(1)

La 18 februarie 2021, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o anchetă antidumping cu privire la importurile de silicocalciu (denumit în continuare „CaSi”) originar din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC” sau „țara în cauză” sau „China”) în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(2)

Comisia a deschis ancheta în urma unei plângeri depuse la data de 4 ianuarie 2021 de către Euroalliages (denumită în continuare „reclamantul”). Plângerea a fost depusă în numele industriei de silicocalciu din Uniune în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Plângerea conținea elemente de probă referitoare la existența dumpingului și a unui prejudiciu important rezultat din acesta, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea anchetei.

(3)

În conformitate cu articolul 19a din regulamentul de bază, la data de 17 septembrie 2021, Comisia a comunicat părților o sinteză a taxelor provizorii propuse și detalii cu privire la calcularea marjelor de dumping și a marjelor adecvate pentru eliminarea prejudiciului adus industriei Uniunii. Părțile interesate au fost invitate să prezinte observații privind exactitatea calculelor într-un termen de trei zile lucrătoare. Nu s-au primit observații cu privire la exactitatea calculelor.

(4)

Comisia a instituit taxe antidumping provizorii la importurile de silicocalciu originar din Republica Populară Chineză prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/1811 al Comisiei (3) (denumit în continuare „regulamentul provizoriu”).

(5)

În urma comunicării faptelor și a considerentelor esențiale pe baza cărora s-a decis instituirea unei taxe antidumping provizorii (denumită în continuare „comunicarea constatărilor provizorii”), reclamantul, guvernul Republicii Populare Chineze (denumit în continuare „GC”), producătorii-exportatori cooperanți chinezi Ningxia Ketong New Material Technology Co., Ltd („Ketong”), Ningxia Shun Tai Smelting Co., Ltd și comerciantul său afiliat Overseas Metallurgy Co., Ltd („Shun Tai”) și Shaanxi Shenghua Metallurgy-Chemical Co., Ltd („Shenghua”), precum și un utilizator (producătorul de sârmă umplută Filo d.o.o.) și-au exprimat în scris opiniile cu privire la constatările provizorii.

(6)

Părților care au solicitat acest lucru li s-a oferit posibilitatea de a fi audiate. Au avut loc audieri cu Filo d.o.o. și cu unul dintre producătorii-exportatori cooperanți, Ketong.

(7)

Comisia a continuat să caute și să analizeze toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru constatările sale definitive. Pentru a stabili constatările sale definitive, Comisia a examinat observațiile prezentate de părțile interesate și a revizuit concluziile sale provizorii, atunci când a fost cazul.

(8)

Comisia a comunicat tuturor părților interesate faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să instituie o taxă antidumping definitivă la importurile de silicocalciu originar din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „comunicarea constatărilor finale”). Toate părțile au beneficiat de o perioadă în care au putut prezenta observații cu privire la comunicarea constatărilor finale.

(9)

Părțile care au adresat o cerere în acest sens au avut și posibilitatea de a fi audiate. A avut loc o audiere cu Ketong.

(10)

În lipsa observațiilor privind deschiderea anchetei după instituirea măsurilor provizorii, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentul 12 din regulamentul provizoriu.

(11)

În lipsa observațiilor privind eșantionarea producătorilor din Uniune, a importatorilor și a producătorilor-exportatori din RPC, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 15, 17 și 19 din regulamentul provizoriu.

(12)

În lipsa observațiilor privind perioada de anchetă și perioada examinată, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentul 25 din regulamentul provizoriu.

(13)

În lipsa oricăror observații cu privire la definiția produsului, Comisia a confirmat constatările enunțate în considerentele 26-29 din regulamentul provizoriu.

(14)

În urma comunicării constatărilor provizorii, reclamantul, GC și producătorii-exportatori cooperanți au prezentat observații cu privire la constatările provizorii privind dumpingul.

(15)

În urma comunicării constatărilor provizorii, atât GC, cât și Ketong și Shenghua au prezentat observații în care, printre altele, au contestat legalitatea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, precum și existența unor distorsiuni semnificative descrise de Comisie. Observațiile sunt abordate în detaliu în cele ce urmează.

(16)

GC a susținut, în primul rând, în ceea ce privește raportul, că nu există niciun element de probă care să ateste că raportul a fost aprobat sau avizat de Comisie, motiv pentru care există îndoieli cu privire la faptul că raportul poate reprezenta poziția oficială a Comisiei. În ceea ce privește faptele, potrivit GC, raportul induce în eroare, este părtinitor și nu reflectă realitatea. În plus, faptul că Comisia a emis rapoarte de țară doar pentru câteva țări selectate ridică semne de întrebare cu privire la tratamentul clauzei națiunii celei mai favorizate. Mai mult, în opinia GC, Comisia nu ar trebui să se bazeze pe elementele de probă din raport, întrucât acest lucru nu ar fi în conformitate cu spiritul unei legi echitabile și juste, deoarece echivalează efectiv cu judecarea cauzei înainte de proces.

(17)

În al doilea rând, GC a susținut că construirea valorii normale în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este incompatibilă cu Acordul antidumping al OMC (denumit în continuare „Acordul privind PAD”), în special cu articolul 2.2 din Acordul privind PAD, care prevede o listă exhaustivă a situațiilor în care valoarea normală poate fi construită, „distorsiunile semnificative” nefiind enumerate printre aceste situații. În plus, utilizarea datelor dintr-o țară reprezentativă adecvată este, potrivit GC, incompatibilă cu articolul 6.1 litera (b) din GATT și cu articolul 2.2.1.1 din Acordul privind PAD, care impun utilizarea costului de producție din țara de origine pentru construirea valorii normale.

(18)

În al treilea rând, GC a susținut că practicile de investigare ale Comisiei în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază sunt incompatibile cu normele OMC în măsura în care Comisia, încălcând articolul 2.2.1.1 din Acordul privind PAD, nu a luat în considerare evidențele producătorului chinez fără a stabili dacă evidențele respective sunt în conformitate cu principiile contabile general acceptate în China. În acest sens, GC a reamintit că organul de apel în cauza DS473 și grupul special în cauza DS494 au afirmat că, în conformitate cu articolul 2.2.1.1 din Acordul privind PAD, atât timp cât evidențele ținute de exportatorul sau de producătorul care face obiectul anchetei corespund – în limite acceptabile – în mod corect și fiabil tuturor costurilor reale suportate de producătorul sau exportatorul respectiv pentru produsul în cauză, se poate considera că acestea „țin seama în mod rezonabil de cheltuielile de producție și de vânzare ale produsului respectiv”, iar autoritatea de anchetă ar trebui să utilizeze aceste evidențe pentru a stabili costurile de producție ale producătorilor care fac obiectul anchetei.

(19)

În al patrulea rând, GC a susținut că Comisia ar trebui să fie consecventă și să examineze pe deplin dacă există așa-numite distorsiuni ale pieței în țara reprezentativă. Potrivit GC, acceptarea cu ușurință a datelor țării reprezentative fără o astfel de evaluare reprezintă „standarde duble”. GC a atras atenția, în special, asupra mecanismului de stabilire a prețurilor de pe piața energiei electrice din Brazilia, invocat anterior de producătorii-exportatori cooperanți chinezi în cursul anchetei. În opinia GC, același lucru este valabil pentru evaluarea prețului și a costurilor industriei Uniunii. GC a făcut referire, în acest sens, la situații larg răspândite în interiorul UE, care ar putea ridica semne de întrebare cu privire la distorsiunile pieței.

(20)

În ceea ce privește argumentul referitor la stadiul raportului în conformitate cu legislația UE, Comisia a reamintit că articolul 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază nu prevede un format specific pentru rapoartele privind distorsiunile semnificative, și nici nu definește un canal de publicare. Raportul este un document tehnic bazat pe fapte, utilizat doar în contextul anchetelor de apărare comercială. Prin urmare, raportul a fost emis corespunzător sub forma unui document de lucru al serviciilor Comisiei, deoarece are un caracter pur descriptiv și nu exprimă puncte de vedere, preferințe sau aprecieri cu caracter politic. Acest lucru nu îi afectează conținutul, și anume sursele obiective de informații referitoare la existența unor distorsiuni semnificative în economia chineză, relevante în scopul aplicării articolului 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază. În ceea ce privește observațiile privind faptul că raportul este părtinitor și induce în eroare, Comisia a precizat că acest raport este un document cuprinzător bazat pe ample elemente de probă obiective, inclusiv legislație, reglementări și alte documente oficiale de politică publicate de GC, rapoarte terțe din partea organizațiilor internaționale, studii academice și articole realizate de specialiști, precum și pe alte surse independente fiabile. Raportul a fost pus la dispoziția publicului în decembrie 2017, astfel încât orice parte interesată să aibă numeroase posibilități de a prezenta obiecții, completări sau observații cu privire la raport și la elementele de probă pe care acesta se bazează. Comisia a observat, de asemenea, în acest sens, că, deși indică deficiențele raportului într-un mod pur generic și abstract, GC nu a furnizat niciodată vreo obiecție privind fondul și elementele de probă conținute în raport.

(21)

Ca răspuns la afirmația GC referitoare la o încălcare a tratamentului clauzei națiunii celei mai favorizate, Comisia a reamintit că, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază, se întocmește un raport de țară numai în cazul în care Comisia are indicii bine întemeiate în ceea ce privește posibila existență a unor distorsiuni semnificative într-o anumită țară sau într-un anumit sector din țara respectivă. La momentul intrării în vigoare a noilor dispoziții de la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în decembrie 2017, Comisia dispunea de astfel de indicii privind existența unor distorsiuni semnificative în cazul Chinei. Comisia a publicat, de asemenea, un raport privind distorsiunile din Rusia în octombrie 2020 (4) și, după caz, pot urma și alte rapoarte. În plus, Comisia a reamintit că, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a), rapoartele nu sunt obligatorii. Articolul 2 alineatul (6a) litera (c) descrie condițiile în care Comisia emite rapoarte de țară, iar potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (d), reclamanții nu sunt obligați să utilizeze raportul și, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (e), existența unui raport de țară nu reprezintă o condiție pentru deschiderea unei anchete în temeiul articolului 2 alineatul (6a). În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (e), o bază suficientă pentru deschiderea anchetei este ca reclamanții să aducă suficiente elemente de probă din care să reiasă existența unor distorsiuni semnificative într-o țară și ca acestea să îndeplinească criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) litera (b). Prin urmare, normele privind distorsiunile semnificative specifice fiecărei țări se aplică tuturor țărilor, fără nicio distincție și indiferent de existența unui raport de țară. Prin urmare, prin definiție, normele privind distorsiunile în funcție de țară nu încalcă clauza națiunii celei mai favorizate.

(22)

În ceea ce privește al doilea și al treilea argument ale GC referitoare la presupusa incompatibilitate a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază cu legislația OMC, în special cu dispozițiile articolelor 2.2 și 2.2.1.1 din Acordul privind PAD, precum și constatările din cauzele DS473 și DS494, Comisia și-a reiterat opinia exprimată în considerentele 72 și 73 din regulamentul provizoriu, potrivit căreia articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este în deplină conformitate cu obligațiile UE în temeiul normelor OMC. În plus, în ceea ce privește afirmația potrivit căreia conceptul de distorsiuni semnificative inclus la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază nu este menționat printre situațiile în care este permisă construirea valorii normale în temeiul articolului 2.2 din Acordul privind PAD, Comisia a reamintit că nu este necesar ca legislația națională să utilizeze exact aceiași termeni ca cei din acordurile vizate pentru a fi în conformitate cu acordurile respective și consideră că articolul 2 alineatul (6a) este în deplină conformitate cu normele relevante ale Acordului privind PAD (și, în special, cu posibilitățile de construire a valorii normale prevăzute la articolul 2.2 din Acordul privind PAD). În plus, în ceea ce privește cauza DS494, Comisia a reamintit că atât UE, cât și Federația Rusă au contestat constatările grupului special, care nu sunt definitive și, în consecință, în conformitate cu jurisprudența consacrată a OMC, nu au niciun statut juridic în cadrul sistemului OMC, deoarece nu au fost adoptate de Organul de soluționare a litigiilor. În orice caz, raportul grupului special din litigiul respectiv a considerat în mod specific că dispozițiile articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază sunt în afara domeniului de aplicare al litigiului menționat.

