Bazije, Donje Kusonje, Donje Predrijevo, Donji Meljani, Duga Međa, Dugo Selo Lukačko, Đuričić, Gaćište, Gornja Bukovica, Gornja Pištana, Gornje Bazje, Gornje Kusonje, Gornje Viljevo, Gornji Miholjac, Grabrovnica, Gradina, Gvozdanska, Hum Varoš, Hum Voćinski, Ivanbrijeg, Jasenaš, Kapan, Kapinci, Kladare, Kokočak, Krasković, Kutovi, Levinovac, Lozan, Lukač, Lukavac, Macute, Mala Črešnjevica, Manastir Orahovica, Medinci, Mikleuš, Miljevci, Naudovac, Nova Bukovica, Obradovci, Orahovica, Orešac, Otrovanec, Paušinci, Pitomača I, Pitomača II, Pivnica, Požari, Pušina, Radosavci, Rezovac, Rijenci, Rogovac, Sladojevci, Slatinski Drenovac, Slatinski Lipovac, Slavonske Bare, Sopje, Stari Gradac, Suha Mlaka, Suhopolje, Špišić Bukovica, Turanovac, Vaška, Velika Črešnjevica, Virovitica-centar, Virovitica-city, Vrneševci, Zdenci;

Bektež, Bjelajci, Cerovac, Ciglenik, Cikote, Doljanovci, Duboka, Grabarje, Gradište, Jakšić, Kaptol, Knežci, Kričke, Kula, Lakušija, Latinovac, Lukač, Podgorje, Poreč, Rogulje, Sesvete, Šnjegavić, Šumetlica, Tominovac, Vetovo, Zarilac;

Adžamovci, Baćin Dol, Banićevac, Bobare, Bodavljaci, Donji Andrijevci, Drežnik, Garčin, Giletinci, Golobrdac, Gorice, Gunjavci, Klokočevik, Kovačevac, Ljupina, Mačkovac, Mašić, Medari, Novo Topolje, Opatovac, Podvrško, Poljane, Prvča, Rešetari, Rogolji, Sičice, Stari Perkovci, Staro Topolje, Šagovina Cernička, Šagovina Mašićka, Širinci, Trnava, Vrbje, Žuberkovac;

Batina, Beljevina, Bokšić, Branjin Vrh, Branjina, Breznica Đakovačka, Dalj, Donja Motičina, Dragotin, Duboševica, Đurđenovac, Feričanci, Gajić, Gašinci, Gazije, Gornja Motičina, Gradac Našički, Hrkanovci Đakovački, Kneževi Vinogradi, Kondrić, Kotlina, Lapovci, Levanjska Varoš, Mandićevac, Musić, Nabrđe, Novi Perkovci, Paučje, Podolje, Pridvorje, Selci Đakovački, Seona, Slatinik Drenjski, Slobodna Vlast, Suza, Svetoblažje, Topolje;

Apševci, Banovci, Berak, Bogdanovci, Borovo, Borovo Naselje, Bršadin, Čakovci, Ilača, Lipovača, Marinci, Mikluševci, Negoslavci, Nijemci, Pačetin, Petrovci, Podgrađe, Srijemske Laze, Stari Jankovci, Svinjarevci, Tompojevci, Trpinja;

Banska Selnica, Barilović, Blatnica Pokupska, Brajakovo Brdo, Brašljevica, Bukovlje, Cerovac Barilovićki, Cerovac Vukmanički, Donje Mekušje, Donje Pokupje, Donji Budački, Donji Skrad, Donji Zvečaj, Gornje Mekušje, Gornje Prilišće, Gornje Stative, Gornji Zvečaj, Griče, Jarče Polje, Jaškovo, Kamensko, Karlovac I, Karlovac II, Kosijersko Selo, Kozalj Vrh, Ladešići, Lipa, Lipnik, Luka Pokupska, Mahično, Maletići, Malinci, Martinski Vrh, Modruš Potok, Mračin, Mrežnički Novaki, Mrzljaki, Novaki Ozaljski, Piščetke, Podbrežje, Pokupje, Pravutina, Rečica, Ribnik, Rosopajnik, Skakavac, Slapno, Sračak, Šišljavić, Tomašnica, Trg, Turanj, Tušilović, Velika Jelsa, Vinski Vrh, Vodena Draga, Vukmanić, Zadobarje, Zagrad, Zorkovac; și

Banova Jaruga, Bistrač, Bobovac, Cerje Letovanićko, Crkveni Bok, Čaire, Čigoč, Grabrov Potok, Gračenica, Gušće, Husain, KRaljeva Velika, Kratečko, Krivaj, Kutinica, Lipovljani, Lonja, Ludina, Međurić, Mikleuška, Mužilovčica, Okoli, Osekovo, Pešćenica, Piljenice, Potok, Puska, Ruškovica, Selište, Stremen, Stružec, Stupovača, Svinjičko, Šartovac, Vidrenjak, Vukojevac, Zbjegovača.

Zonă în care se înregistrează infecții

Croația Adriatică

(Regiunea Istria)

Municipalități cadastrale

Bačva, Brkač, Brtonigla, Buje, Donja Mirna, Frata, Grožnjan, Kaldir, Karojba, Kaštel, Kaštelir, Kostajnica, Krasica, Kršete, Labinci, Lovrečica, Materada, Motovun, Nova Vas, Novigrad, Petrovija, Savudrija, Sveti Ivan, Sveti Vital, Umag, Višnjan, Vižinada, Završje, Žbandaj.

Zonă-tampon

Croația Adriatică

(Regiunea Istria)

Municipalități cadastrale

Baderna, Beram, Brdo, Čepić, Dračevac, Funtana, Fuškulin, Gradina, Grdoselo, Kašćerga, Kringa, Kršikla, Kuberton, Kućibreg, Lim, Lovreč, Marčenegla, Merišće, Momjan, Mugeba, Muntrilj, Mušalež, Novaki Motovunski, Oprtalj, Pazin, Poreč, Rakotule, Rovinj, Rovinjsko Selo, Senj, Sovinjak, Sovišćina, Šterna, Tar, Tinjan, Triban, Trviž, Vabriga, Varvari, Vrh, Vrsar, Zamask, Zrenj, Zumesk.

Zonă în care se înregistrează infecții

Croația de Nord cu regiunea Orașului Zagreb

(Regiunile Međimurje, Varaždin, Koprivnica-Križevci, Krapina-Zagorje, Zagreb, Orașul Zagreb)

Municipalități cadastrale

Badličan, Bogdanovec, Donji Vidovec, Dragoslavec, Dunjkovec, Gornja Dubrava, Gornji Mihaljevec, Gradiščak, Kotoriba, Lopatinec, Martinuševec, Preseka, Pretetinec, Prhovec, Robadje, Selnica, Slakovec, Stanetinec, Sveta Marija, Sveti Martin na Muri, Sveti Urban, Šenkovec, Štrigova, Štrukovec, Vukanovec, Zasadbreg, Zebanec, Železna Gora;

Babinec, Bednja, Beletinec, Beretinec, Bolfan, Breznica, Butkovec, Cerje Tužno, Čanjevo, Črešnjevo, Čukovec, Donja Višnjica, Donja Voća, Donje Makojišće, Drenovec, Dubrava Križovljanska, Đurinovec, Gornja Višnjica, Gornje Ladanje, Gornji Martijanec, Grana, Hrastovec Toplički, Hrastovsko, Ivanec, Jakopovec, Jalžbet, Jerovec, Kamena Gorica, Kamenica, Kaniža, Kelemen, Klenovnik, Ključ, Kneginec, Lepoglava, Ludbreg, Ljubelj Kalnički, Ljubešćica, Mali Bukovec, Marčan, Natkrižovljan, Novakovec, Očura, Podevčevo, Poljana, Radovan, Remetinec, Rinkovec, Segovina, Sigetec Ludbreški, Sudovec, Sveti Ilija, Svibovec, Šaša, Šćepanje, Tuhovec, Tužno, Varaždin Breg, Varaždinske Toplice, Vidovec, Vinica Breg, Vinično, Vinogradi Ludbreški, Visoko;

Apatovec, Bakovčica, Bočkovec, Bojnikovec, Borje, Botinovac, Budrovac, Carevdar, Cirkvena, Cubinec, Čepelovac, Dijankovec, Donja Brckovčina, Dubovec, Đurđevac II, Đurđic, Erdovec, Finčevec, Fodrovec, Glogovac, Glogovnica, Gornja Rijeka, Gregurovec, Guščerovec, Hampovica, Hudovljani, Jagnjedovec, Jagnjedovec-grad, Javorovac, Kalinovac, Kalnik, Kamešnica, Kloštar Podravski, Kloštar Vojakovački, Koprivnica, Kozarevac, Križevci, Kunovec, Kunovec Breg, Lemeš, Lukačevec, Majurec, Mala Mučna, Mičetinac, Miholec, Miholjanec, Novi Glog, Novigrad Podravski, Osijek Vojkovački, Plavšinac, Podvinje Miholečko, Pofuki, Potočec, Potok Kalnički, Prkos, Prugovac, Rasinja, Rašćani, Raven, Ruševac, Sokolovac, Subotica Podravska, Suha Katalena, Sveta Helena, Sveti Ivan Žabno, Sveti Petar Čvrstec, Sveti Petar Orehovec, Šemovci, Špiranec, Štrigovec, Trema, Velika Mučna, Veliki Grabičani, Veliki Poganac, Virje, Vojakovac, Vojnovec Kalnički, Zaistovec;

Andraševec, Bedekovčina, Belec, Budinščina, Donja Batina, Donja Stubica, Donja Šemnica, Dubovec, Dubrovčan, Globočec, Gornja Stubica, Gubaševo, Hrašćina, Hrašćinski Kraljevec, Hum Stubički, Jertovec, Jesenje, Klanjec, Komor, Kraljev Vrh, Krapina, Krapina jug, Krapina-city, Laz Bistrički, Mače, Marija Bistrica, Martinci Zlatarski, Mirkovec, Oštrc, Peršaves, Petrova Gora, Poljanica Bistrička, Poznanovec, Purga, Pustodol, Radoboj, Ravno Brezje, Razvor, Selnica, Slani Potok, Strmec, Strmec Stubički, Stubička Slatina, Stubičko Podgorje, Sveti Križ, Sveti Križ Začretje, Sveti Matej, Šemnica, Špičkovina, Tomaševec, Tugonica, Tuhelj, Veleškovec, Veliko Trgovišće, Veternica, Vojnovec Loborski, Vrtnjakovec, Zabok, Zagorska Sela, Zajezda, Zlatar;

Bedenica, Bešlinec, Blaškovec, Blaževdol, Brckovljani, Caginec, Dijaneš, Donja Lomnica, Dubranec, Dubrava, Dugo Selo I, Fuka, Gostović, Gradec, Habjanovac, Haganj, Helena, Hrastje, Hrebinec, Hrnjanec, Hruškovica, Kloštar Ivanić, Komin, Kozjača, Krašić II, Kupljenovo, Laktec, Lonjica, Lovrečka Varoš, Lukavec, Mala Gorica, Molvice, Novoselec, Obreška, Orešje, Paukovec, Pluska, Prekrižje, Prozorje, Psarjevo, Rakitje, Stari Glog, Strmec Samoborski, Sveti Nedelja, Šiljakovina, Šumećani, Tkalec, Tomaševec, Velika, Vrbovec, Zelina, Žitomir; și

Adamovec, Blaguša, Čučerje, Đurđekovec, Glavnica, Gornji Stenjevec, Gračani, Granešina, Kašina, Maksimir, Podsused, Remete, Sesvete.

