8.8.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 206/1

REGULAMENTUL (UE) 2022/1369 AL CONSILIULUI

din 5 august 2022

privind măsuri coordonate de reducere a cererii de gaze

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 122 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)

Federația Rusă, principalul furnizor extern de gaze al Uniunii, a declanșat o agresiune militară împotriva Ucrainei, care este parte contractantă la Comunitatea Energiei. Escaladarea agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei începând din februarie 2022 a condus la o scădere semnificativă a aprovizionării cu gaze, în încercarea deliberată de a utiliza furnizarea de gaze ca armă politică. Fluxurile de gaze prin conducte, care vin din Rusia prin Belarus, au încetat, iar livrările de gaze prin Ucraina au scăzut în mod constant. Fluxurile totale de gaze provenind din Rusia se ridică, în prezent, la mai puțin de 30 % din media fluxurilor de gaze din perioada 2016-2021. Această reducere a ofertei a condus la cele mai mari și mai volatile prețuri la energie înregistrate vreodată, contribuind la inflație și creând riscul unei noi încetiniri a creșterii economice în Europa.

(2)

În acest context, în dezvoltarea Comunicării sale din 8 martie 2022 intitulată „REPowerEU: acțiuni europene comune pentru o energie mai accesibilă ca preț, sigură și durabilă”, Comisia a prezentat la 18 mai 2022 planul REPowerEU, cu scopul de a pune capăt dependenței Uniunii de combustibilii fosili din Rusia cât mai curând posibil și cel târziu până în 2027. Pentru a realiza acest obiectiv, planul REPowerEU stabilește măsuri referitoare la economii de energie și eficiența energetică și propune o introducere accelerată a energiei curate pentru a înlocui combustibilii fosili în locuințe, în industrie și în producția de energie electrică. Măsuri suplimentare referitoare la furnizare ar putea include, printre altele, o mai bună coordonare a achizițiilor de gaze și facilitarea achizițiilor comune de pe piața internațională a gazelor de către operatorii din cadrul pieței europene a gazelor, precum și toate eforturile posibile pentru a menține capacitățile de producție a energiei electrice care nu se bazează pe aprovizionarea cu gaze importate.

(3)

Uniunea a luat măsuri suplimentare pentru a-și spori gradul de pregătire în ceea ce privește perturbarea aprovizionării cu gaze. Regulamentul (UE) 2022/1032 al Parlamentului European și al Consiliului (1) a fost adoptat pentru a asigura constituirea de stocuri în depozitele de înmagazinare subterană pentru iernile următoare.

(4)

În plus, în lunile februarie și mai 2022, Comisia a efectuat reexaminări aprofundate ale tuturor planurilor naționale de urgență și o monitorizare amănunțită a situației privind securitatea aprovizionării. Măsurile luate de către Uniune începând cu luna februarie 2022 au fost concepute pentru a putea permite eliminarea completă a gazelor rusești până în 2027 și pentru a reduce riscurile care decurg dintr-o nouă perturbare majoră a aprovizionării.

(5)

Cu toate acestea, recenta escaladare a perturbării aprovizionării cu gaze din Rusia indică un risc semnificativ de materializare a unei întreruperi complete, bruște și unilaterale a aprovizionării cu gaze rusești în viitorul apropiat. Prin urmare, Uniunea ar trebui să anticipeze un astfel de risc și să se pregătească, în spiritul solidarității, pentru posibilitatea unei întreruperi totale a aprovizionării cu gaze din Rusia în orice moment. Sunt necesare acțiuni proactive imediate pentru a anticipa noi acțiuni perturbatoare și pentru a consolida reziliența Uniunii la șocurile viitoare. O acțiune coordonată la nivelul Uniunii poate evita prejudicierea gravă a economiei și a cetățenilor ca urmare a unei posibile întreruperi a aprovizionării cu gaze.

(6)

Cadrul juridic actual privind securitatea aprovizionării cu gaze, stabilit prin Regulamentul (UE) 2017/1938 al Parlamentului European și al Consiliului (2), nu abordează în mod adecvat perturbările cauzate de un furnizor de gaze important pentru o perioadă mai mare de 30 de zile. Absența cadrului juridic cu privire la astfel de perturbări atrage după sine un risc de acțiune necoordonată din partea statelor membre, ceea ce amenință să pună în pericol securitatea aprovizionării în statele membre învecinate și poate crea o sarcină suplimentară pentru industria și pentru consumatorii din Uniune.

(7)

În rezoluția sa din 7 aprilie 2022 referitoare la concluziile reuniunii Consiliului European din 24-25 martie 2022, Parlamentul European a solicitat prezentarea unui plan pentru a se asigura în continuare securitatea aprovizionării cu energie a Uniunii pe termen scurt. În cadrul reuniunilor sale din 31 mai și 23 iunie 2022, Consiliul European a solicitat Comisiei să elaboreze propuneri pentru îmbunătățirea, în regim de urgență, a pregătirii împotriva unei eventuale perturbări majore ale aprovizionării, cu scopul de a asigura aprovizionarea cu energie la prețuri accesibile. În urma respectivei solicitări din partea Consiliului European, Comisia explorează împreună cu partenerii internaționali ai Uniunii, modalități de limitare a creșterii prețurilor la energie, inclusiv fezabilitatea introducerii unor plafoane temporare ale prețurilor la import, acolo unde este cazul. De asemenea, în urma respectivei solicitări, Comisia continuă eforturile de optimizare a funcționării pieței europene a energiei electrice, inclusiv în ceea ce privește efectul pe care prețurile gazelor îl au asupra acesteia, astfel încât aceasta să fie mai bine pregătită pentru a face față volatilității viitoare excesive a prețurilor, să furnizeze energie la prețuri accesibile și să se adapteze pe deplin la un sistem energetic decarbonizat, menținând în același timp integritatea pieței unice, stimulentele pentru tranziția verde și securitatea aprovizionării și evitând costuri bugetare disproporționate.

(8)

În conformitate cu articolul 122 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Consiliul, la propunerea Comisiei, este abilitat, în spiritul solidarității dintre statele membre, să adopte măsuri corespunzătoare situației economice, în special în cazul în care apar dificultăți grave în aprovizionarea cu anumite produse, în special în domeniul energiei. Riscul unei întreruperi totale a aprovizionării cu gaze din Rusia până la sfârșitul anului 2022 constituie o astfel de situație.

(9)

Având în vedere riscul iminent de perturbare a aprovizionării cu gaze a Uniunii, statele membre ar trebui să ia măsuri în prezent pentru a-și reduce cererea înainte de iarna 2022-2023. Această reducere voluntară a cererii ar contribui, în special, la constituirea unor stocuri în depozitele de înmagazinare, care nu s-ar epuiza astfel până la sfârșitul iernii 2022-2023 și ar permite astfel statelor membre să facă față unor posibile valuri de frig în februarie și martie 2023 și ar facilita constituirea unor stocuri în depozitele de înmagazinare în scopul asigurării unor niveluri adecvate de securitate a aprovizionării pentru iarna 2023-2024. Reducerea cererii de gaze va contribui, de asemenea, la asigurarea unei aprovizionări adecvate și la scăderea prețurilor la energie, în beneficiul consumatorilor din Uniune. Prin urmare, măsurile luate la nivelul Uniunii pentru a reduce cererea ar urma să aducă beneficii tuturor statelor membre, prin reducerea riscului unui impact mai substanțial asupra economiilor lor.

(10)

La stabilirea volumului reducerii voluntare a cererii se ține seama de volumele cererii de gaze care ar fi expuse riscului de a nu fi livrate în cazul unei întreruperi totale a aprovizionării cu gaze din Rusia. Efortul de reducere ar trebui să fie același pentru toate statele membre, pe baza unei comparații cu consumul mediu al fiecărui stat membru în ultimii cinci ani.

(11)

Este posibil ca măsurile voluntare în sine să nu fie suficiente pentru a garanta securitatea aprovizionării și funcționarea pieței. Prin urmare, pentru a aborda cu promptitudine provocările specifice pe care le reprezintă agravarea considerabilă, actuală și anticipată, a deficitelor de aprovizionare cu gaze și pentru a evita denaturările dintre statele membre, ar trebui să se instituie un nou instrument care să introducă posibilitatea de a impune o reducere obligatorie a cererii de gaze pentru toate statele membre. Acesta ar trebui să devină operațional cu suficient timp înainte de toamna 2022. În temeiul unui astfel de instrument, Consiliul ar putea, la propunerea Comisiei, să declare o alertă la nivelul Uniunii printr-o decizie de punere în aplicare. La conferirea unei competențe de executare Consiliului se ține seama în mod adecvat de caracterul politic al deciziei de a declanșa obligativitatea privind reducerea cererii la nivelul Uniunii și de implicațiile orizontale ale acesteia pentru statele membre. Înainte de a prezenta o astfel de propunere, Comisia ar trebui să consulte grupurile de risc relevante, astfel cum sunt prevăzute în anexa I la Regulamentul (UE) 2017/1938 (denumite în continuare „grupuri de risc”), precum și Grupul de coordonare pentru gaz (GCG) constituit în temeiul regulamentului menționat. Ar trebui să se declare o alertă la nivelul Uniunii numai în cazul în care măsurile de reducere voluntară a cererii se dovedesc a fi insuficiente pentru a aborda riscul unui deficit grav de aprovizionare. Cinci sau mai multe autorități competente ale statelor membre care au declarat alerte naționale în temeiul articolului 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1938 ar trebui să aibă posibilitatea de a solicita Comisiei să prezinte Consiliului o propunere de declarare a unei alerte la nivelul Uniunii.

(12)

Alerta la nivelul Uniunii ar trebui să servească drept nivel de criză specific Uniunii, care ar trebui să declanșeze o reducere obligatorie a cererii, independent de nivelurile naționale de criză în temeiul articolului 11 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2017/1938. Odată ce a fost declarată o alertă la nivelul Uniunii, statele membre ar trebui să își reducă consumul de gaze într-un termen predeterminat. Volumul reducerii obligatorii a cererii ține seama de volumele cererii de gaze care ar putea fi expuse riscului în cazul unei întreruperi totale a aprovizionării Uniunii cu gaze din Rusia și ar trebui să ia în considerare pe deplin orice reducere a cererii deja realizată. Volumul reducerii obligatorii a cererii ar trebui să ia în considerare, de asemenea, nivelul stocurilor constituite raportate în temeiul articolului 6d alineatele (1) și (2) din Regulamentul (UE) 2017/1938, evoluția diversificării surselor de gaze, inclusiv aprovizionarea cu gaz natural lichefiat (GNL), precum și evoluția substituibilității combustibililor în Uniune.

(13)	Reducerile cererii realizate de statele membre înainte de declararea alertei la nivelul Uniunii vor fi reflectate în volumul reducerii obligatorii a cererii.

(14)

Având în vedere denaturările semnificative ale pieței interne care ar putea apărea în cazul în care statele membre reacționează în mod necoordonat la o nouă perturbare, potențială sau efectivă, a aprovizionării cu gaze din Rusia, este esențial ca toate statele membre să își reducă cererea de gaze într-un spirit de solidaritate. Prin urmare, toate statele membre ar trebui să realizeze obiectivele voluntare și obligatorii de reducere a cererii. În timp ce unele state membre ar putea fi mai expuse la efectele unei perturbări a aprovizionării cu gaze din Rusia, toate statele membre ar putea fi afectate în mod negativ și ar putea contribui la limitarea prejudiciilor economice cauzate de o astfel de perturbare, fie prin eliberarea unor volume suplimentare de gaze prin conducte sau prin livrări de GNL, care pot fi utilizate de statele membre cu deficite semnificative de gaze, fie prin reducerea cererii, care poate avea un efect pozitiv asupra prețurilor gazelor, sau prin evitarea denaturării pieței prin măsuri necoordonate și contradictorii de reducere a cererii. Prin urmare, prezentul regulament reflectă principiul solidarității energetice, care a fost confirmat recent de Curtea de Justiție ca principiu fundamental al dreptului Uniunii (3).

(15)

Cu toate acestea, anumite state membre nu sunt în măsură să elibereze volume semnificative de gaze prin conducte în beneficiul altor state membre din cauza situației lor geografice sau fizice, precum faptul că nu sunt sincronizate cu sistemul european de energie electrică sau nu dispun de interconectare directă cu sistemul interconectat de gaze al unui alt stat membru. Prin urmare, statelor membre ar trebui să li se ofere posibilitatea de a se baza pe invocarea unuia sau a mai multor motive pentru a diminua obligațiile lor de reducere a cererii. Statele membre în cauză ar trebui să se angajeze să depună toate eforturile pentru a elimina cât mai curând posibil deficitele de interconectare.

(16)

Regulamentul (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (4) stabilește un cadru în care statele membre și părțile interesate relevante să colaboreze într-o structură regională pentru a dezvolta rețele energetice mai bine conectate, în special cu scopul de a conecta regiunile în prezent izolate de piețele energetice europene, de a consolida interconexiunile transfrontaliere existente și de a promova noi astfel de interconexiuni. Interconexiunile transfrontaliere contribuie în mod semnificativ la securitatea aprovizionării. Având în vedere perturbarea actuală a furnizării de gaze din Rusia, astfel de interconexiuni transfrontaliere joacă un rol esențial în asigurarea funcționării pieței interne a energiei și în distribuirea gazelor către alte state membre, într-un spirit de solidaritate. În acest context, statele membre ar trebui să își continue eforturile de îmbunătățire a integrării rețelelor lor, inclusiv prin evaluarea creșterii potențiale a noilor capacități de interconectare transfrontalieră în conformitate cu obiectivele Regulamentului (UE) 2022/869 al Parlamentului European și al Consiliului (5).

(17)

Pentru a facilita eforturile statelor membre de a îndeplini obiectivele Regulamentului (UE) 2022/1032 în ceea ce privește înmagazinarea gazelor, ar trebui ca volumul de gaze utilizat de statele membre pentru înmagazinare care depășește obiectivul intermediar pentru 1 august 2022 să fie, de asemenea, luat în considerare în scopul stabilirii volumului de reducere obligatorie a cererii pentru acestea.

(18)

În plus, pentru a ține seama în mod corespunzător de dependența ridicată de gaze a industriilor critice ale statelor membre, statele membre ar trebui să fie în măsură să excludă consumul de gaze din aceste industrii atunci când stabilesc volumul reducerii lor obligatorii a cererii. Monitorizarea de către Comisie ar trebui să asigure faptul că limitările naționale nu conduc la denaturări nejustificate ale pieței interne. Statele membre ar trebui, de asemenea, să fie în măsură să își diminueze volumul reducerii obligatorie a cererii în cazul în care diminuarea este necesară pentru a maximiza furnizarea de gaze către alte state membre și dacă sunt în măsură să prezinte dovezi asupra utilizării capacităților liniilor de interconexiune pentru exportul comercial către alte state membre sau a infrastructurii lor interne de GNL cu scopul de a redirecționa gazele către alte state membre în cea mai mare măsură posibilă. Comisia ar trebui să monitorizeze îndeplinirea condițiilor pentru aplicarea acestor derogări.

(19)

Statele membre, în ceea ce privește circumstanțele specifice ale cererii din statele membre interconectate, ar trebui să poată diminua temporar reducerea obligatorie a cererii în cazul în care acest lucru este necesar pentru a asigura securitatea aprovizionării cu energie, inclusiv în cazul în care un stat membru se confruntă cu o criză de energie electrică, astfel cum se menționează în Regulamentul (UE) 2019/941 al Parlamentului European și al Consiliului (6). De asemenea, ar trebui să se țină seama de capacitatea de înmagazinare și de nivelul de înmagazinare care depășește obiectivul intermediar, astfel cum se menționează în anexa Ia la Regulamentul (UE) 2017/1938 al Parlamentului European și al Consiliului.

(20)

Statele membre ar trebui să aibă libertatea de a alege măsurile adecvate pentru a realiza reducerea cererii. Atunci când identifică măsuri adecvate de reducere a cererii și stabilesc o ordine a priorităților între grupurile de clienți, statele membre ar trebui să aibă în vedere utilizarea măsurilor identificate de Comisie în Comunicarea sa din 20 iulie 2022 intitulată „Să economisim gazele pentru siguranță la iarnă” („Save Gas for a Safe Winter”). Este necesar, în special, ca statele membre să aibă în vedere măsuri eficiente din punct de vedere economic, cum ar fi sistemele de licitare sau de ofertare, care le permit să stimuleze reducerea consumului într-un mod eficient din punct de vedere economic. Măsurile luate la nivel național pot include, de asemenea, stimulente financiare sau compensații pentru participanții la piață afectați.

(21)

Orice măsură luată de statele membre pentru a realiza reducerea cererii trebuie să fie conformă cu dreptul Uniunii, în special cu Regulamentul (UE) 2017/1938. În special, astfel de măsuri ar trebui să fie necesare, clar definite, transparente, proporționale, nediscriminatorii și verificabile și nu ar trebui să denatureze în mod nejustificat concurența sau buna funcționare a pieței interne a gazelor și nici să pună în pericol siguranța aprovizionării cu gaze a altor state membre sau a Uniunii. De asemenea, este necesar să se ia în considerare interesul clienților protejați, inclusiv în legătură cu aprovizionarea cu gaze pentru sistemele centralizate de încălzire în cazul unor crize de siguranță a aprovizionării.

(22)

Pentru a se asigura faptul că măsurile de reducere a cererii sunt puse în aplicare în mod coordonat, statele membre ar trebui să instituie o cooperare periodică în cadrul fiecărui grup de risc relevant. Statele membre sunt libere să convină asupra măsurilor de coordonare care corespund cel mai bine nevoilor unei anumite regiuni. Comisia și GCG ar trebui să poată avea o imagine de ansamblu a măsurilor naționale puse în aplicare de statele membre și să poată face schimb de bune practici în vederea coordonării măsurilor în cadrul grupurilor de risc. Statele membre ar trebui să recurgă și la alte organisme pentru a-și coordona acțiunile.

(23)

Pentru a se asigura faptul că planurile naționale de urgență reflectă măsurile de reducere voluntară sau obligatorie a cererii prevăzute în prezentul regulament, autoritatea competentă a fiecărui stat membru ar trebui să ia măsurile necesare pentru a actualiza planul național de urgență stabilit în temeiul articolului 8 din Regulamentul (UE) 2017/1938 până la 31 octombrie 2022. Având în vedere termenul scurt pentru actualizare, nu ar trebui să se aplice procedurile de coordonare prevăzute la articolul 8 alineatele (6)-(11) din Regulamentul (UE) 2017/1938. Cu toate acestea, fiecare stat membru ar trebui să se consulte cu alte state membre cu privire la actualizarea planului său național de urgență. Comisia ar trebui să convoace grupurile de risc, GCG sau alte organisme relevante pentru a discuta eventualele probleme legate de măsurile de reducere a cererii.

(24)

Monitorizarea și raportarea periodică și eficace sunt esențiale pentru evaluarea progreselor înregistrate de statele membre în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor voluntare și a celor obligatorii de reducere a cererii și pentru măsurarea impactului social și economic al măsurilor respective, precum și a impactului asupra ocupării forței de muncă. Autoritatea competentă a fiecărui stat membru sau o altă entitate desemnată de statul membru ar trebui să monitorizeze reducerea cererii realizată pe teritoriul său și să raporteze periodic Comisiei rezultatele obținute. GCG ar trebui să asiste Comisia în ceea ce privește monitorizarea îndeplinirii obligațiilor de reducere a cererii.

(25)

Pentru a preveni apariția unor prejudicii economice semnificative pentru Uniune în ansamblu, este esențial ca fiecare stat membru să își reducă cererea după ce a fost declarată o alertă la nivelul Uniunii. Reducerea respectivă ar asigura astfel că există suficiente gaze pentru toate statele membre, chiar și pe timp de iarnă. Reducerea cererii la nivelul întregii Uniuni reprezintă o expresie a principiului solidarității consacrat în tratat. Prin urmare, se justifică supravegherea strictă de către Comisie a respectării obligației de reducere a cererii de către statele membre. În cazul în care identifică un risc ca un stat membru să nu fie în măsură să își îndeplinească obligația de reducere a cererii, Comisia ar trebui să poată solicita statului membru respectiv să prezinte un plan care să stabilească strategia și măsurile necesare pentru îndeplinirea eficace a obligației de reducere a cererii. Statul membru în cauză ar trebui să țină seama în mod corespunzător de toate observațiile și sugestiile formulate de Comisie cu privire la planul respectiv.

(26)

Întrucât principiul solidarității acordă fiecărui stat membru dreptul de a fi sprijinit de statele membre învecinate în anumite circumstanțe, statele membre care solicită un astfel de sprijin ar trebui să acționeze într-un spirit de solidaritate și atunci când este vorba despre reducerea propriei cereri interne de gaze. Prin urmare, atunci când solicită o măsură de solidaritate în temeiul articolului 13 din Regulamentul (UE) 2017/1938, statele membre ar trebui să fi pus deja în aplicare toate măsurile adecvate de reducere a cererii de gaze. Comisia ar trebui să poată cere statului membru care solicită o măsură de solidaritate să prezinte un plan de măsuri pentru realizarea unor posibile reduceri suplimentare ale cererii. Respectivul stat membru ar trebui să țină seama în mod corespunzător de avizul Comisiei.