(23)

În ceea ce privește al patrulea argument, prin care se solicită Comisiei să se asigure că datele privind țările terțe utilizate în procedurile sale nu sunt afectate de distorsiuni ale pieței, Comisia a reamintit că, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, procedează la construirea valorii normale pe baza datelor alese, altele decât prețurile și costurile interne din țara exportatoare, numai în cazul în care stabilește că aceste date sunt cele mai adecvate pentru a reflecta prețurile și costurile nedistorsionate. În acest proces, Comisia are obligația de a utiliza numai date nedistorsionate. În această privință, părțile interesate sunt invitate să transmită observații privind sursele propuse pentru determinarea valorii normale în etapele inițiale ale anchetei. Decizia finală a Comisiei privind datele nedistorsionate care ar trebui să fie utilizate pentru a calcula valoarea normală ia pe deplin în considerare aceste observații. În ceea ce privește situația de pe piața energiei electrice din Brazilia, această chestiune a fost deja abordată în detaliu în considerentele 132, 133 și 152 din regulamentul provizoriu și este, de asemenea, abordată în considerentul 45 de mai jos. În ceea ce privește solicitarea GC adresată Comisiei de a evalua posibilele distorsiuni de pe piața internă a UE, Comisia nu a considerat acest punct relevant în contextul evaluării existenței unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(24)

În consecință, Comisia a respins argumentele GC.

(25)

Ketong a susținut că articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este incompatibil cu acordurile OMC – inclusiv cu Protocolul de aderare a Chinei la OMC și cu Acordul privind PAD – precum și cu hotărârile OSL, în special DS473. Ketong a subliniat că, privind compatibilitatea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază cu normele OMC, Comisia nu a formulat în regulamentul provizoriu decât declarații foarte generale, fără a specifica temeiul juridic relevant al OMC. În plus, făcând referire la cauza DS473, Ketong a susținut că Comisia nu avea dreptul să elimine costurile sau prețurile sale pe baza pretinsei existențe a unor distorsiuni semnificative, având în vedere că existența unor astfel de distorsiuni nu constituie, în niciun caz, un temei suficient pentru a concluziona că evidențele producătorului nu reflectă în mod rezonabil costurile materiei prime asociate cu producția și vânzarea produsului în cauză.

(26)

În plus, Ketong a prezentat obiecții față de invocarea de către Comisie a unei serii de factori transversali existenți în China pentru a demonstra existența unor distorsiuni semnificative. În special, Ketong a susținut că recunoașterea drept „Centru tehnologic pentru întreprinderi de la nivelul regiunii autonome în 2020” era doar o recunoaștere a dedicării și a investițiilor sale în activități de CD și nu echivala cu intervenția statului în operațiunile Ketong. În mod similar, Ketong a afirmat că, în calitate de societate privată, a fost supusă în întregime normelor moderne de guvernanță corporativă orientată către piață, iar activitățile sale operaționale erau exclusiv responsabile în fața acționarilor privați ai societății în temeiul dreptului societăților comerciale din RPC. În plus, Ketong a susținut că existența intervenției statului nu ar echivala cu existența unor distorsiuni semnificative și că Comisia are obligația legală de a stabili efectul de distorsionare al presupuselor intervenții ale statului asupra prețurilor și costurilor sale.

(27)

În ceea ce privește argumentul privind compatibilitatea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază cu acordurile OMC și cu jurisprudența OSL, pe lângă considerentele 72 și 73 din regulamentul provizoriu, se face trimitere la considerentul 22 de mai sus, în care este abordat acest argument.

(28)

În ceea ce privește presupusa lipsă a unor distorsiuni semnificative în pofida intervențiilor guvernamentale existente, argumentele Ketong nu pot fi acceptate. În primul rând, Ketong nu a furnizat nicio informație care să pună la îndoială observațiile Comisiei (a se vedea considerentele 57 și 58 din regulamentul provizoriu) cu privire la faptul că silicocalciul este considerat o industrie încurajată și, prin urmare, face obiectul unor distorsiuni. Același lucru este valabil și pentru distorsiunile legate de factorii de producție necesari pentru fabricarea produsului care face obiectul anchetei (a se vedea în special considerentele 62 și 63 din regulamentul provizoriu). În al doilea rând, deși Ketong a considerat că „Centrul tehnologic pentru întreprinderi de la nivelul regiunii autonome în 2020” reprezintă o simplă recunoaștere a activităților sale de CD, aceasta nu a contestat existența sprijinului financiar din partea autorităților chineze și nici celelalte forme de sprijin acordate sectorului, astfel cum se menționează în considerentele 57 și 58 din regulamentul provizoriu. În al treilea rând, în ceea ce privește afirmația Ketong potrivit căreia aceasta este o societate privată cu o guvernanță corporativă modernă, Comisia a descris în considerentele 40-63 din regulamentul provizoriu intervențiile substanțiale ale statului în RPC, care au dus la distorsionarea alocării eficiente a resurselor în conformitate cu principiile pieței. Aceste distorsiuni afectează operatorii comerciali, indiferent de structura de proprietate sau de structura managerială.

(29)

În urma comunicării constatărilor definitive, Ketong a susținut, în primul rând, că, în continuare, Comisia a omis să furnizeze detalii suplimentare privind temeiul juridic exact și nici nu și-a fundamentat raționamentul juridic în ceea ce privește compatibilitatea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază cu acordurile OMC și cu hotărârea OMC în cauza DS473. Potrivit Ketong, simpla reiterare de către Comisie a faptului că articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este în deplină conformitate cu obligațiile UE în temeiul normelor OMC nu a oferit nicio clarificare suplimentară cu privire la acest aspect. În al doilea rând, Ketong a reiterat faptul că datele provenite de la o țară terță în ceea ce privește construirea valorii normale pe motivul presupusei existențe a unor distorsiuni semnificative sunt incompatibile cu articolul 2.2 și cu articolul 2.2.1.1. din Acordul privind PAD și cu hotărârea Organului de apel al OMC în cauza DS473. În al treilea rând, Ketong a susținut că, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, Comisia are obligația legală de a evalua existența unor distorsiuni semnificative separat pentru fiecare exportator și producător și de a stabili în mod individual efectul de denaturare al presupuselor intervenții ale statului asupra prețurilor și costurilor producătorului. În opinia societății, nu este de competența Ketong să prezinte elemente de probă care să arate că distorsiunile la nivel național nu îi sunt aplicabile, iar Comisia nu și-a îndeplinit, în această privință, obligația legală de a stabili efectul de distorsionare al presupuselor intervenții ale statului asupra prețurilor și costurilor sale.

(30)

Comisia nu a fost de acord. În ceea ce privește cererea de furnizare de detalii suplimentare privind compatibilitatea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază cu normele OMC, Comisia și-a afirmat în mod clar poziția juridică, și anume că construirea valorii normale într-o situație în care a fost stabilită existența unor distorsiuni semnificative în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este în conformitate cu normele OMC, inclusiv cu dispozițiile relevante ale articolului 2.2 și ale articolului 2.2.1.1. din Acordul privind PAD, precum și cu rapoartele OMC privind soluționarea litigiilor, în special în cauza DS473. Prin urmare, Comisia și-a reiterat opinia exprimată în considerentele 72 și 73 din regulamentul provizoriu și reafirmată în considerentele 22 și 27 de mai sus. În plus, de asemenea, în ceea ce privește observațiile Ketong referitoare la utilizarea datelor din țări terțe, Comisia a subliniat că o situație existentă în ceea ce privește piața produsului similar sau a factorilor de producție ai acestuia, precum cea din China, poate constitui o situație în care vânzările interne ale exportatorului de produs similar nu permit o comparație adecvată cu vânzările produsului în cauză de către exportator. Aceasta este situația în acest caz în care distorsiunile semnificative de pe piața chineză pot crea un dezechilibru în comparație cu situația de pe piața de export. Comisia a observat, de asemenea, că, în afară de trimiterea la observațiile sale anterioare, Ketong nu a adus niciun argument suplimentar privind utilizarea datelor din țări terțe. În ceea ce privește argumentul Ketong referitor la sarcina probei care revine Comisiei, afirmația este eronată. Comisia a reamintit că, odată ce se stabilește că, din cauza existenței unor distorsiuni semnificative pentru țara exportatoare în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b), nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile interne din țara exportatoare, Comisia poate construi valoarea normală prin utilizarea unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate dintr-o țară reprezentativă adecvată, pentru fiecare producător-exportator, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a). Această determinare a fost efectuată pe baza evaluării efectuate în considerentele 40-63 din regulamentul provizoriu și aplicată în mod individual societății Ketong. Comisia a reamintit în continuare că articolul 2 alineatul (6a) litera (a) permite, de asemenea, utilizarea costurilor interne doar în cazul în care s-a stabilit în mod cert că acestea nu sunt distorsionate. Cu toate acestea, niciunul dintre argumentele prezentate de Ketong (a se vedea considerentul 26) nu a demonstrat acest fapt.

(31)

Având în vedere cele de mai sus, argumentele Ketong au fost respinse.

(32)

Shenghua a făcut referire la observațiile sale anterioare, reiterându-și poziția potrivit căreia articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază nu este în conformitate cu Acordul privind PAD și concluzionând că lipsa de justificare, din partea Comisiei, a compatibilității articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază cu Acordul OMC are drept rezultat faptul că comunicarea informațiilor preliminare nu îndeplinește standardul legal de motivare adecvată care să justifice decizia Comisiei de a aplica articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(33)

În al doilea rând, Shenghua a subliniat că, chiar dacă utilizarea datelor dintr-o țară terță nu poate fi interzisă având în vedere hotărârea din cauza DS473, Comisia trebuie să utilizeze datele privind costurile dintr-o țară terță reprezentativă pentru a ajunge la costul de producție din China. Shenghua a susținut că Comisia nu a procedat astfel, iar societatea a susținut în acest sens că o valoare normală construită bazată pe factorii de producție dintr-o țară terță reprezentativă nu poate în niciun caz să reflecte nivelul prețului și al costurilor din țara exportatoare, ceea ce, la rândul său, va conduce la o valoare normală semnificativ diferită de cea din evidențele producătorului-exportator.

(34)

În al treilea rând, Shenghua a susținut că legislația UE a introdus un concept care nu există în Acordul privind PAD, în măsura în care prevede construirea valorii normale dacă se stabilește existența unor distorsiuni semnificative, în timp ce articolul 2.2 din Acordul privind PAD prevede construirea valorii normale numai dacă nu există vânzări în cadrul operațiunilor comerciale normale.

(35)

Mai mult, Shenghua a susținut că nu există nicio distorsiune semnificativă în sectorul silicocalciului din China, având în vedere că: (i) chiar dacă Shenghua este o societate deținută de stat, deținerea în proprietate de către guvern nu conduce în mod necesar la intervenția guvernului în comportamentul comercial al societății pe piață; dimpotrivă, achiziționarea de către Shenghua a unor factori de producție s-a bazat pe negocieri și contracte cu furnizorii, iar Shenghua este orientată către piață; (ii) presupusele intervenții ale statului pe piața silicocalciului au fost stabilite pe baza raportului, care, în opinia Shenghua, nu este obiectiv, nu este de actualitate și este afectat de un raționament circular, întrucât a fost elaborat de Comisie ca bază pentru concluzia privind distorsiunile semnificative; (iii) Comisia s-a bazat pe trimiteri la legi care nu sunt relevante pentru prezenta anchetă – cum ar fi legile privind proprietatea sau falimentul – sau pe simple orientări fără efecte obligatorii – cum ar fi cel de al 13-lea plan cincinal – și a invocat factori care nu au nicio legătură cu gestionarea și funcționarea Shenghua – cum ar fi deținerea simultană de către directorul general a funcției de secretar de partid.

(36)

În ceea ce privește presupusa lipsă de justificare și standardul legal de motivare adecvată, Shaanxi Shenghua pare să confunde obligația de a indica motivele aplicării pe fond a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază cu o pretinsă obligație de a explica temeiul juridic al OMC care susține aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Comisia a explicat în detaliu în considerentele 40-63 din regulamentul provizoriu motivele aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, respectând astfel pe deplin obligația sa legală de a furniza o motivare adecvată.

(37)

În ceea ce privește argumentele Shenghua privind compatibilitatea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază cu Acordul privind PAD și cu constatările OSL, acestea se suprapun în mare măsură cu argumente similare invocate de GC și Ketong și au fost deja abordate în considerentul 22 de mai sus.

(38)

În ceea ce privește afirmația Shenghua privind presupusa lipsă a unor distorsiuni semnificative, Comisia a reamintit că (i) în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, deținerea întreprinderilor de către stat poate fi un indicator important al existenței unor distorsiuni semnificative; chiar și producătorii privați de silicocalciu își desfășoară activitatea în mediul dominat de prezența statului și de îndrumarea de către acesta a industriei silicocalciului, precum și a industriilor conexe, cum ar fi producătorii de materii prime; (ii) raportul se bazează pe ample elemente de probă obiective, astfel cum se explică în detaliu în considerentul 20 de mai sus; (iii) distorsiunile semnificative care rezultă din funcționarea inadecvată a legislației privind proprietatea și falimentul, sistemul de planificare, inclusiv caracterul obligatoriu al acestuia, precum și prezența statului în întreprinderi, nu în ultimul rând prin influența tot mai mare a PCC asupra comportamentului comercial al operatorilor economici, sunt relevante și în cazul Shenghua, întrucât aceste legi și norme sunt general aplicabile în China și afectează toate societățile, inclusiv Shenghua. Shenghua nu a prezentat niciun element de probă care să demonstreze că distorsiunile existente la nivel național nu ar afecta societatea și nici nu a arătat motivul pentru care argumentul Comisiei potrivit căruia deținerea simultană a funcției de secretar de partid de către directorul general al societății indică influența PCC asupra societății ar fi lipsit de validitate.

