1.

Anexele V-VIII se înlocuiesc cu următorul text:

2.

Secțiunea 2 din anexa XI se modifică după cum urmează.

☐

Denumirea produsului

☐

Legătura

☐

Restricții de comercializare

8.1.

8.2.

8.3.

5.1.

5.2.

5.3.

5.4.

5.1.

5.2.

5.3.

1.

Punctul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„1.   SCOP ȘI DOMENIU DE APLICARE

Determinarea constituenților de origine animală în hrana pentru animale se efectuează prin microscopie optică sau reacție în lanț a polimerazei (PCR), în conformitate cu dispozițiile stabilite în prezenta anexă.

Aceste două metode fac posibilă depistarea prezenței constituenților de origine animală în preamestecuri, în materiile prime pentru hrana animalelor și în hrana combinată pentru animale. Totuși, ele nu fac posibilă calcularea cantității acestor constituenți în preamestecuri, în materiile prime pentru hrana animalelor și în hrana combinată pentru animale. Ambele metode au o limită de detecție sub 0,1 % (G/G).

Metoda PCR face posibilă identificarea grupului taxonomic al constituenților de origine animală prezenți în preamestecuri, în materiile prime pentru hrana animalelor și în hrana combinată pentru animale.

Aceste metode se aplică pentru controlul aplicării interdicțiilor prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (*), în anexa IV la regulamentul respectiv și la articolul 11 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (**).

În funcție de tipul de hrană pentru animale testată, aceste metode pot fi utilizate, în cadrul unui singur protocol operațional, fie singure, fie combinate, în conformitate cu procedurile standard de operare (PSO) stabilite de laboratorul de referință al UE pentru depistarea proteinelor animale în hrana pentru animale (EURL-AP) și publicate pe site-ul său de internet (***).

(*)  Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă (JO L 147, 31.5.2001, p. 1)."

(**)  Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 (Regulament privind subprodusele de origine animală) (JO L 300, 14.11.2009, p. 1)."

(***)  https://www.eurl.craw.eu/legal-sources-and-sops/method-of-reference-and-sops/” "

2.

Punctul 2.1 se înlocuiește cu următorul text:

„2.1.   Microscopie optică

2.1.1.   Principiu

Constituenții de origine animală care pot fi prezenți în preamestecuri, în materiile prime pentru hrana animalelor și în hrana combinată pentru animale, trimise spre analizare, sunt identificați pe baza caracteristicilor tipice și identificabile microscopic, cum ar fi fibrele musculare și alte particule de carne, cartilajul, oasele, coarnele, părul, părul, părul de porc, fragmentele cuticulare ale nevertebratelor, structurile traheale ale insectelor, produsele de sânge, globule din lapte, cristalele de lactoză, penele, cojile de ouă, oasele și solzii de pește.

Examinările microscopice se efectuează după prepararea eșantioanelor prin sedimentare.

Eșantioanele se supun unei etape de sedimentare, după cum urmează:

2.1.2.   Reactivi și echipamente

2.1.2.1.   Reactivi

2.1.2.1.1.   Agent de concentrare

2.1.2.1.2.   Agent de colorare

2.1.2.1.3.   Medii de montare

2.1.2.1.4.   Mediu de montare cu proprietăți de colorare

2.1.2.1.5.   Agenți de limpezire

2.1.2.1.6.   Agent de decolorare

2.1.2.2.   „Echipamente

—

Pâlnie de separare conică din sticlă cu un conținut de 250 ml cu robinet din teflon sau din sticlă șlefuită la baza conului. Diametrul de deschidere al robinetului trebuie să fie ≥ 4 mm. De asemenea, pentru etapa de sedimentare doar cu TCE, se poate folosi un pahar de sedimentare conic, cu condiția ca laboratorul să fi demonstrat că nivelurile de detecție sunt echivalente cu cele obținute utilizând pâlnia de separare conică din sticlă. Pâlnie de separare

2.1.3.   Eșantionarea și prepararea eșantioanelor

2.1.3.1.   Eșantionare

Se utilizează un eșantion reprezentativ, prelevat în conformitate cu anexa I.

2.1.3.1.1.   Uscarea eșantioanelor

Eșantioanele cu un conținut de umiditate > 14 % se usucă înainte de manipulare în conformitate cu anexa III.

