(1)

În 2013, Comisia a adoptat Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 185/2013 (2) de stabilire a deducerilor din cota de macrou alocată Spaniei în 2013 și în anii următori în diviziunea ICES 8c, în subzonele ICES 9 și 10 și în apele Uniunii din zona CECAF 34.1.1, precum și din cota de hamsie din subzona ICES 8 din cauza depășirii cotei de macrou în 2009.

(2)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1244 al Comisiei (3) a modificat Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 185/2013 în ceea ce privește deducerile din cotele de pescuit alocate Spaniei pentru anii 2020 și 2023. Spania a solicitat utilizarea celor 3 341 de tone nepescuite în 2019 pentru deducerile aferente anului 2019 și reducerea deducerilor prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 185/2013 pentru anii 2020 și 2023. Deducerea de efectuat în ceea ce privește cota de macrou în cauză pentru anul 2019, astfel cum este stabilită în anexa la Regulamentul (UE) 2020/1244, ar fi trebuit să fie majorată cu aceste 3 341 de tone nepescuite. Întrucât această adăugare a fost omisă din greșeală, trebuie corectate cantitățile de deduceri pentru 2019. În 2020, Spania nu a pescuit 114 tone din cota de macrou corespondentă, exercitând astfel o presiune mai scăzută a pescuitului asupra stocului respectiv în comparație cu cantitatea maximă permisă de posibilitățile de pescuit alocate pentru anul respectiv. Spania a solicitat utilizarea acelor cantități nepescuite aferente deducerilor pentru anul 2020 și reducerea în consecință a deducerilor prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 185/2013 pentru anul 2023. Cantitățile aferente deducerilor pentru 2020 și pentru 2023, stabilite în Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 185/2013, trebuie să fie adaptate.

(3)

Cuantumurile deduse din cotele pentru macrou în 2023 după efectuarea modificărilor vor continua să garanteze că posibilitățile de pescuit pentru speciile respective nu sunt depășite, în conformitate cu obiectivele politicii comune în domeniul pescuitului.

(4)

Prin urmare, Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 185/2013 trebuie rectificat și modificat în consecință.

(5)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru pescuit și acvacultură,

(1)

Regulamentul (UE) nr. 142/2011 al Comisiei (2) stabilește norme de sănătate publică și animală pentru introducerea pe piață și exportul produselor derivate.

(2)

Dezvoltarea rapidă a sectorului de producție a insectelor a dus la o cantitate semnificativă de excremente de insecte care, în absența unor norme armonizate la nivelul Uniunii, sunt eliminate în mod diferit în fiecare stat membru. Pentru a asigura valorificarea excrementelor de insecte ca îngrășăminte, este necesar să se stabilească norme ale Uniunii

(3)

În sensul Regulamentul (UE) nr. 142/2011, „frass” trebuie definit ca amestecul de excremente de insecte cu părți de insecte moarte și substrat de hrănire. Larvele de insecte, care sunt utilizate în mod obișnuit pentru producția de proteine animale prelucrate sau pentru consumul uman, trăiesc în frass. Definiția pentru „frass” trebuie introdusă în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 pentru a alinia cerințele privind tratarea și introducerea pe piață a frass cu cerințele privind gunoiul de grajd prelucrat. Prin urmare, anexa I la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 trebuie modificată în consecință.

(4)

Colectarea la timp a carcaselor individuale de animale de fermă nerumegătoare nu este întotdeauna fezabilă din punct de vedere economic, în special în ceea ce privește carcasele colectate de la exploatații mici. Prin urmare, capitolul V din anexa IX la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 prevede metode de izolare pentru a asigura depozitarea în siguranță a anumitor animale de fermă nerumegătoare moarte până la colectare. Metoda de izolare „hidroliză cu eliminare ulterioară” se referă în prezent numai la carcasele de porcine. Este oportun să se extindă această metodă de izolare pentru a include și carcasele de păsări de curte și de lagomorfe de crescătorie. Prin urmare, punctul 2 al secțiunii 2.B din capitolul V al anexei IX la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 ar trebui modificat în consecință.

(5)

În conformitate cu Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (denumit în continuare „Acordul de retragere”), în special cu articolul 5 alineatul (4) din Protocolul privind Irlanda/Irlanda de Nord coroborat cu anexa 2 la respectivul protocol, Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, precum și actele Comisiei bazate pe acesta, se aplică Regatului Unit și în Regatul Unit în ceea ce privește Irlanda de Nord după încheierea perioadei de tranziție prevăzute în Acordul de retragere.