(39)

În urma comunicării constatărilor finale, Shenghua a contestat aplicabilitatea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, susținând că Comisia a furnizat doar o afirmație amplă pentru a-și justifica aplicarea, ignorând astfel faptul că, chiar dacă regulamentul de bază nu trebuie să utilizeze exact aceiași termeni ca acordul OMC vizat, dreptul intern al UE nu ar trebui să contravină acordurilor OMC. În această privință, Shenghua a considerat că Comisia nu a furnizat o justificare suficientă pentru aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. În al doilea rând, Shenghua a susținut că deținerea întreprinderilor de către stat nu contribuie la distorsiuni semnificative. Mai precis, Shenghua a subliniat că funcționarea sa este orientată către piață și că deciziile sale răspund cererii de pe piață. Cu toate acestea, Comisia nici nu a clarificat legătura dintre legile privind proprietatea și falimentul și distorsiunile semnificative și nici nu a explicat de ce directorul general care deține poziția de secretar de partid ar cauza distorsiuni semnificative. Shenghua a făcut referire la existența partidelor politice din alte țări, inclusiv în UE. În plus, Shenghua a reamintit că are doi acționari, dintre care doar unul este deținut de stat – celălalt fiind o persoană fizică – și că, în conformitate cu statutul său, acționarul deținut de stat nu poate controla exclusiv operațiunile societății. În plus, Shenghua a făcut referire la articolul 6 din legea chineză privind IDS (5), potrivit căruia funcțiile administrative publice trebuie separate de cele ale investitorului în active aflate în proprietatea statului. În opinia Shenghua, funcționarea Shenghua este, prin urmare, independentă de guvern, iar deținerea ei în proprietate de către stat nu contribuie la distorsiuni semnificative.

(40)

Argumentul Shenghua privind compatibilitatea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază cu normele OMC este similar cu cel prezentat de Ketong și a fost abordat în considerentul 30. În ceea ce privește argumentele Shenghua privind relația dintre deținerea întreprinderilor de către stat, precum și legislația privind proprietatea și falimentul și distorsiunile semnificative, Comisia a reamintit că, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) prima și a patra liniuță din regulamentul de bază, prezența pe piața în cauză a întreprinderilor care își desfășoară activitatea fiind aflate în proprietatea statului, sub controlul sau supravegherea politicilor, precum și lipsa, aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul, societățile comerciale sau proprietatea se numără printre elementele relevante pentru evaluarea existenței unor distorsiuni semnificative. În acest sens, Comisia a observat că, în afară de prezentarea acestui punct general, Shenghua nu a pus sub semnul întrebării analiza detaliată a Comisiei din considerentele 43, 44 și 46 din regulamentul provizoriu și din considerentul 38. Argumentele Shenghua privind independența societății față de guvern sunt mai specifice, însă nu pot modifica evaluarea Comisiei din considerentele 47 și 48 din regulamentul provizoriu. În primul rând, în timp ce referirea făcută de Shenghua la partidele politice din alte țări este, în orice caz, irelevantă în contextul actual, Comisia a remarcat controlul din ce în ce mai puternic al PCC asupra întreprinderilor în general (a se vedea considerentul 41 din regulamentul provizoriu) și asupra sectorului de silicocalciu în special (a se vedea considerentele 47 și 48 din regulamentul provizoriu). În al doilea rând, în ceea ce privește faptul că directorul general al Shenghua este în același timp și secretar de partid, Comisia a observat că Shenghua nu a contestat analiza Comisiei privind activitățile de consolidare a partidului și rolul PCC în cadrul societății în considerentul 48 din regulamentul provizoriu. Dimpotrivă, societatea a confirmat în mod deschis faptul că se bazează pe „sprijinul puternic al guvernului și al tuturor sectoarelor societății” și intenția sa de a „fi ghidată de spiritul celei de a șasea sesiuni plenare a celui de al 18-lea Comitet Central PCC și de seria de discursuri importante ale secretarului general Xi” pe propriul său site internet (6). În acest sens, Comisia a reamintit, de asemenea, considerentul 41 din regulamentul provizoriu și evaluarea corespunzătoare a influenței PCC asupra economiei chineze, în special capitolul 2 din raport. Trimiterea făcută de Shenghua la statutul său este, așadar, înșelătoare. Acționarul minoritar care, în același timp, îndeplinește funcția de director executiv al societății este obligat în mod explicit, în virtutea calității sale de membru al PCC, să pună în aplicare principiile și politicile partidului (7). În consecință, statutul, departe de a demonstra independența Shenghua față de stat, demonstrează de fapt legături clare între politicile partidului/statului și conduita în afaceri a întreprinderii. În al treilea rând, interpretarea de către Shenghua a legislației chineze privind IDS este în mod clar selectivă. Deși societatea a subliniat divizarea formală între rolul administrativ și cel de acționar al statului în conformitate cu articolul 6 din legea privind IDS, aceasta a ales să omită o trimitere la articolul 1. Articolul 1 definește obiectivul general al legii ca fiind, printre altele, sprijinirea rolului de lider al sectorului economic deținut de stat în economia națională și promovarea dezvoltării economiei socialiste de piață. De asemenea, Shenghua nu a făcut referire la articolul 7, care mandatează statul să încurajeze investiții mai mari de capital de stat în industriile-cheie și în domenii importante pentru economia națională; precum și la articolul 36, conform căruia întreprinderile de stat, atunci când fac investiții, respectă politicile industriale naționale.

(41)

Din motivele enunțate mai sus, argumentele Shenghua au fost respinse.

(42)

Observațiile prezentate de reclamant au reflectat în mare măsură răspunsul Comisiei menționat anterior la argumentele Shenghua. În special, reclamantul a considerat că articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este în deplină conformitate cu obligația Uniunii în temeiul normelor OMC și că Shenghua reprezintă, de fapt, un exemplu perfect de distorsiuni semnificative existente în sectorul silicocalciului din China, nu în ultimul rând având în vedere controlul guvernului asupra structurii corporative a unei părți a economiei deținute de stat, precum și de influență a PCC asupra organelor de conducere ale societăților individuale. În plus, făcând referire la raport și la ancheta recentă privind ferosiliciul (8), reclamantul a susținut că sectorul silicocalciului din China este puternic distorsionat de intervenția statului. Pe această bază, reclamantul a concluzionat că utilizarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază pentru calcularea valorii normale a fost pe deplin justificată.

(43)

În cadrul regulamentului provizoriu, Comisia a selectat Brazilia ca țară reprezentativă în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază. Detaliile privind metodologia utilizată pentru selecție au fost prezentate în prima și a doua notă puse la dispoziția părților în dosarul deschis la 7 mai 2021 și la 14 iunie 2021 (denumite în continuare „prima notă” și „a doua notă”), precum și în considerentele 86-139 din regulamentul provizoriu.

(44)

În urma comunicării constatărilor provizorii, Ketong și Shenghua și-au reiterat afirmațiile formulate cu observațiile lor privind prima și a doua notă, conform cărora Brazilia nu este o țară reprezentativă adecvată. Ketong a reiterat faptul că există distorsiuni semnificative pe piața energiei electrice din Brazilia și a susținut că, prin urmare, Brazilia nu este o țară reprezentativă adecvată și că, pentru a fi consecventă, Comisia trebuie să aplice aceleași criterii țării reprezentative candidate ca acelea enumerate la articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, pe care le-a aplicat pentru a evalua dacă o țară care face obiectul anchetei are o piață denaturată. Acest argument a fost susținut și de către GC. În cele din urmă, Ketong a susținut că nu există date publice semnificative disponibile în Brazilia pentru cuarțit, o materie primă esențială, reiterând faptul că Rusia este o țară reprezentativă mai adecvată.

(45)

Comisia a observat că nici Ketong, nici GC nu au prezentat elemente de probă care să arate că prețul de referință pentru energie electrică, astfel cum a fost stabilit de Comisie în conformitate cu metodologia prezentată în considerentul 152 din regulamentul provizoriu, a fost distorsionat prin intervenția guvernului Braziliei. Comisia face trimitere, de asemenea, la considerentul 133 din regulamentul provizoriu în această privință. EDP Brasil este una dintre cele mai mari societăți private de utilități publice din sectorul energiei electrice din Brazilia. Aceasta generează, distribuie și vinde energie electrică diferitelor tipuri de clienți, inclusiv consumatorilor industriali. Comisia nu dispunea de niciun indiciu la dosar cu privire la distorsionarea efectivă a prețurilor energiei electrice practicate de EDP Brasil și publicate pe site-ul său web. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(46)

În ceea ce privește absența unor date publice semnificative pentru cuarțit în Brazilia, Comisia a observat că Ketong nu a prezentat niciun alt argument decât cele prezentate deja și abordate în considerentele 94 și 129 din regulamentul provizoriu. Din acest motiv, afirmația a fost respinsă.

(47)

În ceea ce privește afirmația potrivit căreia Rusia este o țară reprezentativă mai adecvată, Comisia a observat că Ketong și-a reiterat argumentele prezentate în considerentul 114 din regulamentul provizoriu, fără a furniza argumente noi. Din motivele explicate în considerentele 90, 115 și 116 din regulamentul provizoriu, afirmația a fost respinsă.

(48)

În urma comunicării constatărilor definitive, Ketong și-a reiterat afirmația potrivit căreia Brazilia nu este o țară reprezentativă adecvată din cauza unei pretinse lipse de date care să fie nedistorsionate și fiabile pentru doi dintre cei mai importanți factori de producție, energia electrică și cuarțitul. Ketong a susținut că piața energiei electrice din Brazilia a fost distorsionată, iar Comisia ignorase acest fapt. Societatea a susținut, de asemenea, că Comisia nu a clarificat motivul pentru care absența unor date semnificative disponibile publicului pentru cuarțit nu a afectat selectarea Braziliei ca țară reprezentativă. Ketong a reiterat faptul că Rusia este o țară reprezentativă mai potrivită decât Brazilia.

(49)

Comisia a observat că Ketong nu a prezentat argumente noi în afara celor deja formulate în observațiile sale cu privire la comunicarea constatărilor provizorii și care ar fi putut modifica concluziile, astfel cum se menționează în considerentele 45, 46 și 47. Prin urmare, afirmația din partea Ketong a fost respinsă.

(50)

Shenghua și-a reiterat afirmația potrivit căreia Brazilia nu este o țară reprezentativă adecvată din motivele expuse în considerentele 96 și 123 din regulamentul provizoriu și că, în schimb, Kazahstanul ar trebui să fie ales. Întrucât Shenghua nu a furnizat argumente noi care ar fi putut modifica concluziile Comisiei, astfel cum se prevede în considerentele 118 și 124 din regulamentul provizoriu, afirmația a fost respinsă.

(51)

În lipsa altor observații privind alegerea Braziliei ca țară reprezentativă, Comisia și-a confirmat concluzia enunțată în considerentul 139 din regulamentul provizoriu.

(52)

Comisia a prezentat detaliile despre sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale în considerentele 140 și 141 din regulamentul provizoriu. După publicarea regulamentului provizoriu, un producător-exportator a adresat Comisiei afirmații cu privire la diferitele surse utilizate pentru determinarea valorii normale.

(53)

Ketong a susținut că valoarea nedistorsionată pentru cuarțit stabilită de Comisie prin raportare la prețul mediu de achiziție plătit de industria din Uniune nu respectă standardele legale prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) și contrazice faptele. În primul rând, Ketong a susținut că valoarea nedistorsionată ar trebui să provină dintr-o țară terță reprezentativă, cu un nivel de dezvoltare economică similar celui din China. În al doilea rând, Ketong a subliniat că datele-sursă utilizate pentru stabilirea prețului de referință proveneau din răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune și, prin urmare, nu erau disponibile în mod public. În al treilea rând, Ketong a făcut referire la informațiile prezentate împreună cu observațiile sale la cea de a doua notă, care ar demonstra că prețul de referință stabilit de Comisie s-a abătut de la prețul pentru cuarțit menționat în una dintre listele de prețuri ale producătorului din Uniune pentru același material.

