ISSN 1977-0782 |
||
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 46 |
|
Ediţia în limba română |
Legislaţie |
Anul 65 |
|
|
|
(1) Text cu relevanță pentru SEE. |
RO |
Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată. Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc. |
II Acte fără caracter legislativ
REGULAMENTE
25.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 46/1 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2022/299 AL CONSILIULUI
din 24 februarie 2022
privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 36/2012 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Siria
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 36/2012 al Consiliului din 18 ianuarie 2012 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Siria și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 442/2011 (1), în special articolul 32 alineatul (1),
având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,
întrucât:
(1) |
La 18 ianuarie 2012, Consiliul a adoptat Regulamentul (UE) nr. 36/2012. |
(2) |
Rubrica referitoare la o persoană decedată ar trebui să fie eliminată. |
(3) |
Prin urmare, anexa II la Regulamentul (UE) nr. 36/2012 ar trebui să fie modificată în consecință, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Anexa II la Regulamentul (UE) nr. 36/2012 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 24 februarie 2022.
Pentru Consiliu
Președintele
A. PANNIER-RUNACHER
ANEXĂ
În lista prevăzută în secțiunea A („Persoane”) din anexa II la Regulamentul (UE) nr. 36/2012, următoarea rubrică se elimină:
„32. |
Mohammed Makhlouf”. |
25.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 46/3 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2022/300 AL CONSILIULUI
din 24 februarie 2022
privind punerea în aplicare a articolului 8a din Regulamentul (CE) nr. 765/2006 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Belarus
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 765/2006 al Consiliului din 18 mai 2006 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Belarus (1), în special articolul 8a alineatele (1) și (3),
având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,
întrucât:
(1) |
La 18 mai 2006, Consiliul a adoptat Regulamentul (CE) nr. 765/2006. |
(2) |
Pe baza unei reexaminări a Deciziei 2012/642/PESC a Consiliului (2), Consiliul a hotărât ca măsurile restrictive prevăzute de aceasta să fie reînnoite până la 28 februarie 2023. |
(3) |
Ar trebui să fie modificate expunerile de motive sau informațiile referitoare la 27 de persoane fizice și șapte persoane juridice incluse pe lista persoanelor fizice și juridice, a entităților și a organismelor cărora li se aplică măsuri restrictive care figurează în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 765/2006. |
(4) |
Prin urmare, anexa I la Regulamentul (CE) nr. 765/2006 ar trebui să fie modificată în consecință, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Anexa I la Regulamentul (CE) nr. 765/2006 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 24 februarie 2022.
Pentru Consiliu
Președintele
A. PANNIER-RUNACHER
(1) JO L 134, 20.5.2006, p. 1.
(2) Decizia 2012/642/PESC a Consiliului din 15 octombrie 2012 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Belarus (JO L 285, 17.10.2012, p. 1).
ANEXĂ
Anexa I la Regulamentul (CE) nr. 765/2006 se modifică după cum urmează:
1. |
În tabelul de la secțiunea „A. Persoanele fizice menționate la articolul 2 alineatul (1)”, rubricile 2, 3, 8, 16, 18, 19, 20, 21, 30, 31, 33, 46, 49, 50, 53, 70, 77, 87, 88, 112, 114, 121, 123, 124, 125, 127 și 144 se înlocuiesc cu următorul text:
|
2. |
Tabelul de la secțiunea „B. Persoanele juridice, entitățile și organismele menționate la articolul 2 alineatul (1)” se înlocuiește cu următorul tabel:
|
25.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 46/31 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2022/301 AL COMISIEI
din 24 februarie 2022
de extindere a taxei compensatorii definitive instituite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/776 asupra importurilor de anumite materiale țesute și/sau cusute din fibre de sticlă (denumite în continuare „MFS”) originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”) la importurile de MFS expediate din Maroc, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Maroc, și de închidere a anchetei privind o posibilă circumvenție a măsurilor compensatorii instituite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/776 asupra importurilor de MFS originare din Egipt prin importuri de MFS expediate din Maroc, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Maroc
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1037 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 23,
întrucât:
1. PROCEDURĂ
1.1. Măsurile existente
(1) |
În iunie 2020, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/776 al Comisiei (2), Comisia a instituit o taxă compensatorie definitivă la importurile de anumite materiale țesute și/sau cusute din fibre de sticlă („MFS”) originare din RPC și din Egipt (denumită în continuare „ancheta antisubvenție inițială”). Măsurile antisubvenție au luat forma unei taxe vamale ad valorem cuprinse între 17 % și 30,7 % pentru importurile originare din RPC și a unei taxe vamale ad valorem de 10,9 % pentru importurile originare din Egipt. |
1.2. Cererea
(2) |
Comisia a primit o cerere în temeiul articolului 23 alineatul (4) și al articolului 24 alineatul (5) din regulamentul de bază prin care i se solicita să ancheteze posibila circumvenție a măsurilor compensatorii instituite la importurile de MFS originare din Republica Populară Chineză și din Egipt și să supună aceste importuri înregistrării. |
(3) |
Cererea a fost depusă la data de 19 mai 2021 de către TECH-FAB Europe e.V, o asociație de producători de MFS din UE (denumit în continuare „solicitantul”). |
(4) |
Cererea conținea suficiente elemente de probă care atestau o modificare a configurației schimburilor comerciale implicând exporturi din China, Egipt și Maroc către Uniune, care a avut loc după instituirea măsurilor privind MFS. Modificarea configurației schimburilor comerciale pare să fie rezultatul unor practici, operațiuni sau prelucrări pentru care nu există altă motivație suficientă sau o altă justificare economică decât instituirea taxei. |
(5) |
Mai mult, cererea conținea suficiente elemente de probă care indică faptul că practicile, operațiunile sau prelucrările au subminat efectele corective ale măsurilor compensatorii existente în ceea ce privește cantitatea și prețurile. Se pare că volume semnificative de importuri de produs care face obiectul anchetei au pătruns pe piața UE. În plus, au existat suficiente elemente de probă conform cărora importurile de MFS au fost efectuate la prețuri prejudiciabile. |
(6) |
În cele din urmă, cererea conținea suficiente elemente de probă care atestau că produsul care face obiectul anchetei și/sau componente ale acestui produs beneficiază în continuare de subvenție. Într-adevăr, produsul care face obiectul anchetei și componentele acestui produs au fost produse și exportate către Maroc de către societăți din China și Egipt despre care s-a constatat că au beneficiat de subvenții care fac obiectul unor măsuri compensatorii pentru producția și vânzarea produsului care face obiectul anchetei în cadrul măsurilor existente. |
1.3. Produsul în cauză și produsul care face obiectul anchetei
(7) |
Produsul în cauză este reprezentat de materiale țesute și/sau cusute din fibră de sticlă cu filament continuu și/sau din fire cu sau fără alte elemente, cu excepția produselor impregnate sau preimpregnate (pre-preg) și cu excepția țesăturilor cu ochiuri deschise cu o dimensiune mai mare de 1,8 mm atât în lungime, cât și în lățime și cu o greutate mai mare de 35 g/m2, încadrate la data intrării în vigoare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/776 al Comisiei la codurile NC ex 7019 39 00, ex 7019 40 00, ex 7019 59 00 și ex 7019 90 00 (codurile TARIC 7019390080, 7019400080, 7019590080 și 7019900080) originare din Republica Populară Chineză și din Egipt (denumit în continuare „produsul în cauză”). Acesta este produsul căruia i se aplică măsurile aflate în prezent în vigoare. |
(8) |
Produsul care face obiectul anchetei este același cu cel definit în considerentul anterior, încadrat în prezent la codurile NC ex 7019 61 00, ex 7019 62 00, ex 7019 63 00, ex 7019 64 00, ex 7019 65 00, ex 7019 66 00, ex 7019 69 10, ex 7019 69 90, ex 7019 72 00, ex 7019 73 00, ex 7019 80 10, ex 7019 80 90 și ex 7019 90 00, dar expediat din Maroc, indiferent dacă a fost sau nu declarat ca fiind originar din Maroc (codurile TARIC 7019 61 00 81, 7019 62 00 81, 7019 63 00 81, 7019 64 00 81, 7019 65 00 81, 7019 66 00 81, 7019 69 10 81, 7019 69 90 81, 7019 72 00 81, 7019 73 00 81, 7019 80 10 81, 7019 80 90 81 și 7019900081) (denumit în continuare „produsul care face obiectul anchetei”) (3). |
(9) |
Ancheta a arătat că MFS exportate în Uniune din China și din Egipt și cele expediate din Maroc, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Maroc, prezintă aceleași caracteristici fizice și chimice de bază, și, prin urmare, sunt considerate produse similare în sensul articolului 2 litera (c) din regulamentul de bază. |
1.4. Deschiderea anchetei
(10) |
Stabilind, după ce a informat statele membre, că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei anchete în temeiul articolului 23 din regulamentul de bază, Comisia a deschis o anchetă privind o posibilă circumvenție a măsurilor compensatorii prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/863 al Comisiei din 28 mai 2021 (4) (denumit în continuare „regulamentul de deschidere”). În conformitate cu articolul 23 alineatul (4) și cu articolul 24 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia, prin regulamentul de deschidere, a solicitat, de asemenea, autorităților vamale să înregistreze importurile de MFS expediate din Maroc, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Maroc. |
1.5. Observații privind deschiderea anchetei
(11) |
LM Wind Power, un producător de palete pentru turbine eoliene stabilit în Uniune, a susținut că deschiderea anchetei privind circumvenția măsurilor compensatorii nu a fost justificată din cauza lipsei unor elemente de probă suficiente cu privire la factorii menționați la articolul 23 alineatele (1), (2) și (3) din regulamentul de bază. |
(12) |
Acesta a susținut că, în conformitate cu articolul 23 alineatul (3) al doilea paragraf, trebuie să existe dovezi suficiente cu privire la existența unei practici, a unei operațiuni sau a unei prelucrări care sunt definite astfel:
|
(13) |
LM Wind Power a remarcat, în special, că cererea, astfel cum este menționată în considerentul 2, conținea în special afirmații privind operațiuni de asamblare și transbordări, pe baza cărora Comisia a inițiat ancheta. Principalul său argument a fost că afirmațiile privind operațiunile de asamblare care au avut loc în Maroc nu au fost relevante pentru deschiderea unei anchete antisubvenție privind circumvenția. Potrivit acestui utilizator, articolul 23 alineatul (3) al doilea paragraf din regulamentul de bază, spre deosebire de articolul 13 alineatul (1) al patrulea paragraf din regulamentul antidumping de bază (5), nu enumeră operațiunile de asamblare ca practici, operațiuni sau prelucrări care constituie o circumvenție. Prin urmare, LM Wind Power a solicitat Comisiei să închidă imediat această anchetă. |
(14) |
Autoritățile egiptene au susținut că au fost implicate în mod inechitabil în prezenta anchetă, deoarece nu a avut loc nicio practică de circumvenție care să implice Egiptul. În această privință, autoritățile egiptene au susținut că, de la ancheta antidumping inițială, în Egipt au fost luate toate procedurile necesare pentru a împiedica circumvenția. Ele au susținut, de asemenea, în mod similar celor afirmate de LM Wind Power, că nu existau elemente de probă care să dovedească circumvenția fie sub formă de:
|
(15) |
Autoritățile marocane au solicitat Comisiei să concluzioneze că societatea PGTEX Morocco SARL nu eludează măsurile instituite de Uniune și să închidă ancheta în curs de desfășurare. Acestea au declarat că stabilirea sediului societății PGTEX Morocco SARL în Maroc a fost rezultatul unui parteneriat autentic și pe termen lung, la care au participat Grupul PGTEX (6) și Morocco. Ele au afirmat, de asemenea, că procesul de producție al PGTEX Morocco SARL a implicat investiții semnificative și operațiuni extinse și a contribuit la economia marocană. Prin urmare, chiar dacă s-ar putea stabili o modificare a configurației schimburilor comerciale, aceasta nu pare să fie cauzată de o practică de circumvenție. În sfârșit, autoritățile marocane au susținut că statisticile lor oficiale au respins afirmația solicitantului potrivit căreia PGTEX Morocco SARL a eludat măsurile în vigoare prin intermediul transbordării. |
(16) |
În ceea ce privește afirmațiile legate de deschiderea anchetei menționată mai sus, Comisia a reamintit că ancheta a fost deschisă pe baza elementelor de probă furnizate în cerere. Deși ancheta nu a putut confirma existența transbordării fără operațiuni de asamblare, aceasta a găsit dovezi ale operațiunilor de asamblare sau de încheiere (finisare). În această privință, Comisia a reamintit că articolul 23 alineatul (3) al doilea paragraf din regulamentul de bază utilizează în mod explicit formularea „printre altele”, acoperind astfel practicile de circumvenție, cum ar fi operațiunile de asamblare, care nu sunt enumerate în mod explicit în articol. Cererea a furnizat suficiente elemente de probă (7) cu privire la existența unor operațiuni de asamblare și a faptului că aceste operațiuni de asamblare au fost efectuate utilizând semitorturi din fibră de sticlă din RPC și din Egipt (8). |
(17) |
Cererea a furnizat, de asemenea, suficiente elemente de probă cu privire la lipsa altor justificări economice, alta decât evitarea taxelor, cum ar fi Raportul anual pe 2019 al PGTEX China. Conform acestui raport, scopul principal al înființării PGTEX Morocco SARL a fost „de a răspunde în mod activ la ancheta antidumping a UE împotriva Chinei, de a-și optimiza și adapta în continuare strategia sa de internaționalizare, de a consolida și de a crește cota de piață a produselor în Europa și Statele Unite, de a satisface cererea clienților și de a proteja aprovizionarea clienților” și, în special, faptul că PGTEX „a decis să construiască o filială deținută integral în Maroc pentru a reuși să treacă de anchetele antidumping ale UE, pentru a prospecta clienți, pentru a satisface cererea de pe piață și pentru a se adapta la dezvoltarea durabilă” (9). Ancheta antidumping separată menționată în mod explicit a fost efectuată în paralel cu ancheta antisubvenție, care a condus la instituirea taxelor compensatorii. Prin urmare, această declarație demonstrează o intenție de a eluda taxele care rezultă din ancheta Comisiei. |
(18) |
Prin urmare, Comisia a respins afirmațiile prezentate de LM Wind Power și de autoritățile marocane și egiptene conform cărora cererea nu conținea suficiente elemente de probă pentru a justifica deschiderea anchetei. |
1.6. Perioada de anchetă și perioada de raportare
(19) |
Ancheta s-a desfășurat în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2019 și 31 decembrie 2020 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Înainte de 2019, nu existau volume semnificative de exporturi de MFS din Maroc către Uniune. Au fost colectate date pentru perioada de anchetă pentru a cerceta, printre altele, presupusa modificare a configurației schimburilor comerciale rezultată ca urmare a instituirii măsurilor asupra produsului în cauză, precum și existența unei practici, operațiuni sau prelucrări pentru care nu exista un alt motiv întemeiat sau o altă justificare economică suficiente decât instituirea taxei. Pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2020 și 31 decembrie 2020 (denumită în continuare „perioada de raportare” sau „PR”) au fost colectate date mai detaliate, pentru a se examina dacă importurile au compromis efectul corectiv al măsurilor în vigoare în ceea ce privește prețurile și/sau cantitățile, precum și existența subvenționării. |
1.7. Ancheta
(20) |
Comisia a informat oficial autoritățile din China, Egipt și Maroc, producătorii-exportatori din aceste țări, industria din Uniune și președintele Consiliului de asociere UE-Maroc cu privire la deschiderea anchetei. |
(21) |
În plus, Comisia a solicitat Misiunii Marocului pe lângă Uniunea Europeană să îi comunice numele și adresele producătorilor-exportatori și/sau ale asociațiilor reprezentative care ar putea fi interesate să participe la anchetă, altele decât PGTEX Morocco SARL, singurul producător al produsului care face obiectul anchetei conform cererii. Autoritățile marocane au trimis un răspuns, enumerând alte trei societăți. Două dintre aceste societăți nu s-au manifestat, iar a treia a declarat că nu exporta MFS către Uniune. |
(22) |
Formularele de cerere de scutire pentru producătorii/exportatorii din Maroc, chestionarele pentru producătorii/exportatorii din China și Egipt și pentru importatorii din Uniune au fost puse la dispoziție pe site-ul internet al DG COMERȚ. |
(23) |
Numai PGTEX Morocco SARL a prezentat un formular de cerere de scutire și a solicitat, de asemenea, o audiere care a avut loc la 21 iunie 2021. În plus, astfel cum s-a menționat în considerentul 45, grupul PGTEX a solicitat și a fost invitat la o audiere cu Comisia la 10 ianuarie 2022 și la o audiere cu consilierul-auditor pentru proceduri comerciale la 12 ianuarie 2022. |
(24) |
Comisia a oferit părților interesate posibilitatea de a-și face cunoscut punctul de vedere în scris și de a solicita să fie audiate în termenul prevăzut în regulamentul de deschidere. Toate părțile au fost informate cu privire la faptul că neprezentarea tuturor informațiilor relevante sau prezentarea de informații incomplete, false sau care induc în eroare ar putea conduce la aplicarea articolului 28 din regulamentul de bază și la formularea constatărilor doar pe baza datelor disponibile. |
(25) |
La 20 decembrie 2021 (ziua comunicării constatărilor), Comisia a primit o comunicare (datată 16 decembrie 2021) din partea autorităților marocane, care a sosit prea târziu pentru a fi luată în considerare în faza de informare. În urma comunicării constatărilor, autoritățile marocane au trimis o a doua observație, rezumând observațiile sale din 16 decembrie 2021. În esență, autoritățile marocane și-au reiterat solicitarea de a închide ancheta și au prezentat următoarele argumente. |
(26) |
În primul rând, autoritățile marocane au susținut că MFS este fabricat de PGTEX Morocco SARL prin activități care nu pot fi calificate drept operațiuni de încheiere (finisare) sau asamblare. În al doilea rând, ele au susținut că aceste produse sunt „originare” din Maroc în sensul articolului 29 (10) din Acordul de asociere UE-Maroc (11) și că sunt detaliate mai amplu în conformitate cu regulile de listă cuprinse în anexa II la Protocolul nr. 4 la Acordul de asociere UE-Maroc. În plus, în conformitate cu articolul 9 din Acordul de asociere UE-Maroc, „produsele originare din Maroc se importă în Comunitate fără taxe vamale și taxe cu efect echivalent” și că Acordul de asociere UE-Maroc prevede doar unele excepții. Această origine preferențială a fost confirmată și de administrația vămilor din Maroc, care a eliberat certificate de origine preferențiale (EUR.1) pentru exporturile de MFS ale PGTEX către UE în temeiul articolului 17 din Protocolul nr. 4 la Acordul de asociere UE-Maroc. |
(27) |
Comisia a respins afirmația potrivit căreia prelucrarea în Maroc a semitorturilor importate din fibră de sticlă în MFS nu putea fi calificată drept operațiune de asamblare sau de încheiere (finisare). Astfel cum se menționează în considerentul 16, standardele juridice prevăzute la articolul 13 alineatul (2) din regulamentul antidumping de bază pot fi utilizate, prin analogie, în evaluarea cazului antisubvenție în contextul articolului 23 alineatul (3) din regulamentul de bază. În acest context, articolul 13 alineatul (2) din regulamentul antidumping de bază nu se referă numai la operațiunile de asamblare a (mai multor) componente într-un produs finit, ci și la operațiunile de încheiere/transformare a produselor intermediare în produsul în cauză. Acest lucru rezultă în special din articolul 13 alineatul (2) litera (b) din regulamentul antidumping de bază, care prevede că „… valoarea adăugată pieselor încorporate în cursul operațiunii de asamblare sau de încheiere este mai mare de …”. În plus, faptul că autoritățile vamale marocane au eliberat certificate EUR.1 către PGTEX Morocco SARL, confirmând originea lor preferențială în temeiul acordului de asociere, este irelevant, întrucât temeiul juridic aplicabil pentru prezenta anchetă anticircumvenție este regulamentul de bază, în special articolul 23 (12). |
(28) |
În plus, în urma comunicării constatărilor, autoritățile marocane, sprijinite de PGTEX Morocco SARL, au susținut că ancheta anticircumvenție nu este permisă în temeiul articolului 24 din Acordul de asociere UE-Maroc, deoarece acest articol permite impunerea de măsuri antidumping asupra produselor marocane doar dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul VI din Acordul General pentru Tarife și Comerț. |
(29) |
Comisia a respins această afirmație, deoarece articolul 24 din Acordul de asociere UE-Maroc nu exclude anchetele anticircumvenție, având în vedere, de asemenea, faptul că acest articol se referă și la legislația internă aferentă. Atunci când Marocul și UE au ratificat Acordul de asociere în 2000, regulamentul de bază aplicabil conținea deja dispoziții anticircumvenție. |
(30) |
În cele din urmă, autoritățile marocane, precum și PGTEX Morocco SARL, au susținut că ancheta anticircumvenție a Comisiei nu era permisă în temeiul normelor OMC, în special în temeiul articolului VI din GATT și al Acordului privind punerea în aplicare a articolului VI. |
(31) |
Comisia a respins afirmația și a făcut trimitere la punctul 18 din preambulul regulamentului de bază (13), care stabilește abordarea Comisiei în această privință. Pe această bază, la fel ca mulți alți membri ai OMC, legislația Uniunii conține dispoziții de combatere a practicilor de circumvenție. |
2. REZULTATELE ANCHETEI
2.1. Considerații generale
(32) |
În conformitate cu articolul 23 alineatul (3) din regulamentul de bază, evaluarea existenței unei eventuale circumvenții s-a efectuat analizându-se în mod succesiv:
|
(33) |
Articolul 23 alineatul (3) al doilea paragraf din regulamentul de bază nu enumeră operațiunile de asamblare în mod specific ca practici, operațiuni sau prelucrări care constituie o circumvenție. Cu toate acestea, articolul 23 alineatul (3) al doilea paragraf din regulamentul de bază utilizează în mod explicit formularea „printre altele”, ceea ce înseamnă că oferă o listă neexhaustivă a posibilelor practici de circumvenție. Prin urmare, acesta acoperă și alte practici de circumvenție, care nu sunt enumerate în mod explicit în articolul în cauză, cum ar fi operațiunile de asamblare. Prin urmare, întrucât elementele de probă furnizate de solicitant în cerere au atras atenția asupra operațiunilor de asamblare efectuate în Maroc, Comisia a analizat, de asemenea, prin analogie, dacă au fost îndeplinite criteriile prevăzute la articolul 13 alineatul (2) din regulamentul de bază, și anume:
|
(34) |
În urma comunicării constatărilor, grupul PGTEX a susținut că nu există niciun temei pentru a aplica „prin analogie” standardul de la articolul 13 alineatul (2) din regulamentul antidumping de bază pentru a evalua dacă a avut loc o circumvenție în sensul articolului 23 alineatul (3) din regulamentul de bază. Acesta a susținut în special că, dacă legiuitorul ar fi intenționat ca practicile, operațiunile sau prelucrările menționate la articolul 23 alineatul (3) primul paragraf din regulamentul de bază să acopere operațiunile de asamblare, ar fi menționat în mod expres acest lucru, astfel cum a procedat la articolul 13 alineatul (1) din regulamentul antidumping de bază. În plus, în ceea ce privește obiectivul normelor din care face parte articolul 23 alineatul (3) din regulamentul de bază, acesta are scopul de a „… a compensa orice subvenție acordată, direct sau indirect, la fabricarea, producția, exportul sau transportul oricărui produs a cărui punere în liberă circulație în Uniune cauzează un prejudiciu (14)”. Articolul 2 litera (a) din regulamentul de bază prevede în mod clar că un produs este considerat subvenționat numai dacă a fost acordată o subvenție „fie de către autoritățile publice ale țării de origine a produsului importat, fie de către autoritățile publice ale unei țări intermediare din care produsul este exportat către Uniune”. În acest sens, grupul PGTEX a considerat că Marocul este atât țara de origine, cât și țara de export. |
(35) |
Comisia a respins această afirmație. Astfel cum se menționează deja în considerentul 16, Comisia a recunoscut că articolul 23 alineatul (3) al doilea paragraf din regulamentul de bază nu enumeră operațiunile de asamblare în mod specific ca practici, operațiuni sau prelucrări care constituie o circumvenție, ci utilizează în mod explicit formularea „printre altele”. În absența unei limitări explicite, articolul 23 alineatul (3) din regulamentul de bază ar trebui să vizeze alte practici de circumvenție, care nu sunt enumerate în mod explicit în articolul în cauză, cum ar fi operațiunile de asamblare. Într-adevăr, în caz contrar, taxele compensatorii ar putea fi eludate cu ușurință. |
2.2. Nivel de cooperare
(36) |
Numai PGTEX Morocco SARL a depus o cerere de scutire în conformitate cu articolul 23 alineatul (6) din regulamentul de bază. PGTEX Morocco SARL aparține grupului chinez PGTEX și este situat într-o zonă de comerț liber din Tanger, Maroc. |
(37) |
În plus, cele două societăți chineze afiliate Chongqing Polycomp International Corporation (denumită în continuare „CPIC”) și PGTEX China Co., Ltd (denumită în continuare „PGTEX China”) au răspuns, de asemenea, la chestionar. PGTEX Morocco SARL este o filială deținută integral de PGTEX China, care face obiectul unei taxe compensatorii de 17 % instituită prin Regulamentul (UE) 2020/776.
