ISSN 1977-0782

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

L 435

European flag  

Ediţia în limba română

Legislaţie

Anul 64
6 decembrie 2021


Cuprins

 

I   Acte legislative

Pagina

 

 

REGULAMENTE

 

*

Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021 de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) și finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1307/2013

1

 

*

Regulamentul (UE) 2021/2116 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013

187

 

*

Regulamentul (UE) 2021/2117 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole, a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare, a Regulamentului (UE) nr. 251/2014 privind definirea, descrierea, prezentarea, etichetarea și protejarea indicațiilor geografice ale produselor vitivinicole aromatizate și a Regulamentului (UE) nr. 228/2013 privind măsurile specifice din domeniul agriculturii în favoarea regiunilor ultraperiferice ale Uniunii

262

RO

Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată.

Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc.


I Acte legislative

REGULAMENTE

6.12.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 435/1


REGULAMENTUL (UE) 2021/2115 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 2 decembrie 2021

de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) și finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1307/2013

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 42 și articolul 43 alineatul (2),

având în vedere Actul de aderare din 1979, în special punctul 6 din Protocolul nr. 4 privind bumbacul anexat la acesta,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Curții de Conturi (1),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (2),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor (3),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (4),

întrucât:

(1)

Comunicarea Comisiei din 29 noiembrie 2017 intitulată „Viitorul sectorului alimentar și al agriculturii” prezintă provocările, obiectivele și orientările viitoarei politici agricole comune (PAC) ulterior anului 2020. Respectivele obiective includ orientarea PAC mai mult către obținerea de rezultate și către piață, stimularea modernizării și a durabilității, inclusiv a durabilității economice, sociale, de mediu și climatice a zonelor agricole, forestiere și rurale, precum și contribuția la reducerea sarcinii administrative a beneficiarilor legate de legislația Uniunii.

(2)

Pentru a aborda dimensiunea globală și implicațiile PAC, Comisia ar trebui să asigure coerența cu politicile și instrumentele externe ale Uniunii, în special în domeniul cooperării pentru dezvoltare și al comerțului. Angajamentul Uniunii în ceea ce privește coerența politicilor în favoarea dezvoltării necesită luarea în considerare a obiectivelor și principiilor de dezvoltare în elaborarea politicilor.

(3)

Întrucât PAC trebuie să asigure răspunsuri mai eficace la provocări și oportunități pe măsură ce acestea se manifestă la nivel internațional, la nivelul Uniunii, la nivel național, la nivel regional, la nivel local și la nivelul fermelor, este necesar să se raționalizeze guvernanța PAC și să se îmbunătățească performanța acesteia în materie de îndeplinire a obiectivelor Uniunii, precum și să se reducă în mod semnificativ sarcina administrativă. PAC ar trebui să se bazeze pe obținerea performanței (denumit în continuare „modelul de performanță”). Prin urmare, Uniunea ar trebui să stabilească parametrii de bază ai politicii, cum ar fi obiectivele PAC și cerințele de bază ale acesteia, iar statele membre ar trebui să dețină o responsabilitate mai mare în privința modului în care îndeplinesc obiectivele și ating țintele. Subsidiaritatea sporită face posibilă luarea în considerare în mai mare măsură a condițiilor și nevoilor locale, precum și a naturii specifice a activității agricole, care rezultă din structura socială a agriculturii și din disparitățile structurale și naturale dintre diferitele regiuni agricole, prin personalizarea sprijinului în scopul maximizării contribuției la îndeplinirea obiectivelor Uniunii.

(4)

Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Respectivele norme sunt prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (5) (denumit în continuare „Regulamentul financiar”) și prevăd în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, achiziții publice, premii sau gestiune indirectă și prevăd verificarea responsabilităților actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE includ, de asemenea, un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii.

(5)

Normele privind măsurile care leagă eficacitatea fondurilor Uniunii de buna guvernanță economică, privind dezvoltarea teritorială și privind vizibilitatea sprijinului din fondurile Uniunii prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului (6) ar trebui să se aplice, de asemenea, sprijinului pentru dezvoltare rurală acordat în temeiul prezentului regulament, pentru a se asigura coerența cu fondurile în cauză ale Uniunii în legătură cu aspectele respective.

(6)

Sinergiile dintre FEADR și Orizont Europa, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului (7), ar trebui să încurajeze FEADR să utilizeze la maximum rezultatele cercetării și inovării, în special pe cele care derivă din proiectele finanțate prin intermediul Orizont Europa și al Parteneriatului european pentru inovare privind productivitatea și durabilitatea agriculturii (PEI), generând inovații în sectorul agricol și în zonele rurale.

(7)

Având în vedere importanța combaterii declinului dramatic al biodiversității, sprijinul în temeiul prezentului regulament ar trebui să contribuie la integrarea acțiunilor în materie de biodiversitate în politicile Uniunii și la realizarea obiectivului general ambițios de a aloca pentru obiectivele în materie de biodiversitate 7,5 % din cheltuielile anuale din cadrul financiar multianual (CFM) în 2024 și 10 % din cheltuielile anuale din CFM în 2026 și 2027.

(8)

Statele membre ar trebui să aibă flexibilitatea de a specifica anumite definiții și condiții în propriile planuri strategice PAC. Totuși, în vederea asigurării unor condiții de concurență echitabile comune, trebuie instituit un anumit cadru la nivelul Uniunii care să conțină elementele comune necesare ce trebuie incluse în definițiile și condițiile respective (denumite în continuare „definițiile-cadru”).

(9)

Pentru a consolida rolul agriculturii în furnizarea de bunuri publice, este necesar să se stabilească o definiție-cadru adecvată pentru „activitatea agricolă”. În plus, pentru a se asigura faptul că Uniunea își poate îndeplini obligațiile internaționale referitoare la sprijinul intern, prevăzute în Acordul OMC privind agricultura, în special obligația ca sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilității și tipurile de intervenții conexe să fie notificate în continuare ca sprijin din categoria „cutie verde”, ale cărui efecte asupra producției sau de denaturare a comerțului sunt nule sau cel mult minime, definiția-cadru a „activității agricole” ar trebui să cuprindă atât producția de produse agricole, cât și menținerea suprafețelor agricole, lăsând fermierilor posibilitatea să aleagă între cele două tipuri de activități. În scopul adaptării la condițiile locale, statele membre ar trebui să prevadă definiția exactă a „activității agricole” și condițiile relevante în propriile planuri strategice PAC.

(10)

Pentru a nu se pierde elemente esențiale pentru întreaga Uniune, care asigură comparabilitatea între deciziile statelor membre, ar trebui stabilită o definiție-cadru pentru „suprafața agricolă”, care să nu limiteze totuși statele membre în îndeplinirea obiectivelor Uniunii. Definițiile-cadru conexe pentru „teren arabil”, „culturi permanente” și „pajiște permanentă” ar trebui stabilite în linii mari, pentru a permite statelor membre să elaboreze definiții mai detaliate în conformitate cu propriile condiții locale.

(11)

Definiția-cadru pentru „teren arabil” ar trebui formulată în așa fel încât să permită statelor membre să cuprindă forme de producție diferite și să impună includerea suprafețelor de terenuri lăsate în pârloagă pentru a se asigura natura decuplată a intervențiilor.

(12)

Definiția-cadru pentru „culturi permanente” ar trebui să includă atât suprafețele utilizate efectiv pentru producție, cât și cele care nu sunt utilizate în acest scop, precum și pepinierele și speciile forestiere cu ciclu de producție scurt, care urmează a fi definite de statele membre.

(13)

Definiția-cadru pentru „pajiște permanentă” ar trebui formulată în așa fel încât, în cazurile în care iarba și alte plante furajere erbacee rămân predominante, să nu excludă alte specii care sunt bune pentru pășunat. În plus, ar trebui să le permită statelor membre să specifice criterii suplimentare și să le dea posibilitatea să includă alte specii decât iarba sau alte plante furajere erbacee care pot produce hrană pentru animale, indiferent dacă sunt sau nu utilizate pentru producția efectivă. Printre acestea s-ar putea număra specii de plante ale căror părți, cum ar fi frunzele, florile, tulpinile sau fructele, pot fi consumate direct sau atunci când cad pe pământ. Statele membre ar trebui, de asemenea, să poată decide să limiteze terenurile cu zone de pășunat în care iarba și alte plante furajere erbacee nu sunt predominante sau sunt absente, inclusiv să limiteze respectivele terenuri la terenurile utilizate în conformitate cu practicile locale consacrate.

(14)

Ar trebui să se asigure faptul că statele membre includ în definițiile-cadru pentru „suprafața agricolă” sistemele agrosilvice, care constau în cultivarea de arbori pe parcele agricole pe care se desfășoară activități agricole în vederea îmbunătățirii utilizării durabile a terenurilor.

(15)

Pentru a se garanta securitatea juridică a faptului că sprijinul este plătit pentru o suprafață agricolă care se află la dispoziția fermierului și pe care se desfășoară o activitate agricolă, ar trebui prevăzută o definiție-cadru a „hectarului eligibil” cu elementele esențiale. În special, statele membre ar trebui să stabilească condițiile pe baza cărora să se determine dacă terenul se află la dispoziția fermierului. Având în vedere probabilitatea utilizării ocazionale și temporare a terenului agricol pentru o activitate care nu este strict agricolă și dat fiind potențialul anumitor activități neagricole de a contribui la diversificarea veniturilor exploatațiilor agricole, statele membre ar trebui să stabilească condiții adecvate pentru includerea la categoria „hectare eligibile” a suprafețelor care sunt utilizate și pentru activități neagricole.

(16)

Având în vedere nivelul ridicat de ambiție în materie de mediu al PAC, suprafața eligibilă nu ar trebui să fie redusă ca urmare a punerii în aplicare a anumitor norme privind condiționalitatea și a schemelor pentru climă, mediu și bunăstarea animalelor (denumite în continuare „eco-scheme”) în cadrul plăților directe. Suprafețele agricole nu ar trebui să devină neeligibile pentru plăți directe în cazul cultivării în scopul obținerii de produse neagricole, și anume în cazul cultivării în sistem de paludicultură în cadrul schemelor Uniunii sau al schemelor naționale care contribuie la îndeplinirea unuia sau a mai multor obiective ale Uniunii legate de mediu sau de climă. În plus, suprafețele agricole ar trebui să rămână eligibile pentru plăți directe atunci când fac obiectul anumitor cerințe ale Uniunii referitoare la protecția mediului sau sunt împădurite în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală, inclusiv suprafețele împădurite în cadrul schemelor naționale conforme sau suprafețele care fac obiectul anumitor angajamente de scoatere temporară din circuitul agricol.

(17)

De asemenea, ținând seama de nevoia de simplificare, statelor membre ar trebui să li se permită să decidă ca elementele de peisaj care nu împiedică în mod semnificativ desfășurarea activității agricole pe o parcelă să facă parte în continuare din suprafața eligibilă. La calcularea suprafeței eligibile de pajiști permanente, deducând suprafețele ocupate de elemente neeligibile, statelor membre ar trebui să li se permită să aplice o metodologie simplificată.

(18)

În ceea ce privește suprafețele utilizate pentru producția de cânepă, în vederea protejării sănătății publice și pentru a se asigura consecvența cu alte reglementări legislative, utilizarea soiurilor de semințe de cânepă cu un conținut de tetrahidrocanabinol mai mic de 0,3 % ar trebui cuprinsă în definiția „hectarului eligibil”.

(19)

Pentru ca performanța PAC să fie și mai bună, sprijinul pentru venit ar trebui să fie direcționat spre fermierii activi. Pentru a se asigura o abordare comună la nivelul Uniunii, ar trebui prevăzută o definiție-cadru a „fermierului activ” care să conțină elementele esențiale. Statele membre ar trebui să stabilească în propriile planuri strategice PAC, pe baza unor criterii obiective, care fermieri sunt considerați fermieri activi. Pentru a se reduce sarcina administrativă, statelor membre ar trebui să li se permită să acorde plăți directe fermierilor mai mici care contribuie, la rândul lor, la vitalitatea zonelor rurale și să stabilească o listă negativă a activităților neagricole în comparație cu care activitățile agricole sunt în general marginale. Lista negativă nu ar trebui să fie singurul mod în care este stabilită definiția, ci ar trebui utilizată ca instrument complementar care să ajute la identificarea unor astfel de activități neagricole, fără a aduce atingere faptului că persoanele în cauză trebuie să dovedească îndeplinirea criteriilor pentru încadrarea în definiția „fermierului activ”. În vederea garantării unor venituri mai bune, a consolidării structurii socioeconomice a zonelor rurale sau a urmăririi unor obiective conexe, definiția „fermierului activ” nu ar trebui să împiedice acordarea de sprijin fermierilor care desfășoară mai multe activități sau a fermierilor cu fracțiune de normă care, pe lângă activitățile agricole, sunt implicați și în activități neagricole.

(20)

Pentru a se asigura consecvența între tipurile de intervenții sub formă de plăți directe și tipurile de intervenții pentru dezvoltarea rurală atunci când obiectivul vizat este reînnoirea generațională, ar trebui stabilită la nivelul Uniunii o definiție-cadru a „tânărului fermier” care să conțină elementele esențiale.

(21)

Pentru a se asigura consecvența între tipurile de intervenții sub formă de plăți directe și tipurile de intervenții pentru dezvoltarea rurală atunci când obiectivul vizat este facilitarea dezvoltării întreprinderilor din zonele rurale, ar trebui stabilită la nivelul Uniunii o definiție-cadru a „noului fermier”, care să conțină elemente comune.

(22)

Pentru a da substanță obiectivelor PAC stabilite la articolul 39 din TFUE, precum și pentru a garanta că Uniunea face față în mod corespunzător celor mai recente provocări cu care se confruntă, este oportun să se prevadă o serie de obiective generale care să reflecte orientările prezentate în comunicarea privind „Viitorul sectorului alimentar și al agriculturii”. De asemenea, la nivelul Uniunii ar trebui stabilit un set de obiective specifice care să fie urmărite de statele membre prin intermediul planurilor lor strategice PAC, ținând seama de faptul că în statele membre agricultura reprezintă un sector strâns legat de economie în ansamblu. Obiectivele specifice respective ar trebui nu doar să stabilească un echilibru între dimensiunile dezvoltării durabile, potrivit evaluării impactului, ci și să transpună obiectivele generale ale PAC în priorități mai concrete și să țină seama de legislația relevantă a Uniunii, în special în ceea ce privește clima, energia și mediul.

(23)

O PAC mai inteligentă, modernizată și mai durabilă trebuie să fie deschisă față de cercetare și inovare, pentru a reflecta caracterul multifuncțional al sistemelor agricole, forestiere și alimentare ale Uniunii, investind în dezvoltarea tehnologică și în digitalizare și îmbunătățind totodată adoptarea și implementarea efectivă a tehnologiilor, în special a tehnologiilor digitale, precum și accesul la cunoștințe imparțiale, temeinice, relevante și noi și intensificarea schimbului de astfel de cunoștințe.

(24)

Uniunea trebuie să promoveze un sector agricol modern, competitiv, rezilient și diversificat, care să beneficieze de pe urma unei producții de înaltă calitate și a unei utilizării eficiente a resurselor și care să asigure securitatea alimentară pe termen lung ca parte a unui sector agroalimentar competitiv și productiv, protejând, în același timp, modelul fermei de familie.

(25)

Pentru a sprijini obținerea de venituri viabile de către ferme și reziliența sectorului agricol din întreaga Uniune în vederea sporirii securității alimentare pe termen lung, este necesar să se îmbunătățească poziția fermierilor în lanțul valoric, în special prin încurajarea formelor de cooperare care îi implică pe fermieri și sunt în beneficiul acestora, precum și prin promovarea lanțurilor scurte de aprovizionare și prin îmbunătățirea transparenței pieței.

(26)

Este necesar ca Uniunea să îmbunătățească răspunsul la exigențele societale referitoare la hrană și sănătate, inclusiv în ceea ce privește alimentele de înaltă calitate, sigure și hrănitoare produse într-un mod durabil. Pentru a progresa în această direcție, este necesară promovarea de practici agricole durabile specifice, cum ar fi agricultura ecologică, gestionarea integrată a dăunătorilor, agroecologia, agrosilvicultura sau agricultura de precizie. În mod similar, ar trebui stimulate, de asemenea, acțiuni de promovare a unor niveluri mai ridicate de bunăstare a animalelor și inițiative de combatere a rezistenței la antimicrobiene.

(27)

Modelul de performanță nu ar trebui să conducă la o situație în care să existe 27 de politici agricole naționale diferite, punând astfel în pericol caracterul comun al PAC și piața internă. Acesta ar trebui, totuși, să le permită statelor membre un anumit grad de flexibilitate într-un cadru de reglementare comun solid. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să stabilească obiectivele Uniunii și să definească tipurile de intervenții, precum și cerințele comune ale Uniunii aplicabile statelor membre, asigurând astfel caracterul comun al PAC. Statele membre, beneficiind de un nivel sporit de flexibilitate, ar trebui să fie responsabile de transpunerea acestui cadru de reglementare al Uniunii în mecanisme de sprijin aplicabile beneficiarilor. În acest context, statele membre ar trebui să acționeze în conformitate cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și cu principiile generale ale dreptului Uniunii și să se asigure că, într-adevăr, cadrul juridic pentru acordarea sprijinului din partea Uniunii către beneficiari se bazează pe planurile strategice PAC ale statelor membre și este în conformitate cu principiile și cerințele prevăzute în prezentul regulament și în Regulamentul (UE) 2021/2116 al Parlamentului European și al Consiliului (8). Ele ar trebui, totodată, să își pună în aplicare planurile strategice PAC așa cum au fost aprobate de Comisie.

(28)

Pentru a promova un sector agricol inteligent și rezilient, plățile directe constituie în continuare o parte esențială a garantării unui sprijin acordat fermierilor pentru un venit echitabil. De asemenea, investițiile în restructurarea, modernizarea, inovarea și diversificarea fermelor și în adoptarea unor noi practici și tehnologii sunt necesare pentru îmbunătățirea atractivității pieței pentru fermieri.

(29)

În contextul unei mai puternice orientări spre piață a PAC, prezentată în comunicarea privind „Viitorul sectorului alimentar și al agriculturii”, expunerea la piață, schimbările climatice și frecvența și gravitatea fenomenelor meteorologice extreme aferente acestora, precum și crizele sanitare și fitosanitare pot genera riscuri legate de volatilitatea prețurilor și de presiunile tot mai mari asupra veniturilor, în special ale producătorilor primari. Astfel, deși fermierii sunt cei care poartă responsabilitatea finală a elaborării propriilor strategii și a îmbunătățirii rezilienței în cadrul propriilor ferme, ar trebui să se instituie un cadru robust care să garanteze gestionarea adecvată a riscurilor.

(30)

Sprijinirea și îmbunătățirea protecției mediului și a combaterii schimbărilor climatice și contribuția la îndeplinirea obiectivelor Uniunii în materie de mediu și de climă constituie o prioritate extrem de importantă pentru viitorul agriculturii și silviculturii din Uniune. PAC ar trebui să joace un rol atât în reducerea impactului negativ asupra mediului și climei, inclusiv asupra biodiversității, cât și în sporirea furnizării de bunuri publice de mediu – pe toate tipurile de terenuri agricole și forestiere (inclusiv zonele cu valoare naturală ridicată) și în zonele rurale în ansamblu. Așadar, structura PAC ar trebui să reflecte un nivel de ambiție mai ridicat în privința respectivelor obiective. Aceasta ar trebui să includă elemente care sprijină sau, într-o formă sau alta, stimulează o gamă largă de acțiuni în vederea atingerii obiectivelor în agricultură, producția de alimente, silvicultură și zonele rurale în ansamblu.

(31)

Combinația optimă de tipuri de acțiuni pentru abordarea respectivelor obiective va varia de la un stat membru la altul. Concomitent cu necesitatea de a intensifica eforturile de adaptare la schimbările climatice, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și creșterea capacității de sechestrare a carbonului sunt în egală măsură importante pentru atenuarea schimbărilor climatice. Producția și utilizarea energiei sprijinite prin PAC ar trebui să vizeze energia care prezintă în mod clar caracteristicile durabilității, inclusiv în ceea ce privește gazele cu efect de seră. În ceea ce privește gestionarea resurselor naturale, reducerea dependenței de substanțe chimice precum îngrășămintele artificiale și pesticidele ar putea fi deosebit de utilă, inclusiv pentru protejarea biodiversității, în condițiile în care în multe părți ale Uniunii devine urgentă nevoia reducerii dependenței de pesticide și a unor măsuri de stopare și inversare a declinului populațiilor de polenizatori.

(32)

Deoarece multe zone rurale din Uniune suferă din cauza unor probleme structurale cum ar fi lipsa oportunităților de angajare atractive, lipsa de personal calificat și investițiile insuficiente în bandă largă și în conectivitate, infrastructuri digitale și de altă natură și servicii esențiale, precum și din cauza exodului tinerilor, este fundamentală consolidarea structurii socioeconomice a zonelor respective, în conformitate cu Declarația de la Cork 2.0 „O viață mai bună în zonele rurale”, în special prin crearea de locuri de muncă și reînnoirea generațională, aducând în zonele rurale locurile de muncă și creșterea economică dorite de Comisie, promovând incluziunea socială, sprijinul acordat tinerilor, reînnoirea generațională și dezvoltarea de „sate inteligente” în mediul rural al întregii Europe și contribuind la atenuarea depopulării.

(33)

Egalitatea între femei și bărbați este un principiu fundamental al Uniunii, iar integrarea perspectivei de gen este un instrument important pentru includerea acestui principiu în PAC. Prin urmare, ar trebui să se pună un accent deosebit pe promovarea participării femeilor la dezvoltarea socioeconomică a zonelor rurale, cu acordarea unei atenții speciale agriculturii, sprijinind rolul-cheie al femeilor. Statele membre ar trebui să aibă obligația de a evalua situația femeilor în agricultură și de a aborda provocările în propriile planuri strategice PAC. Principiul egalității de gen ar trebui să facă parte integrantă din pregătirea, punerea în aplicare și evaluarea intervențiilor PAC. De asemenea, statele membre ar trebui să își consolideze capacitatea în ceea ce privește integrarea dimensiunii de gen și colectarea de date defalcate pe genuri.

(34)

În vederea stabilizării și diversificării economiei rurale, ar trebui sprijinite dezvoltarea, crearea și menținerea întreprinderilor neagricole. Astfel cum se indică în comunicarea privind „Viitorul sectorului alimentar și al agriculturii”, noile lanțuri valorice rurale, cum ar fi energia din surse regenerabile, bioeconomia emergentă, economia circulară și ecoturismul, pot oferi zonelor rurale un bun potențial pentru creștere și locuri de muncă, conservând totodată resursele naturale. În acest context, instrumentele financiare și utilizarea garanției UE din cadrul InvestEU, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului (9), pot avea un rol crucial în asigurarea accesului la finanțare și în stimularea capacității de creștere a fermelor și întreprinderilor. Există potențial pentru ocuparea forței de muncă în zonele rurale pentru resortisanții țărilor terțe cu drept de ședere legală, ceea ce ar promova integrarea lor socială și economică, în special în cadrul strategiilor de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității.

(35)

PAC ar trebui să asigure în continuare securitatea alimentară, care ar trebui înțeleasă ca însemnând acces permanent la alimente suficiente, sigure și hrănitoare. Mai mult, PAC ar trebui să contribuie la îmbunătățirea răspunsului dat de agricultura Uniunii noilor exigențe societale referitoare la hrană și la sănătate, inclusiv la producția agricolă durabilă, la o alimentație mai sănătoasă, la bunăstarea animalelor și la reducerea deșeurilor alimentare. PAC ar trebui să promoveze în continuare producția cu caracteristici specifice și valoroase, ajutând fermierii să-și ajusteze proactiv producția în funcție de semnalele de pe piață și de exigențele consumatorilor.

(36)

Având în vedere amploarea reformei necesare pentru îndeplinirea obiectivelor avute în vedere și pentru a se răspunde preocupărilor exprimate, este oportun să se prevadă un nou cadru juridic, într-un singur regulament, care să cuprindă sprijinul din partea Uniunii finanțat prin Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și care să înlocuiască măsurile prevăzute în prezent în Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (10) și în Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (11).

(37)

Prezentul regulament ar trebui să prevadă norme care să se aplice sprijinului din partea Uniunii finanțat prin FEGA și prin FEADR și acordat sub forma unor tipuri de intervenții specificate în planuri strategice PAC elaborate de statele membre și aprobate de Comisie.

(38)

Pentru a se asigura faptul că Uniunea își poate îndeplini obligațiile internaționale referitoare la sprijinul intern, prevăzute în Acordul OMC privind agricultura, anumite tipuri de intervenții prevăzute în prezentul regulament ar trebui să fie notificate în continuare ca sprijin din categoria „cutie verde”, ale cărui efecte asupra producției sau de denaturare a comerțului sunt nule sau cel mult minime, sau să fie notificate ca sprijin din categoria „cutie albastră” în cadrul programelor de limitare a producției, fiind astfel exceptate de la angajamentele de reducere. Deși dispozițiile din prezentul regulament referitoare la astfel de tipuri de intervenții sunt deja în conformitate cu cerințele „cutiei verzi” prevăzute în anexa 2 la Acordul OMC privind agricultura sau cu cerințele „cutiei albastre” prevăzute la articolul 6.5 din acordul menționat, ar trebui să se garanteze că intervențiile planificate de statele membre în planurile lor strategice PAC pentru aceste tipuri de intervenții îndeplinesc în continuare cerințele respective. În special, plata specifică pentru cultura de bumbac efectuată în temeiul prezentului regulament ar trebui concepută în continuare astfel încât să respecte dispozițiile „cutiei albastre”.

(39)

Ar trebui asigurată conformitatea intervențiilor, inclusiv a sprijinului cuplat pentru venit, cu angajamentele internaționale ale Uniunii. Acestea includ cerințele Memorandumului de înțelegere dintre Comunitatea Economică Europeană și Statele Unite ale Americii privind semințele oleaginoase în cadrul GATT (12), astfel cum sunt aplicabile ca urmare a modificărilor la nivelul suprafeței de bază separate pentru plantele oleaginoase a Uniunii survenite în urma schimbării alcătuirii Uniunii.

(40)

Informațiile privind performanța PAC și evaluarea acesteia pe baza punerii în aplicare a planurilor strategice PAC vor fi luate în considerare în evaluările periodice ale coerenței politicilor în favoarea dezvoltării durabile, stabilite pe baza Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă, realizate de Comisie.

(41)

Având ca bază sistemul precedent al ecocondiționalității implementat până în 2022, sistemul noii condiționalități leagă primirea integrală a sprijinului PAC de respectarea de către fermieri și de către alți beneficiari a standardelor de bază referitoare la mediu, schimbările climatice, sănătatea publică, sănătatea plantelor și bunăstarea animalelor. Standardele de bază cuprind, într-o formă simplificată, o listă de cerințe legale în materie de gestionare (SMR) și standarde privind bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor (standarde GAEC). Respectivele standarde de bază ar trebui să țină seama într-o mai mare măsură de provocările legate de mediu și de climă și de noua componentă de mediu a arhitecturii PAC, atingând astfel nivelul superior de ambiție în ceea ce privește mediul și clima prevăzut de Comisie în comunicarea sa privind „Viitorul sectorului alimentar și al agriculturii” și în CFM pentru perioada 2021-2027, stabilit prin Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului (13).

(42)

Condiționalitatea are menirea de a contribui la dezvoltarea unei agriculturi durabile, printr-o sensibilizare mai puternică a beneficiarilor în legătură cu necesitatea respectării standardelor de bază. De asemenea, condiționalitatea vizează ca PAC să devină mai compatibilă cu așteptările societății, prin îmbunătățirea coerenței dintre PAC și obiectivele privind mediul, sănătatea publică, sănătatea plantelor și bunăstarea animalelor. Condiționalitatea ar trebui să fie o parte integrantă a componentei de mediu a arhitecturii PAC, ca element al nivelului de bază pe care se sprijină angajamente mai ambițioase în materie de mediu și de climă, și ar trebui aplicată în mod exhaustiv în întreaga Uniune. Statele membre ar trebui să se asigure că se aplică sancțiuni proporționale, eficace și disuasive în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/2116 fermierilor și altor beneficiari care nu îndeplinesc cerințele respective.

(43)

Cadrul standardelor GAEC este menit să contribuie la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la acestea, să abordeze provocările legate de apă, protejarea și calitatea solului, precum și protejarea și calitatea biodiversității. Cadrul trebuie îmbunătățit pentru a ține seama în special de practicile prevăzute pentru perioada de până în anul 2022 în cadrul înverzirii plăților directe, de atenuarea schimbărilor climatice și de necesitatea îmbunătățirii sustenabilității fermelor, precum și de contribuția acestora la biodiversitate. Este recunoscut faptul că fiecare standard GAEC contribuie la îndeplinirea mai multor obiective. Pentru a implementa acest cadru, statele membre ar trebui să instituie câte un standard național pentru fiecare dintre standardele stabilite la nivelul Uniunii, ținând seama de caracteristicile specifice ale zonei respective, inclusiv condițiile pedologice și climatice, de condițiile agricole existente, de practicile agricole, de dimensiunile și structurile fermelor, de utilizarea terenurilor și de specificul regiunilor ultraperiferice. Statele membre ar trebui să poată stabili alte standarde la nivel național în ceea ce privește obiectivele principale ale standardelor GAEC pentru a îmbunătăți performanța în materie de mediu și de climă a cadrului de standarde GAEC. Având în vedere practicile existente în cadrul sistemului de agricultură ecologică, nu ar trebui aplicată nicio cerință suplimentară fermierilor care practică sistemul de agricultură ecologică în ceea ce privește rotația culturilor. În plus, în ceea ce privește standardele privind rotația culturilor și ponderea minimă a terenurilor arabile pentru biodiversitate, statele membre ar trebui să poată lua în considerare anumite excepții pentru a evita o sarcină excesivă asupra fermelor mai mici sau pentru a exclude anumite ferme care îndeplinesc deja obiectivul standardelor GAEC deoarece sunt acoperite într-o măsură semnificativă de pajiști, de terenuri lăsate în pârloagă sau de culturi de leguminoase. Ar trebui să se prevadă, de asemenea, o excepție în ceea ce privește cerința în materie de biodiversitate privind ponderea minimă a terenurilor arabile în cazul statelor membre a căror suprafață este predominant împădurită.

(44)

SMR trebuie să fie implementate pe deplin de statele membre pentru a deveni operaționale la nivel de fermă și pentru a se asigura aplicarea unui tratament egal fermierilor. Pentru a se asigura consecvența normelor privind condiționalitatea din punctul de vedere al sporirii durabilității politicii, SMR ar trebui să includă principalele acte din legislația Uniunii referitoare la mediu, sănătatea publică, sănătatea plantelor și bunăstarea animalelor, astfel cum au fost puse în aplicare la nivel național, care prevăd obligații precise pentru fermierii individuali și alți beneficiari, inclusiv obligații în temeiul Directivei 92/43/CEE a Consiliului (14) și al Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului (15) sau al Directivei 91/676/CEE a Consiliului (16). Pentru a se da curs declarației comune emise de Parlamentul European și de Consiliu anexate la Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (17), dispozițiile relevante din Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului (18) și din Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului (19) ar trebui să fie incluse ca SMR în domeniul de aplicare al condiționalității, iar lista standardelor GAEC ar trebui să fie adaptată în consecință.

(45)

Pentru a contribui la dezvoltarea unei agriculturi durabile din punct de vedere social printr-o mai bună conștientizare de către beneficiarii sprijinului PAC a standardelor sociale și de ocupare a forței de muncă, ar trebui introdus un nou mecanism care să integreze preocupările de ordin social.

(46)

Un astfel de mecanism ar trebui să coreleze primirea integrală a plăților directe din cadrul PAC, precum și a plăților pentru angajamentele în materie de mediu și de climă și alte angajamente în materie de gestionare, a plăților pentru constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice anumitor zone și a plăților pentru dezavantaje specifice anumitor zone, generate de anumite cerințe obligatorii, cu respectarea de către fermieri și alți beneficiari a standardelor de bază privind condițiile de muncă și de încadrare în muncă pentru lucrătorii agricoli și securitatea și sănătatea în muncă, în special a anumitor standarde în temeiul Directivei 89/391/CEE a Consiliului (20) și al Directivelor 2009/104/CE (21) și (UE) 2019/1152 (22) ale Parlamentului European și ale Consiliului. Până în 2025, Comisia ar trebui să evalueze fezabilitatea includerii articolului 7 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 492/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (23) și, dacă este cazul, ar trebui să propună acte legislative în acest scop.

(47)

Statele membre ar trebui să se asigure că se aplică sancțiuni proporționale, eficace și disuasive în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/2116 fermierilor și altor beneficiari care nu îndeplinesc standardele respective. Datorită principiului independenței justiției, nu este posibil să se impună sistemelor judiciare cerințe specifice privind modul în care sunt pronunțate hotărârile și condamnările, altele decât cele prevăzute de legislația pe care se bazează hotărârile și condamnările respective.

(48)

La instituirea mecanismului de condiționalitate socială, pentru a respecta dreptul statelor membre de a defini principiile fundamentale ale sistemelor lor sociale și de muncă, ar trebui să se țină seama în mod corespunzător de diferitele cadre naționale. Prin urmare, ar trebui luată în considerare preferința statului membru în materie de metode de asigurare a respectării legislației, de negociere colectivă și de rolul partenerilor sociali, inclusiv, după caz, în cadrul punerii în aplicare a directivelor în domeniul social și al ocupării forței de muncă. Ar trebui să fie respectate modelele naționale ale pieței forței de muncă și autonomia partenerilor sociali. Prezentul regulament nu ar trebui să impună nicio obligație partenerilor sociali sau statelor membre în ceea ce privește asigurarea respectării legislației sau controalele în domenii care, în conformitate cu modelele naționale ale pieței forței de muncă, țin de responsabilitatea partenerilor sociali.

(49)

Din cauza complexității instituirii unor sisteme la nivel național care să respecte autonomia și specificitatea sistemelor naționale, ar trebui să li se permită statelor membre p să pună în aplicare condiționalitatea socială la o dată ulterioară, dar în orice caz nu mai târziu de 1 ianuarie 2025.

(50)

Statele membre ar trebui să se asigure că există servicii de consiliere agricolă specifice diferitelor tipuri de producții, menite a îmbunătăți gestionarea durabilă și performanța generală a exploatațiilor agricole și a întreprinderilor rurale, vizând aspectele economice, de mediu și sociale, și a identifica îmbunătățirile necesare în privința tuturor măsurilor luate la nivel de fermă prevăzute în planurile strategice PAC, inclusiv în privința digitalizării. Aceste servicii de consiliere agricolă ar trebui să îi ajute pe fermieri și pe alți beneficiari ai sprijinului PAC să devină mai conștienți în privința relației dintre gestionarea fermei și gestionarea terenurilor, pe de o parte, și anumite standarde, cerințe și informații, inclusiv referitoare la mediu și climă, pe de altă parte. Lista acestora din urmă include standarde aplicabile fermierilor și altor beneficiari ai PAC, inclusiv cooperativelor, sau necesare acestora și prevăzute în planul strategic PAC, precum și standardele aferente legislației privind apa, utilizarea durabilă a pesticidelor, gestionarea nutrienților și, totodată, inițiativele de combatere a rezistenței la antimicrobiene. De asemenea, ar trebui să se poată oferi consiliere privind gestionarea riscurilor și sprijinul pentru inovare în vederea pregătirii și punerii în aplicare a proiectelor grupurilor operaționale emergente din cadrul PEI, obținându-se și punându-se în practică totodată idei inovatoare de la nivel local. Pentru a spori calitatea și eficacitatea consilierii, statele membre ar trebui să integreze toți consilierii publici și privați și rețelele de consiliere în sistemele de cunoștințe și inovare în agricultură (AKIS), în scopul furnizării de informații tehnologice și științifice la zi obținute prin cercetare și inovare.

(51)

Pentru a sprijini atât performanța agronomică, cât și performanța de mediu a fermelor, informațiile privind gestionarea nutrienților, cu accent pe azot și fosfat, nutrienții care, din punctul de vedere al mediului, pot reprezenta provocări specifice și, prin urmare, merită o atenție deosebită, ar trebui furnizate cu ajutorul unui instrument electronic specific pentru sustenabilitatea fermelor pus la dispoziția fermierilor individuali de către statele membre. Instrumentul pentru sustenabilitatea fermelor ar trebui să ofere sprijin pentru luarea deciziilor în cadrul fermelor. Pentru a se asigura condiții de concurență echitabile în rândul fermierilor și în întreaga Uniune, Comisia ar trebui să poată oferi statelor membre sprijin în ceea ce privește proiectarea instrumentului pentru sustenabilitatea fermelor.

(52)

Pentru o mai bună informare și consiliere a fermierilor cu privire la obligațiile care le revin față de lucrătorii lor în ceea ce privește dimensiunea socială a PAC, serviciile de consiliere agricolă ar trebui să informeze cu privire la cerințele privind furnizarea, în scris, a informațiilor menționate la articolul 4 din Directiva (UE) 2019/1152 și cu privire la standardele de sănătate și securitate aplicabile în cadrul fermelor.

(53)

Pentru a se asigura o distribuire mai echitabilă a sprijinului pentru venit, statelor membre ar trebui să li se permită să plafoneze sau să reducă cuantumurile plăților directe care depășesc un anumit plafon, iar rezultatul reducerii fie ar trebui utilizat pentru plăți directe decuplate și, în mod prioritar, pentru sprijinul redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității, fie ar trebui transferat spre FEADR. Pentru evitarea efectelor negative asupra ocupării forței de muncă, statelor membre ar trebui să li se permită să țină seama de forța de muncă atunci când aplică acest mecanism.

(54)

Pentru a se evita sarcina administrativă excesivă generată de gestionarea unui număr mare de plăți în cuantumuri mici și a se asigura o contribuție eficace a sprijinului la îndeplinirea obiectivelor PAC la care contribuie plățile directe, statele membre ar trebui să stabilească, în planurile lor strategice PAC, cerințe în ceea ce privește suprafața minimă sau cuantumul minim legat de sprijin pentru care se acordă plăți directe. Atunci când decid să acorde sprijin pentru venit legat de animale care se plătește per animal, statele membre ar trebui să stabilească întotdeauna un prag în ceea ce privește cuantumul minim pentru a evita penalizarea fermierilor care sunt eligibili pentru acest sprijin, dar a căror suprafață este sub prag. Având în vedere structura foarte specifică a agriculturii din insulele mici din Marea Egee, Grecia ar trebui să poată decide dacă în zona respectivă ar trebui sau nu să se aplice vreun prag minim.

(55)

Având în vedere importanța participării fermierilor la instrumentele de gestionare a riscurilor, statelor membre ar trebui să li se permită să aloce un anumit procent din plățile directe pentru a sprijini contribuțiile fermierilor la astfel de instrumente.

(56)

În vederea garantării unui nivel minim de sprijin pentru venitul agricol pentru toți fermierii activi, precum și în scopul îndeplinirii obiectivului de a se asigura un nivel de trai echitabil pentru populația agricolă prevăzut la articolul 39 alineatul (1) litera (b) din TFUE, ar trebui stabilită o plată decuplată anuală bazată pe suprafață, ca tip de intervenție numit „sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilității”. Pentru a se îmbunătăți direcționarea respectivului sprijin, ar trebui să fie posibilă stabilirea unor cuantumuri diferite ale plăților pe grupuri de teritorii pe baza condițiilor socioeconomice sau agronomice sau reducerea acestora luându-se în considerare alte intervenții. Pentru a evita efectele disruptive asupra veniturilor fermierilor, statelor membre ar trebui să li se permită să implementeze sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilității pe baza drepturilor la plată. În cazul respectiv, valoarea drepturilor la plată de dinaintea oricărei convergențe suplimentare ar trebui să fie proporțională cu valoarea lor astfel cum a fost stabilită în cadrul schemelor de plată de bază în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1307/2013, ținând seama de plățile pentru practicile agricole benefice pentru climă și mediu. Statele membre ar trebui să realizeze, de asemenea, o convergență suplimentară pentru a continua să se îndepărteze progresiv de valorile istorice.

(57)

Când prevăd plăți directe decuplate pe baza sistemului de drepturi la plată, statele membre ar trebui să continue să gestioneze o rezervă națională sau mai multe rezerve per grup de teritorii. Aceste rezerve ar trebui utilizate, în mod prioritar, pentru tinerii fermieri și pentru noii fermieri. De asemenea, pentru a se garanta funcționarea fără probleme a sistemului, sunt necesare norme privind utilizarea și transferul drepturilor la plată.

(58)

Fermele mici rămân un element esențial al agriculturii Uniunii, deoarece au un rol vital în sprijinirea ocupării forței de muncă în mediul rural și contribuie la dezvoltarea teritorială. Pentru a se promova o distribuire mai echilibrată a sprijinului și pentru a se reduce sarcina administrativă pentru cei care beneficiază de sume mici, statele membre ar trebui să aibă opțiunea de a concepe o intervenție specifică pentru micii fermieri, care să înlocuiască celelalte intervenții sub formă de plăți directe. Pentru a se asigura o mai bună direcționare a sprijinului respectiv, ar trebui să fie posibilă o diferențiere a plății. Pentru a permite micilor fermieri să aleagă sistemul care corespunde cel mai bine nevoilor lor, participarea fermierilor la intervenție ar trebui să fie opțională.

(59)

Având în vedere nevoia recunoscută de a se promova o distribuire mai echilibrată a sprijinului către exploatațiile mici și mijlocii într-un mod vizibil și măsurabil, statele membre ar trebui să implementeze un sprijin redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității și să aloce unui astfel de sprijin cel puțin 10 % din pachetul financiar al plăților directe. Pentru a se permite o mai bună direcționare a acestui sprijin complementar și având în vedere diferențele dintre structurile fermelor din întreaga Uniune, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a prevedea cuantumuri diferite ale sprijinului complementar pentru diferite intervale de hectare, precum și de a diferenția sprijinul în funcție de nivelul regional sau de aceleași grupuri de teritorii, astfel cum se prevede în planurile lor strategice PAC, pentru sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilității.

(60)

Este responsabilitatea statelor membre să asigure o distribuție specifică a plăților directe și să consolideze sprijinul pentru venit pentru cei care au cea mai mare nevoie de acesta. Diferitele instrumente disponibile pentru statele membre pot contribui în mod eficace la îndeplinirea respectivului obiectiv, inclusiv plafonarea și degresivitatea, precum și intervenții precum sprijinul redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității și plata pentru micii fermieri. Planurile strategice PAC ale statelor membre ar trebui să conțină o prezentare generală a eforturilor depuse de statele respective în acest sens. Pe baza nevoilor în ceea ce privește distribuirea mai echitabilă a plăților directe, inclusiv a nevoilor bazate pe structura specifică a fermelor, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a opta fie pentru aplicarea unei plăți redistributive obligatorii și a procentului minim corespunzător, fie pentru alte măsuri adecvate, inclusiv plata redistributivă la un procent mai mic.

(61)

Crearea și dezvoltarea de către tinerii fermieri a unor noi activități economice în sectorul agricol reprezintă o provocare din punct de vedere financiar și constituie un element de care ar trebui să se țină seama atunci când se concepe strategia de intervenție la alocarea și direcționarea plăților directe. Această dezvoltare este esențială pentru competitivitatea sectorului agricol din Uniune și, din acest motiv, statelor membre ar trebui să li se permită să instituie un sprijin complementar pentru venit pentru tinerii fermieri. Acest tip de intervenție ar trebui să le ofere tinerilor fermieri un sprijin pentru venit suplimentar, după perioada inițială de instalare. Pe baza evaluării nevoilor lor, statele membre ar trebui să poată decide cu privire la o metodă de calcul pentru plată, fie pe hectar, fie sub formă de sumă forfetară, și eventual limitată la un număr maxim de hectare. Deoarece ar trebui să acopere numai perioada inițială de activitate a întreprinderii, o astfel de plată ar trebui acordată pe o durată maximă numai după depunerea cererii de ajutor și la scurt timp după instalarea inițială. În cazul în care durata plății depășește anul 2027, statele membre ar trebui să se asigure că beneficiarilor nu li se creează așteptări juridice în ceea ce privește perioada de după anul respectiv.

(62)

PAC ar trebui să garanteze că statele membre sporesc nivelul de realizare în ceea ce privește mediul grație respectării nevoilor locale și a circumstanțelor reale ale fermierilor. În cadrul plăților directe din planurile strategice PAC, statele membre ar trebui să instituie eco-scheme voluntare pentru fermieri și care ar trebui să fie întru totul coordonate cu celelalte intervenții relevante. Acestea ar trebui să fie stabilite de statele membre ca o plată acordată fie pentru stimularea și remunerarea furnizării de bunuri publice prin intermediul practicilor agricole benefice pentru mediu și climă, fie drept compensație pentru desfășurarea respectivelor practici. În ambele cazuri, acestea ar trebui să vizeze sporirea performanței PAC în materie de mediu și de climă și ar trebui, prin urmare, să fie concepute astfel încât să depășească cerințele obligatorii prevăzute deja de sistemul condiționalității.

(63)

Pentru a asigura eficiența, eco-schemele ar trebui, în principiu, să acopere cel puțin două domenii de acțiune pentru climă, mediu, bunăstarea animalelor și combaterea rezistenței la antimicrobiene. În același scop, deși compensația ar trebui să se bazeze pe costurile suportate, pe pierderile de venit și pe costurile tranzacționale care decurg din practicile agricole angajate, ținându-se seama de obiectivele stabilite în cadrul eco-schemelor, plățile suplimentare față de sprijinul de bază pentru venit trebuie să reflecte nivelul de ambiție al practicilor angajate. Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea să instituie eco-scheme pentru practicile agricole desfășurate de fermieri pe suprafețe agricole, în special activități agricole, dar și anumite practici care depășesc activitățile agricole. Practicile respective pot include gestionarea îmbunătățită a pajiștilor permanente și a elementelor de peisaj, reumidificarea turbăriilor, cultivarea în sistem de paludicultură și agricultura ecologică.

(64)

Agricultura ecologică, reglementată prin Regulamentul (UE) 2018/848 al Parlamentului European și al Consiliului (24), este un sistem agricol care are potențialul de a contribui în mod semnificativ la îndeplinirea mai multor obiective specifice ale PAC, în special la îndeplinirea obiectivelor specifice în materie de mediu și de climă. Având în vedere efectele pozitive ale agriculturii ecologice asupra mediului și climei, statele membre ar trebui să poată lua în considerare, în special, agricultura ecologică atunci când instituie eco-scheme pentru practicile agricole și pot evalua, în acest context, nivelul de sprijin necesar pentru terenurile agricole gestionate în cadrul sistemului de agricultură ecologică.

(65)

Statele membre ar trebui să poată elabora eco-scheme ca „scheme de bază”, drept o condiție pentru fermieri de a-și asuma angajamente mai ambițioase în materie de mediu, climă și bunăstare a animalelor în cadrul dezvoltării rurale. Pentru a asigura simplificarea, statele membre ar trebui să poată elabora eco-scheme consolidate. Statele membre ar trebui să poată, de asemenea, să elaboreze eco-scheme pentru sprijinirea practicilor privind bunăstarea animalelor și combaterea rezistenței la antimicrobiene.

(66)

În scopul asigurării unor condiții de concurență echitabile între fermieri, ar trebui să se stabilească o alocare maximă pentru sprijinul cuplat în cadrul plăților directe care este permis să fie acordat de către statele membre pentru a îmbunătăți competitivitatea, sustenabilitatea sau calitatea anumitor sectoare și producții care sunt deosebit de importante din motive sociale, economice sau de mediu și care se confruntă cu anumite dificultăți. La conceperea acestor intervenții, statele membre ar trebui să țină seama de impactul lor potențial asupra pieței interne.

(67)

Întrucât este recunoscut pe scară largă faptul că producția de culturi proteice se confruntă cu dificultăți grave în Uniune, nu este necesar să se demonstreze astfel de dificultăți în cazul intervențiilor sub formă de sprijin cuplat pentru venit care vizează respectivele culturi. Ar trebui să li se permită statelor membre să utilizeze o parte suplimentară a plafonului lor financiar disponibil pentru plățile directe în scopul acordării unui sprijin cuplat pentru venit în mod specific pentru sprijinirea producției de culturi proteice, pentru a reduce deficitul Uniunii în această privință. În plus, statele membre ar trebui să poată sprijini amestecul de leguminoase și ierburi în cadrul sprijinului cuplat pentru venit, atât timp cât leguminoasele rămân predominante în amestec.

(68)

În conformitate cu obiectivele prevăzute în Protocolul nr. 4 privind bumbacul anexat la Actul de aderare din 1979, este necesar să se continue o „plată specifică pentru cultură” per hectar eligibil legată de cultivarea bumbacului, precum și sprijinul pentru organizațiile interprofesionale din regiunile producătoare de bumbac. Totuși, deoarece alocarea bugetară pentru bumbac este fixă și nu poate fi utilizată în alte scopuri și deoarece temeiul juridic al executării plății specifice pentru cultură se regăsește în tratate, plata pentru bumbac nu ar trebui să facă parte din intervențiile aprobate în planul strategic PAC și nu ar trebui să facă obiectul verificării performanței și analizei performanței. Prin urmare, ar trebui stabilite norme specifice, precum și derogări de la prezentul regulament și de la Regulamentul (UE) 2021/2116. Din motive de coerență, este oportun ca acestea să fie stabilite în prezentul regulament.

(69)

Tipurile de intervenții în anumite sectoare sunt necesare pentru a contribui la îndeplinirea obiectivelor PAC și pentru consolidarea sinergiilor cu alte instrumente ale PAC. În armonie cu modelul de performanță, ar trebui să fie stabilite la nivelul Uniunii cerințe minime referitoare la conținutul și obiectivele unor astfel de tipuri de intervenții în anumite sectoare, pentru a se asigura condiții de concurență echitabile pe piața internă și pentru a se evita condițiile de concurență inegale și neloiale. Statele membre ar trebui să justifice includerea acestora în planurile lor strategice PAC și să asigure consecvența cu alte intervenții la nivel sectorial. Tipurile generale de intervenții care urmează a fi stabilite la nivelul Uniunii ar trebui să fie prevăzute pentru sectorul fructelor și legumelor, cel al vinului, cel al produselor apicole, cel al uleiului de măsline și al măslinelor de masă și cel al hameiului, precum și pentru alte sectoare din rândul celor menționate la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (25) și sectoare care acoperă produsele care urmează a fi enumerate într-o anexă la prezentul regulament, în cazul cărora se consideră că instituirea unor intervenții specifice va avea efecte benefice asupra îndeplinirii unora sau a tuturor obiectivelor generale și specifice ale PAC vizate de prezentul regulament. În special, având în vedere deficitul Uniunii în ceea ce privește proteinele vegetale și beneficiile pentru mediu pe care le aduce producția acestora, leguminoasele ar trebui incluse printre produsele enumerate în anexa respectivă, respectând totodată lista OMC a UE privind semințele oleaginoase, iar beneficiile respective ar trebui promovate în rândul fermierilor, printre altele prin intermediul serviciilor de consiliere agricolă.

(70)

Pachetele financiare naționale sau alte limitări sub forma unor plafoane sunt necesare pentru menținerea specificității intervenției și pentru facilitarea programării unor intervenții pentru produse apicole, vin, uleiul de măsline și măslinele de masă, hamei și pentru alte sectoare care urmează a fi specificate în prezentul regulament. Totuși, pentru a nu fi subminată îndeplinirea obiectivelor tipurilor de intervenții în sectorul fructelor și legumelor, nu ar trebui să se aplice restricții financiare în conformitate cu abordarea actuală. În cazurile în care statele membre ar introduce un sprijin pentru tipuri de intervenții în alte sectoare în planurile lor strategice PAC, alocarea financiară corespunzătoare ar trebui dedusă din alocările pentru plăți directe ale statului membru în cauză, pentru a se menține neutralitatea financiară. În cazul în care un stat membru ar decide să nu implementeze intervențiile specifice pentru sectorul hameiului sau pentru sectorul uleiului de măsline și al măslinelor de masă, alocările conexe destinate statului membru respectiv ar trebui puse la dispoziție ca alocări suplimentare pentru tipurile de intervenții sub formă de plăți directe.

(71)

În cazul intervențiilor pentru dezvoltare rurală, principiile sunt stabilite la nivelul Uniunii, în special în ceea ce privește cerințele de bază referitoare la aplicarea criteriilor de selecție de către statele membre. Totuși, statele membre ar trebui să aibă o amplă marjă de discreție pentru a stabili condiții specifice în funcție de propriile nevoi. Tipurile de intervenții pentru dezvoltare rurală includ plățile pentru angajamentele în materie de mediu și de climă și pentru alte angajamente în materie de gestionare pe care statele membre ar trebui să le sprijine pe întregile lor teritorii, în funcție de propriile nevoi specifice naționale, regionale sau locale. Statele membre ar trebui să acorde plăți fermierilor și altor gestionari de terenuri care își asumă în mod voluntar angajamente în materie de gestionare care contribuie la atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea și la protejarea și ameliorarea mediului, inclusiv a calității și cantității apei, a calității aerului, a solului, a biodiversității și a serviciilor ecosistemice, precum și angajamente voluntare în cadrul Natura 2000 și sprijin pentru diversitatea genetică. Sprijinul din cadrul plăților pentru angajamentele în materie de gestionare poate fi acordat, de asemenea, sub forma unor abordări locale, integrate sau cooperative și a unor intervenții axate pe rezultate.

(72)

Sprijinul pentru angajamentele în materie de gestionare poate, în special, include prime destinate agriculturii ecologice pentru conversia la terenuri ecologice și menținerea acestora. Pe baza analizei lor aprofundate a sectorului agriculturii ecologice și ținând seama de obiectivele pe care intenționează să le atingă în ceea ce privește producția ecologică, statele membre ar trebui să analizeze agricultura ecologică sub aspectul angajamentelor în materie de gestionare în funcție de nevoile lor teritoriale specifice, să aloce sprijin pentru a crește ponderea terenurilor agricole gestionate în cadrul sistemului de agricultură ecologică și să se asigure că bugetele alocate corespund creșterii preconizate a producției ecologice. Sprijinul pentru angajamentele în materie de gestionare ar putea include, de asemenea, plăți pentru alte tipuri de intervenții de sprijin pentru sistemele de producție care respectă mediul, cum ar fi agroecologia, agricultura de conservare și producția integrată, servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor, prime pentru păduri și pentru crearea de sisteme agrosilvice, bunăstarea animalelor, conservarea, utilizarea durabilă și dezvoltarea resurselor genetice, în special prin metode tradiționale de reproducere. În funcție de propriile nevoi, ar trebui să li se permită statelor membre să elaboreze alte scheme în cadrul acestui tip de intervenții. Acest tip de plăți ar trebui să se acorde doar pentru costurile suplimentare și pierderile de venit rezultate din angajamentele care depășesc nivelul de bază al standardelor și cerințelor obligatorii prevăzute în dreptul Uniunii și în cel intern, precum și condiționalitatea, astfel cum este prevăzută în planul strategic PAC. Ar trebui să fie posibil ca angajamentele legate de acest tip de intervenții să fie asumate pentru o perioadă anuală sau multianuală prestabilită și să depășească șapte ani în cazuri în care acest lucru este justificat corespunzător.

(73)

Intervențiile forestiere ar trebui să contribuie la implementarea comunicării Comisiei din 16 iulie 2021 intitulată „ Noua strategie UE pentru păduri pentru 2030” și, acolo unde este oportun, la extinderea utilizării sistemelor agrosilvice. Acestea ar trebui să se bazeze pe programele silvicole naționale sau regionale ale statelor membre sau pe instrumente echivalente, care ar trebui să fie fondate pe angajamentele aferente Regulamentului (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului (26) și pe angajamentele asumate în cadrul Conferințelor Ministeriale privind Protecția Pădurilor din Europa. Intervențiile ar trebui să se bazeze pe planuri sustenabile de gestionare a pădurilor sau pe instrumente echivalente care să aibă în vedere în mod corespunzător stocarea și sechestrarea eficientă a carbonului din atmosferă, îmbunătățind totodată protecția biodiversității, și pot cuprinde dezvoltarea zonelor forestiere și gestionarea durabilă a pădurilor, inclusiv împădurirea terenurilor, prevenirea incendiilor și crearea și regenerarea de sisteme agrosilvice, protejarea, refacerea și îmbunătățirea resurselor forestiere ținând seama de nevoile de adaptare, investițiile pentru garantarea și îmbunătățirea conservării și rezilienței pădurilor și pentru garantarea și îmbunătățirea furnizării de servicii ecosistemice forestiere și de servicii climatice, precum și măsuri și investiții în sprijinul energiei din surse regenerabile și al bioeconomiei.

(74)

Pentru a asigura un venit echitabil și un sector agricol rezilient pe întregul teritoriu al Uniunii, ar trebui să li se permită statelor membre să acorde sprijin fermierilor din zonele care se confruntă cu constrângeri naturale și cu alte constrângeri specifice anumitor zone, inclusiv din zonele montane și insulare. În ceea ce privește plățile pentru zonele care se confruntă cu constrângeri naturale și cu alte constrângeri specifice, ar trebui să se aplice în continuare desemnarea efectuată în temeiul articolului 32 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013.

(75)

Pentru ca PAC să genereze mai multă valoare adăugată la nivelul Uniunii în ceea ce privește mediul și să își consolideze sinergiile cu finanțarea investițiilor în natură și biodiversitate, este necesar să se mențină o măsură separată care să vizeze compensarea beneficiarilor pentru dezavantajele legate de implementarea rețelei Natura 2000 stabilită prin Directiva 92/43/CEE și punerea în aplicare a Directivei 2000/60/CE. Prin urmare, ar trebui să se acorde în continuare sprijin fermierilor și deținătorilor de păduri, pentru a-i ajuta să facă față dezavantajelor specifice care rezultă din punerea în aplicare a Directivelor 92/43/CEE și 2009/147/CE și pentru a contribui la gestionarea eficace a siturilor Natura 2000. Totodată, ar trebui să fie pus la dispoziția fermierilor un sprijin care să îi ajute să facă față dezavantajelor din zonele bazinelor hidrografice, cauzate de punerea în aplicare a Directivei 2000/60/CE. Sprijinul ar trebui să fie legat de cerințele specifice descrise în planurile strategice PAC care depășesc standardele și cerințele obligatorii relevante. De asemenea, statele membre ar trebui să se asigure că plățile acordate fermierilor nu duc la dubla finanțare prin suprapunerea cu eco-schemele, permițând o flexibilitate suficientă în planurile strategice PAC pentru a facilita complementaritatea dintre diferitele intervenții. În plus, nevoile specifice ale zonelor Natura 2000 ar trebui luate în considerare de către statele membre în cadrul elaborării generale a planurilor lor strategice PAC.

(76)

De asemenea, obiectivele PAC ar trebui urmărite prin sprijinirea investițiilor, atât a celor productive, cât și a celor neproductive, atât în cadrul fermelor cât și în afara lor. Aceste investiții pot viza, printre altele, infrastructurile legate de dezvoltarea, modernizarea și adaptarea la schimbările climatice a agriculturii și a silviculturii, inclusiv accesul la terenurile agricole și la cele forestiere, consolidarea și îmbunătățirea terenurilor, practicile agrosilvice, precum și furnizarea energiei și a apei și economisirea acestora. Sprijinul poate viza totodată investițiile în refacerea potențialului agricol sau forestier în urma unor dezastre naturale, a unor fenomene climatice nefavorabile sau a unor evenimente catastrofale, inclusiv incendii, furtuni, inundații, dăunători și boli. Pentru o mai bună asigurare a consecvenței planurilor strategice PAC cu obiectivele Uniunii, precum și pentru asigurarea unor condiții de concurență echitabile între statele membre, în prezentul regulament ar trebui să fie inclusă o listă negativă a domeniilor investiționale. Statele membre ar trebui să utilizeze în mod optim fondurile disponibile pentru investiții aliniind sprijinul pentru investiții la normele relevante ale Uniunii în domeniile mediului și bunăstării animalelor.

(77)

Tinerii fermieri în special trebuie să își modernizeze fermele pentru ca acestea să devină viabile pe termen lung. Cu toate acestea, ei se confruntă cu o cifră de afaceri scăzută în primii ani de activitate. Prin urmare, este important ca statele membre să faciliteze intervențiile investiționale întreprinse de tinerii fermieri și să acorde prioritate acestor intervenții. În acest scop ar trebui să li se permită statelor membre să prevadă în planurile lor strategice PAC rate de sprijin mai ridicate și alte condiții preferențiale pentru investițiile direcționate către exploatațiile tinerilor fermieri. Ar trebui, de asemenea, să li se permită statelor membre să acorde un sprijin sporit pentru investiții fermelor mici.

(78)

Atunci când oferă sprijin pentru investiții, statele membre ar trebui să acorde o atenție deosebită obiectivului transversal al modernizării agriculturii și a zonelor rurale prin stimularea și partajarea cunoștințelor, a inovării și a digitalizării în agricultură și în zonele rurale și prin încurajarea utilizării acestora. În descrierea din planurile strategice PAC a contribuției planurilor respective la obiectivul transversal ar trebui inclus sprijinul pentru investiții în instalarea de tehnologii digitale în agricultură, silvicultură și zonele rurale, cum ar fi investițiile în agricultura de precizie, în „satele inteligente”, în întreprinderile rurale și în infrastructurile tehnologiei informației și comunicațiilor.

(79)

Având în vedere obiectivul Uniunii care vizează o stare bună a corpurilor de apă și nevoia ca investițiile să respecte acest obiectiv, este important să se stabilească norme în ceea privește sprijinul pentru modernizarea și dezvoltarea infrastructurilor de irigații, astfel încât utilizarea apei în scopuri agricole să nu pericliteze respectivul obiectiv.

(80)

Având în vedere necesitatea eliminării lacunelor în materie de investiții din sectorul agricol al Uniunii și pentru a se îmbunătăți accesul la finanțare pentru grupurile prioritare, în special pentru tinerii fermieri și pentru noii fermieri cu profiluri de risc mai ridicat, ar trebui să se încurajeze utilizarea garanției UE din cadrul InvestEU și combinarea granturilor cu instrumentele financiare. Deoarece utilizarea instrumentelor financiare în statele membre variază considerabil ca urmare a diferențelor în ceea ce privește accesul la finanțare, dezvoltarea sectorului bancar, prezența capitalului de risc, familiaritatea în rândul administrațiilor publice și potențiala gamă de beneficiari, statele membre ar trebui să prevadă în planurile lor strategice PAC ținte, beneficiari și condiții preferențiale adecvate și alte norme de eligibilitate posibile.

(81)

Tinerii fermieri, noii fermieri și alți nou-intrați se confruntă în continuare cu bariere semnificative în ceea ce privește accesul la terenuri, prețurile ridicate sau accesul la credite. Întreprinderile lor sunt mai puternic amenințate de volatilitatea prețurilor (atât ale factorilor de producție, cât și ale produselor), iar nevoile lor în ceea ce privește formarea profesională în materie de competențe antreprenoriale, de prevenire și de gestionare a riscurilor sunt mari. Așadar, este esențială continuarea sprijinului pentru înființarea de noi întreprinderi și de noi ferme. Ar trebui, de asemenea, să li se permită statelor membre să prevadă în planurile lor strategice PAC condiții preferențiale pentru instrumentele financiare pentru tinerii fermieri, pentru noii fermieri și pentru alți nou-intrați. Cuantumul maxim al ajutorului acordat pentru instalarea tinerilor fermieri și pentru întreprinderile rurale nou-înființate ar trebui să fie majorat până la 100 000 EUR, acest cuantum putând fi accesat și prin intermediul ajutorului acordat sub forma instrumentelor financiare sau în combinație cu acesta.

(82)

Dată fiind necesitatea de a se asigura instrumente adecvate de gestionare a riscurilor, sprijinul prin care fermierii sunt ajutați să își gestioneze riscurile aferente producției și veniturilor ar trebui menținut și extins în cadrul FEADR. În mod specific, primele de asigurare și fondurile mutuale, inclusiv instrumentul de stabilizare a veniturilor, ar trebui să rămână o posibilitate, însă ar trebui să fie pus la dispoziție și un sprijin pentru alte instrumente de gestionare a riscurilor. Mai mult, toate tipurile de instrumente de gestionare a riscurilor ar trebui să aibă posibilitatea de a acoperi riscurile aferente producției sau veniturilor, precum și să poată fi direcționate către sectoare agricole sau zone teritoriale, în funcție de nevoi. Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a recurge la simplificări procedurale, cum ar fi utilizarea de indici pentru calcularea producției și veniturilor fermierilor, asigurându-se totodată calibrarea adecvată a instrumentelor la performanța individuală a fermierilor și evitându-se supracompensarea pierderilor.

(83)

Sprijinul ar trebui să permită instituirea și implementarea cooperării între cel puțin două entități în vederea îndeplinirii obiectivelor PAC. Sprijinul ar trebui să poată viza toate aspectele unei astfel de cooperări, cum ar fi organizarea de sisteme de calitate și de activități de informare și promovare a acestora; acțiuni colective în domeniul mediului și în cel al climei; promovarea lanțurilor de aprovizionare scurte și a piețelor locale; proiecte-pilot; proiecte ale grupurilor operaționale din cadrul PEI, proiecte de dezvoltare locală, proiecte ale satelor inteligente, cluburilor cumpărătorilor și asociațiilor de utilizare în comun a utilajelor agricole; parteneriate între ferme; planuri de gestionare a pădurilor; rețele și grupuri; agricultura socială; agricultura sprijinită de comunitate; acțiuni din sfera de aplicare a inițiativei LEADER; și instituirea de grupuri de producători și de organizații de producători, precum și de alte forme de cooperare considerate necesare pentru îndeplinirea obiectivelor specifice ale PAC.

(84)

Este importantă sprijinirea pregătirilor pentru anumite tipuri de cooperare, în special în ceea ce privește grupurile operaționale din cadrul PEI, grupurile LEADER și strategiile „sate inteligente”.

(85)

Comunicarea privind „Viitorul sectorului alimentar și al agriculturii” menționează schimburile de cunoștințe și accentul pe inovare ca fiind un obiectiv transversal al noii PAC. PAC ar trebui să continue să sprijine modelul de inovare interactivă, care stimulează colaborarea dintre actori în scopul utilizării optime a cunoștințelor complementare, în vederea diseminării soluțiilor gata de pus în practică. Serviciile de consiliere agricolă ar trebui consolidate în cadrul AKIS. Planul strategic PAC ar trebui să furnizeze informații privind modul în care consilierii, cercetătorii și rețeaua națională PAC vor funcționa împreună. Pentru a consolida AKIS și în conformitate cu abordarea sa strategică privind AKIS, fiecare stat membru sau regiune, după caz, ar trebui să poată finanța mai multe acțiuni vizând schimburile de cunoștințe și inovarea, precum și să faciliteze elaborarea de către fermieri de strategii la nivel de fermă pentru a consolida reziliența exploatațiilor lor, folosind tipurile de intervenții dezvoltate în prezentul regulament. În plus, fiecare stat membru ar trebui să stabilească o strategie pentru dezvoltarea tehnologiilor digitale și pentru utilizarea acestora, pentru a demonstra modul în care va fi stimulată digitalizarea în agricultură și în zonele rurale.

(86)

FEGA ar trebui să continue să finanțeze tipurile de intervenții sub formă de plăți directe și tipurile de intervenții în anumite sectoare, iar FEADR ar trebui să continue să finanțeze tipurile de intervenții pentru dezvoltarea rurală. Normele privind gestiunea financiară a PAC ar trebui stabilite separat pentru cele două fonduri și pentru activitățile sprijinite de fiecare dintre ele, având în vedere că noul model de performanță acordă mai multă flexibilitate și subsidiaritate statelor membre pentru ca acestea să își poată îndeplini obiectivele. Tipurile de intervenții în temeiul prezentului regulament ar trebui să vizeze perioada 1 ianuarie 2023-31 decembrie 2027.

(87)

Sprijinul pentru plățile directe acordat în temeiul planurilor strategice PAC ar trebui acordat în limita unor alocări naționale care urmează a fi stabilite în prezentul regulament. Alocările naționale respective ar trebui să reflecte continuarea schimbărilor prin care alocările către statele membre cu cel mai redus nivel de sprijin per hectar sunt majorate treptat în vederea reducerii cu 50 % a discrepanței față de media de 90 % de la nivelul Uniunii. Pentru a se ține seama de mecanismul de reducere a plăților și de utilizarea rezultatului acestui mecanism în statul membru, ar trebui să se permită ca alocările financiare indicative anuale totale din planul strategic PAC al unui stat membru să depășească alocarea națională.

(88)

Pentru a se facilita gestionarea fondurilor FEADR, ar trebui stabilită o singură rată de contribuție pentru sprijinul din FEADR în raport cu cheltuielile publice din statele membre. Pentru a se ține seama de importanța deosebită sau de natura anumitor tipuri de operațiuni, ar trebui stabilite rate specifice ale contribuției în legătură cu acestea. Pentru a se atenua constrângerile specifice cauzate de nivelul lor de dezvoltare, de depărtarea acestora sau de insularitatea acestora, ar trebui stabilită o rată adecvată a contribuției FEADR pentru regiunile mai puțin dezvoltate, pentru regiunile ultraperiferice, pentru insulele mici din Marea Egee și pentru regiunile de tranziție.

(89)

Ar trebui stabilite criterii obiective pentru clasificarea regiunilor și a zonelor la nivelul Uniunii în vederea obținerii unui sprijin din FEADR. În acest scop, identificarea regiunilor și a zonelor la nivelul Uniunii ar trebui să se bazeze pe sistemul comun de clasificare a regiunilor stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (27). Ar trebui utilizate cele mai recente clasificări și date pentru a asigura un sprijin adecvat, în special pentru a trata problema regiunilor cu dezvoltare întârziată și a discrepanțelor dintre regiuni în interiorul unui stat membru.

(90)

FEADR nu ar trebui să ofere sprijin pentru investiții care ar dăuna mediului. Așadar, este necesar ca prezentul regulament să prevadă o serie de norme de excludere. În special, FEADR nu ar trebui să finanțeze investițiile în irigații care nu contribuie la obținerea sau menținerea unei stări bune a corpului de apă vizat sau a corpurilor de apă vizate și investițiile în împădurire care nu sunt consecvente cu obiectivele în materie de mediu și de climă conforme cu principiile gestionării sustenabile a pădurilor.

(91)

Pentru a se asigura finanțarea adecvată a anumitor priorități, ar trebui stabilite norme privind alocările financiare minime și maxime destinate acestor priorități. Statele membre ar trebui să rezerve un cuantum care să echivaleze cu cel puțin 3 % din pachetul lor financiar anual al plăților directe, înainte de efectuarea oricăror transferuri pentru intervenții vizând reînnoirea generațională. Astfel de intervenții pot include sprijin pentru un venit mai mare și sprijin pentru instalare. Având în vedere cât este de important sprijinul pentru investiții pentru ca tinerii fermieri să își facă fermele viabile pe termen lung și pentru creșterea atractivității sectorului, o parte din cheltuielile pentru intervențiile investiționale cu o rată mai ridicată a sprijinului pentru tinerii fermieri ar trebui, de asemenea, să fie luată în calcul la stabilirea cuantumului minim care trebuie rezervat pentru contribuția la îndeplinirea obiectivului specific de atragere și susținere a tinerilor fermieri și a noilor fermieri și de facilitare a dezvoltării întreprinderilor durabile din zonele rurale.

(92)

Pentru a se asigura punerea la dispoziție a unei finanțări suficiente în cadrul PAC pentru îndeplinirea obiectivelor în materie de mediu, de climă și de bunăstare a animalelor, în conformitate cu prioritățile Uniunii, pentru aceste scopuri ar trebui rezervată o anumită parte din sprijinul FEADR, incluzând investițiile, precum și din plățile directe. Având în vedere că schemele pentru mediu, climă și bunăstarea animalelor sunt introduse pentru prima dată la categoria plăți directe, ar trebui acordată o anumită flexibilitate în ceea ce privește planificarea și punerea în aplicare, mai ales în primii doi ani, pentru a permite statelor membre și fermierilor să câștige experiență și să asigure o punere în aplicare lipsită de probleme și reușită, ținându-se totodată seama de nivelul ambițiilor în materie de mediu și de climă din cadrul FEADR. În scopul respectării obiectivului ambițios global în materie de mediu și de climă, o astfel de flexibilitate ar trebui să fie încadrată și să facă obiectul unor compensații, între anumite limite.

(93)

Abordarea LEADER privind dezvoltarea locală s-a dovedit a fi eficace pentru promovarea dezvoltării zonelor rurale, ținând seama de toate nevoile multisectoriale legate de dezvoltarea rurală endogenă prin intermediul abordării sale ascendente. În consecință, abordarea LEADER ar trebui menținută și în viitor, iar aplicarea sa ar trebui să rămână obligatorie, beneficiind de o alocare minimă în cadrul FEADR.

(94)

Pentru a reflecta importanța combaterii schimbărilor climatice în conformitate cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și cu angajamentul față de obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, PAC ar trebui să contribuie la integrarea combaterii schimbărilor climatice în politicile Uniunii și la atingerea unei ținte generale ca 30 % din cheltuielile bugetului Uniunii să sprijine îndeplinirea obiectivelor climatice. Se preconizează că acțiunile din cadrul PAC vor contribui la îndeplinirea obiectivelor în materie de climă cu 40 % din pachetul financiar total al PAC. Acțiunile relevante ar trebui să fie identificate pe parcursul elaborării și punerii în aplicare a planurilor strategice PAC și reevaluate în contextul evaluărilor relevante și al proceselor de revizuire.

(95)

Atunci când cuantumurile unitare nu se bazează pe costurile efective sau pe pierderile de venit, statele membre ar trebui să stabilească un nivel adecvat de sprijin pe baza evaluării lor a nevoilor. Cuantumul unitar adecvat ar putea fi reprezentat de un interval de cuantumuri unitare adecvate, și nu neapărat de un singur cuantum unitar uniform sau mediu. Prin urmare, statele membre ar trebui să aibă totodată posibilitatea de a prevedea, în planurile lor strategice PAC, un cuantum unitar maxim sau minim justificat pentru anumite intervenții, fără a aduce atingere dispozițiilor referitoare la nivelul plăților pentru intervențiile relevante.

(96)

Transferul de responsabilitate către statele membre pentru evaluarea nevoilor și pentru atingerea țintelor se realizează împreună cu acordarea unei flexibilități sporite privind stabilirea combinației între tipurile de intervenții sub formă de plăți directe, tipurile de intervenții în anumite sectoare și tipurile de intervenții pentru dezvoltarea rurală. Acest lucru ar trebui sprijinit printr-o oarecare flexibilitate în ceea ce privește ajustarea alocărilor de fonduri naționale relevante. Când statele membre estimează că pachetul financiar prealocat este prea redus pentru a putea fi cuprinse toate măsurile dorite, este justificat un anumit grad de flexibilitate, cu evitarea fluctuațiilor considerabile ale nivelului sprijinului direct pentru venit anual în raport cu cuantumurile disponibile pentru intervențiile multianuale din cadrul FEADR.

(97)

În scopul creșterii valorii adăugate a Uniunii și al menținerii unei piețe agricole interne funcționale, precum și în vederea îndeplinirii obiectivelor PAC generale și specifice, statele membre nu ar trebui să ia decizii în temeiul prezentului regulament în mod izolat, ci în cadrul unui proces structurat care ar trebui să se materializeze într-un plan strategic PAC. Normele de sus în jos ale Uniunii ar trebui să prevadă obiectivele PAC specifice la nivelul întregii Uniuni, principalele tipuri de intervenții, cadrul de performanță și structura de guvernanță. O astfel de distribuire a sarcinilor are menirea de a asigura corespondența deplină dintre resursele financiare investite și rezultatele obținute.

(98)

Pentru a se garanta claritatea naturii strategice a acestor planuri strategice PAC și pentru a se facilita legăturile cu alte politici ale Uniunii, în special cu țintele naționale stabilite pe termen lung derivate din legislația Uniunii sau din acordurile internaționale, precum cele legate de schimbările climatice, de păduri, de biodiversitate și de apă, este oportun să existe un singur plan strategic PAC per stat membru, luând în considerare dispozițiile sale constituționale și instituționale. Acolo unde este cazul, planul strategic PAC poate include intervenții regionalizate.

(99)

În procesul de elaborare a propriilor planuri strategice PAC, statele membre ar trebui să își analizeze situațiile și nevoile specifice, să stabilească ținte legate de îndeplinirea obiectivelor PAC și să conceapă intervenții care să permită atingerea țintelor respective, toate acestea fiind adaptate la contextele naționale și regionale specifice, inclusiv la cele ale regiunilor ultraperiferice. Acest proces ar trebui să promoveze o subsidiaritate sporită în interiorul unui cadru comun al Uniunii, dar în același timp ar trebui să se asigure respectarea principiilor generale ale dreptului Uniunii și îndeplinirea obiectivelor PAC. Așadar, este oportun să se prevadă norme privind structura și conținutul planurilor strategice PAC.

(100)

Pentru a se garanta că stabilirea țintelor de către statele membre și conceperea intervențiilor sunt adecvate și maximizează contribuția la îndeplinirea obiectivelor PAC, este necesar ca strategia planurilor strategice PAC să se bazeze pe o analiză prealabilă a contextelor locale și pe o evaluare a nevoilor în raport cu obiectivele PAC. De asemenea, este important să se asigure faptul că planurile strategice PAC pot să reflecte în mod adecvat modificările condițiilor din statele membre, structurilor (interne și externe) și situației pieței și, prin urmare, că pot fi adaptate în timp pentru a reflecta respectivele modificări.

(101)

Planurile strategice PAC ar trebui să urmărească asigurarea unei coerențe sporite în rândul multiplelor instrumente ale PAC, deoarece ar trebui să cuprindă atât tipurile de intervenții sub formă de plăți directe, cât și tipurile de intervenții în anumite sectoare și tipurile de intervenții pentru dezvoltarea rurală. De asemenea, planurile strategice PAC ar trebui să asigure și să demonstreze alinierea și adecvarea deciziilor luate de statele membre în raport cu prioritățile și obiectivele Uniunii. Din această perspectivă, planurile strategice PAC ar trebui să includă o trecere în revistă și o explicare a instrumentelor care asigură o distribuție mai echitabilă și o direcționare mai eficace și mai eficientă a sprijinului pentru venit. Așadar, este oportun ca planurile strategice PAC să conțină o strategie de intervenție orientată spre rezultate, structurată în jurul obiectivelor specifice ale PAC, inclusiv al unor ținte cuantificate raportate la obiectivele respective. Este oportun ca țintele respective să se bazeze pe indicatori de rezultat, altfel încât să poată fi monitorizate anual.

(102)

De asemenea, strategia de intervenție ar trebui să evidențieze atât complementaritatea dintre instrumentele PAC, cât și complementaritatea cu celelalte politici ale Uniunii. Mai exact, fiecare plan strategic PAC ar trebui să țină seama, după caz, de legislația relevantă referitoare la mediu și climă, iar planurile naționale elaborate în conformitate cu legislația respectivă ar trebui descrise ca parte a analizei situației actuale (denumită în continuare „analiza SWOT”). Este oportună enumerarea actelor legislative care ar trebui specificate în planul strategic PAC.

(103)

Având în vedere că statele membre ar trebui să beneficieze de flexibilitate în ceea ce privește decizia de a delega nivelului regional o parte a conceperii și punerii în aplicare a planurilor lor strategice PAC pe baza unui cadru național, este oportun ca planurile strategice PAC să conțină o descriere a interacțiunilor dintre intervențiile naționale și cele regionale, pentru a se facilita coordonarea dintre regiuni în abordarea provocărilor de la nivel național.

(104)

Deoarece planurile strategice PAC ar trebui să permită Comisiei să își asume responsabilitatea pentru gestionarea bugetului Uniunii și să ofere statelor membre securitate juridică în privința anumitor elemente ale planurilor strategice PAC, este oportun ca planurile strategice PAC să conțină o descriere specifică a intervențiilor individuale, inclusiv a condițiilor de eligibilitate, a alocărilor bugetare, a realizărilor planificate și a costurilor unitare. În scopul asigurării unei perspective de ansamblu asupra tuturor aspectelor bugetare și pentru fiecare intervenție este necesar un plan financiar, însoțit de un plan al țintelor.

(105)

Pentru a se asigura demararea imediată și punerea în aplicare eficientă a planurilor strategice PAC, sprijinul acordat din FEGA și FEADR ar trebui să se bazeze pe existența unor condiții-cadru administrative fiabile. Așadar, fiecare plan strategic PAC ar trebui să includă identificarea tuturor structurilor de guvernanță și de coordonare ale planului strategic PAC, inclusiv a sistemelor de control și a sancțiunilor, precum și a structurii de monitorizare și raportare.

(106)

Ținând seama de importanța obiectivului specific de modernizare a agriculturii și a zonelor rurale și având în vedere natura transversală a acestui obiectiv, este oportun ca statele membre să includă în planurile lor strategice PAC o descriere specifică a contribuției respectivelor planuri strategice PAC la îndeplinirea respectivului obiectiv, inclusiv a contribuției acestora la tranziția digitală.

(107)

Având în vedere preocupările legate de sarcina administrativă cu gestiune partajată, planul strategic PAC ar trebui să acorde atenție specifică și simplificării.

(108)

Deoarece nu este oportun ca Comisia să aprobe informații care pot fi considerate informații contextuale sau informații istorice sau care țin de responsabilitatea statelor membre, anumite informații ar trebui furnizate ca anexe la planurile strategice PAC.

(109)

În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016 (28), este necesar să se evalueze fondurile Uniunii pe baza informațiilor colectate prin intermediul cerințelor de monitorizare specifice, evitându-se totodată suprareglementarea și sarcinile administrative, mai ales asupra statelor membre. După caz, cerințele respective pot include indicatori cuantificabili, ca bază pentru evaluarea efectelor fondurilor pe teren.

(110)

Aprobarea de către Comisie a planului strategic PAC este o etapă crucială în asigurarea faptului că politica este pusă în aplicare în conformitate cu obiectivele comune. Potrivit principiului subsidiarității, Comisia ar trebui să ofere statelor membre orientări adecvate în ceea ce privește prezentarea unor logici de intervenție coerente și ambițioase.

(111)

Este necesar să se prevadă posibilitatea programării și revizuirii planurilor strategice PAC, în conformitate cu condițiile prevăzută în prezentul regulament.

(112)

O autoritate națională de management ar trebui să răspundă de gestionarea și punerea în aplicare a fiecărui plan strategic PAC și ar trebui să fie punctul de contact principal pentru Comisie. Totuși, în cazul regionalizării elementelor referitoare la politica de dezvoltare rurală, statele membre ar trebui să fie în măsură să instituie autorități regionale de management. Autoritățile de management ar trebui să poată delega o parte din sarcinile lor, rămânând totodată responsabile pentru eficiența și corectitudinea gestionării și asigurând coerența și consecvența planurilor strategice PAC, precum și coordonarea între autoritatea națională de management și autoritățile regionale de management. Statele membre ar trebui să se asigure că, în gestionarea și punerea în aplicare a planurilor lor strategice PAC, interesele financiare ale Uniunii sunt protejate în conformitate cu Regulamentul financiar și cu Regulamentul (UE) 2021/2116.

(113)

Responsabilitatea pentru monitorizarea planurilor strategice PAC ar trebui împărțită între autoritatea națională de management și un comitet național de monitorizare instituit în acest scop. Comitetul național de monitorizare ar trebui să fie responsabil de monitorizarea eficacității punerii în aplicare a planurilor strategice PAC. În acest scop, ar trebui specificate responsabilitățile comitetului în cauză. În cazul în care planul strategic PAC conține elemente stabilite de regiuni, statele membre și regiunile în cauză ar trebui să fie în măsură să instituie și să constituie comitete regionale de monitorizare. În acest caz, ar trebui clarificate normele de coordonare cu comitetul național de monitorizare.

(114)

FEADR ar trebui să sprijine, prin intermediul asistenței tehnice, la inițiativa Comisiei, acțiunile legate de îndeplinirea sarcinilor menționate la articolul 7 din Regulamentul (UE) 2021/2116. De asemenea, la inițiativa statelor membre poate să se acorde asistență tehnică în scopul îndeplinirii sarcinilor necesare pentru administrarea și implementarea eficace a sprijinului în legătură cu planul strategic PAC. O creștere a asistenței tehnice la inițiativa statelor membre este disponibilă numai pentru statele membre a căror alocare din FEADR nu depășește 1,1 miliarde EUR. Sprijinul FEADR pentru asistență tehnică ar trebui să țină seama de creșterea consolidării capacității administrative în ceea ce privește noile sisteme de guvernanță și control din statele membre.

(115)

Într-un context în care statele membre vor beneficia de mult mai multă flexibilitate și subsidiaritate în ceea ce privește conceperea intervențiilor pentru atingerea de obiective comune, rețelele constituie un instrument-cheie pentru elaborarea și orientarea politicilor și pentru promovarea implicării părților interesate, a schimbului de cunoștințe și a consolidării capacităților pentru statele membre și pentru alți actori. Sfera activităților de colaborare în rețea va fi lărgită, de la dezvoltarea rurală la ambii piloni ai PAC. O rețea unică PAC la nivelul Uniunii ar trebui să asigure o mai bună coordonare între activitățile de colaborare în rețea la nivelul Uniunii, la nivel național și la nivel regional. Rețeaua europeană pentru politica agricolă comună și rețelele naționale pentru politica agricolă comună ar trebui să înlocuiască rețelele actuale, și anume Rețeaua Europeană de Dezvoltare Rurală și Rețeaua PEI-AGRI la nivelul Uniunii și, respectiv, rețelele rurale naționale. Rețeaua europeană PAC ar trebui să contribuie, în măsura posibilului, la activitățile rețelelor naționale PAC. Rețelele ar trebui să ofere o platformă pentru promovarea unui schimb sporit de cunoștințe în vederea îmbunătățirii punerii în aplicare a planurilor strategice PAC și a captării rezultatelor și a valorii adăugate a politicii la nivel Uniunii, inclusiv a politicii Orizont Europa și a proiectelor sale cu mai mulți actori. Tot în perspectiva îmbunătățirii schimbului de cunoștințe și a inovării, PEI, asistat de rețeaua europeană PAC și rețelele naționale PAC, ar trebui să sprijine implementarea modelului de inovare interactivă în conformitate cu metodologia descrisă în prezentul regulament.

(116)

Fiecare plan strategic PAC ar trebui să facă obiectul monitorizării regulate a punerii în aplicare și a progreselor realizate în direcția țintelor stabilite. Ar trebui instituit un astfel de cadru pentru monitorizarea și evaluarea performanței PAC, cu scopul de a demonstra progresele și a evalua impactul și eficiența implementării politicii.

(117)

Orientarea spre rezultate determinată de modelul de performanță necesită un cadru de performanță puternic, în special având în vedere că planurile strategice PAC ar contribui la îndeplinirea obiectivelor generale ample ale altor politici gestionate în mod partajat. O politică bazată pe performanță implică o evaluare anuală și multianuală pe baza indicatorilor de realizare, rezultat și impact selectați, astfel cum sunt definiți în cadrul pentru monitorizarea și evaluarea performanței. În acest scop, ar trebui selectat un set limitat și bine orientat de indicatori din care să reiasă cât se poate de fidel dacă intervenția sprijinită contribuie la îndeplinirea obiectivelor vizate. Ar trebui să fie posibilă aplicarea indicatorilor aferenți obiectivelor specifice legate de climă și de mediu cu privire la intervențiile care contribuie la îndeplinirea angajamentelor ce decurg din actele legislative relevante ale Uniunii.

(118)

Ca parte a cadrului de monitorizare și evaluare a performanței, statele membre ar trebui să monitorizeze progresele realizate și să le raporteze anual Comisiei. Informațiile furnizate de statele membre constituie baza pornind de la care Comisia ar trebui să raporteze cu privire la progresele înregistrate în vederea îndeplinirii obiectivelor specifice pe parcursul întregii perioade a planului strategic PAC, utilizând în acest scop un set de bază de indicatori.

(119)

Ar trebui să existe mecanisme care să acționeze pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii în cazul în care implementarea unui plan strategic PAC deviază semnificativ de la țintele stabilite. Astfel, Comisia ar trebui să poată cere statelor membre să prezinte planuri de acțiune în cazul unei performanțe insuficiente semnificative și nejustificate. Această situație ar putea duce la suspendări și, în final, la reduceri ale fondurilor Uniunii dacă nu sunt obținute rezultatele planificate.

(120)

În conformitate cu principiul gestiunii partajate, statele membre, asigurând, după caz, implicarea regiunilor în elaborarea planului de evaluare și în monitorizarea și evaluarea intervențiilor regionale din planul strategic PAC, ar trebui să fie responsabile de evaluarea propriilor planuri strategice PAC, în timp ce Comisia ar trebui să fie responsabilă de sintetizarea la nivelul Uniunii a evaluărilor ex ante ale statelor membre și de efectuarea evaluărilor intermediare și ex post la nivelul Uniunii.

(121)

Pentru a asigura o evaluare cuprinzătoare și autentică a PAC la nivelul Uniunii, Comisia ar trebui să se bazeze pe indicatori de context și de impact. Indicatorii respectivi ar trebui să se bazeze în primul rând pe surse de date consacrate. Comisia și statele membre ar trebui să coopereze pentru a asigura și a îmbunătăți suplimentar soliditatea datelor necesare pentru indicatorii de context și de impact.

(122)

Atunci când evaluează planurile strategice PAC propuse, Comisia ar trebui să evalueze consecvența și contribuția planurilor strategice PAC propuse la legislația și angajamentele Uniunii în materie de mediu și de climă și, în special, la obiectivele Uniunii pentru 2030 prevăzute în comunicarea Comisiei din 20 mai 2020 intitulată „O strategie «De la fermă la consumator» pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic” (denumită în continuare „Strategia «De la fermă la consumator»”) și în comunicarea Comisiei din 20 mai 2020 intitulată „Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030: Readucerea naturii în viețile noastre” (denumită în continuare „Strategia UE privind biodiversitatea”).

(123)

Statele membre ar trebui să aibă obligația de a demonstra, prin intermediul planurilor lor strategice PAC, o ambiție generală mai mare decât în trecut în ceea ce privește obiectivele specifice ale PAC în materie de mediu și de climă. O astfel de ambiție ar trebui privită ca fiind formată dintr-o serie de elemente legate, printre altele, de indicatori de impact, de ținte stabilite în raport cu indicatorii de rezultat, de conceperea intervențiilor, de punerea în aplicare preconizată a sistemului de condiționalitate, precum și de planificarea financiară. Statele membre ar trebui să aibă obligația de a explica în planurile lor strategice PAC cum dau dovadă de ambiția generală mai mare necesară, făcând trimiteri la diferitele elemente relevante. Explicația respectivă ar trebui să includă contribuțiile naționale la realizarea obiectivelor Uniunii pentru 2030 stabilite în Strategia „De la fermă la consumator” și în Strategia UE privind biodiversitatea.

(124)

Comisia ar trebui să elaboreze un raport de sinteză privind planurile strategice PAC ale statelor membre pentru a evalua efortul comun și ambiția colectivă a statelor membre de a aborda obiectivele specifice ale PAC la începutul perioadei de punere în aplicare, ținând seama de obiectivele Uniunii pentru 2030 stabilite în Strategia „De la fermă la consumator” și în Strategia UE privind biodiversitatea.

(125)

Comisia ar trebui să prezinte un raport Parlamentului European și Consiliului pentru a evalua utilizarea noului model de performanță de către statele membre și contribuția combinată a intervențiilor prevăzute în planurile strategice PAC ale statelor membre la îndeplinirea angajamentelor Uniunii în materie de mediu și de climă, în special a celor care decurg din Pactul verde european.

(126)

În ceea ce privește sprijinul pentru tipurile de intervenții în temeiul prezentului regulament, se aplică articolele 107, 108 și 109 din TFUE. Cu toate acestea, date fiind caracteristicile specifice ale sectorului agricol, dispozițiile respective din TFUE nu ar trebui să se aplice tipurilor de intervenții sub formă de plăți directe sau tipurilor de intervenții pentru dezvoltarea rurală legate de operațiuni care intră în domeniul de aplicare al articolului 42 din TFUE și care se desfășoară în temeiul acestuia și în conformitate cu prezentul regulament, nici plăților efectuate de statele membre care au ca scop acordarea unei finanțări suplimentare la nivel național pentru tipurile de intervenții pentru dezvoltarea rurală pentru care se acordă sprijin din partea Uniunii și care intră în domeniul de aplicare al articolului 42 din TFUE.

(127)

Pentru a se evita o diminuare bruscă și substanțială a sprijinului în anumite sectoare din statele membre care au acordat ajutoare naționale tranzitorii în perioada 2015-2022, respectivelor state membre ar trebui să li se permită să continue să acorde astfel de ajutoare în anumite condiții și cu anumite limitări. Având în vedere caracterul tranzitoriu al acestor ajutoare, este oportun să se continue eliminarea lor treptată prin reducerea anuală treptată a pachetelor financiare per sector pentru aceste ajutoare.

(128)

Datele personale colectate în scopul aplicării oricărei dispoziții prevăzute în prezentul regulament ar trebui prelucrate într-un mod care să fie compatibil cu scopul respectiv. De asemenea, datele personale ar trebui anonimizate când sunt prelucrate în scopuri de monitorizare și evaluare și protejate în conformitate cu legislația Uniunii referitoare la protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, în special Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului (29) și Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (30). Persoanele vizate ar trebui să fie informate cu privire la aceste prelucrări și la drepturile lor la protecția datelor.

(129)

Sunt necesare notificări din partea statelor membre în scopul aplicării prezentului regulament și în scopul monitorizării, analizării și gestionării drepturilor la plată.

(130)

În vederea completării sau a modificării anumitor elemente neesențiale din prezentul regulament, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 290 din TFUE. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(131)

Pentru a asigura securitatea juridică, a proteja drepturile fermierilor și a garanta condiții de concurență echitabile între statele membre în ceea ce privește cerințele comune și indicatorii comuni, ar trebui să se delege Comisiei competența de a adopta anumite acte în scopul adaptării indicatorilor comuni de realizare, de rezultat, de impact și de context pentru soluționarea problemelor tehnice legate de punerea lor în aplicare și norme în ceea ce privește raportul pentru standardul GAEC 1.

(132)

În scopul protejării drepturilor fermierilor și al garantării securității juridice și a unei funcționări fără probleme, coerente și eficiente a tipurilor de intervenție sub formă de plăți directe, ar trebui să se delege Comisiei competența de a adopta anumite acte privind: norme care să condiționeze acordarea plăților de utilizarea semințelor certificate de anumite soiuri de cânepă și în ceea ce privește procedura pentru determinarea soiurilor de cânepă și pentru verificarea conținutului lor de tetrahidrocanabinol; norme prin care să se stabilească o bază armonizată pentru calcularea reducerii plăților în cadrul plafonării și degresivității; măsuri menite a preveni situația în care beneficiarii sprijinului cuplat pentru venit ar suferi din cauza unor dezechilibre structurale ale pieței dintr-un sector, inclusiv privind decizia ca sprijinul respectiv să poată fi plătit în continuare până în 2027 pe baza unităților de producție pentru care a fost acordat într-o perioadă de referință din trecut; norme și condiții pentru autorizarea terenurilor și a soiurilor în scopul plății specifice pentru cultura de bumbac și norme referitoare la condițiile de acordare a plății respective și la cerințele de eligibilitate și la practicile agronomice legate de acestea; norme referitoare la criteriile pentru aprobarea organizațiilor interprofesionale și norme care reglementează consecințele în cazul în care o organizație interprofesională aprobată nu îndeplinește criteriile în cauză și obligațiile producătorilor.

(133)

În scopul garantării faptului că tipurile de intervenții în anumite sectoare contribuie la îndeplinirea obiectivelor PAC și consolidează sinergiile cu alte instrumente PAC și în scopul asigurării unor condiții de concurență echitabile pe piața internă și al evitării concurenței inegale sau neloiale, ar trebui să se delege Comisiei competența de a adopta anumite acte privind: norme privind funcționarea adecvată a tipurilor de intervenții în anumite sectoare, tipul de cheltuieli acoperite și în special costurile administrative și de personal, baza de calculare a asistenței financiare din partea Uniunii, inclusiv perioadele de referință și calcularea valorii producției comercializate și a gradului de organizare a producătorilor în anumite regiuni, precum și nivelul maxim al asistenței financiare din partea Uniunii pentru anumite intervenții ce vizează prevenirea crizelor de pe piață și gestionarea riscurilor în anumite sectoare; norme privind fixarea unui plafon pentru cheltuielile cu replantarea livezilor, a plantațiilor de măslini sau a plantațiilor viticole; norme în temeiul cărora producătorii trebuie să retragă subprodusele de vinificație precum și norme privind excepțiile de la această obligație pentru a se evita sarcina administrativă suplimentară și norme pentru certificarea voluntară a distileriilor; norme pentru forma diferită de sprijin și durabilitatea minimă a investițiilor sprijinite în anumite sectoare, precum și norme privind combinarea finanțării pentru anumite intervenții din sectorul vitivinicol. În special, pentru a se asigura utilizarea eficace și eficientă a fondurilor Uniunii pentru intervențiile din sectorul apiculturii, ar trebui să se delege Comisiei competența de a adopta anumite acte în privința unor cerințe suplimentare referitoare la obligația de notificare și a stabilirii unei contribuții minime a Uniunii la cheltuielile necesare pentru implementarea respectivelor tipuri de intervenții.

(134)

Pentru a se garanta securitatea juridică și faptul că intervențiile pentru dezvoltare rurală își îndeplinesc obiectivele, ar trebui să se delege Comisiei competența de a adopta anumite acte în ceea ce privește sprijinul pentru angajamentele în materie de gestionare privind resursele genetice și bunăstarea animalelor și pentru sistemele de calitate.

(135)

Pentru a lua în considerare modificări viitoare ale alocărilor financiare ale statelor membre sau pentru a soluționa problemele întâlnite de statele membre în punerea în aplicare a planurilor lor strategice PAC, ar trebui să se delege Comisiei competența de a adopta anumite acte în ceea ce privește alocările statelor membre pentru tipurile de intervenții sub formă de plăți directe, de modificare a ponderărilor aplicate pentru sprijin pe baza contribuției sale la îndeplinirea obiectivelor legate de schimbările climatice, și în privința unor norme referitoare la conținutul planului strategic PAC.

(136)

Pentru a se facilita tranziția de la măsurile prevăzute în Regulamentele (UE) nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1307/2013 la cele prevăzute în prezentul regulament, ar trebui să se delege Comisiei competența de a adopta anumite acte în ceea ce privește măsuri pentru protejarea eventualelor drepturi dobândite și a așteptărilor legitime ale beneficiarilor.

(137)

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament și al evitării concurenței neloiale sau a discriminării între fermieri, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei competențe de executare privind stabilirea unor suprafețe de referință pentru sprijinul pentru plantele oleaginoase, norme referitoare la autorizarea terenurilor și a soiurilor în scopul plății specifice pentru cultura de bumbac și notificările conexe, calcularea reducerii în cazul în care suprafața cu bumbac eligibilă depășește suprafața de bază, asistența financiară din partea Uniunii pentru distilarea subproduselor de vinificație, norme referitoare la prezentarea elementelor care urmează a fi incluse în planul strategic PAC, condițiile uniforme pentru aplicarea cerințelor în materie de informații și publicitate legate de posibilitățile oferite de planurile strategice PAC, stabilirea structurii organizaționale și a modului de funcționare ale rețelei europene PAC, norme referitoare la cadrul pentru monitorizarea și evaluarea performanței PAC, norme referitoare la prezentarea conținutului raportului anual privind performanța, norme referitoare la informațiile care trebuie trimise de statele membre în scopul evaluării performanței de către Comisie, și norme referitoare la nevoile de date și la sinergiile dintre potențiale surse de date, și norme pentru funcționarea unui sistem care permite schimbul securizat de date de interes comun între Comisie și statele membre. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (31).

(138)

Având în vedere faptul că în anexa I sunt deja stabiliți indicatori în scopul monitorizării, evaluării și raportării anuale cu privire la performanță, adoptarea altor indicatori pentru monitorizarea și evaluarea PAC ar trebui supusă unui control suplimentar din partea statelor membre. De asemenea, informațiile suplimentare pe care statele membre trebuie să le furnizeze Comisiei pentru monitorizarea și evaluarea PAC ar trebui să facă obiectul unui aviz pozitiv din partea Comitetului pentru politica agricolă comună. Prin urmare, Comisiei nu ar trebui să i se permită să stabilească o obligație pentru statele membre de a furniza indicatori suplimentari și informații suplimentare privind punerea în aplicare a PAC pentru monitorizarea și evaluarea PAC în cazul în care Comitetul pentru politica agricolă comună nu ajunge la o majoritate calificată în favoarea sau împotriva propunerii Comisiei și, prin urmare, nu poate emite niciun aviz.

(139)

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei pentru a adopta acte de punere în aplicare fără aplicarea Regulamentului (UE) nr. 182/2011 referitoare la aprobarea planurilor strategice PAC și a modificărilor acestora.

(140)

Comisia ar trebui să adopte acte de punere în aplicare imediat aplicabile atunci când, în cazuri justificate corespunzător privind rezolvarea unor probleme specifice, asigurând totodată continuitatea sistemului de plăți directe în cazul unor circumstanțe extraordinare, acestea sunt necesare din motive imperioase de urgență. Mai mult, pentru a soluționa problemele urgente care pot apărea în unul sau mai multe state membre, asigurând totodată continuitatea sistemului de plăți directe, Comisia ar trebui să adopte acte de punere în aplicare imediat aplicabile atunci când, în cazuri justificate corespunzător, există circumstanțe extraordinare care afectează acordarea sprijinului și pun în pericol executarea efectivă a plăților din cadrul schemelor de sprijin enumerate în prezentul regulament.

(141)

Regulamentul (UE) nr. 228/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (32) și Regulamentul (UE) nr. 229/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (33) ar trebui să rămână în afara domeniului de aplicare al prezentului regulament, cu excepția cazului în care se fac trimiteri explicite la unele dintre dispozițiile respectivelor regulamente.

(142)

Întrucât obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere disparitățile dintre diversele zone rurale și resursele financiare limitate ale statelor membre, acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii cu ajutorul garanției multianuale a finanțării din partea Uniunii și prin concentrarea asupra unor priorități clar identificate, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la respectivul articol, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective.

(143)

Prin urmare, Regulamentele (UE) nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1307/2013 ar trebui abrogate.

(144)

Pentru a asigura o bună punere în aplicare a măsurilor avute în vedere și luând în considerare caracterul urgent, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

TITLUL I

OBIECT ȘI DOMENIU DE APLICARE, DISPOZIȚII APLICABILE ȘI DEFINIȚII

Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

(1)   Prezentul regulament stabilește norme privind:

(a)

obiectivele generale și specifice care trebuie urmărite prin intermediul sprijinului din partea Uniunii finanțat de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) în cadrul politicii agricole comune (PAC), precum și privind indicatorii aferenți;

(b)

tipurile de intervenții și cerințele comune cu ajutorul cărora statele membre trebuie să urmărească aceste obiective, precum și privind măsurile financiare conexe;

(c)

planurile strategice PAC, care urmează să fie elaborate de statele membre și care stabilesc ținte, precizează condițiile pentru intervenții și alocă resurse financiare, în conformitate cu obiectivele specifice și cu nevoile identificate;

(d)

coordonarea și guvernanța, precum și privind monitorizarea, raportarea și evaluarea.

(2)   Prezentul regulament se aplică sprijinului din partea Uniunii finanțat de FEGA și de FEADR pentru intervențiile specificate într-un plan strategic PAC elaborat de statele membre și aprobat de Comisie, vizând perioada 1 ianuarie 2023-31 decembrie 2027 (denumită în continuare „perioada planului strategic PAC”).

Articolul 2

Dispoziții aplicabile

(1)   Regulamentul (UE) 2021/2116 și dispozițiile adoptate în temeiul acestuia se aplică sprijinului acordat în temeiul prezentului regulament.

(2)   Articolul 19, titlul III capitolul II cu excepția articolului 28 primul paragraf litera (c), precum și articolele 46 și 48 din Regulamentul (UE) 2021/1060 se aplică sprijinului finanțat din FEADR în temeiul prezentului regulament.

Articolul 3

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.

„fermier” înseamnă o persoană fizică sau juridică sau un grup de persoane fizice sau juridice, indiferent de statutul juridic pe care un astfel de grup și membrii săi îl dețin în temeiul dreptului intern, a cărei/cărui exploatație intră în domeniul de aplicare teritorială al tratatelor definit la articolul 52 din Tratatul privind Uniunea Europeană, coroborat cu articolele 349 și 355 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), și care desfășoară o activitate agricolă, astfel cum este stabilită de statele membre în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din prezentul regulament;

2.

„exploatație” înseamnă ansamblul unităților utilizate pentru activități agricole și gestionate de un fermier, situate pe teritoriul aceluiași stat membru;

3.

„intervenție” înseamnă un instrument de sprijin însoțit de un set de condiții de eligibilitate specificate de un stat membre în planul său strategic PAC pe baza unui tip de intervenție prevăzut în prezentul regulament;

4.

„operațiune” înseamnă:

(a)

un proiect, un contract, o acțiune sau un grup de proiecte sau acțiuni selectate în cadrul planului strategic PAC în cauză;

(b)

în contextul instrumentelor financiare, cheltuielile publice eligibile totale alocate unui instrument financiar și sprijinul financiar ulterior oferit destinatarilor finali de instrumentul financiar respectiv;

5.

„cheltuieli publice” înseamnă orice contribuție la finanțarea unor operațiuni, a cărei sursă este reprezentată de bugetul autorităților publice naționale, regionale sau locale, de bugetul Uniunii pus la dispoziția FEGA și FEADR, de bugetul unor organisme de drept public sau de bugetul unor asociații de autorități publice sau de organisme de drept public;

6.

„obiective de etapă” înseamnă valori intermediare prestabilite, stabilite de statele membre în cadrul strategiilor lor de intervenție menționate la articolul 107 alineatul (1) litera (b), pentru un exercițiu financiar dat, care trebuie atinse la un anumit moment în perioada planului strategic PAC pentru a asigura înregistrarea de progrese la timp în raport cu indicatorii de rezultat;

7.

„ținte” înseamnă valori prestabilite, stabilite de statele membre în cadrul strategiilor lor de intervenție menționate la articolul 107 alineatul (1) litera (b), care trebuie atinse la sfârșitul perioadei planului strategic PAC în raport cu indicatorii de rezultat;

8.

„regiuni ultraperiferice ” înseamnă regiunile ultraperiferice menționate la articolul 349 din TFUE;

9.

„AKIS” reprezintă combinarea fluxurilor de organizare și de cunoștințe dintre persoane, organizații și instituții care utilizează și generează cunoștințe pentru agricultură și domeniile conexe (Sistemul de cunoștințe și inovare în agricultură);

10.

„insulele mici din Marea Egee” înseamnă insulele mici din Marea Egee astfel cum sunt definite la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 229/2013;

11.

„fond mutual” înseamnă o schemă acreditată de un stat membru în conformitate cu dreptul său intern pentru a permite fermierilor afiliați să se asigure, prin care se acordă plăți compensatorii fermierilor afiliați care suferă pierderi economice;

12.

„regiuni mai puțin dezvoltate” înseamnă regiuni mai puțin dezvoltate în sensul articolului 108 alineatul (2) primul paragraf litera (a) din Regulamentul (UE) 2021/1060;

13.

„beneficiar” în legătură cu tipurile de intervenții pentru dezvoltarea rurală menționate la articolul 69 înseamnă:

(a)

un organism de drept public sau privat, o entitate cu sau fără personalitate juridică, o persoană fizică sau un grup de persoane fizice sau juridice responsabile fie cu inițierea operațiunilor, fie cu inițierea și executarea operațiunilor;

(b)

în contextul schemelor de ajutor de stat, întreprinderea care primește ajutoarele;

(c)

în contextul instrumentelor financiare, organismul care execută fondul de participare sau, în cazul în care nu există o structură de fond de participare, organismul care execută fondul specific sau, în cazul în care autoritatea de management menționată la articolul 123 (denumită în continuare „autoritatea de management”) gestionează instrumentul financiar, autoritatea de management;

14.

„rata sprijinului” înseamnă ponderea contribuției cheltuielilor publice la o operațiune; în contextul instrumentelor financiare, „rata sprijinului” se referă la echivalentul subvenție brută al sprijinului, astfel cum este definit la articolul 2 punctul 20 din Regulamentul (UE) nr. 702/2014 al Comisiei (34);

15.

„LEADER” înseamnă dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității menționată la articolul 31 din Regulamentul (UE) 2021/1060;

16.

„organism intermediar” înseamnă orice organism de drept public sau privat, inclusiv organismele regionale sau locale, organismele de dezvoltare regională sau organizațiile neguvernamentale, care acționează sub responsabilitatea unei autorități naționale sau regionale de management sau care îndeplinește sarcini în numele unei astfel de autorități;

17.

„exercițiu financiar” înseamnă un exercițiu financiar agricol în conformitate cu articolul 35 din Regulamentul (UE) 2021/2116.

Articolul 4

Definiții și condiții care urmează a fi prevăzute în planurile strategice PAC

(1)   În planurile lor strategice PAC, statele membre prevăd definiții pentru „activitate agricolă”, „suprafață agricolă”, „hectar eligibil”, „fermier activ”, „tânăr fermier” și „nou fermier”, precum și condițiile relevante în conformitate cu prezentul articol.

(2)   „Activitatea agricolă” este prevăzută astfel încât să permită contribuția la furnizarea de bunuri private și publice prin intermediul unuia dintre următoarele procese sau al ambelor:

(a)

producția de produse agricole, care include acțiuni precum creșterea animalelor sau cultivarea, inclusiv prin paludicultură, unde produse agricole înseamnă produsele enumerate în anexa I la TFUE, cu excepția produselor pescărești, precum și producția de bumbac și de specii forestiere cu ciclu de producție scurt;

(b)

menținerea suprafeței agricole într-o stare care o face adecvată pentru pășunat sau pentru cultivare, fără acțiuni pregătitoare care să depășească folosirea metodelor și utilajelor agricole obișnuite.

(3)   „Suprafața agricolă” este prevăzută astfel încât să cuprindă teren arabil, culturi permanente și pajiști permanente, inclusiv atunci când acestea formează sisteme agrosilvice pe suprafața în cauză. Termenii „teren arabil”, „culturi permanente” și „pajiști permanente” sunt definiți mai în detaliu de statele membre în următorul cadru:

(a)

„teren arabil” este terenul cultivat pentru producția de culturi sau suprafețele disponibile pentru producția de culturi, dar lăsate în pârloagă; în plus, pe durata angajamentului, este terenul cultivat pentru producția de culturi sau suprafețele disponibile pentru producția de culturi, dar lăsate în pârloagă, ce au fost scoase temporar din circuitul agricol în conformitate cu articolul 31 sau articolul 70 sau cu standardul GAEC 8 enumerat în anexa III la prezentul regulament, sau cu articolul 22, 23 sau 24 din Regulamentul (CE) nr. 1257/1999 al Consiliului (35), sau cu articolul 39 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului (36), sau cu articolul 28 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (37);

(b)

„culturi permanente” sunt culturile pentru care nu se practică un sistem de rotație, altele decât pajiștile permanente și pășunile permanente, care ocupă terenurile pentru o perioadă de cinci ani sau mai mare și care produc recolte repetate, inclusiv pepinierele și speciile forestiere cu ciclu de producție scurt;

(c)

„pajiști permanente și pășuni permanente” (denumite împreună „pajiști permanente”) sunt terenuri care sunt destinate producției de iarbă și de alte plante furajere erbacee (cultivate sau spontane) care nu au făcut parte din sistemul de rotație a culturilor din exploatație timp de cinci ani sau mai mult și, dacă statele membre decid astfel, cele care nu au fost arate, grapate sau reînsămânțate cu diferite tipuri de iarbă sau alte plante furajere erbacee de cinci ani sau mai mult. Acestea pot include alte specii, precum arbuștii sau arborii care sunt buni pentru pășunat și, în funcție de decizia statelor membre, alte specii, precum arbuștii sau arborii care produc hrană pentru animale, cu condiția ca iarba și alte plante furajere erbacee să rămână predominante.

Statele membre pot decide, de asemenea, să considere următoarele tipuri de terenuri drept pășuni permanente:

(i)

terenurile acoperite cu oricare dintre speciile menționate la prezenta literă și care fac obiectul practicilor locale consacrate, unde, în mod tradițional, iarba și alte plante furajere erbacee nu sunt predominante sau sunt absente în zonele de pășunat;

(ii)

terenurile acoperite cu oricare dintre speciile menționate la prezenta literă, unde iarba și alte plante furajere erbacee nu sunt predominante sau sunt absente în zonele de pășunat.

(4)   În contextul tipurilor de intervenții sub formă de plăți directe, „hectarul eligibil” este prevăzut astfel încât să acopere suprafețele care sunt la dispoziția fermierului și reprezintă:

(a)

orice suprafață agricolă a exploatației care, pe parcursul anului pentru care se solicită sprijin, este utilizată pentru o activitate agricolă sau, în cazul în care suprafața este folosită și pentru activități neagricole, este utilizată predominant pentru activități agricole; dacă acest lucru este justificat corespunzător pe baza unor motive legate de mediu, biodiversitate și climă, statele membre pot decide ca hectarele eligibile să includă, de asemenea, anumite suprafețe utilizate pentru activități agricole doar din doi în doi ani;

(b)

orice suprafață a exploatației care este:

(i)

acoperită de elemente de peisaj care fac obiectul obligației de păstrare în conformitate cu standardul GAEC 8 enumerat în anexa III;

(ii)

utilizată pentru a atinge cota minimă a terenului arabil dedicat suprafețelor și elementelor neproductive, inclusiv teren lăsat în pârloagă, în conformitate cu standardul GAEC 8 enumerat în anexa III; sau

(iii)

pe durata angajamentului relevant asumat de fermier, creată sau menținută ca urmare a unei eco-scheme menționate la articolul 31.

Dacă statele membre decid astfel, „hectarul eligibil” poate conține și alte elemente de peisaj, cu condiția ca acestea să nu fie predominante și să nu împiedice în mod semnificativ desfășurarea activității agricole din cauza suprafeței pe care o ocupă pe parcela agricolă. La punerea în aplicare a principiului respectiv, statele membre pot stabili o cotă maximă din parcela agricolă acoperită de aceste alte elemente de peisaj.

În ceea ce privește pajiștile permanente cu elemente disparate neeligibile, statele membre pot decide să aplice coeficienți ficși de reducere pentru a stabili suprafața considerată eligibilă;

(c)

orice suprafață a exploatației care a conferit un drept la plată în temeiul titlului III capitolul II secțiunea 2 subsecțiunea 2 din prezentul regulament sau în temeiul schemei de plată de bază sau al schemei de plată unică pe suprafață prevăzute în titlul III din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 și care nu este un „hectar eligibil” astfel cum este stabilit de statele membre pe baza prezentului alineat literele (a) și (b):

(i)

ca urmare a aplicării Directivei 92/43/CEE, 2009/147/CE sau 2000/60/CE pentru suprafața respectivă;

(ii)

ca urmare a intervențiilor bazate pe suprafață stabilite în temeiul prezentului regulament care fac obiectul sistemului integrat menționat la articolul 65 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/2116 care acordă posibilitatea producerii de produse ce nu sunt enumerate în anexa I la TFUE prin paludicultură sau în cadrul schemelor naționale pentru biodiversitate sau de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră ale căror condiții respectă respectivele intervenții bazate pe suprafață, cu condiția ca respectivele intervenții și scheme naționale să contribuie la unul sau mai multe obiective specifice prevăzute la articolul 6 alineatul (1) literele (d), (e) și (f) din prezentul regulament;

(iii)

pe durata unui angajament de împădurire asumat de un fermier, în temeiul articolului 31 din Regulamentul (CE) nr. 1257/1999 sau al articolului 43 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 sau al articolului 22 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 sau al articolului 70 ori al articolului 73 din prezentul regulament, sau în cadrul unei scheme naționale ale cărei condiții respectă dispozițiile de la articolul 43 alineatele (1), (2) și (3) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 sau de la articolul 22 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 sau de la articolul 70 ori articolul 73 din prezentul regulament;

(iv)

pe durata unui angajament al unui fermier din care decurge lăsarea în pârloagă a suprafeței, în temeiul articolelor 22, 23 și 24 din Regulamentul (CE) nr. 1257/1999, al articolului 39 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005, al articolului 28 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 sau al articolului 70 din prezentul regulament.

Suprafețele utilizate pentru producția de cânepă constituie hectare eligibile numai în cazul în care conținutul de tetrahidrocanabinol din soiurile utilizate nu depășește 0,3 %.

(5)   Definiția „fermierului activ” este prevăzută astfel încât să se garanteze că sprijinul este acordat numai persoanelor fizice sau juridice, sau unor grupuri de persoane fizice sau juridice, implicate în cel puțin un nivel minim de activitate agricolă, însă fără a exclude neapărat de la sprijin fermierii care desfășoară mai multe activități sau fermierii cu fracțiune de normă.

Atunci când stabilesc cine este „fermier activ”, statele membre aplică criterii obiective și nediscriminatorii, precum: evaluări ale veniturilor, forța de muncă ocupată în fermă, obiectul de activitate al societății și includerea activităților lor agricole în registrele naționale sau regionale. Astfel de criterii pot fi introduse sub una sau mai multe forme alese de statele membre, inclusiv printr-o listă negativă care să excludă un fermier de la a fi considerat fermier activ. În cazul în care statele membre îi consideră drept „fermieri activi” pe fermierii care nu au primit plăți directe peste un anumit cuantum pentru anul precedent, cuantumul respectiv nu poate depăși 5 000 EUR.

