(1)

La 7 decembrie 2020, Consiliul a adoptat Regulamentul (UE) 2020/1998.

(2)

În temeiul articolului 14 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2020/1998, Consiliul a reexaminat lista persoanelor fizice sau juridice, a entităților și a organismelor cărora li se aplică măsurile restrictive prevăzută în anexa I la regulamentul menționat. Pe baza reexaminării respective, rubrica referitoare la o persoană decedată ar trebui să fie eliminată din anexa respectivă, iar rubricile referitoare la șapte persoane ar trebui să fie actualizate.

(3)

Prin urmare, Regulamentul (UE) 2020/1998 ar trebui să fie modificat în consecință,

(1)

La 5 martie 2014, Consiliul a adoptat Regulamentul (UE) nr. 208/2014.

(2)

Pe baza unei reexaminări efectuate de Consiliu, rubrica referitoare la o persoană și informațiile referitoare la dreptul acesteia la apărare și la dreptul acesteia la protecție jurisdicțională efectivă ar trebui să fie eliminate.

(3)

Prin urmare, anexa I la Regulamentul (UE) nr. 208/2014 ar trebui să fie modificată în consecință,

(1)

În conformitate cu articolul 5 alineatul (1) din Directiva (UE) 2019/2034, autoritățile competente pot impune ca anumite firme de investiții să fie supuse aceluiași tratament prudențial ca și instituțiile de credit care intră sub incidența Regulamentului (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (2) și să facă obiectul supravegherii prudențiale prevăzute de Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului (3).

(2)

În sensul articolului 5 alineatul (1) litera (a) din Directiva (UE) 2019/2034, ar trebui să se precizeze că, în cazul în care o firmă de investiții desfășoară activități care depășesc cel puțin unul dintre cele patru praguri cantitative pentru instrumentele financiare derivate tranzacționate pe piețele nereglementate, pentru subscrierea de instrumente financiare și/sau pentru plasarea de instrumente financiare cu angajament ferm, pentru credite sau împrumuturi acordate investitorilor și pentru titlurile de creanță în circulație, se consideră că respectivele activități desfășurate de firma de investiții au o asemenea amploare încât, dacă firma intră în dificultate sau este în curs de a intra în dificultate, acest lucru ar putea conduce la un risc sistemic.

(3)

Având în vedere relevanța sistemică a activităților firmelor de investiții, astfel cum sunt menționate la articolul 5 din Directiva (UE) 2019/2034, precum și impactul semnificativ potențial al unui efect de contagiune asupra întregului sector financiar, firmele de investiții care sunt membri compensatori, astfel cum sunt definiți la articolul 4 alineatul (1) punctul 3 din Regulamentul (UE) 2019/2033, și care oferă servicii de compensare altor instituții financiare care nu sunt membri compensatori ar trebui să fie considerate membri compensatori în sensul articolului 5 alineatul (1) litera (b) din Directiva (UE) 2019/2034.

(4)

Prezentul regulament se bazează pe proiectul de standarde tehnice de reglementare înaintat Comisiei de către Autoritatea Bancară Europeană, după consultarea Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe.

(5)

Autoritatea Bancară Europeană a organizat consultări publice deschise cu privire la proiectul de standarde tehnice de reglementare pe care se bazează prezentul regulament, a analizat costurile și beneficiile aferente potențiale și a solicitat opinia Grupului părților interesate din domeniul bancar, instituit în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (4),

(1)

Deși firmele de investiții care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (2) și în domeniul de aplicare al titlurilor VII și VIII din Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului (3), în conformitate cu articolul 1 alineatele (2) și (5) din Regulamentul (UE) 2019/2033 al Parlamentului European și al Consiliului (4), se supun Regulamentului delegat (UE) 2021/923 al Comisiei (5), firmele de investiții care intră în domeniul de aplicare al Directivei (UE) 2019/2034 a Parlamentului European și a Consiliului au obligația de a aplica cerințe specifice în ceea ce privește remunerația variabilă a tuturor membrilor personalului ale căror activități profesionale au un impact semnificativ asupra profilului de risc al firmei de investiții sau al activelor pe care le administrează. Este necesar să se stabilească criterii adecvate pentru identificarea respectivilor membri ai personalului. Aceste criterii ar trebui să țină seama de competența și de responsabilitățile respectivilor membri ai personalului, de profilul de risc al firmei de investiții sau de cel al activelor pe care le administrează și de indicatorii de performanță, de organizarea internă a firmei de investiții, precum și de natura, sfera și complexitatea activităților firmei în cauză. Aceste criterii ar trebui, de asemenea, să permită firmelor de investiții să stabilească stimulente adecvate în politicile lor de remunerare pentru a se asigura că respectivii membri ai personalului acționează cu prudență atunci când își îndeplinesc sarcinile. În fine, aceste criterii ar trebui să reflecte nivelul de risc al diferitelor activități din cadrul firmei de investiții.

(2)

Membrii organului de conducere au responsabilitatea finală pentru firma de investiții și pentru strategia și activitățile acesteia și, prin urmare, ar trebui să fie considerați întotdeauna ca având un impact semnificativ asupra profilului de risc al firmei de investiții. Acest lucru este valabil atât pentru membrii organului de conducere în funcția sa de conducere, care au atribuții de luare a deciziilor, cât și pentru membrii organului de conducere în funcția sa de supraveghere, care au atribuții de supraveghere a procesului de luare a deciziilor și de contestare a deciziilor luate.

(3)

Unii membri ai personalului sunt responsabili cu furnizarea unui sprijin intern esențial pentru desfășurarea activităților economice ale unei firme de investiții. Activitățile și deciziile lor pot avea, de asemenea, un impact semnificativ asupra profilului de risc al unei firme de investiții sau al activelor pe care le administrează, deoarece ele pot expune firma de investiții unor riscuri semnificative de natură operațională și de alt tip.

(4)

Activitățile profesionale ale membrilor personalului cu responsabilitate de conducere pot avea un impact semnificativ asupra profilului de risc al firmei de investiții sau al activelor pe care le administrează, deoarece respectivii membri ai personalului pot lua decizii strategice sau alte decizii fundamentale care au un impact asupra activităților economice ale firmei de investiții sau asupra funcțiilor de control aplicate. Astfel de funcții de control includ, de regulă, gestionarea riscurilor, asigurarea conformității și auditul intern. Riscurile asumate de unitățile operaționale și modul în care sunt conduse respectivele unități sunt factorii cei mai importanți pentru profilul de risc al unei firme de investiții sau pentru cel al activelor pe care le administrează. Anumite activități economice creează riscuri mai mari decât altele și, prin urmare, ar trebui să se țină seama de natura activităților economice.