(54)

În ceea ce privește primul argument al Ketong, Comisia nu a fost de acord. Contrar celor afirmate de Ketong, articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază nu prevede că prețurile sau valorile de referință nedistorsionate ar trebui să provină exclusiv dintr-o țară reprezentativă adecvată, cu un nivel de dezvoltare economică similar cu cel al țării exportatoare. În cazul în care consideră oportun, Comisia poate utiliza, de asemenea, prețuri, costuri sau valori de referință internaționale nedistorsionate în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) a doua liniuță. Această dispoziție nu conține niciun calificator în ceea ce privește alegerea prețurilor, a costurilor sau a valorilor de referință internaționale adecvate. De asemenea, nu există nicio referire la obligativitatea ca sursa acestor valori de referință potențiale să se afle într-o țară cu un nivel de dezvoltare similar cu cel al țării exportatoare. Prin urmare, Comisia dispune de o marjă de apreciere pentru a alege o valoare de referință adecvată în acele situații în care nu este posibilă utilizarea valorii de import în țara reprezentativă adecvată aleasă. În cadrul prezentei anchete, având în vedere absența datelor relevante pentru cuarțit în Brazilia și din cauza lipsei altor prețuri, costuri sau valori de referință internaționale adecvate disponibile la dosar pentru cuarțit, Comisia a considerat oportun să revină la prețul cuarțitului pe piața Uniunii ca valoare de referință adecvată în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) a doua liniuță.

(55)

În urma comunicării constatărilor definitive, Ketong a susținut că prețul de achiziție al cuarțitului de către industria din Uniune utilizat de Comisie ca preț de referință nu a constituit o valoare de referință adecvată, deoarece nu a reflectat condițiile din RPC în absența distorsiunilor semnificative. Ketong a susținut că Comisia trebuie să se asigure că informațiile pe care le utilizează, inclusiv prețurile, costurile sau valorile de referință internaționale, trebuie să reflecte costul de producție din țara exportatoare sau cel puțin să adapteze informațiile respective pentru a îndeplini condițiile de piață din țara exportatoare în absența unor distorsiuni semnificative. Ketong a susținut, de asemenea, că Comisia nu a prezentat niciun element de probă care să demonstreze că prețul mediu de achiziție plătit de industria din Uniune pentru cuarțit este reprezentat de „prețurile, costurile sau valorile de referință internaționale” menționate la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) a doua liniuță. Ketong a susținut, de asemenea, că prețul plătit în Uniune ar putea reprezenta cu greu nivelul prețurilor internaționale, întrucât există multe alte țări furnizoare de cuarțit, ale căror date ar trebui să facă parte, de asemenea, din setul de date internațional pentru a stabili un preț de referință nedistorsionat și rezonabil pentru cuarțit, în locul prețului din Uniune.

(56)

Comisia nu a fost de acord. În primul rând, aceasta a arătat că, prin observațiile sale, Ketong nu a furnizat un preț internațional pentru cuarțit pe care Comisia l-ar fi putut utiliza ca alternativă la valoarea de referință pe care a stabilit-o. În al doilea rând, Ketong nu a prezentat niciun element de probă care să demonstreze că valoarea de referință, astfel cum a fost stabilită de Comisie, a fost distorsionată. În absența altor alternative, Comisia a considerat că prețul cuarțitului pe piața Uniunii constituie o valoare de referință adecvată și nedistorsionată. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(57)

În ceea ce privește afirmația Ketong potrivit căreia datele-sursă pe care Comisia le-a utilizat pentru a stabili valoarea de referință nu erau disponibile în mod public, Comisia observă că dosarul deschis conține datele-sursă agregate efective prezentate de producătorii din Uniune, care au autorizat în mod expres divulgarea informațiilor respective în temeiul articolului 19 alineatul (5) din regulamentul de bază. Prin urmare, se consideră că datele sunt ușor accesibile. Comisia a observat, de asemenea, că datele-sursă în cauză au fost verificate de Comisie și s-a constatat că reflectă costul real al cuarțitului care este adecvat pentru fabricarea produsului în cauză, fiind atât fiabil, cât și reprezentativ.

(58)

În ceea ce privește al treilea argument al Ketong, ancheta Comisiei a arătat că prețul cuarțitului de pe site-ul web al producătorului din Uniune în cauză reflecta (deșeuri de) cuarț refuzat care nu era adecvat pentru producția de silicocalciu și, prin urmare, prețul respectiv nu era reprezentativ pentru costul cuarțitului utilizat pentru fabricarea produsului în cauză.

(59)

Din motivele enunțate mai sus, argumentele Ketong au fost respinse.

(60)

În urma comunicării constatărilor provizorii, Ketong a susținut că Comisia nu ar fi trebuit să utilizeze prețul presupus reglementat al energiei electrice publicat pe site-ul EDP Brasil ca sursă adecvată pentru a stabili prețul de referință nedistorsionat al energiei electrice, ci mai degrabă prețul de pe piața liberă, deoarece acesta ar fi prețul la care producătorii de silicocalciu ar cumpăra energia electrică.

(61)

Comisia a observat că Ketong și-a reiterat argumentele prezentate în considerentul 131 din regulamentul provizoriu, pe care Comisia le-a respins în concluziile sale enunțate în considerentele 132 și 133 din regulamentul provizoriu. Prin urmare, Comisia a respins afirmația.

(62)

În urma comunicării constatărilor definitive, Ketong a susținut că prețul de referință pentru energie electrică ar trebui să se bazeze pe prețurile de pe piața liberă din Brazilia și nu pe prețurile reglementate și a susținut, de asemenea, că afirmațiile sale nu au fost abordate suficient în considerentele 132 și 133 din regulamentul provizoriu.

(63)

Astfel cum s-a explicat în considerentul 45, Ketong nu a furnizat niciun element de probă care să arate că prețul de referință pentru energie electrică, astfel cum a fost calculat de Comisie, a fost distorsionat de intervenția guvernului Braziliei. Ketong nu a precizat nici modul în care Comisia ar fi putut aborda mai bine afirmațiile sale din considerentele 132 și 133 din regulamentul provizoriu. Prin urmare, Comisia a respins afirmația.

(64)

Shenghua a susținut că, în considerentul 281 din regulamentul provizoriu, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că prețul energiei electrice nu a făcut obiectul unei distorsionări în RPC și că, prin urmare, tariful său la energia electrică nu ar trebui să fie înlocuit cu tariful la energie electrică din țara reprezentativă.

(65)

Comisia nu a fost de acord. Astfel cum se explică în considerentul 52 din regulamentul provizoriu, Comisia a constatat că prețurile energiei electrice din RPC nu sunt bazate pe piață și sunt, de asemenea, afectate de distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Concluzia provizorie a Comisiei privind energia electrică, astfel cum este prezentată în considerentul 281 din regulamentul provizoriu, a fost aceea că prețul energiei electrice nu a făcut obiectul niciunei distorsiuni în sensul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. Calculul valorii normale și evaluarea privind aplicarea regulii taxei celei mai mici au fost analize diferite bazate pe articole diferite din regulamentul de bază. În timp ce concluziile la care s-a ajuns în temeiul articolului 2 alineatul (6) litera (b) s-au bazat pe situația din țara exportatoare și au luat în considerare numeroși factori diferiți, ancheta în temeiul articolului 7 alineatul (2a) este mai limitată, se desfășoară în contextul determinării aplicabilității regulii taxei celei mai mici și se referă la lista închisă de situații cuprinsă în articolul respectiv. Faptul că energia electrică nu a făcut obiectul niciunei distorsiuni în sensul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază în China nu înseamnă că un astfel de factor de producție nu este afectat de distorsiunile semnificative din China constatate în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Prin urmare, afirmația Shenghua a fost respinsă.

(66)

În urma publicării regulamentului provizoriu, Comisia a observat că datele GTA privind importurile în Brazilia au devenit disponibile la nivelul CIF. Utilizând acest nou set de date și luând în considerare toate informațiile transmise de părțile interesate, au fost identificați următorii factori de producție și sursele acestora pentru a stabili valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază:

Tabelul 1

Factori de producție a silicocalciului

(67)

În urma comunicării constatărilor provizorii, Ketong a susținut că metoda utilizată de Comisie pentru a stabili prețurile de import CIF pentru Brazilia prevăzute în considerentul 144 din regulamentul provizoriu a avut un efect de distorsionare. Ketong a susținut că un singur coeficient nu putea fi reprezentativ pentru costurile de transport și de asigurare care erau de natură să varieze în funcție de tipul de materie primă și de țara furnizoare și a afirmat că Comisia ar trebui să stabilească un coeficient pentru fiecare materie primă și pentru fiecare țară furnizoare.

(68)

Astfel cum se explică în considerentul 66, în GTA a devenit disponibil un nou set de date, care includea date privind importurile la nivel CIF pentru Brazilia. Comisia a utilizat acest nou set de date pentru a stabili valorile nedistorsionate ale materiilor prime menționate în tabelul 1. Prin urmare, afirmația Ketong nu a fost examinată în continuare.

(69)

În urma comunicării constatărilor provizorii, Ketong a afirmat că metodologia utilizată de Comisie pentru a calcula valoarea de referință pentru energia electrică în Brazilia a fost eronată. Ketong a remarcat faptul că Comisia a aplicat o medie simplă a tarifelor la energie electrică și distribuție, astfel cum sunt disponibile pe site-ul EDP Brasil pentru 2021, ajustată în funcție de inflație. Ketong a susținut că Comisia ar trebui să utilizeze datele disponibile privind tarifele la energie electrică pentru perioada de anchetă, și nu datele din 2021 corectate cu rata inflației. Ketong a subliniat în continuare că Comisia ar trebui să ia în considerare, de asemenea, tarifele din perioadele de vârf și cele din afara orelor de vârf și să își limiteze calculul la prețurile percepute consumatorilor industriali de mare putere, cum ar fi producătorii de silicocalciu.

(70)

Comisia a examinat afirmația Ketong și a considerat că este rezonabilă. Comisia a acceptat afirmația și a recalculat valoarea de referință pentru energia electrică pe baza datelor privind tarifele disponibile pentru perioada de anchetă pe site-ul EDP Brasil (9), luând în considerare tarifele diferite pentru perioadele de vârf și cele din afara orelor de vârf și prețurile relevante percepute consumatorilor industriali de mare putere.

(71)

În urma comunicării constatărilor definitive, Ketong a susținut că, pentru perioada de anchetă, pe site-ul EDP Brasil era disponibil, de asemenea, un set de date mai recente decât cele utilizate de Comisie și că Comisia ar fi trebuit, de asemenea, să ia în considerare acest set de date pentru calcularea prețului de referință pentru energia electrică.

(72)

Comisia a observat că acest argument nu a fost susținut de elemente de probă. În special, setul de date privind tarifele menționat de Ketong nu a fost disponibil pe site-ul EDP Brasil sau pentru PA și, prin urmare, nu a putut fi verificat în ceea ce privește exactitatea sa sau nu a putut fi utilizat pentru prezenta anchetă. Prin urmare, Comisia nu a analizat în continuare afirmația.

(73)

În urma comunicării constatărilor provizorii, Ketong a susținut că metodologia Comisiei de stabilire a valorii de referință nedistorsionate pentru microsiliciu, astfel cum se prevede în considerentul 148 din regulamentul provizoriu, a fost deficitară, deoarece a stabilit, în mod artificial, o legătură între valoarea subprodusului și cea a materiilor prime, atunci când nu exista o astfel de relație. Ketong a sugerat ca pentru construirea valorii de referință nedistorsionate să fie utilizate datele privind exporturile din țara reprezentativă, susținând că, în cazul în care datele reprezentative privind importurile nu sunt disponibile în țara reprezentativă, practicile consacrate ale Comisiei prevăd acest lucru.

(74)

Comisia a observat că acest element reprezintă o parte neglijabilă (sub 0,1 %) din costul materialelor și că, prin urmare, problema în discuție nu afectează nivelul măsurilor. Prin urmare, problema nu a mai fost examinată.

(75)

În urma comunicării constatărilor definitive, Ketong a reiterat faptul că metodologia utilizată de Comisie a avut un efect de distorsionare. Cu toate acestea, Comisia a observat că Ketong nu a prezentat niciun argument nou care ar putea modifica concluziile enunțate în considerentul 74. Prin urmare, afirmația acestuia a fost respinsă.

(76)

Ketong a susținut că Comisia ar fi trebuit să identifice valoarea de referință a consumabilelor și a cheltuielilor indirecte de producție separat de alți factori de producție, în loc să extrapoleze valoarea acestora utilizând, pentru consumabile, un procent calculat din costul total al materiilor prime și, pentru cheltuielile indirecte, un procent din costul direct total suportat efectiv de producătorii chinezi. Această societate a susținut că Comisia ar fi trebuit să utilizeze în schimb costurile reale ale consumabilelor și cheltuielile indirecte. Ketong a susținut în continuare că afirmația sa se aplică în egală măsură costurilor de transport pentru aprovizionarea cu materii prime în cazul în care Comisia a exprimat acest cost de transport sub forma unui procent din costul efectiv al materiilor prime și a aplicat apoi același procent la costul nedistorsionat al acelorași materii prime, pentru a obține costul de transport nedistorsionat. Ketong a susținut că, având în vedere că costul materiilor prime a fost recalculat prin aplicarea unor prețuri nedistorsionate, acesta echivala cu corelarea dintre costul de transport și creșterea valorii materiilor prime, susținând că acest lucru nu era corect, întrucât nu exista o astfel de legătură.