(6)   Definiția „tânărului fermier” este prevăzută astfel încât să includă:

(a)

o limită superioară de vârstă stabilită între 35 și 40 de ani;

(b)

condițiile pentru a fi „șeful exploatației”;

(c)

formarea sau competențele adecvate necesare, astfel cum sunt stabilite de statele membre.

(7)   Definiția „noului fermier” este prevăzută astfel încât să se refere la un fermier care este diferit de un tânăr fermier și care este pentru prima dată „șeful exploatației”. Statele membre includ și alte cerințe obiective și nediscriminatorii referitoare la formarea și competențele adecvate.

(8)   În vederea protejării sănătății publice, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 152 pentru a completa prezentul regulament cu norme prin care acordarea plăților să fie condiționată de utilizarea atât a semințelor certificate de anumite soiuri de cânepă, cât și a procedurii pentru stabilirea soiurilor de cânepă, precum și de verificarea conținutului lor de tetrahidrocanabinol menționată la al doilea paragraf al alineatului (4) de la prezentul articol.

TITLUL II

OBIECTIVE ȘI INDICATORI

Articolul 5

Obiective generale

În conformitate cu obiectivele PAC prevăzute la articolul 39 din TFUE, cu obiectivul de a menține funcționarea pieței interne și condiții de concurență echitabile între fermierii din Uniune și cu principiul subsidiarității, sprijinul acordat din FEGA și FEADR vizează îmbunătățirea în continuare a dezvoltării durabile a agriculturii, a sectorului alimentar și a zonelor rurale și contribuie la îndeplinirea următoarelor obiective generale în domeniul economic, în domeniul mediului și în domeniul social, ceea ce va contribui la punerea în aplicare a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă:

(a)

promovarea unui sector agricol inteligent, competitiv, rezilient și diversificat care să garanteze securitatea alimentară pe termen lung;

(b)

sprijinirea și consolidarea protecției mediului, inclusiv a biodiversității, și a acțiunilor în domeniul climei și contribuirea la îndeplinirea obiectivelor în materie de mediu și de climă ale Uniunii, inclusiv a angajamentelor sale în temeiul Acordului de la Paris;

(c)

consolidarea structurii socioeconomice a zonelor rurale.

Articolul 6

Obiective specifice

(1)   Îndeplinirea obiectivelor generale este urmărită prin intermediul următoarelor obiective specifice:

(a)

sprijinirea veniturilor viabile ale fermelor și a rezilienței sectorului agricol în întreaga Uniune pentru a spori diversitatea agricolă și securitatea alimentară pe termen lung, precum și pentru a asigura durabilitatea economică a producției agricole în Uniune;

(b)

îmbunătățirea orientării spre piață și sporirea competitivității fermelor atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, inclusiv punerea unui accent mai puternic pe cercetare, tehnologie și digitalizare;

(c)

îmbunătățirea poziției fermierilor în cadrul lanțului valoric;

(d)

contribuirea la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la acestea, inclusiv prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și creșterea capacității de sechestrare a carbonului, precum și promovarea energiei durabile;

(e)

promovarea dezvoltării durabile și a gestionării eficiente a resurselor naturale precum apa, solul și aerul, inclusiv prin reducerea dependenței de substanțe chimice;

(f)

contribuirea la oprirea și inversarea declinului biodiversității, îmbunătățirea serviciilor ecosistemice și conservarea habitatelor și a peisajelor;

(g)

atragerea și susținerea tinerilor fermieri și a noilor fermieri și facilitarea dezvoltării întreprinderilor durabile din zonele rurale;

(h)

promovarea ocupării forței de muncă, a creșterii economice, a egalității de gen, inclusiv a participării femeilor la agricultură, a incluziunii sociale și a dezvoltării locale în zonele rurale, inclusiv a bioeconomiei circulare și a silviculturii durabile;

(i)

îmbunătățirea răspunsului dat de agricultura Uniunii exigențelor societale referitoare la hrană și la sănătate, inclusiv la alimentele de înaltă calitate, sigure și hrănitoare produse într-un mod durabil, reducerea deșeurilor alimentare, precum și îmbunătățirea bunăstării animalelor și combaterea rezistenței la antimicrobiene.

(2)   Obiectivele prevăzute la alineatul (1) sunt completate și interconectate cu obiectivul transversal al modernizării agriculturii și zonelor rurale prin promovarea și partajarea cunoștințelor, a inovării și a digitalizării în agricultură și în zonele rurale și prin încurajarea adoptării acestora de către fermieri, prin îmbunătățirea accesului la cercetare, inovare, schimbul de cunoștințe și formare.

(3)   Atunci când urmăresc obiectivele specifice prevăzute la alineatele (1) și (2), statele membre, cu sprijinul Comisiei, iau măsurile corespunzătoare pentru a reduce sarcina administrativă și a asigura simplificarea punerii în aplicare a PAC.

Articolul 7

Indicatori

(1)   Îndeplinirea obiectivelor menționate la articolul 5 și la articolul 6 alineatele (1) și (2) se evaluează pe baza indicatorilor comuni de realizare, de rezultat, de impact și de context, astfel cum figurează în anexa I. Indicatorii comuni respectivi includ:

(a)

indicatori de realizare aferenți realizărilor obținute în urma intervențiilor care au beneficiat de sprijin;

(b)

indicatori de rezultat aferenți obiectivelor specifice vizate menționate la articolul 6 alineatele (1) și (2), și care sunt utilizați pentru stabilirea obiectivelor de etapă și a țintelor cuantificate în raport cu respectivele obiective specifice din planurile strategice PAC și pentru evaluarea progreselor realizate în direcția țintelor respective; indicatorii aferenți obiectivelor legate de climă și mediu se pot aplica intervențiilor care contribuie la îndeplinirea angajamentelor ce decurg din actele legislative ale Uniunii enumerate în anexa XIII;

(c)

indicatori de impact aferenți obiectivelor prevăzute la articolul 5 și la articolul 6 alineatele (1) și (2) și utilizați în contextul planurilor strategice PAC și al PAC;

(d)

indicatori de context menționați la articolul 115 alineatul (2) și enumerați în anexa I.

(2)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 152 pentru a modifica anexa I în scopul adaptării indicatorilor comuni de realizare, de rezultat, de impact și de context. Actele delegate respective se limitează strict la abordarea problemelor tehnice întâmpinate de statele membre cu privire la aplicarea indicatorilor respectivi.

TITLUL III

CERINȚE COMUNE ȘI TIPURI DE INTERVENȚII

CAPITOLUL I

CERINȚE COMUNE

Secțiunea 1

Principii generale

Articolul 8

Abordarea strategică

Statele membre urmăresc îndeplinirea obiectivelor prevăzute în titlul II prin specificarea unor intervenții pe baza tipurilor de intervenții prevăzute în capitolele II, III și IV din prezentul titlu, în conformitate cu evaluarea nevoilor pe care a efectuat-o fiecare dintre ele și cu cerințele comune prevăzute în prezentul capitol.

Articolul 9

Principii generale

Statele membre concep intervențiile din planurile lor strategice PAC și standardele GAEC menționate la articolul 13 în conformitate cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și cu principiile generale ale dreptului Uniunii.

Statele membre se asigură că intervențiile și standardele GAEC menționate la articolul 13 sunt stabilite pe baza unor criterii obiective și nediscriminatorii, sunt compatibile cu buna funcționare a pieței interne și nu denaturează concurența.

Statele membre instituie cadrul juridic care reglementează acordarea sprijinului din partea Uniunii către fermieri și alți beneficiari în conformitate cu planurile strategice PAC astfel cum au fost aprobate de Comisie în conformitate cu articolele 118 și 119 din prezentul regulament și cu principiile și cerințele prevăzute în prezentul regulament și în Regulamentul (UE) 2021/2116. Acestea pun în aplicare planurile strategice PAC respective astfel cum au fost aprobate de Comisie.

Articolul 10

Sprijinul intern conform OMC

Statele membre își concep intervențiile pe baza tipurilor de intervenții enumerate în anexa II la prezentul regulament, inclusiv a definițiilor și a condițiilor prevăzute la articolul 4, în așa fel încât să respecte criteriile din anexa 2 la Acordul OMC privind agricultura.

În special, sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilității, sprijinul redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității, sprijinul complementar pentru venit pentru tinerii fermieri și schemele pentru climă, mediu și bunăstarea animalelor respectă criteriile enunțate în paragrafele din anexa 2 la Acordul OMC privind agricultura indicate în anexa II la prezentul regulament pentru intervențiile respective. Pentru alte intervenții, paragrafele din anexa 2 la Acordul OMC privind agricultura indicate în anexa II la prezentul regulament au un rol indicativ, intervențiile respective putând, în schimb, să respecte un alt paragraf din anexa 2 la Acordul OMC privind agricultura, dacă acest lucru este specificat și explicat în planul strategic PAC.

Articolul 11

Punerea în aplicare a Memorandumului de înțelegere privind semințele oleaginoase

(1)   În cazul în care statele membre prevăd alte intervenții bazate pe suprafață în afara celor care respectă dispozițiile anexei 2 la Acordul OMC privind agricultura, inclusiv sprijin cuplat pentru venit în temeiul titlului III capitolul II secțiunea 3 subsecțiunea 1 din prezentul regulament și în cazul în care intervențiile respective vizează o parte din semințele oleaginoase menționate în anexa la Memorandumul de înțelegere dintre Comunitatea Economică Europeană și Statele Unite ale Americii privind semințele oleaginoase în cadrul GATT sau totalitatea acestora, totalul suprafeței vizate de sprijin, bazat pe realizările planificate incluse în planurile strategice PAC ale statelor membre în cauză, nu depășește suprafața maximă vizată de sprijin a întregii Uniuni, pentru a se asigura respectarea angajamentelor internaționale ale Uniunii.

(2)   Până la 8 iunie 2022, Comisia adoptă acte de punere în aplicare pentru stabilirea unei suprafețe de referință indicative vizate de sprijin pentru fiecare stat membru, calculată pe baza ponderii fiecărui stat membru în media suprafeței dedicate cultivării în Uniune în perioada 2016-2020. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 153 alineatul (2).

(3)   Fiecare stat membru care intenționează să acorde sprijinul menționat la alineatul (1) din prezentul articol indică realizările planificate corespunzătoare, în hectare, în propunerea sa de plan strategic PAC menționată la articolul 118 alineatul (1).

Dacă, în urma notificării de către statele membre a tuturor realizărilor planificate, este depășită suprafața maximă vizată de sprijin pentru întreaga Uniune menționată la alineatul (1) din prezentul articol, Comisia calculează, pentru fiecare stat membru care a notificat un excedent în comparație cu propria suprafață de referință, un coeficient de reducere care este proporțional cu excedentul realizărilor planificate ale statului membru respectiv, astfel încât suprafața maximă vizată de sprijin a întregii Uniuni să fie menținută. Fiecare stat membru în cauză este informat în privința acestui coeficient de reducere în observațiile Comisiei la planul strategic PAC în conformitate cu articolul 118 alineatul (3). Coeficientul de reducere pentru fiecare stat membru se stabilește în decizia de punere în aplicare menționată la articolul 118 alineatul (6) prin intermediul căreia Comisia aprobă planul strategic PAC.

Statele membre nu își modifică din proprie inițiativă suprafața vizată de sprijin după data menționată la articolul 118 alineatul (1).

(4)   Dacă un stat membru intenționează să își sporească realizările planificate, menționate la alineatul (1) din prezentul articol, prevăzute în planul său strategic PAC aprobat de Comisie, acesta notifică Comisiei realizările planificate revizuite, printr-o cerere de modificare a planului său strategic PAC, în conformitate cu articolul 119, înaintea datei de 1 ianuarie a anului anterior anului de cerere în cauză.

(5)   După caz, pentru a se evita situația în care se depășește suprafața maximă vizată de sprijin a întregii Uniuni, menționată la alineatul (1), Comisia stabilește coeficienți de reducere sau revizuiește coeficienții de reducere existenți atunci când au fost stabiliți astfel de coeficienți în conformitate cu alineatul (3) al doilea paragraf, pentru toate statele membre care și-au depășit suprafața de sprijin de referință în planurile lor strategice PAC.

Până la data de 31 ianuarie a anului anterior anului de cerere în cauză, Comisia informează statele membre respective în privința coeficienților de reducere.

Până la data de 31 martie a anului anterior anului de cerere în cauză, fiecare stat membru în cauză depune o cerere corespunzătoare de modificare a planului său strategic PAC, incluzând coeficientul de reducere menționat la al doilea paragraf. Coeficientul de reducere pentru statul membru respectiv este prevăzut în decizia de punere în aplicare menționată la articolul 119 alineatul (10) prin intermediul căreia Comisia aprobă modificarea planului strategic PAC.

(6)   În ceea ce privește plantele oleaginoase vizate de memorandumul de înțelegere menționat la alineatul (1) din prezentul articol, statele membre informează Comisia despre numărul total de hectare pentru care a fost plătit efectiv sprijinul, în rapoartele anuale privind performanța menționate la articolul 134.

(7)   Statele membre exclud cultivarea de semințe de floarea-soarelui pentru consum uman din orice intervenție bazată pe suprafață menționată la alineatul (1).

Secțiunea 2

Condiționalitatea

Articolul 12

Principiu și domeniu de aplicare

(1)   Statele membre includ în planurile lor strategice PAC un sistem de condiționalitate în temeiul căruia fermierii și alți beneficiari care primesc plățile directe prevăzute în capitolul II sau plățile anuale prevăzute la articolele 70, 71 și 72 fac obiectul unei sancțiuni administrative dacă nu îndeplinesc cerințele legale în materie de gestionare prevăzute în dreptul Uniunii și standardele GAEC stabilite în planurile strategice PAC, enumerate în anexa III, în ceea ce privește următoarele domenii specifice:

(a)

clima și mediul, inclusiv apa, solul și biodiversitatea ecosistemelor;

(b)

sănătatea publică și sănătatea plantelor;

(c)

bunăstarea animalelor.

(2)   Planurile strategice PAC includ normele referitoare la un sistem eficace și proporțional de sancțiuni administrative. Normele respective respectă în special cerințele prevăzute în titlul IV capitolul IV din Regulamentul (UE) 2021/2116.

(3)   Actele juridice menționate în anexa III privind cerințele legale în materie de gestionare se aplică în versiunea care este aplicabilă și, în cazul directivelor, în versiunea pusă în aplicare de statele membre.

(4)   În sensul prezentei secțiuni, „cerință legală în materie de gestionare” înseamnă fiecare cerință legală în materie de gestionare în parte din dreptul Uniunii enumerată în anexa III în cadrul unui anumit act juridic, care este diferită ca substanță de orice alte cerințe din același act.

Articolul 13

Obligațiile statelor membre în legătură cu bunele condiții agricole și de mediu

(1)   Statele membre se asigură că toate suprafețele agricole, inclusiv terenurile care nu mai sunt utilizate în scopuri productive, sunt menținute în bune condiții agricole și de mediu. Statele membre stabilesc, la nivel național sau regional, standarde minime pentru fermieri și alți beneficiari pentru fiecare standard GAEC enumerat în anexa III, în conformitate cu principalul obiectiv al standardelor respective menționat în anexa respectivă. La stabilirea propriilor standarde, statele membre țin seama, după caz, de caracteristicile specifice ale suprafețelor în cauză, inclusiv condițiile pedologice și climatice, de sistemele agricole existente, de practicile agricole, de dimensiunile și structurile fermelor, de utilizarea terenurilor și de specificul regiunilor ultraperiferice.

(2)   În ceea ce privește principalele obiective prevăzute în anexa III, statele membre pot stabili standarde suplimentare față de cele prevăzute în anexa respectivă, privind obiectivele principale menționate. Astfel de standarde suplimentare sunt nediscriminatorii și proporționale și corespund nevoilor identificate.

Statele membre nu stabilesc standarde minime pentru alte obiective principale decât cele prevăzute în anexa III.

(3)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 152 pentru a completa prezentul regulament cu norme care să asigure condiții de concurență echitabile în ceea ce privește raportul pentru standardul GAEC 1.

Secțiunea 3

Condiționalitatea socială

Articolul 14

Principiu și domeniu de aplicare

(1)   Statele membre indică în planurile lor strategice PAC că, cel târziu de la 1 ianuarie 2025, fermierii și alți beneficiari care primesc plăți directe în temeiul capitolului II sau plăți anuale în temeiul articolelor 70, 71 și 72 sunt supuși unei sancțiuni administrative dacă nu îndeplinesc cerințele legate de condițiile de muncă și de încadrare în muncă aplicabile sau nu respectă obligațiile angajatorului care decurg din actele juridice menționate în anexa IV.

(2)   Atunci când includ un sistem de sancțiuni administrative în planurile lor strategice PAC, astfel cum se menționează la alineatul (1), statele membre consultă, în conformitate cu dispozițiile lor instituționale, partenerii sociali naționali relevanți reprezentând patronatul și sindicatele din sectorul agricol și respectă pe deplin autonomia acestora, precum și dreptul lor de a negocia și de a încheia acorduri colective. Sistemul de sancțiuni administrative nu aduce atingere drepturilor și obligațiilor partenerilor sociali în cazul în care, în conformitate cu cadrele juridice și de negociere colectivă naționale, aceștia sunt responsabili pentru punerea în aplicare sau asigurarea respectării actelor juridice menționate în anexa IV.

(3)   Planul strategic PAC include norme referitoare la un sistem eficace și proporțional de sancțiuni administrative. Normele respective respectă cerințele relevante prevăzute în titlul IV capitolul V din Regulamentul (UE) 2021/2116.

(4)   Actele juridice menționate în anexa IV care conțin dispoziții care urmează să fie vizate de sistemul de sancțiuni administrative menționat la alineatul (1) se aplică în versiunea aplicabilă și astfel cum a fost pusă în aplicare de statele membre.

Secțiunea 4

Servicii de consiliere agricolă

Articolul 15

Servicii de consiliere agricolă

(1)   Statele membre includ în planurile lor strategice PAC un sistem de furnizare de servicii pentru consilierea fermierilor și a altor beneficiari ai sprijinului PAC în ceea ce privește gestionarea terenurilor și gestionarea fermelor (denumite în continuare „servicii de consiliere agricolă”). Statele membre se pot baza pe sistemele existente.

(2)   Serviciile de consiliere agricolă vizează dimensiunea economică, cea de mediu și cea socială, ținând seama de practicile agricole existente, și furnizează informații tehnologice și științifice la zi, obținute cu ajutorul proiectelor de cercetare și inovare, inclusiv în ceea ce privește furnizarea de bunuri publice.

Prin intermediul serviciilor de consiliere agricolă, se oferă asistență adecvată de-a lungul ciclului de dezvoltare a fermelor, inclusiv pentru înființarea pentru prima dată, conversia modelelor de producție în funcție de cererea consumatorilor, practici inovatoare, tehnici agricole pentru reziliența la schimbările climatice, inclusiv agrosilvicultură și agroecologie, îmbunătățirea bunăstării animalelor și, după caz, standarde de siguranță și sprijin social.

Serviciile de consiliere agricolă sunt integrate în cadrul serviciilor interconectate ale consilierilor agricoli, ale cercetătorilor, ale organizațiilor de fermieri și ale altor părți interesate relevante, care formează AKIS.

(3)   Statele membre se asigură că consilierea este imparțială, iar consilierii au o calificare adecvată, beneficiază de formare corespunzătoare și nu au conflicte de interese.

(4)   Serviciile de consiliere agricolă sunt adaptate diferitelor tipuri de producții și ferme și vizează cel puțin următoarele:

(a)

toate cerințele, condițiile și angajamentele în materie de gestionare aplicabile fermierilor și altor beneficiari, stabilite în planul strategic PAC, inclusiv cerințele și standardele din cadrul condiționalității și condițiile privind intervențiile, precum și informațiile referitoare la instrumentele financiare și planurile de afaceri dezvoltate în temeiul planului strategic PAC;

(b)

cerințele stabilite de statele membre pentru punerea în aplicare a Directivei 92/43/CEE, a Directivei 2000/60/CE, a articolului 55 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (38), a Directivei 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului (39), a Directivei 2009/128/CE, a Directivei 2009/147/CE, a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului (40), a Regulamentului (UE) 2016/2031 al Parlamentului European și al Consiliului (41) și a Directivei (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului (42);

(c)

practicile agricole care împiedică dezvoltarea rezistenței la antimicrobiene, prezentate în comunicarea Comisiei din 29 iunie 2017 intitulată „Un plan de acțiune european «O singură sănătate» (One Health) împotriva rezistenței la antimicrobiene (RAM)”;

(d)

prevenirea și gestionarea riscurilor;

(e)

sprijinul pentru inovare, în special pentru elaborarea și implementarea proiectelor grupurilor operaționale din cadrul PEI, menționate la articolul 127 alineatul (3);

(f)

tehnologiile digitale în sectorul agricol și în zonele rurale, după cum se menționează la articolul 114 litera (b);

(g)

gestionarea durabilă a nutrienților, inclusiv cel târziu cu începere din 2024 utilizarea unui instrument pentru sustenabilitatea fermelor în ceea ce privește utilizarea nutrienților, acesta putând fi orice aplicație digitală care prezintă cel puțin:

(i)

un bilanț al principalilor nutrienți la scara întregului teren;

(ii)

cerințele legale privind nutrienții;

(iii)

date referitoare la sol, pe baza informațiilor și a analizelor disponibile;

(iv)

date din sistemul integrat de administrare și control (IACS) relevante pentru gestionarea nutrienților.

(h)

condițiile de încadrare în muncă, obligațiile angajatorilor, securitatea și sănătatea în muncă și sprijinul social în comunitățile agricole.

CAPITOLUL II

TIPURI DE INTERVENȚII SUB FORMĂ DE PLĂȚI DIRECTE

Secțiunea 1

Tipuri de intervenții, reducerea plăților și cerințe minime

Articolul 16

Tipuri de intervenții sub formă de plăți directe

(1)   Tipurile de intervenții menționate în prezentul capitol pot lua forma plăților directe decuplate și cuplate.

(2)   Plățile directe decuplate sunt următoarele:

(a)

sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilității;

(b)

sprijinul redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității;

(c)

sprijinul complementar pentru venit pentru tinerii fermieri;

(d)

schemele pentru climă, mediu și bunăstarea animalelor.

(3)   Plățile directe cuplate sunt următoarele:

(a)

sprijinul cuplat pentru venit;

(b)

plata specifică pentru cultura de bumbac.

Articolul 17

Plafonarea și degresivitatea plăților

(1)   Statele membre pot plafona cuantumul sprijinului de bază pentru venit în scopul sustenabilității care urmează a fi acordat unui fermier pentru un an calendaristic dat. Statele membre care aleg să introducă plafonarea reduc cu 100 % cuantumul care depășește 100 000 EUR.

(2)   Statele membre pot reduce cuantumul sprijinului de bază pentru venit în scopul sustenabilității care urmează a fi acordat unui fermier pentru un an calendaristic dat care depășește 60 000 EUR cu până la 85 %.

Statele membre pot stabili intervale suplimentare peste 60 000 EUR și pot specifica procentele de reducere pentru intervalele suplimentare respective. Acestea se asigură că reducerea pentru fiecare interval este egală sau mai mare decât pentru intervalul precedent.

(3)   Înaintea aplicării alineatului (1) sau (2), statele membre pot scădea din cuantumul sprijinului de bază pentru venit în scopul sustenabilității care urmează a fi acordat unui fermier într-un an calendaristic dat:

(a)

toate salariile legate de o activitate agricolă declarate de fermier, inclusiv impozitele și contribuțiile sociale aferente ocupării forței de muncă;

(b)

costul echivalent al forței de muncă permanente și nesalariate legate de o activitate agricolă practicată de persoane care lucrează în cadrul fermei în cauză și care nu primesc un salariu sau care primesc o remunerație mai mică decât cuantumul plătit în mod normal pentru serviciile prestate, dar care sunt recompensate prin rezultatul economic al întreprinderii agricole;

(c)

elementul de cost al forței de muncă din cadrul costurilor de contractare legate de o activitate agricolă declarată de fermier.

Pentru a calcula cuantumurile menționate la primul paragraf litera (a), statele membre utilizează costurile salariale suportate efectiv de fermier. În cazuri justificate în mod corespunzător, fermierii pot solicita utilizarea costurilor standard care urmează să fie stabilite de statul membru în cauză în conformitate cu o metodă care urmează a fi specificată mai în detaliu în planul său strategic PAC, pe baza salariilor standard medii legate de o activitate agricolă la nivel național sau regional, înmulțite cu numărul de unități de muncă anuale declarate de fermierul în cauză.

Pentru a calcula cuantumurile menționate la primul paragraf litera (b), statele membre utilizează costurile standard care urmează să fie stabilite de statul membru în cauză în conformitate cu o metodă care urmează a fi specificată mai în detaliu în planul său strategic PAC, pe baza salariilor standard medii legate de o activitate agricolă la nivel național sau regional, înmulțite cu numărul de unități de muncă anuale declarate de fermierul în cauză.

(4)   În cazul unei persoane juridice sau al unui grup de persoane fizice sau juridice, statele membre pot aplica reducerea menționată la alineatele (1) și (2) la nivelul membrilor respectivelor persoane juridice sau grupuri atunci când dreptul intern prevede ca fiecare membru să își asume drepturi și obligații comparabile cu cele ale fermierilor individuali care au statutul de șef al exploatației, în special în ceea ce privește statutul lor economic, social și fiscal, cu condiția să fi contribuit la consolidarea structurilor agricole ale persoanelor juridice sau ale grupurilor în cauză.

(5)   Rezultatul estimat al reducerii plăților este utilizat în principal pentru a contribui la finanțarea sprijinului redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității, dacă a fost stabilit astfel în planul strategic PAC relevant, și, mai apoi, la finanțarea altor intervenții care țin de plățile directe decuplate.

De asemenea, statele membre pot utiliza întregul cuantum rezultat sau o parte a acestuia pentru a finanța tipuri de intervenții din cadrul FEADR specificate în capitolul IV, prin intermediul unui transfer. Acest transfer spre FEADR este cuprins în tabelele financiare din planul strategic PAC și poate fi revizuit în 2025 în conformitate cu articolul 103. Acest transfer nu face obiectul limitelor maxime pentru transferurile de fonduri dinspre FEGA spre FEADR stabilite la articolul menționat.

(6)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 152 pentru a completa prezentul regulament cu norme prin care să se stabilească o bază armonizată pentru calcularea reducerii plăților prevăzute la alineatele (1) și (2) din prezentul articol în vederea punerii la dispoziție a unor norme detaliate pentru distribuirea fondurilor către fermieri.

Articolul 18

Cerințe minime

(1)   Statele membre stabilesc o suprafață minimă și acordă plăți directe doar fermierilor activi a căror suprafață eligibilă a exploatației, pentru care se solicită plăți directe, este mai mare decât respectiva suprafață minimă.

Ca alternativă, statele membre pot stabili un cuantum minim al plăților directe care pot fi plătite unui fermier.

(2)   În cazul în care a decis să stabilească o suprafață minimă în conformitate cu alineatul (1) primul paragraf, un stat membru stabilește totuși un cuantum minim, în conformitate cu alineatul (1) al doilea paragraf, pentru fermierii care beneficiază de un sprijin legat de animale, care se plătește per animal sub formă de plăți directe, și care dețin mai puține hectare decât suprafața minimă.

Când stabilesc suprafața minimă sau cuantumul minim, statele membre urmăresc să se asigure că plățile directe se acordă numai fermierilor activi dacă:

(a)

gestionarea plăților aferente nu generează o sarcină administrativă excesivă; și

(b)

cuantumurile aferente contribuie efectiv la îndeplinirea obiectivelor specifice prevăzute la articolul 6 alineatul (1), la care contribuie plățile directe.

(3)   Grecia poate decide să nu aplice prezentul articol în insulele mici din Marea Egee.

Articolul 19

Contribuția la instrumente de gestionare a riscurilor

Prin derogare de la articolul 44 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/2116, un stat membru poate decide să aloce până la 3 % din plățile directe care urmează să fie plătite unui fermier pentru contribuția fermierului la un instrument de gestionare a riscurilor.

Statele membre care decid să utilizeze această dispoziție o aplică tuturor fermierilor care primesc plăți directe într-un an dat.

Secțiunea 2

Plăți directe decuplate

Subsecțiunea 1

Dispoziții generale

Articolul 20

Cerințe generale pentru primirea plăților directe decuplate

Statele membre acordă fermierilor activi plăți directe decuplate în condițiile prevăzute în prezenta secțiune și specificate mai în detaliu în planurile lor strategice PAC.

Subsecțiunea 2

Sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilității

Articolul 21

Norme generale

(1)   Statele membre prevăd un sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilității (denumit în continuare „sprijinul de bază pentru venit”) în condițiile prevăzute în prezenta subsecțiune și specificate mai în detaliu în planurile lor strategice PAC.

(2)   Statele membre prevăd un sprijin de bază pentru venit sub forma unei plăți decuplate anuale per hectar eligibil.

(3)   Fără a se aduce atingere articolelor 23-27, sprijinul de bază pentru venit se acordă pentru fiecare hectar eligibil declarat de un fermier activ.

Articolul 22

Cuantumul sprijinului per hectar

(1)   Cu excepția cazului în care statele membre decid să acorde sprijinul de bază pentru venit pe baza drepturilor la plată menționate la articolul 23, sprijinul se plătește sub forma unui cuantum uniform per hectar.

(2)   Statele membre pot decide să diferențieze cuantumul sprijinului de bază pentru venit per hectar între diversele grupuri de teritorii care au condiții socioeconomice sau agronomice similare, inclusiv forme tradiționale de agricultură astfel cum sunt prevăzute de statele membre, precum pășunatul alpin extensiv tradițional. În conformitate cu articolul 109 alineatul (2) litera (d), cuantumul sprijinului de bază pentru venit per hectar poate fi redus luându-se în considerare sprijinul acordat în cadrul altor intervenții în planul strategic PAC în cauză.

Articolul 23

Drepturile la plată

(1)   Statele membre care au aplicat schema de plată de bază prevăzută în titlul III capitolul I secțiunea 1 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 pot decide să acorde sprijinul de bază pentru venit pe baza drepturilor la plată în conformitate cu articolele 24-27 din prezentul regulament.

(2)   Dacă statele membre care au aplicat schema de plată de bază prevăzută în titlul III capitolul I secțiunea 1 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 decid să nu mai acorde sprijinul de bază pentru venit pe baza drepturilor la plată, atunci drepturile la plată alocate în temeiul regulamentului menționat expiră la data de 31 decembrie a anului anterior celui de la care urmează să fie aplicată decizia.

Articolul 24

Valoarea drepturilor la plată și convergența

(1)   Statele membre stabilesc valoarea unitară a drepturilor la plată înaintea convergenței în conformitate cu prezentul articol prin ajustarea valorii drepturilor la plată proporțional cu valoarea lor stabilită în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 pentru anul de cerere 2022, precum și cu plata conexă pentru practicile agricole benefice pentru climă și mediu prevăzută în titlul III capitolul III din regulamentul menționat pentru anul de cerere 2022.

(2)   Statele membre pot decide să diferențieze valoarea drepturilor la plată în conformitate cu articolul 22 alineatul (2).

(3)   Cel târziu până în anul de cerere 2026, fiecare stat membru stabilește un nivel maxim pentru valoarea drepturilor la plată individuale pentru statul membru respectiv sau pentru fiecare grup de teritorii menționat la articolul 22 alineatul (2).

(4)   Dacă valoarea drepturilor la plată stabilită în conformitate cu alineatul (1) nu este uniformă în interiorul unui stat membru sau al unui grup de teritorii menționat la articolul 22 alineatul (2), statul membru vizat asigură o convergență a valorii drepturilor la plată spre o valoare unitară uniformă până cel târziu în anul de cerere 2026.

(5)   În scopul alineatului (4), fiecare stat membru se asigură că, cel târziu pentru anul de cerere 2026, toate drepturile la plată au o valoare de cel puțin 85 % din cuantumul unitar mediu planificat menționat la articolul 102 alineatul (1), al sprijinului de bază pentru venit pentru anul de cerere 2026 prevăzut în planul său strategic PAC pentru statul membru respectiv sau pentru grupul de teritorii menționat la articolul 22 alineatul (2).

(6)   Statele membre finanțează majorările valorii drepturilor la plată necesare pentru conformitatea cu alineatele (4) și (5) de la prezentul articol utilizând toate cuantumurile posibile care devin disponibile prin aplicarea alineatului (3) de la prezentul articol și, dacă este necesar, reducând diferența dintre valoarea unitară a drepturilor la plată stabilită în conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol și cuantumul unitar planificat, menționat la articolul 102 alineatul (1), al sprijinului de bază pentru venit pentru anul de cerere 2026 prevăzut în planul strategic PAC pentru statul membru respectiv sau pentru grupul de teritorii menționat la articolul 22 alineatul (2).

Statele membre pot decide să aplice reducerea tuturor sau unei părți a drepturilor la plată cu o valoare stabilită în conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol care depășește cuantumul unitar planificat, menționat la articolul 102 alineatul (1), al sprijinului de bază pentru venit pentru anul de cerere 2026 prevăzut în planul strategic PAC pentru statul membru respectiv sau pentru grupul de teritorii menționat la articolul 22 alineatul (2).

(7)   Reducerile menționate la alineatul (6) se bazează pe criterii obiective și nediscriminatorii. Fără a se aduce atingere valorii minime stabilite în conformitate cu alineatul (5), aceste criterii pot include stabilirea unei reduceri maxime care nu poate fi mai mică de 30 %.

(8)   Statele membre se asigură că ajustarea valorilor drepturilor la plată în conformitate cu alineatele (3)-(7) începe din anul 2023.

Articolul 25

Activarea drepturilor la plată

(1)   Statele membre care au decis să acorde sprijin pe baza drepturilor la plată acordă sprijin de bază pentru venit fermierilor activi care dețin, în proprietate sau în arendă, drepturi la plată în momentul activării respectivelor drepturi la plată. Statele membre se asigură că, în scopul activării drepturilor la plată, fermierii activi declară hectarele eligibile care însoțesc orice drept la plată.

(2)   Statele membre se asigură că drepturile la plată, inclusiv în cazul unei moșteniri sau al unei moșteniri anticipate, sunt activate doar în statul membru sau în interiorul grupului de teritorii menționat la articolul 22 alineatul (2), în care au fost alocate.

(3)   Statele membre se asigură că drepturile la plată activate conferă dreptul la plată pe baza cuantumului fixat în acestea.

Articolul 26

Rezerve pentru drepturile la plată

(1)   Fiecare stat membru care decide să acorde sprijinul de bază pentru venit pe baza drepturilor la plată gestionează o rezervă națională.

(2)   Prin derogare de la alineatul (1) de la prezentul articol, dacă un stat membru decide să diferențieze sprijinul de bază pentru venit în conformitate cu articolul 22 alineatul (2), acesta poate decide să aibă o rezervă pentru fiecare grup de teritorii menționat la articolul respectiv.

(3)   Statele membre se asigură că drepturile la plată din rezervă sunt alocate doar fermierilor activi.

(4)   Statele membre utilizează rezerva în primul rând pentru a aloca drepturi la plată următorilor fermieri:

(a)

tinerilor fermieri care au înființat recent pentru prima oară o exploatație;

(b)

noilor fermieri.

(5)   Un stat membru alocă drepturi la plată sau majorează valoarea drepturilor la plată existente ale fermierilor activi care sunt îndreptățiți în temeiul unei hotărâri definitive a unei instanțe sau în temeiul unui act administrativ definitiv emis de autoritatea competentă a respectivului stat membru. Respectivul stat membru se asigură că acești fermieri activi primesc drepturile la plată în numărul și la valoarea stabilite în hotărârea menționată sau în actul menționat, la o dată care urmează să fie stabilită de statul membru respectiv.

(6)   Statele membre se asigură că rezerva este realimentată printr-o reducere liniară a valorii tuturor drepturilor la plată în cazul în care rezerva este insuficientă pentru a acoperi alocarea drepturilor la plată în conformitate cu alineatele (4) și (5).

(7)   Statele membre pot prevedea norme suplimentare privind utilizarea rezervei, inclusiv categorii suplimentare de fermieri cărora urmează să li se aloce drepturi la plată din rezervă, cu condiția ca grupurilor prioritare menționate la alineatele (4) și (5) să li se fi alocat drepturi la plată din rezervă, și pentru cazurile care ar declanșa realimentarea rezervei. În cazul în care rezerva este realimentată prin reducerea liniară a valorii drepturilor la plată, această reducere liniară se aplică tuturor drepturilor la plată de la nivel național sau, atunci când statele membre aplică derogarea prevăzută la alineatul (2), la nivelul grupului de teritorii relevant menționat la articolul 22 alineatul (2).

(8)   Statele membre stabilesc valoarea drepturilor la plată noi alocate din rezervă la valoarea medie națională a drepturilor la plată din anul alocării sau la valoarea medie a drepturilor la plată pentru fiecare grup de teritorii menționat la articolul 22 alineatul (2) în anul alocării.

(9)   Statele membre pot decide să majoreze valoarea drepturilor la plată existente până la valoarea medie națională din anul alocării sau până la valoarea medie pentru fiecare grup de teritorii menționat la articolul 22 alineatul (2).

Articolul 27

Transferul drepturilor la plată

(1)   Cu excepția cazurilor de transfer prin moștenire sau prin moștenire anticipată, drepturile la plată se transferă doar unui fermier activ stabilit în același stat membru.

(2)   Dacă statele membre decid să diferențieze sprijinul de bază pentru venit în conformitate cu articolul 22 alineatul (2), drepturile la plată se transferă doar în interiorul grupului de teritorii în care au fost alocate.

Articolul 28

Plățile pentru micii fermieri

Statele membre pot acorda micilor fermieri, astfel cum sunt prevăzuți de statele membre, o plată sub forma unei sume forfetare sau a unor cuantumuri per hectar, care să înlocuiască plățile directe prevăzute în prezenta secțiune și în secțiunea 3 din prezentul capitol. Statele membre concep intervenția corespunzătoare în planul strategic PAC ca fiind opțională pentru fermieri.

Plata anuală pentru fiecare fermier nu depășește 1 250 EUR.

Statele membre pot decide să stabilească sume forfetare diferite sau cuantumuri per hectar diferite, corelate cu praguri de suprafață diferite.

Subsecțiunea 3

Sprijinul complementar pentru venit

Articolul 29

Sprijinul redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității

(1)   Statele membre prevăd un sprijin redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității (denumit în continuare „sprijinul redistributiv pentru venit”) în condițiile prevăzute în prezentul articol și specificate mai în detaliu în planurile lor strategice PAC.

Prin derogare de la primul paragraf din prezentul alineat sau de la articolul 98, statele membre pot aborda necesitatea redistribuirii sprijinului pentru venit prin alte instrumente și intervenții finanțate de FEGA care urmăresc obiectivul unei distribuții mai echitabile și al unei direcționări mai eficace și mai eficiente a sprijinului pentru venit, cu condiția să poată demonstra în planurile lor strategice PAC că această necesitate este abordată în mod suficient.

(2)   Statele membre asigură redistribuirea plăților directe de la exploatațiile mai mari spre cele mai mici sau medii, prevăzând un sprijin redistributiv pentru venit sub forma unei plăți decuplate anuale per hectar eligibil acordate fermierilor care au dreptul la o plată în temeiul sprijinului de bază pentru venit menționat la articolul 21.

(3)   Statele membre stabilesc, la nivel național sau regional, care poate fi nivelul grupurilor de teritorii menționate la articolul 22 alineatul (2), un cuantum per hectar sau cuantumuri diferite pentru diferite intervale de hectare, precum și numărul maxim de hectare per fermier pentru care se plătește sprijinul redistributiv pentru venit.

(4)   Cuantumul per hectar planificat pentru un anumit an de cerere nu depășește cuantumul mediu național al plăților directe per hectar pentru anul de cerere respectiv.

(5)   Cuantumul mediu național al plăților directe per hectar este definit drept raportul dintre plafonul național pentru plăți directe pentru un anumit an de cerere prevăzut în anexa V și realizările planificate totale aferente sprijinului de bază pentru venit pentru respectivul an de cerere, exprimate în număr de hectare.

(6)   În cazul unei persoane juridice sau al unui grup de persoane fizice sau juridice, statele membre pot aplica numărul maxim de hectare menționat la alineatul (3) la nivelul membrilor acelor persoane juridice sau grupuri atunci când dreptul intern prevede ca fiecare membru să își asume drepturi și obligații comparabile cu cele ale fermierilor individuali care au statutul de șefi ai exploatației, în special în ceea ce privește statutul lor economic, social și fiscal, cu condiția să fi contribuit la consolidarea structurilor agricole ale persoanelor juridice sau ale grupurilor în cauză.

În cazul fermierilor care fac parte dintr-un grup de entități juridice afiliate, astfel cum sunt prevăzute de statele membre, statele membre pot aplica numărul maxim de hectare menționat la alineatul (3) la nivelul grupului respectiv în condiții care urmează să fie stabilite de acestea.

Articolul 30

Sprijinul complementar pentru venit pentru tinerii fermieri

(1)   Statele membre pot acorda un sprijin complementar pentru venit tinerilor fermieri, stabiliți în conformitate cu criteriile prevăzute la articolul 4 alineatul (6), în condițiile prevăzute în prezentul articol și specificate mai în detaliu în planurile lor strategice PAC.

(2)   Ca parte a obligațiilor lor de a atrage tinerii fermieri în conformitate cu obiectivul prevăzut la articolul 6 alineatul (1) litera (g) și de a dedica acestui obiectiv, în conformitate cu articolul 95, cel puțin un cuantum astfel cum este stabilit în anexa XII, statele membre pot acorda un sprijin complementar pentru venit tinerilor fermieri care au înființat recent pentru prima oară o exploatație și care au dreptul la o plată în temeiul sprijinului de bază pentru venit menționat la articolul 21.

Statele membre pot decide să acorde sprijinul prevăzut la prezentul articol fermierilor care au beneficiat de sprijin în temeiul articolului 50 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 pentru restul perioadei menționate la alineatul (5) din articolul respectiv.

(3)   Sprijinul complementar pentru venit pentru tinerii fermieri se acordă pentru o durată maximă de cinci ani, începând cu primul an de depunere a cererii de plată pentru tinerii fermieri și sub rezerva condițiilor care urmează să fie stabilite de cadrul juridic al PAC aplicabil pentru perioada de după 2027, în cazul în care durata de cinci ani depășește anul 2027. Statele membre se asigură că beneficiarilor nu li se creează așteptări juridice în ceea ce privește perioada de după 2027.

Sprijinul respectiv ia forma fie a unei plăți decuplate anuale per hectar eligibil, fie a unei plăți forfetare per tânăr fermier.

Statele membre pot decide să acorde sprijinul prevăzut la prezentul articol numai pentru un număr maxim de hectare per tânăr fermier.

(4)   În cazul unei persoane juridice sau al unui grup de persoane fizice sau juridice, cum ar fi un grup de fermieri, organizații de producători sau cooperative, statele membre pot aplica numărul maxim de hectare menționat la alineatul (3) la nivelul membrilor respectivelor persoane juridice sau grupuri:

(a)

care se încadrează în definiția și cerințele „tânărului fermier”, astfel cum sunt stabilite în conformitate cu articolul 4 alineatul (6); și

(b)

atunci când dreptul intern prevede ca fiecare membru să își asume drepturi și obligații comparabile cu cele ale fermierilor individuali care au statutul de șef al exploatației, în special în ceea ce privește statutul lor economic, social și fiscal, cu condiția să fi contribuit la consolidarea structurilor agricole ale persoanelor juridice sau ale grupurilor în cauză.

Subsecțiunea 4

Scheme pentru climă, mediu și bunăstarea animalelor

Articolul 31

Scheme pentru climă, mediu și bunăstarea animalelor

(1)   Statele membre stabilesc și acordă sprijin pentru scheme voluntare pentru climă, mediu și bunăstarea animalelor (denumite în continuare „eco-scheme”) în condițiile prevăzute în prezentul articol și specificate mai în detaliu în propriile planuri strategice PAC.

(2)   În temeiul prezentului articol, statele membre sprijină fermierii activi sau grupurile de fermieri activi care își asumă angajamentul de a aplica practici agricole benefice pentru climă, mediu și bunăstarea animalelor și de combatere a rezistenței la antimicrobiene.

(3)   Statele membre stabilesc o listă a practicilor agricole benefice pentru climă, mediu și bunăstarea animalelor și de combatere a rezistenței la antimicrobiene menționate la alineatul (2). Practicile respective sunt concepute în așa fel încât să îndeplinească unul sau mai multe dintre obiectivele specifice prevăzute la articolul 6 alineatul (1) literele (d), (e) și (f) și, în ceea ce privește îmbunătățirea bunăstării animalelor și combaterea rezistenței la antimicrobiene, dintre obiectivele specifice prevăzute la articolul 6 alineatul (1) litera (i).

(4)   Fiecare eco-schemă acoperă, în principiu, cel puțin două dintre următoarele domenii de acțiune pentru climă, mediu, bunăstarea animalelor și combaterea rezistenței la antimicrobiene:

(a)

atenuarea schimbărilor climatice, inclusiv reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de practicile agricole, precum și menținerea depozitelor de carbon existente și creșterea capacității de sechestrare a carbonului;

(b)

adaptarea la schimbările climatice, inclusiv acțiuni de îmbunătățire a rezilienței sistemelor de producție alimentară, precum și de creștere a diversității animalelor și plantelor, pentru o mai mare rezistență la boli și la schimbările climatice;

(c)

protejarea sau îmbunătățirea calității apei și reducerea presiunii asupra resurselor de apă;

(d)

prevenirea degradării solului, refacerea solului, îmbunătățirea fertilității solului și a gestionării nutrienților și biocenoza solului;

(e)

protejarea biodiversității, conservarea sau refacerea habitatelor sau a speciilor, inclusiv menținerea și crearea elementelor de peisaj sau a zonelor neproductive;

(f)

acțiuni pentru o utilizare durabilă și redusă a pesticidelor, în special a pesticidelor care prezintă un risc pentru sănătatea umană sau pentru mediu;

(g)

acțiuni de îmbunătățire a bunăstării animalelor sau de combatere a rezistenței la antimicrobiene.

(5)   În temeiul prezentului articol, statele membre acordă doar plăți care vizează angajamente care:

(a)

depășesc cerințele legale relevante în materie de gestionare și standardele relevante GAEC stabilite în capitolul I secțiunea 2;

(b)

depășesc cerințele minime relevante privind utilizarea îngrășămintelor și a produselor de protecție a plantelor, bunăstarea animalelor și alte cerințe obligatorii relevante prevăzute de dreptul intern și de dreptul Uniunii;

(c)

depășesc condițiile stabilite pentru menținerea suprafeței agricole în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) litera (b);

(d)

diferă de angajamentele pentru care se acordă plăți în temeiul articolului 70.

Pentru angajamentele menționate la primul paragraf litera (b), în cazul în care dreptul intern impune noi cerințe care depășesc cerințele minime corespunzătoare prevăzute în dreptul Uniunii, se poate acorda sprijin pentru angajamente care contribuie la respectarea cerințelor respective pentru o perioadă de maximum 24 de luni de la data la care devin obligatorii pentru exploatație.

(6)   În temeiul alineatului (5), pentru descrierea angajamentelor care trebuie îndeplinite de beneficiarul eco-schemelor menționate la prezentul articol, statele membre pot să se bazeze pe una sau mai multe dintre cerințele și standardele stabilite în capitolul I secțiunea 2, cu condiția ca obligațiile eco-schemelor să depășească cerințele legale relevante în materie de gestionare și standardele minime privind bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor stabilite de statele membre în temeiul capitolului I secțiunea 2.

Fără a aduce atingere articolului 87 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/2116, se consideră că fermierii activi sau grupurile de fermieri activi care participă la eco-schemele instituite în conformitate cu primul paragraf respectă cerințele și standardele relevante menționate în anexa III, cu condiția să îndeplinească angajamentele din cadrul eco-schemei în cauză.

Statele membre care instituie eco-scheme în conformitate cu primul paragraf din prezentul alineat se pot asigura că sistemele lor de gestionare și control nu dublează controalele în cazul în care aceleași cerințe și standarde se aplică atât în cadrul eco-schemelor respective, cât și al obligațiilor prevăzute în anexa III.

(7)   Sprijinul pentru o anumită eco-schemă ia forma unei plăți anuale, pentru toate hectarele eligibile care fac obiectul angajamentelor. Plățile se acordă:

(a)

fie ca plăți suplimentare față de sprijinul de bază pentru venit prevăzut în subsecțiunea 2; fie

(b)

ca plăți care compensează, integral sau parțial, fermierii activi sau grupurile de fermieri activi pentru costurile suplimentare suportate și pentru pierderile de venit aferente angajamentelor asumate, calculate în conformitate cu articolul 82 și ținând seama de țintele pentru eco-scheme; aceste plăți pot acoperi, de asemenea, costurile tranzacționale.

Prin derogare de la primul paragraf, plățile acordate în conformitate cu litera (b) de la paragraful respectiv pentru angajamentele privind bunăstarea animalelor, pentru angajamentele de combatere a rezistenței la antimicrobiene și, dacă acest lucru este justificat în mod corespunzător, pentru angajamentele privind practici agricole benefice pentru climă pot lua, de asemenea, forma unei plăți anuale pentru unitățile vită mare.

(8)   Statele membre demonstrează modul în care practicile agricole angajate în cadrul eco-schemelor răspund nevoilor menționate la articolul 108 și modul în care acestea contribuie la structura în ceea ce privește mediul și clima menționată la articolul 109 alineatul (2) litera (a), precum și la bunăstarea animalelor și la combaterea rezistenței la antimicrobiene. Acestea utilizează un sistem de rating sau de punctare sau orice altă metodologie adecvată pentru a asigura eficacitatea și eficiența eco-schemelor în vederea îndeplinirii obiectivelor stabilite. Atunci când stabilesc nivelul plăților pentru diferite angajamente din cadrul eco-schemelor în temeiul alineatului (7) primul paragraf litera (a) din prezentul articol, statele membre țin seama de nivelul de sustenabilitate și de ambiție al fiecărei eco-scheme, pe baza unor criterii obiective și transparente.

(9)   Statele membre se asigură că există o coerență între intervențiile în temeiul prezentului articol și cele în temeiul articolului 70.

Secțiunea 3

Plăți directe cuplate

Subsecțiunea 1

Sprijinul cuplat pentru venit

Articolul 32

Norme generale

(1)   Statele membre pot acorda un sprijin cuplat pentru venit fermierilor activi în condițiile prevăzute în prezenta subsecțiune și specificate mai în detaliu în planurile lor strategice PAC.

(2)   Intervențiile statelor membre ajută sectoarele și producțiile sprijinite sau tipurile specifice de agricultură aferente, enumerate la articolul 33, să facă față dificultăților cu care se confruntă, prin îmbunătățirea competitivității, a sustenabilității și a calității lor. În ceea ce privește culturile proteice, statele membre nu sunt obligate să demonstreze dificultățile cu care se confruntă.

(3)   Sprijinul cuplat pentru venit ia forma unei plăți anuale per hectar sau per animal.

Articolul 33

Domeniu de aplicare

Sprijinul cuplat pentru venit poate fi acordat doar următoarelor sectoare și producții sau următoarelor tipuri specifice de agricultură aferente, dacă acestea sunt importante din motive socioeconomice sau de mediu:

(a)

cereale;

(b)

semințe oleaginoase, cu excepția semințelor de floarea-soarelui pentru consum uman astfel cum sunt prevăzute la articolul 11 alineatul (7);

(c)

culturi proteice, inclusiv leguminoase și amestec de leguminoase și ierburi, cu condiția ca leguminoasele să rămână predominante în amestec;

(d)

in;

(e)

cânepă;

(f)

orez;

(g)

fructe cu coajă lemnoasă;

(h)

cartofi pentru feculă;

(i)

lapte și produse lactate;

(j)

semințe;

(k)

carne de oaie și de capră;

(l)

carne de vită și mânzat;

(m)

ulei de măsline și măsline de masă;

(n)

viermi de mătase;

(o)

nutrețuri uscate;

(p)

hamei;

(q)

sfeclă de zahăr, trestie de zahăr și rădăcini de cicoare;

(r)

fructe și legume;

(s)

specii forestiere cu ciclu de producție scurt.

Articolul 34

Eligibilitate

(1)   Statele membre pot acorda sprijin cuplat pentru venit sub forma unei plăți per hectar doar pentru suprafețele pe care le-au stabilit ca hectare eligibile.

(2)   Dacă sprijinul cuplat pentru venit vizează bovine sau oi și capre, statele membre stabilesc drept condiții de eligibilitate pentru sprijin cerințele de a identifica și înregistra animalele în conformitate cu partea IV titlul I capitolul 2 secțiunea 1 din Regulamentul (UE) 2016/429. Totuși, fără a se aduce atingere altor condiții de eligibilitate aplicabile, bovinele sau oile și caprele sunt considerate eligibile pentru sprijin dacă cerințele referitoare la identificare și înregistrare sunt îndeplinite până la o anumită dată a anului de cerere în cauză care urmează a fi stabilită de statele membre.

Articolul 35

Competențe delegate în cazul dezechilibrelor structurale ale pieței dintr-un sector

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 152 pentru a completa prezentul regulament cu măsuri de evitare a situației în care beneficiarii sprijinului cuplat pentru venit suferă din cauza unor dezechilibre structurale ale pieței dintr-un sector. Respectivele acte delegate pot permite statelor membre să decidă că sprijinul cuplat pentru venit poate fi plătit în continuare până în 2027 pe baza unităților de producție pentru care s-a acordat sprijinul respectiv într-o perioadă de referință din trecut.

Subsecțiunea 2

Plata specifică pentru cultura de bumbac

Articolul 36

Domeniu de aplicare

Bulgaria, Grecia, Spania și Portugalia acordă o plată specifică pentru cultura de bumbac fermierilor activi care produc bumbac încadrat la codul NC 5201 00 în condițiile prevăzute în prezenta subsecțiune.

Articolul 37

Norme generale

(1)   Plata specifică pentru cultura de bumbac se acordă pe hectar de suprafață eligibilă cultivată cu bumbac. Suprafața este eligibilă numai dacă este situată pe un teren agricol autorizat de statul membru în cauză pentru producția de bumbac, semănat cu soiuri autorizate de statul membru, și face efectiv obiectul recoltării în condiții de creștere normale.

(2)   Plata specifică pentru cultura de bumbac se efectuează pentru bumbacul de calitate bună, corectă și vandabilă.

(3)   Bulgaria, Grecia, Spania și Portugalia autorizează terenul și soiurile menționate la alineatul (1) în conformitate cu orice norme și condiții adoptate în temeiul alineatului (5).

(4)   Pentru intervențiile vizate de prezenta subsecțiune:

(a)

eligibilitatea cheltuielilor suportate se stabilește pe baza articolului 37 litera (a) din Regulamentul (UE) 2021/2116;

(b)

în sensul articolului 12 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/2116, avizul care trebuie emis de organismele de certificare se referă la literele (a), (b) și (d) de la alineatul respectiv și include declarația de gestiune.

(5)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 152 pentru a completa prezentul regulament cu norme și condiții privind autorizarea terenurilor și a soiurilor în scopul acordării plății specifice pentru cultura de bumbac.

(6)   Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabilește norme privind procedura de autorizare a terenurilor și a soiurilor în scopul acordării plății specifice pentru cultura de bumbac, precum și privind notificările adresate producătorilor în legătură cu această autorizare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 153 alineatul (2).

Articolul 38

Suprafețe de bază, productivitate fixă și cuantumuri de referință

(1)   Se instituie următoarele suprafețe naționale de bază:

Bulgaria: 3 342 ha,

Grecia: 250 000 ha,

Spania: 48 000 ha,

Portugalia: 360 ha.

(2)   Se stabilesc următoarele niveluri de productivitate fixă pentru perioada de referință:

Bulgaria: 1,2 tone/ha,

Grecia: 3,2 tone/ha,

Spania: 3,5 tone/ha,

Portugalia: 2,2 tone/ha.

(3)   Cuantumul plății specifice culturii pe hectar de suprafață eligibilă se calculează prin înmulțirea nivelurilor de productivitate prevăzute la alineatul (2) cu următoarele cuantumuri de referință:

Bulgaria: 636,13 EUR,

Grecia: 229,37 EUR,

Spania: 354,73 EUR,

Portugalia: 223,32 EUR.

(4)   Dacă suprafața eligibilă cultivată cu bumbac dintr-un stat membru dat și un an dat depășește suprafața de bază stabilită la alineatul (1), cuantumul menționat la alineatul (3) pentru statul membru în cauză se reduce proporțional cu depășirea suprafeței de bază.

(5)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 152 pentru a completa prezentul regulament cu norme referitoare la condițiile de acordare a plății specifice pentru cultura de bumbac, la cerințele de eligibilitate și la practicile agronomice.

(6)   Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care stabilește norme privind calcularea reducerii prevăzute la alineatul (4). Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 153 alineatul (2).

Articolul 39

Organizațiile interprofesionale aprobate

(1)   În sensul aplicării prezentei subsecțiuni, „organizație interprofesională aprobată” înseamnă o persoană juridică formată din fermieri producători de bumbac și din cel puțin un egrenor, care desfășoară activități precum:

(a)

contribuția la o mai bună coordonare a modului de introducere a bumbacului pe piață, în special prin studii de cercetare și studii de piață;

(b)

elaborarea de contracte-tip compatibile cu normele Uniunii;

(c)

orientarea producției către produse care sunt mai bine adaptate la nevoile pieței și la cererea consumatorului, în special în ceea ce privește calitatea și protecția consumatorului;

(d)

actualizarea metodelor și a mijloacelor de îmbunătățire a calității produsului;

(e)

dezvoltarea de strategii de piață pentru promovarea bumbacului prin sisteme de certificare a calității.

(2)   Statele membre în care sunt stabiliți egrenorii aprobă organizațiile interprofesionale care îndeplinesc orice criterii stabilite în temeiul alineatului (3).

(3)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 152 pentru a completa prezentul regulament cu norme referitoare la:

(a)

criteriile pentru aprobarea organizațiilor interprofesionale;

(b)

obligațiile producătorilor;

(c)

consecințele în cazul în care organizația interprofesională aprobată nu îndeplinește criteriile menționate la litera (a).

Articolul 40

Acordarea plății

(1)   Fermierilor li se acordă plata specifică pentru cultura de bumbac pentru hectarele care sunt eligibile în conformitate cu articolul 38.

(2)   În cazul fermierilor care sunt membri ai unei organizații interprofesionale aprobate, plata specifică pentru cultura de bumbac pentru hectarele care sunt eligibile din suprafața de bază stabilită la articolul 38 alineatul (1) se majorează cu 2 EUR.

Articolul 41

Derogări

(1)   Articolele 101 și 102 și titlul VII, cu excepția capitolului III din respectivul titlu, nu se aplică plății specifice pentru cultura de bumbac prevăzute în prezenta subsecțiune.

(2)   Plata specifică pentru cultura de bumbac nu se include în niciuna dintre secțiunile planului strategic PAC menționate la articolele 108-114, mai puțin în ceea ce privește articolul 112 alineatul (2) litera (a), care se referă la planul financiar.

(3)   Articolul 55 alineatul (1) al doilea și al treilea paragraf din Regulamentul (UE) 2021/2116 nu se aplică intervențiilor menționate în prezenta subsecțiune.

CAPITOLUL III

TIPURI DE INTERVENȚII ÎN ANUMITE SECTOARE

Secțiunea 1

Dispoziții generale

Articolul 42

Domeniu de aplicare

Prezentul capitol prevede norme referitoare la tipurile de intervenții:

(a)

în sectorul fructelor și legumelor, astfel cum este menționat la articolul 1 alineatul (2) litera (i) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013;

(b)

în sectorul produselor apicole, astfel cum este menționat la articolul 1 alineatul (2) litera (v) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 (denumit în continuare „sectorul apicol”);

(c)

în sectorul vitivinicol, astfel cum este menționat la articolul 1 alineatul (2) litera (l) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013;

(d)

în sectorul hameiului, astfel cum este menționat la articolul 1 alineatul (2) litera (f) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013;

(e)

în sectorul uleiului de măsline și al măslinelor de masă, astfel cum este menționat la articolul 1 alineatul (2) litera (g) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013;

(f)

în celelalte sectoare menționate la articolul 1 alineatul (2) literele (a)-(h), (k), (m), (o)-(t) și (w) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 și în sectoarele care acoperă produsele enumerate în anexa VI la prezentul regulament.

Articolul 43

Tipuri de intervenții obligatorii și opționale

(1)   Tipurile de intervenții din sectorul fructelor și legumelor menționate la articolul 42 litera (a) sunt obligatorii pentru statele membre care dețin organizații de producători în acest sector, recunoscute în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1308/2013.

În cazul în care un stat membru care nu deține organizații de producători recunoscute în sectorul fructelor și legumelor la momentul prezentării planului său strategic PAC recunoaște o organizație de producători din sectorul respectiv în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 în cursul perioadei planului strategic PAC, statul membru respectiv prezintă o cerere de modificare a planului său strategic PAC în conformitate cu articolul 119 pentru a include intervenții în sectorul fructelor și legumelor.

(2)   Tipurile de intervenții din sectorul apicol menționate la articolul 42 litera (b) sunt obligatorii pentru fiecare stat membru.

(3)   Tipurile de intervenții din sectorul vitivinicol menționate la articolul 42 litera (c) sunt obligatorii pentru statele membre enumerate în anexa VII.

(4)   În planurile lor strategice PAC, statele membre pot decide să implementeze tipurile de intervenții menționate la articolul 42 literele (d), (e) și (f).

(5)   Germania poate implementa în sectorul hameiului tipurile de intervenții menționate la articolul 42 litera (f) doar dacă decide în planul său strategic PAC să nu implementeze tipurile de intervenții menționate la articolul 42 litera (d).

(6)   Grecia, Franța și Italia pot implementa în sectorul uleiului de măsline și al măslinelor de masă tipurile de intervenții menționate la articolul 42 litera (f) doar dacă acestea decid în planurile lor strategice PAC să nu implementeze tipurile de intervenții menționate la articolul 42 litera (e).

Articolul 44

Forme de sprijin

(1)   În sectoarele menționate la articolul 42, sprijinul poate lua oricare dintre următoarele forme:

(a)

rambursarea costurilor eligibile suportate efectiv de beneficiar;

(b)

costuri unitare;

(c)

sume forfetare;

(d)

finanțare la rate forfetare.

(2)   Cuantumurile aferente formelor de sprijin menționate la alineatul (1) literele (b), (c) și (d) se stabilesc în unul dintre următoarele moduri:

(a)

o metodă de calcul justă, echitabilă și verificabilă, bazată pe:

(i)

date statistice, alte informații obiective sau avize ale experților;

(ii)

date istorice verificate privind beneficiarii; sau

(iii)

aplicarea practicilor uzuale ale beneficiarilor de contabilizare a costurilor;

(b)

proiecte de buget stabilite de la caz la caz și convenite ex ante de organismul care selectează operațiunea în cazul intervențiilor în sectorul vitivinicol și în sectorul apicol sau de organismul care aprobă programele operaționale menționate la articolul 50 în cazul intervențiilor în celelalte sectoare eligibile;

(c)

în conformitate cu normele de aplicare a costurilor unitare, a sumelor forfetare și a ratelor forfetare corespunzătoare aplicabile în cadrul politicilor Uniunii pentru un tip similar de intervenție;

(d)

în conformitate cu normele de aplicare a costurilor unitare, a sumelor forfetare și a ratelor forfetare corespunzătoare aplicate în cadrul schemelor de sprijin finanțate integral de statul membru în cauză pentru un tip similar de intervenție.

Articolul 45

Competențe delegate privind cerințe suplimentare referitoare la tipuri de intervenții

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 152 pentru a completa prezentul regulament cu cerințe suplimentare față de cele prevăzute în prezentul capitol, în ceea ce privește:

(a)

asigurarea funcționării adecvate a tipurilor de intervenții prevăzute în prezentul capitol, în special prin evitarea denaturării concurenței pe piața internă;

(b)

tipul de cheltuieli acoperite de intervențiile incluse în prezentul capitol, inclusiv, prin derogare de la articolul 22 din Regulamentul (UE) 2021/2116, eligibilitatea costurilor administrative și de personal ale organizațiilor de producători sau ale altor beneficiari la implementarea intervențiilor respective;

(c)

baza calculării asistenței financiare din partea Uniunii, menționată în prezentul capitol, inclusiv perioadele de referință și calcularea valorii producției comercializate, precum și baza calculării gradului de organizare a producătorilor în scopul asistenței financiare naționale menționate la articolul 53;

(d)

nivelul maxim al asistenței financiare din partea Uniunii pentru tipurile de intervenții menționate la articolul 47 alineatul (2) literele (a), (c), (f), (g), (h) și (i) și pentru tipurile de intervenții menționate la articolul 58 alineatul (1) primul paragraf literele (c), (d) și (l), inclusiv tarifele de ambalare și transport pentru produsele retrase în vederea distribuirii gratuite și costurile aferente prelucrării produsului înainte de livrare pentru distribuirea gratuită;

(e)

normele referitoare la fixarea unui plafon pentru cheltuieli și la măsurarea suprafeței eligibile în scopul tipurilor de intervenții menționate la articolul 47 alineatul (2) litera (d) și la articolul 58 alineatul (1) primul paragraf litera (a);

(f)

normele în temeiul cărora producătorii trebuie să retragă subprodusele de vinificație, precum și normele privind excepțiile de la această obligație pentru a se evita sarcina administrativă suplimentară și normele pentru certificarea voluntară a distileriilor;

(g)

condițiile care urmează să fie aplicate pentru utilizarea formelor de sprijin enumerate la articolul 44 alineatul (1);

(h)

normele privind cerința de durabilitate minimă pentru investițiile productive și neproductive sprijinite prin intervenții incluse în prezentul capitol;

(i)

norme privind combinarea finanțării pentru investiții în temeiul articolului 58 alineatul (1) primul paragraf litera (b) și pentru promovare în temeiul articolului 58 alineatul (1) primul paragraf litera (k).

Articolul 46

Obiectivele din sectorul fructelor și legumelor, sectorul hameiului, sectorul uleiului de măsline și al măslinelor de masă și din celelalte sectoare menționate la articolul 42 litera (f)

Pentru sectoarele menționate la articolul 42 literele (a), (d), (e) și (f) sunt valabile unul sau mai multe dintre următoarele obiective:

(a)

planificarea și organizarea producției, ajustarea producției în funcție de cerere, în special în ceea ce privește calitatea și cantitatea, optimizarea costurilor de producție și a rentabilității investițiilor și stabilizarea prețurilor la producător; aceste obiective sunt legate de obiectivele specifice prevăzute la articolul 6 alineatul (1) literele (a), (b), (c) și (i);

(b)

concentrarea ofertei și introducerea pe piață a produselor, inclusiv prin marketing direct; aceste obiective sunt legate de obiectivele specifice prevăzute la articolul 6 alineatul (1) literele (a), (b) și (c);

(c)

îmbunătățirea competitivității pe termen mediu și lung, în special prin modernizare; acest obiectiv este legat de obiectivul specific prevăzut la articolul 6 alineatul (1) litera (c);

(d)

cercetarea și dezvoltarea unor metode de producție durabile, inclusiv în ceea ce privește rezistența la dăunători, rezistența la bolile animalelor, precum și atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, și a unor practici și tehnici de producție inovatoare care să stimuleze competitivitatea economică și să consolideze evoluțiile pieței; aceste obiective sunt legate de obiectivele specifice prevăzute la articolul 6 alineatul (1) literele (a), (b), (c) și (i);

(e)

promovarea, dezvoltarea și punerea în aplicare:

(i)

a unor metode și tehnici de producție care respectă mediul;

(ii)

a unor practici de producție reziliente la dăunători și la boli;

(iii)

a unor standarde de sănătate și bunăstare a animalelor care depășesc cerințele minime instituite în conformitate cu dreptul Uniunii și cu cel intern;

(iv)

a reducerii deșeurilor și a utilizării și gestionării ecologice a subproduselor, inclusiv a reutilizării și valorizării acestora;

(v)

a protecției și consolidării biodiversității și a utilizării durabile a resurselor naturale, în special a protecției apei, solului și aerului.

Aceste obiective sunt legate de obiectivele specifice prevăzute la articolul 6 alineatul (1) literele (e), (f) și (i);

(f)

contribuția la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la acestea, astfel cum se prevede la articolul 6 alineatul (1) litera (d);

(g)

sporirea calității și a valorii comerciale a produselor, inclusiv îmbunătățirea calității produselor și dezvoltarea de produse cu o denumire de origine protejată sau cu indicație geografică protejată sau incluse în sistemele de calitate ale Uniunii sau naționale recunoscute de statele membre; aceste obiective sunt legate de obiectivul specific prevăzut la articolul 6 alineatul (1) litera (b);

(h)

promovarea și comercializarea produselor; aceste obiective sunt legate de obiectivele specifice prevăzute la articolul 6 alineatul (1) literele (b), (c) și (i);

(i)

sporirea consumului de produse din sectorul fructelor și legumelor, deopotrivă proaspete și prelucrate; acest obiectiv este legat de obiectivul specific prevăzut la articolul 6 alineatul (1) litera (i);

(j)

prevenirea situațiilor de criză și gestionarea riscurilor, pentru a evita apariția și a face față perturbărilor de pe piețele sectorului relevant; aceste obiective sunt legate de obiectivele specifice prevăzute la articolul 6 alineatul (1) literele (a), (b) și (c);

(k)

îmbunătățirea condițiilor de încadrare în muncă și asigurarea respectării obligațiilor angajatorilor, precum și a cerințelor privind securitatea și sănătatea în muncă, în conformitate cu Directivele 89/391/CEE, 2009/104/CE și (UE) 2019/1152.

Articolul 47

Tipurile de intervenții din sectorul fructelor și legumelor, sectorul hameiului, sectorul uleiului de măsline și al măslinelor de masă și din celelalte sectoare menționate la articolul 42 litera (f)

(1)   Pentru fiecare obiectiv ales dintre cele menționate la articolul 46 literele (a)-(i) și (k), statele membre aleg, în planurile lor strategice PAC, unul sau mai multe dintre următoarele tipuri de intervenții în sectoarele menționate la articolul 42 literele (a), (d), (e) și (f):

(a)

investiții în active corporale și necorporale, în cercetare și în metode de producție experimentale și inovatoare, precum și în alte acțiuni, în domenii precum:

(i)

conservarea solului, inclusiv sporirea cantității de carbon din sol și îmbunătățirea structurii solului și reducerea contaminanților;

(ii)

îmbunătățirea utilizării și a gospodăririi eficiente a apei, inclusiv economisirea, conservarea și drenarea apei;

(iii)

prevenirea daunelor provocate de fenomene climatice nefavorabile și promovarea dezvoltării și utilizării unor soiuri, rase și a unor practici de gestionare adaptate la condițiile climatice aflate în schimbare;

(iv)

creșterea economiilor de energie, a eficienței energetice și a utilizării energiei din surse regenerabile;

(v)

ambalaje ecologice numai în domeniul cercetării și al producției experimentale;

(vi)

biosecuritatea, sănătatea și bunăstarea animalelor;

(vii)

reducerea emisiilor și a deșeurilor, îmbunătățirea utilizării subproduselor, inclusiv reutilizarea și valorificarea acestora, precum și gestionarea deșeurilor;

(viii)

îmbunătățirea rezistenței la dăunători și reducerea riscurilor și a efectelor utilizării pesticidelor, inclusiv punerea în aplicare a unor tehnici de gestionare integrată a dăunătorilor;

(ix)

îmbunătățirea rezilienței la bolile animalelor și reducerea utilizării medicamentelor de uz veterinar, inclusiv a antibioticelor;

(x)

crearea și menținerea habitatelor favorabile pentru biodiversitate;

(xi)

îmbunătățirea calității produselor;

(xii)

îmbunătățirea resurselor genetice;

(xiii)

îmbunătățirea condițiilor de încadrare în muncă și asigurarea respectării obligațiilor angajatorilor, precum și a cerințelor privind securitatea și sănătatea în muncă, în conformitate cu Directivele 89/391/CEE, 2009/104/CE și (UE) 2019/1152;

(b)

servicii de consiliere și asistență tehnică, în special în ceea ce privește tehnicile durabile de combatere a dăunătorilor și a bolilor, utilizarea durabilă a produselor fitosanitare și a medicamentelor pentru animale, atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, condițiile de încadrare în muncă, obligațiile angajatorilor și securitatea și sănătatea în muncă;

(c)

formare, inclusiv îndrumarea și schimbul de bune practici, în special în ceea ce privește tehnicile durabile de combatere a dăunătorilor și a bolilor, utilizarea durabilă a produselor fitosanitare și a medicamentelor pentru animale și atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, precum și utilizarea unor platforme organizate de tranzacționare și a unor burse de mărfuri pe piețele spot și la termen;

(d)

producția ecologică sau integrată;

(e)

acțiuni pentru îmbunătățirea sustenabilității și a eficienței transportării și depozitării produselor;

(f)

promovare, comunicare și marketing, inclusiv acțiuni și activități care vizează în special sensibilizarea consumatorilor în privința sistemelor de calitate ale Uniunii și a importanței alimentației sănătoase, precum și diversificarea și consolidarea piețelor;

(g)

implementarea sistemelor de calitate naționale și ale Uniunii;

(h)

implementarea unor sisteme de trasabilitate și certificare, în special monitorizarea calității produselor vândute consumatorilor finali;

(i)

acțiuni de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea.

(2)   În ceea ce privește obiectivul menționat la articolul 46 litera (j), statele membre aleg, în planurile lor strategice PAC, unul sau mai multe dintre următoarele tipuri de intervenții în sectoarele menționate la articolul 42 literele (a), (d), (e) și (f):

(a)

înființarea, alimentarea și realimentarea fondurilor mutuale de către organizațiile de producători și de către asociațiile de organizații de producători recunoscute în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 sau în temeiul articolului 67 alineatul (7) din prezentul regulament;

(b)

investiții în active corporale și necorporale pentru eficientizarea gestionării volumelor comercializate, inclusiv pentru depozitarea colectivă;

(c)

depozitarea colectivă a produselor produse de organizația de producători sau de membrii acesteia, inclusiv, atunci când este necesar, prelucrarea colectivă pentru a facilita depozitarea respectivă;

(d)

replantarea livezilor și a plantațiilor de măslini, acolo unde este necesar, în urma defrișării obligatorii din motive sanitare sau fitosanitare, în conformitate cu instrucțiunile autorității competente a statului membru, sau în scopul adaptării la schimbările climatice;

(e)

înlocuirea efectivului de animale după sacrificarea obligatorie din motive medicale sau ca urmare a pierderilor rezultate în urma unor dezastre naturale;

(f)

retragerea de pe piață în vederea distribuirii gratuite sau cu alte destinații, inclusiv, dacă este necesar, prelucrarea pentru a facilita o astfel de retragere;

(g)

recoltarea înainte de coacere, care constă în recoltarea totală, pe o anumită suprafață, a produselor necoapte și necomercializabile care nu au suferit nicio alterare înainte de recoltarea înainte de coacere, din cauza unor motive climatice, a bolilor sau din alte motive;

(h)

nerecoltarea, care constă în încetarea actualului ciclu de producție de pe suprafața în cauză când produsul este bine dezvoltat și este de o calitate bună, corectă și vandabilă, fiind exclusă distrugerea produselor din cauza unui fenomen climatic sau a unei boli;

(i)

asigurarea producției și a recoltelor, care contribuie la protejarea veniturilor producătorilor în cazul unor pierderi provocate de dezastre naturale, de fenomene climatice nefavorabile, de boli sau de infestări cu dăunători, garantându-se totodată faptul că beneficiarii iau măsurile necesare pentru prevenirea riscurilor;

(j)

îndrumarea profesională a altor organizații de producători și a altor asociații de organizații de producători recunoscute în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 sau în temeiul articolului 67 alineatul (7) din prezentul regulament, sau a producătorilor individuali;

(k)

implementarea și gestionarea cerințelor sanitare și fitosanitare ale țărilor terțe pe teritoriul Uniunii, pentru a facilita accesul pe piețele țărilor terțe;

(l)

acțiuni de comunicare menite să sensibilizeze și să informeze consumatorii.

Articolul 48

Planificarea, raportarea și verificarea performanței la nivel de program operațional

Articolul 7 alineatul (1) litera (a), articolul 102, articolul 111 literele (g) și (h), articolul 112 alineatul (3) litera (b) și articolul 134 se aplică pentru tipurile de intervenții în sectoarele menționate la articolul 42 literele (a), (d), (e) și (f) la nivel de program operațional, și nu la nivel de intervenție. Planificarea, raportarea și verificarea performanței pentru aceste tipuri de intervenții se efectuează, de asemenea, la nivel de program operațional.

Secțiunea 2

Sectorul fructelor și legumelor

Articolul 49

Obiectivele din sectorul fructelor și legumelor

Statele membre urmăresc unul sau mai multe dintre obiectivele enunțate la articolul 46 în sectorul fructelor și legumelor, menționat la articolul 42 litera (a). Obiectivele stabilite la articolul 46 literele (g), (h), (i) și (k) se referă la produse, indiferent dacă sunt în formă proaspătă sau prelucrată, în timp ce obiectivele stabilite la celelalte puncte din articolul respectiv se referă numai la produsele în formă proaspătă.

Statele membre se asigură că intervențiile corespund tipurilor de intervenții alese în conformitate cu articolul 47.

Articolul 50

Programe operaționale

(1)   Obiectivele menționate la articolul 46 și intervențiile din sectorul fructelor și legumelor prevăzute de statele membre în planurile lor strategice PAC sunt implementate prin intermediul unor programe operaționale aprobate ale unor organizații de producători sau ale unor asociații de organizații de producători recunoscute în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1308/2013, sau ale ambelor, în condițiile prevăzute în prezentul articol.

(2)   Programele operaționale au o durată minimă de trei ani și o durată maximă de șapte ani.

(3)   Programele operaționale urmăresc cel puțin obiectivele menționate la articolul 46 literele (b), (e) și (f).

(4)   În cazul fiecărui obiectiv selectat, programele operaționale descriu intervențiile selectate din rândul celor prevăzute de statele membre în planurile lor strategice PAC.

(5)   Organizațiile de producători sau asociațiile de organizații de producători recunoscute în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 prezintă programe operaționale statelor membre în vederea aprobării, iar în eventualitatea aprobării, le implementează.

(6)   Programele operaționale ale asociațiilor de organizații de producători nu cuprind aceleași intervenții ca programele operaționale ale organizațiilor membre. Statele membre examinează programele operaționale ale asociațiilor de organizații de producători împreună cu programele operaționale ale organizațiilor membre.

În acest scop, statele membre se asigură că:

(a)

intervențiile din cadrul programelor operaționale ale unei asociații de organizații de producători sunt finanțate integral, fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 51 alineatul (1) litera (b), din contribuțiile organizațiilor membre ale asociației respective, iar fondurile respective sunt prelevate din fondurile operaționale ale respectivelor organizații membre;

(b)

intervențiile și partea din finanțare care le revine sunt identificate în programul operațional al fiecărei organizații membre;

(c)

nu există finanțare dublă.

(7)   Statele membre se asigură că, pentru fiecare program operațional:

(a)

cel puțin 15 % din cheltuieli vizează intervențiile legate de obiectivele menționate la articolul 46 literele (e) și (f);

(b)

programul operațional cuprinde trei sau mai multe acțiuni legate de obiectivele menționate la articolul 46 literele (e) și (f);

(c)

cel puțin 2 % din cheltuieli vizează intervențiile legate de obiectivul menționat la articolul 46 litera (d); și

(d)

cheltuielile pentru intervențiile din cadrul tipurilor de intervenții menționate la articolul 47 alineatul (2) literele (f), (g) și (h) nu depășesc o treime din totalul cheltuielilor.

În cazul în care cel puțin 80 % din membrii unei organizații de producători fac obiectul unuia sau mai multor angajamente identice de agromediu și climă sau de agricultură ecologică prevăzute în capitolul IV, fiecare dintre aceste angajamente este considerat drept acțiune pentru minimul de trei menționat la primul paragraf litera (b).

(8)   Programele operaționale pot stabili acțiunile propuse pentru a se asigura că lucrătorii din sector beneficiază de condiții de muncă echitabile și sigure.

Articolul 51

Fonduri operaționale

(1)   Orice organizație de producători din sectorul fructelor și legumelor sau asociație a unor astfel de organizații de producători poate constitui un fond operațional. Fondul este finanțat prin:

(a)

contribuțiile financiare:

(i)

ale membrilor organizației de producători sau ale organizației de producători înseși ori ale ambelor; sau

(ii)

ale asociației de organizații de producători prin intermediul membrilor respectivei asociații;

(b)

asistența financiară din partea Uniunii, care poate fi acordată organizațiilor de producători sau asociațiilor acestora, în cazul în care organizațiile sau asociațiile respective prezintă un program operațional.

(2)   Fondurile operaționale se utilizează numai pentru finanțarea programelor operaționale care au fost aprobate de statele membre.

Articolul 52

Asistența financiară acordată de Uniune sectorului fructelor și legumelor

(1)   Asistența financiară din partea Uniunii este egală cu cuantumul contribuțiilor financiare menționate la articolul 51 alineatul (1) litera (a), plătite efectiv și limitate la 50 % din cheltuielile suportate efectiv.

(2)   Asistența financiară din partea Uniunii este limitată la:

(a)

4,1 % din valoarea producției comercializate a fiecărei organizații de producători;

(b)

4,5 % din valoarea producției comercializate a fiecărei asociații de organizații de producători;

(c)

5 % din valoarea producției comercializate a fiecărei organizații de producători transnaționale sau a fiecărei asociații transnaționale de organizații de producători.

Aceste limite pot fi majorate cu 0,5 puncte procentuale, cu condiția ca cuantumul care depășește procentul relevant prevăzut la primul paragraf să fie utilizat numai pentru una sau mai multe intervenții legate de obiectivele menționate la articolul 46 literele (d), (e), (f), (h), (i) și (j). În cazul asociațiilor de organizații de producători, inclusiv al asociațiilor transnaționale de organizații de producători, intervențiile respective pot fi implementate de către asociație în numele membrilor săi.

(3)   La cererea unei organizații de producători sau a unei asociații de organizații de producători, limita de 50 % prevăzută la alineatul (1) se majorează la 60 % pentru un program operațional sau pentru o parte a acestuia în cazul în care este valabilă cel puțin una dintre următoarele situații:

(a)

organizațiile de producători transnaționale implementează în două sau mai multe state membre intervenții legate de obiectivele menționate la articolul 46 literele (b), (e) și (f);

(b)

una sau mai multe organizații de producători sau asociații de organizații de producători sunt implicate în intervenții implementate pe bază interprofesională;

(c)

programul operațional acoperă numai sprijinul specific acordat pentru producția de produse ecologice reglementate de Regulamentul (UE) 2018/848;

(d)

organizația de producători sau asociația de organizații de producători recunoscută în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 implementează pentru prima oară un program operațional;

(e)

organizațiile de producători comercializează mai puțin de 20 % din producția de fructe și legume într-un stat membru;

(f)

organizația de producători își desfășoară activitatea într-una dintre regiunile ultraperiferice;

(g)

programul operațional cuprinde intervențiile legate de obiectivele menționate la articolul 46 literele (d), (e), (f), (i) și (j);

(h)

programul operațional este pus în aplicare pentru prima oară de o organizație de producători recunoscută, care rezultă în urma unei fuziuni dintre două sau mai multe organizații de producători recunoscute.

(4)   Limita de 50 % prevăzută la alineatul (1) se majorează la 80 % pentru cheltuielile legate de obiectivul menționat la articolul 46 litera (d), dacă cheltuielile respective acoperă cel puțin 5 % din cheltuielile aferente programului operațional.

(5)   Limita de 50 % prevăzută la alineatul (1) se majorează la 80 % pentru cheltuielile legate de obiectivele menționate la articolul 46 literele (e) și (f), dacă cheltuielile respective acoperă cel puțin 20 % din cheltuielile aferente programului operațional.

(6)   Limita de 50 % prevăzută la alineatul (1) se majorează la 100 % în următoarele cazuri:

(a)

retrageri de fructe și de legume de pe piață care nu depășesc 5 % din volumul producției comercializate a fiecărei organizații de producători, cantitățile retrase fiind eliminate prin:

(i)

distribuirea gratuită către organizații și fundații de caritate agreate în acest scop de statele membre, pentru a fi utilizate în cadrul activităților lor de sprijinire a persoanelor al căror drept la asistență publică este recunoscut de dreptul intern, în special deoarece le lipsesc mijloacele adecvate de subzistență;

(ii)

distribuirea gratuită către unități penitenciare, școli și instituții publice de învățământ, către instituțiile menționate la articolul 22 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, către tabere de vacanță pentru copii, precum și către spitale și cămine de bătrâni desemnate de statele membre, care iau toate măsurile necesare pentru a se asigura că respectivele cantități distribuite în acest fel sunt în plus față de cantitățile achiziționate în mod obișnuit de astfel de unități;

(b)

acțiuni legate de îndrumarea unor producători individuali sau a altor organizații de producători recunoscute în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1308/2013, cu condiția ca respectivele organizații de producători să fie din regiunile statelor membre menționate la articolul 53 alineatul (2) din prezentul regulament.

Articolul 53

Asistență financiară națională

(1)   În regiunile statelor membre în care gradul de organizare a producătorilor din sectorul fructelor și legumelor este mult sub media Uniunii, statele membre pot acorda organizațiilor de producători recunoscute în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 o asistență financiară națională egală cu maximum 80 % din contribuțiile financiare menționate la articolul 51 alineatul (1) litera (a) din prezentul regulament și de până la 10 % din valoarea producției comercializate de oricare dintre aceste organizații de producători. Asistența financiară națională este suplimentară față de fondul operațional.

(2)   Gradul de organizare a producătorilor dintr-o regiune a unui stat membru este considerat mult sub media Uniunii atunci când gradul mediu de organizare a fost mai mic de 20 % timp de trei ani consecutivi anterior implementării programului operațional. Gradul de organizare se calculează ca fiind valoarea producției de fructe și legume care a fost obținută în regiunea în cauză și comercializată de organizațiile de producători și de asociațiile de organizații de producători recunoscute în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1308/2013, împărțită la valoarea totală a producției de fructe și legume care a fost obținută în regiunea respectivă.

(3)   Statele membre care acordă asistență financiară națională în conformitate cu alineatul (1) informează Comisia cu privire la regiunile care îndeplinesc criteriile menționate la alineatul (2) și cu privire la asistența financiară națională acordată organizațiilor de producători din regiunile respective.

Secțiunea 3

Sectorul apicol

Articolul 54

Obiectivele din sectorul apicol

În sectorul apicol, statele membre urmăresc cel puțin unul dintre obiectivele specifice relevante prevăzute la articolul 6 alineatul (1).

Articolul 55

Tipurile de intervenții din sectorul apicol și asistența financiară din partea Uniunii

(1)   În planurile lor strategice PAC, statele membre aleg, pentru fiecare obiectiv specific ales prevăzut la articolul 6 alineatul (1), unul sau mai multe dintre următoarele tipuri de intervenții în sectorul apicol:

(a)

servicii de consiliere, asistență tehnică, formare, informare și schimb de bune practici, inclusiv prin colaborarea în rețea, pentru apicultori și pentru organizațiile de apicultori;

(b)

investiții în active corporale și necorporale, precum și alte acțiuni, inclusiv pentru:

(i)

combaterea agresorilor și a bolilor specifice stupilor, în special a varroozei;

(ii)

prevenirea daunelor provocate de fenomene climatice nefavorabile și promovarea dezvoltării și utilizării unor practici de gestionare adaptate la condițiile climatice aflate în schimbare;

(iii)

repopularea stupilor din Uniune, inclusiv ameliorarea albinelor;

(iv)

raționalizarea transhumanței;

(c)

acțiuni de sprijinire a laboratoarelor de analiză a produselor apicole, a pierderilor de albine sau a scăderii productivității, precum și a substanțelor cu potențial toxic pentru albine;

(d)

acțiuni de menținere sau de creștere a numărului existent de stupi din Uniune, inclusiv ameliorarea albinelor;

(e)

cooperarea cu organisme specializate pentru implementarea unor programe de cercetare în domeniul apiculturii și al produselor apicole;

(f)

promovare, comunicare și marketing, inclusiv acțiuni de monitorizare a pieței și activități care vizează în special sensibilizarea consumatorilor în privința calității produselor apicole;

(g)

acțiuni pentru îmbunătățirea calității produselor.

(2)   În planurile lor strategice PAC, statele membre își motivează alegerea obiectivelor specifice și a tipurilor de intervenții. Statele membre își precizează intervențiile în cadrul tipurilor de intervenții alese.

(3)   În planurile lor strategice PAC, statele membre prezintă finanțarea pe care o acordă pentru tipurile de intervenții alese în planurile lor strategice PAC.

(4)   Statele membre furnizează cel puțin aceleași cuantumuri de finanțare ca și asistența financiară din partea Uniunii pe care o utilizează în temeiul articolului 88 alineatul (2) pentru sprijinirea tipurilor de intervenții menționate la alineatul (2) din prezentul articol.

(5)   Asistența financiară totală acordată de Uniune și de statele membre nu depășește cheltuielile suportate de beneficiar.

(6)   La elaborarea planurilor lor strategice PAC, statele membre colaborează cu reprezentanții organizațiilor din domeniul apiculturii.

(7)   Statele membre notifică anual Comisiei numărul stupilor de pe propriile teritorii.

Articolul 56

Competențe delegate suplimentare pentru tipurile de intervenții în sectorul apicol

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 152 pentru a completa prezentul regulament cu cerințe suplimentare față de cele prevăzute în prezenta secțiune în ceea ce privește:

(a)

obligația statelor membre de a notifica anual Comisiei numărul stupilor de pe propriile teritorii, prevăzută la articolul 55 alineatul (7);

(b)

definiția „stupului” și metodele de calculare a numărului de stupi;

(c)

contribuția minimă a Uniunii la cheltuielile legate de implementarea tipurilor de intervenții și a intervențiilor menționate la articolul 55.

Secțiunea 4

Sectorul vitivinicol

Articolul 57

Obiectivele din sectorul vitivinicol

În sectorul vitivinicol, statele membre menționate la articolul 88 alineatul (1) urmăresc unul sau mai multe dintre următoarele obiective:

(a)

îmbunătățirea sustenabilității economice și a competitivității producătorilor de vin din Uniune; acest obiectiv este legat de obiectivele specifice prevăzute la articolul 6 alineatul (1) literele (a), (b), (c) și (h);

(b)

contribuția la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la acestea și la îmbunătățirea durabilității sistemelor de producție și reducerea impactului sectorului vitivinicol al Uniunii asupra mediului, inclusiv prin sprijinirea viticultorilor în vederea reducerii utilizării factorilor de producție și a punerii în aplicare a unor metode și practici de cultivare mai durabile din punctul de vedere al mediului; aceste obiective sunt legate de obiectivele specifice prevăzute la articolul 6 alineatul (1) literele (d)-(f) și (i);

(c)

îmbunătățirea condițiilor de încadrare în muncă și asigurarea respectării obligațiilor angajatorilor, precum și a cerințelor privind securitatea și sănătatea în muncă, în conformitate cu Directivele 89/391/CEE, 2009/104/CE și (UE) 2019/1152;

(d)

îmbunătățirea performanței întreprinderilor vitivinicole din Uniune și a adaptării lor la exigențele pieței, precum și sporirea competitivității lor pe termen lung în ceea ce privește producerea și comercializarea produselor viticole, inclusiv economiile de energie, eficiența energetică globală și procesele durabile; aceste obiective sunt legate de obiectivele specifice prevăzute la articolul 6 alineatul (1) literele (a)-(e), (g) și (h);

(e)

contribuția la refacerea echilibrului între ofertă și cerere pe piața vitivinicolă din Uniune, în scopul prevenirii crizelor pe piață; acest obiectiv este legat de obiectivul specific prevăzut la articolul 6 alineatul (1) litera (a);

(f)

contribuția la protejarea veniturilor producătorilor din Uniune atunci când aceștia suferă pierderi din cauza unor dezastre naturale, a unor fenomene climatice nefavorabile, a animalelor, a bolilor sau a infestărilor cu dăunători; acest obiectiv este legat de obiectivul specific prevăzut la articolul 6 alineatul (1) litera (a);

(g)

sporirea vandabilității și a competitivității produselor viticole din Uniune, în special prin dezvoltarea unor produse, procese și tehnologii inovatoare și prin adăugarea de valoare în fiecare etapă a lanțului de aprovizionare; respectivul obiectiv poate cuprinde un transfer de cunoștințe și este legat de obiectivele specifice prevăzute la articolul 6 alineatul (1) literele (a), (b), (c), (e) și (i);

(h)

susținerea utilizării subproduselor de vinificație în scopuri industriale și energetice, pentru a asigura calitatea vinurilor din Uniune protejând totodată mediul; acest obiectiv este legat de obiectivele specifice prevăzute la articolul 6 alineatul (1) literele (d) și (e);

(i)

contribuția la sensibilizarea consumatorilor în privința consumului responsabil de vin și în privința sistemelor de calitate pentru vinuri ale Uniunii; acest obiectiv este legat de obiectivele specifice prevăzute la articolul 6 alineatul (1) literele (b) și (i);

(j)

îmbunătățirea competitivității produselor viticole din Uniune în țările terțe, inclusiv deschiderea și diversificarea piețelor vitivinicole; acest obiectiv este legat de obiectivele specifice prevăzute la articolul 6 alineatul (1) literele (b) și (h);

(k)

contribuția la sporirea rezilienței producătorilor în confruntarea cu fluctuațiile pieței; acest obiectiv este legat de obiectivul specific prevăzut la articolul 6 alineatul (1) litera (a).

Articolul 58

Tipurile de intervenții din sectorul vitivinicol

(1)   Pentru fiecare obiectiv ales din rândul celor prevăzute la articolul 57, statele membre menționate la articolul 88 alineatul (1) aleg, în planurile lor strategice PAC, unul sau mai multe dintre următoarele tipuri de intervenții:

(a)

restructurarea și reconversia plantațiilor viticole, care este un proces constând în una sau mai multe dintre următoarele:

(i)

reconversiile soiurilor, inclusiv prin supraaltoire, inclusiv pentru îmbunătățirea calității sau a durabilității mediului, în vederea adaptării la schimbările climatice sau pentru creșterea diversității genetice;

(ii)

relocarea plantațiilor viticole;

(iii)

replantarea plantațiilor viticole, acolo unde este necesar, în urma defrișării obligatorii din motive sanitare sau fitosanitare, în conformitate cu instrucțiunile autorității competente a statului membru;

(iv)

ameliorarea tehnicilor de gestionare a plantațiilor viticole, în special introducerea de sisteme avansate de producție durabilă, inclusiv reducerea utilizării pesticidelor, însă reînnoirea normală a plantațiilor viticole, constând în replantarea cu același soi de viță-de-vie conform aceluiași sistem de cultivare a viței-de-vie, atunci când aceasta a ajuns la finalul ciclului ei natural de viață, este exclusă de la acordarea sprijinului;

(b)

investiții în active corporale și necorporale în sisteme de plantații viticole, fiind excluse operațiunile relevante pentru tipul de intervenție menționat la litera (a), în instalații de prelucrare și în infrastructura unității de vinificație, precum și în structurile și instrumentele de comercializare;

(c)

recoltarea înainte de coacere, ceea ce înseamnă distrugerea totală sau înlăturarea ciorchinilor de struguri neajunși încă la maturitate, reducând astfel la zero producția pe suprafața respectivă, fiind exclusă nerecoltarea, care constă în lăsarea strugurilor de calitate comercială pe plante la sfârșitul ciclului normal de producție;

(d)

asigurarea recoltelor împotriva pierderilor de venit cauzate de fenomene climatice nefavorabile asimilate unor dezastre naturale, de fenomene climatice nefavorabile, de daunele produse de animale, de boli ale plantelor sau de infestări cu dăunători;

(e)

investițiile tangibile și intangibile în inovare care constau în dezvoltarea de produse inovatoare, inclusiv produse vitivinicole și subproduse de vinificație, de procese și tehnologii inovatoare de producere a produselor vitivinicole și digitalizarea respectivelor procese și tehnologii, precum și alte investiții care adaugă valoare în orice etapă a lanțului de aprovizionare, inclusiv pentru schimburile de cunoștințe și contribuția la adaptarea la schimbările climatice;

(f)

servicii de consiliere, în special în ceea ce privește condițiile de încadrare în muncă și obligațiile angajatorilor și securitatea și sănătatea în muncă;

(g)

distilarea subproduselor de vinificație efectuată în conformitate cu restricțiile prevăzute în partea II secțiunea D a anexei VIII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013;

(h)

acțiuni de informare referitoare la vinurile din Uniune, desfășurate în statele membre, care încurajează consumul responsabil de vin sau promovează sistemele de calitate ale Uniunii vizând denumiri de origine și indicații geografice;

(i)

acțiuni întreprinse de organizații interprofesionale recunoscute de statele membre în sectorul vitivinicol în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, cu scopul de a consolida reputația plantațiilor viticole din Uniune prin promovarea enoturismului în regiunile de producție;

(j)

acțiuni întreprinse de organizații interprofesionale recunoscute de statele membre în sectorul vitivinicol în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, cu scopul de a îmbunătăți gradul de cunoaștere a piețelor;

(k)

promovarea și comunicarea efectuată în țări terțe, constând în una sau mai multe dintre următoarele acțiuni și activități menite să îmbunătățească competitivitatea sectorului vitivinicol și deschiderea, diversificarea sau consolidarea piețelor:

(i)

relații publice, acțiuni de promovare sau de publicitate care evidențiază în special standardele înalte ale produselor din Uniune, mai ales în ceea ce privește calitatea, siguranța alimentară sau mediul;

(ii)

participarea la evenimente, târguri sau expoziții de importanță internațională;

(iii)

campanii de informare, în special privind sistemele de calitate ale Uniunii referitoare la denumirile de origine, indicațiile geografice și producția ecologică;

(iv)

studii ale piețelor noi sau existente, care sunt necesare pentru extinderea și consolidarea debușeelor comerciale;

(v)

studii de evaluare a rezultatelor operațiunilor de promovare și informare;

(vi)

elaborarea de dosare tehnice, inclusiv teste și evaluări de laborator referitoare la practicile enologice, norme fitosanitare și de igienă, precum și alte cerințe pentru țări terțe în privința importului de produse din sectorul vitivinicol, pentru a preveni restricționarea accesului sau pentru a permite accesul la piețele țărilor terțe;

(l)

asistență temporară și degresivă pentru acoperirea costurilor administrative ale instituirii de fonduri mutuale;

(m)

investiții în active corporale și necorporale menite să sporească durabilitatea producției de vin prin:

(i)

îmbunătățirea utilizării și a gospodăririi apei;

(ii)

conversia la producția ecologică;

(iii)

introducerea unor tehnici de producție integrată;

(iv)

achiziționarea de echipamente pentru metode de producție de precizie sau digitalizată;

(v)

contribuția la conservarea solului și creșterea capacității de sechestrare a carbonului în sol;

(vi)

crearea sau menținerea habitatelor favorabile pentru biodiversitate sau întreținerea peisajului, inclusiv conservarea caracteristicilor istorice; sau

(vii)

reducerea producției de deșeuri și îmbunătățirea gestionării deșeurilor.

Primul paragraf litera (k) se aplică doar vinurilor cu denumire de origine protejată sau cu indicație geografică protejată ori vinurilor pentru care se indică soiul viței-de-vie. Operațiunile de promovare și comunicare care vizează consolidarea debușeelor comerciale sunt limitate la o durată maximă de trei ani, care nu poate fi prelungită, și se referă numai la sistemele de calitate ale Uniunii vizând denumiri de origine și indicații geografice.

(2)   În planurile lor strategice PAC, statele membre menționate la articolul 88 alineatul (1) își motivează alegerea obiectivelor și a tipurilor de intervenții în sectorul vitivinicol. Statele membre își precizează intervențiile în cadrul tipurilor de intervenții alese.

Statele membre care au ales tipurile de intervenții prevăzute la alineatul (1) primul paragraf litera (k) din prezentul articol stabilesc dispoziții specifice pentru acțiunile și activitățile de informare și promovare, în special în ceea ce privește durata maximă a acestora.

(3)   În plus față de cerințele prevăzute în titlul V, statele membre menționate la articolul 88 alineatul (1) prevăd în planurile lor strategice PAC un calendar de implementare pentru tipurile de intervenții alese și pentru intervenții, precum și un tabel financiar general care să arate resursele care urmează a fi utilizate și alocarea preconizată a resurselor între tipurile de intervenții alese și între intervenții, în conformitate cu alocările financiare prevăzute în anexa VII.

Articolul 59

Asistența financiară acordată de Uniune sectorului vitivinicol

(1)   Asistența financiară din partea Uniunii pentru restructurarea și reconversia plantațiilor viticole, menționată la articolul 58 alineatul (1) primul paragraf litera (a), nu depășește 50 % din costurile efective ale restructurării și reconversiei plantațiilor viticole sau 75 % din costurile efective ale restructurării și reconversiei plantațiilor viticole în regiunile mai puțin dezvoltate.

Cu toate acestea, asistența financiară respectivă poate ajunge, pentru pantele abrupte și terasele din zonele în care înclinarea este mai mare de 40 %, până la 60 % din costurile efective ale restructurării și conversiei plantațiilor viticole, sau până la 80 % din costurile efective ale restructurării și conversiei plantațiilor viticole în regiuni mai puțin dezvoltate.

Asistența poate lua doar forma unei despăgubiri a producătorilor pentru pierderile de venit cauzate de implementarea intervenției și a unei contribuții la costurile restructurării și reconversiei. Despăgubirea producătorilor pentru pierderile de venit cauzate de implementarea intervenției poate acoperi pierderea relevantă în proporție de până la 100 % și poate îmbrăca una dintre următoarele forme:

(a)

permisiunea de coexistență a plantațiilor viticole vechi și a celor noi pentru o perioadă maximă de trei ani;

(b)

o compensație financiară pentru o perioadă maximă de trei ani.

(2)   Asistența financiară din partea Uniunii pentru investițiile menționate la articolul 58 alineatul (1) primul paragraf litera (b) nu depășește:

(a)

50 % din costurile eligibile aferente investițiilor în regiunile mai puțin dezvoltate;

(b)

40 % din costurile eligibile aferente investițiilor în alte regiuni decât regiunile mai puțin dezvoltate;

(c)

75 % din costurile eligibile aferente investițiilor în regiunile ultraperiferice;

(d)

65 % din costurile eligibile aferente investițiilor în insulele mici din Marea Egee.

Asistența financiară din partea Uniunii la rata maximă prevăzută la primul paragraf se acordă doar microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii în sensul definiției din Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei (43). Totuși, asistența respectivă poate fi acordată tuturor întreprinderilor din regiunile ultraperiferice și din insulele mici din Marea Egee.

În cazul întreprinderilor care nu intră sub incidența articolului 2 alineatul (1) din anexa la Recomandarea 2003/361/CE și care au mai puțin de 750 de angajați sau o cifră de afaceri anuală mai mică de 200 de milioane EUR, nivelurile maxime ale asistenței financiare din partea Uniunii prevăzute la primul paragraf din prezentul alineat se înjumătățesc.

Nu se acordă nicio asistență financiară din partea Uniunii întreprinderilor aflate în dificultate în sensul comunicării Comisiei intitulate „Orientări privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate” (44).

(3)   Asistența financiară din partea Uniunii pentru recoltarea înainte de coacere, menționată la articolul 58 alineatul (1) primul paragraf litera (c), nu depășește 50 % din suma dintre costurile directe ale distrugerii sau înlăturării ciorchinilor de struguri și pierderea de venit aferentă unei astfel de distrugeri sau înlăturări.

(4)   Asistența financiară din partea Uniunii pentru intervențiile menționate la articolul 58 alineatul (1) primul paragraf literele (i), (j) și (m) nu depășește 50 % din costurile directe sau eligibile.

(5)   Asistența financiară din partea Uniunii pentru asigurarea recoltelor, menționată la articolul 58 alineatul (1) primul paragraf litera (d), nu depășește:

(a)

80 % din costul primelor de asigurare plătite de producători pentru a se asigura împotriva pierderilor cauzate de fenomene climatice nefavorabile care pot fi asimilate unor dezastre naturale;

(b)

50 % din costul primelor de asigurare plătite de producători pentru a se asigura împotriva:

(i)

pierderilor menționate la litera (a) și a pierderilor cauzate de alte fenomene climatice nefavorabile;

(ii)

pierderilor cauzate de animale, de boli ale plantelor sau de infestări cu dăunători.

Asistența financiară din partea Uniunii pentru asigurarea recoltei poate fi acordată dacă plățile din asigurarea în cauză nu îi despăgubesc pe producători în proporție de peste 100 % din pierderile de venit suferite, luând în calcul eventualele despăgubiri pe care producătorii le-ar fi putut obține în cadrul altor scheme de sprijin în legătură cu riscul asigurat. Contractele de asigurare impun beneficiarilor să ia măsurile necesare de prevenire a riscurilor.

(6)   Asistența financiară din partea Uniunii pentru inovare, menționată la articolul 58 alineatul (1) primul paragraf litera (e), nu depășește:

(a)

50 % din costurile eligibile aferente investițiilor în regiunile mai puțin dezvoltate;

(b)

40 % din costurile eligibile aferente investițiilor în alte regiuni decât regiunile mai puțin dezvoltate;

(c)

80 % din costurile eligibile aferente investițiilor în regiunile ultraperiferice;

(d)

65 % din costurile eligibile aferente investițiilor în insulele mici din Marea Egee.

Asistența financiară din partea Uniunii la rata sa maximă, prevăzută la primul paragraf, se acordă doar microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii definite în Recomandarea 2003/361/CE; totuși, asistența respectivă poate fi acordată tuturor întreprinderilor din regiunile ultraperiferice și din insulele mici din Marea Egee.

În cazul întreprinderilor care nu intră sub incidența articolului 2 alineatul (1) din anexa la Recomandarea 2003/361/CE și care au mai puțin de 750 de angajați sau o cifră de afaceri anuală mai mică de 200 de milioane EUR, nivelurile maxime ale asistenței financiare din partea Uniunii prevăzute la primul paragraf din prezentul alineat se înjumătățesc.

(7)   Asistența financiară din partea Uniunii pentru acțiunile de informare și promovare, menționată la articolul 58 alineatul (1) primul paragraf literele (h) și (k), nu depășește 50 % din cheltuielile eligibile.

În plus, statele membre menționate la articolul 88 alineatul (1) pot acorda plăți naționale de până la 30 % din cheltuielile eligibile, dar asistența financiară din partea Uniunii și plățile din partea statelor membre nu depășesc cumulat 80 % din cheltuielile eligibile.

(8)   Comisia adoptă acte de punere în aplicare de stabilire a asistenței financiare din partea Uniunii pentru distilarea subproduselor de vinificație, menționate la articolul 58 alineatul (1) primul paragraf litera (g), în conformitate cu normele specifice prevăzute la articolul 60 alineatul (3). Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 153 alineatul (2).

Articolul 60

Norme specifice privind asistența financiară acordată de Uniune sectorului vitivinicol

(1)   Statele membre menționate la articolul 88 alineatul (1) se asigură că asistența financiară din partea Uniunii pentru asigurarea recoltelor nu denaturează concurența pe piața asigurărilor.

(2)   Statele membre menționate la articolul 88 alineatul (1) instituie un sistem bazat pe criterii obiective pentru a se asigura că recoltarea înainte de coacere nu duce la o despăgubire a producătorilor individuali care să depășească limita prevăzută la articolul 59 alineatul (3).

(3)   Cuantumul asistenței din partea Uniunii pentru distilarea subproduselor de vinificație, astfel cum se menționează la articolul 58 alineatul (1) primul paragraf litera (g), se fixează per % volum și pe hectolitru de alcool produs. Nu se acordă nicio asistență financiară din partea Uniunii pentru volumul de alcool pe care îl conțin subprodusele care urmează a fi distilate și care depășește 10 % din volumul de alcool conținut de vinul produs.

Statele membre menționate la articolul 88 alineatul (1) se asigură că asistența financiară din partea Uniunii pentru distilarea subproduselor de vinificație este plătită distileriilor care prelucrează subprodusele de vinificație livrate pentru distilare în alcool brut cu o concentrație alcoolică în volume de minimum 92 %.

Asistența financiară din partea Uniunii include o sumă forfetară pentru compensarea costurilor aferente colectării subproduselor de vinificație. Suma respectivă se transferă de la distilerie la producător în cazurile în care acesta din urmă suportă costurile aferente.

Statele membre menționate la articolul 88 alineatul (1) se asigură că alcoolul rezultat din distilarea subproduselor de vinificație pentru care a fost acordată o asistență financiară din partea Uniunii este utilizat doar în scopuri industriale sau energetice care nu denaturează concurența.

(4)   Statele membre menționate la articolul 88 alineatul (1) se asigură în planurile lor strategice PAC că este prevăzut un procentaj de cel puțin 5 % din cheltuieli și că este adoptată cel puțin o acțiune pentru a îndeplini obiectivele pentru protecția mediului, adaptarea la schimbările climatice, îmbunătățirea sustenabilității sistemelor și proceselor de producție, reducerea impactului sectorului vitivinicol al Uniunii asupra mediului, economiile de energie și îmbunătățirea eficienței energetice globale în sectorul vitivinicol, în conformitate cu obiectivele stabilite la articolul 57 literele (b), (d) și (h).

Secțiunea 5

Sectorul hameiului

Articolul 61

Obiectivele și tipurile de intervenții din sectorul hameiului

(1)   Germania urmărește, în sectorul hameiului, unul sau mai multe dintre obiectivele stabilite la articolul 46 literele (a)-(h), (j) și (k).

(2)   Germania alege în planul său strategic PAC unul sau mai multe dintre tipurile de intervenții menționate la articolul 47 pentru a urmări obiectivele alese, prevăzute la alineatul (1) din prezentul articol. Germania își precizează intervențiile în cadrul tipurilor de intervenții alese. În planul său strategic PAC, Germania își motivează alegerea obiectivelor, a tipurilor de intervenții și a intervențiilor prin care urmărește îndeplinirea respectivelor obiective.

(3)   Intervențiile specificate de Germania sunt implementate prin programele operaționale aprobate ale organizațiilor de producători sau ale asociațiilor acestora recunoscute în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1308/2013.

(4)   Programele operaționale menționate la alineatul (3) îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 50 alineatele (2), (4), (5), (6) și (8).

(5)   Germania se asigură că asistența financiară din partea Uniunii acordată fiecărei organizații de producători sau asociațiilor de organizații de producători în temeiul prezentului articol pentru tipurile de intervenții menționate la articolul 47 alineatul (2) literele (f), (g) și (h) nu depășește, în medie, timp de trei ani consecutivi, o treime din totalul asistenței financiare din partea Uniunii primite pentru programul său operațional în aceeași perioadă.

Articolul 62

Asistența financiară din partea Uniunii

(1)   În cadrul alocării financiare prevăzute la articolul 88 alineatul (3), Germania alocă asistența financiară maximă din partea Uniunii organizațiilor de producători sau asociațiilor acestora care pun în aplicare programele operaționale menționate la articolul 61 alineatul (3) proporțional cu numărul de hectare cultivate cu hamei reprezentat de fiecare organizație de producători.

(2)   În cadrul cuantumurilor maxime alocate fiecărei organizații de producători sau asociații de organizații de producători în temeiul alineatului (1), asistența financiară din partea Uniunii pentru programele operaționale menționate la articolul 61 este limitată la 50 % din cheltuielile efective suportate pentru tipurile de intervenții menționate la articolul respectiv. Partea rămasă din cheltuieli este suportată de către organizația de producători sau de către asociația de organizații de producători care beneficiază de asistența financiară din partea Uniunii.

Asistența financiară din partea Uniunii se acordă fondurilor operaționale înființate de organizațiile de producători sau de asociațiile acestora recunoscute în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 care pun în aplicare programele operaționale. În acest scop, articolul 51 din prezentul regulament se aplică mutatis mutandis.

(3)   Limita de 50 % prevăzută la alineatul (2) se majorează la 100 %:

(a)

pentru tipurile de intervenții legate de unul sau mai multe dintre obiectivele menționate la articolul 46 literele (d), (e), (f) și (h);

(b)

pentru intervențiile vizând depozitarea colectivă, serviciile de consiliere, asistența tehnică, formarea și schimbul de bune practici legate de unul sau ambele dintre obiectivele menționate la articolul 46 literele (a) și (j).

Secțiunea 6

Sectorul uleiului de măsline și al măslinelor de masă

Articolul 63

Obiectivele din sectorul uleiului de măsline și al măslinelor de masă

Grecia, Franța și Italia urmăresc, în sectorul uleiului de măsline și al măslinelor de masă, unul sau mai multe dintre obiectivele stabilite la articolul 46 literele (a)-(h), (j) și (k).

Articolul 64

Tipurile de intervenții din sectorul uleiului de măsline și al măslinelor de masă

(1)   Pentru a urmări obiectivele menționate la articolul 63, Grecia, Franța și Italia aleg în planurile lor strategice PAC unul sau mai multe dintre tipurile de intervenții menționate la articolul 47. Acestea își precizează intervențiile în cadrul tipurilor de intervenții alese.

(2)   Intervențiile precizate de Grecia, Franța și Italia sunt implementate prin intermediul programelor operaționale aprobate ale organizațiilor de producători sau ale asociațiilor de organizații de producători recunoscute în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1308/2013. În acest scop, articolul 50 alineatele (2), (4), (5),(6) și (8) și articolul 51 din prezentul regulament se aplică mutatis mutandis, fără a aduce atingere articolului 65 alineatul (3).

Articolul 65

Asistența financiară din partea Uniunii

(1)   Asistența financiară din partea Uniunii acordată pentru acoperirea costurilor eligibile nu depășește:

(a)

75 % din cheltuielile efective suportate în cadrul intervențiilor legate de obiectivele menționate la articolul 46 literele (a) - (f), (h) și (k);

(b)

75 % din cheltuielile efective suportate în cadrul investițiilor în active fixe și 50 % în cazul altor intervenții legate de obiectivul menționat la articolul 46 litera (g);

(c)

50 % din cheltuielile efective suportate în cadrul intervențiilor legate de obiectivul menționat la articolul 46 litera (j);

(d)

75 % din cheltuielile efective suportate în cadrul tipurilor de intervenții menționate la articolul 47 alineatul (1) literele (f) și (h) dacă programul operațional este pus în aplicare în cel puțin trei țări terțe sau state membre neproducătoare de către organizații de producători sau de către asociații de organizații de producători din cel puțin două state membre producătoare sau 50 % dacă nu este îndeplinită condiția respectivă.

(2)   Asistența financiară din partea Uniunii este limitată la 30 % din valoarea producției comercializate a fiecărei organizații de producători sau asociații de organizații de producători în 2023 și 2024, 15 % în 2025 și 2026 și 10 % începând din 2027.

(3)   Grecia, Franța și Italia pot să prevadă o finanțare complementară a fondurilor operaționale menționate la articolul 51 de până la 50 % din costurile care nu sunt acoperite de asistența financiară din partea Uniunii.

(4)   Grecia, Franța și Italia se asigură că cheltuielile cu tipurile de intervenții menționate la articolul 47 alineatul (2) literele (f), (g) și (h) nu depășesc o treime din cheltuielile totale în cadrul fiecărui program operațional, astfel cum sunt stabilite în planurile lor strategice PAC.

Secțiunea 7

Alte sectoare

Articolul 66

Obiectivele din alte sectoare

În planurile lor strategice PAC, statele membre pot alege acele sectoare menționate la articolul 42 litera (f) în care să implementeze tipurile de intervenții prevăzute la articolul 47. Pentru fiecare sector pe care îl aleg, statele membre urmăresc unul sau mai multe dintre obiectivele prevăzute la articolul 46 literele (a)-(h), (j) și (k). Statele membre își justifică alegerea sectoarelor și a obiectivelor.

Articolul 67

Tipurile de intervenții din alte sectoare

(1)   Pentru fiecare sector ales în conformitate cu articolul 66, statele membre aleg unul sau mai multe dintre tipurile de intervenții menționate la articolul 47 spre a fi implementate prin intermediul unor programe operaționale aprobate, elaborate de:

(a)

organizații de producători și asociații ale acestora, recunoscute în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 sau în temeiul alineatului (7) din prezentul articol; sau

(b)

cooperative, precum și alte forme de cooperare între producători constituite la inițiativa producătorilor și controlate de aceștia, care au fost identificate de către autoritatea competentă a unui stat membru ca grupuri de producători, pentru o perioadă de tranziție de până la patru ani de la inițierea unui program operațional aprobat care se încheie cel târziu la 31 decembrie 2027.

(2)   Statele membre stabilesc criteriile de identificare drept grup de producători, precum și activitățile și obiectivele grupurilor de producători menționate la alineatul (1) litera (b) cu scopul ca grupurile respective de producători să poată îndeplini cerințele de recunoaștere ca organizații de producători în temeiul articolelor 152-154 sau al articolului 161 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 ori în temeiul alineatului (7) din prezentul articol.

(3)   Grupurile de producători menționate la alineatul (1) litera (b), pe lângă un program operațional, elaborează și prezintă un plan de recunoaștere cu scopul de a îndeplini, în perioada de tranziție menționată la litera respectivă, cerințele prevăzute la articolele 152-154 sau la articolul 161 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 ori în temeiul alineatului (7) din prezentul articol pentru recunoașterea ca organizații de producători.

Planul de recunoaștere stabilește activități și ținte pentru a asigura progresele necesare în vederea obținerii unei astfel de recunoașteri.