(5)

Definirea unor criterii calitative adecvate ar trebui să garanteze faptul că membrii personalului sunt identificați ca având un impact semnificativ în cazul în care aceștia au în subordine grupuri de membri ai personalului ale căror activități ar putea avea un impact semnificativ asupra profilului de risc al firmei de investiții sau al activelor pe care le administrează. Același raționament se aplică și în situațiile în care activitățile membrilor personalului aflați în subordinea acestora nu au, luate separat, un impact semnificativ asupra profilului de risc al firmei de investiții, dar, luate împreună, ar putea avea un astfel de impact.

(6)

Remunerația totală a membrilor personalului depinde, de regulă, de contribuția respectivilor membri ai personalului la îndeplinirea cu succes a obiectivelor economice ale firmei de investiții. Această remunerație depinde, așadar, de responsabilitățile, de atribuțiile, de capacitățile și de competențele membrilor personalului, precum și de performanța membrilor personalului și a firmei de investiții. În cazul în care unui membru al personalului i se acordă o remunerație totală care depășește un anumit prag, este rezonabil să se presupună că remunerația reflectă contribuția respectivului membru al personalului la îndeplinirea obiectivelor economice ale firmei de investiții și are, așadar, legătură cu impactul activităților profesionale ale acestuia asupra profilului de risc al firmei de investiții sau al activelor pe care le administrează. Prin urmare, este indicat să se aplice criterii cantitative legate de remunerația totală a unui membru al personalului, atât în termeni absoluți, cât și relativi, în raport cu alți membri ai personalului din cadrul aceleiași firme de investiții, pentru a se stabili dacă activitățile profesionale ale unui astfel de membru al personalului ar putea avea un impact semnificativ asupra profilului de risc al firmei de investiții sau al activelor pe care le administrează.

(7)

Ar trebui stabilite praguri clare și adecvate pentru identificarea membrilor personalului ale căror activități profesionale au un impact semnificativ asupra profilului de risc al firmei de investiții sau al activelor pe care le administrează. Firmele de investiții ar trebui să aibă obligația de a aplica în timp util criteriile cantitative. Pentru a fi realiste, criteriile cantitative ar trebui să urmărească evoluția remunerației. O primă metodă pentru urmărirea acestei evoluții este ca respectivele criterii cantitative să fie bazate pe remunerația totală acordată în anul de activitate precedent, care include remunerația fixă plătită pentru anul de activitate în cauză și remunerația variabilă acordată în anul de activitate în cauză. O a doua metodă pentru urmărirea acestei evoluții este ca respectivele criterii cantitative să fie bazate pe remunerația totală acordată pentru anul de activitate precedent, care include remunerația fixă plătită pentru anul de activitate în cauză și remunerația variabilă acordată în anul de activitate în curs pentru exercițiul financiar precedent. A doua metodă asigură o aliniere mai bună a procesului de identificare cu remunerația efectivă acordată pentru o perioadă de activitate, dar poate fi aplicată numai în cazul în care este posibil un calcul în timp util pentru aplicarea criteriilor cantitative. În cazul în care un astfel de calcul în timp util nu mai este posibil, ar trebui utilizată prima metodă. În cazul ambelor metode, remunerația variabilă poate include sume care sunt acordate pe baza unor perioade de activitate mai lungi de un an, în funcție de criteriile de performanță utilizate de firma de investiții.

(8)

Pentru identificarea membrilor personalului ale căror activități au un impact semnificativ asupra profilului de risc al firmei de investiții sau al activelor pe care le administrează ar trebui stabilit un prag cantitativ de 500 000 EUR. O remunerație care depășește pragul cantitativ respectiv sau care este una dintre cele mai mari remunerații din cadrul firmei de investiții dă, așadar, naștere unei prezumții puternice că activitățile membrilor personalului care primesc o astfel de remunerație au un impact semnificativ asupra profilului de risc al firmei de investiții sau al activelor pe care le administrează, caz în care ar trebui să se efectueze un control sporit în scopuri de supraveghere pentru a se stabili dacă activitățile profesionale ale acestor membri ai personalului au un impact semnificativ asupra profilului de risc al firmei de investiții sau al activelor pe care le administrează.

(9)

Astfel de prezumții întemeiate pe criterii cantitative nu ar trebui să se aplice însă în cazul în care firmele de investiții stabilesc, pe baza unor criterii obiective suplimentare, că activitățile acestor membri ai personalului nu au, de fapt, un impact semnificativ asupra profilului de risc al firmei de investiții sau al activelor pe care le administrează, ținându-se seama de toate riscurile la care firma de investiții este sau poate fi expusă. Pentru a asigura o aplicare eficace și consecventă a respectivelor criterii obiective, autoritățile competente ar trebui să aprobe excluderea celor mai bine remunerați membri ai personalului identificați sau a membrilor personalului cărora li se acordă o remunerație de peste 750 000 EUR. În cazul membrilor personalului cărora li se acordă remunerații de peste 1 000 000 EUR (persoane cu venituri ridicate), autoritățile competente ar trebui să informeze Autoritatea Bancară Europeană („ABE”) înainte de a aproba excluderile, astfel încât ABE să poată asigura aplicarea consecventă a criteriilor respective.

(10)

Faptul că un membru al personalului face parte din aceeași categorie de remunerare ca și membrii conducerii superioare sau membrii personalului cu competențe pentru asumarea de riscuri poate indica, de asemenea, că activitățile profesionale ale respectivului membru al personalului au un impact semnificativ asupra profilului de risc al firmei de investiții sau al activelor pe care le administrează. În acest scop, nu ar trebui să fie luate în considerare remunerațiile plătite personalului care exercită funcții de control, personalului care exercită funcții de sprijin și membrilor organului de conducere în funcția sa de supraveghere. La aplicarea acestui criteriu cantitativ ar trebui să se țină seama și de faptul că nivelurile plăților diferă de la o jurisdicție la alta. Firmelor de investiții ar trebui să li se permită să demonstreze că membrii personalului care se încadrează în categoria de remunerare, dar nu îndeplinesc niciunul dintre criteriile calitative sau alte criterii cantitative, nu au un impact semnificativ asupra profilului de risc al firmei de investiții sau al activelor pe care le administrează, ținându-se seama de toate riscurile la care firma de investiții este sau poate fi expusă.

(11)

Pentru ca autoritățile competente și auditorii să poată examina evaluările efectuate de firmele de investiții în vederea identificării membrilor personalului ale căror activități profesionale au un impact semnificativ asupra profilului de risc al firmei de investiții sau al activelor pe care le administrează, este esențial ca firmele de investiții să țină evidențe ale evaluărilor efectuate și ale rezultatelor acestora, inclusiv ale membrilor personalului care au fost identificați conform unor criterii bazate pe remunerația lor totală, dar ale căror activități profesionale sunt evaluate ca neavând un impact semnificativ asupra profilului de risc al firmei de investiții sau al activelor pe care le administrează.

