4.3.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 69/1

DIRECTIVA (UE) 2022/362 A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

din 24 februarie 2022

de modificare a Directivelor 1999/62/CE, 1999/37/CE și (UE) 2019/520, în ceea ce privește taxarea vehiculelor pentru utilizarea anumitor infrastructuri

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 91 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor (2),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (3),

întrucât:

(1)

Progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivului stabilit de Comisie în Cartea sa albă din 28 martie 2011 intitulată „Foaie de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor – Către un sistem de transport competitiv și eficient din punct de vedere al resurselor” și anume trecerea la aplicarea integrală a principiilor „poluatorul plătește” și „utilizatorul plătește”, în vederea generării de venituri și a asigurării de finanțare pentru investițiile viitoare în transporturi, au fost lente, iar la nivelul Uniunii persistă neconcordanțe în ceea ce privește aplicarea taxelor pentru utilizarea infrastructurii rutiere.

(2)	În respectiva carte albă, Comisia pledează pentru realizarea „internalizării complete și obligatorii a costurilor externe pentru transportul rutier și cel feroviar (inclusiv zgomotul, poluarea locală și congestionarea, pe lângă recuperarea obligatorie a costurilor legate de uzură)”.

(3)

Circulația vehiculelor pentru transportul de marfă și de călători este un factor care contribuie la eliberarea de poluanți în atmosferă. Astfel de poluanți, care au consecințe foarte grave asupra sănătății umane și cauzează deteriorarea calității aerului înconjurător în Uniune, includ PM2,5, NO2, și O3. În 2018, expunerea prelungită la acești trei poluanți a provocat 379 000, 54 000 și, respectiv, 19 400 de decese premature în Uniune, conform estimărilor prezentate de Agenția Europeană de Mediu în 2020.

(4)

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, zgomotul produs doar de traficul rutier reprezintă al doilea cel mai dăunător factor de stres din mediul înconjurător din Europa, situându-se imediat după poluarea atmosferică. Cel puțin 9 000 dintre decesele premature anuale pot fi atribuite bolilor cardiace cauzate de zgomotul emis de mijloacele de transport.

(5)	Potrivit raportului din 2020 privind calitatea aerului din Europa al Agenției Europene de Mediu, în 2018, transportul rutier a fost sectorul cu cele mai multe emisii de NOx și al doilea sector poluator cu carbon negru.

(6)

În comunicarea sa din 20 iulie 2016 intitulată „O strategie europeană pentru o mobilitate cu emisii scăzute de dioxid de carbon”, Comisia a anunțat că urma să propună modificarea Directivei 1999/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului (4) pentru a permite taxarea și pe baza diferențierii în funcție de emisiile de CO2, precum și extinderea unora dintre principiile acesteia la autobuze și la autocare, precum și la autoturisme și vehicule utilitare ușoare.

(7)

Având în vedere perioada necesară pentru reînnoirea parcului de vehicule și necesitatea ca sectorul transportului rutier să contribuie la atingerea obiectivelor Uniunii în materie de climă și energie pentru 2030 și ulterior, Regulamentul (UE) 2019/1242 al Parlamentului European și al Consiliului (5) a stabilit obiectivele de reducere a emisiilor de CO2 pentru vehiculele grele noi pentru 2025 și 2030 la un nivel cu 15 % și, respectiv, cu 30 % mai scăzut decât media stabilită a emisiilor de CO2.

(8)	Pentru realizarea unei piețe interne a transportului rutier cu condiții de concurență echitabile, normele ar trebui să fie aplicate uniform. Unul dintre obiectivele majore ale prezentei directive îl reprezintă eliminarea denaturării concurenței între utilizatori.

(9)

Cu toate că sectorul transportului rutier este unul important, toate vehiculele grele au un impact semnificativ asupra infrastructurii rutiere și contribuie la poluarea atmosferică. În pofida importanței lor economice și sociale, vehiculele ușoare se află la originea majorității efectelor negative de ordin social și de mediu generate de transportul rutier, legate de emisii și de congestionare. În interesul egalității de tratament și al concurenței loiale, ar trebui să se asigure faptul că vehiculele care în prezent nu sunt reglementate de cadrul stabilit în Directiva 1999/62/CE, în ceea ce privește taxele de trecere și taxele de utilizare, sunt incluse în respectivul cadru. Prin urmare, domeniul de aplicare al directivei menționate ar trebui extins la alte vehicule grele decât cele destinate transportului de mărfuri, precum și la vehiculele ușoare, inclusiv autoturismele.

(10)	Pentru a preveni devierea traficului către drumurile fără taxe de trecere, care ar putea afecta grav siguranța rutieră și utilizarea optimă a rețelei rutiere, statele membre ar trebui să poată percepe taxe de trecere pe toate sectoarele rețelei lor de autostrăzi.

(11)

Pentru a asigura aplicarea consecventă și armonizată a sistemului de taxare pentru utilizarea infrastructurii în întreaga Uniune și condiții de concurență echitabile pe piața transportului de mărfuri, este important ca diferitele sisteme de taxare să calculeze costurile în mod similar. Întrucât contractele de concesiune existente pot conține dispoziții diferite față de cele prevăzute în prezenta directivă, ar trebui ca, pentru a asigura viabilitatea financiară a contractelor de concesiune existente, să li se permită statelor membre să le excepteze de la anumite obligații prevăzute în prezenta directivă, până la modificarea substanțială a contractelor respective. Statele membre pot alege, de asemenea, să încerce să alinieze contractele de concesiune existente la modificările aduse cadrului de reglementare al Uniunii sau național sau să evalueze posibilitatea de a aplica o taxă bazată pe costurile externe legată de emisiile de CO2 și de poluarea atmosferică și/sau reduceri legate de emisiile respective, în cazul în care taxele de concesiune nu variază în conformitate cu prezenta directivă.

(12)

Prin natura lor, taxele de utilizare bazate pe durată nu reflectă în mod precis costurile reale ale utilizării drumurilor și, din motive similare, nu sunt eficace atunci când este vorba de stimularea unor operațiuni mai puțin poluante și mai eficiente sau de reducerea congestionării. Cu toate acestea, pentru a asigura acceptarea de către utilizatori a viitoarelor sisteme de taxare rutieră, statelor membre ar trebui să li se permită să introducă sisteme adecvate de colectare a taxelor în cadrul unui pachet mai amplu de servicii pentru mobilitate. Astfel de sisteme ar trebui să asigure o distribuție echitabilă a costurilor de infrastructură și să reflecte principiul „poluatorul plătește”. Orice stat membru care introduce un astfel de sistem ar trebui să se asigure că acesta respectă dispozițiile Directivei (UE) 2019/520 a Parlamentului European și a Consiliului (6). Vehiculele grele ar trebui vizate cu prioritate de sisteme de taxare precise din cauza impactului semnificativ pe care acestea îl au asupra infrastructurii rutiere și a contribuției lor la poluarea atmosferică. În special, pentru a promova operațiunile de transport mai puțin poluante și mai eficiente, taxele de utilizare bazate pe durată ar trebui, în principiu, să fie eliminate treptat din rețeaua transeuropeană de transport centrală, deoarece respectiva rețea cuprinde nodurile și legăturile cele mai importante din punct de vedere strategic ale rețelei transeuropene de transport.

Având în vedere circumstanțele istorice și ținând seama de provocările și sarcinile administrative semnificative asociate introducerii taxelor de trecere, statele membre ar trebui să beneficieze de o perioadă de tranziție suficient de lungă pe parcursul căreia acestea ar trebui să poată introduce sau menține taxe de utilizare bazate pe durată. După respectiva perioadă de tranziție, statele membre ar trebui să aibă numai posibilitatea de a aplica taxe de utilizare bazate integral pe durată pentru vehiculele grele pe sectoare ale rețelei lor transeuropene de transport centrale în cazuri justificate în mod corespunzător. Astfel de cazuri justificate în mod corespunzător ar trebui să se limiteze la cazurile în care aplicarea unei taxe de trecere pentru vehiculele grele ar implica costuri administrative, de investiții și de exploatare disproporționate în comparație cu veniturile preconizate sau cu beneficiile generate, de exemplu din cauza lungimii limitate a sectoarelor rutiere în cauză, a densității relativ scăzute a populației sau a traficului relativ scăzut, sau atunci când aplicarea unei taxe de trecere ar conduce la devierea traficului cu consecințe negative asupra siguranței rutiere sau asupra sănătății publice. Respectiva posibilitate a statelor membre, în cazuri justificate în mod corespunzător, este necesară din considerente-cheie de interes public, cum ar fi luarea în considerare a situației dificile și a izolării zonelor cu o densitate scăzută a populației, a siguranței rutiere sau a sănătății publice. În plus, aplicarea taxelor de utilizare bazate pe durată în aceste cazuri justificate în mod corespunzător ar trebui să fie condiționată de respectarea unor cerințe procedurale: obligația de a evalua necesitatea unui astfel de sistem și obligația de a informa Comisia cu privire la aplicarea acestuia. O astfel de notificare ar trebui să includă motive care să detalieze circumstanțele specifice legate de sectoarele rețelei transeuropene de transport centrale pe care se aplică taxe de utilizare bazate pe durată.

(13)

Statele membre care, la intrarea în vigoare a prezentei directive, aplică taxe de trecere pe rețeaua lor transeuropeană de transport centrală sau pe o parte a acesteia ar trebui să poată institui un sistem combinat de taxare pentru toate vehiculele grele sau pentru anumite tipuri de vehicule grele. Cu toate acestea, respectiva opțiune ar trebui să fie oferită doar ca o continuare și ca o completare a unui sistem de taxare pe rețeaua transeuropeană de transport centrală unde sunt situate nodurile și legăturile cele mai importante din punct de vedere strategic ale rețelei transeuropene de transport sau pe o parte a acesteia. Respectivul sistem le-ar permite statelor membre să extindă și să lărgească punerea în aplicare a principiilor „utilizatorul plătește” și „poluatorul plătește” dincolo de rețeaua cu taxă de trecere, prin aplicarea de taxe de utilizare pe acele sectoare ale rețelei transeuropene de transport centrale care nu fac obiectul taxelor de trecere sau pentru anumite tipuri de vehicule grele, cum ar fi cele care se încadrează într-un anumit tonaj, care nu fac obiectul taxelor de trecere. Sistemul combinat de taxare ar ajuta astfel statele membre să realizeze progrese suplimentare și să asigure un transport rutier mai ecologic, în special acolo unde nu există un sistem de taxare și unde taxele de trecere nu reprezintă o opțiune viabilă din punct de vedere economic sau acceptabilă din punct de vedere social. În plus, pentru a respecta pe deplin principiile mobilității durabile, cuantumul maxim al acestor taxe de utilizare ar trebui să varieze atât în funcție de clasa de emisii Euro, cât și de clasa de emisii de CO2 a vehiculului. Având în vedere toate considerațiile respective, este incontestabil faptul că aplicarea unui astfel de sistem care combină o abordare bazată pe durată și o abordare bazată pe distanță ar genera numeroase beneficii; prin urmare, aplicarea sa ar trebui să fie posibilă și după încheierea perioadei de tranziție pentru sistemele bazate integral pe durată. În decurs de cel mult cinci ani de la intrarea în vigoare a prezentei directive, atunci când impun taxe rutiere vehiculelor grele de marfă, statele membre ar trebui să impună taxe de trecere sau taxe de utilizare tuturor vehiculelor grele de marfă.

(14)

La consolidarea principiilor „utilizatorul plătește” și „poluatorul plătește”, ar trebui luate în considerare anumite caracteristici ale statelor membre sau ale sistemelor lor de taxe de trecere și de utilizare. De exemplu, în ceea ce privește zonele deosebit de slab populate sau în cazul unei rețele deosebit de mari de drumuri cu taxă de trecere sau de utilizare, ar trebui să fie disponibilă opțiunea de a prevedea excepții pentru unele sectoare rutiere.

(15)

Unele state membre au rețele mari de drumuri cu taxe de trecere, care includ mult mai multe drumuri și autostrăzi decât cele care fac parte din rețeaua transeuropeană de transport. Prin urmare, aplicarea taxelor de trecere sau a taxelor de utilizare pentru toate vehiculele grele de marfă ar duce la o sarcină semnificativ mai mare, în special pentru întreprinderile meșteșugărești mici și mijlocii (multe dintre acestea fiind implicate în lucrări de construcție și care nu furnizează, în general, servicii de transport). Respectiva sarcină ar conduce, la rândul ei, la prețuri mai mari, de exemplu în domeniul construcțiilor. Creșterea prețurilor ar putea însemna că în special investițiile viitoare, cum ar fi reabilitarea energetică a caselor și a apartamentelor, precum și modernizarea tehnologiei locuințelor, sunt amânate sau chiar anulate. De asemenea, întreprinderile meșteșugărești parcurg cu ajutorul vehiculelor distanțe lungi pentru a-și putea furniza serviciile, respectivele deplasări neputând fi efectuate cu ușurință cu ajutorul altor moduri de transport. În plus, întreprinderile din regiunile rurale, care, din cauza densității reduse a populației și a cererii reduse în regiunile respective, depind de capacitatea lor de a furniza servicii și de a desfășura activități de construcții în zonele metropolitane, se află într-o situație de dezavantaj concurențial în raport cu întreprinderile care își desfășoară activitatea în marile orașe sau la periferia zonelor metropolitane. Prin urmare, ar trebui să se dea statelor membre posibilitatea de a prevedea anumite scutiri de taxe, cum ar fi în cazul vehiculelor utilizate pentru transportul de materiale, echipamente sau mașini destinate conducătorului auto în exercitarea profesiei sale sau pentru livrarea de mărfuri produse în mod artizanal.

(16)

Posibilitatea de a utiliza drumurile care fac obiectul taxării rutiere, precum autostrăzi, tuneluri sau poduri, în locul drumurilor locale dificile poate fi importantă pentru persoanele cu handicap. Pentru a le permite persoanelor cu handicap să utilizeze drumurile care fac obiectul taxării rutiere fără sarcini administrative suplimentare, statelor membre ar trebui să li se permită să scutească vehiculele persoanelor cu handicap de obligația de a plăti o taxă de trecere sau de utilizare.

(17)

Statele membre ar trebui încurajate să țină seama de factorii socioeconomici atunci când aplică sisteme de taxare pentru infrastructurile rutiere în cazul autoturismelor. De exemplu, taxele pentru autoturisme ar putea fi ajustate astfel încât să se evite penalizarea excesivă a utilizatorilor frecvenți.

(18)

Este deosebit de important ca statele membre să instituie un sistem de taxare echitabil și, în special, unul care să nu îi penalizeze pe utilizatorii de vehicule private care, din cauza locului lor de reședință în mediul rural, în zone cu acces dificil sau izolate, sunt obligați să folosească mai des drumuri ce fac obiectul taxării.

(19)

Ca și în cazul vehiculelor grele, este important să se asigure că, dacă statele membre introduc eventuale taxe bazate pe durată care sunt aplicate vehiculelor ușoare, ele sunt proporționale, inclusiv în ceea ce privește perioadele de utilizare mai mici de un an. În această privință, trebuie să se țină seama de faptul că vehiculele ușoare prezintă un tipar de utilizare care este diferit de tiparul de utilizare al vehiculelor grele. Calculul unor taxe bazate pe durată proporționale s-ar putea baza pe datele disponibile cu privire la tiparele de călătorie.

(20)

În conformitate cu Directiva 1999/62/CE, o taxă bazată pe costurile externe poate fi aplicată la un nivel apropiat de costul marginal social de utilizare a vehiculului în cauză. Respectiva metodă s-a dovedit a fi modul cel mai echitabil și mai eficient de a lua în calcul efectele negative asupra mediului și a sănătății pe care le au poluarea atmosferică și poluarea fonică generate de vehiculele grele și ar asigura faptul că vehiculele grele au o contribuție echitabilă la atingerea standardelor de calitate a aerului pentru Europa prevăzute în Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului (7), precum și a oricăror obiective sau limite de poluare fonică aplicabile. Prin urmare, ar trebui să fie facilitată aplicarea unor astfel de taxe. Taxarea bazată pe costurile externe ar trebui să fie aplicată mai sistematic. Pentru a contribui la aplicarea deplină a principiului „poluatorul plătește”, statele membre ar trebui să aplice taxarea bazată pe costurile externe vehiculelor grele cel puțin în ceea ce privește poluarea atmosferică, pe rețelele care fac obiectul unei taxe de utilizare a infrastructurii.

(21)

În acest scop, nivelul maxim al taxei medii ponderate bazate pe costurile externe ar trebui înlocuit cu valori de referință gata de a fi aplicate, actualizate în funcție de inflație, de progresele științifice înregistrate în estimarea costurilor externe ale transportului rutier și de evoluția componenței parcului auto.

(22)

Variația taxelor de utilizare a infrastructurii în funcție de clasa de emisii Euro a contribuit la utilizarea unor vehicule mai puțin poluante. Cu toate acestea, odată cu reînnoirea parcurilor de vehicule, se preconizează că variația taxelor în funcție de respectivul criteriu pe rețeaua interurbană va deveni mai puțin eficace pe termen mediu. Prin urmare, statelor membre ar trebui să li se permită să înceteze aplicarea variației taxelor de trecere în funcție de respectivul criteriu.

(23)

În același timp, întrucât ponderea emisiilor de CO2 provenite de la vehiculele grele este în creștere, ar trebui introdusă o variație a taxelor de utilizare a infrastructurii și a taxelor de utilizare în funcție de clasa de emisii de CO2, care să poată contribui la îmbunătățiri în acest domeniu. În cazul sistemelor comune de taxe de utilizare, care ar putea contribui la o mai bună armonizare, punerea în aplicare a variației este mai complexă, în special din cauza condițiilor care trebuie îndeplinite de astfel de sisteme comune. Întrucât statele membre participante trebuie să convină asupra distribuirii veniturilor provenite din taxa de utilizare, în timp ce nivelurile acesteia sunt limitate de dispozițiile introduse prin prezenta directivă, precum și să modifice acorduri internaționale, este justificat să se acorde timp suplimentar pentru punerea în aplicare a variației în funcție de emisiile de CO2 într-un astfel de caz specific. În toate cazurile, variația ar trebui concepută astfel încât să fie conformă cu Regulamentul (UE) 2019/1242.

(24)

Până când emisiile de CO2 vor fi abordate prin instrumente mai adecvate, cum ar fi taxele pe combustibil armonizate care să includă o componentă privind carbonul, sau până când transportul rutier va face obiectul unui sistem de comercializare a certificatelor de emisii, statele membre ar trebui, de asemenea, să poată aplica o taxă bazată pe costurile externe care să reflecte costul emisiilor de CO2. În cazurile în care dovezile științifice justifică acest lucru, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a aplica taxe bazate pe costurile externe legate de emisiile de CO2 mai mari decât valorile de referință stabilite în prezenta directivă.

(25)

Pentru a promova trecerea spre un parc de vehicule grele mai puțin poluante, variația taxelor de utilizare a infrastructurii și a taxelor de utilizare în funcție de emisiile de CO2 ale vehiculelor respective ar trebui să fie obligatorie, cu excepția cazului în care se aplică o taxă bazată pe costurile externe legată de emisiile de CO2.

(26)

Pentru a recompensa vehiculele grele cu cele mai bune performanțe, statelor membre ar trebui să li se permită să aplice cel mai ridicat nivel de reducere a taxelor pentru vehiculele care funcționează fără emisii la țeava de evacuare. Pentru a promova și mai mult introducerea vehiculelor cu emisii zero, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a le scuti temporar de taxele rutiere. Din aceleași motive și pentru a se asigura că ponderea vehiculelor care beneficiază de reducerea taxelor de trecere rămâne stabilă de-a lungul anilor, garantându-se astfel siguranța planificării pe termen lung a statelor membre în ceea ce privește veniturile din taxele de trecere, noile vehicule ar trebui alocate claselor de emisii de CO2 pe baza performanței lor în raport cu traiectoria liniară de reducere a emisiilor în perioada 2021-2030, astfel cum este definită în Regulamentul (UE) 2019/1242.

(27)

Pentru a asigura eficacitatea și coerența variației taxelor în funcție de emisiile de CO2 și a aplicării taxelor bazate pe costurile externe legate de emisiile de CO2, ambele fiind menite să deblocheze utilizarea vehiculelor cu emisii scăzute și cu emisii zero, precum și pentru a asigura o aplicare a Directivei 1999/62/CE care să fie coerentă cu orice alt instrument de stabilire a prețului carbonului legat de transportul rutier care este adoptat în viitor, Comisia ar trebui să evalueze, în timp util, eficacitatea și necesitatea acestora. Pe baza respectivei evaluări, Comisia ar trebui, după caz, să propună modificarea dispozițiilor privind variația taxelor în funcție de emisiile de CO2 și a aplicării taxelor bazate pe costurile externe legate de emisiile de CO2, pentru a preveni dubla taxare prin diferite instrumente de stabilire a prețului carbonului. Deși viitoarea măsură ar trebui să asigure securitatea juridică și aplicarea coerentă a diferitelor norme, prezenta directivă ar trebui să clarifice faptul că statele membre nu ar trebui să fie obligate să aplice sistemul de variație bazat pe emisiile de CO2 prevăzut în prezenta directivă după data aplicării unui alt instrument de stabilire a prețului carbonului aplicabil transportului rutier, care ar putea fi adoptat la nivelul Uniunii, de exemplu, pe baza propunerii privind o directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2003/87/CE, a Deciziei (UE) 2015/1814 și a Regulamentului (UE) 2015/757 [2021/0211 (COD)]. În cazul în care un alt instrument de stabilire a prețului carbonului aplicabil transportului rutier este adoptat între timp, nivelul taxelor bazate pe costurile externe legate de emisiile de CO2 ar trebui să fie limitat la ceea ce este necesar pentru internalizarea costurilor externe respective și Comisia ar trebui să fie împuternicită să ajusteze, prin intermediul actelor delegate, valorile de referință stabilite în anexa IIIc.

(28)	Pentru conservarea patrimoniului automobilistic al Uniunii, statele membre ar trebui să poată să creeze o categorie specială pentru vehiculele de interes istoric care să permită ajustarea cuantumului diferitelor taxe percepute în temeiul prezentei directive.

(29)

În prezent, Regulamentul (UE) 2019/1242 nu definește traiectoriile de reducere a emisiilor pentru grupele de vehicule grele care nu intră sub incidența articolului 2 alineatul (1) literele (a)-(d) din regulamentul respectiv. Având în vedere articolul 15, este posibil ca regulamentul menționat să fie modificat în viitor și ca traiectoriile de reducere a emisiilor să fie definite pentru astfel de grupe de vehicule. În cazul în care o astfel de modificare este adoptată, variația taxelor de utilizare a infrastructurii și a taxelor de utilizare pentru vehiculele grele în funcție de clasele 2 și 3 de emisii de CO2 ar trebui să se aplice și grupelor de vehicule respective. În cazul în care o astfel de modificare nu este adoptată, variația pentru grupele de vehicule respective ar trebui să se aplice numai pentru clasele 1, 4 și 5 de emisii de CO2.

(30)

Comisia ar trebui să aibă în vedere, dacă este cazul, o propunere de modificare a Directivei 1999/62/CE vizând introducerea claselor 2 și 3 de emisii de CO2 pentru toate vehiculele grele, respectând principiile aplicate vehiculelor grele reglementate în prezent de Regulamentul (UE) 2019/1242 pentru emisiile lor de CO2, în cazul în care domeniul de aplicare al regulamentului menționat este extins la alte vehicule grele.

(31)

Prezenta directivă ar trebui să promoveze reducerea emisiilor de CO2 prin aducerea de îmbunătățiri tehnice ansamblelor compuse din autovehicule grele de marfă și remorcile și semiremorcile acestora. Prin urmare, prezenta directivă prevede o reducere a taxelor rutiere pentru autovehiculele grele de marfă cu un nivel scăzut de emisii de CO2. Pentru asigurarea coerenței depline în materie de reglementare, odată ce vor fi disponibile valori certificate legal privind efectul remorcilor și al semiremorcilor asupra emisiilor de CO2 generate de ansamblele de vehicule grele de marfă, Comisia ar trebui, dacă este cazul, să prezinte o propunere legislativă de modificare a Directivei 1999/62/CE pentru a include astfel de valori certificate atunci când se stabilește reducerea taxelor rutiere prevăzută de prezenta directivă.

(32)

Pentru a se promova în continuare reînnoirea parcului auto și pentru a se evita denaturarea pieței de vehicule grele de ocazie, clasificarea vehiculelor care aparțin claselor 2 și 3 de emisii de CO2 ar trebui să fie reevaluată o dată la șase ani de la prima înmatriculare. Pentru a reduce la minimum sarcina administrativă, validitatea taxelor de utilizare valabile înainte de data reclasificării nu ar trebui să fie afectată.

(33)

În ceea ce privește intrarea în vigoare a reclasificării în sistemele de taxe de utilizare, alegerea unui model adecvat depinde de considerații specifice privind consecințele administrative ale respectivei reclasificări și efectele acesteia asupra veniturilor. Prin urmare, decizia privind modul de punere în aplicare a reclasificării în sistemele de taxe de utilizare ar trebui lăsată la latitudinea statelor membre (sau, în cazul sistemelor comune, a grupului de state membre în cauză).

(34)

Pentru a se asigura aplicarea coerentă a variației taxelor de trecere în funcție de emisiile de CO2, este necesar să se modifice Directiva 1999/37/CE a Consiliului (8) astfel încât să se introducă obligația ca emisiile specifice de CO2 ale vehiculelor grele să fie indicate în certificatul de înmatriculare al acestora, în cazul în care emisiile respective sunt disponibile pe certificatul de conformitate. Dacă Regulamentul (UE) 2019/1242 este modificat într-un mod care afectează contabilizarea emisiilor de CO2 rezultate din utilizarea combustibililor cu conținut scăzut de carbon, ar putea fi oportun ca Comisia să evalueze necesitatea de a spori coerența dintre prezenta directivă și respectivele modificări. Este important să se asigure că echipamentele de bord utilizate ca parte a unui serviciu de taxare conțin datele referitoare la emisiile de CO2 și la clasa de emisii de CO2 a vehiculelor grele și că datele respective sunt disponibile pentru schimbul de informații dintre statele membre, astfel cum se prevede în Directiva (UE) 2019/520.

(35)

Vehiculele ușoare generează două treimi din efectele negative produse de transportul rutier asupra mediului și a sănătății. Prin urmare, este important să se promoveze utilizarea celor mai nepoluante și mai eficiente vehicule din punctul de vedere al consumului de combustibil, prin diferențierea taxelor rutiere în funcție de emisiile specifice de CO2 și de emisiile de poluanți ale vehiculelor respective, stabilite în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1151 al Comisiei (9) și în contextul Regulamentului (UE) 2019/631 al Parlamentului European și al Consiliului (10). Pentru a promova utilizarea celor mai nepoluante și mai eficiente vehicule, statele membre ar trebui să poată aplica taxe de trecere și de utilizare semnificativ reduse în cazul acestor vehicule. Statelor membre ar trebui să li se permită să ia în considerare îmbunătățirea performanței de mediu a vehiculului care este legată de conversia acestuia în vederea utilizării combustibililor alternativi. În același timp, statelor membre ar trebui să li se permită să excludă combustibilii produși din stocul alimentar expus unui risc ridicat de schimbare a destinației terenurilor (ILUC) pentru care se observă o extindere semnificativă a suprafeței de producție la terenuri cu stocuri mari de carbon. Un abonament permanent sau orice alt mecanism aprobat de operatorul sistemului de taxare ar trebui să le permită utilizatorilor să beneficieze de o variație a taxelor de trecere sau de utilizare care să corespundă performanței de mediu îmbunătățite a vehiculului după conversie.

(36)	Pentru a nu penaliza dezvoltarea și utilizarea de vehicule ușoare cu emisii zero din cauza greutății suplimentare aferente tehnologiei cu emisii zero, statelor membre ar trebui să li se permită să aplice tarife reduse sau scutiri în cazul unor astfel de vehicule.

(37)

Congestionarea rutieră, la care toate autovehiculele contribuie în proporții diferite, reprezintă un cost de aproximativ 1 % din PIB. O parte semnificativă a respectivului cost poate fi atribuită congestionării traficului interurban. Prin urmare, ar trebui permisă aplicarea unei taxe de congestionare specifice, cu condiția ca aceasta să fie aplicată ambelor categorii de vehicule grele și ușoare. Având în vedere contribuția lor potențială la reducerea congestionării, statele membre pot exclude de la o astfel de taxă de congestionare mijloacele de transport în comun, și anume microbuzele, autobuzele și autocarele. Pentru a fi eficace și proporțională, această taxă ar trebui să fie calculată pe baza costurilor marginale ale congestionării și diferențiată în funcție de loc, de oră și de categoria vehiculului.

(38)

Taxele rutiere pot mobiliza resurse care să contribuie la finanțarea întreținerii și dezvoltării unei infrastructuri de transport de înaltă calitate. Prin urmare, este oportun să se solicite statelor membre să raporteze în mod adecvat cu privire la utilizarea acestor venituri. Aceasta ar trebui să ajute în special la identificarea posibilelor lacune de finanțare și la sporirea nivelului de acceptare a taxelor rutiere de către public. Din motive legate de transparență, ar fi oportun ca statele membre să comunice utilizatorilor drumurilor anumite informații privind taxele de trecere și de utilizare percepute pe teritoriul lor, cum ar fi informații referitoare la utilizarea veniturilor generate prin aplicarea Directivei 1999/62/CE, la variația taxelor de utilizare a infrastructurii, la taxele bazate pe costurile externe și la veniturile totale obținute din taxele de congestionare pe categorii de vehicule.

(39)

Taxele de congestionare ar trebui să reflecte costurile efective impuse de fiecare vehicul direct asupra celorlalți utilizatori ai drumurilor și indirect asupra societății în ansamblu, într-un mod proporțional. Pentru a preveni situația în care acestea ar împiedica în mod disproporționat libera circulație a persoanelor și a mărfurilor, ele ar trebui limitate la valori specifice care să reflecte costurile sociale marginale ale congestionării în situația în care capacitatea maximă aproape că este atinsă, și anume atunci când volumele de trafic se apropie de capacitatea maximă a drumului. Din același motiv, o taxă de congestionare nu ar trebui aplicată în combinație cu o taxă de utilizare a infrastructurii care variază în funcție de momentul zilei, de tipul zilei sau de anotimp în scopul reducerii congestionării. Pentru a spori la maximum efectul pozitiv al taxelor de congestionare, veniturile generate de acestea ar trebui să fie alocate către proiecte care abordează sursele congestionării.

(40)

Întrucât contractele de concesiune existente pot conține dispoziții diferite față de cele prevăzute în prezenta directivă și pentru a asigura viabilitatea lor financiară, este oportun să se prevadă obligația ca contractele de concesiune existente să respecte cerința de a varia taxa de utilizare a infrastructurii numai după ce acestea sunt modificate în mod substanțial.

(41)

Suplimentele adăugate la taxa de utilizare a infrastructurii ar putea avea, de asemenea, o contribuție utilă la soluționarea problemelor legate de daunele importante aduse mediului sau de congestionare cauzate de utilizarea anumitor drumuri, nu numai în zonele montane. Actuala restricționare, care limitează utilizarea suplimentelor la astfel de zone, ar trebui prin urmare eliminată. În cazul în care două sau mai multe state membre aplică suplimente mai ridicate pe același coridor, este necesar să se țină seama de faptul că respectivele suplimente ar putea avea efecte negative asupra altor state membre de pe același coridor. În plus, pentru a se evita dubla taxare a utilizatorilor, suplimentele ar trebui să fie excluse pe sectoarele rutiere care fac obiectul unei taxe de congestionare. În acest scop, pentru a evita efectele negative asupra dezvoltării economice a regiunilor periferice și a asigura condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentei directive, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei pentru a respinge sau a cere modificarea planurilor, transmise de statele membre, pentru a adăuga un supliment la taxa de utilizare a infrastructurii percepută pe anumite sectoare rutiere care sunt afectate în mod regulat de congestionare sau a căror utilizare de către vehicule provoacă daune importante mediului. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (11).

(42)

Pentru a asigura condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentei directive, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei pentru a adopta acte de punere în aplicare pentru a specifica nivelul de referință al emisiilor de CO2 pentru subgrupurile de vehicule grele care nu intră sub incidența articolului 2 alineatul (1) literele (a)-(d) din Regulamentul (UE) 2019/1242. Comisia ar trebui să reproducă datele relevante pentru aceste grupe de vehicule care sunt publicate în raportul menționat la articolul 10 din Regulamentul (UE) 2018/956 al Parlamentului European și al Consiliului (12). Având în vedere natura limitată a competențelor de executare conferite Comisiei, nu este necesar să se prevadă un control din partea unui comitet compus din reprezentanți ai statelor membre care să aibă loc înainte de adoptarea acestor acte.

(43)

În cazul în care un stat membru introduce un sistem de taxare rutieră, compensațiile acordate ar putea duce, în anumite cazuri, la discriminarea utilizatorilor rutieri nerezidenți. Prin urmare, posibilitatea de a acorda compensații ar trebui limitată la cazul taxelor de trecere și nu ar trebui să mai fie disponibilă în cazul taxelor de utilizare.

(44)	Pentru a valorifica sinergiile potențiale între sistemele de taxare rutieră existente și a reduce costurile de exploatare, Comisia ar trebui să fie pe deplin implicată în cooperarea dintre statele membre care intenționează să introducă sisteme comune de taxare rutieră.

(45)

Este necesar să li se permită statelor membre să finanțeze construirea, exploatarea, întreținerea și dezvoltarea de instalații pentru alimentarea cu energie sau combustibil a vehiculelor cu emisii scăzute și cu emisii zero, în vederea facilitării electrificării drumurilor. În special, în cazul în care un stat membru intenționează să finanțeze aceste instalații electrice independent de finanțarea infrastructurii rutiere, prezenta directivă nu ar trebui să împiedice statul membru respectiv să perceapă taxe pentru utilizarea unor astfel de instalații.

(46)

Întrucât obiectivul prezentei directive, anume asigurarea faptului că taxele aplicate la nivel național vehiculelor pentru utilizarea anumitor infrastructuri sunt aplicate într-un cadru coerent care asigură un tratament egal în întreaga Uniune, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere caracterul transfrontalier al transportului rutier și problemele pe care prezenta directivă intenționează să le soluționeze, acesta poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestui obiectiv.

(47)

Este necesar să se asigure faptul că taxele bazate pe costurile externe continuă să reflecte cât mai precis posibil costul poluării atmosferice, al zgomotului și al schimbărilor climatice generate de vehiculele grele, fără a transforma sistemul de taxare într-unul excesiv de complex, pentru a promova utilizarea celor mai eficiente vehicule din punctul de vedere al consumului de combustibil și pentru a menține eficacitatea stimulentelor și actualitatea diferențierii taxelor rutiere.

(48)

Prin urmare, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) ar trebui delegată Comisiei pentru a adapta la progresul științific și tehnic valorile de referință pentru taxele bazate pe costurile externe prevăzute în anexele IIIb și IIIc la Directiva 1999/62/CE. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (13). În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(49)	Prin urmare, Directivele 1999/62/CE, 1999/37/CE și (UE) 2019/520 ar trebui să fie modificate în consecință,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Modificarea Directivei 1999/62/CE

Directiva 1999/62/CE se modifică după cum urmează:

1.	Titlul se înlocuiește cu următorul text: „Directiva 1999/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 1999 privind taxarea vehiculelor pentru utilizarea infrastructurilor rutiere”.

Articolele 1 și 2 se înlocuiesc cu următorul text:

„Articolul 1

(1) Prezenta directivă se aplică:

(a)	taxelor pe vehicul impuse vehiculelor grele de marfă;

(b)	taxelor de trecere și taxelor de utilizare impuse vehiculelor.

(2) Prezenta directivă nu se aplică vehiculelor care sunt utilizate exclusiv pe teritoriile neeuropene ale statelor membre.

(3) Prezenta directivă nu se aplică vehiculelor înmatriculate în Insulele Canare, în Ceuta și Melilla, în Azore sau în Madeira care desfășoară activități de transport exclusiv în aceste teritorii sau între aceste teritorii și Spania continentală, respectiv Portugalia continentală.

Articolul 2

(1) În sensul prezentei directive:

1.	«rețea rutieră transeuropeană» înseamnă infrastructura de transport rutier menționată în capitolul II secțiunea 3 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (*), astfel cum este ilustrată de hărțile din anexa I la regulamentul respectiv;

2.	«rețea transeuropeană de transport centrală» înseamnă infrastructura de transport identificată în conformitate cu capitolul III din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013;

«costuri de construcție» înseamnă costurile legate de construcție, inclusiv, dacă este cazul, costurile financiare, ale oricăruia dintre următoarele elemente:

(a)	infrastructuri noi sau îmbunătățiri ale infrastructurilor noi, inclusiv reparații structurale semnificative;

(b)

infrastructuri sau îmbunătățiri ale infrastructurilor, inclusiv reparații structurale semnificative, finalizate cu cel mult 30 de ani înainte de 10 iunie 2008, în cazul cărora la 10 iunie 2008 erau deja instituite sisteme de taxare, sau finalizate cu cel mult 30 de ani înainte de stabilirea eventualelor noi sisteme de taxare introduse după 10 iunie 2008; sau

(c)

infrastructuri sau îmbunătățiri ale infrastructurilor finalizate înainte de datele menționate la litera (b), în cazul cărora:

(i)	un stat membru a stabilit un sistem de taxare care prevede recuperarea acestor costuri prin intermediul unui contract cu un operator de sistem de taxare sau al altor acte legale cu efect echivalent, care au intrat în vigoare înainte de 10 iunie 2008, sau

(ii)	un stat membru poate demonstra că argumentul care a justificat construirea infrastructurii respective era acela că infrastructura trebuia să aibă o durată de viață proiectată de peste 30 de ani;

4.	«costuri financiare» înseamnă dobânda la împrumuturi și plata de dividende către acționari;

«reparații structurale semnificative» înseamnă reparații structurale, cu excepția reparațiilor care nu mai prezintă niciun beneficiu actual pentru utilizatorii drumurilor, în special în cazul în care lucrarea de reparație a fost înlocuită de refacerea zonei carosabile sau de alte lucrări de construcție;

«autostradă» înseamnă un drum proiectat și construit special pentru traficul de autovehicule, care nu deservește proprietățile pe lângă care trece și care îndeplinește următoarele criterii:

(a)	este prevăzut, cu excepția punctelor speciale sau în mod temporar, cu părți carosabile distincte pentru cele două direcții de trafic, separate una de cealaltă printr-o bandă despărțitoare care nu este destinată traficului sau, în mod excepțional, prin alte mijloace;

(b)	nu se intersectează la același nivel cu niciun drum, cu nicio cale ferată sau linie de tramvai, pistă de biciclete sau cale pietonală; și

(c)	este desemnat special ca autostradă;

«taxă de trecere» înseamnă o anumită sumă plătită cu privire la un vehicul în funcție de distanța parcursă pe o anumită infrastructură și de tipul vehiculului, a cărei plată conferă respectivului vehicul dreptul de a utiliza infrastructurile și care cuprinde una sau mai multe dintre următoarele taxe:

(a)	o taxă de utilizare a infrastructurii;

(b)	o taxă de congestionare; sau

(c)	o taxă bazată pe costurile externe;

8.	«taxă de utilizare a infrastructurii» înseamnă o taxă percepută în vederea recuperării costurilor de construcție, de întreținere, de exploatare și de dezvoltare a infrastructurii, suportate într-un stat membru;

«taxă bazată pe costurile externe» înseamnă o taxă percepută în vederea recuperării costurilor legate de una sau mai multe dintre următoarele:

(a)	poluarea atmosferică generată de trafic;

(b)	poluarea fonică generată de trafic; sau

(c)	emisiile de CO2 generate de trafic;

10.	«costul poluării atmosferice generate de trafic» înseamnă costul prejudiciilor provocate sănătății umane și mediului de eliberarea în atmosferă de particule în suspensie și de precursori ai ozonului, precum NOx și compușii organici volatili, în timpul funcționării unui vehicul;

11.	«costul poluării fonice generate de trafic» înseamnă costul prejudiciilor provocate sănătății umane și mediului de zgomotul emis de vehicule sau creat de interacțiunea acestora cu suprafața carosabilă;

12.	«costul emisiilor de CO2 generate de trafic» înseamnă costul daunelor provocate de eliberarea de CO2 în timpul funcționării unui vehicul;

13.	«congestionare» înseamnă o situație în care volumele de trafic se apropie de capacitatea drumului sau o depășesc;

14.	«taxă de congestionare» înseamnă o taxă pe vehicule percepută în vederea recuperării costurilor legate de congestionare suportate într-un stat membru și a reducerii congestionării;

15.

