(1)

În vederea precizării modului de calcul al cuantumului „marjei totale cerute”, menționată la articolul 23 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2019/2033, și pentru a se spori claritatea și consecvența în ceea ce privește componentele sale, ar trebui să se clarifice faptul că cuantumul marjei totale cerute include orice garanții reale cerute de membrul compensator în conformitate cu modelul său de marjă.

(2)

În conformitate cu articolul 23 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2019/2033, marja totală cerută zilnic este utilizată pentru calcularea K-CMG. În cazul în care membrii compensatori își adaptează marja cerută în decursul unei zile, se efectuează mai mult de un apel în marjă în aceeași zi. Pentru a se evita incertitudinea cu privire la care dintre respectivele cerințe de marjă trebuie utilizate și având în vedere că pentru calcularea K-CMG trebuie să se utilizeze al treilea cel mai mare cuantum dintr-o perioadă de trei luni, este necesar să se precizeze că cuantumul zilnic al marjei cerute ar trebui să fie cea mai mare dintre respectivele cerințe de marjă dintr-o anumită zi.

(3)

Firmele de investiții pot utiliza serviciile de compensare oferite de mai mulți membri compensatori. În cazul pozițiilor pentru care se aplică K-CMG, determinarea cuantumului marjei totale cerute din partea firmei de investiții ar trebui să fie cuprinzătoare și să includă marja integrală cerută de toți membrii compensatori. Prin urmare, în cazul în care o firmă de investiții utilizează K-CMG pentru pozițiile care fac obiectul compensării de către mai mulți membri compensatori, CMG ar trebui să fie calculată ca suma marjelor cerute de toți membrii compensatori. În consecință, o firmă de investiții ar trebui să calculeze mai întâi cuantumul zilnic total al marjei cerute ca suma marjei totale cerute de toți membrii compensatori, înainte de a determina al treilea cel mai mare cuantum al marjelor totale cerute zilnic, astfel cum se prevede la articolul 23 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2019/2033.

(4)

Pentru aplicarea K-CMG pe bază de portofoliu, în cazul în care întregul portofoliu face obiectul compensării sau al constituirii marjei, trebuie să fie îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 23 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2019/2033. Prin urmare, un portofoliu de poziții compensate atribuit unui birou de tranzacționare poate utiliza K-CMG, în timp ce un portofoliu de poziții compensate atribuit unui alt birou de tranzacționare poate utiliza, în același timp, factorul K aferent „riscului de poziție netă” (K-NPR). Pentru a se preveni arbitrajul, utilizarea K-CMG și K-NPR de către birourile de tranzacționare ar trebui să fie consecventă. Prin urmare, în cazul birourilor de tranzacționare care sunt similare în ceea ce privește strategia de afaceri și pozițiile din portofoliul de tranzacționare ar trebui să se utilizeze aceeași abordare.

(5)

În scopul evaluării prevăzute la articolul 23 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul (UE) 2019/2033, autoritatea competentă ar trebui să aibă obligația de a evalua dacă abordarea K-CMG este adecvată, și anume dacă reflectă profilul de risc al pozițiilor din portofoliul de tranzacționare al firmei de investiții. O firmă de investiții ar trebui să aibă obligația de a compara periodic propria sa evaluare a riscurilor cu marjele cerute de membrii compensatori, pentru a evalua dacă marjele respective reprezintă în continuare un bun indicator al nivelului de risc de piață la care este expusă firma de investiții. La momentul evaluării de către autoritatea competentă, firma de investiții ar trebui să compare cerințele de capital în funcție de K-NPR și de K-CMG și ar trebui să fie în măsură să îi justifice în mod corespunzător autorității competente diferența dintre cerințele de capital respective. Evaluarea efectuată de către autoritatea competentă ar trebui să fie pozitivă numai atunci când sunt îndeplinite toate aceste condiții. În special, autoritatea competentă ar trebui să se asigure că firma de investiții este în măsură să monitorizeze și să justifice în mod corespunzător diferența dintre rezultatul celor două metode, K-NPR și K-CMG, mai ales în cazul unor variații mari ale marjelor cerute.