|
(38) |
Răspunsurile la chestionar, inclusiv răspunsul la o cerere de clarificare, din partea PGTEX Morocco SARL și a celor două societăți chineze afiliate („grupul PGTEX”) au fost considerate deficitare din următoarele motive:
|
(39) |
Prin urmare, în conformitate cu articolul 28 alineatul (4) din regulamentul de bază, Comisia a informat grupul PGTEX, la 5 octombrie 2021, cu privire la faptul că lista neexhaustivă a elementelor descrise în considerentul anterior ar putea duce la aplicarea articolului 28 din regulamentul de bază și la utilizarea datelor disponibile. De asemenea, Comisia a invitat Grupul PGTEX să prezinte observații cu privire la posibila aplicare a articolului 28 din regulamentul de bază. |
(40) |
La 12 octombrie 2021, grupul PGTEX a susținut că aplicarea datelor disponibile nu era justificată din punct de vedere juridic în cazul de față din următoarele motive:
|
(41) |
Comisia a analizat informațiile și documentele pe care grupul PGTEX le-a transmis prin scrisoarea sa din 12 octombrie 2021. Aceasta a concluzionat că nu au fost furnizate nici răspunsuri satisfăcătoare, nici documente justificative convingătoare cu privire la majoritatea elementelor care au fost menționate în scrisoarea sa din 5 octombrie 2021. |
(42) |
În consecință, Comisia a considerat că informațiile furnizate de grupul PGTEX erau parțial incomplete și contradictorii și, prin urmare, nu puteau fi utilizate în totalitate de Comisie. Datele prezentate de grupul PGTEX nu au fost ignorate în totalitate, iar Comisia a utilizat atât datele privind vânzările, cât și pe cele privind costurile prezentate de grupul PGTEX ca punct de plecare al analizei sale. |
(43) |
În conformitate cu articolul 28 alineatul (1) prima teză și cu articolul 28 alineatul (5) din regulamentul de bază, informațiile furnizate de grupul PGTEX au fost completate cu date extrase din baze de date precum Global Trade Atlas („GTA”) (15) și Eurostat, astfel cum se detaliază la punctul 2.3 de mai jos. Datele privind importurile au fost extrase din Eurostat, iar baza de date GTA a fost utilizată pentru determinarea volumelor de exporturi de semitorturi din fibră de sticlă din RPC și Egipt către Maroc. |
(44) |
În cele din urmă, având în vedere pandemia de COVID-19 și măsurile de izolare puse în aplicare de diferite state membre, precum și de diferite țări terțe, Comisia nu a putut efectua, în etapa provizorie, vizite de verificare în temeiul articolului 26 din regulamentul de bază la sediile entităților juridice cooperante. Comisia a analizat informațiile transmise de Grupul PGTEX, cum ar fi răspunsurile la chestionare și răspunsurile la scrisorile de clarificare, în conformitate cu Avizul din 16 martie 2020 privind consecințele epidemiei de COVID-19 asupra anchetelor antidumping și antisubvenție (16). Având în vedere aspectele expuse în considerentele anterioare, nu a fost considerată necesară nicio verificare încrucișată de la distanță a informațiilor. |
(45) |
În urma comunicării constatărilor, grupul PGTEX și-a reiterat afirmația potrivit căreia aplicarea datelor disponibile a fost în mod evident nefondată și nejustificată având în vedere informațiile furnizate de grupul PGTEX. În plus, grupul PGTEX a solicitat și i s-a acordat o audiere cu Comisia la 10 ianuarie 2022 și o audiere ulterioară cu consilierul-auditor pentru proceduri comerciale la 12 ianuarie 2022 cu privire la utilizarea datelor disponibile în temeiul articolului 28 din regulamentul de bază. |
(46) |
În cursul audierii din 12 ianuarie 2022, Comisia a furnizat explicații suplimentare cu privire la constatarea sa potrivit căreia răspunsul la scrisoarea privind aplicarea articolului 28 nu a înlăturat preocupările Comisiei. Astfel cum se explică în considerentul 42, Comisia și-a menținut poziția potrivit căreia informațiile furnizate de grupul PGTEX nu au putut fi utilizate în totalitate de către Comisie. În plus, consilierul-auditor pentru proceduri comerciale a declarat în cadrul audierii din 12 ianuarie 2022 că Comisia a respectat dreptul la apărare al grupului PGTEX. |
2.3. Modificarea configurației schimburilor comerciale
2.3.1. Importurile de MFS
(47) |
Tabelul 1 de mai jos prezintă evoluția importurilor de MFS din China, Egipt și Maroc în perioada 2019-2020. Întrucât codurile TARIC au fost create abia la 21 februarie 2019, Comisia a extrapolat datele pentru perioada 1 ianuarie 2019-20 februarie 2019 pentru a utiliza exact aceeași perioadă (12 luni) pentru ambii ani 2019 și 2020. Tabelul 1 Importurile de MFS pentru anii 2019 și 2020 (tone)
|
(48) |
Tabelul 1 arată că importurile de MFS din Maroc au crescut substanțial, de la 277 de tone în 2019 la 2 809 tone în 2020. Creșterea semnificativă din 2020 comparativ cu 2019 a coincis în timp cu începerea producției de către PGTEX Morocco SARL. Deși societatea a fost înființată oficial la 2 octombrie 2019, aceasta a susținut în formularul său de cerere de scutire că nu a început producția și vânzările la export decât începând din aprilie 2020. În acest sens, datele privind importurile au arătat că media importurilor lunare pentru perioada aprilie-decembrie 2020 a fost de aproximativ cincisprezece ori mai mare decât media importurilor lunare din ianuarie 2019 până în martie 2020. |
(49) |
Comisia a observat, de asemenea, că vânzările la export raportate de PGTEX Morocco SARL au fost mai mari decât totalul importurilor din Maroc în Uniune. Având în vedere că PGTEX Morocco SARL a fost singura societate din Maroc care a cooperat cu Comisia în cadrul prezentei anchete și volumul nesemnificativ de exporturi de MFS din Maroc către Uniune înainte de înființarea sa, Comisia a considerat că este rezonabil să concluzioneze că PGTEX Morocco SARL era singurul producător din Maroc care a exportat MFS către Uniune în cursul perioadei de raportare (PR). |
(50) |
Astfel cum se arată în tabelul 1, importurile de MFS din China au crescut de la 13 720 de tone în 2019 la 19 315 tone în 2020, în timp ce importurile de MFS din Egipt au crescut de la 146 de tone în 2019 la 4 302 tone în 2020. Astfel cum s-a menționat în considerentul 48, volumul mediu lunar al importurilor societății PGTEX Morocco SARL a crescut considerabil începând din aprilie 2020, comparativ cu perioadele anterioare. |
2.3.2. Volumele exporturilor de semitorturi din fibră de sticlă din China și Egipt către Maroc
(51) |
Tabelul 2 de mai jos prezintă evoluția importurilor de semitorturi din fibră de sticlă din China și Egipt de către Maroc pe baza statisticilor marocane privind importurile obținute din baza de date GTA în perioada 2019-2020. Tabelul 2 Importurile de semitorturi din fibră de sticlă din China și Egipt efectuate de către Maroc pentru anii 2019 și 2020 (tone)
|
(52) |
Principalele materii prime pentru producția de MFS sunt semitorturile din fibră de sticlă. Această materie primă este apoi prelucrată ulterior pentru a produce MFS. Elementele de probă de care dispune Comisia au arătat că MFS exportate în Uniune din Maroc au fost produse în principal din semitorturi din fibră de sticlă. |
(53) |
Tabelul 2 arată că importurile de semitorturi din fibră de sticlă din China către Maroc au crescut substanțial, de la 2 378 de tone în 2019 la 7 839 de tone în 2020. De asemenea, importurile de semitorturi din fibră de sticlă din Egipt în Maroc au crescut substanțial, de la 1 297 de tone în 2019 la 3 687 de tone în 2020. Atât importurile din China, cât și cele din Egipt reprezintă aproximativ 90 % din totalul importurilor marocane de semitorturi din fibră de sticlă pentru ambii ani 2019 și 2020. |
(54) |
PGTEX Morocco SARL a susținut că toate semitorturile din fibră de sticlă pe care le utiliza pentru a produce MFS au fost achiziționate din China (niciunul din Egipt), în special de la societatea-mamă, PGTEX China. Aceasta a susținut, de asemenea, că a importat aceste semitorturi încadrate la codul SA 7019 12. Importurile încadrate la acest cod au indicat cea mai semnificativă creștere a importurilor din China efectuate de Maroc. |
(55) |
Creșterea semnificativă a volumului importurilor de semitorturi din fibră de sticlă din China, precum și din Egipt către Maroc a indicat o creștere a cererii de astfel de materii prime în Maroc, care poate fi explicată, cel puțin parțial, prin creșterea producției și a exporturilor de MFS în Maroc și din Maroc în cursul perioadei de raportare. Acest lucru a fost confirmat, de asemenea, de informațiile furnizate de PGTEX Morocco SARL. |
(56) |
Având în vedere că PGTEX Morocco SARL, singurul exportator aparent de MFS către Uniune (a se vedea considerentul 49), a achiziționat toate semitorturile sale din fibră de sticlă din China, Comisia nu a găsit nicio dovadă că semitorturile din fibră de sticlă din Egipt au fost utilizate fie de PGTEX Morocco SARL, fie de orice alt producător de MFS din Maroc pentru exportul către Uniune. În acest sens, importurile de semitorturi din fibră de sticlă din China au început să crească începând cu ultimul trimestru al anului 2019, care a fost trimestrul în care a fost înființată PGTEX Morocco SARL. Volumul mediu lunar al importurilor de semitorturi din fibră de sticlă din China în ultimul trimestru al anului 2019 a fost considerabil mai mare decât volumul mediu lunar al importurilor din perioadele anterioare. În plus, volumul mediu lunar al importurilor de semitorturi din fibră de sticlă în cursul anului 2020 (anul în care PGTEX Morocco SARL și-a început producția) a fost de asemenea mult mai mare decât volumul mediu lunar al importurilor din ultimul trimestru al anului 2019. În pofida creșterii importurilor de semitorturi din fibră de sticlă din Egipt în Maroc în cursul anului 2020, Comisia nu a găsit nicio dovadă că aceste importuri au fost utilizate pentru prelucrare ulterioară în MFS în Maroc pentru a fi exportate ulterior în Uniune. Prin urmare, elementele de probă de care dispune Comisia nu au susținut afirmația potrivit căreia modificarea configurației schimburilor comerciale care implică Egiptul a rezultat dintr-o practică al cărei scop a fost evitarea măsurilor antidumping asupra MFS din Egipt. |
(57) |
În urma comunicării constatărilor, grupul PGTEX, precum și LM Wind Power au susținut că nu a existat nicio modificare a configurației schimburilor comerciale. Grupul PGTEX a susținut că apariția importurilor de MFS din Maroc nu s-a făcut în detrimentul importurilor de MFS din China. Dimpotrivă, creșterea importurilor de MFS din Maroc a fost mai puțin substanțială decât creșterea paralelă a importurilor de MFS din China. |
(58) |
Astfel cum s-a explicat în considerentele 47-56 de mai sus, Comisia a observat o creștere a exporturilor de MFS din Maroc către Uniune, precum și o creștere semnificativă a importurilor de semitorturi din fibră de sticlă din China către Maroc în 2020, comparativ cu 2019. Aceasta constituie în sine o modificare a configurației schimburilor comerciale. |
(59) |
În plus, deși exporturile globale de MFS din China către Uniune au crescut, într-adevăr, tabelele de sinteză furnizate de PGTEX China în cadrul prezentei anchete anticircumvenție au arătat că volumele exporturilor către Uniune ale PGTEX China – societatea-mamă a PGTEX Morocco SARL și singurul său furnizor de semitorturi din fibră de sticlă – au fost de peste 2 ori mai mici în 2020 față de 2018 și chiar de peste 3 ori mai mici în 2020 decât în 2019. |
(60) |
Prin urmare, Comisia a putut stabili o modificare a configurației schimburilor comerciale și a respins afirmațiile. |
2.3.3. Concluzie cu privire la modificarea configurației schimburilor comerciale
(61) |
Creșterea exporturilor de MFS din Maroc către Uniune constituie o modificare a configurației schimburilor comerciale dintre Maroc și Uniune în sensul articolului 23 alineatul (3) din regulamentul de bază, împreună cu creșterea semnificativă în 2020 comparativ cu 2019 a exporturilor chineze de semitorturi din fibră de sticlă în Maroc, astfel cum se arată în tabelul 2. Pe de altă parte, nu a fost găsit niciun element de probă cu privire la presupusa circumvenție a măsurilor compensatorii privind MFS care implică Egiptul. |
2.4. Natura practicilor de circumvenție pentru care nu există o motivație suficientă sau o justificare economică, alta decât instituirea taxei compensatorii
(62) |
Articolul 23 alineatul (3) din regulamentul de bază prevede că modificarea configurației schimburilor comerciale trebuie să decurgă din practici, operațiuni sau prelucrări pentru care nu există o motivație suficientă sau o justificare economică alta decât impunerea taxei. |
(63) |
Comisia a reamintit că practicile, operațiunile sau prelucrările includ expedierea produsului care face obiectul măsurilor existente via țări terțe, precum și operațiunile de asamblare a pieselor/de încheiere (finisare) într-o țară terță, astfel cum se explică în considerentul 16. |
(64) |
În conformitate cu informațiile prezentate de autoritățile marocane menționate în considerentul 15, primul contact cu grupul PGTEX pentru înființarea unei fabrici în Maroc datează din 20 martie 2019, la o lună de la deschiderea anchetei antidumping inițiale (17) și cu două luni înainte de deschiderea anchetei antisubvenție inițiale (18). PGTEX Morocco SARL a fost înființată la 2 octombrie 2019, la aproximativ 5 luni de la deschiderea anchetei antisubvenție. Această coincidență temporală sugerează că posibila instituire a taxelor a fost cauza înființării PGTEX Morocco SARL. |
(65) |
Pe baza listei de vânzări prezentate de PGTEX Morocco SARL, în cursul anului 2020, toate vânzările la export ale PGTEX Morocco SARL au ajuns pe piața Uniunii, în timp ce doar o mică parte din producția sa din 2020 a fost vândută pe piața internă. În plus, vânzările sale la export în cursul anului 2020 au fost vândute tuturor clienților din Uniune, care au fost aprovizionați în trecut de PGTEX China. Acest lucru sugerează din nou că posibila instituire a taxelor a fost cauza înființării PGTEX Morocco SARL. Supoziția a fost confirmată în mod explicit de raportul anual pe 2019 al PGTEX China (a se vedea considerentul 17). |
(66) |
În urma comunicării constatărilor, grupul PGTEX a susținut că a existat un motiv întemeiat și o justificare economică pentru instituirea PGTEX Morocco SARL. Acesta a susținut că înființarea fabricii din Maroc a fost rezultatul unui proces îndelungat, care a inclus studii de fezabilitate, cereri de obținere a autorizațiilor necesare din partea guvernelor chinez și marocan și obținerea acestor autorizații. |
(67) |
Comisia a observat că documentația, prezentată de grupul PGTEX la 15 octombrie 2021, a arătat că grupul evaluase cu mult timp înainte de deschiderea anchetei în ce țară să înființeze o societate. Au fost luate în considerare diferite țări potențiale, inclusiv Marocul. PGTEX Morocco SARL a fost înființată la 2 octombrie 2019, la aproximativ 7 luni după deschiderea anchetei antidumping inițială. Această coincidență temporală a sugerat că ancheta antidumping a constituit o cauză a înființării PGTEX Morocco SARL. Acest lucru a fost confirmat, de asemenea, de o declarație a autorităților marocane în care se afirmă că contactele lor cu PGTEX pentru înființarea unei fabrici datează din 20 martie 2019 și, ca atare, imediat după deschiderea anchetei inițiale (19). Acest lucru a demonstrat că contactele oficiale cu autoritățile marocane pentru înființarea unei societăți în Maroc datează din martie 2019, imediat după deschiderea anchetei antidumping inițiale. |
(68) |
În urma comunicării constatărilor, LM Wind Power a susținut că PGTEX și-a înființat fabrica din Maroc pentru a deservi piețele marocane și din Orientul Mijlociu și, prin urmare, avea o justificare economică pentru înființarea sa, alta decât evitarea taxelor. |
(69) |
Comisia a respins această afirmație. Comisia a făcut referire la elemente de probă care demonstrează că nu a existat o justificare economică, alta decât evitarea taxelor (a se vedea în acest context Raportul anual pe 2019 al PGTEX China, astfel cum se menționează în considerentul 17). În plus, argumentul LM Wind Power potrivit căruia PGTEX Morocco SARL a fost înființată pentru a deservi piețele din Maroc și din Orientul Mijlociu nu a fost susținut de elemente de probă. În acest sens, astfel cum se explică în considerentul 65, toate vânzările la export ale PGTEX Morocco SARL au fost efectuate către Uniune și doar o mică parte din producția sa a fost vândută pe piața internă din Maroc. |
(70) |
Având în vedere cele de mai sus, ancheta nu a evidențiat o motivație suficientă sau o justificare economică a înființării unui sit de producție a MFS în Maroc, alta decât evitarea plății taxelor în vigoare în prezent. |
2.5. Începerea sau intensificarea substanțială a operațiunilor
(71) |
Articolul 13 alineatul (2) din regulamentul antidumping (20) prevede că operațiunea de asamblare trebuie să fi început sau să se fi intensificat semnificativ de la sau chiar înainte de începerea anchetei antidumping și că piesele în cauză trebuie să provină din țara care face obiectul măsurilor antidumping. Astfel cum se menționează în considerentul 33, standardele juridice prevăzute la articolul 13 alineatul (2) din regulamentul antidumping de bază pot fi utilizate, prin analogie, în evaluarea cazului antisubvenție în contextul articolului 23 alineatul (3) din regulamentul de bază. |
(72) |
Ancheta antisubvenție inițială a fost deschisă în mai 2019, iar taxele compensatorii definitive au fost instituite în iunie 2020 (a se vedea considerentul 1). PGTEX Morocco SARL a fost înființată oficial la 2 octombrie 2019 și a început producția începând din aprilie 2020, în conformitate cu formularul său de cerere de scutire. Aceasta coincide cu modificarea configurației schimburilor comerciale descrisă la punctul 2.3. |
(73) |
PGTEX Morocco SARL a prezentat o listă a vânzărilor, arătând că toate vânzările sale la export de MFS din producția proprie au fost efectuate către Uniune în cursul perioadei de raportare. În plus, 100 % din materia primă principală (în principal semitorturile din fibră de sticlă) au fost achiziționate de la societatea-mamă afiliată din China. Aceasta nu a achiziționat semitorturi din fibră de sticlă din Egipt. |
(74) |
Prin urmare, Comisia a concluzionat că operațiunea de asamblare a început de la deschiderea anchetei antisubvenție inițiale, astfel cum se prevede la articolul 13 alineatul (2) litera (a) din regulamentul antidumping de bază, în timp ce piesele în cauză provin în principal din China, una dintre cele două țări care fac obiectul măsurilor compensatorii inițiale. |
2.6. Valoarea pieselor și valoarea adăugată
(75) |
Articolul 13 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază prevede că, în ceea ce privește operațiunile de asamblare, o altă condiție pentru stabilirea circumvenției este ca piesele (de origine chineză, în acest caz) să constituie cel puțin 60 % din valoarea totală a pieselor produsului asamblat și ca valoarea adăugată a pieselor încorporate în cursul operațiunii de asamblare sau de încheiere (finisare) să fie mai mică de 25 % din costurile de fabricație. Standardele juridice prevăzute la articolul 13 alineatul (2) din regulamentul antidumping de bază pot fi utilizate, prin analogie, pentru evaluarea cazului antisubvenție în contextul articolului 23 alineatul (3) din regulamentul de bază. |
(76) |
Principala materie primă pentru producerea MFS este reprezentată de semitorturile din fibră de sticlă. PGTEX Morocco SARL a achiziționat 100 % din semitorturile din fibră de sticlă pe care le utiliza de la societatea-mamă afiliată din China. Prin procesul de coasere-tricotare desfășurat, care este o operațiune de încheiere (finisare) în Maroc, aceste semitorturi din fibră de sticlă au fost transformate în MFS. Conform informațiilor prezentate de PGTEX Morocco SARL, semitorturile din fibră de sticlă reprezintă aproape 100 % din valoarea totală a pieselor produsului asamblat/finisat în sensul articolului 13 alineatul (2) litera (b) din regulamentul antidumping de bază. |
(77) |
Prin urmare, Comisia a concluzionat că procesul care se desfășoară în Maroc este o operațiune de încheiere (operațiune de asamblare) și că criteriul de 60 % prevăzut la articolul 13 alineatul (2) litera (b) din regulamentul antidumping de bază – aplicat prin analogie având în vedere formularea articolului 23 alineatul (3) din regulamentul de bază, astfel cum se explică în considerentul 33 – a fost îndeplinit. |
(78) |
În urma comunicării constatărilor, grupul PGTEX și LM Wind Power și-au reiterat afirmația potrivit căreia fabricarea de MFS din semitorturi, principala materie primă importată, nu constituie „operațiuni de asamblare” în sensul articolului 13 alineatul (2) din regulamentul antidumping de bază. În acest context, ei au susținut, în primul rând, că semitorturile din fibră de sticlă nu sunt „piese” ale MFS, ci mai degrabă „mărfuri care fac obiectul unui proces de producție a unui alt produs” și, în al doilea rând, că semitorturile din fibră de sticlă nu sunt „asamblate” în MFS, ci sunt transformate în MFS prin țeserea și coaserea împreună a diferitelor tipuri de semitorturi din fibră de sticlă, precum și a altor materiale, utilizând utilaje complexe. |
(79) |
Comisia a respins aceste afirmații. Practica descrisă în considerentul 76 de mai sus poate fi caracterizată ca o operațiune de încheiere care se încadrează în conceptul de operațiuni de asamblare în temeiul articolului 13 din regulamentul de bază, astfel cum se explică în considerentul 33 de mai sus. |
(80) |
PGTEX Morocco SARL a susținut că valoarea sa adăugată ar depăși pragul de 25 %. Principalele două elemente de cost utilizate la calcularea valorii adăugate au fost cheltuielile de amortizare și costurile de închiriere, care făceau parte din datele financiare din perioada de raportare prezentate de PGTEX Morocco SARL în formularul său de cerere de scutire. |
(81) |
În ceea ce privește cheltuielile de amortizare, PGTEX Morocco SARL a susținut că în spațiile sale de lucru erau instalate mai puțin de zece utilaje MFS (21) și că fiecare dintre aceste utilaje MFS a funcționat timp de 300 din cele 360 de zile în cursul anului 2020. Acesta a calculat valoarea aferentă amortizării pentru perioada de raportare pe baza următoarelor trei elemente:
|
(82) |
Comisia nu a fost de acord cu acest mod de calcul al costului de amortizare în cadrul calculării valorii adăugate în sensul articolului 13 din regulamentul antidumping de bază. În special, utilizarea celor 300 de zile ca element pentru calcularea valorii amortizării poate fi acceptabilă conform standardelor internaționale de contabilitate, dar a condus la o supraestimare a valorii calculate a amortizării în cadrul calculului valorii adăugate de către PGTEX Morocco SARL din diverse motive. În primul rând, astfel cum a prezentat PGTEX Morocco SARL în formularul său de cerere de scutire, utilizarea capacității (producția efectivă în kg împărțită la capacitatea efectivă de producție în kg) a utilajelor MFS a fost scăzută (23) în anul 2020. Având în vedere gradul scăzut de utilizare a capacității de producție, s-a constatat, prin urmare, că costul de amortizare raportat a fost supraestimat. În al doilea rând, patru dintre utilajele MFS au fost expediate abia în noiembrie 2019 de la Shanghai la Tanger și nu ar fi putut funcționa consecutiv timp de 300 de zile în 2020, luând în considerare timpul de transport între Shanghai și Tanger, precum și perioada necesară pentru descărcarea, instalarea și testarea fiecăruia dintre cele 4 utilaje MFS. În al treilea rând, PGTEX Morocco SARL a susținut în formularul său de cerere de scutire că producția a început abia în aprilie 2020. Dacă acest lucru ar fi adevărat, timpul total de funcționare pentru fiecare dintre utilajele MFS instalate ar putea fi de maximum 270 de zile (din aprilie 2020 până în decembrie 2020), fără a lua în considerare nici măcar timpul de nefuncționalitate cauzat de opriri, ca urmare a întreținerii necesare, a zilelor libere și a sărbătorilor legale. Prin urmare, Comisia a concluzionat că cheltuielile de amortizare care trebuie luate în considerare pentru calcularea valorii adăugate ar trebui să fie semnificativ mai mici decât cheltuielile de amortizare, astfel cum au fost calculate de PGTEX Morocco SARL. |
(83) |
În urma comunicării constatărilor, grupul PGTEX a susținut că Comisia a comis erori vădite de evaluare și a încălcat articolul 13 alineatul (2) din regulamentul antidumping de bază atunci când a efectuat calcule referitoare la valoarea adăugată. În acest context, potrivit grupului PGTEX, ar trebui să se ia în considerare amortizarea totală, deoarece astfel de costuri au fost suportate efectiv în 2020 pentru producția de MFS. |
(84) |
Comisia a respins această afirmație din motivele prezentate în continuare.