2.1.3.1.2.   Cernerea în prealabil a eșantioanelor

Pentru a colecta informații privind posibila contaminare ambientală a hranei destinate animalelor, se recomandă să se cearnă în prealabil la dimensiunea de 1 mm hrana sub formă de pelete și grăunțe și apoi să se prepare, să se analizeze și să se raporteze separat cele două fracțiuni rezultate, care trebuie să fie considerate ca eșantioane distincte.

2.1.3.2.   Măsuri de precauție

Pentru a se evita contaminarea încrucișată în laborator, toate echipamentele reutilizabile se curăță cu grijă înainte de utilizare. Piesele pâlniei de separare se demontează înainte de curățare. Piesele pâlniei de separare și sticlăria se prespală manual și apoi se spală într-o mașină de spălat. Sitele se curăță utilizând o perie cu peri sintetici aspri. Se recomandă curățarea finală a sitelor cu acetonă și aer comprimat după cernerea materiilor grase, precum făina de pește.

2.1.3.3.   Prepararea eșantioanelor constând în grăsimi sau uleiuri

Pentru prepararea eșantioanelor constând în grăsimi se aplică următorul protocol:

Același protocol, cu excepția primei și a celei de a patra liniuțe, se aplică pentru prepararea eșantioanelor de ulei.

2.1.3.4.   Prepararea altor eșantioane decât de grăsimi sau uleiuri

2.1.4.   Examinare microscopică

2.1.4.1.   Prepararea lamelor

Lamele de microscopie se prepară din sediment și, în funcție de alegerea operatorului, fie din materia flotantă, fie din materia primă. Dacă este cazul, numai pentru depistarea constituenților proveniți de la nevertebrate terestre, se prepară lame și din materia flotantă finală obținută conform descrierii de la punctul 2.1.3.4.4. Se prepară cele două fracțiuni rezultate (cea fină și cea grosieră). Porțiunile de testat din fracțiuni întinse pe lame trebuie să fie reprezentative pentru întreaga fracțiune.

Se pregătește un număr suficient de lame pentru a se asigura că se poate efectua un protocol complet de examinare, astfel cum se prevede la punctul 2.1.4.2.

Lamele de microscopie se montează cu mediul de montare adecvat în conformitate cu PSO stabilite de EURL-AP și publicate pe site-ul său de internet. Lamele se acoperă cu lamele de acoperire.

2.1.4.2.   Diagrama de observare pentru depistarea particulelor de origine animală în preamestecuri, în materiile prime pentru hrana animalelor și în hrana combinată pentru animale.

Lamele de microscopie preparate se observă în conformitate cu diagramele de observare stabilite în diagramele 1 și 2.

Observațiile de microscopie se realizează utilizând microscopul compus pe sediment și, în funcție de alegerea operatorului, fie pe materia flotantă, fie pe materia primă. În plus, pentru depistarea constituenților proveniți de la nevertebrate terestre, se efectuează observații și asupra materiei flotante finale obținute conform descrierii de la punctul 2.1.3.4.4, în conformitate cu diagrama 3. Microscopul stereoscopic poate fi utilizat în plus față de microscopul compus pentru fracțiunile grosiere. Fiecare lamă se examinează în întregime la diferite amplificări. Explicații precise cu privire la modul de utilizare a diagramelor sunt detaliate printr-o PSO stabilită de EURL-AP și publicată pe site-ul său de internet.

Numărul minim de lame care trebuie observate în fiecare etapă a diagramelor de observare trebuie să fie strict respectat, cu excepția cazului în care întregul material al fracțiunii nu permite să se ajungă la numărul prevăzut de lame, de exemplu atunci când nu se obține deloc sediment. Nu se utilizează mai mult de 6 lame pentru fiecare determinare pentru înregistrarea numărului de particule.

