(1)

La 5 martie 2014, Consiliul a adoptat Regulamentul (UE) nr. 208/2014.

(2)

Pe baza unei reexaminări de către Consiliu, rubricile referitoare la patru persoane pentru care aplicarea măsurilor restrictive a expirat la 6 septembrie 2022, precum și informațiile privind dreptul lor la apărare și dreptul lor la protecție jurisdicțională efectivă ar trebui eliminate din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 208/2014.

(3)

Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 208/2014 ar trebui să fie modificat în consecință,

(1)

La 18 ianuarie 2016, Consiliul a adoptat Regulamentul (UE) 2016/44.

(2)

La 18 iulie 2022, Comitetul Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (CSONU) instituit în temeiul Rezoluției CSONU 1970 (2011) a actualizat informațiile referitoare la o persoană căreia i se aplică măsuri restrictive.

(3)

Prin urmare, anexa II la Regulamentul (UE) 2016/44 ar trebui modificată în consecință,

(1)

La 30 august 2017, Consiliul a adoptat Regulamentul (UE) 2017/1509.

(2)

La 26 iulie 2022, Comitetul Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (CSONU), instituit în temeiul Rezoluției 1718 (2006) a CSONU, a actualizat informațiile referitoare la 20 de persoane și la 24 de entități cărora li se aplică măsuri restrictive.

(3)

Prin urmare, anexa XIII la Regulamentul (UE) 2017/1509 ar trebui modificată în consecință,

(1)

Directiva 2006/112/CE a Consiliului (2), astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2020/284 (3), introduce obligații de raportare pentru prestatorii de servicii de plată începând cu 1 ianuarie 2024. Începând cu această dată, prestatorii de servicii de plată care sunt stabiliți sau care prestează servicii de plată în Uniunea Europeană trebuie să țină anumite evidențe ale plăților transfrontaliere care provin de la plătitori din statele membre și să păstreze anumite informații privind beneficiarii plăților, precum și să transmită aceste evidențe statelor membre în vederea combaterii fraudei în domeniul taxei pe valoarea adăugată (TVA).

(2)

În temeiul Regulamentului (UE) nr. 904/2010, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2020/283 (4), statele membre trebuie să transmită evidențele respective unui sistem electronic central de informații referitoare la plăți („CESOP”), care urmează să fie dezvoltat, întreținut, găzduit și gestionat din punct de vedere tehnic de Comisie.

(3)

Pentru a se asigura buna funcționare a CESOP și în conformitate cu articolul 24e litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 904/2010, este necesar să se adopte măsurile tehnice pentru instituirea CESOP. Măsurile respective trebuie să prevadă funcționalitățile CESOP necesare pentru dezvoltarea capacităților CESOP, astfel cum sunt descrise la articolul 24c din Regulamentul (UE) nr. 904/2010. De asemenea, aceste măsuri trebuie să doteze CESOP cu instrumente de căutare și de vizualizare care să-i permită să fie foarte ușor de utilizat. În plus, CESOP trebuie să faciliteze schimburile de informații între funcționarii de legătură Eurofisc, permițându-le să facă, în mod rapid și sigur, schimb de informații privind frauda în domeniul TVA direct în cadrul CESOP. Trebuie stabilite, de asemenea, măsurile pe care trebuie să le ia Comisia pentru întreținerea CESOP după ce devine operațional, în vederea asigurării standardelor operaționale de calitate ale infrastructurii informatice a CESOP și ale funcționalităților acestuia, precum și pentru efectuarea, după caz, a actualizărilor necesare gestionării incidentelor sistemului dintre Comisie și statele membre.

(4)

În calitate de operatori ai CESOP, statele membre sunt responsabile de gestionarea acestuia, iar Comisiei, în calitate de gazdă și de persoană împuternicită de operator, îi revin o serie de responsabilități limitate la gestionarea din punct de vedere tehnic a CESOP, în conformitate cu articolul 24e litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 904/2010. Aceste responsabilități trebuie să includă sarcinile tehnice necesare pentru administrarea zilnică a CESOP, cum ar fi ținerea evidențelor funcționarului de legătură Eurofisc care accesează CESOP, ținerea evidențelor prestatorilor de servicii de plată care au transmis date statelor membre, instituirea unor măsuri organizatorice de securitate adecvate pentru CESOP, precum și asigurarea formării și a sprijinului necesar pentru ca funcționarii de legătură Eurofisc să poată utiliza în mod eficient CESOP.

(5)

În conformitate cu articolul 24b alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 904/2010, statele membre transmit date către CESOP într-un format comun. Trebuie stabilite elementele de date pe care trebuie să le raporteze prestatorii de servicii de plată în format XML. Pentru a se asigura operabilitatea globală între sistemele electronice naționale și CESOP în temeiul articolului 24b alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 904/2010, statele membre trebuie să verifice dacă datele transmise de prestatorii de servicii de plată includ elementele de date obligatorii și corecte din punct de vedere sintactic în temeiul articolului 243d din Directiva 2006/112/CE, întrucât CESOP poate funcționa numai dacă datele obligatorii sunt introduse corect în CESOP.

(6)

Statele membre trebuie să desemneze funcționari de legătură Eurofisc care vor avea acces la CESOP și să informeze Comisia cu privire la decizia lor. În acest scop, Comisia trebuie să pună la dispoziția respectivilor funcționari un identificator unic care să le permită accesul la CESOP și să păstreze o listă a tuturor funcționarilor de legătură Eurofisc care au acces la CESOP, pe baza informațiilor primite de la statele membre.

(7)

În conformitate cu articolul 24e litera (g) din Regulamentul (UE) nr. 904/2010, Comisia trebuie să stabilească proceduri pentru a se asigura că sunt instituite măsuri de securitate tehnice și organizatorice adecvate pentru dezvoltarea și operarea CESOP. Mai multe aspecte legate de securitate ale componentelor centrale ale CESOP depind, de asemenea, de punerea în aplicare a măsurilor naționale de securitate, cum ar fi măsurile de control al siguranței datelor transmise și măsurile prin care se garantează că numai funcționarul de legătură Eurofisc cu un identificator unic valabil poate avea acces la CESOP. Prin urmare, statele membre trebuie să furnizeze Comisiei informații cu privire la propriile măsuri de securitate. Statele membre și Comisia trebuie să se informeze reciproc cu privire la măsurile de securitate luate și la necesitatea eventualelor actualizări ale măsurilor respective.