|
(85) |
În urma comunicării constatărilor, grupul PGTEX a sugerat că, în măsura în care Comisia a persistat să ajusteze costul de amortizare pe baza utilizării capacității (astfel cum a fost comunicată de grupul PGTEX în anexa 7.2 la scrisoarea sa din 12 octombrie 2021) pentru a utiliza oricare dintre cele trei metodologii alternative pe care le-a propus în observațiile sale în urma comunicării constatărilor:
|
(86) |
Comisia a respins utilizarea oricăreia dintre cele trei alternative propuse de grupul PGTEX, având în vedere o serie de incoerențe pe care Comisia le-a constatat, în anexa 7.2 la scrisoarea din 12 octombrie 2021, în ceea ce privește alternativele propuse:
|
(87) |
În urma comunicării constatărilor, solicitantul a susținut că costul de amortizare a utilajelor MFS ar trebui să fie complet exclus din calculul valorii adăugate, întrucât aceste utilaje nu au fost achiziționate de la un furnizor independent, ci de la societatea-mamă. |
(88) |
Comisia a respins această afirmație. Cheltuielile cu amortizarea sunt, în general, acceptate în conformitate cu principiile contabile locale și internaționale. În special, principiul contabil al „corelării” prevede că cheltuielile trebuie înregistrate în aceeași perioadă în care se obțin venituri. Aceasta înseamnă că, prin utilizarea acestor utilaje pentru MFS, MFS-urile finisate pot fi vândute și se încasează venituri. Prin urmare, amortizările sunt porțiuni de active fixe (utilajele MFS) care au fost considerate consumate în perioada curentă și, prin urmare, sunt incluse la cheltuieli, indiferent de la cine au fost achiziționate utilajele. Intenția acestei cheltuieli este de a reduce treptat valoarea contabilă a activelor fixe pe măsură ce valoarea lor este consumată în timp. |
(89) |
În urma comunicării constatărilor, solicitantul a susținut, de asemenea, că, în măsura în care Comisia nu ar elimina pur și simplu amortizarea totală a utilajelor MFS, PGTEX transferate de la societatea sa afiliată din China din calculele valorii adăugate, determinarea valorii amortizării trebuie să reflecte durata de viață utilă reală a acestor utilaje și a echipamentelor aferente. Solicitantul a invocat faptul că nu este neobișnuit ca astfel de utilaje să funcționeze mai mult de 20 de ani. |
(90) |
Comisia a respins această afirmație, deoarece solicitantul însuși a făcut referire la o durată de viață utilă a utilajelor pentru MFS de aproximativ 10 ani în cererea sa. Nu a fost furnizată nicio dovadă cu privire la declarațiile sale potrivit cărora nu este neobișnuit ca utilajele MFS să funcționeze mai mult de 20 de ani. |
(91) |
În ceea ce privește costul chiriei, PGTEX Morocco nu a furnizat contractele sale de închiriere în răspunsul său în formularul de cerere de scutire, în pofida costurilor importante de închiriere pe care le-a suportat în 2020 (26). În formularul său de cerere de scutire, aceasta a informat Comisia că a instalat toate utilajele sale MFS într-un singur loc (fabrică – faza 1). Inițial, aceasta a declarat că a închiriat doar această fabrică, afirmând că „dispune de un singur loc de producție”, în pofida întrebării din formularul de cerere de scutire de a indica adresele tuturor locurilor sale de producție. Ulterior, PGTEX Morocco SARL a furnizat totuși două contracte de închiriere ca răspuns la cererea de clarificare a Comisiei, indicând că PGTEX Morocco SARL a închiriat două spații separate de la doi proprietari diferiți în cursul perioadei de raportare. Întrucât PGTEX Morocco SARL a susținut anterior, în formularul său de cerere de scutire, că utilajele MFS care erau operaționale în cursul anului 2020 au fost instalate doar în una dintre aceste două fabrici închiriate, sumele chiriilor suportate în 2020 pentru a doua fabrică (fabrică – faza 2) ar fi trebuit să fie excluse din costurile de închiriere și din valoarea adăugată. În plus, din cauza gradului scăzut de utilizare a capacităților de producție, Comisia, în calculul valorii adăugate, nu a putut accepta nici costul total al chiriei pentru fabrică – faza 1, deoarece acesta nu a fost utilizat în totalitate din cauza faptului că utilajele MFS nu produceau în primul trimestru al anului 2020 și nu funcționau la capacitate maximă în celelalte trimestre ale anului 2020. Costul total al chiriilor, astfel cum a fost raportat, nu a fost acceptat de Comisie din cauza motivelor de mai sus. |
(92) |
În urma comunicării constatărilor, grupul PGTEX a susținut că Comisia a comis erori vădite de evaluare și a încălcat articolul 13 alineatul (2) din regulamentul antidumping de bază, întrucât Comisia nu a luat în considerare costul total al închirierii. |
(93) |
Comisia a respins această afirmație, pe baza următoarelor declarații făcute de grupul PGTEX în cursul anchetei. În primul rând, în răspunsul său la cererea de clarificare (27), grupul PGTEX s-a referit doar la fabrică – faza 1 pentru producția sa, depozitarea materiilor prime și a produselor finite și zona administrativă. În al doilea rând, în răspunsul său la cererea de clarificare (28), grupul PGTEX a declarat că utilajele sale pentru MFS, care funcționau în 2020, erau toate situate în fabrică – faza 1. În consecință, Comisia a dedus că niciunul dintre aceste utilaje, care erau operaționale în 2020, nu a fost amplasat în fabrică – faza 2. Acest lucru a fost confirmat și de alte declarații ale grupului PGTEX în răspunsul său la scrisoarea de clarificare (29). |
(94) |
Prin ajustarea cheltuielilor de amortizare și a costurilor de închiriere raportate, luând în considerare aspectele explicate mai sus, valoarea adăugată medie astfel stabilită în cursul perioadei de raportare s-a dovedit a fi sub pragul de 25 % stabilit la articolul 13 alineatul (2) litera (b) din regulamentul antidumping de bază. S-a constatat că și alte elemente de cost au fost supraestimate, dar nu au fost ajustate, deoarece astfel de ajustări ar fi trebuit să conducă doar la un procent și mai scăzut din valoarea adăugată. Prin urmare, Comisia a concluzionat că valoarea care este adăugată pieselor încorporate în cursul operațiunii de asamblare sau de încheiere a fost mai mică de 25 % din costul de fabricație, astfel cum se prevede la articolul 13 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază pentru ca aceste operațiuni să constituie o circumvenție. |
(95) |
Prin urmare, s-a concluzionat că al doilea criteriu prevăzut la articolul 13 alineatul (2) litera (b) din regulamentul antidumping de bază – aplicat prin analogie având în vedere formularea articolului 23 alineatul (3) din regulamentul de bază, a fost, de asemenea, îndeplinit. |
2.7. Compromiterea efectului corectiv al taxei
(96) |
În conformitate cu articolul 23 alineatul (3) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile de produs care face obiectul anchetei au compromis, atât în ceea ce privește cantitățile și prețurile, efectele corective ale măsurilor aflate în prezent în vigoare. |
(97) |
În ceea ce privește cantitățile, creșterea importurilor de MFS din Maroc a fost semnificativă, astfel cum se explică în considerentul 48 de mai sus. Importurile din Maroc din 2020 erau deja de zece ori mai mari, de la doar 277 de tone în 2019 la 2 809 de tone în 2020. În același timp, solicitantul a estimat că consumul Uniunii pentru anul 2020 se situează între 135 000 și 140 000 de tone. Cota de piață a importurilor din Maroc a reprezentat, ca atare, peste 2 %. |
(98) |
În ceea ce privește prețurile, Comisia a comparat prețul neprejudiciabil mediu, astfel cum a fost stabilit în ancheta antisubvenții inițială, cu prețurile CIF de export medii ponderate, stabilite pe baza informațiilor furnizate de PGTEX Morocco SARL, ajustate în mod corespunzător pentru a include costurile ulterioare vămuirii. Această comparație a prețurilor a arătat că importurile din PGTEX Morocco SARL au subcotat prețurile din Uniune cu peste 10 %. |
(99) |
Comisia a concluzionat că măsurile existente au fost compromise din punct de vedere al cantităților și al prețurilor de importurile din Maroc care fac obiectul prezentei anchete. |
(100) |
În urma comunicării constatărilor, grupul PGTEX a susținut că calculul de către Comisie al prețului neprejudiciabil reflecta doar situația existentă în 2018. Cu toate acestea, nu a furnizat nicio dovadă care să ateste că prețul neprejudiciabil utilizat de Comisie nu a fost exact și/sau a scăzut din 2018. Prin urmare, afirmația a fost respinsă. |
2.8. Elemente de probă care atestă existența subvențiilor
(101) |
În conformitate cu articolul 23 alineatul (3) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă produsul similar importat și/sau piesele acestui produs au beneficiat în continuare de subvenție. |
(102) |
Astfel cum se prevede în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/776 al Comisiei, s-a constatat că producătorii exportatori chinezi beneficiază de o serie de sisteme de subvenții acordate de guvernul Republicii Populare Chineze, precum și de autorități locale și regionale din China. În acest sens, s-a constatat că PGTEX China și CPIC beneficiază, de asemenea, de o serie de sisteme de subvenționare, cum ar fi dobânzile preferențiale la împrumuturi, programele de granturi și beneficiile fiscale. |
(103) |
În cadrul prezentei anchete nu s-a primit nicio informație nouă care să pună sub semnul întrebării concluzia anchetei inițiale privind circumvenția potrivit căreia astfel de sisteme de subvenționare nu mai sunt valabile. |
(104) |
PGTEX China este societatea-mamă a PGTEX Morocco SARL, prin care aceasta din urmă a achiziționat 100 % din semitorturile din fibră de sticlă pe care le utiliza de la societatea-mamă afiliată, PGTEX China, care, la rândul său, le-a cumpărat de la CPIC, producătorul acestor semitorturi din fibră de sticlă. |
(105) |
Se poate presupune, din punct de vedere juridic că este vorba de un transfer al subvențiilor între părțile afiliate (30), în special atunci când societatea afiliată din aval se ocupa cu asamblarea și exportarea produsului final către Uniune. În acest caz, deoarece PGTEX China și PGTEX Morocco SARL produc și exportă MFS și utilizează semitorturi din fibră de sticlă fabricate de CPIC, valoarea subvențiilor care pot face obiectul unor măsuri compensatorii acordate acestora ar trebui să țină seama de faptul că, datorită relației lor, sunt capabile să transfere avantajele respective către produsul în cauză exportat în Uniune, după cum consideră adecvat. |
(106) |
Prin urmare, se concluzionează că produsul similar importat și/sau piese ale acestui produs beneficiază în continuare de subvenție. |
(107) |
În urma comunicării constatărilor, grupul PGTEX a susținut că nu există nicio dovadă că importurile de MFS din Maroc beneficiază în continuare de subvenții acordate producătorilor chinezi de MFS din următoarele motive. În primul rând, ancheta antisubvenție inițială (a se vedea considerentul 1) nu s-a referit la subvenționarea semitorturilor și a firelor din fibră de sticlă, ci a vizat numai subvenționarea MFS, care este un produs diferit. În al doilea rând, operațiunile de asamblare nu intră sub incidența regulamentului de bază, deoarece nu pot conduce la o subvenție, acordată nici de țara de origine, nici de țara exportatoare, în beneficiul produsului despre care se presupune că măsurile ar fi eludate. În al treilea rând, achizițiile efectuate de PGTEX Morocco de la PGTEX China și achizițiile efectuate de PGTEX China de la CPIC au fost efectuate în condiții de concurență deplină. În acest sens, grupul PGTEX a susținut că PGTEX China a plătit adesea un preț mai mare în comparație cu alți clienți ai CPIC. Prin urmare, CPIC nu a transferat niciun avantaj din subvenții către PGTEX China și, ulterior, către PGTEX Morocco. |
(108) |
Comisia respinge afirmațiile din următoarele motive. În primul rând, chiar dacă ancheta antisubvenție inițială a fost în primul rând legată de subvenționarea MFS, grupul PGTEX a cooperat pe deplin în cursul acestei anchete. În acest sens, ancheta antisubvenție inițială a arătat că atât CPIC, cât și PGTEX China, care sunt afiliate cu PGTEX Morocco SARL, au primit subvenții din partea guvernului chinez. În al doilea rând, astfel cum s-a menționat deja în considerentul 33, articolul 23 alineatul (3) din regulamentul de bază acoperă, de asemenea, alte practici de circumvenție, care nu sunt enumerate în mod explicit la articolul respectiv, cum ar fi operațiunile de asamblare. În al treilea rând, astfel cum se explică în considerentul 105, un transfer de subvenții între părțile afiliate poate fi prezumat din punct de vedere juridic, în special atunci când societatea afiliată din aval asamblează și exportă produsul final către Uniune. În plus, transferul către societățile afiliate poate avea loc în multe moduri (de exemplu, prin perceperea anumitor comisioane de administrare) și nu este neapărat limitat la nivelul prețurilor materiilor prime facturate clienților. În orice caz, o comparație a prețurilor semitorturilor și firelor din fibră de sticlă, pe baza răspunsului său la chestionar, a arătat că PGTEX China a perceput prețuri mai mici de la PGTEX Morocco SARL decât de la alți clienți în cursul perioadei de anchetă. |
3. MĂSURI
(109) |
Pe baza constatărilor de mai sus, Comisia a concluzionat că măsurile compensatorii definitive instituite la importurile de MFS originare din RPC au fost eludate de importurile produsului care face obiectul anchetei expediate din Maroc de către PGTEX Morocco SARL. Având în vedere că vânzările la export raportate ale PGTEX Morocco SARL au fost mai mari decât importurile totale din Maroc în Uniune și că nicio altă societate din Maroc nu s-a prezentat pentru a solicita o scutire, Comisia a considerat că PGTEX reprezenta totalitatea exporturilor de MFS din Maroc către Uniune. Astfel, aceasta a concluzionat că respectivele constatări referitoare la practicile de circumvenție formulate în ceea ce privește PGTEX Morocco SARL ar trebui extinse la întreaga țară. |
(110) |
Nu a fost găsit niciun element de probă cu privire la circumvenția măsurilor privind MFS care implică Egiptul. Astfel cum s-a menționat anterior, PGTEX Morocco SARL și-a achiziționat toate semitorturile din fibră de sticlă din China și niciunul din Egipt. Prin urmare, ancheta privind presupusa circumvenție a MFS originare din Egipt trebuie închisă. |
(111) |
Prin urmare, în conformitate cu articolul 23 alineatul (1) din regulamentul de bază, măsurile compensatorii în vigoare aplicabile importurilor de MFS originare din China trebuie să fie extinse la importurile produsului care face obiectul anchetei. |
(112) |
În temeiul articolului 23 alineatul (2) din regulamentul de bază, măsura care urmează să fie extinsă trebuie să fie cea stabilită la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/776 al Comisiei pentru „toate celelalte societăți”, și anume o taxă compensatorie definitivă de 30,7 % aplicabilă prețului net, franco frontiera Uniunii, înainte de taxele vamale. |
(113) |
În conformitate cu articolul 23 alineatul (3) și cu articolul 24 alineatul (5) din regulamentul de bază, care stipulează că orice măsuri extinse trebuie să se aplice importurilor care au intrat în Uniune sub obligația de înregistrare instituită de regulamentul de deschidere, trebuie să se perceapă taxe la importurile înregistrate ale produsului care face obiectul anchetei. |
4. CEREREA DE SCUTIRE
(114) |
PGTEX Morocco SARL a fost singura societate din Maroc care a solicitat o scutire de la eventualele măsuri extinse, în conformitate cu articolul 23 alineatul (6) din regulamentul de bază. |
(115) |
Astfel cum s-a descris mai sus, s-a constatat că PGTEX Morocco SARL era implicată în practici de circumvenție. Prin urmare, acestei societăți nu i se poate acorda o scutire în temeiul articolului 23 alineatul (6) din regulamentul de bază. |
5. INFORMAREA PĂRȚILOR
(116) |
La 20 decembrie 2021, Comisia a adus la cunoștința tuturor părților interesate faptele și considerațiile esențiale care au condus la concluziile de mai sus și le-a invitat să prezinte observații. |
(117) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul comitetului înființat în temeiul articolului 25 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2016/1037, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
(1) Taxa compensatorie definitivă instituită prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/776 al Comisiei la importurile de anumite materiale țesute și/sau cusute din fibră de sticlă cu filament continuu și/sau din fire cu sau fără alte elemente, cu excepția produselor impregnate sau preimpregnate (pre-preg) și cu excepția țesăturilor cu ochiuri deschise cu o dimensiune mai mare de 1,8 mm atât în lungime, cât și în lățime și cu o greutate mai mare de 35 g/m2, încadrate în prezent la codurile NC ex 7019 61 00, ex 7019 62 00, ex 7019 63 00, ex 7019 64 00, ex 7019 65 00, ex 7019 66 00, ex 7019 69 10, ex 7019 69 90, ex 7019 72 00, ex 7019 73 00, ex 7019 80 10, ex 7019 80 90, și ex 7019 90 00, expediate din Maroc, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Maroc (codurile TARIC 7019 61 00 81, 7019 62 00 81, 7019 63 00 81, 7019 64 00 81, 7019 65 00 81, 7019 66 00 81, 7019 69 10 81, 7019 69 90 81, 7019 72 00 81, 7019 73 00 81, 7019 80 10 81, 7019 80 90 81 și 7019900081).
(2) Taxa extinsă este taxa compensatorie de 30,7 % aplicabilă „tuturor celorlalte societăți”.
(3) Taxa extinsă în temeiul alineatelor (1) și (2) de la prezentul articol se percepe la importurile expediate din Maroc, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Maroc, înregistrate în conformitate cu articolul 2 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/863 și cu articolul 23 alineatul (4) și articolul 24 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2016/1037.
(4) Sub rezerva unor dispoziții contrare, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale.
Articolul 2
Se închide ancheta deschisă prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/863 al Comisiei din 28 mai 2021 privind posibila circumvenție a importurilor de MFS originare din Egipt prin importuri expediate din Maroc, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Maroc, și de supunere a acestor importuri înregistrării.
Articolul 3
Autoritățile vamale trebuie să întrerupă înregistrarea importurilor instituită în conformitate cu articolul 2 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/863, care se abrogă prin prezentul regulament.
Articolul 4
Cererea de scutire prezentată de PGTEX Morocco SARL se respinge.
Articolul 5
(1) Cererile de scutire de la taxa extinsă prin articolul 1 se formulează în scris în una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene și trebuie semnate de către o persoană autorizată să reprezinte entitatea care solicită scutirea. Cererea trebuie trimisă la următoarea adresă:
Comisia Europeană |
Direcția Generală Comerț |
Direcția G Birou: |
CHAR 04/39 |
1049 Bruxelles/Brussel |
BELGIQUE/BELGIË |
(2) În conformitate cu articolul 23 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2016/1037, Comisia poate autoriza, printr-o decizie, scutirea importurilor provenind de la societățile care nu eludează măsurile compensatorii instituite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/776 de taxa extinsă prin dispozițiile de la articolul 1.
Articolul 6
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 24 februarie 2022.
Pentru Comisie
Președintele
Ursula VON DER LEYEN
(1) JO L 176, 30.6.2016, p. 55.
(2) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/776 al Comisiei din 12 iunie 2020 de instituire a unor taxe compensatorii definitive la importurile de anumite materiale țesute și/sau cusute din fibre de sticlă originare din Republica Populară Chineză și din Egipt și de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/492 al Comisiei de instituire a unor taxe antidumping definitive la importurile de anumite materiale țesute și/sau cusute din fibre de sticlă originare din Republica Populară Chineză și din Egipt (JO L 189, 15.6.2020, p. 1).
(3) Codurile NC și TARIC menționate anterior se vor aplica de la 1 ianuarie 2022 și se bazează pe Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/1832 al Comisiei din 12 octombrie 2021 de modificare a anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO L 385, 29.10.2021, p. 1).
(4) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/863 al Comisiei din 28 mai 2021 de deschidere a unei anchete privind o eventuală circumvenție a măsurilor antisubvenție instituite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/776 asupra importurilor de anumite materiale țesute și/sau cusute din fibre de sticlă originare din Republica Populară Chineză și din Egipt prin importuri de anumite materiale țesute și/sau cusute din fibre de sticlă expediate din Maroc, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Maroc, și de supunere a acestor importuri la înregistrare (JO L 190, 31.5.2021, p. 76).
(5) Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (JO L 176, 30.6.2016, p. 21).
(6) A se vedea considerentele 36 și 37 pentru descrierea Grupului PGTEX.
(7) A se vedea cererea, versiunea deschisă, punctele 40-42, pagina 10.
(8) A se vedea cererea, versiunea deschisă, punctul 29, pagina 8 și punctul 41, pagina 9.
(9) A se vedea cererea, versiunea deschisă, punctele 26 și 27, paginile 7 și 8.
(10) În conformitate cu articolul 29 din Acordul de asociere UE-Maroc, „noțiunea de «produse originare» în sensul aplicării dispozițiilor prezentului titlu și metodele de cooperare administrativă aferente sunt prevăzute în Protocolul nr. 4”. În acest sens, MFS se încadrează la poziția 7019 din nomenclatura Sistemului armonizat și, prin urmare, beneficiază de origine preferențială în conformitate cu regulile de listă cuprinse în anexa II la Protocolul nr. 4 la Acordul de asociere UE-Maroc.
(11) Acord euro-mediteraneean de instituire a unei asocieri între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Regatul Maroc, pe de altă parte (JO L 70, 18.3.2000, p. 2).
(12) Hotărârea CEJ din 12 septembrie 2019, cauza C-709/17 P, Comisia Europeană/Kolachi Raj Industrial (Private) Ltd, ECLI:EU:C:2019:717.
(13) Considerentul 18 din regulamentul de bază codifică această abordare după cum urmează: „Chiar dacă Acordul privind subvențiile nu conține dispoziții referitoare la circumvenția măsurilor compensatorii, această posibilitate există, în mod similar, dar nu identic cu riscul de circumvenție a măsurilor antidumping. Este, prin urmare, oportun să se prevadă în prezentul regulament dispoziții în acest sens.”
(14) Articolul 1 din regulamentul de bază (JO L 176, 30.6.2016, p. 55).
(15) https://www.gtis.com/gta/
(16) JO C 86, 16.3.2020, p. 6.
(17) JO C 68, 21.2.2019, p. 29.
(18) JO C 167, 16.5.2019, p. 11.
(19) Commentaires du Ministère de l’Industrie, du Commerce et de l’Economie Verte et Numérique du Royaume du Maroc relatifs à l’ouverture des enquêtes anti-contournement concernant les importations de certains tissus en fibres de verre, 14.07.2021, page 2: «…le Ministère souligne que le contact entre PGTEX et les autorités marocaines pour l’implantation d’une usine de PGTEX au Maroc remonte au 20 mars 2019, soit juste après l’initiation de l’enquête antidumping initiale de l’UE…».
(20) JO L 176, 30.6.2016, p. 21.
(21) Un utilaj MFS poate fi descris ca fiind utilajul, care este utilizat în timpul procesului de asamblare, prin care semitorturile din fibră de sticlă (principala materie primă) sunt transformate în MFS.
(22) Durata de viață utilă a unui utilaj MFS este estimată la 10 ani și ajustată pentru o valoare reziduală de 5 % la sfârșitul duratei sale de viață utilă.
(23) Tabelul C.4.1. „Producția și capacitatea de producție” din formularul de cerere de scutire.
(24) Cu toate acestea, există o excepție. În cazul în care o întreprindere utilizează o metodă de amortizare bazată pe utilizare, atunci amortizarea va fi suportată într-un model care corespunde mai bine unui cost variabil. Grupul PGTEX a păstrat tăcerea cu privire la această metodologie.
(25) Ca răspuns la întrebarea C.4.1 din chestionarul completat al PGTEX Morocco SARL, PGTEX Morocco SAR a declarat că producția a început din aprilie 2020. Această afirmație a fost reconfirmată ca răspuns la întrebarea 1 de la pagina 1 din răspunsul său la scrisoarea de clarificare.
(26) Comisia a solicitat în formularul de cerere de scutire ca orice producător cooperant să furnizeze toate contractele principale, atât de la părți afiliate, cât și de la părți neafiliate.
(27) Răspunsul la scrisoarea de clarificare privind PGTEX Morocco SARL: Răspuns la întrebarea 7, pagina 20.
(28) Răspunsul la scrisoarea de clarificare privind PGTEX Morocco SARL: Răspuns la întrebarea 6c, pagina 20.
(29) Răspunsul la scrisoarea de clarificare privind PGTEX Morocco SARL: Răspuns la întrebarea 9m, ii, pagina 23.
(30) Raportul Organului de Apel al OMC, Statele Unite ale Americii – Stabilirea taxei compensatorii finale în ceea ce privește anumite tipuri de lemn de rășinoase din Canada, WT/DS257/AB/R, 19 ianuarie 2004, punctul 143).
25.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 46/49 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2022/302 AL COMISIEI
din 24 februarie 2022
de extindere a taxei antidumping definitive instituite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/492, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/776, asupra importurilor de anumite materiale țesute și/sau cusute din fibre de sticlă (denumite în continuare „MFS”) originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”) la importurile de MFS expediate din Maroc, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Maroc, și de închidere a anchetei privind o posibilă circumvenție a măsurilor antidumping instituite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/492 asupra importurilor de MFS originare din Egipt prin importuri de MFS expediate din Maroc, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Maroc
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 13,
întrucât:
1. PROCEDURĂ
1.1. Măsurile existente
(1) |
În aprilie 2020, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a instituit o taxă antidumping definitivă la importurile de anumite materiale țesute și/sau cusute din fibre de sticlă (denumite în continuare „MFS”) originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC” sau „China”) și din Egipt prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/492 al Comisiei (2), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/776 al Comisiei (3). Măsurile antidumping au luat forma unei taxe vamale ad valorem cuprinse între 34 % și 69 % pentru importurile originare din RPC și de 20 % pentru importurile originare din Egipt. |
1.2. Cererea
(2) |
Comisia a primit, în temeiul articolului 13 alineatul (3) și al articolului 14 alineatul (5) din regulamentul de bază, o cerere de examinare a unei posibile circumvenții a măsurilor antidumping instituite asupra importurilor de MFS originare din RPC și din Egipt prin intermediul importurilor expediate din Maroc, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Maroc, și de supunere a acestor importuri la înregistrare. |
(3) |
Cererea a fost depusă la data de 19 mai 2021 de către TECH-FAB Europe e.V, o asociație de producători de MFS din UE (denumit în continuare „solicitantul”). |
(4) |
Cererea conținea suficiente elemente de probă care atestau o modificare a configurației schimburilor comerciale implicând exporturi din China, Egipt și Maroc către Uniune, care a avut loc după instituirea măsurilor privind MFS. Modificarea configurației schimburilor comerciale pare să fie rezultatul unor practici, operațiuni sau prelucrări pentru care nu există altă motivație suficientă sau o altă justificare economică decât instituirea taxei. |
(5) |
Mai mult, cererea conținea suficiente elemente de probă care indică faptul că practicile, operațiunile sau prelucrările au subminat efectele corective ale măsurilor antidumping existente în ceea ce privește cantitatea și prețurile. Se pare că volume semnificative de importuri de produs care face obiectul anchetei au pătruns pe piața UE. În plus, au existat suficiente elemente de probă conform cărora importurile de MFS au fost efectuate la prețuri prejudiciabile. |
(6) |
În cele din urmă, cererea conținea suficiente elemente de probă conform cărora MFS expediate din Maroc au fost exportate la prețuri de dumping în raport cu valoarea normală stabilită anterior pentru MFS. |
1.3. Produsul în cauză și produsul care face obiectul anchetei
(7) |
Produsul în cauză este reprezentat de materiale țesute și/sau cusute din fibră de sticlă cu filament continuu și/sau din fire cu sau fără alte elemente, cu excepția produselor impregnate sau preimpregnate (pre-preg) și cu excepția țesăturilor cu ochiuri deschise cu o dimensiune mai mare de 1,8 mm atât în lungime, cât și în lățime și cu o greutate mai mare de 35 g/m2, încadrate la data intrării în vigoare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/492 la codurile NC ex 7019 39 00, ex 7019 40 00, ex 7019 59 00 și ex 7019 90 00 (codurile TARIC 7019390080, 7019400080, 7019590080 și 7019900080) originare din Republica Populară Chineză și din Egipt (denumite în continuare „produsul în cauză”). Acesta este produsul căruia i se aplică măsurile aflate în prezent în vigoare. |
(8) |
Produsul care face obiectul anchetei este același cu cel definit în considerentul anterior, încadrat în prezent la codurile NC ex 7019 61 00, ex 7019 62 00, ex 7019 63 00, ex 7019 64 00, ex 7019 65 00, ex 7019 66 00, ex 7019 69 10, ex 7019 69 90, ex 7019 72 00, ex 7019 73 00, ex 7019 80 10, ex 7019 80 90 și ex 7019 90 00, dar expediat din Maroc, indiferent dacă a fost sau nu declarat ca fiind originar din Maroc (codurile TARIC 7019 61 00 81, 7019 62 00 81, 7019 63 00 81, 7019 64 00 81, 7019 65 00 81, 7019 66 00 81, 7019 69 10 81, 7019 69 90 81, 7019 72 00 81, 7019 73 00 81, 7019 80 10 81, 7019 80 90 81 și 7019900081) (denumit în continuare „produsul care face obiectul anchetei”) (4). |
(9) |
Ancheta a arătat că MFS exportate în Uniune din China și din Egipt și MFS expediate din Maroc, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Maroc, prezintă aceleași caracteristici fizice și chimice de bază, sunt destinate acelorași utilizări și, prin urmare, sunt considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază. |
1.4. Deschiderea anchetei
(10) |
Stabilind, după ce a informat statele membre, că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei anchete în temeiul articolului 13 alineatul (3) din regulamentul de bază, Comisia a deschis ancheta și a supus înregistrării importurile de MFS expediate din Maroc, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Maroc, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/864 al Comisiei (5) (denumit în continuare „regulamentul de deschidere”). |
1.5. Observații privind deschiderea anchetei
(11) |
LM Wind Power, un producător de palete pentru turbine eoliene stabilit în Uniune, a susținut că deschiderea anchetei nu a fost justificată din cauza lipsei unor elemente de probă suficiente și că, prin urmare, ancheta ar trebui imediat închisă. |
(12) |
Acesta a susținut că circumvenția nu a avut loc deoarece practicile, operațiunile sau prelucrările care au avut loc în Maroc nu s-au încadrat în niciuna dintre categoriile prevăzute la articolul 13 alineatul (1) al patrulea paragraf din regulamentul de bază. În special, practicile, operațiunile sau prelucrările nu pot fi calificate drept o ușoară modificare, deoarece produsul care face obiectul anchetei este un produs din aval și, ca atare, un produs diferit de materiile sale prime (în principal semitorturi din fibră de sticlă) sau o operațiune de asamblare, în special deoarece produsul care face obiectul anchetei și semitorturile din fibră de sticlă nu sunt clasificate la aceleași poziții tarifare. |
(13) |
De asemenea, conform acestuia, exista un motiv întemeiat și o justificare economică suficientă pentru practicile, operațiunile sau prelucrările care au avut loc în Maroc prin înființarea de către PGTEX China a unei fabrici de producție de MFS în Maroc (PGTEX Morocco SARL), în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În acest sens, a argumentat că există o cerere semnificativă de MFS în Maroc, întrucât un utilizator (6) de MFS stabilit în Maroc în 2017 are nevoie de aproximativ 5 000 de tone de MFS pe an. Există taxe vamale convenționale de până la 7 % la importurile de MFS din China, în timp ce exporturile în Uniune de MFS din Maroc nu fac obiectul taxelor vamale convenționale în temeiul Acordului euro-mediteraneean. |
(14) |
Autoritățile egiptene au susținut că au fost implicate în mod inechitabil în prezenta anchetă, deoarece nu a avut loc nicio practică de circumvenție care să implice Egiptul. În această privință, autoritățile egiptene au susținut că, de la ancheta antidumping inițială, în Egipt au fost întreprinse toate procedurile și măsurile necesare pentru a împiedica circumvenția. Ele au susținut, de asemenea, în mod similar celor susținute de LM Wind Power, că nu existau elemente de probă care să demonstreze circumvenția, fie sub forma unor operațiuni de asamblare în Maroc care implică exporturi de semitorturi din fibră de sticlă din Egipt, fie a transbordării între Maroc și UE care implică MFS din Egipt. |
(15) |
Autoritățile marocane au solicitat Comisiei să concluzioneze că societatea PGTEX Morocco SARL nu eludează măsurile instituite de Uniune și să închidă ancheta în curs de desfășurare. Acestea au declarat că înființarea societății PGTEX Morocco SARL în Maroc a fost rezultatul unui parteneriat autentic și pe termen lung, la care au participat Grupul PGTEX (7) și Morocco. Acestea au afirmat, de asemenea, că procesul de producție al PGTEX Morocco SARL a implicat investiții semnificative și operațiuni extinse și a contribuit la economia marocană. Prin urmare, chiar dacă s-ar putea stabili o modificare a configurației schimburilor comerciale, aceasta nu pare să fie cauzată de o practică de circumvenție. În sfârșit, autoritățile marocane au susținut că statisticile lor oficiale au respins afirmația solicitantului potrivit căreia PGTEX Morocco SARL a eludat măsurile în vigoare prin intermediul transbordării. |
(16) |
În ceea ce privește afirmațiile legate de deschiderea anchetei menționată mai sus, Comisia a reamintit că ancheta a fost deschisă pe baza elementelor de probă furnizate în cerere privind operațiunile de asamblare, nu transbordarea sau ușoara modificare. Cererea a furnizat suficiente elemente de probă (8) cu privire la existența unor operațiuni de asamblare, una dintre practicile menționate în mod specific în articolul 13 alineatul (1), în Maroc, și că aceste operațiuni de asamblare au fost efectuate utilizând semitorturi din fibră de sticlă din RPC și din Egipt (9). De asemenea, cererea conținea suficiente elemente de probă (10) care atestă că o astfel de practică constituia o circumvenție, în conformitate cu articolul 13 alineatul (2). Clasificarea tarifară a produsului care face obiectul anchetei sau a principalelor sale materii prime este irelevantă pentru a stabili dacă o operațiune de asamblare constituie o circumvenție. |
(17) |
Cererea a furnizat, de asemenea, suficiente elemente de probă cu privire la lipsa altor justificări economice, alta decât evitarea taxelor, cum ar fi Raportul anual pe 2019 al PGTEX China. Conform acestui raport, scopul principal al înființării PGTEX Morocco a fost „de a răspunde în mod activ la ancheta antidumping a UE împotriva Chinei, de a-și optimiza și adapta în continuare strategia sa de internaționalizare, de a consolida și de a crește cota de piață a produselor în Europa și Statele Unite, de a satisface cererea clienților și de a proteja aprovizionarea clienților” și, în special, faptul că PGTEX „a decis să construiască o filială deținută integral în Maroc pentru a reuși să treacă de anchetele antidumping ale UE, pentru a prospecta clienți, pentru a satisface cererea de pe piață și pentru a se adapta la dezvoltarea durabilă” (11). |
(18) |
Prin urmare, Comisia a respins afirmațiile prezentate de LM Wind Power, precum și de autoritățile marocane și egiptene conform cărora cererea nu conținea suficiente elemente de probă pentru a justifica deschiderea anchetei. |
1.6. Perioada de anchetă și perioada de raportare
(19) |
Ancheta s-a desfășurat în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2019 și 31 decembrie 2020 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Înainte de 2019, nu existau volume semnificative de exporturi de MFS din Maroc către Uniune. Au fost colectate date pentru perioada de anchetă pentru a cerceta, printre altele, presupusa modificare a configurației schimburilor comerciale rezultată ca urmare a instituirii măsurilor asupra produsului în cauză, precum și existența unei practici, operațiuni sau prelucrări pentru care nu există un alt motiv întemeiat sau o altă justificare economică suficiente decât instituirea taxei. Pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2020 și 31 decembrie 2020 (denumită în continuare „perioada de raportare” sau „PR”) au fost colectate date mai detaliate, pentru a se examina dacă importurile au compromis efectul corectiv al măsurilor în vigoare în ceea ce privește prețurile și/sau cantitățile, precum și existența dumpingului. |
1.7. Ancheta
(20) |
Comisia a informat oficial autoritățile din China, Egipt și Maroc, producătorii-exportatori cunoscuți din aceste țări, industria din Uniune și președintele Consiliului de asociere UE-Maroc cu privire la deschiderea anchetei. |
(21) |
În plus, Comisia a solicitat Misiunii Marocului pe lângă Uniunea Europeană să îi comunice numele și adresele producătorilor-exportatori și/sau ale asociațiilor reprezentative care ar putea fi interesate să participe la anchetă, altele decât PGTEX Morocco SARL, singurul producător al produsului care face obiectul anchetei, conform cererii. Autoritățile marocane au trimis un răspuns, enumerând alte trei societăți. Două dintre aceste societăți nu s-au manifestat, iar a treia s-a manifestat dar a declarat că nu exporta MFS către Uniune. |
(22) |
Formularele de cerere de scutire pentru producătorii/exportatorii din Maroc, chestionarele pentru producătorii/exportatorii din China și Egipt și pentru importatorii din Uniune au fost puse la dispoziție pe site-ul internet al DG Comerț. |
(23) |
Numai PGTEX Morocco SARL a prezentat un formular de cerere de scutire și a solicitat, de asemenea, o audiere care a avut loc la 21 iunie 2021. În plus, astfel cum s-a menționat în considerentul 43, grupul PGTEX a solicitat și a fost invitat la o audiere cu Comisia la 10 ianuarie 2022 și la o audiere cu consilierul-auditor pentru proceduri comerciale la 12 ianuarie 2022. |
(24) |
Comisia a oferit părților interesate posibilitatea de a-și face cunoscut punctul de vedere în scris și de a solicita să fie audiate în termenul prevăzut în regulamentul de deschidere. Toate părțile au fost informate cu privire la faptul că neprezentarea tuturor informațiilor relevante sau prezentarea de informații incomplete, false sau care induc în eroare ar putea conduce la aplicarea articolului 18 din regulamentul de bază și la formularea constatărilor doar pe baza datelor disponibile. |
(25) |
La 20 decembrie 2021 (ziua comunicării constatărilor), Comisia a primit o comunicare (datată 16 decembrie 2021) din partea autorităților marocane, care a sosit prea târziu pentru a fi luată în considerare în faza de informare. În urma comunicării constatărilor, autoritățile marocane au trimis o a doua observație, rezumând observațiile sale din 16 decembrie 2021. În esență, autoritățile marocane și-au reiterat solicitarea de a închide ancheta și au prezentat următoarele argumente. |
(26) |
În primul rând, autoritățile marocane au susținut că MFS este fabricat de PGTEX Morocco SARL prin activități care nu pot fi calificate drept operațiuni de încheiere (finisare) sau asamblare. În al doilea rând, ele au susținut că aceste produse sunt „originare” din Maroc în sensul articolului 29 (12) din Acordul de asociere UE-Maroc (13) și că sunt detaliate mai amplu în conformitate cu regulile de listă cuprinse în anexa II la Protocolul nr. 4 la Acordul de asociere UE-Maroc. În plus, în conformitate cu articolul 9 din Acordul de asociere UE-Maroc, „produsele originare din Maroc se importă în Comunitate fără taxe vamale și taxe cu efect echivalent” și că Acordul de asociere UE-Maroc prevede doar unele excepții. Această origine preferențială a fost confirmată și de administrația vămilor din Maroc care a eliberat certificate de origine preferențiale (EUR.1) pentru exporturile de MFS ale PGTEX către UE în temeiul articolului 17 din Protocolul nr. 4 la Acordul de asociere UE-Maroc. |
(27) |
Comisia a respins afirmația potrivit căreia prelucrarea în Maroc a semitorturilor importate din fibră de sticlă în MFS nu putea fi calificată drept operațiune de asamblare sau de încheiere (finisare). Articolul 13 alineatul (2) din regulamentul de bază nu se referă numai la operațiunile de asamblare a (mai multor) componente într-un produs finit, ci și la operațiunile de încheiere/transformare a produselor intermediare în produsul în cauză. Acest lucru rezultă în special din articolul 13 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază, care prevede că „[…] valoarea adăugată pieselor încorporate în cursul operațiunii de asamblare sau de încheiere este mai mare de [...]”. În plus, faptul că autoritățile vamale marocane au eliberat certificate EUR.1 către PGTEX Morocco SARL, confirmând originea lor preferențială în temeiul acordului de asociere, este irelevant, întrucât temeiul juridic aplicabil pentru prezenta anchetă anticircumvenție este regulamentul de bază, în special articolul 13 (14). |
(28) |
În plus, în urma comunicării constatărilor, autoritățile marocane, sprijinite de PGTEX Morocco, au susținut că ancheta anticircumvenție nu este permisă în temeiul articolului 24 din Acordul de asociere UE-Maroc, deoarece acest articol permite impunerea de măsuri antidumping asupra produselor marocane numai dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul VI din Acordul General pentru Tarife și Comerț. |
(29) |
Comisia a respins această afirmație. Articolul 24 din Acordul de asociere UE-Maroc nu exclude anchetele anticircumvenție, având în vedere, de asemenea, faptul că acest articol se referă și la legislația internă aferentă. Atunci când Marocul și UE au ratificat Acordul de asociere în 2000, regulamentul de bază aplicabil conținea deja dispoziții anticircumvenție. |
(30) |
În cele din urmă, autoritățile marocane, precum și PGTEX Morocco au susținut că ancheta anticircumvenție a Comisiei nu era permisă în temeiul normelor OMC, în special în temeiul articolului VI din GATT și al Acordului privind punerea în aplicare a articolului VI. |
(31) |
Comisia a respins afirmația și a făcut trimitere la punctul 20 din preambulul regulamentului de bază (15), care stabilește abordarea Comisiei în această privință. Pe această bază, la fel ca mulți alți membri ai OMC, legislația Uniunii conține dispoziții de combatere a practicilor de circumvenție. |
2. REZULTATELE ANCHETEI
2.1. Considerații generale
(32) |
În conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din regulamentul de bază, evaluarea unei eventuale circumvenții ar trebui să fie efectuată analizându-se următoarele:
|
(33) |
Întrucât elementele de probă furnizate de solicitant în cerere au atras atenția asupra operațiunilor de asamblare efectuate în Maroc, Comisia a analizat mai precis dacă au fost îndeplinite criteriile prevăzute la articolul 13 alineatul (2) din regulamentul de bază, și anume:
|
2.2. Nivel de cooperare
(34) |
Numai PGTEX Morocco SARL a depus o cerere de scutire în conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din regulamentul de bază. PGTEX Morocco SARL aparține grupului chinez PGTEX și este situat într-o zonă de comerț liber din Tanger, Maroc. |
(35) |
În plus, cele două societăți chineze afiliate Chongqing Polycomp International Corporation (denumită în continuare „CPIC”) și PGTEX China Co., Ltd (denumită în continuare „PGTEX China”) au răspuns, de asemenea, la chestionar. PGTEX Morocco SARL este o filială deținută integral de PGTEX China, care face obiectul unei taxe antidumping de 37,6 % instituită prin Regulamentul (UE) 2020/492, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/776.