(77)

Comisia a observat că practica sa standard este aceea de a nu calcula o valoare de referință individuală pentru consumabile, ci de a le exprima ca procent din costul total al materiilor prime pe baza datelor privind costurile raportate de producătorii-exportatori, iar apoi de a aplica acest procent la costul recalculat al materialelor atunci când se utilizează prețurile nedistorsionate stabilite. În plus, Comisia a observat că distorsiuni semnificative au fost stabilite la punctul 3.1.1 de mai sus. În acest caz, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, pot fi utilizate costurile interne, dar numai în măsura în care s-a stabilit în mod cert că acestea nu sunt distorsionate, pe baza unor elemente de probă precise și adecvate. Niciun astfel de element de probă referitor la factorii de producție care au fost grupați la „consumabile” nu a fost prezentat de către Ketong și nici nu a fost identificat de către Comisie. Prin urmare, Comisia nu a putut utiliza datele raportate de Ketong. Comisia a considerat că metodologia pe care a utilizat-o pentru calcularea unei valori nedistorsionate a consumabilelor era cea adecvată, cu atât mai mult cu cât nu erau disponibile alte informații mai adecvate. De asemenea, Ketong nu a furnizat o alternativă pentru valoarea de referință astfel cum a fost calculată utilizând valorile de import GTA în țara reprezentativă și nici o altă valoare de referință nedistorsionată pentru consumabile. Prin urmare, afirmația privind consumabilele a fost respinsă.

(78)

În ceea ce privește afirmația Ketong referitoare la metodologia Comisiei de stabilire a valorii nedistorsionate a cheltuielilor sale indirecte de producție, astfel cum se prevede în considerentul 154 din regulamentul provizoriu, Comisia a observat că datele privind cheltuielile indirecte nu au fost ușor accesibile separat în situațiile financiare ale producătorului din țara reprezentativă. În plus, odată stabilite distorsiunile semnificative, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, pot fi utilizate costurile interne, dar numai în măsura în care s-a stabilit în mod cert că acestea nu sunt distorsionate, pe baza unor elemente de probă precise și adecvate. Niciun astfel de element de probă în ceea ce privește cheltuielile indirecte nu a fost prezentat de către Ketong și nici nu a fost identificat de către Comisie. Prin urmare, Comisia a considerat că metodologia pe care a utilizat-o pentru calcularea unei valori nedistorsionate a cheltuielilor indirecte era cea adecvată, cu atât mai mult cu cât nu erau disponibile alte informații mai adecvate. Ketong nu a sugerat o valoare de referință nedistorsionată alternativă pentru cheltuielile indirecte. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(79)

În ceea ce privește afirmația Ketong referitoare la metodologia Comisiei de stabilire a costurilor de transport nedistorsionate pentru aprovizionarea cu materii prime, astfel cum se prevede în considerentul 150 din regulamentul provizoriu, Comisia a observat că Ketong nu a sugerat modul în care Comisia ar trebui să calculeze individual costul de transport pentru fiecare materie primă. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(80)

În urma comunicării constatărilor definitive, Ketong a reiterat faptul că metodologia Comisiei de stabilire a criteriilor de referință pentru consumabile, cheltuielile generale de producție și costurile de transport a avut un efect de distorsionare. Cu toate acestea, Comisia a observat că Ketong nu a prezentat niciun argument nou care ar putea modifica concluziile enunțate în considerentele 77, 78 și 79.

(81)

Detaliile pentru calcularea valorii normale au fost prezentate în considerentele 156-160 din regulamentul provizoriu.

(82)

În urma comunicării constatărilor provizorii, Ketong a susținut că, la calcularea valorii normale, Comisia nu ar fi trebuit să respingă anumite ajustări pentru subproduse pe motiv că nu le contabilizase. Ketong a afirmat că standardul juridic aplicabil nu impune ca toate elementele de cost să provină din conturi, în special în cazul în care se aplică articolul 2 alineatul (6a). Aceasta a susținut, de asemenea, că ceea ce contează în reconstruirea costului de producție este faptul că elementele de cost sunt suportate efectiv și se reflectă în desfășurarea normală a activității societății. În cele din urmă, Ketong a susținut că a raportat costurile suplimentare suportate pentru subprodusele în cauză în tabelele de costuri prezentate împreună cu răspunsul său la chestionar și că Comisia ar trebui să elimine aceste costuri din valoarea normală construită.

(83)

Comisia a observat că, în mod contrar celor susținute de Ketong, Ketong nu a raportat costul subproduselor în cauză în contabilitatea sa analitică și în tabelele de costuri din răspunsul său la chestionar. În tabelele sale de costuri, Ketong a raportat valoarea de vânzare a subproduselor pe care a pretins că ar trebui să fie scăzută din costul materialelor, dar nu a contabilizat această valoare a vânzărilor în contabilitatea sa financiară și analitică. Într-adevăr, ancheta a arătat că societatea nu a primit niciun venit din vânzarea acestor subproduse, astfel încât acestea rămân un cost. În consecință, afirmația fost respinsă.

(84)

În urma comunicării constatărilor definitive, Ketong și-a reiterat afirmația potrivit căreia respingerea de către Comisie a unei ajustări a valorii normale legate de subproduse era nefondată. În primul rând, Ketong a susținut că înregistrarea în contabilitatea financiară și analitică a societății nu este o condiție prealabilă pentru construirea valorii normale în temeiul articolului 2 alineatul (6a). În al doilea rând, Ketong a susținut că Comisia nu a contestat faptul că aceste subproduse au fost generate de procesul de producție al societății și că tranzacțiile lor de vânzare au avut loc în cursul normal al activității societății. Potrivit Ketong, absența înregistrării veniturilor în contabilitatea financiară nu împiedică acceptarea subproduselor în scopul ajustării costurilor. În al treilea rând, Ketong a susținut că, în cazul în care Comisia ar respinge venitul din vânzări ca ajustare a costului subproduselor la valoarea normală a produsului în cauză, costul corespunzător suportat efectiv pentru colectarea acelorași subproduse ar trebui să fie acceptat drept cost al acestor subproduse în evidențele contabile și eliminat în consecință din valoarea normală construită.

(85)

Comisia nu a fost de acord. Înregistrarea costurilor și a veniturilor în conturile societății este o dovadă a existenței și a cuantificării acestora. Contrar celor susținute de Ketong, nu s-a putut stabili în cursul VDL că operațiunile de vânzare a subproduselor au avut loc în cursul normal al activității, întrucât documentele comerciale nu erau disponibile, iar tranzacțiile nu au fost contabilizate. Într-adevăr, contabilizarea subproduselor drept costuri în conturile societății reflectă faptul, astfel cum s-a menționat deja în considerentul 83, că Ketong nu a primit niciun venit din vânzarea acestor subproduse. Prin urmare, afirmațiile din partea Ketong au fost respinse.

(86)

Ketong a susținut în continuare că marja de profit utilizată pentru construirea valorii normale (18,96 %) este excesivă, având în vedere constatarea Comisiei potrivit căreia o marjă de profit cuprinsă între 9,7 % și 12,5 % a fost „considerată, în cadrul prezentei examinări, ca fiind profitul de bază care acoperă costurile totale în condiții normale de concurență” (considerentul 269 din regulamentul provizoriu). Ketong a afirmat, de asemenea, că Comisia nu a explicat motivul pentru care o marjă de profit de 18,96 % constituie un profit rezonabil pentru a construi valoarea normală în lumina acestei constatări. Prin urmare, Ketong a susținut că nivelul de profit-țintă stabilit pentru producătorii din Uniune este profitul rezonabil și nedistorsionat care trebuie utilizat la construirea valorii normale.

(87)

Comisia a observat că profitul-țintă și profitul din țara reprezentativă se referă la concepte diferite și la țări diferite. În special, profitul-țintă la care se referă Ketong este profitul obținut de industria Uniunii pentru vânzările interne în Uniune în condiții normale de concurență și este folosit pentru a calcula marja de prejudiciu. Profitul din țara reprezentativă este folosit la calcularea valorii normale prin referire la o țară reprezentativă adecvată în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Acest profit trebuie să reflecte profitul obținut de o societate care fabrică produsul care face obiectul anchetei sau un produs similar într-o țară reprezentativă și nu este comparabil cu profitul-țintă al industriei UE.

(88)

Ketong a susținut, de asemenea, că Comisia nu ar fi trebuit să includă veniturile financiare în calculul profitului, întrucât practica consacrată a Comisiei era aceea de a nu include astfel de venituri în calculul profitului sau al costurilor VAG („costuri de vânzare, cheltuieli administrative și alte costuri generale”). Ketong a susținut în continuare că, în cazul în care Comisia ar menține includerea veniturilor financiare în determinarea profitului, aceasta ar trebui să le includă în mod egal în costurile VAG totale ca o compensare.

(89)

Comisia nu a fost de acord. Societatea braziliană a raportat cheltuieli financiare în afara costurilor VAG. În același timp, aceasta compensează cheltuielile financiare cu venitul financiar și adaugă diferența (un câștig) la profit. Nu există niciun element de probă care să demonstreze că un astfel de câștig nu avea legătură cu produsul în cauză, astfel încât scăderea unui astfel de câștig din profiturile raportate ale societății braziliene ar părea nejustificată. În orice caz, impactul acestei afirmații ar fi nesemnificativ pentru calcularea dumpingului, întrucât câștigul financiar a fost destul de mic, iar taxa este stabilită, în cele din urmă, la nivelul marjei de prejudiciu mult mai scăzute. În consecință, această afirmație a fost respinsă.

(90)

În urma comunicării constatărilor definitive, Ketong a continuat să conteste opinia Comisiei potrivit căreia câștigurile financiare ar trebui incluse în calculul profitului.

(91)

Comisia reiterează faptul că este o practică standard și consecventă să se ia în considerare toate costurile și veniturile care sunt legate de producția și vânzările produsului care face obiectul anchetei. Comisia a remarcat că Ketong a solicitat pur și simplu Comisiei să ignore anumite câștiguri financiare, fără a furniza nicio explicație, informații suplimentare sau elemente de probă care să ateste că astfel de câștiguri nu aveau legătură cu produsul care face obiectul anchetei. Prin urmare, afirmația Ketong nu a putut modifica concluziile enunțate în considerentul 89.

(92)

Ketong a susținut că costurile VAG din țara reprezentativă au fost stabilite fără o defalcare detaliată, împiedicând identificarea costurilor de vânzare directe care ar putea afecta comparația echitabilă dintre valoarea normală și prețul de export la același nivel comercial. Aceasta a susținut, de asemenea, că Comisia ar trebui să furnizeze o astfel de defalcare și să se asigure că prețurile de export sunt comparate cu valoarea normală construită la același nivel comercial.

(93)

Comisia nu a fost de acord cu această afirmație. Aceasta a observat că afirmația potrivit căreia costurile de vânzare directe au fost incluse în costurile VAG raportate pentru producătorul din țara reprezentativă nu a fost justificată. Comisia a observat, de asemenea, că nu există indicii potrivit cărora datele privind costurile VAG de la producătorul din țara reprezentativă au inclus elemente care ar trebui scăzute pentru a se asigura o comparație echitabilă. În urma comunicării constatărilor provizorii, Ketong nu a mai furnizat niciun fel de date adecvate privind costurile VAG pentru un producător din Brazilia care ar fi putut permite Comisiei să cuantifice astfel de costuri de vânzare directe, despre care se presupune că ar fi fost incluse în datele privind costurile VAG. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(94)

În urma comunicării constatărilor definitive, Ketong a susținut că Comisia ar trebui să explice din nou pe ce bază a concluzionat că costurile VAG furnizate în raportul financiar al producătorului din țara reprezentativă au permis Comisiei să construiască în mod direct valoarea normală la nivel franco fabrică și să demonstreze că costurile VAG adăugate la CMV nu includeau niciun element care ar determina stabilirea valorii normale construite la un nivel comercial diferit. Ketong a susținut că Comisia a ajustat costurile de transport, de asigurare, de manipulare, de încărcare și auxiliare, costurile de ambalare, costurile de credit și cheltuielile bancare pentru a stabili prețul său de export la nivel franco fabrică, dar nu a furnizat informații care să garanteze că aceste elemente nu erau incluse în costurile VAG ale producătorului din țara reprezentativă.