Zonă-tampon

Croația de Nord cu regiunea Orașului Zagreb

(Regiunile Međimurje, Varaždin, Koprivnica-Križevci, Krapina-Zagorje, Zagreb, Orașul Zagreb)

Municipalități cadastrale

Cirkovljan, Čakovec, Črečan, Čukovec, Donja Dubrava, Donji Kraljevec, Donji Mihaljevec, Draškovec, Goričan, Gornji Hrašćan, Gornji Kraljevec, Gornji Pustakovec, Gornji Vidovec, Hemuševec, Hlapičina, Ivanovec, Krištanovec, Križovec, Kuršanec, Macinec, Mačkovec, Mihovljan, Mursko Središće, Nedelišće, Novo Selo Rok, Oporovec, Orehovica, Peklenica, Podbrest, Prelog, Pribislavec, Pušćine, Savska Ves, Strahoninec, Šandrovec, Totovec, Trnovec, Vratišinec, Vularija, Žiškovec;

Bela, Bisag, Biškupec, Biškupec II, Čalinec, Črnec Biškupečki, Donje Ladanje, Donji Kućan, Drašković, Druškovec, Družbinec, Gojanec, Gornja Voća, Gornji Kućan, Hrastovljan, Hrženica, Jalkovec, Kapela Kalnička, Kapela Podravska, Karlovec Ludbreška, Križovljan, Kućan Marof, Leskovec Toplički, Lunjkovec, Majerje, Martijanec, Maruševec, Nedeljanec, Nova Ves Petrijanečka, Novi Marof, Novo Selo Podravsko, Petrijanec, Poljana Biškupečka, Radovec, Selnik, Sesvete Ludbreške, Slanje, Slokovec, Sračinec, Struga, Sveti Đurđ, Sveti Petar, Šemovec, Trakošćan, Trnovec, Varaždin, Veliki Bukovec, Vinica, Vratno, Zamlača, Zbelava, Žabnik;

Branjska, Budančevica, Delovi, Drnje, Duga Rijeka, Đelekovec, Đurđevac I, Ferdinandovac, Gola, Gorica, Heršin, Hlebine, Hrsovo, Imbriovec, Koledinec, Koprivnički Bregi, Koprivnički Ivanec, Kutnjak, Kuzminec, Legrad, Lepa Greda, Lepavina, Marinovec, Međa, Mikovec, Molve, Novačka, Novo Virje, Petranec, Podravske Sesvete, Selnica Podravska, Severovci, Sigetec, Sirova Katalena, Srijem, Sveta Ana, Torčec, Veliki Otok, Vojakovečke Sesvete, Zablatje, Ždala;

Cigrovec, Črešnjevec, Čret, Desinić, Donja Pačetina, Đurmanec, Gorjakovo, Gornja Pačetina, Gornja Čemehovec, Gotalovec, Gusakovec, Hlevnica, Jelenjak, Jezero Klanječko, Klokovec, Konjščina, Košnica, Kraljevec na Sutli, Krapinske Toplice, Lepa Ves, Lovrečan, Mala Erpenja, Mihovljan, Miljana, Modrovec, Mokrice, Novi Dvori Klanječki, Oroslavje, Pešćeno, Petrovsko, Plemešćina, Podgrađe Bistričko, Poljana Sutlanska, Pregrada, Putkovec, Radakovo, Selno, Sopot, Sušobreg, Svedruža, Škarićevo, Švaljkovec, Velika Erpenja, Velika Horvatska, Velika Ves, Vinagora, Vrbanec;

Andrilovec, Bađinec, Bistransko Podgorje, Bolč, Brčevec, Brdovec, Breška Greda, Brezine, Brezje, Brlenić, Bukovčak, Cerje Samoborsko, Cerovski Vrh, Cugovec, Cvetković, Cvetković Brdo, Čeglje, Črnkovec, Desinec, Domagović, Domaslovec, Donja Bistra, Donja Kupčina, Donja Zelina, Drežnik Podokićki, Dubravica, Dugo Selo II, Farkaševac, Glagovo, Gornja Bistra, Gornja Kupčina, Gornji Hruševec, Gornji Vinkovec, Grabar, Gradići, Gustelnica, Hrastilnica, Hrušćica, Hudovo, Ivanić-Grad, Jakovlje, Jastrebarsko, Ježevo, Kabal, Kalinovica, Kalje, Kerestinec, Klinča Sela, Klokočevec, Klokočevec Samoborski, Konšćica, Kosnica, Kostanjevac, Kraj, Krašić I, Kravarsko, Križ, Kupinec, Kupljenovo-novo, Kurilovec, Lazina Čička, Lekneno, Leprovica, Lepšić, Lučelnica, Lepšić, Lučelnica, Luka, Lukinić Brdo, Lupoglav, Mahovljić, Marinkovac, Mičevec, Mirkovoplje, Mlaka, Mraclin, Mrzlo Polje Žumberačko, Negovec, Nova Kapela, Nova Marča, Novaki, Novo Brdo, Novo Čiče, Novo Mjesto, Obrezina, Obrež, Okešinec, Okić, Okunšćak, Opatinec, Ostrna, Otok Samoborski, Paruževac, Pećno, Petrovina, Pirakovec, Pleso, Podjales, Podvornica, Pojatno, Poljana, Poljanski Lug, Posavski Bregi, Prečec, Preseka, Pribić, Prosinec, Pušća, Radoišće, Rakov Potok, Rakovec, Rakovica, Roženica, Rude, Rugvica, Salnik, Samobor, Samoborec, Slavetić, Sošice, Staro Čiče, Stupnik, Šarampov, Šćitarjevo, Širinec, Šušnjari, Topolje, Trebovec, Tučenik, Valetić, Velika Buna, Velika Gorica, Velika Jamnička, Velika Mlaka, Vinkovec, Volavje, Vrbovec, Vrbovec 1, Vukomerić, Vukovina, Vukšinac, Zabrđe, Zaprešić, Zdenčina, Zetkan, Zvonik, Željezno Žumberačko, Žumberak; și

Blato, Brezovica, Centar, Čehi, Črnomerec, Demerje, Dragonožec, Dubrava, Goranec, Gornje Vrapče, Granešina Nova, Horvati, Jakuševec, Klara, Lučko, Lužan, Markuševec, Mikulići, Odra, Odranski Obrež, Peščenica, Planina, Resnik, Rudeš, Sesvetski Kraljevec, Starjak, Stenjevec, Šašinovec, Šestine, Trešnjevka, Trnje, Trpuci, Vrapče, Vugrovec, Vurnovec, Zaprudski Otok, Žitnjak.

2. Ungaria

Extinderea zonelor-tampon ale zonelor demarcate pentru izolare din Croația și Slovenia pe teritoriul Ungariei:

Numărul/denumirea zonei demarcate (ZD)	Zona din ZD	Regiune	Municipalități sau alte delimitări administrative/geografice
1.	Zonă-tampon	Regiunea Bács-Kiskun Districtul Baja	Hercegszántó
1.	Zonă-tampon	Regiunea Baranya Districtul Mohács	Kölked, Homorúd
2.	Zonă-tampon	Regiunea Zala Districtul Letenye	Tótszerdahely, Molnári
3.	Zonă-tampon	Regiunea Zala Districtul Lenti	Bödeháza, Nemesnép, Lendvajakabfa, Márokföld, Szentgyörgyvölgy
4.	Zonă-tampon	Regiunea Zala Districtul Lenti	Lendvadedes

3. Italia

Extinderea zonelor-tampon ale zonelor demarcate pentru izolare din Slovenia pe teritoriul Italiei:

Numărul/denumirea zonei demarcate (ZD)	Zona din ZD	Regiune	Municipalități sau alte delimitări administrative/geografice (parțial)
1.	Zonă-tampon	Friuli Venezia Giulia Provincia Gorizia	Dolegna Del Collio, Gorizia, San Floriano Del Collio, Savogna D’isonzo
2.	Zonă-tampon	Friuli Venezia Giulia Provincia Trieste	Duino-Aurisina, Monrupino, Muggia, San Dorligo Della Valle - Dolina, Sgonico, Trieste
3.	Zonă-tampon	Friuli Venezia Giulia Provincia Udine	Prepotto

4. Portugalia

Numărul/denumirea zonei demarcate (ZD)	Zona din ZD	Regiune	Municipalități sau alte delimitări administrative/geografice
1.	Zonă în care se înregistrează infecții	Portugalia de Nord	Alijó, Amarante, Amares, Baiăo, Barcelos, Braga, Cabeceiras de Basto, Castelo de Paiva, Celorico de Basto, Cinfăes, Esposende, Fafe, Felgueiras, Guimarăes, Lousada, Maia, Marco de Canaveses, Monçăo, Mondim de Basto, Paços de Ferreira, Paredes, Paredes de Coura, Penafiel, Peso da Régua, Ponte de Lima, Póvoa de Lanhoso, Póvoa de Varzim, Ribeira de Pena, Sabrosa, Santa Marta de Penaguiăo, Santo Tirso, Trofa, Valença, Valongo, Vieira do Minho, Vila do Conde, Vila Nova de Famalicăo, Vila Pouca de Aguiar, Vila Real, Vila Verde și Vizela; Parte din următoarele municipalități: Arcos de Valdevez, Ponte da Barca, Terras de Bouro și Viana do Castelo.
	Zonă-tampon	Portugalia de Nord	Mesăo Frio; Parte din următoarele municipalități: Arcos de Valdevez, Armamar, Arouca, Boticas, Caminha, Chaves, Carrazeda de Ansiăes, Gondomar, Lamego, Matosinhos, Melgaço, Montalegre, Murça, Porto, Ponte da Barca, Resende, Santa Maria da Feira, Săo Joăo da Pesqueira, Tabuaço, Terras de Bouro, Valpaços, Viana do Castelo, Vila Nova de Cerveira, Vinhais..
	Zonă-tampon	Portugalia centrală	Parte din municipalitatea Castro Daire.

5. Slovenia

Numărul/denumirea zonei demarcate (ZD)

Zona din ZD

Regiune

Municipalități sau alte delimitări administrative/geografice

Zonă în care se înregistrează infecții

Slovenia de Vest

Ankaran, Koper, Izola și Piran; și

Sežana, Komen (exceptând municipalitatea cadastrală Brestovica – ID 2408) și Renče-Vogrsko.

Zonă-tampon

Slovenia de Vest

Brda, Nova Gorica, Miren-Kostanjevica, Šempeter- Vrtojba, Ajdovščina, Vipava, Divača și Hrpelje-Kozina, și municipalitatea cadastrală Brestovica (ID 2408) din municipalitatea Komen.

Zonă în care se înregistrează infecții

Slovenia de Sud-vest

Dolenjske Toplice, Straža, Mirna peč, Novo mesto (exceptând municipalitățile cadastrale Črešnjice – ID 1458 și Herinja vas – ID 1459).