(8)

Prelucrarea datelor cu caracter personal în temeiul prezentului regulament, precum și responsabilitățile statelor membre și ale Comisiei fac obiectul normelor prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului (5) și în Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (6). În conformitate cu articolul 24e litera (h) din Regulamentul (UE) nr. 904/2010, trebuie stabilite rolurile și responsabilitățile statelor membre și ale Comisiei în ceea ce privește gestionarea CESOP. Statele membre trebuie considerate împreună ca operatori ai CESOP, deoarece decid cu privire la mijloacele de prelucrare și de utilizare a datelor în cadrul CESOP. Comisia trebuie considerată persoană împuternicită de operator, deoarece, în îndeplinirea tuturor sarcinilor sale, acționează în numele statelor membre.

(9)

Prezentul regulament trebuie să se aplice numai de la 1 ianuarie 2024, pentru a fi aliniat la aplicarea Regulamentului (UE) 2020/283 și a Directivei (UE) 2020/284.

(10)

Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată în conformitate cu articolul 42 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1725 și a emis un aviz la 2 februarie 2022.

(11)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru cooperare administrativă,

(a)

păstrează și actualizează lista funcționarilor de legătură Eurofisc care au acces la CESOP și a identificatorilor personali unici de utilizator ai acestora, în conformitate cu articolul 5;

(b)

pune în aplicare măsurile organizatorice și tehnice de securitate menționate la articolul 6;

(c)

întocmește, păstrează și actualizează o listă a prestatorilor de servicii de plată care au raportat date în temeiul articolului 24b alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 904/2010, în conformitate cu datele furnizate de statele membre;

(d)

acordă funcționarilor de legătură Eurofisc care au acces la CESOP acces automat la lista ținută în temeiul literei (c);

(e)

furnizează asistență tehnică funcționarilor de legătură Eurofisc la utilizarea CESOP;

(f)

asigură formarea funcționarilor de legătură Eurofisc în ceea ce privește utilizarea CESOP.

(1)

La 16 iulie 2012, Consiliul a adoptat Decizia 2012/392/PESC (1) de instituire a unei misiuni PSAC a Uniunii Europene în Niger cu scopul de a sprijini consolidarea capacităților actorilor în domeniul securității din Niger de combatere a terorismului și a criminalității organizate (EUCAP Sahel Niger).

(2)

La 7 septembrie 2020, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2020/1254 (2) și a prelungit misiunea până la 30 septembrie 2022.

(3)

La 15 iunie 2022, Comitetul politic și de securitate (COPS) a analizat reexaminarea strategică a misiunii și a convenit să prelungească EUCAP Sahel Niger până la 30 septembrie 2024. La 28 iunie 2022, la încheierea reexaminării strategice a misiunii, COPS a convenit, printre altele, că misiunea ar trebui să fie în măsură să facă schimb de informații clasificate ale UE cu agențiile Uniunii din domeniul justiției și afacerilor interne, în cadrul mandatului său.

(4)

Decizia 2012/392/PESC ar trebui modificată în consecință.

(5)

EUCAP Sahel Niger se va desfășura în contextul unei situații care s-ar putea deteriora și care ar putea împiedica îndeplinirea obiectivelor acțiunii externe a Uniunii, astfel cum sunt prevăzute la articolul 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană,

1.

La articolul 3, se înlocuiește alineatul (4) și se adaugă un nou alineat cu următorul text:

2.

La articolul 13 alineatul (1), se adaugă următorul paragraf:

„Valoarea de referință financiară destinată acoperirii cheltuielilor legate de EUCAP Sahel Niger pentru perioada cuprinsă între 1 octombrie 2022 și 30 septembrie 2024 este de 72 161 381,16 EUR.”

3.

La articolul 14, se adaugă următorul alineat:

4.

La articolul 15, se înlocuiește alineatul (4) și se adaugă un nou alineat, după cum urmează:

5.

La articolul 16, a doua teză se înlocuiește cu următorul text:

„Se aplică până la 30 septembrie 2024.”

(1)

Măsurile restrictive adoptate de Consiliu în temeiul articolului 29 din Tratatul privind Uniunea Europeană, precum și al articolului 215 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, reprezintă un instrument esențial de politică externă pentru acțiunea externă a Uniunii.

(2)

Diseminarea pe scară largă a informațiilor privind măsurile restrictive în vigoare în Uniune și accesul facil la acestea, precum și schimbul de informații dintre statele membre, părțile interesate și Comisie reprezintă o condiție esențială a eficacității acestora.

(3)

Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a demonstrat necesitatea urgentă de a lansa o acțiune pentru a permite mai bine statelor membre și operatorilor să pună în aplicare măsurile restrictive adoptate începând cu 24 februarie 2022. Având în vedere solicitările în creștere privind punerea în aplicare efectivă a măsurilor restrictive, noile cerințe stabilite de domeniul de aplicare și natura fără precedent a măsurilor restrictive, precum și necesitatea unor comunicări sigure și a unei cooperări strânse între statele membre, părțile interesate și Comisie pentru punerea lor în aplicare, sunt necesare instrumente informatice noi, îmbunătățite și mai sigure.

(4)

O acțiune operațională în cadrul politicii externe și de securitate comune ar trebui să sprijine de urgență dezvoltarea aplicațiilor și a bazelor de date necesare,

(1)

La 5 martie 2014, Consiliul a adoptat Decizia 2014/119/PESC (1).

(2)

Pe baza unei reexaminări de către Consiliu, rubricile referitoare la patru persoane pentru care aplicarea măsurilor restrictive a expirat la 6 septembrie 2022, precum și informațiile privind dreptul lor la apărare și dreptul lor la protecție jurisdicțională efectivă ar trebui eliminate din anexa la Decizia 2014/119/PESC.