|
(36) |
Răspunsurile la chestionar, inclusiv răspunsul la o cerere de clarificare, din partea PGTEX Morocco SARL și a celor două societăți chineze afiliate („grupul PGTEX”) au fost considerate deficitare din următoarele motive:
|
(37) |
Prin urmare, în conformitate cu articolul 18 alineatul (4) din regulamentul de bază, Comisia a informat grupul PGTEX, la 5 octombrie 2021, cu privire la faptul că lista neexhaustivă a elementelor descrise în considerentul anterior ar putea duce la aplicarea articolului 18 din regulamentul de bază și la utilizarea datelor disponibile. De asemenea, Comisia a invitat Grupul PGTEX să prezinte observații cu privire la posibila aplicare a articolului 18 din regulamentul de bază. |
(38) |
La 12 octombrie 2021, grupul PGTEX a susținut că aplicarea datelor disponibile nu era justificată din punct de vedere juridic în cazul de față din următoarele motive:
|
(39) |
Comisia a analizat informațiile și documentele pe care grupul PGTEX le-a transmis prin scrisoarea sa din 12 octombrie 2021. Aceasta a concluzionat că nu au fost furnizate nici răspunsuri satisfăcătoare, nici documente justificative convingătoare cu privire la majoritatea elementelor care au fost menționate în scrisoarea sa din 5 octombrie 2021. |
(40) |
În consecință, Comisia a considerat că informațiile furnizate de grupul PGTEX erau parțial incomplete și contradictorii și, prin urmare, nu puteau fi utilizate în totalitate de Comisie. Totuși, datele prezentate de grupul PGTEX nu au fost ignorate în totalitate, iar Comisia a utilizat atât datele privind vânzările, cât și pe cele privind costurile prezentate de grupul PGTEX ca punct de plecare al analizei sale. |
(41) |
În conformitate cu articolul 18 alineatul (1) prima teză și cu articolul 18 alineatul (5) din regulamentul de bază, informațiile furnizate de grupul PGTEX au fost completate cu date extrase din baze de date precum Global Trade Atlas [„GTA” (16)] și Eurostat, astfel cum se detaliază la punctul 2.3 de mai jos. Datele privind importurile au fost extrase din Eurostat, iar baza de date GTA a fost utilizată pentru determinarea volumelor de exporturi de semitorturi din fibră de sticlă din RPC și din Egipt către Maroc. |
(42) |
În cele din urmă, având în vedere pandemia de COVID-19 și măsurile de izolare puse în aplicare de diferite state membre, precum și de diferite țări terțe, Comisia nu a putut efectua, în etapa provizorie, vizite de verificare în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază la sediile entităților juridice cooperante. Comisia a analizat informațiile transmise de Grupul PGTEX, cum ar fi răspunsurile la chestionare și răspunsurile la scrisorile de clarificare, în conformitate cu Avizul din 16 martie 2020 privind consecințele epidemiei de COVID-19 asupra anchetelor antidumping și antisubvenție (17). Având în vedere aspectele expuse în considerentele anterioare, nu a fost considerată necesară nicio verificare încrucișată de la distanță a informațiilor. |
(43) |
În urma comunicării constatărilor, grupul PGTEX și-a reiterat afirmația potrivit căreia aplicarea datelor disponibile a fost în mod evident nefondată și nejustificată având în vedere informațiile furnizate de grupul PGTEX. În plus, grupul PGTEX a solicitat și i s-a acordat o audiere cu Comisia la 10 ianuarie 2022 și o audiere ulterioară cu consilierul-auditor pentru proceduri comerciale la 12 ianuarie 2022 cu privire la utilizarea datelor disponibile în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază. |
(44) |
În cursul audierii din 12 ianuarie 2022, Comisia a furnizat explicații suplimentare cu privire la constatarea sa potrivit căreia răspunsul la scrisoarea privind aplicarea articolului 18 nu a înlăturat preocupările Comisiei. Astfel cum se explică în considerentul 40, Comisia și-a menținut poziția potrivit căreia informațiile furnizate de grupul PGTEX nu au putut fi utilizate în totalitate de către Comisie. În plus, consilierul-auditor pentru proceduri comerciale a declarat în cadrul audierii din 12 ianuarie 2022 că Comisia respectase dreptul la apărare al grupului PGTEX. |
2.3. Modificarea configurației schimburilor comerciale
2.3.1. Importurile de MFS
(45) |
Tabelul 1 de mai jos prezintă evoluția importurilor de MFS din China, Egipt și Maroc în perioada 2019-2020. Întrucât codurile TARIC au fost create abia la 21 februarie 2019, Comisia a extrapolat datele pentru perioada 1 ianuarie 2019-20 februarie 2019 pentru a utiliza exact aceeași perioadă (12 luni) pentru ambii ani 2019 și 2020. Tabelul 1 Importurile de MFS pentru anii 2019 și 2020 (tone)
|
(46) |
Tabelul 1 arată că importurile de MFS din Maroc au crescut substanțial, de la 277 de tone în 2019 la 2 809 tone în 2020. Creșterea semnificativă din 2020 comparativ cu 2019 a coincis în timp cu începerea producției de către PGTEX Morocco SARL. Deși societatea a fost înființată oficial la 2 octombrie 2019, aceasta a susținut în formularul său de cerere de scutire că nu a început producția și vânzările la export decât începând din aprilie 2020. În acest sens, datele privind importurile au arătat că media importurilor lunare pentru perioada aprilie-decembrie 2020 a fost de aproximativ cincisprezece ori mai mare decât media importurilor lunare din ianuarie 2019 până în martie 2020. |
(47) |
Comisia a observat, de asemenea, că vânzările la export raportate de PGTEX Morocco SARL au fost mai mari decât totalul importurilor din Maroc în Uniune. Având în vedere că PGTEX Morocco SARL a fost singura societate din Maroc care a cooperat cu Comisia în cadrul prezentei anchete și volumul nesemnificativ de exporturi de MFS din Maroc către Uniune înainte de înființarea sa, Comisia a considerat că este rezonabil să concluzioneze că PGTEX Morocco SARL era singurul producător din Maroc care a exportat MFS către Uniune în cursul perioadei de raportare (PR). |
(48) |
Astfel cum se arată în tabelul 1, importurile de MFS din China au crescut de la 13 720 tone în 2019 la 19 315 tone în 2020, în timp ce importurile de MFS din Egipt au crescut de la 146 tone în 2019 la 4 302 tone în 2020. Astfel cum s-a menționat în considerentul 46, volumul mediu lunar al importurilor de PGTEX Morocco SARL a crescut considerabil începând din aprilie 2020, comparativ cu perioadele anterioare. |
2.3.2. Volumele exporturilor de semitorturi din fibră de sticlă din China și din Egipt către Maroc
(49) |
Tabelul 2 de mai jos prezintă evoluția importurilor de semitorturi din fibră de sticlă din China și din Egipt de către Maroc pe baza statisticilor marocane privind importurile obținute din baza de date GTA în perioada 2019-2020. Tabelul 2 Importurile de semitorturi din fibră de sticlă din China și Egipt efectuate de către Maroc pentru anii 2019 și 2020 (tone)
|
(50) |
Principalele materii prime pentru producția de MFS sunt semitorturile din fibră de sticlă. Această materie primă este apoi prelucrată ulterior pentru a produce MFS. Elementele de probă de care dispune Comisia au arătat că MFS exportate în Uniune din Maroc au fost produse în principal din semitorturi din fibră de sticlă. |
(51) |
Tabelul 2 arată că importurile de semitorturi din fibră de sticlă din China către Maroc au crescut substanțial, de la 2 378 de tone în 2019 la 7 839 de tone în 2020. De asemenea, importurile de semitorturi din fibră de sticlă din Egipt în Maroc au crescut substanțial, de la 1 297 de tone în 2019 la 3 687 de tone în 2020. Atât importurile din China, cât și cele din Egipt reprezintă aproximativ 90 % din totalul importurilor marocane de semitorturi din fibră de sticlă pentru ambii ani 2019 și 2020. |
(52) |
PGTEX Morocco SARL a susținut că toate semitorturile din fibră de sticlă pe care le utiliza pentru a produce MFS au fost achiziționate din China (niciunul din Egipt), în special de la societatea-mamă, PGTEX China. Aceasta a susținut, de asemenea, că a importat aceste semitorturi încadrate la codul SA 7019 12. Importurile încadrate la acest cod au indicat cea mai semnificativă creștere a importurilor din China efectuate de Maroc. |
(53) |
Creșterea semnificativă a volumului importurilor de semitorturi din fibră de sticlă din China, precum și din Egipt către Maroc a indicat o creștere a cererii de astfel de materii prime în Maroc, care poate fi explicată, cel puțin parțial, prin creșterea producției și a exporturilor de MFS în Maroc și din Maroc în cursul perioadei de raportare. Acest lucru a fost confirmat, de asemenea, de informațiile furnizate de PGTEX Morocco SARL. |
(54) |
Având în vedere că PGTEX Morocco SARL, singurul exportator aparent de MFS către Uniune, a achiziționat toate semitorturile sale din fibră de sticlă din China, Comisia nu a găsit nicio dovadă că semitorturile din fibră de sticlă din Egipt au fost utilizate, fie de PGTEX Morocco SARL, fie de orice alt producător de MFS din Maroc pentru exportul către Uniune. În acest sens, importurile de semitorturi din fibră de sticlă din China au început să crească începând cu ultimul trimestru al anului 2019, care a fost trimestrul în care a fost înființată PGTEX Morocco SARL. Volumul mediu lunar al importurilor de semitorturi din fibră de sticlă din China în ultimul trimestru al anului 2019 a fost considerabil mai mare decât volumul mediu lunar al importurilor din perioadele anterioare. În plus, volumul mediu lunar al importurilor de semitorturi din fibră de sticlă în cursul anului 2020 (anul în care PGTEX Morocco SARL și-a început producția) a fost de asemenea mult mai mare decât volumul mediu lunar al importurilor din ultimul trimestru al anului 2019. În pofida creșterii importurilor de semitorturi din fibră de sticlă din Egipt în Maroc în cursul anului 2020, Comisia nu a găsit nicio dovadă că aceste importuri au fost utilizate pentru prelucrare ulterioară în MFS în Maroc pentru a fi exportate ulterior în Uniune. Prin urmare, elementele de probă de care dispune Comisia nu au susținut afirmația potrivit căreia modificarea configurației schimburilor comerciale care implică Egiptul a rezultat dintr-o practică al cărei scop a fost evitarea măsurilor antidumping aplicabile MFS din Egipt. |
(55) |
În urma comunicării constatărilor, grupul PGTEX, precum și LM Wind Power au susținut că nu a existat nicio modificare a configurației schimburilor comerciale. Grupul PGTEX a susținut că apariția importurilor de MFS din Maroc nu s-a făcut în detrimentul importurilor de MFS din China. Dimpotrivă, creșterea importurilor de MFS din Maroc a fost mai puțin substanțială decât creșterea paralelă a importurilor de MFS din China. |
(56) |
Astfel cum s-a explicat în considerentele 45-54 de mai sus, Comisia a observat o creștere a exporturilor de MFS din Maroc către Uniune, precum și o creștere semnificativă a importurilor de semitorturi din fibră de sticlă din China către Maroc în 2020, comparativ cu 2019. Aceasta constituie în sine o modificare a configurației schimburilor comerciale. |
(57) |
În plus, deși exporturile globale de MFS din China către Uniune au crescut, într-adevăr, tabelele de sinteză furnizate de PGTEX China în cadrul prezentei anchete anticircumvenție au arătat că volumele exporturilor către Uniune ale PGTEX China – societatea-mamă a PGTEX Morocco și singurul său furnizor de semitorturi din fibră de sticlă – au fost de peste două ori mai mici în 2020 față de 2018 și de peste trei ori mai mici în 2020 decât în 2019. |
(58) |
Prin urmare, Comisia a putut stabili o modificare a configurației schimburilor comerciale și a respins afirmațiile. |
2.3.3. Concluzie cu privire la modificarea configurației schimburilor comerciale
(59) |
Creșterea exporturilor de MFS din Maroc către Uniune constituie o modificare a configurației schimburilor comerciale dintre Maroc și Uniune în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază, împreună cu creșterea semnificativă în 2020 comparativ cu 2019 a exporturilor chineze de semitorturi din fibră de sticlă în Maroc, astfel cum se arată în tabelul 2. Pe de altă parte, nu a fost găsit niciun element de probă cu privire la presupusa circumvenție a măsurilor privind MFS care implică Egiptul. |
2.4. Natura practicilor de circumvenție pentru care nu a existat o motivație suficientă sau o justificare economică, alta decât instituirea taxei antidumping
(60) |
Articolul 13 alineatul (1) din regulamentul de bază prevede că modificarea configurației schimburilor comerciale trebuie să decurgă din practici, operațiuni sau prelucrări pentru care nu există o motivație suficientă sau o justificare economică alta decât impunerea taxei. Aceste practici, operațiuni sau prelucrări includ expedierea via țări terțe a produsului care face obiectul măsurilor existente, precum și operațiunile de asamblare a pieselor/de încheiere (finisare) într-o țară terță, în conformitate cu articolul 13 alineatul (2) din regulamentul de bază. |
(61) |
În conformitate cu informațiile prezentate de autoritățile marocane menționate în considerentul 15, primul contact cu grupul PGTEX pentru înființarea unei fabrici în Maroc datează din 20 martie 2019, la o lună de la deschiderea anchetei antidumping inițiale (18). PGTEX Morocco SARL a fost înființată la 2 octombrie 2019, la aproximativ șapte luni după deschiderea anchetei. Această coincidență temporală sugerează că ancheta antidumping și posibila instituire a unei taxe antidumping au constituit cauza înființării PGTEX Morocco SARL. |
(62) |
Pe baza listei de vânzări prezentate de PGTEX Morocco SARL, în cursul anului 2020, toate vânzările la export ale PGTEX Morocco SARL au ajuns pe piața Uniunii, în timp ce doar o mică parte din producția sa din 2020 a fost vândută pe piața internă. În plus, toate vânzările sale la export din cursul anului 2020 au fost vândute clienților din Uniune, care au fost aprovizionați în trecut de PGTEX China. Acest lucru sugerează, de asemenea, că ancheta antidumping și posibila instituire a unei taxe antidumping au constituit cauza înființării PGTEX Morocco SARL. Supoziția a fost confirmată în mod explicit de raportul anual pe 2019 al PGTEX China (a se vedea considerentul 17). |
(63) |
În urma comunicării constatărilor, grupul PGTEX a susținut că a existat un motiv întemeiat și o justificare economică pentru înființarea PGTEX Morocco. Acesta a susținut că înființarea fabricii din Maroc a fost rezultatul unui proces îndelungat, care a inclus studii de fezabilitate, cereri de obținere a autorizațiilor necesare din partea guvernelor chinez și marocan și obținerea acestor autorizații. |
(64) |
Comisia a observat că documentația prezentată de grupul PGTEX la 15 octombrie 2021 a arătat că grupul evalua cu mult timp înainte de deschiderea anchetei în ce țară să înființeze o societate. Au fost luate în considerare diferite țări potențiale, inclusiv Marocul. PGTEX Morocco SARL a fost înființată la 2 octombrie 2019, la aproximativ 7 luni după deschiderea anchetei antidumping inițială. Această coincidență temporală a sugerat că ancheta antidumping a constituit o cauză a înființării PGTEX Morocco SARL. Acest lucru a fost confirmat, de asemenea, de o declarație a autorităților marocane în care se afirmă că contactele lor cu PGTEX pentru înființarea unei fabrici datează din 20 martie 2019 și, ca atare, imediat după deschiderea anchetei inițiale (19). Acest lucru a demonstrat că contactele oficiale cu autoritățile marocane pentru înființarea unei societăți în Maroc datează din martie 2019, imediat după deschiderea anchetei antidumping inițiale. |
(65) |
În urma comunicării constatărilor, LM Wind Power a susținut că PGTEX și-a înființat uzina din Maroc pentru a deservi piața din Maroc și din Orientul Mijlociu și, prin urmare, avea o justificare economică pentru înființarea sa, alta decât evitarea taxelor. |
(66) |
Comisia a respins această afirmație. Comisia a făcut referire la elemente de probă care demonstrează că nu a existat o justificare economică, alta decât evitarea taxelor (a se vedea în acest context Raportul anual pe 2019 al PGTEX China, astfel cum se menționează în considerentul 17). În plus, argumentul LM Wind Power potrivit căruia PGTEX Morocco a fost înființată pentru a deservi piețele din Maroc și din Orientul Mijlociu nu a fost susținut de elemente de probă. În acest sens, astfel cum se explică în considerentul 62, toate vânzările la export ale PGTEX Morocco SARL au fost efectuate către Uniune și doar o mică parte din producția sa a fost vândută pe piața internă din Maroc. |
(67) |
Având în vedere cele de mai sus, ancheta nu a evidențiat o motivație suficientă sau o justificare economică a înființării unui sit de producție a MFS în Maroc, alta decât evitarea plății taxelor antidumping în vigoare în prezent. |
2.5. Începerea sau intensificarea substanțială a operațiunilor
(68) |
Articolul 13 alineatul (2) din regulamentul de bază prevede că operațiunea de asamblare trebuie să fi început sau să se fi intensificat semnificativ de la sau chiar înainte de începerea examinării antidumping și că piesele în cauză trebuie să provină din țara care face obiectul măsurilor. |
(69) |
Ancheta antidumping inițială a fost deschisă în februarie 2019, iar taxele antidumping definitive au fost instituite în aprilie 2020 (a se vedea considerentul 1). PGTEX Morocco SARL a fost înființată oficial la 2 octombrie 2019 și a început producția începând din aprilie 2020, în conformitate cu formularul său de cerere de scutire. Aceasta coincide cu modificarea configurației schimburilor comerciale descrisă la punctul 2.3. |
(70) |
PGTEX Morocco SARL a prezentat o listă a vânzărilor, arătând că toate vânzările sale la export de MFS din producția proprie au fost efectuate către Uniune în cursul perioadei de raportare. În plus, 100 % din materia sa primă principală (în principal semitorturile din fibră de sticlă) au fost achiziționate de la societatea-mamă afiliată din China. Aceasta nu a achiziționat semitorturi din fibră de sticlă din Egipt sau de altundeva. |
(71) |
Prin urmare, Comisia a concluzionat că operațiunea de asamblare a început de la deschiderea anchetei antidumping inițiale, astfel cum se prevede la articolul 13 alineatul (2) litera (a) din regulamentul antidumping de bază, în timp ce piesele în cauză provin în principal din China, una dintre cele două țări care fac obiectul măsurilor antidumping inițiale. |
2.6. Valoarea pieselor și valoarea adăugată
(72) |
Articolul 13 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază prevede că, în ceea ce privește operațiunile de asamblare, o altă condiție pentru stabilirea circumvenției este ca piesele (de origine chineză, în acest caz) să constituie 60 % sau mai mult din valoarea totală a pieselor produsului asamblat și ca valoarea adăugată a pieselor încorporate în cursul operațiunii de asamblare sau de încheiere să fie mai mică de 25 % din costul de fabricație. |
(73) |
Principala materie primă pentru producerea MFS este reprezentată de semitorturile din fibră de sticlă. PGTEX Morocco SARL a achiziționat 100 % din semitorturile din fibră de sticlă pe care le utiliza de la societatea-mamă afiliată din China. Prin procesul de coasere-tricotare desfășurat, care este o operațiune de încheiere în Maroc, aceste semitorturi din fibră de sticlă au fost transformate în MFS. Conform informațiilor prezentate de PGTEX Morocco SARL, semitorturile din fibră de sticlă reprezintă aproape 100 % din valoarea totală a pieselor produsului asamblat/finisat în sensul articolul 13 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază. |
(74) |
Prin urmare, Comisia a concluzionat că procesul care se desfășoară în Maroc este o operațiune de încheiere (operațiune de asamblare) și că criteriul de 60 % prevăzut la articolul 13 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază a fost îndeplinit. |
(75) |
În urma comunicării constatărilor, grupul PGTEX și LM Wind Power și-au reiterat afirmația potrivit căreia fabricarea de MFS din semitorturi, principala materie primă importată, nu constituie „operațiuni de asamblare” în sensul articolului 13 alineatul (2) din regulamentul de bază. În acest context, ei au susținut, în primul rând, că semitorturile din fibră de sticlă nu sunt „piese” ale MFS, ci mai degrabă „mărfuri care fac obiectul unui proces de producție a unui alt produs” și, în al doilea rând, că semitorturile din fibră de sticlă nu sunt „asamblate” în MFS, ci sunt transformate în MFS prin țeserea și coaserea împreună a diferitelor tipuri de semitorturi din fibră de sticlă, precum și a altor materiale, utilizând utilaje complexe. |
(76) |
Comisia a respins aceste afirmații. Practica descrisă în considerentul 73 de mai sus poate fi caracterizată ca o operațiune de încheiere care se încadrează în conceptul de operațiuni de asamblare în temeiul articolului 13 din regulamentul de bază, astfel cum se explică în considerentul 27 de mai sus. |
(77) |
PGTEX Morocco SARL a susținut că valoarea sa adăugată ar depăși pragul de 25 %. Principalele două elemente de cost utilizate la calcularea valorii adăugate au fost cheltuielile de amortizare și costurile de închiriere, care făceau parte din datele financiare din perioada de raportare prezentate de PGTEX Morocco SARL în formularul său de cerere de scutire. |
(78) |
În ceea ce privește cheltuielile de amortizare, PGTEX Morocco SARL a susținut că în spațiile sale de lucru erau instalate mai puțin de zece utilaje MFS (20) și că fiecare dintre aceste utilaje MFS a funcționat timp de 300 din cele 360 de zile în cursul anului 2020. Acesta a calculat valoarea aferentă amortizării pentru perioada de raportare pe baza următoarelor trei elemente:
|
(79) |
Comisia nu a fost de acord cu acest mod de calcul al costului de amortizare în cadrul calculării valorii adăugate în sensul articolului 13 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază. În special, utilizarea celor 300 de zile ca element pentru calcularea valorii amortizării poate fi acceptabilă conform standardelor internaționale de contabilitate, dar a condus la o supraestimare a valorii calculate a amortizării în cadrul calculului valorii adăugate de către PGTEX Morocco SARL din diverse motive. În primul rând, astfel cum a prezentat PGTEX Morocco SARL în formularul său de cerere de scutire, utilizarea capacității (producția efectivă în kg împărțită la capacitatea efectivă de producție în kg) a utilajelor MFS a fost scăzută (22) în anul 2020. Având în vedere gradul scăzut de utilizare a capacității de producție, s-a constatat, prin urmare, că costul de amortizare raportat a fost supraestimat. În al doilea rând, patru dintre utilajele MFS au fost expediate abia în noiembrie 2019 de la Shanghai la Tanger și nu ar fi putut funcționa consecutiv timp de 300 de zile în 2020, luând în considerare timpul de transport între Shanghai și Tanger, precum și perioada necesară pentru descărcarea, instalarea și testarea fiecăruia dintre cele 4 utilaje MFS. În al treilea rând, PGTEX Morocco SARL a susținut în formularul său de cerere de scutire că producția a început abia în aprilie 2020. Dacă acest lucru ar fi adevărat, timpul total de funcționare pentru fiecare dintre utilajele MFS instalate ar putea fi de maximum 270 de zile (din aprilie 2020 până în decembrie 2020), fără a lua în considerare nici măcar timpul de nefuncționalitate cauzat de opriri, ca urmare a întreținerii necesare, a zilelor libere și a sărbătorilor legale. Prin urmare, Comisia a concluzionat că cheltuielile de amortizare care trebuie luate în considerare pentru calcularea valorii adăugate ar trebui să fie semnificativ mai mici decât cheltuielile de amortizare, astfel cum au fost calculate de PGTEX Morocco SARL. |
(80) |
În urma comunicării constatărilor, grupul PGTEX a susținut că Comisia a comis erori vădite de evaluare și a încălcat articolul 13 alineatul (2) din regulamentul de bază atunci când a efectuat calcule referitoare la valoarea adăugată. În acest context, potrivit grupului PGTEX, ar trebui să se ia în considerare amortizarea totală, deoarece astfel de costuri au fost suportate efectiv în 2020 pentru producția de MFS. |
(81) |
Comisia a respins această afirmație din motivele prezentate în continuare.