(12)

Prezentul regulament are la bază proiectul de standarde tehnice de reglementare înaintat Comisiei de către ABE, după consultarea Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe.

(13)

ABE a efectuat consultări publice deschise cu privire la proiectul de standarde tehnice de reglementare pe care se bazează prezentul regulament, a analizat costurile și beneficiile potențiale aferente și a solicitat opinia Grupului părților interesate din domeniul bancar, instituit în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (6),

(1)

Remunerația variabilă acordată sub formă de instrumente ar trebui să promoveze o gestionare adecvată și eficace a riscurilor și nu ar trebui să încurajeze asumarea unor riscuri care depășesc nivelul apetitului la risc al firmei de investiții. Prin urmare, clasele de instrumente care pot fi folosite în scopul remunerației variabile ar trebui să alinieze interesele personalului la interesele pe termen mai lung ale firmei de investiții, ale acționarilor, creditorilor și clienților acesteia și ale altor părți interesate, stimulând personalul să acționeze în interesul pe termen mai lung al firmei de investiții.

(2)

Pentru a se asigura că există o legătură strânsă cu calitatea creditului unei firme de investiții în condiții de continuitate a activității, instrumentele utilizate în scopul remunerației variabile ar trebui să conțină evenimente declanșatoare corespunzătoare pentru reducerea valorii sau pentru conversie, care să reducă valoarea instrumentelor în situațiile în care calitatea creditului firmei de investiții în condiții de continuitate a activității s-a deteriorat. Evenimentele declanșatoare utilizate în scopul remunerației nu ar trebui să modifice nivelul de subordonare a instrumentelor și, prin urmare, nu ar trebui să antreneze excluderea din clasa instrumentelor de fonduri proprii a instrumentelor de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar sau a instrumentelor de fonduri proprii de nivel 2.

(3)

Deși condițiile aplicabile instrumentelor de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar și instrumentelor de fonduri proprii de nivel 2 sunt precizate la articolul 9 din Regulamentul (UE) 2019/2033 al Parlamentului European și al Consiliului (2), coroborat cu partea a doua titlul I capitolele 3 și 4 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (3), instrumentele de alt tip menționate la articolul 32 alineatul (1) litera (j) punctul (iii) din Directiva (UE) 2019/2034 (denumite în continuare „instrumente de alt tip”) care pot fi convertite integral în instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază sau a căror valoare poate fi redusă nu sunt supuse unor condiții specifice în temeiul respectivelor regulamente, întrucât nu intră în clasa instrumentelor de fonduri proprii în scopuri prudențiale. Prin urmare, ar trebui stabilite cerințe specifice pentru diferitele clase de instrumente pentru a se asigura că acestea pot fi utilizate în scopul remunerației variabile, ținându-se seama de natura diferită a instrumentelor. Utilizarea instrumentelor în scopul remunerației variabile nu ar trebui să împiedice, în sine, posibilitatea ca instrumentele să fie considerate drept fonduri proprii ale unei firme de investiții, atât timp cât sunt îndeplinite condițiile prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/2033. Nu ar trebui nici să se considere că o astfel de utilizare oferă, în sine, un stimulent pentru răscumpărarea instrumentului, întrucât, după trecerea perioadelor de reportare și de reținere, membrii personalului dispun, în general, de alte mijloace decât răscumpărarea pentru a obține lichidități.

(4)

Instrumentele de alt tip nu se limitează la instrumentele financiare menționate în secțiunea C din anexa I la Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului (4). În vederea reducerii sarcinii administrative pentru crearea unor astfel de instrumente, instrumentele respective ar trebui să permită, de asemenea, utilizarea altor angajamente contractuale între membrii personalului și firmele de investiții. În vederea asigurării faptului că respectivele instrumente de alt tip reflectă calitatea creditului unei firme de investiții în condiții de continuitate a activității, ar trebui să existe cerințe corespunzătoare prin care să se asigure reducerea valorii sau conversia unor astfel de instrumente înainte ca o firmă de investiții să ajungă în situația de a nu-și îndeplini cerințele de fonduri proprii.

(5)

Atunci când pe instrumentele utilizate în scopul remunerației variabile se exercită o opțiune de cumpărare sau când acestea sunt rambursate, răscumpărate sau convertite, astfel de tranzacții nu ar trebui, în linii generale, să mărească valoarea remunerației acordate prin plata unor sume mai mari decât valoarea instrumentului sau prin convertirea în instrumente cu o valoare mai mare decât instrumentul acordat inițial. Prin înlocuirea instrumentelor la aceeași valoare ar trebui să se asigure că remunerația nu este plătită prin vehicule sau metode care favorizează nerespectarea Directivei (UE) 2019/2034 sau a Regulamentului (UE) 2019/2033.

(6)

Atunci când se acordă o remunerație variabilă și atunci pe instrumentele utilizate în scopul remunerației variabile se exercită o opțiune de cumpărare sau când acestea sunt rambursate, răscumpărate sau convertite, respectivele tranzacții ar trebui să se bazeze pe valori care au fost stabilite în conformitate cu standardul de contabilitate aplicabil la data tranzacției, asigurându-se astfel că se acordă cuantumul corect al remunerației variabile și că acesta nu este modificat în mod nejustificat în momentul rambursării, răscumpărării sau convertirii instrumentul sau în momentul în care se exercită o opțiune de cumpărare pe respectivul instrument.

(7)

Articolul 54 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 stabilește mecanismele de reducere a valorii și de conversie a instrumentelor de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar. În plus, articolul 32 alineatul (1) litera (j) punctul (iii) din Directiva (UE) 2019/2034 conține cerința ca instrumentele de alt tip să poată fi convertite integral în instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază sau ca valoarea acestora să poată fi redusă. Dat fiind că rezultatul economic al unei conversii sau al unei reduceri a valorii instrumentelor de alt tip este identic cu cel obținut în cazul instrumentelor de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar, mecanismele de reducere a valorii contabile sau de conversie aplicabile altor instrumente, ar trebui să țină seama de mecanismele aplicabile instrumentelor de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar, cu anumite adaptări necesare pentru a se ține cont de faptul că instrumentele de alt tip nu intră în clasa instrumentelor de fonduri proprii din punct de vedere prudențial. Regulamentul (UE) nr. 575/2013 nu prevede cerințe de reglementare privind reducerea valorii și conversia instrumentelor de fonduri proprii de nivel 2. Pentru a se asigura că, în cazul în care calitatea creditului firmei de investiții se deteriorează, valoarea tuturor acestor instrumente utilizate în scopul remunerației variabile se reduce, ar trebui să se precizeze situațiile în care este necesară reducerea valorii sau conversia instrumentului. Ar trebui să se precizeze mecanismele de reducere a valorii, de majorare a valorii și de conversie aplicabile instrumentelor de fonduri proprii de nivel 2 și instrumentelor de alt tip, pentru a se asigura aplicarea consecventă a acestora.

