30.9.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 347/1

Numai textele originale CEE-ONU au efect juridic în temeiul dreptului public internațional. Situația și data intrării în vigoare ale prezentului regulament trebuie verificate în cea mai recentă versiune a documentului de situație TRANS/WP.29/343 al CEE-ONU, disponibil la următoarea adresă: http://www.unece.org/trans/main/wp29/wp29wgs/wp29gen/wp29fdocstts.html

Regulamentul ONU nr. 48 – Dispoziții uniforme privind omologarea vehiculelor cu privire la instalarea dispozitivelor de iluminat și de semnalizare luminoasă [2021/1718]

Include toate textele valabile până la:

Suplimentul 1 la seria 07 de amendamente - Data intrării în vigoare: 30 septembrie 2021

CUPRINS

REGULAMENT

Domeniu de aplicare

Definiții

Cererea de omologare

Omologarea

Specificații generale

Specificații individuale

Modificări și extinderi ale omologării tipului de vehicul sau a instalării dispozitivelor de iluminat și de semnalizare luminoasă ale acestuia

Conformitatea producției

Sancțiuni pentru neconformitatea producției

10.

Încetarea definitivă a producției

11.

Denumirile și adresele serviciilor tehnice responsabile cu efectuarea încercărilor de omologare și ale autorităților de omologare de tip

12.

Dispoziții tranzitorii

ANEXE

Comunicare

Dispuneri ale mărcilor de omologare

Exemple de suprafețe, axe, centre de referință și unghiuri de vizibilitate geometrică ale lămpilor

Vizibilitatea unei lămpi roșii către față și vizibilitatea unei lămpi albe către spate

Stări de încărcare ce trebuie luate în considerare la stabilirea variațiilor în orientarea verticală a farurilor de fază scurtă

Măsurarea variației înclinației fazei scurte în funcție de starea de încărcare

Indicarea înclinației descendente a delimitării superioare a luminii farurilor de fază scurtă, menționată la punctul 6.2.6.1.1., și a înclinației descendente a delimitării superioare a luminii lămpii de ceață față, menționată la punctul 6.3.6.1.2. din prezentul regulament

Comenzile aferente dispozitivelor de reglare a înălțimii fasciculului farurilor menționate la punctul 6.2.6.2.2. din prezentul regulament

Controlul conformității producției

Rezervat

Vizibilitatea marcajelor de vizibilitate către spate, către față și pe partea laterală a vehiculului

Tur de încercare

Condiții de activare automată a farurilor de fază scurtă

Zona de observare către suprafața aparentă a lămpilor de manevră și de curtoazie

Sistemul gonio(foto)metric utilizat pentru măsurătorile fotometrice, astfel cum este definit la punctul 2.34. din prezentul regulament

1. DOMENIU DE APLICARE

Prezentul regulament se aplică vehiculelor din categoriile M, N și remorcilor acestora (categoria O) (1) în ceea ce privește instalarea dispozitivelor de iluminat și de semnalizare luminoasă.

2. DEFINIȚII

2.1. Generalități

2.1.1.

Definițiile date în prezentul regulament și în seria de amendamente ale acestuia în vigoare la data depunerii cererii de omologare de tip se aplică regulamentelor privind dispozitivele de semnalizare luminoasă (LSD), dispozitivele de iluminare a drumului (RID) și dispozitivele retroreflectorizante (RRD).

2.1.2.

Trimiterile la sursa (sursele) de lumină standard (etalon) se referă la Regulamentele nr. 37, 99 și, respectiv, 128 și la seria de amendamente ale acestora în vigoare la data cererii de omologare de tip.

2.1.3.

„Omologarea unui vehicul” înseamnă omologarea unui tip de vehicul cu privire la numărul și la modul de instalare a dispozitivelor de iluminat și de semnalizare luminoasă.

2.1.4.

„Dispozitiv” înseamnă un element sau un ansamblu de elemente utilizate pentru a îndeplini una sau mai multe funcții.

2.1.4.1.

„Funcție de iluminare” înseamnă lumina emisă de un dispozitiv pentru a ilumina drumul și obiectele în direcția deplasării vehiculului.

2.1.4.2.

„Funcție de semnalizare luminoasă” înseamnă lumina emisă sau reflectată de un dispozitiv pentru a le oferi celorlalți participanți la trafic informații vizuale cu privire la prezența, identificarea și/sau schimbarea deplasării vehiculului.

2.1.5.

„Lampă” înseamnă un dispozitiv destinat iluminării drumului sau emiterii unui semnal luminos către alți utilizatori ai drumului. Lămpile de iluminare a plăcii de înmatriculare spate și catadioptrii trebuie, de asemenea, considerați lămpi. În sensul prezentului regulament, plăcile de înmatriculare emițătoare de lumină din spate, sistemul de iluminare a ușii de serviciu în sensul dispozițiilor Regulamentului ONU nr. 107 cu privire la vehiculele din categoriile M2 și M3 și indicatorul de stare extern, astfel cum este definit în prezentul regulament, nu sunt considerate lămpi.

2.1.6.

„Indice de modificare” înseamnă un număr secvențial, începând de la 0, specific fiecărei lămpi (funcții) reglementate de Regulamentele ONU nr. 148, nr. 149 și nr. 150. Acesta indică de câte ori noua serie de amendamente la regulamentul ONU relevant (nr. 148, nr. 149 și nr. 150) a introdus cerințe mai stricte pentru lampa (funcția) respectivă.

2.2. Definiții privind tipurile

2.2.1.

„Tip de vehicul cu privire la instalarea dispozitivelor de iluminat și de semnalizare luminoasă” înseamnă vehicule care nu diferă în privința aspectelor esențiale menționate la punctele 2.2.1.1-2.2.1.4.

De asemenea, nu sunt considerate „vehicule de alt tip” următoarele: vehiculele care diferă în sensul punctelor 2.2.1.1.- 2.2.1.4., dar nu astfel încât să implice o schimbare a tipului, numărului, poziționării și vizibilității geometrice a lămpilor și a înclinației fasciculului luminii de întâlnire impuse pentru tipul de vehicul în cauză, nici vehiculele la care lămpile opționale sunt montate sau sunt absente:

2.2.1.1.

Dimensiunea și forma exterioară a vehiculului.

2.2.1.2.

Numărul și amplasarea dispozitivelor.

2.2.1.3.

Sistemul de reglare a înălțimii fasciculului farurilor.

2.2.1.4.

Sistemul de suspensie.

2.3. Vehiculul

2.3.1.

„Vehicul gol” înseamnă un vehicul fără conducător auto, echipaj, pasageri și încărcătură, dar cu rezervorul de carburant plin, cu roata de rezervă și cu uneltele transportate în mod normal.

2.3.2.

„Vehicul încărcat” înseamnă un vehicul încărcat până la atingerea masei maxime tehnic admisibile declarate de către producător, care stabilește, de asemenea, repartizarea acestei mase pe axe, în conformitate cu metoda descrisă în anexa 5.

2.3.3.

„Margine exterioară extremă” de fiecare parte a vehiculului înseamnă planul paralel cu planul longitudinal median al vehiculului, care atinge marginea exterioară laterală a acestuia, fără a se lua în considerare proeminențele:

2.3.3.1.

pneurilor de lângă punctul lor de contact cu solul și ale conexiunilor indicatorilor de presiune a pneurilor;

2.3.3.2.

dispozitivelor antiderapante montate pe roți;

2.3.3.3.

dispozitivelor de vizibilitate indirectă;

2.3.3.4.

lămpilor indicatoare de direcție laterale, ale lămpilor de gabarit, ale lămpilor de poziție față și spate, ale lămpilor de staționare, ale catadioptrilor și ale lămpilor de poziție laterale;

2.3.3.5.

sigiliilor vamale aplicate pe vehicul și ale dispozitivelor de fixare și de protejare a acestor sigilii;

2.3.3.6.

sistemelor de iluminare a ușii de serviciu de pe vehiculele din categoriile M2 și M3, specificate la punctul 2.1.5.

2.3.4.

„Dimensiuni totale” înseamnă distanța dintre cele două planuri verticale definite la punctul 2.3.3. de mai sus.

2.3.4.1.

„Lățime totală” înseamnă distanța dintre cele două planuri verticale definite la punctul 2.3.3. de mai sus.

2.3.4.2.

„Lungime totală” înseamnă distanța dintre cele două planuri verticale perpendiculare pe planul longitudinal median al vehiculului, care ating marginile exterioare frontală și posterioară ale acestuia, fără a se lua în considerare proeminențele:

(a)	dispozitivelor de vizibilitate indirectă;

(b)	lămpilor de gabarit;

(c)	dispozitivelor de cuplare, în cazul autovehiculelor.

Pentru remorci, în „lungimea totală” și în orice măsurătoare trebuie inclusă și bara de tracțiune, cu excepția cazului în care aceasta este exclusă în mod expres.

2.3.5.

„Indicator de funcționare” înseamnă un semnal vizual sau auditiv (sau orice semnal echivalent) care arată că un dispozitiv a fost acționat și funcționează corect sau nu.

2.3.6.

„Indicator cu circuit închis” înseamnă un semnal vizual (sau orice semnal echivalent) care arată că un dispozitiv a fost acționat, fără a arăta dacă acesta funcționează corect sau nu.

2.3.7.

„Sol” înseamnă suprafața pe care este așezat vehiculul, această suprafață trebuind să fie sensibil orizontală.

2.3.8.

„Componente mobile” ale vehiculului înseamnă acele panouri ale caroseriei sau alte piese ale vehiculului a căror poziție poate fi modificată prin înclinare, rotire sau glisare, fără ajutorul uneltelor. Printre acestea nu se numără cabinele rabatabile ale camioanelor.

2.3.9.

„Poziție normală de utilizare a unei componente mobile” înseamnă poziția sau pozițiile unei componente mobile specificate de producătorul vehiculului pentru starea normală de utilizare și pentru starea de staționare a vehiculului.

2.3.10.

„Stare normală de utilizare a unui vehicul” înseamnă:

2.3.10.1.

în cazul unui autovehicul, atunci când vehiculul este gata să se pună în mișcare, cu sistemul de propulsie în stare de funcționare, și când componentele sale mobile se află în poziția sau pozițiile normale definite la punctul 2.3.9.;

2.3.10.2.

în cazul unei remorci, atunci când remorca este conectată la un autovehicul tractor aflat în condițiile prevăzute la punctul 2.3.10.1., iar componentele sale mobile se află în poziția sau pozițiile normale definite la punctul 2.3.9.;

2.3.11.

„Stare de staționare a unui vehicul” înseamnă:

2.3.11.1.

în cazul unui autovehicul, atunci când vehiculul nu se află în mișcare, sistemul său de propulsie nu funcționează, iar componentele sale mobile se află în poziția sau pozițiile normale de utilizare definite la punctul 2.3.9.;

2.3.11.2.

în cazul unei remorci, atunci când remorca este conectată la un autovehicul tractor aflat în starea descrisă la punctul 2.3.11.1., iar componentele sale mobile se află în poziția sau pozițiile normale definite la punctul 2.3.9.

2.4. Generalități privind lămpile

2.4.1.

„Lămpi echivalente” înseamnă lămpi care au aceeași funcție și sunt admise în țara de înmatriculare a vehiculului; astfel de lămpi pot avea caracteristici diferite de cele montate pe vehicul când acesta este omologat, cu condiția să respecte cerințele prezentului regulament.

2.4.2.

„Lămpi independente” înseamnă dispozitive cu suprafețe aparente separate în direcția axei de referință (2), surse de lumină separate și carcase separate.

2.4.3.

„Lămpi grupate” înseamnă dispozitive cu suprafețe aparente separate în direcția axei de referință2 și cu surse de lumină separate, dar cu carcasă comună.

2.4.4.

„Lămpi combinate” înseamnă dispozitive cu suprafețe aparente separate în direcția axei de referință2, dar cu sursă de lumină comună și cu carcasă comună.

2.4.5.

„Lămpi încorporate reciproc” înseamnă dispozitive cu surse de lumină separate sau cu o singură sursă de lumină care funcționează în condiții diferite (de exemplu, diferențe optice, mecanice sau electrice), cu suprafețe aparente total sau parțial comune în direcția axei de referință2 și cu carcasă comună (3).

2.4.6.

„Lampă cu funcție unică” înseamnă o parte a unui dispozitiv care îndeplinește o singură funcție de iluminare sau de semnalizare luminoasă.

2.4.7.

„Lampă mascată” înseamnă o lampă care poate fi mascată parțial sau total atunci când nu este utilizată. Acest rezultat poate fi obținut prin intermediul unui capac mobil, prin deplasarea lămpii, sau prin orice alt mijloc corespunzător. Termenul „escamotabilă” se utilizează în special pentru a descrie o lampă mascată a cărei deplasare permite inserarea sa în interiorul caroseriei.

2.4.8.

„Distanța dintre două lămpi” orientate în aceeași direcție înseamnă cea mai mică distanță dintre cele două suprafețe aparente în direcția axei de referință. În cazul în care distanța dintre lămpi îndeplinește în mod clar cerințele prezentului regulament, marginile exacte ale suprafețelor aparente nu trebuie stabilite.

2.4.9.

„Lampă opțională” înseamnă o lampă a cărei instalare este lăsată la latitudinea producătorului.

2.4.10.

„Pereche” înseamnă setul de lămpi cu aceeași funcție de pe partea stângă și respectiv, de pe partea dreaptă a vehiculului.

2.4.10.1.

„Pereche asortată” înseamnă setul de lămpi cu aceeași funcție de pe partea stângă și respectiv, de pe partea dreaptă a vehiculului, care, ca pereche, se conformează cerințelor fotometrice.

2.4.11.

„Lămpi simple și multiple”

2.4.11.1.

„Lampă simplă” înseamnă:

(a)

un dispozitiv sau o parte a unui dispozitiv care are o singură funcție de iluminare sau de semnalizare luminoasă, una sau mai multe surse de lumină și o singură suprafață aparentă în direcția axei de referință, care poate fi o suprafață continuă sau compusă din două sau mai multe părți distincte sau

(b)	orice ansamblu de două lămpi marcate cu „D”, identice sau nu, având aceeași funcție sau

(c)	orice ansamblu de doi catadioptri independenți, identici sau nu, care au fost omologați separat sau

(d)	orice sistem de lămpi interdependente compus din două sau trei lămpi interdependente marcate cu „Y” omologate împreună, care asigură aceeași funcție.

2.4.11.2.

„Două lămpi” sau „un număr par de lămpi” sub forma unei benzi sau a unei fâșii, înseamnă două lămpi cu o singură suprafață emițătoare de lumină, cu condiția ca această bandă sau fâșie să fie situată simetric în raport cu planul longitudinal median al vehiculului.

2.4.12.

„Sistem de lămpi interdependente” înseamnă un ansamblu de două sau mai multe lămpi interdependente care asigură aceeași funcție.

2.4.12.1.

„Lampă interdependentă marcată cu «Y»” înseamnă un dispozitiv care funcționează ca parte a unui sistem de lămpi interdependente. Lămpile interdependente funcționează împreună atunci când sunt activate, au suprafețe aparente separate în direcția axei de referință și carcase separate și pot avea o sursă sau surse de lumină separate.

2.4.13.

„Lămpi marcate cu «D»” înseamnă lămpi independente, aprobate ca dispozitive separate în așa fel încât să poată fi utilizate fie independent, fie într-un ansamblu de două lămpi care trebuie considerat o „lampă simplă”.

2.4.14.

Faruri de „clase” diferite înseamnă faruri identificate prin dispoziții fotometrice particulare.

2.4.15.

Definiții privind farurile care emit o lumină de drum și/sau o lumină de întâlnire simetrică pentru vehiculele din categoriile L și T:

2.4.15.1.

„Unitate de iluminare suplimentară” înseamnă partea din sistemul farului care asigură iluminarea în viraje. Aceasta este independentă de dispozitivul care furnizează lumina de întâlnire principală, poate conține componente optice, mecanice și electrice și poate fi grupată și/sau încorporată reciproc cu alte dispozitive de iluminat sau semnalizare luminoasă.

2.4.16.

Definiții privind catadioptrii:

2.4.16.1.

„Retroreflexie” este fenomenul de reflexie caracterizat prin întoarcerea radiației în direcții apropiate celei din care provine, această proprietate menținându-se chiar și în cazul unor variații importante ale radiației incidente:

2.4.16.2.

„Dispozitiv retroreflectorizant” înseamnă un ansamblu gata de utilizare format din una sau mai multe unități optice retroreflectorizante; dispozitivele retroreflectorizante se împart în clase în funcție de caracteristicile lor fotometrice: clasa IA sau IB, clasa IIIA sau IIIB și clasa IVA. Dispozitivele retroreflectorizante din clasele IB și IIIB sunt dispozitive combinate cu alte lămpi de semnalizare care nu sunt etanșe la apă și care sunt integrate în caroseria vehiculului.

2.4.17.

Definiții privind marcajele retroreflectorizante:

2.4.17.1.

„Material de marcare retroreflectorizant” înseamnă o suprafață sau un dispozitiv de la care, atunci când este iluminat direcțional, o parte relativ mare din radiația incidentă este retroreflectată.

2.4.17.2.

„Placă de identificare spate” înseamnă o placă acoperită cu dispozitive sau materiale retroreflectorizante și fluorescente menite să sporească vizibilitatea și să permită identificarea cu ușurință a vehiculelor grele și lungi.

2.4.17.3.

„Placă de identificare spate pentru vehicule cu viteză redusă (VVR)” înseamnă o placă triunghiulară cu colțuri tăiate, cu un model specific, acoperită cu catadioptri sau cu materiale retroreflectorizante sau fluorescente.

2.4.17.4.

„Unitate-eșantion” înseamnă un dispozitiv retroreflectorizant complet, gata pentru a fi montat pe un vehicul și reprezentativ pentru producția actuală.

2.4.17.5.

„Fluorescență” înseamnă că atunci când anumite substanțe sunt plasate în apropierea unei surse de radiații ultraviolete sau albastre, acestea emit radiații a căror lungime de undă este aproape întotdeauna mai mare decât cea a radiațiilor care produc efectul. Acest fenomen se numește fluorescență. În timpul zilei și la crepuscul, culorile fluorescente sunt mai strălucitoare decât culorile normale, deoarece reflectă o parte a luminii care ajunge la ele și, în plus, emit lumină. În timpul nopții, acestea nu sunt mai strălucitoare decât culorile obișnuite.

2.5. Lămpi

2.5.1.

„Far cu lumină de drum (de fază lungă)” înseamnă lampa care servește la iluminarea drumului pe o distanță mare în fața vehiculului.

2.5.2.

„Far cu lumină de întâlnire (de fază scurtă)” înseamnă lampa care servește la iluminarea drumului în fața vehiculului fără să cauzeze orbire involuntară sau disconfort conducătorilor auto din sens opus sau celorlalți utilizatori ai drumului.

2.5.2.1.

„Lumină de întâlnire principală (fază scurtă principală)” înseamnă faza scurtă produsă fără ajutorul generatoarelor de radiație infraroșie și/sau al surselor de lumină suplimentare pentru iluminarea în viraje.

2.5.3.

„Lampă indicatoare de direcție” înseamnă lampa utilizată pentru a le indica celorlalți utilizatori ai drumului intenția conducătorului auto de a schimba direcția la dreapta sau la stânga. O lampă sau lămpile indicatoare de direcție pot fi utilizate, de asemenea, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului nr. 97 sau nr. 116.

2.5.4.

„Lampă de stop” înseamnă o lampă utilizată pentru a indica altor utilizatori ai drumului care se găsesc în spatele vehiculului faptul că deplasarea longitudinală a vehiculului este întârziată în mod deliberat.

2.5.5.

„Dispozitiv de iluminare a plăcii de înmatriculare spate” înseamnă dispozitivul utilizat pentru a ilumina spațiul rezervat plăcii de înmatriculare din spate; acest dispozitiv poate fi compus din mai multe componente optice.

2.5.6.

„Lampă de poziție față” înseamnă lampa utilizată pentru a indica prezența și lățimea vehiculului văzut din față.

2.5.7.

„Lampă de poziție spate” înseamnă lampa utilizată pentru a indica prezența și lățimea vehiculului văzut din spate.

2.5.8.

„Catadioptru” înseamnă un dispozitiv utilizat pentru a indica prezența unui vehicul prin reflexia luminii emanate de o sursă de lumină care nu este legată de vehicul, observatorul aflându-se în apropierea sursei de lumină.

În sensul prezentului regulament, nu sunt considerați catadioptri:

2.5.8.1.

plăcile de înmatriculare retroreflectorizante;

2.5.8.2.

semnalele retroreflectorizante menționate în ADR (Acordul european referitor la transportul rutier internațional al mărfurilor periculoase);

2.5.8.3.

alte plăci și semnale retroreflectorizante care trebuie utilizate pentru respectarea cerințelor naționale de utilizare cu privire la anumite categorii de vehicule sau anumite metode de operare;

2.5.8.4.

materialele retroreflectorizante omologate în clasa D sau E sau F în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 104 sau nr. 150 și utilizate în alte scopuri pentru respectarea cerințelor naționale.

2.5.9.

„Marcaj de vizibilitate” înseamnă un dispozitiv destinat să intensifice vizibilitatea unui vehicul, atunci când este văzut din poziție laterală sau din spate (sau, în cazul remorcilor, și din față), prin reflexia luminii emanate de o sursă de lumină care nu este legată de vehicul, observatorul aflându-se în apropierea sursei.

2.5.9.1.

„Marcaj de contur” înseamnă un marcaj de vizibilitate destinat să indice dimensiunile orizontale și verticale (lungimea, lățimea și înălțimea) unui vehicul.

2.5.9.1.1.

„Marcaj de contur complet” înseamnă un marcaj de contur care indică conturul vehiculului printr-o linie continuă.

2.5.9.1.2.

„Marcaj de contur parțial” înseamnă un marcaj de contur care indică dimensiunea orizontală a vehiculului printr-o linie continuă și dimensiunea verticală prin marcarea colțurilor superioare.

2.5.9.2.

„Marcaj linear” înseamnă un marcaj de vizibilitate destinat să indice dimensiunile orizontale (lungimea și lățimea) unui vehicul printr-o linie continuă.

2.5.10.

„Lampă de ceață față” înseamnă o lampă utilizată pentru a îmbunătăți iluminarea drumului în fața vehiculului în caz de ceață sau în alte condiții similare de vizibilitate redusă.

2.5.11.

„Lampă de ceață spate” înseamnă o lampă utilizată pentru ca vehiculul să fie mai ușor vizibil din spate în caz de ceață densă.

2.5.12.

„Lampă de mers înapoi” înseamnă lampa care servește la iluminarea drumului către înapoi a vehiculului și la avertizarea celorlalți utilizatori ai drumului că vehiculul se deplasează în marșarier sau este pe punctul de a se deplasa în marșarier.

2.5.13.

„Lampă de staționare” înseamnă o lampă utilizată pentru a semnaliza prezența unui vehicul în staționare într-o zonă cu construcții. În astfel de situații, această lampă înlocuiește lămpile de poziție față și spate.

2.5.14.

„Lampă de gabarit” înseamnă lampa instalată aproape de marginea exterioară extremă a vehiculului și cât mai aproape de partea superioară a acestuia și destinată să indice în mod clar lățimea totală a vehiculului. Pentru anumite vehicule și remorci, această lampă este destinată să completeze lămpile de poziție față și spate ale vehiculului, atrăgând în mod special atenția asupra gabaritului acestuia.

2.5.15.

„Lampă de poziție laterală” înseamnă o lampă utilizată pentru a indica prezența vehiculului atunci când este văzut dintr-o parte.

2.5.16.

„Lampă de circulație pe timp de zi” înseamnă o lampă orientată către față și utilizată pentru ca vehiculul să fie mai ușor vizibil atunci când se conduce în timpul zilei.

2.5.17.

„Lampă de viraj” înseamnă o lampă utilizată pentru iluminarea suplimentară a acelei părți a drumului situate lângă colțul frontal al vehiculului pe partea spre care vehiculul urmează să își schimbe direcția.

2.5.18.

„Lampă de curtoazie exterioară” înseamnă o lampă utilizată la iluminarea suplimentară pentru a furniza asistență la intrarea sau ieșirea conducătorului auto și a pasagerilor în/din vehicul sau în cursul operațiunilor de încărcare.

2.5.19.

„Lampă de manevră” înseamnă o lampă utilizată la iluminarea suplimentară laterală a vehiculului pentru a furniza asistență în timpul manevrelor lente.

2.5.20.

„Indicator de stare extern” înseamnă un semnal optic instalat pe partea exterioară a vehiculului pentru a indica starea sistemului de alarmă al vehiculului (SAV), a sistemului de alarmă (SA) și a sistemului de imobilizare din Regulamentele ONU nr. 97 și nr. 116, atunci când vehiculul este parcat.

2.6. Semnal

2.6.1.

„Semnal de avarie” înseamnă funcționarea simultană a tuturor lămpilor indicatoare de direcție ale unui vehicul, cu scopul de a semnaliza faptul că vehiculul reprezintă momentan un pericol deosebit pentru ceilalți utilizatori ai drumului.

2.6.2.

„Semnal de oprire de urgență” înseamnă un semnal care indică, pentru alți utilizatori ai drumului care se găsesc în spatele vehiculului, că s-a acționat o forță puternică de încetinire a vehiculului în raport cu condițiile prevalente de drum.

2.6.3.

„Semnal de avertizare în cazul coliziunii la extremitatea posterioară (RECAS)” înseamnă un semnal automat emis de vehiculul din față către vehiculul care îl urmează. Acest semnal avertizează asupra faptului că vehiculul care îl urmează trebuie să ia măsuri urgente pentru a preveni o coliziune.

2.7. Sistem

2.7.1.

„Orientare” înseamnă poziția fasciculului sau a unei părți a acestuia pe un ecran de măsurare conform criteriilor relevante.

2.7.2.

„Reglare” înseamnă utilizarea mijloacelor cu care este dotat sistemul în vederea orientării verticale și/sau orizontale a fasciculului.

2.7.3.

„Iluminare în viraj” înseamnă o funcție de iluminare menită să asigure o mai bună iluminare în viraje.

2.7.4.

„Sistem de faruri adaptive față” (sau „SFA”) înseamnă un dispozitiv de iluminat omologat în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 123 sau nr. 149, care furnizează fascicule cu caracteristici diferite pentru adaptarea automată la condiții variabile de utilizare a fazei scurte (lumină de întâlnire) și, dacă se aplică, a fazei lungi (lumină de drum).

2.7.4.1.

„Unitate de iluminare” înseamnă o componentă emițătoare de lumină destinată să furnizeze sau să contribuie la una sau mai multe funcții de iluminare față oferite de SFA.

2.7.4.2.

„Unitate de instalare” înseamnă o unitate indivizibilă (carcasa lămpii) care conține una sau mai multe unități de iluminare.

2.7.4.3.

„Mod de iluminare” sau „mod” al unei funcții de iluminare față furnizate de un SFA înseamnă un fascicul care intră sub incidența dispozițiilor fie pentru una dintre clasele de lumină de întâlnire, fie pentru faza lungă, conceput și specificat de producător pentru adaptarea la condițiile speciale ale vehiculului și la condițiile ambiante;

2.7.4.4.

„Comanda sistemului” înseamnă partea (părțile) din SFA care recepționează semnalele de comandă SFA de la vehicul și care controlează funcționarea unităților de iluminare în mod automat.

2.7.4.5.

„Semnal de comandă SFA” (V, E, W, T) înseamnă semnalul care intră în SFA în conformitate cu punctul 6.22.7.4 din prezentul regulament.

2.7.4.6.

„Stare neutră” înseamnă starea SFA în care este produs un mod definit al luminii de întâlnire din clasa C („lumina de întâlnire de bază”) sau al fazei lungi în condiții maxime de activare, dacă este cazul, și nu se aplică niciun semnal de comandă SFA.

2.7.4.7.

„Fază lungă adaptivă” înseamnă o fază lungă a SFA care își adaptează forma fasciculului în prezența vehiculelor care circulă din sens opus și a vehiculelor care circulă în față, pentru a îmbunătăți vizibilitatea conducătorului auto fără a provoca disconfort, distragerea atenției sau lumină orbitoare pentru ceilalți utilizatori ai drumului.

2.7.5.

Definiții privind SFA:

2.7.5.1.

„Clasa” unei lumini de întâlnire (C, V, E sau W) înseamnă desemnarea unei lumini de întâlnire, identificată prin caracteristici speciale în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 48 (Exclusiv în scop explicativ. Caracteristicile claselor luminii de întâlnire corespund următoarelor condiții: C pentru lumina de întâlnire de bază, V pentru utilizarea în zone iluminate, cum ar fi orașele, E pentru utilizarea pe șosele sau autostrăzi, W pentru utilizarea în condiții nefavorabile, cum ar fi pe șosele umede).

2.7.5.2.

„Mod de iluminare în viraj” înseamnă un mod al unei funcții de iluminare față prin care fasciculul luminos este deplasat în lateral sau modificat (în vederea obținerii unui efect echivalent), prevăzut pentru viraje, curbe sau intersecții de pe șosea și identificat prin caracteristici fotometrice specifice.

(a)	„mod de iluminare în viraj de categoria 1” înseamnă un mod de iluminare în viraj cu deplasarea orizontală a cotului liniei de separare;

(b)	„mod de iluminare în viraj de categoria 2” înseamnă un mod de iluminare în viraj fără deplasarea orizontală a cotului liniei de separare.

2.7.5.3.

„Partea dreaptă”, respectiv „partea stângă”, înseamnă totalitatea unităților de iluminare prevăzute a fi instalate pe acea parte a planului longitudinal median al vehiculului corespunzător direcției de înaintare.

2.7.5.4.

„Semnal” înseamnă orice semnal de comandă SFA sau orice comandă suplimentară înspre sistem sau comandă dinspre sistem înspre vehicul.

2.7.5.5.

„Generator de semnal” înseamnă un dispozitiv capabil să reproducă unul sau mai multe semnale în scopul încercării sistemului.

2.7.5.6.

„Dispozitiv de alimentare și de funcționare” înseamnă una sau mai multe componente ale unui sistem care alimentează cu putere una sau mai multe părți ale acestui sistem, cum ar fi un regulator (regulatoare) de alimentare și/sau de tensiune pentru una sau mai multe surse de lumină, de exemplu, dispozitivele electronice de comandă a surselor de lumină.

2.7.5.7.

„Axa de referință a sistemului” pentru un SFA înseamnă linia de intersecție a planului median longitudinal al vehiculului cu planul orizontal care trece prin centrul de referință al unei unități de iluminare specificate în desenele care însoțesc cererea de omologare a dispozitivului.

2.7.5.8.

„Funcție de schimbare a sensului de circulație” înseamnă orice funcție de iluminare față sau o parte (părți) a (ale) acesteia, sau orice combinație a acestora, care au rolul de a evita orbirea și de a asigura iluminarea adecvată în cazul în care un vehicul echipat cu un sistem destinat circulației doar pe un singur sens este utilizat temporar într-o țară în care circulația se desfășoară pe sensul opus.

2.7.5.9.

„Funcție înlocuitoare” înseamnă orice tip specificat de iluminare față și/sau de semnalizare luminoasă față, indiferent că este vorba de o funcție de iluminare față și/sau de semnalizare luminoasă față sau de un mod al acesteia ori exclusiv de o parte (părți) a (ale) acesteia sau o combinație a acestora, destinate să înlocuiască o funcție/un mod de iluminare față în cazul unei defecțiuni.

2.7.5.10.

„Unitate funcțională” înseamnă o parte a unei unități de iluminare care furnizează o distribuție specifică a luminii și care poate fi utilizată pentru diferite moduri sau clase. Dacă este utilizată pentru modul de iluminare în viraj, distribuția luminii sale poate varia în funcție de semnalul T (raza de bracaj); cu toate acestea, distribuția luminii trebuie să fie identică pentru un semnal T dat (raza de bracaj) în toate modurile sau clasele.

2.7.6.

Definiții privind comutarea și activarea:

2.7.6.1.

„Aprindere” înseamnă operarea manuală sau automată a unei funcții de iluminare sau de semnalizare pentru a emite efectiv lumină, indiferent dacă funcția respectivă funcționează corect sau nu.

2.7.6.2.

„Stingere” înseamnă operarea manuală sau automată a unei funcții de iluminare sau de semnalizare pentru a opri emiterea de lumină, indiferent dacă funcția respectivă funcționează corect sau nu.

2.7.6.3.

„Activare” înseamnă activarea manuală sau automată a unei funcții de iluminare sau de semnalizare, indiferent dacă se emite lumină sau nu (de exemplu, activarea modului standby).

2.7.6.4.

„Dezactivare” înseamnă dezactivarea manuală sau automată a unei funcții de iluminare sau de semnalizare, indiferent dacă se emite lumină sau nu (de exemplu, dezactivarea modului standby).

2.7.6.5.

„Activare secvențială” înseamnă o conexiune electrică în cazul căreia sursele de lumină individuale ale unei lămpi sunt interconectate în așa fel încât să fie aprinse într-o ordine prestabilită în conformitate cu regulamentele ONU relevante.

2.7.7.

„Unitate optică retroreflectorizantă” înseamnă o combinație de componente optice care permit obținerea retroreflexiei.

2.8. Dispersor

2.8.1.

„Dispersor” înseamnă componenta cea mai exterioară a farului (unității) care transmite lumina prin suprafața iluminantă.

2.8.2.

„Acoperire” înseamnă orice produs sau produse aplicate în unul sau mai multe straturi pe suprafața exterioară a unui dispersor.

2.8.3.

„Dispersor exterior texturat” sau „porțiune texturată a dispersorului exterior” înseamnă un dispersor exterior în întregime sau o parte a acestuia, conceput(ă) pentru a modifica sau a influența propagarea luminii de la sursa (sursele) de lumină, astfel încât razele luminoase să fie deviate într-o măsură semnificativă de la direcția lor inițială.

2.9. Surse de lumină

2.9.1.

„Sursă de lumină” înseamnă unul sau mai multe elemente pentru radiație vizibilă, cu o bază pentru conexiune mecanică și electrică, posibil asamblate cu una sau mai multe componente pentru controlarea elementelor radiației vizibile.

2.9.1.1.

„Sursă de lumină înlocuibilă” înseamnă o sursă de lumină concepută pentru a fi introdusă în și scoasă din suportul dispozitivului său fără ajutorul unei unelte.

2.9.1.2.

„Sursă de lumină neînlocuibilă” înseamnă o sursă de lumină care poate fi înlocuită numai prin înlocuirea dispozitivului în care este fixată sursa de lumină respectivă.

(a)	În cazul unui modul de sursă de lumină: o sursă de lumină care poate fi înlocuită numai prin înlocuirea modulului de sursă de lumină de care este fixată această sursă de lumină;

(b)	În cazul SFA: o sursă de lumină care poate fi înlocuită numai prin înlocuirea unității de iluminare de care este fixată această sursă de lumină.

2.9.1.3.

„Modul de sursă de lumină” înseamnă o parte optică a unui dispozitiv care este specifică acestui dispozitiv. Produsul conține una sau mai multe surse de lumină neînlocuibile și poate eventual conține unul sau mai multe suporturi pentru surse de lumină înlocuibile omologate.

2.9.1.4.

„Sursă de lumină cu filament” (lampă cu filament) înseamnă o sursă de lumină al cărei unic element de radiație vizibilă este constituit din unul sau mai multe filamente care produc radiație termică.

2.9.1.5.

„Sursă de lumină cu descărcare gazoasă” înseamnă o sursă de lumină al cărei unic element de radiație vizibilă este un arc de descărcare care produce electroluminescență.

2.9.1.6.

„Sursă de lumină cu diodă electroluminescentă (LED)” înseamnă o sursă de lumină al cărei unic element de radiație vizibilă este constituit din una sau mai multe joncțiuni cu semiconductori care produc electroluminescență, posibil completate cu unul sau mai multe elemente pentru conversia pe bază de fluorescență.

2.9.1.6.1.

„Sursă de lumină LED înlocuitoare” înseamnă o sursă de lumină LED dintr-o categorie căreia îi corespunde o altă categorie de surse luminoase ce produc lumină cu ajutorul altei tehnologii generatoare de lumină.

2.9.1.7.

„Modul LED” înseamnă un modul de sursă de lumină care conține drept surse de lumină numai LED-uri. Cu toate acestea, el poate conține facultativ unul sau mai multe suporturi pentru surse de lumină înlocuibile omologate.

2.9.2.

„dispozitiv electronic de comandă a sursei de lumină” înseamnă una sau mai multe componente dintre alimentare și sursa de lumină pentru reglarea tensiunii și/sau a curentului electric al sursei de lumină.

2.9.2.1.

„Limitator de curent” înseamnă unul sau mai multe componente, fie situat(e) între alimentare și sursa de lumină, fie integrat(e) cu sursa de lumină, pentru reglarea curentului electric al unei surse de lumină cu descărcare gazoasă.

2.9.3.

„Variator de intensitate” înseamnă dispozitivul care controlează în mod automat dispozitivele de semnalizare luminoasă spate ce produc intensități luminoase variabile pentru a asigura percepția invariabilă a semnalelor acestora. Variatorul de intensitate face parte din lampă sau din vehicul sau este împărțit între lampa menționată și vehicul.

2.10. Fotometrie

2.10.1.

„Flux luminos normal” înseamnă:

(a)	în cazul unei surse de lumină: valoarea fluxului luminos normal, cu excepția toleranțelor, indicată în fișa de date relevantă din regulamentul privind sursa de lumină aplicabil în conformitate cu care este omologată sursa de lumină;

(b)	în cazul unui modul LED: valoarea fluxului luminos normal indicată în specificația tehnică furnizată împreună cu modulul LED pentru omologarea lămpii din care face parte modulul LED.

2.10.2.

„Suprafață emițătoare de lumină” a unui „dispozitiv de iluminat”, a unui „dispozitiv de semnalizare luminoasă” sau a unui catadioptru înseamnă suprafața declarată pe schiță în cererea de omologare depusă de producătorul dispozitivului, a se vedea anexa 3 (de exemplu, părțile 1 și 4).

Aceasta trebuie declarată cu respectarea uneia dintre următoarele condiții:

(a)	în cazul în care dispersorul exterior este texturat, suprafața emițătoare de lumină declarată este întreaga suprafață exterioară a dispersorului exterior sau o parte din aceasta;

(b)	în cazul în care dispersorul exterior nu este texturat, dispersorul exterior poate să nu fie luat în considerare, iar suprafața emițătoare de lumină este cea declarată pe schiță, a se vedea anexa 3 (de exemplu, partea 5).

2.10.3.

„Suprafața iluminantă” (a se vedea anexa 3).

2.10.3.1.

„Suprafața iluminantă a unui dispozitiv de iluminat” (punctele 2.5.1., 2.5.2., 2.5.10., 2.5.12. și 2.5.17.) înseamnă proiecția ortogonală a întregii deschizături a reflectorului sau, în cazul farurilor cu reflector elipsoidal, a „dispersorului proiector”, pe un plan transversal. Dacă dispozitivul de iluminat nu dispune de un reflector, se aplică definiția de la punctul 2.10.3.2. Dacă suprafața emițătoare de lumină a lămpii se întinde doar pe o parte din deschiderea totală a reflectorului, atunci se ia în considerare numai proiecția acestei părți.

În cazul unui far de fază scurtă, suprafața iluminantă este limitată de urma aparentă a delimitării superioare a luminii farurilor pe dispersor. Dacă reflectorul și dispersorul sunt reglabile între ele, se folosește poziția medie de reglare.

În cazul instalării unui SFA: atunci când o funcție de iluminare este produsă de două sau mai multe unități de iluminare acționate simultan pe o anumită parte a vehiculului, suprafețele iluminante individuale, luate împreună, constituie suprafața iluminantă care trebuie luată în considerare (de exemplu, în figura de la punctul 6.22.4 de mai jos, suprafețele iluminante individuale ale unităților de iluminare 8, 9 și 11, luate împreună și ținând seama de amplasarea lor respectivă, constituie suprafața iluminantă care trebuie luată în considerare pentru partea dreaptă a vehiculului).

2.10.3.2.

„Suprafața iluminantă a altui dispozitiv de semnalizare luminoasă decât un catadioptru” (punctele 2.5.3.-2.5.7., 2.6.1., 2.5.11. și 2.5.13.-2.5.16.) înseamnă proiecția ortogonală a lămpii pe un plan perpendicular pe axa sa de referință și în contact cu suprafața emițătoare de lumină exterioară a lămpii, această proiecție fiind limitată de marginile ecranelor situate în acest plan, fiecare dintre acestea lăsând să treacă în direcția axei de referință numai 98 % din intensitatea luminoasă totală a lămpii.

Pentru a determina marginea inferioară, superioară și laterală a suprafeței iluminante, se utilizează numai ecrane cu margini orizontale sau verticale pentru a verifica distanța până la marginile extreme ale vehiculului și înălțimea deasupra solului.

Pentru alte aplicații ale suprafeței iluminante, de exemplu distanța dintre două lămpi sau funcții, se utilizează forma periferiei acestei suprafețe iluminante. Ecranele rămân paralele, dar este permisă utilizarea altor orientări.

În cazul unui dispozitiv de semnalizare luminoasă a cărui suprafață iluminantă înglobează fie total, fie parțial suprafața iluminantă a altei funcții sau înglobează o suprafață neiluminată, suprafața iluminantă poate fi considerată a fi chiar suprafața emițătoare de lumină însăși (a se vedea, de exemplu, anexa 3, părțile 2, 3, 5 și 6).

2.10.3.3.

„Suprafața iluminantă a unui catadioptru” (punctul 2.5.8.) înseamnă, în conformitate cu declarația solicitantului în cadrul procedurii de omologare a componentelor pentru catadioptri, proiecția ortogonală a unui catadioptru într-un plan perpendicular pe axa sa de referință, delimitată de planuri contigue cu părțile exterioare extreme declarate ale sistemului optic al catadioptrilor și paralele cu axa respectivă. Pentru a determina marginea inferioară, superioară și laterală a dispozitivului, se iau în considerare numai planurile verticale și orizontale.

2.10.4.

„Suprafață aparentă” pentru o direcție de observare definită înseamnă, la cererea producătorului sau a reprezentantului autorizat al acestuia, proiecția ortogonală:

fie a marginii suprafeței iluminante proiectate pe suprafața exterioară a dispersorului,

fie a suprafeței emițătoare de lumină.

Numai în cazul unui dispozitiv de semnalizare luminoasă care produce intensități luminoase variabile, suprafața aparentă a acestuia, care poate fi variabilă, conform punctului 2.9.3., trebuie luată în considerare în toate condițiile permise de variatorul de intensitate, dacă este cazul.

Într-un plan perpendicular pe direcția de observare și tangent la punctul cel mai exterior al dispersorului.

În anexa 3 la prezentul regulament pot fi găsite mai multe exemple de aplicații ale suprafeței aparente.

2.10.5.

„Axă de referință” înseamnă axa caracteristică a lămpii determinată de producător (producătorul lămpii) în vederea utilizării ca direcție de referință (H = 0°, V = 0°) pentru unghiurile de câmp pentru măsurătorile fotometrice și pentru instalarea lămpii pe vehicul.

2.10.6.

„Centru de referință” înseamnă:

(a)	intersecția axei de referință cu suprafața emițătoare de lumină exterioară sau

(b)	un punct situat pe sau în apropierea unei zone retroreflectorizante

care este desemnat ca fiind centrul dispozitivului în scopul specificării performanțelor acestuia; el este specificat de către producătorul lămpii.

2.10.7.

„Unghiuri de vizibilitate geometrică” înseamnă unghiurile care determină câmpul unghiului solid minim în care suprafața aparentă a lămpii este vizibilă. Acest câmp al unghiului solid este determinat de segmentele sferei al cărei centru coincide cu centrul de referință al lămpii, iar ecuatorul acesteia este paralel cu solul. Aceste segmente sunt determinate în raport cu axa de referință. Unghiurile orizontale ß corespund longitudinii, iar unghiurile verticale α, latitudinii.

2.10.8.

„S-a atins stabilitatea fotometrică” înseamnă că variația intensității luminoase pentru punctul de încercare specificat este mai mică de 3 % pe parcursul oricărei perioade de 15 minute.

2.10.9.

„Sistem gonio(foto)metric (dacă nu se specifică altfel într-un regulament special)” înseamnă un sistem utilizat pentru măsurătorile fotometrice specificate de coordonate unghiulare în grade pe o sferă cu axa polară verticală, în conformitate cu publicația CIE nr. 70, Viena 1987, și anume corespunzător unui sistem gonio(foto)metric cu o axă orizontală („elevația”) fixată la sol și o a doua axă, mobilă („de rotație”), perpendiculară pe axa orizontală fixă (a se vedea anexa 14 la prezentul regulament). Notă: Publicația CIE menționată mai sus prevede o procedură pentru corectarea coordonatelor unghiulare în cazul în care se utilizează un sistem gonio(foto)metric alternativ.

2.10.10.

„Planul H” înseamnă planul orizontal care conține centrul de referință al lămpii.

2.10.11.

„Planul V” înseamnă un plan vertical paralel cu planul longitudinal median al vehiculului și conținând centrul de referință al lămpii.

2.10.12.

„Plan transversal” înseamnă un plan vertical perpendicular pe planul longitudinal median al vehiculului.

2.10.13.

„Unghi de divergență” înseamnă unghiul dintre dreptele care unesc centrul de referință cu centrul receptorului și cu centrul sursei de lumină.

2.10.14.

„Unghi de iluminare” înseamnă unghiul dintre axa de referință și dreapta care unește centrul de referință cu centrul sursei de lumină.

2.10.15.

„Unghi de rotație” înseamnă unghiul de rotire a dispozitivului retroreflectorizant în jurul axei sale de referință, pornind de la o poziție dată.

2.10.16.

„Deschidere unghiulară a dispozitivului retroreflectorizant” înseamnă unghiul sub care este vizualizată dimensiunea cea mai mare a zonei vizibile a suprafeței iluminante, fie de la centrul sursei de lumină, fie de la centrul receptorului.

2.10.17.

„Iluminare a dispozitivului retroreflectorizant” este expresia abreviată utilizată în mod convențional pentru a desemna lumina măsurată într-un plan perpendicular pe razele incidente, care trece prin centrul de referință.

2.10.18.

„Coeficient al intensității luminoase (CIL)” înseamnă coeficientul intensității luminoase reflectate în direcția examinată, împărțit la iluminarea dispozitivului retroreflectorizant pentru unghiurile de iluminare, de divergență și de rotație date.

2.11. Culoare

2.11.1.

Culoarea luminii emise de un dispozitiv

2.11.1.1.

„Alb” înseamnă coordonatele cromatice (x,y) (4) ale luminii emise care se înscriu în zonele de cromaticitate delimitate astfel:

W12	limita verde	y = 0,150 + 0,640 x
W23	limita galben-verde	y = 0,440
W34	limita galben	x = 0,500
W45	limita roșu-mov	y = 0,382
W56	limita mov	y = 0,050 + 0,750 x
W61	limita albastru	x = 0,310

Cu punctele de intersecție:

	x	y
W1	0.310	0.348
W2	0.453	0.440
W3	0.500	0.440
W4	0.500	0.382
W5	0.443	0.382
W6	0.310	0.283

2.11.1.2.

„Galben selectiv” înseamnă coordonatele cromatice (x,y)4 ale luminii emise care se înscriu în zonele de cromaticitate delimitate astfel:

SY12	limita verde	y = 1,290 x - 0,100
SY23	locul geometric spectral
SY34	limita roșu	y = 0,138 + 0,580 x
SY45	limita galben-alb	y = 0,440
SY51	limita alb	y = 0,940 - x

Cu punctele de intersecție:

	x	y
SY1	0.454	0.486
SY2	0.480	0.519
SY3	0.545	0.454
SY4	0.521	0.440
SY5	0.500	0.440

2.11.1.3.

„Galben-auto” înseamnă coordonatele cromatice (x,y)4 ale luminii emise care se înscriu în zonele de cromaticitate delimitate astfel:

A12	limita verde	y = x - 0,120
A23	locul geometric spectral
A34	limita roșu	y = 0,390
A41	limita alb	y = 0,790 - 0,670 x

Cu punctele de intersecție:

	x	y
A1	0.545	0.425
A2	0.560	0.440
A3	0.609	0.390
A4	0.597	0.390

2.11.1.4.

„Roșu” înseamnă coordonatele cromatice (x,y)4 ale luminii emise care se înscriu în zonele de cromaticitate delimitate astfel:

R12	limita galben	y = 0,335
R23	locul geometric spectral
R34	linia mov	(extensia sa lineară de-a lungul paletei de culori violet dintre extremitățile roșu și albastru ale locului geometric spectral).
R41	limita mov:	y = 0,980 – x

Cu punctele de intersecție:

	x	y
R1	0.645	0.335
R2	0.665	0.335
R3	0.735	0.265
R4	0.721	0.259

2.11.2.

Culoarea pe timp de noapte a luminii reflectate de un dispozitiv, cu excepția pneurilor retroreflectorizante, în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 88.

2.11.2.1.

„Alb” înseamnă coordonatele cromatice (x,y)4 ale luminii reflectate care se înscriu în zonele de cromaticitate delimitate astfel:

W12	limita albastru:	y = 0,843 - 1,182 x
W23	limita violet:	y = 0,489 x + 0,146
W34	limita galben	y = 0,968 - 1,010 x
W41	limita verde	y = 1,442 x - 0,136

Cu punctele de intersecție:

	x	y
W1	0.373	0.402
W2	0.417	0.350
W3	0.548	0.414
W4	0.450	0.513

2.11.2.2.

„Galben” înseamnă coordonatele cromatice (x,y)4 ale luminii reflectate care se înscriu în zonele de cromaticitate delimitate astfel:

Y12	limita verde	y = x - 0,040
Y23	locul geometric spectral
Y34	limita roșu	y = 0,200 x + 0,268
Y41	limita alb	y = 0,970 - x

Cu punctele de intersecție:

	x	y
Y1	0.505	0.465
Y2	0.520	0.480
Y3	0.610	0.390
Y4	0.585	0.385

2.11.2.3.

„Galben-auto” înseamnă coordonatele cromatice (x,y)4 ale luminii reflectate care se înscriu în zonele de cromaticitate delimitate astfel:

A12	limita verde	y = 1,417 x - 0,347
A23	locul geometric spectral
A34	limita roșu	y = 0,390
A41	limita alb	y = 0,790 - 0,670 x

Cu punctele de intersecție:

	x	y
A1	0.545	0.425
A2	0.557	0.442
A3	0.609	0.390
A4	0.597	0.390

2.11.2.4.

„Roșu” înseamnă coordonatele cromatice (x,y)4 ale luminii reflectate care se înscriu în zonele de cromaticitate delimitate astfel:

R12	limita galben	y = 0,335
R23	locul geometric spectral
R34	linia mov
R41	limita mov	y = 0,978 - x

Cu punctele de intersecție:

	x	y
R1	0.643	0.335
R2	0.665	0.335
R3	0.735	0.265
R4	0.720	0.258

2.11.3.

Culoarea pe timp de zi a luminii reflectate de un dispozitiv

2.11.3.1.

„Alb” înseamnă coordonatele cromatice (x,y)4 ale luminii reflectate care se înscriu în zonele de cromaticitate delimitate astfel:

W12	limita violet:	y = x - 0,030
W23	limita galben	y = 0,740 – x
W34	limita verde	y = x + 0,050
W41	limita albastru	y = 0,570 – x

Cu punctele de intersecție:

	x	y
W1	0.300	0.270
W2	0.385	0.355
W3	0.345	0.395
W4	0.260	0.310

2.11.3.2.

„Galben” înseamnă coordonatele cromatice (x,y)4 ale luminii reflectate care se înscriu în zonele de cromaticitate delimitate astfel:

Y12	limita roșu	y = 0,534 x + 0,163
Y23	limita alb	y = 0,910 - x
Y34	limita verde	y =1,342 x - 0,090
Y41	locul geometric spectral

Cu punctele de intersecție:

	x	y
Y1	0.545	0.454
Y2	0.487	0.423
Y3	0.427	0.483
Y4	0.465	0.534

2.11.3.3.

„Roșu” înseamnă coordonatele cromatice (x,y)4 ale luminii reflectate care se înscriu în zonele de cromaticitate delimitate astfel:

R12	limita roșu	y = 0,346 – 0,053 x
R23	limita mov	y = 0,910 – x
R34	limita galben	y = 0,350
R41	locul geometric spectral

Cu punctele de intersecție:

	x	y
R1	0.690	0.310
R2	0.595	0.315
R3	0.560	0.350
R4	0.650	0.350

2.11.4.

Culoarea pe timp de zi a luminii unui dispozitiv fluorescent

2.11.4.1.

„Roșu” înseamnă coordonatele cromatice (x,y)4 ale luminii reflectate care se înscriu în zonele de cromaticitate delimitate astfel:

FR12	limita roșu	y = 0,346 – 0,053 x
FR23	limita mov	y = 0,910 – x
FR34	limita galben	y = 0,315 + 0,047 x
FR41	locul geometric spectral

Cu punctele de intersecție:

	x	y
FR1	0.690	0.310
FR2	0.595	0.315
FR3	0.569	0.341
FR4	0.655	0.345

3. CEREREA DE OMOLOGARE

3.1.

Cererea de omologare a unui tip de vehicul cu privire la instalarea dispozitivelor de iluminat și de semnalizare luminoasă ale acestuia se prezintă de către producătorul vehiculului sau de către reprezentantul autorizat al acestuia.

3.2.

Cererea trebuie să fie însoțită de următoarele documente și informații în triplu exemplar:

3.2.1.

o descriere a tipului de vehicul în ceea ce privește elementele menționate la punctele 2.2.1.1-2.2.1.4 de mai sus, împreună cu restricțiile referitoare la încărcare, în special la sarcina maximă admisă în portbagaj;

3.2.2.

o listă a dispozitivelor prevăzute de producător pentru sistemul de iluminat și de semnalizare luminoasă. Lista poate include, pentru fiecare operațiune, mai multe tipuri de dispozitive. Fiecare tip trebuie identificat în mod corespunzător (componente, marca de omologare de tip, denumirea producătorului etc.) și, în plus, lista poate include, pentru fiecare funcție, mențiunea suplimentară „sau dispozitive echivalente”;

3.2.3.

o schiță de ansamblu a echipamentului de iluminat și de semnalizare luminoasă, cu indicarea poziției diferitelor dispozitive pe vehicul;

3.2.4.

dacă este necesar, pentru verificarea conformității cu cerințele prezentului regulament, schițe pentru fiecare lampă individuală, indicând suprafața iluminantă în sensul definiției de la punctul 2.10.3., suprafața emițătoare de lumină în sensul definiției de la punctul 2.10.2., axa de referință în sensul definiției de la punctul 2.10.5. și centrul de referință în sensul definiției de la punctul 2.10.6. Aceste informații nu sunt necesare în cazul lămpii de iluminare a plăcii de înmatriculare spate (a se vedea punctul 2.5.5);

3.2.5.

o declarație cu privire la metoda utilizată pentru definirea suprafeței aparente (a se vedea punctul 2.10.4.).

3.2.6.

În cazul instalării unui SFA pe vehicul, solicitantul trebuie să trimită o descriere detaliată în care să furnizeze următoarele informații:

3.2.6.1.

funcțiile și stadiile de iluminare pentru care a fost omologat SFA;

3.2.6.2.

semnalele de comandă SFA aferente și caracteristicile tehnice ale acestora, astfel cum sunt definite în conformitate cu anexa 10 la Regulamentul ONU nr. 123 sau cu anexa 14 la Regulamentul ONU nr. 149;

3.2.6.3.

prevederile care se aplică în vederea adaptării automate a funcțiilor și modurilor de iluminare față în conformitate cu punctul 6.22.7.4 din prezentul regulament;

3.2.6.4.

instrucțiuni speciale, dacă este cazul, pentru inspectarea surselor de lumină și pentru observarea vizuală a fasciculului;

3.2.6.5.

documentele conform punctului 6.22.9.2. din prezentul regulament;

3.2.6.6.

lămpile care sunt grupate, combinate cu sau încorporate reciproc în SFA;

3.2.6.7.

unitățile de iluminare care sunt concepute să respecte cerințele de la punctul 6.22.5. din prezentul regulament.

3.2.7.

Pentru vehiculele din categoriile M și N, o descriere a condițiilor de alimentare cu energie electrică pentru dispozitivele indicate la punctele 2.5.1, 2.5.2., 2.5.4., 2.5.6. și 2.5.7. de mai sus, inclusiv, dacă este cazul, informații privind o sursă specială de alimentare/un dispozitiv electronic de comandă a sursei de lumină sau un variator de intensitate;

3.2.8.

la discreția producătorului, o declarație care să indice dacă pe vehicul pot fi instalate sau nu lămpi omologate pentru și echipate cu surse de lumină LED înlocuitoare și, dacă acest lucru este permis, despre care lămpi este vorba.

3.3.

Un vehicul gol dotat cu un echipament complet de iluminat și de semnalizare luminoasă, astfel cum este descris la punctul 3.2.2 de mai sus, reprezentativ pentru tipul de vehicul care urmează să fie omologat, trebuie prezentat serviciului tehnic responsabil de efectuarea încercărilor în vederea omologării.

3.4.

La documentația pentru omologarea de tip se anexează documentul furnizat în anexa 1 la prezentul regulament.

4. OMOLOGAREA

4.1.

Dacă tipul de vehicul prezentat în vederea omologării în temeiul prezentului regulament îndeplinește cerințele regulamentului cu privire la toate dispozitivele specificate în listă, se acordă omologarea tipului de vehicul respectiv.

4.2.

Fiecărui tip omologat i se alocă un număr de omologare. Primele două cifre ale acestui număr (în prezent 07, care corespunde seriei de amendamente 07) indică seria de amendamente care conține modificările tehnice majore cele mai recente aduse regulamentului la data emiterii certificatului de omologare. Aceeași parte contractantă nu poate atribui acest număr unui alt tip de vehicul sau aceluiași tip de vehicul prezentat cu echipament care nu este specificat în lista menționată la punctul 3.2.2. de mai sus, sub rezerva dispozițiilor de la punctul 7 din prezentul regulament.

4.3.

Notificarea omologării sau a extinderii sau refuzării omologării ori a încetării definitive a producției unui tip de vehicul/de componente în temeiul prezentului regulament se notifică părților la Acordul din 1958 care aplică prezentul regulament, prin intermediul unui formular conform cu modelul din anexa 1 la prezentul regulament.

4.4.

Pe fiecare vehicul conform cu un tip de vehicul omologat în conformitate cu prezentul regulament se aplică, în mod vizibil și într-un loc ușor accesibil specificat în formularul de omologare, o marcă de omologare internațională care constă în:

4.4.1.

un cerc în interiorul căruia se află litera „E” urmată de numărul distinctiv al țării care a acordat omologarea (5);

4.4.2.

numărul prezentului regulament, urmat de litera „R”, o liniuță și numărul de omologare în partea dreaptă a cercului specificat la punctul 4.4.1.

4.5.

Dacă vehiculul este conform cu un tip de vehicul omologat, în temeiul unuia sau mai multor regulamente anexate la acord, în țara care a acordat omologarea în temeiul prezentului regulament, nu este necesar să se repete simbolul prevăzut la punctul 4.4.1.; într-un astfel de caz, în dreapta simbolului prevăzut la punctul 4.4.1. se indică, în coloane verticale, numărul regulamentului și cel al omologării, precum și simbolurile suplimentare ale tuturor regulamentelor în temeiul cărora s-a acordat omologarea în țara care a acordat omologarea în temeiul prezentului regulament.

4.6.

Marca de omologare trebuie să fie perfect lizibilă și de neșters.

4.7.

Marca de omologare trebuie plasată pe plăcuța cu date a vehiculului fixată de producător sau în apropierea acesteia.

4.8.

Anexa 2 la prezentul regulament oferă exemple de dispunere a mărcilor de omologare.

5. SPECIFICAȚII GENERALE

5.1.

Dispozitivele de iluminat și de semnalizare luminoasă trebuie să fie montate astfel încât, în stările normale de utilizare, în sensul definițiilor de la punctele 2.3.10., 2.3.10.1. și 2.3.10.2. și în pofida eventualelor vibrații la care ar putea fi supuse, să își păstreze caracteristicile prevăzute de prezentul regulament și să permită conformitatea vehiculului cu cerințele prezentului regulament. În special, trebuie să nu fie posibilă o dereglare neintenționată a lămpilor.

5.2.

Lămpile de iluminare descrise la punctele 2.5.1, 2.5.2 și 2.5.10 trebuie montate astfel încât orientarea lor să poată fi corect reglată și cu ușurință.

5.2.1.

În cazul farurilor echipate cu măsuri de prevenire a disconfortului altor utilizatori ai drumului, într-o țară în care traficul se desfășoară pe un sens al drumului diferit de cel din țara în care a fost proiectat farul, aceste măsuri trebuie activate automat sau de către utilizatorul vehiculului, în timpul staționării, fără a fi necesare ustensile speciale (în afara celor furnizate odată cu vehiculul (6)). Producătorul vehiculului trebuie să furnizeze instrucțiuni detaliate care însoțesc vehiculul.

5.3.

Pentru toate dispozitivele de semnalizare luminoasă, inclusiv cele situate pe părțile laterale, axa de referință a lămpii atunci când este montată pe vehicul trebuie să fie paralelă cu planul portant al vehiculului pe drum; în plus, axa trebuie să fie perpendiculară pe planul longitudinal median al vehiculului în cazul catadioptrilor și al lămpilor de poziție laterale și paralelă cu acest plan în cazul tuturor celorlalte dispozitive de semnalizare. În fiecare direcție se admite o toleranță de ± 3°. În plus, trebuie respectate orice instrucțiuni specifice de montare stabilite de producător.

5.4.

În absența unor instrucțiuni specifice, înălțimea și orientarea lămpilor se verifică cu vehiculul gol și amplasat pe o suprafață orizontală dreaptă, în starea definită la punctele 2.3.10., 2.3.10.1. și 2.3.10.2 și, în cazul în care este instalat un SFA, cu sistemul în stare neutră.

5.5.

Dacă nu există instrucțiuni specifice, lămpile care constituie o pereche trebuie:

5.5.1.

să fie montate pe vehicul în mod simetric în raport cu planul longitudinal median (această estimare urmând să se facă în funcție de forma geometrică exterioară a lămpii și nu de marginea suprafeței iluminante menționate la punctul 2.10.3.);

5.5.2.

să fie simetrice una față de cealaltă în raport cu planul longitudinal median; această cerință nu este valabilă în ceea ce privește structura interioară a lămpii;

5.5.3.

să satisfacă aceleași cerințe colorimetrice și să aibă caracteristici fotometrice sensibil identice. Această condiție nu se aplică unei perechi asortate de lămpi de ceață față din clasa F3;

5.5.4.

să aibă caracteristici fotometrice sensibil identice.

5.6.

Pe vehiculele a căror formă exterioară este asimetrică, cerințele de mai sus trebuie respectate în limita posibilului.

5.7.

Lămpi grupate, combinate sau încorporate reciproc sau lămpi simple

5.7.1.

Lămpile pot fi grupate, combinate sau încorporate reciproc unele cu altele, cu condiția respectării tuturor cerințelor referitoare la culoare, poziție, orientare, vizibilitate geometrică, conexiuni electrice, precum și a altor cerințe, după caz.

5.7.1.1.

Cerințele fotometrice și colorimetrice pentru o lampă trebuie îndeplinite atunci când toate celelalte funcții cu care lampa este grupată, combinată sau încorporată reciproc sunt stinse.

Cu toate acestea, când o lampă de poziție față sau spate este încorporată reciproc cu una sau mai multe funcții care pot fi aprinse împreună cu acestea, cerințele privind culoarea fiecăreia dintre aceste alte funcții trebuie să fie îndeplinite atunci când funcția sau funcțiile încorporate reciproc și lămpile de poziție față sau spate sunt aprinse.

5.7.1.2.

Nu este permisă încorporarea reciprocă a lămpilor de stop și a lămpilor indicatoare de direcție.

5.7.1.3.

În cazul în care lămpile de stop și lămpile indicatoare de direcție sunt grupate, trebuie îndeplinite următoarele condiții:

5.7.1.3.1.

nicio linie dreaptă orizontală sau verticală care trece prin proeminențele suprafețelor aparente ale acestor funcții pe un plan perpendicular pe axa de referință nu intersectează mai mult de două linii care delimitează suprafețe adiacente de culori diferite;

5.7.1.3.2.

suprafețele lor aparente în direcția axei de referință, pe baza zonelor limitate de conturul suprafețelor lor emițătoare de lumină, nu se suprapun.

5.7.2.

Lămpi simple

5.7.2.1.

Lămpile simple definite la punctul 2.4.11.1. litera (a), a căror suprafață aparentă este compusă din două sau mai multe părți distincte, trebuie să fie instalate în așa fel încât:

(a)

fie suprafața totală a proiecției părților distincte ale suprafeței aparente în direcția axei de referință pe un plan tangent la suprafața exterioară a dispersorului exterior și perpendicular pe axa de referință ocupă cel puțin 60 % din cel mai mic patrulater care circumscrie proiecția suprafeței aparente menționate în direcția axei de referință; fie

(b)	distanța minimă dintre marginile exterioare ale celor două părți distincte adiacente/tangențiale ale suprafeței aparente în direcția axei de referință nu depășește 75 mm atunci când este măsurată perpendicular pe axa de referință.

Aceste cerințe nu se aplică unui catadioptru simplu.

5.7.2.2.

Lămpile simple definite la punctul 2.4.11.1 litera (b) sau (c), compuse din două lămpi marcate cu „D” sau din doi catadioptri independenți, trebuie să fie instalate în așa fel încât:

(a)	fie proiecția suprafețelor aparente în direcția axei de referință a celor două lămpi sau a celor doi catadioptri ocupă cel puțin 60 % din cel mai mic patrulater care circumscrie proiecțiile suprafețelor aparente menționate în direcția axei de referință; fie

(b)	distanța minimă dintre marginile exterioare ale suprafețelor aparente în direcția axei de referință a două lămpi sau a doi catadioptri independenți nu depășește 75 mm atunci când este măsurată perpendicular pe axa de referință.

5.7.2.3.

Lămpile simple definite la punctul 2.4.11.1. litera (d) trebuie să îndeplinească cerințele punctului 5.7.2.1.

În cazul în care două sau mai multe lămpi și/sau două sau mai multe suprafețe aparente separate sunt incluse în aceeași carcasă și/sau au un dispersor exterior comun, acestea nu trebuie să fie considerate un sistem de lămpi interdependente.

Cu toate acestea, o lampă în formă de bandă sau de fâșie poate face parte dintr-un sistem de lămpi interdependente.

5.7.2.4.

Două lămpi sau un număr par de lămpi în formă de bandă sau de fâșie trebuie situate simetric în raport cu planul longitudinal median al vehiculului, întinzându-se pe ambele părți până la cel puțin 0,4 m de la marginea exterioară extremă a vehiculului, și trebuie să aibă nu mai puțin de 0,8 m lungime; iluminarea acestei suprafețe trebuie să fie asigurată de cel puțin două surse de lumină plasate cât mai aproape posibil de extremități; suprafața emițătoare de lumină poate fi constituită dintr-un număr de elemente juxtapuse, cu condiția ca aceste suprafețe emițătoare de lumină individuale, atunci când sunt proiectate pe un plan transversal, să îndeplinească cerințele de la punctul 5.7.2.1.

5.8.

Înălțimea maximă față de sol se măsoară de la cel mai înalt punct, iar înălțimea minimă de la cel mai de jos punct al suprafeței aparente în direcția axei de referință.

În cazul în care înălțimea (maximă și minimă) față de sol îndeplinește în mod evident cerințele prezentului regulament, nu este necesar să se determine marginile exacte ale niciunei suprafețe.

5.8.1.

În scopul reducerii unghiurilor de vizibilitate geometrică, poziția unei lămpi cu privire la înălțimea față de sol se măsoară de la planul H.

5.8.2.

În cazul unui far de fază scurtă, înălțimea minimă în raport cu solul se măsoară de la cel mai de jos punct al suprafeței aparente în direcția axei de referință, indiferent de utilizarea sa.

5.8.3.

Poziția, în ceea ce privește lățimea, se determină de la acea margine a suprafeței aparente în direcția axei de referință care se găsește la cea mai mare distanță de planul longitudinal median al vehiculului, în raport cu lățimea totală, și de la marginile interioare ale suprafeței aparente în direcția axei de referință, în raport cu distanța dintre lămpi.

În cazul în care poziția în raport cu lățimea îndeplinește în mod evident cerințele prezentului regulament, nu este necesar să se determine marginile exacte ale niciunei suprafețe.

5.9.

În absența unor instrucțiuni specifice, caracteristicile fotometrice (de exemplu intensitatea, culoarea, suprafața aparentă etc.) ale unei lămpi nu trebuie variate în mod intenționat pe durata perioadei în care lampa este aprinsă.

5.9.1.

Lămpile indicatoare de direcție, semnalul de avarie și lămpile de poziție laterale galben-auto conforme cu punctul 6.18.7 de mai jos, precum și semnalul de oprire de urgență trebuie să aibă lumină intermitentă.

5.9.2.

Caracteristicile fotometrice ale oricărei lămpi pot varia:

(a)	în raport cu lumina ambientală;

(b)	ca o consecință a aprinderii sau stingerii altor lămpi sau

(c)	atunci când lămpile sunt folosite pentru a furniza o altă funcție de iluminare, cu condiția ca orice variație a caracteristicilor fotometrice să fie conformă cu prevederile tehnice aferente lămpii vizate.

5.9.3.

Caracteristicile fotometrice ale unei lămpi indicatoare de direcție din categoriile 1, 1a, 1b, 2a sau 2b pot fi variate în cursul unei iluminări intermitente prin activarea secvențială a surselor de lumină, astfel cum se specifică la punctul 5.6. din Regulamentul ONU nr. 6 sau la punctul 5.6.11. din Regulamentul ONU nr. 148.

Această dispoziție nu se aplică atunci când lămpile indicatoare de direcție din categoriile 2a și 2b sunt acționate ca semnal de oprire de urgență în conformitate cu punctul 6.23.1 din prezentul regulament.

5.10.

Nicio lumină roșie care ar putea crea confuzie nu trebuie emisă în direcția înainte de o lampă în sensul definiției de la punctul 2.1.5. și nicio lumină albă care ar putea crea confuzie nu trebuie emisă spre spate de o lampă în sensul definiției de la punctul 2.1.5. Nu se iau în considerare dispozitivele de iluminat montate pentru iluminatul interior al vehiculului. Dacă există îndoieli, această cerință se verifică după cum urmează:

5.10.1.

pentru vizibilitatea luminii roșii în fața unui vehicul, cu excepția celei mai din spate lămpi de poziție laterale roșii, nu trebuie să existe vizibilitate directă a suprafeței aparente a unei lămpi roșii văzute de un observator care se deplasează în interiorul zonei 1 într-un plan transversal situat la o distanță de 25 de metri în fața vehiculului (a se vedea anexa 4);

5.10.2.

pentru vizibilitatea luminii albe spre spatele unui vehicul, cu excepția lămpilor de mers înapoi și a marcajelor de vizibilitate laterale albe, nu trebuie să existe vizibilitate directă a suprafeței aparente a unei lămpi albe văzute de un observator care se deplasează în interiorul zonei 2 într-un plan transversal situat la o distanță de 25 de metri în spatele vehiculului (a se vedea anexa 4);

5.10.3.

zonele 1 și 2 sunt delimitate, în planurile lor respective, așa cum sunt văzute de observator:

5.10.3.1.

în înălțime, de două planuri orizontale la 1 m, respectiv 2,2 m deasupra solului;

5.10.3.2.

în lățime, de două planuri verticale care, formând în față, respectiv în spate, un unghi de 15° înspre exteriorul planului longitudinal median al vehiculului, trec prin punctul sau punctele de contact ale planurilor verticale paralele cu planul longitudinal median al vehiculului care delimitează lățimea totală a vehiculului; dacă există mai multe puncte de contact, cel mai din față dintre acestea corespunde planului din față, iar cel mai din spate corespunde planului din spate.

5.11.

Conexiunile electrice trebuie să fie astfel concepute încât lămpile de poziție față și spate, lămpile de gabarit, dacă există, lămpile de poziție laterale, dacă există, precum și lampa de iluminare a plăcii de înmatriculare spate să nu poată fi aprinse și stinse decât simultan.

5.11.1.

Această cerință nu se aplică dacă există una sau mai multe dintre următoarele condiții:

(a)	lămpile de poziție față și spate, precum și lămpile de poziție laterale, atunci când sunt combinate sau reciproc încorporate cu lămpile menționate, sunt aprinse ca lămpi de staționare;

(b)	lămpile de poziție laterale iluminează intermitent în coroborare cu lămpile indicatoare de direcție;

(c)	lămpile de circulație pe timp de zi sunt aprinse;

(d)	funcția lămpilor de poziție față este înlocuită în conformitate cu prevederile de la punctul 5.12.1. de mai jos.

5.11.2.

În cazul unui sistem de lămpi interdependente, toate sursele de lumină trebuie aprinse și stinse simultan.

5.12.

Conexiunile electrice trebuie să fie astfel concepute încât să permită aprinderea farurilor de fază lungă, a farurilor de fază scurtă și a lămpilor de ceață față numai în cazul în care sunt aprinse și lămpile menționate la punctul 5.11. Această cerință nu se aplică însă farurilor de fază lungă sau farurilor de fază scurtă atunci când semnalele luminoase emise de acestea constau în aprinderea intermitentă la scurte intervale a farului de fază lungă sau în aprinderea intermitentă la scurte intervale a farului de fază scurtă ori în aprinderea alternativă la scurte intervale a farurilor de fază lungă și de fază scurtă.

5.12.1.

Farurile de fază scurtă și/sau farurile de fază lungă și/sau lămpile de ceață față pot înlocui funcția lămpilor de poziție față, cu condiția ca:

5.12.1.1.

conexiunile lor electrice să fie astfel concepute încât, în cazul unei avarii a oricăruia dintre aceste dispozitive de iluminare, lămpile de poziție față să fie aprinse din nou în mod automat și

5.12.1.2.

lampa/funcția înlocuitoare să îndeplinească, pentru respectiva lampă de poziție, cerințele privind:

(a)	vizibilitatea geometrică prevăzută pentru lămpile de poziție față la punctul 6.9.5. și

(b)	valorile fotometrice minime în conformitate cu unghiurile de distribuție a luminii și

5.12.1.3.

să se furnizeze probe adecvate privind conformitatea cu cerințele indicate la punctul 5.12.1.2 de mai sus în rapoartele de încercare privind lampa înlocuitoare.

5.13.

Indicator

În cazul în care prezentul regulament prevede un indicator cu circuit închis, acesta poate fi înlocuit de un indicator „de funcționare”.

5.14.

Lămpi mascate

5.14.1.

Mascarea lămpilor este interzisă, cu excepția farurilor de fază lungă, a farurilor de fază scurtă, precum și a lămpilor de ceață față, care pot fi mascate dacă nu sunt în funcțiune.

5.14.2.

În cazul oricărei defecțiuni care afectează funcționarea dispozitivului/dispozitivelor de mascare, lămpile trebuie să rămână în poziția de funcționare, dacă sunt deja în funcțiune, sau trebuie să poată fi deplasate în poziția de funcționare fără ajutorul uneltelor.

5.14.3.

Trebuie să existe posibilitatea de a deplasa lămpile în poziția de funcționare și de a le aprinde printr-o singură comandă, fără a se exclude posibilitatea de a le deplasa în poziția de funcționare fără a le aprinde. Cu toate acestea, în cazul farurilor de fază lungă și al farurilor de fază scurtă grupate, comanda menționată mai sus nu este obligatorie decât pentru activarea farurilor de fază scurtă.

5.14.4.

De pe locul conducătorului auto nu trebuie să fie posibilă oprirea deliberată a deplasării lămpilor aprinse înainte ca acestea să fi atins poziția de funcționare. Atunci când există riscul orbirii altor utilizatori ai drumului în timpul deplasării lămpilor, acestea se pot aprinde numai după ce au ajuns în poziția normală de funcționare.

5.14.5.

Atunci când un dispozitiv de mascare are o temperatură cuprinsă între -30 °C și +50 °C, farurile trebuie să poate atinge poziția de utilizare într-un interval de trei secunde de la inițierea comenzii.

5.15.

Culorile luminii emise de lămpi (7) sunt următoarele:

Far de fază lungă:	alb
Far de fază scurtă:	alb
Lampă de ceață față:	alb sau galben selectiv
Lampă de mers înapoi:	alb
Lampă indicatoare de direcție:	galben-auto
Semnal de avarie:	galben-auto
Lampă de stop:	roșu
Semnal de oprire de urgență:	galben-auto sau roșu
Semnal de avertizare în cazul coliziunii la extremitatea posterioară:	galben-auto
Lampă de iluminare a plăcii de înmatriculare spate:	alb
Lampă de poziție față:	alb
Lampă de poziție spate:	roșu
Lampă de ceață spate:	roșu
Lampă de staționare:	alb în față, roșu în spate, galben-auto dacă sunt încorporate reciproc în lămpile indicatoare de direcție laterale sau în lămpile de poziție laterale.
Lampă de poziție laterală:	galben-auto; cu toate acestea, cea mai din spate lampă de poziție laterală poate fi roșie dacă este grupată sau combinată sau încorporată reciproc cu lampa de poziție spate, cu lampa de gabarit spate, cu lampa de ceață spate, cu lampa de stop sau dacă este grupată sau are o parte a suprafeței emițătoare de lumină comună cu catadioptrul spate.
Lampă de gabarit:	alb în față, roșu în spate
Lampă de circulație pe timp de zi:	alb
Catadioptru spate, netriunghiular:	roșu
Catadioptru spate, triunghiular:	roșu
Catadioptru față, netriunghiular:	identică cu lumina incidentă (8)
Catadioptru lateral, netriunghiular:	galben-auto; cu toate acestea, cel mai din spate catadioptru lateral poate fi roșu dacă este grupat sau are o parte a suprafeței emițătoare de lumină comună cu lampa de poziție spate, cu lampa de gabarit spate, cu lampa de ceață spate, cu lampa de stop, cu cea mai din spate lampă de poziție laterală roșie sau cu catadioptrul spate netriunghiular.
Lampă de viraj:	alb
Marcaj de vizibilitate:	alb în față;
	alb sau galben pe lateral;
	roșu sau galben în spate (9).
Sistem de faruri adaptive față (SFA):	alb
Lampă de curtoazie exterioară:	alb
Lampă de manevră:	alb

5.16.

Numărul de lămpi

5.16.1.

Numărul de lămpi montate pe vehicul trebuie să fie egal cu numărul indicat în specificațiile individuale din prezentul regulament.

5.17.

Pe componentele mobile se poate instala orice lampă, sub rezerva respectării condițiilor specificate la punctele 5.18., 5.19. și 5.20.

5.18.

Lămpile de poziție spate, lămpile indicatoare de direcție spate și catadioptrii spate, triunghiulari și netriunghiulari, se pot instala pe componente mobile numai în următoarele condiții:

5.18.1.

dacă, în toate pozițiile fixe ale componentelor mobile, lămpile de pe componentele mobile îndeplinesc toate cerințele privind poziția și vizibilitatea geometrică și cerințele colorimetrice și fotometrice pentru aceste lămpi;

5.18.2.

în cazul în care funcțiile menționate la punctul 5.18. sunt obținute de un ansamblu de două lămpi marcate cu „D” (a se vedea punctul 2.4.11.1.), numai una dintre lămpi trebuie să îndeplinească cerințele privind poziția și vizibilitatea geometrică și cerințele fotometrice pentru aceste lămpi, în toate pozițiile fixe ale componentelor mobile

5.18.3.

în cazul în care sunt montate și aprinse lămpi suplimentare pentru funcțiile de mai sus, atunci când componenta mobilă se găsește în orice poziție deschisă fixă, cu condiția ca aceste lămpi suplimentare să îndeplinească toate cerințele privind poziția și vizibilitatea geometrică și cerințele fotometrice aplicabile lămpilor montate pe componenta mobilă.

5.18.4.

În cazul în care funcțiile menționate la punctul 5.18. sunt obținute de un sistem de lămpi interdependente, se aplică oricare dintre următoarele condiții:

(a)

dacă sistemul complet de lămpi interdependente este montat pe componenta (componentele) mobilă (mobile), trebuie îndeplinite cerințele de la punctul 5.18.1. Cu toate acestea, se pot aprinde lămpi suplimentare pentru funcțiile de mai sus, atunci când componenta mobilă se găsește în orice poziție deschisă fixă, cu condiția ca aceste lămpi suplimentare să îndeplinească toate cerințele privind poziția și vizibilitatea geometrică și cerințele colorimetrice și fotometrice aplicabile lămpilor montate pe componenta mobilă

(b)

în cazul în care sistemul de lămpi interdependente este parțial montat pe componenta fixă și parțial montat pe o componentă mobilă, cu excepția lămpilor indicatoare de direcție, lampa sau lămpile interdependente specificate de solicitant în cursul procedurii de omologare a dispozitivului trebuie să îndeplinească toate cerințele privind poziția și vizibilitatea geometrică și cerințele colorimetrice și fotometrice pentru aceste lămpi, în toate pozițiile fixe ale componentei (componentelor) mobile.

Cerința sau cerințele de vizibilitate geometrică spre interior sunt considerate a fi satisfăcute dacă lampa sau lămpile interdependente în cauză respectă în continuare valorile fotometrice prevăzute în ceea ce privește distribuția luminii pentru omologarea dispozitivului, în toate pozițiile fixe ale componentei (componentelor) mobile.

În cazul lămpilor indicatoare de direcție, lampa sau lămpile interdependente specificate de solicitant în cursul procedurii de omologare a dispozitivului trebuie să îndeplinească toate cerințele privind poziția și vizibilitatea geometrică și cerințele colorimetrice și fotometrice, în toate pozițiile fixe ale componentei (componentelor) mobile. Acest lucru nu se aplică în cazul în care, pentru a respecta sau a completa unghiul de vizibilitate geometrică, sunt aprinse lămpi suplimentare atunci când componenta mobilă se găsește în orice poziție deschisă fixă, cu condiția ca aceste lămpi suplimentare să îndeplinească toate cerințele privind poziția și cerințele fotometrice și colorimetrice aplicabile lămpilor indicatoare de direcție montate pe componenta mobilă.

5.19.

În cazul în care componentele mobile sunt într-o altă poziție decât „poziția normală de utilizare”, dispozitivele instalate pe ele nu trebuie să cauzeze disconfort utilizatorilor drumului.

5.20.

Dacă o lampă este instalată pe o componentă mobilă, iar componenta mobilă este în „poziția sau pozițiile normale de utilizare”, lampa trebuie întotdeauna să revină în poziția sau pozițiile specificate de producător în conformitate cu prezentul regulament. În cazul farurilor de fază scurtă și al lămpilor de ceață față, această cerință este considerată satisfăcută dacă, atunci când componentele mobile sunt deplasate și revin la poziția normală de 10 ori, nicio valoare a înclinației unghiulare a acestor lămpi, în raport cu suportul lor, măsurată după fiecare utilizare a componentei mobile, nu diferă cu mai mult de 0,15 % de media celor 10 valori măsurate. Dacă se depășește această valoare, fiecare limită specificată la punctul 6.2.6.1.1. se modifică cu acest surplus, astfel încât să se reducă gama înclinațiilor permise la verificarea vehiculului în conformitate cu anexa 6.

5.21.

Suprafața aparentă în direcția axei de referință a lămpilor de poziție față și spate, a lămpilor indicatoare de direcție față și spate și a catadioptrilor nu trebuie mascată în proporție de peste 50 % de nicio componentă mobilă, cu sau fără dispozitiv de semnalizare luminoasă instalat, în orice poziție fixă diferită de „poziția normală de utilizare”.

Poziția fixă a unei componente mobile înseamnă poziția sau pozițiile stabile sau normale ale componentei mobile specificate de producătorul vehiculului, indiferent dacă este blocată sau nu.

Dacă cerința de mai sus nu este posibilă din punct de vedere practic:

5.21.1.

sunt aprinse lămpi suplimentare care satisfac toate cerințele privind poziția și vizibilitatea geometrică și cerințele colorimetrice și fotometrice pentru lămpile indicate mai sus, atunci când suprafața aparentă în direcția axei de referință a acestor lămpi este mascată în proporție de peste 50 % de componenta mobilă sau

5.21.2.

în formularul de comunicare (punctul 10.1 din anexa 1) se introduce o observație prin care se informează alte autorități competente că mai mult de 50 % din suprafața aparentă pe direcția axei de referință poate fi mascată de componente mobile și

în interiorul vehiculului se găsește o notă care informează utilizatorul că, în anumite poziții ale componentelor mobile, alți utilizatori ai drumului trebuie să fie avertizați în legătură cu prezența vehiculului pe drum; de exemplu, prin intermediul unui triunghi de avertizare sau al altor dispozitive în conformitate cu cerințele naționale pentru utilizarea pe drum.

5.21.3.

Punctul 5.21.2. nu se aplică catadioptrilor.

5.22.

Cu excepția catadioptrilor, chiar și o lampă care poartă o marcă de omologare este considerată ca nefiind prezentă în cazul în care nu poate fi pusă în funcțiune numai prin instalarea unei surse de lumină și/sau a unei siguranțe.

5.23.

Lămpile omologate cu sursă sau surse de lumină în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 37, cu excepția cazului în care aceste surse de lumină sunt utilizate ca surse de lumină neînlocuibile în sensul definiției de la punctul 2.9.1.2., se montează într-un vehicul în așa fel încât sursa de lumină să poată fi corect înlocuită, fără a fi necesară asistență specială și fără utilizarea unor unelte speciale în afara celor furnizate împreună cu vehiculul de către producător. Producătorul vehiculului furnizează împreună cu vehiculul o descriere a detaliată a procedurii de înlocuire.

5.23.1.

În cazul în care un modul de sursă de lumină include un suport pentru o sursă de lumină înlocuibilă omologată în conformitate cu Regulamentul nr. 37, sursa de lumină respectivă trebuie să fie înlocuibilă astfel cum se prevede la punctul 5.23. de mai sus.

5.24.

Este permisă orice înlocuire autoprotejată temporară a funcției de semnalizare luminoasă a unei lămpi de poziție spate, cu condiția ca funcția înlocuitoare în caz de defectare să fie similară în ceea ce privește culoarea, intensitatea principală și poziția cu funcția care nu mai este operațională și cu condiția ca dispozitivul înlocuitor să rămână funcțional și să continue să își îndeplinească funcția de siguranță inițială. Pe parcursul înlocuirii, un indicator de bord (a se vedea punctul 2.3.5. din prezentul regulament) indică producerea unei înlocuiri temporare și necesitatea unor reparații.

5.25.

În cazul în care este instalat un SFA, acesta trebuie considerat ca fiind echivalentul unei perechi de faruri de fază scurtă și, dacă furnizează funcții de fază lungă, trebuie considerat echivalentul unei perechi de faruri de fază lungă.

5.26.

Sunt permise lămpile indicatoare de direcție spate, lămpile de poziție spate, lămpile de stop (cu excepția lămpilor de stop din categoria S4) și lămpile de ceață spate cu variator de intensitate, ele trebuind să răspundă simultan la cel puțin una dintre următoarele influențe externe: luminozitatea ambientală, ceața, zăpada, ploaia, pulberea, norii de praf, contaminarea suprafeței emițătoare de lumină, cu condiția ca relația de intensitate prescrisă a acestora să fie menținută pe durata tranzițiilor de variație. Pe durata tranziției nu trebuie să se constate nicio variație bruscă a intensității. Lămpile de stop din categoria S4 pot produce intensități luminoase variabile separat de celelalte lămpi. Conducătorul auto poate avea posibilitatea de a fixa funcțiile de mai sus la intensități luminoase corespunzătoare cu categoria stabilă a acestora și de a le readuce la categoria lor automat variabilă.

5.27.

Pentru vehiculele din categoriile M și N, solicitantul trebuie să demonstreze serviciului tehnic responsabil cu încercarea de omologare de tip că condițiile de alimentare cu energie electrică pentru dispozitivele indicate la punctele 2.5.1., 2.5.2., 2.5.4., 2.5.6. și 2.5.7. de mai sus sunt conforme, atunci când sistemul electric al vehiculului este în stare de funcționare la o tensiune constantă, reprezentativă pentru categoria de vehicul motorizat relevantă specificată de solicitant, cu următoarele prevederi:

5.27.1.

Tensiunea de ieșire la bornele dispozitivelor care, în conformitate cu documentația proprie de omologare de tip, au fost supuse încercării fie prin folosirea unei surse de curent speciale/unui dispozitiv electronic de comandă a sursei de lumină, fie într-un mod de funcționare secundar sau la o tensiune cerută de solicitant, nu trebuie să depășească tensiunea specificată pentru dispozitivele sau funcțiile relevante, astfel cum au fost omologate.

5.27.2.

În toate cazurile de condiții de alimentare cu energie electrică ce nu sunt acoperite de punctul 5.27.1, tensiunea la bornele dispozitivului (dispozitivelor) sau funcției (funcțiilor) nu trebuie să depășească, cu mai mult de 3 %, 6,75 V (sisteme de 6 volți), 13,5 V (sisteme de 12 volți) sau 28 V (sisteme de 24 volți). Mijloacele de control al tensiunii maxime la bornele dispozitivului pot, din motive practice, să fie situate în interiorul corpului dispozitivului.

5.27.3.

Prevederile punctelor 5.27.1. și 5.27.2. nu se aplică dispozitivelor care includ un dispozitiv electronic de comandă a sursei de lumină sau un variator de intensitate ce fac parte din dispozitiv.

5.27.4.

La documentația de omologare se anexează un raport care descrie metodele utilizate pentru demonstrarea conformității și rezultatele obținute.

5.28.

Prevederi generale privind vizibilitatea geometrică

5.28.1.

În interiorul unghiurilor de vizibilitate geometrică nu trebuie să existe niciun obstacol pentru propagarea luminii din nicio parte a suprafeței aparente a lămpii observate de la infinit. Cu toate acestea, nu se iau în considerare obstacolele dacă acestea existau deja în momentul în care lampa a primit omologarea de tip.

5.28.2.

Dacă măsurătorile sunt efectuate în apropierea lămpii, direcția de observare trebuie să fie deplasată paralel, astfel încât să se obțină aceeași precizie.

5.28.3.

Dacă, la instalarea lămpii, orice parte a suprafeței aparente a lămpii este mascată de orice altă parte a vehiculului, trebuie să se furnizeze dovezi că acea parte a lămpii care nu este mascată de obstacole respectă în continuare valorile fotometrice impuse pentru omologarea dispozitivului.

5.28.4.

În cazul în care unghiul vertical al vizibilității geometrice sub orizontală poate fi redus la 5o (lampa la mai puțin de 750 mm deasupra solului, măsurătoare efectuată conform dispozițiilor de la punctul 5.8.1 de mai sus), câmpul fotometric al măsurătorilor efectuate pe unitatea optică instalată poate fi redus la 5o sub orizontală.

5.28.5.

În cazul unui sistem de lămpi interdependente, cerințele de vizibilitate geometrică trebuie îndeplinite în cazul în care toate lămpile interdependente din sistem funcționează împreună.

5.29.

Nu este obligatoriu ca un modul LED să fie înlocuibil, dacă acest lucru este precizat în formularul de comunicare a omologării de tip pentru componente.

5.30.

Atunci când sunt instalate pe un vehicul, toate lămpile (dispozitivele) trebuie să dețină, dacă este cazul, o omologare de tip în conformitate cu regulamentele ONU corespunzătoare aplicabile dispozitivelor, specificate la subpunctele relevante de la punctul 6 din prezentul regulament

5.31.

Lămpile care sunt instalate pe un vehicul omologat în conformitate cu prezentul regulament și care sunt omologate pentru una sau mai multe categorii de surse de lumină înlocuibile în conformitate cu Regulamentele ONU nr. 37, 99 sau 128 trebuie să fie echipate cu surse de lumină omologate doar în conformitate cu aceste categorii de surse de lumină.

Această cerință nu se referă la modulele de surse de lumină, la modulele LED și la sursele de lumină neînlocuibile, cu excepția cazului în care regulamentul ONU aplicabil impune omologarea lor.

5.32.

Indicator de stare extern

Se permite prezența unui indicator de stare extern pentru sistemul de alarmă al vehiculului (SAV), pentru sistemul de alarmă (SA) și pentru sistemul de imobilizare dacă:

(a)	intensitatea luminoasă în orice direcție nu depășește 0,5 cd;

(b)	culoarea luminii emise este albă, roșie sau galben-auto;

(c)	dimensiunea suprafeței aparente nu depășește 20 cm2.

Pe un vehicul sunt permiși până la doi indicatori de stare externi pentru sistemul de alarmă al vehiculului (SAV), pentru sistemul de alarmă (SA) și pentru sistemul de imobilizare, cu condiția ca suprafața aparentă să nu depășească 10 cm2 per indicator.

5.33.

Un tip de dispozitiv omologat în conformitate cu orice serie precedentă de amendamente la Regulamentele ONU nr. 148 și/sau 149 și/sau 150 este considerat echivalent cu cel omologat în conformitate cu ultima serie de amendamente la Regulamentele ONU relevante nr. 148 și/sau 149 și/sau 150, atunci când indicii de modificare (definiți la punctul 2.1.6.) corespunzători fiecărei lămpi (funcții) individuale nu diferă. În acest caz, un astfel de dispozitiv poate fi montat pe vehicul pentru a fi omologat de tip fără nicio actualizare a documentelor de omologare de tip a dispozitivului și a marcajelor dispozitivului.

5.34.

Utilizarea lămpilor omologate și echipate cu una sau mai multe surse de lumină LED înlocuitoare este permisă exclusiv în cazul în care declarația indicată la punctul 3.2.8. este prezentă și pozitivă.

Pentru a verifica respectarea acestei declarații, atât la omologarea de tip, cât și la verificarea conformității producției, trebuie să se verifice prezența pe lămpi a marcajului referitor la utilizarea uneia sau mai multor surse de lumină LED înlocuitoare.

6. SPECIFICAȚII INDIVIDUALE

6.1.

Farul de fază lungă (Regulamentele ONU nr. 98, 112 sau 149)

6.1.1.

Prezență

Obligatorie pe autovehicule. Interzisă la remorci.

6.1.2.

Număr

Două sau patru, omologare de tip în conformitate

(a)	cu Regulamentul ONU nr. 98 sau 112, cu excepția farului din clasa A sau

(b)	cu Regulamentul ONU nr. 149, numai farurile din clasele B și D.

Pentru vehiculele din categoria N3: se pot instala două faruri de fază lungă suplimentare.

În cazul în care un vehicul este echipat cu patru faruri mascate, instalarea a două faruri suplimentare se autorizează numai în scopul semnalizării luminoase, constând în aprindere intermitentă la intervale scurte (a se vedea punctul 5.12. de mai sus) pe timp de zi.

6.1.3.

Dispunere

Nu sunt prevăzute specificații individuale.

6.1.4.

Poziție

6.1.4.1.

În lățime: nu sunt prevăzute specificații individuale.

6.1.4.2.

În înălțime: nu sunt prevăzute specificații individuale.

6.1.4.3.

În lungime: în fața vehiculului. Această cerință este considerată ca fiind îndeplinită dacă lumina emisă nu cauzează disconfort conducătorului auto, nici direct, nici indirect prin intermediul dispozitivelor de vizibilitate indirectă și/sau al altor suprafețe reflectorizante ale vehiculului.

6.1.5.

Vizibilitate geometrică

Vizibilitatea suprafeței iluminante, inclusiv vizibilitatea sa în zonele care nu par iluminate în direcția de observare luată în considerare, trebuie să fie asigurată în interiorul unui spațiu divergent definit de drepte generatoare care se bazează pe perimetrul suprafeței iluminante și fac un unghi de cel puțin 5° în raport cu axa de referință a farului. Originea unghiurilor de vizibilitate geometrică este perimetrul proiecției suprafeței iluminante pe un plan transversal tangent la partea cea mai avansată a dispersorului farului.

6.1.6.

Orientare

Spre față.

Pe fiecare parte a vehiculului, pentru producerea iluminării în viraje poate pivota numai un far de fază lungă.

6.1.7.

Conexiuni electrice

6.1.7.1.

Cu excepția cazului în care sunt utilizate pentru a emite semnale luminoase intermitente la intervale scurte de timp, farurile de fază lungă pot fi aprinse numai atunci când farurile de fază scurtă sunt activate manual sau când sunt întrunite condițiile pentru aprinderea automată a farurilor de fază scurtă. În consecință, farurile de fază lungă trebuie să se stingă automat atunci când farurile de fază scurtă sunt dezactivate manual sau când nu mai sunt întrunite condițiile pentru aprinderea automată a farurilor de fază scurtă.

6.1.7.2.

Comanda farurilor de fază lungă poate fi automată în ceea ce privește aprinderea și stingerea lor, semnalele de comandă fiind produse de un sistem de senzori care are capacitatea de a detecta și de a reacționa la fiecare dintre următorii factori:

(a)	condițiile de luminozitate ambientală;

(b)	lumina emisă de dispozitivele de iluminat față și de dispozitivele de semnalizare luminoasă față ale vehiculelor care circulă din sens opus;

(c)	lumina emisă de dispozitivele de semnalizare luminoasă spate ale vehiculelor care circulă în față.

Sunt permise funcții suplimentare ale senzorilor menite să îmbunătățească performanța.

În sensul prezentului punct, „vehicule” înseamnă vehicule din categoriile L, M, N, O, T, precum și biciclete, aceste vehicule fiind echipate cu catadioptri, cu dispozitive de iluminat și de semnalizare luminoasă, care sunt aprinse.

6.1.7.3.

Trebuie să fie întotdeauna posibil să se aprindă și să se stingă manual farurile de fază lungă și să se dezactiveze manual comanda automată a farurilor de fază lungă.

Mai mult, stingerea farurilor de fază lungă și dezactivarea comenzii lor automate trebuie să se efectueze prin intermediul unei acționări manuale simple și imediate; nu se permite utilizarea submeniurilor.

6.1.7.4.

Farurile de fază lungă pot fi aprinse simultan sau în pereche. În cazul în care sunt instalate cele două faruri de fază lungă suplimentare, în conformitate cu dispozițiile de la punctul 6.1.2., care acordă autorizația în acest sens numai vehiculelor din categoria N3, nu pot fi aprinse simultan mai mult de două perechi. Pentru trecerea de la faza scurtă la faza lungă trebuie aprinsă cel puțin o pereche de faruri de fază lungă. Pentru trecerea de la faza lungă la faza scurtă, toate farurile de fază lungă trebuie stinse simultan.

6.1.7.5.

Faza scurtă poate rămâne aprinsă în același timp cu faza lungă.

6.1.7.6.

În cazul în care sunt montate patru faruri mascate, poziția de utilizare a acestora trebuie să împiedice funcționarea simultană a oricăror alte lămpi suplimentare montate, dacă acestea sunt destinate să furnizeze semnale luminoase constând în aprindere intermitentă la intervale scurte (a se vedea punctul 5.12.) pe timp de zi.

6.1.8.

Indicator

Indicator cu circuit închis obligatoriu.

6.1.8.1.

În cazul în care comanda farurilor de fază lungă este automată, conform descrierii de la punctul 6.1.7.1 de mai sus, conducătorului auto trebuie să i se indice că este activată comanda automată a funcției de fază lungă. Aceste informații trebuie să rămână afișate atât timp cât funcționarea automată este activată.

6.1.9.

Alte cerințe

6.1.9.1.

Intensitatea maximă agregată a farurilor de fază lungă care pot fi aprinse simultan nu trebuie să depășească 430 000 cd, ceea ce corespunde unei valori de referință de 100.

6.1.9.2.