Zonă-tampon

Slovenia de Sud-vest

Žužemberk, Trebnje, Mirna, Šentrupert, Sevnica, Krško, Brežice, Mokronog-Trebelno, Šmarješke Toplice, Škocjan, Šentjernej, Kostanjevica na Krki, Semič, Črnomelj și Metlika, și municipalitățile cadastrale din municipalitatea Novo mesto: Črešnjice (ID 1458) și Herinja vas (ID 1459).

Zonă în care se înregistrează infecții

Slovenia de Nord-vest

Dobrovnik și Lendava;

Trnovska vas, Destrnik, Sveti Jurij ob Ščavnici, Sveti Tomaž;

următoarele municipalități cadastrale din municipalitatea Ljutomer: Desnjak (ID 262), Bučkovci - ID 252, Drakovci - ID 253, Moravci - ID 254, Godemarci - ID 255, Presika (ID 271, Nunska Graba (ID 270), Rinčetova Graba (ID 269), Kamenščak (ID 260), Stara cesta (ID 261), Mekotnjak (ID 263), Radomerje (ID 264), Gresovščak (ID 265), Plešivica (ID 266), Ilovci (267), Slamnjak (ID 268) și partea din Globoka (ID 274);

partea din municipalitatea cadastrală Globoka care aparține municipalității Razkrižje; și

municipalitățile cadastrale din municipalitatea Ormož: Vičanci (ID 322), Senešci (ID 323), Sodinci (ID 324), Velika Nedelja (ID 331), Šardinje (ID 321), Hum (ID 314), Lahonci (ID 290), Žvab (ID 291), Runeč (ID 292), Stanovno (ID 293), Ivanjkovci (ID 294), Žerovinci (ID 295), Cerovec Stanka Vraza (ID 296), Veličane (ID 297), Mali Brebrovnik (ID 299), Veliki Brebrovnik (ID 300), Vinski vrh (ID 301), Miklavž (ID 302), Hermanci (ID 303), Gomila (ID 304), Kog (ID 305), Vuzmetinci (ID 306), Kajžar (ID 307), Zasavci (ID 308), Lačaves (ID 309), Jastrebci (ID 310), Vitan (ID 312), Pavlovski vrh (ID 315), Pavlovci (ID 317), Hardek (ID 318), Ormož (332) și Ključarovci pri Ormožu (ID 287).

Zonă-tampon

Slovenia de Nord-vest

Cankova, Rogašovci, Kuzma, Grad, Gornji Petrovci, Šalovci, Puconci, Moravske Toplice, Hodoš, Kobilje, Tišina, Murska Sobota, Beltinci, Turnišče, Odranci, Velika Polana, Črenšovci;

Razkrižje, exceptând partea municipalității cadastrale Globoka;

Ljutomer, exceptând următoarele municipalități cadastrale: Desnjak (ID 262), Bučkovci (ID 252), Drakovci (ID 253), Moravci (ID 254), Godemarci (ID 255), Presika (ID 271), Nunska Graba (ID 270), Rinčetova Graba (ID 269), a part of Globoka (ID 274), Kamenščak (ID 260), Stara cesta (ID 261), Mekotnjak (ID 263), Radomerje (ID 264), Gresovščak (ID 265), Plešivica (ID 266), Ilovci (267) și Slamnjak (ID 268);

Ormož, exceptând următoarele municipalități cadastrale: Vičanci (ID 322), Senešci (ID 323), Sodinci (ID 324), Velika Nedelja (ID 331), Šardinje (ID 321), Hum (ID 314), Lahonci (ID 290), Žvab (ID 291), Runeč (ID 292), Stanovno (ID 293), Ivanjkovci (ID 294), Žerovinci (ID 295), Cerovec Stanka Vraza (ID 296), Veličane (ID 297), Mali Brebrovnik (ID 299), Veliki Brebrovnik (ID 300), Vinski vrh (ID 301), Miklavž (ID 302), Hermanci (ID 303), Gomila (ID 304), Kog (ID 305), Vuzmetinci (ID 306), Kajžar (ID 307), Zasavci (ID 308), Lačaves (ID 309), Jastrebci (ID 310), Vitan (ID 312), Pavlovski vrh (ID 315), Pavlovci (ID 317), Hardek (ID 318), Ormož (332) și Ključarovci pri Ormožu (ID 287); și

Središče ob Dravi, Maribor, Duplek, Lenart, Cerkvenjak Kungota, Pesnica, Šentilj, Sveti Jurij v Slovenskih goricah, Sveta Ana, Apače, Benedikt, Sveta Trojica v Slovenskih goricah, Gornja Radgona, Radenci, Križevci, Veržej, Sveti Andraž v Slovenskih goricah, Juršinci, Ptuj, Dornava, Gorišnica, Miklavž na Dravskem polju, Starše, Kidričevo, Hajdina, Markovci, Hoče-Slivnica, Rače-Fram, Zreče, Oplotnica, Slovenska Bistrica, Majšperk, Žetale, Podlehnik, Videm, Cirkulane, Zavrč, Vojnik, Slovenske Konjice, Poljčane, Makole, Šentjur, Šmarje pri Jelšah, Rogaška Slatina, Rogatec, Podčetrtek, Kozje și Bistrica ob Sotli.

6. Spania

Extinderea zonelor-tampon ale zonelor demarcate pentru izolare din Portugalia pe teritoriul Spaniei:

Numărul/denumirea zonei demarcate (ZD)

Zona din ZD

Regiune

Municipalități sau alte delimitări administrative/geografice

Zonă-tampon

Galicia

Provincia Pontevedra

A cañiza:

Parte din parohia Valeixe (Santa Cristina),

Arbo:

Parohiile Barcela (San Xoán) și Cequeliños (San Miguel), Parte din parohiile Arbo (Santa María), Cabeiras (San Sebastián), Mourentán (San Cristovo) și Sela (Santa María),

Crecente:

Parohiile Albeos (San Xoán), Quintela (San Caetano) și Ribeira (Santa Mariña)

Parte din parohiile Crecente (San Pedro), O Freixo (San Roque), Sendelle (Santa Cruz) și Vilar (San Xorxe),

Tomiño:

Parohiile Amorín (San Xoán) și Currás (San Martiño).

Parte din parohiile Piñeiro (San Salvador), Sobrada (San Salvador) și Taborda (San Miguel),

Tui:

Parohiile Baldráns (Santiago), Caldelas de Tui (San Martiño), Paramos (San Xoán) și Tui (O Sagrario).

Parte din parohiile Areas (Santa Mariña), Guillarei (San Mamede), Pazos de Reis (O Sagrario), Pexegueiro (San Miguel), Randufe (Santa María da Guía) și Rebordáns (San Bartolomeu),

As Neves:

Parohiile As Neves (Santa María), Liñares (Santa María), Setados (Santa Euxenia) și Vide (Santa María).

Parte din parohiile Rubiós (San Xoán), San Cibrán de Ribarteme (San Cibrán), Santiago de Ribarteme (Santiago) și Tortoreos (Santiago),

Salvaterra do Miño:

Parohiile Arantei (San Pedro), Oleiros (Santa María) și Porto (San Paulo).

Parte din parohiile Alxén (San Paio), Cabreira (San Miguel), Fiolledo (San Paio), Meder (Santo Adrián), Pesqueiras (Santa Mariña) și Salvaterra (San Lourenzo),

Salceda de Caselas:

Parte din parohiile Entenza (Santos Xusto e Pastor) și Soutelo (San Vicente).

Galicia

Provincia Orense

Padrenda:

Parte din parohiile Crespos (San Xoán), Desteriz (San Miguel), O Condado (Santa María) și Padrenda (San Cibrán).

ANEXA II

Modele pentru raportarea rezultatelor anchetelor anuale efectuate în temeiul articolului 6 litera (b)

PARTEA A

1. Model pentru raportarea rezultatelor anchetelor anuale

2. Instrucțiuni pentru modul de completare a modelului

Dacă se completează acest model, modelul din partea B a prezentei anexe nu se completează.

Pentru coloana 1

A se indica denumirea zonei geografice, numărul de focare sau orice informație care permite identificarea acestei zone demarcate (ZD) și data la care a fost stabilită.

Pentru coloana 2

A se indica dimensiunea ZD înainte de începerea anchetei.

Pentru coloana 3

A se indica dimensiunea ZD după anchetă.

Pentru coloana 4

Pentru coloana 5

A se indica zona din ZD în care a fost efectuată ancheta, incluzând atâtea rânduri câte sunt necesare: Zonă în care se înregistrează infecții (ZI) sau zonă-tampon (ZT), utilizând rânduri separate. Dacă este cazul, a se indica ZI unde a fost efectuată ancheta (de exemplu, ultimii 20 km adiacenți ZT, în jurul pepinierelor etc.) pe rânduri diferite.

Pentru coloana 6

A se indica numărul și descrierea locurilor de anchetă, alegând una dintre următoarele rubrici pentru descriere:

1.	În aer liber (zonă de producție): 1.1. teren (arabil, pășune); 1.2. plantaj/plantație viticolă; 1.3. pepinieră; 1.4. pădure;

3.	Medii închise: 3.1. seră; 3.2. loc privat, altul decât sera; 3.3. loc public, altul decât sera; 3.4. altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului).

Pentru coloana 7

A se indica zonele de risc identificate pe baza biologiei dăunătorului (dăunătorilor), a prezenței plantelor-gazdă, a condițiilor ecoclimatice și a locurilor de risc.

Pentru coloana 8

A se indica zonele de risc incluse în anchetă, dintre cele identificate în coloana 7.

Pentru coloana 9

A se indica plantele, fructele, semințele, solul, materialul de ambalare, lemnul, utilajele, vehiculele, apa, altele, specificând cazul specifice.

Pentru coloana 10

A se indica lista speciilor/genurilor de plante care fac obiectul anchetei utilizând un rând per specii/genuri de plante.

Pentru coloana 11

A se indica lunile anului când a fost efectuată ancheta.

Pentru coloana 12

Pentru coloanele 13 și 14

Pentru coloana 15

A se indica notificările privind focarele din anul în care a avut loc ancheta pentru constatările din ZT. Numărul de notificare al focarelor nu trebuie să fie inclus atunci când autoritatea competentă a decis că o constatare se referă la unul dintre cazurile menționate la articolul 14 alineatul (2), la articolul 15 alineatul (2) sau la articolul 16 din Regulamentul (UE) 2016/2031. În acest caz, a se indica motivul pentru care nu s-a furnizat această informație în coloana 16 („Observații”).

PARTEA B

1. Model pentru raportarea rezultatelor anchetelor anuale bazate pe date statistice

2. Instrucțiuni pentru modul de completare a modelului

Dacă se completează acest model, modelul din partea A a prezentei anexe nu se completează.

Explicați ipotezele de bază pentru concepția anchetei pentru fiecare organism dăunător. Rezumați și justificați:

—	populația-țintă, unitatea epidemiologică și unitățile de inspecție;

—	metoda de detectare și sensibilitatea metodei;

—	factorul (factorii) de risc, indicând nivelurile de risc și riscurile relative corespunzătoare și proporțiile populației de plante-gazdă.

Pentru coloana 1

A se indica denumirea zonei geografice, numărul de focare sau orice informație care permite identificarea acestei zone demarcate (ZD) și data la care a fost stabilită.