«taxă medie ponderată de utilizare a infrastructurii» înseamnă venitul total provenit dintr-o taxă de utilizare a infrastructurii pe o perioadă determinată, împărțit la numărul de vehicul-kilometri aferenți vehiculelor grele parcurși pe sectoarele rutiere unde se percepe taxa în cauză în perioada respectivă;

16.	«taxă de utilizare» înseamnă o anumită sumă a cărei plată conferă unui vehicul dreptul de a utiliza, pe parcursul unei perioade date, infrastructurile menționate la articolul 7 alineatele (1) și (2);

17.	«vehicul» înseamnă un autovehicul, cu patru sau mai multe roți, sau un ansamblu de vehicule articulate, destinat sau utilizat pentru transportul rutier de călători sau de mărfuri;

18.	«vehicul greu» înseamnă un vehicul cu o masă maximă tehnic admisibilă a vehiculului încărcat de peste 3,5 tone;

19.	«vehicul greu de marfă» înseamnă un vehicul greu destinat transportului de mărfuri;

20.	«autocar» și «autobuz» înseamnă un vehicul greu destinat transportului a mai mult de opt călători, pe lângă conducătorul auto;

21.	«vehicul ușor» înseamnă un vehicul cu o masă maximă tehnic admisibilă a vehiculului încărcat care nu depășește 3,5 tone;

22.	«autoturism» înseamnă un vehicul ușor destinat transportului a maximum opt călători, pe lângă conducătorul auto;

23.	«vehicul de interes istoric» înseamnă un vehicul care este de interes istoric astfel cum este definit la articolul 3 punctul 7 din Directiva 2014/45/UE a Parlamentului European și a Consiliului (**);

24.	«microbuz» înseamnă un vehicul ușor destinat transportului a mai mult de opt călători, pe lângă conducătorul auto;

25.	«autorulotă» înseamnă un vehicul cu spațiu pentru facilități de locuit, care conține scaune și o masă, paturi separate sau obținute prin transformarea scaunelor, instalații pentru gătit și spații de depozitare;

26.	„vehicul utilitar ușor” înseamnă un vehicul ușor destinat transportului de mărfuri;

27.	„camionetă” înseamnă un vehicul ușor în înțelesul părții C punctul 4.2 din anexa I la Regulamentul (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului (***);

28.	«emisii de CO2» ale unui vehicul greu înseamnă emisiile specifice de CO2 ale acestuia prevăzute la punctul 2.3 din dosarul său cu informații pentru client, astfel cum este definit în partea II a anexei IV la Regulamentul (UE) 2017/2400 al Comisiei (****);

29.

«vehicul cu emisii zero» înseamnă:

(a)	un «vehicul greu cu emisii zero», astfel cum este definit la articolul 3 punctul 11 din Regulamentul (UE) 2019/1242 al Parlamentului European și al Consiliului (*****); sau

(b)	un autoturism, un microbuz sau un vehicul utilitar ușor fără motor cu ardere internă;

30.

«vehicul greu cu emisii scăzute» înseamnă:

(a)	un «vehicul greu cu emisii scăzute», astfel cum este definit la articolul 3 punctul 12 din Regulamentul (UE) 2019/1242; sau

(b)	un vehicul greu care nu intră în domeniul de aplicare al articolului 2 alineatul (1) literele (a)-(d) din regulamentul respectiv, cu emisii de CO2 mai mici de 50 % din nivelul de referință al emisiilor de CO2 ale grupei sale de vehicule, cu excepția vehiculelor cu emisii zero;

31.	«operator de transport» înseamnă orice întreprindere care transportă mărfuri sau călători pe rețeaua rutieră;

32.	«vehicul din clasa de emisii „Euro 0”, „Euro I”, „Euro II”, „Euro III”, „Euro IV”, „Euro V”, „EEV”, „Euro VI”» înseamnă un vehicul greu care respectă limitele de emisii stabilite în anexa 0;

33.

«tip de vehicul greu» înseamnă o categorie în care se încadrează un vehicul greu în funcție de numărul său de axe, de dimensiunile sale sau de masa sa ori de alți factori de clasificare a vehiculelor care reflectă degradarea produsă drumului, precum sistemul de clasificare în funcție de degradările produse infrastructurii rutiere prevăzut în anexa IV, cu condiția ca sistemul de clasificare folosit să aibă la bază caracteristici ale vehiculului care apar în documentația vehiculului folosită în toate statele membre, sau care sunt vizibile cu ochiul liber;

34.	«subgrup de vehicule» înseamnă un «subgrup de vehicule», astfel cum este definit la articolul 3 punctul 8 din Regulamentul (UE) 2019/1242;

35.	«grupă de vehicule» înseamnă o grupare de vehicule enumerată în tabelul 1 din anexa I la Regulamentul (UE) 2017/2400;

36.	«perioada de raportare a anului Y» înseamnă o «perioadă de raportare a anului Y», astfel cum este definită la articolul 3 punctul 3 din Regulamentul (UE) 2019/1242;

37.

«traiectoria de reducere a emisiilor» pentru perioada de raportare a anului (Y) și pentru subgrupul de vehicule (sg), și anume ETY,sg, înseamnă produsul dintre factorul anual de reducere a emisiilor de CO2 (R-ETY) și nivelul de referință al emisiilor de CO2 (rCO2sg) ale subgrupului (sg), și anume ETY,sg = R-ETY x rCO2sg; pentru anii Y ≤ 2030, R-ETY și rCO2sg ambele sunt stabilite în conformitate cu punctul 5.1 din anexa I la Regulamentul (UE) 2019/1242; pentru anii Y > 2030, R-ETY este 0,70; rCO2sg se aplică astfel cum a fost ajustat prin actele delegate adoptate în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2019/1242 pentru perioadele de raportare care încep după datele respective de aplicare a actelor delegate menționate;

38.

«nivelul de referință al emisiilor de CO2 ale unei grupe de vehicule» înseamnă:

(a)	pentru vehiculele care intră sub incidența Regulamentului (UE) 2019/1242, suma calculată în conformitate cu formula prevăzută la punctul 3 din anexa I la regulamentul respectiv;

(b)

pentru vehiculele care nu intră sub incidența Regulamentului (UE) 2019/1242, valoarea medie a tuturor emisiilor de CO2 ale vehiculelor din grupa de vehicule respectivă, raportată în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/956 al Parlamentului European și al Consiliului (******) pentru prima perioadă de raportare, care va începe după data la care înmatricularea, vânzarea sau introducerea în circulație a vehiculelor din grupa de vehicule respectivă, care nu respectă obligațiile menționate la articolul 9 din Regulamentul (UE) 2017/2400, este interzisă în conformitate cu articolul 24 din Regulamentul (UE) 2017/2400;

39.	«contract de concesiune» înseamnă o «concesiune de lucrări» sau o «concesiune de servicii», astfel cum sunt definite la articolul 5 punctul 1 litera (a) sau litera (b) din Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului (*******);

40.	«taxă de concesiune» înseamnă o taxă percepută de un concesionar în temeiul unui contract de concesiune;

41.

«sistem de taxare modificat în mod substanțial» înseamnă un sistem de taxare în cazul căruia se preconizează că modificarea tarifelor va majora veniturile cu peste 10 % în raport cu exercițiul contabil precedent, indiferent de efectul creșterii traficului și după ajustarea în funcție de inflație măsurată pe baza variației indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) la nivelul UE, excluzând energia și produsele alimentare neprelucrate, astfel cum este publicat de Comisie (Eurostat).

(2) În sensul alineatului (1) punctul 2:

(a)

în orice situație, proporția costurilor de construcție care urmează să fie luată în considerare nu depășește proporția duratei de viață proiectate actuale a componentelor infrastructurii aflate în uz la 10 iunie 2008 sau la data la care se introduc noile sisteme de taxare, în cazul în care aceasta este o dată ulterioară;

(b)

costurile infrastructurii sau ale îmbunătățirii infrastructurii pot include orice cheltuială specifică pentru infrastructură care este destinată să reducă neplăcerile legate de zgomot, să introducă tehnologii inovatoare sau să îmbunătățească siguranța rutieră, precum și plățile reale efectuate de operatorul infrastructurii care corespund unor elemente obiective de protecție a mediului, cum ar fi protecția împotriva contaminării solului.

(3) Fără a aduce atingere articolului 7da alineatul (3), statele membre pot trata o autorulotă fie ca pe un autocar sau autobuz, fie ca pe un autoturism.

(*) Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport și de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE (JO L 348, 20.12.2013, p. 1)."

(**) Directiva 2014/45/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind inspecția tehnică periodică a autovehiculelor și a remorcilor acestora și de abrogare a Directivei 2009/40/CE (JO L 127, 29.4.2014, p. 51)."

(***) Regulamentul (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind omologarea și supravegherea pieței autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și ale sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 715/2007 și (CE) nr. 595/2009 și de abrogare a Directivei 2007/46/CE (JO L 151, 14.6.2018, p. 1)."

(****) Regulamentul (UE) 2017/2400 al Comisiei din 12 decembrie 2017 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 595/2009 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește determinarea emisiilor de CO2 și a consumului de combustibil ale vehiculelor grele și de modificare a Directivei 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Regulamentului (UE) nr. 582/2011 al Comisiei (JO L 349, 29.12.2017, p. 1)."

(*****) Regulamentul (UE) 2019/1242 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 de stabilire a standardelor de performanță privind emisiile de CO2 pentru vehiculele grele noi și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 595/2009 și (UE) 2018/956 ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Directivei 96/53/CE a Consiliului (JO L 198, 25.7.2019, p. 202)."

(******) Regulamentul (UE) 2018/956 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 iunie 2018 privind monitorizarea și raportarea emisiilor de CO2 și a consumului de combustibil al vehiculelor grele noi (JO L 173, 9.7.2018, p. 1)."

(*******) Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune (JO L 94, 28.3.2014, p. 1).” "

Articolele 7 și 7a se înlocuiesc cu următorul text:

„Articolul 7

(1) Fără a aduce atingere articolului 9 alineatul (1a), statele membre pot menține sau pot introduce taxe de trecere și taxe de utilizare pe rețeaua rutieră transeuropeană sau pe anumite sectoare ale acesteia și pe orice alte sectoare suplimentare ale propriilor rețele de autostrăzi care nu fac parte din rețeaua rutieră transeuropeană, în condițiile stabilite la alineatele (4)-(14) de la prezentul articol și la articolele 7a-7k.

(2) Alineatul (1) nu aduce atingere dreptului statelor membre, în conformitate cu TFUE, de a aplica taxe de trecere și taxe de utilizare pe alte drumuri, cu condiția ca impunerea acestor taxe de trecere și de utilizare pe astfel de drumuri să nu discrimineze traficul internațional și să nu determine denaturarea concurenței dintre operatori. Taxele de trecere și taxele de utilizare aplicate pe alte drumuri decât cele care fac parte din rețeaua rutieră transeuropeană și decât autostrăzile respectă condițiile prevăzute la alineatele (4) și (5) din prezentul articol, la articolul 7a și la articolul 7j alineatele (1), (2) și (4).

(3) Fără a aduce atingere altor dispoziții ale prezentei directive, taxele de trecere și taxele de utilizare pentru diferite categorii de vehicule, cum ar fi vehiculele grele, vehiculele grele de marfă, autocarele și autobuzele, vehiculele ușoare, vehiculele utilitare ușoare, microbuzele și autoturismele, pot fi introduse sau menținute în mod independent unele față de altele. Cu toate acestea, în cazul în care statele membre aplică taxe pentru autoturisme, ele percep, de asemenea, taxe pentru vehiculele utilitare ușoare.

(4) Statele membre nu impun concomitent taxe de trecere și taxe de utilizare pentru nicio categorie de vehicule pentru utilizarea unui singur sector rutier. Cu toate acestea, un stat membru care impune o taxă de utilizare pe rețeaua sa poate impune, de asemenea, taxe de trecere pentru utilizarea podurilor, a tunelurilor și a trecătorilor montane.

Statele membre pot decide să nu aplice articolul 7ca alineatul (3), articolul 7ga alineatul (1) și articolul 7gb alineatul (2) în cazul unor astfel de taxe de trecere pentru utilizarea podurilor, a tunelurilor și a trecătorilor montane atunci când este îndeplinită cel puțin una dintre condițiile de mai jos:

(a)	aplicarea articolului 7ca alineatul (3), a articolului 7ga alineatul (1) și a articolului 7gb alineatul (2) nu ar fi posibilă din punct de vedere tehnic, întrucât nu se pot introduce astfel de diferențieri în sistemul de taxare în cauză;

(b)	aplicarea articolului 7ca alineatul (3), a articolului 7ga alineatul (1) și a articolului 7gb alineatul (2) ar duce la devierea celor mai poluante vehicule, având un impact negativ asupra siguranței rutiere și a sănătății publice.

Un stat membru care decide să nu aplice articolul 7ca alineatul (3), articolul 7ga alineatul (1) și articolul 7gb alineatul (2), în conformitate cu al doilea paragraf de la prezentul alineat, notifică decizia sa Comisiei.

(5) Taxele de trecere și taxele de utilizare se aplică fără discriminare, directă sau indirectă, pe motive legate de:

(a)	naționalitatea utilizatorului drumurilor;

(b)	statul membru sau țara terță de stabilire a operatorului de transport;

(c)	statul membru sau țara terță de înmatriculare a vehiculului; sau

(d)	originea sau destinația operațiunii de transport.

(6) Statele membre pot să prevadă tarife reduse pentru taxele de trecere sau de utilizare pentru anumite sectoare rutiere, sau să excludă complet anumite sectoare rutiere de la plata taxelor rutiere, în special acolo unde traficul are o de intensitate redusă în zonele slab populate.

(7) În cazul infrastructurilor rutiere care fac obiectul unor contracte de concesiune, atunci când contractul a fost semnat înainte de 24 martie 2022 sau propunerile sau răspunsurile la invitațiile de a negocia în cadrul procedurii negociate au fost primite ca urmare a unui proces de achiziții publice înainte de 24 martie 2022, statele membre pot opta să nu aplice articolul 7ca alineatul (3), articolul 7g alineatele (1) și (2), articolul 7ga și articolul 7gb în cazul taxelor de trecere și al taxelor de utilizare aferente infrastructurilor respective până la reînnoirea contractului de concesiune sau până la modificarea substanțială a sistemului de taxare.

(8) Alineatul (7) se aplică, de asemenea, în cazul contractelor pe termen lung încheiate între o entitate publică și o entitate din afara sectorului public, semnate înainte de 24 martie 2022, având ca obiect executarea de lucrări și/sau gestionarea de servicii, altele decât executarea de lucrări, care nu includ transferul riscului aferent cererii.

(9) Statele membre pot să prevadă tarife reduse pentru taxele de trecere sau de utilizare ori scutiri de la plata acestora pentru:

(a)	vehiculele grele scutite de obligația de a instala și de a utiliza aparatură de înregistrare în temeiul Regulamentului (UE) nr. 165/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (*);

(b)

vehiculele grele de marfă cu o masă maximă tehnic admisibilă a vehiculului încărcat mai mare de 3,5 tone și mai mică de 7,5 tone, utilizate pentru transportul de materiale, echipamente sau mașini destinate conducătorului auto în exercitarea profesiei sale sau pentru livrarea de mărfuri produse în mod artizanal, în cazul în care transportul nu se efectuează contra cost în numele unui terț;

(c)	orice vehicul care intră sub incidența condițiilor prevăzute la articolul 6 alineatul (2) literele (a) și (b) sau orice vehicul utilizat sau deținut de persoane cu handicap; și

(d)	vehiculele cu emisii zero cu o masă maximă tehnic admisibilă a vehiculului încărcat de până la 4,25 tone.

(10) Începând cu 25 martie 2030, statele membre nu mai aplică taxe de utilizare pentru vehiculele grele în cadrul rețelei transeuropene de transport centrale.

(11) Prin derogare de la alineatul (10), statele membre pot aplica taxe de utilizare pentru vehiculele grele pe sectoare ale rețelei transeuropene de transport centrale numai în cazuri justificate în mod corespunzător în care aplicarea unei taxe de trecere:

(a)

ar implica costuri administrative, de investiții și de exploatare disproporționate în comparație cu veniturile sau beneficiile preconizate pe care le-ar genera o astfel de taxă de trecere, de exemplu din cauza lungimii limitate a sectoarelor rutiere în cauză, a densității relativ scăzute a populației sau a traficului relativ scăzut; sau

(b)

ar conduce la devierea traficului, cu consecințe negative asupra siguranței rutiere sau asupra sănătății publice.

Înainte de aplicarea respectivelor taxe de utilizare, statele membre notifică Comisia cu privire la acest lucru. Notificarea respectivă include motivele care justifică, având în vedere primul paragraf, aplicarea taxei de utilizare pe baza unor criterii obiective și a unor informații clare privind vehiculele și sectoarele rutiere care fac obiectul taxei de utilizare.

Statele membre pot transmite o singură notificare pentru mai multe sectoare rutiere care fac obiectul derogărilor, cu condiția ca justificarea să fie inclusă pentru fiecare sector.

(12) În cazul în care statele membre aplică un sistem comun pentru taxele de utilizare în conformitate cu articolul 8, statele membre respective adaptează sau încetează să aplice sistemul comun până la 25 martie 2032.

(13) Până la 25 martie 2027, în ceea ce privește vehiculele grele de marfă, un stat membru poate alege să aplice taxe de trecere sau taxe de utilizare numai vehiculelor grele de marfă cu o masă maximă tehnic admisibilă a vehiculului încărcat de cel puțin 12 tone, în cazul în care consideră că perceperea de taxe de trecere sau de taxe de utilizare pentru vehiculele grele de marfă de mai puțin de 12 tone:

(a)	ar crea efecte negative semnificative asupra fluidității traficului, asupra mediului, a nivelurilor de zgomot, a congestionării traficului, a sănătății sau a siguranței rutiere, din cauza devierii traficului;

(b)	ar implica costuri administrative care depășesc 15 % din veniturile suplimentare generate de această extindere; sau

(c)

ar viza o categorie de vehicule care nu generează mai mult de 10 % din costurile taxabile privind infrastructura.

Statele membre care decid să aplice taxe de trecere sau taxe de utilizare sau ambele doar vehiculelor grele de marfă cu o masă maximă tehnic admisibilă a vehiculului încărcat de cel puțin 12 tone informează Comisia în legătură cu decizia lor împreună cu motivele care au stat la baza acesteia.

(14) În cazul în care taxele de trecere se aplică tuturor vehiculelor grele, statele membre pot alege să recupereze un procentaj diferit din costuri de la autocare, autobuze și autorulote, pe de o parte, și de la vehiculele grele de marfă, pe de altă parte.

(15) Până la 25 martie 2027, Comisia evaluează punerea în aplicare și eficacitatea prezentei directive în ceea ce privește taxarea vehiculelor ușoare.

Respectiva evaluare ține seama de evoluția sistemelor de taxare aplicate vehiculelor ușoare în ceea ce privește tipul de taxare aplicat diferitelor categorii de vehicule, dimensiunea rețelei acoperite, proporționalitatea stabilirii prețului și alte elemente relevante.

Pe baza respectivei evaluări, Comisia, după caz, prezintă o propunere legislativă de modificare a dispozițiilor relevante ale prezentei directive.

Articolul 7a

(1) Taxele de utilizare sunt proporționale cu durata utilizării infrastructurii.

(2) Dacă se aplică taxe de utilizare în cazul vehiculelor grele, infrastructura este pusă la dispoziție spre utilizare cel puțin pentru următoarele intervale de timp: o zi, o săptămână, o lună și un an. Tariful lunar nu depășește 10 % din tariful anual, tariful săptămânal nu depășește 5 % din tariful anual, iar tariful zilnic nu depășește 2 % din tariful anual.

Un stat membru poate decide că pentru vehiculele înmatriculate în statul membru respectiv se aplică numai tarife anuale.

Statele membre stabilesc taxele de utilizare, inclusiv costurile administrative, pentru toate vehiculele grele la un nivel care nu depășește tarifele maxime stabilite în anexa II.

(3) Dacă se aplică taxe de utilizare în cazul autoturismelor, infrastructura este pusă la dispoziție spre utilizare cel puțin pentru următoarele intervale de timp: o zi, o săptămână sau 10 zile ori ambele, o lună sau două luni ori ambele și un an. Tariful pe două luni nu depășește 30 % din tariful anual, tariful lunar nu depășește 19 % din tariful anual, tariful pe 10 zile nu depășește 12 % din tariful anual, tariful săptămânal nu depășește 11 % din tariful anual, iar tariful zilnic nu depășește 9 % din tariful anual.

Statele membre pot limita folosirea taxei de utilizare zilnice numai în scopul tranzitului.

De asemenea, statele membre pot pune la dispoziție utilizarea infrastructurii și pentru alte intervale de timp. În astfel de cazuri, statele membre aplică tarifele în conformitate cu principiul egalității de tratament între utilizatori, ținând seama de toți factorii relevanți, în special de tariful anual și de tarifele aplicate pentru celelalte intervale de timp menționate la primul paragraf, de tiparele de utilizare existente și de costurile administrative.

În ceea ce privește sistemele de taxe de utilizare adoptate înainte de 24 martie 2022, statele membre pot menține tarifele care sunt mai mari decât limitele stabilite la primul paragraf cu condiția ca acestea să fi fost în vigoare înaintea respectivei date și pot menține tarifele corespondente mai mari pentru alte perioade de utilizare, în conformitate cu principiului egalității de tratament. Cu toate acestea, ele respectă limitele stabilite la primul paragraf, precum și al doilea paragraf, de îndată ce intră în vigoare sisteme de taxare modificate în mod substanțial, dar cel târziu până la 25 martie 2030.

(4) În cazul microbuzelor și al vehiculelor utilitare ușoare, statele membre respectă alineatul (2) sau (3). În cazul în care statele membre stabilesc pentru vehiculele utilitare ușoare taxe de utilizare diferite de cele pentru autoturisme, acestea stabilesc tarife pentru taxele de utilizare mai mari pentru vehiculele utilitare ușoare decât cele pentru autoturisme.

(5) Până la 25 martie 2027, Comisia evaluează fezabilitatea tehnică și juridică a tratamentului diferențiat al diferitelor vehicule utilitare ușoare în funcție de aspectul dacă vehiculul utilitar ușor în cauză este echipat sau nu cu un tahograf. În consecință, pe baza evaluării respective, Comisia prezintă, după caz, o propunere legislativă de modificare a prezentei directive.

(*) Regulamentul (UE) nr. 165/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 februarie 2014 privind tahografele în transportul rutier, de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 3821/85 al Consiliului privind aparatura de înregistrare în transportul rutier și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind armonizarea anumitor dispoziții ale legislației sociale în domeniul transporturilor rutiere (JO L 60, 28.2.2014, p. 1).” "

Se introduce următorul articol:

„Articolul 7aa

(1) Statele membre care au aplicat taxe de trecere pe rețeaua lor transeuropeană de transport centrală sau pe o parte a acesteia, înainte de 24 martie 2022, pot institui un sistem combinat de taxare pentru toate vehiculele grele sau pentru anumite tipuri de vehicule grele.

(2) În cadrul respectivului sistem combinat de taxare, statele membre pot, în pofida articolului 7 alineatul (10), să aplice taxe de utilizare pentru toate vehiculele grele sau pentru anumite tipuri de vehicule grele, inclusiv pentru anumite categorii de greutate a vehiculelor grele în cadrul rețelei transeuropene de transport centrale sau al unor părți ale acesteia, în conformitate cu articolul 7 alineatul (4).

(3) Taxele de utilizare menționate la alineatul (2) al prezentului articol variază în conformitate cu articolul 7ga și în funcție de clasa de emisii Euro. În plus, statele membre stabilesc taxele de utilizare, inclusiv costurile administrative, pentru vehiculele grele vizate, la un nivel care nu depășește tarifele maxime stabilite în anexa II.

(4) Statele membre care instituie sistemul combinat de taxare efectuează o evaluare a impactului sau o analiză în care explică și justifică introducerea acestuia, notificând-o Comisiei cu cel puțin șase luni înainte de introducerea sa.”

Articolele 7b și 7c se înlocuiesc cu următorul text:

„Articolul 7b

(1) Taxa de utilizare a infrastructurii pentru vehiculele grele are la bază principiul recuperării costurilor infrastructurii. Taxa medie ponderată de utilizare a infrastructurii pentru vehiculele grele se raportează la costurile de construcție și costurile de exploatare, întreținere și dezvoltare a rețelei rutiere respective. De asemenea, taxa medie ponderată de utilizare a infrastructurii poate include o rentabilitate a capitalului și/sau o marjă de profit bazată pe condițiile pieței.

(2) Costurile luate în considerare se referă la rețea sau la partea de rețea care face obiectul taxelor de utilizare a infrastructurii pentru vehiculele grele, precum și la vehiculele care sunt supuse respectivelor taxe. Statele membre pot să aleagă să recupereze numai un procent din costurile respective.

Articolul 7c

(1) Statele membre pot menține sau introduce o taxă bazată pe costurile externe, legată de costul poluării atmosferice generate de trafic, al poluării fonice generate de trafic, al emisiilor de CO2 sau al oricărei combinații între acestea.

În cazul în care statele membre aplică o taxă bazată pe costurile externe pentru vehiculele grele, aceasta face obiectul unei variații și este stabilită în conformitate cu cerințele minime și cu metodele menționate în anexa IIIa și respectă valorile de referință prevăzute în anexele IIIb și IIIc. Statele membre pot să aleagă să recupereze numai un procent din costurile respective.

(2) Valoarea taxei bazate pe costurile externe se stabilește de statul membru respectiv. În cazul în care un stat membru desemnează o autoritate în acest scop, respectiva autoritate este independentă din punct de vedere juridic și financiar de organizația responsabilă cu gestionarea sau cu colectarea parțială sau integrală a taxei.

(3) Statele membre pot aplica derogări care permit ajustarea taxelor bazate pe costurile externe în cazul vehiculelor de interes istoric.”

Se introduc următoarele articole:

„Articolul 7ca

(1) Atunci când percep o taxă bazată pe costurile externe pentru poluarea atmosferică sau fonică, statele membre iau în considerare costurile aferente rețelei sau părții de rețea pe care este percepută respectiva taxă și vehiculele care fac obiectul respectivei taxe.

(2) Taxa bazată pe costurile externe legată de poluarea atmosferică generată de trafic nu se aplică vehiculelor grele care respectă cele mai stricte standarde de emisii Euro.

Primul paragraf nu se mai aplică după patru ani de la data la care au început să se aplice normele prin care s-au introdus standardele respective.

(3) Începând cu 25 martie 2026, statele membre aplică o taxă bazată pe costurile externe pentru poluarea atmosferică generată de trafic vehiculelor grele în cadrul rețelei cu taxă de trecere menționate la articolul 7 alineatul (1).

Prin derogare de la primul paragraf, statele membre pot decide să nu aplice o taxă bazată pe costurile externe respectivelor sectoare rutiere în cazul în care aceasta ar duce la devierea celor mai poluante vehicule, ceea ce ar avea un impact negativ asupra siguranței rutiere și a sănătății publice.

(4) Statele membre pot evalua posibilitatea de a aplica o taxă bazată pe costurile externe legată de emisiile de CO2 și de poluarea atmosferică sau reduceri, legate de emisiile respective, în cazul în care taxele de concesiune nu variază în conformitate cu articolele 7g și 7ga pentru vehiculele grele și în conformitate cu articolul 7gb pentru vehiculele ușoare.

Rezultatul respectivei evaluări opționale, inclusiv o justificare a motivului pentru care nu se aplică taxa bazată pe costurile externe sau reducerea, se notifică Comisiei.

Articolul 7cb

(1) Statele membre pot aplica taxe bazate pe costurile externe legate de emisiile de CO2 mai mari decât valorile de referință stabilite în anexa IIIc, cu condiția ca acest lucru să se facă în mod nediscriminatoriu, iar taxele să nu depășească dublul valorilor prevăzute în anexa IIIc. În cazul în care aplică prezentul alineat, statele membre își justifică decizia și o notifică Comisiei, în conformitate cu anexa IIIa.

(2) Pentru autobuze și autocare, statele membre pot alege să aplice valori identice sau mai mici decât cele aplicate vehiculelor grele de marfă.

(3) O taxă bazată pe costurile externe legată de emisiile de CO2 poate fi combinată cu o taxă de utilizare a infrastructurii care face obiectul unei variații în conformitate cu articolul 7ga.

(4) La 25 martie 2027, Comisia evaluează punerea în aplicare și eficacitatea aplicării taxelor bazate pe costurile externe legate de emisiile de CO2, precum și coerența acestora cu Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (*) și Directiva 2003/96/CE a Consiliului (**). Pe baza evaluării respective, Comisia prezintă, dacă este cazul, o propunere legislativă de modificare a prezentului articol. În cazul în care prezentul articol nu a fost modificat în consecință până la 1 ianuarie 2027, însă Directiva 2003/87/CE sau Directiva 2003/96/CE a fost modificată într-un mod care conduce la o internalizare efectivă, cel puțin parțială, a costurilor externe ale emisiilor de CO2 generate de transportul rutier, Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 9d din prezenta directivă, de modificare a anexei IIIc la prezenta directivă, pentru a ajusta valorile de referință ale taxei bazate pe costurile externe legate de emisiile de CO2, ținând seama de prețul efectiv al carbonului aplicat combustibililor pentru transportul rutier în Uniune.

(*) Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32)."

(**) Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității (JO L 283, 31.10.2003, p. 51).” "

Articolul 7d se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 7d

În termen de maximum șase luni de la adoptarea noilor standarde de emisii Euro mai stricte, Comisia prezintă, dacă este cazul, o propunere legislativă pentru a stabili valorile de referință corespunzătoare din anexa IIIb și pentru a ajusta tarifele maxime ale taxelor de utilizare prevăzute în anexa II.”

Se introduce următorul articol:

„Articolul 7da

(1) În conformitate cu cerințele stabilite în anexa V, statele membre pot introduce o taxă de congestionare pe orice sector al rețelei lor rutiere care este afectat de congestionarea traficului. Taxa de congestionare se poate aplica numai pe acele sectoare rutiere unde traficul este congestionat în mod regulat și numai în intervalele de timp când are loc de obicei congestionarea traficului.

(2) Statele membre specifică sectoarele rutiere și intervalele de timp menționate la alineatul (1) pe baza unor criterii obiective legate de nivelul de afectare din perspectiva congestionării a drumurilor și a zonelor din vecinătatea acestora, măsurat printre altele ca medie a întârzierilor sau lungime a cozilor.

(3) O taxă de congestionare impusă pe orice sector al rețelei rutiere se aplică în mod nediscriminatoriu tuturor categoriilor de vehicule, în conformitate cu factorii de echivalență standard stabiliți în anexa V. Statele membre pot scuti însă, parțial sau în totalitate, microbuzele, autobuzele și autocarele de plata taxei de congestionare în scopul promovării transportului în comun, al dezvoltării socioeconomice și al coeziunii teritoriale. Autorulotele, indiferent de masa maximă tehnic admisibilă a vehiculului încărcat, nu sunt tratate ca autocare și autobuze în sensul prezentului alineat.

(4) Taxa de congestionare se stabilește în conformitate cu cerințele minime menționate în anexa V. Aceasta reflectă costurile impuse de un vehicul asupra altor utilizatori ai drumurilor și, indirect, asupra societății, și respectă valorile de referință stabilite în anexa VI pentru orice tip de drum. În cazul în care un stat membru intenționează să aplice taxe de congestionare mai mari decât valorile de referință stabilite în anexa VI, acesta informează Comisia în conformitate cu cerințele menționate în anexa V.

Veniturile generate de taxele de congestionare sau echivalentul în valoare financiară al respectivelor venituri se folosesc pentru a soluționa problema congestionării sau pentru a dezvolta transportul durabil și mobilitatea în general.

În cazul în care aceste venituri sunt alocate bugetului general, se consideră că un stat membru a aplicat al doilea paragraf dacă acesta pune în aplicare politici de sprijin financiar pentru a soluționa problema congestionării sau pentru a dezvolta transportul durabil și mobilitatea care au o valoare echivalentă cu veniturile generate din taxele de congestionare.

(5) Statele membre instituie mecanisme adecvate pentru monitorizarea impactului taxelor de congestionare și pentru revizuirea nivelului acestora. Fiecare stat membru revizuiește nivelul taxelor în mod regulat, cel puțin o dată la trei ani, pentru a se asigura că acestea nu depășesc costurile congestionării suportate de statul membru respectiv pe sectoarele rutiere pe care se percepe taxa de congestionare.”

La articolul 7e, alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text:

„(1) Statele membre calculează nivelul maxim al taxei de utilizare a infrastructurii pentru vehiculele grele folosind o metodologie bazată pe principiile de calcul de bază stabilite la articolul 7b și în anexa III.

(2) Pentru taxele de concesiune, nivelul maxim al taxei de utilizare a infrastructurii pentru vehiculele grele este echivalent cu valoarea care ar fi rezultat prin folosirea unei metodologii bazate pe principiile de calcul de bază stabilite la articolul 7b și în anexa III sau inferior acestei valori. Evaluarea acestei echivalențe este efectuată în raport cu o perioadă de referință suficient de lungă, adecvată naturii contractului de concesiune.”

10.

Articolele 7f și 7g se înlocuiesc cu următorul text:

„Articolul 7f

(1) După informarea Comisiei, un stat membru poate adăuga un supliment la taxa de utilizare a infrastructurii percepută pe anumite sectoare rutiere care sunt afectate în mod regulat de congestionare sau a căror utilizare de către vehicule provoacă daune importante mediului, în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a)

veniturile generate din supliment sunt investite în finanțarea dezvoltării serviciilor de transport sau în construcția sau întreținerea infrastructurii de transport a rețelei transeuropene de transport centrale, care contribuie direct la reducerea congestionării sau a daunelor aduse mediului și care sunt situate pe același coridor ca sectorul rutier pe care se aplică suplimentul;

(b)

suplimentul nu depășește 15 % din taxa medie ponderată de utilizare a infrastructurii calculată în conformitate cu articolul 7b alineatul (1) și cu articolul 7e din prezenta directivă, cu excepția situației în care veniturile generate sunt investite în sectoare transfrontaliere ale unui coridor al rețelei centrale, identificat în conformitate cu capitolul IV din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013, caz în care suplimentul nu poate depăși 25 % din respectiva taxă medie ponderată de utilizare a infrastructurii, sau două sau mai multe state membre aplică un supliment pe același coridor, caz în care, cu acordul tuturor statelor membre care fac parte din coridorul respectiv și care se învecinează cu statele membre pe teritoriul cărora se află sectorul de coridor căruia i se aplică suplimentul, respectivul supliment poate depăși 25 %, dar nu poate depăși 50 % din respectiva taxă medie ponderată de utilizare a infrastructurii;

(c)	aplicarea suplimentului nu conduce la un tratament inechitabil al traficului comercial în raport cu alți utilizatori ai drumurilor;

(d)	înaintea aplicării suplimentului, se transmit Comisiei o descriere a locului exact unde este perceput suplimentul și o dovadă a deciziei de finanțare a infrastructurii de transport sau a serviciilor de transport, menționate la litera (a);

(e)	perioada în care urmează să se aplice suplimentul este definită și delimitată în avans și este conformă, în privința veniturilor care se preconizează că vor fi obținute, cu planurile financiare și cu analiza cost-beneficiu aferente proiectelor cofinanțate cu veniturile provenite din supliment.

(2) În cazul unui nou proiect transfrontalier, se poate adăuga un supliment numai dacă toate statele membre implicate în proiect sunt de acord.

(3) O taxă de utilizare a infrastructurii care face obiectul unei variații în conformitate cu articolul 7g, 7ga sau 7gb poate fi majorată cu un supliment.

(4) După primirea informațiilor solicitate de la un stat membru care intenționează să aplice un supliment, Comisia transmite aceste informații membrilor comitetului menționat la articolul 9c. În cazul în care Comisia consideră că suplimentul planificat nu îndeplinește condițiile prevăzute la alineatul (1) de la prezentul articol sau că suplimentul planificat va avea efecte negative semnificative asupra dezvoltării economice a regiunilor periferice, aceasta poate adopta acte de punere în aplicare pentru a respinge sau a cere modificarea planurilor de taxare transmise de statul membru în cauză. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 9c alineatul (3).

(5) Pe sectoarele rutiere unde se percepe o taxă de congestionare nu se poate aplica un supliment.

Articolul 7g

(1) Taxa de utilizare a infrastructurii poate face obiectul unei variații cu scopul de a reduce congestionarea, de a reduce la minimum deteriorarea infrastructurii și de a optimiza utilizarea infrastructurii vizate sau de a promova siguranța rutieră, în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a)	variația este transparentă, făcută publică și pusă la dispoziția tuturor utilizatorilor în condiții de egalitate;

(b)	variația este aplicată în funcție de momentul zilei, de tipul de zi sau de anotimp;

(c)	nicio taxă de utilizare a infrastructurii nu depășește cu mai mult de 175 % nivelul maxim al taxei medii ponderate de utilizare a infrastructurii menționate la articolul 7b;

(d)	perioadele de vârf în care se aplică cele mai ridicate taxe de utilizare a infrastructurii în scopul reducerii congestionării nu depășesc șase ore pe zi;

(e)

variația este elaborată și aplicată într-un mod transparent și neutru din punctul de vedere al veniturilor, pe un sector rutier afectat de congestionare, prin oferirea de tarife reduse ale taxelor de trecere pentru utilizatorii drumurilor care călătoresc în afara orelor de vârf și prin aplicarea de tarife majorate ale taxei de trecere pentru utilizatorii drumurilor care călătoresc în timpul orelor de vârf pe același sector rutier;

(f)

nicio taxă de congestionare nu este percepută pe sectorul rutier în cauză.

Un stat membru care dorește să introducă o astfel de variație sau să modifice o variație existentă informează Comisia în legătură cu intenția sa și pune la dispoziția acesteia informațiile necesare pentru a evalua dacă sunt întrunite condițiile.

(2) Până la aplicarea variației taxelor de utilizare a infrastructurii și a taxelor de utilizare, menționată la articolul 7ga, în ceea ce privește vehiculele grele, statele membre variază nivelul taxei de utilizare a infrastructurii în funcție de clasa de emisii Euro a vehiculului, astfel încât nicio taxă de utilizare a infrastructurii să nu depășească cu mai mult de 100 % aceeași taxă percepută pentru vehicule echivalente care respectă cele mai stricte standarde de emisii Euro. De îndată ce taxele de utilizare a infrastructurii și taxele de utilizare vor face obiectul unei variații în temeiul articolului 7ga, statele membre pot înceta să aplice variația în funcție de clasa de emisii Euro.

Prin derogare de la primul paragraf, un stat membru poate decide să nu aplice cerința de a varia taxa de utilizare a infrastructurii în cazul în care se aplică oricare dintre următoarele:

(a)	această cerință ar compromite grav coerența sistemelor de taxare de pe teritoriul său;

(b)	nu ar fi posibil din punct de vedere tehnic să se introducă astfel de diferențieri în sistemul de taxare în cauză;

(c)	aceasta ar duce la devierea celor mai poluante vehicule, având un impact negativ asupra siguranței rutiere și a sănătății publice;

(d)	taxa de trecere include o taxă bazată pe costurile externe pentru poluarea atmosferică.

Orice astfel de derogare sau exceptare este notificată Comisiei.