(3)

Prin urmare, Decizia 2014/119/PESC ar trebui modificată în consecință,

1.

La articolul 5, al doilea alineat se înlocuiește cu următorul text:

„Prezenta decizie se aplică până la 6 martie 2023.”

2.

Anexa se modifică în conformitate cu anexa la prezenta decizie.

(1)

La 4 mai 2020, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2020/610 (1), prin care se prelungea, pentru o perioadă suplimentară de 24 de luni, valabilitatea permiselor naționale ale anumitor palestinieni pentru intrarea și șederea pe teritoriul statelor membre menționate în Poziția comună 2002/400/PESC a Consiliului (2).

(2)

Pe baza unei evaluări a aplicării Poziției comune 2002/400/PESC, Consiliul consideră că este oportună prelungirea valabilității permiselor respective pentru o nouă perioadă de 24 de luni,

(1)

La 31 iulie 2015, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2015/1333.

(2)

La 18 iulie 2022, Comitetul Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (CSONU) instituit în temeiul Rezoluției CSONU 1970 (2011) a actualizat informațiile referitoare la o persoană căreia i se aplică măsuri restrictive.

(3)

Prin urmare, anexele I și III la Decizia (PESC) 2015/1333 ar trebui modificate în consecință,

(1)

La 27 mai 2016, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2016/849.

(2)

La 26 iulie 2022, Comitetul Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (CSONU), instituit în temeiul Rezoluției 1718 (2006) a CSONU, a actualizat informațiile referitoare la 20 de persoane și la 24 de entități cărora li se aplică măsuri restrictive.

(3)

Prin urmare, anexa I la Decizia (PESC) 2016/849 ar trebui modificată în consecință,

(1)

Decizia (UE) 2021/2313 a Comisiei (3) a acordat, în ceea ce privește anumite state membre, scutiri de taxe la import și exonerare de plata taxei pe valoarea adăugată (TVA) la importurile de mărfuri necesare pentru combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, de la 1 ianuarie 2022 până la 30 iunie 2022.

(2)

La 15 iunie 2022, Comisia a consultat statele membre cu privire la necesitatea unei prelungiri a valabilității măsurilor prevăzute în decizia respectivă. Belgia, Letonia, Austria, Portugalia și Slovenia („statele membre solicitante”) au prezentat cereri în acest sens la 21 iunie 2022.

(3)

Importurile efectuate în statele membre solicitante în temeiul Deciziei (UE) 2021/2313 au permis organizațiilor de stat sau altor organizații care au fost aprobate de autoritățile naționale competente să aibă acces la medicamentele, la echipamentele medicale și la echipamentele individuale de protecție necesare pentru care exista un deficit. Statisticile comerciale pentru astfel de mărfuri indică faptul că importurile aferente sunt în scădere, dar pot fluctua ca urmare a unor noi cereri de mărfuri necesare pentru combaterea pandemiei de COVID-19. În pofida vaccinării în curs în Uniune și a unei serii de măsuri luate pentru a preveni răspândirea virusului, numărul infecțiilor cu COVID-19 din statele membre solicitante prezintă încă riscuri pentru sănătatea publică. Deoarece statele membre respective continuă să raporteze penurii de mărfuri necesare combaterii pandemiei de COVID-19, este oportun să se acorde o scutire privind taxele la import aplicabile mărfurilor importate în scopurile precizate la articolul 74 din Regulamentul (CE) nr. 1186/2009 și o exonerare de la plata TVA aplicabilă mărfurilor importate în scopurile precizate la articolul 51 din Directiva 2009/132/CE.

(4)

Statele membre solicitante trebuie să informeze Comisia cu privire la natura și la cantitățile diferitelor mărfuri admise cu scutire de taxe la import și de TVA în vederea combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, cu privire la organizațiile pe care le-au aprobat pentru distribuirea sau punerea la dispoziție a acestor mărfuri și cu privire la măsurile luate pentru a împiedica utilizarea mărfurilor în alte scopuri decât pentru combaterea efectelor acestei pandemii.

(5)

Luând în considerare provocările cu care statele membre solicitante preconizează că se vor confrunta, scutirea de taxe la import și exonerarea de TVA trebuie să fie acordate pentru importurile efectuate începând de la 1 iulie 2022. Scutirea trebuie să rămână în vigoare până la 31 decembrie 2022.

(6)

La 22 iulie 2022, statele membre au fost consultate în conformitate cu articolul 76 primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1186/2009 și cu articolul 53 primul paragraf din Directiva 2009/132/CE,

(1)

La 11 iulie 2022, Comisiei i-a fost prezentată cererea de înregistrare a unei inițiative cetățenești europene intitulate „Fiecare casă europeană dotată cu 1 kW fotovoltaic și 0,6 kW eolieni pe bani UE numai prin primărie”.

(2)

Obiectivele inițiativei sunt exprimate de organizatori după cum urmează: „(1) reducerea amprentei de CO2 a fiecărei gospodării; (2) responsabilizarea primăriilor, a distribuitorilor și a furnizorilor de energie, limitarea migrației între furnizorii de energie verde prin formarea profesională a cel puțin unui angajat al primăriilor în probleme de mediu, utilizarea doar de echipamente produse în UE; (3) dezvoltarea de surse de energie verde în satele cele mai izolate și la capătul rețelelor care, în caz contrar, ar necesita investiții de consolidare finanțate de distribuitori, furnizori de energie sau unități administrative teritoriale; (4) schimbarea percepției publice conform căreia energia verde este costisitoare și educarea publicului astfel încât să consume cel puțin 1 kW de energie solară în timpul zilei pentru a reduce facturile. Spunem stop războiului energetic, pregătim sisteme de turbinare-pompaj locale până la 400 kW, irigații prin cădere și generatoare cu hidrogen pentru zone energetice compacte. Un pas important în direcția competitivității în UE.”

