(1)

În temeiul articolului 62 alineatul (6) din Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului (2), Comisia are obligația de a revizui actele juridice adoptate de Uniune, în afară de directiva menționată, care reglementează prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopurile prevăzute la articolul 1 alineatul (1) din directiva menționată. Scopul revizuirii respective este de a evalua necesitatea alinierii actelor juridice respective la directiva menționată și de a prezenta, după caz, propunerile necesare de modificare a acestora pentru a asigura o abordare uniformă privind protecția datelor cu caracter personal care intră în domeniul de aplicare al directivei menționate. În urma revizuirii respective s-a stabilit că Decizia-cadru 2002/465/JAI a Consiliului (3) este unul dintre actele juridice care trebuie să fie modificate.

(2)

Prelucrarea datelor cu caracter personal în temeiul Deciziei-cadru 2002/465/JAI implică prelucrarea, schimbul și utilizarea ulterioară a informațiilor relevante, în scopurile prevăzute la articolul 82 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). În vederea asigurării coerenței și a protecției eficace a datelor cu caracter personal, prelucrarea datelor cu caracter personal în temeiul Deciziei-cadru 2002/465/JAI ar trebui să se realizeze cu respectarea Directivei (UE) 2016/680. Datele cu caracter personal conținute în informațiile obținute în mod legal de o echipă comună de anchetă ar trebui să poată fi prelucrate în alte scopuri decât cele pentru care a fost constituită echipa, cum ar fi în cadrul unor proceduri penale ulterioare ori al unor proceduri administrative sau civile conexe sau în cadrul controlului parlamentar conex, numai în conformitate cu condițiile prevăzute în Directiva (UE) 2016/680. O astfel de prelucrare a datelor cu caracter personal ar trebui să se efectueze numai cu respectarea condițiilor stabilite în Directiva (UE) 2016/680, inclusiv aceea de a fi efectuată în conformitate cu dreptul Uniunii sau al statelor membre și de a fi necesară și proporțională cu scopul său.

(3)

În conformitate cu articolul 6a din Protocolul nr. 21 privind poziția Regatului Unit și a Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și la TFUE, Irlanda are obligații în temeiul Deciziei-cadru 2002/465/JAI și, prin urmare, participă la adoptarea prezentei directive.

(4)

În conformitate cu articolele 1, 2 și 2a din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la TUE și la TFUE, Danemarca nu participă la adoptarea prezentei directive, aceasta nu este obligatorie pentru respectivul stat membru și nu i se aplică.

(5)

Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată în conformitate cu articolul 42 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (4) și a emis un aviz la 10 martie 2021.

(6)

Prin urmare, Decizia-cadru 2002/465/JAI ar trebui să fie modificată în consecință,

(1)

Regulamentul (CE) nr. 765/2006 al Consiliului (2) prevede, printre altele, înghețarea fondurilor și a resurselor economice și interdicția de a pune fonduri sau resurse economice la dispoziția persoanelor, a entităților sau a organismelor responsabile de încălcări grave ale drepturilor omului sau de reprimarea societății civile și a opoziției democratice sau ale căror activități subminează în mod grav democrația sau statul de drept în Belarus ori care beneficiază de pe urma regimului Lukașenko sau sprijină regimul Lukașenko sau la dispoziția persoanelor, entităților și organismelor care organizează sau contribuie la activitățile regimului Lukașenko care facilitează trecerea ilegală a frontierelor externe ale Uniunii sau care organizează sau contribuie la activități ale regimului Lukașenko care facilitează trecerea ilegală a frontierelor externe ale Uniunii sau transferul unor bunuri interzise și transferul ilegal al unor bunuri care fac obiectul unor restricții, inclusiv bunuri periculoase, pe teritoriul unui stat membru.

(2)

Regulamentul (CE) nr. 765/2006 pune în aplicare măsurile prevăzute de Decizia 2012/642/PESC.

(3)

La 24 iunie 2021, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2021/1031 (3) prin care au fost introduse măsuri restrictive de natură economică suplimentare și Regulamentul (UE) 2021/1030 (4) prin care a fost modificat Regulamentul (CE) nr. 765/2006. Decizia (PESC) 2021/1031 și Regulamentul (UE) 2021/1030 stabilesc restricții sectoriale specifice.

(4)

La 17 februarie 2022, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2022/218 (5) prin care se introduc anumite modificări pentru a asigura eficacitatea și aplicarea uniformă a măsurilor. Este necesar ca modificările respective să fie reflectate în Regulamentul (CE) nr. 765/2006 pentru a permite punerea în aplicare corectă și uniformă a măsurilor în întreaga Uniune.

(5)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 765/2006 ar trebui să fie modificat în consecință,

1.

Titlul se înlocuiește cu următorul text:

„Regulamentul (CE) nr. 765/2006 al Consiliului din 18 mai 2006 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Belarus”.

2.

La articolul 1, se adaugă următoarele puncte:

3.

La articolul 1e, se adaugă următoarele alineate:

4.

La articolul 1f, alineatele (3) și (4) se înlocuiesc cu următorul text:

5.

La articolul 1g, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

6.

La articolul 1h, alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text:

7.

La articolul 1h, se adaugă următorul alineat:

8.

La articolul 1i, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

9.

La articolul 1j, literele (a)-(d) se înlocuiesc cu următorul text:

10.

La articolul 1k alineatul (1), literele (a)-(d) se înlocuiesc cu următorul text:

11.

La articolul 11, litera (i) se înlocuiește cu următorul text:

12.

Articolul 2a se înlocuiește cu următorul text:

13.

La articolul 3 alineatul (1), litera (d) se înlocuiește cu următorul text:

14.

Se introduc următoarele articole:

(*)  Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).” "

15.

Anexa IV se modifică astfel cum se prevede în anexa I la prezentul regulament.

16.

Anexa VII se modifică astfel cum se prevede în anexa II la prezentul regulament.

17.

Anexa VIII se modifică astfel cum se prevede în anexa III la prezentul regulament.

18.

Anexa IX se modifică astfel cum se prevede în anexa IV la prezentul regulament.

(1)

Articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) nr. 664/2014 al Comisiei (2) prevede că procedura stabilită la articolele 49-52 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 se aplică mutatis mutandis anulării unei înregistrări, astfel cum se menționează la articolul 54 alineatul (1) din regulamentul respectiv.

(2)

În temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, coroborat cu articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) nr. 664/2014 al Comisiei, cererea Luxemburgului de anulare a înregistrării indicației geografice protejate (IGP) „Salaisons fumées, marque nationale Grand-Duché de Luxembourg” a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (3).

(3)

Deoarece Comisiei nu i s-a comunicat nicio declarație de opoziție în conformitate cu articolul 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, denumirea „Salaisons fumées, marque nationale Grand-Duché de Luxembourg” (IGP) ar trebui, prin urmare, să fie anulată din Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate.