Sprijinul acordat unui grup de producători care nu este recunoscut ca organizație de producători până la sfârșitul perioadei de tranziție face obiectul recuperării.

(4)   Statele membre își justifică alegerea tipurilor de intervenții menționate la alineatul (1).

Statele membre care decid să pună în aplicare tipurile de intervenții prevăzute în prezenta secțiune pentru produsele enumerate în anexa VI precizează, pentru fiecare sector pe care îl aleg, lista produselor vizate de sectorul respectiv.

(5)   Tipurile de intervenții menționate la articolul 47 alineatul (2) literele (c) și (f)-(i) nu se aplică bumbacului, semințelor de rapiță și de rapiță sălbatică, semințelor de floarea-soarelui și boabelor de soia incluse în anexa VI.

(6)   Programele operaționale menționate la alineatul (1) îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 50 alineatele (2), (4), (5), (6) și (8).

(7)   Statele membre care aleg să pună în aplicare tipurile de intervenții menționate la articolul 42 litera (f) în sectorul bumbacului recunosc organizațiile de producători din sectorul respectiv și asociațiile unor astfel de organizații de producători în conformitate cu cerințele și utilizând procedurile prevăzute la articolul 152 alineatul (1) și la articolele 153-156 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. Grupurile de producători de bumbac și federațiile acestor grupuri de producători recunoscute de statele membre în conformitate cu Protocolul nr. 4 la Actul de aderare din 1979 a Republicii Elene, înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament, sunt considerate, în înțelesul prezentei secțiuni, ca fiind organizații de producători, respectiv asociații de organizații de producători.

(8)   Statele membre se asigură că cheltuielile cu tipurile de intervenții menționate la articolul 47 alineatul (2) literele (f), (g) și (h) nu depășesc o treime din cheltuielile totale în cadrul fiecărui program operațional, astfel cum sunt stabilite în planurile lor strategice PAC.

Articolul 68

Asistența financiară din partea Uniunii

(1)   Asistența financiară din partea Uniunii este limitată la 50 % din cheltuielile efective suportate pentru tipurile de intervenții menționate la articolul 67. Restul cheltuielilor sunt suportate de beneficiari.

Asistența financiară din partea Uniunii se acordă fondurilor operaționale înființate de organizațiile de producători sau de asociațiile acestora recunoscute în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 ori în temeiul articolului 67 alineatul (7) din prezentul regulament sau de grupurile de producători menționate la articolul 67 alineatul (1) litera (b) din prezentul regulament. În acest scop, articolul 51 și articolul (52) alineatul (1) din prezentul regulament se aplică mutatis mutandis.

(2)   Limita de 50 % prevăzută la alineatul (1) se majorează la 60 % pentru organizațiile de producători sau asociațiile de organizații de producători recunoscute în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 sau în temeiul articolului 67 alineatul (7) din prezentul regulament pentru primii cinci ani după anul de recunoaștere.

(3)   Asistența financiară din partea Uniunii este limitată la 6 % din valoarea producției comercializate:

(a)

a fiecărei organizații de producători sau asociații de organizații de producători menționate la articolul 67 alineatul (1) litera (a); sau

(b)

a fiecărui grup de producători menționat la articolul 67 alineatul (1) litera (b).

CAPITOLUL IV

TIPURI DE INTERVENȚII PENTRU DEZVOLTAREA RURALĂ

Secțiunea 1

Tipuri de intervenții

Articolul 69

Tipuri de intervenții pentru dezvoltarea rurală

Tipurile de intervenții în temeiul prezentului capitol constau în plăți sau sprijin în domeniile următoare:

(a)

angajamente în materie de mediu și de climă și alte angajamente în materie de gestionare;

(b)

constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice anumitor zone;

(c)

dezavantaje specifice anumitor zone, generate de anumite cerințe obligatorii;

(d)

investiții, inclusiv investiții în irigații;

(e)

instalarea tinerilor fermieri și a noilor fermieri și înființarea de întreprinderi rurale;

(f)

instrumente de gestionare a riscurilor;

(g)

cooperare;

(h)

schimburi de cunoștințe și diseminarea informațiilor.

Articolul 70

Angajamente în materie de mediu și de climă și alte angajamente în materie de gestionare

(1)   Statele membre includ în cadrul intervențiilor din planurile lor strategice PAC angajamente în materie de agromediu și climă și pot include și alte angajamente în materie de gestionare. Plățile pentru angajamentele respective sunt acordate în condițiile prevăzute în prezentul articol și specificate mai în detaliu în planurile strategice PAC.

(2)   Statele membre acordă plăți doar fermierilor sau altor beneficiari care își asumă, în mod voluntar, angajamente în materie de gestionare care sunt considerate benefice pentru îndeplinirea unuia sau mai multora dintre obiectivele specifice prevăzute la articolul 6 alineatele (1) și (2).

(3)   În temeiul prezentului articol, statele membre acordă plăți doar pentru angajamente care:

(a)

depășesc cerințele legale relevante în materie de gestionare și standardele relevante GAEC stabilite în capitolul I secțiunea 2;

(b)

depășesc cerințele minime relevante privind utilizarea îngrășămintelor și a produselor de protecție a plantelor sau pentru bunăstarea animalelor și alte cerințe obligatorii relevante prevăzute de dreptul intern și de dreptul Uniunii; această cerință nu se aplică angajamentelor legate de sistemele agrosilvice și de întreținerea zonelor împădurite;

(c)

depășesc condițiile stabilite pentru menținerea suprafeței agricole în conformitate cu articolul 4 alineatul (2);

(d)

diferă de angajamentele pentru care se acordă plăți în temeiul articolului 31.

Pentru angajamentele menționate la primul paragraf litera (b), în cazul în care dreptul intern impune noi cerințe care depășesc cerințele minime corespunzătoare prevăzute în dreptul Uniunii, se poate acorda sprijin pentru angajamente care contribuie la respectarea cerințelor respective pentru o perioadă de maximum 24 de luni de la data la care devin obligatorii pentru exploatație.

(4)   Statele membre stabilesc plățile care urmează să fie efectuate pe baza costurilor suplimentare suportate și a pierderilor de venit care rezultă din angajamentele asumate, ținând seama de țintele stabilite. Plățile respective se efectuează anual și pot acoperi, de asemenea, costurile tranzacționale. În cazuri justificate corespunzător, statele membre pot acorda sprijin sub formă de plată unică per unitate.

(5)   Pentru a încuraja fermierii sau alți beneficiari să îmbunătățească în mod semnificativ calitatea mediului la scară mai largă sau într-un mod măsurabil, statele membre pot promova și sprijini scheme colective și scheme de plată bazate pe rezultate.

(6)   Angajamentele se asumă pentru o perioadă de cinci până la șapte ani.

Cu toate acestea, statele membre pot stabili, în planurile lor strategice PAC:

(a)

o perioadă mai lungă pentru anumite tipuri de angajamente, inclusiv prin prevederea unei prelungiri anuale a acestora după încheierea perioadei inițiale, dacă o astfel de perioadă mai lungă este necesară pentru realizarea sau menținerea anumitor beneficii de mediu sau în materie de bunăstare a animalelor;

(b)

o perioadă mai scurtă, de cel puțin un an pentru angajamentele privind bunăstarea animalelor, pentru angajamentele vizând conservarea, utilizarea durabilă și dezvoltarea resurselor genetice, pentru conversia la agricultura ecologică, pentru angajamente noi care urmează imediat după angajamentul îndeplinit în perioada inițială sau în alte cazuri justificate în mod corespunzător.

(7)   Statele membre se asigură că pentru operațiunile executate în cadrul tipului de intervenție menționat la prezentul articol se prevede o clauză de revizuire cu scopul de a garanta adaptarea acestora ca urmare a modificărilor aduse standardelor sau cerințelor obligatorii relevante ori obligațiilor relevante menționate la alineatul (3), pe care angajamentele trebuie să le depășească, sau cu scopul de a garanta respectarea primului paragraf litera (d) de la alineatul respectiv. În cazul în care adaptarea nu este acceptată de beneficiar, angajamentul încetează și nicio rambursare a plăților în temeiul prezentului articol nu este solicitată pentru perioada în care angajamentul a produs efecte.

Statele membre se asigură, de asemenea, că pentru operațiunile executate în cadrul tipului de intervenție menționat la prezentul articol, care se prelungesc dincolo de perioada planului strategic PAC, se prevede o clauză de revizuire, cu scopul de a permite adaptarea acestora la cadrul juridic aplicabil în următoarea perioadă.

(8)   Dacă acordă sprijin în temeiul prezentului articol pentru angajamente de agromediu și climă, pentru angajamente privind adoptarea sau menținerea practicilor și metodelor specifice agriculturii ecologice astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/848, statele membre stabilesc o plată per hectar. Pentru alte angajamente, statele membre pot aplica alte unități decât hectarele. În cazuri justificate în mod corespunzător, statele membre pot acorda sprijin în temeiul prezentului articol sub formă de sumă forfetară.

(9)   Statele membre se asigură că persoanele care desfășoară operațiuni în cadrul acestui tip de intervenții au acces la cunoștințele și informațiile relevante necesare pentru executarea unor astfel de operațiuni și că, pentru a ajuta fermierii care se angajează să aducă schimbări sistemelor lor de producție, se oferă o instruire adecvată celor care o solicită, precum și acces la expertiză.

(10)   Statele membre se asigură că există o coerență între intervențiile în temeiul prezentului articol și cele în temeiul articolului 31.

Articolul 71

Constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice anumitor zone

(1)   Statele membre pot acorda plăți pentru constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice anumitor zone în condițiile prevăzute în prezentul articol și specificate mai detaliat în planurile lor strategice PAC, pentru a contribui la îndeplinirea unuia sau mai multora dintre obiectivele specifice prevăzute la articolul 6 alineatele (1) și (2).

(2)   Plățile în temeiul prezentului articol se acordă fermierilor activi în legătură cu zonele delimitate în temeiul articolului 32 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013.

(3)   Statele membre pot realiza un exercițiu de reglare în conformitate cu condițiile prevăzute la articolul 32 alineatul (3) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013.

(4)   Statele membre pot acorda plăți în temeiul prezentului articol doar pentru a compensa beneficiarii, în întregime sau parțial, pentru costurile suplimentare și pierderile de venit aferente constrângerilor naturale sau altor constrângeri specifice din zona în cauză.

(5)   Costurile suplimentare și pierderile de venit menționate la alineatul (4) se calculează, în ceea ce privește constrângerile naturale sau alte constrângeri specifice anumitor zone, în comparație cu zone care nu sunt afectate de constrângeri naturale sau de alte constrângeri specifice anumitor zone.

(6)   Plățile în temeiul prezentului articol se acordă anual per hectar de suprafață agricolă.

Articolul 72

Dezavantaje specifice anumitor zone, generate de anumite cerințe obligatorii

(1)   Statele membre pot acorda plăți pentru dezavantaje specifice anumitor zone, impuse de cerințe rezultate din punerea în aplicare a Directivelor 92/43/CEE, 2009/147/CE sau 2000/60/CE în condițiile prevăzute în prezentul articol și specificate mai detaliat în planurile lor strategice PAC, pentru a contribui la îndeplinirea unuia sau mai multora dintre obiectivele specifice prevăzute la articolul 6 alineatele (1) și (2).

(2)   Plățile în temeiul prezentului articol se acordă fermierilor, deținătorilor de păduri și asociațiilor acestora, precum și altor gestionari de terenuri.

(3)   Când stabilesc zonele cu dezavantaje, statele membre pot include una sau mai multe dintre următoarele zone:

(a)

zonele agricole și forestiere Natura 2000 delimitate în temeiul Directivelor 92/43/CEE și 2009/147/CE;

(b)

alte zone delimitate de protecție a naturii în care există restricții în materie de mediu aplicabile activităților agricole sau forestiere și care contribuie la punerea în aplicare a articolului 10 din Directiva 92/43/CEE, cu condiția ca zonele respective să nu depășească 5 % din zonele Natura 2000 delimitate incluse în domeniul de aplicare teritorială al fiecărui plan strategic PAC;

(c)

zonele agricole incluse în planurile de gestionare a bazinelor hidrografice în temeiul Directivei 2000/60/CE.

(4)   Statele membre pot acorda plăți în temeiul prezentului articol doar pentru a compensa beneficiarii, în întregime sau parțial, pentru costurile suplimentare și pierderile de venit aferente dezavantajelor specifice zonei în cauză, inclusiv pentru costuri tranzacționale.

(5)   Costurile suplimentare și pierderile de venit menționate la alineatul (4) se calculează:

(a)

în ceea ce privește constrângerile care decurg din Directivele 92/43/CEE și 2009/147/CE, în raport cu dezavantajele generate de cerințele care depășesc standardele GAEC relevante stabilite în capitolul I secțiunea 2 din prezentul titlu, precum și condițiile stabilite pentru menținerea suprafeței agricole în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din prezentul regulament;

(b)

în ceea ce privește constrângerile care decurg din Directiva 2000/60/CE, în raport cu dezavantajele generate de cerințele care depășesc cerințele legale în materie de gestionare relevante, cu excepția SMR 1, enumerată în anexa III la prezentul regulament, și standardele GAEC stabilite în capitolul I secțiunea 2 din prezentul titlu, precum și condițiile stabilite pentru menținerea suprafeței agricole în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din prezentul regulament.

(6)   Plățile în temeiul prezentului articol se acordă anual per hectar.

Articolul 73

Investiții

(1)   Statele membre pot acorda sprijin pentru investiții în condițiile prevăzute în prezentul articol și specificate mai în detaliu în planurile lor strategice PAC.

(2)   Statele membre pot acorda sprijin în temeiul prezentului articol doar pentru acele investiții în active corporale și necorporale care contribuie la îndeplinirea unuia sau mai multora dintre obiectivele specifice prevăzute la articolul 6 alineatele (1) și (2).

În cazul exploatațiilor care depășesc anumite dimensiuni, care urmează să fie stabilite de statele membre în planurile lor strategice PAC, sprijinul pentru sectorul forestier este condiționat de prezentarea informațiilor relevante dintr-un plan de gestionare a pădurilor sau dintr-un instrument echivalent, în conformitate cu gestionarea durabilă a pădurilor, astfel cum a fost definită în Orientările generale pentru gestionarea durabilă a pădurilor în Europa adoptată în cadrul celei de a doua Conferințe ministeriale privind protecția pădurilor în Europa care a avut loc la Helsinki în 16 și 17 iunie 1993.

(3)   Statele membre stabilesc o listă de investiții și categorii de cheltuieli neeligibile care include cel puțin următoarele:

(a)

achiziția de drepturi de producție agricolă;

(b)

achiziția de drepturi la plată;

(c)

achiziția de terenuri cu un cuantum mai mare de 10 % din cheltuielile totale eligibile ale operațiunii în cauză, cu excepția achiziționării de terenuri în scopul conservării mediului și al conservării solului bogat în carbon sau a achiziționării de terenuri de către tinerii fermieri prin utilizarea instrumentelor financiare; în cazul instrumentelor financiare, plafonul respectiv se aplică cheltuielilor publice eligibile plătite destinatarului final, iar în cazul garanțiilor, plafonul respectiv se aplică cuantumului împrumutului suport;

(d)

achiziția de animale, achiziția de plante anuale și plantarea acestora în alte scopuri decât:

(i)

cel al refacerii potențialului agricol sau forestier în urma unor dezastre naturale, a unor fenomene climatice nefavorabile sau a unui eveniment catastrofal;

(ii)

cel al protejării efectivelor de animale de prădătorii mari sau cel al utilizării animalelor în silvicultură în locul utilajelor;

(iii)

cel al creșterii raselor pe cale de dispariție, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 24 din Regulamentul (UE) 2016/1012 al Parlamentului European și al Consiliului (45), în cadrul angajamentelor menționate la articolul 70; sau

(iv)

cel al conservării soiurilor de plante aflate în pericol de eroziune genetică în temeiul angajamentelor menționate la articolul 70;

(e)

rata dobânzii debitoare, cu excepția celei referitoare la granturi acordate sub forma unei subvenții pentru rata dobânzii sau a unei subvenții pentru comisioanele de garantare;

(f)

investițiile în infrastructuri de mare amploare, astfel cum sunt stabilite de statele membre în planurile lor strategice PAC, care nu fac parte din strategiile de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității prevăzute la articolul 32 din Regulamentul (UE) 2021/1060, cu excepția investițiilor în banda largă și în măsuri preventive de protecție costieră și împotriva inundațiilor destinate să reducă efectele dezastrelor naturale, ale fenomenelor climatice nefavorabile și ale evenimentelor catastrofale probabile;

(g)

investițiile în împădurire care nu sunt coerente cu obiectivele în materie de mediu și de climă conforme cu principiile gestionării durabile a pădurilor, dezvoltate în Orientările paneuropene privind împădurirea și reîmpădurirea.

Primul paragraf literele (a), (b), (d) și (f) nu se aplică în cazurile în care sprijinul este acordat prin intermediul instrumentelor financiare.

(4)   Statele membre limitează sprijinul la una sau mai multe rate care nu depășesc 65 % din costurile eligibile.

Ratele de sprijin maxime pot fi majorate:

(a)

până la 80 % în cazul următoarelor investiții:

(i)

investițiile aferente unuia sau mai multora dintre obiectivele specifice prevăzute la articolul 6 alineatul (1) literele (d), (e) și (f) și, în ceea ce privește bunăstarea animalelor, la articolul 6 alineatul (1) litera (i);

(ii)

investițiile tinerilor fermieri care îndeplinesc condițiile prevăzute de statele membre în planurile lor strategice PAC, în conformitate cu articolul 4 alineatul (6);

(iii)

investiții în regiunile ultraperiferice sau în insulele mici din Marea Egee.

(b)

până la 85 % în cazul investițiilor fermelor mici, astfel cum sunt definite de statele membre;

(c)

până la 100 % în cazul următoarelor investiții:

(i)

împădurirea, crearea de sisteme agrosilvice și regenerarea acestora, consolidarea terenurilor în silvicultură și investițiile neproductive aferente unuia sau mai multora dintre obiectivele specifice prevăzute la articolul 6 alineatul (1) literele (d), (e) și (f), inclusiv investițiile neproductive menite să protejeze efectivele de animale și culturile de daune provocate de animale sălbatice;

(ii)

investiții în servicii de bază în zonele rurale și în infrastructuri în agricultură și silvicultură, astfel cum sunt stabilite de statele membre;

(iii)

investiții în refacerea potențialului agricol sau forestier în urma unor dezastre naturale, a unor fenomene climatice nefavorabile sau a unor evenimente catastrofale și investiții în acțiuni preventive adecvate, precum și investiții în menținerea sănătății pădurilor;

(iv)

investiții neproductive sprijinite prin strategii de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității, prevăzute la articolul 32 din Regulamentul (UE) 2021/1060, și proiecte ale grupurilor operaționale din cadrul PEI, astfel cum se menționează la articolul 127 alineatul (3) din prezentul regulament.

(5)   În cazul în care dreptul Uniunii implică impunerea de noi cerințe fermierilor, sprijinul poate fi acordat pentru investiții necesare pentru a se conforma respectivelor cerințe, pe o perioadă de maximum 24 de luni de la data la care acestea au devenit obligatorii pentru exploatație.

Articolul 74

Investiții în irigații

(1)   Statele membre pot acorda sprijin pentru investiții în irigații pe suprafețe irigate noi și existente, cu condiția îndeplinirii condițiilor prevăzute la articolul 73 și la prezentul articol.

(2)   Investițiile în irigații sunt sprijinite numai în cazul în care statul membru în cauză a transmis Comisiei un plan de management al bazinului hidrografic, astfel cum se prevede în Directiva 2000/60/CE, pentru întreaga zonă în care urmează să se investească, precum și pentru oricare altă zonă al cărei mediu poate fi afectat de investiție. Măsurile care intră în vigoare în cadrul planului de management al bazinului hidrografic în conformitate cu articolul 11 din directiva menționată și care prezintă relevanță pentru sectorul agricol sunt specificate în programul de măsuri relevant.

(3)   Contorizarea apei, care permite măsurarea utilizării apei la nivelul investiției sprijinite, este realizată sau urmează să fie instalată ca parte din investiție.

(4)   Statele membre pot acorda sprijin pentru o investiție în îmbunătățirea unei instalații de irigații existente sau a unui element al infrastructurii de irigații numai dacă:

(a)

în urma evaluării ex ante, investiția asigură posibile economii de apă care reflectă parametrii tehnici ai instalației sau ai infrastructurii existente;

(b)

în cazul în care investiția afectează corpuri de apă subterană sau de suprafață care au fost identificate ca nesatisfăcătoare în planul corespunzător de management al bazinului hidrografic din motive legate de cantitatea de apă, este realizată o reducere efectivă a utilizării apei, care să contribuie la obținerea stării bune a respectivelor corpuri de apă, astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (1) din Directiva 2000/60/CE.

Statele membre stabilesc procente pentru posibilele economii de apă și reducerea efectivă a utilizării apei ca o condiție de eligibilitate în planurile lor strategice PAC în conformitate cu articolul 111 litera (d). Aceste economii de apă reflectă nevoile stabilite în planurile de management al bazinelor hidrografice care decurg din Directiva 2000/60/CE menționată în anexa XIII la prezentul regulament.

Niciuna dintre condițiile menționate în prezentul alineat nu se aplică unei investiții într-o instalație existentă care afectează numai eficiența energetică, unei investiții în vederea creării unui rezervor sau unei investiții în vederea utilizării apei recuperate care nu afectează corpuri de apă subterană sau de suprafață.

(5)   Statele membre pot acorda sprijin pentru investiții în utilizarea apei recuperate ca sursă alternativă de alimentare cu apă numai dacă furnizarea și utilizarea acestei ape sunt în conformitate cu Regulamentul (UE) 2020/741 al Parlamentului European și al Consiliului (46).

(6)   Statele membre pot acorda sprijin pentru o investiție având ca rezultat o mărire netă a suprafeței irigate care afectează un corp anume de apă subterană sau de suprafață numai dacă:

(a)

starea corpului de apă nu a fost identificată ca nesatisfăcătoare în planul corespunzător de management al bazinului hidrografic din motive legate de cantitatea de apă; și

(b)

o analiză de impact asupra mediului arată că investiția nu va avea niciun impact negativ semnificativ asupra mediului; respectiva analiză a impactului asupra mediului fie este realizată de către autoritatea competentă, fie este aprobată de aceasta și se poate referi și la grupuri de exploatații.

(7)   Statele membre pot acorda sprijin pentru o investiție în crearea sau extinderea unui rezervor în scopul irigării numai cu condiția ca aceasta să nu aibă un impact negativ semnificativ asupra mediului.

(8)   Statele membre limitează sprijinul la una sau mai multe rate care nu depășesc:

(a)

80 % din costurile eligibile pentru investiții în irigații în cadrul fermei efectuate în temeiul alineatului (4);

(b)

100 % din costurile eligibile pentru investiții în infrastructura din afara fermei pentru agricultură, care urmează să fie utilizată pentru irigații;

(c)

65 % din costurile eligibile pentru alte investiții în irigații în cadrul fermei.

Articolul 75

Instalarea tinerilor fermieri și a noilor fermieri și înființarea de întreprinderi rurale

(1)   Statele membre pot acorda sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri și pentru înființarea de întreprinderi rurale, inclusiv pentru instalarea noilor fermieri, în condițiile prevăzute în prezentul articol și specificate mai detaliat în planurile lor strategice PAC, pentru a contribui la îndeplinirea unuia sau mai multora dintre obiectivele specifice prevăzute la articolul 6 alineatele (1) și (2).

(2)   Statele membre pot acorda sprijin în temeiul prezentului articol doar pentru a contribui la:

(a)

instalarea tinerilor fermieri care îndeplinesc condițiile prevăzute de statele membre în planurile lor strategice PAC, în conformitate cu articolul 4 alineatul (6);

(b)

înființarea unor întreprinderi rurale legate de agricultură sau silvicultură, inclusiv instalarea noilor fermieri, sau diversificarea veniturilor gospodăriei agricole prin desfășurarea de activități neagricole;

(c)

înființarea unei întreprinderi cu activități neagricole în zonele rurale în legătură cu strategiile de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității prevăzute la articolul 32 din Regulamentul (UE) 2021/1060.

(3)   Statele membre stabilesc condițiile privind transmiterea și conținutul unui plan de afaceri pe care trebuie să îl furnizeze beneficiarii pentru a primi sprijin în temeiul prezentului articol.

(4)   Statele membre acordă sprijin sub formă de sume forfetare sau instrumente financiare sau o combinație între cele două. Sprijinul este limitat la un cuantum maxim al ajutorului de 100 000 EUR și poate fi diferențiat în conformitate cu criterii obiective.

Articolul 76

Instrumente de gestionare a riscurilor

(1)   Statele membre pot acorda sprijin pentru instrumente de gestionare a riscurilor în condițiile prevăzute în prezentul articol și specificate mai în detaliu în planurile lor strategice PAC.

(2)   Sprijinul în temeiul prezentului articol poate fi acordat pentru promovarea instrumentelor de gestionare a riscurilor care îi ajută pe fermierii activi să gestioneze riscurile aferente producției și veniturilor legate de activitatea lor agricolă pe care nu le pot controla și care contribuie la îndeplinirea unuia sau mai multora dintre obiectivele specifice prevăzute la articolul 6 alineatele (1) și (2).

(3)   Statele membre pot acorda sprijin, în concordanță cu evaluarea lor privind nevoile pe care le au, pentru diferite tipuri de instrumente de gestionare a riscurilor, inclusiv instrumente de stabilizare a veniturilor, și, în special,:

(a)

contribuții financiare la plata primelor din cadrul sistemelor de asigurare;

(b)

contribuții financiare la fondurile mutuale, inclusiv pentru costul administrativ aferent instituirii acestora.

(4)   Atunci când acordă sprijinul menționat la alineatul (3), statele membre stabilesc următoarele condiții de eligibilitate:

(a)

tipurile și acoperirea instrumentelor de gestionare a riscurilor eligibile;

(b)

metodologia de calculare a pierderilor și factorii declanșatori pentru compensare;

(c)

normele referitoare la constituirea și gestionarea fondurilor mutuale și, dacă este cazul, a altor instrumente de gestionare a riscurilor eligibile.

(5)   Statele membre se asigură că se acordă sprijin doar pentru acoperirea pierderilor care depășesc un prag de cel puțin 20 % din producția medie anuală a fermierului sau din venitul mediu anual al fermierului din perioada de trei ani anterioară sau din media pe trei ani bazată pe cei cinci ani precedenți, cu excepția celei mai mari și a celei mai mici dintre valori. Instrumentele sectoriale de gestionare a riscurilor legate de producție calculează pierderile fie la nivel de exploatație, fie la nivelul activității exploatației în sectorul respectiv.

Statele membre pot acorda sprijin sub formă de finanțare a capitalului circulant separat în cadrul instrumentelor financiare menționate la articolul 80 alineatul (3) pentru compensarea pierderilor menționate la primul paragraf din prezentul alineat în cazul fermierilor care nu participă la un instrument de gestionare a riscurilor.

(6)   Statele membre limitează sprijinul la una sau mai multe rate care nu depășesc 70 % din costurile eligibile.

Prezentul alineat nu se aplică contribuțiilor menționate la articolul 19.

(7)   Statele membre se asigură că se evită supracompensarea ca urmare a combinării intervențiilor prevăzute la prezentul articol cu alte sisteme publice sau private de gestionare a riscurilor.

Articolul 77

Cooperare

(1)   Statele membre pot acorda sprijin pentru cooperare în condițiile prevăzute în prezentul articol și specificate mai în detaliu în planurile lor strategice PAC pentru:

(a)

pregătirea și punerea în aplicare a proiectelor grupurilor operaționale din cadrul PEI menționate la articolul 127 alineatul (3);

(b)

pregătirea și punerea în aplicare a inițiativei LEADER;

(c)

promovarea și sprijinirea sistemelor de calitate recunoscute de Uniune și de statele membre și a utilizării acestora de către fermieri;

(d)

sprijinirea grupurilor de producători, a organizațiilor de producători sau a organizațiilor interprofesionale;

(e)

pregătirea și punerea în aplicare a unor strategii „sate inteligente”, astfel cum sunt stabilite de statele membre;

(f)

sprijinirea altor forme de cooperare.

(2)   Statele membre pot acorda sprijin în temeiul prezentului articol doar pentru promovarea unor noi forme de cooperare, inclusiv pentru promovarea formelor de cooperare existente în cazul în care se începe o nouă activitate. Cooperarea respectivă implică cel puțin doi actori și contribuie la îndeplinirea unuia sau mai multora dintre obiectivele specifice prevăzute la articolul 6 alineatele (1) și (2).

(3)   În temeiul prezentului articol, statele membre pot acoperi costuri legate de toate aspectele cooperării.

(4)   Statele membre pot acorda sprijinul sub forma unui cuantum total în temeiul prezentului articol care să acopere costurile cooperării și costurile operațiunilor executate, sau pot acoperi doar costurile cooperării și să utilizeze fonduri din cadrul altor tipuri de intervenții pentru dezvoltare rurală sau din cadrul altor instrumente de sprijin naționale sau ale Uniunii pentru acoperirea costurilor operațiunilor executate.

Dacă sprijinul este plătit sub forma unui cuantum total, statele membre se asigură că operațiunea executată respectă normele și cerințele relevante prevăzute la articolele 70-76 și 78.

În cazul inițiativei LEADER, prin derogare de la primul paragraf din prezentul alineat:

(a)

sprijinul pentru toate costurile eligibile pentru a beneficia de sprijin pregătitor în temeiul articolului 34 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2021/1060 și pentru punerea în aplicare a strategiilor selectate în temeiul literelor (b) și (c) de la alineatul respectiv se acordă numai sub forma unui cuantum total în temeiul prezentului articol; și

(b)

statele membre se asigură că operațiunile puse în aplicare care constau în investiții respectă normele și cerințele relevante ale Uniunii în cadrul tipului de intervenție pentru investiții prevăzut la articolul 73 din prezentul regulament.

(5)   Statele membre nu sprijină în temeiul prezentului articol cooperarea care implică doar organisme de cercetare.

(6)   În cazul cooperării în contextul transferului fermelor între generații, în special pentru reînnoirea generațională la nivel de fermă, statele membre pot acorda sprijin doar fermierilor care au ajuns la vârsta pensionării sau fermierilor care, până la încheierea operațiunii, vor fi ajuns la această vârstă, stabilită de statul membru în cauză în conformitate cu legislația sa națională.

(7)   Statele membre limitează sprijinul la o durată maximă de șapte ani. Condiția respectivă nu se aplică inițiativei LEADER și, în cazuri justificate corespunzător, acțiunilor colective în domeniul mediului și în cel al climei, necesare pentru îndeplinirea obiectivelor specifice prevăzute la articolul 6 alineatul (1) literele (d), (e) și (f).

(8)   Statele membre limitează sprijinul pentru:

(a)

acțiuni de informare și promovare pentru sistemele de calitate la una sau mai multe rate care nu depășesc 70 % din costurile eligibile;

(b)

instituirea de grupuri de producători, organizații de producători sau organizații interprofesionale la 10 % din producția comercializată anual de către grup sau organizație, cu o valoare maximă de 100 000 EUR pe an; sprijinul respectiv este degresiv și se limitează la primii cinci ani de la recunoaștere.

Articolul 78

Schimburi de cunoștințe și diseminarea informațiilor

(1)   Statele membre pot acorda sprijin pentru schimburi de cunoștințe și diseminarea informațiilor în condițiile prevăzute în prezentul articol și astfel cum sunt detaliate în planurile lor strategice PAC, cu scopul de a contribui la îndeplinirea unuia sau mai multora dintre obiectivele specifice prevăzute la articolul 6 alineatele (1) și (2), vizând în mod specific protecția naturii, a mediului și a climei, inclusiv acțiuni de educare și sensibilizare în domeniul mediului și dezvoltarea întreprinderilor și a comunităților rurale.

(2)   Sprijinul acordat în temeiul prezentului articol poate acoperi costurile oricărei acțiuni relevante de promovare a inovării, a formării și a consilierii, precum și a oricărui tip de schimb de cunoștințe și de diseminare de informații, inclusiv prin elaborarea și actualizarea de planuri și de studii în vederea schimburilor de cunoștințe și a diseminării de informații. Astfel de acțiuni contribuie la îndeplinirea unuia sau mai multora dintre obiectivele specifice prevăzute la articolul 6 alineatul (1) și (2).

(3)   Sprijinul pentru servicii de consiliere se acordă doar pentru servicii de consiliere conforme cu articolul 15 alineatul (3).

(4)   Pentru înființarea de servicii de consiliere, statele membre pot acorda sprijin sub forma unui cuantum fix de maximum 200 000 EUR. Statele membre se asigură că sprijinul este limitat în timp.

(5)   Statele membre se asigură că acțiunile sprijinite în cadrul acestui tip de intervenții se bazează pe descrierea AKIS furnizată în planurile lor strategice PAC în conformitate cu articolul 114 litera (a) punctul (i) și corespund respectivei descrieri.

Secțiunea 2

Elemente aplicabile mai multor tipuri de intervenții

Articolul 79

Selecția operațiunilor

(1)   După consultarea comitetului de monitorizare menționat la articolul 124 (denumit în continuare „comitetul de monitorizare”), autoritatea națională de management, autoritățile regionale de management, dacă este cazul, sau organismele intermediare desemnate stabilesc criteriile de selecție pentru următoarele tipuri de intervenții: investiții, instalarea tinerilor fermieri și a noilor fermieri și înființarea de întreprinderi rurale, cooperarea, schimburile de cunoștințe și diseminarea informațiilor. Criteriile de selecție respective vizează asigurarea tratamentului egal al solicitanților, mai buna utilizare a resurselor financiare și direcționarea sprijinului în conformitate cu scopul intervențiilor.

Statele membre pot decide să nu aplice criterii de selecție pentru intervențiile investiționale care urmăresc în mod clar scopuri de mediu sau care sunt realizate în legătură cu activități de refacere.

Prin derogare de la primul paragraf, se poate stabili o metodă de selecție diferită, în cazuri justificate în mod corespunzător, după consultarea comitetului de monitorizare.

(2)   Responsabilitatea autorităților de management sau a organismelor intermediare desemnate, prevăzută la alineatul (1), nu aduce atingere sarcinilor grupurilor de acțiune locală menționate la articolul 33 din Regulamentul (UE) 2021/1060.

(3)   Alineatul (1) nu se aplică în cazul în care sprijinul se acordă sub formă de instrumente financiare.

(4)   Statele membre pot decide să nu aplice criteriile de selecție menționate la alineatul (1) pentru operațiunile care au fost certificate printr-o „marcă de excelență” în cadrul programului Orizont 2020, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (47), în cadrul programului Orizont Europa sau în cadrul programului pentru mediu și politici climatice (LIFE), instituit prin Regulamentul (UE) 2021/783 al Parlamentului European și al Consiliului (48), cu condiția ca operațiunile respective să fie consecvente cu planul strategic PAC.

(5)   O operațiune poate fi executată integral sau parțial în afara statului membru în cauză, inclusiv în afara Uniunii, cu condiția ca operațiunea să contribuie la îndeplinirea obiectivelor planului strategic PAC.

Articolul 80

Norme specifice pentru instrumentele financiare

(1)   Sprijinul sub formă de instrumente financiare, menționat la articolul 58 din Regulamentul (UE) 2021/1060, poate fi acordat în cadrul tipurilor de intervenții menționate la articolele 73-78 din prezentul regulament.

(2)   Când sprijinul este acordat sub formă de instrumente financiare, se aplică definițiile termenilor „instrument financiar”, „produs financiar”, „destinatar final”, „fond de participare”, „fond specific”, „efect de levier”, „coeficient de multiplicare”, „costuri de gestiune” și „comisioane de gestiune” prevăzute la articolul 2 din Regulamentul (UE) 2021/1060 și dispozițiile din titlul V capitolul II secțiunea II din același regulament.

În plus, se aplică alineatele (3), (4) și (5) de la prezentul articol.

(3)   În conformitate cu articolul 58 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/1060, capitalul circulant, inclusiv capitalul circulant separat, poate fi o cheltuială eligibilă în temeiul articolelor 73, 74, 76, 77 și 78 din prezentul regulament, cu condiția să contribuie la îndeplinirea cel puțin a unui obiectiv specific relevant pentru intervenția în cauză. Sprijinul pentru finanțarea capitalului circulant autonom în temeiul oricăruia dintre articolele menționate poate fi acordat fără a fi supus cerinței ca destinatarul final să primească sprijin pentru alte cheltuieli în temeiul aceluiași articol.

În cazul activităților încadrate în domeniul de aplicare al articolului 42 din TFUE, cuantumul total al sprijinului pentru capitalul circulant acordat unui destinatar final nu depășește un echivalent subvenție brută de 200 000 EUR de-a lungul oricărei perioade de trei exerciții financiare.

(4)   Prin derogare de la articolele 73, 74, 76, 77 și 78, ratele de sprijin prevăzute în articolele respective nu se aplică finanțării capitalului circulant autonom.

(5)   Cheltuielile eligibile aferente unui instrument financiar corespund cuantumului total al cheltuielilor publice eligibile plătite excluzând finanțarea națională suplimentară menționată la articolul 115 alineatul (5) sau, în cazul garanțiilor, rezervate pentru contractele de garanție de instrumentul financiar în perioada de eligibilitate. Cuantumul respectiv corespunde:

(a)

plăților către destinatarii finali, în cazul împrumuturilor, investițiilor de capital și de cvasicapital;

(b)

resurselor rezervate pentru contractele de garanție, indiferent dacă sunt în curs sau deja scadente, în vederea onorării posibilelor cereri de executare a garanției pentru acoperirea pierderilor, calculate pe baza coeficientului de multiplicare stabilit pentru respectivele noi împrumuturi suport sau noi investiții suport de capital plătite în favoarea destinatarilor finali;

(c)

plăților efectuate către sau în beneficiul destinatarilor finali în cazul în care instrumentele financiare sunt combinate cu alte contribuții ale Uniunii în cadrul unei operațiuni unice cu instrumente financiare, în conformitate cu articolul 58 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/1060;

(d)

plăților reprezentând comisioane de gestiune și rambursări ale costurilor de gestiune suportate de organismele care execută instrumentul financiar.

În cazul în care un instrument financiar este executat în perioade de programare succesive, sprijinul, incluzând costurile și comisioanele de gestiune, poate fi acordat destinatarilor finali sau în beneficiul acestora, pe baza acordurilor încheiate în perioada de programare precedentă, cu condiția ca acest sprijin să respecte normele de eligibilitate ale următoarei perioade de programare. În astfel de cazuri, eligibilitatea cheltuielilor prezentate în declarațiile de cheltuieli se stabilește în conformitate cu normele perioadei de programare respective.

În scopul aplicării primului paragraf litera (b), dacă entitatea care beneficiază de garanții nu a plătit destinatarilor finali cuantumul planificat al noilor împrumuturi sau investiții de capital sau cvasicapital în conformitate cu coeficientul de multiplicare, cheltuielile eligibile sunt reduse proporțional. Coeficientul de multiplicare poate fi reexaminat, atunci când acest lucru este justificat de modificări ulterioare ale condițiilor de piață. Această reexaminare nu are efect retroactiv.

În scopul aplicării primului paragraf litera (d) de la prezentul alineat, comisioanele de gestiune sunt bazate pe performanță. În cazul în care organismele care execută un fond de participare sunt selectate prin atribuire directă a contractului în temeiul articolului 59 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/1060, cuantumul costurilor și al comisioanelor de gestiune plătite organismelor respective care poate fi declarat drept cheltuieli eligibile este supus unui prag de până la 5 % din cuantumul total al cheltuielilor publice eligibile plătite destinatarilor finali sub formă de împrumuturi sau rezervate pentru contractele de garanție și de până la 7 % din cuantumul total al cheltuielilor publice eligibile plătite destinatarilor finali sub formă de investiții de capital sau cvasicapital.

În cazul în care organismele care execută un fond specific sunt selectate prin atribuire directă a contractului în temeiul articolului 59 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/1060, cuantumul costurilor și al comisioanelor de gestiune plătite organismelor respective care poate fi declarat drept cheltuieli eligibile este supus unui prag de până la 7 % din cuantumul total al cheltuielilor publice eligibile plătite destinatarilor finali sub formă de împrumuturi sau rezervate pentru contractele de garanție și de până la 15 % din cuantumul total al cheltuielilor publice eligibile plătite destinatarilor finali sub formă de investiții de capital sau cvasicapital.

În scopul aplicării primului paragraf litera (d), în cazul în care organismele care execută un fond de participare sau fonduri specifice sunt selectate prin intermediul unei proceduri concurențiale de atribuire în conformitate cu dreptul aplicabil, cuantumul costurilor și al comisioanelor de gestiune se stabilește în acordul de finanțare și reflectă rezultatul procedurii concurențiale de atribuire.

Atunci când comisioanele de intermediere sau orice parte din acestea sunt imputate destinatarilor finali, acestea nu se declară ca fiind cheltuieli eligibile.

Articolul 81

Utilizarea fondurilor FEADR acordate prin intermediul InvestEU

(1)   Statele membre pot aloca, în propunerea de plan strategic PAC menționată la articolul 118 sau în cererea de modificare a unui plan strategic PAC menționată la articolul 119, un cuantum de până la 3 % din alocarea totală inițială acordată din FEADR planului strategic PAC, care urmează să fie plătit cu titlu de contribuție către InvestEU și furnizat prin garanția UE și Platforma de consiliere InvestEU. Planul strategic PAC conține o justificare a utilizării InvestEU, precum și contribuția InvestEU la îndeplinirea unuia sau mai multora dintre obiectivele specifice prevăzute la articolul 6 alineatele (1) și (2) alese în cadrul planului strategic PAC.

Cuantumul plătit cu titlu de contribuție către InvestEU se utilizează în conformitate cu normele stabilite în Regulamentul (UE) 2021/523.

(2)   Statele membre stabilesc cuantumul total plătit cu titlu de contribuție pentru fiecare an. În cazul unei cereri de modificare a unui plan strategic PAC, cuantumurile respective privesc doar resursele din anii viitori.

(3)   Cuantumul menționat la alineatul (1) se utilizează pentru provizionarea părții din garanția UE aflate în compartimentul statului membru și pentru Platforma de consiliere InvestEU, la încheierea acordului de contribuție menționat la articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/523. Angajamentele bugetare ale Uniunii pentru fiecare acord de contribuție pot fi realizate de către Comisie în tranșe anuale pe parcursul perioadei cuprinse între 1 ianuarie 2023 și 31 decembrie 2027.

(4)   În cazul în care, în termen de patru luni de la data adoptării de către Comisie a deciziei de punere în aplicare prin care se aprobă planul strategic PAC în conformitate cu articolul 118 din prezentul regulament, nu s-a încheiat un acord de contribuție, astfel cum este menționat la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/523, pentru cuantumul menționat la alineatul (1) din prezentul articol alocat în planul strategic PAC, cuantumul corespunzător este realocat în planul strategic PAC după aprobarea unei cereri de modificare prezentate de statul membru transmise în conformitate cu articolul 119 din prezentul regulament.

Acordul de contribuție pentru cuantumul menționat la alineatul (1) din prezentul articol alocat în cererea de modificare a unui plan strategic PAC transmis în conformitate cu articolul 119 din prezentul regulament se încheie simultan cu adoptarea deciziei de punere în aplicare a Comisiei prin care se aprobă modificarea în cauză a planului strategic PAC.

(5)   În cazul în care, în termen de nouă luni de la aprobarea acordului de contribuție, nu s-a încheiat un acord de garanție, astfel cum este menționat la articolul 10 alineatul (4) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) 2021/523, acordul de contribuție încetează sau se prelungește de comun acord.

În cazul în care participarea unui stat membru la InvestEU este întreruptă, cuantumurile respective vărsate în fondul comun de provizionare cu titlu de provizion sunt recuperate ca venituri alocate interne în temeiul articolului 21 alineatul (5) din Regulamentul financiar, iar statul membru prezintă o cerere de modificare a planului său strategic PAC în vederea utilizării cuantumurilor recuperate și a cuantumurilor alocate anilor calendaristici viitori în conformitate cu alineatul (2) de la prezentul articol.

Încetarea sau modificarea acordului de contribuție se încheie simultan cu adoptarea deciziei de punere în aplicare a Comisiei prin care se aprobă modificarea relevantă a planului strategic PAC și cel târziu la 31 decembrie 2026.

(6)   În cazul în care, în timpul perioadei convenite în acordul de contribuție, astfel cum este menționat la articolul 10 alineatul (4) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) 2021/523, dar nu mai târziu de patru ani de la semnarea acordului de garanție, nu s-a pus în aplicare în mod corespunzător acordul de garanție, acordul de contribuție se modifică. Statul membru poate solicita ca cuantumurile care au fost plătite cu titlu de contribuții la garanția UE în temeiul alineatului (1) de la prezentul articol și care sunt angajate în acordul de garanție, dar care nu acoperă împrumuturi suport, investiții de capital sau alte instrumente purtătoare de risc, să fie tratate în conformitate cu alineatul (5) de la prezentul articol.

(7)   Resursele generate de cuantumurile plătite cu titlu de contribuții către garanția UE sau atribuibile acestor cuantumuri sunt puse la dispoziția statului membru în conformitate cu articolul 10 alineatul (5) litera (a) din Regulamentul (UE) 2021/523 și sunt utilizate pentru acordarea de sprijin în cadrul aceluiași obiectiv sau acelorași obiective menționate la alineatul (1) de la prezentul articol, sub formă de instrumente financiare sau garanții bugetare.

(8)   Termenul pentru dezangajarea automată prevăzut la articolul 34 din Regulamentul (UE) 2021/2116 pentru cuantumurile care urmează a fi reutilizate în planul strategic PAC în conformitate cu alineatele (4), (5) și (6) de la prezentul articol începe să curgă din anul în care sunt făcute angajamentele bugetare corespunzătoare.

Articolul 82

Caracterul adecvat și acuratețea calculării plăților

Dacă plățile sunt acordate pe baza costurilor suplimentare și a pierderilor de venit în conformitate cu articolele 70, 71 și 72, statele membre se asigură că toate calculele relevante sunt adecvate și exacte și sunt stabilite în prealabil pe baza unei metode de calcul juste, echitabile și verificabile. În acest scop, organisme independente din punct de vedere funcțional de autoritățile responsabile cu punerea în aplicare a planului strategic PAC și care dispun de expertiza corespunzătoare efectuează calculele sau confirmă caracterul adecvat și acuratețea calculelor.

Articolul 83

Forme de granturi

(1)   Fără a se aduce atingere articolelor 70, 71, 72 și 75, granturile acordate în temeiul prezentului capitol pot lua oricare dintre formele următoare:

(a)

rambursarea costurilor eligibile suportate efectiv de beneficiar;

(b)

costuri unitare;

(c)

sume forfetare;

(d)

finanțare la rate forfetare.

(2)   Cuantumurile aferente formelor de granturi menționate la alineatul (1) literele (b), (c) și (d) se stabilesc în unul dintre următoarele moduri:

(a)

o metodă de calcul justă, echitabilă și verificabilă, bazată pe:

(i)

date statistice, alte informații obiective sau avize ale experților;

(ii)

date istorice verificate privind beneficiarii individuali; sau

(iii)

aplicarea practicilor uzuale ale beneficiarilor individuali de contabilizare a costurilor;

(b)

proiecte de buget stabilite de la caz la caz și convenite ex ante de organismul care selectează operațiunea;

(c)

în conformitate cu normele de aplicare a costurilor unitare, a sumelor forfetare și a ratelor forfetare corespunzătoare aplicabile în cadrul politicilor Uniunii pentru un tip similar de operațiune;

(d)

în conformitate cu normele de aplicare a costurilor unitare, sumelor forfetare și ratelor forfetare corespunzătoare aplicate în cadrul sistemelor de granturi finanțate integral de statul membru în cauză pentru un tip similar de operațiune.

(3)   Statele membre pot acorda beneficiarilor granturi supuse unor condiții care sunt rambursabile integral sau parțial, după cum se precizează în documentul care stabilește condițiile acordării sprijinului și în următoarele condiții:

(a)

rambursările sunt efectuate de beneficiar în condițiile convenite între autoritatea de management și beneficiar;

(b)

până la 31 decembrie 2029, statele membre reutilizează resursele restituite de beneficiar pentru același obiectiv specific al planului strategic PAC, sub formă de granturi supuse unor condiții, sub forma unui instrument financiar sau sub o altă formă de sprijin; cuantumurile restituite și informațiile cu privire la reutilizarea acestora figurează în ultimul raport anual privind performanța;

(c)

statele membre adoptă măsurile necesare pentru a se asigura că resursele sunt păstrate în conturi separate sau sunt înregistrate sub coduri contabile adecvate;

(d)

resursele Uniunii restituite de beneficiari în orice moment, dar care nu au fost reutilizate până la 31 decembrie 2029 se rambursează către bugetul Uniunii în conformitate cu articolul 34 din Regulamentul (UE) 2021/2116.

Articolul 84

Competențe delegate pentru cerințe suplimentare referitoare la tipurile de intervenții pentru dezvoltarea rurală

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 152 pentru a completa prezentul regulament cu cerințe suplimentare față de cele prevăzute în prezentul capitol în ceea ce privește condițiile de acordare a sprijinului pentru:

(a)

angajamentele în materie de gestionare, menționate la articolul 70, privind resursele genetice și bunăstarea animalelor;

(b)

sistemele de calitate menționate la articolul 77, în ceea ce privește specificitatea produsului final, accesul la sistem, verificarea respectării specificațiilor obligatorii ale produsului, transparența sistemului și trasabilitatea produselor, precum și recunoașterea de către statele membre a sistemelor voluntare de certificare.

TITLUL IV

DISPOZIȚII FINANCIARE

Articolul 85

Cheltuielile din FEGA și FEADR

(1)   FEGA finanțează tipurile de intervenții legate de:

(a)

plățile directe prevăzute la articolul 16;

(b)

intervențiile în anumite sectoare prevăzute în titlul III capitolul III.

(2)   FEADR finanțează tipurile de intervenții menționate în titlul III capitolul IV și asistența tehnică la inițiativa statelor membre, menționată la articolul 94.

Articolul 86

Eligibilitatea cheltuielilor

(1)   Cheltuielile sunt eligibile:

(a)

pentru contribuția din FEGA începând cu data de 1 ianuarie a anului următor anului aprobării de către Comisie a planului strategic PAC;

(b)

pentru contribuția din FEADR începând cu data prezentării planului strategic PAC, dar nu înainte de 1 ianuarie 2023.

(2)   Cheltuielile care devin eligibile ca urmare a unei modificări aduse unui plan strategic PAC sunt eligibile pentru o contribuție din FEGA după aprobarea modificării respective de către Comisie și începând cu data de la care produce efecte modificarea stabilită de statul membru în cauză în conformitate cu articolul 119 alineatul (8).

(3)   Cheltuielile care devin eligibile ca urmare a unei modificări aduse unui plan strategic PAC sunt eligibile pentru o contribuție din FEADR începând cu data prezentării către Comisie a cererii de modificare sau cu data la care a fost notificată modificarea menționată la articolul 119 alineatul (9).

Prin derogare de la primul paragraf al prezentului alineat și de la alineatul (4) al doilea paragraf, planul strategic PAC poate prevedea, în cazul unor măsuri de urgență ca urmare a unor dezastre naturale, a unor evenimente catastrofale, a unor fenomene climatice nefavorabile sau a unei schimbări semnificative și bruște a condițiilor socioeconomice din statul membru sau regiunea în cauză, că cheltuielile finanțate din FEADR legate de modificările aduse planului strategic PAC pot începe să fie eligibile de la data producerii evenimentului.

(4)   Cheltuielile sunt eligibile pentru o contribuție din FEADR dacă au fost suportate de un beneficiar și au fost plătite până la 31 decembrie 2029. În plus, cheltuielile sunt eligibile pentru o contribuție din FEADR numai dacă ajutorul relevant este plătit efectiv de către agenția de plăți până la 31 decembrie 2029.

Statele membre stabilesc data de începere a eligibilității costurilor suportate de beneficiar. Data de începere nu poate fi înainte de 1 ianuarie 2023.

Operațiunile nu sunt eligibile pentru sprijin dacă au fost încheiate în mod fizic sau au fost puse în aplicare integral înainte de depunerea cererii de sprijin la autoritatea de management, indiferent dacă au fost efectuate sau nu toate plățile aferente.

Cu toate acestea, operațiunile legate de plantarea timpurie de semințiș și de arboret tânăr în conformitate cu principiile gestionării durabile a pădurilor și care abordează unul sau mai multe dintre obiectivele specifice prevăzute la articolul 6 alineatul (1) literele (d), (e) și (f), astfel cum sunt definite de statul membru, pot fi eligibile pentru sprijin chiar dacă au fost încheiate în mod fizic înainte de depunerea cererii de sprijin la autoritatea de management.

(5)   Contribuțiile în natură și costurile de amortizare pot fi eligibile pentru sprijin în cadrul FEADR, în condiții care urmează să fie stabilite de statele membre.

Articolul 87

Alocările financiare pentru tipurile de intervenții sub formă de plăți directe

(1)   Fără a se aduce atingere articolului 17 din Regulamentul (UE) 2021/2116, cuantumul total pentru tipurile de intervenții sub formă de plăți directe care poate fi acordat într-un stat membru în temeiul titlului III capitolul II din prezentul regulament pentru un an calendaristic nu depășește alocarea financiară a statului membru respectiv, prevăzută în anexa V.

Fără a se aduce atingere articolului 17 din Regulamentul (UE) 2021/2116, cuantumul maxim care poate fi acordat într-un stat membru într-un an calendaristic în temeiul titlului III capitolul II secțiunea 3 subsecțiunea 2 din prezentul regulament și înainte de aplicarea articolului 17 din prezentul regulament nu depășește alocarea financiară a statului membru respectiv, prevăzută în anexa VIII.

În scopul aplicării articolelor 96, 97 și 98, alocarea financiară a unui stat membru prevăzută în anexa V, după deducerea cuantumurilor prevăzute în anexa VIII și înaintea unor eventuale transferuri în temeiul articolului 17, este prevăzută în anexa IX.

(2)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 152 pentru a modifica alocările statelor membre prevăzute în anexele V și IX pentru a ține seama de evoluțiile legate de cuantumul maxim total al plăților directe care poate fi acordat, inclusiv de transferurile menționate la articolele 17 și 103, de transferurile de alocări financiare menționate la articolul 88 alineatul (5) și de eventualele deduceri necesare pentru finanțarea tipurilor de intervenții în alte sectoare menționate la articolul 88 alineatul (6).

Cu toate acestea, adaptarea anexei IX nu ține seama de niciun transfer în conformitate cu articolul 17.

(3)   Cuantumul alocărilor financiare indicative per intervenție, menționate la articolul 101, pentru tipurile de intervenții sub formă de plăți directe prevăzute la articolul 16 care urmează a fi acordate într-un stat membru pentru un an calendaristic poate depăși alocarea statului membru respectiv prevăzută în anexa V cu suma estimată a reducerii plăților adoptată în planul strategic PAC, în conformitate cu articolul 112 alineatul (3) litera (a) al doilea paragraf.

Articolul 88

Alocările financiare pentru anumite tipuri de intervenții în anumite sectoare

(1)   Asistența financiară din partea Uniunii pentru tipurile de intervenții din sectorul vitivinicol este alocată statelor membre în conformitate cu anexa VII.

(2)   Asistența financiară din partea Uniunii pentru tipurile de intervenții din sectorul apicol este alocată statelor membre în conformitate cu anexa X.

(3)   Asistența financiară din partea Uniunii pentru tipurile de intervenții din sectorul hameiului alocată Germaniei este de 2 188 000 EUR per exercițiu financiar.

(4)   Asistența financiară din partea Uniunii pentru tipurile de intervenții din sectorul uleiului de măsline și al măslinelor de masă, per exercițiu financiar, este alocată după cum urmează:

(a)

10 666 000 EUR pentru Grecia;

(b)

554 000 EUR pentru Franța; și

(c)

34 590 000 EUR pentru Italia.

(5)   În planurile lor strategice PAC, statele membre în cauză pot decide să transfere totalul alocărilor financiare menționate la alineatele (3) și (4) către alocările lor pentru plăți directe. Decizia respectivă nu poate fi revizuită.

Alocările financiare ale statelor membre care au fost transferate către alocările pentru plăți directe nu mai sunt disponibile pentru tipurile de intervenții menționate la alineatele (3) și (4).

(6)   În planurile lor strategice PAC, statele membre pot decide să utilizeze până la 3 % din alocările lor pentru plățile directe prevăzute în anexa V, după caz, după deducerea alocărilor pentru bumbac prevăzute în anexa VIII, pentru tipurile de intervenții în alte sectoare, menționate în titlul III capitolul III secțiunea 7.

Statele membre pot decide să majoreze procentul menționat la primul paragraf până la 5 %. În acest caz, cuantumul corespunzător majorării respective se deduce din cuantumul maxim stabilit la articolul 96 alineatul (1), (2) sau (5) și nu mai este disponibil spre a fi alocat tipurilor de intervenții sub formă de sprijin cuplat pentru venit menționate la titlul III capitolul II secțiunea 3 subsecțiunea 1.

Cuantumul care corespunde procentului din alocările statelor membre pentru plățile directe menționat la primul și la al doilea paragraf de la prezentul alineat și utilizat pentru tipurile de intervenții în alte sectoare pentru un anumit exercițiu financiar este considerat ca reprezentând alocări ale statelor membre per exercițiu financiar pentru tipurile de intervenții în alte sectoare.

(7)   În 2025, statele membre pot să își revizuiască deciziile menționate la alineatul (6) ca parte a unei cereri de modificare a planurilor strategice PAC în conformitate cu la articolul 119.

(8)   Cuantumurile prevăzute în planul strategic PAC aprobat care rezultă din aplicarea alineatelor (6) și (7) sunt obligatorii în statul membru în cauză.

Articolul 89

Alocările financiare pentru tipurile de intervenții pentru dezvoltarea rurală

(1)   Cuantumul total al sprijinului din partea Uniunii pentru tipurile de intervenții pentru dezvoltarea rurală în temeiul prezentului regulament pentru perioada 1 ianuarie 2023-31 decembrie 2027 este de 60 544 439 600 EUR în prețuri curente, în conformitate cu cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027, prevăzut în Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093.

(2)   Din resursele menționate la alineatul (1), 0,25 % se dedică finanțării activităților de asistență tehnică la inițiativa Comisiei, menționate la articolul 7 din Regulamentul (UE) 2021/2116, inclusiv a activităților Rețelei europene PAC, menționată la articolul 126 alineatul (2) din prezentul regulament, și a activităților PEI, menționat la articolul 127 din prezentul regulament. Activitățile respective pot viza perioade de programare anterioare și perioade ulterioare ale planului strategic PAC.

(3)   Defalcarea anuală per stat membru a cuantumurilor menționate la alineatul (1), după deducerea cuantumului menționat la alineatul (2), este prezentată în anexa XI.

(4)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 152 pentru a modifica anexa XI în scopul revizuirii defalcării anuale per stat membru, pentru a se ține seama de evoluțiile relevante, inclusiv de transferurile menționate la articolele 17 și 103, pentru a face ajustări tehnice fără a schimba alocările globale sau pentru a se ține seama de orice altă modificare prevăzută de un act legislativ după adoptarea prezentului regulament.

Articolul 90

Contribuția FEADR

Decizia de punere în aplicare a Comisiei prin care se aprobă planul strategic PAC în temeiul articolului 118 alineatul (6) stabilește contribuția maximă a FEADR la plan. Contribuția FEADR se calculează pe baza cuantumului cheltuielilor publice eligibile excluzând finanțarea națională suplimentară menționată la articolul 115 alineatul (5).

Articolul 91

Ratele contribuției FEADR

(1)   Planurile strategice PAC stabilesc, la nivel regional sau național, o rată unică a contribuției FEADR aplicabilă tuturor intervențiilor.

(2)   Prin derogare de la alineatul (1), rata maximă a contribuției FEADR este de:

(a)

85 % din cheltuielile publice eligibile în regiunile mai puțin dezvoltate;

(b)

80 % din cheltuielile publice eligibile în regiunile ultraperiferice și în insulele mici din Marea Egee;

(c)

60 % din cheltuielile publice eligibile în regiunile de tranziție, în sensul articolului 108 alineatul (2) primul paragraf litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/1060;

(d)

43 % din cheltuielile publice eligibile în celelalte regiuni.

(3)   Prin derogare de la alineatele (1) și (2), rata maximă a contribuției FEADR, dacă rata stabilită în planul strategic PAC în conformitate cu alineatul (2) este mai mică, este de:

(a)

65 % din cheltuielile publice eligibile pentru plățile pentru constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice zonei prevăzute la articolul 71;

(b)

80 % din cheltuielile publice eligibile pentru plățile prevăzute la articolul 70, pentru plățile prevăzute la articolul 72, pentru sprijinul acordat investițiilor neproductive menționate la articolul 73, pentru sprijinul acordat proiectelor grupurilor operaționale din cadrul PEI în temeiul articolului 77 alineatul (1) litera (a) și pentru inițiativa LEADER în temeiul articolului 77 alineatul (1) litera (b);

(c)

100 % din cheltuielile publice eligibile pentru operațiunile care primesc finanțare din fonduri transferate spre FEADR în conformitate cu articolele 17 și 103.

(4)   Rata minimă a contribuției FEADR este de 20 % din cheltuielile publice eligibile.

(5)   Cheltuielile publice eligibile menționate la alineatele (2), (3) și (4) exclud finanțarea națională suplimentară menționată la articolul 115 alineatul (5).

Articolul 92

Alocările financiare minime pentru inițiativa LEADER

(1)   Un procent de cel puțin 5 % din contribuția totală a FEADR la planul strategic PAC prevăzută în anexa XI este rezervat pentru inițiativa LEADER.

(2)   Pe toată perioada planului strategic PAC, cheltuielile totale din FEADR pentru dezvoltare rurală, altele decât cele pentru inițiativa LEADER, astfel cum se prevede în planul financiar în conformitate cu articolul 112 alineatul (2) litera (a), nu depășesc 95 % din contribuția totală a FEADR la planul strategic PAC prevăzută în anexa XI. Plafonul financiar respectiv, după ce este aprobat de Comisie în conformitate cu articolul 118 sau 119, constituie un plafon financiar stabilit prin dreptul Uniunii.

Articolul 93

Alocările financiare minime pentru intervențiile care vizează îndeplinirea obiectivelor specifice în materie de mediu și de climă

(1)   Un procent de cel puțin 35 % din contribuția totală a FEADR la planul strategic PAC prevăzută în anexa XI este rezervat pentru intervențiile care vizează îndeplinirea obiectivelor specifice prevăzute la articolul 6 alineatul (1) literele (d), (e) și (f) și, în ceea ce privește bunăstarea animalelor, la articolul 6 alineatul (1) litera (i).

(2)   În scopul stabilirii contribuției financiare necesare atingerii procentului prevăzut la alineatul (1), statele membre includ cheltuielile pentru următoarele intervenții:

(a)

100 % pentru angajamentele în materie de gestionare menționate la articolul 70;

(b)

50 % pentru constrângerile naturale sau pentru alte constrângeri specifice anumitor zone, menționate la articolul 71;

(c)

100 % pentru dezavantajele specifice anumitor zone, menționate la articolul 72;

(d)

100 % pentru investițiile în temeiul articolelor 73 și 74 care vizează unul sau mai multe dintre obiectivele specifice prevăzute la articolul 6 alineatul (1) literele (d), (e) și (f) și, în ceea ce privește bunăstarea animalelor, la articolul 6 alineatul (1) litera (i).

(3)   Pe toată perioada planului strategic PAC, cheltuielile totale din FEADR pentru dezvoltare rurală, altele decât cele pentru intervențiile menționate la alineatul (2) din prezentul articol, astfel cum se prevede în planul financiar în conformitate cu articolul 112 alineatul (2) litera (a), nu depășesc 65 % din contribuția totală a FEADR la planul strategic PAC prevăzută în anexa XI. Plafonul financiar respectiv, după ce este aprobat de Comisie în conformitate cu articolul 118 sau 119, constituie un plafon financiar stabilit prin dreptul Uniunii.

(4)   Prezentul articol nu se aplică cheltuielilor pentru regiunile ultraperiferice.

Articolul 94

Alocările financiare maxime pentru asistență tehnică

(1)   Un procent de cel mult 4 % din contribuția totală a FEADR la planul strategic PAC prevăzută în anexa XI poate fi utilizat pentru finanțarea acțiunilor de asistență tehnică la inițiativa statelor membre, menționate la articolul 125.

Contribuția FEADR poate fi majorată la 6 % pentru planurile strategice PAC în cazul cărora cuantumul total al sprijinului din partea Uniunii pentru dezvoltarea rurală este de până la 1,1 miliarde EUR.

(2)   Asistența tehnică se rambursează ca finanțare forfetară în conformitate cu articolul 125 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul financiar în cadrul plăților intermediare în temeiul articolului 32 din Regulamentul (UE) 2021/2116. Respectiva finanțare la rate forfetare reprezintă procentajul stabilit în planul strategic PAC pentru asistența tehnică în raport cu totalul cheltuielilor declarate.

Articolul 95

Alocările financiare minime pentru tinerii fermieri

(1)   Pentru fiecare stat membru, cuantumul minim prevăzut în anexa XII este rezervat pentru contribuția la îndeplinirea obiectivului specific prevăzut la articolul 6 alineatul (1) litera (g). Pe baza analizei situației în ceea ce privește punctele forte, deficiențele, oportunitățile și amenințările (denumită în continuare „analiza SWOT”) și a identificării nevoilor care trebuie satisfăcute, cuantumul se utilizează pentru unul dintre tipurile de intervenții următoare sau pentru ambele:

(a)

sprijinul complementar pentru venit pentru tinerii fermieri prevăzut la articolul 30;

(b)

instalarea tinerilor fermieri menționată la articolul 75 alineatul (2) litera (a).

(2)   În plus față de tipurile de intervenții menționate la alineatul (1) de la prezentul articol, statele membre pot folosi cuantumul minim menționat la alineatul respectiv pentru intervențiile investiționale pentru tinerii fermieri menționate în articolul 73, sub condiția aplicării unei rate a sprijinului mai mari, în conformitate cu articolul 73 alineatul (4) al doilea paragraf litera (a) punctul (ii). În cazul în care se recurge la posibilitatea respectivă, cel mult 50 % din cheltuielile pentru investiții menționate în prima teză se deduc din cuantumul minim care trebuie rezervat.

(3)   Pentru fiecare an calendaristic, cheltuielile totale pentru tipurile de intervenții sub formă de plăți directe, altele decât sprijinul complementar pentru venit pentru tinerii fermieri prevăzut la articolul 30, nu depășesc alocarea financiară pentru plăți directe pentru anul calendaristic relevant prevăzută în anexa V, din care se deduce cuantumul din anexa XII rezervat sprijinului complementar pentru venit pentru tinerii fermieri pentru anul calendaristic relevant, stabilită de statele membre în planul lor financiar în conformitate cu articolul 112 alineatul (2) litera (a) și aprobată de Comisie în conformitate cu articolul 118 sau 119. Plafonul financiar respectiv constituie un plafon financiar stabilit prin dreptul Uniunii.

(4)   Pe toată perioada planului PAC, cheltuielile totale din FEADR pentru dezvoltare rurală, altele decât cele pentru instalarea tinerilor fermieri menționată la articolul 75 alineatul (2) litera (a), nu depășesc contribuția totală a FEADR la planul strategic PAC prevăzută în anexa XI, din care se deduce cuantumul din anexa XII rezervat pentru instalarea tinerilor fermieri menționată la articolul 75 alineatul (2) litera (a) pentru întreaga perioadă a planului strategic PAC, stabilită de statele membre în planurile lor financiare în conformitate cu articolul 112 alineatul (2) litera (a) și aprobată de Comisie în conformitate cu articolul 118 sau cu articolul 119. Plafonul financiar respectiv constituie un plafon financiar stabilit prin dreptul Uniunii.

(5)   Dacă un stat membru decide să utilizeze posibilitatea prevăzută la alineatul (2) din prezentul articol, ponderea cheltuielilor pentru intervențiile investiționale pentru tinerii fermieri care beneficiază de o rată a sprijinului mai mare în conformitate cu articolul 73 alineatul (4) al doilea paragraf litera (a) punctul (ii), fără a se depăși rata de 50 %, stabilită de statul membru în cauză în planul său financiar în conformitate cu articolul 112 alineatul (2) litera (a) și aprobată de Comisie în conformitate cu articolul 118 sau 119, se ia în calcul la stabilirea plafonului financiar menționat la alineatul (4) din prezentul articol.

Articolul 96

Alocările financiare maxime pentru sprijinul cuplat pentru venit

(1)   Alocările financiare indicative pentru intervențiile sub formă de sprijin cuplat pentru venit menționate în titlul III capitolul II secțiunea 3 subsecțiunea 1 sunt limitate la maximum 13 % din cuantumurile prevăzute în anexa IX.

(2)   Prin derogare de la alineatul (1), statele membre care, în conformitate cu articolul 53 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, au utilizat, în scopul sprijinului cuplat voluntar, peste 13 % din plafonul lor național anual prevăzut în anexa II la regulamentul respectiv, pot utiliza, în scopul sprijinului cuplat pentru venit, peste 13 % din cuantumul prevăzut în anexa IX de la prezentul regulament. Procentajul rezultat nu îl depășește pe cel aprobat de Comisie pentru sprijinul cuplat voluntar pentru anul de cerere 2018.

(3)   Procentajul menționat la alineatul (1) poate fi majorat cu cel mult 2 puncte procentuale, cu condiția ca cuantumul cu care se depășește procentajul de 13 % să fie alocat sprijinului pentru culturile proteice în temeiul titlului III capitolul II secțiunea 3 subsecțiunea 1.

(4)   Cuantumul inclus în planul strategic PAC aprobat care rezultă din aplicarea alineatelor (1), (2) și (3) nu poate fi depășit.

(5)   Prin derogare de la alineatele (1) și (2), statele membre pot alege să utilizeze până la 3 milioane EUR pe an pentru finanțarea sprijinului cuplat pentru venit.

(6)   Fără a se aduce atingere articolului 17 din Regulamentul (UE) 2021/2116, cuantumul maxim care poate fi acordat într-un stat membru înainte de aplicarea articolului 17 din prezentul regulament în temeiul titlului III capitolul II secțiunea 3 subsecțiunea 1 din prezentul regulament pentru un an calendaristic nu depășește cuantumurile stabilite în planul strategic PAC în conformitate cu prezentul articol.

Articolul 97

Alocările financiare minime pentru eco-scheme

(1)   Cel puțin 25 % din alocările prevăzute în anexa IX sunt rezervate în fiecare an calendaristic între 2023 și 2027 pentru eco-schemele menționate în titlul III capitolul II secțiunea 2 subsecțiunea 4.

(2)   În cazul în care cuantumul contribuției totale a FEADR rezervat de un stat membru pentru intervenții în conformitate cu articolele 70, 72, 73 și 74, în măsura în care intervențiile respective vizează îndeplinirea obiectivelor specifice prevăzute la articolul 6 alineatul (1) literele (d), (e) și (f), și, în ceea ce privește bunăstarea animalelor, la articolul 6 alineatul (1) litera (i), depășește 30 % din contribuția totală a FEADR prevăzută în anexa XI pentru perioada planului strategic PAC, statele membre pot reduce suma cuantumurilor care trebuie rezervate în temeiul alineatului (1) din prezentul articol. Reducerea totală nu poate fi mai mare decât cuantumul cu care este depășit procentajul menționat în prima teză.

(3)   Reducerea menționată la alineatul (2) nu poate conduce la o reducere cu mai mult de 50 % a cuantumului anual care trebuie rezervat în temeiul alineatului (1) pentru eco-scheme pentru perioada planului strategic PAC.

(4)   Prin derogare de la alineatul (3), statele membre pot reduce cu până la 75 % cuantumul anual care trebuie rezervat în temeiul alineatului (1), în cazul în care cuantumul total planificat pentru intervenții în temeiul articolului 70 pentru perioada planului strategic PAC se ridică la peste 150 % din suma cuantumurilor care trebuie rezervate în temeiul alineatului (1) din prezentul articol înainte de aplicarea alineatului (2).

(5)   În anii calendaristici 2023 și 2024, în conformitate cu articolul 101 alineatul (3), statele membre pot utiliza cuantumurile rezervate în conformitate cu prezentul articol pentru eco-scheme pentru a finanța în anul respectiv alte intervenții menționate în titlul III capitolul II secțiunea 2, cu condiția ca toate posibilitățile de utilizare a fondurilor pentru eco-scheme să fi fost epuizate.

(a)

până la un prag echivalent cu 5 % din cuantumurile prevăzute în anexa IX pentru anul calendaristic în cauză;

(b)

peste un prag echivalent cu 5 % din cuantumurile prevăzute în anexa IX pentru anul calendaristic în cauză, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alineatul (6).

(6)   Atunci când aplică alineatul (5) litera (b), statele membre modifică planurile lor strategice PAC în conformitate cu articolul 119:

(a)

pentru a majora cuantumurile rezervate în conformitate cu prezentul articol pentru eco-scheme pentru anii rămași ai perioadei planului strategic PAC cu un cuantum cel puțin echivalent cu cuantumul utilizat pentru a finanța alte intervenții menționate în titlul III capitolul II secțiunea 2, în conformitate cu alineatul (5) litera (b) din prezentul articol; sau

(b)

pentru a majora cuantumurile rezervate pentru intervenții în temeiul articolelor 70, 72, 73 și 74, în măsura în care intervențiile respective vizează îndeplinirea obiectivelor specifice prevăzute la articolul 6 alineatul (1) literele (d), (e) și (f) și, în ceea ce privește bunăstarea animalelor, la articolul 6 alineatul (1) litera (i), cu un cuantum cel puțin echivalent cu cuantumul utilizat pentru a finanța alte intervenții menționate în titlul III capitolul II secțiunea 2, în conformitate cu alineatul (5) litera (b) din prezentul articol. Cuantumurile suplimentare rezervate pentru intervenții în temeiul articolelor 70, 72, 73 și 74 în conformitate cu prezentul alineat nu sunt luate în calcul dacă un stat membru recurge la posibilitatea menționată la alineatul (2) din prezentul articol.

(7)   În cazul în care, atunci când aplică alineatul (5) litera (a), un stat membru utilizează pentru întreaga perioadă 2023-2024 un cuantum care depășește 2,5 % din suma alocărilor prevăzute în anexa IX pentru anii 2023 și 2024 pentru a finanța alte intervenții menționate în titlul III capitolul II secțiunea 2, acesta compensează cuantumurile care depășesc 2,5 % din suma alocărilor prevăzute în anexa IX pentru anii 2023 și 2024 și utilizate pentru a finanța în anii respectivi alte intervenții menționate în titlul III capitolul II secțiunea 2, prin modificarea planului său strategic PAC în conformitate cu articolul 119:

(a)

pentru a majora cuantumurile rezervate în conformitate cu prezentul articol pentru eco-scheme pentru anii rămași ai perioadei planului strategic PAC cu un cuantum cel puțin echivalent cu cuantumurile care depășesc 2,5 % din suma alocărilor prevăzute în anexa IX pentru anii 2023 și 2024; sau

(b)

pentru a majora cuantumurile rezervate pentru intervenții în temeiul articolelor 70, 72, 73 și 74, în măsura în care intervențiile respective vizează îndeplinirea obiectivelor specifice prevăzute la articolul 6 alineatul (1) literele (d), (e) și (f) și, în ceea ce privește bunăstarea animalelor, la articolul 6 alineatul (1) litera (i), cu un cuantum cel puțin echivalent cu cuantumul care depășește 2,5 % din suma alocărilor prevăzute în anexa IX pentru anii 2023 și 2024. Cuantumurile suplimentare rezervate pentru intervenții în temeiul articolelor 70, 72, 73 și 74 în conformitate cu prezentul alineat nu sunt luate în calcul dacă un stat membru recurge la posibilitatea menționată la alineatul (2) din prezentul articol.

(8)   În anii calendaristici 2025 și 2026, în conformitate cu articolul 101 alineatul (3), statele membre pot utiliza un cuantum care nu poate depăși un prag echivalent cu 2 % din cuantumurile prevăzute în anexa IX pentru anul calendaristic în cauză, rezervat în conformitate cu prezentul articol pentru eco-scheme, pentru a finanța în același an alte intervenții menționate în titlul III capitolul II secțiunea 2, cu condiția ca toate posibilitățile de utilizare a fondurilor pentru eco-scheme să fi fost epuizate și ca condițiile de la alineatul (9) să fie respectate.

(9)   Atunci când aplică alineatul (8), statele membre modifică planurile lor strategice PAC în conformitate cu articolul 119:

(a)

pentru a majora cuantumurile rezervate în conformitate cu prezentul articol pentru eco-scheme pentru anii rămași ai perioadei planului strategic PAC cu un cuantum cel puțin echivalent cu cuantumul utilizat pentru a finanța alte intervenții menționate în titlul III capitolul II secțiunea 2, în conformitate cu alineatul (8); sau

(b)

pentru a majora cuantumurile rezervate pentru intervenții în temeiul articolelor 70, 72, 73 și 74, în măsura în care intervențiile respective vizează îndeplinirea obiectivelor specifice prevăzute la articolul 6 alineatul (1) literele (d), (e) și (f) și, în ceea ce privește bunăstarea animalelor, la articolul 6 alineatul (1) litera (i), cu un cuantum cel puțin echivalent cu cuantumul utilizat pentru a finanța alte intervenții menționate în titlul III capitolul II secțiunea 2, în conformitate cu alineatul (8) din prezentul articol. Cuantumurile suplimentare rezervate pentru intervenții în temeiul articolelor 70, 72, 73 și 74 în conformitate cu prezentul alineat nu sunt luate în calcul dacă un stat membru recurge la posibilitatea menționată la alineatul (2) din prezentul articol.

(10)   Pentru fiecare an calendaristic începând cu anul calendaristic 2025, cheltuielile totale pentru tipurile de intervenții sub formă de plăți directe, altele decât cele pentru eco-scheme, nu depășesc alocarea financiară pentru plăți directe pentru anul calendaristic relevant prevăzută în anexa V, din care se scade un cuantum echivalent cu 23 % din cuantumul din anexa IX rezervat pentru eco-scheme în conformitate cu prezentul alineat pentru anii calendaristici 2025 și 2026 și echivalent cu 25 % din cuantumul din anexa IX rezervat pentru eco-scheme în conformitate cu prezentul alineat pentru anul calendaristic 2027, ajustată dacă este cazul cu cuantumul rezultat din aplicarea alineatelor (2), (3), (4), (6), (7) și (9) din prezentul articol, și astfel cum este stabilită de statele membre în planurile lor financiare în conformitate cu articolul 112 alineatul (2) litera (a) și aprobată de Comisie în conformitate cu articolul 118 sau 119. Plafonul financiar constituie un plafon financiar stabilit prin dreptul Uniunii.

(11)   Dacă statele membre aplică alineatele (2), (3), (4), (6), (7) și (9) din prezentul articol pentru întreaga perioadă a planului strategic PAC, cheltuielile totale din FEADR pentru dezvoltarea rurală, altele decât cuantumurile rezervate pentru intervenții în conformitate cu articolele 70, 72, 73 și 74, în măsura în care intervențiile respective vizează îndeplinirea obiectivelor specifice prevăzute la articolul 6 alineatul (1) literele (d), (e) și (f) și, în ceea ce privește bunăstarea animalelor, la articolul 6 alineatul (1) litera (i), nu depășesc contribuția totală a FEADR pentru dezvoltare rurală pentru întreaga perioadă a planului PAC stabilită în anexa XI, din care se deduc cuantumurile rezervate pentru intervenții în conformitate cu articolele 70, 72, 73 și 74, în măsura în care intervențiile respective vizează îndeplinirea obiectivelor specifice prevăzute la articolul 6 alineatul (1) literele (d), (e) și (f) și, în ceea ce privește bunăstarea animalelor, la articolul 6 alineatul (1) litera (i), în urma aplicării alineatelor (2), (6), (7) și (9) din prezentul articol, astfel cum sunt stabilite de statele membre în planurile lor financiare în conformitate cu articolul 112 alineatul (2) litera (a) și aprobate de Comisie în conformitate cu articolul 118 sau 119. Plafonul financiar respectiv constituie un plafon financiar stabilit prin dreptul Uniunii.

Articolul 98

Alocările financiare minime pentru sprijinul redistributiv pentru venit

(1)   Cel puțin 10 % din alocările prevăzute în anexa IX se rezervă anual pentru sprijinul redistributiv pentru venit menționat la articolul 29.

(2)   Pentru fiecare an calendaristic, cheltuielile totale pentru tipurile de intervenții sub formă de plăți directe, altele decât sprijinul redistributiv pentru venit, nu depășesc alocarea financiară pentru plăți directe pentru anul calendaristic relevant prevăzută în anexa V, din care se deduce un cuantum echivalent cu 10 % din alocarea financiară pentru plăți directe pentru anul calendaristic relevant prevăzută la anexa IX, ajustat dacă este cazul ca urmare a aplicării articolului 29 alineatul (1) al doilea paragraf, astfel cum este stabilită de statele membre în planurile lor financiare în conformitate cu articolul 112 alineatul (2) litera (a) și aprobată de Comisie în conformitate cu articolul 118 sau cu articolul 119. Plafonul financiar respectiv constituie un plafon financiar stabilit prin dreptul Uniunii.

Articolul 99

Contribuția voluntară acordată din FEADR acțiunilor în cadrul LIFE și Erasmus+

În planurile lor strategice PAC, statele membre pot decide să utilizeze o anumită pondere a alocării din FEADR pentru a stimula sprijinirea și adoptarea pe o scară mai largă a proiectelor strategice integrate privind natura de pe urma cărora beneficiază comunitățile de fermieri, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2021/783, precum și pentru a finanța acțiuni legate de mobilitatea transnațională în scop educațional în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, cu accent asupra tinerilor fermieri și a femeilor din zonele rurale, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/817 al Parlamentului European și al Consiliului (49).

Articolul 100

Urmărirea cheltuielilor legate de schimbările climatice

(1)   Pe baza informațiilor furnizate de statele membre, Comisia evaluează contribuția politicii la îndeplinirea obiectivelor legate de schimbările climatice utilizând o metodologie simplă și comună.

(2)   Contribuția la îndeplinirea țintei pentru cheltuieli este estimată prin aplicarea unor ponderări specifice diferențiate pe baza contribuției semnificative sau moderate a sprijinului la îndeplinirea obiectivelor legate de schimbările climatice. Respectivele ponderări sunt următoarele:

(a)

40 % în cazul cheltuielilor din cadrul sprijinului de bază pentru venit și din cadrul sprijinului complementar pentru venit, menționate în titlul III capitolul II secțiunea 2 subsecțiunile 2 și 3;

(b)

100 % în cazul cheltuielilor din cadrul eco-schemelor menționate în titlul III capitolul II secțiunea 2 subsecțiunea 4;

(c)

100 % în cazul cheltuielilor aferente intervențiilor menționate la articolul 93 alineatul (1), altele decât intervențiile menționate la litera (d) de la prezentul alineat;

(d)

40 % în cazul cheltuielilor pentru constrângerile naturale sau pentru alte constrângeri specifice anumitor zone, menționate la articolul 71.

(3)   După 31 decembrie 2025, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 152 pentru a modifica alineatul (2) din prezentul articol în vederea modificării ponderărilor menționate la alineatul respectiv, în cazurile în care o astfel de modificare este justificată pentru o urmărire mai precisă a cheltuielilor legate de obiectivele în materie de mediu și de climă.

Articolul 101

Alocări financiare indicative

(1)   În planurile lor strategice PAC, statele membre prevăd o alocare financiară indicativă pentru fiecare intervenție și pentru fiecare an. Această alocare financiară indicativă reprezintă nivelul preconizat al plăților în temeiul planului strategic PAC pentru intervenție în exercițiul financiar relevant, excluzând plățile preconizate pe baza finanțării naționale suplimentare menționate la articolul 115 alineatul (5).

(2)   Prin derogare de la alineatul (1), pentru tipurile de intervenții în sectoarele menționate la articolul 42 literele (a), (d), (e) și (f), statele membre prevăd, în planul lor strategic PAC, alocarea financiară indicativă pentru fiecare sector și pentru fiecare an, reprezentând nivelul preconizat al plăților pentru intervențiile din sectorul respectiv per exercițiu financiar, excluzând plățile preconizate pe baza asistenței financiare naționale menționate la articolul 53.

(3)   Alocările financiare indicative stabilite de statele membre în conformitate cu alineatele (1) și (2) nu împiedică statele membre respective să utilizeze fondurile prevăzute în aceste alocări financiare indicative pentru alte intervenții, fără a modifica planurile lor strategice PAC în conformitate cu articolul 119, cu condiția respectării prezentului regulament, în special a articolelor 87, 88, 89, 90, 92-98 și 102, și a Regulamentului (UE) 2021/2116, în special a articolului 32 alineatul (6) litera (b) din respectivul regulament, și sub rezerva îndeplinirii următoarelor condiții:

(a)

alocările financiare pentru intervențiile sub formă de plăți directe să fie utilizate pentru alte intervenții sub formă de plăți directe;

(b)

alocările financiare pentru intervențiile din domeniul dezvoltării rurale să fie utilizate pentru alte intervenții din domeniul dezvoltării rurale;

(c)

alocările financiare pentru intervențiile din sectorul apicol și din sectorul vitivinicol să fie utilizate numai pentru alte intervenții în același sector;

(d)

alocările financiare pentru intervenții în alte sectoare menționate la articolul 42 litera (f) să fie utilizate pentru intervenții în alte sectoare menționate la litera respectivă prevăzute în planul strategic PAC, iar o astfel de utilizare să nu afecteze programele operaționale aprobate.

În sensul primului paragraf litera (a), statele membre care au decis să acorde sprijinul de bază pentru venit pe baza drepturilor la plată în conformitate cu articolul 23 pot majora sau reduce liniar cuantumurile de plătit în funcție de valoarea drepturilor activate în anul calendaristic, în limitele cuantumurilor unitare planificate minime și maxime stabilite pentru intervenții în cadrul sprijinului de bază pentru venit în conformitate cu articolul 102 alineatul (2).

Articolul 102

Cuantumurile unitare planificate și realizările planificate

(1)   Statele membre stabilesc unul sau mai multe cuantumuri unitare planificate pentru fiecare intervenție inclusă în planurile lor strategice PAC. Cuantumul unitar planificat poate fi uniform sau mediu, astfel cum stabilesc statele membre. „Cuantumul unitar uniform planificat” este valoarea preconizată a fi plătită pentru fiecare realizare conexă. „Cuantumul unitar mediu planificat” este valoarea medie a diferitelor cuantumuri unitare preconizate a fi plătite pentru realizările conexe.

Pentru intervențiile care fac obiectul sistemului integrat menționat la articolul 65 alineatul (2) din Regulamentul 2021/2116 sunt stabilite cuantumuri unitare uniforme, cu excepția cazului în care cuantumurile unitare uniforme nu sunt posibile sau adecvate din cauza caracterului sau a sferei de aplicare a intervenției. În aceste cazuri sunt stabilite cuantumuri unitare medii.

(2)   Pentru tipurile de intervenții sub formă de plăți directe, statele membre pot stabili cuantumuri unitare planificate maxime sau minime sau ambele pentru fiecare cuantum unitar planificat pentru fiecare intervenție.

„Cuantumul unitar planificat maxim” și „cuantumul unitar planificat minim” reprezintă cuantumurile unitare maxime și minime preconizate a fi plătite pentru realizările conexe.

Atunci când stabilesc cuantumurile unitare planificate maxime sau minime sau pe ambele, statele membre pot justifica valorile respective prin flexibilitatea necesară pentru realocare în vederea evitării fondurilor neutilizate.

Cuantumul unitar realizat menționat la articolul 134 alineatul (5) primul paragraf litera (c) poate fi mai mic decât cuantumul unitar planificat sau decât cuantumul unitar planificat minim, atunci când este stabilit un astfel de cuantum, numai pentru a preveni o depășire a alocărilor financiare pentru tipurile de intervenții sub formă de plăți directe menționate la articolul 87 alineatul (1).

(3)   Pentru tipurile de intervenții pentru dezvoltare rurală, atunci când utilizează cuantumuri unitare medii planificate, statele membre pot stabili un cuantum unitar mediu planificat maxim.

„Cuantumul unitar mediu planificat maxim” este cuantumul maxim preconizat a fi plătit în medie pentru realizările conexe.

(4)   Dacă pentru o intervenție sunt stabilite cuantumuri unitare diferite, alineatele (2) și (3) se aplică fiecărui cuantum unitar relevant aferent intervenției respective.

(5)   Statele membre stabilesc realizările anuale planificate pentru fiecare intervenție, cuantificate pentru fiecare cuantum unitar uniform sau mediu planificat. În cadrul unei intervenții, realizările anuale planificate pot fi furnizate la nivel agregat pentru toate cuantumurile unitare sau pe grup de cuantumuri unitare.

Articolul 103

Flexibilitate între alocările pentru plăți directe și alocările pentru FEADR

(1)   Ca parte a propunerii sale de plan strategic PAC menționate la articolul 118 alineatul (1), un stat membru poate decide să transfere:

(a)

până la 25 % din alocarea sa pentru plăți directe prevăzută în anexa V, dacă este cazul, după deducerea alocărilor pentru bumbac prevăzute în anexa VIII pentru anii calendaristici 2023-2026 către alocarea sa pentru FEADR pentru exercițiile financiare 2024-2027; sau

(b)

până la 25 % din alocarea sa pentru FEADR pentru exercițiile financiare 2024-2027 către alocarea sa pentru plăți directe prevăzută în anexa V pentru anii calendaristici 2023-2026.

(2)   Procentajul transferului dinspre alocarea statului membru pentru plăți directe spre alocarea sa pentru FEADR menționat la alineatul (1) litera (a) poate fi majorat:

(a)

cu până la 15 puncte procentuale, dacă statul membru în cauză utilizează majorarea respectivă pentru intervenții finanțate din FEADR care vizează îndeplinirea obiectivelor specifice prevăzute la articolul 6 alineatul (1) literele (d), (e) și (f);

(b)

cu până la 2 puncte procentuale, dacă statul membru în cauză utilizează majorarea respectivă în conformitate cu articolul 95 alineatul (1) litera (b).

(3)   Procentajul transferului dinspre alocarea unui stat membru pentru FEADR spre alocarea pentru plăți directe menționat la alineatul (1) litera (b) poate fi majorat la 30 % pentru statele membre cu plăți directe per hectar aflate sub 90 % din media Uniunii. Această condiție este îndeplinită în cazul Bulgariei, Estoniei, Spaniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei, Portugaliei, României, Slovaciei, Finlandei și Suediei.

(4)   Deciziile menționate la alineatul (1) precizează procentajul menționat la alineatele (1), (2) și (3) care poate varia în funcție de anul calendaristic.

(5)   În 2025, statele membre pot să își revizuiască deciziile menționate la alineatul (1) ca parte a unei cereri de modificare a planurilor strategice PAC, menționată la articolul 119.

TITLUL V

PLANUL STRATEGIC PAC

CAPITOLUL I

CERINȚE GENERALE

Articolul 104

Planurile strategice PAC

(1)   Statele membre elaborează planuri strategice PAC în conformitate cu prezentul regulament pentru a pune în aplicare sprijinul din partea Uniunii finanțat din FEGA și FEADR în scopul îndeplinirii obiectivelor specifice prevăzute la articolul 6 alineatele (1) și (2).

(2)   Fiecare stat membru elaborează un singur plan strategic PAC pentru întregul său teritoriu, luând în considerare dispozițiile sale constituționale și instituționale.

Dacă există elemente ale planului strategic PAC care sunt stabilite la nivel regional, statul membru asigură coerența și consecvența lor cu elementele planului strategic PAC stabilite la nivel național. Elementele stabilite la nivel regional se reflectă în mod corespunzător în secțiunile relevante ale planului strategic PAC astfel cum se prevede la articolul 107.

(3)   Pe baza analizei SWOT menționate la articolul 115 alineatul (2) și a unei evaluări a nevoilor, menționată la articolul 108, statele membre stabilesc în planurile strategice PAC o strategie de intervenție în conformitate cu articolul 109, în care sunt stabilite ținte cantitative și obiective de etapă în vederea îndeplinirii obiectivelor specifice prevăzute la articolul 6 alineatele (1) și (2). Țintele sunt stabilite pe baza unui set comun de indicatori de rezultat prevăzut în anexa I.

În vederea atingerii acestor ținte, statele membre stabilesc intervenții bazate pe tipurile de intervenții prevăzute în titlul III.

(4)   Fiecare plan strategic PAC acoperă perioada 1 ianuarie 2023-31 decembrie 2027.

Articolul 105

Un nivel sporit de ambiție în ceea ce privește obiectivele în materie de mediu și de climă

(1)   Prin planurile lor strategice PAC și, în special, prin elementele strategiei de intervenție menționate la articolul 109 alineatul (2) litera (a), statele membre urmăresc să aducă o contribuție generală sporită la îndeplinirea obiectivelor specifice prevăzute la articolul 6 alineatul (1) literele (d), (e) și (f) în raport cu contribuția generală adusă la îndeplinirea obiectivului prevăzut la articolul 110 alineatul (2) primul paragraf litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 prin intermediul sprijinului din cadrul FEGA și FEADR în perioada 2014-2020.

(2)   În planurile lor strategice PAC, statele membre explică, pe baza informațiilor disponibile, modul în care intenționează să aducă această contribuție generală sporită prevăzută la alineatul (1). Respectiva explicație se bazează pe informații relevante precum elementele menționate la articolul 107 alineatul (1) literele (a)-(f) și la articolul 107 alineatul (2) litera (b), precum și pe îmbunătățirile preconizate în raport cu indicatorii de impact relevanți prevăzuți în anexa I.

Articolul 106

Cerințe procedurale

(1)   Statele membre elaborează planurile strategice PAC pe baza unor proceduri transparente, dacă este cazul, în colaborare cu regiunile lor, în conformitate cu cadrul lor instituțional și juridic.

(2)   Organismul din fiecare stat membru care răspunde de elaborarea planului strategic PAC se asigură că:

(a)

acolo unde este cazul, autoritățile relevante de la nivel regional sunt efectiv implicate în pregătirea planului strategic PAC; și

(b)

autoritățile publice competente în domeniul mediului și al climei sunt implicate efectiv în elaborarea aspectelor legate de mediu și de climă ale planului strategic PAC.

(3)   Fiecare stat membru organizează un parteneriat cu autoritățile regionale și locale competente. Parteneriatul include cel puțin următorii parteneri:

(a)

autoritățile relevante de la nivel regional și local, precum și alte autorități publice, inclusiv autoritățile competente în materie de mediu și de climă;

(b)

partenerii economici și sociali, inclusiv reprezentanți ai sectorului agricol;

(c)

organismele relevante care reprezintă societatea civilă și, după caz, organismele responsabile cu promovarea incluziunii sociale, a drepturilor fundamentale, a egalității de gen și a nediscriminării.

Statele membre implică efectiv partenerii respectivi în elaborarea planurilor strategice PAC și se consultă cu părțile interesate relevante, inclusiv în ceea ce privește standardele minime menționate la articolul 13, după caz.

(4)   Statele membre, inclusiv, unde este cazul, regiunile lor, și Comisia cooperează pentru a asigura coordonarea eficace în ceea ce privește punerea în aplicare a planurilor strategice PAC, ținând seama de principiul proporționalității și de principiul gestiunii partajate.

(5)   Organizarea și punerea în aplicare a parteneriatului se efectuează în conformitate cu actul delegat adoptat în temeiul articolului 5 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013.

CAPITOLUL II

CONȚINUTUL PLANULUI STRATEGIC PAC

Articolul 107

Conținutul planului strategic PAC

(1)   Fiecare plan strategic PAC conține secțiuni privind următoarele:

(a)

evaluarea nevoilor;

(b)

strategia de intervenție;

(c)

elementele comune mai multor intervenții;

(d)

plățile directe, intervențiile în anumite sectoare și intervențiile pentru dezvoltarea rurală specificate în strategie;

(e)

ținta și planurile financiare;

(f)

sistemul de guvernanță și de coordonare;

(g)

elementele care asigură modernizarea PAC;

(h)

dacă există elemente ale planului strategic PAC care sunt stabilite la nivel regional, o scurtă descriere a structurii naționale și regionale a statelor membre, precizându-se mai ales care elemente sunt stabilite la nivel național și care sunt stabilite la nivel regional.

(2)   Fiecare plan strategic PAC conține următoarele anexe:

(a)

anexa I privind evaluarea ex ante și evaluarea strategică de mediu (SEA) menționată în Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului (50);

(b)

anexa II privind analiza SWOT;

(c)

anexa III privind consultarea partenerilor;

(d)

dacă este cazul, anexa IV privind plata specifică pentru cultura de bumbac;

(e)

anexa V privind finanțarea națională suplimentară prevăzută în domeniul de aplicare al planului strategic PAC;

(f)

dacă este cazul, anexa VI privind ajutoarele naționale tranzitorii.

(3)   Articolele 108-115 prevăd norme detaliate privind conținutul secțiunilor planurilor strategice PAC și al anexelor la acestea, menționate la alineatele (1) și (2).

Articolul 108

Evaluarea nevoilor

Evaluarea nevoilor menționată la articolul 107 alineatul (1) litera (a) include următoarele:

(a)

rezumatul analizei SWOT menționate la articolul 115 alineatul (2);

(b)

identificarea nevoilor în cazul fiecărui obiectiv specific prevăzut la articolul 6 alineatele (1) și (2), pe baza dovezilor rezultate din analiza SWOT; toate nevoile scoase în evidență de analiza SWOT sunt descrise, indiferent dacă vor fi abordate prin intermediul planului strategic PAC sau nu;

(c)

în ceea ce privește obiectivul specific de sprijinire a veniturilor viabile ale fermelor și a rezilienței, prevăzut la articolul 6 alineatul (1) litera (a), o evaluare a nevoilor atât sub aspectul unei distribuții mai echitabile și al unei direcționări mai eficace și mai eficiente a plăților directe, ținându-se seama, acolo unde este cazul, de structura fermelor, cât și sub aspectul gestionării riscurilor;

(d)

dacă este cazul, o analiză a nevoilor zonelor geografice specifice, cum ar fi regiunile ultraperiferice, precum și zonele montane și insulare;

(e)

ordinea de prioritate a nevoilor, inclusiv o justificare solidă a alegerilor făcute care să acopere, dacă este cazul, motivele pentru care anumite nevoi identificate nu sunt abordate sau sunt abordate doar parțial în cadrul planului strategic PAC.

În cazul obiectivelor specifice prevăzute la articolul 6 alineatul (1) literele (d), (e) și (f), evaluarea nevoilor ține seama de planurile naționale în domeniul mediului și al climei care decurg din actele legislative enumerate în anexa XIII.

Statele membre utilizează în scopul evaluării nevoilor date care sunt recente și fiabile și, atunci când sunt disponibile, defalcate pe genuri.

Articolul 109

Strategia de intervenție

(1)   Strategia de intervenție menționată la articolul 107 alineatul (1) litera (b) prevede, pentru fiecare obiectiv specific prevăzut la articolul 6 alineatele (1) și (2) și abordat în planul strategic PAC:

(a)

ținte și obiective de etapă aferente pentru indicatorii de rezultat relevanți utilizați de statul membru pe baza evaluării nevoilor sale menționată la articolul 108. Valoarea țintelor respective este justificată pe baza respectivei evaluări a nevoilor. În ceea ce privește obiectivele specifice prevăzute la articolul 6 alineatul (1) literele (d), (e) și (f), țintele sunt derivate din elementele explicative menționate la alineatul (2) litera (a) de la prezentul articol;

(b)

intervențiile, bazate pe tipurile de intervenții prevăzute în titlul III, care sunt elaborate pentru a răspunde situației specifice din zona în cauză, urmând o logică de intervenție solidă, sprijinită de evaluarea ex ante menționată la articolul 139, de analiza SWOT menționată la articolul 115 alineatul (2) și de evaluarea nevoilor menționată la articolul 108;

(c)

elemente care arată modul în care intervențiile permit atingerea țintelor și sunt reciproc coerente și compatibile;

(d)

elemente care demonstrează că alocarea resurselor financiare pentru intervențiile din cadrul planului strategic PAC este justificată și adecvată pentru atingerea țintelor stabilite și este consecventă cu planul financiar menționat la articolul 112.

(2)   Strategia de intervenție demonstrează coerența sa și complementaritatea intervențiilor legate de obiectivele specifice prevăzute la articolul 6 alineatele (1) și (2) cuprinzând:

(a)

o prezentare generală a structurii planului strategic PAC în ceea ce privește mediul și clima care descrie următoarele:

(i)

pentru fiecare standard GAEC enumerat în anexa III, modul în care este respectat standardul Uniunii, inclusiv următoarele elemente: un rezumat privind practica în cadrul fermei, domeniul de aplicare teritorială, tipurile de fermieri și de alți beneficiari cărora li se aplică standardul și, dacă este cazul, o descriere a modului în care practica contribuie la îndeplinirea obiectivului principal al standardului GAEC respectiv;

(ii)

contribuția generală a condiționalității la îndeplinirea obiectivelor specifice prevăzute la articolul 6 alineatul (1) literele (d), (e) și (f);

(iii)

complementaritatea dintre condițiile de referință relevante, astfel cum sunt menționate la articolul 31 alineatul (5) și la articolul 70 alineatul (3), condiționalitate și diversele intervenții, inclusiv sprijinul pentru agricultura ecologică, vizând îndeplinirea obiectivelor specifice prevăzute la articolul 6 alineatul (1) literele (d), (e) și (f);

(iv)

modul în care se realizează contribuția generală sporită prevăzută la articolul 105;

(v)

modul în care structura planului strategic PAC în ceea ce privește mediul și clima este menită a contribui la atingerea țintelor pe termen lung la nivel național prevăzute în actele legislative enumerate în anexa XIII sau derivate din acestea și a fi în concordanță cu respectivele ținte;

(b)

în ceea ce privește obiectivul specific prevăzut la articolul 6 alineatul (1) litera (g), o trecere în revistă a intervențiilor relevante și a condițiilor specifice pentru tinerii fermieri prevăzute în planul strategic PAC, cum ar fi cele indicate la articolul 26 alineatul (4) litera (a), la articolele 30, 73 și 75 și la articolul 77 alineatul (6). În special, statele membre se raportează la articolul 95 atunci când prezintă planul financiar legat de tipurile de intervenții menționate la articolele 30, 73 și 75. De asemenea, trecerea în revistă explică, în termeni generali, interacțiunea cu instrumentele naționale, în scopul îmbunătățirii consecvenței dintre acțiunile Uniunii și cele naționale în acest domeniu;

(c)

o explicație cu privire la modul în care intervențiile legate de sprijinul cuplat pentru venit menționate în titlul III capitolul II secțiunea 3 subsecțiunea 1 sunt consecvente cu Directiva 2000/60/CE;

(d)

în ceea ce privește obiectivul specific stabilit la articolul 6 alineatul (1) litera (a), o trecere în revistă a modului în care este abordat țelul unei distribuții mai echitabile și al unei direcționări mai eficace și mai eficiente a sprijinului pentru venit care urmează să fie acordat fermierilor în cadrul planului strategic PAC, inclusiv, acolo unde este cazul, informații care să justifice utilizarea derogării prevăzute la articolul 29 alineatul (1) al doilea paragraf. Totodată, respectiva trecere în revistă abordează, acolo unde este cazul, consecvența și complementaritatea teritorializării sprijinului de bază pentru venit menționat la articolul 22 alineatul (2) cu sprijinul acordat în temeiul altor intervenții, mai ales cu plățile pentru constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice anumitor zone menționate la articolul 71;

(e)

o prezentare generală a intervențiilor legate de sector, inclusiv a sprijinului cuplat pentru venit menționat în titlul III capitolul II secțiunea 3 subsecțiunea 1 și a intervențiilor în anumite sectoare menționate în titlul III capitolul III, care să cuprindă motivele pentru care sunt vizate sectoarele respective, lista intervențiilor per sector și complementaritatea acestora;

(f)

dacă este cazul, o explicație privind intervențiile care sunt menite să contribuie la asigurarea unei abordări coerente și integrate a gestionării riscurilor;

(g)

dacă este cazul, o descriere a interacțiunilor dintre intervențiile naționale și cele regionale, inclusiv distribuirea alocărilor financiare per intervenție și per fond;

(h)

o trecere în revistă a modului în care planul strategic PAC contribuie la îndeplinirea obiectivului specific al îmbunătățirii bunăstării animalelor și al combaterii rezistenței la antimicrobiene prevăzut la articolul 6 alineatul (1) litera (i), inclusiv condițiile de referință și complementaritatea dintre condiționalitate și diferitele intervenții;

(i)

o explicație a modului în care intervențiile și elementele comune mai multor intervenții contribuie la o simplificare pentru beneficiarii finali și la reducerea poverii administrative.

(3)   Dacă există elemente ale planului strategic PAC care sunt stabilite la nivel regional, strategia de intervenție asigură coerența și consecvența elementelor respective cu elementele planului strategic PAC stabilite la nivel național.

Articolul 110

Elemente comune mai multor intervenții

Secțiunea privind elementele comune mai multor intervenții, menționată la articolul 107 alineatul (1) litera (c), include:

(a)

definițiile și condițiile prevăzute de statele membre în conformitate cu articolul 4, precum și cerințele minime pentru intervențiile sub formă de plăți directe în temeiul articolului 18;

(b)

o descriere a utilizării „asistenței tehnice” menționate la articolele 94 și 125, precum și o descriere a rețelei naționale PAC menționate la articolul 126;

(c)

în raport cu obiectivele specifice prevăzute la articolul 6 alineatul (1), definiția „zonelor rurale” utilizată în planul strategic PAC, astfel cum este prevăzută de statele membre;

(d)

alte informații referitoare la implementare, în special:

(i)

o scurtă descriere a modului în care se stabilește valoarea drepturilor la plată și a modului de funcționare a rezervei, după caz;

(ii)

dacă este cazul, utilizarea rezultatului estimat al reducerii plăților directe menționate la articolul 17;

(iii)

decizia și justificarea acesteia vizând punerea în aplicare a articolului 17 alineatul (4), a articolului 29 alineatul (6) și a articolului 30 alineatul (4) din prezentul regulament, precum și a articolului 17 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) 2021/2116;

(iv)

acolo unde este cazul, decizia vizând punerea în aplicare a articolului 19 și descrierea principalelor sale elemente;

(v)

o prezentare generală a coordonării, demarcării și complementarităților dintre FEADR și alte fonduri ale Uniunii utilizate în zonele rurale.

Articolul 111

Intervenții

Secțiunea privind fiecare intervenție specificată în strategie și menționată la articolul 107 alineatul (1) litera (d), inclusiv intervențiile stabilite la nivel regional, include:

(a)

tipul de intervenții pe care se bazează;

(b)

domeniul de aplicare teritorială;

(c)

caracterul specific sau cerințele aferente intervenției respective care asigură o contribuție eficace la îndeplinirea obiectivului specific sau a obiectivelor specifice prevăzute la articolul 6 alineatele (1) și (2); în cazul intervențiilor referitoare la mediu și climă, îmbinarea cu cerințele referitoare la condiționalitate trebuie să arate că practicile sunt complementare și nu se suprapun;

(d)

condițiile de eligibilitate;

(e)

indicatorii de rezultat prevăzuți în anexa I la care intervenția ar trebui să contribuie în mod direct și semnificativ;

(f)

în cazul fiecărei intervenții bazate pe tipurile de intervenții enumerate în anexa II la prezentul regulament, modul în care intervenția respectă dispozițiile relevante din anexa 2 la Acordul OMC privind agricultura specificate la articolul 10 din prezentul regulament și în anexa II la prezentul regulament, iar în cazul fiecărei intervenții care nu este bazată pe tipurile de intervenții enumerate în anexa II la prezentul regulament, indicația dacă intervenția respectă dispozițiile de la articolul 6.5 din Acordul OMC privind agricultura sau din anexa 2 la respectivul acord și, în cazul în care le respectă, modul în care se realizează acest lucru;

(g)

un indicator de realizare și realizările anuale planificate ale intervenției, astfel cum se menționează la articolul 102 alineatul (5);

(h)

cuantumurile unitare anuale uniforme sau medii planificate menționate la articolul 102 alineatul (1) și, dacă este cazul, cuantumurile unitare planificate maxime sau minime menționate la articolul 102 alineatele (2) și (3);

(i)

o explicație a modului în care au fost stabilite cuantumurile menționate la litera (h) de la prezentul alineat;

(j)

acolo unde este cazul:

(i)

forma și rata sprijinului;

(ii)

metoda de calculare a cuantumurilor unitare planificate ale sprijinului și certificarea acesteia, în conformitate cu articolul 82;

(k)

alocarea financiară anuală pentru intervenție, menționată la articolul 101 alineatul (1) sau, în cazul sectoarelor menționate la articolul 42 literele (a), (d), (e) și (f), alocarea financiară anuală pentru sectorul relevant, menționată la articolul 101 alineatul (2), inclusiv, după caz, o defalcare a cuantumurilor planificate pentru granturi și a cuantumurilor planificate pentru instrumentele financiare;

(l)

o mențiune care să indice dacă intervenția nu se încadrează în domeniul de aplicare al articolului 42 din TFUE și face obiectul evaluării ajutoarelor de stat.

Litera (e) de la primul paragraf nu se aplică intervențiilor din cadrul tipului de intervenții în sectorul apicol menționat la articolul 55 alineatul (1) literele (a) și (c)-(g), intervențiilor din cadrul tipului de intervenții în sectorul vitivinicol menționat la articolul 58 alineatul (1) literele (h) - (k) și acțiunilor de informare și de promovare privind sistemele de calitate din cadrul tipului de intervenții pentru cooperare menționat la articolul 77.

Articolul 112

Ținta și planurile financiare

(1)   Planul cu ținte menționat la articolul 107 alineatul (1) litera (e) constă într-un tabel recapitulativ care prezintă țintele și obiectivele de etapă menționate la articolul 109 alineatul (1) litera (a).

(2)   Planul financiar menționat la articolul 107 alineatul (1) litera (e) cuprinde un tabel sinoptic care prevede:

(a)

alocările statului membru pentru tipurile de intervenții sub formă de plăți directe, menționate la articolul 87 alineatul (1), pentru tipurile de intervenții în sectorul vitivinicol, menționate la articolul 88 alineatul (1), pentru tipurile de intervenții în sectorul apicol, menționate la articolul 88 alineatul (2), și pentru tipurile de intervenții pentru dezvoltarea rurală, menționate la articolul 89 alineatul (3), cu precizarea cuantumurilor anuale și totale rezervate de statele membre pentru a respecta cerințele vizând alocările financiare minime prevăzute la articolele 92-98;

(b)

transferurile cuantumurilor menționate la litera (a) între tipurile de intervenții sub formă de plăți directe și tipurile de intervenții pentru dezvoltarea rurală în conformitate cu articolul 103 și eventualele deduceri ale alocărilor statului membru pentru tipurile de intervenții sub formă de plăți directe pentru a pune la dispoziție cuantumuri pentru tipuri de intervenții în alte sectoare, menționate în titlul III capitolul III secțiunea 7, în conformitate cu articolul 88 alineatul (6);

(c)

alocările statului membru pentru tipurile de intervenții în sectorul hameiului, menționate la articolul 88 alineatul (3), și pentru tipurile de intervenții pentru sectorul uleiului de măsline și al măslinelor de masă, menționate la articolul 88 alineatul (4), și, în cazul în care tipurile de intervenții respective nu sunt implementate, decizia de a include alocările aferente în alocarea statului membru pentru plățile directe în conformitate cu articolul 88 alineatul (5);

(d)

dacă este cazul, transferul de alocări ale statului membru de la FEADR către sprijinul acordat prin intermediul InvestEU în conformitate cu articolul 81 din prezentul regulament ori către sprijinul acordat în temeiul Regulamentului (UE) 2021/783 sau al Regulamentului (UE) 2021/817 în conformitate cu articolul 99 din prezentul regulament;

(e)

acolo unde este cazul, cuantumurile planificate pentru regiunile ultraperiferice.

(3)   În plus față de alineatul (2), un plan financiar detaliat prevede, pentru fiecare exercițiu financiar și sub formă de previziuni ale statului membru privind executarea plăților, următoarele tabele în conformitate cu articolul 111 literele (g) și (k):

(a)

o defalcare a alocărilor statului membru pentru tipurile de intervenții sub formă de plăți directe după transferurile menționate la alineatul (2) literele (b) și (c), bazată pe alocările financiare indicative per tip de intervenții și per intervenție, specificând, pentru fiecare intervenție, realizările planificate, cuantumurile unitare medii sau uniforme planificate menționate la articolul 102 alineatul (1) și, după caz, cuantumurile unitare planificate maxime sau minime, ori ambele, menționate la articolul 102 alineatul (2). După caz, defalcarea include cuantumul rezervei de drepturi la plată.

Se precizează rezultatul total estimat al reducerii plăților, menționat la articolul 17.

Ținând seama de utilizarea rezultatului estimat al reducerii plăților, menționat la articolul 17 și la articolul 87 alineatul (3), alocările financiare indicative respective, realizările planificate aferente și cuantumurile unitare medii sau uniforme planificate aferente se stabilesc înainte de reducerea plăților;

(b)

o defalcare per intervenție a alocărilor pentru tipurile de intervenții menționate în titlul III capitolul III, cu indicarea realizărilor planificate sau, în cazul sectoarelor menționate la articolul 42 literele (a), (d), (e) și (f), alocările financiare indicative per sector cu indicarea realizărilor planificate exprimate ca număr de programe operaționale per sector;

(c)

o defalcare a alocărilor statului membru pentru dezvoltarea rurală după transferurile spre și dinspre plățile directe menționate la litera (b), per tip de intervenții și per intervenție, inclusiv totalurile pentru perioada planului strategic PAC, cu indicarea, de asemenea, a ratei aplicabile a contribuției FEADR, defalcată per intervenție și per tip de regiune, după caz. În cazul unui transfer de fonduri dinspre plățile directe, se specifică partea de intervenție, intervenția sau intervențiile finanțate prin transfer. Respectivul tabel indică, de asemenea, realizările planificate pentru fiecare intervenție și cuantumurile unitare medii sau uniforme planificate menționate la articolul 102 alineatul (1), precum și, dacă este cazul, cuantumurile unitare medii planificate maxime menționate la articolul 102 alineatul (3). Dacă este cazul, tabelul include și o defalcare a granturilor și a cuantumurilor planificate pentru instrumentele financiare. Trebuie, de asemenea, precizate cuantumurile pentru asistența tehnică.

Articolul 113

Sisteme de guvernanță și de coordonare

Secțiunea privind sistemele de guvernanță și de coordonare, menționată la articolul 107 alineatul (1) litera (f), include:

(a)

identificarea tuturor organismelor de guvernanță menționate în titlul II capitolul II din Regulamentul (UE) 2021/2116, precum și a autorității naționale de management și, după caz, a autorităților regionale de management;

(b)

identificarea și rolul organismelor intermediare menționate la articolul 123 alineatul (4) din prezentul regulament;

(c)

informații privind sistemele de control și sancțiunile menționate în titlul IV din Regulamentul (UE) 2021/2116, inclusiv:

(i)

sistemul integrat de administrare și control menționat în titlul IV capitolul II din Regulamentul (UE) 2021/2116;

(ii)

sistemul de control și sistemul sancțiunilor aferente condiționalității, menționat în titlul IV capitolele IV și V din Regulamentul (UE) 2021/2116;

(iii)

organismele de control competente responsabile cu controalele;

(d)

o prezentare generală a structurii de monitorizare și raportare.

Articolul 114

Modernizare

Secțiunea privind elementele care asigură modernizarea PAC, menționată la articolul 107 alineatul (1) litera (g), evidențiază elementele din planul strategic PAC care sprijină modernizarea sectorului agricol, a zonelor rurale și a PAC și cuprinde în special:

(a)

o prezentare a modului în care planul strategic PAC va contribui la îndeplinirea obiectivului transversal prevăzut la articolul 6 alineatul (2), în special prin:

(i)

o descriere a structurii organizaționale a AKIS;

(ii)

o descriere a modului în care serviciile de consiliere menționate la articolul 15, cercetarea și rețeaua națională PAC menționate la articolul 126 vor coopera pentru a furniza consiliere, fluxuri de cunoștințe și servicii de inovare, precum și a modului în care acțiunile sprijinite în cadrul intervențiilor în temeiul articolului 78 sau în cadrul altor intervenții relevante sunt integrate în AKIS;

(b)

o descriere a strategiei pentru dezvoltarea tehnologiilor digitale în agricultură și în zonele rurale și pentru utilizarea tehnologiilor respective în scopul îmbunătățirii eficacității și eficienței intervențiilor din cadrul planului strategic PAC.

Articolul 115

Anexe

(1)   Anexa I la planul strategic PAC, menționată la articolul 107 alineatul (2) litera (a), include un rezumat al principalelor rezultate ale evaluării ex ante menționate la articolul 139 și ale SEA, menționate în Directiva 2001/42/CE, și modul în care au fost abordate aceste rezultate sau o justificare a faptului că nu au fost luate în considerare, precum și un link către raportul de evaluare ex ante complet și către raportul SEA.

(2)   Anexa II la planul strategic PAC, menționată la articolul 107 alineatul (2) litera (b), include o analiză SWOT a situației actuale a zonei vizate de planul strategic PAC.

Analiza SWOT este bazată pe situația actuală a zonei vizate de planul strategic PAC și cuprinde, în cazul fiecărui obiectiv specific prevăzut la articolul 6 alineatele (1) și (2), o descriere generală a situației actuale a zonei vizate de planul strategic PAC, pe baza unor indicatori de context comuni și a altor informații cantitative și calitative actualizate, precum studii, rapoarte de evaluare din trecut, analize sectoriale și învățăminte desprinse în urma unor experiențe precedente.