(8)

Distribuirile legate de aceste instrumente pot lua diverse forme. Ele pot fi variabile sau fixe și pot fi plătite periodic sau la scadența finală a unui instrument. Pentru a se promova gestionarea adecvată și eficace a riscurilor, nu ar trebui să se plătească nicio distribuire personalului în perioadele de reportare. Membrii personalului ar trebui să primească numai distribuirile aferente perioadelor care urmează intrării în drepturi pentru instrumentul respectiv, după care personalul devine proprietarul legal al acestuia. Prin urmare, numai instrumentele asociate unor distribuiri care sunt plătite periodic deținătorului instrumentului sunt adecvate pentru a fi utilizate în scopul remunerației variabile. Obligațiunile cu cupon zero sau instrumentele care nu prevăd distribuirea profiturilor nu ar trebui să facă parte din remunerație, care trebuie să fie alcătuită din oricare dintre instrumentele menționate la articolul 32 alineatul (1) litera (j) din Directiva (UE) 2019/2034. În caz contrar, personalul ar beneficia, pe parcursul perioadei de reportare, de o majorare a valorii, care poate fi asimilată cu primirea unei distribuiri.

(9)

Distribuirile foarte ridicate pot reduce stimulentul pe termen lung cu privire la asumarea prudentă a riscurilor, deoarece sporesc efectiv partea variabilă a remunerației. În special, distribuirile nu ar trebui să fie plătite la intervale mai mari de un an, întrucât acest lucru ar antrena, de fapt, o acumulare a distribuirilor în perioadele de reportare și plata acestora după intrarea în drepturi pentru remunerația variabilă. Acumularea distribuirilor ar permite eludarea principiului stabilit la articolul 32 alineatul (3) din Directiva (UE) 2019/2034, conform căruia remunerația datorată în temeiul unor angajamente de reportare nu se dobândește mai rapid decât pe o bază proporțională. Articolul 32 alineatul (2) litera (b) din Directiva (UE) 2019/2034 conține cerința ca remunerația variabilă să nu fie plătită prin vehicule sau metode financiare care favorizează nerespectarea directivei sau a Regulamentului (UE) 2019/2033. Prin urmare, distribuirile efectuate după intrarea în drepturi pentru instrument nu ar trebui să depășească ratele practicate pe piață pentru astfel de instrumente emise de alte firme de investiții sau instituții cu o calitate comparabilă a creditului. În acest sens, ar trebui ca instrumentele utilizate în scopul remunerației variabile sau instrumentele cu care acestea sunt asociate să fie emise în principal în favoarea altor investitori sau să facă obiectul unui plafon privind distribuirile.

(10)

Este necesar ca cerințele în materie de reportare și de reținere aplicabile acordării remunerației variabile în temeiul articolului 32 alineatul (1) litera (l) și al articolului 32 alineatul (3) din Directiva (UE) 2019/2034 să fie respectate în orice moment, inclusiv atunci când se exercită o opțiune de cumpărare pe instrumentele utilizate în scopul remunerației variabile sau atunci când acestea sunt rambursate, răscumpărate sau convertite. Prin urmare, în astfel de situații, instrumentele ar trebui să fie înlocuite cu instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar, cu instrumente de fonduri proprii de nivel 2 și cu instrumente de alt tip care reflectă calitatea creditului firmei de investiții în condiții de continuitate a activității, care prezintă caracteristici echivalente cu cele ale instrumentului acordat inițial și care au aceeași valoare, ținându-se seama de eventualele cuantumuri care au fost reduse. În cazul instrumentelor, altele decât instrumentele de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar, care au o scadență fixă, ar trebui să se stabilească cerințe minime referitoare la scadența reziduală a acestor instrumente în momentul acordării lor, pentru a se asigura că acestea sunt conforme cu cerințele referitoare la perioadele de reportare și de reținere pentru remunerația variabilă.

(11)

Directiva (UE) 2019/2034 nu limitează clasele de instrumente care pot fi utilizate în scopul remunerației variabile la o anumită clasă de instrumente financiare. Ar trebui, prin urmare, să fie posibilă utilizarea unor instrumente sintetice sau a unor contracte încheiate între membrii personalului și firmele de investiții, care sunt legate de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar și instrumente de fonduri proprii de nivel 2 care pot fi convertite sau reduse integral. Acest lucru permite introducerea unor elemente specifice în condițiile unor astfel de instrumente, care se aplică numai instrumentelor acordate membrilor personalului, fără a fi necesar ca aceste condiții să fie impuse altor investitori.

(12)

În contextul unui grup, emisiunile pot fi gestionate la nivel central în cadrul unei întreprinderi-mamă, inclusiv în situațiile în care întreprinderea-mamă intră sub incidența Directivei 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului (5) sau a Directivei (UE) 2019/2034. Firmele de investiții din cadrul unui astfel de grup nu pot emite întotdeauna ele însele instrumente adecvate care să poată fi utilizate în scopul remunerației variabile. Regulamentul (UE) 2019/2033, coroborat cu Regulamentul (UE) nr. 575/2013, prevede că, în anumite condiții, instrumentele de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar și instrumentele de fonduri proprii de nivel 2 emise prin intermediul unei entități din sfera consolidării pot să facă parte din fondurile proprii ale unei firme de investiții. Prin urmare, ar trebui să fie posibil ca aceste instrumente să fie utilizate și în scopul remunerației variabile, cu condiția să existe o legătură clară între calitatea creditului firmei de investiții care utilizează respectivele instrumente în scopul remunerației variabile și calitatea creditului emitentului instrumentului. De regulă, se poate presupune că o astfel de legătură există între o întreprindere-mamă și o filială. Instrumentele, altele decât instrumentele de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar și instrumentele de fonduri proprii de nivel 2, care nu sunt emise direct de către o firmă de investiții ar trebui, de asemenea, să poată fi utilizate în scopul remunerației variabile, în condiții echivalente. Instrumentele care sunt legate de instrumente de referință emise de întreprinderi-mamă în țări terțe și care altfel sunt echivalente cu instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar și cu instrumente de fonduri proprii de nivel 2 ar trebui să poată fi utilizate în scopul remunerației variabile, în cazul în care evenimentul declanșator se referă la firma de investiții care utilizează un asemenea instrument sintetic.