(27)	Comisia ar trebui să informeze în mod periodic Parlamentul European și Consiliul cu privire la punerea în aplicare a prezentului regulament.

(28)	Având în vedere pericolul iminent pentru securitatea aprovizionării cu gaze cauzat de actuala agresiune militară rusă împotriva Ucrainei, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în regim de urgență.

(29)

Având în vedere caracterul excepțional al măsurilor prevăzute în prezentul regulament, acesta ar trebui să se aplice pentru o perioadă de un an de la intrarea sa în vigoare. Până la 1 mai 2023, Comisia ar trebui să prezinte Consiliului un raport cu privire la funcționarea acestuia și, dacă este cazul, poate să propună prelungirea duratei sale de aplicare.

(30)

Întrucât obiectivul prezentului regulament nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, dar poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului menționat,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

Prezentul regulament stabilește norme pentru abordarea unei situații caracterizate prin dificultăți grave legate de aprovizionarea cu gaze, cu scopul de a garanta securitatea aprovizionării cu gaze a Uniunii, într-un spirit de solidaritate. Normele respective includ o mai bună coordonare, monitorizare și raportare cu privire la măsurile naționale de reducere a cererii de gaze și posibilitatea ca, pe baza unei propuneri din partea Comisiei, Consiliul să declare o alertă la nivelul Uniunii ca nivel de criză specific Uniunii, care să declanșeze o obligație de reducere a cererii în întreaga Uniune.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.	„autoritate competentă” înseamnă o autoritate guvernamentală națională sau o autoritate națională de reglementare desemnată de un stat membru pentru a asigura punerea în aplicare a măsurilor prevăzute în Regulamentul (UE) 2017/1938;

2.	„alertă la nivelul Uniunii” înseamnă un nivel de criză specific Uniunii care declanșează o reducere obligatorie a cererii și care nu este legat de niciunul dintre nivelurile de criză în temeiul articolului 11 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2017/1938;

„consum de gaze” înseamnă furnizarea globală de gaze naturale pentru activitățile desfășurate pe teritoriul unui stat membru, inclusiv consumul final aferent gospodăriilor, industriei și producerii de energie electrică, dar excluzând, printre altele, gazele utilizate pentru umplerea depozitelor de înmagazinare, în conformitate cu definiția pentru „furnizarea, transformarea și consumul de gaze” utilizată de Comisie (Eurostat);

4.	„materie primă” înseamnă utilizarea neenergetică a gazelor naturale, astfel cum se menționează în cadrul calculării bilanțurilor energetice de către Comisie (Eurostat);

„consum de referință de gaze” înseamnă volumul consumului mediu de gaze al unui stat membru în cursul perioadei de referință; pentru statele membre în care consumul de gaze a crescut cu cel puțin 8 % în perioada 1 august 2021-31 martie 2022 în comparație cu consumul mediu de gaze din perioada de referință, „consumul de referință de gaze” înseamnă doar volumul consumului de gaze în perioada 1 august 2021-31 martie 2022;

6.	„perioadă de referință” înseamnă perioadele cuprinse între 1 august și 31 martie pe parcursul celor cinci ani consecutivi care precedă data intrării în vigoare a prezentului regulament, începând cu perioada 1 august 2017-31 martie 2018;

7.	„obiectiv intermediar” înseamnă obiectivul intermediar prevăzut în anexa Ia la Regulamentul (UE) 2017/1938.

Articolul 3

Reducerea voluntară a cererii

Statele membre depun toate eforturile pentru a-și reduce consumul de gaze în perioada 1 august 2022-31 martie 2023 cu cel puțin 15 % comparativ cu consumul lor mediu de gaze înregistrat în perioada 1 august-31 martie în cursul ultimilor cinci ani consecutivi anteriori datei intrării în vigoare a prezentului regulament („reducerea voluntară a cererii”). Articolele 6, 7 și 8 se aplică respectivelor măsuri de reducere voluntară a cererii.

Articolul 4

Declararea unei alerte la nivelul Uniunii de către Consiliu

(1) Consiliul, la propunerea Comisiei, poate declara o alertă la nivelul Uniunii prin intermediul unei decizii de punere în aplicare.

(2) Comisia prezintă o propunere pentru o astfel de alertă la nivelul Uniunii atunci când consideră că există un risc substanțial de deficit grav de aprovizionare cu gaze sau o cerere de gaze excepțional de ridicată, pentru care nu sunt suficiente măsurile de la articolul 3 și care conduce la o deteriorare semnificativă a situației aprovizionării cu gaze în Uniune, dar piața este în măsură să gestioneze perturbarea respectivă fără a fi necesar să se recurgă la măsuri nebazate pe piață.

(3) De asemenea, Comisia transmite Consiliului o propunere privind declararea unei alerte la nivelul Uniunii în cazul în care cel puțin cinci autorități competente care au declarat o alertă la nivel național în temeiul articolului 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1938 solicită acest lucru.

(4) Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate modifica propunerea Comisiei.

(5) Înainte de a transmite Consiliului o propunere privind declararea unei alerte la nivelul Uniunii, Comisia consultă grupurile de risc relevante, prevăzute în anexa I la Regulamentul (UE) 2017/1938 (denumite în continuare „grupuri de risc”), precum și Grupul de coordonare pentru gaz (GCG) constituit în temeiul articolului 4 din regulamentul menționat.

(6) La propunerea Comisiei, Consiliul poate declara, prin intermediul unei decizii de punere în aplicare, încetarea alertei la nivelul Uniunii și a obligațiilor aplicabile în temeiul articolului 5. Comisia prezintă Consiliului propunerea privind o astfel de decizie de punere în aplicare atunci când consideră, în urma unei evaluări, că temeiul care stă la baza alertei la nivelul Uniunii nu mai justifică menținerea alertei respective și după consultarea grupurilor de risc relevante și a GCG.

Articolul 5

Reducerea obligatorie a cererii în cazul unei alerte la nivelul Uniunii

(1) În cazul în care Consiliul declară o alertă la nivelul Uniunii, fiecare stat membru își reduce consumul de gaze în conformitate cu alineatul (2) („reducerea obligatorie a cererii”).

(2) În scopul reducerii obligatorii a cererii, atât timp cât este declarată alerta la nivelul Uniunii, consumul de gaze în fiecare stat membru în perioada 1 august 2022-31 martie 2023 („perioada de reducere”) trebuie să fie cu 15 % mai mic în raport cu consumul de referință de gaze. Orice reduceri ale cererii realizate de statele membre în cursul perioadei anterioare declarării alertei la nivelul Uniunii sunt luate în considerare în scopul reducerii obligatorii a cererii.

(3) Un stat membru al cărui sistem energetic este sincronizat numai cu sistemul energetic al unei țări terțe este exceptat de la aplicarea alineatului (2) în cazul încetării sincronizării cu respectivul sistem al țării terțe atât timp cât serviciile de sistem energetic izolat sau alte servicii către operatorul de sistem de transport al energiei electrice sunt necesare pentru a asigura funcționarea sigură și fiabilă a sistemului energetic.

(4) Un stat membru este exceptat de la aplicarea alineatului (2) atât timp cât statul membru respectiv nu este interconectat în mod direct la un sistem interconectat de gaze al oricărui alt stat membru.

(5) Un stat membru își poate diminua consumul de referință de gaze utilizat pentru calcularea obiectivului de reducere obligatorie a cererii în temeiul alineatului (2) cu volumul de gaze egal cu diferența dintre obiectivul său intermediar pentru 1 august 2022 și volumul real de gaze înmagazinate la 1 august 2022, dacă își îndeplinește obiectivul intermediar la data respectivă.

(6) Un stat membru își poate diminua consumul de referință de gaze utilizat pentru calcularea obiectivului de reducere obligatorie a cererii în temeiul alineatului (2) cu volumul de gaze consumate ca materie primă în cursul perioadei de referință.

(7) Un stat membru își poate diminua reducerea obligatorie a cererii cu 8 puncte procentuale, cu condiția să demonstreze că interconectarea sa cu alte state membre măsurate în capacitate tehnică fermă de export raportată la consumul său anual de gaze din 2021 este mai mică de 50 % și că capacitatea liniilor de interconexiune către alte state membre a fost efectiv utilizată pentru transportul gazelor la un nivel de cel puțin 90 % timp de cel puțin o lună înainte de notificarea derogării, cu excepția cazului în care respectivul stat membru poate demonstra că nu a existat cerere și că a fost maximizată capacitatea, iar instalațiile sale interne de GNL sunt pregătite din punct de vedere comercial și tehnic să redirecționeze gazele către alte state membre până la volumele cerute de piață.

(8) Un stat membru care se confruntă cu o criză de energie electrică poate diminua temporar reducerea obligatorie a cererii în temeiul alineatului (2) la nivelul necesar pentru a atenua riscul pentru aprovizionarea cu energie electrică în cazul în care nu există alternative economice pentru înlocuirea gazului necesar pentru producerea de energie electrică fără a pune în pericol în mod grav securitatea aprovizionării. În acest caz, respectivul stat membru notifică motivele diminuării și furnizează dovezi suficiente pentru circumstanțele excepționale care justifică diminuarea. Dacă este necesar, respectivul stat membru actualizează planul de pregătire pentru riscuri în temeiul articolului 10 din Regulamentul (UE) 2019/941.

(9) Un stat membru notifică Comisiei decizia sa de a diminua reducerea obligatorie a cererii în temeiul alineatelor (5), (6), (7) și (8), prezentând dovezile necesare cu privire la îndeplinirea condițiilor pentru diminuarea reducerii obligatorii a cererii. O notificare în legătură cu alineatele (5), (6) și (7) poate fi deja efectuată după intrarea în vigoare a prezentului regulament și poate fi efectuată în termen de cel mult două săptămâni de la declararea unei alerte la nivelul Uniunii. O notificare în legătură cu alineatul (8) poate fi efectuată în termen de cel mult două săptămâni de la apariția situației de criză a aprovizionării cu energie electrică menționate la alineatul respectiv. Statul membru informează, de asemenea, grupurile de risc și GCG cu privire la intenția sa.

(10) Pe baza notificării și după consultarea grupurilor de risc și a GCG, Comisia evaluează dacă sunt îndeplinite condițiile pentru o diminuare în temeiul alineatelor (5), (6), (7) și (8). În cazul în care Comisia constată că diminuarea nu este justificată, aceasta adoptă un aviz în care precizează motivele pentru care statul membru ar trebui să elimine sau să modifice diminuarea reducerii obligatorii a cererii. Avizul în cauză se adoptă în termen de cel mult 30 de zile lucrătoare de la data notificării complete în temeiul alineatului (9).

(11) În cazul în care condițiile pentru diminuarea reducerii obligatorii a cererii în temeiul alineatelor (5), (6), (7) și (8) nu mai sunt îndeplinite, statul membru aplică obiectivul de reducere obligatorie a cererii prevăzut la alineatul (2).

(12) Comisia monitorizează în permanență dacă sunt îndeplinite condițiile pentru diminuarea reducerii obligatorii a cererii în temeiul alineatelor (5), (6), (7) și (8).

(13) Articolele 6, 7 și 8 se aplică măsurilor de reducere obligatorie a cererii, fără a aduce atingere contractelor pe termen lung existente.

Articolul 6

Măsuri de reducere a cererii

(1) Statele membre au libertatea de a alege măsurile adecvate pentru a reduce cererea. Măsurile menționate la articolele 3 și 5 trebuie să fie clar definite, transparente, proporționale, nediscriminatorii și verificabile. La selectarea măsurilor, statele membre țin seama de principiile stabilite în Regulamentul (UE) 2017/1938. În special, măsurile:

(a)	nu denaturează în mod nejustificat concurența sau buna funcționare a pieței interne a gazelor;

(b)	nu pun în pericol securitatea aprovizionării cu gaze a altor state membre sau a Uniunii;

(c)	respectă dispozițiile Regulamentului (UE) 2017/1938 în ceea ce privește clienții protejați.

(2) Atunci când iau măsuri de reducere a cererii, statele membre acordă prioritate măsurilor care afectează alți clienți decât clienții protejați în sensul definiției de la articolul 2 punctul 5 din Regulamentul (UE) 2017/1938 și, de asemenea, pot exclude respectivii clienți de la astfel de măsuri pe baza unor criterii obiective și transparente care țin seama de importanța economică a acestora, precum și, printre altele, de următoarele elemente:

(a)	impactul unei perturbări asupra lanțurilor de aprovizionare care sunt esențiale pentru societate;

(b)	posibilele efecte negative resimțite în alte state membre, în special cele care afectează lanțurile de aprovizionare din sectoarele din aval care sunt esențiale pentru societate;

(c)	potențialele prejudicii de lungă durată aduse instalațiilor industriale;

(d)	posibilitățile de a reduce consumul și de a substitui produse în Uniune.

(3) Atunci când decid măsurile de reducere a cererii, statele membre au în vedere măsuri de reducere a consumului de gaze în sectorul energiei electrice, măsuri de încurajare a înlocuirii combustibililor în industrie, campanii naționale de sensibilizare și obligații specifice de reducere a încălzirii și răcirii pentru a promova trecerea la alți combustibili și pentru a reduce consumul în sectorul industrial.

Articolul 7

Coordonarea măsurilor de reducere a cererii

(1) Pentru a asigura coordonarea adecvată a măsurilor voluntare și a celor obligatorii de reducere a cererii în temeiul articolelor 3 și 5, statele membre cooperează între ele în cadrul fiecăruia dintre grupurile de risc relevante.

(2) Autoritatea competentă a fiecărui stat membru își actualizează planul național de urgență stabilit în temeiul articolului 8 din Regulamentul (UE) 2017/1938 până cel târziu la 31 octombrie 2022, pentru a reflecta măsurile de reducere voluntară a cererii. Fiecare stat membru își actualizează, de asemenea, planul național de urgență, după cum este necesar, în cazul declarării unei alerte la nivelul Uniunii în temeiul articolului 4 din prezentul regulament. Articolul 8 alineatele (6)-(10) din Regulamentul (UE) 2017/1938 nu se aplică în cazul actualizării planurilor naționale de urgență în temeiul prezentului alineat.

(3) Statele membre consultă Comisia și grupurile de risc relevante înainte de adoptarea planurilor de urgență revizuite. Comisia poate convoca reuniuni ale grupurilor de risc și ale GCG, luând în considerare eventualele opinii exprimate de statele membre în acest context, pentru a discuta probleme legate de măsurile naționale de reducere a cererii.

Articolul 8

Monitorizare și asigurarea respectării normelor

(1) Autoritatea competentă a fiecărui stat membru monitorizează punerea în aplicare a măsurilor de reducere a cererii pe teritoriul său. Statele membre raportează Comisiei cu privire la reducerea cererii realizată o dată la două luni și nu mai târziu de data de 15 a lunii următoare. Grupurile de risc și GCG asistă Comisia în ceea ce privește monitorizarea reducerii voluntare și a celei obligatorii a cererii.

(2) În cazul în care Comisia identifică, pe baza cifrelor raportate privind reducerea cererii, un risc ca un stat membru să nu fie în măsură să își îndeplinească obligația de reducere a cererii în temeiul articolului 5, Comisia solicită statului membru în cauză să prezinte un plan care să stabilească o strategie pentru îndeplinirea efectivă a obligației de reducere a cererii. De asemenea, Comisia invită statele membre care solicită o măsură de solidaritate în temeiul articolului 13 din Regulamentul (UE) 2017/1938 să prezinte un plan care să stabilească o strategie pentru a realiza posibile reduceri suplimentare ale cererii de gaze, în conformitate cu articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2017/1938. În ambele cazuri, Comisia emite un aviz cu observații și recomandări și informează Consiliul cu privire la avizul său. Statele membre în cauză țin seama în mod corespunzător de avizul Comisiei.

(3) Comisia informează în mod periodic Parlamentul European și Consiliul cu privire la punerea în aplicare a prezentului regulament.

Articolul 9

Reexaminare

Până la 1 mai 2023, Comisia efectuează o reexaminare a prezentului regulament având în vedere situația generală a aprovizionării cu gaze a Uniunii și prezintă Consiliului un raport cu privire la principalele constatări ale acestei reexaminări. Pe baza raportului respectiv, Comisia poate în special să propună prelungirea duratei de aplicare a prezentului regulament.

Articolul 10

Intrare în vigoare și aplicare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică pe o durată de un an de la intrarea sa în vigoare.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 5 august 2022.

Pentru Consiliu

Președintele

M. BEK

(1) Regulamentul (UE) 2022/1032 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 iunie 2022 de modificare a Regulamentelor (UE) 2017/1938 și (CE) nr. 715/2009 în ceea ce privește înmagazinarea gazelor (JO L 173, 30.6.2022, p. 17).

(2) Regulamentul (UE) 2017/1938 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2017 privind măsurile de garantare a siguranței furnizării de gaze și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 994/2010 (JO L 280, 28.10.2017, p. 1).

(3) Hotărârea Curții de Justiție din 15 iulie 2021, Germania/Polonia, în C-848/19 P, ECLI:EU:C:2021:598.

(4) Regulamentul (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, de abrogare a Deciziei nr. 1364/2006/CE și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 713/2009, (CE) nr. 714/2009 și (CE) nr. 715/2009 (JO L 115, 25.4.2013, p. 39).

(5) Regulamentul (UE) 2022/869 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2022 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 715/2009, (UE) 2019/942 și (UE) 2019/943 și a Directivelor 2009/73/CE și (UE) 2019/944 și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 347/2013 (JO L 152, 3.6.2022, p. 45).

(6) Regulamentul (UE) 2019/941 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iunie 2019 privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice și de abrogare a Directivei 2005/89/CE (JO L 158, 14.6.2019, p. 1).

8.8.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 206/11

REGULAMENTUL (UE) 2022/1370 AL COMISIEI

din 5 august 2022

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1881/2006 în ceea ce privește nivelurile maxime de ochratoxină A din anumite produse alimentare

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 315/93 al Consiliului din 8 februarie 1993 de stabilire a procedurilor comunitare privind contaminanții din alimente (1), în special articolul 2 alineatul (3),

întrucât:

(1)	Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 al Comisiei (2) stabilește nivelurile maxime pentru anumiți contaminanți, inclusiv ochratoxina A, din produsele alimentare.

(2)

Ochratoxina A este o micotoxină produsă în mod natural de ciuperci din genul Aspergillus și Penicillium și este prezentă ca contaminant într-o gamă largă de produse alimentare, cum ar fi cereale și produse pe bază de cereale, boabe de cafea, fructe uscate, vin și suc de struguri, mirodenii și lemn dulce. Ochratoxina A se formează în timpul uscării la soare și al depozitării culturilor. Formarea ochratoxinei A poate fi împiedicată prin aplicarea unor bune practici de uscare și depozitare.

(3)

În 2020, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară („autoritatea”) a adoptat o actualizare a avizului științific privind ochratoxina A în produsele alimentare (3). Autoritatea a considerat că nu este adecvat să se stabilească o valoare orientativă bazată pe criterii de sănătate pentru ochratoxina A și că, prin urmare, doza săptămânală tolerabilă de 120 ng/kg greutate corporală (Gc) stabilită de autoritate în 2006 nu mai este valabilă. Autoritatea a concluzionat, de asemenea, că marjele de expunere calculate pentru efectele cancerigene ale ochratoxinei A indică o posibilă problemă de sănătate pentru anumite grupuri de consumatori.

(4)

Nivelurile maxime pentru ochratoxina A au fost deja stabilite pentru anumite produse alimentare prin Regulamentul (CE) nr. 1881/2006. Ținând seama de faptul că s-a constatat prezența ochratoxinei A în produse alimentare pentru care nu s-a stabilit încă un nivel maxim și care contribuie la expunerea umană la ochratoxina A, este adecvat să se stabilească un nivel maxim și pentru aceste produse alimentare, cum ar fi fructele uscate, altele decât stafidele, anumite produse din lemn dulce, ierburi aromatice uscate, anumite ingrediente pentru infuzii de plante, anumite semințe oleaginoase, fistic și pudră de cacao. Chiar dacă relația dintre nivelul de ochratoxină A din malț și din băuturile nealcoolice din malț și din curmalele uscate și siropul de curmale trebuie clarificată în mod suplimentar, este, de asemenea, adecvat să se stabilească deja un nivel maxim în băuturile nealcoolice din malț și în siropul de curmale. De asemenea, luând în considerare datele disponibile privind prezența, este adecvat să se reducă nivelurile maxime existente stabilite pentru ochratoxina A din anumite produse alimentare, cum ar fi produsele de panificație, stafidele, cafeaua prăjită și cafeaua solubilă. În plus, dispozițiile existente privind ochratoxina A din anumite mirodenii au fost extinse la toate mirodeniile. Pentru brânzeturi și jambon, este necesară o monitorizare suplimentară a prezenței ochratoxinei A înainte de stabilirea nivelurilor maxime.