Pentru coloana 2

A se indica dimensiunea ZD înainte de începerea anchetei.

Pentru coloana 3

A se indica dimensiunea ZD după anchetă.

Pentru coloana 4

Pentru coloana 5

A se indica zona din ZD în care a fost efectuată ancheta, incluzând atâtea rânduri câte sunt necesare: zonă în care se înregistrează infecții (ZI) sau zonă-tampon (ZT), utilizând rânduri separate. Dacă este cazul, a se indica ZI unde a fost efectuată ancheta (de exemplu, ultimii 20 km adiacenți ZT, în jurul pepinierelor etc.) pe rânduri diferite.

Pentru coloana 6

A se indica numărul și descrierea locurilor de anchetă, alegând una dintre următoarele rubrici pentru descriere:

1.	În aer liber (zonă de producție): 1.1. teren (arabil, pășune); 1.2. plantaj/plantație viticolă; 1.3. pepinieră; 1.4. pădure;

3.	Medii închise: 3.1. seră; 3.2. loc privat, altul decât sera; 3.3. loc public, altul decât sera; 3.4. altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului).

Pentru coloana 7

A se indica lunile anului în care au fost efectuate anchetele.

Pentru coloana 8

A se indica populația-țintă selectată, furnizând în consecință lista cu speciile-gazdă și zona acoperită. Populația-țintă este definită ca ansamblul unităților de inspecție. Dimensiunea sa este definită de regulă pentru suprafețele agricole ca hectare, dar ar putea fi și loturi, câmpuri, sere etc. Vă rugăm să justificați alegerea făcută în ipotezele de bază. A se indica unitățile de inspecție care au făcut obiectul anchetei. „Unitate de inspecție” înseamnă plante, părți de plante, mărfuri, materiale, vectorii organismului dăunător care au fost analizați pentru identificarea și depistarea organismelor dăunătoare.

Pentru coloana 9

Pentru coloana 10

Pentru coloana 11

Pentru coloana 12

Pentru coloana 13

Pentru coloana B

Pentru coloana 18

A se indica numărul de locuri cu capcane, în cazul în care acest număr diferă de numărul de capcane (coloana 17) (de exemplu, aceeași capcană este utilizată în locuri diferite).

Pentru coloana 21

Pentru coloana 22

A se indica notificările privind focarele din anul în care a avut loc ancheta. Numărul de notificare al focarelor nu trebuie să fie inclus atunci când autoritatea competentă a decis că o constatare se referă la unul dintre cazurile menționate la articolul 14 alineatul (2), la articolul 15 alineatul (2) sau la articolul 16 din Regulamentul (UE) 2016/2031. În acest caz, a se indica motivul pentru care nu s-a furnizat această informație în coloana 25 („Observații”).

Pentru coloana 23

Pentru coloana 24

22.9.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 245/52

DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2022/1633 A CONSILIULUI

din 20 septembrie 2022

de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2020/1343 privind acordarea unui sprijin temporar Republicii Bulgaria în temeiul Regulamentului (UE) 2020/672 pentru atenuarea riscurilor de șomaj în situația de urgență generată de epidemia de COVID-19

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2020/672 al Consiliului din 19 mai 2020 privind instituirea unui instrument european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE) ca urmare a epidemiei de COVID-19 (1), în special articolul 6 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)

La cererea Bulgariei din 7 august 2020, Consiliul, prin intermediul Deciziei de punere în aplicare (UE) 2020/1343 (2), a acordat Bulgariei asistență financiară sub forma unui împrumut în valoare de maximum 511 000 000 EUR, cu o scadență medie maximă de 15 ani și cu o perioadă de disponibilitate de 18 luni, în vederea completării eforturilor naționale întreprinse de Bulgaria pentru a contracara impactul epidemiei de COVID-19 și a răspunde consecințelor socioeconomice ale respectivei epidemii pentru lucrători și pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă.

(2)	Împrumutul urma să fie utilizat de Bulgaria pentru a finanța schemele privind reducerea timpului de muncă și măsuri similare, astfel cum sunt menționate la articolul 3 din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1343.

(3)

Epidemia de COVID-19 continuă să imobilizeze o parte substanțială a forței de muncă din Bulgaria. Acest lucru a dus la creșteri repetate neprevăzute și semnificative ale cheltuielilor publice ale Bulgariei în ceea ce privește măsura menționată la articolul 3 litera (b) din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1343.

(4)

Epidemia de COVID-19 și măsurile extraordinare puse în aplicare de Bulgaria în 2020, 2021 și 2022 pentru a limita epidemia și impactul său la nivel socioeconomic și al sănătății au avut și continuă să aibă un impact considerabil asupra finanțelor publice. În 2020, Bulgaria a înregistrat un deficit public de 4,0 % și o datorie publică de 24,7 % din produsul intern brut (PIB), acestea crescând la 4,1 %, respectiv 25,1 % la finele anului 2021. Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2022, Bulgaria ar urma să înregistreze un deficit public de 3,7 % și o datorie publică de 25,3 % din PIB la finele anului 2022. Se preconizează că PIB-ul Bulgariei va crește cu 2,1 % în 2022.

(5)

La 23 iunie 2022, Bulgaria a solicitat asistență financiară suplimentară din partea Uniunii, în cuantum de 460 170 000 EUR, în vederea completării în continuare a eforturilor naționale întreprinse în 2020, 2021 și 2022 pentru a contracara impactul epidemiei de COVID-19 și a răspunde consecințelor socioeconomice ale acesteia pentru lucrători. În particular, Bulgaria a extins și a modificat în continuare schemele privind reducerea timpului de muncă și măsuri similare menționate la considerentul 6.

(6)

Subvenția salarială astfel extinsă este acordată întreprinderilor care, din cauza epidemiei de COVID-19, au suferit o reducere a veniturilor de cel puțin 30 % provocată de restricțiile impuse activităților lor în perioada 13 martie 2020 – 31 decembrie 2020. Locurile de muncă ale salariaților trebuie menținute pe durata participării la măsură, precum și ulterior, pentru o perioadă de timp egală. Subvenția salarială lunară acordată întreprinderilor eligibile se situează între 50 și 60 % din salariul lunar brut (inclusiv contribuțiile angajatorului la asigurările sociale) al angajatului beneficiar, în funcție de amploarea scăderii veniturilor. Această măsură constituie o extindere a măsurii descrise la articolul 3 litera (b) din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1343 și prevăzută în Decretul nr. 151 din 3 iulie 2020 al Consiliului de Miniștri, astfel cum a fost modificat prin Decretul nr. 278 din 12 octombrie 2020, Decretul nr. 416 din 30 decembrie 2020, Decretul nr. 93 din 18 martie 2021, Decretul nr. 213 din 1 iulie 2021, Decretul nr. 322 din 7 octombrie 2021, Decretul nr. 482 din 30 decembrie 2021 și Decretul nr. 40 din 31 martie 2022 (3).

(7)

Bulgaria îndeplinește condițiile pentru a solicita asistența financiară prevăzută la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2020/672. Bulgaria a furnizat Comisiei dovezi corespunzătoare conform cărora cheltuielile publice efective și planificate crescuseră cu 1 015 050 000 EUR la 1 februarie 2020 ca urmare a măsurilor naționale luate pentru abordarea efectelor socioeconomice ale epidemiei de COVID-19. Aceasta constituie o creștere neprevăzută și semnificativă, deoarece este legată și de extinderea sau modificarea măsurilor existente vizând direct schema privind reducerea timpului de muncă și a unor măsuri similare care acoperă o proporție semnificativă a întreprinderilor și a forței de muncă din Bulgaria. Bulgaria intenționează să finanțeze 43 880 000 EUR din cuantumul majorat al cheltuielilor din fonduri proprii.

(8)

Comisia a consultat Bulgaria și a verificat creșterea neprevăzută și semnificativă a cheltuielilor efective și planificate legate direct de schemele privind reducerea timpului de muncă și de măsuri similare, menționate în cererea din 23 iunie 2022, în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (UE) 2020/672.

(9)

Prin urmare, ar trebui să se acorde asistență financiară pentru a ajuta Bulgaria să contracareze efectele socioeconomice ale perturbării economice grave cauzate de epidemia de COVID-19. Comisia are obligația să adopte deciziile privind scadențele, valoarea și deblocarea ratelor și a tranșelor în strânsă cooperare cu autoritățile naționale.

(10)

Având în vedere că perioada de disponibilitate indicată în Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1343 a expirat, este necesară o nouă perioadă de disponibilitate pentru asistența financiară suplimentară. Perioada de disponibilitate pentru asistența financiară acordată prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1343 ar trebui să fie prelungită cu 21 luni și, în consecință, perioada totală de disponibilitate ar trebui să fie de 39 luni începând din prima zi după intrarea în vigoare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2020/1343.

(11)	Bulgaria și Comisia ar trebui să ia în considerare prezenta decizie în acordul de împrumut menționat la articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/672.

(12)

Prezenta decizie nu ar trebui să aducă atingere rezultatelor niciuneia dintre procedurile legate de denaturarea funcționării pieței interne care este posibil să fie întreprinse, în special în temeiul articolelor 107 și 108 din tratat. Decizia nu prevalează asupra cerinței ca statele membre să notifice Comisiei potențialele ajutoare de stat în temeiul articolului 108 din tratat.

(13)	Bulgaria ar trebui să informeze periodic Comisia cu privire la execuția cheltuielilor publice planificate, pentru a permite Comisiei să evalueze măsura în care Bulgaria a executat cheltuielile respective.

(14)

Decizia de a acorda asistență financiară a fost luată ținând seama de nevoile existente și preconizate ale Bulgariei, precum și de solicitările de asistență financiară în temeiul Regulamentului (UE) 2020/672 deja înaintate sau prevăzute a fi înaintate de alte state membre, aplicând în același timp principiile egalității de tratament, solidarității, proporționalității și transparenței,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1343 se modifică după cum urmează:

Articolul 2 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text:

„(1) Uniunea pune la dispoziția Bulgariei un împrumut în valoare de maximum 971 170 000 EUR. Împrumutul are o scadență medie de maximum 15 ani.

(2) Perioada de disponibilitate a asistenței financiare acordate prin prezenta decizie este de 39 luni începând din prima zi după intrarea în vigoare a prezentei decizii.”;

(b)

alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4) Plata primei rate se face sub rezerva intrării în vigoare a acordului de împrumut prevăzut la articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/672. Plata oricăror rate ulterioare se efectuează în conformitate cu termenii acordului de împrumut respectiv sau, după caz, sub rezerva intrării în vigoare a unui act adițional la acesta sau a unui acord de împrumut modificat încheiat între Bulgaria și Comisie, care să înlocuiască acordul de împrumut inițial.”

Articolul 3 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 3

Bulgaria poate finanța următoarele măsuri:

(a)	subvențiile salariale acordate întreprinderilor, prevăzute în Decretul nr. 55 din 30 martie 2020 al Consiliului de Miniștri;

(b)

subvențiile salariale acordate întreprinderilor, prevăzute în Decretul nr. 151 din 3 iulie 2020 al Consiliului de Miniștri, astfel cum a fost modificat prin Decretul nr. 278 din 12 octombrie 2020, Decretul nr. 416 din 30 decembrie 2020, Decretul nr. 93 din 18 martie 2021, Decretul nr. 213 din 1 iulie 2021, Decretul nr. 322 din 7 octombrie 2021, Decretul nr. 482 din 30 decembrie 2021 și Decretul nr. 40 din 31 martie 2022.”