(4)

Articolul 54 alineatul (1) ultimul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 prevede că astfel de anulări se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 57 alineatul (2) din regulamentul respectiv.

(5)

Măsura prevăzută în prezentul regulament este conformă cu avizul Comitetului pentru politica în domeniul calității produselor agricole,

(1)

Regulamentul (UE) 2016/429 stabilește norme specifice bolilor pentru bolile listate în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) și prevede modul în care aceste norme trebuie aplicate diferitelor categorii de boli listate. Regulamentul (UE) 2016/429 prevede că statele membre trebuie să instituie programe obligatorii de eradicare pentru bolile listate menționate la articolul 9 alineatul (1) litera (b) și programe opționale de eradicare pentru bolile listate menționate la articolul 9 alineatul (1) litera (c), precum și că aceste programe trebuie să fie aprobate de către Comisie. Regulamentul respectiv prevede, de asemenea, aprobarea sau retragerea de către Comisie a statutului de indemn de boală al statelor membre sau al zonelor ori compartimentelor acestora în ceea ce privește anumite boli listate menționate la articolul 9 alineatul (1) literele (b) și (c).

(2)

Regulamentul delegat (UE) 2020/689 al Comisiei (2) completează Regulamentul (UE) 2016/429 și stabilește criteriile pentru acordarea, menținerea, suspendarea și retragerea statutului de indemn de boală pentru statele membre sau zonele ori compartimentele acestora, precum și cerințele pentru aprobarea programelor obligatorii sau opționale de eradicare pentru statele membre sau pentru zonele ori compartimentele acestora.

(3)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/620 al Comisiei (3) stabilește normele de punere în aplicare pentru bolile listate menționate la articolul 9 alineatul (1) literele (a), (b) și (c) din Regulamentul (UE) 2016/429 ale animalelor, în ceea ce privește statutul de indemn de boală și statutul de nevaccinare al anumitor state membre sau zone ori compartimente ale acestora, precum și aprobarea programelor de eradicare a bolilor listate respective. Mai precis, regulamentul menționat listează în anexele sale statele membre sau zonele ori compartimentele acestora cu statut de indemn de boală și listează, de asemenea, programele obligatorii sau opționale de eradicare existente aprobate. Situația epidemiologică în schimbare a anumitor boli face necesară includerea în listă a unor noi state membre indemne de boală sau a unor zone ale acestora, eliminarea din listă a zonelor în care au fost confirmate focare de boală sau în care nu mai sunt îndeplinite condițiile pentru menținerea statutului de indemn de boală și aprobarea anumitor programe obligatorii sau opționale de eradicare prezentate Comisiei.

(4)

În conformitate cu Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (denumit în continuare „Acordul de retragere”), în special cu articolul 5 alineatul (4) din Protocolul privind Irlanda/Irlanda de Nord coroborat cu anexa 2 la respectivul protocol, Regulamentul (UE) 2016/429, precum și actele Comisiei bazate pe acesta, cum ar fi Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/620, se aplică Regatului Unit și în Regatul Unit în ceea ce privește Irlanda de Nord după încheierea perioadei de tranziție prevăzute în Acordul de retragere.

(5)

În ceea ce privește infecția cu Brucella abortus, B. melitensis și B. suis, infecția cu complexul Mycobacterium tuberculosis (Mycobacterium bovis, M. caprae și M. tuberculosis) (MTBC), infecția cu virusul rabic (RABV), infecția cu diareea virală bovină (BVD) și infecția cu virusul bolii limbii albastre (serotipurile 1-24) (BTV), mai multe state membre au solicitat recent Comisiei statutul de indemn de boală sau aprobarea programelor de eradicare pentru întregul lor teritoriu sau pentru o parte a acestuia.

(6)

Este oportun ca bovinele să fie listate separat de ovine și caprine pentru bolile respective. În consecință, partea II din anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/620, astfel cum este modificată prin prezentul regulament, va avea capitole diferite pentru bovine și pentru caprine și ovine și este necesar, de asemenea, să se modifice articolul 2 din regulamentul de punere în aplicare care face trimitere la anexa respectivă.

(7)

În ceea ce privește infecția cu Brucella abortus, B. melitensis și B. suis la bovine, Spania a prezentat Comisiei informații care demonstrează că sunt îndeplinite condițiile pentru recunoașterea statutului de indemn de boală prevăzute în Regulamentul delegat (UE) 2020/689 în provincia Cáceres din comunitatea autonomă Extremadura. Prin urmare, zona respectivă trebuie inclusă în lista zonelor indemne de Brucella abortus, B. melitensis și B. suis la bovine în partea I capitolul 1 din anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/620.

(8)

În ceea ce privește infecția cu Brucella abortus, B. melitensis și B. suis la bovine, Bulgaria, Grecia, Ungaria, Italia și Portugalia, precum și în ceea ce privește infecția cu Brucella abortus, B. melitensis și B. suis la ovine și caprine, Bulgaria, Croația, Grecia, Italia și Portugalia au prezentat Comisiei cereri de aprobare a programelor lor obligatorii de eradicare. În urma evaluării de către Comisie, s-a demonstrat că cererile respective respectă criteriile stabilite în partea II capitolul 2 din Regulamentul delegat (UE) 2020/689 pentru aprobarea programelor de eradicare. Prin urmare, statele membre sau zone ale acestora care fac obiectul programelor de eradicare respective trebuie incluse în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/620 ca având un program de eradicare aprobat pentru bolile respective la aceste populații de animale.

(9)

În ceea ce privește infecția cu MTBC, Spania a transmis Comisiei informații care demonstrează că în comunitatea autonomă País Vasco sunt îndeplinite condițiile pentru recunoașterea statutului de indemn de infecția cu MTBC prevăzute în Regulamentul delegat (UE) 2020/689. Prin urmare, comunitatea autonomă respectivă trebuie inclusă în lista zonelor indemne de MTBC în partea I a anexei II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/620.

(10)

În ceea ce privește infecția cu MTBC, Bulgaria, Croația, Cipru, Grecia, Irlanda, Italia, Malta, Portugalia, România, Spania și Regatul Unit în ceea ce privește Irlanda de Nord au prezentat Comisiei cereri de aprobare a programelor lor de eradicare. În urma evaluării de către Comisie, s-a demonstrat că cererile respective respectă criteriile stabilite în partea II capitolul 2 din Regulamentul delegat (UE) 2020/689 pentru aprobarea programelor de eradicare. Prin urmare, statele membre sau zone ale acestora care fac obiectul programelor de eradicare respective, precum și Regatul Unit în ceea ce privește Irlanda de Nord, trebuie incluse în partea II a anexei II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/620 ca având un program de eradicare aprobat pentru infecția cu MTBC.