(5)	Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 trebuie să fie modificat în consecință.

(6)

Pentru a permite operatorilor economici să se pregătească pentru noile norme introduse prin prezentul regulament, este adecvat să se prevadă un termen rezonabil până la aplicarea nivelurilor maxime. De asemenea, este adecvat să se prevadă o perioadă de tranziție pentru produsele alimentare introduse legal pe piață înainte de data aplicării prezentului regulament.

(7)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexa la Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Produsele alimentare enumerate în anexă, introduse pe piață în mod legal înainte de 1 ianuarie 2023, pot rămâne pe piață până la data durabilității lor minimale sau până la data-limită de consum.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2023.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 5 august 2022.

Pentru Comisie

Președinta

Ursula VON DER LEYEN

(1) JO L 37, 13.2.1993, p. 1.

(2) Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 al Comisiei din 19 decembrie 2006 de stabilire a nivelurilor maxime pentru anumiți contaminanți din produsele alimentare (JO L 364, 20.12.2006, p. 5).

(3) Scientific Opinion on the risk assessment of ochratoxin A in food (Aviz științific privind evaluarea riscurilor în ceea ce privește ochratoxina A în produsele alimentare). EFSA Journal 2020;18(5):6113, 150 pp. https://doi.org/10.2903/j.efsa.2020,6113

ANEXĂ

În secțiunea 2 din anexa la Regulamentul (CE) nr. 1881/2006, rubrica 2.2 se înlocuiește cu următorul text:

Produse alimentare (1)

Niveluri maxime (μg/kg)

„2.2

Ochratoxina A

2.2.1

Cereale neprelucrate (18)

5,0

2.2.2

Toate produsele derivate/prelucrate din cereale neprelucrate, cu excepția produselor alimentare menționate la punctele 2.2.3, 2.2.4, 2.2.5, 2.2.12 și 2.2.13

Cereale introduse pe piață pentru consumatorul final

3,0

2.2.3

Produse de panificație, batoane cu cereale și cereale pentru micul dejun

—	produse care nu conțin semințe oleaginoase, fructe cu coajă lemnoasă sau fructe uscate

—	produse care conțin în proporție de cel puțin 20 % stafide și/sau smochine uscate

—	alte produse care conțin semințe oleaginoase, fructe cu coajă lemnoasă și/sau fructe uscate

2,0

4,0

3,0

2.2.4

Băuturi nealcoolice din malț

3,0

2.2.5

Gluten de grâu care nu este introdus pe piață pentru consumatorul final

8,0

2.2.6

Fructe uscate

—	stafide (stafide Corinth, stafide și sultanine) și smochine uscate

—	alte fructe uscate

8,0

2,0

2.2.7

Sirop de curmale

2.2.8

Cafea prăjită

—	boabe de cafea prăjite și cafea prăjită măcinată, cu excepția cafelei solubile

—	cafea solubilă (cafea instant)

3,0

5,0

2.2.9

Vinuri (inclusiv vinuri spumante și excluzând vinurile licoroase și vinurile cu o tărie alcoolică de cel puțin 15 % vol) și vinurile de fructe (11)

2,0 (12 )

2.2.10

Vinuri aromatizate, băuturi aromatizate pe bază de vin și cocktailuri aromatizate pe bază de produse vitivinicole (13)

2,0 (12 )

2.2.11

Suc de struguri, suc de struguri concentrat după reconstituire, nectar de struguri, must de struguri și must de struguri concentrat după reconstituire, introduse pe piață pentru consumatorul final (14)

2,0 (12 )

2.2.12

Alimente prelucrate pe bază de cereale destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică și alimente pentru copii (3) (7)

0,50

2.2.13

Alimente dietetice destinate unor scopuri medicale speciale, destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică (3) (10)

0,50

2.2.14

Mirodenii, inclusiv mirodenii uscate, cu excepția Capsicum spp.

Capsicum spp. (fructe uscate, întregi sau măcinate, de Capsicum spp., inclusiv ardei iute, pudră de ardei iute, ardei Cayenne și boia de ardei)

Amestecuri de mirodenii

2.2.15

Lemn dulce (Glycyrrhiza glabra, Glycyrrhiza inflate și alte specii)

—	rădăcină de lemn dulce, inclusiv ca ingredient în infuzii de plante

—	extract de lemn dulce (42) pentru utilizarea în alimente, în special în băuturi și produse de cofetărie

—	produse de cofetărie din lemn dulce care conțin ≥ 97 % extract de lemn dulce în stare uscată

—	alte produse de cofetărie din lemn dulce

10,0

2.2.16

Ierburi aromatice uscate

10,0

2.2.17

Rădăcini de ghimbir utilizate în infuzii de plante

Rădăcini de nalbă-mare, rădăcini de păpădie și flori de portocal pentru utilizare în infuzii de plante sau în înlocuitori de cafea

2.2.18

Semințe de floarea-soarelui, semințe de dovleac, semințe de pepene (verde), semințe de cânepă, boabe de soia

5,0

2.2.19

Fistic destinat sortării sau altui tratament fizic înainte de introducerea pe piață pentru consumatorul final sau pentru utilizare ca ingredient în produsele alimentare

Fistic introdus pe piață pentru consumatorul final sau pentru utilizare ca ingredient în produsele alimentare

10,0

5,0

2.2.20

Pudră de cacao

3,0 ”

8.8.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 206/16

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2022/1372 AL COMISIEI

din 5 august 2022

privind măsurile temporare de prevenire a introducerii, circulației, răspândirii, multiplicării și eliberării Meloidogyne graminicola (Golden & Birchfield) pe teritoriul Uniunii

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/2031 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 octombrie 2016 privind măsurile de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 228/2013, (UE) nr. 652/2014 și (UE) nr. 1143/2014 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Directivelor 69/464/CEE, 74/647/CEE, 93/85/CEE, 98/57/CE, 2000/29/CE, 2006/91/CE și 2007/33/CE ale Consiliului (1), în special articolul 30 alineatul (1) și articolul 41 alineatul (2),

având în vedere Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2017 privind controalele oficiale și alte activități oficiale efectuate pentru a asigura aplicarea legislației privind alimentele și furajele, a normelor privind sănătatea și bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor și produsele de protecție a plantelor, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 999/2001, (CE) nr. 396/2005, (CE) nr. 1069/2009, (CE) nr. 1107/2009, (UE) nr. 1151/2012, (UE) nr. 652/2014, (UE) 2016/429 și (UE) 2016/2031 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 1/2005 și (CE) nr. 1099/2009 ale Consiliului și a Directivelor 98/58/CE, 1999/74/CE, 2007/43/CE, 2008/119/CE și 2008/120/CE ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 854/2004 și (CE) nr. 882/2004 ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și a Directivelor 89/608/CEE, 89/662/CEE, 90/425/CEE, 91/496/CEE, 96/23/CE, 96/93/CE și 97/78/CE ale Consiliului și a Deciziei 92/438/CEE a Consiliului (2), în special articolul 128 alineatul (1),

întrucât:

(1)

Meloidogyne graminicola (Golden & Birchfield) nu este enumerat printre organismele dăunătoare de carantină pentru Uniune, printre organismele dăunătoare de carantină pentru zone protejate sau printre organismele dăunătoare reglementate care nu sunt de carantină pentru Uniune în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072 al Comisiei (3).

(2)

În 2016, Italia a informat Comisia că Meloidogyne graminicola (Golden și Birchfield) a fost depistat pentru prima dată pe teritoriul ei într-o zonă din nordul Italiei în care se produce orez. De atunci, a fost depistat și pe alte terenuri cultivate cu orez, iar cele mai grave cazuri de infestare au generat pierderi de culturi de până la 50 % din producția uzuală.

(3)

În 2017, Italia a adoptat măsuri oficiale pentru a preveni introducerea și răspândirea pe teritoriul ei a Meloidogyne graminicola (Golden & Birchfield) (4). Meloidogyne graminicola (Golden & Birchfield) este asociat în principal cu plantele înrădăcinate din specia Oryza sativa L., cultivate în sol și destinate plantării. El este asociat și cu alte plante-gazdă, cum ar fi orzul, dar într-o măsură mai mică decât în cazul plantelor înrădăcinate din specia Oryza sativa L.

(4)

Italia este în prezent singurul stat membru în care a fost confirmată prezența Meloidogyne graminicola (Golden & Birchfield). Pe baza unei evaluări a riscurilor efectuate de Italia în 2018 (5), s-a ajuns la concluzia că acest organism dăunător îndeplinește criteriile prevăzute în secțiunea 3 subsecțiunea 2 din anexa I la Regulamentul (UE) 2016/2031. Prin urmare, se consideră necesară adoptarea unor măsuri temporare împotriva acestui organism dăunător. Este necesar ca măsurile să țină seama de principalele căi de răspândire a sa, cum ar fi plantele destinate plantării, solul, utilajele și uneltele, precum și transferul mijlocit om.

(5)

S-a ajuns la concluzia că eradicarea Meloidogyne graminicola (Golden & Birchfield) nu mai este posibilă într-o anumită regiune din această zonă din Italia în care se produce orez. Prin urmare, este necesar să se permită Italiei să aplice măsuri pentru izolarea acestui organism în regiunea respectivă, în locul unor măsuri de eradicare. Este necesar ca aceste măsuri să vizeze menținerea unor nivelurilor stabile ale Meloidogyne graminicola (Golden & Birchfield). Cu toate acestea, în cazul în care anchetele arată o creștere a nivelurilor de Meloidogyne graminicola (Golden & Birchfield), este necesar să fie aplicate măsuri de eradicare pentru a reduce din nou nivelurile sale și pentru a preveni răspândirea sa.

(6)

Este necesar ca statele membre să informeze publicul larg și operatorii profesioniști relevanți cu privire la amenințarea reprezentată de Meloidogyne graminicola (Golden & Birchfield) și la măsurile luate împotriva sa pentru a asigura o abordare mai eficientă din partea tuturor persoanelor potențial vizate. În special, este necesar ca statele membre să organizeze campanii de sensibilizare a publicului cu privire la pericolul răspândirii acestui organism dăunător prin intermediul articolelor de încălțăminte și al vehiculelor, având în vedere că aceste mijloace sunt utilizate cel mai frecvent de publicul larg.

(7)

Este necesar ca anchetele să fie efectuate în zonele demarcate și pe plantele-gazdă din afara acestor zone, pentru a depista din timp potențiala prezență a Meloidogyne graminicola (Golden & Birchfield) și pentru a preveni răspândirea sa pe restul teritoriului Uniunii. Este necesar ca statele membre să efectueze anchete anuale pe baza unei evaluări a riscului de introducere a Meloidogyne graminicola (Golden & Birchfield).

(8)

Având în vedere dovezile din Italia și distribuția largă a Meloidogyne graminicola (Golden & Birchfield) în țări terțe producătoare de orez, este necesar să se verifice dacă în țările terțe respective au fost îndeplinite anumite condiții în ceea ce privește plantele înrădăcinate din specia Oryza sativa L. destinate plantării, înainte de introducerea lor în Uniune. În special, este necesar ca respectivele condiții să vizeze absența organismului dăunător din locul sau situl de producție, inspecțiile oficiale care trebuie efectuate și declarațiile necesare din certificatul fitosanitar. Aceste condiții sunt necesare pentru a asigura absența Meloidogyne graminicola (Golden & Birchfield) din plantele respective.

(9)

În plus, este necesar ca, la sosire, plantele înrădăcinate destinate plantării din specia Oryza sativa L. să fie inspectate vizual și, în cazul în care prezintă simptome determinate de Meloidogyne graminicola (Golden & Birchfield), să fie eșantionate și testate pentru a depista prezența organismului dăunător respectiv, pentru a identifica o eventuală prezență a acestuia sau pentru a stabili absența acestuia.

(10)

De asemenea, este necesar să fie prevăzute măsuri privind circulația pe teritoriul Uniunii a plantelor înrădăcinate din specia Oryza sativa L. provenite din Uniune. Pentru a asigura un nivel adecvat de protecție fitosanitară, este necesar să fie interzisă circulația acestor plante și a solului din zonele demarcate în restul teritoriului Uniunii.

(11)	Este necesar ca prezentul regulament să se aplice o perioadă adecvată de timp pentru a permite revizuirea lui și reexaminarea prezenței și răspândirii Meloidogyne graminicola (Golden & Birchfield).

(12)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament stabilește normele pentru prevenirea introducerii, circulației, răspândirii, multiplicării și eliberării Meloidogyne graminicola (Golden & Birchfield) pe teritoriul Uniunii.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.	„organismul dăunător specificat” înseamnă Meloidogyne graminicola (Golden & Birchfield);

2.	„plante specificate” înseamnă plante destinate plantării, altele decât semințele, cu rădăcini, aparținând speciei Oryza sativa L. și care au fost cultivate în sol;

3.	„plante-gazdă” înseamnă plante destinate plantării, cu rădăcini, aparținând genurilor și speciilor enumerate în anexa I și care au fost cultivate în sol;

4.	„plante-gazdă spontane” înseamnă plante-gazdă care apar în locurile de producție fără să fi fost plantate;

5.	„semințe specificate” înseamnă semințele de plante din specia Oryza sativa L.;

6.	„obiecte specificate” înseamnă utilaje, unelte, vehicule și echipamente personale care au fost utilizate pentru activități legate de plantarea, tratarea sau recoltarea plantelor-gazdă;

7.	„zonă demarcată” înseamnă zona formată dintr-o zonă infestată și o zonă-tampon și care este stabilită în momentul depistării organismului dăunător specificat;

„zonă infestată” înseamnă o zonă în care pe terenul sau terenurile cultivate cu plante din specia Oryza sativa L.:

(a)	toate plantele-gazdă sunt cert infestate cu organismul dăunător specificat;

(b)	toate plantele-gazdă prezintă simptome care indică o posibilă infestare cu organismul dăunător specificat;

(c)

toate celelalte plante sunt suspectate a fi infestate sau sunt infestate cu organismuldăunător specificat, inclusiv plante predispuse să fie infestate din cauza sensibilității lor la organismul dăunător respectiv și a proximității lor față de plantele specificate infestate sau plantele cultivate din acestea;

(d)	teren, sol sau alte elemente infestate sau susceptibile de a fi infestate cu organismul dăunător specificat;

9.	„zonă-tampon” înseamnă o zonă cu o lățime de cel puțin 100 m, care înconjoară zona infestată;

10.

„metoda culturilor-capcană” înseamnă metoda prin care anumite plante specificate sunt plantate temporar pe un teren infestat pentru a prinde organismul dăunător specificat, fiind apoi îndepărtate și distruse, în scopul protejării altor plante specificate de pe același teren împotriva respectivului organism dăunător.

Articolul 3

Interzicerea introducerii și circulației pe teritoriul Uniunii

Organismul dăunător specificat nu se introduce, nu circulă, nu se deține, multiplică sau eliberează pe teritoriul Uniunii.

Articolul 4

Stabilirea unor zone demarcate

(1) În cazul în care prezența organismului dăunător specificat pe teritoriul Uniunii este confirmată, fiecare stat membru în cauză stabilește imediat o zonă demarcată.

(2) Dacă prezența organismului dăunător specificat este confirmată în zona-tampon, statul membru în cauză revizuiește imediat și modifică în consecință delimitarea zonei infestate și a zonei-tampon.

(3) Statul membru în cauză informează Comisia și celelalte state membre cu privire la numărul și poziția zonelor demarcate stabilite pentru organismul dăunător specificat în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) 2016/2031.

(4) În cazul în care, pe baza anchetelor menționate la articolul 8, organismul dăunător specificat nu este depistat într-o zonă demarcată timp de trei ani consecutivi, zona demarcată respectivă poate fi eliminată. În astfel de cazuri, statul membru în cauză informează Comisia și celelalte state membre cu privire la eliminarea zonei demarcate în conformitate cu articolul 19 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2016/2031.

Articolul 5

Măsuri de eradicare

În scopul eradicării organismului dăunător specificat, statul membru în cauză aplică în zona (zonele) delimitată (delimitate) toate măsurile următoare:

plantele specificate din zona infestată se îndepărtează și se distrug de pe terenurile din apropierea terenurilor de recoltare. Plantele specificate se distrug la fața locului sau într-un loc din apropriere desemnat în acest scop în zona infestată, astfel încât să se asigure faptul că organismul dăunător specificat nu se răspândește;

2.	semințele specificate nu se însămânțează, iar plantele-gazdă nu se plantează în zona infestată;

3.	plantele-gazdă spontane se elimină în mod regulat;

4.	terenurile din zona infestată se inundă continuu pentru o perioadă mai lungă de 18 luni. În cazul în care inundarea continuă nu este posibilă, se aplică metoda culturilor-capcană sau alte metode care împiedică organismul dăunător să își încheie ciclul de viață;

5.	plantele specificate care sunt utilizate pentru metoda culturilor-capcană se distrug în termen de 5 săptămâni de la plantare;

6.	obiectele specificate care au fost utilizate într-o zonă infestată se curăță de sol și resturi vegetale înainte de a fi mutate pe terenurile învecinate. În timpul curățării, se evită dispersarea reziduurilor în afara terenului infestat.

Articolul 6

Măsuri de izolare

(1) În zonele demarcate enumerate în anexa II, autoritatea competentă aplică toate măsurile următoare în scopul izolării organismului dăunător specificat în zonele respective și al prevenirii răspândirii acestuia în afara zonelor respective:

(a)

semințele specificate pot fi însămânțate, iar plantele specificate pot fi plantate numai dacă s-a luat una dintre următoarele măsuri fitosanitare:

(i)	inundarea continuă timp de cel puțin 6 luni de la ultima recoltă;

(ii)	metoda culturilor-capcană, prin care plantele specificate sunt distruse în termen de cinci săptămâni de la plantare;

(iii)

rotația culturilor cu plante care nu sunt gazde sau cu plante-gazde cultivate din genul Brassica L. sau din speciile Allium cepa L., Glycine max (L.) Merr., Hordeum vulgare L., Panicum miliaceum L., Sorghum bicolor (L.) Moench, Triticum aestivum L. și Zea mays L., utilizate pentru producția de bulbi, legume sau semințe destinate utilizatorilor finali, altele decât cele utilizate pentru plantare;

(b)	plantele-gazdă spontane se elimină în mod regulat;

(c)	obiectele specificate care au fost utilizate pe terenul infestat se curăță de sol și resturi vegetale înainte de a fi mutate pe terenurile învecinate. În timpul curățării, se evită dispersarea reziduurilor în afara terenului infestat.

(2) Dacă rezultatele anchetei demonstrează o prezență mai mare a organismului dăunător specificat, autoritatea competentă aplică măsurile menționate la articolul 5 în zonele demarcate respective.

Articolul 7

Sensibilizare

În ceea ce privește zona (zonele) demarcată (demarcate) în care au fost aplicate măsurile de eradicare și de izolare menționate la articolele 5 și 6, statul membru în cauză organizează campanii de sensibilizare a publicului cu privire la amenințarea reprezentată de organismul dăunător specificat și la măsurile adoptate pentru a preveni răspândirea acestuia în afara zonelor demarcate. El asigură faptul că publicul larg și operatorii relevanți sunt la curent cu delimitarea zonei (zonelor) demarcate, a zonei infestate și a zonei-tampon.

Articolul 8

Anchete privind organismul dăunător specificat efectuate pe teritoriile statelor membre

(1) Statele membre efectuează anchete oficiale anuale pentru depistarea prezenței organismului dăunător specificat pe plantele-gazdă de pe teritoriul lor, acordând prioritate anchetelor privind plantele specificate. Anchetele respective trebuie să se bazeze pe riscuri.

Statele membre transmit Comisiei și celorlalte state membre, până la data de 30 aprilie a fiecărui an, rezultatele anchetelor efectuate în afara zonelor demarcate, pe baza modelelor menționate în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1231 al Comisiei (6).

(2) În zonele demarcate, statul membru în cauză monitorizează evoluția prezenței organismului dăunător specificat. Statul membru în cauză transmite Comisiei și celorlalte state membre, până la data de 30 aprilie a fiecărui an, rezultatele anchetelor efectuate utilizând modelul prevăzut în anexa III.

(3) Aceste anchete constau în examinări vizuale ale plantelor-gazdă, eșantionarea plantelor-gazdă simptomatice și, după caz, a plantelor-gazdă asimptomatice aflate în apropierea plantelor-gazdă simptomatice, precum și a solului. Sistemul radicular al plantelor eșantionate se verifică pentru depistarea prezenței cecidiilor determinate de organismul dăunător specificat.