În cazul în care se prepară lame suplimentare cu ajutorul unui mediu de montare mai specific, cu proprietăți de colorare, astfel cum se descrie la punctul 2.1.2.1.4, pe materia flotantă sau pe materia primă pentru a caracteriza suplimentar structurile (de exemplu, pene, păr, mușchi sau particule de sânge), care au fost depistate pe lamele preparate cu alte medii de montare, astfel cum se descrie la punctul 2.1.2.1.3, numărul de particule se numără pe baza unui număr de lame per determinare care nu depășește 6, inclusiv lamele suplimentare cu un mediu de montare mai specific. Lamele suplimentare preparate din materia flotantă finală obținută, astfel cum se descrie la punctul 2.1.3.4.4, pentru depistarea constituenților proveniți de la nevertebrate terestre nu se iau în considerare pentru identificarea altor naturi (vertebrate terestre și pești).

Pentru a facilita identificarea naturii și originii particulelor, operatorul poate utiliza instrumente de sprijin cum ar fi sisteme de asistare în luarea deciziilor, biblioteci de imagini și eșantioane de referință.

Diagrama 1

Diagramă de observare după sedimentarea doar cu TCE pentru depistarea particulelor de origine animală, alta decât nevertebratele terestre, în preamestecuri, în materiile prime pentru hrana animalelor și în hrana combinată pentru animale, pentru prima determinare

Diagrama 2

Diagramă de observare după sedimentarea doar cu TCE pentru depistarea particulelor de origine animală, alta decât nevertebratele terestre, în preamestecuri, în materiile prime pentru hrana animalelor și în hrana combinată pentru animale, pentru a doua determinare

Diagrama 3

Diagramă de observare după sedimentarea dublă cu PE/TCE pentru depistarea constituenților proveniți de la nevertebrate terestre, în preamestecuri, în materiile prime pentru hrana animalelor și în hrana combinată pentru animale

2.1.4.3.   Numărul de determinări

Determinările se efectuează pe subeșantioane diferite de 50 g fiecare.

Dacă, în urma primei determinări efectuate în conformitate cu diagrama de observare din diagrama 1 sau, după caz, din diagrama 3, nu se depistează deloc particule de origine animală, nu este necesară o determinare suplimentară, iar rezultatul analizei se raportează utilizând formularea de la punctul 2.1.5.1.

Dacă, în urma unei prime determinări efectuate în conformitate cu diagrama de observare din diagrama 1, se depistează una sau mai multe particule de origine animală de o anumită natură (și anume, vertebrate terestre sau pești), iar natura particulelor găsite confirmă conținutul declarat al eșantionului, nu este necesară o a doua determinare. Dacă numărul particulelor de origine animală de o anumită natură depistate pe parcursul acestei prime determinări este mai mare de 5, rezultatul analizei se raportează în funcție de natura animală utilizând formularea de la punctul 2.1.5.3. Altminteri, rezultatul analizei se raportează în funcție de natura animală utilizând formularea de la punctul 2.1.5.2.

Dacă, în urma primei determinări efectuate în conformitate cu diagrama de observare din diagrama 3 se depistează mai mult de 5 particule provenite de la nevertebrate terestre, nu este necesară o a doua determinare, iar rezultatul analizei se raportează utilizând formularea de la punctul 2.1.5.3 pentru această natură.

În toate celelalte cazuri, inclusiv atunci când nu a fost furnizată laboratorului nicio declarație cu privire la conținut, se efectuează o a doua determinare pornind de la un nou subeșantion. Dacă, în urma celei de-a doua determinări efectuate în conformitate cu diagrama de observare din diagrama 2 sau, după caz, din diagrama 3, suma particulelor de origine animală de o anumită natură depistate pe parcursul celor două determinări este mai mare de 10, rezultatul analizei se raportează în funcție de natura animală utilizând formularea de la punctul 2.1.5.3. Altminteri, rezultatul analizei se raportează în funcție de natura animală utilizând formularea de la punctul 2.1.5.2.

2.1.5.   Exprimarea rezultatelor

Atunci când raportează rezultatele, laboratorul indică tipul de material care a fost analizat (sediment, materie flotantă, materie flotantă finală sau materie primă). Raportarea indică în mod clar numărul de determinări care au fost efectuate și dacă cernerea fracțiunilor înainte de prepararea lamelor, în conformitate cu punctul 2.1.3.4.3, prima liniuță, al treilea paragraf sau cu punctul 2.1.3.4.4, a treia liniuță, nu a fost efectuată.