Această intensitate maximă se obține prin adunarea marcajelor de referință individuale care sunt indicate pe diferitele faruri. Marcajul de referință „10” se alocă fiecăruia dintre farurile marcate cu „R” sau cu „CR”.

6.1.9.3.

Aprinderea și stingerea automată a farurilor de fază lungă:

6.1.9.3.1.

Sistemul de senzori utilizat pentru a comanda aprinderea și stingerea automată a farurilor de fază lungă, descris la punctul 6.1.7.1, trebuie să respecte următoarele cerințe:

6.1.9.3.1.1.

Limitele câmpurilor minime în care senzorul este capabil să detecteze lumina emisă de alte vehicule conform definiției de la punctul 6.1.7.1 de mai sus sunt definite de unghiurile indicate mai jos.

6.1.9.3.1.1.1.

Unghiuri orizontale: 15° la stânga și 15° la dreapta.

Unghiuri verticale:

Unghi ascendent	5°
Înălțimea de montare a senzorului (centrul deschiderii senzorului față de sol)	mai mică de 2 m	între 1,5 m și 2,5 m	mai mare de 2,0 m
Unghi descendent	2°	2°-5°	5°

Aceste unghiuri sunt măsurate din centrul deschiderii senzorului față de o linie dreaptă orizontală, prin centrul acesteia și paralel cu planul longitudinal median al vehiculului.

6.1.9.3.1.2.

Sistemul de senzori trebuie să poată detecta pe un drum drept și orizontal:

(a)	un autovehicul care vine din sens opus la o distanță de cel puțin 400 m;

(b)	un autovehicul sau o combinație de vehicul și remorcă aflate în față la o distanță de cel puțin 100 m;

(c)	o bicicletă care vine din sens opus la o distanță de cel puțin 75 m, iluminarea acesteia fiind reprezentată de o lampă albă cu o intensitate luminoasă de 150 cd, cu o suprafață emițătoare de lumină de 10 cm2 ± 3 cm2 și o înălțime deasupra solului de 0,8 m.

Pentru a verifica conformitatea cu literele (a) și (b) de mai sus, autovehiculul (sau combinația vehicul-remorcă) care circulă din sens opus și în față trebuie să aibă lămpile de poziție (dacă este cazul) și farurile de fază scurtă aprinse.

6.1.9.3.2.

Tranziția de la faza lungă la faza scurtă și invers, în conformitate cu condițiile indicate la punctul 6.1.7.1 de mai sus, poate fi efectuată în mod automat și nu trebuie să cauzeze disconfort, distragerea atenției sau lumină orbitoare.

6.1.9.3.3.

Nivelul global de performanță al comenzii automate se verifică prin:

6.1.9.3.3.1.

mijloace de simulare sau alte metode de verificare acceptate de autoritatea de omologare de tip, astfel cum au fost furnizate de solicitant;

6.1.9.3.3.2.

un tur de încercare în conformitate cu punctul 1 din anexa 12. Performanța comenzii automate trebuie să fie documentată și verificată în raport cu descrierea solicitantului. Orice funcționare defectuoasă evidentă trebuie să fie contestată (de exemplu, mișcare unghiulară excesivă sau licărire).

6.1.9.3.4.

Comanda farurilor de fază lungă poate fi astfel încât farurile de fază lungă să fie aprinse automat numai atunci când:

(a)	nu a fost detectat niciun vehicul, astfel cum se menționează la punctul 6.1.7.1. de mai sus, în câmpurile și la distanțele conform punctelor 6.1.9.3.1.1. și 6.1.9.3.1.2. și

(b)	nivelurile de luminozitate ambientală detectate sunt conforme cu punctul 6.1.9.3.5. de mai jos.

6.1.9.3.5.

În cazul în care farurile de fază lungă se aprind automat, ele trebuie să se stingă automat în momentul când se detectează vehicule care circulă din sens opus sau care circulă în față, astfel cum se menționează la punctul 6.1.7.1. de mai sus, în câmpurile și la distanțele conform punctelor 6.1.9.3.1.1. și 6.1.9.3.1.2.

În plus, ele trebuie să se stingă automat în cazul în care iluminarea produsă de condițiile de luminozitate ambientală depășește 7 000 lx.

Conformitatea cu această cerință trebuie demonstrată de către solicitant prin simulare sau prin alte metode de verificare acceptate de autoritatea de omologare de tip. Dacă este necesar, iluminarea se măsoară pe o suprafață orizontală, cu un senzor corectat în cosinus poziționat la aceeași înălțime cu poziția de montare a senzorului montat pe vehicul. Acest lucru poate fi demonstrat de producător printr-o documentație adecvată sau prin alte metode acceptate de autoritatea de omologare de tip.

6.2.

Farul de fază scurtă (Regulamentele ONU nr. 98, 112 sau 149)

6.2.1.

Prezență

Obligatorie pe autovehicule. Interzisă la remorci.

6.2.2.

Număr

Două, omologare de tip în conformitate

(a)	cu Regulamentul ONU nr. 98 sau 112, cu excepția farului din clasa A sau

(b)	cu Regulamentul ONU nr. 149, numai farurile din clasele B și D.

6.2.3.

Dispunere

Nu sunt prevăzute cerințe speciale.

6.2.4.

Poziție

6.2.4.1.

În lățime: marginea suprafeței aparente în direcția axei de referință care se află la cea mai mare distanță de planul longitudinal median al vehiculului nu trebuie să se găsească la mai mult de 400 mm de marginea exterioară extremă a vehiculului.

Marginile interioare ale suprafețelor aparente în direcția axelor de referință trebuie să se situeze la o distanță de cel puțin 600 mm una față de cealaltă. Aceste dispoziții nu se aplică însă vehiculelor din categoriile M1 și N1; pentru toate celelalte categorii de autovehicule, această distanță se poate reduce la 400 mm în cazul în care lățimea totală a vehiculului este mai mică de 1 300 mm.

6.2.4.2.

În înălțime: la cel puțin 500 mm și la cel mult 1 200 mm deasupra solului. Pentru vehiculele din categoria N2G, N3G, M2G, M3G (vehicule de teren (10)) înălțimea maximă poate fi mărită la 1 500 mm.

6.2.4.3.

În lungime: în partea din față a vehiculului. Această cerință este considerată îndeplinită dacă lumina emisă nu cauzează disconfort conducătorului auto, nici direct, nici indirect prin intermediul dispozitivelor de vizibilitate indirectă și/sau al altor suprafețe reflectorizante ale vehiculului.

6.2.5.

Vizibilitate geometrică

Definită de unghiurile α și ß în conformitate cu specificațiile de la punctul 2.10.7.:

α = 15° în sus și 10° în jos,

ß = 45° spre exterior și 10° spre interior.

Prezența partițiilor sau a altor elemente de echipament lângă far nu trebuie să conducă la efecte secundare care să provoace disconfort altor utilizatori ai drumului.

6.2.6.

Orientare

Către față.

6.2.6.1.

Orientare verticală

6.2.6.1.1.

Înclinația inițială descendentă a delimitării superioare a fazei scurte care trebuie reglată cu vehiculul gol, cu o persoană pe locul conducătorului auto, se specifică, în limita unei precizii de 0,1 %, de către producătorul vehiculului și trebuie să fie indicată în mod lizibil și indelebil pe fiecare vehicul, în apropierea fie a farurilor, fie a plăcuței producătorului, prin simbolul prevăzut în anexa 7.

Valoarea acestei înclinații descendente indicate se definește în conformitate cu punctul 6.2.6.1.2.

6.2.6.1.2.

În funcție de înălțimea de montare exprimată în metri (h) a marginii inferioare a suprafeței aparente în direcția axei de referință a farului de fază scurtă, măsurată la un vehicul gol, înclinația verticală a delimitării superioare a fazei scurte, în toate condițiile statice prevăzute în anexa 5, trebuie să rămână între următoarele limite, iar orientarea inițială trebuie să aibă următoarele valori:

h < 0,8

Limite	:	între -0,5 % și -2,5 %
Orientare inițială	:	între -1,0 % și -1,5 %

0,8 < h < 1,0

Limite	:	între -0,5 % și -2,5 %
Orientare inițială	:	între -1,0 % și -1,5 %

sau, la latitudinea producătorului,

Limite	:	între -1,0 % și -3,0 %
Orientare inițială	:	între -1,5 % și -2,0 %

În acest caz, cererea de omologare de tip a vehiculului trebuie să includă informații cu privire la care dintre cele două alternative trebuie utilizată,

h > 1,0

Limite	:	între -1,0 % și -3,0 %
Orientare inițială	:	între -1,5 % și -2,0 %

Limitele de mai sus și valorile orientării inițiale sunt prezentate pe scurt în schema de mai jos.

Pentru vehiculele din categoria N3G (vehicule de teren) ale căror faruri depășesc înălțimea de 1 200 mm, limitele pentru înclinația verticală a delimitării superioare trebuie să fie cuprinse între: -1,5 % și -3,5 %.

Reglajul inițial trebuie stabilit între -2 % și -2,5 %.

6.2.6.2.

Dispozitiv de reglare a înălțimii fasciculului farurilor

6.2.6.2.1.

În cazul în care, pentru a satisface cerințele de la punctele 6.2.6.1.1. și 6.2.6.1.2., este necesar un dispozitiv de reglare a înălțimii fasciculului farurilor, acest dispozitiv trebuie să fie automat.

6.2.6.2.2.

Cu toate acestea, sunt permise dispozitive cu reglaj manual, atât de tip continuu, cât și de tip discontinuu, cu condiția ca acestea să fie prevăzute cu o poziție de oprire, la care lămpile pot fi aduse înapoi la înclinația inițială definită la punctul 6.2.6.1.1. prin intermediul șuruburilor de reglaj obișnuite sau prin alte mijloace.

Aceste dispozitive cu reglaj manual trebuie să poată fi acționate de pe locul conducătorului auto.

Pe dispozitivele cu reglaj continuu trebuie să fie aplicate mărci de referință care să indice stările de încărcare ce necesită reglarea fazei scurte.

Numărul de trepte al dispozitivelor cu reglare discontinuă trebuie să permită asigurarea respectării intervalului de valori specificat la punctul 6.2.6.1.2. pentru toate stările de încărcare definite în anexa 5.

Și pentru aceste dispozitive, stările de încărcare prevăzute în anexa 5 care necesită reglarea fazei scurte trebuie să fie indicate în mod clar în apropierea comenzii dispozitivului (anexa 8).

6.2.6.2.3.

În eventualitatea defectării dispozitivelor descrise la punctele 6.2.6.2.1. și 6.2.6.2.2., farul de fază scurtă nu trebuie să adopte o poziție mai înclinată decât cea din momentul în care a survenit defecțiunea.

6.2.6.3.

Procedura de măsurare

6.2.6.3.1.

După reglajul înclinației inițiale, înclinația verticală a fazei scurte, exprimată în procente, se măsoară în condiții statice în toate stările de încărcare definite în anexa 5.

6.2.6.3.2.

Măsurarea variației înclinației fazei scurte în funcție de starea de încărcare trebuie realizată conform procedurii de încercare definite în anexa 6.

6.2.6.4.

Orientare orizontală

Orientarea orizontală a unuia sau a ambelor faruri de fază scurtă poate varia pentru a produce iluminare în viraje, cu condiția ca, în cazul în care fie întregul fascicul, fie cotul delimitării superioare a luminii farurilor este deplasat, cotul delimitării superioare a luminii farurilor să nu intersecteze linia traiectoriei din centrul de gravitate al vehiculului la distanțe din fața vehiculului care sunt de 100 de ori mai mari decât înălțimea de montare a respectivelor faruri de fază scurtă.

6.2.7.

Conexiuni electrice

6.2.7.1.

Atunci când se trece de la faza lungă la faza scurtă, toate farurile de fază lungă trebuie stinse simultan.

6.2.7.2.

Faza scurtă poate rămâne aprinsă în același timp cu faza lungă.

6.2.7.3.

În cazul farurilor de fază scurtă conforme cu Regulamentul ONU nr. 98 sau 149, sursele de lumină cu descărcare gazoasă trebuie să rămână aprinse pe parcursul funcționării fazei lungi.

6.2.7.4.

Se poate activa o sursă de lumină suplimentară sau unul sau mai multe module LED, situate în interiorul farurilor de fază scurtă sau într-o lampă (cu excepția farului de fază lungă), grupate sau încorporate reciproc cu respectivele faruri de fază scurtă, pentru a produce iluminare în viraje, cu condiția ca raza orizontală a curburii traiectoriei centrului de gravitate al vehiculului să fie de 500 m sau mai mică. Acest lucru poate fi demonstrat de către producător prin calcul sau prin alte metode acceptate de autoritatea de omologare de tip.

6.2.7.5.

Farurile de fază scurtă pot fi aprinse sau stinse automat. Cu toate acestea, întotdeauna trebuie să fie posibil ca aceste faruri de fază scurtă să poată fi aprinse și stinse manual.

6.2.7.6.

Farurile de fază scurtă trebuie să fie aprinse și stinse automat în funcție de condițiile de lumină ambientală (de exemplu, aprinse în condiții de condus pe timp de noapte, în tuneluri etc.) în conformitate cu cerințele din anexa 13.

6.2.7.7.

Fără a se aduce atingere punctului 6.2.7.6., farurile de fază scurtă se pot aprinde și stinge automat în funcție de alți factori, cum ar fi timpul sau condițiile ambiante (de exemplu, momentul din zi, locul unde se află vehiculul, ploaie, ceață etc.).

6.2.8.

Indicator

6.2.8.1.

Indicator opțional

6.2.8.2.

Un indicator vizual, cu sau fără lumină intermitentă, este obligatoriu:

(a)	în cazul în care fie întregul fascicul, fie cotul delimitării superioare a luminii farurilor este deplasat pentru a produce iluminare în viraj sau

(b)	în cazul în care se utilizează unul sau mai multe module LED pentru producerea fazei scurte principale, cu excepția cazului în care sunt conectate astfel încât defectarea oricăruia dintre modulele LED le pune pe toate celelalte în imposibilitatea de a mai emite lumină.

Acesta trebuie activat:

(a)	în cazul unei defecțiuni privind deplasarea cotului delimitării superioare a luminii farurilor sau

(b)	în caz de defecțiune a oricăruia dintre modulele LED utilizate pentru producerea fazei scurte principale, cu excepția cazului în care sunt conectate astfel încât defectarea oricăruia dintre modulele LED le pune pe toate celelalte în imposibilitatea de a mai emite lumină.

Indicatorul trebuie să rămână activat atât timp cât este prezentă defecțiunea. El poate fi anulat temporar, însă trebuie să se repete ori de câte ori dispozitivul care pornește și oprește sistemul de propulsie este aprins sau stins.

6.2.9.

Alte cerințe

Cerințele de la punctul 5.5.2. nu se aplică farurilor de fază scurtă.

Farurile de fază scurtă a căror fază scurtă principală este produsă de o sursă de lumină sau de modul(e) LED și care au un flux luminos normal total ce depășește 2 000 de lumeni se instalează numai odată cu instalarea unuia sau mai multor dispozitive de curățare a farurilor în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 45 (11).

În ceea ce privește înclinația verticală, dispozițiile punctului 6.2.6.2.2. de mai sus nu se aplică în cazul farurilor de fază scurtă a căror fază scurtă principală este produsă de o sursă de lumină sau de modul(e) LED și care au un flux luminos normal ce depășește 2 000 de lumeni.

În cazul lămpilor cu incandescență pentru care este specificată mai mult de o tensiune de încercare, se aplică fluxul luminos normal care produce faza scurtă principală, astfel cum este indicat în formularul de comunicare pentru omologarea de tip a dispozitivului.

În cazul farurilor de fază scurtă echipate cu o sursă de lumină omologată, fluxul luminos normal aplicabil este valoarea la tensiunea de încercare relevantă indicată în fișa de date relevantă din regulament, în conformitate cu care a fost omologată sursa de lumină, fără a se ține cont de toleranțele aplicabile fluxului luminos normal prevăzut în această fișă.

Numai farurile de fază scurtă conforme cu Regulamentul ONU nr. 98, 112 sau 149 pot fi utilizate pentru iluminarea în viraje.

Dacă iluminarea în viraje se produce printr-o deplasare orizontală a întregului fascicul sau a cotului delimitării superioare a luminii farurilor, ea trebuie să fie aprinsă numai atunci când vehiculul se deplasează în față; această dispoziție nu se aplică în cazul în care iluminarea în viraje este produsă pentru un viraj la dreapta în cazul circulației pe partea dreaptă (viraj la stânga în cazul circulației pe partea stângă).

6.3.

Lampa de ceață față (Regulamentul ONU nr. 19 sau 149)

6.3.1.

Prezență

Opțională la autovehicule. Interzisă la remorci.

6.3.2.

Număr

Două, în conformitate fie cu cerințele seriei 03 și ale seriilor ulterioare de amendamente la Regulamentul ONU nr. 19, fie cu cerințele Regulamentului ONU nr. 149.

6.3.3.

Dispunere

Nu sunt prevăzute cerințe speciale.

6.3.4.

Poziție

6.3.4.1.

În lățime: punctul de pe suprafața aparentă în direcția axei de referință care se află la cea mai mare distanță de planul longitudinal median al vehiculului nu trebuie să se afle la mai mult de 400 mm de marginea exterioară extremă a vehiculului.

6.3.4.2.

În înălțime:

Minim

la cel puțin 250 mm deasupra solului.

Maxim

pentru vehiculele din categoriile M1 și N1: la cel mult 800 mm deasupra solului.

Pentru toate celelalte categorii, cu excepția vehiculelor N3G (vehicule de teren (12)): la cel mult 1 200 mm deasupra solului.

Pentru vehiculele din categoria N3G: înălțimea maximă poate fi mărită la 1 500 mm.

Niciun punct de pe suprafața aparentă în direcția axei de referință nu trebuie să fie mai înalt decât cel mai înalt punct de pe suprafața aparentă în direcția axei de referință a farului de fază scurtă.

6.3.4.3.

6.3.5.

Vizibilitate geometrică

Definită de unghiurile α și ß în conformitate cu specificațiile de la punctul 2.10.7.:

α = 5° în sus și în jos,

ß = 45° spre exterior și 10° spre interior.

Prezența partițiilor sau a altor elemente de echipament lângă lampa de ceață față nu trebuie să conducă la efecte secundare care să provoace disconfort altor utilizatori ai drumului (13).

6.3.6.

Orientare

Spre față.

6.3.6.1.

Orientare verticală

6.3.6.1.1.

În cazul lămpilor de ceață față din clasa „B”, înclinația verticală a delimitării superioare a luminii farurilor care trebuie reglată cu vehiculul gol, cu o persoană pe locul conducătorului auto, trebuie să fie de -1,5 % sau mai puțin. 13.

6.3.6.1.2.

În cazul lămpilor de ceață față din clasa „F3”:

6.3.6.1.2.1.

Atunci când fluxul luminos normal total al sursei de lumină pentru fiecare lampă de ceață față nu depășește 2 000 de lumeni:

6.3.6.1.2.1.1.

Înclinația verticală a delimitării superioare a luminii farurilor care trebuie reglată cu vehiculul gol, cu o persoană pe locul conducătorului auto, trebuie să fie de 1,0 % sau mai puțin.

6.3.6.1.2.2.

Atunci când fluxul luminos normal total al sursei de lumină pentru fiecare lampă de ceață față depășește 2 000 de lumeni:

6.3.6.1.2.2.1.

În funcție de înălțimea de montare exprimată în metri (h) a marginii inferioare a suprafeței aparente pe direcția axei de referință a lămpii de ceață față, măsurată cu vehiculul gol, înclinația verticală a delimitării superioare a luminii farurilor în toate condițiile statice prevăzute în anexa 5 trebuie să rămână în mod automat între următoarele valori:

h ≤ 0,8

Limite	:	între -1,0 % și -3,0 %
Orientare inițială	:	între -1,5 % și -2,0 %

h > 0,8

Limite	:	între -1,5 % și -3,5 %
Orientare inițială	:	între -2,0 % și -2,5 %

6.3.6.1.2.2.2.

Înclinația descendentă inițială a delimitării superioare a luminii farurilor, care trebuie reglată cu vehiculul gol, cu o persoană pe locul conducătorului auto, trebuie specificată o precizie de o zecimală de către producător și indicată în mod clar, lizibil și indelebil pe fiecare vehicul, în apropierea fie a lămpii de ceață față, fie a plăcuței producătorului, în combinație cu mențiunea prevăzută la punctul 6.2.6.1.1. prin simbolul prezentat în anexa 7 la prezentul regulament. Valoarea acestei înclinații descendente indicate se definește în conformitate cu punctul 6.3.6.1.2.2.1.

6.3.6.2.

Dispozitiv de reglare a înălțimii fasciculului lămpii de ceață față

6.3.6.2.1.

În cazul în care este prevăzut un dispozitiv de reglare a înălțimii fasciculului pentru o lampă de ceață față, independentă sau grupată cu alte funcții de iluminare și de semnalizare luminoasă față, acesta trebuie să fie de așa natură încât înclinația verticală, în toate stările statice de încărcare din anexa 5 la prezentul regulament, să rămână între limitele specificate la punctul 6.3.6.1.2.2.1.

6.3.6.2.2.

În cazul în care o lampă de ceață față din categoria „F3” face parte din farul de fază scurtă sau dintr-un sistem SFA, cerințele de la punctul 6.2.6. se aplică pe durata utilizării fasciculului lămpii de ceață față ca parte a fazei scurte.

În acest caz, limitele de reglare definite la punctul 6.2.6. pot fi aplicate și atunci când această lampă de ceață față este utilizată ca atare.

6.3.6.2.3.

Dispozitivul de reglare poate fi de asemenea folosit pentru adaptarea automată a înclinației fasciculului lămpii de ceață față la condițiile ambiante prevalente, cu condiția să nu fie depășite limitele pentru înclinația descendentă specificate la punctul 6.3.6.1.2.2.1.

6.3.6.2.4.

În cazul unei defecțiuni a dispozitivului de reglare, fasciculul lămpii de ceață față nu trebuie să adopte o poziție în care delimitarea superioară a luminii farurilor să fie mai puțin înclinată decât era în momentul în care a survenit defecțiunea.

6.3.7.

Conexiuni electrice

Trebuie să fie posibil ca lămpile de ceață față să fie aprinse și stinse separat de farurile de fază lungă, de farurile de fază scurtă sau de orice combinație a acestor faruri, cu excepția cazului în care:

(a)	lămpile de ceață față sunt utilizate ca parte a unei alte funcții de iluminare în cadrul unui SFA; cu toate acestea, aprinderea funcției lămpilor de ceață față trebuie să aibă prioritate față de funcția pentru care lămpile de ceață față sunt utilizate ca parte componentă sau

(b)	lămpile de ceață față nu pot fi aprinse simultan cu orice altă lampă cu care acestea sunt încorporate reciproc, astfel cum este indicat de simbolul relevant („/”) în conformitate cu punctul 10.1. din anexa 1 la Regulamentul ONU nr. 19 sau cu punctul 9.5.1. din anexa 1 la Regulamentul ONU nr. 149.

6.3.8.

Indicator

Indicator cu circuit închis obligatoriu. Un semnal de avertizare luminos neintermitent independent.

6.3.9.

Alte cerințe

În cazul în care există o indicație pozitivă în formularul de comunicare din anexa 1 la Regulamentul ONU nr. 19 sau din anexa 1 la Regulamentul ONU nr. 149, alinierea și intensitățile luminoase ale fasciculului lămpii de ceață față din clasa „F3” pot fi adaptate în mod automat la condițiile ambiante prevalente. Orice variații ale intensităților luminoase sau ale alinierii trebuie efectuate în mod automat și astfel încât să nu creeze disconfort nici pentru conducătorul auto, nici pentru ceilalți utilizatori ai drumului.

6.4.

Lampa de mers înapoi (Regulamentul ONU nr. 23 sau 148)

6.4.1.

Prezență

Obligatorie pe autovehicule și pe remorcile din categoriile O2, O3 și O4. Opțională pe remorcile din categoria O1.

6.4.2.

Număr

6.4.2.1.

Un dispozitiv obligatoriu și un dispozitiv secundar opțional pe autovehiculele din categoria M1 și pe toate celelalte vehicule cu o lungime de cel mult 6 000 mm.

6.4.2.2.

Două dispozitive obligatorii și două dispozitive opționale pe toate vehiculele cu o lungime mai mare de 6 000 mm, cu excepția vehiculelor din categoria M1.

6.4.3.

Dispunere

Nu sunt prevăzute cerințe speciale.

6.4.4.

Poziție

6.4.4.1.

În lățime: nu există cerințe speciale.

6.4.4.2.

În înălțime: minim 250 mm și maxim 1 200 mm deasupra solului. Pentru vehiculele din categoria N2G, N3G, M2G, M3G (vehicule de teren) înălțimea maximă poate fi mărită la 1 400 mm.

6.4.4.3.

În lungime: în spatele vehiculului.

Cu toate acestea, dacă sunt instalate, cele două dispozitive opționale menționate la punctul 6.4.2.2. pot fi montate pe partea laterală a vehiculului, cu condiția să fie îndeplinite cerințele de la punctele 6.4.5.2. și 6.4.6.2. de mai jos.

6.4.5.

Vizibilitate geometrică

6.4.5.1.

Dispozitivele instalate în spatele vehiculului:

Definită de unghiurile α și β în conformitate cu specificațiile de la punctul 2.10.7.:

α = 15° în sus și 5° în jos,

β = 45° la dreapta și la stânga dacă există numai un singur dispozitiv,

45° spre exterior și 30° spre interior în cazul în care sunt montate două.

6.4.5.2.

Două dispozitive opționale menționate la punctul 6.4.2.2., dacă sunt montate pe partea laterală a vehiculului:

Vizibilitatea geometrică se consideră a fi asigurată dacă axa de referință a respectivului dispozitiv este îndreptată spre exterior cu un unghi β de maximum 15° față de planul longitudinal median al vehiculului. Centrul de focalizare vertical al celor două dispozitive opționale poate fi îndreptat în jos.

6.4.6.

Orientare

6.4.6.1.

Spre spate

6.4.6.2.

În plus, dacă cele două dispozitive opționale menționate la punctul 6.4.2.2. sunt montate pe partea laterală a vehiculului, se aplică dispozițiile de la punctul 6.4.5.2. de mai sus.

6.4.7.

Conexiuni electrice

6.4.7.1.

Acestea trebuie să fie de așa natură încât lampa să poată fi aprinsă numai dacă marșarierul este activat, iar dispozitivul care comandă pornirea și oprirea sistemului de propulsie se găsește într-o poziție în care funcționarea motorului este posibilă. Lampa trebuie să nu se aprindă sau să nu rămână aprinsă dacă oricare dintre condițiile de mai sus nu este îndeplinită.

6.4.7.2.

Mai mult, conexiunile electrice ale celor două dispozitive opționale menționate la punctul 6.4.2.2. trebuie să fie de așa natură încât aceste dispozitive să nu poată fi aprinse decât în cazul în care lămpile menționate la punctul 5.11. sunt aprinse.

Dispozitivele montate pe partea laterală a vehiculului pot fi aprinse pentru manevrele lente de deplasare pe direcția înainte ale vehiculului până la o viteză maximă de 15 km/h, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a)	dispozitivele trebuie să fie aprinse și stinse manual printr-o comandă separată;

(b)	dacă sunt aprinse în acest fel, ele pot rămâne aprinse chiar și după ce marșarierul este dezactivat;

(c)	dispozitivele trebuie stinse automat dacă viteza de deplasare pe direcția înainte a vehiculului depășește 15 km/h, indiferent de poziția comenzii separate; în acest caz, ele trebuie să rămână stinse până când sunt aprinse din nou în mod deliberat.

6.4.8.

Indicator

Indicator opțional.

6.4.9.

Alte cerințe

Niciuna.

6.5.

Lampa indicatoare de direcție (Regulamentul ONU nr. 6 sau 148)

6.5.1.

Prezență (a se vedea figura de mai jos)

Obligatorie. Tipurile de lămpi indicatoare de direcție sunt împărțite în categorii (1, 1a, 1b, 2a, 2b, 5 și 6), asamblarea lor pe același vehicul reprezentând o dispunere („A” și „B”).

Dispunerea „A” se aplică tuturor autovehiculelor.

Dispunerea „B” se aplică numai remorcilor.

6.5.2.

Număr

În funcție de dispunere.

6.5.3.

Dispunere (a se vedea figura de mai jos)

A: două lămpi indicatoare de direcție față din următoarele categorii:

1 sau 1a sau 1b,

dacă distanța dintre marginea suprafeței aparente în direcția axei de referință a acestei lămpi și cea a suprafeței aparente în direcția axei de referință a farului de fază scurtă și/sau a lămpii de ceață față, dacă există, este de cel puțin 40 mm;

1a sau 1b,

1b,

două lămpi indicatoare de direcție spate (categoria 2a sau 2b);

două lămpi opționale (categoria 2a sau 2b) pe toate vehiculele din categoriile M2, M3, N2, N3;

două lămpi indicatoare de direcție laterale din categoria 5 sau 6 (cerințe minime):

Pentru toate vehiculele M1:

pentru vehiculele N1, M2 și M3 a căror lungime nu depășește 6 metri.

pentru toate vehiculele N2 și N3;

pentru vehiculele N1, M2 și M3 a căror lungime depășește 6 metri.

Este permisă înlocuirea lămpilor indicatoare de direcție laterale din categoria 5 cu lămpi indicatoare de direcție laterale din categoria 6 în toate cazurile.

Dacă sunt montate lămpi care combină funcțiile lămpilor indicatoare de direcție față (categoriile 1, 1a, 1b) cu cele ale lămpilor indicatoare de direcție laterale (categoria 5 sau 6), mai pot fi montate două lămpi indicatoare de direcție laterale suplimentare (categoria 5 sau 6) pentru a respecta cerințele de vizibilitate de la punctul 6.5.5.

B: două lămpi indicatoare de direcție spate (categoria 2a sau 2b)

Două lămpi opționale (categoria 2a sau 2b) pe toate vehiculele din O2, O3 și O4.

Maximum trei dispozitive opționale din categoria 5 sau un dispozitiv opțional din categoria 6 pe fiecare parte laterală a vehiculelor din categoria O2 a căror lungime depășește 9 m.

În cazul instalării unui SFA, distanța care trebuie luată în considerare pentru alegerea categoriei este distanța dintre lampa indicatoare de direcție față și cea mai apropiată unitate de iluminare în cea mai apropiată poziție a sa care contribuie la modul de lumină de întâlnire sau care produce modul de lumină de întâlnire.

6.5.3.1.

În plus, pentru vehiculele din categoriile:

(a)	M2, M3, N2, și N3 cu o lungime mai mare 6 m, dar mai mică sau egală cu 9 m, un dispozitiv suplimentar din categoria 5 este opțional;

(b)	M2, M3, N2, și N3 cu o lungime de peste 9 m, sunt obligatorii trei dispozitive suplimentare din categoria 5 distribuite cât mai uniform posibil de-a lungul fiecărei părți laterale;

(c)

O3 și O4 sunt obligatorii trei dispozitive suplimentare din categoria 5 distribuite cât mai uniform posibil de-a lungul fiecărei părți laterale.

Aceste cerințe nu se aplică dacă există cel puțin trei lămpi de poziție laterale de culoare galben-auto care luminează intermitent și simultan cu lămpile indicatoare de direcție de pe aceeași parte a vehiculului.

6.5.4.

Poziție

6.5.4.1.

Distanța dintre marginile interioare ale celor două suprafețe aparente în direcția axelor de referință nu trebuie să fie mai mică de 600 mm.

Această distanță poate fi micșorată la 400 mm în cazul în care lățimea totală a vehiculului este mai mică de 1 300 mm.

6.5.4.2.

În înălțime: deasupra solului.

6.5.4.2.1.

Înălțimea suprafeței emițătoare de lumină a lămpilor indicatoare de direcție laterale din categoriile 5 sau 6 nu trebuie să fie:

mai puțin de

350 mm pentru vehiculele din categoriile M1 și N1 și 500 mm pentru toate celelalte categorii de vehicule, ambele măsurate de la cel mai de jos punct, și

mai mult de: 1 500 mm, măsurată de la cel mai înalt punct.

6.5.4.2.2.

Înălțimea lămpilor indicatoare de direcție din categoriile 1, 1a, 1b, 2a și 2b, măsurată în conformitate cu punctul 5.8., nu trebuie să fie mai mică de 350 mm sau mai mare de 1 500 mm.

6.5.4.2.3.

Dacă structura vehiculului nu permite ca aceste limite superioare, măsurate în conformitate cu specificațiile de mai sus, să fie respectate și dacă lămpile spate opționale nu sunt instalate, aceste limite pot fi mărite până la 2 300 mm pentru lămpile indicatoare de direcție laterale din categoriile 5 și 6 și până la 2 100 mm pentru lămpile indicatoare de direcție din categoriile 1, 1a, 1b, 2a și 2b.

6.5.4.2.4.

Dacă sunt instalate lămpi spate opționale, acestea trebuie să fie amplasate la o înălțime compatibilă cu cerințele aplicabile de la punctul 6.5.4.1., simetria lămpilor, și la o distanță verticală pe cât de mare permite forma caroseriei, dar nu mai mică de 600 mm deasupra lămpilor obligatorii.

6.5.4.3.

În lungime (a se vedea figura de mai jos)

Distanța dintre suprafața emițătoare de lumină a lămpii indicatoare de direcție laterale (categoriile 5 și 6) și planul transversal care delimitează în față lungimea totală a vehiculului nu trebuie să depășească 1 800 mm.

Această distanță nu trebuie să depășească însă 2 500 mm:

(a)	pentru vehiculele din categoriile M1 și N1;

(b)	pentru toate celelalte categorii de vehicule dacă structura vehiculului nu permite respectarea unghiurilor de vizibilitate minime.

Lămpile indicatoare de direcție laterale opționale din categoria 5 trebuie instalate la distanțe egale pe lungimea vehiculului.

Lămpile indicatoare de direcție laterale opționale din categoria 6 se instalează într-o zonă cuprinsă între prima și a patra pătrime a lungimii unei remorci.

6.5.5.

Vizibilitate geometrică

6.5.5.1.

Unghiuri orizontale: (a se vedea figura de mai jos)

Unghiuri verticale: 15° deasupra și dedesubtul orizontalei pentru lămpile indicatoare de direcție din categoriile 1, 1a, 1b, 2a, 2b și 5.

Cu toate acestea:

(a)	dacă o lampă este montată mai jos de 750 mm (măsurătoare efectuată conform dispozițiilor de la punctul 5.8.1), unghiul descendent de 15° poate fi redus la 5°;

(b)	dacă o lampă spate opțională este montată mai sus de 2 100 mm (măsurătoare efectuată conform dispozițiilor de la punctul 5.8.1. de mai sus), unghiul ascendent de 15° poate fi redus la 5°.

30° deasupra orizontalei și 5° dedesubtul acesteia pentru lămpile indicatoare de direcție din categoria 6.

(*)	Valoarea de 5° dată pentru unghiul mort de vizibilitate către partea din spate a indicatorului de direcție lateral este o limită superioară d ≤ 1,80 m (pentru vehiculele din categoriile M1 și N1 d ≤ 2,50 m).

Pentru lămpile indicatoare de direcție din categoriile 1, 1a, 1b, 2a și 2b montate mai jos de 750 mm (măsurătoare efectuată conform dispozițiilor de la punctul 5.8.1), unghiul orientat spre interior de 45° poate fi redus la 20° sub planul H.

6.5.5.2.

Sau, la latitudinea producătorului, pentru vehiculele din categoriile M1 și N1: lămpile indicatoare de direcție față și spate, precum și lămpile de poziție laterale (**).

Unghiuri orizontale: (a se vedea figura de mai jos)

(**)	Valoarea de 5° dată pentru unghiul mort de vizibilitate către partea din spate a indicatorului de direcție lateral este o limită superioară d ≤ 2,50 m.

Cu toate acestea, pentru lămpile indicatoare de direcție din categoriile 1, 1a, 1b, 2a și 2b montate mai jos de 750 mm (măsurătoare efectuată conform dispozițiilor de la punctul 5.8.1 de mai sus), unghiul orientat spre interior de 45° poate fi redus la 20° sub planul H.

Unghiuri verticale: 15° deasupra orizontalei și sub aceasta. Cu toate acestea, dacă o lampă este montată mai jos de 750 mm (măsurătoare efectuată conform dispozițiilor de la punctul 5.8.1), unghiul descendent de 15° poate fi redus la 5°.

Pentru a fi considerată vizibilă, lampa trebuie să ofere o vedere neobstrucționată a suprafeței aparente de cel puțin 12,5 cm2, cu excepția indicatoarelor de direcție laterale din categoriile 5 și 6. Zona suprafeței iluminante a oricărui catadioptru care nu transmite lumină se exclude.

6.5.6.

Orientare

În conformitate cu specificațiile pentru instalare ale producătorului, dacă acestea există.

6.5.7.

Conexiuni electrice

Lămpile indicatoare de direcție trebuie să se aprindă independent de celelalte lămpi. Toate lămpile indicatoare de direcție aflate pe aceeași parte a vehiculului trebuie să fie aprinse și stinse prin intermediul aceleiași comenzi și trebuie să emită lumină intermitentă sincron.

Pe vehiculele din categoriile M1 și N1 cu o lungime mai mică de 6 m, cu o dispunere conformă cu punctul 6.5.5.2. de mai sus, lămpile de poziție laterale galben-auto, dacă sunt montate, trebuie să emită de asemenea o lumină intermitentă la aceeași frecvență (sincron) ca lămpile indicatoare de direcție.

6.5.8.

Indicator

Indicator de funcționare obligatoriu pentru lămpile indicatoare de direcție din categoriile 1, 1a, 1b, 2a și 2b. Poate fi vizual, sonor sau ambele. Dacă indicatorul este unul vizual, el trebuie să constea într-o lumină intermitentă care, cel puțin în caz de funcționare defectuoasă a oricăreia dintre aceste lămpi indicatoare de direcție, fie se stinge, fie continuă să emită o lumină neintermitentă, fie prezintă o schimbare sensibilă de frecvență. Dacă indicatorul este unul sonor, el trebuie să poată fi auzit clar și să prezinte o schimbare sensibilă de frecvență, cel puțin în caz de funcționare defectuoasă a oricăreia dintre aceste lămpi indicatoare de direcție.

Indicatorul trebuie să fie activat de semnalul produs în conformitate cu punctul 6.2.2. din Regulamentul ONU nr. 6 sau în conformitate cu punctul 5.6.3. din Regulamentul ONU nr. 148 ori printr-o altă modalitate corespunzătoare13.

Dacă un autovehicul este echipat pentru tractarea unei remorci, el trebuie prevăzut cu un indicator de funcționare vizual special pentru lămpile indicatoare de direcție ale remorcii, exceptând cazul în care indicatorul vehiculului tractor permite detectarea defectării oricăreia dintre lămpile indicatoare de direcție ale combinației de vehicule astfel formate.

Pentru lămpile indicatoare de direcție opționale de pe autovehicule și de pe remorci, indicatorul de funcționare nu trebuie să fie obligatoriu.

6.5.9.

Alte cerințe

Lumina emisă trebuie să fie o lumină intermitentă care să pulseze de 90 ± 30 de ori pe minut.

Acționarea comenzii de semnal luminos trebuie urmată, la interval de cel mult o secundă, de o emisie de lumină și, la interval de cel mult o secundă și jumătate, de prima întrerupere a semnalului luminos. Dacă un autovehicul este echipat pentru a tracta o remorcă, comanda lămpilor indicatoare de direcție ale vehiculului tractor trebuie să acționeze și lămpile indicatoare de direcție ale remorcii. În caz de defectare a unei lămpi indicatoare de direcție, alta decât un scurt circuit, celelalte lămpi trebuie să continue să emită lumină intermitentă, dar, în aceste condiții, frecvența poate fi diferită de cea prescrisă.

6.6.

Semnalul de avarie

6.6.1.

Prezență

Obligatorie.

Semnalul trebuie emis prin funcționarea simultană a lămpilor indicatoare de direcție în conformitate cu cerințele de la punctul 6.5. de mai sus.

Toate indicatoarele de direcție din categoria 1 (1, 1a, 1b) activate simultan trebuie să funcționeze în același mod, și anume static sau secvențial.

Toate indicatoarele de direcție din categoria 2 (2a, 2b) activate simultan trebuie să funcționeze în același mod, și anume static sau secvențial.

6.6.2.

Număr

În conformitate cu specificațiile de la punctul 6.5.2.

6.6.3.

Dispunere

În conformitate cu specificațiile de la punctul 6.5.3.

6.6.4.

Poziție

6.6.4.1.

Lățime: în conformitate cu specificațiile de la punctul 6.5.4.1.

6.6.4.2.

Înălțime: în conformitate cu specificațiile de la punctul 6.5.4.2.

6.6.4.3.

Lungime: în conformitate cu specificațiile de la punctul 6.5.4.3.

6.6.5.

Vizibilitate geometrică

În conformitate cu specificațiile de la punctul 6.5.5.

6.6.6.

Orientare

În conformitate cu specificațiile de la punctul 6.5.6.

6.6.7.

Conexiuni electrice

6.6.7.1.

Semnalul trebuie acționat printr-o comandă manuală separată care permite emiterea sincronă de lumină intermitentă de către toate lămpile indicatoare de direcție.

6.6.7.2.

Semnalul de avarie poate fi aprins automat în cazul implicării vehiculului într-o coliziune sau după stingerea semnalului de oprire de urgență, în conformitate cu specificațiile de la punctul 6.23. de mai jos. În astfel de cazuri, el poate fi stins manual.

În plus, semnalul de avarie poate fi aprins automat pentru a indica celorlalți utilizatori ai drumului riscul unui pericol iminent, conform definiției din regulamente; în acest caz, semnalul trebuie să rămână aprins până când este stins manual sau automat.

6.6.7.3.

6.6.8.

Indicator

Indicator cu circuit închis și cu lumină intermitentă obligatoriu.

6.6.9.

Alte cerințe

Astfel cum se specifică la punctul 6.5.9., dacă un autovehicul este echipat pentru a tracta o remorcă, comanda semnalului de avarie trebuie să poată acționa și lămpile indicatoare de direcție ale remorcii. Semnalul de avarie trebuie să poată funcționa chiar dacă dispozitivul care comandă pornirea sau oprirea sistemului de propulsie se află într-o poziție în care pornirea sistemului de propulsie este imposibilă.

6.7.

Lampa de stop (Regulamentul ONU nr. 7 sau 148)

6.7.1.

Prezență

Dispozitive din categoria S1 sau S2: obligatorie pentru toate categoriile de vehicule.

Dispozitive din categoria S3 sau S4: obligatorie pentru vehiculele din categoriile M1 și N1, cu excepția șasiurilor-cabină și a vehiculelor din categoria N1 cu spațiu pentru încărcătură deschis; opțională pentru alte categorii de vehicule.

6.7.2.

Număr

Două dispozitive din categoria S1 sau S2 și un dispozitiv din categoria S3 sau S4 pentru toate categoriile de vehicule.

6.7.2.1.

Cu excepția cazului în care este instalat un dispozitiv din categoria S3 sau S4, pe vehiculele din categoriile M2, M3, N2, N3, O2, O3 și O4 pot fi instalate două dispozitive opționale din categoria S1 sau S2.

6.7.2.2.

Numai în cazul în care planul longitudinal median al vehiculului nu este amplasat pe un panou fix al caroseriei ci separă una sau două părți mobile ale vehiculului (de exemplu uși) și nu dispune de suficient spațiu pentru instalarea unui singur dispozitiv din categoria S3 sau S4 pe planul longitudinal median deasupra acestor părți mobile, fie:

pot fi instalate două dispozitive de tipul „D” din categoria S3 sau S4, fie

poate fi instalat un dispozitiv din categoria S3 sau S4 la stânga sau la dreapta planului longitudinal median, fie

poate fi instalat un sistem de lămpi interdependente din categoria S3 sau S4.

6.7.3.

Dispunere

Nu sunt prevăzute cerințe speciale.

6.7.4.

Poziție

6.7.4.1.

În lățime:

pentru vehiculele din categoriile M1 și N1:

Pentru dispozitivele din categoria S1 sau S2, acel punct de pe suprafața aparentă în direcția axei de referință care se află la cea mai mare distanță de planul longitudinal median al vehiculului nu trebuie să se afle la mai mult de 400 mm de marginea exterioară extremă a vehiculului.

Pentru distanța dintre marginile interioare ale suprafețelor aparente în direcția axelor de referință nu sunt prevăzute cerințe speciale.

Pentru toate celelalte categorii de vehicule:

Pentru dispozitivele din categoriile S1 sau S2, distanța dintre marginile interioare ale suprafețelor aparente în direcția axelor de referință nu trebuie să fie mai mică de 600 mm. Această distanță poate fi redusă la 400 mm dacă lățimea totală a vehiculului este mai mică de 1 300 mm.

Pentru dispozitivele din categoria S3 sau S4: centrul de referință trebuie să fie situat pe planul longitudinal median al vehiculului. Cu toate acestea, în cazul în care sunt instalate două dispozitive din categoria S3 sau S4, în conformitate cu punctul 6.7.2., acestea trebuie să fie amplasate cât mai aproape posibil de planul longitudinal median, pe fiecare parte a acestui plan.

În cazul în care este permisă o lampă din categoria S3 sau S4 cu un decalaj față de planul longitudinal median, în conformitate cu punctul 6.7.2., acest decalaj nu trebuie să depășească 150 mm de la planul longitudinal median la centrul de referință al lămpii.

6.7.4.2.

În înălțime:

6.7.4.2.1.

Pentru dispozitivele din categoria S1 sau S2:

Deasupra solului, la cel puțin 350 mm și la cel mult 1 500 mm (2 100 mm dacă forma caroseriei nu permite respectarea limitei de 1 500 mm și dacă nu sunt instalate lămpile opționale).

Dacă lămpile opționale sunt instalate, ele trebuie să fie amplasate la o înălțime compatibilă cu cerințele privind lățimea și simetria lămpilor și la o distanță verticală pe cât de mare permite forma caroseriei, dar nu mai mică de 600 mm deasupra lămpilor obligatorii.

6.7.4.2.2.

Pentru dispozitivele din categoria S3 sau S4:

Planul orizontal tangențial la marginea inferioară a suprafeței aparente trebuie să fie: de cel mult 150 mm sub planul orizontal tangențial la marginea inferioară a suprafeței expuse a geamului lunetei sau să nu fie mai mic de 850 mm deasupra solului.

Cu toate acestea, planul orizontal tangențial la marginea inferioară a suprafeței aparente a unui dispozitiv din categoria S3 sau S4 nu trebuie să fie situat deasupra planului orizontal tangențial la marginea superioară a suprafeței aparente a dispozitivelor din categoria S1 sau S2.

6.7.4.3.

În lungime:

6.7.4.4.

Pentru dispozitivele din categoria S1 sau S2: în spatele vehiculului.

6.7.4.5.

Pentru dispozitivele din categoria S3 sau S4: nu sunt prevăzute cerințe speciale.

6.7.5.

Vizibilitate geometrică

Unghi orizontal:

Pentru dispozitivele din categoria S1 sau S2: 45° la stânga și la dreapta axei longitudinale a vehiculului.

Cu toate acestea, pentru lămpile de stop din categoriile S1 și S2 montate mai jos de 750 mm (măsurătoare efectuată conform dispozițiilor de la punctul 5.8.1. de mai sus), unghiul orientat spre interior de 45° poate fi redus la 20° sub planul H.

Pentru dispozitivele din categoria S3 sau S4: 10° la stânga și la dreapta axei longitudinale a vehiculului.

Unghi vertical:

Pentru dispozitivele din categoria S1 sau S2: 15° deasupra orizontalei și sub aceasta.

Cu toate acestea,

(a)	dacă o lampă este montată mai jos de 750 mm (măsurătoare efectuată conform dispozițiilor de la punctul 5.8.1. de mai sus), unghiul descendent de 15° poate fi redus la 5°;

(b)	dacă o lampă opțională este montată mai sus de 2 100 mm (măsurătoare efectuată conform dispozițiilor de la punctul 5.8.1. de mai sus), unghiul ascendent de 15° poate fi redus la 5°.

Pentru dispozitivele din categoria S3 sau S4: 10° deasupra orizontalei și 5° sub aceasta.

6.7.6.

Orientare

Către spatele vehiculului.

6.7.7.

Conexiuni electrice

6.7.7.1.

Toate lămpile de stop trebuie să se aprindă simultan atunci când sistemul de frânare emite semnalul pertinent definit în Regulamentele ONU nr. 13 și 13-H.

6.7.7.2.

Nu este necesar ca lămpile de stop să funcționeze dacă dispozitivul care pornește și/sau oprește sistemul de propulsie se află într-o poziție care nu permite funcționarea sistemului de propulsie.

6.7.8.

Indicator

Indicator opțional; cu toate acestea, un indicator de defecțiune este obligatoriu dacă este impus de regulamentul privind componenta.

În cazul în care indicatorul menționat mai sus este instalat, el trebuie să fie un indicator de funcționare constând într-un semnal de avertizare luminos neintermitent care să fie emis în caz de defectare a lămpilor de stop.

6.7.9.

Alte cerințe

6.7.9.1.

Un dispozitiv din categoria S3 sau S4 nu poate fi încorporat reciproc cu nicio altă lampă.

6.7.9.2.

Un dispozitiv din categoria S3 sau S4 poate fi instalat în exteriorul sau în interiorul vehiculului.

6.7.9.2.1.

În cazul în care este instalat în interiorul vehiculului:

Lumina emisă nu trebuie să provoace disconfort conducătorului auto prin intermediul dispozitivelor de vizibilitate indirectă și/sau al altor suprafețe ale vehiculului (de exemplu, luneta).

6.8.

Lampa de iluminare a plăcii de înmatriculare spate (Regulamentul ONU nr. 4 sau 148)

6.8.1.

Prezență

Obligatorie.

6.8.2.

Număr

În așa fel încât dispozitivul să ilumineze zona plăcii de înmatriculare în conformitate cu documentația de omologare a dispozitivului.

6.8.3.

Dispunere

În așa fel încât dispozitivul să ilumineze zona plăcii de înmatriculare în conformitate cu documentația de omologare a dispozitivului.

6.8.4.

Poziție

6.8.4.1.

În lățime: În așa fel încât dispozitivul să ilumineze zona plăcii de înmatriculare în conformitate cu documentația de omologare a dispozitivului.

6.8.4.2.

În înălțime: În așa fel încât dispozitivul să ilumineze zona plăcii de înmatriculare în conformitate cu documentația de omologare a dispozitivului.

6.8.4.3.

În lungime: În așa fel încât dispozitivul să ilumineze zona plăcii de înmatriculare în conformitate cu documentația de omologare a dispozitivului.

6.8.5.

Vizibilitate geometrică

În așa fel încât dispozitivul să ilumineze zona plăcii de înmatriculare în conformitate cu documentația de omologare a dispozitivului.

6.8.6.

Orientare

În așa fel încât dispozitivul să ilumineze zona plăcii de înmatriculare în conformitate cu documentația de omologare a dispozitivului.

6.8.7.

Conexiuni electrice

În conformitate cu punctul 5.11.

6.8.8.

Indicator

Indicator opțional. Dacă există, funcția sa trebuie să fie îndeplinită de indicatorul obligatoriu pentru lămpile de poziție față și spate.

6.8.9.

Alte cerințe

Dacă lampa de iluminare a plăcii de înmatriculare spate este combinată cu lampa de poziție spate, încorporată reciproc cu lampa de stop sau cu lampa de ceață spate, caracteristicile fotometrice ale lămpii de iluminare a plăcii de înmatriculare spate pot fi modificate în timp ce lampa de stop sau lampa de ceață spate este aprinsă.

6.9.

Lampa de poziție față (Regulamentul ONU nr. 7 sau 148)

6.9.1.

Prezență

Obligatorie pe toate autovehiculele.

Obligatorie la remorcile cu o lățime de peste 1 600 mm.

Opțională la remorcile cu o lățime de cel mult 1 600 mm.

6.9.2.

Număr

Două.

6.9.3.

Dispunere

Nu sunt prevăzute cerințe speciale.

6.9.4.

Poziție

6.9.4.1.

În cazul remorcilor, punctul de pe suprafața aparentă în direcția axei de referință care se află la cea mai mare distanță de planul longitudinal median nu trebuie să se afle la mai mult de 150 mm de marginea exterioară extremă a vehiculului.

Distanța dintre marginile interioare ale celor două suprafețe aparente pe direcția axelor de referință:

pentru vehiculele din categoriile M1 și N1: nu sunt prevăzute cerințe speciale.

Pentru toate celelalte categorii de vehicule: trebuie să fie de cel puțin 600 mm. Această distanță poate fi redusă la 400 mm în cazul în care lățimea totală a vehiculului este mai mică de 1 300 mm.

6.9.4.2.

În înălțime: deasupra solului, la cel puțin 250 mm și la cel mult 1 500 mm (2 100 mm pentru categoriile de vehicule O1 și O2 sau pentru orice alte categorii de vehicule dacă forma caroseriei nu permite respectarea limitei de 1 500 mm).

6.9.4.3.

În lungime: nu sunt prevăzute specificații individuale.

6.9.4.4.

În cazul în care lampa de poziție față și altă lampă sunt încorporate reciproc, suprafața aparentă în direcția axei de referință a celeilalte lămpi trebuie utilizată pentru verificarea conformității cu cerințele de amplasare (punctele 6.9.4.1.-6.9.4.3.).

6.9.5.

Vizibilitate geometrică

6.9.5.1.

Unghi orizontal: 45° spre interior și 80° spre exterior.

Cu toate acestea, dacă o lampă este montată mai jos de 750 mm (măsurătoare efectuată conform dispozițiilor de la punctul 5.8.1. de mai sus), unghiul orientat spre interior de 45° poate fi redus la 20° sub planul H.

În cazul remorcilor, unghiul orientat spre interior poate fi redus la 5°.

Unghi vertical: 15° deasupra orizontalei și sub aceasta. Cu toate acestea, dacă o lampă este montată mai jos de 750 mm (măsurătoare efectuată conform dispozițiilor de la punctul 5.8.1. de mai sus), unghiul descendent de 15° poate fi redus la 5°.

6.9.5.2.

Pentru vehiculele din categoriile M1 și N1, ca alternativă la punctul 6.9.5.1. de mai sus, la latitudinea producătorului sau a reprezentantului său autorizat și numai dacă pe vehicul este instalată o lampă de poziție laterală față:

Unghi orizontal: între 45° spre exterior și 45° spre interior.

Unghi vertical: 15° deasupra orizontalei și sub aceasta.

Cu toate acestea, dacă o lampă este montată mai jos de 750 mm (măsurătoare efectuată conform dispozițiilor de la punctul 5.8.1. de mai sus), unghiul descendent de 15° poate fi redus la 5°.

Pentru a fi considerată vizibilă, lampa trebuie să ofere o vizibilitate neobstrucționată a suprafeței aparente de cel puțin 12,5 cm2. Zona suprafeței iluminante a oricărui catadioptru care nu transmite lumină se exclude.

6.9.6.

Orientare

Spre înainte.

6.9.7.

Conexiuni electrice

În conformitate cu punctul 5.11.

Cu toate acestea, dacă o lampă de poziție față este încorporată reciproc cu un indicator de direcție, conexiunea electrică a lămpii de poziție față pe partea relevantă a vehiculului sau pe partea acesteia încorporată reciproc trebuie să fie de așa natură încât să fie stinsă pe întreaga durată de funcționare (atât ciclul de aprindere, cât și cel de stingere) a lămpii indicatoare de direcție.

6.9.8.

Indicator

Indicator cu circuit închis obligatoriu.

Acest indicator trebuie să constea într-o lumină neintermitentă și să nu fie obligatoriu dacă iluminarea tabloului de bord se poate aprinde numai simultan cu lămpile de poziție față.

Această cerință nu se aplică atunci când sistemul de semnalizare luminoasă funcționează în conformitate cu punctul 6.19.7.4.

Cu toate acestea, un indicator de defecțiune este obligatoriu dacă este impus de regulamentul privind componenta.

6.9.9.

Alte cerințe

6.9.9.1.

Dacă în interiorul lămpii de poziție față sunt instalate unul sau mai multe generatoare de radiații infraroșii, aprinderea acestora se permite numai atunci când farul de pe aceeași parte a vehiculului este aprins, iar vehiculul se deplasează pe direcția înainte. În cazul în care lampa de poziție față sau farul de pe aceeași parte se defectează, generatorul sau generatoarele de radiații infraroșii trebuie să se stingă automat.

6.9.9.2.

În cazul în care este instalat un SFA care asigură un mod de iluminare în viraje, lampa de poziție față poate pivota împreună cu o unitate de iluminare cu care este încorporată reciproc.

6.10.

Lampa de poziție spate (Regulamentul ONU nr. 7 sau 148)

6.10.1.

Prezență

Dispozitive din categoriile R sau R1 sau R2: obligatorie

6.10.2.

Număr

Două.

6.10.2.1.

Cu excepția cazului în care sunt instalate lămpi de gabarit, pe toate vehiculele din categoriile M2, M3, N2, N3, O2, O3 și O4 pot fi instalate două lămpi de poziție opționale.

6.10.3.

Dispunere

Nu sunt prevăzute cerințe speciale.

6.10.4.

Poziție

6.10.4.1.

Distanța dintre marginile interioare ale celor două suprafețe aparente pe direcția axelor de referință:

Pentru vehiculele din categoriile M1 și N1: nu sunt prevăzute cerințe speciale.

6.10.4.2.

În înălțime: deasupra solului, la cel puțin 350 mm și la cel mult 1 500 mm (2 100 mm dacă forma caroseriei nu permite respectarea limitei de 1 500 mm și dacă nu sunt instalate lămpile opționale). Dacă lămpile opționale sunt instalate, ele trebuie să fie amplasate la o înălțime compatibilă cu cerințele aplicabile de la punctul 6.10.4.1., simetria lămpilor, și la o distanță verticală pe cât de mare permite forma caroseriei, dar nu mai mică de 600 mm deasupra lămpilor obligatorii.

6.10.4.3.

În lungime: în spatele vehiculului.

6.10.5.

Vizibilitate geometrică

6.10.5.1.

Unghi orizontal: 45° spre interior și 80° spre exterior.

Unghi vertical: 15° deasupra orizontalei și sub aceasta.

Cu toate acestea,

(a)	dacă o lampă este montată mai jos de 750 mm (măsurătoare efectuată conform dispozițiilor de la punctul 5.8.1. de mai sus), unghiul descendent de 15° poate fi redus la 5°;

(b)	dacă o lampă opțională este montată mai sus de 2 100 mm (măsurătoare efectuată conform dispozițiilor de la punctul 5.8.1. de mai sus), unghiul ascendent de 15° poate fi redus la 5°.

6.10.5.2.

Pentru vehiculele din categoriile M1 și N1, ca alternativă la punctul 6.10.5.1. de mai sus, la latitudinea producătorului sau a reprezentantului său autorizat și numai dacă pe vehicul este instalată o lampă de poziție laterală spate:

Unghi orizontal: între 45° spre exterior și 45° spre interior. Cu toate acestea, dacă o lampă este montată mai jos de 750 mm (măsurătoare efectuată conform dispozițiilor de la punctul 5.8.1. de mai sus), unghiul orientat spre interior de 45° poate fi redus la 20° sub planul H.

Unghi vertical: 15° deasupra orizontalei și sub aceasta.

Cu toate acestea, dacă o lampă este montată mai jos de 750 mm (măsurătoare efectuată conform dispozițiilor de la punctul 5.8.1. de mai sus), unghiul descendent de 15° poate fi redus la 5°.

6.10.6.

Orientare

Spre spate.

6.10.7.

Conexiuni electrice

În conformitate cu punctul 5.11.

Cu toate acestea, dacă o lampă de poziție spate este încorporată reciproc cu un indicator de direcție, conexiunea electrică a lămpii de poziție spate pe partea relevantă a vehiculului sau pe partea acesteia încorporată reciproc trebuie să fie de așa natură încât să fie stinsă pe întreaga durată de funcționare (atât ciclul de aprindere, cât și cel de stingere) a lămpii indicatoare de direcție.

6.10.8.

Indicator

Indicator cu circuit închis obligatoriu. El trebuie combinat cu indicatorul lămpilor de poziție față.

Această cerință nu se aplică atunci când sistemul de semnalizare luminoasă funcționează în conformitate cu punctul 6.19.7.4.

Cu toate acestea, un indicator de defecțiune este obligatoriu dacă este impus de regulamentul privind componenta.

6.10.9.

Alte cerințe

Niciuna.

6.11.

Lampa de ceață spate (Regulamentul ONU nr. 38 sau 148)

6.11.1.

Prezență

Dispozitive din categoriile F sau F1 sau F2: obligatorie.

6.11.2.

Număr

Una sau două.

6.11.3.

Dispunere

Nu sunt prevăzute cerințe speciale.

6.11.4.

Poziție

6.11.4.1.

În lățime: dacă este instalată o singură lampă de ceață spate, aceasta trebuie amplasată în partea opusă față de planul longitudinal median al vehiculului pe direcția de circulație prevăzută în țara de înmatriculare; centrul de referință poate fi situat și pe planul longitudinal median al vehiculului.

6.11.4.2.

În înălțime: cel puțin 250 mm și cel mult 1 000 mm deasupra solului. Pentru lămpile de ceață spate grupate cu orice lampă spate, înălțimea maximă poate fi mărită la 1 200 mm. Pentru vehiculele din categoriile N2G, N3G, M2G, M3G (vehicule de teren), înălțimea maximă poate fi mărită la 1 400 mm.

6.11.4.3.

În lungime: în spatele vehiculului.

6.11.5.

Vizibilitate geometrică

Definită de unghiurile α și ß în conformitate cu specificațiile de la punctul 2.10.7.:

α = 5° în sus și 5° în jos;

ß = 25° spre stânga și spre dreapta.

6.11.6.

Orientare

Spre spate.

6.11.7.

Conexiuni electrice

Acestea trebuie să fie de așa natură încât:

6.11.7.1.

Lampa sau lămpile de ceață spate să nu poată fi aprinse decât în cazul în care faza lungă, faza scurtă sau lămpile de ceață față sunt aprinse.

6.11.7.2.

Lampa sau lămpile de ceață spate să poată fi stinse independent de oricare altă lampă.

6.11.7.3.

Se aplică oricare dintre următoarele dispoziții:

6.11.7.3.1.

Lampa sau lămpile de ceață spate pot continua să funcționeze până când lămpile de poziție sunt stinse, iar lampa sau lămpile de ceață spate trebuie să rămână stinse până când sunt aprinse din nou în mod deliberat.

6.11.7.3.2.

Trebuie emis un semnal de avertizare, cel puțin sonor, în completarea indicatorului obligatoriu (punctul 6.11.8.), în cazul în care se întrerupe contactul sau se retrage cheia de contact și se deschide ușa conducătorului auto, indiferent dacă lămpile de la punctul 6.11.7.1. sunt aprinse sau stinse, în timp ce comanda pentru lampa de ceață spate se află în poziția „aprins”.

6.11.7.4.

Exceptând cazurile prevăzute la punctele 6.11.7.1., 6.11.7.3. și 6.11.7.5., funcționarea lămpii sau lămpilor de ceață spate nu trebuie să fie afectată de aprinderea sau de stingerea oricăror alte lămpi.

6.11.7.5.

Lampa sau lămpile de ceață spate ale unui autovehicul tractor pot fi stinse automat atunci când remorca este conectată și lampa sau lămpile de ceață spate ale remorcii sunt aprinse.

6.11.8.

Indicator

Indicator cu circuit închis obligatoriu. Un semnal de avertizare luminos neintermitent independent.

6.11.9.

Alte cerințe

În toate cazurile, distanța dintre lampa de ceață spate și fiecare lampă de stop trebuie să fie mai mare de 100 mm.

6.12.

Lampa de staționare (Regulamentul ONU nr. 77 sau 7 sau 148)

6.12.1.

Prezență

Opțională pe autovehiculele cu o lungime de cel mult 6 m și o lățime de cel mult 2 m.

Interzisă pe toate celelalte vehicule.

6.12.2.

Număr

În funcție de dispunere.

6.12.3.

Dispunere

Fie două lămpi în față și două lămpi în spate, fie o lampă pe fiecare parte.

6.12.4.

Poziție

6.12.4.1.

În plus, dacă sunt două lămpi, acestea trebuie să fie montate pe părțile laterale ale vehiculului.

6.12.4.2.

În înălțime:

Pentru vehiculele din categoriile M1 și N1: nu sunt prevăzute cerințe speciale.

Pentru toate celelalte categorii de vehicule: deasupra solului, la cel puțin 350 mm și cel mult 1 500 mm (2 100 mm dacă forma caroseriei nu permite respectarea limitei de 1 500 mm).

6.12.4.3.

În lungime: nu sunt prevăzute cerințe speciale.

6.12.5.

Vizibilitate geometrică

Unghi orizontal: 45° spre exterior, spre înainte și spre înapoi.

Cu toate acestea, dacă o lampă de staționare față sau spate este montată mai jos de 750 mm (măsurătoare efectuată conform dispozițiilor de la punctul 5.8.1. de mai sus), unghiul orientat spre interior de 45° poate fi redus la 20° sub planul H.

Unghi vertical: 15° deasupra orizontalei și sub aceasta.

Cu toate acestea, dacă o lampă este montată mai jos de 750 mm (măsurătoare efectuată conform dispozițiilor de la punctul 5.8.1. de mai sus), unghiul descendent de 15° poate fi redus la 5°.

6.12.6.

Orientare

În așa fel încât lămpile să îndeplinească cerințele de vizibilitate spre înainte și spre înapoi.

6.12.7.

Conexiuni electrice

Conexiunea trebuie să permită lămpii sau lămpilor de staționare situate pe aceeași parte a vehiculului să se aprindă independent de oricare alte lămpi.

Lampa sau lămpile de staționare și, dacă este cazul, lămpile de poziție față și spate în conformitate cu punctul 6.12.9. de mai jos, trebuie să poată funcționa chiar dacă dispozitivul care pornește sistemul de propulsie se află într-o poziție care nu permite funcționarea sistemului de propulsie. Este interzis orice dispozitiv care stinge automat aceste lămpi în funcție de timp.

6.12.8.

Indicator

Indicator cu circuit închis opțional. Dacă există, el trebuie să nu poată fi confundat cu indicatorul pentru lămpile de poziție față și spate.

6.12.9.

Alte cerințe

Funcționarea acestei lămpi poate fi asigurată și prin aprinderea simultană a lămpilor de poziție față și spate situate pe aceeași parte a vehiculului. În acest caz, se consideră că lămpile care îndeplinesc cerințele lămpilor de poziție față sau spate îndeplinesc cerințele lămpilor de staționare.

6.13.

Lampa de gabarit (Regulamentul ONU nr. 7 sau 148)

6.13.1.

Prezență

Dispozitive din categoria A sau AM (vizibile din față) și dispozitive din categoria R, R1, R2, RM1 sau RM2 (vizibile din spate):

Obligatorie la vehiculele care au o lățime mai mare de 2,10 m. Opțională la vehiculele care au o lățime între 1,80 m și 2,10 m. La șasiurile-cabină, lămpile de gabarit spate sunt opționale.

6.13.2.

Număr

Două vizibile din față și două vizibile din spate.

Se pot monta lămpi suplimentare, după cum urmează:

(a)	două vizibile din față;

(b)	două vizibile din spate.

6.13.3.

Dispunere

Nu sunt prevăzute cerințe speciale.

6.13.4.

Poziție

6.13.4.1.

În lățime:

Față și spate: cât mai aproape posibil de marginile exterioare extreme ale vehiculului. Se consideră că această condiție este îndeplinită dacă punctul de pe suprafața aparentă în direcția axei de referință care este cel mai îndepărtat de planul longitudinal median al vehiculului nu se găsește la mai mult de 400 mm de marginea exterioară extremă a vehiculului.

6.13.4.2.

În înălțime:

Față: autovehicule - planul orizontal tangențial la marginea superioară a suprafeței aparente în direcția axei de referință a dispozitivului nu trebuie să fie mai jos de planul orizontal tangențial la marginea superioară a zonei transparente a parbrizului.

Remorci și semiremorci - la înălțimea maximă compatibilă cu cerințele referitoare la lățimea, construcția și funcționarea vehiculului și cu cele privind simetria lămpilor.

Spate: la înălțimea maximă compatibilă cu cerințele referitoare la lățimea, construcția și funcționarea vehiculului și cu cele referitoare la simetria lămpilor.

Lămpile suplimentare menționate la punctul 6.13.2. litera (b) trebuie montate la distanța maximă posibilă pe înălțime față de lămpile obligatorii, cu condiția ca poziția lor să fie compatibilă cu cerințele referitoare la construcția/funcționarea vehiculului și cu cele referitoare la simetria lămpilor.

6.13.4.3.

În lungime, nu sunt prevăzute cerințe speciale.

Lămpile suplimentare menționate la punctul 6.13.2. litera (a) trebuie montate cât mai aproape posibil de spate; această cerință este considerată ca fiind îndeplinită dacă distanța dintre lămpile suplimentare și spatele vehiculului nu depășește 400 mm.

6.13.5.

Vizibilitate geometrică

Unghi orizontal: 80° spre exterior.

Unghi vertical: 5° deasupra orizontalei și 20° sub aceasta.

6.13.6.

Orientare

În așa fel încât lămpile să îndeplinească cerințele de vizibilitate spre înainte și spre înapoi.

6.13.7.

Conexiuni electrice

În conformitate cu punctul 5.11.

6.13.8.

Indicator

Indicator opțional. Dacă există, funcția sa trebuie să fie îndeplinită de indicatorul obligatoriu pentru lămpile de poziție față și spate.

Cu toate acestea, un indicator de defecțiune este obligatoriu dacă este impus de regulamentul privind componenta.

6.13.9.

Alte cerințe

Sub rezerva respectării tuturor celorlalte condiții, lămpile obligatorii sau opționale vizibile din față și lămpile obligatorii sau opționale vizibile din spate care sunt situate pe aceeași parte a vehiculului pot fi combinate într-un singur dispozitiv.

Două dintre lămpile vizibile din spate pot fi grupate, combinate sau încorporate reciproc în conformitate cu punctul 5.7.

Poziția unei lămpi de gabarit în raport cu lampa de poziție corespunzătoare trebuie să fie de așa natură încât distanța dintre proiecțiile pe un plan vertical transversal ale punctelor celor mai apropiate unul față de celălalt de pe suprafețele aparente în direcția axelor de referință respective ale celor două lămpi în cauză să nu fie mai mică de 200 mm.

Lămpile suplimentare menționate la punctul 6.13.2. litera (a) care sunt utilizate pentru a marca gabaritul spate al vehiculului, al remorcii sau al semiremorcii trebuie montate în așa fel încât gabaritul să fie vizibil în câmpurile vizuale ale dispozitivelor retrovizoare principale de vizibilitate indirectă omologate.

6.14.

Catadioptru spate, netriunghiular (Regulamentul ONU nr. 3 sau 150)

6.14.1.

Prezență

Obligatorie pe autovehicule.

Cu condiția ca aceștia să fie grupați cu celelalte dispozitive de semnalizare luminoasă spate, opțional în cazul remorcilor.

6.14.2.

Număr

Doi, a căror performanță trebuie să conformă cu cerințele privind catadioptrii din clasa IA sau IB din Regulamentul ONU nr. 3 sau 150. Sunt permise dispozitive și materiale retroreflectorizante suplimentare (inclusiv doi catadioptri care nu sunt conformi cu dispozițiile punctului 6.14.4. de mai jos), cu condiția ca acestea să nu diminueze eficacitatea dispozitivelor de iluminat și de semnalizare luminoasă obligatorii.

6.14.3.

Dispunere

Nu sunt prevăzute cerințe speciale.

6.14.4.

Poziție

6.14.4.1.

În lățime: punctul de pe suprafața iluminantă situat la cea mai mare distanță de planul longitudinal median al vehiculului nu trebuie să se afle la mai mult de 400 mm de marginea exterioară extremă a vehiculului.

Distanța dintre marginile interioare ale celor două suprafețe aparente pe direcția axelor de referință:

Pentru vehiculele din categoriile M1 și N1: nu sunt prevăzute cerințe speciale.

6.14.4.2.

În înălțime: deasupra solului, la cel puțin 250 mm și la cel mult 900 mm (cel mult 1 200 mm dacă lampa este grupată cu orice altă lampă/alte lămpi spate, 1 500 mm dacă forma caroseriei nu permite respectarea limitei de 900 mm, respectiv 1 200 mm).

6.14.4.3.

În lungime: în spatele vehiculului.

6.14.5.

Vizibilitate geometrică

Unghi orizontal: 30° spre interior și spre exterior.

Unghi vertical: 10° deasupra orizontalei și sub aceasta.

Cu toate acestea, dacă un catadioptru este montat mai jos de 750 mm (măsurătoare efectuată conform dispozițiilor de la punctul 5.8.1. de mai sus), unghiul descendent de 10° poate fi redus la 5°.

6.14.6.

Orientare

Spre spate.

6.14.7.

Alte cerințe

Suprafața iluminantă a catadioptrului poate avea părți comune cu suprafața aparentă a oricărei alte lămpi situate în spate.

6.15.

Catadioptru spate, triunghiular (Regulamentul ONU nr. 3 sau 150)

6.15.1.

Prezență

Obligatorie la remorci.

Interzisă la autovehicule.

6.15.2.

Număr

Doi, a căror performanță trebuie să conformă cu cerințele privind catadioptrii din clasa IIIA sau din clasa IIIB din Regulamentul ONU nr. 3 sau 150. Sunt permise dispozitive și materiale retroreflectorizante suplimentare (inclusiv doi catadioptri care nu sunt conformi cu dispozițiile punctului 6.15.4. de mai jos), cu condiția ca acestea să nu diminueze eficacitatea dispozitivelor de iluminat și de semnalizare luminoasă obligatorii.

6.15.3.

Dispunere

Vârful triunghiului trebuie să fie îndreptat în sus.

6.15.4.

Poziție

6.15.4.1.

Distanța dintre marginile interioare ale catadioptrilor trebuie să fie de cel puțin 600 mm. Această distanță poate fi redusă la 400 mm dacă lățimea totală a vehiculului este mai mică de 1 300 mm.

6.15.4.2.

6.15.4.3.

În lungime: în spatele vehiculului.

6.15.5.

Vizibilitate geometrică

Unghi orizontal: 30° spre interior și spre exterior.

Unghi vertical: 15° deasupra orizontalei și sub aceasta. Cu toate acestea, dacă un catadioptru este montat mai jos de 750 mm (măsurătoare efectuată conform dispozițiilor de la punctul 5.8.1. de mai sus), unghiul descendent de 15° poate fi redus la 5°.

6.15.6.

Orientare

Spre spate.

6.15.7.

Alte cerințe

Suprafața iluminantă a catadioptrului poate avea părți comune cu suprafața aparentă a oricărei alte lămpi situate în spate.

6.16.

Catadioptru față, netriunghiular (Regulamentul ONU nr. 3 sau 150)

6.16.1.

Prezență

Obligatorie la remorci.

Obligatorie la autovehiculele ale căror lămpi orientate spre față și dotate cu reflectori sunt mascate.

Opțională în cazul altor autovehicule.

6.16.2.

Număr

Doi, a căror performanță trebuie să conformă cu cerințele privind catadioptrii din clasa IA sau IB din Regulamentul ONU nr. 3 sau 150. Sunt permise dispozitive și materiale retroreflectorizante suplimentare (inclusiv doi catadioptri care nu sunt conformi cu dispozițiile punctului 6.16.4. de mai jos), cu condiția ca acestea să nu diminueze eficacitatea dispozitivelor de iluminat și de semnalizare luminoasă obligatorii.

6.16.3.

Dispunere

Nu sunt prevăzute cerințe speciale.

6.16.4.

Poziție

6.16.4.1.

În cazul unei remorci, punctul de pe suprafața iluminantă situat la cea mai mare distanță de planul longitudinal median al vehiculului nu trebuie să se afle la mai mult de 150 mm de marginea exterioară extremă a vehiculului.

Distanța dintre marginile interioare ale celor două suprafețe aparente pe direcția axelor de referință:

Pentru vehiculele din categoriile M1 și N1: nu sunt prevăzute cerințe speciale.

6.16.4.2.

În înălțime: deasupra solului, la cel puțin 250 mm și la cel mult 900 mm (1 500 mm dacă forma caroseriei nu permite respectarea limitei de 900 mm).

6.16.4.3.

În lungime: în partea din față a vehiculului.

6.16.5.

Vizibilitate geometrică

Unghi orizontal: 30° spre interior și spre exterior. În cazul remorcilor, unghiul orientat spre interior poate fi redus la 10°. În cazul în care, datorită construcției remorcilor, valoarea acestui unghi nu poate fi respectată de catadioptrii obligatorii, trebuie montați catadioptri suplimentari, fără restricția de lățime (punctul 6.16.4.1. de mai sus), care, împreună cu catadioptrii obligatorii, au ca rezultat unghiul de vizibilitate necesar.

Unghi vertical: 10° deasupra orizontalei și sub aceasta. Cu toate acestea, dacă un catadioptru este montat mai jos de 750 mm (măsurătoare efectuată conform dispozițiilor de la punctul 5.8.1. de mai sus), unghiul descendent de 10° poate fi redus la 5°.

6.16.6.

Orientare

Spre față.

6.16.7.

Alte cerințe

Suprafața iluminantă a catadioptrului poate avea părți comune cu suprafața aparentă a oricărei alte lămpi situate în față.

6.17.

Catadioptru lateral, netriunghiular (Regulamentul ONU nr. 3 sau 150)

6.17.1.

Prezență

Obligatorie: pe toate autovehiculele cu lungimea mai mare de 6 m.

La toate remorcile.

Opțională: pe autovehiculele cu lungimea mai mică de 6 m.

6.17.2.

Număr

De așa natură încât cerințele referitoare la amplasarea în lungime să fie respectate. Performanțele acestor dispozitive trebuie să fie conforme cu cerințele privind catadioptrii din clasa IA sau IB din Regulamentul ONU nr. 3 sau 150. Sunt permise dispozitive și materiale retroreflectorizante suplimentare (inclusiv doi catadioptri care nu sunt conformi cu dispozițiile punctului 6.17.4. de mai jos), cu condiția ca acestea să nu diminueze eficacitatea dispozitivelor de iluminat și de semnalizare luminoasă obligatorii.

6.17.3.

Dispunere

Nu sunt prevăzute cerințe speciale.

6.17.4.

Poziție

6.17.4.1.

În lățime: nu sunt prevăzute cerințe speciale.

6.17.4.2.

În înălțime: deasupra solului, la cel puțin 250 mm și la cel mult 900 mm (la cel mult 1 200 mm dacă lampa este grupată cu orice alte lămpi, 1 500 mm dacă forma caroseriei nu permite respectarea limitei de 900 mm sau, respectiv, 1 200 mm sau dacă prezența dispozitivului nu este obligatorie în conformitate cu punctul 6.17.1.).

6.17.4.3.

În lungime: cel puțin un catadioptru lateral trebuie să fie montat pe treimea mijlocie a vehiculului, catadioptrul lateral cel mai din față neputând fi amplasat la mai mult de 3 m de partea din față.

Distanța dintre doi catadioptri laterali adiacenți nu trebuie să depășească 3 m. Această dispoziție nu se aplică însă vehiculelor din categoriile M1 și N1.

Dacă structura, construcția sau utilizarea operațională a vehiculului nu permite satisfacerea unei astfel de cerințe, această distanță poate fi mărită la 4 m. Distanța dintre catadioptrul lateral cel mai din spate și spatele vehiculului nu trebuie să depășească 1 m. Totuși, în cazul autovehiculelor cu o lungime de cel mult 6 m, este suficientă prezența unui catadioptru lateral montat pe prima treime și/sau a unui catadioptru lateral montat pe ultima treime din lungimea vehiculului.

Pentru vehiculele din categoria M1 cu o lungime de peste 6 m dar de maximum 7 m, este suficientă prezența unui catadioptru lateral montat la cel mult 3 m de partea din față a vehiculului și a unui catadioptru lateral montat pe ultima treime din lungimea vehiculului.

6.17.5.

Vizibilitate geometrică

Unghi orizontal: 45° spre față și spre spate.

6.17.6.

Orientare

Spre partea laterală.

6.17.7.

Alte cerințe

Suprafața iluminantă a catadioptrului lateral poate avea părți comune cu suprafața aparentă a oricărei alte lămpi laterale.

6.18.

Lămpile de poziție laterale (Regulamentul ONU nr. 91 sau 148)

6.18.1.

Prezență

Obligatorie: pe toate vehiculele cu lungimea mai mare de 6 m, cu excepția șasiurilor-cabină.

La toate categoriile de vehicule trebuie utilizat tipul de lampă de poziție laterală SM1; cu toate acestea, la vehiculele din categoria M1 pot fi utilizate lămpi de poziție laterală de tip SM2.

În plus, la vehiculele din categoriile M1 și N1 cu o lungime mai mică de 6 m trebuie utilizate lămpi de poziție laterale dacă acestea vin în completarea cerințelor de vizibilitate geometrică redusă a lămpilor de poziție față conforme cu punctul 6.9.5.2. și a lămpilor de poziție spate conforme cu punctul 6.10.5.2.

Opțională: la toate celelalte vehicule.

Se pot utiliza lămpi de poziție laterale de tip SM1 sau SM2.

6.18.2.

Număr minim pe fiecare parte laterală

De așa natură încât normele privind amplasarea în lungime să fie respectate.

6.18.3.

Dispunere

nu sunt prevăzute specificații individuale.

6.18.4.

Poziție

6.18.4.1.

În lățime: nu sunt prevăzute specificații individuale.

6.18.4.2.

În înălțime: deasupra solului, la cel puțin 250 mm și la cel mult 1 500 mm (2 100 mm dacă forma caroseriei nu permite respectarea limitei de 1 500 mm).

6.18.4.3.

În lungime: cel puțin o lampă de poziție laterală trebuie să fie montată pe treimea mijlocie a vehiculului, iar lampa de poziție laterală cea mai din față nu trebuie să fie amplasată la mai mult de 3 m de partea din față. Distanța dintre două lămpi de poziție laterale adiacente nu trebuie să depășească 3 m. Dacă structura, construcția sau utilizarea operațională a vehiculului nu permit respectarea unei astfel de cerințe, această distanță poate fi mărită la 4 m.

Distanța dintre lampa de poziție laterală cea mai din spate și spatele vehiculului nu trebuie să depășească 1 m.

Cu toate acestea, în cazul autovehiculelor cu o lungime de cel mult 6 m și pentru șasiurile-cabină este suficientă prezența unei lămpi de poziție laterale montate pe prima treime și/sau pe ultima treime din lungimea vehiculului. Pentru vehiculele din categoria M1 cu o lungime de peste 6 m dar de maximum 7 m, este suficientă prezența unei lămpi de poziție laterale montate la cel mult 3 m de partea din față a vehiculului și a unei lămpi de poziție laterale montate pe ultima treime din lungimea vehiculului.

6.18.5.

Vizibilitate geometrică

Unghi orizontal: 45° spre față și spre spate; cu toate acestea, pentru vehiculele în cazul cărora instalarea lămpilor de poziție laterale este opțională, această valoare poate fi redusă la 30°.

Dacă vehiculul este prevăzut cu lămpi de poziție laterale utilizate în completarea vizibilității geometrice reduse a lămpilor indicatoare de direcție față și spate conforme cu punctul 6.5.5.2. de mai sus și/sau a lămpilor de poziție conforme cu punctele 6.9.5.2. și 6.10.5.2. de mai sus, unghiurile sunt de 45° spre extremitățile față și spate ale vehiculului și de 30° spre centrul vehiculului (a se vedea figura de la punctul 6.5.5.2. de mai sus).

Unghi vertical: 10° deasupra orizontalei și sub aceasta. Cu toate acestea, dacă o lampă este montată mai jos de 750 mm (măsurătoare efectuată conform dispozițiilor de la punctul 5.8.1. de mai sus), unghiul descendent de 10° poate fi redus la 5°.

6.18.6.

Orientare

Spre partea laterală.

6.18.7.

Conexiuni electrice

La vehiculele din categoriile M1 și N1 cu o lungime mai mică de 6 m pot fi instalate lămpi de poziție laterale cu lumină intermitentă de culoare galben-auto, cu condiția ca această lumină intermitentă să fie sincronă și la aceeași frecvență cu lămpile indicatoare de direcție de pe aceeași parte a vehiculului.

La vehiculele din categoriile M2, M3, N2, N3, O3 și O4, lămpile de poziție laterale de culoare galben-auto obligatorii pot lumina intermitent și simultan cu lămpile indicatoare de direcție de pe aceeași parte a vehiculului. Cu toate acestea, în cazul în care pe partea laterală a vehiculului există lămpi indicatoare de direcție din categoria 5 instalate în conformitate cu punctul 6.5.3.1., aceste lămpi de poziție laterale de culoare galben-auto nu trebuie să lumineze intermitent.

6.18.8.

Indicator

Indicator opțional. Dacă există, funcția sa trebuie să fie îndeplinită de indicatorul obligatoriu pentru lămpile de poziție față și spate.

6.18.9.

Alte cerințe

În cazul în care cea mai din spate lampă de poziție laterală este combinată cu lampa de poziție spate încorporată reciproc cu lampa de ceață spate sau cu lampa de stop, caracteristicile fotometrice ale lămpii de poziție laterale se pot modifica în timp ce lampa de ceață spate sau lampa de stop este aprinsă.

Lămpile de poziție laterale spate trebuie să fie de culoare galben-auto dacă lumina lor intermitentă este emisă odată cu cea a lămpii indicatoare de direcție spate.

6.19.

Lampa de circulație pe timp de zi (Regulamentul ONU nr. 87 sau 148)

6.19.1.

Prezență

Obligatorie pe autovehicule. Interzisă la remorci.

6.19.2.

Număr

Două.

6.19.3.

Dispunere

Nu sunt prevăzute cerințe speciale.

6.19.4.

Poziție

6.19.4.1.

În lățime: distanța dintre marginile interioare ale suprafețelor aparente în direcția axelor de referință trebuie să fie de cel puțin 600 mm.

Această distanță poate fi micșorată la 400 mm în cazul în care lățimea totală a vehiculului este mai mică de 1 300 mm.

6.19.4.2.

În înălțime: la cel puțin 250 mm și la cel mult 1 500 mm deasupra solului.

6.19.4.3.

În lungime: în partea din față a vehiculului. Această cerință este considerată ca fiind îndeplinită dacă lumina emisă nu cauzează disconfort conducătorului auto, nici direct, nici indirect prin intermediul dispozitivelor de vizibilitate indirectă și/sau al altor suprafețe reflectorizante ale vehiculului.

6.19.5.

Vizibilitate geometrică

Orizontală: 20° spre exterior și 20° spre interior.

Verticală: 10° în sus și 10° în jos.

6.19.6.

Orientare

Spre față.

6.19.7.

Conexiuni electrice

6.19.7.1.

Lămpile de circulație pe timp de zi trebuie să se aprindă automat în momentul în care dispozitivul care pornește și/sau oprește sistemul de propulsie se află într-o poziție care face posibilă funcționarea sistemului de propulsie. Cu toate acestea, lămpile de circulație pe timp de zi pot rămâne stinse dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

6.19.7.1.1.

comanda transmisiei automate este în poziția P sau

6.19.7.1.2.

frâna de staționare este acționată sau

6.19.7.1.3.

înainte de punerea în mișcare a vehiculului pentru prima dată după fiecare activare manuală a dispozitivului care pornește și/sau oprește sistemul de propulsie al vehiculului.

6.19.7.2.

Lămpile de circulație pe timp de zi pot fi stinse manual, cu condiția să se aprindă automat atunci când viteza vehiculului depășește 15 km/h sau atunci când vehiculul s-a deplasat mai mult de 100 m și să rămână aprinse până când sunt stinse din nou în mod deliberat.

6.19.7.3.

Lampa de circulație pe timp de zi trebuie să se stingă automat atunci când dispozitivul care pornește și/sau oprește sistemul de propulsie se află într-o poziție care face imposibilă funcționarea sistemului de propulsie sau atunci când lămpile de ceață față sau farurile sunt aprinse, cu excepția cazurilor în care acestea din urmă sunt utilizate pentru a transmite avertismente luminoase intermitente la intervale scurte.

6.19.7.4.

Lămpile menționate la punctul 5.11. pot fi aprinse atunci când lămpile de circulație pe timp de zi sunt aprinse. Dacă se alege această opțiune, trebuie să fie aprinse cel puțin lămpile de poziție spate.

6.19.7.5.

Dacă distanța dintre lampa indicatoare de direcție față și lampa de circulație pe timp de zi este mai mică sau egală cu 40 mm, conexiunile electrice ale lămpii de circulație pe timp de zi de pe acea parte a vehiculului pot fi de așa natură încât fie:

(a)	lampa să fie stinsă sau

(b)	intensitatea sa luminoasă să fie redusă pe întreaga durată de funcționare (atât ciclul de aprindere, cât și cel de stingere) a unei lămpi indicatoare de direcție față.

6.19.7.6.

Dacă o lampă indicatoare de direcție este încorporată reciproc cu o lampă de circulație pe timp de zi, conexiunile electrice ale lămpii de circulație pe timp de zi de pe acea parte a vehiculului trebuie să fie de așa natură încât lampa de circulație pe timp de zi să fie stinsă pe întreaga durată de funcționare (atât ciclul de aprindere, cât și cel de stingere) a lămpii indicatoare de direcție.

6.19.8.

Indicator

Indicator cu circuit închis opțional; cu toate acestea, un indicator de defecțiune este obligatoriu dacă este impus de regulamentul privind componenta.

6.19.9.

Alte specificații

Nicio altă specificație.

6.20.

Lampa de viraj (Regulamentul ONU nr. 119 sau 149)

6.20.1.

Prezență

Opțională la autovehicule.

6.20.2.

Număr

Două.

6.20.3.

Dispunere

Nu sunt prevăzute cerințe speciale.

6.20.4.

Poziție

6.20.4.1.

În lățime: pe fiecare parte a planului longitudinal median al vehiculului trebuie să fie amplasată o lampă de viraj.

6.20.4.2.

În lungime: la maximum 1 000 mm distanță de față.

6.20.4.3.

În înălțime: minim:la cel puțin 250 mm deasupra solului;

maxim: la cel mult 900 mm deasupra solului.

Cu toate acestea, niciun punct de pe suprafața aparentă în direcția axei de referință nu trebuie să fie mai înalt decât cel mai înalt punct de pe suprafața aparentă în direcția axei de referință a farului de fază scurtă.

6.20.5.

Vizibilitate geometrică

Definită de unghiurile α și β în conformitate cu specificațiile de la punctul 2.10.7.:

α = 10° în sus și în jos,

β = 30°-60° spre exterior.

6.20.6.

Orientare

De așa natură încât lămpile să îndeplinească cerințele de vizibilitate geometrică.

6.20.7.

Conexiuni electrice

Lămpile de viraj trebuie conectate în așa fel încât să nu poată fi aprinse decât dacă farurile de fază lungă sau farurile de fază scurtă sunt aprinse în același timp.

6.20.7.1.

Lampa de viraj de pe una dintre părțile vehiculului poate fi aprinsă automat numai dacă indicatoarele de direcție de pe aceeași parte a vehiculului sunt aprinse și/sau dacă unghiul de direcție este schimbat din poziția drept înainte înspre aceeași parte a vehiculului.

Lampa de viraj trebuie să se stingă automat în momentul în care lampa indicatoare de direcție este stinsă și/sau unghiul de direcție a revenit la poziția drept înainte.

6.20.7.2.

Atunci când lampa de mers înapoi este aprinsă, ambele lămpi de viraj pot fi aprinse simultan, independent de poziția volanului sau a indicatorului de direcție.

Dacă sunt astfel aprinse, ambele lămpi de viraj trebuie să se stingă fie:

(a)	atunci când lampa de mers înapoi este stinsă sau

(b)	atunci când viteza de deplasare pe direcția înainte a vehiculului depășește 15 km/h.

6.20.8.

Indicator

Niciuna.

6.20.9.

Alte cerințe

Lămpile de viraj trebuie să nu fie aprinse dacă viteza vehiculului este mai mare de 40 km/h.

6.21.

Marcajele de vizibilitate (Regulamentul ONU nr. 104 sau 150)

6.21.1.

Prezență

6.21.1.1.

Interzisă: pe vehiculele din categoriile M1 și O1.

6.21.1.2.

Obligatorie:

6.21.1.2.1.

Spre spate:

marcaj de contur complet pe vehiculele cu o lățime mai mare de 2 100 mm din următoarele categorii:

(a)	N2 cu o masă maximă de peste 7,5 tone și N3 (cu excepția șasiurilor-cabină, a vehiculelor incomplete și a tractoarelor pentru semiremorci);

(b)	O3 și O4 (cu excepția vehiculelor incomplete).

6.21.1.2.2.

Lateral:

6.21.1.2.2.1.

Marcaj de contur parțial pe vehiculele cu o lungime mai mare de 6 000 mm (inclusiv bara de tractare pentru remorci) din următoarele categorii:

(a)	N2 cu o masă maximă de peste 7,5 tone și N3 (cu excepția șasiurilor-cabină, a vehiculelor incomplete și a tractoarelor pentru semiremorci);

(b)	O3 și O4 (cu excepția vehiculelor incomplete).

6.21.1.2.3.

Dacă forma, structura, construcția sau cerințele de funcționare ale vehiculului nu permit instalarea marcajului de contur obligatoriu, în locul acestuia se poate instala un marcaj linear.

6.21.1.2.4.

Dacă suprafețele exterioare ale caroseriei sunt parțial construite din material flexibil, acest marcaj linear trebuie instalat pe o parte rigidă sau pe părți rigide ale vehiculului. Porțiunea rămasă a marcajelor de vizibilitate poate fi amplasată pe materialul flexibil. Dacă suprafețele exterioare ale caroseriei sunt integral construite din material flexibil, marcajul linear poate fi instalat pe materialul flexibil.

6.21.1.2.5.

În cazurile în care producătorul, după verificarea de către serviciul tehnic, poate demonstra autorității de omologare de tip că, din cauza cerințelor operaționale care ar putea necesita o formă, structură sau construcție specială a vehiculului, este imposibil să se respecte cerințele de la punctele 6.21.2.- 6.21.7.5. de mai jos, îndeplinirea parțială a unora dintre aceste cerințe este acceptabilă. Aceasta depinde de numărul de cerințe îndeplinite, dacă este posibil, precum și de aplicarea în mai mare măsură pe structura vehiculului a unor marcaje de vizibilitate care îndeplinesc parțial cerințele. Aceasta ar putea include montarea de suporturi sau de plăci suplimentare care conțin un material conform cu Regulamentul ONU nr. 104 sau 150, în cazul în care există structura necesară pentru a asigura o semnalizare uniformă, compatibilă cu obiectivul de vizibilitate.

În cazul în care îndeplinirea parțială a cerințelor este considerată acceptabilă, dispozitivele retroreflectorizante, cum ar fi catadioptrii din clasa IVA din Regulamentul ONU nr. 3 sau 150 sau suporturile care conțin material retroreflectorizant conform cu cerințele fotometrice ale clasei C din Regulamentul ONU nr. 104 sau 150, pot înlocui o parte din marcajele de vizibilitate necesare. În acest caz, la fiecare 1 500 mm trebuie instalat cel puțin unul dintre aceste dispozitive retroreflectorizante.

Informațiile necesare trebuie indicate în formularul de comunicare.

6.21.1.3.

Opțională:

6.21.1.3.1.

Spre spate și lateral:

pe toate celelalte categorii de vehicule, nespecificate la punctele 6.21.1.1. și 6.21.1.2. de mai sus, inclusiv pe cabina unităților de tracțiune pentru semiremorci și pe cabina șasiurilor-cabină.

În locul marcajelor lineare obligatorii se poate aplica un marcaj de contur parțial sau complet, iar în locul marcajului de contur parțial obligatoriu se poate aplica un marcaj de contur complet.

6.21.1.3.2.

Spre față:

Marcaj linear pe vehiculele din categoriile O2, O3 și O4.

Marcajul de contur parțial sau complet nu poate fi aplicat pe partea din față.

6.21.2.

Număr

În funcție de prezență.

6.21.3.

Dispunere

Marcajele de vizibilitate trebuie instalate cât mai aproape posibil de orizontală și de verticală, în funcție de forma, de structura, de construcția și de cerințele operaționale ale vehiculului; dacă acest lucru nu este posibil, marcajele de contur complete sau parțiale, dacă există, trebuie să urmeze cât mai fidel posibil conturul formei exterioare a vehiculului.

În plus, marcajele de vizibilitate trebuie să fie distanțate cât mai egal posibil de-a lungul dimensiunilor orizontale ale vehiculului, astfel încât să poată fi identificată întreaga lungime și/sau lățime a vehiculului.

6.21.4.

Poziție

6.21.4.1.

Lățime

6.21.4.1.1.

Marcajul de vizibilitate trebuie să fie aplicat cât mai aproape posibil de marginea vehiculului.

6.21.4.1.2.

Lungimea orizontală cumulată a elementelor marcajului de vizibilitate, astfel cum sunt montate pe vehicul, trebuie să fie egală cu cel puțin 70 % din lățimea totală a vehiculului, excluzând orice suprapunere orizontală a elementelor individuale.

6.21.4.2.

Lungime

6.21.4.2.1.

Marcajul de vizibilitate trebuie să fie aplicat cât mai aproape posibil de extremitățile vehiculului, la o distanță de cel mult 600 mm de fiecare extremitate a vehiculului.

6.21.4.2.1.1.

Pentru autovehicule, fiecare extremitate a vehiculului sau, în cazul tractoarelor pentru semiremorci, fiecare extremitate a cabinei.

Cu toate acestea, se permite o modalitate de marcare alternativă la o distanță de cel mult 2 400 mm de extremitatea din față a autovehiculului dacă se montează o serie de catadioptri din clasa IVA din Regulamentul ONU nr. 3 sau 150 sau din clasa C din Regulamentul ONU nr. 104 sau 150, urmați de marcajul de vizibilitate obligatoriu, după cum urmează:

(a)	dimensiunea minimă a catadioptrului este de 25 cm2;

(b)	un catadioptru este montat la cel mult 600 mm de extremitatea din față a vehiculului;

(c)	catadioptrii suplimentari sunt montați la o distanță de cel mult 600 mm unul față de altul;

(d)	distanța dintre ultimul catadioptru și începutul marcajului de vizibilitate nu trebuie să depășească 600 mm.

6.21.4.2.1.2.

Pentru remorci, fiecare extremitate a vehiculului (cu excepția barei de tractare).

6.21.4.2.2.

Lungimea orizontală cumulată a elementelor marcajului de vizibilitate, astfel cum sunt montate pe vehicul, excluzând orice suprapunere orizontală a elementelor individuale, trebuie să fie egală cu cel puțin 70 % din:

6.21.4.2.2.1.

Pentru autovehicule, lungimea vehiculului sau, în cazul tractoarelor pentru semiremorci, dacă există, lungimea cabinei; cu toate acestea, atunci când se utilizează un mod de marcare alternativ conform punctului 6.21.4.2.1.1., distanța care începe la cel mult 2 400 mm de extremitatea din față a vehiculului până la extremitatea din spate a acestuia.

„A” reprezintă distanța dintre marcajul de vizibilitate situat cel mai în față și extremitatea din față a vehiculului. Valoarea maximă a lui A este de 2 400 mm (a se vedea punctul 6.21.4.2.1.1.).

6.21.4.2.2.2.

Pentru remorci, lungimea totală a vehiculului (cu excepția barei de tractare).

6.21.4.3.

Înălțime

6.21.4.3.1.