(4) Eșantioanele de sol se prelevă în apropierea plantelor-gazdă simptomatice. Se prelevă eșantioane de sol la o adâncime de 20-25 cm. Pe terenurile aflate sub supraveghere, eșantioanele de sol se prelevă dintr-un dreptunghi care să acopere întregul teren, iar distanța de prelevare trebuie să nu depășească 20 m lungime și 5 m lățime. Dimensiunea eșantionului este de 500 ml până la o suprafață totală de 1 ha.

Articolul 9

Circulația plantelor specificate, a solului, a semințelor specificate și a obiectelor specificate

(1) Se interzice circulația plantelor specificate în afara zonelor demarcate.

(2) Se interzice circulația pe teritoriul zonelor demarcate sau în afara acestora a solului în care au fost cultivate plante specificate în ultimii 3 ani.

(3) Circulația semințelor specificate pe teritoriul zonelor demarcate sau în afara acestora este permisă numai în cazul în care semințele sunt lipsite de sol și de resturi vegetale.

(4) Circulația obiectelor specificate în afara zonelor demarcate este permisă numai în cazul în care ele sunt curățate și constatate ca fiind lipsite de sol.

Articolul 10

Introducerea pe teritoriul Uniunii a plantelor specificate și a semințelor specificate

Plantele specificate și semințele specificate provenite din țări terțe pot fi introduse în Uniune numai dacă autoritățile competente sau operatorii profesioniști aflați sub supravegherea oficială a autorităților competente îndeplinesc toate cerințele următoare:

plantele specificate care au fost produse într-un loc indemn de organismul dăunător sau într-un sit de producție indemn de organismul dăunător sunt inspectate oficial la locul sau situl de producție respectiv, la momentul cel mai potrivit pentru detectarea simptomelor de infecție în timpul ultimului ciclu complet de vegetație, înainte de export, și sunt declarate indemne de organismul dăunător specificat;

2.	au fost efectuate inspecții oficiale la momentul cel mai potrivit pentru depistarea simptomelor de infecție în timpul ultimului ciclu complet de vegetație înainte de export, într-o zonă cu o lățime de cel puțin 100 m și care înconjoară locul sau situl de producție menționat la alineatul (1);

3.	toate plantele specificate din zona care înconjoară locul indemn de organismul dăunător sau situl de producție indemn de organismul dăunător care au prezentat simptome de infecție în timpul inspecțiilor respective au fost distruse imediat;

plantele specificate sunt însoțite de un certificat fitosanitar care include, în conformitate cu articolul 71 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/2031, la rubrica „Declarație suplimentară”, una dintre următoarele declarații:

(a)	„Organizația națională pentru protecția plantelor de origine a plantelor specificate a recunoscut această țară ca fiind indemnă de organismul dăunător specificat, în conformitate cu standardele internaționale relevante pentru măsuri fitosanitare.”;

(b)

„Plantele specificate provin dintr-o zonă indemnă de organismul dăunător, stabilită în ceea ce privește organismul dăunător specificat de organizația națională pentru protecția plantelor din țara terță în care se situează zona în cauză, în conformitate cu standardele internaționale relevante pentru măsuri fitosanitare. Numele zonei indemne de organismul dăunător se include în certificatul fitosanitar la rubrica «Locul de origine».”;

(c)

„Plantele specificate au fost produse într-un loc indemn de organismul dăunător sau într-un sit de producție indemn de organismul dăunător, stabilit în ceea ce privește organismul dăunător specificat de organizația națională pentru protecția plantelor din țara terță în cauză, în conformitate cu standardele internaționale relevante pentru măsuri fitosanitare (Cerințe pentru stabilirea locurilor indemne de organisme dăunătoare și a siturilor de producție indemne de organisme dăunătoare. ISPM nr. 10 (1999), Roma, IPPC, FAO 2016) și au fost produse în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1372 al Comisiei (*1).

(*1) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1372 al Comisiei din 5 august 2022 privind măsurile temporare de prevenire a introducerii, circulației, răspândirii, multiplicării și eliberării Meloidogyne graminicola (Golden & Birchfield) pe teritoriul Uniunii (JO L206, 8.8.2022, p. 16).”;"

5.	certificatul fitosanitar care însoțește semințele specificate provenite din țări terțe include, la rubrica „Declarație suplimentară”, informația că semințele sunt lipsite de sol și de resturi vegetale.

Articolul 11

Eșantionarea și testarea plantelor specificate care prezintă simptome de infestare cu organismului dăunător specificat

Plantele specificate introduse în Uniune dintr-o țară terță și care, la inspecția vizuală, prezintă simptome de infestare cu organismul dăunător specificat sunt eșantionate și testate pentru a identifica prezența organismului dăunător respectiv.

Articolul 12

Intrare în vigoare și aplicare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică până la 30 iunie 2025.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 5 august 2022.

Pentru Comisie

Președinta

Ursula VON DER LEYEN

(1) JO L 317, 23.11.2016, p. 4.

(2) JO L 95, 7.4.2017, p. 1.

(3) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072 al Comisiei din 28 noiembrie 2019 de stabilire a unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/2031 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește măsurile de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 690/2008 al Comisiei și de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/2019 al Comisiei (JO L 319, 10.12.2019, p. 1).

(4) Misure d’emergenza per impedire la diffusione di Meloidogyne graminicola Golden & Birchfield nel territorio della Repubblica Italiana. Decreto 6 luglio 2017, Gazzetta ufficiale della Repubblica Italiana. Serie generale n. 202, 30.8.2017.

(5) Analiza riscurilor legate de Meloidogyne graminicola (Golden & Birchfield) efectuată de Consiglio per la ricerca in agricoltura e l’analisi dell’economia agraria (CREA).

(6) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1231 al Comisiei din 27 august 2020 privind formatul și instrucțiunile pentru rapoartele anuale privind rezultatele anchetelor și formatul programelor multianuale de anchetă, respectiv aspectele practice, prevăzute la articolele 22 și 23 din Regulamentul (UE) 2016/2031 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 280, 28.8.2020, p. 1).

ANEXA I

Lista plantelor-gazdă menționate la articolul 2 punctul 3.

Genul sau specia

Ageratum conyzoides L.

Alisma plantago L.

Allium cepa L.

Alopecurus L.

Amaranthus spinosus L.

Amaranthus viridis L.

Avena sativa L.

Beta vulgaris L.

Brassica L.

Capsicum annuum L.

Centella asiatica (L.) Urb.

Colocasia esculenta (L.) Schott

Coriandrum sativum L.

Cucumis sativus L.

Cymbopogon citratus (DC.) Stapf

Cynodon dactylon (L.) Pers.

Cyperus compressus L.

Cyperus difformis L.

Cyperus iria L.

Cyperus rotundus L.

Dactyloctenium aegyptium (L.) Willd.

Digitaria filiformis (L.) Köler

Digitaria sanguinalis (L.) Scop.

Echinochloa colona (L.) Link

Echinochloa crus-galli (L.) P. Beauv.

Eclipta prostrata (L.) L.

Eleusine coracana (L.) Gaertn.

Eleusine indica (L.) Gaertn.

Fimbristylis dichotoma var. pluristriata (C.B.Clarke) Napper

Gamochaeta coarctata (L.) Cabrera

Glycine max (L.) Merr.

Heteranthera reniformis Ruiz & Pav.

Hordeum vulgare L.

Hydrilla Rich.

Impatiens balsamina L.

Imperata cylindrica (L.) Raeusch.

Kyllinga brevifolia Rottb.

Lactuca sativa L.

Ludwigia L.

Melilotus albus Medik.

Murdannia keisak (Hassk.) Hand.-Mazz.

Musa L.

Oryza sativa L.

Oxalis corniculata L.

Panicum L.

Pennisetum glaucum (L.) R. Br.

Pisum sativum L.

Poa annua L.

Portulaca oleracea L.

Ranunculus L.

Saccharum officinarum L.

Schoenoplectus articulatus (L.) Palla

Schoenoplectiella articulata (L.) Lye

Setaria italica (L.) P. Beauv.

Solanum lycopersicum L.

Solanum melongena L.

Solanum nigrum L.

Solanum sisymbriifolium Lam.

Solanum tuberosum L.

Sorghum bicolor (L.) Moench

Spergula arvensis L.

Spinacia oleracea L.

Stellaria media (L.) Vill.

Trifolium repens L.

Triticum aestivum L.

Urena lobata L.

Vicia faba L.

Zea mays L.

ANEXA II

Zonele demarcate menționate la articolul 6

Italia

Lista localităților din zonele demarcate din Italia

Regiune	Provincie	Localitate
Lombardia	Pavia	Alagna, Carbonara al Ticino, Cilavegna, Dorno, Gambolò, Garlasco, Gropello Cairoli, Linarolo, Parona, Pieve Albignola, Sannazzaro de’ Burgondi, Scaldasole, Sommo, Tromello, Trovo, Vigevano, Villanova d’Ardenghi, Zerbolò, Zinasco
Piemont	Biella	Castelletto Cervo, Gifflenga, Mottalciata
Piemont	Vercelli	Buronzo

ANEXA III

Modele pentru raportarea rezultatelor anchetelor efectuate în conformitate cu articolul 8 alineatul (2) în zonele demarcate

1.	Descrierea zonei demarcate

2.	Dimensiunea inițială a zonei demarcate (ha)

3.	Dimensiunea actualizată a zonei demarcate (ha)

Abordare

Zona

6.	Locuri de anchetă

7.	Zone de risc identificate

8.	Zone de risc inspectate

9.	Material vegetal/marfă

10.	Lista speciilor de plante-gazdă

11.

Calendar

12.

Detalii privind ancheta

(A)	Număr de examinări vizuale

(B)	Număr total de eșantioane prelevate

(C)	Tip de capcane [sau altă metodă alternativă, (de exemplu, drage)]

(D)	Număr de capcane (sau altă metodă de capturare)

(E)	Număr de capcane, dacă diferă de datele raportate la litera (D)

(F)	Tip de teste (de exemplu, identificare microscopică, PCR, ELISA etc.)

(G)	Număr total de teste

(H)	Alte măsuri (de exemplu, câini detectivi, drone, elicoptere, campanii de sensibilizare etc.)

(I)	Numărul altor măsuri

13.

Număr de eșantioane simptomatice analizate:

Total

ii:

Pozitive

iii:

Negative

iv:	Nedeterminate

14.

Număr de eșantioane asimptomatice analizate:

Total

ii:

Pozitive

iii:

Negative

iv:	Nedeterminate

15.	Observații

Denumire

Data stabilirii

Descriere

Număr

iii

Instrucțiuni privind modul de raportare

Pentru coloana 1: a se indica denumirea zonei geografice, numărul de focare sau orice informație care permite identificarea acestei zone demarcate (ZD) și data la care a fost stabilită.

Pentru coloana 2: a se indica dimensiunea ZD înainte de începerea anchetei.

Pentru coloana 3: a se indica dimensiunea ZD după anchetă.

Pentru coloana 4: a se indica abordarea: eradicare (E)/izolare (I). Vă rugăm să includeți atâtea rânduri câte sunt necesare, în funcție de numărul de ZD pentru fiecare organism dăunător și modurile de abordare la care sunt supuse aceste zone.

Pentru coloana 5: a se indica zona din ZD în care a fost efectuată ancheta, adăugând numărul de rânduri care sunt necesare: zona infestată (ZI) sau zona-tampon (ZT), utilizând rânduri separate. Dacă este cazul, a se indica ZI unde a fost efectuată ancheta (de exemplu, ultimii 20 km adiacenți ZT, în jurul pepinierelor etc.) pe rânduri diferite.

Pentru coloana 6: a se indica numărul și descrierea locurilor de anchetă, alegând una dintre următoarele rubrici pentru descriere:

1.	în aer liber (zonă de producție): 1.1. teren (arabil, pășune); 1.2. plantaj/plantație viticolă; 1.3. pepinieră; 1.4. pădure;

în aer liber (altele): 2.1. grădini private; 2.2. spații publice; 2.3. zonă de conservare; 2.4. plante spontane în alte zone decât zonele de conservare; 2.5. altele, cu specificarea cazului respectiv (de exemplu, centru de grădinărit, amplasamente comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului, zone umede, rețele de irigare și drenare etc.);

3.	medii închise: 3.1. seră; 3.2. spațiu privat, altul decât sera; 3.3. spațiu public, altul decât sera; 3.4. altele, cu specificarea cazului respectiv (de exemplu, centru de grădinărit, amplasamente comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului).

Pentru coloana 7: a se indica zonele de risc identificate pe baza biologiei organismului dăunător (organismelor dăunătoare), a prezenței plantelor-gazdă, a condițiilor ecoclimatice și a locurilor de risc.

Pentru coloana 8: a se indica zonele de risc incluse în anchetă, dintre cele menționate în coloana 7.

Pentru coloana 9: a se indica plantele, fructele, semințele, solul, materialul de ambalat, lemnul, utilajele, vehiculele, apa, altele, specificând cazul respectiv.

Pentru coloana 10: a se indica lista speciilor/genurilor de plante care au făcut obiectul anchetei. A se utiliza un singur rând pentru fiecare specie/gen de plante dacă cerința legală specifică pentru ancheta privind organismele dăunătoare o impune.

Pentru coloana 11: a se indica lunile anului când a fost efectuată ancheta.

Pentru coloana 12: a se indica detaliile anchetei, în funcție de cerințele legale specifice pentru fiecare organism dăunător. A se menționa N/A atunci când informațiile dintr-o anumită coloană nu se aplică.

Pentru coloanele 13 și 14: a se indica rezultatele, dacă este cazul, furnizând informațiile disponibile în coloanele corespunzătoare. „Nedeterminat” sunt acele eșantioane analizate pentru care nu s-a obținut un rezultat din cauza anumitor factori (de exemplu, sub nivelul de detecție, eșantion neprelucrat-neidentificat, vechi etc.).

8.8.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 206/28

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2022/1373 AL COMISIEI

din 5 august 2022

de autorizare a introducerii pe piață ca aliment nou a hidroxidului de fier adipat tartrat și de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/2470

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2015/2283 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind alimentele noi, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 258/97 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1852/2001 al Comisiei (1), în special articolul 12 alineatul (1),

întrucât:

(1)	Regulamentul (UE) 2015/2283 prevede că doar alimentele noi autorizate și incluse în lista Uniunii cu alimente noi pot fi introduse pe piața Uniunii.

(2)	În temeiul articolului 8 din Regulamentul (UE) 2015/2283, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2470 al Comisiei (2) a stabilit o listă a Uniunii cu alimente noi.

(3)

La 21 februarie 2020, societatea Nemysis Limited (denumită în continuare „solicitantul”) a prezentat Comisiei, în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2015/2283, o cerere de introducere pe piața Uniunii a hidroxidului de fier adipat tartrat („IHAT”) ca aliment nou destinat utilizării ca sursă de fier în suplimentele alimentare, astfel cum sunt definite în Directiva 2002/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului (3), sub formă de capsule, la niveluri de până la 100 mg/zi, care ar corespunde unei cantități de până la 36 mg de fier (Fe) pe zi, destinate populației generale, cu excepția sugarilor și a copiilor de vârstă mică. În cerere, solicitantul a indicat că IHAT, ca nanomaterial fabricat, este un aliment nou în sensul articolului 3 alineatul (2) litera (a) punctul (viii) din Regulamentul (UE) 2015/2283.

(4)

De asemenea, la 21 februarie 2020, solicitantul a înaintat Comisiei o cerere de protecție a datelor care fac obiectul unui drept de proprietate pentru un test in vitro de formare a micronucleilor în celule de mamifere (4), un test in vitro de depistare a mutațiilor genice din celule de mamifere utilizând gena timidin kinazei (5) și un studiu de toxicitate orală de 90 de zile pe rozătoare (6), prezentate în sprijinul cererii.

(5)	La 3 iulie 2020, Comisia a solicitat Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) să efectueze o evaluare a IHAT ca aliment nou.

(6)

La 27 octombrie 2021, autoritatea a adoptat un aviz științific intitulat „Safety of Iron Hydroxide Adipate Tartrate as a Novel food pursuant to Regulation (EU) 2015/2283 and as a source of iron in the context of Directive 2002/46/EC” [Siguranța hidroxidului de fier adipat tartrat ca aliment nou în temeiul Regulamentului (UE) 2015/2283 și ca sursă de fier în contextul Directivei 2002/46/CE] (7), în conformitate cu articolul 11 din Regulamentul (UE) 2015/2283.

(7)

În avizul ei științific, autoritatea a concluzionat că IHAT este sigur în condițiile de utilizare propuse, pentru populațiile-țintă propuse, la niveluri care nu depășesc 100 mg/zi și că el reprezintă o sursă de fier biodisponibil. Cu toate acestea, în avizul respectiv, autoritatea a remarcat că, întrucât nu stabilise o limită superioară tolerabilă a aportului de fier („UL”), aportul de fier din suplimentele alimentare care conțin alimentul nou ar putea depăși nivelurile orientative pentru populație care au fost stabilite de statele membre și că aportul combinat de fier din suplimentele alimentare care conțin alimentul nou și din regimul alimentar de bază ar fi mare. Având în vedere considerațiile autorității și rolul esențial al fierului în fiziologia, creșterea și dezvoltarea umană, în special în primele etape ale vieții, precum și limita destul de îngustă care separă efectele benefice ale fierului asupra sănătății de efectele sale adverse în funcție de aport, Comisia consideră că este necesară o abordare precaută.

(8)

Prin urmare, Comisia a cerut solicitantului să reconsidere nivelurile de IHAT propuse în cererea sa [niveluri de până la 100 mg/zi care ar corespunde unei cantități de până la 36 mg de fier (Fe) pe zi pentru populația generală, cu excepția sugarilor și a copiilor de vârstă mică]. Ca răspuns la cererea Comisiei, solicitantul și-a modificat cererea și a propus utilizarea IHAT la niveluri care să nu depășească 100 mg/zi și să limiteze nivelurile corespunzătoare de fier la 30 mg Fe/zi în suplimentele alimentare destinate populației adulte, precum și la niveluri care să nu depășească 50 mg IHAT/zi și care să limiteze nivelurile de fier corespunzătoare la 14 mg Fe/zi în suplimentele alimentare destinate copiilor și adolescenților cu vârsta sub 18 ani, cu excepția copiilor cu vârsta sub patru ani. În plus, solicitantul a indicat că va ajusta nivelurile de IHAT din suplimentele alimentare introduse pe piața unui stat membru, în vederea limitării nivelurilor maxime de fier corespunzătoare la valorile orientative stabilite de statul membru respectiv pentru fiecare grupă de vârstă a populației. Comisia consideră că utilizările revizuite ar îndeplini condițiile pentru introducerea pe piață a IHAT în conformitate cu articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2015/2283.

(9)	Este oportun ca includerea IHAT ca aliment nou în lista cu alimente noi a Uniunii să conțină informațiile menționate la articolul 9 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2015/2283.

(10)

În același aviz științific, autoritatea a considerat că, din cauza prezenței nichelului în alimentul nou, consumul de suplimente alimentare care conțin 100 mg de IHAT poate cauza reacții alergice sub formă de dermatită la persoane cu vârsta de 10 ani și mai tinere care au fost sensibilizate anterior la nichel în urma contactului cu pielea, deoarece aportul de nichel din alimentul nou nu ar conduce la o marjă de expunere („MDE”) pentru aportul de nichel considerată de autoritate ca fiind puțin îngrijorătoare pentru sănătatea copiilor și a adolescenților cu vârsta sub 18 ani cu expunere la nichel prin alimentație în segmentul superior mărginit de percentila 95 (8). Cu toate acestea, având în vedere utilizările propuse modificate ale alimentului nou la niveluri care să nu depășească 50 mg IHAT/zi în suplimentele alimentare destinate copiilor și adolescenților cu vârsta sub 18 ani și care să nu vizeze copiii cu vârsta sub patru ani, aportul de nichel din alimentul nou va fi fie superior MDE considerate de autoritate ca fiind puțin îngrijorătoare pentru sănătate, fie aproape de această marjă, și nu va contribui în mod semnificativ la aportul total de nichel din alimente și din apa potabilă. Ținând seama de aceste considerații și de abordarea prudentă care stă la baza evaluării aportului de către autoritate, care a utilizat expunerea alimentară corespunzătoare percentilei 95 pentru a determina MDE aferentă nichelului care este puțin îngrijorătoare pentru sănătate, Comisia consideră că este puțin probabil ca riscul de declanșare a reacțiilor alergice de tipul dermatitei de contact să se manifeste în situații reale la această grupă de vârstă a populației. Prin urmare, Comisia consideră că nu este necesară nicio cerință de etichetare prevăzută la articolul 9 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) 2015/2283 în ceea ce privește alergenicitatea.