(6)

Trecerea foarte frecventă de la utilizarea K-NPR la K-CMG și invers este un indicator puternic al unei utilizări potențial disproporționate sau nejudicioase a cerințelor de fonduri proprii. Arbitrajul de reglementare poate fi prevenit prin limitarea frecvenței schimbării pozițiilor între utilizarea K-NPR și a K-CMG. Pentru a aborda riscul arbitrajului de reglementare, o cerință proporțională ar fi să se impună utilizarea continuă a uneia dintre cele două metode pentru un birou de tranzacționare timp de cel puțin doi ani. Cu toate acestea, în cazuri excepționale (de exemplu, o restructurare a întreprinderii) în care un birou de tranzacționare se schimbă într-o asemenea măsură încât poate fi considerat un birou de tranzacționare diferit, autoritatea competentă ar trebui să îi permită unei firme de investiții să își modifice metodele în respectiva perioadă de doi ani.

(7)

Prezentul regulament se bazează pe proiectul de standarde tehnice de reglementare înaintat Comisiei de către Autoritatea Bancară Europeană (ABE).

(8)

ABE a efectuat consultări publice deschise cu privire la proiectul de standarde tehnice de reglementare pe care se bazează prezentul regulament, a analizat costurile și beneficiile aferente potențiale și a solicitat opinia Grupului părților interesate din domeniul bancar, instituit în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (2),

(1)

Articolul 3 din Regulamentul delegat (UE) 2017/40 al Comisiei (2) stabilește condițiile pentru conceperea și aplicarea măsurilor educative însoțitoare pe care statele membre trebuie să le prevadă în temeiul articolului 23 alineatul (10) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. În interesul securității juridice, este oportun să se stabilească o listă neexhaustivă a activităților care pot fi desfășurate în cadrul măsurilor educative însoțitoare din cadrul programului pentru școli, inclusiv în cazul în care nu se solicită ajutor din partea Uniunii. De asemenea, este oportun să se clarifice faptul că, pentru ca programul pentru școli să devină eficace, statele membre trebuie să se asigure că de măsurile educative însoțitoare care sunt prevăzute pentru a sprijini distribuirea de fructe și legume și de lapte în școli beneficiază toți copiii care participă la programul pentru școli. O astfel de cerință nu aduce atingere autonomiei acordate instituțiilor de învățământ din statele membre, în conformitate cu repartizarea competențelor și cu strategia de punere în aplicare a programului pentru școli în statele membre în cauză.

(2)

Articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) 2017/40 stabilește condițiile generale pentru selectarea solicitanților de ajutor. Atunci când selectează solicitanți de ajutor, statele membre, acționând la nivel național, regional sau local, pot face obiectul normelor naționale sau ale Uniunii în materie de achiziții publice. Din motive de securitate juridică, este oportun să se clarifice faptul că statele membre trebuie să asigure respectarea normelor aplicabile în materie de achiziții publice.

(3)

Articolul 6 din Regulamentul delegat (UE) 2017/40 precizează condițiile pentru aprobarea solicitanților de ajutor, stabilind angajamentele scrise pe care trebuie să și le asume solicitanții. Alineatul (2) din articolul respectiv prevede un angajament scris suplimentar care trebuie asumat în cazul cererilor de ajutor care se referă numai la furnizarea și/sau distribuirea de produse. Cu toate acestea, un astfel de angajament este, de asemenea, pertinent în cazul în care cererile de ajutor combină furnizarea și/sau distribuirea de produse și furnizarea de măsuri educative. Alineatul (3) din articolul respectiv se referă numai la cererile de ajutor privind măsurile educative însoțitoare. Acesta indică faptul că autoritățile competente pot specifica orice angajamente scrise suplimentare care trebuie asumate de solicitanții de ajutor. Cu toate acestea, acest lucru ar trebui să fie posibil pentru toți solicitanții de ajutor. Prin urmare, articolul 6 din regulamentul respectiv trebuie modificat în consecință. Pentru a acorda statelor membre suficient timp pentru a adapta procedurile de aprobare a solicitanților de ajutor, este oportun să se prevadă ca modificarea condițiilor de aprobare a solicitanților de ajutor să se aplice numai începând cu anul școlar 2022/2023.

(4)

Prin urmare, Regulamentul delegat (UE) 2017/40 trebuie modificat în consecință,

1.

La articolul 3, alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text:

2.

La articolul 5 alineatul (2), se adaugă următorul paragraf:

„La selectarea solicitanților de ajutor, statele membre asigură conformitatea cu legislația aplicabilă, inclusiv cu normele privind achizițiile publice.”

3.