|
(82) |
În urma comunicării constatărilor, grupul PGTEX a sugerat că, în cazul în care Comisia ar ajusta totuși costul de amortizare pe baza utilizării capacității (astfel cum a fost comunicată de grupul PGTEX în anexa 7.2. la scrisoarea sa din 12 octombrie 2021) ea ar trebui să utilizeze oricare dintre cele trei metodologii alternative pe care le-a propus în observațiile sale în urma comunicării constatărilor:
|
(83) |
Comisia a respins utilizarea oricăreia dintre cele trei alternative propuse de grupul PGTEX, având în vedere o serie de incoerențe pe care Comisia le-a constatat, în anexa 7.2. la scrisoarea din 12 octombrie 2021, în ceea ce privește alternativele propuse:
Prin urmare, Comisia a concluzionat că rata de utilizare a capacității pe parcursul întregului an 2020 a fost cel mai adecvat indicator pentru a reduce rata de amortizare contabilizată integral într-un mod rezonabil în cadrul calculării valorii adăugate. |
(84) |
În urma comunicării constatărilor, solicitantul a susținut că costul de amortizare a utilajelor MFS ar trebui să fie complet exclus din calculul valorii adăugate, întrucât aceste utilaje nu au fost achiziționate de la un furnizor independent, ci de la societatea-mamă. |
(85) |
Comisia a respins această afirmație. Cheltuielile cu amortizarea sunt, în general, acceptate în conformitate cu principiile contabile locale și internaționale. În special, principiul contabil al „corelării” prevede că cheltuielile trebuie înregistrate în aceeași perioadă în care se obțin venituri. Aceasta înseamnă că, prin utilizarea acestor utilaje pentru MFS, MFS-urile finisate pot fi vândute și se încasează venituri. Prin urmare, amortizările sunt porțiuni de active fixe (utilajele MFS) care au fost considerate consumate în perioada curentă și, prin urmare, sunt incluse la cheltuieli, indiferent de la cine au fost achiziționate utilajele. Intenția acestei cheltuieli este de a reduce treptat valoarea contabilă a activelor fixe pe măsură ce valoarea lor este consumată în timp. |
(86) |
În urma comunicării constatărilor, solicitantul a susținut, de asemenea, că, în măsura în care Comisia nu ar elimina pur și simplu amortizarea totală a utilajelor MFS, PGTEX transferate de la societatea sa afiliată din China din calculele valorii adăugate, determinarea valorii amortizării trebuie să reflecte durata de viață utilă reală a acestor utilaje și a echipamentelor aferente. Solicitantul a invocat faptul că nu este neobișnuit ca astfel de utilaje să funcționeze mai mult de 20 de ani. |
(87) |
Comisia a respins această afirmație, deoarece solicitantul însuși a făcut referire la o durată de viață utilă a utilajelor pentru MFS de aproximativ 10 ani în cererea sa. Nu a fost furnizată nicio dovadă cu privire la declarațiile sale potrivit cărora nu este neobișnuit ca utilajele MFS să funcționeze mai mult de 20 de ani. |
(88) |
În ceea ce privește costul chiriei, PGTEX Morocco nu a furnizat contractele sale de închiriere în răspunsul său în formularul de cerere de scutire, în pofida costurilor importante de închiriere pe care le-a suportat în 2020 (25). În formularul său de cerere de scutire, aceasta a informat Comisia că a instalat toate utilajele sale MFS într-un singur loc (fabrică – faza 1). Inițial, aceasta a declarat că a închiriat doar această fabrică, afirmând că „dispune de un singur loc de producție”, în pofida întrebării din formularul de cerere de scutire de a indica adresele tuturor locurilor sale de producție. Ulterior, PGTEX Morocco SARL a furnizat totuși două contracte de închiriere ca răspuns la cererea de clarificare a Comisiei, indicând că PGTEX Morocco SARL a închiriat două spații separate de la doi proprietari diferiți în cursul perioadei de raportare. Întrucât PGTEX Morocco SARL a susținut anterior, în formularul său de cerere de scutire, că utilajele MFS care erau operaționale în cursul anului 2020 au fost instalate doar în una dintre aceste două fabrici închiriate, sumele chiriilor suportate în 2020 pentru a doua fabrică (fabrică – faza 2) ar fi trebuit să fie excluse din costurile de închiriere și din valoarea adăugată. În plus, din cauza gradului scăzut de utilizare a capacităților de producție, Comisia, în calculul valorii adăugate, nu a putut accepta nici costul total al chiriei pentru fabrică – faza 1, deoarece acesta nu a fost utilizat în totalitate din cauza faptului că utilajele MFS nu produceau în primul trimestru al anului 2020 și nu funcționau la capacitate maximă în celelalte trimestre ale anului 2020. Costul total de închiriere, astfel cum a fost raportat, nu a fost acceptat de Comisie din cauza motivelor de mai sus. |
(89) |
În urma comunicării constatărilor, grupul PGTEX a susținut că Comisia a comis erori vădite de evaluare și a încălcat articolul 13 alineatul (2) din regulamentul de bază, întrucât Comisia nu a luat în considerare costul total al închirierii. |
(90) |
Comisia a respins această afirmație, pe baza următoarelor declarații făcute de grupul PGTEX în cursul anchetei. În primul rând, în răspunsul său la cererea de clarificare (26), grupul PGTEX s-a referit doar la fabrică – faza 1 pentru producția sa, depozitarea materiilor prime și a produselor finite și zona administrativă. În al doilea rând, în răspunsul său la cererea de clarificare (27), grupul PGTEX a declarat că utilajele sale pentru MFS, care funcționau în 2020, erau toate situate în fabrică – faza 1. În consecință, Comisia a dedus că niciunul dintre aceste utilaje, care erau operaționale în 2020, nu a fost amplasat în fabrică – faza 2. Acest lucru a fost confirmat și de alte declarații ale grupului PGTEX în răspunsul său la scrisoarea de clarificare (28). |
(91) |
Prin ajustarea cheltuielilor de amortizare și a costurilor de închiriere raportate, luând în considerare aspectele explicate mai sus, valoarea adăugată medie astfel stabilită în cursul perioadei de raportare s-a dovedit a fi sub pragul de 25 % stabilit la articolul 13 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază. S-a constatat că și alte elemente de cost au fost supraestimate, dar nu au fost ajustate, deoarece astfel de ajustări ar fi trebuit să conducă doar la un procent și mai scăzut din valoarea adăugată. Prin urmare, Comisia a concluzionat că valoarea care este adăugată pieselor încorporate în cursul operațiunii de asamblare sau de încheiere a fost mai mică de 25 % din costul de fabricație, astfel cum se prevede la articolul 13 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază pentru ca aceste operațiuni să constituie o circumvenție. |
(92) |
Prin urmare, s-a concluzionat că a fost îndeplinit al doilea criteriu prevăzut la articolul 13 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază. |
2.7. Compromiterea efectului corectiv al taxei antidumping
(93) |
În conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile de produs care face obiectul anchetei au compromis, atât în ceea ce privește cantitățile și prețurile, efectele corective ale măsurilor aflate în prezent în vigoare. |
(94) |
În ceea ce privește cantitățile, creșterea importurilor de MFS din Maroc a fost semnificativă, astfel cum se explică în considerentul 46 de mai sus. Importurile din Maroc din 2020 erau deja de zece ori mai mari, de la doar 277 de tone în 2019 la 2 809 de tone în 2020. În același timp, solicitantul a estimat că consumul Uniunii pentru anul 2020 se situează între 135 000 și 140 000 de tone. Cota de piață a importurilor din Maroc a reprezentat, ca atare, peste 2 % în 2020. |
(95) |
În ceea ce privește prețurile, Comisia a comparat prețul neprejudiciabil mediu, astfel cum a fost stabilit în ancheta antidumping inițială, cu prețurile CIF de export medii ponderate, stabilite pe baza informațiilor furnizate de PGTEX Morocco SARL, ajustate în mod corespunzător pentru a include costurile ulterioare vămuirii. Această comparație a prețurilor a arătat că importurile din PGTEX Morocco SARL au subcotat prețurile din Uniune cu peste 10 %. |
(96) |
Comisia a concluzionat că măsurile existente au fost compromise din punct de vedere al cantităților și al prețurilor de importurile din Maroc care fac obiectul prezentei anchete. |
(97) |
În urma comunicării constatărilor, grupul PGTEX a susținut că calculul de către Comisie al prețului neprejudiciabil reflecta doar situația existentă în 2018. Cu toate acestea, nu a furnizat nicio dovadă care să ateste că prețul neprejudiciabil utilizat de Comisie nu a fost exact și/sau a scăzut din 2018. Prin urmare, afirmația a fost respinsă. |
2.8. Dovada existenței dumpingului
(98) |
În conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă există elemente de probă ale unui dumping în raport cu valorile normale stabilite anterior pentru produsul similar. |
(99) |
În acest scop, prețurile de export ale PGTEX Morocco SARL pe o bază franco fabrică au fost comparate cu valorile normale stabilite în cursul anchetei antidumping inițiale. |
(100) |
Comparația dintre valorile normale și prețurile de export arată că PGTEX Morocco SARL a importat MFS la prețuri de dumping în cursul perioadei de raportare. |
(101) |
În urma comunicării constatărilor, grupul PGTEX a susținut că calculele Comisiei privind valoarea normală nu au fost suficient de clare pentru a formula observații asupra acestora și că acestea s-au bazat pe o valoare normală construită care reflectă costurile predominante în 2018, care nu au legătură cu costul marocan din 2020. Cu toate acestea, grupul nu a furnizat niciun element de probă care să demonstreze că valoarea normală construită utilizată de Comisie nu era exactă. |
(102) |
Comisia a respins această afirmație. Dumpingul a fost calculat pe baza valorilor normale stabilite anterior, în conformitate cu articolul 13 din regulamentul de bază. Aceste valori normale au fost confidențiale, deoarece s-au bazat pe valorile normale ale producătorilor-exportatori cooperanți din ancheta inițială și, prin urmare, numai valoarea normală medie ponderată a putut fi comunicată grupului PGTEX. |
3. MĂSURI
(103) |
Pe baza constatărilor de mai sus, Comisia a concluzionat că taxa antidumping instituită la importurile de MFS originare din RPC este eludată de importurile produsului care face obiectul anchetei expediate din Maroc de către PGTEX Morocco SARL. Având în vedere că vânzările la export raportate ale PGTEX Morocco SARL au fost mai mari decât importurile totale din Maroc în Uniune și că nicio altă societate din Maroc nu s-a prezentat pentru a solicita o scutire, Comisia a considerat că PGTEX reprezenta totalitatea exporturilor de MFS din Maroc către Uniune. Astfel, aceasta a concluzionat că respectivele constatări referitoare la practicile de circumvenție formulate în ceea ce privește PGTEX Morocco SARL ar trebui extinse la întreaga țară. |
(104) |
Nu a fost găsit niciun element de probă cu privire la circumvenția măsurilor privind MFS care implică Egiptul. Astfel cum s-a menționat anterior, PGTEX Morocco SARL și-a achiziționat toate semitorturile din fibră de sticlă din China și niciunul din Egipt. Prin urmare, ancheta privind presupusa eludare a MFS originare din Egipt trebuie închisă. |
(105) |
Prin urmare, în conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din regulamentul de bază, măsurile antidumping în vigoare aplicabile importurilor de MFS originare din China trebuie să fie extinse la importurile produsului care face obiectul anchetei. |
(106) |
În temeiul articolului 13 alineatul (1) al doilea paragraf din regulamentul de bază, măsura care urmează să fie extinsă trebuie să fie cea stabilită la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/492 pentru „toate celelalte societăți”, și anume o taxă antidumping definitivă de 69 % aplicabilă prețului net, franco frontiera Uniunii, înainte de taxele vamale. |
(107) |
În conformitate cu articolul 13 alineatul (3) din regulamentul de bază, care stipulează că orice măsuri extinse trebuie să se aplice importurilor care au intrat în Uniune sub obligația de înregistrare instituită de regulamentul de deschidere, trebuie să se perceapă taxe la importurile înregistrate ale produsului care face obiectul anchetei. |
4. CEREREA DE SCUTIRE
(108) |
PGTEX Morocco SARL a fost singura societate din Maroc care a solicitat o scutire de la eventualele măsuri extinse, în conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din regulamentul de bază. |
(109) |
Astfel cum s-a descris mai sus, s-a constatat că PGTEX Morocco SARL era implicată în practici de circumvenție. Prin urmare, acestei societăți nu i se poate acorda o scutire în temeiul articolului 13 alineatul (4) din regulamentul de bază. |
5. INFORMAREA PĂRȚILOR
(110) |
La 20 decembrie 2021, Comisia a adus la cunoștința tuturor părților interesate faptele și considerațiile esențiale care au condus la concluziile de mai sus și le-a invitat să prezinte observații. |
(111) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul comitetului înființat în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
(1) Taxa antidumping definitivă instituită prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/492 al Comisiei, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/776 al Comisiei, la importurile de anumite materiale țesute și/sau cusute din fibre de sticlă originare din Republica Populară Chineză se extinde la importurile de materiale țesute și/sau cusute din fibră de sticlă cu filament continuu și/sau din fire cu sau fără alte elemente, cu excepția produselor impregnate sau preimpregnate (pre-preg) și cu excepția țesăturilor cu ochiuri deschise cu o dimensiune mai mare de 1,8 mm atât în lungime, cât și în lățime și cu o greutate mai mare de 35 g/m2, încadrate în prezent la codurile NC ex 7019 61 00, ex 7019 62 00, ex 7019 63 00, ex 7019 64 00, ex 7019 65 00, ex 7019 66 00, ex 7019 69 10, ex 7019 69 90, ex 7019 72 00, ex 7019 73 00, ex 7019 80 10, ex 7019 80 90, și ex 7019 90 00, expediate din Maroc, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Maroc (codurile TARIC 7019 61 00 81, 7019 62 00 81, 7019 63 00 81, 7019 64 00 81, 7019 65 00 81, 7019 66 00 81, 7019 69 10 81, 7019 69 90 81, 7019 72 00 81, 7019 73 00 81, 7019 80 10 81, 7019 80 90 81 și 7019900081).
(2) Taxa extinsă este taxa antidumping de 69 % aplicabilă „tuturor celorlalte societăți”.
(3) Taxa extinsă în temeiul alineatelor (1) și (2) de la prezentul articol se percepe la importurile expediate din Maroc, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Maroc, înregistrate în conformitate cu articolul 2 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/864 și cu articolul 13 alineatul (3) și articolul 14 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2016/1036.
(4) Sub rezerva unor dispoziții contrare, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale.
Articolul 2
Se închide ancheta deschisă prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/864 privind posibila circumvenție a importurilor de MFS originare din Egipt prin importuri expediate din Maroc, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Maroc, și de supunere a acestor importuri înregistrării.
Articolul 3
Autoritățile vamale trebuie să întrerupă înregistrarea importurilor instituită în conformitate cu articolul 2 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/864, care se abrogă prin prezentul regulament.
Articolul 4
Cererea de scutire prezentată de PGTEX Morocco SARL se respinge.
Articolul 5
(1) Cererile de scutire de la taxa extinsă prin articolul 1 se formulează în scris în una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene și trebuie semnate de către o persoană autorizată să reprezinte entitatea care solicită scutirea. Cererea trebuie trimisă la următoarea adresă:
Comisia Europeană |
Direcția Generală Comerț |
Direcția G Birou: |
CHAR 04/39 |
1049 Bruxelles/Brussel |
BELGIQUE/BELGIË |
(2) În conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2016/1036, Comisia poate autoriza, printr-o decizie, scutirea importurilor provenind de la societățile care nu eludează măsurile antidumping instituite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/492 de taxa extinsă prin dispozițiile de la articolul 1.
Articolul 6
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 24 februarie 2022.
Pentru Comisie
Președintele
Ursula VON DER LEYEN
(1) JO L 176, 30.6.2016, p. 21.
(2) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/492 al Comisiei din 1 aprilie 2020 de instituire a unor taxe antidumping definitive la importurile de anumite materiale țesute și/sau cusute din fibre de sticlă originare din Republica Populară Chineză și din Egipt (JO L 108, 6.4.2020, p. 1).
(3) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/776 al Comisiei din 12 iunie 2020 de instituire a unor taxe compensatorii definitive la importurile de anumite materiale țesute și/sau cusute din fibre de sticlă originare din Republica Populară Chineză și din Egipt și de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/492 al Comisiei de instituire a unor taxe antidumping definitive la importurile de anumite materiale țesute și/sau cusute din fibre de sticlă originare din Republica Populară Chineză și din Egipt (JO L 189, 15.6.2020, p. 1).
(4) Codurile NC și TARIC menționate anterior se vor aplica de la 1 ianuarie 2022 și se bazează pe Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/1832 al Comisiei din 12 octombrie 2021 de modificare a anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO L 385, 29.10.2021, p. 1).
(5) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/864 al Comisiei din 28 mai 2021 de deschidere a unei anchete privind o eventuală circumvenție a măsurilor antidumping instituite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/492 asupra importurilor de anumite materiale țesute și/sau cusute din fibre de sticlă originare din Republica Populară Chineză și din Egipt prin importuri de anumite materiale țesute și/sau cusute din fibre de sticlă expediate din Maroc, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Maroc, și de supunere a acestor importuri la înregistrare (JO L 190, 31.5.2021, p. 82).
(6) Aceasta este o referire la societatea Siemens Gamesa Renewable Energy Blades din Maroc, care a fost înființată în 2017.
(7) A se vedea considerentele 34 și 35 pentru descrierea Grupului PGTEX.
(8) A se vedea cererea, versiunea deschisă, punctele 40-42, pagina 10.
(9) A se vedea cererea, versiunea deschisă, punctul 29, pagina 8 și punctul 41, pagina 9.
(10) A se vedea cererea, versiunea deschisă, punctele 41 și 42, pagina 10, completată de anexa 8 la cerere.
(11) A se vedea cererea, versiunea deschisă, punctele 26 și 27, paginile 7 și 8.
(12) În conformitate cu articolul 29 din Acordul de asociere UE-Maroc, „noțiunea de «produse originare» în sensul aplicării dispozițiilor prezentului titlu și metodele de cooperare administrativă aferente sunt prevăzute în Protocolul nr. 4”. În acest sens, MFS se încadrează la poziția 7019 din nomenclatura Sistemului armonizat și, prin urmare, beneficiază de origine preferențială în conformitate cu regulile de listă cuprinse în anexa II la Protocolul 4 la Acordul de asociere UE-Maroc.
(13) Acord euro-mediteraneean de instituire a unei asocieri între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Regatul Maroc, pe de altă parte (JO L 70, 18.3.2000, p. 2).
(14) Hotărârea CEJ din 12 septembrie 2019, cauza C-707/17P, Comisia Europeană/Kolachi Raj Industrial (Private) Ltd, ECLI:EU:C:2019:717.
(15) Considerentul 20 din regulamentul de bază codifică această abordare după cum urmează: „Acordul antidumping din 1994 nu conține dispoziții în ceea ce privește circumvenția măsurilor antidumping, chiar dacă o decizie ministerială distinctă din cadrul GATT a recunoscut că circumvenția constituie o problemă și a fost sesizat comitetul antidumping al GATT în vederea adoptării unei rezoluții. Având în vedere eșecul de până în prezent al negocierilor multilaterale și până la elaborarea rezultatului sesizării comitetului antidumping al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), este necesar ca legislația Uniunii să conțină dispoziții pentru a contracara practicile, inclusiv asamblarea simplă a mărfurilor în Uniune sau într-o țară terță, al căror obiectiv esențial este de a permite circumvenția măsurilor antidumping.”
(16) https://www.gtis.com/gta/
(17) JO C 86, 16.3.2020, p. 6.
(18) JO C 68, 21.2.2019, p. 29.
(19) Commentaires du Ministère de l'Industrie, du Commerce et de l'Economie Verte et Numérique du Royaume du Maroc relatifs à l’ouverture des enquêtes anti-contournement concernant les importations de certains tissus en fibres de verre, 14.7.2021, p. 2 : «[…] le Ministère souligne que le contact entre PGTEX et les autorités marocaines pour l’implantation d’une usine de PGTEX au Maroc remonte au 20 mars 2019, soit juste après l’initiation de l’enquête antidumping initiale de l’UE […]» .
(20) Un utilaj MFS poate fi descris ca fiind utilajul care este utilizat în timpul procesului de asamblare, prin care semitorturile din fibră de sticlă (principala materie primă) sunt transformate în MFS.
(21) Durata de viață utilă a unui utilaj MFS este estimată la 10 ani și ajustată pentru o valoare reziduală de 5 % la sfârșitul duratei sale de viață utilă.
(22) Tabelul C.4.1. „Producția și capacitatea de producție” din formularul de cerere de scutire.
(23) Cu toate acestea, există o excepție. În cazul în care o întreprindere utilizează o metodă de amortizare bazată pe utilizare, atunci amortizarea va fi suportată într-un model care corespunde mai bine unui cost variabil. Grupul PGTEX a păstrat tăcerea cu privire la această metodologie.
(24) Ca răspuns la întrebarea C.4.1 din chestionarul completat al PGTEX Morocco, PGTEX Morocco SAR a declarat că producția a început din aprilie 2020. Această afirmație a fost reconfirmată ca răspuns la întrebarea 1 de la pagina 1 din răspunsul său la scrisoarea de clarificare.
(25) Comisia a solicitat în formularul de cerere de scutire ca orice producător cooperant să furnizeze toate contractele principale, atât de la părți afiliate, cât și de la părți neafiliate.
(26) Răspunsul la scrisoarea de clarificare privind PGTEX Morocco SARL: Răspuns la întrebarea 7, pagina 20.
(27) Răspunsul la scrisoarea de clarificare privind PGTEX Morocco SARL: Răspuns la întrebarea 6c, pagina 20.
(28) Răspunsul la scrisoarea de clarificare privind PGTEX Morocco SARL: Răspuns la întrebarea 9m, ii, pagina 23.