(11)

În ceea ce privește infecția cu RABV, Franța a prezentat Comisiei informații care demonstrează că în Guyana Franceză sunt îndeplinite condițiile pentru recunoașterea statutului de indemn de boală prevăzute în Regulamentul delegat (UE) 2020/689. Prin urmare, Guyana Franceză trebuie inclusă în teritoriul Franței, care este deja inclus ca indemn de RABV în partea I a anexei III la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/620.

(12)

Polonia a notificat Comisiei apariția unor focare de infecție cu RABV în mai multe regiuni din Voievodatul Mazowieckie și Voievodatul Świętokrzyskie, care în prezent sunt incluse în lista zonelor indemne de boală în partea I a anexei III la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/620. Prin urmare, regiunile afectate trebuie eliminate din lista respectivă, iar rubrica din listă referitoare la statul membru în cauză trebuie modificată în consecință.

(13)

În ceea ce privește infecția cu RABV, Polonia și România au prezentat Comisiei cereri de aprobare a programelor lor de eradicare. În urma evaluării de către Comisie, s-a demonstrat că cererile respective respectă criteriile stabilite în partea II capitolul 2 din Regulamentul delegat (UE) 2020/689 pentru aprobarea programelor de eradicare. Prin urmare, statele membre sau zone ale acestora care fac obiectul programelor de eradicare respective trebuie incluse în partea II a anexei III la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/620 ca având un program de eradicare aprobat pentru infecția cu RABV.

(14)

În ceea ce privește infecția cu BVD, Austria, Finlanda și Suedia au transmis Comisiei informații care demonstrează că sunt îndeplinite condițiile pentru recunoașterea statutului de indemn de BVD prevăzute în Regulamentul delegat (UE) 2020/689 pentru întregul lor teritoriu. În plus, Germania a prezentat Comisiei informații care demonstrează că sunt îndeplinite condițiile pentru recunoașterea statutului de indemn de BVD în anumite zone ale teritoriului său. De asemenea, Germania a prezentat Comisiei cereri de aprobare a programelor de eradicare pentru alte zone ale teritoriului său. În urma evaluării de către Comisie, s-a demonstrat că cererile respective respectă criteriile pentru acordarea statutului de indemn de boală stabilite în partea II capitolul 2 din Regulamentul delegat (UE) 2020/689 sau pentru aprobarea programelor de eradicare a BVD. Prin urmare, respectivele state membre sau zone ale acestora trebuie incluse în mod corespunzător în anexa VII la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/620 ca fiind indemne de BVD sau, respectiv, ca având un program de eradicare aprobat pentru BVD.

(15)

Spania a notificat Comisiei apariția unor focare de infecție cu BTV serotipul 4 în comunitatea autonomă Castilla-La Mancha, care au afectat regiunile Peñarroya-Pueblonuevo, Hinojosa del Duque (Pedroches II), Pozoblanco (Pedroches I), Villanueva de Córdoba (Pedroches III), Montoro (Alto del Guadalquivir), Andújar și Linares din comunitatea autonomă Andaluzia. Focarele de infecție au afectat, de asemenea, regiunile Almadén, Almodóvar del Campo și Piedrabuena din comunitatea autonomă Castilla-La Mancha, precum și Provincia Badajoz și regiunile Coria, Valencia de Alcántara, Cáceres și Trujillo y Logrosán (Zorita) din comunitatea autonomă Extremadura. Regiunile afectate, situate în comunitatea autonomă Andaluzia, în comunitatea autonomă Extremadura și, respectiv, în comunitatea autonomă Castilla-La Mancha sunt în prezent incluse în partea I a anexei VIII la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/620 ca fiind indemne de infecția cu BTV. Statutul de indemn de boală al regiunilor respective pentru infecția cu BTV trebuie retras, iar rubrica referitoare la Spania din lista respectivă trebuie modificată în consecință.

(16)

În plus, Portugalia a notificat Comisiei apariția unor focare de infecție cu BTV serotipul 4 în districtele Castelo Branco și Setubal. Întrucât districtele Castelo Branco și Setubal, ca parte a Portugaliei, sunt situate în zonele indemne de boală incluse în partea I a anexei VIII la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/620, statutul lor de indemn de boală pentru infecția cu BTV trebuie retras, iar rubrica referitoare la Portugalia din lista respectivă trebuie modificată în consecință.

(17)

În plus, în ceea ce privește infecția cu BTV, Spania a prezentat Comisiei o cerere de aprobare a unui program opțional de eradicare. În urma evaluării de către Comisie, s-a demonstrat că cererea respectivă îndeplinește criteriile prevăzute în partea II capitolul 2 din Regulamentul delegat (UE) 2020/689. Prin urmare, zonele vizate de programul de eradicare respectiv trebuie incluse în partea II a anexei VIII la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/620 ca având un program de eradicare aprobat pentru infecția cu BTV.

(18)

În ceea ce privește necroza hematopoietică infecțioasă (NHI), o boală care afectează animalele acvatice, Danemarca a informat Comisia că nu mai sunt îndeplinite condițiile pentru menținerea statutului de indemn de boală pentru întregul său teritoriu. Danemarca este inclusă în lista din partea I a anexei XIII la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/620. Prin urmare, rubrica referitoare la Danemarca trebuie eliminată din lista respectivă.

(19)

Finlanda a notificat Comisiei mai multe focare de NHI în Insulele Åland, într-o zonă care este inclusă în anexa XIII la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/620 ca având statutul de indemn de boală. Prin urmare, statutul de indemn de boală al zonei infectate trebuie retras, iar zona trebuie eliminată din partea I a anexei respective. De asemenea, rubrica referitoare la statul membru în cauză din lista respectivă trebuie modificată în consecință.

(20)

Prin urmare, anexele I, II, III, VII, VIII și XIII la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/620 trebuie modificate în consecință.

(21)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

1.

Articolul 2 alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

2.

Anexele I, II, III, VII, VIII și XIII se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

(1)

Regulamentul (UE) 2016/429 prevede că transporturile de animale, de materiale germinative și de produse de origine animală trebuie să provină dintr-o țară terță, dintr-un teritoriu terț, dintr-o zonă sau dintr-un compartiment al acestora care sunt listate în conformitate cu articolul 230 alineatul (1) din regulamentul respectiv pentru a intra în Uniune.

(2)

Regulamentul delegat (UE) 2020/692 al Comisiei (2) precizează cerințele de sănătate animală pe care trebuie să le îndeplinească transporturile de animale de anumite specii și categorii, de materiale germinative și de produse de origine animală provenite din țări sau teritorii terțe ori din zone sau compartimente ale acestora, în cazul animalelor de acvacultură, pentru a intra în Uniune.