(95)

Comisia a observat că, pe baza datelor VAG raportate de producătorul din țara reprezentativă, Ketong nu a reușit să demonstreze că Comisia nu a efectuat o comparație echitabilă între valoarea normală construită și prețul de export. Comisia a observat că Ketong nu a prezentat nicio informație suplimentară care ar modifica concluziile enunțate în considerentul 93. Prin urmare, afirmația din partea Ketong a fost respinsă.

(96)

Fără a aduce atingere considerațiilor de mai sus, Comisia reamintește, de asemenea, că, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri. Ketong nu a furnizat niciun element de probă care să ateste că valorile costurilor VAG sau ale profitului utilizate de Comisie nu erau rezonabile pentru construirea valorii normale.

(97)

Comisia a prezentat detaliile pentru calculul prețului de export în considerentele 161 și 162 din regulamentul provizoriu. În lipsa oricăror observații în acest sens, Comisia a confirmat concluziile sale provizorii.

(98)

În urma comunicării constatărilor provizorii, Ketong a susținut că Comisia a efectuat o ajustare ascendentă eronată a valorii normale pentru a ține seama de diferențele în ceea ce privește nivelul impozitării indirecte prin adăugarea TVA la valoarea normală, în timp ce prețul de export al societății nu includea un astfel de TVA.

(99)

În cursul perioadei de anchetă, RPC a aplicat o cotă de TVA de 13 % atât la vânzările interne, cât și la vânzările la export ale produsului în cauză, astfel cum confirmă afirmația în cauză. RPC a aplicat, de asemenea, o politică de nerambursare a TVA la exportul produsului în cauză. Pentru a se asigura că valoarea normală și prețurile de export sunt comparate la același nivel de impozitare, Comisia a stabilit valoarea normală pe baza TVA plătită, utilizând cota de TVA aplicabilă exporturilor.

(100)

În această privință, se observă că Comisia a stabilit valoarea normală în conformitate cu jurisprudența Tribunalului (10). Prin urmare, afirmația Ketong a fost respinsă.

(101)

În urma comunicării constatărilor definitive, Ketong a susținut că prețul său net de export raportat nu includea TVA. Ketong a susținut, de asemenea, că compararea unui preț de export fără TVA cu o valoare normală determinată pe baza TVA inclusă a fost eronată și nu a asigurat o comparație echitabilă. Ketong a solicitat Comisiei să corecteze această eroare.

(102)

Comisia a constatat că Ketong a raportat în mod eronat prețul său net de export în răspunsul său la chestionar prin deducerea TVA-ului din valoarea brută a facturii de export, în timp ce o astfel de deducere nu figura pe facturile de export. Cu alte cuvinte, facturile de export raportate de Ketong și verificate de Comisie nu menționau o valoare brută și o valoare netă la export. Comisia a corectat acest lucru prin înlocuirea valorii nete a facturii raportate de Ketong cu valoarea menționată pe facturi, care include TVA, astfel încât valoarea normală și prețul de export au fost comparate la același nivel de impozitare, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (10) litera (b) din regulamentul de bază. Aceste corecții au fost comunicate societății Ketong.

(103)

În observațiile sale privind comunicarea constatărilor definitive, Shun Tai a contestat ajustările aduse prețului său de export pentru comisioane în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază. Acesta a susținut că ajustarea ar trebui să se bazeze pe profitul real al societății comerciale neafiliate sau, în mod alternativ, să se bazeze pe diferența de preț de vânzare pentru comercianți și utilizatorii finali de pe piața internă.

(104)

Contrar celor susținute de Shun Tai, metoda utilizată pentru a-și ajusta prețurile este în conformitate cu practica Comisiei și în concordanță cu cele două regulamente menționate în observațiile sale la comunicarea constatărilor definitive. În plus, Comisia a ajustat prețurile societății Shun Tai ținând seama pe deplin de constatările specifice ale anchetei referitoare la organizarea vânzărilor sale. Având în vedere că Shun Tai și-a întemeiat afirmația pe ipoteze eronate, această afirmație a trebuit să fie respinsă. Întrucât Shun Tai a solicitat tratament confidențial pentru canalele sale de vânzare, detalii suplimentare cu privire la analiza afirmației efectuată de Comisie au fost furnizate societății la nivel bilateral.

(105)

În lipsa altor observații referitoare la comparație, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 163 și 164 din regulamentul provizoriu.

(106)

Având în vedere faptul că a acceptat unele observații din partea părților interesate, prezentate după comunicarea constatărilor provizorii și definitive, Comisia a recalculat marjele de dumping în consecință. Aceste modificări nu afectează marja de dumping calculată pentru „toate celelalte societăți”. În lipsa oricăror observații, se confirmă considerentele 168 și 169 din regulamentul provizoriu privind nivelul de cooperare și metoda de stabilire a marjei de dumping reziduale aplicabile pentru „toate celelalte societăți”.

(107)

Marjele de dumping definitive, exprimate ca procentaj din prețul pentru cost, asigurare și navlu (CIF) la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt următoarele:

(108)

Calculele marjelor de dumping individuale, inclusiv corecțiile și ajustările efectuate în urma observațiilor părților interesate transmise după comunicarea constatărilor provizorii și definitive, au fost comunicate producătorilor-exportatori cooperanți.

(109)

Reclamantul și un producător de sârmă umplută (Filo d.o.o.) au formulat observații cu privire la considerentul 285 din regulamentul provizoriu referitor la restructurarea în cadrul grupului Ferroglobe și la continuarea producției de către industria din Uniune. Producătorul de sârmă umplută și-a exprimat îndoiala cu privire la existența unei producții a Uniunii.

(110)

Producția și vânzările au fost efectuate în cursul perioadei de anchetă (denumită în continuare „PA”) de către ambii reclamanți, astfel cum s-a confirmat în regulamentul de instituire a măsurilor provizorii. După PA, ambii funcționează ca întreprinderi care au capacitatea de a-și continua activitatea, astfel cum a confirmat și documentat Euroalliages. OFZ a continuat să producă și să vândă pe aceleași linii ca în anii precedenți. Procesul de restructurare în curs al Ferropem, care, într-o măsură semnificativă, este rezultatul dumpingului prejudiciabil, nu afectează statutul său de întreprindere care are capacitatea de a-și continua activitatea. Într-adevăr, societatea a continuat producția și vânzările după PA până la inițierea oficială a procesului de restructurare, la sfârșitul lunii martie 2021. De atunci, aceasta a menținut active de producție pe deplin operaționale și a decis ulterior, la 15 noiembrie 2021, să mențină producția de silicocalciu în Franța, care va fi transferată unei noi linii de silicocalciu într-una dintre fabricile sale din Franța, devenind operațională în septembrie 2022, cu o capacitate de producție semnificativă. Această decizie este susținută de guvernul francez. Între timp, Ferropem a achiziționat silicocalciu din Argentina pentru a continua să își aprovizioneze clienții în perioada de tranziție, până când noua linie este pe deplin operațională. În concluzie, ambele societăți continuă să fie producători din Uniune. De fapt, măsurile antidumping vor contribui la crearea condițiilor pentru ca ambele societăți să își continue activitatea, întrucât distorsiunile generate de practicile comerciale neloiale vor fi corectate.

(111)

În lipsa observațiilor suplimentare privind definiția industriei din Uniune și a producției Uniunii după instituirea măsurilor provizorii, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 170-172 din regulamentul provizoriu.

(112)

În lipsa observațiilor privind stabilirea pieței relevante a Uniunii, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 173-177 din regulamentul provizoriu.

(113)

În lipsa observațiilor privind consumul la nivelul Uniunii, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 178-180 din regulamentul provizoriu.

(114)

În lipsa observațiilor privind volumul și cota de piață a importurilor din RPC, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 181-184 din regulamentul provizoriu.

(115)

Considerentul 189 din regulamentul provizoriu a explicat faptul că subcotarea medie ponderată constatată a fost de 10,6 %. Un exportator, Shun Tai, a susținut că prețurile sale CIF de export ar trebui revizuite deoarece nu au fost convertite în mod corect în euro. Această afirmație a fost acceptată și a condus la o marjă de subcotare revizuită de 10,5 %.

(116)

În lipsa oricăror alte observații cu privire la această secțiune, Comisia și-a confirmat concluziile prezentate în considerentele 185-189 din regulamentul provizoriu.

(117)

În lipsa oricăror observații privind observațiile generale, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 190 și 191 din regulamentul provizoriu.

(118)

În lipsa oricăror observații privind producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 192-201 din regulamentul provizoriu.

(119)

În lipsa oricăror observații privind volumul vânzărilor și cota de piață, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 202-204 din regulamentul provizoriu.

(120)

În lipsa oricăror observații privind creșterea, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentul 205 din regulamentul provizoriu.

(121)

În lipsa oricăror observații privind ocuparea forței de muncă și productivitatea, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 206-208 din regulamentul provizoriu.

(122)

În lipsa oricăror observații privind amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping din trecut, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 209 și 210 din regulamentul provizoriu.

(123)

În lipsa oricăror observații privind prețurile și factorii care influențează prețurile, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 211-213 din regulamentul provizoriu.

(124)

În lipsa oricăror observații privind costurile cu forța de muncă, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 214 și 215 din regulamentul provizoriu.

(125)

În lipsa oricăror observații privind stocurile, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 216-218 din regulamentul provizoriu.

(126)

În lipsa oricăror observații privind profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 219-224 din regulamentul provizoriu.

(127)

În lipsa altor observații cu privire la concluziile din secțiunea de față, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 225-230 din regulamentul provizoriu.

(128)

În urma comunicării constatărilor provizorii, Shenghua a afirmat că nu există nicio legătură de cauzalitate între prejudiciul suferit de industria din Uniune și importurile din China. Aceasta a susținut că tendința volumului importurilor din China în cursul perioadei de anchetă nu a îndeplinit cerința referitoare la o creștere substanțială a importurilor prevăzută la articolul 3 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(129)

Shenghua a susținut în continuare că anumiți indicatori economici (volumul producției, productivitatea, costurile cu forța de muncă, profitabilitatea, randamentul investițiilor) au scăzut în principal începând cu 2019 și, în același timp, volumul importurilor din China a scăzut substanțial, astfel încât scăderea indicatorilor nu a avut nicio legătură cu importurile din China.

(130)

Aceste argumente se resping. Astfel cum s-a subliniat în considerentul 232 din regulamentul provizoriu, cota de piață a Chinei a crescut cu 57 % din 2017 până în perioada de anchetă, în detrimentul industriei din Uniune, a cărei cotă de piață a scăzut cu 50 %. Ca atare, a existat o creștere semnificativă a importurilor care au făcut obiectul unui dumping în raport cu consumul la nivelul Uniunii. În perioada 2019-2020, cota de piață a importurilor din China a crescut de la 55 % la 61 %, iar prețurile importurilor din China au scăzut cu 16 %, ceea ce a avut un impact substanțial asupra industriei din Uniune, astfel cum se explică în considerentul 235 din regulamentul provizoriu.

(131)

În urma comunicării constatărilor provizorii, Shenghua a indicat că, în conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, factorii cunoscuți, alții decât importurile care fac obiectul unui dumping și care aduc, de asemenea, un prejudiciu industriei din Uniune, ar trebui să se analizeze de așa manieră încât prejudiciul adus de alți factori să nu fie atribuit importurilor care fac obiectul unui dumping.

(132)

Această societate a susținut că prejudiciul suferit de industria din Uniune a fost cauzat de mulți alți factori precum declinul industriei siderurgice, importurile din țări terțe (importurile și cota de piață din Brazilia au crescut mai mult) și pandemia de COVID-19 în anul 2020.

(133)

În ceea ce privește argumentul său potrivit căruia este mai probabil ca importurile din Brazilia să fi cauzat un prejudiciu iar nu importurile din RPC, reclamantul a susținut că, în primul rând, importurile din China au crescut substanțial cota de piață, în al doilea rând, prețurile chineze au subcotat în mod constant prețurile industriei din Uniune, provocând o presiune asupra prețurilor în sensul scăderii acestora, iar volumele importurilor din Brazilia au fost substanțial mai reduse decât cele din China.

(134)

Comisia a analizat legătura de cauzalitate în secțiunea 5 din regulamentul provizoriu, în conformitate cu articolul 3 alineatul (7). Toți factorii menționați de Shenghua în considerentul 132 au fost examinați în mod individual și colectiv.

(135)

În primul rând, în ceea ce privește afirmația sa potrivit căreia prejudiciul a fost cauzat de scăderea cererii de oțel, astfel cum s-a subliniat în considerentele 240 și 241 din regulamentul provizoriu, în contextul scăderii consumului, cota de piață a RPC a crescut cu 57 %, în timp ce producția industriei din Uniune, volumul vânzărilor, cota de piață, profitabilitatea, ocuparea forței de muncă și randamentul investițiilor au înregistrat scăderi mai mari decât scăderea consumului în perioada cuprinsă între 2017 și perioada de anchetă. Acest lucru se datorează faptului că pătrunderea pe piață a importurilor din China la prețuri scăzute a afectat grav acești indicatori de prejudiciu. Prin urmare, scăderea consumului nu a anulat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping din RPC și prejudiciul important suferit de industria Uniunii.