25.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 46/67 |
REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2022/303 AL COMISIEI
din 15 decembrie 2021
de modificare a Regulamentului (UE) 2019/1241 în ceea ce privește măsurile de reducere a capturilor accidentale din populația rezidentă de marsuini de Marea Baltică centrală (Phocoena phocoena) din Marea Baltică
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) 2019/1241 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind conservarea resurselor piscicole și protecția ecosistemelor marine prin măsuri tehnice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1967/2006 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și a Regulamentelor (UE) nr. 1380/2013, (UE) 2016/1139, (UE) 2018/973, (UE) 2019/472 și (UE) 2019/1022 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 894/97, (CE) nr. 850/98, (CE) nr. 2549/2000, (CE) nr. 254/2002, (CE) nr. 812/2004 și (CE) nr. 2187/2005 ale Consiliului (1), în special articolul 15 alineatul (2),
întrucât:
(1) |
În conformitate cu articolul 3 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) 2019/1241, trebuie adoptate măsuri tehnice pentru a contribui la reducerea la minimum și, acolo unde este posibil, la eliminarea capturilor accidentale de specii marine sensibile, inclusiv a celor enumerate în Directiva 92/43/CEE a Consiliului (2) și în Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului (3), care sunt rezultatul pescuitului. |
(2) |
Marsuinul (Phocoena phocoena) este o specie strict protejată în conformitate cu anexa IV la Directiva 92/43/CEE, care enumeră toate cetaceele ca specii de interes comunitar care necesită o protecție strictă și este inclus în anexa II la directiva respectivă ca specie de interes comunitar a cărei conservare necesită desemnarea unor arii speciale de conservare. |
(3) |
Populația de marsuini de Marea Baltică centrală este semnificativ diferită din punct de vedere genetic de alte populații. Prin urmare, Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES) consideră că populația de marsuini rezidentă în Marea Baltică centrală trebuie gestionată ca o unitate separată a populației (4) (denumită în continuare „marsuinul de Marea Baltică centrală”). |
(4) |
Anexa XIII la Regulamentul (UE) 2019/1241 stabilește norme la nivel regional privind măsurile de atenuare pentru reducerea capturilor accidentale de specii sensibile, inclusiv de cetacee, prin detalierea zonelor cu acces restricționat, a perioadelor și a limitărilor uneltelor de pescuit. |
(5) |
În conformitate cu punctul 3 din anexa XIII la Regulamentul (UE) 2019/1241, statele membre prezintă recomandări comune privind măsurile suplimentare de atenuare pentru reducerea capturilor accidentale de specii sensibile, în temeiul articolului 15 din regulamentul menționat, în cazul în care dovezile științifice validate de ICES sau CSTEP indică efecte negative ale uneltelor de pescuit asupra speciilor în cauză. |
(6) |
Amenințarea gravă la adresa populației de marsuini de Marea Baltică centrală și necesitatea de a întreprinde acțiuni de remediere a fost recunoscută de părțile la Acordul privind conservarea micilor cetacee din Marea Baltică, Atlanticul de Nord-Est, Marea Irlandei și Marea Nordului (ASCOBANS) prin adoptarea planului de refacere pentru marsuinii de Marea Baltică centrală („planul Jastarnia”). Acest plan a fost elaborat în 2002 și revizuit în 2009 și în 2016 (5) și identifică capturile accidentale din cadrul pescuitului cu plase fixe drept principala amenințare pentru supraviețuirea populației de marsuini de Marea Baltică centrală. |
(7) |
Comisia pentru protecția mediului marin al Mării Baltice (HELCOM) a raportat în lista sa roșie (6) că populația de marsuini de Marea Baltică centrală din Marea Baltică a scăzut dramatic în ultima sută de ani și că există indicii clare că această populație riscă dispariția. |
(8) |
Noile informații privind starea populației de marsuini de Marea Baltică centrală, furnizate prin proiectul SAMBAH în 2016 (7), au cuantificat dimensiunea populației de marsuini de Marea Baltică centrală la 497 de exemplare. |
(9) |
În urma unei cereri de consiliere din partea UE cu privire la măsurile de urgență pentru prevenirea capturilor accidentale de delfini comuni (Delphinus delphis) și de marsuini de Marea Baltică centrală (Phocoena phocoena) în Atlanticul de Nord-Est, Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES) a calculat, în avizul său din 26 mai 2020 (8), nivelul capturilor accidentale de marsuini de Marea Baltică centrală care ar permite refacerea populației la 50 % din capacitatea sa de suport în 95 % din timp pe termen lung. Acest nivel a fost calculat ca 0,7 exemplare capturate accidental pe an. Pentru a îndeplini acest obiectiv de gestionare, ICES a declarat că toate activitățile de pescuit care prezintă motive de îngrijorare trebuie să fie interzise. Captura accidentală a unui exemplar pe an ar crește și mai mult riscul ca populația să dispară. ICES a declarat în avizul său că, având în vedere ciclul de viață al cetaceelor mici, măsurile de protecție pot fi eficace numai dacă sunt aplicate continuu pe o perioadă lungă de timp. |
(10) |
În avizul său din 26 mai 2020, ICES a recomandat o serie de măsuri de atenuare a capturilor accidentale care, dacă sunt puse în aplicare în ansamblu, trebuie să reducă imediat riscul de capturi accidentale de marsuini de Marea Baltică centrală. Aceste măsuri includ interzicerea, în zona Midsjöbank de nord, a tuturor activităților de pescuit, cu excepția activităților de pescuit cu vârșe, capcane și paragate, închiderea anumitor situri Natura 2000 și a altor zone pentru pescuitul cu plase fixe (de exemplu, cu setci cu sirec, setci simple și setci în semi-derivă). De asemenea, recomandă utilizarea obligatorie a dispozitivelor acustice de intimidare pe plasele fixe în zonele cu un număr redus sau potențial scăzut de marsuini de Marea Baltică centrală. |
(11) |
Pe baza avizului ICES (9), în decembrie 2020, Danemarca, Germania, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Finlanda și Suedia (grupul regional „BALTFISH”) au prezentat o recomandare comună care propune măsuri de atenuare pentru reducerea capturilor accidentale de marsuini de Marea Baltică centrală. În septembrie 2021, în conformitate cu același aviz ICES, BALTFISH a prezentat o nouă recomandare comună cu măsuri suplimentare de atenuare pentru situl Natura 2000 Sydvästskånes utsjövatten (SE0430187). |
(12) |
Recomandările comune au fost evaluate de Consiliul consultativ pentru Marea Baltică în octombrie 2020 și iulie 2021. |
(13) |
Recomandarea comună prezentată în decembrie 2020 de grupul regional BALTFISH propune interzicerea, în zona Midsjöbank de nord, o zonă esențială pentru marsuinul de Marea Baltică centrală în timpul sezonului de reproducere (10), a tuturor activităților de pescuit, cu excepția activităților de pescuit cu vârșe, capcane și paragate. Recomandarea propune totodată interzicerea, în zona Midsjöbank de sud și într-un număr de situri Natura 2000, a pescuitului cu plase fixe în conformitate cu avizul ICES din 26 mai 2020. Recomandarea comună prezentată în septembrie 2021 propune o perioadă de interzicere (de la 1 noiembrie la 30 aprilie) a pescuitului cu plase fixe în situl Natura 2000 Sydvästskånes utsjövatten, identificat, de asemenea, de ICES ca zonă de importanță pentru marsuinul de Marea Baltică centrală. Pe lângă zonele incluse în avizul ICES, recomandarea comună prezentată în decembrie 2020 a propus interzicerea pescuitului în Adler Grund și Rønne Bank (DK00VA261) între 1 noiembrie și 31 ianuarie, zonă în care marsuinii sunt prezenți ocazional în timpul lunilor de iarnă (11). |
(14) |
Recomandarea comună din decembrie 2020 propune în plus utilizarea obligatorie pe tot parcursul anului a dispozitivelor acustice de intimidare în interiorul și în afara siturilor Natura 2000 Zatoka Pucka și Półwysep Helski (PLH220032), acoperind întregul golf Puck (Polonia). ICES și-a limitat avizul la zona din interiorul acestui sit Natura 2000. Cu toate acestea, ICES a recomandat interzicerea activităților de pescuit cu plase fixe în zona situată la est de bancul de nisip Ryf Mew (partea exterioară a golfului Puck) din cauza probabilității mai mari de a detecta marsuini de Marea Baltică centrală. Recomandarea comună din septembrie 2021 propune utilizarea obligatorie sezonieră a dispozitivelor acustice de intimidare (de la 1 mai la 31 octombrie) pe plasele fixe în situl Natura 2000 Sydvästskånes utsjövatten. În plus, ICES a recomandat echiparea plaselor fixe cu dispozitive acustice de intimidare în zone suplimentare cu un număr redus sau potențial scăzut de marsuini de Marea Baltică centrală, care nu au fost luate în considerare în aceste recomandări comune. |
(15) |
Recomandarea comună prezentată în decembrie 2020 a fost evaluată de Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP) în cadrul sesiunii sale plenare din martie 2021 (12). CSTEP a afirmat că, deși măsurile propuse în această recomandare comună sunt în mare măsură conforme celor propuse de ICES, ele nu o urmează în totalitate. Cu toate acestea, CSTEP a concluzionat, de asemenea, că, dacă sunt puse în aplicare în mod eficace, aceste măsuri vor contribui la reducerea capturilor accidentale neintenționate de marsuini de Marea Baltică centrală. Măsurile introduse în recomandarea comună din septembrie 2021, în conformitate cu avizul ICES, contribuie și mai mult la acest obiectiv. |
(16) |
Ambele recomandări comune prevăd că statele membre trebuie să asigure controlul activității navelor de pescuit pentru a pune în aplicare măsurile propuse. CSTEP a concluzionat (13) în evaluarea măsurilor propuse în recomandarea comună din decembrie 2020 că astfel de măsuri pot spori acuratețea înregistrării evenimentelor de capturi accidentale pentru speciile protejate, aflate în pericol și amenințate. |
(17) |
În ansamblu, CSTEP consideră că punerea în aplicare a măsurilor propuse în recomandarea comună din decembrie 2020 va contribui la reducerea capturilor accidentale neintenționate de marsuini de Marea Baltică centrală și ar reprezenta un pas în direcția atingerii obiectivelor Regulamentului (UE) 2019/1241. Prin urmare, măsurile propuse trebuie incluse în anexa XIII la Regulamentul (UE) 2019/1241. |
(18) |
Comisia ia act, de asemenea, de faptul că, în recomandarea comună prezentată în decembrie 2020, statele membre se angajează să lucreze cât mai curând posibil la măsuri suplimentare de atenuare, inclusiv la măsuri suplimentare în ceea ce privește utilizarea dispozitivelor acustice de intimidare pe plasele fixe, în zone cu un nivel scăzut sau potențial scăzut de prezență a marsuinilor de Marea Baltică centrală, și să depună eforturi pentru a conveni asupra unor măsuri de control mai detaliate legate de controlul măsurilor de atenuare. În plus, pe lângă zonele deja vizate, statele membre se angajează, în recomandarea comună prezentată în septembrie 2021, să elaboreze măsuri suplimentare pentru a pune capăt activităților de pescuit cu plase fixe în zonele în care au fost detectați marsuini. |
(19) |
Prezentul regulament delegat nu aduce atingere măsurilor suplimentare de protecție a marsuinilor de Marea Baltică centrală pe care Comisia le poate adopta, inclusiv în cazul unor motive imperioase de urgență justificate în mod corespunzător legate de o amenințare gravă la adresa conservării resurselor biologice marine sau a ecosistemului marin, în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (14), și nici măsurilor naționale mai stricte pe care statele membre le pot adopta în acest scop în apele lor în conformitate cu Regulamentele (UE) nr. 1380/2013 și (UE) 2019/1241. |
(20) |
Din motive de urgență privind necesitatea de a proteja cu efect imediat populația de marsuini de Marea Baltică centrală, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare imediat. Pentru a acorda pescarilor suficient timp pentru a-și dota navele cu dispozitive acustice de intimidare, aplicarea punctului 1.1 litera (b) din anexă trebuie să fie amânată, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Anexa XIII la Regulamentul (UE) 2019/1241 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Măsurile de la punctul 1.1 litera (b) din anexă se aplică de la 1 iunie 2022.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 15 decembrie 2021.
Pentru Comisie
Președintele
Ursula VON DER LEYEN
(1) JO L 198, 25.7.2019, p. 105.
(2) Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7).
(3) Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (JO L 20, 26.1.2010, p. 7).
(4) ICES, 2020. UE solicită măsuri de urgență pentru prevenirea capturilor accidentale de delfini comuni (Delphinus delphis) și de marsuini de Marea Baltică centrală (Phocoena phocoena) în Atlanticul de Nord-Est. În Raportul Comitetului consultativ al ICES, 2020. Avizul ICES 2020, http://ices.dk/sites/pub/Publication%20Reports/Advice/2020/Special_Requests/eu.2020,04.pdf
(5) https://www.ascobans.org/sites/default/files/document/ASCOBANS_JastarniaPlan_MOP8.pdf
(6) https://www.helcom.fi/wp-content/uploads/2019/08/HELCOM-Red-List-Phocoena-phocoena.pdf
(7) NAMMCO–IMR. 2019. Raport al Atelierului internațional comun IMR/NAMMCO privind starea marsuinilor în Atlanticul de Nord. Rev 2020. Comisia pentru mamifere marine din Atlanticul de Nord și Institutul norvegian de cercetare marină, Tromsø, Norvegia. Studiul SAMBAH http://www.sambah.org/SAMBAH-Final-Report-FINAL-for-website-April-2017.pdf.
(8) ICES, 2020. UE solicită măsuri de urgență pentru prevenirea capturilor accidentale de delfini comuni (Delphinus delphis) și de marsuini de Marea Baltică centrală (Phocoena phocoena) în Atlanticul de Nord-Est. În Raportul Comitetului consultativ al ICES, 2020. Avizul ICES 2020.
(9) ICES, 2020. UE solicită măsuri de urgență pentru prevenirea capturilor accidentale de delfini comuni (Delphinus delphis) și de marsuini de Marea Baltică centrală (Phocoena phocoena) în Atlanticul de Nord-Est. În Raportul Comitetului consultativ al ICES, 2020. Avizul ICES 2020.
(10) https://www.ices.dk/sites/pub/Publication%20Reports/Advice/2020/Special_Requests/eu.2020,04.pdf
(11) https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/2850498/STECF-PLEN+21-01.pdf
(12) https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/2850498/STECF-PLEN+21-01.pdf
(13) https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/2850498/STECF-PLEN+21-01.pdf
(14) Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 22).
ANEXĂ
Partea A din anexa XIII la Regulamentul (UE) 2019/1241 se modifică după cum urmează:
1. |
Punctul 1.1 se modifică după cum urmează:
|
2. |
Se adaugă următoarele puncte:
«Midsjöbank de nord»:
Situl Natura 2000 «Hoburgs bank och Midsjöbankarna» (SE0330308)
«Midsjöbank de sud» «Midsjöbank de sud» este definită ca fiind partea suedeză din zona Midsjöbank de sud, care acoperă toate apele situate între situl Natura 2000 Hoburgs bank och Midsjöbankarna (SE0330308) și frontiera suedezo-poloneză. Apele poloneze sunt delimitate ca zonă situată între următoarele coordonate:
Situl Natura 2000 «Adler Grund og Rønne Banke» (DK00VA261)
Situl Natura 2000 «Adlergrund» (DE1251301)
Situl Natura 2000 «Westliche Rönnebank» (DE1249301)
Situl Natura 2000 «Pommersche Bucht mit Oderbank» (DE1652301)
Situl Natura 2000 «Greifswalder Boddenrandschwelle und Teile der Pommerschen Bucht» (DE1749302) Zona maritimă delimitată de:
Situl Natura 2000 «Ostoja na Zatoce Pomorskiej» (PLH990002). Zona maritimă delimitată de:
Partea marină a sitului Natura 2000 «Wolin i Uznam» (PLH320019) Zona este definită ca fiind zona maritimă delimitată legând:
Situl Natura 2000 «Pommersche Bucht» (DE1552401) Zona maritimă delimitată de loxodromele care unesc secvențial următoarele coordonate:
Situl Natura 2000 «Sydvästskånes utsjövatten» (SE0430187)
(*1) Setcile în semi-derivă, clasificate în Registrul flotei elaborat de Comisia Europeană ca setci simple (GNS), care sunt ancorate de fundul mării pe o parte, se încadrează în definiția plaselor fixe.”" (*1) Setcile în semi-derivă, clasificate în Registrul flotei elaborat de Comisia Europeană ca setci simple (GNS), care sunt ancorate de fundul mării pe o parte, se încadrează în definiția plaselor fixe.”" (*1) Setcile în semi-derivă, clasificate în Registrul flotei elaborat de Comisia Europeană ca setci simple (GNS), care sunt ancorate de fundul mării pe o parte, se încadrează în definiția plaselor fixe.”" |
(*1) Setcile în semi-derivă, clasificate în Registrul flotei elaborat de Comisia Europeană ca setci simple (GNS), care sunt ancorate de fundul mării pe o parte, se încadrează în definiția plaselor fixe.”»
(*) Setcile în semi-derivă, clasificate în Registrul flotei elaborat de Comisia Europeană ca setci simple (GNS), care sunt ancorate de fundul mării pe o parte, se încadrează în definiția plaselor fixe.”
25.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 46/81 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2022/304 AL COMISIEI
din 23 februarie 2022
de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1484/95 în ceea ce privește stabilirea prețurilor reprezentative în sectorul cărnii de pasăre și în cel al ouălor, precum și pentru ovalbumină
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (1), în special articolul 183 litera (b),
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 510/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 de stabilire a regimului comercial aplicabil anumitor mărfuri rezultate din transformarea produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 1216/2009 și (CE) nr. 614/2009 ale Consiliului (2), în special articolul 5 alineatul (6) litera (a),
întrucât:
(1) |
Regulamentul (CE) nr. 1484/95 al Comisiei (3) a stabilit normele de aplicare a sistemului de taxe la import suplimentare și a fixat prețurile reprezentative în sectorul cărnii de pasăre și în cel al ouălor, precum și pentru ovalbumină. |
(2) |
Din controlul regulat al datelor pe baza cărora se stabilesc prețurile reprezentative pentru produsele din sectorul cărnii de pasăre și din cel al ouălor, precum și pentru ovalbumină, rezultă că este necesară modificarea prețurilor reprezentative pentru importurile de anumite produse, ținând cont de variațiile prețurilor în funcție de origine. |
(3) |
Regulamentul (CE) nr. 1484/95 trebuie modificat în consecință. |
(4) |
Deoarece este necesar să se asigure aplicarea măsurii respective cât mai rapid posibil după ce devin disponibile datele actualizate, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării sale, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1484/95 se înlocuiește cu textul din anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 23 februarie 2022.
Pentru Comisie,
Pentru Președinte,
Wolfgang BURTSCHER
Director general
Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală
(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 671.
(2) JO L 150, 20.5.2014, p. 1.
(3) Regulamentul (CE) nr. 1484/95 al Comisiei din 28 iunie 1995 de stabilire a normelor de aplicare a sistemului de drepturi de import suplimentare și de fixare a prețurilor reprezentative în sectoarele cărnii de pasăre și ouălor și pentru albumina din ouă, și de abrogare a Regulamentului nr. 163/67/CEE (JO L 145, 29.6.1995, p. 47).
ANEXĂ
„ANEXA I
Codul NC |
Denumirea mărfurilor |
Prețul reprezentativ (în EUR/100 kg) |
Garanția menționată la articolul 3 (în EUR/100 kg) |
Originea (1) |
0207 14 10 |
Bucăți dezosate de păsări de curte din specia Gallus domesticus, congelate |
240,5 |
18 |
BR |
(1) Nomenclatorul țărilor stabilit prin Regulamentul (UE) nr. 1106/2012 al Comisiei din 27 noiembrie 2012 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 471/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile comunitare privind comerțul exterior cu țările terțe, în ceea ce privește actualizarea nomenclatorului țărilor și teritoriilor (JO L 328, 28.11.2012, p. 7).
25.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 46/84 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2022/305 AL COMISIEI
din 24 februarie 2022
de modificare a anexelor V și XIV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 în ceea ce privește rubricile referitoare la Regatul Unit și la Statele Unite din listele cu țările terțe autorizate pentru introducerea în Uniune a transporturilor de păsări de curte, de materiale germinative provenite de la păsări de curte și de carne proaspătă provenită de la păsări de curte și de la vânat cu pene
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 privind bolile transmisibile ale animalelor și de modificare și de abrogare a anumitor acte din domeniul sănătății animalelor („Legea privind sănătatea animală”) (1), în special articolul 230 alineatul (1) și articolul 232 alineatul (1),
întrucât:
(1) |
Regulamentul (UE) 2016/429 prevede că transporturile de animale, de materiale germinative și de produse de origine animală trebuie să provină dintr-o țară terță, dintr-un teritoriu terț, dintr-o zonă sau dintr-un compartiment al acestora care sunt listate în conformitate cu articolul 230 alineatul (1) din regulamentul respectiv pentru a intra în Uniune. |
(2) |
Regulamentul delegat (UE) 2020/692 al Comisiei (2) stabilește cerințele de sănătate animală pe care trebuie să le îndeplinească transporturilor de anumite specii și categorii de animale, de materiale germinative și de produse de origine animală din țări terțe, din teritorii terțe sau din zone ori compartimente ale acestora în cazul animalelor de acvacultură, pentru a intra în Uniune. |
(3) |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 al Comisiei (3) stabilește listele cu țările terțe, teritoriile terțe sau zonele ori compartimentele acestora din care este permisă introducerea în Uniune a speciilor și categoriilor de animale, a materialelor germinative și a produselor de origine animală care intră sub incidența Regulamentului delegat (UE) 2020/692. |
(4) |
Mai precis, anexele V și XIV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 conțin listele cu țările sau teritoriile terțe ori zonele acestora autorizate pentru introducerea în Uniune a transporturilor de păsări de curte, de materiale germinative provenite de la păsări de curte și, respectiv, de carne proaspătă provenită de la păsări de curte și de la vânat cu pene. |
(5) |
Regatul Unit a notificat Comisiei apariția unui focar de gripă aviară înalt patogenă la păsări de curte. Focarul este situat în apropiere de Holy Island, Berwick Upon Tweed, Northumberland, în Anglia, și a fost confirmat la 9 februarie 2022 prin analize de laborator (RT-PCR). |
(6) |
În plus, Statele Unite au notificat Comisiei apariția unui focar de gripă aviară înalt patogenă la păsări de curte. Focarul este situat în comitatul Fulton din statul Kentucky, Statele Unite, și a fost confirmat la 12 februarie 2022 prin analize de laborator (RT-PCR). |
(7) |
În plus, Statele Unite au notificat Comisiei apariția unui focar de gripă aviară înalt patogenă la păsări de curte. Focarul este situat în comitatul Webster din statul Kentucky, în Statele Unite, și a fost confirmat la 15 februarie 2022 prin analize de laborator (RT-PCR). |
(8) |
În plus, Statele Unite au notificat Comisiei apariția unui focar de gripă aviară înalt patogenă la păsări de curte. Focarul este situat într-o a doua exploatație din comitatul Dubois din statul Indiana, Statele Unite, deja afectat de boală, și a fost confirmat la 16 februarie 2022 prin analize de laborator (RT-PCR). |
(9) |
Autoritățile veterinare din Regatul Unit și din Statele Unite au stabilit o zonă de control de 10 km în jurul exploatațiilor afectate și au pus în aplicare o politică de depopulare totală pentru a menține sub control prezența gripei aviare înalt patogene și pentru a limita răspândirea ei. |
(10) |
Regatul Unit și Statele Unite au transmis Comisiei informații cu privire la situația epidemiologică de pe teritoriul lor și la măsurile pe care le-au luat pentru a preveni răspândirea suplimentară a gripei aviare înalt patogene. Aceste informații au fost evaluate de Comisie. Pe baza acestei evaluări, este necesar să nu mai fie autorizată introducerea în Uniune a transporturilor de păsări de curte, de materiale germinative provenite de la păsări de curte și de carne proaspătă provenită de la păsări de curte și de la vânat cu pene din zonele care fac obiectul restricțiilor stabilite de autoritățile veterinare din Regatul Unit și din Statele Unite din cauza focarelor recente de gripă aviară înalt patogenă. |
(11) |
Situația sănătății animalelor în mai multe zone din Regatul Unit și din Statele Unite în ceea ce privește gripa aviară înalt patogenă este de așa natură încât se impune eliminarea acestor zone din listele stabilite în anexele V și XIV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404, pentru a se proteja statutul sanitar al animalelor în Uniune. |
(12) |
De asemenea, Regatul Unit a transmis informații actualizate privind situația epidemiologică de pe teritoriul său în legătură cu focarul de HPAI confirmat într-o exploatație avicolă la 4 noiembrie 2021 lângă Arbroath, Angus, în Scoția și măsurile pe care le-a luat pentru a împiedica răspândirea suplimentară a bolii respective. Mai concret, ca urmare a apariției acestui focar de HPAI, Regatul Unit a pus în aplicare o politică de depopulare totală pentru a controla și a limita răspândirea bolii respective. Totodată, Regatul Unit a finalizat măsurile necesare de curățare și dezinfectare în urma punerii în aplicare a politicii de depopulare totală a exploatației avicole de pe teritoriul său care a fost infectată. |
(13) |
Comisia a evaluat informațiile transmise de Regatul Unit și a ajuns la concluzia că focarul de HPAI dintr-o exploatație avicolă de lângă Arbroath, Angus, în Scoția, a fost eliminat și că nu mai există niciun risc asociat cu introducerea în Uniune a produselor din zona din Regatul Unit din care fusese suspendată, din cauza acelui focar, introducerea în Uniune a produselor obținute de la păsări de curte. |
(14) |
Prin urmare, este necesar ca anexele V și XIV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 să fie modificate în consecință. |
(15) |
Având în vedere situația epidemiologică actuală din Regatul Unit și din Statele Unite în ceea ce privește gripa aviară înalt patogenă și riscul mare de introducere a acesteia în Uniune, este necesar ca modificările care trebuie aduse Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/404 prin prezentul regulament să intre în vigoare în regim de urgență. |
(16) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Anexele V și XIV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 24 februarie 2022.
Pentru Comisie
Președintele
Ursula VON DER LEYEN
(2) Regulamentul delegat (UE) 2020/692 al Comisiei din 30 ianuarie 2020 de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele privind intrarea în Uniune, precum și circulația și manipularea după intrare, a transporturilor de anumite animale, de materiale germinative și de produse de origine animală (JO L 174, 3.6.2020, p. 379).
(3) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 al Comisiei din 24 martie 2021 de stabilire a listelor cu țările terțe, teritoriile sau zonele din acestea din care introducerea în Uniune de animale, material germinativ și produse de origine animală este autorizată în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 114, 31.3.2021, p. 1).
ANEXĂ
Anexele V și XIV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 se modifică după cum urmează:
1. |
Anexa V se modifică după cum urmează:
|
2. |
Anexa XIV se modifică după cum urmează:
|
DECIZII
25.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 46/95 |
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (PESC) 2022/306 A CONSILIULUI
din 24 februarie 2022
privind punerea în aplicare a Deciziei 2013/255/PESC privind măsuri restrictive împotriva Siriei
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 31 alineatul (2),
având în vedere Decizia 2013/255/PESC a Consiliului din 31 mai 2013 privind măsuri restrictive împotriva Siriei (1), în special articolul 30 alineatul (1),
având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,
întrucât:
(1) |
La 31 mai 2013, Consiliul a adoptat Decizia 2013/255/PESC. |
(2) |
Rubrica referitoare la o persoană decedată ar trebui să fie eliminată. |
(3) |
Prin urmare, anexa I la Decizia 2013/255/PESC ar trebui să fie modificată în consecință, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Anexa I la Decizia 2013/255/PESC se modifică în conformitate cu anexa la prezenta decizie.
Articolul 2
Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Adoptată la Bruxelles, 24 februarie 2022.
Pentru Consiliu
Președintele
A. PANNIER-RUNACHER
ANEXĂ
În lista prevăzută în secțiunea A („Persoane”) din anexa I la Decizia 2013/255/PESC, următoarea rubrică se elimină:
32. |
Mohammed Makhlouf. |
25.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 46/97 |
DECIZIA (PESC) 2022/307 A CONSILIULUI
din 24 februarie 2022
de modificare a Deciziei 2012/642/PESC privind măsuri restrictive având în vedere situația din Belarus
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 29,
având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,
întrucât:
(1) |
La 15 octombrie 2012, Consiliul a adoptat Decizia 2012/642/PESC (1) privind măsuri restrictive având în vedere situația din Belarus. |
(2) |
Pe baza unei reexaminări a Deciziei 2012/642/PESC și ținând cont de gravitatea persistentă a situației din Belarus, măsurile restrictive ar trebui să fie prelungite până la 28 februarie 2023. |
(3) |
Ar trebui să fie modificate expunerile de motive sau informațiile referitoare la 27 de persoane fizice și șapte persoane juridice incluse pe lista persoanelor fizice și juridice, a entităților și a organismelor cărora li se aplică măsuri restrictive care figurează în anexa I la Decizia 2012/642/PESC. |
(4) |
Prin urmare, Decizia 2012/642/PESC ar trebui să fie modificată în consecință, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Decizia 2012/642/PESC se modifică după cum urmează:
1. |
Articolul 8 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 8 (1) Prezenta decizie se aplică până la 28 februarie 2023. (2) Prezenta decizie se reexaminează permanent și se reînnoiește sau se modifică, după caz, în situația în care Consiliul apreciază că obiectivele acesteia nu au fost atinse.” |
2. |
Anexa I se modifică în conformitate cu anexa la prezenta decizie. |
Articolul 2
Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Adoptată la Bruxelles, 24 februarie 2022.
Pentru Consiliu
Președintele
A. PANNIER-RUNACHER
(1) Decizia 2012/642/PESC din 15 octombrie 2012 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Belarus (JO L 285, 17.10.2012, p. 1).