(3)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 al Comisiei (3) stabilește listele cu țările terțe, teritoriile terțe sau zonele ori compartimentele acestora din care este permisă introducerea în Uniune a animalelor din speciile și categoriile de animale, a materialelor germinative și a produselor de origine animală care intră sub incidența Regulamentului delegat (UE) 2020/692.

(4)

Mai precis, anexele V și XIV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 conțin listele cu țările sau teritoriile terțe ori zonele acestora autorizate pentru introducerea în Uniune a transporturilor de păsări de curte, de materiale germinative provenite de la păsări de curte și, respectiv, de carne proaspătă provenită de la păsări de curte și de la vânat cu pene.

(5)

Canada a notificat Comisiei apariția unui focar epidemic de gripă aviară înalt patogenă la păsări de curte. Focarul este situat în provincia Noua Scoție și a fost confirmat la 1 februarie 2022 prin analize de laborator (RT-PCR).

(6)

În plus, Statele Unite ale Americii au notificat Comisiei apariția unui focar epidemic de gripă aviară înalt patogenă la păsări de curte. Focarul este situat în districtul Dubois din statul Indiana și a fost confirmat la 8 februarie 2022 prin analize de laborator (RT-PCR).

(7)

Autoritățile veterinare din Canada și din Statele Unite ale Americii au stabilit o zonă de control de 10 km în jurul exploatațiilor afectate și au pus în aplicare o politică de depopulare totală pentru a menține sub control prezența gripei aviare înalt patogene și pentru a limita răspândirea ei.

(8)

Canada și Statele Unite ale Americii au transmis Comisiei informații cu privire la situația epidemiologică de pe teritoriul lor și la măsurile pe care le-a luat pentru a preveni răspândirea suplimentară a gripei aviare înalt patogene. Aceste informații au fost evaluate de Comisie. Pe baza acestei evaluări, este necesar ca introducerea în Uniune a transporturilor de păsări de curte, de materiale germinative provenite de la păsări de curte și de carne proaspătă provenită de la păsări de curte și de la vânat cu pene din zonele care fac obiectul restricțiilor stabilite de autoritățile veterinare din Canada și din Statele Unite ale Americii din cauza focarelor recente de gripă aviară înalt patogenă să nu mai fie autorizată.

(9)

Prin urmare, este necesar ca anexele V și XIV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 să fie modificate în consecință.

(10)

Având în vedere situația epidemiologică actuală din Canada și din Statele Unite ale Americii în ceea ce privește gripa aviară înalt patogenă și riscul mare de introducere a acesteia în Uniune, este necesar ca modificările care trebuie aduse Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/404 prin prezentul regulament să intre în vigoare în regim de urgență.

(11)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

(1)

Ca urmare a expirării asistenței financiare din partea Mecanismului european de stabilitate la 20 august 2018, Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1192 a Comisiei (2) a activat o supraveghere mai strictă a Greciei pentru o perioadă de șase luni, începând cu 21 august 2018. Supravegherea mai strictă a fost ulterior prelungită de șase ori (3), de fiecare dată pentru o perioadă suplimentară de șase luni, ultima dată începând de la 21 august 2021.

(2)

Începând cu 2010, Grecia a beneficiat de o asistență financiară considerabilă și, prin urmare, datoriile restante ale Greciei față de statele membre din zona euro, de Fondul european de stabilitate financiară și de Mecanismul european de stabilitate se ridică, în total, la 240 875 de milioane EUR. Grecia a primit sprijin financiar din partea partenerilor săi europeni în condiții preferențiale și, pentru a așeza datoria pe o bază mai sustenabilă, au fost adoptate măsuri specifice în 2012 și, din nou, de către Mecanismul european de stabilitate, în 2017. La 22 iunie 2018, în cadrul Eurogrupului s-a ajuns la un acord politic cu privire la punerea în aplicare a unor măsuri suplimentare menite să asigure sustenabilitatea datoriei. Unele dintre aceste măsuri – inclusiv transferul de sume echivalente veniturilor realizate de băncile centrale naționale din zona euro de pe urma obligațiunilor de stat ale Greciei, deținute în temeiul Acordului privind profitul din activele financiare nete și al Programului privind piețele titlurilor de valoare – pot fi convenite de două ori pe an în cadrul Eurogrupului, pe baza unui raport favorabil în cadrul supravegherii mai stricte referitor la respectarea de către Grecia a angajamentelor sale de politică ulterioare aplicării programului. Activarea primelor șase tranșe de măsuri care vizează datoria și care sunt condiționate de politici a fost pusă în aplicare în urma unui acord al Eurogrupului din aprilie 2019, decembrie 2019, iunie 2020, noiembrie 2020, iunie 2021 și, respectiv, decembrie 2021.

(3)

Grecia și-a asumat, în cadrul Eurogrupului, angajamentul de a continua și de a finaliza toate reformele-cheie adoptate în contextul programului de sprijin pentru stabilitate din cadrul Mecanismului european de stabilitate (denumit în continuare „programul”), precum și de a garanta atingerea obiectivelor reformelor importante adoptate în cadrul acestui program și al programelor precedente. De asemenea, Grecia s-a angajat să pună în aplicare acțiuni specifice în domenii precum politicile bugetare și bugetar-structurale, asistența socială, stabilitatea financiară, piața muncii și piețele produselor, privatizarea și administrația publică. Aceste acțiuni specifice, care sunt prezentate într-o anexă la declarația Eurogrupului din 22 iunie 2018, vor contribui la combaterea dezechilibrelor macroeconomice excesive ale Greciei și a surselor reale sau potențiale de dificultăți economice. Aceste angajamente, de care depinde activarea măsurilor suplimentare de reducere a datoriilor, au fost stabilite până la jumătatea anului 2022 și, prin urmare, Grecia a intrat în ultimul an al acestui acord. Autoritățile și-au exprimat intenția de a-și concentra eforturile asupra îndeplinirii angajamentelor restante până la jumătatea anului 2022. Deciziile privind activarea măsurilor rămase de reducere a datoriilor, precum și încetarea supravegherii mai stricte vor trebui să țină seama de progresele înregistrate în direcția îndeplinirii angajamentelor, precum și de contextul mai extins al politicii economice.