(3)

O anexă la inițiativă oferă mai multe detalii cu privire la obiectul, obiectivele și contextul inițiativei, expunând și detaliind motivele pentru sprijinirea acesteia. Organizatorii susțin că fondurile neutilizate pentru reziliență, coeziune și dezvoltare regională ar putea servi la finanțarea, prin intermediul unităților administrative teritoriale, a 600 de milioane de panouri fotovoltaice și a 197 000 de megawați de energie verde în aproximativ 197 de milioane de gospodării din întreaga Uniune, având un cost estimat de 750 de miliarde EUR și punând bazele „uniunii energetice europene verzi”.

(4)

În ceea ce privește apelul privind instalarea de panouri fotovoltaice și turbine eoliene pentru aprovizionarea gospodăriilor cu energie verde în vederea reducerii amprentei de CO2 a acestora, Comisia are competența de a prezenta propuneri de acte juridice care să instituie obligativitatea echipării clădirilor noi sau a celor existente cu instalații de energie din surse regenerabile și care să vizeze accelerarea procedurilor de autorizare pentru proiectele privind energia din surse regenerabile în temeiul articolului 194 alineatul (2) din tratat.

(5)

În măsura în care inițiativa solicită ca obiectivele sale să fie îndeplinite cu contribuția fondurilor Uniunii, Mecanismul de redresare și reziliență, Fondul pentru o tranziție justă și InvestEU, având la bază articolul 173 și/sau articolul 175 din tratat, precum și noul Fond pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice propus, având la bază articolul 91 alineatul (1) litera (d), articolul 192 alineatul (1) și articolul 194 alineatul (1) litera (c), prevăd toate investiții semnificative în tranziția verde.

(6)

Din aceste motive, niciuna dintre părțile inițiativei nu depășește în mod vădit competența Comisiei de a prezenta o propunere de act juridic al Uniunii în vederea punerii în aplicare a tratatelor.

(7)

Această concluzie nu aduce atingere evaluării efectuate pentru a se stabili dacă în acest caz ar fi îndeplinite condițiile concrete de fond necesare pentru o acțiune din partea Comisiei, inclusiv respectarea principiilor proporționalității, subsidiarității și compatibilității cu drepturile fundamentale.

(8)

Grupul de organizatori a pus la dispoziție elemente de probă concludente care atestă că s-au respectat cerințele prevăzute la articolul 5 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (UE) 2019/788 și a desemnat persoanele de contact, în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) primul paragraf din regulamentul respectiv.

(9)

Inițiativa propusă nu este vădit abuzivă, neserioasă sau vexatorie și nici nu contravine vădit valorilor Uniunii, prevăzute la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, și drepturilor consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

(10)

Prin urmare, inițiativa intitulată „Fiecare casă europeană dotată cu 1 kW fotovoltaic și 0,6 kW eolieni pe bani UE numai prin primărie” ar trebui înregistrată.

(11)

Concluzia conform căreia sunt îndeplinite condițiile de înregistrare prevăzute la articolul 6 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2019/788 nu atrage după sine confirmarea în vreun fel de către Comisie a exactității factuale a conținutului inițiativei, care este responsabilitatea exclusivă a grupului de organizatori ai acesteia. Conținutul inițiativei exprimă doar punctele de vedere ale grupului de organizatori și nu se poate considera, în niciun caz, că reflectă punctele de vedere ale Comisiei,

(1)

La 13 iulie 2022, Comisiei i-a fost prezentată o cerere de înregistrare a unei inițiative cetățenești europene intitulate „Protect the EU’s Rural Heritage, Food Security and Supply” („Protejarea patrimoniului rural, a securității alimentare și a aprovizionării cu alimente a UE”).

(2)

Obiectivele inițiativei sunt exprimate de organizatori după cum urmează: „Regiunile rurale ale Europei își pierd patrimoniul, industriile, populațiile și valorile – ceea ce constituie o amenințare la adresa securității alimentare și a aprovizionării cu alimente în întreaga UE. Pentru a păstra ceea ce face ca aceste regiuni să fie unice pentru generațiile viitoare și pentru a asigura longevitatea comunităților producătoare de alimente din UE, avem nevoie de un angajament reînnoit al UE în favoarea promovării patrimoniului regional, a creșterii rurale durabile și a unui nivel de trai mai ridicat. Această inițiativă cetățenească europeană solicită UE să își modernizeze angajamentele privind regiunile rurale pentru a lua în considerare necesitatea unei securități alimentare sporite, a aprovizionării cu materiale agricole și a protecției modului de viață rural – inclusiv a locuitorilor regiunilor rurale, precum și a valorilor și a mijloacelor de subzistență ale acestora.”

(3)

O anexă la inițiativă oferă mai multe detalii cu privire la obiectul, obiectivele și contextul inițiativei, expunând și detaliind motivele pentru sprijinirea acesteia. Organizatorii susțin că „sectoarele rurale și cei care lucrează în acestea se confruntă cu o presiune din ce în ce mai mare și cu o diminuare a stimulentelor pentru a continua, ceea ce va duce, dacă nu se iau măsuri, la dispariția unora dintre comunitățile și valorile fundamentale ale Europei”. Aceștia solicită Comisiei să prezinte, în limitele competențelor conferite Uniunii prin tratate, o propunere de consolidare și conservare a patrimoniului și a industriilor regionale în întreaga Uniune, cu scopul de a stimula creșterea rurală și de a promova practicile și activitățile în materie de ocupare a forței de muncă în mediul rural. Organizatorii solicită, de asemenea, recunoașterea importanței securității alimentare și a aprovizionării, de exemplu cu îngrășăminte și materiale pe bază de biogaz, pentru a menține o aprovizionare regională solidă cu alimente în Uniune. Aceștia invită Comisia să includă promovarea patrimoniului rural și recunoașterea securității alimentare și a aprovizionării cu alimente în Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și menționează necesitatea de a extinde domeniul de aplicare al viziunii pe termen lung pentru zonele rurale ale Uniunii până în 2040, al Pactului rural, precum și al Planului de acțiune rurală al UE (2).