ANEXĂ
Anexa I la Decizia 2012/642/PESC se modifică după cum urmează:
1. |
În tabelul de la secțiunea „A. Persoanele fizice menționate la articolul 3 alineatul (1) și la articolul 4 alineatul (1)”, rubricile 2, 3, 8, 16, 18, 19, 20, 21, 30, 31, 33, 46, 49, 50, 53, 70, 77, 87, 88, 112, 114, 121, 123, 124, 125, 127 și 144 se înlocuiesc cu următorul text:
|
2. |
Tabelul de la secțiunea „B. Persoanele juridice, entitățile sau organismele menționate la articolul 4 alineatul (1)” se înlocuiește cu următorul tabel:
|
25.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 46/125 |
DECIZIA NR.°2/2021 A COMITETULUI PENTRU TRANSPORTURI TERESTRE COMUNITATE/ELVEȚIA
din 17 decembrie 2021
de modificare a anexei 1 la Acordul dintre Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind transportul feroviar și rutier de mărfuri și călători, precum și a Deciziei nr. 2/2019 privind dispozițiile tranzitorii pentru menținerea fluidității traficului feroviar între Uniunea Europeană și Elveția [2022/308]
COMITETUL,
având în vedere Acordul din 21 iunie 1999 dintre Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind transportul feroviar și rutier de mărfuri și călători (1) (denumit în continuare „acordul”), în special articolul 52 alineatul (4),
întrucât:
(1) |
În conformitate cu articolul 51 alineatul (2) din acord, Comitetul pentru transporturi terestre Comunitate/Elveția (denumit în continuare „Comitetul mixt”) asigură monitorizarea și aplicarea dispozițiilor acordului și pune în aplicare clauzele de adaptare și de revizuire menționate la articolele 52 și 55 din acord. |
(2) |
În conformitate cu articolul 52 alineatul (4) din acord, Comitetul mixt adoptă, printre altele, deciziile privind revizuirea anexei 1 în sensul includerii în aceasta, în măsura necesarului și în condiții de reciprocitate, a modificărilor care au fost aduse legislației în cauză sau decide în privința oricăror altor măsuri vizând menținerea bunei funcționări a acordului. |
(3) |
Prin Decizia nr. 2/2019 din 13 decembrie 2019 (2), Comitetul mixt a revizuit, pe de o parte, anexa 1 la acord pentru a include dispoziții de fond din Directiva (UE) 2016/797 a Parlamentului European și a Consiliului (3) și din Directiva (UE) 2016/798 a Parlamentului European și a Consiliului (4), și a adoptat, pe de altă parte, dispoziții tranzitorii pentru menținerea fluidității traficului feroviar între Elveția și Uniunea Europeană. Dispozițiile tranzitorii de la articolele 2, 3, 4 și 5 din Decizia nr. 2/2019 au fost aplicabile inițial până la 31 decembrie 2020. Prin Decizia nr. 2/2020 din 11 decembrie 2020 (5), Comitetul mixt a prelungit termenul până la 31 decembrie 2021. |
(4) |
În așteptarea adoptării dispozițiilor definitive care vor înlocui regimul tranzitoriu actual, este necesar ca dispozițiile articolelor 2, 3, 4 și 5 din Decizia nr. 2/2019 să fie prelungite până la 31 decembrie 2022, pentru menținerea fluidității traficului feroviar între Elveția și Uniunea Europeană. |
(5) |
Prin Decizia nr. 1/2021 din 30 iunie 2021 (6), s-a prelungit, până la 31 decembrie 2021, data la care anumite norme naționale elvețiene enumerate în anexa 1 la acord, care ar putea fi incompatibile cu specificațiile tehnice de interoperabilitate, ar trebui să fie revizuite în vederea eliminării, modificării sau menținerii lor. Având în vedere stadiul actual al acestor lucrări, această dată trebuie să fie 31 decembrie 2022, |
DECIDE:
Articolul 1
Secțiunea 4 a anexei 1 la acord se modifică după cum urmează: Data de „31 decembrie 2021”, până la care ar trebui reexaminată compatibilitatea următoarelor norme naționale elvețiene cu specificațiile tehnice de interoperabilitate corespunzătoare ale Uniunii, se înlocuiește cu „31 decembrie 2022” pentru următoarele dispoziții:
— |
referitoare la Regulamentul (UE) nr. 1302/2014 al Comisiei din 18 noiembrie 2014 privind o specificație tehnică de interoperabilitate care vizează subsistemul „material rulant” – „material rulant de călători și locomotive” al sistemului feroviar din Uniunea Europeană:
|
— |
referitoare la Regulamentul (UE) 2016/919 al Comisiei din 27 mai 2016 privind specificația tehnică de interoperabilitate care vizează subsistemele „control-comandă și semnalizare” ale sistemului feroviar în Uniunea Europeană:
|
Articolul 2
Articolul 6 alineatul (3) din Decizia nr. 2/2019 a Comitetului mixt din 13 decembrie 2019 se modifică după cum urmează:
„(3) Anexa 1 identifică normele naționale și cazurile specifice aplicabile care ar putea să fie incompatibile cu legislația Uniunii. În cazul în care compatibilitatea cu legislația Uniunii nu a fost stabilită până la 31 decembrie 2022, aceste norme naționale și cazuri specifice nu mai pot fi aplicate, cu excepția unei decizii contrarii a Comitetului mixt.”
Articolul 3
Articolul 8 al doilea paragraf din Decizia nr. 2/2019 a Comitetului mixt din 13 decembrie 2019 se modifică după cum urmează:
„Articolele 2, 3, 4 și 5 se aplică până la 31 decembrie 2022.”
Articolul 4
Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.
Bruxelles, 17 decembrie 2021.
Pentru Confederația Elvețiană
Șeful delegației elvețiene
Peter FÜGLISTALER
Pentru Uniunea Europeană
Președintele
Kristian SCHMIDT
(1) JO L 114, 30.4.2002, p. 91.
(2) Decizia nr. 2/2019 a Comitetului pentru transporturi terestre Comunitate/Elveția din 13 decembrie 2019 privind dispozițiile tranzitorii pentru menținerea fluidității traficului feroviar între Uniunea Europeană și Elveția (JO L 13, 17.1.2020, p. 43).
(3) Directiva (UE) 2016/797 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2016 privind interoperabilitatea sistemului feroviar în Uniunea Europeană (JO L 138, 26.5.2016, p. 44).
(4) Directiva (UE) 2016/798 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2016 privind siguranța feroviară (JO L 138, 26.5.2016, p. 102).
(5) Decizia nr. 2/2020 a Comitetului pentru transporturi terestre Comunitate/Elveția din 11 decembrie 2020 de modificare a anexei 1 la Acordul dintre Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind transportul feroviar și rutier de mărfuri și călători, precum și a Deciziei nr. 2/2019 a comitetului privind dispozițiile tranzitorii pentru menținerea fluidității traficului feroviar între Uniunea Europeană și Elveția (JO L 15, 18.1.2021, p. 34).
(6) Decizia nr. 1/2021 a Comitetului pentru transporturi terestre Comunitate/Elveția din 30 iunie 2021 de modificare a anexei 1 la Acordul dintre Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind transportul feroviar și rutier de mărfuri și călători, precum și a Deciziei nr. 2/2019 a comitetului privind dispozițiile tranzitorii pentru menținerea fluidității traficului feroviar între Uniunea Europeană și Elveția (JO L 255, 16.7.2021, p. 7).
25.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 46/128 |
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2022/309 A COMISIEI
din 24 februarie 2022
de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2019/583 pentru a se ține seama de anumite reduceri ale emisiilor de CO2 datorate ecoinovațiilor, în vederea calculării mediei emisiilor specifice de CO2 ale Daimler AG și ale grupării Daimler AG
[notificată cu numărul C(2022) 965]
(Numai textele în limbile cehă, germană, engleză, franceză, irlandeză, italiană, maghiară, neerlandeză și suedeză sunt autentice)
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) 2019/631 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019 de stabilire a standardelor de performanță privind emisiile de CO2 pentru autoturismele noi și pentru vehiculele utilitare ușoare noi și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 443/2009 și (UE) nr. 510/2011 (1), în special articolul 7 alineatul (5) al doilea paragraf,
întrucât:
(1) |
În hotărârea sa în cauza T-359/19 (2), Tribunalul a anulat Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/583 a Comisiei (3) în ceea ce privește calcularea pentru anul calendaristic 2017 a mediei emisiilor specifice de CO2, precum și reducerile de CO2 înregistrate în urma ecoinovațiilor pentru producătorul Daimler AG și pentru gruparea Daimler AG, în coloana D și în coloana I a tabelului 1 și, respectiv, 2 care figurează în anexa I la decizia respectivă. Prin urmare, este oportun să se ajusteze valorile stabilite în decizia respectivă. |
(2) |
Reducerile de CO2 datorate ecoinovațiilor și certificate în conformitate cu Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/158 a Comisiei (4), astfel cum au fost raportate de statele membre și verificate de Daimler AG și de gruparea Daimler AG, trebuie luate în considerare la calcularea mediei emisiilor specifice ale entităților respective în anul calendaristic 2017. |
(3) |
Prin urmare, reducerile de CO2 datorate ecoinovațiilor și înregistrate în Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/583 trebuie majorate cu 0,292 g CO2/km pentru Daimler AG și pentru gruparea Daimler AG. |
(4) |
Media emisiilor specifice de CO2 determinată pentru Daimler AG și pentru gruparea Daimler AG în Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/583 a fost recalculată ținând seama de creșterea reducerilor datorate ecoinovațiilor. Este necesar, așadar, să se adapteze rubricile relevante. |
(5) |
Prin urmare, Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/583 trebuie modificată în consecință, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Modificarea Deciziei de punere în aplicare (UE) 2019/583
Anexa I la Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/583 se modifică după cum urmează:
1. |
În tabelul 1, rubrica pentru Daimler AG se înlocuiește cu următorul text:
|
2. |
În tabelul 2, rubrica pentru Daimler AG se înlocuiește cu următorul text:
|
Articolul 2
Prezenta decizie se adresează următorilor producători individuali și următoarelor grupări de producători constituite în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (UE) 2019/631:
1. |
|
2. |
|
3. |
|
4. |
|
5. |
|
6. |
|
7. |
|
8. |
|
9. |
|
10. |
|
11. |
|
12. |
|
13. |
|
14. |
|
15. |
|
16. |
|
17. |
|
18. |
|
19. |
|
20. |
|
21. |
|
22. |
|
23. |
|
24. |
|
25. |
|
26. |
|
27. |
|
28. |
|
29. |
|
30. |
|
31. |
|
32. |
|
33. |
|
34. |
|
35. |
|
36. |
|
37. |
|
38. |
|
39. |
|
40. |
|
41. |
|
42. |
|
43. |
|
44. |
|
45. |
|
46. |
|
47. |
|
48. |
|
49. |
|
50. |
|
51. |
|
52. |
|
53. |
|
54. |
|
55. |
|
56. |
|
57. |
|
58. |
|
59. |
|
60. |
|
61. |
|
62. |
|
63. |
|
64. |
|
65. |
|
66. |
|
67. |
|
68. |
|
69. |
|
70. |
|
71. |
|
72. |
|
73. |
|
74. |
|
75. |
|
76. |
|
77. |
|
78. |
|
79. |
|
80. |
|
81. |
|
82. |
|
83. |
|
84. |
|
85. |
|
86. |
|
87. |
|
88. |
|
89. |
|
90. |
|
91. |
|
92. |
|
93. |
|
94. |
|
95. |
|
96. |
|
97. |
|
98. |
|
99. |
|
100. |
|
101. |
|
102. |
|
Adoptată la Bruxelles, 24 februarie 2022.
Pentru Comisie
Frans TIMMERMANS
Vicepreședinte executiv
(1) JO L 111, 25.4.2019, p. 13.
(2) JO C 452, 8.11.2021, p. 21.
(3) Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/583 a Comisiei din 3 aprilie 2019 de confirmare sau de modificare a calculului provizoriu al mediei emisiilor specifice de CO2 și al obiectivelor privind emisiile specifice pentru producătorii de autoturisme, pentru anul calendaristic 2017, și pentru anumiți producători aparținând asociației Volkswagen, pentru anii calendaristici 2014, 2015 și 2016, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 443/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 100, 11.4.2019, p. 66).
(4) Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/158 a Comisiei din 30 ianuarie 2015 de aprobare a două alternatoare Robert Bosch GmbH de înaltă eficiență ca tehnologii inovatoare pentru reducerea emisiilor de CO2 generate de autoturisme, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 443/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 26, 31.1.2015, p. 31).
25.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 46/140 |
DECIZIA (UE) 2022/310 A BĂNCII CENTRALE EUROPENE
din 17 februarie 2022
de modificare a Deciziei (UE) 2019/1743 a Băncii Centrale Europene privind remunerarea deținerilor de rezerve excedentare şi a anumitor depozite (BCE/2022/5)
CONSILIUL GUVERNATORILOR BĂNCII CENTRALE EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 127 alineatul (2) prima liniuță,
având în vedere Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, în special articolul 3.1 prima liniuță și articolele 17-19,
întrucât:
(1) |
Remunerarea anumitor depozite deținute la Banca Centrală Europeană de entități publice ale Uniunii (altele decât cele exceptate de la rate negative ale dobânzii) astfel cum este prevăzut în Decizia (UE) 2019/1743 a Băncii Centrale Europene (BCE/2019/31) (1) ar trebui aliniată cu remunerarea depozitelor entităților publice în conformitate cu Orientarea (UE) 2019/671 a Băncii Centrale Europene (BCE/2019/7) (2) pentru a se asigura consecvența în Eurosistem în ceea ce privește remunerarea depozitelor comparabile. Pentru a permite modificarea corespunzătoare a contractelor relevante dintre BCE și entitățile publice din Uniune, prezenta decizie ar trebui să se aplice de la 4 aprilie 2022. |
(2) |
Prin urmare, Decizia (UE) 2019/1743 (BCE/2019/31) ar trebui modificată în mod corespunzător, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Modificare
Articolul 2 din Decizia (UE) 2019/1743 (BCE/2019/31) se înlocuiește cu textul următor:
„Articolul 2
Remunerarea anumitor depozite păstrate la BCE
(1) Conturile deschise la BCE în conformitate cu Decizia BCE/2003/14 (3)*, Decizia BCE/2010/31 (4)*, Decizia BCE/2010/17 (5)* și Regulamentul (UE) 2020/672 (6)* sunt remunerate astfel:
(a) |
dacă rata dobânzii pentru facilitatea de depozit din ziua calendaristică relevantă este zero sau mai mare (pozitivă), la 0% sau la rata dobânzii pe termen scurt la operațiunile în euro (€STR), fiind aleasă cea mai mică dintre cele două; |
(b) |
dacă rata dobânzii pentru facilitatea de depozit din ziua calendaristică relevantă este sub zero (negativă), la rata dobânzii pentru facilitatea de depozit sau la rata dobânzii pe termen scurt la operațiunile în euro (€STR), fiind aleasă cea mai mică dintre cele două. |
Totuși, atunci când trebuie păstrate depozite în acele conturi anterior datei la care trebuie efectuată o plată conform normelor legale sau contractuale aplicabile facilității relevante, acele depozite sunt remunerate pe parcursul respectivei perioade prealabile la 0 % sau la rata dobânzii pe termen scurt la operațiunile în euro (€STR), fiind aleasă cea mai mare dintre cele două.
(2) Contul dedicat menținut la BCE în conformitate cu articolul 13 alineatul (2) din Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 14 aprilie 2021 de instituire a măsurilor necesare pentru administrarea operațiunilor de împrumut în temeiul Deciziei (UE, Euratom) 2020/2053 a Consiliului și pentru operațiunile de creditare legate de împrumuturile acordate în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului (7)* în scopul deținerilor de numerar în scop prudențial menționate la articolul respectiv este remunerat la 0 % sau la rata dobânzii pe termen scurt la operațiunile în euro (€STR), fiind aleasă cea mai mare dintre cele două, cu excepția cazului în care valoarea agregată a depozitelor deținute în acel cont dedicat depășește 20 de miliarde EUR, caz în care suma excedentară este remunerată astfel:
(a) |
dacă rata dobânzii pentru facilitatea de depozit din ziua calendaristică relevantă este zero sau mai mare (pozitivă), la 0 % sau la rata dobânzii pe termen scurt la operațiunile în euro (€STR), fiind aleasă cea mai mică dintre cele două; |
(b) |
dacă rata dobânzii pentru facilitatea de depozit din ziua calendaristică relevantă este sub zero (negativă), la rata dobânzii pentru facilitatea de depozit sau la rata dobânzii pe termen scurt la operațiunile în euro (€STR) , fiind aleasă cea mai mică dintre cele două. |
Articolul 2
Intrarea în vigoare
(1) Prezenta decizie intră în vigoare în a cincea zi următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
(2) Se aplică de la 4 aprilie 2022.
Adoptată la Frankfurt pe Main,17 februarie 2022.
Pentru Consiliul guvernatorilor BCE
Președintele BCE
Christine LAGARDE
(1) Decizia (UE) 2019/1743 a Băncii Centrale Europene din 15 octombrie 2019 privind remunerarea deținerilor de rezerve excedentare și a anumitor depozite (reformare) (BCE/2019/31) (OJ L 267, 21.10.2019, p. 12).
(2) Orientarea (UE) 2019/671 a Băncii Centrale Europene din 9 aprilie 2019 privind operațiunile naționale de administrare a activelor și pasivelor de către băncile centrale naționale (reformare) (BCE/2019/7) (JO L 113, 29.4.2019, p. 11).
ORIENTĂRI
25.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 46/142 |
ORIENTAREA (UE) 2022/311 A BĂNCII CENTRALE EUROPENE
din 17 februarie 2022
de modificare a Orientării BCE/2012/27 privind sistemul transeuropean automat de transfer rapid cu decontare pe bază brută în timp real (TARGET2) (BCE/2022/4)
CONSILIUL GUVERNATORILOR BĂNCII CENTRALE EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 127 alineatul (2) prima și a patra liniuță,
având în vedere Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, în special articolul 3.1 și articolele 17, 18 și 22,
întrucât:
(1) |
Consiliul guvernatorilor a adoptat o decizie cu privire la anumite limite maxime aplicabile remunerării depozitelor entităților publice, astfel cum este precizat în Orientarea (UE) 2019/671 a Băncii Centrale Europene (BCE/2019/7) (1). |
(2) |
Limitele aplicabile remunerării depozitelor deținute de entități publice la băncile centrale naționale (BCN) ca agenți fiscali în temeiul articolului 21.2 din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene trebuie precizate pentru a realiza politica monetară unică, în special pentru a furniza stimulente pentru plasarea depozitelor entităților publice pe piață pentru a facilita administrarea lichidității și implementarea politicii monetare în Eurosistem. În plus, introducerea unei limite superioare pentru remunerarea depozitelor entităților publice pe baza ratelor dobânzii de pe piețele monetare clarifică criteriile și facilitează monitorizarea de către BCE a respectării de către BCN a interdicției de finanțare monetară în conformitate cu articolul 271 litera (d) din tratat. |
(3) |
Orientarea 2013/47/UE a Băncii Centrale Europene (BCE/2012/27) (2) cuprinde dispoziții privind remunerarea conturilor din modulul de plăți, a subconturilor acestora și a conturilor de fonduri dedicate TIPS. Entitățile publice, astfel cum sunt definite la articolul 2 din Orientarea (UE) 2019/671 (BCE/2019/7), pot participa la TARGET2 astfel cum este prevăzut la articolul 4 alineatul (2) litera (a) sau (b) din anexa II și la articolul 5 alineatul (2) litera (a) sau (b) din anexa IIb la Orientarea BCE/2012/27 și pot păstra solduri overnight în aceste conturi. Prin urmare, dispozițiile Orientării BCE/2012/27 privind remunerarea unor astfel de conturi pot contraveni principiilor generale privind remunerarea depozitelor entităților publice astfel cum sunt aprobate de Consiliul guvernatorilor întrucât după încetarea folosirii ratei medii a dobânzii overnight în euro (EONIA) începând cu ianuarie 2022, limita maximă a remunerării aplicabilă unor astfel de conturi și subconturi ar trebui să fie rata dobânzii pe termen scurt la operațiunile în euro (€STR). |
(4) |
Pentru a asigura aplicarea consecventă și eficace a principiilor generale privind remunerarea depozitelor entităților publice este necesar să se clarifice și să se actualizeze dispozițiile Orientării 2013/47/UE (BCE/2012/27). |
(5) |
În scopul limitării remunerării depozitelor entităților publice, ar trebui ca Orientarea (UE) 2019/671 (BCE/2019/7) să se aplice |
(6) |
Prin urmare, Orientarea 2013/47/UE (BCE/2012/27) ar trebui modificată în mod corespunzător, |
ADOPTĂ PREZENTA ORIENTARE:
Articolul 1
Modificări
Anexele II și IIb la Orientarea 2013/47/UE (BCE/2012/27) se modifică în conformitate cu anexa la prezenta orientare.
Articolul 2
Producerea de efecte și punerea în aplicare
(1) Prezenta orientare produce efecte de la data notificării sale către băncile centrale naționale ale statelor membre a căror monedă este euro.
(2) Băncile centrale naționale ale statelor membre a căror monedă este euro iau măsurile necesare pentru a respecta prezenta orientare și le aplică de la 2 mai 2022. Ele transmit BCE textele și mijloacele referitoare la aceste măsuri până la 25 martie 2022 cel târziu.
Articolul 3
Destinatari
Prezenta orientare se adresează tuturor băncilor centrale din Eurosistem.
Adoptată la Frankfurt pe Main, 17 februarie 2022.
Pentru Consiliul guvernatorilor BCE
Președintele BCE
Christine LAGARDE
(1) Orientarea (UE) 2019/671 a Băncii Centrale Europene din 9 aprilie 2019 privind operațiunile naționale de administrare a activelor și pasivelor de către băncile centrale naționale (reformare) (BCE/2019/7) (JO L 113, 29.4.2019, p. 11).
(2) Orientarea 2013/47/UE a Băncii Centrale Europene din 5 decembrie 2012 privind sistemul transeuropean automat de transfer rapid cu decontare pe bază brută în timp real (TARGET2) (BCE/2012/27) (JO L 30, 30.1.2013, p. 1).
ANEXĂ
Anexele II și IIb la Orientarea 2013/47/UE (BCE/2012/27) se modifică după cum urmează:
1. |
Articolul 12 alineatul (5) din titlul IV al anexei II se înlocuiește cu următorul text: „(5) Conturile PM și subconturile acestora sunt remunerate cu 0 % sau cu rata dobânzii pentru facilitatea de depozit, fiind aleasă cea mai mică dintre cele două, cu excepția situației în care sunt utilizate pentru menținerea oricărora dintre următoarele:
În cazul rezervelor minime obligatorii, calcularea și plata remunerației pentru menținerea acestora sunt reglementate de Regulamentul (CE) nr. 2531/98 al Consiliului (*1) și de Regulamentul (UE) 2021/378 al Băncii Centrale Europene (BCE/2021/1) (*2). În cazul rezervelor excedentare, calcularea și plata remunerației pentru menținerea acestora sunt reglementate de Decizia (UE) 2019/1743 (BCE/2019/31) (*3). În cazul depozitelor entităților publice, remunerarea menținerii acestora este reglementată de prevederile referitoare la acele depozite ale entităților publice de la articolul 4 din Orientarea (UE) 2019/671 (BCE/2019/7) (*4). (*1) Regulamentul (CE) nr. 2531/98 al Consiliului din 23 noiembrie 1998 privind aplicarea rezervelor obligatorii de către Banca Centrală Europeană (JO L 318, 27.11.1998, p. 1)." (*2) Regulamentul (UE) 2021/378 al Băncii Centrale Europene din 22 ianuarie 2021 privind aplicarea rezervelor minime obligatorii (BCE/2021/1) (JO L 73, 3.3.2021, p. 1)." (*3) Decizia (UE) 2019/1743 a Băncii Centrale Europene din 15 octombrie 2019 privind remunerarea deținerilor de rezerve excedentare și a anumitor depozite (reformare) (BCE/2019/31) (JO L 267, 21.10.2019, p. 12)." (*4) Orientarea (UE) 2019/671 a Băncii Centrale Europene din 9 aprilie 2019 privind operațiunile naționale de administrare a activelor și pasivelor de către băncile centrale naționale (reformare) (BCE/2019/7) (JO L 113, 29.4.2019, p. 11).”" |
2. |
Articolul 15 alineatul (5) din titlul IV al anexei IIb se înlocuiește cu următorul text: „(5) TIPS DCA sunt remunerate cu 0 % sau cu rata dobânzii pentru facilitatea de depozit, fiind aleasă cea mai mică dintre cele două, cu excepția situației în care sunt utilizate pentru menținerea oricărora dintre următoarele:
În cazul rezervelor minime obligatorii, calcularea și plata remunerației pentru menținerea acestora sunt reglementate de Regulamentul (CE) nr. 2531/98 al Consiliului (*5) și de Regulamentul (UE) 2021/378 al Băncii Centrale Europene (BCE/2021/1) (*6). În cazul rezervelor excedentare, calcularea și plata remunerației pentru menținerea acestora sunt reglementate de Decizia (UE) 2019/1743 (BCE/2019/31) (*7). În cazul depozitelor entităților publice, remunerarea menținerii acestora este reglementată de prevederile referitoare la acele depozite ale entităților publice de la articolul 4 din Orientarea (UE) 2019/671 (BCE/2019/7) (*8). (*5) Regulamentul (CE) nr. 2531/98 al Consiliului din 23 noiembrie 1998 privind aplicarea rezervelor obligatorii de către Banca Centrală Europeană (JO L 318, 27.11.1998, p. 1)." (*6) Regulamentul (UE) 2021/378 al Băncii Centrale Europene din 22 ianuarie 2021 privind aplicarea rezervelor minime obligatorii (BCE/2021/1) (JO L 73, 3.3.2021, p. 1)." (*7) Decizia (UE) 2019/1743 a Băncii Centrale Europene din 15 octombrie 2019 privind remunerarea deținerilor de rezerve excedentare și a anumitor depozite (reformare) (BCE/2019/31) (JO L 267, 21.10.2019, p. 12)." (*8) Orientarea (UE) 2019/671 a Băncii Centrale Europene din 9 aprilie 2019 privind operațiunile naționale de administrare a activelor și pasivelor de către băncile centrale naționale (reformare) (BCE/2019/7) (JO L 113, 29.4.2019, p. 11).”" |
(*1) Regulamentul (CE) nr. 2531/98 al Consiliului din 23 noiembrie 1998 privind aplicarea rezervelor obligatorii de către Banca Centrală Europeană (JO L 318, 27.11.1998, p. 1).
(*2) Regulamentul (UE) 2021/378 al Băncii Centrale Europene din 22 ianuarie 2021 privind aplicarea rezervelor minime obligatorii (BCE/2021/1) (JO L 73, 3.3.2021, p. 1).
(*3) Decizia (UE) 2019/1743 a Băncii Centrale Europene din 15 octombrie 2019 privind remunerarea deținerilor de rezerve excedentare și a anumitor depozite (reformare) (BCE/2019/31) (JO L 267, 21.10.2019, p. 12).
(*4) Orientarea (UE) 2019/671 a Băncii Centrale Europene din 9 aprilie 2019 privind operațiunile naționale de administrare a activelor și pasivelor de către băncile centrale naționale (reformare) (BCE/2019/7) (JO L 113, 29.4.2019, p. 11).”
(*5) Regulamentul (CE) nr. 2531/98 al Consiliului din 23 noiembrie 1998 privind aplicarea rezervelor obligatorii de către Banca Centrală Europeană (JO L 318, 27.11.1998, p. 1).
(*6) Regulamentul (UE) 2021/378 al Băncii Centrale Europene din 22 ianuarie 2021 privind aplicarea rezervelor minime obligatorii (BCE/2021/1) (JO L 73, 3.3.2021, p. 1).
(*7) Decizia (UE) 2019/1743 a Băncii Centrale Europene din 15 octombrie 2019 privind remunerarea deținerilor de rezerve excedentare și a anumitor depozite (reformare) (BCE/2019/31) (JO L 267, 21.10.2019, p. 12).
(*8) Orientarea (UE) 2019/671 a Băncii Centrale Europene din 9 aprilie 2019 privind operațiunile naționale de administrare a activelor și pasivelor de către băncile centrale naționale (reformare) (BCE/2019/7) (JO L 113, 29.4.2019, p. 11).””
REGULAMENTE DE ORDINE INTERIOARĂ ȘI DE PROCEDURĂ
25.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 46/145 |
Codul de conduită aplicabil membrilor și foștilor membri ai Curții
CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ („Curtea”),
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 285, 286 și 339,
având în vedere Regulamentul de procedură al Curții, în special articolul 3 și articolul 34 alineatul (1), și Normele de aplicare a Regulamentului de procedură al Curții, în special articolul 81 alineatul (4),
întrucât, în interesul general al Uniunii, membrii Curții au obligația de a-și exercita atribuțiile în deplină independență, de a nu solicita și a nu accepta instrucțiuni din partea vreunui guvern sau a unui alt organ, precum și de a se abține de la orice act incompatibil cu atribuțiile lor,
întrucât, la instalarea în funcție, membrii Curții se angajează solemn să respecte, pe durata mandatului și după încetarea acestuia, obligațiile impuse de mandat,
întrucât membrii au o responsabilitate specială în materie de etică, dat fiind că, prin exemplul lor, au o influență semnificativă asupra culturii organizației și asupra facilitării unui mediu de lucru optim,
întrucât prezentul cod de conduită reflectă valorile și principiile etice fundamentale stabilite, de exemplu, în Codul de etică al Organizației Instituțiilor Supreme de Audit (ISSAI 130), precum integritatea, independența și obiectivitatea, competența, conduita profesională, confidențialitatea și transparența,
întrucât Codul de conduită aplicabil membrilor Curții din 8 februarie 2012 trebuie revizuit pentru a se ține cont de experiența dobândită în aplicarea sa și pentru a se asigura respectarea de către Curte a celor mai înalte standarde de etică, așa cum se așteaptă din partea membrilor Curții, dar și pentru a se ține seama de concluziile raportului de evaluare inter pares privind cadrul de etică al Curții, finalizat în 2019 de către instituțiile supreme de audit din Croația și Polonia,
întrucât, pentru a se asigura un nivel mai mare de transparență și de coerență, toate dispozițiile relevante referitoare la obligațiile în materie de etică ale membrilor ar trebui fuzionate în prezentul cod de conduită, care formează o parte integrantă a Normelor de aplicare a Regulamentului de procedură al Curții,
întrucât Curtea a adoptat o politică de menținere a unui mediu de lucru satisfăcător și de combatere a hărțuirii psihologice și sexuale,
întrucât, pentru a fi pe deplin eficace, anumite obligații ale membrilor Curții care decurg din prezentul cod de conduită ar trebui să se aplice și foștilor membri,
decide adoptarea următorului Cod de conduită aplicabil membrilor și foștilor membri ai Curții:
Articolul 1
Domeniul de aplicare
Prezentul cod de conduită se aplică membrilor Curții, precum și foștilor membri ai Curții, acolo unde acest lucru se specifică în mod expres.
I. VALORI ȘI PRINCIPII
Articolul 2
Dispoziții generale
(1) Membrii respectă cele mai înalte standarde de conduită etică și dau tonul, la cel mai înalt nivel, prin acțiunile lor.