Elementul sau elementele inferioare ale marcajelor de contur și ale marcajelor lineare

Cât mai jos posibil în limitele următoare:

Minim: la cel puțin 250 mm deasupra solului.

Maxim: la cel mult 1 500 mm deasupra solului.

Cu toate acestea, se poate accepta o înălțime de montare de maximum 2 500 mm în cazul în care forma, structura, construcția sau condițiile operaționale ale vehiculului împiedică conformitatea cu valoarea maximă de 1 500 mm sau, dacă este necesar, pentru a respecta cerințele de la punctele 6.21.4.1.2. și 6.21.4.2.2. sau poziționarea orizontală a marcajului linear ori a elementului sau elementelor inferioare ale marcajului de contur.

În formularul de comunicare trebuie să se indice justificarea necesară pentru instalarea materialului de vizibilitate la o înălțime mai mare de 1 500 mm.

6.21.4.3.2.

Elementul sau elementele superioare ale marcajelor de contur:

Cât mai sus posibil, dar în limita a 400 mm de la extremitatea superioară a vehiculului.

6.21.5.

Vizibilitatea

Se consideră că marcajul de vizibilitate instalat este vizibil dacă cel puțin 70 % din suprafața iluminantă a marcajului instalat este vizibilă atunci când este privită de un observator situat în orice punct al planelor de observare definite mai jos:

6.21.5.1.

Pentru marcajele de vizibilitate față și spate (a se vedea anexa 11, figurile 1a și 1b), planul de observare este perpendicular pe axa longitudinală a vehiculului, situat la 25 m de extremitatea vehiculului și delimitat:

6.21.5.1.1.

În înălțime, de două plane orizontale situate la 1 m, respectiv 3,0 m deasupra solului.

6.21.5.1.2.

În lățime, de două plane verticale care formează un unghi de 4° înspre exterior în raport cu planul longitudinal median al vehiculului și care trec prin intersecția planelor verticale paralele cu planul longitudinal median al vehiculului ce delimitează lățimea totală a vehiculului și planul perpendicular pe axa longitudinală a vehiculului care delimitează extremitatea vehiculului.

6.21.5.2.

Pentru marcajele de vizibilitate laterale (a se vedea anexa 11, figura 2), planul de observare este paralel cu planul median longitudinal al vehiculelor, situat la 25 m de marginea exterioară extremă a vehiculului și delimitat:

6.21.5.2.1.

În înălțime, de două plane orizontale situate la 1,0 m, respectiv 1,5 m, deasupra solului.

6.21.5.2.2.

În lățime, de două plane verticale care formează un unghi de 4° înspre exterior în raport cu un plan perpendicular pe axa longitudinală a vehiculului și care trec prin intersecția planelor verticale perpendiculare pe axa longitudinală a vehiculului ce delimitează lungimea totală a vehiculului și marginea exterioară extremă a vehiculului.

6.21.6.

Orientare

6.21.6.1.

Laterală:

Cât mai aproape posibil de paralela cu planul longitudinal median al vehiculului, în compatibilitate cu cerințele referitoare la forma, structura, construcția și funcționarea vehiculului; dacă acest lucru nu este posibil, trebuie să urmeze cât mai fidel posibil conturul exterior al vehiculului.

6.21.6.2.

Spre spate și spre față:

Cât mai aproape posibil de paralela cu planul transversal al vehiculului, în compatibilitate cu cerințele referitoare la forma, structura, construcția și funcționarea vehiculului; dacă acest lucru nu este posibil, trebuie să urmeze cât mai fidel posibil conturul exterior al vehiculului.

6.21.7.

Alte cerințe

6.21.7.1.

Se consideră că marcajele de vizibilitate sunt continue dacă distanța dintre elementele adiacente este cât mai mică posibil și dacă aceasta nu depășește 50 % din lungimea celui mai scurt element adiacent. Cu toate acestea, dacă producătorul poate dovedi autorității de omologare de tip că este imposibil să se respecte valoarea de 50 %, distanța dintre elementele adiacente poate fi mai mare de 50 % din dimensiunea celui mai scurt element adiacent; ea trebuie să fie cât mai mică posibil și să nu depășească 1 000 mm.

6.21.7.2.

În cazul unui marcaj de contur parțial, fiecare colț superior trebuie să fie descris de două drepte care formează un unghi de 90° și care au, fiecare, o lungime de cel puțin 250 mm; dacă acest lucru nu este posibil, marcajul trebuie să urmeze cât mai fidel posibil conturul exterior al vehiculului.

6.21.7.3.

Distanța dintre marcajul de vizibilitate montat în spatele vehiculului și fiecare lampă de stop obligatorie ar trebui să fie mai mare de 200 mm.

6.21.7.4.

În cazul în care se montează plăci de identificare spate conforme fie cu seria de amendamente 01 la Regulamentul ONU nr. 70, fie cu Regulamentul ONU nr. 150, se poate considera, la discreția producătorului, că acestea fac parte din marcajul de vizibilitate spate în scopul calculării lungimii marcajului de vizibilitate și a proximității acestuia de partea laterală a vehiculului.

6.21.7.5.

Amplasările prevăzute pe vehicul pentru marcajele de vizibilitate trebuie să permită instalarea unor marcaje cu o lățime de cel puțin 60 mm.

6.22.

Sistem de faruri adaptive față (SFA) (Regulamentul ONU nr. 123 sau 149)

În cazul în care nu se menționează mai jos, cerințele pentru farurile de fază lungă (punctul 6.1.) și pentru farurile de fază scurtă (punctul 6.2.) din prezentul regulament se aplică componentei SFA.

6.22.1.

Prezență

Opțională la autovehicule. Interzisă la remorci.

6.22.2.

Număr

Unul.

6.22.3.

Dispunere

Nu sunt prevăzute cerințe speciale.

6.22.4.

Poziție

Înaintea procedurilor de încercare ulterioare, SFA trebuie să fie în stare neutră.

6.22.4.1.

În lățime și în înălțime:

Pentru o anumită funcție sau un anumit mod de iluminare, cerințele indicate la punctele 6.22.4.1.1.-6.22.4.1.4. de mai jos trebuie îndeplinite de unitățile de iluminare care primesc simultan energie pentru acea funcție de iluminare sau pentru acel mod al unei funcții, în conformitate cu descrierea solicitantului.

Toate dimensiunile se referă la cea mai apropiată margine a suprafeței (suprafețelor) aparente în direcția axei de referință a unității (unităților) de iluminare.

6.22.4.1.1.

Două unități de iluminare plasate simetric trebuie poziționate la o înălțime conformă cu cerințele stabilite la punctele 6.1.4. și 6.2.4. relevante, unde „două unități de iluminare plasate simetric” se interpretează ca fiind două unități de iluminare, câte una pe fiecare parte laterală a vehiculului, poziționate în așa fel încât centrele (geometrice) de greutate ale suprafețelor lor aparente să se afle la aceeași înălțime și la aceeași distanță de planul longitudinal median al vehiculului cu o toleranță de 50 mm fiecare; suprafețele emițătoare de lumină, suprafețele iluminante, precum și emisiile lor luminoase pot să fie însă diferite.

6.22.4.1.2.

Unitățile de iluminare suplimentare, dacă există, de pe fiecare parte laterală a vehiculului trebuie poziționate la o distanță care nu depășește 140 mm (14) pe direcție orizontală („E” în figură) și 400 mm pe direcție verticală deasupra sau dedesubt („D” în figură) de cea mai apropiată unitate de iluminare.

6.22.4.1.3.

Niciuna dintre unitățile de iluminare suplimentare descrise la punctul 6.22.4.1.2. de mai sus nu trebuie poziționată mai jos de 250 mm („F” în figură) sau mai sus decât este indicat la punctul 6.2.4.2. din prezentul regulament („G” în figură) deasupra solului.

6.22.4.1.4.

În plus, în lățime:

Pentru fiecare mod al iluminării cu lumină de întâlnire:

marginea exterioară a suprafeței aparente a cel puțin unei unități de iluminare de pe fiecare parte laterală a vehiculului nu trebuie să se afle la mai mult de 400 mm de marginea exterioară extremă a vehiculului („A” în figură) și

marginile interioare ale suprafețelor aparente în direcția axelor de referință trebuie să se situeze la o distanță de cel puțin 600 mm una față de cealaltă. Aceste dispoziții nu se aplică însă vehiculelor din categoriile M1 și N1; pentru toate celelalte categorii de autovehicule, această distanță se poate reduce la 400 mm în cazul în care lățimea totală a vehiculului este mai mică de 1 300 mm.

Unități de iluminare care primesc simultan energie pentru un mod de iluminare dat:

nr. 3 și 9	:	(două unități de iluminare plasate simetric)
nr. 1 și 11	:	(două unități de iluminare plasate simetric)
nr. 4 și 8	:	(două unități de iluminare suplimentare)

Unități de iluminare care nu primesc energie pentru modul de iluminare respectiv:

nr. 2 și 10	:	(două unități de iluminare plasate simetric)
nr. 5	:	(unitate de iluminare suplimentară)
nr. 6 și 7	:	(două unități de iluminare plasate simetric)

Dimensiuni orizontale în mm:

A ≤ 400

B ≥ 600, sau ≥ 400 dacă lățimea totală a vehiculului este < 1 300 mm, însă pentru vehiculele din categoriile M1 și N1 nu există nicio cerință;

C ≤ 200

E ≤ 140

Dimensiuni verticale în mm:

D ≤ 400

F ≥ 250

G ≤ 1 200

6.22.4.2.

În lungime:

Toate unitățile de iluminare ale unui SFA trebuie montate în partea din față. Această cerință este considerată îndeplinită dacă lumina emisă nu cauzează disconfort conducătorului auto, nici direct, nici indirect prin intermediul dispozitivelor de vizibilitate indirectă și/sau al altor suprafețe reflectorizante ale vehiculului.

6.22.5.

Vizibilitate geometrică

Pe fiecare parte a vehiculului, pentru fiecare mod și funcție de iluminare dacă:

Unghiurile de vizibilitate geometrică prevăzute pentru funcțiile de iluminare respective în conformitate cu punctele 6.1.5. și 6.2.5. din prezentul regulament trebuie respectate de cel puțin una dintre unitățile de iluminare care primesc simultan energie pentru a îndeplini funcția și modul/modurile respective, în conformitate cu descrierea solicitantului. Pentru a respecta cerințele privind diferite unghiuri se pot utiliza unități de iluminare individuale.

6.22.6.

Orientare

Spre față.

Înaintea procedurilor de încercare ulterioare, SFA trebuie să fie în stare neutră, emițând lumina de întâlnire de bază.

6.22.6.1.

Orientare verticală:

6.22.6.1.1.

Înclinația descendentă inițială a delimitării superioare a luminii de întâlnire de bază care trebuie reglată cu vehiculul gol, cu o persoană pe locul conducătorului auto, trebuie să fie specificată, cu o precizie de 0,1 %, de către producătorul vehiculului și indicată în mod clar lizibil și indelebil pe fiecare vehicul, aproape fie de sistemul de iluminare față, fie de plăcuța producătorului, prin simbolul prevăzut în anexa 7.

În cazul în care producătorul a specificat înclinații descendente inițiale diferite pentru diferitele unități de iluminare care furnizează sau care contribuie la delimitarea superioară a luminii de întâlnire de bază, aceste valori ale înclinației descendente trebuie specificate, cu o precizie de 0,1 %, de către producătorul vehiculului și indicate în mod clar lizibil și indelebil pe fiecare vehicul, aproape fie de unitățile de iluminare relevante, fie de plăcuța producătorului, în așa fel încât toate unitățile de iluminare să poată fi identificate fără echivoc.

6.22.6.1.2.

Înclinația descendentă a părții orizontale a „delimitării superioare” a luminii de întâlnire de bază trebuie să rămână între limitele indicate la punctul 6.2.6.1.2.din prezentul regulament în toate stările statice de încărcare a vehiculului definite în anexa 5 la prezentul regulament; orientarea inițială trebuie să rămână cuprinsă între valorile specificate.

6.22.6.1.2.1.

În cazul în care lumina de întâlnire este generată de mai multe fascicule provenind de la diferite unități de iluminare, dispozițiile în conformitate cu punctul 6.22.6.1.2.de mai sus se aplică fiecărei „delimitări superioare” a luminii fasciculului respectiv (dacă există), care este menită să se proiecteze în zona unghiulară indicată la punctul 9.3. din formularul de comunicare conform cu modelul din anexa 1 la Regulamentul ONU nr. 123 sau la punctul 9.3.3. din anexa 1 la Regulamentul ONU nr. 149.

6.22.6.2.

Dispozitiv de reglare a înălțimii fasciculului farurilor

6.22.6.2.1.

În cazul în care, pentru a satisface cerințele de la punctul 6.22.6.1.2., este necesar un dispozitiv de reglare a farurilor, acest dispozitiv trebuie să fie automat.

6.22.6.2.2.

În eventualitatea defectării acestui dispozitiv, lumina de întâlnire trebuie să nu adopte o poziție mai puțin înclinată decât era în momentul în care a survenit defecțiunea dispozitivului.

6.22.6.3.

Orientare orizontală:

Pentru fiecare unitate de iluminare, cotul delimitării superioare a luminii farurilor, dacă există, trebuie să coincidă, atunci când este proiectat pe ecran, cu linia verticală care trece prin axa de referință a unității de iluminare respective. Trebuie să se permită o toleranță de 0,5 grade către partea din direcția de circulație. Alte unități de iluminare trebuie reglate în conformitate cu specificațiile solicitantului, conform definiției din anexa 10 la Regulamentul ONU nr. 123 sau din anexa 14 la Regulamentul ONU nr. 149.

6.22.6.4.

Procedura de măsurare:

După reglajul orientării inițiale a fasciculului, înclinația verticală a luminii de întâlnire sau, dacă este cazul, înclinațiile verticale ale tuturor unităților de iluminare diferite care furnizează sau care contribuie la delimitarea sau delimitările superioare în conformitate cu punctul 6.22.6.1.2.1. de mai sus ale luminii de întâlnire de bază trebuie verificate pentru toate stările de încărcare a vehiculului în conformitate cu specificațiile de la punctele 6.2.6.3.1. și 6.2.6.3.2. din prezentul regulament.

6.22.7.

Conexiuni electrice

6.22.7.1.

Faza lungă (dacă este furnizată de SFA)

6.22.7.1.1.

Unitățile de iluminare pentru faza lungă pot fi aprinse fie simultan, fie în perechi. Pentru a trece de la faza scurtă la faza lungă, trebuie aprinsă cel puțin o pereche de unități de iluminare pentru faza lungă. Pentru a trece de la faza lungă la faza scurtă, toate unitățile de iluminare pentru faza lungă trebuie stinse simultan.

6.22.7.1.2.

Faza lungă poate fi concepută astfel încât să fie adaptivă, sub rezerva dispozițiilor de la punctul 6.22.9.3., semnalele de comandă fiind produse de un sistem de senzori care are capacitatea de a detecta și de a reacționa la fiecare dintre următorii factori:

(a)	condițiile de luminozitate ambientală;

(b)	lumina emisă de dispozitivele de iluminat față și de dispozitivele de semnalizare luminoasă față ale vehiculelor care circulă din sens opus;

(c)	lumina emisă de semnalizarea luminoasă spate a vehiculelor care circulă în față.

Sunt permise funcții suplimentare ale senzorilor menite să îmbunătățească performanța.

6.22.7.1.3.

Trebuie să fie întotdeauna posibil ca farurile de fază lungă, adaptive sau neadaptive, să poată fi aprinse și stinse manual, iar comanda automată să poată fi dezactivată manual.

6.22.7.1.4.

Faza scurtă poate rămâne aprinsă în același timp cu faza lungă.

6.22.7.1.5.

În cazul în care sunt montate patru unități de iluminare mascate, poziția de utilizare a acestora trebuie să împiedice funcționarea simultană a oricăror faruri suplimentare montate, dacă acestea sunt destinate să furnizeze semnale luminoase constând în aprindere intermitentă la intervale scurte (a se vedea punctul 5.12.) pe timp de zi.

6.22.7.2.

Lumina de întâlnire:

(a)	comanda de trecere la faza scurtă trebuie să stingă simultan toate farurile de fază lungă sau să stingă simultan toate unitățile de iluminare ale SFA pentru faza lungă;

(b)	faza scurtă poate rămâne aprinsă în același timp cu faza lungă;

(c)	în cazul unităților de iluminare pentru faza scurtă care sunt echipate cu surse de lumină cu descărcare gazoasă, aceste surse de lumină cu descărcare gazoasă trebuie să rămână aprinse pe durata funcționării fazei lungi.

6.22.7.3.

Aprinderea și stingerea farurilor de fază scurtă trebuie să îndeplinească cerințele pentru „conexiuni electrice” de la punctele 5.12. și 6.2.7. din prezentul regulament.

6.22.7.4.

Funcționarea automată a SFA

Schimbările din și dintre clasele și modurile acestora prevăzute pentru funcțiile de iluminare ale SFA specificate mai jos trebuie să fie efectuate automat și într-un mod care să nu cauzeze disconfort, distragerea atenției sau lumină orbitoare, nici pentru conducătorul auto, nici pentru ceilalți utilizatori ai drumului.

Următoarele condiții se aplică în cazul activării claselor și a modurilor aferente pentru lumina de întâlnire și, după caz, pentru faza lungă și/sau adaptarea fazei lungi.

6.22.7.4.1.

Modul (modurile) clasei C pentru lumina de întâlnire trebuie să fie activat(e) dacă nu este activat niciun mod al unei alte clase de lumină de întâlnire.

6.22.7.4.2.

Modul (modurile) clasei V pentru lumina de întâlnire nu trebuie să funcționeze decât dacă se detectează automat una sau mai multe dintre condițiile următoare (se aplică semnalul V):

(a)	drumurile trec prin zone construite și viteza vehiculului nu depășește 60 km/h;

(b)	drumurile sunt echipate cu iluminat stradal fix și viteza vehiculului nu depășește 60 km/h;

(c)	se constată o luminanță a suprafeței drumului de 1 cd/m2 și/sau o iluminare orizontală a drumului de 10 lx depășită continuu;

(d)	viteza vehiculului nu depășește 50 km/h.

6.22.7.4.3.

Modul (modurile) clasei E pentru lumina de întâlnire nu trebuie să funcționeze decât dacă viteza vehiculului depășește 60 km/h și se detectează automat una sau mai multe dintre condițiile următoare:

(a)	caracteristicile drumului corespund condițiilor de autostradă (15) sau viteza vehiculului depășește 110 km/h (se aplică semnalul E);

(b)

în cazul unui mod de clasă E pentru lumina de întâlnire care, în conformitate cu fișa de comunicare/documentele de omologare ale sistemului, este conform doar cu un „set de date” din tabelul 6 al anexei 3 la Regulamentul ONU nr. 123 sau din tabelul 14 din Regulamentul ONU nr. 149.

Setul de date E1: viteza vehiculului depășește 100 km/h (se aplică semnalul E1);

Setul de date E2: viteza vehiculului depășește 90 km/h (se aplică semnalul E2);

Setul de date E3: viteza vehiculului depășește 80 km/h (se aplică semnalul E3).

6.22.7.4.4.

Modul (modurile) clasei W pentru lumina de întâlnire nu trebuie să funcționeze decât dacă lămpile de ceață față, dacă există, sunt stinse și se detectează automat una sau mai multe dintre condițiile următoare (se aplică semnalul W):

(a)	a fost detectată automat umiditatea drumului;

(b)	ștergătorul de parbriz este în funcțiune și funcționează în mod continuu sau controlat automat de cel puțin două minute.

6.22.7.4.5.

Un mod al clasei C, V, E sau W pentru lumina de întâlnire nu trebuie modificat pentru a deveni un mod de iluminare în viraj al clasei respective (se aplică semnalul T în combinație cu semnalul clasei luminii de întâlnire respective în conformitate cu punctele 6.22.7.4.1.-6.22.7.4.4. de mai sus), în afara cazului în care este evaluată cel puțin una dintre următoarele caracteristici (sau indicații echivalente):

(a)	unghiul de blocare a direcției;

(b)	traiectoria centrului de greutate al vehiculului.

În plus, se aplică următoarele dispoziții:

(i)

o mișcare orizontală a delimitării superioare asimetrice a luminii farurilor în direcția laterală față de axa longitudinală a vehiculului, dacă există, este permisă numai în cazul în care vehiculul se deplasează pe direcția înainte (16) și trebuie să fie astfel încât planul longitudinal vertical care trece prin cotul delimitării superioare a luminii farurilor să nu intersecteze linia traiectoriei centrului de greutate al vehiculului la distanțe față de partea din față a vehiculului care să fie mai mari de 100 de ori decât înălțimea de montare a respectivei unități de iluminare;

(ii)	una sau mai multe unități de iluminare pot fi alimentate suplimentar doar dacă raza orizontală a curburii traiectoriei centrului de greutate al vehiculului este de maximum 500 m.

6.22.7.5.

Conducătorul auto trebuie să aibă întotdeauna posibilitatea de a seta SFA în stare neutră și de a-l readuce la funcționarea automată.

6.22.8.

Indicator:

6.22.8.1.

Prevederile punctelor 6.1.8. (pentru farul de fază lungă) și 6.2.8. (pentru farul de fază scurtă) din prezentul regulament se aplică părților respective ale unui SFA.

6.22.8.2.

Este obligatorie prezența unui indicator vizual care să semnalizeze defectarea SFA. Acesta trebuie să nu lumineze intermitent. El trebuie activat ori de câte ori se detectează o defecțiune legată de semnalele de comandă SFA sau când se primește un semnal de avarie în conformitate cu punctul 5.9. din Regulamentul ONU nr. 123. Indicatorul trebuie să rămână activat atât timp cât este prezentă defecțiunea. El poate fi anulat temporar, însă trebuie să se repete ori de câte ori dispozitivul care pornește și oprește sistemul de propulsie este aprins sau stins.

6.22.8.3.

Dacă faza lungă este adaptivă, trebuie să fie prezent un indicator vizual care să indice conducătorului auto că funcția adaptivă a fazei lungi este activată. Această informație trebuie să rămână afișată atât timp cât funcția adaptivă este activată.

6.22.8.4.

Un indicator care să indice setarea sistemului de către conducătorul auto într-o stare în conformitate cu punctul 5.8. din Regulamentul ONU nr. 123 sau cu punctul 4.12. din Regulamentul ONU nr. 149 este opțional.

6.22.9.

Alte cerințe

6.22.9.1.

Instalarea unui AFS trebuie permisă numai odată cu instalarea unuia sau mai multor dispozitive de curățare a farurilor în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 45 (17), cel puțin pentru unitățile de iluminare care sunt indicate la punctul 9.2.3. din formularul de comunicare conform cu modelul din anexa 1 la Regulamentul ONU nr. 123 sau la punctul 9.3.2.3. din anexa 1 la Regulamentul ONU nr. 149, dacă fluxul luminos normal total al surselor de lumină al acestor unități depășește 2 000 lm pe fiecare parte, și care contribuie la clasa C (de bază) a luminii de întâlnire.

6.22.9.2.

Verificarea respectării cerințelor privind funcționarea automată a SFA

6.22.9.2.1.

Solicitantul trebuie să demonstreze, printr-o scurtă descriere sau prin alte mijloace considerate acceptabile de către autoritatea de omologare de tip:

(a)

corespondența semnalelor de comandă SFA

(i)	cu descrierea impusă la punctul 3.2.6. din prezentul regulament și

(ii)	cu semnalele de comandă SFA respective specificate în documentele privind omologarea de tip a SFA, precum și

(b)	respectarea cerințelor privind funcționarea automată în conformitate cu punctele 6.22.7.4.1.-6.22.7.4.5. de mai sus.

6.22.9.2.2.

Pentru a verifica dacă, în conformitate cu punctul 6.22.7.4., funcționarea automată a SFA pentru funcțiile luminii de întâlnire nu cauzează niciun disconfort, serviciul tehnic trebuie să efectueze un tur de încercare care să cuprindă orice situație relevantă în ceea ce privește comanda sistemului pe baza descrierii făcute de solicitant; serviciul tehnic trebuie notificat dacă toate modurile sunt activate, în funcțiune sau dezactivate în conformitate cu descrierea făcută de solicitant; orice funcționare defectuoasă evidentă, dacă există, trebuie să fie contestată (de exemplu, mișcare unghiulară excesivă sau licărire).

6.22.9.2.3.

Performanța globală a comenzii automate trebuie demonstrată de către solicitant prin documentație sau prin alte mijloace acceptate de autoritatea de omologare de tip. Mai mult, producătorul trebuie să pună la dispoziție un pachet de documente care să permită accesul la proiectarea „conceptului de siguranță” al sistemului. Acest „concept de siguranță” este o descriere a măsurilor înglobate în sistem prin concepție, de exemplu în cadrul unităților electronice, pentru a asigura integritatea sistemului și, astfel, funcționarea în condiții de siguranță chiar și în cazul unei defecțiuni mecanice sau electrice care ar putea cauza disconfort, distragerea atenției sau lumină orbitoare fie conducătorului auto, fie vehiculelor care circulă din sens opus și vehiculelor care circulă în față. Această descriere trebuie, de asemenea, să ofere o explicație simplă a tuturor funcțiilor de comandă ale „sistemului” și a metodelor utilizate pentru atingerea obiectivelor, inclusiv o descriere a mecanismului (mecanismelor) prin care se exercită funcțiile de comandă.

Trebuie să se pună la dispoziție o listă care să cuprindă toate variabilele de intrare și de captare și trebuie să se definească gama de funcționare corespunzătoare a acestora. Posibilitatea de a recurge la o funcție a luminii de întâlnire de bază (clasa C) trebuie să facă parte din conceptul de siguranță.

Funcțiile sistemului și conceptul de siguranță, astfel cum sunt prevăzute de producător, trebuie explicate. Documentația trebuie să fie concisă, dar trebuie totuși să demonstreze că proiectul și elaborarea au beneficiat de expertiză provenind din toate domeniile sistemului implicate.

Pentru inspecțiile tehnice periodice, documentația trebuie să prezinte modul în care poate fi verificată starea actuală de funcționare a „sistemului”.

În scopul obținerii omologării de tip, această documentație trebuie considerată ca fiind referința de bază pentru procesul de verificare.

6.22.9.2.4.

Pentru a verifica faptul că funcția adaptivă a fazei lungi nu cauzează disconfort, distragerea atenției sau lumină orbitoare nici conducătorului auto, nici vehiculelor care circulă din sens opus și vehiculelor care circulă în față, serviciul tehnic trebuie să efectueze un tur de încercare în conformitate cu punctul 2 din anexa 12. Acest tur de încercare trebuie să cuprindă orice situație relevantă pentru comanda sistemului pe baza descrierii făcute de solicitant. Performanța funcției adaptive a fazei lungi trebuie documentată și verificată în funcție de descrierea făcută de solicitant. Orice funcționare defectuoasă evidentă trebuie să fie contestată (de exemplu, mișcare unghiulară excesivă sau licărire).

6.22.9.3.

Funcția adaptivă a fazei lungi

6.22.9.3.1.

Sistemul de senzori utilizat pentru comanda funcției adaptive a fazei lungi, astfel cum este descris la punctul 6.22.7.1.2., trebuie să respecte următoarele cerințe:

6.22.9.3.1.1.

Limitele câmpurilor minime în care senzorul este capabil să detecteze lumina emisă de alte vehicule conform definiției de la punctul 6.22.7.1.2. de mai sus sunt date de unghiurile indicate la punctul 6.1.9.3.1.1. din prezentul regulament.

6.22.9.3.1.2.

Sensibilitatea sistemului de senzori trebuie să respecte cerințele de la punctul 6.1.9.3.1.2. din prezentul regulament.

6.22.9.3.1.3.

Faza lungă adaptivă trebuie să fie stinsă atunci când iluminarea produsă de condițiile de luminozitate ambientală depășește 7 000 lx.

Conformitatea cu această cerință trebuie demonstrată de către solicitant prin simulare sau prin alte mijloace de verificare acceptate de autoritatea de omologare de tip. Dacă este necesar, iluminarea se măsoară pe o suprafață orizontală, cu un senzor corectat în cosinus poziționat la aceeași înălțime cu poziția de montare a senzorului montat pe vehicul. Acest lucru poate fi demonstrat de producător printr-o documentație adecvată sau prin alte metode acceptate de autoritatea de omologare de tip.

6.22.9.4.

Intensitatea maximă agregată a unităților de iluminare care pot primi simultan energie pentru producerea fazei lungi sau a modurilor acesteia, dacă există, nu trebuie să depășească 430 000 cd, ceea ce corespunde unei valori de referință de 100.

Această intensitate maximă trebuie obținută prin adunarea marcajelor de referință individuale care sunt indicate pe diferitele unități de instalare utilizate simultan pentru a produce faza lungă.

6.22.9.5.

Mijloacele care, în conformitate cu dispozițiile punctului 5.8 din Regulamentul ONU nr. 123 sau ale punctului 4.12 din Regulamentul ONU nr. 149, permit vehiculului să fie utilizat temporar într-un teritoriu unde sensul de circulație este opus celui pentru care se solicită omologarea, trebuie explicate în detaliu în manualul de utilizare.

6.23.

Semnal de oprire de urgență

6.23.1.

Prezență

Obligatorie pe autovehicule.

Opțională la remorci.

Semnalul de oprire de urgență trebuie emis prin funcționarea simultană a tuturor lămpilor de stop sau lămpilor indicatoare de direcție montate conform descrierii de la punctul 6.23.7.

6.23.2.

Număr

În conformitate cu specificațiile de la punctul 6.5.2. sau 6.7.2.

6.23.3.

Dispunere

În conformitate cu specificațiile de la punctul 6.5.3. sau 6.7.3.

6.23.4.

Poziție

În conformitate cu specificațiile de la punctul 6.5.4. sau 6.7.4.

6.23.5.

Vizibilitate geometrică

În conformitate cu specificațiile de la punctul 6.5.5. sau 6.7.5.

6.23.6.

Orientare

În conformitate cu specificațiile de la punctul 6.5.6. sau 6.7.6.

6.23.7.

Conexiuni electrice

6.23.7.1.

Toate lămpile semnalului de oprire de urgență trebuie să lumineze intermitent la o frecvență de 4,0 ± 1,0 Hz.

6.23.7.1.1.

Cu toate acestea, dacă oricare dintre lămpile semnalului de oprire de urgență din spatele vehiculului folosește surse de lumină cu filament, frecvența trebuie să fie de 4,0 +0,0/-1,0 Hz.

6.23.7.2.

Semnalul de oprire de urgență trebuie să funcționeze independent de alte lămpi.

6.23.7.3.

Semnalul de oprire de urgență trebuie aprins și stins în mod automat.

6.23.7.3.1.

Semnalul de oprire de urgență trebuie aprins numai atunci când viteza vehiculului depășește 50 km/h și sistemul de frânare emite semnalul logic de frânare de urgență definit în Regulamentele ONU nr. 13 și 13-H.

6.23.7.3.2.

Semnalul de oprire de urgență trebuie stins automat dacă semnalul logic de frânare de urgență definit în Regulamentele ONU nr. 13 și 13-H nu mai este transmis sau dacă semnalul de avarie este activat.

6.23.8.

Indicator

Opțional.

6.23.9.

Alte cerințe

6.23.9.1.

Exceptând cazurile prevăzute la punctul 6.23.9.2. de mai jos, dacă un autovehicul este echipat pentru a tracta o remorcă, comanda semnalului de oprire de urgență a autovehiculului trebuie să acționeze și semnalul de oprire de urgență de pe remorcă.

Atunci când un autovehicul este conectat electric la o remorcă, frecvența de funcționare a semnalului de oprire de urgență al ansamblului trebuie să fie limitată la frecvența specificată la punctul 6.23.7.1.1. Cu toate acestea, dacă autovehiculul poate detecta că la remorcă nu sunt folosite surse de lumină cu filament pentru semnalul de oprire de urgență, frecvența poate fi cea specificată la punctul 6.23.7.1.

6.23.9.2.

Dacă un autovehicul este echipat pentru a tracta o remorcă dotată cu un sistem de frânare de serviciu de tip continuu sau semicontinuu, în conformitate cu Regulamentul nr. 13, trebuie să se asigure că este furnizată o alimentare constantă prin intermediul conexiunii electrice pentru lămpile de stop ale unor astfel de remorci în timp ce se acționează frâna de serviciu.

Semnalul de oprire de urgență a oricăror astfel de remorci poate funcționa independent de vehiculul tractor și nu este necesar să funcționeze sincron sau la aceeași frecvență cu cel al vehiculului tractor.

6.24.

Lampă de curtoazie exterioară

6.24.1.

Prezență

Opțională la autovehicule.

6.24.2.

Număr

Două; cu toate acestea, sunt permise și alte lămpi de curtoazie exterioare pentru iluminarea treptelor și/sau a mânerelor ușilor. Fiecare mâner de ușă sau fiecare treaptă trebuie să fie iluminată de maximum o lampă.

6.24.3.

Dispunere

Nu sunt prevăzute cerințe speciale; cu toate acestea, se aplică cerințele de la punctul 6.24.9.3.

6.24.4.

Poziție

Nu sunt prevăzute cerințe speciale.

6.24.5.

Vizibilitate geometrică

Nu sunt prevăzute cerințe speciale.

6.24.6.

Orientare

Nu sunt prevăzute cerințe speciale.

6.24.7.

Conexiuni electrice

Nu sunt prevăzute cerințe speciale.

6.24.8.

Indicator

Nu sunt prevăzute cerințe speciale.

6.24.9.

Alte cerințe

6.24.9.1.

Lampa de curtoazie exterioară nu trebuie aprinsă decât dacă vehiculul este în staționare și una sau mai multe din următoarele condiții sunt îndeplinite:

(a)	sistemul de propulsie este oprit sau

(b)	o portieră a șoferului sau a pasagerilor este deschisă sau

(c)	o ușă a compartimentului de marfă este deschisă.

Dispozițiile de la punctul 5.10. trebuie îndeplinite în toate pozițiile fixe de utilizare.

6.24.9.2.

Lămpile omologate care emit lumină albă, exceptând farurile de fază lungă, lămpile de circulație pe timp de zi și lămpile de mers înapoi, pot fi aprinse ca funcție a lămpii de curtoazie. De asemenea, ele pot fi aprinse împreună cu lămpile de curtoazie exterioare, iar condiția de la punctele 5.11. și 5.12. de mai sus poate să nu se aplice.

6.24.9.3.

Serviciul tehnic trebuie să efectueze o încercare vizuală, spre satisfacția autorității de omologare de tip, pentru a verifica că nu există vizibilitate directă a suprafeței aparente a lămpilor de curtoazie exterioare pentru ochiul unui observator care se deplasează pe granița unei zone aflate pe un plan transversal situat la 10 m de partea frontală a vehiculului, pe un plan transversal situat la 10 m de partea din spate a vehiculului și pe două planuri longitudinale situate la 10 m de fiecare parte a vehiculului, aceste patru plane extinzându-se de la 1 m la 3 m deasupra și perpendicular pe sol, astfel cum se arată în anexa 14.

La cererea solicitantului și cu acordul serviciului tehnic, această cerință poate fi verificată printr-un desen sau o simulare.

6.25.

Semnal de avertizare în cazul coliziunii la extremitatea posterioară

6.25.1.

Prezență

Opțional.

Semnalul de avertizare în cazul coliziunii la extremitatea posterioară trebuie emis prin funcționarea simultană a tuturor lămpilor indicatoare de direcție montate conform dispozițiilor de la punctul 6.25.7.

6.25.2.

Număr

În conformitate cu specificațiile de la punctul 6.5.2.

6.25.3.

Dispunere

În conformitate cu specificațiile de la punctul 6.5.3.

6.25.4.

Poziție

În conformitate cu specificațiile de la punctul 6.5.4.

6.25.5.

Vizibilitate geometrică

În conformitate cu specificațiile de la punctul 6.5.5.

6.25.6.

Orientare

În conformitate cu specificațiile de la punctul 6.5.6.

6.25.7.

Conexiuni electrice. Conformitatea cu aceste cerințe trebuie demonstrată de către solicitant prin simulare sau prin alte mijloace de verificare acceptate de serviciul tehnic responsabil cu omologarea de tip.

6.25.7.1.

Toate lămpile semnalului de avertizare în cazul coliziunii la extremitatea posterioară trebuie să lumineze intermitent la o frecvență de 4,0 +/- 1,0 Hz.

6.25.7.1.1.

Cu toate acestea, dacă oricare dintre lămpile semnalului de avertizare în cazul coliziunii la extremitatea posterioară folosește surse de lumină cu filament, frecvența trebuie să fie de 4,0 +0,0/-1,0 Hz.

6.25.7.2.

Semnalul de avertizare în cazul coliziunii la extremitatea posterioară trebuie să funcționeze independent de alte lămpi.

6.25.7.3.

Semnalul de avertizare în cazul coliziunii la extremitatea posterioară trebuie aprins și stins automat.

6.25.7.4.

Semnalul de avertizare în cazul coliziunii la extremitatea posterioară nu trebuie aprins dacă lămpile indicatoare de direcție, semnalul de avarie sau semnalul de oprire de urgență sunt activate.

6.25.7.5.

Semnalul de avertizare în cazul coliziunii la extremitatea posterioară poate fi aprins doar în următoarele condiții:

Vr	Aprindere
Vr > 30 km/h	TTC ≤ 1,4
Vr ≤ 30 km/h	TTC ≤ 1,4 / 30 ×Vr

„Vr (viteza relativă)”: înseamnă diferența dintre viteza unui vehicul cu semnal de avertizare în cazul coliziunii la extremitatea posterioară și cea a unui vehicul care îl urmează pe aceeași bandă de circulație.

„TTC (timpul până la coliziune)” înseamnă timpul estimat până la coliziunea dintre un vehicul cu semnal de avertizare în cazul coliziunii la extremitatea posterioară și un vehicul care îl urmează, presupunând că viteza relativă în momentul estimării rămâne constantă.

6.25.7.6.

Perioada de aprindere a semnalului de avertizare în cazul coliziunii la extremitatea posterioară nu trebui să fie mai mare de 3 secunde.

6.25.8.

Indicator

Opțional.

6.26.

Lămpi de manevră (Regulamentul ONU nr. 23 sau 148)

6.26.1.

Prezență

Opțională la autovehicule.

6.26.2.

Număr

Una sau două (câte una pe fiecare parte laterală).

6.26.3.

Dispunere

Nu sunt prevăzute cerințe speciale; cu toate acestea, se aplică cerințele de la punctul 6.26.9.

6.26.4.

Poziție

Nu sunt prevăzute cerințe speciale.

6.26.5.

Vizibilitate geometrică

Nu sunt prevăzute cerințe speciale.

6.26.6.

Orientare

În jos; cu toate acestea, se aplică cerințele de la punctul 6.26.9.

6.26.7.

Conexiuni electrice

Lămpile de manevră trebuie conectate în așa fel încât să nu poată fi aprinse decât dacă farurile de fază lungă sau farurile de fază scurtă sunt aprinse în același timp.

Lampa sau lămpile de manevră trebuie să fie aprinse în mod automat pentru manevrele lente de până la 15 km/h, sub rezerva îndeplinirii uneia din următoarele condiții:

(a)	înainte de punerea în mișcare a vehiculului pentru prima oară, după fiecare activare manuală a sistemului de propulsie, sau

(b)	marșarierul este activat sau

(c)	este activat un sistem video de asistență la manevrele de parcare.

Lămpile de manevră trebuie să fie stinse automat dacă viteza de deplasare pe direcția înainte a vehiculului depășește 15 km/h și să rămână stinse până când sunt îndeplinite din nou condițiile pentru aprinderea lor.

6.26.8.

Indicator

Nu sunt prevăzute cerințe speciale.

6.26.9.

Alte cerințe

6.26.9.1.

Serviciul tehnic trebuie să efectueze o încercare vizuală, spre satisfacția autorității de omologare de tip, pentru a verifica că nu există vizibilitate directă a suprafeței aparente a acestor lămpi pentru ochiul unui observator care se deplasează pe granița unei zone aflate pe un plan transversal situat la 10 m de partea frontală a vehiculului, pe un plan transversal situat la 10 m de partea din spate a vehiculului și pe două plane longitudinale situate la 10 m de fiecare parte a vehiculului; aceste patru plane extinzându-se de la 1 m la 3 m deasupra și paralel cu solul, astfel cum se arată în anexa 14.

6.26.9.2.

La cererea solicitantului și cu acordul serviciului tehnic, cerința de la punctul 6.26.9.1. poate fi verificată printr-un desen sau printr-o simulare sau poate fi considerată îndeplinită atunci când condițiile de instalare respectă punctul 6.2.2. din Regulamentul ONU nr. 23 sau punctul 5.10.2 din Regulamentul ONU nr. 148, astfel cum s-a constatat în documentul de comunicare de la punctul 9 din anexa 1.

7. MODIFICĂRI ȘI EXTINDERI ALE OMOLOGĂRII TIPULUI DE VEHICUL SAU A INSTALĂRII DISPOZITIVELOR DE ILUMINAT ȘI DE SEMNALIZARE LUMINOASĂ ALE ACESTUIA

7.1.

Fiecare modificare a tipului de vehicul sau a instalării dispozitivelor de iluminat ori de semnalizare luminoasă ale acestuia sau a listei prevăzute la punctul 3.2.2. de mai sus trebuie notificată autorității de omologare de tip care a omologat tipul de vehicul în cauză. Apoi, autoritatea poate:

7.1.1.

fie să considere că modificările aduse nu sunt susceptibile să aibă un efect negativ important și că, în orice caz, vehiculul îndeplinește în continuare cerințele;

7.1.2.

fie să solicite un nou raport de încercare de la serviciul tehnic responsabil cu efectuarea încercărilor.

7.2.

Confirmarea extinderii sau refuzarea omologării, precizând modificarea, trebuie comunicată părților la acord care aplică prezentul regulament prin procedura specificată la punctul 4.3. de mai sus.

7.3.

Autoritatea de omologare de tip care acordă extinderea omologării trebuie să atribuie un număr de serie pentru respectiva extindere și să informeze ulterior în acest sens celelalte părți la Acordul din 1958 care aplică prezentul regulament, prin intermediul unui formular de comunicare conform cu modelul din anexa 1 la prezentul regulament.

8. CONFORMITATEA PRODUCȚIEI

Procedurile de conformitate a producției trebuie să fie conforme cu procedurile stabilite în apendicele 2 la acord (E/ECE/324-E/ECE/TRANS/505/Rev.2), cu respectarea următoarelor cerințe:

8.1.

Orice vehicul omologat în conformitate cu prezentul regulament trebuie fabricat în așa fel încât să corespundă tipului omologat prin îndeplinirea cerințelor stabilite la punctele 5 și 6 de mai sus.

8.2.

În special, titularul omologării trebuie:

8.2.1.

să asigure existența unor proceduri de control eficace al calității vehiculului în ceea ce privește toate aspectele relevante pentru conformitatea cu cerințele stabilite la punctele 5 și 6 de mai sus;

8.2.2.

să se asigure că pentru fiecare tip de vehicul se efectuează cel puțin încercările prevăzute în anexa 9 la prezentul regulament sau verificările fizice din care se pot deriva date echivalente.

8.3.

Autoritatea de omologare de tip poate efectua orice încercare prevăzută în prezentul regulament. Aceste încercări se vor efectua pe mostre selectate aleatoriu, fără a perturba angajamentele de livrare ale producătorilor.

8.4.

Autoritatea de omologare de tip trebuie să depună eforturi pentru a obține o frecvență anuală a inspecțiilor. Cu toate acestea, frecvența respectivă se stabilește la discreția autorității de omologare de tip, în funcție de încrederea acesteia față de procedurile organizate pentru asigurarea unui control eficace al conformității producției. În cazul în care se înregistrează rezultate negative, autoritatea de omologare de tip trebuie să se asigure că se iau toate măsurile necesare pentru a se restabili conformitatea producției într-un timp cât mai scurt.

9. SANCȚIUNI PENTRU NECONFORMITATEA PRODUCȚIEI

9.1.

Omologarea acordată pentru un tip de vehicul în temeiul prezentului regulament poate fi retrasă dacă nu sunt îndeplinite cerințele sau dacă un vehicul care poartă o marcă de omologare nu este conform cu tipul omologat.

9.2.

Dacă una dintre părțile la acord care aplică prezentul regulament retrage o omologare pe care o acordase anterior, partea respectivă trebuie să informeze de îndată în acest sens celelalte părți contractante care aplică prezentul regulament, prin intermediul unui formular de comunicare conform cu modelul din anexa 1 la prezentul regulament.

10. ÎNCETAREA DEFINITIVĂ A PRODUCȚIEI

Dacă titularul omologării încetează definitiv producția unui tip de vehicul omologat în conformitate cu prezentul regulament, el trebuie să informeze autoritatea care a acordat omologarea. La primirea comunicării relevante, autoritatea informează în acest sens celelalte părți la acord care aplică prezentul regulament, prin intermediul unui formular de comunicare conform cu modelul din anexa 1 la prezentul regulament.

11. Denumirile și adresele serviciilor tehnice responsabile cu efectuarea încercărilor de omologare și ale autorităților de omologare de tip

Părțile contractante la Acordul din 1958 care aplică prezentul regulament trebuie să comunice Secretariatului Organizației Națiunilor Unite denumirile și adresele serviciilor tehnice responsabile cu efectuarea încercărilor de omologare și ale autorităților de omologare de tip care acordă omologarea și către care trebuie trimise formularele ce atestă omologarea, extinderea, refuzul sau retragerea omologării eliberate în alte țări.

12. DISPOZIȚII TRANZITORII

12.1.

Generalități

12.1.1.

Începând de la data oficială a intrării în vigoare a celei mai recente serii de amendamente, niciuna dintre părțile contractante care aplică prezentul regulament nu trebuie să refuze acordarea omologării în temeiul prezentului regulament, astfel cum a fost modificat prin cea mai recentă serie de amendamente.

12.1.2.

Începând de la data oficială a intrării în vigoare a celei mai recente serii de amendamente, niciuna dintre părțile contractante care aplică prezentul regulament nu trebuie să refuze acordarea omologării de tip naționale sau regionale unui vehicul omologat în temeiul prezentului regulament, astfel cum a fost modificat prin cea mai recentă serie de amendamente.

12.1.3.

În perioada dintre data oficială a intrării în vigoare a celei mai recente serii de amendamente și aplicarea sa obligatorie în cazul noilor omologări de tip, părțile contractante care aplică prezentul regulament trebuie să acorde în continuare omologări acelor tipuri de vehicule care respectă cerințele prezentului regulament, astfel cum a fost modificat prin toate seriile precedente de amendamente aplicabile.

12.1.4.

Omologările existente acordate în temeiul prezentului regulament înainte de data aplicării obligatorii a celei mai recente serii de amendamente rămân valabile pe termen nelimitat, iar părțile contractante care aplică prezentul regulament trebuie să le recunoască în continuare și să nu refuze acordarea de extinderi ale omologării acestora (cu excepția celor indicate la punctul 12.1.6. de mai jos).

12.1.5.

Atunci când vehiculul omologat de tip pe baza oricărei serii anterioare de amendamente îndeplinește condițiile prezentului regulament, astfel cum a fost modificat prin cea mai recentă serie de amendamente, partea contractantă care acordă omologarea informează în acest sens cealaltă parte contractantă care pune în aplicare prezentul regulament.

12.1.6.

În pofida punctului 12.1.4. de mai sus, părțile contractante pentru care aplicarea prezentului regulament intră în vigoare după data intrării în vigoare a celei mai recente serii de amendamente nu sunt obligate să accepte omologări care au fost acordate în conformitate cu oricare dintre seriile precedente de amendamente la prezentul regulament.

12.1.7.

Până în momentul transmiterii către Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite a unei notificări în sens contrar, Japonia declară că, în ceea ce privește instalarea dispozitivelor de iluminat și de semnalizare luminoasă, pentru Japonia sunt aplicabile numai obligațiile din acordul la care este anexat prezentul regulament cu privire la vehiculele din categoriile M1 și N1.

12.2.

Dispoziții tranzitorii aplicabile seriei 03 de amendamente.

Părțile contractante care aplică prezentul regulament:

(a)	trebuie să acorde omologări, începând de la 10 octombrie 2007 (12 luni de la data intrării în vigoare), numai dacă tipul de vehicul care urmează să fie omologat îndeplinește cerințele prezentului regulament, astfel cum a fost modificat prin seria 03 de amendamente;

(b)	trebuie să nu refuze acordarea unei omologări de tip naționale sau regionale, până la 9 octombrie 2009 (36 de luni de la data intrării în vigoare), în cazul unui tip de vehicul omologat în conformitate cu oricare dintre seriile precedente de amendamente la prezentul regulament;

(c)

pot refuza, începând de la 10 octombrie 2009 (36 de luni de la data intrării în vigoare), prima punere în circulație națională sau regională a unui vehicul din categoriile N2 (cu o masă maximă de peste 7,5 tone), N3, O3 și O4 cu o lățime de peste 2 100 mm (pentru marcajele spate) și cu o lungime de peste 6 000 mm (pentru marcajele laterale), cu excepția tractoarelor pentru semiremorci și a vehiculelor incomplete, care nu îndeplinesc cerințele seriei 03 de amendamente la prezentul regulament;

(d)

trebuie, în pofida punctului 12.1.4., să nu mai recunoască, începând de la 10 octombrie 2011 (60 de luni de la data intrării în vigoare), omologările în conformitate cu prezentul regulament acordate tipului de vehicule din categoriile N2 (cu o masă maximă de peste 7,5 tone), N3, O3 și O4 cu o lățime de peste 2 100 mm (pentru marcajele spate) și cu o lungime de peste 6 000 mm (pentru marcajele laterale), cu excepția tractoarelor pentru semiremorci și a vehiculelor incomplete, în temeiul oricărei serii precedente de amendamente care nu mai este valabilă;

(e)

trebuie să acorde omologări, începând de la 12 iunie 2010 (36 de luni de la data intrării în vigoare a suplimentului 3 la seria 03 de amendamente), numai dacă tipul de vehicul care urmează să fie omologat îndeplinește cerințele prezentului regulament, astfel cum a fost modificat prin suplimentul 3 la seria 03 de amendamente;

(f)

trebuie să acorde în continuare omologări, până la 11 ianuarie 2010 (18 luni de la data oficială a intrării în vigoare a suplimentului 4 la seria 03 de amendamente), pentru noile tipuri de vehicule care nu îndeplinesc cerințele privind orientarea verticală a lămpilor de ceață față (punctul 6.3.6.1.1.) și/sau privind indicatorul de funcționare a indicatorului de direcție (punctul 6.5.8.) și/sau privind dezactivarea lămpilor de circulație pe timp de zi (punctul 6.19.7.3.);

(g)	trebuie să acorde în continuare omologări, până la 10 octombrie 2011 (60 de luni de la data oficială a intrării în vigoare), pentru noile tipuri de vehicule care nu îndeplinesc cerințele privind lungimea cumulativă a marcajelor de vizibilitate (punctul 6.21.4.1.3.) (18).

12.3.

Dispoziții tranzitorii aplicabile seriei 04 de amendamente.

Părțile contractante care aplică prezentul regulament:

(a)

acordă omologări, începând de la 7 februarie 2011 pentru vehiculele din categoriile M1 și N1 și de la 7 august 2012 pentru vehiculele din alte categorii (30, respectiv 48 de luni de la data oficială a intrării în vigoare), numai dacă tipul de vehicul care urmează să fie omologat îndeplinește cerințele prezentului regulament, astfel cum a fost modificat prin seria 04 de amendamente;

(b)

trebuie să acorde în continuare omologări, după 22 iulie 2009 (data intrării în vigoare a suplimentului 2 la seria 04 de amendamente), pentru tipurile de vehicule care nu îndeplinesc cerințele de la punctul 5.2.1., astfel cum a fost modificat de suplimentul 2 la seria 04 de amendamente, dacă sunt echipate cu faruri omologate în conformitate cu Regulamentul nr. 98 (anterior suplimentului 9) sau cu Regulamentul nr. 112 (anterior suplimentului 8);

(c)

acordă omologări, începând de la 24 octombrie 2012 (36 de luni de la intrarea în vigoare a suplimentului 3 la seria 04 de amendamente), numai dacă tipul de vehicul care urmează să fie omologat îndeplinește cerințele privind limita de tensiune de la punctele 3.2.7. și 5.27.-5.27.4. din prezentul regulament, astfel cum a fost modificat prin suplimentul 3 la seria 04 de amendamente;

(d)

trebuie să acorde în continuare omologări, până la 7 februarie 2011 pentru vehiculele din categoriile M1 și N1 și până la 7 august 2012 pentru vehiculele din alte categorii (30 și, respectiv, 48 de luni de la data oficială a intrării în vigoare a suplimentului 2 la seria 04 de amendamente), pentru noile tipuri de vehicule care nu îndeplinesc cerințele privind stingerea lămpilor de circulație pe timp de zi încorporate reciproc cu lămpile indicatoare de direcție față (punctul 6.19.7.6.).

12.3.1.

În pofida dispozițiilor tranzitorii de mai sus, părțile contractante pentru care aplicarea Regulamentului nr. 112 intră în vigoare după 7 august 2008 (data intrării în vigoare a seriei 04 de amendamente la prezentul regulament) nu sunt obligate să accepte omologările dacă tipul de vehicul care urmează să fie omologat nu îndeplinește cerințele de la punctele 6.1.2. și 6.2.2. din prezentul regulament, astfel cum a fost modificat prin seria 04 de amendamente la prezentul regulament, în ceea ce privește Regulamentul nr. 112.

12.4.

Dispoziții tranzitorii aplicabile seriei 05 de amendamente.

Părțile contractante care aplică prezentul regulament:

(a)	trebuie să acorde omologări, începând de la 30 ianuarie 2015 (48 de luni de la data oficială a intrării în vigoare), numai dacă tipul de vehicul care urmează să fie omologat îndeplinește cerințele prezentului regulament, astfel cum a fost modificat prin seria 05 de amendamente;

(b)

trebuie să acorde omologări, până la 30 iulie 2016 pentru noile tipuri de vehicule din categoriile M1 și N1 și până la 30 ianuarie 2018 pentru noile tipuri de vehicule din alte categorii (66, respectiv, 84 de luni de la data oficială a intrării în vigoare), dacă noul tip de vehicul care urmează să fie omologat îndeplinește cerințele unuia sau mai multora dintre punctele 6.2.7.6.2. sau 6.2.7.6.3.-6.2.7.6.3.3., în loc de cerințele punctului 6.2.7.6.1. din prezentul regulament, astfel cum a fost modificat prin seria 05 de amendamente.

12.5.

Dispoziții tranzitorii aplicabile seriei 06 de amendamente.

Părțile contractante care aplică prezentul regulament:

trebuie să acorde omologări, începând de la 18 noiembrie 2017 (60 de luni de la data intrării în vigoare), numai dacă tipul de vehicul care urmează să fie omologat îndeplinește cerințele prezentului regulament, astfel cum a fost modificat prin seria 06 de amendamente.

12.6.

Dispoziții tranzitorii aplicabile seriei 07 de modificări

12.6.1.

Începând de la data oficială a intrării în vigoare a seriei 07 de amendamente, nicio parte contractantă care aplică prezentul regulament nu trebuie să refuze să acorde sau să refuze să accepte omologările de tip ONU în temeiul prezentului regulament, astfel cum a fost modificat prin seria 07 de amendamente.

12.6.2.

Începând de la 6 iulie 2022, părțile contractante care aplică prezentul regulament nu sunt obligate să accepte omologările de tip ONU în temeiul seriei precedente de amendamente, acordate pentru prima dată după 5 iulie 2022.

12.6.3.

Până la 6 iulie 2024, părțile contractante care aplică prezentul regulament trebuie să accepte omologările de tip ONU în temeiul seriei precedente de amendamente, precum și extinderile acestora, acordate pentru prima dată înainte de 6 iulie 2022.

12.6.4.

Începând de la 7 iulie 2024, părțile contractante care aplică prezentul regulament nu sunt obligate să accepte omologările de tip ONU, inclusiv eventualele extinderi, acordate în temeiul seriei precedente de amendamente la prezentul regulament dacă semnalul de oprire de urgență nu este instalat.

12.6.5.

În pofida dispozițiilor tranzitorii de mai sus, părțile contractante care încep să aplice prezentul regulament după data intrării în vigoare a celei mai recente serii de amendamente nu sunt obligate să accepte omologările de tip ONU care au fost acordate în conformitate cu oricare dintre seriile precedente de amendamente la prezentul regulament.

12.6.6.

În pofida punctului 12.6.4., părțile contractante care aplică prezentul regulament trebuie să accepte în continuare omologările de tip ONU în temeiul seriei precedente de amendamente la prezentul regulament, pentru tipurile de vehicule care nu sunt afectate de modificările introduse de seria 07 de amendamente.

12.6.7.

Părțile contractante care aplică prezentul regulament nu pot refuza să acorde omologări de tip ONU sau extinderi ale unor astfel de omologări în temeiul niciunei serii precedente de amendamente la prezentul regulament.

(1) Astfel cum sunt definite în Rezoluția consolidată privind construcția vehiculelor (R.E.3.), documentul ECE/TRANS/WP.29/78/Rev.6, punctul 2 – www.unece.org/trans/main/wp29/wp29wgs/wp29gen/wp29resolutions.html

(2) În cazul dispozitivelor de iluminat pentru placa de înmatriculare spate și al indicatoarelor de direcție din categoriile 5 și 6, a se utiliza „suprafață emițătoare de lumină”.

(3) Exemple care să permită luarea unei decizii privind încorporarea reciprocă a lămpilor pot fi găsite în anexa 3 partea 7.

(4) Publicația CIE 15.2, 1986, Colorimetry, the CIE 1931 standard colorimetric observer.

(5) Numerele distinctive ale părților contractante la Acordul din 1958 sunt reproduse în anexa 3 la Rezoluția consolidată privind construcția vehiculelor (R.E.3), documentul ECE/TRANS/WP.29/78/Rev. 6 - www.unece.org/trans/main/wp29/wp29wgs/wp29gen/wp29resolutions.html

(6) Aceasta nu se aplică obiectelor dedicate care pot fi adăugate pe exteriorul farului.

(7) Măsurarea coordonatelor cromatice ale luminii emise de lămpi nu este inclusă în prezentul regulament.

(8) Denumit și catadioptru alb sau incolor.

(9) Niciuna din dispozițiile prezentului regulament nu împiedică părțile contractante să aplice prezentul regulament pentru a autoriza utilizarea, pe teritoriul lor, a marcajelor de vizibilitate albe în spate.

(10) Astfel cum sunt definite în Rezoluția consolidată privind construcția vehiculelor (R.E.3.), documentul ECE/TRANS/WP.29/78/Rev.6, punctul 2 – www.unece.org/trans/main/wp29/wp29wgs/wp29gen/wp29resolutions.html

(11) Părțile contractante la respectivele regulamente ONU pot interzice în continuare utilizarea sistemelor mecanice de curățare în cazul instalării de faruri cu dispersoare de plastic, care poartă marcajul „PL”.

(12) Astfel cum sunt definite în Rezoluția consolidată privind construcția vehiculelor (R.E.3.), documentul ECE/TRANS/WP.29/78/Rev.6, punctul 2 – www.unece.org/trans/main/wp29/wp29wgs/wp29gen/wp29resolutions.html

(13) Noile tipuri de vehicule care nu se conformează acestei prevederi pot fi omologate în continuare până la 18 luni de la data intrării în vigoare a Suplimentului 4 la seria de amendamente 03.

(14) În cazul a „două unități de iluminare plasate simetric” suplimentare, distanța orizontală poate fi de 200 mm („C” în figură).

(15) Sensurile de mers sunt separate printr-o infrastructură rutieră sau se identifică o distanțare laterală corespunzătoare față de traficul din sens opus. Aceasta implică o reducere a luminii orbitoare a farurilor în cazul traficului din sens opus.

(16) Această dispoziție nu se aplică luminii de întâlnire atunci când iluminarea în viraje este produsă pentru un viraj la dreapta în cazul circulației pe partea dreaptă (viraj la stânga în cazul circulației pe partea stângă).

(17) Părțile contractante la respectivele regulamente pot interzice în continuare utilizarea sistemelor mecanice de curățare în cazul instalării de faruri cu dispersoare de plastic, care poartă marcajul „PL”.

(18) Observație din partea secretariatului: pentru punctul 6.21.4.1.3., vă rugăm să consultați textul seriei 03 de amendamente, astfel cum figurează în documentul E/ECE/324/Rev.1/Add.47/Rev.6 - E/ECE/TRANS/505/Rev.1/Add.47/Rev.6

ANEXA 1

Comunicare

[format maxim: A4 (210×297mm)]

(1)

emisă de:

Denumirea administrației

…

privind: (2)

acordarea omologării

extinderea omologării

refuzarea omologării

retragerea omologării

încetarea definitivă a producției

unui tip de vehicul în ceea ce privește instalarea dispozitivelor de iluminat și de semnalizare luminoasă în temeiul Regulamentului nr. 48.

Nr. omologării: … Nr. extinderii: …

Denumirea comercială sau marca vehiculului: …

Numele producătorului pentru tipul de vehicul: …

Numele și adresa producătorului: …

Numele și adresa reprezentantului producătorului, dacă este cazul:

Prezentat pentru omologare la data de: …

Serviciul tehnic responsabil cu efectuarea încercărilor de omologare:

Data raportului de încercare: …

Numărul raportului de încercare: …

Descriere sumară:

Dispozitive de iluminat și de semnalizare luminoasă instalate pe vehicul:

9.1.

Faruri de fază lungă:

da/nu2…

9.2.

Faruri de fază scurtă:

da/nu2…

9.3.

Lămpi de ceață față:

da/nu2…

Observații: încorporate reciproc în far: da/nu2

9.4.

Lămpi de mers înapoi:

da/nu2…

9.5.

Indicatoare de direcție față:

da/nu2…

9.6.

Indicatoare de direcție spate:

da/nu2…

9.7.

Indicatoare de direcție laterale:

da/nu2…

9.8.

Semnal de avarie:

da/nu2…

9.9.

Lămpi de stop:

da/nu2…

9.9.1.

Indicator de defecțiune impus de regulamentul privind componenta, instalat:

da/nu2…

9.10.

Dispozitiv de iluminare a

plăcii de înmatriculare spate:

da/nu2…

9.11.

Lămpi de poziție față:

da/nu2…

9.11.1.

Indicator de defecțiune impus de regulamentul privind componenta, instalat:

da/nu2…

9.12.

Lămpi de poziție spate:

da/nu2…

9.12.1.

Indicator de defecțiune impus de regulamentul privind componenta, instalat:

da/nu2…

9.13.

Lămpi de ceață spate:

da/nu2…

9.14.

Lămpi de staționare:

da/nu2…

9.15.

Lămpi de gabarit:

da/nu2…

9.15.1.

Indicator de defecțiune impus de regulamentul privind componenta, instalat:

da/nu2…

9.16.

Catadioptri spate,

netriunghiulari:

da/nu2…

9.17.

Catadioptri spate, triunghiulari: da/nu2

da/nu2…

9.18.

Catadioptri față,

netriunghiulari:

da/nu2…

9.19.

Catadioptri laterali,

netriunghiulari:

da/nu2…

9.20.

Lămpi de poziție laterale:

da/nu2…

9.21.

Lămpi de circulație pe timp de zi:

da/nu2…

9.21.1.

Indicator de defecțiune impus de regulamentul privind componenta, instalat:

da/nu2…

9.22.

Sistem de faruri adaptive față (SFA): da/nu2

9.23.

Lămpi de viraj:

da/nu2…

9.24.

Marcaje de vizibilitate:

spate…

lateral

9.24.1.

Marcaje de contur complete:

da/nu2…

da/nu2

9.24.2.

Marcaje de contur parțiale:

da/nu2…

da/nu2

9.24.3.

Marcaje lineare:

da/nu2…

da/nu2

9.24.4.

Scutire privind marcajul de vizibilitate în conformitate cu punctul 6.21.1.2.5.

spate

da/nu2

Observații: …

lateral

da/nu2

Observații…

9.25.

Semnal de oprire de urgență:

da/nu2…

9.26.

Lămpi de manevră:

da/nu2…

9.27.

Lămpi de curtoazie exterioare:

da/nu2…

9.28.

Lămpi echivalente:

da/nu2…

9.29.

Sarcina maximă admisibilă în portbagaj: …

9.30.

Pe acest tip de vehicul pot fi instalate lămpi omologate pentru și echipate cu sursă sau surse de lumină LED înlocuitoare: da/nu2, (3)

10.

Observații: …

10.1.

Orice observații privind componentele mobile: …

10.2.

Metoda utilizată pentru definirea suprafeței aparente:

(a)	limita suprafeței iluminante2 sau

(b)	suprafața emițătoare de lumină2.

10.3.

Alte observații (valabile pentru vehiculele cu volan pe partea dreaptă sau pe partea stângă): …

10.4.

Observații privind SFA (în conformitate cu punctele 3.2.6. și 6.22.7.4. din prezentul regulament): …

10.5.

Observații privind suprafața acoperită de marcajul de vizibilitate, dacă aceasta este mai mică decât valoarea minimă de 70 % impusă de punctele 6.21.4.1.2. și 6.21.4.2.2. din prezentul regulament.

10.6.

Pentru vehiculele din categoriile M și N, observații privind condițiile de alimentare cu energie electrică (în conformitate cu punctele 3.2.7 și 5.27 din prezentul regulament). …

10.7.

Observații privind marcajul de vizibilitate (în conformitate cu punctele 6.21.1.2.5. și 6.21.4.3.1. din prezentul regulament) …

10.8.

Observații privind marcajul de vizibilitate (vehicule incomplete sau vehicule complete în conformitate cu punctele 6.21.1.2.1. și 6.21.1.2.2.1. din prezentul regulament): …

Vehicule incomplete:

da/nu2

Vehicule complete:

da/nu2

Vehicule completate:

da/nu2

11.

Poziția mărcii de omologare: …

12.

Motivul (motivele) extinderii omologării (dacă este cazul): …

13.

Omologare acordată/extinsă/refuzată/retrasă2

14.

Locul: …

15.

Data: …

16.

Semnătura: …

17.

La cerere, sunt disponibile următoarele documente care poartă numărul de omologare indicat mai sus: …

(1) Număr de identificare a țării care a acordat/refuzat/retras omologarea (a se vedea dispozițiile privind omologarea din regulament).

(2) A se tăia mențiunea care nu se aplică.

(3) Dacă da, enumerați lămpile aplicabile.

ANEXA 2

Dispuneri ale mărcilor de omologare

a = min. 8 mm

Marca de omologare de mai sus aplicată pe un vehicul arată că tipul de vehicul în cauză a fost omologat, în ceea ce privește instalarea dispozitivelor de iluminat și de semnalizare luminoasă, în Țările de Jos (E 4) în temeiul Regulamentului ONU nr. 48, astfel cum a fost modificat prin seria 07 de amendamente. Numărul de omologare indică faptul că omologarea a fost acordată în conformitate cu cerințele Regulamentului ONU nr. 48, astfel cum a fost modificat prin seria 07 de amendamente.

a = min. 8 mm

Marca de omologare de mai sus aplicată pe un vehicul arată că tipul de vehicul în cauză a fost omologat în Țările de Jos (E 4) în temeiul Regulamentului ONU nr. 48, astfel cum a fost modificat prin seria 07 de amendamente, și al Regulamentului ONU nr. 33. (1) Numărul de omologare indică faptul că, la datele la care au fost acordate respectivele omologări, Regulamentul ONU nr. 48 era modificat prin seria 07 de amendamente, iar Regulamentul ONU nr. 33 era încă în forma sa inițială.

(1) Cel de al doilea număr este dat doar ca exemplu.

ANEXA 3

Exemple de suprafețe, axe, centre de referință și unghiuri de vizibilitate geometrică ale lămpilor

Aceste exemple prezintă unele dispuneri care ajută la înțelegerea prevederilor și nu au scopul de a fi restrictive pentru proiectare.

LEGENDA pentru toate exemplele din prezenta anexă:

1.	Suprafață iluminantă

2.	Axă de referință

3.	Centru de referință

4.	Unghi de vizibilitate geometrică

5.	Suprafață emițătoare de lumină

6.	Suprafață aparentă bazată pe suprafața iluminantă

7a.	Suprafață aparentă bazată pe suprafața emițătoare de lumină în conformitate cu punctul 2.10.2. litera (a) (cu dispersor exterior)

7b.	Suprafață aparentă bazată pe suprafața emițătoare de lumină în conformitate cu punctul 2.10.2. litera (b) (fără dispersor exterior)

8.	Direcția vizibilității

IO	Element optic intern

LG	Ghid de lumină

L	Dispersor exterior

Reflector

S	Sursă de lumină

X	Nu face parte din această funcție

F1	Funcția unu

F2	Funcția doi

Partea 1

Suprafața emițătoare de lumină a altui dispozitiv de semnalizare luminoasă decât un catadioptru

Partea 2

Suprafața iluminantă a altui dispozitiv de semnalizare luminoasă decât un catadioptru

Partea 3

Exemple de suprafață aparentă bazată pe suprafața iluminantă în diferite direcții de vizibilitate geometrică

Partea 4

Exemple de suprafață aparentă bazată pe suprafața emițătoare de lumină în diferite direcții de vizibilitate geometrică

Partea 5

Exemplu de suprafață iluminantă în comparație cu suprafața emițătoare de lumină în cazul unei „lămpi cu funcție unică”

(a se vedea punctele 2.10.2.-2.10.3. din prezentul regulament)

Exemple de sursă de lumină cu sistem optic cu reflector în spatele unui dispersor exterior:

Exemplul 1

Exemplul 2

(inclusiv dispersorul exterior)

(cu excepția dispersorului exterior netexturat)

Exemple de sursă de lumină cu sistem optic cu reflector cu dispersor interior în spatele unui dispersor exterior:

Exemplul 3

Exemplul 4

(inclusiv dispersorul exterior)

(cu excepția dispersorului exterior netexturat)

Exemple de sursă de lumină cu sistem optic cu reflector cu dispersor interior parțial în spatele unui dispersor exterior:

Exemplul 5

Exemplul 6

(inclusiv dispersorul exterior)

(cu excepția dispersorului exterior netexturat)

Exemplu de sistem optic cu ghid de lumină în spatele unui dispersor exterior:

Exemplu de sistem optic cu ghid de lumină sau de sistem optic cu reflector în spatele unui dispersor exterior:

Exemplu de sursă de lumină cu sistem optic cu reflector în combinație cu o suprafață care nu face parte din această funcție, în spatele unui dispersor exterior:

Partea 6

Exemple care arată determinarea suprafeței emițătoare de lumină în comparație cu suprafața iluminantă

(a se vedea punctele 2.10.2. și 2.10.3. din prezentul regulament)

Notă: Lumina reflectată ar putea / poate contribui la determinarea suprafeței emițătoare de lumină

	Suprafață iluminantă	Suprafață emițătoare de lumină declarată în conformitate cu punctul 2.10.2. (a)
Marginile sunt	a și b	c și d

	Suprafață iluminantă	Suprafață emițătoare de lumină declarată în conformitate cu punctul 2.10.2. (a)
Marginile sunt	a și b	c și d

Exemplu pentru determinarea suprafeței iluminante în combinație cu o suprafață care nu face parte din funcție:

	Suprafață iluminantă
Marginile sunt	a și b

Exemplu pentru determinarea unei suprafețe emițătoare de lumină în conformitate cu punctul 2.10.2. litera (a), în combinație cu o suprafață care nu face parte din funcție:

	Suprafață emițătoare de lumină declarată în conformitate cu punctul 2.10.2. (a)
Marginile sunt	c-d și e-f

Exemplu pentru determinarea suprafeței aparente în combinație cu o suprafață care nu face parte din funcție și un dispersor exterior netexturat [în conformitate cu punctul 2.10.2. litera (b)]:

	Suprafață emițătoare de lumină declarată în conformitate cu punctul 2.10.2. litera (b), de exemplu
Marginile sunt	c’-d’ și e’-f’

Partea 7

Exemple care permit luarea unei decizii privind încorporarea reciprocă a două funcții

În cazul unui dispersor exterior texturat și a unui perete despărțitor:

În cazul unui dispersor exterior texturat:

În cazul în care dispersorul exterior netexturat este exclus:

În cazul în care dispersorul exterior netexturat este exclus:

În cazul în care dispersorul exterior (texturat sau nu) este inclus:

În cazul în care dispersorul exterior (texturat sau nu) este inclus:

În cazul în care dispersorul exterior netexturat este exclus, „7b” este suprafața aparentă în conformitate cu punctul 2.10.2., iar F1 nu este transparent pentru F2:

În cazul în care dispersorul exterior netexturat este exclus sau nu:

ANEXA 4

Vizibilitatea unei lămpi roșii către față și vizibilitatea unei lămpi albe către spate

(A se vedea punctele 5.10.1. și 5.10.2. din prezentul regulament)

ANEXA 5

Stări de încărcare ce trebuie luate în considerare la stabilirea variațiilor în orientarea verticală a farurilor de fază scurtă

Stările de încărcare pe axuri menționate la punctele 6.2.6.1. și 6.2.6.3.1.

Pentru încercările următoare, masa pasagerilor se calculează în baza a 75 kg per persoană.

Stări de încărcare pentru diferite tipuri de vehicule:

2.1.

Vehicule din categoria M1 (1):

2.1.1.

Unghiul fasciculului luminos al farurilor de fază scurtă se determină în următoarele stări de încărcare:

2.1.1.1.

O persoană pe scaunul conducătorului auto.

2.1.1.2.

Conducătorul auto, plus un pasager pe scaunul din față cel mai îndepărtat de conducătorul auto.

2.1.1.3.

Conducătorul auto, un pasager pe scaunul din față cel mai îndepărtat de conducătorul auto, toate scaunele cele mai îndepărtate spre spate ocupate.

2.1.1.4.

Toate scaunele ocupate.

2.1.1.5.

Toate scaunele ocupate, plus o sarcină distribuită uniform în portbagaj, astfel încât să se obțină sarcina admisibilă pe axul din spate sau pe axul din față dacă portbagajul este situat în față. Dacă vehiculul este prevăzut cu un portbagaj în față și cu un portbagaj în spate, sarcina suplimentară trebuie să fie distribuită uniform, astfel încât să se atingă sarcinile admisibile pe axuri. Cu toate acestea, dacă masa maximă admisibilă în stare încărcată se obține înainte de sarcina admisibilă pe unul dintre axuri, atunci încărcarea portbagajului (portbagajelor) trebuie să se limiteze la valoarea care permite obținerea acestei mase.

2.1.1.6.

Conducătorul auto, plus o sarcină distribuită uniform în portbagaj, astfel încât să se atingă sarcina admisibilă pe axul corespunzător.

Cu toate acestea, dacă masa maximă admisibilă în stare încărcată se obține înainte de sarcina admisibilă pe ax, încărcarea portbagajului (portbagajelor) trebuie să se limiteze la valoarea care permite atingerea acestei mase.

2.1.2.

La stabilirea stărilor de încărcare de mai sus trebuie să se țină cont de orice restricții de încărcare stabilite de producător.

2.2.

Vehicule din categoriile M2 și M3 1;

Unghiul fasciculului luminos al farurilor de fază scurtă trebuie să fie determinat în următoarele stări de încărcare:

2.2.1.

Vehicul gol și o persoană pe scaunul conducătorului auto.

2.2.2.

Vehicule încărcate în așa fel încât fiecare ax să suporte sarcina maximă tehnic admisibilă sau până când masa maximă admisibilă a vehiculului este atinsă prin încărcarea axurilor față și spate proporțional cu sarcinile lor maxime tehnic admisibile, oricare dintre aceste condiții survine prima.

2.3.

Vehicule din categoria N cu suprafețe de încărcare:

2.3.1.

Unghiul fasciculului luminos al farurilor de fază scurtă trebuie să fie determinat în următoarele stări de încărcare:

2.3.1.1.

Vehicul gol și o persoană pe scaunul conducătorului auto.

2.3.1.2.

Conducătorul auto, plus o sarcină distribuită în așa fel încât să rezulte sarcina maximă tehnic admisibilă pe axul sau pe axurile spate sau masa maximă admisibilă a vehiculului, oricare dintre aceste condiții survine prima, fără a se depăși o sarcină pe axul față calculată ca suma sarcinii pe axul față al vehiculului gol plus 25 % din sarcina utilă maximă admisibilă pe axul față. În mod similar, axul față este luat în considerare în acest mod atunci când platforma de încărcare este situată în partea anterioară.

2.4.

Vehicule din categoria N fără suprafață de încărcare:

2.4.1.

Vehicule tractoare pentru semiremorci:

2.4.1.1.

Vehicul gol fără sarcină pe șaua de cuplare și o persoană pe scaunul conducătorului auto.

2.4.1.2.

O persoană pe scaunul conducătorului auto; sarcină tehnic admisibilă pe șaua de cuplare într-o poziție a șeii corespunzătoare celei mai mari încărcări pe axul spate.

2.4.2.

Vehicule tractoare pentru remorci:

2.4.2.1.

Vehicul gol și o persoană pe scaunul conducătorului auto.

2.4.2.2.

O persoană pe scaunul conducătorului auto, toate celelalte locuri din cabina conducătorului auto fiind ocupate.

ANEXA 6

Măsurarea variației înclinației fazei scurte în funcție de starea de încărcare

1. DOMENIU DE APLICARE

Prezenta anexă prezintă o metodă de măsurare a variațiilor înclinației fazei scurte a unui autovehicul, în raport cu înclinația sa inițială, cauzate de schimbări ale poziției vehiculului provocate de încărcare.

2. DEFINIȚII

2.1. Înclinație inițială

2.1.1. Înclinație inițială declarată

Valoarea înclinației inițiale a fazei scurte specificată de producătorul autovehiculului, care servește ca valoare de referință pentru calcularea variațiilor admise.

2.1.2. Înclinație inițială măsurată

Valoarea medie a înclinației fazei scurte sau înclinația vehiculului măsurată cu vehiculul în starea nr. 1, astfel cum este definită în anexa 5, pentru categoria de vehicul supusă încercării. Servește ca valoare de referință pentru evaluarea variațiilor înclinației fasciculului odată cu variația stării de încărcare.

2.2. Înclinația fazei scurte

Poate fi definită după cum urmează:

fie ca unghiul, exprimat în miliradiani, dintre direcția fasciculului spre un punct caracteristic de pe partea orizontală a delimitării superioare a luminii farurilor în distribuția luminoasă a farului și planul orizontal,

fie ca tangentă la acest unghi, exprimată ca înclinație procentuală, unghiurile fiind mici (pentru aceste unghiuri mici, 1 % este egal cu 10 mrad).

Dacă înclinația este exprimată ca înclinație procentuală, ea poate fi calculată folosind următoarea formulă:

unde:

h1	este înălțimea deasupra solului, în milimetri, a punctului caracteristic menționat mai sus, măsurată pe un ecran vertical perpendicular pe planul median longitudinal al vehiculului, poziționat la o distanță orizontală L.
h2	este înălțimea deasupra solului, în milimetri, a centrului de referință (care este luat ca fiind originea nominală a punctului caracteristic ales la h1):
L	este distanța, în milimetri, de la ecran la centrul de referință.

Valorile negative indică o înclinație descendentă (a se vedea figura 1).

Valorile pozitive indică o înclinație ascendentă.

Figura 1 Înclinația descendentă a fazei scurte a unui vehicul din categoria M1

Note:

1.	Acest desen reprezintă un vehicul din categoria M1, dar principiul prezentat se aplică și vehiculelor din alte categorii.

2.	În cazul în care vehiculul nu încorporează un sistem de reglare a înălțimii fasciculului farurilor, variația înclinației fazei scurte este identică cu variația înclinației vehiculului.

3. CONDIȚII DE MĂSURARE

3.1.

Dacă se recurge la o inspecție vizuală a fazei scurte pe ecran sau la o metodă fotometrică, măsurarea trebuie să se efectueze într-un mediu întunecos (de exemplu, o cameră obscură) cu o suprafață suficient de mare pentru a permite ca vehiculul și ecranul să fie poziționate ca în figura 1. Centrele de referință ale farurilor trebuie să se afle la o distanță față de ecran de cel puțin 10 m.

3.2.

Solul pe care se efectuează măsurătorile trebuie să fie cât se poate de plat și de orizontal, astfel încât repetabilitatea măsurătorilor înclinației fazei scurte să poată fi asigurată cu o precizie de ± 0,5 mrad (înclinație de ±0,05 %).

3.3.

Dacă se folosește un ecran, marcarea, poziția și orientarea acestuia în raport cu solul și cu planul median longitudinal al vehiculului trebuie să fie în așa fel încât repetabilitatea măsurătorilor înclinației fazei scurte să poată fi asigurată cu o precizie de ± 0,5 mrad (înclinație de ± 0,05 %).

3.4.

Pe parcursul măsurătorilor, temperatura mediului ambient trebuie să fie cuprinsă între 10 și 30 °C.

4. PREGĂTIREA VEHICULULUI

4.1.

Măsurătorile trebuie efectuate pe un vehicul care a parcurs o distanță cuprinsă între 1 000 km și 10 000 km, de preferat 5 000 km.

4.2.

Pneurile trebuie umflate la presiunea maximă specificată de producătorul vehiculului. Vehiculul trebuie să fie complet alimentat (combustibil, apă, ulei) și echipat cu toate accesoriile și uneltele specificate de producător. Alimentarea completă cu combustibil înseamnă că rezervorul de combustibil trebuie să fie umplut la cel puțin 90 % din capacitate.

4.3.

Vehiculul trebuie să aibă frâna de staționare eliberată, iar schimbătorul de viteze trebuie să fie la punctul mort.

4.4.

Vehiculul trebuie expus timp de cel puțin 8 ore la temperatura specificată la punctul 3.4. de mai sus.

4.5.

Dacă se folosește o metodă fotometrică sau vizuală, pentru a facilita măsurătorile pe vehiculul supus încercării se instalează, de preferință, faruri cu o delimitare superioară bine definită a fazei scurte. Se admit și alte metode în vederea obținerii unor rezultate mai precise (de exemplu, îndepărtarea dispersorului farului).

5. PROCEDURA DE ÎNCERCARE

5.1. Generalități

Variațiile, fie ale înclinației fazei scurte, fie ale înclinației vehiculului, în funcție de metoda aleasă, se măsoară separat pentru fiecare parte laterală a vehiculului. Rezultatele obținute atât la farurile de pe partea stângă, cât și la cele de pe partea dreaptă, în toate stările de încărcare specificate în anexa 5, trebuie să se situeze între limitele stabilite la punctul 5.5. de mai jos. Încărcarea trebuie să se facă progresiv, fără a supune vehiculul unor șocuri excesive.

5.1.1.

Dacă vehiculul este echipat cu un SFA, măsurătorile trebuie efectuate cu SFA aflat în stare neutră.

5.2. Determinarea înclinației inițiale măsurate

Vehiculul trebuie pregătit conform cerințelor punctului 4 de mai sus și încărcat conform cerințelor din anexa 5 (prima stare de încărcare a respectivei categorii de vehicule). Înainte de fiecare măsurătoare, vehiculul trebuie balansat conform cerințelor de la punctul 5.4. de mai jos. Măsurătorile trebuie efectuate de trei ori.

5.2.1.

Dacă niciunul dintre cele trei rezultate ale măsurătorilor nu diferă cu mai mult de 2 mrad (înclinație de 0,2 %) de media aritmetică a rezultatelor, această medie constituie rezultatul final.

5.2.2.

Dacă una dintre măsurători diferă de media aritmetică a rezultatelor cu mai mult de 2 mrad (înclinație de 0,2 %), trebuie efectuată o nouă serie de 10 măsurători, iar media aritmetică a rezultatelor acestora constituie rezultatul final.

5.3. Metode de măsurare

Pentru măsurarea variațiilor înclinației se poate utiliza orice metodă, cu condiția ca rezultatele măsurătorilor să aibă o precizie de ±0,2 mrad (înclinație de ±0,02 %).

5.4. Pregătirea vehiculului în fiecare stare de încărcare

Suspensia vehiculului și orice altă componentă care ar putea influența înclinația fazei scurte trebuie activate în conformitate cu metodele descrise mai jos.

Cu toate acestea, serviciile tehnice și producătorii pot propune de comun acord alte metode (fie experimentale, fie bazate pe calcule), în special atunci când încercarea ridică anumite probleme, cu condiția ca aceste calcule să fie în mod evident valide.

5.4.1. Vehicule din categoria M1 cu suspensie convențională

Cu vehiculul stând pe locul pe care se realizează măsurătoarea și, dacă este necesar, cu roțile așezate pe platforme mobile (care trebuie utilizate în cazul în care absența lor ar duce la restricționarea mișcării suspensiei susceptibile să afecteze rezultatele măsurătorilor), se balansează vehiculul în mod continuu timp de cel puțin trei cicluri complete; pentru fiecare ciclu se împinge în jos mai întâi partea din spate, apoi partea din față a vehiculului.

Secvența de balansare trebuie încheiată cu finalizarea unui ciclu. Înainte de efectuarea măsurătorilor, vehiculul se lasă să revină în mod spontan în starea de repaus. În locul platformelor mobile, același efect se poate obține prin mișcarea vehiculului în spate și în față pe parcursul a cel puțin unei rotații complete a roții.

5.4.2. Vehicule din categoriile M2, M3 și N cu suspensie convențională

5.4.2.1.

Dacă metoda de pregătire pentru vehiculele din categoria M1 descrisă la punctul 5.4.1. nu este posibilă, se poate utiliza metoda prevăzută la punctul 5.4.2.2. sau 5.4.2.3.

5.4.2.2.

Cu vehiculul stând pe locul pe care se realizează măsurătoarea și cu roțile pe sol, se balansează vehiculul modificând temporar starea de încărcare.

5.4.2.3.

Cu vehiculul stând pe locul pe care se realizează măsurătoarea și cu roțile pe sol, se activează suspensia vehiculului și toate celelalte componente care ar putea influența înclinația fazei scurte, prin folosirea unui banc de probe vibrator. Acesta poate fi o platformă vibratoare pe care stau roțile.

5.4.3. Vehicule cu suspensie neconvențională, la care sistemul de propulsie trebuie să fie pornit.

Înainte de a realiza orice măsurătoare, se așteaptă până când vehiculul este în poziția finală, cu motorul pornit.

5.5. Măsurători

Variația înclinației fazei scurte trebuie evaluată pentru fiecare dintre diferitele stări de încărcare în raport cu înclinația inițială măsurată, determinată în conformitate cu punctul 5.2. de mai sus.

Dacă vehiculul este prevăzut cu un sistem manual de reglare a înălțimii fasciculului farurilor, acesta din urmă trebuie reglat la pozițiile specificate de producător pentru stările de încărcare date (în conformitate cu anexa 5).

5.5.1.

Pentru început, trebuie efectuată o singură măsurătoare pentru fiecare stare de încărcare. Cerințele sunt respectate dacă, pentru toate stările de încărcare, variația înclinației se încadrează în limitele calculate (de exemplu, între diferența dintre înclinația inițială declarată și limita inferioară și superioară specificate pentru omologare) cu o marjă de siguranță de 4 mrad (înclinație de 0,4 %).

5.5.2.

Dacă rezultatul (rezultatele) oricărei măsurători nu se încadrează în marja de siguranță indicată la punctul 5.5.1. sau depășește (depășesc) valorile limită, trebuie efectuată o nouă serie de trei măsurători în stările de încărcare corespunzătoare rezultatului sau rezultatelor respective, conform celor specificate la punctul 5.5.3.

5.5.3.

Pentru fiecare din stările de încărcare menționate mai sus:

5.5.3.1.

Dacă niciunul dintre cele trei rezultate ale măsurătorilor nu diferă cu mai mult de 2 mrad (înclinație de 0,2 %) de media aritmetică a rezultatelor, această medie constituie rezultatul final.

5.5.3.2.

5.5.3.3.

Dacă vehiculul este prevăzut cu un sistem automat de reglare a înălțimii fasciculului farurilor care are un ciclu de histerezis inerent, rezultatele medii la maximul și la minimul ciclului de histerezis trebuie considerate ca fiind valori semnificative.

Toate aceste măsurători trebuie realizate în conformitate cu punctele 5.5.3.1. și 5.5.3.2.

5.5.4.

Cerințele sunt îndeplinite dacă, pentru toate stările de încărcare, variația dintre înclinația inițială măsurată în conformitate cu punctul 5.2. și înclinația măsurată pentru fiecare stare de încărcare este mai mică decât valorile calculate la punctul 5.5.1. (fără marja de siguranță).

5.5.5.

Dacă doar una din limitele maxime sau minime de variație calculate este depășită, producătorului trebuie să i se permită să aleagă o valoare diferită pentru înclinația inițială declarată, în cadrul limitelor specificate pentru omologare.

ANEXA 7

Exemplul 1

Dimensiunea simbolului și a caracterelor rămâne la latitudinea producătorului.

Exemplul 2

Dimensiunea simbolului și a caracterelor rămâne la latitudinea producătorului.

ANEXA 8

Comenzile aferente dispozitivelor de reglare a înălțimii fasciculului farurilor menționate la punctul 6.2.6.2.2. din prezentul regulament

1. SPECIFICAȚII

1.1.

Înclinația descendentă a fazei scurte trebuie obținută, în toate cazurile, prin una dintre următoarele modalități:

(a)	prin mișcarea unei comenzi în jos sau spre stânga;

(b)	prin rotirea unei comenzi în sens contrar acelor de ceasornic;

(c)	prin eliberarea unui buton [(comandă în contratimp (push-pull)].

Dacă pentru reglarea fasciculului sunt utilizate mai multe butoane, butonul care dă cea mai mare înclinație descendentă trebuie instalat la stânga sau dedesubtul butonului (butoanelor) pentru alte poziții ale fazei scurte.

O comandă rotativă cu bordură sau la care este vizibilă numai bordura trebuie să respecte aceleași principii de funcționare ca și comenzile de tip (a) sau (c).

1.1.1.

Această comandă trebuie să dispună de simboluri care să indice clar mișcările corespunzătoare înclinației descendente și ascendente a fazei scurte.

1.2.

Poziția „0” corespunde înclinației inițiale în conformitate cu punctul 6.2.6.1.1. din prezentul regulament.

1.3.

Poziția „0”, care, în conformitate cu punctul 6.2.6.2.2. din prezentul regulament, trebuie să fie în „poziția de repaus”, nu trebuie să se găsească în mod necesar la capătul scalei.

1.4.

Marcajele aplicate pe comandă trebuie explicate în manualul de utilizare.

1.5.

Pentru identificarea comenzilor se pot utiliza numai următoarele simboluri:

Pot fi utilizate și simboluri care folosesc cinci linii în loc de patru.

ANEXA 9

Controlul conformității producției

1. ÎNCERCĂRI

1.1. Poziția lămpilor

Poziția lămpilor, astfel cum sunt definite la punctul 2.1.6. din prezentul regulament, în lățime, în înălțime și în lungime, se verifică în conformitate cu cerințele generale stabilite la punctele 2.10.2., 2.10.3, 2.10.4, 2.3.3. și 5.4. din prezentul regulament.

Valorile măsurate pentru distanțe trebuie să fie astfel încât să fie respectate specificațiile individuale aplicabile fiecărei lămpi.

1.2. Vizibilitatea lămpilor

1.2.1.

Unghiurile de vizibilitate geometrică trebuie verificate în conformitate cu punctul 2.10.7. din prezentul regulament.

Valorile măsurate pentru unghiuri trebuie să fie în așa fel încât să se îndeplinească specificațiile individuale aplicabile fiecărei lămpi, înțelegându-se că limitele unghiurilor pot avea o toleranță corespunzătoare variației de ±3o autorizate la punctul 5.3. pentru montarea dispozitivelor de semnalizare luminoasă.

1.2.2.

Vizibilitatea luminii roșii spre față și a luminii albe spre spate trebuie verificată în conformitate cu punctul 5.10. din prezentul regulament.

1.3. Alinierea farurilor de fază scurtă și a lămpilor de ceață față din clasa „F3” spre față

1.3.1. Înclinația descendentă inițială

Înclinația descendentă inițială a delimitării superioare a fazei scurte și a lămpilor de ceață față din clasa „F3” trebuie stabilită la valoarea cifrei indicate pe placă, astfel cum se prevede și se demonstrează în anexa 7.

Alternativ, producătorul trebuie să stabilească reglajul inițial la o valoare care diferă de cea a cifrei indicate pe placă dacă se poate demonstra că aceasta este reprezentativă pentru tipul omologat atunci când este încercat în conformitate cu procedurile prevăzute în anexa 6, în special punctul 4.1.

1.3.2. Variația înclinației în funcție de sarcină

Variația înclinației descendente a fazei scurte în funcție de stările de încărcare specificate la acest punct trebuie să rămână în intervalul:

0,2 % - 2,8 %	pentru o înălțime de montare a farurilor h < 0,8;
0,2 % - 2,8 %	pentru o înălțime de montare a farurilor 0,8 ≤ h ≤ 1,0 sau
0,7 % - 3,3 %	(în funcție de orientarea aleasă de producător în momentul omologării);
0,7 % - 3,3 %	pentru o înălțime de montare a farurilor 1,0 < h ≤ 1,2 m;
1,2 % - 3,8 %	pentru o înălțime de montare a farurilor h > 1,2 m.

În cazul unei lămpi de ceață față din clasa „F3” cu o sursă (surse) de lumină având un flux luminos normal total care depășește 2 000 de lumeni, variația înclinației descendente în funcție de stările de încărcare specificate în prezenta secțiune trebuie să rămână în intervalul:

0,7 % - 3,3 %	pentru o înălțime de montare a lămpilor de ceață față h ≤ 0,8;
1,2 % - 3,8 %	pentru o înălțime de montare a lămpilor de ceață față h > 0,8.

Stările de încărcare care trebuie utilizate sunt următoarele, în conformitate cu anexa 5 la prezentul regulament, pentru fiecare sistem reglat în consecință.

1.3.2.1.

Vehicule din categoria M1:

punctul 2.1.1.1.

punctul 2.1.1.6., ținând cont de

punctul 2.1.2.

1.3.2.2.

Vehicule din categoriile M2 și M3:

punctul 2.2.1.

punctul 2.2.2.

1.3.2.3.

Vehicule din categoria N cu suprafețe de încărcare:

punctul 2.3.1.1.

punctul 2.3.1.2.

1.3.2.4.

Vehicule din categoria N fără suprafețe de încărcare:

1.3.2.4.1.

Vehicule tractoare pentru semiremorci:

punctul 2.4.1.1.

punctul 2.4.1.2.

1.3.2.4.2.

Vehicule tractoare pentru remorci:

punctul 2.4.2.1.

punctul 2.4.2.2.

1.4. Conexiuni electrice și indicatori

Conexiunile electrice trebuie verificate prin activarea fiecărei lămpi alimentate de la sistemul electric al vehiculului.

Lămpile și indicatoarele funcționează în conformitate cu dispozițiile stabilite la punctele 5.11.-5.14. din prezentul regulamentul și cu specificațiile individuale aplicabile fiecărei lămpi.

1.5. Intensități luminoase

1.5.1. Faruri de fază lungă

Intensitatea maximă agregată a farurilor de fază lungă trebuie verificată prin procedura descrisă la punctul 6.1.9.2. din prezentul regulament. Valoarea obținută trebuie să fie în așa fel încât să se îndeplinească cerința de la punctul 6.1.9.1. din prezentul regulament.

1.6. Prezența, numărul, culoarea, dispunerea și, dacă este cazul, categoria lămpilor trebuie verificate prin inspectarea vizuală a lămpilor și a marcajelor acestora.

Acestea trebuie să fie în așa fel încât să se îndeplinească cerințele prevăzute la punctele 5.15. și 5.16., precum și în specificațiile individuale aplicabile fiecărei lămpi în parte.

ANEXA 10

Rezervat

ANEXA 11

Vizibilitatea marcajelor de vizibilitate către spate, către față și pe partea laterală a vehiculului

(A se vedea punctul 6.21.5. din prezentul regulament)

ANEXA 12

Tur de încercare

1. Specificații ale turului de încercare pentru comanda automată a farurilor de fază lungă

1.1.

Turul de încercare trebuie efectuat în condiții de claritate atmosferică (1) și cu farurile curate

1.2.

Ruta de încercare trebuie să cuprindă secțiuni de încercare în condiții de trafic, la o viteză corespunzătoare tipului de drum în cauză, conform descrierii din tabelul 1 de mai jos:

Tabelul 1

Încercare Secțiune	Condiții de trafic	Tip de drum
	Condiții de trafic	Zone urbane	Drum cu mai multe benzi, de exemplu autostradă	Șosea
	Viteză	50 ± 10 km/h	100 ± 20 km/h	80 ± 20 km/h
	Procentul mediu pe întreaga lungime a rutei de încercare	10 %	20 %	70 %
A	Un singur vehicul care circulă din sens opus sau un singur vehicul care circulă în față, cu o asemenea frecvență încât faza lungă să se aprindă și să se stingă.		X	X
B	Situații de trafic combinat cu vehicule care circulă din sens opus și vehicule care circulă în față, cu o asemenea frecvență încât faza lungă să se aprindă și să se stingă.		X	X
C	Manevre de depășire active și pasive, cu o asemenea frecvență încât faza lungă să se aprindă și să se stingă.		X	X
D	Bicicletă care circulă din sens opus, conform descrierii de la punctul 6.1.9.3.1.2.			X
E	Situații de trafic combinat cu vehicule care circulă din sens opus și vehicule care circulă în față	X

1.3.

Zonele urbane trebuie să cuprindă drumuri cu și fără iluminat stradal.

1.4.

Șoselele trebuie să cuprindă secțiuni cu două benzi și secțiuni cu patru sau mai multe benzi, precum și intersecții, dealuri și/sau drumuri în pantă, coborâri abrupte și drumuri sinuoase.

1.5.

Drumurile cu benzi multiple (de exemplu, autostrăzile) și șoselele trebuie să cuprindă secțiuni având părți drepte cu o lungime de peste 600 m. În plus, ele trebuie să cuprindă secțiuni având curbe la stânga și la dreapta.

1.6.

Trebuie de asemenea luate în considerare situațiile de trafic dens.

2. Specificații ale turului de încercare pentru farurile de fază lungă adaptive

2.1.

Turul de încercare trebuie efectuat în condiții de claritate atmosferică (2) și cu farurile curate.

2.2.

Ruta de încercare trebuie să cuprindă secțiuni de încercare în condiții de trafic, la o viteză corespunzătoare tipului de drum în cauză, conform descrierii din tabelul 2 de mai jos:

Tabelul 2

Secțiune de încercare	Condiții de trafic	Tip de drum
	Condiții de trafic	Zone urbane	Drum cu mai multe benzi, de exemplu autostradă	Șosea
	Viteză	50 ± 10 km/h	100 ± 20 km/h	80 ± 20 km/h
	Procentul mediu pe întreaga lungime a rutei de încercare	10 %	20 %	70 %
A	Un singur vehicul care circulă din sens opus sau un singur vehicul care circulă în față, cu o asemenea frecvență încât faza lungă adaptivă să reacționeze pentru a demonstra procesul de adaptare.		X	X
B	Situații de trafic combinat cu vehicule care circulă din sens opus și vehicule care circulă în față, cu o asemenea frecvență încât faza lungă adaptivă să reacționeze pentru a demonstra procesul de adaptare.		X	X
C	Manevre de depășire active și pasive, cu o asemenea frecvență încât faza lungă adaptivă să reacționeze pentru a demonstra procesul de adaptare.		X	X
D	Bicicletă care circulă din sens opus, conform descrierii de la punctul 6.22.9.3.1.2.			X
E	Situații de trafic combinat cu vehicule care circulă din sens opus și vehicule care circulă în față	X

2.3.

Zonele urbane trebuie să cuprindă drumuri cu și fără iluminat stradal.