Articolul 6 se înlocuiește cu următorul text:

(1)

Articolul 4 alineatul (6) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/39 al Comisiei (3) prevede că sumele solicitate în cadrul cererilor de ajutor trebuie să fie însoțite de documente justificative care să indice prețul produselor, al materialelor sau al serviciilor furnizate, împreună cu o chitanță sau o dovadă de plată ori un document echivalent. Prețul produselor, al materialelor sau al serviciilor nu este pertinent în cazul în care se utilizează o opțiune simplificată în materie de costuri și nu este în concordanță cu obiectivele de simplificare și de reducere a sarcinii administrative a opțiunilor simplificate în materie de costuri. Prin urmare, este oportun să se stabilească cerințe diferite pentru sistemele bazate pe costuri și pentru opțiunile simplificate în materie de costuri.

(2)

Articolul 5 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/39 stabilește condițiile generale pentru plata ajutoarelor. Documentele justificative necesare includ, în cazul opțiunilor simplificate în materie de costuri, dovada plății pentru produsele furnizate și/sau distribuite și pentru materialele sau serviciile furnizate în cadrul măsurilor educative însoțitoare, activitățile de monitorizare, de evaluare și de publicitate. Cu toate acestea, astfel de documente justificative nu sunt necesare în cazul sistemelor bazate pe costuri. Experiența dobândită demonstrează că o astfel de cerință nu este relevantă pentru plata ajutorului, indiferent dacă se utilizează un sistem bazat pe costuri sau o opțiune simplificată în materie de costuri, și nu este în concordanță cu obiectivele de simplificare și de reducere a sarcinii administrative prin opțiuni simplificate în materie de costuri. Prin urmare, această cerință trebuie eliminată.

(3)

În conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/39, în cazul ajutoarelor solicitate pentru furnizarea și distribuirea de produse și al măsurilor educative însoțitoare, controalele administrative trebuie să fie completate de controale la fața locului. Articolul 10 alineatul (1) din regulamentul respectiv stabilește o listă neexhaustivă a verificărilor pe care controalele la fața locului trebuie să le includă în cazul ajutoarelor pentru furnizarea și distribuirea de produse. Având în vedere experiența acumulată și din motive de claritate, această listă neexhaustivă a verificărilor care urmează să fie efectuate trebuie completată atât pentru controalele la fața locului în cazul ajutoarelor solicitate pentru furnizarea și distribuirea de produse, cât și pentru măsurile educative însoțitoare.

(4)

Prin urmare, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/39 trebuie modificat în consecință.

(5)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru organizarea comună a piețelor agricole,

1.

La articolul 4 alineatul (6), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Statele membre indică ce documente se depun pentru susținerea cererilor de ajutor. Sumele solicitate în cererile de ajutor sunt însoțite de documente justificative care indică:

2.

Articolul 5 se modifică după cum urmează:

3.

La articolul 10, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

(1)

Partea A din anexa I la Regulamentul (UE) 2018/956 precizează care sunt datele referitoare la vehiculele grele noi înmatriculate pentru prima dată în Uniune pe care statele membre trebuie să le monitorizeze și să le raporteze.

(2)

Pentru a asigura o analiză temeinică în conformitate cu articolul 10 din Regulamentul (UE) 2018/956, statele membre ar trebui să monitorizeze și să raporteze date care să permită stabilirea configurației osiilor vehiculelor care fac obiectul raportărilor pe baza numărului de axe motoare. Aceste date sunt înregistrate la rubrica 3 din certificatul de conformitate al vehiculelor grele nou înmatriculate.

(3)

Informațiile respective i-ar permite Comisiei să identifice vehiculele care intră în domeniul de aplicare al datelor raportate de producători în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) 2018/956 pe baza informațiilor raportate de statele membre, fără a fi necesare schimburi suplimentare de informații cu producătorii.

(4)

Pe baza experienței dobândite în urma întocmirii raportului în conformitate cu articolul 10 pentru perioada de raportare aferentă anului 2019 și în scopul de a furniza o analiză temeinică a datelor raportate în anii următori, este necesar ca producătorii să raporteze date specifice privind comportamentul componentelor individuale ale vehiculului în cursul operării simulatorului, astfel cum sunt înregistrate în fișierul „sum exec data file”.

(5)

Anexa II la Regulamentul (UE) 2018/956 stabilește procedura de monitorizare și de raportare.