Raportul laboratorului conține cel puțin informații privind prezența constituenților derivați din vertebrate terestre și din pești.

Diferitele situații se raportează în modul următor:

1.

procesul de negociere este deschis, favorabil incluziunii și transparent și se bazează pe o cooperare cu bună-credință;

2.

procesul de negociere permite participarea semnificativă a tuturor părților interesate relevante, inclusiv a reprezentanților societății civile, ai sectorului privat, ai mediului academic și ai organizațiilor neguvernamentale;

3.

contribuțiile primite din partea tuturor membrilor Organizației Națiunilor Unite sunt analizate în condiții de egalitate pentru a garanta un proces incluziv;

4.

procesul de negociere se bazează pe un program de lucru eficace și realist.

5.

convenția servește drept instrument eficace pentru autoritățile de aplicare a legii și autoritățile judiciare în lupta de la nivel global împotriva criminalității informatice, asigurând totodată un nivel ridicat de protecție a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, cu scopul de a promova și consolida măsurile de prevenire și combatere a criminalității informatice într-un mod mai eficient și mai eficace, de a promova și facilita, de asemenea, cooperarea internațională, de a asigura un nivel ridicat de protecție a drepturilor victimelor și de a sprijini consolidarea capacităților și asistența tehnică în lupta împotriva criminalității informatice;

6.

se ține seama pe deplin de cadrul existent al instrumentelor și eforturilor internaționale și regionale verificate și testate, astfel cum sunt reflectate în Rezoluțiile 74/247 și 75/282 ale Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite; în consecință, convenția este compatibilă cu instrumentele internaționale existente, în special cu Convenția din 2000 a Organizației Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate și protocoalele la aceasta, cu Convenția din 2003 a Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției și cu Convenția de la Budapesta din 2001 a Consiliului Europei privind criminalitatea informatică și protocoalele la aceasta, dar și cu alte instrumente internaționale și regionale relevante, în special referitoare la protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale; convenția evită orice impact asupra aplicării acestora sau asupra aderării ulterioare a oricărei țări la aceste instrumente existente și, în măsura posibilului, evită suprapunerile inutile;

7.

se ține seama pe deplin de activitatea și rezultatele grupului interguvernamental deschis format din experți pentru elaborarea unui studiu cuprinzător privind criminalitatea informatică, astfel cum s-a convenit în Rezoluția 75/282 a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite;

8.

dispozițiile convenției asigură cel mai înalt nivel posibil de protecție a drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Statele membre ale UE ar trebui să dispună de mijloacele necesare pentru a respecta dreptul internațional și al UE, inclusiv drepturile fundamentale, libertățile și principiile generale ale dreptului Uniunii, astfel cum sunt consacrate în tratatele Uniunii Europene și în Carta drepturilor fundamentale. Dispozițiile convenției ar trebui, de asemenea, să fie compatibile cu obligațiile comerciale internaționale ale UE și ale statelor membre ale acesteia.

9.

în convenție sunt incluse definiții ale infracțiunilor care pot fi săvârșite numai prin intermediul sistemelor informatice;

10.

cu condiția asigurării unor condiții și garanții suficiente și a unei protecții adecvate a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ca excepție de la principiul enunțat la punctul 9, convenția ar putea prevedea definiții ale infracțiunilor care pot fi săvârșite fără utilizarea sistemelor informatice, însă care pot fi facilitate prin utilizarea sistemelor informatice în anumite circumstanțe, dar numai în cazurile în care implicarea sistemelor informatice modifică substanțial caracteristicile sau impactul infracțiunilor;

11.

infracțiunile sunt definite în mod clar și în sens restrâns, într-o manieră neutră din punct de vedere tehnologic; definițiile sunt compatibile cu cele din alte convenții internaționale sau regionale relevante, în special din domeniul criminalității informatice, precum și cu standardele internaționale privind drepturile omului și libertățile fundamentale;

12.

convenția prevede norme privind complicitatea la astfel de infracțiuni și, după caz, tentativa de săvârșire a acestora, răspunderea persoanelor atât fizice, cât și juridice pentru astfel de infracțiuni, norme de stabilire a jurisdicției pentru astfel de infracțiuni, precum și norme privind sancțiuni și măsuri efective, proporționale și cu efect de descurajare în legătură cu astfel de infracțiuni care sunt compatibile cu alte convenții internaționale sau regionale relevante, în special din domeniul criminalității organizate sau al criminalității informatice, precum și cu standardele internaționale privind drepturile omului;