(13)

Articolul 32 alineatul (1) litera (k) din Directiva (UE) 2019/2034 prevede că firmele de investiții care nu emit niciunul dintre instrumentele menționate la articolul 32 alineatul (1) litera (j) din directiva respectivă pot să utilizeze mecanisme alternative, cu condiția ca autoritatea competentă să aprobe o astfel de utilizare și cu condiția ca mecanismele respective să îndeplinească aceleași obiective ca instrumentele menționate la articolul 32 alineatul (1) litera (j) din directiva respectivă. Pentru a îndeplini aceleași obiective, astfel de mecanisme alternative ar trebui, prin urmare, să asigure faptul că remunerația variabilă acordată face obiectul unor ajustări implicite la risc. Valoarea unor astfel de mecanisme alternative ar trebui, prin urmare, să scadă ori de câte ori există un efect negativ asupra performanței firmei de investiții în cauză sau a activelor pe care le administrează aceasta. În plus, în cazul în care firma de investiții este supusă cerinței de a reporta remunerația variabilă în temeiul articolului 32 alineatul (1) litera (l) din Directiva (UE) 2019/2034, mecanismele alternative ar trebui să respecte de asemenea cerința de reportare a remunerației variabile și aplicarea mecanismelor de tip malus sau de recuperare („clawback”) și a perioadelor de reținere pentru remunerația variabilă plătită sub formă de instrumente.

(14)

Prezentul regulament are la bază proiectul de standarde tehnice de reglementare înaintat Comisiei de către Autoritatea Bancară Europeană, după consultarea Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe.

(15)

Autoritatea Bancară Europeană a organizat consultări publice deschise cu privire la proiectul de standarde tehnice de reglementare pe care se bazează prezentul regulament, a analizat costurile și beneficiile potențiale aferente și a solicitat opinia Grupului părților interesate din domeniul bancar instituit în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (6),

(1)

Infecția cu virusul febrei Văii de Rift (RVF) este o boală zoonotică emergentă a rumegătoarelor sălbatice și domestice cu transmitere prin vectori, provocată de un virus și reprezentând o posibilă amenințare transfrontalieră. RVF se caracterizează prin rate mari de avort și mortalitate neonatală la rumegătoare domestice. La oameni, boala evoluează în principal ca o gripă, în timp ce un număr mic de pacienți pot dezvolta encefalită sau chiar o boală hepatică gravă cu manifestări hemoragice. RVF se află pe lista bolilor animalelor cu declarare obligatorie (2) a Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (OIE).

(2)

În martie 2019, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) a publicat o evaluare rapidă a riscurilor pentru a aborda riscul importării virusului RVF și al răspândirii în continuare a virusului în Uniune și în Spațiul Economic European (SEE) în legătură cu creșterea numărului de cazuri raportate în Mayotte (3). Evaluarea a evidențiat că, deși riscul care decurge din aceste focare a fost foarte redus pentru Uniune și SEE în ceea ce privește introducerea virusului RVF prin intermediul comerțului legal cu animale și produse de origine animală, transportul ilegal de carne proaspătă, de lapte nepasteurizat și de produse netratate provenite de la rumegătoare infectate în bagajele personale ar putea reprezenta un risc. Concluzia ECDC a fost că, dacă virusul a fost introdus în partea continentală a Uniunii și în SEE, nu poate fi exclusă transmiterea în continuare prin vectori în rândul animalelor.

(3)

De asemenea, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a adoptat un aviz științific privind RVF la 23 ianuarie 2020 (4) în care a indicat că nu trebuie ignorat riscul răspândirii RVF în țările învecinate cu Uniunea și nici riscul unei posibile introduceri a vectorilor infectați în Uniune.

(4)

Faptul că există un risc de pătrundere a RVF în Uniune înseamnă că Uniunea trebuie să instituie măsuri adecvate de supraveghere și control al bolii, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului (5), care instituie un cadru legislativ pentru prevenirea și controlul bolilor listate. În conformitate cu anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1882 al Comisiei (6), RVF este considerată o boală de categoria A, D și E, în cazul căreia trebuie luate măsuri imediate de eradicare de îndată ce boala este detectată.

(5)

Uniunea dispune de măsuri adecvate de supraveghere și control al bolii RVF pentru a asigura eradicarea imediată în cazul în care boala pătrunde în Uniune. Pentru a-și menține eficacitatea, aceste măsuri trebuie să includă totodată un grad corespunzător de pregătire și suficiente resurse disponibile pentru a combate boala, ținându-se seama și de potențialul zoonotic al bolii. În acest sens, se consideră necesar să se asigure o capacitate suficientă de testare în laborator, întrucât calitatea bună a acestei capacități de testare este esențială pentru punerea în aplicare a măsurilor de supraveghere și de control al bolii și pentru a se evita, în consecință, pătrunderea bolii în Uniune.

(6)

Până în prezent, Uniunea nu a înființat un laborator de referință al Uniunii Europene pentru RVF. Desemnarea unui laborator de referință este esențială pentru a se putea aplica măsuri de supraveghere și de control al bolii pe o bază științifică și în mod omogen pe întreg teritoriul Uniunii.

(7)

Prin urmare, prezentul regulament trebuie să înființeze un laborator de referință al Uniunii Europene pentru RVF care să contribuie la asigurarea eficacității controalelor oficiale și să coordoneze asistența acordată laboratoarelor oficiale,

(1)

Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a primit o cerere de scutire de măsurile antidumping și compensatorii aplicabile importurilor de biomotorină expediate din Canada, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Canada, în ceea ce privește Verbio Diesel Canada Corporation (denumit în continuare „solicitantul”), în temeiul articolului 13 alineatul (4) din regulamentul antidumping de bază și al articolului 23 alineatul (6) din regulamentul antisubvenție de bază.

(2)

Cererea a fost depusă la data de 7 septembrie 2021 de către solicitant, care este un producător-exportator de biomotorină din Canada (denumită în continuare „țara în cauză”).

(3)

Produsul care face obiectul reexaminării este reprezentat de esterii monoalchilici ai unor acizi grași și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidrotratament, de origine nefosilă, cunoscuți în general sub denumirea de „biomotorină”, în formă pură sau în amestec cu un conținut în greutate de peste 20 % de esteri monoalchilici ai unor acizi grași și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidrotratament, de origine nefosilă, expediați din Canada, indiferent dacă au fost declarați sau nu ca fiind originari din Canada, încadrați în prezent la codurile NC ex 1516 20 98 (codul TARIC 1516209821), ex 1518 00 91 (codul TARIC 1518009121), ex 1518 00 99 (codul TARIC 1518009921), ex 2710 19 43 (codul TARIC 2710194321), ex 2710 19 46 (codul TARIC 2710194621), ex 2710 19 47 (codul TARIC 2710194721), ex 2710 20 11 (codul TARIC 2710201121), ex 2710 20 16 (codul TARIC 2710201621), ex 3824 99 92 (codul TARIC 3824999210), ex 3826 00 10 (codul TARIC 3826001020, 3826001050, 3826001089) și ex 3826 00 90 (codul TARIC 3826009011).