(136)

În al doilea rând, astfel cum s-a menționat în considerentele 252 și 254 din regulamentul provizoriu, volumul importurilor din Brazilia a fost întotdeauna de cel puțin cinci ori mai mic decât cel din China, prin urmare, acestea nu au fost suficient de semnificative pentru a atenua legătura de cauzalitate dintre cantitățile substanțiale ale importurilor de silicocalciu din China la prețuri scăzute și prejudiciul cauzat industriei din Uniune.

(137)

În al treilea rând, în ceea ce privește argumentul potrivit căruia pandemia de COVID-19 a cauzat prejudiciul, care a fost susținut și de către GC, astfel cum se menționează în considerentele 238-241 din regulamentul provizoriu, situația prejudiciabilă evoluase deja în 2019, când pătrunderea importurilor din China a determinat scăderea producției și a vânzărilor industriei din Uniune la niveluri care nu i-au permis să își acopere costurile unitare în creștere. În plus, întrucât pandemia de COVID-19 nu a început să aibă impact decât în 2020, pandemia de COVID-19 ar trebui considerată un factor agravant în 2020. În orice caz, importurile din China au continuat să câștige cotă de piață, în pofida unei scăderi a cererii, astfel cum se explică în considerentul 240 din regulamentul provizoriu. Prin urmare, pandemia de COVID-19 nu a atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile la prețuri scăzute din China și prejudiciul cauzat.

(138)

Nici Shenghua, nici GC nu au furnizat elemente de probă suplimentare care să justifice o concluzie diferită.

(139)

De asemenea, GC a afirmat, după comunicarea constatărilor provizorii, că problemele legate de creșterea stocurilor și de scăderea gradului de utilizare a capacității de producție a industriei din UE au fost atribuite de Comisie produselor pe bază de silicocalciu din China, dar a ignorat faptul că industria din UE însăși și-a sporit rapid investițiile și și-a extins capacitatea de producție în perioada 2018-2019, provocând creșterea stocurilor.

(140)

Acest argument nu poate fi acceptat deoarece creșterea stocurilor nu a fost cauzată de investițiile în noi capacități de producție, ci mai degrabă de faptul că industria din Uniune nu a fost în măsură să vândă toate cantitățile produse în perioada 2018-2019. Cantitățile de producție au scăzut de fapt în această perioadă, dar au fost în continuare mai mari decât volumul vânzărilor. Creșterea stocurilor a fost, prin urmare, cauzată de creșterea importurilor care au făcut obiectul unui dumping.

(141)

În observațiile sale în urma comunicării constatărilor definitive, Shenghua și-a reiterat afirmația menționată în considerentul 132, potrivit căreia Comisia a subestimat impactul altor factori, cum ar fi declinul industriei siderurgice și pandemia de COVID-19. În special, aceștia au susținut că, în conformitate cu raportul anual al Ferroglobe (11) (societatea-mamă a Ferropem), industria din Uniune a recunoscut că funcționarea sa era sensibilă la industria siderurgică și s-a bazat pe aceasta și că declinul industriei siderurgice (raportul a indicat „i-ar putea”) i-ar afecta negativ activitatea și funcționarea. Shenghua a indicat, de asemenea, că observațiile formulate de Eurofer în martie 2021 au susținut poziția sa potrivit căreia principalul motiv al performanței mai slabe a industriei silicocalciului a fost scăderea producției de oțel, și nu importurile din China. În plus, Shenghua a formulat observația că raportul financiar al Ferroglobe indică faptul că „pandemia de COVID-19 a avut un impact negativ semnificativ asupra afacerilor noastre și asupra rezultatelor financiare”.

(142)

Din motivele expuse în considerentele 135 și 137 din prezentul regulament, afirmația a fost respinsă.

(143)

Shenghua a afirmat, de asemenea, că creșterea semnificativă a prețurilor la energie a prejudiciat grav și performanța industriei din Uniune. În primul rând, societatea a citat un articol publicat de Fastmarkets MB (12) care indica faptul că OFZ și-a redus producția cu mai mult de jumătate din cauza unei creșteri recente, de peste 6 ori, a prețurilor la energie. În al doilea rând, aceștia au făcut referire la un articol publicat de Nasdaq, care indică faptul că „Ferroglobe își desfășoară activitatea într-o industrie energointensivă și, prin urmare, mediul actual de stabilire a prețurilor la energie, în special în Spania, are un impact negativ asupra activității noastre” (13).

(144)

Comisia a observat că trimiterea la OFZ se referea la închiderea a patru cuptoare de feroaliaje, fără a include silicocalciul, într-o perioadă ulterioară perioadei de anchetă, în timp ce articolul din Nasdaq se referea în special la Spania, întrucât Ferropem produce silicocalciu în Franța.

(145)

Prin urmare, Comisia a considerat că informațiile furnizate nu au fost legate în mod specific de importurile produsului în cauză în cursul perioadei examinate și nu au atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile din RPC și prejudiciul important suferit de industria din Uniune. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(146)

În lipsa altor observații privind legătura de cauzalitate, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 261-265 din regulamentul provizoriu.

(147)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 266 din regulamentul provizoriu, reclamanții au susținut că au existat distorsiuni legate de materiile prime în sensul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. Astfel, pentru a evalua nivelul adecvat al măsurilor, Comisia a stabilit mai întâi valoarea taxei necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de industria Uniunii în absența distorsiunilor în temeiul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. Apoi, Comisia a examinat dacă marja de dumping a producătorilor-exportatori cooperanți ar fi mai mare decât marja lor de subcotare a prețurilor indicative.

(148)

După cum se prevede la articolul 9 alineatul (4) al treilea paragraf din regulamentul de bază și având în vedere că Comisia nu a înregistrat importuri în perioada de informare prealabilă, aceasta a analizat evoluția volumelor importurilor pentru a stabili dacă a existat o nouă creștere substanțială a importurilor care fac obiectul anchetei în perioada de informare prealabilă descrisă în considerentul 3 și, prin urmare, dacă aceasta reflectă prejudiciul suplimentar care rezultă din creșterea respectivă în stabilirea marjei de prejudiciu.

(149)

Pe baza informațiilor din baza de date Surveillance, volumele importurilor din RPC în perioada de informare prealabilă de patru săptămâni au fost cu 36 % mai mici decât volumele medii ale importurilor din perioada de anchetă pe o bază de patru săptămâni. Pe această bază, Comisia a concluzionat că nu a existat o creștere substanțială a importurilor care fac obiectul anchetei în perioada de informare prealabilă.

(150)

Prin urmare, Comisia nu a ajustat nivelul de eliminare a prejudiciului în această privință.

(151)

În urma comunicării constatărilor provizorii, Ketong a indicat că, întrucât toate datele la nivel de tip de produs referitoare la prețul indicativ al industriei din Uniune au fost tratate ca informații confidențiale, societatea a fost privată de o informare relevantă care să îi permită să își exprime opiniile cu privire la acuratețea calculelor.

(152)

Comisia observă că, în anexa 3 (14) la comunicarea constatărilor provizorii transmisă societății Ketong la 15 octombrie 2021, Comisia a indicat că „[d]in motive de confidențialitate (prețurile industriei din Uniune se refereau la unul sau doi producători), subcotarea detaliată prin NCP nu poate fi divulgată”. Comisia confirmă faptul că nedivulgarea acestor informații detaliate privind tipurile de produse se aplică, de asemenea, prețului indicativ al industriei din Uniune. Prin urmare, Comisia a respins această afirmație.

(153)

Exportatorul Ningxia Shun Tai Smelting Co., Ltd a susținut că Comisia nu a convertit în mod corect prețurile sale de export CIF la frontiera Uniunii în euro pentru calcularea marjei sale de prejudiciu. Comisia a acceptat această afirmație și a recalculat marja de prejudiciu a acestuia în acest sens.

(154)

Astfel cum se descrie în considerentul 115, Comisia a revizuit prețurile de export CIF ale Shun Tai. Această revizuire a avut ca rezultat o marjă de prejudiciu definitivă revizuită pentru Shun Tai și marja pentru „toate celelalte societăți”. Nivelul pentru înlăturarea prejudiciului pentru „toate celelalte societăți” este stabilit în același mod precum marja de dumping pentru aceste societăți. Prin urmare, nivelul final de eliminare a prejudiciului pentru producătorii-exportatori cooperanți și pentru toate celelalte societăți este următorul:

(155)

În urma comunicării constatărilor provizorii, Euroalliages a susținut că Comisia ar trebui să își reconsidere concluzia provizorie prezentată în considerentul 281 din regulamentul provizoriu potrivit căreia prețul energiei electrice nu a făcut obiectul niciunei distorsionări în sensul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. Euroalliages a susținut că secțiunea 10 din raportul de țară a arătat constatările referitoare la existența unor distorsiuni semnificative în sectorul energetic din China, iar GC nu a prezentat observații cu privire la acestea. Aceasta a susținut, de asemenea, că plângerea conținea mai multe referiri care indicau în totalitate existența unor distorsiuni ale prețului energiei electrice. Euroalliages a susținut că elementele de probă identificate în legătură cu subvențiile pentru energie acordate în China, împreună cu documentația, chiar parțială, referitoare la sistemul tarifar dual în domeniul energiei din RPC, ar putea fi considerate elemente de probă suficiente pentru aplicarea articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază.

(156)

Distorsiunile semnificative menționate la articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, precum și cele din secțiunea 10 a raportului de țară, sunt diferite de măsurile concrete enumerate la articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. În temeiul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă prețul energiei electrice este distorsionat de un sistem tarifar dual sau de oricare altă măsură concretă dintre cele enumerate la articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. Nu există niciun element de probă care să ateste existența unor astfel de măsuri în prezenta anchetă, iar afirmațiile din plângere nu au fost confirmate, astfel cum se explică în considerentele 276-281 din regulamentul provizoriu. Afirmația este respinsă, iar Comisia confirmă concluziile sale din considerentul 281 din regulamentul provizoriu.

(157)

În urma evaluării de mai sus, taxele antidumping definitive trebuie stabilite după cum urmează, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază:

(158)

Având în vedere faptele și concluziile prezentate în considerentul 110, Comisia confirmă concluzia sa din considerentul 289 din regulamentul provizoriu, conform căreia instituirea de măsuri ar fi în interesul industriei silicocalciului din Uniune. Într-adevăr, măsurile antidumping vor contribui la crearea condițiilor pentru ca ambele societăți să își continue activitatea, întrucât distorsiunile generate de practicile comerciale neloiale vor fi corectate.

(159)

Un producător de sârmă umplută (Filo d.o.o.), cu sediul în Uniune, a indicat că, de la instituirea măsurilor provizorii, au apărut probleme de aprovizionare deoarece industria din Uniune nu vindea cantități adecvate pe piață, iar măsurile antidumping crescuseră prețurile chineze pe piață. Această parte a afirmat că, deoarece prețurile crescuseră substanțial pe piața Uniunii, industria siderurgică (principala industrie utilizatoare) avea în vedere trecerea la produse pe bază de calciu pur sau a trecut la acestea ca alternativă mai ieftină.

(160)

Euroalliages a prezentat, de asemenea, observații cu privire la aceste evoluții ulterioare perioadei de anchetă, subliniind faptul că industria din Uniune s-a confruntat cu probleme temporare în ceea ce privește producția și vânzările. În ceea ce privește Ferropem, aceste probleme se refereau la restructurarea grupului Ferroglobe și la transferul producției către o nouă unitate din Franța, rezultând în mare parte din practicile de dumping prejudiciabil confirmate de regulamentul provizoriu. În ceea ce privește OFZ, aceste probleme se refereau la creșterea prețurilor la energia electrică, ceea ce a perturbat temporar planificarea normală a campaniei sale de producție. Euroalliages a indicat, de asemenea, că prețurile calciului pur sunt prea ridicate pentru ca substituția CaSi să fie viabilă din punct de vedere economic. Aceasta a furnizat, de asemenea, o corespondență confidențială din partea unui utilizator de CaSi din Uniune situat în aval care își desfășoară activitatea în domeniul sârmei umplute. Această corespondență și-a exprimat sprijinul pentru măsurile menite să restabilească concurența loială și să mențină diverse surse de aprovizionare, inclusiv de la producătorii din Uniune, pe piața Uniunii.