Dacă este cazul, analiza SWOT include o analiză a aspectelor teritoriale, inclusiv a particularităților regionale, evidențiind teritoriile care sunt vizate în mod special de intervenții, și o analiză a aspectelor sectoriale, mai ales pentru acele sectoare care fac obiectul unor intervenții sau programe specifice.

În plus, descrierea respectivă evidențiază, în ceea ce privește fiecare dintre obiectivele generale și specifice prevăzute la articolul 5 și la articolul 6 alineatele (1) și (2), mai ales:

(a)

punctele forte identificate în zona planului strategic PAC;

(b)

deficiențele identificate în zona planului strategic PAC;

(c)

oportunitățile identificate în zona planului strategic PAC;

(d)

amenințările identificate în zona planului strategic PAC.

În cazul obiectivelor specifice prevăzute la articolul 6 alineatul (1) literele (d), (e) și (f), analiza SWOT ține seama de planurile naționale care decurg din actele legislative enumerate în anexa XIII.

În ceea ce privește obiectivul specific prevăzut la articolul 6 alineatul (1) litera (g), analiza SWOT include o scurtă analiză privind accesul la terenuri, mobilitatea terenurilor și restructurarea terenurilor, accesul la finanțare și la credite și accesul la cunoștințe și consiliere.

În ceea ce privește obiectivul transversal prevăzut la articolul 6 alineatul (2), analiza SWOT furnizează, de asemenea, informații relevante privind funcționarea AKIS și a structurilor conexe.

(3)   Anexa III la planul strategic PAC, menționată la articolul 107 alineatul (2) litera (c), include rezultatele consultării cu partenerii și mai ales cu autoritățile relevante de nivel regional și local, precum și o scurtă descriere a modului în care s-a desfășurat consultarea.

(4)   Anexa IV la planul strategic PAC, menționată la articolul 107 alineatul (2) litera (d), oferă o scurtă descriere a plății specifice pentru cultura de bumbac și a complementarității ei cu celelalte intervenții din cadrul planului strategic PAC.

(5)   Anexa V la planul strategic PAC, menționată la articolul 107 alineatul (2) litera (e), conține următoarele:

(a)

o scurtă descriere a finanțării naționale suplimentare pentru intervențiile vizând dezvoltarea rurală menționate în titlul III capitolul IV, prevăzută în domeniul de aplicare al planului strategic PAC, inclusiv cuantumurile per intervenție și indicarea conformității cu cerințele prezentului regulament;

(b)

o explicație privind complementaritatea cu intervențiile din cadrul planului strategic PAC;

(c)

o mențiune care să indice dacă finanțarea națională suplimentară nu se încadrează în domeniul de aplicare al articolului 42 din TFUE și face obiectul evaluării ajutoarelor de stat; și

(d)

finanțarea națională suplimentară în sectorul fructelor și legumelor, menționată la articolul 53.

(6)   Anexa VI la planul strategic PAC, menționată la articolul 107 alineatul (2) litera (f), conține următoarele informații privind ajutoarele naționale tranzitorii:

(a)

pachetul financiar sectorial anual pentru fiecare sector pentru care se acordă ajutoare naționale tranzitorii;

(b)

acolo unde este cazul, rata unitară maximă a sprijinului pentru fiecare an al perioadei;

(c)

acolo unde este cazul, informații privind perioada de referință modificată în conformitate cu articolul 147 alineatul (2) al doilea paragraf;

(d)

o scurtă descriere a complementarității ajutoarelor naționale tranzitorii cu intervențiile din cadrul planului strategic PAC.

Articolul 116

Competențe delegate pentru conținutul planului strategic PAC

Comisia este împuternicită să adopte, până la 31 decembrie 2023, acte delegate în conformitate cu articolul 152 pentru a modifica prezentul capitol în ceea ce privește conținutul planului strategic PAC și al anexelor la acesta. Actele delegate respective sunt strict limitate la abordarea problemelor cu care se confruntă statele membre.

Articolul 117

Competențe de executare pentru conținutul planului strategic PAC

Comisia poate adopta acte de punere în aplicare de stabilire a unor norme privind prezentarea în planurile strategice PAC a elementelor descrise la articolele 108-115. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 153 alineatul (2).

CAPITOLUL III

APROBAREA ȘI MODIFICAREA PLANULUI STRATEGIC PAC

Articolul 118

Aprobarea planului strategic PAC

(1)   Până la 1 ianuarie 2022, fiecare stat membru prezintă Comisiei o propunere de plan strategic PAC care conține elementele menționate la articolul 107.

(2)   Comisia evaluează planul strategic PAC propus din perspectiva caracterului său complet, a consecvenței și coerenței sale cu principiile generale ale dreptului Uniunii, cu prezentul regulament și cu actele delegate și actele de punere în aplicare adoptate în temeiul acestuia, precum și cu Regulamentul (UE) 2021/2116, a contribuției sale efective la îndeplinirea obiectivelor specifice prevăzute la articolul 6 alineatele (1) și (2), precum și a impactului său asupra funcționării adecvate a pieței interne și a denaturării concurenței, precum și asupra nivelului sarcinii administrative asupra beneficiarilor și a administrației. Evaluarea se va concentra, în special, asupra caracterului adecvat al strategiei planului strategic PAC, a obiectivelor specifice aferente, a țintelor, a intervențiilor și a alocării resurselor bugetare pentru îndeplinirea obiectivelor specifice ale planului strategic PAC prin intermediul setului de intervenții propus pe baza analizei SWOT și a evaluării ex ante.

(3)   În funcție de rezultatele evaluării menționate la alineatul (2), Comisia poate adresa observații statelor membre în termen de trei luni de la data prezentării planului strategic PAC.

Statul membru furnizează Comisiei toate informațiile suplimentare necesare și, după caz, revizuiește planul propus.

(4)   Comisia aprobă planul strategic PAC propus, cu condiția să fi fost transmise informațiile necesare, iar planul să fie compatibil cu articolul 9 și cu celelalte cerințe prevăzute în prezentul regulament și în Regulamentul (UE) 2021/2116, precum și cu actele delegate și actele de punere în aplicare adoptate în temeiul acestora. Aprobarea se bazează exclusiv pe acte cu forță juridică obligatorie pentru statele membre.

(5)   Aprobarea fiecărui plan strategic PAC are loc cel târziu la șase luni de la prezentarea sa de către statul membru în cauză.

Aprobarea nu vizează informațiile care figurează la articolul 113 litera (c) și în anexele I-IV la planul strategic PAC menționate la articolul 107 alineatul (2) literele (a)-(d).

În cazuri justificate corespunzător, un stat membru poate solicita Comisiei aprobarea unui plan strategic PAC care nu conține toate elementele. În cazul respectiv, statul membru în cauză indică părțile din planul strategic PAC care lipsesc și prevede ținte și planuri financiare indicative, astfel cum se menționează la articolul 112, pentru întregul plan strategic PAC, pentru a arăta consecvența și coerența de ansamblu ale planului. Elementele lipsă ale planului strategic PAC sunt prezentate Comisiei ca o modificare a planului în conformitate cu articolul 119, într-un termen care nu ar trebui să depășească trei luni de la data aprobării planului strategic PAC.

(6)   Fiecare plan strategic PAC este aprobat de Comisie prin intermediul unei decizii de punere în aplicare, fără a se aplica procedura comitetului menționată la articolul 153.

(7)   Planurile strategice PAC produc efecte juridice doar după aprobarea lor de către Comisie.

Articolul 119

Modificarea planului strategic PAC

(1)   Statele membre pot transmite Comisiei cereri de modificare a planurilor lor strategice PAC.

(2)   Cererile de modificare a planurilor strategice PAC sunt justificate corespunzător și, în special, evidențiază impactul preconizat al modificărilor aduse planului asupra îndeplinirii obiectivelor specifice prevăzute la articolul 6 alineatele (1) și (2). Cererile sunt însoțite de planul modificat, care include anexele actualizate, după caz.

(3)   Comisia evaluează consecvența modificării cu prezentul regulament și cu actele delegate și actele de punere în aplicare adoptate în temeiul acestuia, precum și cu Regulamentul (UE) 2021/2116, și contribuția efectivă a modificării la îndeplinirea obiectivelor specifice.

(4)   Comisia aprobă modificarea solicitată a unui plan strategic PAC, cu condiția să fi fost transmise informațiile necesare, iar planul modificat să fie compatibil cu articolul 9 și cu celelalte cerințe prevăzute în prezentul regulament și în Regulamentul (UE) 2021/2116, precum și cu actele delegate și actele de punere în aplicare adoptate în temeiul acestora.

(5)   Comisia poate face observații în termen de 30 de zile lucrătoare de la data prezentării cererii de modificare a planului strategic PAC. Statul membru furnizează Comisiei toate informațiile suplimentare necesare.

(6)   Aprobarea unei cereri de modificare a unui plan strategic PAC are loc cel târziu la trei luni de la prezentarea sa de către statul membru.

(7)   O cerere de modificare a planului strategic PAC poate fi prezentată o singură dată într-un an calendaristic, sub rezerva unor eventuale excepții prevăzute de prezentul regulament sau care urmează a fi stabilite de Comisie în conformitate cu articolul 122. În plus, pe durata aplicării planului strategic PAC pot fi prezentate alte trei cereri de modificare a planului strategic PAC. Acest alineat nu se aplică cererilor de modificare al căror scop este prezentarea elementelor lipsă în conformitate cu articolul 118 alineatul (5).

O cerere de modificare a planului strategic PAC legată de articolul 17 alineatul (5), de articolul 88 alineatul (7), de articolul 103 alineatul (5) sau de articolul 120 nu face obiectul limitării prevăzute la primul paragraf din prezentul alineat.

(8)   O modificare a planului strategic PAC legată de articolul 17 alineatul (5), de articolul 88 alineatul (7) sau de articolul 103 alineatul (1) în ceea ce privește FEGA produce efecte de la 1 ianuarie a anului calendaristic care urmează anului aprobării cererii de modificare de către Comisie și după modificarea corespunzătoare a alocărilor în conformitate cu articolul 87 alineatul (2).

O modificare a planului strategic PAC legată de articolul 103 alineatul (1) în ceea ce privește FEADR produce efecte după aprobarea cererii de modificare de către Comisie și după modificarea corespunzătoare a alocărilor în conformitate cu articolul 89 alineatul (4).

O modificare a planului strategic PAC legată de FEGA, alta decât modificările menționate la prezentul alineat primul paragraf, produce efecte de la o dată care urmează să fie stabilită de statul membru și care este posterioară datei aprobării cererii de modificare respective de către Comisie. Statele membre pot stabili date de intrare în vigoare diferite pentru diferite elemente ale modificării. La stabilirea datei respective, statele membre țin seama de termenele aferente procedurii de aprobare prevăzute la prezentul articol, precum și de nevoia fermierilor și a altor beneficiari de a avea suficient timp la dispoziție pentru a ține cont de modificare. Data planificată este indicată de statul membru odată cu cererea de modificare a planului strategic PAC și face obiectul aprobării de către Comisie în conformitate cu alineatul (10) de la prezentul articol.

(9)   Prin derogare de la alineatele (2)-(8), (10) și (11) de la prezentul articol, statele membre pot, în orice moment, efectua și aplica modificări la elementele planurilor lor strategice PAC care se referă la intervențiile prevăzute în titlul III capitolul IV, inclusiv condițiile de eligibilitate pentru astfel de intervenții, dacă acestea nu determină modificări ale țintelor menționate la articolul 109 alineatul (1) litera (a). Statele membre notifică Comisiei astfel de modificări înainte de a începe aplicarea lor și le includ în următoarea cerere de modificare a planului strategic PAC în conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol.

(10)   Fiecare modificare a planului strategic PAC este aprobată de Comisie prin intermediul unei decizii de punere în aplicare, fără a se aplica procedura comitetului menționată la articolul 153.

(11)   Fără a se aduce atingere articolului 86, modificările aduse planurilor strategice PAC produc efecte legale doar după aprobarea lor de către Comisie.

(12)   Corecturile erorilor materiale sau evidente sau ale erorilor de redactare care nu afectează punerea în aplicare a politicii și implementarea intervenției nu sunt considerate o cerere de modificare în temeiul prezentului articol. Statele membre informează Comisia cu privire la astfel de corecturi.

Articolul 120

Revizuirea planurilor strategice PAC

Când se aduce o modificare vreunui act legislativ enumerat în anexa XIII, fiecare stat membru analizează dacă planul său strategic PAC ar trebui modificat în consecință, mai ales în ceea ce privește explicația menționată la articolul 109 alineatul (2) litera (a) punctul (v) și elementele suplimentare ale planului strategic PAC menționate în explicația respectivă. În termen de șase luni de la termenul stabilit pentru transpunerea modificării în cazul unei directive enumerate în anexa XIII sau în termen de șase luni de la data aplicării modificării în cazul unui regulament enumerat în anexa XIII, fiecare stat membru notifică Comisiei rezultatul analizei întreprinse, însoțit de o explicație, și, dacă este necesar, transmite o cerere de modificare a planului său strategic PAC în conformitate cu articolul 119 alineatul (2).

Articolul 121

Calcularea termenelor pentru acțiunile Comisiei

În sensul prezentului capitol, atunci când este stabilit un termen pentru o acțiune a Comisiei, termenul respectiv începe să curgă atunci când au fost prezentate toate informațiile în conformitate cu cerințele stabilite în prezentul regulament și cu dispozițiile adoptate în temeiul acestuia.

Acest termen nu include:

(a)

perioada care începe în ziua următoare datei la care Comisia trimite statului membru observațiile sale sau o solicitare de documente revizuite și care se încheie la data la care statul membru răspunde Comisiei;

(b)

pentru modificările legate de articolul 17 alineatul (5),de articolul 88 alineatul (7) și de articolul 103 alineatul (5), perioada pentru adoptarea actului delegat de modificare a alocărilor în conformitate cu articolul 87 alineatul (2).

Articolul 122

Competențe delegate privind modificările planurilor strategice PAC

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 152 pentru a completa prezentul capitol în ceea ce privește:

(a)

procedurile și termenele pentru transmiterea cererilor de modificare a planurilor strategice PAC;

(b)

stabilirea altor cazuri în care nu se aplică prevederea privind numărul maxim de modificări menționat la articolul 119 alineatul (7).

TITLUL VI

COORDONARE ȘI GUVERNANȚĂ

Articolul 123

Autoritatea de management

(1)   Fiecare stat membru desemnează o autoritate națională de management) pentru planul său strategic PAC.

Luând în considerare dispozițiile lor constituționale și instituționale, statele membre pot desemna autorități regionale de management care să fie responsabile parțial sau integral de sarcinile menționate la alineatul (2).

Statele membre se asigură că sistemul de management și control relevant a fost instituit în așa fel încât să asigure o alocare clară și o separare a funcțiilor între autoritatea națională de management și, unde este cazul, autoritățile regionale de management și alte organisme. Statele membre au responsabilitatea de a se asigura că sistemul funcționează în mod eficace pe toată durata aplicării planului strategic PAC.

(2)   Autoritatea de management este responsabilă de gestionarea și punerea în aplicare a planului strategic PAC în mod eficient, eficace și corect. În special, autoritatea de management se asigură că:

(a)

există un sistem electronic de informații, astfel cum se menționează la articolul 130;

(b)

fermierii, alți beneficiari și alte organisme implicate în punerea în aplicare a intervențiilor:

(i)

sunt informați cu privire la obligațiile care le revin ca urmare a acordării ajutorului și utilizează fie un sistem separat de contabilitate, fie o codificare contabilă adecvată pentru toate tranzacțiile aferente unei operațiuni, după caz;

(ii)

cunosc cerințele privind furnizarea datelor către autoritatea de management și privind înregistrarea realizărilor și a rezultatelor;

(c)

fermierii și alți beneficiari vizați primesc, prin mijloace electronice atunci când este oportun, informații clare și precise privind cerințele legale în materie de gestionare și standardele minime GAEC, stabilite în temeiul titlului III capitolul I secțiunea 2, precum și privind cerințele legate de condiționalitatea socială stabilite în temeiul titlului III capitolul I secțiunea 3, care trebuie aplicate la nivel de fermă;

(d)

evaluarea ex ante menționată la articolul 139 este în conformitate cu sistemul de evaluare și monitorizare și este prezentată Comisiei;

(e)

este instituit planul de evaluare menționat la articolul 140 alineatul (4) și că evaluările ex-post menționate la articolul respectiv sunt efectuate în termenul prevăzut în prezentul regulament, asigurându-se faptul că astfel de evaluări sunt în conformitate cu sistemul de monitorizare și evaluare și sunt transmise comitetului de monitorizare și Comisiei;

(f)

comitetul de monitorizare dispune de informațiile și documentele necesare pentru monitorizarea punerii în aplicare a planului strategic PAC, având în vedere prioritățile și obiectivele specifice ale acestuia;

(g)

este elaborat raportul anual privind performanța, inclusiv tabelele de monitorizare agregate, și, după înaintarea raportului către comitetul de monitorizare în vederea unui aviz, raportul este transmis Comisiei în conformitate cu articolul 9 alineatul (3) primul paragraf litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/2116;

(h)

sunt luate măsuri subsecvente relevante în legătură cu observațiile Comisiei referitoare la rapoartele anuale privind performanța;

(i)

înainte de autorizarea plăților, agenția de plăți primește toate informațiile necesare, în special în ceea ce privește procedurile aplicate și toate controalele efectuate în legătură cu intervențiile selectate pentru finanțare;

(j)

beneficiarii unor intervenții finanțate din FEADR, altele decât cele bazate pe suprafață și pe animale, acordă recunoașterea cuvenită sprijinului financiar primit, inclusiv prin utilizarea adecvată a emblemei Uniunii conform normelor prevăzute de Comisie în conformitate cu alineatul (5);

(k)

se face publicitate în favoarea planului strategic PAC, inclusiv prin intermediul rețelei naționale PAC, prin informarea:

(i)

potențialilor beneficiari, a organizațiilor profesionale, a partenerilor economici și sociali, a organismelor implicate în promovarea egalității între bărbați și femei, precum și a organizațiilor neguvernamentale în cauză, inclusiv a organizațiilor de protecție a mediului, cu privire la posibilitățile oferite de planul strategic PAC și la normele privind accesul la finanțarea prin intermediul planului strategic PAC; și

(ii)

fermierilor, a altor beneficiari și a publicului larg cu privire la sprijinul acordat de Uniune pentru agricultură și dezvoltare rurală prin intermediul planului strategic PAC.

Pentru sprijinul finanțat de FEGA, după caz, statele membre se asigură că autoritatea de management utilizează instrumentele și structurile de vizibilitate și comunicare folosite de FEADR.

(3)   În cazul în care autoritățile regionale de management menționate la alineatul (1) al doilea paragraf sunt responsabile de sarcinile menționate la alineatul (2), autoritatea națională de management asigură o coordonare adecvată între autoritățile respective în vederea garantării coerenței și consecvenței în ceea ce privește elaborarea și punerea în aplicare a planului strategic PAC.

(4)   Autoritatea națională de management sau, dacă este cazul, autoritățile regionale de management, pot delega sarcini unor organisme intermediare. În acest caz, autoritatea de management care deleagă păstrează întreaga responsabilitate în ceea ce privește eficiența și corectitudinea gestionării și îndeplinirii sarcinilor respective și se asigură că sunt prevăzute dispoziții corespunzătoare care să permită organismului intermediar să obțină toate datele și informațiile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor respective.

(5)   Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care să stabilească condiții uniforme pentru aplicarea cerințelor privind informarea, publicitatea și vizibilitatea menționate la alineatul (2) literele (j) și (k). Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 153 alineatul (2).

Articolul 124

Comitetul de monitorizare

(1)   Fiecare stat membru instituie un comitet național de monitorizare a punerii în aplicare a planului strategic PAC în termen de trei luni de la data notificării statului membru cu privire la decizia de punere în aplicare a Comisiei prin care se aprobă planul strategic PAC.

Fiecare comitet de monitorizare își adoptă propriul regulament de procedură, care include dispoziții privind coordonarea cu comitetele regionale de monitorizare, dacă acestea sunt instituite în conformitate cu alineatul (5), privind prevenirea conflictelor de interese și privind aplicarea principiului transparenței.

Comitetul de monitorizare se reunește cel puțin o dată pe an și examinează toate chestiunile care afectează progresele înregistrate de planul strategic PAC în privința atingerii țintelor sale.

Fiecare stat membru publică regulamentul de procedură și avizele comitetului de monitorizare.

(2)   Fiecare stat membru decide componența comitetului de monitorizare și asigură o reprezentare echilibrată a autorităților publice și a organismelor intermediare relevante, precum și a reprezentanților partenerilor menționați la articolul 106 alineatul (3).

Fiecare membru al comitetului de monitorizare dispune de un vot.

Statul membru publică online lista membrilor comitetului de monitorizare.

Reprezentanții Comisiei participă la lucrările comitetului de monitorizare în calitate de consultanți.

(3)   Comitetul de monitorizare examinează în special:

(a)

progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a planului strategic PAC și atingerea obiectivelor de etapă și a țintelor;

(b)

orice probleme care afectează performanța planului strategic PAC și acțiunile întreprinse pentru a le remedia, inclusiv progresele realizate în direcția simplificării și a reducerii sarcinii administrative pentru beneficiarii finali;

(c)

elementele evaluării ex ante menționate la articolul 58 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/1060 și în documentul de strategie menționat la articolul 59 alineatul (1) din regulamentul respectiv;

(d)

progresele înregistrate cu privire la efectuarea evaluărilor, a sintezelor evaluărilor și a oricăror acțiuni întreprinse ca urmare a constatărilor;

(e)

informațiile relevante referitoare la performanța planului strategic PAC furnizate de rețeaua națională PAC;

(f)

punerea în aplicare a acțiunilor legate de comunicare și vizibilitate;

(g)

consolidarea capacității administrative pentru autoritățile publice, fermieri și alți beneficiari, acolo unde este cazul.

(4)   Comitetul de monitorizare își dă avizul cu privire la:

(a)

metodologia și criteriile folosite pentru selectarea operațiunilor;

(b)

rapoartele anuale privind performanța;

(c)

planul de evaluare și modificări ale acestuia;

(d)

orice propunere a autorității de management privind modificarea planului strategic PAC.

(5)   Dacă există elemente care sunt stabilite la nivel regional, statele membre în cauză pot institui comitete regionale de monitorizare care să monitorizeze punerea în aplicare a elementelor regionale și să furnizeze comitetului național de monitorizare informații în acest sens. Prezentul articol se aplică respectivelor comitete regionale de monitorizare mutatis mutandis în ceea ce privește elementele stabilite la nivel regional.

Articolul 125

Asistența tehnică la inițiativa statelor membre

(1)   La inițiativa unui stat membru, FEADR poate sprijini acțiuni necesare pentru gestionarea și implementarea eficace a sprijinului aferent planului strategic PAC, inclusiv instituirea și funcționarea rețelelor naționale PAC menționate la articolul 126 alineatul (1). Acțiunile menționate la prezentul alineat pot viza perioade de programare anterioare și perioade ulterioare ale planului strategic PAC.

(2)   De asemenea, pot fi sprijinite și acțiunile autorității fondului principal în conformitate cu articolul 31 alineatele (4), (5) și (6) din Regulamentul (UE) 2021/1060, cu condiția ca inițiativa LEADER să implice sprijin din partea FEADR.

(3)   Asistența tehnică la inițiativa statelor membre nu finanțează organismele de certificare menționate la articolul 12 din Regulamentul (UE) 2021/2116.

Articolul 126

Rețele naționale și europene PAC

(1)   În termen de 12 luni de la aprobarea de către Comisie a planului strategic PAC, fiecare stat membru instituie o rețea națională pentru politica agricolă comună (denumită în continuare „rețeaua națională PAC”) pentru colaborarea în rețea a organizațiilor și administrațiilor, a consilierilor, a cercetătorilor și a altor actori din domeniul inovării, precum și a altor actori din domeniul agriculturii și dezvoltării locale de la nivel național. Rețelele naționale PAC valorifică experiența și practicile în materie de colaborare în rețea deja existente în statul membru.

(2)   Pentru colaborarea în rețea la nivelul Uniunii a rețelelor naționale și a organizațiilor și administrațiilor naționale din domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, Comisia instituie o rețea europeană pentru politica agricolă comună (denumită în continuare „rețeaua europeană PAC”).

(3)   Colaborarea în rețea prin intermediul rețelelor naționale PAC și a rețelei europene PAC are următoarele obiective:

(a)

sporirea implicării tuturor părților interesate relevante în punerea în aplicare a planurilor strategice PAC și, dacă este cazul, în elaborarea acestora;

(b)

asistarea administrațiilor statelor membre în punerea în aplicare a planurilor strategice PAC și în tranziția spre un model de performanță bazat pe rezultatele înregistrate;

(c)

contribuția la ameliorarea calității punerii în aplicare a planurilor strategice PAC;

(d)

contribuția la informarea publicului și a potențialilor beneficiari cu privire la PAC și la oportunitățile de finanțare;

(e)

stimularea inovării în domeniul agriculturii și al dezvoltării rurale și sprijinirea învățării inter pares și a includerii în procesul de schimb de cunoștințe și consolidare a cunoștințelor a tuturor părților interesate, precum și a interacțiunii dintre acestea;

(f)

contribuția la capacități și activități de monitorizare și evaluare;

(g)

contribuția la diseminarea rezultatelor planurilor strategice PAC.

Obiectivul prevăzut la primul paragraf litera (d) este abordat în special prin intermediul rețelelor naționale PAC.

(4)   Sarcinile rețelelor naționale PAC și ale rețelei europene PAC pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute la alineatul (3) sunt următoarele:

(a)

colectarea, analizarea și diseminarea informațiilor privind acțiunile și bunele practici puse în aplicare sau sprijinite în temeiul planurilor strategice PAC, precum și analizarea evoluțiilor din domeniul agriculturii și al dezvoltării rurale care sunt relevante pentru obiectivele specifice prevăzute la articolul 6 alineatele (1) și (2);

(b)

contribuția la consolidarea capacităților administrațiilor statelor membre și ale altor actori implicați în punerea în aplicare a planurilor strategice PAC, inclusiv în ceea ce privește procesele de monitorizare și evaluare;

(c)

crearea de platforme, forumuri și evenimente pentru facilitarea schimburilor de experiență între părțile interesate și a învățării inter pares, inclusiv, după caz, a schimburilor cu rețele din țări terțe;

(d)

colectarea de informații și facilitarea diseminării acestora, precum și a colaborării în rețea între structurile și proiectele finanțate, cum ar fi grupurile de acțiune locală menționate la articolul 33 din Regulamentul (UE) 2021/1060, grupurile operaționale din cadrul PEI menționate la articolul 127 alineatul (3) din prezentul regulament și structuri și proiecte echivalente;

(e)

sprijinirea proiectelor de cooperare între grupuri operaționale din cadrul PEI menționate la articolul 127 alineatul (3) din prezentul regulament, grupurile de acțiune locală menționate la articolul 33 din Regulamentul (UE) 2021/1060 sau structuri similare de dezvoltare locală, inclusiv a proiectelor de cooperare transnațională;

(f)

stabilirea de legături cu alte strategii sau rețele finanțate de Uniune;

(g)

contribuția la dezvoltarea ulterioară a PAC și la pregătirea oricărei perioade ulterioare a planului strategic PAC;

(h)

în cazul rețelelor naționale PAC, participarea și contribuția la activitățile rețelei europene PAC;

(i)

în cazul rețelei europene PAC, cooperarea cu rețelele naționale PAC și contribuția la activitățile acestora;

(5)   Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabilește structura organizațională și modul de funcționare ale rețelei europene PAC. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 153 alineatul (2).

Articolul 127

Parteneriatul european pentru inovare privind productivitatea și durabilitatea agriculturii

(1)   Obiectivul Parteneriatului european pentru inovare privind productivitatea și durabilitatea agriculturii (PEI) este de a stimula inovarea și de a îmbunătăți schimbul de cunoștințe.

PEI sprijină AKIS prin îmbinarea politicilor și a instrumentelor în scopul accelerării inovării.

(2)   PEI contribuie la îndeplinirea obiectivelor specifice prevăzute la articolul 6 alineatele (1) și (2).

În special, PEI:

(a)

creează valoare adăugată, prin asigurarea unei legături mai bune între cercetare și practica agricolă și prin încurajarea utilizării la scară mai largă a măsurilor disponibile în materie de inovare;

(b)

pune în legătură proiectele cu actorii din domeniul inovării;

(c)

promovează punerea în practică mai rapid și la scară mai largă a soluțiilor inovatoare, inclusiv a schimbului între fermieri; și

(d)

informează comunitatea științifică în privința nevoilor în materie de cercetare ale practicii agricole.

(3)   Grupurile operaționale din cadrul PEI sprijinite în cadrul tipului de intervenții pentru cooperare menționate la articolul 77 fac parte din PEI. Fiecare grup operațional din cadrul PEI elaborează un plan pentru un proiect inovator care să fie dezvoltat sau pus în aplicare. Proiectul inovator se bazează pe modelul de inovare interactivă, care are următoarele principii-cheie:

(a)

dezvoltarea de soluții inovatoare axate pe nevoile fermierilor sau ale silvicultorilor, abordând în același timp interacțiunile de-a lungul întregului lanț de aprovizionare atunci când este util acest lucru;

(b)

reunirea partenerilor cu cunoștințe complementare, cum ar fi fermierii, consilierii, cercetătorii, întreprinderile sau organizațiile neguvernamentale, într-o combinație gândită pentru a fi cea mai adecvată pentru îndeplinirea obiectivelor proiectului; și

(c)

luarea de decizii împreună și crearea împreună de-a lungul întregului proiect.

Grupurile operaționale din cadrul PEI pot acționa la nivel transnațional, inclusiv la nivel transfrontalier. Inovarea dorită se poate baza pe practici noi, dar și pe practici tradiționale într-un context geografic sau de mediu nou.

Grupurile operaționale din cadrul PEI diseminează un rezumat al planurilor lor și al rezultatelor proiectelor lor, în special prin intermediul rețelelor naționale PAC și al rețelei europene PAC.

TITLUL VII

MONITORIZARE, RAPORTARE ȘI EVALUARE

CAPITOLUL I

CADRUL DE PERFORMANȚĂ

Articolul 128

Instituirea cadrului de performanță

(1)   Se instituie, sub responsabilitatea comună a statelor membre și a Comisiei, un cadru de performanță. Cadrul de performanță permite raportarea, monitorizarea și evaluarea performanței planului strategic PAC pe parcursul punerii în aplicare a acestuia.

(2)   Cadrul de performanță include următoarele elemente:

(a)

un set de indicatori comuni de realizare, de rezultat, de impact și de context menționați la articolul 7, care vor fi utilizați ca bază pentru monitorizarea, evaluarea și raportarea anuală privind performanța;

(b)

ținte și obiective de etapă anuale stabilite în raport cu obiectivul specific relevant, utilizând indicatorii de rezultat relevanți;

(c)

colectarea, stocarea și transmiterea datelor;

(d)

raportare periodică privind performanța, activități de monitorizare și evaluare;

(e)

evaluările ex ante, intermediară și ex post, precum și toate celelalte activități de evaluare legate de planul strategic PAC.

Articolul 129

Obiectivele cadrului de performanță

Cadrul de performanță are următoarele obiective:

(a)

evaluarea impactului, eficacității, eficienței, relevanței, coerenței și valorii adăugate a PAC la nivelul Uniunii;

(b)

monitorizarea progreselor realizate în ceea ce privește atingerea țintelor din planurile strategice PAC;

(c)

evaluarea impactului, eficacității, eficienței, relevanței și coerenței intervențiilor prevăzute în planurile strategice PAC;

(d)

sprijinirea unui proces comun de învățare legat de monitorizare și de evaluare.

Articolul 130

Sistemul electronic de informații

Statele membre instituie un sistem electronic de informații securizat sau utilizează unul existent, în care înregistrează și păstrează informațiile esențiale privind punerea în aplicare a planului strategic PAC care sunt necesare pentru monitorizare și evaluare, în special pentru monitorizarea progreselor înregistrate în vederea atingerii obiectivelor și țintelor stabilite, inclusiv informații privind fiecare beneficiar și fiecare operațiune.

Articolul 131

Furnizarea de informații

Statele membre se asigură că beneficiarii sprijinului oferit prin intermediul intervențiilor din cadrul planului strategic PAC și grupurile de acțiune locală menționate la articolul 33 din Regulamentul (UE) 2021/1060 furnizează autorității de management, sau altor organisme delegate pentru a îndeplini funcții în numele acesteia, toate informațiile necesare pentru monitorizarea și evaluarea planului strategic PAC.

Statele membre se asigură că sunt stabilite surse de date cuprinzătoare, disponibile la timp și fiabile, pentru a se permite o monitorizare eficace a progreselor înregistrate în vederea îndeplinirii obiectivelor de politică, folosind indicatori de realizare, de rezultat și de impact.

Articolul 132

Proceduri de monitorizare

Pe baza indicatorilor de realizare și de rezultat, comitetul de monitorizare și autoritatea de management monitorizează punerea în aplicare a planului strategic PAC, precum și progresele realizate în vederea atingerii țintelor planului strategic PAC.

Articolul 133

Competențe de executare pentru cadrul de performanță

Comisia adoptă acte de punere în aplicare privind conținutul cadrului de performanță. Aceste acte includ indicatori, alții decât cei enumerați în anexa I, care sunt necesari pentru monitorizarea și evaluarea adecvate ale politicii, metodele de calculare a indicatorilor prevăzuți în anexa I și în afara acesteia, precum și dispozițiile necesare pentru a se garanta acuratețea și fiabilitatea datelor colectate de către statele membre. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 153 alineatul (2).

CAPITOLUL II

RAPOARTELE ANUALE PRIVIND PERFORMANȚA

Articolul 134

Rapoartele anuale privind performanța

(1)   Statele membre furnizează, în conformitate cu articolul 9 alineatul (3) și cu articolul 10 din Regulamentul (UE) 2021/2116, un raport anual privind performanța referitor la punerea în aplicare a planului strategic PAC în exercițiul financiar precedent.

(2)   Ultimul raport anual privind performanța, care trebuie furnizat în conformitate cu articolul 9 alineatul (3) și cu articolul 10 din Regulamentul (UE) 2021/2116, cuprinde un rezumat al evaluărilor realizate pe parcursul perioadei de punere în aplicare.

(3)   Pentru a fi admisibil, raportul anual privind performanța trebuie să conțină toate informațiile prevăzute la alineatele (4), (5), (7), (8), (9) și (10) și, dacă este cazul, la alineatul (6). Fără a aduce atingere procedurilor de verificare anuală prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/2116, în termen de 15 zile lucrătoare de la data transmiterii raportului anual privind performanța, Comisia informează statul membru în cauză dacă raportul nu este admisibil; în caz contrar, raportul este considerat admisibil.

(4)   Rapoartele anuale privind performanța prezintă informații calitative și cantitative esențiale privind punerea în aplicare a planului strategic PAC, făcând trimitere la date financiare și la indicatori de realizare și de rezultat, inclusiv la nivel regional dacă este cazul.

(5)   Informațiile cantitative menționate la alineatul (4) includ:

(a)

realizările obținute;

(b)

cheltuielile declarate în conturile anuale și relevante pentru realizările menționate la litera (a), înainte de aplicarea eventualelor sancțiuni sau a altor reduceri, și pentru FEADR, luând în considerare realocarea fondurilor anulate sau recuperate în temeiul articolului 57 din Regulamentul (UE) 2021/2116;

(c)

raportul dintre cheltuielile menționate la litera (b) și realizările relevante menționate la litera (a) (denumit în continuare „cuantumul unitar realizat”);

(d)

rezultatele și distanța față de obiectivele de etapă corespunzătoare stabilite în conformitate cu articolul 109 alineatul (1) litera (a).

Informațiile menționate la primul paragraf literele (a), (b) și (c) sunt defalcate pe cuantumul unitar prevăzut în planul strategic PAC în conformitate cu articolul 111 litera (h), în scopul verificării performanței. Pentru indicatorii de realizare care sunt marcați în anexa I, utilizați numai în scopul monitorizării, se includ doar informațiile menționate la primul paragraf litera (a) de la prezentul alineat.

(6)   Pentru o intervenție care nu este cuprinsă în sistemul integrat menționat la articolul 65 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/2116, statele membre pot, pe lângă informațiile furnizate în temeiul alineatului (5) din prezentul articol, decide să furnizeze în fiecare raport anual privind performanța:

(a)

fie cuantumurile unitare medii pentru operațiunile selectate în exercițiul financiar precedent și numărul aferent de realizări și cheltuieli; fie

(b)

raportul dintre cheltuielile publice totale, excluzând finanțarea națională suplimentară menționată la articolul 115 alineatul (5), angajate pentru operațiunile pentru care s-au făcut plăți în exercițiul financiar precedent și realizările obținute, precum și numărul aferent de realizări și cheltuieli.

Informațiile respective sunt utilizate de Comisie în sensul articolelor 40 și 54 din Regulamentul (UE) 2021/2116 pentru fiecare an în care sunt efectuate plăți pentru operațiunile aferente.

(7)   Informațiile calitative menționate la alineatul (4) includ:

(a)

o sinteză a stadiului punerii în aplicare a planului strategic PAC în ceea ce privește exercițiul financiar precedent;

(b)

orice problemă care afectează performanța planului strategic PAC, în special în ceea ce privește abaterile de la obiectivele de etapă, dacă este cazul, motivând și descriind măsurile luate, dacă acest lucru este relevant.

(8)   În sensul articolului 54 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/2116, statele membre pot decide să includă de asemenea în cadrul informațiilor calitative menționate la alineatul (4) din prezentul articol:

(a)

justificarea oricărei depășiri a cuantumului unitar realizat în raport cu cuantumul unitar planificat corespunzător sau, după caz, cu cuantumul unitar planificat maxim menționat la articolul 102 din prezentul regulament; sau

(b)

în cazul în care un stat membru decide să utilizeze una dintre posibilitățile prevăzute la alineatul (6) din prezentul articol, justificarea oricărei depășiri a cuantumului unitar realizat fie față de cuantumul unitar mediu corespunzător pentru operațiunile selectate, fie față de raportul dintre cheltuielile publice totale, excluzând finanțarea națională suplimentară menționată la articolul 115 alineatul (5), angajate pentru operațiunile pentru care s-au făcut plăți în exercițiul financiar precedent și realizările conexe obținute, în funcție de opțiunea statului membru.

(9)   Justificarea este inclusă în sensul articolului 40 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/2116 în cazul în care depășirea menționată la alineatul (8) litera (a) din prezentul articol este mai mare de 50 %.

Alternativ, în cazul în care un stat membru decide să utilizeze posibilitatea prevăzută la alineatul (6), justificarea este necesară numai dacă depășirea menționată la alineatul (8) litera (b) este mai mare de 50 %.

(10)   În cazul instrumentelor financiare, pe lângă datele care trebuie furnizate în temeiul alineatului (4), trebuie furnizate informații privind:

(a)

cheltuielile eligibile, în funcție de tipul de produs financiar;

(b)

cuantumul costurilor și comisioanelor de gestiune declarate drept cheltuieli eligibile;

(c)

cuantumul resurselor publice și private mobilizate, pe lângă FEADR, per tip de produs financiar;

(d)

dobânzi și alte câștiguri generate de sprijinul din contribuția FEADR la instrumentele financiare în conformitate cu articolul 60 din Regulamentul (UE) 2021/1060 și resursele restituite care pot fi atribuite sprijinului din partea FEADR, în conformitate cu articolul 62 din respectivul regulament;

(e)

valoarea totală a împrumuturilor și a investițiilor de capital sau cvasicapital în destinatarii finali, care au fost garantate cu cheltuieli publice eligibile excluzând finanțarea națională suplimentară menționată la articolul 115 alineatul (5) din prezentul regulament și care au fost plătite efectiv destinatarilor finali.

În cazul în care statele membre decid să aplice alineatul (6) de la prezentul articol pentru instrumentele financiare, informațiile menționate la alineatul respectiv sunt furnizate la nivelul destinatarilor finali.

(11)   În scopul analizei bienale a performanței menționate la articolul 135, raportul anual privind performanța conține informații privind finanțarea națională suplimentară menționată la articolul 115 alineatul (5) literele (a) și (d). Respectiva finanțare este luată în calcul pentru analiza bienală a performanței.

(12)   Rapoartele anuale privind performanța, precum și un rezumat pentru cetățeni al conținutului acestora, sunt puse la dispoziția publicului.

(13)   Fără a aduce atingere procedurilor de verificare anuală prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/2116, Comisia poate formula observații cu privire la rapoartele anuale privind performanța admisibile în termen de o lună de la prezentarea acestora. În cazul în care Comisia nu prezintă observații în acest termen, rapoartele sunt considerate acceptate. Articolul 121 din prezentul regulament privind calcularea termenelor pentru acțiunile Comisiei se aplică mutatis mutandis.

(14)   Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabilește norme privind prezentarea conținutului raportului anual privind performanța. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 153 alineatul (2).

Articolul 135

Analiza bienală a performanței

(1)   Comisia efectuează o analiză bienală a performanței, pe baza informațiilor furnizate în rapoartele anuale privind performanța.

(2)   În cazul în care valoarea unuia sau mai multor indicatori de rezultat raportați în conformitate cu articolul 134 și care au fost utilizați de statul membru în cauză în scopul analizei performanței în cadrul planului strategic PAC, în conformitate cu anexa I, arată un decalaj mai mare de 35 % față de obiectivul de etapă aferent pentru exercițiul financiar 2024 și mai mare de 25 % pentru exercițiul financiar 2026, statul membru în cauză prezintă o justificare a acestei abateri. În urma evaluării justificării respective, Comisia poate solicita, dacă este necesar, statului membru în cauză să prezinte un plan de acțiune, în conformitate cu articolul 41 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/2116, care să descrie acțiunile de remediere preconizate și calendarul preconizat.

(3)   În 2026, Comisia evaluează informațiile furnizate în rapoartele de performanță pentru exercițiul financiar 2025. În cazul în care valoarea unuia sau mai multor indicatori de rezultat raportați în conformitate cu articolul 134 și care au fost utilizați de statul membru în cauză în scopul analizei performanței în cadrul planului strategic PAC, în conformitate cu anexa I, arată un decalaj mai mare de 35 % față de obiectivul de etapă aferent pentru exercițiul financiar 2025, Comisia poate solicita statului membru în cauză să întreprindă acțiuni de remediere.

Articolul 136

Reuniuni anuale de evaluare

(1)   În fiecare an, statele membre organizează o reuniune de evaluare cu Comisia. Reuniunea de evaluare este prezidată în comun sau de către Comisie și are loc cel mai devreme la două luni de la prezentarea raportului anual privind performanța.

(2)   Reuniunea de evaluare vizează examinarea performanței fiecărui plan, inclusiv a progreselor realizate în vederea atingerii țintelor stabilite, și a informațiilor disponibile privind impactul relevant, precum și a eventualelor probleme care afectează performanța și a măsurilor trecute sau viitoare care puteau sau pot fi luate pentru a le soluționa.

CAPITOLUL III

RAPORTAREA PRIVIND PLATA SPECIFICĂ PENTRU CULTURA DE BUMBAC ȘI AJUTOARELE NAȚIONALE TRANZITORII

Articolul 137

Raportarea anuală

Până la data de 15 februarie 2025 și până la data de 15 februarie a fiecărui an ulterior până în anul 2030, statele membre care acordă plăți specifice pentru cultura de bumbac ce figurează în titlul III capitolul II secțiunea 3 subsecțiunea 2 prezintă Comisiei următoarele informații privind executarea plății respective în exercițiul financiar precedent:

(a)

numărul de beneficiari;

(b)

cuantumul plății pe hectar; și

(c)

numărul de hectare pentru care a fost executată plata.

Articolul 138

Raportarea anuală privind ajutoarele naționale tranzitorii

Până la data de 15 februarie 2025 și până la data de 15 februarie a fiecărui an ulterior până în anul 2030, statele membre care acordă ajutoare naționale tranzitorii prevăzute la articolul 147 prezintă Comisiei următoarele informații privind implementarea ajutoarelor respective în exercițiul financiar precedent, pentru fiecare sector relevant:

(a)

numărul de beneficiari;

(b)

cuantumul total al ajutoarelor naționale tranzitorii acordate; și

(c)

numărul de hectare, de animale sau de alte unități pentru care a fost acordat ajutorul respectiv.

CAPITOLUL IV

EVALUAREA PLANULUI STRATEGIC PAC

Articolul 139

Evaluările ex ante

(1)   Statele membre efectuează evaluări ex ante pentru a îmbunătăți calitatea elaborării planurilor lor strategice PAC.

(2)   Evaluarea ex ante se efectuează sub responsabilitatea autorității responsabile cu elaborarea planului strategic PAC.

(3)   Evaluarea ex ante analizează:

(a)

contribuția planului strategic PAC la îndeplinirea obiectivelor specifice prevăzute la articolul 6 alineatele (1) și (2), luând în considerare nevoile naționale și regionale și potențialul de dezvoltare, precum și învățămintele desprinse din punerea în aplicare a PAC în perioadele de programare anterioare;

(b)

coerența internă a planului strategic PAC propus și relația acestuia cu alte instrumente relevante;

(c)

coerența alocării resurselor bugetare cu acele obiective specifice prevăzute la articolul 6 alineatele (1) și (2) care sunt vizate de planul strategic PAC;

(d)

modul în care realizările preconizate vor contribui la obținerea rezultatelor;

(e)

caracterul adecvat și realist al valorilor-țintă cuantificate pentru rezultate și pentru obiectivele de etapă, având în vedere sprijinul preconizat din FEGA și FEADR;

(f)

măsurile planificate pentru reducerea sarcinii administrative pentru fermieri și alți beneficiari;

(g)

dacă este cazul, justificarea utilizării instrumentelor financiare finanțate de FEADR.

(4)   Evaluarea ex ante poate include cerințele privind SEA stabilite în Directiva 2001/42/CE, ținând seama de nevoile de atenuare a schimbărilor climatice.

Articolul 140

Evaluarea planurilor strategice PAC în perioada de punere în aplicare și ex post

(1)   Statele membre efectuează evaluări ale planurilor lor strategice PAC în perioada de punere în aplicare și ex post pentru a îmbunătăți calitatea elaborării și punerii în aplicare a planurilor. Statele membre evaluează eficacitatea, eficiența, relevanța, coerența, valoarea adăugată la nivelul Uniunii și impactul planurilor lor strategice PAC în ceea ce privește contribuția sa la îndeplinirea obiectivelor generale ale PAC prevăzute la articolul 5 și a acelor obiective specifice prevăzute la articolul 6 alineatele (1) și (2) care sunt vizate de planul strategic PAC în cauză. Impactul general al planului strategic PAC este evaluat doar în cadrul evaluării ex post.

(2)   Statele membre încredințează efectuarea evaluărilor unor experți independenți din punct de vedere funcțional.

(3)   Statele membre se asigură că sunt instituite proceduri pentru generarea și colectarea datelor necesare pentru evaluări.

(4)   Statele membre întocmesc un plan de evaluare care furnizează indicii privind activitățile de evaluare menite a fi desfășurate în cursul perioadei de punere în aplicare.

(5)   Statele membre prezintă planul de evaluare comitetului de monitorizare în termen de un an de la adoptarea planului strategic PAC.

(6)   Autoritatea de management este responsabilă cu finalizarea unei evaluări ex post cuprinzătoare a planului strategic PAC până la 31 decembrie 2031.

(7)   Statele membre pun toate evaluările la dispoziția publicului.

CAPITOLUL V

EVALUAREA PERFORMANȚEI DE CĂTRE COMISIE

Articolul 141

Analiza și evaluarea performanței

(1)   Comisia stabilește un plan de evaluare multianual al PAC care urmează să fie realizat sub responsabilitatea sa. Planul de evaluare respectiv vizează și măsurile prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

(2)   Până la 31 decembrie 2023, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport de sinteză privind planurile strategice PAC ale statelor membre. Raportul include o analiză a efortului comun și a ambiției colective a statelor membre vizând îndeplinirea obiectivelor specifice prevăzute la articolul 6 alineatele (1) și (2), mai ales a celor menționate la articolul 6 alineatul (1) literele (d), (e), (f) și (i).

(3)   Până la 31 decembrie 2025, Comisia prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului pentru a evalua utilizarea noului model de performanță de către statele membre, precum și consecvența și contribuția combinată a intervențiilor din planurile strategice PAC ale statelor membre la îndeplinirea angajamentelor Uniunii în materie de mediu și de climă. Atunci când este necesar, Comisia emite recomandări adresate statelor membre pentru a facilita îndeplinirea acestor angajamente.

(4)   Până la 31 decembrie 2026, Comisia efectuează, ținând seama de indicatorii prevăzuți în anexa I, o evaluare intermediară pentru a analiza eficacitatea, eficiența, relevanța, coerența și valoarea adăugată la nivelul Uniunii a FEGA și FEADR. Comisia poate utiliza toate informațiile relevante disponibile deja în conformitate cu articolul 128 din Regulamentul financiar.

(5)   Comisia efectuează o evaluare ex post pentru a analiza eficacitatea, eficiența, relevanța, coerența și valoarea adăugată la nivelul Uniunii a FEGA și FEADR.

(6)   Pe baza dovezilor furnizate în evaluările PAC, inclusiv în evaluările privind planurile strategice PAC, precum și a altor surse de informații relevante, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului, până la 31 decembrie 2027, un raport privind evaluarea intermediară, care include primele rezultate referitoare la performanța PAC. Un al doilea raport, care include o evaluare a performanței PAC, este prezentat până la 31 decembrie 2031.

Articolul 142

Raportare prin utilizarea unui set de bază de indicatori

În conformitate cu obligația de raportare în temeiul articolului 41 alineatul (3) litera (h) punctul (iii) din Regulamentul financiar, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului informațiile privind performanța menționate la articolul respectiv, măsurate cu ajutorul setului de bază de indicatori prevăzut în anexa XIV la prezentul regulament.

Articolul 143

Dispoziții generale

(1)   Statele membre furnizează Comisiei informațiile disponibile de care aceasta are nevoie pentru a putea realiza monitorizarea și evaluarea PAC menționate la articolul 141.

(2)   Datele necesare pentru indicatorii de context și de impact provin, în primul rând, de la surse de date confirmate, precum Rețeaua de informații contabile agricole și Eurostat. Dacă datele pentru acești indicatori nu sunt disponibile sau nu sunt complete, lacunele sunt soluționate în contextul Programului statistic european instituit prin Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (51), Rețeaua de informații contabile agricole instituită prin Regulamentul (CE) nr. 1217/2009 al Consiliului (52), sau prin intermediul acordurilor formale cu alți furnizori de date, precum Centrul Comun de Cercetare și Agenția Europeană de Mediu.

(3)   Datele provenite din registrele administrative, cum ar fi sistemul integrat menționat la articolul 65 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/2116, sistemul de identificare a parcelelor agricole menționat la articolul 68 din regulamentul respectiv, precum și registrul animalelor și registrul plantațiilor viticole, sunt utilizate și în scopuri statistice, în colaborare cu autoritățile statistice din statele membre și cu Eurostat.

(4)   Comisia poate adopta acte de punere în aplicare de stabilire a unor norme privind informațiile care trebuie trimise de statele membre, ținând seama de necesitatea evitării oricărei sarcini administrative inutile, precum și a unor norme privind nevoile de date și sinergiile dintre potențialele surse de date. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 153 alineatul (2).

TITLUL VIII

DISPOZIȚII PRIVIND CONCURENȚA

Articolul 144

Norme aplicabile întreprinderilor

În cazul în care sprijinul prevăzut în titlul III din prezentul regulament se acordă pentru forme de cooperare între întreprinderi, acesta se poate acorda numai formelor de cooperare care respectă normele de concurență, astfel cum se aplică în temeiul articolelor 206-210 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

Articolul 145

Ajutoare de stat

(1)   Cu excepția cazului în care se prevede altfel în prezentul titlu, sprijinul în temeiul prezentului regulament este acordat în conformitate cu articolele 107, 108 și 109 din TFUE.

(2)   Articolele 107, 108 și 109 din TFUE nu se aplică în cazul sprijinului acordat de statele membre în temeiul prezentului regulament și în conformitate cu acesta sau în cazul finanțării naționale suplimentare menționate la articolul 146 din prezentul regulament care se încadrează în domeniul de aplicare al articolului 42 din TFUE.

Articolul 146

Finanțarea națională suplimentară

Sprijinul furnizat de statele membre în legătură cu operațiunile care se încadrează în domeniul de aplicare al articolului 42 din TFUE și care este menit a oferi o finanțare suplimentară pentru intervențiile vizând dezvoltarea rurală prevăzute în titlul III capitolul IV din prezentul regulament pentru care se acordă sprijin din partea Uniunii în orice moment din perioada planului strategic PAC poate fi acordat numai dacă acesta este în conformitate cu prezentul regulament și este inclus în anexa V la planurile strategice PAC aprobate de Comisie.

Statele membre nu acordă sprijin pentru intervențiile în sectoarele menționate în titlul III capitolul III din prezentul regulament decât în cazurile în care capitolul respectiv prevede în mod explicit acest lucru.

Articolul 147

Ajutoare naționale tranzitorii

(1)   Statele membre care au acordat ajutoare naționale tranzitorii în perioada 2015-2022 în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 pot continua să acorde ajutoare naționale tranzitorii fermierilor.

(2)   Condițiile de acordare a ajutoarelor naționale tranzitorii sunt identice cu cele prevăzute la articolul 37 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013.

Prin derogare de la primul paragraf al prezentului alineat, în situațiile în care condițiile de acordare a ajutoarelor naționale tranzitorii menționate la primul paragraf au fost aferente unei perioade de referință, statele membre pot decide să modifice perioada de referință, însă astfel încât aceasta să nu depășească anul 2018.

(3)   Cuantumul total al ajutoarelor naționale tranzitorii care pot fi acordate per sector este limitat la următoarele procente din nivelul plăților pentru fiecare pachet financiar sectorial, autorizate de Comisie în 2013, în conformitate cu articolul 132 alineatul (7) sau cu articolul 133a alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului (53):

50 % în 2023;

45 % în 2024;

40 % în 2025;

35 % în 2026;

30 % în 2027.

Pentru Cipru, procentul se calculează în funcție de pachetele financiare sectoriale, astfel cum figurează în anexa XVIIa la Regulamentul (CE) nr. 73/2009.

TITLUL IX

DISPOZIȚII GENERALE ȘI FINALE

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 148

Măsuri pentru rezolvarea unor probleme specifice

(1)   Comisia adoptă acte de punere în aplicare care sunt în același timp necesare și justificabile pentru soluționarea în regim de urgență a unor probleme specifice. Astfel de acte de punere în aplicare pot deroga de la dispozițiile prezentului regulament în măsura și pentru perioada în care acest lucru este strict necesar. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 153 alineatul (2).

(2)   Din motive imperioase de urgență justificate corespunzător și pentru a soluționa astfel de probleme specifice, precum cele menționate la alineatul (1), asigurând totodată continuitatea planului strategic PAC în cazul unor circumstanțe extraordinare, Comisia adoptă acte de punere în aplicare cu aplicabilitate imediată în conformitate cu procedura menționată la articolul 153 alineatul (3).

(3)   Măsurile adoptate în temeiul alineatului (1) sau (2) rămân în vigoare pentru o perioadă care nu depășește 12 luni. Dacă, după această perioadă, problemele specifice menționate la alineatele respective persistă, Comisia poate înainta o propunere legislativă adecvată pentru a stabili o soluție permanentă.

(4)   Comisia informează Parlamentul European și Consiliul cu privire la orice măsură adoptată în temeiul alineatului (1) sau (2) în termen de două zile lucrătoare de la adoptarea acesteia.

Articolul 149

Aplicarea în regiunile ultraperiferice și în insulele mici din Marea Egee

(1)   Titlul III capitolul II nu se aplică regiunilor ultraperiferice.

(2)   În cazul plăților directe acordate în regiunile ultraperiferice ale Uniunii în conformitate cu capitolul IV din Regulamentul (UE) nr. 228/2013 și în insulele mici din Marea Egee în conformitate cu capitolul IV din Regulamentul (UE) nr. 229/2013, se aplică articolul 3 punctele 1 și 2, articolul 4 alineatele (2), (3) și (5), articolul 4 alineatul (4) al doilea paragraf, titlul III capitolul I secțiunile 2 și 3 și titlul IX din prezentul regulament. Articolul 4 alineatele (2), (3) și (5) și titlul III capitolul I secțiunea 2 se aplică fără nicio obligație legată de planul strategic PAC.

CAPITOLUL II

SISTEMUL DE INFORMAȚII ȘI PROTECȚIA DATELOR CU CARACTER PERSONAL

Articolul 150

Schimbul de informații și documente

(1)   Comisia instituie, în colaborare cu statele membre, un sistem de informare care permite schimbul securizat de date de interes comun între Comisie și fiecare stat membru.

(2)   Comisia se asigură că există un sistem electronic adecvat și securizat în care informațiile esențiale și rapoartele cu privire la monitorizare și evaluare pot fi înregistrate, stocate și gestionate.

(3)   Comisia adoptă acte de punere în aplicare de stabilire a normelor privind funcționarea sistemului menționat la alineatul (1). Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 153 alineatul (2).

Articolul 151

Prelucrarea și protecția datelor cu caracter personal

(1)   Fără a se aduce atingere articolelor 98, 99 și 100 din Regulamentul (UE) 2021/2116, statele membre și Comisia colectează date cu caracter personal în scopul îndeplinirii obligațiilor lor de gestionare, de control, de monitorizare și, respectiv, de evaluare care le revin în temeiul prezentului regulament și, în special, a obligațiilor prevăzute în titlurile VI și VII și nu prelucrează aceste date într-un mod incompatibil cu acest scop.

(2)   În cazul în care sunt prelucrate în scopuri de monitorizare și evaluare, în conformitate cu titlul VII, folosind sistemul electronic securizat menționat la articolul 150, datele cu caracter personal sunt anonimizate.

(3)   Datele cu caracter personal sunt prelucrate în conformitate cu Regulamentele (UE) 2016/679 și (UE) 2018/1725, inclusiv atunci când astfel de date sunt prelucrate de furnizorii de servicii de consiliere agricolă menționați la articolul 15. În special, aceste date nu sunt stocate într-o formă care permite identificarea persoanelor vizate pentru o perioadă mai îndelungată decât cea necesară pentru scopurile pentru care au fost colectate sau pentru care sunt prelucrate în continuare, ținând seama de perioadele minime de păstrare prevăzute de dreptul aplicabil la nivel național și la nivelul Uniunii.

(4)   Statele membre informează persoanele vizate că datele lor cu caracter personal pot fi prelucrate de către organisme naționale sau ale Uniunii în conformitate cu alineatul (1) și că, în acest sens, le revin drepturile privind protecția datelor prevăzute de Regulamentele (UE) 2016/679 și (UE) 2018/1725.

CAPITOLUL III

ACTE DELEGATE ȘI ACTE DE PUNERE ÎN APLICARE

Articolul 152

Exercitarea delegării de competențe

(1)   Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)   Competența de a adopta actele delegate menționate la articolul 4 alineatul (8), articolul 7 alineatul (2), articolul 13 alineatul (3), articolul 17 alineatul (6), articolul 35, articolul 37 alineatul (5), articolul 38 alineatul (5), articolul 39 alineatul (3), articolele 45, 56 și 84, articolul 87 alineatul (2), articolul 89 alineatul (4), articolul 100 alineatul (3) și articolele 116, 122 și 158 se conferă Comisiei pe o perioadă de șapte ani de la 7 decembrie 2021. Comisia elaborează un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de șapte ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cu cel puțin trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(3)   Delegarea de competențe menționată la articolul 4 alineatul (8), articolul 7 alineatul (2), articolul 13 alineatul (3), articolul 17 alineatul (6), articolul 35, articolul 37 alineatul (5), articolul 38 alineatul (5), articolul 39 alineatul (3), articolele 45, 56 și 84, articolul 87 alineatul (2), articolul 89 alineatul (4), articolul 100 alineatul (3) și articolele 116, 122 și 158 poate fi revocată în oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în respectiva decizie. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)   Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

(5)   De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)   Un act delegat adoptat în temeiul articolului 4 alineatul (8), articolului 7 alineatul (2), articolului 13 alineatul (3), articolului 17 alineatul (6), articolului 35, articolului 37 alineatul (5), articolului 38 alineatul (5), articolului 39 alineatul (3), articolelor 45, 56 și 84, articolului 87 alineatul (2), articolului 89 alineatul (4), articolului 100 alineatul (3) și articolelor 116, 122 și 158 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea actului către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 153

Procedura comitetului

(1)   Comisia este asistată de un comitet numit „Comitetul pentru politica agricolă comună”. Respectivul comitet este un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2)   În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

În cazul actelor menționate la articolul 133 și la articolul 143 alineatul (4) din prezentul regulament, în cazul în care comitetul nu emite un aviz, Comisia nu adoptă proiectul de act de punere în aplicare și se aplică articolul 5 alineatul (4) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(3)   În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011, coroborat cu articolul 5 din respectivul regulament.

CAPITOLUL IV

DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE

Articolul 154

Abrogări

(1)   Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 se abrogă de la 1 ianuarie 2023.

Totuși, sub rezerva Regulamentului (UE) 2020/2220 al Parlamentului European și al Consiliului (54), acesta continuă să se aplice implementării programelor de dezvoltare rurală în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 până la 31 decembrie 2025. În aceleași condiții, acesta se aplică cheltuielilor suportate de beneficiari și plătite de agenția de plăți în cadrul acestor programe de dezvoltare rurală până la 31 decembrie 2025.

Articolul 32 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 și anexa III la regulamentul menționat continuă să se aplice în ceea ce privește delimitarea zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale și cu alte constrângeri specifice. Trimiterile la programele de dezvoltare rurală se citesc ca trimiteri la planurile strategice PAC.

Până când vor fi instituite rețelele naționale PAC și rețeaua europeană PAC menționate la articolul 126 din prezentul regulament, Rețeaua Europeană de Dezvoltare Rurală, Rețeaua Parteneriatului european pentru inovare și rețelele rurale naționale menționate la articolele 52, 53 și 54 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 pot desfășura, pe lângă activitățile menționate la articolele respective, activitățile menționate la articolele 126 și 127 din prezentul regulament.

Atunci când vor fi instituite rețelele naționale PAC și rețeaua europeană PAC menționate la articolul 126 din prezentul regulament, acestea pot, până la 31 decembrie 2025, pe lângă desfășurarea activităților menționate la articolele 126 și 127 din prezentul regulament, să îndeplinească sarcinile menționate la articolul 52 alineatul (3), articolul 53 alineatul (3) și articolul 54 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 legate de implementarea programelor de dezvoltare rurală în temeiul regulamentului respectiv.

(2)   Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 se abrogă cu efect de la 1 ianuarie 2023.

Acesta continuă însă să se aplice în cazul cererilor de ajutor referitoare la anii de cerere care încep înainte de 1 ianuarie 2023.

(3)   Trimiterile din prezentul regulament la Regulamentele (CE) nr. 73/2009 și (UE) nr. 1307/2013 se înțeleg ca trimiteri la regulamentele respective, astfel cum erau în vigoare înaintea abrogării.

Articolul 155

Eligibilitatea anumitor tipuri de cheltuieli legate de perioada planului strategic PAC

(1)   Cheltuielile legate de angajamentele juridice față de beneficiari suportate în temeiul măsurilor menționate la articolul 31 din Regulamentul (CE) nr. 1257/1999 ori la articolul 39 sau la articolul 43 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului care primesc sprijin în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 pot fi în continuare eligibile pentru o contribuție FEADR în perioada planului strategic PAC, în următoarele condiții:

(a)

cheltuielile în cauză sunt prevăzute în planul strategic PAC relevant în conformitate cu prezentul regulament și respectă dispozițiile Regulamentului (UE) 2021/2116;

(b)

se aplică rata contribuției FEADR pentru intervenție stabilită în planul strategic PAC în conformitate cu prezentul regulament pentru a acoperi măsurile respective;

(c)

sistemul integrat menționat la articolul 65 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/2116 se aplică angajamentelor juridice asumate în temeiul măsurilor care corespund tipurilor de intervenții bazate pe suprafață și pe animale enumerate în titlul III capitolele II și IV din prezentul regulament, iar operațiunile relevante sunt identificate în mod clar; și

(d)

plățile pentru angajamentele juridice menționate la litera (c) sunt efectuate în perioada stabilită la articolul 44 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/2116.

(2)   Cheltuielile legate de angajamentele juridice față de beneficiari suportate în temeiul măsurilor menționate la articolul 23 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 pot fi în continuare eligibile pentru o contribuție FEADR în perioada planului strategic PAC, în următoarele condiții:

(a)

cheltuielile în cauză să fie notificate Comisiei ca informații suplimentare în partea planului strategic PAC dedicată strategiei de intervenție, menționată la articolul 109, și prin indicarea cheltuielilor în planul financiar al planului strategic PAC menționat la articolul 112 alineatul (2);

(b)

cheltuielile în cauză să respecte dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 1306/2013, care continuă să se aplice acestora în conformitate cu articolul 104 alineatul (1) al doilea paragraf litera (d) din Regulamentul (UE) 2021/2116; și

(c)

să se aplice rata contribuției FEADR stabilită în planul strategic PAC în temeiul articolului 91 alineatul (2) litera (d) din prezentul regulament.

(3)   Cheltuielile legate de angajamentele juridice față de beneficiari suportate în temeiul măsurilor multianuale menționate la articolele 22, 28, 29, 33 și 34 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 pot fi eligibile pentru o contribuție FEADR în perioada planului strategic PAC, în următoarele condiții:

(a)

cheltuielile în cauză să fie prevăzute în planul strategic PAC relevant în conformitate cu prezentul regulament și să respecte dispozițiile Regulamentului (UE) 2021/2116;

(b)

să se aplice rata contribuției FEADR pentru intervenție stabilită în planul strategic PAC în conformitate cu prezentul regulament pentru a acoperi măsurile respective;

(c)

sistemul integrat menționat la articolul 65 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/2116 să se aplice angajamentelor juridice asumate în temeiul măsurilor care corespund tipurilor de intervenții bazate pe suprafață și pe animale enumerate în titlul III capitolele II și IV din prezentul regulament, iar operațiunile relevante să fie identificate în mod clar; și

(d)

plățile pentru angajamentele juridice menționate la litera (c) din prezentul alineat să fie efectuate în perioada stabilită la articolul 44 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/2116.

(4)   Cheltuielile legate de angajamentele juridice față de beneficiari suportate în temeiul măsurilor menționate la articolele 14-18, articolul 19 alineatul (1) literele (a) și (b) și articolele 20, 23-27, 35, 38, 39 și 39a din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013, articolul 35 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 și articolul 4 din Regulamentul (UE) 2020/2220 după 31 decembrie 2025 pot fi eligibile pentru o contribuție FEADR în perioada planului strategic PAC, în următoarele condiții:

(a)

cheltuielile în cauză să fie prevăzute în planul strategic PAC relevant în conformitate cu prezentul regulament, cu excepția articolului 73 alineatul (3) primul paragraf litera (f), și să respecte dispozițiile Regulamentului (UE) 2021/2116;

(b)

să se aplice rata contribuției FEADR pentru intervenție stabilită în planul strategic PAC în conformitate cu prezentul regulament pentru a acoperi măsurile respective.

(5)   Cheltuielile legate de angajamentele juridice față de beneficiari suportate în temeiul măsurilor multianuale menționate la articolele 28 și 29 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 pot fi eligibile pentru sprijin din partea FEGA în perioada planului strategic PAC, în următoarele condiții:

(a)

cheltuielile în cauză să fie prevăzute în planul strategic PAC relevant în conformitate cu articolul 31 alineatul (7) primul paragraf litera (b) din prezentul regulament și să respecte dispozițiile Regulamentului (UE) 2021/2116;

(b)

sistemul integrat menționat la articolul 65 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/2116 să se aplice angajamentelor juridice asumate în temeiul măsurilor care corespund eco-schemelor menționate la articolul 31 din prezentul regulament, iar operațiunile relevante să fie identificate în mod clar; și

(c)

plățile pentru angajamentele juridice menționate la litera (b) din prezentul alineat să fie efectuate în perioada stabilită la articolul 44 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/2116.

Articolul 156

Tranziția pentru alocările financiare destinate tipurilor de intervenții din anumite sectoare

Începând de la data de la care un plan strategic PAC are efecte juridice în conformitate cu articolul 118 alineatul (7) din prezentul regulament, suma plăților efectuate într-un exercițiu financiar în cadrul fiecăreia dintre schemele de ajutor menționate la articolele 29-31 și 39-60 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, precum și în cadrul fiecăruia dintre tipurile de intervenții pentru anumite sectoare menționate la articolul 42 literele (b)-(e) din prezentul regulament nu depășește alocările financiare stabilite la articolul 88 din prezentul regulament pentru fiecare exercițiu financiar și pentru fiecare dintre respectivele tipuri de intervenții.

Articolul 157

Eligibilitatea cheltuielilor pentru dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității finanțată din fonduri multiple

Prin derogare de la articolul 86 alineatul (1) și de la articolul 118 alineatul (7) din prezentul regulament, cheltuielile efectuate în temeiul articolului 31 alineatul (2) litera (c) și al articolului 31 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/1060, coroborate cu articolul 77 alineatul (1) litera (b) și cu articolul 2 alineatul (2) din prezentul regulament, sunt eligibile pentru o contribuție din FEADR începând cu data prezentării planului strategic PAC, cu condiția ca sprijinul să fie plătit de agenția de plăți începând cu 1 ianuarie 2023. Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 se aplică în ceea ce privește aceste cheltuieli de la data prezentării planului strategic PAC până la 31 decembrie 2022.

Articolul 158

Măsuri tranzitorii

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 152 pentru a completa prezentul regulament cu măsuri de protejare a eventualelor drepturi dobândite și a așteptărilor legitime ale beneficiarilor, în măsura necesară pentru realizarea tranziției de la dispozițiile prevăzute în Regulamentele (UE) nr. 1305/2013, (UE) nr. 1307/2013 și (UE) nr. 1308/2013 la cele prevăzute în prezentul regulament. Aceste norme tranzitorii prevăd în special condițiile în care sprijinul aprobat de Comisie în temeiul Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1308/2013 poate fi integrat în sprijinul acordat în temeiul prezentului regulament, inclusiv în ceea ce privește asistența tehnică și evaluările ex post.

Articolul 159

Revizuirea anexei XIII

Până la 31 decembrie 2025, Comisia revizuiește lista din anexa XIII pe baza acquis-ului Uniunii în domeniul mediului și al climei existent la momentul respectiv și, după caz, prezintă propuneri legislative pentru a adăuga acte legislative suplimentare la lista respectivă.

Articolul 160

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 2 decembrie 2021.

Pentru Parlamentul European

Președintele

Pentru Consiliu

Președintele


(1)  JO C 41, 1.2.2019, p. 1.

(2)  JO C 62, 15.2.2019, p. 214.

(3)  JO C 86, 7.3.2019, p. 173.

(4)  Poziția Parlamentului European din 23 noiembrie 2021 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 2 decembrie 2021.

(5)  Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).

(6)  Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize (JO L 231, 30.6.2021, p. 159).

(7)  Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa, de stabilire a normelor sale de participare și de diseminare și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1290/2013 și (UE) nr. 1291/2013 (JO L 170, 12.5.2021, p. 1).

(8)  Regulamentul (UE) 2021/2116 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 (a se vedea pagina 187 din prezentul Jurnal Oficial).

(9)  Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 martie 2021 de instituire a Programului InvestEU și de modificare a Regulamentului (UE) 2015/1017 (JO L 107, 26.3.2021, p. 30)

(10)  Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 487).

(11)  Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 608).

(12)  JO L 147, 18.6.1993, p. 26.

(13)  Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului din 17 decembrie 2020 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 (JO L 433 I, 22.12.2020, p. 11).

(14)  Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7).

(15)  Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (JO L 20, 26.1.2010, p. 7).

(16)  Directiva 91/676/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole (JO L 375, 31.12.1991, p. 1).

(17)  Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 549).

(18)  Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).

(19)  Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unui cadru de acțiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor (JO L 309, 24.11.2009, p. 71).

(20)  Directiva 89/391/CEE a Consiliului din 12 iunie 1989 privind punerea în aplicare de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă (JO L 183, 29.6.1989, p. 1).

(21)  Directiva 2009/104/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru folosirea de către lucrători a echipamentului de muncă la locul de muncă [a doua directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE] (JO L 260, 3.10.2009, p. 5).

(22)  Directiva (UE) 2019/1152 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă în Uniunea Europeană (JO L 186, 11.7.2019, p. 105).

(23)  Regulamentul (UE) nr. 492/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 aprilie 2011 privind libera circulație a lucrătorilor în cadrul Uniunii (JO L 141, 27.5.2011, p. 1).

(24)  Regulamentul (UE) 2018/848 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului (JO L 150, 14.6.2018, p. 1).

(25)  Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 671).

(26)  Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 și a Deciziei nr. 529/2013/UE (JO L 156, 19.6.2018, p. 1).

(27)  Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 mai 2003 privind instituirea unui nomenclator comun al unităților teritoriale de statistică (NUTS) (JO L 154, 21.6.2003, p. 1).

(28)  JO L 123, 12.5.2016, p. 1.

(29)  Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).

(30)  Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).

(31)  Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(32)  Regulamentul (UE) nr. 228/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 martie 2013 privind măsurile specifice din domeniul agriculturii în favoarea regiunilor ultraperiferice ale Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 247/2006 al Consiliului (JO L 78, 20.3.2013, p. 23).

(33)  Regulamentul (UE) nr. 229/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 martie 2013 privind măsurile specifice din domeniul agriculturii în favoarea insulelor mici din Marea Egee și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1405/2006 al Consiliului (JO L 78, 20.3.2013, p. 41).

(34)  Regulamentul (UE) nr. 702/2014 al Comisiei din 25 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale ca fiind compatibile cu piața internă, în aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (JO L 193, 1.7.2014, p. 1).

(35)  Regulamentul (CE) nr. 1257/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European de Orientare și Garantare Agricolă (FEOGA) și de modificare și abrogare a unor regulamente (JO L 160, 26.6.1999, p. 80).

(36)  Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) (JO L 277, 21.10.2005, p. 1).

(37)  Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 487).

(38)  Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului (JO L 309, 24.11.2009, p. 1).

(39)  Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa (JO L 152, 11.6.2008, p. 1).

(40)  Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 privind bolile transmisibile ale animalelor și de modificare și de abrogare a anumitor acte din domeniul sănătății animalelor („Legea privind sănătatea animală”) (JO L 84, 31.3.2016, p. 1).

(41)  Regulamentul (UE) 2016/2031 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 octombrie 2016 privind măsurile de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 228/2013, (UE) nr. 652/2014 și (UE) nr. 1143/2014 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Directivelor 69/464/CEE, 74/647/CEE, 93/85/CEE, 98/57/CE, 2000/29/CE, 2006/91/CE și 2007/33/CE ale Consiliului (JO L 317, 23.11.2016, p. 4).

(42)  Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE și de abrogare a Directivei 2001/81/CE (JO L 344, 17.12.2016, p. 1).

(43)  Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (JO L 124, 20.5.2003, p. 36).

(44)  JO C 249, 31.7.2014, p. 1.

(45)  Regulamentul (UE) 2016/1012 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind condițiile zootehnice și genealogice aplicabile ameliorării animalelor de reproducție de rasă pură, a porcilor de reproducție hibrizi și a materialului germinativ provenit de la acestea, comerțului cu acestea și introducerii lor în Uniune și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 652/2014 și a Directivelor 89/608/CEE și 90/425/CEE ale Consiliului, precum și de abrogare a anumitor acte în sectorul ameliorării animalelor („Regulamentul privind ameliorarea animalelor”) (JO L 171, 29.6.2016, p. 66).

(46)  Regulamentul (UE) 2020/741 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 mai 2020 privind cerințele minime pentru reutilizarea apei (JO L 177, 5.6.2020, p. 32).

(47)  Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Programului-cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) – Orizont 2020 și de abrogare a Deciziei nr. 1982/2006/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 104).

(48)  Regulamentul (UE) 2021/783 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2021 de instituire a unui program pentru mediu și politici climatice (LIFE) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1293/2013 (JO L 172, 17.5.2021, p. 53).

(49)  Regulamentul (UE) 2021/817 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2021 de instituire a Erasmus+: Programul Uniunii pentru educație și formare, tineret și sport și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1288/2013 (JO L 189, 28.5.2021, p. 1).

(50)  Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului (JO L 197, 21.7.2001, p. 30).

(51)  Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2009 privind statisticile europene și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1101/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind transmiterea de date statistice confidențiale Biroului Statistic al Comunităților Europene, a Regulamentului (CE) nr. 322/97 al Consiliului privind statisticile comunitare și a Deciziei 89/382/CEE, Euratom a Consiliului de constituire a Comitetului pentru programele statistice ale Comunităților Europene (JO L 87, 31.3.2009, p. 164).

(52)  Regulamentul (CE) nr. 1217/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind crearea unei rețele de colectare de informații contabile privind veniturile și activitatea economică a exploatațiilor agricole în Uniunea Europeană (JO L 328, 15.12.2009, p. 27).

(53)  Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie 2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune și de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 (JO L 30, 31.1.2009, p. 16).

(54)  Regulamentul (UE)2020/2220 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 decembrie 2020 de stabilire a anumitor dispoziții tranzitorii privind sprijinul acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și din Fondul european de garantare agricolă (FEGA) în anii 2021 și 2022 și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013, (UE) nr. 1306/2013 și (UE) nr. 1307/2013 în ceea ce privește resursele și aplicarea regulamentelor respective în anii 2021 și 2022 și a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 în ceea ce privește resursele și repartizarea unui astfel de sprijin pentru anii 2021 și 2022 (JO L 437, 28.12.2020, p. 1).


ANEXA I

INDICATORI DE IMPACT, DE REZULTAT, DE REALIZARE ȘI DE CONTEXT ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 7

Evaluarea performanțelor politicii (multianuală) - IMPACT

Obiectivele și indicatorii de impact corespunzători (1)

Analiza performanței - REZULTAT (2)

Bazați doar pe intervențiile sprijinite de PAC


Obiectivul transversal al UE

Indicatori de impact

 

Indicatori de rezultat

Modernizarea agriculturii și a zonelor rurale prin promovarea și împărtășirea cunoștințelor, a inovării și a digitalizării în agricultură și în zonele rurale și prin încurajarea adoptării acestora de către fermieri, prin îmbunătățirea accesului la cercetare, inovare, schimbul de cunoștințe și formare

I.1

Împărtășirea cunoștințelor și a inovării: Ponderea din bugetul PAC alocată împărtășirii cunoștințelor și a inovării

 

R.1PR

Îmbunătățirea performanțelor cu ajutorul cunoștințelor și al inovării: Numărul persoanelor care beneficiază de consiliere, formare, schimb de cunoștințe sau care participă la grupurile operaționale din cadrul Parteneriatului european pentru inovare (PEI) sprijinite de PAC pentru îmbunătățirea performanței durabile economice, sociale, în materie de mediu, climă și eficiență a utilizării resurselor

R.2

Stabilirea de legături între sistemele de consiliere și cele de cunoștințe: Numărul consilierilor care beneficiază de sprijin pentru a fi integrați în cadrul sistemelor de cunoștințe și inovare în agricultură (AKIS)

R.3

Digitalizarea agriculturii: Ponderea fermelor care beneficiază de sprijin pentru tehnologii agricole digitale prin intermediul PAC


Obiectivele specifice ale UE

Indicatori de impact

 

Indicatori de rezultat

Sprijinirea veniturilor viabile ale fermelor și a rezilienței sectorului agricol în întreaga Uniune pentru a spori securitatea alimentară și diversitatea agricolă pe termen lung, precum și pentru a asigura durabilitatea economică a producției agricole în Uniune

I.2

Reducerea disparităților în materie de venituri: Evoluția veniturilor agricole în raport cu economia generală

I.3

Reducerea variabilității veniturilor fermelor: Evoluția veniturilor agricole

I.4

Sprijinirea veniturilor viabile ale fermelor: Evoluția nivelului venitului agricol în funcție de tipul de activitate agricolă (în comparație cu media în agricultură)

I.5

Contribuția la echilibrul teritorial: Evoluția venitului agricol în zone care se confruntă cu constrângeri naturale (față de medie)

 

R.4

Legarea sprijinului pentru venit de standarde și de bunele practici: Ponderea suprafeței agricole utilizate (SAU) care este vizată de sprijinul pentru venit și care face obiectul condiționalității

R.5

Gestionarea riscurilor: Ponderea fermelor care dispun de instrumente de gestionare a riscurilor ce beneficiază de sprijin în cadrul PAC

R.6PR

Redistribuirea către fermele mai mici: Procentajul plăților directe suplimentare per hectar pentru fermele eligibile de dimensiuni mai mici decât media (față de medie)

R.7PR

Majorarea sprijinului pentru fermele din zonele cu nevoi specifice: Procentajul sprijinului suplimentar per hectar în zonele cu nevoi mai mari (față de medie)

Îmbunătățirea orientării spre piață și sporirea competitivității fermelor pe termen scurt și pe termen lung, inclusiv punerea unui accent mai puternic pe cercetare, tehnologie și digitalizare

I.6

Sporirea productivității fermelor: Productivitatea totală a factorilor în agricultură

I.7

Valorificarea comerțului cu produse agroalimentare: Importuri și exporturi de produse agroalimentare

 

R.8

Direcționarea spre ferme din anumite sectoare:

 

Ponderea fermelor care beneficiază de sprijin cuplat pentru venit pentru îmbunătățirea competitivității, a durabilității sau a calității

R.9PR

Modernizarea fermelor: Ponderea fermelor care primesc sprijin pentru investiții în vederea restructurării și modernizării, inclusiv în vederea utilizării mai eficiente a resurselor

Îmbunătățirea poziției fermierilor în cadrul lanțului valoric

I.8

Îmbunătățirea poziției fermierilor în cadrul lanțului alimentar: Valoarea adăugată pentru producătorii primari din lanțul alimentar

 

R.10PR

Mai buna organizare a lanțului de aprovizionare: Ponderea fermelor care participă la grupuri de producători, organizații de producători, piețe locale, lanțuri scurte de aprovizionare și sisteme de calitate sprijinite de PAC

R.11

Concentrarea ofertei: Ponderea valorii producției comercializate de grupuri de producători sau organizații de producători sectoriale prin intermediul unor programe operaționale în anumite sectoare

Contribuirea la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la acestea, inclusiv prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și creșterea capacității de sechestrare a carbonului, precum și promovarea energiei durabile

I.9

Îmbunătățirea rezilienței agriculturii la schimbările climatice: Indicator de progres privind reziliența sectorului agricol

I.10

Contribuirea la atenuarea schimbărilor climatice: Emisiile de gaze cu efect de seră din agricultură

I.11

Creșterea capacității de sechestrare a carbonului: Cantitatea de carbon organic din solul terenurilor agricole

I.12

Sporirea gradului de utilizare a energiei durabile în agricultură: Producția de energie din surse regenerabile care provine din agricultură și din sectorul forestier

 

R.12

Adaptarea la schimbările climatice: Ponderea suprafeței agricole utilizate (SAU) vizate de angajamente care beneficiază de sprijin referitoare la îmbunătățirea adaptării la schimbările climatice

R.13PR

Reducerea emisiilor din sectorul creșterii animalelor: Ponderea unităților vită mare (UVM) vizate de angajamente care beneficiază de sprijin pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și/sau de amoniac, inclusiv gestionarea gunoiului de grajd

R.14PR

Stocarea carbonului în sol și în biomasă: Ponderea suprafeței agricole utilizate (SAU) vizate de angajamente care beneficiază de sprijin referitoare la reducerea emisiilor sau la menținerea sau îmbunătățirea stocării carbonului (inclusiv pajiști permanente, culturi permanente cu înveliș vegetal permanent, terenuri agricole în zone umede și turbării)

R.15

Energie din surse regenerabile care provine din agricultură, silvicultură și din alte surse regenerabile: Investiții care beneficiază de sprijin în capacitatea de producție de energie din surse regenerabile, inclusiv bioenergie (în MW)

R.16

Investiții legate de climă: Ponderea fermelor care beneficiază de sprijin pentru investiții în cadrul PAC care contribuie la atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, precum și la producția de energie din surse regenerabile sau de biomateriale

R.17PR

Terenuri împădurite: Suprafața care beneficiază de sprijin pentru împădurire, agrosilvicultură și refacere, inclusiv defalcări

R.18

Sprijin pentru investiții în sectorul forestier: Totalul investițiilor pentru îmbunătățirea performanței sectorului forestier

Promovarea dezvoltării durabile și a gestionării eficiente a resurselor naturale precum apa, solul și aerul, inclusiv prin reducerea dependenței de substanțe chimice

I.13

Reducerea eroziunii solului: Procentajul terenurilor agricole în stare moderată și gravă de eroziune a solului

I.14

Îmbunătățirea calității aerului: Emisiile de amoniac provenite din agricultură

I.15

Îmbunătățirea calității apei: Bilanțul brut al nutrienților pe terenurile agricole

I.16

Reducerea scurgerii de nutrienți: Nitrați în apa subterană – procentajul de stații de monitorizare a apelor subterane cu concentrație de nitrați de peste 50 mg/l în temeiul Directivei 91/676/CEE

I.17

Reducerea presiunii asupra resurselor de apă: indicele de exploatare a apei plus (Water Exploitation Index Plus - WEI+)

I.18

Utilizarea durabilă și redusă a pesticidelor: Riscurile, utilizarea și efectele pesticidelor

 

R.19PR

Îmbunătățirea și protejarea solurilor: Ponderea suprafeței agricole utilizate (SAU) vizate de angajamente care beneficiază de sprijin care sunt benefice pentru gestionarea solului, în vederea îmbunătățirii calității și a biocenozei solului (cum ar fi reducerea lucrărilor solului, acoperirea solului cu culturi, rotația culturilor inclusiv cu culturi de leguminoase)

R.20PR

Îmbunătățirea calității aerului: Ponderea suprafeței agricole utilizate (SAU) vizate de angajamente care beneficiază de sprijin referitoare la reducerea emisiilor de amoniac

R.21PR

Protejarea calității apei: Ponderea suprafeței agricole utilizate (SAU) vizate de angajamente care beneficiază de sprijin referitoare la calitatea cursurilor de apă

R.22PR

Gestionarea durabilă a nutrienților: Ponderea suprafeței agricole utilizate (SAU) vizate de angajamente care beneficiază de sprijin referitoare la îmbunătățirea gestionării nutrienților

R.23PR

Utilizarea durabilă a apei: Ponderea suprafeței agricole utilizate (SAU) vizate de angajamente care beneficiază de sprijin referitoare la îmbunătățirea echilibrului hidric

R.24PR

Utilizarea durabilă și redusă a pesticidelor: Ponderea suprafeței agricole utilizate (SAU) conform unor angajamente specifice care beneficiază de sprijin și care duc la o utilizare durabilă a pesticidelor, în vederea reducerii riscurilor și a efectelor pesticidelor, precum scurgerea pesticidelor

R.25PR

Performanța de mediu în sectorul creșterii animalelor: Ponderea unităților vită mare (UVM) vizate de angajamente care beneficiază de sprijin referitoare la îmbunătățirea durabilității mediului

R.26

Investiții legate de resursele naturale: Ponderea fermelor care beneficiază de sprijin din PAC pentru investiții productive și neproductive legate de grija pentru resursele naturale

R.27

Performanță în materie de mediu sau de climă prin investiții în zonele rurale: Numărul de operațiuni care contribuie la durabilitatea mediului și la obținerea unei atenuări a schimbărilor climatice și la îndeplinirea obiectivelor de adaptare în zonele rurale

R.28

Performanță în materie de mediu sau de climă prin cunoaștere și inovare: Numărul persoanelor care beneficiază de consiliere, formare, schimb de cunoștințe sau care participă la grupurile operaționale din cadrul Parteneriatului european pentru inovare (PEI) care beneficiază de sprijin din PAC privind performanța în materie de mediu sau de climă

Contribuirea la oprirea și inversarea declinului biodiversității, îmbunătățirea serviciilor ecosistemice și conservarea habitatelor și a peisajelor

I.19

Creșterea populațiilor de păsări comune specifice terenurilor agricole: Indicele păsărilor comune specifice terenurilor agricole

I.20

Îmbunătățirea protejării biodiversității: Procentajul speciilor și habitatelor de interes comunitar care sunt legate de agricultură cu tendințe stabile sau în creștere, cu o defalcare a procentului pentru speciile polenizatoare sălbatice (3)

I.21

Îmbunătățirea furnizării de servicii ecosistemice: Ponderea terenurilor agricole acoperite cu elemente de peisaj

I.22

Sporirea biodiversității agricole în sistemul agricol: Diversitatea culturilor

 

R.29PR

Dezvoltarea agriculturii ecologice: Ponderea suprafeței agricole utilizate (SAU) care beneficiază de sprijin din PAC pentru agricultura ecologică, cu repartizare între menținerea și conversia la aceasta

R.30PR

Sprijinirea gestionării durabile a pădurilor: Ponderea terenurilor forestiere vizate de angajamentele de a sprijini protejarea pădurilor și gestionarea serviciilor ecosistemice

R.31PR

Conservarea habitatelor și a speciilor: Ponderea suprafeței agricole utilizate (SAU) vizate de angajamente care beneficiază de sprijin referitoare la sprijinirea conservării sau a refacerii biodiversității, inclusiv a practicilor agricole de mare valoare naturală

R.32

Investiții legate de biodiversitate: Ponderea fermelor care beneficiază de sprijin din PAC pentru investiții care contribuie la biodiversitate

R.33

Îmbunătățirea gestionării Natura 2000: Ponderea suprafeței totale din Natura 2000 vizate de angajamente care beneficiază de sprijin

R.34PR

Conservarea elementelor de peisaj: Ponderea suprafeței agricole utilizate (SAU) vizate de angajamente care beneficiază de sprijin pentru gestionarea elementelor de peisaj, inclusiv a gardurilor vii și a arborilor

R.35

Conservarea stupilor: Ponderea stupilor care beneficiază de sprijin din PAC

Atragerea și susținerea tinerilor fermieri și a altor noi fermieri și facilitarea dezvoltării durabile a întreprinderilor din zonele rurale

I.23

Atragerea tinerilor fermieri: Evoluția numărului de noi administratori de ferme și a numărului de noi tineri administratori de ferme, inclusiv o defalcare pe sexe

 

R.36PR

Reînnoirea generațională: Numărul de tineri fermieri care beneficiază de sprijin din partea PAC pentru instalare, inclusiv o defalcare pe sexe

Promovarea ocupării forței de muncă, a creșterii economice, a egalității de gen, inclusiv a participării femeilor la agricultură, a incluziunii sociale și a dezvoltării locale în zonele rurale, inclusiv a bioeconomiei circulare și a silviculturii durabile

I.24

Contribuția la ocuparea forței de muncă în zonele rurale: Evoluția ratei de ocupare a forței de muncă în zonele rurale, inclusiv defalcarea pe sexe

I.25

Contribuția la creșterea economică în zonele rurale: Evoluția produsului intern brut (PIB) pe cap de locuitor în zonele rurale

I.26

O PAC mai echitabilă: Distribuirea sprijinului PAC

I.27

Promovarea incluziunii rurale: Evoluția indicelui sărăciei în zonele rurale

 

R.37

Creștere economică și locuri de muncă în zonele rurale: Noi locuri de muncă ce beneficiază de sprijin în cadrul proiectelor PAC

R.38

Sfera de cuprindere a inițiativei LEADER: Ponderea populației rurale vizate de strategiile de dezvoltare locală

R.39

Dezvoltarea economiei rurale: Numărul de întreprinderi rurale, inclusiv întreprinderi din cadrul bioeconomiei, care s-au dezvoltat cu sprijin din partea PAC

R.40

Tranziția inteligentă a economiei rurale: Numărul de strategii „Sate inteligente” care beneficiază de sprijin

R.41PR

Conectarea Europei rurale: Ponderea populației rurale care beneficiază de un acces îmbunătățit la servicii și infrastructură grație sprijinului PAC

R.42

Promovarea incluziunii sociale: Numărul de persoane vizate de proiectele de incluziune socială care beneficiază de sprijin

Îmbunătățirea răspunsului dat de agricultura Uniunii exigențelor societale referitoare la hrană și la sănătate, inclusiv la alimente de înaltă calitate, sigure și hrănitoare produse într-un mod durabil, reducerea deșeurilor alimentare, precum și îmbunătățirea bunăstării animalelor și combaterea rezistenței la antimicrobiene

I.28

Limitarea utilizării antimicrobienelor pentru animalele de fermă: vânzarea/utilizarea de antimicrobiene pentru animale de la care se obțin produse alimentare

I.29

Răspunsul la cererea consumatorilor de alimente de calitate: Valoarea producției din cadrul sistemelor de calitate ale Uniunii și a producției ecologice

 

R.43PR

Limitarea utilizării antimicrobienelor: Ponderea unităților vită mare (UVM) vizate de acțiuni de limitare a utilizării antimicrobienelor (prevenire/reducere) care beneficiază de sprijin

R.44PR

Îmbunătățirea bunăstării animalelor: Ponderea de unități vită mare (UVM) care fac obiectul acțiunilor care beneficiază de sprijin pentru îmbunătățirea bunăstării animalelor

Verificarea anuală a performanței - REALIZARE

Tipuri de intervenții și indicatorii lor de realizare. (4)

Tipuri de intervenții

Indicatori de realizare (5)

Cooperare (articolul 77)

O.1

Numărul de proiecte ale grupurilor operaționale din cadrul Parteneriatului european pentru inovare (PEI)

Schimburi de cunoștințe și diseminarea informațiilor (articolul 78)

O.2

Numărul de acțiuni sau unități de consiliere care oferă sprijin pentru inovare în vederea pregătirii sau a punerii în aplicare a proiectelor grupului operațional din cadrul Parteneriatului european pentru inovare (PEI)

Indicator orizontal

O.3MO

Numărul de beneficiari ai sprijinului PAC

Sprijinul de bază pentru venit(articolul 21)

O.4

Numărul de hectare care beneficiază de sprijinul de bază pentru venit

Plata pentru micii fermieri (articolul 28)

O.5

Numărul de beneficiari sau de hectare care beneficiază de plățile pentru micii fermieri

Sprijinul complementar pentru venit pentru tinerii fermieri (articolul 30)

O.6

Numărul de hectare care beneficiază de sprijinul complementar pentru venit pentru tinerii fermieri

Sprijin redistributiv pentru venit (articolul 29)

O.7

Numărul de hectare care beneficiază de sprijinul redistributiv pentru venit

Eco-scheme (articolul 31)

O.8

Număr de hectare sau de unități vită mare care beneficiază de eco-scheme

Instrumente de gestionare a riscurilor (articolul 76)

O.9

Numărul de unități vizate de instrumentele de gestionare a riscurilor care beneficiază de sprijin în cadrul PAC

Sprijinul cuplat pentru venit (articolul 32)

O.10

Numărul de hectare care beneficiază de sprijin cuplat pentru venit

O.11

Numărul de animale care beneficiază de sprijin cuplat pentru venit

Constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice anumitor zone (articolul 71)

O.12

Numărul de hectare care beneficiază de sprijin pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, inclusiv o defalcare pe tip de zonă

Dezavantaje specifice anumitor zone, generate de anumite cerințe obligatorii (articolul 72)

O.13

Numărul de hectare care beneficiază de sprijin în cadrul rețelei Natura 2000 sau al Directivei 2000/60/CE

Angajamente în materie de mediu și de climă și alte angajamente în materie de gestionare (articolul 70)

O.14

Numărul de hectare (cu excepția celor forestiere) sau numărul altor unități care fac obiectul angajamentelor în materie de mediu sau de climă care depășesc cerințele obligatorii

O.15

Numărul de hectare (forestiere) sau numărul altor unități care fac obiectul angajamentelor în materie de mediu sau de climă care depășesc cerințele obligatorii

O.16

Numărul de hectare sau numărul altor unități care fac obiectul angajamentelor de menținere pentru împădurire și agrosilvicultură

O.17

Numărul de hectare sau numărul altor unități care beneficiază de sprijin pentru agricultura ecologică

 

O.18

Numărul de unități vită mare (UVM) care beneficiază de sprijinul pentru bunăstarea animalelor, sănătate sau intensificarea măsurilor de biosecuritate

O.19

Numărul de operațiuni sau unități care sprijină resursele genetice

Investiții (articolele 73 și 74)

O.20

Numărul de operațiuni sau unități care beneficiază de sprijin pentru investiții productive în cadrul fermei

O.21

Numărul de operațiuni sau unități care beneficiază de sprijin pentru investiții neproductive în cadrul fermei

O.22

Numărul de operațiuni sau unități care beneficiază de sprijin pentru infrastructuri

O.23

Numărul de operațiuni sau unități care beneficiază de sprijin pentru investiții neproductive din afara fermei

O.24

Numărul de operațiuni sau unități care beneficiază de sprijin pentru investiții productive din afara fermei

Instalarea tinerilor fermieri și a noilor fermieri și înființarea de întreprinderi rurale (articolul 75)

O.25

Numărul fermierilor tineri care primesc sprijin pentru instalare

O.26

Numărul de fermieri noi care primesc sprijin pentru instalare (în afara tinerilor fermieri raportați în cadrul O.25)

O.27

Numărul de întreprinderi rurale care primesc sprijin pentru înființare

Cooperarea (articolul 77)

O.28

Numărul de grupuri și organizații de producători care beneficiază de sprijin

O.29

Numărul beneficiarilor care primesc sprijin pentru a participa la sisteme de calitate oficiale

O.30

Numărul de operațiuni sau unități pentru reînnoire generațională care beneficiază de sprijin (exceptând sprijinul pentru instalare)

O.31

Numărul de strategii de dezvoltare locală (LEADER) sau acțiuni pregătitoare care beneficiază de sprijin

O.32

Numărul de alte operațiuni sau unități de cooperare care beneficiază de sprijin (în afara PEI raportate în cadrul O.1)

Schimburi de cunoștințe și diseminarea informației (articolul 78)

O.33

Numărul de acțiuni sau unități de formare, consiliere și sensibilizare care beneficiază de sprijin

Indicator orizontal

O.34MO

Numărul de hectare care fac obiectul practicilor de mediu (indicator de sinteză privind suprafața fizică supusă condiționalității, eco-scheme, angajamentele de gestionare în materie de mediu și de climă în agricultură și silvicultură)

Tipurile de intervenții în anumite sectoare (articolul 47)

O.35

Numărul de programe operaționale care beneficiază de sprijin

Tipurile de intervenții în sectorul vitivinicol (articolul 58)

O.36

Numărul de acțiuni sau de unități care beneficiază de sprijin în sectorul vitivinicol

Tipurile de intervenții în sectorul apicol (articolul 55)

O.37

Numărul de acțiuni sau de unități destinate conservării sau îmbunătățirii apiculturii

INDICATORI DE CONTEXT

 

Numărul indicatorului

Indicator de context

Populație

C.01

Populația totală

C.02

Densitatea populației

C.03

Structura de vârstă a populației

Suprafața totală

C.04

Suprafața totală

C.05

Ocuparea terenurilor

Piața forței de muncă

C.06

Rata de ocupare a forței de muncă în mediul rural

C.07

Rata șomajului în mediul rural

C.08

Ocuparea forței de muncă (pe sector, pe tip de regiune, pe activitate economică)

Economie

C.09

PIB pe cap de locuitor

C.10

Rata de sărăcie

C.11

Valoarea adăugată brută pe sector, pe tip de regiune, în agricultură și pentru producătorii primari

Ferme și fermieri

C.12

Exploatații agricole (ferme)

C.13

Forța de muncă agricolă

C.14

Structura de vârstă a administratorilor de ferme

C.15

Pregătirea agricolă a administratorilor de ferme

C.16

Noi administratori de ferme și tineri administratori de ferme

Terenuri agricole

C.17

Suprafața agricolă utilizată

C.18

Terenuri irigabile

C.19

Activități agricole în zone Natura 2000

C.20

Zone care se confruntă cu constrângeri naturale și cu alte constrângeri specifice

C.21

Terenuri agricole acoperite cu elemente de peisaj

C.22

Diversitatea culturilor

Efectiv de animale

C.23

Unități vită mare

C.24

Densitatea efectivului de animale

Venituri agricole și venituri ale fermelor

C.25

Venitul factorilor agricoli

C.26

Compararea venitului agricol cu costul forței de muncă non-agricole

C.27

Veniturile fermelor pe tip de activitate agricolă, pe regiune, în funcție de dimensiunea fermelor, în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale și cu alte constrângeri specifice

C.28

Formarea brută de capital fix în agricultură

Productivitatea agricolă

C.29

Productivitatea totală a factorilor în agricultură

C.30

Productivitatea muncii în agricultură, în silvicultură și în industria alimentară

Comerțul cu produse agricole

C.31

Importuri și exporturi de produse agricole

Alte activități lucrative

C.32

Infrastructura turistică

Practici agricole

C.33

Suprafața agricolă utilizată pentru agricultura ecologică

C.34

Intensitatea agricolă

C.35

Valoarea producției din cadrul sistemelor de calitate ale Uniunii și a producției ecologice

Biodiversitate

C.36

Indicele păsărilor comune specifice terenurilor agricole

C.37

Procentajul speciilor și habitatelor de interes comunitar care sunt legate de agricultură cu tendințe stabile sau în creștere

Apă

C.38

Utilizarea apei în agricultură

C.39

Calitatea apei

Bilanțul brut al nutrienților – azot

Bilanțul brut al nutrienților – fosfor

Nitrați în apa subterană

Solul

C.40

Cantitatea de carbon organic din solul terenurilor agricole

C.41

Eroziunea solului cauzată de apă

Energie

C.42

Producția de energie din surse regenerabile care provine din agricultură și din sectorul forestier

C.43

Utilizarea energiei în agricultură, în silvicultură și în industria alimentară

Climă

C.44

Emisiile de gaze cu efect de seră provenite din agricultură

C.45

Indicator de progres privind reziliența sectorului agricol

C.46

Pierderi agricole directe provocate de dezastre

Aer

C.47

Emisiile de amoniac provenite din agricultură

Sănătate

C.48

Vânzarea/utilizarea de antimicrobiene pentru animale de la care se obțin produse alimentare

C.49

Riscurile, utilizarea și efectele pesticidelor


(1)  Majoritatea indicatorilor de impact sunt deja colectați prin alte canale (statistici europene, Centrul Comun de Cercetare, Agenția Europeană de Mediu etc.) și utilizați în cadrul altor acte din legislația Uniunii sau al obiectivelor de dezvoltare durabilă. Frecvența de colectare a datelor nu este întotdeauna anuală și s-ar putea înregistra întârzieri de doi sau trei ani.

(2)  Rezultate indirecte. Datele comunicate anual de statele membre în vederea monitorizării progreselor înregistrate privind atingerea țintelor pe care acestea le-au prevăzut în planurile lor strategice PAC. Indicatorii de rezultat care sunt obligatorii pentru analiza performanței, atunci când sunt utilizați de statele membre în conformitate cu articolul 109 alineatul (1) litera (a), sunt marcați cu PR. Statele membre pot utiliza pentru analiza performanței orice alt indicator de rezultat relevant prevăzut în prezenta anexă, în plus față de cei marcați cu PR.

(3)  Evaluarea tendințelor în privința polenizatorilor se realizează prin utilizarea măsurilor relevante ale Uniunii pentru indicatorii privind polenizatorii, în special printr-un indicator privind polenizatorii și alte măsuri adoptate prin intermediul cadrului de guvernanță al Strategiei UE privind biodiversitatea pentru 2030 (comunicarea Comisiei din 20 mai 2020) pe baza Inițiativei UE privind polenizatorii (comunicarea Comisiei din 1 iunie 2018).

(4)  Date comunicate anual pentru cheltuielile declarate.

(5)  Indicatorii de realizare utilizați numai pentru monitorizare sunt marcați cu MO.


ANEXA II

SPRIJIN INTERN CONFORM OMC, ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 10

Tip de intervenții

Trimitere la prezentul regulament

Punctul din anexa 2 la Acordul OMC privind agricultura („cutia verde”)

Sprijinul de bază pentru venit

Titlul III capitolul II secțiunea 2 subsecțiunea 2

5

(dacă implementarea nu este bazată pe drepturi la plată)

6

(dacă implementarea este bazată pe drepturi la plată)

Sprijinul redistributiv pentru venit

Articolul 29

5

(dacă implementarea sprijinului de bază pentru venit nu se bazează pe drepturi la plată)

6

(dacă implementarea sprijinului de bază pentru venit se bazează pe drepturi la plată)

Sprijinul complementar pentru venit pentru tinerii fermieri

Articolul 30

5

(dacă implementarea sprijinului de bază pentru venit nu se bazează pe drepturi la plată)

6

(dacă implementarea sprijinului de bază pentru venit în scopul sustenabilității se bazează pe drepturi la plată)

Schemele pentru climă, mediu și bunăstarea animalelor (eco-scheme)

Articolul 31 alineatul (7) primul paragraf litera (a)

5

(dacă implementarea sprijinului de bază pentru venit aferent nu se bazează pe drepturi la plată)

6

(dacă implementarea sprijinului de bază pentru venit aferent se bazează pe drepturi la plată)

Schemele pentru climă, mediu și bunăstarea animalelor (eco-scheme)

Articolul 31 alineatul (7) primul paragraf litera (b)

12

Fructe și legume, hamei, ulei de măsline, măsline de masă și alte sectoare menționate la articolul 42 litera (f) – investiții în active corporale și necorporale, cercetare și metode de producție experimentale și inovatoare și alte acțiuni, în domenii precum:

Articolul 47 alineatul (1) litera (a)

2, 11 sau 12

conservarea solului, inclusiv sporirea cantității de carbon din sol și îmbunătățirea structurii solului și reducerea contaminanților

Articolul 47 alineatul (1) litera (a) punctul (i)

12

îmbunătățirea utilizării și a gospodăririi eficiente a apei, inclusiv economisirea, conservarea și drenarea apei

Articolul 47 alineatul (1) litera (a) punctul (ii)

12

prevenirea daunelor provocate de fenomene climatice nefavorabile și promovarea dezvoltării și utilizării unor soiuri, rase și a unor practici de gestionare adaptate la condițiile climatice aflate în schimbare

Articolul 47 alineatul (1) litera (a) punctul (iii)

12

creșterea economiilor de energie, eficiența energetică și utilizarea energiei din surse regenerabile

Articolul 47 alineatul (1) litera (a) punctul (iv)

11 sau 12

ambalaje ecologice numai în domeniul cercetării și al producției experimentale

Articolul 47 alineatul (1) litera (a) punctul (v)

2

biosecuritatea, sănătatea și bunăstarea animalelor

Articolul 47 alineatul (1) litera (a) punctul (vi)

12

reducerea emisiilor și a deșeurilor, îmbunătățirea utilizării subproduselor, inclusiv reutilizarea și valorificarea acestora și gestionarea deșeurilor

Articolul 47 alineatul (1) litera (a) punctul (vii)

11 sau 12

îmbunătățirea rezistenței la dăunători și reducerea riscurilor și a efectelor utilizării pesticidelor, inclusiv implementarea tehnicilor de gestionare integrată a dăunătorilor

Articolul 47 alineatul (1) litera (a) punctul (viii)

2, 11 sau 12

îmbunătățirea rezilienței la bolile animalelor și reducerea utilizării medicamentelor de uz veterinar, inclusiv a antibioticelor

Articolul 47 alineatul (1) litera (a) punctul (ix)

2

crearea și menținerea habitatelor favorabile pentru biodiversitate

Articolul 47 alineatul (1) litera (a) punctul (x)

12

îmbunătățirea calității produselor

Articolul 47 alineatul (1) litera (a) punctul (xi)

2

îmbunătățirea resurselor genetice

Articolul 47 alineatul (1) litera (a) punctul (xii)

2

îmbunătățirea condițiilor de încadrare în muncă și asigurarea respectării obligațiilor angajatorilor, precum și a cerințelor de securitate și sănătate în muncă, în conformitate cu Directivele 89/391/CEE, 2009/104/CE și (UE) 2019/1152

Articolul 47 alineatul (1) litera (a) punctul (xiii)

2

Fructe și legume, hamei, ulei de măsline, măsline de masă și alte sectoare menționate la articolul 42 litera (f) – servicii de consiliere și asistență tehnică

Articolul 47 alineatul (1) litera (b)

2

Fructe și legume, hamei, ulei de măsline, măsline de masă și alte sectoare menționate la articolul 42 litera (f) – formare profesională și schimb de bune practici

Articolul 47 alineatul (1) litera (c)

2

Fructe și legume, hamei, ulei de măsline, măsline de masă și alte sectoare menționate la articolul 42 litera (f) – producție organică sau integrată

Articolul 47 alineatul (1) litera (d)

12

Fructe și legume, hamei, ulei de măsline, măsline de masă și alte sectoare menționate la articolul 42 litera (f) – acțiuni pentru îmbunătățirea durabilității și a eficienței transportării și depozitării

Articolul 47 alineatul (1) litera (e)

11, 12 sau 2

Fructe și legume, hamei, ulei de măsline, măsline de masă și alte sectoare menționate la articolul 42 litera (f) – promovare, comunicare și marketing

Articolul 47 alineatul (1) litera (f)

2

Fructe și legume, hamei, ulei de măsline, măsline de masă și alte sectoare menționate la articolul 42 litera (f) – sisteme de calitate

Articolul 47 alineatul (1) litera (g)

2

Fructe și legume, hamei, ulei de măsline, măsline de masă și alte sectoare menționate la articolul 42 litera (f) – sisteme de trasabilitate și certificare

Articolul 47 alineatul (1) litera (h)

2

Fructe și legume, hamei, ulei de măsline, măsline de masă și alte sectoare menționate la articolul 42 litera (f) – atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea

Articolul 47 alineatul (1) litera (i)

11, 2 sau 12

Fructe și legume, hamei, ulei de măsline, măsline de masă și alte sectoare menționate la articolul 42 litera (f) – fonduri mutuale

Articolul 47 alineatul (2) litera (a)

7 sau 2

Fructe și legume, hamei, ulei de măsline, măsline de masă și alte sectoare menționate la articolul 42 litera (f) – investiții în active corporale și necorporale

Articolul 47 alineatul (2) litera (b)

11 sau 2

Fructe și legume, hamei, ulei de măsline, măsline de masă și alte sectoare menționate la articolul 42 litera (f) – replantarea livezilor sau a plantațiilor de măslini

Articolul 47 alineatul (2) litera (d)

8

Fructe și legume, hamei, ulei de măsline, măsline de masă și alte sectoare menționate la articolul 42 litera (f) – înlocuirea efectivului de animale din motive medicale sau ca urmare a pierderilor rezultate în urma unor dezastre naturale;

Articolul 47 alineatul (2) litera (e)

8

Fructe și legume, hamei, ulei de măsline, măsline de masă și alte sectoare menționate la articolul 42 litera (f) – îndrumare

Articolul 47 alineatul (2) litera (j)

2

Fructe și legume, hamei, ulei de măsline, măsline de masă și alte sectoare menționate la articolul 42 litera (f) – punerea în aplicare și gestionarea cerințelor fitosanitare ale țărilor terțe

Articolul 47 alineatul (2) litera (k)

2

Fructe și legume, hamei, ulei de măsline, măsline de masă și alte sectoare menționate la articolul 42 litera (f) – acțiuni de comunicare

Articolul 47 alineatul (2) litera (l)

2

Apicultură – servicii de consiliere, asistență tehnică, formare, informare și schimb de bune practici

Articolul 55 alineatul (1) litera (a)

2

Apicultură – investiții în active corporale și necorporale, precum și alte acțiuni, inclusiv pentru: combaterea agresorilor și a bolilor

Articolul 55 alineatul (1) litera (b) punctul (i)

11, 12 sau 2

Apicultură – investiții în active corporale și necorporale, precum și alte acțiuni, inclusiv pentru: prevenirea daunelor provocate de fenomene climatice nefavorabile, dezvoltarea și utilizarea unor practici de gestionare

Articolul 55 alineatul (1) litera (b) punctul (ii)

11, 12 sau 2

Apicultură – sprijin pentru laboratoare

Articolul 55 alineatul (1) litera (c)

2

Apicultură – programe de cercetare

Articolul 55 alineatul (1) litera (e)

2

Apicultură – promovare, comunicare și marketing

Articolul 55 alineatul (1) litera (f)

2

Apicultură – îmbunătățirea calității produselor

Articolul 55 alineatul (1) litera (g)

2

Vin – restructurare și reconversie

Articolul 58 alineatul (1) primul paragraf litera (a)

8, 11 sau 12

Vin – investiții în active corporale și necorporale

Articolul 58 alineatul (1) primul paragraf litera (b)

11

Vin – investiții tangibile și intangibile în inovare

Articolul 58 alineatul (1) primul paragraf litera (e)

11

Vin - servicii de consiliere

Articolul 58 alineatul (1) primul paragraf litera (f)

2

Vin – acțiuni de informare

Articolul 58 alineatul (1) primul paragraf litera (h)

2

Vin – promovarea enoturismului

Articolul 58 alineatul (1) primul paragraf litera (i)

2

Vin – îmbunătățirea cunoașterii piețelor

Articolul 58 alineatul (1) primul paragraf litera (j)

2

Vin – promovare și comunicare

Articolul 58 alineatul (1) primul paragraf litera (k)

2

Vin – costuri administrative aferente fondurilor mutuale

Articolul 58 alineatul (1) primul paragraf litera (l)

2

Vin – investiții pentru îmbunătățirea durabilității

Articolul 58 alineatul (1) primul paragraf litera (m)

11, 12 sau 2

Angajamente în materie de mediu și de climă și alte angajamente în materie de gestionare

Articolul 70

12

Constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice anumitor zone

Articolul 71

13

Dezavantaje specifice anumitor zone, generate de anumite cerințe obligatorii

Articolul 72

12

Investiții

Articolul 73

11 sau 8

Investiții în irigații

Articolul 74

11

Cooperare

Articolul 77

2

Schimburi de cunoștințe și diseminarea informațiilor

Articolul 78

2


ANEXA III

NORME PRIVIND CONDIȚIONALITATEA, ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 12

SMR: Cerință legală în materie de gestionare

GAEC: Standard privind bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor

Domenii

Aspect principal

Cerințe și standarde

Principalul obiectiv al standardului

Clima și mediul

Schimbările climatice

(atenuarea lor

și adaptarea la acestea)

GAEC 1

Menținerea pajiștilor permanente pe baza unui raport proporțional între pajiștile permanente și suprafața agricolă la nivel național, regional, subregional, la nivelul grupului de exploatații sau al exploatației în comparație cu anul de referință 2018.

Reducerea maximă este de 5 % în comparație cu anul de referință.

Clauză generală de salvgardare împotriva conversiei către alte utilizări agricole, pentru menținerea stocurilor de carbon

GAEC 2

Protejarea zonelor umede și a turbăriilor (1)

Protejarea solurilor bogate în carbon

GAEC 3

Interdicția de a incendia miriștile, cu excepția cazurilor justificate din motive fitosanitare

Menținerea nivelului de materie organică din sol

 

Apă

SMR 1

Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1):

articolul 11 alineatul (3) litera (e) și, în ceea ce privește cerințele obligatorii referitoare la controlul surselor difuze de poluare cu fosfați, articolul 11 alineatul (3) litera (h)

 

 

 

SMR 2

Directiva Consiliului 91/676/CEE din 12 decembrie 1991 privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole (JO L 375, 31.12.1991, p. 1):

articolele 4 și 5

 

GAEC 4

Crearea de zone tampon de-a lungul cursurilor de apă (2)

Protecția cursurilor râurilor împotriva poluării și a formării de șiroaie

 

Solul

(protecție și calitate)

GAEC 5

Gestionarea lucrărilor solului, reducerea riscului de degradare a solului și eroziune, inclusiv luarea în considerare a unghiului pantei.

Gestionarea minimă a terenului pentru a reflecta condițiile specifice ale locului în scopul limitării eroziunii

GAEC 6

Acoperirea minimă a solului pentru a evita solul descoperit în perioadele cele mai sensibile (3)

Protejarea solurilor în perioadele și în zonele cele mai sensibile

GAEC 7

Rotația culturilor pe terenuri arabile, cu excepția culturilor care cresc sub apă (4)

Păstrarea potențialului solurilor

 

Biodiversitate și peisaj

(protecție și calitate)

SMR 3

Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (JO L 20, 26.1.2010, p. 7):

articolul 3 alineatul (1), articolul 3 alineatul (2) litera (b), articolul 4 alineatele (1), (2) și (4)

 

SMR 4

Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7):

articolul 6 alineatele (1) și (2)

 

 

 

GAEC 8

Procentajul minim din suprafața agricolă dedicat zonelor sau elementelor neproductive (5)

Ponderea minimă de cel puțin 4 % din terenul arabil la nivel de fermă alocat zonelor și elementelor neproductive, inclusiv terenuri lăsate în pârloagă.

Menținerea elementelor și zonelor neproductive în scopul îmbunătățirii biodiversității agricole

În cazul în care un fermier se angajează să aloce cel puțin 7 % din terenul său arabil unor zone sau elemente neproductive, inclusiv terenuri lăsate în pârloagă, în cadrul unei eco-scheme consolidate în conformitate cu articolul 31 alineatul (6), ponderea care trebuie să respecte prezentul standard GAEC se reduce la 3 %.

Ponderea minimă de cel puțin 7 % din terenul arabil la nivel de fermă dacă acesta include, de asemenea, culturi intermediare sau culturi fixatoare de azot, cultivate fără utilizarea de produse de protecție a plantelor, din care 3 % reprezintă terenuri lăsate în pârloagă sau elemente neproductive. Statele membre ar trebui să utilizeze factorul de ponderare de 0,3 pentru culturile intermediare.