(4)

Prin Regulamentele (CE) nr. 598/2009 (5) și (CE) nr. 599/2009 (6), Consiliul a instituit taxe compensatorii și antidumping definitive la importurile de biomotorină originare din Statele Unite ale Americii.

(5)

Aceste măsuri au fost extinse prin Regulamentele de punere în aplicare (UE) nr. 443/2011 (7) și (UE) nr. 444/2011 (8) ale Consiliului, asupra importurilor de biomotorină expediate din Canada, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Canada.

(6)

Măsurile aflate în prezent în vigoare sunt instituite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/1266 în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul antidumping de bază și prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/1267 în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 18 alineatul (2) din regulamentul antisubvenție de bază.

(7)

Solicitantul a susținut că nu a exportat produsul care face obiectul reexaminării în Uniune în cursul perioadei de anchetă utilizate pentru ancheta care a condus la măsurile extinse adoptate prin Regulamentele de punere în aplicare (UE) nr. 443/2011 și (UE) nr. 444/2011, și anume în perioada 1 aprilie 2009-30 iunie 2010 (denumită în continuare „perioada anchetei inițiale”). În conformitate cu elementele de probă prezentate de solicitant, acesta a fost legal constituit abia în 2019, în timp ce instalația a fost construită și deschisă după perioada anchetei inițiale din 2012.

(8)

În plus, solicitantul a furnizat elemente de probă conform cărora este un producător autentic și a susținut că nu a eludat măsurile în vigoare.

(9)

Solicitantul a susținut, de asemenea, că, după perioada anchetei inițiale, în iulie 2021, a exportat produsul care face obiectul reexaminării către Uniune.

(10)

Comisia a examinat elementele de probă disponibile și a concluzionat că acestea sunt suficiente pentru a justifica deschiderea unei anchete în temeiul articolului 13 alineatul (4) din regulamentul antidumping de bază, precum și al articolului 23 alineatul (6) din regulamentul antisubvenție de bază, în scopul examinării posibilității de a acorda solicitantului o scutire de măsurile extinse.

(11)

Industria din Uniune cunoscută ca fiind vizată a fost informată cu privire la cererea de reexaminare și a avut ocazia de a formula observații. Nu au fost primite observații.

(12)

În prezenta anchetă, Comisia va acorda o atenție deosebită aspectului afilierii solicitantului cu societățile care fac obiectul măsurilor în vigoare pentru a se asigura că afilierea nu a fost stabilită cu scopul a eluda măsurile. Comisia va analiza, de asemenea, dacă anumite condiții de monitorizare ar trebui să fie impuse în cazul în care ancheta va concluziona că acordarea scutirii se justifică.

(13)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (4) din regulamentul de bază, în cazul noilor exportatori din țara exportatoare în cauză care nu au exportat produsul în perioada de anchetă vizată de măsuri, trebuie abrogată taxa antidumping în vigoare în privința importurilor de produse care fac obiectul reexaminării care sunt fabricate și vândute la export în Uniune de către solicitant.

(14)

În același timp, astfel de importuri trebuie să fie înregistrate în conformitate cu articolul 14 alineatul (5) din regulamentul antidumping de bază, astfel încât să se garanteze că, în cazul în care reexaminarea constată existența unei eludări în ceea ce îl privește pe solicitant, taxele antidumping pot fi percepute de la data înregistrării acestor importuri. Cuantumul eventualelor pasive viitoare ale solicitantului ar fi egal cu taxa aplicabilă „tuturor celorlalte societăți” prevăzută la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/1266 (172,2 EUR/tonă).

(15)

Întrucât regulamentul antisubvenție de bază nu prevede abrogarea taxelor compensatorii în cazul în care exportatorii nu au fost anchetați individual în cursul anchetei inițiale, aceste măsuri vor rămâne în vigoare. Măsurile antisubvenție în vigoare vor fi abrogate în ceea ce îl privește pe solicitant numai în cazul în care reexaminarea va avea ca rezultat constatarea că solicitantul are dreptul la o scutire.

(16)

Ancheta va viza perioada cuprinsă între 1 aprilie 2009 și joi, 30 septembrie 2021 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare”).

(17)

În vederea obținerii informațiilor pe care le consideră necesare pentru anchetă, Comisia va trimite un chestionar solicitantului. Solicitantul trebuie să transmită chestionarul completat în termen de 37 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, cu excepția cazului în care se specifică altfel, în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din regulamentul antidumping de bază și cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul antisubvenție de bază.

(18)

În conformitate cu dispozițiile prezentului regulament, toate părțile interesate sunt invitate să își prezinte punctele de vedere, să transmită informații și să furnizeze elemente de probă justificative. Cu excepția cazului în care se prevede altfel, informațiile respective și elementele de probă în sprijinul acestora trebuie să parvină Comisiei în termen de 37 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

(19)

Toate părțile interesate pot solicita să fie audiate de serviciile Comisiei responsabile cu ancheta. Orice solicitare de audiere trebuie să fie formulată în scris și să precizeze motivele care stau la baza sa. Pentru audierile privind aspectele referitoare la deschiderea anchetei, cererea trebuie transmisă în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentului regulament. Ulterior, orice cerere de a fi audiat trebuie transmisă în termenele specifice stabilite de Comisie în comunicarea sa cu părțile.

(20)

Informațiile transmise Comisiei în scopul desfășurării anchetelor de apărare comercială trebuie să nu fie protejate prin drepturi de autor. Înainte de prezentarea către Comisie a unor informații și/sau a unor date care sunt protejate de drepturi de autor ale unor părți terțe, părțile interesate trebuie să solicite o autorizare specifică din partea deținătorului drepturilor de autor care să permită în mod explicit Comisiei: (a) să utilizeze informațiile și datele în scopul prezentei proceduri de apărare comercială și (b) să furnizeze informațiile și/sau datele părților interesate de prezenta anchetă, într-o formă care să le permită să-și exercite dreptul la apărare.

(21)

Toate informațiile prezentate în scris, inclusiv cele solicitate prin prezentul regulament, chestionarele completate și corespondența furnizate de părțile interesate, pentru care se solicită un tratament confidențial, trebuie să poarte mențiunea „Sensitive” („versiune cu caracter sensibil”). Părțile care transmit informații pe parcursul prezentei anchete sunt invitate să ofere motive pentru solicitarea tratamentului confidențial.