2.4.

2.5.

Drumurile cu benzi multiple (de exemplu autostrăzile) și șoselele trebuie să cuprindă secțiuni având părți drepte cu o lungime de peste 600 m. În plus, ele trebuie să cuprindă secțiuni având curbe la stânga și la dreapta.

2.6.

Trebuie de asemenea luate în considerare situațiile de trafic dens.

2.7.

Pentru secțiunile de încercare A și B din tabelul de mai sus, inginerii care efectuează încercările trebuie să evalueze și să înregistreze gradul de acceptabilitate al performanței procesului de adaptare în raport cu participanții la trafic care circulă din sens opus și care circulă în față. Aceasta înseamnă că inginerii responsabili cu încercarea trebuie să fie așezați în vehiculul supus încercării și, în plus, să fie așezați în vehiculele care circulă din sens opus și în vehiculele care circulă în față.

(1) Vizibilitate bună (interval optic meteorologic MOR > 2 000 m, definit în conformitate cu Ghidul privind instrumentele și metodele de observație meteorologice (Guide to Meteorological Instruments and Methods of Observation) al OMM, ediția a șasea, ISBN: 92-63-16008-2, p. 1. 9. 1/ 1. 9. 11, Geneva 1996).

(2) Vizibilitate bună (interval optic meteorologic MOR > 2 000 m, definit în conformitate cu Ghidul privind instrumentele și metodele de observație meteorologice (Guide to Meteorological Instruments and Methods of Observation) al OMM, ediția a șasea, ISBN: 92-63-16008-2, p. 1. 9. 1/ 1. 9. 11, Geneva 1996).

ANEXA 13

Condiții de activare automată a farurilor de fază scurtă

Condiții de activare automată a farurilor de fază scurtă (1)
Lumina ambientală în exteriorul vehiculului (2)	Faruri de fază scurtă	Timp de răspuns
sub 1 000 lux	Aprindere	maximum 2 secunde
între 1 000 și 7 000 lux	la discreția producătorului	la discreția producătorului
peste 7 000 lux	Stingere	mai mult de 5 secunde, dar maximum 300 de secunde

(1) Conformitatea cu aceste condiții trebuie demonstrată de solicitant, prin simulare sau prin alte mijloace de verificare acceptate de autoritatea de omologare de tip.

(2) Iluminarea trebuie măsurată pe o suprafață orizontală, cu un senzor corectat în cosinus poziționat la aceeași înălțime cu poziția de montare a senzorului montat pe vehicul. Acest lucru poate fi demonstrat de producător printr-o documentație adecvată sau prin alte metode acceptate de autoritatea de omologare de tip.

ANEXA 14

Zona de observare către suprafața aparentă a lămpilor de manevră și de curtoazie

Zone de observare

Acest desen arată zona dintr-o parte, celelalte zone fiind reprezentate din față, din spate și din cealaltă parte a vehiculului

Limite ale zonelor

ANEXA 15

Sistemul gonio(foto)metric utilizat pentru măsurătorile fotometrice, astfel cum este definit la punctul 2.10.9. din prezentul regulament

30.9.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 347/123

Numai textele originale CEE-ONU au efect juridic în temeiul dreptului internațional public. Situația și data intrării în vigoare ale prezentului regulament trebuie verificate în cea mai recentă versiune a documentului de situație al CEE-ONU TRANS/WP.29/343, disponibilă la următoarea adresă: http://www.unece.org/trans/main/wp29/wp29wgs/wp29gen/wp29fdocstts.html

Regulamentul ONU nr. 148 – Dispoziții uniforme privind omologarea dispozitivelor (lămpilor) de semnalizare luminoasă ale autovehiculelor și remorcilor acestora [2021/1719]

Include întregul text valabil până la:

Suplimentul 3 la versiunea originală a regulamentului – Data intrării în vigoare: 30 septembrie 2021

Prezentul document este strict un instrument de documentare. Textele autentice și obligatorii din punct de vedere juridic sunt:

—	ECE/TRANS/WP.29/2018/157

—	ECE/TRANS/WP.29/2019/81

—	ECE/TRANS/WP.29/2020/32 și

—	ECE/TRANS/WP.29/2021/45

CUPRINS

REGULAMENT

Domeniul de aplicare

Definiții

Dispoziții administrative

Cerințe tehnice generale

Cerințe tehnice specifice

Dispoziții tranzitorii

ANEXE

Fișă de comunicare

Distribuția luminoasă spațială pe orizontală și pe verticală

Distribuțiile luminoase standard

Cerințe minime privind procedurile de control al conformității producției

Cerințe minime privind eșantionarea efectuată de către un inspector

Încercarea privind rezistența la căldură a lămpilor de ceață spate și a lămpilor cu lumină de zi

Dispunerea mărcilor de omologare

INTRODUCERE

Prezentul regulament grupează dispozițiile din Regulamentele ONU individuale nr. 4, 6, 7, 23, 38, 50, 77, 87 și 91 într-un singur regulament și reprezintă rezultatul deciziei adoptate de Forumul mondial pentru armonizarea regulamentelor privind vehiculele (WP.29), pe baza propunerii inițiale depuse de Uniunea Europeană și Japonia, de simplificare a regulamentelor privind dispozitivele de iluminat și de semnalizare luminoasă.

Prezentul regulament urmărește să sporească clarificarea, consolidarea și simplificarea cerințelor din Regulamentele ONU nr. 4, 6, 7, 23, 38, 50, 77, 87 și 91 și să pregătească viitoarea tranziție către cerințele privind performanța, prin reducerea numărului de regulamente în urma unui exercițiu de editare, fără a modifica niciuna dintre cerințele tehnice detaliate deja în vigoare până la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

Cu toate că prezentul regulament se îndepărtează de abordarea tradițională în cadrul căreia exista un regulament separat pentru fiecare tip de lampă, prin gruparea tuturor tipurilor de lămpi de semnalizare luminoasă într-un singur regulament, prezentul regulament simplificat conține toate dispozițiile și respectă structura existentă a seriilor de amendamente, precum și a dispozițiilor tranzitorii și a completărilor acestora. Dispozițiile tranzitorii asociate unei noi serii de amendamente la prezentul regulament vor fi specificate pentru fiecare dispozitiv în parte, după caz; prezentul regulament include, de asemenea, o listă a dispozitivelor și a indicatorilor seriilor de amendamente aplicabile acestora.

Se preconizează că toate părțile contractante la Acordul din 1958 vor adopta prezentul regulament și vor furniza explicații detaliate în cazul în care nu sunt în măsură să adopte dispozițiile referitoare la anumite lămpi. Respectivele decizii vor fi introduse în documentul ECE/TRANS/WP.29/343 în care se specifică situația regulamentelor anexate și a amendamentelor.

În ceea ce privește cerințele privind mărcile de omologare, prezentul regulament include cerințele referitoare la utilizarea „identificatorului unic” care permite accesul la o bază de date securizată pe internet creată de CEE-ONU (în conformitate cu anexa 5 la Acordul din 1958), în care sunt înregistrate toate documentele de omologare de tip. Atunci când se utilizează „identificatorul unic” nu este obligatorie aplicarea pe lămpi a mărcilor de omologare de tip convenționale (marca E). În cazul în care utilizarea „identificatorului unic” nu este posibilă din motive tehnice (de exemplu, dacă accesul la baza de date de pe internet a CEE-ONU nu poate fi obținut sau dacă baza de date nu este operațională), este obligatorie utilizarea mărcilor de omologare de tip convenționale până în momentul în care este posibilă utilizarea „identificatorului unic”.

1. DOMENIUL DE APLICARE

Prezentul regulament se aplică următoarelor tipuri de lămpi:

Lămpi de iluminare a plăcii de înmatriculare spate

Lămpi indicatoare de direcție

Lămpi de poziție

Lămpi de stop

Lămpi de gabarit

Lămpi de mers înapoi

Lămpi de manevră

Lămpi de ceață spate

Lămpi de staționare

Lămpi cu lumină de zi

Lămpi de poziție laterale

2. DEFINIȚII

În sensul prezentului regulament:

2.1.

Cu excepția cazului în care se specifică altfel în prezentul regulament sau în Regulamentele ONU nr. 53, 74 și 86 relevante privind instalarea, se aplică toate definițiile incluse în cea mai recentă serie de amendamente la Regulamentul ONU nr. 48 în vigoare la data depunerii cererii pentru omologarea de tip.

2.2.

„Lămpi de diferite tipuri” înseamnă lămpi care se diferențiază între ele în aspecte esențiale precum:

(a)

denumirea sau marca comercială:

(i)	lămpile care poartă aceeași denumire sau marcă comercială, dar sunt fabricate de producători diferiți, sunt considerate a fi de tipuri diferite;

(ii)	lămpile produse de către același producător și care diferă doar prin denumirea sau marca comercială sunt considerate ca aparținând aceluiași tip.

(b)	caracteristicile sistemului optic (niveluri de intensitate, unghiuri de distribuție a luminii, includerea sau eliminarea componentelor care pot modifica efectele optice prin reflecție, refracție, absorbție și/sau deformare în timpul funcționării etc.);

(c)	categoria sau categoriile de sursă (surse) de lumină utilizată (utilizate) și/sau codul (codurile) de identificare specific(e) al(e) modulelor de surse de lumină;

(d)	categoria lămpii, după caz;

(e)	variatorul de intensitate, după caz;

(f)	activarea secvențială a surselor de lumină, după caz.

Cu toate acestea, lămpile indicatoare de direcție care pot fi activate în diferite moduri (secvențiale sau nu) fără nicio modificare a caracteristicilor optice ale lămpii nu reprezintă „lămpi indicatoare de direcție de diferite tipuri”.

Schimbarea culorii sursei de lumină sau a culorii oricărui filtru nu constituie o modificare a tipului.

Utilizarea unei (unor) surse de lumină de înlocuire cu LED nu constituie o modificare a tipului. Cu toate acestea, se aplică dispozițiile de la punctul 4.7.7.

3. DISPOZIȚII ADMINISTRATIVE

3.1. Cererea de omologare

3.1.1.

Cererea de omologare de tip este prezentată de către deținătorul denumirii sau al mărcii comerciale sau de către reprezentantul autorizat în mod corespunzător al acestuia.

3.1.2.

Aceasta trebuie să fie însoțită de:

3.1.2.1.

Desene, suficient de detaliate pentru a permite identificarea tipului și, dacă este cazul, a categoriei lămpii și în care să se indice:

(a)	poziția (pozițiile) geometrică (geometrice) în care poate fi montată lampa pe vehicul (și, dacă este cazul, pentru lămpile de stop din categoria S3 sau S4, luneta);

(b)	axa de observație care trebuie considerată la încercări drept axă de referință (unghi orizontal H = 0°, unghi vertical V = 0°) și punctul care trebuie considerat drept centru de referință în cadrul acestor încercări;

(c)	limita suprafeței aparente a funcției (funcțiilor);

(d)	poziția și amplasarea prevăzute pentru marca de omologare în conformitate cu punctul 3.3.2. sau pentru „identificatorul unic”.

(e)	în cazul unui modul (unor module) cu diode luminescente (LED-uri), de asemenea, spațiul rezervat codului (codurilor) specific(e) de identificare a modulului (modulelor);

(f)	în cazul unui sistem de lămpi interdependente, lampa interdependentă sau combinația de lămpi interdependente care îndeplinesc cerințele relevante.

3.1.2.2.

O descriere tehnică succintă în care să se precizeze, în special, cu excepția cazului dispozitivelor cu surse de lumină neînlocuibile:

(a)	categoria sau categoriile de surse de lumină cu filament recomandate; această categorie de surse de lumină cu filament trebuie să fie una dintre categoriile incluse în Regulamentul nr. 37;

(b)	categoria sau categoriile de surse de lumină LED prevăzută (prevăzute); această categorie de sursă de lumină cu LED este una dintre categoriile incluse în Regulamentul nr. 128;

(c)	codul specific de identificare a modulului de sursă de lumină;

(d)	în cazul în care lampa trebuie să fie omologată, la discreția solicitantului, inclusiv cu sursa (sursele) de lumină de înlocuire cu LED în conformitate cu Regulamentul nr. 128, această cerință trebuie specificată în descriere;

(e)	în cazul unei lămpi de stop din categoria S3 sau S4 care este destinată a fi montată în interiorul vehiculului, descrierea tehnică trebuie să conțină specificațiile proprietăților optice (transmiterea, culoarea, înclinarea etc.) ale lunetei (lunetelor).

3.1.2.3.

Cu toate acestea, în cazul unui tip de lampă care se diferențiază numai prin denumirea sau marca comercială de un tip deja omologat, este suficient ca cererea să fie însoțită de:

3.1.2.3.1.

O declarație a producătorului lămpii prin care se atestă faptul că tipul trimis este identic (cu excepția denumirii sau a mărcii comerciale) cu un tip fabricat de același producător și omologat deja, acesta din urmă fiind identificat prin numărul de omologare;

3.1.2.3.2.

Două eșantioane purtând noua denumire sau marcă comercială ori documentația echivalentă;

3.1.2.4.

În cazul unei lămpi cu intensitate variabilă, o descriere succintă a variatorului de intensitate, o schemă și precizarea caracteristicilor sistemului care asigură cele două niveluri de intensitate;

3.1.2.5.

În cazul unei surse (unor surse) de lumină cu filament neînlocuibilă (neînlocuibile) sau al unui modul (unor module) de surse de lumină cu filament neînlocuibile, dacă este cazul, documentele prevăzute la punctul 3.5.3;

3.1.2.6.

În descriere se poate specifica, la discreția solicitantului, dacă lampa poate fi instalată pe vehicul cu înclinații diferite ale axei de referință față de planele de referință ale vehiculului și față de sol sau se poate roti în jurul axei sale de referință; aceste condiții diferite de instalare trebuie să fie indicate în fișa de comunicare.

3.1.2.7.

În cazul în care nu se specifică altfel pentru lampa vizată, următoarele eșantioane:

(a)

două eșantioane complete ale lămpii.

În cazul în care cererea este depusă pentru omologarea unor lămpi care nu sunt identice, dar simetrice și concepute pentru a fi montate pe partea dreaptă, respectiv, pe partea stângă a vehiculului, cele două eșantioane pot fi identice și concepute pentru a fi montate numai pe partea dreaptă sau numai pe partea stângă a vehiculului;

(b)	în cazul unei lămpi cu intensitate variabilă, un eșantion al variatorului de intensitate sau al unui generator care produce unul sau mai multe semnale similare.

3.1.2.8.

În cazul unei lămpi de stop din categoria S3 sau S4 destinată a fi montată în interiorul vehiculului, una sau mai multe plăci eșantion (în cazul în care există mai multe posibilități) cu proprietăți optice echivalente corespunzătoare celor ale lunetei (lunetelor) vehiculului.

3.2. Omologare

3.2.1.

Este necesară o omologare separată pentru fiecare lampă enumerată la punctul 1.

3.2.2.

Atunci când două sau mai multe lămpi fac parte din același ansamblu de lămpi grupate, combinate sau încorporate reciproc, omologarea se acordă numai în cazul în care fiecare dintre aceste lămpi îndeplinește dispozițiile din prezentul regulament sau din alt regulament. Lămpile care nu îndeplinesc dispozițiile din oricare dintre aceste regulamente nu vor putea face parte dintr-un asemenea ansamblu de lămpi grupate, combinate sau încorporate reciproc.

3.2.3.

În cazul în care tipul de lampă (lămpi) prezentat pentru omologare în conformitate cu punctul 3.1. îndeplinește cerințele prezentului regulament, se acordă omologarea. Toate dispozitivele unui sistem de lămpi interdependente trebuie supuse omologării de către același solicitant.

3.2.3.1.

Notificarea omologării, a extensiei sau a refuzului omologării sau încetarea definitivă a producției unui tip de lampă în temeiul prezentului regulament trebuie comunicată părților contractante la Acordul din 1958 care aplică prezentul regulament, prin intermediului unei fișe conforme cu modelul din anexa 1.

3.2.3.2.

Fiecărui tip de lampă omologat i se atribuie un număr de omologare; acesta trebuie indicat, pentru fiecare lampă, în fișa de comunicare din anexa 1.

O parte contractantă poate atribui același număr de omologare dispozitivelor sau sistemelor de semnalizare luminoasă care includ mai multe lămpi, însă nu poate atribui același număr de omologare unui alt tip de lampă cu aceeași funcție.

3.2.4.

Simbolurile de identificare a lămpii (funcției) de semnalizare luminoasă pentru care a fost acordată omologarea de tip

Tabelul 1

Lista simbolurilor

(lista completă este disponibilă în anexa 1 „Fișă de comunicare”)

Lampă (funcție)	Simbol	Punct
Lampă cu lumină de zi	RL	5.4.
Lampă indicatoare de direcție față care trebuie instalată la o distanță de minimum 20 mm de farul pentru lumina de întâlnire sau de lampa de ceață față	1a	5.6.
Lampă indicatoare de direcție față care trebuie instalată la orice distanță de farul pentru lumina de întâlnire sau de lampa de ceață față	1b	5.6.
Lampă indicatoare de direcție față care trebuie instalată la o distanță de minimum 40 mm de farul pentru lumina de întâlnire sau de lampa de ceață față	1.	5.6.
Indicatoarele de direcție față pentru vehicul din categoria L care trebuie utilizate la o distanță de minimum 75 mm de farul pentru lumina de întâlnire	11.	5.6.
Indicatoarele de direcție față pentru vehicule din categoria L care trebuie utilizate la o distanță de minimum 40 mm de farul cu lumină de întâlnire.	11a	5.6.
Indicatoarele de direcție față pentru vehicule din categoria L care trebuie utilizate la o distanță de minimum 20 mm de farul cu lumină de întâlnire.	11b	5.6.
Indicatoare de direcție față pentru un vehicul din categoria L care pot fi utilizate la orice distanță de farul cu lumină de întâlnire	11c	5.6.
Lampă de gabarit față	AM	5.1.
Lampă de poziție față pentru vehicul din categoria L	MA	5.1.
Lampă de poziție față	A	5.1.
Lampă de manevră	ML	5.10.
Lampă de staționare (orientată spre față și spre spate)	77R	5.3.
Lampă indicatoare de direcție spate (intensitate constantă)	2a	5.6.
Lampă indicatoare de direcție spate (intensitate variabilă)	2b	5.6.
Lampă indicatoare de direcție spate pentru vehicule din categoria L	12	5.6.
Lampă de gabarit spate (intensitate constantă)	RM1	5.2.
Lampă de gabarit spate (intensitate variabilă)	RM2	5.2.
Lampă de ceață spate (intensitate constantă)	F1	5.9.
Lampă de ceață spate (intensitate variabilă)	F2	5.9.
Lampă de poziție spate pentru un vehicul din categoria L	MR	5.2.
Lampă de poziție spate (intensitate constantă)	R1	5.2.
Lampă de poziție spate (intensitate variabilă)	R2	5.2.
Lampă de iluminare a plăcii de înmatriculare spate	L	5.11.
Lampă de iluminare a plăcii de înmatriculare spate pentru vehicule din categoria L	LM1	5.11.
Lampă de mers înapoi (notă: literele A și R pot fi combinate)	AR	5.8.
Lampă indicatoare de direcție laterală pentru vehicule din categoria M1 și vehicule din categoriile N1, M2 și M3 cu o lungime de până la 6 000 mm	5	5.6.
Lampă indicatoare de direcție laterală pentru vehicule din categoriile N2 și N3 și pentru vehicule din categoriile N1, M2 și M3 cu o lungime mai mare de 6 000 mm	6	5.6.
Lampă de poziție laterală pentru toate categoriile de vehicule	SM1	5.7.
Lampă de poziție laterală pentru vehicule din categoria M1	SM2	5.7.
Lampă de stop (montată în centru în partea superioară) (intensitate constantă)	S3	5.5.
Lampă de stop (montată în centru în partea superioară) (intensitate variabilă)	S4	5.5.
Lampă de stop pentru vehicule din categoria L	MS	5.5.
Lampă de stop (intensitate constantă)	S1	5.5.
Lampă de stop (intensitate variabilă)	S2	5.5.

Valoarea minimă pentru „a” din partea 1 din anexa 7 este de 5 mm.

3.2.5.

Indicatorii corespunzători seriei de amendamente aplicabile pentru fiecare dispozitiv sunt următorii (a se vedea, de asemenea, punctul 6.1.1):

Tabelul 2

Seria de amendamente și indicatorii seriilor de amendamente

Seria de amendamente la regulamentul	00
Funcție (lampă)	Indicatorul seriei de amendamente pentru funcția (lampa) în cauză
Lampă cu lumină de zi	0
Lampă indicatoare de direcție față	0
Lampă indicatoare de direcție față (vehicul din categoria L)	0
Lampă de gabarit față	0
Lampă de poziție față	0
Lampă de poziție față (vehicul din categoria L)	0
Lampă de manevră	0
Lampă de staționare	0
Lampă indicatoare de direcție spate	0
Lampă indicatoare de direcție spate (vehicul din categoria L)	0
Lampă de gabarit spate	0
Lampă de ceață spate	0
Lampă de poziție spate	0
Lampă de poziție spate (vehicul din categoria L)	0
Lampă de iluminare a plăcii de înmatriculare spate	0
Lampă de iluminare a plăcii de înmatriculare spate (vehicul din categoria L)	0
Lampă de mers înapoi	0
Lampă indicatoare de direcție laterală	0
Lampă de poziție laterală	0
Lampă de stop	0
Lampă de stop (vehicul din categoria L)	0
Lampă de stop (montată în centru în partea superioară)	0

3.3. Marca de omologare

3.3.1. Dispoziții generale

3.3.1.1.

Fiecare dispozitiv aparținând unui tip omologat trebuie să includă un spațiu de dimensiuni suficiente pentru înscrierea identificatorului unic (UI), astfel cum se specifică în Acordul din 1958, și a altor mărci, astfel cum sunt definite la punctele 3.3.4.2.-3.3.4.6. sau, dacă nu este posibil din punct de vedere tehnic, a mărcii de omologare cu simbolurile suplimentare și a altor mărci, astfel cum sunt definite la punctele 3.3.4.2.-3.3.4.6.

3.3.1.2.

Exemple de dispunere a mărcilor sunt incluse în anexa 7.

3.3.2. Marca de omologare este compusă din:

3.3.2.1.

un cerc în interiorul căruia se află litera „E” urmată de numărul distinctiv al țării care a acordat omologarea;

3.3.2.2.

numărul de omologare în conformitate cu punctul 3.2.3.2;

3.3.2.3.

simbolurile de identificare a lămpilor de semnalizare luminoasă în conformitate cu punctul 3.2.4;

3.3.2.4.

numărul prezentului regulament urmat de litera „R” și de cele două cifre care indică seria de amendamente în vigoare la data acordării omologării;

3.3.2.5.

simbolul sau simbolurile suplimentare următoare:

3.3.2.5.1.

pe lămpile care nu pot fi montate pe oricare dintre părțile laterale ale vehiculului, o săgeată orizontală care indică poziția în care urmează să fie montată lampa;

3.3.2.5.1.1.

Săgeata este orientată către exteriorul vehiculului în cazul:

(a)	lămpilor indicatoare de direcție din categoriile 1, 1a, 1b, 2a, 2b, 11, 11a, 11b, 11c și 12;

(b)	lămpilor de poziție față sau spate, al lămpilor de gabarit față sau spate;

(c)	lămpilor de mers înapoi în cazul unei distribuții luminoase reduse a celor două lămpi de mers înapoi.

3.3.2.5.1.2.

În cazul lămpilor indicatoare de direcție din categoriile 5 și 6 și al lămpilor de staționare combinate, săgeata este orientată către partea frontală a vehiculului

3.3.2.5.1.3.

În cazul lămpilor indicatoare de direcție din categoria 6, se aplică pe lampă litera „R” sau „L”, care indică partea dreaptă sau partea stângă a vehiculului.

3.3.2.5.2.

dacă este cazul, în partea dreaptă a simbolului menționat la punctul 3.2.4:

(a)	litera suplimentară „D”, în cazul lămpilor care pot fi utilizate ca parte a unui ansamblu de două lămpi interdependente;

(b)	litera suplimentară „Y”, în cazul lămpilor care sunt utilizate ca parte a unui sistem de lămpi interdependente.

3.3.2.5.3.

pe lămpile cu o distribuție luminoasă redusă (a se vedea punctul 1.3 din anexa 3), o săgeată verticală care pornește de la un segment orizontal și este orientată în jos;

3.3.2.5.4.

numărul de omologare este amplasat lângă cercul specificat la punctul 3.3.2.1;

3.3.3. Marca de omologare poate fi înlocuită cu identificatorul unic (UI), dacă este cazul. Identificatorul unic trebuie să aibă același format ca cel indicat în exemplul de mai jos:

a ≥ 8 mm

Identificatorul unic de mai sus aplicat pe lampă indică faptul că tipul vizat a fost omologat și că informațiile relevante referitoare la omologarea de tip pot fi accesate pe internet în baza de date securizată a ONU, utilizând nr. 270650 ca identificator unic.

3.3.4. Cerințe privind marcarea

Lămpile prezentate pentru omologare trebuie:

3.3.4.1.

să prezinte un spațiu suficient de mare pentru înscrierea mărcii de omologare sau a identificatorului unic;

3.3.4.1.1.

În orice caz, marca de omologare sau identificatorul unic, precum și categoria sau categoriile de surse de lumină de înlocuire cu LED recomandate, dacă este cazul, trebuie să fie vizibile atunci când lampa este montată pe vehicul sau când o parte mobilă, cum ar fi capota sau capota portbagajului sau o portieră este deschisă.

3.3.4.1.2.

Marca de omologare poate fi amplasată pe partea interioară sau exterioară (transparentă sau nu) a lămpii, care nu poate fi separată de partea sa transparentă care emite lumină.

3.3.4.2.

să poarte denumirea sau marca comercială a solicitantului; marcajul respectiv trebuie să fie perfect lizibil și să nu poată fi șters;

3.3.4.3.

cu excepția lămpilor cu surse de lumină neînlocuibile, să conțină marcaje perfect lizibile și care să nu poată fi șterse, indicând:

(a)	categoria sau categoriile de surse de lumină recomandate; în cazul în care lampa a fost omologată pentru sursa (sursele) de lumină de înlocuire cu LED, inclusiv categoria sau categoriile de surse de lumină de înlocuire cu LED și/sau

(b)	codul specific de identificare a modulului de surse de lumină;

3.3.4.4.

în cazul unor lămpi cu:

(a)	mecanism de reglare electronică a sursei de lumină sau

(b)	cu un variator de intensitate luminoasă și/sau

(c)	cu mod de operare secundar și/sau

(d)	cu surse de lumină neînlocuibile și/sau

(e)	cu modul (module) de surse de lumină;

să poarte marcajul pentru tensiunea nominală sau pentru intervalul de tensiune;

3.3.4.5.

în cazul lămpilor cu modul(e) de surse de lumină, modul (modulele) de surse de lumină trebuie să fie marcat(e) cu:

(a)	denumirea sau marca comercială a solicitantului;

(b)

codul specific de identificare al modulului; Codul specific de identificare trebuie să includă literele de început „MD” pentru „MODUL”, urmate de marca de omologare, fără cerc, astfel cum se specifică la punctul 3.3.2, sau de identificatorul unic, fără cercul trunchiat, astfel cum se specifică la punctul 3.3.3.

În cazul în care se utilizează mai multe module de surse de lumină diferite, urmate de simboluri sau caractere suplimentare;

Marca de omologare sau identificatorul unic nu trebuie să fie identic(ă) cu cea aplicată (cel aplicat) pe lampa în care este utilizat modulul, însă ambele marcaje trebuie să provină de la același solicitant;

(c)	tensiunea nominală sau intervalul de tensiune;

3.3.4.6.

un mecanism de reglare electronică a sursei de lumină sau un variator de intensitate luminoasă care constituie o parte a lămpii, dar nu este inclus în corpul acesteia, trebuie să poarte denumirea producătorului și numărul de identificare al acestuia;

3.3.4.7.

marcajele prevăzute la punctele 3.3.4.2.-3.3.4.6 trebuie aplicate pe lampă astfel încât să nu poată fi șterse și să fie perfect lizibile, însă nu trebuie să îndeplinească cerințele specificate la 3.3.4.1.1.

3.3.5. Lămpi grupate, combinate sau încorporate reciproc

3.3.5.1.

În cazul lămpilor grupate, combinate sau încorporate reciproc care respectă cerințele prevăzute în mai multe regulamente ale ONU, se poate aplica o marcă de omologare unică sau un identificator unic. Marca de omologare este alcătuită dintr-un cerc în interiorul căruia se plasează litera „E” urmată de numărul distinctiv al țării care acordă omologarea și un număr de omologare. Această marcă de omologare sau acest identificator unic poate fi plasat(ă) în orice loc pe lămpile grupate, combinate sau încorporate reciproc, cu condiția:

3.3.5.1.1.

să fie vizibil(ă) după montarea lămpilor;

3.3.5.1.2.

ca nicio componentă care transmite lumină aparținând lămpilor grupate, combinate sau încorporate reciproc să nu poată fi îndepărtată fără a antrena, în același timp, îndepărtarea mărcii de omologare.

3.3.5.2.

Dimensiunile elementelor unei mărci de omologare unice nu trebuie să fie mai mici decât dimensiunea minimă prevăzută pentru cea mai mică dintre mărcile individuale în baza căreia s-a acordat omologarea.

3.3.5.3.

Anexa 7 oferă exemple de mărci de omologare pentru lămpi grupate, combinate sau încorporate reciproc cu toate simbolurile suplimentare menționate anterior.

3.3.5.4.

În cazul lămpilor încorporate reciproc cu alte lămpi al căror dispersor poate fi utilizat și pentru alte tipuri de dispozitive se aplică dispozițiile prevăzute la punctul 3.3.5.

3.4. Modificarea unui tip de lampă pentru autovehicule și remorcile acestora și extinderea omologării

3.4.1.

Orice modificare a unui tip de lampă este notificată autorității de omologare de tip care a acordat omologarea pentru respectivul tip de lampă. În acest caz, autoritatea poate:

3.4.1.1.

să considere că modificările aduse nu sunt susceptibile să aibă un efect nefavorabil considerabil și că, în orice caz, lampa respectă în continuare cerințele sau

3.4.1.2.

să solicite un raport de încercare suplimentar de la serviciul tehnic responsabil pentru efectuarea încercărilor.

3.4.2.

Confirmarea sau respingerea omologării, cu specificația modificărilor, trebuie să fie comunicată părților contractante la Acordul din 1958 care aplică prezentul regulament, prin procedura menționată la punctul 3.2.3.1.

3.4.3.

Autoritatea de omologare de tip care emite extinderea omologării atribuie un număr de serie pentru o astfel de extindere și informează în acest sens celelalte părți contractante la Acordul din 1958 care aplică regulamentul ONU în temeiul căruia a fost acordată omologarea, prin intermediul unei fișe de comunicare conforme cu modelul din anexa 1.

3.5. Conformitatea producției

Procedurile privind conformitatea producției sunt conforme cu cele prevăzute în anexa 1 la Acordul din 1958 (E/ECE/TRANS/505/Rev.3), ținând seama de următoarele cerințe:

3.5.1.

lămpile trebuie să fie fabricate astfel încât să fie conforme cu tipul omologat în temeiul prezentului regulament. Respectarea cerințelor prevăzute la punctele 4 și 5 se verifică după cum urmează:

3.5.1.1.

trebuie îndeplinite cerințele minime privind procedurile de control al conformității producției prevăzute în anexa 4;

3.5.1.1.1

În cazul unei lămpi cu lumină de zi a cărei intensitate luminoasă maximă nu depășește 700 cd, astfel cum se specifică în anexa 1, trebuie aplicată o intensitate luminoasă maximă de 700 cd pentru procedurile privind conformitatea producției specificate în anexa 4.

3.5.1.2.

trebuie îndeplinite cerințele minime privind eșantionarea efectuată de un inspector prevăzute în anexa 5;

3.5.2.

autoritatea care a acordat omologarea de tip poate verifica în orice moment metodele de control al conformității aplicate în fiecare unitate de producție. Frecvența normală a acestor verificări este o dată la doi ani.

3.5.3.

În cazul uneia sau al mai multor surse de lumină cu filament neînlocuibile sau al unuia sau al mai multor module prevăzute cu o sursă (surse) de lumină cu filament neînlocuibilă (neînlocuibile), solicitantul anexează la documentația de omologare de tip un raport, într-un format acceptabil pentru autoritatea responsabilă pentru omologarea de tip, care să demonstreze conformitatea respectivelor surse de lumină cu filament neînlocuibile cu cerințele specificate la punctul 4.11 din standardul IEC 60809, ediția 3.

3.5.4.

Încercările efectuate pe sursele de lumină de înlocuire cu LED sunt exceptate de la procedurile de control al conformității producției.

3.6. Sancțiuni în cazul neconformității producției

3.6.1.

Omologarea acordată poate fi retrasă dacă nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute în prezentul regulament.

3.6.2.

În cazul în care o parte contractantă la Acordul din 1958 care aplică prezentul regulament retrage o omologare acordată anterior, aceasta trebuie să notifice imediat celelalte părți contractante care aplică prezentul regulament prin intermediul unei fișe de comunicare conforme cu modelul prezentat în anexa 1.

3.7. Încetarea definitivă a producției

În cazul în care titularul omologării încetează definitiv producția unei lămpi omologate în temeiul prezentului regulament, acesta trebuie să informeze în acest sens autoritatea care a acordat omologarea. După primirea comunicării relevante, autoritatea respectivă trebuie să informeze părțile contractante la Acordul din 1958 care aplică prezentul regulament prin intermediul unei fișe de comunicare conforme cu modelul prezentat în anexa 1.

3.8. Denumirile și adresele serviciilor tehnice responsabile cu efectuarea încercărilor de omologare, precum și ale autorităților de omologare de tip

Părțile contractante la Acordul din 1958 care aplică regulamentul trebuie să comunice Secretariatului General al Organizației Națiunilor Unite denumirile și adresele serviciilor tehnice responsabile cu efectuarea încercărilor de omologare și pe cele ale autorităților de omologare de tip care acordă omologarea și cărora trebuie să le fie trimise documentele emise în alte țări care atestă acordarea, extinderea, refuzul sau retragerea omologării sau încetarea definitivă a producției.

3.9. Observații privind culorile și dispozitivele speciale în cazul lămpilor de gabarit și al lămpilor de staționare

Părțile contractante la Acordul din 1958 la care este anexat prezentul regulament nu sunt oprite prin articolul 3 din respectivul acord să interzică, pentru lămpile montate pe vehiculele înmatriculate de acestea, anumite culori care fac obiectul unor dispoziții incluse în prezentul regulament, sau să interzică, pentru toate categoriile sau pentru anumite categorii de vehicule înmatriculate de acestea, lămpi de stop care produc numai intensitate luminoasă constantă.

4. CERINȚE TEHNICE GENERALE

Fiecare lampă pentru care se solicită omologarea trebuie să fie în conformitate cu cerințele prevăzute la punctele 4 și 5.

4.1.

Cerințele cuprinse în secțiunile 5 „Specificații generale” și 6 „Specificații individuale” (și în anexele la care se face trimitere în secțiunile respective) ale Regulamentelor nr. 48, 53, 74 sau 86 ale ONU, precum și în seria de amendamente în vigoare în momentul depunerii cererii de omologare de tip a lămpii, se aplică prezentului regulament.

Se aplică cerințele relevante pentru fiecare lampă și pentru categoria (categoriile) de vehicul pe care este prevăzută a fi montată lampa în cazul în care este posibilă verificarea acesteia la momentul omologării de tip a lămpii.

4.2.

Lămpile trebuie concepute și construite astfel încât, în condiții normale de utilizare și fără a lua în calcul vibrațiile la care pot fi supuse în timpul utilizării, buna lor funcționare să fie garantată și caracteristicile lor prevăzute în prezentul regulament să rămână neschimbate.

4.3.

Surse de lumină:

4.3.1.

în cazul sursei (surselor) de lumină înlocuibile:

4.3.1.1.

Lampa trebuie să fie echipată doar cu sursa (sursele) de lumină omologată (omologate) în conformitate cu Regulamentul nr. 37 al ONU și/sau cu Regulamentul nr. 128 al ONU, cu condiția ca Regulamentul nr. 37 al ONU și seria de amendamente ale acestuia în vigoare la data depunerii cererii pentru omologarea de tip sau Regulamentul nr. 128 al ONU și seria de amendamente ale acestuia în vigoare la data depunerii cererii pentru omologarea de tip să nu prevadă nicio restricție în privința utilizării.

4.3.1.2.

În cazul unor restricții privind utilizarea unei categorii (unor categorii) sau a unui tip (unor tipuri) de surse de lumină în lămpile de pe vehicule în uz și echipate inițial cu astfel de lămpi, solicitantul omologării de tip a lămpii trebuie să declare că lampa este destinată a fi montată exclusiv pe respectivele vehicule; această declarație trebuie inclusă în fișa de comunicare prevăzută în anexa 1.

4.3.1.3.

Lampa trebuie concepută astfel încât sursa (sursele) de lumină să nu poată fi montată (montate) în nicio altă poziție decât cea corectă.

4.3.1.4.

Suportul sursei (surselor) de lumină trebuie să fie în conformitate cu caracteristicile specificate în Publicația nr. 60061 a IEC. Se aplică fișa de date a suportului relevantă pentru categoria de surse de lumină specificată.

În mod alternativ, în cazul în care este prevăzută și o categorie de surse de lumină de înlocuire cu LED, se aplică fișa de date a suportului relevantă pentru categoria de surse de lumină de înlocuire cu LED.

4.3.2.

În cazul modulelor de sursă de lumină, trebuie verificate următoarele:

4.3.2.1.

Modulul (modulele) de sursă de lumină trebuie să fie conceput(e) astfel încât:

(a)	fiecare modul de sursă de lumină să poată fi montat exclusiv în poziția desemnată și corectă și să poată fi îndepărtat numai prin utilizarea unui instrument (a mai multor instrumente);

(b)	în cazul în care în carcasa unei lămpi se află mai mult de un modul de sursă de lumină, modulele de sursă de lumină cu caracteristici diferite să nu poată fi schimbate între ele în interiorul aceleiași carcase a lămpii.

4.3.2.2.

Modulul (modulele) de sursă de lumină trebuie să fie imposibil de falsificat.

4.3.2.3.

Un modul de sursă de lumină trebuie proiectat astfel încât, indiferent de utilizarea unuia sau a mai multor instrumente, acesta să nu poată fi schimbat în mod mecanic cu nicio altă sursă de lumină înlocuibilă omologată.

4.3.2.4.

În cazul uneia sau al mai multor surse de lumină cu filament neînlocuibile sau al unuia sau al mai multor module prevăzute cu surse de lumină cu filament neînlocuibile, solicitantul trebuie să anexeze la documentația de omologare de tip un raport, într-un format acceptabil pentru autoritatea responsabilă cu omologarea de tip, care să demonstreze conformitatea respectivei (respectivelor) surse de lumină cu filament neînlocuibile cu cerințele specificate la punctul 4.11 din standardul IEC 60809, ediția 3.

4.4. Lămpi independente și interdependente

4.4.1.

Un ansamblu de două lămpi independente care trebuie să fie omologat de tip ca lampă marcată cu „D” poate fi utilizat ca lampă de poziție față și spate, cu excepția categoriilor MA și MR, ca lampă de stop, cu excepția categoriei MS, ca lampă de gabarit față și spate și ca lampă indicatoare de direcție, cu excepția categoriilor 11, 11a, 11b, 11c și 12.

4.4.2.

Un sistem de lămpi interdependente care trebuie să fie omologat de tip ca lampă marcată cu „Y” poate fi utilizat ca lampă de poziție față și spate, ca lampă de stop, ca lampă de gabarit față și spate, ca lampă cu lumină de zi și ca lampă indicatoare de direcție din categoriile 1, 1a, 1b, 2a, 2b.

4.5. Lămpi independente sau grupate, combinate sau încorporate reciproc

4.5.1.

Lămpile omologate ca lămpi de poziție față sau spate se consideră a fi omologate și ca lămpi de gabarit.

4.5.2.

Lămpile de poziție față și spate grupate, combinate sau încorporate reciproc pot fi, de asemenea, utilizate ca lămpi de gabarit.

4.5.3.

Sunt permise lămpile de poziție sau lămpile cu lumină de zi, încorporate reciproc cu altă funcție, care folosesc o sursă de lumină comună și sunt destinate să funcționeze permanent cu un sistem suplimentar de reglare a intensității luminii emise.

4.5.4.

Cu toate acestea, în cazul lămpii de poziție spate încorporată reciproc cu o lampă de stop, lampa trebuie să fie:

(a)	parte a unui ansamblu de surse de lumină multiple sau

(b)	destinată utilizării într-un vehicul echipat cu un sistem de monitorizare a defecțiunilor pentru funcția respectivă.

În oricare dintre cazuri, documentul de comunicare trebuie să conțină o notă în acest sens.

4.5.5.

În cazul în care lampa de poziție față include unul sau mai multe generatoare de radiații infraroșii, cerințele fotometrice și cromatice pentru această lampă de poziție față trebuie îndeplinite cu și fără funcționarea generatorului (generatoarelor) de radiații infraroșii.

4.6. Dispoziții aplicabile în caz de defecțiuni

4.6.1. Defectarea unei lămpi simple care conține mai multe surse de lumină

4.6.1.1.

În cazul unei lămpi simple care conține mai multe surse de lumină, un grup de surse de lumină, conectate astfel încât defectarea uneia dintre acestea le pune pe toate celelalte în imposibilitatea de a mai emite lumină, este considerat o singură sursă de lumină.

4.6.1.2.

În cazul defectării oricăreia dintre sursele de lumină ale unei lămpi simple care conține mai multe surse de lumină, se aplică cel puțin una dintre următoarele dispoziții:

(a)	intensitatea luminoasă trebuie să respecte condițiile privind intensitatea minimă specificată în tabelul corespunzător al distribuției luminoase spațiale standard din anexa 3 și, atunci când toate sursele de lumină sunt activate, nu trebuie să se depășească valorile maxime ale intensității sau

(b)

trebuie să se declanșeze un semnal de activare a unei lămpi-martor care semnalează defecțiunea, astfel cum se specifică la punctele 6.4.8, 6.7.8, 6.9.8, 6.10.8, 6.11.8, 6.12.8, 6.13.8 și 6.18.8 din Regulamentul nr. 48 al ONU, cu condiția ca intensitatea luminoasă pe axa de referință să fie cel puțin egală cu 50 % din intensitatea minimă prevăzută. În acest caz, fișa de comunicare conține o notă în care se precizează faptul că lampa este montată doar pe un vehicul echipat cu o lampă-martor care semnalează defecțiunea.

4.6.1.3.

Cerințele prevăzute la punctul 4.6.1.2. nu se aplică în cazul lămpilor cu lumină de zi care trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute la punctul 5.4.4.

Cu toate acestea, cerințele de la punctul 4.6.1.1. sunt în continuare aplicabile.

4.6.1.4.

Cerințele prevăzute la punctul 4.6.1.2. nu se aplică în cazul lămpilor indicatoare de direcție. Lămpile indicatoare de direcție din categoriile 1, 1a, 1b, 2a și 2b trebuie să respecte cerințele de la punctul 5.6.3.

Cu toate acestea, cerințele de la punctul 4.6.1.1. sunt în continuare aplicabile.

4.6.1.5.

Cerințele prevăzute la punctul 4.6.1.2. nu se aplică în cazul lămpilor de iluminare a plăcilor de înmatriculare.

Cu toate acestea, cerințele de la punctul 4.6.1.1. sunt în continuare aplicabile.

4.6.1.6.

Cerințele prevăzute la punctul 4.6.1.2 litera (b) nu se aplică în cazul lămpilor de stop și al lămpilor de poziție pentru vehiculele din categoria L.

Cu toate acestea, cerințele de la punctul 4.6.1.1. și de la punctul 4.6.1.2. litera (a) sunt în continuare aplicabile.

4.6.2. În cazul defectării variatorului de intensitate al unei:

(a)	lămpi de poziție spate din categoria R2 a cărei emisie depășește valoarea maximă pentru categoria R1;

(b)	lămpi de gabarit spate din categoria RM2 a cărei emisie depășește valoarea maximă pentru categoria RM1;

(c)	lămpi de stop din categoria S2 a cărei emisie depășește valoarea maximă pentru categoria S1;

(d)	lămpi de stop din categoria S4 a cărei emisie depășește valoarea maximă pentru categoria S3;

(e)	lămpi indicatoare de direcție din categoria 2b a cărei emisie depășește valoarea maximă pentru categoria 2a;

(f)	lămpi de ceață spate din categoria F2 a cărei emisie depășește valoarea maximă pentru categoria F1.

Trebuie îndeplinite automat cerințele privind intensitatea luminoasă constantă pentru categoria respectivă.

4.7. Condiții de încercare

4.7.1.

Toate măsurătorile fotometrice și colorimetrice se efectuează:

4.7.1.1.

în cazul unei lămpi cu sursă de lumină înlocuibilă, dacă aceasta nu este alimentată de un mecanism de reglare electronică a sursei de lumină sau de un variator de intensitate, cu o sursă de lumină standard incoloră sau colorată din categoria prevăzută pentru dispozitiv, alimentată cu tensiunea:

(a)	în cazul sursei (surselor) de lumină cu filament, care este necesară pentru a produce fluxul luminos de referință pentru categoria respectivă de surse de lumină cu filament;

(b)	în cazul sursei (surselor) de lumină LED, de 6,75 V, 13,5 V sau 28,0 V; valoarea fluxului luminos produs trebuie corectată. Factorul de corecție este raportul dintre fluxul luminos obiectiv și valoarea fluxului luminos pentru tensiunea aplicată;

4.7.1.2.

în cazul unei surse de lumină care funcționează independent de tensiunea de alimentare a vehiculului și care este controlată în întregime de sistem sau în cazul unei surse de lumină alimentate de la o sursă de alimentare cu energie electrică specială, trebuie aplicată tensiunea de încercare specificată de solicitant la bornele de alimentare ale sursei de lumină sau trebuie aplicată o tensiune de 6,75 V, 13,5 V sau 28,0 V la bornele de alimentare ale sistemului respectiv/sursei respective de alimentare cu energie electrică. Laboratorul de încercare poate solicita producătorului să pună la dispoziție această sursă de energie electrică specială necesară pentru alimentarea surselor de lumină;

4.7.1.3.

în cazul unei lămpi echipate cu surse de lumină neînlocuibile (surse de lumină cu filament și altele) care sunt prezente în lampă;

4.7.1.3.1.

în cazul unei surse de lumină care funcționează direct cu tensiunea sistemului de alimentare al vehiculului, toate măsurătorile efectuate pe lămpile echipate cu surse de lumină neînlocuibile trebuie efectuate la o tensiune de 6,75 V, 13,5 V sau 28,0 V sau la tensiunea specificată de solicitant în legătură cu orice alt sistem de alimentare al vehiculului;

4.7.1.3.2.

în cazul unei surse de lumină care funcționează independent de tensiunea de alimentare a vehiculului și care este controlată în întregime de sistem sau în cazul unei surse de lumină alimentate de la o sursă de alimentare cu energie electrică specială, trebuie aplicată tensiunea de încercare specificată la punctul 4.7.1.3.1 la bornele de alimentare ale sistemului respectiv/sursei respective de alimentare cu energie electrică. Laboratorul de încercare poate solicita producătorului să pună la dispoziție această sursă de energie electrică specială necesară pentru alimentarea surselor de lumină;

4.7.1.4.

în cazul unui sistem care utilizează un mecanism de reglare electronică a sursei de lumină sau o comandă de intensitate variabilă, care nu face parte din lampă, la bornele de intrare ale lămpii se aplică tensiunea declarată de către producător sau, dacă nu se indică, 6,75 V, 13,5 V sau 28,0 V respectiv.

4.7.1.5.

4.7.2.

Cu toate acestea, în cazul surselor de lumină acționate printr-o comandă de intensitate variabilă pentru a obține o intensitate luminoasă variabilă, trebuie efectuate măsurători fotometrice în conformitate cu descrierea solicitantului.

4.7.3.

Laboratorul de încercări solicită producătorului mecanismul de reglare electronică a sursei de lumină sau o comandă de intensitate variabilă necesară alimentării sursei de lumină și a funcțiilor aplicabile.

4.7.4.

Tensiunea care urmează a fi aplicată lămpii trebuie notată în fișa de comunicare specificată în anexa 1.

4.7.5.

Trebuie determinate limitele suprafeței aparente în direcția axei de referință a unei lămpi de semnalizare luminoasă. Cu toate acestea, în cazul lămpilor indicatoare de direcție din categoriile 5 și 6, trebuie determinate limitele suprafeței emițătoare de lumină. Această cerință nu se aplică lămpilor de iluminare a plăcii de înmatriculare spate.

4.7.6.

În cazul unei lămpi de stop din categoria S3 sau S4, destinată a fi montată în interiorul vehiculului, una sau mai multe plăci eșantion (în cazul în care există mai multe posibilități), astfel cum au fost furnizate (a se vedea punctul 3.1.2.8) se poziționează în fața lămpii supuse încercării, în poziția (pozițiile) geometrică (geometrice) descrisă (descrise) în desenul (desenele) anexat(e) cererii (a se vedea punctul 3.1.2.2).

4.7.7.

În cazul în care lampa trebuie să fie omologată, la discreția solicitantului, și cu sursa (sursele) de lumină de înlocuire cu LED, toate măsurătorile fotometrice și colorimetrice trebuie repetate utilizând sursa (sursele) de lumină de înlocuire prevăzute.

4.8. Măsurători fotometrice

4.8.1. Dispoziții privind măsurătorile

4.8.1.1.

În timpul măsurărilor fotometrice, reflexiile parazite trebuie evitate printr-o mascare corespunzătoare.

4.8.1.2.

În caz de contestare a rezultatelor măsurătorilor, acestea trebuie efectuate astfel încât să fie îndeplinite următoarele condiții:

4.8.1.2.1.

distanța de măsurare trebuie stabilită astfel încât să fie aplicabilă legea inversului pătratului distanței;

4.8.1.2.2.

echipamentul de măsurare trebuie să fie astfel încât deschiderea unghiulară a receptorului, văzută din centrul de referință al luminii, să fie cuprinsă între 10 minute și un grad;

4.8.1.2.3.

trebuie respectată cerința privind intensitatea necesară pentru o direcție de observare determinată, în măsura în care această cerință este obținută într-o direcție care nu se abate cu mai mult de un sfert de grad de la direcția de observare.

4.8.1.3.

În cazul în care lampa poate fi instalată pe vehicul în mai multe poziții sau într-un interval de poziții diferite, măsurătorile fotometrice trebuie repetate pentru fiecare poziție sau pentru pozițiile extreme ale intervalului axei de referință specificat de producător.

4.8.2. Metode de măsurare

4.8.2.1.

Performanțele fotometrice trebuie verificate în conformitate cu subpunctul corespunzător de la punctul 4.7.

4.8.2.2.

Pentru sursele de lumină multiple înlocuibile:

atunci când sunt echipate cu o sursă (surse) de lumină la o tensiune de 6,75 V, 13,5 V sau 28,0 V, valorile intensității luminoase produse trebuie corectate. Pentru sursele de lumină cu filament înlocuibile, factorul de corecție este raportul dintre fluxul luminos de referință și valoarea medie a fluxului luminos obținut la tensiunea aplicată (6,75 V, 13,5 V sau 28,0 V).

Pentru sursele de lumină cu LED, factorul de corecție este raportul dintre fluxul luminos obiectiv și valoarea medie a fluxului luminos obținut la tensiunea aplicată (6,75 V, 13,5 V sau 28,0 V).

Fluxurile luminoase efective ale sursei de lumină utilizate nu trebuie să se abată cu mai mult de 5 % de la valoarea medie. Alternativ și numai în cazul surselor de lumină cu filament, se poate utiliza și o sursă de lumină cu filament etalon în fiecare dintre diferitele poziții, funcționând la fluxul său de referință, însumându-se diferitele valori obținute în fiecare poziție.

4.8.2.3.

Pentru lămpi, cu excepția celor echipate cu o sursă (surse) de lumină cu filament

4.8.2.3.1.

În cazul lămpilor de mers înapoi și al lămpilor de manevră, intensitățile luminoase, măsurate după un minut și, respectiv, 10 minute de funcționare, trebuie să respecte cerințele minime și maxime. Distribuția intensității luminii după un minut și, respectiv, 10 minute de funcționare trebuie calculată pornind de la distribuția intensității luminoase măsurate după atingerea stabilității fotometrice prin aplicarea la fiecare punct de încercare a ratei intensităților luminoase măsurate la HV:

(a)	după un minut;

(b)	după 10 minute și

(c)	după atingerea stabilității fotometrice.

4.8.2.3.2.

În cazul tuturor lămpilor, intensitățile luminoase, măsurate după 1 minut și, respectiv, 30 de minute de funcționare, trebuie să respecte cerințele minime și maxime.

Lămpile indicatoare de direcție trebuie să funcționeze în mod intermitent (f = 1,5 Hz, factor de utilizare 50 %).

Distribuția intensității luminoase după 1 minut de funcționare poate fi calculată pornind de la distribuția intensității luminoase după 30 de minute de funcționare prin aplicarea la fiecare punct de încercare a ratei intensităților măsurate la HV după 1 minut și, respectiv, după 30 de minute de funcționare.

4.8.3.

Cu excepția cazului în care se specifică altfel, fiecare lampă de semnalizare trebuie să respecte valorile intensităților luminoase emise în afara axei de referință și în interiorul câmpurilor unghiulare definite în diagramele din anexa 2; intensitatea luminoasă emisă de fiecare dintre cele două lămpi furnizate:

4.8.3.1.

în fiecare direcție corespunzătoare punctelor specificate în tabelul cu distribuția luminoasă relevant, prezentat în anexa 3, trebuie să fie cel puțin egală cu produsul dintre valoarea minimă specificată în tabelul pentru fiecare funcție de mai jos și procentul menționat în tabelul respectiv pentru direcția în cauză;

4.8.3.2.

în nicio direcție a câmpului în care lampa de semnalizare luminoasă este vizibilă, nu trebuie să depășească valoarea maximă specificată în tabelul corespunzător pentru fiecare funcție.

4.8.4.

Atunci când un ansamblu format din două lămpi independente, care trebuie omologat ca lămpi marcate cu „D” și care au aceeași funcție, este considerat a fi o lampă unică, acesta trebuie să îndeplinească cerințele privind:

(a)	intensitatea maximă, în cazul în care toate lămpile sunt aprinse;

(b)	intensitatea minimă, în cazul defectării uneia dintre lămpi.

4.8.5.

În cazul unui sistem de lămpi interdependente, cerințele trebuie îndeplinite în cazul în care toate lămpile interdependente din sistem funcționează împreună.

Cu toate acestea:

(a)

în cazul în care sistemul de lămpi interdependente care asigură lampa de poziție spate este parțial montat pe componenta fixă și parțial montat pe o componentă mobilă, lampa (lămpile) interdependentă (interdependente) specificată (specificate) de solicitant trebuie să respecte cerințele privind vizibilitatea geometrică spre exterior și cerințele colorimetrice și fotometrice, în toate pozițiile fixe ale componentei (componentelor) mobilă (mobile). În acest caz, cerința de vizibilitate geometrică spre interior este considerată a fi respectată dacă această (aceste) lampă (lămpi) sunt în continuare conforme cu valorile fotometrice din intervalul de distribuție luminoasă prevăzute pentru omologarea dispozitivului, în toate pozițiile mobile ale componentei (componentelor);

(b)

în cazul în care un sistem de lămpi interdependente care asigură funcția de indicator de direcție spate este parțial montat pe componenta fixă și parțial montat pe o componentă mobilă, lampa (lămpile) interdependentă (interdependente) specificată (specificate) de solicitant trebuie să respecte cerințele privind vizibilitatea geometrică și cerințele colorimetrice și fotometrice, în toate pozițiile fixe ale componentei (componentelor) mobilă (mobile). Această dispoziție nu se aplică lămpii (lămpilor) indicatoare de direcție interdependente destinate montării pe vehicul(e) în cazul în care, pentru a respecta sau a completa unghiul de vizibilitate geometrică, sunt activate lămpi suplimentare atunci când componenta mobilă se află în orice poziție deschisă fixă, cu condiția ca aceste lămpi suplimentare să îndeplinească toate cerințele privind pozițiile și cerințele fotometrice și colorimetrice aplicabile lămpilor indicatoare de direcție montate pe componenta mobilă.

4.8.6.

Trebuie respectate cerințele prevăzute la punctele corespunzătoare din anexa 3 referitoare la variațiile locale de intensitate.

4.8.7.

În cazul în care nu se specifică altfel, intensitățile trebuie măsurate cu sursa de lumină aprinsă în permanență și, în cazul lămpilor care emit lumină roșie, cu lumina colorată aprinsă.

4.8.8.

În cazul lămpilor din categoriile R2, RM2, S2, S4, F2 și 2b, timpul care se scurge de la punerea în funcțiune a sursei (surselor) de lumină și lumina măsurată pe axa de referință pentru a ajunge la 90 % din valoarea măsurată în conformitate cu punctul 5 trebuie măsurat pentru nivelurile extreme de intensitate luminoasă produse de lampă. Timpul măsurat pentru obținerea celei mai slabe intensități luminoase nu trebuie să depășească timpul măsurat pentru obținerea celei mai puternice intensități luminoase.

4.8.9.

Variatorul de intensitate nu trebuie să genereze semnale care produc intensități luminoase:

4.8.9.1.

în afara intervalului specificat la punctul 5 și

4.8.9.2.

care depășesc valoarea maximă dată a intensității luminoase constante menționată la punctul 5 pentru respectiva lampă:

(a)	pentru sisteme care depind numai de condițiile pe timp de zi și pe timp de noapte: în condiții pe timp de noapte;

(b)	pentru alte sisteme: în condiții standard (1).

4.8.10.

Anexa 3 cuprinde detalii cu privire la metodele de măsurare care trebuie utilizate.

4.8.11.

În cazul în care o lampă de poziție spate și/sau o lampă de gabarit spate este încorporată reciproc cu o lampă de stop care produce o intensitate luminoasă constantă sau variabilă, raportul dintre intensitățile luminoase măsurate efectiv ale celor două lămpi atunci când sunt aprinse simultan și intensitatea lămpii de poziție spate sau a lămpii de gabarit spate atunci când este aprinsă singură trebuie să fie de cel puțin 5: 1 în zona delimitată de dreptele orizontale trecând prin ±5° V și dreptele verticale trecând prin ±10° H specificate în tabelul cu distribuția luminoasă.

În cazul în care una sau ambele lămpi încorporate reciproc conțin(e) mai mult de o sursă de lumină și se consideră a fi o lampă unică, valorile care se iau în considerare sunt cele obținute cu toate sursele în funcțiune;

4.9. Culoarea luminii emise

Culoarea luminii emise trebuie să fie măsurată în interiorul câmpului grilei de distribuție luminoasă definită pentru funcția specifică la punctul corespunzător din anexa 3. Pentru verificarea acestor caracteristici colorimetrice se aplică procedura de încercare descrisă la punctul 4.7. În afara acestui câmp, nu trebuie să se observe nicio variație pronunțată de culoare.

Cu toate acestea, în cazul lămpilor echipate cu surse de lumină neînlocuibile, caracteristicile colorimetrice trebuie verificate atunci când sursele de lumină sunt prezente în lampă, în conformitate cu subpunctele relevante de la punctul 4.7.

5. CERINȚE TEHNICE SPECIFICE

5.1 Cerințele tehnice privind lămpile de poziție față (simbolurile A și MA) și lămpile de gabarit față (simbolul AM)

5.1.1.

Lumina emisă de fiecare dintre cele două lămpi furnizate trebuie să îndeplinească cerințele specificate în tabelul 3.

Tabelul 3

Intensitățile luminoase pentru lămpile de poziție față și lămpile de gabarit față

	Intensitatea luminoasă minimă în HV (valori în cd)	Intensitatea luminoasă maximă în orice direcție atunci când este utilizată ca (valori în cd)
	Intensitatea luminoasă minimă în HV (valori în cd)	Lampă simplă	Lampă marcată cu „D” (punctul 3.3.2.5.2.)
Lămpi de poziție față, lămpi de gabarit față, A sau AM	4	140	70
Lămpi de poziție față (motocicletă), MA	4	140	Nu se aplică
Lămpi de poziție față A încorporate într-un far sau o lampă de ceață față	4	140	Nu se aplică

5.1.2.

În afara axei de referință și în interiorul câmpurilor unghiulare definite în diagramele din partea A din anexa 2, intensitatea luminii emise de fiecare lampă trebuie să fie, în fiecare direcție corespunzătoare punctelor din tabelul cu distribuția luminoasă standard de la punctul 2 din anexa 3, cel puțin egală cu valoarea minimă specificată la punctul 5.1.1 înmulțită cu procentul specificat în tabelul respectiv pentru direcția în cauză.

5.1.3.

În interiorul câmpurilor definite în diagramele din partea A din anexa 2, intensitatea luminii emise nu trebuie să fie mai mică de 0,05 cd în cazul lămpilor de poziție față și al lămpilor de gabarit față.

5.1.4.

Culoarea luminii emise trebuie să fie albă; cu toate acestea, lampa identificată cu simbolul „MA” poate fi de culoare galben auto.

5.2. Cerințele tehnice privind lămpile de poziție spate (simbolurile R1, R2 și MR) și lămpile de gabarit spate (simbolurile RM1 și RM2)

5.2.1.

Lumina emisă de fiecare dintre cele două lămpi furnizate trebuie să îndeplinească cerințele specificate în tabelul 4.

Tabelul 4

Intensitățile luminoase pentru lămpile de poziție spate și lămpile de gabarit spate

	Intensitatea luminoasă minimă în H-V (valori în cd)	Intensitatea luminoasă maximă în orice direcție atunci când este utilizată ca (valori în cd)
	Intensitatea luminoasă minimă în H-V (valori în cd)	Lampă simplă	Lampă marcată cu „D” (punctul 3.3.2.5.2.)
Lămpi de poziție spate, lampă de gabarit spate
R1 sau RM1 (intensitate constantă)	4	17	8,5
MR	4	17	Nu se aplică
R2 sau RM2 (intensitate variabilă)	4	42	21

5.2.2.

În afara axei de referință și în interiorul câmpurilor unghiulare definite în diagramele din partea A din anexa 2, intensitatea luminii emise de fiecare lampă trebuie să fie, în fiecare direcție corespunzătoare punctelor din tabelul cu distribuția luminoasă standard de la punctul 2 din anexa 3, cel puțin egală cu valoarea minimă specificată la punctul 5.2.1 înmulțită cu procentul specificat în tabelul respectiv pentru direcția în cauză.

5.2.3.

Cu toate acestea, se admite o intensitate luminoasă de 60 cd pentru lămpile de poziție spate încorporate reciproc cu lămpi de stop sub un plan care formează un unghi de 5° cu planul orizontal, în jos față de acest din urmă plan.

5.2.4.

În interiorul câmpurilor definite în diagramele din partea A din anexa 2, intensitatea luminii emise nu trebuie să fie mai mică de 0,05 cd în cazul lămpilor de poziție spate și al lămpilor de gabarit spate.

5.2.5.

Culoarea luminii emise trebuie să fie roșie.

Această cerință se aplică și în cadrul intervalului de intensitate luminoasă variabilă produsă de:

(a)	lămpile de poziție spate din categoria R2;

(b)	lămpile de gabarit spate din categoria RM2.

5.3. Cerințele tehnice privind lămpile de staționare (simbolul 77R)

5.3.1.

Lumina emisă de fiecare dintre cele două lămpi furnizate trebuie să îndeplinească cerințele specificate în tabelul 5.

Tabelul 5

Intensitățile luminoase ale lămpilor de staționare

	Intensitatea luminoasă minimă în H-V (valori în cd)	Intensitatea luminoasă maximă în orice direcție (valori în cd)
Lămpi de staționare orientare spre față	2	60
Lămpi de staționare orientare spre spate	2	30

5.3.2.

Cu toate acestea, se admite o intensitate luminoasă de 60 cd pentru lămpile de staționare orientate spre spate, încorporate în lămpile de stop, sub un plan care formează un unghi de 5° în jos cu planul orizontal.

5.3.3.

În afara axei de referință și în interiorul câmpurilor unghiulare definite în diagramele din anexa 2 partea A, intensitatea luminii emise de fiecare lampă trebuie să fie, în fiecare direcție corespunzătoare punctelor din tabelul cu distribuția luminoasă standard de la punctul 2 din anexa 3, cel puțin egală cu valoarea minimă specificată la punctul 5.3.1 înmulțită cu procentul specificat în tabelul respectiv pentru direcția în cauză.

5.3.4.

În interiorul câmpurilor definite în diagramele din anexa 2 partea B, intensitatea luminii emise nu trebuie să fie mai mică de 0,05 cd în cazul lămpilor de staționare față și spate.

5.3.5.

Culoarea luminii emise trebuie să fie:

(a)	albă, în cazul lămpilor de staționare orientate spre față;

(b)	roșie, în cazul lămpilor de staționare orientate spre spate;

(c)	galben-auto, în cazul lămpilor de staționare laterale.

5.4. Cerințele tehnice privind lămpile cu lumină de zi (simbolul RL)

5.4.1.

Lumina emisă de fiecare dintre cele două lămpi furnizate trebuie să îndeplinească cerințele specificate în tabelul 6.

Tabelul 6

Intensitățile luminoase ale lămpilor cu lumină de zi

	Intensitatea luminoasă minimă în H-V (valori în cd)	Intensitatea luminoasă maximă în orice direcție (valori în cd)
Lămpi cu lumină de zi	400	1 200

5.4.2.

În afara axei de referință, intensitatea luminii emise de fiecare lampă trebuie să fie, în fiecare direcție corespunzătoare punctelor din tabelul cu distribuția luminoasă standard de la punctul 2 din anexa 3, cel puțin egală cu valoarea minimă specificată la punctul 5.4.1 înmulțită cu procentul specificat în tabelul respectiv pentru direcția în cauză.

5.4.3.

În plus, în interiorul câmpului definit în diagrama din anexa 2 partea A, intensitatea luminii emise trebuie să fie cel puțin egală cu 1,0 cd.

5.4.4. Defectarea unei surse de lumină

5.4.4.1.

O lampă cu lumină de zi care conține mai multe surse de lumină trebuie să respecte intensitatea minimă necesară, iar intensitatea maximă nu trebuie depășită atunci când toate sursele de lumină sunt activate.

5.4.4.2.

În cazul defectării oricăreia dintre sursele de lumină ale unei lămpi simple care conține mai multe surse de lumină, se aplică una dintre următoarele dispoziții:

(a)	intensitatea luminii în punctele de distribuție luminoasă standard definite la punctul 2.2. din anexa 3 trebuie să fie cel puțin egală cu 80 % din intensitatea minimă necesară; sau

(b)	intensitatea luminii pe axa de referință trebuie să fie cel puțin egală cu 50 % din intensitatea minimă prevăzută, cu condiția ca fișa de comunicare să conțină o notă în care se precizează faptul că lampa este montată doar cu o lampă-martor.

5.4.5.

Culoarea luminii emise trebuie să fie albă.

5.4.6.

Suprafața aparentă din direcția axei de referință a lămpii cu lumină de zi trebuie să aibă cel puțin 25 cm2 și să nu depășească 200 cm2.

5.4.7.

Lampa cu lumină de zi trebuie supusă încercării privind rezistența la căldură specificată în anexa 6.

5.5 Cerințele tehnice privind lămpile de stop (simbolurile S1, S2, S3; S4 și MS)

5.5.1.

Lumina emisă de fiecare dintre cele două lămpi furnizate trebuie să îndeplinească cerințele specificate în tabelul 7.

Tabelul 7

Intensitățile luminoase ale lămpilor de stop

Lampă de stop din categoria	Intensitatea luminoasă minimă în H-V (valori în cd)	Intensitatea luminoasă maximă în orice direcție atunci când este utilizată ca (valori în cd)
Lampă de stop din categoria	Intensitatea luminoasă minimă în H-V (valori în cd)	Lampă simplă	Lampă marcată cu „D” (punctul 3.3.2.5.2.)
S1 (intensitate constantă)	60	260	130
S2 (intensitate variabilă)	60	730	365
S3 (intensitate constantă)	25	110	55
S4 (intensitate variabilă)	25	160	80
MS (intensitate constantă)	40	260	Nu se aplică

5.5.2.

În afara axei de referință, intensitatea luminii emise de fiecare lampă trebuie să fie, în fiecare direcție corespunzătoare punctelor din tabelul cu distribuția luminoasă standard de la punctul 2 din anexa 3, cel puțin egală cu valoarea minimă specificată la punctul 5.5.1 înmulțită cu procentul specificat în tabelul respectiv pentru direcția în cauză.

5.5.3.

În interiorul câmpurilor definite în diagramele din anexa 2 partea A, intensitatea luminii emise nu trebuie să fie mai mică de 0,3 cd în cazul dispozitivelor din categoriile S1, S3 și MS și al celor din categoriile S2 și S4 pe timp de zi; această intensitate trebuie să fie cel puțin egală cu 0,07 cd pentru dispozitivele din categoriile S2 și S4 pe timp de noapte.

5.5.4.

Culoarea luminii emise trebuie să fie roșie.

În cazul unei lămpi de stop din categoria S3 sau S4, destinată a fi montată în interiorul vehiculului, caracteristicile colorimetrice trebuie verificate utilizând cea mai nefavorabilă combinație de lampă și lunetă (lunete) sau placă (plăci) eșantion.

Aceste cerințe se aplică și în cadrul intervalului de intensitate luminoasă variabilă produsă de lămpile de stop din categoriile S2 și S4.

5.6. Cerințele tehnice privind lămpile indicatoare de direcție (simbolurile 1, 1a, 1b, 2a, 2b, 5, 6, 11, 11a, 11b, 11c, 12)

5.6.1.

Lumina emisă de fiecare dintre cele două lămpi furnizate trebuie să îndeplinească cerințele specificate în tabelul 8; în acest caz, trebuie respectate intensitățile luminoase minime:

(a)	în cazul lămpilor indicatoare de direcție din categoriile 1, 1a, 1b, 2a, 2b, 11, 11a, 11b, 11c și 12 pe axa de referință; sau

(b)

în cazul lămpilor indicatoare de direcție din categoriile 5 și 6 în direcția A în conformitate cu anexa 2.

Tabelul 8

Intensitățile luminoase ale lămpilor indicatoare de direcție

Lampă indicatoare de direcție din categoria	Intensitatea luminoasă minimă (valori în cd)	Intensitatea luminoasă maximă în orice direcție atunci când este utilizată ca (valori în cd)
Lampă indicatoare de direcție din categoria	Intensitatea luminoasă minimă (valori în cd)	Lampă simplă	Lampă marcată cu „D” (punctul 3.3.2.5.2)
1	175	1 000	500
1a	250	1 200	600
1b	400	1 200	600
2a (intensitate constantă)	50	500	250
2b (intensitate variabilă)	50	1 000	500
5	0,6	280	140
6	50	280	140
11	90	1 000	Nu se aplică
11a	175	1 000	Nu se aplică
11b	250	1 200	Nu se aplică
11c	400	1 200	Nu se aplică
12	50	500	Nu se aplică

5.6.2.

În afara axei de referință, intensitatea luminii emise de fiecare lampă trebuie, în fiecare direcție corespunzătoare punctelor din tabelul cu distribuția luminoasă standard prezentat la:

(a)	punctul 2.1 din anexa 3 pentru categoriile 1, 1a, 1b, 2a, 2b, 11, 11a, 11b, 11c și 12 sau

(b)	punctul 2.4 din anexa 3 pentru categoria 6

să nu fie mai mică decât valoarea minimă specificată la punctul 5.6.1 înmulțită cu procentul specificat în tabelul menționat anterior pentru direcția în cauză.

5.6.3. Dispoziții aplicabile în caz de defecțiuni

În cazul lămpilor indicatoare de direcție din categoriile 1, 1a, 1b, 2a și 2b, trebuie să se declanșeze un semnal de activare a lămpii-martor prevăzute la punctul 6.5.8 din Regulamentul nr. 48 al ONU sau la punctul 6.3.8 din Regulamentul nr. 53 al ONU (fără a aduce atingere dispozițiilor prevăzute la punctul 4.6) dacă:

(a)	oricare dintre sursele de lumină s-a defectat; sau

(b)	în cazul unei lămpi concepute pentru doar două surse de lumină, intensitatea pe axa de referință este mai mică de 50 % din intensitatea minimă; sau

(c)

ca o consecință a defectării uneia sau mai multor surse de lumină, intensitatea în una din următoarele direcții, astfel cum se specifică la punctul 2.1 din anexa 3, este mai mică decât intensitatea minimă prevăzută:

(i)	H = 0°, V = 0°

(ii)	H = 20° spre exteriorul vehiculului, V = + 5°

(iii)

H = 10° spre interiorul vehiculului, V = 0°.

5.6.4. Procedura de încercare:

contrar dispozițiilor de la punctele 4.8.3. și 4.8.3.1, pentru indicatoarele de direcție din categoria 5, în direcția spre spate, este prevăzută o valoare minimă de 0,6 cd pe toată întinderea câmpurilor specificate în anexa 2 partea A;

5.6.5.

pe toată întinderea câmpurilor definite în diagramele din anexa 2 partea A, intensitatea luminii emise trebuie să fie cel puțin egală cu 0,7 cd pentru lămpile din categoria 1b și cel puțin egală cu 0,3 cd pentru lămpile din categoriile 1, 1a, 2a, 11, 11a, 11b, 11c, 12 și pentru cele din categoria 2b pe timp de zi; intensitatea trebuie să fie cel puțin egală cu 0,07 cd pentru lămpile din categoria 2b pe timp de noapte.

5.6.6.

În general, intensitățile se măsoară cu sursa (sursele) de lumină aprinsă (aprinse) în permanență.

Cu toate acestea, în funcție de construcția lămpii, de exemplu, în cazul utilizării diodelor electroluminescente (LED) sau dacă sunt necesare măsuri de precauție pentru a evita supraîncălzirea, se permite măsurarea lămpilor în modul intermitent.

(a)

Această măsurare trebuie să se realizeze prin comutarea la o frecvență de f = 1,5 ± 0,5 Hz cu o durată a impulsului mai mare de 0,3 s, măsurată la 95 % din intensitatea luminoasă de vârf. În toate celelalte cazuri, tensiunea, astfel cum se prevede la punctul 4.7.1, trebuie să crească și să scadă în mai puțin de 0,01 s; nu se permite depășirea acestor valori;

(b)	În cazul măsurărilor efectuate în modul intermitent, intensitatea luminoasă raportată este reprezentată de intensitatea maximă.

5.6.7.

În cazul lămpilor din categoria 2b, timpul care se scurge între momentul aprinderii sursei (surselor) de lumină și cel în care intensitatea luminoasă măsurată pe axa de referință atinge 90 % din valoarea măsurată în conformitate cu punctul 5.6.2, trebuie să fie măsurat pentru nivelurile extreme de intensitate luminoasă produse de lampa indicatoare de direcție. Timpul măsurat pentru obținerea celei mai slabe intensități luminoase nu trebuie să depășească timpul măsurat pentru obținerea celei mai puternice intensități luminoase.

5.6.8.

Variatorul de intensitate nu trebuie să genereze semnale care să producă intensități luminoase în afara intervalului specificat la punctul 5.6.1 și care să depășească valoarea maximă pentru categoria 2a specificată la punctul 5.6.1:

(a)	pentru sisteme care depind numai de condițiile pe timp de zi și pe timp de noapte: în condiții pe timp de noapte;

(b)	pentru alte sisteme: în condițiile de referință atestate de producător (2).

5.6.9.

Culoarea luminii emise trebuie să fie galben-auto. Această cerință se aplică și în cadrul intervalului de intensitate luminoasă variabilă produs de lămpile indicatoare de direcție spate din categoria 2b.

5.6.10.

În cazul oricărei lămpi indicatoare de direcție, cu excepția celor echipate cu sursă (surse) de lumină cu filament, intensitățile luminoase, măsurate după un minut și după 30 de minute de funcționare în modul intermitent (f = 1,5 Hz, coeficient de utilizare 50 %), trebuie să îndeplinească cerințele minime și maxime. Distribuția intensității luminoase după un minut de funcționare poate fi calculată prin aplicarea la fiecare punct de încercare a raportului dintre intensitatea luminoasă măsurată în HV după un minut și, respectiv, după 30 de minute de funcționare, astfel cum se descrie mai sus.

5.6.11.

În cazul lămpilor indicatoare de direcție din categoria 1, 1a, 1b, 2a, 2b, 11, 11a, 11b, 11c sau 12, lumina intermitentă poate fi produsă prin activarea secvențială a surselor lor de lumină dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a)	fiecare sursă de lumină, după activare, trebuie să rămână aprinsă până la încheierea ciclului PORNIRE;

(b)	ordinea activării surselor de lumină trebuie să declanșeze un semnal într-o manieră uniform progresivă de la marginea interioară înspre marginea exterioară a suprafeței emițătoare de lumină;

(c)

acesta trebuie să fie un singur semnal care să se producă fără întrerupere și fără oscilații verticale (de exemplu, nu mai mult de o schimbare de direcție de-a lungul axei verticale). Distanța dintre două părți adiacente/tangențiale distincte ale suprafeței emițătoare de lumină a lămpii indicatoare de direcție secvențiale nu trebuie să depășească 50 mm atunci când este măsurată perpendicular pe axa de referință, această distanță înlocuind valorile specificate la punctul 5.7.2 din Regulamentul nr. 48 al ONU sau la punctul 5.7.2 din Regulamentul nr. 86 al ONU sau la punctul 5.6.2 din Regulamentul nr. 53 al ONU. Aceste întreruperi ale semnalului nu trebuie să creeze nicio suprapunere în axa verticală între diferitele părți, de la interior către exteriorul vehiculului și nu trebuie utilizate pentru alte funcții de iluminare sau semnalizare luminoasă;

(d)	variația se încheie la cel mult 200 ms după începerea ciclului PORNIRE;

(e)

proiecția ortogonală a suprafețelor emițătoare de lumină ale lămpii indicatoare de direcție în direcția axei de referință trebuie să fie circumscrisă unui dreptunghi pe un plan perpendicular pe axa de referință și cu laturile mai lungi paralele cu planul H. Raportul dintre laturile orizontale și cele verticale nu trebuie să fie mai mic de 1,7.

Respectarea condițiilor menționate mai sus se verifică în modul intermitent.

5.7. Cerințele tehnice privind lămpile de poziție laterale (simbolurile SM1 și SM2)

5.7.1.

Lumina emisă de fiecare dintre cele două lămpi furnizate trebuie să îndeplinească cerințele specificate în tabelul 9.

Tabelul 9

Intensitățile luminoase ale lămpilor de poziție laterale

Categoria de lămpi de poziție laterale		SM1	SM2
Intensitatea minimă	Pe axa de referință	4,0 cd	0,6 cd
Intensitatea minimă	În câmpul unghiular specificat, altul decât cel de mai sus	0,6 cd	0,6 cd
Intensitatea maximă	În câmpul unghiular specificat	25,0 cd	25,0 cd
Câmp unghiular	Orizontal	± 45°	± 30°
Câmp unghiular	Vertical	± 10°	± 10°

În plus, în cazul lămpilor de poziție laterale cu lumină roșie, în câmpul unghiular de la 60° la 90° pe direcție orizontală, respectiv de ± 20° pe direcție verticală înspre partea anterioară a vehiculului, intensitatea maximă este limitată la 0,25 cd.

5.7.2.

În afara axei de referință și în interiorul câmpurilor unghiulare definite în diagramele din anexa 2 partea C, intensitatea luminii emise de fiecare dintre cele două lămpi de poziție laterale trebuie:

(a)	în fiecare direcție care corespunde punctelor din tabelul cu distribuția luminoasă de la punctul 2.7 din anexa 3, să fie cel puțin egală cu produsul dintre valoarea minimă specificată la punctul 5.7.1 și procentul specificat în tabelul menționat mai sus pentru direcția în cauză;

(b)	în nicio direcție din spațiul în care lampa de direcție laterală este vizibilă, nu trebuie să depășească valoarea maximă specificată la punctul 5.7.1.

5.7.3.

În cazul lămpilor de poziție laterale din categoriile SM1 și SM2, poate fi suficientă verificarea a cinci puncte selectate de autoritatea de omologare de tip.

5.7.4.

Culoarea luminii emise trebuie să fie galben-auto. Cu toate acestea, culoarea luminii poate fi roșie dacă cea mai din spate lampă de poziție laterală este grupată sau combinată sau încorporată reciproc cu lampa de poziție spate, cu lampa de gabarit spate, cu lampa de ceață spate, cu lampa de stop sau dacă este grupată sau are o parte a suprafeței emițătoare de lumină comună cu catadioptrul spate.

5.8. Cerințele tehnice privind lămpile de mers înapoi (simbolul AR)

5.8.1.

Lumina emisă de fiecare dintre cele două lămpi furnizate trebuie să îndeplinească cerințele specificate în tabelul 10.

Tabelul 10

Intensitățile luminoase ale lămpilor de mers înapoi

	Intensitatea luminoasă minimă în H-V (valori în cd)	Intensitatea luminoasă maximă în orice direcție (valori în cd)
	Intensitatea luminoasă minimă în H-V (valori în cd)	în plan orizontal sau deasupra planului orizontal	sub planul orizontal, până la 5°D	sub 5°D
Lămpi de mers înapoi	80	300	600	8 000

5.8.2.

În orice altă direcție de măsurare indicată la punctul 2.5 din anexa 3, intensitatea luminii nu poate fi sub valoarea minimă specificată în respectiva anexă.

Cu toate acestea, în cazul în care lampa de mers înapoi este destinată să fie montată pe un vehicul exclusiv ca element al unei perechi de dispozitive, intensitatea fotometrică poate fi verificată numai până la un unghi de 30° în interior, acolo unde este atinsă o valoare fotometrică de cel puțin 25 cd.

Această condiție trebuie explicată clar în cererea de omologare și în documentele aferente (a se vedea punctul 3.1).

În plus, în cazul în care omologarea de tip va fi acordată prin aplicarea condiției de mai sus, se va informa, printr-o declarație prevăzută la punctul 9.1.3 din fișa de comunicare (a se vedea anexa 1), că dispozitivul trebuie instalat doar în perechi.

5.8.3

Culoarea luminii emise trebuie să fie albă.

5.9 Cerințele tehnice privind lămpile de ceață spate (simbolurile F1 și F2)

5.9.1.

Lumina emisă de fiecare dintre cele două lămpi furnizate trebuie să îndeplinească cerințele specificate în tabelul 11.

Tabelul 11

Intensitățile luminoase ale lămpilor de ceață spate

Lămpile de ceață spate din categoria	Intensitatea luminoasă minimă de-a lungul axelor HH și VV (valori în cd)	Intensitatea luminoasă maximă în orice direcție (valori în cd)
F1 (intensitate constantă)	150	300
F2 (intensitate variabilă)	150	840

5.9.2.

Intensitatea luminoasă minimă în toate celelalte puncte ale distribuției luminoase este definită la punctul 2.6 din anexa 3.

5.9.3.

Variatorul de intensitate nu trebuie să genereze semnale care să producă intensități luminoase în afara intervalului specificat la punctul 5.9.1 și care să depășească valoarea maximă pentru categoria F1 specificată la punctul 5.9.1:

(a)	pentru sisteme care depind numai de condițiile pe timp de zi și pe timp de noapte: în condiții pe timp de noapte;

(b)	pentru alte sisteme: în condiții standard (3).

5.9.4.

Suprafața aparentă în direcția axei de referință nu trebuie să depășească 140 cm2.

5.9.5.

Culoarea luminii emise trebuie să fie roșie.

5.9.6.

Lampa de ceață spate trebuie supusă încercării specificate în anexa 6.

5.10. Cerințele tehnice privind lămpile de manevră (simbolul ML)

5.10.1.

Intensitatea luminii emise nu trebuie să depășească 500 cd în toate direcțiile în care poate fi observată lumina, atunci când este instalată în oricare dintre pozițiile de montare indicate de solicitant.

5.10.2.

Lampa trebuie să fie concepută astfel încât lumina emisă direct spre lateral, spre partea din față sau din spate a vehiculului să nu depășească 0,5 cd în câmpul unghiular definit mai jos.

(a)	unghiul vertical minim φmin (în grade) este: φmin = arctan (1-înălțimea de montare)/10; unde h este înălțimea de montare exprimată în m

(b)	unghiul vertical maxim φmax (în grade) este: φmax = φmin + 11,3

Măsurătorile trebuie să se limiteze la un unghi orizontal care variază între +90° și -90° față de linia care trece prin axa de referință și este perpendiculară pe planul vertical longitudinal al vehiculului.

Distanța de măsurare trebuie să fie de minimum 3,0 m.

5.10.3.

Culoarea luminii emise trebuie să fie albă.

5.11. Cerințele tehnice privind lămpile de iluminare a plăcii de înmatriculare spate (simbolurile L și LM1)

5.11.1.

Dispozitivele de iluminare a plăcilor de înmatriculare spate din categoriile 1a, 1b, 1c, 2a și 2b trebuie să fie construite astfel încât întreaga suprafață a plăcii să fie vizibilă din unghiurile precizate în partea D din anexa 2.

5.11.2. Procedura de măsurare

Luminanța trebuie măsurată pe o suprafață incoloră difuză, cu un factor de reflexie difuză cunoscut (4). Suprafața difuză incoloră trebuie să aibă dimensiunile plăcii de înmatriculare sau dimensiunea care depășește un punct de măsurare. Centrul acesteia este amplasat în centrul pozițiilor punctelor de măsurare.

Această (aceste) suprafață (suprafețe) incoloră (incolore) difuză (difuze) este (sunt) amplasată (amplasate) pe locul pe care îl va ocupa în mod normal placa de înmatriculare și la 2 mm în fața suportului acesteia.

Măsurătorile luminanței se efectuează perpendicular pe suprafața incoloră difuză, cu o marjă de toleranță de 5° în fiecare direcție în punctele definite la punctul 3 din anexa 3, fiecare punct reprezentând o zonă circulară cu un diametru de 25 mm. Luminanța măsurată trebuie corectată pentru factorul de reflexie difuză de 1,0.

5.11.3. Caracteristici fotometrice

La fiecare dintre punctele de măsurare indicate la punctul 3 din anexa 3, luminanța B trebuie să fie cel puțin:

(a)	egală cu 2,5 cd/m2 pentru categoriile 1a, 1b, 1c, 2a și 2b;

(b)	egală cu 2,0 cd/m2 pentru categoriile 1 și 2.

Gradientul de luminanță între valorile B1 și B2, măsurate în două puncte oarecare 1 și 2 selectate dintre punctele menționate mai sus, nu trebuie să depășească 2 × Bo/cm, Bo fiind luminanța minimă măsurată în puncte de diferite, și anume:

5.11.4.

Culoarea luminii emise trebuie să fie suficient de incoloră pentru a nu cauza nicio modificare semnificativă a culorii plăcii de înmatriculare.

5.11.5. Incidența luminii emise

Producătorul dispozitivului de iluminare trebuie să specifice una sau mai multe poziții sau un câmp de poziții de montare a dispozitivului în raport cu amplasamentul destinat plăcii de înmatriculare; atunci când lampa este amplasată în poziția specificată/pozițiile specificate de fabricant, unghiul de incidență a luminii pe suprafața plăcii nu trebuie să fie mai mare de 82°, în niciunul dintre punctele suprafeței de iluminat, unghiul fiind măsurat în raport cu extremitatea ariei de iluminare a dispozitivului cea mai îndepărtată de suprafața plăcii. Atunci când există mai mult de un dispozitiv de iluminare, cerința de mai sus nu se aplică decât părții de placă ce trebuie să fie iluminată de către dispozitivul în cauză.

În cazul în care dispozitivul posedă o margine exterioară a suprafeței de iluminare care este paralelă cu suprafața plăcii de înmatriculare, extremitatea suprafeței de iluminare a dispozitivului cea mai îndepărtată de suprafața plăcii se situează la mijlocul marginii suprafeței de iluminare care este paralelă cu placa și este cea mai îndepărtată de suprafața plăcii.

Dispozitivul trebuie să fie conceput astfel încât nicio rază de lumină să nu fie emisă direct spre spate, cu excepția razelor de lumină roșie în cazul în care dispozitivul este combinat sau grupat cu o lampă din spate.

6. DISPOZIȚII TRANZITORII

6.1 Dispoziții generale

6.1.1.

Părțile contractante care aplică prezentul regulament trebuie să accepte în continuare omologările ONU de tip ale lămpilor (ale funcțiilor lămpilor), în temeiul oricăreia dintre seriile anterioare de amendamente la prezentul regulament, care nu sunt afectate de modificările introduse prin cea mai recentă serie de amendamente.

Pentru a verifica acest lucru, indicele modificării aplicabile lămpii (funcției) corespunzătoare nu diferă de indicele de modificare, astfel cum este indicat în cea mai recentă serie de amendamente.

6.1.2.

Părțile contractante care aplică prezentul regulament nu pot refuza acordarea de extinderi ale omologărilor ONU de tip în conformitate cu oricare dintre seriile anterioare de amendamente la prezentul regulament.

(1) Vizibilitate bună (interval optic meteorologic MOR > 2 000 m definit în conformitate cu WMO, Ghidul privind instrumentele și metodele de observație meteorologice, ediția a șasea, ISBN: 92-63-16008-2, pp 1.9.1/1.9.11, Geneva 1996) și dispersor curat.

(2) Vizibilitate bună (interval optic meteorologic MOR > 2 000 m definit în conformitate cu WMO, Ghidul privind instrumentele și metodele de observație meteorologice, ediția a șasea, ISBN: 92-63-16008-2, pp 1.9.1/1.9.11, Geneva 1996) și dispersor curat.

(3) Vizibilitate bună (interval optic meteorologic MOR > 2 000 m definit în conformitate cu WMO, Ghidul privind instrumentele și metodele de observație meteorologice, ediția a șasea, ISBN: 92-63-16008-2, pp 1.9.1/1.9.11, Geneva 1996) și dispersor curat.

(4) Publicația nr. 17 –1970 a CEI, punctul 45-20-040.

ANEXA 1

Fișă de comunicare

[Format maxim: A4 (210 x 297 mm)]

(1)	eliberată de:	denumirea serviciului administrativ: … … … …
Privind: (2)		Acordarea omologării Extinderea omologării Refuzarea omologării Retragerea omologării Încetarea definitivă a producției
unui tip de lampă în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 148
Lampă: (2)		Lampă de iluminare a plăcii de înmatriculare spate Lampă indicatoare de direcție Lampă de stop Lampă de poziție Lampă de gabarit Lampă de mers înapoi Lampă de manevră Lampă de ceață spate Lampă de staționare Lampă cu lumină de zi Lampă de poziție laterală
Categoria lămpii:		Indicele modificării:
Nr. de omologare:		Identificator unic (UI) (dacă este cazul)

Denumirea sau marca comercială a lămpii: …

Numele producătorului pentru tipul de lampă: …

Denumirea și adresa producătorului: …

Dacă este cazul, numele și adresa reprezentantului producătorului: …

Prezentată pentru omologare la: …

Serviciul tehnic responsabil cu efectuarea încercărilor de omologare: …

Data raportului emis de serviciul respectiv: …

Numărul raportului emis de serviciul respectiv: …

Descriere succintă:

9.1.

Pentru o

9.1.1.

Lampă de iluminare a plăcii de înmatriculare spate: …

Condiții geometrice de instalare [poziția (pozițiile) și înclinarea (înclinările) dispozitivului în raport cu spațiul care urmează să fie ocupat de placa de înmatriculare și/sau diferitele înclinări ale spațiului]: …

9.1.2.

Lampă indicatoare de direcție: …

Activare secvențială a surselor de lumină: da/nu2

9.1.3.

Lampă de mers înapoi:

Lampa trebuie montată pe vehicul exclusiv ca element al unei perechi de lămpi: da/nu2

9.1.4.

Lampă de manevră:

Înălțimea maximă de montare: …

9.1.5.

Lampă cu lumină de zi

Intensitatea luminoasă maximă nu trebuie să depășească 700 cd: da/nu

9.2.

În funcție de categoria și funcția de semnalizare luminoasă:

Pentru montare în exterior, în interior sau atât în exterior, cât și în interior2

Culoarea luminii emise: roșu/alb/galben-auto/incolor2

Numărul, categoria și tipul de sursă (surse) de lumină: …

Lampă omologată pentru sursa (sursele) de lumină de înlocuire cu LED: da/nu

În caz afirmativ, categoria sursei (surselor) de lumină de înlocuire cu LED: …

Tensiune și putere: …

Modulul de sursă de lumină: da/nu2

Codul specific de identificare a modulului de sursă de lumină: …

Numai pentru o înălțime de montare limitată mai mică sau egală cu 750 mm de la sol, dacă este cazul: da/nu …

Condițiile geometrice de instalare și variațiile aferente, dacă este cazul: …

Aplicarea unui mecanism de reglare electronică a sursei de lumină/a unei comenzi de intensitate variabilă:

(a)	care face parte din lampă: da/nu2

(b)	care nu face parte din lampă: da/nu2

Tensiune (tensiuni) de intrare alimentată (alimentate) prin intermediul unui mecanism de reglare electronică a sursei de lumină/al unei comenzi de intensitate variabilă: …

Producătorul și numărul de identificare al mecanismului de reglare electronică a sursei de lumină/variatorului de intensitate (atunci când mecanismul de reglare a sursei de lumină face parte din lampă, dar nu este inclus în corpul acesteia): …

Intensitatea luminoasă variabilă, dacă este cazul: da/nu2

Funcție (funcții) îndeplinită (îndeplinite) de o lampă independentă care face parte dintr-un sistem de lămpi independente, dacă este cazul: …

9.3.

Lampa de poziție față2, lampa de poziție spate2, lampa de stop2, lampa de gabarit2, lampa cu lumină de zi2 se montează doar pe un vehicul echipat cu o lampă-martor care semnalează defecțiunea: da/nu2

10.

Poziția mărcii de omologare: …

11.

Motivul (motivele) extinderii (dacă este cazul): …

12.

Omologare acordată/extinsă/refuzată/retrasă2: …

13.

Omologare acordată pentru dispozitivele care urmează să fie utilizate doar pe vehicule deja în uz, da/nu 2

14.

Locul: …

15.

Data: …

16.

Semnătura: …

17.

Lista documentelor depuse la autoritatea de omologare de tip care a acordat omologarea este anexată prezentei fișe de comunicare și poate fi obținută la cerere.

…

(1) Numărul de identificare al țării care a acordat/extins/refuzat/retras omologarea (a se vedea dispozițiile de omologare din prezentul regulament).

(2) Se va tăia mențiunea necorespunzătoare.

ANEXA 2

Distribuția luminoasă spațială pe orizontală și pe verticală

Unghiurile reprezentate în aceste scheme corespund lămpilor care sunt destinate a fi montate pe partea dreaptă a vehiculului.

Partea A:

Lămpi de poziție, de gabarit, de stop, indicatoare de direcție față și spate, cu lumină de zi și de staționare față și spate

Figura A2-I: Distribuția luminoasă spațială pe orizontală și pe verticală

Tabelul A2-1

Distribuția luminoasă spațială pe orizontală și pe verticală

Lampă	Unghiuri orizontale minime (în interior/exterior)	Unghiuri verticale minime (deasupra/dedesubt)	Informații suplimentare
Lampă indicatoare de direcție față (1, 1a, 1b)	45°/80° 20°/80° (1)	15°/15° 15°/5° (2)	-
Lampă indicatoare de direcție spate (2a, 2b)	45°/80° 20°/80° (1)	15°/15° 15°/5° (2) 5°/15° (3)	-
Lampă indicatoare de direcție față (11, 11a, 11b, 11c) Lampă indicatoare de direcție spate (12)	20°/80°	15°/15° 15°/5° (2)	-
Lampă de poziție față (unică) (MA) Lampă de poziție spate (unică) (MR)	80°/80°	15°/10° 15°/5° (2)	-
Lămpi de poziție față (pereche) (MA)	20°/80°	15°/10° 15°/5° (2)	-
Lămpi de poziție spate (pereche) (MR)	20°/80°	15°/10° 15°/5° (2)	-
Lampă de stop (unică) (MS)	45°/45°	15°/10° 15°/5° (2)	-
Lampă de stop (pereche) (MS)	0°/45°	15°/10° 15°/5° (2)	-
Lampă de poziție față (A) Lampă de poziție spate (R, R1, R2)	45°/80° 20°/80° (1)	15°/15° 15°/5° (2) 5°/15° (3)	-
Lampă de staționare față (77R) Lampă de staționare spate (77R)	0°/45°	15°/15° 15°/5° (2)	-
Lampă de gabarit față (AM) Lampă de gabarit spate (RM1, RM2)	0°/80°	15°/15° 15°/5° (2) 5°/15° (3)	-
Lampă de stop (S1 și S2)	45°/45° 20°/45° (1)	15°/15° 15°/5° (2) 5°/15° (3)	-
Lampă de stop montată în partea superioară (S3 și S4)	10°/10°	10°/5°	-
Lămpi cu lumină de zi (RL)	20°/20°	10°/5°	-

Partea B:

Lămpi indicatoare de direcție laterale și lămpi de staționare laterale (4)

Figura A2-II Distribuția luminoasă spațială pe orizontală și pe verticală

Tabelul A2-2

Distribuția luminoasă spațială pe orizontală și pe verticală

Lampă	Unghiuri orizontale (A/B)	Unghiuri verticale minime (deasupra/dedesubt)	Informații suplimentare
Lămpi indicatoare de direcție laterale (5)	5°/55°	15°/15° 15°/5°2	Unghiurile orizontale se aplică pentru direcția A
Lămpi indicatoare de direcție laterale (6)	5°/55°	30°/5°	Unghiurile orizontale se aplică pentru direcția A
Lampă de staționare laterală4	0°/45°	15°/15° 15°/5°2	Unghiurile orizontale se aplică pentru față și spate

Partea C:

Lămpi de poziție laterale

Figura A2-III Distribuția luminoasă spațială pe orizontală și pe verticală

Tabelul A2-3

Distribuția luminoasă spațială pe orizontală și pe verticală

Lampă

Unghiuri orizontale minime

(A/B)

Unghiuri verticale minime

(deasupra / dedesubt)

Informații suplimentare

Lampă de poziție laterală (SM1)

45°/45°

10°/10°

10°/5°2

Lampă de poziție laterală (SM2)

30°/30°

10°/10°

10°/5°2

Partea D:

Lampă de iluminare a plăcii de înmatriculare spate, câmp de vizibilitate

Figura A2-IV Distribuția luminoasă spațială pe orizontală și pe verticală

Tabelul A2-4

Distribuția luminoasă spațială pe orizontală și pe verticală

1.	Unghiurile câmpului de vizibilitate indicate mai sus nu vizează decât pozițiile raportate la dispozitivul de iluminare și la amplasamentul rezervat plăcii de înmatriculare.

2.	Câmpul de vizibilitate a plăcii de înmatriculare atunci când aceasta este montată pe vehicul face obiectul reglementărilor naționale relevante.

3.	Unghiurile indicate țin cont de acoperirea parțială produsă de dispozitivul de iluminare. Acestea trebuie respectate în direcțiile în care acoperirea este mai mare. Dispozitivele de iluminare trebuie să fie proiectate astfel încât să reducă la strictul necesar suprafața zonelor parțial acoperite.

(1) Unghiurile reduse utilizate numai sub planul H pentru lămpile montate cu planul H sub 750 mm.

(2) În cazul lămpilor destinate a fi montate cu planul H al lămpii la o înălțime de montare mai mică de 750 mm.