Articolul 4 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 4

(1) Bulgaria informează Comisia, până la 30 martie 2021 și, ulterior, la fiecare șase luni, cu privire la execuția cheltuielilor publice prevăzute, până când respectivele cheltuieli publice prevăzute au fost executate integral.

(2) În cazul în care măsurile menționate la articolul 3 se bazează pe cheltuieli publice planificate și au făcut obiectul unei decizii de punere în aplicare care modifică prezenta decizie, Bulgaria informează Comisia în termen de șase luni de la data adoptării respectivei decizii de punere în aplicare de modificare, iar ulterior, la fiecare șase luni, cu privire la execuția cheltuielilor publice planificate, până la execuția lor integrală.”

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează Republicii Bulgaria.

Prezenta decizie produce efecte la data notificării destinatarului acesteia.

Articolul 3

Prezenta decizie se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 20 septembrie 2022.

Pentru Consiliu

Președintele

M. BEK

(1) JO L 159, 20.5.2020, p. 1.

(2) Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1343 a Consiliului din 25 septembrie 2020 privind acordarea unui sprijin temporar Republicii Bulgaria în temeiul Regulamentului (UE) 2020/672 pentru atenuarea riscurilor de șomaj în situația de urgență generată de epidemia de COVID-19. (JO L 314, 29.9.2020, p. 10).

(3) Prom. Monitorul Oficial nr. 60 din 7 iulie 2020, modificat și completat prin MO nr. 89 din 16 octombrie 2020, completat prin MO nr. 110 din 29 decembrie 2020, modificat prin MO nr. 2 din 8 ianuarie 2021, modificat și completat prin MO nr. 24 din 23 martie 2021, modificat și completat prin MO nr. 56 din 6 iulie 2021, modificat și completat prin MO nr. 85 din 12 octombrie 2021, completat prin MO nr. 97 din 19 noiembrie 2021, modificat prin MO nr. 1 din 4 ianuarie 2022, modificat prin MO nr. 27 din 5 aprilie 2022.

22.9.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 245/56

RECOMANDAREA (UE) 2022/1634 A COMISIEI

din 16 septembrie 2022

privind garanțiile interne pentru independența editorială și transparența în ceea ce privește proprietatea în sectorul mass-media

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 292,

întrucât:

(1)

Serviciile mass-media independente joacă un rol unic pe piața internă. Acestea reprezintă un sector în schimbare rapidă și important din punct de vedere economic și, în același timp, oferă acces la o multitudine de opinii și la surse fiabile de informații atât pentru cetățeni, cât și pentru întreprinderi, îndeplinind astfel funcția de interes general de „câine de pază” public.

(2)

Serviciile mass-media joacă un rol esențial în societățile democratice, deoarece furnizează informații, iar acestea sunt un bun public. Pentru a îndeplini un astfel de rol esențial în societate și pentru a prospera pe piață, furnizorii de servicii mass-media trebuie să fie în măsură să își furnizeze serviciile în mod liber și independent, pe o piață deschisă și transparentă, care să permită existența unei pluralități de actori și de opinii în domeniul mass-mediei.

(3)

Furnizorii de servicii mass-media se bucură de protecție nu numai în temeiul normelor Uniunii care reglementează piața internă, ci și în temeiul articolului 11 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”), deoarece sunt importanți pentru exercitarea dreptului la libertatea de exprimare și de informare. Articolul 11 din cartă prevede, de asemenea, că libertatea și pluralismul mijloacelor de informare în masă trebuie respectate și că dreptul la libertatea de exprimare cuprinde libertatea de a primi și de a transmite informații fără amestecul autorităților publice și fără a ține seama de frontierele statelor membre. În plus, buna funcționare a pieței interne a serviciilor mass-media are un impact direct asupra statului de drept și a democrației, care sunt valori fundamentale ale Uniunii consacrate la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană.

(4)

Pierderea veniturilor din publicitate în ultimul deceniu, cauzată în special de creșterea distribuției online de conținut mediatic și de schimbarea obiceiurilor de consum, a redus resursele financiare din sectorul mass-media tradițional, afectând sustenabilitatea acestuia și, prin urmare, calitatea și diversitatea conținutului oferit. Această tendință indică modul în care piața nu reușește să ofere venituri durabile pentru știrile independente și jurnalismul de calitate, care sunt bunuri publice, și nici să contribuie la combaterea dezinformării.

(5)

După cum s-a subliniat în Planul de acțiune pentru democrația europeană (1), Comisia a prezentat o serie de inițiative pentru a sprijini libertatea și pluralismul mass-mediei. Aceasta a adoptat o recomandare referitoare la garantarea protecției, a siguranței și a capacitării jurnaliștilor și a celorlalți profesioniști din domeniul mass-mediei în Uniunea Europeană (2). De asemenea, Comisia a prezentat o propunere de directivă (3) și o recomandare (4) privind protecția persoanelor implicate în acțiuni de mobilizare publică împotriva procedurilor judiciare vădit nefondate sau abuzive („Acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice”). În plus, Comisia a pus în aplicare mai multe acțiuni pentru a sprijini redresarea și transformarea sectorului mass-mediei și al audiovizualului, în cadrul Planului de acțiune pentru mass-media (5). De asemenea, Comisia monitorizează îndeaproape transpunerea și punerea în aplicare a unor acte legislative importante pentru sectorul mass-media, în special a Directivei serviciilor mass-media audiovizuale (6) și a Directivei privind drepturile de autor (7).

(6)

Comisia a prezentat o propunere legislativă de regulament de stabilire a unui cadru comun pentru serviciile mass-media în cadrul pieței interne (Legea europeană privind libertatea mass-mediei). Propunerea respectivă prevede o serie de garanții în dreptul Uniunii pentru a proteja pluralismul mass-mediei și independența editorială pe piața internă. Prezenta recomandare însoțește propunerea de regulament ca instrument cu efect imediat de promovare a independenței editoriale și a transparenței în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei.

(7)	În același timp, în completarea legislației și astfel cum se subliniază în Planul de acțiune pentru democrația europeană, Comisia a sprijinit și sprijină în mod activ inițiativele de autoreglementare propuse chiar de către sectorul mass-media. Prezenta recomandare face parte din aceste eforturi.

(8)

Industria mass-media are o tradiție îndelungată de autoreglementare și a adoptat o serie de inițiative în acest domeniu. Pe baza acestor inițiative și ținând seama de diversitatea tradițiilor și abordărilor juridice din statele membre, pot fi identificate practici voluntare care ar putea fi urmate de furnizorii de servicii mass-media pentru a-și îmbunătăți reziliența și pentru a rezista mai bine presiunii politice și economice. Sectorul s-ar putea angaja într-o discuție cu privire la astfel de practici voluntare, lăsând în același timp la latitudinea furnizorilor de servicii mass-media să decidă în mod liber ce practici se pot încadra în nevoile lor individuale și în modelele lor de afaceri, ținând seama în special de nevoile specifice ale microîntreprinderilor și ale întreprinderilor mici și mijlocii în sensul articolului 3 din Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului (8).

(9)

Cetățenii trebuie să poată avea încredere în informațiile pe care le primesc pentru a-și exercita drepturile democratice. Aceștia trebuie să aibă acces la o multitudine de opinii și la surse fiabile de informații pentru a-și forma propriile puncte de vedere și pentru a contribui la procesele democratice. Accesul la informații fiabile este la fel de important pentru ca întreprinderile să poată lua decizii în cunoștință de cauză.

(10)

Furnizorii europeni de servicii mass-media sunt supuși din ce în ce mai mult unor interferențe nejustificate în deciziile editoriale individuale, inclusiv din partea proprietarilor privați și a acționarilor, ceea ce are efecte negative asupra libertății editoriale, asupra capacității de a furniza știri independente și, prin urmare, asupra disponibilității unor informații fiabile pentru publicul acestor mijloace de informare. Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei pentru 2022 indică un risc ridicat de influență nejustificată comercială și din partea persoanelor care dețin mijloacele de comunicare în masă în mai multe state membre (9). În era digitală, din cauza posibilității sporite de a accesa cu ușurință informațiile oferite de furnizorii de servicii mass-media stabiliți în alte state membre, este esențial să se promoveze bune practici la nivelul UE pentru a se asigura că cetățenii și întreprinderile din Uniune primesc știri și actualități independente și diversificate pentru a-și forma propriile opinii și pentru a face alegeri în cunoștință de cauză, contribuind astfel la dezvoltarea unei sfere publice pe piața internă.

(11)

Independența editorială protejează editorii și jurnaliștii de conflictele de interese și îi ajută să reziste la interferențe și presiuni nejustificate. Prin urmare, aceasta este o condiție prealabilă pentru producerea și circulația de informații imparțiale și o fațetă esențială a libertății mass-mediei. Aceasta permite ca servicii mass-media independente și pluraliste să fie furnizate către cetățenii și întreprinderile din întreaga Uniune și primite de către aceștia. Acest lucru este deosebit de relevant pentru furnizorii de servicii mass-media care furnizează conținut de știri și de actualități, indiferent de formatul acestuia (inclusiv documentare sau reviste care acoperă astfel de aspecte). Prin urmare, recomandările referitoare la măsurile voluntare privind independența editorială sunt adresate acestor furnizori.

(12)

În acest context, unii furnizori de servicii mass-media au instituit deja măsuri, standarde sau mecanisme de guvernanță corporativă, cum ar fi carte sau coduri editoriale sau comitete de etică pentru a proteja independența editorială. În cazul unor canale de știri, jurnaliștii au un cuvânt de spus cu privire la selectarea redactorilor-șefi sau chiar cu privire la schimbările de proprietate asupra mass-mediei. În anumite societăți mass-media, jurnaliștii au statutul de acționari și pot participa la procesul decizional strategic și la împărțirea câștigurilor economice. În câteva state membre, unele dintre aceste măsuri corporative sunt obligatorii din punct de vedere juridic pentru anumite tipuri de furnizori de servicii mass-media (10). Aceste exemple, precum și alte exemple de garanții ar trebui utilizate ca surse de inspirație pentru măsurile voluntare și ca bază pentru continuarea discuțiilor conduse de părțile interesate cu privire la modalitățile de îmbunătățire a protecției independenței editoriale.

(13)

Deși este legitim ca proprietarii privați de mass-media să aleagă și să decidă direcția editorială pe termen lung, este important să se asigure că editorii pot acoperi în mod independent știrile și actualitățile în activitatea lor de zi cu zi. Într-adevăr, editorii ar trebui să își bazeze deciziile editoriale individuale pe cercetările și evaluările jurnalistice și pe relevanța informațiilor pentru cititori; de asemenea, aceștia ar trebui să poată exprima în mod liber opinii critice, fără teama de represalii. Este necesară o abordare echilibrată, coordonată de societățile din domeniu, în vederea promovării independenței editoriale, recunoscând, în același timp, drepturile și interesele legitime ale proprietarilor privați de servicii mass-media atât din perspectiva libertății de afaceri, cât și din perspectiva propriei lor libertăți de exprimare.