(4)

În conformitate cu obiectivele politicii agricole comune (PAC) stabilite la articolul 39 din tratat, Regulamentul privind planurile strategice PAC (3) urmărește obiectivele generale de promovare a unui sector agricol inteligent, competitiv, rezilient și diversificat, care să asigure securitatea alimentară pe termen lung, să sprijine și să consolideze protecția mediului și să consolideze structura socioeconomică a zonelor rurale (4). În măsura în care obiectivul inițiativei privind protejarea patrimoniului rural al Uniunii, a securității alimentare și a aprovizionării cu alimente nu este reglementat de Regulamentul (UE) 2021/2115, Comisia are competența de a prezenta o propunere de act juridic în temeiul articolului 42 și al articolului 43 alineatul (2) din tratat.

(5)

Din aceste motive, niciuna dintre părțile inițiativei nu depășește în mod vădit competența Comisiei de a prezenta o propunere de act juridic al Uniunii în vederea punerii în aplicare a tratatelor.

(6)

Această concluzie nu aduce atingere evaluării efectuate pentru a se stabili dacă în acest caz ar fi îndeplinite condițiile concrete de fond necesare pentru o acțiune din partea Comisiei, inclusiv respectarea principiilor proporționalității, subsidiarității și compatibilității cu drepturile fundamentale.

(7)

Grupul de organizatori a pus la dispoziție elemente de probă concludente care atestă că s-au respectat cerințele prevăzute la articolul 5 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (UE) 2019/788 și a desemnat persoanele de contact, în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) primul paragraf din regulamentul respectiv.

(8)

Inițiativa propusă nu este vădit abuzivă, neserioasă sau vexatorie și nici nu contravine vădit valorilor Uniunii, prevăzute la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, și drepturilor consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

(9)

Prin urmare, inițiativa intitulată „Protejarea patrimoniului rural, a securității alimentare și a aprovizionării cu alimente a UE” ar trebui înregistrată.

(10)

Concluzia conform căreia sunt îndeplinite condițiile de înregistrare prevăzute la articolul 6 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2019/788 nu atrage după sine confirmarea în vreun fel de către Comisie a exactității factuale a conținutului inițiativei, care este responsabilitatea exclusivă a grupului de organizatori ai acesteia. Conținutul inițiativei exprimă doar punctele de vedere ale grupului de organizatori și nu se poate considera, în niciun caz, că reflectă punctele de vedere ale Comisiei,

(1)

Anexa I la Regulamentul (UE) nr. 528/2012 conține substanțe active care au un profil mai favorabil din punctul de vedere al mediului sau al sănătății umane sau animale. Prin urmare, produsele care conțin aceste substanțe active pot fi autorizate printr-o procedură simplificată. Azotul este inclus în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 528/2012, fiind supus restricției de a fi utilizat în cantități limitate în recipiente gata de utilizare.

(2)

În temeiul articolului 86 din Regulamentul (UE) nr. 528/2012, azotul este aprobat ca substanță activă destinată utilizării în produse biocide care fac parte din tipul de produs 18, și anume insecticidele (2). Produsele biocide care constau din azot, astfel cum au fost aprobate, sunt autorizate în mai multe state membre și sunt furnizate în butelii de gaz (3).

(3)

Azotul poate fi generat și in situ, din aerul înconjurător. În prezent, azotul generat in situ nu este aprobat pentru utilizarea în Uniune și nu este nici inclus pe lista din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 528/2012, nici introdus pe lista substanțelor active inclusă în programul de reexaminare a substanțelor active existente în produsele biocide din anexa II la Regulamentul delegat (UE) nr. 1062/2014 al Comisiei (4).

(4)

În temeiul articolului 55 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012, la 5 aprilie 2022, Finlanda a transmis Comisiei o cerere de derogare de la articolul 19 alineatul (1) litera (a) din regulamentul respectiv, solicitând să i se acorde permisiunea să autorizeze produsele biocide care constau în azot generat in situ din aerul înconjurător, pentru protejarea patrimoniului cultural (denumită în continuare „cererea”).

(5)

Patrimoniul cultural poate fi afectat de o gamă largă de organisme dăunătoare, de la insecte la microorganisme. Prezența respectivelor organisme poate conduce nu numai la pierderea bunului cultural în sine, ci prezintă și riscul ca organismele dăunătoare respective să se răspândească la alte obiecte aflate în apropiere. În absența unei tratări adecvate, obiectele ar putea fi iremediabil deteriorate, supunând patrimoniul cultural unui risc grav.

(6)

Azotul generat in situ este utilizat pentru a crea o atmosferă controlată cu o concentrație foarte scăzută de oxigen (anoxie) în corturi sau camere de tratare închise temporar sau în permanență pentru combaterea organismelor dăunătoare de pe suprafața obiectelor de patrimoniu cultural. Azotul este separat din aerul înconjurător și este pompat în cortul sau camera de tratare, în care conținutul de azot din atmosferă crește până la aproximativ 99 % și în consecință, oxigenul este aproape complet epuizat. Umiditatea azotului pompat în zona de tratare este stabilită în funcție de necesitățile obiectului care urmează să fie tratat. Organismele dăunătoare nu pot supraviețui în condițiile create în cortul sau camera de tratare.

(7)

În conformitate cu informațiile transmise de Finlanda, utilizarea azotului generat in situ pare a fi unica tehnică eficace de control al organismelor dăunătoare care poate fi utilizată pentru toate tipurile de materiale și combinații de materiale prezente în instituțiile culturale fără a le deteriora și este eficace împotriva tuturor stadiilor de dezvoltare a dăunătorilor care afectează patrimoniul cultural.

(8)

Metoda anoxiei sau a atmosferei modificate sau controlate este inclusă în standardul EN 16790:2016 „Conservarea patrimoniului cultural – Gestionarea integrată a dăunătorilor (IPM, integrated pest management) pentru protejarea patrimoniului cultural”, iar azotul este descris în acest standard ca fiind „cel mai utilizat” pentru crearea anoxiei.