(4)

La 2 iunie 2021, Comisia a publicat bilanțul aprofundat pentru 2021 privind Grecia (4). Comisia a concluzionat că Grecia se confruntă în continuare cu dezechilibre macroeconomice excesive. Aceste dezechilibre au fost legate de nivelul ridicat al datoriei publice, de ponderea crescută a creditelor neperformante și de reechilibrarea externă incompletă, în contextul unei rate a șomajului încă ridicate, deși în scădere, și al unei creșteri potențiale scăzute. Analiza efectuată în Raportul privind mecanismul de alertă 2022 (5) a identificat Grecia ca fiind unul dintre statele membre cu privire la care persistența riscurilor macroeconomice și progresele înregistrate în ceea ce privește corectarea dezechilibrelor excesive vor fi examinate în continuare în bilanțul aprofundat din primăvara anului 2022. Această evaluare a fost susținută de o serie de considerații, printre care: În primul rând, ponderea datoriei publice în PIB a crescut cu 26 de puncte procentuale în 2020, ajungând la 206,3 % din PIB, reflectând profunzimea recesiunii și impactul măsurilor de limitare a costurilor economice și sociale ale crizei provocate de pandemia de COVID-19. Chiar dacă datoria publică este ridicată, o mare parte din aceasta a fost contractată de la creditori oficiali la rate preferențiale, ceea ce, împreună cu rezerva mare de lichidități, protejează Grecia de fluctuațiile pe termen scurt. Se preconizează că ponderea datoriei publice va începe să scadă în 2021. În al doilea rând, profitabilitatea sectorului bancar a devenit negativă în 2020, iar rata fondurilor proprii de nivel 1 de bază este una dintre cele mai scăzute din UE, parțial din cauza procesului de curățare continuă a bilanțurilor băncilor. Deși rămâne ridicată, situându-se la 15 % în septembrie 2021 (6), rata creditelor neperformante a scăzut semnificativ în 2020 și a continuat să scadă în 2021. În al treilea rând, sustenabilitatea externă s-a înrăutățit în 2020, deoarece poziția investițională internațională netă negativă (ca pondere din PIB) a continuat să scadă din cauza contracției PIB-ului și a deteriorării semnificative a deficitului de cont curent la -6,6 % din PIB. Cu toate acestea, odată cu revenirea turismului, se preconizează că deficitul de cont curent va scădea în 2021 și 2022. În cele din urmă, rata șomajului a continuat să scadă chiar și în timpul pandemiei, în principal din cauza măsurilor de sprijin guvernamental. Conform celor mai recente date pentru al treilea trimestru al anului 2021, rata șomajului în Grecia este de 13,0 %, cu trei puncte procentuale sub cea înregistrată în același trimestru al anului 2020. Guvernul a continuat să ia măsuri relevante pentru a remedia dezechilibrul excesiv, în pofida pandemiei actuale. Privind în perspectivă, Planul de redresare și reziliență al Greciei oferă o oportunitate de a răspunde nevoilor de investiții și reforme.

(5)

La 24 noiembrie 2021, Comisia a publicat cea de-a douăsprezecea evaluare în cadrul supravegherii mai stricte pentru Grecia (7). Ea a concluzionat că Grecia a înregistrat progrese suplimentare în direcția îndeplinirii angajamentelor specifice care îi revin, în pofida întârzierilor întâmpinate în unele domenii, parțial legate de circumstanțele dificile cauzate de pandemie sau de incendiile catastrofale din august 2021. Autoritățile au îndeplinit angajamente specifice în sectorul energetic și în gestionarea finanțelor publice, adoptând în același timp măsuri importante și binevenite în direcția finalizării majorității angajamentelor specifice până în aprilie 2022.

(6)

La 23 decembrie 2021, UE a instituit un instrument de redresare, care pune la dispoziție 750 de miliarde EUR pentru a combate consecințele economice defavorabile ale crizei provocate de pandemia de COVID-19 și pentru a stimula redresarea economică. Instrumentul urmează să fie pus în aplicare în special prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență în valoare de 672,5 miliarde EUR (denumit în continuare „mecanismul”). Semestrul european pentru coordonarea politicilor pentru perioada 2020-2021 a fost adaptat temporar pentru a permite lansarea mecanismului. Prin intermediul mecanismului, Grecia are dreptul să primească până la 17,8 miliarde EUR sub formă de sprijin nerambursabil și până la 12,7 miliarde EUR sub formă de împrumuturi în perioada 2021-2026.

(7)

Planul de redresare și reziliență al Greciei (denumit în continuare „planul”) a fost aprobat de Consiliu la 13 iulie 2021 (8). Consiliul a considerat în special că planul contribuie la soluționarea eficace a unui subset semnificativ de provocări economice și sociale identificate în recomandările specifice fiecărei țări, inclusiv în ceea ce privește aspectele bugetare aferente, precum și în recomandările formulate în temeiul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice. Reformele incluse în Planul de redresare și reziliență al Greciei se bazează pe efortul foarte amplu de reformă întreprins în cadrul programelor de ajustare macroeconomică și sunt complementare reformelor monitorizate în cadrul unei supravegheri mai stricte. La 29 decembrie 2021, Grecia și-a prezentat prima cerere de plată în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență.

(8)

La 24 noiembrie 2021, Comisia a examinat proiectul de plan bugetar al Greciei pentru 2022, ținând seama de aplicarea în continuare a clauzei derogatorii generale și concentrându-se asupra coerenței cu recomandările Consiliului din 18 iunie 2021. Conform evaluării Comisiei (9), se preconizează că orientarea bugetară a Greciei în 2022 va fi favorabilă. Conform recomandării Consiliului, Grecia intenționează să ofere sprijin continuu pentru redresare prin utilizarea Mecanismului de redresare și reziliență pentru a finanța investiții suplimentare. Conform recomandării Consiliului, Grecia intenționează, de asemenea, să mențină investițiile finanțate la nivel național. Comisia a remarcat că, având în vedere nivelul datoriei publice a Greciei și provocările ridicate în materie de sustenabilitate pe termen mediu înainte de izbucnirea pandemiei de COVID-19, atunci când se iau măsuri bugetare de sprijin, este important să se mențină o politică bugetară prudentă pentru a asigura sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu. Comisia a reamintit, de asemenea, importanța compoziției finanțelor publice și a calității măsurilor bugetare.

(9)

De la începutul pandemiei, Grecia și-a menținut prezența pe piețele de obligațiuni și și-a depășit planul de finanțare în 2021, mobilizând 14 miliarde EUR pe piața monetară (open market). Ratingul de credit suveran al Greciei a continuat să se îmbunătățească în 2021, în pofida pandemiei, apropiindu-se și mai mult de categoria „investment grade”. Actualele condiții favorabile de finanțare sunt susținute de măsuri de asigurare a lichidității convenite la nivel european, inclusiv de programul Băncii Centrale Europene de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie. Pe baza analizei sustenabilității datoriei prezentate în cel de al 12-lea raport privind supravegherea mai strictă, se preconizează că nevoile brute de finanțare ale guvernului vor rămâne ridicate pe termen scurt, în principal din cauza deficitului primar ridicat preconizat pentru 2021 și 2022 și a înregistrării fluxurilor de finanțare în cadrul mecanismului de împrumut prezentat în Planul de redresare și reziliență, deși este de așteptat ca această din urmă nevoie suplimentară de finanțare să fie acoperită prin plata împrumutului acordat prin Mecanismul de redresare și reziliență. Se preconizează că nevoile de finanțare vor fi moderate în anii următori și că vor rămâne sub 15 % din PIB până în 2030. Grecia continuă să mențină o rezervă de lichidități ridicată, care o protejează împotriva fluctuațiilor pe termen scurt.