(14)

Autoreglementarea mass-mediei și standardele de etică jurnalistică sunt instrumente eficace pentru a capacita jurnaliștii și a-i ajuta să reziste presiunilor nejustificate, inclusiv de natură politică și comercială, sporind astfel încrederea publicului în mass-media (11). Cu toate acestea, aplicarea standardelor jurnalistice în întreaga Uniune poate fi îmbunătățită. Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei pentru 2022 indică deficiențele în punerea în aplicare efectivă a autoreglementării (12).

(15)

În plus, astfel cum a fost identificat în proiectul „Consiliile mass-media în era digitală” finanțat de Uniune, consiliile mass-media sau de presă există doar în puțin peste jumătate din statele membre (13). În statele membre respective, acestea diferă în ceea ce privește dimensiunea, domeniul de aplicare al activităților, precum și tipul de identitate juridică sau de recunoaștere în temeiul legislației naționale, ceea ce poate avea un impact asupra rolului lor efectiv. În statele membre unde nu au fost înființate încă consilii mass-media sau de presă, adesea reprezentanții comunității mass-media nu dispun de stimulente pentru a crea astfel de consilii.

(16)

Prezenta recomandare propune furnizorilor de servicii mass-media un catalog neexhaustiv și necumulativ de măsuri și strategii voluntare cu scopul de a garanta procesul independent de producere a conținutului de știri. Măsurile recomandate se referă la elemente-cheie ale acestui proces, începând de la condițiile pentru crearea independentă de conținut editorial, trecând prin capacitarea jurnaliștilor să participe la deciziile esențiale pentru funcționarea instituțiilor de presă, până la strategii de asigurare a stabilității pe termen lung a producției de conținut de știri.

(17)

Nicio dispoziție din prezenta recomandare, care, prin definiție, nu are caracter obligatoriu, nu ar trebui interpretată ca aducând atingere libertății de a presta servicii pe piața internă sau libertății de exprimare și de informare, inclusiv libertății presei, sau ca afectând libertatea editorială sau libertatea de a desfășura o activitate comercială. Nu ar trebui să se considere în niciun caz că garanțiile interne îi privează pe proprietarii de mass-media de rolul lor în stabilirea obiectivelor strategice și în stimularea creșterii și a viabilității financiare a întreprinderilor lor. În plus, ar trebui recunoscut rolul de lider jucat de furnizorii de servicii mass-media și de jurnaliști în dezvoltarea garanțiilor interne și a instrumentelor de autoreglementare.

(18)

Prezenta recomandare se bazează pe schimburi cu părțile interesate vizate, în special cu jurnaliști, societăți din domeniul mass-mediei și asociațiile acestora. Aceasta se bazează pe discuțiile din cadrul Forumului european al mass-mediei de știri (14), în special pe cea de a doua ediție, care a avut loc la 29 noiembrie 2021 și în cadrul căreia s-a discutat cu privire la transformarea industrială a sectorului mass-media și la provocările conexe (15). Aceasta ține seama, de asemenea, de inițiativele existente propuse de sector, inclusiv de Inițiativa privind încrederea în jurnalism (Journalism Trust Initiative - JTI) a organizației Reporteri fără Frontiere și a partenerilor săi, care vizează promovarea unui spațiu informațional mai sănătos, susținut de standarde ale sectorului.

(19)

Măsurile recomandate se bazează pe inițiative care testează noi modele de afaceri și colaborări, cum ar fi cele finanțate în cadrul acțiunii privind parteneriatele pentru jurnalism sprijinite de programul „Europa creativă” (16). Acestea se bazează, de asemenea, pe schemele de sprijin financiar și pe prioritățile prezentate în Planul de acțiune pentru mass-media, în cadrul eforturilor la nivelul UE de sprijinire a unui ecosistem sectorial pentru mass-media de știri. În plus, anumiți furnizori de servicii mass-media au recurs la structuri de guvernanță în care entitățile non-profit, cum ar fi fiduciile sau fundațiile, dețin integral sau parțial capitalul lor și, în unele cazuri, au un rol important în numirea consiliilor de administrație și a redactorilor-șefi, care se consideră că servesc la menținerea independenței editoriale a furnizorului pe termen lung. Printre alte mecanisme de guvernanță cu scopuri similare se numără acordurile de participare a jurnaliștilor la acționariat, prin care membrii personalului editorial sau organismele de reprezentare a acestora controlează o parte din acțiuni sau au competența de a refuza intrarea unui nou acționar majoritar care ar putea afecta independența editorială. Pe această bază, măsurile recomandate fac trimitere la posibilele abordări pe care furnizorii de servicii mass-media le pot lua în considerare pentru a-și spori sustenabilitatea și, prin urmare, reziliența la presiunile politice și ale pieței, remarcând că aceștia rămân cei mai în măsură, în calitate de operatori economici, să dezvolte modele de afaceri care să se potrivească obiectivelor și capacităților lor, în funcție de segmentele de piață pe care le vizează.

(20)

Prezenta recomandare urmărește, de asemenea, să promoveze în continuare transparența în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei în întreaga Uniune. În prezent, standardele internaționale (17) și legislația Uniunii în domeniul mass-mediei încurajează statele membre să adopte măsuri sectoriale specifice pentru a spori transparența în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei. În special, articolul 5 alineatul (2) din Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului (18) recunoaște că statele membre pot solicita furnizorilor de servicii mass-media aflați sub jurisdicția lor să pună la dispoziție informații privind structura lor de proprietate, inclusiv informații privind beneficiarii lor reali, în conformitate cu normele generale în materie de transparență privind beneficiarii reali prevăzute în Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului (19). Recomandarea Consiliului Europei din 2018 privind pluralismul mass-mediei și transparența în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei invită statele membre să instituie cadre pentru divulgarea de informații exacte și actualizate privind proprietatea directă și efectivă asupra mass-mediei. În plus, Comisia cofinanțează dezvoltarea Instrumentului de monitorizare a proprietății în mass-media, care vizează elaborarea unei baze de date cu funcționalități de căutare și adaptabilă pentru a oferi informații gratuite și ușor de utilizat cu privire la proprietatea asupra mass-mediei în întreaga Uniune.

(21)

Măsurile de sporire a transparenței față de publicul larg în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei ar fi importante având în vedere natura specifică a serviciilor mass-media ca bun public (20). Întrucât mass-media are un rol în informarea și tragerea la răspundere cu privire la interesele politice și economice, transparența în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei este o componentă necesară a oricărui ecosistem care are drept obiectiv promovarea jurnalismului de investigație, a diversității mass-mediei și a încrederii publicului în relatările din mass-media. Lipsa de informații privind transparența specifice mass-mediei a fost semnalată de părțile interesate în cadrul consultărilor desfășurate în contextul pregătirii prezentei recomandări.

(22)

Din cele de mai sus rezultă că este adecvată o abordare cuprinzătoare a transparenței în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei. Aceasta ar promova disponibilitatea informațiilor privind proprietatea asupra mass-mediei a autorităților publice, a unei instituții de stat, a unei întreprinderi de stat sau a unui alt organism public ori privind exercitarea acestei proprietăți, privind interesele, legăturile sau activitățile proprietarilor în alte întreprinderi din domeniul mass-mediei sau din afara acestuia, precum și privind orice alte interese care ar putea influența procesul decizional strategic al societății media sau linia sa editorială. De asemenea, este oportun să se recomande publicarea de informații cu privire la orice modificare a proprietății sau a controlului asupra mass-mediei, reflectându-se astfel importanța pe care o au informațiile actualizate privind structura acționariatului în ochii beneficiarilor serviciilor. Abordarea recomandată ar trebui adaptată în funcție de tipul de mijloc de informare în masă și de natura proprietății asupra acestuia. Mai precis, în cazul instituțiilor de presă deținute de jurnaliști, ar trebui puse la dispoziție numai informații privind proprietarii cu rol de conducere, cum ar fi membrii consiliului de administrație.

(23)

Prin urmare, prezenta recomandare urmărește să promoveze niveluri ridicate de transparență în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei în întreaga Uniune, prin acțiuni voluntare care ar putea fi întreprinse atât direct de către furnizorii de servicii mass-media, cât și de către statele membre, fără a aduce atingere nici normelor orizontale de la nivelul Uniunii referitoare la transparența cu privire la proprietate prevăzute în Directiva (UE) 2015/849, nici normelor privind informarea aplicabile societăților în temeiul Directivei (UE) 2017/1132 a Parlamentului European și a Consiliului (21), și nici sistemelor existente la nivelul Uniunii de interconectare a registrelor.

(24)

Pentru a încuraja măsurile prin care se dă curs acestei recomandări, Comisia va facilita desfășurarea cu regularitate a unui dialog cu statele membre și cu reprezentanții furnizorilor de servicii mass-media și ai jurnaliștilor în forurile relevante, în special în cadrul Forumului european al mass-mediei de știri. Comisia va monitoriza îndeaproape acțiunile întreprinse de statele membre și va urmări măsurile relevante luate de furnizorii de servicii mass-media în temeiul recomandării. În acest scop, statele membre ar trebui să fie invitate să furnizeze Comisiei informațiile relevante care pot fi așteptate în mod rezonabil de la acestea, astfel încât Comisia să poată monitoriza respectarea părților relevante din recomandare care le sunt adresate. Rezultatele monitorizării pot contribui la discuțiile conduse de părțile interesate,

ADOPTĂ PREZENTA RECOMANDARE:

SECȚIUNEA I

Obiectivul recomandării

Fără a aduce atingere normelor existente și viitoare ale Uniunii, prezenta recomandare:

(a)	propune furnizorilor de servicii mass-media care furnizează conținut de știri și de actualități un catalog neexhaustiv de măsuri voluntare pe care le pot adopta în vederea garantării independenței deciziilor lor editoriale individuale;

(b)	încurajează furnizorii de servicii mass-media și statele membre să ia măsuri pentru a promova transparența în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei pe piața internă.

SECȚIUNEA II

Garanții interne pentru independența editorială

Atunci când iau măsuri în vederea garantării independenței deciziilor editoriale individuale, furnizorii de servicii mass-media sunt încurajați să ia în considerare catalogul de mai jos.

Acest catalog servește drept sursă de inspirație pentru furnizorii de servicii mass-media. Eventuala alegere a garanțiilor ar trebui să fie ghidată de caracterul practic și proporțional al acestora, ținând seama de dimensiunea furnizorilor de servicii mass-media și de natura serviciilor mass-media furnizate.

Furnizorii de servicii mass-media sunt, de asemenea, încurajați să adere la sistemele de autoreglementare și la inițiativele jurnalistice și ale industriei mass-media care promovează standarde editoriale și standarde de jurnalism de încredere și etic.

Garanții pentru asigurarea independenței și integrității redactorilor

Furnizorii de servicii mass-media sunt încurajați să stabilească norme interne pentru a proteja integritatea editorială și independența față de interese politice și de afaceri nejustificate, care ar putea afecta deciziile editoriale individuale. În cazul în care există astfel de norme interne, se încurajează recunoașterea și adoptarea pe deplin a acestora de către proprietarii și conducerea societății media.