Menținerea elementelor de peisaj

Interzicerea tăierii gardurilor vii și a arborilor în perioada de reproducere și creștere a păsărilor

Opțional, măsuri pentru evitarea speciilor de plante invazive

 

 

GAEC 9

Interzicerea conversiei sau arării pajiștilor permanente desemnate drept pajiști permanente sensibile din punct de vedere ecologic din cadrul siturilor Natura 2000

Protejarea habitatelor și a speciilor

Sănătate publică și sănătatea plantelor

Siguranța alimentară

SMR 5

Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (JO L 31, 1.2.2002, p. 1):

articolele 14 și 15, articolul 17 alineatul (1) (6) și articolele 18, 19 și 20

 

 

 

SMR 6

Directiva Consiliului 96/22/CE din 29 aprilie 1996 privind interzicerea utilizării anumitor substanțe cu efect hormonal sau tireostatic și a substanțelor β-agoniste în creșterea animalelor și de abrogare a directivelor 81/602/CEE, 88/146/CEE și 88/299/CEE (JO L 125, 23.5.1996, p. 3):

articolul 3 literele (a), (b), (d) și (e) și articolele 4, 5 și 7

 

Produse de protecție a plantelor

SMR 7

Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului (JO L 309, 24.11.2009, p. 1):

articolul 55 primele două teze

 

 

 

SMR 8

Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unui cadru de acțiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor (JO L 309, 24.11.2009, p. 71):

 

 

 

 

articolul 5 alineatul (2) și articolul 8 alineatele (1)-(5)

articolul 12 în ceea ce privește restricțiile referitoare la utilizarea pesticidelor în zonele protejate definite pe baza Directivei 2000/60/CE și a legislației privind Natura 2000

articolul 13 alineatele (1) și (3) în ceea ce privește manipularea și depozitarea pesticidelor și eliminarea resturilor

 

Bunăstarea animalelor

Bunăstarea animalelor

SMR 9

Directiva 2008/119/CE a Consiliului din 18 decembrie 2008 de stabilire a normelor minime privind protecția vițeilor (JO L 10, 15.1.2009, p. 7):

articolele 3 și 4

 

SMR 10

Directiva 2008/120/CE a Consiliului din 18 decembrie 2008 de stabilire a normelor minime de protecție a porcilor(JO L 47, 18.2.2009, p. 5):

articolele 3 și 4

 

SMR 11

Directiva 98/58/CE a Consiliului din 20 iulie 1998 privind protecția animalelor de fermă (JO L 221, 8.8.1998, p. 23):

articolul 4

 


(1)  Statele membre pot prevedea în planurile lor strategice PAC că această condiție GAEC va fi aplicabilă numai începând cu anul de cerere 2024 sau 2025. În astfel de cazuri, statele membre demonstrează că întârzierea este necesară pentru instituirea sistemului de management în conformitate cu o planificare detaliată.

Atunci când stabilesc standardul GAEC 2, statele membre se asigură că pe terenurile în cauză se poate menține o activitate agricolă adecvată pentru calificarea terenului drept suprafață agricolă.

(2)  Zonele tampon de-a lungul cursurilor de apă în temeiul prezentului standard GAEC respectă, ca regulă generală și în conformitate cu dreptul Uniunii, o lățime minimă de 3 metri fără utilizarea pesticidelor și a îngrășămintelor.

În zonele cu șanțuri numeroase de drenaj și irigare statele membre pot adapta, dacă acest lucru este justificat în mod corespunzător pentru zonele respective, lățimea minimă în conformitate cu circumstanțele locale specifice.

(3)  În cazuri justificate în mod corespunzător, statele membre pot adapta, în regiunile în cauză, standardele minime pentru a ține seama de perioada scurtă de vegetație care rezultă din durata și severitatea perioadei de iarnă.

(4)  Rotația constă în alternarea culturilor cel puțin o dată pe an la nivel de parcelă agricolă (cu excepția culturilor multianuale, a ierbii și a altor plante furajere erbacee și a terenurilor lăsate în pârloagă), inclusiv a culturilor secundare gestionate în mod corespunzător.

În funcție de diversitatea metodelor agricole și de condițiile agroclimatice, statele membre pot autoriza, în regiunile în cauză, alte practici de ameliorare a rotației culturilor cu culturi de leguminoase sau prin diversificarea culturilor care vizează îmbunătățirea și conservarea potențialului solului în conformitate cu obiectivele prezentului standard GAEC.

Statele membre pot excepta de la obligația de la acest standard exploatațiile:

(a)

în cazul cărora peste 75 % din terenul arabil este utilizat pentru producția de iarbă sau de alte plante furajere erbacee, este teren lăsat în pârloagă, este cultivat cu culturi de leguminoase sau face obiectul unei combinații între aceste utilizări;

(b)

în cazul cărora peste 75 % din suprafața agricolă eligibilă este pajiște permanentă, este utilizată pentru producția de iarbă sau de alte plante furajere erbacee sau pentru cultivarea unor culturi aflate sub apă fie o mare parte a anului, fie o mare parte a ciclului de cultură, sau face obiectul unei combinații între aceste utilizări sau

(c)

cu o suprafață de teren arabil de până la 10 hectare.

Statele membre pot introduce o limită maximă a suprafeței acoperite cu o singură cultură pentru a preveni monoculturile mari.

Se consideră că fermierii certificați în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/848 respectă acest standard GAEC.

(5)  Statele membre pot excepta de la obligația prevăzută la această liniuță exploatațiile:

(a)

în cazul cărora peste 75 % din terenul arabil este utilizat pentru producția de iarbă sau de alte plante furajere erbacee, este teren lăsat în pârloagă, este cultivat cu culturi de leguminoase sau face obiectul unei combinații între aceste utilizări;

(b)

în cazul cărora peste 75 % din suprafața agricolă eligibilă este pajiște permanentă, este utilizată pentru producția de iarbă sau de alte plante furajere erbacee sau pentru cultivarea unor culturi aflate sub apă fie o mare parte a anului, fie o mare parte a ciclului de cultură, sau face obiectul unei combinații între aceste utilizări sau

(c)

cu o suprafață de teren arabil de până la 10 hectare.

Statele membre cu mai mult de 50 % din suprafața totală a terenului acoperită cu păduri pot excepta de la obligația de la prezenta liniuță exploatațiile situate în zone desemnate de statele membre respective drept zone care se confruntă cu constrângeri naturale, în conformitate cu articolul 32 alineatul (1) litera (a) sau (b) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013, cu condiția ca mai mult de 50 % din suprafața terenului unității menționată la a doua teză din prezentul paragraf să fie acoperită cu păduri, iar raportul proporțional dintre terenul împădurit și terenul agricol să fie mai mare de 3:1. Zona acoperită cu păduri și raportul proporțional dintre păduri și teren agricol se evaluează la un nivel al suprafeței echivalent cu nivelul LAU2 sau la nivelul altei unități clar delimitate care acoperă o singură zonă geografică, clară, contiguă, care prezintă condiții agricole similare.

(6)  Astfel cum au fost puse în aplicare în special prin:

articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 470/2009 și anexa la Regulamentul (CE) nr. 37/2010,

Regulamentul (CE) nr. 852/2004: articolul 4 alineatul (1) și anexa I partea A [titlul II punctul 4 literele (g), (h), și (j), punctul 5 literele (f) și (h) și punctul 6; titlul III punctul 8 literele (a), (b), (d) și (e), punctul 9 literele (a) și (c)],

Regulamentul (CE) nr. 853/2004: articolul 3 alineatul (1), anexa III secțiunea IX capitolul 1 [titlul I punctul 1 literele (b), (c), (d) și (e); titlul I punctul 2 litera (a) punctele (i), (ii) și (iii), litera (b) punctele (i) și (ii), litera (c); titlul I punctele 3, 4; și 5; titlul II litera A punctele 1, 2, 3, 4; titlul II litera B punctul 1 literele (a) și (d), punctul 2, punctul 4 literele (a) și (b)], anexa III secțiunea X capitolul 1 punctul 1,

Regulamentul (CE) nr. 183/2005: articolul 5 alineatele (1), (5) și (6), anexa I partea A [titlul I punctul 4 literele (e) și (g); titlul II punctul 2 literele (a), (b) și (e)] și anexa III (secțiunea intitulată „HRĂNIREA”, punctul 1 intitulat „Depozitarea”, prima și ultima teză, și punctul 2 intitulat „Distribuirea hranei pentru animale”, a treia teză) și

Regulamentul (CE) nr. 396/2005: articolul 18.


ANEXA IV

NORME PRIVIND CONDIȚIONALITATEA SOCIALĂ, ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 14

Domenii

Legislația aplicabilă

Dispoziții relevante

Cerințe

Încadrare în muncă

Transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă

Directiva 2019/1152

Articolul 3

Condițiile de muncă sunt comunicate în scris („contract de muncă”)

Articolul 4

Asigurarea faptului că încadrarea în muncă în sectorul agricol se face prin contract de muncă

Articolul 5

Contractul de muncă este transmis în primele șapte zile de activitate

Articolul 6

Modificările raportului de muncă sunt comunicate sub formă de documente.

Articolul 8

Perioada de probă

Articolul 10

Condiții privind minima previzibilitate a muncii

Articolul 13

Formare obligatorie

Sănătate și securitate

Măsuri de încurajare a îmbunătățirii securității și sănătății lucrătorilor

Directiva 89/391/CEE

Articolul 5

Dispoziție generală de stabilire a obligației angajatorului de a asigura securitatea și sănătatea lucrătorilor

Articolul 6

Obligația generală a angajatorilor de a lua măsurile necesare pentru protecția securității și sănătății, inclusiv prevenirea riscurilor și asigurarea informării și formării

Articolul 7

Servicii de protecție și prevenire: desemnarea unuia sau mai multor lucrători pentru a se ocupa de activitățile de sănătate și securitate sau contractarea unui serviciu extern competent

Articolul 8

Angajatorul ia măsuri de prim ajutor, stingerea incendiilor și evacuarea lucrătorilor

Articolul 9

Obligațiile angajatorilor în ceea ce privește evaluarea riscurilor, măsurile și echipamentele de protecție, înregistrarea și raportarea accidentelor de muncă

Articolul 10

Informarea lucrătorilor privind riscurile pentru securitate și sănătate și măsurile de protecție și prevenire

Articolul 11

Consultarea și participarea lucrătorilor la discuțiile privind toate chestiunile referitoare la securitatea și sănătatea în muncă

Articolul 12

Angajatorul se asigură că lucrătorii beneficiază de formare adecvată privind securitatea și sănătatea

 

Cerințe minime de securitate și sănătate pentru folosirea de către lucrători a echipamentelor de muncă

Directiva 2009/104/CE

Articolul 3

Obligații generale pentru asigurarea faptului că echipamentele de muncă sunt adecvate pentru munca prestată de lucrători, fără a pune în pericol securitatea sau sănătatea

Articolul 4

Norme privind echipamentele de muncă: acestea respectă dispozițiile directivei și cerințele minime stabilite și sunt întreținute în mod corespunzător

Articolul 5

Verificarea echipamentelor de muncă – echipamentele sunt supuse unei verificări după instalare și unor inspecții periodice de către persoane competente

Articolul 6

Echipamentele de muncă cu risc specific sunt rezervate numai persoanelor însărcinate să le folosească și toate lucrările de reparații, transformare sau întreținere sunt efectuate numai de lucrătorii cu atribuții în acest sens

Articolul 7

Ergonomia și sănătatea la locul de muncă

Articolul 8

Lucrătorii dispun de informații adecvate și, după caz, de instrucțiuni scrise cu privire la modul de folosință al echipamentelor de muncă

Articolul 9

Lucrătorii primesc formare corespunzătoare


ANEXA V

ALOCĂRILE STATELOR MEMBRE PENTRU PLĂȚILE DIRECTE MENȚIONATE LA ARTICOLUL 87 ALINEATUL (1) PRIMUL PARAGRAF

(prețuri curente, în EUR)

An calendaristic

2023

2024

2025

2026

2027 și anii următori

Belgia

494 925 924

494 925 924

494 925 924

494 925 924

494 925 924

Bulgaria

808 442 754

817 072 343

825 701 932

834 331 520

834 331 520

Cehia

854 947 297

854 947 297

854 947 297

854 947 297

854 947 297

Danemarca

862 367 277

862 367 277

862 367 277

862 367 277

862 367 277

Germania

4 915 695 459

4 915 695 459

4 915 695 459

4 915 695 459

4 915 695 459

Estonia

196 436 567

199 297 294

202 158 021

205 018 748

205 018 748

Irlanda

1 186 281 996

1 186 281 996

1 186 281 996

1 186 281 996

1 186 281 996

Grecia

2 075 656 043

2 075 656 043

2 075 656 043

2 075 656 043

2 075 656 043

Spania

4 874 879 750

4 882 179 366

4 889 478 982

4 896 778 599

4 896 778 599

Franța

7 285 000 537

7 285 000 537

7 285 000 537

7 285 000 537

7 285 000 537

Croația

374 770 237

374 770 237

374 770 237

374 770 237

374 770 237

Italia

3 628 529 155

3 628 529 155

3 628 529 155

3 628 529 155

3 628 529 155

Cipru

47 647 540

47 647 540

47 647 540

47 647 540

47 647 540

Letonia

349 226 285

354 312 105

359 397 925

364 483 744

364 483 744

Lituania

587 064 372

595 613 853

604 163 335

612 712 816

612 712 816

Luxemburg

32 747 827

32 747 827

32 747 827

32 747 827

32 747 827

Ungaria

1 243 185 165

1 243 185 165

1 243 185 165

1 243 185 165

1 243 185 165

Malta

4 594 021

4 594 021

4 594 021

4 594 021

4 594 021

Țările de Jos

717 382 327

717 382 327

717 382 327

717 382 327

717 382 327

Austria

677 581 846

677 581 846

677 581 846

677 581 846

677 581 846

Polonia

3 092 416 671

3 123 600 494

3 154 784 317

3 185 968 140

3 185 968 140

Portugalia

613 619 128

622 403 166

631 187 204

639 971 242

639 971 242

România

1 946 921 018

1 974 479 078

2 002 037 137

2 029 595 196

2 029 595 196

Slovenia

131 530 052

131 530 052

131 530 052

131 530 052

131 530 052

Slovacia

400 894 402

405 754 516

410 614 629

415 474 743

415 474 743

Finlanda

519 350 246

521 168 786

522 987 325

524 805 865

524 805 865

Suedia

686 131 966

686 360 116

686 588 267

686 816 417

686 816 417


ANEXA VI

LISTA PRODUSELOR MENȚIONATE LA ARTICOLUL 42 LITERA (F)

Codul NC

Descriere

ex 0101

Cai, măgari, catâri și bardoi, vii:

 

– Cai

0101 21 00

– – Reproducători de rasă pură (1):

0101 29

– – Altele:

0101 29 10

– – – Destinate sacrificării

0101 29 90

– – – Altele

0101 30 00

– Măgari

0101 90 00

– Altele

ex 0103

Animale vii din specia porcine:

0103 10 00

– Reproducători de rasă pură (2)

ex 0106

Alte animale vii:

0106 14 10

– Iepuri domestici

ex 0106 19 00

– – Altele: reni și cervide

0106 33 00

– – Struți; emu (Dromaius novaehollandiae)

0106 39 10

– – – Porumbei

0106 39 80

– – – Alte păsări

ex 0205 00

Carne de cal, proaspătă, refrigerată sau congelată

ex 0208

Altă carne și organe comestibile, proaspete, refrigerate sau congelate:

ex 0208 10 10

– – Carne de iepuri domestici

ex 0208 90 10

– – Carne de porumbei domestici

ex 0208 90 30

– – Carne de vânat, altul decât iepuri de casă sau iepuri de câmp

ex 0208 90 60

– – Carne de ren

ex 0407

Ouă de păsări, în coajă, proaspete, conservate sau preparate termic:

0407 19 90

– Fecundate, altele decât cele de păsări de curte

0407 29 90

– Alte ouă proaspete, altele decât cele de păsări de curte

0407 90 90

– Alte ouă, altele decât cele de păsări de curte

0701

Cartofi, proaspeți sau refrigerați

ex 0713

Legume păstăi uscate, curățate de păstăi, chiar decorticate sau sfărâmate:

ex 0713 10

– Mazăre (Pisum sativum):

0713 10 90

– – Altele decât cele destinate însămânțării

ex 0713 20 00

Năut:

 

– – Altele decât cele destinate însămânțării

 

– Fasole (Vigna spp., Phaseolus spp.):

ex 0713 31 00

– – Fasole din speciile Vigna mungo (L.) Hepper sau Vigna radiata (L) Wilczek:

 

– – – Altele decât cele destinate însămânțării

ex 0713 32 00

– – Fasole „mică roșie” (Adzuki) (Phaseolus sau Vigna angularis):

 

– – – Altele decât cele destinate însămânțării

ex 0713 33

– – Fasole albă (Phaseolus vulgaris):

0713 33 90

– – – Altele decât cele destinate însămânțării

ex 0713 34 00

– – Fasole Bambara (Vigna subterranea sau Voandzeia subterranea)

 

– – – Altele decât cele destinate însămânțării

ex 0713 35 00

– – Fasole „ochi negri” (Vigna unguiculata):

 

– – – Altele decât cele destinate însămânțării

ex 0713 39 00

– – Altele:

 

– – – Altele decât cele destinate însămânțării

ex 0713 40 00

– Linte:

 

– – Altele decât cele destinate însămânțării

ex 0713 50 00

– Bob mare (Vicia faba var. major) și măzăriche (Vicia faba var. equina și Vicia faba var. minor):

 

– – Altele decât cele destinate însămânțării

ex 0713 60 00

– Mazăre de Angola (Cajanus cajan):

 

– – Altele decât cele destinate însămânțării

ex 0713 90 00

– Altele:

 

– – Altele decât cele destinate însămânțării

1201 90 00

Boabe de soia, chiar sfărâmate, altele decât sămânță

1202 41 00

Arahide, neprăjite și nici altfel preparate termic, în coajă, altele decât sămânță

1202 42 00

Arahide, neprăjite și nici altfel preparate termic, decorticate, chiar sfărâmate, altele decât sămânță

1203 00 00

Copră

1204 00 90

Semințe de in, chiar sfărâmate, altele decât cele destinate însămânțării

1205 10 90

Semințe de rapiță sau de rapiță sălbatică cu un conținut redus de acid erucic, chiar sfărâmate, altele decât cele destinate însămânțării

1205 90 00

Alte semințe de rapiță sau de rapiță sălbatică, chiar sfărâmate, altele decât cele destinate însămânțării

1206 00 91

Semințe de floarea-soarelui, decorticate; în coji cu dungi albe și gri, chiar sfărâmate, altele decât cele destinate însămânțării

1206 00 99

Alte semințe de floarea-soarelui, chiar sfărâmate, altele decât cele destinate însămânțării

1207 29 00

Semințe de bumbac, chiar sfărâmate, altele decât cele destinate însămânțării

1207 40 90

Semințe de susan, chiar sfărâmate, altele decât cele destinate însămânțării

1207 50 90

Semințe de muștar, chiar sfărâmate, altele decât cele destinate însămânțării

1207 60 00

– Semințe de șofrănaș (Carthamus tinctorius)

1207 91 90

Semințe de mac, chiar sfărâmate, altele decât cele destinate însămânțării

1207 99 91

Semințe de cânepă, chiar sfărâmate, altele decât cele destinate însămânțării

ex 1207 99 96

Alte semințe și fructe oleaginoase, chiar sfărâmate, altele decât cele destinate însămânțării

ex 1209 29 50

– – – Semințe de lupin, altele decât cele destinate însămânțării

ex 1211

Plante și părți de plante, semințe și fructe din speciile folosite în principal în parfumerie, medicină sau ca insecticide, fungicide sau în scopuri similare, proaspete sau uscate, chiar tăiate, sfărâmate sau sub formă de pulbere, cu excepția produselor enumerate la codul NC ex 1211 90 86 în partea IX;

1212 94 00

Rădăcini de cicoare

ex 1214

Gulii furajere, sfeclă furajeră, rădăcini furajere, fân, lucernă, trifoi, sparcetă, varză furajeră, lupin, măzăriche și alte produse furajere similare, chiar aglomerate sub formă de pelete:

ex 1214 10 00

– Făină și aglomerate sub formă de pelete, de lucernă:

 

– – – Altele decât lucerna uscată artificial la cald și lucerna uscată prin alte modalități și măcinată

ex 1214 90

– Altele:

1214 90 10

– – Sfeclă furajeră, gulii furajere și alte rădăcini furajere

ex 1214 90 90

– – Altele, cu excepția:

 

– – – Sparcetei, a trifoiului, a lupinului, a măzărichii și a altor produse furajere similare, uscate artificial la cald, cu excepția fânului și a verzei furajere, precum și a produselor care conțin fân

 

– – – Sparcetei, a trifoiului, a lupinului, a măzărichii, a sulfinei, a latirului și a seradelei, uscate prin alte modalități și măcinate

ex 2206

Alte băuturi fermentate (de exemplu cidru de mere, cidru de pere, hidromel); amestecuri de băuturi fermentate și amestecuri de băuturi fermentate și băuturi nealcoolice, nedenumite și necuprinse în altă parte:

ex 2206 00 31 - ex 2206 00 89

– Băuturi fermentate, altele decât pichetul

5201

Bumbac, necardat și nepieptănat


(1)  Încadrarea la această subpoziție se subordonează condițiilor prevăzute în dispozițiile relevante ale Uniunii [a se vedea Regulamentul (UE) 2016/1012 și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/262 al Comisiei din 17 februarie 2015 de stabilire, în temeiul Directivelor 90/427/CEE și 2009/156/CE ale Consiliului, a unor norme privind metodele de identificare a ecvideelor (Regulamentul privind pașapoartele ecvideelor), JO L 59, 3.3.2015, p. 1].

(2)  Regulamentul (UE) 2016/1012.


ANEXA VII

ALOCĂRILE STATELOR MEMBRE (PER EXERCȚIU FINANCIAR) PENTRU TIPURILE DE INTERVENȚII ÎN SECTORUL VITIVINICOL ASTFEL CUM SUNT MENȚIONATE LA ARTICOLUL 88 ALINEATUL (1)

 

EUR (prețuri curente)

Bulgaria

25 721 000

Cehia

4 954 000

Germania

37 381 000

Grecia

23 030 000

Spania

202 147 000

Franța

269 628 000

Croația

10 410 000

Italia

323 883 000

Cipru

4 465 000

Lituania

43 000

Ungaria

27 970 000

Austria

13 155 000

Portugalia

62 670 000

România

45 844 000

Slovenia

4 849 000

Slovacia

4 887 000


ANEXA VIII

ALOCĂRILE STATELOR MEMBRE PENTRU BUMBAC, MENȚIONATE LA ARTICOLUL 87 ALINEATUL (1) AL DOILEA PARAGRAF

(prețuri curente, în EUR)

An calendaristic

2023

2024

2025

2026

2027 și anii următori

Bulgaria

2 557 820

2 557 820

2 557 820

2 557 820

2 557 820

Grecia

183 996 000

183 996 000

183 996 000

183 996 000

183 996 000

Spania

59 690 640

59 690 640

59 690 640

59 690 640

59 690 640

Portugalia

177 589

177 589

177 589

177 589

177 589


ANEXA IX

ALOCĂRILE STATELOR MEMBRE PENTRU PLĂȚILE DIRECTE FĂRĂ BUMBAC ȘI ÎNAINTEA TRANSFERURILOR MENȚIONATE LA ARTICOLUL 87 ALINEATUL (1) AL TREILEA PARAGRAF

(prețuri curente, în EUR)

An calendaristic

2023

2024

2025

2026

2027 și anii următori

Belgia

494 925 924

494 925 924

494 925 924

494 925 924

494 925 924

Bulgaria

805 884 934

814 514 523

823 144 112

831 773 700

831 773 700

Cehia

854 947 297

854 947 297

854 947 297

854 947 297

854 947 297

Danemarca

862 367 277

862 367 277

862 367 277

862 367 277

862 367 277

Germania

4 915 695 459

4 915 695 459

4 915 695 459

4 915 695 459

4 915 695 459

Estonia

196 436 567

199 297 294

202 158 021

205 018 748

205 018 748

Irlanda

1 186 281 996

1 186 281 996

1 186 281 996

1 186 281 996

1 186 281 996

Grecia

1 891 660 043

1 891 660 043

1 891 660 043

1 891 660 043

1 891 660 043

Spania

4 815 189 110

4 822 488 726

4 829 788 342

4 837 087 959

4 837 087 959

Franța

7 285 000 537

7 285 000 537

7 285 000 537

7 285 000 537

7 285 000 537

Croația

374 770 237

374 770 237

374 770 237

374 770 237

374 770 237

Italia

3 628 529 155

3 628 529 155

3 628 529 155

3 628 529 155

3 628 529 155

Cipru

47 647 540

47 647 540

47 647 540

47 647 540

47 647 540

Letonia

349 226 285

354 312 105

359 397 925

364 483 744

364 483 744

Lituania

587 064 372

595 613 853

604 163 335

612 712 816

612 712 816

Luxemburg

32 747 827

32 747 827

32 747 827

32 747 827

32 747 827

Ungaria

1 243 185 165

1 243 185 165

1 243 185 165

1 243 185 165

1 243 185 165

Malta

4 594 021

4 594 021

4 594 021

4 594 021

4 594 021

Țările de Jos

717 382 327

717 382 327

717 382 327

717 382 327

717 382 327

Austria

677 581 846

677 581 846

677 581 846

677 581 846

677 581 846

Polonia

3 092 416 671

3 123 600 494

3 154 784 317

3 185 968 140

3 185 968 140

Portugalia

613 441 539

622 225 577

631 009 615

639 793 653

639 793 653

România

1 946 921 018

1 974 479 078

2 002 037 137

2 029 595 196

2 029 595 196

Slovenia

131 530 052

131 530 052

131 530 052

131 530 052

131 530 052

Slovacia

400 894 402

405 754 516

410 614 629

415 474 743

415 474 743

Finlanda

519 350 246

521 168 786

522 987 325

524 805 865

524 805 865

Suedia

686 131 966

686 360 116

686 588 267

686 816 417

686 816 417


ANEXA X

ALOCĂRILE STATELOR MEMBRE (PER EXERCȚIU FINANCIAR) PENTRU TIPURILE DE INTERVENȚII ÎN SECTORUL APICOL ASTFEL CUM SUNT MENȚIONATE LA ARTICOLUL 88 ALINEATUL (2)

 

EUR (prețuri curente)

Belgia

422 967

Bulgaria

2 063 885

Cehia

2 121 528

Danemarca

295 539

Germania

2 790 875

Estonia

140 473

Irlanda

61 640

Grecia

6 162 645

Spania

9 559 944

Franța

6 419 062

Croația

1 913 290

Italia

5 166 537

Cipru

169 653

Letonia

328 804

Lituania

549 828

Luxemburg

30 621

Ungaria

4 271 227

Malta

14 137

Țările de Jos

295 172

Austria

1 477 188

Polonia

5 024 968

Portugalia

2 204 232

România

6 081 630

Slovenia

649 455

Slovacia

999 973

Finlanda

196 182

Suedia

588 545


ANEXA XI

DEFALCAREA SPRIJINULUI UNIUNII PENTRU TIPURILE DE INTERVENȚII PENTRU DEZVOLTAREA RURALĂ (2023-2027), MENȚIONATE LA ARTICOLUL 89 ALINEATUL (3)

(prețuri curente, în EUR)

Anul

2023

2024

2025

2026

2027

Total 2023-2027

Belgia

82 800 894

82 800 894

82 800 894

82 800 894

82 800 894

414 004 470

Bulgaria

282 162 644

282 162 644

282 162 644

282 162 644

282 162 644

1 410 813 220

Cehia

259 187 708

259 187 708

259 187 708

259 187 708

259 187 708

1 295 938 540

Danemarca

75 934 060

75 934 060

75 934 060

75 934 060

75 934 060

379 670 300

Germania

1 092 359 738

1 092 359 738

1 092 359 738

1 092 359 738

1 092 359 738

5 461 798 690

Estonia

88 016 648

88 016 648

88 016 648

88 016 648

88 016 648

440 083 240

Irlanda

311 640 628

311 640 628

311 640 628

311 640 628

311 640 628

1 558 203 140

Grecia

556 953 600

556 953 600

556 953 600

556 953 600

556 953 600

2 784 768 000

Spania

1 080 382 825

1 080 382 825

1 080 382 825

1 080 382 825

1 080 382 825

5 401 914 125

Franța

1 459 440 070

1 459 440 070

1 459 440 070

1 459 440 070

1 459 440 070

7 297 200 350

Croația

297 307 401

297 307 401

297 307 401

297 307 401

297 307 401

1 486 537 005

Italia

1 349 921 375

1 349 921 375

1 349 921 375

1 349 921 375

1 349 921 375

6 749 606 875

Cipru

23 770 514

23 770 514

23 770 514

23 770 514

23 770 514

118 852 570

Letonia

117 495 173

117 495 173

117 495 173

117 495 173

117 495 173

587 475 865

Lituania

195 495 162

195 495 162

195 495 162

195 495 162

195 495 162

977 475 810

Luxemburg

12 310 644

12 310 644

12 310 644

12 310 644

12 310 644

61 553 220

Ungaria

416 869 149

416 869 149

416 869 149

416 869 149

416 869 149

2 084 345 745

Malta

19 984 497

19 984 497

19 984 497

19 984 497

19 984 497

99 922 485

Țările de Jos

73 268 369

73 268 369

73 268 369

73 268 369

73 268 369

366 341 845

Austria

520 024 752

520 024 752

520 024 752

520 024 752

520 024 752

2 600 123 760

Polonia

1 320 001 539

1 320 001 539

1 320 001 539

1 320 001 539

1 320 001 539

6 600 007 695

Portugalia

540 550 620

540 550 620

540 550 620

540 550 620

540 550 620

2 702 753 100

România

967 049 892

967 049 892

967 049 892

967 049 892

967 049 892

4 835 249 460

Slovenia

110 170 192

110 170 192

110 170 192

110 170 192

110 170 192

550 850 960

Slovacia

259 077 909

259 077 909

259 077 909

259 077 909

259 077 909

1 295 389 545

Finlanda

354 549 956

354 549 956

354 549 956

354 549 956

354 549 956

1 772 749 780

Suedia

211 889 741

211 889 741

211 889 741

211 889 741

211 889 741

1 059 448 705

Total UE-27

12 078 615 700

12 078 615 700

12 078 615 700

12 078 615 700

12 078 615 700

60 393 078 500

Asistență tehnică (0,25 %)

30 272 220

30 272 220

30 272 220

30 272 220

30 272 220

151 361 100

Total

12 108 887 920

12 108 887 920

12 108 887 920

12 108 887 920

12 108 887 920

60 544 439 600


ANEXA XII

CUANTUMURILE MINIME REZERVATE PENTRU OBIECTIVUL SPECIFIC MENȚIONAT LA ARTICOLUL 6 ALINEATUL (1) LITERA (g)

(prețuri curente, în EUR)

An calendaristic

2023

2024

2025

2026

2027 și anii următori

Belgia

14 847 778

14 847 778

14 847 778

14 847 778

14 847 778

Bulgaria

24 176 548

24 435 436

24 694 323

24 953 211

24 953 211

Cehia

25 648 419

25 648 419

25 648 419

25 648 419

25 648 419

Danemarca

25 871 018

25 871 018

25 871 018

25 871 018

25 871 018

Germania

147 470 864

147 470 864

147 470 864

147 470 864

147 470 864

Estonia

5 893 097

5 978 919

6 064 741

6 150 562

6 150 562

Irlanda

35 588 460

35 588 460

35 588 460

35 588 460

35 588 460

Grecia

56 749 801

56 749 801

56 749 801

56 749 801

56 749 801

Spania

144 455 673

144 674 662

144 893 650

145 112 639

145 112 639

Franța

218 550 016

218 550 016

218 550 016

218 550 016

218 550 016

Croația

11 243 107

11 243 107

11 243 107

11 243 107

11 243 107

Italia

108 855 875

108 855 875

108 855 875

108 855 875

108 855 875

Cipru

1 429 426

1 429 426

1 429 426

1 429 426

1 429 426

Letonia

10 476 789

10 629 363

10 781 938

10 934 512

10 934 512

Lituania

17 611 931

17 868 416

18 124 900

18 381 384

18 381 384

Luxemburg

982 435

982 435

982 435

982 435

982 435

Ungaria

37 295 555

37 295 555

37 295 555

37 295 555

37 295 555

Malta

137 821

137 821

137 821

137 821

137 821

Țările de Jos

21 521 470

21 521 470

21 521 470

21 521 470

21 521 470

Austria

20 327 455

20 327 455

20 327 455

20 327 455

20 327 455

Polonia

92 772 500

93 708 015

94 643 530

95 579 044

95 579 044

Portugalia

18 403 246

18 666 767

18 930 288

19 193 810

19 193 810

România

58 407 631

59 234 372

60 061 114

60 887 856

60 887 856

Slovenia

3 945 902

3 945 902

3 945 902

3 945 902

3 945 902

Slovacia

12 026 832

12 172 635

12 318 439

12 464 242

12 464 242

Finlanda

15 580 507

15 635 064

15 689 620

15 744 176

15 744 176

Suedia

20 583 959

20 590 803

20 597 648

20 604 493

20 604 493


ANEXA XIII

ACTE LEGISLATIVE ALE UNIUNII DIN DOMENIUL MEDIULUI ȘI AL CLIMEI LA ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR CĂRORA AR TREBUI SĂ CONTRIBUIE ȘI CU CARE AR TREBUI SĂ FIE CONSECVENTE PLANURILE STRATEGICE PAC ALE STATELOR MEMBRE, ÎN TEMEIUL ARTICOLELOR 108, 109 ȘI 115:

Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice;

Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică;

Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei;

Directiva 91/676/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole;

Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa;

Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE și de abrogare a Directivei 2001/81/CE;

Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 și a Deciziei nr. 529/2013/UE;

Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013;

Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile;

Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE;

Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului;

Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unui cadru de acțiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor.


ANEXA XIV

RAPORTAREA BAZATĂ PE SETUL DE BAZĂ DE INDICATORI ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 142

Indicatori pentru Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR)

Obiective

Set de bază de indicatori

Sprijinirea veniturilor viabile ale fermelor și a rezilienței sectorului agricol în întreaga Uniune pentru a spori diversitatea agricolă și securitatea alimentară pe termen lung, precum și pentru a asigura durabilitatea economică a producției agricole în Uniune

O.3

Numărul de beneficiari ai sprijinului PAC

C.25

Venitul factorilor agricoli

R.6

Redistribuirea către fermele mai mici: Procentajul plăților directe suplimentare per hectar pentru fermele eligibile de dimensiuni mai mici decât media (față de medie)

Îmbunătățirea orientării spre piață și sporirea competitivității fermelor atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, inclusiv punerea unui accent mai puternic pe cercetare, tehnologie și digitalizare

R.9

Modernizarea fermelor: Ponderea fermelor care primesc sprijin pentru investiții în vederea restructurării și modernizării, inclusiv în vederea utilizării mai eficiente a resurselor

Îmbunătățirea poziției fermierilor în cadrul lanțului valoric

R.10

Mai buna organizare a lanțului de aprovizionare: Ponderea fermelor care participă la grupuri de producători, organizații de producători, piețe locale, lanțuri scurte de aprovizionare și sisteme de calitate sprijinite de PAC

Contribuirea la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la acestea, inclusiv prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și creșterea capacității de sechestrare a carbonului, precum și promovarea energiei durabile

I.10

Contribuirea la atenuarea schimbărilor climatice: Emisiile de gaze cu efect de seră din agricultură

R.14

Stocarea carbonului în sol și în biomasă: Ponderea suprafeței agricole utilizate (SAU) vizate de angajamente care beneficiază de sprijin referitoare la reducerea emisiilor sau menținerea sau îmbunătățirea stocării carbonului (inclusiv pajiști permanente, culturi permanente cu înveliș vegetal permanent, terenuri agricole în zone umede și turbării)

R.17

Terenuri împădurite: Suprafața care beneficiază de sprijin pentru împădurire, agrosilvicultură și refacere, inclusiv defalcări

Promovarea dezvoltării durabile și a gestionării eficiente a resurselor naturale precum apa, solul și aerul, inclusiv prin reducerea dependenței de substanțe chimice

O.34

Numărul de hectare care fac obiectul practicilor de mediu (indicator de sinteză privind suprafața fizică supusă condiționalității, eco-scheme, angajamentele de gestionare legate de mediu și de climă în agricultură și silvicultură)

I.15

Îmbunătățirea calității apei: Bilanțul brut al nutrienților pe terenurile agricole

I.16

Reducerea scurgerii de nutrienți: Nitrați în apa subterană – Procentajul de stații de monitorizare a apelor subterane cu concentrație de nitrați de peste 50 mg/l în temeiul Directivei 91/676/CEE

I.18

Utilizarea durabilă și redusă a pesticidelor: Riscurile, utilizarea și efectele pesticidelor

R.19

Îmbunătățirea și protejarea solurilor: Ponderea suprafeței agricole utilizate (SAU) vizate de angajamente care beneficiază de sprijin care sunt benefice pentru gestionarea solului, în vederea îmbunătățirii calității și a biocenozei solului (cum ar fi reducerea lucrărilor solului, acoperirea solului cu culturi, rotația culturilor inclusiv cu culturi de leguminoase)

R.20

Îmbunătățirea calității aerului: Ponderea suprafeței agricole utilizate (SAU) vizate de angajamente care beneficiază de sprijin referitoare la reducerea emisiilor de amoniac

R.21

Protejarea calității apei: Ponderea suprafeței agricole utilizate (SAU) vizate de angajamente care beneficiază de sprijin referitoare la calitatea cursurilor de apă

R.22

Gestionarea durabilă a nutrienților: Ponderea suprafeței agricole utilizate (SAU) vizate de angajamente care beneficiază de sprijin referitoare la îmbunătățirea gestionării nutrienților

R.24

Utilizarea durabilă și redusă a pesticidelor: Ponderea suprafeței agricole utilizate (SAU) vizate de angajamente specifice care beneficiază de sprijin și care duc la o utilizare durabilă a pesticidelor, în vederea reducerii riscurilor și a efectelor pesticidelor, precum scurgerea pesticidelor

Contribuirea la oprirea și inversarea declinului biodiversității, îmbunătățirea serviciilor ecosistemice și conservarea habitatelor și a peisajelor

C.33

Suprafața agricolă utilizată pentru agricultura ecologică

I.21

Îmbunătățirea furnizării de servicii ecosistemice: Ponderea terenurilor agricole acoperite cu elemente de peisaj

R.29

Dezvoltarea agriculturii ecologice: Ponderea suprafeței agricole utilizate (SAU) care beneficiază de sprijin din PAC pentru agricultura ecologică, cu repartizare între menținerea și conversia la aceasta

R.34

Conservarea elementelor de peisaj: Ponderea suprafeței agricole utilizate (SAU) vizate de angajamente care beneficiază de sprijin pentru gestionarea elementelor de peisaj, inclusiv a gardurilor vii și a arborilor

Atragerea și susținerea tinerilor fermieri și a noilor fermieri și facilitarea dezvoltării întreprinderilor durabile din zonele rurale

R.36

Reînnoire generațională: Numărul de tineri fermieri care beneficiază de sprijin din partea PAC pentru instalare, inclusiv o defalcare pe sexe

Promovarea ocupării forței de muncă, a creșterii economice, a egalității de gen, inclusiv a participării femeilor la agricultură, a incluziunii sociale și a dezvoltării locale în zonele rurale, inclusiv a bioeconomiei circulare și a silviculturii durabile

R.37

Creștere economică și locuri de muncă în zonele rurale: Noi locuri de muncă ce beneficiază de sprijin în cadrul proiectelor PAC

R.38

Sfera de cuprindere a inițiativei LEADER: Ponderea populației rurale vizate de strategiile de dezvoltare locală

R.34

Conectarea Europei rurale: Ponderea populației rurale care beneficiază de un acces îmbunătățit la servicii și infrastructură grație sprijinului PAC

Îmbunătățirea răspunsului dat de agricultura Uniunii exigențelor societale referitoare la hrană și la sănătate, inclusiv la alimentele de înaltă calitate, sigure și hrănitoare produse într-un mod durabil, reducerea deșeurilor alimentare, precum și îmbunătățirea bunăstării animalelor și combaterea rezistenței la antimicrobiene

I.28

Limitarea utilizării antimicrobienelor pentru animalele de fermă: vânzarea/utilizarea de antimicrobiene pentru animale de la care se obțin produse alimentare

R.43

Limitarea utilizării antimicrobienelor: Ponderea unităților vită mare (UVM) vizate de acțiuni de limitare a utilizării antimicrobienelor (prevenire/reducere) care beneficiază de sprijin

R.44

Îmbunătățirea bunăstării animalelor: Ponderea unităților vită mare (UVM) vizate de acțiuni care beneficiază de sprijin pentru îmbunătățirea bunăstării animalelor

Modernizarea agriculturii și a zonelor rurale prin promovarea și împărtășirea cunoștințelor, a inovării și a digitalizării în agricultură și în zonele rurale și prin încurajarea adoptării acestora de către fermieri, prin îmbunătățirea accesului la cercetare, inovare, schimbul de cunoștințe și formare

R.1

Îmbunătățirea performanțelor cu ajutorul cunoștințelor și al inovării: Numărul persoanelor care beneficiază de consiliere, formare, schimb de cunoștințe sau care participă la grupurile operaționale din cadrul Parteneriatului european pentru inovare (PEI) care beneficiază de sprijin din PAC pentru îmbunătățirea performanței durabile economice, sociale, în materie de mediu, climă și eficiență a utilizării resurselor


6.12.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 435/187


REGULAMENTUL (UE) 2021/2116 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 2 decembrie 2021

privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 43 alineatul (2) și articolul 322 alineatul (1) litera (a),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Curții de Conturi (1),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (2),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor (3),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (4),

întrucât:

(1)

Comunicarea Comisiei din 29 noiembrie 2017 intitulată „Viitorul sectorului alimentar și al agriculturii” concluzionează că politica agricolă comună (PAC) ar trebui să continue să își consolideze capacitatea de reacție la viitoarele provocări și oportunități, prin stimularea ocupării forței de muncă, a creșterii economice și a investițiilor, prin combaterea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea și prin aducerea cercetării și inovării din laboratoare pe teren și pe piețe. PAC ar trebui, de asemenea, să răspundă preocupărilor cetățenilor cu privire la o producție agricolă sustenabilă.

(2)

În conformitate cu articolul 208 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), punerea în aplicare a PAC ar trebui să țină seama de obiectivele Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă a Organizației Națiunilor Unite, inclusiv de obligațiile Uniunii legate de atenuarea schimbărilor climatice și de cooperarea pentru dezvoltare.

(3)

Modelul actual de performanță al PAC, bazat pe conformitate, ar trebui ajustat, pentru a se pune un accent mai mare pe rezultate și pe performanță. În consecință, Uniunea ar trebui să stabilească obiectivele de politică de bază, tipurile de intervenție și cerințele de bază ale Uniunii, în vreme ce statele membre ar trebui să poarte o responsabilitate și răspundere mai mare pentru îndeplinirea acestor obiective. În consecință, este necesar să se asigure un nivel mai ridicat de subsidiaritate și flexibilitate, pentru a se ține cont mai bine de condițiile și de nevoile locale. În consecință, în cadrul noului model de performanță al PAC, statele membre ar trebui să poarte răspunderea pentru adaptarea intervențiilor lor din cadrul PAC în funcție de nevoile lor specifice și de cerințele de bază ale Uniunii, pentru a-și maximiza contribuția la realizarea obiectivelor Uniunii pentru PAC. Pentru a asigura în continuare o abordare comună și condiții de concurență echitabile, statele membre ar trebui, de asemenea, să instituie și să conceapă cadrul de conformitate și control pentru beneficiari, inclusiv respectarea standardelor referitoare la bunele condiții agricole și de mediu și a cerințelor legale în materie de gestionare.

(4)

PAC include intervenții și măsuri diverse, dintre care multe sunt prevăzute de planurile strategice PAC menționate în titlul III din Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului (5). Alte intervenții și măsuri continuă să urmeze logica tradițională a conformității. Este important să se acorde finanțare tuturor intervențiilor și măsurilor pentru a contribui la realizarea obiectivelor PAC. Aceste intervenții și măsuri au anumite elemente comune, prin urmare finanțarea lor ar trebui abordată în același set de dispoziții. Cu toate acestea, atunci când este necesar, dispozițiile respective ar trebui să permită o abordare diferită. Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (6) reglementează două Fonduri europene agricole, și anume Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR). Aceste două fonduri ar trebui menținute în prezentul regulament. Având în vedere domeniul de aplicare al actualei reforme a PAC, este oportună înlocuirea Regulamentului (UE) nr. 1306/2013.

(5)

Dispozițiile Regulamentului (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (7) (denumit în continuare „Regulamentul financiar”), în special cele care reglementează gestiunea partajată cu statele membre, funcționarea organismelor acreditate și principiile bugetare, ar trebui să se aplice intervențiilor și măsurilor prevăzute în prezentul regulament.

(6)

Pentru a armoniza practicile statelor membre în ceea ce privește aplicarea clauzei de forță majoră, prezentul regulament ar trebui să prevadă, acolo unde este necesar, derogări de la normele PAC în cazuri de forță majoră și în circumstanțe excepționale, precum și o listă neexhaustivă de posibile cazuri de forță majoră și circumstanțe excepționale care trebuie recunoscute de autoritățile naționale competente. Autoritățile naționale competente ar trebui să ia decizii cu privire la forța majoră sau la circumstanțele excepționale de la caz la caz, pe baza unor dovezi relevante.

(7)

Mai mult, regulamentul de față ar trebui să prevadă derogări de la normele PAC în cazuri de forță majoră și în circumstanțe excepționale, precum în cazul unui fenomen meteorologic periculos, care afectează exploatația beneficiarului la un nivel de gravitate atât de mare încât să poată fi considerat echivalent cu o catastrofă naturală gravă.

(8)

Bugetul general al Uniunii („bugetul Uniunii”) ar trebui să finanțeze cheltuielile PAC, inclusiv cheltuielile aferente intervențiilor din cadrul planului strategic PAC în temeiul titlului III din Regulamentul (UE) 2021/2115, fie în mod direct, prin intermediul FEGA și FEADR, fie în contextul gestiunii partajate cu statele membre. Ar trebui specificate tipurile de cheltuieli care pot fi finanțate prin intermediul acestor două fonduri.

(9)

În vederea îndeplinirii obiectivelor PAC prevăzute la articolul 39 din TFUE, precum și a respectării principiului gestiunii partajate prevăzut la articolul 63 din Regulamentul financiar, statele membre ar trebui să asigure existența sistemelor de guvernanță necesare. Prin urmare, ar trebui elaborate dispoziții în prezentul regulament pentru desemnarea organismelor de guvernanță, și anume a autorității competente, a agenției de plăți, a organismului de coordonare și a organismului de certificare.

(10)

Sunt necesare dispoziții pentru acreditarea agențiilor de plăți și pentru desemnarea și acreditarea organismelor de coordonare de către statele membre, pentru stabilirea procedurilor de obținere a declarațiilor de gestiune, a documentelor anuale de verificare financiară, a unui rezumat anual al rapoartelor finale de audit și a rapoartelor de performanță, precum și pentru obținerea certificării sistemelor de gestiune și de monitorizare, a sistemelor de raportare și a conturilor anuale de către organisme independente. În plus, pentru a se asigura transparența sistemului de controale care urmează să fie efectuate la nivel național, în special în ceea ce privește procedurile de autorizare, validare și plată, precum și pentru a se reduce sarcina administrativă și de audit pentru Comisie și pentru statele membre în cazurile în care este necesară acreditarea fiecărei agenții de plăți în parte, ar trebui restrâns numărul autorităților și organismelor cărora le sunt delegate respectivele responsabilități, respectându-se totodată prevederile constituționale ale fiecărui stat membru. Atunci când cadrul constituțional al unui stat membru prevede existența regiunilor, statul membru respectiv ar trebui să aibă posibilitatea de a acredita agenții de plăți regionale, în anumite condiții.

(11)

În cazul în care un stat membru acreditează mai multe agenții de plăți, acesta ar trebui să desemneze un singur organism public de coordonare care să asigure consecvența în privința gestionării FEGA și FEADR, să stabilească legătura dintre Comisie și diversele agenții de plăți acreditate și să se asigure că informațiile solicitate de Comisie referitoare la operațiunile mai multor agenții de plăți sunt furnizate cu promptitudine. De asemenea, organismul de coordonare respectiv ar trebui să întreprindă și să coordoneze acțiuni în vederea soluționării eventualelor deficiențe obișnuite întâlnite la nivel național, să informeze Comisia în legătură cu eventualele măsuri ulterioare, asigurând totodată aplicarea armonizată a normelor Uniunii, ținând seama de orice limitări sau restricții datorate dispozițiilor constituționale în vigoare.

(12)

Implicarea agențiilor de plăți care au fost acreditate de statele membre este o condiție prealabilă esențială în cadrul noului model de performanță al PAC pentru a se obține asigurări rezonabile cu privire la îndeplinirea obiectivelor și a țintelor stabilite în planurile strategice PAC relevante cu ajutorul intervențiilor finanțate din bugetul Uniunii. Prin urmare, ar trebui să se prevadă în mod explicit în prezentul regulament că din bugetul Uniunii pot fi rambursate doar cheltuielile efectuate de agențiile de plăți acreditate. În plus, cheltuielile finanțate de Uniune pentru intervențiile menționate în Regulamentul (UE) 2021/2115 ar trebui să corespundă unei realizări și ar trebui să respecte cerințele de bază ale Uniunii și să fie conforme cu sistemele de guvernanță.

(13)

Pentru a avea o imagine de ansamblu a organismelor de certificare publice și private și pentru a dispune de informații la zi despre cele care sunt active, Comisia ar trebui să primească informații de la statele membre și să mențină un registru actualizat al organismelor în cauză. Pentru ca și Parlamentul European să aibă informații exacte si la zi, este necesar ca Comisia să-i comunice anual lista organismelor de certificare desemnate.

(14)

În contextul respectării disciplinei bugetare, este necesară definirea plafonului anual al cheltuielilor finanțate din FEGA, ținându-se cont de cuantumurile maxime stabilite pentru FEGA în cadrul financiar multianual prevăzut de Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului (8).

(15)

De asemenea, disciplina bugetară impune respectarea plafonului anual pentru cheltuielile finanțate din FEGA în toate situațiile și în toate etapele procedurii bugetare și ale execuției bugetului. Prin urmare, este necesar ca plafonul național pentru plățile directe aferent fiecărui stat membru, stabilit de Regulamentul (UE) 2021/2115, să fie considerat drept un plafon financiar pentru astfel de plăți directe în cazul statului membru respectiv și ca rambursarea plăților respective să respecte plafonul financiar respectiv.

(16)

Pentru a se garanta încadrarea în plafoanele anuale a cuantumurilor alocate finanțării PAC, ar trebui menținut mecanismul de disciplină financiară prin care se ajustează nivelul sprijinului direct. Ar trebui menținută o rezervă pentru agricultură, în vederea sprijinirii sectorului agricol în cazul în care producția sau distribuția agricolă sunt afectate de evoluții ale pieței sau de crize. Articolul 12 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul financiar prevede că creditele neangajate pot fi reportate doar către exercițiul financiar următor, în sensul articolului 9 din Regulamentul Financiar (denumit în continuare „exercițiu bugetar”). Pentru a simplifica în mod semnificativ punerea în aplicare pentru beneficiari și administrațiile naționale, ar trebui folosit un mecanism de reportare, care să utilizeze orice cuantumuri neutilizate ale rezervei pentru situațiile de criză din sectorul agricol instituită în anul 2022. În acest scop este necesară o derogare de la articolul 12 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul financiar, care să permită reportarea creditelor neangajate aferente rezervei pentru agricultură în vederea finanțării rezervei pentru agricultură în exercițiile bugetare următoare, până în anul 2027. În plus, în ceea ce privește exercițiul bugetar 2022, este necesară o derogare, deoarece cuantumul neutilizat total al rezervei pentru situațiile de criză din sectorul agricol disponibil la sfârșitul exercițiului bugetar 2022 ar trebui să fie reportat în exercițiul bugetar 2023 la linia bugetară corespunzătoare noii rezerve pentru agricultură stabilite în temeiul prezentului regulament, fără a fi returnat integral la liniile bugetare care vizează intervențiile sub formă de plăți directe din cadrul planului strategic PAC. Cu toate acestea, pentru a crește la maximum cuantumurile care urmează să fie rambursate fermierilor în exercițiul bugetar 2023, toate celelalte disponibilități din cadrul subplafonului FEGA pentru exercițiul bugetar 2023 stabilit în Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 ar trebui utilizate cu prioritate pentru a institui noua rezervă pentru agricultură în exercițiul bugetar 2023.

(17)

Pentru a evita o sarcină administrativă excesivă pentru administrațiile naționale și pentru fermieri și pentru a simplifica procedurile cât mai mult posibil și a reduce complexitatea formularelor pentru cererile de ajutor, rambursarea cuantumurilor reportate din exercițiul financiar agricol precedent (denumit în continuare „exercițiul financiar”) în temeiul aplicării disciplinei financiare ar trebui să nu aibă loc atunci când disciplina financiară se aplică pentru al doilea an consecutiv (exercițiul N + 1) sau atunci când cuantumul total al creditelor neangajate reprezintă mai puțin de 0,2 % din plafonul anual al FEGA.

(18)

Măsurile luate pentru a determina contribuția financiară din FEGA și FEADR, în scopul calculării plafoanelor financiare, nu aduc atingere competențelor autorității bugetare desemnate prin TFUE. Prin urmare, măsurile respective ar trebui să se bazeze pe pachetele financiare stabilite în conformitate cu Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii (9).

(19)

Disciplina bugetară impune, de asemenea, o examinare permanentă a situației bugetare pe termen mediu. Comisia ar trebui să propună Parlamentului European și Consiliului, dacă este necesar, măsuri adecvate pentru a asigura respectarea de către statele membre a plafoanelor prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093. În plus, Comisia ar trebui în permanență să facă uz deplin de competențele sale de gestionare pentru a asigura respectarea plafonului anual și, dacă este necesar, să propună fie Parlamentului European și Consiliului, fie doar Consiliului, după caz, măsurile potrivite pentru redresarea situației bugetare. Dacă, la sfârșitul unui exercițiu bugetar, plafonul anual nu poate fi respectat din cauza rambursărilor solicitate de statele membre, Comisia ar trebui să poată să ia masuri care să permită distribuirea provizorie a cuantumurilor disponibile între statele membre, proporțional cu solicitările lor de rambursări încă neplătite, precum și măsuri care să asigure respectarea plafonului stabilit pentru anul respectiv. Plățile pentru anul respectiv ar trebui imputate exercițiului bugetar următor, iar cuantumul total al finanțării din partea Uniunii per stat membru precum și compensările datorate statelor membre ar trebui stabilite definitiv, pentru a se asigura respectarea cuantumului stabilit.

(20)

În cursul execuției bugetare, Comisia ar trebui să opereze un sistem lunar de avertizare timpurie și de monitorizare pentru cheltuielile agricole, astfel încât, dacă există riscul depășirii plafonului anual, să poată lua cât mai repede măsurile adecvate, în temeiul competențelor de gestionare de care dispune și, dacă măsurile anterioare se dovedesc a fi insuficiente, să propună alte măsuri. Un raport periodic al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu ar trebui să compare evoluția cheltuielilor efectuate până la momentul respectiv în raport cu estimările și să ofere o evaluare, conform previziunilor, a execuției bugetare pentru restul exercițiului bugetar.

(21)

În ceea ce privește FEGA, resursele financiare necesare pentru a acoperi cheltuielile efectuate de agențiile de plăți acreditate ar trebui puse la dispoziția statelor membre de către Comisie sub forma unor rambursări pentru cheltuielile contabilizate efectuate de agențiile respective. Până la momentul efectuării acestor rambursări, sub forma unor plăți lunare, resursele financiare ar trebui să fie mobilizate de statele membre în funcție de nevoile agențiilor lor de plăți acreditate. Ar trebui să se prevadă explicit în prezentul regulament că costurile administrative și costurile cu personalul ale statelor membre și ale beneficiarilor implicați în punerea în aplicare a PAC sunt suportate de către statele membre respective și de către beneficiarii respectivi.

(22)

În scopul de a furniza Comisiei mai ales o modalitate de a gestiona piețele agricole, de a facilita monitorizarea cheltuielilor agricole și de a monitoriza resursele agricole pe termen mediu și lung, inclusiv cele legate de reziliența la schimbările climatice și de mediu și progresele înregistrate în direcția atingerii țintelor relevante ale Uniunii, ar trebui prevăzută utilizarea sistemului agrometeorologic, precum și achiziționarea și îmbunătățirea datelor satelitare.

(23)

Comisia ar trebui să dispună de mijloacele necesare pentru a monitoriza piețele ținând seama de obiectivele și angajamentele Uniunii, inclusiv de coerența politicilor în favoarea dezvoltării, contribuind astfel la transparența piețelor.

(24)

În ceea ce privește gestiunea financiară a FEADR, ar trebui să se prevadă dispoziții cu privire la angajamentele bugetare, la termenele de plată, la dezangajare și la întreruperi. Intervențiile pentru dezvoltarea rurală ar trebui să fie finanțate din bugetul Uniunii, pe baza angajamentelor efectuate în tranșe anuale. Statele membre ar trebui să poată utiliza Fondurile Uniunii de îndată ce sunt aprobate planurile strategice PAC. Prin urmare, este necesar un sistem de prefinanțare restricționat în mod adecvat pentru a se asigura un flux constant al fondurilor, astfel încât plățile către beneficiarii din cadrul intervențiilor să fie efectuate la momentul potrivit.

(25)

În afara prefinanțării, este necesar, de asemenea, să se facă o distincție între plățile intermediare și plata soldului efectuate de Comisie către agențiile de plăți acreditate. Este necesar, de asemenea, să se stabilească norme detaliate care să reglementeze aceste plăți. Regula dezangajării automate ar trebui să contribuie la accelerarea derulării intervențiilor și la o bună gestiune financiară. Normele privind cadrele naționale ale statelor membre care au optat pentru intervenții regionale, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/2115, oferă totodată statelor membre un instrument pentru asigurarea execuției și a bunei gestiuni financiare.

(26)

Statele membre ar trebui să se asigure că ajutoarele din partea Uniunii sunt plătite la timp către beneficiari, astfel încât beneficiarii să le poată folosi eficient. Nerespectarea de către statele membre a termenelor de efectuare a plăților stabilite în dreptul Uniunii ar putea crea dificultăți serioase pentru beneficiari și periclita anualitatea bugetului Uniunii. Prin urmare, cheltuielile efectuate fără respectarea termenelor de plată ar trebui excluse de la finanțarea din partea Uniunii. Cu toate acestea, în conformitate cu principiul proporționalității, Comisia ar trebui să poată să prevadă excepții de la regula generală respectivă în privința FEGA și FEADR.

(27)

Atunci când își exercită responsabilitățile legate de executarea bugetului Uniunii, Comisia ar trebui să respecte principiul proporționalității, prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE). Mai mult, este necesar ca procedurile pentru executarea și folosirea FEGA și FEADR să respecte acest principiu al proporționalității și să țină seama de obiectivul general de reducere a sarcinii administrative pentru organismele implicate în gestionarea și controlul programelor.

(28)

În conformitate cu arhitectura și cu principalele caracteristici ale noului model de performanță al PAC, eligibilitatea plăților efectuate de statele membre pentru finanțarea din partea Uniunii ar trebui să nu mai depindă de legalitatea și regularitatea plăților către beneficiarii individuali. În schimb, în ceea ce privește tipurile de intervenții menționate în Regulamentul (UE) 2021/2115, și fără a se aduce atingere normelor specifice de eligibilitate pentru plata specifică pentru cultura de bumbac prevăzută în respectivul regulament, plățile efectuate de statele membre ar trebui să fie eligibile dacă corespund unei realizări și dacă sunt efectuate în conformitate cu cerințele de bază ale Uniunii aplicabile.

(29)

Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 prevede reduceri și suspendări ale plăților lunare sau intermediare în scopul sprijinirii controlului legalității și al regularității. În contextul noului model de performanță al PAC, aceste instrumente ar trebui utilizate pentru a sprijini realizarea obiectivelor bazată pe performanță. Diferența dintre reduceri și suspendări ar trebui, de asemenea, clarificată.

(30)

Procedura de reducere a plăților din FEGA pentru nerespectarea plafoanelor financiare stabilite de dreptul Uniunii ar trebui să fie simplificată și aliniată cu procedura utilizată pentru plățile din FEADR efectuate în acest context.

(31)

Statele membre ar trebui să transmită Comisiei, până la data de 15 februarie a fiecărui an, conturile anuale, un raport anual de performanță privind punerea în aplicare a planului strategic PAC, rezumatul anual al rapoartelor finale de audit și declarația de gestiune. În cazul în care aceste documente nu sunt trimise, lucru care împiedică Comisia să verifice conturile pentru agenția de plăți în cauză sau să verifice eligibilitatea cheltuielilor în raport cu realizările raportate, Comisia ar trebui să poată să suspende plățile lunare și să întrerupă rambursarea trimestrială până la primirea documentelor restante.

(32)

O nouă formă de suspendare a plăților ar trebui să fie introdusă pentru situațiile în care realizările sunt anormal de scăzute. În cazul în care realizările raportate au un nivel anormal de scăzut în comparație cu cheltuielile declarate, iar statele membre nu pot oferi motive temeinic justificate pentru situația respectivă, Comisia ar trebui să poată nu doar să reducă cheltuielile pentru exercițiul financiar N-1, ci și să suspende cheltuielile viitoare legate de intervenția pentru care realizările au fost anormal de scăzute. Aceste suspendări ar trebui să fie confirmate în decizia privind verificarea anuală a performanței.

(33)

În ceea ce privește monitorizarea multianuală a performanței, Comisia ar trebui, de asemenea, să poată suspenda plățile. În consecință, în cazurile în care se înregistrează întârzieri sau progrese insuficiente în atingerea țintelor, astfel cum acestea figurează în planul strategic PAC al unui stat membru, pentru care statul membru nu poate prezenta motive temeinic justificate, Comisia ar trebui să poată să solicite statului membru în cauză să ia măsurile de remediere necesare, în conformitate cu un plan de acțiune care urmează să fie întocmit în consultare cu Comisia și care conține indicatori clari de progres, împreună cu calendarul pentru realizarea progreselor. În cazul în care statul membru nu transmite sau nu pune în aplicare planul de acțiune, în cazul în care planul de acțiune este vădit insuficient pentru remedierea situației sau în cazul în care acesta nu este modificat în conformitate cu cererea scrisă a Comisiei, Comisia ar trebui să poată suspenda plățile lunare sau intermediare. Comisia ar trebui să ramburseze cuantumurile suspendate atunci când, pe baza evaluării performanței sau pe baza notificării voluntare transmise în timpul exercițiului bugetar de către statul membru cu privire la modul în care avansează planul de acțiune și măsurile de remediere luate pentru a corecta insuficiențele, constată că s-au înregistrat progrese satisfăcătoare în direcția atingerii țintelor.

(34)

Având în vedere tranziția necesară către un model de performanță orientat către rezultate, solicitarea unui plan de acțiune de către Comisie pentru exercițiul financiar 2025 ar trebui să nu conducă la o suspendare a plăților înainte de evaluarea performanței pentru exercițiul financiar 2026.

(35)

Așa cum s-a întâmplat în cazul Regulamentului (UE) nr. 1306/2013, Comisia ar trebui să poată să suspende plățile în cazul în care există deficiențe grave în funcționarea corespunzătoare a sistemelor de guvernanță, inclusiv nerespectarea cerințelor de bază ale Uniunii și lipsa de fiabilitate a raportării. Cu toate acestea, este necesar să se revizuiască condițiile de suspendare a plăților, astfel încât mecanismul să devină mai eficient. Consecințele financiare ale unor astfel de suspendări ar trebui să fie decise în cadrul unei proceduri ad hoc de verificare a conformității.

(36)

Autoritățile naționale competente ar trebui să efectueze integral către beneficiari plățile din cadrul PAC prevăzute de dreptul Uniunii.

(37)

Pentru a se permite reutilizarea anumitor tipuri de venituri legate de PAC în scopurile PAC, acestea ar trebui calificate drept venituri alocate. Lista sumelor prevăzute la articolul 43 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 ar trebui modificată, iar dispozițiile respective ar trebui armonizate și fuzionate cu dispozițiile existente referitoare la veniturile alocate.

(38)

Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 conține o listă de măsuri privind informarea referitoare la PAC, însoțite de obiectivele lor, și stabilește normele privind finanțarea acestor măsuri și privind punerea în aplicare a proiectelor care le corespund. Dispozițiile specifice referitoare la obiectivele și tipurile de măsuri privind informarea care urmează să fie finanțate ar trebui să fie preluate în prezentul regulament.

(39)

Finanțarea măsurilor și a intervențiilor în cadrul PAC face, în mare parte, obiectul principiului gestiunii partajate. Pentru a se asigura că fondurile Uniunii sunt gestionate corect, Comisia ar trebui să efectueze controale privind modul în care autoritățile statelor membre responsabile cu efectuarea plăților gestionează fondurile. Este oportun să se definească natura controalelor care ar trebui efectuate de Comisie, să se specifice detaliile responsabilității acesteia în ceea ce privește execuția bugetului Uniunii și să se clarifice obligațiile statelor membre referitoare la cooperare.

(40)

Pentru a se permite Comisiei să își îndeplinească obligația de a controla existența sistemelor de gestionare și inspecție pentru cheltuielile Uniunii în statele membre și buna funcționare a acestora, ar trebui să se prevadă, indiferent de inspecțiile efectuate de statele membre, efectuarea de controale de către persoane care sunt autorizate de Comisie să acționeze în numele său și care ar trebui să poată solicita asistență din partea statelor membre în activitatea lor.

(41)

Este nevoie ca tehnologia informației să fie utilizată la o scară cât mai largă pentru producerea informațiilor care urmează să fie trimise Comisiei. Atunci când efectuează controale, Comisia ar trebui să aibă acces imediat și deplin la informațiile referitoare la cheltuieli înregistrate atât pe hârtie, cât și în format electronic.

(42)

Pentru a aplica cerințele Regulamentului financiar în ceea ce privește valabilitatea transversală a auditurilor, pentru a reduce riscul suprapunerii între audituri efectuate de diferite instituții și pentru a reduce la minimum costul controalelor și sarcina administrativă pentru beneficiari și pentru statele membre, este necesar să se stabilească norme privind abordarea bazată pe un audit unic și să se prevadă posibilitatea ca Comisia să se bazeze pe activitatea desfășurată de organisme de certificare fiabile, ținându-se seama în mod corespunzător de principiile auditului unic și proporționalității în raport cu nivelul de risc pentru bugetul Uniunii.

(43)

În ceea ce privește punerea în aplicare a abordării bazate pe un audit unic, în cazul căreia, în general, Comisia ar trebui să se bazeze pe activitatea desfășurată de organismele de certificare, ținând seama de propria evaluare a riscurilor privind necesitatea controalelor pe care ar trebui să le efectueze în statul membru în cauză, Comisia ar trebui să poată să efectueze controale în cazul în care a informat statul membru vizat că nu se poate baza pe activitatea organismului de certificare. În plus, Comisia, în scopul îndeplinirii responsabilităților care îi revin în temeiul articolului 317 din TFUE, ar trebui să poată să efectueze controale în cazurile în care ar exista deficiențe grave în funcționarea corespunzătoarea a sistemelor de guvernanță, care nu sunt monitorizate de respectivul stat membru.

(44)

În vederea stabilirii relației financiare dintre agențiile de plăți acreditate și bugetul Uniunii, Comisia ar trebui să verifice anual conturile agențiilor de plăți, în cadrul verificării financiare anuale. Decizia privind verificarea conturilor ar trebui să se limiteze la exhaustivitatea, exactitatea și veridicitatea conturilor; aceasta nu ar trebui să vizeze conformitatea cheltuielilor cu dreptul Uniunii.

(45)

În conformitate cu noul model de performanță al PAC, ar trebui instituită o verificare anuală a performanței, în scopul verificării eligibilității cheltuielilor în raport cu realizările raportate. Pentru a se aborda situațiile în care cheltuielile declarate nu au în contrapartidă realizări raportate corespunzătoare, iar statele membre nu pot oferi nicio justificare pentru această abatere, ar trebui instituit un mecanism de reducere a plăților.

(46)

Comisia este responsabilă cu execuția bugetului Uniunii în cooperare cu statele membre, în conformitate cu articolul 317 din TFUE. Prin urmare, Comisia ar trebui să poată să decidă dacă cheltuielile efectuate de statele membre sunt în conformitate cu dreptul Uniunii. Statelor membre ar trebui să li se acorde oportunitatea de a-și justifica deciziile de efectuare a plăților și de a recurge la conciliere în cazul în care intră în dezacord cu Comisia. Pentru a oferi statelor membre asigurări juridice și financiare în ceea ce privește cheltuielile efectuate în trecut, ar trebui stabilit un termen de prescripție, în care Comisia să decidă asupra consecințelor financiare care rezultă în urma neconformității.

(47)

Statele membre sunt obligate, în temeiul articolului 9 din Regulamentul (UE) 2021/2115, să pună în aplicare planurile lor strategice PAC, astfel cum au fost aprobate de Comisie în conformitate cu articolele 118 și 119 din regulamentul respectiv. Întrucât obligația respectivă constituie o cerință de bază a Uniunii, Comisia ar trebui să poată decide, în cazurile în care se detectează deficiențe grave în punerea în aplicare de către un stat membru a planului său strategic PAC, să excludă de la finanțarea din partea Uniunii cheltuielile supuse riscurilor care sunt afectate de astfel de deficiențe.

(48)

Pentru a proteja interesele financiare ale bugetului Uniunii, statele membre ar trebui să instituie sisteme pentru a se asigura că intervențiile finanțate din FEGA și FEADR sunt realizate efectiv și executate corect, menținând în același timp cadrul actual robust pentru o bună gestiune financiară. Sistemele respective ar trebui să includă efectuarea unor controale asupra beneficiarilor, în cadrul cărora să se evalueze respectarea de către aceștia a criteriilor de eligibilitate și a celorlalte condiții, precum și a obligațiilor prevăzute în planurile strategice PAC și a normelor aplicabile ale Uniunii.

(49)

În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (10) și cu Regulamentele (CE, Euratom) nr. 2988/95 (11), (Euratom, CE) nr. 2185/96 (12) și (UE) 2017/1939 (13) ale Consiliului, interesele financiare ale Uniunii trebuie să fie protejate prin măsuri proporționale, inclusiv prin măsuri referitoare la prevenirea, depistarea, corectarea și investigarea neregulilor, inclusiv a fraudei, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, dacă este cazul, prin impunerea de sancțiuni administrative.

În special, în conformitate cu Regulamentele (Euratom, CE) nr. 2185/96 și (UE, Euratom) nr. 883/2013, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) are competența de a desfășura investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) este împuternicit să investigheze și să urmărească penal infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii, astfel cum sunt prevăzute în Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului (14). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, să acorde drepturile necesare și să permită accesul reprezentanților Comisiei, ai OLAF, ai Curții de Conturi și, în ceea ce privește statele membre care participă la forma de cooperare consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, ai EPPO și să se asigure că orice terț implicat în execuția fondurilor din partea Uniunii acordă drepturi echivalente.

(50)

Statele membre ar trebui să dispună de sisteme care să le permită să prezinte Comisiei, în scopul de a permite OLAF să își exercite competențele și să asigure o analiză eficientă a neregulilor, un raport cu privire la neregulile detectate și alte cazuri de nerespectare a condițiilor stabilite de statele membre în planurile strategice PAC, inclusiv cazuri de fraudă, la monitorizarea acestora, precum și la urmărirea subsecventă a investigațiilor OLAF. Pentru a asigura examinarea eficientă a reclamațiilor privind FEGA și FEADR, statele membre ar trebui să instituie măsurile necesare.

(51)

În conformitate cu principiul subsidiarității, la cererea Comisiei, statele membre ar trebui să examineze reclamațiile adresate Comisie care se încadrează în domeniul de aplicare al planurilor strategice PAC și să informeze Comisia cu privire la rezultatele examinărilor respective. Comisia ar trebui să se asigure că reclamațiile adresate direct acesteia sunt tratate în mod corespunzător, în conformitate cu competențele discreționare de care Comisia dispune atunci când decide ce cazuri să investigheze (15).

(52)

Pentru a ajuta statele membre să asigure protecția eficace a intereselor financiare ale Uniunii, Comisia ar trebui să pună la dispoziția acestora un instrument de extragere a datelor pentru evaluarea riscurilor. Comisia ar trebui să prezinte, până în 2025, un raport care să evalueze utilizarea instrumentului unic de extragere a datelor și interoperabilitatea acestuia, în vederea utilizării sale generalizate de către statele membre, însoțit, dacă este necesar, de propuneri adecvate.

(53)

Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din TFUE. Respectivele norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar și determină în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, achiziții publice, premii și gestiune indirectă și prevăd verificarea responsabilităților actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE vizează, de asemenea, protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre, întrucât respectarea statului de drept reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și pentru eficacitatea finanțării din partea Uniunii.

(54)

Este necesar să se garanteze că refuzarea sau recuperarea plăților ca urmare a nerespectării normelor privind achizițiile publice reflectă gravitatea acestei nerespectări și este conformă cu principiul proporționalității, astfel cum se specifică, de exemplu, în orientările relevante stabilite de Comisie pentru corecțiile financiare care trebuie aplicate cheltuielilor finanțate de Uniune în cadrul gestiunii partajate pentru nerespectarea acestor norme. În plus, este oportun să se precizeze faptul că o astfel de nerespectare afectează legalitatea și regularitatea tranzacțiilor doar până la nivelul părții din ajutor care nu trebuie plătită sau care trebuie retrasă.

(55)

Diverse dispoziții din legislația agricolă impun depunerea unei garanții pentru a se asigura plata sumei datorate în cazul neîndeplinirii unei obligații. În vederea consolidării cadrului pentru garanții, ar trebui să se aplice o singură normă orizontală în cazul tuturor dispozițiilor respective.

(56)

Statele membre ar trebui să instituie și să utilizeze un sistem integrat de administrare și control (denumit în continuare „sistemul integrat”) pentru anumite intervenții prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/2115 și pentru măsurile prevăzute în capitolul IV din Regulamentul (UE) nr. 228/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (16) și în capitolul IV din Regulamentul (UE) nr. 229/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (17). Pentru a îmbunătăți eficacitatea și monitorizarea sprijinului acordat de Uniune, statele membre ar trebui să fie autorizate să utilizeze sistemul integrat pentru alte intervenții ale Uniunii.

(57)

Pentru a asigura condiții de concurență echitabile între beneficiarii din diferite state membre, ar trebui introduse la nivelul Uniunii anumite norme generale pentru controale și sancțiuni.

(58)

Ar trebui menținute actualele elemente principale ale sistemului integrat și, în special, dispozițiile privind un sistem de identificare a parcelelor agricole, un sistem de depunere a cererilor cu informații geospațiale și un sistem de depunere a cererilor de ajutor pentru animale, un sistem pentru identificarea și înregistrarea drepturilor la plată, un sistem pentru înregistrarea identității beneficiarilor și un sistem de control și sancțiuni. Statele membre ar trebui să continue să utilizeze datele sau produsele informaționale furnizate de programul Copernicus, pe lângă tehnologii ale informației cum ar fi Galileo și EGNOS, pentru a se asigura că sunt disponibile în întreaga Uniune date complete și comparabile, în scopul monitorizării politicii în materie de agromediu și climă, inclusiv sub aspectul impactului PAC, al performanței de mediu și al progreselor înregistrate în direcția atingerii țintelor Uniunii, pentru încurajarea folosirii datelor și informațiilor complete, gratuite și deschise culese cu ajutorul sateliților Sentinel și al serviciilor programului Copernicus. În acest scop, sistemul integrat ar trebui să includă, de asemenea, un sistem de monitorizare a suprafețelor.

(59)

Sistemul integrat, ca parte din sistemele de guvernanță care ar trebui să existe în vederea punerii în aplicare a PAC, ar trebui să garanteze faptul că datele agregate furnizate în cadrul raportării anuale privind performanța sunt fiabile și verificabile. Având în vedere importanța unei bune funcționări a sistemului integrat, este necesar să se stabilească cerințe de calitate. Statele membre ar trebui să efectueze o evaluare anuală a calității sistemului de identificare a parcelelor agricole, a sistemului de depunere a cererilor cu informații geospațiale și a sistemului de monitorizare a suprafețelor. Statele membre ar trebui, de asemenea, să abordeze orice deficiențe și, la solicitarea Comisiei, să elaboreze un plan de acțiune.

(60)

Comunicările Comisiei intitulate „Viitorul sectorului alimentar și al agriculturii”, „Pactul verde european”, „O Strategie «De la fermă la consumator» pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic” și „Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 - Readucerea naturii în viețile noastre” sprijină protecția mediului și acțiunile în domeniul climei, contribuind la realizarea obiectivelor și țintelor Uniunii în materie de mediu și de climă, ca orientare strategică a viitoarei PAC. Prin urmare, a devenit necesară partajarea, la nivel național și la nivelul Uniunii, a sistemului de identificare a parcelelor agricole și a altor date ale sistemului integrat de administrare și control, în scopuri legate de mediu și de climă. Ar trebui prin urmare elaborate dispoziții privind partajarea datelor colectate prin intermediul sistemului integrat, care sunt relevante pentru scopuri legate de mediu și de climă, între autoritățile publice din statele membre și cu instituțiile și organismele Uniunii. În vederea creșterii eficienței în utilizarea datelor aflate la dispoziția diferitelor autorități publice pentru producerea de statistici europene, ar trebui să se prevadă de asemenea că datele din sistemul integrat trebuie să fie puse la dispoziție, în scopuri statistice, organismelor care fac parte din Sistemul Statistic European.

(61)

Verificarea documentelor comerciale ale întreprinderilor care primesc sau efectuează plăți poate constitui un mijloc foarte eficace de supraveghere a tranzacțiilor care fac parte din sistemul de finanțare din FEGA. Respectiva verificare completează alte controale efectuate deja de statele membre. În plus, dispozițiile naționale referitoare la verificări ar trebui să poată fi mai cuprinzătoare decât cele prevăzute în dreptul Uniunii.

(62)

Documentele care ar trebui utilizate ca bază pentru o astfel de verificare ar trebui să fie alese în așa fel încât să permită efectuarea unei verificări complete. Întreprinderile care urmează a fi supuse verificărilor ar trebui să fie alese în funcție de natura tranzacțiilor desfășurate sub responsabilitatea lor, iar repartizarea pe sectoare a întreprinderilor care primesc sau efectuează plăți ar trebui efectuată în funcție de importanța lor financiară în cadrul sistemului de finanțare din FEGA.

(63)

Este necesar să se definească mandatul funcționarilor însărcinați cu efectuarea verificărilor, precum și obligația întreprinderilor de a pune documentele comerciale la dispoziția respectivilor funcționari, pe o perioadă determinată, și de a furniza toate informațiile solicitate de funcționari. De asemenea, ar trebui să fie posibilă confiscarea documentelor comerciale în anumite cazuri.

(64)

Având în vedere structura internațională a comerțului agricol și în interesul bunei funcționări a pieței interne, este necesară organizarea cooperării între statele membre. De asemenea, este necesar să se instituie, la nivelul Uniunii, un sistem centralizat de documentare cu privire la întreprinderile care sunt constituite în țări terțe, care primesc sau efectuează plăți.

(65)

Statelor membre le revine responsabilitatea de a-și adopta propriile programe de verificare, dar este necesar ca programele respective să fie comunicate Comisiei, astfel încât aceasta să poată să-și asume rolul de supraveghere și de coordonare, pentru a se asigura că programele sunt adoptate pe baza unor criterii corespunzătoare și pentru a garanta concentrarea verificărilor asupra sectoarelor sau întreprinderilor care prezintă un risc de fraudă ridicat. Este esențial ca fiecare stat membru să desemneze un organism sau organisme responsabile cu monitorizarea verificării documentelor comerciale și cu coordonarea acestor verificări. Respectivele organisme desemnate ar trebui să fie independente de departamentele care desfășoară verificarea anterioară efectuării plății. Informațiile colectate în timpul verificării respective ar trebui să fie protejate de secretul profesional.

(66)

Condiționalitatea este un element important al PAC, care garantează că plățile promovează un nivel ridicat de sustenabilitate și asigură condiții de concurență echitabile pentru agricultori în cadrul statelor membre și în cadrul Uniunii, în special în ceea ce privește elementele sociale, de mediu și de climă ale PAC, dar și în ceea ce privește aspectele referitoare la sănătatea publică și la bunăstarea animalelor. Aceasta înseamnă că ar trebui efectuate controale și, dacă este cazul, ar trebui să se aplice sancțiuni pentru a asigura eficacitatea sistemului de condiționalitate. Pentru a asigura astfel de condiții de concurență echitabile între beneficiarii din diferite state membre, ar trebui introduse la nivelul Uniunii anumite norme generale legate de condiționalitate, precum și controale și sancțiuni în caz de neconformitate.

(67)

Pentru a se garanta că condiționalitatea este pusă în aplicare de statele membre într-un mod armonizat, este necesar să se prevadă o rată minimă de control la nivelul Uniunii, în timp ce organizarea organismelor de control competente și a controalelor ar trebui să fie lăsată la latitudinea statelor membre.

(68)

Ar trebui să li se permită statelor membre să stabilească detaliile privind sancțiunile, însă aceste sancțiuni ar trebui să fie proporționale, efective și cu efect de descurajare și nu ar trebui să aducă atingere altor sancțiuni stabilite în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului național. Pentru a asigura proporționalitatea, caracterul efectiv și efectul de descurajare al sancțiunilor, este oportun să se stabilească normele referitoare la aplicarea și calcularea sancțiunilor. Ținând seama de hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (denumită în continuare „Curtea de Justiție”), în cauza C-361/19 (18), pentru a se asigura corelarea comportamentului fermierului cu sancțiunea, ar trebui să se prevadă, ca regulă generală, că sancțiunea ar trebui să fie calculată pe baza plăților acordate sau care urmează să fie acordate în timpul anului calendaristic în care s-a produs neconformitatea. Cu toate acestea, dacă din cauza naturii constatării nu se poate determina în ce an s-a produs neconformitatea, precum și pentru a asigura eficacitatea sistemului de sancțiuni, este necesar să se prevadă ca, în astfel de cazuri, sancțiunea să fie calculată pe baza plăților acordate sau care urmează să fie acordate în anul calendaristic în care s-a constatat neconformitatea. În vederea asigurării unei abordări eficiente și coerente a statelor membre, este necesar să se prevadă, la nivelul Uniunii, o rată minimă de penalizare în cazul unei neconformități. O astfel de rată minimă ar trebui să fie aplicată de statele membre în funcție de gravitatea, amploarea, persistența sau caracterul repetitiv ale neconformității constatate și de caracterul deliberat al neconformității constatate. Pentru a garanta proporționalitatea sancțiunilor, statele membre ar trebui să dispună că nu se aplică sancțiuni în cazul în care neconformitatea nu are consecințe sau are doar consecințe nesemnificative asupra îndeplinirii obiectivului vizat de standardul sau de cerința în cauză, și să instituie un mecanism de avertizare pentru a se asigura că beneficiarii sunt informați cu privire la neconformitățile constatate și la posibilele măsuri de remediere care trebuie luate.

(69)

Mecanismul de condiționalitate socială ar trebui să fie bazat pe procedurile de asigurare a respectării normelor întreprinse de autoritățile sau organismele competente de aplicare a legii responsabile pentru efectuarea controalelor privind condițiile de muncă și de încadrare în muncă și privind standardele de muncă aplicabile. Astfel de proceduri de asigurare a respectării normelor pot lua diferite forme, în funcție de sistemul național. Rezultatul controalelor și al aplicării procedurii de asigurare a respectării normelor ar trebui comunicat agențiilor de plăți, însoțit de o evaluare care să includă o clasificare a gravității încălcării legislației relevante.

(70)

Atunci când se aplică mecanismul de condiționalitate socială în cadrul planurilor strategice PAC și în cadrul acordurilor corespunzătoare dintre agențiile de plăți și autoritățile sau organismele responsabile pentru aplicarea legislației sociale și de încadrare în muncă și pentru standardele de muncă aplicabile, ar trebui să se acorde o atenție deosebită respectării autonomiei respectivelor autorități sau organisme de aplicare a legii, precum și modului specific în care legislația socială și de încadrare în muncă și standardele de muncă aplicabile sunt puse în aplicare și respectate în fiecare stat membru. Mecanismul respectiv ar trebui să rămână independent față de modelul social specific al fiecărui stat membru și nu ar trebui să afecteze funcționarea acestuia, la fel cum nu ar trebui să afecteze în niciun fel independența sistemului judiciar. În acest scop, ar trebui asigurată o diviziune clară a responsabilităților între autoritățile sau organismele responsabile pentru aplicarea legislației sociale și de încadrare în muncă și pentru standardele de muncă aplicabile, pe de o parte, și agențiile de plăți agricole, pe de altă parte, rolul acestora din urmă constând în efectuarea plăților și aplicarea de sancțiuni. Ar trebui să fie pe deplin respectate autonomia partenerilor sociali, precum și dreptul acestora de a negocia și de a încheia acorduri colective. Autonomia acestora ar trebui să fie respectată și atunci când partenerii sociali sunt răspunzători pentru efectuarea controalelor asupra condițiilor de muncă.

(71)

Pentru a se asigura o colaborare armonioasă între Comisie și statele membre în privința finanțării cheltuielilor PAC și, în special, pentru a permite Comisiei să monitorizeze gestionarea financiară realizată de statele membre, precum și să verifice conturile agențiilor de plăți acreditate, este necesar ca statele membre să rețină anumite informații și sa le comunice Comisiei.

(72)

În scopul compilării datelor care urmează să fie transmise Comisiei și pentru a permite Comisiei să aibă acces total și imediat la datele privind cheltuielile atât în format tipărit, cât și în format electronic, este necesar să fie stabilite norme corespunzătoare privind prezentarea și transmiterea datelor, inclusiv norme privind termenele.

(73)

Deoarece este posibil ca aplicarea sistemelor naționale de control și a verificării conformității să afecteze date personale sau informații comerciale sensibile, statele membre și Comisia ar trebui să asigure confidențialitatea informațiilor primite în acel context.

(74)

În interesul unei bune gestionări financiare a bugetului Uniunii și în scopul imparțialității tratamentului atât la nivel de stat membru, cât și la nivel de beneficiar, ar trebui stabilite norme privind folosirea monedei euro.

(75)

Cursul de schimb al monedei euro în raport cu moneda națională poate fluctua pe perioada desfășurării unei operațiuni. Prin urmare, cursul aplicabil cuantumurilor în cauză ar trebui stabilit ținând cont de faptul generator prin care este îndeplinit obiectivul economic al operațiunii. Cursul de schimb aplicat ar trebui să fie cel valabil la data la care s-a produs acest fapt generator. Este necesar să se specifice faptul generator respectiv sau renunțarea la aplicarea sa, cu respectarea anumitor criterii, în special a celor privind rapiditatea repercusiunilor mișcărilor monetare. Ar trebui să se stabilească norme speciale care să permită luarea de măsuri în cazul unor situații monetare excepționale care apar fie în Uniune, fie pe piața mondială și care impun o reacție imediată, pentru a se asigura buna funcționare a mecanismelor stabilite în cadrul PAC.

(76)

Pentru statele membre care nu au adoptat moneda euro, ar trebui să existe opțiunea de a efectua plăți mai degrabă în euro decât în moneda națională, în cazul cheltuielilor rezultate din legislația PAC. Sunt necesare norme specifice pentru a se garanta că această opțiune nu creează avantaje nejustificate pentru părțile care efectuează sau primesc plăți.

(77)

Dreptul Uniunii privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, în special Regulamentele (UE) 2016/679 (19) și (UE) 2018/1725 (20) ale Parlamentului European și ale Consiliului, ar trebui să se aplice în ceea ce privește colectarea de date cu caracter personal de către statele membre și de către Comisie în vederea îndeplinirii obligațiilor lor respective în materie de gestiune, control, audit, monitorizare și evaluare în conformitate cu prezentul regulament.

(78)

Publicarea numelor beneficiarilor FEGA și FEADR oferă o modalitate de consolidare a controlului public al utilizării respectivelor fonduri și este necesară pentru a asigura un nivel adecvat de protecție a intereselor financiare ale Uniunii. Acest lucru este realizat parțial prin efectul preventiv și de descurajare al acestei publicări, parțial prin descurajarea beneficiarilor individuali de la implicarea în activități ilegale și, în același timp, prin creșterea răspunderii personale a fermierilor în ceea ce privește utilizarea fondurilor publice primite. Publicarea informațiilor relevante este consecventă cu jurisprudența recentă a Curții de Justiție și cu abordarea prevăzută în Regulamentul financiar.

(79)

În acest context, rolul jucat de societatea civilă, inclusiv de mass-media și de organizațiile neguvernamentale, și contribuția acestora la consolidarea cadrului de control al administrațiilor împotriva fraudei și a oricărei utilizări abuzive a fondurilor publice ar trebui recunoscute în mod adecvat.

(80)

Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului (21) stabilește norme menite să asigure transparența execuției fondurilor structurale și de investiții europene și a comunicării programelor din cadrul fondurilor respective. Pentru a se asigura coerența, ar trebui să se prevadă că normele respective se aplică, de asemenea, beneficiarilor intervențiilor FEGA și FEADR, dacă este cazul.

(81)

Pentru ca obiectivul controlului public al utilizării banilor proveniți din FEGA și FEADR să fie atins, este necesar ca anumite informații despre beneficiari să fie aduse la cunoștința publicului. Informațiile respective ar trebui să includă date privind identitatea beneficiarului, cuantumul acordat, fondul din care provine și scopul și obiectivul specific al operațiunii vizate. Publicarea acestor informații ar trebui să fie realizată astfel încât să interfereze cât mai puțin cu dreptul beneficiarilor la respectarea vieții private și cu dreptul beneficiarilor la protecția datelor lor cu caracter personal. Cele două drepturi menționate sunt recunoscute la articolele 7 și 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

(82)

Având în vedere nevoia unei mai mari transparențe în ceea ce privește alocarea fondurilor pentru PAC din FEGA și FEADR, inclusiv în ceea ce privește structurile titlurilor de proprietate legate de beneficiarii PAC, lista beneficiarilor fondurilor PAC, publicată ex post de către statele membre, ar trebui să facă posibilă totodată identificarea grupurilor de întreprinderi. Acest lucru ar contribui în mod semnificativ la monitorizarea structurii titlurilor de proprietate și ar facilita investigarea potențialelor utilizări abuzive ale fondurilor Uniunii, conflicte de interese și cazuri de corupție.

(83)

Publicarea detaliilor cu privire la operațiunea care îi dă dreptul fermierului să primească ajutor și cu privire la scopul și obiectivul specific al ajutorului oferă publicului informații concrete cu privire la activitatea sprijinită și la scopul pentru care a fost acordat ajutorul. Faptul că i se oferă publicului posibilitatea acestei supravegheri ar avea un efect preventiv și de descurajare și ar contribui la protejarea intereselor financiare ale Uniunii.

(84)

Publicarea acestor informații, alături de informațiile generale prevăzute în prezentul regulament, îmbunătățește transparența în ceea ce privește utilizarea Fondurilor Uniunii în cadrul PAC, contribuind astfel la vizibilitatea și la mai buna înțelegere a acestei politici. Acest lucru le permite cetățenilor să participe mai îndeaproape la procesul de decizie și garantează faptul că administrația se bucură de o mai mare legitimitate și este mai eficace și mai responsabilă față de cetățeni. De asemenea, aduce în atenția cetățenilor exemple concrete ale furnizării de „bunuri publice” prin intermediul agriculturii, susținând astfel legitimitatea sprijinului național și din partea Uniunii pentru sectorul agricol.

(85)

Rezultă, prin urmare, că publicarea generală a informațiilor relevante nu depășește ceea ce este necesar într-o societate democratică având în vedere necesitatea de a proteja interesele financiare ale Uniunii, precum și importanța primordială a obiectivului supravegherii publice a utilizării banilor proveniți din FEGA și FEADR.

(86)

În vederea conformării la cerințele privind protecția datelor, beneficiarii FEGA și FEADR ar trebui informați, anterior publicării, cu privire la publicarea datelor lor. De asemenea, ar trebui să fie informați și cu privire la faptul că datele respective pot fi prelucrate de către organisme de audit și de investigare ale Uniunii și ale statelor membre în scopul protejării intereselor financiare ale Uniunii. În plus, beneficiarii ar trebui să fie informați cu privire la drepturile care le revin în temeiul Regulamentului (UE) 2016/679, precum și cu privire la procedurile aplicabile pentru exercitarea drepturilor respective.

(87)

În vederea completării sau a modificării anumitor elemente neesențiale din prezentul regulament, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (22). În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(88)

În vederea asigurării bunei funcționări a agențiilor de plăți și a organismelor de coordonare, a finanțării de către FEGA a cheltuielilor intervenției publice și a gestionării adecvate a creditelor înregistrate în bugetul Uniunii pentru FEGA, delegarea de competențe respectivă ar trebui să privească condițiile minime de acreditare a agențiilor de plăți și de desemnare și acreditare a organismelor de coordonare, obligațiile agențiilor de plăți în ceea ce privește intervenția publică, normele privind conținutul responsabilităților de gestionare și control ale agențiilor de plăți. Mai mult, pentru a asigura aplicarea coerentă a disciplinei financiare în statele membre, delegarea de competențe respectivă ar trebui să vizeze totodată și normele pentru calculul disciplinei financiare care să fie aplicată de statele membre fermierilor. Pentru a asigura gestionarea adecvată a cheltuielilor intervenției publice, delegarea de competențe respectivă ar trebui să vizeze totodată și tipurile de măsuri care urmează să fie finanțate din bugetul Uniunii în cadrul intervenției publice și condițiile de rambursare, condițiile de eligibilitate și metodele de calcul pe baza elementelor constatate efectiv de agențiile de plăți sau a ratelor forfetare stabilite de Comisie, ori a cuantumurilor forfetare sau neforfetare prevăzute de legislația agricolă în sectoare specifice, evaluarea operațiunilor legate de intervenția publică, măsurile care trebuie luate în cazul pierderii sau deteriorării produselor care fac obiectul intervenției publice și stabilirea cuantumurilor care urmează să fie finanțate.

(89)

Pentru a permite Comisiei să declare eligibile pentru finanțare din partea Uniunii cheltuielile efectuate înaintea primei date de plată posibile sau după ultima dată de plată posibilă, cu limitarea impactului financiar aferent, delegarea de competențe ar trebui să acopere, de asemenea, derogările de la caracterul neeligibil al plăților efectuate de agențiile de plăți către beneficiari înainte de prima sau după ultima dată posibilă pentru plată. În plus, pentru a avea reguli și condiții clare pentru statele membre, respectiva delegare de competențe ar trebui să includă rata de suspendare a plăților în legătură cu verificările anuale, precum și rata și durata de suspendare a plăților și condițiile de rambursare sau de reducere a acestor cuantumuri în legătură cu monitorizarea multianuală a performanței. Delegarea de competențe respectivă ar trebui, de asemenea, să cuprindă intervențiile sau măsurile pentru care statele membre pot plăti avansuri, în scopul asigurării continuității cu normele stabilite în Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 și cu actele de punere în aplicare și actele delegate relevante, respectându-se limitele financiare prevăzute la articolul 11 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul financiar. Pentru a ține seama de veniturile colectate de agențiile de plăți în contul bugetului Uniunii, atunci când efectuează plăți pe baza declarațiilor de cheltuieli prezentate de statele membre, delegarea de competențe respectivă ar trebui să acopere totodată condițiile în care trebuie compensate anumite tipuri de cheltuieli și venituri în cadrul FEGA și FEADR. Totodată, și în scopul asigurării unei repartizări echitabile a creditelor disponibile între statele membre, delegarea de competențe respectivă ar trebui să includă metodele aplicabile angajamentelor și plății cuantumurilor dacă bugetul Uniunii nu a fost adoptat până la începutul exercițiului bugetar sau dacă cuantumul total al angajamentelor programate depășește pragul stabilit la articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul financiar.

(90)

În plus, în scopul asigurării unei aplicări corecte și eficace a dispozițiilor referitoare la controalele la fața locului și la accesul la documente și informații, delegarea de competențe respectivă ar trebui să includă obligațiile specifice pe care trebuie să le respecte statele membre în materie de control și acces la documente și informații, criteriile pentru justificările statelor membre și metodologia și criteriile de aplicare a reducerilor legate de verificarea anuală a performanței, precum și criteriile și metodologia pentru aplicarea corecțiilor financiare în contextul procedurii de verificare a conformității.

(91)

De asemenea, în scopul asigurării unei efectuări corecte și eficace a controalelor și a unei verificări eficace, coerente și nediscriminatorii a condițiilor de eligibilitate, într-un mod care să protejeze interesele financiare ale Uniunii, respectiva delegare de competențe ar trebui să includă, în cazul în care este necesar în vederea bunei gestionări a sistemului, norme cu privire la cerințele suplimentare în materie de proceduri vamale, în special față de cele stabilite în Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (23). Pentru a asigura un tratament nediscriminatoriu, echitatea și respectarea proporționalității în momentul depunerii unei garanții, delegarea de competențe ar trebui să includă normele privind garanțiile care determină partea responsabilă în eventualitatea neîndeplinirii unei obligații, stabilirea situațiilor specifice în care autoritatea competentă poate renunța la a cere constituirea unei garanții, condițiile aplicabile garanției care trebuie depusă și garantului, condițiile depunerii și eliberării garanției, condițiile specifice privind garanția depusă în legătură cu plățile în avans și stabilirea consecințelor încălcării obligațiilor pentru care a fost depusă o garanție.

(92)

În plus, în ceea ce privește sistemul integrat, delegarea de competențe respectivă ar trebui să includă norme privind evaluarea calității sistemului de identificare a parcelelor agricole, a sistemului de depunere a cererilor cu informații geospațiale și a sistemului de monitorizare a suprafețelor și normele de bază privind sistemul de identificare a parcelelor agricole, sistemul de identificare a beneficiarilor și sistemul de identificare și înregistrare a drepturilor la plată.

(93)

Mai mult, pentru a răspunde schimbărilor intervenite în legislația agricolă privind sectoare specifice și pentru a asigura eficacitatea sistemului controalelor ex post, respectiva delegare de competențe ar trebui să includă stabilirea unei liste a intervențiilor exceptate de la verificarea tranzacțiilor. Pentru a asigura condiții de concurență echitabile pentru statele membre și caracterul efectiv, proporționalitatea și efectul de descurajare al sistemului de sancțiuni aferente condiționalității și condiționalității sociale, delegarea de competențe respectivă ar trebui să includă norme detaliate cu privire la aplicarea și calcularea unor astfel de sancțiuni.

(94)

În plus, pentru a se preciza faptul generator sau pentru a-l fixa din motive care țin de organizarea pieței sau de cuantumul în cauză și pentru a se evita aplicarea de către statele membre care nu au adoptat moneda euro a unor cursuri de schimb diferite, pe de o parte în cazul contabilizării veniturilor încasate sau a ajutoarelor plătite către beneficiari într-o altă monedă decât euro și, pe de altă parte, în cazul întocmirii declarației de cheltuieli de către agenția de plăți, delegarea de competențe respectivă ar trebui să acopere norme privind faptul generator și cursul de schimb care urmează să fie utilizat de către statele membre care nu folosesc moneda euro, cursul de schimb aplicabil la întocmirea declarațiilor de cheltuieli de către agenția de plăți și la înregistrarea operațiunilor de depozitare publică în contabilitatea agenției de plăți. Pentru a preveni ca practici monetare excepționale privind o monedă națională să pericliteze aplicarea dreptului Uniunii, delegarea de competențe respectivă ar trebui să acopere derogări de la normele privind utilizarea euro prevăzute în prezentul regulament.

(95)

Pentru a permite o tranziție fără dificultăți de la normele stabilite de Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 la normele prevăzute de prezentul regulament, delegarea de competențe respectivă ar trebui să cuprindă stabilirea de dispoziții tranzitorii.

(96)

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (24).

(97)

Competențele de executare ale Comisiei ar trebui să vizeze normele privind procedurile de acordare, retragere și revizuire a acreditării agențiilor de plăți și a desemnării și acreditării organismelor de coordonare, precum și de supraveghere a acreditării agențiilor de plăți; modalitățile și procedurile de control care stau la baza declarației de gestiune a agențiilor de plăți, precum și structura și formatul acesteia; funcționarea organismului de coordonare și notificarea către Comisie a informațiilor de către organismul de coordonare, funcționarea organismelor de certificare, inclusiv controalele care trebuie efectuate și organismele care fac obiectul acestor controale, certificatele și rapoartele, împreună cu documentele însoțitoare, care trebuie întocmite de organismele respective.

(98)

Competențele de executare ale Comisiei ar trebui să acopere, de asemenea, principiile de audit pe care se bazează avizele organismelor de certificare, inclusiv o evaluare a riscurilor, controale interne și nivelul necesar al elementelor doveditoare ale auditului, metodele de audit folosite de organismele de certificare, având în vedere standardele internaționale în materie de audit, pentru emiterea avizelor lor.

(99)

Competențele de executare ale Comisiei ar trebui să acopere, de asemenea, în contextul procedurii de disciplină financiară, stabilirea ratei de ajustare pentru intervențiile sub formă de plăți directe și adaptarea sa, precum și cuantumurile creditelor neangajate reportate în conformitate cu articolul 12 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul financiar, în vederea finanțării intervențiilor respective; și în contextul procedurii de disciplină bugetară, stabilirea cu titlu provizoriu a cuantumului plăților și distribuirea provizorie a bugetului disponibil între statele membre și stabilirea cuantumului total al finanțării din partea Uniunii defalcat pe state membre.

(100)

Competențele de executare ale Comisiei ar trebui să acopere, de asemenea, stabilirea cuantumurilor pentru finanțarea măsurilor de intervenție publică, normele referitoare la finanțarea achiziționării de către Comisie a datelor satelitare necesare pentru sistemul de monitorizare a suprafețelor și acțiunile efectuate de Comisie prin intermediul aplicațiilor de teledetecție utilizate pentru sistemul de monitorizare a resurselor agricole, procedura privind derularea achiziționării de către Comisie a respectivelor date satelitare și a sistemului de monitorizare a resurselor agricole, cadrul care reglementează achiziționarea, îmbunătățirea și utilizarea datelor satelitare și a datelor meteorologice, precum și termenele aplicabile.

(101)

În plus, competențele de executare ale Comisiei ar trebui să acopere și stabilirea perioadelor în care agențiile de plăți acreditate trebuie să întocmească și să transmită Comisiei declarațiile intermediare de cheltuieli aferente intervențiilor pentru dezvoltarea rurală, precum și normele privind procedura și alte modalități practice referitoare la funcționarea corespunzătoare a mecanismului privind termenele de plată; suspendarea, precum și ridicarea suspendării, și reducerea plăților lunare sau intermediare către statele membre, precum și normele privind structura planurilor de acțiune și procedura pentru elaborarea acestora. De asemenea, competențele de executare ar trebui să acopere norme suplimentare privind ținerea unor contabilități separate de către agențiile de plăți și condițiile specifice care se aplică informațiilor care trebuie înregistrate în contabilitățile ținute de agențiile de plăți; norme care sunt necesare și justificabile într-o situație de urgență pentru soluționarea unor probleme specifice, în legătură cu perioadele de plată și cu plata avansurilor; norme referitoare la finanțarea și contabilizarea măsurilor de intervenție sub forma depozitării publice, precum și în ceea ce privește alte cheltuieli finanțate din FEGA și FEADR, și clauzele și condițiile de aplicare a procedurii de dezangajare automată.

(102)

În plus, competențele de executare ale Comisiei ar trebui să acopere condițiile în care trebuie păstrate documentele și informațiile referitoare la plățile efectuate, procedurile privind obligațiile de cooperare aplicabile statelor membre în privința controalelor realizate de Comisie și a accesului la informații; verificarea financiară anuală, inclusiv normele privind acțiunile necesare în scopul adoptării și aplicării actelor de punere în aplicare respective, verificarea anuală a performanței, inclusiv normele privind acțiunile necesare în scopul adoptării și aplicării actelor de punere în aplicare respective, schimbul de informații dintre Comisie și statele membre, procedurile și termenele care trebuie respectate; procedura de conformitate, inclusiv normele privind acțiunile necesare în scopul adoptării și aplicării actelor de punere în aplicare respective, schimbul de informații dintre Comisie și statele membre, termenele care trebuie respectate și procedura de conciliere; norme referitoare la posibila compensare a cuantumurilor rezultate din recuperarea plăților necuvenite și excluderea de la finanțarea din partea Uniunii a cuantumurilor imputate bugetului Uniunii și formularele privind notificarea și comunicarea care trebuie efectuate de statele membre către Comisie în ceea ce privește recuperările aferente neconformităților.

(103)

Competențele de executare ale Comisiei ar trebui să acopere, de asemenea, norme care vizează aplicarea uniformă a obligațiilor statelor membre cu privire la protecția intereselor financiare ale Uniunii și norme necesare pentru aplicarea uniformă a controalelor în Uniune.

(104)

În plus, competențele de executare ale Comisiei ar trebui să acopere forma garanțiilor care trebuie depuse și procedura pentru depunerea garanțiilor, pentru acceptarea acestora și pentru înlocuirea garanțiilor inițiale; procedurile pentru eliberarea garanțiilor și notificarea pe care trebuie să o transmită statele membre sau Comisia în contextul garanțiilor.

(105)

Competențele de executare ale Comisiei ar trebui să acopere, de asemenea norme privind forma, conținutul și modalitățile de transmitere către Comisie sau de punere la dispoziția acesteia a rapoartelor de evaluare privind calitatea sistemului de identificare a parcelelor agricole, a sistemului de depunere a cererilor cu informații geospațiale și a sistemului de monitorizare a suprafețelor, precum și norme privind măsurile de remediere care urmează să fie puse în aplicare de statele membre în ceea ce privește deficiențele detectate în cadrul sistemelor respective, precum și caracteristici și norme de bază privind sistemul de depunere a cererilor de ajutor și sistemul de monitorizare a suprafețelor, inclusiv etapa de introducere progresivă a acestuia.

(106)

Competențele de executare ale Comisiei ar trebui să acopere, de asemenea, norme necesare pentru aplicarea uniformă a normelor privind verificarea documentelor comerciale. Aceste competențe ar trebui să acopere, de asemenea, norme referitoare la comunicarea informațiilor de către statele membre Comisiei și măsurile de garantare a aplicării dreptului Uniunii în cazul în care există practici monetare excepționale privind o monedă națională care sunt susceptibile să pericliteze aplicarea dreptului Uniunii.

(107)

În plus, competențele de executare ale Comisiei ar trebui să acopere norme privind formatul și calendarul publicării beneficiarilor FEGA și FEADR, aplicarea în mod uniform a obligației de a informa beneficiarii în legătură cu faptul că datele care îi privesc vor fi făcute publice și cooperarea dintre Comisie și statele membre în contextul publicării beneficiarilor FEGA și FEADR.

(108)

Pentru adoptarea anumitor acte de punere în aplicare ar trebui utilizată procedura de consultare. În ceea ce privește actele de punere în aplicare ce presupun calcularea unor cuantumuri de către Comisie, procedura de consultare permite Comisiei să își asume întreaga responsabilitate pentru gestionarea bugetului și vizează o eficiență, o previzibilitate și o rapiditate sporite, ținând cont de limitele temporale și de procedurile bugetare. În ceea ce privește actele de punere în aplicare referitoare la plăți efectuate către statele membre și funcționarea procedurii de verificare a conturilor și a verificării anuale a performanței, procedura de consultare permite Comisiei să își asume întreaga responsabilitate pentru gestionarea bugetului și verificarea conturilor anuale ale agențiilor de plăți naționale în vederea acceptării acestor conturi sau, în cazul cheltuielilor care nu au fost efectuate în conformitate cu normele Uniunii, în vederea excluderii cheltuielilor respective de la finanțarea din partea Uniunii. Pentru adoptarea celorlalte acte de punere în aplicare ar trebui utilizată procedura de examinare.

(109)

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei fără aplicarea Regulamentului (UE) nr. 182/2011 în ceea ce privește stabilirea soldului net disponibil pentru cheltuielile FEGA, determinarea plăților lunare pe care ar trebui să le efectueze pe baza declarației de cheltuieli a statelor membre și stabilirea plăților sau deducerilor suplimentare în cadrul procedurii privind plățile lunare.

(110)

Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 ar trebui să fie abrogat.

(111)

Întrucât obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate în mod satisfăcător de statele membre, date fiind legăturile dintre prezentul regulament și celelalte instrumente ale PAC și resursele financiare limitate ale statelor membre, dar, având în vedere garanția multianuală a finanțării din partea Uniunii și concentrarea asupra priorităților sale, obiectivele pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la respectivul articol, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor menționate.

(112)

Pentru a asigura o bună punere în aplicare a măsurilor avute în vedere și luând în considerare caracterul urgent, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

TITLUL I

DOMENIU DE APLICARE ȘI DEFINIȚII

Articolul 1

Domeniu de aplicare

Prezentul regulament stabilește norme privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune (PAC), în special referitoare la:

(a)

finanțarea cheltuielilor în cadrul PAC;

(b)

sistemele de gestionare și control care urmează să fie instituite de statele membre;

(c)

procedurile de verificare financiară și de verificare a conformității.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(a)

„neregulă” înseamnă o abatere în înțelesul articolului 1 alineatul (2) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95;

(b)

„sisteme de guvernanță” înseamnă organismele de guvernanță menționate în titlul II capitolul II din prezentul regulament și cerințele de bază ale Uniunii, inclusiv obligațiile statelor membre referitoare la protejarea efectivă a intereselor financiare ale Uniunii menționate la articolul 59 din prezentul regulament, precum și punerea în aplicare, în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (UE) 2021/2115, a planurilor lor strategice PAC, astfel cum au fost aprobate de Comisie și sistemul de raportare instituit în scopul raportului anual privind performanța menționat la articolul 134 din regulamentul menționat;

(c)

„cerințe de bază ale Uniunii” înseamnă cerințele stabilite în Regulamentul (UE) 2021/2115 și în prezentul regulament, în Regulamentul financiar și în Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului (25);

(d)

„deficiențe grave în buna funcționare a sistemelor de guvernanță” înseamnă existența unei deficiențe sistemice, ținând seama de caracterul repetitiv al acesteia, de gravitatea sa și impactul său negativ asupra corectitudinii declarației de cheltuieli, asupra raportării privind performanța sau asupra respectării dreptului Uniunii;

(e)

„indicator de realizare” înseamnă indicator de realizare astfel cum se menționează la articolul 7 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2021/2115;

(f)

„indicator de rezultat” înseamnă indicator de rezultat astfel cum se menționează la articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/2115;

(g)

„plan de acțiune” înseamnă, în sensul articolelor 41 și 42 din prezentul regulament, un plan elaborat de un stat membru la cererea Comisiei și în consultare cu aceasta, atunci când se identifică deficiențe grave în funcționarea sistemelor de guvernanță ale statului membru respectiv sau în circumstanțele menționate la articolul 135 din Regulamentul (UE) 2021/2115, plan care conține măsurile de remediere necesare și calendarul relevant pentru punerea sa în aplicare, în conformitate cu articolele 41 și 42 din prezentul regulament.

Articolul 3

Derogări în cazuri de forță majoră și în circumstanțe excepționale

(1)   În scopul finanțării, al gestionării și al monitorizării PAC, „forța majoră” și „circumstanțele excepționale” pot fi recunoscute, în special, în următoarele cazuri:

(a)

o catastrofă naturală gravă sau un fenomen meteorologic sever care afectează grav exploatația;

(b)

distrugerea accidentală a clădirilor destinate creșterii animalelor, aflate pe exploatație;

(c)

o epizootie, un focar de boală a plantelor sau prezența unor dăunători ai plantelor care afectează parțial sau integral șeptelul sau culturile beneficiarului;

(d)

exproprierea întregii exploatații sau a unei mari părți a acesteia, dacă exproprierea respectivă nu ar fi putut fi anticipată la data depunerii cererii;

(e)

decesul beneficiarului;

(f)

incapacitatea profesională pe termen lung a beneficiarului.

(2)   În situațiile în care o catastrofă naturală gravă sau un fenomen meteorologic sever, astfel cum este menționat la alineatul 1 litera (a), afectează grav o zonă bine determinată, statul membru vizat poate considera întreaga zonă ca fiind grav afectată de catastrofa sau fenomenul în cauză.

TITLUL II

DISPOZIȚII GENERALE PRIVIND FONDURILE AGRICOLE

CAPITOLUL I

Fondurile agricole

Articolul 4

Fondurile din care se finanțează cheltuielile agricole

Finanțarea din bugetul general al Uniunii (bugetul Uniunii) a diverselor intervenții și măsuri care intră sub incidența PAC se efectuează prin:

(a)

Fondul european de garantare agricolă (FEGA);

(b)

Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR).

Articolul 5

Cheltuielile din FEGA

(1)   FEGA este executat fie în cadrul gestiunii partajate între statele membre și Uniune în conformitate cu alineatul (2), fie în cadrul gestiunii directe în conformitate cu alineatul (3).

(2)   FEGA finanțează următoarele cheltuieli în cadrul gestiunii partajate:

(a)

măsurile de reglementare sau sprijinire a piețelor agricole prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (26);

(b)

contribuția financiară a Uniunii la intervențiile în anumite sectoare astfel cum sunt menționate în titlul III capitolul III din Regulamentul (UE) 2021/2115;

(c)

intervențiile sub formă de plăți directe către fermieri în cadrul planului strategic PAC, menționate la articolul 16 din Regulamentul (UE) 2021/2115;

(d)

contribuția financiară a Uniunii la măsurile de informare și promovare a produselor agricole pe piața internă a Uniunii și în țările terțe, care sunt întreprinse de statele membre și selectate de Comisie;

(e)

contribuția financiară a Uniunii la măsurile specifice din domeniul agriculturii în favoarea regiunilor ultraperiferice ale Uniunii, prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 228/2013, și la măsurile specifice din domeniul agriculturii în favoarea insulelor mici din Marea Egee, prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 229/2013.

(3)   FEGA finanțează următoarele cheltuieli în cadrul gestiunii directe:

(a)

promovarea produselor agricole, fie direct de către Comisie, fie prin intermediul unor organizații internaționale;

(b)

măsurile, luate în conformitate cu dreptul Uniunii, de asigurare a conservării, caracterizării, colectării și utilizării resurselor genetice în agricultură;

(c)

crearea și întreținerea sistemelor de informații contabile agricole;

(d)

sistemele de investigare agricolă, inclusiv investigațiile privind structura exploatațiilor agricole.

Articolul 6

Cheltuielile din FEADR

FEADR este executat în cadrul gestiunii partajate între statele membre și Uniune. FEADR finanțează contribuția financiară a Uniunii la intervențiile pentru dezvoltare rurală menționate în titlul III capitolul IV din Regulamentul (UE) 2021/2115 astfel cum sunt specificate în planurile strategice PAC și la acțiunile menționate la articolul 125 din regulamentul respectiv.

Articolul 7

Alte cheltuieli, inclusiv asistență tehnică

FEGA și FEADR pot finanța în mod direct, fie la inițiativa Comisiei, fie în nume propriu, activitățile de pregătire, de monitorizare, de sprijin tehnic și administrativ, precum și evaluarea, auditul și inspecțiile necesare punerii în aplicare a PAC. Acestea includ, în special:

(a)

măsurile necesare pentru analiza, gestionarea, monitorizarea, schimbul de informații și punerea în aplicare a PAC, inclusiv evaluarea impactului acesteia, a performanței de mediu și a progreselor înregistrate în direcția atingerii țintelor Uniunii, precum și măsurile referitoare la punerea în aplicare a sistemelor de control și la asistența tehnică și administrativă;

(b)

achiziționarea de către Comisie a datelor satelitare necesare pentru sistemul de monitorizare a suprafețelor în conformitate cu articolul 24;

(c)

acțiunile întreprinse de Comisie prin intermediul aplicațiilor de teledetecție utilizate pentru monitorizarea resurselor agricole în conformitate cu articolul 25;

(d)

măsurile necesare pentru menținerea și dezvoltarea metodelor și a mijloacelor tehnice de informare, interconectare, monitorizare și control al gestionării financiare a fondurilor utilizate pentru finanțarea PAC;

(e)

furnizarea de informații privind PAC, în conformitate cu articolul 46;

(f)

studiile despre PAC și evaluările măsurilor finanțate de FEGA și FEADR, inclusiv îmbunătățirea metodelor de evaluare, schimburile de informații privind bunele practici din cadrul PAC și consultările cu părțile interesate relevante, precum și studiile efectuate împreună cu Banca Europeană de Investiții (BEI);

(g)

dacă este cazul, contribuția la agențiile executive înființate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului (27) și a căror activitate are legătură cu PAC;

(h)

contribuția la măsurile legate de diseminarea informațiilor, sensibilizare, promovarea cooperării și schimburile de experiență cu părțile interesate relevante de la nivelul Uniunii, care sunt adoptate în contextul intervențiilor pentru dezvoltare rurală, inclusiv facilitarea colaborării în rețea între părțile implicate;

(i)

rețelele informatice axate pe prelucrarea și schimbul de informații, inclusiv sistemele informatice ale instituțiilor necesare în legătură cu gestionarea PAC;

(j)

măsurile necesare pentru dezvoltarea, înregistrarea și protejarea logourilor în cadrul sistemelor de calitate ale Uniunii, în conformitate cu articolul 44 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (28) și pentru protejarea drepturilor de proprietate intelectuală legate de acestea, precum și progresele necesare ale tehnologiei informației.