(10)

Sectorul bancar din Grecia a devenit mai stabil și mai rezistent la șocuri după încheierea programului din cadrul Mecanismului european de stabilitate, însă persistă riscuri moștenite din trecut și importante vulnerabilități structurale, agravate de impactul negativ al pandemiei provocate de coronavirus. Depozitele au continuat să crească constant, iar băncile mențin un nivel adecvat de lichidități, profitând de condițiile politicii monetare acomodative. Rata creditelor neperformante din sectorul bancar a scăzut puternic la 15 % în septembrie 2021, față de 40,6 %, cât fusese în decembrie 2019 (10), în principal datorită unei serii de securitizări sprijinite de schema Hercule de protecție a activelor. Este de așteptat ca alte tranzacții planificate în cadrul schemei să sprijine în continuare băncile elene în efortul lor de a ajunge la rate ale creditelor neperformante cu o singură cifră în 2022, rate care ar rămâne totuși peste media UE. Riscul ca expirarea moratoriului privind datoria să aibă un impact negativ semnificativ asupra calității activelor nu s-a materializat până în prezent. Cu toate acestea, riscurile de evoluție negativă persistă și s-ar putea materializa în 2022, în urma încetării programelor de sprijin de stat rămase. Capacitatea gospodăriilor și a societăților nefinanciare de rambursare a datoriilor rămâne scăzută, în timp ce piața de capital subdezvoltată limitează accesul întreprinderilor la alte oportunități de finanțare decât cele prin îndatorare. Securitizările creditelor neperformante au drept rezultat creșterea nevoilor de provizionare, care afectează profitabilitatea băncilor și pozițiile lor de capital pe termen scurt, dar le vor permite băncilor să își reducă costul aferent riscului în viitor și să elibereze spațiu în bilanțurile lor pentru noi împrumuturi. Legătura dintre bănci și entitățile suverane a fost consolidată în timpul crizei provocate de pandemie, iar calitatea generală a capitalului băncilor rămâne scăzută, însă în 2021 au avut loc acțiuni reușite de consolidare a capitalului. Autoritățile își mențin angajamentul în favoarea reformelor relevante din sectorul financiar, cum ar fi funcționarea eficace a noului cadru în materie de insolvență, care a intrat în vigoare în iunie 2021 și care este în prezent sprijinit de infrastructura electronică relevantă. Se preconizează, de asemenea, că adoptarea recentă a unei revizuiri ample a Codului de procedură civilă va spori eficiența procedurilor de executare silită, inclusiv eficiența modului în care se desfășoară licitațiile electronice, în timp ce sunt în curs de desfășurare activități de îmbunătățire a funcționalității platformei de licitații electronice, de finalizare a instrumentării cauzelor restante de insolvență a gospodăriilor și de executare a garanțiilor de stat. Impactul acestor reforme va depinde de promptitudinea și eficacitatea punerii lor în aplicare, dar este pozitiv faptul că procesul de executare silită a datoriilor a reînceput, după perturbările cauzate de pandemie ale procedurilor judiciare.

(11)

În plus, autoritățile au adoptat o serie de alte reforme-cheie în cadrul supravegherii mai stricte care sunt relevante pentru abordarea cauzelor profunde ale dificultăților economice ale Greciei, în pofida întârzierilor din anumite domenii, înregistrate parțial din cauza provocărilor generate de pandemia actuală și, mai recent, de incendiile forestiere din vara anului 2021. În special, autoritățile au adoptat o reformă salarială pentru autoritatea însărcinată cu veniturile publice, care îi permite să atragă și să păstreze personal calificat, sau reforme de gestionare a finanțelor publice care îmbunătățesc sistemele de contabilitate și de monitorizare a numerarului. Autoritățile au crescut încă și mai mult ponderea achizițiilor centralizate pentru achizițiile de asistență medicală și continuă să colecteze în mod adecvat de la furnizorii de servicii medicale orice cheltuieli suplimentare care depășesc limitele de cheltuieli prevăzute de lege. De asemenea, acestea au finalizat punerea în aplicare a schemei privind venitul de solidaritate socială și au efectuat o revizuire a sistemului de subvenții pentru transportul public local. Se preconizează că aceste măsuri vor spori eficiența cheltuielilor publice și a colectării veniturilor, contribuind astfel la reducerea ponderii ridicate a datoriei în viitor. Se preconizează că piața muncii va beneficia de acțiunile întreprinse pentru a combate munca nedeclarată și de o punere în aplicare ordonată a actualizărilor salariului minim. În plus, guvernul a finalizat reforma sectorului energetic și a adoptat dispoziții legislative privind acordarea de licențe pentru investiții pentru a simplifica procedurile relevante. Autoritățile au introdus, de asemenea, criterii de mediu armonizate cu legislația UE pentru evaluarea activităților economice și o mai mare transparență a cadrului de inspecții pentru supravegherea activităților economice și a piețelor de produse. Se preconizează că toate aceste acțiuni vor ușura în mod semnificativ povara asupra sectorului industrial, vor sprijini investițiile private și exporturile, precum și creșterea productivității în viitor. De asemenea, autoritățile au dus la bun sfârșit o serie de operațiuni emblematice de privatizare și continuă să îmbunătățească în mod continuu guvernanța întreprinderilor de stat. Se preconizează că eficiența sectorului public va fi sprijinită în continuare prin reforme care să sporească independența și responsabilitatea personalului de conducere de nivel superior din administrația publică și prin continuarea exercițiului de evaluare a performanței funcționarilor publici. O serie de angajamente specifice nu au fost încă îndeplinite, iar autoritățile continuă să înregistreze progrese în ceea ce privește finalizarea punerii lor în aplicare (11). Reformele întreprinse în cadrul supravegherii mai stricte au fost completate de reforme structurale mai ample, inclusiv în ceea ce privește cadrul privind achizițiile publice, accesul la serviciile publice digitale, educația, gestionarea investițiilor publice sau reformele care îmbunătățesc coordonarea la nivelul administrației centrale.