Astfel de norme interne ar putea fi reunite în carte, coduri sau alte orientări editoriale și documente de politică editorială, pe care furnizorii de servicii mass-media sunt încurajați să le pună la dispoziția publicului și să le facă să fie accesibile, în măsura posibilului, inclusiv pentru persoanele cu handicap, pe site-urile lor web.

Integritatea editorială

Normele interne ale furnizorilor de servicii mass-media menționate la punctul 5 ar putea acoperi următoarele aspecte:

(a)

norme care să asigure integritatea conținutului editorial (referitoare la producerea de conținut), care să includă, de exemplu, o declarație de misiune editorială, politici de promovare a unei componențe diversificate și favorabile incluziunii a redacțiilor de știri sau politici privind utilizarea responsabilă a surselor;

(b)

norme menite să prevină sau să dezvăluie conflictele de interese, care să includă, în special, cerințe de informare a publicului cu privire la orice legătură de afaceri sau legătură profesională dintre proprietarii sau entitățile care fac parte din structura de proprietate a furnizorului de servicii mass-media respectiv sau care dețin o participare în acesta și entitățile sau persoanele menționate în conținutul său editorial;

(c)	politici privind corecțiile, inclusiv mecanisme de tratare a plângerilor;

(d)	norme care să asigure separarea dintre activitățile comerciale și cele editoriale, incluzând, de exemplu, cerințe care să garanteze separarea și distincția clară dintre conținutul editorial și conținutul publicitar și promoțional.

Independența editorială

Furnizorii de servicii mass-media sunt încurajați să instituie mecanisme care să le permită membrilor personalului editorial să își protejeze independența editorială împotriva oricărei forme de ingerință nejustificată. Aceste mecanisme ar putea include:

(a)

în completarea obligațiilor prevăzute în normele naționale de punere în aplicare a Directivei (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului (22), proceduri de semnalare a oricărei presiuni la care ar putea fi expuși; acestea ar putea oferi opțiuni pentru semnalarea anonimă sau confidențială a cazurilor de presiuni;

(b)	un drept de opoziție care să permită membrilor personalului editorial să refuze să semneze articole sau alte conținuturi editoriale care au fost modificate fără știrea lor sau împotriva voinței lor;

(c)	clauze de conștiință care să protejeze împotriva sancțiunilor disciplinare sau a concedierilor arbitrare ale membrilor personalului editorial care refuză misiunile pe care le consideră contrare standardelor profesionale;

(d)

fără a aduce atingere drepturilor și obligațiilor prevăzute în dreptul muncii sau în alte norme de protecție, dreptul membrilor personalului editorial care consideră că o schimbare de proprietate în cazul furnizorului de servicii mass-media le poate afecta integritatea editorială și independența, de a părăsi furnizorul respectiv și de a păstra toate beneficiile corespunzătoare timpului petrecut în instituția de presă.

Organisme sau structuri interne

Pentru a sprijini punerea în aplicare a politicilor sau a normelor interne privind integritatea și independența editorială, furnizorii de servicii mass-media sunt încurajați să înființeze organisme sau structuri interne independente adecvate printre care s-ar putea număra:

(a)

comitete de etică sau de supraveghere, responsabile cu supravegherea punerii corecte în aplicare a cartelor, codurilor sau altor orientări editoriale și documente de politică editorială adoptate pe plan intern de furnizorul de servicii mass-media, precum și mediatori responsabili cu asigurarea respectării normelor de integritate editorială. Aceste organisme ar putea primi plângeri cu privire la posibile încălcări ale politicilor și normelor și ar putea încerca să le soluționeze, de exemplu prin mediere;

(b)

consilii de presă, consilii editoriale sau alte organisme care să funcționeze ca grupuri de reprezentare profesională a personalului editorial din mass-media și ca puncte de contact și de dialog între conducere și jurnaliști și alți profesioniști din domeniul mass-mediei. Membrii acestora ar putea fi aleși de jurnaliști și de alți profesioniști din domeniul mass-mediei din cadrul furnizorului de servicii mass-media. Mai precis, aceste organisme ar putea încerca să se asigure că jurnaliștii și alți profesioniști din domeniul mass-mediei beneficiază efectiv de drepturile prevăzute în carte, coduri sau alte orientări editoriale și documente de politică editorială adoptate pe plan intern de furnizorul de servicii mass-media. Acestea ar putea, de asemenea, să depună eforturi pentru a asigura respectarea principiilor etice;

(c)	directori jurnalistici, numiți în cadrul comitetelor executive și responsabili cu asigurarea faptului că politicile furnizorului de servicii mass-media respectă principiile jurnalismului independent și ale libertății presei;

(d)	consilii responsabile cu numirea redactorului-șef și cu protejarea autonomiei și independenței acestuia;

(e)	comitete de consultare sau de mediere, compuse din reprezentanți ai personalului editorial și ai conducerii sau proprietarilor, pentru a soluționa conflictele dintre membrii personalului editorial și membrii conducerii sau proprietarii.

10.

Normele care reglementează funcționarea acestor organisme și structuri, în cazul în care acestea există, precum și informațiile privind activitățile lor ar trebui să fie disponibile și accesibile publicului pe cât posibil și într-o măsură adecvată, inclusiv pentru persoanele cu handicap.

Garanții pentru promovarea participării jurnaliștilor la procesul decizional al societăților din domeniul mass-mediei

11.

Furnizorii de servicii mass-media sunt încurajați să promoveze implicarea membrilor personalului editorial sau a organismelor de reprezentare a acestora în procesele de guvernanță și de luare a deciziilor. Această implicare ar putea lua forma drepturilor la informare, a drepturilor de consultare, a drepturilor de participare sau a unei combinații a acestor drepturi; implicarea nu aduce atingere articolului 16 din cartă.

12.

Drepturile la informare ar putea fi avute în vedere în special în următoarele cazuri:

(a)	atunci când proprietarii sau conducerea furnizorului de servicii mass-media decid să schimbe redactorul-șef;

(b)	atunci când se schimbă componența consiliului de administrație;

(c)	în cazul unor modificări majore privind forma juridică sau proprietatea furnizorului de servicii mass-media, procedurile de lichidare sau alte modificări structurale.

13.

Furnizorii de servicii mass-media sunt încurajați să se asigure că membrii personalului editorial sau organismele de reprezentare a acestora sunt consultați cu privire la numirea redactorului-șef. Conducerea și personalul editorial sunt încurajați să convină asupra procedurii de consultare aplicabile.

14.

În cazul în care acest lucru este compatibil cu normele naționale aplicabile care sunt conforme cu dreptul Uniunii, membrilor personalului editorial li s-ar putea oferi posibilitatea de a participa la administrarea furnizorului de servicii mass-media prin alegerea unuia sau mai multor reprezentanți în consiliul de administrație.

Garanții pentru îmbunătățirea sustenabilității furnizorilor de servicii mass-media și a investițiilor pe termen lung în producția de conținut

15.

Furnizorii de servicii mass-media sunt încurajați să promoveze partajarea cunoștințelor și să facă schimb de bune practici în cadrul forumurilor relevante, cu scopul de a elabora strategii de creștere a sustenabilității și rezilienței lor pe termen lung. Comisia va facilita acest dialog în cadrul Forumului european al mass-mediei de știri.

16.

Discuțiile de până acum au indicat că ar putea fi examinată posibilitatea de a întreprinde acțiuni inovatoare relevante în mai multe domenii, printre care:

(a)	modele de afaceri care să permită adaptarea efectivă la noile obiceiuri de consum, inclusiv sisteme bazate pe abonament, sisteme bazate pe cititori, finanțare participativă sau alte noi strategii de monetizare care s-au dovedit a fi de succes în creșterea veniturilor;

(b)	soluții tehnologice esențiale pentru stimularea implicării, inclusiv algoritmi transparenți utilizați pentru a îmbunătăți recomandările privind conținutul și pentru a adapta sistemele de acces cu plată de pe site-uri;

(c)

abordări care să vizeze menținerea și creșterea audienței, în special prin propunerea de noi formate, dezvoltarea unor instrumente de ascultare a publicului și de creare a unor comunități, precum și valorificarea datelor pentru a înțelege mai bine preferințele și comportamentul publicului, ceea ce, la rândul său, permite dezvoltarea de strategii de direcționare și diversificare;

(d)

structuri de guvernanță corporativă, inclusiv trusturi sau fundații, acorduri de participare a jurnaliștilor la acționariat, asociații ale jurnaliștilor sau ale cititorilor sau orice altă structură care poate contribui la promovarea rezilienței furnizorilor de servicii mass-media. În acest context, recurgerea la astfel de structuri sau mecanisme poate fi considerată benefică pentru menținerea independenței editoriale și pentru promovarea unui jurnalism de calitate;

(e)	strategii sau angajamente de a reinvesti veniturile sau profiturile generate în vederea consolidării investițiilor pe termen lung în conținuturi media, digitalizare și jurnalism independent, având în vedere necesitatea tot mai mare de a ține pasul cu inovațiile din economia atenției.

17.

Furnizorii de servicii mass-media sunt încurajați să elaboreze politici care să asigure transparența și utilizarea echitabilă a donațiilor. Acestea ar putea include, de exemplu, divulgarea donatorilor ale căror donații depășesc un anumit prag sau norme privind donațiile de la persoane sau entități ale căror donații ar putea afecta independența editorială.

18.

Furnizorii de servicii mass-media sunt, de asemenea, încurajați să exploreze posibilitățile de cooperare structurală, inclusiv la nivel transfrontalier, pentru a exploata oportunitățile oferite la nivel european de piața internă și pentru a ajunge la un public mai larg. De asemenea, furnizorii de servicii mass-media sunt încurajați să exploreze parteneriatele structurate care să vizeze, de exemplu, punerea în comun și exploatarea datelor și stimularea capacităților lor de inovare.

19.

Furnizorii de servicii mass-media sunt încurajați să promoveze oportunitățile de educație și formare profesională pentru jurnaliștii lor și pentru alți profesioniști din domeniul mass-mediei, printre aceste oportunități numărându-se reinstruirea și recalificarea. Acest lucru poate fi realizat în cooperare cu organismele de autoreglementare din domeniul mass-mediei, cu organizațiile și asociațiile profesionale, precum și cu instituțiile de învățământ.

SECȚIUNEA III

Transparența în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei

20.

Furnizorii de servicii mass-media sunt încurajați să se asigure că publicul, inclusiv, în măsura posibilului, persoanele cu handicap, poate accesa ușor și direct informații detaliate, complete și actualizate privind proprietarii lor. Se recomandă, în special, ca furnizorii de servicii mass-media să asigure accesul la informațiile referitoare la următoarele elemente:

(a)	dacă și în ce măsură proprietatea directă sau efectivă asupra lor este deținută de autoritățile publice, de o instituție de stat, de o întreprindere de stat sau de alt organism public;

(b)	interesele, legăturile sau activitățile proprietarilor lor în alte societăți din domeniul mass-mediei sau care nu au legătură cu mass-media;

(c)	orice alte interese care le-ar putea influența procesul decizional strategic sau linia editorială;

(d)	orice modificare a regimului lor de proprietate sau de control.

21.