13.

convenția prevede măsuri de drept procesual penal care permit autorităților să investigheze în mod eficace infracțiunile informatice și care, cu condiția asigurării unor garanții suficiente, ar putea să includă măsuri de păstrare sau de obținere a unor probe electronice referitoare la orice infracțiune în cadrul unei investigații sau al unei proceduri penale și, în plus, în cazul în care există o necesitate demonstrată și valoare adăugată, măsuri de indisponibilizare și confiscare a produselor unor astfel de infracțiuni, ținând seama în mod corespunzător de principiile proporționalității, legalității și necesității, de protecția drepturilor privind respectarea vieții private și de protecția datelor cu caracter personal.

14.

aceste măsuri de drept procesual penal nu intră în contradicție cu alte convenții internaționale sau regionale relevante, în special din domeniul criminalității organizate sau al criminalității informatice, și sunt compatibile cu astfel de convenții și cu standardele internaționale privind drepturile omului și libertățile fundamentale;

15.

măsurile procedurale privind păstrarea sau obținerea probelor electronice conțin o definiție clară și restrânsă a tipului de date vizate; măsurile procedurale privind cooperarea cu entități din sectorul privat asigură faptul că sarcinile acestor entități sunt proporționale și că entitățile din sectorul privat respectă pe deplin legislația care protejează drepturile utilizatorilor lor; convenția oferă claritate juridică furnizorilor de servicii online (de exemplu furnizorii de servicii de internet) în interacțiunile lor cu autoritățile de aplicare a legii din statele care sunt părți la convenție; măsurile procedurale privind eliminarea conținutului ilegal se referă numai la conținutul ilegal care este suficient de specific și definit în sens restrâns în convenție;

16.

convenția prevede măsuri de cooperare care permit autorităților din diferite state care sunt părți la instrument să coopereze în mod eficace prin intermediul asistenței judiciare reciproce, inclusiv prin stabilirea de puncte de contact, în scopul investigațiilor sau al procedurilor penale referitoare la infracțiunile definite în instrument. Convenția ar putea, de asemenea, să prevadă astfel de măsuri de cooperare în scopul păstrării sau obținerii de probe electronice referitoare la orice infracțiune în cadrul unei investigații sau al unei proceduri penale, cu condiția ca aceste măsuri să facă obiectul unor condiții și garanții suficiente în temeiul dreptului intern al statelor, care asigură protecția adecvată a drepturilor omului și a libertăților fundamentale;

17.

măsurile de cooperare respective sunt compatibile cu alte convenții internaționale sau regionale relevante, în special din domeniul criminalității organizate sau al criminalității informatice, și nu intră în contradicție cu astfel de convenții și cu standardele internaționale privind drepturile omului și libertățile fundamentale;

18.

măsurile de cooperare sunt supuse condițiilor stabilite de legislația părții solicitate și prevăd motive ample de refuz, astfel încât să se asigure protecția drepturilor fundamentale, în special a dreptului la protecția datelor cu caracter personal, inclusiv în contextul transferurilor de date cu caracter personal, precum și existența dublei incriminări;

19.

convenția prevede condiții stricte și garanții solide pentru a asigura faptul că statele membre ale UE dispun de mijloacele necesare pentru a respecta și a proteja drepturile fundamentale, libertățile și principiile generale ale dreptului Uniunii, astfel cum sunt consacrate în tratatele Uniunii Europene și în Carta drepturilor fundamentale, inclusiv, în special, principiile proporționalității, legalității și necesității infracțiunilor și pedepselor, garanțiile și drepturile procedurale, dreptul la o cale de atac eficientă, prezumția de nevinovăție, dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare al persoanelor care fac obiectul procedurilor penale, dreptul de a nu fi judecat sau condamnat de două ori pentru aceeași infracțiune, precum și dreptul la viață privată, dreptul la protecția datelor cu caracter personal și a datelor transmise în cadrul comunicațiilor electronice atunci când sunt prelucrate astfel de date, inclusiv al transferurilor către autorități din țări terțe, precum și dreptul la libertatea de exprimare și de informare; convenția asigură, în special, faptul că statele membre ale UE dispun de mijloacele necesare în vederea respectării cerințelor privind transferurile internaționale de date cu caracter personal în sensul Directivei (UE) 2016/680, al Regulamentului (UE) 2016/679 și al Directivei 2002/58/CE; condițiile și garanțiile asigură, de asemenea, protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale în conformitate cu standardele internaționale în domeniul drepturilor omului. Aceasta se aplică întregii convenții, inclusiv măsurilor procedurale și de cooperare, printre care și cele care pot aduce atingere în mod semnificativ drepturilor persoanelor fizice;