(11)

În plus, în avizul ei științific, autoritatea a considerat, de asemenea, că concluzia sa cu privire la siguranța IHAT și la biodisponibilitatea fierului este strâns legată de proprietățile fizico-chimice specifice, de distribuția granulometrică și de profilul de aglomerare al alimentului nou, obținute prin efectul combinat al utilizării sub formă de capsule a suplimentelor alimentare care conțin alimentul nou și al absenței altor substanțe utilizate pentru producția IHAT în afară de adipat, tartrat și clorură de sodiu. Prin urmare, autoritatea a considerat că profilul de siguranță al alimentului nou și biodisponibilitatea sursei de nutrienți pot fi afectate și vor trebui evaluate de la caz la caz, dacă sunt utilizate alte forme de suplimente alimentare (de exemplu, tablete, pastile, plicuri cu pulbere, gumă, siropuri etc.) separat sau în combinație cu adipat, tartrat și clorură de sodiu sau cu alte substanțe decât adipatul, tartratul și clorura de sodiu, sau dacă sunt utilizate alte substanțe în suplimentele alimentare sub formă de capsule. Prin urmare, este oportun ca, atunci când se utilizează alte forme de suplimente alimentare (de exemplu, tablete, pastile, plicuri cu pulbere, gumă, siropuri etc.) în combinație cu adipat, tartrat și clorură de sodiu sau în combinație cu alte substanțe, sau dacă se utilizează alte substanțe în suplimentele alimentare sub formă de capsule care conțin alimentul nou, distribuția granulometrică și profilul de aglomerare al alimentului nou să fie conforme cu specificațiile autorizate, și ca biodisponibilitatea fierului să fie conformă cu biodisponibilitatea evaluată de autoritate în avizul ei științific.

(12)

În avizul ei științific, autoritatea a remarcat că concluzia sa cu privire la siguranța alimentului nou s-a bazat pe date științifice provenite din testul in vitro de formare a micronucleilor în celule de mamifere, din testul in vitro de depistare a mutațiilor genice din celule de mamifere utilizând gena timidin kinazei și din studiul de toxicitate orală de 90 de zile pe rozătoare, incluse în dosarul solicitantului, fără de care nu ar fi putut evalua alimentul nou și nu și-ar fi putut formula concluzia.

(13)

Comisia a cerut solicitantului să aducă clarificări suplimentare pentru justificarea deținerii dreptului de proprietate asupra respectivelor studii, precum și să clarifice solicitarea unui drept exclusiv de a face trimitere la respectivele studii, în conformitate cu articolul 26 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) 2015/2283.

(14)

Solicitantul a declarat că deținea drepturi de proprietate și drepturi exclusive de a face trimitere la datele științifice provenite din testul in vitro de formare a micronucleilor în celule de mamifere, din testul in vitro de depistare a mutațiilor genice din celule de mamifere utilizând gena timidin kinazei și din studiul de toxicitate orală de 90 de zile efectuat pe rozătoare la momentul depunerii cererii, precum și că părțile terțe nu pot, în mod legal, avea acces, utiliza sau face trimiteri la respectivele date.

(15)

Comisia a evaluat toate informațiile furnizate de solicitant și a considerat că acestea au justificat în mod suficient îndeplinirea cerințelor prevăzute la articolul 26 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2015/2283. Prin urmare, datele științifice obținute în urma testului in vitro de formare a micronucleilor în celule de mamifere, a testului in vitro de depistare a mutațiilor genice din celule de mamifere utilizând gena timidin kinazei și a studiului de toxicitate orală de 90 de zile pe rozătoare trebuie protejate în conformitate cu articolul 27 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2015/2283. În consecință, numai solicitantul trebuie să fie autorizat să introducă IHAT pe piața Uniunii pentru o perioadă de cinci ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament.

(16)

Cu toate acestea, restricționarea autorizării IHAT și a trimiterii la datele științifice conținute în dosarul solicitantului în sensul utilizării exclusive de către acesta nu împiedică solicitanții ulteriori să solicite o autorizație de introducere pe piață a aceluiași aliment nou, cu condiția ca cererea lor să se bazeze pe informații obținute în mod legal în sprijinul unei astfel de autorizații.

(17)

IHAT este un nanomaterial fabricat, astfel cum este definit la articolul 3 alineatul (2) litera (f) din Regulamentul (UE) 2015/2283. Prin urmare, este oportun ca alimentul nou să fie indicat în mod clar în lista ingredientelor produselor alimentare care îl conțin, urmat de cuvântul „nano” între paranteze, în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (9).

(18)	IHAT trebuie inclus în lista cu alimente noi a Uniunii prevăzută în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2470. Prin urmare, este necesar ca anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2470 să fie modificată în consecință.

(19)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1) Hidroxidul de fier adipat tartrat se autorizează pentru a fi introdus pe piață în Uniune.

Hidroxidul de fier adipat tartrat se include în lista cu alimente noi a Uniunii prevăzută în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2470.

(2) Anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2470 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Numai societatea Nemysis Limited (10) este autorizată să introducă pe piața Uniunii alimentul nou menționat la articolul 1, pentru o perioadă de cinci ani de la 28 august 2022, cu excepția cazului în care un solicitant ulterior obține o autorizație pentru alimentul nou respectiv fără a face trimitere la datele științifice protejate în temeiul articolului 3 sau cu acordul Nemysis Limited.

Articolul 3

Datele științifice conținute în dosarul de cerere și care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 26 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2015/2283 nu se utilizează în beneficiul unui solicitant ulterior pentru o perioadă de cinci ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament fără acordul Nemysis Limited.

Articolul 4

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 5 august 2022.

Pentru Comisie

Președinta

Ursula VON DER LEYEN

(1) JO L 327, 11.12.2015, p. 1.

(2) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2470 al Comisiei din 20 decembrie 2017 de stabilire a listei cu alimente noi a Uniunii în conformitate cu Regulamentul (UE) 2015/2283 al Parlamentului European și al Consiliului privind alimentele noi (JO L 351, 30.12.2017, p. 72).

(3) Directiva 2002/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 iunie 2002 referitoare la apropierea legislațiilor statelor membre privind suplimentele alimentare (JO L 183, 12.7.2002, p. 51).

(4) Nemysis Limited (2019, nepublicat).

(5) Nemysis Limited (2019, nepublicat).

(6) Nemysis Limited (2019, nepublicat).

(7) EFSA Journal 2021;19(12):6935.

(8) EFSA Journal 2020;18(11):6268.

(9) Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1924/2006 și (CE) nr. 1925/2006 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Directivei 87/250/CEE a Comisiei, a Directivei 90/496/CEE a Consiliului, a Directivei 1999/10/CE a Comisiei, a Directivei 2000/13/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a Directivelor 2002/67/CE și 2008/5/CE ale Comisiei și a Regulamentului (CE) nr. 608/2004 al Comisiei (JO L 304, 22.11.2011, p. 18).

(10) Adresa: Suite 4.01 Ormond Building 31-36 Ormond Quay Upper Arran Quay Dublin 7, D07 F6DC Dublin, Irlanda.

ANEXĂ

Anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2470 se modifică după cum urmează:

În tabelul 1 (Alimente noi autorizate), se introduce următoarea rubrică:

Aliment nou autorizat

Condițiile în care poate fi utilizat alimentul nou

Cerințe specifice suplimentare privind etichetarea

Alte cerințe

Protecția datelor

„Hidroxid de fier adipat tartrat

Categorie specifică de alimente

Niveluri maxime

Denumirea alimentului nou de pe eticheta produselor alimentare care îl conțin este «hidroxid de fier adipat tartrat (nano)».

Eticheta suplimentelor alimentare care conțin hidroxid de fier adipat tartrat trebuie să conțină o mențiune conform căreia acestea nu trebuie să fie consumate de copii și adolescenți cu vârsta sub 18 ani/copii cu vârsta sub 4 ani (*)

(*)	În funcție de grupa de vârstă căreia îi este destinat suplimentul alimentar.

Autorizat la data de 28.8.2022. Această includere se bazează pe date științifice care fac obiectul unui drept de proprietate, protejate în conformitate cu articolul 26 din Regulamentul (UE) 2015/2283.

Solicitant: Nemysis Limited, Suite 4.01 Ormond Building 31-36 Ormond Quay Upper Arran Quay Dublin 7, D07 F6DC, Dublin, Irlanda. Pe perioada protecției datelor, alimentul nou hidroxid de fier adipat tartrat este autorizat să fie introdus pe piață pe teritoriul Uniunii numai de către Nemysis Limited, cu excepția cazului în care un solicitant ulterior obține autorizația pentru alimentul nou fără a face trimitere la datele științifice care fac obiectul unui drept de proprietate, protejate în conformitate cu articolul 26 din Regulamentul (UE) 2015/2283, sau cu acordul Nemysis Limited.

Data de încheiere a protecției datelor: 28.8.2027.”

Suplimente alimentare, astfel cum sunt definite în Directiva 2002/46/CE, destinate populației adulte

≤ 100 mg/zi (≤ 30 mg Fe/zi)

Suplimente alimentare, astfel cum sunt definite în Directiva 2002/46/CE, pentru copii și adolescenți cu vârsta sub 18 ani, cu excepția copiilor cu vârsta sub patru ani

≤ 50 mg/zi (≤ 14 mg Fe/zi)

În tabelul 2 (Specificații), se introduce următoarea rubrică:

Aliment nou autorizat	Specificații
„Hidroxid de fier adipat tartrat	Descriere/Definiție: Hidroxidul de fier adipat tartrat (IHAT) este un nanomaterial fabricat, inodor, sub formă de pulbere insolubilă în apă și este fabricat printr-o sinteză chimică ce include o serie de etape care implică reacția acid-bază, precipitarea, filtrarea și uscarea. Suplimentele alimentare care conțin alimentul nou sunt fabricate sub formă de capsule. Adipatul, tartratul și clorura de sodiu în exces sunt utilizate, la niveluri care rezultă din procesul de producție, pentru a contribui la stabilizarea IHAT și pentru a asigura distribuția granulometrică autorizată. Dacă se utilizează alte forme de suplimente alimentare (de exemplu, tablete, pastile, plicuri cu pulbere, gumă, siropuri etc.) în combinație cu adipat, tartrat și clorură de sodiu sau în combinație cu alte substanțe, sau dacă se utilizează alte substanțe în suplimentele alimentare sub formă de capsule care conțin alimentul nou, trebuie să se asigure menținerea distribuției granulometrice autorizate pentru IHAT.
	Denumirea comună	Oxo-hidroxid de fier adipat tartrat
	Alte denumiri	Hidroxid de fier adipat tartrat, oxihidroxid de fier adipat tartrat
	Denumirea comercială	IHAT
	Numărul CAS	2460638-28-0
	Formula moleculară (calculată)	FeOm(OH)n(H2O)x(C4H6O6)y(C6H10O4)z unde: m și n nu sunt definite, conform practicii acceptate pentru oxihidroxizii de fier trivalent (*1) x = 0,28-0,88 y = 0,78-1,50 z = 0,04-0,19 Acidul tartaric (C4H6O6) și acidul adipic (C6H10O4) sunt reprezentați în forma lor protonată.
	Masă moleculară	Masă moleculară medie: 35 803,4 Da (limită inferioară și superioară: 27 670,5 -45 319,4 Da)
	Caracteristici/Compoziție: Fizice/chimice Fier (% substanță uscată): 24,0-36,0 Adipat: (% substanță uscată): 1,5-4,5 Tartrat: (% substanță uscată): 28,0-40,0 Conținutul de apă (%): 10,0-21,0 Sodiu (% substanță uscată): 9,0-11,0 Clor (% substanță uscată): 2,6-4,2 Distribuția fazelor Solubil (%): 2,0-4,0 Nano (%): 92,0-98,0 Micro (%): 0,0-3,0 Dimensiunea particulelor primare Mediana diametrului (1): 1,5-2,3 nm Media diametrului (1): 1,8-2,8 nm Dv(10) (2): 1,5-2,5 nm Dv(50) (2): 2,5-3,5 nm Dv(90) (2): 5,0-6,0 nm Metale grele Arsen: < 0,80 mg/kg Nichel: < 50,0 mg/kg Solvenți reziduali Etanol: < 500 mg/kg Criterii microbiologice Număr total de microorganisme aerobe: < 10 UFC/g Număr total de drojdii și de mucegaiuri: < 10 UFC/g

(*1) Cornell RM și Schwertmann U, 2003. The Iron Oxides: Structure, Properties, Reactions, Occurences and Uses. 2nd Edition. Wiley. https://doi.org/10.1002/3527602097.

(1) În funcție de numărul de particule [prin microscopie electronică prin transmisie (TEM)];

(2) În funcție de volumul particulelor [diametrul hidrodinamic prin dispersia dinamică a luminii (DLS)]; UFC: unități formatoare de colonii.”

8.8.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 206/35

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2022/1374 AL COMISIEI

din 5 august 2022

privind autorizarea diformiatului de potasiu ca aditiv pentru hrana purceilor înțărcați, a porcilor pentru îngrășat și a scroafelor și de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 333/2012

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind aditivii din hrana animalelor (1), în special articolul 9 alineatul (2),

întrucât:

(1)	Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 prevede autorizarea aditivilor destinați utilizării în hrana animalelor, precum și motivele și procedurile de acordare și de reînnoire a unor astfel de autorizații.

(2)	Diformiatul de potasiu a fost autorizat pentru o perioadă de 10 ani ca aditiv pentru hrana tuturor speciilor de animale prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 333/2012 al Comisiei (2).

(3)

În conformitate cu articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003, a fost depusă o cerere de reînnoire a autorizării diformiatului de potasiu ca aditiv pentru hrana tuturor speciilor de animale, solicitându-se ca acesta să fie încadrat în categoria de aditivi „aditivi tehnologici”. Cererea respectivă a fost însoțită de informațiile și de documentele necesare în temeiul articolului 14 alineatul (2) din regulamentul menționat. Solicitantul și-a retras ulterior cererea pentru toate speciile de animale, cu excepția purceilor înțărcați, a porcilor pentru îngrășat și a scroafelor.

(4)

În avizul ei din 27 ianuarie 2022 (3), Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară („autoritatea”) a concluzionat că solicitantul a furnizat probe că aditivul îndeplinește condițiile de autorizare existente. Autoritatea a concluzionat, de asemenea, că diformiatul de potasiu nu are efecte adverse asupra sănătății animalelor, asupra siguranței consumatorilor sau asupra mediului. În plus, autoritatea a concluzionat că aditivul este iritant pentru ochi, dar nu a putut concluziona cu privire la potențialul aditivului de a fi iritant pentru piele sau sensibilizant pentru căile respiratorii sau pentru piele. Prin urmare, Comisia consideră că este necesar să fie luate măsuri adecvate de protecție pentru a preveni efectele negative asupra sănătății umane, în particular în ceea ce îi privește pe utilizatorii aditivului. În plus, autoritatea a verificat raportul referitor la metodele de analiză a aditivului în hrana pentru animale, transmis de laboratorul de referință înființat prin Regulamentul (CE) nr. 1831/2003.

(5)	Evaluarea diformiatului de potasiu arată că sunt îndeplinite condițiile de autorizare prevăzute la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003. În consecință, este necesar ca autorizația acestui aditiv să fie reînnoită.

(6)	Ca urmare a reînnoirii autorizării diformiatului de potasiu ca aditiv destinat hranei pentru animale, Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 333/2012 trebuie să fie abrogat.

(7)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Se reînnoiește autorizarea substanței specificate în anexă, aparținând categoriei „aditivi tehnologici” și grupei funcționale „conservanți”, sub rezerva îndeplinirii condițiilor prevăzute în anexa respectivă.

Articolul 2

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 333/2012 se abrogă.

Articolul 3

Măsuri tranzitorii

(1) Substanța menționată în anexă și preamestecurile care conțin substanța respectivă, care sunt produse și etichetate înainte de 28 februarie 2023, în conformitate cu normele aplicabile înainte de 28 august 2022, pot fi, în continuare, introduse pe piață și utilizate până la epuizarea stocurilor existente.

(2) Hrana combinată pentru animale și materiile prime pentru hrana animalelor, care conțin substanța specificată în anexă și care sunt produse și etichetate înainte de 28 august 2023, în conformitate cu normele aplicabile înainte de 28 august 2022, pot să fie în continuare introduse pe piață și utilizate până la epuizarea stocurilor existente, dacă sunt destinate animalelor de la care se obțin produse alimentare.

(3) Hrana combinată pentru animale și materiile prime pentru hrana animalelor care conțin substanța specificată în anexă și care sunt produse și etichetate înainte de 28 august 2024 în conformitate cu normele aplicabile înainte de 28 august 2022 pot fi în continuare introduse pe piață și utilizate până la epuizarea stocurilor existente, dacă sunt destinate animalelor de la care nu se obțin produse alimentare.

Articolul 4

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 5 august 2022.

Pentru Comisie

Președinta

Ursula VON DER LEYEN

(1) JO L 268, 18.10.2003, p. 29.

(2) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 333/2012 al Comisiei din 19 aprilie 2012 privind autorizarea unui preparat de diformiat de potasiu ca aditiv furajer în hrana tuturor speciilor de animale și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 492/2006 (JO L 108, 20.4.2012, p. 3).

(3) EFSA Journal 2022;20(3):7167.

ANEXĂ

Numărul de identificare al aditivului

Aditiv

Compoziția, formula chimică, descrierea, metoda analitică

Specia sau categoria de animale

Vârsta maximă

Conținutul minim

Conținutul maxim

Alte dispoziții

Sfârșitul perioadei de autorizare

mg substanță activă/kg de furaj complet cu un conținut de umiditate de 12 %

Categorie: aditivi tehnologici. Grupa funcțională: conservanți.

1a237a

Diformiat de potasiu

Compoziția aditivului:

Diformiat de potasiu: 50 ± 5 %

Formă lichidă (50: 50 diluată în apă)

Caracterizarea substanței active:

Diformiat de potasiu

C2H3O4K

Numărul CAS: 20642-05-1

Numărul Einecs: 243-934-6

Produs prin sinteză chimică

Metoda analitică (1):

Pentru determinarea diformiatului de potasiu (ca acid formic total) în aditivul furajer, preamestec, furaje:

—	Cromatografie ionică cu detecție conductometrică (IC-CD) - EN 17294;

Pentru determinarea potasiului în aditivul furajer:

—	Spectrometrie de absorbție atomică (AAS) - EN ISO 6869; sau

—	Spectrometrie de emisie atomică cu plasmă cuplată inductiv (ICP-AES) - EN15510.

Scroafe

12 000

1.	În instrucțiunile de utilizare a aditivului și a preamestecurilor trebuie indicate condițiile de depozitare.

2.	Autorizat numai în peștele crud și în subprodusele din pește destinate hranei pentru animale cu un conținut maxim de 9 000 mg de substanță activă „diformiat de potasiu” pe kg de pește crud.

Conținutul maxim de diformiat de potasiu este de 6 000 mg/kg de furaj complet cu un conținut de umiditate de 12 % pentru purceii înțărcați și porcii pentru îngrășat și de 12 000 mg/kg de furaj complet cu un conținut de umiditate de 12 % pentru scroafe, indiferent dacă este utilizat singur ca conservant sau în combinație cu alte surse de diformiat de potasiu.

4.	Amestecul diferitelor surse de acid formic nu trebuie să depășească nivelul maxim admis în furajele complete de 10 000 mg/kg furaj complet pentru purceii înțărcați, porcii pentru îngrășat și scroafe.

În instrucțiunile de utilizare a aditivului, a preamestecului și a furajelor aferente destinate animalelor de la care se obțin produse alimentare, se indică:

„Utilizarea simultană a diferiților acizi organici sau a sărurilor acestora este contraindicată în cazul în care unul sau mai mulți dintre aceștia sunt utilizați într-o cantitate corespunzătoare conținutului maxim permis sau apropiată de acesta.”

Pentru utilizatorii aditivului și ai preamestecurilor, operatorii din sectorul hranei pentru animale stabilesc proceduri operaționale și măsuri organizatorice pentru a contracara riscurile potențiale care rezultă din utilizarea acestora. În cazul în care respectivele riscuri nu pot fi eliminate sau reduse la minimum prin astfel de proceduri și de măsuri, aditivul și preamestecurile se utilizează cu echipamente de protecție individuală, inclusiv cu echipamente de protecție pentru ochi, pentru piele și de protecție respiratorie.

28.8.2032

Purcei înțărcați

și

porci pentru îngrășat

6 000

(1) Detaliile metodelor analitice sunt disponibile la următoarea adresă a laboratorului de referință: https://joint-research-centre.ec.europa.eu/eurl-fa-eurl-feed-additives/eurl-fa-authorisation/eurl-fa-evaluation-reports_ro

8.8.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 206/39

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2022/1375 AL COMISIEI

din 5 august 2022

privind refuzarea autorizării substanței etoxiquin ca aditiv în hrana animalelor aparținând grupei funcționale antioxidanți și abrogarea Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/962

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind aditivii din hrana animalelor (1), în special articolul 9 alineatul (2) și articolul 13 alineatul (2),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 prevede autorizarea aditivilor destinați hranei animalelor, precum și motivele și procedurile de acordare sau de refuzare a unei astfel de autorizații. Articolul 10 din regulamentul respectiv prevede reevaluarea aditivilor autorizați în temeiul Directivei 70/524/CEE a Consiliului (2).