(6)

Din experiența dobândită în cursul aplicării Regulamentului (UE) 2018/956 reiese că Agenția Europeană de Mediu ar trebui să dispună de flexibilitatea necesară pentru a adapta structura și caracterul bazelor de date la progresul tehnic, fără a fi îngrădită de determinări tehnice specifice. Ar trebui, astfel, să se elimine denumirile descriptive ale bazelor de date din anexa II.

(7)

Prin urmare, este necesar ca Regulamentul (UE) 2018/956 să fie modificat în consecință,

(1)

În conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (2), Comisia a examinat cererea Austriei din 7 iunie 2019 de înregistrare a denumirii „Pregler”/„Osttiroler Pregler” ca indicație geografică.

(2)

Regulamentul (UE) 2019/787, care înlocuiește Regulamentul (CE) nr. 110/2008, a intrat în vigoare la 25 mai 2019. În conformitate cu articolul 49 alineatul (1) din regulamentul respectiv, capitolul III din Regulamentul (CE) nr. 110/2008, referitor la indicațiile geografice, se abrogă cu efect de la 8 iunie 2019.

(3)

După ce a concluzionat că cererea este conformă cu Regulamentul (CE) nr. 110/2008, Comisia a publicat specificațiile de bază din dosarul tehnic în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (3), în aplicarea articolului 17 alineatul (6) din regulamentul respectiv, în conformitate cu articolul 50 alineatul (4) primul paragraf din Regulamentul (UE) 2019/787.

(4)

Comisia nu a primit niciun act de opoziție în conformitate cu articolul 27 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2019/787.

(5)

Prin urmare, este oportun ca denumirea „Pregler”/„Osttiroler Pregler” să fie înregistrată ca indicație geografică,

(1)

Regulamentul (UE) 2016/429 prevede că transporturile de animale, de materiale germinative și de produse de origine animală trebuie să provină dintr-o țară terță, dintr-un teritoriu terț, dintr-o zonă sau dintr-un compartiment al acestora care sunt listate în conformitate cu articolul 230 alineatul (1) din regulamentul respectiv pentru a intra în Uniune.

(2)

Regulamentul delegat (UE) 2020/692 al Comisiei (2) precizează cerințele de sănătate animală pe care trebuie să le îndeplinească transporturile de animale de anumite specii și categorii, de materiale germinative și de produse de origine animală provenite din țări sau teritorii terțe ori din zone sau compartimente ale acestora, în cazul animalelor de acvacultură, pentru a intra în Uniune.

(3)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 al Comisiei (3) stabilește listele cu țările terțe, teritoriile terțe sau zonele ori compartimentele acestora din care este permisă introducerea în Uniune a animalelor din speciile și categoriile de animale, a materialelor germinative și a produselor de origine animală care intră sub incidența Regulamentului delegat (UE) 2020/692.

(4)

Mai precis, anexele V și XIV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 conțin listele cu țările sau teritoriile terțe ori zonele acestora autorizate pentru introducerea în Uniune a transporturilor de păsări de curte, de materiale germinative provenite de la păsări de curte și, respectiv, de carne proaspătă provenită de la păsări de curte și de la vânat cu pene.

(5)

Regatul Unit a notificat Comisiei apariția unui focar epidemic de gripă aviară înalt patogenă la păsări de curte. Focarul este situat în apropiere de Bishop’s Waltham, Winchester, Hampshire, în Anglia și a fost confirmat la 4 februarie 2022 prin analize de laborator (RT-PCR).

(6)

Autoritățile veterinare din Regatul Unit au stabilit o zonă de control de 10 km în jurul exploatațiilor afectate și au pus în aplicare o politică de depopulare totală pentru a menține sub control prezența gripei aviare înalt patogene și pentru a limita răspândirea ei.

(7)

Regatul Unit a transmis Comisiei informații cu privire la situația epidemiologică de pe teritoriul său și la măsurile pe care le-a luat pentru a preveni răspândirea suplimentară a gripei aviare înalt patogene. Aceste informații au fost evaluate de Comisie. Pe baza acestei evaluări, este necesar ca introducerea în Uniune a transporturilor de păsări de curte, de materiale germinative provenite de la păsări de curte și de carne proaspătă provenită de la păsări de curte și de la vânat cu pene din zonele care fac obiectul restricțiilor stabilite de autoritățile veterinare din Regatul Unit din cauza focarelor recente de gripă aviară înalt patogenă să nu mai fie autorizată.

(8)

Prin urmare, este necesar ca anexele V și XIV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 să fie modificate în consecință.