(6)

Deoarece perioada de tranziție prevăzută în Acordul de retragere s-a încheiat la 31 decembrie 2020, punctul 1 din capitolul V secțiunea 2.B din anexa IX la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 trebuie modificat pentru a înlocui trimiterea la Regatul Unit din lista statelor membre autorizate să aplice metoda izolării cu o trimitere la Regatul Unit în ceea ce privește Irlanda de Nord. În plus, trimiterile la Regatul Unit din capitolul V secțiunea 2.A din anexa IX la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 și din tabelul 3 din capitolul II secțiunea 11 din anexa XIV la regulamentul respectiv trebuie eliminate.

(7)

La 8 octombrie 2015, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a publicat un aviz științific privind un profil de risc referitor la producția și consumul de insecte ca alimente și ca hrană pentru animale (3). Printre mai multe specii de insecte, EFSA a evaluat viermii de mătase ca posibilă sursă pentru producția de proteine animale prelucrate. Sericicultura are o tradiție îndelungată în anumite regiuni ale Uniunii. Deoarece viermii de mătase domestici se hrănesc numai cu frunze de dud (Morus alba și Morus nigra), nu există niciun risc de contaminare cu hrană de origine animală, care nu este autorizată pentru hrănirea insectelor. Prin urmare, viermii de mătase trebuie autorizați în vederea prelucrării în proteine animale destinate fabricării de hrană pentru animalele de fermă, după recoltarea mătăsii. Este oportun să se adauge viermii de mătase (Bombyx mori) în lista speciilor de insecte autorizate pentru producția de proteine animale prelucrate destinate fabricării de hrană pentru animalele de fermă. Prin urmare, anexa X la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 trebuie modificată în consecință.

(8)

Anexa XI la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 stabilește cerințele pentru introducerea pe piață a gunoiului de grajd. În urma introducerii definiției pentru „frass” în anexa I la regulamentul respectiv, cerințele pentru introducerea pe piață a frass-ului prelucrat trebuie să asigure comerțul în condiții de siguranță cu frass prelucrat. Prin urmare, cerințele prevăzute în anexa respectivă ar trebui să acopere și frass-ul. Prin urmare, anexa XI la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 trebuie modificată în consecință.

(9)

Statele membre care aplică în prezent măsuri naționale pentru prelucrarea frass-ului trebuie să își alinieze măsurile naționale la metoda prevăzută în anexa XI la Regulamentul (UE) nr. 142/2011, astfel cum a fost modificată prin prezentul regulament. Prezentul regulament trebuie să prevadă o perioadă de tranziție de 12 luni.

(10)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

(1)

În conformitate cu articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 al Comisiei (2), la cererea unei țări terțe, Comisia poate aproba controalele privind conformitatea cu standardele de comercializare efectuate de respectiva țară terță înaintea importului în Uniune.

(2)

În urma retragerii Regatului Unit din Uniune la 1 februarie 2020 și având în vedere încheierea perioadei de tranziție prevăzute în Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (denumit în continuare „Acordul de retragere”) la 31 decembrie 2020, Regatul Unit adresase Comisiei o cerere de aprobare a controalelor privind conformitatea cu standardele de comercializare specifice efectuate de Regatul Unit înaintea importului în Uniune. Regatul Unit se angajase, în special, să respecte cerințele prevăzute pentru comercializarea fructelor și legumelor după încheierea perioadei de tranziție și indicase autoritatea oficială și organismele de control menționate la articolul 15 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011.

(3)

Pe această bază, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/2102 al Comisiei (3) a aprobat controalele privind conformitatea cu standardele de comercializare pentru fructe și legume efectuate de Regatul Unit, a specificat autoritatea oficială sub responsabilitatea căreia sunt efectuate controalele respective, precum și organismele de control responsabile cu efectuarea controalelor corespunzătoare în Regatul Unit, și a inclus Regatul Unit în lista din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, cu o notă de subsol.

(4)

Cu toate că, în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) și articolul 7 alineatul (1) din Acordul de retragere și cu articolul 5 alineatul (4) și articolul 13 alineatul (1) din Protocolul privind Irlanda/Irlanda de Nord la acordul respectiv coroborate cu anexa 2 la protocolul menționat, Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 se aplică Regatului Unit și pe teritoriul acestuia în ceea ce privește Irlanda de Nord, articolul 7 alineatul (3) primul paragraf din protocolul respectiv prevede că, în ceea ce privește recunoașterea într-un stat membru a reglementărilor tehnice, evaluărilor, înregistrărilor, certificatelor, aprobărilor și autorizațiilor eliberate sau efectuate de autoritățile unui alt stat membru sau de un organism stabilit într-un alt stat membru, trimiterile la statele membre conținute în dispozițiile din dreptul Uniunii puse în aplicare prin protocolul respectiv nu se interpretează ca incluzând Regatul Unit în ceea ce privește Irlanda de Nord, în ceea ce privește reglementările tehnice, evaluările, înregistrările, certificatele, aprobările și autorizațiile eliberate sau efectuate de autoritățile Regatului Unit sau de către organismele stabilite în Regatul Unit. Prin urmare, controalele privind conformitatea cu standardele de comercializare efectuate de organismul de control pentru Irlanda de Nord trebuie considerate ca fiind efectuate de o țară terță, fără a se aduce atingere articolului 7 alineatul (3) al patrulea paragraf din protocolul menționat.