(9)

Sunt disponibile și alte tehnici de combatere a organismelor dăunătoare, cum ar fi tehnicile de aplicare a unor șocuri termice (temperaturi ridicate sau scăzute). În plus, în scopul respectiv pot fi utilizate produse biocide care conțin alte substanțe active. Cu toate acestea, conform informațiilor transmise de Finlanda, fiecare dintre aceste tehnici are limitări în ceea ce privește daunele pe care le-ar putea provoca anumitor materiale în timpul tratării.

(10)

Astfel cum se menționează în cerere, în instituțiile culturale sunt foarte rar utilizate alte substanțe active, din cauza profilului de pericol al acestora. După tratarea cu aceste substanțe, reziduurile de pe obiectele tratate pot fi eliberate progresiv în mediul înconjurător, ceea ce determină un risc pentru sănătatea umană. Mai mult, aceste substanțe pot reacționa cu materialele obiectelor de patrimoniu, provocând modificări ireversibile, în special a suprafeței.

(11)

Potrivit informațiilor din cerere, utilizarea azotului conținut în butelii nu este o alternativă adecvată pentru instituțiile culturale, întrucât prezintă dezavantaje practice. Cantitățile limitate din butelii necesită transport frecvent și o instalație de depozitare separată. Tratarea cu azot conținut în butelii ar genera, de asemenea, costuri mari pentru instituțiile culturale.

(12)

Obligarea instituțiilor culturale să utilizeze mai multe tehnici de combatere a organismelor dăunătoare – fiecare dintre ele fiind adecvată unor materiale și obiecte specifice – în locul utilizării unei singure tehnici deja utilizate și adecvate pentru toate materialele, ar implica costuri suplimentare pentru instituțiile culturale și le-ar crea dificultăți în atingerea obiectivului de renunțare la utilizarea de substanțe active mai periculoase în gestionarea integrată a dăunătorilor. În plus, abandonarea instalațiilor și a echipamentelor achiziționate pentru crearea anoxiei utilizând azot generat in situ ar reprezenta o pierdere a investițiilor anterioare.

(13)

În 2019 au avut loc discuții în cadrul mai multor reuniuni (5) ale grupului de experți al Comisiei format din reprezentanți ai autorităților competente în domeniul produselor biocide despre o posibilă derogare în temeiul articolului 55 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012 vizând azotul generat in situ.

(14)

În plus, la cererea Comisiei, în urma primei cereri similare de derogare pentru produsele care constau din azot generat in situ, prezentată de Austria, Agenția Europeană pentru Produse Chimice a efectuat o consultare publică cu privire la respectiva cerere, permițând tuturor părților interesate să își prezinte punctul de vedere. Marea majoritate a celor 1487 de observații primite au fost în favoarea derogării. Mulți participanți au subliniat dezavantajele tehnicilor alternative disponibile: tratarea termică poate deteriora anumite materiale; utilizarea altor substanțe active lasă reziduuri toxice pe obiectele de artă, care sunt eliberate progresiv în mediul înconjurător; utilizarea azotului conținut în butelii nu permite controlul umidității relative în zona de tratare, acesta fiind necesar pentru tratarea anumitor materiale.

(15)

Includerea azotului generat in situ în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 528/2012 ar permite statelor membre să autorizeze produsele care constau în azot generat in situ fără a fi necesară o derogare în conformitate cu articolul 55 alineatul (3) din regulamentul respectiv. O astfel de cerere a fost depusă în martie 2022. Cu toate acestea, realizarea evaluării acestei cereri, includerea substanței în anexa I a Regulamentului (UE) nr. 528/2012 și obținerea autorizațiilor pentru produse necesită timp.

(16)

Cererea arată că în Finlanda nu există alternative adecvate, întrucât toate tehnicile alternative disponibile în prezent prezintă dezavantaje, fie din cauza neadecvării pentru tratarea tuturor materialelor, fie de natură practică.

(17)

Pe baza tuturor acestor argumente, este adecvat să se concluzioneze că azotul generat in situ este esențial pentru protejarea patrimoniului cultural din Finlanda și că nu sunt disponibile alternative adecvate. Prin urmare, este necesar ca Finlandei să i se permită să autorizeze punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide care constau în azot generat in situ pentru protejarea patrimoniului cultural.

(18)

Posibila includere a azotului generat in situ în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 528/2012 și autorizarea consecutivă de către statele membre a produselor care constau din azot generat in situ necesită timp. Prin urmare, este adecvat să se permită o derogare pentru o perioadă de timp care să permită finalizarea procedurilor de bază,

(1)

La 19 octombrie 2015, societatea Laboratoria Qualiphar N.V./S.A. (denumit în continuare „solicitantul”) a transmis autorităților competente din câteva state membre, inclusiv din Franța, o cerere de recunoaștere reciprocă în paralel, în conformitate cu articolul 34 din Regulamentul (UE) nr. 528/2012, a produsului biocid Mouskito Junior Lotion („produsul biocid”). Produsul biocid este un produs gata de utilizare destinat să protejeze pielea umană de mușcăturile de insecte și conține ca substanță activă etil butilacetilaminopropionat (IR 3535). Belgia este statul membru de referință responsabil cu evaluarea cererii, astfel cum se menționează la articolul 34 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012.

(2)

Mențiunile solicitantului cu privire la produs au fost: Protejarea, în zonele cu climă tropicală, împotriva țânțarilor (Aedes aegypti, Culex quinquefasciatus, Anopheles gambiae) și, în zonele cu climă temperată, împotriva țânțarilor (Aedes aegypti, Culex quinquefasciatus), muștelor (Stomoxys calcitrans), albinelor (Apis mellifera), viespilor (Vespula vulgaris) și căpușelor (Ixodes ricinus).

(3)

La 19 iunie 2019, în temeiul articolului 35 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012, Franța a transmis obiecții grupului de coordonare, indicând faptul că produsul biocid nu îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 19 alineatul (1) litera (b) punctul (i) din regulamentul respectiv pentru utilizarea împotriva albinelor și viespilor. Obiecția a fost discutată în cadrul grupului de coordonare la 16 septembrie 2019.