(2)

Substanța etoxiquin a fost autorizată, fără limită de timp, prin Directiva 70/524/CEE, ca aditiv în hrana tuturor speciilor de animale. Aditivul a fost ulterior înscris în Registrul aditivilor pentru hrana animalelor ca produs existent, în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003.

(3)

În conformitate cu articolul 10 alineatul (2) coroborat cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003, a fost transmisă o cerere vizând reevaluarea substanței etoxiquin ca aditiv în hrana tuturor speciilor de animale, prin care se solicita ca aditivul să fie clasificat în categoria „aditivi tehnologici”. Cererea respectivă a fost însoțită de informațiile și de documentele necesare în temeiul articolului 7 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003.

(4)

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară („autoritatea”) a remarcat în avizul ei din 21 octombrie 2015 (3) că nu a putut formula o concluzie cu privire la eficacitatea și siguranța aditivului etoxiquin pentru animale, consumatori și mediu, din cauza lipsei generale a unor date relevante care să fie transmise de solicitant. În particular, nu a fost posibilă nicio concluzie cu privire la absența genotoxicității metabolitului etoxiquin chinon imină și au fost exprimate preocupări cu privire la posibila mutagenitate a impurității p-fenetidină. În consecință, nu s-a stabilit că aditivul etoxiquin nu are efecte adverse asupra sănătății animalelor, asupra sănătății umane și asupra mediului. Prin urmare, autorizația existentă pentru aditivul etoxiquin a fost suspendată prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/962 al Comisiei (4).

(5)

Autorizația aditivului etoxiquin a fost suspendată în așteptarea transmiterii și evaluării datelor suplimentare care trebuie să fie generate de solicitant, în conformitate cu un calendar în cadrul căruia să fie listate studiile care trebuie să fie efectuate. Potrivit respectivului calendar, rezultatul ultimului dintre aceste studii urma să fie disponibil până în iulie 2018.

(6)	În conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/962, măsura de suspendare trebuie revizuită până la 31 decembrie 2022 și, în orice caz, după adoptarea de către autoritate a unui aviz nefavorabil privind siguranța și eficacitatea aditivului etoxiquin.

(7)

De la adoptarea avizului autorității la 21 octombrie 2015, solicitantul a transmis Comisiei pachete succesive de date suplimentare la 11 martie 2016, 15 decembrie 2017, 20 aprilie 2018 și 23 iunie 2021, care au fost transmise mai departe autorității. Solicitantul a transmis autorității și alte date suplimentare în cursul evaluării datelor, precum și la 24 septembrie 2020.

(8)

La 27 ianuarie 2022, autoritatea a adoptat un aviz (5) în urma evaluării datelor suplimentare transmise de solicitant, luând în considerare în special specificațiile modificate ale aditivului etoxiquin, în care conținutul impurității p-fenetidină a fost redus la un nivel mai mic de 2,5 ppm, și luând în considerare nivelul de includere propus de 50 mg de aditiv per kg în hrana completă pentru animale. În avizul ei, autoritatea nu a putut formula o concluzie cu privire la siguranța aditivului etoxiquin la orice nivel pentru animalele cu viață îndelungată și reproductive, având în vedere că aditivul conține p-fenetidină, un posibil mutagen recunoscut care rămâne ca impuritate în aditiv, dar cu privire la care solicitantul nu a furnizat informații suplimentare care să abordeze această problemă de siguranță. În ceea ce privește siguranța utilizării substanței etoxiquin pentru consumatori, nu s-a putut formula nicio concluzie din cauza prezenței p-fenetidinei și a absenței datelor privind reziduurile de p-fenetidină în țesuturi și produse de origine animală. În plus, în absența datelor privind reziduurile din lapte, autoritatea nu a putut formula o concluzie cu privire la siguranța consumatorilor în ceea ce privește substanța etoxiquin, atunci când este utilizată în hrana animalelor producătoare de lapte. În ceea ce privește siguranța utilizatorului, autoritatea a concluzionat că expunerea utilizatorilor ar trebui redusă la minimum pentru a reduce riscul de expunere la p-fenetidină în caz de inhalare. În ceea ce privește siguranța pentru mediu, autoritatea a afirmat că ar fi necesare date suplimentare pentru a concluziona cu privire la siguranța substanței etoxiquin pentru compartimentul terestru atunci când este prezentă în hrana animalelor terestre. În plus, autoritatea a considerat că un risc pentru compartimentul acvatic nu poate fi exclus atunci când aditivul este utilizat la animalele terestre și că nu poate fi exclus un risc de intoxicare secundară prin intermediul lanțului alimentar acvatic. În plus, autoritatea a concluzionat că nu poate fi exclus un risc generat de substanța etoxiquin atunci când este utilizată în cuștile marine pentru organismele marine care trăiesc în sedimente.

(9)	Avizul autorității din 27 ianuarie 2022 arată, prin urmare, că nu s-a stabilit că substanța etoxiquin nu are efecte adverse asupra sănătății animalelor, asupra sănătății umane sau asupra mediului atunci când este utilizată ca aditiv în hrana animalelor aparținând grupei funcționale „antioxidanți”.

(10)

Prin urmare, evaluarea substanța etoxiquin arată că nu sunt îndeplinite condițiile de autorizare prevăzute la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 și, în consecință, este necesar ca autorizarea substanța etoxiquin ca aditiv în hrana animalelor aparținând grupei funcționale „antioxidanți” să fie respinsă.

(11)	Din revizuirea menționată anterior rezultă că este necesar ca Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/962 să fie abrogat.

(12)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Refuzarea autorizării

Se refuză autorizarea substanței etoxiquin (E 324) ca aditiv pentru hrana animalelor aparținând categoriei „aditivi tehnologici” și grupei funcționale „antioxidanți”.

Articolul 2

Abrogarea Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/962

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/962 se abrogă.

Articolul 3

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 5 august 2022.

Pentru Comisie

Președinta

Ursula VON DER LEYEN

(1) JO L 268, 18.10.2003, p. 29.

(2) Directiva 70/524/CEE a Consiliului din 23 noiembrie 1970 privind aditivii din hrana animalelor (JO L 270, 14.12.1970, p. 1).

(3) EFSA Journal 2015;13(11):4272.

(4) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/962 al Comisiei din 7 iunie 2017 de suspendare a autorizației pentru etoxiquin ca aditiv furajer pentru toate speciile și categoriile de animale (JO L 145, 8.6.2017, p. 13).

(5) EFSA Journal 2022;20(3):7166.

8.8.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 206/42

DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2022/1376 A COMISIEI

din 26 iulie 2022

privind aplicabilitatea articolului 34 din Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește generarea și vânzarea angro de energie electrică în Danemarca

[notificată cu numărul C(2022) 5046]

(Numai textul în limba daneză este autentic)

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ (1), în special articolul 35 alineatul (3),

după consultarea Comitetului consultativ pentru achiziții publice,

întrucât:

1. SITUAȚIA DE FAPT

1.1. CEREREA

(1)

La 24 septembrie 2021, Autoritatea daneză pentru concurență și consumatori (DCCA) (denumită în continuare „solicitantul”) a prezentat Comisiei o cerere în temeiul articolului 35 alineatul (1) din Directiva 2014/25/UE (denumită în continuare „cererea”). Cererea este în conformitate cu articolul 1 alineatul (1) din Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/1804 a Comisiei (2).

(2)	Cererea se referă la generarea și vânzarea angro de energie electrică din surse convenționale și din surse regenerabile în Danemarca.

(3)

Cu toate acestea, cererea nu include următoarele:

—	energia electrică produsă de turbinele eoliene pe uscat și în larg, în afara procedurilor de ofertare;

—

energia electrică produsă de turbinele eoliene racordate la o rețea în perioada cuprinsă între 21 februarie 2008 și 31 decembrie 2013 sau ulterior, cu excepția turbinelor eoliene care sunt conectate la propria instalație de consum și a turbinelor eoliene din larg [energia electrică produsă de instalația de consum (secțiunea 41 din Legea privind promovarea energiei din surse regenerabile) și cea produsă de turbinele eoliene din larg în temeiul secțiunii 35 litera (b) din legea respectivă sunt excluse din domeniul de aplicare și, prin urmare, fac în continuare obiectul dispozițiilor Directivei 2014/25/UE];

—	energia electrică produsă de turbinele eoliene racordate la o rețea până cel târziu la 20 februarie 2008, cu excepția turbinelor eoliene care primesc suplimente de preț în temeiul secțiunilor 39-41 din Legea privind promovarea energiei din surse regenerabile;

—	energia electrică produsă de turbinele eoliene racordate la o rețea până cel târziu la 31 decembrie 2002;

—	energia electrică produsă de o turbină eoliană complet nouă care utilizează certificate de casare eliberate pentru dezmembrarea turbinelor eoliene (supliment de preț suplimentar); energia electrică produsă din bioenergie (biomasă și biogaz);

—	energia electrică produsă de panouri solare fotovoltaice, energia valurilor și energia hidroelectrică;

—

energia electrică produsă de alte instalații speciale de producere a energiei din surse regenerabile (energie electrică produsă din surse de energie regenerabile sau tehnologii semnificative pentru extinderea viitoare a energiei electrice din surse regenerabile sau a energiei electrice produse din alte surse de energie regenerabile decât cele menționate);

—	energia electrică produsă de centralele termice și electrice descentralizate și de instalații de incinerare;

—	energia electrică produsă de alte centrale termice și electrice destinate aprovizionării sistemului centralizat de termoficare;

—	energia electrică produsă de centralele electrice industriale racordate la o rețea până cel târziu la 21 martie 2012;

—	serviciile auxiliare.

(4)	Generarea și vânzarea angro de energie electrică din surse convenționale și din surse regenerabile constituie o activitate legată de furnizarea de energie electrică în conformitate cu articolul 9 din Directiva 2014/25/UE.

(5)

În conformitate cu punctul 1 litera (a) din anexa IV la Directiva 2014/25/UE, având în vedere că se poate presupune că accesul la piață este liber în temeiul articolului 34 alineatul (3) primul paragraf din directiva respectivă, Comisia trebuie să adopte o decizie de punere în aplicare referitoare la cerere în termen de 90 de zile lucrătoare.

(6)

În conformitate cu punctul 1 al patrulea paragraf din anexa IV la Directiva 2014/25/UE, termenul poate fi prelungit de Comisie cu acordul celor care au prezentat cererea de exceptare. Dat fiind că DCCA a furnizat informații suplimentare la 4 martie 2022, termenul de care dispune Comisia pentru a lua o decizie cu privire la cererea în cauză se stabilește la 31 iulie 2022.

2. CADRUL JURIDIC

(7)

Directiva 2014/25/UE se aplică atribuirii de contracte pentru desfășurarea de activități legate de furnizarea de energie electrică rețelelor fixe destinate furnizării unui serviciu public în domeniul producerii, transportului sau distribuției energiei electrice, cu excepția cazului în care activitatea face obiectul unei exceptări în temeiul articolului 34 din directiva respectivă.

(8)

În temeiul articolului 34 din Directiva 2014/25/UE, nu fac obiectul respectivei directive contractele destinate să permită desfășurarea unei activități care intră sub incidența directivei în cazul în care, în statul membru în care este desfășurată, activitatea este expusă direct concurenței pe piețe la care accesul nu este restricționat. Expunerea directă la concurență se evaluează pe baza unor criterii obiective, ținând seama de caracteristicile specifice ale sectorului respectiv (3). Această evaluare este, totuși, limitată de faptul că termenele aplicabile sunt scurte, precum și de necesitatea de a se baza pe informațiile aflate la dispoziția Comisiei, care nu pot fi completate prin metode care necesită mai mult timp, cum ar fi, în special, anchete publice destinate operatorilor economici în cauză (4). În acest context, deși evaluarea privind faptul că o activitate este expusă direct concurenței trebuie să fie efectuată pe baza unor criterii conforme cu dispozițiile TFUE în materie de concurență, nu este necesar ca aceste criterii să fie identice cu cele vizate de dispozițiile legislației UE în domeniul concurenței (5).

(9)

Accesul la piață se consideră nerestricționat în cazul în care statul membru a implementat și a pus în aplicare legislația relevantă a Uniunii referitoare la deschiderea către concurență a unui anumit sector sau a unei părți a acestuia. Actele legislative în cauză sunt enumerate în anexa III la Directiva 2014/25/UE. În ceea ce privește generarea și vânzarea angro de energie electrică, anexa respectivă face trimitere la Directiva 2009/72/CE, abrogată prin Directiva (UE) 2019/944 (6) începând cu 1 ianuarie 2021. Potrivit solicitantului, Danemarca a transpus Directiva (UE) 2019/944 (7). În consecință, în conformitate cu articolul 34 alineatul (3) din Directiva 2014/25/UE, se poate presupune că accesul la piață este liber.

(10)

Expunerea directă la concurență ar trebui evaluată pe baza mai multor indicatori, niciunul dintre aceștia nefiind neapărat decisiv în sine. În ceea ce privește piața vizată de prezenta decizie, cotele de piață constituie un criteriu care ar trebui luat în considerare, împreună cu alte criterii, cum ar fi presiunea concurențială exercitată de producătorii din țările învecinate sau numărul de ofertanți în cadrul procedurilor de ofertare pentru capacitatea de energie din surse regenerabile.

(11)

Scopul prezentei decizii este de a stabili dacă serviciile la care se referă cererea sunt expuse unui nivel de concurență (pe piețe la care accesul nu este restricționat în sensul articolului 34 din Directiva 2014/25/UE) suficient pentru a asigura, chiar și în absența disciplinei impuse de normele detaliate privind achizițiile publice stabilite de Directiva 2014/25/UE, că achizițiile publice necesare pentru desfășurarea activităților respective vor fi efectuate în mod transparent, nediscriminatoriu, pe baza unor criterii care să permită achizitorilor să identifice soluția cea mai avantajoasă, în ansamblu, din punct de vedere economic.

3. EVALUAREA

(12)	Prezenta decizie se bazează pe situația de drept și de fapt din septembrie 2021, astfel cum reiese din informațiile transmise de solicitant și din informațiile puse la dispoziția publicului.

3.1. ACCESUL NERESTRICȚIONAT LA PIAȚĂ

(13)

Accesul la o piață se consideră a fi nerestricționat în cazul în care statul membru vizat a implementat și a pus în aplicare legislația relevantă a Uniunii referitoare la deschiderea către concurență a unui anumit sector sau a unei părți a acestuia. Potrivit solicitantului, Danemarca a transpus Directiva (UE) 2019/944 prin 29 de măsuri naționale. Această afirmație a fost confirmată de Agenția pentru Energie din Danemarca (8). Prin urmare, Comisia consideră că sunt îndeplinite de jure condițiile pentru accesul liber pe piață.

(14)

În ceea ce privește accesul liber de facto, Comisia ia act de progresele înregistrate în ceea ce privește liberalizarea pieței daneze de generare a energiei electrice de la deschiderea acesteia către concurență în 1999. Participarea Danemarcei la bursa de energie electrică Nord Pool și dezvoltarea capacităților de interconectare au jucat un rol semnificativ în stimularea presiunii concurențiale. În ceea ce privește generarea din surse regenerabile, în special parcuri eoliene în larg, procedurile de ofertare organizate de autoritățile daneze au atras un număr tot mai mare de participanți.

(15)	Comisia concluzionează că accesul pe piață trebuie considerat, de jure și de facto, ca fiind liber pe teritoriul Danemarcei în sensul prezentei decizii.

3.2. EVALUAREA DIN PUNCTUL DE VEDERE AL CONCURENȚEI

3.2.1. DEFINIȚIA PIEȚEI PRODUSULUI

(16)

În conformitate cu practica Comisiei privind concentrările economice (9), în sectorul energiei electrice se pot distinge următoarele piețe relevante ale produsului: (i) generarea și vânzarea angro; (ii) transportul; (iii) distribuția și (iv) vânzarea cu amănuntul. Deși unele dintre aceste piețe pot fi subdivizate în continuare, până în prezent practica anterioară a Comisiei (10) a respins distincția între o piață de generare a energiei electrice și o piață a vânzării angro a energiei electrice, deoarece generarea energiei electrice în sine reprezintă doar un prim pas în lanțul valoric, însă cantitățile de energie electrică generate sunt comercializate prin intermediul pieței angro. Acest lucru a fost confirmat, mai precis, pentru statele nordice (11).

(17)

În practica sa privind concentrările economice, Comisia a considerat, de asemenea, că piața relevantă a produsului din regiunea nordică includea energia electrică vândută atât prin contracte bilaterale, cât și pe platforma Nord Pool, atât pe piața Elspot (pentru ziua următoare), cât și pe piața Elbas (intrazilnică) (12).

(18)

Solicitantul susține că în domeniul de aplicare al pieței relevante ar trebui să se includă contractele de achiziție de energie electrică (CAEE) ale întreprinderilor. Acestea sunt contracte bilaterale între un producător de energie electrică și un client (de obicei un mare utilizator de energie electrică) prin care utilizatorul achiziționează energie electrică direct de la producător. Traderii de energie încheie contracte de achiziție de energie electrică (CAEE-uri) cu producători de energie atât din surse convenționale, cât și din surse regenerabile și concurează pentru încheierea CAEE-urilor.

(19)

În ceea ce privește alte tranzacții bilaterale, clienții care încheie CAEE-uri trebuie să încheie un acord cu o parte responsabilă cu echilibrarea, pentru a-și gestiona dezechilibrele. În ceea ce privește echilibrarea generării/producției, producătorii de energie electrică (cum ar fi proprietarii de parcuri eoliene în larg) trebuie să coreleze producția de energie electrică în timp real cu producția estimată, adică să adapteze producția efectivă la producția prognozată. Această responsabilitate nu este afectată de modul în care producătorul alege să vândă energia electrică produsă, inclusiv prin CAEE-uri.

(20)

În ceea ce privește apartenența energiei electrice din surse convenționale și a celei din surse regenerabile la aceeași piață de produse, Comisia a ajuns la concluzii diferite în funcție de situația de fapt. Aceasta a constatat că producția de energie electrică din surse convenționale și de energie electrică din surse regenerabile în Germania (13) și în Italia (14) ar trebui considerate ca fiind piețe de produse diferite.

(21)

Cu toate acestea, în cazul Țărilor de Jos (15), Comisia a constatat că generarea și vânzarea angro de energie electrică din surse convenționale și din surse regenerabile făceau parte din aceeași piață relevantă a produsului. În ceea ce privește regiunea nordică, Comisia a considerat, în practica sa privind concentrările economice, că sursa energiei electrice este irelevantă pentru definirea produsului (16).

(22)

Solicitantul susține că situația din Danemarca diferă de cele din Germania și din Italia menționate în decizia de mai sus și că este similară cu cea în discuție în Țările de Jos. Solicitantul a furnizat tabele care detaliază similitudinile și diferențele dintre cazul din Danemarca și, respectiv, cazurile din Germania, Italia și Țările de Jos. Solicitantul subliniază că principalele diferențe față de situația din Germania și cea din Italia sunt lipsa unui tarif stabilit prin lege, lipsa accesului prioritar la rețea și faptul că energia electrică din surse regenerabile este vândută pe piața angro la același preț ca cea din surse convenționale.

(23)

În decizia sa privind concentrarea economică Fortum/Uniper (17), Comisia a reamintit că piața relevantă a produsului din regiunea nordică acoperea atât generarea, cât și vânzarea angro de energie electrică, indiferent de sursele de generare și de canalele de tranzacționare, și că aceasta cuprindea energia electrică vândută prin contracte bilaterale și pe bursa nordică de energie electrică, Nord Pool.

(24)

În ceea ce privește energia electrică produsă din surse regenerabile, cererea vizează parcurile eoliene în larg Horns Rev 3, Vesterhav Syd, Vesterhav Nord și Kriegers Flask, precum și parcurile eoliene viitoare, inclusiv parcul eolian în larg Thor. Toate schemele de sprijin în cauză au făcut obiectul unor decizii ale Comisiei care au confirmat compatibilitatea acestora cu normele UE privind ajutoarele de stat (18).

(25)

În plus, primele plătite pentru producția de energie eoliană au scăzut la minimum din cauza creșterii concurenței pentru generare. Pentru toate parcurile eoliene menționate mai sus, Agenția pentru Energie din Danemarca a organizat o procedură de ofertare deschisă pentru generarea de energie electrică din surse regenerabile. La procedura de ofertare pentru Horns Rev 3 (400 MW), organizată în 2015, au participat patru ofertanți, la cea pentru Kriegers Flak (600 MW), organizată în 2016, șapte ofertanți, iar la cea pentru Vesterhav Nord/Syd (350 MW), organizată în 2016, trei ofertanți.

(26)	Acoperirea riscurilor se face înaintea procedurilor de ofertare, iar autoritățile daneze dispun în prezent de o mai bună înțelegere a pieței și au stabilit un dialog real pe piață.