(22)

Părțile care transmit informații cu mențiunea „Sensitive” trebuie să furnizeze rezumate cu caracter neconfidențial ale acestora, în conformitate cu articolul 19 alineatul (2) din regulamentul antidumping de bază și cu articolul 29 alineatul (2) din regulamentul antisubvenție de bază, care vor purta mențiunea „For inspection by interested parties” („versiune destinată consultării de către părțile interesate”). Rezumatele respective trebuie să fie suficient de detaliate pentru a permite o înțelegere rezonabilă a elementelor esențiale ale informațiilor transmise cu titlu confidențial.

(23)

Dacă o parte care furnizează informații cu mențiunea „Sensitive” nu prezintă motive întemeiate pentru solicitarea tratamentului confidențial sau nu pune la dispoziție un rezumat neconfidențial al acestora în formatul și de calitatea solicitate, Comisia poate să nu ia în considerare respectivele informații, cu excepția cazului în care se poate demonstra în mod convingător, utilizând surse adecvate, că informațiile sunt corecte.

(24)

Părțile interesate sunt invitate să prezinte toate documentele și cererile prin e-mail, inclusiv împuternicirile și fișele de certificare scanate, cu excepția răspunsurilor voluminoase, care trebuie să fie prezentate pe suport digital portabil (CD-ROM, DVD, unitate flash USB) în persoană sau prin scrisoare recomandată. Prin utilizarea e-mailului, părțile interesate își exprimă acordul cu privire la normele aplicabile transmiterii informațiilor pe cale electronică, conținute în documentul intitulat „CORESPONDENȚA CU COMISIA EUROPEANĂ ÎN CAZURILE DE APĂRARE COMERCIALĂ”, care este publicat pe site-ul Direcției Generale Comerț: https://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2014/june/tradoc_152581.pdf

(25)

Părțile interesate trebuie să indice numele lor, adresa, numărul de telefon și o adresă de e-mail valabilă și trebuie să asigure faptul că adresa de e-mail comunicată este o adresă de e-mail oficială funcțională care este verificată zilnic. După furnizarea datelor de contact, Comisia va comunica cu părțile interesate doar prin e-mail, cu excepția cazului în care acestea solicită în mod explicit să primească toate documentele din partea Comisiei prin alte mijloace de comunicare sau cu excepția cazului în care natura documentului care trebuie trimis impune utilizarea unei scrisori recomandate. Pentru mai multe reguli și informații privind corespondența cu Comisia, inclusiv principiile aplicabile transmiterii prin e-mail, părțile interesate sunt invitate să consulte instrucțiunile sus-menționate privind comunicarea cu părțile interesate.

Adresa Comisiei pentru corespondență:

E-mail: TRADE-R752-BIODIESEL-EXEMPTION@ec.europa.eu

(26)

Pentru a se garanta drepturile la apărare, părțile interesate trebuie să aibă posibilitatea de a prezenta observații cu privire la informațiile transmise de alte părți interesate. Atunci când prezintă astfel de informații, părțile interesate se pot referi numai la aspectele semnalate în contribuțiile celorlalte părți interesate și nu pot semnala probleme noi. Observațiile cu privire la informațiile furnizate de alte părți interesate ca răspuns la comunicarea constatărilor definitive ar trebui prezentate în termen de 5 zile de la termenul pentru prezentarea observațiilor privind constatările definitive, cu excepția cazului în care se prevede altfel. În cazul în care există o comunicare a constatărilor finale suplimentare, observațiile transmise de alte părți interesate ca răspuns la această comunicare suplimentară trebuie să aibă loc în termen de 1 zi de la termenul pentru prezentarea observațiilor privind această comunicare suplimentară, cu excepția cazului în care se prevede altfel. Calendarul stabilit nu aduce atingere dreptului Comisiei de a solicita informații suplimentare de la părțile interesate în cazuri justificate în mod corespunzător.

(27)

Orice prelungire a termenelor prevăzute în prezentul regulament trebuie să fie solicitată numai în circumstanțe excepționale și va fi acordată doar dacă este justificată corespunzător în urma prezentării unor motive întemeiate.

(28)

În orice caz, orice prelungire a termenului de răspuns la chestionare va fi limitată, în mod normal, la 3 zile și, ca regulă generală, nu va depăși 7 zile.

(29)

În ceea ce privește termenele pentru transmiterea altor informații menționate în regulament, prelungirile se vor limita la 3 zile, cu excepția cazului în care se demonstrează existența unor circumstanțe excepționale.

(30)

În cazul în care o parte interesată nu permite accesul la informațiile necesare, nu le furnizează în termenele prevăzute sau obstrucționează în mod semnificativ ancheta, se pot stabili constatări pozitive sau negative, pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul antidumping de bază și cu articolul 28 din regulamentul antisubvenție de bază.

(31)

În cazul în care se constată că orice parte interesată a transmis informații false sau înșelătoare, informațiile pot fi ignorate și se pot utiliza datele faptice disponibile.

(32)

Dacă o parte interesată nu cooperează sau cooperează doar parțial și, în consecință, concluziile sunt stabilite pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul antidumping de bază și cu articolul 28 din regulamentul antisubvenție de bază, rezultatul poate fi mai puțin favorabil acelei părți decât dacă aceasta ar fi cooperat.

(33)

Faptul că nu se oferă un răspuns pe suport electronic nu va fi considerat un refuz de a coopera, cu condiția ca partea interesată respectivă să demonstreze că prezentarea unui răspuns în forma cerută ar antrena sarcini sau costuri suplimentare nerezonabile. Partea interesată trebuie să contacteze imediat Comisia în acest sens.

(34)

Părțile interesate pot solicita intervenția consilierului-auditor pentru proceduri comerciale. Consilierul-auditor acționează drept intermediar între părțile interesate și serviciile Comisiei responsabile cu ancheta. Consilierul-auditor examinează cererile de acces la dosar, litigiile privind confidențialitatea documentelor, cererile de prelungire a termenelor și cererile terților de a fi audiați. Consilierul-auditor poate organiza o audiere cu o anumită parte interesată și poate acționa ca mediator pentru a asigura exercitarea deplină a drepturilor la apărare ale părților interesate. Consilierul-auditor va oferi, de asemenea, posibilitatea de audiere a părților implicate, pentru a permite prezentarea diferitelor puncte de vedere și a contraargumentelor.