(9)

Având în vedere situația epidemiologică actuală din Regatul Unit în ceea ce privește gripa aviară înalt patogenă și riscul mare de introducere a acesteia în Uniune, este necesar ca modificările care trebuie aduse Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/404 prin prezentul regulament să intre în vigoare în regim de urgență.

(10)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 2021/403 al Comisiei (3) stabilește norme privind certificatele de sănătate animală prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/429 și certificatele de sănătate animală/oficiale bazate pe Regulamentul (UE) 2016/429 și pe Regulamentul (UE) 2017/625, necesare pentru intrarea în Uniune a animalelor terestre. Mai exact, articolul 14 din regulamentul de punere în aplicare respectiv prevede că certificatele de sănătate animală și certificatele de sănătate animală/oficiale care urmează să fie utilizate pentru intrarea în Uniune a anumitor categorii de ungulate trebuie să corespundă anumitor modele prevăzute în anexa II la regulamentul respectiv. Articolul respectiv se referă, printre altele, la modelul „OV/CAP-X”, prevăzut în capitolul 4 din anexa respectivă, care trebuie utilizat pentru intrarea în Uniune a ovinelor și caprinelor.

(2)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 al Comisiei (4) stabilește listele țărilor terțe, teritoriilor sau zonelor din acestea din care este permisă intrarea în Uniune a speciilor și categoriilor de animale care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului delegat (UE) 2020/692 al Comisiei (5). În special, articolul 3 din regulamentul de punere în aplicare respectiv face trimitere la partea 1 din anexa II la acesta care prevede lista țărilor terțe, teritoriilor sau zonelor din acestea din care este permisă intrarea în Uniune a ungulatelor.

(3)

Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (6) stabilește norme pentru prevenirea, controlul și eradicarea unor encefalopatii spongiforme transmisibile („EST”) la animale. Mai exact, capitolul E din anexa IX la regulament stabilește cerințele pentru importul în Uniune de ovine și caprine.

(4)

În conformitate cu Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (denumit în continuare „acordul de retragere”), în special articolul 5 alineatul (4) din Protocolul privind Irlanda/Irlanda de Nord, coroborat cu anexa 2 la respectivul protocol, Regulamentele (CE) nr. 999/2001, (UE) 2016/429 și (UE) 2017/625, precum și actele Comisiei bazate pe acesta, se aplică Regatului Unit și în Regatul Unit în ceea ce privește Irlanda de Nord după încheierea perioadei de tranziție prevăzute în acordul de retragere. În consecință, animalele vii expediate din Marea Britanie către Irlanda de Nord fac în prezent obiectul regimului aplicabil importurilor din orice țară terță.

(5)

Regulamentul (UE) 2022/175 (7) a modificat cerințele prevăzute în anexa IX la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 pentru intrarea în Uniune a ovinelor și caprinelor de reproducție, permițând, până la 31 decembrie 2024, intrarea din Marea Britanie în Irlanda de Nord a acestor animale dacă ele provin din exploatații din Marea Britanie care sunt angrenate în procesul de trei ani având drept scop acordarea statutului de exploatație cu risc controlat de scrapie clasică. Această nouă cerință de import ar trebui să se reflecte într-un nou model specific de certificat pentru animalele respective, prevăzut în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/403. În consecință, este necesar să se modifice articolul 14 și anexa II la regulamentul de punere în aplicare respectiv.

(6)

În plus, întrucât noua cerință de import prevăzută în anexa IX la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 se aplică numai ovinelor și caprinelor care provin din exploatații din Marea Britanie, este necesar ca, în partea 1 din anexa II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404, să se limiteze la Marea Britanie utilizarea noului model de certificat prevăzut în anexa II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/403. Prin urmare, este necesar să se modifice în consecință rubricile referitoare la Regatul Unit din anexa II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404.

(7)

Prin urmare, este necesar ca Regulamentele de punere în aplicare (UE) 2021/403 și (UE) 2021/404 să fie modificate în consecință.

(8)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

1.

La articolul 14, se introduce litera (m) după cum urmează:

2.

Anexa II se modifică în conformitate cu anexa I la prezentul regulament.

(1)

La 7 iulie 2003, Consiliul a convenit să numească un reprezentant special al Uniunii Europene (RSUE) pentru Caucazul de Sud.