(27)

Costurile totale ale tehnologiilor din domeniul energiei din surse regenerabile, cum ar fi turbinele eoliene în larg sau tehnologia solară fotovoltaică, au scăzut, de asemenea, în mod semnificativ. În consecință, oferta câștigătoare din 2010 pentru parcul eolian în larg Anholt a constat într-o primă de 105 øre/kWh, în timp ce oferta câștigătoare din 2016 pentru parcul eolian în larg Kriegers Flak a constat într-o primă de 37 øre/kWh.

(28)

De asemenea, Danemarca intenționează să lanseze trei noi parcuri eoliene în larg de mari dimensiuni. Primul parc eolian în larg va avea o capacitate de aproximativ 800 MW, în timp ce restul parcurilor eoliene în larg vor avea o capacitate de cel puțin 800 MW. Agenția pentru Energie din Danemarca va lansa o procedură de ofertare pentru fiecare viitor parc eolian în larg.

(29)

La fel cum a procedat Comisia în Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/71 (19) în ceea ce privește producerea și vânzarea angro de energie electrică în Țările de Jos, Comisia remarcă faptul că alocarea subvențiilor este expusă concurenței printr-un proces de ofertare care disciplinează comportamentul producătorilor de energie electrică din surse regenerabile în ceea ce privește politica lor în domeniul achizițiilor publice. Acest context plasează pe același plan generarea de energie electrică din surse convenționale și din surse regenerabile (în ceea ce privește parcurile eoliene în larg care fac obiectul cererii) în Danemarca.

(30)

În sensul evaluării condițiilor prevăzute la articolul 34 alineatul (1) din Directiva 2014/25/UE și fără a aduce atingere aplicării dreptului concurenței, Comisia consideră că piața relevantă a produsului este piața pentru generarea și vânzarea angro de energie electrică, inclusiv CAEE-uri, produsă atât din surse convenționale, cât și de parcuri eoliene în larg care fac obiectul cererii de exceptare.

3.2.2. DEFINIȚIA PIEȚEI GEOGRAFICE

(31)

În 2006, Comisia a definit (20), într-o decizie privind concentrările economice, două piețe geografice separate pentru vânzarea angro de energie electrică: cea a Danemarcei de Est („DK2”) și cea a Danemarcei de Vest („DK1”), întrucât, la momentul respectiv, nu exista nicio interconexiune directă între cele două zone daneze de ofertare (sau de preț). Comisia a ajuns la aceeași concluzie în decizia privind DE/DK Interconnector din 2018 (21).

(32)

În 2014, Consiliul Concurenței din Danemarca a investigat piața generării și vânzării angro de energie electrică din Danemarca în decizia sa privind centralele electrice virtuale („VPP”) (22). Prin această decizie, Consiliul Concurenței din Danemarca a abrogat angajamentele anterioare asumate de Elsam A/S în cadrul unei concentrări economice între Elsam A/S și Nesa A/S din anul 2004. Consiliul Concurenței din Danemarca a sprijinit parțial o piață geografică mai mare decât DK1. DK1 este conectată la Norvegia, Suedia și Germania prin conexiuni de transport. Prețul angro al energiei electrice fizice în DK1 a fost diferit de prețurile tuturor zonelor tarifare conectate în mai puțin de 10 % din ore în cursul anului 2013. În majoritatea orelor, DK1 a avut un preț angro egal cu cel puțin un preț înregistrat în zonele tarifare conectate, ceea ce a sprijinit o piață geografică mai largă decât Danemarca de Vest. Cu toate acestea, s-a lăsat deschisă întrebarea dacă exista o piață geografică mai largă decât Danemarca de Vest. În 2019, Consiliul Concurenței din Danemarca (23) a indicat că piața generării și vânzării angro de energie electrică avea un domeniu de aplicare național, dar a lăsat deschisă întrebarea dacă trebuie oferită o definiție mai largă sau mai restrânsă a pieței geografice. Această concluzie s-a bazat pe următoarele cazuri precedente: (1) Decizia în cazul M.8660 Fortum/Uniper, în care Comisia a concluzionat cu privire la existența unei piețe naționale în Suedia; (2) Decizia în cazul M.3268 Sydkraft și Graninge, în care Comisia a constatat că Suedia constituia doar o piață distinctă de Finlanda și Danemarca într-un număr nesemnificativ de ore, ceea ce indica faptul că domeniul de aplicare al pieței angro a energiei electrice era mai extins decât planul național și (3) decizia privind VPP adoptată de Consiliul Concurenței danez, în care acesta a identificat indicații privind o piață geografică mai mare decât DK1 ca urmare a evoluțiilor din cadrul pieței generării și vânzării angro de energie electrică în Danemarca. Capacitatea de interconectare dintre Danemarca și țările învecinate a fost extinsă în mod semnificativ începând din 2006. În special interconexiunile Skagerrak (cu Norvegia), Kontiskan (cu Suedia) și Kontek (cu Germania) au fost puse în funcțiune sau extinse. Cablul Cobra (care leagă Danemarca de Țările de Jos) a fost pus în funcțiune în 2019. În Danemarca, Marea Centură conectează în prezent vestul și estul Danemarcei.

(33)

Probele furnizate de solicitant (24) arată o corelare tot mai mare a prețurilor între Danemarca de Est și Danemarca de Vest, precum și cu zonele tarifare învecinate din Suedia, Norvegia și Germania (SE3, SE4, NO2 și DE). De exemplu, DK1 a avut același preț cu una dintre celelalte zone (DK2, SE3, SE4, NO2 și DE) pentru 91,7 % în 2013 și 96,3 % în 2018; pentru DK2, cifrele au fost de 97,8 % în 2013 și de 98,6 % în 2018. În schimb, orele în care zona DK1 a avut un preț diferit față de celelalte zone au scăzut de la 8,3 % la 3,7 % între 2013 și 2018; pentru DK2, procentul a scăzut de la 2,2 % la 1,4 %.

(34)

Potrivit Energinet, Danemarca are o capacitate foarte mare pe liniile de interconexiune cu țările învecinate, ceea ce reprezintă aproximativ 90 % din cererea sa internă maximă. Integrarea strânsă cu țările învecinate cu Danemarca implică faptul că Danemarca are un preț de piață spot separat pentru energia electrică doar pe o perioadă de aproximativ 10 % din timp. În perioada rămasă, prețul angro este comun fie cu Norvegia, fie cu Suedia sau cu Germania.

(35)

În 2019, conexiunea internațională dintre Danemarca de Est (DK2) și Germania avea o capacitate de tranzacționare disponibilă de 90 % din capacitatea totală a interconexiunii în direcția exportului și de 95 % în direcția importului. Restul conexiunilor externe au avut o capacitate de tranzacționare disponibilă în direcția exportului cuprinsă între 60 și 88 % din capacitatea totală a interconexiunii. Capacitatea de tranzacționare a fost mai scăzută între Danemarca de Vest (DK1) și Norvegia și Suedia în 2019, comparativ cu 2018. Pe de altă parte, capacitatea de tranzacționare față de Germania a fost mai mare pentru ambele zone de ofertare daneze. Conexiunea Cobra a avut o capacitate de tranzacționare disponibilă în direcția exportului și în direcția importului de 87 % din capacitatea totală a interconexiunii în 2019.

(36)

Comisia observă existența unor constrângeri tarifare din exterior asupra ambelor zone: DK1 are aceleași prețuri ca și celelalte zone pentru 89,3 % din ore, iar DK2 pentru 98,4 % din ore. Ca referință, la punctul 28 din decizia privind concentrarea economică Fortum/Uniper, Comisia a concluzionat că cele patru zone de ofertare suedeze formau o piață geografică unică, deoarece aveau un preț comun timp de 89,7 % din ore. De asemenea, Comisia observă că, potrivit solicitantului, cei mai importanți patru actori, cu cote de piață mai mari de 10 %, sunt prezenți atât în DK1, cât și în DK2.

(37)

În sensul evaluării condițiilor prevăzute la articolul 34 alineatul (1) din Directiva 2014/25/UE și fără a aduce atingere aplicării dreptului concurenței, Comisia consideră că poate fi lăsată deschisă întrebarea referitoare la piața geografică relevantă pentru generarea și vânzarea angro de energie electrică, inclusiv CAEE, produsă atât din surse convenționale, cât și din surse regenerabile care fac obiectul cererii, fie în cazul unor piețe separate pentru DK1 și DK2, fie în cazul unei piețe unice naționale daneze.

3.2.3. ANALIZA PIEȚEI

(38)	Toate calculele și indicațiile privind cotele de piață referitoare la cota de generare a energiei electrice se bazează pe informațiile furnizate de solicitant.

(39)

În analiza sa, Comisia ia în considerare mai mulți factori. Deși cotele de piață reprezintă un aspect important, sunt luate în considerare și presiunea concurențială exercitată de producătorii din țările învecinate și numărul ofertanților din cadrul procedurilor de ofertare pentru capacitatea de energie din surse regenerabile.

(40)

Pe piața generării și vânzării angro de energie electrică din Danemarca există în prezent trei actori principali care fac obiectul normelor privind achizițiile publice în temeiul Directivei 2014/25/UE. Aceștia sunt Ørsted A/S (denumită în continuare „Ørsted”) (deținută în proporție de 50,1 % de statul danez), filiala daneză a Vattenfall, Vattenfall AB (denumită în continuare „Vattenfall”) (deținută în proporție de 100 % de statul suedez) și HOFOR Energiproduktion A/S (denumită în continuare „HOFOR”), deținută în prezent de municipalitatea Copenhaga.

(41)	În prezent, există 18 societăți daneze care tranzacționează energie electrică pe Nord Pool. Majoritatea acestor societăți, precum Danske Commodities și Centrica Energy Trading, nu sunt întreprinderi publice în conformitate cu Directiva 2014/25/UE.

(42)

În 2018 și 2019, cota Ørsted pe piața combinată DK1-DK2 (în ceea ce privește generarea) a fost de 20-30 % și, respectiv, 10-20 %, cota de piață a Vattenfall a fost de 5-10 % și, respectiv, 10-20 %, iar cota de piață a HOFOR a fost de 0-5 % și, respectiv, 0-5 %. Concurenții mai mari ai acestor societăți, care nu fac obiectul normelor privind achizițiile publice, sunt Vindenergi Danmark (cote de piață 40-50 % și, respectiv, 40-50 %) și Energi Danmark (cote de piață 10-20 % și, respectiv, 10-20 %). Cotele pe piețele DK1 și DK2 s-au situat, în linii mari, în același interval (Ørsted, 20-30 % în DK1 și 10-20 % în DK2 în 2018, 20-30 % în DK1 și 10-20 % în DK2 în 2019, Vattenfall, 5-10 % în DK1 și 0-5 % în DK2 în 2018, 10-20 % în DK1 și 0-5 % în DK2 în 2019, HOFOR, 0-5 % în DK1 și 5-10 % în DK2 în 2019). În cazul unei piețe geografice relevante mai mari decât Danemarca, aceste cote de piață ar fi mai mici.

(43)

Importurile și exporturile reprezintă o caracteristică foarte importantă a pieței de energie electrică din Danemarca. În 2018 și 2019, consumul de energie electrică a fost de aproximativ 33,5 TWh. Importurile au reprezentat aproximativ 45,6 % din consumul total în 2018, în timp ce producția națională a acoperit 41 % din consum în 2018 și 48 % în 2019. Și exporturile sunt semnificative, deoarece au reprezentat 73 % și 62 % din producția daneză de energie electrică în 2018 și 2019.

(44)

Acest lucru arată amploarea integrării pieței daneze a energiei electrice într-o piață geografică mai largă și, prin urmare, presiunea concurențială exercitată de producătorii de energie electrică aflați, în cea mai mare măsură, dar nu exclusiv, în țările învecinate, asupra producătorilor danezi prin intermediul interconexiunilor transfrontaliere.

(45)

În ceea ce privește prețurile spot angro, prețurile din regiunea nordică sunt stabilite la bursa Nord Pool. Prețul orar mediu pe piața spot pentru DK1 și DK2 a fost de 38,50 și, respectiv, 39,84 EUR/MWh în 2019, ceea ce reprezintă o scădere cu 13 % în ambele zone față de 2018. Prețul sistemului a fost de 38,94 EUR/MWh în 2019. Prețul sistemului nordic este prețul spot fictiv care ar fi fost stabilit dacă întreaga regiune nordică ar fi fost o singură zonă de ofertare. În general, DK1 are prețuri mai mici decât DK2 din cauza capacității instalate relativ mari a turbinelor eoliene în DK1, ceea ce contribuie la scăderea prețurilor. Prețul spot mediu în 2019 a fost de 39,28 EUR/MWh în Norvegia, de 37,68 EUR/MWh în Germania și de 38,79 EUR/MWh în Suedia, foarte similar cu prețul din DK1 și DK2.

(46)

În Danemarca, aproximativ 6 % din energia electrică este tranzacționată pe piața intrazilnică europeană unică Xbid. Piața intrazilnică se bazează pe tranzacționarea continuă cu tranzacții efectuate în regim „pay-as-bid” (plată la prețul de ofertă), spre deosebire de piața pentru ziua următoare, care se bazează pe licitații cu un preț de închidere unic. Piața intrazilnică este utilizată pentru a ajusta planurile de consum și de producție având în vedere, printre altele, restabilirea echilibrului portofoliilor. Aceasta înseamnă că prețul de pe piața intrazilnică pentru fiecare oră va începe la prețul spot și apoi va crește sau va scădea în funcție de existența unor evenimente neprevăzute în timpul ferestrei de tranzacționare. Prețul mediu anual pentru piața intrazilnică în DK1 a fost de 35,1 EUR/MWh în 2019. În DK2, acesta a fost de 36,7 EUR/MWh. În 2018, prețul mediu în DK1 a fost de 40,4 EUR/MWh, iar în DK2 a fost de 41,9 EUR/MWh.

(47)

Calculele suplimentare incluse în cerere (25) arată că prețurile din DK1 și DK2 sunt aceleași cu cele din una sau mai multe zone tarifare învecinate, în marea majoritate a timpului. În 2018 și 2019, prețurile în DK1 au fost aceleași ca în altă zonă de tarifare din regiune (DK2, SE3, SE4, NO2 și DE), în 94,8 % și 96,3 % din timp; prețurile în DK2 au fost aceleași ca în altă zonă de tarifare din regiune (DK1, SE3, SE4, NO2 și DE), în 98,8 % și 98,6 % din timp. În plus, corelația dintre cele două zone daneze și sistemul nordic și prețul angro german este destul de ridicată, variind între 64 % și 83 % în perioada 2017-2018.

(48)

Danemarca are o capacitate foarte mare pe liniile de interconexiune cu țările învecinate, reprezentând aproximativ 90 % din cererea sa internă maximă. Integrarea strânsă cu țările învecinate cu Danemarca implică faptul că Danemarca are un preț de piață spot separat pentru energia electrică în DK1 și DK2 doar în aproximativ 10 % din timp. În restul timpului, prețul angro în DK1 și DK2 este comun fie cu Norvegia, fie cu Suedia sau cu Germania.

(49)	Comisia consideră că aceste elemente indică o convergență foarte puternică a prețurilor energiei electrice în Danemarca cu prețurile din țările din regiunea nordică și din Germania.

3.2.4. CONCLUZIE

(50)	Entitățile contractante dețin o cotă de piață limitată pe piața generării și vânzării angro de energie electrică din Danemarca, fiind condiționată de cerere.

(51)

Nivelul ridicat al importurilor și exporturilor de energie electrică în comparație cu producția daneză de energie electrică, asociat cu capacitatea de interconectare cu țările învecinate, arată că piața generării și vânzării angro de energie electrică din Danemarca sunt în mare măsură integrate într-o piață transnațională mai largă. Chiar dacă piața geografică nu este neapărat transnațională, importurile de energie electrică în Danemarca exercită în orice caz o presiune concurențială asupra prețurilor angro ale energiei electrice daneze într-un număr semnificativ de ore în fiecare an.

(52)	Acest aspect este confirmat și de datele furnizate de solicitant cu privire la prețurile angro, care demonstrează că prețurile daneze sunt foarte asemănătoare cu prețurile la nivelul Nord Pool și cu prețurile din Germania.

(53)

Scopul prezentei decizii este de a stabili dacă activitățile de generare și vânzare angro de energie electrică sunt expuse unui nivel de concurență (pe piețe la care accesul este liber) care să asigure, chiar și în absența disciplinei impuse de normele detaliate privind achizițiile prevăzute în Directiva 2014/25/UE, că achizițiile pentru desfășurarea activităților vizate vor fi realizate în mod transparent, nediscriminatoriu și pe baza unor criterii care să permită entității contractante să identifice soluția cea mai avantajoasă, în ansamblu, din punct de vedere economic.

(54)

Având în vedere factorii examinați mai sus, Comisia poate concluziona că activitatea de generare și vânzare angro de energie electrică din surse convenționale și din parcuri eoliene în larg care fac obiectul unei proceduri de ofertare în Danemarca este expusă direct concurenței pe o piață la care accesul nu este restricționat, în sensul articolului 34 alineatul (1) din Directiva 2014/25/UE.

4. CONCLUZIE

(55)

În sensul prezentei decizii și fără a aduce atingere aplicării dreptului concurenței, din considerentele 11-53 rezultă că generarea și vânzarea angro de energie electrică din surse convenționale și din parcuri eoliene în larg care fac obiectul unei proceduri de ofertare în Danemarca sunt expuse concurenței pe o piață la care accesul nu este restricționat, în sensul articolului 34 din Directiva 2014/25/UE. În consecință, Directiva 2014/25/UE nu ar trebui să se aplice în continuare în cazul contractelor destinate să permită desfășurarea respectivelor activități în Danemarca.

(56)	Directiva 2014/25/UE ar trebui să se aplice în continuare contractelor destinate să permită desfășurarea de activități care sunt excluse în mod specific din cerere.

(57)

Prezenta decizie se bazează pe situația de drept și de fapt din perioada octombrie 2021-martie 2022, astfel cum reiese din informațiile transmise de solicitanți. Aceasta poate fi revizuită în cazul în care nu ar mai fi îndeplinite condițiile pentru aplicabilitatea articolului 34 din Directiva 2014/25/UE, în urma unor modificări semnificative ale situației de drept sau de fapt.

(58)

Se reamintește faptul că articolul 16 din Directiva 2014/23/UE (26) prevede o exceptare de la aplicarea directivei respective pentru concesiuni atribuite de entitățile contractante dacă, în statul membru în care sunt executate concesiunile, s-a stabilit conform articolului 35 din Directiva 2014/25/UE că activitatea este expusă direct concurenței în conformitate cu articolul 34 din directiva respectivă. Întrucât s-a concluzionat că activitatea de producere și vânzare angro de energie electrică care face obiectul cererii este expusă concurenței pe o piață la care accesul nu este restricționat, contractele de concesiune al căror scop este să permită desfășurarea acestor activități în Danemarca vor fi excluse din domeniul de aplicare al Directivei 2014/23/UE.

(59)	Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului consultativ pentru achiziții publice,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articol unic

Directiva 2014/25/UE nu se aplică contractelor atribuite de entitățile contractante și care sunt menite să permită generarea și vânzarea angro de energie electrică din surse convenționale și din surse regenerabile în Danemarca, care fac obiectul cererii formulate în temeiul articolului 35 alineatul (1) din Directiva 2014/25/UE.

Prezenta decizie se adresează Regatului Danemarcei.

Adoptată la Bruxelles, 26 iulie 2022.

Pentru Comisie

Thierry BRETON

Membru al Comisiei

(1) JO L 94, 28.3.2014, p. 243.

(2) Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/1804 a Comisiei din 10 octombrie 2016 privind normele de aplicare a articolelor 34 și 35 din Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale (JO L 275, 12.10.2016, p. 39).

(3) Directiva 2014/25/UE, considerentul 44.

(4) Ibidem.

(5) Hotărârea din 27 aprilie 2016 în cauza T-463/14, Österreichische Post AG/Comisia, EU:T:2016:243, punctul 28, și considerentul 44 din Directiva 2014/25/UE.

(6) Directiva (UE) 2019/944 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iunie 2019 privind normele comune pentru piața internă de energie electrică și de modificare a Directivei 2012/27/UE (JO L 158, 14.6.2019, p. 125).

(7) Acest lucru nu aduce atingere evaluării de către Comisie a transpunerii respectivei directive în Danemarca.

(8) A se vedea pagina 28 din cerere.

(9) Cazul COMP/M.4110 – E.ON/ENDESA din 25.4.2006, punctul 10, p. 3.

(10) Cazul COMP/M.3696 – E.ON/MOL din 21.1.2005, punctul 223, cazul COMP/M.5467 – RWE/ESSENT din 23.6.2009, punctul 23.

(11) A se vedea cazul M.8660 Fortum/Uniper din 15 iunie 2018, punctul 18. A se vedea, de asemenea, cazul COMP/M.7927 – EPH/ENEL/SE, punctele 9-12; cazul COMP/M.6984 – EPH/Stredoslovenská Energetika, punctul 15; cazul M.3268 – Sydkraft/Graninge, punctele 19-20.