(35)

Cererile de audiere adresate consilierului-auditor trebuie să fie formulate în scris și să precizeze motivele pe care se bazează. Pentru audierile privind aspectele referitoare la etapa inițială a anchetei, părțile sunt invitate să transmită cererea în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentului regulament. Ulterior, cererile de audiere de către consilierul-auditor sunt prezentate cât mai curând posibil de la producerea evenimentului care justifică o astfel de intervenție. Consilierul-auditor va examina motivele cererilor de intervenție, natura problemelor ridicate și impactul acestora asupra dreptului la apărare, având în vedere interesele de a se asigura buna administrare și finalizarea la timp a anchetei.

(36)

Pentru mai multe informații și date de contact, părțile interesate pot consulta paginile dedicate consilierului-auditor de pe site-ul internet al DG Comerț: http://ec.europa.eu/trade/trade-policy-and-you/contacts/hearing-officer/

(37)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (5) din regulamentul antidumping de bază și cu articolul 22 alineatul (1) din regulamentul antidumping de bază, ancheta se va încheia în termen de nouă luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

(38)

Toate datele cu caracter personal colectate pe parcursul prezentei anchete vor fi tratate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (9).

(39)

Un aviz privind protecția datelor, care conține informații pentru toate persoanele cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul activităților de apărare comercială ale Comisiei, este disponibil pe site-ul internet al DG TRADE: http://ec.europa.eu/trade/policy/accessing-markets/trade-defence/,

(1)

Pesta porcină clasică este o boală infecțioasă virală care afectează populațiile de porcine deținute și sălbatice și care poate avea un impact sever asupra populațiilor de animale în cauză și asupra profitabilității creșterii porcinelor, cauzând perturbări ale circulației transporturilor acestor animale și a produselor provenite de la acestea în interiorul Uniunii, precum și ale exporturilor către țări terțe.

(2)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/934 al Comisiei (2) a fost adoptat în cadrul Regulamentului (UE) 2016/429 și stabilește măsuri speciale de combatere a pestei porcine clasice care trebuie aplicate într-o perioadă limitată de timp de către statele membre menționate în anexa sa I, în zonele de restricție menționate în anexa respectivă.

(3)

Având în vedere eficacitatea măsurilor de supraveghere și control întreprinse în Bulgaria în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) 2020/687 al Comisiei (3) și cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/934, astfel cum au fost prezentate de Bulgaria Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, și având în vedere situația epidemiologică favorabilă în ceea ce privește pesta porcină clasică în statul membru respectiv, este necesar ca întregul teritoriu al Bulgariei, menționat în prezent ca zonă cu restricții în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/934, să fie eliminat din anexa respectivă.

(4)

Prin urmare, este necesar ca Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/934 să fie modificat în consecință.

(5)

Având în vedere îmbunătățirea situației epidemiologice privind pesta porcină clasică în Bulgaria și pentru a se asigura că nu există restricții nejustificate în ceea ce privește boala respectivă, este necesar ca modificările care urmează să fie aduse Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/934 prin prezentul regulament să intre în vigoare cât mai curând posibil.

(6)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

(1)

Fondul european de ajustare la globalizare pentru lucrătorii disponibilizați (FEG) urmărește să dea dovadă de solidaritate și să promoveze locuri de muncă decente și durabile în Uniune, oferind sprijin lucrătorilor concediați și persoanelor care desfășoară o activitate independentă a căror activitate a încetat în cazul unor evenimente majore de restructurare și ajutându-i să revină cât mai curând posibil la locuri de muncă decente și durabile.

(2)

FEG nu trebuie să depășească un cuantum anual maxim de 186 de milioane EUR (la prețurile din 2018), astfel cum se prevede la articolul 8 din Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului (3).

(3)

La 25 iunie 2021, Spania a depus o cerere de mobilizare a FEG pentru disponibilizările lucrătorilor care au avut loc în sectorul economic încadrat, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice din Uniunea Europeană („NACE”) (4), a doua revizuire, la diviziunea 25 (Fabricarea produselor metalice cu excepția mașinilor și echipamentelor) în regiunea Țara Bascilor (ES21) din Spania, de nivel 2 conform Nomenclatorului unităților teritoriale de statistică („NUTS”) (5). Cererea a fost completată cu informații suplimentare furnizate în conformitate cu articolul 8 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/691. Cererea îndeplinește condițiile pentru o contribuție financiară din partea FEG, prevăzute la articolul 13 din Regulamentul (UE) 2021/691.

(4)

Prin urmare, FEG ar trebui mobilizat pentru a se furniza o contribuție financiară în valoare de 1 214 607 EUR ca răspuns la cererea depusă de Spania.

(5)

Pentru a reduce la minimum timpul necesar pentru mobilizarea FEG, prezenta decizie ar trebui să se aplice de la data adoptării,

(1)

La 7 decembrie 2020, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2020/1999 (1).

(2)

Măsurile prevăzute la articolele 2 și 3 din Decizia (PESC) 2020/1999 se aplică persoanelor fizice și juridice, entităților și organismelor care figurează pe lista din anexa la Decizia (PESC) 2020/1999 până la 8 decembrie 2021.

(3)

Pe baza unei reexaminări a anexei la Decizia (PESC) 2020/1999, măsurile prevăzute la articolele 2 și 3 din decizia respectivă în ceea ce privește persoanele fizice și juridice, entitățile și organismele care figurează pe lista din anexa respectivă ar trebui să fie prelungite până la 8 decembrie 2022, exceptând în ceea ce privește o persoană decedată, în cazul căreia rubrica corespunzătoare ar trebui eliminată din anexa respectivă. Rubricile referitoare la șapte persoane incluse în anexa respectivă ar trebui să fie actualizate.

(4)

Prin urmare, Decizia (PESC) 2020/1999 ar trebui să fie modificată în consecință,

(1)

La 19 noiembrie 2018, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2018/1788 (1).

(2)

Decizia (PESC) 2018/1788 prevede o perioadă de punere în aplicare de 36 de luni pentru activitățile menționate la articolul 1 din aceasta, care începe la data încheierii acordului menționat la articolul 3 alineatul (3) din decizia respectivă.

(3)

Partenerul de implementare, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, acționând în numele Biroului de control pentru Europa de Sud-Est și de Est asupra armelor de calibru mic și a armamentului ușor, a solicitat o prelungire a perioadei de punere în aplicare a Deciziei (PESC) 2018/1788 până la 17 octombrie 2022, având în vedere întârzierea punerii în aplicare a activităților de proiect în temeiul Deciziei (PESC) 2018/1788 ca urmare a impactului pandemiei de COVID-19.

(4)

Continuarea activităților menționate la articolul 1 din Decizia (PESC) 2018/1788 până la 17 octombrie 2022 poate fi realizată fără consecințe în ceea ce privește resursele financiare.

(5)

Prin urmare, articolul 5 alineatul (2) din Decizia (PESC) 2018/1788 ar trebui să fie modificat în consecință,