(3) Variațiile menționate la prezentul articol nu sunt concepute să genereze venituri suplimentare.”

11.

Se introduc următoarele articole:

„Articolul 7ga

(1) Statele membre variază taxele de utilizare a infrastructurii și taxele de utilizare pentru vehiculele grele în conformitate cu prezentul articol.

Statele membre aplică variația respectivă subgrupurilor de vehicule grele care intră sub incidența articolului 2 alineatul (1) literele (a)-(d) din Regulamentul (UE) 2019/1242, cel târziu după doi ani de la publicarea nivelului de referință al emisiilor de CO2 pentru respectivele subgrupuri de vehicule în actele de punere în aplicare adoptate în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) din regulamentul menționat.

Pentru clasele 1, 4 și 5 de emisii de CO2, menționate la alineatul (2) de la prezentul articol, variația se aplică grupelor de vehicule grele care nu intră sub incidența articolului 2 alineatul (1) literele (a)-(d) din Regulamentul (UE) 2019/1242, în termen de cel mult doi ani de la publicarea nivelului de referință al emisiilor de CO2 în actele de punere în aplicare adoptate în temeiul alineatului (7) de la prezentul articol, pentru grupa relevantă. În cazul în care punctul 5.1 din anexa I la Regulamentul (UE) 2019/1242 este modificat printr-un act legislativ al Uniunii în așa fel încât să se acopere nivelul de referință al emisiilor de CO2 relevant pentru o grupă de vehicule grele, respectivul nivel de referință al emisiilor de CO2 nu mai este stabilit în temeiul alineatului (7) de la prezentul articol, ci în conformitate cu punctul 5.1 din anexa I la regulamentul menționat.

În cazul în care traiectoriile de reducere a emisiilor pentru grupele de vehicule grele care nu intră sub incidența articolului 2 alineatul (1) literele (a)-(d) din Regulamentul (UE) 2019/1242 sunt stabilite printr-un act legislativ al Uniunii de modificare a punctului 5.1 din anexa I la regulamentul menționat, variațiile claselor 2 și 3 de emisii de CO2, astfel cum sunt definite la alineatul (2) de la prezentul articol, se aplică de la data intrării în vigoare a traiectoriilor de reducere a emisiilor.

Fără a aduce atingere reducerii tarifelor prevăzute la alineatul (3), statele membre pot să prevadă tarife reduse pentru taxele de utilizare a infrastructurii sau pentru taxele de utilizare ori scutiri de la plata acestora pentru vehiculele cu emisii zero din orice grupă de vehicule în perioada cuprinsă între 24 martie 2022 și 31 decembrie 2025. Începând cu 1 ianuarie 2026, aceste reduceri se limitează la 75 % în raport cu taxa pentru clasa 1 de emisii de CO2, astfel cum este definită la alineatul (2).

(2) Fără a aduce atingere alineatului (1), statele membre stabilesc, pentru fiecare tip de vehicul greu, următoarele clase de emisii de CO2:

(a)	clasa 1 de emisii de CO2 – vehicule care nu se încadrează în niciuna dintre clasele de emisii de CO2 menționate la literele (b)-(e);

(b)

clasa 2 de emisii de CO2 – vehicule din subgrupul de vehicule sg înmatriculate pentru prima dată în perioada de raportare a anului Y care prezintă un nivel de emisii de CO2 situat cu mai mult de 5 % sub traiectoria de reducere a emisiilor pentru perioada de raportare a anului Y și pentru subgrupul de vehicule sg, dar care nu aparțin niciuneia dintre clasele de emisii de CO2 menționate la literele (c), (d) și (e);

(c)

clasa 3 de emisii de CO2 – vehicule din subgrupul de vehicule sg înmatriculate pentru prima dată în perioada de raportare a anului Y care prezintă un nivel de emisii de CO2 situat cu mai mult de 8 % sub traiectoria de reducere a emisiilor pentru perioada de raportare a anului Y și pentru subgrupul de vehicule sg și care nu aparțin niciuneia dintre clasele de emisii de CO2 menționate la literele (d) și (e);

(d)	clasa 4 de emisii de CO2 – vehicule grele cu emisii scăzute;

(e)	clasa 5 de emisii de CO2 – vehicule cu emisii zero.

Statele membre se asigură că clasificarea unui vehicul care aparține clasei 2 sau 3 de emisii de CO2 este reevaluată o dată la șase ani de la data primei înmatriculări și că, după caz, vehiculul este reclasificat în clasa de emisii relevantă pe baza pragurilor aplicabile la momentul respectiv. Reclasificarea intră în vigoare, în ceea ce privește o taxă de utilizare, cel târziu în prima zi de validitate a acesteia sau după data respectivei reclasificări.

(3) Fără a se aduce atingere alineatului (1), vehiculelor din clasele 2, 3, 4 și 5 de emisii de CO2 li se aplică taxe reduse, după cum urmează:

(a)	clasa 2 de emisii de CO2 – o reducere cuprinsă între 5 % și 15 % în raport cu taxa aplicabilă vehiculelor din clasa 1 de emisii de CO2;

(b)	clasa 3 de emisii de CO2 – o reducere cuprinsă între 15 % și 30 % în raport cu taxa aplicabilă vehiculelor din clasa 1 de emisii de CO2;

(c)	clasa 4 de emisii de CO2 – o reducere cuprinsă între 30 % și 50 % în raport cu taxa aplicabilă vehiculelor din clasa 1 de emisii de CO2;

(d)	clasa 5 de emisii de CO2 – o reducere cuprinsă între 50 % și 75 % în raport cu taxa aplicabilă vehiculelor din clasa 1 de emisii de CO2.

În cazul în care taxa de utilizare a infrastructurii sau taxa de utilizare variază, de asemenea, în funcție de clasa de emisii Euro, reducerile menționate la primul paragraf se aplică în raport cu taxa aplicată la cele mai stricte standarde de emisii Euro.

(4) Variațiile menționate la prezentul articol nu sunt concepute să genereze venituri suplimentare.

(5) Prin derogare de la alineatul (1), un stat membru poate decide să nu aplice cerința de a varia taxa de utilizare a infrastructurii în conformitate cu alineatul (2) în cazul în care se percepe o taxă bazată pe costurile externe legată de emisiile de CO2 care variază în funcție de valorile de referință ale taxei bazate pe costurile externe legate de emisiile de CO2, din anexa IIIc.

(6) În cazul sectoarelor rutiere pe care un vehicul este exploatat fără emisii de CO2 într-un mod verificabil, statele membre pot aplica taxe reduse pentru vehiculul respectiv în conformitate cu clasa 5 de emisii de CO2. Statele membre care recurg la respectiva opțiune aplică taxele aferente clasei 1 de emisii de CO2 respectivului vehicul pe alte sectoare rutiere.

(7) Comisia adoptă acte de punere în aplicare pentru a specifica nivelul de referință al emisiilor de CO2 pentru grupele de vehicule care nu intră sub incidența articolului 2 alineatul (1) literele (a)-(d) din Regulamentul (UE) 2019/1242.

Actele de punere în aplicare respective reproduc datele relevante pentru fiecare grupă de vehicule care sunt publicate în raportul menționat la articolul 10 din Regulamentul (UE) 2018/956. Comisia adoptă respectivele acte de punere în aplicare în termen de șase luni de la publicarea raportului relevant menționat la articolul 10 din Regulamentul (UE) 2018/956.

(8) Până la 25 martie 2027, Comisia evaluează punerea în aplicare și eficacitatea variației taxelor în funcție de emisiile de CO2 menționate în prezentul articol, precum și dacă aceasta este încă necesară și coerența acesteia cu Directivele 2003/87/CE și 2003/96/CE. Dacă este cazul, pe baza evaluării respective, Comisia prezintă o propunere legislativă de modificare a dispozițiilor relevante ale prezentei directive privind variația taxelor în funcție de emisiile de CO2.

(9) După 24 martie 2022, Comisia revizuiește, o dată la cinci ani, tarifele maxime pentru taxele de utilizare prevăzute în anexa II și nivelurile de reducere menționate la alineatul (3) și, după caz, pe baza rezultatelor respectivului proces de revizuire, prezintă o propunere legislativă de modificare a dispozițiilor respective.

(10) La fiecare 30 de luni după 24 martie 2022, Comisia întocmește un raport de evaluare a caracterului adecvat al pragurilor pentru clasele 2 și 3 de emisii de CO2 menționate la articolul 7ga alineatul (2) literele (b) și (c) din prezenta directivă, în raport cu emisiile de referință publicate în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2019/1242 sau cu emisiile de CO2 raportate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/956 și, după caz, prezintă o propunere legislativă de modificare a pragurilor respective pe baza rezultatelor respectivei evaluări.

(11) Aplicarea variației taxelor în funcție de emisiile de CO2 menționate la prezentul articol nu este obligatorie în cazul în care se aplică o altă măsură a Uniunii de stabilire a prețului carbonului pentru combustibilii utilizați în transportul rutier.

Articolul 7gb

(1) Statele membre pot diferenția taxele de trecere și taxele de utilizare pentru vehiculele ușoare în funcție de performanța de mediu a vehiculului, determinată de emisiile specifice de CO2 combinate sau ponderate combinate, înregistrate la rubrica 49 din certificatul de conformitate al vehiculului, și de performanța privind emisiile Euro.

Fără a aduce atingere alineatului (2) al prezentului articol, se aplică tarife mai scăzute ale taxelor de trecere și ale taxelor de utilizare în cazul autoturismelor, al microbuzelor și al vehiculelor utilitare ușoare care îndeplinesc cumulativ următoarele două condiții:

(a)

emisiile lor specifice de CO2, stabilite în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1151 al Comisiei (*), sunt egale cu zero sau inferioare nivelurilor următoare:

(i)	pentru perioada 2021-2024, obiectivele privind întregul parc de vehicule de la nivelul UE2021 stabilite în conformitate cu punctul 6 din partea A și punctul 6 din partea B ale anexei I la Regulamentul (UE) 2019/631 al Parlamentului European și al Consiliului (**);

(ii)	pentru perioada 2025-2029, obiectivele privind întregul parc de vehicule de la nivelul UE, stabilite în conformitate cu punctul 6.1.1 din partea A și cu punctul 6.1.1 din partea B ale anexei I la Regulamentul (UE) 2019/631;

(iii)

pentru perioada de după 2030, obiectivele privind întregul parc de vehicule de la nivelul UE, stabilite în conformitate cu punctul 6.1.2 din partea A și cu punctul 6.1.2 din partea B ale anexei I la Regulamentul (UE) 2019/631;

(b)

emisiile lor de poluanți, stabilite în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1151, sunt cele specificate în tabelul din anexa VII la prezenta directivă. Statele membre pot aplica reducerea pentru vehiculele cu emisii zero menționate în anexa VII la prezenta directivă fără a aplica reduceri pentru celelalte categorii de performanță privind emisiile menționate în anexa respectivă.

(2) De la 1 ianuarie 2026, dacă acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, statele membre variază taxele de trecere și tariful anual aferent taxelor de utilizare aplicabile camionetelor și microbuzelor, în funcție de performanța de mediu a vehiculului, în conformitate cu normele prevăzute în anexa VII. În acest scop, dispozițiile celui de al doilea paragraf de la alineatul (1) sunt orientative.

În cazul în care statele membre aleg să aplice criterii diferite de performanță privind emisiile sau nivele de reducere diferite față de cele prevăzute la alineatul (1) sau aleg să includă criterii diferite sau suplimentare, acestea informează Comisia, cu cel puțin șase luni înainte de introducerea oricărei variații, cu privire la alegerile lor și le justifică.

Cu toate acestea, statele membre pot alege să aplice reduceri numai în cazul vehiculelor cu emisii zero, fără a aplica nicio variație în cazul altor vehicule și fără a informa Comisia.

(3) Sub rezerva condițiilor stabilite la alineatele (1) și (2), statele membre pot lua în considerare o îmbunătățire a performanței de mediu a vehiculului care este legată de conversia acestuia în vederea utilizării combustibililor alternativi.

(4) Statele membre pot adopta măsuri excepționale în scopul taxării vehiculelor de interes istoric.

(5) Variațiile menționate la prezentul articol nu sunt concepute să genereze venituri suplimentare.

(*) Regulamentul (UE) 2017/1151 al Comisiei din 1 iunie 2017 de completare a Regulamentului (CE) nr. 715/2007 al Parlamentului European și al Consiliului privind omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce privește emisiile provenind de la vehiculele ușoare pentru pasageri și de la vehiculele ușoare comerciale (Euro 5 și Euro 6) și privind accesul la informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor, de modificare a Directivei 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 692/2008 al Comisiei și a Regulamentului (UE) nr. 1230/2012 al Comisiei și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 692/2008 al Comisiei (JO L 175, 7.7.2017, p. 1)."

(**) Regulamentul (UE) 2019/631 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019 de stabilire a standardelor de performanță privind emisiile de CO2 pentru autoturismele noi și pentru vehiculele utilitare ușoare noi și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 443/2009 și (UE) nr. 510/2011 (JO L 111, 25.4.2019, p. 13).” "

12.

Articolul 7h se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(i)	teza introductivă se înlocuiește cu următorul text: „(1) Cu cel puțin șase luni înainte de punerea în aplicare a unui sistem de taxare nou sau modificat în mod substanțial pentru perceperea taxelor de utilizare a infrastructurii, statele membre transmit Comisiei:”;

(ii)

la litera (a), se adaugă următoarea liniuță:

„—	după caz, informații clare privind principalele caracteristici ale sistemului de taxare rutieră electronică, inclusiv privind interoperabilitatea.”;

(b)

se introduce următorul alineat:

„(1a) Atunci când transmite informații Comisiei în conformitate cu alineatul (1), un stat membru poate să includă informații privind mai multe modificări ale unui sistem de taxare pentru perceperea taxelor de utilizare a infrastructurii. În cazul în care Comisia a fost deja informată cu privire la o modificare, se consideră că statul membru a îndeplinit deja cerințele de informare de la alineatul (1) și modificarea respectivă poate fi pusă în aplicare fără a fi necesară încă o informare a Comisiei.”;

(c)

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Înainte de a pune în aplicare un sistem de taxare nou sau modificat în mod substanțial pentru perceperea taxelor bazate pe costurile externe sau a taxelor de congestionare, statele membre informează Comisia cu privire la rețeaua vizată, la tarifele preconizate pe categorie de vehicule și pe clasă de emisii și, dacă este cazul, informează Comisia în conformitate cu punctul 2 din anexa IIIa sau cu punctul 2 din anexa V.”;

(d)	alineatul (4) se elimină.

13.

Articolul 7i se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (2), literele (b) și (c) se înlocuiesc cu următorul text:

„(b)	asemenea diminuări sau reduceri să reflecte economiile efective realizate la nivelul costurilor administrative aferente tratării utilizatorilor frecvenți, în comparație cu utilizatorii ocazionali;

(c)	reducerile să nu depășească 13 % din taxa de utilizare a infrastructurii plătită de vehicule echivalente care nu pot beneficia de diminuarea sau de reducerea respectivă.”;

(b)

se introduce următorul alineat:

„(2a) Statele membre pot diminua sau acorda reduceri la taxele de utilizare a infrastructurii pentru autoturisme pentru utilizatorii frecvenți, în special în zonele cu așezări dispersate și la periferia orașelor. Scăderea veniturilor cauzată de reducerile acordate utilizatorilor frecvenți nu este imputată utilizatorilor mai puțin frecvenți.”;

(c)

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Sub rezerva condițiilor prevăzute la articolul 7g alineatul (1) litera (b) și la articolul 7g alineatul (3) din prezenta directivă, în cazul proiectelor majore ale rețelei transeuropene de transport centrale ale cărei hărți sunt identificate în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1315/2013, tarifele pentru taxele de trecere pot fi supuse altor forme de variație pentru a asigura viabilitatea comercială a acestor proiecte atunci când sunt expuse concurenței directe cu alte moduri de transport. Structura de taxare rezultată este liniară și proporțională. Detaliile acesteia sunt puse la dispoziția publicului și aceasta este accesibilă tuturor utilizatorilor în condiții de egalitate. Aceasta nu conduce la costuri suplimentare transmise altor utilizatori sub forma unor taxe de trecere mai mari.”

14.

Articolul 7j se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Aplicarea, colectarea și monitorizarea plății taxelor de trecere și de utilizare a infrastructurii se fac astfel încât să afecteze cât mai puțin fluiditatea traficului și să se evite orice controale și verificări obligatorii exercitate la frontierele interne ale Uniunii. În acest scop, statele membre cooperează pentru a stabili metode care să permită utilizatorilor drumurilor să plătească taxele de trecere și de utilizare 24 de ore din 24, cel puțin pe cale electronică sau la frontieră ori la punctele de vânzare importante, utilizând mijloacele obișnuite de plată, în interiorul și în exteriorul statelor membre în care se aplică aceste taxe. Statele membre nu sunt obligate să pună la dispoziție puncte de plată fizice.”;

(b)

se introduce următorul alineat:

„(2a) În cazul în care un conducător auto sau, după caz, operatorul de transport sau furnizorul serviciului european de taxare rutieră electronică (SETRE) nu este în măsură să furnizeze dovezi privind clasa de emisii a vehiculului în scopul articolului 7g alineatul (2), al articolului 7ga sau al articolului 7gb, statele membre pot aplica taxe de trecere sau de utilizare până la cel mai ridicat nivel posibil.

Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că utilizatorul drumurilor poate declara clasa de emisii a vehiculului cel puțin prin mijloace electronice înainte de a utiliza infrastructura. Statele membre pot oferi mijloace electronice și neelectronice pentru a permite utilizatorului să furnizeze dovezi spre a beneficia de reduceri ale taxelor de trecere sau, după caz, în eventualitatea unei verificări. Statele membre pot solicita ca dovezile furnizate prin mijloace electronice să fie puse la dispoziție înainte ca infrastructura să fie utilizată.

Statele membre pot lua măsurile necesare pentru a se asigura că furnizarea de dovezi ulterior utilizării infrastructurii este acceptată timp de 30 de zile sau o perioadă mai lungă stabilită de statele membre după utilizarea infrastructurii și pentru a asigura rambursarea oricărei diferențe dintre taxele de trecere sau de utilizare aplicate și taxa de trecere sau de utilizare corespunzătoare clasei de emisii a vehiculului în cauză care rezultă din dovezile furnizate în termenul aplicabil.”;

(c)

alineatele (3) și (4) se înlocuiesc cu următorul text:

„(3) În cazul în care un stat membru percepe o taxă de trecere pentru un vehicul, valoarea totală a taxei de trecere, valoarea taxei de utilizare a infrastructurii, valoarea taxei bazate pe costurile externe și valoarea taxei de congestionare, atunci când este aplicată această taxă, sunt indicate pe o chitanță care este furnizată utilizatorului drumurilor, dacă este posibil prin mijloace electronice. Utilizatorul drumurilor poate fi de acord să nu primească chitanța respectivă.

(4) Atunci când este fezabil din punct de vedere economic, statele membre percep și colectează taxele de utilizare a infrastructurii, taxele bazate pe costurile externe și taxele de congestionare prin intermediul unui sistem de taxare rutieră electronică care respectă dispozițiile articolului 3 alineatul (1) din Directiva (UE) 2019/520 a Parlamentului European și a Consiliului (*). Comisia promovează cooperarea dintre statele membre care se dovedește necesară pentru a asigura interoperabilitatea sistemelor electronice de colectare a taxelor la nivel european.

(*) Directiva (UE) 2019/520 a Parlamentului European și a Consiliului din 19 martie 2019 privind interoperabilitatea sistemelor de taxare rutieră electronică și facilitarea schimbului transfrontalier de informații cu privire la neplata taxelor rutiere în cadrul Uniunii (JO L 91, 29.3.2019, p. 45).” "

15.	Articolul 7k se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 7k Fără a aduce atingere articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, prezenta directivă nu afectează libertatea statelor membre care introduc un sistem de taxe de trecere de a oferi o compensație adecvată.”

16.

Articolul 8 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (2), literele (a) și (b) se înlocuiesc cu următorul text:

„(a)	plata taxei comune de utilizare oferă acces la rețea, astfel cum este definit de către statele membre participante în conformitate cu articolul 7 alineatele (1) și (2);

(b)	tarifele pentru taxa comună de utilizare se stabilesc de către statele membre participante la niveluri care să nu fie mai mari decât tarifele maxime menționate la articolul 7a;”;

(b)

se adaugă următorul alineat:

„(3) În cazul unui sistem comun de taxe de utilizare menționat la alineatul (1) de la prezentul articol, data finală de aplicare a variațiilor menționate la articolul 7ga alineatul (1) al doilea și al treilea paragraf se prelungește până la 25 martie 2025 sau, dacă nivelul de referință al emisiilor de CO2 este publicat după 24 martie 2022, până la trei ani de la publicarea nivelului de referință al emisiilor de CO2.”

17.

Articolul 9 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (1a) se înlocuiește cu următorul text:

„(1a) Prezenta directivă nu împiedică statele membre să aplice:

(a)	taxe de reglementare destinate special pentru reducerea congestionării sau pentru combaterea efectelor negative asupra mediului, inclusiv calitatea inferioară a aerului, pe orice drum dintr-o zonă urbană, inclusiv pe drumuri din rețeaua transeuropeană de transport care traversează zone urbane;

(b)

taxe destinate special pentru a finanța construirea, exploatarea, întreținerea și dezvoltarea de instalații, încorporate în sau montate de-a lungul sau deasupra drumurilor, care furnizează energie vehiculelor cu emisii scăzute și cu emisii zero aflate în mișcare și care sunt percepute pentru astfel de vehicule.

Respectivele taxe se aplică în mod nediscriminatoriu.”;

(b)	la alineatul (2), al doilea paragraf se elimină.

18.	La articolul 9c se adaugă următorul alineat: „(3) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.”

19.

Articolele 9d și 9e se înlocuiesc cu următorul text:

„Articolul 9d

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 9e pentru a modifica prezenta directivă cu privire la anexa 0, formulele de la punctele 4.1 și 4.2 din anexa IIIa și valorile indicate în tabelele din anexele IIIb și IIIc, în vederea adaptării acestora la progresul științific și tehnic.

În circumstanțele menționate la articolul 7cb alineatul (4), Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 9e pentru a modifica prezenta directivă cu privire la valorile de referință ale taxei bazate pe costurile externe legate de emisiile de CO2 prevăzute în anexa IIIc, ținând seama de prețul efectiv al carbonului aplicat combustibililor pentru transportul rutier în Uniune. Aceste modificări se limitează la asigurarea faptului că nivelul taxelor bazate pe costurile externe legate de emisiile de CO2 nu depășește ceea ce este necesar pentru internalizarea costurilor externe respective.

Articolul 9e

(1) Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2) Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 9d se conferă Comisiei pe o perioadă de cinci ani de la 24 martie 2022. Comisia elaborează un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cu cel puțin trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(3) Delegarea de competențe menționată la articolul 9d poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4) Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (*).

(5) De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6) Un act delegat adoptat în temeiul articolului 9d intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Termenul respectiv se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

(*) JO L 123, 12.5.2016, p. 1.” "

20.	Articolele 9f și 9g se elimină.

21.

Articolele 10a și 11 se înlocuiesc cu următorul text:

„Articolul 10a

(1) Sumele în euro prevăzute în anexa II și sumele în cenți prevăzute în tabelele din anexele IIIb și IIIc sunt adaptate o dată la doi ani pentru a ține seama de variația indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) la nivelul UE, excluzând energia și produsele alimentare neprelucrate, astfel cum este publicat de Comisie (Eurostat). Prima adaptare are loc până la data de 31 martie 2025.

Sumele se actualizează automat, prin ajustarea valorii de bază în euro sau în cenți cu variația procentuală a indicelui respectiv. Sumele rezultate se rotunjesc până la valoarea cea mai apropiată în unități euro în cazul anexei II și până la valoarea cea mai apropiată în zecimi de cent în cazul anexelor IIIb și IIIc.

(2) Comisia publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sumele adaptate menționate la alineatul (1) până la data de 31 martie 2025. Respectivele sume adaptate intră în vigoare în prima zi a lunii care urmează datei publicării.

Articolul 11

(1) Până la 25 martie 2025 și, ulterior, o dată la cinci ani, statele membre publică, în formă agregată, un raport cu privire la taxele de trecere și la taxele de utilizare percepute pe teritoriul lor.

(2) Raportul publicat în temeiul alineatului (1) include informații cu privire la:

(a)	evoluția aplicării taxelor pentru utilizarea infrastructurii rutiere, și anume rețelele și categoriile de vehicule vizate, inclusiv orice scutire în temeiul articolului 7, 7c sau 7gb;

(b)	variația taxelor de utilizare a infrastructurii sau a taxelor de utilizare în funcție de categoria de vehicule și de tipul de vehicul greu;

(c)	variația taxelor de utilizare a infrastructurii sau a taxelor de utilizare în funcție de performanța de mediu a vehiculelor, în temeiul articolului 7g, 7ga sau 7gb;

(d)	dacă este cazul, variația taxelor de utilizare a infrastructurii în funcție de momentul zilei, de tipul de zi sau de anotimp, în temeiul articolului 7g alineatul (1);

(e)	taxa bazată pe costurile externe percepută pentru fiecare combinație de clasă de vehicule, tip de drum și interval de timp;

(f)	taxa medie ponderată de utilizare a infrastructurii, precum și veniturile totale obținute în urma aplicării acestei taxe;

(g)	veniturile totale obținute în urma aplicării de taxe bazate pe costurile externe;

(h)	veniturile totale obținute în urma aplicării de taxe de congestionare pe categorie de vehicule;

(i)	veniturile totale obținute în urma aplicării de suplimente și sectoarele rutiere pe care au fost percepute;

(j)	veniturile totale obținute în urma aplicării de taxe de trecere sau de taxe de utilizare sau, după caz, a ambelor;

(k)

utilizarea veniturilor generate prin aplicarea prezentei directive și modul în care această utilizare a permis statului membru să îndeplinească obiectivele menționate la articolul 9 alineatul (2) sau, în cazul în care aceste venituri sunt alocate bugetului general, informații privind nivelul cheltuielilor alocate infrastructurii de transport rutier și proiectelor de transport durabil; și

(l)	evoluția ponderii vehiculelor care aparțin diferitelor clase de emisii pe drumurile cu taxă de trecere.

Statele membre care pun la dispoziția publicului online informațiile respective pot decide să nu întocmească raportul.”

22.

Anexele se modifică după cum urmează:

(a)	anexele 0, II, III, IIIa, IIIb și IV se modifică în conformitate cu punctele 1, 2, 3, 4, 5 și 7 din anexa la prezenta directivă;

(b)	textul prevăzut la punctele 6 și 8 din anexa la prezenta directivă se adaugă drept anexele IIIc, V, VI și VII la Directiva 1999/62/CE.

Articolul 2

Modificarea Directivei 1999/37/CE

Anexa I la Directiva 1999/37/CE se modifică după cum urmează:

Punctul II.6 (V.7) se înlocuiește cu următorul text:

„(V.7)

CO2 (în g/km) sau emisiile specifice de CO2 în cazul în care sunt indicate la poziția 49.5 din certificatul de conformitate CE al vehiculelor grele definit în apendicele la anexa VIII la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/683 al Comisiei (*) sau la poziția 49.5 din certificatul de omologare individuală a vehiculului definit în apendicele 1 la anexa III la regulamentul menționat;

(*) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/683 al Comisiei din 15 aprilie 2020 pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește cerințele administrative pentru omologarea și supravegherea pieței autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și ale sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective (JO L 163, 26.5.2020, p. 1).” "

Se adaugă următorul punct:

„(V.10)

clasa de emisii de CO2 a vehiculelor grele stabilită în momentul primei înmatriculări, în conformitate cu articolul 7ga alineatul (2) din Directiva 1999/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului (*1).

(*1) Directiva 1999/62/CE a Parlamentului European Și a Consiliului din 17 iunie 1999 de aplicare a taxelor la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri (JO L 187, 20.7.1999, p. 42).” "

Articolul 3

Modificarea Directivei (UE) 2019/520

În partea I, „Date privind vehiculele” din secțiunea „Elementele de date furnizate ca rezultat al căutării automate efectuate în temeiul articolului 23 alineatul (1)” din anexa I la Directiva (UE) 2019/520, tabelul se înlocuiește cu următorul text:

„Partea I. Date privind vehiculele

Rubrică	O/F (14)	Comentarii
Număr de înmatriculare	O
Număr șasiu/Numărul de identificare al vehiculului (VIN)	O
Statul membru de înmatriculare	O
Marcă	O	[D.1 (15)] de exemplu, Ford, Opel, Renault
Modelul vehiculului	O	(D.3) de exemplu, Focus, Astra, Megane
Cod categorie UE	O	(J) de exemplu, motorete, motociclete, autoturisme
Clasa de emisii Euro	O	de exemplu, Euro 4, Euro 6
Clasa de emisii de CO2	F	aplicabil numai pentru vehicule grele
Data reclasificării	F	aplicabil numai pentru vehicule grele
CO2 în g/tkm	F	aplicabil numai pentru vehicule grele
Masa maximă tehnic admisibilă a vehiculului încărcat	M

Articolul 4

Transpunerea

(1) Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 25 martie 2024. Statele membre comunică de îndată Comisiei textul dispozițiilor respective.

Atunci când statele membre adoptă dispozițiile respective, acestea conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a unei astfel de trimiteri.

(2) Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 5

Intrare în vigoare

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 6

Destinatari

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 24 februarie 2022.

Pentru Parlamentul European

Președinta

R. METSOLA

Pentru Consiliu

Președinta

A. PANNIER-RUNACHER

(1) JO C 81, 2.3.2018, p. 188.

(2) JO C 176, 23.5.2018, p. 66.

(3) Poziția Parlamentului European din 25 octombrie 2018 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și poziția în primă lectură a Consiliului din 9 noiembrie 2021 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial). Poziția Parlamentului European din 17 februarie 2022 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial).

(4) Directiva 1999/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 1999 de aplicare a taxelor la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri (JO L 187, 20.7.1999, p. 42).

(5) Regulamentul (UE) 2019/1242 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 de stabilire a standardelor de performanță privind emisiile de CO2 pentru vehiculele grele noi și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 595/2009 și (UE) 2018/956 ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Directivei 96/53/CE a Consiliului (JO L 198, 25.7.2019, p. 202).

(6) Directiva (UE) 2019/520 a Parlamentului European și a Consiliului din 19 martie 2019 privind interoperabilitatea sistemelor de taxare rutieră electronică și facilitarea schimbului transfrontalier de informații cu privire la neplata taxelor rutiere în cadrul Uniunii (JO L 91, 29.3.2019, p. 45).

(7) Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa (JO L 152, 11.6.2008, p. 1).

(8) Directiva 1999/37/CE a Consiliului din 29 aprilie 1999 privind documentele de înmatriculare pentru vehicule (JO L 138, 1.6.1999, p. 57).

(9) Regulamentul (UE) 2017/1151 al Comisiei din 1 iunie 2017 de completare a Regulamentului (CE) nr. 715/2007 al Parlamentului European și al Consiliului privind omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce privește emisiile provenind de la vehiculele ușoare pentru pasageri și de la vehiculele ușoare comerciale (Euro 5 și Euro 6) și privind accesul la informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor, de modificare a Directivei 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 692/2008 al Comisiei și a Regulamentului (UE) nr. 1230/2012 al Comisiei și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 692/2008 al Comisiei (JO L 175, 7.7.2017, p. 1).

(10) Regulamentul (UE) 2019/631 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019 de stabilire a standardelor de performanță privind emisiile de CO2 pentru autoturismele noi și pentru vehiculele utilitare ușoare noi și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 443/2009 și (UE) nr. 510/2011 (JO L 111, 25.4.2019, p. 13).

(11) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(12) Regulamentul (UE) 2018/956 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 iunie 2018 privind monitorizarea și raportarea emisiilor de CO2 și a consumului de combustibil al vehiculelor grele noi (JO L 173, 9.7.2018, p. 1).

(13) JO L 123, 12.5.2016, p. 1.

(14) O = obligatoriu, în cazul în care informația este disponibilă în registrul național, F = facultativ.

(15) Codul armonizat al Uniunii, a se vedea Directiva 1999/37/CE.”

ANEXĂ

La punctul 3 din anexa 0 la Directiva 1999/62/CE se adaugă următorul tabel:

„Limitele emisiilor pentru Euro VI

Valori-limită

(mg/kWh)

THC

(mg/kWh)

NMHC

(mg/kWh)

CH4

(mg/kWh)

NOX (1)

(mg/kWh)

NH3

(ppm)

Masa particulelor

(mg/kWh)

Numărul particulelor

(nr./kWh)

WHSC (CI)

1 500

130

400

8,0 x 1011

WHTC (CI)

4 000

160

460

6,0 x 1011

WHTC (PI)

4 000

160

500

460

6,0 x 1011

Notă:

PI	=	aprindere prin scânteie.
CI	=	aprindere prin comprimare.

(1)	Nivelul admisibil al componentei NO2 în valoarea-limită a emisiilor de NOx poate fi stabilit ulterior.”

Anexa II la Directiva 1999/62/CE se înlocuiește cu următorul text:

„ANEXA II

VALORILE MAXIME ÎN EURO ALE TAXELOR DE UTILIZARE, INCLUSIV COSTURILE ADMINISTRATIVE, MENȚIONATE LA ARTICOLUL 7A ALINEATUL (2)

Anual

	maximum trei axe	minimum patru axe
Euro 0	1 899	3 185
Euro I	1 651	2 757
Euro II	1 428	2 394
Euro III	1 242	2 073
Euro IV	1 081	1 803
Euro V	940	1 567
Euro VI	855	1 425

Lunar, săptămânal și zilnic

Tarifele maxime lunare, săptămânale și zilnice sunt proporționale cu durata utilizării infrastructurii.

Anexa III la Directiva 1999/62/CE se modifică după cum urmează:

(a)

la punctul 2.1, a șasea liniuță se înlocuiește cu următorul text:

„—

Repartizarea costurilor care revin vehiculelor grele se face în mod obiectiv și transparent, luând în considerare proporția traficului de vehicule grele care urmează să fie preluată de rețea și costurile aferente. Numărul de vehicul-kilometri parcurși de vehiculele grele poate fi ajustat în acest scop prin «coeficienți de echivalență» justificați obiectiv, precum cei stabiliți la punctul 4 (1).”;

(b)

la punctul 2.2, a doua liniuță se înlocuiește cu următorul text:

„—	Astfel de costuri sunt repartizate între vehiculele grele și alte tipuri de vehicule din trafic pe baza ponderilor reale și prognozate ale vehicul-kilometrilor și pot fi ajustate prin coeficienți de echivalență justificați obiectiv, precum cei stabiliți la punctul 4;”;

(c)

la punctul 4, titlul se înlocuiește cu următorul text:

„4.	Ponderea traficului de vehicule grele, coeficienții de echivalență și mecanismul de corectare”;

(d)

la punctul 4, prima liniuță se înlocuiește cu următorul text:

„—

Calculul taxelor de trecere se bazează pe ponderile reale sau prognozate ale vehicul-kilometrilor aferenți vehiculelor grele, ajustate, dacă se dorește, prin coeficienți de echivalență, pentru a lua în calcul în mod corespunzător costurile sporite de construcție și de reparare a infrastructurii destinate utilizării de către vehiculele grele.”

Anexa IIIa la Directiva 1999/62/CE se înlocuiește cu următorul text:

„ANEXA IIIa

CERINȚE MINIME PENTRU PERCEPEREA UNEI TAXE BAZATE PE COSTURILE EXTERNE

Prezenta anexă definește cerințele minime pentru perceperea unei taxe bazate pe costurile externe și, acolo unde este cazul, pentru calcularea nivelului maxim al taxei bazate pe costurile externe.

1. Părțile vizate ale rețelei rutiere

Statele membre definesc în mod precis partea sau părțile din rețele lor rutiere care vor face obiectul unei taxe bazate pe costurile externe.

Atunci când un stat membru intenționează să perceapă o taxă bazată pe costurile externe doar pe o parte sau pe anumite părți ale rețelei rutiere compuse din sectoarele care îi aparțin din cadrul rețelei rutiere transeuropene și din autostrăzile sale, partea sau părțile respective sunt alese în urma unei evaluări care să permită stabilirea faptului că impunerea unei taxe bazate pe costurile externe asupra altor părți ale rețelei rutiere astfel compuse ar putea avea efecte negative asupra mediului, sănătății publice sau siguranței rutiere.

De la 25 martie 2026, un stat membru care intenționează să nu perceapă o taxă bazată pe costurile externe pentru poluarea atmosferică pe anumite sectoare ale rețelei sale rutiere cu taxă de trecere alege și sectoarele respective pe baza unei astfel de evaluări.

2. Vehiculele, drumurile și intervalele de timp acoperite

În cazul în care un stat membru intenționează să aplice taxe bazate pe costurile externe mai ridicate decât valorile de referință prevăzute în anexa IIIb sau IIIc, acesta notifică Comisiei clasificarea vehiculelor în funcție de care va varia taxa bazată pe costurile externe. Dacă este cazul, statul membru notifică Comisiei situarea drumurilor care fac obiectul unor taxe bazate pe costurile externe mai ridicate [denumite în continuare «drumuri suburbane (inclusiv autostrăzi)»] și a drumurilor cărora li se aplică taxe bazate pe costurile externe mai reduse [denumite în continuare «drumuri interurbane (inclusiv autostrăzi)»].

Dacă este cazul, statul membru notifică Comisiei și intervalele de timp exacte care corespund perioadelor de noapte pe durata cărora poate fi impusă o taxă mai ridicată bazată pe costurile externe legate de poluarea fonică, pentru a reflecta creșterea poluării fonice.

Clasificarea drumurilor în drumuri suburbane (inclusiv autostrăzi) și drumuri interurbane (inclusiv autostrăzi), precum și definirea intervalelor de timp se bazează pe criterii obiective legate de gradul de expunere la poluare a drumurilor și a zonelor din vecinătatea acestora, cum ar fi: densitatea populației, poluarea atmosferică medie anuală (în special în ceea ce privește PM10 și NO2) și numărul de zile (pentru PM10) și de ore (NO2) în care sunt depășite valorile-limită stabilite în temeiul Directivei 2008/50/CE. Criteriile utilizate sunt incluse în notificare.

3. Valoarea taxei

Prezenta secțiune se aplică în cazul în care un stat membru intenționează să perceapă taxe bazate pe costurile externe mai ridicate decât valorile de referință specificate în anexa IIIb sau IIIc.

Pentru fiecare clasă de vehicule, tip de drum și interval de timp, după caz, statul membru sau, dacă este cazul, o autoritate independentă determină o sumă specifică unică. Structura de taxare rezultată este transparentă, făcută publică și pusă la dispoziția tuturor utilizatorilor în condiții de egalitate. Publicarea ar trebui să aibă loc cu suficient timp înaintea punerii în aplicare. Toți parametrii, toate datele și alte informații necesare pentru a înțelege modul de calcul al diferitelor elemente de cost extern sunt făcute publice.

La stabilirea taxelor, statul membru sau, dacă este cazul, o autoritate independentă aplică principiul stabilirii în mod eficient a prețului, și anume stabilirea prețului cel mai apropiat de costul social marginal al utilizării vehiculului taxat.

Taxa este stabilită luând în considerare riscul de deviere a traficului și orice efecte negative asupra siguranței rutiere, a mediului și a congestionării, precum și soluțiile de atenuare a acestor riscuri.

Statul membru sau, dacă este cazul, o autoritate independentă monitorizează eficacitatea sistemului de taxare în ceea ce privește reducerea daunelor provocate mediului de transportul rutier. Statul membru sau autoritatea independentă în cauză adaptează o dată la doi ani, dacă este cazul, structura de taxare și valoarea specifică a taxei stabilită pentru o anumită clasă de vehicule, un anumit tip de drum și un anumit interval de timp, în funcție de evoluția cererii și a ofertei în materie de transport.