(3) În cazul lămpilor opționale destinate a fi montate cu planul H al lămpii la o înălțime de montare mai mare de 2 100 mm.

(4) Lămpile de staționare laterale reprezintă o combinație de lămpi de staționare orientate spre față și spre spate.

ANEXA 3

Distribuțiile luminoase standard

1. Cu excepția cazului în care se specifică altfel:

1.1.

Direcția H = 0° și V = 0° corespunde axei de referință. (pe vehicul, aceasta este orizontală, paralelă cu planul longitudinal median al vehiculului și orientată în direcția de vizibilitate impusă.) Aceasta trece prin centrul de referință. Cu excepția cazului în care se specifică altfel, valorile de la figurile A3-I-A3-XV indică, pentru diferitele direcții de măsurare, intensitățile minime exprimate în procente din intensitățile minime impuse.

1.2.

În interiorul câmpului de distribuție luminoasă spațială reprezentat schematic printr-o grilă, distribuția luminoasă trebuie să fie sensibil uniformă, și anume, intensitatea luminoasă în fiecare direcție a unei părți a câmpului delimitat de liniile grilei trebuind să atingă cel puțin cea mai joasă valoare minimă, exprimată în procente, indicată pe liniile grilei care înconjoară direcția respectivă.

Cu toate acestea, în cazul lămpilor de mers înapoi, dacă la examinarea vizuală a unei lămpi se constată variații locale importante ale intensității, trebuie efectuată o verificare pentru a se asigura că nicio intensitate măsurată între două dintre direcțiile de măsurare menționate mai sus nu are valoarea mai mică de 50 % din intensitatea minimă cea mai redusă dintre cele două prevăzute pentru aceste direcții de măsurare.

1.3.

Cu toate acestea, în cazul în care una dintre următoarele lămpi este destinată a fi instalată la o înălțime de montare (utilizând planul H specificat de producător) mai mică sau egală cu 750 mm deasupra solului, intensitatea fotometrică trebuie verificată numai până la un unghi de 5° în jos:

(a)	lămpi indicatoare de direcție față și spate;

(b)	lămpi de poziție față și spate;

(c)	lămpi de gabarit față și spate;

(d)	lămpi de staționare;

(e)	lămpi de stop din categoriile S1, S2 și MS;

(f)	lămpi de poziție laterale.

2. Distribuția luminoasă standard.

2.1.

Distribuția luminoasă standard pentru lămpile de poziție față și spate, pentru lămpile de staționare, pentru lămpile de gabarit față și spate, pentru lămpile de stop (S1, S2 și MS) și pentru lămpile indicatoare de direcție din categoriile 1, 1a, 1b, 2a, 2b, 11, 11a, 11b, 11c, 12.

Valorile prezentate indică, pentru diferitele direcții de măsurare, intensitățile minime exprimate în procente din intensitățile minime impuse (a se vedea tabelele 3, 4, 5, 7 și 8).

Figura A3-I: Distribuția luminoasă standard pentru lămpile de poziție față și spate, pentru lămpile de staționare, lămpile de gabarit, lămpile de stop și lămpile indicatoare de direcție

2.2. Distribuția luminoasă standard pentru lămpile cu lumină de zi

Valorile prezentate indică, pentru diferitele direcții de măsurare, intensitățile minime exprimate în procente din intensitatea minimă impusă (a se vedea tabelul 6).

Figura A3-II Distribuția luminoasă pentru lămpile cu lumină de zi

2.3. Distribuția luminoasă standard pentru lămpile de stop din categoriile S3 și S4

Valorile prezentate indică, pentru diferitele direcții de măsurare, intensitățile minime exprimate în procente din intensitățile minime impuse (a se vedea tabelul 7).

Figura A3-III Distribuția luminoasă pentru lămpile de stop din categoriile S3 și S4

2.4. Distribuția luminoasă pentru lămpile indicatoare de direcție din categoria 6

Axele de referință, H = 5° și V = 0°, corespund direcției A, astfel cum se prevede în anexa 2.

Valorile prezentate indică, pentru diferitele direcții de măsurare, intensitățile minime exprimate în procente din intensitatea minimă impusă (a se vedea tabelul 8).

Figura A3-IV Distribuția luminoasă pentru lămpile indicatoare de direcție din categoria 6

(partea exterioară a vehiculului)

2.5. Distribuția luminoasă standard pentru lămpile de mers înapoi

Puncte de măsurare exprimate în grade în raport cu axa de referință și valori ale intensităților minime ale luminii emise.

Figura A3-V Distribuția luminoasă pentru lămpile de mers înapoi

Valorile specificate în figura A3-V sunt exprimate în cd.

Direcțiile H = O° și V = O° corespund axelor de referință. Pe vehicul, acestea sunt orizontale, paralele cu planul longitudinal median al vehiculului și orientate în direcția de vizibilitate impusă. Acestea trec prin centrul de referință. Valorile specificate în figura A3-V indică, pentru diferitele direcții de măsurare, intensitățile minime exprimate în cd.

2.6. Distribuția luminoasă standard pentru lămpile de ceață spate

Figura A3-VI Distribuția luminoasă pentru lămpile de ceață spate

Atunci când, la o examinare vizuală, o lampă prezintă variații locale de intensitate importante, se efectuează o verificare pentru a se asigura faptul că, în afara axelor, nicio intensitate măsurată în interiorul rombului delimitat de direcțiile extreme de măsurare nu este mai mică de 75 cd (a se vedea figura mai jos).

2.7. Distribuția luminoasă standard pentru lămpile de poziție laterale

2.7.1. Lămpi de poziție laterale din categoria SM1

Figura A3-VII Distribuția luminoasă pentru lămpile de poziție laterale SM1

Valori minime: 0,6 cd în orice punct din afara axei de referință; pe axa de referință, valoarea minimă trebuie să fie 4,0 cd

Valori maxime: 25,0 cd în orice punct

2.7.2. Lămpi de poziție laterale din categoria SM2

Figura A3-VIII Distribuția luminoasă pentru lămpile de poziție laterale SM2

Valori minime: 0,6 cd în orice punct

Valori maxime: 25,0 cd în orice punct

2.7.3. Lămpi de poziție laterale din categoriile SM1 și SM2

În cazul lămpilor de poziție laterale din categoriile SM1 și SM2, poate fi suficientă verificarea a cinci puncte selectate de autoritatea de omologare de tip.

3. Punctele de măsurare pentru lămpile de iluminare a plăcii de înmatriculare spate (a se vedea punctul 5.11.3)

3.1. Categoria 1a - amplasament pe înălțime (340 x 240 mm)

Figura A3-IX Punctele de măsurare pentru plăci cu dimensiuni de 340 x 240 mm

3.2. Categoria 1b - amplasament pe lungime (520 x 120 mm)

Figura A3-X Punctele de măsurare pentru plăci cu dimensiuni de 520 x 120 mm

3.3. Categoria 1c - placă pentru tractoare agricole și forestiere (255 x 165 mm)

Figura A3-XI Punctele de măsurare pentru plăci cu dimensiuni de 255 x 165 mm

3.4. Categoria 2a - plăci de mici dimensiuni (330 x 165 mm)

Figura A3-XII Punctele de măsurare pentru plăci cu dimensiuni de 330 x 165 mm

3.5. Categoria 2b - amplasament pe lungime (440 x 220 mm)

Figura A3-XIII Punctele de măsurare pentru plăci cu dimensiuni de 440 x 220 mm

Notă:

în cazul dispozitivelor care trebuie să ilumineze două sau toate plăcile, punctele de măsurare sunt cele care rezultă din combinarea figurilor de mai sus, în conformitate cu conturul indicat de către fabricant sau producător; cu toate acestea, în cazul în care două puncte de măsurare utilizate se află la o distanță de mai puțin de 30 mm, se utilizează un singur punct.

3.6. Categoria 1 (240 x 130 mm) pentru vehiculele din categoria L

Figura A3-XIV Punctele de măsurare pentru plăci cu dimensiuni de 240 x 130 mm

3.7. Categoria 2 (280 x 200 mm) pentru vehiculele din categoria L

Figura A3-XV Punctele de măsurare pentru plăci cu dimensiuni de 280 x 200 mm

ANEXA 4

Cerințe minime privind procedurile de control al conformității producției

1. DISPOZIȚII GENERALE

1.1.

Cerințele de conformitate se consideră ca fiind îndeplinite din punct de vedere mecanic și geometric atunci când diferențele nu depășesc abaterile inevitabile survenite în cursul procesului de fabricație care se încadrează în cerințele prezentului regulament.

1.2.

În ceea ce privește performanțele fotometrice, conformitatea lămpilor produse în serie nu poate fi contestată în cazul în care, în timpul încercării performanțelor fotometrice ale oricărei lămpi alese aleatoriu, în conformitate cu punctul 4.7 din prezentul regulament.

1.2.1.

Nicio valoare măsurată nu se abate, în sens defavorabil, cu mai mult de 20 % de la valorile prevăzute în prezentul regulament.

În cazul valorilor minime necesare pentru toate câmpurile specificate în anexele 2 și 3, abaterile maxime corespunzătoare valorilor măsurate trebuie să corespundă valorilor specificate în tabelul A4-1:

Tabelul A4-1

20 % și 30 % din valorile pentru conformitatea producției

Valoare minimă prevăzută	Echivalent 20 %	Echivalent 30 %
cd	cd	cd
0,7	0,5	0,3
0,6	0,4	0,2
0,3	0,2	0,1
0,07	0,05	0,03
0,05	0,03	0,02

1.2.1.1.

Pentru lămpile de iluminare a plăcii de înmatriculare spate:

În ceea ce privește gradientul de luminanță, devierea negativă trebuie să fie:

Tabelul A4-2

20 % și 30 % din valorile pentru conformitatea producției, lămpile de iluminare a plăcii de înmatriculare spate

Deviere negativă
2,5 x Bo/cm	comparabilă cu	20 %
3,0 x Bo/cm	comparabilă cu	30 %

1.2.2.

Dacă, în cazul unei lămpi echipate cu o sursă de lumină înlocuibilă, rezultatele încercărilor descrise mai sus nu îndeplinesc cerințele, lampa trebuie supusă din nou încercărilor utilizându-se o altă sursă de lumină etalon.

1.3.

Coordonatele cromatice trebuie respectate în momentul efectuării încercării în condițiile prevăzute la punctul 4.7 din prezentul regulament.

1.4.

În cazul unei surse (unor surse) de lumină cu filament neînlocuibilă (neînlocuibile) sau al unui modul (unor module) de surse de lumină cu filament neînlocuibile, în timpul oricărei verificări a conformității producției:

1.4.1.

deținătorul tipului omologat trebuie să demonstreze utilizarea acestora în procesul de producție obișnuit și să indice sursa (sursele) de lumină cu filament neînlocuibilă (neînlocuibile), astfel cum se specifică în documentația de omologare de tip;

1.4.2.

în cazul în care există îndoieli cu privire la conformitatea sursei (surselor) de lumină cu filament neînlocuibilă (neînlocuibile) și/sau în cazul unor surse de lumină cu filament colorate, care fac obiectul cerințelor privind rezistența culorilor prevăzute la punctul 4.11 din standardul IEC 60809, ediția 3, conformitatea trebuie verificată în concordanță cu specificațiile de la punctul 4.11 din standardul IEC 60809, ediția 3.

2. CERINȚE MINIME PENTRU VERIFICAREA CONFORMITĂȚII DE CĂTRE PRODUCĂTOR

Pentru fiecare tip de lampă, deținătorul omologării de tip trebuie să efectueze cel puțin încercările următoare, cu o frecvență corespunzătoare. Aceste încercări trebuie efectuate în conformitate cu dispozițiile din prezentul regulament.

În cazul în care în cursul selectării unui eșantion se constată o neconformitate din punctul de vedere al tipului de încercare vizat, trebuie alese și încercate eșantioane suplimentare. Producătorul trebuie să adopte măsuri pentru a asigura conformitatea producției respective.

2.1. Natura încercărilor

Încercările de conformitate prevăzute în prezentul regulament vizează caracteristicile fotometrice și colorimetrice.

2.2. Metode de încercare

2.2.1.

Încercările trebuie efectuate, în general, în conformitate cu metodele definite în prezentul regulament.

2.2.2.

Pentru orice încercare de conformitate efectuată de producător, se pot utiliza metode echivalente, cu aprobarea autorității competente responsabile cu încercările de omologare. Producătorul trebuie să facă dovada echivalenței metodelor utilizate cu cele prevăzute în prezentul regulament.

2.2.3.

Aplicarea punctelor 2.2.1 și 2.2.2 necesită o etalonare periodică a echipamentului de încercare și corelarea acestuia cu măsurătorile efectuate de o autoritate competentă.

2.2.4.

În toate cazurile, metodele de referință trebuie să fie cele din prezentul regulament, în special pentru verificările și eșantionările administrative.

2.3. Natura eșantionării

Eșantioanele de lămpi trebuie selectate în mod aleatoriu dintr-un lot omogen. Prin lot omogen se înțelege un ansamblu de lămpi de același tip, definit conform metodelor de producție ale producătorului.

Evaluarea se efectuează, în general, asupra lămpilor produse în serie de mai multe uzine. Cu toate acestea, un producător poate grupa cifrele de producție privind același tip de lampă produs de mai multe uzine, cu condiția ca acestea să aplice aceleași criterii de calitate și același management al calității.

2.4. Caracteristici fotometrice și colorimetrice măsurate și înregistrate

Lampa selectată ca eșantion face obiectul măsurătorilor fotometrice pentru verificarea valorilor minime prescrise la punctele incluse în anexa 3, precum și a coordonatelor cromatice impuse.

2.5. Criterii de acceptabilitate

Producătorul este responsabil pentru efectuarea unui studiu statistic al rezultatelor încercărilor și pentru definirea, de comun acord cu autoritatea competentă, a criteriilor de admisibilitate pentru produsele sale în vederea respectării specificațiilor prevăzute privind verificarea conformității produselor la punctul 3.5.1. din prezentul regulament.

Criteriile de acceptabilitate trebuie să fie stabilite astfel încât, la un grad de încredere de 95 %, probabilitatea minimă de a trece cu succes o verificare prin sondaj, în conformitate cu anexa 5, să fie de 0,95.

ANEXA 5

Cerințe minime privind eșantionarea efectuată de către un inspector

1. DISPOZIȚII GENERALE

1.1.

Cerințele privind conformitatea sunt considerate ca fiind îndeplinite din punct de vedere mecanic și geometric, în conformitate cu cerințele prevăzute în prezentul regulament, dacă acestea există, în cazul în care diferențele nu depășesc abaterile inevitabile de fabricație.

1.2.

În ceea ce privește performanțele fotometrice, conformitatea lămpilor de serie nu poate fi contestată în cazul în care, în momentul încercării performanțelor fotometrice prevăzute la punctul 4.7 din prezentul regulament ale unei lămpi alese în mod aleatoriu:

(a)	nicio valoare măsurată nu se abate de la valorile prevăzute la punctul 1.2.1 din anexa 4;

(b)	dacă, în cazul unei lămpi echipate cu o sursă de lumină înlocuibilă, rezultatele încercărilor descrise mai sus nu îndeplinesc cerințele, lampa trebuie supusă din nou încercărilor utilizându-se o altă sursă de lumină etalon.

1.3.

Lămpile care prezintă defecte vizibile nu sunt luate în considerare.

1.4.

Coordonatele cromatice trebuie respectate în momentul efectuării încercării în condițiile prevăzute la punctul 4.7 din prezentul regulament.

2. PRIMA EȘANTIONARE

Se selectează aleatoriu patru lămpi. Primul eșantion, constituit din două lămpi, este marcat cu litera A, iar al doilea eșantion, constituit din două lămpi, este marcat cu litera B.

2.1.

Conformitatea lămpilor de serie nu poate fi contestată în cazul în care valoarea devierii oricăreia dintre lămpile eșantion A și B (toate cele patru lămpi) nu depășește 20 %.

În cazul în care valoarea devierii pentru ambele lămpi eșantion A nu depășește 0 %, măsurătorile pot fi oprite.

2.2.

Conformitatea lămpilor de serie se contestă în cazul în care valoarea devierii a cel puțin uneia dintre lămpile eșantion A sau B depășește 20 %.

Producătorului i se solicită să își armonizeze producția cu cerințele (conformitate) iar eșantionarea se repetă în conformitate cu punctul 3 în termen de două luni de la notificare. Eșantioanele A și B trebuie să fie păstrate de serviciul tehnic până la finalizarea întregului proces de conformitate a producției.

3. PRIMA EȘANTIONARE REPETATĂ

Se selectează aleatoriu un eșantion dintr-un număr de patru lămpi din seria produsă după armonizarea cu cerințele. Primul eșantion, constituit din două lămpi, este marcat cu litera C, iar al doilea eșantion, constituit din două lămpi, este marcat cu litera D.

3.1.

Conformitatea lămpilor de serie nu poate fi contestată în cazul în care valoarea devierii oricăreia dintre lămpile eșantion C și D (toate cele patru lămpi) nu depășește 20 %.

În cazul în care valoarea devierii pentru ambele lămpi eșantion C nu depășește 0 %, măsurătorile pot fi oprite.

3.2.

Conformitatea lămpilor de serie se contestă în cazul în care valoarea devierii a cel puțin uneia dintre lămpile eșantion C sau D este:

3.2.1.

mai mare de 20 %, dar valoarea devierii tuturor lămpilor eșantion nu depășește 30 %.

Producătorului i se solicită din nou să își armonizeze producția cu cerințele (conformitate).

Se efectuează o a doua eșantionare în conformitate cu punctul 4 în termen de două luni de la notificare. Eșantioanele C și D trebuie să fie păstrate de serviciul tehnic până la finalizarea întregului proces de conformitate a producției.

3.2.2.

Valoarea devierii uneia dintre lămpile eșantion C sau D depășește 30 %. În acest caz, omologarea trebuie retrasă și se aplică dispozițiile de la punctul 5.

4. A DOUA EȘANTIONARE REPETATĂ

Se selectează aleatoriu un eșantion dintr-un număr de patru lămpi din seria produsă după armonizarea cu cerințele. Primul eșantion, constituit din două lămpi, este marcat cu litera E, iar al doilea eșantion, constituit din două lămpi, este marcat cu litera F.

4.1.

Conformitatea lămpilor de serie nu se contestă în cazul în care valoarea devierii oricăreia dintre lămpile eșantion E și F (toate cele patru lămpi) nu depășește 20 %. În cazul în care valoarea devierii pentru ambele lămpi eșantion E nu depășește 0 %, măsurătorile pot fi oprite.

4.2.

Conformitatea lămpilor de serie se contestă în cazul în care valoarea devierii a cel puțin uneia dintre lămpile eșantion E sau F depășește 20 %. În acest caz, omologarea trebuie retrasă și se aplică dispozițiile de la punctul 5.

5. RETRAGEREA OMOLOGĂRII

Conform dispozițiilor de la punctele 4.1 și 4.2, omologarea este retrasă în temeiul punctului 3.6 din prezentul regulament.

ANEXA 6

Încercarea privind rezistența la căldură a lămpilor de ceață spate și a lămpilor cu lumină de zi

Lampa trebuie supusă unei funcționări continue timp de o oră, după o perioadă de reîncălzire de 20 de minute. Temperatura ambientală trebuie să fie de 23 °C ± 5 °C. Sursa de lumină utilizată trebuie să fie din categoria specificată pentru lampă și să fie alimentată la tensiunea necesară pentru a se obține puterea medie specificată la tensiunea de încercare corespunzătoare. Cu toate acestea, în cazul lămpilor echipate cu surse de lumină neînlocuibile (surse de lumină cu filament și altele), încercarea se efectuează cu ajutorul surselor de lumină din interiorul lămpii, în conformitate cu punctul 5.4.1 din prezentul regulament.

În cazul în care numai puterea maximă este specificată, încercarea trebuie efectuată prin reglarea tensiunii pentru a obține o putere egală cu 90 % din puterea specificată. Puterea medie sau puterea maximă specificată trebuie, în orice caz, să fie aleasă din intervalul de tensiuni de 6, 12, sau 24 V la care aceasta atinge valoarea maximă. În cazul lămpilor echipate cu surse de lumină neînlocuibile se aplică cerințele de încercare prevăzute la punctul 5.9.1 din prezentul regulament.

2.1.

În cazul surselor de lumină acționate de un mecanism de reglare electronică a sursei de lumină pentru a obține o intensitate luminoasă variabilă, încercarea trebuie efectuată în condițiile prevăzute la cel puțin 90 % din intensitatea luminoasă mai ridicată.

După stabilizarea lămpii la temperatura ambiantă, nu trebuie să fie perceptibilă nicio distorsiune, deformare, fisură sau modificare a culorii. În cazul în care există îndoieli, trebuie măsurată intensitatea luminii în conformitate cu punctul 5 din prezentul regulament. La aceste măsurători, valorile trebuie să atingă cel puțin 90 % din valorile obținute înainte de efectuarea încercării privind rezistența la căldură pentru aceeași lampă.

ANEXA 7

Dispunerea mărcilor de omologare

Dispunerile mărcilor de omologare de mai jos sunt prezentate doar ca exemple; orice altă dispunere efectuată în conformitate cu punctul 3.3. din prezentul regulament este acceptabilă.

1. Marca de omologare pentru o lampă de semnalizare luminoasă unică

a = a se vedea punctul 3.2.4 din prezentul regulament

Lampa care poartă marca de omologare reprezentată în partea stângă este o lampă de poziție (A) față omologată în Țările de Jos (E4), sub numărul de omologare 221 în conformitate cu prezentul regulament (148R).

Numărul (00) menționat după 148R indică faptul că omologarea a fost acordată în conformitate cu cerințele din prezentul regulament, în versiunea stabilită în seria inițială de amendamente. Săgeata orizontală indică partea exterioară a vehiculului. Săgeata verticală care pornește de la un segment orizontal și care este orientată în jos indică o lampă cu distribuție redusă a luminii (vertical în jos și/sau orizontal sub planul H).

Lampa care poartă marca de omologare din partea stângă este o combinație între o lampă de poziție față (A) și o lampă de ceață față (F3) cu un dispersor din plastic (PL), omologată în Franța (E2), sub numărul de omologare 3223 în conformitate cu prezentul regulament (148R) și cu Regulamentul ONU privind dispozitivele de iluminare a drumului (149R).

Numărul (00) menționat după 148R și după 149R indică faptul că omologarea a fost acordată în conformitate cu cerințele din regulamentul corespunzător, în versiunea stabilită în seria inițială de amendamente.

2. Marca de omologare pentru lămpi grupate, combinate sau încorporate reciproc

Notă:

liniile verticale și orizontale ilustrează schematic configurația lămpii de semnalizare luminoasă. Aceste linii nu fac parte din marca de omologare.

Aceste exemple de mărci de omologare reprezintă două modalități posibile pentru marcarea unei lămpi de semnalizare luminoasă atunci când două sau mai multe lămpi fac parte din același ansamblu de lămpi grupate, combinate sau încorporate reciproc.

Acestea indică faptul că lampa a fost omologată în Țările de Jos (E4) sub numărul de omologare 3333 și este alcătuită din:

(a)	un catadioptru din clasa 1A;

(b)	o lampă indicatoare de direcție spate cu intensitate luminoasă variabilă (categoria 2b). Săgeata orizontală indică direcția de montare a acestui dispozitiv care nu poate fi instalat decât pe partea dreaptă sau stângă a vehiculului;

(c)	o lampă de poziție spate cu intensitate luminoasă variabilă (R2). Săgeata orizontală indică partea pe care sunt îndeplinite specificațiile fotometrice prevăzute până la un unghi de 80° H;

(d)	o lampă de ceață spate cu intensitate luminoasă variabilă (F2);

(e)	o lampă de mers înapoi (AR);

(f)	o lampă de stop cu intensitate luminoasă variabilă (S2).

Toate aceste lămpi (funcții) sunt omologate în conformitate cu seria inițială de amendamente la prezentul regulament (148R), astfel cum se indică prin numărul (00) menționat după 148R.

3. Marca de omologare pentru o lampă cu dispersor destinat a fi utilizat pentru diferite tipuri de lămpi

Acest exemplu corespunde marcării unui dispersor destinat a fi utilizat pentru diferite tipuri de lămpi de semnalizare luminoasă. Aceste mărci de omologare indică faptul că lampa a fost omologată în Spania (E9), sub numărul de omologare 1432 și poate include toate funcțiile diverse enumerate.

Corpul principal al lămpii trebuie să poarte doar marca de omologare valabilă.

4. Codul de identificare al modulelor de surse de lumină

Figura A7-V Marcarea modulelor de surse de lumină

Modulul de sursă de lumină care poartă codul de identificare indicat mai sus a fost omologat împreună cu o lampă omologată în Italia (E3) sub numărul de omologare 17325.

30.9.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 347/173

Numai textele originale CEE-ONU au efect juridic în temeiul dreptului public internațional. Situația și data intrării în vigoare ale prezentului regulament ar trebui verificate în ultima versiune a documentului de situație al CEE-ONU TRANS/WP.29/343, disponibil la următoarea adresă: http://www.unece.org/trans/main/wp29/wp29wgs/wp29gen/wp29fdocstts.html

Regulamentul ONU nr. 149 — Dispoziții uniforme privind omologarea dispozitivelor (lămpi) și sistemelor de iluminare a drumului pentru autovehicule [2021/1720]

Include întregul text valabil până la:

Suplimentul 3 la versiunea originală a regulamentului – Data intrării în vigoare: 30 septembrie 2021

Prezentul document este strict un instrument de documentare. Textele autentice și obligatorii din punct de vedere juridic sunt:

—	ECE/TRANS/WP.29/2018/158/Rev.1

—	ECE/TRANS/WP.29/2019/82

—	ECE/TRANS/WP.29/2019/125

—	ECE/TRANS/WP.29/2020/33 și

—	ECE/TRANS/WP.29/2021/46

CUPRINS

REGULAMENT

Domeniu de aplicare

Definiții

Dispoziții administrative

Cerințe tehnice generale

Cerințe tehnice specifice

Dispoziții tranzitorii

ANEXE

Fișa de comunicare

Cerințe minime pentru procedurile de control al conformității producției

Cerințe minime privind eșantionarea efectuată de un inspector

Sistem de măsurare a coordonatelor sferice și amplasamentul punctelor de încercare

Procedura de orientare, verificarea instrumentală a liniei de separare a luminilor de întâlnire asimetrice

Definiția și claritatea liniei de separare orizontale și procedura de orientare cu ajutorul acestei linii de separare pentru farurile cu lumină de întâlnire simetrică și lămpile de ceață față

Încercare de stabilitate a caracteristicilor fotometrice ale dispozitivelor de iluminare a drumului în stare de funcționare (cu excepția lămpilor de viraj)

Apendicele 1 – Prezentare generală a perioadelor de funcționare pentru încercările de stabilitate a caracteristicilor fotometrice

Apendicele 2 – Amestecul pentru încercare pentru farul murdar

Cerințe privind dispozitivele de iluminare a drumului (cu excepția lămpilor de viraj) care au în componență dispersoare din material plastic – încercarea dispersoarelor sau a eșantioanelor de materiale

Apendicele 1 – Ordinea cronologică a încercărilor pe materiale

Apendicele 2 – Metoda de măsurare a difuziei și transmisiei luminii

Apendicele 3 – Metoda de încercare prin pulverizare

Apendicele 4 – Încercarea de aderență a benzii adezive

Cerințe privind modulele LED și dispozitivele de iluminare a drumului (cu excepția lămpilor de viraj) care conțin module LED și/sau surse de lumină LED

Prezentare generală privind principalele componente ale luminilor de întâlnire și ale altor tipuri de lumini, precum și variantele de surse de lumină corespunzătoare

Centru de referință

Marcajele pentru tensiune

Dispunerea mărcilor de omologare

Fișe descriptive

INTRODUCERE

Prezentul regulament combină dispozițiile Regulamentelor ONU individuale nr. 19, 98, 112, 113, 119 și 123 într-un singur regulament și este rezultatul deciziei WP.29 de simplificare a regulamentelor ONU privind iluminarea și semnalizarea luminoasă, în temeiul propunerii inițiale a Uniunii Europene și a Japoniei.

Obiectivul prezentului regulament este de a spori claritatea, de a consolida și de a eficientiza complexitatea cerințelor Regulamentelor ONU nr. 19, 98, 112, 113, 119 și 123 și de a pregăti viitoarea tranziție la cerințele bazate pe performanță, prin reducerea numărului de regulamente printr-un exercițiu editorial fără a modifica niciuna dintre cerințele tehnice detaliate deja în vigoare până la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

Deși prezentul regulament se îndepărtează de abordarea tradițională de a avea un regulament separat pentru fiecare dispozitiv, prin combinarea tuturor dispozitivelor de iluminare a drumului într-un singur regulament, prezentul regulament simplificat conține toate dispozițiile și funcționează în conformitate cu structura existentă a seriilor de amendamente, a dispozițiilor tranzitorii și a suplimentelor. Dispozițiile tranzitorii asociate cu o nouă serie de amendamente la prezentul regulament vor fi identificate pentru fiecare dispozitiv, după caz; aceasta include, de asemenea, o listă de dispozitive și indicii de schimbare aplicabili ai acestora, corespunzători seriei de amendamente.

Se preconizează că toate părțile contractante la acordul din 1958 vor adopta prezentul regulament și vor furniza explicații detaliate în cazul în care nu sunt în măsură să adopte anumite dispozitive. Aceste decizii vor fi înregistrate în ECE/TRANS/WP.29/343 care înregistrează situația regulamentelor anexate și a amendamentelor.

În ceea ce privește cerințele privind marcajele de omologare, prezentul regulament include cerințele pentru utilizarea „identificatorului unic” și este condiționat de accesul la baza de date securizată a ONU de pe internet (în conformitate cu anexa 5 la acordul din 1958 (1)) în care se păstrează toate documentele de omologare de tip. Atunci când este utilizat „identificatorul unic”, nu este obligatoriu ca dispozitivele să poarte marcajele convenționale de omologare de tip (marca E). Dacă nu este posibil să se utilizeze „identificatorul unic” din considerente tehnice (de exemplu, dacă accesul la baza de date a ONU de pe internet nu poate fi securizat sau baza de date securizată a ONU de pe internet nu este funcțională) este necesară utilizarea marcajelor convenționale de omologare de tip până când utilizarea „identificatorului unic” devine posibilă.

1. DOMENIU DE APLICARE

Prezentul regulament se aplică următoarelor dispozitive de iluminare a drumului:

Faruri care emit o lumină de drum și/sau o lumină de întâlnire asimetrică pentru vehiculele din categoriile L, M, N și T

Sisteme de iluminare față adaptive (SFA) pentru vehiculele din categoriile M și N

Faruri care emit o lumină de drum și/sau o lumină de întâlnire simetrică pentru vehiculele din categoriile L și T

Lămpi de ceață față pentru vehiculele din categoriile L3, L4, L5, L7, M, N și T

Lămpi de viraj pentru vehiculele din categoriile M, N și T

2. DEFINIȚII

În sensul prezentului regulament:

2.1.

Se aplică toate definițiile prevăzute în ultima serie de amendamente la Regulamentul ONU nr. 48 în vigoare la momentul cererii de omologare de tip, cu excepția cazului în care se specifică altfel în prezentul regulament sau în Regulamentele ONU nr. 53, 74 și 86 privind instalarea aferente.

2.2.

„Dispozitive de iluminare a drumului de diferite tipuri” înseamnă dispozitive de iluminare a drumului care diferă în puncte esențiale precum:

2.2.1.

denumirea comercială sau marca:

(a)	lămpile care poartă aceeași denumire comercială sau marcă, dar sunt fabricate de producători diferiți, sunt considerate a fi de tipuri diferite;

(b)	lămpile produse de către același producător și care diferă doar prin denumirea comercială sau marcă sunt considerate ca aparținând aceluiași tip;

2.2.2.

caracteristicile sistemului optic;

2.2.3.

includerea sau eliminarea componentelor care pot să modifice rezultatele optice prin reflexie, refracție, absorbție și/sau deformare în timpul funcționării;

2.2.4.

compatibilitatea cu circulația pe dreapta sau pe stânga sau cu ambele sensuri de circulație;

2.2.5.

pentru faruri: tipul luminii furnizate (lumină de întâlnire, lumină de drum sau ambele);

2.2.6.

Pentru SFA: funcția (funcțiile) de iluminare față, modul (modurile) și clasele produse;

2.2.7.

Pentru SFA: caracteristica (caracteristicile) semnalului (semnalelor) specificate pentru sistem;

2.2.8.

categoria sursei (surselor) de lumină utilizate și/sau codul (codurile) de identificare specific(e) ale modulului LED;

2.2.9.

în orice caz, dispozitivele proiectate pentru a fi montate pe stânga vehiculului și dispozitivele corespondente proiectate pentru a fi montate pe dreapta vehiculului sunt considerate dispozitive de același tip.

3. DISPOZIȚII ADMINISTRATIVE

3.1.

Cerere de omologare

3.1.1.

Cererea de omologare de tip trebuie prezentată de către titularul denumirii sau mărcii comerciale sau de reprezentantul său autorizat.

3.1.2.

Cererea trebuie să fie însoțită de următoarele documente (în triplu exemplar) și de un eșantion (eșantioane):

3.1.2.1.

desene, suficient de detaliate pentru a permite identificarea tipului și, dacă este cazul, a clasei lămpii, care să indice:

(a)	poziția (pozițiile) geometrică (geometrice) de pe vehicul în care vor fi montate lampa (lămpile) și/sau elementele de iluminare față de nivelul solului și de planul longitudinal median al vehiculului;

(b)

axa de observație care va fi utilizată ca axă de referință în cadrul încercărilor (unghi orizontal H = 0°, unghi vertical V = 0°) sau poziția fiecăruia dintre elementele de iluminare în secțiune verticală (axială) și în vedere frontală, împreună cu principalele detalii ale modelului optic, inclusiv axa/axele de referință și punctul care va fi utilizat ca centru de referință în cadrul încercărilor;

(c)	limita suprafeței aparente a funcției (funcțiilor);

(d)	poziția și dispunerea mărcii de omologare sau a „identificatorului unic”;

(e)	în cazul modulului (modulelor) LED, de asemenea, spațiul rezervat codului (codurilor) specific(e) de identificare a modulului (modulelor);

(f)	farul văzut din față, cu detaliile striurilor dispersoarelor, dacă este cazul, și în secțiune transversală, precum și toate caracteristicile optice ale dispersoarelor, dacă este cazul;

3.1.3.

o descriere tehnică succintă, care să specifice:

(a)	în cazul lămpilor cu surse de lumină care pot fi înlocuite, categoria sau categoriile de surse de lumină prevăzute; această (aceste) categorie (categorii) de surse de lumină trebuie să se numere printre cele cuprinse în Regulamentele ONU nr. 37, 99 sau 128;

(b)	în cazul lămpilor cu module de sursă de lumină care pot fi înlocuite, codul specific de identificare a modulului de sursă de lumină;

(c)	marca și tipul dispozitivului (dispozitivelor) de alimentare și funcționare, dacă există și dacă nu fac parte dintr-o unitate de instalare;

(d)	în cazul în care dispozitivul (lampa) este echipat(ă) cu un reflector reglabil, poziția (pozițiile) de montaj a (ale) lămpii în raport cu solul și cu planul longitudinal median al vehiculului.

3.1.3.1.

În cazul farurilor, aceasta trebuie să specifice:

(a)	dacă farul este proiectat să emită atât lumină de întâlnire, cât și lumină de drum sau numai una dintre aceste lumini;

(b)	în cazul unui far proiectat să emită lumină de întâlnire, dacă farul este construit pentru ambele sensuri de circulație sau doar pentru circulația fie pe stânga, fie pe dreapta;

(c)	clasa căreia îi aparține farul;

(d)

în cazul modulului (modulelor) LED, acestea includ:

(i)	o specificație tehnică succintă a modulului (modulelor) LED;

(ii)	un desen conținând dimensiunile și valorile electrice și fotometrice de bază, precum și fluxul luminos normal, iar pentru fiecare modul LED, o declarație în care să se precizeze dacă acesta poate fi înlocuit sau nu;

(iii)

în cazul dispozitivului electronic de comandă a sursei de lumină, informații privind interfața electrică necesară pentru încercările de omologare.

3.1.3.2.

În cazul unei unități SFA, aceasta trebuie să specifice:

(a)	funcția (funcțiile) de iluminare și modurile acestora care sunt asigurate de către sistem (2);

(b)	elementele de iluminare care contribuie la fiecare dintre acestea (1) și semnalele (3) având caracteristicile tehnice relevante pentru funcționarea acestora;

(c)	categoriile (1) cerințelor privind modul de iluminare în viraje care sunt aplicabile, dacă există;

(d)	setul (seturile) de date suplimentare din dispozițiile privind lumina de întâlnire din clasa E care se aplică, în conformitate cu tabelul 14 de la punctul 5.3.2, dacă există;

(e)	setul (seturile) din dispozițiile privind lumina de întâlnire din clasa W care se aplică, în conformitate cu punctul 5.3.2 dacă există;

(f)	elementele de iluminare (2) care produc una sau mai multe linii de separare a luminii de întâlnire sau contribuie la acest lucru;

(g)	specificația (specificațiile) (1) conform dispozițiilor de la punctul 5.3.5.1 în ceea ce privește punctul 6.22 din Regulamentul ONU nr. 48;

(h)	elementele de iluminare care sunt proiectate pentru a asigura intensitatea minimă a luminii de întâlnire în conformitate cu punctul 5.3.2.8.1;

(i)	cerințele privind montarea și funcționarea în scopuri de încercare;

(j)	orice alte informații relevante;

(k)

în cazul modulului (modulelor) LED, acestea includ:

(i)	o specificație tehnică succintă a modulului (modulelor) LED;

(ii)	un desen conținând dimensiunile și valorile electrice și fotometrice de bază, precum și fluxul luminos normal, iar pentru fiecare modul LED, o declarație în care să se precizeze dacă acesta poate fi înlocuit sau nu;

(iii)

în cazul dispozitivului electronic de comandă a sursei de lumină, informații privind interfața electrică necesară pentru încercările de omologare;

(l)

orice alte funcții de iluminare sau semnalizare față asigurate de orice lampă sau lămpi grupate, combinate sau încorporate reciproc în elementele de iluminare ale sistemului, pentru care se solicită omologarea; informații suficiente pentru identificarea respectivei (respectivelor) lămpi, precum și specificarea regulamentului (regulamentelor) în temeiul căruia (cărora) acestea sunt prevăzute a fi omologate (separat);

3.1.3.3.

în cazul adaptării luminii de drum, elementele de iluminare (2) care asigură adaptarea treptată a luminii de drum și a sistemului de senzori sau contribuie la acest lucru, precum și caracteristicile tehnice relevante pentru funcționarea acestora;

3.1.3.3.1.

conceptul de siguranță prevăzut de documentație care, conform serviciului tehnic responsabil pentru încercările de omologare de tip:

(a)	prezintă o descriere a măsurilor incluse în sistem pentru a asigura conformitatea acestuia cu dispozițiile de la punctele 4.11.2.1 și 5.3.2.5.4; și

(b)	precizează instrucțiunile privind verificarea acestora în conformitate cu punctul 5.3.2.6; și/sau

(c)

asigură accesul la documentele relevante care demonstrează performanța sistemului în ceea ce privește un nivel suficient de fiabilitate și funcționare în condiții de siguranță a măsurilor prevăzute conform punctului 3.1.3.3.1 litera (a), de exemplu, FMEA (mod defecțiune și analiza efectelor acesteia), FTA (metoda arborelui de defectare) sau orice proces similar corespunzător considerațiilor privind siguranța sistemului;

3.1.3.4.

dacă nu se prevede altfel, două eșantioane complete, unul dintre eșantioane destinat instalării pe stânga vehiculului, iar celălalt destinat instalării pe dreapta vehiculului;

3.1.3.5.

pentru toate lămpile cu dispersoare exterioare din plastic, cu excepția lămpilor de viraj, eșantioane ale materialului plastic din care sunt fabricate dispersoarele (a se vedea anexa 8);

3.1.3.6.

în cazul unui sistem SFA, un set de eșantioane ale sistemului pentru care se solicită omologarea, inclusiv dispozitivele de montare, dispozitivele de alimentare și funcționare, precum și generatoarele de semnale, dacă există;

3.1.3.7.

în cazul unui tip de lampă care diferă doar prin denumirea comercială sau marcă de un tip care a fost deja omologat, este suficient ca cererea să fie însoțită de:

3.1.3.7.1.

o declarație a producătorului lămpii prin care se atestă faptul că tipul trimis este identic (cu excepția denumirii comerciale sau a mărcii) cu un tip realizat de același producător și omologat deja, acesta din urmă fiind identificat prin numărul de omologare;

3.1.3.7.2.

două eșantioane purtând noua denumire comercială sau marca ori documentația echivalentă.

3.2.

Omologarea

3.2.1.

În cazul în care dispozitivele prezentate pentru omologare în temeiul punctului 3.1 îndeplinesc cerințele prezentului regulament, se acordă omologarea.

3.2.2.

Fiecărui tip omologat i se atribuie un număr de omologare, care trebuie marcat pe dispozitiv conform cerințelor de la punctul 3.3. Aceeași parte contractantă nu poate atribui acest număr altui tip de dispozitiv menționat în prezentul regulament.

3.2.3.

Notificarea privind omologarea, extinderea, refuzul sau retragerea omologării unui tip de dispozitiv în temeiul prezentului regulament se comunică părților contractante la Acordul din 1958 care aplică prezentul regulament, printr-un formular conform cu modelul din anexa 1.

3.2.4.

Dacă se solicită omologarea unei unități SFA care nu este prevăzută a fi inclusă în omologarea unui tip de vehicul în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 48;

3.2.4.1.

solicitantul trebuie să pună la dispoziție documente suficiente pentru a dovedi capacitatea sistemului de a respecta dispozițiile de la punctul 6.22 din Regulamentul ONU nr. 48 atunci când este instalat în mod corect; și

3.2.4.2.

sistemul trebuie omologat în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 10.

3.2.4.3.

simbolurile care identifică funcția de iluminare a drumului pentru care a fost acordată omologarea de tip.

Tabelul 1

Lista simbolurilor/combinațiilor (lista completă este furnizată în anexa 1 „Fișa de comunicare”)

Lampă (funcție)	Simbol
Far cu lumină de drum din clasa A	R
Far cu lumină de întâlnire din clasa A (asimetrică)	C
Far cu lumină de drum din clasa B	HR
Far cu lumină de întâlnire din clasa B (asimetrică)	HC
Far cu lumină de drum din clasa D (lampă cu descărcare în gaz)	DR
Far cu lumină de întâlnire din clasa D (lampă cu descărcare în gaz, asimetrică)	DC
Sistem de faruri adaptive față (SFA): lumină de întâlnire de bază	XC (4)
Sistem de faruri adaptive față (SFA): lumină de întâlnire pentru autostradă	XCE (5)
Sistem de faruri adaptive față (SFA): lumină de întâlnire pentru oraș	XCV (4)
Sistem de faruri adaptive față (SFA): lumină de întâlnire pentru condiții meteorologice nefavorabile	XCW (4)
Sistem de faruri adaptive față (SFA): lumină de drum	XR (4)
Far cu lumină de întâlnire din clasa AS (simetrică)	C-AS
Far cu lumină de întâlnire din clasa BS (simetrică)	C-BS
Far cu lumină de întâlnire din clasa CS (simetrică)	WC-CS
Far cu lumină de întâlnire din clasa DS (simetrică)	WC-DS
Far cu lumină de întâlnire din clasa ES (lampă cu descărcare în gaz, simetrică)	WC-ES
Far cu lumină de drum din clasa BS	R-BS
Far cu lumină de drum din clasa CS	WR-CS
Far cu lumină de drum din clasa DS	WR-DS
Far cu lumină de drum din clasa ES (lampă cu descărcare în gaz)	WR-ES
Lampă de ceață față clasa F3	F3
Lampă de viraj	K

Valoarea minimă pentru „a” din partea 1 a anexei 13 trebuie să fie de cel puțin 5 mm pentru lămpile de ceață față și lămpile de viraj și, pentru toate celelalte dispozitive, de cel puțin 5 mm în cazul dispersoarelor din material plastic și de cel puțin 8 mm în cazul dispersoarelor din sticlă.

3.2.4.4.

Indicii de modificare aplicabili pentru fiecare dispozitiv cu privire la seria de amendamente sunt după cum urmează (a se vedea, de asemenea, punctul 6.1.1):

Tabelul 2

Seria de amendamente și indicele de modificare

Seria de amendamente la regulamentul	00
Funcție (lampă)	Indicele de modificare pentru funcția specifică (lampă)
Far cu lumină de drum din clasa A	0
Far cu lumină de întâlnire din clasa A (asimetrică)	0
Far cu lumină de drum din clasa B	0
Far cu lumină de întâlnire din clasa B (asimetrică)	0
Far cu lumină de drum din clasa D (lampă cu descărcare în gaz)	0
Far cu lumină de întâlnire din clasa D (lampă cu descărcare în gaz, asimetrică)	0
Sistem de faruri adaptive față (SFA): lumină de întâlnire de bază	0
Sistem de faruri adaptive față (SFA): lumină de întâlnire pentru autostradă	0
Sistem de faruri adaptive față (SFA): lumină de întâlnire pentru oraș	0
Sistem de faruri adaptive față (SFA): lumină de întâlnire pentru condiții meteorologice nefavorabile	0
Sistem de faruri adaptive față (SFA): lumină de drum	0
Far cu lumină de întâlnire din clasa AS (simetrică)	0
Far cu lumină de întâlnire din clasa BS (simetrică)	0
Far cu lumină de întâlnire din clasa CS (simetrică)	0
Far cu lumină de întâlnire din clasa DS (simetrică)	0
Far cu lumină de întâlnire din clasa ES (lampă cu descărcare în gaz, simetrică)	0
Far cu lumină de drum din clasa BS	0
Far cu lumină de drum din clasa CS	0
Far cu lumină de drum din clasa DS	0
Far cu lumină de drum din clasa ES (lampă cu descărcare în gaz)	0
Lampă de ceață față clasa F3	0
Lampă de viraj	0

3.3.

Marca de omologare

3.3.1.

Dispoziții generale

3.3.1.1.

Orice dispozitiv aparținând unui tip omologat trebuie să includă un spațiu de dimensiuni suficiente pentru identificatorul unic (IU), astfel cum se menționează în Acordul din 1958, și alte marcaje definite la punctul 3.3.2.6 sau, dacă nu este posibil din punct de vedere tehnic, marca de omologare cu simbolurile adiționale și respectiv alte marcaje definite la punctul 3.3.2.

3.3.1.2.

Exemple de dispunere a marcajelor sunt prezentate în anexa 13.

3.3.1.3.

Spațiul pentru identificatorul unic sau marca de omologare este prezentat(ă) în desenele menționate la punctul 3.1.2.

3.3.1.4.

Identificatorul unic sau marca de omologare cu simbolurile suplimentare trebuie să fie clar lizibile și să nu poată fi șterse. Acestea pot fi aplicate pe o parte interioară sau exterioară (transparentă sau nu) a lămpii care nu poate fi separată de partea transparentă a lămpii care emite lumina. În orice caz, marca trebuie să fie vizibilă atunci când lampa este montată pe vehicul sau când o parte mobilă, cum ar fi capota, capacul portbagajului sau una dintre uși, este deschisă.

3.3.1.5.

În cazul lămpilor grupate, combinate sau încorporate reciproc, se poate aplica un singur identificator unic sau o singură marcă de omologare, cu condiția ca toate lămpile grupate, combinate sau încorporate reciproc să fie conforme cu regulamentul aplicabil și să îndeplinească următoarele cerințe:

(a)	se aplică cerințele de la punctul 3.3.2;

(b)	nicio componentă care transmite lumină aparținând lămpilor grupate, combinate sau încorporate reciproc să nu poată fi îndepărtată fără a antrena, în același timp, îndepărtarea mărcii de omologare;

(c)

simbolurile fiecărei lămpi corespunzătoare fiecărui regulament în temeiul căruia s-a acordat omologarea, trebuie să fie aplicate:

(i)	fie pe suprafața iluminantă corespunzătoare;

(ii)	fie în grup, astfel încât fiecare dintre lămpile grupate, combinate sau încorporate reciproc să fie clar identificabile.

(d)	Dimensiunile elementelor constitutive ale unei mărci de omologare unice nu trebuie să fie mai mici decât dimensiunile minime impuse celei mai mici dintre mărcile individuale în regulamentul aplicabil.

3.3.1.6.

În cazul unor tipuri diferite de lămpi, care îndeplinesc cerințele mai multor regulamente, care utilizează același dispersor extern, cu aceeași culoare sau culori diferite, se poate aplica o marcă de omologare unică, cu condiția ca:

(a)	simbolurile fiecărei lămpi corespunzătoare fiecărui regulament în temeiul căruia s-a acordat omologarea să fie aplicate în conformitate cu punctul 3.3.2;

(b)	corpul principal al lămpii poartă marca de omologare a funcției (funcțiilor) efective;

(c)	dimensiunile elementelor constitutive ale unei mărci de omologare unice nu trebuie să fie mai mici decât dimensiunile minime impuse celei mai mici dintre mărcile individuale în regulamentul aplicabil.

3.3.1.7.

În cazul lămpilor grupate, combinate sau încorporate reciproc cu alte lămpi ale căror dispersoare pot fi utilizate și pentru alte tipuri de lămpi, se aplică dispozițiile de la punctul 3.3.

3.3.2.

Marca de omologare se compune din:

3.3.2.1.

un cerc în interiorul căruia se află litera „E” urmată de numărul distinctiv al țării care a acordat omologarea (6).

3.3.2.2.

numărul de omologare în conformitate cu punctul 3.2.2;

3.3.2.3.

numărul prezentului regulament urmat de litera „R” și cele două cifre care indică seria de amendamente în vigoare la data emiterii omologării;

3.3.2.4.

simboluri adiționale pentru faruri, SFA și lămpile de ceață față:

3.3.2.4.1.

în cazul farurilor/unităților de instalare SFA care îndeplinesc numai cerințele circulației pe stânga, o săgeată orizontală, îndreptată către dreapta unui observator care privește farul din față, adică înspre partea drumului pe care se efectuează circulația;

3.3.2.4.2.

în cazul farurilor/unităților de instalare SFA proiectate pentru circulația atât pe partea stângă, cât și pe partea dreaptă cu ajutorul unei reglări adecvate a poziției de montare a unității optice sau a sursei (surselor) de lumină sau a modulului (modulelor) LED, o săgeată orizontală având indicatoare la ambele capete, indicatoarele fiind orientate unul spre dreapta și celălalt spre stânga;

3.3.2.4.3.

lămpile de ceață față din clasa F3 cu distribuție asimetrică a luminii și care nu pot fi montate interschimbabil pe ambele părți ale vehiculului trebuie să poarte o săgeată care să indice exteriorul vehiculului;

3.3.2.4.4.

în cazul lămpilor de ceață față, a farurilor și a unităților de instalare SFA care conțin un dispersor din material plastic, grupul de litere „PL” aplicat lângă simbolurile de identificare a lămpilor;

3.3.2.4.5.

în cazul farurilor/unităților de instalare SFA care îndeplinesc cerințele privind lumina de drum, o specificare, plasată lângă cercul care înconjoară litera „E”, a intensității luminoase maxime exprimată printr-un marcaj de referință (I'M), astfel cum este definit la punctul 5.1.3.6.

În cazul farurilor care emit lumină de drum grupate sau reciproc încorporate/în cazul unităților de instalare SFA, specificarea intensității luminoase maxime a ansamblului de lumini de drum trebuie exprimată conform celor menționate mai sus.

3.3.2.4.6.

În cazul farurilor/unităților de instalare SFA proiectate astfel încât sursa (sursele) de lumină sau modulul (modulele) LED care produce (produc) lumina de întâlnire principală să nu se aprindă simultan cu cel (cele) al (ale) oricărei alte funcții de iluminare cu care poate (pot) fi încorporată (încorporate) reciproc: în marca de omologare se adaugă o bară oblică (/) după simbolul pentru lampa care produce lumina de întâlnire.

3.3.2.4.6.1.

Această cerință nu se aplică farurilor care îndeplinesc cerințele pentru farurile din clasa D, care sunt proiectate astfel încât lumina de întâlnire și lumina de drum să fie furnizate de aceeași sursă de lumină cu descărcare în gaz.

3.3.2.4.7.

În cazul SFA, linia de deasupra literei (literelor) arată că funcția (funcțiile) SFA este (sunt) asigurată(e) de cel puțin o unitate de instalare aflată pe acea parte a sistemului.

3.3.2.5.

Numărul de omologare și simbolurile trebuie să fie plasate în apropierea cercului și să fie dispuse fie deasupra, fie sub litera „E”, fie la dreapta, fie la stânga acestei litere. Cifrele numărului de omologare trebuie să fie dispuse de aceeași parte în raport cu litera „E” și orientate în același sens.

3.3.2.6.

Alte marcaje

Funcțiile sau sistemele de iluminare a drumului trebuie să poarte, în mod clar lizibil și care nu poate fi șters, denumirea comercială sau marca solicitantului și următoarele marcaje:

3.3.2.6.1.

în cazul dispozitivelor cu lumină de întâlnire proiectate pentru a îndeplini atât cerințele privind circulația pe dreapta, cât și cerințele privind circulația pe stânga, marcaje indicând ambele reglaje ale unității optice pe vehicul ori ale sursei de lumină pe reflector; aceste marcaje constau în literele „R/D” pentru poziția corespunzătoare circulației pe dreapta și în literele „L/G” pentru poziția corespunzătoare circulației pe stânga;

3.3.2.6.2.

în cazul lămpilor cu sursă (surse) de lumină care poate (pot) fi înlocuită (înlocuite) sau cu module de sursă de lumină care pot fi înlocuite, un marcaj indicând:

(a)	categoria sau categoriile de surse de lumină prevăzute pentru farurile din clasele AS, BS, CS, DS, ES și pentru lămpile de viraj; și/sau

(b)	codul specific de identificare a modulului de sursă de lumină; și/sau

(c)	tensiunea (tensiunile) nominală (nominale), puterea (puterile) nominală (nominale) și codul specific de identificare al(e) modulului (modulelor) LED pentru faruri, lămpi de ceață față și SFA;

3.3.2.6.3.

în cazul lămpilor cu modul (module) de sursă (surse) de lumină, un marcaj pe modulul (modulele) sursei (surselor) de lumină indicând:

(a)	denumirea comercială sau marca solicitantului;

(b)

codul specific de identificare a modulului. Codul specific de identificare trebuie să înceapă cu literele „MD” pentru „MODUL” urmate de marca de omologare fără cercul prevăzut la punctul 3.3.2.1; acest cod de identificare trebuie indicat în desenele menționate la punctul 3.1.2. Marca de omologare nu trebuie să fie aceeași cu cea de pe lampa în care se utilizează modulul, însă ambele marcaje trebuie să provină de la același solicitant;

(c)	în cazul lămpilor de viraj, tensiunea nominală sau intervalul de tensiuni. Dacă modulul (modulele) de sursă (surse) de lumină nu se poate (pot) înlocui, nu este necesar să fie marcat(e).

3.3.2.6.4.

În cazul lămpilor de viraj cu:

(a)	dispozitiv electronic de comandă a sursei de lumină; sau

(b)	surse de lumină care nu pot fi înlocuite; și/sau

(c)	modul (module) de sursă de lumină; marcajul indicând tensiunea nominală sau intervalul de tensiuni.

3.3.2.6.5.

Pe un dispozitiv electronic de comandă a sursei de lumină:

3.3.2.6.5.1.

În cazul farurilor, a sistemelor SFA și a lămpilor de ceață față:

Dacă un dispozitiv electronic de comandă a sursei de lumină care nu face parte dintr-un modul LED este utilizat pentru a deservi unul sau mai multe module LED, acesta trebuie marcat cu codul (codurile) specific(e) de identificare și cu tensiunea și puterea de intrare nominale.

3.3.2.6.5.2.

În cazul lămpilor de viraj:

Dispozitivul electronic de comandă a sursei de lumină care face parte din lampă, dar care nu este inclus în carcasă, trebuie să aibă inscripționat numele și numărul de identificare ale producătorului.

3.3.2.6.6.

În cazul SFA, a lămpilor de ceață față și a farurilor, cu excepția claselor AS, BS, CS, DS și ES, care îndeplinesc cerințele din anexa 7 numai atunci când sunt alimentate cu o tensiune de 12V, lângă dulia sursei (surselor) de lumină trebuie aplicat un marcaj compus din numărul 24 barat de o cruce oblică (X);

3.3.2.6.7.

În cazul unui far cu una sau mai multe unități de iluminat suplimentare pentru vehiculele din categoriile L și T:

3.3.2.6.7.1.

Farurile care produc lumina de întâlnire principală trebuie să fie inscripționate cu codul specific de identificare al unității (unităților) de iluminat suplimentare menționat la punctul 3.3.2.6.7.2.2.

3.3.2.6.7.2.

Unitatea (unitățile) de iluminat suplimentară(e) trebuie să fie inscripționate cu denumirea comercială sau marca solicitantului și cu marcajele următoare:

3.3.2.6.7.2.1.

în cazul sursei (surselor) de lumină, categoria (categoriile) corespunzătoare; și/sau

în cazul modulului (modulelor) LED, tensiunea și puterea nominale, precum și codul (codurile) specific(e) de identificare al(e) modulului (modulelor) LED.

3.3.2.6.7.2.2.

codul (codurile) specific(e) de identificare al(e) unității (unităților) de iluminat suplimentare. Acest marcaj trebuie să fie clar lizibil și să nu poată fi șters.

Acest cod specific de identificare trebuie să înceapă cu literele „ALU”, de la „Additional Lighting Unit” (unitate de iluminat suplimentară), urmate de marca de omologare, fără cerc și, în cazul în care se utilizează mai multe unități de iluminat suplimentare care nu sunt identice, de simboluri sau caractere suplimentare. Acest cod specific de identificare este indicat în desene. Marca de omologare nu trebuie să fie aceeași cu cea de pe lampa la care se utilizează unitatea (unitățile) de iluminare suplimentară (suplimentare), însă ambele marcaje trebuie să provină de la același solicitant.

3.3.3.

Marca de omologare poate fi înlocuită de identificatorul unic (IU) dacă este disponibil. Marcajul identificatorului unic trebuie să respecte formatul din exemplul de mai jos:

a ≥ 8 mm

Identificatorul unic (IU) de mai sus inscripționat pe lampă arată că tipul în cauză a fost omologat și că informațiile relevante privind omologarea de tip respectivă pot fi accesate în baza de date securizată a ONU utilizând 163210 ca identificator unic.

3.4.

Modificarea unui dispozitiv de iluminare a drumului și extinderea omologării

3.4.1.

Orice modificare a tipului de lampă trebuie adusă la cunoștința autorității de omologare de tip care a acordat omologarea de tip. Ulterior, autoritatea poate:

3.4.1.1.

să considere că modificările aduse nu riscă să aibă o influență defavorabilă sensibilă și că, în orice caz, lampa corespunde în continuare cerințelor sau

3.4.1.2.

să solicite un nou raport de încercare serviciului tehnic responsabil cu efectuarea încercărilor.

3.4.2.

Confirmarea sau refuzul omologării, cu indicarea modificărilor, se comunică părților contractante la Acordul din 1958 care aplică prezentul regulament, prin procedura indicată la punctul 3.2.3.

3.4.3.

Autoritatea de omologare de tip care emite extinderea omologării atribuie un număr de serie pentru o astfel de extindere și informează părțile contractante la Acordul din 1958 care aplică prezentul regulament, în temeiul căruia se acordă omologarea, prin intermediul unei fișe de comunicare conforme cu modelul din anexa 1 la prezentul regulament.

3.5.

Conformitatea producției

Procedurile privind conformitatea producției sunt conforme cu cele stabilite în anexa 1 la Acordul din 1958 (E/ECE/TRANS/505/Rev.3), ținând seama de următoarele cerințe:

3.5.1.

Dispozitivele de iluminare a drumului omologate în temeiul prezentului regulament sunt fabricate astfel încât să fie conforme cu tipul omologat prin îndeplinirea cerințelor prevăzute la punctele 4.16 și 5.

3.5.1.1.

Trebuie îndeplinite cerințele minime privind procedurile de control al conformității producției prevăzute în anexa 2;

3.5.1.2.

Trebuie îndeplinite cerințele minime pentru eșantionarea de către un inspector prevăzute în anexa 3;

3.5.2.

Autoritatea de omologare de tip care a acordat omologarea de tip poate să verifice în orice moment metodele de control al conformității aplicate în fiecare unitate de producție. Frecvența normală a acestor verificări este de o dată la doi ani.

3.5.3.

Pentru dispozitivele în conformitate doar cu punctul 5.6 (lămpi de viraj) și în cazul sursei (surselor) de lumină cu incandescență care nu pot fi înlocuite sau a modulului (modulelor) de sursă de lumină cu incandescență care nu pot fi înlocuite, solicitantul trebuie să anexeze la documentația de omologare de tip un raport (al producătorului sursei de lumină indicate în documentația de omologare de tip), acceptabil pentru autoritatea responsabilă cu omologarea de tip, care demonstrează conformitatea acestor surse de lumină cu incandescență neînlocuibile cu cerințele specificate la punctul 4.11 din CEI 60809, ediția 3.

3.5.4.

Dispozitivele de iluminare a drumului care prezintă defecte vizibile nu sunt luate în considerare.

3.5.5.

Nu se ține seama de marcajul de referință.

3.5.6.

Nu se ține seama de punctele de măsurare din tabelul 8 partea B.

3.5.7.

Nu se ține seama de punctele de măsurare 8-15 din tabelul 35.

3.6.

Sancțiuni pentru neconformitatea producției

3.6.1.

Omologarea acordată pentru un dispozitiv în temeiul prezentului regulament poate fi retrasă în cazul în care cerințele enunțate mai sus nu sunt respectate;

3.6.2.

În cazul în care o parte contractantă la acord, care aplică prezentul regulament, retrage o omologare acordată anterior, aceasta comunică de îndată acest lucru celorlalte părți contractante care aplică prezentul regulament printr-o fișă de comunicare conformă cu modelul din anexa 1.

3.7.

Încetarea definitivă a producției

În cazul în care titularul omologării încetează definitiv producția unui dispozitiv, omologat în temeiul prezentului regulament, acesta informează în acest sens autoritatea care a acordat omologarea. La primirea comunicării relevante, autoritatea respectivă informează în acest sens celelalte părți contractante la Acordul din 1958 care aplică prezentul regulament printr-o fișă de comunicare conformă cu modelul din anexa 1.

3.8.

Denumirile și adresele serviciilor tehnice responsabile cu efectuarea încercărilor de omologare și ale autorităților de omologare de tip

Părțile contractante la Acordul din 1958 care aplică un regulament ONU comunică Secretariatului Organizației Națiunilor Unite denumirile și adresele serviciilor tehnice responsabile cu efectuarea încercărilor de omologare și ale autorităților de omologare de tip care acordă omologarea și către care vor fi trimise formulare emise în alte țări, care atestă omologarea, extinderea, refuzul sau retragerea omologării sau încetarea definitivă a producției.

4. CERINȚELE TEHNICE GENERALE

Lămpile prezentate spre omologare trebuie să îndeplinească cerințele specificate la punctele 4 și 5.

Cerințele cuprinse în secțiunile 5 „Specificații generale” și 6 „Specificații individuale” (și în anexele la care se face trimitere în secțiunile respective) ale Regulamentelor nr. 48, 53, 74 sau 86 ale Organizației Națiunilor Unite, precum și în seria de amendamente în vigoare la momentul solicitării omologării de tip a lămpii, se aplică prezentului regulament.

4.1.

Lămpile trebuie să fie proiectate și construite astfel încât, în condiții normale de utilizare și în pofida vibrațiilor la care pot fi supuse, buna lor funcționare să rămână asigurată și să își mențină caracteristicile prevăzute de prezentul regulament.

4.2.

Lămpile trebuie să fie construite astfel încât să furnizeze o iluminare adecvată fără efect de orbire atunci când emit lumina de întâlnire, respectiv o iluminare bună atunci când emit lumina de drum. Iluminarea adaptivă la viraje poate fi produsă prin activarea unei surse suplimentare de lumină cu incandescență sau a uneia sau mai multor surse de lumină LED sau a unuia sau mai multor module LED suplimentare care fac parte din lampa care emite lumina de întâlnire.

4.3.

Lămpile trebuie să fie echipate cu un dispozitiv care să permită reglarea lor pe vehicul în conformitate cu cerințele care le sunt aplicabile. În cazul farurilor din clasele AS, BS, CS, DS și ES, un astfel de dispozitiv poate să asigure sau nu orientarea pe orizontală, cu condiția ca farurile să fie concepute astfel încât să permită menținerea unei orientări corespunzătoare pe orizontală chiar după ce a fost efectuat reglajul pe verticală. Nu este obligatoriu ca acest dispozitiv să fie montat pe unitățile la care reflectorul și dispersorul nu se pot separa, cu condiția ca utilizarea acestor unități să fie limitată la vehiculele la care reglarea lămpii poate fi asigurată prin alte mijloace.

4.4.

În cazul existenței unei lămpi care emite o lumină de întâlnire principală și a unei lămpi care emite o lumină de drum, fiecare echipată cu propria (propriile) sursă (surse) de lumină sau modul (module) LED, dispozitivul de reglare trebuie să permită reglarea luminii de întâlnire principale și a luminii de drum în mod individual.

Totuși, aceste cerințe nu se aplică ansamblurilor cu reflectoare care nu pot fi separate.

4.5.

Surse de lumină

4.5.1.

Restricții cu privire la sursele de lumină

4.5.1.1.

Lampa trebuie să fie echipată numai cu o sursă (surse) de lumină omologată (omologate) în conformitate cu Regulamentele ONU nr. 37, 99 și/sau 128, cu condiția să nu existe restricții cu privire la utilizare în Regulamentul ONU nr. 37 și în seriile sale de amendamente în vigoare la momentul cererii pentru omologarea de tip sau în Regulamentul ONU nr. 99 și seriile sale de amendamente în vigoare la momentul cererii pentru omologarea de tip sau în Regulamentul ONU nr. 128 și în seriile sale de amendamente în vigoare la momentul cererii pentru omologarea de tip, precum și/sau cu un modul (module) LED și/sau cu un modul (module) de surse de lumină (doar pentru lămpile de viraj) și/sau cu o sursă de lumină care nu poate fi înlocuită (doar pentru lămpile de viraj).

4.5.1.2.

Lămpile de ceață față, indiferent dacă sursele de lumină pot fi sau nu înlocuite, trebuie să fie echipate numai cu una sau mai multe surse de lumină omologate în conformitate cu:

(a)	Regulamentul ONU nr. 37; sau

(b)	Regulamentul ONU nr. 99; sau

(c)	Regulamentul ONU nr. 128,

precum și/sau cu unul sau mai multe module LED pentru care se aplică cerințele din anexa 9; respectarea acestor cerințe trebuie verificată prin încercări.

4.5.1.3.

Farurile din clasa D trebuie echipate doar cu:

4.5.1.3.1.

Pentru lumina de întâlnire principală, o sursă de lumină cu descărcare. Pentru lumina de întâlnire sunt autorizate maximum două surse de lumină suplimentare după cum urmează:

(a)

în interiorul farului care emite lumina de întâlnire se pot utiliza o sursă suplimentară de lumină cu incandescență omologată în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 37, una sau mai multe surse de lumină LED suplimentare omologate în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 128 sau unul sau mai multe module LED suplimentare, pentru a facilita iluminarea adaptivă la viraje;

(b)

în interiorul farului care emite lumina de întâlnire se pot utiliza o sursă suplimentară de lumină cu incandescență în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 37, una sau mai multe surse de lumină LED suplimentare omologate în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 128 și/sau unul sau mai multe module LED, în scopul generării de radiații infraroșii. Acesta/acestea se activează doar în același timp cu sursa de lumină cu descărcare în gaz. În cazul în care sursa de lumină cu descărcare în gaz cedează, această sursă suplimentară de lumină cu incandescență, sursa (sursele) de lumină LED și/sau modulul (modulele) LED trebuie să se deconecteze automat.

În cazul în care această sursă suplimentară de lumină cu incandescență sau sursă de lumină LED sau modulul LED cedează, farul trebuie să continue să îndeplinească cerințele pentru lumina de întâlnire.

4.5.1.3.2.

Pentru lumina de drum, una sau mai multe surse de lumină cu incandescență omologate în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 37, una sau mai multe surse de lumină cu descărcare în gaz omologate în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 99 sau una sau mai multe surse de lumină LED omologate în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 128 și/sau un modul (module) LED. În cazul în care lumina de drum provine de la mai multe surse de lumină, aceste surse de lumină trebuie utilizate simultan.

De asemenea, este permis ca o parte a luminii de drum generate de una dintre aceste surse luminoase să fie utilizată exclusiv pentru semnalele de scurtă durată (lumini intermitente de întâlnire) conform declarației solicitantului. Acest lucru trebuie indicat în schița relevantă, iar în fișa de comunicare trebuie consemnată o observație în acest sens.

4.5.1.4.

Farurile din clasele A și B trebuie echipate doar cu:

4.5.1.4.1.

Pentru lumina de întâlnire principală, o sursă de lumină cu incandescență omologată în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 37, una sau mai multe surse de lumină LED omologate în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 128 sau unul sau mai multe module LED. Pentru lumina de întâlnire sunt autorizate surse de lumină suplimentare după cum urmează:

(a)

(b)

în interiorul farului care emite lumina de întâlnire se pot utiliza o sursă suplimentară de lumină cu incandescență în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 37, una sau mai multe surse de lumină LED suplimentare omologate în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 128 și/sau unul sau mai multe module LED, în scopul generării de radiații infraroșii. Acesta/acestea trebuie să se activeze doar în același timp cu lumina de întâlnire principală. În cazul în care fasciculul de lumină principal cedează, această (aceste) sursă (surse) suplimentară(e) și/sau modulul (modulele) LED trebuie să se deconecteze automat.

În cazul în care o sursă luminoasă cu incandescență suplimentară, una sau mai multe surse de lumină LED suplimentare sau unul sau mai multe module LED suplimentare cedează, farul trebuie să îndeplinească în continuare cerințele privind lumina de întâlnire.

4.5.1.4.2.

Pentru lumina de drum, indiferent de tipul sursei de lumină [modul (module) LED sau sursă (surse) de lumină cu incandescență sau LED] utilizate pentru a produce lumina de întâlnire principală, una sau mai multe surse de lumină cu incandescență omologate în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 37, una sau mai multe surse de lumină LED omologate în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 128 sau unul sau mai multe module LED.

4.5.1.5.

Farurile din clasele AS, BS, CS, DS trebuie echipate doar cu:

4.5.1.5.1.

Pentru lumina de întâlnire principală, una sau două surse de lumină cu incandescență omologate în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 37, una sau mai multe surse de lumină LED omologate în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 128 și/sau unul sau mai multe module LED. În cazul utilizării unei (unor) surse de lumină suplimentare și/sau a unuia sau a mai multor unități de iluminare suplimentare pentru a facilita iluminarea adaptivă la viraje, se utilizează doar surse de lumină cu incandescență omologate în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 37, surse de lumină LED omologate în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 128 și/sau module (module) LED.

4.5.1.5.2.

4.5.1.6.

Farurile din clasa ES trebuie echipate doar cu:

4.5.1.6.1.

Pentru lumina de întâlnire principală, o sursă de lumină cu descărcare în gaz omologată în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 99, una sau mai multe surse de lumină LED omologate în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 128 sau unul sau mai multe module LED. În cazul utilizării unei (unor) surse de lumină suplimentare și/sau a unuia sau a mai multor unități de iluminare suplimentare pentru a facilita iluminarea adaptivă la viraje, se utilizează doar surse de lumină cu incandescență omologate în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 37, surse de lumină LED omologate în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 128 și/sau module (module) LED.

4.5.1.6.2.

Pentru lumina de drum, indiferent de tipul sursei de lumină [modul (module) LED sau sursă (surse) de lumină cu descărcare în gaz sau LED] utilizate pentru a produce lumina de întâlnire principală, una sau mai multe surse de lumină cu descărcare în gaz omologate în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 99, una sau mai multe surse de lumină LED omologate în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 128 sau unul sau mai multe module LED.

4.5.1.7.

Lămpile de viraj trebuie echipate exclusiv cu unul dintre sau o combinație a elementelor de mai jos:

(a)	surse de lumină cu incandescență omologate în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 37;

(b)	surse de lumină LED omologate în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 128;

(c)	un modul (module) LED;

(d)	un modul (module) de sursă de lumină;

(e)	o sursă de lumină care nu poate fi înlocuită.

4.5.1.8.

Unitățile SFA din clasele C, E, V, W, R trebuie echipate exclusiv cu unul dintre sau o combinație a elementelor de mai jos:

(a)	surse de lumină cu incandescență omologate în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 37;

(b)	surse de lumină cu descărcare în gaz omologate în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 99;

(c)	surse de lumină LED omologate în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 128;

(d)	un modul (module) LED.

Totuși, lumina de întâlnire din clasa C (de bază) trebuie prevăzută exclusiv cu surse de lumină care pot fi înlocuite sau cu module LED care pot fi înlocuite sau care nu pot fi înlocuite.

4.5.2.

Cerințe generale privind sursele de lumină

4.5.2.1.

În cazul în care una sau mai multe categorii sau unul sau mai multe tipuri de sursă de lumină sunt restricționate pentru utilizarea în lămpile vehiculelor în uz și echipate inițial cu astfel de lămpi, solicitantul omologării de tip a lămpii trebuie să declare că lampa este destinată instalării numai pe acele vehicule; acest lucru trebuie menționat în fișa de comunicare.

4.5.2.2.

În cazul sursei (surselor) de lumină înlocuibile,

(a)	lampa trebuie să fie proiectată astfel încât sursa (sursele) de lumină să nu poată fi montată (montate) în nicio altă poziție decât cea corectă;

(b)	suportul sursei (surselor) de lumină trebuie să fie în conformitate cu caracteristicile specificate în Publicația nr. 60061 a CEI. Se aplică fișa de date a suportului relevantă pentru categoria de surse de lumină utilizată.

4.5.2.3.

Dispozitivul (dispozitivele) electronic de comandă a sursei de lumină, dacă există, este (sunt) considerat(e) ca făcând parte din lampă; ele pot face parte din modulul (modulele) LED.

4.5.2.4.

Farul din clasa D și/sau clasa ES și sistemul său de balast sau dispozitivul de comandă a sursei de lumină nu trebuie să genereze radiații sau perturbații ale circuitelor electrice care să provoace funcționarea defectuoasă a altor sisteme electrice sau electronice ale vehiculului (7).

4.5.2.5.

Este permisă utilizarea lămpilor de ceață față concepute să funcționeze în permanență cu un dispozitiv suplimentar de control al intensității luminoase emise sau care, utilizând o sursă de lumină comună, sunt reciproc încorporate cu altă funcție și sunt concepute să funcționeze în permanență cu un dispozitiv suplimentar de control al intensității luminoase.

4.5.2.6.

Cu excepția SFA și a lămpilor de viraj, în cazul unei lămpi care încorporează una sau mai multe surse de lumină sau unul sau mai multe module LED ce produc lumina de întâlnire principală sau lumina de ceață față și care au un flux luminos normal total mai mare de 2 000 de lumeni, acest fapt se menționează în fișa de comunicare prezentată în anexa 1.

În cazul unui SFA conținând surse de lumină și/sau (un) modul(e) LED care produc(e) lumina de întâlnire de bază și care prezintă un flux luminos normal al elementelor de iluminare, astfel cum este prevăzut la punctul 9.3.2.3 din fișa de comunicare, care depășește 2 000 lumeni pe una dintre părți, se introduce o mențiune în fișa de comunicare din anexa 1.

Fluxul luminos normal al modulelor LED trebuie măsurat astfel cum se prevede la punctul 5 din anexa 9.

4.5.2.7.

Un modul LED:

(a)	poate fi demontat de pe dispozitiv numai cu ajutorul instrumentelor, cu excepția cazului în care se menționează în fișa de comunicare că modulul LED nu poate fi înlocuit; și

(b)	trebuie proiectat în așa fel încât, indiferent de utilizarea unuia sau a mai multor instrumente, să nu fie mecanic interschimbabil cu nicio altă sursă de lumină omologată care poate fi înlocuită.

4.5.3.

Cerințe specifice privind sursele de lumină

4.5.3.1.

În cazul lămpilor de viraj echipate cu un modul (module) de sursă de lumină, designul modulului (modulelor) de sursă de lumină trebuie să fie astfel încât:

(a)	fiecare modul de sursă de lumină să poată fi montat exclusiv în poziția desemnată și corectă și să poată fi îndepărtat doar prin utilizarea unui (unor) instrument(e);

(b)	în cazul în care în carcasa unui echipament se află mai mult de un modul de sursă de lumină, modulele de sursă de lumină cu caracteristici diferite să nu poată fi schimbate reciproc în interiorul aceleiași carcase;

(c)	modulul (modulele) de sursă de lumină să prezinte siguranță în manipulare și să fie protejate împotriva modificărilor neautorizate;

(d)	un modul de sursă de lumină să fie proiectat în așa fel încât, indiferent de utilizarea unuia sau mai multor instrumente, acesta să nu fie mecanic interschimbabil cu nicio altă sursă de lumină omologată înlocuibilă.

4.5.3.2.

Pentru faruri, SFA și lampa de ceață față echipate cu sursă (surse) LED și/sau modul (module) LED:

4.5.3.2.1.

dispozitivul sau dispozitivele electronice de comandă a sursei de lumină asociate cu funcționarea modulului sau a modulelor LED, după caz, sunt considerate ca făcând parte din lampă; ele pot face parte din modulul (modulele) LED.

4.5.3.2.2.

Lampa și modulul (modulele) LED trebuie să îndeplinească cerințele relevante prevăzute în anexa 9 la prezentul regulament. Respectarea acestor cerințe se verifică prin încercări.

4.5.3.2.3.

În cazul farurilor din clasele A, B, D și SFA, fluxul luminos normal total al tuturor surselor de lumină LED și/sau modulelor LED care produc lumina de întâlnire principală și care sunt măsurate astfel cum se descrie la punctul 5 din anexa 9 (doar modulele LED) trebuie să fie mai mare sau egal cu 1 000 lumeni.

4.5.3.2.4.

În cazul farurilor din clasele AS, BS, CS și DS, fluxul luminos normal total al tuturor surselor de lumină LED și/sau modulelor LED care produc lumina de întâlnire principală și care sunt măsurate astfel cum se descrie la punctul 5 din anexa 9 (doar modulele LED) trebuie să fie între următoarele limite.

Tabelul 3

„Clasele AS, BS, CS și DS - Limitele minime și maxime ale luminii de întâlnire pentru fluxul luminos”

	Faruri din clasa AS	Faruri din clasa BS	Faruri din clasa CS	Faruri din clasa DS
Lumină de întâlnire minimă	150 de lumeni	350 de lumeni	500 de lumeni	1 000 de lumeni
Lumină de întâlnire maximă	900 de lumeni	1 000 de lumeni	2 000 de lumeni	2 000 de lumeni

4.5.3.2.5.

În cazul farurilor din clasa ES, fluxul luminos normal total al tuturor surselor de lumină LED și/sau modulelor LED care produc lumina de întâlnire principală și care sunt măsurate astfel cum se descrie la punctul 5 din anexa 9 trebuie să fie între următoarele limite:

Tabelul 4

„Clasa ES - Limita minimă a luminii de întâlnire pentru fluxul luminos”

	Faruri din clasa ES
Lumină de întâlnire minimă	2 000 de lumeni

4.5.3.2.6.

În cazul unui modul LED care poate fi înlocuit, înlăturarea și înlocuirea acestui modul LED, astfel cum sunt descrise la punctul 1.4.1 din anexa 9, trebuie să fie demonstrate serviciului tehnic.

4.5.3.2.7.

Regulamentul ONU nr. 48 stabilește faptul că modulele LED pot conține suporturi pentru alte surse de lumină.

4.5.3.3.

În cazul farurilor din clasele AS, BS, CS și DS, fluxul luminos de referință la 13,2 V al fiecărei surse de lumină cu incandescență pentru lumina de întâlnire principală nu depășește 900 lm pentru clasele AS și BS și 2 000 lm pentru clasele CS și DS.

4.6.

Încercarea lămpii

În funcție de sursa de lumină utilizată, se aplică următoarele condiții.

4.6.1.

În cazul surselor de lumină cu incandescență care pot fi înlocuite:

4.6.1.1.

În cazul surselor de lumină cu incandescență alimentate direct de instalația electrică a vehiculului:

lampa se verifică cu ajutorul unor surse de lumină cu incandescență standard incolore (etalon), după cum se precizează în Regulamentul ONU nr. 37.

În timpul încercării lămpii, cu excepția cazului lămpilor de viraj, alimentarea electrică a sursei (surselor) de lumină cu incandescență trebuie reglată în așa fel încât să fie obținut fluxul luminos de referință la 13,2 V, după cum este specificat în fișa tehnică corespunzătoare din Regulamentul ONU nr. 37.

În timpul încercării lămpilor de viraj, alimentarea electrică a sursei (surselor) de lumină cu incandescență trebuie reglată în așa fel încât să fie obținut fluxul luminos de referință la 13,2 V sau la 13,5 V, după cum este specificat în fișa tehnică corespunzătoare din Regulamentul ONU nr. 37.

Cu toate acestea, dacă pentru lumina de întâlnire principală se utilizează o sursă de lumină cu incandescență din categoria H9 sau H9B, solicitantul poate alege fluxul luminos de referință la 12,2 V sau la 13,2 V, astfel cum este indicat în fișa tehnică relevantă din Regulamentul ONU nr. 37, iar la punctul 9 al fișei de comunicare din anexa 1 trebuie făcută o trimitere care menționează tensiunea aleasă pentru omologarea de tip.

4.6.1.2.

Pentru a proteja sursa de lumină cu incandescență standard (etalon), în timpul efectuării măsurătorilor fotometrice este permisă efectuarea acestor măsurători la un flux luminos diferit de cel de referință la 13,2 V. Dacă serviciul tehnic optează pentru efectuarea măsurătorilor în această manieră, intensitatea luminoasă trebuie corectată prin înmulțirea valorii măsurate cu factorul individual Flamp al sursei de lumină cu incandescență standard (etalon), pentru a verifica respectarea cerințelor fotometrice, unde:

F lamp = Φ reference / Φ test

Φ reference este fluxul luminos de referință la 13,2 V, astfel cum este specificat în fișele tehnice corespunzătoare din Regulamentul ONU nr. 37

Φ test este fluxul luminos efectiv utilizat pentru măsurare.

Cu toate acestea, în cazul în care este ales fluxul luminos de referință de 12,2 V specificat în fișa tehnică pentru categoria H9 sau H9B, această procedură nu este permisă.

4.6.2.

În cazul unei surse de lumină cu descărcare:

După cum se specifică în Regulamentul ONU nr. 99, se utilizează o sursă de lumină standard care a suferit un proces de îmbătrânire de minimum 15 cicluri, în conformitate cu punctul 4 din anexa 4 la Regulamentul ONU nr. 99.

În timpul încercării lămpii, tensiunea la bornele balastului sau la bornele sursei de lumină, dacă balastul este integrat în sursa de lumină, trebuie reglată pentru a menține o valoare de 13,2 V pentru un sistem de 12 V sau la tensiunea vehiculului specificată de solicitant, cu o toleranță de ± 0,1 V.

Fluxul luminos de referință al sursei de lumină cu descărcare în gaze poate fi diferit de cel specificat în Regulamentul ONU nr. 99. În acest caz, valoarea intensității luminoase trebuie corectată în mod corespunzător.

4.6.3.

În cazul surselor de lumină LED care pot fi înlocuite:

Lampa se verifică cu ajutorul unei surse de lumină standard, după cum se precizează în Regulamentul ONU nr. 128.

În timpul încercării lămpii, tensiunea furnizată sursei (surselor) de lumină trebuie reglată pentru a menține o valoare de 13,2 V sau 13,5 V (opțional doar pentru lămpile de viraj) pentru un sistem de 12 V sau de 28 V pentru un sistem de 24 V sau la tensiunea vehiculului specificată de solicitant, cu o toleranță de ± 0,1 V.

Valorile intensității luminoase rezultate trebuie corectate. Factorul de corecție este raportul dintre fluxul luminos normal și valoarea fluxului luminos pentru tensiunea aplicată. În cazul mai multor surse de lumină LED, trebuie aplicată valoarea medie a factorilor de corecție; în plus, niciun factor de corecție individual nu trebuie să devieze cu mai mult de 5 procente de la această valoare medie.

4.6.4.

În cazul modulelor LED:

Toate măsurările lămpilor echipate cu modul (module) LED se efectuează la 6,3 V, 13,2 V sau la 28,0 V respectiv, cu excepția unor dispoziții contrare din prezentul regulament. Modulele LED acționate printr-un dispozitiv electronic de comandă a sursei de lumină se măsoară cu tensiunea de intrare conform specificațiilor solicitantului sau cu un dispozitiv de alimentare sau de acționare care să înlocuiască acest dispozitiv de comandă pentru încercarea fotometrică.

4.6.5.

Doar în cazul surselor de lumină care nu pot fi înlocuite, dacă este permis conform cerințelor de la punctul 4:

toate măsurătorile asupra lămpilor echipate cu surse de lumină care nu pot fi înlocuite trebuie efectuate la 6,3 V sau 6,75 V (opțional doar pentru lămpile de viraj), 13,2 V sau 13,5 V (opțional doar pentru lămpile de viraj) sau 28,0 V sau la altă tensiune a vehiculului specificată de solicitant. Laboratorul de încercări poate cere solicitantului să îi furnizeze sursa de tensiune specială necesară alimentării surselor luminoase. Tensiunile de încercare trebuie aplicate la bornele de intrare ale lămpii.

4.6.6.

În cazul unei lămpi care utilizează un dispozitiv de comandă a sursei de lumină care face parte din lampă, la bornele de intrare ale lămpii trebuie aplicată tensiunea indicată de solicitant.

4.6.7.

În cazul unei lămpi care utilizează un dispozitiv de comandă a sursei de lumină care nu face parte din lampă, tensiunea indicată de fabricant trebuie aplicată la bornele de intrare ale dispozitivului respectiv de comandă a sursei de lumină. Laboratorul de încercări îi cere solicitantului să furnizeze dispozitivul special de comandă a sursei de lumină necesar pentru alimentarea sursei de lumină și pentru funcțiile aferente. Identificarea acestui dispozitiv de comandă a sursei de lumină, dacă este cazul, și/sau tensiunea aplicată, inclusiv toleranțele, sunt specificate în fișa de comunicare indicată în anexa 1.

4.6.8.

În cazul farurilor sau al unităților SFA echipate cu diferite tipuri de surse de lumină, partea lămpii echipată:

(a)	cu surse de lumină cu incandescență care pot fi înlocuite trebuie să facă obiectul încercărilor în conformitate cu punctul 4.6.1;

(b)	cu o sursă de lumină cu descărcare în gaz trebuie să facă obiectul încercărilor în conformitate cu punctul 4.6.2;

(c)	cu surse de lumină LED care pot fi înlocuite trebuie să facă obiectul încercărilor în conformitate cu punctul 4.6.3;

(d)	cu module LED trebuie să facă obiectul încercărilor în conformitate cu punctul 4.6.4,

care se adaugă ulterior la rezultatul anterior obținut în urma încercărilor efectuate în ceea ce privește sursele de lumină supuse încercărilor.

4.7.

Încercarea componentelor transmițătoare de lumină fabricate din material plastic (cu excepția lămpilor de viraj și a farurilor din clasele AS).

4.7.1.

În cazul în care dispersorul extern al lămpii este din material plastic, încercările trebuie să fie efectuate în conformitate cu cerințele din anexa 8.

4.7.2.

Rezistența la radiațiile UV a componentelor transmițătoare de lumină fabricate din material plastic situate în interiorul lămpii de ceață față trebuie să facă obiectul unor încercări în conformitate cu punctul 3.4. din anexa 8.

4.7.2.1.

Încercările prevăzute la punctul 4.7.2 nu sunt necesare dacă se utilizează tipuri de surse de lumină cu radiație UV slabă, după cum este specificat în Regulamentul ONU aplicabil sau în anexa 9, sau dacă au fost luate măsuri de protecție împotriva radiațiilor UV a principalelor componente ale lămpii, de exemplu prin filtre din sticlă.

4.8.

Claritatea și liniaritatea liniei de separare, dacă există, trebuie să facă obiectul încercărilor în conformitate cu cerințele din anexa 5 sau, respectiv, 6.

4.9.

Cu excepția lămpilor de viraj, trebuie efectuate încercări suplimentare în conformitate cu cerințele din anexa 7, pentru a se asigura că nu există variații excesive ale performanțelor fotometrice în timpul utilizării.

4.10.

Lămpile cu linie de separare asimetrică, care sunt proiectate pentru a îndeplini atât cerințele circulației pe partea dreaptă, cât și cerințele circulației pe partea stângă, pot fi adaptate la traficul pe un anumit sens fie printr-o reglare inițială corespunzătoare în momentul montării pe vehicul, fie prin reglarea selectivă de către utilizator. Acest reglaj inițial sau această reglare selectivă constă, de exemplu, în fixarea la un anumit unghi fie a blocului optic pe vehicul, fie a sursei (surselor) de lumină care produc(e) lumina de întâlnire principală la un anumit unghi/o anumită poziție în raport cu blocul optic.

În orice caz, numai două poziții de fixare diferite, determinate în mod clar, și care corespund fiecare unui sens de circulație (dreapta sau stânga) trebuie să fie posibile, iar deplasarea nepremeditată de la o poziție la alta, precum și plasarea într-o poziție intermediară nu trebuie să fie posibile.

Atunci când sursa (sursele) de lumină care produc lumina de întâlnire principală poate ocupa două poziții diferite, piesele destinate fixării acestei (acestor) surse de lumină pe reflector trebuie să fie concepute și construite astfel încât, în fiecare dintre aceste două poziții, sursa (sursele) de lumină menționate să fie fixate cu aceeași precizie cerută pentru farurile destinate unui singur sens de circulație.

Verificarea conformității cu cerințele prezentului punct se efectuează prin inspecție vizuală și, dacă este cazul, prin intermediul unui montaj de încercare.

4.11.

Încercarea structurilor mecanice sau electromecanice

4.11.1.

Pe faruri sau pe un sistem proiectat pentru a emite alternativ o lumină de drum și o lumină de întâlnire sau o lumină de întâlnire și/sau o lumină de drum pentru iluminare adaptivă în viraje, orice dispozitiv mecanic, electromecanic sau de orice altă natură încorporat în far și în elementul (elementele) de iluminare în acest scop trebuie să fie realizat astfel încât:

4.11.1.1.

dispozitivul să fie suficient de robust pentru a rezista la 50 000 de acționări în condiții normale de utilizare. Pentru a verifica respectarea acestei cerințe, serviciul tehnic responsabil cu încercările de omologare poate:

(a)	să ceară solicitantului să furnizeze echipamentul necesar în vederea efectuării încercării;

(b)	să renunțe la încercare dacă farul prezentat de solicitant este însoțit de un raport de încercare eliberat de un serviciu tehnic responsabil cu încercările de omologare pentru farurile cu aceeași construcție (același montaj), care confirmă conformitatea cu această cerință.

4.11.2.

Farurile din clasele A, B și D:

4.11.2.1.

în cazul nerespectării cerinței, intensitatea luminoasă deasupra liniei HH nu trebuie să depășească valorile unei lumini de întâlnire conform punctului 5.2; în plus, în ceea ce privește farurile proiectate pentru a emite o lumină de întâlnire și/sau de drum care devine iluminare adaptivă în viraje, la punctul de încercare 25 V trebuie să se obțină o iluminare minimă de cel puțin 2 500 cd. (linia VV, 1,72D).

4.11.2.2.

fie lumina de întâlnire principală, fie lumina de drum trebuie să poată fi obținute întotdeauna fără posibilitatea ca mecanismul să se blocheze în poziție intermediară;

4.11.3.

Farurile din clasele AS, BS, CS, DS și ES:

4.11.3.1.

cu excepția sursei (surselor) de lumină suplimentare și a unității (unităților) de iluminat suplimentare utilizate pentru iluminare adaptivă la viraje, în cazul unei defecțiuni trebuie să fie posibilă obținerea automată a luminii de întâlnire sau a unei stări în care, din punctul de vedere al condițiilor fotometrice, să se atingă valori care să nu depășească 1 200 cd în zona 1 și cel puțin 2 400 cd la 0,86D-V prin metode ca deconectarea, scăderea intensității luminoase, reglarea farurilor în jos și/sau înlocuirea funcțională;

4.11.3.2.

cu excepția sursei (surselor) de lumină suplimentare și a unității (unităților) de iluminat suplimentare utilizate pentru a produce iluminarea adaptivă la viraje, întotdeauna să se poată obține fie lumina de întâlnire, fie lumina de drum fără a permite mecanismului să se oprească între cele două poziții;

4.11.4.

SFA:

4.11.4.1.

cu excepția cazului adaptării luminii de drum, este asigurată întotdeauna fie lumina de întâlnire, fie lumina de drum, fără posibilitatea de a rămâne într-o poziție intermediară sau nedefinită; dacă acest lucru nu este posibil, o astfel de poziție trebuie să facă obiectul dispozițiilor de la punctul 4.11.4.2;

4.11.4.2.

în caz de avarie, trebuie să existe posibilitatea de a asigura automat o lumină de întâlnire sau o poziție raportată la condițiile fotometrice care generează valori de maximum 1 300 cd în zona III b, astfel cum este prevăzut la punctul 5.3, și de minimum 3 400 cd într-un punct al „segmentului Imax”, prin mijloace precum întreruperea, reducerea intensității, coborârea fasciculului de lumină și/sau înlocuirea funcției;

La efectuarea încercărilor de verificare a conformității cu aceste cerințe, serviciul tehnic responsabil cu încercările de omologare consultă instrucțiunile furnizate de solicitant.

4.11.5.

Utilizatorul nu poate să modifice, cu instrumentele obișnuite, forma sau poziția elementelor mobile, nici să influențeze dispozitivul de aprindere.

4.12.

Configurarea iluminării exclusiv în cazul lămpilor cu linie de separare asimetrică pentru condiții de trafic diferite

4.12.1.

În cazul lămpilor proiectate astfel încât să îndeplinească cerințele unui singur sens de circulație (fie pe dreapta, fie pe stânga), trebuie să se ia măsuri adecvate pentru a se evita disconfortul utilizatorilor dintr-o țară în care sensul de circulație este opus față de cel pentru care a fost proiectat farul (8). Aceste măsuri pot include:

(a)	mascarea unei părți din zona exterioară a dispersorului;

(b)	deplasarea în jos a luminii. deplasarea orizontală este permisă;

(c)	orice altă măsură destinată îndepărtării sau reducerii părții asimetrice a luminii.

4.12.2.

În urma aplicării măsurilor descrise la punctul 4.12.1, trebuie îndeplinite următoarele cerințe privind intensitatea luminoasă a lămpii, fără a modifica reglajele efectuate în raport cu cele pentru sensul original de circulație:

4.12.2.1.

lumina de întâlnire proiectată pentru circulația pe partea dreaptă și adaptată pentru circulația pe partea stângă:

la 0,86 D-1,72 L minimum 2 500 cd;

la 0,57 U-3,43 R maximum 880 cd.

4.12.2.2.

lumina de întâlnire proiectată pentru circulația pe partea stângă și adaptată pentru circulația pe partea dreaptă:

la 0,86 D-1,72 R minimum 2 500 cd;

la 0,57 U-3,43 L maximum 880 cd.

4.13.

Dacă este cazul, lampa trebuie proiectată astfel încât, dacă se defectează o sursă de lumină și/sau un modul LED, să se declanșeze un semnal de avarie în conformitate cu dispozițiile relevante prevăzute în Regulamentul ONU nr. 48.

4.14.

Componenta (componentele) pe care este montată o sursă de lumină care poate fi înlocuită este (sunt) fabricată (fabricate) astfel încât sursa de lumină să se încadreze cu ușurință și să poată fi montată doar în poziția corectă, chiar și în condiții de întuneric.

4.15.

Pentru reglarea fotometrică și condițiile de măsurare, a se vedea anexa 4.

4.15.1

În cazul lămpilor cu surse de lumină care pot fi înlocuite, lampa este considerată acceptabilă dacă îndeplinește cerințele de la punctul 5 cu cel puțin o sursă de lumină standard (etalon), care poate fi prezentată împreună cu lampa.

4.16.

Culoarea luminii emise:

Culoarea luminii emise trebuie să fie albă pentru toate lămpile. Totuși, pentru lămpile de ceață față, culoarea luminii emise poate fi galben selectiv, la cererea solicitantului.

Pentru lămpile de viraj, culoarea luminii emise în interiorul câmpului grilei de distribuție a luminii definite în figura A4-XII din anexa 4 trebuie să fie albă. În afara acestui câmp, nu trebuie să se observe nicio variație pronunțată de culoare.

4.16.1.

Caracteristicile colorimetrice ale lămpilor care încorporează module LED trebuie măsurate în conformitate cu punctul 4.3.2 din anexa 9.

4.17.

Pentru farurile sau unitățile SFA echipate cu reflector reglabil, cerințele de la punctele 5.1 și 5.4 se aplică fiecărei poziții de montare indicate în conformitate cu punctul 3.1.3. Pentru verificare, trebuie aplicată procedura de mai jos:

4.17.1.

fiecare poziție indicată trebuie realizată cu ajutorul unui goniometru de încercare în raport cu dreapta care unește centrul sursei luminoase cu punctul HV pe ecranul de orientare. Reflectorul/sistemul reglabil sau partea (părțile) acestuia este (sunt) plasat(e) apoi într-o poziție astfel încât tiparul luminii de pe ecran să corespundă cerințelor relevante privind orientarea;

4.17.2.

după ce reflectorul/sistemul sau părțile acestuia au fost fixate inițial în conformitate cu punctul 4.17.1, dispozitivul sau partea (părțile) acestuia trebuie să îndeplinească cerințele fotometrice relevante de la punctele 5.1 și 5.4;

4.17.3.

trebuie efectuate încercări suplimentare după ce reflectorul/sistemul sau partea (părțile) acestuia a (au) fost deplasată (deplasate) vertical cu ± 2° sau cel puțin în poziția maximă, dacă aceasta este mai mică de 2°, în raport cu poziția inițială, cu ajutorul unui dispozitiv de reglare a farurilor/sistemului sau a părții (părților) acestuia. După ce farul/sistemul complet sau (o) parte a (părțile) acestuia au fost reorientate (de exemplu, cu ajutorul unui goniometru) în direcția opusă corespunzătoare, fluxul luminos în direcțiile menționate mai jos trebuie controlat și trebuie să se încadreze în limitele cerute:

lumina de întâlnire:	pentru far, punctele B 50 L și 75 R (B 50 R și respectiv 75 L);
	pentru SFA, punctele B 50 L și 75 R sau 50 R, dacă este cazul;
	pentru clasele AS, BS, CS, DS și ES, punctele HV și 0,86 D-V;
lumina de drum:	IM și punctul HV (procent din IM).

4.17.4.

dacă solicitantul a indicat mai multe poziții de montare, procedura prevăzută la punctele 4.17.1-4.17.3 trebuie repetată pentru toate pozițiile;

4.17.5.

în cazul în care solicitantul nu a indicat o poziție de montare specială, farul/sistemul complet sau partea (părțile) acestuia trebuie să fie orientate pentru efectuarea măsurărilor prevăzute la punctele 5.1-5.4 cu ajutorul dispozitivului (dispozitivelor) de reglare relevant(e) fixat(e) în poziție mediană. Încercările suplimentare vizate la punctul 4.17.3 trebuie să fie efectuate cu reflectorul/sistemul complet sau partea (părțile) acestuia deplasate în pozițiile sale extreme (în loc să fie deplasat cu ± 2°), cu ajutorul dispozitivului (dispozitivelor) de reglare corespunzător (corespunzătoare).