(2)

La 13 noiembrie 2017, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2017/2071 (1) de numire a domnului Toivo KLAAR în calitatea de RSUE pentru Caucazul de Sud și criza din Georgia. Mandatul RSUE a fost prelungit în mod succesiv, cel mai recent prin Decizia (PESC) 2021/285 a Consiliului (2), și urmează să expire la 28 februarie 2022.

(3)

Mandatul RSUE ar trebui prelungit cu o perioadă suplimentară de șase luni și ar trebui stabilită o nouă valoare de referință financiară pentru perioada cuprinsă între 1 martie 2022 și 31 august 2022.

(4)

RSUE își va executa mandatul în contextul unei situații care s-ar putea deteriora și care ar putea aduce atingere realizării obiectivelor acțiunii externe a Uniunii prevăzute la articolul 21 din tratat,

1.

Articolul 1 se înlocuiește cu următorul text:

2.

La articolul 5 alineatul (1), se adaugă următorul paragraf:

„Valoarea de referință financiară destinată acoperirii cheltuielilor aferente mandatului RSUE pentru perioada cuprinsă între 1 martie 2022 și 31 august 2022 este de 1 462 000 EUR.”

3.

La articolul 14 primul paragraf, a doua teză se înlocuiește cu următorul text:

„RSUE prezintă Consiliului, ÎR și Comisiei rapoarte periodice privind progresele înregistrate și, până la 31 mai 2022, un raport cuprinzător final privind executarea mandatului.”

(1)

La 24 mai 2021, furnizorul ZF Friedrichshafen AG (denumit în continuare „solicitantul”) a depus o cerere de aprobare, ca tehnologie inovatoare, a unei tehnologii utilizate într-un starter-alternator de înalt randament de 48 de volți, dotat cu un convertor de 48 V/12 V CC/CC, destinat utilizării la anumite autoturisme și vehicule utilitare ușoare electrice hibride neîncărcabile din exterior (NOVC-HEV).

(2)

Tehnologia utilizată la starter-alternatoarele de înalt randament de 48 de volți cu convertor de 48 V/12 V CC/CC, destinate utilizării la același tip de NOVC-HEV, astfel cum este menționată de solicitant, a fost aprobată ca tehnologie inovatoare în temeiul Regulamentului (UE) 2019/631 prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1167 a Comisiei (2).

(3)

Tehnologia specificată de solicitant în cererea sa este un starter-alternator direct conectat la arborele de intrare al transmisiei, și anume un „generator de pornire integrat”, care permite reducerea pierderilor mecanice care apar între sursa de comandă și generator. Funcționează numai în intervalul de turații ale motorului cu ardere internă.

(4)

S-a constatat că tehnologia specificată de solicitant oferă un nivel ridicat de eficiență și ar trebui să se considere că ea oferă aceeași funcționalitate ca cea aprobată prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1167. Prin urmare, ar trebui să fie considerată o tehnologie inovatoare căreia i se poate aplica codul 32 privind ecoinovarea.

(5)

Se aplică metodologia de încercare stabilită în Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1167, cu excepția frecvențelor și frecvențelor de rotație ale punctelor de funcționare care urmează să fie utilizate pentru măsurarea randamentului starter-alternatorului, care trebuie adaptate având în vedere caracteristicile tehnice specifice ale tehnologiei specificate de solicitant.

(6)

Prin urmare, metodologia de încercare stabilită în anexa la Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1167 ar trebui modificată în consecință,

(1)

Acordul de asociere euro-mediteraneean interimar privind schimburile comerciale și cooperarea dintre Comunitatea Europeană, pe de o parte, și Organizația pentru Eliberarea Palestinei (OLP), care acționează în numele Autorității Palestiniene din Cisiordania și Fâșia Gaza, pe de altă parte (denumit în continuare „acordul de asociere interimar”), a fost semnat la 24 februarie 1997 și a intrat în vigoare la 1 iulie 1997.

(2)

În temeiul articolului 63 din acordul de asociere interimar, comitetul mixt are competența să adopte decizii și să formuleze recomandări oportune.

(3)

Articolul 10 din Regulamentul de procedură al comitetului mixt prevede posibilitatea adoptării deciziilor prin procedură scrisă între sesiuni, în cazul în care ambele părți convin astfel.

(4)

Prelungirea pentru o perioadă de trei ani a Planului de acțiune UE-AP va oferi părților posibilitatea de a-și continua cooperarea în următorii ani, inclusiv prin eventuala negociere a priorităților parteneriatului,