4. Elementele de cost extern

4.1. Costurile poluării atmosferice generate de trafic

În cazul în care un stat membru intenționează să perceapă taxe bazate pe costurile externe mai ridicate decât valorile de referință specificate în anexa IIIb, acel stat membru sau, dacă este cazul, o autoritate independentă calculează costul taxabil al poluării atmosferice generate de trafic prin aplicarea următoarei formule:

unde:

— PCVij	=	costul poluării atmosferice aferent clasei de vehicule i pe tipul de drum j (euro/vehicul-kilometru)
— EFik	=	factorul de emisie aferent poluantului k și clasei de vehicule i (grame/vehicul-kilometru)
— PCjk	=	costul financiar al poluantului k pentru tipul de drum j (euro/gram)

Factorii de emisie sunt identici cu cei folosiți de statul membru la stabilirea inventarelor naționale de emisii prevăzute în Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului (*) (care necesită folosirea Ghidului EMEP/AEM privind inventarele emisiilor de poluanți atmosferici (**)). Costul financiar al poluanților este estimat de statul membru sau, dacă este cazul, de autoritatea independentă menționată la articolul 7c alineatul (2) din prezenta directivă, prin utilizarea unor metode dovedite științific.

Statul membru sau, dacă este cazul, o autoritate independentă poate aplica metode alternative dovedite științific pentru a calcula valoarea costurilor poluării atmosferice, utilizând datele rezultate în urma măsurării poluanților atmosferici și valoarea locală a costului financiar al poluanților atmosferici.

4.2. Costurile poluării fonice generate de trafic

În cazul în care un stat membru intenționează să perceapă taxe bazate pe costurile externe mai ridicate decât valorile de referință specificate în anexa IIIb, statul membru sau, dacă este cazul, o autoritate independentă calculează costul taxabil al poluării fonice generate de trafic prin aplicarea următoarelor formule:

NCVj (zi) = a × NCVj

NCVj (noapte) = b × NCVj

unde:

— NCVj	=	costul poluării fonice produse de un vehicul greu de marfă pe tipul de drum j (euro/vehicul-kilometru)
— NCjk	=	costul poluării fonice per persoană expusă pe un drum de tip j la nivelul de zgomot k (euro/persoană)
— POPk	=	populația expusă la nivelul de zgomot zilnic k per kilometru (persoane/kilometru)
— WADT	=	media ponderată a traficului zilnic (echivalent autoturism)
— a și b	=	sunt factori de ponderare stabiliți de statul membru în așa fel încât media ponderată a taxei de poluare fonică per vehicul-kilometru rezultată să corespundă NCVj (zilnic).

Poluarea fonică generată de trafic este legată de impactul zgomotului asupra sănătății cetățenilor din vecinătatea drumului.

Populația expusă la nivelul de zgomot k este stabilită pe baza hărților acustice strategice elaborate în temeiul articolului 7 din Directiva 2002/49/CE a Parlamentului European și a Consiliului (***) sau pe baza altor surse de date echivalente.

Costul per persoană expusă la nivelul de zgomot k este estimat de statul membru sau, dacă este cazul, de o autoritate independentă prin utilizarea de metode dovedite științific.

Media ponderată a traficului zilnic presupune un coeficient de echivalență «e» între vehiculele grele de marfă și autoturisme, obținut pe baza nivelurilor de emisii de zgomot ale unui autoturism mediu și ale unui vehicul greu de marfă mediu și ținând seama de Regulamentul (UE) nr. 540/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (****).

Statul membru sau, dacă este cazul, o autoritate independentă poate stabili taxe de poluare fonică diferențiate pentru a recompensa utilizarea de vehicule mai silențioase, cu condiția ca acestea să nu ducă la discriminarea vehiculelor străine.

4.3. Costul emisiilor de CO2 generate de trafic

În cazul în care un stat membru intenționează să perceapă o taxă bazată pe costurile externe legate de emisiile de CO2 mai mare decât valorile de referință stabilite în anexa IIIc, respectivul stat membru sau, după caz, o autoritate independentă calculează costul taxabil pe baza dovezilor științifice, utilizând abordarea bazată pe evitarea cheltuielilor și luând în considerare și explicând, în special, următoarele aspecte:

(a)	alegerea nivelului-țintă de emisii;

(b)	estimarea opțiunilor de atenuare;

(c)	estimarea scenariului de referință;

(d)	aversiunea față de risc și de pierderi;

(e)	ponderarea capitalului propriu.

Statul membru informează Comisia cu cel puțin șase luni înainte de punerea în aplicare a unei astfel de taxe bazate pe costurile externe legate de emisiile de CO2.

(*) Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE și de abrogare a Directivei 2001/81/CE (JO L 344, 17.12.2016, p. 1)."

(**) Metodologia Agenției Europene de Mediu: Ghidul EMEP/AEM privind inventarul emisiilor de poluanți atmosferici 2019 – Orientări tehnice pentru pregătirea inventarelor naționale de emisii (http://www.eea.europa.eu//publications/emep-eea-guidebook-2019)."

(***) Directiva 2002/49/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 iunie 2002 privind evaluarea și gestiunea zgomotului ambiental (JO L 189, 18.7.2002, p. 12)."

(****) Regulamentul (UE) nr. 540/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind nivelul sonor al autovehiculelor și al amortizoarelor de zgomot de înlocuire, de modificare a Directivei 2007/46/CE și de abrogare a Directivei 70/157/CEE (JO L 158, 27.5.2014, p. 131)."

Anexa IIIb la Directiva 1999/62/CE se înlocuiește cu următorul text:

„ANEXA IIIb

VALORILE DE REFERINȚĂ ALE TAXEI BAZATE PE COSTURILE EXTERNE

Prezenta anexă stabilește valorile de referință ale taxei bazate pe costurile externe, inclusiv costul poluării atmosferice și fonice.

Tabelul 1

Valorile de referință ale taxei bazate pe costurile externe pentru vehiculele grele de marfă

Clasa vehiculului	cenți/vehicul-kilometru	Suburban (2)	Interurban (3)
Vehicul greu de marfă având o masă maximă tehnic admisibilă a vehiculului încărcat sub 12 tone sau având două axe	Euro 0	18,6	9,9
	Euro I	12,6	6,4
	Euro II	12,5	6,3
	Euro III	9,6	4,8
	Euro IV	7,3	3,4
	Euro V	4,4	1,8
	Euro VI	2,3	0,5
	mai puțin poluant decât Euro VI, inclusiv vehicule cu emisii zero	2,0	0,3
Vehicul greu de marfă având o masă maximă tehnic admisibilă a vehiculului încărcat între 12 și 18 tone sau având trei axe	Euro 0	24,6	13,7
	Euro I	15,8	8,4
	Euro II	15,8	8,4
	Euro III	12,5	6,6
	Euro IV	9,2	4,5
	Euro V	5,6	2,7
	Euro VI	2,8	0,7
	mai puțin poluant decât Euro VI, inclusiv vehicule cu emisii zero	2,3	0,3
Vehicul greu de marfă având o masă maximă tehnic admisibilă a vehiculului încărcat între 18 și 32 de tone sau având patru axe	Euro 0	27,8	15,8
	Euro I	20,4	11,3
	Euro II	20,4	11,2
	Euro III	16,3	8,9
	Euro IV	11,8	6,0
	Euro V	6,6	3,4
	Euro VI	3,1	0,8
	mai puțin poluant decât Euro VI, inclusiv vehicule cu emisii zero	2,5	0,3
Vehicul greu de marfă având o masă maximă tehnic admisibilă a vehiculului încărcat de peste 32 de tone sau având cinci sau mai multe axe	Euro 0	33,5	19,4
	Euro I	25,0	14,1
	Euro II	24,9	13,9
	Euro III	20,1	11,1
	Euro IV	14,2	7,5
	Euro V	7,6	3,8
	Euro VI	3,4	0,8
	mai puțin poluant decât Euro VI, inclusiv vehicule cu emisii zero	2,8	0,3

Valorile indicate în tabelul 1 pot fi multiplicate cu un factor de maximum 2 în zonele montane și în jurul aglomerărilor urbane, în măsura în care acest fapt este justificat de gradul mai redus de dispersie, de panta drumurilor, de altitudine sau de inversiunile de temperatură. În cazul în care există dovezi științifice pentru un factor mai ridicat pentru zonele montane sau în jurul aglomerărilor urbane, această valoare de referință poate fi mărită pe baza unei justificări detaliate.

Următoarea anexă se adaugă la Directiva 1999/62/CE:

„ANEXA IIIc

VALORILE DE REFERINȚĂ ALE TAXEI BAZATE PE COSTURILE EXTERNE LEGATE DE EMISIILE DE CO2

Prezenta anexă stabilește valorile de referință ale taxei bazate pe costurile externe, luând în considerare costul emisiilor de CO2.

Tabelul 1

Valorile de referință ale taxei bazate pe costurile externe legate de emisiile de CO2 pentru vehiculele grele de marfă

Clasa vehiculului		cenți/vehicul-kilometru	Drumuri interurbane (inclusiv autostrăzi)
Vehicul greu de marfă având o masă maximă tehnic admisibilă a vehiculului încărcat sub 12 tone sau având două axe	Clasa 1 de emisii de CO2	Euro 0	4,5
		Euro I Euro II Euro III Euro IV Euro V Euro VI	4,0
	Clasa 2 de emisii de CO2		3,8
	Clasa 3 de emisii de CO2		3,6
	Vehicul cu emisii scăzute		2,0
	Vehicul cu emisii zero		0
Vehicul greu de marfă având o masă maximă tehnic admisibilă a vehiculului încărcat între 12 și 18 tone sau având trei axe	Clasa 1 de emisii de CO2	Euro 0	6,0
		Euro I Euro II Euro III	5,2
		Euro IV Euro V Euro VI	5,0
	Clasa 2 de emisii de CO2		4,8
	Clasa 3 de emisii de CO2		4,5
	Vehicul cu emisii scăzute		2,5
	Vehicul cu emisii zero		0
Vehicul greu de marfă având o masă maximă tehnic admisibilă a vehiculului încărcat între 18 și 32 de tone sau având patru axe	Clasa 1 de emisii de CO2	Euro 0	7,9
		Euro I	6,9
		Euro II
		Euro III
		Euro IV	6,7
		Euro V
		Euro VI
	Clasa 2 de emisii de CO2		6,4
	Clasa 3 de emisii de CO2		6,0
	Vehicul cu emisii scăzute		3,4
	Vehicul cu emisii zero		0
Vehicul greu de marfă având o masă maximă tehnic admisibilă a vehiculului încărcat de peste 32 de tone sau având cinci sau mai multe axe	Clasa 1 de emisii de CO2	Euro 0	9,1
		Euro I	8,1
		Euro II
		Euro III
		Euro IV	8,0
		Euro V
		Euro VI
	Clasa 2 de emisii de CO2		7,6
	Clasa 3 de emisii de CO2		7,2
	Vehicul cu emisii scăzute		4,0
	Vehicul cu emisii zero		0

În anexa IV la Directiva 1999/62/CE, tabelul „Combinații de vehicule (vehicule articulate și autotrenuri)” se înlocuiește cu următorul tabel:

„Combinații de vehicule (vehicule articulate și autotrenuri)

Axe motoare cu suspensie pneumatică sau cu suspensie recunoscută ca echivalentă		Alte sisteme de suspensie pentru axele motoare		Clasa de daune
Numărul de axe și masa maximă tehnic admisibilă a vehiculului încărcat (în tone)		Numărul de axe și masa maximă tehnic admisibilă a vehiculului încărcat (în tone)
Mai mare sau egal cu	Mai mic decât	Mai mare sau egal cu	Mai mic decât
2 + 1 axe
7,5 12 14 16 18 20 22 23 25	12 14 16 18 20 22 23 25 28	7,5 12 14 16 18 20 22 23 25	12 14 16 18 20 22 23 25 28	I
2 + 2 axe
23 25 26 28	25 26 28 29	23 25 26 28	25 26 28 29
29	31	29	31	II
31	33	31	33
33 36	36 38	33	36	III
2 + 3 axe				II
36 38	38 40	36	38
		38	40	III
2 + 4 axe				II
36 38	38 40	36	38
		38	40	III
3 + 1 axe				II
30 32	32 35	30	32
		32	35	III
3 + 2 axe				II
36 38	38 40	36	38
		38 40	40 44	III
40	44
3 + 3 axe
36 38	38 40	36	38	I
		38	40	II
40	44	40	44
7 axe
40	50	40	50	II
50	60	50	60	III
60		60		III
Cel puțin 8 axe
40	50	40	50	I
50	60	50	60	II
60		60		III”

Următoarele anexe se adaugă la Directiva 1999/62/CE:

„ANEXA V

CERINȚE MINIME PENTRU PERCEPEREA UNEI TAXE DE CONGESTIONARE

Prezenta anexă stabilește cerințele minime pentru perceperea unei taxe de congestionare.

1. Părțile din rețea care fac obiectul unei taxe de congestionare, vehiculele și intervalele de timp vizate

Statele membre precizează cu exactitate:

(a)	partea sau părțile rețelei lor compuse din sectoarele care le aparțin din cadrul rețelei rutiere transeuropene și din autostrăzile lor, menționate la articolul 7 alineatul (1), care urmează să facă obiectul unei taxe de congestionare în conformitate cu articolul 7da alineatele (1) și (3);

(b)

clasificarea sectoarelor din rețea care fac obiectul taxei de congestionare ca «metropolitane» și «nemetropolitane». Statele membre utilizează criteriile stabilite în tabelul 1 pentru a determina clasificarea fiecărui tronson de drum;

Tabelul 1

Criteriile de clasificare a drumurilor din rețeaua menționată la litera (a) ca «metropolitane» și «nemetropolitane»

Categoria de drum	Criteriu de clasificare
«metropolitan»	Sectoare ale rețelei care sunt situate în interiorul aglomerărilor urbane cu o populație de 250 000 de locuitori sau mai mult
«nemetropolitan»	Sectoare ale rețelei care nu sunt clasificate ca «metropolitane»

(c)

intervalele de timp în care se aplică taxa, pentru fiecare tronson în parte. În cazul în care de-a lungul întregului interval de taxare se aplică niveluri diferite ale taxei, statele membre precizează în mod clar care este începutul și sfârșitul fiecărui interval în decursul căruia se aplică o anumită taxă.

Statele membre utilizează coeficienții de echivalență prevăzuți în tabelul 2 pentru a stabili proporția dintre nivelurile taxelor pentru diferite categorii de vehicule:

Tabelul 2

Coeficienți de echivalență pentru stabilirea proporției dintre nivelurile taxelor de congestionare pentru diferite categorii de vehicule

Categoria de vehicul	Coeficient de echivalență
Vehicule ușoare	1
Vehicule grele de marfă rigide	1,9
Autocare și autobuze	2,5
Vehicule grele de marfă articulate	2,9

2. Valoarea taxei

Pentru fiecare categorie de vehicul, tronson de drum și interval de timp, statul membru sau, dacă este cazul, o autoritate independentă determină o sumă specifică unică, stabilită în conformitate cu dispozițiile secțiunii 1 din prezenta anexă, ținând seama de valoarea de referință corespunzătoare care figurează în tabelul din anexa VI. Structura de taxare rezultată este transparentă, făcută publică și pusă la dispoziția tuturor utilizatorilor în condiții de egalitate.

Înainte de a pune în aplicare o taxă de congestionare, statul membru publică, în timp util, toate elementele următoare:

(a)	toți parametrii, toate datele și alte informații necesare pentru a înțelege modul în care sunt stabilite clasificarea drumurilor și a vehiculelor, precum și determinarea intervalelor de aplicare a taxei;

(b)	descrierea completă a taxelor de congestionare care se aplică fiecărei categorii de vehicule pe fiecare tronson de drum și pentru fiecare interval de timp.

Statele membre pun la dispoziția Comisiei toate informațiile care trebuie publicate în temeiul literelor (a) și (b).

Taxa este stabilită numai după ce s-au luat în considerare riscul de deviere a traficului și orice efecte negative asupra siguranței rutiere, a mediului și a congestionării, precum și soluțiile de atenuare a acestor riscuri.

În cazul în care un stat membru intenționează să aplice taxe de congestionare mai mari decât valorile de referință prevăzute în anexa VI, acesta notifică Comisiei următoarele:

(i)	situarea drumurilor care fac obiectul unor taxe de congestionare;

(ii)	clasificarea drumurilor ca «metropolitane» și «nemetropolitane», astfel cum se specifică în secțiunea 1 litera (b);

(iii)

intervalele de timp în care se aplică taxa, astfel cum se specifică în secțiunea 1 litera (c);

(iv)	orice scutire parțială sau totală aplicată microbuzelor, autobuzelor și autocarelor.

3. Monitorizare

Statul membru sau, dacă este cazul, o autoritate independentă monitorizează eficacitatea sistemului de taxare în ceea ce privește reducerea congestionării traficului. Statul membru sau autoritatea independentă în cauză adaptează o dată la trei ani, dacă este cazul, structura de taxare, intervalul (intervalele) de taxare și valoarea specifică a taxei stabilită pentru fiecare categorie de vehicule, tip de drum și interval de timp dat(ă), în funcție de evoluția cererii și a ofertei în materie de transport.

ANEXA VI

VALORILE DE REFERINȚĂ ALE TAXEI DE CONGESTIONARE

Prezenta anexă stabilește valorile de referință ale taxei de congestionare.

Valorile de referință prevăzute în tabelul de mai jos se aplică vehiculelor ușoare. Taxa de congestionare pentru alte categorii de vehicule se stabilește prin înmulțirea taxei aplicate vehiculelor ușoare cu coeficienții de echivalență prevăzuți în tabelul din anexa V.

Tabel

Valorile de referință ale taxei de congestionare pentru vehiculele ușoare

cenți/vehicul-kilometru	Metropolitan	Nemetropolitan
Autostrăzi	25,9	23,7
Drumuri principale	61,0	41,5

ANEXA VII

PERFORMANȚA PRIVIND EMISIILE

Prezenta anexă specifică performanța privind emisiile de poluanți în funcție de care se diferențiază taxele de trecere și taxele de utilizare, în conformitate cu articolul 7gb alineatul (1) litera (b).

Tabel

Criteriile de performanță privind emisiile de poluanți pentru vehiculele ușoare

Taxa de trecere și taxa de utilizare	cu 5-15 % mai mică decât tariful cel mai mare	cu 15-25 % mai mică decât tariful cel mai mare	cu 25-35 % mai mică decât tariful cel mai mare	cu până la 75 % mai mică decât tariful cel mai mare
Performanța privind emisiile	Euro-6d-temp-x (#)	Euro-6d-x (#)	Valorile maxime declarate în condiții reale de conducere (RDE) ale emisiilor de poluanți < 80 % din limitele de emisie aplicabile (##)	Vehicule cu emisii zero

(***) Directiva 2002/49/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 iunie 2002 privind evaluarea și gestiunea zgomotului ambiental (JO L 189, 18.7.2002, p. 12).

(1) Aplicarea coeficienților de echivalență de către statele membre poate ține seama de lucrările de construcție de drumuri realizate în etape sau folosind o abordare bazată pe un ciclu de viață lung.

(2) «Suburban» înseamnă zone cu o densitate a populației între 150 și 900 de locuitori/km2 (densitate medie a populației de 300 de locuitori/km2).

(3) «Interurban» înseamnă zone cu o densitate a populației de sub 150 locuitori/km2.

(#) unde x poate fi un câmp gol sau poate fi înlocuit cu unul dintre următoarele elemente (EVAP, EVAP-ISC, ISC sau ISC-FCM).

(##) atât pentru NOx, cât și pentru PN (numărul de particule), astfel cum sunt raportate în apendicele la anexa VIII la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/683 al Comisiei (*).

4.3.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 69/45

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2022/364 AL COMISIEI

din 3 martie 2022

de modificare a anexelor V și XIV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 în ceea ce privește rubricile referitoare la Canada, la Regatul Unit și la Statele Unite ale Americii din listele cu țările terțe autorizate pentru introducerea în Uniune a transporturilor de păsări de curte, de materiale germinative provenite de la păsări de curte și de carne proaspătă provenită de la păsări de curte și de la vânat cu pene

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 privind bolile transmisibile ale animalelor și de modificare și de abrogare a anumitor acte din domeniul sănătății animalelor („Legea privind sănătatea animală”) (1), în special articolul 230 alineatul (1) și articolul 232 alineatul (1),

întrucât:

(1)

Regulamentul (UE) 2016/429 prevede că transporturile de animale, de materiale germinative și de produse de origine animală trebuie să provină dintr-o țară terță, dintr-un teritoriu terț, dintr-o zonă sau dintr-un compartiment al acestora care sunt listate în conformitate cu articolul 230 alineatul (1) din regulamentul respectiv pentru a intra în Uniune.

(2)

Regulamentul delegat (UE) 2020/692 al Comisiei (2) stabilește cerințele de sănătate animală pe care trebuie să le îndeplinească transporturilor de animale anumite specii și categorii, de materiale germinative și de produse de origine animală provenite din țări terțe, din teritorii terțe sau din zone ori compartimente ale acestora, în cazul animalelor de acvacultură, pentru a intra în Uniune.

(3)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 al Comisiei (3) stabilește listele cu țările terțe, teritoriile terțe sau zonele ori compartimentele acestora din care este permisă introducerea în Uniune a animalelor din speciile și categoriile de animale, a materialelor germinative și a produselor de origine animală care intră sub incidența Regulamentului delegat (UE) 2020/692.

(4)

Mai precis, anexele V și XIV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 conțin listele cu țările sau teritoriile terțe ori zonele acestora autorizate pentru introducerea în Uniune a transporturilor de păsări de curte, de materiale germinative provenite de la păsări de curte și, respectiv, de carne proaspătă provenită de la păsări de curte și de la vânat cu pene.

(5)	Canada a notificat Comisiei apariția unui focar epidemic de gripă aviară înalt patogenă la păsări de curte. Focarul este situat într-o a doua exploatație din provincia Noua Scoție și a fost confirmat la 8 februarie 2022 prin analize de laborator (RT-PCR).

(6)

În plus, Regatul Unit a notificat Comisiei apariția unor focare epidemice de gripă aviară înalt patogenă la păsări de curte. Focarele sunt localizate în apropiere de Grimsby, North East Lincolnshire, Lincolnshire, Anglia, în apropiere de Newtown și de Welshpool, Montgomeryshire, Powys, Țara Galilor și au fost confirmate la 21 februarie 2022 prin analize de laborator (RT-PCR).

(7)	În plus, Statele Unite ale Americii au notificat Comisiei apariția unui focar de gripă aviară înalt patogenă la păsări de curte. Focarul este situat în districtul New Castle din statul Delaware, Statele Unite ale Americii și a fost confirmat la 22 februarie 2022 prin analize de laborator (RT-PCR).

(8)	În plus, Statele Unite ale Americii au notificat Comisiei apariția a două focare de gripă aviară înalt patogenă la păsări de curte. Focarele sunt situate în districtul Greene din statul Indiana, Statele Unite ale Americii și a fost confirmat la 23 februarie 2022 prin analize de laborator (RT-PCR).

(9)

În plus, Statele Unite ale Americii au notificat Comisiei apariția unui focar de gripă aviară înalt patogenă la păsări de curte. Focarul este situat într-o a treia exploatație din districtul Dubois, deja afectat de boală, din statul Indiana, Statele Unite ale Americii, și a fost confirmat la 24 februarie 2022 prin analize de laborator (RT-PCR).

(10)

Autoritățile veterinare din Canada, din Regatul Unit și din Statele Unite ale Americii au stabilit o zonă de control de 10 km în jurul exploatațiilor afectate și au pus în aplicare o politică de depopulare totală pentru a menține sub control prezența gripei aviare înalt patogene și pentru a limita răspândirea ei.

(11)

Canada, Regatul Unit și Statele Unite ale Americii au transmis Comisiei informații cu privire la situația epidemiologică de pe teritoriul lor și la măsurile pe care le-au luat pentru a preveni răspândirea suplimentară a gripei aviare înalt patogene. Aceste informații au fost evaluate de Comisie. Pe baza acestei evaluări și pentru a proteja statutul sanitar-veterinar al Uniunii, este necesar să nu mai fie autorizată introducerea în Uniune a transporturilor de păsări de curte, de materiale germinative provenite de la păsări de curte și de carne proaspătă provenită de la păsări de curte și de la vânat cu pene din zonele care fac obiectul restricțiilor stabilite de autoritățile veterinare din Canada, din Regatul Unit și din Statele Unite ale Americii din cauza focarelor recente de gripă aviară înalt patogenă.

(12)

În plus, Regatul Unit a transmis informații actualizate privind situația epidemiologică de pe teritoriul său în ceea ce privește focarele de HPAI confirmate într-o exploatație de păsări de curte la 2 noiembrie 2021 în apropiere de Wrexham, Țara Galilor și la 12 noiembrie 2021 în apropiere de Frinton-on-Sea, Tendring, Essex, Anglia, precum și privind măsurile pe care le-a luat pentru a preveni răspândirea suplimentară a bolii respective. Mai concret, ca urmare a apariției acestor focare de HPAI, Regatul Unit a pus în aplicare o politică de depopulare totală pentru a controla și a limita răspândirea bolii respective. În plus, Regatul Unit a finalizat măsurile necesare de curățare și dezinfectare în urma punerii în aplicare a politicii de depopulare totală a exploatației avicole de pe teritoriul său în care au fost constatate cazuri de infecții.

(13)

Comisia a evaluat informațiile transmise de Regatul Unit și a concluzionat că focarele de HPAI din exploatațiile de păsări de curte din apropiere de Wrexham, Țara Galilor și de Frinton-on-Sea, Tendring, Essex, Anglia au fost eliminate și că nu mai există niciun risc asociat cu intrarea în Uniune a produselor obținute de la păsări de curte din zonele Regatului Unit din care a fost suspendată intrarea în Uniune a produselor obținute de la păsări de curte din cauza focarelor respective.

(14)	Prin urmare, este necesar ca anexele V și XIV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 să fie modificate în consecință.

(15)

Având în vedere situația epidemiologică actuală din Canada, din Regatul Unit și din Statele Unite ale Americii în ceea ce privește gripa aviară înalt patogenă și riscul mare de introducere a acesteia în Uniune, este necesar ca modificările care trebuie aduse Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/404 prin prezentul regulament să intre în vigoare în regim de urgență.

(16)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexele V și XIV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 3 martie 2022.

Pentru Comisie

Președintele

Ursula VON DER LEYEN

(1) JO L 84, 31.3.2016, p. 1.

(2) Regulamentul delegat (UE) 2020/692 al Comisiei din 30 ianuarie 2020 de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele privind intrarea în Uniune, precum și circulația și manipularea după intrare, a transporturilor de anumite animale, de materiale germinative și de produse de origine animală (JO L 174, 3.6.2020, p. 379).

(3) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 al Comisiei din 24 martie 2021 de stabilire a listelor cu țările terțe, teritoriile sau zonele din acestea din care introducerea în Uniune de animale, material germinativ și produse de origine animală este autorizată în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 114, 31.3.2021, p. 1).

ANEXĂ

Anexele V și XIV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 se modifică după cum urmează:

Anexa V se modifică după cum urmează:

(a)

partea 1 se modifică după cum urmează:

(i)

în rubrica pentru Canada, se adaugă următorul rând corespunzător zonei CA-2.2 după rândul pentru zona CA-2.1:

„CA Canada	CA-2.2	Păsări de curte de reproducție, altele decât ratitele, și păsări de curte pentru producție, altele decât ratitele	BPP	N, P1	8.2.2022
		Ratite de reproducție și ratite pentru producție	BPR	N, P1	8.2.2022
		Păsări de curte destinate sacrificării, altele decât ratitele	SP	N, P1	8.2.2022
		Ratite destinate sacrificării	SR	N, P1	8.2.2022
		Pui de o zi, alții decât de ratite	DOC	N, P1	8.2.2022
		Pui de o zi de ratite	DOR	N, P1	8.2.2022
		Mai puțin de 20 de păsări de curte, altele decât ratitele	POU-LT20	N, P1	8.2.2022
		Ouă de incubație de păsări de curte, altele decât ratitele	HEP	N, P1	8.2.2022
		Ouă de incubație de ratite	HER	N, P1	8.2.2022
		Mai puțin de 20 de ouă de incubație de păsări de curte, altele decât ratitele	HE-LT20	N, P1	8.2.2022”

(ii)

în rubrica pentru Regatul Unit, rândul care corespunde zonei GB-2.17 se înlocuiește cu următorul text:

„GB Regatul Unit	GB-2.17	Păsări de curte de reproducție, altele decât ratitele, și păsări de curte pentru producție, altele decât ratitele	BPP	N, P1	2.11.2021	19.2.2022
		Ratite de reproducție și ratite pentru producție	BPR	N, P1	2.11.2021	19.2.2022
		Păsări de curte destinate sacrificării, altele decât ratitele	SP	N, P1	2.11.2021	19.2.2022
		Ratite destinate sacrificării	SR	N, P1	2.11.2021	19.2.2022
		Pui de o zi, alții decât de ratite	DOC	N, P1	2.11.2021	19.2.2022
		Pui de o zi de ratite	DOR	N, P1	2.11.2021	19.2.2022
		Mai puțin de 20 de păsări de curte, altele decât ratitele	POU-LT20	N, P1	2.11.2021	19.2.2022
		Ouă de incubație de păsări de curte, altele decât ratitele	HEP	N, P1	2.11.2021	19.2.2022
		Ouă de incubație de ratite	HER	N, P1	2.11.2021	19.2.2022
		Mai puțin de 20 de ouă de incubație de păsări de curte, altele decât ratitele	HE-LT20	N, P1	2.11.2021	19.2.2022”

(iii)

în rubrica pentru Regatul Unit, rândul care corespunde zonei GB-2.20 se înlocuiește cu următorul text:

„GB Regatul Unit	GB-2.20	Păsări de curte de reproducție, altele decât ratitele, și păsări de curte pentru producție, altele decât ratitele	BPP	N, P1	12.11.2021	20.2.2022
		Ratite de reproducție și ratite pentru producție	BPR	N, P1	12.11.2021	20.2.2022
		Păsări de curte destinate sacrificării, altele decât ratitele	SP	N, P1	12.11.2021	20.2.2022
		Ratite destinate sacrificării	SR	N, P1	12.11.2021	20.2.2022
		Pui de o zi, alții decât de ratite	DOC	N, P1	12.11.2021	20.2.2022
		Pui de o zi de ratite	DOR	N, P1	12.11.2021	20.2.2022
		Mai puțin de 20 de păsări de curte, altele decât ratitele	POU-LT20	N, P1	12.11.2021	20.2.2022
		Ouă de incubație de păsări de curte, altele decât ratitele	HEP	N, P1	12.11.2021	20.2.2022
		Ouă de incubație de ratite	HER	N, P1	12.11.2021	20.2.2022
		Mai puțin de 20 de ouă de incubație de păsări de curte, altele decât ratitele	HE-LT20	N, P1	12.11.2021	20.2.2022”

(iv)

în rubrica pentru Regatul Unit, se adaugă următoarele rânduri corespunzătoare zonelor GB-2.98, GB-2.99 și GB-2.100 după rândul corespunzător zonei GB-2.97:

„GB Regatul Unit	GB-2.98	Păsări de curte de reproducție, altele decât ratitele, și păsări de curte pentru producție, altele decât ratitele	BPP	N, P1	21.2.2022
		Ratite de reproducție și ratite pentru producție	BPR	N, P1	21.2.2022
		Păsări de curte destinate sacrificării, altele decât ratitele	SP	N, P1	21.2.2022
		Ratite destinate sacrificării	SR	N, P1	21.2.2022
		Pui de o zi, alții decât de ratite	DOC	N, P1	21.2.2022
		Pui de o zi de ratite	DOR	N, P1	21.2.2022
		Mai puțin de 20 de păsări de curte, altele decât ratitele	POU-LT20	N, P1	21.2.2022
		Ouă de incubație de păsări de curte, altele decât ratitele	HEP	N, P1	21.2.2022
		Ouă de incubație de ratite	HER	N, P1	21.2.2022
		Mai puțin de 20 de ouă de incubație de păsări de curte, altele decât ratitele	HE-LT20	N, P1	21.2.2022
	GB-2.99	Păsări de curte de reproducție, altele decât ratitele, și păsări de curte pentru producție, altele decât ratitele	BPP	N, P1	21.2.2022
		Ratite de reproducție și ratite pentru producție	BPR	N, P1	21.2.2022
		Păsări de curte destinate sacrificării, altele decât ratitele	SP	N, P1	21.2.2022
		Ratite destinate sacrificării	SR	N, P1	21.2.2022
		Pui de o zi, alții decât de ratite	DOC	N, P1	21.2.2022
		Pui de o zi de ratite	DOR	N, P1	21.2.2022
		Mai puțin de 20 de păsări de curte, altele decât ratitele	POU-LT20	N, P1	21.2.2022
		Ouă de incubație de păsări de curte, altele decât ratitele	HEP	N, P1	21.2.2022
		Ouă de incubație de ratite	HER	N, P1	21.2.2022
		Mai puțin de 20 de ouă de incubație de păsări de curte, altele decât ratitele	HE-LT20	N, P1	21.2.2022
	GB-2.100	Păsări de curte de reproducție, altele decât ratitele, și păsări de curte pentru producție, altele decât ratitele	BPP	N, P1	21.2.2022
		Ratite de reproducție și ratite pentru producție	BPR	N, P1	21.2.2022
		Păsări de curte destinate sacrificării, altele decât ratitele	SP	N, P1	21.2.2022
		Ratite destinate sacrificării	SR	N, P1	21.2.2022
		Pui de o zi, alții decât de ratite	DOC	N, P1	21.2.2022
		Pui de o zi de ratite	DOR	N, P1	21.2.2022
		Mai puțin de 20 de păsări de curte, altele decât ratitele	POU-LT20	N, P1	21.2.2022
		Ouă de incubație de păsări de curte, altele decât ratitele	HEP	N, P1	21.2.2022
		Ouă de incubație de ratite	HER	N, P1	21.2.2022
		Mai puțin de 20 de ouă de incubație de păsări de curte, altele decât ratitele	HE-LT20	N, P1	21.2.2022”

(v)

în rubrica pentru Statele Unite, se adaugă următoarele rânduri corespunzătoare zonelor US-2.8, US-2.9, US-2.10 și US-2.11 după rândul corespunzător zonei US-2.7:

„SUA Statele Unite ale Americii	US.2.8	Păsări de curte de reproducție, altele decât ratitele, și păsări de curte pentru producție, altele decât ratitele	BPP	N, P1	22.2.2022
		Ratite de reproducție și ratite pentru producție	BPR	N, P1	22.2.2022
		Păsări de curte destinate sacrificării, altele decât ratitele	SP	N, P1	22.2.2022
		Ratite destinate sacrificării	SR	N, P1	22.2.2022
		Pui de o zi, alții decât de ratite	DOC	N, P1	22.2.2022
		Pui de o zi de ratite	DOR	N, P1	22.2.2022
		Mai puțin de 20 de păsări de curte, altele decât ratitele	POU-LT20	N, P1	22.2.2022
		Ouă de incubație de păsări de curte, altele decât ratitele	HEP	N, P1	22.2.2022
		Ouă de incubație de ratite	HER	N, P1	22.2.2022
		Mai puțin de 20 de ouă de incubație de păsări de curte, altele decât ratitele	HE-LT20	N, P1	22.2.2022
	US.2.9	Păsări de curte de reproducție, altele decât ratitele, și păsări de curte pentru producție, altele decât ratitele	BPP	N, P1	23.2.2022
		Ratite de reproducție și ratite pentru producție	BPR	N, P1	23.2.2022
		Păsări de curte destinate sacrificării, altele decât ratitele	SP	N, P1	23.2.2022
		Ratite destinate sacrificării	SR	N, P1	23.2.2022
		Pui de o zi, alții decât de ratite	DOC	N, P1	23.2.2022
		Pui de o zi de ratite	DOR	N, P1	23.2.2022
		Mai puțin de 20 de păsări de curte, altele decât ratitele	POU-LT20	N, P1	23.2.2022
		Ouă de incubație de păsări de curte, altele decât ratitele	HEP	N, P1	23.2.2022
		Ouă de incubație de ratite	HER	N, P1	23.2.2022
		Mai puțin de 20 de ouă de incubație de păsări de curte, altele decât ratitele	HE-LT20	N, P1	23.2.2022
	US.2.10	Păsări de curte de reproducție, altele decât ratitele, și păsări de curte pentru producție, altele decât ratitele	BPP	N, P1	23.2.2022
		Ratite de reproducție și ratite pentru producție	BPR	N, P1	23.2.2022
		Păsări de curte destinate sacrificării, altele decât ratitele	SP	N, P1	23.2.2022
		Ratite destinate sacrificării	SR	N, P1	23.2.2022
		Pui de o zi, alții decât de ratite	DOC	N, P1	23.2.2022
		Pui de o zi de ratite	DOR	N, P1	23.2.2022
		Mai puțin de 20 de păsări de curte, altele decât ratitele	POU-LT20	N, P1	23.2.2022
		Ouă de incubație de păsări de curte, altele decât ratitele	HEP	N, P1	23.2.2022
		Ouă de incubație de ratite	HER	N, P1	23.2.2022
		Mai puțin de 20 de ouă de incubație de păsări de curte, altele decât ratitele	HE-LT20	N, P1	23.2.2022
	US.2.11	Păsări de curte de reproducție, altele decât ratitele, și păsări de curte pentru producție, altele decât ratitele	BPP	N, P1	24.2.2022
		Ratite de reproducție și ratite pentru producție	BPR	N, P1	24.2.2022
		Păsări de curte destinate sacrificării, altele decât ratitele	SP	N, P1	24.2.2022
		Ratite destinate sacrificării	SR	N, P1	24.2.2022
		Pui de o zi, alții decât de ratite	DOC	N, P1	24.2.2022
		Pui de o zi de ratite	DOR	N, P1	24.2.2022
		Mai puțin de 20 de păsări de curte, altele decât ratitele	POU-LT20	N, P1	24.2.2022
		Ouă de incubație de păsări de curte, altele decât ratitele	HEP	N, P1	24.2.2022
		Ouă de incubație de ratite	HER	N, P1	24.2.2022
		Mai puțin de 20 de ouă de incubație de păsări de curte, altele decât ratitele	HE-LT20	N, P1	24.2.2022”

(b)

partea 2 se modifică după cum urmează:

(i)

la rubrica pentru Canada, se adaugă următoarea descriere a zonei CA-2.2 după descrierea zonei CA-2.1:

„Canada

CA-2.2

Provincia Noua Scoție:

Municipalitățile Newport Landing, Poplar Grove, Miller Creek, Centre Burlington, Mount Denson, Hantsport, Upper Falmouth, Windsor Forks, Five Mile Plains, Falmouth, Three Mile Plains, Newport Station, Saint Croix, Gypsum Mines, Sweets Corner, Mantua, Hartville, Belmont și Union Corner”

(ii)

în rubrica pentru Regatul Unit, se adaugă următoarele descrieri ale zonelor GB-2.98, GB-2.99 și GB-2.100 după descrierea zonei GB-2.97:

„Regatul Unit

GB-2.98

În apropiere de Grimsby, Northeast Lincolnshire, Lincolnshire, Anglia:

Zona cuprinsă într-un cerc cu raza de 10 km, cu centrul la intersecția coordonatelor zecimale N53.53 și W0.15 în sistemul WGS84.

GB-2.99

În apropiere de Newtown, Montgomeryshire, Powys, Țara Galilor:

Zona cuprinsă într-un cerc cu raza de 10 km, cu centrul la intersecția coordonatelor zecimale N52.54 și W3.37 în sistemul WGS84.

GB-2.100

În apropiere de Welshpool, Montgomeryshire, Powys, Țara Galilor:

Zona cuprinsă într-un cerc cu raza de 10 km, cu centrul la intersecția coordonatelor zecimale N52.69 și W3.12 în sistemul WGS84.”