5. CERINȚE TEHNICE SPECIFICE

5.1.

Cerințe tehnice cu privire la lumina de drum din clasele A, B, D (GDL), BS, CS, DS sau ES (GDL) (simboluri „R”, „HR”, „DR”, „XR”, „R-BS”, „WR-CS”, „WR-DS” sau „WR-ES”)

5.1.1.

În cazul unui dispozitiv de iluminare a drumului proiectat să emită o lumină de drum și o lumină de întâlnire, măsurarea intensității luminoase a luminii de drum se efectuează cu același reglaj ca cel utilizat pentru măsurătorile definite la punctele 5.2-5.4.

În cazul unui dispozitiv de iluminare a drumului proiectat să emită numai o lumină de drum, acesta se reglează astfel încât zona de intensitate luminoasă maximă să fie centrată pe punctul de intersecție al liniilor HH și VV; un astfel de dispozitiv trebuie să îndeplinească numai cerințele menționate la punctul 5.1.3.

Pentru dispozitivele la care lumina de drum provine de la mai multe surse de lumină, valoarea maximă a intensității luminoase (IM) se determină utilizând simultan aceste surse de lumină.

De asemenea, este posibil ca o parte a luminii de drum generate de una dintre aceste surse luminoase să fie utilizată exclusiv pentru semnalele de scurtă durată „lumini intermitente de întâlnire” conform declarației solicitantului. Aceasta se indică în schița relevantă, iar în fișa de comunicare se consemnează o observație.

5.1.2.

Indiferent de tipul de sursă de lumină utilizată pentru producerea luminii principale de întâlnire, mai multe surse de lumină pot fi utilizate pentru fiecare lumină de drum individuală.

5.1.3.

Cerințe privind distribuția intensității luminoase a luminii de drum:

5.1.3.1.

Referitor la figura A4-II, distribuția intensității luminoase a luminii de drum trebuie să îndeplinească următoarele cerințe.

Tabelul 5

Cerințe privind intensitatea luminoasă a luminii de întâlnire

		Faruri de clasă A	Faruri de clasă B	Faruri de clasă D
Punct de încercare	Coordonate unghiulare Grade	Intensitatea luminoasă necesară cd	Intensitatea luminoasă necesară cd	Intensitatea luminoasă necesară cd
		Min.	Min.	Min.
IM		27 000	40 500	43 800
H-5L	0,0; 5,0 L	3 400	5 100	6 250
H-2,5L	0,0; 2,5 L	13 500	20 300	25 000
H-2,5R	0,0; 2,5 R	13 500	20 300	25 000
H-5R	0,0; 5,0 R	3 400	5 100	6 250

5.1.3.2.

Referitor la figura A4-III, distribuția intensității luminoase a luminii de drum primare trebuie să îndeplinească următoarele cerințe.

Tabelul 6

Distribuția intensității luminoase a luminii de drum primare

Nr. punct de încercare	Coordonate unghiulare ale punctului de încercare (grade) (*1)	Intensitatea luminoasă impusă [cd]
		Clasa BS		Clasa CS		Clasa DS, ES
		MIN	MAX	MIN	MAX	MIN	MAX
1	HV	16 000	–	20 000	–	30 000	---
2	H-2,5°R și 2,5°L	9 000	–	10 000	–	20 000	---
3	H-5°R și 5°L	2 500	–	3 500	–	5 000	---
4	H-9°R și 9°L	–	–	2 000	–	3 400	---
5	H-12°R și 12°L	–	–	600	–	1 000	---
6	2°U-V	–	–	1 000	–	1 700	---
	Intensitatea luminoasă MIN. a (IM) maxime	20 000	–	25 000	–	40 000	–
	Intensitatea luminoasă MAX a (IM) maxime	–	215 000	–	215 000	–	215 000

5.1.3.3.

Referitor la figura A4-IV, distribuția intensității luminoase a luminii de drum secundare trebuie să îndeplinească următoarele cerințe.

Tabelul 7

Distribuția intensității luminoase a unei lumini de drum secundare

Nr. punct de încercare	Coordonate unghiulare ale punctului de încercare (grade) (*2)	Intensitatea luminoasă impusă [cd]
		Clasa BS		Clasa CS		Clasele DS, ES
		MIN	MAX	MIN	MAX	MIN	MAX
1	HV	16 000	–	20 000	–	30 000	–
2	H-2,5°R și 2,5°L	9 000	–	10 000	–	20 000	–
3	H-5°R și 5°L	2 500	–	3 500	–	5 000	–
6	2°U-V	–	–	1 000	–	1 700	–
	Intensitatea luminoasă MIN. a (IM) maxime	20 000	–	25 000	–	40 000	–
	Intensitatea luminoasă MAX a (IM) maxime	–	215 000	–	215 000	–	215 000

5.1.3.4.

Cu excepția claselor BS, CS, DS și ES, punctul de intersecție (HV) a liniilor h h și v v trebuie să fie situat în interiorul curbei izocandelă care reprezintă 80 la sută din intensitatea luminoasă maximă (Imax)

5.1.3.5.

Valoarea maximă (IM) nu trebuie să depășească în niciun caz 215 000 cd.

5.1.3.6.

Marcajul de referință (I’M) al intensității luminoase maxime se obține prin raportul:

I′M = IM /4 300

Această valoare se rotunjește la valoarea 5 – 7,5 – 10 – 12,5 – 17,5 – 20 – 25 – 27,5 – 30 – 37,5 – 40 – 45– 50.

5.1.3.7.

La patru secunde de la aprinderea unei lumini de drum din clasele D sau ES, echipate cu o sursă de lumină cu descărcare în gaz cu balast neintegrat în sursa de lumină și care nu a fost utilizată timp de cel puțin 30 de minute, în punctul HV trebuie să se atingă o valoare minimă de 37 500 cd pentru un far care emite doar lumină de drum.

Puterea furnizată trebuie să fie suficientă pentru a atinge numărul ridicat necesar de impulsuri electrice.

5.2.

Cerințe tehnice cu privire la farurile care emit lumină de întâlnire din clasa A, B și D (GDL) (simboluri „C”, „HC” și „DC”)

5.2.1.

Farul trebuie orientat în conformitate cu punctul 1.2 din anexa 5.

Totuși, în cazul în care reglarea pe verticală nu poate fi efectuată în mod repetat pentru a obține poziția dorită în cadrul toleranțelor admise, se aplică metoda instrumentală descrisă la punctul 2 din anexa 5, pentru a verifica dacă se respectă nivelul minim de calitate al liniei de separare și pentru a efectua reglarea verticală și orizontală a luminii.

5.2.1.1.

Astfel orientat, farul:

(i)	în cazul în care omologarea este solicitată numai pentru lumina de întâlnire (9), acesta trebuie să îndeplinească condițiile menționate la punctul 5.2.2;

(ii)	în cazul în care farul este destinat să furnizeze atât o lumină de întâlnire, cât și o lumină de drum, el trebuie să îndeplinească cerințele menționate la punctele 5.2.2 și 5.1.

5.2.1.2.

În cazul în care un far orientat în modul indicat mai sus nu corespunde condițiilor enunțate la punctele 5.2.2 și 5.1, acesta poate fi aliniat în mod diferit, în conformitate cu punctul 1.2.3 din anexa 5.

5.2.2.

Lumina de întâlnire trebuie să corespundă intensităților luminoase la punctele de încercare menționate în tabelul 8 și în figurile A4-V sau A4-VI.

Farurile care emit lumină de întâlnire cu surse de lumină cu descărcare în gaz trebuie să corespundă acestor intensități luminoase doar după peste 10 minute de la aprindere.

5.2.2.1.

La patru secunde de la aprinderea unei lumini de drum din clasa D, echipate cu o sursă de lumină cu descărcare în gaz cu balast neintegrat în sursa de lumină și care nu a fost utilizată timp de cel puțin 30 de minute, în punctul 50V trebuie să se atingă o valoare minimă de 6 250 cd pentru farurile care emit doar lumină de drum sau alternativ lumină de întâlnire și lumină de drum.

Puterea furnizată trebuie să fie suficientă pentru a atinge numărul necesar ridicat de impulsuri electrice.

Tabelul 8

Intensitățile luminoase ale luminii de întâlnire (toate intensitățile exprimate în cd)

Faruri pentru circulația pe dreapta(***), lumină de întâlnire din						Clasa A		Clasa B		Clasa D
		A se vedea tiparul luminii în anexa 4				Figura A4-V		Figura A4-V		Figura A4-VI
			Poziție în grade
			orizontală		verticală
Partea A	Nr.	Element	la/de la	către	la	min.	max.	min.	max.	min.	max.
	1	B50L	3,43 L		0,57 U		350		350		350
	2	BR	2,50 R		1,00 U		1 750		1 750
	3	Zona III (a se vedea partea C)					625		625		625
	4	50R	1,72 R		0,86 D	5 100		10 100		12 500
	5	75R	1,15 R		0,57 D	5 100		10 100		12 500
	6	50 V	V		0,86 D			5 100		7 500
	7	50 L	3,43 L		0,86 D	3 550	13 200 (*)	6 800	13 200 (*)		18 480
	8	75 L	3,43 L		0,57 D		10 600		10 600
	9	25 L1	3,43 L		1,72 D						18 800
	10	25 L2	9,00 L		1,72 D	1 250		1 700		2 500
	11	25 R1	9,00 R		1,72 D	1 250		1 700		2 500
	12	25 L3	15,0 L		1,72 D					1 250
	13	25 R2	15,0 R		1,72 D					1 250
	14	15 L	20,0 L		2,86 D					625
	15	15 R	20,0 R		2,86 D					625
		Segmentul I A la B	5,15 L	5,15 R	0,86 D					3 750
		D	2,50 R		1,00 U						1 750
		Segmentul III și sub acesta	9,37 L	8,50 R	4,29 D						12 500
		Zona IV	între 5,15 L și 5,15 R – între 0,86 D și 1,72 D			1 700		2 500
		Zona I	între 9,00 L și 9,00 R – între 1,72 D și 4,00 D				17 600		< 2I(**)
		Imax R	Vertical peste 1,72D, în partea dreaptă a liniei VV								43 800
		Imax L	în partea stângă a liniei VV								31 300

Faruri pentru circulația pe dreapta(***)
Partea B	Punct de încercare	Coordonate unghiulare - grade	Intensitatea luminoasă necesară, în cd
	B1	4,00 U – 8,00 L	Punctele B1+B2+B3 190 min.
	B2	4,00 U – 0
	B3	4,00 U – 8,00 R
	B4	2,00 U – 4,00 L	Punctele B4+B5+B6 375 min.
	B5	2,00 U – 0
	B6	2,00 U – 4,00 R
	B7	0 – 8,00 L	65 min.
	B8	0 – 4,00 L	125 min.

Zona III (delimitată de următoarele coordonate, în grade)
Partea C	8,00 L	8,00 L	8,00 R	8,00 R	6,00 R	1,50 R	VV	4,00 L
Partea C	1,00 U	4,00 U	4,00 U	2,00 U	1,50 U	1,50 U	HH	HH

Observații:

În tabelul 8, părțile A, B și C:

Litera L indică faptul că punctul se află la stânga liniei VV.

Litera R indică faptul că punctul se află la dreapta liniei VV.

Litera U indică faptul că punctul se află deasupra liniei HH.

Litera D indică faptul că punctul sau segmentul este situat sub linia HH.

(*)	În cazul farurilor a căror lumină de întâlnire este produsă de module LED și de un dispozitiv electronic de comandă a sursei de lumină, valoarea măsurată nu trebuie să depășească 18 500 cd.

(**)	Valoarea măsurată efectiv la punctele 50 R, respectiv 50 L.

(***)

Pentru circulația pe stânga, litera R se înlocuiește cu litera L și invers.

5.2.3.

În niciuna dintre zonele I, III și IV nu trebuie să existe variații laterale care să prejudicieze buna vizibilitate.

5.2.4.

Farurile concepute pentru a îndeplini atât cerințele circulației pe dreapta, cât și cerințele circulației pe stânga trebuie să îndeplinească, în fiecare dintre cele două poziții de reglare ale blocului optic, ale sursei (surselor) de lumină sau ale modulului (modulelor) LED care produc(e) lumina de întâlnire principală, condițiile indicate mai sus pentru sensul de circulație corespunzător.

5.2.5.

Cerințele de la punctul 5.2.2 se aplică, de asemenea, farurilor proiectate pentru a genera fascicule de iluminare adaptivă în viraje și/sau farurilor care includ sursa (sursele) de lumină suplimentară(e) sau modulul (modulele) LED menționate la punctul 5.2.6.2 În cazul unui far proiectat pentru a genera fascicule de iluminare adaptivă în viraje, acesta poate fi aliniat în mod diferit, cu condiția ca axa fasciculului să nu se deplaseze vertical cu mai mult de 0,2°.

5.2.5.1.

Dacă iluminarea adaptivă în viraje este obținută prin:

5.2.5.1.1.

pivotarea luminii de întâlnire sau deplasarea orizontală a cotului liniei de separare, valorile trebuie să fie măsurate după o nouă reorientare orizontală a ansamblului farului, de exemplu, cu ajutorul unui goniometru;

5.2.5.1.2.

deplasarea uneia sau a mai multor părți ale sistemului optic al farului, fără deplasarea orizontală a cotului liniei de separare, valorile trebuie să fie măsurate atunci când aceste părți se găsesc în pozițiile extreme de funcționare;

5.2.5.1.3.

o sursă (surse) de lumină suplimentară(e) sau unul sau mai multe module LED, fără deplasarea orizontală a cotului liniei de separare, valorile trebuie să fie măsurate atunci când această (aceste) sursă (surse) este (sunt) aprinsă (aprinse) sau când modulul (modulele) LED este (sunt) activat(e).

5.2.6.

Pentru lumina de întâlnire principală sunt autorizate numai o sursă luminoasă cu incandescență, o sursă de lumină cu descărcare în gaz, una sau mai multe surse de lumină LED sau unul sau mai multe module LED. Sursele de lumină sau modulele LED suplimentare sunt autorizate doar după cum urmează:

5.2.6.1.

5.2.6.2.

în interiorul farului care emite lumina de întâlnire se pot utiliza o sursă suplimentară de lumină cu incandescență în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 37, una sau mai multe surse de lumină LED suplimentare în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 128 și/sau unul sau mai multe module LED, în scopul generării de radiații infraroșii. Aceasta/acestea se activează doar în același timp cu sursa luminoasă principală sau modulul (modulele) LED. În cazul în care sursa luminoasă principală sau (unul dintre) modulul (modulele) LED principal(e) cedează, această sursă luminoasă suplimentară și/sau modulul (modulele) LED trebuie să se deconecteze automat;

5.2.6.3.

În cazul în care o sursă de lumină cu incandescență suplimentară, una sau mai multe surse de lumină LED suplimentare sau unul sau mai multe module LED suplimentare cedează, farul trebuie să îndeplinească în continuare cerințele privind lumina de întâlnire.

5.3.

Cerințe tehnice cu privire la sistemele de iluminare față adaptive (SFA) (simboluri „XC”, „XCE”, „XCV”, „XCW” și „XR”)

5.3.1.

Dispoziții generale

5.3.1.1.

Fiecare sistem produce o lumină de întâlnire de clasa C conform punctului 5.3.2.4 și una sau mai multe lumini de întâlnire de clasă (clase) diferită (diferite); poate include unul sau mai multe moduri suplimentare pentru fiecare clasă de lumină de întâlnire și funcțiile de iluminare față descrise la punctele 5.3.3 și/sau 3.1.3.2.l.

5.3.1.2.

Sistemul trebuie să asigure modificări automate, astfel încât să se garanteze o bună iluminare a drumului și să nu se producă disconfort conducătorului auto sau altor participanți la trafic.

5.3.1.3.

Sistemul este considerat acceptabil dacă îndeplinește cerințele fotometrice relevante de la punctele 5.3.2 și 5.3.3.

5.3.1.4.

Măsurătorile fotometrice trebuie efectuate conform descrierii solicitantului:

5.3.1.4.1.

în poziție neutră;

5.3.1.4.2.

la semnalul V, semnalul W, semnalul E și semnalul T, după caz;

5.3.1.4.3.

dacă este cazul, la orice alt(e) semnal(e) și combinații ale acestora conform specificațiilor solicitantului.

5.3.1.4.4.

în cazul unui far care utilizează o sursă de lumină cu descărcare și având balastul neintegrat în sursa de lumină, la patru secunde de la aprinderea unui far care nu a fost activat timp de cel puțin 30 de minute:

5.3.1.4.4.1.

se obțin cel puțin 37 500 cd la punctul de înaltă tensiune pentru un sistem care produce exclusiv o lumină de drum.

5.3.1.4.4.2.

se obțin cel puțin 3 100 cd la punctul de 50 V atunci când este activată lumina de întâlnire din clasa C în cazul sistemelor care produc exclusiv o lumină de întâlnire sau, în mod alternativ, funcții ale luminii de întâlnire și ale luminii de drum conform descrierii de la punctele 4.11.1 și 4.11.4.

5.3.1.4.4.3.

În oricare dintre cele două cazuri, sursa de alimentare este suficientă pentru a asigura creșterea necesară a impulsului de curent ridicat.

5.3.2.

Dispoziții privind lumina de întâlnire

Înainte de a fi supus procedurilor de încercare ulterioare, sistemul trebuie reglat în poziția neutră, producând o lumină de întâlnire din clasa C.

5.3.2.1.

Pe fiecare parte a sistemului (vehiculului), lumina de întâlnire în poziție neutră trebuie să producă, de la cel puțin un element de iluminare, o linie de separare astfel cum a fost definită în anexa 5 sau

5.3.2.1.1.

Sistemul trebuie să asigure alte mijloace, cum ar fi funcțiile optice sau fasciculele auxiliare temporare, care permit orientarea clară și corectă.

5.3.2.1.2.

Anexa 5 nu se aplică în cazul funcției de schimbare a direcției de circulație, astfel cum este descrisă la punctul 4.12.

5.3.2.2.

Sistemul sau o parte (părți) a(le) acestuia trebuie orientat(e) în conformitate cu cerințele de la punctul 1 din anexa 5 astfel încât poziția liniei de separare să îndeplinească cerințele indicate în tabelul 10.

5.3.2.3.

Astfel orientat, sistemul sau partea (părțile) acestuia,

(a)	în cazul în care omologarea este solicitată exclusiv pentru producerea luminii de întâlnire, trebuie să îndeplinească cerințele de la punctele relevante de mai jos;

(b)	în cazul în care este proiectat să producă funcții de iluminare sau de semnalizare luminoasă suplimentare în conformitate cu domeniul de aplicare al prezentului regulament, trebuie să îndeplinească și cerințele de la punctele relevante de mai jos, dacă nu poate fi reglat prin mijloace independente.

5.3.2.4.

Atunci când emite un anumit mod al luminii de întâlnire, sistemul trebuie să îndeplinească cerințele secțiunii respective (C, V, E, W) prevăzute în partea A din tabelul 9 (valori fotometrice) și în tabelul 10 (Imax și pozițiile „liniei de separare”), precum și la punctul 1 (cerințe privind „linia de separare”) din anexa 5.

5.3.2.5.

Poate fi emis un fascicul în mod de iluminare în viraje, cu condiția ca:

5.3.2.5.1.

sistemul să îndeplinească cerințele corespunzătoare prevăzute în partea B din tabelul 9 (valori fotometrice) și elementul B din tabelul 10 (dispoziții privind „linia de separare”) când măsurătorile sunt efectuate conform procedurii menționate la punctul 5.3.4, în funcție de categoria (categoria 1 sau 2) a modului de iluminare în viraje pentru care se solicită omologarea;

5.3.2.5.2.

când semnalul T corespunde celei mai mici raze de bracare a vehiculului spre stânga (sau spre dreapta), suma valorilor intensității luminoase asigurate de toate sursele participante din dreapta și din stânga sistemului trebuie să fie de cel puțin 2 500 cd la unul sau mai multe puncte din zona cuprinsă între linia HH și 2 grade sub aceasta și între 10 și 45 grade la stânga (sau la dreapta).

5.3.2.5.3.

dacă se solicită omologarea pentru un mod de iluminare în viraj de categoria 1, utilizarea sistemului este restricționată la vehiculele proiectate astfel încât poziția orizontală a cotului liniei de separare produse de sistem să îndeplinească cerințele relevante de la punctul 6.22.7.4.5 litera (i) din Regulamentul ONU nr. 48;

5.3.2.5.4.

dacă se solicită omologarea pentru un mod de iluminare în viraje de categoria 1, sistemul este proiectat astfel încât, în cazul unei avarii care afectează deplasarea laterală sau modificarea iluminării, trebuie să poată obține în mod automat condițiile fotometrice corespunzătoare punctului 5.3.2.4 sau o situație, în raport cu condițiile fotometrice, care produce valori ce nu depășesc 1 300 cd în zona III b, astfel cum este definită în tabelul 11, și valori egale cu cel puțin 3 400 cd într-un punct al „segmentului Imax”;

Totuși, acest lucru nu este necesar dacă, în raport cu axa de referință a sistemului, nu este depășită valoarea de 880 cd pentru niciuna din pozițiile până la 5 grade stânga, la 0,3 grade deasupra liniei HH și peste 5 grade stânga, la 0,57 grade deasupra liniei HH.

5.3.2.6.

Sistemul trebuie verificat în conformitate cu instrucțiunile relevante ale producătorului, care sunt menționate în cadrul conceptului de siguranță prezentat la punctul 3.1.3.3.1.

5.3.2.7.

Un sistem sau (o parte) părți ale acestuia proiectat(e) să îndeplinească cerințele privind circulația pe partea dreaptă sau pe partea stângă trebuie să îndeplinească, în fiecare dintre cele două poziții prevăzute la punctul 4.10, cerințele specificate pentru direcția respectivă de circulație.

5.3.2.8.

Sistemul trebuie proiectat astfel încât:

5.3.2.8.1.

orice mod de lumină de întâlnire specificat să producă minimum 2 500 cd la punctul 50 V pe fiecare parte a sistemului;

modul (modurile) luminii de întâlnire de clasa V este (sunt) exceptat (exceptate) de la această cerință;

5.3.2.8.2.

Alte moduri:

atunci când există semnale de intrare conform punctului 5.3.1.4.3, trebuie îndeplinite cerințele de la punctul 5.3.2.

Tabelul 9

Cerințe fotometrice privind lumina de întâlnire în legătură cu figura A4-VII

Partea A

Cerințe din tabel exprimate în cd			Poziție / gr.			Lumină de întâlnire
Cerințe din tabel exprimate în cd			orizontală		verticală	Clasa C		Clasa V		Clasa E		Clasa W
	Nr.	Element	La/de la	către	la	min.	max.	min.	max.	min.	max.	min.	max.
Partea A	1	B 50 L	L 3,43	-	U 0,57	504	350	50	350	50	625(7)	50	625
	3	BR	R 2,50	-	U 1,00	504	1 750	50	880	50	1 750	50	2 650
	4	Segmentul BRR	R 8,00	R 20	U 0,57	504	3 550	-	880	-	3 550	-	5 300
	5	Segmentul BLL	L 8,00	L 20	U 0,57	504	625	-	880	-	880	-	880
	6	P	L 7,00	-	H	63	-	-	-	-	-	63	-
	7	Zona III	după cum este specificat în tabelul 11			-	625	-	625	-	880	-	880
	8a	S 50+S 50 LL+S 50 RR(5)	-	-	U 4,00	190(6)	-	-	-	190(6)	-	190(6)	-
	9a	S 100+S 100 LL+S 100 RR(5)	-	-	U 2,00	375(6)	-	-	-	375(6)	-	375(6)	-
	10	50 R	R 1,72	-	D 0,86	-	-	5 100	-	-	-	-
	11	75 R	R 1,15	-	D 0,57	10 100	-	-	-	15 200	-	20 300	-
	12	50 V	V	-	D 0,86	5 100	-	5 100	-	10 100	-	10 100	-
	13	50 L	L 3,43	-	D 0,86	3 550	13 200 (8)	3 550	13 200 (8)	6 800	-	6 800	26 400 (8)
	14	25 LL	L 16,00	-	D 1,72	1 180	-	845	-	1 180	-	3 400	-
	15	25 RR	R 11,00	-	D 1,72	1 180	-	845	-	1 180	-	3 400	-
	16	Segmentul 20 și sub acesta	L 3,50	V	D 2,00	-	-	-	-	-	-	-	17 600 (2)
	17	Segmentul 10 și sub acesta	L 4,50	R 2,00	D 4,00	-	12 300 (1)	-	12 300 (1)	-	12 300 (1)	-	7 100 (2)
	18	Imax (3)	-	-	-	16 900	44 100	8 400	44 100	16 900	79 300 (7)	29 530	70 500 (2)

Partea B (mod de iluminare la viraje): Se aplică tabelul 9, însă cu rândurile nr. 1, 7, 13 și 18 înlocuite cu cele enumerate în continuare

Partea B

B50L

L 3,43

U 0,57

504

530

790

Zona III

după cum este specificat în tabelul 11

880

50 L

L 3,43

D 0,86

1 700

3 400

Imax

10 100

44 100

5 100

44 100

10 100

79 300 (7)

20 300

70 500 (2)

Observații:

În tabelul 9, părțile A și B:

(1)	Max. 15 900 cd, dacă sistemul este proiectat să producă, de asemenea, o lumină de întâlnire din clasa W.

(2)	În plus, se aplică cerințele prevăzute în dispozițiile indicate în tabelul 12.

(3)	Cerințe privind poziția, în conformitate cu dispozițiile din tabelul 10 („segmentul Imax”).

(4)	Contribuția fiecărei părți a sistemului (pentru segmentele BLL și BRR: de cel puțin un punct), măsurată în conformitate cu dispozițiile anexei 4, nu trebuie să fie mai mică de 50 cd.

(5)	Cerințe privind poziția prevăzute în dispozițiile din tabelul 13.

(6)	O pereche de lămpi de poziție, care sunt integrate în sistem sau sunt prevăzute a fi montate împreună cu sistemul, pot fi activate în conformitate cu indicațiile solicitantului.

(7)	În plus, se aplică cerințele prevăzute în dispozițiile indicate în tabelul 14.

(8)

Valoarea maximă poate fi multiplicată cu 1,4 dacă descrierea producătorului garantează că această valoare nu va fi depășită în timpul utilizării, fie cu ajutorul sistemului fie, dacă utilizarea sistemului este limitată la vehicule, prin stabilizarea/limitarea corespunzătoare a alimentării sistemului, astfel cum este indicat în fișa de comunicare.

Tabelul 10

Poziția unghiulară sau valoarea elementelor luminii de întâlnire, cerințe suplimentare

Desemnarea și cerința părții fasciculului

Lumină de întâlnire din clasa C

Lumină de întâlnire din clasa V

Lumină de întâlnire din clasa E

Lumină de întâlnire de clasa W

Orizontal

Vertical

Orizontal

Vertical

Orizontal

Vertical

Orizontal

Vertical

Poziție unghiulară/valoare în grade pentru segmentul Imax

Intensitatea luminoasă maximă din „Segmentul Imax”, astfel cum este indicată în acest tabel, trebuie să se încadreze în limitele prevăzute la punctul 18 din tabelul 9.

0,5L până la 3R

0,3Dpână la 1,72 D

0,3D până la 1,72 D

0,5L până la 3R

0,1Dpână la 1,72 D

0,5L până la 3R

0,3D până la 1,72 D

„Linia de separare” și partea (părțile) acesteia trebuie să:

(a)	să respecte cerințele de la punctul 1 din anexa 5 și

(b)	să fie poziționată cu „partea orizontală plană”

la V = 0,57 D

fără a depăși 0,57 D și fără a fi sub 1,3 D

max. 0,23 D(1)

min. 0,57 D

fără a depăși 0,23 D și fără a fi sub 0,57 D

Notă la tabelul 10:

(1)	În plus, se aplică cerințele prevăzute în dispozițiile indicate în tabelul 9.

Tabelul 11

Zonele III ale luminii de întâlnire, care definesc vârfurile unghiurilor

Poziție unghiulară în grade	Vârful unghiului nr.	1	2	3	4	5	6	7	8
Zona III a pentru lumina de întâlnire din clasa C sau clasa V	orizontală	8 L	8 L	8 R	8 R	6 R	1,5 R	VV	4 L
	verticală	1 U	4 U	4 U	2 U	1,5 U	1,5 U	HH	HH
Zona III b pentru lumina de întâlnire din clasa W sau E	orizontală	8 L	8 L	8 R	8 R	6 R	1,5 R	0,5 L	4 L
Zona III b pentru lumina de întâlnire din clasa W sau E	verticală	1 U	4 U	4 U	2 U	1,5 U	1,5 U	0,34 U	0,34 U

Tabelul 12

Dispoziții suplimentare pentru lumina de întâlnire din clasa W, exprimate în cd

Definiție și cerințe pentru segmentele E, F1, F2 și F3 (nu apar în tabelul 9, nici în figura A4-VII din anexa 4).

Nu se permite o valoare mai mare de 175 cd: (a) pe un segment E care se extinde la 10° U de la 20° L la 20° R și (b) pe trei segmente verticale F1, F2 și F3 în poziții orizontale 10° L, V și 10° R, fiecare cuprins între 10° și 60° U.

Set alternativ/suplimentar de cerințe pentru Imax, segmentul 20 și segmentul 10:

Se aplică partea A sau B din tabelul 9, cu condiția înlocuirii cerințelor maxime de la rândurile nr. 16, 17 și 18 cu cele indicate mai jos.

Dacă, în conformitate cu specificațiile solicitantului de la punctul 3.1.3.2. litera (e), o lumină de întâlnire din clasa W este proiectată pentru a produce maximum 8 800 cd pe segmentul 20 și sub acesta și maximum 3 550 cd pe segmentul 10 și sub acesta, valoarea proiectată a Imax pentru acel fascicul nu trebuie să fie mai mare de 88 100 cd.

Tabelul 13

Cerințe privind marcajul de deasupra și poziția unghiulară a punctelor de măsurare

Denumirea punctului	S 50 LL	S 50	S 50 RR	S 100 LL	S 100	S 100 RR
Poziție unghiulară în grade	4 U/8 L	4 U/VV	4 U/8 R	2 U/4 L	2 U/VV	2 U/4 R

Tabelul 14

Dispoziții suplimentare privind lumina de întâlnire din clasa E

Se aplică partea A sau B din tabelul 9 și tabelul 10, cu condiția înlocuirii rândurilor nr. 1 și 18 din tabelul 9 și a elementului B din tabelul 10 conform indicațiilor de mai jos
Denumire	Rândul 1 din tabelul 9, partea A sau B	Punctul 18 din tabelul 9, partea A sau B	Elementul B din tabelul 10
Set de date	EB 50 L în cd	Imax în cd	poziția în grade a părții orizontale plane a liniei de separare
	max.	max.	fără a depăși
E1	530	70 500	0,34 D
E2	440	61 700	0,45 D
E3	350	52 900	0,57 D

Tabelul 15

Cerințele privind adaptarea luminii de întâlnire conform punctului 5.3.3.7

Partea A	Punct de încercare	Poziție/grade,		Intensitate max. (*4)
	Punct de încercare	Orizontală	Verticală	(cd)
	Rândul 1 Stânga Vehicul din sens opus, la o distanță de 50 m, în cazul circulației pe partea dreaptă	între 4,8°L și 2°L	0,57°Sus	625
	Rândul 1 Dreapta Vehicul din sens opus, la o distanță de 50 m, în cazul circulației pe partea stângă	între 2°R și 4,8°R	0,57°Sus	625
	Rândul 2 Stânga Vehicul din sens opus, la o distanță de 100 m, în cazul circulației pe partea dreaptă	între 2,4°L și 1°L	0,3°Sus	1 750
	Rândul 2 Dreapta Vehicul din sens opus, la o distanță de 100 m, în cazul circulației pe partea stângă	între 1°R și 2,4°R	0,3°Sus	1 750
	Rândul 3 Stânga Vehicul din sens opus, la o distanță de 200 m, în cazul circulației pe partea dreaptă	între 1,2°L și 0,5°L	0,15°Sus	5 450
	Rândul 3 Dreapta Vehicul din sens opus, la o distanță de 200 m, în cazul circulației pe partea stângă	între 0,5°R și 1,2°R	0,15°Sus	5 450
	Rândul 4 Vehicul care vine din spate, la o distanță de 50 m, în cazul circulației pe partea dreaptă	între 1,7°L și 1,0°R	0,3°Sus	1 850
		între >1,0° R și 1,7°R		2 500
	Rândul 4 Vehicul care vine din spate, la o distanță de 50 m, în cazul circulației pe partea stângă	între 1,7°R și 1,0°L		1 850
		între >1,0° L și 1,7°L		2 500
	Rândul 5 Vehicul care vine din spate, la o distanță de 100 m, în cazul circulației pe partea dreaptă	între 0,9° L și 0,5°R	0,15°Sus	5 300
		între >0,5°R și 0,9°R		7 000
	Rândul 5 Vehicul care vine din spate, la o distanță de 100 m, în cazul circulației pe partea stângă	între 0,9° R și 0,5°L		5 300
		între >0,5°L și 0,9°L		7 000
	Rândul 6 Vehicul care vine din spate, la o distanță de 200 m, în cazul circulației pe partea stângă și pe partea dreaptă	între 0,45°L și 0,45°R	0,1°Sus	16 000
Partea B	Punct de încercare	Poziție/grade (*3)		Intensitate min. (*4)
	Punct de încercare	Orizontală	Verticală	(cd)
	50R	1,72 R	D 0,86	5 100
	50V	V	D 0,86	5 100
	50L	3,43 L	D 0,86	2 550
	25LL	16 L	D 1,72	1 180
	25RR	11 R	D 1,72	1 180

5.3.3.

Dispoziții privind lumina de drum

Înainte de desfășurarea procedurilor de încercare ulterioare, sistemul trebuie reglat pe poziția neutră.

5.3.3.1.

Elementul (elementele) de iluminare ale sistemului trebuie reglat(e) conform instrucțiunilor producătorului, astfel încât centrul zonei de iluminare maximă să se afle în punctul de intersecție (HV) al liniilor HH și VV;

5.3.3.1.1.

orice element (elemente) de iluminare care nu este (sunt) reglabil(e) independent sau care a(u) fost orientat(e) pe baza măsurătorilor efectuate în conformitate cu punctul 5.3.2, trebuie încercat(e) în poziția neschimbată a acestuia (acestora).

5.3.3.2.

Când este măsurată în conformitate cu dispozițiile prevăzute la punctul 5.1, intensitatea luminoasă trebuie să îndeplinească cerințele pentru clasa B din tabelul 5 și de la punctul 5.1.3.4.

5.3.3.3.

Iluminarea emisă integral sau parțial de o unitate SFA poate fi deplasată lateral în mod automat (sau modificată pentru a se obține un efect echivalent), cu condiția ca:

5.3.3.3.1.

sistemul să îndeplinească cerințele de la punctele 5.1.3.1 clasa B și 5.1.3.4 de mai sus, fiecare unitate de lumină fiind măsurată în conformitate cu procedura relevantă indicată la punctul 5.3.4.

5.3.3.4.

Sistemul trebuie proiectat astfel încât:

5.3.3.4.1.

Elementul (elementele) de iluminare de pe partea dreaptă și de pe partea stângă produc(e) cel puțin 16 200 cd la punctul HV;

5.3.3.5.

Dacă nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute pentru fasciculul în cauză, este permisă o reorientare a poziției fasciculului în sus sau în jos în limita a 0,5 grade și/sau până la 1 grad spre dreapta sau stânga, față de orientarea inițială; toate cerințele fotometrice trebuie îndeplinite în noua poziție. Aceste dispoziții nu se aplică elementelor de iluminare menționate la punctul 5.3.3.1.1.

5.3.3.6.

În cazul adaptării funcției luminii de drum, sistemul îndeplinește cerințele punctelor de mai sus doar atunci când se află la nivelul maxim de activare.

5.3.3.7.

În timpul adaptării, funcția luminii de drum trebuie să îndeplinească cerințele în toate cazurile de circulație pe partea dreaptă și pe partea stângă prevăzute în partea A din tabelul 15. Aceste cerințe trebuie verificate în timpul încercării pentru omologarea de tip în legătură cu un generator de semnale care va fi asigurat de către solicitant. Generatorul de semnal reproduce semnalele produse de către vehicul și provoacă adaptarea luminii de drum și, în special, reprezintă reglajele astfel încât să fie posibilă verificarea conformității fotometrice.

5.3.3.7.1.

Dacă funcția luminii de drum îndeplinește cerințele părții A din tabelul 15 care sunt prevăzute pentru rândurile 1-3 pentru vehicule care circulă în sens opus și care circulă în față (lumină simetrică), informațiile relevante trebuie prezentate în fișa de informații din anexa 1.

5.3.3.7.2.

Dacă cerințele de la punctul 5.3.3.7 pot fi îndeplinite exclusiv pentru circulația pe partea dreaptă sau pe partea stângă, informațiile relevante sunt prezentate în fișa de informații din anexa 1.

5.3.4.

Condiții de măsurare privind modurile de iluminare în viraje

5.3.4.1.

În cazul unui sistem sau al unei (unor) părți (a)le acestuia care asigură un mod de iluminare în viraje se aplică cerințele de la punctele 5.3.2 (lumina de întâlnire) și/sau 5.3.3 (lumina de drum) pentru toate situațiile în funcție de raza de bracare a vehiculului. Pentru verificarea luminii de întâlnire și a luminii de drum, se utilizează următoarea procedură:

5.3.4.1.1.

Sistemul trebuie încercat în poziție neutră (în poziție centrală/în linie dreaptă) și, în plus, în starea sau stările corespunzătoare celei mai mici raze de bracare a vehiculului în ambele direcții, utilizând semnalizatorul, dacă este cazul.

5.3.4.1.1.1.

Conformitatea cu cerințele punctelor 5.3.2.5.2 și 5.3.2.5.4 se verifică pentru modurile de iluminare în viraje din categoria 1 și 2, fără reorientare orizontală.

5.3.4.1.1.2.

Conformitatea cu cerințele punctelor 5.3.2.5.1 și 5.3.3, după caz, se verifică:

(a)	în cazul unui mod de iluminare în viraje din categoria 2: fără reorientare orizontală suplimentară;

(b)	în cazul unui mod de iluminare în viraje din categoria 1 sau cu lumină de drum: după reorientarea orizontală a unității de instalare în cauză (de exemplu, cu ajutorul unui goniometru) în direcția opusă corespunzătoare.

5.3.4.1.2.

La încercarea modului de iluminare în viraje din categoria 1 sau 2, pentru o altă rază de bracare a vehiculului decât cea prevăzută la punctul 5.3.4.1.1, se observă dacă distribuția luminii este semnificativ uniformă și dacă nu se produce orbirea cu lumină în mod nejustificat. Dacă nu se poate confirma acest lucru, se verifică respectarea cerințelor prevăzute în tabelul 9.

5.3.5.

Alte dispoziții

5.3.5.1.

Într-un formular conform cu modelul din anexa 1 se menționează elementul (elementele) de iluminare care produc(e) o linie de separare, astfel cum a fost definită în anexa 5, proiectată asupra unei zone cuprinse între 6 grade la stânga și 4 grade la dreapta și deasupra unei linii orizontale poziționate la 0,8 grade în jos.

5.3.5.2.

Se menționează într-o fișă conformă cu modelul din anexa 1 care dintre modul (modurile) luminii de întâlnire din clasa E, dacă există, este (sunt) conform(e) cu un „set de date” din tabelul 14.

5.3.6.

Cerințe fotometrice pentru conformitatea producției

5.3.6.1.

Aspecte generale

Cerințele generale privind încercările de conformitate a producției sunt definite în anexa 2 și anexa 3. În plus, încercările specifice descrise în legătură cu cerințele fotometrice referitoare la sistemele de iluminare față adaptive (SFA) se aplică așa cum este descris mai jos.

Aceste cerințe se aplică doar întregului sistem și se aplică jumătății sumei respectivelor valori măsurate la toate elementele de iluminare ale sistemului aplicate pentru funcția sau modul în cauză sau la toate elementele de iluminare vizate de respectiva cerință.

Ca alternativă la procedura de realiniere descrisă la punctul 1.2.3 din anexa 2, cerința din coloana A, B sau C din tabelele 17-32 privind intensitatea necesară pentru o direcție de observare determinată va fi considerată îndeplinită dacă această cerință este obținută într-o direcție care nu se îndepărtează cu mai mult de un sfert de grad de la direcția de observare.

5.3.6.2.

Cerințe fotometrice privind lumina de întâlnire

Tabelul 16

Tabel decizii

	„Moduri multiple” - Condiție (*) dacă există mai multe moduri din clasa aplicabilă, numai modul care reprezintă cea mai proastă condiție trebuie încercat în modul de iluminare în viraje neactivat, în conformitate cu cerințele din tabelul corespunzător indicat mai jos	„Moduri de iluminare în viraje” - Condiție Dacă sistemul folosește aceleași elemente funcționale pentru a obține moduri de iluminare în viraje pentru mai multe clase:
		Da	Nu
Clasa C	Tabelul 17(*)
Categoria 1 mod de iluminare în viraje	→	(**)Modurile de iluminare în viraje trebuie încercare doar în clasa care reprezintă cea mai proastă condiție	Tabelul 18
Categoria 2 mod de iluminare în viraje		Încercare pentru categoria 2 mod de iluminare în viraje în conformitate cu Tabelul 19
Clasa V Mod de iluminare în viraje neactivat	Tabelul 20(*)
Clasa V Categoria 1 mod de iluminare în viraje	→	A se vedea(**)	Tabelul 21
Clasa V Categoria 2 mod de iluminare în viraje			Tabelul 22
Clasa W Mod de iluminare în viraje neactivat	Tabelul 23(*)
Clasa W Categoria 1 mod de iluminare în viraje	→	A se vedea(**)	Tabelul 24
Clasa W Categoria 2 mod de iluminare în viraje			Tabelul 25
Clasa E	dacă există mai multe moduri pentru clasa E, trebuie încercat doar modul din clasa E asociat cu cea mai înaltă poziție a liniei de separare, cu modul de iluminare în viraje neactivat, în conformitate cu tabelele 26-29 corespunzătoare.	Nu este necesară nicio încercare suplimentară pentru categoria 1 și/sau categoria 2

5.3.6.3.

Cerințe fotometrice privind lumina de drum

5.3.6.3.1.

Lumina de drum – poziție neutră

Dacă există mai multe moduri de lumină de drum, doar modul corespunzător poziției neutre trebuie încercat pentru conformitatea producției, în conformitate cu tabelul 30

5.3.6.3.1.1.

Lumină de drum – mod de iluminare în viraje –dacă este cazul:

Dacă sistemul folosește aceleași elemente funcționale pentru a obține moduri de iluminare în viraje pentru mai multe clase, nu sunt necesare încercări suplimentare ale modurilor de iluminare în viraje din categoria 1 și/sau categoria 2

În caz contrar, sistemul este supus încercărilor în conformitate cu tabelul 31.

5.3.6.3.2.

Lumină de drum adaptivă – dacă este cazul:

În timpul adaptării, funcția luminii de drum trebuie să îndeplinească cerințele în toate cazurile de circulație pe partea dreaptă și/sau pe partea stângă prevăzute în partea A din tabelul 32,

Dacă sistemul folosește aceleași elemente funcționale pentru adaptarea luminii de drum, trebuie măsurate doar rândul 1 și rândul 4 din tabelul 32.

În cazul în care lumina de întâlnire care îndeplinește cerințele de la punctul 5.3.6.2 este acționată permanent concomitent cu adaptarea luminii de drum, cerințele fotometrice din partea B din tabelul 32 nu se aplică.

Tabelul 17

Clasa C – Poziția neutră – Cerințele sistemului

Clasa C – mod de iluminare în viraje neactivat

Poziție/grade

Coloana A

Coloana B

Coloana C

Cerințe din tabel exprimate în cd.

orizontală

verticală

0 % CoP

20 % CoP

30 % CoP

Nr.

Element

la/

de la

către

min.

max.

min.

max.

min.

max.

B50L

3,43

0,57

350

520

605

2,5

1 750

2 100

2 275

Punct BRR

0,57

3 550

4 260

4 615

Punct BLL

0,57

625

880

1 005

Rândul III

625

880

1 005

S50+S50LL+S50RR(3)

190(2)

1 875

95(2)

2 250

45(2)

2 440

S100+S100LL+S100RR(3)

375(2)

1 875

185(2)

2 250

90(2)

2 440

50 R

1,72

0,86

44 100

52 920

57 330

75 R

1,15

0,57

10 100

44 100

8 080

52 920

7 070

57 330

50 V

0,86

5 100

44 100

4 080

52 920

3 570

57 330

50 L

3,43

0,86

3 550

13 200 (4)

2 840

15 840 (4)

2 485

17 160 (4)

25 LL

1,72

1 180

44 100

944

52 920

826

57 330

25 RR

1,72

1 180

44 100

944

52 920

826

57 330

Rândul 10

4,5

2,0

12 300 (1)

14 760 (1)

15 990 (1)

Note la tabelul 17:

(1)	Se înmulțește cu 1,3, dacă sistemul este proiectat să emită și o lumină de întâlnire de clasa W.

(2)	O pereche de lămpi de poziție incluse în sistem sau care urmează să fie montate împreună cu sistemul pot fi activate în conformitate cu indicațiile solicitantului.

(3)	Cerințe privind poziția prevăzute în dispozițiile din figura A4-VII.

(4)

Tabelul 18

Clasa C – Iluminare în viraje – Categoria 1 – Cerințe privind sistemul

Clasa C – Iluminare în viraje Cat. 1

Poziție/grade

Coloana A

Coloana B

Coloana C

Cerințe din tabel exprimate în cd

orizontală

verticală

0 % CoP

20 % CoP

30 % CoP

Nr.

Element

la/

de la

către

min.

max.

min.

max.

min.

max.

B50L

3,43

0,57

530

700

785

2,5

1 750

2 100

2 275

Punct BRR

0,57

3 550

4 260

4 615

Punct BLL

0,57

625

880

1 005

Rândul III

880

1 135

1 260

50 R

1,72

0,86

44 100

52 920

57 330

75 R

1,15

0,57

10 100

44 100

8 080

52 920

7 070

57 330

50 V

0,86

5 100

44 100

4 080

52 920

3 570

57 330

50 L

3,43

0,86

1 700

13 200 (1)

2 840

15 840 (1)

2 485

17 160 (1)

Notă la tabelul 18:

(1)

Tabelul 19

Clasa C – Iluminare în viraje – Categoria 2 – Cerințe privind sistemul

Clasa C – Iluminare în viraje Cat. 2		Poziție/grade						Coloana A		Coloana B		Coloana C
Cerințe din tabel exprimate în cd		orizontală				verticală		0 % CoP		20 % CoP		30 % CoP
Nr.	Element	la/	de la	către		la		min.	max.	min.	max.	min.	max.
1	B50L	L	3,43			U	0,57		530		700		785
3	BR	R	2,5			U	1		1 750		2 100		2 275
4	Rândul BRR	R	8	R	20	U	0,57		3 550		4 260		4 615
5	Rândul BLL	L	8	L	20	U	0,57		625		880		1 005
7	Rândul III	L	4	V	V	H			880		1 135		1 260

Tabelul 20

Clasa V – mod de iluminare în viraje neactivat – Cerințe privind sistemul

Clasa V - mod de iluminare în viraje neactivat

Poziție/grade

Coloana A

Coloana B

Coloana C

Cerințe din tabel exprimate în cd

orizontală

verticală

0 % CoP

20 % CoP

30 % CoP

Nr.

Element

la/

de la

către

min.

max.

min.

max.

min.

max.

B50L

3,43

0,57

350

520

605

2,5

880

1 135

1 260

Punct BRR

0,57

880

1 135

1 260

Punct BLL

0,57

880

1 135

1 260

Rândul III

625

880

1 005

50 R

1,72

0,86

5 100

44 100

4 080

52 920

3 570

57 330

50 L

3,43

0,86

3 550

13 200 (1)

2 840

15 840 (1)

2 485

17 160 (1)

Notă la tabelul 20:

(1)

Valoarea maximă poate fi multiplicată cu 1,4, dacă descrierea solicitantului garantează că această valoare nu va fi depășită în timpul utilizării, fie cu ajutorul sistemului sau, dacă utilizarea sistemului este limitată la vehicule, prin stabilizarea/limitarea corespunzătoare a alimentării sistemului, astfel cum se indică în fișa de comunicare.

Tabelul 21

Clasa V – Iluminare la viraje – Categoria 1 – Cerințe privind sistemul

Clasa V – Iluminare la viraje Cat. 1

Poziție/grade

Coloana A

Coloana B

Coloana C

Cerințe din tabel exprimate în cd

orizontală

verticală

0 % CoP

20 % CoP

30 % CoP

Nr.

Element

la/

de la

către

min.

max.

min.

max.

min.

max.

B50L

3,43

0,57

530

700

785

2,5

880

1 135

1 260

Punct BRR

0,57

880

1 135

1 260

Punct BLL

0,57

880

1 135

1 260

Rândul III

880

1 135

1 260

50 R

1,72

0,86

5 100

44 100

4 080

52 920

3 570

57 330

50 L

3,43

0,86

1 700

13 200 (1)

2 840

15 840 (1)

2 485

17 160 (1)

Notă la tabelul 21:

(1)

Tabelul 22

Clasa V – Iluminare în viraje – Categoria 2 – Cerințe privind sistemul

Clasa V – Iluminare la viraje Cat. 2		Poziție/grade						Coloana A		Coloana B		Coloana C
Cerințe din tabel exprimate în cd		orizontală				verticală		0 % CoP		20 % CoP		30 % CoP
Nr.	Element	la/	de la	către		la		min.	max.	min.	max.	min.	max.
1	B50L	L	3,43			U	0,57		530		700		785
3	BR	R	2,5			U	1		880		1 135		1 260
4	Rândul BRR	R	8	R	20	U	0,57		880		1 135		1 260
5	Rândul BLL	L	8	L	20	U	0,57		880		1 135		1 260
7	Rândul III	L	4	V	V	H			880		1 135		1 260

Tabelul 23

Clasa W – mod de iluminare la viraje neactivat – Cerințe privind sistemul

Clasa W – mod de iluminare la viraje neactivat

Poziție/grade

Coloana A

Coloana B

Coloana C

Cerințe din tabel exprimate în cd

orizontală

verticală

0 % CoP

20 % CoP

30 % CoP

Nr.

Element

la/

de la

către

min.

max.

min.

max.

min.

max.

B50L

3,43

0,57

625

880

1 005

2,5

2 650

3 180

3 445

Punct BRR

0,57

5 300

6 360

6 890

Punct BLL

0,57

880

1 135

1 260

Rândul III b

0,5

0,34

880

1 135

1 260

75 R

1,15

0,57

20 300

70 500 (1)

16 240

84 600 (1)

14 210

91 650 (1)

50 L

3,43

0,86

6 800

26 400 (2)

5 440

31 680 (2)

4 760

34 320 (2)

25 LL

1,72

3 400

70 500 (1)

2 720

84 600 (1)

2 380

91 650 (1)

25 RR

1,72

3 400

70 500 (1)

2 720

84 600 (1)

2 380

91 650 1

Segmentul 20

3,5

17 600 (1)

21 120 (1)

22 880 (1)

Segmentul 10

4,5

2,0

12 300 (1)

14 760 (1)

15 990 (1)

Rândul E

175

260

300

Note la tabelul 23:

(1)

Dacă, în conformitate cu specificațiile solicitantului de la punctul 3.1.3.2 litera (e) din prezentul regulament, o lumină de întâlnire din clasa W este proiectată pentru a produce maxim 8 800 cd (10 560 cd corespunde cu 20 % CoP, 11 440 cd corespunde cu 30 % CoP) pe segmentul 20 și sub acesta și maximum 3 550 cd pe segmentul 10 și sub acesta (4 260 cd corespunde cu 20 % CoP și 4 615 cd corespunde cu 30 % CoP), valoarea proiectată a Imax pentru acel fascicul nu trebuie să fie mai mare de 88 100 de cd (105 720 corespunde cu 20 % CoP, 114 530 cd corespunde cu 30 % CoP).

(2)

Valoarea maximă poate fi multiplicată cu 1,4 (dacă descrierea solicitantului garantează că această valoare nu va fi depășită în timpul utilizării), fie cu ajutorul sistemului sau, dacă utilizarea sistemului este limitată la vehicule, prin stabilizarea/limitarea corespunzătoare a alimentării sistemului, astfel cum se indică în fișa de comunicare.

Tabelul 24

Clasa W – Iluminare la viraje – Categoria 1 – Cerințe privind sistemul

Clasa W – Iluminare la viraje Cat. 1

Poziție/grade

Coloana A

Coloana B

Coloana C

Cerințe din tabel exprimate în cd

orizontală

verticală

0 % CoP

20 % CoP

30 % CoP

Nr.

Element

la/

de la

către

min.

max.

min.

max.

min.

max.

B50L

3,43

0,57

790

960

1 045

2,5

2 650

3 180

3 445

Punct BRR

0,57

5 300

6 360

6 890

Punct BLL

0,57

880

1 135

1 260

Rândul III b

0,5

0,34

880

1 135

1 260

75 R

1,15

0,57

20 300

70 500 (1)

16 240

84 600 (1)

14 210

91 650 (1)

50 L

3,43

0,86

3 400

13 200 (2)

2 720

15 840 (2)

2 380

17 160 (2)

Note la tabelul 24:

(1)

Dacă, în conformitate cu specificațiile solicitantului de la punctul 3.1.3.2 litera (e) din prezentul regulament, o lumină de întâlnire din clasa W este proiectată pentru a produce maxim 8 800 cd (10 560 cd corespunde unui procentaj de 20 % CoP, 11 440 cd corespunde unui procentaj de 30 % CoP) pe segmentul 20 și sub acesta și maximum 3 550 cd pe segmentul 10 și sub acesta (4 260 cd corespunde unui procentaj de 20 % CoP și 4 615 cd corespunde unui procentaj de 30 % CoP), valoarea proiectată a Imax pentru acel fascicul nu trebuie să fie mai mare de 88 100 de cd (105 720 corespunde unui procentaj de 20 % CoP, 114 530 cd corespunde unui procentaj de 30 % CoP).

(2)

Tabelul 25

Clasa W – Iluminare la viraje – Categoria 2 – Cerințe privind sistemul

Clasa W – Iluminare la viraje Cat. 2		Poziție/grade						Coloana A		Coloana B		Coloana C
Cerințe din tabel exprimate în cd		orizontală				verticală		0 % CoP		20 % CoP		30 % CoP
Nr.	Element	la/	de la	către		la		min.	max.	min.	max.	min.	max.
1	B50L	L	3,43			U	0,57		790		960		1 045
3	BR	R	2,5			U	1		2 650		3 180		3 445
4	Rândul BRR	R	8	R	20	U	0,57		5 300		6 360		6 890
5	Rândul BLL	L	8	L	20	U	0,57		880		1 135		1 260
7	Rândul III b	L	4	L	0,5	U	0,34		880		1 135		1 260

Tabelul 26

Clasa E – mod de iluminare la viraje neactivat

Clasa E - mod de iluminare la viraje neactivat

Poziție/grade

Coloana A

Coloana B

Coloana C

Cerințe din tabel exprimate în cd

orizontală

verticală

0 % CoP

20 % CoP

30 % CoP

Nr.

Element

la/

de la

către

min.

max.

min.

max.

min.

max.

B50L

3,43

0,57

625

880

1 005

2,5

1 750

2 100

2 275

Punct BRR

0,57

3 550

2 100

2 275

Punct BLL

0,57

880

1 135

1 260

Rândul III b

0,5

0,34

880

1 135

1 260

75 R

1,15

0,57

15 200

79 300

12 160

95 160

10 640

103 090

50 V

0,86

10 100

79 300

8 080

95 160

7 070

103 090

50 L

3,43

0,86

6 800

79 300 (1)

5 440

95 160 (1)

4 760

103 090 (1)

Notă la tabelul 26:

(1)

Tabelul 27

Clasa E1 – mod de iluminare la viraje neactivat

Poziție/grade

Coloana A

Coloana B

Coloana C

Cerințe din tabel exprimate în cd

orizontală

verticală

0 % CoP

20 % CoP

30 % CoP

Nr.

Element

la/

de la

către

min.

max.

min.

max.

min.

max.

B50L

3,43

0,57

530

700

785

2,5

1 750

2 100

2 275

Punct BRR

0,57

3 550

2 100

2 275

Punct BLL

0,57

880

1 135

1 260

Rândul III b

0,5

0,34

880

1 135

1 260

75 R

1,15

0,57

15 200

70 500

12 160

84 600

10 640

91 650

50 V

0,86

10 100

70 500

8 080

84 600

7 070

91 650

50 L

3,43

0,86

6 800

70 500 (1)

5 440

84 600 (1)

4 760

91 650 (1)

Notă la tabelul 27:

(1)

Tabelul 28

Clasa E2 – mod de iluminare la viraje neactivat

Poziție/grade

Coloana A

Coloana B

Coloana C

Cerințe din tabel exprimate în cd

orizontală

verticală

0 % CoP

20 % CoP

30 % CoP

Nr.

Element

la/

de la

către

min.

max.

min.

max.

min.

max.

B50L

3,43

0,57

440

610

695

2,5

1 750

2 100

2 275

Punct BRR

0,57

3 550

2 100

2 275

Punct BLL

0,57

880

1 135

1 260

Rândul III b

0,5

0,34

880

1 135

1 260

75 R

1,15

0,57

15 200

61 700

12 160

74 040

10 640

80 210

50 V

0,86

10 100

61 700

8 080

74 040

7 070

80 210

50 L

3,43

0,86

6 800

61 700 (1)

5 440

74 040 (1)

4 760

80 210 (1)

Notă la tabelul 28:

(1)

Tabelul 29

Clasa E3 – mod de iluminare la viraje neactivat

Clasa E3 - mod de iluminare la viraje neactivat

Poziție/grade

Coloana A

Coloana B

Coloana C

Cerințe din tabel exprimate în cd

orizontală

verticală

0 % CoP

20 % CoP

30 % CoP

Nr.

Element

la/

de la

către

min.

max.

min.

max.

min.

max.

B50L

3,43

0,57

350

520

605

2,5

1 750

2 100

2 275

Punct BRR

0,57

3 550

2 100

2 275

Punct BLL

0,57

880

1 135

1 260

Rândul III b

0,5

0,34

880

1 135

1 260

75 R

1,15

0,57

15 200

52 900

12 160

63 480

10 640

68 770

50 V

0,86

10 100

52 900

8 080

63 480

7 070

68 770

50 L

3,43

0,86

6 800

52 900 (1)

5 440

63 480 (1)

4 760

68 770 (1)

Notă la tabelul 29:

(1)

Tabelul 30

Clasa R – Lumină de drum – Poziția neutră – Cerințele sistemului

		Coloana A		Coloana B		Coloana C
Punct de încercare lumină de drum în linie dreaptă	Coordonate unghiulare (grade)	Intensitatea luminoasă necesară (cd) 0 % CoP		Intensitatea luminoasă necesară (cd) 20 % CoP		Intensitatea luminoasă necesară (cd) 30 % CoP
		Min.	Max.	Min.	Max.	Min.	Max.
HV	H, v	32 400	215 000	26 000	258 000	23 000	279 500
H-5L	0,0; 5,0 L	5 100	215 000	4 080	258 000	3 570	279 500
H-2,5L	0,0; 2,5 L	20 300	215 000	16 240	258 000	14 210	279 500
H-2,5R	0,0; 2,5 R	20 300	215 000	16 240	258 000	14 210	279 500
H-5R	0,0; 5,0 R	5 100	215 000	4 080	258 000	3 570	279 500

Tabelul 31

Clasa R – Lumină de drum la viraje – Cerințele sistemului

		Coloana A		Coloana B		Coloana C
Punct de încercare a luminii de drum la viraje	Coordonate unghiulare (grade)	Intensitatea luminoasă necesară (cd) 0 % CoP		Intensitatea luminoasă necesară (cd) 20 % CoP		Intensitatea luminoasă necesară (cd) 30 % CoP
		Min.	Max.	Min.	Max.	Min.	Max.
HV	H, v	32 400	215 000	26 000	258 000	23 000	279 500
H-5L	0,0; 5,0 L	5 100	215 000	4 080	258 000	3 570	279 500
H-2,5L	0,0; 2,5 L	20 300	215 000	16 240	258 000	14 210	279 500
H-2,5R	0,0; 2,5 R	20 300	215 000	16 240	258 000	14 210	279 500
H-5R	0,0; 5,0 R	5 100	215 000	4 080	258 000	3 570	279 500

Tabelul 32

Clasa R – Lumină de drum adaptivă – Valori COP

Partea A	Punct de încercare	Poziție/grade,		Coloana A Intensitate max.(**) 0 % CoP	Coloana B Intensitate max.(**) 20 % CoP	Coloana C Intensitate max.(**) 30 % CoP
	Punct de încercare	Orizontală	Verticală	(cd)	(cd)	(cd)
	Rândul 1 Stânga Vehicul din sens opus, la o distanță de 50 m, în cazul circulației pe partea dreaptă	între 4,8°L și 2°L	0,57° Sus	625	880	1 003
	Rândul 1 Dreapta Vehicul din sens opus, la o distanță de 50 m, în cazul circulației pe partea stângă	între 2°R și 4,8°R	0,57°Sus	625	880	1 003
	Rândul 2 Stânga Vehicul din sens opus, la o distanță de 100 m, în cazul circulației pe partea dreaptă	între 2,4°L și 1°L	0,3° Sus	1 750	2 100	2 275
	Rândul 2 Dreapta Vehicul din sens opus, la o distanță de 100 m, în cazul circulației pe partea stângă	între 1°R și 2,4°R	0,3° Sus	1 750	2 100	2 275
	Rândul 3 Stânga Vehicul din sens opus, la o distanță de 200 m, în cazul circulației pe partea dreaptă	între 1,2°L și 0,5°L	0,15°Sus	5 450	6 540	7 085
	Rândul 3 Dreapta Vehicul din sens opus, la o distanță de 200 m, în cazul circulației pe partea stângă	între 0,5°R și 1,2°R	0,15°Sus	5 450	6 540	7 085
	Rândul 4 Vehicul care vine din spate, la o distanță de 50 m, în cazul circulației pe partea dreaptă	Între 1,7°L și 1,0°R	0,3°Sus	1 850	2 220	2 405
		între >1,0°R și 1,7°R		2 500	3 000	3 250
	Rândul 4 Vehicul care vine din spate, la o distanță de 50 m, în cazul circulației pe partea stângă	între 1,7°R și 1,0°L		1 850	2 220	2 405
		între >1,0°L și 1,7°L		2 500	3 000	3 250
	Rândul 5 Vehicul care vine din spate, la o distanță de 100 m, în cazul circulației pe partea dreaptă	Între 0,9°L și 0,5°R	0,15°Sus	5 300	6 360	6 890
		între >0,5°R și 0,9°R		7 000	8 400	9 100
	Rândul 5 Vehicul care vine din spate, la o distanță de 100 m, în cazul circulației pe partea stângă	între 0,9°R și 0,5°L		5 300	6 360	6 890
		între >0,5°L și 0,9°L		7 000	8 400	9 100
	Rândul 6 Vehicul care vine din spate, la o distanță de 200 m, în cazul circulației pe partea stângă și pe partea dreaptă	între 0,45°L și 0,45°R	0,1°Sus	16 000	19 200	20 800

Partea B

Punct de încercare

Poziție/grade(*)

Coloana A

Intensitate min.(**)

0 % CoP

Coloana B

Intensitate min.(**)

20 % CoP

Coloana C

Intensitate min.(**)

30 % CoP

Orizontală

Verticală

(cd)

50R

1,72 R

0,86 D

5 100

4 080

3 570

50V

0,86 D

5 100

4 080

3 570

50L

3,43 L

0,86 D

2 550

2 040

1 785

25LL

16 L

1,72 D

1 180

944

826

25RR

11 R

1,72 D

1 180

944

826

Note la tabelul 32

(*)	Pozițiile unghiulare sunt indicate pentru circulația pe partea dreaptă.

(**)

Cerințele fotometrice referitoare la fiecare punct unic de măsurare (poziție unghiulară) ale acestei funcții de iluminare se aplică jumătății sumei respectivelor valori măsurate la toate elementele de iluminare ale sistemului aplicate pentru această funcție.

Fiecare dintre rândurile definite în partea A din tabelul 32, în legătură cu punctele de încercare prevăzute în partea B din tabelul 32, trebuie măsurat individual în funcție de semnalul emis de generatorul de semnal.

În cazul în care lumina de întâlnire, care îndeplinește cerințele de la punctul 5.3.6.2, este acționată permanent concomitent cu adaptarea luminii de drum, cerințele fotometrice din partea B din tabelul 32 nu se aplică.

5.4.

Cerințele tehnice referitoare la farurile care emit o lumină de întâlnire din clasa AS, BS, CS, DS și ES (simboluri „C-AS”, „C-BS”, „WC-CS”, „WC-DS” și „WC-ES”

5.4.1.

Procedura de orientare

5.4.1.1.

Pentru o orientare corectă, lumina de întâlnire trebuie să producă o linie de separare suficient de bine delimitată pentru a permite o reglare vizuală satisfăcătoare cu ajutorul său, astfel cum este indicat la punctul 1 din anexa 6. Orientarea se realizează cu ajutorul unui ecran vertical plat, amplasat la o distanță de 10 m sau 25 m în fața farului și la unghiurile corespunzătoare față de HV. Ecranul trebuie să fie suficient de lat pentru a permite examinarea și reglarea liniei de separare a luminii de întâlnire într-o zonă de cel puțin 3° de fiecare parte a liniei VV. Linia de separare trebuie să fie predominant orizontală și cât mai dreaptă posibil de la cel puțin 3° la stânga până la 3° la dreapta.

5.4.1.2.

Farul trebuie să fie orientat în conformitate cu punctul 3 din anexa 6.

Totuși, în cazul în care reglarea pe verticală nu poate fi efectuată în mod repetat pentru a obține poziția dorită în cadrul toleranțelor admise, se aplică metoda instrumentală descrisă la punctele 4 și 5 din anexa 6, pentru a verifica dacă se respectă nivelul minim de calitate al liniei de separare și pentru a efectua reglarea verticală și orizontală a luminii.

5.4.2.

Astfel orientat, în cazul în care omologarea farului este solicitată numai pentru lumina de întâlnire (10), acesta trebuie să îndeplinească numai condițiile menționate la punctul 5.4.4; în cazul în care farul este destinat să furnizeze atât o lumină de întâlnire, cât și o lumină de drum, el trebuie să îndeplinească cerințele menționate la punctele 5.4.4 și 5.1.

5.4.3.

Atunci când un far reglat în acest mod nu îndeplinește cerințele de la punctele 5.4.4 și 5.1, reglajul său se poate modifica, cu excepția farurilor care nu au mecanism de orientare pe orizontală, cu condiția ca axa fasciculului să nu fie deplasată pe lateral cu mai mult de 0,5 grade către dreapta sau către stânga, iar pe verticală cu nu mai mult de 0,25 grade în sus sau în jos. Pentru a facilita reglajul cu ajutorul liniei de separare, este permisă acoperirea parțială a farului, pentru ca linia de separare să fie mai bine delimitată. Cu toate acestea, linia de separare nu trebuie să depășească linia HH.

5.4.4.

Lumina de întâlnire trebuie să îndeplinească cerințele prezentate în tabelul corespunzător de mai jos și în figura corespunzătoare din anexa 4.

Observații:

Pentru farurile din clasa ES, tensiunea aplicată la contactele balastului (balasturilor) este fie 13,2 V ± 0,1 V pentru sistemele de 12 V, fie conform altor prevederi (a se vedea anexa 12).

„D” înseamnă sub linia HH.

„U” înseamnă deasupra liniei HH.

„R” înseamnă la dreapta liniei VV.

„L” înseamnă la stânga liniei VV.

5.4.4.1.

Pentru farurile din clasa AS (figura A4-VIII din anexa 4):

Tabelul 33

Lumina de întâlnire clasa AS

Punct/ linie/zonă de încercare

Coordonate unghiulare - grade(*)

Intensitatea luminoasă necesară, în cd

Orice punct din zona 1

între 0° și 15° U

între 5° L și 5° R

≤ 320 cd

Orice punct pe linia 25L-25R

1,72° D

între 5° L și 5° R

≥ 1 100 cd

Orice punct pe linia 12,5L-12,5R

3,43° D

între 5° L și 5° R

≥ 550 cd

Note la tabelul 33

(*)	0,25° toleranță admisă pentru fotometrie, independent la fiecare punct de încercare, dacă nu se specifică altă valoare.

5.4.4.2.

Pentru farurile din clasa BS (figura A4-IX din anexa 4):

Tabelul 34

Lumina de întâlnire clasa BS

Punct/

linie/zonă de încercare

Coordonate unghiulare - grade(*)

Intensitatea luminoasă necesară, în cd

Orice punct din zona 1

între 0° și 15° U

între 5° L și 5° R

≤ 700 cd

Orice punct pe linia 50L-50R, cu excepția punctului 50V

0,86° D

între 2,5° L și 2,5° R

≥ 1 100 cd

Punctul 50V

0,86° D

≥ 2 200 cd

Orice punct pe linia 25L-25R

1,72° D

între 5° L și 5° R

≥ 2 200 cd

Orice punct din zona 2

Între 0,86° D și 1,72° D

între 5° L și 5° R

≥ 1 100 cd

Note la tabelul 34

(*)	0,25° toleranță admisă pentru fotometrie, independent la fiecare punct de încercare, dacă nu se specifică altă valoare.

5.4.4.3.

Pentru farurile din clasa CS, DS sau ES (figura A4-X din anexa 4):

Tabelul 35

Lumina de întâlnire clasa CS, DS sau ES

Punct/ linie/zonă de încercare

Grade coordonate unghiulare ale punctului de încercare(*)

Intensitatea luminoasă necesară, în cd

Minimă

Maximă

Clasa CS

Clasa DS

Clasa ES

Clasele CS, DS, ES

0,86°D

3,5°R

2 000

2 500

13 750

0,86°D

2 450

4 900

–

0,86°D

3,5°L

2 000

2 500

13 750

0,50°U

între 1,50°L și 1,50°R

–

900

2,00°D

între 15°L și 15°R

550

1 100

–

4,00°D

între 20°L și 20°R

150

300

600

–

1 700

Rândul 1

2,00°D

între 9°L și 9°R

1 350

1 900

8(**)

4,00°U

8,0°L

(**)

700

9(**)

4,00°U

700

10(**)

4,00°U

8,0°R

700

11(**)

2,00°U

4,0°L

(**)

900

12(**)

2,00°U

900

13(**)

2,00°U

4,0°R

900

14(**)

între 8,0°L și 8,0°R

50 cd(**)

15(**)

între 4,0°L și 4,0°R

100 cd(**)

900

Zona 1

1°U/8°L-4°U/8°L-4°U/8°R-1°U/8°R-0/4°R-0/1°R-0,6°U/0-0/1°L-0/4°L-1°U/8°L

900

Zona 2

>4U - <15 U

între 8°L și 8°R

700

Note la tabelul 35

(*)	0,25° toleranță admisă pentru fotometrie, independent la fiecare punct de încercare, dacă nu se specifică altă valoare.

(**)	La cererea solicitantului, în timpul măsurătorii pentru aceste puncte, lampa de poziție față omologată în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 50, Regulamentul ONU nr. 7 sau Regulamentul ONU nr. 148, va trebuie să fie aprinsă, fie că este combinată, grupată sau încorporată reciproc.

5.4.4.3.1.

La patru secunde după aprinderea unei lumini de întâlnire din clasa ES care nu a funcționat timp de cel puțin 30 de minute, trebuie să se atingă intensitatea luminoasă de minimum 3 750 cd în punctul 2 (0,86D-V) pentru farurile care încorporează funcții de lumină de drum și lumină de întâlnire sau care au doar funcție de lumină de întâlnire.

Puterea furnizată trebuie să fie suficientă pentru a atinge numărul necesar ridicat de impulsuri electrice.

5.4.4.4.

Lumina trebuie să fie distribuită cât de uniform posibil în zonele 1 și 2 pentru farurile din clasele CS, DS sau ES.

5.4.4.5.

Pentru lumina de întâlnire sunt admise una sau două surse de lumină cu incandescență (clasele AS, BS, CS, DS) sau o sursă de lumină cu descărcare în gaz (clasa ES) sau una sau mai multe surse de lumină LED sau unul sau mai multe module LED (clasele AS, BS, CS, DS, ES).

5.4.5.

Pentru vehiculele din categoriile L și T, sunt admise una sau mai multe surse de lumină și/sau unități de iluminat suplimentare pentru iluminare adaptivă în viraje, cu condiția:

5.4.5.1.

să fie respectată următoarea cerință privind iluminarea, atunci când lumina (luminile) de întâlnire principală (principale) și sursa (sursele) de lumină suplimentară (suplimentare) corespunzătoare utilizată (utilizate) pentru a produce o iluminare adaptivă la viraje sunt activate simultan:

(a)

înclinare spre stânga (atunci când motocicleta este rotită spre stânga în jurul axei sale longitudinale): valorile intensității luminoase nu trebuie să depășească 900 cd în zona care începe de la linia HH și se extinde până la 15 grade deasupra liniei HH, respectiv de la linia VV până la 10 grade spre stânga;

(b)	înclinare spre dreapta (atunci când motocicleta este rotită spre dreapta în jurul axei sale longitudinale): valorile intensității luminoase nu trebuie să depășească 900 cd în zona care se întinde de la linia HH până la 15 grade deasupra liniei HH și de la linia VV până la 10 grade spre dreapta.

5.4.5.2.

Această încercare se efectuează utilizând unghiul de înclinare minim specificat de solicitant, care simulează condiția prin intermediul suportului de încercare etc.

5.4.5.3.

Pentru această măsurare, la cererea solicitantului, lumina de întâlnire principală și sursa (sursele) de lumină suplimentară (suplimentare) poate (pot) fi măsurate individual, iar valorile fotometrice obținute pot fi combinate pentru a determina conformitatea cu valorile de intensitate luminoasă specificate.

5.5.

Cerințe tehnice referitoare la lămpile de ceață față din clasa F3 (simbol „F3”)

5.5.1.

Reglaje fotometrice și condiții de măsurare

5.5.1.1.

Lampa de ceață față trebuie orientată în conformitate cu punctul 3 din anexa 6.

Totuși, în cazul în care reglarea pe verticală nu poate fi efectuată în mod repetat pentru a obține poziția dorită în cadrul toleranțelor admise, se aplică metoda instrumentală descrisă la punctele 4 și 5 din anexa 6, pentru a verifica dacă se respectă nivelul minim de calitate al liniei de separare și pentru a efectua reglarea verticală și orizontală a luminii.

5.5.1.2.

Lampa de ceață față trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute în tabelul 36 și figura A4-XI din anexa 4.

5.5.2.

Cerințe fotometrice

Astfel reglată, lampa de ceață față trebuie să îndeplinească cerințele fotometrice prevăzute în tabelul 36 (a se vedea și figura A4-XI din anexa 4):

Tabelul 36

Cerințele fotometrice pentru omologarea de tip a lămpii de ceață față

Linii sau zone desemnate

Poziția verticală(*) deasupra h + sub h -

Poziția orizontală(*) la stânga de linia v: - la dreapta de linia v: +

Intensitatea luminoasă (în cd)

Valabile pentru

Punctul 1, 2(**)

+ 60 °

± 45 °

max. 85

toate punctele

Punctul 3, 4(**)

+ 40°

± 30°

Punctul 5, 6(**)

+ 30 °

± 60 °

Punctul 7, 10(**)

+ 20 °

± 40 °

Punctul 8, 9(**)

+ 20 °

± 15 °

Linia 1(**)

+8 °

-26° la +26°

max. 130

întreaga linie

Linia 2(**)

+4 °

-26° la +26°

max. 150

întreaga linie

Linia 3

+2 °

-26° la +26°

max. 245

întreaga linie

Linia 4

+1 °

-26° la +26°

max. 360

întreaga linie

Linia 5

0 °

-10° la +10°

max. 485

întreaga linie

Linia 6 (***)

-2,5 °

-10° la +10°

2 700 min

întreaga linie

Linia 7(***)

-6,0 °

-10° la +10°

<50 % din valoarea maximă pe linia 6

întreaga linie

Linia 8L și R(***)

-1,5° la -3,5°

-22° și +22°

1 100 min

unul sau mai multe puncte

Linia 9L și R(***)

-1,5° la -4,5°

-35° și +35°

450 min

unul sau mai multe puncte

Zona D(***)

-1,5° la -3,5°

-10° la +10°

max. 12 000

întreaga zonă

Note la tabelul 36

(*)	Coordonatele sunt specificate în grade pentru un sistem de coordonate unghiular cu axă polară verticală.

(**)	A se vedea punctul 5.5.2.4.

(***)

A se vedea punctul 5.5.2.2.

5.5.2.1.

Intensitatea luminoasă se măsoară în lumină albă sau colorată, după cum este prevăzut de solicitant pentru utilizarea lămpii de ceață față în regim normal. Nu sunt permise variații ale omogenității de natură să afecteze vizibilitatea satisfăcătoare în zona situată deasupra liniei 5 de la 10° la stânga la 10° la dreapta.

5.5.2.2.

La cererea solicitantului, pot fi testate separat două lămpi de ceață față care formează o pereche asortată și care corespunde dispozițiilor de la punctul 3.3.2.4.3. În acest caz, cerințele specificate pentru liniile 6, 7, 8, 9 și zona D în tabelul 36 se aplică pentru jumătatea sumei valorilor măsurate pentru lămpile de ceață față pentru partea dreaptă și pentru partea stângă. Totuși, fiecare dintre cele două lămpi de ceață față se întâlnesc la cel puțin 50 % din valoarea minimă cerută pentru linia 6. Suplimentar, fiecare dintre cele două lămpi de ceață față care formează o pereche asortată trebuie să îndeplinească doar cerințele pentru linia 6 și linia 7 de la 5° spre interior la 10° spre exterior.

5.5.2.3.

În zona situată între liniile 1 și 5 în figura A4-XI din anexa 4, fasciculul trebuie să prezinte o distribuție practic uniformă a luminii. Nu sunt permise variații ale intensității luminoase de natură să afecteze vizibilitatea satisfăcătoare între liniile 6, 7, 8, și 9.

5.5.2.4.

Pentru distribuția luminoasă specificată în tabelul 36, spoturi mici sau benzi luminoase înguste individuale care nu depășesc 175 cd sunt permise în interiorul zonei care include punctele de măsurare de la 1 la 10 și linia 1 sau în interiorul zonei dintre liniile 1 și 2, atât timp cât acestea nu prezintă un unghi conic cu deschiderea de mai mare de 2° sau cu lățimea mai mare de 1°. Dacă apar spoturi sau benzi multiple, acestea trebuie să fie separate printr-un unghi de minimum 10°.

5.5.2.5.

Dacă nu se îndeplinesc cerințele specificate de intensitate luminoasă, se permite o reorientare a poziției liniei de separare în intervalul de toleranță ± 0,5° vertical și/sau ± 2° orizontal. În poziția reorientată trebuie îndeplinite toate cerințele fotometrice.

5.5.3.

Alte cerințe fotometrice

5.5.3.1.

În cazul lămpilor de ceață față dotate cu surse de lumină cu descărcare cu balastul neintegrat în sursa de lumină, intensitatea luminoasă trebuie să depășească 1 080 cd în punctul de măsurare situat la 0° față de orizontală și la 2°D față de verticală, la patru secunde după activarea lămpii de ceață față care anterior fusese dezactivată cel puțin 30 de minute.

5.5.3.2.

Pentru adaptarea la ceață deasă sau la condiții similare de vizibilitate redusă, este permisă variația automată a intensității luminoase, cu condiția ca:

(a)	un dispozitiv electronic de comandă a sursei de lumină să fie încorporat în sistemul de funcționare al lămpii de ceață față;

(b)	toate intensitățile să varieze în mod proporțional.

La verificarea conformității în conformitate cu dispozițiile de la punctul 4.6.6, sistemul este considerat acceptabil, dacă intensitățile luminoase se situează între 60 % și 100 % din valorile specificate în tabelul 36.

5.5.3.2.1.

În fișa de comunicare (anexa 1, punctul 9), se inserează o mențiune corespunzătoare.

5.5.3.2.2.

Serviciul tehnic responsabil cu încercările de omologare de tip verifică dacă sistemul permite variații automate, astfel încât să fie obținută o bună iluminare a drumului și să nu se genereze niciun disconfort pentru conducătorul auto sau pentru ceilalți participanți la trafic.

5.5.3.2.3.

Măsurătorile fotometrice se efectuează în conformitate cu instrucțiunile solicitantului.

5.5.4.

Cerințe privind toleranțele pentru procedura de control al conformității producției:

5.5.4.1.

La verificarea caracteristicilor fotometrice ale oricărei lămpi de ceață față selectate în mod aleatoriu în conformitate cu punctul 5.5, nicio valoare măsurată a intensității luminoase nu trebuie să se abată, în sens nefavorabil, cu mai mult de 20 %

5.5.4.2.

Pentru valorile măsurate în tabelul 36, abaterile maxime respective pot fi:

Tabelul 37

Conformitatea producției, cerințele fotometrice pentru lampa de ceață față

Linii sau zone desemnate

Poziția verticală(*) deasupra h + sub h -

Poziția orizontală(*) la stânga de linia v: - la dreapta de linia v: +

Intensitatea luminoasă (în cd)

Valabile pentru

Echivalent 20 %

Echivalent 30 %

Punctul 1, 2(**)

+ 60°

± 45°

max. 115

max. 130

toate punctele

Punctul 3, 4(**)

+ +40 °

± 30 °

Punctul 5, 6(**)

+ 30 °

± 60 °

Punctul 7, 10(**)

+ 20 °

± 40 °

Punctul 8, 9(**)

+ 20 °

± 15 °

Linia 1(**)

+ 8 °

între -26° și +26°

max. 160

max. 170

întreaga linie

Linia 2(**)

+ 4 °

între -26° și +26°

max. 180

max. 195

întreaga linie

Linia 3

+2 °

între -26° și +26°

max. 295

max. 320

întreaga linie

Linia 4

+ 1 °

între -26° și +26°

max. 435

max. 470

întreaga linie

Linia 5

0°

între -10° și +10°

max. 585

max. 630

întreaga linie

Linia 6(***)

-2,5 °

de la 5° înspre interior

până la 10° spre exterior

2 160 min

1 890 min

întreaga linie

Linia 8

L și R(***)

între -1,5° și -3,5°

-22° și +22°

880 min

770 min

unul sau mai multe puncte

Linia 9

L și R(***)

între -1,5° și -4,5°

-35° și +35°

360 min

315 min

unul sau mai multe puncte

Zona D

între -1,5° și -3,5 °

între -10° și +10°

max. 14 400

max. 15 600

întreaga zonă

Notă la tabelul 37:

(*)	Coordonatele sunt specificate în grade pentru un sistem de coordonate unghiular cu axă polară verticală.

(**)	A se vedea punctul 5.5.2.4.

(***)

A se vedea punctul 5.5.2.2.

5.6.

Cerințe tehnice privind lămpile de viraj (simbol K)

5.6.1.

Intensitatea luminii emise

5.6.1.1.

Pentru dispozitivul montat pe partea stângă, intensitatea minimă a luminii în punctele de măsurare specificate trebuie să fie după cum urmează:

(a)	2,5D – 30L: 240 cd

(b)	2,5D – 45L: 400 cd

(c)	2,5D – 60L: 240 cd

Aceleași valori se aplică în mod simetric pentru un dispozitiv pe partea dreaptă. (Indicate în figura A4-XII din anexa 4)

5.6.1.2.

Intensitatea luminii emise în toate direcțiile nu trebuie să depășească:

(a)	300 cd peste 1,0U, linia L și R;

(b)	600 cd între planul orizontal și linia 1,0U, L și R; și

(c)	14 000 cd sub linia 0,57 D, L și R.

5.6.1.3.

În cazul unei lămpi unice care conține cel puțin o sursă de lumină, atunci când toate sursele de lumină sunt aprinse, intensitățile maxime nu trebuie depășite.

5.6.1.4.

Avaria unei lămpi unice, care conține cel puțin o sursă de lumină:

5.6.1.4.1.

Într-o lampă unică, care conține cel puțin o sursă de lumină, un grup de surse de lumină, conectate astfel încât avaria uneia dintre ele să ducă la încetarea emisiei de lumină de către toate celelalte, va fi considerat a fi o singură sursă de lumină.

5.6.1.4.2.

În cazul avariei oricărei surse de lumină dintr-o lampă unică care conține mai mult de o sursă de lumină, se aplică cel puțin una dintre următoarele dispoziții:

(a)	intensitatea luminoasă este conformă cu intensitatea minimă prevăzută în tabelul de distribuție standard a luminii în spațiu, astfel cum se arată în figura L din anexa 4 sau

(b)

se emite un semnal pentru activarea unui martor care indică o defecțiune, așa cum se prevede la punctul 6.20.8 din Regulamentul ONU nr. 48, cu condiția ca intensitatea luminoasă la 2,5° D 45°L pentru o lampă din partea stângă (unghiul L trebuie înlocuit cu unghiul R pentru o lampă din partea dreaptă) să fie la cel puțin 50 % din intensitatea minimă necesară. În acest caz, o notă din fișa de comunicare indică faptul că lampa trebuie utilizată numai pe un vehicul echipat cu un martor indicator al defecțiunii.

5.6.2.

Metode de măsurare

5.6.2.1.

În timpul măsurărilor fotometrice, trebuie evitate reflexiile parazite printr-o mascare adecvată.

5.6.2.2.

În cazul în care rezultatele măsurărilor sunt contestate, măsurările trebuie executate astfel încât să îndeplinească următoarele cerințe:

5.6.2.2.1.

distanța de măsurare trebuie stabilită astfel încât să fie aplicabilă legea inversului pătratului distanței;

5.6.2.2.2.

aparatura de măsurare trebuie să permită ca deschiderea unghiulară a receptorului, văzută din centrul de referință al lămpii, să fie cuprinsă între 10′ și 1°;

5.6.2.2.3.

cerința referitoare la intensitate pentru o direcție de observație determinată trebuie să fie respectată dacă intensitatea cerută este obținută într-o direcție care nu se abate cu mai mult de un sfert de grad de la direcția de observație.

5.6.2.3.

Punctele de măsurare exprimate în gradele unghiului cu axa de referință sunt prezentate în figura A4-XII din anexa 4.

Valorile indicate în tabel conțin, pentru diferitele direcții de măsurare, intensitățile minime în cd.

5.6.2.4.

Unghiurile orizontale și verticale pentru câmpul de vizibilitate geometrică sunt prezentate în anexa 4, figurile A4-XIII. Direcțiile H = 0° și V = 0° corespund axei de referință. Pe vehicul acestea sunt orizontale, paralele cu planul longitudinal median al vehiculului și orientate în direcția de vizibilitate cerută. Acestea trec prin centrul de referință.

5.6.3.

Măsurări fotometrice pentru lămpi echipate cu mai multe surse de lumină. Performanțele fotometrice trebuie verificate:

5.6.3.1.

În cazul surselor de lumină care nu pot fi înlocuite, cu sursele de lumină existente în lampă, în conformitate cu punctul 4.6.

5.6.3.2.

În cazul surselor de lumină care pot fi înlocuite, suplimentar față de dispozițiile de la punctul 4.6.

Valorile intensității luminoase rezultate trebuie corectate.

(a)	Pentru sursele de lumină cu incandescență, factorul de corecție este raportul dintre fluxul luminos de referință și valoarea medie a fluxului luminos pentru tensiunea aplicată (13,2 V sau 13,5 V);

(b)	Pentru sursele de lumină cu LED, factorul de corecție este raportul dintre fluxul luminos obiectiv și valoarea medie a fluxului luminos obținut la tensiunea aplicată (6,75 V, 13,5 V sau 28,0 V).

Fluxurile luminoase reale ale fiecărei surse de lumină utilizate nu trebuie să devieze cu mai mult de ± 5 procente de la valoarea medie. Alternativ și numai în cazul surselor de lumină cu incandescență, se poate utiliza și o sursă de lumină cu incandescență standard în fiecare dintre diferitele poziții, funcționând la fluxul său de referință, însumându-se diferitele valori obținute în fiecare poziție.

5.6.3.3.

În cazul oricărei lămpi de viraj, cu excepția celor echipate cu sursă (surse) de lumină cu incandescență, intensitățile luminoase, măsurate după un minut și, respectiv, 10 minute de funcționare, trebuie să respecte cerințele minime și maxime. Distribuția intensității luminoase după un minut și respectiv 10 minute de funcționare se calculează pe baza distribuției intensității luminoase măsurate după ce se atinge stabilitatea fotometrică, aplicând la fiecare punct de încercare rata intensităților luminoase măsurate la 45° L 2,5° D pentru o lampă din partea stângă (unghiul L trebuie să fie înlocuit cu unghiul R pentru o lampă din partea dreaptă):

(a)	după un minut;

(b)	după 10 minute și

(c)	după instalarea stabilității fotometrice.

Instalarea stabilității fotometrice înseamnă că variația intensității luminoase pentru punctul de încercare specificat este mai mică de 3 % în orice perioadă de 15 minute.

6. DISPOZIȚII TRANZITORII

6.1.

Aspecte generale

6.1.1.

Părțile contractante care aplică prezentul regulament continuă să accepte omologări de tip ale lămpilor (funcțiilor) efectuate în conformitate cu oricare dintre seriile precedente de amendamente la prezentul regulament, care nu sunt afectate de modificările introduse de ultima serie de amendamente.

Pentru a verifica acest lucru, indicele de modificare aplicabil lămpii (funcției) în cauză nu trebuie să difere de indicele său de modificare indicat în ultima serie de amendamente.

6.1.2.

Părțile contractante care aplică prezentul regulament nu refuză acordarea extinderilor omologărilor de tip în conformitate cu seriile precedente de amendamente la prezentul regulament.

(1) Acord privind adoptarea unor regulamente tehnice armonizate ale Organizației Națiunilor Unite pentru vehiculele cu roți, echipamentele și componentele care pot fi montate și/sau folosite la vehiculele cu roți și condițiile pentru recunoașterea reciprocă a omologărilor acordate în temeiul acestor regulamente ale Organizației Națiunilor Unite (E/ECE/TRANS/505/Rev.3)

(2) A se indica într-o fișă conformă cu modelul din anexa 1.

(3) A se indica într-o fișă conformă cu modelul din anexa 14.

(4) În cazul unei singure unități de instalare, simbolul „XC” este marcat o singură dată.

(5) În cazul mai multor unități de instalare, fiecare furnizând una sau mai multe funcții SFA, fiecare unitate este marcată cu simbolul „X” urmat de simbolul (simbolurile) de identificare al(e) funcției (funcțiilor) specifice SFA furnizate.

(6) Numerele distinctive ale părților contractante la Acordul din 1958 sunt reproduse în anexa 3 la Rezoluția consolidată privind construcția vehiculelor (R.E.3) (ECE/TRANS/WP.29/78/Rev.6).

(7) Conformitatea cu cerințele pentru compatibilitatea electromagnetică este în funcție de tipul vehiculului.

(8) În Regulamentul ONU nr. 48 sunt incluse instrucțiuni privind instalarea lămpilor care dispun de aceste posibilități.

(*1) 0,25° toleranță admisă pentru fotometrie, independent la fiecare punct de încercare, dacă nu se specifică altă valoare.

(*2) 0,25° toleranță admisă pentru fotometrie, independent la fiecare punct de încercare, dacă nu se specifică altă valoare.

(9) Un astfel de far special care emite o lumină de întâlnire poate încorpora o lumină de drum care nu face obiectul acestor cerințe.

(*3) Pozițiile unghiulare sunt indicate pentru circulația pe partea dreaptă.

(*4) Cerințele fotometrice referitoare la fiecare punct unic de măsurare (poziție unghiulară) ale acestei funcții de iluminare se aplică jumătății sumei respectivelor valori măsurate la toate elementele de iluminare ale sistemului aplicate pentru această funcție.

Fiecare dintre rândurile definite în partea A din tabelul 15, în legătură cu punctele de încercare prevăzute în partea B din tabelul 15, trebuie măsurat individual corespunzător semnalului emis de generatorul de semnal.

În cazul în care lumina de întâlnire, care îndeplinește cerințele de la punctul 5.3.2, este acționată permanent concomitent cu adaptarea luminii de drum, cerințele fotometrice din partea B din tabelul 15 nu se aplică.

(10) Un astfel de far special care emite o lumină de întâlnire poate încorpora o lumină de drum care nu face obiectul acestor cerințe.

ANEXA 1

Fișa de comunicare

[Format maxim: A4 (210 × 297 mm)]

(1)

eliberată de:

Denumirea serviciului administrativ:

…

Privind (2):

acordarea omologării

extinderea omologării

refuzul omologării

retragerea omologării

încetarea definitivă a producției

unui tip de dispozitiv în temeiul Regulamentului ONU nr. 149

Clasa dispozitivului: … Indicele modificării: …

Nr. de omologare…

Identificator unic (IU) (după caz): …

Denumirea sau marca comercială a dispozitivului sau sistemului: …

Desemnarea tipului de dispozitiv sau sistem de către producător: …

…

Denumirea și adresa producătorului: …

…

După caz, denumirea și adresa reprezentantului producătorului: …

…

Prezentat pentru omologare la: …

Serviciul tehnic responsabil cu efectuarea încercărilor de omologare: …

Data raportului eliberat de acest serviciu: …

Numărul raportului eliberat de acest serviciu: …

Scurtă descriere:

9.1.

Pentru farurile din clasele A și B (1)

9.1.1.

Categoria indicată de marcarea relevantă (3) …

9.1.2.

Numărul, categoria și tipul de sursă (surse) de lumină: …

9.1.3.

Fluxul luminos de referință utilizat pentru lumina de întâlnire principală (lm): …

9.1.4.

Lumina de întâlnire principală utilizată la aproximativ (V): …

9.1.5.

Măsuri conform punctului 4.12 din prezentul regulament: …

9.1.6.

Numărul și codul (codurile) specific(e) de identificare al(e) modulului (modulelor) LED, iar pentru fiecare modul LED, o declarație care să precizeze dacă acesta poate fi înlocuit sau nu: da/nu1…

9.1.7.

Numărul și codul (codurile) specific(e) de identificare al (ale) dispozitivului (dispozitivelor) electronic(e) de comandă a sursei de lumină…

9.1.8.

Fluxul luminos normal total descris la punctul 4.5.6. din prezentul regulament depășește 2 000 de lumeni: da/nu/nu se aplică (1)

9.1.9.

Reglarea liniei de separare a fost determinată la: 10 m/25 m/nu se aplică (1)

Determinarea clarității minime a liniei de separare a fost efectuată la: 10 m/25 m/nu se aplică (1)

9.2.

Pentru farurile din clasa D

9.2.1.

Far/sistem supus omologării de tip (4): …

9.2.2.

Sursa de lumină a luminii de întâlnire poate/nu poate (1) să fie aprinsă în același timp cu sursa de lumină a luminii de drum și/sau cu alt far cu care este reciproc încorporată.

9.2.3.

Tensiunea nominală a dispozitivului este: …

9.2.4.

Numărul, categoria și tipul de sursă (surse) de lumină: …

9.2.4.1.

Dacă se specifică cel puțin o valoare a fluxului luminos:

valoarea fluxului luminos normal utilizat pentru lumina de întâlnire principală… [lm]

9.2.4.2.

Dacă se specifică cel puțin o valoare a fluxului luminos:

valoarea fluxului luminos normal utilizat pentru lumina de drum… [lm]

9.2.5.

Denumirea comercială și numărul de identificare ale balastului (balasturilor) separat(e) sau ale elementului (elementelor) balastului (balasturilor): …

9.2.6.

Reglarea liniei de separare a fost determinată la 10 m/25 m. (1)

Determinarea clarității minime a liniei de separare a fost efectuată la 10 m/25 m. (1)

9.2.7.

Numărul și codul (codurile) specific(e) de identificare al (ale) modulului (modulelor) LED: …

9.2.8.

Sistem de iluminare distribuit cu o sursă de lumină comună cu descărcare: da/nu (1)

9.2.9.

Observații (dacă este cazul): …

9.2.10.

Măsuri conform punctului 4.12 din prezentul regulament: …

9.3.

Pentru SFA – Sisteme

9.3.1.

Categoria indicată de marcajul relevant (5) …

9.3.2.

Numărul, categoria și tipul de sursă (surse) de lumină…

9.3.2.1.

…

9.3.2.2.

Numărul și codul (codurile) specific(e) de identificare a dispozitivului (dispozitivelor) electronic(e) de comandă a sursei de lumină, dacă este cazul…

9.3.2.3.

Fluxul luminos normal total descris la punctul 4.5.2.6 din prezentul regulament depășește 2 000 de lumeni: da/nu (1)

9.3.3.

(a)

Indicații în conformitate cu punctul 5.3.5.1 din prezentul regulament [elementul (elementele) de lumină care produc(e) o linie de separare, astfel cum a fost definită în anexa 5 la prezentul regulament, proiectată asupra unei zone cuprinse între 6 grade la stânga și 4 grade la dreapta și în sus față de o linie orizontală poziționată la 0,8 grade în jos] …

(b)	Reglarea liniei de separare a fost determinată la 10 m/25 m (1)

(c)	Determinarea clarității minime a liniei de separare a fost efectuată la 10 m/25 m (1)

9.3.4.

Vehiculul (vehiculele) pe care este prevăzut a fi montat sistemul ca echipament original…

9.3.5.

Dacă se solicită omologarea unui sistem care nu este prevăzut a fi inclus în omologarea unui tip de vehicul în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 48: da/nu (1)

9.3.5.1.

În caz afirmativ: informații suficiente pentru identificarea vehiculului (vehiculelor) pentru care este prevăzut sistemul…

9.3.6.

Indicații în conformitate cu punctul 5.3.5.2 din prezentul regulament (care dintre modurile de lumini de întâlnire din clasa E sunt conforme cu „setul de date” din tabelul 14 din prezentul regulament) …

9.3.7.

Dacă se solicită omologarea pentru un sistem prevăzut a fi montat exclusiv pe vehicule, care permite stabilizarea/limitarea alimentării cu energie a sistemului: da/nu (1)

9.3.8.

Reglarea liniei de separare a fost determinată la: 10 m/25 m. (1)

Determinarea clarității minime a liniei de separare a fost efectuată la 10 m/25 m. (1)

9.3.9.

Sistemul este proiectat să producă lumini de întâlnire de (6):

9.3.9.1.

Clasa C ☒ Clasa V ☐ Clasa E ☐ Clasa W ☐

9.3.9.2.

Cu următorul (următoarele) mod (moduri) identificat(e) prin denumire (denumiri), dacă este cazul(14)

Modul nr. C 1

Modul nr. V …

Modul nr. E …

Modul nr. W …

Modul nr. C …

Modul nr. V …

Modul nr. E …

Modul nr. W …

Modul nr. C …

Modul nr. V …

Modul nr. E …

Modul nr. W …

9.3.9.3.

Dacă elementele de iluminare indicate mai jos sunt alimentate cu energie (5), (7), (8) pentru modul nr. .....