(12) A se vedea cazul M.8660 Fortum/Uniper din 15 iunie 2018, punctul 18. A se vedea, de asemenea, cazul COMP/M.7927 – EPH/ENEL/SE, punctele 9-12; cazul COMP/M.6984 – EPH/Stredoslovenská Energetika, punctul 15; cazul M.3268 – Sydkraft/Graninge, punctele 19-20.

(13) JO L 114, 26.4.2012, p. 21, punctele 36-40.

(14) JO L 271, 5.10.2012, p. 4, punctele 46-50.

(15) JO L 12, 17.1.2018, p. 53, punctele 19-23.

(16) A se vedea cazul M.8660 Fortum/Uniper din 15 iunie 2018, punctul 18.

(17) A se vedea cazul M.8660 Fortum/Uniper din 15 iunie 2018, punctul 18, precum și cazul COMP/M.7927 – EPH/ENEL/SE, punctele 9-12; cazul COMP/M.6984 – EPH/Stredoslovenská Energetika, punctul 15; cazul M.3268 – Sydkraft/Graninge, punctele 19-20.

(18) Cazurile SA.40305, SA.43751, SA.45974 și SA.57858.

(19) A se vedea considerentul 21 din Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/71 a Comisiei din 12 decembrie 2017 de derogare, în ceea ce privește producerea și vânzarea angro de energie electrică în Țările de Jos, de la aplicarea Directivei 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ (JO L 12, 17.1.2018, p. 53).

(20) Decizia 2007/353/CE a Comisiei din 14 martie 2006 privind declararea unei concentrări ca fiind compatibilă cu piața comună și cu mecanismele Acordului SEE (Cazul COMP/M.3868 – DONG/Elsam/Energi E2) (JO L 133, 25.5.2007, p. 24), punctele 258-260.

(21) Rezumatul Deciziei Comisiei din 7 decembrie 2018 referitoare la o procedură inițiată în temeiul articolului 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și al articolului 54 din Acordul privind SEE (Cazul AT.40461 – Linia de interconexiune DK/DE) (JO C 58, 14.2.2019, p. 7), punctele 49-50.

(22) Consiliul Concurenței din Danemarca, DONG Energys anmodning om ophævelse af VPP tilsagn, 2014:

https://www.kfst.dk/media/13295/20140528-ikkefortrolig-afgoerelse-dong.pdf

(23) Decizia Consiliului Concurenței din Danemarca din 25 iunie 2019: https://www.kfst.dk/media/54483/20190625-fusion-se-eniig.pdf

(24) A se vedea cererea, punctele 94-97.

(25) A se vedea punctul 95 din cerere.

(26) Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune (JO L 94, 28.3.2014, p. 1).

8.8.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 206/51

DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2022/1377 A COMISIEI

din 4 august 2022

de modificare a anexei la Decizia 2007/453/CE în ceea ce privește statutul privind ESB al Franței

[notificată cu numărul C(2022) 5507]

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă (1), în special articolul 5 alineatul (2) paragraful al treilea,

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 999/2001 prevede că statele membre, țările terțe sau regiunile acestora (țări sau regiuni) se clasifică în funcție de statutul lor din perspectiva encefalopatiei spongiforme bovine (ESB) în una dintre următoarele trei categorii: risc neglijabil de ESB, risc controlat de ESB și risc nedeterminat de ESB.

(2)	Articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 999/2001 prevede că, dacă Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE) a încadrat o țară solicitantă într-una dintre cele trei categorii în raport cu ESB, se poate decide o reevaluare a clasificării ESB la nivelul Uniunii.

(3)

Decizia 2007/453/CE a Comisiei (2) conține o listă cu statutul din perspectiva ESB al țărilor sau al regiunilor în funcție de riscul lor de ESB în părțile A, B sau C din anexa la actul respectiv. Țările sau regiunile enumerate în partea A din anexa respectivă sunt considerate ca având un risc neglijabil de ESB, cele enumerate în partea sa B sunt considerate ca având un risc controlat de ESB, în timp ce partea sa C prevede că țările sau regiunile care nu sunt menționate în partea A sau B sunt considerate ca având un risc nedeterminat de ESB.

(4)	În prezent, Franța se încadrează în partea B din anexa la Decizia 2007/453/CE alături de țări sau regiuni cu risc controlat de ESB.

(5)

La 24 mai 2022, Adunarea mondială a delegaților OIE a adoptat Rezoluția nr. 15 intitulată „Recunoașterea statutului țărilor membre privind riscul de encefalopatie spongiformă bovină” (3), în vederea intrării în vigoare la 27 mai 2022. Rezoluția respectivă a recunoscut Franța ca având risc neglijabil de ESB, în conformitate cu Codul sanitar pentru animale terestre al OIE. După reevaluarea situației la nivelul Uniunii în urma rezoluției OIE nr. 15, Comisia a considerat că este necesar ca noul statut din perspectiva ESB atribuit de OIE Franței să fie reflectat în anexa la Decizia 2007/453/CE.

(6)	Așadar, este necesar ca lista țărilor sau regiunilor din anexa la Decizia 2007/453/CE să fie modificată pentru a include Franța în partea A a anexei respective, în rândul țărilor sau regiunilor cu risc neglijabil de ESB.

(7)	Prin urmare, este necesar ca anexa la Decizia 2007/453/CE să fie modificată în consecință.

(8)	Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Anexa la Decizia 2007/453/CE se înlocuiește cu textul din anexa la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 4 august 2022.

Pentru Comisie

Stella KYRIAKIDES

Membru al Comisiei

(1) JO L 147, 31.5.2001, p. 1.

(2) Decizia 2007/453/CE a Comisiei din 29 iunie 2007 de stabilire a statutului privind ESB al unui stat membru, al țărilor terțe sau al uneia dintre regiunile acestora în funcție de riscul de contaminare cu ESB (JO L 172, 30.6.2007, p. 84).

(3) https://www.woah.org/app/uploads/2022/05/a-r15-2022-bse-final-1.pdf

ANEXĂ

Anexa la Decizia 2007/453/CE se înlocuiește cu următorul text:

„ANEXĂ

LISTA ȚĂRILOR SAU A REGIUNILOR

A. Țări sau regiuni cu risc neglijabil de ESB

State membre

—

Belgia

—

Bulgaria

—

Cehia

—

Danemarca

—

Germania

—

Estonia

—

Irlanda

—

Spania

—

Franța

—

Croația

—

Italia

—

Cipru

—

Letonia

—

Lituania

—

Luxemburg

—

Ungaria

—

Malta

—	Țările de Jos

—

Austria

—

Polonia

—	Portugalia

—

România

—

Slovenia

—

Slovacia

—

Finlanda

—

Suedia

Regiuni din statele membre (*1)

—	Irlanda de Nord

Țări membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb

—

Islanda

—	Liechtenstein

—

Norvegia

—

Elveția

Țări terțe

—

Argentina

—

Australia

—

Brazilia

—

Canada

—

Chile

—

Columbia

—	Costa Rica

—

India

—

Israel

—

Japonia

—

Jersey

—

Namibia

—	Noua Zeelandă

—

Panama

—

Paraguay

—

Peru

—	Serbia (*2)

—

Singapore

—	Statele Unite

—

Uruguay

B. Țări sau regiuni cu risc controlat de ESB

State membre

—

Grecia

Țări terțe

—

Mexic

—

Nicaragua

—	Coreea de Sud

—

Taiwan

—	Regatul Unit cu excepția Irlandei de Nord

C. Țări sau regiuni cu risc nedeterminat de ESB

—	Țările sau regiunile nemenționate în părțile A sau B.

(*1) În conformitate cu Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, în special cu articolul 5 alineatul (4) din Protocolul privind Irlanda/Irlanda de Nord, în coroborare cu anexa 2 la respectivul protocol, în sensul prezentei anexe, referirile la statele membre includ Regatul Unit în ceea ce privește Irlanda de Nord.

(*2) Astfel cum se menționează la articolul 135 din Acordul de stabilizare și de asociere între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Serbia, pe de altă parte (JO L 278, 18.10.2013, p. 16).”

8.8.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 206/55

ORIENTAREA (UE) 2022/1378 A BĂNCII CENTRALE EUROPENE

din 28 iulie 2022

de modificare a Orientării 2008/596/CE privind administrarea activelor din rezervele valutare ale Băncii Centrale Europene de către băncile centrale naționale, precum și documentația juridică aferentă operațiunilor având ca obiect aceste active (BCE/2008/5) (BCE/2022/28)

CONSILIUL GUVERNATORILOR BĂNCII CENTRALE EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 127 alineatul (2) a treia liniuță,

având în vedere Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, în special articolul 3.1 a treia liniuță și articolele 12.1 și 30.6,

întrucât:

(1)

Orientarea 2008/596/CE a Băncii Centrale Europene (BCE/2008/5) (1) reglementează administrarea rezervelor valutare ale Băncii Centrale Europene (BCE) de către băncile centrale naționale ale statelor membre a căror monedă este euro, precum și documentația juridică pentru operațiunile care implică astfel de active. Ca urmare a revizuirii periodice a acestei orientări, sunt necesare mai multe modificări ale acesteia.

(2)

În primul rând, în cazul în care contrapărțile nu respectă legislația aplicabilă în ceea ce privește prevenirea spălării banilor și/sau a finanțării terorismului și/sau sunt implicate în spălarea banilor și/sau finanțarea terorismului, BCE ar trebui să aibă capacitatea de a rezilia acordurile-cadru de compensare încheiate cu aceste contrapărți începând cu 1 august 2022 sau încheiate înainte de această dată și modificate ulterior. Aceasta ar reflecta practica actuală a BCE în ceea ce privește celelalte acorduri-cadru utilizate de BCE. În al doilea rând, contrapărțile la operațiunile care implică active din rezervele valutare ale BCE ar trebui să fie obligate să respecte în permanență orice sancțiuni aplicabile impuse la nivelul Uniunii Europene și/sau al Organizației Națiunilor Unite sau impuse de orice altă autoritate competentă.

(3)	În plus, trebuie efectuate alte câteva ajustări de natură operațională sau tehnică.

(4)	Prin urmare, Orientarea 2008/596/CE (BCE/2008/5) ar trebui modificată în mod corespunzător,

ADOPTĂ PREZENTA ORIENTARE:

Articolul 1

Modificări

Orientarea 2008/596/CE (BCE/2008/5) se modifică după cum urmează:

1.	La articolul 1, a doua liniuță se înlocuiește cu următorul text: „ «jurisdicții europene» înseamnă jurisdicțiile tuturor statelor membre care au adoptat moneda euro în conformitate cu tratatul, precum și Danemarca, Suedia, Elveția și Anglia și Țara Galilor.”

La articolul 3, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Operațiunile de report (repurchase), de deport (reverse repurchase), de cumpărare/revânzare (buy/sell-back) și de vânzare/răscumpărare (sell/buy-back) având ca obiect active din rezervele valutare ale BCE se documentează prin utilizarea următoarelor contracte standard în ediția sau versiunea indicată sau în orice ediție sau versiune mai recentă aprobată de BCE:

(a)	«EBF Master Agreement for Financial Transactions» (ediția 2004) se utilizează pentru operațiunile cu contrapărțile constituite sau înregistrate în temeiul legislației oricărei jurisdicții europene și a legislației Irlandei de Nord și Scoției;

(b)	«Bond Market Association Master Repurchase Agreement» (versiunea din septembrie 1996) se utilizează pentru operațiunile cu contrapărțile constituite sau înregistrate în temeiul legislației federale sau statale din Statele Unite ale Americii; și

(c)	«TBMA/ISMA Global Master Repurchase Agreement» (versiunea 2000) se utilizează pentru operațiunile cu contrapărțile constituite sau înregistrate în temeiul legislației oricăror alte jurisdicții decât cele enumerate la litera (a) sau (b).”

La articolul 3, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Operațiunile cu instrumente derivate tranzacționate pe piețele over-the-counter având ca obiect active din rezervele valutare ale BCE se documentează prin utilizarea următoarelor contracte standard în ediția sau versiunea indicată sau în orice ediție sau versiune mai recentă aprobată de BCE:

(a)	«EBF Master Agreement for Financial Transactions» (ediția 2004) se utilizează pentru operațiunile cu contrapărțile constituite sau înregistrate în temeiul legislației oricărei jurisdicții europene;

(b)

«1992 International Swaps and Derivatives Association Master Agreement» («Multicurrency – cross-border», versiunea reglementată de legislația statului New York) se utilizează pentru operațiunile cu contrapărțile constituite sau înregistrate în temeiul legislației federale sau statale din Statele Unite ale Americii; și

(c)

«1992 International Swaps and Derivatives Association Master Agreement» («Multicurrency – cross-border», versiunea reglementată de legea engleză) se utilizează pentru operațiunile cu contrapărțile constituite sau înregistrate în temeiul legislației oricăror alte jurisdicții decât cele enumerate la litera (a) sau (b).”

La articolul 3, alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5) Depozitele având ca obiect active din rezervele valutare ale BCE constituite la contrapărțile care: (i) sunt eligibile pentru operațiunile menționate la alineatul (2) și/sau la alineatul (3); și (ii) sunt constituite sau înregistrate în temeiul legislației oricărei jurisdicții europene, cu excepția Irlandei, se documentează prin utilizarea contractului standard «EBF Master Agreement for Financial Transactions» (ediția 2004 sau orice altă ediție mai recentă aprobată de BCE). În cazurile care nu intră sub incidența punctelor (i) și (ii), depozitele având ca obiect active din rezervele valutare ale BCE se documentează prin utilizarea acordului-cadru de compensare (netting), astfel cum se precizează la alineatul (7).”

La articolul 3, alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text:

„(6) Fiecărui contract standard i se anexează un document în limba engleză în forma prevăzută în anexa I („ECB Annex”) care constituie parte integrantă a fiecărui contract standard, document în temeiul căruia se efectuează operațiunile de report (repurchase), de deport (reverse repurchase), de cumpărare/revânzare (buy/sell-back) și de vânzare/răscumpărare (sell/buy-back), de împrumut de titluri de valoare, operațiunile de report tripartite (triparty repo) sau operațiunile cu instrumente derivate tranzacționate pe piețele over-the-counter, în afara cazului în care aceste operațiuni sunt efectuate în baza contractului standard «EBF Master Agreement for Financial Transactions».”

La articolul 3 alineatul (7), teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„(7) Se încheie un acord-cadru de compensare (netting) cu toate contrapărțile, cu excepția celor: (i) cu care BCE a semnat un contract standard «EBF Master Agreement for Financial Transactions»; și (ii) care sunt constituite sau înregistrate în temeiul legislației oricărei jurisdicții europene, cu excepția Irlandei, după cum urmează:”.

La articolul 3 se adaugă următorul alineat (9):

„(9) Toate acordurile-cadru încheiate de BCE începând cu 1 august 2022 sau încheiate de BCE înainte de această dată și modificate după această dată conțin o declarație continuă a fiecărei contrapărți că: (a) contrapartea respectă, sub toate aspectele semnificative, toate legile aplicabile (inclusiv instrucțiunile date de autoritățile competente) referitoare la prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului; (b) contrapartea nu este implicată în spălarea banilor și/sau finanțarea terorismului; și (c) contrapartea respectă toate măsurile restrictive aplicabile (denumite în comun «sancțiuni») adoptate la nivelul Uniunii Europene și/sau al Organizației Națiunilor Unite sau impuse de orice altă autoritate competentă.”

Articolul 2

Producerea de efecte

(1) Prezenta orientare produce efecte de la data notificării sale către băncile centrale naționale ale statelor membre a căror monedă este euro.

(2) Băncile centrale din Eurosistem asigură respectarea prezentei orientări de la 1 august 2022.

Articolul 3

Destinatari

Prezenta orientare se adresează tuturor băncilor centrale din Eurosistem.

Adoptată la Frankfurt pe Main, 28 iulie 2022.

Pentru Consiliul guvernatorilor BCE

Președinta BCE

Christine LAGARDE

(1) Orientarea 2008/596/CE a Băncii Centrale Europene din 20 iunie 2008 privind administrarea activelor din rezervele valutare ale Băncii Centrale Europene de către băncile centrale naționale, precum și documentația juridică aferentă operațiunilor având ca obiect aceste active (BCE/2008/5) (JO L 192, 19.7.2008, p. 63).

ANEXĂ

Anexa I la Orientarea 2008/596/CE (BCE/2008/5) se înlocuiește cu următorul text:

„ ECB ANNEX

The provisions of this Annex shall be supplemental terms and conditions applying to [name the standard agreement to which this Annex applies] dated [date of agreement] (the «Agreement») between the European Central Bank (the «ECB») and [name of counterparty] (the «Counterparty»). The provisions of this Annex shall be annexed to, incorporated in and form an integral part of the Agreement. If and to the extent that any provisions of the Agreement (other than the provisions of this Annex) or the ECB Master Netting Agreement dated as of [date] (the «Master Netting Agreement») between the ECB and the Counterparty, including any other supplemental terms and conditions, annex or schedule to the Agreement, contain provisions inconsistent with or to the same or similar effect as the provisions of this Annex, the provisions of this Annex shall prevail and apply in place of those provisions.

Except as required by law or regulation, the Counterparty agrees that it shall keep confidential, and under no circumstances disclose to a third party, any information or advice furnished by the ECB or any information concerning the ECB obtained by the Counterparty as a result of it being a party to the Agreement, including without limitation information regarding the existence or terms of the Agreement (including this Annex) or the relationship between the Counterparty and the ECB created thereby, nor shall the Counterparty use the name of the ECB in any advertising or promotional material.

The Counterparty agrees to notify the ECB in writing as soon as reasonably practicable of: (i) any consolidation or amalgamation with, or merger with or into, or transfer of all or substantially all of its assets to, another entity; (ii) the appointment of any liquidator, receiver, administrator or analogous officer or the commencement of any procedure for the winding-up or reorganisation of the Counterparty or any other analogous procedure; or (iii) a change in the Counterparty’s name.

There shall be no waiver by the ECB of immunity from suit or the jurisdiction of any court, or any relief against the ECB by way of injunction, order for specific performance or for recovery of any property of the ECB or attachment of its assets (whether before or after judgment), in every case to the fullest extent permitted by applicable law.

There shall not apply in relation to the ECB any event of default or other provision of any kind in which reference is made to the bankruptcy, insolvency or other analogous event of the ECB.

The Counterparty agrees that it has entered into the Agreement (including this Annex) as principal and not as agent for any other entity and that it shall enter into all transactions as principal.”

		ISSN 1977-0782
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 206

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 65 8 august 2022

Cuprins		II Acte fără caracter legislativ	Pagina
		REGULAMENTE
	*	Regulamentul (UE) 2022/1369 al Consiliului din 5 august 2022 privind măsuri coordonate de reducere a cererii de gaze	1
	*	Regulamentul (UE) 2022/1370 al Comisiei din 5 august 2022 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1881/2006 în ceea ce privește nivelurile maxime de ochratoxină A din anumite produse alimentare ( 1 )	11
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1371 al Comisiei din 5 august 2022 de rectificare a anumitor versiuni lingvistice ale Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/2066 privind monitorizarea și raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră în temeiul Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 1 )	15
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1372 al Comisiei din 5 august 2022 privind măsurile temporare de prevenire a introducerii, circulației, răspândirii, multiplicării și eliberării Meloidogyne graminicola (Golden & Birchfield) pe teritoriul Uniunii	16
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1373 al Comisiei din 5 august 2022 de autorizare a introducerii pe piață ca aliment nou a hidroxidului de fier adipat tartrat și de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/2470 ( 1 )	28
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1374 al Comisiei din 5 august 2022 privind autorizarea diformiatului de potasiu ca aditiv pentru hrana purceilor înțărcați, a porcilor pentru îngrășat și a scroafelor și de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 333/2012 ( 1 )	35
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1375 al Comisiei din 5 august 2022 privind refuzarea autorizării substanței etoxiquin ca aditiv în hrana animalelor aparținând grupei funcționale antioxidanți și abrogarea Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/962 ( 1 )	39
		DECIZII
	*	Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/1376 a Comisiei din 26 iulie 2022 privind aplicabilitatea articolului 34 din Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește generarea și vânzarea angro de energie electrică în Danemarca [notificată cu numărul C(2022) 5046] ( 1 )	42
	*	Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/1377 a Comisiei din 4 august 2022 de modificare a anexei la Decizia 2007/453/CE în ceea ce privește statutul privind ESB al Franței [notificată cu numărul C(2022) 5507] ( 1 )	51
		ORIENTĂRI
	*	Orientarea (UE) 2022/1378 a Băncii Centrale Europene din 28 iulie 2022 de modificare a Orientării 2008/596/CE privind administrarea activelor din rezervele valutare ale Băncii Centrale Europene de către băncile centrale naționale, precum și documentația juridică aferentă operațiunilor având ca obiect aceste active (BCE/2008/5) (BCE/2022/28)	55