Statele membre sunt încurajate să întreprindă acțiuni în vederea punerii în aplicare efective a Recomandării CM/Rec(2018)1 a Comitetului de Miniștri adresată statelor membre privind pluralismul mass-mediei și transparența în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei. Statele membre sunt încurajate în special să încredințeze unei autorități sau unui organism național de reglementare relevant dezvoltarea și întreținerea unei baze de date online dedicate proprietății asupra mass-mediei, care să conțină date defalcate cu privire la diferite tipuri de mass-media, inclusiv de la nivel regional și/sau local, la care publicul să aibă acces ușor, rapid, efectiv și gratuit, precum și elaborarea de rapoarte periodice cu privire la proprietatea asupra serviciilor mass-media aflate sub jurisdicția unui anumit stat membru.

22.

Statele membre și autoritățile sau organismele lor naționale de reglementare sunt încurajate să desfășoare schimburi periodice de bune practici în domeniul transparenței în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei. Aceste schimburi ar trebui să se concentreze în special pe identificarea și promovarea celor mai eficiente măsuri sau instrumente pentru a spori transparența în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei și pentru a îmbunătăți cooperarea administrativă în acest domeniu.

SECȚIUNEA IV

Monitorizare și dispoziții finale

23.

Pentru a permite monitorizarea măsurilor și a acțiunilor întreprinse pentru a se da curs prezentei recomandări, statele membre ar trebui – la 18 luni de la adoptarea acesteia și, ulterior, la cererea Comisiei – să transmită Comisiei toate informațiile relevante referitoare la măsurile și acțiunile indicate în secțiunea III.

24.

Comisia va purta discuții cu privire la măsurile și acțiunile întreprinse pentru a da curs prezentei recomandări cu statele membre și cu părțile interesate, în special cu reprezentanții furnizorilor de servicii mass-media și ai jurnaliștilor, în forurile relevante, în special Forumul european pentru mass-media de știri.

25.

Dacă va fi necesar, Comisia va lua în considerare adoptarea unei noi recomandări, care să înlocuiască prezenta recomandare, ținând seama de Legea europeană privind libertatea mass-mediei, astfel cum a fost adoptată de colegiuitori, precum și de discuțiile cu statele membre și cu părțile interesate. Pentru a evita orice îndoială, în cazul oricărei suprapuneri între dispozițiile prezentei recomandări și Regulamentul de instituire a unui cadru comun pentru serviciile mass-media în cadrul pieței interne (Legea europeană privind libertatea mass-mediei), astfel cum a fost adoptat în final de colegiuitori, dispozițiile relevante ale prezentei recomandări vor înceta să se aplice atunci când dispozițiile regulamentului respectiv vor deveni aplicabile.

Prezenta recomandare se adresează furnizorilor de servicii mass-media stabiliți în Uniune și, în ceea ce privește acțiunile indicate în secțiunea III, și statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 16 septembrie 2022.

Pentru Comisie

Thierry BRETON

Membru al Comisiei

(1) Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind Planul de acțiune pentru democrația europeană (COM/2020/790 final).

(2) Recomandarea (UE) 2021/1534 a Comisiei din 16 septembrie 2021 referitoare la garantarea protecției, a siguranței și a capacitării jurnaliștilor și a celorlalți profesioniști din domeniul mass-mediei în Uniunea Europeană (JO L 331, 20.9.2021, p. 8).

(3) Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind protecția persoanelor implicate în acțiuni de mobilizare publică împotriva procedurilor judiciare vădit nefondate sau abuzive („Acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice”) [COM(2022) 177 final].

(4) Recomandarea (UE) 2022/758 a Comisiei din 27 aprilie 2022 privind protecția jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului implicați în acțiuni de mobilizare publică împotriva procedurilor judiciare vădit nefondate sau abuzive („acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice”) (JO L 138, 17.5.2022, p. 30).

(5) Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - Mass-media europeană în deceniul digital: plan de acțiune pentru sprijinirea redresării și transformării (COM/2020/784 final).

(6) Directiva (UE) 2018/1808 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 noiembrie 2018 de modificare a Directivei 2010/13/UE privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale) având în vedere evoluția realităților pieței (JO L 303, 28.11.2018, p. 69).

(7) Directiva (UE) 2019/790 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind dreptul de autor și drepturile conexe pe piața unică digitală și de modificare a Directivelor 96/9/CE și 2001/29/CE (JO L 130, 17.5.2019, p. 92).

(8) Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului (JO L 182, 29.6.2013, p. 19).

(9) Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei (2022), raportul complet, p. 67.

(10) De exemplu, în Franța, Legea nr. 2016-1524 (așa-numita „Loi Bloche”) și în Portugalia, Legea nr. 1/99 din 13 ianuarie.

(11) Recomandarea CM/Rec(2018)1 a Comitetului de Miniștri adresată statelor membre privind pluralismul mass-mediei și transparența în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei.

(12) Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei (2022) (raportul complet), p. 82.

(13) R.A. Harder și P. Knapen, Media Councils in the Digital Age: An inquiry into the practices of media self-regulatory bodies in the media landscape today (Consiliile mass-media în era digitală: o anchetă privind practicile organismelor de autoreglementare a mass-mediei în peisajul mediatic actual), vzw Vereniging van de Raad voor de Journalistiek, Bruxelles, 2021.

(14) Forumul european al mass-mediei de știri a fost creat de Comisie în cadrul Planului de acțiune pentru mass-media pentru a consolida cooperarea cu părțile interesate referitoare la chestiuni legate de mass-media.

(15) A se vedea înregistrările și rezumatul evenimentului: https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/library/european-news-media-forum- industrial-transformation-glance.

(16) Regulamentul (UE) 2021/818 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2021 de instituire a programului „Europa creativă” (2021-2027) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1295/2013 (JO L 189, 28.5.2021, p. 34).

(17) Recomandarea CM/Rec(2018)1 a Comitetului de Miniștri adresată statelor membre privind pluralismul mass-mediei și transparența în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei.

(18) Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale) (JO L 95, 15.4.2010, p. 1).

(19) Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei (JO L 141, 5.6.2015, p. 73).

(20) A se vedea Consiliul Europei: „Transparența cu privire la proprietatea asupra mass-mediei poate favoriza pluralismul mass-mediei prin aducerea la cunoștința publicului și a autorităților de reglementare a structurilor de proprietate din spatele mass-mediei, care pot influența politicile editoriale”, preambulul Recomandării CM/Rec(2018)1 a Comitetului de Miniștri adresate statelor membre privind pluralismul mass-mediei și transparența în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei. A se vedea, de asemenea, Observatorul European al Audiovizualului: „Transparența în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei poate stabiliza și promova încrederea că această putere nu va fi utilizată în mod abuziv pentru promovarea subversivă a propriilor interese politice, economice și societale ale proprietarilor respectivi, ci va fi utilizată pentru a promova binele comun, și anume pentru a efectua verificări ale informațiilor legate de mass-media”, a se vedea M. Cappello (ed.), „Transparency of media ownership” (Transparența în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei), IRIS Special, Observatorul European al Audiovizualului, Strasbourg, 2021.

(21) Directiva (UE) 2017/1132 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 iunie 2017 privind anumite aspecte ale dreptului societăților comerciale (JO L 169, 30.6.2017, p. 46).

(22) Directiva (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii (JO L 305, 26.11.2019, p. 17).

		ISSN 1977-0782
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 245

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 65 22 septembrie 2022

Cuprins		I Acte legislative	Pagina
		DECIZII
	*	Decizia (UE) 2022/1628 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 septembrie 2022 privind acordarea de asistență macrofinanciară excepțională Ucrainei și consolidarea fondului comun de provizionare prin garanții din partea statelor membre și prin provizionare specifică pentru anumite datorii financiare legate de Ucraina garantate în temeiul Deciziei nr. 466/2014/UE și de modificare a Deciziei (UE) 2022/1201	1

	II Acte fără caracter legislativ
	REGULAMENTE
*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1629 al Comisiei din 21 septembrie 2022 de stabilire a unor măsuri de izolare a Ceratocystis platani (J.M. Walter) Engelbr. & T.C. Harr. în anumite zone demarcate	14
*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1630 al Comisiei din 21 septembrie 2022 de stabilire a unor măsuri pentru izolarea fitoplasmei Grapevine flavescence dorée în anumite zone delimitate	27
	DIRECTIVE
*	Directiva delegată (UE) 2022/1631 a Comisiei din 12 mai 2022 de modificare, în scopul adaptării la progresele științifice și tehnice, a anexei IV la Directiva 2011/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește o derogare pentru utilizarea plumbului în cablurile și firele superconductoare din oxid de bismut, stronțiu, calciu și cupru și în conexiunile lor electrice ( 1 )	45
*	Directiva delegată (UE) 2022/1632 a Comisiei din 12 mai 2022 de modificare, în scopul adaptării la progresul științific și tehnic, a anexei IV la Directiva 2011/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește o derogare pentru utilizarea plumbului în anumite dispozitive de imagistică prin rezonanță magnetică ( 1 )	48
	DECIZII
*	Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/1633 a Consiliului din 20 septembrie 2022 de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2020/1343 privind acordarea unui sprijin temporar Republicii Bulgaria în temeiul Regulamentului (UE) 2020/672 pentru atenuarea riscurilor de șomaj în situația de urgență generată de epidemia de COVID-19	52
	RECOMANDĂRI
*	Recomandarea (UE) 2022/1634 a Comisiei din 16 septembrie 2022 privind garanțiile interne pentru independența editorială și transparența în ceea ce privește proprietatea în sectorul mass-media	56
	ACTE ADOPTATE DE ORGANISME CREATE PRIN ACORDURI INTERNAȚIONALE
*	Decizia nr. 1/2022 a Comitetului mixt UE-Elveția din 6 septembrie 2022 de modificare a tabelelor III și IV din Protocolul 2 la Acordul dintre Comunitatea Economică Europeană și Confederația Elvețiană din 22 iulie 1972, astfel cum a fost modificat [2022/1635]	66

Materii prime agricole	Preț de referință intern pentru Elveția	Preț de referință intern pentru UE	Articolul 4 alineatul (1) Diferența de preț aplicată în Elveția între prețul de referință pentru Elveția/prețul de referință pentru UE	Articolul 3 alineatul (3) Diferența de preț aplicată în UE între prețul de referință pentru Elveția/prețul de referință pentru UE
Materii prime agricole	CHF per 100 kg net	CHF per 100 kg net	CHF per 100 kg net	EUR per 100 kg net
Grâu comun	51,80	23,54	28,25	0,00
Grâu dur	-	-	1,20	0,00
Secară	42,80	18,50	24,30	0,00
Orz	-	-	-	-
Porumb	-	-	-	-
Făină de grâu comun	91,60	46,68	44,90	0,00
Lapte praf integral	629,60	323,59	306,00	0,00
Lapte praf degresat	420,10	260,22	159,90	0,00
Unt	1 128,35	409,97	718,40	0,00
Zahăr alb	-	-	-	-
Ouă	-	-	38,00	0,00
Cartofi noi	40,05	17,05	23,00	0,00
Grăsime vegetală	-	-	170,00	0,00 ”

		Rectificări
	*	Rectificare la Regulamentul (UE) 2022/1032 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 iunie 2022 de modificare a Regulamentelor (UE) 2017/1938 și (CE) nr. 715/2009 în ceea ce privește înmagazinarea gazelor ( JO L 173, 30.6.2022 )	70


	(1) Text cu relevanță pentru SEE.