(2) Membrii respectă următoarele valori și principii etice: integritatea, independența, obiectivitatea, competența, conduita profesională, confidențialitatea și transparența, demnitatea, angajamentul și loialitatea, precum și discreția și colegialitatea.
Articolul 3
Integritatea
(1) Membrii acționează în mod onest, fiabil și cu bună-credință și exclusiv în interesul public.
(2) Membrii se abțin să accepte cadouri sau beneficii similare cu o valoare mai mare de 150 de euro. De asemenea, membrii se abțin să accepte din partea terților acoperirea unor diurne sau a unor cheltuieli de călătorie vădit disproporționate.
(3) Membrii nu pot accepta plăți pentru niciun tip de activitate externă desfășurată sau lucrare publicată în cursul mandatului lor.
(4) Membrii utilizează infrastructura și resursele puse la dispoziția lor în deplină conformitate cu normele generale și specifice prevăzute în acest sens și, în special, cu deciziile în vigoare ale Curții referitoare la procedura de recrutare a personalului în cabinetele membrilor, la cheltuielile de reprezentare și de protocol și la utilizarea autovehiculelor oficiale ale Curții.
(5) Membrii Curții aleg personalul cabinetelor lor ținând cont de natura solicitantă a funcției, de profilurile profesionale cerute și de nevoia de a stabili o relație bazată pe încredere reciprocă între ei înșiși și membrii personalului cabinetelor lor. Soțiile/soții, partenerele/partenerii și membrii direcți ai familiilor membrilor Curții nu pot face parte din cabinetele acestora.
Articolul 4
Independența
(1) Membrii nu se expun niciunor circumstanțe sau influențe care le compromit judecata profesională sau care pot fi privite ca fiind compromițătoare pentru aceasta.
(2) Membrii nu solicită și nici nu acceptă instrucțiuni de la instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii, de la vreun guvern sau de la orice altă entitate publică sau privată.
(3) Membrii își mențin independența față de influența politică. În special, membrii nu pot îndeplini nicio funcție politică.
(4) Relațiile membrilor cu grupurile de interese trebuie să fie compatibile cu necesitatea ca aceștia să își păstreze independența.
Articolul 5
Obiectivitatea
(1) Membrii acționează în mod imparțial și obiectiv.
(2) Membrii evită orice situație susceptibilă să dea naștere la un conflict de interese sau care ar putea fi percepută, în mod obiectiv, ca atare. Un conflict de interese apare atunci când un interes personal ar putea influența îndeplinirea în condiții de independență a atribuțiilor membrilor. Interesele personale includ orice beneficiu sau avantaj potențial, dar fără a se limita la acestea, pentru membrii înșiși, soțiile/soții lor, partenerele/partenerii lor sau membrii direcți ai familiei lor.
Articolul 6
Competența
Membrii își dezvoltă și își mențin cunoștințele și aptitudinile relevante pentru atribuțiile lor și acționează în conformitate cu standardele aplicabile și cu atenția cuvenită.
Articolul 7
Conduita profesională
(1) Membrii respectă normele aplicabile stipulate în tratate și în legislația secundară, precum și normele stabilite de Curte. Aceștia evită orice comportament care ar putea discredita Curtea.
(2) Membrii Curții trebuie să fie conștienți de importanța atribuțiilor și a responsabilităților lor, să țină cont, oferind un exemplu de urmat, de natura publică a atribuțiilor lor și să adopte o conduită care menține și promovează încrederea publicului în Curte.
Articolul 8
Confidențialitatea și transparența
(1) Membrii respectă natura confidențială a activității Curții. Aceștia nu divulgă nicio informație confidențială de genul celor care fac obiectul secretului profesional, astfel cum se specifică la articolul 339 TFUE.
(2) Membrii sunt responsabili de gestionarea corectă a oricăror documente și informații clasificate, confidențiale sau sensibile cu care fie aceștia, fie personalul cabinetelor lor intră în contact în cursul execuției sarcinilor lor.
(3) Membrii nu utilizează în scopuri private, nici în nume propriu, nici în numele unor terți, informații la care au acces în virtutea funcției lor oficiale și care nu au fost puse la dispoziția publicului larg.
(4) Membrii țin seama de faptul că funcția lor publică necesită un grad sporit de transparență și de răspundere în fața publicului. Aceștia trebuie să asigure un echilibru între nevoia de transparență și confidențialitate.
Articolul 9
Demnitatea
(1) Membrii respectă demnitatea funcției lor și nu se exprimă, prin niciun mijloc, într-un mod care afectează în mod negativ percepția acesteia de către public.
(2) Membrii adoptă un comportament politicos și respectuos. Ei creează și mențin un mediu de lucru care descurajează orice comportament care ar putea submina demnitatea personală.
Articolul 10
Angajamentul și loialitatea
(1) Membrii Curții se dedică îndeplinirii mandatului lor. Aceștia au obligația de a-și stabili domiciliul în locul în care își are sediul Curtea.
(2) Membrii Curții participă la reuniunile Curții, ale camerelor și ale comitetelor din care fac parte, în conformitate cu articolul 6 din Normele de aplicare a Regulamentului de procedură al Curții.
(3) În spiritul loialității, membrii furnizează Curții un sprijin constant în exercitarea prerogativelor acesteia.
Articolul 11
Discreția și colegialitatea
(1) Membrii acționează și se exprimă, atât în interiorul, cât și în afara instituției, cu rezerva impusă de funcția lor.
(2) Membrii respectă, în orice circumstanțe, natura colegială a organizării Curții, aderă la deciziile adoptate de Curte și își asumă responsabilitatea colectivă pentru acestea. Membrii au totuși posibilitatea de a recurge la instrumente judiciare puse la dispoziție de legislația Uniunii Europene în situațiile în care consideră că deciziile respective le-au cauzat prejudicii.
(3) Fără a aduce atingere responsabilității președintelui în materie de relații externe, membrii sunt autorizați să comunice și să comenteze în afara Curții rapoartele, avizele sau informațiile pe care Curtea a decis să le facă publice, sub rezerva condițiilor de la alineatul (4) de mai jos.
(4) Membrii se abțin de la orice comentariu în afara Curții care:
(a) |
ar putea pune sub semnul întrebării o decizie luată de Curte; |
(b) |
ar putea cauza prejudicii reputației Curții; |
(c) |
ar putea fi interpretat ca o declarație de poziție a Curții cu privire la aspecte care nu intră în sfera mandatului instituțional al acesteia sau cu privire la care Curtea nu a adoptat o poziție; sau |
(d) |
ar putea implica Curtea într-o controversă, chiar și după încetarea mandatului lor. |
Articolul 12
Activitățile externe
(1) Membrii nu pot exercita nicio activitate profesională în afara Curții și niciun alt tip de activitate externă, remunerată sau nu, care este incompatibilă cu atribuțiile lor, astfel cum se prevede la articolul 286 alineatele (3) și (4) TFUE.
(2) În condițiile prevăzute la acest articol, membrii pot deține funcții onorifice neremunerate în cadrul unor fundații sau organisme similare din domeniul politic, juridic, științific, cultural, artistic, social, sportiv sau caritativ, sau în cadrul unor instituții de învățământ. „Funcții onorifice” înseamnă posturile în care titularul nu are nicio funcție de conducere, nicio putere decizională și nicio responsabilitate sau control asupra operațiunilor organismului în cauză și exercită doar un rol reprezentativ sau consultativ. „Fundații sau organisme similare” înseamnă organizații sau asociații nonprofit care desfășoară activități în interesul public în domeniile menționate anterior. Membrii evită orice conflict de interese care ar putea interveni ca urmare a acestor funcții sau care ar putea fi perceput, în mod obiectiv, ca decurgând din aceste funcții, în special atunci când organismul respectiv primește orice fel de finanțare de la bugetul UE.
(3) Membrii pot desfășura, de asemenea, următoarele activități externe, sub rezerva respectării dispozițiilor de la articolele 2 și 10:
(a) |
predarea unor cursuri în interesul integrării europene, al statului de drept și al eticii, ținerea unor discursuri sau participarea la conferințe, cu condiția ca fie să nu primească nicio plată, fie, în cazul în care se face o plată, ca aceasta să fie vărsată în mod direct de către organizator unei organizații de caritate alese de membrul respectiv; |
(b) |
publicarea unei cărți sau redactarea unui articol, cu condiția ca toate redevențele din drepturi de autor pentru o lucrare publicată în legătură cu funcțiile de membru să fie vărsate în mod direct de către editor unei organizații de caritate alese de membrul respectiv. |
(4) Activitățile externe
(a) |
nu aduc atingere imparțialității Curții; |
(b) |
nu creează un conflict de interese sau nu sunt percepute în mod obiectiv ca fiind de natură să creeze un conflict de interese; |
(c) |
nu atrag o supraîncărcare a programului de lucru, ținând cont de impactul cumulat al tuturor activităților externe ale membrului în cauză; |
(d) |
nu aduc membrului niciun câștig financiar. |
Articolul 13
Obligațiile membrilor după încheierea mandatului
(1) După încheierea mandatului, foștii membri respectă obligațiile care decurg din atribuțiile lor și care continuă să aibă un efect după încetarea mandatului lor, în special obligația de a da dovadă de integritate și discernământ în ceea ce privește acceptarea anumitor funcții sau beneficii, în conformitate cu articolul 286 alineatul (4) TFUE și cu obligațiile prevăzute în prezentul cod de conduită.
(2) Ei continuă să aibă obligația de a respecta îndatoririle de colegialitate și de discreție, astfel cum sunt prevăzute la articolul 11, în ceea ce privește activitățile desfășurate în cursul mandatului lor. În conformitate cu articolul 339 TFUE, membrii sunt obligați, chiar și după încetarea mandatului lor, să respecte obligația de păstrare a secretului profesional.
II. NORME DE PROCEDURĂ
Articolul 14
Declarația de interese
(1) Membrii au obligația de a prezenta o declarație de interese:
(a) |
în termen de cel mult o lună calendaristică de la intrarea în funcție; |
(b) |
în fiecare an, la 31 ianuarie; |
(c) |
punctual, în cazul unor modificări semnificative în ceea ce privește informațiile care trebuie declarate [inclusiv activități externe noi acoperite la alineatul (10)]; și |
(d) |
la încetarea mandatului. |
(2) Declarațiile de interese trebuie transmise președintelui utilizându-se formularul din anexa I la prezentul cod de conduită.
(3) Declarația de interese trebuie să conțină elementele enumerate la alineatele (4)-(11) de la acest articol.
(4) Membrii Curții declară toate interesele financiare, activele sau pasivele care ar putea crea un conflict de interese sau care ar putea fi percepute în mod obiectiv ca ducând la un conflict de interese în exercitarea atribuțiilor lor.
(5) Acestea includ participații individualizate în capitalul unei societăți, în special acțiuni, sau orice altă formă de participație, de exemplu obligațiuni convertibile sau certificate de investiții. Unitățile deținute în fonduri de investiții, care nu constituie o participație directă în capitalul unei societăți, nu trebuie declarate.
(6) Orice bun imobil deținut fie direct, fie prin intermediul unei societăți imobiliare, trebuie declarat, iar amplasamentul aproximativ și natura sa trebuie identificate, cu excepția reședințelor rezervate utilizării exclusive de către membru și familia sa. Această obligație nu se aplică bunurilor mobile.
(7) Aceste obligații se aplică intereselor financiare ale soțiilor/soților, partenerelor/partenerilor (1) și copiilor minori în cazul în care se consideră, în mod obiectiv, că interesele respective ar putea da naștere unui conflict de interese.
(8) La prima intrare în funcție, membrii declară toate activitățile, profesionale și onorifice, exercitate în cursul ultimilor trei ani.
(9) Pentru a elimina orice risc potențial de conflict de interese, membrii declară orice activitate profesională a soțiilor/soților sau a partenerelor/partenerilor lor (2).
(10) Membrii declară toate activitățile externe curente, în plus față de declararea lor în conformitate cu procedura specifică prevăzută la articolul 16 alineatul (1). Acestea exclud activitățile externe care intră sub incidența articolului 12 alineatul (3).
(11) Membrii declară orice decorații, premii sau distincții onorifice primite.
(12) Membrii sunt răspunzători pentru propriile declarații.
(13) Președintele Curții examinează declarațiile din punct de vedere formal, asistat de Serviciul juridic. Declarația de interese prezentată de președinte este examinată de membrul care are precedență după președinte, în conformitate cu articolul 5 din Regulamentul de procedură.
(14) În urma examinării lor și ținând seama în mod corespunzător de protecția datelor cu caracter personal, declarațiile de interese se publică pe site-ul Curții.
(15) Președintele ține cont de declarațiile de interese atunci când propune numirea unui membru într-o cameră sau într-un comitet al Curții, cu scopul de a evita orice posibil conflict de interese.
(16) În cazul în care membrii se confruntă cu o situație care nu intră în sfera declarației de interese, dar care ar putea da naștere la un conflict de interese, aceștia informează președintele Curții. După ce este examinată de Comitetul de etică, chestiunea este adusă în atenția Curții, care ia măsurile pe care le consideră potrivite.
Articolul 14a
Obligațiile membrilor în ceea ce privește anumite relații contractuale
(1) Orice relație contractuală pe termen lung între membri ai Curții și membri ai personalului Curții, indiferent dacă implică sau nu o remunerație, trebuie notificată Comitetului de etică, care este responsabil pentru examinarea acesteia.
(2) Membrii Curții nu pot încheia contracte de închiriere, contracte de subînchiriere sau acorduri de împrumut pe termen lung cu membri ai personalului Curții.
Articolul 15
Acceptarea anumitor cadouri și beneficii similare
(1) În cazul în care, ca urmare a unor uzanțe diplomatice sau a unor reguli de curtoazie, membrii primesc cadouri sau beneficii similare cu o valoare care depășește suma de 150 de euro, aceștia au obligația de a le înmâna secretarului general. În cazul unor îndoieli, membrii declară secretarului general orice cadou primit în exercitarea atribuțiilor lor, solicitând o estimare a valorii acestuia.
(2) Secretariatul Curții ține un registru al cadourilor și al beneficiilor similare cu o valoare de peste 150 de euro, în care se indică numele donatorului și care este făcut public pe site-ul Curții.
(3) Acest articol nu se aplică misiunilor oficiale autorizate care implică participarea membrilor la un eveniment pentru care organizatorul suportă anumite cheltuieli (de exemplu, cheltuieli de călătorie sau de cazare).
Articolul 16
Obligațiile membrilor privind activitățile externe
(1) Membrii declară fără întârziere președintelui Curții toate activitățile externe sau modificările intervenite cu privire la o activitate declarată, utilizând formularul din anexa II. Membrii trebuie să descrie activitățile externe cât mai exact cu putință, în funcție de fiecare criteriu enumerat la alineatul (3).
(2) Președintele transmite orice astfel de declarație privind activitățile externe Comitetului de etică, responsabil de examinarea lor.
(3) În acest scop, Comitetul de etică examinează orice activitate externă existentă sau cerută, din perspectiva criteriilor generale prevăzute la articolul 12 alineatul (4).
(4) Ca excepție, activitățile externe vizate la articolul 12 alineatul (3) literele (a) și (b) se declară președintelui utilizându-se formularul de la anexa II, iar informația se transmite Comitetului de etică, acesta urmând să emită un aviz numai dacă consideră acest lucru necesar.
(5) Activitățile care intră sub incidența deciziei Curții referitoare la cheltuielile de misiune ale membrilor Curții nu pot constitui „activități externe” în înțelesul articolelor 12 și 16 din prezentul cod. Membrii au libertatea de a furniza Comitetului de etică orice informație pe care o consideră de cuviință, strict în scop informativ. Invers, activitățile externe declarate în temeiul prezentului cod nu pot beneficia de rambursare în temeiul deciziei Curții referitoare la cheltuielile de misiune ale membrilor Curții.
Articolul 17
Ocupațiile membrilor după încheierea mandatului
(1) Orice membru sau fost membru al Curții care dorește să înceapă să exercite o ocupație în termen de doi ani de la data încheierii mandatului declară acest lucru președintelui Curții, utilizând formularul din anexa III, de îndată ce ia cunoștință de această chestiune și, în măsura posibilului, cu un preaviz de cel puțin două luni.
(2) În sensul prezentului cod, „ocupație” înseamnă orice activitate profesională, indiferent dacă este remunerată sau nu. Nu fac parte din această categorie:
(a) |
funcțiile onorifice neremunerate în cadrul unor fundații sau organisme similare care nu au nicio legătură cu activitățile Uniunii Europene, în domeniul politic, juridic, științific, cultural, artistic, social, sportiv sau caritativ, sau în cadrul unor instituții de învățământ; |
(b) |
simpla gestionare de active sau de participații sau a averii personale sau familiale, cu titlu privat; și |
(c) |
activități comparabile. |
(3) Președintele transmite aceste declarații Comitetului de etică pentru a fi examinate. Comitetul de etică examinează dacă natura ocupației avute în vedere este compatibilă cu articolul 286 alineatul (4) TFUE și cu prezentul cod, dacă aceasta aduce atingere imparțialității Curții și dacă există un conflict de interese.
(4) Acolo unde este necesar, Comitetul de etică identifică și evaluează, în cadrul examinării prevăzute la alineatul (3), dacă există riscuri specifice și dovedite în raport cu criteriile de la alineatul (3) care decurg din rapoarte pentru care membrul respectiv a acționat în calitate de membru raportor în ultimii doi ani ai mandatului său. Comitetul ține seama de asemenea de articolul 15 al Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene în ceea ce privește libertatea de alegere a ocupației și dreptul la muncă.
(5) În cazul în care Comitetul de etică consideră că ocupația nu ar fi compatibilă cu articolul 286 alineatul (4) TFUE și cu prezentul cod, președintele informează fostul membru, care se abține de la exercitarea activității respective.
(6) Ca excepție, dacă fostul membru intenționează să exercite o funcție publică, nu se consideră, în principiu, că există un conflict de interese.
III. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
Articolul 18
Comitetul de etică
(1) Curtea instituie, prin prezentul cod, un comitet de etică, cu rolul de a examina orice chestiune de natură etică pe care acesta o consideră relevantă în raport cu standardele prevăzute în prezentul cod și cu reputația Curții, inclusiv din perspectiva ameliorării ulterioare a acestor standarde.
(2) Componența comitetului este specificată la articolul 33 din Normele de aplicare a Regulamentului de procedură al Curții.
(3) Comitetul alege un președinte din rândul membrilor săi.
(4) Comitetul se reunește la cererea președintelui său sau în urma unei solicitări de aviz din partea președintelui Curții sau a unui membru al Curții. Deliberările comitetului au caracter confidențial.
(5) Comitetul emite un aviz în termen de 30 de zile de la consultare. La propunerea președintelui, comitetul poate emite un aviz prin procedură scrisă. Ca excepție, atunci când este consultat în temeiul articolului 17, comitetul emite un aviz în cel mai scurt timp posibil.
(6) Comitetul adoptă avizele sale prin vot majoritar. Avizele sunt argumentate și fac referire la orice eventuală opinie divergentă. Avizele comitetului se comunică imediat membrului sau fostului membru vizat de acestea și se transmit președintelui Curții și Curții spre informare.
(7) În cazul în care comitetul trebuie să examineze o declarație de interese sau o declarație privind o activitate externă a unui membru al comitetului, membrul respectiv este înlocuit cu un membru supleant al comitetului și nu poate lua parte la activitatea comitetului referitoare la această chestiune.
(8) Comitetul de etică își îndeplinește rolul care i-a fost încredințat prin decizia privind politica Curții de menținere a unui mediu de lucru satisfăcător și de combatere a hărțuirii psihologice și sexuale.
(9) Serviciul juridic asistă Comitetul de etică în îndeplinirea sarcinilor acestuia și asigură sprijin de secretariat.
(10) Curtea și membrul extern al comitetului încheie un contract în care sunt stipulate drepturile și obligațiile aferente mandatului acestuia, inclusiv suma onorariilor.
Articolul 19
Interacțiunea dintre membri, Comitetul de etică și Curte
(1) Președintele, membrii și foștii membri ai Curții pot solicita opinia comitetului cu privire la orice chestiune de natură etică, în special referitor la interpretarea prezentului cod de conduită.
(2) Membrii informează imediat în scris președintele și decanul de resort cu privire la orice eventuală influență necuvenită – sau amenințare – percepută la adresa independenței lor din partea unei entități externe Curții.
(3) Membrii și foștii membri ai Curții cooperează pe deplin cu comitetul, în special în legătură cu furnizarea oricăror informații sau documente justificative pe care acesta le solicită. Ei au dreptul de a fi ascultați.
(4) În cazul în care un membru sau un fost membru nu este de acord cu un aviz al Comitetului de etică ce îl afectează în mod negativ, acesta comunică în scris președintelui Curții motivele dezacordului său, în termen de cinci zile lucrătoare de la data primirii avizului, iar președintele sesizează Curtea, fără întârziere, pentru ca aceasta să poată examina chestiunea și să ia o decizie cu privire la aceasta. În situația în care sesizarea se referă la o ocupație avută în vedere în baza articolului 17, Curtea tratează problema neîntârziat.
(5) Efectele avizului comitetului în legătură cu care a fost sesizată Curtea se suspendă. Curtea emite instrucțiuni provizorii referitoare la chestiunea sesizată pe care le consideră adecvate până la adoptarea unei decizii finale. Membrul sau fostul membru vizat are obligația de a se conforma fără întârziere acestor instrucțiuni și deciziei finale a Curții.
(6) Președintele Curții se asigură că se dă curs atât avizelor comitetului, cât și oricăror instrucțiuni și decizii rezultate ale Curții.
(7) În fiecare an, Curtea adoptă un raport cu privire la aplicarea prezentului cod de conduită, inclusiv la activitatea Comitetului de etică. Raportul se publică pe site-ul Curții.
Articolul 20
Cooperarea cu EPPO și cu OLAF
Fără a aduce atingere dispozițiilor relevante ale Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, în special Protocolului privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, și nici textelor relevante pentru punerea lor în aplicare, în special garanțiile procedurale prevăzute de Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului (3)și de Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (4), membrii Curții cooperează pe deplin cu Parchetul European și cu Oficiul European de Luptă Antifraudă în contextul anchetelor și al investigațiilor desfășurate de acestea.
IV. DISPOZIȚII GENERALE ȘI FINALE
Articolul 21
Aplicarea Codului de conduită
(1) Președintele și membrii Curții se asigură că prezentul cod de conduită este respectat și că este aplicat cu bună-credință și ținându-se seama în mod corespunzător de principiul proporționalității. Controalele interne și externe existente ale Curții se aplică activităților vizate de prezentul cod.
(2) În interpretarea prezentului cod și fără a se aduce atingere dispozițiilor acestuia, care conțin un set complet de drepturi și de obligații, trebuie luate în considerare orice practici și standarde europene și internaționale relevante.
Articolul 22
Dispoziții finale
(1) Prezentul cod de conduită face parte din Normele de aplicare a Regulamentului de procedură al Curții, la care se anexează.
(2) El abrogă și înlocuiește Codul de conduită al membrilor Curții de Conturi din 14 decembrie 2020.
(3) Prezentul text intră în vigoare cu efect imediat.
(4) Articolul 14 alineatul (8) din Codul de conduită revizuit nu se aplică membrilor al căror mandat este în curs la data adoptării prezentului cod.
(5) Prezentul cod de conduită se comunică foștilor membri, se trimite spre informare Parlamentului European și Consiliului și se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Adoptat la Luxemburg, 10 februarie 2022.
Pentru Curtea de Conturi
Președinte
Klaus-Heiner LEHNE
(1) Partener stabil în cadrul unei uniuni consensuale, astfel cum este definit la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din anexa VII la Statutul funcționarilor.
(2) Ibidem.
(3) Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).
(4) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).
ANEXA I
DECLARAȚIE DE INTERESE
(în temeiul articolului 14
Numele complet:
I. |
Interesele financiare, activele și pasivele [articolul 14 alineatele (4) și (5) din Codul de conduită] A se declara orice astfel de element care ar putea crea un conflict de interese sau care ar putea fi perceput în mod obiectiv ca ducând la un conflict de interese în exercitarea atribuțiilor dumneavoastră. A se indica pentru fiecare interes:
|
II. |
Interesele financiare ale soțiilor/soților, partenerelor/partenerilor și ale copiilor minori în cazul în care interesele respective ar putea fi considerate în mod obiectiv ca fiind susceptibile să dea naștere unui conflict de interese [articolul 14 alineatul (7) din Codul de conduită] A se specifica numele și prenumele soțiilor/soților, partenerelor/partenerilor și ale copiilor minori vizați, precum și aceleași informații ca cele solicitate la punctul I. |
III. |
Bunuri imobile [articolul 14 alineatul (6) din Codul de conduită] Orice bun imobil deținut fie direct, fie prin intermediul unei societăți imobiliare, indicându-se amplasamentul aproximativ și natura acestuia (1) . Nu se consideră necesară specificarea valorii bunurilor imobile. |
IV. |
Activități anterioare [articolul 14 alineatul (8) din Codul de conduită] (2) A se indica natura postului (posturilor), denumirea organismului și obiectivul/activitatea acestuia. |
V. |
Activități externe în curs [articolul 14 alineatul (10) din Codul de conduită] (3) , (4) A se indica denumirea fiecărei activități și a se descrie natura și obiectivul acesteia. |
VI. |
Activitatea profesională a soției/soțului sau a partenerei/partenerului [articolul 14 alineatul (9) din Codul de conduită] |
VII. |
Decorații, premii și distincții onorifice, precum și informații suplimentare relevante [articolul 14 alineatul (11) din Codul de conduită] |
Declar pe propria răspundere că informațiile de mai sus sunt corecte.
Data:
Semnătura:
Prezenta declarație va fi făcută publică în conformitate cu articolul 14 alineatul (14) din Codul de conduită.
(1) Conform dispozițiilor articolului 14 alineatul (6), nu sunt incluse aici „reședințele rezervate utilizării exclusive de către membru și familia sa”.
(2) Declarația de la acest punct trebuie completată de membrii noi la începutul primului lor mandat. Ori de câte ori declarația este actualizată, această parte trebuie copiată fără nicio modificare. Membrii care încep un nou mandat (al doilea sau al treilea) de șase ani, între care nu există nicio perioadă de întrerupere, sunt exonerați de obligația de a completa declarația de la acest punct.
(3) Activitățile externe enumerate la articolul 12 alineatul (3) literele (a) și (b) nu sunt declarate la acest punct, ci sunt tratate în conformitate cu articolul 16 alineatul (4).
(4) Totuși, în cazul în care tocmai ați început primul dumneavoastră mandat și una sau mai multe dintre activitățile dumneavoastră externe încă fac obiectul examinării în urma declarației dumneavoastră în temeiul articolului 16, trebuie să enumerați aceste activități în integralitate și să adăugați nota de subsol următoare: „Această activitate externă este în curs de examinare de către Comitetul de etică al Curții.” Odată finalizată procedura de la articolul 16 alineatul (3), vă rugăm să depuneți o declarație de interese actualizată care să reflecte consecințele procedurii.
ANEXA II
DECLARAȚIE PRIVIND O ACTIVITATE EXTERNĂ
(în temeiul articolelor 12 și 16)
Numele complet:
Denumirea activității externe:
Descriere:
Vă rugăm să descrieți activitatea cât mai exact posibil, anexând orice documentație relevantă.
Informații:
Vă rugăm să furnizați informații justificative pe baza cărora să se poată stabili, în vederea evaluării, dacă activitatea:
(a) |
nu aduce atingere imparțialității Curții; |
(b) |
dă naștere la un conflict de interese; |
(c) |
atrage o supraîncărcare a programului de lucru (atât separat, cât și ținând cont de activitățile dumneavoastră externe cumulate); |
(d) |
vă procură un câștig financiar. |
Data preconizată pentru activitatea externă:
Enumerați cheltuielile de călătorie și diurnele acoperite de terți:
Declar pe propria răspundere că informațiile de mai sus sunt corecte.
Data:
Semnătura:
ANEXA III
DECLARAȚIE PRIVIND O OCUPAȚIE
[în temeiul articolului 17 (1)]
Numele complet:
Ocupația avută în vedere:
Descriere:
Vă rugăm să descrieți ocupația cât mai complet și mai exact posibil, anexând orice documentație relevantă.
Informații:
Vă rugăm să furnizați informații justificative pe baza cărora să se poată stabili, în vederea evaluării, dacă ocupația:
(a) |
nu aduce atingere imparțialității Curții; |
(b) |
dă naștere la un conflict de interese. |
Data preconizată pentru începerea ocupației:
Declar pe propria răspundere că informațiile de mai sus sunt corecte.
Data:
Semnătura:
(1) Vă rugăm să aveți în vedere că activitățile care fac obiectul excepției prevăzute la articolul 17 alineatul (2) literele (a), (b) sau (c) nu trebuie declarate.