(161)

Comisia observă că afirmațiile formulate de Filo d.o.o. sunt nefondate și, în orice caz, nu demonstrează nicio modificare structurală a condițiilor de piață în comparație cu PA. Într-adevăr, pot apărea unele modificări ale pieței pentru părțile din aval din lanțul de aprovizionare atunci când sunt instituite taxe antidumping. Cu toate acestea, măsurile nu reprezintă factorul perturbator, ci mai degrabă factorul care restabilește condiții de concurență echitabile, asigură continuitatea activității industriei din Uniune în acest sector și garantează stabilitatea aprovizionării din surse multiple. În plus, până în octombrie 2021, prețurile de import ale CaSi nu indicaseră amploarea creșterii invocate de producătorul de sârmă umplută pentru a face trecerea la calciul pur viabilă, chiar dacă măsurile erau luate în considerare.

(162)

În concluzie, Comisia a considerat că evoluția aprovizionării după perioada de anchetă nu a fost de natură structurală. Măsurile erau, în mod evident, esențiale pentru restabilirea unei concurențe loiale pe piața Uniunii. Acest lucru ar permite industriei din Uniune să restabilească poziția pe care a ocupat-o pe piață înainte de dumpingul prejudiciabil.

(163)

GC a afirmat că Comisia nu a evaluat pe deplin impactul asupra industriei siderurgice. Acesta a indicat că, la reexaminarea măsurilor de salvgardare pentru oțel, Comisia a considerat că producătorii de oțel din Uniune au nevoie de protecția continuă a măsurilor de salvgardare pentru oțel care acoperă o gamă largă de produse din oțel. Astfel, impunerea unei taxe suplimentare asupra factorilor lor de producție importanți este nu numai în detrimentul dezvoltării întreprinderilor siderurgice, ci și în contradicție cu logica raționamentului Comisiei din cadrul reexaminării măsurilor de salvgardare pentru oțel. Comisia a abordat impactul măsurilor asupra industriei siderurgice în considerentul 302 din regulamentul provizoriu, în care a concluzionat, pe baza informațiilor primite de la un utilizator, că silicocalciul reprezintă un cost foarte mic pentru industria siderurgică.

(164)

GC a susținut, de asemenea, că menținerea unui nivel adecvat de concurență pe piața Uniunii nu numai că va oferi mai multe opțiuni și produse mai bune pentru industria din aval și consumatori, ci va ajuta, de asemenea, industria din Uniune să își sporească competitivitatea.

(165)

Shenghua a prezentat, de asemenea, observații cu privire la concurența de pe piață, afirmând că există doar doi producători de CaSi în Uniune, dar că există mai mult de 60 de importatori, comercianți și utilizatori. Aceasta a considerat că instituirea de măsuri ar conduce la o concurență mai redusă și la prețuri mai ridicate pe piața Uniunii pentru utilizatori precum industria siderurgică.

(166)

Cu toate acestea, astfel cum s-a menționat în considerentul 161, Comisia consideră că concurența de pe piața Uniunii ar trebui să fie echitabilă pentru toate părțile. Prin urmare, era important ca prețurile de import ale CaSi din China să fie supuse taxelor antidumping pentru a restabili concurența loială.

(167)

De asemenea, Shenghua a reamintit observațiile Eurofer potrivit cărora industria din Uniune nu a asigurat niciodată mai mult de 42 % din cererea din Uniune. Aceasta a susținut că, întrucât cei doi producători din Uniune nu pot satisface cererea Uniunii, posibila întrerupere a lanțului de aprovizionare din China ar afecta negativ utilizatorii. Cu toate acestea, Comisia observă că utilizatorii vor putea, de asemenea, să se aprovizioneze cu importuri din țări terțe și că măsurile nu intenționează să întrerupă aprovizionarea din China. Intenția este de a asigura intrarea importurilor din China pe piața Uniunii la prețuri echitabile.

(168)

În urma comunicării constatărilor definitive, Shenghua a afirmat că Comisia s-a concentrat în mod nejustificat asupra intereselor industriei din Uniune și nu a acordat suficientă atenție intereselor importatorilor și utilizatorilor din Uniune. În special, aceștia au reiterat observațiile Eurofer și, respectiv, ale Federației Germane a Oțelului cu privire la plângere, potrivit cărora industria internă nu a furnizat niciodată mai mult de 42 % din consumul aparent la nivelul Uniunii și că industria internă nu poate satisface cererea de silicocalciu. Aceștia au făcut referire, de asemenea, la observațiile prezentate de Filo d.o.o., din septembrie și octombrie 2021, potrivit cărora producătorii din Uniune și din Brazilia nu furnizează silicocalciu pe piața Uniunii.

(169)

În urma comunicării constatărilor definitive, Filo d.o.o. și TDR Legure d.o.o. și-au reiterat, de asemenea, observația potrivit căreia producătorii din Uniune nu sunt, temporar, în măsură să aprovizioneze piața Uniunii.

(170)

Euroalliages a răspuns că producătorii reclamanți din Uniune doresc să mențină vânzările pe piața Uniunii și a furnizat dovezi privind ofertele recente făcute pentru aprovizionarea cu CaSi a pieței Uniunii.

(171)

Așa cum se indică în considerentul 161, Comisia consideră că măsurile nu reprezintă factorul perturbator, ci mai degrabă factorul care restabilește condiții de concurență echitabile, asigură continuitatea activității industriei din Uniune în acest sector și garantează stabilitatea aprovizionării din surse multiple (inclusiv RPC). Într-adevăr, ca parte a criteriului privind interesul Uniunii, articolul 21 din regulamentul de bază precizează că „se acordă o atenție deosebită necesității eliminării efectelor de denaturare ale unui dumping care aduce prejudicii și a reinstaurării unei concurențe reale”. În consecință, Comisia a respins argumentele.

(172)

De asemenea, în urma comunicării constatărilor definitive, Filo d.o.o. și TDR Legure d.o.o. au indicat că cea mai mare problemă în cazul în care Comisia impune măsuri ar putea fi importul în Uniune de silicocalciu de origine chineză, dar declarat ca fiind originar dintr-o altă țară terță (Ucraina, India, Rusia, Thailanda, Turcia etc.). Comisia a remarcat că acest lucru este speculativ și este irelevant pentru analiza interesului Uniunii.

(173)

În absența altor observații privind interesul Uniunii, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentul 303 din regulamentul provizoriu, conform cărora nu există motive imperioase în interesul Uniunii pentru care nu ar trebui instituite măsuri definitive în cadrul prezentei anchete.

(174)

Având în vedere concluziile formulate privind dumpingul, prejudiciul, legătura de cauzalitate, nivelul măsurilor și interesul Uniuni și în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază, este necesar să se instituie măsuri antidumping definitive pentru a se preveni agravarea prejudiciilor cauzate industriei Uniunii de către importurile de produs în cauză care fac obiectul unui dumping.

(175)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 115, prețurile de export CIF ale unui producător au fost ușor revizuite în etapa definitivă. Acceptarea acestei afirmații a avut, de asemenea, un impact redus asupra marjei sale de prejudiciu și asupra marjei aplicabile pentru „toate celelalte societăți”.

(176)

Pe baza informațiilor de mai sus, nivelurile taxei antidumping definitive, exprimate pe baza prețului CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, trebuie stabilite după cum urmează:

(177)

Nivelurile individuale ale taxei antidumping aplicabile societăților menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor din prezenta anchetă. Prin urmare, ele reflectă situația constatată în cursul prezentei anchete în ceea ce privește aceste societăți. Aceste niveluri ale taxei sunt, prin urmare, aplicabile exclusiv importurilor de produs în cauză originar din țara în cauză și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, nu pot beneficia de aceste niveluri și trebuie să facă obiectul taxei aplicabile pentru „toate celelalte societăți”.

(178)

O societate care își modifică ulterior denumirea entității poate solicita aplicarea acestor niveluri individuale ale taxei antidumping. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (15). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică. În cazul în care schimbarea denumirii societății nu îi afectează dreptul de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene va fi publicat un regulament vizând schimbarea denumirii.

(179)

Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenție ca urmare a diferenței dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării corecte a taxelor antidumping individuale. Societățile care fac obiectul taxelor antidumping individuale trebuie să prezinte o factură comercială valabilă autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Este necesar ca importurile care nu sunt însoțite de factura respectivă să facă obiectul taxei antidumping aplicabile pentru „toate celelalte societăți”.

(180)

Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice importurilor nivelurile individuale ale taxei antidumping, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, este necesar ca autoritățile vamale ale statelor membre să efectueze verificările lor obișnuite și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a se asigura că aplicarea ulterioară a taxei este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(181)

În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale ale taxei mai scăzute cresc semnificativ în volum, în special după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie ea însăși o modificare a configurației schimburilor comerciale, modificare datorată instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe, poate fi deschisă o anchetă anticircumvenție, sub rezerva îndeplinirii condițiilor necesare în acest sens. O astfel de anchetă poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina nivelul (nivelurile) individual(e) al(e) taxelor și, prin urmare, instituirea unei taxe la scară națională.

(182)

Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxelor antidumping, este necesar ca taxa antidumping pentru toate celelalte societăți să se aplice nu doar producătorilor-exportatori necooperanți în cadrul prezentei anchete, ci și producătorilor care nu au avut exporturi în Uniune în timpul perioadei de anchetă.

(183)

După comunicarea constatărilor finale, un producător-exportator a depus o ofertă de angajament de preț în conformitate cu articolul 8 din regulamentul de bază. Deși a exportat mai multe tipuri de produs în cauză, aceasta a sugerat un preț minim mediu la import (PMI).

(184)

Comisia a evaluat oferta în contextul volatilității prețurilor produsului care face obiectul anchetei. În ultimii doi ani ai perioadei examinate, a reieșit că prețul silicocalciului importat pe piața Uniunii din mai multe surse (Brazilia, Thailanda, Argentina și China) a fluctuat semnificativ. Confruntată cu o astfel de volatilitate, nu se poate garanta că un PMI mediu va fi suficient pentru a elimina efectele prejudiciabile ale dumpingului pe durata măsurilor.

(185)

Exportatorul în cauză a propus, de asemenea, indexarea PMI propus pe baza prețurilor energiei electrice din Brazilia. Cu toate acestea, acest element de cost nu este suficient de mare pentru a garanta că indexarea ar genera prețuri care ar elimina prejudiciul.

(186)

Este extrem de important să existe o legătură clară între variația prețului produsului în cauză vândut de producătorul-exportator în cauză către Uniune și fluctuația prețurilor materiilor prime. Niciun element de probă nu a putut indica existența unei astfel de legături, iar exportatorul în cauză nu a demonstrat existența unei astfel de legături. Acest lucru indică faptul că alți factori joacă, de asemenea, un rol în fluctuațiile observate ale prețurilor.

(187)

În plus, măsurile propuse se bazează pe marjele de prejudiciu (și anume pe costurile industriei din Uniune), iar indexarea PMI pe baza evoluției prețului energiei electrice din Brazilia nu poate garanta că un astfel de PMI ar elimina prejudiciul. Costurile și prețurile industriei din Uniune nu sunt determinate de evoluția prețurilor energiei electrice în țara respectivă.

(188)

În cele din urmă, chiar dacă prețul energiei electrice în Brazilia ar fi considerat adecvat, datele disponibile public sugerate de solicitant nu au frecvența necesară pentru a reflecta în mod fiabil fluctuațiile prețului energiei electrice.

(189)

Nerespectarea unuia dintre aspectele precedente este suficientă pentru a concluziona că oferta de angajament de preț nu este adecvată și, prin urmare, nu a putut fi acceptată.

(190)

În ceea ce privește monitorizarea angajamentului, ancheta a arătat că contabilitatea solicitantului nu respectă principiile contabile acceptate la nivel internațional și că, în special, în timpul anchetei nu au fost disponibile cu ușurință conturi de gestiune sau liste de clienți informatizate. S-a constatat, de asemenea, existența altor aspecte relevante în conturile oficiale. Acest lucru pune sub semnul întrebării fiabilitatea solicitantului și indică dificultăți practice în ceea ce privește monitorizarea fiabilă a unei eventuale întreprinderi.

(191)

Pe baza faptelor și considerațiilor de mai sus și în conformitate cu dispozițiile articolului 8 din regulamentul de bază, s-a considerat că oferta nu este adecvată pentru a asigura eliminarea efectelor prejudiciabile ale dumpingului. În conformitate cu articolul 8 alineatul (3) din regulamentul de bază, s-a considerat, de asemenea, că monitorizarea sa ar fi imposibilă.

(192)

Prin urmare, oferta a fost respinsă.

(193)

Având în vedere marjele de dumping constatate și dat fiind nivelul prejudiciului cauzat industriei Uniunii, sumele plătite cu titlu de taxe antidumping provizorii, instituite prin regulamentul provizoriu, ar trebui să fie percepute definitiv până la nivelurile stabilite în prezentul regulament.

(194)

Având în vedere articolul 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 (16), în cazul rambursării unei sume ca urmare a unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, dobânda care trebuie plătită trebuie să fie rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(195)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,