(iii)

în rubrica pentru Statele Unite, se adaugă următoarele descrieri ale zonelor US-2.8, US-2.9, US-2.10 și US-2.11 după descrierea zonei US-2.7:

„Statele Unite

US-2.8

Statul Delaware:

Districtul New Castle: O zonă cu o rază de 10 km începând cu punctul Nord (coordonate GPS: 75.7420940°W 39.5302267°N) și se care extinde în sensul acelor de ceasornic:

(a)	Nord: 0,3 km nord de la intersecția Bethel Church Road cu Dillon Circle.

(b)	Nord-est: 0,8 km vest de la intersecția Bakersfield Drive cu Old Stagecoach Road.

(c)	Est: 0,3 km nord-est de la intersecția Dupont Parkway cu Old State Road.

(d)	Sud-est: 1,3 km vest de la intersecția Blackbird Station Road cu Grears Corner Road.

(e)	Sud: 1,5 km est-sud-est de la intersecția Massey Road cu Bradford Johnson Road.

(f)	Sud-vest: 1,3 km sud-est de la intersecția S Bohemia Avenue cu E. Main Street.

(g)	Vest: 0,9 km vest de la intersecția autostrăzii Augustine Herman cu Glebe Road.

(h)	Nord-vest: 0,6 km vest de la intersecția autostrăzii Augustine Herman cu Randalia Road.

US-2.9

Statul Indiana:

Districtul Greene (Greene 01): O zonă cu o rază de 10 km începând cu punctul Nord (coordonate GPS: 87.0249854°W 39.0522695°N) și se care extinde în sensul acelor de ceasornic:

(a)	Nord: 2,5 km nord-nord-vest de la intersecția IN-57 cu W State Road 54.

(b)	Nord-est: 3,5 km est de la intersecția S 250 W cu W Base Road.

(c)	Est: 1,4 km sud-est de la intersecția S Baseline Road cu W Harvest Church Road.

(d)	Sud-est: 0,4 km sud-vest de la intersecția N County Road 1100 E cu E County Road 1650 N.

(e)	Sud: 1,3 km sud-vest de la intersecția N County Road 700 E cu E County Road 1550 N.

(f)	Sud-vest: 1,5 km sud-vest de la intersecția S County Road 900 W cu W County Road 750 S.

(g)	Vest: 1,9 km sud-est de la intersecția S County Road 1200 W cu W County Road 300 S.

(h)	Nord-vest: 0,7 km sud de la intersecția N County Road 900 W cu W State Road 54.

US-2.10

Statul Indiana:

Districtul Greene (Greene 02): O zonă cu o rază de 10 km începând cu punctul Nord (coordonate GPS: 86.9268450°W 39.0433847°N) și se care extinde în sensul acelor de ceasornic:

(a)	Nord: 1,3 km nord-est de la intersecția N Washington Street cu Sand Road.

(b)	Nord-est: 0,6 km sud-est de la intersecția S Haslers Road cu E Sylvania Road.

(c)	Est: 1,8 km sud-est de la intersecția S Fowler Road cu E Smith Drive.

(d)	Sud-est: 0,6 km nord-est de la intersecția autostrăzilor 5 și 486.

(e)	Sud: 1,2 km sud-est de la intersecția N County Road 1100 E cu E County Road 1475 N.

(f)	Sud-vest: 0,8 km est de la intersecția S County Road 700 E cu W County Road 1650 N.

(g)	Vest: 1,5 km sud de la intersecția S County Road 600 W cu W County Road 300 S.

(h)	Nord-vest: 0,2 km est de la intersecția S State Road 57 cu W Base Road.

US-2.11

Statul Indiana:

Districtul Dubois (Dubois 03): O zonă cu o rază de 10 km începând cu punctul Nord (coordonate GPS: 86.9082905°W 38.3575910°N) și se care extinde în sensul acelor de ceasornic:

(a)	Nord: 1,7 km sud-sud-est de la intersecția S Meridian Road cu E 3rd Avenue.

(b)	Nord-est: 1,3 km nord-nord-vest de la intersecția S St Anthony RDW cu E 450S.

(c)	Est: 0,4 km nord-vest de intersecția E State Road 264 cu E 850S.

(d)	Sud-est: 1,9 km sud-est de la intersecția autostrăzii 64 cu N State Road 162.

(e)	Sud: 2,5 km sud-sud-vest de la intersecția autostrăzii 64 cu N 700 E.

(f)	Sud-vest: 2,5 km est de la intersecția S State Road 161 cu W 1150S.

(g)	Vest: 0,9 km sud-sud-est de la intersecția S State Road 161 cu W 650S.

(h)	Nord-vest: 1,7 km sud-est de la intersecția S 550W cu W Kessner Bridge Road.”

Anexa XIV se modifică după cum urmează:

(a)

Partea 1 se modifică după cum urmează:

(i)

în rubrica pentru Canada, se adaugă următorul rând corespunzător zonei CA-2.2 după rândul pentru zona CA-2.1:

„CA

Canada

CA-2.2

Carne proaspătă de păsări de curte, altele decât ratitele

POU

N, P1

8.2.2022

Carne proaspătă de ratite

RAT

N, P1

8.2.2022

Carne proaspătă de vânat cu pene

GBM

8.2.2022”

(ii)

în rubrica pentru Regatul Unit, rândul care corespunde zonei GB-2.17 se înlocuiește cu următorul text:

„GB

Regatul Unit

GB-2.17

Carne proaspătă de păsări de curte, altele decât ratitele

POU

N, P1

2.11.2021

19.2.2022

Carne proaspătă de ratite

RAT

N, P1

2.11.2021

19.2.2022

Carne proaspătă de vânat cu pene

GBM

2.11.2021

19.2.2022”

(iii)

în rubrica pentru Regatul Unit, rândul care corespunde zonei GB-2.20 se înlocuiește cu următorul text:

„GB

Regatul Unit

GB-2.20

Carne proaspătă de păsări de curte, altele decât ratitele

POU

N, P1

12.11.2021

20.2.2022

Carne proaspătă de ratite

RAT

N, P1

12.11.2021

20.2.2022

Carne proaspătă de vânat cu pene

GBM

12.11.2021

20.2.2022”

(iv)

în rubrica pentru Regatul Unit, se adaugă următoarele rânduri corespunzătoare zonelor GB-2.98, GB-2.99 și GB-2.100 după rândul corespunzător zonei GB-2.97:

„GB Regatul Unit	GB-2.98	Carne proaspătă de păsări de curte, altele decât ratitele	POU	N, P1	21.2.2022
		Carne proaspătă de ratite	RAT	N, P1	21.2.2022
		Carne proaspătă de vânat cu pene	GBM	P1	21.2.2022
	GB-2.99	Carne proaspătă de păsări de curte, altele decât ratitele	POU	N, P1	21.2.2022
		Carne proaspătă de ratite	RAT	N, P1	21.2.2022
		Carne proaspătă de vânat cu pene	GBM	P1	21.2.2022
	GB-2.100	Carne proaspătă de păsări de curte, altele decât ratitele	POU	N, P1	21.2.2022
		Carne proaspătă de ratite	RAT	N, P1	21.2.2022
		Carne proaspătă de vânat cu pene	GBM	P1	21.2.2022”

(v)

în rubrica pentru Statele Unite, se adaugă următoarele rânduri corespunzătoare zonelor US-2.8, US-2.9, US-2.10 și US-2.11 după rândul corespunzător zonei US-2.7:

„SUA Statele Unite ale Americii	US-2.8	Carne proaspătă de păsări de curte, altele decât ratitele	POU	N, P1	22.2.2022
		Carne proaspătă de ratite	RAT	N, P1	22.2.2022
		Carne proaspătă de vânat cu pene	GBM	P1	22.2.2022
	US-2.9	Carne proaspătă de păsări de curte, altele decât ratitele	POU	N, P1	23.2.2022
		Carne proaspătă de ratite	RAT	N, P1	23.2.2022
		Carne proaspătă de vânat cu pene	GBM	P1	23.2.2022
	US-2.10	Carne proaspătă de păsări de curte, altele decât ratitele	POU	N, P1	23.2.2022
		Carne proaspătă de ratite	RAT	N, P1	23.2.2022
		Carne proaspătă de vânat cu pene	GBM	P1	23.2.2022
	US-2.11	Carne proaspătă de păsări de curte, altele decât ratitele	POU	N, P1	24.2.2022
		Carne proaspătă de ratite	RAT	N, P1	24.2.2022
		Carne proaspătă de vânat cu pene	GBM	P1	24.2.2022”

(b)

partea 2 se modifică după cum urmează:

(i)

la rubrica pentru Canada, se adaugă următoarea descriere a zonei CA-2.2 după descrierea zonei CA-2.1:

„Canada

CA-2.2

Provincia Noua Scoție:

(ii)

în rubrica pentru Statele Unite, se adaugă următoarele descrieri ale zonelor US-2.8, US-2.9, US-2.10 și US-2.11 după descrierea zonei US-2.7:

„Statele Unite

US-2.8

Statul Delaware:

Districtul New Castle: O zonă cu o rază de 10 km începând cu punctul Nord (coordonate GPS: 75.7420940°W 39.5302267°N) și se care extinde în sensul acelor de ceasornic:

(a)	Nord: 0,3 km nord de la intersecția Bethel Church Road cu Dillon Circle.

(b)	Nord-est: 0,8 km vest de la intersecția Bakersfield Drive cu Old Stagecoach Road.

(c)	Est: 0,3 km nord-est de la intersecția Dupont Parkway cu Old State Road.

(d)	Sud-est: 1,3 km vest de la intersecția Blackbird Station Road cu Grears Corner Road.

(e)	Sud: 1,5 km est-sud-est de la intersecția Massey Road cu Bradford Johnson Road.

(f)	Sud-vest: 1,3 km sud-est de la intersecția S Bohemia Avenue cu E. Main Street.

(g)	Vest: 0,9 km vest de la intersecția autostrăzii Augustine Herman cu Glebe Road.

(h)	Nord-vest: 0,6 km vest de la intersecția autostrăzii Augustine Herman cu Randalia Road.

US-2.9

Statul Indiana:

Districtul Greene (Greene 01): O zonă cu o rază de 10 km începând cu punctul Nord (coordonate GPS: 87.0249854°W 39.0522695°N) și se care extinde în sensul acelor de ceasornic:

(a)	Nord: 2,5 km nord-nord-vest de la intersecția IN-57 cu W State Road 54.

(b)	Nord-est: 3,5 km est de la intersecția S 250 W cu W Base Road.

(c)	Est: 1,4 km sud-est de la intersecția S Baseline Road cu W Harvest Church Road.

(d)	Sud-est: 0,4 km sud-vest de la intersecția N County Road 1100 E cu E County Road 1650 N.

(e)	Sud: 1,3 km sud-vest de la intersecția N County Road 700 E cu E County Road 1550 N.

(f)	Sud-vest: 1,5 km sud-vest de la intersecția S County Road 900 W cu W County Road 750 S.

(g)	Vest: 1,9 km sud-est de la intersecția S County Road 1200 W cu W County Road 300 S.

(h)	Nord-vest: 0,7 km sud de la intersecția N County Road 900 W cu W State Road 54.

US-2.10

Statul Indiana:

Districtul Greene (Greene 02): O zonă cu o rază de 10 km începând cu punctul Nord (coordonate GPS: 86.9268450°W 39.0433847°N) și se care extinde în sensul acelor de ceasornic:

(a)	Nord: 1,3 km nord-est de la intersecția N Washington Street cu Sand Road.

(b)	Nord-est: 0,6 km sud-est de la intersecția S Haslers Road cu E Sylvania Road.

(c)	Est: 1,8 km sud-est de la intersecția S Fowler Road cu E Smith Drive.

(d)	Sud-est: 0,6 km nord-est de la intersecția autostrăzilor 5 și 486.

(e)	Sud: 1,2 km sud-est de la intersecția N County Road 1100 E cu E County Road 1475 N.

(f)	Sud-vest: 0,8 km est de la intersecția S County Road 700 E cu W County Road 1650 N.

(g)	Vest: 1,5 km sud de la intersecția S County Road 600 W cu W County Road 300 S.

(h)	Nord-vest: 0,2 km est de la intersecția S State Road 57 cu W Base Road.”

US-2.11

Statul Indiana:

Districtul Dubois (Dubois 03): O zonă cu o rază de 10 km începând cu punctul Nord (coordonate GPS: 86.9082905°W 38.3575910°N) și se care extinde în sensul acelor de ceasornic:

(a)	Nord: 1,7 km sud-sud-est de la intersecția S Meridian Road cu E 3rd Avenue.

(b)	Nord-est: 1,3 km nord-nord-vest de la intersecția S St Anthony RDW cu E 450S.

(c)	Est: 0,4 km nord-vest de intersecția E State Road 264 cu E 850S.

(d)	Sud-est: 1,9 km sud-est de la intersecția autostrăzii 64 cu N State Road 162.

(e)	Sud: 2,5 km sud-sud-vest de la intersecția autostrăzii 64 cu N 700 E.

(f)	Sud-vest: 2,5 km est de la intersecția S State Road 161 cu W 1150S.

(g)	Vest: 0,9 km sud-sud-est de la intersecția S State Road 161 cu W 650S.

(h)	Nord-vest: 1,7 km sud-est de la intersecția S 550W cu W Kessner Bridge Road.”

4.3.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 69/60

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2022/365 AL COMISIEI

din 3 martie 2022

de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/1624 de stabilire a unor standarde tehnice de punere în aplicare cu privire la procedurile, formularele și machetele standard care trebuie utilizate pentru furnizarea informațiilor necesare în scopul planurilor de rezoluție pentru instituțiile de credit și firmele de investiții în temeiul Directivei 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a unui cadru pentru redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții și de modificare a Directivei 82/891/CEE a Consiliului și a Directivelor 2001/24/CE, 2002/47/CE, 2004/25/CE, 2005/56/CE, 2007/36/CE, 2011/35/UE, 2012/30/UE și 2013/36/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010 și (UE) nr. 648/2012 ale Parlamentului European și ale Consiliului (1), în special articolul 11 alineatul (3),

întrucât:

(1)

Directiva (UE) 2019/879 a Parlamentului European și a Consiliului (2) a introdus anumite modificări ale cerinței minime privind fondurile proprii și pasivele eligibile prevăzute în Directiva 2014/59/UE. Informațiile privind capacitatea instituțiilor de a îndeplini această cerință sunt, într-o măsură limitată, luate în considerare și în contextul planificării rezoluției.

(2)	Prin urmare, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1624 al Comisiei (3) ar trebui modificat în consecință.

(3)	Prezentul regulament se bazează pe proiectul de standarde tehnice de punere în aplicare prezentat Comisiei de către Autoritatea Bancară Europeană (ABE).

(4)

ABE nu a efectuat consultări publice deschise cu privire la proiectele de standarde tehnice de punere în aplicare pe care se bazează prezentul regulament și nici nu a analizat costurile și beneficiile potențiale aferente, deoarece a considerat că acest lucru ar fi fost extrem de disproporționat în raport cu domeniul de aplicare foarte limitat, cu numărul redus și cu impactul scăzut al modificărilor, ținând seama de faptul că modificările respective includ doar actualizări ale trimiterilor la Directiva 2014/59/UE, două noi elemente care trebuie raportate și modificări minore pentru a elimina obstacolele tehnice din calea raportării. ABE a solicitat avizul Grupului părților interesate din domeniul bancar, instituit în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (4),

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1624 se modifică după cum urmează:

Anexa I se modifică după cum urmează:

(a)	Macheta Z 02.00 se înlocuiește cu macheta Z 02.00 din anexa I la prezentul regulament.

(b)	Macheta Z 03.00 se înlocuiește cu macheta Z 03.00 din anexa I la prezentul regulament.

2.	Anexa II se înlocuiește cu textul din anexa II la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 3 martie 2022.

Pentru Comisie

Președintele

Ursula VON DER LEYEN

(1) JO L 173, 12.6.2014, p. 190.

(2) Directiva (UE) 2019/879 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2019 de modificare a Directivei 2014/59/UE în ceea ce privește capacitatea de absorbție a pierderilor și de recapitalizare a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții și a Directivei 98/26/CE (JO L 150, 7.6.2019, p. 296).

(3) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1624 al Comisiei din 23 octombrie 2018 de stabilire a unor standarde tehnice de punere în aplicare cu privire la procedurile și formularele și machetele standard care trebuie utilizate pentru furnizarea informațiilor necesare în scopul planurilor de rezoluție pentru instituțiile de credit și firmele de investiții în temeiul Directivei 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/1066 al Comisiei (JO L 277, 7.11.2018, p. 1).

(4) Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/78/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 12).

ANEXA I

„Z 02.00 – Structura datoriilor (LIAB)

		Contraparte								TOTAL
		Gospodării	Societăți nefinanciare (IMM-uri)	Societăți nefinanciare (altele decât IMM-uri)	Instituții de credit	Alte societăți financiare	Administrații publice și bănci centrale	Neidentificat, cotat într-un loc de tranzacționare	Neidentificat, necotat într-un loc de tranzacționare	TOTAL	din care: în interiorul grupului	din care: datorii care intră sub incidența legislației unei țări terțe, exclusiv în interiorul unui grup
Rând	Element	0010	0020	0030	0040	0050	0060	0070	0080	0090	0100	0110
0100	DATORII EXCLUSE DE LA RECAPITALIZAREA INTERNĂ
0110	Depozite acoperite
0120	Obligații garantate – partea acoperită de garanții reale
0130	Datorii față de clienți, dacă aceștia sunt protejați în caz de insolvență
0140	Datorii față de fiduciari, dacă aceștia sunt protejați în caz de insolvență
0150	Datorii față de instituții < 7 zile
0161	Datorii față de (operatorii de) sisteme și CPC < 7 zile
0170	Datorii față de un angajat
0180	Datorii cruciale pentru desfășurarea zilnică a activităților
0190	Datorii față de autoritățile fiscale și autoritățile de asigurări sociale, în cazul în care sunt considerate creanțe privilegiate
0200	Datorii față de scheme de garantare a depozitelor (SGD)
0210	Datorii față de alte entități din cadrul grupului de rezoluție
0300	DATORII CARE NU SUNT EXCLUSE DE LA RECAPITALIZAREA INTERNĂ
0310	Depozite neacoperite, dar preferențiale
0311	din care: scadența reziduală <= 1 lună
0312	din care: scadența reziduală > 1 lună < 1 an
0313	din care: scadența reziduală >= 1 an și < 2 ani
0314	din care: scadența reziduală >= 2 ani
0320	Depozite neacoperite și nepreferențiale
0321	din care: scadența reziduală <= 1 lună
0322	din care: scadența reziduală > 1 lună < 1 an
0323	din care: scadența reziduală >= 1 an și < 2 ani
0324	din care: scadența reziduală >= 2 ani
0330	Datorii înscrise în bilanț care provin din instrumente financiare derivate
0331	Suma pozițiilor nete debitoare, luând în considerare seturile de compensare contractuală, după ajustările de marcare la piață, înainte de compensarea garanțiilor reale
0332	Suma pozițiilor nete debitoare, luând în considerare seturile de compensare contractuală, după ajustările de marcare la piață, ulterior compensării garanțiilor reale
0333	Suma pozițiilor nete debitoare, luând în considerare seturile de compensare contractuală, după ajustările de marcare la piață, ulterior compensării garanțiilor reale și încorporând valorile de închidere estimate
0334	Suma pozițiilor nete debitoare, luând în considerare normele de compensare prudențială
0340	Obligații garantate neacoperite de garanții reale
0341	din care: scadența reziduală <= 1 lună
0342	din care: scadența reziduală > 1 lună < 1 an
0343	din care: scadența reziduală >= 1 an și < 2 ani
0344	din care: scadența reziduală >= 2 ani
0350	Instrumente financiare structurate
0351	din care: scadența reziduală <= 1 lună
0352	din care: scadența reziduală > 1 lună < 1 an
0353	din care: scadența reziduală >= 1 an și < 2 ani
0354	din care: scadența reziduală >= 2 ani
0360	Datorii cu rang prioritar negarantate
0361	din care: scadența reziduală <= 1 lună
0362	din care: scadența reziduală > 1 lună < 1 an
0363	din care: scadența reziduală >= 1 an și < 2 ani
0364	din care: scadența reziduală >= 2 ani
0365	Datorii cu rang prioritar neprivilegiate
0366	din care: scadența reziduală <= 1 lună
0367	din care: scadența reziduală > 1 lună < 1 an
0368	din care: scadența reziduală >= 1 an și < 2 ani
0369	din care: scadența reziduală >= 2 ani
0370	Datorii subordonate (care nu sunt recunoscute drept fonduri proprii)
0371	din care: scadența reziduală <= 1 lună
0372	din care: scadența reziduală > 1 lună < 1 an
0373	din care: scadența reziduală >= 1 an și < 2 ani
0374	din care: scadența reziduală >= 2 ani
0380	Alte datorii eligibile în ceea ce privește MREL
0381	din care: scadența reziduală >= 1 an și < 2 ani
0382	din care: scadența reziduală >= 2 ani
0390	Datorii nefinanciare
0400	Datorii reziduale
0500	FONDURI PROPRII
0510	Fonduri proprii de nivel 1 de bază
0511	din care: instrumente de capital/capital social
0512	din care: instrumente de rang egal cu acțiunile ordinare
0520	Fonduri proprii de nivel 1 suplimentar
0521	din care: (o parte din) datorii(le) subordonate recunoscute drept fonduri proprii
0530	Fonduri proprii de nivel 2
0531	din care: (o parte din) datorii(le) subordonate recunoscute drept fonduri proprii
0600	TOTAL DATORII ȘI FONDURI PROPRII, INCLUSIV DATORII DERIVATE”

„Z 03.00 – Cerințe de fonduri proprii (OWN)

		Cuantum sau procentaj
		0010
0100	CUANTUMUL TOTAL AL EXPUNERII LA RISC
0110	Contribuția la cuantumul total consolidat al expunerii la risc
0120	Indicatorul de măsurare a expunerii totale
	CERINȚE PRIVIND CAPITALUL INIȚIAL ȘI INDICATORUL EFECTULUI DE LEVIER
0210	Capital inițial
0220	Cerința privind indicatorul efectului de levier
0300	RATA CERINȚEI TOTALE DE CAPITAL SREP (TSCR)
0310	TSCR: constituită din fonduri proprii de nivel 1 de bază
0320	TSCR: constituită din fonduri proprii de nivel 1
0400	CERINȚE PENTRU AMORTIZORUL COMBINAT
0410	Amortizorul de conservare a capitalului
0420	Amortizorul de conservare aferent riscului macroprudențial sau sistemic identificat la nivelul unui stat membru
0430	Amortizorul anticiclic de capital specific instituției
0440	Amortizorul de risc sistemic
0450	Amortizorul instituțiilor de importanță sistemică globală
0460	Amortizorul altor instituții de importanță sistemică
0500	Rata cerinței globale de capital (OCR)
0510	OCR: constituită din fonduri proprii de nivel 1 de bază
0520	OCR: constituită din fonduri proprii de nivel 1
0600	OCR și orientările aferente pilonului 2 (P2G)
0610	OCR și P2G: constituite din fonduri proprii de nivel 1 de bază
0620	OCR și P2G: constituite din fonduri proprii de nivel 1”

ANEXA II

„ANEXA II

Instrucțiuni

I. Instrucțiuni generale

I.1 Structură

Cadrul este compus din 15 machete, organizate în 3 părți:

(1)	«Informații generale», care oferă o imagine de ansamblu asupra structurii organizatorice a unui grup și a entităților sale, asupra distribuției activelor și asupra cuantumurilor expunerii la risc. Această parte cuprinde macheta «Z 01.00 – Structura organizatorică (ORG)».

(2)

«Informații despre elementele bilanțiere și elementele extrabilanțiere», care furnizează informații financiare privind datoriile, fondurile proprii, conexiunile financiare dintre entitățile unui grup, datoriile față de contrapărțile principale și elementele extrabilanțiere primite de la contrapărțile principale, precum și asigurarea depozitelor. Această parte este compusă din 6 machete:

(a)	«Z 02.00 – Structura datoriilor (LIAB)»;

(b)	«Z 03.00 – Cerințe de fonduri proprii (OWN)»;

(c)	«Z 04.00 – Interconexiuni financiare în interiorul unui grup (IFC)»;

(d)	două machete privind contrapărțile principale: «Z 05.01 – Contrapărțile principale în cazul datoriilor (Z-MCP 1)» și «Z 05.02 – Contrapărțile principale în cazul elementelor extrabilanțiere (Z-MCP 2)»;

(e)	«Z 06.00 – Asigurarea depozitelor (Z-DIS)».

(3)

«Funcții critice», care oferă o imagine de ansamblu asupra funcțiilor critice și le pune în corespondență cu entitățile juridice, liniile de activitate esențiale, serviciile critice, infrastructurile pieței financiare și sistemele informatice. Această parte este compusă din 7 machete:

(a)

4 machete privind identificarea funcțiilor critice și punerea în corespondență a acestora cu liniile de activitate esențiale și cu entitățile unui grup: «Z 07.01 – Evaluarea caracterului critic al funcțiilor economice (Z-FUNC 1)», «Z 07.02 – Punerea în corespondență a funcțiilor critice per entitate juridică (Z-FUNC 2)», «Z 07.03 – Punerea în corespondență a liniilor de activitate esențiale cu entitățile juridice (Z-FUNC 3)» și «Z 07.04 – Punerea în corespondență a funcțiilor critice cu liniile de activitate esențiale (Z-FUNC 4)»;

(b)	«Z 08.00 – Servicii critice (Z-SERV)»;

(c)	«Z 09.00 – Servicii IPF – Furnizori și utilizatori – Punerea în corespondență cu funcțiile critice (FMI)»;

(d)	2 machete privind sistemele informatice critice: «Z 10.01 – Sistemele informatice critice (informații generale) (Z-CIS 1)» și «Z 10.02 – Punerea în corespondență a sistemelor informatice (Z-CIS 2)».

I.2 Referințe

În sensul prezentei anexe se aplică următoarele abrevieri:

(a)	«BCBS» înseamnă Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară al Băncii Reglementelor Internaționale;

(b)	«CPMI» înseamnă Comitetul pentru plăți și infrastructuri de piață al Băncii Reglementelor Internaționale;

(c)	«FINREP» înseamnă formularele privind informațiile financiare incluse în anexele III și IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451 al Comisiei (1) și instrucțiunile complementare incluse în anexa V la regulamentul de punere în aplicare respectiv;

(d)	«COREP (OF)» înseamnă anexele I (formulare) și II (instrucțiuni) la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451 al Comisiei;

(e)	«COREP (LR)» înseamnă anexele X (formulare) și XI (instrucțiuni) la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451 al Comisiei;

(f)	«CSF» înseamnă Consiliul pentru Stabilitate Financiară;

(g)	«IAS» înseamnă standardele internaționale de contabilitate, astfel cum sunt menționate la articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European și al Consiliului (2);

(h)	«IFRS» înseamnă standardele internaționale de raportare financiară, astfel cum sunt menționate la articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 1606/2002;

(i)	«Codul LEI» înseamnă codul de identificare a entității juridice (3). Dacă pentru o anumită contraparte există un identificator al entității juridice (cod LEI), acesta este utilizat pentru identificarea contrapărții respective;

(j)	«nGAAP» sau «principiile contabile general acceptate la nivel național» înseamnă cadrele contabile naționale elaborate în temeiul Directivei 86/635/CEE a Consiliului (4).

I.3 Standarde de contabilitate

Cu excepția cazului în care se prevede altfel în prezenta anexă, instituțiile raportează toate sumele pe baza cadrului contabil pe care îl utilizează pentru raportarea informațiilor financiare în conformitate cu articolele 9-11 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451. Instituțiile care nu au obligația de a raporta informații financiare în conformitate cu regulamentul respectiv aplică normele prevăzute în propriul cadru contabil.

Pentru instituțiile care raportează în temeiul IFRS, au fost introduse trimiteri la standardele IFRS relevante.

I.4 Perimetrul de consolidare

Prezentul cadru se referă, în funcție de machetă, la:

(a)	consolidarea pe baza consolidării contabile (entități incluse în situațiile financiare consolidate în funcție de cadrul contabil aplicabil);

(b)	consolidarea prudențială [entități aflate în perimetrul de consolidare în conformitate cu partea întâi titlul II capitolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (5)] la nivelul întreprinderii-mamă din Uniune;

(c)	consolidarea la nivelul entității de rezoluție pentru grupul de rezoluție.

Pentru fiecare machetă, instituțiile urmează baza sau bazele de consolidare aplicabilă/aplicabile în temeiul articolului 4 din prezentul regulament.

I.5 Numerotare și alte convenții

Instrucțiunile din prezenta anexă urmează convenția de denumire definită mai jos, care folosește coduri numerice în ceea ce privește trimiterile la coloanele, rândurile și celulele machetelor. Aceste coduri numerice sunt utilizate pe scară largă în normele de validare.

Se utilizează următoarele notații generale:

(a)	{Machetă;Rând;Coloană} pentru a face trimitere la coloanele, rândurile și celulele unei machete;

(b)	{Rând;Coloană} în cazul validărilor din cadrul unei machete, în care sunt utilizate doar punctele de date din macheta respectivă, fără a face trimitere la o anumită machetă;

(c)	{Machetă;Rând} în cazul machetelor cu o singură coloană, se face trimitere numai la rânduri;

(d)	pentru a indica efectuarea validării pentru rândurile sau coloanele menționate anterior, se utilizează un asterisc.

Atunci când un element de informație nu se aplică în cazul entităților pentru care se transmite raportul, câmpul corespunzător nu se completează.

Atunci când instrucțiunile din prezenta anexă se referă la o cheie primară, acest lucru înseamnă o coloană sau o combinație de coloane desemnată să identifice în mod unic toate rândurile machetei. O cheie primară conține o valoare unică pentru fiecare rând al machetei. Aceasta nu conține o valoare nulă.

II. Instrucțiuni aferente machetelor

II.1 Z 01.00 – Structura organizatorică (ORG)

II.1.1 Observații generale

10.

Această machetă oferă o imagine de ansamblu asupra structurii juridice și a structurii de proprietate a grupului. Se transmite o singură machetă pentru toate entitățile grupului care îndeplinesc pragul minim prevăzut la articolul 4 alineatul (2) litera (a) din prezentul regulament. Numai entitățile juridice sunt identificate în această machetă.

II.1.2 Instrucțiuni privind anumite poziții

Coloane

Instrucțiuni

0010-0160

Entitate

0010

Denumire

Denumirea entității. Denumirea oficială, astfel cum figurează în actele statutare, indicându-se forma juridică.

0020

Cod

Codul entității. Pentru instituții, codul este codul LEI alfanumeric format din 20 de cifre. Pentru alte entități, codul este codul LEI alfanumeric format din 20 de cifre sau, în cazul în care acesta nu este disponibil, un cod conform unei codificări uniforme aplicabile în Uniune sau, în cazul în care un astfel de cod nu este disponibil, un cod național.

Acest cod este unic și este utilizat în mod consecvent în toate machetele. Valoarea codului nu poate fi nulă.

0030

Codul LEI

Codul LEI alfanumeric format din 20 de cifre al entității, atunci când acesta este disponibil.

0040

Tipul de entitate

Tipul de entitate, în ordinea secvențială a priorității, este unul dintre următoarele tipuri:

(a)

«Instituție de credit»

Această categorie include instituțiile de credit astfel cum sunt definite la articolul 4 alineatul (1) punctul 1 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu excepția entităților menționate la articolul 2 alineatul (5) din Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului (6);

(b)

«Firmă de investiții care face obiectul cerinței privind capitalul inițial prevăzute la articolul 28 alineatul (2) din Directiva 2013/36/UE»

Această categorie include firmele de investiții astfel cum sunt definite la articolul 4 alineatul (1) punctul 2 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, care fac obiectul cerinței privind capitalul inițial prevăzute la articolul 28 alineatul (2) din Directiva 2013/36/UE.

(c)	«Firmă de investiții care nu face obiectul cerinței privind capitalul inițial prevăzute la articolul 28 alineatul (2) din Directiva 2013/36/UE»

(d)	«Instituție financiară» Această categorie include instituțiile financiare astfel cum sunt definite la articolul 4 alineatul (1) punctul 26 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, altele decât cele clasificate ca «societate holding», astfel cum este descris la litera (e).

(e)

«Societate holding»

Această categorie se referă la oricare dintre următoarele:

—	o societate financiară holding, astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 20 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;

—	o societate financiară holding mixtă, astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 21 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;

—	o societate holding cu activitate mixtă, astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 22 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;

—	o societate financiară holding-mamă dintr-un stat membru, astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 30 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;

—	o societate financiară holding-mamă din UE, astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 31 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;

—	o societate financiară holding mixtă-mamă dintr-un stat membru, astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 32 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;

—	societăți financiare holding mixte-mamă din UE, astfel cum sunt definite la articolul 4 alineatul (1) punctul 33 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

(f)	«Întreprindere de asigurare» Această categorie include întreprinderile de asigurare astfel cum sunt definite la articolul 13 din Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European și a Consiliului (7).

(g)	«Alt tip de entitate», în cazul în care entitatea nu se încadrează în niciuna dintre categoriile enumerate mai sus.

0050

Țara

Codul ISO 3166-1-alfa-2 al țării de înregistrare a entității, care poate fi un stat membru sau o țară terță.

0060

Inclusă în perimetrul prudențial

Se raportează următoarele abrevieri:

Y – Da;

N – Nu.

0070

Derogare conform articolului 7 din CRR

Se raportează următoarele abrevieri:

Y – în cazul în care autoritatea competentă a acordat o derogare de la aplicarea articolului 6 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;

N – în celelalte cazuri.

0080

Derogare conform articolului 10 din CRR

Se raportează următoarele abrevieri:

Y – în cazul în care autoritatea competentă a aplicat o derogare în temeiul articolului 10 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;

N – în celelalte cazuri.

0090

Totalul activelor

Totalul activelor, astfel cum este definit pentru FINREP: {F 01.01;380,010}

0100

Cuantumul total al expunerii la risc

Cuantumul total al expunerii la risc, astfel cum este definit pentru COREP (OF): {C 02.00;0010;0010}

Acest element nu se raportează pentru entitățile care nu sunt instituții și nici pentru entitățile care beneficiază de o derogare în conformitate cu articolul 7 sau cu articolul 10 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

0110

Expunerea pentru calcularea indicatorului efectului de levier

Expunerea totală pentru calcularea indicatorului efectului de levier, astfel cum este definită pentru COREP (LR): {C 47.00;0290;0010}

0120

Standard de contabilitate

Standardele contabile aplicate de entitate. Se raportează următoarele abrevieri:

—

IFRS

—

nGAAP

0130

Contribuția la totalul activelor consolidate

Cuantumul cu care entitatea contribuie la totalul activelor consolidate ale grupului la care se referă raportul.

0140

Contribuția la cuantumul total consolidat al expunerii la risc

Cuantumul cu care entitatea contribuie la cuantumul total consolidat al expunerii la risc al grupului la care se referă raportul.

0150

Contribuția la expunerea consolidată pentru calcularea indicatorului efectului de levier

Cuantumul cu care entitatea contribuie la expunerea totală consolidată pentru calcularea indicatorului efectului de levier a grupului la care se referă raportul.

0160

Entitatea juridică relevantă

Dacă entitatea constituie o entitate juridică relevantă în conformitate cu definiția de la articolul 2 din prezentul regulament.

0170-0210

Întreprindere-mamă directă

Întreprinderea-mamă directă a entității. Se raportează numai o întreprindere-mamă directă care deține mai mult de 5 % din drepturile de vot în cadrul entității.

În cazul în care o entitate are mai mult de o întreprindere-mamă directă, se raportează numai întreprinderea-mamă directă care deține cea mai mare cotă de capital – sau cota cea mai mare de drepturi de vot, dacă este cazul.

0170

Denumire

Denumirea întreprinderii-mamă directe a entității.

0180

Cod

Codul întreprinderii-mamă directe. Pentru instituții, codul este codul LEI alfanumeric format din 20 de cifre. Pentru alte entități, codul este codul LEI alfanumeric format din 20 de cifre sau, în cazul în care acesta nu este disponibil, un cod conform unei codificări uniforme aplicabile în Uniune sau, în cazul în care un astfel de cod nu este disponibil, un cod național.

Acest cod este unic și este utilizat în mod consecvent în toate machetele. Valoarea codului nu poate fi nulă.

0190

Codul LEI

Codul LEI alfanumeric format din 20 de cifre al entității, atunci când acesta este disponibil.

0200

Capital social

Cuantumul capitalului social deținut de întreprinderea-mamă directă în cadrul entității, cu excepția rezervelor.

0210

Drepturi de vot în cadrul entității

Procentul din drepturile de vot deținut de întreprinderea-mamă directă în cadrul entității.

Aceste informații sunt necesare numai în cazul în care o acțiune nu este egală cu un vot (și, prin urmare, drepturile de vot nu sunt egale cu capitalul social).

II.2 Z 02.00 – Structura datoriilor (LIAB)

II.2.1 Observații generale

11.

În această machetă se solicită informații detaliate privind structura datoriilor entității sau grupului. Datoriile sunt defalcate în funcție de datoriile care sunt excluse de la recapitalizarea internă și de datoriile care nu sunt excluse de la recapitalizarea internă. Sunt prevăzute și defalcări mai detaliate în funcție de categoriile de datorii, categoriile de contrapărți și scadență.

12.

În cazul în care defalcarea în funcție de scadență este prevăzută în această machetă, scadența reziduală este intervalul de timp până la scadența contractuală. Prin derogare de la această dispoziție:

(a)

în cazul în care un instrument de pasive include o opțiune de răscumpărare de către titular care poate fi exercitată înainte de scadența stabilită inițial a instrumentului, scadența instrumentului este cea mai apropiată dată posibilă la care titularul poate exercita opțiunea de răscumpărare și poate solicita răscumpărarea sau rambursarea instrumentului;

(b)

în cazul în care un instrument de pasive include un stimulent pentru emitent de a exercita opțiunea call sau de a rambursa, restitui sau răscumpăra instrumentul înainte de scadența stabilită inițial a acestuia, scadența instrumentului este cea mai apropiată dată posibilă la care emitentul poate exercita opțiunea respectivă și poate solicita răscumpărarea sau rambursarea în cazul instrumentului respectiv;

(c)

în cazul în care instrumentul include o astfel de opțiune call pentru emitent cu o dată de exercitare nedeterminată sau în cazul în care exercitarea opțiunii este declanșată de evenimente specifice, se raportează data de exercitare probabilă estimată în mod prudent; opțiunile call în scopuri de reglementare sau fiscale nu sunt luate în considerare în acest scop.

În cazul plăților intermediare ale principalului, principalul se împarte și se alocă în tranșele de scadență corespunzătoare. Acolo unde este cazul, scadența este considerată separat atât pentru principal, cât și pentru dobânda acumulată.

13.

Cuantumurile raportate în această machetă sunt sume restante. Suma restantă a unei creanțe sau a unui instrument este suma dintre principalul creanței sau instrumentului și dobânda acumulată pentru creanța sau instrumentul respectiv. Suma restantă datorată este egală cu valoarea creanței pe care creditorul ar putea să o declare în cadrul unei proceduri de insolvență.

14.

Cu toate acestea, datoriile înscrise în bilanț care provin din instrumente financiare derivate (raportate în rândul 0330) se raportează sub formă de valori contabile. Valoarea contabilă este valoarea contabilă astfel cum este definită în sensul FINREP, fie în conformitate cu IFRS, fie în conformitate cu nGAAP, după caz. În celelalte cazuri se utilizează cifrele în conformitate cu sistemele de raportare nGAAP.