(12)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia concluzionează că sunt încă prezente condițiile care au justificat stabilirea unei supravegheri mai stricte în temeiul articolului 2 din Regulamentul (UE) nr. 472/2013, dar că ele s-au îmbunătățit în mod considerabil. În special, stabilitatea financiară a Greciei a fost consolidată, în timp ce riscurile de evoluție negativă persistă. În același timp, riscurile efectelor de propagare asupra altor state membre din zona euro s-au diminuat considerabil.

(13)

Prin urmare, Grecia trebuie să finalizeze punerea în aplicare a măsurilor prevăzute într-o anexă la declarația Eurogrupului din 22 iunie 2018 care abordează sursele sau potențialele surse de dificultăți și să sprijine o redresare economică solidă și durabilă.

(14)

Pentru a combate riscurile reziduale și pentru a monitoriza îndeplinirea angajamentelor luate în acest sens, pare a fi necesar și adecvat să se prelungească supravegherea mai strictă a Greciei instituită în temeiul articolului 2 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 472/2013.

(15)

Greciei i s-a oferit posibilitatea de a-și exprima opiniile cu privire la evaluarea realizată de Comisie, printr-o scrisoare trimisă la 21 decembrie 2021. În răspunsul său din 10 ianuarie 2022, Grecia a fost de acord, în linii mari, cu evaluarea Comisiei referitoare la provocările economice cu care se confruntă și care constituie baza pentru prelungirea supravegherii mai stricte.

(16)

Grecia va continua să beneficieze de sprijin tehnic furnizat în cadrul Instrumentului de sprijin tehnic, care va sprijini în special statele membre în pregătirea și punerea în aplicare a planurilor lor de redresare și reziliență.

(17)

Comisia intenționează să colaboreze îndeaproape cu Mecanismul european de stabilitate, în contextul sistemului său de alertă timpurie, pentru punerea în aplicare a supravegherii mai stricte,

(1)

În temeiul articolului 6 alineatul (1) din Acțiunea comună 2008/851/PESC, Consiliul a autorizat Comitetul politic și de securitate (COPS) să ia deciziile relevante privind numirea comandantului forței UE pentru operația militară a Uniunii Europene în vederea unei contribuții la descurajarea, prevenirea și reprimarea actelor de piraterie și de jaf armat din largul coastelor Somaliei (Atalanta) (denumit în continuare „comandantul forței UE”).

(2)

La 10 ianuarie 2022, COPS a adoptat Decizia (PESC) 2022/41 (2) de numire a contraamiralului de flotilă Joăo Paulo SILVA PEREIRA în calitatea de comandant al forței UE.

(3)

Comandantul operației UE pentru Atalanta a recomandat numirea căpitanului (Forțele navale) Fabrizio BONDI în calitatea de nou comandant al forței UE începând cu 17 martie 2022. Autoritățile italiene au indicat că, la numirea sa în funcția de comandant al forței UE, căpitanul (Forțele navale) Fabrizio BONDI va fi avansat la gradul de contraamiral.

(4)

La 17 ianuarie 2022, Comitetul militar al UE a aprobat recomandarea respectivă.

(5)

Prin urmare, Decizia (PESC) 2022/41 ar trebui să fie abrogată.

(6)

În conformitate cu articolul 5 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Danemarca nu participă la elaborarea și la punerea în aplicare a deciziilor și acțiunilor Uniunii care au implicații în materie de apărare,

(1)

La 15 octombrie 2012, Consiliul a adoptat Decizia 2012/642/PESC (1) privind măsuri restrictive împotriva Belarus.

(2)

La 24 iunie 2021, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2021/1031 (2), care a modificat Decizia 2012/642/PESC și a introdus restricții sectoriale specifice.

(3)

Pentru a asigura eficacitatea respectivelor restricții sectoriale specifice sunt necesare anumite clarificări.

(4)

Prin urmare, Decizia 2012/642/PESC ar trebui modificată în consecință,

1.

La articolul 2d, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

2.

Articolul 2f se modifică după cum urmează:

3.

La articolul 2h, literele (a)-(d) se înlocuiesc cu următorul text:

4.

La articolul 2i alineatul (1), literele (a)-(d) se înlocuiesc cu următorul text:

5.

La articolul 2j, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

6.

Se introduce următorul articol:

7.

La articolul 3 alineatele (1) și (8), la articolul 4 alineatele (1) și (2), și la articolul 5 alineatul (1), cuvântul „anexa” se înlocuiește cu cuvintele „anexa I”.

8.

La articolul 5 alineatul (1), litera (f) se înlocuiește cu următorul text:

9.

La articolul 5, se adaugă următorul alineat:

10.

La articolul 6 alineatul (1), cuvântul „anexa” se înlocuiește cu cuvintele „anexa I, anexa II și anexa III”.

11.

Se introduc următoarele articole:

(*1)  Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).” "

12.

Anexa III se modifică astfel cum se prevede în anexa la prezenta decizie.

(1)

În temeiul articolului 22 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 58/2003, Comisiei i se poate solicita să controleze legalitatea oricărui act al unei agenții executive care prejudiciază un terț.

(2)

După ascultarea argumentelor prezentate de terțul interesat și a celor prezentate de agenția executivă în cauză, Comisia trebuie să ia o decizie în termen de două luni.

(3)

În temeiul articolului 22 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 58/2003, în decizia sa finală, Comisia poate menține actul agenției executive sau poate decide că agenția trebuie să îl modifice (în tot sau în parte).

(4)

În temeiul articolului 22 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 58/2003, agenția executivă în cauză trebuie să ia măsurile necesare pentru a aduce la îndeplinire decizia Comisiei.

(5)

În urma evaluării sale, Comisia poate suspenda punerea în aplicare a actului în cauză sau poate stabili măsuri provizorii în cazul în care drepturile părții care instituie controlul legalității riscă să fie compromise.

(6)

Pe baza experienței dobândite, este necesar să se stabilească un regulament de procedură privind controlul legalității actelor agențiilor executive, în temeiul articolului 22 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 58/2003.

(7)

Acest regulament de procedură nu se aplică procedurilor de control întreprinse de Comisie din oficiu în temeiul articolului 22 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 58/2003 și nici procedurilor instituite de statele membre în temeiul articolului 22 alineatul (1) din regulamentul respectiv.

(8)

Regulamentul de procedură este completat de anexa la Decizia Comisiei de stabilire a orientărilor privind înființarea și funcționarea agențiilor executive finanțate din bugetul UE și din alte surse,

(1)

Memorandumul de cooperare dintre Uniunea Europeană și Organizația Aviației Civile Internaționale de instituire a unui cadru de cooperare consolidată a fost semnat la Montreal și Bruxelles la 28 aprilie și 4 mai 2011. Memorandumul de cooperare a fost aplicat cu titlu provizoriu de la data semnării acestuia, în așteptarea intrării în vigoare.