(4)

Întrucât nu s-a ajuns la un acord în cadrul grupului de coordonare, Belgia a transmis Comisiei, la 7 noiembrie 2019, obiecția nesoluționată, în conformitate cu articolul 36 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012. Belgia a furnizat Comisiei o descriere detaliată a chestiunii în legătură cu care statele membre nu au putut ajunge la un acord și motivele acestui dezacord. Descrierea a fost transmisă statelor membre în cauză și solicitantului.

(5)

Franța nu este de acord cu recomandarea statului membru de referință de autorizare a utilizării împotriva viespilor și a albinelor. Mai precis, Franța consideră că eficacitatea pentru utilizarea specifică nu a fost demonstrată în cadrul testului de utilizare simulată pus la dispoziție de solicitant, întrucât concepția acestui test nu permitea determinarea unei durate de protecție completă (2) și întrucât produsul nu a fost aplicat pe o suprafață similară pielii umane.

(6)

Belgia susține că solicitantul a efectuat testele necesare în baza orientărilor existente la momentul depunerii cererii și a constatat că nu există niciun protocol stabilit pentru viespi și albine. Belgia consideră că o mențiune specifică nu poate fi respinsă doar pentru că nu există un protocol de testare stabilit și că, prin urmare, trebuie utilizată judecata de nivel expert. Deși a recunoscut că testul furnizat de solicitant nu a determinat un timp de protecție completă, Belgia a concluzionat, pe baza unei judecăți de nivel expert, că mențiunea privind alungarea albinelor și a viespilor era suficient susținută.

(7)

La 17 decembrie 2021, Comisia a solicitat Agenției Europene pentru Produse Chimice („ECHA”) un aviz cu privire la această chestiune, în conformitate cu articolul 36 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012. Agenției i s-a solicitat să indice: (i) dacă este necesară o determinare a timpului de protecție completă pentru evaluarea eficacității împotriva albinelor și a viespilor și dacă testul de utilizare simulată efectuat de solicitant permite determinarea unui timp de protecție completă; (ii) dacă este necesar să se efectueze teste de utilizare simulată pe o suprafață similară pielii umane; și (iii) dacă testul de utilizare simulată efectuat a generat date care demonstrează că produsul biocid controlează viespii și albinele prin alungarea acestor viețuitoare la doza recomandată și, prin urmare, sprijină mențiunea „alungă viespii și albinele”.

(8)

La 2 martie 2022, Comitetul pentru produse biocide din cadrul agenției a adoptat avizul său (3).

(9)

Potrivit agenției, datele privind eficacitatea relevante pentru condițiile reale de utilizare sunt necesare pentru a justifica mențiunile referitoare la produs. Timpul de protecție este un parametru foarte important, în special pentru produsele destinate a fi utilizate împotriva insectelor periculoase, având în vedere și faptul că înțepăturile de albine și de viespi reprezintă o preocupare reală pentru persoanele vulnerabile din cauza reacțiilor alergice la venin.

(10)

Agenția recunoaște că nu există protocoale de testare a eficacității convenite sau criterii pentru repelenții topici împotriva viespilor și a albinelor și consideră că este responsabilitatea solicitantului să furnizeze date privind eficacitatea din studii concepute pentru a imita situația utilizării practice pentru a justifica mențiunea.

(11)

Testele efectuate de solicitant au fost teste pe teren efectuate în plantaje. Eficacitatea ca repelent a fost investigată cu ajutorul unor capcane sub formă de sticle din plastic, umplute cu soluție pe bază de zahăr și detergent pentru a captura organismele vizate. Suprafața capcanelor a fost tratată cu produsul testat de două ori pe zi sau a rămas netratată. Potrivit agenției, pentru repelenții împotriva albinelor și a viespilor, concepția testului pe baza utilizării capcanelor cu un atractant ca subiect de testare în locul oamenilor ar putea fi acceptată, în particular din cauza aspectelor etice generate de expunerea oamenilor la înțepăturile inevitabile și dureroase ale albinelor și viespilor. Cu toate acestea, datele colectate în timpul studiului pe teren efectuat de solicitant nu permit stabilirea perioadei de protecție completă.

(12)

Agenția evidențiază în plus că suprafața sticlelor utilizate drept capcane, care este un material neporos, este semnificativ diferită de orice material care simulează proprietățile pielii umane, în special în ceea ce privește absorbanța și mirosul, ceea ce poate afecta eficacitatea repelentului. Concepția testului ar trebui să imite cât mai mult posibil realitatea de utilizare, de exemplu, ar fi preferabil să se utilizeze o suprafață sau o textură absorbantă similară pielii umane, cum ar fi pielea de animal sau orice material poros artificial modificat astfel încât să simuleze pielea umană.

(13)

Potrivit agenției, datele transmise de solicitant din studiile efectuate pe teren sunt, în principiu, valabile și ar putea demonstra eficacitatea produselor destinate a fi utilizate ca repelenți spațiali sau de suprafață și ar putea justifica mențiunea „alungă viespii și albinele”. Cu toate acestea, testul pus la dispoziție nu este relevant pentru utilizarea preconizată și anume, un repelent topic împotriva viespilor și a albinelor care trebuie să fie aplicat pe pielea umană și, prin urmare, utilizat pentru a proteja persoanele împotriva mușcăturilor/înțepăturilor de insecte. Datele generate ar trebui să fie relevante pentru această utilizare preconizată. Suprafața tratată a capcanelor în testul efectuat nu imită suficient situația de utilizare în practică și, prin urmare, concepția testului nu poate fi considerată adecvată pentru a demonstra eficacitatea produsului pentru utilizarea declarată.

(14)

Având în vedere avizul agenției, Comisia consideră că produsul biocid nu îndeplinește condiția prevăzută la articolul 19 alineatul (1) litera (b) punctul (i) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012 pentru utilizare ca repelent împotriva viespilor și a albinelor.