II.2.2 Instrucțiuni privind anumite poziții

Coloane	Instrucțiuni
0010	Gospodării FINREP, anexa V partea 1 punctul 42 litera (f) Persoane sau grupuri de persoane, cum ar fi consumatorii și producătorii de bunuri și de servicii nefinanciare exclusiv pentru consumul final al acestora și producătorii de bunuri de piață și servicii nefinanciare și financiare, cu condiția ca activitățile acestora să nu fie cele ale cvasisocietăților. Sunt, de asemenea, incluse instituțiile fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populației și a căror activitate principală constă în producția de bunuri și prestarea de servicii fără caracter comercial pentru grupuri specifice de gospodării ale populației.
0020	Societăți nefinanciare (IMM-uri) Titlul I articolul 2 punctul 1 din anexa la Recomandarea Comisiei din 6 mai 2003 (8); FINREP, anexa V partea 1 punctul 5 litera (i) Întreprinderile care au sub 250 de angajați și o cifră anuală de afaceri care nu depășește 50 de milioane EUR și/sau un bilanț anual total care nu depășește 43 de milioane EUR.
0030	Societăți nefinanciare (altele decât IMM-uri) FINREP, anexa V partea 1 punctul 42 litera (e) Societăți și cvasisocietăți a căror activitate nu constă în intermedierea financiară, ci, în principal, în producția de bunuri de piață și prestarea de servicii nefinanciare conform Regulamentului (UE) 2021/379 al Băncii Centrale Europene (9). Se exclud «IMM-urile» raportate în coloana 0020.
0040	Instituții de credit FINREP, anexa V partea 1 punctul 42 litera (c) Instituțiile de credit în sensul articolului 4 alineatul (1) punctul 1 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și băncile multilaterale de dezvoltare.
0050	Alte societăți financiare FINREP, anexa V partea 1 punctul 42 litera (d) Toate societățile financiare și cvasisocietățile, altele decât instituțiile de credit, cum ar fi firmele de investiții, fondurile de investiții, societățile de asigurări, fondurile de pensii, organismele de plasament colectiv și casele de compensare, precum și alți intermediari financiari, auxiliari financiari și alte instituții financiare captive și entități creditoare.
0060	Administrații publice și bănci centrale FINREP, anexa V partea 1 punctul 42 literele (a) și (b) Bănci centrale și administrații centrale, administrații de stat sau regionale și administrații locale, inclusiv organe administrative și întreprinderi cu scop necomercial, dar excluzând companiile publice și private care sunt deținute de administrațiile respective și desfășoară o activitate comercială (care sunt raportate la «instituții de credit», «alte societăți financiare» sau «societăți nefinanciare», în funcție de activitatea pe care o desfășoară); fonduri de asigurări sociale și organizații internaționale, precum Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internațional și Banca Reglementelor Internaționale.
0070	Neidentificat, cotat într-un loc de tranzacționare În cazul în care identitatea deținătorului unui titlu nu este cunoscută din cauză că instrumentele sunt cotate într-un loc de tranzacționare, astfel cum este prevăzut în Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului, cuantumurile se înscriu în această coloană (10).
0080	Neidentificat, necotat într-un loc de tranzacționare În cazul în care identitatea deținătorului unui titlu nu este cunoscută, fără ca instrumentele să fie cotate într-un loc de tranzacționare, cuantumurile se înscriu în această coloană și nu este necesară nicio defalcare suplimentară în funcție de contraparte. Entitățile își consacră toate eforturile pentru a identifica contrapărțile și a menține la nivelul minim recurgerea la această coloană.
0090	Total
0100	Din care: în interiorul grupului Datoriile față de entitățile incluse în situațiile financiare consolidate ale întreprinderii-mamă finale (în opoziție cu perimetrul de consolidare regulamentar).
0110	Din care: datorii care intră sub incidența legislației unei țări terțe, exclusiv în interiorul unui grup Acestea includ cuantumurile brute ale datoriilor reglementate de dreptul unei țări terțe și/sau emise de entități din grup cu sediul în țări terțe. Se exclud datoriile intragrup. În cazul în care autoritatea de rezoluție s-a declarat satisfăcută, în temeiul articolului 55 alineatul (1) al treilea paragraf din Directiva 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului (11), în ceea ce privește faptul că orice decizie a unei autorități de rezoluție de a reduce valoarea contabilă a unei datorii sau de a o converti ar fi eficientă în contextul dreptului țării terțe respective, datoria în cauză nu se raportează în această coloană.

Rânduri

Instrucțiuni

0100

Datorii excluse de la recapitalizarea internă

Articolul 44 alineatul (2) din Directiva 2014/59/UE prevede că autoritățile de rezoluție nu exercită competențele de reducere a valorii contabile sau de conversie în cazul datoriilor excluse de la recapitalizarea internă, fie că sunt reglementate de dreptul unui stat membru, fie de dreptul unui stat terț.

0110

Depozite acoperite

Cuantumul depozitelor acoperite, astfel cum sunt definite la articolul 2 alineatul (1) punctul 5 din Directiva 2014/49/UE a Parlamentului European și a Consiliului (12), cu excepția soldurilor temporar ridicate astfel cum sunt definite la articolul 6 alineatul (2) din directiva respectivă.

0120

Obligații garantate – partea acoperită de garanții reale

Articolul 44 alineatul (2) litera (b) din Directiva 2014/59/UE

Obligațiile garantate, inclusiv acordurile repo, obligațiunile garantate și pasivele sub formă de instrumente financiare, care constituie parte integrantă a portofoliului de acoperire și care, în temeiul dreptului intern, sunt garantate în mod asemănător cu obligațiunile garantate.

Nici cerința de a asigura că toate activele garantate asociate unui portofoliu de acoperire constituit din obligațiuni garantate sunt neafectate, rămân separate și dispun de fonduri suficiente, nici excluderea prevăzută la articolul 44 alineatul (2) litera (b) din Directiva 2014/59/UE nu împiedică autoritățile de rezoluție să își exercite, după caz, competențele respective în legătură cu orice parte a unei obligații garantate sau a unei obligații acoperite de o garanție reală, care depășește valoarea activelor, a gajului, a dreptului de retenție sau a garanției reale oferite drept garanție. Un astfel de cuantum neacoperit al acestor obligații garantate nu se raportează în acest rând, ci în rândul 0340, sub rezerva unei defalcări suplimentare.

Datoriile unei bănci centrale care sunt acoperite de un portofoliu de garanții reale (de exemplu, operațiunile principale de refinanțare, operațiunile de refinanțare pe termen lung, operațiunile țintite de refinanțare pe termen mai lung etc.) sunt considerate obligații garantate.

O categorie specifică de datorii o reprezintă pozițiile corespunzătoare garanțiilor reale primite și înregistrate în bilanț. În cazul în care aceste poziții corespunzătoare garanțiilor reale sunt legate din punct de vedere juridic de o poziție de activ, acestea sunt tratate ca obligații garantate în scopul prezentului raport.

0130

Datorii față de clienți, dacă aceștia sunt protejați în caz de insolvență

Articolul 44 alineatul (2) litera (c) din Directiva 2014/59/UE

Orice datorie care rezultă în virtutea deținerii de către instituția sau entitatea menționată la articolul 1 alineatul (1) litera (b), (c) sau (d) din Directiva 2014/59/UE a unor active sau lichidități aparținând clienților, inclusiv active sau lichidități aparținând clienților deținute în numele unui OPCVM, în conformitate cu definiția de la articolul 1 alineatul (2) din Directiva 2009/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului (13), sau al unor FIA, în conformitate cu definiția de la articolul 4 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2011/61/UE a Parlamentului European și a Consiliului (14), cu condiția ca respectivul client să fie protejat în baza legislației aplicabile privind insolvența.

0140

Datorii față de fiduciari, dacă aceștia sunt protejați în caz de insolvență

Articolul 44 alineatul (2) litera (d) din Directiva 2014/59/UE

Orice datorie care rezultă în virtutea existenței unei relații fiduciare între instituție sau entitatea menționată la articolul 1 alineatul (1) litera (b), (c) sau (d) din Directiva 2014/59/UE (în calitate de fiduciar) și o altă persoană (în calitate de beneficiar), cu condiția ca respectivul beneficiar să fie protejat în baza legislației aplicabile privind insolvența sau în baza dreptului civil.

0150

Datorii față de instituții < 7 zile

Articolul 44 alineatul (2) litera (e) din Directiva 2014/59/UE

Datoriile față de instituții, excluzând entitățile care fac parte din același grup contabil, cu o scadență inițială mai mică de șapte zile.

0161

Datorii față de (operatorii de) sisteme și față de CCP-uri < 7 zile

Articolul 44 alineatul (2) litera (f) din Directiva 2014/59/UE

Datoriile cu o scadență reziduală mai mică de șapte zile față de sisteme sau operatori de sisteme desemnați în conformitate cu Directiva 98/26/CE a Parlamentului European și a Consiliului (15) sau față de participanții la astfel de sisteme, care rezultă din participarea la un astfel de sistem, sau față de CPC-uri autorizate în Uniune în temeiul articolului 14 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (16) și față de CPC-uri din țări terțe recunoscute de ESMA în temeiul articolului 25 din regulamentul respectiv.

0170

Datorii față de un angajat

Articolul 44 alineatul (2) litera (g) punctul (i) din Directiva 2014/59/UE

Datoriile față de un angajat, în ceea ce privește salariile, beneficiile de tipul pensiilor sau alte forme de remunerație fixă acumulate, cu excepția componentei variabile a remunerației care nu este reglementată printr-un contract colectiv de muncă. Totuși, această dispoziție nu se aplică componentei variabile a remunerației personalului cu competențe pentru asumarea de riscuri substanțiale astfel cum este definit la articolul 92 alineatul (2) din Directiva 2013/36/UE.

0180

Datorii cruciale pentru desfășurarea zilnică a activităților

Articolul 44 alineatul (2) litera (g) punctul (ii) din Directiva 2014/59/UE

Datoriile față de un creditor comercial, în ceea ce privește furnizarea către instituția sau entitatea menționată la articolul 1 alineatul (1) litera (b), (c) sau (d) din Directiva 2014/59/UE de mărfuri sau servicii care sunt cruciale pentru desfășurarea zilnică a activităților sale, inclusiv servicii informatice, servicii de utilități, precum și închirierea, întreținerea și reparațiile spațiilor de lucru.

0190

Datorii față de autoritățile fiscale și autoritățile de asigurări sociale, în cazul în care sunt considerate creanțe privilegiate

Articolul 44 alineatul (2) litera (g) punctul (iii) din Directiva 2014/59/UE

Datoriile față de autoritățile fiscale și autoritățile de asigurări sociale, cu condiția ca datoriile respective să fie considerate creanțe privilegiate în baza legii aplicabile.

0200

Datorii față de scheme de garantare a depozitelor (SGD)

Articolul 44 alineatul (2) litera (g) punctul (iv) din Directiva 2014/59/UE

Datoriile față de scheme de garantare a depozitelor care decurg din contribuțiile datorate în conformitate cu Directiva 2014/49/UE.

0210

Datorii față de alte entități ale grupului de rezoluție

Articolul 44 alineatul (2) litera (h) din Directiva 2014/59/UE

Datoriile către instituții sau entități menționate la articolul 1 alineatul (1) litera (b), (c) sau (d) din Directiva 2014/59/UE, care fac parte din același grup de rezoluție fără a fi ele însele entități de rezoluție, indiferent de scadența lor, cu excepția cazului în care aceste datorii au un rang inferior datoriilor negarantate obișnuite în temeiul dreptului național relevant care reglementează procedura obișnuită de insolvență aplicabilă la data transpunerii Directivei 2014/59/UE.

În cazul în care datoria exclusă este o datorie derivată, se raportează pozițiile nete debitoare ținând seama de normele de compensare prudențială prevăzute la articolul 429c din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

0300

Datorii care nu sunt excluse de la recapitalizarea internă

0310-0314

Depozite neacoperite, dar preferențiale

Articolul 108 din Directiva 2014/59/UE

Depozitele astfel cum sunt definite la articolul 2 alineatul (1) punctul 3 din Directiva 2014/49/UE, care nu se califică pentru excluderea de la recapitalizarea internă [articolul 44 alineatul (2) litera (a) din Directiva 2014/59/UE], dar pentru care se prevede un tratament preferențial în conformitate cu articolul 108 din Directiva 2014/59/UE.

0320-0324

Depozite neacoperite și nepreferențiale

Depozitele astfel cum sunt definite la articolul 2 alineatul (1) punctul 3 din Directiva 2014/49/UE, care nu sunt eligibile pentru excluderea de la recapitalizarea internă sau pentru tratamentul preferențial în temeiul articolului 44 alineatul (2) litera (a) sau al articolului 108 din Directiva 2014/59/UE.

0330

Datorii înscrise în bilanț care provin din instrumente financiare derivate

Valoarea contabilă a datoriilor care provin din instrumente financiare derivate.

0331

Suma pozițiilor nete debitoare, luând în considerare seturile de compensare contractuală, după ajustările de marcare la piață, înainte de compensarea garanțiilor reale

În mod implicit, suma tuturor valorilor de piață nete ale pasivelor care provin din instrumente financiare derivate pentru fiecare set de compensare contractuală. Se raportează setul de compensare numai în cazul în care valoarea netă de piață a unui set de compensare este o datorie. Instrumentele financiare derivate care nu fac obiectul acordurilor de compensare sunt tratate ca un singur contract, cu alte cuvinte, ca și cum ar fi vorba de un set de compensare cu un singur instrument financiar derivat.

0332

Suma pozițiilor nete debitoare, luând în considerare seturile de compensare contractuală, după ajustările de marcare la piață, ulterior compensării garanțiilor reale

Valoarea din rândul 0331 face obiectul unei ajustări pentru garanțiile reale constituite pentru a garanta această expunere, obținându-se astfel suma acestor valori de piață nete după compensarea garanțiilor reale, la valoarea de piață a acestora.

0333

Suma pozițiilor nete debitoare, luând în considerare seturile de compensare contractuală, după ajustările de marcare la piață, ulterior compensării garanțiilor reale și încorporând valorile de închidere estimate

În conformitate cu Regulamentul delegat 2016/1401 al Comisiei (17), o valoare de închidere suplimentară care acoperă cuantumul pierderilor, al costurilor suportate de către contrapărțile la contractele derivate sau al câștigurilor realizate de acestea prin înlocuirea sau obținerea echivalentului economic al principalelor condiții ale contractelor și al drepturilor de opțiune ale părților în ceea ce privește contractele reziliate.

Estimările necesare pentru determinarea unei valori de închidere în conformitate cu regulamentul delegat respectiv se pot dovedi a fi destul de dificile pe plan individual. Prin urmare, în locul acestora pot fi folosite valori aproximative, care se pot baza pe datele disponibile, cum ar fi cerințele prudențiale pentru riscul de piață. În cazul în care se dovedește a fi imposibil să se calculeze valoarea de închidere pentru pasivele care provin din instrumente financiare derivate, cuantumul raportat trebuie să fie egal cu cuantumul raportat în rândul 0332.

0334

Suma pozițiilor nete debitoare, luând în considerare normele de compensare prudențială

Se raportează pozițiile nete debitoare pentru instrumentele financiare derivate ținând seama de normele de compensare prudențială prevăzute la articolul 429c din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 (în legătură cu calcularea indicatorului de măsurare a expunerii totale pentru calcularea indicatorului efectului de levier).

0340-0344

Obligații garantate neacoperite de garanții reale

Cuantumul obligațiilor garantate sau al obligațiilor pentru care s-au constituit garanții reale, care depășește valoarea activelor, a gajului, a dreptului de retenție sau a garanției reale care o acoperă. Acest element cuprinde partea «neacoperită de garanții reale» a oricărei datorii garantate cu garanții reale, de exemplu partea neacoperită de garanții reale a obligațiunilor garantate sau a operațiunilor repo.

0350-0354

Instrumente financiare structurate

Instrumentele financiare structurate sunt specificate în acest scop ca titluri de creanță care conțin un element derivat integrat, cu randamente legate de un activ suport sau de un indice suport (public sau personalizat, cum ar fi acțiunile sau obligațiunile, ratele de venit fix sau creditele fixe, cursul de schimb, mărfurile etc.). Instrumentele financiare structurate nu includ instrumentele de datorie care conțin doar opțiuni «call» sau «put», adică valoarea instrumentului nu depinde de niciun element derivat integrat.

0360-0364

Datorii cu rang prioritar negarantate

Sunt incluse toate instrumentele cu rang prioritar negarantate care nu sunt incluse în categoria instrumentelor financiare structurate.

0365-0369

Datorii cu rang prioritar neprivilegiate

Cuantumul oricăreia dintre următoarele datorii:

—	creanțele negarantate rezultate din instrumente de datorie care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 108 alineatul (2) literele (a), (b) și (c) și la articolul 108 alineatul (3) din Directiva 2014/59/UE;

—	creanțele negarantate rezultate din instrumente de datorie, menționate la articolul 108 alineatul (5) primul paragraf litera (b) din Directiva 2014/59/UE;

—

instrumentele de datorie cu cel mai scăzut rang de prioritate dintre creanțele negarantate obișnuite rezultate din instrumente de datorie, menționate la articolul 108 alineatul (7) din Directiva 2014/59/UE, pentru care un stat membru a prevăzut, în conformitate cu alineatul respectiv, să aibă același rang precum cel al creanțelor care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 108 alineatul (2) literele (a), (b) și (c) și la articolul 108 alineatul (3) din Directiva 2014/59/UE.

0370-0374

Datorii subordonate

Datorii care vor fi rambursate în temeiul legislației naționale în materie de insolvență doar după rambursarea integrală a tuturor categoriilor de creditori chirografari și de creditori cu rang prioritar neprivilegiați. Acestea includ datoriile subordonate atât de natură contractuală, cât și de natură statutară. În cazul societăților holding, titlurile de creanță nesubordonate pot fi, de asemenea, raportate în această categorie (de exemplu, subordonarea structurală).

Se includ în această categorie numai instrumentele subordonate care nu sunt recunoscute drept fonduri proprii.

Acest rând include, de asemenea, partea datoriilor subordonate care se califică în principiu ca fonduri proprii, dar nu este inclusă în fondurile proprii ca urmare a dispozițiilor privind eliminarea treptată, cum ar fi articolul 64 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 (scadența reziduală) sau partea a zecea din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 (impactul păstrării drepturilor obținute).

0380-0382

Alte datorii eligibile în ceea ce privește MREL

Orice instrument care este eligibil pentru îndeplinirea cerinței prevăzute la articolul 45 din Directiva 2014/59/UE, dar nu este inclus în rândurile 0320 și 0340-0370.

0390

Datorii nefinanciare

Acest rând conține datoriile nefinanciare care nu sunt legate de instrumente de datorie ale căror titulari pot beneficia de recapitalizare internă din motive practice, cum ar fi dispoziții referitoare la litigii care vizează entitatea.

0400

Datorii reziduale

Toate datoriile care nu sunt raportate la rândurile 0100-0390.

0500

Fonduri proprii

Articolul 4 alineatul (1) punctul 118 și articolul 72 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

Aceeași definiție ca COREP (OF): {C 01.00;010;010}

0510

Fonduri proprii de nivel 1 de bază

Articolul 50 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013

Aceeași definiție ca COREP (OF): {C 01.00;020;010}

0511

Din care: instrumente de capital/capital social

Instrumentele juridice care constituie (o parte din) fondurile proprii de nivel 1 de bază sub formă de instrumente de capital/capital social

0512

Din care: instrumente de rang egal cu acțiunile ordinare

Instrumentele juridice care constituie (o parte din) fondurile proprii de nivel 1 de bază sub formă de instrumente, altele decât instrumentele de capital/capitalul social, dar de rang egal cu această categorie

0520

Fonduri proprii de nivel 1 suplimentar

Articolul 61 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013

Aceeași definiție ca COREP (OF): {C 01.00;530;010}

0521

Din care: (o parte din) datorii(le) subordonate recunoscute drept fonduri proprii

Instrumentele juridice care constituie (o parte din) fondurile proprii de nivel 1 suplimentar.

0530

Fonduri proprii de nivel 2

Articolul 71 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013

Aceeași definiție ca COREP (OF): {C 01.00;750;010}

0531

Din care: (o parte din) datorii(le) subordonate recunoscute drept fonduri proprii

Această defalcare identifică instrumentele juridice care constituie (o parte din) fondurile proprii de nivel 2.

0600

Total datorii și fonduri proprii, inclusiv datorii derivate

Suma dintre toate datoriile raportate în prezenta machetă și cuantumul fondurilor proprii statutare. În acest scop, se adună toate cuantumurile de la liniile anterioare. În ceea ce privește instrumentele financiare derivate, valoarea care trebuie utilizată este cea din rândul 0334 «Suma pozițiilor nete debitoare, luând în considerare normele de compensare prudențială».

II.3 Z 03.00 – Cerințe de fonduri proprii (OWN)

II.3.1 Observații generale

15.

În această machetă se colectează informații cu privire la cerințele de fonduri proprii pentru o entitate sau un grup.

16.

Toate informațiile raportate reflectă cerințele de fonduri proprii aplicabile la data de referință a raportării.

17.

Informațiile privind cerințele pilonului 2 raportate în prezenta machetă se bazează pe cea mai recentă scrisoare SREP oficială disponibilă care a fost comunicată de către autoritatea competentă.

18.

În cazul în care entitatea la care se referă raportul nu face obiectul cerințelor de capital pe bază individuală, aceasta completează numai rândul 0110.

II.3.2 Instrucțiuni privind anumite poziții

Rânduri

Instrucțiuni

0100

Cuantumul total al expunerii la risc

Articolul 92 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013

A se vedea Z 01.00, coloana 0100

Cuantumul total al expunerii la risc, astfel cum este definit pentru COREP (OF): {C 02.00;010;010}

0110

Contribuția la cuantumul total consolidat al expunerii la risc

A se vedea Z 01.00, coloana 0140

Acest element este raportat doar pentru entitățile care nu fac obiectul cerințelor de capital pe bază individuală.

0120

Indicatorul de măsurare a expunerii totale

Articolul 429 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013

0210-0250

Cerințe privind capitalul inițial și indicatorul efectului de levier

0210

Capital inițial

Articolele 12 și 28-31 din Directiva 2013/36/UE și articolul 93 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013

Cuantumul capitalului inițial necesar ca o condiție prealabilă pentru autorizarea de începere a activității unei instituții.

0220

Cerința privind indicatorul efectului de levier

Cerința privind indicatorul efectului de levier în conformitate cu articolul 92 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, astfel cum este aplicabilă în cazul entității sau grupului, exprimată ca procent din indicatorul de măsurare a expunerii totale. Entitățile raportoare care exclud expunerile față de banca centrală a instituției, astfel cum sunt menționate la articolul 429a alineatul (1) litera (n) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 raportează cerința privind indicatorul efectului de levier ajustat în conformitate cu articolul 429a alineatul (7) din regulamentul respectiv. În cazul în care nu există nicio cerință oficială, entitățile nu completează această celulă.

0300

Rata cerinței totale de capital SREP (TSCR)

COREP (OF): {C 03.00;0130;0010}

Suma dintre (i) și (ii), după cum urmează:

(i)	rata fondurilor proprii totale (8 %), astfel cum se specifică la articolul 92 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;

(ii)

rata cerințelor de fonduri proprii suplimentare (cerințele din cadrul pilonului 2 – P2R) determinată în conformitate articolul 104a din Directiva 2013/36/UE și cu Ghidul ABE privind procedurile și metodologiile comune pentru procesul de supraveghere și evaluare și pentru simulările de criză de supraveghere – versiune consolidată (EBA/GL/2014/13).

Acest element reflectă rata cerinței totale de capital SREP (TSCR), astfel cum a fost comunicată instituției de către autoritatea competentă. TSCR este definită în secțiunea 1.2 a EBA SREP GL.

În cazul în care autoritatea competentă nu a comunicat nicio cerință de fonduri proprii suplimentare, se raportează doar punctul (i).

0310

TSCR: constituită din fonduri proprii de nivel 1 de bază

COREP (OF): {C 03.00;0140;0010}

Suma dintre (i) și (ii), după cum urmează:

(i)	rata fondurilor proprii de nivel 1 de bază (4,5 %), astfel cum se specifică la articolul 92 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;

(ii)	partea din rata P2R, menționată la punctul (ii) de la rândul 0300, în privința căreia autoritatea competentă impune să fie deținută sub formă de fonduri proprii de nivel 1 de bază.

În cazul în care autoritatea competentă nu a comunicat nicio cerință de fonduri proprii suplimentare, care să fie deținute sub formă de fonduri proprii de nivel 1 de bază, se raportează doar punctul (i).

0320

(iii)

TSCR: constituită din fonduri proprii de nivel 1

COREP (OF): {C 03.00;0150;0010}

Suma dintre (i) și (ii), după cum urmează:

(i)	rata fondurilor proprii de nivel 1 (6 %), astfel cum se specifică la articolul 92 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;

(ii)	partea din rata P2R, menționată la punctul (ii) de la rândul 0300, în privința căreia autoritatea competentă impune să fie deținută sub formă de fonduri proprii de nivel 1.

În cazul în care autoritatea competentă nu a comunicat nicio cerință de fonduri proprii suplimentare, care să fie deținute sub formă de fonduri proprii de nivel 1, se raportează doar punctul (i).

0400

Cerințe pentru amortizorul combinat

Articolul 128 punctul (6) din Directiva 2013/36/UE

COREP (OF): {C 04.00;0740;0010}

0410

Amortizorul de conservare a capitalului

Articolul 128 punctul (1) și articolul 129 din Directiva 2013/36/UE

COREP (OF): {C 04.00;750;010}).

În conformitate cu articolul 129 alineatul (1) din directiva respectivă, amortizorul de conservare a capitalului este un cuantum suplimentar de fonduri proprii de nivel 1 de bază. Datorită faptului că rata de 2,5 % a amortizorului de conservare a capitalului este stabilă, în această celulă trebuie raportat un cuantum.

0420

Amortizorul de conservare aferent riscului macroprudențial sau sistemic identificat la nivelul unui stat membru

Articolul 458 alineatul (2) litera (d) punctul (iv) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013

COREP (OF): {C 04.00;760;010}.

În această celulă se raportează cuantumul amortizorului de conservare aferent riscului macroprudențial sau sistemic identificat la nivelul unui stat membru, care poate fi impus în temeiul articolului 458 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 în plus față de amortizorul de conservare a capitalului.

Cuantumul raportat reprezintă cuantumul fondurilor proprii necesare pentru îndeplinirea cerințelor respective privind amortizorul de capital la data de raportare.

0430

Amortizorul anticiclic de capital specific instituției

Articolul 128 punctul (2) și articolele 130 și 135-140 din Directiva 2013/36/UE

[a se vedea COREP (OF): {C 04.00;770;010}].

Cuantumul raportat reprezintă cuantumul fondurilor proprii necesare pentru îndeplinirea cerințelor respective privind amortizorul de capital la data de raportare.

0440

Amortizorul de risc sistemic

Articolul 128 punctul (5) și articolele 133 și 134 din Directiva 2013/36/UE

[a se vedea COREP (OF): {C 04.00;780;010}].

Cuantumul raportat reprezintă cuantumul fondurilor proprii necesare pentru îndeplinirea cerințelor respective privind amortizorul de capital la data de raportare.

0450

Amortizorul instituțiilor de importanță sistemică globală

Articolul 128 punctul (3) și articolul 131 din Directiva 2013/36/UE

COREP (OF): {C 04.00;800;010}

Cuantumul raportat reprezintă cuantumul fondurilor proprii necesare pentru îndeplinirea cerințelor respective privind amortizorul de capital la data de raportare.

0460

Amortizorul altor instituții de importanță sistemică

Articolul 128 punctul (4) și articolul 131 din Directiva 2013/36/UE

COREP (OF): {C 04.00;810;010}

Cuantumul raportat reprezintă cuantumul fondurilor proprii necesare pentru îndeplinirea cerințelor respective privind amortizorul de capital la data de raportare.

0500

Rata cerinței de capital generale (OCR)

COREP (OF): {C 03.00;160;010}

Suma dintre (i) și (ii), după cum urmează:

(i)	rata TSCR menționată la rândul 0300;

(ii)	în măsura în care aceasta este aplicabilă în conformitate cu legea, rata cerinței pentru amortizorul combinat, în sensul articolului 128 punctul (6) din Directiva 2013/36/UE.

Acest element reflectă rata cerinței de capital generale (OCR), astfel cum este definită în secțiunea 1.2 din Ghidul EBA SREP.

În cazul în care nu se aplică nicio cerință privind amortizorul, se raportează numai punctul (i).

0510

OCR: constituită din fonduri proprii de nivel 1 de bază

COREP (OF): {C 03.00;170;010}

Suma dintre (i) și (ii), după cum urmează:

(i)	rata TSCR constituită din fondurile proprii de nivel 1 de bază menționate la rândul 0310;

(ii)	în măsura în care aceasta este aplicabilă în conformitate cu legea, rata cerinței pentru amortizorul combinat, în sensul articolului 128 punctul (6) din Directiva 2013/36/UE.

În cazul în care nu se aplică nicio cerință privind amortizorul, se raportează numai punctul (i).

0520

OCR: constituită din fonduri proprii de nivel 1

COREP (OF): {C 03.00;180;010}

Suma dintre (i) și (ii), după cum urmează:

(i)	rata TSCR constituită din fondurile proprii de nivel 1 menționate la rândul 0320;

(ii)	în măsura în care aceasta este aplicabilă în conformitate cu legea, rata cerinței pentru amortizorul combinat, în sensul articolului 128 punctul (6) din Directiva 2013/36/UE.

În cazul în care nu se aplică nicio cerință privind amortizorul, se raportează numai punctul (i).

0600

OCR și orientările aferente pilonului 2 (P2G)

COREP (OF): {C 03.00;190;010}

Suma dintre (i) și (ii), după cum urmează:

(i)	rata OCR menționată la rândul 0500;

(ii)	în cazul în care se aplică, orientările aferente pilonului 2 (P2G), astfel cum sunt definite în EBA SREP GL. P2G se includ doar dacă sunt comunicate instituției de către autoritatea competentă.

În cazul în care autoritatea competentă nu a comunicat P2G, se raportează doar punctul (i).

0610

OCR: constituită din fonduri proprii de nivel 1 de bază

COREP (OF): {C 03.00;200;010}

Suma dintre (i) și (ii), după cum urmează:

(i)	rata OCR care constă în fondurile proprii de nivel 1 de bază menționate la rândul 0510;

(ii)	dacă se aplică, partea din P2G menționată la punctul (ii) de la rândul 0600, pentru care există obligația de deținere sub formă de fonduri proprii de nivel 1 de bază, impusă de autoritatea competentă. Se includ P2G numai dacă acestea sunt comunicate instituției de către autoritatea competentă.

În cazul în care autoritatea competentă nu a comunicat P2G, se raportează doar punctul (i).

0620

OCR și P2G: constituite din fonduri proprii de nivel 1

COREP (OF): {C 03.00;210;010}

Suma dintre (i) și (ii), după cum urmează:

(i)	rata OCR constituită din fondurile proprii de nivel 1 menționate la rândul 0520;

(ii)	dacă se aplică, partea din P2G menționată la punctul (ii) de la rândul 600, pentru care există obligația de deținere sub formă de fonduri proprii de nivel 1, impusă de autoritatea competentă. Se includ P2G numai dacă acestea sunt comunicate instituției de către autoritatea competentă.

În cazul în care autoritatea competentă nu a comunicat P2G, se raportează doar punctul (i).

II.4 Z 04.00 – Interconexiuni financiare în interiorul unui grup (IFC)

II.4.1 Observații generale

19.

În această machetă se solicită informații privind datoriile intragrup care nu sunt excluse de la recapitalizarea internă, privind instrumentele de capital și garanțiile.

20.

Se raportează toate interconexiunile financiare dintre entitățile juridice relevante care sunt incluse în situațiile financiare consolidate. Cuantumurile raportate sunt agregate atunci când corespund acelorași contrapărți (atât emitentul sau entitatea garantată, cât și creditorul, deținătorul sau furnizorul garanției) și acelorași tipuri de datorii, de instrumente de capital sau de garanții.

21.

Combinația dintre valorile raportate în coloanele 0020, 0040 și 0050 din prezenta machetă constituie o cheie primară care trebuie să fie unică pentru fiecare rând din machetă.

II.4.2 Instrucțiuni privind anumite poziții

Coloane

Instrucțiuni

0010-0020

Emitentul sau entitatea garantată

Entitatea juridică care emite datoriile sau instrumentele de capital ori care este entitatea garantată.

0010

Denumirea entității

Trebuie să fie diferită de cea indicată în coloana 0030.

0020

Cod

Codul emitentului sau al beneficiarului garanției. Pentru instituții, codul este codul LEI alfanumeric format din 20 de cifre. Pentru alte entități, codul este codul LEI alfanumeric format din 20 de cifre sau, în cazul în care acesta nu este disponibil, un cod conform unei codificări uniforme aplicabile în Uniune sau, în cazul în care un astfel de cod nu este disponibil, un cod național.

Acest cod este unic și este utilizat în mod consecvent în toate machetele.

Codul trebuie să fie diferit de codul indicat în coloana 0040.

0030-0040

Creditorul, deținătorul sau furnizorul garanției

Entitatea juridică care este creditorul datoriei, care deține instrumentul de capital sau care furnizează garanția.

0030

Denumirea entității

Trebuie să fie diferită de cea indicată în coloana 0010.

0040

Cod

Codul creditorului, al deținătorului sau al furnizorului garanției. Pentru instituții, codul este codul LEI alfanumeric format din 20 de cifre. Pentru alte entități, codul este codul LEI alfanumeric format din 20 de cifre sau, în cazul în care acesta nu este disponibil, un cod conform unei codificări uniforme aplicabile în Uniune sau, în cazul în care un astfel de cod nu este disponibil, un cod național.

Acest cod este unic și este utilizat în mod consecvent în toate machetele.

Trebuie să fie diferit de codul indicat în coloana 0020.

0050-0080

Interconexiunea financiară

Acest câmp descrie interconexiunea financiară dintre entitățile juridice relevante.

0050

Tip

A se alege din lista de mai jos:

Datorii intragrup

L.1.	Depozite neacoperite, dar preferențiale Aceeași definiție ca în Z 02.00 (LIAB), rândul 0310

L.2.	Depozite neacoperite și nepreferențiale Aceeași definiție ca în Z 02.00 (LIAB), rândul 0320

L.3.	Datorii care provin din instrumente financiare derivate (valori de închidere) Aceeași definiție ca în Z 02.00 (LIAB), rândul 0330

L.4.	Obligații garantate neacoperite de garanții reale Aceeași definiție ca în Z 02.00 (LIAB), rândul 0340

L.5.	Instrumente financiare structurate Aceeași definiție ca în Z 02.00 (LIAB), rândul 0350

L.6.	Datorii cu rang prioritar negarantate Aceeași definiție ca în Z 02.00 (LIAB), rândul 0360

L.7.	Datorii cu rang prioritar neprivilegiate Aceeași definiție ca în Z 02.00 (LIAB), rândul 0365

L.8.	Datorii subordonate Aceeași definiție ca în Z 02.00 (LIAB), rândul 0370

L.9.	Alte datorii eligibile în ceea ce privește MREL Aceeași definiție ca în Z 02.00 (LIAB), rândul 0380

L.10.

Datorii nefinanciare

Aceeași definiție ca în Z 02.00 (LIAB), rândul 0390

L.11.

Datorii reziduale

Aceeași definiție ca în Z 02.00 (LIAB), rândul 0400 Orice datorie care nu se încadrează în niciunul dintre elementele anterioare.

L.12.

Fonduri proprii de nivel 2

Aceeași definiție ca în Z 02.00 (LIAB), rândul 0530

L.13.

Fonduri proprii de nivel 1 suplimentar

Aceeași definiție ca în Z 02.00 (LIAB), rândul 0520

L.14.

Fonduri proprii de nivel 1 de bază

Aceeași definiție ca în Z 02.00 (LIAB), rândul 0510

Garanții intragrup

G.1.	Emisiune Garanții legate de instrumente/datorii specifice care au fost emise

G.2.	Contraparte Garanții acordate unei contrapărți specifice a instituției

G.3.	Nelimitate Garanții generale care nu se limitează la o sumă fixă

G.4.	Altele Orice tip de garanție care nu se încadrează în tipurile enumerate anterior.

0060

Suma restantă

În cazul datoriilor (coloana 0050, tipurile L.1, L.2 și L.4-L.14), suma restantă a datoriilor intragrup; în cazul datoriilor care provin din instrumente financiare derivate (tip L.3), valorile de închidere, astfel cum sunt definite în sensul machetei Z 02.00 (LIAB), rândul 0333.

În cazul garanțiilor (coloana 0050, valorile G.1-G.4), suma maximă potențială a viitoarelor plăți în baza garanției

0070

Din care emise în temeiul dreptului unei țări terțe

Ponderea, în valoare monetară, din suma restantă care intră sub incidența dreptului unei țări terțe.

0080

Din care: eligibile în ceea ce privește MREL

Cuantumul fondurilor proprii și al datoriilor eligibile pentru îndeplinirea cerinței prevăzute la articolul 45 din Directiva 2014/59/UE.

II.5 Z 05.01 și Z 05.02 – Contrapărțile principale (MCP)

II.5.1 Observații generale

22.

În aceste machete se colectează informații privind datoriile față de contrapărțile principale (Z 05.01) și privind elementele extrabilanțiere primite de la contrapărțile principale (Z 05.02). Cuantumurile raportate sunt agregate atunci când corespund aceleiași contrapărți și aceluiași tip de datorii sau de elemente extrabilanțiere.

23.

Datoriile și elementele extrabilanțiere pentru care nu poate fi identificată contrapartea nu se raportează în machetele de față. Datoriile și elementele extrabilanțiere pentru care contrapartea este o entitate inclusă în situațiile financiare consolidate nu se raportează.

II.5.2 Z 05.01 – Contrapărțile principale în cazul datoriilor – Instrucțiuni privind anumite poziții

24.

Combinația dintre valorile raportate în coloanele 0020 și 0060 din prezenta machetă constituie o cheie primară care trebuie să fie unică pentru fiecare rând din machetă.

Coloane

Instrucțiuni

0010-0050

Contraparte

Informații privind contrapărțile principale față de care au intervenit datoriile.

Contrapărțile principale sunt identificate prin adunarea sumelor restante aferente tuturor datoriilor entității sau grupului la care se referă informațiile raportate în machetă față de fiecare contraparte sau grup de clienți aflați în legătură, excluzând datoriile față de entitățile incluse în situațiile financiare consolidate.

Contrapărțile și grupurile de contrapărți aflate în legătură sunt apoi clasificate în funcție de suma restantă agregată pentru a se identifica cele 10 contrapărți principale cu privire la care se furnizează informații în prezenta machetă.

Definiția termenului «grup de contrapărți aflate în legătură» respectă definiția termenului «grup de clienți aflați în legătură» prevăzută la articolul 4 alineatul (1) punctul 39 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

În sensul prezentei machete, o contraparte nu este o entitate inclusă în situațiile financiare consolidate.

0010

Denumirea entității

Denumirea contrapărții principale sau, după caz, denumirea unui grup de clienți aflați în legătură.

Denumirea unui grup de clienți aflați în legătură este denumirea întreprinderii-mamă sau, în cazul în care grupul de clienți aflați în legătură nu are o întreprindere-mamă, denumirea comercială a grupului.

0020

Cod

Codul contrapărții principale sau al grupului de clienți aflați în legătură. Pentru instituții, codul este codul LEI alfanumeric format din 20 de cifre. Pentru alte entități, codul este codul LEI alfanumeric format din 20 de cifre sau, în cazul în care acesta nu este disponibil, un cod conform unei codificări uniforme aplicabile în Uniune sau, în cazul în care un astfel de cod nu este disponibil, un cod național.

Acest cod este unic și este utilizat în mod consecvent în toate machetele.

0030

Grup sau individual

Instituția completează «1» pentru contrapărțile principale individuale și «2» pentru grupurile de clienți aflați în legătură.

0040

Țara

Codul ISO 3166-1-alfa-2 al țării de înregistrare a contrapărții. Acesta include pseudocodurile ISO în cazul organizațiilor internaționale, disponibile în ultima ediție a «Vademecumului privind balanța de plăți» publicat de Eurostat.

Țara este determinată prin referire la sediul social al contrapărții. În cazul grupurilor de clienți aflați în legătură, țara de înregistrare a întreprinderii-mamă.