CAPITOLUL II

Organismele de guvernanță

Articolul 8

Autoritatea competentă

(1)   Fiecare stat membru desemnează o autoritate competentă la nivel ministerial, responsabilă cu:

(a)

acordarea, revizuirea și retragerea acreditării agențiilor de plăți menționate la articolul 9 alineatul (2);

(b)

desemnarea organismului de coordonare menționat la articolul 10 și acordarea, revizuirea și retragerea acreditării acestuia;

(c)

desemnarea și retragerea desemnării unui organism de certificare menționat la articolul 12, asigurându-se că există întotdeauna un astfel de organism desemnat;

(d)

îndeplinirea sarcinilor atribuite autorității competente în temeiul prezentului capitol.

(2)   Pe baza examinării condițiilor minime care urmează să fie adoptate de Comisie în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) litera (a), autoritatea competentă decide printr-un act formal cu privire la acordarea sau, în urma unei revizuiri, retragerea acreditării agenției de plăți și cu privire la desemnarea și acreditarea și retragerea acreditării organismului de coordonare;

(3)   Autoritatea competentă decide printr-un act formal cu privire la desemnarea și retragerea desemnării organismului de certificare, asigurându-se, în același timp, că există întotdeauna un astfel de organism desemnat.

(4)   Autoritatea competentă informează fără întârziere Comisia cu privire la toate acreditările și retragerile acreditărilor agenției de plăți și cu privire la desemnarea și acreditarea și retragerea acreditării organismului de coordonare, precum și cu privire la desemnarea și retragerea desemnării organismului de certificare.

Articolul 9

Agențiile de plăți

(1)   Agențiile de plăți sunt departamente sau organisme ale statelor membre și, după caz, ale regiunilor acestora, responsabile cu gestionarea și controlul cheltuielilor menționate la articolul 5 alineatul (2) și la articolul 6.

Cu excepția efectuării plăților, agențiile de plăți pot delega îndeplinirea sarcinilor menționate la primul paragraf.

(2)   Statele membre acreditează ca agenții de plăți departamente sau organisme care au o organizare administrativă și un sistem de control intern care oferă garanții suficiente că plățile sunt legale, corecte și justificate corespunzător. În acest scop, agențiile de plăți îndeplinesc condițiile minime de acreditare în ceea ce privește mediul intern, activitățile de control, informarea și comunicarea, precum și monitorizarea, stabilite de Comisie în temeiul articolului 11 alineatul (1) litera (a).

Fiecare stat membru, ținând seama de prevederile sale constituționale, restricționează numărul agențiilor sale de plăți acreditate:

(a)

la o singură agenție de plăți la nivel național sau, după caz, una la nivel regional; și

(b)

la o singură agenție de plăți responsabilă cu gestionarea cheltuielilor, atât din FEGA, cât și din FEADR, în cazul în care există numai agenții de plăți la nivel național.

În cazul în care se instituie agenții de plăți la nivel regional, statele membre fie acreditează și o agenție de plăți la nivel național pentru schemele de ajutor care, dată fiind natura lor, trebuie gestionate la nivel național, fie încredințează gestionarea acestor scheme agențiilor lor de plăți regionale.

Prin derogare de la al doilea paragraf de la prezentul alineat, statele membre pot menține agențiile de plăți care au fost acreditate înainte de 15 octombrie 2020, cu condiția ca autoritatea competentă să confirme, prin decizia menționată la articolul 8 alineatul (2), că acestea respectă condițiile minime de acreditare menționate la primul paragraf de la prezentul alineat.

Agențiilor de plăți care nu au gestionat cheltuieli din FEGA sau FEADR timp de cel puțin trei ani li se retrage acreditarea.

Statele membre nu acreditează nicio nouă agenție de plăți suplimentară după 7 decembrie 2021, cu excepția cazurilor menționate la paragraful al doilea litera (a), în care, ținând cont de prevederile constituționale, pot fi necesare agenții de plăți regionale suplimentare.

(3)   În sensul articolului 63 alineatele (5) și (6) din Regulamentul financiar, până la data de 15 februarie a anului care urmează exercițiului financiar agricol (denumit în continuare „exercițiul financiar”) în cauză, persoana care conduce agenția de plăți acreditată întocmește și furnizează Comisiei următoarele:

(a)

conturile anuale privind cheltuielile suportate în cursul îndeplinirii sarcinilor care revin respectivei agenții de plăți acreditate, astfel cum se prevede la articolul 63 alineatul (5) litera (a) din Regulamentul financiar, însoțite de informațiile necesare pentru verificarea conturilor respective în conformitate cu articolul 53 din prezentul regulament;

(b)

raportul anual privind performanța, menționat la articolul 54 alineatul (1) din prezentul regulament și la articolul 134 din Regulamentul (UE) 2021/2115, care demonstrează faptul că cheltuielile au fost efectuate în conformitate cu articolul 37 din prezentul regulament;

(c)

un rezumat anual al rapoartelor finale de audit și al controalelor efectuate, o analiză a naturii și amplorii erorilor și punctelor slabe identificate în sistemele de guvernanță, precum și măsurile corective planificate sau adoptate, astfel cum se prevede la articolul 63 alineatul (5) litera (b) din Regulamentul financiar;

(d)

o declarație de gestiune, astfel cum se menționează la articolul 63 alineatul (6) din Regulamentul financiar, care atestă:

(i)

faptul că informațiile sunt prezentate în mod adecvat, complet și exact, astfel cum se prevede la articolul 63 alineatul (6) litera (a) din Regulamentul financiar;

(ii)

buna funcționare a sistemelor de guvernanță instituite, cu excepția autorității competente menționate la articolul 8, a organismului de coordonare menționat la articolul 10 și a organismului de certificare menționat la articolul 12 din prezentul regulament, garantând că toate cheltuielile au fost efectuate în conformitate cu articolul 37 din prezentul regulament, astfel cum se prevede la articolul 63 alineatul (6) literele (b) și (c) din Regulamentul financiar.

Termenul de 15 februarie prevăzut la primul paragraf de la prezentul alineat poate fi prelungit în mod excepțional de către Comisie până la 1 martie, conform comunicării statului membru în cauză, astfel cum se prevede la articolul 63 alineatul (7) al doilea paragraf din Regulamentul financiar.

(4)   Atunci când o agenție de plăți acreditată nu îndeplinește sau nu mai îndeplinește unul sau mai multe dintre condițiile minime de acreditare menționate la alineatul (2) primul paragraf, statul membru în cauză, acționând din proprie inițiativă sau la solicitarea Comisiei, retrage acreditarea agenției de plăți respective dacă agenția de plăți nu realizează schimbările necesare într-o perioadă de timp care urmează a fi determinată de autoritatea competentă a statului membru respectiv în funcție de gravitatea problemei.

(5)   Agențiile de plăți gestionează și asigură controlul operațiunilor legate de intervenția publică de care răspund și își rezervă responsabilitatea generală în domeniul respectiv.

În cazul în care se acordă sprijin prin intermediul unui instrument financiar executat de BEI sau de o altă instituție financiară internațională în care un stat membru este acționar, agenția de plăți se bazează pe un raport de control în sprijinul cererilor de plată transmise. Instituțiile respective furnizează statelor membre raportul de control.

(6)   În sensul articolului 33, în cazul cheltuielilor din FEADR, se furnizează, până la 30 iunie 2030, un raport privind performanța suplimentar, în conformitate cu alineatul (3) de la prezentul articol și cu articolul 10 alineatul (3), care acoperă perioada până la 31 decembrie 2029.

Articolul 10

Organismele de coordonare

(1)   În cazul în care într-un stat membru sunt acreditate mai multe agenții de plăți, statul membru respectiv desemnează un organism public de coordonare, căruia îi atribuie următoarele sarcini:

(a)

să culeagă informațiile care urmează să fie furnizate Comisiei și să trimită Comisiei informațiile respective;

(b)

să furnizeze Comisiei raportul anual privind performanța menționat la articolul 54 alineatul (1) din prezentul regulament și la articolul 134 din Regulamentul (UE) 2021/2115;

(c)

să ia sau să coordoneze măsuri în vederea soluționării eventualelor deficiențe obișnuite și să informeze Comisia cu privire la acțiunile ulterioare;

(d)

să promoveze și, după caz, să asigure aplicarea armonizată a normelor Uniunii.

(2)   În ceea ce privește prelucrarea informațiilor financiare menționate la alineatul (1) litera (a), organismul de coordonare face obiectul unei acreditări specifice de către statul membru respectiv.

(3)   Raportul anual privind performanța menționat la alineatul (1) litera (b) de la prezentul articol intră în domeniul de aplicare al avizului menționat la articolul 12 alineatul (2), și este prezentat Comisiei împreună cu o declarație de gestiune care vizează compilarea întregului raport.

Articolul 11

Competențele Comisiei în legătură cu agențiile de plăți și organismele de coordonare

(1)   Pentru a asigura buna funcționare a agențiilor de plăți și a organismelor de coordonare prevăzute la articolele 9 și 10, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 102 în vederea completării prezentului regulament cu norme privind:

(a)

condițiile minime pentru acreditarea agențiilor de plăți menționate la articolul 9 alineatul (2) primul paragraf și pentru desemnarea și acreditarea organismelor de coordonare menționate la articolul 10;

(b)

obligațiile agențiilor de plăți privind intervenția publică, precum și normele referitoare la conținutul responsabilităților lor de gestionare și control.

(2)   Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabilește norme privind:

(a)

procedurile de acordare, retragere și revizuire a acreditării agențiilor de plăți și de desemnare și acordare, retragere și revizuire a acreditării organismelor de coordonare, precum și procedurile de supraveghere a acreditării agențiilor de plăți;

(b)

modalitățile și procedurile pentru controalele care stau la baza declarației de gestiune a agențiilor de plăți, menționată la articolul 9 alineatul (3) primul paragraf litera (d), precum și privind structura și formatul acestei declarații;

(c)

funcționarea organismului de coordonare și prezentarea către Comisie a informațiilor în conformitate cu articolul 10.

Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 103 alineatul (3).

Articolul 12

Organismele de certificare

(1)   Organismul de certificare este un organism de audit public sau privat desemnat de statul membru pentru o perioadă de cel puțin trei ani, fără a aduce atingere dreptului intern. Atunci când este un organism de audit privat, iar dreptul aplicabil al Uniunii sau dreptul intern aplicabil impune acest lucru, organismul este selectat de statul membru prin intermediul unei proceduri de cerere de oferte.

Un stat membru care desemnează mai mult de un organism de certificare poate desemna un organism public de certificare la nivel național, care să fie responsabil cu sarcinile de coordonare.

(2)   În sensul articolului 63 alineatul (7) primul paragraf din Regulamentul financiar, organismul de certificare emite un aviz, redactat în conformitate cu standardele de audit acceptate la nivel internațional, care stabilește dacă:

(a)

conturile oferă o imagine fidelă și corectă;

(b)

sistemele de guvernanță existente ale statelor membre funcționează în mod corespunzător, cu precădere în ceea ce privește:

(i)

organismele de guvernanță menționate la articolul 9 și la articolul 10 din prezentul regulament, precum și la articolul 123 din Regulamentul (UE) 2021/2115.

(ii)

cerințele de bază ale Uniunii;

(iii)

sistemul de raportare instituit în scopul raportului anual privind performanța menționat la articolul 134 din Regulamentul (UE) 2021/2115

(c)

raportarea privind performanța referitoare la indicatorii de realizare utilizați în scopul verificării anuale a performanței menționate la articolul 54 din prezentul regulament și raportarea privind performanța referitoare la indicatorii de rezultat utilizați în scopul monitorizării multianuale a performanței menționate la articolul 128 din Regulamentul (UE) 2021/2115, care demonstrează că este respectat articolul 37 din prezentul regulament, sunt corecte;

(d)

cheltuielile pentru măsurile prevăzute în Regulamentele (UE) nr. 228/2013, (UE) nr. 229/2013 și (UE) nr. 1308/2013 și în Regulamentul (UE) nr. 1144/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (29) pentru care au fost solicitate rambursări Comisiei sunt legale și corecte.

Avizul respectiv menționează, de asemenea, dacă examinarea pune sub semnul întrebării afirmațiile făcute în declarația de gestiune menționată la articolul 9 alineatul (3) primul paragraf litera (d). Examinarea include totodată o analiză a naturii și a amplorii erorilor și deficiențelor identificate de audit și de controale în cadrul sistemelor de guvernanță, precum și măsurile corective luate sau planificate de agenția de plăți, astfel cum se prevede la articolul 9 alineatul (3) primul paragraf litera (c).

În cazul în care se acordă sprijin prin intermediul unui instrument financiar executat de BEI sau de o altă instituție financiară internațională în care un stat membru este acționar, organismul de certificare se bazează pe raportul anual de audit întocmit de auditorii externi ai instituțiilor respective. Instituțiile respective pun la dispoziție statelor membre raportul anual de audit.

(3)   Organismul de certificare dispune de cunoștințele tehnice de specialitate necesare și este perfect familiarizat cu PAC. Organismul de certificare este independent din punct de vedere operațional față de agenția de plăți și de organismul de coordonare în cauză, precum și față de autoritatea competentă care a acreditat respectiva agenție de plăți și față de organismele responsabile pentru punerea în aplicare și monitorizarea PAC.

(4)   Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabilește norme privind funcționarea organismelor de certificare, inclusiv controalele care trebuie efectuate și organismele care fac obiectul acestor controale, precum și norme privind certificatele și rapoartele, împreună cu documentele însoțitoare, care se întocmesc de organismele respective.

Actele de punere în aplicare stabilesc, de asemenea:

(a)

principiile de audit pe care să se bazeze avizele organismelor de certificare, incluzând o evaluare a riscurilor, controale interne și nivelul necesar al elementelor doveditoare ale auditului;

(b)

metodele de audit care trebuie folosite de organismele de certificare pentru emiterea avizelor lor, ținându-se seama de standardele internaționale în materie de audit.

Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 103 alineatul (3).

Articolul 13

Schimbul de bune practici

Comisia promovează schimbul de bune practici între statele membre, în special în ceea ce privește activitatea organismelor de guvernanță menționate la prezentul capitol.

TITLUL III

GESTIONAREA FINANCIARĂ A FEGA ȘI FEADR

CAPITOLUL I

FEGA

Secțiunea 1

Disciplina bugetară

Articolul 14

Plafonul bugetar

(1)   Plafonul anual pentru cheltuielile din FEGA este constituit din cuantumurile maxime stabilite în acest sens în cadrul Regulamentului (UE, Euratom) 2020/2093.

(2)   În cazul în care dreptul Uniunii prevede majorarea sau reducerea cuantumurilor menționate la alineatul (1), Comisia stabilește, prin acte de punere în aplicare adoptate fără aplicarea procedurii menționate la articolul 103, soldul net disponibil pentru cheltuielile din FEGA pe baza datelor menționate în dreptul Uniunii.

Articolul 15

Respectarea plafonului

(1)   În cazul în care dreptul Uniunii prevede un plafon financiar în euro pentru cheltuielile agricole pentru un stat membru, aceste cheltuieli se rambursează în limita plafonului respectiv, iar dacă se aplică articolele 39-42, se fac ajustările necesare.

(2)   Alocările destinate statelor membre pentru intervențiile sub formă de plăți directe menționate la articolul 87 din Regulamentul (UE) 2021/2115, corectate prin ajustările prevăzute la articolul 17 din prezentul regulament, sunt plafoane financiare în euro în sensul alineatului (1) de la prezentul articol.

Articolul 16

Rezerva pentru agricultură

(1)   Se instituie, la începutul fiecărui an, o rezervă a Uniunii pentru agricultură (denumită în continuare „rezerva”) în cadrul FEGA, pentru a oferi un sprijin suplimentar sectorului agricol în scopul gestionării sau stabilizării pieței și pentru a răspunde rapid în cazul crizelor care afectează producția sau distribuția agricolă.

Creditele aferente rezervei sunt înscrise în mod direct în bugetul Uniunii. Fondurile din rezervă sunt puse la dispoziție în exercițiul financiar sau exercițiile financiare pentru care este necesar un sprijin suplimentar, în cazul următoarelor măsuri:

(a)

măsuri de stabilizare a piețelor agricole prevăzute la articolele 8-21 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013;

(b)

măsuri excepționale în temeiul articolelor 219, 220 și 221 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

(2)   Cuantumul rezervei este de 450 de milioane EUR în prețuri curente la începutul fiecărui an din perioada 2023-2027, cu excepția cazului în care un cuantum mai mare este prevăzut în bugetul Uniunii. Comisia poate ajusta cuantumul rezervei în cursul anului, când este necesar, având în vedere evoluțiile pieței sau perspectivele din anul în curs sau din anul următor și ținând cont de creditele disponibile în cadrul subplafonului FEGA.

Dacă respectivele credite disponibile nu sunt suficiente, disciplina financiară poate fi folosită, în ultimă instanță, în concordanță cu articolul 17 din prezentul regulament, pentru a suplimenta rezerva până la atingerea cuantumului inițial menționat la primul paragraf de la prezentul alineat.

Prin derogare de la articolul 12 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul financiar, creditele neangajate aferente rezervei se reportează pentru a finanța rezerva în exercițiile bugetare următoare, până în anul 2027.

În plus, prin derogare de la articolul 12 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul financiar, cuantumul neutilizat total al rezervei pentru situațiile de criză din sectorul agricol instituită prin Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 disponibil la sfârșitul anului 2022 se reportează în anul 2023 fără a fi returnat integral la liniile bugetare care vizează acțiunile menționate la articolul 5 alineatul (2) litera (c) din prezentul regulament și este pus la dispoziție în măsura necesară pentru finanțarea rezervei instituite prin prezentul articol, după luarea în calcul a creditelor disponibile în cadrul subplafonului FEGA. Orice credite ale rezervei pentru situațiile de criză din sectorul agricol rămase disponibile după finanțarea rezervei, se returnează la liniile bugetare care vizează acțiunile menționate la articolul 5 alineatul (2) litera (c) din prezentul regulament.

Articolul 17

Disciplina financiară

(1)   Comisia stabilește o rată de ajustare pentru intervențiile sub formă de plăți directe menționate la articolul 5 alineatul (2) litera (c) din prezentul regulament și pentru contribuția financiară a Uniunii la plățile directe în temeiul capitolului IV din Regulamentul (UE) nr. 228/2013 și al capitolului IV din Regulamentul (UE) nr. 229/2013 pentru măsurile specifice menționate la articolul 5 alineatul (2) litera (e) din prezentul regulament (denumită în continuare „rata de ajustare”), atunci când previziunile pentru finanțarea intervențiilor și măsurilor finanțate în cadrul subplafonului corespunzător pentru un anumit exercițiu bugetar arată că plafoanele anuale aplicabile vor fi depășite.

Rata de ajustare se aplică plăților care urmează să fie acordate fermierilor pentru intervențiile și măsurile specifice menționate la primul paragraf de la prezentul alineat care depășesc 2 000 EUR pentru anul calendaristic corespunzător. În sensul prezentului paragraf, se aplică mutatis mutandis articolul 17 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2021/2115.

Până la data de 30 iunie a anului calendaristic cu privire la care se aplică rata de ajustare, Comisia adoptă acte de punere în aplicare care stabilesc rata de ajustare. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 103 alineatul (2).

(2)   Până la data de 1 decembrie a anului calendaristic cu privire la care se aplică rata de ajustare, Comisia poate, pe baza unor informații noi, să adopte acte de punere în aplicare care adaptează rata de ajustare stabilită în conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 103 alineatul (2).

(3)   În cazul în care s-a aplicat disciplina financiară, creditele reportate în conformitate cu articolul 12 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul financiar sunt utilizate pentru finanțarea cheltuielilor în temeiul articolului 5 alineatul (2) litera (c) din prezentul regulament, în măsura în care este necesar pentru a se evita aplicarea repetată a disciplinei financiare.

În cazul în care creditele care urmează a fi reportate în conformitate cu primul paragraf rămân disponibile iar cuantumul total al creditelor neangajate disponibile pentru rambursare reprezintă cel puțin 0,2 % din plafonul anual pentru cheltuielile din FEGA, Comisia poate adopta acte de punere în aplicare care să stabilească pentru fiecare stat membru cuantumurile creditelor neangajate care urmează a fi rambursate beneficiarilor finali. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 103 alineatul (2).

(4)   Cuantumurile stabilite de Comisie în conformitate cu alineatul (3) al doilea paragraf se rambursează de către statele membre beneficiarilor finali, în conformitate cu criterii obiective și nediscriminatorii. Statele membre pot aplica un prag minim aferent cuantumului rambursat fiecărui beneficiar final. Rambursarea respectivă se aplică numai beneficiarilor finali din acele state membre care au făcut obiectul disciplinei financiare în cursul exercițiului financiar precedent.

(5)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 102, care sunt necesare pentru a asigura aplicarea coerentă a disciplinei financiare în statele membre, în vederea completării prezentului regulament cu norme privind calcularea disciplinei financiare care trebuie să fie aplicată de statele membre fermierilor.

Articolul 18

Procedura de disciplină bugetară

(1)   În cazul în care, la întocmirea proiectului de buget pentru exercițiul bugetar N, pare să existe riscul ca cuantumul menționat la articolul 14 din prezentul regulament pentru exercițiul bugetar N să fie depășit, Comisia propune măsurile necesare pentru a se asigura respectarea cuantumului respectiv. Măsurile respective urmează să fie adoptate de către Parlamentul European și Consiliu, în cazul în care temeiul juridic al măsurii relevante este articolul 43 alineatul (2) din TFUE, sau de către Consiliu, în cazul în care temeiul juridic al măsurii relevante este articolul 43 alineatul (3) din TFUE.

(2)   În cazul în care Comisia consideră, în orice moment, că există riscul ca cuantumul menționat la articolul 14 din prezentul regulament să fie depășit și că nu poate lua măsuri adecvate pentru a remedia situația, aceasta propune alte măsuri în vederea asigurării respectării cuantumului respectiv. Măsurile respective urmează să fie adoptate de către Parlamentul European și Consiliu, în cazul în care temeiul juridic al măsurii relevante este articolul 43 alineatul (2) din TFUE, sau de către Consiliu, în cazul în care temeiul juridic al măsurii relevante este articolul 43 alineatul (3) din TFUE.

(3)   În cazul în care, la sfârșitul exercițiului bugetar N, cererile de rambursare din partea statelor membre depășesc sau este probabil că vor depăși cuantumul menționat la articolul 14, Comisia:

(a)

ia în considerare cererile prezentate de statele membre în mod proporțional și în limita bugetului disponibil și adoptă acte de punere în aplicare prin care stabilește provizoriu cuantumul plăților pentru luna în cauză;

(b)

stabilește, pentru toate statele membre, cel târziu la data de 28 februarie a exercițiului bugetar N+1, situația acestora în ceea ce privește finanțarea din partea Uniunii pentru exercițiul bugetar N;

(c)

adoptă acte de punere în aplicare prin care se stabilește cuantumul total al finanțării din partea Uniunii defalcat pe fiecare stat membru, pe baza unei rate unice de finanțare din partea Uniunii, în limita cuantumului care a fost disponibil pentru plățile lunare;

(d)

efectuează eventualele compensări datorate statelor membre, cel târziu până la data efectuării plăților lunare pentru luna martie a exercițiului bugetar N+1.

Actele de punere în aplicare prevăzute la primul paragraf literele (a) și (c) de la prezentul alineat se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 103 alineatul (2).

Articolul 19

Sistemul de avertizare timpurie și de monitorizare

Pentru a se asigura că plafonul bugetar menționat la articolul 14 nu este depășit, Comisia aplică un sistem lunar de avertizare timpurie și de monitorizare în ceea ce privește cheltuielile din FEGA.

În acest scop, Comisia determină la începutul fiecărui exercițiu bugetar profilurile lunare ale cheltuielilor bazate, după caz, pe o medie a cheltuielilor lunare din timpul ultimilor trei ani.

Comisia prezintă periodic Parlamentului European și Consiliului un raport care examinează evoluția cheltuielilor efectuate în raport cu profilurile și care conține o evaluare a punerii în aplicare previzibile pentru exercițiul bugetar în curs.

Secțiunea 2

Finanțarea cheltuielilor

Articolul 20

Plățile lunare

(1)   Comisia pune la dispoziția statelor membre creditele necesare pentru finanțarea cheltuielilor menționate la articolul 5 alineatul (2), sub forma unor plăți lunare, pe baza cheltuielilor efectuate de agențiile de plăți acreditate într-o perioadă de referință.

(2)   Până la transferarea plăților lunare de către Comisie, resursele necesare pentru a efectua cheltuielile se mobilizează de către statele membre în funcție de necesitățile agențiilor lor de plăți acreditate.

Articolul 21

Procedura privind plățile lunare

(1)   Fără a aduce atingere articolelor 53, 54 și 55, Comisia efectuează plățile lunare pentru cheltuielile efectuate de agențiile de plăți acreditate în cursul unei luni de referință.

(2)   Plățile lunare se efectuează către fiecare stat membru cel târziu în a treia zi lucrătoare din cea de a doua lună care urmează celei în care s-au efectuat cheltuielile, ținând seama de reducerile sau suspendările aplicate în temeiul articolelor 39-42 sau de orice altă corecție. Cheltuielile efectuate de statele membre în perioada 1-15 octombrie se înregistrează ca fiind efectuate în luna octombrie. Cheltuielile efectuate în perioada 16-31 octombrie se înregistrează ca fiind efectuate în luna noiembrie.

(3)   Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care se stabilesc plățile lunare pe care le efectuează pe baza unei declarații de cheltuieli a statului membru și a informațiilor furnizate în conformitate cu articolul 90 alineatul (1). Actele de punere în aplicare respective se adoptă fără aplicarea procedurii menționate la articolul 103.

(4)   Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care se stabilesc plăți sau deduceri suplimentare de ajustare a plăților efectuate în conformitate cu alineatul (3). Actele de punere în aplicare respective se adoptă fără aplicarea procedurii menționate la articolul 103.

(5)   Comisia informează de îndată statul membru cu privire la orice depășire a plafoanelor financiare de către statul membru.

Articolul 22

Costuri administrative și de personal

Nu sunt suportate din Fond cheltuielile aferente costurilor administrative și de personal efectuate de statele membre și de beneficiarii ajutoarelor finanțate din FEGA.

Articolul 23

Cheltuielile aferente intervenției publice

(1)   Dacă, în cadrul organizării comune a piețelor, nu se stabilește o sumă unitară în ceea ce privește o intervenție publică, FEGA finanțează măsura în cauză pe baza cuantumurilor standard uniforme, în special în cazul fondurilor originare din statele membre utilizate pentru achiziționarea de produse, în cazul operațiunilor materiale generate de depozitare și, eventual, în cazul prelucrării produselor eligibile pentru intervenție publică, astfel cum sunt menționate la articolul 11 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

(2)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 102 în vederea completării prezentului regulament cu norme referitoare la:

(a)

tipul de măsuri eligibile pentru finanțare din partea Uniunii și condițiile de rambursare;

(b)

condițiile de eligibilitate și metodele de calcul pe baza elementelor constatate efectiv de agențiile de plăți, a ratelor forfetare stabilite de Comisie sau a cuantumurilor forfetare sau neforfetare prevăzute de legislația agricolă în sectoare specifice;

(c)

norme privind evaluarea operațiunilor în legătură cu intervenția publică, măsurile care trebuie luate în cazul pierderii sau deteriorării produselor care fac obiectul intervenției publice și stabilirea cuantumurilor care urmează să fie finanțate.

(3)   Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabilește cuantumurile menționate la alineatul (1). Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 103 alineatul (2).

Articolul 24

Achiziționarea imaginilor satelitare

Comisia și statele membre stabilesc de comun acord, în conformitate cu specificațiile pregătite de fiecare stat membru, lista datelor satelitare necesare pentru sistemul de monitorizare a suprafețelor menționat la articolul 66 alineatul (1) litera (c).

În conformitate cu articolul 7 litera (b), Comisia furnizează datele satelitare respective cu titlu gratuit autorităților competente pentru sistemul de monitorizare a suprafețelor sau furnizorilor de servicii autorizați de autoritățile respective pentru a le reprezenta.

Comisia rămâne proprietara datelor satelitare.

Comisia poate încredința unor organisme specializate sarcini legate de tehnicile sau metodele de lucru care au legătură cu sistemul de monitorizare a suprafețelor menționat la articolul 66 alineatul (1) litera (c).

Articolul 25

Monitorizarea resurselor agricole

(1)   Scopul acțiunilor finanțate în temeiul articolului 7 litera (c) este de a oferi Comisiei mijloacele necesare pentru:

(a)

a gestiona piețele agricole ale Uniunii într-un context global;

(b)

a asigura monitorizarea agroeconomică și monitorizarea în materie de agromediu și climă a exploatării terenurilor agricole și a schimbării destinației terenurilor agricole, inclusiv a sistemelor agrosilvice, precum și monitorizarea stării solului, culturilor, peisajelor agricole și terenurilor agricole, astfel încât să poată fi făcute estimări, mai ales în ceea ce privește randamentul, producția agricolă și impactul unor circumstanțe excepționale asupra agriculturii, și să poată fi făcute evaluări privind reziliența sistemelor agricole și progresele realizate în îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă relevante ale Organizației Națiunilor Unite;

(c)

a partaja accesul la estimările menționate la litera (b) în context internațional, cum ar fi în cadrul inițiativelor coordonate de organizații ale Națiunilor Unite, inclusiv realizarea unor inventare ale gazelor cu efect de seră în cadrul Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, sau de alte agenții internaționale;

(d)

a contribui la măsuri specifice menite să crească transparența piețelor mondiale, ținând seama de obiectivele și angajamentele Uniunii;

(e)

a asigura monitorizarea tehnologică a sistemului agrometeorologic.

(2)   În temeiul articolului 7 litera (c), Comisia finanțează acțiunile care vizează:

(a)

colectarea sau achiziționarea datelor necesare pentru punerea în aplicare și monitorizarea PAC, inclusiv a datelor satelitare, geospațiale și meteorologice;

(b)

crearea unei infrastructuri de date spațiale și a unui site web;

(c)

realizarea unor studii specifice referitoare la condițiile climatice:

(d)

teledetecția utilizată pentru a contribui la monitorizarea schimbării destinației terenurilor agricole și a sănătății solurilor; și

(e)

actualizarea modelelor agrometeorologice și econometrice.

Dacă este necesar, aceste acțiuni se desfășoară în colaborare cu Agenția Europeană de Mediu, Centrul Comun de Cercetare, laboratoarele și organismele naționale sau cu implicarea sectorului privat.

Articolul 26

Competențe de executare în legătură cu articolele 24 și 25

Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care să stabilească:

(a)

norme referitoare la finanțarea efectuată în temeiul articolului 7 literele (b) și (c);

(b)

procedura în temeiul căreia se realizează măsurile menționate la articolele 24 și 25, în vederea îndeplinirii obiectivelor stabilite;

(c)

cadrul care reglementează achiziționarea, îmbunătățirea și utilizarea datelor satelitare și meteorologice, precum și termenele aplicabile.

Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 103 alineatul (3).

CAPITOLUL II

FEADR

Secțiunea 1

Dispoziții generale privind FEADR

Articolul 27

Dispoziții care se aplică tuturor plăților

(1)   Plățile de către Comisie ale contribuției din FEADR menționate la articolul 6 nu depășesc angajamentele bugetare.

Fără a aduce atingere articolului 34 alineatul (1), plățile respective se repartizează primului angajament bugetar deschis.

(2)   Se aplică articolul 110 din Regulamentul financiar.

Secțiunea 2

Finanțarea prin FEADR în cadrul planului strategic PAC

Articolul 28

Contribuția financiară din FEADR

Contribuția financiară din FEADR la cheltuielile din cadrul planurilor strategice PAC se stabilește pentru fiecare plan strategic PAC, cu respectarea plafoanelor stabilite de dreptul Uniunii privind sprijinul din partea FEADR pentru intervențiile din cadrul planului strategic PAC.

Articolul 29

Angajamentele bugetare

(1)   Decizia de punere în aplicare a Comisiei de aprobare a unui plan strategic PAC constituie o decizie de finanțare în sensul articolului 110 alineatul (1) din Regulamentul financiar și, odată notificată statului membru respectiv, constituie un angajament juridic în sensul regulamentului menționat. Decizia de punere în aplicare respectivă indică contribuția pe an.

(2)   Angajamentele bugetare ale Uniunii pentru fiecare plan strategic PAC sunt realizate în tranșe anuale pe parcursul perioadei cuprinse între 1 ianuarie 2023 și 31 decembrie 2027. Prin derogare de la articolul 111 alineatul (2) din Regulamentul financiar, pentru fiecare plan strategic PAC, angajamentele bugetare pentru prima tranșă se realizează după ce Comisia aprobă planul strategic PAC respectiv și notifică acest lucru statului membru în cauză. Angajamentele bugetare pentru tranșele ulterioare sunt realizate de Comisie înaintea datei de 1 mai a fiecărui an, pe baza deciziei de punere în aplicare menționate la alineatul (1) de la prezentul articol, cu excepția cazurilor în care se aplică articolul 16 din Regulamentul financiar.

Secțiunea 3

Contribuția financiară la intervențiile pentru dezvoltarea rurală

Articolul 30

Dispoziții aplicabile plăților pentru intervențiile pentru dezvoltarea rurală

(1)   Creditele necesare pentru finanțarea cheltuielilor menționate la articolul 6 sunt puse la dispoziția statelor membre sub forma prefinanțării, a plăților intermediare și a plății unui sold, conform descrierii din prezenta secțiune.

(2)   Totalul combinat al prefinanțării și al plăților intermediare nu depășește 95 % din contribuția din FEADR pentru fiecare plan strategic PAC.

Când se atinge plafonul de 95 %, statele membre continuă să transmită Comisiei cereri de plată.

Articolul 31

Norme privind prefinanțarea

(1)   În urma deciziei sale de punere în aplicare pentru aprobarea planului strategic PAC, Comisia plătește statului membru un cuantum inițial de prefinanțare pentru întreaga durată a planului strategic PAC. Acest cuantum inițial de prefinanțare este plătit în tranșe, după cum urmează:

(a)

în 2023: 1 % din cuantumul sprijinului din FEADR pentru întreaga durată a planului strategic PAC;

(b)

în 2024: 1 % din cuantumul sprijinului din FEADR pentru întreaga durată a planului strategic PAC;

(c)

în 2025: 1 % din cuantumul sprijinului din FEADR pentru întreaga durată a planului strategic PAC.

În cazul în care un plan strategic PAC este aprobat în 2024 sau ulterior, tranșele din anii anteriori se plătesc fără întârziere după aprobarea acestuia.

(2)   Cuantumul total plătit ca prefinanțare se rambursează Comisiei în cazul în care, în 24 de luni de la data la care Comisia plătește prima tranșă a cuantumului de prefinanțare, nu sunt efectuate cheltuieli și nu este trimisă nicio declarație de cheltuieli pentru planul strategic PAC. Prefinanțarea respectivă se compensează cu primele cheltuieli declarate pentru planul strategic PAC.

(3)   Nu se va plăti sau recupera nicio prefinanțare suplimentară în cazul în care a avut loc un transfer către sau din FEADR în conformitate cu articolul 103 din Regulamentul (UE) 2021/2115.

(4)   Dobânda generată de prefinanțare se utilizează pentru planul strategic PAC în cauză și se deduce din cuantumul cheltuielilor publice indicat în declarația de cheltuieli finală.

(5)   Cuantumul total acordat ca prefinanțare este verificat în conformitate cu procedura menționată la articolul 53 înaintea încheierii planului strategic PAC.

Articolul 32

Plăți intermediare

(1)   Pentru fiecare plan strategic PAC se efectuează plăți intermediare. Acestea se calculează prin aplicarea ratei de contribuție menționate la articolul 91 din Regulamentul (UE) 2021/2115 la cheltuielile publice efectuate pentru fiecare tip de intervenție, cu excepția plăților efectuate din finanțarea națională suplimentară menționată la articolul 115 alineatul (5) din regulamentul respectiv.

Plățile intermediare includ, de asemenea, cuantumurile menționate la articolul 94 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/2115.

(2)   În funcție de disponibilitatea resurselor, Comisia efectuează plăți intermediare cu scopul de a rambursa cheltuielile efectuate de agențiile de plăți acreditate pentru punerea în aplicare a planurilor strategice PAC, luând în considerare reducerile sau suspendările aplicate în temeiul articolelor 39-42.

(3)   În cazul în care instrumentele financiare sunt executate în conformitate cu articolul 59 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1060, declarația de cheltuieli include cuantumurile totale plătite sau, în cazul garanțiilor, rezervate pentru contractele de garanție de către autoritatea de management pentru destinatarii finali sau în beneficiul acestora, astfel cum se prevede la articolul 80 alineatul (5) primul paragraf literele (a), (b) și (c) din Regulamentul (UE) 2021/2115.

(4)   În cazul în care instrumentele financiare sunt executate în conformitate cu articolul 59 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/1060, declarațiile de cheltuieli care includ cheltuieli pentru instrumentele financiare se transmit în conformitate cu următoarele condiții:

(a)

cuantumul inclus în prima declarație de cheltuieli trebuie să fi fost plătit anterior instrumentului financiar și poate reprezenta până la 30 % din cuantumul total al cheltuielilor publice eligibile angajat pentru instrumente financiare în temeiul acordului de finanțare relevant;

(b)

cuantumul inclus în declarațiile de cheltuieli ulterioare transmise în cursul perioadei de eligibilitate definite la articolul 86 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2021/2115 include cheltuielile eligibile menționate la articolul 80 alineatul (5) din regulamentul menționat.

(5)   Cuantumurile plătite în conformitate cu alineatul (4) litera (a) de la prezentul articol sunt considerate avansuri în sensul articolului 37 alineatul (2). Cuantumul inclus în prima declarație de cheltuieli, menționat la alineatul (4) litera (a) de la prezentul articol, este lichidat din conturile Comisiei cel târziu în cadrul conturilor anuale pentru ultimul an de implementare a planului strategic PAC relevant.

(6)   Fiecare plată intermediară se efectuează de către Comisie sub rezerva îndeplinirii următoarelor cerințe:

(a)

transmiterea către Comisie a unei declarații de cheltuieli semnată de agenția de plăți acreditată, în conformitate cu articolul 90 alineatul (1) litera (c);

(b)

respectarea contribuției totale din FEADR la fiecare tip de intervenție pe toată durata acoperită de planul strategic PAC respectiv;

(c)

transmiterea către Comisie a documentelor care trebuie să fie prezentate, în conformitate cu articolul 9 alineatul (3) și articolul 12 alineatul (2).

(7)   Dacă oricare dintre cerințele prevăzute la alineatul (6) nu este îndeplinită, Comisia informează imediat agenția de plăți acreditată sau organismul de coordonare, în cazul în care acesta a fost desemnat. Dacă oricare dintre cerințele stabilite la alineatul (6) litera (a) sau litera (c) nu este îndeplinită, declarația de cheltuieli se consideră inadmisibilă.

(8)   Fără a aduce atingere articolelor 53, 54 și 55, Comisia efectuează plăți intermediare în termen de 45 de zile de la data înregistrării unei declarații de cheltuieli care îndeplinește cerințele prevăzute la alineatul (6) de la prezentul articol.

(9)   Agențiile de plăți acreditate întocmesc declarațiile intermediare de cheltuieli aferente planurilor strategice PAC și le transmit Comisiei fie direct, fie prin organismul de coordonare, dacă un astfel de organism a fost desemnat, în perioadele stabilite de Comisie. Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabilește perioadele respective. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 103 alineatul (3).

Declarațiile de cheltuieli cuprind cheltuielile efectuate de agențiile de plăți în fiecare dintre perioadele în cauză. Acestea acoperă, de asemenea, cuantumurile menționate la articolul 94 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/2115. Totuși, în cazurile în care cheltuielile menționate la articolul 86 alineatul (3) din regulamentul menționat nu pot fi declarate Comisiei în perioada respectivă din cauză că o cerere de modificare a planului strategic PAC este în curs de aprobare de către Comisie, în conformitate cu articolul 119 alineatul (10) din regulamentul menționat, cheltuielile respective pot fi declarate în perioadele următoare.

Declarațiile intermediare de cheltuieli aferente cheltuielilor efectuate începând cu data de 16 octombrie sunt înscrise în bugetul anului următor.

(10)   Atunci când ordonatorul de credite subdelegat solicită verificări suplimentare, din cauza furnizării unor informații incomplete sau neclare sau din cauza unui dezacord, a unor diferențe de interpretare sau a oricărei alte inconsecvențe legate de o declarație de cheltuieli pentru o perioadă de referință, rezultate în special din necomunicarea informațiilor solicitate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/2115 și cu actele Comisiei adoptate în temeiul regulamentului menționat, statul membru în cauză furnizează informații suplimentare, la cererea ordonatorului de credite subdelegat, într-un termen stabilit în respectiva cerere în funcție de gravitatea problemei.

Termenul prevăzut pentru plățile intermediare la alineatul (8) poate să fie întrerupt pentru întregul cuantum pentru care se solicită plata sau pentru o parte din acesta, pe o perioadă maximă de șase luni, cu începere de la data la care este trimisă solicitarea de informații și până la primirea unor informații considerate satisfăcătoare. Statul membru poate conveni să prelungească perioada de întrerupere cu încă trei luni.

Dacă statul membru în cauză nu răspunde solicitării de informații suplimentare în termenul stabilit în cererea respectivă sau dacă răspunsul este considerat nesatisfăcător ori arată că normele aplicabile nu au fost respectate sau că Fondurile Uniunii au fost utilizate în mod necorespunzător, Comisia poate suspenda sau reduce plățile în conformitate cu articolele 39-42 din prezentul regulament.

Articolul 33

Plata soldului și încheierea intervențiilor pentru dezvoltarea rurală prevăzute în planul strategic PAC

(1)   După primirea ultimului raport anual privind performanța referitor la punerea în aplicare a unui plan strategic PAC, Comisia efectuează plata soldului, în funcție de disponibilitatea resurselor, pe baza planului de finanțare în vigoare la nivelul tipurilor de intervenții FEADR, a conturilor anuale pentru ultimul an de implementare a planului strategic PAC în cauză și a deciziilor de verificare aferente. Conturile respective sunt prezentate Comisiei în cel mult șase luni de la data finală de eligibilitate a cheltuielilor menționată la articolul 86 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2021/2115 și cuprind cheltuielile efectuate de agenția de plăți până la ultima dată de eligibilitate a cheltuielilor.

(2)   Plata soldului se face în termen de cel mult șase luni de la data la care Comisia consideră că informațiile și documentele menționate la alineatul (1) de la prezentul articol sunt admisibile, iar ultimul set de conturi anuale a fost verificat. Cuantumurile care mai sunt angajate după data plății soldului se dezangajează de către Comisie în termen de șase luni, fără a aduce atingere articolului 34 alineatul (5).

(3)   Dacă, până la termenul limită stabilit la alineatul (1) de la prezentul articol, Comisia nu a primit ultimul raport anual privind performanța și documentele necesare pentru verificarea conturilor anuale aferente ultimului an de implementare a planului strategic PAC, soldul se dezangajează automat în conformitate cu articolul 34.

Articolul 34

Dezangajarea automată în cazul planurilor strategice PAC

(1)   Comisia dezangajează automat orice parte a unui angajament bugetar pentru intervențiile pentru dezvoltarea rurală incluse într-un plan strategic PAC care nu a fost folosită în scopul prefinanțării sau al plăților intermediare sau pentru care nu s-a primit nicio declarație de cheltuieli care să îndeplinească cerințele stabilite la articolul 32 alineatul (6) literele (a) și (c) vizând cheltuielile efectuate până la data de 31 decembrie a celui de al doilea an care urmează celui în care s-a făcut angajamentul bugetar.

(2)   Se dezangajează automat orice parte a angajamentelor bugetare rămasă deschisă la ultima dată de eligibilitate a cheltuielilor menționată la articolul 86 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2021/2115 pentru care nu s-a făcut nicio declarație de cheltuieli în termen de șase luni de la data respectivă.

(3)   În cazul unei proceduri judiciare sau al unei căi de atac administrative cu efect de suspendare, perioada de dezangajare automată menționată la alineatul (1) sau la alineatul (2) se întrerupe pentru cuantumul aferent operațiunilor respective pe durata procedurilor judiciare sau a căii de atac administrative, cu condiția ca, până la data de 31 ianuarie a anului N + 3, Comisia să primească o notificare motivată de la statul membru respectiv.

(4)   Nu se iau în considerare la calcularea dezangajării automate cele ce urmează:

(a)

partea angajamentelor bugetare care a făcut obiectul unei declarații de cheltuieli, dar pentru care rambursarea a fost redusă sau suspendată de către Comisie la data de 31 decembrie a anului N + 2;

(b)

partea angajamentelor bugetare pe care o agenție de plăți nu a putut să o folosească pentru plăți din motive de forță majoră care afectează grav punerea în aplicare a planului strategic PAC; autoritățile naționale care invocă forța majoră demonstrează consecințele directe asupra punerii în aplicare a tuturor sau a unei părți dintre intervențiile pentru dezvoltare rurală din cadrul planului strategic PAC.

Până la 31 ianuarie a fiecărui an, statul membru trimite Comisiei informații privind excepțiile menționate la primul paragraf, pentru cuantumurile declarate până la sfârșitul anului precedent.

(5)   Comisia informează statele membre, în timp util, dacă există riscul dezangajării automate. Comisia informează statele membre cu privire la cuantumul în cauză, astfel cum reiese din informațiile pe care le deține. Statele membre dispun de două luni de la data primirii informațiilor respective pentru a-și exprima acordul în privința cuantumului în cauză sau pentru a trimite comentarii. Comisia efectuează dezangajarea automată în maximum nouă luni de la expirarea ultimului termen menționat la alineatele (1), (2) și (3).

(6)   În cazul dezangajării automate, contribuția din FEADR la planul strategic PAC în cauză se reduce, pentru anul respectiv, cu cuantumul dezangajat automat. Statul membru în cauză întocmește un plan de finanțare revizuit, repartizând reducerea ajutorului între tipurile de intervenții, în vederea aprobării de către Comisie. În caz contrar, Comisia reduce pro rata cuantumurile alocate fiecărui tip de intervenție.

CAPITOLUL III

Dispoziții comune

Articolul 35

Exercițiul financiar agricol

Fără a aduce atingere dispozițiilor speciale privind declarațiile de cheltuieli și venituri legate de intervenția publică stabilite de Comisie în temeiul articolului 47 alineatul (2) primul paragraf litera (a), exercițiul financiar cuprinde cheltuielile efectuate și veniturile primite și înregistrate în contabilitatea FEGA și FEADR de agențiile de plăți pentru exercițiul financiar „N” care începe la data de 16 octombrie a anului „N – 1” și se încheie la data de 15 octombrie a anului „N”.

Articolul 36

Excluderea dublei finanțări

Statele membre se asigură că cheltuielile finanțate din FEGA sau FEADR nu fac obiectul niciunui alt tip de finanțare din cadrul bugetului Uniunii.

În cadrul FEADR, o operațiune poate beneficia de diferite forme de sprijin din planul strategic PAC și din alte fonduri menționate la articolul 1 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1060 sau din alte instrumente ale Uniunii numai în cazul în care cuantumul total al ajutoarelor cumulate acordate în cadrul diferitelor forme de sprijin nu depășește cel mai ridicat nivel de intensitate a ajutorului sau cuantumul maxim al ajutorului aplicabil tipului de intervenție în cauză, astfel cum se menționează în titlul III din Regulamentul (UE) 2021/2115. În astfel de cazuri, statele membre nu declară aceleași cheltuieli Comisiei pentru sprijinul:

(a)

dintr-un alt fond menționat la articolul 1 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1060 sau dintr-un alt instrument al Uniunii; sau

(b)

din același plan strategic PAC.

Cuantumul cheltuielilor care trebuie înregistrate într-o declarație de cheltuieli se poate calcula proporțional, în conformitate cu documentul care stabilește condițiile care trebuie îndeplinite pentru a beneficia de sprijin.

Articolul 37

Eligibilitatea cheltuielilor efectuate de agențiile de plăți

(1)   Cheltuielile menționate la articolul 5 alineatul (2) și la articolul 6 pot fi finanțate de Uniune numai dacă au fost efectuate de agenții de plăți acreditate și în cazul în care:

(a)

au fost efectuate în conformitate cu normele aplicabile ale Uniunii; sau

(b)

în ceea ce privește tipurile de intervenții prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/2115:

(i)

corespund unei realizări raportate; și

(ii)

au fost efectuate în conformitate cu sistemele de guvernanță aplicabile, fără a include condițiile de eligibilitate pentru beneficiarii individuali prevăzute în planul strategic PAC relevant.

(2)   Alineatul (1) litera (b) punctul (i) nu se aplică avansurilor plătite beneficiarilor în cadrul tipurilor de intervenții menționate în Regulamentul (UE) 2021/2115.

Articolul 38

Respectarea termenelor de plată

(1)   În cazul în care dreptul Uniunii stabilește termene de plată, orice plată efectuată de agențiile de plăți către beneficiari înaintea primei date de plată posibile sau după ultima dată de plată posibilă este neeligibilă pentru finanțare din partea Uniunii.

(2)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 102, pentru completarea prezentului regulament cu norme privind situațiile și condițiile în care plățile menționate la alineatul (1) de la prezentul articol pot fi considerate eligibile, ținând seama de principiul proporționalității.

Articolul 39

Reducerea plăților lunare și intermediare

(1)   În cazul în care Comisia constată, pe baza declarațiilor de cheltuieli sau a informațiilor, declarațiilor și documentelor menționate la articolul 90, că au fost depășite plafoanele financiare stabilite de dreptul Uniunii, Comisia reduce plățile lunare sau intermediare către statul membru în cauză în cadrul actelor de punere în aplicare privind plățile lunare menționate la articolul 21 alineatul (3) sau în cadrul plăților intermediare menționate la articolul 32.

(2)   În cazul în care Comisia constată, pe baza declarațiilor de cheltuieli sau a informațiilor, declarațiilor și documentelor menționate la articolul 90, că nu au fost respectate termenele de plată menționate la articolul 38, aceasta informează statul membru în cauză în legătură cu acest lucru și îi acordă acestuia posibilitatea de a-și prezenta observațiile într-un termen care nu poate fi mai mic de 30 de zile. În cazul în care statul membru nu prezintă observații în termenul respectiv sau în cazul în care Comisia concluzionează că răspunsul furnizat este în mod evident insuficient, Comisia poate reduce plățile lunare sau intermediare către statul membru în cauză în cadrul actelor de punere în aplicare privind plățile lunare menționate la articolul 21 alineatul (3) sau în cadrul plăților intermediare menționate la articolul 32.

(3)   Reducerile menționate în cadrul prezentului articol se aplică fără a aduce atingere articolului 53.

(4)   Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care stabilește norme suplimentare privind procedura și alte modalități practice de funcționare corespunzătoare a mecanismului menționat la articolul 38. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 103 alineatul (3).

Articolul 40

Suspendarea plăților în legătură cu verificarea anuală

(1)   În cazul în care statele membre nu transmit documentele menționate la articolul 9 alineatul (3) și la articolul 12 alineatul (2) până la termenele stabilite, astfel cum se prevede la articolul 9 alineatul (3), Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care suspendă cuantumul total al plăților lunare menționate la articolul 21 alineatul (3). Comisia rambursează cuantumurile suspendate atunci când primește de la statul membru în cauză documentele care lipseau, cu condiția ca data primirii să nu depășească termenul în cauză cu mai mult de șase luni.

În ceea ce privește plățile intermediare menționate la articolul 32, declarațiile de cheltuieli sunt considerate inadmisibile în conformitate cu alineatul (7) din articolul menționat.

(2)   În cazul în care, în cadrul verificării anuale a performanței menționate la articolul 54, Comisia constată că diferența dintre cheltuielile declarate și cuantumul aferent realizărilor corespunzătoare raportate este mai mare de 50 %, iar statul membru nu poate prezenta motive temeinic justificate, Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care suspendă plățile lunare menționate la articolul 21 alineatul (3) sau plățile intermediare menționate la articolul 32.

Suspendarea se aplică cheltuielilor relevante în ceea ce privește intervențiile care au făcut obiectul reducerii menționate la articolul 54 alineatul (2), iar cuantumul care urmează să fie suspendat nu depășește procentajul corespunzător reducerii aplicate în conformitate cu articolul 54 alineatul (2). Cuantumurile suspendate se rambursează de către Comisie statelor membre sau sunt reduse cu titlu permanent cel târziu prin intermediul actului de punere în aplicare menționat la articolul 54 aferent anului pentru care au fost suspendate plățile. Cu toate acestea, în cazul în care statele membre demonstrează că au fost luate măsurile corective necesare, Comisia poate ridica suspendarea mai devreme, într-un act de punere în aplicare separat.

(3)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 102 pentru completarea prezentului regulament cu norme referitoare la rata de suspendare a plăților.

(4)   Actele de punere în aplicare prevăzute la alineatele (1) și (2) de la prezentul articol se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 103 alineatul (2).

Înainte de a adopta actele de punere în aplicare menționate la alineatul (1) și la alineatul (2) primul paragraf de la prezentul articol, Comisia informează statul membru în cauză în legătură cu intenția sa și îi acordă posibilitatea de a-și prezenta observațiile într-un termen care nu poate fi mai scurt de 30 de zile.

(5)   Actele de punere în aplicare prin care se stabilesc plățile lunare menționate la articolul 21 alineatul (3) sau plățile intermediare menționate la articolul 32 țin cont de actele de punere în aplicare adoptate în temeiul prezentului articol.

Articolul 41

Suspendarea plăților în legătură cu monitorizarea multianuală a performanței

(1)   În cazul în care, în conformitate cu articolul 135 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (UE) 2021/2115, Comisia solicită statului membru vizat să prezinte un plan de acțiune, acesta stabilește, în consultare cu Comisia, un astfel de plan de acțiune. Planul de acțiune include măsurile de remediere preconizate și indicatori clari de progres, împreună cu calendarul pentru realizarea progreselor. Acest calendar se poate prelungi dincolo de un exercițiu financiar.

Statul membru vizat răspunde în termen de două luni de la solicitarea Comisiei de furnizare a unui plan de acțiune.

În termen de două luni de la primirea planului de acțiune de la statul membru vizat, Comisia informează în scris statul membru respectiv cu privire la obiecțiile sale la planul de acțiune transmis și solicită modificarea acestuia, dacă este cazul. Statul membru vizat respectă planul de acțiune, astfel cum a fost acceptat de Comisie, precum și calendarul preconizat pentru punerea sa în aplicare.

Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabilește norme suplimentare privind structura planurilor de acțiune și procedura de elaborare a acestora. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 103 alineatul (3).

(2)   În cazul în care statul membru nu prezintă sau nu pune în aplicare planul de acțiune menționat la alineatul (1) de la prezentul articol sau în cazul în care acest plan de acțiune este vădit insuficient pentru remedierea situației ori nu a fost modificat în conformitate cu solicitarea scrisă a Comisiei menționată la alineatul respectiv, Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care suspendă plățile lunare menționate la articolul 21 alineatul (3) sau plățile intermediare menționate la articolul 32.

Prin derogare de la primul paragraf al prezentului alineat, solicitarea de către Comisie a unui plan de acțiune pentru exercițiul financiar 2025 nu conduce la o suspendare a plăților înainte de evaluarea performanței pentru exercițiul financiar 2026, astfel cum se prevede la articolul 135 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/2115.

Suspendarea plăților menționată la primul paragraf se aplică, în conformitate cu principiul proporționalității, cheltuielilor relevante aferente intervențiilor care urmau să fie acoperite de respectivul plan de acțiune.

Comisia rambursează cuantumurile suspendate atunci când constată, pe baza evaluării performanței menționate la articolul 135 din Regulamentul (UE) 2021/2115 sau pe baza notificării voluntare transmise în timpul exercițiului financiar de către statul membru în cauză cu privire la modul în care avansează planul de acțiune și cu privire la măsurile de remediere luate pentru a corecta insuficiențele, că s-au înregistrat progrese satisfăcătoare în direcția atingerii țintelor.

În cazul în care situația nu este remediată până la sfârșitul celei de a 12-a luni de la suspendarea plăților, Comisia poate adopta un act de punere în aplicare prin care reduce definitiv cuantumul suspendat pentru statul membru respectiv.

Actele de punere în aplicare prevăzute la prezentul alineat se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 103 alineatul (2).

Înainte de a adopta astfel de acte de punere în aplicare, Comisia informează statul membru în cauză în legătură cu intenția sa și solicită un răspuns din partea acestuia într-un termen care nu poate fi mai scurt de 30 de zile.

(3)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 102 pentru a completa prezentul regulament cu norme referitoare la rata și durata de suspendare a plăților și la condițiile de rambursare sau de reducere a acestor cuantumuri în legătură cu monitorizarea multianuală a performanței.

Articolul 42

Suspendarea plăților în legătură cu deficiențele sistemelor de guvernanță

(1)   În cazul unor deficiențe grave în funcționarea corespunzătoare a sistemelor de guvernanță, Comisia solicită statului membru vizat, dacă este necesar, să prezinte un plan de acțiune care să includă măsurile de remediere necesare și indicatori clari de progres. Plan de acțiune respectiv se stabilește în consultare cu Comisia. Statul membru vizat răspunde în termen de două luni de la solicitarea Comisiei în vederea evaluării nevoii unui plan de acțiune.

Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabilește norme privind structura planurilor de acțiune și procedura de elaborare a planurilor de acțiune. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 103 alineatul (3).

(2)   În cazul în care statul membru nu prezintă sau nu pune în aplicare planul de acțiune menționat la alineatul (1) de la prezentul articol, sau în cazul în care acest plan de acțiune este vădit insuficient pentru remedierea situației ori nu a fost aplicat în conformitate cu solicitarea scrisă a Comisiei menționată la alineatul respectiv, Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care suspendă plățile lunare menționate la articolul 21 alineatul (3) sau plățile intermediare menționate la articolul 32.

Suspendarea se aplică, în conformitate cu principiul proporționalității, cheltuielilor relevante efectuate de statul membru în cazul cărora există deficiențe, pentru o perioadă care urmează a fi stabilită prin actele de punere în aplicare menționate la primul paragraf de la prezentul alineat și care nu poate depăși 12 luni. Dacă condițiile pentru suspendare sunt îndeplinite în continuare, Comisia poate adopta acte de punere în aplicare pentru prelungirea perioadei respective cu perioade ulterioare care nu pot depăși 12 luni în total. Cuantumurile suspendate sunt luate în considerare la adoptarea actelor de punere în aplicare menționate la articolul 55.

(3)   Actele de punere în aplicare prevăzute la alineatul (2) se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 103 alineatul (2).

Înainte de a adopta astfel de acte de punere în aplicare, Comisia informează statul membru în cauză în legătură cu intenția sa și solicită un răspuns din partea acestuia într-un termen care nu poate fi mai scurt de 30 de zile.

(4)   Actele de punere în aplicare prin care se stabilesc plățile lunare menționate la articolul 21 alineatul (3) sau plățile intermediare menționate la articolul 32 iau în considerare actele de punere în aplicare adoptate în temeiul alineatului (2) de la prezentul articol.

Articolul 43

Păstrarea unor contabilități separate

(1)   Fiecare agenție de plăți păstrează contabilități separate pentru creditele înregistrate în bugetul Uniunii pentru FEGA și FEADR.

(2)   Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care stabilește norme suplimentare privind obligația prevăzută la prezentul articol, precum și condițiile specifice care se aplică informațiilor care trebuie înregistrate în contabilitățile ținute de agențiile de plăți. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 103 alineatul (3).

Articolul 44

Plățile către beneficiari

(1)   În absența unor dispoziții contrare în dreptul Uniunii, statele membre se asigură că plățile legate de finanțarea prevăzută în prezentul regulament sunt achitate integral către beneficiari.

(2)   Statele membre se asigură că plățile din cadrul intervențiilor și al măsurilor menționate la articolul 65 alineatul (2) se fac cel mai devreme la 1 decembrie și cel mai târziu la 30 iunie a anului calendaristic următor.

În pofida primului paragraf, statele membre pot:

(a)

înaintea datei de 1 decembrie, dar nu înainte de 16 octombrie, să plătească avansuri de până la 50 % în cazul intervențiilor sub formă de plăți directe și al măsurilor menționate la capitolul IV din Regulamentul (UE) nr. 228/2013 și la capitolul IV din Regulamentul (UE) nr. 229/2013;

(b)

înaintea datei de 1 decembrie, să plătească avansuri de până la 75 % în cazul sprijinului acordat în cadrul intervențiilor pentru dezvoltarea rurală menționate la articolul 65 alineatul (2).

(3)   Statele membre pot decide să plătească avansuri de până la 50 % în cadrul intervențiilor menționate la articolele 73 și 77 din Regulamentul (UE) 2021/2115.

(4)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 102 pentru a modifica prezentul articol prin adăugarea de norme care să permită statelor membre să plătească avansuri în ceea ce privește intervențiile menționate în titlul III capitolul III din Regulamentul (UE) 2021/2115 + și în ceea ce privește măsurile de reglementare sau de sprijinire a piețelor agricole, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, în vederea asigurării unei plăți coerente și nediscriminatorii a avansurilor.

(5)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 102 pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea unor condiții specifice pentru plata avansurilor, în vederea asigurării unei plăți coerente și nediscriminatorii a acestora.

(6)   La cererea unui stat membru, în cazul unei urgențe, și în limitele menționate la articolul 11 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul financiar, Comisia adoptă, după caz, acte de punere în aplicare referitoare la aplicarea prezentului articol. Respectivele acte de punere în aplicare pot deroga de la dispozițiile alineatului (2) de la prezentul articol, dar numai în măsura și pentru perioada în care acest lucru este strict necesar. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 103 alineatul (3).

Articolul 45

Alocarea veniturilor

(1)   Următoarele se consideră venituri alocate în înțelesul articolului 21 alineatul (5) din Regulamentul financiar:

(a)

în ceea ce privește cheltuielile din cadrul FEGA și FEADR, sumele prevăzute la articolele 38, 54 și 55 din prezentul regulament și la articolul 54 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, care se aplică în conformitate cu articolul 104 din prezentul regulament, și, în ceea ce privește cheltuielile din cadrul FEGA, sumele prevăzute la articolele 53 și 56 din prezentul regulament, care trebuie plătite bugetului Uniunii, inclusiv dobânzile aferente acestora;

(b)

cuantumurile corespunzătoare sancțiunilor aplicate în conformitate cu articolele 12 și 14 din Regulamentul (UE) 2021/2115 în ceea ce privește cheltuielile din cadrul FEGA;

(c)

orice cauțiune, depozit sau garanție care se acordă în temeiul dreptului Uniunii adoptat în cadrul PAC, cu excepția intervențiilor pentru dezvoltarea rurală, și care se execută ulterior; cu toate acestea, statele membre rețin garanțiile executate care au fost depuse în contextul eliberării licențelor de export sau import sau în cadrul unei proceduri de achiziții cu unicul scop de a se asigura depunerea de către ofertanți a unor oferte veritabile.

(d)

sumele reduse cu titlu definitiv, în conformitate cu articolul 41 alineatul (2).

(2)   Sumele menționate la alineatul (1) se plătesc la bugetul Uniunii și, în caz de reutilizare, se utilizează exclusiv pentru finanțarea cheltuielilor din FEGA sau din FEADR.

(3)   Prezentul regulament se aplică mutatis mutandis veniturilor alocate menționate la alineatul (1).

(4)   În ceea ce privește FEGA, articolul 113 din Regulamentul financiar se aplică mutatis mutandis contabilizării veniturilor alocate menționate de prezentul regulament.

Articolul 46

Măsuri privind informarea

(1)   Furnizarea de informații finanțată în temeiul articolului 7 litera (e) are mai ales scopul de a contribui la explicarea, punerea în aplicare și dezvoltarea PAC și de a sensibiliza publicul în legătură cu conținutul și obiectivele acesteia, inclusiv în ceea ce privește interacțiunea sa cu clima, mediul și bunăstarea animalelor. Obiectivul urmărit este de a informa cetățenii în legătură cu provocările cu care se confruntă agricultura și sistemele alimentare, de a informa fermierii și consumatorii, de a reda consumatorilor încrederea, în urma crizelor, prin campanii de informare, de a informa alte părți interesate care își desfășoară activitatea în zonele rurale și de a promova un model de agricultură al Uniunii mai durabil, precum și de a ajuta cetățenii să îl înțeleagă.

Sunt furnizate informații coerente, obiective, cuprinzătoare și bazate pe date concrete, atât în interiorul Uniunii, cât și în afara ei, și se prezintă acțiunile de comunicare planificate în planul strategic multianual pentru agricultură și dezvoltare rurală al Comisiei.

(2)   Măsurile menționate la alineatul (1) pot fi:

(a)

programe anuale de lucru sau alte măsuri specifice prezentate de părți terțe;

(b)

activități puse în aplicare la inițiativa Comisiei.

Măsurile impuse de lege sau măsurile care primesc deja finanțare în temeiul unei alte acțiuni a Uniunii sunt excluse.

Atunci când pune în aplicare activitățile menționate la primul paragraf litera (b), Comisia poate fi asistată de experți externi.

Măsurile menționate la primul paragraf contribuie, de asemenea, la asigurarea comunicării instituționale a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care aceste priorități sunt legate de obiectivele generale ale prezentului regulament.

(3)   Comisia publică o dată pe an o cerere de propuneri, respectând condițiile prevăzute de Regulamentul financiar.

(4)   Măsurile preconizate și întreprinse în temeiul prezentului articol sunt notificate comitetului menționat la articolul 103 alineatul (1).

(5)   La fiecare doi ani, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport cu privire la aplicarea prezentului articol.

Articolul 47

Alte competențele ale Comisiei legate de prezentul capitol

(1)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 102 în vederea completării prezentului regulament în ceea ce privește condițiile în care trebuie compensate anumite tipuri de cheltuieli și venituri în cadrul FEGA și FEADR.

În cazul în care bugetul Uniunii nu a fost adoptat până la începutul exercițiului bugetar sau în cazul în care cuantumul total al angajamentelor programate depășește pragul stabilit la articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul financiar, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 102 din prezentul regulament în vederea completării prezentului regulament cu norme referitoare la metoda aplicabilă angajamentelor și plății cuantumurilor.

(2)   Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care stabilește norme privind:

(a)

finanțarea și contabilizarea măsurilor de intervenție sub forma depozitării publice, precum și în ceea ce privește alte cheltuieli finanțate din FEGA și FEADR;

(b)

clauzele și condițiile de aplicare a procedurii de dezangajare automată.

Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 103 alineatul (3).

CAPITOLUL IV

Verificarea conturilor

Secțiunea 1

Dispoziții generale

Articolul 48

Abordarea bazată pe un audit unic

În conformitate cu articolul 127 din Regulamentul financiar, Comisia se bazează pe activitatea desfășurată de organismele de certificare menționate la articolul 12 din prezentul regulament, cu excepția cazului în care aceasta a informat statul membru în cauză că nu se poate sprijini pe activitatea organismului de certificare pentru un anumit exercițiu financiar și, în momentul evaluării riscurilor, ține seama de necesitatea desfășurării de audituri ale Comisiei în respectivul stat membru. Comisia informează respectivul stat membru cu privire la motivele pentru care nu se poate sprijini pe activitatea organismului de certificare în cauză.

Articolul 49

Controale efectuate de Comisie

(1)   Fără a aduce atingere controalelor efectuate de statele membre în temeiul actelor cu putere de lege și actelor administrative naționale sau al dispozițiilor articolului 287 din TFUE sau vreunui control organizat în temeiul articolului 322 din TFUE sau în temeiul Regulamentului (Euratom, CE) nr. 2185/96 sau al articolului 127 din Regulamentul financiar, Comisia poate organiza controale în statele membre, pentru a verifica în special dacă:

(a)

practicile administrative respectă normele Uniunii;

(b)

cheltuielile care intră sub incidența articolului 5 alineatul (2) și a articolului 6 din prezentul regulament, aferente intervențiilor menționate în Regulamentul (UE) 2021/2115, corespund unei realizări, astfel cum s-a raportat în raportul anual privind performanța;

(c)

cheltuielile aferente măsurilor prevăzute în Regulamentele (UE) nr. 228/2013, (UE) nr. 229/2013, (UE) nr. 1308/2013 și (UE) nr. 1144/2014 au fost efectuate și controlate în conformitate cu normele aplicabile ale Uniunii;

(d)

activitatea organismului de certificare este efectuată în conformitate cu articolul 12 și în sensul secțiunii 2 din prezentul capitol;

(e)

o agenție de plăți respectă condițiile minime de acreditare prevăzute la articolul 9 alineatul (2) și dacă statul membru aplică în mod corect dispozițiile articolului 9 alineatul (4);

(f)

statul membru în cauză pune în aplicare planul strategic PAC în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (UE) 2021/2115;

(g)

planurile de acțiune menționate la articolul 42 sunt corect puse în aplicare.

Persoanele autorizate de Comisie să efectueze controale în numele acesteia sau agenții Comisiei care acționează în cadrul competențelor care le-au fost atribuite au acces la registre și la toate celelalte documente, inclusiv la documentele și metadatele întocmite sau primite și înregistrate pe suport electronic, referitoare la cheltuielile finanțate din FEGA sau FEADR.

Competențele de a efectua controale nu aduc atingere aplicării dispozițiilor naționale care rezervă anumite acte agenților desemnați în mod specific prin dreptul intern. Fără a aduce atingere dispozițiilor specifice din Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 și din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013, persoanele autorizate de Comisie să acționeze în numele său nu iau parte, între altele, la vizitele la domiciliu și nici la chestionarea formală a persoanelor efectuată în temeiul dreptului intern al statului membru în cauză. Totuși, persoanele respective au acces la informațiile obținute în acest mod.

(2)   Comisia notifică cu suficient timp înainte un control statului membru în cauză sau statului membru pe al cărui teritoriu urmează să se desfășoare controlul, ținând seama, în organizarea controalelor, de impactul administrativ asupra agențiilor de plăți. La aceste controale pot participa agenți ai statului membru în cauză.

La cererea Comisiei și cu acordul statului membru, organismele competente ale statului membru respectiv întreprind controale sau anchete suplimentare privind operațiunile cuprinse în domeniul de aplicare al prezentului regulament. La aceste controale pot participa agenți ai Comisiei sau persoane autorizate de Comisie să acționeze în numele său.

În scopul eficientizării controalelor, cu acordul statelor membre în cauză, Comisia poate solicita ajutorul autorităților statelor membre respective pentru efectuarea anumitor controale sau anchete.

Articolul 50

Accesul la informații

(1)   Statele membre pun la dispoziția Comisiei toate informațiile necesare pentru buna funcționare a FEGA și FEADR și iau toate măsurile corespunzătoare pentru a facilita controalele pe care Comisia le consideră adecvate în ceea ce privește gestionarea finanțării din partea Uniunii.

(2)   Statele membre comunică Comisiei, la cererea acesteia, actele cu putere de lege și actele administrative pe care le-au adoptat în vederea punerii în aplicare a actelor juridice ale Uniunii referitoare la PAC, și care au un impact financiar asupra FEGA sau FEADR.

(3)   Statele membre pun la dispoziția Comisiei informații privind neregulile, în sensul Regulamentului (CE, Euratom) nr. 2988/95, și alte cazuri de nerespectare a condițiilor stabilite de statele membre în planurile lor strategice PAC, privind cazurile de presupusă fraudă constatate, precum și privind măsurile luate în temeiul secțiunii 3 din prezentul capitol în vederea recuperării plăților necuvenite legate de neregulile și fraudele respective. Comisia sintetizează și publică anual aceste informații, comunicându-le Parlamentului European.

Articolul 51

Accesul la documente

(1)   Agențiile de plăți acreditate păstrează documentele justificative referitoare la plățile efectuate și documentele referitoare la desfășurarea controalelor impuse de dreptul Uniunii și pun documentele respective și informațiile legate de acestea la dispoziția Comisiei.

Documentele și informațiile respective pot fi păstrate în format electronic în condițiile prevăzute de Comisie în temeiul alineatului (3).

În cazul în care documentele și informațiile respective sunt păstrate de o autoritate care este delegată să acționeze de către o agenție de plăți și care este responsabilă cu autorizarea cheltuielilor, autoritatea respectivă trimite agenției de plăți acreditate rapoarte privind numărul controalelor efectuate, conținutul lor și măsurile luate ca urmare a rezultatelor controalelor.

(2)   Prezentul articol se aplică mutatis mutandis organismelor de certificare.

(3)   Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care stabilește norme privind condițiile în care trebuie păstrate documentele și informațiile menționate în prezentul articol, inclusiv forma lor și perioada de păstrare. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 103 alineatul (3).

Articolul 52

Competențele Comisiei privind controalele și documentele și informațiile și obligația de cooperare

(1)   Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 102, actele delegate care sunt necesare pentru a garanta aplicarea corectă și eficientă a dispozițiilor referitoare la controale și la accesul la documente și la informații prevăzute în prezentul capitol, în vederea completării prezentului regulament cu obligațiile specifice pe care trebuie să le îndeplinească statele membre în temeiul prezentului capitol și cu norme privind criteriile de stabilire a neregulilor în sensul Regulamentului (CE, Euratom) nr. 2988/95 și a altor cazuri de nerespectare a condițiilor stabilite de statele membre în planurile strategice PAC care trebuie raportate și privind datele care trebuie furnizate în acest context.

(2)   Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care stabilește norme privind procedurile legate de obligațiile de cooperare pe care trebuie să le îndeplinească statele membre în scopul aplicării articolelor 49 și 50. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 103 alineatul (3).

Secțiunea 2

Verificarea conturilor

Articolul 53

Verificarea financiară anuală

(1)   Până la data de 31 mai a anului următor exercițiului bugetar relevant și pe baza informațiilor menționate la articolul 9 alineatul (3) primul paragraf literele (a) și (d), Comisia adoptă acte de punere în aplicare care conțin deciziile sale privind verificarea conturilor agențiilor de plăți acreditate în ceea ce privește cheltuielile menționate la articolul 5 alineatul (2) și la articolul 6. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 103 alineatul (2).

Actele de punere în aplicare respective vizează exhaustivitatea, exactitatea și veridicitatea conturilor anuale prezentate și nu aduc atingere conținutului actelor de punere în aplicare adoptate ulterior în temeiul articolelor 54 și 55.

(2)   Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabilește norme privind acțiunile necesare în scopul adoptării și punerii în aplicare a actelor de punere în aplicare menționate la alineatul (1), inclusiv norme privind schimbul de informații dintre Comisie și statele membre și termenele care trebuie respectate. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 103 alineatul (3).

Articolul 54

Verificarea anuală a performanței

(1)   În cazul în care cheltuielile menționate la articolul 5 alineatul (2) și la articolul 6 din prezentul regulament, aferente intervențiilor menționate în titlul III din Regulamentul (UE) 2021/2115, nu corespund unei realizări, astfel cum s-a raportat în raportul anual privind performanța menționat la articolul 9 alineatul (3) și la articolul 10 din prezentul regulament, precum și la articolul 134 din Regulamentul (UE) 2021/2115, Comisia adoptă acte de punere în aplicare până la data de 15 octombrie a anului următor exercițiului bugetar relevant prin care stabilește cuantumurile cu care va fi redusă finanțarea din partea Uniunii. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 103 alineatul (2).

Actele de punere în aplicare respective nu aduc atingere conținutului actelor de punere în aplicare adoptate ulterior în temeiul articolului 55 din prezentul regulament.

(2)   Comisia evaluează cuantumurile care trebuie reduse pe baza diferenței dintre cheltuielile anuale declarate pentru o intervenție și cuantumul corespunzător realizării raportate relevante în conformitate cu planul strategic PAC și ținând cont de justificările prezentate de statul membru în rapoartele anuale privind performanța, în conformitate cu articolul 134 alineatul (8) din Regulamentul (UE) 2021/2115.

(3)   Înainte de adoptarea actului de punere în aplicare menționat la alineatul (1) de la prezentul articol, Comisia oferă statului membru în cauză posibilitatea de a-și prezenta observațiile și de a justifica diferențele într-un interval de minimum 30 de zile în cazul în care documentele menționate la articolul 9 alineatul (3), la articolul 10 și la articolul 12 alineatul (2) au fost prezentate la termen.

(4)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 102 în vederea completării prezentului regulament cu norme referitoare la criteriile pentru justificările statelor membre și la metodologia și criteriile de aplicare a reducerilor.

(5)   Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabilește norme privind acțiunile necesare în scopul adoptării și punerii în aplicare a actelor de punere în aplicare menționate la alineatul (1) de la prezentul articol, inclusiv norme privind schimbul de informații dintre Comisie și statele membre și termenele care trebuie respectate. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 103 alineatul (3).

Articolul 55

Procedura de verificare a conformității

(1)   În cazul în care Comisia constată că cheltuielile menționate la articolul 5 alineatul (2) și la articolul 6 nu au fost efectuate în conformitate cu dreptul Uniunii, Comisia adoptă acte de punere în aplicare care stabilesc cuantumurile care urmează să fie excluse de la finanțarea din partea Uniunii. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 103 alineatul (2)

Cu toate acestea, în ceea ce privește tipurile de intervenții prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/2115, excluderile de la finanțarea din partea Uniunii menționate la primul paragraf de la prezentul alineat se aplică numai în cazul unor deficiențe grave în funcționarea corespunzătoare a sistemelor de guvernanță ale statelor membre.

Primul paragraf nu se aplică în cazurile de nerespectare a condițiilor de eligibilitate pentru beneficiarii individuali, prevăzute în planurile strategice PAC și în normele naționale.

(2)   Comisia evaluează, pe baza gravității deficiențelor constatate, cuantumurile care urmează să fie excluse. În acest context, Comisia ține cont în mod corespunzător de natura deficiențelor respective, precum și de prejudiciul financiar cauzat Uniunii.

(3)   Înaintea adoptării actului de punere în aplicare menționat la alineatul (1), constatările Comisiei și comentariile statului membru în cauză la constatările respective se notifică în scris între cele două părți, apoi acestea încearcă să ajungă la un acord asupra acțiunilor care urmează să fie întreprinse. Statului membru în cauză i se oferă posibilitatea de a demonstra faptul că nivelul real al neconformității este mai mic decât cel din evaluarea Comisiei.

În cazul în care nu se ajunge la un acord, statul membru în cauză poate solicita începerea unei proceduri în vederea reconcilierii pozițiilor părților în termen de patru luni. Procedura se efectuează de către un organism de conciliere. Comisiei îi este prezentat un raport privind rezultatul procedurii respective. Comisia ține seama de recomandările din raport înainte de a decide cu privire la refuzarea finanțării și oferă justificări dacă decide să nu urmeze recomandările respective.

(4)   Finanțarea nu se poate refuza pentru:

(a)

cheltuielile menționate la articolul 5 alineatul (2) efectuate cu mai mult de 24 de luni înainte ca Comisia să notifice în scris statului membru constatările sale;

(b)

cheltuielile aferente intervențiilor multianuale care intră sub incidența articolului 5 alineatul (2) sau a intervențiilor pentru dezvoltarea rurală menționate la articolul 6, în cazul în care ultima obligație impusă beneficiarului intervine cu mai mult de 24 de luni înainte ca Comisia să notifice în scris statului membru constatările sale;

(c)

cheltuielile pentru intervențiile pentru dezvoltarea rurală menționate la articolul 6, altele decât cele menționate la litera (b) de la prezentul alineat, pentru care plata sau, după caz, plata finală de către agenția de plăți se face cu mai mult de 24 de luni înainte ca Comisia să notifice în scris statului membru constatările sale.

(5)   Alineatul (4) nu se aplică în cazul:

(a)

ajutoarelor acordate de un stat membru pentru care Comisia a inițiat procedura prevăzută la articolul 108 alineatul (2) din TFUE;

(b)

încălcărilor pe care Comisia le-a notificat statului membru în cauză printr-un aviz motivat în conformitate cu articolul 258 din TFUE;

(c)

nerespectării de către statele membre a obligațiilor prevăzute în titlul IV capitolul III din prezentul regulament, cu condiția ca Comisia să notifice în scris statului membru constatările sale în termen de 12 luni de la primirea raportului statului membru privind rezultatele controalelor sale referitoare la cheltuielile în cauză.

(6)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 102 în vederea completării prezentului regulament cu norme referitoare la criteriile și metodologia pentru aplicarea corecțiilor financiare.

(7)   Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabilește norme privind acțiunile necesare în scopul adoptării și punerii în aplicare a actelor de punere în aplicare menționate la alineatul (1) de la prezentul articol, inclusiv normele privind schimbul de informații dintre Comisie și statele membre, privind termenele care trebuie respectate, precum și procedura de conciliere prevăzută la alineatul (3) de la prezentul articol, și privind instituirea, sarcinile, alcătuirea și modalitățile de lucru ale organismului de conciliere. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 103 alineatul (3).

Secțiunea 3

Recuperările aferente neconformităților

Articolul 56

Dispoziții specifice pentru FEGA

(1)   Sumele recuperate de statele membre ca urmare a existenței unor nereguli și a altor cazuri de nerespectare de către beneficiari a condițiilor intervențiilor prevăzute în planurile strategice PAC și dobânda aferentă acestor sume se varsă agenției de plăți și sunt înregistrate contabil de aceasta ca venit alocat FEGA în luna în care sumele sunt primite efectiv.

(2)   Fără a aduce atingere alineatului (1), statele membre pot instrui agenția de plăți, în calitatea acesteia de organism responsabil cu recuperarea datoriilor, să deducă datoriile restante ale unui beneficiar din plățile viitoare către beneficiarul respectiv.

(3)   Atunci când bugetul Uniunii este creditat conform alineatului (1), statul membru în cauză poate reține 20 % din cuantumurile corespunzătoare, cu titlu de rambursare forfetară a costurilor de recuperare, cu excepția cazurilor în care neconformitatea este imputabilă autorităților administrative sau altor organisme oficiale ale statului membru respectiv.

Articolul 57

Dispoziții specifice pentru FEADR

(1)   În cazul în care sunt depistate nereguli și alte cazuri de nerespectare a condițiilor intervențiilor pentru dezvoltarea rurală specificate în planurile strategice PAC de către beneficiari sau, în ceea ce privește instrumentele financiare, și de către fonduri specifice din cadrul fondurilor de participare sau de către destinatarii finali, statele membre fac ajustări financiare prin anularea parțială sau integrală, atunci când acest lucru este justificat, a respectivei finanțări din partea Uniunii. Statele membre țin cont de natura și gravitatea neconformităților depistate, precum și de nivelul pierderii financiare pentru FEADR.

Cuantumurile finanțării din partea Uniunii în cadrul FEADR care sunt anulate și cele recuperate, precum și dobânda aferentă se realocă altor operațiuni din domeniul dezvoltării rurale prevăzute în planurile strategice PAC. Totuși, fondurile Uniunii anulate sau recuperate pot fi reutilizate de statele membre integral numai pentru o operațiune din domeniul dezvoltării rurale prevăzută în planurile lor strategice PAC și nu le pot realoca operațiunilor din domeniul dezvoltării rurale care au făcut obiectul unei ajustări financiare.

Statele membre deduc orice sumă plătită necuvenit ca urmare a unor nereguli pendinte comise de beneficiar, în conformitate cu prezentul articol, din orice plată viitoare efectuată de agenția de plăți în favoarea beneficiarului.

(2)   Prin derogare de la alineatul (1) al doilea paragraf, pentru intervențiile pentru dezvoltarea rurală care beneficiază de ajutor din partea instrumentelor financiare menționate la articolul 58 din Regulamentul (UE) 2021/1060, o contribuție anulată ca urmare a unei neconformități individuale poate fi reutilizată în cadrul aceluiași instrument financiar după cum urmează:

(a)

în cazul în care neconformitatea care conduce la anularea contribuției este depistată la nivelul destinatarului final, astfel cum este definit la articolul 2 punctul 18 din Regulamentul (UE) 2021/1060, numai pentru alți destinatari finali în cadrul aceluiași instrument financiar;

(b)

în cazul în care neconformitatea care conduce la anularea contribuției este depistată la nivelul unui fond specific, astfel cum este definit la articolul 2 punctul 21 din Regulamentul (UE) 2021/1060, din cadrul unui fond de participare, astfel cum este definit la articolul 2 punctul 20 din regulamentul sus-menționat, numai pentru alte fonduri specifice.

Articolul 58

Competențe de executare legate de posibila compensare a cuantumurilor și formularele privind notificarea

Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabilește norme referitoare la posibila compensare a cuantumurilor rezultate din recuperarea plăților necuvenite și la formularele privind notificarea și comunicarea care trebuie transmise de statele membre către Comisie în ceea ce privește obligațiile prevăzute în prezenta secțiune. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 103 alineatul (3).

TITLUL IV

SISTEME DE CONTROL ȘI SANCȚIUNI

CAPITOLUL I

Norme generale

Articolul 59

Protejarea intereselor financiare ale Uniunii

(1)   În cadrul PAC, statele membre adoptă, cu respectarea sistemelor de guvernanță aplicabile, toate actele cu putere de lege și actele administrative și iau orice altă măsură necesară pentru a asigura protecția eficace a intereselor financiare ale Uniunii, inclusiv aplicarea efectivă a criteriilor de eligibilitate a cheltuielilor prevăzute la articolul 37. Respectivele acte și măsuri se referă în special la:

(a)

controlul legalității și regularității operațiunilor finanțate din FEGA și FEADR, inclusiv la nivelul beneficiarilor și astfel cum se prevede în planurile strategice PAC;

(b)

asigurarea unei preveniri eficiente a fraudelor, în special în domeniile cu un nivel de risc mai ridicat, care să aibă un efect de descurajare, ținând cont de costuri și beneficii, precum și de caracterul proporțional al măsurilor;

(c)

prevenirea, detectarea și corectarea neregulilor și a fraudelor;

(d)

aplicarea unor sancțiuni efective, proporționale și cu efect de descurajare în conformitate cu dreptul Uniunii sau, în absența acestuia, cu dreptul intern și inițierea unor proceduri judiciare în acest scop, dacă este nevoie;

(e)

recuperarea plăților necuvenite, plus dobânzile aferente, și inițierea unor proceduri judiciare în acest scop, dacă este nevoie, inclusiv pentru nereguli în sensul articolului 1 alineatul (2) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95.

(2)   Statele membre instituie sisteme de gestionare și control eficiente pentru a asigura respectarea legislației Uniunii care reglementează intervențiile Uniunii.

Statele membre întreprind acțiunile necesare pentru a asigura buna funcționare a sistemelor lor de gestionare și control și legalitatea și regularitatea cheltuielilor declarate Comisiei.

Pentru a sprijini statele membre în acest sens, Comisia pune la dispoziția statelor membre un instrument de extragere a datelor în vederea evaluării riscurilor prezentate de proiecte, beneficiari, contractanți și contracte, asigurând totodată o sarcină administrativă minimă și o protecție eficace a intereselor financiare ale Uniunii. Acest instrument de extragere a datelor poate fi utilizat și pentru a se evita eludarea normelor, astfel cum se menționează la articolul 62. Până în 2025, Comisia prezintă un raport care evaluează utilizarea instrumentului unic de extragere a datelor și interoperabilitatea acestuia, în vederea utilizării sale generalizate de către statele membre.

(3)   Statele membre asigură calitatea și fiabilitatea sistemului de raportare și ale datelor privind indicatorii.

(4)   Statele membre se asigură că beneficiarii FEGA și FEADR le furnizează informațiile necesare pentru identificarea lor, inclusiv, dacă este cazul, pentru identificarea grupului din care fac parte, astfel cum este definit la articolul 2 punctul 11 din Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului (30).

(5)   Statele membre iau măsuri de precauție adecvate care să asigure faptul că sancțiunile aplicate, astfel cum se menționează la alineatul (1) litera (d), sunt proporționale și adaptate în funcție de gravitatea, amploarea, persistența sau caracterul repetitiv ale neconformității constatate.

Dispozițiile stabilite de statele membre garantează, în special, că nu sunt impuse sancțiuni atunci când:

(a)

neconformitatea este determinată de cazurile de forță majoră sau de circumstanțele excepționale în conformitate cu articolul 3;

(b)

neconformitatea este cauzată de o eroare a autorității competente sau a unei alte autorități, iar eroarea nu ar fi putut fi detectată în mod rezonabil de persoana vizată de sancțiunea administrativă;

(c)

persoana vizată poate demonstra într-un mod considerat satisfăcător de către autoritatea competentă că nu este răspunzătoare pentru nerespectarea obligațiilor menționate la alineatul (1) de la prezentul articol sau atunci când autoritatea competentă stabilește într-un alt mod că persoana vizată nu este răspunzătoare în acest sens.

În cazul în care nerespectarea condițiilor de acordare a ajutorului este determinată de cazurile de forță majoră sau de circumstanțele excepționale în conformitate cu articolul 3, beneficiarul își păstrează dreptul de a beneficia de ajutor.

(6)   Statele membre pot include în sistemele lor de gestionare și control posibilitatea ca cererile de ajutor și de plată să fie corectate după depunerea acestora, fără ca acest lucru să afecteze dreptul de a beneficia de ajutor, cu condiția ca erorile sau omisiunile care trebuie corectate să fi fost făcute cu bună-credință, astfel cum este recunoscut de către autoritatea competentă, iar corectura să fie efectuată fie înainte ca solicitantul să fi fost informat că a fost selectat pentru un control la fața locului, fie înainte ca autoritatea competentă să fi luat o decizie cu privire la cerere.

(7)   Statele membre instituie mecanisme pentru a asigura examinarea eficace a reclamațiilor referitoare la FEGA și FEADR și, la cererea Comisiei, examinează reclamațiile adresate Comisiei care se încadrează în domeniul de aplicare al planului lor strategic PAC. Statele membre informează Comisia cu privire la rezultatele examinărilor respective. Comisia se asigură că reclamațiile care îi sunt adresate direct sunt tratate în mod corespunzător. În cazul în care Comisia transmite unui stat membru o reclamație, iar statul membru nu o tratează în termenul stabilit de Comisie, Comisia ia măsurile necesare pentru a obliga statul membru să își respecte obligațiile care îi revin în temeiul prezentului alineat.

(8)   Statele membre informează Comisia în legătură cu măsurile luate și acțiunile întreprinse în temeiul alineatelor (1) și (2).

Toate condițiile pe care le stabilesc statele membre pentru a completa condițiile prevăzute de normele Uniunii pentru a beneficia de sprijin finanțat din FEGA sau FEADR trebuie să poată fi verificate.

(9)   Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care stabilește normele necesare pentru aplicarea uniformă a prezentului articol cu privire la:

(a)

procedurile, termenele, schimbul de informații, cerințele pentru instrumentul de extragere a datelor și informațiile care trebuie să fie colectate în vederea identificării beneficiarilor în raport cu obligațiile prevăzute la alineatele (1), (2) și (4);

(b)

notificarea și comunicarea pe care statele membre trebuie să le efectueze către Comisie, în raport cu obligațiile prevăzute la alineatele (5) și (7).

Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 103 alineatul (3).

Articolul 60

Norme referitoare la controalele care trebuie efectuate

(1)   Sistemele de gestionare și control instituite de statele membre în conformitate cu articolul 59 alineatul (2) include controale sistematice care vizează, între altele, domeniile în care riscul de eroare este cel mai ridicat.

Statele membre asigură efectuarea controalelor la nivelul necesar pentru o gestionare eficace a riscurilor la adresa intereselor financiare ale Uniunii. Autoritatea relevantă își selecționează eșantionul de control din întreaga populație de solicitanți, incluzând, după caz, o parte aleatorie și o parte selecționată pe baza analizei riscurilor.

(2)   Controalele operațiunilor care beneficiază de ajutor din partea instrumentelor financiare menționate la articolul 58 din Regulamentul (UE) 2021/1060 se efectuează numai la nivelul fondului de participare sau al fondurilor specifice, iar în contextul fondurilor de garantare, la nivelul organismelor care acordă noile împrumuturi suport.

Nu se efectuează controale la nivelul BEI sau al altor instituții financiare internaționale în care este acționar un stat membru.

(3)   Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 102, actele delegate care sunt necesare pentru a asigura desfășurarea în mod corect și eficient a controalelor și verificarea îndeplinirii condițiilor de eligibilitate într-un mod eficient, coerent și nediscriminatoriu care să protejeze interesele financiare ale Uniunii, în vederea completării prezentului regulament, dacă buna administrare a sistemului respectiv impune acest lucru, cu norme privind cerințele suplimentare în materie de proceduri vamale, în special cele stabilite în Regulamentul (UE) nr. 952/2013.

(4)   În ceea ce privește măsurile menționate în legislația agricolă, Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabilește normele necesare pentru aplicarea uniformă a prezentului articol, în special:

(a)

în ceea ce privește cânepa, astfel cum se menționează la articolul 4 alineatul (4) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) 2021/2115, normele referitoare la măsurile specifice de control și la metodele de stabilire a nivelurilor de tetrahidrocanabinol;

(b)

în ceea ce privește bumbacul, astfel cum se menționează în titlul III capitolul II secțiunea 3 subsecțiunea 2 din Regulamentul (UE) 2021/2115, un sistem de controale referitoare la organizațiile interprofesionale aprobate;

(c)

în ceea ce privește vinul, astfel cum se menționează în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, normele privind măsurarea suprafețelor, controalele, precum și normele care reglementează procedurile financiare specifice pentru eficientizarea controalelor;

(d)

testele și metodele care urmează să fie aplicate în vederea stabilirii eligibilității produselor pentru intervenție publică și depozitare privată, precum și utilizarea procedurilor de achiziții atât pentru intervenția publică, cât și pentru depozitarea privată;

(e)

alte norme privind controalele care trebuie efectuate de statele membre în ceea ce privește măsurile prevăzute în capitolul IV din Regulamentul (UE) nr. 228/2013 și în capitolul IV din Regulamentul (UE) nr. 229/2013.

Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 103 alineatul (3).

Articolul 61

Nerespectarea normelor în materie de achiziții publice

În cazul neconformității cu normele Uniunii sau cu cele naționale privind achizițiile publice, statele membre se asigură că partea din ajutor care nu trebuie plătită sau care trebuie retrasă se stabilește ținând cont de gravitatea neconformității și în conformitate cu principiul proporționalității.

Statele membre se asigură că legalitatea și regularitatea tranzacției este afectată doar până la nivelul părții din ajutor care nu trebuie plătită sau care trebuie retrasă.

Articolul 62

Clauza de eludare

Fără a aduce atingere dispozițiilor specifice din dreptul Uniunii, statele membre iau măsuri eficace și proporționale pentru a se evita eludarea dispozițiilor dreptului Uniunii și se asigură, în special, că nu se acordă niciun avantaj prevăzut în cadrul legislației agricole persoanelor fizice sau juridice în privința cărora s-a stabilit că au fost create în mod artificial condițiile necesare în vederea obținerii acelor avantaje, contrar obiectivelor legislației respective.

Articolul 63

Compatibilitatea intervențiilor în scopul controalelor în sectorul vitivinicol

În scopul aplicării intervențiilor din sectorul vitivinicol menționate în titlul III, capitolul III, secțiunea 4 din Regulamentul (UE) 2021/2115, statele membre se asigură că procedurile administrative și de control aplicate intervențiilor respective sunt compatibile cu sistemul integrat menționat în capitolul II din prezentul titlu în ceea ce privește:

(a)

sistemele de identificare a parcelelor agricole;

(b)

controalele.

Articolul 64

Garanții

(1)   Atunci când legislația agricolă prevede astfel, statele membre solicită depunerea unei garanții care să dea asigurarea că se va plăti sau se va ceda o sumă de bani către o autoritate competentă în cazul în care o anumită obligație în temeiul legislației agricole respective nu este îndeplinită.

(2)   Cu excepția cazurilor de forță majoră, garanția este executată total sau parțial dacă o anumită obligație nu este îndeplinită sau este îndeplinită doar parțial.

(3)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 102 în vederea completării prezentului regulament cu norme care asigură un tratament nediscriminatoriu, echitatea și respectul proporționalității în cazul depunerii unei garanții și care:

(a)

determină partea responsabilă în eventualitatea neîndeplinirii unei obligații;

(b)

stabilesc situațiile specifice în care autoritatea competentă poate renunța la a cere depunerea unei garanții;

(c)

stabilesc condițiile aplicabile garanției care trebuie depusă și garantului, precum și condițiile depunerii și eliberării garanției;

(d)

stabilesc condițiile specifice legate de garanția depusă în legătură cu plățile în avans;

(e)

determină consecințele încălcării obligațiilor pentru care a fost depusă o garanție, astfel cum se prevede la alineatul (1), inclusiv executarea garanțiilor și rata reducerii aplicabile la eliberarea garanțiilor pentru rambursări, licențe, oferte, licitații sau cereri specifice, precum și în cazul în care nu a fost îndeplinită, parțial sau total, o obligație acoperită de garanția respectivă, ținând cont de natura obligației, de cantitatea pentru care a fost încălcată obligația, de perioada cu care a fost depășit termenul până la care obligația ar fi trebuit să fie îndeplinită și de momentul până la care sunt aduse dovezi ale îndeplinirii obligației.

(4)   Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care stabilește norme privind:

(a)

forma garanției care trebuie depusă și procedura pentru depunerea garanției, pentru acceptarea acesteia și pentru înlocuirea garanției inițiale;

(b)

procedurile pentru eliberarea garanției;

(c)

notificările pe care trebuie să le transmită statele membre și Comisia.

Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 103 alineatul (3).

CAPITOLUL II

Sistemul integrat de administrare și control

Articolul 65

Domeniu de aplicare și definiții legate de prezentul capitol

(1)   Fiecare stat membru instituie și utilizează un sistem integrat de administrare și control (denumit în continuare „sistemul integrat”).

(2)   Sistemul integrat se aplică intervențiilor bazate pe suprafață și pe animale enumerate în titlul III capitolele II și IV din Regulamentul (UE) 2021/2115 și măsurilor menționate în capitolul IV din Regulamentul (UE) nr. 228/2013 și în capitolul IV din Regulamentul (UE) nr. 229/2013.

(3)   În măsura în care este necesar, sistemul integrat este utilizat, de asemenea, pentru gestionarea și controlul condiționalității și pentru intervențiile din sectorul vitivinicol, prevăzute în titlul III din Regulamentul (UE) 2021/2115.

(4)   În sensul acestui capitol, se aplică următoarele definiții:

(a)

„cerere cu informații geospațiale” înseamnă un formular electronic de cerere care include o aplicație informatică bazată pe un sistem de informații geografice care le permite beneficiarilor să declare, prin situarea în spațiu, parcelele agricole ale exploatației, astfel cum este definită la articolul 3 punctul 2 din Regulamentul (UE) 2021/2115, și suprafețele neagricole pentru care solicită plăți;

(b)

„sistem de monitorizare a suprafețelor” înseamnă o procedură de observare, urmărire și evaluare periodică și sistematică a activităților și a practicilor agricole de pe suprafețele agricole, utilizând datele satelitare obținute cu ajutorul sateliților Sentinel din cadrul programului Copernicus sau alte date cu valoare cel puțin echivalentă;

(c)

„sistem de identificare și înregistrare a animalelor” înseamnă sistemul de identificare și înregistrare a animalelor terestre deținute prevăzut în partea IV, titlul I, capitolul 2, secțiunea 1 din Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului (31);

(d)

„parcelă agricolă” înseamnă o unitate, definită de statele membre, de suprafață agricolă, astfel cum este stabilită în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/2115;

(e)

„sistem de informații geografice” înseamnă un sistem informatic care permite captarea, stocarea, analizarea și afișarea informațiilor georeferențiate;

(f)

„sistem automat de cereri” înseamnă un sistem de depunere a cererilor pentru intervenții bazate pe suprafață sau pe animale în cadrul căruia datele cerute de administrație cel puțin cu privire la suprafețele sau animalele specifice pentru care se solicită ajutor sunt disponibile în baze de date electronice oficiale gestionate de statul membru și puse la dispoziția beneficiarului atunci când este necesar.

Articolul 66

Elementele sistemului integrat

(1)   Sistemul integrat conține următoarele elemente:

(a)

un sistem de identificare a parcelelor agricole;

(b)

un sistem de depunere a cererilor cu informații geospațiale și, dacă este cazul, un sistem de depunere a cererilor de ajutor pentru animale;

(c)

un sistem de monitorizare a suprafețelor;

(d)

un sistem de identificare a beneficiarilor intervențiilor și măsurilor menționate la articolul 65 alineatul (2);

(e)

un sistem de control și de sancțiuni;

(f)

dacă este cazul, un sistem de identificare și de înregistrare a drepturilor la plată;

(g)

dacă este cazul, un sistem de identificare și de înregistrare a animalelor.

(2)   Sistemul integrat furnizează informații relevante pentru raportarea cu privire la indicatorii menționați la articolul 7 din Regulamentul (UE) 2021/2115.

(3)   Sistemul integrat funcționează cu ajutorul bazelor de date electronice și al sistemelor de informații geografice și permite schimbul de date și integrarea datelor între bazele de date electronice și sistemele de informații geografice. După caz, sistemele de informații geografice permit schimbul de date și integrarea datelor privind parcelele agricole din zonele protejate delimitate și din zonele desemnate care au fost stabilite în conformitate cu legislația Uniunii menționată în anexa XIII la Regulamentul (UE) 2021/2115, cum ar fi zonele Natura 2000 sau zonele vulnerabile la nitrați în sensul articolului 2 litera (k) din Directiva 91/676/CEE a Consiliului (32), precum și elementele de peisaj prevăzute de bunele condiții agricole și de mediu definite în conformitate cu articolul 13 din Regulamentul (UE) 2021/2115 sau care fac obiectul intervențiilor enumerate în titlul III capitolele II și IV din regulamentul respectiv.

(4)   Fără a aduce atingere responsabilităților statelor membre privind punerea în aplicare și implementarea sistemului integrat, Comisia poate să facă apel la serviciile unor organisme sau persoane specializate, pentru a facilita instituirea, monitorizarea și utilizarea sistemului integrat, în special în scopul de a acorda consultanță tehnică autorităților competente ale statelor membre.

(5)   Statele membre iau măsurile care se impun pentru instituirea și funcționarea adecvată a sistemului integrat și, în cazul în care acest lucru este solicitat de un alt stat membru, își acordă reciproc asistența necesară în scopul prezentului capitol.

Articolul 67

Păstrarea și partajarea datelor

(1)   Statele membre înregistrează și păstrează toate datele și documentația privind realizările anuale raportate în contextul verificării anuale a performanței, menționat la articolul 54, precum și privind progresele raportate în atingerea țintelor stabilite în planul strategic PAC și monitorizate în conformitate cu articolul 128 din Regulamentul (UE) 2021/2115.

Datele și documentația menționate la primul paragraf referitoare la anul calendaristic sau de comercializare în curs și la ultimii 10 ani calendaristici sau de comercializare sunt accesibile în vederea consultării prin intermediul bazelor de date digitale ale autorității competente a statului membru.

Datele utilizate pentru sistemul de monitorizare a suprafețelor pot fi stocate ca date primare pe un server extern în raport cu autoritățile competente. Datele respective se păstrează pe un server pentru cel puțin trei ani.

Prin derogare de la al doilea paragraf, statele membre care au aderat la Uniune în sau după anul 2013 sunt obligate să se asigure că datele sunt disponibile în vederea consultării doar începând cu anul aderării lor.

Prin derogare de la al doilea paragraf, statele membre sunt obligate să se asigure că datele și documentația referitoare la sistemul de monitorizare a suprafețelor menționat la articolul 66 alineatul (1) litera (c) sunt disponibile în vederea consultării doar începând de la data punerii în aplicare a sistemului de monitorizare a suprafețelor.

(2)   Statele membre pot să aplice cerințele prevăzute la alineatul (1) la nivel regional, cu condiția ca respectivele cerințe și procedurile administrative privind înregistrarea și accesarea datelor să fie concepute astfel încât să fie uniforme pe întregul teritoriu al statului membru și să permită agregarea datelor la nivel național.

(3)   Statele membre se asigură că seturile de date colectate prin intermediul sistemului integrat care sunt relevante în sensul Directivei 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului (33) sau pentru monitorizarea politicilor Uniunii sunt partajate gratuit între autoritățile publice și sunt puse la dispoziția publicului la nivel național. De asemenea, statele membre acordă acces la aceste seturi de date instituțiilor și organismelor Uniunii.

(4)   Statele membre se asigură că seturile de date colectate prin intermediul sistemului integrat care sunt relevante pentru producerea de statistici europene, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (34), sunt partajate gratuit cu Comisia (Eurostat), cu institutele naționale de statistică și, atunci când este necesar, cu alte autorități naționale responsabile pentru elaborarea de statistici europene.

(5)   Statele membre limitează accesul publicului la seturile de date menționate la alineatele (3) și (4) în cazul în care accesul respectiv ar afecta în mod negativ confidențialitatea datelor cu caracter personal, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679.

(6)   Statele membre instituie sistemele lor prin care să se asigure că beneficiarii au acces la toate datele relevante care îi privesc, referitoare la terenurile pe care le utilizează sau intenționează să le utilizeze, pentru a le permite acestora să depună cereri corecte.

Articolul 68

Sistemul de identificare a parcelelor agricole

(1)   Sistemul de identificare a parcelelor agricole este un sistem de informații geografice instituit și actualizat periodic de către statele membre pe baza ortofotoplanurilor aeriene sau spațiale, care respectă un standard uniform ce garantează o precizie cel puțin echivalentă cu cea oferită de cartografierea la o scară de 1:5 000.

(2)   Statele membre se asigură că sistemul de identificare a parcelelor agricole:

(a)

identifică în mod unic fiecare parcelă agricolă și unitățile de teren care conțin suprafețe neagricole considerate de statele membre eligibile pentru primirea unui ajutor în cadrul intervențiilor menționate în titlul III din Regulamentul (UE) 2021/2115;

(b)

conține valori actualizate cu privire la suprafețele considerate eligibile de către statele membre pentru primirea unui ajutor în cadrul intervențiilor menționate la articolul 65 alineatul (2);

(c)

permite localizarea corectă a parcelelor agricole și a suprafețelor neagricole pentru care se solicită plăți;

(3)   Statele membre evaluează anual calitatea sistemului de identificare a parcelelor agricole în conformitate cu metodologia stabilită la nivelul Uniunii.

În cazul în care evaluarea relevă deficiențe în cadrul sistemului, statele membre adoptă măsuri de remediere adecvate sau, în lipsa acestora, sunt invitate de către Comisie să elaboreze un plan de acțiune în conformitate cu articolul 42.

Până la data de 15 februarie a anului următor anului calendaristic în cauză, sunt transmise Comisiei un raport de evaluare și, dacă este cazul, măsurile de remediere și calendarul punerii lor în aplicare.

Articolul 69

Sistemul de depunere a cererilor cu informații geospațiale și a cererilor de ajutor pentru animale

(1)   În ceea ce privește ajutoarele pentru intervențiile bazate pe suprafață menționate la articolul 65 alineatul (2) și puse în aplicare în conformitate cu planurile strategice naționale PAC, statele membre impun depunerea unei cereri prin intermediul formularului de cerere cu informații geospațiale pus la dispoziție de autoritatea competentă.

(2)   În ceea ce privește ajutoarele pentru intervențiile bazate pe animale menționate la articolul 65 alineatul (2) și puse în aplicare în conformitate cu planurile lor strategice PAC, statele membre impun depunerea unei cereri.

(3)   Statele membre completează în prealabil cererile menționate la alineatele (1) și (2) de la prezentul articol cu informații provenite din sistemele menționate la articolul 66 alineatul (1) litera (g) și la articolele 68, 70, 71 și 73 sau din orice alte baze de date publice relevante.

(4)   Statele membre pot institui un sistem automat de cereri și pot decide în cazul cărora dintre cererile menționate la alineatele (1) și (2) este utilizat acest sistem.

(5)   Dacă un stat membru decide să utilizeze un sistem automat de cereri, acesta instituie un sistem care permite administrației să efectueze plățile către beneficiari pe baza informațiilor existente în bazele de date electronice oficiale. Atunci când există o modificare, informațiile existente respective sunt completate cu informații suplimentare, atunci când acest lucru este necesar, pentru a se ține seama de modificarea respectivă. Informațiile existente și orice informațiile suplimentare disponibile prin intermediul sistemului automat de cereri sunt confirmate de beneficiar.

(6)   Statele membre evaluează anual calitatea sistemului de depunere a cererilor cu informații geospațiale, în conformitate cu metodologia stabilită la nivelul Uniunii.

În cazul în care evaluarea relevă deficiențe în cadrul sistemului, statele membre adoptă măsuri de remediere adecvate sau, în lipsa acestora, sunt invitate de către Comisie să elaboreze un plan de acțiune în conformitate cu articolul 42.

Până la data de 15 februarie a anului următor anului calendaristic în cauză, sunt transmise Comisiei un raport de evaluare și, dacă este cazul, măsurile de remediere și calendarul punerii lor în aplicare.

Articolul 70

Sistemul de monitorizare a suprafețelor

(1)   Statele membre instituie și utilizează un sistem de monitorizare a suprafețelor, care va fi operațional începând cu 1 ianuarie 2023. În cazul în care implementarea integrală a sistemului de la data respectivă nu va fi posibilă din cauza unor limitări tehnice, statele membre pot alege să instituie și să demareze treptat utilizarea unui astfel de sistem, furnizând informații doar pentru un număr limitat de intervenții. Totuși, până la 1 ianuarie 2024 cel târziu, în toate statele membre trebuie să fie pe deplin operațional un sistem de monitorizare a suprafețelor.

(2)   Statele membre evaluează anual calitatea sistemului de monitorizare a suprafețelor în conformitate cu metodologia stabilită la nivelul Uniunii.

În cazul în care evaluarea relevă deficiențe în cadrul sistemului, statele membre adoptă măsuri de remediere adecvate sau, în lipsa acestora, sunt invitate de către Comisie să elaboreze un plan de acțiune în conformitate cu articolul 42.

Până la data de 15 februarie a anului următor anului calendaristic în cauză, sunt transmise Comisiei un raport de evaluare și, dacă este cazul, măsurile de remediere și calendarul punerii lor în aplicare.

Articolul 71

Sistemul de identificare a beneficiarilor

Sistemul pentru înregistrarea identității fiecărui beneficiar al intervențiilor și al măsurilor menționate la articolul 64 alineatul (2) garantează că toate cererile depuse de același beneficiar pot fi identificate ca atare.

Articolul 72

Sistemul de control și de sancțiuni

Statele membre instituie un sistem de control și de sancțiuni, astfel cum este menționat la articolul 66 alineatul (1) litera (e). Statele membre efectuează anual, prin intermediul agențiilor de plăți sau al organismelor delegate de acestea, controale administrative cu privire la cererile de ajutor și de plată pentru a verifica legalitatea și regularitatea, în conformitate cu articolul 59 alineatul (1) litera (a). Aceste controale sunt completate de controale la fața locului, care pot fi efectuate de la distanță cu ajutorul tehnologiei.

Articolul 73

Sistemul de identificare și înregistrare a drepturilor la plată

Sistemul de identificare și înregistrare a drepturilor la plată permite verificarea drepturilor în raport cu cererile și cu sistemul de identificare a parcelelor agricole.

Articolul 74

Competențele delegate ale Comisiei legate de sistemul integrat

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 102, actele delegate care sunt necesare pentru a garanta că sistemul integrat prevăzut în prezentul capitol este pus în aplicare într-un mod eficient, coerent și nediscriminatoriu, care protejează interesele financiare ale Uniunii, în vederea completării prezentului regulament cu:

(a)

normele privind evaluarea calității menționată la articolele 68, 69 și 70;

(b)

normele privind sistemul de identificare a parcelelor agricole, sistemul de identificare a beneficiarilor și sistemul de identificare și înregistrare a drepturilor la plată, menționate la articolele 68, 71 și 73.

Articolul 75

Competențe de executare legate de articolele 68,69 și 70

Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care stabilește norme privind:

(a)

forma, conținutul și modalitățile de transmitere către Comisie sau de punere la dispoziția acesteia:

(i)

a rapoartelor de evaluare privind calitatea sistemului de identificare a parcelelor agricole, a sistemului de depunere a cererilor cu informații geospațiale și a sistemului de monitorizare a suprafețelor;

(ii)

a măsurilor de remediere menționate la articolele 68, 69 și 70;

(b)

caracteristicile și normele de bază privind sistemul de depunere a cererilor de ajutor în temeiul articolului 69 și sistemul de monitorizare a suprafețelor menționate la articolul70, inclusiv parametrii creșterii treptate a numărului de intervenții din cadrul sistemului de monitorizare a suprafețelor.

Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 103 alineatul (3).

CAPITOLUL III

Verificarea tranzacțiilor

Articolul 76

Domeniu de aplicare și definiții

(1)   Prezentul capitol stabilește norme specifice privind verificarea documentelor comerciale ale entităților care primesc sau efectuează plăți legate direct sau indirect de sistemul de finanțare din FEGA sau ale reprezentanților acestor entități (denumite în continuare „întreprinderi”), pentru a se stabili dacă tranzacțiile care fac parte din sistemul de finanțare din FEGA au fost într-adevăr efectuate și dacă au fost efectuate corect.

(2)   Prezentul capitol nu se aplică intervențiilor vizate de sistemul integrat menționat în capitolul II din prezentul titlu și în titlul III capitolul III din Regulamentul (UE) 2021/2115.

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 102, acte delegate în vederea completării prezentului regulament cu o listă a intervențiilor care, din cauza modului în care au fost concepute și a cerințelor de control, nu sunt adecvate pentru controale ex post suplimentare sub forma verificării documentelor comerciale și, prin urmare, nu fac obiectul acestei verificări în temeiul prezentului capitol.

(3)   În sensul prezentului capitol, se aplică următoarele definiții:

(a)

„documente comerciale” înseamnă totalitatea registrelor contabile, registrelor, dovezilor și documentelor justificative, contabilitatea, registrele de producție și de calitate, corespondența referitoare la activitatea economică a întreprinderii, precum și datele comerciale, sub orice formă, inclusiv cele stocate în format electronic, cu condiția ca documentele respective sau date să fie legate direct sau indirect de tranzacțiile menționate la alineatul (1);

(b)

„terț” înseamnă orice persoană fizică sau juridică care are legătură directă sau indirectă cu tranzacțiile efectuate în cadrul sistemului de finanțare din FEGA.

Articolul 77

Verificarea efectuată de statele membre

(1)   Statele membre verifică în mod sistematic documentele comerciale ale întreprinderilor, ținând cont de caracterul tranzacțiilor supuse verificării. Statele membre se asigură că selectarea întreprinderilor în scopul verificării permite garantarea în cel mai înalt grad a eficacității măsurilor de prevenire și detectare a neregulilor. Selecția ține cont, între altele, de importanța financiară a întreprinderilor în cadrul sistemului respectiv și de alți factori de risc.

(2)   În cazurile corespunzătoare, verificarea prevăzută la alineatul (1) de la prezentul articol este extinsă la persoanele fizice și juridice cu care sunt asociate întreprinderile, precum și la alte persoane fizice sau juridice relevante pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute la articolul 78.

(3)   Organismul sau organismele responsabile cu aplicarea prezentului capitol sunt organizate în așa fel încât să fie independente de departamentele sau ramurile departamentelor responsabile cu plățile și cu controalele desfășurate înaintea efectuării plăților.

(4)   Întreprinderile în cazul cărora suma încasărilor sau a plăților a fost mai mică de 40 000 EUR sunt supuse verificării în conformitate cu prezentul capitol numai din motive specifice care trebuie indicate de statele membre în planurile lor de control anuale menționate la articolul 80 alineatul (1).

(5)   Verificarea efectuată în temeiul prezentului capitol nu aduce atingere controalelor efectuate în temeiul articolelor 49 și 50.

Articolul 78

Controale încrucișate

(1)   Exactitatea datelor primare supuse verificării se stabilește prin mai multe controale încrucișate care includ, atunci când este cazul, documentele comerciale ale unor terți, în funcție de nivelul de risc prezentat, verificările cuprinzând:

(a)

comparații cu documentele comerciale ale furnizorilor, clienților, transportatorilor și ale altor terți;

(b)

atunci când este cazul, controlul fizic al cantității și naturii stocurilor;

(c)

comparații cu înregistrările fluxurilor financiare care precedă sau urmează tranzacțiile efectuate în cadrul sistemului de finanțare din FEGA;

(d)

controale, în ceea ce privește evidența contabilă sau înregistrările operațiunilor financiare, care reflectă, la data verificării, acuratețea documentelor pe care le deține agenția de plăți ca dovadă a plății ajutorului către beneficiar.

(2)   În cazurile în care întreprinderile sunt obligate să țină o contabilitate specifică a stocurilor în conformitate cu dreptul Uniunii sau cu dreptul intern, verificarea respectivei contabilități include, în cazurile corespunzătoare, confruntarea acesteia cu documentele comerciale și, dacă este cazul, cu cantitățile aflate efectiv în stoc.

(3)   Pentru selectarea tranzacțiilor care urmează a fi controlate, se ține seama în totalitate de nivelul de risc prezentat.

(4)   Responsabilii întreprinderii sau un terț se asigură că toate documentele comerciale și informațiile suplimentare sunt furnizate funcționarilor responsabili cu verificarea sau persoanelor autorizate să efectueze verificarea în numele acestora. Datele stocate în format electronic sunt furnizate pe un suport de date corespunzător.

(5)   Funcționarii responsabili cu verificarea sau persoanele autorizate să efectueze verificarea în numele acestora pot să solicite extrase sau copii ale documentelor menționate la alineatul (1).