(a)

Dacă nu se aplică niciun mod de iluminare în viraje:

Partea stângă

Nr. 1 ☐

Nr. 3 ☐

Nr. 5 ☐

Nr. 7 ☐

Nr. 9 ☐

Nr. 11 ☐

Partea dreaptă

Nr. 2 ☐

Nr. 4 ☐

Nr. 6 ☐

Nr. 8 ☐

Nr. 10 ☐

Nr. 12 ☐

(b)

Dacă se aplică iluminarea în viraje de categoria 1:

Partea stângă

Nr. 1 ☐

Nr. 3 ☐

Nr. 5 ☐

Nr. 7 ☐

Nr. 9 ☐

Nr. 11 ☐

Partea dreaptă

Nr. 2 ☐

Nr. 4 ☐

Nr. 6 ☐

Nr. 8 ☐

Nr. 10 ☐

Nr. 12 ☐

(c)

dacă se aplică iluminarea în viraje de categoria 2:

Partea stângă

Nr. 1 ☐

Nr. 3 ☐

Nr. 5 ☐

Nr. 7 ☐

Nr. 9 ☐

Nr. 11 ☐

Partea dreaptă

Nr. 2 ☐

Nr. 4 ☐

Nr. 6 ☐

Nr. 8 ☐

Nr. 10 ☐

Nr. 12 ☐

Notă:

În plus, pentru fiecare mod suplimentar sunt necesare indicațiile prevăzute la literele (a)-(c) de mai sus.

9.3.9.4.

Elementele de iluminare marcate mai jos sunt alimentate cu energie atunci când sistemul este în poziție neutră (5), (7)

Partea stângă

Nr. 1 ☐

Nr. 3 ☐

Nr. 5 ☐

Nr. 7 ☐

Nr. 9 ☐

Nr. 11 ☐

Partea dreaptă

Nr. 2 ☐

Nr. 4 ☐

Nr. 6 ☐

Nr. 8 ☐

Nr. 10 ☐

Nr. 12 ☐

9.3.9.5.

Elementele de iluminare marcate de mai jos sunt alimentate cu energie atunci când sistemul este în funcția de schimbare a sensului de circulație (5), (6), (7)

(a)

Dacă nu se aplică niciun mod de iluminare în viraje:

Partea stângă

Nr. 1 ☐

Nr. 3 ☐

Nr. 5 ☐

Nr. 7 ☐

Nr. 9 ☐

Nr. 11 ☐

Partea dreaptă

Nr. 2 ☐

Nr. 4 ☐

Nr. 6 ☐

Nr. 8 ☐

Nr. 10 ☐

Nr. 12 ☐

(b)

Dacă se aplică iluminarea în viraje de categoria 1:

Partea stângă

Nr. 1 ☐

Nr. 3 ☐

Nr. 5 ☐

Nr. 7 ☐

Nr. 9 ☐

Nr. 11 ☐

Partea dreaptă

Nr. 2 ☐

Nr. 4 ☐

Nr. 6 ☐

Nr. 8 ☐

Nr. 10 ☐

Nr. 12 ☐

(c)

Dacă se aplică iluminarea în viraje de categoria 2:

Partea stângă

Nr. 1 ☐

Nr. 3 ☐

Nr. 5 ☐

Nr. 7 ☐

Nr. 9 ☐

Nr. 11 ☐

Partea dreaptă

Nr. 2 ☐

Nr. 4 ☐

Nr. 6 ☐

Nr. 8 ☐

Nr. 10 ☐

Nr. 12 ☐

9.3.10.

Sistemul este proiectat să producă o lumină principală (5), (6), (7):

9.3.10.1.

Da ☐ Nu ☐

9.3.10.2.

Cu următorul (următoarele) mod (moduri) identificat(e) prin denumire (denumiri), dacă este cazul:

Mod de lumină principală nr. M 1

Mod de lumină principală nr. M …

9.3.10.3.

Dacă elementele de iluminare indicate mai jos sunt alimentate cu energie, pentru modul nr. ....

(a)

Dacă nu se aplică niciun mod de iluminare în viraje:

Partea stângă

Nr. 1 ☐

Nr. 3 ☐

Nr. 5 ☐

Nr. 7 ☐

Nr. 9 ☐

Nr. 11 ☐

Partea dreaptă

Nr. 2 ☐

Nr. 4 ☐

Nr. 6 ☐

Nr. 8 ☐

Nr. 10 ☐

Nr. 12 ☐

(b)

Dacă se aplică un mod de iluminare în viraje:

Partea stângă

Nr. 1 ☐

Nr. 3 ☐

Nr. 5 ☐

Nr. 7 ☐

Nr. 9 ☐

Nr. 11 ☐

Partea dreaptă

Nr. 2 ☐

Nr. 4 ☐

Nr. 6 ☐

Nr. 8 ☐

Nr. 10 ☐

Nr. 12 ☐

Notă:

În plus, pentru fiecare mod suplimentar sunt necesare indicațiile prevăzute la literele (a)-(b) de mai sus.

9.3.10.4.

Elementele de iluminare marcate de mai jos sunt alimentate cu energie atunci când sistemul este în poziție neutră (6),(8)

Partea stângă

Nr. 1 ☐

Nr. 3 ☐

Nr. 5 ☐

Nr. 7 ☐

Nr. 9 ☐

Nr. 11 ☐

Partea dreaptă

Nr. 2 ☐

Nr. 4 ☐

Nr. 6 ☐

Nr. 8 ☐

Nr. 10 ☐

Nr. 12 ☐

9.3.10.5.

Sistemul este proiectat pentru a asigura adaptarea luminii de drum pentru:

Circulația pe partea dreaptă și pe partea stângă: da ☐ nu ☐

Exclusiv pentru circulația pe partea dreaptă: da ☐ nu ☐

Exclusiv pentru circulația pe partea stângă: da ☐ nu ☐

9.4.

Pentru farurile din clasele AS, BS, CS, DS și ES (1)

9.4.1.

Categoria indicată de marcarea relevantă (9) …

9.4.2.

Numărul, categoria și tipul de sursă (surse) de lumină, dacă este cazul: …

9.4.3.

9.4.4.

Numărul și codul (codurile) specific(e) de identificare a dispozitivului (dispozitivelor) electronic(e) de comandă a sursei de lumină, dacă este cazul …

9.4.5.

Determinarea clarității liniei de separare da / nu (1)

Dacă da, aceasta a fost efectuată la 10 m/25 m (1) …

9.4.6.

Denumirea comercială și numărul de identificare ale balastului (balasturilor) separat(e) sau ale elementului (elementelor) balastului (balasturilor): …

9.4.7.

Sursa de lumină a luminii de întâlnire poate/nu poate (1) să fie aprinsă în același timp cu sursa de lumină a luminii de drum și/sau cu alt far cu care este reciproc încorporată.

9.4.8.

Unghiul (unghiurile) de înclinare minim(e) pentru a satisface cerința de la punctul 5.4.5.2, dacă este cazul…

9.4.9.

Lumină de drum primară: da / nu (1)

Lumină de drum secundară: da / nu (1)

Lumina de drum secundară trebuie să funcționeze numai împreună cu o lumină de întâlnire sau cu o lumină de drum primară.

9.5.

Lămpi de ceață față clasa F3

9.5.1.

Clasa indicată prin marcaj corespunzător:

(F3, F3/, F3PL, F3/PL) …

9.5.2.

Numărul, categoria și tipul de sursă (surse) de lumină: …

9.5.3

Modul LED: da/nu (1) iar pentru fiecare modul LED, o declarație care să precizeze dacă acesta poate fi înlocuit sau nu: da/nu1

9.5.4.

Codul specific de identificare a modulului LED: …

9.5.5.

Aplicarea unui dispozitiv electronic de comandă a sursei de lumină (10): da/nu (1)

Alimentarea sursei de lumină: …

Caracteristicile dispozitivului de comandă a sursei de lumină: …

Tensiunea de intrare (11): …

În cazul unui dispozitiv electronic de comandă a sursei de lumină care nu face parte integrantă din lampă:

Caracteristicile semnalului de ieșire:…

9.5.6.

Culoarea luminii emise: … alb/galben selectiv (1)

9.5.7.

Fluxul luminos al sursei de lumină (a se vedea punctul 4.5.2.6.)

peste 2 000 lumeni: … da/nu (1)

9.5.8.

Intensitatea luminoasă este variabilă: … da/nu (1)

9.5.9.

Determinarea gradientului marginii de separare (dacă a fost măsurat)

a fost efectuată la … 10 m/25 m (1)

9.6.

Pentru lămpile de viraj

9.6.1.

Numărul, categoria și tipul de sursă (surse) de lumină (12):…

9.6.2.

Tensiune și putere: …

9.6.3.

Modulul de sursă de lumină: … da/nu (1)

9.6.4.

Codul specific de identificare a modulului de sursă de lumină: …

9.6.5.

Aplicarea unui dispozitiv electronic de comandă a sursei de lumină:

(a)	care face parte din lampă… da/nu (1)

(b)	care nu face parte din lampă … da/nu (1)

9.6.6.

Tensiunea de intrare furnizată de un dispozitiv electronic de comandă a sursei de lumină: …

9.6.7.

Producătorul și numărul de identificare a dispozitivului electronic de comandă a sursei de lumină (atunci când dispozitivul de comandă a sursei de lumină face parte din lampă, dar nu este inclus în carcasa lămpii):

9.6.8.

Condițiile geometrice de instalare și variațiile aferente, dacă este cazul: …

10.

Poziția (pozițiile) mărcii (mărcilor) de omologare: …

11.

Motivul (motivele) extinderii omologării (dacă este cazul): …

12.

Omologare acordată/extinsă/refuzată/retrasă (1)

13.

Locul: …

14.

Data: …

15.

Semnătura: …

16.

Lista documentelor depuse la autoritatea de omologare de tip care a acordat omologarea este anexată prezentei fișe de comunicare și poate fi obținută la cerere.

(1) Numărul distinctiv al țării care a acordat/extins/refuzat/retras omologarea (a se vedea dispozițiile regulamentului referitoare la omologare).

(2) A se tăia mențiunile necorespunzătoare.

(3) A se indica marcajul adecvat ales din lista următoare:

(4) A se indica marcajul adecvat ales din lista următoare:

(5) Indicați marcajul corespunzător prevăzut în prezentul regulament pentru fiecare unitate de instalare sau ansamblu de unități de instalare.

(6) Marcați cu X opțiunea aplicabilă.

(7) A se acorda extinderea dacă sunt asigurate mai multe moduri.

(8) A se acorda continuarea dacă sunt furnizate mai multe unități.

(9) A se indica marcajul adecvat ales din lista următoare:

(10) Specificațiile privitoare la tensiuni includ toleranțele sau plaja de tensiuni indicate de fabricant și verificate prin prezenta omologare.

(11) Parametrii tensiunii de intrare inclusiv ciclul de utilizare, frecvența, forma pulsului și tensiunea de pornire trebuie, de asemenea, incluși.

(12) În cazul lămpilor de viraj cu surse de lumină neînlocuibile indicați numărul și puterea totală a surselor de lumină utilizate.

ANEXA 2

Cerințe minime pentru procedurile de control al conformității producției

1. ASPECTE GENERALE

1.1.

Cerințele de conformitate sunt considerate ca fiind îndeplinite din punct de vedere mecanic și geometric în cazul în care diferențele nu depășesc abaterile inevitabile de fabricație, conform cerințelor din prezentul regulament. Această condiție se aplică, de asemenea, în cazul culorii.

1.2.

În ceea ce privește performanțele fotometrice, conformitatea lămpilor de serie nu este contestată în cazul în care, în timpul încercării performanțelor fotometrice ale unei lămpi alese aleatoriu și echipate cu o sursă de lumină cu incandescență standard (etalon) și/sau cu o sursă (surse) de lumină care nu poate (pot) fi înlocuită (înlocuite) și/sau cu un modul (module) LED, prezent(e) în lampă;

1.2.1.

nicio valoare măsurată nu deviază în sens negativ cu mai mult de 20 % față de valorile prescrise în prezentul regulament.

1.2.1.1.

Pentru farurile din clasa A, B și D în conformitate cu punctul 5.2 din prezentul regulament, pentru valorile B 50 L (sau R) și zona III, abaterea defavorabilă maximă poate fi:

B 50 L (sau R):	170 cd echivalent 20 %
	255 cd echivalent 30 %
Zona III	255 cd echivalent 20 %
	380 cd echivalent 30 %

1.2.1.2.

Pentru SFA în conformitate cu punctul 5.3 din prezentul regulament, nicio valoare măsurată și corectată în conformitate cu punctul 4.6 din prezentul regulament nu se abate, în sens defavorabil, de la valoarea prevăzută în coloana B a tabelelor 17 - 32, după caz.

1.2.1.3.

Pentru farurile din clasele BS, CS, DS și ES în conformitate cu punctul 5.4 din prezentul regulament pentru valorile din zona I, abaterea defavorabilă maximă poate fi:

Zona I:	255 cd echivalent 20 %
	380 cd echivalent 30 %

1.2.1.3.1.

Dacă rezultatele încercărilor descrise mai sus nu îndeplinesc cerințele, se poate modifica alinierea farului, cu condiția ca axa fasciculului să nu se deplaseze lateral cu mai mult de 0,5 grade la dreapta sau la stânga și cu mai mult de 0,2 grade în sus și în jos.

1.2.1.4.

Pentru lămpile de ceață față în conformitate cu punctul 5.5 din prezentul regulament, se aplică tabelul 37;

1.2.2.

sau, în cazul farurilor din clasa A, B sau D în conformitate cu punctul 5.2 din prezentul regulament, dacă

1.2.2.1.

pentru lumina de întâlnire, valorile prevăzute în prezentul regulament sunt îndeplinite într-un punct înscris într-un cerc de 0,35 grade în jurul punctelor:

în cazul farurilor din clasa A sau B, punctul B 50 L (cu o toleranță de + 85 cd), 75 R (sau L), 50 V, 25 R și 25 L, precum și în întreaga parte a zonei IV care nu este situată cu mai mult de 0,52 grade deasupra liniei 25 R și 25 L;

în cazul farurilor din clasa D, punctul B 50 L (sau R) (cu o toleranță de 85 cd), 75 R (sau L), 50 V, 25 R1, 25 L2 și pe segmentul I;

1.2.2.2.

și, în cazul în care, pentru fasciculul de drum, HV fiind situat în interiorul curbei izocandelă 0,75 Imax, este respectată toleranța de + 20 % pentru valorile maxime și –20 % pentru valorile minime, în ceea ce privește valorile fotometrice, în orice punct de măsurare definit la punctul 5.1 din prezentul regulament.

1.2.3.

Dacă rezultatele încercărilor descrise mai sus nu îndeplinesc cerințele, se poate modifica alinierea farului, cu condiția ca axa fasciculului să nu se deplaseze lateral cu mai mult de 0,5° la dreapta sau la stânga și cu mai mult de 0,2° în sus sau în jos.

1.2.4.

Pentru SFA în conformitate cu punctul 5.3 din prezentul regulament, dacă rezultatele încercării descrise mai sus nu sunt conforme cu cerințele, poziția sistemului poate fi modificată în fiecare clasă, cu condiția ca axa fasciculului să nu fie deplasată lateral cu mai mult de 0,5° spre dreapta sau spre stânga și cu mai mult de 0,2° în sus sau în jos, fiecare independent și în raport cu prima orientare.

Aceste dispoziții nu se aplică în cazul elementelor de iluminare menționate la punctul 5.3.3.1.1 din prezentul regulament.

1.2.5.

Dacă, în cazul unei lămpi echipate cu o sursă luminoasă care poate fi schimbată, rezultatele încercărilor descrise mai sus nu sunt conforme cu cerințele, încercările trebuie repetate cu o altă sursă de lumină standard (etalon).

1.3.

În privința verificării schimbării poziției verticale a liniei de separare sub influența căldurii, se aplică următoarea procedură:

Una dintre lămpile sau sistemele eșantionului este supus(ă) încercărilor în conformitate cu procedura prevăzută la punctul 3.1 din anexa 7, după ce a fost supus(ă) de trei ori consecutiv ciclului descris la punctul 3.2.2 din anexa 7

Farul sau sistemul este considerat a fi acceptabil dacă Δr nu este mai mare de 1,5 mrad în sus și 2,5 mrad în jos.

Dacă această valoare depășește 1,5 mrad, dar nu este mai mare de 2,0 mrad în sus sau depășește 2,5 mrad, dar nu este mai mare de 3,0 mrad în jos, al doilea eșantion este supus încercării, după care media valorilor absolute înregistrate pentru cele două eșantioane nu trebuie să depășească 1,5 mrad în sus și 2,5 mrad în jos.

Totuși, dacă această valoare de 1,5 mrad în sus și 2,5 mrad în jos de pe aceste două sisteme nu este respectată, alte două sisteme sunt supuse aceleiași proceduri, iar valoarea Δr pentru fiecare dintre ele nu trebuie să depășească 1,5 mrad în sus și 2,5 mrad în jos.

Lampa de ceață față este considerată acceptabilă dacă Δr nu depășește 3,0 mrad. Dacă această valoare depășește 3,0 mrad, dar nu este mai mare de 4,0 mrad, se supune încercării o a doua lampă de ceață față; media valorilor absolute înregistrate pentru ambele eșantioane nu trebuie să depășească 3,0 mrad.

1.4.

În cazul în care nu se poate repeta reglarea verticală pentru a se atinge poziția necesară cu respectarea toleranțelor definite la punctul 1.2.3 din anexa 5 sau, respectiv, punctul 3.2 din anexa 6, este supus încercării un eșantion conform procedurii descrise la punctul 2 din anexa 5 sau, respectiv, punctul 4 din anexa 6.

1.5.

Pentru lămpile de viraj

1.5.1.

În ceea ce privește performanțele fotometrice, conformitatea lămpilor de serie nu trebuie contestată dacă, la testarea performanțelor fotometrice ale oricărei lămpi alese în mod aleatoriu și echipate cu o sursă de lumină etalon sau în cazul unor lămpi echipate cu surse de lumină neînlocuibile (surse de lumină cu incandescență sau alte surse), atunci când toate măsurările sunt efectuate la 6,75 V, 13,5 V sau, respectiv, 28,0 V:

1.5.1.1.

nicio valoare măsurată nu deviază în sens negativ cu mai mult de 20 % față de valorile prescrise în prezentul regulament.

1.5.1.2.

dacă, în cazul unei lămpi echipate cu o sursă de lumină înlocuibilă, rezultatele încercărilor descrise mai sus nu sunt conforme cu cerințele, lampa trebuie supusă din nou încercărilor utilizându-se o altă sursă de lumină etalon.

1.5.2.

Coordonatele cromatice trebuie să fie respectate atunci când lampa este echipată cu o sursă de lumină etalon sau în cazul lămpilor echipate cu surse de lumină neînlocuibile (surse de lumină cu incandescență sau alte surse), atunci când caracteristicile colorimetrice sunt verificate cu sursa de lumină prezentă în lampă.

1.5.3

În cazul sursei (surselor) de lumină cu incandescență neînlocuibile sau nodulului (modulelor) de surse de lumină echipate cu surse de lumină cu incandescență neînlocuibile, la orice verificare a conformității producției:

1.5.3.1

deținătorul mărcii omologate trebuie să demonstreze utilizarea în producția normală și să arate identificarea sursei de lumină cu incandescență care nu poate fi înlocuită, așa cum este indicat în documentația de omologare de tip;

1.5.3.2.

în cazul unor dubii legate de conformitatea sursei (surselor) de lumină cu incandescență neînlocuibile cu cerințele de durată de viață și/sau în cazul surselor de lumină cu incandescență colorate, cu cerințele de rezistență a culorii, așa cum specifică la punctul 4.11 al CEI 60809, ediția 3, conformitatea trebuie verificată în lumina dispozițiilor de la punctul 4.11 al CEI 60809, ediția 3.

1.6.

Coordonatele cromatice trebuie să fie respectate.

2. CERINȚE MINIME PENTRU VERIFICAREA CONFORMITĂȚII DE CĂTRE PRODUCĂTOR

Pentru fiecare tip de lampă, deținătorul mărcii de omologare trebuie să efectueze cel puțin încercările următoare, cu o frecvență corespunzătoare. Încercările trebuie efectuate în conformitate cu dispozițiile din prezentul regulament.

Orice eșantionare care pune în evidență neconformitatea pentru tipul de încercare vizat trebuie să conducă la o nouă eșantionare și la o nouă încercare. Producătorul trebuie să ia toate măsurile pentru a asigura conformitatea producției respective.

2.1.

Natura încercărilor

Încercările de conformitate din prezentul regulament cuprind caracteristicile fotometrice și colorimetrice și verificarea schimbării poziției verticale a liniei de separare sub influența căldurii.

2.2.

Metode utilizate în cadrul încercărilor

2.2.1.

Încercările trebuie efectuate, în general, în conformitate cu metodele definite în prezentul regulament.

2.2.2.

Pentru orice încercare de conformitate efectuată de către producător, se pot utiliza metode echivalente, cu aprobarea autorității competente responsabile cu efectuarea încercărilor de omologare. Producătorul trebuie să demonstreze că metodele de încercare utilizate sunt echivalente cu cele indicate în prezentul regulament.

2.2.3.

Aplicarea punctelor 2.2.1 și 2.2.2 necesită o etalonare periodică a aparaturii de încercare și corelarea acesteia cu măsurările efectuate de o autoritate competentă.

2.2.4.

În toate cazurile, metodele de referință sunt cele din prezentul regulament, în special pentru controalele și eșantionările administrative.

2.3.

Natura eșantionării

Eșantioanele de lămpi trebuie selectate în mod aleatoriu dintr-un lot omogen. Prin lot omogen se înțelege un ansamblu de lămpi de același tip, definit în conformitate cu metodele de producție ale producătorului.

Evaluarea este efectuată, în general, asupra producției de serie dintr-o uzină. Totuși, un producător poate grupa registrele referitoare la același tip produs în mai multe uzine, cu condiția ca acestea să funcționeze în cadrul aceluiași sistem al calității și de management al calității.

2.4.

Caracteristicile fotometrice măsurate și înregistrate

2.4.1.

Dispozitivele eșantionate sunt supuse măsurătorilor fotometrice în punctele prevăzute în regulament, înregistrarea fiind limitată la:

2.4.1.1.

Pentru farurile cu lumină de drum în conformitate cu punctul 5.1 și/sau farurile cu lumină de întâlnire (asimetrică) în conformitate cu punctul 5.2 din prezentul regulament:

2.4.1.1.1.

Pentru clasele A și B [faruri cu lumină de drum și/sau de întâlnire din clasele A și B (asimetrice)], în punctele Imax, HV (1), HL, HR (2) în cazul luminii de drum și punctele B 50 L (sau R), HV, 50 V, 75 R (sau L) și 25 L (sau R) în cazul luminii de întâlnire.

2.4.1.1.2.

Pentru clasa D [faruri cu lumină de drum și/sau de întâlnire din clasa D (asimetrice)] în punctele Imax, HV1, HL, HR2 în cazul luminii de drum și punctele B 50 L (sau R)1, HV, 50 V, 75 R (sau L) și 25 L2 (sau R2) în cazul luminii de întâlnire.

2.4.1.2.

Pentru farurile cu lumină de drum în conformitate cu punctul 5.1 și/sau farurile cu lumină de întâlnire (simetrice) de la punctul 5.4 din prezentul regulament:

2.4.1.2.1.

Pentru farurile din clasa AS în punctele HV, LH, RH, 12,5L și 12,5R.

2.4.1.2.2.

Pentru farurile din clasa BS la punctele Imax și HV1 în cazul luminii de drum și punctele HV, 0,86D/3,5R, 0,86D/3,5L în cazul luminii de întâlnire.

2.4.1.2.3.

Pentru farurile din clasele CS, DS și ES la punctele Imax și HV1 în cazul luminii de drum și punctele HV, 0,86D/3,5R, 0,86D/3,5L în cazul luminii de întâlnire.

2.4.1.3.

Pentru SFA în conformitate cu punctul 5.3 din prezentul regulament, în punctele Imax, HV1, HL și HR (3) în cazul luminii de drum și punctele B50L, HV după caz, 50V, 75R după caz și 25LL în cazul luminii (luminilor) de întâlnire.

2.4.1.4.

Pentru lămpile de ceață față în conformitate cu punctul 5.5 din prezentul regulament în punctele 8 și 9 și liniile 1, 5, 6, 8 și 9, așa cum este indicat în tabelul 37.

2.4.2.

Pentru lămpile de viraj în conformitate cu punctul 5.6 din prezentul regulament, probele trebuie supuse măsurătorilor fotometrice pentru valorile minime în punctele indicate în figura A4-XII din anexa 4 și coordonatele cromatice necesare.

2.5.

Criterii privind acceptabilitatea

Producătorul are responsabilitatea de a efectua o analiză statistică a rezultatelor încercărilor și de a defini, de comun acord cu autoritatea de omologare de tip, criteriile de acceptabilitate pentru produsele sale pentru a îndeplini specificațiile privind controlul conformității produselor, care sunt prevăzute la punctul 3.5.1 din prezentul regulament.

Criteriile de acceptabilitate sunt stabilite astfel încât, la un coeficient de încredere de 95 %, probabilitatea minimă de a trece cu succes o verificare prin sondaj, în conformitate cu anexa 3 (prima eșantionare), să fie de 0,95.

(1) Atunci când lumina de drum este reciproc încorporată cu lumina de întâlnire, punctul HV în cazul luminii de drum trebuie să fie același punct de măsurare ca și în cazul luminii de întâlnire.

(2) HL și HR: puncte pe linia HH, situate la 2,5 grade la stânga, respectiv la dreapta punctului HV.

(3) HL și HR: puncte pe linia HH, situate la 2,6 grade la stânga, respectiv la dreapta punctului HV.

ANEXA 3

Cerințe minime privind eșantionarea efectuată de un inspector

1. ASPECTE GENERALE

1.1.

Cerințele de conformitate sunt considerate ca fiind îndeplinite din punct de vedere mecanic și geometric, în conformitate cu cerințele prezentului regulament, dacă este cazul, în situația în care diferențele nu depășesc abaterile inevitabile de fabricație.

1.2.

În ceea ce privește performanțele fotometrice, conformitatea lămpilor de serie nu poate fi contestată în cazul în care, în timpul încercării performanțelor fotometrice ale unei lămpi alese aleatoriu și echipate cu o sursă de lumină standard (etalon) și/sau cu o sursă (surse) de lumină care nu pot fi înlocuite și/sau cu un modul (module) LED, prezent(e) în lampă:

(a)	nicio valoare măsurată nu deviază față de valorile prevăzute la punctul 1.2 din anexa 2;

(b)	dacă, în cazul unei lămpi echipate cu o sursă de lumină înlocuibilă, rezultatele încercărilor descrise mai sus nu sunt conforme cerințelor, lampa trebuie supusă din nou încercărilor utilizând o altă sursă de lumină etalon.

1.3.

lămpile care prezintă defecte vizibile nu sunt luate în considerare.

1.4.

Coordonatele cromatice trebuie să fie respectate.

2. PRIMA EȘANTIONARE

La prima eșantionare sunt alese în mod aleatoriu patru lămpi. Primul eșantion de două lămpi este marcat cu litera A, iar al doilea eșantion de două lămpi este marcat cu litera B.

2.1.

Conformitatea lămpilor de serie nu poate fi contestată în cazul în care abaterea oricărui specimen din eșantioanele A și B (toate cele patru lămpi) nu depășește 20 %.

În cazul în care abaterea ambelor lămpi din eșantionul A nu depășește 0 %, măsurătoarea se poate încheia.

2.2.

Conformitatea lămpilor de serie trebuie contestată dacă abaterea a cel puțin unuia dintre specimenele din eșantionul A sau B depășește 20 %.

Producătorului i se solicită să își conformeze producția pentru a îndeplini cerințele (aliniere), iar ulterior trebuie se efectuată o eșantionare repetată în conformitate cu punctul 3, în termen de două luni de la notificare. Eșantioanele A și B trebuie păstrate de serviciul tehnic până la finalizarea întregii proceduri COP.

3. PRIMA EȘANTIONARE REPETATĂ

Un eșantion de patru lămpi este selectat aleatoriu din stocul fabricat după aliniere.

Primul eșantion de două lămpi este marcat cu litera C, iar celălalt eșantion de două lămpi este marcat cu litera D.

3.1.

Conformitatea lămpilor de serie nu poate fi contestată în cazul în care abaterea oricărui specimen din eșantioanele C și D (toate cele patru lămpi) nu depășește 20 %.

În cazul în care abaterea ambelor lămpi din eșantionul C nu depășește 0 %, măsurătoarea se poate încheia.

3.2.

Conformitatea lămpilor de serie trebuie contestată în cazul unei abateri minime:

3.2.1.

Un specimen din eșantioanele C sau D depășește 20 %, dar abaterea tuturor specimenelor din aceste eșantioane nu depășește 30 %.

Producătorului i se solicită din nou să își conformeze producția la cerințe (aliniere).

O a doua eșantionare, repetată în conformitate cu punctul 4, trebuie efectuată în termen de două luni de la notificare. Eșantioanele C și D trebuie păstrate de serviciul tehnic până la finalizarea întregii proceduri COP.

3.2.2.

Un specimen din eșantioanele C sau D depășește 30 %.

În acest caz, omologarea trebuie retrasă și trebuie aplicat punctul 5.

4. A DOUA EȘANTIONARE REPETATĂ

Un eșantion de patru lămpi este selectat aleatoriu din stocul fabricat după aliniere.

Primul eșantion de două lămpi este marcat cu litera E, iar al doilea eșantion de două lămpi este marcat cu litera F.

4.1.

Conformitatea lămpilor de serie nu este contestată în cazul în care abaterea oricărui specimen din eșantioanele E și F (toate cele patru lămpi) nu depășește 20 %.

În cazul în care abaterea ambelor lămpi din eșantionul E nu depășește 0 %, măsurătoarea se poate încheia.

4.2.

Conformitatea lămpilor de serie trebuie contestată dacă abaterea cel puțin a unui specimen din eșantioanele E sau F depășește 20 %.

În acest caz, omologarea trebuie retrasă și trebuie aplicat punctul 5.

5. RETRAGEREA OMOLOGĂRII

Omologarea trebuie retrasă în conformitate cu punctul 3.6. din prezentul regulament.

6. MODIFICAREA POZIȚIEI VERTICALE A LINIEI DE SEPARARE A LUMINII DE ÎNTÂLNIRE

Pentru a verifica schimbarea poziției verticale a liniei de separare a luminii de întâlnire sub efectul căldurii, se aplică metoda de mai jos:

Una dintre lămpile sau unul dintre sistemele eșantionului trebuie supus(ă) încercărilor în conformitate cu metoda prevăzută la punctul 3 din anexa 7, după ce a fost supus(ă) de trei ori consecutiv ciclului definit la punctul 3.2.2. din anexa 7.

Lumina de întâlnire sau sistemul este considerat(ă) a fi acceptabil(ă) dacă Δr nu este mai mare de 1,5 mrad în sus și 2,5 mrad în jos.

În cazul în care această valoare este de maxim 1,5 mrad, fără a depăși însă 2,0 mrad în sus sau este mai mare de 2,5 mrad, fără a depăși 3,0 mrad în jos, al doilea sistem din eșantionul A este supus încercării, după care media valorilor absolute înregistrate pentru cele două eșantioane nu trebuie să depășească 1,5 mrad în sus și 2,5 mrad în jos.

Totuși, dacă această valoare de 1,5 mrad în sus și 2,5 mrad în jos nu este respectată pentru eșantionul A, alte două sisteme din eșantionul B trebuie supuse aceleiași proceduri, iar valoarea Δr pentru fiecare dintre ele nu trebuie să depășească 1,5 mrad în sus și 2,5 mrad în jos.

În cazul lămpilor de ceață față în conformitate cu punctul 5.5 din prezentul regulament, lampa este considerată acceptabilă dacă r nu depășește 3,0 mrad.

Dacă această valoare depășește 3,0 mrad dar nu este mai mare de 4,0 mrad, se supune încercării a doua lampă de ceață față din eșantionul A, după care media valorilor absolute înregistrate în ambele eșantioane nu trebuie să depășească 3,0 mrad.

Totuși, dacă această valoare de 3,0 mrad pe eșantionul A nu este respectată, cele două lămpi de ceață față din eșantionul B se supun aceleiași proceduri, iar valoarea r pentru fiecare dintre ele nu trebuie să depășească 3,0 mrad.

ANEXA 4

Sistem de măsurare a coordonatelor sferice și amplasamentul punctelor de încercare

Figura A4-I Sistemul de măsurare a coordonatelor sferice

E25m= l(h,v)x cos γ/r2

1. DISPOZIȚII PRIVIND MĂSURĂTORILE FOTOMETRICE

1.1.

Dispozitivul de iluminare a drumului sau o parte a (părți ale) acestuia se montează pe un goniometru cu o axă orizontală fixă și o axă mobilă perpendiculară pe axa orizontală fixă.

1.1.1.

Valorile intensității luminoase trebuie determinate cu ajutorul unui fotoreceptor montat într-un pătrat cu latura de 65 mm și, cu excepția lămpilor de viraj, plasat la o distanță de cel puțin 25 m în fața centrului de referință al fiecărui far sau element de iluminare perpendicular pe axa de măsurare de la punctul de origine al goniometrului. Punctul HV este centrul sistemului de coordonate având axa polară verticală. Linia h este orizontala care trece prin punctul HV (a se vedea figura A4-1).

1.1.2.

Coordonatele unghiulare sunt specificate în grade pe o sferă cu o axă polară verticală corespunzătoare unui sistem goniofotometric, astfel cum este definit în figura A4-1.

1.1.3.

În timpul măsurărilor fotometrice, reflexiile parazite trebuie evitate printr-o mascare corespunzătoare.

1.2.

Este acceptabilă orice metodă fotometrică echivalentă, cu condiția respectării corelațiilor aplicabile în mod corespunzător.

1.3.

Se utilizează un ecran de orientare care poate fi plasat la o distanță mai mică decât cea la care se află fotoreceptorul.

1.4.

Înainte de începerea măsurărilor, dispozitivul de iluminare a drumului sau partea (părțile) acestuia se orientează astfel încât poziția liniei de separare să îndeplinească cerințele relevante pentru funcția specifică indicată la punctul 5 din prezentul regulament.

1.5.

În cazul SFA:

1.5.1.

Trebuie evitată orice deviere a centrului de referință al elementelor de iluminare față de axele de rotație ale goniometrului. Această cerință se aplică în special în ceea ce privește direcția verticală și elementele de iluminare care produc o linie de separare.

1.5.2.

Cerințele fotometrice pentru fiecare punct unic de măsurare (poziție unghiulară) ale unei funcții sau ale unui mod de iluminare, astfel cum sunt descrise în prezentul regulament, se aplică jumătății sumei respectivelor valori măsurate la toate elementele de iluminare ale sistemului aplicate pentru funcția sau modul în cauză sau la toate elementele de iluminare vizate de respectiva cerință;

1.5.2.1.

Cu toate acestea, divizarea cu factorul 2 nu se aplică în cazurile în care cerința se referă doar la o singură parte. Aceste cazuri sunt: punctele 5.3.2.5.2, 5.3.2.8.1, 5.1.3.5, 5.1.3.6, 5.3.3.4.1, 5.3.5.1. din prezentul regulament și nota 4 din tabelul 9.

1.5.3.

Elementele de iluminare ale sistemului trebuie măsurate în mod individual; cu toate acestea, pot fi efectuate măsurători simultane pe două sau mai multe elemente de iluminare ale unei unități de instalare dotate cu aceleași tipuri de surse de lumină în ceea ce privește sursa de alimentare (cu comandă electrică sau nu), dacă acestea sunt dimensionate și amplasate astfel încât suprafețele iluminante ale acestora să fie situate complet în interiorul unui dreptunghi cu o latură de maximum 300 mm pe orizontală și de maximum 150 mm pe verticală și dacă producătorul a specificat un centru comun de referință.

1.5.4.

Înainte de desfășurarea procedurilor de încercare ulterioare, sistemul trebuie reglat pe poziția neutră.

1.5.5.

Înainte de începerea măsurărilor, sistemul sau partea (părțile) acestuia se orientează astfel încât poziția liniei de separare să îndeplinească cerințele indicate în tabelul 10. Părțile unui sistem care sunt măsurate individual și nu produc o linie de separare trebuie instalate pe goniometru conform condițiilor (poziției de montare) indicate de solicitant.

1.6.

În cazul lămpilor de viraj

1.6.1.

În timpul măsurărilor fotometrice, trebuie evitate reflexiile parazite printr-o mascare adecvată.

1.6.2.

Dacă rezultatele măsurărilor sunt contestate, măsurările trebuie efectuate astfel încât să îndeplinească cerințele următoare:

1.6.2.1.

Distanța de măsurare trebuie stabilită astfel încât să fie aplicabilă legea inversului pătratului distanței;

1.6.2.2.

aparatura de măsurare trebuie să permită ca deschiderea unghiulară a receptorului, văzută din centrul de referință al lămpii, să fie cuprinsă între 10′ și 1°;

1.6.2.3.

2. POZIȚIILE PUNCTELOR DE ÎNCERCARE:

Figura A4-II Puncte de încercare a luminii de drum

HH = plan orizontal, VV = plan vertical care trece prin axa optică farului

Figura A4-III Lumină de drum primară - poziția punctelor de încercare

Figura A4-IV Lumină de drum secundară - poziția punctelor de încercare

Figura A4-V Lumină de întâlnire pentru circulația pe dreapta

Pozițiile punctelor de încercare pentru circulația pe stânga sunt reflectate în oglindă în raport cu linia VV

Figura A4-VI Lumină de întâlnire cu surse de lumină cu descărcare pentru circulația pe dreapta

HH = plan orizontal, VV = plan vertical care trece prin axa optică farului

Pozițiile punctelor de încercare pentru circulația pe stânga sunt reflectate în oglindă în raport cu linia VV

Figura A4-VII Lumină de întâlnire SFA pentru circulația pe dreapta(*)

(*) Notă:

Procedura de măsurare este indicată în anexa 4

În sensul prezentei anexe:

„deasupra” înseamnă deasupra, exclusiv pe verticală;

„dedesubt” înseamnă dedesubt, exclusiv pe verticală.

Cerințele privind pozițiile unghiulare ale luminii de întâlnire sunt indicate pentru circulația pe partea dreaptă și sunt exprimate în grade deasupra (U) sau sub (D) linia HH, respectiv la dreapta (R) sau la stânga (L) liniei VV.

Pozițiile punctelor de încercare pentru circulația pe stânga sunt reflectate în oglindă în raport cu linia VV

Figura A4-VIII Punctele de încercare și zonele luminii de întâlnire pentru farurile din clasa AS

H-H și V-V :	plan orizontal și plan vertical care se intersectează pe axa optică a farului

Figura A4-IX Punctele de încercare și zonele luminii de întâlnire pentru farurile din clasa BS

H-H și V-V :	plan orizontal și plan vertical care se intersectează pe axa optică a farului

Figura A4-X Lumină de întâlnire - poziția punctelor de încercare și a zonelor pentru farurile din clasele CS, DS și ES

Figura A4-XI Distribuția luminii la lampa de ceață față de clasa F3

Figura A4-XII Puncte de măsurare pentru lămpile de viraj (lampă pentru partea stângă)

Figura A4-XIII Vizibilitatea geometrică orizontală pentru lămpile de viraj

Figura A4-XIV Vizibilitatea geometrică verticală pentru lămpile de viraj

ANEXA 5

Procedura de orientare, verificarea instrumentală a liniei de separare a luminilor de întâlnire asimetrice

1. PROCEDURA DE ORIENTARE VIZUALĂ

1.1.

Distribuirea intensității luminoase a farului care emite lumina de întâlnire principală sau cel puțin a unui element de iluminare pentru o lumină de întâlnire din clasa C dintr-un SFA în poziția neutră trebuie să includă o „linie de separare” (a se vedea figura A5-I), care permite ajustarea corectă a farului în vederea măsurătorilor fotometrice și a orientării vehiculului.

Linia de separare trebuie să prezinte:

(a)

pentru luminile destinate circulației pe dreapta:

(i)	o „parte orizontală” dreaptă orientată spre stânga;

(ii)	o parte „cot-umăr” ridicată, orientată spre dreapta.

(b)

pentru luminile destinate circulației pe stânga:

(i)	o „parte orizontală” dreaptă orientată spre dreapta;

(ii)	o parte „cot-umăr” ridicată, orientată spre stânga.

În fiecare caz, partea „cot-umăr” trebuie să prezinte o margine netă.

1.2.

Farul sau SFA trebuie orientat din punct de vedere vizual cu ajutorul „liniei de separare” (a se vedea figura A5-I) după cum urmează. Orientarea se efectuează utilizând un ecran plat vertical amplasat la o distanță de 10 m sau 25 m (astfel cum este indicat la punctul 9 din anexa 1) în fața farului sau SFA și în unghi drept față de axa HV, astfel cum se indică în anexa 4. Ecranul trebuie să fie suficient de lat pentru a permite examinarea și ajustarea liniei de separare a luminii de întâlnire pe o arie de cel puțin 5° de fiecare parte a liniei VV.

1.2.1.

Pentru reglarea pe verticală: partea orizontală a „liniei de separare” este deplasată ascendent de sub linia B și reglată la poziția sa nominală, 1 % (0,57 grade) sub linia HH;

Figura A5-I Orientarea vizuală a liniei de separare

Notă:

Liniile verticale și orizontale sunt reprezentate la scări diferite.

1.2.2.

Pentru reglarea pe orizontală: se deplasează partea „cot-umăr” a liniei de separare:

de la dreapta la stânga pentru circulația pe dreapta, iar după această deplasare se poziționează orizontal, astfel încât:

(a)	deasupra liniei 0,2° D, „umărul” să nu depășească linia A la stânga;

(b)	pe linia 0,2° D sau sub această linie, „umărul” să intersecteze linia A și

(c)	punctul de inflexiune al „cotului” să fie, practic, situat într-un interval de +/-0,5 grade la stânga sau la dreapta liniei VV

pentru circulația pe stânga, de la stânga la dreapta, fiind poziționată orizontal după deplasare, astfel încât:

(a)	deasupra liniei 0,2° D, „umărul” să nu depășească linia A la dreapta;

(b)	pe linia 0,2° D sau sub această linie, „umărul” să intersecteze linia A și

(c)	punctul de inflexiune al „cotului” să se afle în principal pe linia VV;

1.2.3.

În cazul în care un far sau un SFA orientat în modul indicat mai sus nu corespunde condițiilor enunțate la punctul 5.2, respectiv la punctul 5.4 din prezentul regulament, acesta poate fi aliniat în mod diferit, cu condiția ca axa fasciculului să nu se deplaseze:

orizontal față de linia A cu mai mult de:

(a)	0,5° la stânga sau 0,75° la dreapta, pentru circulația pe dreapta sau

(b)	0,5° la dreapta sau 0,75° la stânga, pentru circulația pe stânga și

vertical cu cel mult 0,25° în sens ascendent sau descendent față de linia B.

1.2.4.

În cazul în care reglarea verticală nu poate fi însă efectuată în mod repetat pentru a obține poziția dorită în cadrul toleranțelor descrise la punctul 1.2.3, se aplică metoda instrumentală descrisă la punctul 2 pentru a verifica dacă se respectă nivelul minim de calitate al liniei de separare și pentru a efectua reglarea verticală și orizontală a luminii.

1.2.5.

Orientat astfel, farul trebuie să satisfacă numai condițiile menționate la punctele 5.2-5.4 din prezentul regulament, dacă omologarea sa este solicitată doar pentru lumina de întâlnire9; dacă este proiectat pentru a emite atât lumină de întâlnire, cât și lumină de drum, farul trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute la punctele 5.1-5.4 din prezentul regulament.

2. VERIFICAREA INSTRUMENTALĂ A LINIEI DE SEPARARE A LUMINILOR DE ÎNTÂLNIRE ASIMETRICE

2.1.

Aspecte generale

În cazul în care se aplică punctul 1.2.4 din prezentul regulament, calitatea liniei de separare trebuie supusă încercării în conformitate cu cerințele enunțate la punctul 2.2, iar reglarea instrumentală verticală și orizontală a luminii trebuie efectuată în conformitate cu cerințele enunțate la punctul 2.3.

Înainte de a efectua măsurarea calității liniei de separare și procedura instrumentală de orientare, este necesară o reglare vizuală prealabilă în conformitate cu punctele 1.2.1 și 1.2.2.

2.2.

Măsurarea calității liniei de separare

Pentru a determina claritatea minimă, măsurătorile trebuie efectuate prin scanarea verticală a părții orizontale a liniei de separare, în trepte unghiulare de 0,05° la o distanță de măsurare de:

(a)	10 m cu un detector având un diametru de aproximativ 10 mm sau

(b)	25 m cu un detector având un diametru de aproximativ 30 mm.

Distanța de măsurare la care a fost efectuată încercarea se înregistrează la punctul 9 din fișa de comunicare (a se vedea anexa 1 la prezentul regulament).

Pentru a determina claritatea maximă, măsurătorile trebuie efectuate prin scanarea verticală a părții orizontale a liniei de separare, în trepte unghiulare de 0,05° exclusiv la o distanță de măsurare de 25 m și cu un detector având un diametru de aproximativ 30 mm.

Calitatea liniei de separare este considerată ca fiind acceptabilă dacă cel puțin un set de măsurători este în conformitate cu cerințele de la punctele 2.2.1-2.2.3.

2.2.1.

Trebuie să fie vizibilă cel mult o linie de separare (1)

2.2.2.

Claritatea liniei de separare

Factorul de claritate G este determinat prin scanarea verticală a părții orizontale a liniei de separare la 2,5° față de VV, unde:

G = (log Eβ - log E(β + 0,1°)) unde β = poziția verticală în grade și E = iluminarea pe ecranul de orientare.

Valoarea factorului G nu trebuie să fie mai mică de 0,13 (claritate minimă) și nici mai mare de 0,40 (claritate maximă).

2.2.3.

Liniaritate

Partea liniei de separare orizontale luată în considerare la reglarea verticală trebuie să fie orizontală și poziționată între 1,5° și 3,5° față de linia VV (a se vedea figura A5-II).

Punctele de inflexiune ale unghiului de înclinare al liniei de separare de pe liniile verticale la 1,5°, 2,5° și 3,5° trebuie determinate cu ecuația:

Distanța verticală maximă dintre punctele de inflexiune determinate nu trebuie să depășească 0,2°.

(d2 (log E) / dβ2 = 0).

2.3.

Reglarea verticală și orizontală

Dacă linia de separare îndeplinește cerințele de calitate de la punctul 2.2, fasciculul poate fi reglat instrumental.

Figura A5-II Măsurarea calității liniei de separare

Notă:

Liniile verticale și orizontale sunt reprezentate la scări diferite.

2.3.1.

Reglare verticală

Printr-o deplasare ascendentă a planului de sub linia B (a se vedea figura A5-III), se efectuează scanarea verticală a părții orizontale a liniei de separare la 2,5° față de linia VV. Punctul de inflexiune [unde d2 (log E) / dβ2 = 0)] este determinat și poziționat pe linia B situată la 1 % sub linia HH.

2.3.2.

Reglare orizontală

Solicitantul trebuie să specifice una dintre următoarele metode de orientare orizontală:

(a)	Metoda „liniei 0,2 D” (a se vedea figura A5-III).

După orientarea pe verticală a lămpii se scanează o singură linie orizontală la 0,2° D de la 5° stânga la 5° dreapta. Unghiul maxim de înclinare „G” determinat prin formula G = [log Eβ - log E(β + 0,1°)] unde β este poziția orizontală exprimată în grade, trebuie să fie mai mare sau egal cu 0,08.

Punctul de inflexiune determinat pe linia 0,2 D trebuie să se afle pe linia A.

Figura A5-III Reglare instrumentală pe verticală și orizontală - metoda scanării în trei linii

Notă:

Liniile verticale și orizontale sunt reprezentate la scări diferite.

(b)	Metoda „celor 3 linii” (a se vedea figura A5-IV)

După orientarea verticală a lămpii, se scanează trei linii verticale de la 2° D la 2° U la 1°R, 2°R și 3°R. Unghiurile de înclinare maxime „G” respective determinate prin formula:

G = (log Eβ – log E(β + 0,1°))

unde β este poziția verticală exprimată în grade, trebuie să fie mai mari sau egale cu 0,08. Punctele de inflexiune determinate pe cele trei linii trebuie utilizate pentru a obține o linie dreaptă. Punctul de intersecție dintre această linie și linia B determinată la orientarea verticală trebuie să fie plasat pe linia V.

Figura A5-IV Reglare instrumentală pe verticală și orizontală - Metoda scanării în trei linii

Notă:

Liniile verticale și orizontale sunt reprezentate la scări diferite.

(1) Prezentul punct trebuie modificat în momentul în care devine disponibilă o metodă de încercare obiectivă.

ANEXA 6

1. ASPECTE GENERALE

1.1.

Distribuția intensității luminoase a farurilor cu lumină de întâlnire simetrică și a lămpilor de ceață față include o linie de separare care permite ajustarea corectă a lămpii, în vederea efectuării măsurătorilor fotometrice și a orientării pe vehicul. Caracteristicile liniei de separare trebuie să respecte cerințele stabilite la punctele 2–4:

2. FORMA LINIEI DE SEPARARE

2.1.

Pentru reglarea vizuală a lămpii, linia de separare trebuie să furnizeze:

2.1.1.

o linie orizontală pentru reglarea verticală a farului cu lumină de întâlnire, care se extinde de o parte și de alta a liniei VV (a se vedea figura A6-I), așa cum este indicat la punctul 5.4.1.1 din prezentul regulament.

2.1.2.

o linie orizontală pentru reglarea verticală a lămpii de ceață față, care se extinde cu 4° de o parte și de alta a liniei VV (a se vedea figura A6-II).

Figura A6-I Forma și poziția liniei de separare a farului cu lumină de întâlnire

Figura A6-II Forma și poziția liniei de separare a lămpii de ceață față

3. REGLAREA FARULUI CU LUMINĂ DE ÎNTÂLNIRE SIMETRICĂ ȘI A LĂMPII DE CEAȚĂ FAȚĂ.

3.1.

Reglare pe orizontală: linia de separare se poziționează astfel încât modelul luminii proiectate să apară aproximativ simetric față de linia VV. Atunci când lampa de ceață față este destinată utilizării sub formă de pereche sau are un model asimetric al luminii, se aliniază orizontal în conformitate cu specificațiile solicitantului, sau astfel încât linia de separare să apară simetrică față de linia VV.

3.2.

Reglare pe verticală: după reglarea pe orizontală a lămpii în conformitate cu punctul 3.1, reglarea pe verticală se face astfel încât fasciculul, cu linia sa de separare, să se deplaseze în sus din poziția sa inferioară, până ce linia de separare este situată în poziția verticală nominală. Pentru reglarea verticală nominală, linia de separare este poziționată pe linia VV

(a)	la 0,57 grade (1 %) sub linia HH pentru farurile simetrice din clasele AS, BS, CS, DS și ES;

(b)	la 1 grad sub linia HH pentru lămpile de ceață față.

Dacă partea orizontală nu este dreaptă, ci este ușor curbată sau înclinată, linia de separare nu trebuie să depășească intervalul vertical format de două linii orizontale situate de la 3° stânga la 3° dreapta față de linia VV la:

(a)	0,2° pentru farurile din clasa BS și lămpile de ceață față;

(b)	0,3° pentru farurile din clasele AS, CS, DS și ES;

deasupra și sub poziția nominală a liniei de separare (a se vedea figurile A6-I și, respectiv, A6-II).

3.3.

Dacă pozițiile verticale din trei încercări de reglare a liniei de separare diferă cu peste:

(a)	0,2° pentru farurile din clasa BS și lămpile de ceață față;

(b)	0,3° pentru farurile din clasele AS, CS, DS și ES;

se consideră că partea orizontală a liniei de separare nu prezintă liniaritate sau claritate suficientă pentru efectuarea reglării vizuale. În acest caz, calitatea liniei de separare se încearcă instrumental, pentru respectarea cerințelor, după cum urmează.

4. MĂSURAREA CALITĂȚII IMAGINII LINIEI DE SEPARARE

4.1.

Măsurătorile se execută prin scanarea verticală prin partea orizontală a liniei de separare, în pași unghiulari care nu depășesc 0,05°:

(a)	fie la o distanță de măsurare de 10 m și cu un detector cu un diametru de aproximativ 10 mm;

(b)	fie la o distanță de măsurare de 25 m și cu un detector cu un diametru de aproximativ 30 mm.

Calitatea liniei de separare este considerată ca fiind acceptabilă dacă cel puțin un set de măsurători efectuate la 10 m sau la 25 m este în conformitate cu cerințele de la punctele 4.1.1-4.1.3.

Distanța de măsurare la care s-a efectuat încercarea se înregistrează în fișa de comunicare în conformitate cu punctul 9.2.6 din anexa 1.

Scanarea se efectuează începând din poziția cea mai de jos și continuând în sus, prin linia de separare, de-a lungul liniilor verticale situate:

(a)	între - 3° și -1,5° și între +1,5° și +3° față de linia VV pentru faruri

(b)	între - 2,5° și + 2,5° față de linia VV pentru lămpile de ceață față.

Astfel măsurată, calitatea liniei de separare trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:

4.1.1.

nu trebuie să fie vizibile mai multe linii de separare (1).

4.1.2.

Claritatea liniei de separare: atunci când se face scanarea pe verticală prin partea orizontală a liniei de separare, de-a lungul liniilor ± 2,5, valoarea maximă măsurată pentru:

G = (log Eβ - log E(β+ 0,1°))

este denumită factor de claritate G al liniei de separare. Valoarea lui G nu trebuie să fie mai mică de:

(a)	0,13 pentru farurile din clasa BS;

(b)	0,08 pentru farurile din clasele AS, CS, DS, ES și lămpile de ceață față.

4.1.3.

Liniaritate: partea liniei de separare care este utilizată la reglarea pe verticală trebuie să fie orizontală de la 3° în stânga liniei VV până la 3° în dreapta acesteia. Această cerință este considerată satisfăcută dacă pozițiile verticale ale punctelor de inflexiune, în conformitate cu punctul 3.2 de mai sus, la 3° în stânga și în dreapta liniei VV nu diferă cu mai mult de:

(a)	0,2° pentru farurile din clasa BS și lămpile de ceață față;

(b)	0,3° pentru farurile din clasele AS, CS, DS și ES;

față de poziția nominală de pe linia VV.

5. REGLAREA INSTRUMENTALĂ PE VERTICALĂ

Dacă linia de separare respectă cerințele de calitate de mai sus, reglajul luminii pe verticală se poate realiza instrumental. În acest scop, punctul de inflexiune pentru care d2 (log E) / dv2 = 0 este poziționat pe linia VV, în poziția sa nominală, sub linia HH. Mișcarea de măsurare și reglare a liniei de separare trebuie să fie ascendentă, pornind de la un punct situat sub poziția nominală.

(1) Prezentul punct trebuie modificat în momentul în care devine disponibilă o metodă de încercare obiectivă.

ANEXA 7

Încercare de stabilitate a caracteristicilor fotometrice ale dispozitivelor de iluminare a drumului în stare de funcționare (cu excepția lămpilor de viraj)

1. ÎNCERCĂRI PE DISPOZITIVE DE ILUMINARE A DRUMULUI (RID) COMPLETE

După ce valorile fotometrice sunt măsurate în conformitate cu prezentul regulament:

(a)	În cazul unui far cu model asimetric al luminii de întâlnire: în punctul Imax pentru lumina de drum și în punctele 25L2, 50 R, B 50 L pentru lumina de întâlnire (sau 25R2, 50 L, B 50 R pentru farurile destinate circulației pe partea stângă);

(b)	În cazul unui far cu model simetric al luminii: în punctul Imax pentru lumina de drum și în punctele 0,50U/1,5L și 0,50U/1,5R, 50R, 50L pentru lumina de întâlnire din clasa B și în punctele 0,86D-3,5R, 0,86D-3,5L, 0,50U-1,5L și 0,50U-1,5R pentru lumina de întâlnire din clasele C, D și E;

(c)	În cazul lămpilor de ceață față: în punctul de iluminare maximă din zona D (Imax) și în punctul HV;

(d)	În cazul unui SFA: în punctul Imax pentru lumina de drum și în punctele 25 LL, 50 V, B 50 L (sau 25RR, 50 V, B 50 R pentru AFS destinate circulației pe partea stângă) pentru lumina de întâlnire;

Un eșantion complet trebuie supus încercărilor pentru stabilitatea caracteristicilor fotometrice în funcțiune.

1.1.

În cazul farurilor sau lămpilor de ceață față:

Prin „eșantion complet” se înțelege lampa propriu-zisă, inclusiv balastul (balasturile) și părțile caroseriei, sursele de lumină sau modulul (modulele) LED care pot influența disiparea termică.

1.2.

În cazul unui SFA:

(a)

„Eșantion complet” înseamnă părțile dreaptă și stângă complete ale unui sistem, inclusiv mecanismul (mecanismele) de comandă electronică pentru sursele de lumină și/sau dispozitivul (dispozitivele) de alimentare sau de operare, precum și părțile de caroserie și lămpile din apropiere care pot influența disiparea sa termică. Fiecare unitate de instalare a sistemului și lampă (lămpi) și/sau modul LED al sistemului complet, dacă există, pot fi încercate separat.

(b)	În următorul text, „eșantion de încercare” înseamnă în mod corespunzător fie „eșantion complet”, fie unitatea de instalare supusă încercării.

(c)	Sintagma „sursă de lumină” înseamnă faptul că aceasta cuprinde, de asemenea, fiecare filament al unei surse de lumină cu incandescență, sursele de lumină LED, modulele LED sau componentele emițătoare de lumină ale unei surse de lumină LED sau ale unui modul LED.

1.3.

Încercările se efectuează astfel:

(a)	într-o atmosferă uscată și liniștită, la o temperatură exterioară de 23 °C ± 5 °C, eșantionul de încercare fiind montat pe un suport ce reproduce instalarea corectă pe vehicul;

(b)

În cazul surselor de lumină care pot fi înlocuite: folosind surse de lumină cu incandescență din producția de serie, îmbătrânite cel puțin o oră, sau surse de lumină cu descărcare în gaz din producția de serie, îmbătrânite cel puțin 15 ore, sau surse de lumină LED și module LED din producția de serie, îmbătrânite cel puțin 48 de ore și răcite la temperatura ambiantă înainte de începerea încercărilor, conform prevederilor prezentului regulament. Trebuie utilizate modulele LED furnizate de solicitant.

(c)	În cazul unui SFA care dispune de posibilitatea adaptării luminii de drum, lumina de drum trebuie să fie în stare maximă de randament dacă este activată.

1.4.

Echipamentul de măsurare trebuie să fie echivalent cu cel utilizat în cursul încercărilor de omologare de tip. Înainte de efectuarea încercărilor ulterioare, SFA sau partea (părțile) acestuia este (sunt) comutat(e) pe poziția neutră.

Eșantionul de încercare se pune în funcțiune fără a fi demontat de pe suportul lui și nici reajustat în raport cu acesta. Trebuie utilizată o sursă de lumină din categoria specificată pentru farul respectiv.

2. ÎNCERCAREA DE STABILITATE A CARACTERISTICILOR FOTOMETRICE

2.1.

Dispozitiv curat

Dispozitivul trebuie să rămână aprins 12 ore, astfel cum se indică la punctul 2.1.1, și să fie verificat conform dispozițiilor de la punctul 2.1.2.

2.1.1.

Procedura de încercare (1)

2.1.1.1.

Dispozitivul trebuie să rămână aprins o perioadă de timp specificată, astfel încât:

(a)

în cazul în care dispozitivul este proiectat să producă o singură funcție de iluminare (lumină de drum sau lumină de întâlnire sau lampă de ceață față) și cel mult o singură clasă în cazul unei lumini de întâlnire, sursa (sursele) de lumină corespunzătoare să fie activată (activate) pentru perioada (2) specificată la punctul 2.1;

(b)

în cazul unui dispozitiv care este proiectat pentru a emite o lumină de întâlnire și una sau mai multe lumini de drum sau în cazul unui far cu o lumină de întâlnire și o lampă de ceață față:

(i)

dispozitivul se supune următorului ciclu, până la epuizarea perioadei de timp specificate, astfel:

—	15 minute, lumina de întâlnire principală aprinsă

—	5 minute, toate funcțiile de iluminare aprinse

(ii)

dacă solicitantul declară că farul urmează să fie utilizat numai cu lumina de întâlnire aprinsă sau numai cu lumina (luminile) de drum aprinsă (aprinse) (3) la un moment dat, încercarea se efectuează în conformitate cu această condiție, prin activarea1 succesivă a luminii de întâlnire jumătate din timp și a luminii (luminilor) de drum (simultan) pentru jumătate din timpul specificat la punctul 2.1.

(iii)

în cazul unei lumini de întâlnire și al unei lumini de drum furnizate de aceeași sursă de lumină cu descărcare, ciclul va fi de:

—	15 minute, lumina de întâlnire aprinsă

—	5 minute, toate sursele luminii de drum aprinse;

(c)

În cazul SFA,

(i)

În cazul în care un eșantion de încercare asigură cel puțin o funcție sau clasă de lumină de întâlnire în conformitate cu prezentul regulament: dacă solicitantul declară că fiecare funcție sau clasă specificată de lumină de întâlnire a eșantionului de încercare are propria (propriile) sursă (surse) de lumină, care se aprind(e) exclusiv2 în același timp, încercarea trebuie efectuată în conformitate cu această condiție, fiind activat1 modul care consumă cea mai multă energie al fiecărei funcții sau clase specificate de lumină de întâlnire succesiv pentru același interval de timp (împărțit în mod egal), astfel cum este prevăzut la punctul 2.1.

(ii)

În toate celelalte cazuri,1, 2 eșantionul de încercare trebuie supus următorului ciclu de încercări pentru fiecare mod de lumină de întâlnire din clasele C, V, E și W, indiferent de ceea ce se emite în totalitate sau parțial de eșantionul de încercare, pentru aceeași perioadă de timp (împărțită în mod egal) specificată la punctul 2.1:

—	mai întâi, 15 minute, de exemplu pentru lumina de întâlnire de clasa C aprinsă în modul cu cel mai mare consum de energie, în condiții de circulație pe drum drept;

—	5 minute, același mod al luminii de întâlnire aprins anterior și, în plus, toate sursele de lumină (4) de pe eșantionul de încercare care pot fi aprinse în același timp, în conformitate cu declarația solicitantului;

după ce a fost atinsă durata (împărțită în mod egal) specificată la punctul 2.1, ciclul de încercări de mai sus se efectuează pentru a doua, a treia și a patra clasă de lumină de întâlnire, după caz, în ordinea de mai sus.

(d)

În cazul unui far cu o lampă de ceață față și una sau mai multe lumini de drum:

(i)

farul se supune următorului ciclu, până la epuizarea perioadei de timp specificate:

—	15 minute, lampa de ceață față aprinsă;

—	5 minute, toate funcțiile de iluminare aprinse.

(ii)

Dacă solicitantul declară că farul urmează să fie utilizat numai cu lampa de ceață față aprinsă sau numai cu lumina (luminile) de drum aprinsă (aprinse)2 la un moment dat, încercarea se efectuează în conformitate cu această condiție, prin activarea1 succesivă a lămpii de ceață față jumătate din timp și a luminii (luminilor) de drum (simultan) pentru jumătate din timpul specificat la punctul 2.1.

(e)	În cazul în care un eșantion de încercare include alte funcții de iluminare grupate, toate funcțiile individuale trebuie aprinse simultan pe perioada specificată la punctele (a) sau (b) de mai sus pentru fiecare din funcțiile de iluminare, în conformitate cu specificațiile producătorului.

(f)

în cazul unui far cu o lumină de întâlnire, una sau mai multe lumini de drum și o lampă de ceață față:

(i)

farul trebuie supus următorului ciclu, până la epuizarea perioadei de timp specificate:

—	15 minute, lumina de întâlnire principală aprinsă;

—	5 minute, toate funcțiile de iluminare aprinse.

(ii)

Dacă solicitantul declară că farul urmează să fie utilizat numai cu lumina de întâlnire aprinsă sau numai cu lumina (luminile) de drum2 aprinsă (aprinse) la un moment dat, încercarea se efectuează în conformitate cu această condiție, prin activarea1 succesivă a luminii de întâlnire principale jumătate din timp și a luminii (luminilor) de drum pentru jumătate din timpul specificat la punctul 2.1, în timp ce lampa de ceață față se supune unui ciclu de 15 minute stins și 5 minute aprins pentru jumătate din timp și în timpul funcționării luminii de drum;

(iii)

Dacă solicitantul declară că farul urmează să fie utilizat numai cu lumina de întâlnire aprinsă sau numai cu lumina de ceață față2 aprinsă la un moment dat, încercarea se efectuează în conformitate cu această condiție, prin activarea1 succesivă a luminii de întâlnire principale jumătate din timp și a lămpii de ceață față pentru jumătate din timpul specificat la punctul 2.1, în timp ce lumina (luminile) de drum se supune (supun) unui ciclu de 15 minute stins și 5 minute aprins pentru jumătate din timp și în timpul funcționării luminii de întâlnire principale;

(iv)

Dacă solicitantul declară că farul urmează să fie utilizat numai cu lumina de întâlnire aprinsă sau numai cu lumina (luminile) de drum2 aprinsă (aprinse) sau numai cu lampa de ceață față2 aprinsă la un moment dat, încercarea se efectuează în conformitate cu această condiție, prin activarea1 succesivă a luminii de întâlnire principale o treime din timp, a luminii (luminilor) de drum o treime din timp și a lămpii de ceață față pentru o treime din timpul specificat la punctul 2.1.

(g)

în cazul unei lumini de întâlnire concepute pentru iluminarea adaptivă în viraje cu adăugarea unei (unor) surse luminoase sau module LED, această (aceste) sursă (surse) trebuie cuplată (cuplate) timp de un minut, și decuplată (decuplate) timp de nouă minute în timpul activării exclusive a luminii de întâlnire (a se vedea apendicele 1 al prezentei anexe).

În cazul în care farul are mai multe surse de lumină suplimentare pentru iluminare adaptivă la viraje, încercarea se efectuează cu combinația de surse de lumină care reprezintă situația de funcționare cea mai severă.

(h)

În cazul în care lumina de drum folosește mai multe surse de lumină și dacă solicitantul menționează că o parte a luminii de drum (una dintre aceste surse de lumină suplimentare) va fi folosită numai pentru semnale scurte (lumini intermitente de întâlnire), încercarea trebuie să fie efectuată fără această parte a luminii de drum.

2.1.1.2.

Tensiunea de încercare

Tensiunea de încercare trebuie aplicată la contactele eșantionului de încercare după cum urmează:

(a)

în cazul sursei (surselor) de lumină cu filament care poate (pot) fi înlocuită (înlocuite) și care este (sunt) activată (activate) direct în condițiile sistemului de tensiune al vehiculului:

încercarea trebuie efectuată la 6,3 V, 13,2 V sau 28,0 V, după caz, cu excepția cazului în care solicitantul menționează că eșantionul de încercare poate fi utilizat la o tensiune diferită. În acest din urmă caz, încercarea trebuie efectuată cu sursa de lumină cu incandescență activată la cea mai mare tensiune care poate fi utilizată.

(b)

în cazul sursei (surselor) de lumină cu descărcare care poate (pot) fi înlocuită (înlocuite): tensiunea de încercare pentru dispozitivul de reglare electronică a sursei de lumină sau pentru sursa de lumină, în cazul în care balastul este integrat în sursa de lumină, este 13,2 ± 0,1 V pentru vehiculele care funcționează la tensiunea nominală de 12 V sau are valoarea precizată în cererea de omologare.

(c)

în cazul unei surse de lumină care nu poate fi înlocuită și care este activată direct în condițiile sistemului de alimentare al vehiculului: toate măsurătorile asupra elementelor de iluminare prevăzute cu surse luminoase care nu pot fi schimbate (surse de lumină cu incandescență și/sau de alt tip) trebuie efectuate la 6,3 V, 13,2 V sau 28,0 V sau la alte tensiuni conform sistemului de tensiune al vehiculului specificat de către solicitant.

(d)

în cazul surselor de lumină, atât al celor care pot fi înlocuite, cât și al celor înlocuibile, care sunt activate independent de sistemul de alimentare cu tensiune al vehiculului și care sunt pe deplin controlate de sistem sau în cazul surselor de lumină alimentate de la un dispozitiv de alimentare și acționare, tensiunile de încercare prevăzute mai sus trebuie aplicate la bornele de intrare ale dispozitivului respectiv. Laboratorul de încercări poate cere producătorului dispozitivul de alimentare și acționare sau o sursă de tensiune specială pentru alimentarea sursei (surselor) de lumină.

(e)

sursa (sursele) de lumină LED și modulul (modulele) LED trebuie măsurate la 6,75 V, 13,2 V sau, respectiv, 28,0 V, dacă nu se prevede altfel în cadrul regulamentului aplicabil. Sursa (sursele) de lumină LED și modulul (modulele) LED acționat(e) de un dispozitiv electronic de comandă a sursei de lumină trebuie măsurate conform specificațiilor solicitantului.

(f)

în cazul în care lămpile de semnalizare sunt grupate, combinate sau reciproc încorporate în eșantionul de încercare și sunt activate la tensiuni diferite de cele nominale de 6 V, 12 V sau 24 V, tensiunea trebuie reglată conform specificațiilor producătorului în vederea funcționării fotometrice corecte a lămpii în cauză.

(g)

În cazul unei surse de lumină cu descărcare în gaz, tensiunea de încercare pentru balast sau pentru sursa de lumină, în cazul în care balastul este integrat în sursa de lumină, este de 13,2 ± 0,1 V pentru vehiculele care funcționează la tensiunea nominală de 12 V sau au valoarea precizată în cererea de omologare.

2.1.2.

Rezultatele încercării

2.1.2.1.

Inspecție vizuală

După ce temperatura farului a fost stabilizată la temperatura mediului ambiant, dispersorul farului și dispersorul exterior, dacă există, se curăță cu o cârpă din bumbac curată și umedă. Apoi se efectuează inspecția vizuală a acestora; nu trebuie să se constate nicio distorsiune, deformare, fisură sau schimbare a culorii dispersorului farului, nici a dispersorului exterior, dacă există.

2.1.2.2.

Încercarea fotometrică

În conformitate cu dispozițiile, se verifică valorile fotometrice în următoarele puncte:

2.1.2.2.1.

în cazul unui far cu model asimetric al luminii:

(a)

Lumina de întâlnire, cu excepția sistemului SFA:

—	50 R - B 50 L – 25L2 pentru farurile concepute pentru circulația pe dreapta;

—	50 L - B 50 R – 25R2 pentru farurile concepute pentru circulația pe stânga.

(b)

Lumina de întâlnire, pentru sistemul SFA:

în cazul luminii de întâlnire din clasa C și al altor clase de lumini de întâlnire specificate:

50V, B50L și 25LL, dacă este cazul.

(c)

Lumina de drum: Punctul Imax

Se poate efectua o nouă orientare pentru a se ține seama de eventualele deformări ale suportului farului provocate de căldură (pentru schimbarea poziției liniei de separare, a se vedea punctul 3 din prezenta anexă).

Cu excepția punctului B 50 L, se tolerează o abatere de 10 %, inclusiv toleranțele datorate procedurii de măsurare fotometrică, între caracteristicile fotometrice și valorile măsurate înainte de încercare. Valoarea măsurată la punctul B 50 L nu trebuie să depășească valoarea fotometrică măsurată înainte de încercare cu mai mult de 170 cd.

2.1.2.2.2.

în cazul unui far cu model simetric al luminii:

(a)

Faruri din clasa B:

—	Lumina de întâlnire: 50R - 50L – 0,50U/1,5L și 0,50U/1,5R.

—	Lumina de drum: Punctul I max

(b)

Pentru faruri din clasele C, D și E:

—	Lumina de întâlnire: 0,86D/3,5R – 0,86D/3,5L – 0,50U/1,5L și 1,5R.

(c)

Lumina de drum: Punctul Imax

Cu excepția punctelor 0,50U/1,5L și 0,50L/1,5R, este tolerată o abatere de 10 %, inclusiv toleranțele datorate procedurii de măsurare fotometrică, între caracteristicile fotometrice și valorile măsurate înainte de încercare. Valoarea măsurată la punctele 0,50U/1,5L și 0,50U/1,5R nu trebuie să depășească valoarea fotometrică măsurată înainte de încercare cu mai mult de 255 cd.

2.1.2.2.3.

în cazul lămpilor de ceață față pe linia 5, în punctul h = 0 și în punctul de Imax din zona D.

Se poate efectua o nouă orientare pentru a se ține seama de eventualele deformări ale suportului lămpii de ceață față provocate de căldură (pentru schimbarea poziției liniei de separare, a se vedea punctul 3 din prezenta anexă).

Se admite o abatere de 10 % între caracteristicile fotometrice și valorile măsurate înainte de încercare, inclusiv toleranțele procedurii de măsurare fotometrică.

2.2.

Far murdar

După ce a fost supus încercării specificate la punctul 2.1, farul trebuie activat timp de o oră, astfel cum este descris la punctul 2.1.1, pentru fiecare funcție sau clasă de lumină de întâlnire (5) după ce a fost pregătit conform dispozițiilor de la punctul 2.2.1 și verificat conform dispozițiilor de la punctul 2.1.2; după fiecare încercare, trebuie să fie asigurată o perioadă suficientă de răcire.

2.2.1.

Pregătirea farului

2.2.1.1.

Amestecul pentru încercare:

a se vedea apendicele 2 al prezentei anexe

2.2.1.2.

Aplicarea pe far a amestecului pentru încercare

Amestecul pentru încercare se aplică uniform pe toată suprafața iluminantă a farului, apoi se lasă să se usuce. Se repetă această operațiune până când valoarea iluminării scade la o valoare egală cu 15 % - 20 % din valorile măsurate pentru fiecare dintre următoarele puncte, în condițiile descrise mai jos:

(a)

în cazul unui far cu model asimetric al luminii:

(i)	Punctul Imax pentru lumina de întâlnire/lumina de drum și doar pentru lumina de drum;

(ii)	50 R și 50 V pentru un far care emite doar o lumină de întâlnire proiectată pentru circulația pe dreapta;

(iii)

50 R și 50 V pentru un far care emite doar o lumină de întâlnire proiectată pentru circulația pe stânga;

(iv)	50V pentru o lumină de întâlnire din clasa C a sistemului SFA și pentru fiecare mod de lumină de întâlnire specificat.

(b)

În cazul unui far cu model simetric al luminii:

(i)

Pentru faruri din clasa B:

—	lumină de întâlnire/lumină de drum și numai lumină de drum: Punctul Imax

—	doar lumină de întâlnire: B 50 și 50 V

(ii)

Pentru faruri din clasele C, D și E:

—	lumină de întâlnire/lumină de drum și numai lumină de drum: Punctul Imax

—	doar lumină de întâlnire: 0,50U/1,5L și 1,5R și 0,86D/V

(c)

În cazul lămpilor de ceață față:

—	punctul Imax din zona D.

3. ÎNCERCAREA PRIVIND MODIFICAREA POZIȚIEI VERTICALE A LINIEI DE SEPARARE SUB EFECTUL CĂLDURII

Această încercare constă în a verifica dacă, sub efectul căldurii, deplasarea verticală a liniei de separare nu depășește o valoare specificată pentru un far în funcțiune care emite o lumină de întâlnire, pentru lămpile de ceață față sau, în cazul unui SFA, pentru un sistem sau părți ale acestuia care emit o lumină de întâlnire (de bază) din clasa C sau pentru fiecare mod de lumină de întâlnire specificat.

Dispozitivul care face obiectul încercării în conformitate cu punctul 2 se supune încercării descrise la punctul 3.1. fără a fi demontat din suportul de încercare și nici reajustat în raport cu acesta.

Dacă SFA este format din cel puțin o unitate de iluminare sau ansambluri de elemente de iluminare care produc o linie de separare, fiecare dintre acestea este considerat a fi un eșantion de încercare în scopurile acestei încercări și trebuie să fie încercat separat.

Dacă SFA este dotat cu o parte optică mobilă, se ia în considerare pentru această încercare numai poziția cea mai apropiată de unghiul mediu în plan vertical și/sau poziția inițială în poziție neutră.

Încercarea este limitată numai la condițiile semnalelor de intrare corespunzătoare circulației pe un drum drept.

3.1.

Procedura de încercare

3.1.1.

În scopul prezentei încercări, tensiunea se reglează conform cerințelor de la punctul 2.1.1.2;

Încercarea se efectuează într-o atmosferă uscată și calmă, la o temperatură ambiantă de 23 °C ± 5 °C.

Dispozitivul se pune în funcțiune fără a fi demontat de pe suportul lui și nici reajustat în raport cu acesta. (în scopul prezentei încercări, tensiunea se reglează conform cerințelor de la punctul 2.1.1.2.):

(a)	utilizând o sursă de lumină cu incandescență din producția de serie, furnizată împreună cu dispozitivul și care a funcționat cel puțin 1 oră;

(b)	utilizând o sursă (surse) de lumină LED și/sau un modul (module) LED, furnizate împreună cu dispozitivul și care au funcționat cel puțin 48 de ore;

(c)	utilizând o sursă de lumină cu descărcare, din producția de serie, care a funcționat cel puțin 15 ore.

3.1.2.

În cazul unui dispozitiv cu model asimetric al luminii:

poziția liniei de separare în partea sa orizontală (între VV și linia verticală care trece prin punctul B 50 L, pentru farurile concepute pentru circulația pe dreapta, sau punctul B 50 R, pentru cele concepute pentru circulația pe stânga) se verifică la 3 minute (r3) și, respectiv, 60 de minute (r60) după aprindere.

3.1.3.

În cazul unui far cu model simetric al luminii: poziția liniei de separare în partea sa orizontală (între VV și liniile verticale care trec prin punctul 50 L și 50 R pentru un far din clasa BS și, respectiv, 3,5 L și 3,5 R pentru un far din clasele CS, DS și ES) trebuie să fie verificată timp de 3 minute (r3), respectiv 60 de minute (r60) după aprindere.

3.1.4.

În cazul lămpilor de ceață față: poziția liniei de separare între un punct situat cu 3,0 grade la stânga și un punct situat cu 3,0 grade la dreapta liniei de separare VV trebuie verificată la 3 minute (r3) și, respectiv, 60 de minute (r60) după funcționare.

Variația poziției liniei de separare descrise mai sus trebuie măsurată prin orice metodă suficient de exactă prin care se obțin rezultate de o precizie acceptabilă și reproductibile.

3.2.

Rezultatele încercării

3.2.1.

Rezultatul exprimat în miliradiani (mrad) este considerat acceptabil când:

(a)	În cazul farurilor sau SFA, valoarea absolută Δ r1 = \| r3 – r60 \| înregistrată pe dispozitiv nu depășește 1,0 mrad (Δ r1 ≤ 1,0 mrad) la orientarea în sus și 2,0 mrad (Δ r1 ≤ 2,0 mrad) la orientarea în jos.

(b)	În cazul lămpilor de ceață față, valoarea absolută Δ r1 = \| r3 – r60 \| înregistrată pe acest dispozitiv nu depășește 2,0 mrad (Δ r1 ≤ 2,0 mrad).

3.2.2.

Totuși, dacă rezultatul nu corespunde cerințelor de la punctul 3.2.1 și nu depășește valorile din tabelul A7-1, trebuie supus încercării un eșantion suplimentar montat pe un suport de încercare reprezentând instalarea corectă pe un vehicul, astfel cum este prevăzut la punctul 3.1, după ce acesta a fost supus, de trei ori consecutiv, ciclului descris mai jos, pentru a stabiliza poziția componentelor mecanice ale dispozitivului:

(a)	o oră de funcționare a dispozitivului (tensiunea se reglează în conformitate cu punctul 2.1.1.2.);

(b)	oprirea lămpii timp de o oră.

După aceste trei cicluri, dispozitivul este considerat acceptabil dacă valorile absolute Δr măsurate conform punctului 3.2. pe acest eșantion suplimentar îndeplinesc cerințele de la punctul 3.2.1.

Tabelul A7-1

Valorile deplasării

Deplasare	Dispozitiv	Valoare
În sus	Far sau SFA	1,5 mrad
În sus	Lampă de ceață față	3,0 mrad
În jos	Toate	3,0 mrad

ANEXA 7 - Apendicele 1

Prezentare generală a perioadelor de funcționare din cadrul încercărilor de stabilitate a caracteristicilor fotometrice

Abrevieri:	P:	lampă pentru lumina de întâlnire
	D:	lampă pentru lumina de drum (D1 + D2 înseamnă două lumini de drum)
	F:	lampă de ceață față
	:	înseamnă un ciclu de 15 minute în poziția stins și 5 minute în poziția aprins
	:	înseamnă un ciclu de 9 minute în poziția stins și 1 minut în poziția aprins

Toate farurile și lămpile de ceață față grupate, împreună cu simbolurile de marcaj adăugate sunt prezentate cu titlu de exemplu și nu sunt exhaustive.

P sau D sau F

P, D sau F

Sursă (surse) luminoasă (luminoase) suplimentară (suplimentare) sau modul(e) LED pentru iluminare adaptivă la viraje

P+F sau P+D sau P+D1+D2 sau P+D+F sau P+D1+D2 + F

Sursă (surse) luminoasă (luminoase) suplimentară (suplimentare) sau modul (module) LED pentru iluminare adaptivă la viraje
D sau F sau D1+D2 sau D+F
P

P/F sau P/D sau P/ D1+D2

D sau F sau D1+D2
P
Sursă (surse) luminoasă(e) suplimentară)e) sau modul (module) LED pentru iluminare adaptivă la viraje

D+F sau D1+D2 +F

Sursă (surse) luminoasă (luminoase) suplimentară (suplimentare) sau modul(e) LED pentru iluminare adaptivă la viraje
D sau D1+D2
F

D/F sau D1+D2/F

D sau D1+D2
F
Sursă (surse) luminoasă (luminoase) suplimentară (suplimentare) sau modul(e) LED pentru iluminare adaptivă la viraje

P/D+F sau P/D1+D2+F

F
D sau D1+D2
P
Sursă (surse) luminoasă (luminoase) suplimentară (suplimentare) sau modul(e) LED pentru iluminare adaptivă la viraje

P+D/F sau P+D1+D2/F

F
D sau D1+D2
P
Sursă (surse) luminoasă (luminoase) suplimentară (suplimentare) sau modul (module) LED pentru iluminare adaptivă la viraje

P/D/F sau P/D1+D2/F

F
D sau D1+D2
P
Sursă (surse) luminoasă (luminoase) suplimentară (suplimentare) sau modul(e) LED pentru iluminare adaptivă la viraje

ANEXA 7 - Apendicele 2

Amestecul de încercare pentru încercarea privind farul murdar

1. Pentru dispozitivele cu dispersoare exterioare din sticlă:

amestecul de apă și poluant care urmează să fie aplicat pe dispozitiv se compune din:

(a)	9 părți (în procente de masă) de nisip silicios cu o granulație cuprinsă între 0-100 μm;

(b)	1 parte (în procente de masă) de praf de cărbune vegetal produs din lemn de fag, având granulația cuprinsă între 0-100 μm;

(c)	0,2 părți (în procente de masă) de NaCMC (6) și

(d)	5 părți (în procente de masă) de clorură de sodiu (pură la 99 %);

(e)	o cantitate adecvată de apă distilată, cu o conductivitate de ≤ 1 mS/m.

Amestecul nu trebuie să fie mai vechi de 14 zile.

2. Pentru dispozitivele cu dispersoare exterioare din material plastic:

amestecul de apă și poluant care urmează să fie aplicat pe dispozitiv trebuie să fie compus din:

(a)	9 părți (în procente de masă) de nisip silicios cu o granulație cuprinsă între 0-100 μm;

(b)	1 parte (în procente de masă) de praf de cărbune vegetal produs din lemn de fag, având granulația cuprinsă între 0-100 μm;

(c)	0,2 părți (în procente de masă) de NaCMC1 (6)și

(d)	5 părți (în procente de masă) de clorură de sodiu (pură la 99 %);

(e)	13 părți de apă distilată cu o conductivitate de ≤ 1 mS/m și

(f)	2 ± 1 picături (în procente de masă) de agent tensioactiv (7).

Amestecul nu trebuie să fie mai vechi de 14 zile.

(1) Pentru programul de încercare, a se vedea apendicele 1 al anexei 7.

(2) în cazul în care farul încercat include lămpi de semnalizare, acestea din urmă trebuie să fie aprinse pe întreaga durată a încercării, cu excepția unei lămpi care funcționează pe timp de zi. În cazul unei lămpi indicatoare de direcție, aceasta trebuie aprinsă în mod intermitent, cu un raport aprins-stins de aproximativ unu la unu.

(3) Aprinderea simultană a surselor de lumină suplimentare atunci când se folosește semnalizarea cu farurile nu se consideră utilizare normală a surselor de lumină.

(4) Chiar și în situația în care nu se solicită omologarea în conformitate cu prezentul regulament, toate sursele de lumină ale funcțiilor de iluminare trebuie luate în considerare, cu excepția cazurilor prevăzute la nota de subsol 3.

(5) Lumina de întâlnire de clasa W, dacă există, nu trebuie luată în considerare în cazul elementelor de iluminare care emit sau contribuie la emiterea unei lumini de întâlnire dintr-o altă clasă sau la asigurarea unei funcții de iluminare.

(6) NaCMC reprezintă substanța carboximetil celuloză sodică, în mod obișnuit notată CMC. NaCMC utilizat în amestec cu praf trebuie să aibă un grad de substituție (DS) de 0,6-0,7 și o vâscozitate de 200-300 cP pentru o soluție de 2 % la 20 °C.

(7) Toleranța privind cantitatea este datorată necesității de a obține un poluant care se întinde corect pe toate tipurile de dispersoare din material plastic.

ANEXA 8

Cerințe privind dispozitivele de iluminare a drumului (cu excepția lămpilor de viraj) care au în componență dispersoare din material plastic - încercarea dispersoarelor sau a eșantioanelor de materiale

1. CERINȚELE ADMINISTRATIVE GENERALE:

1.1.

Pe baza prezentei anexe trebuie pregătit un raport de încercare care trebuie să includă încercarea și rezultatele încercării descrise mai jos la punctele 3.1-3.5; Acest raport trebuie adăugat la raportul de încercare pentru dispozitivul care face obiectul prezentei cereri de omologare și la documentația acestuia.

Dispozitivul de iluminare a drumului utilizat pentru această încercare trebuie menționat în raportul de încercare.

1.2.

Fiecare cerere de omologare trebuie însoțită de:

1.2.1.

Pentru încercarea materialului plastic din care sunt realizate dispersoarele: 14 dispersoare;

1.2.1.1.

10 dintre aceste dispersoare pot fi înlocuite cu 10 eșantioane de material cu dimensiuni de cel puțin 60 × 80 mm, având o suprafață exterioară plană sau convexă și, în mijloc, o zonă preponderent plană (cu o rază a curburii de minimum 300 mm) de cel puțin 15 × 15 mm;

1.2.1.2.

fiecare dintre aceste dispersoare sau eșantioane de material trebuie fabricat prin metoda care urmează să fie utilizată în producția de serie;

1.2.2.

un ansamblu optic, dacă este cazul, pe care dispersoarele pot fi montate în conformitate cu instrucțiunile producătorului.

1.2.3.

pentru încercarea rezistenței la radiații ultraviolete (UV) a componentelor de transmitere a luminii fabricate din material plastic expuse radiațiilor UV ale modulelor LED din interiorul farului:

un eșantion din fiecare material relevant utilizat la fabricarea dispozitivului de iluminare a drumului sau un eșantion de dispozitiv de iluminare a drumului care să conțină aceste materiale. Fiecare eșantion de material trebuie să aibă același aspect și, după caz, să fi fost supus aceluiași tratament de suprafață ca farul care urmează să fie omologat;

Încercarea rezistenței la radiațiile UV a materialelor din interior expuse radiațiilor sursei de lumină nu este necesară dacă nu se aplică niciun modul LED, în afara modulelor cu radiație ultravioletă redusă prevăzute în anexa 9 sau dacă se iau măsuri pentru protejarea componentelor corespunzătoare ale dispozitivului față de radiațiile UV, de exemplu cu ajutorul filtrelor de sticlă.

2. CERINȚE GENERALE

2.1.

Eșantioanele furnizate în conformitate cu punctul 1.2 trebuie să îndeplinească cerințele indicate la punctele 3.1-3.6.

2.2.

Cele două eșantioane de dispozitive de iluminare a drumului complete, furnizate în conformitate cu punctul 3.1.3.4 din prezentul regulament și care au încorporate dispersoare din material plastic, trebuie să îndeplinească cerințele indicate la punctul 3.7 în privința materialului din care sunt realizate dispersoarele.

2.3.

Eșantioanele (dispersoarele din material plastic sau eșantioanele de material) trebuie supuse încercărilor de omologare împreună cu ansamblul optic pe care trebuie (dacă este cazul) să fie montate dispersoarele, în ordinea cronologică indicată în tabelul A8-1.

2.4.

Cu toate acestea, dacă producătorul lămpii poate demonstra că produsul a trecut deja cu succes de încercările prevăzute la punctele 3.1-3.5 sau de încercări echivalente în conformitate cu un alt regulament, nu este necesar ca aceste încercări să fie efectuate din nou; numai încercările prevăzute în tabelul A8-2 sunt obligatorii.

3. CERINȚE DE ÎNCERCARE SPECIFICE

3.1.

Rezistența la schimbările de temperatură

3.1.1.

Trei noi eșantioane (dispersoare) trebuie supuse la cinci cicluri de schimbare de temperatură și umiditate (RH = umiditate relativă) conform următorului program:

(a)	3 ore la 40 °C ± 2 °C și 85-95 % RH;

(b)	1 oră la 23 °C ± 5 °C și 60-75 % RH;

(c)	15 ore la –30 °C ± 2 °C;

(d)	1 oră la 23 °C ± 5 °C și 60-75 % RH;

(e)	3 ore la 80 °C ± 2 °C;

(f)	1 oră la 23 °C ± 5 °C și 60-75 % RH;

Înaintea acestei încercări, eșantioanele trebuie condiționate timp de cel puțin 4 ore la 23 °C ± 5 °C și 60-75 % RH.

Notă:

Perioadele de o oră la 23 °C ± 5 °C trebuie să includă perioadele de tranziție de la o temperatură la alta, necesare pentru a evita efectele de șoc termic.

3.1.2.

Măsurări fotometrice

3.1.2.1.

Măsurările fotometrice trebuie efectuate pe eșantioane înainte și după încercare.

3.1.2.2.

Aceste măsurări trebuie efectuate utilizând o sursă de lumină standard (etalon) și/sau un modul (module) LED sau, după caz, o sursă de lumină standard cu descărcare în gaz, prezent(e) în dispozitivul de iluminare a drumului, în următoarele puncte:

(a)

În cazul claselor A, B și D:

—	B 50 L și 50 R pentru lumina de întâlnire (B 50 R și 50 L în cazul farurilor destinate circulației pe stânga);

—	Imax pentru lumina de drum.

(b)

În cazul unui SFA:

—	B50L și 50V pentru lumina de întâlnire din clasa C;

—	Imax pentru lumina de drum a unui sistem

(c)

În cazul claselor BS, CS, DS și ES:

—	B 50, 50L și 50R pentru farurile din clasa BS, 0,86D/3,5R, 0,86D/3,5L, 0,50U/1,5L și 1,5R pentru farurile din clasele CS, DS și ES pentru lumina de întâlnire sau o lampă cu lumină de întâlnire/de drum;

—	Imax pentru lumina de drum a unei lămpi cu lumină de drum sau a unei lămpi cu lumină de întâlnire/de drum;

(d)

În cazul lămpilor de ceață față:

—	intersecția liniei VV cu linia 6 și

—	intersecția liniei VV cu linia 4.

3.1.2.3.

Rezultate

Diferențele dintre valorile fotometrice măsurate înainte și după încercare pe fiecare eșantion nu trebuie să depășească 10 %, inclusiv toleranțele procedurii de măsurare fotometrică.

3.2.

Rezistența la agenți atmosferici și la agenți chimici

3.2.1.

Rezistența la agenți atmosferici

Trei eșantioane noi (dispersoare sau eșantioane de material) trebuie expuse la radiațiile unei surse cu o distribuție spectrală a energiei similară cu cea a unui corp negru la o temperatură cuprinsă între 5 500 K și 6 000 K. Trebuie plasate filtre corespunzătoare între sursă și eșantioane, pentru a se reduce, pe cât posibil, radiațiile cu lungimi de undă mai mici decât 295 nm și mai mari decât 2 500 nm. Eșantioanele trebuie expuse unei radiații energetice de 1 200 W/m2 ± 200 W/m2 pentru un interval de timp, astfel încât energia luminoasă pe care o primesc să fie egală cu 4 500 MJ/m2 ± 200 MJ/m2. În incintă, temperatura măsurată pe panoul negru plasat la același nivel cu eșantioanele trebuie să fie de 50 o C ± 5 °C. În scopul asigurării unei expuneri uniforme, eșantioanele trebuie rotite în jurul sursei de radiație cu o turație cuprinsă între 1 și 5 1/min.

Eșantioanele trebuie pulverizate cu apă distilată cu o conductivitate mai mică de 1 mS/m la o temperatură de 23 °C ± 5 °C, în conformitate cu următorul ciclu:

pulverizare: 5 minute; uscare: 25 de minute.

3.2.2.

Rezistența la agenți chimici

După efectuarea încercării descrise la punctul 3.2.1 și a măsurătorii descrise la punctul 3.2.3.1, suprafața exterioară a celor trei eșantioane trebuie supusă tratamentului descris la punctul 3.2.2.2 cu amestecul definit la punctul 3.2.2.1.

3.2.2.1.

Amestecul pentru încercare

Amestecul de încercare este compus din 61,5 % n-heptan, 12,5 % toluen, 7,5 % tetraclorură de etil, 12,5 % tricloretilenă și 6 % xilen (procente de volum).

3.2.2.2.

Aplicarea amestecului pentru încercare

Se impregnează până la saturație o bucată de țesătură din bumbac (conform standardului ISO 105) cu amestecul definit la punctul 3.2.2.1 și, în decurs de 10 secunde, se aplică timp de 10 minute pe fața exterioară a eșantionului, la o presiune de 50 N/cm2, corespunzătoare unui efort de 100 N aplicat pe o suprafață de încercare de 14 × 14 mm.

În această perioadă de 10 minute, materialul textil trebuie îmbibat din nou cu amestecul, astfel încât compoziția lichidului aplicat să fie identică în permanență cu aceea a amestecului prevăzut pentru încercare.

În timpul aplicării, se admite compensarea presiunii exercitate pe eșantion, pentru a evita fisurile cauzate de această presiune.

3.2.2.3.

Curățare

La sfârșitul aplicării amestecului de încercare, eșantioanele trebuie uscate în aer liber și apoi trebuie spălate cu soluția descrisă la punctul 3.4.1. (Rezistența la detergenți) la 23 °C ± 5 °C.

Ulterior, eșantioanele trebuie clătite cu atenție, cu apă distilată care nu conține mai mult de 0,2 % impurități, la 23 °C ± 5 °C, iar apoi trebuie șterse cu o cârpă moale.

3.2.3.

Rezultate

3.2.3.1.

După încercarea de rezistență la agenții atmosferici, suprafața exterioară a eșantioanelor nu trebuie să prezinte nicio fisură, zgârietură, ciobire, deformare, iar variația medie a transmisiei

, măsurată pe cele trei eșantioane conform procedurii descrise în apendicele 2 la prezenta anexă, trebuie să fie mai mică sau egală cu 0,020 (Δtm < 0,020).

3.2.3.2.

După încercarea de rezistență la agenții chimici, eșantioanele nu trebuie să prezinte nicio urmă de atac chimic care poate să provoace o variație a difuziei fluxului, iar variația medie a acestuia

, măsurată pe cele trei eșantioane în conformitate cu procedura descrisă în apendicele 2 la prezenta anexă, nu trebuie să depășească 0,020 (Δdm < 0,020).

3.3.

Rezistența la radiațiile emise de o sursă de lumină

Dacă este necesar, se efectuează următoarea încercare:

Eșantioane plate din fiecare componentă din material plastic transmițătoare de lumină a dispozitivului de iluminare a drumului sunt expuse la lumina emisă de sursa (sursele) luminoase. Parametrii precum unghiurile și distanțele acestor eșantioane sunt aceiași ca în cazul dispozitivului de iluminare a drumului. Eșantioanele trebuie să aibă aceeași culoare și același tratament al suprafeței, după caz, ca părțile dispozitivului de iluminare a drumului.

După 1 500 de ore de funcționare continuă, cerințele colorimetrice ale luminii transmise trebuie să fie respectate în condițiile unei noi surse luminoase, iar suprafețele eșantioanelor nu trebuie să prezinte nicio fisură, zgârietură, spărtură sau deformare.

Încercarea de rezistență a materialelor interne la radiațiile ultraviolete emise de sursele luminoase nu este necesară în cazul în care sunt utilizate surse luminoase conforme cu Regulamentul ONU nr. 37 și/sau surse luminoase cu descărcare cu un nivel scăzut de radiații ultraviolete și/sau module LED cu un nivel scăzut de radiații ultraviolete sau în cazul în care se iau măsuri pentru protejarea componentelor sistemului în cauză împotriva radiațiilor ultraviolete, de exemplu prin filtre de sticlă.

3.4.

Rezistența la detergenți și la hidrocarburi

3.4.1.

Rezistența la detergenți

Suprafața exterioară a celor trei eșantioane (dispersoare sau eșantioane de material) se încălzește la 50 °C ± 5 °C și apoi se scufundă timp de cinci minute într-un amestec menținut la 23 °C ± 5 °C și compus din 99 părți apă distilată, conținând maximum 0,02 % impurități și o parte de alchilaril sulfonat.

La finalul încercării, eșantioanele se usucă la 50 °C ± 5 °C. Suprafața eșantioanelor se curăță cu o cârpă umedă.

3.4.2.

Rezistența la hidrocarburi

Suprafața exterioară a acestor trei eșantioane este apoi ștearsă ușor timp de un minut cu un material din bumbac îmbibat într-un amestec compus din 70 % n-heptan și 30 % toluen (procente în volum) și este uscată apoi în aer liber.

3.4.3.

Rezultate

După efectuarea succesivă a acestor două încercări, valoarea medie a variației transmisiei

, măsurată pe cele trei eșantioane în conformitate cu procedura descrisă în apendicele 2, nu trebuie să depășească 0,010 (Δtm < 0,010).

3.5.

Rezistența la deteriorarea mecanică

3.5.1.

Metoda deteriorării mecanice

Suprafața exterioară a celor trei eșantioane noi (dispersoare) trebuie supusă unei încercări de deteriorare mecanică uniformă prin metoda descrisă în apendicele 3.

3.5.2.

Rezultate

După această încercare, variațiile:

transmisiei:

și difuziei:

se măsoară în conformitate cu procedura descrisă în apendicele 2 în zona specificată la punctul 1.2.1.1. Valoarea medie a celor trei eșantioane trebuie să fie astfel încât:

Δtm < 0,100;

Δdm < 0,050.

3.6.

Încercarea aderenței acoperirilor, dacă există

3.6.1.

Pregătirea eșantionului

Pe o suprafață de 20 mm x 20 mm din zona acoperirii unui dispersor se formează cu o lamă sau cu un ac un caroiaj format din pătrate de aproximativ 2 mm x 2 mm. Presiunea lamei sau a acului trebuie să fie suficientă pentru a tăia cel puțin acoperirea.

3.6.2.

Descrierea încercării

Se utilizează o bandă adezivă cu forța de adeziune de 2 N/(cm lățime) ±20 %, măsurată în condițiile standard descrise în apendicele 4. Această bandă adezivă, cu o lățime de minimum 25 mm, trebuie presată timp de cel puțin cinci minute pe suprafața pregătită în conformitate cu cerințele de la punctul 3.6.1.