0050

Sectorul

Fiecărei contrapărți i se alocă un sector pe baza următoarelor categorii de sectoare economice din cadrul FINREP (FINREP, anexa V partea 1 capitolul 6):

—	bănci centrale

—	administrații publice

—	instituții de credit

—	alte societăți financiare

—	societăți nefinanciare

—	gospodării Pentru grupurile de clienți aflați în legătură nu se raportează niciun sector.

0060

Tip

Tipul de datorie este unul dintre tipurile de datorie enumerate în macheta Z 02.00 – Structura datoriilor (LIAB), și anume:

L.0	Datorii excluse de la recapitalizarea internă;

L.1	Depozite neacoperite, dar preferențiale;

L.2	Depozite neacoperite și nepreferențiale;

L.3	Datorii care provin din instrumente financiare derivate;

L.4	Obligații garantate neacoperite de garanții reale

L.5	Instrumente financiare structurate

L.6	Datorii cu rang prioritar negarantate

L.7	Datorii cu rang prioritar neprivilegiate

L.8	Datorii subordonate (care nu sunt recunoscute drept fonduri proprii)

L.9	Alte datorii eligibile în ceea ce privește MREL

L.10	Datorii nefinanciare

L.11	Datorii reziduale

În cazul în care datoriile față de o contraparte principală constau din mai mult de unul dintre aceste tipuri, fiecare tip de datorie se raportează într-un rând separat.

0070

Cuantum

Cuantumul este echivalent cu definiția dată unei «sume restante», astfel cum este prevăzută în macheta Z 02.00 – Structura datoriilor. În cazul datoriilor care provin din instrumente financiare derivate (tip L.3), se raportează valorile de închidere, astfel cum sunt definite în sensul rândului 0333 din macheta Z 02.00.

II.5.3 Z 05.02 – Contrapărțile principale în cazul elementelor extrabilanțiere – Instrucțiuni privind anumite poziții

25.

Combinația dintre valorile raportate în coloanele 0020 și 0060 din prezenta machetă constituie o cheie primară care trebuie să fie unică pentru fiecare rând din machetă.

Coloane

Instrucțiuni

0010-0050

Contraparte

Informații privind contrapărțile principale extrabilanțiere

Contrapărțile principale în cazul elementelor extrabilanțiere sunt identificate prin efectuarea sumei dintre cuantumul nominal total al angajamentelor și al garanțiilor financiare primite (astfel cum sunt definite în sensul FINREP, formularul F 09) de la contrapărți sau de la un grup de clienți aflați în legătură de către entitatea sau entitățile din grup pentru care se raportează informații în prezenta machetă. Contrapărțile principale în cazul elementelor extrabilanțiere exclud entitățile care sunt incluse în situațiile financiare consolidate ale grupului. Contrapărțile și grupurile de clienți aflați în legătură sunt apoi clasificate în funcție de suma restantă agregată pentru a se identifica cele 10 contrapărți principale în cazul elementelor extrabilanțiere cu privire la care se furnizează informații în prezenta machetă.

În scopul acestei machete, se raportează doar contrapărțile care nu sunt incluse în situațiile financiare consolidate.

0010

Denumirea entității

A se vedea instrucțiunile pentru coloana 0010 din Z 05.01

0020

Cod

A se vedea instrucțiunile pentru coloana 0020 din Z 05.01

0030

Grup sau individual

A se vedea instrucțiunile pentru coloana 0030 din Z 05.01

0040

Țara

A se vedea instrucțiunile pentru coloana 0040 din Z 05.01

0050

Sectorul

A se vedea instrucțiunile pentru coloana 0050 din Z 05.01

0060

Tip

Tipul de element extrabilanțier este unul dintre următoarele tipuri, astfel cum sunt definite în FINREP, formularul F 09.02:

OBS.1

Angajamente de creditare primite

OBS.2

Garanții financiare primite

OBS.3

Alte angajamente primite

În cazul în care elementele extrabilanțiere primite de la o contraparte principală constau din mai mult de unul dintre aceste tipuri, fiecare tip de element extrabilanțier se raportează într-un rând separat.

0070

Cuantum

II.6 Z 06.00 – Asigurarea depozitelor (DIS)

II.6.1 Observații generale

26.

Această machetă oferă o imagine de ansamblu asupra asigurării depozitelor în cadrul unui grup. O schemă de garantare a depozitelor (SGD) se raportează în această machetă dacă o entitate juridică relevantă a grupului este membră a acesteia.

27.

Fiecare instituție de credit care aparține grupului trebuie raportată într-un rând separat.

II.6.2 Instrucțiuni privind anumite poziții

Coloane

Instrucțiuni

0010-0020

Entitate

0010

Denumirea entității

Denumirea entității, astfel cum este raportată în Z 01.00 – Structura organizatorică (ORG).

0020

Cod

Codul entității, astfel cum este raportat în Z 01.00 – Structura organizatorică (ORG).

Acest cod este un număr de identificare a rândului și trebuie să fie unic pentru fiecare rând din machetă.

0030

SGD

Articolul 4 alineatul (3) din Directiva 2014/49/UE

Denumirea schemei de garantare a depozitelor recunoscute în mod oficial din care face parte entitatea în calitate de membru, în temeiul Directivei 2014/49/UE. Este vorba despre SGD-ul din statul membru de înregistrare a entității, excluzându-se alte SGD-uri care, în alte state membre, ar putea furniza protecție suplimentară («top up») clienților entității la o sucursală din statul membru respectiv. În cazul în care o instituție este membră a unui sistem instituțional de protecție care este recunoscut oficial și ca SGD în temeiul articolului 4 alineatul (2) din Directiva 2014/49/UE, denumirea SGD-ului trebuie să fie identică cu denumirea sistemului instituțional de protecție de la rândul 050.

Pentru fiecare țară de înregistrare a entității, SGD-ul este ales dintre următoarele:

Pentru Austria

—	Einlagensicherung AUSTRIA Ges.m.b.H.

—	«Sparkassen-Haftungs GmbH»

Belgia

—	«Garantiefonds voor financiële diensten/Fonds de garantie pour les services financiers»

Bulgaria

—	«Фондът за гарантиране на влоговете в банките»

Croația

—	«Državna agencija za osiguranje štednih uloga i sanaciju banaka»

Cipru

—	«Σύστημα Εγγύησης των Καταθέσεων και Εξυγίανσης Πιστωτικών και Άλλων Ιδρυμάτων»

Republica Cehă

—	«Garanční systém finančního trhu»

Danemarca

—	«Garantiformuen»

Estonia

—	«Tagatisfond»

Finlanda

—	«Talletussuojarahasto»

Franța

—	«Fonds de Garantie des Dépôts et de Résolution»

Germania

—	«Entschädigungseinrichtung deutscher Banken GmbH»

—	«Entschädigungseinrichtung des Bundesverbandes Öffentlicher Banken Deutschlands GmbH»

—	«Sicherungseinrichtung des Deutschen Sparkassen- und Giroverbandes (DSGV-Haftungsverbund)»

—	«BVR Institutssicherung GmbH»

Gibraltar

—	«Gibraltar Deposit Guarantee Scheme»

Grecia

—	«Ταμείο Εγγύησης Καταθέσεων και Επενδύσεων»

Ungaria

—	«Országos Betétbiztosítási Alap»

Islanda

—	«Tryggingarsjóður innstæðueigenda og fjárfesta»

Irlanda

—	«Irish Deposit Protection Scheme»

Italia

—	«Fondo Interbancario di Tutela dei Depositi»

—	«Fondo di Garanzia dei Depositanti del Credito Cooperativo»

Letonia

—	«Latvijas Noguldījumu garantiju fonds»

Liechtenstein

—	«Einlagensicherungs- und Anlegerentschädigungs-Stiftung SV»

Lituania

—	«Indėlių ir investicijų draudimas»

Luxemburg

—	«Fond de garantie des Dépôts Luxemburg»

Malta

—	«Depositor Compensation Scheme»

Țările de Jos

—	«De Nederlandsche Bank, Depositogarantiestelsel»

Norvegia

—	«Bankenes sikringsfond»

Polonia

—	«Bankowy Fundusz Gwarancyjny»

Portugalia

—	«Fundo de Garantia de Depósitos»

România

—	«Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare»

Slovacia

—	«Fond ochrany vkladov»

Slovenia

—	«Banka Slovenije»

Spania

—	«Fondo de Garantía de Depósitos de Entidades de Crédito»

Suedia

—	«Riksgälden»

În cazul în care SGD-ul recunoscut oficial din care face parte entitatea nu se regăsește în lista de mai sus, se completează «altele».

0040

Cuantumul depozitelor acoperite

Articolul 2 alineatul (1) punctul 5 și articolul 6 alineatul (2) din Directiva 2014/49/UE

Cuantumul depozitelor acoperite, astfel cum sunt definite la articolul 2 alineatul (1) punctul 5, coroborat cu articolul 6 din Directiva 2014/49/UE, astfel cum este acoperit de SGD-ul de la rândul 00030, cu excepția soldurilor temporar ridicate astfel cum sunt definite la articolul 6 alineatul (2) din Directiva 2014/49/UE.

0050

Sistem instituțional de protecție

Articolul 113 alineatul (7) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013

Denumirea sistemului instituțional de protecție, astfel cum este menționat la articolul 113 alineatul (7) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, din care face parte entitatea. Nu se completează nimic în cazul în care entitatea nu este membră a unui sistem instituțional de protecție. În cazul în care entitatea este membră a unui sistem instituțional de protecție care este recunoscut oficial și ca SGD în temeiul articolului 4 alineatul (2) din Directiva 2014/49/UE, denumirea sistemului instituțional de protecție trebuie să fie identică cu denumirea SGD-ului de la rândul 030.

0060

Protecție suplimentară în cadrul unei scheme contractuale

Articolul 1 alineatul (3) litera (a) din Directiva 2014/49/UE

Cuantumul depozitelor garantate de o schemă contractuală la nivelul entității.

II.7 Funcțiile critice și liniile de activitate esențiale

II.7.1 Observații generale

28.

Cele patru machete din prezenta secțiune furnizează date esențiale și evaluări calitative ale impactului, ale substituibilității și ale caracterului critic al funcțiilor economice pe care le exercită grupul; aceste date sunt completate cu punerea în corespondență a funcțiilor critice respective cu liniile de activitate esențiale și cu entitățile juridice.

29.

Mai precis, machetele sunt consacrate următoarelor subiecte:

30.

Macheta Z 07.01 – Evaluarea caracterului critic al funcțiilor economice (FUNC 1) identifică, pe baza unor indicatori cantitativi și calitativi, funcțiile necritice și funcțiile critice exercitate de grup pentru fiecare stat membru în care își desfășoară activitatea;

31.

Macheta Z 07.02 – Punerea în corespondență a funcțiilor critice per entitate juridică (FUNC 2) stabilește corespondența dintre funcțiile critice identificate și entitățile juridice și evaluează dacă fiecare entitate juridică este considerată sau nu a fi importantă pentru exercitarea funcției critice respective;

32.

Macheta Z 07.03 – Punerea în corespondență a liniilor de activitate esențiale per entitate juridică (FUNC 3) oferă o listă completă a liniilor de activitate esențiale și le pune în corespondență cu entitățile juridice;

33.

Macheta Z 07.04 – Punerea în corespondență a funcțiilor critice cu liniile de activitate esențiale (FUNC 4) stabilește corespondența dintre funcțiile critice identificate și liniile de activitate.

34.

În temeiul articolului 2 alineatul (1) punctul 35 din Directiva 2014/59/UE, «funcții critice» înseamnă activități, servicii sau operațiuni a căror întrerupere ar putea conduce, într-unul sau mai multe state membre, la perturbarea serviciilor esențiale pentru economia reală sau la perturbarea stabilității financiare din cauza dimensiunii, a cotei de piață, a interconexiunilor externe și interne, a complexității sau activităților transfrontaliere ale unei instituții sau ale unui grup, mai ales având în vedere caracterul substituibil al respectivelor activități, servicii sau operațiuni.

35.

În temeiul articolului 6 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2016/778 al Comisiei (18), o funcție este considerată critică atunci când îndeplinește simultan următoarele două condiții:

(a)	funcția este furnizată de o instituție unor părți terțe care nu sunt afiliate instituției sau grupului; și

(b)

perturbarea bruscă a furnizării funcției respective ar avea un impact negativ semnificativ asupra părților terțe, ar avea un efect de contagiune sau ar afecta încrederea generală a actorilor de pe piață, dată fiind relevanța sistemică a funcției pentru părțile terțe și relevanța sistemică a instituției sau a grupului în exercitarea acestei funcții.

36.

În temeiul articolului 2 alineatul (1) punctul 36 din Directiva 2014/59/UE, «linii de activitate esențiale» înseamnă liniile de activitate și serviciile asociate care reprezintă importante surse de venit, de profit sau de valoare a francizei pentru o instituție sau pentru un grup din care face parte instituția.

37.

În sensul prezentei machete, funcțiile economice se referă la funcțiile enumerate în tabelul de mai jos.

38.

Pentru fiecare categorie de funcții economice, se poate alege mențiunea «altele», în cazul în care funcția nu se regăsește printre celelalte funcții predefinite.

39.

Contrapărțile menționate la rândurile 0010-0070 și la rândurile 0080-0150 sunt definite în mod identic cu sectoarele contrapărților, astfel cum este prevăzut în FINREP, anexa V partea 1 capitolul 6. «IMM-uri» se referă la IMM-uri astfel cum sunt definite în FINREP, anexa V partea 1 punctul 5 litera (i).

ID	Funcția economică
Depozite Atragerea de depozite se referă la acceptarea de depozite de la intermediari nefinanciari. Aceasta nu include contractarea de împrumuturi de la alți intermediari financiari, care este abordată separat la rubrica «Finanțare interbancară». Depozitele includ: i) conturile curente/depozitele overnight, ii) depozitele la termen și iii) depozitele rambursabile după notificare, și exclud acordurile repo. Referințe: Ghidul CSF privind identificarea funcțiilor critice și a serviciilor critice partajate (FSB Guidance on Identification of Critical Functions and Critical Shared Services) (2013), p. 14; anexa II partea 2 punctele 9.1, 9.2 și 9.3 din Regulamentul (UE) nr. 1071/2013.
1.1	Gospodării
1.2	Societăți nefinanciare (IMM-uri)
1.3	Societăți nefinanciare (altele decât IMM-uri)
1.4	Administrații publice
1.5, 1.6, 1.7	Alte sectoare/contrapărți (1), (2) și (3)
Acordarea de credite Acordarea de credite se referă la furnizarea de fonduri contrapărților nefinanciare, cum ar fi clienții întreprinderi sau clienții retail. Acordarea de credite contrapărților financiare este o activitate distinctă și este evaluată la rubrica «Finanțare interbancară». Împrumuturile acordate includ instrumentele de datorie deținute de instituții, dar nu includ instrumentele de datorie care sunt titluri de valoare, indiferent de clasificarea contabilă a acestora. Referințe: Ghidul CSF privind identificarea funcțiilor critice și a serviciilor critice partajate (2013), p. 17; anexa II partea 2 punctul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1071/2013.
2.1	Gospodării – credite pentru achiziționarea de locuințe Acordarea de credite pentru achiziționarea de locuințe înseamnă împrumuturi acordate gospodăriilor în scopul de a investi în locuințe pentru utilizare proprie și pentru închiriere, inclusiv în scopul construirii sau în scopul renovării.
2.2	Gospodării – alte tipuri de credite
2.3	Societăți nefinanciare – IMM-uri
2.4	Societăți nefinanciare – altele decât IMM-uri
2.5	Administrații publice
2.6, 2.7, 2.8	Alte sectoare/contrapărți (1), (2) și (3)
Servicii de plăți, de numerar, de decontare, de compensare, de custodie Referință: Ghidul CSF privind identificarea funcțiilor critice și a serviciilor critice partajate (2013), p. 20. Funcțiile economice incluse în această rubrică constau în furnizarea de servicii de plăți, de numerar, de decontare, de compensare și de custodie, de către o instituție de credit, în calitate de intermediar între clienții proprii sau în calitate de intermediar între un client și una sau mai multe infrastructuri relevante ale pieței financiare (IPF) ori furnizarea de acces (indirect) la IPF-uri pentru alte bănci. În conformitate cu Ghidul CSF privind identificarea funcțiilor critice și a serviciilor critice partajate, funcția de plată, compensare și decontare este limitată la serviciile furnizate de bănci clienților lor. Această categorie nu include serviciile oferite de furnizorii (exclusivi) de IPF. În scopul prezentei machete, IPF-urile includ sistemele de plăți, sistemele de decontare a titlurilor de valoare, depozitarii centrali de titluri de valoare și contrapărțile centrale (și nu includ registrele centrale de tranzacții). Termenii «serviciu de plată», «operațiune de plată» și «sistem de plată» au sensul definit la articolul 4 punctele 3, 5 și, respectiv, 7 din Directiva (UE) 2015/2366 a Parlamentului European și a Consiliului (19).
3.1	Servicii de plată către IFM-uri Acest rând include serviciile de plată oferite instituțiilor financiare monetare (IFM), cu sau fără utilizarea unor sisteme de plată externe. Sunt incluse, de asemenea, (plățile legate de) serviciile bancare corespunzătoare. IFM-urile reprezintă toate unitățile instituționale incluse în următoarele subsectoare: i) bănci centrale; ii) societăți care acceptă depozite, exclusiv banca centrală și iii) fonduri de piață monetară.
3.2	Servicii de plată către alte instituții decât IFM-urile Servicii de plată oferite clienților, cu sau fără utilizarea unor sisteme de plată externe. Sunt incluse numai persoanele fizice sau juridice care nu aparțin sectorului IFM-urilor. Furnizorii de servicii de plată sunt, de asemenea, excluși din sectorul «alte instituții decât IFM-urile».
3.3	Servicii de numerar Furnizarea de servicii de numerar către clienți (atât persoane fizice, cât și întreprinderi, doar alte instituții decât IFM-urile). Aceste servicii se referă la retragerile de la bancomate și de la ghișeele sucursalelor bancare și nu includ și alte servicii de numerar (printre care se numără serviciile de transport de numerar pentru marea distribuție). Sunt incluse retragerile de numerar pe bază de cecuri și retragerile de numerar de la ghișeele sucursalelor cu ajutorul formularelor bancare (cazuri în care cardurile pot fi utilizate ca mijloace de identificare).
3.4	Servicii de decontare a titlurilor de valoare Servicii oferite clienților pentru confirmarea, compensarea și decontarea tranzacțiilor cu titluri de valoare, cu sau fără utilizarea sistemelor de decontare a titlurilor de valoare. «Decontare» înseamnă finalizarea unei tranzacții cu titluri de valoare, indiferent de locul în care este încheiată, în scopul stingerii obligațiilor părților la tranzacția respectivă prin transferul de fonduri bănești și/sau de titluri de valoare.
3.5	Servicii de compensare CPC Servicii de compensare în cazul titlurilor de valoare și al instrumentelor financiare derivate oferite clienților. Este inclusă, de asemenea, furnizarea de acces indirect la o contraparte centrală (CPC).
3.6	Servicii de custodie Păstrarea și administrarea instrumentelor financiare pentru clienți și servicii legate de custodie, cum ar fi gestionarea numerarului și a garanțiilor reale.
3.7, 3.8, 3.9	Alte servicii/activități/funcții (1), (2) și (3)
Piețe de capital Activitățile de pe piețele de capital se referă la emiterea și tranzacționarea de titluri de valoare, la serviciile de consiliere conexe, precum și la serviciile conexe, cum ar fi serviciile cu un broker principal și formarea pieței.
4.1	Instrumente derivate deținute în vederea tranzacționării (extrabursiere) Articolul 2 punctele 5 și 7 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012. Un «instrument financiar derivat» sau «contract derivat» înseamnă un instrument financiar astfel cum este prevăzut în secțiunea C punctele 4-10 din anexa I la Directiva 2014/65/UE, astfel cum sunt puse în aplicare prin articolele 38 și 39 din Regulamentul (CE) nr. 1287/2006 al Comisiei (20). Un «instrument financiar derivat extrabursier» sau «contract derivat extrabursier» înseamnă un contract derivat a cărui executare nu are loc pe o piață reglementată în sensul definiției de la articolul 4 alineatul (1) punctul 21 din Directiva 2014/65/UE sau pe o piață dintr-o țară terță considerată a fi echivalentă cu o piață reglementată conform articolului 2a din Regulamentul (UE) nr. 648/2012. Cuantumul care trebuie raportat nu include instrumentele financiare derivate tranzacționate pe piața extrabursieră.
4.2	Instrumente derivate deținute în vederea tranzacționării (care nu sunt extrabursiere) Toate instrumentele financiare derivate deținute în vederea tranzacționării, excluzând instrumentele financiare derivate extrabursiere deținute în vederea tranzacționării.
4.3	Piețe secundare/tranzacționare Prin piață secundară se înțelege piața în cadrul căreia investitorii cumpără și vând titluri de valoare. Această funcție se aplică integralității portofoliului de tranzacționare (și anume, capitalul propriu, creditele acordate întreprinderilor, creditul suveran). Cuantumul care trebuie raportat include valoarea titlurilor măsurată sub forma valorii totale a titlurilor deținute în vederea tranzacționării. Titlurile de valoare se raportează la valoarea justă la data de raportare. Cuantumul nu include nici împrumuturi, nici instrumente financiare derivate, nici active netranzacționabile (de exemplu, creanțe).
4.4	Piețe primare/subscriere Piețele primare sunt cele în care întreprinderile, administrațiile publice și alte grupuri emit pe bursă noi titluri de valoare, pentru a obține finanțare prin intermediul titlurilor bazate pe datorii sau al titlurilor bazate pe fonduri proprii (cum ar fi acțiuni ordinare și acțiuni preferențiale, obligațiuni corporative, titluri, efecte, obligațiuni de stat). Piețele primare sunt animate de grupuri de subscriere.
4.5, 4.6, 4.7	Alte servicii/activități/funcții (1), (2) și (3)
Finanțare interbancară Activități de acordare de credite și de contractare de împrumuturi pe piețele interbancare către și de la contrapărți financiare (instituții de credit și alte societăți financiare).
5.1	Contractarea de împrumuturi Contractarea de împrumuturi pe piețele interbancare de la contrapărți financiare (inclusiv prin intermediul acordurilor repo, al împrumuturilor interbancare, al efectelor de comerț, al certificatelor de depozit, al fondurilor de piață monetară, al liniilor de credit, al efectelor de comerț garantate cu active și al depozitelor fiduciare).
5.2	Instrumente derivate (active) Toate instrumentele derivate cu contrapărți financiare deținute în partea de active a bilanțului. În contrast cu rubrica «Piețe de capital», în rubrica «Finanțare interbancară» instrumentele financiare derivate includ toate contractele derivate cu contrapărți financiare (nu doar cele deținute în vederea tranzacționării).
5.3	Acordarea de credite Acordarea de credite pe piețele interbancare contrapărților financiare (inclusiv prin intermediul creditelor acordate în cadrul operațiunilor reverse repo, al efectelor de comerț, al certificatelor de depozit, al fondurilor de piață monetară, al liniilor de credit, al efectelor de comerț garantate cu active și al depozitelor fiduciare).
5.4	Instrumente derivate (datorii) Toate instrumentele derivate cu contrapărți financiare deținute în partea de pasive a bilanțului.
5.5, 5.6, 5.7	Alte tipuri de produse (1), (2) și (3) Orice funcție a funcției economice «Finanțare interbancară» care nu este inclusă printre punctele 5.1-5.4.

II.7.2 Z 07.01 – Evaluarea caracterului critic al funcțiilor economice (FUNC 1): Instrucțiuni privind anumite poziții

40.

Prezenta machetă este raportată o singură dată pentru fiecare stat membru (identificat ca «țară») în care grupul își desfășoară activitatea.

41.

Aceasta acoperă toate funcțiile economice exercitate în statul membru respectiv de orice entitate din grup, indiferent dacă funcția respectivă este o funcție critică sau nu.

Rânduri

Instrucțiuni

0010-0380

Funcții economice

Funcții economice astfel cum sunt definite mai sus

Coloane

Instrucțiuni

0010

Descrierea funcției economice

În cazul în care funcția economică este de tipul «Altele» (funcțiile 1.5-1.7, 2.6-2.8, 3.7-3.9, 4.5-4.7, 5.5-5.7), se furnizează o descriere a funcției respective.

0020

Cotă de piață

Estimarea cotei de piață a instituției sau a grupului pentru funcția economică din țara respectivă. Ca procent din piața totală în termeni de valoare monetară.

0030

Valoarea monetară

Conținutul acestei coloane depinde de funcția economică exersată.

1.	Depozite Valoarea contabilă (inclusiv dobânda acumulată) a depozitelor acceptate. Referințe: FINREP, anexele III și IV, formularul F 08.01, și anexa V partea 2 punctul 97.

Acordarea de credite

Valoarea contabilă brută a creditelor și avansurilor nedepreciate și depreciate (inclusiv dobânda acumulată). Stocul de credite este utilizat ca valoare aproximativă pentru creditele viitoare preconizate.

Referințe: FINREP, anexele III și IV, formularul F 04.04.01, și anexa V partea 1 punctul 34 litera (b).

Servicii de plăți, de numerar, de decontare, de compensare, de custodie

Ca regulă generală, se raportează media tranzacțiilor zilnice din decursul anului. În cazul în care aceasta nu este disponibilă, se poate raporta o medie pe o perioadă mai scurtă (de exemplu, câteva luni).

În special în ceea ce privește diferitele funcții, se iau în considerare următoarele măsuri:

—	Servicii de plată (3.1 și 3.2): valoarea operațiunilor trimise.

—	(Referințe: articolul 4 punctul 5 din Directiva (UE) 2015/2366; BCE/2013/43 (21))

—	Servicii de numerar (3.3): valoarea tranzacțiilor la bancomate, astfel cum sunt definite în tabelul 7 din BCE/2013/43, precum și retragerile de numerar OTC, astfel cum sunt definite în tabelul 4 din BCE/2014/15 (22).

—

Servicii de decontare a titlurilor de valoare (3.4): valoarea transferurilor de titluri de valoare procesate în numele clienților. Sunt incluse operațiunile decontate cu un sistem de decontare a titlurilor de valoare sau decontate la nivel intern de instituțiile raportoare, precum și operațiunile «fără plată».

—

Servicii de compensare CPC (3.5): pozițiile (expunerea) pe care contrapărțile centrale din care face parte instituția în calitate de membru și le asumă cu instituția în numele clienților săi. Vă rugăm să raportați valoarea medie zilnică a pozițiilor deschise legate de activitatea clienților la nivelul contrapărților centrale. În cazul în care aceasta nu este disponibilă, puteți raporta medii pe o perioadă mai scurtă (de exemplu, câteva luni).

—

Servicii de custodie (3.6): valoarea activelor în custodie, folosind valoarea justă. Alte metode de evaluare, inclusiv cele bazate pe valoarea nominală, pot fi folosite în cazul în care valoarea justă nu este disponibilă. În cazurile în care instituția furnizează servicii unor entități precum organismele de plasament colectiv sau fondurile de pensii, activele în cauză pot fi raportate la valoarea la care entitățile respective raportează activele în propriile bilanțuri. Valorile raportate includ dobânda acumulată, dacă este cazul.

(Referință: FINREP, anexele III și IV formularul F 22.02 coloana 010)

Piețe de capital

Valoarea noțională – a se raporta doar pentru instrumentele financiare derivate (4.1-4.2): valoarea nominală brută a tuturor tranzacțiilor încheiate și nedecontate încă la data de referință.

Referințe: FINREP, anexa V partea 2 punctul 133 pentru definiție; FINREP, anexele III, IV și V pentru date.

—	Instrumente derivate total (4.1-4.2): formularul F 10.00 coloana 030 rândul 290.

—	Instrumente derivate OTC (4.1): formularul F 10.00 coloana 030 rândurile 300 + 310 + 320.

—

Activități ale pieței secundare (4.3): valoare contabilă active – valoarea contabilă care trebuie raportată în activul bilanțier, inclusiv dobânda acumulată [FINREP: anexa V partea 1 punctul 27] pentru instrumentele de capitaluri proprii și titlurile de datorie [FINREP: anexa V partea 1 punctul 31], clasificate ca «deținute în vederea tranzacționării» [FINREP: anexa V partea 1 punctul 15 litera (a) și punctul 16 litera (a)].

—	Referință: FINREP: anexa III formularul F 04.01 coloana 010 rândurile 010 + 060 + 120.

—	Piețe primare (4.4): Venit din taxe – taxele și comisioanele primite pentru implicarea în inițierea sau emisiunea de titluri care nu au fost inițiate sau emise de către instituție.

—	Referință: FINREP: anexele III și IV formularul F 22.01 coloana 010 rândurile 030 + 180.

Finanțare interbancară

A se utiliza valoarea contabilă brută, astfel cum este definită în FINREP.

Referințe: FINREP: anexa V partea 1 punctul 34, FINREP: anexele III și IV, formularele:

—	Contractarea de împrumuturi (5.1): formularul F 20.06 coloana 010 rândurile 100 + 110, toate țările;

—	Instrumente derivate (active) (5.2): formularul F 20.04 coloana 010 rândul 010, toate țările;

—	Acordarea de credite (5.3): formularul F 20.04 coloana 010 rândurile 170 + 180, toate țările;

—	Instrumente derivate (datorii) (5.4): formularul F 20.06 coloana 010 rândul 010, toate țările.

0040

Indicator numeric

Conținutul acestei coloane depinde de funcția economică exersată.

1.	Depozite Numărul total al clienților care au depus valorile raportate în valoare monetară. În cazul în care un client utilizează mai multe produse de depozit/conturi de depozit, clientul respectiv este luat în calcul o singură dată.

2.	Acordarea de credite Numărul total al clienților. În cazul în care un client utilizează mai multe produse de împrumut/conturi de împrumut, clientul respectiv este luat în calcul o singură dată.

Servicii de plăți, de numerar, de decontare, de compensare, de custodie

Ca regulă generală, se raportează mediile tranzacțiilor zilnice din decursul anului. În cazul în care acestea nu sunt disponibile, se pot raporta medii pe o perioadă mai scurtă (de exemplu, câteva luni).

În special în ceea ce privește diferitele funcții, se iau în considerare următoarele măsuri:

—	Servicii de plată (3.1-3.2): numărul tranzacțiilor efectuate.

—	Referințe: articolul 4 punctul 5 din Directiva (UE) 2015/2366; BCE/2013/43.

—	Servicii de numerar (3.3): numărul de tranzacții la bancomate, astfel cum sunt definite în tabelul 7 din BCE/2013/43, precum și retragerile de numerar OTC, astfel cum sunt definite în tabelul 4 din BCE/2014/15.

—

Servicii de decontare a titlurilor de valoare (3.4): numărul operațiunilor de transfer de titluri de valoare procesate în numele clienților. Sunt incluse operațiunile decontate cu un sistem de decontare a titlurilor de valoare sau decontate la nivel intern de instituția raportoare sau grupul raportor, precum și operațiunile «fără plată».

4.	Piețe de capital Numărul contrapărților sau al tranzacțiilor. Pentru instrumentele derivate (4.1-4.2) și instrumentele pieței secundare (4.3), numărul total al contrapărților. Pentru piețele primare (4.4), numărul total de tranzacții subscrise.

5.	Finanțare interbancară Numărul total al contrapărților. În cazul în care o contraparte deține mai mult de un cont și/sau mai mult de o tranzacție, contrapartea este luată în calcul o singură dată.

0050

Impactul asupra pieței

Impactul estimat pe care îl poate avea întreruperea bruscă a funcției asupra terților, a piețelor financiare și a economiei reale, luând în considerare dimensiunea, cota de piață din țara respectivă, gradul de interconectare externă și internă, complexitatea și activitățile transfrontaliere ale instituției.

Această evaluare se exprimă în măsuri de ordin calitativ precum «High (H)» («Ridicat»), «Medium-High (MH)» («Mediu spre ridicat»), «Medium-Low (ML)» («Mediu spre scăzut») sau «Low (L)» («Scăzut»).

«H» se selectează dacă întreruperea are un impact major asupra pieței naționale, «MH» dacă impactul este semnificativ, «ML» dacă impactul este important, dar limitat, iar «L» dacă impactul este scăzut.

0060

Caracterul substituibil

Articolul 6 alineatul (3) din Regulamentul delegat (UE) 2016/778.

O funcție este considerată substituibilă atunci când aceasta poate fi înlocuită într-un mod acceptabil și într-un interval de timp rezonabil, evitându-se astfel apariția unor probleme sistemice pentru economia reală și piețele financiare. Se iau în considerare următoarele:

(a)	structura pieței pentru funcția respectivă și disponibilitatea furnizorilor de substituție;

(b)	posibilitățile altor furnizori în termeni de capacitate, îndeplinirea cerințelor pentru furnizarea funcției, precum și posibilele bariere la intrare sau la extindere;

(c)	interesul altor furnizori de preluare a acestor activități;

(d)

timpul de care utilizatorii serviciului au nevoie pentru a trece la noul furnizor de servicii și costurile acestei schimbări, timpul de care alți concurenți au nevoie pentru a prelua funcțiile și măsura în care acest timp este suficient pentru a se evita perturbări semnificative, în funcție de tipul de serviciu.

«H» se selectează dacă o funcție poate fi furnizată cu ușurință de o altă bancă în condiții comparabile, într-un interval de timp rezonabil,

«L» dacă o funcție nu poate fi substituită cu ușurință sau cu rapiditate,

«MH» și «ML» pentru cazurile intermediare, luând în considerare diferite măsuri (de exemplu, cota de piață, concentrarea pieței, termenul de substituire, precum și barierele de ordin juridic în calea intrării sau extinderii și cerințele operaționale aplicabile intrării sau extinderii).

0070

Funcția critică

În această coloană se raportează dacă, luând în considerare datele cantitative și indicatorii privind caracterul critic din această machetă, funcția economică este considerată a fi critică pe piață pentru țara relevantă.

A se completa «Da» sau «Nu».

II.7.3 Z 07.02 – Punerea în corespondență a funcțiilor critice per entitate juridică (FUNC 2): Instrucțiuni privind anumite poziții

42.

Această machetă se raportează pentru întregul grup. În această machetă se raportează numai funcțiile critice identificate ca atare în {Z 07.01;070} (pentru fiecare stat membru).

43.

Combinația dintre valorile raportate în coloanele 0010, 0020 și 0040 din prezenta machetă constituie o cheie primară care trebuie să fie unică pentru fiecare rând din machetă.

Coloane	Instrucțiuni
0010	Țara Țara pentru care funcția este critică, astfel cum este raportată în Z 07.01 (FUNC 1).
0020	ID Numărul de identificare al funcțiilor critice, astfel cum sunt definite în capitolul II.7.1 de mai sus și menționate în macheta Z 07.01 (FUNC 1).
0030	Denumirea entității Denumirea entității care exercită funcția critică, astfel cum este raportată în Z 01.00 (ORG). În cazul în care există mai multe entități care exercită aceleași funcții critice în aceeași țară, se raportează fiecare entitate pe un rând separat.
0040	Cod Codul entității care exercită funcția critică, astfel cum este raportat în Z 01.00 – Structura organizatorică (ORG).
0050	Valoarea monetară Contribuția, în valoare monetară, a entității juridice la valoarea monetară astfel cum este descrisă în coloana 0030 din macheta Z 07.01 (FUNC 1)

II.7.4 Z 07.03 – Punerea în corespondență a liniilor de activitate esențiale cu entitățile juridice (FUNC 3): Instrucțiuni privind anumite poziții

44.

Combinația dintre valorile raportate în coloanele 0020 și 0040 din prezenta machetă constituie o cheie primară care trebuie să fie unică pentru fiecare rând din machetă.

45.

Numai entitățile juridice relevante sunt raportate în această machetă.

Coloane	Instrucțiuni
0010	Linia de activitate esențială Linia de activitate esențială în temeiul articolului 2 alineatul (1) punctul 36 din Directiva 2014/59/UE și al articolului 7 din Regulamentul delegat (UE) 2016/778 al Comisiei.
0020	ID linie de activitate Numărul unic de identificare al liniei de activitate care trebuie să fie furnizat de instituție.
0030	Descriere Descrierea liniei de activitate esențiale.
0040	Denumirea entității Denumirea entității, astfel cum este raportată în Z 01.00 (ORG), care se ocupă de linia de activitate esențială sau participă la aceasta. În cazul în care există mai multe entități care se ocupă de aceeași linie de activitate esențială sau participă la aceasta, se raportează fiecare entitate pe un rând separat.
0050	Cod Codul entității care se ocupă de linia de activitate esențială sau participă la aceasta, astfel cum este raportat în Z 01.00 (ORG).

II.7.5 Z 07.04 – Punerea în corespondență a funcțiilor critice cu liniile de activitate esențiale (FUNC 4): Instrucțiuni privind anumite poziții

46.

Combinația dintre valorile raportate în coloanele 0010, 0020 și 0040 din prezenta machetă constituie o cheie primară care trebuie să fie unică pentru fiecare rând din machetă.

47.

În această machetă se raportează numai funcțiile critice astfel cum au fost identificate în {Z 07.01;0070}.

Coloane	Instrucțiuni
0010	Țara Țara pentru care funcția este critică, astfel cum este raportată în Z 07.01 (FUNC 1).
0020	ID funcție Numărul de identificare al funcțiilor critice, astfel cum sunt definite în capitolul II.7.1 de mai sus și menționate în macheta Z 07.01 (FUNC 1).
0030	Linia de activitate esențială Linia de activitate esențială în temeiul articolului 2 alineatul (1) punctul 36 din Directiva 2014/59/UE și al articolului 7 din Regulamentul delegat (UE) 2016/778 al Comisiei din 2 februarie 2016, astfel cum este raportată în macheta Z 07.03 (FUNC 3).
0040	ID linie de activitate Numărul unic de identificare al liniei de activitate care trebuie să fie furnizat de instituție; același număr de identificare cu cel raportat în macheta Z 07.03 (FUNC 3).

II.8 Z 08.00 – Servicii critice (SERV)

II.8.1 Instrucțiuni generale

48.

Informațiile care trebuie incluse în prezenta machetă se raportează o singură dată pentru întregul grup, enumeră serviciile critice primite de orice entitate din grup și le corelează cu funcțiile critice exercitate de grup.

49.

Serviciile critice sunt operațiunile, activitățile și serviciile subiacente efectuate pentru una (servicii dedicate) sau mai multe (servicii partajate) unități operaționale ori entități juridice din cadrul grupului, care sunt necesare pentru a furniza una sau mai multe funcții critice. Serviciile critice pot fi furnizate de entități din cadrul grupului (serviciu intern) sau pot fi externalizate către un furnizor extern (serviciu extern). Un serviciu este considerat critic atunci când perturbarea acestuia poate constitui un impediment grav pentru exercitarea funcțiilor critice sau poate împiedica în totalitate furnizarea acestora, dat fiind că aceste servicii sunt intrinsec legate de funcțiile critice pe care o instituție le asigură în beneficiul unor părți terțe.

50.

Serviciile care sunt furnizate în întregime la nivel intern pentru o entitate juridică nu se raportează în prezenta machetă.

51.

Serviciile care nu au un impact important asupra funcțiilor critice nu se raportează în prezenta machetă.

52.

Combinația dintre valorile raportate în coloanele 0005, 0010, 0030, 0050, 0070 și 0080 din prezenta machetă constituie o cheie primară care trebuie să fie unică pentru fiecare rând din machetă.

II.8.2 Instrucțiuni privind anumite poziții

Coloane

Instrucțiuni

0005

Identificator

0010

Tipul de serviciu

Tipul de serviciu este unul dintre tipurile de servicii enumerate mai jos.

În cazul în care este posibil, se raportează subcategoria (număr de identificare cu două cifre). Atunci când nu există subcategorii sau când nicio subcategorie nu descrie în mod corespunzător serviciul furnizat de instituție, se raportează categoria principală (număr de identificare cu o cifră).