(5)

Așadar, Comisia trebuie să specifice, de asemenea, organismul de control responsabil cu controalele corespunzătoare pentru Irlanda de Nord, notificat de Regatul Unit la 9 aprilie 2020, și să clarifice intrarea referitoare la Regatul Unit din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011.

(6)

Prin urmare, Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 trebuie modificat în consecință.

(7)

Din motive de claritate și securitate juridică, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/2102 trebuie abrogat.

(8)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru organizarea comună a piețelor agricole,

(1)

Directiva 66/402/CEE stabilește norme privind producția și comercializarea semințelor de cereale în Uniune. În cazul semințelor de hibrizi de grâu, singurele tehnici de producție a semințelor de hibrizi prevăzute în directiva menționată sunt cele prin încrucișare directă și prin hibridizare chimică.

(2)

Cu toate acestea, în ultimii ani, tehnica prin sterilitate masculină citoplasmatică (denumită în continuare „CMS”) a fost acceptată la nivel mondial ca tehnică de reproducere pentru producția de semințe de hibrizi de soiuri de cereale. Pentru orz există deja norme relevante în vigoare privind tehnica de producție CMS, deoarece producția de semințe de hibrizi cu tehnica CMS a fost pusă în practică cu câțiva ani în urmă.

(3)

Prin natura lor, orzul și grâul se autopolenizează și se produc prin cultivare mixtă. Ținând seama de similitudinile tehnice între producția de semințe de hibrizi de orz și de grâu, precum și de nevoile utilizatorilor de semințe de hibrizi, este adecvat să se stabilească condiții pentru semințele de hibrizi de grâu care să fie similare cu condițiile aplicabile semințelor de hibrizi de orz. Experiența a arătat că sistemul specific de producție mixtă a hibrizilor de grâu cu ar fi Triticum aestivum subsp. aestivum, Triticum turgidum subsp. durum, Triticum aestivum subsp. spelta, aplicate pe teren, în combinație cu riscurile legate de condițiile meteorologice în cursul perioadei de înflorire, necesită o reducere a standardului de puritate varietală la 85 % în cazul în care se aplică CMS, ceea ce permite o producție stabilă de semințe în condiții meteorologice mai puțin favorabile. Prin urmare, este adecvat să se permită un nivel mai scăzut de puritate varietală pentru semințele de hibrizi de grâu produse cu tehnica CMS față de nivelul necesar pentru alte semințe de hibrizi de cereale.

(4)

Experiența cu alte semințe de hibrizi produse prin tehnica CMS arată că la începutul unei noi scheme de producție este importantă testarea cerințelor tehnice în vigoare. Prin urmare, cerințele pentru soiuri trebuie să fie aplicabile temporar până la 31 august 2029 pentru a permite amelioratorilor să se adapteze la producția de hibrizi de grâu într-un sistem mixt. O astfel de abordare este necesară pentru minimizarea riscurilor acestei scheme de producție și pentru a oferi fermierilor un nou tip de soiuri de grâu. Această limită de timp trebuie să fie suficientă pentru a permite amelioratorilor și autorităților de certificare să dobândească cunoștințele necesare pentru aplicarea cerințelor tehnice pentru producția de semințe de hibrizi de grâu și pentru reexaminarea acestor cerințe.

(5)

Pentru a permite Comisiei și statelor membre să dobândească cunoștințele adecvate privind aplicarea CMS și pentru a permite reexaminarea normelor respective, autoritatea de certificare responsabilă trebuie să raporteze în fiecare an Comisiei și celorlalte state membre, până la 28 februarie 2030, rezultatele din anul precedent privind cantitatea de semințe de hibrizi produsă și procentajul de semințe din loturi care au fost respinse din cauza unor parametri de calitate insuficienți.

(6)

Prin urmare, anexele I și II la Directiva 66/402/CEE ar trebui să fie modificate în consecință.

(7)

Măsurile prevăzute în prezenta directivă sunt în conformitate cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,