Articolul 79

Asistență reciprocă

Statele membre își acordă reciproc asistență la cerere pentru efectuarea verificărilor prevăzute în prezentul capitol în următoarele cazuri:

(a)

dacă o întreprindere sau un terț este stabilit într-un alt stat membru decât cel în care a fost sau ar fi trebuit să fie efectuată sau primită plata respectivă;

(b)

dacă o întreprindere sau un terț este stabilit într-un alt stat membru decât cel în care se află documentele și informațiile necesare pentru efectuarea verificării.

Articolul 80

Planificare și raportare

(1)   Statele membre elaborează planuri de control în vederea verificărilor care urmează să fie efectuate în temeiul articolului 77 pe parcursul perioadei de verificare următoare.

(2)   În fiecare an, înainte de 15 aprilie, statele membre transmit Comisiei:

(a)

planul lor de control menționat la alineatul (1) și specifică numărul de întreprinderi care urmează să fie supuse verificărilor și defalcarea acestora pe sectoare, în funcție de cuantumurile aferente;

(b)

un raport detaliat privind aplicarea prezentului capitol în perioada de verificare precedentă, care include rezultatele oricăror verificări efectuate în temeiul articolului 79.

(3)   Planurile de control și modificările acestora elaborate de statele membre și transmise Comisiei sunt puse în aplicare de statele membre dacă, în termen de opt săptămâni, Comisia nu a transmis statelor membre comentariile sale.

Articolul 81

Accesul Comisiei la informații și la verificări

(1)   În conformitate cu dreptul intern relevant, funcționarii Comisiei au acces la toate documentele elaborate în vederea sau ca urmare a verificărilor organizate în temeiul prezentului capitol, precum și la datele deținute, inclusiv la cele care sunt stocate în sistemele de prelucrare a datelor. Datele respective sunt furnizate, la cerere, pe un suport de date corespunzător.

(2)   Verificările menționate la articolul 77 sunt efectuate de funcționarii statelor membre. Funcționarii Comisiei pot participa la verificările respective dar aceștia nu pot exercita competențele de verificare atribuite funcționarilor statelor membre. Cu toate acestea, ei au acces la aceleași spații și la aceleași documente ca și funcționarii statelor membre.

(3)   Fără a se aduce atingere dispozițiilor Regulamentelor (Euratom, CE) nr. 2988/95, (Euratom, CE) nr. 2185/96, (UE, Euratom) nr. 883/2013 și (UE) 2017/1939, în cazul în care dispozițiile naționale în domeniul procedurii penale rezervă anumite acțiuni funcționarilor desemnați în mod specific de dreptul intern, nici funcționarii Comisiei, nici funcționarii statului membru care solicită asistență nu participă la acțiunile respective. În orice caz, aceștia nu participă, în special, la vizitele la domiciliu sau la interogarea oficială a persoanelor în contextul dreptului penal al statului membru în cauză. Aceștia au totuși acces la informațiile obținute astfel.

Articolul 82

Competențe de executare legate de verificarea tranzacțiilor

Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabilește normele necesare pentru aplicarea uniformă a prezentului capitol, în special în legătură cu:

(a)

desfășurarea verificărilor menționate la articolul 77 în ceea ce privește selectarea întreprinderilor, proporția și calendarul verificărilor;

(b)

desfășurarea asistenței reciproce menționate la articolul 79;

(c)

conținutul rapoartelor menționate la articolul 80 alineatul (2) litera (b) și orice alte notificări necesare în temeiul prezentului capitol.

Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 103 alineatul (3).

CAPITOLUL IV

Sistemul de control și sancțiunile administrative legate de condiționalitate

Articolul 83

Sistemul de control aferent condiționalității

(1)   Statele membre instituie un sistem pentru a verifica dacă următoarele categorii de beneficiari respectă obligațiile prevăzute în titlul III capitolul 1 secțiunea 2 din Regulamentul (UE) 2021/2115:

(a)

beneficiarii care primesc plăți directe în temeiul titlului III capitolul II din Regulamentul (UE) 2021/2115;

(b)

beneficiarii care primesc plăți anuale în conformitate cu articolele 70, 71 și 72 din Regulamentul (UE) 2021/2115;

(c)

beneficiarii care primesc sprijin în conformitate cu capitolul IV din Regulamentul (UE) nr. 228/2013 sau cu capitolul IV din Regulamentul (UE) nr. 229/2013.

(2)   Statele membre care aplică articolul 28 din Regulamentul (UE) 2021/2115 pot institui un sistem de control simplificat:

(a)

pentru beneficiarii care primesc plăți în temeiul articolului 28 din Regulamentul (UE) 2021/2115; sau

(b)

pentru micii fermieri astfel cum sunt identificați de statele membre în temeiul articolului 28 din Regulamentul (UE) 2021/2115 care nu depun cereri pentru astfel de plăți.

În cazul în care nu aplică articolul 28 din Regulamentul (UE) 2021/2115, un stat membru poate institui un sistem de control simplificat pentru fermierii a căror exploatație are o dimensiune maximă care nu depășește cinci hectare de suprafață agricolă declarată în conformitate cu articolul 69 alineatul (1) din prezentul regulament.

(3)   Statele membre își pot utiliza sistemele de control existente și administrația pentru a asigura respectarea normelor privind condiționalitatea.

Sistemele respective trebuie să fie compatibile cu sistemele de control menționate la alineatele (1) și (2).

(4)   Statele membre efectuează o examinare anuală a sistemelor de control menționate la alineatele (1) și (2) în funcție de rezultatele obținute.

(5)   În sensul prezentului capitol, se aplică următoarele definiții:

(a)

„cerință” înseamnă fiecare cerință legală în materie de gestionare din dreptul Uniunii menționată la articolul 12 din Regulamentul (UE) 2021/2115, dintr-un anumit act juridic, care este diferită ca substanță de orice altă cerință din același act juridic;

(b)

„act juridic” înseamnă fiecare dintre directivele și regulamentele menționate la articolul 12 din Regulamentul (UE) 2021/2115;

(c)

„repetarea unei neconformități” înseamnă nerespectarea aceleiași cerințe sau a aceluiași standard, constatată de mai multe ori pe parcursul unei perioade de trei ani calendaristici consecutivi, cu condiția ca beneficiarul să fi fost informat cu privire la o neconformitate anterioară și, după caz, să fi avut posibilitatea să ia măsurile necesare pentru a remedia neconformitatea anterioară respectivă.

(6)   Pentru a-și respecta obligațiile în materie de control prevăzute la alineatele (1)-(4), statele membre:

(a)

includ controale la fața locului pentru a verifica respectarea de către beneficiari a obligațiilor prevăzute în titlul III capitolul I secțiunea 2 din Regulamentul (UE) 2021/2115;

(b)

pot decide, în funcție de cerințele, standardele, actele juridice sau domeniile condiționalității în cauză, să utilizeze controalele, inclusiv controalele administrative, efectuate în cadrul sistemelor de control aplicabile respectivei cerințe, respectivului standard, act juridic sau domeniu al condiționalității, cu condiția ca eficiența acestor controale să fie cel puțin egală cu cea a controalelor la fața locului menționate la litera (a);

(c)

pot, atunci când este cazul, să utilizeze teledetecția sau sistemul de monitorizare a suprafețelor sau orice alte tehnologii relevante care le ajută în efectuarea controalelor la fața locului menționate la litera (a);

(d)

stabilesc eșantionul de control pentru controalele la fața locului menționate la litera (a) care urmează să fie efectuate în fiecare an, pe baza unei analize a riscurilor care:

(i)

ia în considerare și aplică factori de ponderare pentru structura fermei, riscul inerent de neconformitate și, după caz, participarea beneficiarilor la serviciile de consiliere agricolă menționate la articolul 15 din Regulamentul (UE) 2021/2115,

(ii)

includ o componentă aleatorie, și

(iii)

se asigură că eșantionul de control acoperă cel puțin 1 % din beneficiarii enumerați la alineatul (1) de la prezentul articol;

(e)

în ceea ce privește obligațiile în materie de condiționalitate în legătură cu Directiva 96/22/CE a Consiliului (35), se consideră că prin aplicarea unui nivel de eșantionare specific planurilor de monitorizare se îndeplinește cerința privind proporția minimă prevăzută la litera (d) de la prezentul alineat;

(f)

pot decide, atunci când utilizează sistemul de control simplificat menționat la alineatul (2), să excludă de la controalele la fața locului menționate la litera (a) de la prezentul alineat verificarea respectării obligațiilor menționate la litera respectivă, în cazul în care se poate demonstra că situațiile de nerespectare de către beneficiarii vizați nu ar putea avea consecințe semnificative asupra îndeplinirii obiectivelor vizate de actele și standardele juridice în cauză.

Articolul 84

Sistemul de sancțiuni administrative aferente condiționalității

(1)   Statele membre instituie un sistem care prevede aplicarea de sancțiuni administrative beneficiarilor menționați la articolul 83 alineatul (1) din prezentul regulament care nu respectă, în orice moment al anului calendaristic în cauză, obligațiile prevăzute în titlul III capitolul I secțiunea 2 din Regulamentul (UE) 2021/2115.

Sancțiunile administrative menționate la primul paragraf se aplică doar dacă neconformitatea este rezultatul unei acțiuni sau omisiuni imputabile direct beneficiarului respectiv și dacă este îndeplinită una sau fiecare dintre condițiile de mai jos:

(a)

neconformitatea este legată de activitatea agricolă a beneficiarului;

(b)

neconformitatea vizează exploatația, astfel cum este definită la articolul 3 punctul 2 din Regulamentul (UE) 2021/2115, sau alte suprafețe gestionate de beneficiar, situate pe teritoriul aceluiași stat membru.

Cu toate acestea, în ceea ce privește suprafețele de pădure, sancțiunile administrative menționate la primul paragraf nu se aplică dacă nu se cere sprijin pentru suprafața în cauză în conformitate cu articolele 70 și 71 din Regulamentul (UE) 2021/2115.

(2)   În sistemele lor de sancțiuni administrative menționate la alineatul (1), statele membre:

(a)

includ norme privind aplicarea de sancțiuni administrative în cazurile în care terenul agricol, exploatația agricolă sau părți ale acestora sunt transferate în cursul anului calendaristic sau al anilor în cauză; normele respective se bazează pe atribuirea corectă și echitabilă a răspunderii pentru neconformitate între cedenți și cesionari;

(b)

pot decide, în pofida alineatului (1), să nu aplice o sancțiune administrativă per beneficiar și per an calendaristic atunci când cuantumul sancțiunii este mai mic sau egal cu 100 EUR; cu toate acestea, beneficiarul este informat cu privire la constatarea neconformității și la obligația de a lua măsuri de remediere pe viitor;

(c)

prevăd că nu se impun sancțiuni administrative dacă:

(i)

neconformitatea este determinată de cazurile de forță majoră sau de circumstanțele excepționale în conformitate cu articolul 3;

(ii)

neconformitatea este determinată de un ordin din partea unei autorități publice.

În sensul primului paragraf litera (a), „transfer” înseamnă orice tip de tranzacție prin care terenul agricol sau exploatația agricolă sau părți ale acesteia încetează să mai fie la dispoziția cedentului.

(3)   Aplicarea unei sancțiuni administrative nu aduce atingere legalității și regularității cheltuielilor cărora li se aplică.

Articolul 85

Aplicarea și calcularea sancțiunilor administrative

(1)   Sancțiunile administrative menționate la articolul 84 se aplică prin reducerea plăților sau excluderea de la întregul cuantum al plăților menționate la articolul 83 alineatul (1), care au fost acordate sau urmează a fi acordate beneficiarului în cauză în legătură cu cererile de ajutor pe care beneficiarul respectiv le-a transmis sau urmează să le transmită în cursul anului calendaristic în care a avut loc constatarea neconformității. Reducerile sau excluderile se calculează pe baza plăților acordate sau care urmează să fie acordate în anul calendaristic în care s-a produs neconformitatea. Cu toate acestea, în cazul în care nu este posibil să se stabilească anul calendaristic în care s-a produs neconformitatea, reducerile sau excluderile se calculează pe baza plăților acordate sau care urmează să fie acordate în anul calendaristic în care a avut loc constatarea neconformității.

Pentru calcularea reducerilor și a excluderilor respective, se ține seama de gravitatea, amploarea, persistența sau caracterul repetitiv și de caracterul deliberat al neconformității constatate. Sancțiunile administrative impuse trebuie să fie efective, proporționale și cu efect de descurajare.

Sancțiunile administrative se bazează pe controalele efectuate în conformitate cu articolul 83 alineatul (6).

(2)   Ca regulă generală, reducerea este de 3 % din cuantumul total al plăților menționate la alineatul (1).

(3)   În cazul în care neconformitatea nu are consecințe sau are doar consecințe nesemnificative asupra îndeplinirii obiectivului vizat de standardul sau de cerința în cauză, nu se aplică nicio sancțiune administrativă.

Statele membre instituie un mecanism de avertizare pentru a se asigura că beneficiarii sunt informați cu privire la neconformitățile constatate și la posibilele măsuri de remediere care trebuie luate. Mecanismul respectiv include, de asemenea, serviciile specifice de consiliere agricolă menționate la articolul 15 din Regulamentul (UE) 2021/2115, participarea la acestea putând deveni obligatorie pentru beneficiarii în cauză.

(4)   În cazul în care utilizează sistemul de monitorizare a suprafețelor menționat la articolul 66 alineatul (1) litera (c) pentru a detecta cazurile de neconformitate, un stat membru poate decide să aplice o reducere procentuală mai mică decât cea prevăzută la alineatul (2) de la prezentul articol.

(5)   În cazul în care neconformitatea are consecințe grave asupra îndeplinirii obiectivului vizat de standardul sau de cerința în cauză ori constituie un risc direct pentru sănătatea publică sau pentru sănătatea animalelor, se aplică o reducere procentuală mai mare decât cea prevăzută la alineatul (2).

(6)   În cazul în care neconformitatea persistă sau se repetă o dată în decursul a trei ani calendaristici consecutivi, procentul reducerii este, ca regulă generală, 10 % din cuantumul total al plăților menționate la alineatul (1). Repetările ulterioare ale aceleiași neconformități, fără un motiv justificat din partea beneficiarului, sunt considerate cazuri de neconformitate deliberată.

În caz de neconformitate deliberată, procentul reducerii este de cel puțin 15 % din cuantumul total al plăților menționate la alineatul (1).

(7)   Pentru a asigura condiții de concurență echitabile pentru statele membre și caracterul efectiv, proporționalitatea și efectul de descurajare al sancțiunilor administrative în temeiul prezentului capitol, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 1021, în vederea completării prezentului regulament cu norme detaliate referitoare la aplicarea și la calcularea sancțiunilor respective.

Articolul 86

Cuantumuri rezultate din sancțiunile administrative aferente condiționalității

Statele membre pot reține 25 % din cuantumurile rezultate reducerile și excluderile menționate la articolul 85.

CAPITOLUL V

Sistemul de control și sancțiunile administrative legate de condiționalitatea socială

Articolul 87

Sistemul de control aferent condiționalității sociale

(1)   Statele membre instituie un sistem care prevede aplicarea de sancțiuni administrative beneficiarilor menționați la articolul 14 din Regulamentul (UE) 2021/2115 care nu respectă normele privind condiționalitatea socială enumerate în anexa IV la regulamentul respectiv.

În acest scop, statele membre își utilizează sistemele aplicabile de control și de asigurare a respectării normelor din domeniul legislației sociale și în materie de ocupare a forței de muncă, precum și standardele de muncă aplicabile pentru a garanta că beneficiarii de ajutor menționați la articolul 14 din Regulamentul (UE) 2021/2115, în capitolul IV din Regulamentul (UE) nr. 228/2013 și în capitolul IV din Regulamentul (UE) nr. 229/2013 respectă obligațiile prevăzute în anexa IV la Regulamentul (UE) 2021/2115.

(2)   Statele membre asigură o diviziune clară a responsabilităților între autoritățile sau organismele responsabile cu asigurarea respectării legislației sociale și de ocupare a forței de muncă și a standardelor de muncă aplicabile, pe de o parte, și agențiile de plăți, pe de altă parte, rolul agențiilor de plăți constând în efectuarea plăților și aplicarea de sancțiuni în temeiul mecanismului de condiționalitate socială.

Articolul 88

Sistemul sancțiunilor administrative aferente condiționalității sociale

(1)   În cadrul sistemului menționat la articolul 87 alineatul (1) primul paragraf, agenția de plăți este notificată cel puțin o dată pe an cu privire la cazurile de nerespectare, în cazul în care autoritățile sau organismele menționate la articolul 87 alineatul (2) au luat decizii executorii în acest sens. Notificarea respectivă include o evaluare și o clasificare a gravității, amplorii, persistenței sau caracterului repetitiv și a caracterului deliberat al neconformității în cauză. Statele membre pot utiliza orice sistem național aplicabil de clasificare a sancțiunilor în domeniul muncii pentru a efectua o astfel de evaluare. Notificarea adresată agenției de plăți respectă organizarea, sarcinile și procedurile interne ale autorităților și organismelor menționate la articolul 87 alineatul (2).

Agenția de plăți este notificată numai dacă neconformitatea este rezultatul unei acțiuni sau omisiuni imputabile direct beneficiarului respectiv și dacă este îndeplinită una sau fiecare dintre condițiile de mai jos:

(a)

neconformitatea este legată de activitatea agricolă a beneficiarului;

(b)

neconformitatea vizează exploatația, astfel cum este definită la articolul 3 punctul 2 din Regulamentul (UE) 2021/2115, sau alte suprafețe gestionate de beneficiar, situate pe teritoriul aceluiași stat membru.

(2)   În sistemele lor de sancțiuni administrative menționate la articolul 87 alineatul (1), statele membre:

(a)

pot decide să nu aplice o sancțiune administrativă per beneficiar și per an calendaristic atunci când cuantumul sancțiunii este mai mic sau egal cu 100 EUR; cu toate acestea, beneficiarul este informat cu privire la constatarea neconformității și la obligația de a lua măsuri de remediere pe viitor;

(b)

prevăd că nu se impun sancțiuni administrative dacă:

(i)

neconformitatea este determinată de un caz de forță majoră;

(ii)

neconformitatea este determinată de un ordin din partea unei autorități publice.

(3)   Aplicarea unei sancțiuni administrative nu aduce atingere legalității și regularității cheltuielilor cărora li se aplică.

Articolul 89

Aplicarea și calcularea sancțiunilor administrative

(1)   Sancțiunile administrative se aplică prin reducerea plăților sau excluderea de la întregul cuantum al plăților menționate la articolul 83 alineatul (1), care au fost acordate sau urmează a fi acordate beneficiarului în cauză în legătură cu cererile de ajutor pe care beneficiarul respectiv le-a transmis sau urmează să le transmită în cursul anului calendaristic în care a avut loc constatarea neconformității. Reducerile sau excluderile se calculează pe baza plăților acordate sau care urmează să fie acordate în anul calendaristic în care s-a produs neconformitatea. Cu toate acestea, în cazul în care nu este posibil să se stabilească anul calendaristic în care s-a produs neconformitatea, reducerile sau excluderile se calculează pe baza plăților acordate sau care urmează să fie acordate în anul calendaristic în care a avut loc constatarea neconformității.

Pentru calcularea reducerilor și a excluderilor respective, se ține seama de gravitatea, amploarea, persistența sau caracterul repetitiv și de caracterul deliberat al neconformității constatate, în concordanță cu evaluarea efectuată de autoritățile sau organismele menționate la articolul 87 alineatul (2). Sancțiunile administrative impuse trebuie să fie efective, proporționale și cu efect de descurajare.

Dispozițiile relevante de la articolul 85 alineatele (2), (5) și (6) se aplică mutatis mutandis aplicării și calculării sancțiunilor administrative.

(2)   Pentru a asigura condiții de concurență echitabile între statele membre și caracterul efectiv, proporționalitatea și efectul de descurajare al sancțiunilor administrative în temeiul prezentului capitol, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 102, în vederea completării prezentului regulament cu norme detaliate referitoare la aplicarea și calcularea sancțiunilor respective.

TITLUL V

DISPOZIȚII COMUNE

CAPITOLUL I

Transmiterea informațiilor

Articolul 90

Comunicarea informațiilor

(1)   Pe lângă obligațiile de comunicare în temeiul Regulamentului (UE) 2021/2115, statele membre transmit Comisiei următoarele informații, declarații și documente:

(a)

în ceea ce privește agențiile de plăți acreditate și organismele de coordonare desemnate și acreditate:

(i)

documentul de acreditare și, după caz, de desemnare a acestora;

(ii)

funcția lor (agenție de plăți acreditată sau organism de coordonare desemnat și acreditat);

(iii)

după caz, retragerea acreditării acestora;

(b)

în ceea ce privește organismele de certificare:

(i)

denumirea lor;

(ii)

adresa lor;

(c)

în ceea ce privește măsurile legate de operațiunile finanțate din FEGA și FEADR:

(i)

declarațiile de cheltuieli, care au și rolul de cereri de plată, semnate de agenția de plăți acreditată sau de organismul de coordonare desemnat și acreditat și însoțite de informațiile solicitate;

(ii)

în ceea ce privește FEADR, estimarea cerințelor lor financiare în ceea ce privește FEGA și actualizarea estimărilor privind declarațiile de cheltuieli care vor fi prezentate în cursul anului și estimările privind declarațiile de cheltuieli pentru exercițiul financiar următor;

(iii)

declarația de gestiune și conturile anuale ale agențiilor de plăți acreditate.

(2)   Statele membre informează periodic Comisia în legătură cu aplicarea sistemului integrat menționat în titlul IV capitolul II. Comisia organizează schimburi de opinii cu statele membre pe această temă.

Articolul 91

Confidențialitate

(1)   Statele membre și Comisia iau toate măsurile necesare pentru a asigura confidențialitatea informațiilor comunicate sau obținute în urma măsurilor de inspecție și de verificare a conturilor puse în aplicare în temeiul prezentului regulament.

Normele stabilite la articolul 8 din Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 se aplică informațiilor respective.

(2)   Fără a aduce atingere dispozițiilor naționale referitoare la procedurile judiciare, informațiile colectate în cursul verificărilor prevăzute în titlul IV capitolul III sunt protejate prin secretul profesional. Aceste informații nu pot fi comunicate altor persoane decât celor care, prin funcțiile lor în statele membre sau în instituțiile Uniunii, trebuie să le cunoască pentru a-și putea îndeplini funcțiile.

Articolul 92

Competențe de executare legate de transmiterea informațiilor

Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care stabilește norme privind:

(a)

forma, conținutul, periodicitatea, termenele și modalitățile de transmitere către Comisie sau de punere la dispoziția acesteia:

(i)

a declarațiilor de cheltuieli și a estimărilor cheltuielilor, precum și a actualizărilor acestora, inclusiv a veniturilor alocate;

(ii)

a declarației de gestiune și a conturilor anuale ale agențiilor de plăți;

(iii)

a rapoartelor de certificare a conturilor;

(iv)

a numelor și datelor de identificare ale agențiilor de plăți acreditate, ale organismelor de coordonare desemnate și acreditate și ale organismelor de certificare desemnate;

(v)

a modalităților de luare în calcul și de plată a cheltuielilor finanțate din FEGA și FEADR;

(vi)

a notificărilor ajustărilor financiare efectuate de statele membre în legătură cu intervențiile pentru dezvoltarea rurală;

(vii)

a informațiilor referitoare la măsurile luate în temeiul articolului 59;

(b)

modalitățile de realizare a schimburilor de informații și de documente între Comisie și statele membre și instituirea unor sisteme informatice, inclusiv tipul, formatul și conținutul datelor care urmează a fi prelucrate de sistemele respective și normele corespunzătoare privind păstrarea acestor date;

(c)

notificarea de către statele membre către Comisie a informațiilor, documentelor, statisticilor și rapoartelor, precum și termenele și metodele aferente unor astfel de notificări.

Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 103 alineatul (3).

CAPITOLUL II

Utilizarea monedei euro

Articolul 93

Principii generale

(1)   Cuantumurile specificate în deciziile de punere în aplicare ale Comisiei de aprobare a planurilor strategice PAC, cuantumurile aferente angajamentelor și plăților efectuate de Comisie, cuantumurile cheltuielilor atestate sau certificate și cuantumurile din declarațiile de cheltuieli ale statelor membre se exprimă și se plătesc în euro.

(2)   Prețurile și cuantumurile stabilite în legislația agricolă se exprimă în euro.

Respectivele prețuri și cuantumuri se acordă sau se colectează în euro în statele membre care au adoptat moneda euro și în moneda națională în statele membre care nu au adoptat moneda euro.

Articolul 94

Cursul de schimb și faptul generator

(1)   În statele membre care nu au adoptat moneda euro, prețurile și cuantumurile menționate la articolul 93 alineatul (2) sunt convertite în moneda națională prin utilizarea unui curs de schimb.

(2)   Faptul generator al cursului de schimb este:

(a)

îndeplinirea formalităților vamale de import sau export, în cazul cuantumurilor percepute sau acordate în cadrul schimburilor comerciale cu țări terțe;

(b)

faptul prin care este atins obiectivul economic al operațiunii, în toate celelalte cazuri.

(3)   În cazul în care o plată directă prevăzută de Regulamentul (UE) 2021/2115 se face către un beneficiar în altă monedă decât euro, statele membre convertesc cuantumul ajutorului exprimat în euro în moneda națională pe baza celui mai recent curs de schimb stabilit de Banca Centrală Europeană (BCE) anterior datei de 1 octombrie a anului pentru care se acordă ajutorul.

Prin derogare de la primul paragraf, statele membre pot decide, în cazuri justificate corespunzător, să realizeze conversia pe baza mediei ratelor de schimb stabilite de BCE în luna anterioară datei de 1 octombrie a anului pentru care se acordă ajutorul. Statele membre care aleg această opțiune stabilesc și publică respectiva rată medie anterior datei de 1 decembrie a anului respectiv.

(4)   În ceea ce privește FEGA, când își întocmesc declarațiile de cheltuieli, statele membre care nu au adoptat moneda euro aplică același curs de schimb pe care l-au utilizat pentru a efectua plăți către beneficiari sau pentru a primi venituri, în conformitate cu prezentul capitol.

(5)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 102, în vederea completării prezentului regulament cu norme privind respectivele fapte generatoare și cursul de schimb care trebuie utilizat. Faptul generator specific este determinat în funcție de următoarele criterii:

(a)

aplicabilitatea efectivă, în cel mai scurt timp posibil, a ajustărilor cursului de schimb;

(b)

similaritatea faptelor generatoare aferente unor operațiuni analoage realizate în temeiul organizării pieței;

(c)

coerența faptelor generatoare pentru diversele prețuri și cuantumuri aferente organizării pieței;

(d)

practicabilitatea și eficacitatea controalelor privind aplicarea unor cursuri de schimb adecvate.

(6)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 102, în vederea completării prezentului regulament cu norme privind cursul de schimb aplicabil la întocmirea declarațiilor de cheltuieli și la înregistrarea operațiunilor de depozitare publică în contabilitatea agenției de plăți.

Articolul 95

Măsuri de salvgardare și derogări

(1)   Comisia poate adopta, prin acte de punere în aplicare, măsuri pentru a garanta aplicarea dreptului Uniunii în cazul în care există practici monetare excepționale privind o monedă națională care sunt susceptibile să pericliteze aplicarea dreptului Uniunii. Actele de punere în aplicare respective pot constitui derogări de la normele existente doar pentru perioada de timp care este strict necesară. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 103 alineatul (3).

Măsurile menționate la primul paragraf sunt notificate imediat Parlamentului European și Consiliului, precum și statelor membre.

(2)   În cazul în care există practici monetare excepționale privind o monedă națională care sunt susceptibile să pericliteze aplicarea dreptului Uniunii, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 102, în vederea completării prezentului regulament cu derogări de la prezentul capitol, în următoarele cazuri:

(a)

dacă un stat membru utilizează tehnici de schimb anormale, cum ar fi cursuri de schimb multiple, sau aplică acorduri de barter;

(b)

dacă statele membre în cauză au monede care nu sunt cotate pe piețele valutare oficiale sau dacă evoluția respectivelor monede poate denatura comerțul.

Articolul 96

Utilizarea monedei euro de state membre care nu au adoptat moneda euro

(1)   Dacă un stat membru care nu a adoptat moneda euro ia decizia de a plăti în euro, nu în moneda sa națională, cheltuielile care decurg din legislația agricolă, statul membru respectiv ia măsuri pentru a se asigura că folosirea monedei euro nu oferă un avantaj sistematic față de utilizarea monedei naționale.

(2)   Statul membru notifică Comisiei măsurile planificate menționate la alineatul (1), înainte de intrarea acestora în vigoare. Măsurile respective nu produc efecte înainte de notificarea trimisă statului membru respectiv de Comisie că este de acord cu acestea.

CAPITOLUL III

Raportarea

Articolul 97

Raportul financiar anual

Până la 30 septembrie a fiecărui an următor exercițiului bugetar, Comisia înaintează Parlamentului European și Consiliului un raport financiar privind administrarea FEGA și FEADR în timpul exercițiului bugetar precedent.

CAPITOLUL IV

Transparența

Articolul 98

Publicarea informațiilor referitoare la beneficiari

(1)   Statele membre asigură publicarea anuală ex post a beneficiarilor FEGA și FEADR în sensul articolului 49 alineatele (3) și (4) din Regulamentul (UE) 2021/1060 și în conformitate cu alineatele (2), (3) și (4) de la prezentul articol, inclusiv, dacă este cazul, a informațiilor referitoare la grupuri în care participă beneficiarii, în conformitate cu articolul 59 alineatul (4) din prezentul regulament, astfel cum le-au fost furnizate de către beneficiari în conformitate cu articolul 59 alineatul (4) din prezentul regulament.

(2)   Articolul 49 alineatul (3) literele (a), (b), (d)- (j) și (l) și articolul 49 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2021/1060 se aplică în ceea ce privește beneficiarii FEADR și FEGA, după caz. Aplicarea articolului 49 alineatul (3) litera (e) din regulamentul respectiv este limitată la scopul operațiunii. Articolul 49 alineatul (3) litera (k) din regulamentul respectiv se aplică în ceea ce privește FEADR.

(3)   În sensul prezentului articol, se aplică următoarele definiții:

(a)

„operațiune” înseamnă măsură, sector sau tip de intervenții;

(b)

„cost total al operațiunii” înseamnă cuantumurile plăților corespunzătoare fiecărei măsuri, fiecărui sector sau fiecărui tip de intervenții finanțate din FEGA sau FEADR, primite de fiecare beneficiar în cursul exercițiului financiar în cauză; în ceea ce privește plățile care corespund tipurilor de intervenții finanțate din FEADR, cuantumurile care urmează să fie publicate corespund finanțării publice totale, incluzând atât contribuția Uniunii, cât și contribuția națională;

(c)

„indicator de localizare sau date de geolocalizare pentru operațiune” înseamnă localitatea în care beneficiarul își are domiciliul sau în care acesta este înregistrat și, după caz, codul poștal sau partea din acesta care identifică localitatea.

(4)   Fiecare stat membru pune la dispoziție informațiile menționate la articolul 49 alineatele (3) și (4) din Regulamentul (UE) 2021/1060 pe un site web unic. Astfel de informații sunt disponibile timp de doi ani de la data publicării inițiale a acestora.

Statele membre nu publică informațiile menționate la articolul 49 alineatul (3) literele (a) și (b) din Regulamentul (UE) 2021/1060 în cazul în care cuantumul ajutorului primit în cursul unui an de către un beneficiar este mai mic sau egal cu 1 250 EUR.

Articolul 99

Informarea beneficiarilor cu privire la publicarea unor date referitoare la aceștia

Statele membre informează beneficiarii că datele care îi privesc vor fi făcute publice în conformitate cu articolul 98 și că astfel de date pot fi prelucrate de către organisme de audit și de investigare ale Uniunii și ale statelor membre în vederea protejării intereselor financiare ale Uniunii.

În conformitate cu cerințele Regulamentului (UE) 2016/679, în cazul datelor cu caracter personal, statele membre informează beneficiarii cu privire la drepturile care le revin în temeiul regulamentului menționat și cu privire la procedurile aplicabile pentru exercitarea acestor drepturi.

Articolul 100

Competențe de executare legate de transparență

Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabilește norme privind:

(a)

forma, inclusiv modul de prezentare pentru fiecare măsură, sector sau tip de intervenție, și calendarul de publicare prevăzut la articolele 98 și 99;

(b)

aplicarea uniformă a articolului 99;

(c)

cooperarea dintre Comisie și statele membre.

Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 103 alineatul (3).

CAPITOLUL V

Protecția datelor cu caracter personal

Articolul 101

Prelucrarea și protecția datelor cu caracter personal

(1)   Fără a se aduce atingere articolelor 98, 99 și 100, statele membre și Comisia colectează date cu caracter personal în scopul îndeplinirii obligațiilor de gestionare, control, audit și monitorizare și evaluare care le revin în temeiul prezentului regulament și, în special, a celor stabilite în titlul II capitolul II, în titlul III capitolele III și IV, în titlul IV și în titlul V capitolul III, precum și în scopuri statistice și nu prelucrează datele respective într-un mod incompatibil cu scopurile respective.

(2)   În cazul în care sunt prelucrate în scopuri de monitorizare și evaluare în temeiul Regulamentului (UE) 2021/2115, precum și în scopuri statistice, datele cu caracter personal sunt anonimizate.

(3)   Datele cu caracter personal set prelucrează în conformitate cu Regulamentele (UE) 2016/679 și (UE) 2018/1725. În special, aceste date nu sunt stocate într-o formă care permite identificarea persoanelor vizate pe o perioadă mai lungă decât cea necesară în scopurile pentru care au fost colectate sau pentru care sunt prelucrate ulterior, ținând seama de perioadele minime de păstrare prevăzute de dreptul aplicabil la nivelul Uniunii și la nivel național.

(4)   Statele membre informează persoanele vizate că datele lor cu caracter personal pot fi prelucrate de către organisme naționale sau ale Uniunii în conformitate cu alineatul (1) și că, în acest sens, le revin drepturile privind protecția datelor prevăzute de Regulamentele (UE) 2016/679 și (UE) 2018/1725.

TITLUL VI

ACTE DELEGATE ȘI ACTE DE PUNERE ÎN APLICARE

Articolul 102

Exercitarea delegării de competențe

(1)   Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)   Competența de a adopta actele delegate menționate la articolul 11 alineatul (1), articolul 17 alineatul (5), articolul 23 alineatul (2), articolul 38 alineatul (2), articolul 40 alineatul (3), articolul 41 alineatul (3), articolul 44 alineatele (4) și (5), articolul 47 alineatul (1), articolul 52 alineatul (1), articolul 54 alineatul (4), articolul 55 alineatul (6), articolul 60 alineatul (3), articolul 64 alineatul (3), articolul 74, articolul 76 alineatul (2), articolul 85 alineatul (7), articolul 89 alineatul (2), articolul 94 alineatele (5) și (6), articolul 95 alineatul (2) și articolul 105 se conferă Comisiei pe o perioadă de șapte ani, de la 7 decembrie 2021. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de șapte ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cu cel puțin trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(3)   Delegarea de competențe menționată la articolul 11 alineatul (1), articolul 17 alineatul (6), articolul 23 alineatul (2), articolul 38 alineatul (2), articolul 40 alineatul (3), articolul 41 alineatul (3), articolul 44 alineatele (4) și (5), articolul 47 alineatul (1), articolul 52 alineatul (1), articolul 54 alineatul (4), articolul 55 alineatul (6), articolul 60 alineatul (3), articolul 64 alineatul (3), articolul 74, articolul 76 alineatul (2), articolul 85 alineatul (7), articolul 89 alineatul (2), articolul 94 alineatele (5) și (6), articolul 95 alineatul (2) și articolul 105 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)   Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

(5)   De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)   Un act delegat adoptat în temeiul articolului 11 alineatul (1), articolului 17 alineatul (6), articolului 23 alineatul (2), articolului 38 alineatul (2), articolului 40 alineatul (3), articolului 41 alineatul (3), articolului 44 alineatele (4) și (5), articolului 47 alineatul (1), articolului 52 alineatul (1), articolului 54 alineatul (4), articolului 55 alineatul (6), articolul 60 alineatul (3), articolului 64 alineatul (3), articolului 74, articolului 76 alineatul (2), articolului 85 alineatul (7), articolului 89 alineatul (2), articolului 94 alineatele (5) și (6) articolul 95 alineatul (2) și articolului 105 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea actului către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Acest termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 103

Procedura comitetului

(1)   Comisia este asistată de un comitet denumit Comitetul pentru fondurile agricole. Respectivul comitet reprezintă un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

În sensul articolelor 11, 12, 17, 18, 23, 26, 32, 39-44, 47, 51-55, 58, 59, 60, 64, 75, 82, 92, 95 și 100, în ceea ce privește chestiunile legate de intervențiile sub formă de plăți directe, intervențiile în anumite sectoare, intervențiile pentru dezvoltarea rurală și organizarea comună a piețelor, Comisia este asistată de Comitetul pentru fondurile agricole, de Comitetul pentru politica agricolă comună instituit prin Regulamentul (UE) 2021/2115 și de Comitetul pentru organizarea comună a piețelor agricole instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

(2)   În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(3)   În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

TITLUL VII

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 104

Abrogare

(1)   Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 se abrogă.

Cu toate acestea:

(a)

articolul 4 alineatul (1) litera (b), articolul 5, articolul 7 alineatul (3), articolele 9, 17, 21 și 34, articolul 35 alineatul (4), articolele 36, 37, 38, 40-43, 51, 52, 54, 56, 59, 63, 64, 67, 68, 70-75, 77, 91-97, 99 și 100, articolul 102 alineatul (2) și articolele 110 și 111 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 continuă să se aplice:

(i)

în legătură cu cheltuielile suportate și plățile efectuate pentru schemele de sprijin în temeiul Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 în ceea ce privește anul calendaristic 2022 și anii anteriori;

(ii)

pentru măsurile puse în aplicare în temeiul Regulamentelor (UE) nr. 228/2013, (UE) nr. 229/2013, (UE) nr. 1308/2013 și (UE) nr. 1144/2014 până la 31 decembrie 2022;

(iii)

pentru schemele de ajutor menționate la articolul 5 alineatul (6) primul paragraf litera (c) și alineatul (7) din Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului (36) în ceea ce privește cheltuielile suportate și plățile efectuate pentru operațiuni puse în aplicare în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 după 31 decembrie 2022 și până la sfârșitul respectivelor scheme de ajutor; precum și

(iv)

în ceea ce privește FEADR, în legătură cu cheltuielile suportate de beneficiari și cu plățile efectuate de agenția de plăți în cadrul punerii în aplicare a programelor de dezvoltare rurală în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1305/2013;

(b)

articolul 69 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 continuă să se aplice în legătură cu cheltuielile suportate și plățile efectuate pentru schemele de sprijin în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1307/2013 și în cadrul punerii în aplicare a programelor de dezvoltare rurală aprobate de Comisie în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 și a altor măsuri din cadrul PAC, prevăzute în titlul II capitolul I din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, puse în aplicare înainte de 1 ianuarie 2023;

(c)

articolul 54 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 continuă să se aplice în legătură cu veniturile declarate în cadrul punerii în aplicare a programelor de dezvoltare rurală aprobate de Comisie în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1305/2013, al Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 și al Regulamentului (CE) nr. 27/2004 al Comisiei (37);

(d)

Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 continuă să se aplice în legătură cu cheltuielile aferente angajamentelor juridice menționate la articolul 155 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/2115. Cu toate acestea, articolul 31 din prezentul regulament se aplică cheltuielilor notificate Comisiei în conformitate cu articolul 155 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/2115, care în acest scop, se consideră a fi un tip de intervenție.

(2)   Trimiterile la regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament, la Regulamentul (UE) 2021/2115 și la Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexă.

Articolul 105

Măsuri tranzitorii

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 102, care sunt necesare pentru a asigura tranziția lină de la dispozițiile prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, astfel cum se menționează la articolul 104 din prezentul regulament, la dispozițiile prevăzute în prezentul regulament, în vederea completării prezentului regulament cu derogări de la normele prevăzute în prezentul regulament și cu completări ale acestora.

Articolul 106

Intrare în vigoare și aplicare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2023.

Cu toate acestea, articolul 16 se aplică cheltuielilor efectuate începând cu 16 octombrie 2022 în ceea ce privește FEGA.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 2 decembrie 2021.

Pentru Parlamentul European

Președintele

D. M. SASSOLI

Pentru Consiliu

Președintele

J. VRTOVEC


(1)  JO C 41, 1.2.2019, p. 1.

(2)  JO C 62, 15.2.2019, p. 214.

(3)  JO C 86, 7.3.2019, p. 173.

(4)  Poziția Parlamentului European din 23 noiembrie 2021 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 2 decembrie 2021.

(5)  Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021 de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) și finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1307/2013 (a se vedea pagina 1 din prezentul Jurnal Oficial).

(6)  Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 549).

(7)  Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).

(8)  Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului din 17 decembrie 2020 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 (JO L 433 I, 22.12.2020, p. 11).

(9)  JO L 433 I, 22.12.2020, p. 28.

(10)  Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).

(11)  Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.1995, p. 1).

(12)  Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).

(13)  Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).

(14)  Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).

(15)  A se vedea în special: hotărârea Curții din 6 decembrie 1989 în cauza C-329/88, Comisia Comunităților Europene/Republica Elenă, ECLI:EU:C:1989:618; hotărârea Curții din 1 iunie 1994 în cauza C-317/92, Comisia Comunităților Europene/Republica Federală Germania, ECLI:EU:C:1994:212; hotărârea Curții (Camera întâi) din 6 octombrie 2009 în cauza C-562/07, Comisia Comunităților Europene/Regatul Spaniei, ECLI:EU:C:2009:614; hotărârea Tribunalului de Primă Instanță (Camera a doua) din 14 septembrie 1995 în cauza T-571/93, Lefebvre frères et sœurs, GIE Fructifruit, Association des Mûrisseurs Indépendants and Star fruits Cie/Comisia Comunităților Europene, ECLI:EU:T:1995:163; hotărârea Curții (Marea Cameră) din 19 mai 2009 în cauza C-531/06, Comisia Comunităților Europene/Republica Italiană, ECLI:EU:C:2009:315.

(16)  Regulamentul (UE) nr. 228/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 martie 2013 privind măsurile specifice din domeniul agriculturii în favoarea regiunilor ultraperiferice ale Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 247/2006 al Consiliului (JO L 78, 20.3.2013, p. 23).

(17)  Regulamentul (UE) nr. 229/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 martie 2013 privind măsurile specifice din domeniul agriculturii în favoarea insulelor mici din Marea Egee și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1405/2006 al Consiliului (JO L 78, 20.3.2013, p. 41).

(18)  Hotărârea Curții de Justiție din 27 ianuarie 2021, De Ruiter vof/Minister van Landbouw, Natuur en Voedselkwaliteit, C-361/19, ECLI:EU:C:2021:71.

(19)  Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).

(20)  Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).

(21)  Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize (JO L 231, 30.6.2021, p. 159).

(22)  JO L 123, 12.5.2016, p. 1.

(23)  Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 269, 10.10.2013, p. 1).

(24)  Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(25)  Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE (JO L 94, 28.3.2014, p. 65).

(26)  Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 671).

(27)  Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare (JO L 11, 16.1.2003, p. 1).

(28)  Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (JO L 343, 14.12.2012, p. 1).

(29)  Regulamentul (UE) nr. 1144/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind acțiunile de informare și promovare referitoare la produsele agricole puse în aplicare pe piața internă și în țările terțe și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 3/2008 al Consiliului (JO L 317, 4.11.2014, p. 56).

(30)  Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului (JO L 182, 29.6.2013, p. 19).

(31)  Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 privind bolile transmisibile ale animalelor și de modificare și de abrogare a anumitor acte din domeniul sănătății animalelor (Legea privind sănătatea animală) (JO L 84, 31.3.2016, p. 1).

(32)  Directiva 91/676/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole (JO L 375, 31.12.1991, p. 1).

(33)  Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (Inspire) (JO L 108, 25.4.2007, p. 1).

(34)  Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2009 privind statisticile europene și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1101/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind transmiterea de date statistice confidențiale Biroului Statistic al Comunităților Europene, a Regulamentului (CE) nr. 322/97 al Consiliului privind statisticile comunitare și a Deciziei 89/382/CEE, Euratom a Consiliului de constituire a Comitetului pentru programele statistice ale Comunităților Europene (JO L 87, 31.3.2009, p. 164).

(35)  Directiva 96/22/CE a Consiliului din 29 aprilie 1996 privind interzicerea utilizării anumitor substanțe cu efect hormonal sau tireostatic și a substanțelor β-agoniste în creșterea animalelor și de abrogare a directivelor 81/602/CEE, 88/146/CEE și 88/299/CEE (JO L 125, 23.5.1996, p. 3).

(36)  Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole, a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare, a Regulamentului (UE) nr. 251/2014 privind definirea, descrierea, prezentarea, etichetarea și protejarea indicațiilor geografice ale produselor vitivinicole aromatizate și a Regulamentului (UE) nr. 228/2013 privind măsurile specifice din domeniul agriculturii în favoarea regiunilor ultraperiferice ale Uniunii (a se vedea pagina 1 din prezentul Jurnal Oficial).

(37)  Regulamentul (CE) nr. 27/2004 al Comisiei din 5 ianuarie 2004 de stabilire a normelor tranzitorii de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1257/1999 al Consiliului în ceea ce privește finanțarea de către FEOGA, secțiunea Garantare, a măsurilor de dezvoltare rurală pentru Republica Cehă, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Slovenia și Slovacia (JO L 5, 9.1.2004, p. 36).


ANEXĂ

TABEL DE CORESPONDENȚĂ

Regulamentul (UE) nr. 1306/2013

Prezentul regulament

Regulamentul (UE) 2021/2115

Regulamentul (UE) nr. 1308/2013

Articolul 1

Articolul 1

Articolul 2

Articolele 2 și 3

Articolul 3

Articolul 4

Articolul 4

Articolul 5

Articolul 5

Articolul 6

Articolul 6

Articolul 7

Articolul 7 alineatele (1), (2) și (3)

Articolul 9

Articolul 7 alineatele (4) și (5)

Articolul 10

Articolul 7 alineatul (6)

Articolul 8

Articolul 11

Articolul 9

Articolul 12

Articolul 10

Articolul 37 litera (a)

Articolul 11

Articolul 44 alineatul (1)

Articolul 12

Articolul 15 alineatele (1), (2) și (4)

Articolul 13 alineatul (1)

Articolul 15 alineatul (3)

Articolul 13 alineatele (2) și (3)

Articolul 14

Articolul 15

Articolul 16

Articolul 14

Articolul 17

Articolul 20

Articolul 18

Articolul 21

Articolul 19

Articolul 22

Articolul 20

Articolul 23

Articolul 21

Articolul 24

Articolul 22

Articolul 25

Articolul 23

Articolul 26

Articolul 24

Articolul 15

Articolul 25

Articolul 16

Articolul 26

Articolul 17

Articolul 27

Articolul 18

Articolul 28

Articolul 19

Articolul 29

Articolul 30

Articolul 36

Articolul 31

Articolul 27

Articolul 32

Articolul 28

Articolul 33

Articolul 29

Articolul 34

Articolul 30

Articolul 35

Articolul 31

Articolul 36

Articolul 32

Articolul 37

Articolul 33

Articolul 38

Articolul 34

Articolul 39

Articolul 35

Articolul 40

Articolul 38

Articolul 41

Articolul 39

Articolul 42

Articolul 43

Articolul 45

Articolul 44

Articolul 43 alineatul (1)

Articolul 45

Articolul 46

Articolul 46

Articolul 43 alineatul (2) și articolul 47

Articolul 47

Articolul 49

Articolul 48

Articolul 50

Articolul 49

Articolul 51 alineatele (1) și (2)

Articolul 50

Articolul 51 alineatul (3) și articolul 52

Articolul 51

Articolul 53

Articolul 52

Articolul 55

Articolul 53

Articolul 54

Articolul 55

Articolul 56

Articolul 56

Articolul 57

Articolul 57

Articolul 58

Articolul 58

Articolul 59

Articolul 59

Articolul 60

Articolul 62

Articolul 61

Articolul 63

Articolul 62

Articolul 60

Articolul 63 alineatul (1) primul paragraf și alineatele (2)-(5)

Articolul 63 alineatul (1) al doilea paragraf

Articolul 61

Articolul 64

Articolul 65

Articolul 66

Articolul 64

Articolul 67

Articolul 65

Articolul 68

Articolul 66

Articolul 69 alineatul (1) primul paragraf

Articolul 67 alineatul (1) al doilea paragraf

Articolul 69 alineatul (1) al doilea paragraf

Articolul 69 alineatul (1) al treilea paragraf

Articolul 67 alineatul (1) al patrulea paragraf

Articolul 69 alineatul (2)

Articolul 67 alineatul (2)

Articolul 70

Articolul 68

Articolul 71

Articolul 73

Articolul 72

Articolul 69

Articolul 73

Articolul 71

Articolul 74 alineatul (1)

Articolul 72

Articolul 74 alineatele (2), (3) și (4)

Articolul 75

Articolul 44 alineatele (2), (3) și (5)

Articolul 76

Articolul 74

Articolul 77

Articolul 78

Articolul 75

Articolul 79

Articolul 76

Articolul 80

Articolul 77 alineatele (1), (2) și (5)

Articolul 81

Articolul 78 alineatele (1), (2) și (3)

Articolul 82 alineatele (1) și (2)

Articolul 78 alineatele (4) și (5)

Articolul 82 alineatele (3) și (4)

Articolul 83 alineatul (1)

Articolul 79

Articolul 83 alineatele (2) și (3)

Articolul 84 alineatele (1), (2), (3) și (4)

Articolul 80

Articolul 84 alineatul (5)

Articolul 84 alineatul (6)

Articolul 77 alineatul (4)

Articolul 85 alineatele (1), (3) și (4)

Articolul 85 alineatul (2)

Articolul 77 alineatul (3)

Articolul 86 alineatul (1)

Articolul 80 alineatul (2) litera (b)

Articolul 86 alineatul (2)

Articolul 87

Articolul 81

Articolul 88

Articolul 82

Articolul 89

Articolul 90a

Articolul 90

Articolul 116a

Articolul 91

Articolul 12

Articolul 92

Articolul 12

Articolul 93

Articolul 12

Articolul 94

Articolul 14

Articolul 95

Articolul 96

Articolul 83

Articolul 97

Articolul 84

Articolul 98

Articolul 99

Articolul 85

Articolul 100

Articolul 86

Articolul 101 alineatul (1)

Articolul 101 alineatul (2)

Articolul 85 alineatul (7)

Articolul 102

Articolul 90

Articolul 103

Articolul 91

Articolul 104

Articolul 92

Articolul 105

Articolul 93

Articolul 106

Articolul 94

Articolul 107

Articolul 95

Articolul 108

Articolul 96

Articolul 109

Articolul 97

Articolul 110

Articolul 128

Articolul 111

Articolul 98 alineatele (1), (2) și (3)

Articolul 112

Articolul 98 alineatul (4)

Articolul 113

Articolul 99

Articolul 114

Articolul 100

Articolul 115

Articolul 102

Articolul 116

Articolul 103

Articolul 117

Articolul 101

Articolul 118

Articolul 119

Articolul 104

Articolul 119a

Articolul 120

Articolul 105

Articolul 121

Articolul 106

Anexa I

Anexa II

Anexa III

Anexa III

Anexa


6.12.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 435/262


REGULAMENTUL (UE) 2021/2117 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 2 decembrie 2021

de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole, a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare, a Regulamentului (UE) nr. 251/2014 privind definirea, descrierea, prezentarea, etichetarea și protejarea indicațiilor geografice ale produselor vitivinicole aromatizate și a Regulamentului (UE) nr. 228/2013 privind măsurile specifice din domeniul agriculturii în favoarea regiunilor ultraperiferice ale Uniunii

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 43 alineatul (2), articolul 114, articolul 118 primul paragraf și articolul 349,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor (2),

având în vedere avizul Curții de Conturi (3),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (4),

întrucât:

(1)

Comunicarea Comisiei din 29 noiembrie 2017 intitulată „Viitorul sectorului alimentar și al agriculturii” prezintă provocările, obiectivele și orientările pentru politica agricolă comună (PAC) ulterior anului 2020. Respectivele obiective includ orientarea PAC mai mult către obținerea de rezultate, stimularea modernizării și a durabilității, inclusiv a durabilității economice, sociale, de mediu și climatice a zonelor agricole, forestiere și rurale, precum și contribuția la reducerea sarcinii administrative a beneficiarilor legate de legislația Uniunii.

(2)

Întrucât PAC trebuie să asigure răspunsuri mai eficace la provocări și oportunități de îndată ce acestea se manifestă la nivel internațional, la nivelul Uniunii, la nivel național, la nivel regional, la nivel local și la nivelul fermelor, este necesar să se raționalizeze guvernanța PAC și să se îmbunătățească performanța acesteia în materie de îndeplinire a obiectivelor Uniunii, precum și să se reducă în mod semnificativ sarcina administrativă. PAC ar trebui să se bazeze pe obținerea performanței. Prin urmare, Uniunea ar trebui să stabilească parametrii de bază ai politicii, cum ar fi obiectivele PAC și cerințele de bază ale acesteia, iar statele membre ar trebui să dețină o responsabilitate mai mare în privința modului în care îndeplinesc obiectivele și ating țintele. Subsidiaritatea sporită face posibilă luarea în considerare în mai mare măsură a condițiilor și nevoilor locale, precum și a naturii specifice a activității agricole, care rezultă din structura socială a agriculturii și din disparitățile structurale și naturale dintre diferitele regiuni agricole, prin personalizarea sprijinului în scopul maximizării contribuției la îndeplinirea obiectivelor Uniunii.

(3)

Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Respectivele norme sunt prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (5) (denumit în continuare „Regulamentul financiar”) și determină în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, achiziții publice, premii sau gestiune indirectă și prevăd verificarea responsabilităților actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE includ, de asemenea, un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii.

(4)

Pentru a asigura coerența PAC, toate intervențiile din cadrul viitoarei PAC ar trebui să facă parte dintr-un plan strategic care ar include tipurile de intervenții în anumite sectoare care au fost prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (6).

(5)

Anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 stabilește anumite definiții privind sectoarele care intră în domeniul de aplicare al regulamentului respectiv. Definițiile privind sectorul zahărului stabilite în partea II secțiunea B din anexa respectivă ar trebui să fie eliminate, întrucât ele nu mai sunt aplicabile. În vederea actualizării definițiilor privind alte sectoare menționate în anexa respectivă, având în vedere noile cunoștințe științifice sau evoluțiile pieței, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește modificarea definițiilor respective, dar nu și competența de a adăuga noi definiții. În consecință, ar trebui să se elimine competența individuală delegată Comisiei în partea II secțiunea A punctul 4 din anexa menționată anterior privind modificarea definiției siropului de inulină. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (7). În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(6)

Partea I din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 ar trebui să fie simplificată. Definițiile și dispozițiile redundante și caduce care împuternicesc Comisia să adopte acte de punere în aplicare ar trebui să fie eliminate.

(7)

Având în vedere experiența dobândită, anumite perioade de intervenție publică ar trebui să fie prelungite. În cazul în care deschiderea intervenției publice este automată, perioada de intervenție publică ar trebui să fie prelungită cu o lună. În cazul în care deschiderea intervenției publice depinde de evoluțiile pieței, perioada de intervenție publică ar trebui să fie întregul an.

(8)

În scopul creșterii transparenței și în contextul angajamentelor internaționale ale Uniunii, este oportun să se prevadă publicarea informațiilor privind volumul relevant și prețurile de achiziție și de vânzare a produselor achiziționate în cadrul intervenției publice.

(9)

Acordarea de ajutor pentru depozitarea privată a uleiului de măsline s-a dovedit a fi un instrument eficace pentru stabilizarea pieței. Având în vedere experiența dobândită și pentru a se asigura un nivel de trai echitabil și a stabiliza piața în sectorul uleiului de măsline și al măslinelor de masă, este oportun să se extindă lista produselor care sunt eligibile pentru ajutor pentru depozitare privată pentru a include și măslinele de masă.

(10)

Ca urmare a retragerii Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană, limitele ajutorului din partea Uniunii pentru aprovizionarea cu fructe și legume și cu lapte și produse lactate a instituțiilor școlare, prevăzute la articolul 23a din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, ar trebui să fie actualizate. Din motive de securitate juridică, este oportun să se prevadă limite reduse care să se aplice cu efect retroactiv, începând cu 1 ianuarie 2021.

(11)

Dispozițiile referitoare la schemele de ajutor prevăzute în partea II titlul I capitolul II secțiunile 2-6 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 ar trebui eliminate, întrucât toate tipurile de intervenții din sectoarele în cauză sunt stabilite în Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului (8).

(12)

Politica Uniunii în sectorul vitivinicol, cu actualul său sistem de autorizații care, din 2016, a permis creșterea ordonată a plantărilor de viță-de-vie, a contribuit la creșterea competitivității sectorului vitivinicol al Uniunii și la încurajarea unei producții de înaltă calitate. Deși sectorul vitivinicol a atins un echilibru între producție, aprovizionare, calitate, cererea consumatorilor și exporturi pe piața mondială, respectivul echilibru încă nu este suficient de vechi sau de stabil, în special atunci când sectorul vitivinicol se confruntă cu perturbări grave ale pieței. În plus, există o tendință de scădere continuă a consumului de vin în Uniune, din cauza schimbării obiceiurilor consumatorilor și a stilului de viață ale acestora. În consecință, pe termen lung liberalizarea plantărilor de viță-de-vie noi riscă să amenințe echilibrul obținut până în prezent între capacitatea de aprovizionare a sectorului, un nivel de trai echitabil pentru producători și prețuri rezonabile pentru consumatori. Acest lucru riscă să pună în pericol evoluțiile pozitive obținute prin legislația și politicile Uniunii din ultimele decenii.

(13)

Sistemul actual de autorizații pentru plantările de viță-de-vie este, de asemenea, considerat esențial pentru a asigura diversitatea vinurilor și a răspunde particularităților sectorului vitivinicol al Uniunii. Sectorul vitivinicol al Uniunii are caracteristici specifice, printre care ciclul lung al plantațiilor viticole, având în vedere faptul că producția se obține abia la câțiva ani de la plantare, continuând însă apoi timp de mai multe decenii, și că potențialele fluctuații considerabile ale producției de la o recoltă la alta. Spre deosebire de multe țări terțe producătoare de vin, sectorul vitivinicol al Uniunii este, în plus, caracterizat de un număr foarte mare de ferme familiale mici, ceea ce are ca rezultat o gamă variată de vinuri. Pentru a garanta viabilitatea economică a proiectelor lor și pentru a îmbunătăți competitivitatea sectorului vitivinicol al Uniunii pe piața mondială, operatorii din sector și producătorii au nevoie, prin urmare, de previzibilitate pe termen lung, având în vedere investițiile semnificative necesare pentru plantarea unei plantații viticole.

(14)

Pentru a asigura realizările obținute până în prezent în sectorul vitivinicol al Uniunii și pentru a obține un echilibru cantitativ și calitativ de lungă durată în acest sector prin continuarea creșterii ordonate a plantărilor de viță-de-vie după 2030, sistemul de autorizații pentru plantările de viță-de-vie ar trebui să fie prelungit până în 2045, adică pentru o perioadă echivalentă cu perioada inițială începută în 2016, dar cu două evaluări intermediare, care ar urma să fie efectuate în 2028 și 2040, pentru a evalua sistemul și, dacă va fi necesar, pentru a prezenta propuneri pe baza rezultatelor respectivelor evaluări intermediare pentru a îmbunătăți competitivitatea sectorului vitivinicol.

(15)

A permite producătorilor să întârzie replantarea plantațiilor viticole ar putea avea un impact pozitiv asupra mediului prin îmbunătățirea condițiilor sanitare ale solului în urma utilizării a mai puține substanțe chimice. Prin urmare, pentru a contribui la o mai bună gestionare a solului în viticultură, este oportun să se permită prelungirea valabilității autorizațiilor pentru replantare de la trei la șase ani în cazul în care replantarea are loc pe aceeași parcelă de teren.

(16)

Din cauza crizei provocate de pandemia de COVID-19 în sectorul vitivinicol din Uniune, Regulamentul (UE) 2020/2220 al Parlamentului European și al Consiliului (9) a prevăzut prelungirea până la 31 decembrie 2021 a valabilității autorizațiilor pentru plantări noi sau pentru replantare care urmau să expire în 2020. Date fiind efectele prelungite ale crizei provocate de pandemia de COVID-19, producătorii care dețin autorizații pentru plantări noi sau pentru replantare care urmau să expire în 2020 sau în 2021 sunt în continuare împiedicați în mare măsură să utilizeze respectivele autorizații în ultimul lor an de valabilitate. Pentru a se evita pierderea respectivelor autorizații și a se reduce riscul de deteriorare a condițiilor în care ar trebui să se efectueze plantarea, este oportun să se acorde o nouă prelungire a valabilității autorizațiilor pentru plantări noi sau pentru replantare care expiră în 2020 și o prelungire a celor care expiră în 2021. Prin urmare, toate autorizațiile pentru plantări noi sau pentru replantare care urmau să expire în 2020 sau în 2021 ar trebui să fie prelungite până la 31 decembrie 2022.

(17)

De asemenea, ținând seama de modificările perspectivelor pieței, titularii autorizațiilor de plantare care expiră în 2020 și 2021 ar trebui să aibă posibilitatea de a nu-și utiliza autorizațiile, fără ca acest lucru să facă obiectul unor sancțiuni administrative. Mai mult decât atât, pentru a se evita orice discriminare, producătorii care, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2020/2220, au declarat autorității competente până la 28 februarie 2021 că nu intenționează să își utilizeze autorizația, fără să aibă cunoștință de posibilitatea prelungirii valabilității autorizațiilor lor pentru un al doilea an, ar trebui să aibă posibilitatea de a își retrage declarațiile printr-o comunicare scrisă către autoritatea competentă până la 28 februarie 2022 și de a-și utiliza autorizația până la 31 decembrie 2022.

(18)

Având în vedere perturbările pieței provocate de pandemia COVID-19 și insecuritatea economică pe care aceasta a cauzat-o în ceea ce privește utilizarea respectivelor autorizații, dispozițiile din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 referitoare la autorizațiile pentru plantări noi sau pentru replantare care expiră în anii 2020 și 2021 ar trebui să se aplice retroactiv de la 1 ianuarie 2021.

(19)

Având în vedere scăderea în mai multe state membre a suprafeței efective plantate cu viță-de-vie în perioada 2014-2017, precum și pierderile potențiale aferente în ceea ce privește producția, la momentul stabilirii suprafeței care face obiectul autorizațiilor pentru plantări noi menționate la articolul 63 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a opta între baza existentă și un procentaj din suprafața totală cultivată în mod real cu viță-de-vie pe teritoriul lor la 31 iulie 2015, majorată cu o suprafață care corespunde drepturilor de plantare stabilite în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului (10) care erau disponibile pentru conversia în autorizații în statul membru respectiv la 1 ianuarie 2016.

(20)

Ar trebui să se clarifice faptul că statele membre care limitează utilizarea autorizațiilor la nivel regional, pentru suprafețe specifice eligibile pentru producția de vinuri cu o denumire de origine protejată sau pentru suprafețe eligibile pentru producția de vinuri cu o indicație geografică protejată, pot solicita ca astfel de autorizații să fie utilizate în regiunile respective.

(21)

Ar trebui clarificat faptul că, în scopul acordării autorizațiilor de plantare a viței-de-vie, statele membre pot aplica criterii de eligibilitate și de prioritate obiective și nediscriminatorii la nivel național sau regional. În plus, experiența statelor membre demonstrează necesitatea revizuirii unora dintre criteriile de prioritate pentru a se putea privilegia plantațiile viticole care contribuie la conservarea resurselor genetice ale viței-de-vie și exploatațiile care s-au dovedit mai eficiente din punctul de vedere al costurilor, mai competitive sau mai prezente pe piețe.

(22)

Pentru a se asigura faptul că nu se acordă avantaje unei persoane fizice sau juridice în privința căreia s-a stabilit că condițiile necesare pentru obținerea unor astfel de avantaje au fost create în mod artificial, este oportun să se clarifice că statelor membre ar trebui să li se permită să adopte măsuri pentru a împiedica eludarea normelor privind mecanismul de garantare pentru plantări noi și criteriile de eligibilitate și de prioritate pentru acordarea de autorizații pentru plantările noi.

(23)

Ultimul termen pentru depunerea cererilor pentru conversia drepturilor de plantare în autorizații expiră la 31 decembrie 2022. În unele cazuri, este posibil ca circumstanțe precum criza economică provocată de pandemia de COVID-19 să fi avut ca efect limitarea conversiei drepturilor de plantare în autorizații de plantare. Din acest motiv și pentru a permite statelor membre să mențină capacitatea de producție corespunzătoare unor astfel de drepturi de plantare, este oportun ca, începând cu 1 ianuarie 2023, drepturile de plantare care erau eligibile pentru conversia în autorizații de plantare la 31 decembrie 2022, dar care nu au fost încă convertite în autorizații de plantare, să rămână la dispoziția statelor membre în cauză, care să le poată acorda cel târziu până la 31 decembrie 2025 sub formă de autorizații pentru plantări de viță-de-vie noi, fără ca respectivele autorizații să fie luate în calcul în sensul limitărilor prevăzute la articolul 63 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

(24)

În unele state membre există plantații viticole tradiționale ce cuprind soiuri care nu sunt permise în scopul producerii vinului, a căror producție, inclusiv pentru producerea altor băuturi fermentate din struguri decât vinul, nu este destinată pieței vitivinicole. Este oportun să se clarifice faptul că astfel de plantații viticole nu fac obiectul obligațiilor de defrișare și că sistemul de autorizații pentru plantarea de viță-de-vie stabilit în prezentul regulament nu se aplică plantării și replantării unor astfel de soiuri în alte scopuri decât producerea vinului.

(25)

Articolul 90 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 prevede că, cu excepția cazului în care acordurile internaționale încheiate în conformitate cu TFUE conțin dispoziții contrare, produselor importate în Uniune trebuie să li se aplice normele Uniunii privind denumirile de origine și indicațiile geografice, etichetarea, definițiile, denumirile și denumirile comerciale ale anumitor produse din sectorul vitivinicol, precum și practicile oenologice autorizate de Uniune. Prin urmare, din motive de coerență, este necesar să se prevadă faptul că normele privind certificatele de conformitate și rapoartele de analiză pentru importul produselor respective ar trebui să fie aplicate, de asemenea, din perspectiva acordurilor internaționale încheiate în conformitate cu TFUE.

(26)

În cadrul reformei PAC, dispozițiile privind retragerea de pe piață a produselor care nu respectă normele de etichetare ar trebui să fie integrate în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. Având în vedere creșterea cererii din partea consumatorilor pentru controale ale produselor, statele membre ar trebui să ia măsuri pentru a se asigura că produsele care nu sunt etichetate în conformitate cu prezentul regulament nu sunt introduse pe piață sau, în cazul în care astfel de produse au fost deja introduse pe piață, că acestea sunt retrase de pe piață. Retragerea include posibilitatea de a corecta etichetarea produselor fără a le retrage definitiv de pe piață.

(27)

Având în vedere abrogarea Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (11) prin Regulamentul (UE) 2021/2116 al Parlamentului European și al Consiliului (12), dispozițiile referitoare la controalele și sancțiunile legate de normele de comercializare, de denumirile de origine, indicațiile geografice și mențiunile tradiționale protejate ar trebui să fie integrate în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

(28)

Pentru a permite producătorilor să utilizeze soiuri de viță-de-vie care sunt mai bine adaptate la condițiile climatice în schimbare și care sunt mai rezistente la boli, ar trebui să se prevadă dispoziții care să permită utilizarea de denumiri de origine pentru produse obținute atât din soiurile de viță-de-vie care aparțin speciei Vitis vinifera, cât și din soiurile de viță-de-vie care rezultă în urma unei încrucișări între Vitis vinifera și alte specii din genul Vitis.

(29)

Definițiile „denumirii de origine” și „indicației geografice” din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 ar trebui să fie aliniată la definiția din Acordul privind aspectele legate de comerț ale drepturilor de proprietate intelectuală (denumit în continuare „Acordul TRIPS”), aprobat prin Decizia 94/800/CE a Consiliului (13), în special la articolul 22 alineatul (1) din Acordul TRIPS, în sensul că indicațiile geografice identifică produsul ca fiind originar dintr-un anumit loc, dintr-o anumită regiune sau dintr-o anumită țară. Din motive de claritate, este oportun să se prevadă în mod explicit că noua definiție revizuită a denumirii de origine include denumirile utilizate în mod tradițional. În consecință, lista cerințelor pentru ca o denumire utilizată în mod tradițional să constituie o denumire de origine din sectorul vitivinicol prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 va deveni caducă și ar trebui să fie eliminată. Din motive de coerență, o astfel de clarificare ar trebui să fie introdusă și în definiția „indicației geografice” din sectorul vitivinicol prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, precum și în definiția „denumirii de origine” și în cea a „indicației geografice” din sectorul alimentar prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (14).

(30)

Mediul geografic, cu factorii săi naturali și umani, este un element crucial care afectează calitatea și caracteristicile produselor viticole, ale produselor agricole și ale produselor alimentare care beneficiază de denumiri de origine sau de indicații geografice protejate în temeiul Regulamentelor (UE) nr. 1308/2013 și (UE) nr. 1151/2012. În special, în cazul produselor proaspete care nu sunt prelucrate sau sunt supuse unei prelucrări minime, factorii naturali pot fi predominanți în determinarea calității și a caracteristicilor produsului în cauză, în timp ce contribuția factorilor umani la calitatea și caracteristicile produsului poate fi mai puțin precisă. Prin urmare, factorii umani care ar trebui să fie luați în considerare pentru descrierea legăturii dintre calitatea sau caracteristicile unui produs și un anumit mediu geografic, care urmează să fie inclusă în caietul de sarcini al produsului al denumirilor de origine protejate în temeiul articolului 94 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 și al articolului 7 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 nu ar trebui să fie limitați la anumite metode de producție sau de prelucrare, care conferă produsului în cauză o calitate specifică, ci pot include factori precum gestionarea solului și a peisajului, practicile de cultivare și orice alte activități umane care contribuie la menținerea factorilor naturali esențiali care au un rol predominant în determinarea mediului geografic și a calității și caracteristicilor produsului în cauză.

(31)

Pentru a asigura coerența procesului decizional în ceea ce privește cererile de protecție și opozițiile prezentate în cadrul procedurii preliminare la nivel național menționate la articolul 96 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 și la articolul 49 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, Comisia ar trebui să fie informată în timp util și în mod regulat atunci când sunt lansate proceduri în fața instanțelor naționale sau a altor organisme privind o cerere de protecție transmisă de către statul membru Comisiei, astfel cum se menționează la articolul 96 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 și la articolul 49 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012. Din același motiv, în cazul în care un stat membru comunică Comisiei o decizie națională pe care se bazează cererea de protecție care ar putea fi invalidată la finalul unei proceduri judiciare la nivel național, Comisia ar trebui să fie scutită de obligația de a efectua procedura de examinare prevăzută la articolul 97 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 și la articolul 50 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 cu privire la o cerere de protecție în termenul prevăzut și de obligația de a informa solicitantul cu privire la motivele întârzierii. Pentru a proteja solicitantul de acțiuni în justiție vexatorii și pentru a păstra dreptul fundamental al solicitantului de a obține protecția unei indicații geografice într-un termen rezonabil, scutirea ar trebui să se limiteze la cazuri în care cererea de protecție a fost invalidată la nivel național printr-o hotărâre judecătorească aplicabilă imediat, dar nu definitivă, sau în care statele membre consideră că acțiunea de contestare a valabilității cererii este întemeiată.

(32)

Înregistrarea indicațiilor geografice ar trebui să fie simplificată și accelerată prin separarea evaluării conformității cu normele privind proprietatea intelectuală de evaluarea conformității caietului de sarcini al produsului cu cerințele prevăzute în standardele de comercializare și în normele de etichetare.

(33)

Evaluarea efectuată de către autoritățile competente ale statelor membre este o etapă esențială în cadrul procedurii de înregistrare. Statele membre dispun de cunoștințe, expertiză și acces la date care fac ca ele să fie cele mai în măsură să verifice dacă informațiile furnizate în cerere sunt corecte și veridice. Prin urmare, statele membre ar trebui să se asigure că rezultatul evaluării respective, care trebuie să fie înregistrat cu acuratețe într-un document unic, care să rezume elementele relevante din caietul de sarcini al produsului, este fiabil și exact. Având în vedere principiul subsidiarității, Comisia ar trebui să examineze ulterior cererile pentru a se asigura că nu există erori flagrante, cu scopul de se asigura, în special, faptul că cererile conțin informațiile necesare, că acestea nu sunt afectate de erori materiale, că raționamentul prezentat susține cererea și că sunt luate în considerare dreptul Uniunii și interesele părților interesate din afara statului membru în care se depune cererea și din afara Uniunii.

(34)

În sectorul vitivinicol, perioada de timp pe parcursul căreia se poate formula opoziție ar trebui să fie prelungită la trei luni, astfel încât toate părțile interesate să aibă suficient timp la dispoziție pentru a analiza cererea de protecție, precum și posibilitatea de a depune o declarație de opoziție. Pentru a garanta că se aplică aceeași procedură pentru opoziții în conformitate cu Regulamentele (UE) nr. 1308/2013 și (UE) nr. 1151/2012 și pentru a permite statelor membre să înainteze Comisiei în mod coordonat și eficient opoziții din partea persoanelor fizice sau juridice care au reședința sau care sunt stabilite pe teritoriul lor, opozițiile din partea persoanelor fizice sau juridice ar trebui să fie transmise prin intermediul autorităților din statul membru în care acestea își au reședința sau în care sunt stabilite. Pentru a simplifica procedura de depunere a opoziției, Comisia ar trebui să fie împuternicită să respingă declarațiile de opoziție inadmisibile în actul de punere în aplicare care acordă protecție denumirii de origine sau indicației geografice în cauză.

(35)

Pentru a spori eficiența procedurală și a asigura condiții uniforme de acordare a protecției pentru denumirile de origine sau pentru indicațiile geografice, ar trebui să se confere Comisiei competențe de executare pentru a adopta acte de punere în aplicare prin care se acordă o astfel de protecție în sectorul vitivinicol fără a recurge la procedura de examinare, în cazul în care nu a fost prezentată nicio declarație admisibilă de opoziție la cererea de protecție. În cazurile în care a fost prezentată o declarație de opoziție admisibilă, ar trebui să se confere Comisiei competențe de executare pentru a adopta acte de punere în aplicare, fie în vederea acordării protecției, fie în vederea respingerii cererii de protecție, în conformitate cu procedura de examinare.

(36)

Relația dintre mărci și indicațiile geografice ale produselor viticole ar trebui să fie clarificată în raport cu criteriile de refuz, de invalidare și de coexistență. O astfel de clarificare nu ar trebui să afecteze drepturile dobândite de titularii indicațiilor geografice la nivel național sau care există în temeiul acordurilor internaționale încheiate de statele membre pentru perioada premergătoare instituirii sistemului de protecție al Uniunii pentru produsele viticole.

(37)

Normele privind procedurile naționale, procedura de opoziție, clasificarea modificărilor în modificări la nivelul Uniunii și modificări standard, inclusiv principalele norme pentru adoptarea acestor modificări, și etichetarea și prezentarea temporare prevăzute în prezent în Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (15) reprezintă un element important al sistemului de protecție a denumirilor de origine și a indicațiilor geografice din sectorul vitivinicol. Din motive de coerență cu Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 și cu Regulamentul (UE) 2019/787 al Parlamentului European și al Consiliului (16) și pentru facilitarea aplicării, respectivele dispoziții ar trebui să fie integrate în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

(38)

În ceea ce privește protecția indicațiilor geografice, este important să se țină seama de Acordul General pentru Tarife și Comerț, inclusiv de articolul V privind libertatea de tranzit, care a fost aprobat prin Decizia 94/800/CE. În respectivul cadru juridic, pentru a consolida protecția indicațiilor geografice și a combate contrafacerea într-un mod mai eficace, protecția denumirilor de origine și a indicațiilor geografice ar trebui aplicată, de asemenea, în ceea ce privește mărfurile care intră pe teritoriul vamal al Uniunii, fără ca acestea să fie puse în liberă circulație și care sunt plasate sub regimuri vamale speciale, cum ar fi procedurile de tranzit, depozitare, utilizare specifică sau prelucrare. Prin urmare, protecția conferită de articolul 103 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 și de articolul 13 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 ar trebui extinsă la mărfurile care sunt în tranzit pe teritoriul vamal al Uniunii și protecția conferită de articolul 103 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 și de articolul 13 alineatul (1) și articolul 24 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 pentru indicațiile geografice și specialitățile tradiționale garantate ar trebui extinsă la mărfurile care sunt vândute prin internet sau prin alte mijloace de comerț electronic. În plus, denumirile de origine și indicațiile geografice din sectorul vitivinicol ar trebui, de asemenea, să fie protejate împotriva oricărei utilizări comerciale directe sau indirecte atunci când se referă la produse utilizate ca ingrediente. Denumirile de origine și indicațiile geografice din sectorul vitivinicol și specialitățile tradiționale garantate ar trebui, de asemenea, să fie protejate împotriva utilizării abuzive, a imitației și a evocării atunci când acestea sunt folosite pentru a se referi la produse utilizate ca ingrediente.

(39)

Ar trebui să fie posibil să se anuleze protecția unei denumiri de origine sau a unei indicații geografice, în cazul în care acestea nu mai sunt utilizate sau în cazul în care solicitantul menționat la articolul 95 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 nu mai dorește să mențină această protecție.

(40)

Având în vedere creșterea continuă a cererii din partea consumatorilor pentru produse viticole inovatoare care au un titru alcoolic dobândit mai mic decât titrul alcoolic dobândit minim stabilit pentru produsele viticole în partea II a anexei VII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, ar trebui, de asemenea, să fie posibil să se producă astfel de produse viticole inovatoare și în Uniune. În acest scop, este necesar să se stabilească condițiile în care anumite produse viticole pot fi dezalcoolizate sau parțial dezalcoolizate și să se instituie procedeele pentru dezalcoolizare care sunt autorizate. Respectivele condiții ar trebui să țină seama de rezoluțiile Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV) OIV-ECO 432-2012 Băutură obținută prin dezalcoolizarea vinului, OIV-ECO 433-2012 Băutură obținută prin dezalcoolizarea parțială a vinului, OIV-ECO 523-2016 Vin cu un conținut de alcool modificat prin dezalcoolizare și OIV-OENO 394A-2012 Dezalcoolizarea vinurilor.

(41)

Respectivele produse viticole inovatoare nu au fost niciodată comercializate în Uniune sub denumirea de vin. Din acest motiv, ar fi necesare cercetări și experimentări suplimentare pentru a îmbunătăți calitatea respectivelor produse și, în special, pentru a se asigura faptul că eliminarea totală a conținutului de alcool permite păstrarea caracteristicilor distinctive ale vinurilor de calitate care sunt protejate printr-o indicație geografică sau o denumire de origine. Prin urmare, deși pentru vinurile fără indicație geografică sau denumire de origine ar trebui să se autorizeze atât dezalcoolizarea parțială, cât și cea totală, pentru vinurile cu indicație geografică protejată sau cu denumire de origine protejată ar trebui autorizată numai dezalcoolizarea parțială. În plus, pentru a se asigura claritatea și transparența atât pentru producătorii, cât și pentru consumatorii de vinuri cu indicație geografică sau cu denumire de origine, este oportun să se prevadă că, în cazul în care vinurile cu indicație geografică sau cu denumire de origine pot să fie parțial dezalcoolizate, caietul de sarcini al produsului ar trebui să conțină o descriere a vinului parțial dezalcoolizat și, după caz, a practicilor oenologice specifice care trebuie utilizate pentru producerea vinului sau vinurilor parțial dezalcoolizate, precum și restricțiile relevante privind producerea acestora.

(42)

Pentru a oferi consumatorilor un nivel de informare mai ridicat, mențiunile obligatorii în temeiul articolului 119 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 ar trebui să includă o declarație nutrițională și o listă a ingredientelor. Cu toate acestea, producătorii ar trebui să aibă opțiunea de a limita conținutul declarației nutriționale pe ambalaj sau pe eticheta aplicată pe acesta doar la valoarea energetică și de a pune la dispoziție declarația nutrițională integrală și lista ingredientelor prin mijloace electronice, cu condiția ca aceștia să evite orice colectare sau monitorizare a datelor utilizatorilor și să nu furnizeze informații în scopuri de comercializare. Cu toate acestea, opțiunea de a nu prezenta o declarație nutrițională integrală pe ambalaj sau pe eticheta aplicată pe acesta nu ar trebui să afecteze cerința existentă ca eticheta să conțină lista substanțelor care provoacă alergii sau intoleranțe. La articolul 122 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește completarea Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 prin stabilirea de norme referitoare la indicarea și denumirea ingredientelor. După data aplicării noilor cerințe de etichetare ar trebui permisă comercializarea în continuare a stocurilor existente de vin, până la epuizarea acestora. Ar trebui să li se permită operatorilor un timp suficient pentru a se adapta la noile cerințe de etichetare înainte ca acestea să devină aplicabile.

(43)

Pentru a se garanta faptul că consumatorii sunt informați cu privire la natura produselor vitivinicole dezalcoolizate și că normele care reglementează etichetarea și prezentarea produselor din sectorul vitivinicol se aplică și produselor viticole dezalcoolizate sau parțial dezalcoolizate, articolul 119 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 ar trebui modificat. Cu toate acestea, pentru a se menține nivelul actual al informațiilor obligatorii privind durabilitatea minimală pentru băuturile care conțin mai puțin de 10 % alcool în volume în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (17), este oportun să se impună ca produsele care au fost supuse unui tratament de dezalcoolizare cu un titru alcoolic volumic dobândit mai mic de 10 % să includă, ca parte a mențiunilor obligatorii, o mențiune privind data durabilității minimale.

(44)

În plus, partea XII din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, care conține lista produselor din sectorul vitivinicol, include în prezent vinurile parțial dezalcoolizate cu un conținut de alcool în volume de peste 0,5 %. Pentru a se garanta faptul că toate vinurile dezalcoolizate, inclusiv cele cu un conținut de alcool în volume de 0,5 % sau mai mic, sunt vizate de sectorul vitivinicol, este oportun să se modifice partea XII din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 prin adăugarea unei noi rubrici.

(45)

În ceea ce privește normele privind condițiile de utilizare a dispozitivelor de închidere în sectorul vitivinicol pentru a asigura protejarea consumatorilor împotriva utilizării înșelătoare a anumitor dispozitive de închidere asociate cu anumite băuturi și împotriva utilizării în dispozitivele de închidere a unor materiale periculoase care pot contamina băuturile, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei. Este deosebit de important ca, în cadrul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(46)

Normele și cerințele referitoare la sistemul de cote pentru zahăr au expirat la sfârșitul anului de comercializare 2016/2017. Articolul 124 și articolele 127-144 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 sunt în prezent caduce și ar trebui să fie eliminate.

(47)

Directiva (UE) 2019/633 a Parlamentului European și a Consiliului (18) stabilește o excepție de la termenul de plată maxim pentru vânzarea de struguri și must în sectorul vitivinicol. Pentru a contribui la stabilitatea lanțului de aprovizionare cu vin și pentru a oferi producătorilor agricoli siguranța unor relații de vânzare de lungă durată, vânzările de vinuri vrac ar trebui tratate în același mod. Prin urmare, este oportun să se prevadă că, prin derogare de la termenele de plată maxime aplicabile prevăzute în Directiva (UE) 2019/633, la cererea unei organizații interprofesionale, statele membre pot decide că termenele de plată maxime aplicabile nu se aplică vânzărilor de vinuri vrac, cu condiția ca termenele de plată specifice să fie incluse în contractele standard care au fost prelungite de statele membre în temeiul articolului 164 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 înainte de 31 octombrie 2021 și ca acordurile de furnizare dintre furnizorii de vinuri vrac și cumpărătorii lor direcți să fie multianuale sau să devină multianuale.

(48)

În cazul în care livrarea de produse agricole de către un producător către un procesator sau distribuitor face obiectul unui contract scris sau al unei oferte scrise în temeiul articolelor 148 și 168 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, iar prețul care trebuie plătit pentru livrare este calculat prin combinarea mai multor factori stabiliți în contract, factorii respectivi, care pot include indicatori, indici și metode de calcul obiective, ar trebui să fie ușor de înțeles de către părți. Mai mult decât atât, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a specifica indicatori opționali care pot fi utilizați de părțile contractante, pe baza unor informații și studii de piață obiective disponibile.

(49)

În urma retragerii Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniune, volumul total al producției de lapte crud din Uniune a scăzut. Pentru a nu submina competențele de a purta negocieri contractuale acordate organizațiilor de producători din sectorul laptelui și al produselor lactate, ar trebui majorată limita cantitativă aplicabilă volumului de lapte crud care face obiectul unor astfel de negocieri, exprimată ca procent din producția totală a Uniunii. Din motive de securitate juridică, este oportun să se prevadă aplicarea limitei cantitative majorate cu efect retroactiv, de la 1 ianuarie 2021.

(50)

Pentru a contribui la realizarea obiectivelor de mediu ale Uniunii, statele membre ar trebui să poată recunoaște organizații de producători care urmăresc obiective specifice legate de gestionarea și valorificarea produselor secundare, a fluxurilor reziduale și a deșeurilor, în special în scopul protejării mediului și al stimulării circularității, precum și organizații de producători care urmăresc obiective legate de gestionarea fondurilor mutuale pentru orice sector. Prin urmare, este oportun să se extindă lista actuală a obiectivelor organizațiilor de producători prevăzută la articolul 152 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. Pentru a mări transparența organizațiilor de producători, statutele organizațiilor de producători ar trebui, de asemenea, să permită membrilor producători să examineze în mod democratic conturile și bugetele organizației. Mai mult decât atât, pentru facilitarea tranzacțiilor comerciale efectuate de organizația de producători, este oportun să se prevadă că statutul unei organizații de producători poate permite membrilor producători să fie în contact direct cu cumpărătorii, cu condiția ca un astfel de contact direct să nu pună în pericol funcția de concentrare a ofertei și de introducere pe piață a produselor exercitată de către organizația de producători și ca organizația de producători să dispună în continuare de o marjă de apreciere exclusivă în ceea ce privește elementele esențiale ale vânzărilor efectuate de organizația de producători.

(51)

Având în vedere experiența dobândită și evoluția sectorului laptelui și al produselor lactate de la sfârșitul sistemului cotelor, nu mai este oportun să se mențină norme specifice legate de obiectivele și de modalitățile de recunoaștere prevăzute pentru organizațiile interprofesionale din sectorul laptelui și al produselor lactate.

(52)

Experiența din diferite sectoare arată că statele membre pot recunoaște organizații interprofesionale la diferite niveluri geografice, fără a submina rolul și obiectivele unor astfel de organizații. Prin urmare, se cuvinte să se clarifice faptul că statele membre pot opta pentru recunoașterea unor astfel de organizații interprofesionale la unul sau mai multe niveluri geografice. Organizațiile interprofesionale trebuie să urmărească un scop specific, ținând seama de interesele membrilor lor și ale consumatorilor. Având în vedere obiectivele de mediu ale Uniunii, este oportun să se extindă lista obiectivelor stabilite la articolul 157 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 pentru a include furnizarea de informații necesare și efectuarea de cercetări necesare în scopul dezvoltării de produse care sunt mai adecvate acțiunii climatice și protecției mediului, sănătății animalelor și bunăstării animalelor, aducerea unei contribuții la valorificarea produselor secundare și la reducerea și gestionarea deșeurilor, precum și promovarea și punerea în aplicare a unor măsuri de prevenire, control și gestionare în domeniul sănătății animalelor, al protecției plantelor și al riscurilor de mediu, inclusiv prin crearea și gestionarea de fonduri sau prin contribuția la astfel de fonduri, cu scopul de a plăti o compensație financiară fermierilor pentru costurile și pierderile economice rezultate din promovarea și punerea în aplicare a unor astfel de măsuri. Pentru a evita riscul unei concentrări sporite a puterii în rândul organizațiilor dintr-o anumită etapă a lanțului de aprovizionare cu alimente, statele membre ar trebui să recunoască numai organizațiile interprofesionale care urmăresc obținerea unei reprezentări echilibrate a organizațiilor din diferitele etape ale lanțului de aprovizionare cu alimente care constituie organizația interprofesională.

(53)

Definiția „zonei economice” prevăzută la articolul 164 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 în scopul extinderii aplicării normelor și a contribuțiilor obligatorii ar trebui completată pentru a adapta respectivul regulament la caracteristicile de producție ale produselor cu denumire de origine protejată sau indicație geografică protejată recunoscute în temeiul dreptului Uniunii. Pentru a încuraja practicile durabile, ar trebui să fie posibil să se încheie acorduri, decizii și practici concertate ale organizațiilor interprofesionale legate de sănătatea plantelor, sănătatea animalelor, siguranța alimentară și riscurile de mediu obligatorii pentru nemembri. Cu toate acestea, având în vedere importanța biodiversității în materialul de sămânță utilizat în sectorul agriculturii ecologice, normele referitoare la utilizarea semințelor certificate nu ar trebui să fie obligatorii prin extensie pentru nemembrii care practică agricultura ecologică.

(54)

Având în vedere importanța denumirilor de origine protejate și a indicațiilor geografice protejate pentru producția agricolă a Uniunii și ținând seama de succesul introducerii normelor privind gestionarea ofertei pentru brânzeturi și jambonul uscat în cadrul indicațiilor geografice în ceea ce privește garantarea valorii adăugate și menținerea reputației respectivelor produse și stabilizarea prețurilor acestora, ar trebui să se extindă posibilitatea aplicării normelor privind gestionarea ofertei la produsele agricole cu denumire de origine protejată sau indicație geografică protejată în cadrul Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 sau al Regulamentului (UE) nr. 1151/2012. Din motive de claritate și coerență, este oportun ca normele existente privind regularizarea ofertei să fie integrate într-o singură dispoziție, care să vizeze toate produsele agricole. Statele membre ar trebui, prin urmare, să fie autorizate să aplice respectivele norme pentru a regulariza oferta de produse agricole cu indicații geografice, la solicitarea unei organizații interprofesionale, a unei organizații de producători sau a unui grup de producători sau operatori, cu condiția ca cel puțin două treimi dintre producătorii produsului respectiv sau reprezentanții acestora să fie de acord, și, după caz, producătorii agricoli ai materiei prime respective să fi fost consultați, iar în cazul brânzeturilor, din motive de continuitate, să își fi dat acordul. Respectivele norme ar trebui să fie supuse unor condiții stricte, în special pentru a nu aduce prejudicii comercializării produselor de pe alte piețe și pentru a proteja drepturile minorității. Statele membre ar trebui să publice și să transmită Comisiei normele adoptate imediat, să asigure controale regulate și să abroge normele în cazul nerespectării. Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte acte de punere în aplicare care să oblige un stat membru să abroge astfel de norme în cazul în care Comisia constată că normele nu respectă anumite condiții, împiedică sau denaturează concurența pe un segment substanțial al pieței interne ori periclitează liberul schimb sau realizarea obiectivelor stabilite la articolul 39 din TFUE. Având în vedere competențele Comisiei în domeniul politicii Uniunii în domeniul concurenței și având în vedere natura specială a actelor respective, Comisia ar trebui să adopte astfel de acte de punere în aplicare fără a aplica Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(55)

Clauzele de repartizare a valorii în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente sunt de interes nu numai în acordurile dintre producători și primii cumpărători, ci și atunci când le permit fermierilor să participe la formarea prețurilor în etapele mai din aval ale lanțului. Prin urmare, ar trebui să fie posibil ca fermierii și asociațiile acestora să convină asupra unor astfel de clauze cu actorii care sunt din aval față de primii cumpărători.

(56)

Valoarea comercială specială a vinurilor care beneficiază de o denumire de origine protejată (DOP) sau de o indicație geografică protejată (IGP) derivă din apartenența lor la un segment premium al pieței datorită reputației de calitate care derivă din caietul de sarcini al produsului. Astfel de vinuri au tendința de a genera prețuri mai mari pe piață, deoarece consumatorii apreciază caracteristicile atestate de mențiunile „denumire de origine” și „indicație geografică”. Pentru a se evita ca respectivele acreditări de calitate să fie subminate de acțiuni dăunătoare în materie de prețuri, organizațiile interprofesionale care reprezintă operatorii care beneficiază de pe urma respectivelor acreditări de calitate ar trebui să poată emite orientări privind prețurile în ceea ce privește vânzările strugurilor în cauză, prin derogare de la articolul 101 alineatul (1) din TFUE. Cu toate acestea, astfel de orientări ar trebui să fie neobligatorii, pentru a se evita eliminarea concurenței în materie de prețuri în cadrul DOP/IGP în ansamblu.

(57)

Articolul 5 din Acordul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) privind agricultura include metodele de calcul care pot fi utilizate pentru a stabili volumul de declanșare prevăzut în clauza specială de salvgardare în sectoarele relevante. Pentru a lua în considerare toate metodele de calcul posibile pentru stabilirea volumului de declanșare în scopul aplicării taxelor suplimentare la import, inclusiv în cazul în care nu se ia în considerare consumul intern, articolul 182 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 ar trebui modificat pentru a reflecta metoda de calcul prevăzută la articolul 5 alineatul (4) din Acordul OMC privind agricultura.

(58)

Articolele 192 și 193 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 ar trebui eliminate, întrucât aceste măsuri nu mai sunt necesare având în vedere încetarea reglementării producției din sectorul zahărului. Pentru a garanta faptul că piața Uniunii este aprovizionată în mod adecvat prin importuri din țări terțe, ar trebui conferite Comisiei competențe delegate și de executare pentru a suspenda taxele la import pentru melasa de trestie și de sfeclă.

(59)

Decizia ministerială din 19 decembrie 2015 privind concurența la export adoptată de Conferința ministerială a OMC, în urma celei de a zecea sesiuni a sale, la Nairobi stabilește norme privind măsurile în materie de concurență la export. În ceea ce privește subvențiile la export, membrii OMC au obligația de a elimina drepturile lor la subvenții la export începând de la data respectivei decizii. Prin urmare, dispozițiile Uniunii privind restituirile la export prevăzute la articolele 196-204 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 ar trebui să fie eliminate. În ceea ce privește creditele la export, garanțiile pentru credite la export și programele de asigurări, întreprinderile comerciale agricole de stat care efectuează exporturi și ajutorul alimentar internațional, statele membre pot adopta măsuri naționale care respectă dreptul Uniunii. Întrucât Uniunea și statele membre ale acesteia sunt membre ale OMC, astfel de măsuri naționale ar trebui, de asemenea, să respecte normele prevăzute în Decizia ministerială a OMC din 19 decembrie 2015, din punctul de vedere al dreptului Uniunii și al dreptului internațional.

(60)

Piața internă se bazează pe aplicarea consecventă a normelor în materie de concurență în toate statele membre. Acest lucru necesită continuarea cooperării strânse dintre autoritățile naționale de concurență și Comisie în cadrul rețelei europene a autorităților de concurență, prin intermediul căreia pot fi discutate chestiuni legate de interpretarea și aplicarea normelor în materie de concurență și pot fi coordonate măsurile de aplicare a normelor în materie de concurență, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului (19).

(61)

Pentru a asigura utilizarea eficace a articolului 210 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 de către organizațiile interprofesionale, precum și în scopul simplificării și al reducerii sarcinii administrative, acordurile, deciziile și practicile concertate ale organizațiilor interprofesionale nu ar trebui să necesite nicio decizie prealabilă a Comisiei potrivit căreia acestea nu sunt supuse aplicării articolului 101 alineatul (1) din TFUE, cu condiția ca respectivele acorduri, decizii și practici să îndeplinească cerințele prevăzute la articolul 210 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. Cu toate acestea, la cererea solicitantului, Comisia ar trebui să emită un aviz cu privire la compatibilitatea cu articolul 210 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 a unor astfel de acorduri, decizii și practici concertate. În pofida unui aviz al Comisiei emis în sensul conformității unor astfel de acorduri, decizii și practici concertate cu articolul respectiv, Comisia ar trebui să aibă în continuare posibilitatea de a declara în orice moment ulterior emiterii unui astfel de aviz că articolul 101 alineatul (1) din TFUE se va aplica pe viitor acordurilor, deciziilor sau practicilor concertate în cauză, dacă acesta constată că nu mai sunt îndeplinite condițiile relevante pentru aplicarea articolului 210 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

(62)

Anumite inițiative verticale și orizontale privind produsele agricole și alimentare care vizează aplicarea unor cerințe care sunt mai stricte decât cerințele obligatorii pot avea efecte pozitive asupra obiectivelor de durabilitate. Instituirea unor astfel de acorduri, decizii și practici concertate între producători și operatori la diferite niveluri ale producției, prelucrării și comercializării ar putea, de asemenea, să consolideze poziția producătorilor în cadrul lanțului de aprovizionare și să crească puterea de negociere a acestora. Prin urmare, în circumstanțe specifice, astfel de inițiative nu ar trebui să facă obiectul aplicării articolului 101 alineatul (1) din TFUE. Pentru a asigura utilizarea eficace a acestei noi derogări și în interesul reducerii sarcinilor administrative, astfel de inițiative nu ar trebui să necesite o decizie prealabilă a Comisiei potrivit căreia acestea nu fac obiectul aplicării articolului 101 alineatul (1) din TFUE. Întrucât aceasta este o nouă derogare, este oportun să se prevadă elaborarea de către Comisie a unor orientări pentru operatori cu privire la aplicarea derogării, în termen de doi ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament. După acest termen, producătorii ar trebui să aibă, de asemenea, posibilitatea de a solicita Comisiei un aviz cu privire la aplicarea derogării asupra acordurilor, deciziilor și practicilor lor concertate. În cazuri justificate, Comisia ar trebui să poată revizui ulterior conținutul avizului său. Autoritățile naționale de concurență ar trebui să poată decide faptul că un acord, o decizie sau o practică concentrată urmează să fie modificată, întreruptă sau să nu aibă loc sub nicio formă, în cazul în care consideră că acest lucru este necesar pentru protejarea concurenței, caz în care ar trebui să informeze Comisia cu privire la acțiunile lor.

(63)

Articolul 214a din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 îi permite Finlandei să acorde, în anumite condiții, ajutoare naționale în sudul Finlandei până în 2022 sub rezerva autorizării de către Comisie. Acordarea respectivelor ajutoare naționale ar trebui să fie în continuare permisă pentru perioada 2023-2027. Pentru a se asigura că acest ajutor poate fi în continuare acordat pe parcursul perioadei de tranziție 2021-2022, noul regim în acest sens ar trebui să se aplice doar începând cu 1 ianuarie 2023.

(64)

Restricțiile privind libera circulație a produselor din sectorul fructelor și legumelor care rezultă din aplicarea măsurilor destinate combaterii răspândirii organismelor dăunătoare plantelor pot crea dificultăți pe piața unuia sau mai multor state membre. Având în vedere, în special, creșterea incidenței organismelor dăunătoare plantelor, este necesar, prin urmare, să se permită măsuri excepționale de sprijin pentru a se ține seama de restricțiile impuse comerțului ca urmare a organismelor dăunătoare plantelor și să se extindă lista de produse pentru care pot fi adoptate măsuri excepționale de sprijin pentru sectorul fructelor și legumelor.

(65)

Existența observatoarelor piețelor și a grupurilor de lucru la nivelul Uniunii pentru piețele agricole s-a dovedit a fi benefică pentru efectuarea unor alegeri în cunoștință de cauză de către operatorii economici și autoritățile publice, precum și pentru facilitarea monitorizării evoluțiilor pieței. În acest scop și pentru a spori transparența piețelor agricole și alimentare la nivelul Uniunii, precum și pentru a contribui la stabilitatea piețelor agricole, respectivele instrumente ar trebui consolidate. Prin urmare, este oportun să se stabilească un cadru juridic formal unic pentru înființarea și operarea observatoarelor piețelor la nivelul Uniunii în oricare sector agricol și să se stabilească obligațiile de notificare și raportare relevante pentru respectivele observatoare.

(66)

Pe baza datelor statistice și a informațiilor colectate pentru monitorizarea piețelor agricole, observatoarele piețelor la nivelul Uniunii ar trebui să identifice amenințările de perturbare a pieței în rapoartele lor. Comisia ar trebui să prezinte periodic Parlamentului European și Consiliului informații cu privire situația pieței pentru produsele agricole, amenințările de perturbare a pieței și măsurile posibile care trebuie luate, prin participări regulate la reuniunile Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală și ale Comitetului special pentru agricultură.

(67)

Din motive de claritate, rolul Comisiei în ceea ce privește obligațiile sale existente de a coopera și de a face schimb de informații cu autoritățile competente desemnate în conformitate cu articolul 22 din Regulamentul (UE) nr. 596/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (20) și cu Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) ar trebui să fie prevăzut în mod explicit la articolul 223 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

(68)

Obligațiile de raportare caduce ale Comisiei în ceea ce privește piața laptelui și a produselor lactate și extinderea domeniului de aplicare al programului pentru școli ar trebui să fie eliminate. Obligațiile de raportare privind sectorul apicol ar trebui să fie integrate în Regulamentul (UE) 2021/2115. Ar trebui stabilite noi obligații și termene de raportare privind aplicarea normelor în materie de concurență în sectorul agricol, privind înființarea de observatoare ale piețelor la nivelul Uniunii și privind utilizarea de măsuri excepționale. Comisia ar trebui, de asemenea, să prezinte rapoarte privind situația denumirilor comerciale și clasificarea carcaselor în sectorul cărnii de oaie și de capră.

(69)

Dispozițiile referitoare la rezerva pentru situațiile de criză din sectorul agricol prevăzute în partea V capitolul III din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 ar trebui eliminate, întrucât dispoziții actualizate referitoare la rezerva pentru agricultură sunt stabilite în Regulamentul (UE) 2021/2116.

(70)

Având în vedere derogarea existentă de la denumirile comerciale de utilizat pentru carnea de vițel cu denumire de origine protejată sau indicație geografică protejată înregistrată înainte de 29 iunie 2007, din motive de consecvență și pentru a oferi consumatorilor informații clare, statelor membre ar trebui să li se dea posibilitatea de a permite grupurilor responsabile de denumiri de origine protejate sau de indicații geografice protejate înregistrate înainte de data respectivă să deroge de la clasificarea obligatorie a carcaselor de vițel.

(71)

Ar trebui stabilite norme privind evaluarea conflictelor dintre o denumire pentru care s-a solicitat înregistrarea ca denumire de origine sau indicație geografică în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 și denumirea unui soi de plante sau a unei rase de animale produse în Uniune, pentru a se ajunge la un echilibru mai just între interesele în cauză.

(72)

În scopul creșterii gradului de conștientizare în rândul consumatorilor cu privire la denumirile de origine protejate, indicațiile geografice protejate și specialitățile tradiționale garantate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, utilizarea obligatorie a simbolurilor Uniunii aferente ar trebui extinsă la materialele publicitare.

(73)

Ar trebui să se prevadă derogări specifice prin care să se permită utilizarea altor denumiri alături de denumirea înregistrată a unei specialități tradiționale garantate. Comisia ar trebui să stabilească perioade de tranziție pentru utilizarea denumirilor care conțin denumiri de specialități tradiționale garantate, în conformitate cu condițiile pentru astfel de perioade de tranziție deja existente pentru denumirile de origine protejate și pentru indicațiile geografice protejate.

(74)

Procedurile legate de înregistrarea denumirilor de origine protejate, a indicațiilor geografice protejate și a specialităților tradiționale garantate prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 ar trebui să fie raționalizate și simplificate pentru a garanta faptul că noile denumiri pot fi înregistrate în perioade de timp mai scurte. Procedura de opoziție ar trebui să fie simplificată. Declarația de opoziție motivată ar trebui să prevadă toate motivele opoziției și detaliile respectivelor motive. Acest lucru nu ar trebui să împiedice autoritatea sau persoana care a formulat opoziția să adauge și să prezinte detalii suplimentare în cursul consultărilor menționate la articolul 51 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

(75)

Procedura de aprobare a modificărilor aduse caietului de sarcini al produsului prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 ar trebui să fie simplificată prin introducerea unei distincții între modificările la nivelul Uniunii și modificările standard. În conformitate cu principiul subsidiarității, statele membre ar trebui să fie responsabile pentru aprobarea modificărilor standard, iar Comisia ar trebui să își păstreze responsabilitatea pentru aprobarea modificărilor la nivelul Uniunii la caietul de sarcini al produsului. Ar trebui stabilite prevederi pentru a asigura suficient timp pentru facilitarea unei tranziții line de la normele prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 privind modificarea caietului de sarcini al produsului la noile norme prevăzute în prezentul regulament.

(76)

Având în vedere cererea tot mai mare din partea consumatorilor din Uniune de ceară de albine, utilizarea în creștere a acesteia în sectorul alimentar și legătura sa strânsă cu produsele agricole și cu economia rurală, lista produselor agricole și alimentare prevăzută în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 ar trebui extinsă pentru a include respectivul produs.

(77)

Având în vedere numărul limitat de înregistrări de indicații geografice ale produselor vitivinicole aromatizate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 251/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (21), cadrul juridic pentru protecția indicațiilor geografice pentru produsele respective ar trebui să fie simplificat. Produsele vitivinicole aromatizate și alte băuturi alcoolice, cu excepția băuturilor spirtoase și a produselor viticole enumerate în partea II a anexei VII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, ar trebui să aibă același regim juridic și aceleași proceduri ca și alte produse agricole și alimentare. Domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 ar trebui să fie extins pentru a include aceste produse. Regulamentul (UE) nr. 251/2014 ar trebui să fie modificat pentru a ține seama de această schimbare în ceea ce privește titlul, domeniul de aplicare și definițiile și în ceea ce privește dispozițiile referitoare la etichetarea produselor vitivinicole aromatizate. Ar trebui să se asigure o tranziție lină pentru denumirile protejate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 251/2014.

(78)

Pentru a facilita comerțul cu țările terțe, ar trebui să se prevadă că statele membre pot permite includerea pe ambalaj sau pe eticheta aplicată pe acesta produselor vitivinicole aromatizate fabricate pentru export a denumirilor de vânzare solicitate de țările terțe, inclusiv în alte limbi decât limbile oficiale ale Uniunii, cu condiția ca pe ambalaj sau pe eticheta aplicată pe acesta să apară și denumirile de vânzare corespunzătoare prevăzute în anexa II.

(79)

Competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei pentru a completa denumirile de vânzare și denumirile produselor vitivinicole aromatizate prevăzute în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 251/2014, în vederea adaptării acestora pentru a ține seama de progresele tehnice, de evoluțiile științifice și ale pieței și de sănătatea consumatorilor sau nevoile acestora de informare.

(80)

Pentru a oferi consumatorilor un nivel de informare mai ridicat, la Regulamentul (UE) nr. 251/2014 ar trebui adăugate etichetarea obligatorie a produselor vitivinicole aromatizate cu o declarație nutrițională și o listă a ingredientelor. Cu toate acestea, producătorii ar trebui să aibă opțiunea de a limita conținutul declarației nutriționale pe ambalaj sau pe eticheta aplicată pe acesta doar la valoarea energetică și de a pune la dispoziție declarația nutrițională integrală și lista ingredientelor prin mijloace electronice, cu condiția ca aceștia să evite orice colectare sau monitorizare a datelor utilizatorilor și să nu furnizeze informații în scopuri de comercializare. Cu toate acestea, opțiunea de a nu prezenta o declarație nutrițională integrală pe ambalaj sau pe eticheta aplicată pe acesta nu ar trebui să afecteze cerința existentă ca eticheta să conțină lista substanțelor care provoacă alergii sau intoleranțe. Competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în vederea completării Regulamentului (UE) nr. 251/2014 prin stabilirea de norme detaliate privind indicarea și denumirea ingredientelor pentru produsele vitivinicole aromatizate. După data aplicării noilor cerințe de etichetare ar trebui permisă comercializarea în continuare a stocurilor existente de produse vitivinicole aromatizate, până la epuizarea acestora. Ar trebui să li se permită operatorilor un timp suficient pentru a se adapta la noile cerințe de etichetare înainte ca acestea să devină aplicabile.

(81)

Este oportun să se permită adăugarea unei cantități limitate de băuturi spirtoase la prepararea vinurilor aromatizate din oricare dintre categoriile prevăzute la litera A din anexa II la Regulamentul (UE) nr. 251/2014. Întrucât progresul tehnic permite în prezent producerea de vermut fără adaos de alcool, nu ar trebui să mai existe cerința de a adăuga alcool în cazul vermutului. Având în vedere cererea consumatorilor, este oportun să se permită combinarea vinului roșu cu cel alb pentru a produce Glühwein. Pentru a se ține seama de o băutură aromatizată pe bază de vin existentă pe piața poloneză, este oportun să se creeze categoria „wino ziołowe” nouă, stabilindu-se în dreptul Uniunii cerințele tradiționale pentru producerea acesteia.

(82)

Având în vedere dimensiunea redusă, depărtarea și situația specifică în ceea ce privește securitatea alimentară, piețele locale din Réunion sunt deosebit de vulnerabile la fluctuațiile prețurilor. Organizațiile interprofesionale reunesc producători și alți operatori din diferite etape ale lanțului de aprovizionare cu alimente și pot juca un rol în sprijinirea conservării și diversificării producției locale. În contextul specific al securității alimentare din Réunion, este oportun să se prevadă, prin derogare de la articolul 165 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, că, în cazul în care normele unei organizații interprofesionale recunoscute sunt extinse către operatori care nu sunt membri ai organizației interprofesionale, Franța poate decide, după consultarea părților interesate relevante, ca operatorii care nu sunt membri ai organizației interprofesionale să aibă obligația de a plăti contribuții financiare pentru activitățile vizate de normele extinse care sunt în interesul economic general al operatorilor economici ale căror activități se desfășoară exclusiv în Réunion, în legătură cu produse destinate pieței locale.

(83)

Prin urmare, Regulamentele (UE) nr. 1308/2013, (UE) nr. 1151/2012, (UE) nr. 251/2014 și (UE) nr. 228/2013 ar trebui să fie modificate în consecință.

(84)

Ar trebui instituite dispoziții tranzitorii pentru cererile de protecție și de înregistrare a denumirilor de origine protejate, a indicațiilor geografice protejate și a specialităților tradiționale garantate care au fost depuse înainte de data intrării în vigoare a prezentului regulament, pentru cheltuielile suportate înainte de 1 ianuarie 2023 în temeiul schemelor de ajutor pentru ulei de măsline și măsline de masă, fructe și legume, vin, apicultură și hamei, pentru programele operaționale ale organizațiilor de producători recunoscute și ale asociațiilor de organizații de producători recunoscute din sectorul fructelor și legumelor și programele de sprijin în sectorul vitivinicol stabilite la articolele 29-60 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

(85)

Pentru a asigura o tranziție fără dificultăți către noul cadru juridic prevăzut în Regulamentul (UE) 2021/2115, modificările aduse Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 legate de respectivul cadru juridic nou ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2023.

(86)

Pentru a asigura o bună punere în aplicare a măsurilor avute în vedere și luând în considerare caracterul urgent, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Modificarea Regulamentului (UE) nr. 1308/2013

Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 se modifică după cum urmează:

1.

Articolul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 2

Dispoziții generale din cadrul politicii agricole comune (PAC)

Regulamentul (UE) 2021/2116 al Parlamentului European și al Consiliului (*1) și dispozițiile adoptate în temeiul acestuia se aplică în ceea ce privește măsurile prevăzute în prezentul regulament.

(*1)  Regulamentul (UE) 2021/2116 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 (JO L 435, 6.12.2021, p. 187).”"

2.

Articolul 3 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (2) se elimină;

(b)

alineatele (3) și (4) se înlocuiesc cu următorul text:

„(3)   Definițiile prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/2116 și în Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului (*2) se aplică în sensul prezentului regulament, cu excepția cazurilor în care se prevede altfel în prezentul regulament.

(4)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 227, prin care să modifice definițiile referitoare la sectoarele stabilite în anexa II în măsura în care este necesar pentru actualizarea definițiilor din perspectiva evoluțiilor pieței și fără a adăuga noi definiții.

(*2)  Regulamentul (UE) 2021/2116 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021 de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) și finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 și a Regulamentului (UE) nr. 1307/2013 ale Parlamentului European și ale Consiliului (JO L 435, 6 decembrie 2021, p. 1).”"

3.

Articolul 5 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 5

Rate de conversie pentru orez

Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care se stabilesc ratele de conversie pentru orez în diferite etape de procesare.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 229 alineatul (2).”

4.

Articolul 6 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 6

Anii de comercializare

Se stabilesc următorii ani de comercializare:

(a)

de la data de 1 ianuarie la data de 31 decembrie ale unui an dat, pentru sectorul fructelor și legumelor, sectorul fructelor și legumelor procesate și sectorul bananelor;

(b)

de la data de 1 aprilie la data de 31 martie a anului următor, pentru sectorul furajelor uscate și sectorul viermilor de mătase;

(c)

de la data de 1 iulie la data de 30 iunie a anului următor pentru:

(i)

sectorul cerealelor;

(ii)

sectorul semințelor;

(iii)

sectorul inului și al cânepii;

(iv)

sectorul laptelui și al produselor lactate;

(d)

de la data de 1 august la data de 31 iulie a anului următor, pentru sectorul vitivinicol;

(e)

de la data de 1 septembrie la data de 31 august a anului următor, pentru sectorul orezului și cu privire la măslinele de masă;

(f)

de la data de 1 octombrie la data de 30 septembrie a anului următor, pentru sectorul zahărului și cu privire la uleiul de măsline.”

5.

Articolul 12 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 12

Perioadele de intervenție publică

Intervenția publică este disponibilă pentru:

(a)

grâu comun, de la 1 octombrie la 31 mai;

(b)

grâu dur, orz și porumb, pe durata întregului an;

(c)

orez nedecorticat, pe durata întregului an;

(d)

carne de vită și mânzat, pe durata întregului an;

(e)

unt și lapte praf degresat, de la 1 februarie la 30 septembrie.”

6.

Articolul 16 se modifică după cum urmează:

(a)

se introduce următorul alineat:

„(2a)   Statele membre notifică Comisiei toate informațiile necesare pentru a permite monitorizarea respectării principiilor prevăzute la alineatul (1).”;

(b)

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   În fiecare an, Comisia publică detalii privind condițiile în care produsele achiziționate conform intervenției publice au fost cumpărate sau vândute în anul anterior. Respectivele detalii includ volumele relevante și prețurile de achiziție și de vânzare.”

7.

La articolul 17 primul paragraf, litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b)

ulei de măsline și măsline de masă;”.

8.

Partea II titlul I capitolul II se modifică după cum urmează:

(a)

titlul se înlocuiește cu următorul:

CAPITOLUL II

Ajutor pentru aprovizionarea instituțiilor de învățământ cu fructe și legume și cu lapte și produse lactate”;

(b)

subtitlul „Secțiunea 1” și titlul său se elimină;

(c)

la articolul 23, alineatul (11) se înlocuiește cu următorul text:

„(11)   Statele membre aleg produsele care urmează să facă obiectul distribuirii sau urmează să fie incluse în măsurile educative însoțitoare pe baza unor criterii obiective, care includ unul sau mai multe dintre următoarele: considerente de sănătate și de mediu, caracterul sezonier, soiul și disponibilitatea produselor locale sau regionale, acordând prioritate, pe cât posibil, produselor originare din Uniune. Statele membre pot încuraja în special achizițiile locale sau regionale, produsele ecologice, lanțurile de aprovizionare scurte sau beneficiile pentru mediu, inclusiv ambalajele durabile, și, dacă este cazul, produsele recunoscute în temeiul sistemelor de calitate instituite prin Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

În cadrul strategiilor lor, statele membre pot lua în considerare acordarea de prioritate considerațiilor privind durabilitatea și comerțul echitabil.”;

(d)

articolul 23a se modifică după cum urmează:

(i)

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Fără a aduce atingere alineatului (4) din prezentul articol, ajutorul din cadrul programului pentru școli alocat pentru distribuirea de produse, pentru măsurile educative însoțitoare și pentru costurile aferente menționate la articolul 23 alineatul (1) nu depășește 220 804 135 EUR pe an școlar. În cadrul respectivei limite globale, ajutorul nu depășește:

(a)

pentru fructele și legumele destinate școlilor: 130 608 466 EUR pe an școlar;

(b)

pentru laptele destinat școlilor: 90 195 669 EUR pe an școlar.”;

(ii)

la alineatul (2) al treilea paragraf, ultima teză se elimină;

(iii)

la alineatul (4), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„(4)   Fără a depăși limita globală de 220 804 135 EUR prevăzută la alineatul (1), orice stat membru poate transfera, o dată pe an școlar, până la 20 % din una sau din cealaltă repartizare orientativă a sa.”;

(e)

secțiunile 2-6, care cuprind articolele 29-60, se elimină.

9.

Articolul 61 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 61

Durata

Sistemul de autorizații pentru plantări de viță-de-vie instituit în prezentul capitol se aplică în perioada 1 ianuarie 2016-31 decembrie 2045, Comisia urmând să efectueze două evaluări intermediare, în 2028 și în 2040, în scopul de a evalua funcționalitatea sistemului și, după caz, de a prezenta propuneri.”

10.

Articolul 62 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (3) se modifică după cum urmează:

(i)

după primul paragraf se introduce următorul paragraf:

„Prin derogare de la primul paragraf, statele membre pot decide că, atunci când replantarea are loc pe aceeași parcelă sau pe aceleași parcele pe care s-a efectuat defrișarea, autorizațiile menționate la articolul 66 alineatul (1) sunt valabile timp de șase ani de la data la care au fost acordate. Aceste autorizații identifică în mod clar parcela sau parcelele pe care urmează să aibă loc defrișarea și replantarea.”;

(ii)

al doilea și al treilea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:

„Prin derogare de la primul paragraf, valabilitatea autorizațiilor acordate în conformitate cu articolul 64 și cu articolul 66 alineatul (1), care expiră în anii 2020 și 2021, se prelungește până la data de 31 decembrie 2022.