Asistența în materie de resurse umane

1.1.	Administrarea personalului, inclusiv administrarea contractelor și remunerația

1.2.	Comunicarea internă

Tehnologia informației

2.1.	Echipamente informatice și de comunicații

2.2.	Stocarea și prelucrarea datelor

2.3.	Alte infrastructuri informatice, stații de lucru, telecomunicații, servere, centre de date și servicii conexe

2.4.	Administrarea licențelor de software și a software-ului pentru aplicații

2.5.	Accesul la furnizori externi, în special la furnizori de date și de infrastructură

2.6.	Întreținerea aplicațiilor, inclusiv întreținerea aplicațiilor software și a fluxurilor de date aferente

2.7.	Generarea de rapoarte, fluxuri de informații interne și baze de date interne

2.8.	Asistența pentru utilizatori

2.9.	Gestionarea situațiilor de urgență și recuperarea în caz de dezastru

3.	Prelucrarea tranzacțiilor, inclusiv aspectele juridice privind tranzacționarea, în special măsuri de combatere a spălării banilor

Furnizarea sau administrarea de bunuri imobiliare și spații, precum și facilități conexe

4.1.	Spații de birouri și de depozitare

4.2.	Administrarea facilităților interne

4.3.	Securitate și controlul accesului

4.4.	Administrarea portofoliului de bunuri imobiliare

4.5.	Altele, vă rugăm să precizați

Servicii juridice și funcții de asigurare a conformității:

5.1.	Asistența juridică corporativă

5.2.	Serviciile juridice economice și tranzacționale

5.3.	Asistența pentru asigurarea conformității

Serviciile asociate trezoreriei

6.1.	Coordonarea, administrarea și gestionarea activității de trezorerie

6.2.	Coordonarea, administrarea și gestionarea refinanțării entităților, inclusiv gestionarea garanțiilor reale

6.3.	Funcția de raportare, în special în privința indicatorilor de lichiditate reglementați

6.4.	Coordonarea, administrarea și gestionarea programelor de finanțare pe termen mediu și lung și refinanțarea entităților din cadrul grupului

6.5.	Coordonarea, administrarea și gestionarea refinanțării, în special a aspectelor pe termen scurt

Gestionarea tranzacționării/activelor

7.1.	Procesarea operațiunilor: identificarea tranzacțiilor, proiectarea, dezvoltarea, remedierea produselor de tranzacționare

7.2.	Confirmare, decontare, plăți

7.3.	Gestionarea pozițiilor și a contrapărților în ceea ce privește raportarea datelor și relațiile cu contrapărțile

7.4.	Gestionarea pozițiilor (riscuri și reconciliere)

Gestionarea și evaluarea riscurilor

8.1.	Gestionarea riscurilor la nivel central ori în legătură cu linia de activitate sau cu tipul de risc;

8.2.	Generarea de rapoarte privind riscurile;

Contabilitate

9.1.	Raportarea obligatorie prevăzută de lege și raportarea în scopuri de reglementare

9.2.	Evaluare, în special a pozițiilor pe piață;

9.3.	Raportarea privind gestiunea

10.	Procesarea numerarului

0020-0030

Beneficiarul serviciilor

Entitatea din cadrul grupului care primește serviciul critic raportat în coloana 0010 de la o altă entitate din grup sau de la furnizorul extern raportat în coloanele 0040-0050.

0020

Denumirea entității

Trebuie să fie diferită de cea indicată în coloana 0040.

0030

Cod

Identificatorul unic al entității juridice din coloana 0020, astfel cum este raportat în macheta Z 01.00 (ORG)

Trebuie să fie diferit de cel indicat în coloana 0050.

0040-0050

Furnizorul de servicii

Entitatea juridică (internă sau externă) care furnizează unei entități din grup serviciul critic raportat în coloana 0010.

0040

Denumirea entității

Trebuie să fie diferită de cea indicată în coloana 0020.

0050

Cod

Identificatorul unic al entității juridice din coloana 0040. Trebuie să fie diferit de cel indicat în coloana 0030.

În cazul în care furnizorul de servicii este o entitate din grup, codul este același ca cel raportat în macheta Z 01.00 (ORG).

În cazul în care furnizorul de servicii nu este o entitate din grup, codul entității respective este:

—	pentru instituții, codul LEI alfanumeric format din 20 de cifre;

—	pentru alte entități, codul este codul LEI alfanumeric format din 20 de cifre sau, în cazul în care acesta nu este disponibil, un cod conform unei codificări uniforme aplicabile în Uniune sau, în cazul în care un astfel de cod nu este disponibil, un cod național.

Acest cod este unic și este utilizat în mod consecvent în toate machetele.

0060

Apartenența la grup

«Da» – în cazul în care serviciul este furnizat de o entitate din grup («intern»)

«Nu» – în cazul în care serviciul este furnizat de o entitate din afara grupului («extern»)

0070-0080

Funcția critică

Funcția critică a cărei exercitare ar suferi un impediment grav sau care ar fi împiedicată în totalitate în cazul perturbării serviciului critic. Aceasta este una dintre funcțiile evaluate ca fiind critice în macheta Z 07.01 (FUNC 1).

0070

Țara

Statul membru pentru care funcția este critică, astfel cum este raportat în Z 07.01 (FUNC 1).

0080

Numărul de identificare al funcțiilor critice, astfel cum sunt definite în capitolul II.7.1 de mai sus și menționate în macheta Z 07.01 (FUNC 1).

0090

Termenul estimat pentru substituibilitate

Termenul estimat necesar pentru a înlocui un furnizor cu un altul într-o măsură comparabilă în ceea ce privește obiectul, calitatea și costul serviciului primit.

A se raporta una dintre următoarele valori:

—	«între 1 zi și 1 săptămână», în cazul în care termenul pentru substituibilitate nu depășește o săptămână;

—	«între 1 săptămână și 1 lună», în cazul în care termenul pentru substituibilitate depășește o săptămână, dar nu depășește o lună;

—	«între 1 lună și 6 luni», în cazul în care termenul pentru substituibilitate depășește o lună, dar nu depășește 6 luni;

—	«între 6 luni și 12 luni», în cazul în care termenul pentru substituibilitate depășește 6 luni, dar nu depășește un an;

—	«mai mult de 1 an», în cazul în care termenul pentru substituibilitate depășește un an.

0100

Termenul estimat pentru accesul la contracte

Termenul estimat necesar pentru extragerea următoarelor informații privind contractul de servicii, în urma unei solicitări din partea autorității de rezoluție:

—	durata contractului;

—	părțile la contract (autorul contractului și furnizorul, persoanele de contact) și competența acestora;

—	natura serviciului (și anume, o scurtă descriere a naturii tranzacției dintre părți, inclusiv prețurile);

—	dacă același serviciu poate fi oferit de orice alt furnizor intern/extern (și identificarea potențialilor candidați);

—	jurisdicția contractului;

—	serviciul responsabil cu gestionarea principalelor operațiuni care fac obiectul contractului;

—	principalele sancțiuni incluse în contract în caz de suspendare sau de întârziere a plăților;

—	motivele de reziliere anticipată și termenul permis pentru reziliere;

—	sprijin operațional în urma rezilierii;

—	funcțiile critice și liniile de activitate pentru care contractul este relevant.

A se raporta una dintre următoarele valori:

—

1 zi;

—	între 1 zi și 1 săptămână;

—	mai mult de 1 săptămână;

—	nu există niciun contract de reglementare a serviciului.

0110

Legislația aplicabilă

Codul ISO al țării a cărei legislație se aplică în cazul contractului.

0120

Contract compatibil cu o rezoluție

Reflectă evaluarea măsurii în care contractul ar putea fi continuat și transferat în cadrul unei proceduri de rezoluție.

Evaluarea ia în considerare, printre alți factori:

—	orice clauză care ar conferi unei contrapărți dreptul să rezilieze contractul doar ca urmare a unei proceduri de rezoluție, a unor măsuri de intervenție timpurie sau a unor scenarii «cross-default», chiar dacă obligațiile esențiale continuă să fie îndeplinite;

—	orice clauză care ar conferi unei contrapărți dreptul să modifice condițiile de utilizare sau prețurile doar ca urmare a unei proceduri de rezoluție, a unei intervenții timpurii sau a unor scenarii «cross-default», chiar dacă obligațiile esențiale continuă să fie îndeplinite;

—	recunoașterea, în contract, a drepturilor de suspendare ale autorităților de rezoluție.

A se raporta una dintre următoarele valori:

—	«Da» – în cazul în care contractul este evaluat ca fiind compatibil cu o rezoluție;

—	«Nu» – în cazul în care contractul nu este evaluat ca fiind compatibil cu o rezoluție;

—	«Neevaluat» – în cazul în care nu a fost efectuată nicio evaluare.

II.9 Z 09.00 – Servicii IPF – Furnizori și utilizatori – Punerea în corespondență cu funcțiile critice

II.9.1 Observații generale

53.

Această machetă identifică activitățile, funcțiile sau serviciile de compensare, de plăți, de decontare a titlurilor de valoare și de custodie a căror întrerupere poate constitui un impediment grav pentru exercitarea uneia sau mai multor funcții critice ori poate împiedica în totalitate exercitarea funcției/funcțiilor respective.

54.

Această machetă se raportează o singură dată pentru întreaga instituție sau întregul grup.

55.

Se identifică numai infrastructurile pieței financiare a căror întrerupere ar constitui un impediment grav pentru exercitarea unei funcții critice sau ar împiedica exercitarea acesteia.

56.

Combinația dintre valorile raportate în coloanele 0020, 0030, 0040, 0070 și 0100 din prezenta machetă constituie o cheie primară care trebuie să fie unică pentru fiecare rând din machetă.

II.9.2 Instrucțiuni privind anumite poziții

Coloane

Instrucțiuni

0010-0020

Utilizator

Entitatea din grup care utilizează serviciile de plăți, de compensare, de decontare, de custodie sau de registru central de tranzacții, astfel cum este raportată în Z 01.00 – Structura organizatorică (ORG).

0010

Denumirea entității

Denumirea entității care utilizează serviciile de plăți, de compensare, de decontare, de custodie sau de registru central de tranzacții, astfel cum este raportată în Z 01.00 – Structura organizatorică (ORG).

Se raportează numai entitățile care sunt identificate în Z 07.02 ca exercitând funcții critice.

0020

Cod

Codul entității care utilizează serviciile de plăți, de compensare, de decontare, de custodie sau de registru central de tranzacții, astfel cum este raportat în Z 01.00 – Structura organizatorică (ORG).

0030-0040

Funcția critică

Funcția critică exercitată de entitate, a cărei exercitare ar fi afectată sau împiedicată de perturbarea accesului la serviciul de plăți, de custodie, de decontare, de compensare sau de registru central de tranzacții.

0030

Țara

Țara pentru care funcția este critică, astfel cum este raportată în Z 07.01 (FUNC 1).

0040

Numărul de identificare al funcțiilor critice, astfel cum sunt definite în capitolul II.7.1 de mai sus și menționate în macheta Z 07.01 (FUNC 1).

0050-0070

Infrastructura pieței financiare (IPF)

Referință: CPMI, Principles for financial market infrastructures (Principii pentru infrastructurile pieței financiare)

Un sistem multilateral între instituțiile financiare participante, inclusiv operatorul sistemului, utilizat în scopul înregistrării, compensării sau decontării plăților, a titlurilor de valoare, a instrumentelor derivate sau a altor tranzacții financiare.

0050

Tipul de sistem

A se raporta una dintre următoarele valori:

«PS»	sistem de plată
«(I) CSD»	depozitar central (internațional) de titluri de valoare, inclusiv (I) CSD care furnizează servicii de decontare (la nivel intern sau externalizate)
«SSS»	sistem de decontare a titlurilor de valoare fără custodie
«CCP-Securities»	contrapartea centrală pentru compensarea titlurilor de valoare
«CCP-Derivatives»	contrapartea centrală pentru compensarea instrumentelor financiare derivate
«TR»	registrul central de tranzacții
«Altele»	atunci când tipul de sistem al IPF nu corespunde niciunuia dintre tipurile predefinite menționate mai sus.
«NA»	atunci când serviciile critice de plăți, de compensare, de decontare sau de custodie sunt furnizate de o entitate care nu este o infrastructură a pieței financiare menționată mai sus, de exemplu băncile custode.

0060

Denumire

Denumirea comercială a infrastructurii pieței financiare

Atunci când se raportează «NA» în coloana 0050, nu se completează această coloană.

0070

Codul IPF

Codul IPF-ului. Atunci când este disponibil, acest cod este codul LEI alfanumeric format din 20 de cifre. În cazurile în care codul LEI nu este disponibil, un cod conform unei codificări uniforme aplicabile în Uniune sau, în cazul în care un astfel de cod nu este disponibil, un cod național.

Atunci când se raportează «NA» în coloana 0050, nu se completează această coloană.

0080

Modul de participare

A se raporta una dintre următoarele valori:

«Direct»	în cazul statutului de membru direct sau al participării directe
«Indirect»	în cazul statutului de membru indirect sau al participării indirecte
«NA»	Atunci când în coloana 0050 se raportează «NA».

0090

Denumire

Denumirea comercială a intermediarului atunci când în coloana 0080 se raportează «Indirect» sau «NA».

Atunci când în coloana 0080 se raportează «Direct», se completează «NA» (prescurtare pentru «nu se aplică»).

Intermediarul poate să facă parte din grupul căruia îi aparține entitatea raportoare sau poate fi o altă instituție de credit care nu are legătură cu grupul respectiv.

Un intermediar poate fi o societate care furnizează altor societăți servicii de compensare, de plăți, de decontare a titlurilor de valoare și/sau de custodie (în special atunci când în coloana 0050 se completează «NA»); poate fi membru direct al uneia sau mai multor IPF și oferă acces indirect la serviciile oferite de o astfel de IPF (în special atunci când în coloana 0080 se completează «Indirect»).

0100

Cod

Codul intermediarului. Atunci când este disponibil, acest cod este codul LEI alfanumeric format din 20 de cifre. În cazurile în care codul LEI nu este disponibil, un cod conform unei codificări uniforme aplicabile în Uniune sau, în cazul în care un astfel de cod nu este disponibil, un cod național.

Atunci când în coloana 0090 se raportează «Direct», se completează «NA» (prescurtare pentru «nu se aplică»).

0110

Descrierea serviciului

Descrierea serviciului, în cazul în care tipul de sistem raportat în coloana 050 este «Altele» sau «NA».

0120

Legislația aplicabilă

Identificarea ISO 3166-1 alfa-2 a țării a cărei legislație se aplică în cazul accesului la IPF.

În cazul statutului de membru direct sau al participării directe, trebuie să se raporteze legislația aplicabilă contractului dintre infrastructura pieței financiare și utilizator. În cazul statutului de membru indirect sau al participării indirecte, trebuie să se raporteze legislația aplicabilă contractului dintre instituția cu rol de reprezentant și utilizator.

II.10 Sistemele informatice critice

II.10.1 Observații generale

57.

Această secțiune cuprinde următoarele machete:

(a)	Z 10.01 – Sistemele informatice critice (informații generale) (CIS 1), în care sunt enumerate toate sistemele informatice critice din cadrul grupului;

(b)	Z 10.02 – Punerea în corespondență a sistemelor informatice critice (CIS 2), care stabilește corespondența dintre sistemele informatice critice, pe de o parte, și entitățile utilizatoare din cadrul grupului și funcțiile critice, pe de altă parte.

58.

Prin sistem informatic critic («CIS») se înțelege o aplicație informatică sau un software care sprijină un serviciu critic a cărui perturbare ar constitui un impediment grav pentru exercitarea unei funcții critice sau ar împiedica exercitarea unei astfel de funcții.

59.

Aceste machete se raportează pentru întregul grup.

II.10.2 Z 10.01 – Sistemele informatice critice (informații generale) (CIS 1): Instrucțiuni privind anumite poziții

60.

Valoarea raportată în coloana 0010 din prezenta machetă constituie o cheie primară care trebuie să fie unică pentru fiecare rând din machetă.

Coloane

Instrucțiuni

0010-0040

Sistemul informatic critic

0010

Codul de identificare a sistemului

Codul de identificare a sistemului este un acronim stabilit de instituție care identifică în mod neechivoc sistemul informatic critic.

Acest cod este un număr de identificare a rândului și este unic pentru fiecare rând din machetă.

0020

Denumirea sistemului

Denumirea comercială sau internă a sistemului.

0030

Tipul de sistem

A se raporta una dintre următoarele valori:

—

«Software personalizat pentru sprijinirea întreprinderilor»

Aplicații care au fost dezvoltate în conformitate cu specificațiile detaliate ale întreprinderii. Aceste aplicații pot să fie dezvoltate la nivel intern sau de către contractanți externi, dar întotdeauna cu scopul de a sprijini întreprinderile.

—

«Software achiziționat ca atare (As-Is)»

Aplicațiile achiziționate de pe piață, care de obicei sunt vândute sau cedate sub licență de către un vânzător, care nu au fost modificate astfel încât să se opereze personalizări specifice pentru activitatea organizației. Se includ în această categorie aplicațiile care au fost supuse unor mecanisme de configurare normală.

—

«Software achiziționat cu modificări personalizate»

Aplicațiile achiziționate de pe piață, dar în cazul cărora vânzătorul (sau reprezentantul acestuia) a creat o versiune specifică pentru contextul instalării respective. Această versiune specifică se caracterizează prin modificări ale comportamentului aplicației, prin noi funcționalități sau prin includerea unor module de extensie non-standard elaborate în funcție de activitatea organizației.

—

«Aplicație/portal extern»

Portaluri externe sau aplicații furnizate de terți, de obicei de parteneri, pentru a avea acces la serviciile pe care le oferă. În mod normal, acestea nu intră în sfera de aplicare a gestionării sistemelor informatice din cadrul organizației și sunt instalate, întreținute și gestionate de partenerul respectiv. Aceste aplicații se prezintă adesea sub formă de portaluri (accesibile prin internet sau prin rețele private) și, cu toate că sunt în afara domeniului de aplicare al serviciilor de gestionare a sistemelor informatice ale organizației, acestea sunt importante (sau critice) pentru anumite funcții ale întreprinderii.

0040

Descriere

Descrierea scopului principal al sistemului informatic în contextul întreprinderii.

0050-0060

Entitatea din grup responsabilă de sistem

0050

Denumirea entității

Denumirea entității juridice responsabile de sistem în cadrul grupului.

Aceasta este entitatea responsabilă, în mod global, cu achiziționarea, dezvoltarea, integrarea, modificarea, funcționarea, întreținerea și retragerea unui sistem informatic; aceasta contribuie în mod esențial la elaborarea unor specificații de proiectare a sistemului, pentru a asigura faptul că securitatea și nevoile operaționale ale utilizatorilor sunt documentate, testate și puse în aplicare.

0060

Cod

Codul entității juridice responsabile de sistem în cadrul grupului, astfel cum este raportat în Z 01.00 – Structura organizatorică (ORG).

II.10.3 Z 10-02 – Punerea în corespondență a sistemelor informatice (CIS 2): Instrucțiuni privind anumite poziții

61.

Combinația dintre valorile raportate în coloanele 0010, 0030, 0040, 0050 și 0060 din prezenta machetă constituie o cheie primară care trebuie să fie unică pentru fiecare rând din machetă.

Coloane	Instrucțiuni
0010	Codul de identificare a sistemului Codul de identificare a sistemului informatic, astfel cum este raportat în coloana 010 din macheta Z 10.01 (CIS 1).
0020-0030	Entitatea din grup care utilizează sistemul Entitatea care utilizează sistemul în cadrul grupului („utilizatorul”). În cazul mai multor utilizatori, se raportează un rând separat pentru fiecare utilizator al aceluiași sistem informatic.
0020	Denumirea entității Denumirea entității care utilizează sistemul, astfel cum este raportată în Z 01.00 – Structura organizatorică (ORG).
0030	Cod Codul entității care utilizează sistemul, astfel cum este raportat în Z 01.00 – Structura organizatorică (ORG).
0040	Serviciul critic Codul de identificare a serviciului critic, astfel cum este raportat în Z 08.00 (coloana 0005), pe care îl sprijină sistemul. Serviciul critic poate fi el însuși un serviciu informatic sau un alt tip de serviciu pe care îl sprijină sistemul informatic (de exemplu, prelucrarea tranzacțiilor).
0050-0060	Funcția critică Funcția critică ce ar fi grav afectată sau împiedicată în totalitate de o întrerupere a serviciilor sprijinite de sistemul informatic. Pot exista mai multe funcții critice, caz în care se raportează mai multe rânduri pentru același sistem informatic.
0050	Țara Țara pentru care funcția este critică, astfel cum este raportată în Z 07.01 (FUNC 1).
0060	ID Numărul de identificare al funcțiilor critice, astfel cum sunt definite în capitolul II.7.1 de mai sus și menționate în macheta Z 07.01 (FUNC 1).

”

(1) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451 al Comisiei din 17 decembrie 2020 de stabilire a standardelor tehnice de punere în aplicare pentru aplicarea Regulamentului (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește raportarea în scopuri de supraveghere a instituțiilor și de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 680/2014 (JO L 97, 19.3.2021, p. 1).

(2) Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 iulie 2002 privind aplicarea standardelor internaționale de contabilitate (JO L 243, 11.9.2002, p. 1).

(3) Pentru informații detaliate accesați următorul site web: www.leiroc.org.

(4) Directiva 86/635/CEE a Consiliului din 8 decembrie 1986 privind conturile anuale și conturile consolidate ale băncilor și ale altor instituții financiare (JO L 372, 31.12.1986, p. 1).

(5) Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și firmele de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 176, 27.6.2013, p. 1).

(6) Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE (JO L 176, 27.6.2013, p. 338).

(7) Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind accesul la activitate și desfășurarea activității de asigurare și de reasigurare (Solvabilitate II) (JO L 335, 17.12.2009, p. 1).

(8) Recomandarea Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (JO L 124, 20.5.2003, p. 36).

(9) Regulamentul (UE) 2021/379 al Băncii Centrale Europene privind posturile din bilanț ale instituțiilor de credit și ale sectorului instituții financiare monetare (reformare) (JO L 73, 3.3.2021, p. 16).

(10) Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Directivei 2002/92/CE și a Directivei 2011/61/UE (JO L 173, 12.6.2014, p. 349).

(11) Directiva 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 de instituire a unui cadru pentru redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții și de modificare a Directivei 82/891/CEE a Consiliului și a Directivelor 2001/24/CE, 2002/47/CE, 2004/25/CE, 2005/56/CE, 2007/36/CE, 2011/35/UE, 2012/30/UE și 2013/36/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010 și (UE) nr. 648/2012 ale Parlamentului European și ale Consiliului (JO L 173, 12.6.2014, p. 190).

(12) Directiva 2014/49/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 privind schemele de garantare a depozitelor (JO L 173, 12.6.2014, p. 149).

(13) Directiva 2009/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 de coordonare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM) (JO L 302, 17.11.2009, p. 32).

(14) Directiva 2011/61/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2011 privind administratorii fondurilor de investiții alternative și de modificare a Directivelor 2003/41/CE și 2009/65/CE și a Regulamentelor (CE) nr. 1060/2009 și (UE) nr. 1095/2010 (JO L 174, 1.7.2011, p. 1).

(15) Directiva 98/26/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 1998 privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăți și de decontare a titlurilor de valoare (JO L 166, 11.6.1998, p. 45).

(16) Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții (JO L 201, 27.7.2012, p. 1).

(17) Regulamentul delegat (UE) 2016/1401 al Comisiei din 23 mai 2016 de completare a Directivei 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a unui cadru pentru redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare pentru metodologiile și principiile referitoare la evaluarea pasivelor care provin din instrumente financiare derivate (JO L 228, 23.8.2016, p. 7).

(18) Regulamentul delegat (UE) 2016/778 al Comisiei din 2 februarie 2016 de completare a Directivei 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește circumstanțele și condițiile în care plata contribuțiilor ex post extraordinare poate fi amânată parțial sau integral și în ceea ce privește criteriile de stabilire a activităților, serviciilor și operațiunilor pentru funcțiile critice și de stabilire a liniilor de activitate și a serviciilor asociate pentru liniile de activitate esențiale (JO L 131, 20.5.2016, p. 41).

(19) Directiva (UE) 2015/2366 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind serviciile de plată în cadrul pieței interne, de modificare a Directivelor 2002/65/CE, 2009/110/CE și 2013/36/UE și a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010, și de abrogare a Directivei 2007/64/CE (JO L 337, 23.12.2015, p. 35).

(20) Regulamentul (CE) nr. 1287/2006 al Comisiei din 10 august 2006 de punere în aplicare a Directivei 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind obligațiile întreprinderilor de investiții de păstrare a evidenței și înregistrărilor, raportarea tranzacțiilor, transparența pieței, admiterea de instrumente financiare în tranzacții și definiția termenilor în sensul directivei în cauză (JO L 241, 2.9.2006, p. 1).

(21) Regulamentul (UE) nr. 1409/2013 al Băncii Centrale Europene din 28 noiembrie 2013 privind statisticile referitoare la plăți (JO L 352, 24.12.2013, p. 18).

(22) Orientarea Băncii Centrale Europene din 4 aprilie 2014 privind statisticile monetare și financiare (BCE/2014/15) (JO L 340, 26.11.2014, p. 1).

4.3.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 69/107

DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2022/367 A COMISIEI

din 2 martie 2022

de modificare a Deciziei 2011/163/UE privind aprobarea planurilor prezentate de țări terțe în conformitate cu articolul 29 din Directiva 96/23/CE a Consiliului

[notificată cu numărul C(2022) 1200]

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 96/23/CE a Consiliului din 29 aprilie 1996 privind măsurile de monitorizare a anumitor substanțe și a reziduurilor acestora în animale vii și în produse de origine animală și de abrogare a Directivelor 85/358/CEE și 86/469/CEE și a Deciziilor 89/187/CEE și 91/664/CEE (1), în special articolul 29 alineatul (1) paragraful al patrulea și articolul 29 alineatul (2),

întrucât:

(1)

Articolul 29 alineatul (1) din Directiva 96/23/CE prevede că țările terțe din care statele membre sunt autorizate să importe animale și produse de origine animală reglementate prin directiva respectivă trebuie să transmită planuri de monitorizare a reziduurilor care să confere garanțiile necesare (denumite în continuare „planurile”). Este necesar ca planurile să cuprindă cel puțin grupurile de reziduuri și de substanțe menționate în anexa I la Directiva 96/23/CE.

(2)	Prin Decizia 2011/163/UE a Comisiei (2) s-au aprobat planurile transmise de anumite țări terțe cu privire la animalele și produsele de origine animală menționate în anexa la decizia respectivă.

(3)

Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/2315 a Comisiei a modificat ultima dată anexa la Decizia 2011/163/UE (3). Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/2315 a împărțit categoria „Produse de acvacultură” în patru subcategorii și anume: „Pești cu înotătoare”, „Produse din pești cu înotătoare (de exemplu, caviar)”, „Crustacee” și „Moluște (moluște bivalve, echinoderme, tunicate și gasteropode marine)”, pentru a fi mai bine aliniate cu categoriile utilizate pentru certificatele prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/2235 al Comisiei (4) și cu listele țărilor autorizate pentru introducerea în Uniune a anumitor produse prevăzute în anexele VIII și IX la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/405 al Comisiei (5).

(4)

Belarus, Canada, China, Israel (6), Moldova, Elveția, Turcia, Statele Unite și Uruguay au fost anterior incluse în coloana „Produse de acvacultură” din anexa la Decizia 2011/163/UE și exportau caviar rezultat din acvacultură pe această bază juridică. Planul de monitorizare a reziduurilor pentru peștii cu înotătoare pe care l-au transmis a fost în conformitate cu cerințele generale ale Uniunii pentru acvacultură și a vizat inclusiv caviarul. Prin urmare, respectivele țări terțe au fost lăsate în afara listei de „Produse din pești cu înotătoare (de exemplu, caviar)” din anexa la Decizia 2011/163/UE, astfel cum a fost modificată prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/2315. Pentru a evita orice neclaritate în ceea ce privește eligibilitatea de a exporta caviar în Uniune, este necesar ca respectivele țări terțe să fie menționate și în coloana „Produse din pești cu înotătoare (de exemplu, caviar)”. Din motive de claritate, este necesar ca titlul coloanei „Produse din pești cu înotătoare (de exemplu, caviar)” să fie „Caviar (7) (produs derivat de la pești cu înotătoare)”.

(5)

Emiratele Arabe Unite nu au transmis Comisiei un plan de monitorizare a reziduurilor pentru peștii cu înotătoare. Cu toate acestea, Emiratele Arabe Unite au oferit garanții în ceea ce privește produsele derivate de la pești cu înotătoare originare fie din statele membre, fie din țări terțe care sunt autorizate să exporte astfel de produse în Uniune. Prin urmare, este necesar ca în anexa la Decizia 2011/163/UE să se includă o rubrică referitoare la Emiratele Arabe Unite în subcoloana „Caviar (produs derivat de la pești cu înotătoare)”, împreună cu nota de subsol corespunzătoare.

(6)	Prin urmare, este necesar ca Decizia 2011/163/UE să fie modificată în consecință.

(7)	Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

În sensul prezentei decizii se aplică definițiile prevăzute la articolul 2 din Regulamentul delegat (UE) 2020/692 al Comisiei (8).

Articolul 2

Anexa la Decizia 2011/163/UE se înlocuiește cu textul din anexa la prezenta decizie.

Articolul 3

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 2 martie 2022.

Pentru Comisie

Stella KYRIAKIDES

Membru al Comisiei

(1) JO L 125, 23.5.1996, p. 10.

(2) Decizia 2011/163/UE a Comisiei din 16 martie 2011 privind aprobarea planurilor prezentate de țări terțe în conformitate cu articolul 29 din Directiva 96/23/CE a Consiliului (JO L 70, 17.3.2011, p. 40).

(3) Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/2315 a Comisiei din 17 decembrie 2021 de modificare a Deciziei 2011/163/UE privind aprobarea planurilor prezentate de țări terțe în conformitate cu articolul 29 din Directiva 96/23/CE a Consiliului (JO L 464, 28.12.2021, p. 17).

(4) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/2235 al Comisiei din 16 decembrie 2020 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (UE) 2016/429 și (UE) 2017/625 ale Parlamentului European și ale Consiliului în ceea ce privește modelele de certificate de sănătate animală, modelele de certificate oficiale și modelele de certificate de sănătate animală/oficiale pentru intrarea în Uniune și circulația în interiorul Uniunii a transporturilor de anumite categorii de animale și mărfuri, certificarea oficială privind astfel de certificate și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 599/2004, a Regulamentelor de punere în aplicare (UE) nr. 636/2014 și (UE) 2019/628, a Directivei 98/68/CE și a Deciziilor 2000/572/CE, 2003/779/CE și 2007/240/CE (JO L 442, 30.12.2020, p. 1).

(5) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/405 al Comisiei din 24 martie 2021 de stabilire a listelor cu țările terțe sau regiunile din acestea autorizate pentru introducerea în Uniune a anumitor animale și mărfuri destinate consumului uman în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 114, 31.3.2021, p. 118).

(6) Înțeles în continuare ca Statul Israel, cu excepția teritoriilor aflate sub administrația israeliană începând din iunie 1967 și anume: Înălțimile Golan, Fâșia Gaza, Ierusalimul de Est și restul Cisiordaniei.

(7) Caviar sau înlocuitori de caviar preparați din icre.

(8) Regulamentul delegat (UE) 2020/692 al Comisiei din 30 ianuarie 2020 de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele privind intrarea în Uniune, precum și circulația și manipularea după intrare, a transporturilor de anumite animale, de materiale germinative și de produse de origine animală (JO L 174, 3.6.2020, p. 379).

ANEXĂ

„ANEXĂ

Cod ISO2

Țară ((1))

Bovine

Ovine/Caprine

Porcine

Ecvine

Păsări de curte

Produse de acvacultură

Lapte

Ouă

Iepuri

Vânat sălbatic

Vânat de crescătorie

Miere

Membrane naturale

Produse pescărești

Moluște (moluște bivalve, echinoderme, tunicate și gasteropode marine)

Pești cu înotătoare

Caviar ((13)) (produs derivat de la pești cu înotătoare)

Crustacee

Andorra

X ((2))

Emiratele Arabe Unite

X ((2))

X ((3))

Albania

X ((2a))

Armenia

Argentina

Australia

Bosnia și Herțegovina

Bangladesh

Burkina Faso

Benin

Brunei

Brazilia

Botswana

Belarus

X ((7))

Belize

Canada

Elveția

Chile

Camerun

China

Columbia

X ((2))

Costa Rica

Cuba

Republica Dominicană

Ecuador

Egipt

X ((2a))

Etiopia

Insulele Falkland

X ((5))

Insulele Feroe

Regatul Unit

Georgia

Guernsey

Groenlanda

Guatemala

Honduras

Indonezia

X ((2a))

Israel ((4))

Insula Man

India

X ((2a))

Iran

Jersey

Jamaica

Japonia

X ((2a))

Kenya

Coreea de Sud

X ((2a))

Liban

Sri Lanka

Maroc

X ((2a))

Moldova

Muntenegru

X ((5))

Madagascar

Macedonia de Nord

Myanmar

Mongolia

Mauritius

X ((2))

Mexic

X ((2))

X ((2a))

Malaysia

X ((2))

Mozambic

Namibia

X ((5))

Noua Caledonie

Nigeria

Nicaragua

Noua Zeelandă

X ((2a))

Oman

X ((2a))

Panama

Peru

Filipine

X ((2a))

Pakistan

Saint-Pierre și Miquelon

Insulele Pitcairn

Paraguay

Serbia ((6))

X ((7))

Rusia

X ((8))

Rwanda

Arabia Saudită

Singapore

X ((2))

X ((9))

X ((2))

X ((2a))

X ((9))

Sierra Leone

San Marino

X ((2))

El Salvador

Siria

Eswatini

Togo

Thailanda

X ((2a))

Tunisia

Turcia

Taiwan

X ((2a))

Tanzania

Ucraina

Uganda

Statele Unite ale Americii

X ((10))

Uruguay

Uzbekistan

Venezuela

Vietnam

X ((2a))

Wallis și Futuna

Kosovo ((11))

X ((2))

Africa de Sud

X ((12))

Zambia

”

((1)) Tabelul conține o listă de țări și teritorii. El nu se limitează la țările recunoscute de Uniune.

((2)) Țări terțe care utilizează doar materii prime provenite fie din state membre, fie din alte țări terțe care sunt autorizate să exporte astfel de materii prime în Uniune, în conformitate cu articolul 2.

((2a)) Țări terțe care utilizează produse de origine animală fie din state membre, fie din alte țări terțe autorizate să exporte în Uniune astfel de produse prelucrate, în conformitate cu articolul 2, cu scopul de a fi utilizate numai pentru prepararea produselor compuse care urmează să fie exportate în Uniune.

((3)) Doar lapte de cămilă.

((4)) Înțeles în continuare ca Statul Israel, cu excepția teritoriilor aflate sub administrația israeliană începând din iunie 1967, și anume Înălțimile Golan, Fâșia Gaza, Ierusalimul de Est și restul Cisiordaniei.

((5)) Numai specii de ovine.

((6)) Nu include Kosovo.

((7)) Export în Uniune de ecvine vii destinate sacrificării (numai animale destinate producției de alimente).

((8)) Numai reni.

((9)) Numai pentru produse din carne proaspătă provenind din Noua Zeelandă, destinate Uniunii și care sunt descărcate, reîncărcate și tranzitate prin Singapore, cu sau fără depozitare.

((10)) Numai specii de caprine.

((11)) Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu CSONU 1244, precum și cu Avizul CIJ privind Declarația de independență a Kosovo.

((12)) Numai ratite.

((13)) Caviar, sau înlocuitori de caviar, preparat din icre.

		ISSN 1977-0782
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 69

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 65 4 martie 2022

Cuprins		I Acte legislative	Pagina
		DIRECTIVE
	*	Directiva (UE) 2022/362 a Parlamentului European și a Consiliului din 24 februarie 2022 de modificare a Directivelor 1999/62/CE, 1999/37/CE și (UE) 2019/520, în ceea ce privește taxarea vehiculelor pentru utilizarea anumitor infrastructuri	1

	II Acte fără caracter legislativ
	REGULAMENTE
*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/363 al Comisiei din 24 ianuarie 2022 de modificare și rectificare a anexei IX la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/405 în ceea ce privește listele cu țări terțe sau regiuni ale acestora autorizate pentru introducerea în Uniune a anumitor produse pescărești ( 1 )	40
*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/364 al Comisiei din 3 martie 2022 de modificare a anexelor V și XIV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 în ceea ce privește rubricile referitoare la Canada, la Regatul Unit și la Statele Unite ale Americii din listele cu țările terțe autorizate pentru introducerea în Uniune a transporturilor de păsări de curte, de materiale germinative provenite de la păsări de curte și de carne proaspătă provenită de la păsări de curte și de la vânat cu pene ( 1 )	45
*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/365 al Comisiei din 3 martie 2022 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/1624 de stabilire a unor standarde tehnice de punere în aplicare cu privire la procedurile, formularele și machetele standard care trebuie utilizate pentru furnizarea informațiilor necesare în scopul planurilor de rezoluție pentru instituțiile de credit și firmele de investiții în temeiul Directivei 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului ( 1 )	60
	DECIZII
*	Decizia (UE) 2022/366 a Consiliului din 3 martie 2022 privind suspendarea parțială a aplicării Acordului dintre Uniunea Europeană și Republica Vanuatu privind exonerarea de obligația de a deține viză de scurtă ședere	105
*	Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/367 a Comisiei din 2 martie 2022 de modificare a Deciziei 2011/163/UE privind aprobarea planurilor prezentate de țări terțe în conformitate cu articolul 29 din Directiva 96/23/CE a Consiliului [notificată cu numărul C(2022) 1200] ( 1 )	107
*	Decizia (UE) 2022/368 a Băncii Centrale Europene din 18 februarie 2022 de modificare a Deciziei (UE) 2015/2218 privind procedura de excludere a membrilor personalului de la prezumția de a avea un impact semnificativ asupra profilului de risc al unei instituții de credit supravegheate (BCE/2022/6)	117
	ACTE ADOPTATE DE ORGANISME CREATE PRIN ACORDURI INTERNAȚIONALE
*	Decizia nr. 72/2020 a Comitetului mixt instituit prin Acordul de recunoaștere reciprocă între Comunitatea Europeană și Statele Unite ale Americii din 8 februarie 2022 referitoare la includerea unor organisme de evaluare a conformității în anexa sectorială privind compatibilitatea electromagnetică [2022/369]	123
*	Decizia nr. 73/2021 a Comitetului mixt instituit prin Acordul de recunoaștere reciprocă între Comunitatea Europeană și Statele Unite ale Americii din 8 februarie 2022 referitoare la includerea unor organisme de evaluare a conformității în anexa sectorială privind compatibilitatea electromagnetică [2022/370]	125
*	Decizia nr. 74/2021 a Comitetului mixt instituit prin Acordul de recunoaștere reciprocă între Comunitatea Europeană și Statele Unite ale Americii din 8 februarie 2022 referitoare la includerea unor organisme de evaluare a conformității în anexa sectorială privind echipamentele de telecomunicații [2022/371]	127
*	Decizia Nr. 75/2021 a Comitetului mixt instituit prin Acordul de recunoaștere reciprocă între Comunitatea Europeană și Statele Unite ale Americii din 8 februarie 2022 referitoare la includerea unor organisme de evaluare a conformității în anexa sectorială privind compatibilitatea electromagnetică [2022/372]	129
*	Decizia nr. 76/2021 a Comitetului mixt instituit prin Acordul de recunoaștere reciprocă între Comunitatea Europeană și Statele Unite ale Americii din 8 februarie 2022 referitoare la includerea unor organisme de evaluare a conformității în anexa sectorială privind compatibilitatea electromagnetică [2022/373]	131
*	Decizia nr. 77/2022 a Comitetului mixt instituit prin Acordul de recunoaștere reciprocă între Comunitatea Europeană și Statele Unite ale Americii din 8 februarie 2022 referitoare la includerea unor organisme de evaluare a conformității în anexa sectorială privind compatibilitatea electromagnetică [2022/374]	133