(15)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru produse biocide,

(1)

Regulamentul (UE) 2021/953 instituie certificatul digital al UE privind COVID, al cărui scop este de a servi drept dovadă că o persoană a primit un vaccin împotriva COVID-19, are un rezultat negativ la testul de depistare a infecției cu virusul SARS-CoV-2 sau s-a vindecat de COVID-19, cu scopul de a facilita exercitarea de către titulari a dreptului lor la liberă circulație în timpul pandemiei de COVID-19.

(2)

Pentru ca certificatul digital al UE privind COVID să fie operațional în întreaga Uniune, Comisia a adoptat Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/1073 (2), care stabilește specificații tehnice și reguli care să asigure completarea, eliberarea în condiții de siguranță și verificarea certificatelor digitale ale UE privind COVID, garantarea protecției datelor cu caracter personal, stabilirea structurii comune a identificatorului unic al certificatului și emiterea unui cod de bare valabil, securizat și interoperabil.

(3)

La 29 iunie 2022, Parlamentul European și Consiliul au adoptat Regulamentul (UE) 2022/1034 (3), care prelungește până la 30 iunie 2023 perioada de aplicare a Regulamentului (UE) 2021/953, referitor la certificatul digital al UE privind COVID. Această prelungire asigură faptul că certificatul digital al UE privind COVID poate continua să faciliteze libera circulație în timpul pandemiei de COVID-19, menținându-se, în același timp, un nivel ridicat de protecție a sănătății publice. Acest lucru este deosebit de relevant în cazul în care sunt menținute sau (re-)introduse anumite restricții privind libera circulație adoptate din motive de sănătate publică, de exemplu ca răspuns la apariția și răspândirea unor noi variante ale SARS-CoV-2 care determină îngrijorare.

(4)

Pentru a extinde domeniul de aplicare al testelor de diagnosticare a COVID-19 care pot fi utilizate pentru eliberarea unui certificat digital al UE privind COVID, definiția testelor antigenice rapide prevăzută la articolul 2 punctul 5 din Regulamentul (UE) 2021/953 a fost modificată prin Regulamentul (UE) 2022/1034 pentru a include testele antigenice de laborator. Statele membre au acum posibilitatea de a elibera certificate de testare și, în urma adoptării Regulamentului delegat (UE) 2022/256 al Comisiei (4), certificate de vindecare pe baza testelor antigenice incluse pe lista comună a UE a testelor antigenice pentru depistarea COVID-19, astfel cum a fost convenită și actualizată periodic de Comitetul pentru securitate sanitară ca îndeplinind criteriile de calitate.

(5)

Articolul 5 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/953 a fost, de asemenea, modificat prin Regulamentul (UE) 2022/1034 pentru a permite statelor membre să elibereze certificate de vaccinare participanților la studii clinice care au fost aprobate de comitetele de etică și de autoritățile competente ale statelor membre, iar pentru a evita subminarea studiilor aceste certificate sunt eliberate participanților respectivi indiferent dacă au primit vaccinul candidat împotriva COVID-19 sau doza administrată grupului de control. În temeiul articolului 3 alineatul (11) din Regulamentul (UE) 2021/953, dacă este necesar, Comisia trebuie să solicite Comitetului pentru securitate sanitară, ECDC sau EMA să emită orientări privind acceptarea vaccinurilor împotriva COVID-19 care fac obiectul unor studii clinice în statele membre.

(6)

Având în vedere aceste modificări ale Regulamentul (UE) 2021/953, pentru a asigura interoperabilitatea certificatului digital al UE privind COVID, normele privind popularea certificatului digital al UE privind COVID ar trebui să fie actualizate pentru a reflecta posibilitatea de a utiliza teste antigenice de laborator pentru certificatele de testare și vindecare și de a elibera certificate de vaccinare pentru participanții la studii clinice.

(7)

Prin urmare, Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/1073 ar trebui modificată în consecință.

(8)

Având în vedere necesitatea punerii în aplicare rapide a specificațiilor tehnice modificate pentru certificatul digital al UE privind COVID, prezenta decizie ar trebui să intre în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(9)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 14 din Regulamentul (UE) 2021/953,

1.

Anexa II se modifică în conformitate cu anexa I la prezenta decizie.

2.

Anexa V se modifică în conformitate cu anexa II la prezenta decizie.

(1)

În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 305/2011, organismele de evaluare tehnică trebuie să utilizeze metodele și criteriile prevăzute în documentele de evaluare europene, ale căror referințe au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, pentru evaluarea performanței produselor pentru construcții care fac obiectul documentelor respective, în funcție de caracteristicile lor esențiale.

(2)

În conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 305/2011, în urma mai multor solicitări ale producătorilor pentru realizarea de evaluări tehnice europene, organizația organismelor de evaluare tehnică a elaborat și a adoptat 10 documente de evaluare europene și o rectificare.

(3)

Documentele de evaluare europene elaborate și adoptate de organizația organismelor de evaluare tehnică se referă la următoarele produse pentru construcții:

(4)

Documentul de evaluare european cu numărul de referință 360001-01-0803 referitor la sistemul de ventilație din vată minerală pentru placări la exterior și interior, a cărui referință este publicată prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/450 a Comisiei (2), conține o eroare. Prin urmare, este necesară adăugarea unei clarificări conform căreia documentul de evaluare european cu numărul de referință 360001-01-0803 înlocuiește versiunea anterioară a documentului de evaluare european cu numărul de referință 360001-00-0803.

(5)

Documentele de evaluare europene elaborate și adoptate de organizația organismelor de evaluare tehnică îndeplinesc condițiile necesare privind cerințele de bază aplicabile lucrărilor de construcții prevăzute în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 305/2011. Prin urmare, este oportun ca referințele acestor documente de evaluare europene să fie publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(6)

Lista referințelor documentelor de evaluare europene este publicată prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/450. Din motive de claritate, referințele noilor documente de evaluare europene trebuie adăugate la lista respectivă.

(7)

Prin urmare, Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/450 trebuie modificată în consecință.

(8)

Pentru a permite utilizarea documentelor de evaluare europene cât mai curând posibil, prezenta decizie trebuie să intre în vigoare la data publicării,