(2)

Memorandumul de cooperare a fost aprobat în numele Uniunii prin Decizia 2012/243/UE. Memorandumul de cooperare a intrat în vigoare la 8 martie 2012.

(3)

În temeiul articolului 3 alineatul (3) din Memorandumul de cooperare, părțile pot stabili acorduri de lucru care să specifice mecanismele și procedurile convenite de comun acord necesare pentru punerea în aplicare eficace a activităților de cooperare stabilite în anexele la Memorandumul de cooperare.

(4)

Articolul 7 alineatul (1) din Memorandumul de cooperare instituie un comitet mixt, alcătuit din reprezentanți ai fiecărei părți. În conformitate cu articolul 7 alineatul (3) litera (c), comitetul mixt este responsabil de adoptarea anexelor la Memorandumul de cooperare și a acordurilor de lucru în sfera de aplicabilitate a anexelor.

(5)

Pe baza unui acord de lucru din 21 septembrie 2011, părțile au cooperat cu succes în domeniul raportării accidentelor și incidentelor în aviația civilă. Având în vedere evoluțiile din acest domeniu și, în special, faptul că Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației a preluat funcțiile relevante ale Centrului Comun de Cercetare, se consideră necesară înlocuirea acordului de lucru din 21 septembrie 2011 cu un nou acord de lucru între părți privind cooperarea în domeniul raportării accidentelor și incidentelor în aviația civilă. Adoptarea noului acord de lucru este prevăzută a avea loc în cadrul unei reuniuni viitoare a comitetului mixt.

(6)

În conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Decizia Consiliului privind încheierea Memorandumului de cooperare, Comisia, după consultarea unui comitet special numit de Consiliu și ținând seama pe deplin de avizul acestuia, stabilește poziția care urmează să fie adoptată de Uniune în cadrul comitetului mixt în ceea ce privește deciziile referitoare la acordurile de lucru.

(7)

Comitetul special a fost consultat la 25 ianuarie 2022.

(8)

Prin urmare, trebuie adoptată poziția care urmează să fie luată de Uniune în cadrul comitetului mixt cu privire la adoptarea unui acord de lucru referitor la cooperarea în domeniul raportării accidentelor și incidentelor în aviația civilă.

(9)

În temeiul articolului 7 alineatul (1) din memorandumul de cooperare, comitetul mixt este coprezidat de câte un reprezentant al fiecărei părți. În temeiul articolului 7 alineatul (4), comitetul mixt funcționează pe baza unui acord între președintele fiecărei părți.

(10)

Prin urmare, trebuie numit un președinte al Uniunii în cadrul comitetului mixt,

(1)

În conformitate cu articolul 52 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, Comisia are obligația de a efectua verificările necesare, de a comunica Regatului Unit rezultatele verificărilor respective, de a lua notă de observațiile Regatului Unit, de a iniția o discuție bilaterală în vederea ajungerii la un acord și de a comunica Regatului Unit concluziile sale în mod oficial.

(2)

Regatul Unit a avut posibilitatea de a solicita inițierea unei proceduri de conciliere, dar nu a solicitat acest lucru.

(3)

În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, pot fi finanțate numai cheltuielile agricole efectuate fără încălcarea dreptului Uniunii.

(4)

Verificările efectuate și rezultatele discuției bilaterale au demonstrat că o parte dintre cheltuielile declarate de Regatul Unit nu îndeplinesc această cerință și, prin urmare, nu pot fi finanțate din FEGA și din FEADR.

(5)

Trebuie indicate cuantumurile care nu sunt recunoscute ca imputabile FEGA și FEADR. Cuantumurile respective nu se referă la cheltuieli efectuate cu mai mult de 24 de luni înainte de notificarea scrisă privind rezultatele verificărilor adresată de Comisie Regatului Unit.

(6)

Cuantumurile excluse prin prezenta decizie de la finanțarea din partea Uniunii trebuie, de asemenea, să ia în considerare eventualele reduceri sau suspendări în conformitate cu articolul 41 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, deoarece aceste reduceri sau suspendări au caracter provizoriu și nu aduc atingere deciziilor adoptate în conformitate cu articolul 51 sau 52 din regulamentul respectiv.

(7)

În ceea ce privește cazurile vizate de prezenta decizie, evaluarea cuantumurilor care trebuie excluse din motive de neconformitate cu dreptul Uniunii a fost notificată de Comisie Regatului Unit într-un raport de sinteză pe această temă (2).

(8)

Prezenta decizie nu aduce atingere eventualelor concluzii de ordin financiar la care Comisia ar putea să ajungă în urma hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauzele aflate pe rolul instanței la 30 septembrie 2021,

(1)

În conformitate cu articolul 52 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, Comisia are obligația de a efectua verificările necesare, de a comunica statelor membre rezultatele respectivelor verificări, de a lua notă de observațiile statelor membre, de a iniția o discuție bilaterală în vederea ajungerii la un acord cu statele membre în cauză și de a le comunica acestora concluziile sale în mod oficial.

(2)

Statele membre au avut posibilitatea de a solicita inițierea unei proceduri de conciliere. În unele cazuri, această posibilitate a fost utilizată, iar Comisia a examinat rapoartele emise în urma procedurii respective.

(3)

În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, pot fi finanțate numai cheltuielile agricole efectuate fără încălcarea dreptului Uniunii.

(4)

Verificările efectuate, rezultatele discuțiilor bilaterale și procedurile de conciliere au demonstrat că o parte dintre cheltuielile declarate de statele membre nu îndeplinesc această cerință și, prin urmare, nu pot fi finanțate din FEGA și din FEADR.

(5)

Trebuie indicate cuantumurile care nu sunt recunoscute ca imputabile FEGA și FEADR. Cuantumurile respective nu se referă la cheltuieli efectuate cu mai mult de 24 de luni înainte de notificarea scrisă privind rezultatele verificărilor, adresată de Comisie statelor membre.

(6)

Cuantumurile excluse prin prezenta decizie de la finanțarea din partea Uniunii trebuie, de asemenea, să ia în considerare eventualele reduceri sau suspendări în conformitate cu articolul 41 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, deoarece aceste reduceri sau suspendări au un caracter provizoriu și nu aduc atingere deciziilor adoptate în conformitate cu articolul 51 sau 52 din regulamentul respectiv.

(7)

În ceea ce privește cazurile vizate de prezenta decizie, evaluarea cuantumurilor care trebuie excluse din motive de neconformitate cu dreptul Uniunii a fost notificată de Comisie statelor membre într-un raport de sinteză pe acest subiect (2).

(8)

Prezenta decizie nu aduce atingere eventualelor concluzii de ordin financiar la care Comisia ar putea să ajungă în urma hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauzele aflate pe rolul instanței la 30 septembrie 2021,