Prin derogare de la primul paragraf de la prezentul alineat, producătorilor care dețin autorizații în conformitate cu articolul 64 și cu articolul 66 alineatul (1) din prezentul regulament, care expiră în anii 2020 și 2021, nu li se aplică sancțiunea administrativă menționată la articolul 89 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, cu condiția ca aceștia să informeze autoritățile competente până la 28 februarie 2022 că nu intenționează să utilizeze autorizațiile și nu doresc să beneficieze de prelungirea valabilității lor, astfel cum se menționează la al treilea paragraf de la prezentul alineat. În cazul în care producătorii care dețin autorizații a căror validitate a fost prelungită până la 31 decembrie 2021, au declarat autorității competente până la 28 februarie 2021 că nu intenționează să își utilizeze respectivele autorizații, aceștia au posibilitatea de a își retrage declarațiile printr-o comunicare scrisă către autoritatea competentă până la 28 februarie 2022 și de a își utiliza autorizațiile în perioada de valabilitate prelungită prevăzută la al treilea paragraf.”;

(b)

alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4)   Prezentul capitol nu se aplică în cazul plantării sau replantării suprafețelor destinate unor scopuri experimentale, creării de colecții de soiuri de viță-de-vie având ca scop conservarea resurselor genetice sau plantărilor de viță-mamă pentru altoi, în cazul suprafețelor ale căror produse vitivinicole sunt destinate în exclusivitate consumului de către gospodăria viticultorului sau în cazul suprafețelor care urmează să fie nou plantate ca urmare a unor măsuri de expropriere în interesul public adoptate în temeiul dreptului intern.”

11.

Articolul 63 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Statele membre pun la dispoziție în fiecare an autorizații pentru plantări noi care corespund fie:

(a)

unui procent de 1 % din suprafața totală cultivată în mod real cu viță-de-vie pe teritoriul lor, măsurată la data de 31 iulie a anului precedent; fie

(b)

unui procent de 1 % dintr-o suprafață care cuprinde suprafața cultivată în mod real cu viță-de-vie pe teritoriul lor, măsurată la data de 31 iulie 2015, și suprafața care face obiectul drepturilor de plantare acordate unor producători de pe teritoriul lor în conformitate cu articolul 85h, articolul 85i sau articolul 85k din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 care erau disponibile pentru conversia în autorizații la 1 ianuarie 2016, astfel cum se menționează la articolul 68 din prezentul regulament.”;

(b)

la alineatul (2) se adaugă următorul paragraf:

„Statele membre care limitează utilizarea autorizațiilor la nivel regional pentru suprafețe specifice eligibile pentru producția de vinuri cu o denumire de origine protejată sau pentru suprafețe eligibile pentru producția de vinuri cu o indicație geografică protejată în conformitate cu primul paragraf litera (b) pot solicita ca autorizațiile în cauză să fie folosite în regiunile respective.”;

(c)

alineatul (3) se modifică după cum urmează:

(i)

litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b)

necesitatea evitării unui risc bine demonstrat de devalorizare a unei anumite denumiri de origine protejate sau a unei anumite indicații geografice protejate;”;

(ii)

se adaugă următoarea literă:

„(c)

dorința de a contribui la dezvoltarea produselor vizate, menținând totodată calitatea respectivelor produse.”;

(d)

se introduce următorul alineat:

„(3a)   Statele membre pot lua orice măsuri de reglementare necesare pentru a împiedica eludarea de către operatori a măsurilor restrictive adoptate în temeiul alineatelor (2) și (3).”

12.

Articolul 64 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (1) al doilea paragraf, partea introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„În scopul prezentului articol, statele membre pot aplica unul sau mai multe dintre următoarele criterii de eligibilitate obiective și nediscriminatorii la nivel național sau regional:”;

(b)

alineatul (2) se modifică după cum urmează:

(i)

partea introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Dacă suprafața totală vizată de cererile eligibile menționate la alineatul (1) depășește într-un anumit an suprafața pusă la dispoziție de statul membru, autorizațiile sunt acordate pe baza împărțirii proporționale a hectarelor între toți solicitanții, în funcție de suprafața pentru care au solicitat autorizația. Prin acordarea de autorizații se poate stabili suprafața minimă și/sau maximă per solicitant și, de asemenea, ea poate fi efectuată parțial sau integral în conformitate cu unul sau mai multe dintre următoarele criterii de prioritate obiective și nediscriminatorii care se pot aplica la nivel național sau regional:”;

(ii)

litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b)

suprafețe unde plantațiile viticole contribuie la conservarea mediului sau la conservarea resurselor genetice ale viței-de-vie;”;

(iii)

litera (f) se înlocuiește cu următorul text:

„(f)

suprafețe care urmează să fie nou plantate și care contribuie la creșterea producției exploatațiilor din sectorul viticol care indică o creștere a eficienței din punctul de vedere al costurilor sau a competitivității sau a prezenței pe piețe;”;

(iv)

litera (h) se înlocuiește cu următorul text:

„(h)

suprafețe care urmează să fie nou plantate în contextul creșterii dimensiunii exploatațiilor de viță-de-vie mici și mijlocii.”;

(c)

se introduce următorul alineat:

„(2b)   Statele membre pot lua orice măsuri de reglementare necesare pentru a împiedica eludarea de către operatori a criteriilor restrictive pe care le aplică în temeiul alineatelor (1), (2) și (2a).”

13.

La articolul 65, primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Atunci când aplică articolul 63 alineatul (2), un stat membru ia în considerare recomandările organizațiilor profesionale recunoscute care funcționează în sectorul vitivinicol menționate la articolele 152, 156 și 157, ale unor grupuri de producători interesate menționate la articolul 95 sau ale altor tipuri de organizații profesionale recunoscute în temeiul legislației statului membru respectiv, cu condiția ca aceste recomandări să fie precedate de un acord convenit între părțile reprezentative relevante din aria geografică de referință.”

14.

Articolul 68 se modifică după cum urmează:

(a)

se introduce următorul alineat:

„(2a)   Începând cu 1 ianuarie 2023, o suprafață echivalentă cu suprafața care face obiectul drepturilor de plantare care erau eligibile pentru conversia în autorizații de plantare la 31 decembrie 2022, dar care nu au fost încă convertite în autorizații în conformitate cu alineatul (1), rămâne la dispoziția statelor membre în cauză, care pot acorda autorizații în conformitate cu articolul 64, cel târziu până la 31 decembrie 2025.”;

(b)

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   Suprafețele vizate de autorizațiile acordate în conformitate cu alineatele (1) și (2a) de la prezentul articol nu sunt luate în calcul în sensul articolului 63.”

15.

La articolul 81 se adaugă următorul alineat:

„(6)   Suprafețele plantate în alte scopuri decât producerea vinului cu soiuri de viță-de-vie care, în ceea ce privește alte statele membre decât cele menționate la alineatul (3), nu sunt clasificate sau care, în ceea ce privește statele membre menționate la alineatul (3), nu respectă alineatul (2) al doilea paragraf, nu fac obiectul unei obligații de defrișare.

Plantarea și replantarea soiurilor de viță-de-vie menționate la primul paragraf în alte scopuri decât producerea vinului, nu fac obiectul sistemului de autorizații pentru plantări de viță-de-vie prevăzut în partea II titlul I capitolul III.”

16.

Articolul 86 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 86

Rezervarea, modificarea și anularea mențiunilor rezervate facultative

Pentru a lua în considerare așteptările consumatorilor, inclusiv în ceea ce privește metodele de producție și durabilitatea în cadrul lanțului de aprovizionare, progresele științifice și tehnice, situația de pe piață și evoluțiile referitoare la standardele de comercializare și la standardele internaționale, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 227, prin care:

(a)

să rețină o mențiune rezervată facultativă suplimentară, stabilind condițiile de utilizare a acesteia;

(b)

să modifice condițiile de utilizare a unei mențiuni rezervate facultative; sau

(c)

să anuleze o mențiune rezervată facultativă.”

17.

Articolul 90 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Cu excepția cazului în care acordurile internaționale încheiate în conformitate cu TFUE conțin dispoziții contrare, dispozițiile privind denumirile de origine, indicațiile geografice și etichetarea vinului, stabilite în secțiunea 2 din prezentul capitol, și definițiile, denumirile și denumirile comerciale menționate la articolul 78 din prezentul regulament se aplică produselor importate în Uniune încadrate la codurile NC 2009 61, 2009 69, 2204 și, după caz, ex 2202 99 19 (alte vinuri dezalcoolizate cu un titru alcoolic volumic care nu depășește 5 %.)”;

(b)

la alineatul (3), partea introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   Cu excepția cazului în care acordurile internaționale încheiate în conformitate cu TFUE conțin dispoziții contrare, importul produselor menționate la alineatul (1) este condiționat de prezentarea:”.

18.

În partea II titlul II capitolul I secțiunea 1 se introduce următoarea subsecțiune:

„Subsecțiunea 4a

Controale și sancțiuni

Articolul 90a

Controale și sancțiuni legate de normele de comercializare

(1)   Statele membre iau măsuri pentru a se asigura că produsele menționate la articolul 119 alineatul (1) care nu sunt etichetate în conformitate cu prezentul regulament nu sunt introduse pe piață, sau, în cazul în care au fost deja introduse pe piață, că sunt retrase de pe piață.

(2)   Fără a aduce atingere vreunei dispoziții specifice care ar putea fi adoptată de Comisie, importul în Uniune al produselor indicate la articolul 189 alineatul (1) literele (a) și (b) face obiectul unor controale pentru a se stabili dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alineatul (1) din articolul respectiv.

(3)   Statele membre efectuează controale bazate pe o analiză a riscurilor pentru a verifica dacă produsele menționate la articolul 1 alineatul (2) respectă normele prevăzute în prezenta secțiune și aplică sancțiuni administrative, după caz.

(4)   Fără a aduce atingere actelor privind sectorul vitivinicol care au fost adoptate în temeiul articolului 58 din Regulamentul (UE) 2021/2116, în cazul unei încălcări a normelor Uniunii în sectorul vitivinicol, statele membre aplică sancțiuni administrative proporționale, eficace și disuasive în conformitate cu titlul IV capitolul I din regulamentul respectiv. Statele membre nu aplică astfel de sancțiuni în cazul în care nerespectarea este minoră.

(5)   Pentru a proteja fondurile Uniunii, precum și identitatea, proveniența și calitatea vinului produs în Uniune, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 227, care să completeze prezentul regulament în ceea ce privește:

(a)

instituirea sau menținerea unei bănci analitice de date izotopice, care să fie construită pe baza eșantioanelor colectate de statele membre și care să contribuie la detectarea fraudelor;

(b)

norme care reglementează organismele de control și asistența pe care acestea și-o acordă reciproc;

(c)

norme care reglementează utilizarea în comun a constatărilor statelor membre.

(6)   Comisia poate adopta acte de punere în aplicare pentru stabilirea tuturor măsurilor necesare pentru:

(a)

procedurile referitoare la băncile de date respective ale statelor membre și la banca analitică de date izotopice menționată la alineatul (5) litera (a);

(b)

procedurile referitoare la cooperarea și asistența dintre autoritățile și organismele de control;

(c)

în ceea ce privește obligația menționată la alineatul (3), normele de efectuare a controalelor de conformitate cu standardele de comercializare, normele care reglementează autoritățile responsabile cu efectuarea controalelor, precum și normele privind conținutul și frecvența controalelor și etapa de comercializare care urmează să facă obiectul controalelor respective.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 229 alineatul (2).”

19.

La articolul 92 alineatul (1), se adaugă următorul paragraf:

„Cu toate acestea, normele prevăzute în prezenta secțiune nu se aplică produselor menționate în anexa VII partea II punctele 1, 4, 5, 6, 8 și 9 atunci când aceste produse au fost supuse unui tratament de dezalcoolizare totală în conformitate cu anexa VIII partea I secțiunea E.”

20.

Articolul 93 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (1), literele (a) și (b) se înlocuiesc cu următorul text:

„(a)

«denumire de origine» înseamnă o denumire, inclusiv o denumire utilizată în mod tradițional, care identifică un produs menționat la articolul 92 alineatul (1):

(i)

a cărui calitate sau ale cărui caracteristici se datorează în principal sau exclusiv unui anumit mediu geografic, cu factorii săi naturali și umani inerenți;

(ii)

ca fiind originar dintr-un anumit loc, dintr-o anumită regiune sau, în cazuri excepționale, dintr-o anumită țară;

(iii)

produs din struguri care provin exclusiv din aria geografică respectivă;

(iv)

a cărui producere are loc în aria geografică respectivă; și

(v)

care este obținut din soiuri de viță-de-vie aparținând speciei Vitis vinifera sau unei încrucișări între Vitis vinifera și alte specii din genul Vitis.

(b)

«indicație geografică» înseamnă o denumire, inclusiv o denumire utilizată în mod tradițional, care identifică un produs menționat la articolul 92 alineatul (1) prin faptul că:

(i)

calitatea, reputația sau alte caracteristici specifice pot fi atribuite originii sale geografice;

(ii)

provine dintr-un anumit loc, o anumită regiune sau, în cazuri excepționale, o anumită țară;

(iii)

strugurii din care se obține produsul provin, în proporție de cel puțin 85 %, exclusiv din aria geografică respectivă;

(iv)

este produs în aria geografică respectivă; și

(v)

este obținut din soiuri de viță-de-vie aparținând speciei Vitis vinifera sau unei încrucișări între Vitis vinifera și alte specii din genul Vitis.”;

(b)

alineatul (2) se elimină;

(c)

alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4)   Producția, astfel cum este menționată la alineatul (1) litera (a) punctul (iv) și litera (b) punctul (iv), include toate operațiunile realizate, de la recoltarea strugurilor până la încheierea procesului de vinificare, cu excepția recoltării strugurilor care nu provin din zona geografică vizată, astfel cum se menționează la alineatul (1) litera (b) punctul (iii), și cu excepția oricăror procese ulterioare producției.”

21.

Articolul 94 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (1), partea introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„Cererile de protecție a denumirilor ca denumiri de origine sau ca indicații geografice includ:”;

(b)

alineatul (2) se modifică după cum urmează:

(i)

litera (g) se înlocuiește cu următorul text:

„(g)

informațiile care confirmă legătura menționată la articolul 93 alineatul (1) litera (a) punctul (i) sau, dacă este cazul, la articolul 93 alineatul (1) litera (b) punctul (i):

(i)

în ceea ce privește denumirea de origine protejată, legătura dintre calitatea sau caracteristicile produsului și mediul geografic menționată la articolul 93 alineatul (1) litera (a) punctul (i); detaliile privind factorii umani din mediul geografic respectiv pot, după caz, să fie limitate la o descriere a gestionării solului, a materialului vegetal și a peisajului, a practicilor de cultivare sau a oricăror alte contribuții umane relevante pentru menținerea factorilor naturali ai mediului geografic menționați la punctul respectiv;

(ii)

în ceea ce privește indicația geografică protejată, legătura dintre o calitate specifică, reputația sau o altă caracteristică a produsului și originea geografică menționată la articolul 93 alineatul (1) litera (b) punctul (i);”;

(ii)

se adaugă următoarele paragrafe:

„Caietul de sarcini al produsului poate conține o descriere a contribuției denumirii de origine sau a indicației geografice la dezvoltarea durabilă.

În cazul în care vinul sau vinurile pot fi parțial dezalcoolizate, caietul de sarcini al produsului conține, de asemenea, o descriere a vinului sau a vinurilor parțial dezalcoolizate, în conformitate cu al doilea paragraf litera (b), mutatis mutandis, și, după caz, a practicilor oenologice specifice utilizate pentru producerea vinului sau vinurilor parțial dezalcoolizate, precum și restricțiile relevante privind producerea acestora.”

22.

Articolul 96 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5)   În cazul în care, examinând cererea, statul membru consideră că sunt îndeplinite condițiile prevăzute în prezenta subsecțiune, acesta urmează o procedură națională care asigură publicarea adecvată a caietului de sarcini al produsului cel puțin pe internet și înaintează cererea respectivă Comisiei.

În momentul înaintării cererii de protecție către Comisie în temeiul primului paragraf din prezentul alineat, statul membru include o declarație în care arată că, în opinia sa, cererea depusă de solicitant îndeplinește condițiile pentru protecție prevăzute în prezenta secțiune și în dispozițiile adoptate în temeiul său și în care certifică faptul că documentul unic menționat la articolul 94 alineatul (1) litera (d) este un rezumat fidel al caietului de sarcini al produsului.

Statele membre informează Comisia cu privire la eventualele obiecții admisibile depuse în cadrul procedurii naționale.”;

(b)

se adaugă următorul alineat:

„(6)   Statul membru informează Comisia fără întârziere în cazul în care orice proceduri sunt inițiate în fața unei instanțe naționale sau a unui alt organism național privind o cerere de protecție pe care statul membru a transmis-o Comisiei, în conformitate cu alineatul (5), iar cererea a fost invalidată la nivel național printr-o hotărâre judecătorească aplicabilă imediat, dar care nu este definitivă.”

23.

La articolul 97, alineatele (2), (3) și (4) se înlocuiesc cu următorul text:

„(2)   Comisia examinează cererile de protecție pe care le primește în conformitate cu articolul 96 alineatul (5). Comisia verifică dacă cererile conțin informațiile solicitate și că nu conțin erori vădite, ținând seama de rezultatul procedurii preliminare naționale desfășurate de către statul membru în cauză. Respectiva examinare are ca obiect, în special, documentul unic menționat la articolul 94 alineatul (1) litera (d).

Examinarea efectuată de Comisie nu ar trebui să depășească o perioadă de șase luni de la data primirii cererii din partea statului membru. În cazul în care această perioadă este depășită, Comisia le comunică solicitanților motivele întârzierii, în scris.

(3)   Comisia este scutită de obligația de a respecta termenul pentru efectuarea examinării menționate la alineatul (2) al doilea paragraf și de a informa solicitantul cu privire la motivele întârzierii în cazul în care primește o comunicare din partea unui stat membru cu privire la o cerere de înregistrare adresată Comisiei în conformitate cu articolul 96 alineatul (5), care:

(a)

fie informează Comisia că cererea a fost invalidată la nivel național printr-o hotărâre judecătorească aplicabilă imediat, dar nu definitivă; fie

(b)

solicită Comisiei să suspende examinarea menționată la alineatul (2) deoarece au fost inițiate proceduri judiciare la nivel național pentru a contesta valabilitatea cererii și statul membru consideră că respectivele proceduri se bazează pe motive întemeiate.

Scutirea produce efecte până în momentul în care statul membru informează Comisia că cererea inițială a fost restabilită sau că statul membru își retrage solicitarea de suspendare.

(4)   În cazul în care, pe baza examinării efectuate în temeiul alineatului (2) din prezentul articol, Comisia consideră că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolele 93, 100 și 101, aceasta adoptă acte de punere în aplicare cu privire la publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a documentului unic menționat la articolul 94 alineatul (1) litera (d) și a trimiterii la publicarea caietului de sarcini al produsului efectuată în cursul procedurii preliminare la nivel național. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă fără a se aplica procedura menționată la articolul 229 alineatul (2) sau (3).

În cazul în care, pe baza examinării efectuate în temeiul alineatului (2) din prezentul articol, Comisia consideră că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolele 93, 100 și 101, aceasta adoptă acte de punere în aplicare în vederea respingerii cererii.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 229 alineatul (2).”

24.

Articolele 98 și 99 se înlocuiesc cu următorul text:

„Articolul 98

Procedura de opoziție

(1)   Autoritățile dintr-un stat membru sau dintr-o țară terță sau orice persoană fizică sau juridică care își are reședința sau este stabilită într-o țară terță și care are un interes legitim pot prezenta Comisiei o declarație de opoziție motivată prin care formulează opoziție la protecția propusă, în termen de trei luni de la data publicării documentului unic menționat la articolul 94 alineatul (1) litera (d) în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Orice persoană fizică sau juridică care își are reședința sau este stabilită într-un alt stat membru decât cel care a înaintat cererea de protecție și care are un interes legitim poate depune declarația de opoziție prin intermediul autorităților din statul membru în care își are reședința sau este stabilită, într-un termen care permite depunerea unei declarații de opoziție în temeiul primului paragraf.

(2)   În cazul în care consideră că declarația de opoziție este admisibilă, Comisia invită autoritatea ori persoana fizică sau juridică care a depus declarația de opoziție și autoritatea ori persoana fizică sau juridică care a depus cererea de protecție să participe la consultări corespunzătoare pentru o perioadă rezonabilă care nu trebuie să depășească trei luni. Invitația este emisă în termen de cinci luni de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a cererii de protecție la care se referă declarația de opoziție motivată. Invitația este însoțită de o copie a declarației de opoziție motivate. În orice moment pe parcursul acestor trei luni, Comisia poate prelungi termenul consultărilor cu maximum trei luni la solicitarea autorității ori a persoanei fizice sau juridice care a depus cererea de protecție.

(3)   Autoritatea sau persoana care a depus declarația de opoziție și autoritatea sau persoana care a depus cererea de protecție încep consultările menționate la alineatul (2) fără întârzieri nejustificate. Acestea își pun la dispoziție, în mod reciproc, informațiile necesare pentru a evalua dacă cererea de protecție respectă prezentul regulament și dispozițiile adoptate în temeiul acestuia.

(4)   Dacă autoritatea sau persoana care a depus declarația de opoziție și autoritatea sau persoana care a depus cererea de protecție ajung la un acord, fie solicitantul stabilit în țara terță, fie autoritățile din statul membru sau din țara terță din care a fost depusă cererea de protecție notifică Comisiei rezultatele consultărilor și toți factorii care au făcut posibilă ajungerea la un acord, inclusiv opiniile părților. Dacă informațiile publicate în temeiul articolului 97 alineatul (4) au fost modificate substanțial, Comisia repetă examinarea menționată la articolul 97 alineatul (2) după desfășurarea unei proceduri naționale care asigură publicarea adecvată a respectivelor informații modificate. În cazul în care, în urma acordului, nu există modificări ale caietului de sarcini al produsului sau în cazul în care modificările caietului de sarcini al produsului nu sunt substanțiale, Comisia adoptă o decizie în conformitate cu articolul 99 alineatul (1) prin care acordă protecție denumirii de origine sau indicației geografice, în pofida primirii unei declarații de opoziție admisibile.

(5)   Dacă nu se ajunge la un acord, fie solicitantul stabilit în țara terță, fie autoritățile din statul membru sau din țara terță în care a fost depusă cererea de protecție notifică Comisiei rezultatele consultărilor desfășurate și toate informațiile și documentele aferente. Comisia adoptă o decizie în conformitate cu articolul 99 alineatul (2) fie de acordare a protecției, fie de respingere a cererii.

Articolul 99

Decizia de protecție

(1)   În cazul în care nu a primit nicio declarație de opoziție admisibilă în conformitate cu articolul 98, Comisia adoptă acte de punere în aplicare de acordare a protecției. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă fără a se aplica procedura menționată la articolul 229 alineatul (2) sau (3).

(2)   În cazul în care a primit o declarație de opoziție admisibilă, Comisia adoptă acte de punere în aplicare fie de acordare a protecției, fie de respingere a cererii. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 229 alineatul (2).

(3)   Protecția conferită în temeiul prezentului articol nu aduce atingere obligației producătorilor de a respecta alte norme ale Uniunii, în special cele referitoare la introducerea produselor pe piață și la etichetarea produselor alimentare.”

25.

Articolul 102 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 102

Relația cu mărcile

(1)   În cazul în care se înregistrează o denumire de origine sau o indicație geografică în temeiul prezentului regulament, înregistrarea unei mărci a cărei utilizare ar contraveni articolului 103 alineatul (2) și care se referă la un produs care aparține uneia dintre categoriile enumerate în anexa VII partea II este refuzată dacă data depunerii la Comisie a cererii de înregistrare a mărcii este ulterioară celei a depunerii la Comisie a cererii de înregistrare în ceea ce privește denumirea de origine sau indicația geografică.

Mărcile înregistrate cu încălcarea primului paragraf se invalidează.

(2)   Fără a aduce atingere articolului 101 alineatul (2) din prezentul regulament, o marcă a cărei utilizare contravine articolului 103 alineatul (2) din prezentul regulament și pentru care a fost depusă o cerere, care a fost înregistrată sau, dacă această posibilitate este prevăzută de legislația în cauză, care a fost consacrată prin utilizare, cu bună-credință pe teritoriul Uniunii, anterior datei depunerii la Comisie a cererii de protecție a denumirii de origine sau a indicației geografice, poate fi utilizată în continuare și reînnoită în pofida înregistrării unei denumiri de origine sau a unei indicații geografice, cu condiția să nu existe motivele de anulare sau de revocare a mărcii prevăzute de Directiva (UE) 2015/2436 a Parlamentului European și a Consiliului (*3) sau de Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului (*4).

În astfel de cazuri, este permisă utilizarea denumirii de origine sau a indicației geografice, precum și utilizarea mărcilor relevante.

(*3)  Directiva (UE) 2015/2436a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2015 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci (JO L 336, 23.12.2015, p. 1)."

(*4)  Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2017 privind marca Uniunii Europene (JO L 154, 16.6.2017, p. 1).”"

26.

Articolul 103 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (2), literele (a) și (b) se înlocuiesc cu următorul text:

„(a)

oricărei utilizări comerciale directe sau indirecte a denumirii protejate respective, inclusiv a utilizării în cazul produselor folosite ca ingrediente:

(i)

de către produse comparabile care nu sunt conforme cu caietul de sarcini al produsului pentru denumirea protejată; sau

(ii)

în măsura în care această utilizare exploatează, slăbește sau diluează reputația unei denumiri de origine sau a unei indicații geografice;

(b)

utilizării abuzive, imitării sau evocării, chiar dacă este indicată originea adevărată a produsului sau a serviciului sau dacă denumirea protejată este tradusă, transcrisă sau transliterată ori este însoțită de expresii precum «stil», «tip», «metodă», «manieră», «imitație», «gust», «similar» sau altele asemănătoare, inclusiv atunci când aceste produse sunt utilizate ca ingrediente;”;

(b)

se adaugă următorul alineat:

„(4)   Protecția menționată la alineatul (2) se aplică, de asemenea:

(a)

mărfurilor care intră pe teritoriul vamal al Uniunii fără să fie puse în liberă circulație pe teritoriul vamal al Uniunii; și

(b)

mărfurilor vândute prin vânzare la distanță, de exemplu prin comerțul electronic.

În cazul mărfurilor care intră pe teritoriul vamal al Uniunii fără să fie puse în liberă circulație pe acest teritoriu, grupul de producători sau orice operator care are dreptul de a utiliza denumirea de origine protejată sau indicația geografică protejată este îndreptățit să împiedice toate părțile terțe ca, în cadrul operațiunilor comerciale, să introducă în Uniune mărfuri care nu sunt puse în liberă circulație, în cazul în care aceste mărfuri, inclusiv ambalajele lor, provin din țări terțe și poartă, fără a fi autorizate, denumirea de origine protejată sau indicația geografică protejată.”

27.

Articolul 105 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 105

Modificări ale caietului de sarcini al produsului

(1)   Un solicitant care satisface condițiile stabilite la articolul 95 poate solicita aprobarea unei modificări a caietului de sarcini al produsului pentru o denumire de origine protejată sau pentru o indicație geografică protejată, în special pentru a lua în considerare evoluțiile cunoștințelor științifice și tehnice sau pentru a modifica delimitarea ariei geografice menționată la articolul 94 alineatul (2) al doilea paragraf litera (d). Cererile descriu și motivează modificările solicitate.

(2)   Modificările aduse caietului de sarcini al produsului sunt clasificate în două categorii din punctul de vedere al importanței lor: modificările la nivelul Uniunii, care necesită o procedură de exprimare a obiecțiilor la nivelul Uniunii, și modificările standard, care trebuie să fie abordate la nivelul statului membru sau al țării terțe.

În sensul prezentului regulament, «modificare la nivelul Uniunii» înseamnă o modificare a caietului de sarcini al produsului care:

(a)

include o modificare a denumirii de origine protejate sau a indicației geografice protejate;

(b)

constă într-o modificare, o eliminare sau o adăugare a unei categorii de produse viticole menționate în anexa VII partea II;

(c)

riscă să anuleze legătura menționată la articolul 93 alineatul (1) litera (a) punctul (i) pentru denumirile de origine protejate sau legătura menționată la articolul 93 alineatul (1) litera (b) punctul (i) pentru indicațiile geografice protejate; sau

(d)

presupune restricții suplimentare asupra comercializării produsului.

«Modificare standard» înseamnă orice modificare a caietului de sarcini al produsului care nu este o modificare la nivelul Uniunii.

«Modificare temporară» înseamnă o modificare standard care vizează modificarea temporară a caietului de sarcini al produsului ca urmare a instituirii de măsuri sanitare și fitosanitare obligatorii de către autoritățile publice sau care este consecința unor calamități naturale sau condiții meteorologice nefavorabile recunoscute în mod oficial de către autoritățile competente.

(3)   Modificările la nivelul Uniunii se aprobă de Comisie. Procedura de aprobare urmează procedura prevăzută la articolele 94 și 96-99, mutatis mutandis.

Cererile de aprobare a modificărilor la nivelul Uniunii depuse de țări terțe sau de producători din țări terțe trebuie să conțină dovada că modificarea solicitată este în conformitate cu legislația privind protecția denumirilor de origine sau a indicațiilor geografice care este în vigoare în țara terță respectivă.

Cererile de aprobare a modificărilor la nivelul Uniunii se referă exclusiv la modificări la nivelul Uniunii. Dacă o cerere de aprobare a unei modificări la nivelul Uniunii se referă, de asemenea, la modificări standard, părțile care se referă la modificările standard sunt considerate a nu fi fost prezentate și procedura pentru modificări la nivelul Uniunii se aplică doar părților care se referă la respectiva modificare la nivelul Uniunii.

Examinarea acestor cereri se axează pe modificările la nivelul Uniunii propuse.

(4)   Modificările standard sunt aprobate și făcute publice de statele membre pe teritoriul cărora se află zona geografică a produsului în cauză și sunt comunicate Comisiei.

În ceea ce privește țările terțe, modificările se aprobă în conformitate cu legislația aplicabilă în țara terță în cauză.”

28.

Articolul 106 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 106

Anulare

Comisia poate, din proprie inițiativă sau la cererea motivată în mod corespunzător a unui stat membru, a unei țări terțe ori a unei persoane fizice sau juridice având un interes legitim, să adopte acte de punere în aplicare prin care anulează protecția acordată unei denumiri de origine sau unei indicații geografice, în una sau mai multe dintre următoarele situații:

(a)

în cazul în care nu mai este garantată conformitatea cu caietul de sarcini corespunzător al produsului;

(b)

în cazul în care niciun produs care poartă denumirea de origine sau indicația geografică respectivă nu a fost introdus pe piață timp de cel puțin șapte ani consecutivi;

(c)

în cazul în care un solicitant care satisface condițiile stabilite la articolul 95 declară că nu mai dorește să mențină protecția unei denumiri de origine sau a unei indicații geografice.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 229 alineatul (2).”

29.

Se introduce următorul articol:

„Articolul 106a

Etichetarea temporară și prezentarea

După transmiterea către Comisie a unei cereri de protecție a unei denumiri de origine sau a unei indicații geografice, producătorii pot indica în etichetarea și prezentarea produsului că a fost depusă o cerere și pot utiliza logourile și indicațiile naționale, în conformitate cu dreptul Uniunii, în special cu Regulamentul (UE) nr. 1169/2011.

Simbolurile Uniunii care indică denumirea de origine protejată sau indicația geografică protejată și indicațiile Uniunii «denumire de origine protejată» sau «indicație geografică protejată» pot să figureze pe etichetă numai după publicarea deciziei de acordare a protecției în privința denumirii de origine sau a indicației geografice respective.

Dacă o cerere este respinsă, eventualele produse viticole etichetate în conformitate cu primul paragraf pot fi comercializate până la epuizarea stocurilor.”

30.

Articolul 111 se elimină.

31.

În partea II titlul II capitolul I secțiunea 2 se adaugă următoarea subsecțiune:

„Subsecțiunea 4

Controale legate de denumirile de origine, de indicațiile geografice și de mențiunile tradiționale

Articolul 116a

Controale

(1)   Statele membre iau măsurile necesare pentru a împiedica utilizarea ilicită a denumirilor de origine protejate, a indicațiilor geografice protejate și a mențiunilor tradiționale protejate menționate în prezentul regulament.

(2)   Statele membre desemnează autoritatea competentă responsabilă cu efectuarea controalelor privind obligațiile stabilite în prezenta secțiune. În acest scop, se aplică articolul 4 alineatele (2) și (4) și articolul 5 alineatele (1), (4) și (5) din Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului (*5).

(3)   În cadrul Uniunii, autoritatea competentă menționată la alineatul (2) din prezentul articol sau unul sau mai multe organisme delegate în înțelesul articolului 3 punctul 5 din Regulamentul (UE) 2017/625 care acționează în calitate de organism de certificare a produselor în conformitate cu criteriile prevăzute la titlul II capitolul III din regulamentul respectiv verifică anual conformitatea cu caietul de sarcini al produsului, atât pe parcursul producerii vinului, cât și în timpul sau după condiționarea acestuia.

(4)   Comisia adoptă acte de punere în aplicare privind:

(a)

comunicarea pe care statele membre trebuie să o transmită Comisiei;

(b)

normele care reglementează autoritatea responsabilă cu verificarea conformității cu caietul de sarcini al produsului, inclusiv în cazul în care zona geografică se află într-o țară terță;

(c)

acțiunile care trebuie întreprinse de statele membre pentru a preveni utilizarea ilicită a denumirilor de origine protejate, a indicațiilor geografice protejate și a mențiunilor tradiționale protejate;

(d)

controalele și verificările care trebuie efectuate de statele membre, inclusiv testările.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 229 alineatul (2).

(*5)  Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2017 privind controalele oficiale și alte activități oficiale efectuate pentru a asigura aplicarea legislației privind alimentele și furajele, a normelor privind sănătatea și bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor și produsele de protecție a plantelor, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 999/2001, (CE) nr. 396/2005, (CE) nr. 1069/2009, (CE) nr. 1107/2009, (UE) nr. 1151/2012, (UE) nr. 652/2014, (UE) 2016/429 și (UE) 2016/2031 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 1/2005 și (CE) nr. 1099/2009 ale Consiliului și a Directivelor 98/58/CE, 1999/74/CE, 2007/43/CE, 2008/119/CE și 2008/120/CE ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 854/2004 și (CE) nr. 882/2004 ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și a Directivelor 89/608/CEE, 89/662/CEE, 90/425/CEE, 91/496/CEE, 96/23/CE, 96/93/CE și 97/78/CE ale Consiliului și a Deciziei 92/438/CEE a Consiliului (Regulamentul privind controalele oficiale) (JO L 95, 7.4.2017, p. 1).”"

32.

Articolul 119 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(i)

litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a)

denumirea categoriei de produse viticole în conformitate cu anexa VII partea II. Pentru categoriile de produse viticole definite în anexa VII partea II punctele 1 și 4-9, atunci când aceste produse au fost supuse unui tratament de dezalcoolizare în conformitate cu anexa VIII partea I secțiunea E, denumirea categoriei este însoțită de:

(i)

termenul «dezalcoolizat», în cazul în care titrul alcoolic volumic dobândit al produsului este de maximum 0,5 %; sau

(ii)

termenul «parțial dezalcoolizat», în cazul în care titrul alcoolic volumic dobândit al produsului este de peste 0,5% și este sub minimul titrului alcoolic volumic dobândit al categoriei înainte de dezalcoolizare.”;

(ii)

se adaugă următoarele litere:

„(h)

declarația nutrițională, în temeiul articolului 9 alineatul (1) litera (l) din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011;

(i)

lista ingredientelor, în temeiul articolului 9 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011;

(j)

în cazul produselor viticole care au fost supuse unui tratament de dezalcoolizare în conformitate cu anexa VIII partea I secțiunea E și cu un titru alcoolic volumic dobândit mai mic de 10 %, data durabilității minimale în temeiul articolului 9 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011.”;

(b)

alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Prin derogare de la alineatul (1) litera (a), în cazul altor produse viticole decât cele care au fost supuse unui tratament de dezalcoolizare în conformitate cu anexa VIII partea I secțiunea E, trimiterea la categoria de produse viticole poate fi omisă pentru vinurile ale căror etichete conțin o denumire de origine protejată sau o indicație geografică protejată.”;

(c)

se adaugă următoarele alineate:

„(4)   Prin derogare de la alineatul (1) litera (h), declarația nutrițională de pe ambalaj sau de pe eticheta aplicată pe acesta poate fi limitată la valoarea energetică, care poate fi exprimată prin utilizarea simbolului «E» pentru energie. În aceste cazuri, declarația nutrițională integrală este furnizată prin mijloace electronice identificate pe ambalaj sau pe eticheta aplicată pe acesta. Respectiva declarație nutrițională nu se afișează împreună cu alte informații destinate vânzării sau comercializării și nu se colectează sau monitorizează datele utilizatorului.

(5)   Prin derogare de la alineatul (1) litera (i), lista ingredientelor poate fi furnizată prin mijloace electronice identificate pe ambalaj sau pe eticheta aplicată pe acesta. În aceste cazuri, se aplică următoarele cerințe:

(a)

nu se colectează sau monitorizează datele utilizatorului;

(b)

lista ingredientelor nu este afișată împreună cu alte informații destinate unor scopuri comerciale sau de marketing; și

(c)

informațiile menționate la articolul 9 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 figurează direct pe ambalaj sau pe eticheta aplicată pe acesta.

Informațiile menționate la primul paragraf litera (c) de la prezentul alineat cuprind cuvântul «conține» urmat de numele substanței sau al produsului, astfel cum sunt enumerate în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1169/2011.”

33.

La articolul 122, alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(a)

litera (b) se modifică după cum urmează:

(i)

punctul (ii) se elimină;

(ii)

se adaugă următorul punct:

„(vi)

normele referitoare la indicarea și denumirea ingredientelor pentru aplicarea articolului 119 alineatul (1) litera (i).”

(b)

la litera (c) se adaugă următorul punct:

„(iii)

termenii care fac referire la o exploatație și condițiile de utilizare a acestora.”;

(c)

la litera (d), punctul (i) se înlocuiește cu următorul text:

„(i)

condițiile de utilizare a anumitor forme de sticle și a sistemelor de închidere, precum și o listă a anumitor forme specifice de sticle;”.

34.

Partea II titlul II capitolul II secțiunea 1 se modifică după cum urmează:

(a)

articolul 124 se elimină;

(b)

subtitlul „Subsecțiunea 1” și titlul acestuia se elimină;

(c)

la articolul 125, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   Acordurile intraprofesionale respectă condițiile de achiziționare prevăzute în anexa X.”;

(d)

subsecțiunile 2 și 3, care cuprind articolele 127-144, se elimină.

35.

La articolul 145 alineatul (3), prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Statele membre care prevăd măsura de restructurare și reconversie a plantațiilor viticole în cadrul planurilor lor strategice PAC, în conformitate cu articolul 58 alineatul (1) primul paragraf litera (a) din Regulamentul (UE) 2021/2115, transmit Comisiei, pe baza registrului plantațiilor viticole, până la data de 1 martie a fiecărui an, un inventar actualizat al potențialului lor de producție.”

36.

Se introduce următorul articol:

„Articolul 147a

Întârzieri în efectuarea plăților pentru vânzarea de vinuri vrac

Prin derogare de la articolul 3 alineatul (1) din Directiva (UE) 2019/633, statele membre pot, la cererea unei organizații interprofesionale recunoscute în temeiul articolului 157 din prezentul regulament care își desfășoară activitatea în sectorul vitivinicol, să prevadă că interdicția menționată la articolul 3 alineatul (1) primul paragraf litera (a) din Directiva (UE) 2019/633 nu se aplică plăților efectuate în temeiul acordurilor de furnizare între producători sau revânzători de vinuri și cumpărătorii lor direcți pentru tranzacțiile de vânzare privind vinuri vrac, cu următoarele condiții:

(a)

în contractele standard să fie prevăzute condiții specifice care permit efectuarea de plăți după 60 de zile pentru tranzacțiile de vânzare privind vinuri vrac cărora statul membru le-a conferit, înainte de 30 octombrie 2021, caracter obligatoriu în temeiul articolului 164 din prezentul regulament, iar această extindere a aplicării contractelor standard să fie reînnoită de statul membru cu începere de la data respectivă fără nicio modificare semnificativă a condițiilor de plată care ar fi în dezavantajul furnizorilor de vinuri vrac; și

(b)

acordurile de furnizare dintre furnizorii de vinuri vrac și cumpărătorii lor direcți să fie multianuale sau să devină multianuale.”

37.

La articolul 148 alineatul (2) litera (c), punctul (i) se înlocuiește cu următorul text:

„(i)

prețul datorat pentru livrare, care:

este fix și este indicat în contract; și/sau

este calculat prin combinarea mai multor factori stabiliți în contract, care pot include indicatori obiectivi, indici și metode de calcul al prețului final care sunt ușor de accesat și de înțeles și care reflectă schimbările condițiilor de piață, volumul livrat și calitatea sau compoziția laptelui crud livrat; indicatorii respectivi se pot baza pe prețurile, producția și costurile de piață relevante; în acest scop, statele membre pot stabili indicatori, în conformitate cu criterii obiective, pe baza unor studii privind producția și lanțul de aprovizionare cu alimente; părțile contractante au posibilitatea de a face trimitere la acești indicatori sau la orice alți indicatori pe care îi consideră relevanți,”

38.

La articolul 149 alineatul (2) litera (c), punctul (i) se înlocuiește cu următorul text:

„(i)

volumul total de lapte crud care face obiectul negocierilor respective să nu depășească 4 % din producția totală a Uniunii;”.

39.

Articolul 150 se elimină.

40.

Articolul 151 se modifică după cum urmează:

(a)

primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Primii cumpărători de lapte crud declară autorității naționale competente cantitatea de lapte crud care le-a fost livrată în cursul fiecărei luni și prețul mediu plătit. Se face distincția între laptele provenit din agricultura ecologică și cel provenit din agricultura neecologică.”;

(b)

al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Statele membre notifică imediat Comisiei cantitățile de lapte crud și prețurile medii menționate la primul paragraf.”

41.

Articolul 152 alineatul (1) litera (c) se modifică după cum urmează:

(a)

punctul (vii) se înlocuiește cu următorul text:

„(vii)

gestionarea și valorificarea produselor secundare, a fluxurilor reziduale și a deșeurilor, în special pentru protecția calității apelor, a solului și a peisajului, ocrotirea sau favorizarea biodiversității și promovarea circularității;”;

(b)

punctul (x) se înlocuiește cu următorul text:

„(x)

gestionarea fondurilor mutuale;”.

42.

Articolul 153 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (2), litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

„(c)

norme care să permită producătorilor membri să exercite un control democratic asupra organizației și deciziilor sale, precum și asupra conturilor și a bugetelor sale;”;

(b)

se introduce următorul alineat:

„(2a)   Statutul unei organizații de producători poate prevedea posibilitatea ca membrii producători să fie în contact direct cu cumpărătorii, cu condiția ca un astfel de contact direct să nu pună în pericol funcția de concentrare a ofertei și de introducere pe piață a produselor exercitată de către organizația de producători. Se consideră că a fost asigurată concentrarea ofertei dacă elementele esențiale ale vânzării, cum ar fi prețul, calitatea și volumul, sunt negociate și stabilite de organizația de producători.”;

(c)

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   Alineatele (1), (2) și (2a) nu se aplică organizațiilor de producători din sectorul laptelui și al produselor lactate.”

43.

La articolul 154 alineatul (1), litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b)

are un număr minim de membri și/sau acoperă un volum minim sau valoarea minimă de producție comercializabilă, care urmează să fie stabilite de statul membru în cauză, în domeniul în care activează; astfel de dispoziții nu împiedică recunoașterea organizațiilor de producători care se ocupă de producția la scară mică;”.

44.

Articolul 157 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (1), partea introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Statele membre pot recunoaște, la cerere, organizații interprofesionale la nivel național și regional și la nivelul zonelor economice menționate la articolul 164 alineatul (2), dintr-un sector specific menționat la articolul 1 alineatul (2) care:”;

(b)

la alineatul (1), litera (c) se modifică după cum urmează:

(i)

punctul (vii) se înlocuiește cu următorul text:

„(vii)

furnizarea de informații și realizarea cercetării necesare inovării, raționalizării, ameliorării și ajustării producției și, dacă este cazul, a procesării și a comercializării spre produse mai adaptate cerințelor pieței, gusturilor și așteptărilor consumatorilor, în special în materie de calitate a produselor, inclusiv particularitățile produselor cu denumire de origine protejată sau cu indicație geografică protejată, de protecție a mediului, de acțiune climatică și de sănătate și bunăstare a animalelor;”;

(ii)

punctul (xiv) se înlocuiește cu următorul text:

„(xiv)

contribuția la gestionarea produselor secundare și conceperea de inițiative pentru valorificarea acestora și contribuția la reducerea și gestionarea deșeurilor;”;

(iii)

punctul (xvi) se înlocuiește cu următorul text:

„(xvi)

promovarea și punerea în aplicare a unor măsuri de prevenire, control și gestionare a sănătății animalelor, a protecției plantelor și a riscurilor de mediu, inclusiv prin crearea și gestionarea unor fonduri mutuale sau prin contribuția la astfel de fonduri, pentru a plăti o compensație financiară fermierilor pentru costurile și pierderile economice rezultate din promovarea și aplicarea acestei categorii de măsuri;”;

(c)

alineatul (1a) se înlocuiește cu următorul text:

„(1a)   Statele membre pot, la cerere, să decidă să acorde mai multe recunoașteri unei organizații interprofesionale care își desfășoară activitatea în mai multe sectoare menționate la articolul 1 alineatul (2), cu condiția ca organizația interprofesională să îndeplinească condițiile prevăzute la alineatul (1) pentru fiecare sector pentru care dorește să obțină recunoaștere.”;

(d)

alineatul (3) se elimină.

45.

Articolul 158 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (1) se introduce următoarea literă:

„(ca)

să urmărească obținerea unei reprezentări echilibrate a organizațiilor din etapele lanțului de aprovizionare menționate la articolul 157 alineatul (1) litera (a) care constituie organizația interprofesională;”;

(b)

alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4)   Statele membre pot recunoaște organizațiile interprofesionale din toate sectoarele existente anterior datei de 1 ianuarie 2014, indiferent dacă au fost recunoscute la cerere sau au fost instituite prin lege, chiar dacă nu îndeplinesc condiția prevăzută la articolul 157 alineatul (1) litera (b).”

46.

Articolul 163 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text:

„(1)   Statele membre pot recunoaște organizațiile interprofesionale din sectorul laptelui și al produselor lactate care:

(a)

îndeplinesc cerințele prevăzute la articolul 157;

(b)

își desfășoară activitățile în una sau mai multe regiuni din teritoriul în cauză;

(c)

reprezintă o cotă importantă din activitățile economice menționate la articolul 157 alineatul (1) litera (a);

(d)

nu sunt implicate în producția, procesarea sau comercializarea produselor din sectorul laptelui și al produselor lactate.

(2)   Statele membre pot decide că organizațiile interprofesionale care au fost recunoscute anterior datei de 2 aprilie 2012 în baza dreptului intern și care îndeplinesc condițiile stabilite la alineatul (1) din prezentul articol trebuie considerate recunoscute ca organizații interprofesionale în conformitate cu articolul 157 alineatul (1).”;

(b)

la alineatul (3), litera (d) se înlocuiește cu următorul text:

„(d)

retrag recunoașterea în cazul în care nu mai sunt îndeplinite cerințele și condițiile privind recunoașterea prevăzute la prezentul articol;”.

47.

Articolul 164 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   În sensul prezentei secțiuni, o «zonă economică» înseamnă o zonă geografică formată din regiuni de producție adiacente sau învecinate în care există condiții omogene de producție și de comercializare sau, pentru produsele cu denumire de origine protejată sau indicație geografică protejată recunoscută în temeiul dreptului Uniunii, zona geografică indicată în caietul de sarcini al produsului.”;

(b)

alineatul (4) se modifică după cum urmează:

(i)

literele (l), (m) și (n) se înlocuiesc cu următorul text:

„(l)

utilizarea semințelor certificate, cu excepția cazului în care sunt utilizate pentru producția ecologică în înțelesul Regulamentului (UE) 2018/848, și monitorizarea calității produselor;

(m)

prevenirea și gestionarea riscurilor fitosanitare, de sănătate a animalelor, de siguranță alimentară sau de mediu;

(n)

gestionarea și valorificarea produselor secundare.”;

(ii)

al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Normele respective nu produc niciun fel de prejudicii celorlalți operatori și nu împiedică accesul noilor operatori din statul membru în cauză sau din Uniune și nu au niciunul dintre efectele menționate la articolul 210 alineatul (4), nici nu sunt incompatibile în alt mod cu dreptul Uniunii sau cu normele naționale în vigoare.”

48.

Articolul 165 se înlocuiește cu următorul text:

Articolul 165

Contribuțiile financiare ale producătorilor nemembri

„Dacă aplicarea normelor unei organizații de producători recunoscute, ale unei asociații recunoscute a organizațiilor de producători sau ale unei organizații interprofesionale recunoscute este extinsă în temeiul articolului 164, iar activitățile reglementate prin normele menționate țin de interesul economic general al operatorilor economici ale căror activități sunt legate de produsele în cauză, statul membru care a acordat recunoașterea poate decide, după consultarea părților interesate relevante, ca operatorii economici individuali sau grupurile de operatori care nu sunt membri ai organizației, dar care beneficiază de activitățile respective să achite organizației valoarea integrală sau parțială a contribuțiilor financiare plătite de membrii acesteia, în măsura în care aceste contribuții sunt destinate să acopere costurile rezultate în mod direct în urma desfășurării uneia sau a mai multora dintre activitățile în cauză. Orice organizație care primește contribuții de la producătorii nemembri în temeiul prezentului articol pune la dispoziție, la cererea unui producător membru sau nemembru care contribuie financiar la activitățile organizației, acele părți din bugetul său anual care se referă la desfășurarea activităților enumerate la articolul 164 alineatul (4).”

49.

Se introduce următorul articol:

„Articolul 166a

Regularizarea ofertei de produse agricole cu denumire de origine protejată sau indicație geografică protejată

(1)   Fără a aduce atingere articolelor 167 și 167a din prezentul regulament, la solicitarea unei organizații de producători sau a unei asociații de organizații de producători recunoscute în temeiul articolului 152 alineatul (1) sau al articolului 161 alineatul (1) din prezentul regulament, a unei organizații interprofesionale recunoscute în temeiul articolului 157 alineatul (1) din prezentul regulament, a unui grup de operatori astfel cum se menționează la articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 sau a unui grup de producători astfel cum se menționează la articolul 95 alineatul (1) din prezentul regulament, statele membre pot stabili, pentru o perioadă limitată, norme cu caracter obligatoriu privind regularizarea ofertei de produse agricole menționate la articolul 1 alineatul (2) din prezentul regulament care beneficiază de o denumire de origine protejată sau de o indicație geografică protejată în temeiul articolului 5 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 sau în temeiul articolului 93 alineatul (1) literele (a) și (b) din prezentul regulament.

(2)   Normele menționate la alineatul (1) de la prezentul articol sunt condiționate de existența unui acord prealabil care se încheie între cel puțin două treimi dintre producătorii produsului astfel cum se menționează la alineatul (1) de la prezentul articol sau reprezentanții acestora, reprezentând cel puțin două treimi din producția produsului respectiv în zona geografică menționată la articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 sau la articolul 93 alineatul (1) litera (a) punctul (iii) și litera (b) punctul (iv) din prezentul regulament pentru vin. În cazul în care producția produsului menționat la alineatul (1) de la prezentul articol implică procesarea, iar caietul de sarcini al produsului menționat la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 sau la articolul 94 alineatul (2) din prezentul regulament restricționează aprovizionarea cu materii prime la o anumită zonă geografică, statele membre solicită, în sensul normelor care urmează să fie stabilite în conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol:

(a)

ca producătorii materiilor prime menționate în zona geografică respectivă, să fie consultați înainte de încheierea acordului menționat la prezentul alineat; sau

(b)

ca cel puțin două treimi dintre producătorii materiilor prime sau reprezentanții acestora, reprezentând cel puțin două treimi din producția de materii prime utilizate pentru procesare în zona geografică respectivă să fie, de asemenea, părți la acordul menționat la prezentul alineat.

(3)   Prin derogare de la alineatul (2) din prezentul articol, în cazul producției de brânzeturi care beneficiază de o denumire de origine protejată sau de o indicație geografică protejată, normele menționate la alineatul (1) din prezentul articol sunt condiționate de existența unui acord prealabil între cel puțin două treimi dintre producătorii de lapte, sau reprezentanții acestora, reprezentând cel puțin două treimi din laptele crud utilizat pentru producția brânzeturilor respective și, atunci când este relevant, cel puțin două treimi din producătorii brânzeturilor respective, sau reprezentanții acestora, reprezentând cel puțin două treimi din producția brânzeturilor respective în zona geografică menționată la articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

În sensul primului paragraf de la prezentul alineat, în cazul brânzeturilor care beneficiază de o indicație geografică protejată, zona geografică de origine a laptelui crud, astfel cum a fost stabilită în caietul de sarcini al produsului pentru brânzeturi, este aceeași cu zona geografică menționată la articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 în legătură cu brânzeturile respective.

(4)   Normele menționate la alineatul (1):

(a)

se referă doar la regularizarea ofertei pentru produsul respectiv și, dacă este cazul, materia primă și au scopul de a adapta oferta pentru tipul respectiv de produs la cerere;

(b)

afectează doar produsul în cauză și, dacă este cazul, materia primă în cauză;

(c)

pot fi obligatorii pe o perioadă de cel mult trei ani, dar pot fi reînnoite după respectiva perioadă, ca urmare a unei noi solicitări, astfel cum se menționează la alineatul (1);

(d)

nu prejudiciază comercializarea altor produse decât cele vizate de normele respective;

(e)

nu se pot referi la tranzacții care au loc după prima comercializare a produsului în cauză;

(f)

nu permit fixarea prețurilor, inclusiv atunci când prețurile sunt stabilite cu titlu orientativ sau de recomandare;

(g)

nu indisponibilizează un procent excesiv din produsul în cauză, care ar fi în mod normal disponibil;

(h)

nu sunt discriminatorii, nu constituie un obstacol pentru nou-veniții pe piață și nu aduc prejudicii micilor producători;

(i)

contribuie la menținerea calității produsului în cauză sau la dezvoltarea produsului în cauză;

(j)

nu aduc atingere articolului 149 și articolului 152 alineatul (1a).

(5)   Normele menționate la alineatul (1) se publică într-o publicație oficială a statelor membre în cauză.

(6)   Statele membre efectuează controale pentru a asigura respectarea condițiilor stabilite la alineatul (4). În cazul în care autoritățile naționale competente descoperă că aceste condiții nu sunt respectate, statele membre abrogă normele menționate la alineatul (1).

(7)   Statele membre notifică fără întârziere Comisiei normele menționate la alineatul (1) pe care le-au adoptat. Comisia informează alte state membre cu privire la toate notificările unor astfel de norme.

(8)   Comisia poate adopta oricând acte de punere în aplicare care să oblige un stat membru să abroge normele stabilite de respectivul stat membru în conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol în cazul în care Comisia constată că normele respective nu respectă condițiile stabilite la alineatul (4) din prezentul articol, că împiedică sau denaturează concurența pe un segment substanțial al pieței interne sau că periclitează liberul schimb sau realizarea obiectivelor stabilite la articolul 39 din TFUE. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă fără a se aplica procedurile menționate la articolul 229 alineatele (2) și (3) din prezentul regulament.”

50.

La articolul 168 alineatul (4) litera (c), punctul (i) se înlocuiește cu următorul text:

„(i)

prețul datorat pentru livrare, care:

este fix și este indicat în contract și/sau

se calculează prin combinarea mai multor factori stabiliți în contract, care pot include indicatori obiectivi, care se pot baza pe prețurile, producția și costurile de piață relevante, precum și indici și metode de calcul al prețului final care sunt ușor de accesat și de înțeles și care reflectă schimbările condițiilor de piață, cantitățile livrate și calitatea sau compoziția produselor agricole livrate; în acest scop, statele membre pot stabili indicatori, în conformitate cu criterii obiective, pe baza unor studii privind producția și lanțul de aprovizionare cu alimente; părțile contractante au posibilitatea de a face trimitere la acești indicatori sau la orice alți indicatori pe care îi consideră relevanți.”

51.

Articolul 172 se elimină.

52.

Articolul 172a se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 172a

Repartizarea valorii

Fără a aduce atingere niciunei clauze specifice de repartizare a valorii în sectorul zahărului, fermierii, inclusiv asociațiile de fermieri, pot conveni cu operatorii din aval asupra unor clauze de repartizare a valorii, inclusiv în ceea ce privește câștigurile și pierderile de pe piață, pentru a stabili modul în care urmează să fie repartizată între ei orice evoluție a prețurilor relevante de pe piață pentru produsele în cauză sau de pe alte piețe ale produselor de bază.

Articolul 172b

Orientări din partea organizațiilor interprofesionale pentru vânzarea strugurilor pentru vinurile cu denumire de origine protejată/ sau indicație geografică protejată

Prin derogare de la articolul 101 alineatul (1) din TFUE, organizațiile interprofesionale recunoscute în temeiul articolului 157 din prezentul regulament care își desfășoară activitatea în sectorul vitivinicol pot furniza indicatori neobligatorii de orientare a prețurilor privind vânzarea strugurilor destinați producției de vinuri cu denumire de origine protejată sau cu indicație geografică protejată, cu condiția ca aceste orientări să nu elimine concurența în ceea ce privește o parte substanțială a produselor în cauză.”

53.

La articolul 182 alineatul (1), paragraful al doilea se înlocuiește cu următorul text:

„Volumul de declanșare este egal cu 125 %, 110 % sau 105 %, în funcție de nivelul oportunităților de acces pe piață, definite ca importuri exprimate ca procent din consumul intern corespunzător din ultimii trei ani, care poate fi mai mic sau egal cu 10 %, mai mare de 10 % dar mai mic sau egal cu 30 % sau, respectiv, mai mare de 30 %.

În cazul în care consumul intern nu este luat în considerare, volumul de declanșare este egal cu 125 %.”

54.

Articolele 192 și 193 se elimină.

55.

La capitolul IV se adaugă următorul articol:

„Articolul 193a

Suspendarea taxelor la import pentru melasă

(1)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 227 pentru completarea prezentul regulament prin stabilirea de norme pentru suspendarea taxelor la import, în totalitate sau parțial, pentru melasa care se încadrează la codul NC 1703.

(2)   În aplicarea normelor menționate la alineatul (1) din prezentul articol, Comisia poate adopta acte de punere în aplicare pentru a suspenda, în totalitate sau parțial, taxele la import pentru melasa care se încadrează la codul NC 1703, fără a aplica procedura menționată la articolul 229 alineatul (2) sau (3).”

56.

În partea III, capitolul VI, care cuprinde articolele 196-204, se elimină.

57.

La articolul 206, primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„În absența unor dispoziții contrare din prezentul regulament și în conformitate cu articolul 42 din TFUE, articolele 101-106 din TFUE și dispozițiile de punere în aplicare a acestora, sub rezerva dispozițiilor articolelor 207-210a din prezentul regulament, se aplică tuturor acordurilor, deciziilor și practicilor menționate la articolul 101 alineatul (1) și la articolul 102 din TFUE care se referă la producția sau comerțul cu produse agricole.”

58.

Articolul 208 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 208

Poziția dominantă

În sensul prezentului capitol, «poziție dominantă» înseamnă situația de putere economică de care se bucură o întreprindere care îi dă acesteia capacitatea de a împiedica menținerea unei concurențe efective pe piața relevantă prin oferirea posibilității de a-și asuma, într-o măsură apreciabilă, un comportament independent față de concurenții săi, de furnizorii sau de clienții săi și, în cele din urmă, de consumatori.”

59.

Articolul 210 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text:

„(1)   Articolul 101 alineatul (1) din TFUE nu se aplică acordurilor, deciziilor și practicilor concertate ale organizațiilor interprofesionale recunoscute în temeiul articolului 157 din prezentul regulament care sunt necesare pentru atingerea obiectivelor menționate la articolul 157 alineatul (1) litera (c) din prezentul regulament sau, în ceea ce privește sectorul uleiului de măsline și al măslinelor de masă și sectorul tutunului, a obiectivelor menționate la articolul 162 din prezentul regulament, și care nu sunt incompatibile cu dreptul Uniunii în temeiul alineatului (4) de la prezentul articol.

Acordurile, deciziile și practicile concertate care îndeplinesc condițiile menționate la primul paragraf din prezentul alineat nu sunt interzise, nefiind nevoie de nicio decizie prealabilă în acest sens.

(2)   Organizațiile interprofesionale recunoscute pot solicita un aviz din partea Comisiei cu privire la compatibilitatea cu prezentul articol a acordurilor, deciziilor și practicilor concertate astfel cum se menționează la alineatul (1) de la prezentul articol. Comisia îi trimite organizației interprofesionale solicitante avizul său în termen de patru luni de la primirea unei cereri complete.

În cazul în care constată, în orice moment după emiterea unui aviz, că nu mai sunt îndeplinite condițiile menționate la alineatul (1) de la prezentul articol, Comisia declară că articolul 101 alineatul (1) din TFUE se aplică în viitor acordului, deciziei sau practicii concertate în cauză și informează organizația interprofesională în consecință.

Comisia poate să modifice conținutul unui aviz din proprie inițiativă sau la cererea unui stat membru, în special dacă organizația interprofesională solicitantă a furnizat informații incorecte sau a utilizat avizul în mod abuziv.”;

(b)

alineatele (3), (5) și (6) se elimină.

60.

Se introduce următorul articol:

„Articolul 210a

Inițiative verticale și orizontale în materie de durabilitate

(1)   Articolul 101 alineatul (1) din TFUE nu se aplică acordurilor, deciziilor și practicilor concertate ale producătorilor de produse agricole care sunt legate de producția de produse agricole sau comerțul cu acestea și care vizează aplicarea unui standard de durabilitate mai ridicat decât cel prevăzut de dreptul Uniunii sau de dreptul intern, cu condiția ca respectivele acorduri, decizii și practici concertate să impună numai restrângeri ale concurenței care sunt indispensabile pentru atingerea respectivului standard.

(2)   Alineatul (1) se aplică acordurilor, deciziilor și practicilor concertate ale producătorilor de produse agricole la care sunt părți mai mulți producători sau la care sunt părți unul sau mai mulți producători și unul sau mai mulți operatori la diferite niveluri de producție, procesare și comercializare și la diferite niveluri ale lanțului de aprovizionare cu alimente, inclusiv distribuție.

(3)   În sensul alineatului (1), «standard de durabilitate» înseamnă un standard care urmărește să contribuie la unul sau mai multe dintre următoarele obiective:

(a)

obiective de mediu, inclusiv atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, utilizarea durabilă și protejarea peisajelor, a apei și a solului, tranziția către o economie circulară, inclusiv reducerea risipei alimentare, prevenirea și controlul poluării, precum și protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor;

(b)

producția de produse agricole în moduri care reduc utilizarea pesticidelor și gestionează riscurile rezultate în urma unei astfel de utilizări sau care reduc pericolul rezistenței la antimicrobiene în producția agricolă; și

(c)

sănătatea și bunăstarea animalelor.

(4)   Acordurile, deciziile și practicile concertate care îndeplinesc condițiile menționate la prezentul articol nu sunt interzise, nefiind nevoie de nicio decizie prealabilă în acest sens.

(5)   Comisia emite orientări pentru operatori privind condițiile de aplicabilitate a prezentului articol până la 8 decembrie 2023.

(6)   De la 8 decembrie 2023 producătorii, astfel cum se menționează la alineatul (1) pot solicita un aviz din partea Comisiei cu privire la compatibilitatea cu prezentul articol a acordurilor, deciziilor și practicilor concertate astfel cum se menționează la alineatul (1). Comisia îi trimite solicitantului avizul său în termen de patru luni de la primirea unei cereri complete.

În cazul în care constată, în orice moment după emiterea unui aviz, că nu mai sunt îndeplinite condițiile menționate la alineatele (1), (3) și (7) de la prezentul articol, Comisia declară că articolul 101 alineatul (1) din TFUE se aplică în viitor acordului, deciziei sau practicii concertate în cauză și informează producătorii în consecință.

Comisia poate să modifice conținutul unui aviz din proprie inițiativă sau la cererea unui stat membru, în special dacă solicitantul a furnizat informații incorecte sau a utilizat avizul în mod abuziv.

(7)   Autoritatea națională în domeniul concurenței astfel cum se menționează la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 poate decide în cazuri individuale că, în viitor, unul sau mai multe dintre acordurile, deciziile și practicile concertate menționate la alineatul (1) trebuie să fie modificate, să fie întrerupte sau să nu aibă loc sub nicio formă, în cazul în care consideră că o astfel de decizie este necesară pentru a evita excluderea concurenței sau că sunt periclitate obiectivele prevăzute la articolul 39 din TFUE.

În cazul acordurilor, deciziilor și practicilor concertate referitoare la mai multe state membre, decizia menționată la primul paragraf de la prezentul alineat se adoptă de către Comisie, fără aplicarea procedurilor menționate la articolul 229 alineatele (2) și (3).

Atunci când acționează în conformitate cu primul paragraf de la prezentul alineat, autoritatea națională din domeniul concurenței informează Comisia în scris după inițierea primei măsuri oficiale din cadrul investigației și anunță Comisia în privința oricăror decizii rezultate, imediat după adoptarea acestora.

Deciziile menționate la prezentul alineat nu se aplică anterior datei notificării lor către întreprinderile în cauză.”

61.

Articolul 212 se elimină.

62.

Articolul 214a se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 214a

Plăți naționale pentru anumite sectoare din Finlanda

Sub rezerva autorizării de către Comisie, pentru perioada 2023-2027, Finlanda poate continua să acorde ajutoarele naționale pe care le-a acordat producătorilor în 2022 în temeiul prezentului articol cu condiția ca:

(a)

cuantumul total al ajutorului pentru venit să fie degresiv pe parcursul întregii perioade, iar în 2027 să nu depășească 67 % din cuantumul acordat în 2022; și

(b)

înainte de a da curs acestei posibilități, să se fi utilizat pe deplin schemele de sprijin din cadrul PAC pentru sectoarele în cauză.

Comisia adoptă autorizarea fără a aplica procedura menționată la articolul 229 alineatul (2) sau (3) din prezentul regulament.”

63.

La articolul 218 alineatul (2), rândul pentru Regatul Unit se elimină.

64.

Articolul 219 alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(a)

primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Pentru a reacționa în mod eficient și concret la amenințările de perturbare a pieței cauzate de majorări sau reduceri semnificative de preț pe piețele interne ori externe sau la alte evenimente și circumstanțe care perturbă sau amenință să perturbe piața în cauză într-un mod semnificativ, în cazul în care situația respectivă sau efectele ei pe piață sunt susceptibile să continue sau să se agraveze, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 227, acte delegate prin care se stabilesc măsurile necesare pentru a aborda situația respectivă de pe piață, cu respectarea eventualelor obligații rezultate din acorduri internaționale încheiate în conformitate cu TFUE și cu condiția ca orice alte măsuri disponibile în temeiul prezentului regulament să se dovedească insuficiente sau inadecvate.”;

(b)

paragraful al patrulea se înlocuiește cu următorul text:

„Aceste măsuri pot să extindă sau să modifice, în măsura în care este necesar și pentru perioada de timp necesară pentru a se aborda perturbarea pieței sau amenințarea la adresa acesteia, domeniul de aplicare, durata sau alte aspecte ale altor măsuri prevăzute în cadrul prezentului regulament, pot să ajusteze ori să suspende taxele la import, în totalitate sau parțial, inclusiv pentru anumite cantități sau perioade, după caz, sau pot să ia forma unui sistem voluntar temporar de reducere a producției, în special în caz de producție excesivă.”

65.

Partea V capitolul I secțiunea 2 se modifică după cum urmează:

(a)

titlul se înlocuiește cu următorul text:

„Măsuri de sprijinire a pieței legate de boli ale animalelor, de organisme dăunătoare plantelor și de pierderea încrederii consumatorilor ca urmare a unor riscuri pentru sănătatea publică, a animalelor sau a plantelor”;

(b)

articolul 220 se modifică după cum urmează:

(i)

titlul se înlocuiește cu următorul text:

„Măsuri privind boli ale animalelor, organisme dăunătoare plantelor și pierderea încrederii consumatorilor ca urmare a unor riscuri pentru sănătatea publică, a animalelor sau a plantelor”;

(ii)

la alineatul (1), litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a)

restricțiile asupra schimburilor comerciale din interiorul Uniunii și asupra celor cu țările terțe, care pot rezulta din aplicarea măsurilor de combatere a răspândirii bolilor la animale sau a organismelor dăunătoare plantelor; și”;

(iii)

la alineatul (2), se introduce următoarea literă:

„(-a)

fructe și legume;”;

(iv)

alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4)   Măsurile prevăzute la alineatul (1) primul paragraf litera (a) pot fi luate numai dacă statul membru în cauză a luat măsuri sanitare, veterinare sau fitosanitare pentru a permite stoparea rapidă a bolilor sau pentru a monitoriza, controla, eradica sau stopa dăunătorii și doar în măsura necesară și pe durata strict necesară pentru sprijinirea acestei piețe.”

66.

În partea V, se introduc următorul capitol și următoarele articole:

„Capitolul Ia

Transparența pieței

Articolul 222a

Observatoare ale piețelor la nivelul Uniunii

(1)   Pentru a îmbunătăți transparența în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente, pentru a furniza informații cu privire la opțiunile pe care le au operatorii economici și autoritățile publice, pentru a facilita monitorizarea evoluțiilor pieței și a amenințărilor de perturbare a pieței, Comisia instituie observatoare ale piețelor la nivelul Uniunii.

(2)   Comisia poate decide pentru care sectoare agricole dintre cele menționate la articolul 1 alineatul (2) se instituie observatoare ale piețelor la nivelul Uniunii.

(3)   Observatoarele piețelor la nivelul Uniunii pun la dispoziție datele statistice și informațiile necesare pentru monitorizarea evoluțiilor pieței și a amenințărilor de perturbare a pieței, în special privind:

(a)

producția, aprovizionarea și stocurile;

(b)

prețurile, costurile și, pe cât posibil, marjele de profit la toate nivelurile lanțului de aprovizionare cu alimente;

(c)

previziunile referitoare la piață pe termen scurt și mediu;

(d)

importurile și exporturile de produse agricole, în special rata de utilizare a contingentelor tarifare pentru importul de produse agricole în Uniune.

Observatoarele piețelor la nivelul Uniunii elaborează rapoarte care conțin elementele menționate la primul paragraf.

(4)   Statele membre colectează informațiile menționate la alineatul (3) și le transmit Comisiei.

Articolul 222b

Raportarea de către Comisie cu privire la evoluțiile pieței

(1)   În rapoartele lor, observatoarele piețelor la nivelul Uniunii instituite în temeiul articolului 222a identifică amenințările de perturbare a pieței cauzate de majorări sau reduceri semnificative ale prețurilor pe piețele interne ori externe sau de alte evenimente și circumstanțe având efecte similare.

(2)   Comisia prezintă periodic Parlamentului European și Consiliului informații privind situația pieței pentru produsele agricole, cauzele perturbărilor pieței și măsurile posibile care trebuie luate ca răspuns la respectivele perturbări ale pieței, în special măsurile prevăzute în partea II titlul I capitolul 1 și la articolele 219, 220, 221 și 222, precum și justificarea pentru respectivele măsuri.”

67.

La articolul 223 alineatul (1), paragraful al doilea se înlocuiește cu următorul text:

„Informațiile obținute pot fi transmise sau puse la dispoziția organizațiilor internaționale, a autorităților Uniunii și naționale pentru piețele financiare și a autorităților competente din țările terțe și pot fi făcute publice, sub rezerva protecției datelor cu caracter personal și a interesului legitim al întreprinderilor în protecția secretelor lor de afaceri, inclusiv prețurile.

Comisia cooperează și face schimb de informații cu autoritățile competente desemnate în conformitate cu articolul 22 din Regulamentul (UE) nr. 596/2014 și cu Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) pentru a le ajuta în îndeplinirea sarcinilor lor în temeiul Regulamentului (UE) nr. 596/2014.”

68.

Articolul 225 se modifică după cum urmează:

(a)

litera (a) se elimină;

(b)

literele (b) și (c) se elimină;

(c)

litera (d) se înlocuiește cu următorul text:

„(d)

până la 31 decembrie 2025 și ulterior, o dată la șapte ani, cu privire la aplicarea în toate statele membre a normelor de concurență în ceea ce privește sectorul agricol, astfel cum sunt prevăzute în prezentul regulament;”

(d)

se introduc următoarele litere:

„(da)

până la 31 decembrie 2023, cu privire la observatoarele piețelor la nivelul Uniunii instituite în conformitate cu articolul 222a;

(db)

până la 31 decembrie 2023 și ulterior, o dată la trei ani, cu privire la utilizarea măsurilor de criză adoptate în special în temeiul articolelor 219-222;

(dc)

până la 31 decembrie 2024, cu privire la utilizarea noilor tehnologii ale informației și comunicațiilor în vederea asigurării unui grad mai ridicat de transparență a piețelor, astfel cum se menționează la articolul 223;

(dd)

până la 30 iunie 2024, cu privire la denumirile comerciale și clasificarea carcaselor în sectorul cărnii de oaie și de capră;”.

69.

În partea V, capitolul III, care cuprinde articolul 226, se elimină.

70.

Anexa I se modifică după cum urmează:

(a)

în partea I litera (a), primul și al doilea rând (codurile NC 0709 99 60 și 0712 90 19) se elimină;

(b)

în partea I litera (d), rubrica de pe primul rând (codul NC 0714) se înlocuiește cu următorul text:

„ex 0714 – Rădăcini de manioc, de arorut sau de salep și rădăcini și tuberculi similari, cu conținut ridicat de fecule sau inulină, proaspete, refrigerate, congelate sau uscate, tăiate sau nu în bucăți sau aglomerate sub formă de pelete, cu excepția batatelor de la subpoziția 0714 20 și a topinamburilor de la subpoziția ex 0714 90 90; miez de sagotier”;

(c)

partea IX se modifică după cum urmează:

(i)

descrierea de pe al cincilea rând (codul NC 0706) se înlocuiește cu următorul text:

„Morcovi, napi, sfeclă roșie pentru salată, barba-caprei, țelină de rădăcină, ridichi și rădăcinoase comestibile similare (22), în stare proaspătă sau refrigerată

(22)  Inclusiv guliile furajere.”;"

(ii)

descrierea de pe al optulea rând (codul NC ex 0709) se înlocuiește cu următorul text:

„Alte legume în stare proaspătă sau refrigerată, cu excepția legumelor de la subpozițiile 0709 60 91, 0709 60 95, ex 0709 60 99 din genul Pimenta, 0709 92 10 și 0709 92 90”;

(iii)

se introduc următoarele rânduri:

„0714 20 batate

ex 0714 90 90 topinamburi”;

(d)

în partea X, excluderile pentru porumbul dulce se elimină;

(e)

în partea XII se adaugă următoarea literă:

„(e)

ex 2202 99 19: - - - Alte vinuri dezalcoolizate cu un titru alcoolic volumic care nu depășește 0,5 %”;

(f)

în partea XXIV secțiunea 1, rubrica „0709 60 99” se înlocuiește cu următorul text:

„ex 0709 60 99: - - - Altele, din genul Pimenta”.

71.

În anexa II, partea II se modifică după cum urmează:

(a)

în secțiunea A punctul 4, a doua teză se elimină;

(b)

secțiunea B se elimină.

72.

Anexa III se modifică după cum urmează:

(a)

titlul se înlocuiește cu următorul text:

„CALITATEA STANDARD PENTRU OREZ ȘI ZAHĂR MENȚIONATĂ LA ARTICOLUL 1a DIN REGULAMENTUL (UE) nr. 1370/2013 (*6)

(*6)  Regulamentul (UE) nr. 1370/2013 al Consiliului din 16 decembrie 2013 privind măsuri pentru stabilirea anumitor ajutoare și restituții în legătură cu organizarea comună a piețelor produselor agricole (JO L 346, 20.12.2013, p. 12)”;"

(b)

în partea B, secțiunea I se elimină.

73.

Anexa VI se elimină.

74.

Anexa VII se modifică după cum urmează:

(a)

partea I se modifică după cum urmează:

(i)

la punctul II se adaugă următorul paragraf:

„La cererea unui grup menționat la articolul 3 punctul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, statul membru relevant poate decide că condițiile menționate la acest punct nu se aplică pentru carnea de bovine cu o denumire de origine protejată sau o indicație geografică protejată în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 înregistrată înainte de 29 iunie 2007.”;

(ii)

la punctul III subpunctul 1 litera (A), rândul pentru Regatul Unit se elimină;

(iii)

la punctul III subpunctul 1 litera (B), rândul pentru Regatul Unit se elimină;

(b)

partea II se modifică după cum urmează:

(i)

se adaugă următoarea parte introductivă:

„Categoriile de produse viticole sunt cele prevăzute la punctele 1-17. Categoriile de produse viticole prevăzute la punctul 1 și la punctele 4-9 pot fi supuse unui tratament de dezalcoolizare totală sau parțială în conformitate cu anexa VIII secțiunea E partea I, după ce și-au atins pe deplin caracteristicile respective, astfel cum sunt descrise la punctele respective.”;

(ii)

la punctul 3, litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a)

are un titru alcoolic volumic dobândit de cel puțin 15 % vol., și de cel mult 22 % vol. În mod excepțional, pentru vinurile supuse procesului de învechire pe parcursul unor perioade îndelungate, aceste limite pot fi diferite în cazul anumitor vinuri licoroase cu o denumire de origine sau cu o indicație geografică de pe lista stabilită de Comisie prin intermediul unor acte delegate adoptate în conformitate cu articolul 75 alineatul (2), dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

vinurile supuse procesului de învechire corespund definiției de vin licoros; și

titrul alcoolic volumic dobândit al vinului învechit nu este mai mic de 14 % vol.;”;

(c)

apendicele I se modifică după cum urmează:

(i)

punctul 1 litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

„(c)

în Belgia, Danemarca, Estonia, Irlanda, Lituania, Țările de Jos, Polonia și Suedia: zonele viticole din aceste state membre;”;

(ii)

la punctul 2 litera (g), termenul „zona” se înlocuiește cu termenul „regiunea vitivinicolă”;

(iii)

punctul 4 litera (f) se înlocuiește cu următorul text:

„(f)

în România, suprafețele cultivate cu viță-de-vie din următoarele regiuni viticole: Dealurile Munteniei și Olteniei cu plantațiile viticole Dealurile Buzăului, Dealu Mare, Severinului și Plaiurile Drâncei, Colinele Dobrogei, Terasele Dunării, regiunea viticolă sudică, inclusiv zonele nisipoase și alte regiuni favorabile;”;

(iv)

punctul 4 litera (g) se înlocuiește cu următorul text:

„(g)

în Croația, suprafețele cultivate cu viță-de-vie din următoarele subregiuni: Hrvatska Istra, Hrvatsko primorje și Dalmatinska zagora.”;

(v)

la punctul 6 se adaugă următoarea literă:

„(h)

în Croația, suprafețele cultivate cu viță-de-vie din următoarele subregiuni: Sjeverna Dalmacija și Srednja i Južna Dalmacija.”

75.

Anexa VIII se modifică după cum urmează:

(a)

partea I se modifică după cum urmează:

(i)

titlul se înlocuiește cu următorul text:

„Îmbogățirea, acidifierea și dezacidifierea în anumite zone viticole și dezalcoolizarea”;

(ii)

în secțiunea B punctul 7, litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b)

să crească titrul alcoolic volumic dobândit total al produselor menționate la punctul 6 pentru producția de vinuri cu denumire de origine protejată sau cu indicație geografică protejată până la un nivel care urmează să fie stabilit de statele membre.”;

(iii)

secțiunea C se înlocuiește cu următorul text:

„C.   Acidificare și dezacidificare

1.

Strugurii proaspeți, mustul de struguri, mustul de struguri parțial fermentat, vinul nou aflat încă în fermentație și vinul pot face obiectul acidificării și dezacidificării.

2.

Acidificarea produselor menționate la punctul 1 se poate face doar până la limita maximă de 4 g/l, exprimată în acid tartric, sau 53,3 miliechivalenți pe litru.

3.

Dezacidificarea vinurilor se poate face doar până la limita maximă de 1 g/l, exprimată în acid tartric, sau 13,3 miliechivalenți pe litru.

4.

Mustul de struguri destinat concentrării poate face obiectul unei dezacidificări parțiale.

5.

Acidificarea și îmbogățirea, în afara cazurilor de derogare care urmează să fie adoptate de Comisie prin intermediul unor acte delegate în temeiul articolului 75 alineatul (2), precum și acidificarea și dezacidificarea aceluiași produs se exclud reciproc.”;

(iv)

în secțiunea D, punctul 3 se înlocuiește cu următorul text:

„3.

Acidificarea și dezacidificarea vinurilor nu pot avea loc decât în zona vitivinicolă în care au fost recoltați strugurii utilizați pentru fabricarea vinului respectiv.”;

(v)

se adaugă următoarea secțiune:

„E.   Procedee de dezalcoolizare

Fiecare dintre următoarele procedee de dezalcoolizare enumerate mai jos, indiferent dacă sunt utilizate în mod independent sau în combinație cu alte procedee de dezalcoolizare enumerate, sunt autorizate pentru a reduce parțial sau aproape integral conținutul de etanol al produselor viticole menționate în anexa VII partea II punctele 1 și 4-9:

(a)

evaporare parțială sub vid;

(b)

procese de membrană;

(c)

distilare.

Procedeele de dezalcoolizare utilizate nu produc defecte organoleptice ale produsului viticol. Eliminarea etanolului din produsele viticole nu este efectuată în combinație cu o creștere a conținutului de zahăr din mustul de struguri.”;

(b)

în partea II secțiunea B, punctul 3 se înlocuiește cu următorul text:

„3.

Punctele 1 și 2 nu se aplică produselor destinate fabricării, în Irlanda și Polonia, a produselor încadrate la codul NC 2206 00 pentru care utilizarea unei denumiri compuse care include denumirea comercială «vin» poate fi admisă de statele membre.”

76.

În anexa X punctul II, subpunctul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„2.

Prețul menționat la subpunctul 1 se aplică sfeclei de zahăr de calitate bună, corectă și vandabilă, având un conținut de zahăr de 16 % la punctul de recepție.

Prețul este ajustat prin aplicarea de majorări sau reduceri, convenite anterior de către părți, pentru a permite abateri de la calitatea menționată la primul subpunct.”

77.

În anexa X punctul XI, subpunctul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„1.

Acordurile interprofesionale menționate în anexa II partea II secțiunea A punctul 6 prevăd mecanisme de conciliere sau de mediere și clauze de arbitraj.”

78.

Anexele XI, XII și XIII se elimină.

Articolul 2

Modificarea Regulamentului (UE) nr. 1151/2012

Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 se modifică după cum urmează:

1.

La articolul 1 alineatul (2), litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b)

proprietăți care oferă valoare adăugată ca rezultat al metodelor agricole sau de procesare utilizate pentru producția acestora sau al locului de producere sau comercializare sau al contribuției lor posibile la dezvoltarea durabilă.”

2.

La articolul 2, alineatele (2) și (3) se înlocuiesc cu următorul text:

„(2)   Prezentul regulament nu se aplică băuturilor spirtoase sau produselor viticole, astfel cum sunt definite în anexa VII partea II din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, cu excepția oțeturilor de vin.

(3)   Înregistrările efectuate în temeiul articolului 52 nu aduc atingere obligației producătorilor de a respecta alte norme ale Uniunii, în special cele referitoare la introducerea produselor pe piață și la etichetarea produselor alimentare.”

3.

La articolul 5, alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text:

„(1)   În sensul prezentului regulament, o «denumire de origine» este o denumire, care poate fi o denumire utilizată în mod tradițional, care identifică un produs:

(a)

originar dintr-un anumit loc, dintr-o anumită regiune sau, în cazuri excepționale, dintr-o anumită țară;

(b)

a cărui calitate sau ale cărui caracteristici se datorează în principal sau exclusiv unui anumit mediu geografic, cu factorii săi naturali și umani inerenți; și

(c)

ale cărui etape de producție se desfășoară, toate, în zona geografică delimitată.

(2)   În sensul prezentului regulament, o «indicație geografică» este o denumire, inclusiv o denumire utilizată în mod tradițional, care identifică un produs:

(a)

originar dintr-un anumit loc, dintr-o anumită regiune sau dintr-o anumită țară;

(b)

în cazul căruia o anumită calitate, reputație sau o altă caracteristică poate fi atribuită în principal originii geografice a produsului; și

(c)

atunci când cel puțin una dintre etapele de producție se desfășoară în zona geografică delimitată.”

4.

La articolul 6, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   O denumire nu poate fi înregistrată ca denumire de origine sau indicație geografică atunci când coincide cu denumirea unui soi de plante sau a unei rase de animale și poate să inducă în eroare consumatorul cu privire la adevărata origine a produsului sau să creeze confuzii în ceea ce privește denumirea înregistrată a produselor și soiul sau rasa în cauză.

Condițiile menționate la primul paragraf sunt evaluate în raport cu utilizarea efectivă a denumirilor care coincid, inclusiv utilizarea denumirii soiului de plante sau a rasei de animale în afara zonei de origine și utilizarea denumirii unui soi de plante protejat de un alt drept de proprietate intelectuală.”

5.

La articolul 7, alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(a)

litera (f) se înlocuiește cu următorul text:

„(f)

elemente care să stabilească:

(i)

în ceea ce privește o denumire de origine protejată, legătura dintre calitatea sau caracteristicile produsului și mediul geografic menționat la articolul 5 alineatul (1), deși detaliile privind factorii umani din mediul geografic respectiv pot, după caz, să fie limitate la o descriere a gestionării solului și a peisajului, a practicilor de cultivare sau a oricăror alte contribuții umane relevante pentru menținerea factorilor naturali ai mediului geografic, astfel cum se menționează la alineatul respectiv;

(ii)

în ceea ce privește o indicație geografică protejată, legătura dintre o anumită calitate, reputația sau o altă caracteristică a produsului și originea geografică menționată la articolul 5 alineatul (2);”;

(b)

se adaugă următorul paragraf:

„Caietul de sarcini al produsului poate conține o descriere a contribuției denumirii de origine sau a indicației geografice la dezvoltarea durabilă.”

6.

La articolul 10 alineatul (1), partea introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„O declarație de opoziție motivată, astfel cum este menționată la articolul 51 alineatul (1), este admisibilă numai atunci când este primită de Comisie în termenul limită prevăzut la respectivul alineat și dacă:”.

7.

La articolul 12, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   În cazul produselor care provin din Uniune și care sunt comercializate sub o denumire de origine protejată sau o indicație geografică protejată înregistrată în conformitate cu procedurile prevăzute de prezentul regulament, simbolurile Uniunii asociate acestora apar pe etichete și pe materialele publicitare. Cerințele de etichetare cuprinse la articolul 13 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 privind modul de prezentare a mențiunilor obligatorii se aplică denumirii înregistrate a produsului. Mențiunea «denumire de origine protejată» sau «indicație geografică protejată» sau abrevierea corespunzătoare «DOP» sau «IGP» poate apărea pe etichetă.”

8.

Articolul 13 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (1), litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a)

oricărei utilizări comerciale directe sau indirecte a unei denumiri înregistrate pentru produse care nu sunt acoperite de înregistrare, în cazul în care produsele respective sunt comparabile cu cele înregistrate sub denumirea respectivă sau în cazul în care printr-o astfel de utilizare se exploatează, se slăbește sau se diluează reputația denumirii protejate, inclusiv atunci când produsele respective sunt folosite ca ingrediente;”;

(b)

se adaugă următorul alineat:

„(4)   Protecția menționată la alineatul (1) se aplică, de asemenea:

(a)

mărfurilor care intră pe teritoriul vamal al Uniunii fără să fie puse în liberă circulație pe acest teritoriu; și

(b)

mărfurilor vândute prin vânzare la distanță, de exemplu prin comerțul electronic.

În cazul mărfurilor care intră pe teritoriul vamal al Uniunii fără să fie puse în liberă circulație pe acest teritoriu, grupul de producători sau orice operator care are dreptul de a utiliza denumirea de origine protejată sau indicația geografică protejată este îndreptățit să împiedice toate părțile terțe ca, în cadrul operațiunilor comerciale, să introducă în Uniune mărfuri care nu sunt puse în liberă circulație, în cazul în care aceste mărfuri, inclusiv ambalajele lor, provin din țări terțe și poartă, fără a fi autorizate, denumirea de origine protejată sau indicația geografică protejată.”

9.

Articolul 15 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (1), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 57 alineatul (2), cu excepția cazului în care este depusă o declarație de opoziție admisibilă în temeiul articolului 49 alineatul (3).”;

(b)

la alineatul (2), partea introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„Fără a aduce atingere articolului 14, Comisia poate adopta acte de punere în aplicare care prelungesc perioada de tranziție menționată la alineatul (1) din prezentul articol până la 15 ani, în cazuri justificate corespunzător, atunci când se demonstrează că:”

10.

Se introduce următorul articol:

„Articolul 16a

Indicații geografice existente pentru produsele vitivinicole aromatizate

Denumirile introduse în registrul înființat în temeiul articolului 21 din Regulamentul (UE) nr. 251/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (*7) se introduc în mod automat în registrul menționat la articolul 11 din prezentul regulament sub formă de indicații geografice protejate. Caietele de sarcini corespunzătoare sunt considerate caietele de sarcini în sensul articolului 7 din prezentul regulament.

(*7)  Regulamentul (UE) nr. 251/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 februarie 2014 privind definirea, descrierea, prezentarea, etichetarea și protejarea indicațiilor geografice ale produselor vitivinicole aromatizate și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1601/91 al Consiliului (JO L 84, 20.3.2014, p. 14).”"

11.

La articolul 21 alineatul (1), partea introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   O declarație de opoziție motivată, astfel cum este menționată la articolul 51 alineatul (1), este declarată admisibilă numai atunci când este primită de Comisie înainte de expirarea termenului și dacă:”.

12.

La articolul 23, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   Fără a aduce atingere alineatului (4) din prezentului articol, simbolul menționat la alineatul (2) din prezentul articol apare pe etichetă și în cadrul materialelor promoționale în cazul produselor provenite din Uniune care sunt comercializate ca specialitate tradițională garantată înregistrată în conformitate cu prezentul regulament. Cerințele de etichetare cuprinse la articolul 13 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 privind modul de prezentare a mențiunilor obligatorii se aplică denumirii înregistrate a produsului. Pe etichetă poate figura mențiunea «specialitate tradițională garantată» sau abrevierea corespunzătoare «STG».

Prezența simbolului pe etichetă este opțională în cazul specialităților tradiționale garantate produse în afara Uniunii.”

13.

Articolul 24 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Denumirile înregistrate sunt protejate împotriva oricărei utilizări abuzive, imitări sau evocări, inclusiv în ceea ce privește produsele utilizate ca ingrediente, sau împotriva oricărei alte practici care ar putea induce în eroare consumatorul.”;

(b)

se adaugă următorul alineat:

„(4)   Protecția menționată la alineatul (1) se aplică și în ceea ce privește mărfurile vândute prin mijloace de vânzare la distanță, cum ar fi comerțul electronic.”

14.

Se introduce următorul articol:

„Articolul 24a

Perioade de tranziție pentru utilizarea specialităților tradiționale garantate

Comisia poate adopta acte de punere în aplicare care să acorde o perioadă de tranziție de până la cinci ani astfel încât să permită produselor a căror denumire contravine articolului 24 alineatul (1) sau conține o denumire care contravine articolului 24 alineatul (1) să poată fi utilizate în continuare sub denumirea cu care au fost comercializate, cu condiția să existe o declarație de opoziție admisibilă în temeiul articolului 49 alineatul (3) sau al articolului 51, care arată că denumirea respectivă a fost utilizată în mod legal pe piața Uniunii timp de cel puțin cinci ani înainte de data publicării prevăzute la articolul 50 alineatul (2) litera (b).

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 57 alineatul (2), cu excepția cazului în care este depusă o declarație de opoziție admisibilă în temeiul articolului 49 alineatul (3).”

15.

La articolul 49 se adaugă următorul alineat:

„(8)   Statul membru informează Comisia fără întârziere în cazul în care sunt inițiate orice proceduri în fața unei instanțe naționale sau a unui alt organism național, privind o cerere transmisă Comisiei, în conformitate cu alineatul (4) și în cazul în care cererea a fost invalidată la nivel național printr-o hotărâre judecătorească aplicabilă imediat, dar care nu este definitivă.”

16.

Articolul 50 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 50

Examinarea de către Comisie și publicarea în scopul exprimării opoziției

(1)   Comisia examinează cererile de înregistrare pe care le primește în conformitate cu articolul 49 alineatele (4) și (5). Comisia verifică dacă cererile conțin informațiile solicitate și dacă nu conțin erori vădite, ținând seama de rezultatul examinării și al procedurii de opoziție desfășurate de către statul membru în cauză.

Examinarea efectuată de Comisie nu ar trebui să depășească o perioadă de șase luni începând de la data primirii cererii din partea statului membru. În cazul în care respectiva perioadă este depășită, Comisia le comunică în scris solicitanților motivele întârzierii.

Cel puțin în fiecare lună, Comisia publică lista denumirilor care au făcut obiectul unor cereri de înregistrare, precum și data depunerii acestora.

(2)   În cazul în care, pe baza examinării efectuate în conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol, Comisia consideră că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolele 5 și 6 în ceea ce privește cererile de înregistrare depuse în temeiul sistemului prevăzut la titlul II, sau că sunt îndeplinite condițiile stabilite la articolul 18 alineatele (1) și (2) în ceea ce privește cererile depuse în temeiul sistemului prevăzut la titlul III, aceasta publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene:

(a)

documentul unic și trimiterea la publicarea caietului de sarcini, în cazul cererilor depuse în temeiul sistemului prevăzut la titlul II;

(b)

caietul de sarcini, în cazul cererilor depuse în temeiul sistemului prevăzut la titlul III.

(3)   Comisia este scutită de obligația de a respecta termenul pentru efectuarea examinării menționate la alineatul (1) și de a informa solicitantul cu privire la motivele întârzierii, în cazul în care aceasta primește o comunicare din partea unui stat membru cu privire la o cerere de înregistrare adresată Comisiei în conformitate cu articolul 49 alineatul (4) care:

(a)

fie informează Comisia că cererea a fost invalidată la nivel național printr-o hotărâre judecătorească aplicabilă imediat, dar nu definitivă,

(b)

fie solicită Comisiei să suspende examinarea menționată la alineatul (1), deoarece au fost inițiate proceduri judiciare la nivel național pentru a contesta valabilitatea cererii și statul membru consideră că respectivele proceduri sunt întemeiate.

Scutirea produce efecte până în momentul în care statul membru informează Comisia că cererea inițială a fost restabilită sau că statul membru își retrage cererea de suspendare.”

17.

Articolul 51 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatele (1), (2) și (3) se înlocuiesc cu următorul text:

„(1)   Autoritățile dintr-un stat membru sau dintr-o țară terță sau orice persoană fizică sau juridică care își are reședința sau este stabilită într-o țară terță și care are un interes legitim pot prezenta Comisiei o declarație de opoziție motivată, în termen de trei luni de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Orice persoană fizică sau juridică care își are reședința sau este stabilită într-un stat membru diferit de cel din care a fost depusă cererea și care are un interes legitim poate prezenta o declarație de opoziție motivată statului membru în care este stabilită sau în care își are reședința, într-un termen care permite prezentarea unui act de opoziție în temeiul primului paragraf.

(2)   Comisia examinează admisibilitatea declarației de opoziție motivate pe baza motivelor de opoziție prevăzute la articolul 10 în ceea ce privește denumirile de origine protejate și indicațiile geografice protejate și pe baza motivelor de opoziție prevăzute la articolul 21 în ceea ce privește specialitățile tradiționale garantate.

(3)   În cazul în care consideră că declarația de opoziție motivată este admisibilă, Comisia invită, în termen de cinci luni de la data publicării cererii în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, autoritatea sau persoana care a depus declarația de opoziție motivată și autoritatea sau organismul care a transmis Comisiei cererea să înceapă consultări corespunzătoare pentru o perioadă rezonabilă care nu trebuie să depășească trei luni.

Autoritatea sau persoana care a depus declarația de opoziție motivată și autoritatea sau organismul care a depus cererea încep aceste consultări adecvate fără întârzieri nejustificate. Ei își pun la dispoziție, în mod reciproc, informațiile relevante pentru a evalua dacă cererea de înregistrare respectă condițiile prevăzute în prezentul regulament. Dacă nu se ajunge la niciun acord, informațiile respective sunt puse la dispoziția Comisiei.

În orice moment din cursul perioadei de consultări, la cererea solicitantului, Comisia poate prelungi termenul consultărilor cu maximum trei luni.”

(b)

alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5)   Declarația de opoziție motivată și alte documente care sunt transmise Comisiei în conformitate cu alineatele (1), (2) și (3) se întocmesc într-una dintre limbile oficiale ale Uniunii.”

18.

La articolul 52, alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text:

„(1)   În cazul în care, pe baza informațiilor care îi parvin în urma examinării efectuate în temeiul articolului 50 alineatul (1) primul paragraf, Comisia consideră că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolele 5 și 6, în ceea ce privește sistemele de calitate prevăzute la titlul II, sau la articolul 18, în ceea ce privește sistemele de calitate prevăzute la titlul III, aceasta adoptă acte de punere în aplicare pentru respingerea cererii. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 57 alineatul (2).

(2)   În cazul în care nu primește nicio declarație de opoziție motivată admisibilă în temeiul articolului 51, Comisia adoptă, fără aplicarea procedurii de examinare menționate la articolul 57 alineatul (2), acte de punere în aplicare de înregistrare a denumirii.”

19.

Articolul 53 se modifică după cum urmează:

(a)

titlul se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 53

Modificarea caietului de sarcini”;

(b)

alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Modificările aduse caietului de sarcini sunt clasificate în două categorii din punctul de vedere al importanței lor: modificările la nivelul Uniunii, care necesită o procedură de opoziție la nivelul Uniunii, și modificările standard, care trebuie să fie abordate la nivelul statului membru sau al țării terțe.

În sensul prezentului regulament, «modificare la nivelul Uniunii» înseamnă o modificare a caietului de sarcini care:

(a)

include o modificare a denumirii de origine protejate sau a indicației geografice protejate ori a utilizării denumirii respective;

(b)

riscă să anuleze legăturile menționate la articolul 5 alineatul (1) litera (b) pentru denumirile de origine protejate sau legătura menționată la articolul 5 alineatul (2) litera (b) pentru indicațiile geografice protejate;

(c)

se referă la o specialitate tradițională garantată; sau

(d)

presupune restricții suplimentare asupra comercializării produsului.

«Modificarea standard» înseamnă orice modificare a caietului de sarcini care nu este o modificare la nivelul Uniunii.

«Modificare temporară» înseamnă o modificare standard privind o modificare temporară a caietului de sarcini ca urmare a instituirii de măsuri sanitare și fitosanitare obligatorii de către autoritățile publice sau o modificare temporară necesară ca urmare a unor calamități naturale sau condiții meteorologice nefavorabile recunoscute în mod oficial de către autoritățile competente.

Modificările la nivelul Uniunii sunt aprobate de Comisie. Procedura de aprobare urmează procedura prevăzută la articolele 49-52, mutatis mutandis.

Examinarea cererii se axează pe modificarea propusă. Dacă este cazul, Comisia sau statul membru în cauză poate invita solicitantul să modifice alte elemente din caietul de sarcini.

Modificările standard sunt aprobate și făcute publice de către statul membru pe teritoriul căruia se află zona geografică a produsului în cauză și sunt comunicate Comisiei. Țările terțe aprobă modificările standard în conformitate cu legislația aplicabilă în țara terță în cauză și le comunică Comisiei.”

(c)

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   Pentru a facilita procedura administrativă în raport cu modificările la nivelul Uniunii și modificările standard aduse caietului de sarcini al produsului, inclusiv în cazurile în care o modificare nu implică nicio schimbare a documentului unic, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 56, care completează normele privind procedura de înaintare a cererilor de modificare.

Comisia poate adopta acte de punere în aplicare de stabilire a unor norme detaliate privind procedurile, forma și prezentarea unei cereri de modificare pentru modificări la nivelul Uniunii și privind procedurile și forma modificărilor standard și comunicarea acestora către Comisie. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 57 alineatul (2).”

20.

La anexa I punctul I se adaugă următoarele liniuțe:

„—

vinuri aromatizate, astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 251/2014;

alte băuturi alcoolice, cu excepția băuturilor spirtoase și a produselor viticole, astfel cum sunt definite în anexa VII partea II din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013,

ceară de albine.”

Articolul 3

Modificarea Regulamentului (UE) nr. 251/2014

1.

Titlul se înlocuiește cu următorul text:

„Regulamentul (UE) nr. 251/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 februarie 2014 privind definirea, descrierea, prezentarea și etichetarea produselor vitivinicole aromatizate și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1601/91 al Consiliului”.

2.

La articolul 1, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)

Prezentul regulament stabilește norme privind definirea, descrierea, prezentarea și etichetarea produselor vitivinicole aromatizate.”

3.

La articolul 2, punctul 3 se elimină.

4.

Articolul 5 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4)   Denumirile de vânzare pot fi completate sau înlocuite cu una dintre indicațiile geografice ale produselor vitivinicole aromatizate protejate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1151/2012.”;

(b)

se adaugă următoarele alineate:

„(6)   În cazul produselor vitivinicole aromatizate produse în Uniune care sunt destinate exportului către țări terțe a căror legislație prevede denumiri de vânzare diferite, statele membre pot permite ca denumirile de vânzare respective să însoțească denumirile de vânzare prevăzute în anexa II. Acele denumiri de vânzare suplimentare pot apărea în alte limbi decât limbile oficiale ale Uniunii.

(7)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 33 pentru a completa anexa II, pentru a ține cont de progresele tehnice, de evoluțiile științifice și ale pieței, de sănătatea consumatorilor sau de nevoia acestora de informare.”

5.

Se introduce următorul articol:

„Articolul 6a

Declarația nutrițională și lista ingredientelor

(1)   Etichetarea produselor vitivinicole aromatizate comercializate în Uniune conține următoarele mențiuni obligatorii:

(a)

declarația nutrițională în temeiul articolului 9 alineatul (1) litera (l) din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011; și

(b)

lista ingredientelor în temeiul articolului 9 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011.

(2)   Prin derogare de la alineatul (1) litera (a), declarația nutrițională de pe ambalaj sau pe eticheta aplicată pe acesta poate fi limitată la valoarea energetică, care poate fi exprimată prin utilizarea simbolului «E» pentru energie. În aceste cazuri, declarația nutrițională integrală este furnizată prin mijloace electronice identificate pe ambalaj sau pe eticheta aplicată pe acesta. Respectiva declarație nutrițională nu se afișează împreună cu alte informații destinate vânzării sau comercializării și nu se colectează sau monitorizează datele utilizatorului.

(3)   Prin derogare de la alineatul (1) litera (b), lista ingredientelor poate fi furnizată prin mijloace electronice identificate pe ambalaj sau pe eticheta aplicată pe acesta. În aceste cazuri, se aplică următoarele cerințe:

(a)

nu se colectează sau monitorizează datele utilizatorului;

(b)

lista ingredientelor nu este afișată împreună cu alte informații destinate unor scopuri comerciale sau de marketing; și

(c)

informațiile menționate la articolul 9 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 figurează direct pe ambalaj sau pe eticheta aplicată pe acesta.

Informațiile menționate la primul paragraf litera (c) de la prezentul alineat cuprinde cuvântul «conține» urmat de numele substanței sau al produsului, astfel cum sunt enumerate în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1169/2011.

(4)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 33 de completare a prezentul regulament specificând normele privind menționarea și desemnarea ingredientelor pentru aplicarea alineatului (1) litera (b) din prezentul articol.”

6.

La articolul 8, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Denumirea indicației geografice a produselor vitivinicole aromatizate care este protejată în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 apare pe etichetă în versiunea (versiunile) lingvistică (lingvistice) în care este înregistrată, chiar dacă indicația geografică înlocuiește denumirea de vânzare în conformitate cu articolul 5 alineatul (4) din prezentul regulament.

În cazul în care denumirea unei indicații geografice a produselor vitivinicole aromatizate care este protejată în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 este scrisă folosind un alfabet nelatin, aceasta poate apărea și într-una sau mai multe dintre limbile oficiale ale Uniunii.”

7.

Articolul 9 se elimină.

8.

Capitolul III, care cuprinde articolele 10-30, se elimină.

9.

Articolul 33 se modifică după cum urmează:

(a)

se introduce următorul alineat:

„(2a)   Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 5 alineatul (7) se conferă Comisiei pe o perioadă de cinci ani de la 7 decembrie 2021. Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 6a alineatul (4) se conferă Comisiei pe o perioadă de cinci ani de la 8 decembrie 2023.Comisia elaborează un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cu cel puțin trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.”;

(b)

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   Delegarea de competențe menționată la articolul 4 alineatul (2), articolul 5 alineatul (7), articolul 6a alineatul (4), articolul 28, articolul 32 alineatul (2) și articolul 36 alineatul (1) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.”;

(c)

alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5)   Un act delegat adoptat în temeiul articolului 4 alineatul (2), al articolului 5 alineatul (7), al articolului 6a alineatul (4), al articolului 28, al articolului 32 alineatul (2) și al articolului 36 alineatul (1) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.”

10.

În anexa I punctul 1 litera (a) se adaugă următorul punct:

„(iv)

băuturi spirtoase a căror cantitate nu depășește 1 % din volumul total.”

11.

Anexa II se modifică după cum urmează:

(a)

în partea A punctul 3, prima liniuță se înlocuiește cu următorul text:

„—

care este posibil să fi făcut obiectul unui adaos de alcool; și”;

(b)

partea B se modifică după cum urmează:

(i)

la punctul 8, prima liniuță se înlocuiește cu următorul text:

„—

care este obținută exclusiv din vin roșu sau din vin alb sau din ambele;”;

(ii)

se adaugă următorul punct:

„14.

Wino ziołowe

Băutură aromatizată pe bază de vin:

(a)

care este obținută din vin și în care produsele viticole reprezintă cel puțin 85 % din volumul total;

(b)

care a fost aromatizată exclusiv cu preparate aromatizante obținute din ierburi sau mirodenii sau din ambele;

(c)

care nu a făcut obiectul unei colorări;

(d)

cu un titru alcoolic volumic dobândit de minimum 7 %.”

Articolul 4

Modificări la Regulamentul (UE) nr. 228/2013

Se introduce următorul articol:

„Articolul 22a

Acorduri interprofesionale în Réunion

(1)   În conformitate cu articolul 349 din tratat, prin derogare de la articolul 101 alineatul (1) din tratat și în pofida articolului 164 alineatul (4) primul paragraf literele (a)-(n) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, în cazul în care o organizație interprofesională recunoscută în temeiul articolului 157 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 operează exclusiv în Réunion și este considerată ca reprezentând producția, comercializarea sau procesarea unui anumit produs, Franța poate, la solicitarea respectivei organizații, să extindă la alți operatori care nu sunt membri ai respectivei organizații interprofesionale normele care vizează sprijinirea menținerii și diversificării producției locale pentru a spori securitatea alimentară în Réunion, cu condiția ca de normele respective să se aplice numai acelor operatori ale căror activități se desfășoară exclusiv în Réunion, în legătură cu produse destinate pieței locale. În pofida articolului 164 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, o organizație interprofesională este considerată reprezentativă în temeiul prezentului articol în cazul în care reprezintă cel puțin 70 % din volumul producției, comercializării sau procesării produsului sau produselor în cauză.

(2)   Prin derogare de la articolul 165 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, dacă aplicarea normelor unei organizații interprofesionale recunoscute care operează exclusiv în Réunion este extinsă în temeiul alineatului (1) prezentului articol, iar activitățile reglementate prin normele menționate țin de interesul economic general al operatorilor economici ale căror activități se desfășoară exclusiv în Réunion, în legătură cu produse destinate pieței locale, Franța poate decide, după consultarea părților interesate relevante, ca operatorii economici individuali sau grupurile de operatori care nu sunt membri ai organizației, dar care operează pe piața locală respectivă, să achite organizației valoarea integrală sau parțială a contribuțiilor financiare plătite de membrii acesteia, în măsura în care aceste contribuții sunt destinate să acopere costurile care rezultă în mod direct în urma desfășurării uneia sau a mai multora dintre activitățile în cauză.

(3)   Franța informează Comisia cu privire la orice acord al cărui domeniu de aplicare este extins în conformitate cu prezentul articol.”

Articolul 5

Dispoziții tranzitorii

(1)   Normele aplicabile înainte de 7 decembrie 2021 continuă să se aplice pentru cererile de protecție, cererile de aprobare a modificărilor și cererile de anulare a denumirilor de origine sau a indicațiilor geografice primite de Comisie în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 înainte de 7 decembrie 2021 și pentru cererile de înregistrare și cererile de anulare a denumirilor de origine protejate, a indicațiilor geografice protejate sau a specialităților tradiționale garantate primite de Comisie în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 înainte de 7 decembrie 2021.

(2)   Normele aplicabile înainte de 7 decembrie 2021 continuă să se aplice pentru cererile de aprobare a modificărilor aduse caietului de sarcini al produsului în cazul denumirilor de origine protejate, a indicațiilor geografice protejate sau a specialităților tradiționale garantate primite de Comisie în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 înainte de 8 iunie 2022.

(3)   Normele aplicabile înainte de 7 decembrie 2021 continuă să se aplice în cazul cererilor de protecție, al cererilor de aprobare a modificărilor și al cererilor de anulare a denumirilor de vinuri aromatizate ca indicație geografică care au fost primite de Comisie în temeiul Regulamentului (UE) nr. 251/2014 înainte de 7 decembrie 2021. Cu toate acestea, decizia privind înregistrarea se adoptă în conformitate cu articolul 52 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, astfel cum a fost modificat prin articolul 2 punctul 18 din prezentul regulament.

(4)   Articolele 29-38 și 55-57 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 continuă să se aplice după data de 31 decembrie 2022 în ceea ce privește cheltuielile suportate și plățile efectuate pentru operațiunile implementate înainte de 1 ianuarie 2023 în cadrul schemelor de ajutor menționate la articolele respective.

(5)   Articolele 58-60 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 continuă să se aplice după data de 31 decembrie 2022 în ceea ce privește cheltuielile suportate și plățile efectuate înainte de 1 ianuarie 2023 în cadrul schemei de ajutor menționate la articolele respective.

(6)   Organizațiile recunoscute ale producătorilor sau asociațiile acestora din sectorul fructelor și legumelor care au un program operațional, astfel cum este menționat la articolul 33 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, care a fost aprobat de un stat membru pentru o durată care depășește data de 31 decembrie 2022 prezintă statului membru respectiv, până la 15 septembrie 2022, o cerere prin care solicită ca programul lor operațional:

(a)

să fie modificat pentru a respecta cerințele Regulamentului (UE) 2021/2115; sau

(b)

să fie înlocuit cu un nou program operațional aprobat în temeiul Regulamentului (UE) 2021/2115; sau

(c)

să se deruleze în continuare până la sfârșitul său în condițiile aplicabile în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1308/2013.

În cazul în care astfel de organizații recunoscute ale producătorilor sau asociațiile acestora nu prezintă astfel de cereri până la 15 septembrie 2022, programele lor operaționale care au fost aprobate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 se încheie la 31 decembrie 2022.

(7)   Programele de sprijin în sectorul vitivinicol menționate la articolul 40 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 se aplică în continuare până la 15 octombrie 2023. Articolele 39-54 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 se aplică în continuare după 31 decembrie 2022 în ceea ce privește:

(a)

cheltuielile suportate și plățile efectuate pentru operațiuni implementate în temeiul regulamentului respectiv înainte de 16 octombrie 2023 în cadrul schemei de ajutor menționate la articolele 39-52 din regulamentul respectiv;

(b)

cheltuielile suportate și plățile efectuate pentru operațiuni implementate în temeiul articolelor 46 și 50 din regulamentul respectiv înainte de 16 octombrie 2025, cu condiția ca, până la 15 octombrie 2023, aceste operațiuni să fi fost implementate parțial, iar cheltuielile efectuate să reprezinte cel puțin 30 % din totalul cheltuielilor planificate și ca aceste operațiuni să fie implementate integral până la 15 octombrie 2025.

(8)   Vinul care îndeplinește cerințele de etichetare de la articolul 119 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 și produsele vitivinicole aromatizate care îndeplinesc cerințele de etichetare din Regulamentul (UE) nr. 251/2014 aplicabile în ambele cazuri înainte de 8 decembrie 2023 și care au fost produse și etichetate înainte de data respectivă pot continua să fie introduse pe piață până la epuizarea stocurilor.

Articolul 6

Intrare în vigoare și aplicare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 1 punctul 8 litera (d) subpunctele (i) și (iii), punctul 10 litera (a) subpunctul (ii) și punctul 38 se aplică de la 1 ianuarie 2021.

Articolul 2 punctul 19 litera (b) se aplică de la 8 iunie 2022.

Articolul 1 punctul 1, punctul 2 litera (b), punctul 8 literele (a), (b) și (e) și punctele 18, 31, 35, 62, 68 litera (a), 69 și 73 se aplică de la 1 ianuarie 2023.

Articolul 1 punctul 32 litera (a) subpunctul (ii) și litera (c), precum și articolul 3 punctul 5 se aplică de la 8 decembrie 2023.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 2 decembrie 2021.

Pentru Parlamentul European

Președintele

D. M. SASSOLI

Pentru Consiliu

Președintele

J. VRTOVEC


(1)  JO C 62, 15.2.2019, p. 214.

(2)  JO C 86, 7.3.2019, p. 173.

(3)  JO C 41, 1.2.2019, p. 1.

(4)  Poziția Parlamentului European din 23 noiembrie 2021 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 2 decembrie 2021.

(5)  Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).

(6)  Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 671).

(7)  JO L 123, 12.5.2016, p. 1.

(8)  Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021 de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) și finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1307/2013 (a se vedea pagina 1 din prezentul Jurnal Oficial).

(9)  Regulamentul (UE) 2020/2220 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 decembrie 2020 de stabilire a anumitor dispoziții tranzitorii privind sprijinul acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și din Fondul european de garantare agricolă (FEGA) în anii 2021 și 2022 și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013, (UE) nr. 1306/2013 și (UE) nr. 1307/2013 în ceea ce privește resursele și aplicarea regulamentelor respective în anii 2021 și 2022 și a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 în ceea ce privește resursele și repartizarea unui astfel de sprijin pentru anii 2021 și 2022 (JO L 437, 28.12.2020, p. 1).

(10)  Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”) (JO L 299, 16.11.2007, p. 1).

(11)  Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 549).

(12)  Regulamentul (UE) 2021/2116 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 (a se vedea pagina 187 din prezentul Jurnal Oficial).

(13)  Decizia 94/800/CE a Consiliului din 22 decembrie 1994 privind încheierea, în numele Comunității Europene, referitor la domeniile de competența sa, a acordurilor obținute în cadrul negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay (1986-1994) (JO L 336, 23.12.1994, p. 1).

(14)  Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (JO L 343, 14.12.2012, p. 1).

(15)  Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei din 17 octombrie 2018 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește cererile de protecție a denumirilor de origine, a indicațiilor geografice și a mențiunilor tradiționale din sectorul vitivinicol, procedura de opoziție, restricțiile de utilizare, modificările caietelor de sarcini ale produselor, anularea protecției și etichetarea și prezentarea (JO L 9, 11.1.2019, p. 2).

(16)  Regulamentul (UE) 2019/787 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019 privind definirea, descrierea, prezentarea și etichetarea băuturilor spirtoase, utilizarea denumirilor băuturilor spirtoase în prezentarea și etichetarea altor produse alimentare, protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase, utilizarea alcoolului etilic și a distilatelor de origine agricolă în băuturile alcoolice, și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 110/2008 (JO L 130, 17.5.2019, p. 1).

(17)  Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1924/2006 și (CE) nr. 1925/2006 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Directivei 87/250/CEE a Comisiei, a Directivei 90/496/CEE a Consiliului, a Directivei 1999/10/CE a Comisiei, a Directivei 2000/13/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a Directivelor 2002/67/CE și 2008/5/CE ale Comisiei și a Regulamentului (CE) nr. 608/2004 al Comisiei (JO L 304, 22.11.2011, p. 18).

(18)  Directiva (UE) 2019/633 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar (JO L 111, 25.4.2019, p. 59).

(19)  Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute la articolele 81 și 82 din tratat (JO L 1, 4.1.2003, p. 1).

(20)  Regulamentul (UE) nr. 596/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind abuzul de piață (regulamentul privind abuzul de piață) și de abrogare a Directivei 2003/6/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivelor 2003/124/CE, 2003/125/CE și 2004/72/CE ale Comisiei (JO L 173, 12.6.2014, p. 1).

(21)  Regulamentul (UE) nr. 251/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 februarie 2014 privind definirea, descrierea, prezentarea, etichetarea și protejarea indicațiilor geografice ale produselor vitivinicole aromatizate și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1601/91 al Consiliului (JO L 84, 20.3.2014, p. 14).