20.

convenția asigură un temei pentru măsuri voluntare de consolidare a capacităților, cu scopul de a sprijini țările în ceea ce privește capacitatea acestora de a desfășura investigații și proceduri penale eficace în materie de criminalitate informatică și de a obține probe electronice în investigații și proceduri penale privind alte infracțiuni, inclusiv prin intermediul asistenței tehnice și al formării. Biroul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate (UNODC) are un rol clar definit în ceea ce privește punerea în aplicare a unor astfel de măsuri;

21.

convenția asigură faptul că victimele criminalității informatice beneficiază de un nivel adecvat de asistență, sprijin, protecție și acces la despăgubiri;

22.

convenția asigură un temei pentru măsuri practice de prevenire a criminalității informatice, care sunt clar definite, strict delimitate și distincte de măsurile de drept procesual penal care ar putea aduce atingere drepturilor și libertăților persoanelor fizice sau juridice.

23.

convenția menține instrumentele existente la nivel mondial și regional, precum și cooperarea internațională actuală în ceea ce privește combaterea pe plan global a criminalității informatice. În special, statele membre ale Uniunii Europene pot continua să aplice normele Uniunii în cadrul relațiilor reciproce;

24.

convenția prevede un mecanism adecvat care să asigure punerea sa în aplicare și stabilește dispoziții finale, inclusiv privind soluționarea litigiilor, semnarea, ratificarea, acceptarea, aprobarea și aderarea, intrarea în vigoare, modificarea, suspendarea, denunțarea și depozitarul, precum și regimul lingvistic, care să fie elaborate, atunci când este posibil și adecvat, în conformitate cu dispozițiile altor convenții internaționale sau regionale relevante, în special în domeniul criminalității organizate sau al criminalității informatice;

25.

convenția permite Uniunii Europene să devină parte la aceasta.

26.

Comisia ar trebui să depună eforturi pentru a asigura coerența convenției cu legislația și politicile relevante ale Uniunii, precum și cu angajamentele asumate de Uniune în temeiul altor acorduri multilaterale relevante;

27.

Comisia ar trebui să poarte negocieri în numele Uniunii, în ceea ce privește aspectele care intră în sfera sa de competență, în conformitate cu tratatele, și în privința cărora Uniunea a adoptat norme;

28.

negocierile, inclusiv fiecare rundă de negocieri, trebuie să fie pregătite cu mult timp înainte. În acest scop, Comisia informează Consiliul în legătură cu calendarul preconizat și cu aspectele care trebuie supuse negocierii și transmite informațiile relevante cât mai curând posibil;

29.

în conformitate cu principiul cooperării loiale, Comisia și statele membre ar trebui să coopereze îndeaproape pe parcursul procesului de negociere, inclusiv prin contacte periodice cu experții statelor membre și cu reprezentanții acestora de la Viena și New York;

30.

sesiunile de negociere sunt precedate de o reuniune a Grupului de lucru pentru cooperare judiciară în materie penală pentru a identifica aspectele-cheie și pentru a formula avize și a oferi orientări, inclusiv pentru a formula declarații și rezerve, după caz;

31.

Comisia raportează Grupului de lucru pentru cooperare judiciară în materie penală cu privire la rezultatul negocierilor după fiecare sesiune de negociere, inclusiv în scris;

32.

Comisia informează Consiliul și consultă Grupul de lucru pentru cooperare judiciară în materie penală cu privire la orice chestiune importantă care ar putea apărea în cursul negocierilor.