Apoi trebuie exercitată o presiune asupra extremității benzii adezive astfel încât forța de aderență pe suprafața avută în vedere să fie echilibrată de o forță perpendiculară pe această suprafață. În acest moment, banda trebuie dezlipită cu o viteză constantă de 1,5 m/s ± 0,2 m/s.

3.6.3.

Rezultate

Partea crestată nu trebuie să prezinte deteriorări semnificative. Deteriorările la intersecțiile pătratelor sau la marginile crestăturilor sunt admise, cu condiția ca suprafața deteriorată să nu depășească 15 % din suprafața crestată.

3.7.

Încercări ale dispozitivului complet de iluminare a drumului care are încorporat un dispersor din material plastic.

3.7.1.

Rezistența la deteriorare mecanică a suprafeței dispersorului.

3.7.1.1.

Încercări

Dispersorul eșantionului nr. 1 trebuie supus încercării descrise la punctul 3.5.1 de mai sus.

3.7.1.2.

Rezultate

3.7.1.2.1

În cazul claselor A, B și D și SFA, după încercare, rezultatele măsurărilor fotometrice efectuate pe far în conformitate cu prezentul regulament trebuie să se încadreze în următoarele limite:

(a)	cu mai mult de 30 % peste valorile maxime stabilite pentru punctele B 50 L și HV și cu mai mult de 10 % sub valorile minime stabilite pentru punctul 75 R (în cazul farurilor destinate circulației pe stânga, punctele luate în considerare sunt B 50 R, HV și 75 L)

(b)	cu mai mult de 10 % sub valorile minime prescrise pentru HV în cazul unui far care produce numai lumină de drum.

3.7.1.2.2.

În cazul claselor BS, CS, DS și ES, după încercare, rezultatele măsurărilor fotometrice efectuate pe far în conformitate cu prezentul regulament trebuie să se încadreze în următoarele limite:

(a)	cu mai mult de 30 % peste valorile maxime stabilite pentru punctul HV și cu cel mult 10 % sub valorile minime stabilite pentru punctul 50 L și punctul 50 R pentru farurile din clasa BS și 0,86D/3,5R, 0,86D/3,5L pentru farurile din clasele CS, DS și ES

(b)	cu mai mult de 10 % sub valorile minime prescrise pentru HV în cazul unui far care produce numai lumină de drum.

3.7.1.2.3.

În cazul lămpilor de ceață, după încercare, rezultatele măsurătorilor fotometrice stabilite pentru liniile 2 și 5 nu trebuie să depășească cu peste 30 % valorile maxime stabilite.

3.7.2.

Încercarea aderenței acoperirilor, dacă există

Dispersorul eșantionului nr. 2 se supune încercării descrise la punctul 3.6.

4. VERIFICAREA CONFORMITĂȚII PRODUCȚIEI

4.1.

În ceea ce privește materialele utilizate pentru fabricarea dispersoarelor, dispozitivele de iluminare a drumului sau unitățile de instalare dintr-o serie de fabricație sunt recunoscute ca fiind conforme cu prezentul regulament dacă:

4.1.1.

după încercarea de rezistență la agenți chimici și încercarea de rezistență la detergenți și hidrocarburi, suprafața exterioară a eșantioanelor nu prezintă nici fisuri, nici exfolieri, nici deformări vizibile cu ochiul liber (a se vedea punctele 3.2.2, 3.4.1 și 3.4.2);

4.1.2.

după ce au fost supuse încercării descrise la punctul 3.7.1.1, valorile fotometrice în punctele de măsurare indicate la punctul 3.7.1.2 trebuie să se încadreze în limitele prevăzute în prezentul regulament pentru conformitatea producției.

4.2.

Dacă rezultatele încercărilor nu îndeplinesc cerințele, încercările se repetă pe un alt eșantion de dispozitive de iluminare a drumului selecționat în mod aleatoriu.

ANEXA 8 - Apendicele 1

Ordinea cronologică a încercărilor pe materiale

A. Încercări pe materiale plastice (dispersoare sau eșantioane de materiale furnizate în temeiul punctului 1.2.).

Tabelul A8-1

Ordinea cronologică a încercărilor pe materiale

Eșantioane

Dispersoare sau eșantioane de materiale

Dispersoare

Încercări

Fotometrie limitată

Schimbări de temperatură

Fotometrie limitată

Măsurarea transmisiei

Măsurarea difuziei

Agenți atmosferici

Măsurarea transmisiei

Agenți chimici

Măsurarea difuziei

Detergenți

Hidrocarburi

Măsurarea transmisiei

Deteriorare

Măsurarea transmisiei

Măsurarea difuziei

Aderență

Rezistența la radiațiile emise de o sursă de lumină (*1)

Tabelul A8-2

Încercări pe dispozitive sau sisteme complete sau părți ale acestora (furnizate în conformitate cu punctul 3.1.3.4 din prezentul regulament)

Încercări	Dispozitive sau sisteme complete sau părți ale acestora
	Eșantion nr.
	1	2
Deteriorare	X
Fotometrie	X
Aderență		X

ANEXA 8 - Apendicele 2

Metoda de măsurare a difuziei și transmisiei luminii

1. ECHIPAMENT (a se vedea figura A8-I)

Fasciculul unui colimator K cu o semidivergență β/2 = 17,4 x 104 rd este limitat de o diafragmă Dτ, cu o deschidere de 6 mm, în fața căreia este așezat suportul eșantionului.

Un dispersor convergent acromatic L2, având aberațiile sferice corectate, conjugă diafragma Dτ cu receptorul R; diametrul dispersorului L2 trebuie să fie astfel încât să nu diafragmeze lumina difuzată de eșantion într-un con cu jumătatea unghiului la vârf de β/2 = 14°.

O diafragmă inelară DD cu unghiurile αo/2 = 1° și αmax /2 = 12° este plasată într-un plan focal imagine al lentilei L2.

Partea centrală netransparentă a diafragmei este necesară pentru a elimina lumina care vine direct de la sursa de lumină. Este posibilă înlăturarea părții centrale a diafragmei din fasciculul luminos, astfel încât aceasta să revină exact la poziția sa inițială.

Distanța L2 Dτ și lungimea focală F2 (1) a dispersorului L2 trebuie alese astfel încât imaginea lui Dτ să acopere receptorul R în întregime.

Când fluxul incident inițial este de 1 000 unități, precizia absolută a fiecărei măsurători trebuie să depășească valoarea de 1 unitate.

2. MĂSURĂTORI

Trebuie citite următoarele măsurători:

Tabelul A8-3

Citiri

Citire	Cu eșantion	Cu partea centrală a DD	Cantitate reprezentată
T1	Nu	Nu	Fluxul incident la citirea inițială
T2	Da (înainte de încercare)	Nu	Fluxul transmis de noul material într-un câmp de 24°
T3	Da (după încercare)	Nu	Fluxul transmis de materialul supus încercării într-un câmp de 24°
T4	Da (înainte de încercare)	Da	Fluxul difuzat de materialul nou
T5	Da (după încercare)	Da	Fluxul difuzat de materialul supus încercării

ANEXA 8 - Apendicele 3

Metoda de încercare prin pulverizare

1. APARATURĂ DE ÎNCERCARE

1.1.

Pistol de pulverizare

Pistolul de pulverizare utilizat trebuie dotat cu o duză având diametrul de 1,3 mm care permite un debit al lichidului de 0,24 ± 0,02 l/minut la o presiune de utilizare de 6,0 bar -0/+0,5 bar.

Jetul obținut corespunzător acestor condiții de utilizare trebuie să aibă un diametru de 170 mm ± 50 mm pe suprafața expusă deteriorării, la o distanță de 380 mm ± 10 mm față de duză.

1.2.

Amestecul pentru încercare

Amestecul pentru încercare este compus din:

(a)	nisip de siliciu cu duritate 7 pe scara Mohr și cu o granulație cuprinsă între 0 și 0,2 mm, cu o distribuție practic normală, având un factor unghiular de 1,8 până la 2;

(b)	apă cu o duritate de cel mult 205 g/m3 pentru un amestec conținând 25 g de nisip la un litru de apă.

2. ÎNCERCARE

Suprafața exterioară a dispersoarelor farurilor trebuie supusă, o dată sau de mai multe ori, acțiunii jetului de nisip produs prin metodele și în condițiile descrise mai sus. Acest jet se pulverizează aproape perpendicular pe suprafața care trebuie încercată.

Deteriorarea se verifică cu ajutorul unuia sau mai multor eșantioane din sticlă amplasate, ca referință, în apropierea dispersoarelor care sunt supuse încercării. Amestecul se pulverizează până când variația de difuzie a luminii pe eșantionul sau eșantioanele măsurate prin metoda descrisă în apendicele 2 este astfel încât:

Pot fi utilizate mai multe eșantioane de referință pentru a verifica dacă întreaga suprafață de încercare a fost deteriorată în mod omogen.

ANEXA 8 - Apendicele 4

Încercarea de aderență a benzii adezive

1. SCOP

Prezenta metodă are ca scop determinarea, în condiții standard, a forței liniare de aderență a unei benzi adezive pe o placă de sticlă.

2. PRINCIPIU

Se măsoară forța necesară pentru a dezlipi o bandă adezivă de pe o placă de sticlă la un unghi de 90°.

3. CONDIȚII ATMOSFERICE SPECIFICATE

Condițiile ambiante sunt la 23 °C ± 5 °C și 65 % ± 15 % RH.

4. PIESELE DE ÎNCERCARE

Înainte de încercare, rola-eșantion a benzii adezive se condiționează timp de 24 de ore în atmosfera specificată (a se vedea punctul 3 de mai sus).

Din fiecare rolă se încearcă cinci bucăți de câte 400 mm lungime. Eșantioanele trebuie prelevate din rulou după ce sunt îndepărtate primele 3 înfășurări.

5. PROCEDURĂ

Încercarea trebuie efectuată în condițiile atmosferice specificate la punctul 3.

Se prelevă cinci eșantioane, derulând radial banda cu o viteză de aproximativ 300 mm/s, apoi acestea trebuie aplicate în cel mult 15 secunde astfel:

Se aplică progresiv banda adezivă pe placa de sticlă, printr-o mișcare ușoară de frecare longitudinală cu degetul, astfel încât să nu rămână nicio bulă de aer între bandă și placa de sticlă, fără a exercita o presiune prea mare.

Se lasă ansamblul să stea timp de 10 minute în condițiile ambiante specificate.

Se dezlipește eșantionul de pe placa de sticlă pe o lungime de aproximativ 25 mm, într-un plan perpendicular pe axa eșantionului.

Se fixează sticla și se pliază capătul liber al benzii înapoi la 90o. Se aplică o forță astfel încât linia de separare dintre placă și bandă să fie perpendiculară pe această forță și perpendiculară pe placă.

Se trage banda adezivă, pentru a o dezlipi, la o viteză de 300 mm/s ± 30 mm/s, și se înregistrează forța necesară.

6. REZULTATE

Cele cinci valori obținute se aranjează în ordine, apoi se reține valoarea medie ca rezultat al măsurătorii. Această valoare trebuie să fie exprimată în newtoni pe centimetru de lățime a benzii.

(*1) Această încercare vizează lămpile de ceață față echipate cu surse de lumină cu descărcare în gaz, farurile și SFA.

(1) Se recomandă să se utilizeze pentru L2 o distanță focală de aproximativ 80 mm.

ANEXA 9

Cerințe privind modulele LED și dispozitivele de iluminare a drumului (cu excepția lămpilor de viraj) care conțin module LED și/sau surse de lumină LED

1. CERINȚE GENERALE PENTRU MODULELE LED

1.1.

Fiecare eșantion de modul LED prezentat trebuie să îndeplinească cerințele relevante din prezentul regulament la încercarea cu dispozitivul (dispozitivele) de reglare electronică a sursei de lumină, dacă este cazul.

1.2.

Modulul (modulele) LED trebuie proiectat(e) astfel încât să fie și să rămână în stare bună de funcționare în condiții de utilizare normale. În plus, acestea nu trebuie să prezinte niciun defect de proiectare sau fabricație. Se consideră că un modul LED nu a trecut cu succes încercarea dacă oricare dintre LED-urile sale nu a trecut cu succes încercarea.

1.3.

Modulul (modulele) LED trebuie să prezinte siguranță în manipulare și să fie protejate împotriva modificărilor neautorizate.

1.4.

Construcția modulului (modulelor) LED care poate (pot) fi înlocuit(e) trebuie să fie astfel încât:

1.4.1.

la înlăturarea și înlocuirea modulului LED cu un alt modul furnizat de solicitant, care poartă același cod de identificare a modulului de sursă de lumină, să fie îndeplinite cerințele fotometrice ale farului sau sistemului SFA;

1.4.2.

modulele LED cu coduri diferite de identificare a modulului cu sursă de lumină din aceeași carcasă a lămpii să nu fie interschimbabile.

2. FABRICAREA MODULELOR LED

2.1.

LED-ul (LED-urile) de pe modulul LED trebuie să fie echipat(e) cu elemente de fixare adecvate.

2.2.

Elementele de fixare trebuie să fie robuste și bine fixate pe LED(-uri) și pe modulul LED.

3. CONDIȚII DE ÎNCERCARE

3.1.

Aplicare

3.1.1.

Toate eșantioanele se încearcă după cum se menționează la punctul 4.

3.1.2.

Sursele de lumină de pe un modul LED trebuie să fie diode luminiscente (LED-uri) conform definiției de la punctul 2.7.1 din Regulamentul ONU nr. 48, în special în ceea ce privește elementul radiației vizibile. Nu sunt admise alte tipuri de surse de lumină.

3.2.

Condiții de funcționare

3.2.1.

Condiții de funcționare a modulului LED

Toate eșantioanele se încearcă în condițiile specificate la punctul 4.6.4. din prezentul regulament. Dacă nu se specifică altfel în prezenta anexă, modulele LED trebuie să fie supuse încercărilor în interiorul dispozitivului astfel cum a fost prezentat acesta de către producător.

3.2.2.

Condiții de funcționare a sursei de lumină LED

Toate eșantioanele se încearcă în condițiile specificate la punctul 4.6.3. din prezentul regulament.

3.2.3.

Temperatura ambiantă

Pentru măsurarea caracteristicilor electrice și fotometrice, dispozitivul trebuie utilizat într-un mediu uscat și calm, la o temperatură ambiantă de 23 °C ± 5 °C.

3.3.

Uzură

La cererea solicitantului, modulul LED se lasă să funcționeze timp de 15 ore și se răcește la temperatura ambiantă înainte de începerea încercărilor conform specificațiilor din prezentul regulament.

4. CERINȚE ȘI ÎNCERCĂRI SPECIFICE

4.1.

Redarea culorii

4.1.1.

Conținutul de roșu

În plus față de dispozițiile de la punctul 4.16 din prezentul regulament.

Conținutul minim de culoare roșie din lumina unui modul LED sau a unui dispozitiv conținând unul sau mai multe module LED, încercate (la 50 V pentru faruri și SFA) trebuie să fie astfel încât:

unde:

Ee(λ)	(unitate: W) reprezintă distribuția spectrală a radiației;
V(λ) (unitate: 1)	reprezintă eficiența luminoasă spectrală;
(λ)	(unitate: nm) reprezintă lungimea de undă.

Această valoare trebuie calculată la intervale de un nanometru.

4.2.

Radiația UV

Radiația ultravioletă a unui modul LED cu radiație UV redusă trebuie să fie astfel încât:

unde:

S(λ) (unitatea: 1)	reprezintă funcția de ponderare spectrală;
km = 683 lm/W	reprezintă valoarea maximă a eficienței luminoase a radiației.

(Pentru definirea celorlalte simboluri, a se vedea punctul 4.1.1.).

Această valoare este calculată la intervale de un nanometru. Radiația ultravioletă trebuie ponderată conform valorilor indicate în tabelul A9-1:

Tabelul A9-1

Tabel UV: Valori în conformitate cu „Orientările IRPA/INIRC privind limitele de expunere la radiațiile ultraviolete”. Lungimile de undă (în nanometri) selectate sunt reprezentative; celelalte valori trebuie să fie interpolate.

	S(λ)		S(λ)		S(λ)
250	0,430	305	0,060	355	0,00016
255	0,520	310	0,015	360	0,00013
260	0,650	315	0,003	365	0,00011
265	0,810	320	0,001	370	0,00009
270	1,000	325	0,00050	375	0,000077
275	0,960	330	0,00041	380	0,000064
280	0,880	335	0,00034	385	0,000053
285	0,770	340	0,00028	390	0,000044
290	0,640	345	0,00024	395	0,000036
295	0,540	350	0,00020	400	0,000030
300	0,300

4.3.

Stabilitatea temperaturii pentru dispozitiv inclusiv sursa (sursele) de lumină LED și/sau modulul (modulele) LED

4.3.1.

Intensitatea luminoasă

4.3.1.1.

Trebuie efectuată o măsurătoare fotometrică a dispozitivului după 1 minut de funcționare pentru funcția specifică la punctul de încercare indicat mai jos. Pentru aceste măsurători, orientarea poate fi aproximativă, însă trebuie menținută înainte și după măsurarea raporturilor.

Punctele de încercare unde se efectuează măsurătoarea:

Lumina de întâlnire:	25R în cazul farurilor din clasele A, B și D
	50V în cazul farurilor din clasele AS, BS, CS, DS, ES
	25RR în cazul SFA
Lumina de drum	H – V
Lămpi de ceață față	0° pe orizontală, 2,5°D pe verticală

4.3.1.2.

Lampa trebuie să continue să funcționeze până când se ajunge la stabilitate fotometrică. Momentul de stabilizare a fotometriei se definește ca punctul temporal în care variația valorii fotometrice este mai mică de 3 % în orice perioadă de 15 minute. După ce se ajunge la stabilitate, încercarea de obținere a fotometriei complete trebuie realizată în conformitate cu cerințele pentru dispozitivul respectiv. Este necesară măsurarea valorilor fotometrice ale lămpii în toate punctele de încercare prevăzute pentru dispozitivul în cauză.

4.3.1.3.

Se calculează raportul între valorile fotometrice din punctele de încercare determinate la punctul 4.3.1.1 și valorile determinate la punctul 4.3.1.2.

4.3.1.4.

După obținerea stabilității fotometrice, se aplică raportul calculat mai sus fiecăruia dintre punctele de încercare rămase pentru a se crea un nou tabel fotometric care descrie fotometria completă pe baza funcționării timp de un minut.

4.3.1.5.

Valorile intensității luminoase măsurate după un minut și după obținerea stabilității fotometrice trebuie să respecte cerințele minime și maxime.

4.3.2.

Culoare

Culoarea luminii emise, măsurată după un minut și măsurată după obținerea stabilității fotometrice, astfel cum se indică la punctul 4.3.1.2, trebuie să se încadreze în limitele de culoare prescrise, în ambele cazuri.

5. MĂSURAREA FLUXULUI LUMINOS NORMAL AL MODULULUI (MODULELOR) LED CARE PRODUC(E) LUMINA DE ÎNTÂLNIRE PRINCIPALĂ TREBUIE SĂ SE EFECTUEZE DUPĂ CUM URMEAZĂ:

5.1.

Modulul (modulele) LED trebuie să fie în configurația descrisă în specificația tehnică definită la punctul 3.1.3 din prezentul regulament. Elementele optice (elementele optice secundare) trebuie demontate de către serviciul tehnic, la cererea solicitantului, cu ajutorul unor instrumente. Această procedură și condițiile în care sunt efectuate măsurătorile, astfel cum sunt descrise mai jos, trebuie prezentate în raportul de încercare.

5.2.

Un modul de fiecare tip trebuie prezentat de către solicitant, însoțit de dispozitivul de comandă a sursei de lumină, după caz, și de instrucțiuni suficiente.

Poate fi furnizat un sistem de reglare termică (de exemplu, un disipator termic) pentru a simula condiții termice asemănătoare cu cele ale utilizării corespunzătoare a farului sau a SFA.

Înainte de încercare, fiecare modul LED trebuie îmbătrânit cel puțin șaptezeci și două de ore în condiții identice cu cele ale utilizării corespunzătoare a farului.

În cazul utilizării unei sfere integrante, aceasta trebuie să aibă un diametru minim de un metru și cel puțin de zece ori dimensiunea maximă a modulului LED, fiind reținută valoarea cea mai ridicată. Măsurarea fluxului se poate face și prin integrare, utilizând un goniofotometru. Trebuie luate în considerare dispozițiile din Publicația 84 – 1989 a CIE privind temperatura camerei, poziționarea etc.

Modulul LED trebuie lăsat să funcționeze timp de aproximativ o oră în sfera închisă sau în goniofotometru.

Fluxul se măsoară după obținerea stabilității, conform descrierii de la punctul 4.3.1.2.

ANEXA 10

Prezentare generală privind principalele componente ale luminilor de întâlnire și ale altor tipuri de lumini, precum și variantele de surse de lumină corespunzătoare

ANEXA 11

Centru de referință

Dacă este necesar:

a = min. 2 mm

Acest marcaj opțional al centrului de referință trebuie să fie poziționat pe dispersor, la intersecția sa cu axa de referință a luminii de întâlnire și, de asemenea, pe dispersoarele luminii de drum, atunci când acestea nu sunt grupate, combinate sau reciproc încorporate cu o lumină de întâlnire și pe dispersorul lămpii de ceață față.

Figura A11-I reprezintă marcajul centrului de referință proiectat pe un plan practic tangent la dispersor, aproape de centrul cercului. Marcajul poate fi trasat cu linii continue sau punctate.

ANEXA 12

Marcajele pentru tensiune

Acest marcaj trebuie să fie aplicat pe corpul principal al fiecărui far care conține doar surse de lumină cu descărcare în gaz și balast, precum și pe fiecare parte exterioară a balastului.

Balastul (balasturile) este (sunt) conceput(e) pentru un sistem de rețea de nn volți.

Acest marcaj trebuie să fie aplicat pe corpul principal al fiecărui far care conține cel puțin o sursă de lumină cu descărcare în gaz și balast.

Balastul (balasturile) este (sunt) conceput(e) pentru un sistem de rețea de nn volți.

Niciuna dintre sursele de lumină cu incandescență care intră în componența farului nu este proiectată pentru alimentare de la o rețea electrică de 24 V.

ANEXA 13

Dispunerea mărcilor de omologare

Următoarea dispunere a mărcilor de omologare este dată doar cu titlu de exemplu și este permisă orice altă dispunere efectuată în conformitate cu punctul 3.3 din prezentul regulament.

1. Marca de omologare a unui dispozitiv unic de iluminare a drumului

a = a se vedea punctul 3.3.1.2.1. din prezentul regulament

Dispozitivul care poartă marca de omologare reprezentată în stânga este o unitate de instalare a unui SFA omologată în Țările de Jos (E4), sub numărul de omologare 19243 în conformitate cu prezentul regulament.

Numărul de omologare de după inscripția 149R indică faptul că omologarea a fost acordată în conformitate cu cerințele prezentului regulament în forma sa originală (00).

Simbolurile de identificare a funcțiilor indică faptul că omologarea a fost acordată cu privire la lumina de drum (R) și lumina de întâlnire din clasa C și clasa V. Săgeata cu vârf dublu indică faptul că lumina de întâlnire este adecvată pentru ambele sensuri de circulație, printr-un reglaj corespunzător al poziției elementului optic sau al sursei de lumină a vehiculului. Lumina de întâlnire din clasa C, lumina de întâlnire din clasa B și lumina de drum respectă dispozițiile privind iluminarea în viraje, astfel cum este indicat prin litera „T”. Linia de deasupra literei „R” arată că funcția de lumină de întâlnire este asigurată de cel puțin o unitate de instalare aflată pe acea parte a sistemului.

Numărul 30 indică faptul că intensitatea luminoasă maximă a luminii de drum este cuprinsă între 123 625 și 145 125 cd.

Lampa care poartă marca de omologare reprezentată în stânga este un far cu lumină de întâlnire cu descărcare în gaz (DC) doar pentru circulația pe partea stângă (săgeata) cu dispersor de plastic (PL) omologată în Franța (E2) în temeiul prezentului regulament 149R astfel cum a fost stabilit în seria inițială de amendamente (00), combinată cu o lampă de poziție față (A) astfel cum a fost stabilit în seria inițială de amendamente (00) la Regulamentul privind dispozitivele de semnalizare luminoasă 148R. Ambele lămpi (funcții) sunt omologate cu numărul de omologare 3223.

2. Marca de omologare pentru lămpile grupate, combinate sau încorporate reciproc

Notă:

Liniile verticale și orizontale schematizează forma lămpii de semnalizare luminoasă. Aceste linii nu fac parte din marca de omologare.

Notă:

Exemplele din figurile A13-III și A13-IV corespund unui dispozitiv de iluminare care poartă o marcă de omologare referitoare la:

(a)	o lampă de poziție față, omologată în conformitate cu seria 00 de amendamente la Regulamentul ONU nr. 148. Săgeata orizontală indică partea în care sunt îndeplinite specificațiile fotometrice cerute până la un unghi de 80° H;

(b)

un far, din clasa B, cu o lumină de întâlnire concepută doar pentru circulația pe partea dreaptă și o lumină de drum de intensitate maximă cuprinsă între 123 625 și 145 125 candele (indicată prin cifra 30), omologat în conformitate cu cerințele din prezentul regulament, astfel cum a fost modificat prin seria de amendamente 00, și care are încorporat un dispersor din material plastic;

(c)	o lampă de ceață față, omologată în conformitate cu seria 00 de amendamente la prezentul regulament și care are încorporat un dispersor din material plastic;

(d)	o lampă indicatoare de direcție față din categoria 1a, omologată în conformitate cu seria de amendamente 00 la Regulamentul ONU nr. 148.

Acest exemplu corespunde unui sistem de iluminare față adaptiv compus din două unități de instalare pentru partea stângă a vehiculului și o unitate de instalare pentru partea dreaptă.

Sistemul care poartă numărul de omologare de mai sus îndeplinește cerințele prezentului regulament (versiunea originală a regulamentului) în ceea ce privește atât o lumină de întâlnire pentru circulația pe stânga, cât și o lumină de drum cu o intensitate maximă cuprinsă între 123 625 și 145 125 candele (indicată prin numărul 30) grupate cu o lampă indicatoare de direcție față din categoria 1a și o lampă de poziție față omologată în conformitate cu seria 00 de amendamente la Regulamentul ONU nr. 148.

Unitatea de instalare 1 a sistemului (partea stângă) este proiectată să contribuie la lumina de întâlnire din clasa C și la lumina de întâlnire din clasa E. Linia de deasupra literei „C” indică faptul că, pe partea respectivă, cel puțin două unități de instalare contribuie la lumina de întâlnire din clasa C Litera „T” din dreapta care urmează după simbolurile enumerate indică faptul că atât lumina de întâlnire din clasa C, cât și lumina de întâlnire din clasa E furnizează un mod de iluminare în viraje.

Unitatea de instalare 3 a sistemului (partea stângă) este proiectată să furnizeze a doua parte a luminii de întâlnire din clasa C pe partea respectivă (indicată de linia de deasupra literei „C”) și o lumină de întâlnire din clasa W. Pentru această unitate de iluminare suplimentară nu este necesar cercul care înconjoară litera „E” urmată de numărul distinctiv al țării.

Unitatea de instalare 2 a sistemului (partea dreaptă) este proiectată să contribuie la lumina de întâlnire din clasa C, la o lumină de întâlnire din clasa „E”, ambele cu un mode de iluminare în viraje, și la o lumină de întâlnire din clasa E.

Notă:

În exemplul de mai sus, diferitele unități de instalare ale sistemului trebuie să poarte același număr de omologare.

3. Codul de identificare al modulelor de surse de lumină

Figura A13-VI Marcajul modulului de sursă de lumină

Modulul de sursă de lumină care poartă codul de identificare indicat în figura A13-VI a fost omologat împreună cu o lampă omologată în Italia (E3), cu numărul de omologare 17325.

Figura A13-VII Marcajul unității de iluminare

Unitatea de iluminare suplimentară care poartă codul de identificare indicat în figura A13-VII a fost omologată împreună cu un far omologat inițial în Japonia (E43) cu numărul de omologare 1234

ANEXA 14

Fișe descriptive

Format maxim: A4 (210 × 297 mm)

Fișa descriptivă nr. 1 pentru un sistem de iluminare față adaptiv

Semnale ale comenzilor SFA corespunzător funcțiilor de iluminare și modurilor de funcții asigurate de sistem

Semnal de comandă SFA

Funcție (funcții)/mod(uri) influențate de semnal (1)

Caracteristici tehnice (2)

(dacă este necesar, se utilizează o foaie separată)

Lumină de întâlnire

Lumină de drum

Clasa C

Clasa V

Clasa E

Clasa W

Nu există/standard

Semnal V

Semnal E

Semnal W

Semnal T

Alte semnale (3)

Fișa descriptivă nr. 2 pentru un sistem de iluminare față adaptiv

Linie de separare, dispozitive de reglare și proceduri de reglare relevante pentru elementele de iluminare

Unitate de iluminare nr. (4)	Linie de separare (5)		Dispozitiv de reglare				Caracteristici și dispoziții suplimentare (dacă există) (8)
	Elementul de iluminare produce total sau parțial una sau mai multe linii de separare a luminii de întâlnire,		vertical		orizontal
	conform definiției din anexa (6) la prezentul regulament6	și se aplică dispozițiile punctului 5.3.5.1 din prezentul regulament (6)	Individual („principal”) (6), (9)	corelat cu unitatea „principală” nr. (7)	Individual („principal”) (6), (9)	corelat cu unitatea „principală” nr. (7)
1	da/nu	da/nu	da/nu	. . . .	da/nu	. . . .
2	da/nu	da/nu	da/nu	. . . .	da/nu	. . . .
3	da/nu	da/nu	da/nu	. . . .	da/nu	. . . .
4	da/nu	da/nu	da/nu	. . . .	da/nu	. . . .
5	da/nu	da/nu	da/nu	. . . .	da/nu	. . . .
6	da/nu	da/nu	da/nu	. . . .	da/nu	. . . .
7	da/nu	da/nu	da/nu	. . . .	da/nu	. . . .

(1) În caseta (casetele) respective se marchează cu (X) combinația (combinațiile) corespunzătoare.

(2) Se menționează în ceea ce privește:

(a)	caracteristicile fizice (curent electric/tensiune, valori optice, mecanice, hidraulice, pneumatice ...).

(b)	tipul de informații (continue/analogice, binare, codificate digital ...).

(c)	date cronologice (constanta de timp, rezoluție ...).

(d)	starea semnalului atunci când sunt îndeplinite condițiile de la punctul 6.22.7.4 din Regulamentul ONU nr. 48

(e)	starea semnalului în caz de avarie (referitor la datele de intrare ale sistemului).

(3) În conformitate cu descrierea solicitantului; dacă este necesar, se utilizează o foaie separată.

(4) Denumirea fiecărei unități de iluminare a sistemului, astfel cum este indicată în anexa 1 la prezentul regulament și conform ilustrării din desenele menționate la punctul 3.1.2 din prezentul regulament; dacă este necesar, se utilizează foi separate.

(5) În conformitate cu dispozițiile de la punctul 6.22.6.1.2 din Regulamentul ONU nr. 48.

(6) A se tăia mențiunile necorespunzătoare.

(7) A se indica numărul (numerele) elementului (elementelor) de iluminare corespunzătoare, dacă este cazul.

(8) Informații precum, de exemplu: ordinea de reglare a unităților de iluminare sau a ansamblurilor de unități de iluminare, orice dispoziții suplimentare privind procedura de reglare.

(9) Reglarea unei unități de iluminare „principale” poate atrage după sine reglarea unei/unor alte unități de iluminare.

30.9.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 347/297

Numai textele originale CEE–ONU au efect juridic în temeiul dreptului public internațional. Situația și data intrării în vigoare ale prezentului regulament ar trebui verificate în cea mai recentă versiune a documentului de situație CEE-ONU TRANS/WP.29/343, disponibil la adresa: http://www.unece.org/trans/main/wp29/wp29wgs/wp29gen/wp29fdocstts.html

Regulamentul ONU nr. 150 – Dispoziții uniforme privind omologarea dispozitivelor retroreflectorizante și a marcajelor pentru autovehicule și remorcile acestora [2021/1721]

Include întreg textul valabil până la:

Suplimentul 3 la versiunea originală a regulamentului – Data intrării în vigoare: 30 septembrie 2021

Prezentul document este strict un instrument de documentare. Textele autentice și obligatorii din punct de vedere juridic sunt:

—	ECE/TRANS/WP.29/2018/159/Rev.1

—	ECE/TRANS/WP.29/2019/83

—	ECE/TRANS/WP.29/2020/34 și

—	ECE/TRANS/WP.29/2021/47

CUPRINS

REGULAMENT

Domeniu de aplicare

Definiții

Dispoziții administrative

Prescripții generale

Cerințe tehnice specifice

Dispoziții tranzitorii

ANEXE

Fișă de comunicare

Cerințe minime pentru procedurile de control al conformității producției

Cerințe minime privind selectarea eșantioanelor de către un inspector

Măsurători fotometrice asupra dispozitivelor retroreflectorizante și materialelor de marcare

Specificații privind forma și dimensiunile

Rezistența la căldură

Rezistența la apă a dispozitivelor retroreflectorizante

Proceduri alternative de încercare cu privire la rezistența la apă a dispozitivelor retroreflectorizante din clasele IB și IIIB

Rezistența la carburanți

Rezistența la lubrifianți

Rezistența la coroziune (Standardul ISO nr. 3768)

Rezistența feței posterioare accesibile a dispozitivelor retroreflectorizante cu oglindă pe partea din spate

Rezistența la agenții atmosferici

Stabilitatea proprietăților fotometrice

Rezistența la curățare în cazul unui eșantion de dispozitiv retroreflectorizant de marcare

Capacitatea de aderență

Marcaje retroreflectorizante - îndoirea

Rezistența la impact

Rigiditatea plăcilor

Proceduri de încercare suplimentare pentru triunghiuri reflectorizante de avertizare de tipurile 1 și 2

Rezistența culorii dispozitivelor retroreflectorizante din clasele IA, IB, IIIA, IIIB și IVA

Rezistența culorii la lumină artificială - încercare cu lampa cu descărcare în xenon

Apendicele 1

Definiția scării de gri

Descrierea geometriei de măsurare a culorii și a factorului de luminanță al materialelor retroreflectorizante fluorescente

Exemple de mărci de omologare

Orientări privind instalarea plăcilor de identificare spate pe vehiculele lente (din fabricație) și remorcile acestora

INTRODUCERE

Prezentul regulament grupează dispozițiile din Regulamentele ONU nr. 3, 27, 69, 70 și 104 într-un singur regulament ONU și reprezintă rezultatul deciziei adoptate de Forumul mondial pentru armonizarea regulamentelor privind vehiculele (WP.29), pe baza propunerii inițiale de simplificare a regulamentelor privind dispozitivele de iluminat și de semnalizare luminoasă depuse de Uniunea Europeană și Japonia.

Prezentul regulament urmărește sporirea clarității, unificarea și simplificarea cerințelor din Regulamentele ONU nr. 3, 27, 69, 70 și 104 și pregătirea viitoarei tranziții către cerințele bazate pe performanță, prin reducerea numărului de regulamente ale ONU în urma unui exercițiu de editare, fără a modifica niciuna dintre cerințele tehnice detaliate deja în vigoare până la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

Cu toate că prezentul regulament se îndepărtează de abordarea tradițională de a avea un regulament separat pentru fiecare dispozitiv retroreflectorizant, prin gruparea tuturor catadioptrilor, plăcilor de identificare reflectorizante, marcajelor retroreflectorizante și triunghiurilor reflectorizante de avertizare într-un singur regulament, prezentul regulament ONU simplificat conține toate dispozițiile și respectă structura existentă a seriilor de amendamente, precum și a dispozițiilor tranzitorii și a completărilor acestora. Dispozițiile tranzitorii asociate unei noi serii de amendamente la prezentul regulament vor fi specificate pentru fiecare dispozitiv în parte, după caz; prezentul regulament include, de asemenea, o listă a dispozitivelor și a indicatorilor seriilor de amendamente aplicabile acestora.

Se preconizează că toate părțile contractante la Acordul din 1958 vor adopta prezentul regulament și vor furniza explicații detaliate în cazul în care nu sunt în măsură să adopte dispozițiile referitoare la anumite dispozitive retroreflectorizante. Respectivele decizii vor fi consemnate în documentul ECE/TRANS/WP.29/343 în care se specifică situația regulamentelor ONU, a anexelor și a amendamentelor acestora.

În ceea ce privește cerințele privind mărcile de omologare, prezentul regulament include cerințele referitoare la utilizarea „identificatorului unic” care permite accesul la o bază de date securizată pe internet creată de CEE-ONU (în conformitate cu anexa 5 la Acordul din 1958), în care sunt înregistrate toate documentele de omologare de tip. Atunci când se utilizează „identificatorul unic” nu este obligatorie aplicarea pe dispozitivele retroreflectorizante a mărcilor de omologare de tip convenționale (marca E). În cazul în care utilizarea „identificatorului unic” nu este posibilă din motive tehnice (de exemplu, dacă accesul la baza de date de pe internet a ONU nu poate fi obținut sau dacă baza de date securizată a ONU nu este operațională), este obligatorie utilizarea mărcilor de omologare de tip convenționale până în momentul în care este posibilă utilizarea „identificatorului unic”.

1. DOMENIU DE APLICARE

Prezentul regulament se aplică următoarelor tipuri de dispozitive retroreflectorizante:

Catadioptri din clasele IA, IB, IIIA, IIIB și IVA

Marcaje retroreflectorizante din clasele C, D, E și F

Plăci de identificare reflectorizante pentru vehicule grele și lungi din clasele 1, 2, 3, 4 și 5

Plăci de identificare reflectorizante pentru vehicule lente din clasele 1 și 2

Triunghiuri reflectorizante de avertizare de tipurile 1 și 2

2. DEFINIȚII

În sensul prezentului regulament:

2.1.

2.1.1.

„Dispozitive retroreflectorizante de tipuri diferite” înseamnă dispozitive retroreflectorizante, precum catadioptrii sau materialele retroreflectorizante sau plăcile de identificare sau triunghiurile reflectorizante de avertizare de tipuri diferite, care diferă în aspecte esențiale cum ar fi:

(a)

Denumirea sau marca comercială:

(i)	Dispozitivele retroreflectorizante care poartă aceeași marcă sau denumire comercială, dar sunt fabricate de producători diferiți, sunt considerate a fi de tipuri diferite.

(ii)	Dispozitivele retroreflectorizante produse de același producător și care diferă doar prin denumirea sau marca comercială sunt considerate ca fiind de același tip;

(b)	Caracteristicile materialului retroreflectorizant;

(c)	Caracteristicile materialului fluorescent, dacă este cazul;

(d)	Componentele care afectează proprietățile materialelor și/sau plăcilor retroreflectorizante;

(e)	Caracteristicile geometrice și mecanice specifice ale dispozitivului (doar în cazul plăcilor/dispozitivelor care corespund anexei 5.

Materialele și/sau plăcile care corespund anexei 5 și care prezintă diferențe de formă și dimensiuni ale marcajului nu sunt considerate ca fiind de tipuri diferite.

2.1.2.

În cazul unui tip de „dispozitiv retroreflectorizant” sau al unui material de marcare retroreflectorizant care diferă doar prin marca sau denumirea comercială de un tip care a fost deja omologat, este suficient să se trimită:

(a)

O declarație a producătorului „dispozitivului retroreflectorizant” sau materialului de marcare retroreflectorizant prin care se atestă faptul că tipul trimis este identic (cu excepția denumirii sau a mărcii comerciale) cu un tip fabricat de același producător și omologat deja, acesta din urmă fiind identificat prin numărul de omologare;

(b)	Două eșantioane purtând noua denumire sau marcă comercială ori documentația echivalentă;

2.2.

Un tip de „dispozitiv retroreflectorizant” sau de material retroreflectorizant este definit de modelele și documentele descriptive depuse odată cu cererea de omologare. Pot fi considerate ca aparținând aceluiași tip dispozitivele retroreflectorizante care au una sau mai multe „unități optice retroreflectorizante” identice cu cele ale modelului standard sau neidentice, dar simetrice și concepute astfel încât să fie montate, respectiv, pe partea stângă și pe partea dreaptă a vehiculului și ale căror părți anexe nu diferă de cele ale modelului standard decât în privința unor elemente care nu afectează proprietățile vizate în prezentul regulament. O modificare a culorii materialelor retroreflectorizante din clasele D și E nu constituie o modificare a tipului.

2.3.

Definiții privind goniometrul, conform CIE

2.3.1.

Definiții geometrice (a se vedea figura A4-II)

2.3.1.1.

„Axă de iluminare (simbolul I)” înseamnă un segment de dreaptă de la centrul de referință până la sursa de lumină;

2.3.1.2.

„Axă de observare (simbolul O)” înseamnă un segment de dreaptă de la centrul de referință până la capul fotometrului;

2.3.1.3.

„Unghi de observare (simbolul α)” înseamnă unghiul dintre axa de iluminare și axa de observare. Unghiul de observare este întotdeauna pozitiv și, în cazul retroreflexiei, este limitat la unghiuri mici;

2.3.1.4.

„Semiplan de observare” înseamnă semiplanul care începe de la axa iluminării și conține axa de observare;

2.3.1.5.

„Axă de referință (simbolul R)” înseamnă un segment de dreaptă proiectat care începe de la centrul de referință și este utilizat pentru a descrie poziția unghiulară a dispozitivului retroreflectorizant;

2.3.1.6.

„Unghi de intrare (simbolul β)” înseamnă unghiul dintre axa de iluminare și axa de referință. De obicei, unghiul de intrare nu este mai mare de 90° dar, pentru a include toate cazurile posibile, intervalul său complet este definit ca 0° < β < 180°. În scopul precizării complete a orientării, acest unghi este caracterizat de două componente, β1 și β2;

2.3.1.7.

„Unghi de rotație (simbolul ε)” înseamnă unghiul care indică, cu ajutorul unui simbol adecvat, orientarea materialului retroreflectorizant în raport cu rotația în jurul axei de referință; Dacă materialele sau dispozitivele retroreflectorizante au un marcaj (de exemplu, TOP), poziția inițială a eșantionului este stabilită în funcție de acest marcaj. Unghiul de rotație ε este cuprins în intervalul – 180 °< ε ≤ +180 °.

2.3.1.8.

„Prima axă (simbolul 1)” înseamnă o axă care trece prin centrul de referință și este perpendiculară pe semiplanul de observare;

2.3.1.9.

„Prima componentă a unghiului de intrare (simbolul β1)” înseamnă unghiul dintre axa de iluminare și planul care conține axa de referință și prima axă;

domeniu: -180° < β1 < 180°;

2.3.1.10.

„A doua componentă a unghiului de intrare (simbolul β2)” înseamnă unghiul dintre planul care conține semiplanul de observare și axa de referință;

domeniu: -90° < β2 < 90°;

2.3.1.11.

„A doua axă (simbolul 2)” înseamnă o axă care trece prin centrul de referință și este perpendiculară atât pe prima axă, cât și pe axa de referință. Sensul pozitiv al celei de a doua axe se găsește în semiplanul de observare, atunci când -90° < β1 < 90°, astfel cum se arată în figura A4-II.

2.3.2.

Definirea termenilor fotometrici

2.3.2.1.

„Coeficientul de retroreflexie (simbolul R')” înseamnă raportul dintre coeficientul de intensitate luminoasă R a unei suprafețe retroreflectorizante plane și suprafața sa A.

Coeficientul de retroreflexie R' este exprimat în candele per m2 per lx (cd•m-2•lx-1)

(luminanță / iluminare);

2.3.2.2.

„Diametrul unghiular al eșantionului retroreflectorizant (simbol η1)” înseamnă unghiul subîntins de dimensiunea cea mai mare a eșantionului retroreflectorizant, fie la centrul sursei de iluminare, fie la centrul receptorului (ß1 = ß2 = 0°);

2.3.2.3.

„Diametrul unghiular al receptorului (simbol η2)” înseamnă unghiul subîntins de dimensiunea cea mai mare a receptorului astfel cum este văzut din centrul de referință (β1 = β2 = 0°);

2.3.2.4.

„Factorul de luminanță (simbol ß)” înseamnă raportul dintre luminanța corpului și luminanța unui difuzor perfect, în condiții identice de iluminare și observare;

2.3.2.5.

„Culoarea luminii reflectate a dispozitivului” - definițiile culorii luminii reflectate sunt prevăzute la punctul 2.11. din Regulamentul nr. 48.

3. DISPOZIȚII ADMINISTRATIVE

3.1. Cererea de omologare

3.1.1.

Cererea de omologare de tip este prezentată de către deținătorul denumirii sau al mărcii comerciale sau de către reprezentantul autorizat în mod corespunzător al acestuia. Aceasta trebuie să fie însoțită de:

3.1.1.1.

În cazul catadioptrilor:

(a)

La alegerea solicitantului, cererea de omologare va indica faptul că dispozitivul poate fi instalat pe un vehicul având înclinații diferite ale axei de referință în raport cu planurile de referință ale vehiculului și cu solul sau, în cazul catadioptrilor din clasele IA, IB și IVA, că dispozitivul se poate roti în jurul axei sale de referință; aceste condiții diferite de instalare trebuie să fie indicate în fișa de comunicare.

(b)

Desene, în trei exemplare, suficient de detaliate pentru a permite identificarea tipului, care să indice poziția geometrică/pozițiile geometrice de montare pe vehicul a dispozitivului retroreflectorizant și, în cazul catadioptrilor din clasele IB sau IIIB, detalii privind instalarea. Desenele trebuie să arate poziția vizată pentru numărul de omologare și indicatorul de clasă față de cercul mărcii de omologare;

(c)	O descriere succintă care să prezinte specificațiile tehnice ale materialelor din care este confecționată unitatea optică retroreflectorizantă;

(d)	Eșantioane ale dispozitivului retroreflectorizant având o culoare specificată de producător și, dacă este necesar, modalitățile de fixare; numărul eșantioanelor care trebuie prezentate este indicat la punctele 5.1. și 5.2;

(e)	După caz, două eșantioane de altă culoare (alte culori) pentru extinderea concomitentă sau ulterioară a omologării la dispozitive de altă culoare (alte culori);

(f)	În cazul dispozitivelor din clasa IVA: eșantioane ale dispozitivului retroreflectorizant și, dacă este necesar, modalitățile de fixare; numărul eșantioanelor care trebuie prezentate este indicat la punctul 5.3;

3.1.1.2.

În cazul triunghiurilor reflectorizante de avertizare:

(a)	Desene cotate, în trei exemplare, suficient de detaliate pentru a permite identificarea tipului;

(b)	O scurtă descriere cuprinzând specificațiile tehnice ale materialelor constitutive ale triunghiului reflectorizant de avertizare, precum și instrucțiunile de utilizare;

(c)	O copie a instrucțiunilor de asamblare a acestuia în vederea utilizării;

(d)	Eșantioane din suprafețele retroreflectorizante și fluorescente; numărul eșantioanelor care trebuie prezentate este indicat la punctul 5.9.

3.1.1.3.

În cazul plăcilor de identificare:

(a)

Desene, în trei exemplare, suficient de detaliate pentru a permite identificarea tipului. Acestea vor indica poziția geometrică de montare a plăcii de identificare în partea posterioară a vehiculului. Desenele trebuie să indice, de asemenea, poziția rezervată numărului de omologare și simbolului de identificare în raport cu cercul mărcii de omologare;

(b)	O descriere tehnică succintă prezentând specificațiile tehnice ale materialelor din care sunt confecționate suprafețele retroreflectorizante;

(c)	O descriere tehnică succintă prezentând specificațiile tehnice ale materialelor din care sunt confecționate suprafețele fluorescente;

(d)	Eșantioane din suprafețele retroreflectorizante și fluorescente; numărul eșantioanelor care trebuie prezentate este indicat la punctele 5.7. și 5.8;

3.1.1.3.1.

Autoritatea de omologare de tip verifică dacă există condiții satisfăcătoare pentru asigurarea controlului efectiv al conformității producției înainte de acordarea omologării de tip.

3.1.1.4.

În cazul materialului de marcare retroreflectorizant:

(a)

Desene, în trei exemplare, suficient de detaliate pentru a permite identificarea tipului. Desenele trebuie să indice în mod geometric orientarea în care materialele de marcare urmează să fie montate pe un vehicul. Desenele trebuie să indice, de asemenea, poziția rezervată numărului de omologare și simbolului de identificare în raport cu cercul mărcii de omologare;

(b)	O scurtă descriere cuprinzând specificațiile tehnice ale materialelor de marcare retroreflectorizante;

(c)	Eșantioane ale materialelor de marcare retroreflectorizante, conform celor specificate la punctele 5.4. și 5.5.;

(d)

În cazul unui tip de material de marcare retroreflectorizant care diferă doar prin marca sau denumirea comercială de un tip care a fost deja omologat, este suficient să se trimită:

(i)	O declarație a producătorului materialului de marcare retroreflectorizant prin care se atestă faptul că tipul trimis este identic (cu excepția denumirii comerciale sau a mărcii) cu un tip realizat de același producător și omologat deja, acesta din urmă fiind identificat prin codul de omologare;

(ii)	Două eșantioane purtând noua denumire sau marcă comercială ori documentația echivalentă;

3.2. Omologarea

3.2.1.

Este necesară o omologare separată pentru fiecare dintre dispozitivele retroreflectorizante enumerate la punctul 1.

3.2.2.

Notificarea omologării, extinderii, refuzului sau retragerii omologării unui tip de dispozitiv în temeiul prezentului regulament trebuie comunicată părților contractante la Acordul din 1958 care aplică prezentul regulament, prin intermediului unei fișe conforme cu modelul din anexa 1.

3.2.3.

Fiecărui tip omologat i se atribuie un număr de omologare, care trebuie marcat pe dispozitiv conform cerințelor de la punctul 3.3. Aceeași parte contractantă nu poate atribui același număr unui alt tip de dispozitiv având aceeași funcție, cu excepția cazului unei extinderi a omologării la un dispozitiv care diferă numai în privința culorii.

3.2.4.

În cazul în care omologarea acordată unui dispozitiv retroreflectorizant este extinsă la alte dispozitive de acest tip care diferă numai în privința culorii, cele două eșantioane de orice altă culoare prezentate conform punctului 3.1.1.1. litera (d) din prezentul regulament nu trebuie să îndeplinească decât specificațiile colorimetrice, celelalte încercări nemaifiind necesare. Prezentul punct nu se aplică dispozitivelor din clasa IVA.

3.2.5.

Simbolurile de identificare a dispozitivelor retroreflectorizante vizate de anexa 1 sunt următoarele:

Tabelul 1

Lista dispozitivelor retroreflectorizante și a simbolurilor acestora

Dispozitive retroreflectorizante	Simbol	Simbol suplimentar	Valoare minimă „a” în figura A24-I (în mm)	Punct
Catadioptru pentru autovehicule (independent)	IA		4	5.1.
Catadioptru spate pentru autovehicule (în combinație cu alte lămpi de semnalizare neetanșe)	IB		4	5.1.
Catadioptru pentru remorci (independent)	IIIA		4	5.2.
Catadioptru pentru remorci (în combinație cu alte lămpi de semnalizare neetanșe)	IIIB		4	5.2.
Catadioptru cu unghi larg	IVA		4	5.3.
Marcaje de vizibilitate (materiale de marcare a conturului/benzii)	C	104R	12	5.4.
Marcaje de vizibilitate (materiale destinate marcajelor/simbolurilor grafice distinctive prevăzute pentru o zonă limitată)	D	104R	12	5.5
Marcaje de vizibilitate (materiale destinate marcajelor/simbolurilor grafice distinctive prevăzute pentru o zonă extinsă)	E	104R	12	5.5.
Marcaje de vizibilitate (materiale destinate marcajelor sau simbolurilor grafice distinctive ca bază sau fundal în cadrul procesului de imprimare a logo-urilor și a marcajelor colorate integral din clasa „E” utilizate care îndeplinesc cerințele materialelor din clasa „D”)	D/E	104R	12	5.5.
Materiale retroreflectorizante din clasa F pentru marcarea extremităților	F	104R	12	5.6.
Marcaje retroreflectorizante pentru vehicule lungi sau grele (materiale retroreflectorizante și fluorescente) Plăci de identificare din clasele date 1 sau 2	RF		5	5.7.
Marcaje retroreflectorizante pentru vehicule lungi sau grele (doar materiale retroreflectorizante) - Plăci de identificare din clasele 3, 4 sau 5	RR		5	5.7. pentru clasa 3 sau clasa 4 5.6. pentru clasa 5
Marcaje pentru lente (materiale retroreflectorizante sau fluorescente) - Plăci de identificare din clasa 1	RF		5	5.8.
Marcaje pentru vehicule lente (doar materiale retroreflectorizante) - Plăci de identificare din clasa 2	RR		5	5.8.
Triunghi reflectorizant de avertizare	-	27R	8	5.9.

3.2.6.

Indicatorii corespunzători seriei de amendamente aplicabile pentru fiecare dispozitiv sunt următorii (a se vedea, de asemenea, punctul 6.1.1):

Tabelul 2

Seria de amendamente și indicatorii seriilor de amendamente

Seria de amendamente la regulamentul	00
Dispozitiv	Indicatorul seriei de amendamente pentru dispozitivul în cauză
Catadioptru pentru autovehicule (independent)	0
Catadioptru spate pentru autovehicule (în combinație cu alte lămpi de semnalizare neetanșe)	0
Catadioptru pentru remorci (independent)	0
Catadioptru pentru remorci (în combinație cu alte lămpi de semnalizare neetanșe)	0
Catadioptru cu unghi larg	0
Marcaje de vizibilitate (materiale de marcare a conturului/benzii)	0
Marcaje de vizibilitate (materiale destinate marcajelor/simbolurilor grafice distinctive prevăzute pentru o zonă limitată)	0
Marcaje de vizibilitate (materiale destinate marcajelor/simbolurilor grafice distinctive prevăzute pentru o zonă extinsă)	0
Marcaje de vizibilitate (materiale destinate marcajelor sau simbolurilor grafice distinctive ca bază sau fundal în cadrul procesului de imprimare a logo-urilor și a marcajelor colorate integral din clasa „E” utilizate care îndeplinesc cerințele materialelor din clasa „D”)	0
Materiale retroreflectorizante din clasa F pentru marcarea extremităților	0
Marcaje retroreflectorizante pentru vehicule lungi sau grele (materiale retroreflectorizante și fluorescente) - Plăci de identificare din clasele 1 sau 2	0
Marcaje retroreflectorizante pentru vehicule lungi sau grele (doar materiale retroreflectorizante) - Plăci de identificare din clasele 3, 4 sau 5	0
Marcaje pentru vehicule lente (materiale retroreflectorizante și fluorescente) - Plăci de identificare din clasa 1	0
Marcaje pentru vehicule lente (doar materiale retroreflectorizante) Plăci de identificare din clasa 2	0
Triunghi reflectorizant de avertizare	0

3.3. Marca de omologare

3.3.1.

Dispoziții generale

3.3.1.1.

3.3.1.2.

Exemple de dispunere a mărcilor sunt incluse în anexa 24.

3.3.2.

Marca de omologare este compusă din:

3.3.2.1.

Un cerc în interiorul căruia se află litera „E” urmată de numărul distinctiv al țării care a acordat omologarea.

3.3.2.2.

Numărul de omologare în conformitate cu punctul 3.2.3.

3.3.2.3.

Simbolurile de identificare a dispozitivului retroreflectorizant în conformitate cu punctul 3.2.4.

3.3.2.4.

Numărul prezentului regulament urmat de litera „R” și de cele două cifre care indică seria de amendamente în vigoare la data acordării omologării.

3.3.2.5.

Numărul de omologare este amplasat lângă cercul specificat la punctul 3.3.2.1.

3.3.2.6.

Pe echipamentele cu distribuție luminoasă redusă în conformitate cu punctul 5.1.4.5., 5.2.3.2. sau 5.3.4.2. din prezentul regulament se aplică o săgeată verticală care pornește de la un segment orizontal și este orientată în jos.

3.3.3.

Identificatorul unic trebuie să aibă același format ca cel indicat în exemplul de mai jos:

a ≥ 8 mm

Identificatorul unic de mai sus aplicat pe dispozitivul retroreflectorizant indică faptul că tipul vizat a fost omologat și că informațiile relevante referitoare la omologarea de tip pot fi accesate pe internet în baza de date securizată a ONU, utilizând nr. 270650 ca identificator unic.

3.3.4.

Cerințe privind marcarea

Dispozitive retroreflectorizante în vederea omologării

3.3.4.1.

Să prezinte un spațiu suficient de mare pentru înscrierea mărcii de omologare sau a identificatorului unic.

3.3.4.1.1.

În orice caz, marca de omologare sau identificatorul unic trebuie să fie vizibile atunci când dispozitivul retroreflectorizant este montat pe vehicul sau când o parte mobilă, cum ar fi capota, capacul portbagajului sau una dintre uși, este deschisă.

3.3.4.1.2.

Marca de omologare se amplasează pe partea interioară sau exterioară (transparentă sau nu) a dispozitivului retroreflectorizant, care nu poate fi separată de partea transparentă a acestuia.

3.3.4.2.

Să poarte denumirea sau marca comercială a solicitantului; marcajul respectiv este perfect lizibil și de neșters.

3.3.4.2.1.

În cazul dispozitivelor retroreflectorizante din clasele IA, IIIA, IB, IIIB sau IVA, indicația „TOP” înscrisă orizontal pe partea cea mai de sus a suprafeței iluminante, în cazul în care acest lucru este necesar pentru determinarea fără ambiguitate a unghiului sau a unghiurilor de rotație specificate de producător.

3.3.4.2.2.

În cazul claselor C, D, E sau F, o marcă de orientare „TOP” care trebuie înscrisă pe orice material de marcare al cărui sistem retroreflectorizant nu se poate roti în toate direcțiile, cel puțin:

(a)	pe benzi la intervale de 0,5 m,

(b)	pe suprafețe în interiorul unei zone de 100 x 100 mm2.

3.3.4.2.3.

în cazul claselor 1, 2, 3, 4 sau 5, pe plăcile al căror sistem retroreflectorizant nu se poate roti în toate direcțiile, cuvântul „TOP” este înscris orizontal pe partea plăcilor care urmează să fie cea mai înaltă parte a plăcii atunci când este montată pe vehicul.

3.3.4.3.

Simbolurile de identificare a dispozitivului retroreflectorizant, a materialelor de marcare sau a plăcilor de identificare, precum și simbolurile suplimentare prevăzute în tabelul 1.

3.3.4.4.

Marca de omologare trebuie să fie ușor lizibilă și indelebilă.

3.3.4.4.1.

în cazul clasei C, D, E sau F, marca de omologare trebuie să fie vizibilă și ușor lizibilă pe partea exterioară a materialului de marcare și trebuie să fie indelebilă și poziționată cel puțin o dată:

(a)	la intervale de 0,5 m pe benzi,

(b)	pe suprafețe în interiorul unei zone de 100 x 100 mm2.

3.3.4.5.

Numărul de omologare și simbolurile suplimentare trebuie să fie situate în apropierea cercului, fie deasupra, fie dedesubtul literei „E”, fie la stânga, fie la dreapta literei respective. Cifrele numărului de omologare trebuie să fie dispuse de aceeași parte în raport cu litera „E” și orientate în același sens.

3.3.4.6.

Spațiul pentru marca de omologare este indicat în desenele menționate la punctul 3.1.1.

3.3.4.7.

Atunci când două sau mai multe lămpi fac parte din același ansamblu de dispozitive de iluminare grupate, combinate sau reciproc incorporate (inclusiv catadioptri), omologarea este acordată numai în cazul în care fiecare dintre aceste lămpi îndeplinește cerințele prezentului regulament sau ale altui regulament. Lămpile care nu sunt conforme cu cerințele niciunuia dintre regulamente nu trebuie să facă parte dintr-un asemenea ansamblu de dispozitive de iluminare grupate, combinate sau reciproc incorporate.

3.3.4.8.

Atunci când lămpile grupate, combinate sau reciproc încorporate îndeplinesc cerințele mai multor regulamente, se poate aplica o marcă de omologare internațională unică, compusă dintr-un cerc în care este plasată litera „E”, urmată de numărul distinctiv al țării care a acordat omologarea, de numărul de omologare și, atunci când este necesar, de săgeata prescrisă. Această marcă de omologare poate fi amplasată într-un loc oarecare pe lămpile grupate, combinate sau reciproc încorporate, cu condiția ca:

3.3.4.8.1.

aceasta să fie vizibilă după montarea lămpilor;

3.3.4.8.2.

nicio componentă care transmite lumină aparținând lămpilor grupate, combinate sau încorporate reciproc să nu poată fi îndepărtată fără a antrena, în același timp, îndepărtarea mărcii de omologare.

3.3.4.9.

Simbolul de identificare al fiecărei lămpi, corespunzător fiecărui regulament în temeiul căruia a fost acordată omologarea, precum și seria de amendamente corespunzătoare ultimelor modificări tehnice majore aduse regulamentului la data eliberării omologării trebuie să fie indicate:

3.3.4.9.1.

fie pe suprafața iluminantă corespunzătoare,

3.3.4.9.2.

fie pe grup, astfel încât fiecare dintre lămpile grupate, combinate sau reciproc încorporate să poată fi identificată în mod clar (a se vedea cele trei exemple posibile prezentate în anexa 24).

3.3.4.10.

Dimensiunile elementelor unei mărci de omologare unice nu trebuie să fie mai mici decât dimensiunile minime prescrise pentru cele mai mici dintre marcajele individuale de către regulamentul în temeiul căruia a fost eliberată omologarea.

3.3.4.11.

Spațiul pentru marca de omologare trebuie indicat în desenele menționate la punctul 3.1.2.3.

3.4. Modificarea unui tip de dispozitiv retroreflectorizant pentru autovehicule și remorcile acestora și extinderea omologării

3.4.1.

Fiecare modificare a tipului de dispozitiv retroreflectorizant trebuie comunicată autorității de omologare de tip care a acordat omologarea. În acest caz, autoritatea poate:

3.4.1.1.

Să considere că modificările aduse nu sunt susceptibile să aibă un efect negativ important și că, în orice caz, dispozitivul retroreflectorizant este în continuare conform cu cerințele prevăzute sau

3.4.1.2.

Să solicite un raport suplimentar de la serviciul tehnic responsabil cu efectuarea încercărilor.

3.4.2.

Confirmarea sau respingerea omologării, cu specificarea modificărilor, trebuie comunicată părților contractante la Acordul din 1958 care aplică prezentul regulament, prin procedura menționată la punctul 3.2.2.

3.4.3.

3.5. Conformitatea producției

Procedurile privind conformitatea producției trebuie să fie conforme cu cele prevăzute în anexa 1 la Acordul din 1958 (E/ECE/TRANS/505/Rev.3), ținând seama de următoarele cerințe:

3.5.1.

Catadioptrii omologați în conformitate cu prezentul regulament trebuie să fie astfel fabricați, încât să corespundă tipului omologat prin îndeplinirea condițiilor stabilite la punctele 4 și 5 de mai sus.

3.5.1.1.

Trebuie îndeplinite cerințele minime privind procedurile de control al conformității producției prevăzute în anexa 2.

3.5.1.2.

Trebuie îndeplinite cerințele minime privind eșantionarea efectuată de un inspector prevăzute în anexa 3.

3.5.2.

Autoritatea care a acordat omologarea de tip trebuie să poată verifica oricând metodele de control al conformității aplicate în fiecare unitate de producție. Frecvența normală a acestor verificări este de o dată la doi ani.

3.5.3.

Triunghiurile reflectorizante de avertizare omologate în temeiul prezentului regulament trebuie să fie fabricate astfel încât să fie conforme cu tipul omologat în temeiul prezentului regulament.

Respectarea cerințelor prevăzute la punctele 4 și 5 trebuie verificată după cum urmează:

3.5.3.1.

În plus, trebuie verificată stabilitatea în timp a proprietăților optice și a culorii unităților optice retroreflectorizante ale triunghiurilor reflectorizante de avertizare conforme cu un tip omologat și utilizat. În cazul unei deficiențe sistematice a unităților optice retroreflectorizante ale triunghiurilor reflectorizante de avertizare utilizate și conforme cu un tip omologat, omologarea poate fi retrasă. Se consideră că există o „deficiență sistematică” atunci când un tip omologat de triunghi reflectorizant de avertizare nu îndeplinește cerințele punctului 5.

3.5.4.

Orice material de marcare retroreflectorizant omologat în temeiul prezentului regulament trebuie să fie fabricat astfel încât să fie în conformitate cu tipul omologat, îndeplinind cerințele menționate la punctele 4 și 5.

3.5.4.1.

Conformitatea producției nu trebuie contestată dacă valoarea medie a măsurătorilor fotometrice ale unui număr de cinci eșantioane prelevate în mod aleatoriu deviază în mod defavorabil cu mai puțin de 20 % de la valorile prescrise prevăzute la punctele 4 și 5.

3.5.4.2.

Conformitatea producției nu trebuie contestată în cazul în care valorile medii ale proprietăților colorimetrice ale unui număr de cinci eșantioane prelevate în mod aleatoriu corespund specificațiilor de la punctele 4 și 5, evaluarea fiind realizată prin examinare vizuală.

3.5.4.3.

3.5.5.

Orice material de marcare retroreflectorizant omologat în temeiul prezentului regulament trebuie să fie fabricat astfel încât să fie în conformitate cu tipul omologat, prin îndeplinirea cerințelor menționate la punctele 4 și 5. (în ceea ce privește rezistența la agenții externi, se aplică exclusiv prevederile de la punctul 5.7.6.1.)

3.5.5.1.

Trebuie să fie respectate cerințele minime pentru procedurile privind controlul conformității producției, menționate în anexa 2 la prezentul regulament.

3.5.5.2.

Trebuie respectate cerințele minime pentru selectarea eșantioanelor de către un inspector, astfel cum sunt menționate în anexa 3 la prezentul regulament.

3.5.5.3.

3.6. Sancțiuni pentru neconformitatea producției

3.6.1.

Omologarea acordată poate fi retrasă dacă nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute în prezentul regulament.

3.6.2.

3.7. Încetarea definitivă a producției

În cazul în care titularul omologării încetează complet fabricarea unui dispozitiv retroreflectorizant omologat în conformitate cu prezentul regulament, acesta informează în acest sens autoritatea care a acordat omologarea. După primirea comunicării relevante, autoritatea respectivă trebuie să informeze părțile contractante la acord care aplică prezentul regulament prin intermediul unei fișe de comunicare conforme cu modelul prezentat în anexa 1.

3.8. Denumirea și adresa serviciilor tehnice responsabile cu încercările de omologare, precum și ale autorităților de omologare de tip

Părțile contractante la Acord care aplică prezentul regulament trebuie să comunice Secretariatului General al Organizației Națiunilor Unite denumirile și adresele serviciilor tehnice responsabile cu efectuarea încercărilor de omologare și pe cele ale autorităților de omologare de tip care acordă omologarea și cărora trebuie să le fie trimise documentele emise în alte țări care atestă acordarea, extinderea, refuzul sau retragerea omologării sau încetarea definitivă a producției.

4. CERINȚE GENERALE

Cerințele prevăzute la punctul 5, „Specificații generale”, și la punctul 6, „Specificații individuale”, precum și în anexele la care se face trimitere la punctele respective din Regulamentele ONU nr. 48, 53, 74 sau 86 și în seriile de amendamente ale acestora în vigoare la momentul depunerii cererii de omologare de tip a lămpii, se aplică prezentului regulament.

Trebuie aplicate cerințele relevante pentru fiecare dispozitiv retroreflectorizant și pentru categoria (categoriile) de vehicul pe care este prevăzută montarea dispozitivului retroreflectorizant, în cazul în care este posibilă verificarea acestor cerințe la momentul omologării de tip a dispozitivului retroreflectorizant.

4.1.

În sensul prezentului regulament, denumirea generică de „dispozitive retroreflectorizante” se folosește pentru catadioptri sau materiale retroreflectorizante sau plăci de identificare sau triunghiuri reflectorizante de avertizare.

4.1.1.

Dispozitivele retroreflectorizante trebuie să fie astfel construite încât să se asigure buna lor funcționare atunci când sunt utilizate în mod normal. În plus, acestea nu trebuie să prezinte niciun defect de construcție sau de execuție de natură să afecteze buna lor funcționare sau păstrarea în bune condiții.

4.1.2.

Componentele dispozitivelor retroreflectorizante sau ale părților acestora nu trebuie să poată fi demontate cu ușurință.

4.1.3.

Mijlocul de fixare a materialelor de marcare trebuie să fie durabil și stabil.

4.1.4.

Suprafața exterioară a dispozitivelor retroreflectorizante trebuie să fie ușor de curățat. Prin urmare, suprafața nu trebuie să fie rugoasă, iar eventualele protuberanțe pe care ar putea să le prezinte nu trebuie să împiedice o curățare facilă.

4.1.5.

În timpul utilizării normale, nu trebuie să existe niciun punct de acces la suprafața interioară a catadioptrilor.

4.1.6.

În cazul catadioptrilor

4.1.6.1.

Dispozitivele retroreflectorizante pot fi obținute eventual prin asocierea unui dispozitiv optic retroreflectorizant cu un filtru, care să fie astfel concepute încât să nu poată fi separate în condiții normale de utilizare.

4.1.6.2.

Colorarea unităților optice retroreflectorizante și a filtrelor cu vopsea sau lac nu este permisă.

4.2.

Colorimetrie - condiții de încercare

4.2.1.

Procedura de încercare a culorilor pe timp de noapte:

4.2.1.1.

Prezentele specificații se aplică numai în cazul dispozitivelor retroreflectorizante albe și al celor de culoare roșie sau galben-auto.

4.2.1.2.

Pentru încercarea culorii dispozitivului retroreflectorizant, acesta trebuie iluminat cu o sursă de lumină etalon A conformă cu standardele CIE, la un unghi de divergență de 1/3 grade și la un unghi de iluminare V = H = 0 grade sau, dacă se produce o reflexie incoloră pe suprafață, la un unghi V = +/– 5 grade și un unghi H = 0 grade; coordonatele tricromatice ale fluxului luminos reflectat trebuie să se situeze în limitele prevăzute în specificațiile pentru dispozitivul retroreflectorizant respectiv de la punctul 4.

4.2.1.3.

Dispozitivele retroreflectorizante albe nu trebuie să prezinte o reflexie selectivă, adică coordonatele tricromatice „x” și „y” ale sursei de lumină etalon „A” utilizate pentru iluminarea dispozitivului retroreflectorizant nu trebuie să se modifice cu mai mult de 0,01 după reflexia prin dispozitivul retroreflectorizant.

4.2.2.

Procedura de încercare a culorilor pe timp de zi:

4.2.2.1.

Pentru încercarea culorii materialelor pe timp de zi, materialul trebuie iluminat cu o sursă de lumină etalon D 65 conformă cu standardele CIE la un unghi de 45° față de perpendiculară, observarea realizându-se de-a lungul acesteia (geometrie 45°/0°) cu ajutorul unui spectrofotometru, în conformitate cu dispozițiile documentului CIE nr. 15 (1971).

Culoarea materialului în stare nouă trebuie să se încadreze în intervalul specificat la punctul 5.9.5.2.2. pentru dispozitivul retroreflectorizant respectiv.

4.2.3.

Procedura de încercare a culorilor fluorescente

4.2.3.1.

Culoarea materialului fluorescent fără retroreflexie:

4.2.3.1.1.

Pentru încercarea culorii materialului fluorescent, materialul trebuie iluminat cu o sursă de lumină etalon D 65 conformă standardelor CIE (ISO 11664-2:2007(E)/CIE S 014-2/E:2006), iar măsurarea trebuie efectuată cu ajutorul unui spectrofotometru, în conformitate cu dispozițiile publicației CIE nr. 15:2004 Recomandări privind colorimetria, ediția a doua, în condiții de iluminare policromatică sau cu ajutorul unui monocromator care asigură reproducerea progresivă a sursei de lumină etalon D 65 conformă cu standardele CIE (ISO 11664-2:2007(E)/CIE S 014-2/E:2006), la un unghi de 45° față de perpendiculară, observarea realizându-se de-a lungul acesteia (geometrie 45/0). În acest din urmă caz, rezoluția Δλ obținută progresiv nu trebuie să depășească 10 nm. Alternativ, se permite utilizarea unor „surse de lumină” similare, cu condiția ca procedura de determinare colorimetrică să asigure același nivel impus de acuratețe, calitatea simulării sursei de lumină D65 fiind evaluată prin metoda descrisă în standardul ISO 23603:2005(E)/CIE S 012/E:2004. Distribuția spectrală a sursei de lumină trebuie să corespundă categoriei BC (CIELAB) sau unei categorii superioare.

Iluminarea trebuie efectuată la un unghi de 45° față de perpendiculară, observarea realizându-se de-a lungul acesteia (geometrie 45/0).

4.2.3.2.

Culoarea materialului fluorescent cu retroreflexie:

4.2.3.2.1.

Pentru încercarea culorii materialului fluorescent, materialul trebuie iluminat cu o sursă de lumină etalon D 65 conformă standardelor CIE (ISO 11664-2:2007(E)/CIE S 014-2/E:2006), iar măsurarea se realizează cu ajutorul unui spectrofotometru, în conformitate cu dispozițiile publicației CIE nr. 15:2004 Recomandări privind colorimetria, ediția a doua, în condiții de iluminare policromatică sau cu ajutorul unui monocromator care asigură reproducerea progresivă a sursei de lumină etalon D 65 conformă standardelor CIE (ISO 11664-2:2007(E)/CIE S 014-2/E:2006). În acest din urmă caz, rezoluția Δλ obținută progresiv nu trebuie să depășească 10 nm. Alternativ, se permite utilizarea unor „surse de lumină” similare, cu condiția ca procedura de determinare colorimetrică să asigure același nivel impus de acuratețe, calitatea simulării sursei de lumină D65 fiind evaluată prin metoda descrisă în standardul ISO 23603:2005(E)/CIE S 012/E:2004. Distribuția spectrală a sursei de lumină trebuie să corespundă categoriei BC (CIELAB) sau unei categorii superioare. Iluminarea se face pe circumferință la un unghi de 45 ° față de perpendiculară, observarea realizându-se de-a lungul acesteia (geometrie coroană circulară 45/0) (geometrie circumferință/perpendiculară), conform descrierii din anexa 23.

4.3.

Determinarea factorului de luminanță:

4.3.1.

Pentru determinarea factorului de luminanță, eșantionul trebuie supus încercării:

(a)	În cazul dispozitivelor retroreflectorizante fără fluorescență (culori pe timp de zi) și materialelor fluorescente fără retroreflexie, prin metoda descrisă la punctul 4.2.3.1.;

(b)	În cazul materialelor fluorescente cu retroreflexie, prin metoda descrisă la punctul 4.2.3.2.

4.3.1.1.

Comparând luminanța L a eșantionului cu luminanța Lo a unui difuzor perfect al cărui factor de luminanță ☐o este cunoscut, în condiții identice de iluminare și observare; factorul de luminanță ☐☐ al eșantionului se obține cu ajutorul formulei:

4.3.1.2.

Când culoarea materialului fluorescent a fost determinată colorimetric în conformitate cu punctul 4.2.3., prin calculul raportului dintre valoarea componentei tricromatice Y a eșantionului și valoarea componentei tricromatice Yo a difuzorului perfect; în acest caz:

5. CERINȚE TEHNICE SPECIFICE

5.1. Cerințe tehnice privind catadioptrii din clasele IA și IB (simboluri „IA” și „IB”)

5.1.1.

La încercarea conform punctului 5.1.7, fiecare catadioptru din clasele IA și IB trebuie să îndeplinească:

(a)	Cerințele privind dimensiunile și forma prevăzute în anexa 5; precum și

(b)	Cerințele fotometrice și colorimetrice specificate la punctele 5.1.4.-5.1.5.; precum și

(c)	Cerințele fizice și mecanice prevăzute la punctul 5.1.7, în funcție de natura materialelor și construcția dispozitivelor retroreflectorizante.

5.1.2.

Solicitantul trebuie să prezinte pentru omologare zece eșantioane care sunt încercate în ordinea cronologică indicată la punctul 5.1.7.

5.1.3.

Procedura de încercare

5.1.3.1.

După verificarea specificațiilor generale (punctul 4) și a specificațiilor privind forma și dimensiunile (anexa 5), cele zece eșantioane trebuie supuse încercării de rezistență la căldură descrise în anexa 6, și, la cel puțin o oră după efectuarea acestei încercări, acestea trebuie examinate în ceea ce privește caracteristicele lor colorimetrice precizate la punctul 5.1.5. și în ceea ce privește CIL precizat la punctul 5.1.4.; examinarea trebuie efectuată numai pentru un unghi de divergență de 20’ și pentru un unghi de iluminare V = H = 0° sau, dacă este necesar, în poziția definită la punctele 1.1. și 1.2. din anexa 4.

Cele două dispozitive retroreflectorizante care au dat valorile minimă și maximă trebuie apoi supuse încercării în întregime, conform indicațiilor de la punctul 5.1.4.

Aceste două eșantioane trebuie păstrate în laborator pentru orice verificare ulterioară considerată necesară.

Celelalte opt eșantioane trebuie repartizate în patru grupe a câte două eșantioane:

Prima grupă	:	Cele două eșantioane trebuie supuse succesiv încercării de rezistență la apă (anexa 7), apoi, în cazul în care această încercare este satisfăcătoare, trebuie supuse încercărilor de rezistență la combustibili și lubrifianți (anexele 9 și 10).
A doua grupă	:	Cele două eșantioane trebuie supuse, dacă este necesar, încercării de coroziune (anexa 11), apoi încercării de rezistență la abraziune a feței posterioare a dispozitivului retroreflectorizant (anexa 12).
A treia grupă	:	Cele două eșantioane trebuie supuse încercării de stabilitate în timp a proprietăților optice ale dispozitivului retroreflectorizant (anexa 14).
A patra grupă	:	Cele două eșantioane trebuie supuse încercării de rezistență a culorii (anexa 21).

5.1.3.2.

După ce au fost supuse încercărilor enumerate la punctul 5.1.3.1, dispozitivele retroreflectorizante din fiecare grupă trebuie să aibă:

5.1.3.2.1.

O culoare care să îndeplinească cerințele prevăzute la punctul 5.1.5.

5.1.3.2.2.

O valoare a CIL care să corespundă cerințelor prevăzute la punctul 5.1.4. Verificarea trebuie efectuată numai pentru un unghi de divergență de 20’ și pentru un unghi de iluminare V = H = 0° sau, dacă este necesar, în poziția definită la punctele 1.1 și 1.2 din anexa 4.

5.1.4.

Valori minime pentru valorile retroreflexiei CIL

5.1.4.1.

În momentul cererii de omologare, solicitantul precizează o axă de referință sau o serie de axe de referință care corespund unghiului de iluminare V = H = 0 ° din tabelul coeficienților de intensitate luminoasă (CIL).

5.1.4.2.

În cazul în care producătorul specifică mai multe axe de referință sau un interval de axe de referință diferite, măsurătorile fotometrice trebuie repetată făcând trimitere de fiecare dată la o axă de referință diferită sau la axa de referință extremă situată în intervalul specificat de producător.

5.1.4.3.

Pentru măsurătorile fotometrice, se ia în considerare numai suprafața iluminantă definită de planurile continue care ating părțile cele mai îndepărtate ale sistemului optic al dispozitivului retroreflectorizant, astfel cum este indicat de producător, și care este cuprinsă într-un cerc cu diametrul de 200 mm pentru clasa IA sau IB, iar suprafața iluminantă nu trebuie să depășească 100 cm2, cu toate că nu este necesar ca suprafețele unităților optice retroreflectorizante să atingă această mărime. Producătorul indică perimetrul suprafeței care urmează să fie folosită.

5.1.4.4.

Clasa IA și clasa IB

5.1.4.4.1.

În momentul în care sunt măsurate conform punctului 3 din anexa 4, valorile CIL ale dispozitivelor retroreflectorizante de culoare roșie trebuie să fie cel puțin egale cu cele din tabelul 3, exprimate în milicandele per lucși, pentru unghiurile de divergență și de iluminare indicate.

Tabelul 3

Cerințe privind valorile CIL (clasele IA și IB) [mcd.lx-1]

Clasa	Unghi de divergență α	Unghiuri de iluminare (în grade)
		Vertical V	0°	± 10°	± 5 °
		Orizontal H	0 °	0 °	± 20 °
IA, IB	20’		300	200	100
IA, IB	1° 30′		5	2,8	2,5

Valorile CIL mai mici decât cele indicate în ultimele două coloane ale tabelului 3 nu pot fi admise în interiorul unghiului solid care are drept vârf centrul de referință și este limitat de planele care se intersectează în următoarele drepte:

(V = ± 10°, H = 0°)

(V = ± 5°, H = ± 20°).

5.1.4.4.2.

Valorile CIL ale dispozitivelor retroreflectorizante de culoare galben-auto din clasa IA sau IB trebuie să fie cel puțin egale cu cele din tabelul 3 înmulțite cu coeficientul 2,5.

5.1.4.4.3.

Valorile CIL ale dispozitivelor retroreflectorizante albe din clasa IA sau IB trebuie să fie cel puțin egale cu cele din tabelul de la punctul 3 înmulțite cu coeficientul 4.

5.1.4.5.

Cu toate acestea, în cazul în care un dispozitiv retroreflectorizant din clasa IA sau IB este destinat a fi instalat astfel încât planul său H să se găsească la o înălțime mai mică de 750 mm deasupra solului, valorile CIL trebuie verificate numai până la un unghi de 5° în jos.

5.1.5.

Culoarea luminii reflectate de dispozitiv:

5.1.5.1.

Culoarea dispozitivului retroreflectorizant (culoare pe timp de noapte) trebuie verificată în conformitate cu metoda descrisă la punctul 4.2.1.

5.1.5.2.

Coordonatele tricromatice ale fluxului luminos reflectat trebuie să se încadreze în limitele pentru culorile pe timp de noapte roșu, galben-auto sau alb astfel cum sunt definite în Regulamentul ONU nr. 48.

5.1.6.

Specificații speciale (încercări) / rezistența la agenți externi

În funcție de natura materialelor care compun dispozitivele retroreflectorizante și, în special, unitățile optice ale acestora, autoritățile de omologare de tip pot să autorizeze laboratoarele să nu efectueze anumite încercări care nu sunt necesare, sub rezerva expresă de a se face această mențiune pe fișa de comunicare a omologării, la rubrica „Observații”.

Această dispoziție se aplică doar încercărilor descrise în anexele 11, 12, 14 și 21.

5.1.7.

Ordinea cronologică a încercărilor

Tabelul 4

Ordinea cronologică a încercărilor (clasele IA și IB)

Număr anexă

Încercări

Eșantioane

Specificații generale: examinare vizuală

Forme și dimensiuni: examinare vizuală

Căldură: 48 h la 65 ° ± 2 °C

Examinare vizuală pentru distorsiuni

Colorimetrie: examinare vizuală

Coordonate tricromatice în caz de incertitudini

Fotometrie: limitată la 20′ și V = H = 0 °

Fotometrie completă

Apă

10 min. în poziție normală

10 min. în poziție inversată

examinare vizuală

Colorimetrie: examinare vizuală

Coordonate tricromatice în caz de incertitudini

Fotometrie: limitată la 20′ și V = H = 0 °

Combustibili auto

5 min.

examinare vizuală

Lubrifianți

5 min.

examinare vizuală

Colorimetrie: examinare vizuală

Coordonate tricromatice în caz de incertitudini

Fotometrie: limitată la 20′ și V = H = 0 °

Coroziune

24 de ore

interval de 2 ore

24 de ore

examinare vizuală

Față posterioară

1 min.

examinare vizuală

Colorimetrie: examinare vizuală

Coordonate tricromatice în caz de incertitudini

Fotometrie: limitată la 20′ și V = H = 0 °

Stabilitate în timp

Colorimetrie: Examinare vizuală sau coordonate tricromatice

Fotometrie: limitată la 20′ și V = H = 0 °

Rezistența culorii

Colorimetrie: Examinare vizuală sau

coordonate tricromatice

Fotometrie: limitată la 20′ și V = H = 0 °

Depunerea eșantioanelor la autoritate

5.2. Cerințe tehnice privind catadioptrii din clasele IIIA și IIIB (simbolurile „IIIA” și „IIIB”)

5.2.1.

La încercarea în conformitate cu punctul 5.2.6, fiecare catadioptru din clasele IIIA și IIIB trebuie să îndeplinească:

(a)	Cerințele privind dimensiunile și forma prevăzute în anexa 5, precum și

(b)	Cerințele fotometrice și colorimetrice specificate la punctele 5.2.3.-5.2.4., precum și

(c)	Cerințele fizice și mecanice prevăzute la punctul 5.2.6, în funcție de natura materialelor și construcția dispozitivelor retroreflectorizante.

5.2.2.

Solicitantul trebuie să prezinte pentru omologare zece eșantioane care sunt supuse încercării în ordinea cronologică indicată la punctul 5.2.6.

5.2.2.1.

După verificarea specificațiilor generale (punctul 4) și a specificaților privind forma și dimensiunile (anexa 5), cele zece eșantioane trebuie supuse încercării de rezistență la căldură descrise în anexa 6 și, cel puțin o oră după această încercare, trebuie supuse controlului caracteristicilor colorimetrice conform punctului 5.2.4. și controlului CIL conform punctului 5.2.3, pentru un unghi de divergență de 20’ și un unghi de iluminare V = H = 0 ° sau, dacă este necesar, în poziția definită la punctele 1.1. și 1.2. din anexa 4.

Cele două dispozitive retroreflectorizante care au dus la obținerea valorilor minimă și maximă trebuie apoi supuse încercării în mod integral conform indicațiilor de la punctul 5.2.4.

Aceste două eșantioane trebuie păstrate în laborator pentru orice verificare ulterioară considerată necesară.

Celelalte opt eșantioane trebuie repartizate în patru grupe a câte două eșantioane:

Prima grupă	:	Cele două eșantioane trebuie supuse succesiv încercării de rezistență la apă (anexa 7), apoi, în cazul în care această încercare este satisfăcătoare, sunt supuse încercărilor de rezistență la carburanți și lubrifianți (anexele 9 și 10).
A doua grupă	:	Cele două eșantioane trebuie supuse, dacă este necesar, încercării de coroziune (anexa 11), apoi încercării de rezistență la abraziune a feței posterioare a dispozitivului retroreflectorizant (anexa 12).
A treia grupă	:	Cele două eșantioane trebuie supuse încercării de stabilitate în timp a proprietăților optice ale dispozitivului retroreflectorizant (anexa 14).
A patra grupă	:	Cele două eșantioane trebuie supuse încercării de stabilitate a culorii (anexa 21).

5.2.2.2.

După ce au fost supuse încercărilor enumerate la punctul 5.2.2.1, dispozitivele retroreflectorizante din fiecare grupă trebuie să aibă:

5.2.2.2.1.

o culoare care să îndeplinească cerințele prevăzute la punctul 5.2.4.;

5.2.2.2.2.

O valoare a CIL care să corespundă cerințelor prevăzute la punctul 5.2.3. Verificarea trebuie efectuată numai pentru un unghi de divergență de 20’ și pentru un unghi de iluminare V = H = 0° sau, dacă este necesar, în poziția definită la punctele 1.1 și 1.2 din anexa 4.

5.2.3.

Valorile minime ale CIL:

5.2.3.1.

Când sunt determinate conform anexei 4, valorile CIL ale dispozitivelor retroreflectorizante de culoare roșie trebuie să fie cel puțin egale cu cele din tabelul 5, exprimate în milicandele per lucși, pentru unghiurile de divergență și de iluminare indicate.

Tabelul 5

Cerințe privind valorile CIL (clasele IIIA și IIIB) [mcd.lx-1]

Clasa	Unghi de divergență α	Unghiuri de iluminare (în grade)
		Vertical V	0 °	± 10 °	± 5 °
		Orizontal H	0 °	0 °	± 20 °
IIIA, IIIB	20’		450	200	150
IIIA, IIIB	1 ° 30′		12	8	8

Valorile CIL inferioare celor indicate în ultimele două coloane ale tabelului 5 nu pot fi admise în interiorul unghiului solid cu vârful în centrul de referință și care este limitat de planele ce se intersectează în următoarele drepte:

(V = ± 10 °, H = 0 °)

(V = ± 5 °, H = ± 20 °).

5.2.3.2.

Cu toate acestea, în cazul în care un dispozitiv retroreflectorizant din clasa IIIA sau IIIB este destinat a fi instalat astfel încât planul său H să se găsească la o înălțime mai mică de 750 mm deasupra solului, valorile CIL trebuie verificate numai până la un unghi de 5 ° în jos.

5.2.4.

Culoarea luminii reflectate de dispozitiv:

5.2.4.1.

Culoarea dispozitivului retroreflectorizant (culoare pe timp de noapte) trebuie verificată în conformitate cu metoda descrisă la punctul 4.2.1.

5.2.4.2.

Coordonatele tricromatice ale fluxului luminos reflectat trebuie să se încadreze în limitele culorii roșii pe timp de noapte definită în Regulamentul ONU nr. 48.

5.2.5.

Specificații speciale (încercări) / rezistența la agenți externi

Această dispoziție se aplică doar încercărilor descrise în anexele 11, 12, 14 și 21.

5.2.6.

Ordinea cronologică a încercărilor

Tabelul 6

Ordinea cronologică a încercărilor (clasele IIIA și IIIB)

Număr anexă

Încercări

Eșantioane

specificații generale: examinare vizuală

Forme și dimensiuni: examinare vizuală

Căldură: 48 h la 65 ° ± 2 °C

Examinare vizuală pentru distorsiuni

Colorimetrie: examinare vizuală

Coordonate tricromatice în caz de incertitudini

Fotometrie: limitată la 20′ și V = H = 0 °

Fotometrie completă

Apă

10 min. în poziție normală

10 min. în poziție inversată

examinare vizuală

Colorimetrie: examinare vizuală

Coordonate tricromatice în caz de incertitudini

Fotometrie: limitată la 20′ și V = H = 0 °

Combustibili auto

5 min.

examinare vizuală

Lubrifianți

5 min.

examinare vizuală

Colorimetrie: examinare vizuală

Coordonate tricromatice în caz de incertitudini

Fotometrie: limitată la 20′ și V = H = 0 °

Coroziune

24 de ore

interval de 2 ore

24 de ore

examinare vizuală

Față posterioară

1 min.

examinare vizuală

Colorimetrie: examinare vizuală

Coordonate tricromatice în caz de incertitudini

Fotometrie: limitată la 20′ și V = H = 0 °

Stabilitate în timp

Colorimetrie: Examinare vizuală sau coordonate tricromatice

Fotometrie: limitată la 20′ și V = H = 0 °

Rezistența culorii

Colorimetrie: Examinare vizuală sau

coordonate tricromatice

Fotometrie: limitată la 20′ și V = H = 0 °

Depunerea eșantioanelor la autoritate

5.3. Cerințe tehnice privind catadioptrii din clasa IVA (simbol „IVA”)

5.3.1.

La încercarea conform punctului 5.3.7, fiecare catadioptru din clasa IVA trebuie să îndeplinească:

(a)	Cerințele privind dimensiunile și forma prevăzute în anexa 5, precum și

(b)	Cerințele fotometrice și colorimetrice specificate la punctele 5.3.4.-5.3.5., precum și

(c)	Cerințele fizice și mecanice prevăzute la punctul 5.3.7, în funcție de natura materialelor și construcția dispozitivelor retroreflectorizante.

5.3.2.

Solicitantul trebuie să prezinte pentru omologare zece eșantioane care trebuie încercate în ordinea cronologică indicată la punctul 5.3.7.

5.3.3.

Procedura de încercare

5.3.3.1.

După verificarea specificațiilor de la punctul 4 și a specificațiilor privind forma și dimensiunile din anexa 5, cele zece eșantioane sunt supuse încercării de rezistență la căldură descrise în anexa 6 și, după cel puțin o oră de la terminarea acestei încercări, sunt supuse controlului privind caracteristicile colorimetrice conform punctului 5.3.5. și privind valoarea CIL conform punctului 5.3.4. pentru un unghi de divergență de 20' și un unghi de iluminare V = H = 0 ° sau, dacă este necesar, în pozițiile definite la punctele 1.1. și 1.2. din anexa 4. Cele două dispozitive retroreflectorizante care au dat valorile minimă și maximă sunt apoi încercate complet conform indicațiilor de la punctul 5.3.4. Aceste două eșantioane se păstrează în laborator pentru orice verificare ulterioară considerată necesară.

5.3.3.2.

Patru din cele opt eșantioane rămase sunt selectate aleatoriu și repartizate în două grupe a câte două.

Prima grupă:

Cele două eșantioane trebuie supuse succesiv încercării de rezistență la apă descris în anexa 7 și apoi, în cazul în care această încercare este satisfăcătoare, încercărilor pentru rezistența la combustibili și lubrifianți descrise în anexele 9 și 10.

A doua grupă:

Cele două eșantioane trebuie supuse, dacă este necesar, încercării de coroziune (anexa 11), apoi încercării de rezistență la abraziune a feței posterioare a dispozitivului retroreflectorizant descrise în anexa 12; aceste două eșantioane se supun și încercării de impact descrise în anexa 18.

5.3.3.3.

După ce au fost supuse încercărilor enumerate la punctul de mai sus, dispozitivele retroreflectorizante din fiecare grupă trebuie să aibă:

5.3.3.3.1.

O culoare care să îndeplinească cerințele prevăzute la punctul 5.3.5. Verificarea se efectuează printr-o metodă calitativă și, dacă există incertitudini, se confirmă printr-o metodă cantitativă;

5.3.3.3.2.

O valoare a CIL care să corespundă cerințelor prevăzute la punctul 5.3.4.

Verificarea se efectuează numai pentru un unghi de divergență de 20’ și pentru un unghi de iluminare V = H = 0° sau, dacă este necesar, în pozițiile precizate la punctele 1.1 și 1.2 din anexa 4.

5.3.3.4.

Cele patru eșantioane rămase pot fi folosite, dacă este necesar, în orice alt scop.

5.3.4.

Valorile minime ale CIL

5.3.4.1.

Când sunt determinate conform punctului 3 din anexa 4, valorile CIL ale dispozitivelor din clasa IVA trebuie să fie cel puțin egale cu cele din tabelul 7, exprimate în milicandele per lucși, pentru unghiurile de divergență și de iluminare indicate.

Tabelul 7

Cerințe privind valorile CIL (clasa IVA) [mcd.lx-1]

Culoare	Unghi de divergență α	Unghiuri de iluminare (în grade)
		Vertical V	0	± 10	0	0	0	0
		Orizontal H	0	0	± 20	± 30	± 40	± 50
Albă	20’		1 800	1 200	610	540	470	400
Albă	1 °30′		34	24	15	15	15	15
Galben-auto	20’		1 125	750	380	335	290	250
Galben-auto	1 °30′		21	15	10	10	10	10
Roșie	20’		450	300	150	135	115	100
Roșie	1 °30′		9	6	4	4	4	4

5.3.4.2.

Cu toate acestea, în cazul în care un dispozitiv retroreflectorizant din clasa IVA este destinat a fi instalat astfel încât planul său H să se găsească la o înălțime mai mică de 750 mm deasupra solului, valorile CIL trebuie verificate numai până la un unghi de 5 ° în jos.

5.3.5.

Culoarea luminii reflectate de dispozitiv

5.3.5.1.

Culoarea dispozitivului retroreflectorizant (culoare pe timp de noapte) se verifică în conformitate cu metoda descrisă la punctul 4.2.1.

5.3.5.2.

Coordonatele tricromatice ale fluxului luminos reflectat trebuie să se încadreze în limitele culorilor roșu, galben-auto sau alb pe timp de noapte definite în Regulamentul ONU nr. 48.

5.3.6.

Specificații speciale (încercări) / rezistența la agenți externi

În funcție de natura materialelor care compun dispozitivele retroreflectorizante și, în special, unitățile optice ale acestora, autoritățile de omologare de tip pot să autorizeze laboratoarele să nu execute anumite încercări care nu sunt necesare, sub rezerva expresă de a se face această mențiune pe fișa de comunicare a omologării, la rubrica „Observații”.

Această dispoziție se aplică doar încercărilor descrise în anexele 11, 12, 14 și 21.

5.3.7.

Ordinea cronologică a încercărilor pentru clasa IVA

Tabelul 8

Ordinea cronologică a încercărilor (clasa IVA)

Număr anexă

Încercări

Eșantioane

specificații generale: examinare vizuală

Forme și dimensiuni: examinare vizuală

Căldură: 48 h la 65 °C ± 2 °C

Examinare vizuală pentru distorsiuni

Colorimetrie: examinare vizuală

Coordonate tricromatice în caz de incertitudini

Fotometrie: limitată la 20′ și V = H = 0 °

Fotometrie completă

Apă

10 min. în poziție normală

10 min. în poziție inversată

examinare vizuală

Combustibili auto

5 min.

examinare vizuală

Lubrifianți

5 min.

examinare vizuală

Colorimetrie: examinare vizuală

Coordonate tricromatice în caz de incertitudini

Fotometrie: limitată la 20′ și V = H = 0 °

Coroziune

24 de ore

interval de 2 ore

24 de ore

examinare vizuală

Față posterioară

1 min.

examinare vizuală

Impact

examinare vizuală

Colorimetrie: examinare vizuală

Coordonate tricromatice în caz de incertitudini

Fotometrie: limitată la 20′ și V = H = 0 °

Depunerea eșantioanelor la autoritate

5.4. Cerințe tehnice privind marcajele retroreflectorizante din clasa C (simbolul „C”)

5.4.1.

La încercarea conform punctului 5.4.3, fiecare marcaj retroreflectorizant din clasa C trebuie să îndeplinească:

(a)	Cerințele privind dimensiunile și forma prevăzute în anexa 5; precum și

(b)	Cerințele fotometrice și colorimetrice specificate la punctele 5.4.4.-5.4.5; precum și

(c)	Cerințele fizice și mecanice prevăzute la punctul 5.4.6.

5.4.2.

Solicitantul trebuie să prezinte pentru omologare:

5.4.2.1.

Trebuie supuse încercărilor de laborator cinci eșantioane de încercare reprezentând materiale de marcare retroreflectorizante sub formă de benzi. Lungimea acestor eșantioane trebuie să fie de cel puțin 3 metri.

5.4.2.2.

Eșantioanele de încercare trebuie să fie reprezentative pentru producția curentă și să fie fabricate în conformitate cu recomandările producătorului (producătorilor) de materiale de marcare retroreflectorizante (1).

5.4.2.3.

Eșantioanele trebuie supuse încercării în ordinea cronologică indicată la punctul 5.4.7.

5.4.3.

Procedura de încercare

5.4.3.1.

După verificarea specificațiilor generale (punctul 4) și a specificațiilor privind forma și dimensiunile (anexa 5), eșantioanele trebuie supuse încercării de rezistență la căldură descrise în anexa 6, înainte de încercările descrise la punctele 5.4.4. și 5.4.5.

5.4.3.2.

Măsurătorile fotometrice și colorimetrice se pot efectua pe cinci eșantioane. Trebuie să fie adoptate valorile medii ale acestora.

5.4.3.3.

Pentru alte încercări trebuie utilizate eșantioane pe care nu s-a efectuat nicio altă încercare.

5.4.4.

Valori minime ale coeficientului de retroreflexie

Specificații fotometrice pentru marcajele retroreflectorizante de categoria C:

5.4.4.1.

Când este determinat conform punctului 4, coeficientul de retroreflexie R’, exprimat în candele pe m2 pe lux (cd/m2/lux), al suprafețelor retroreflectorizante în stare nouă trebuie să aibă valori cel puțin egale cu cele indicate în tabelul 9 pentru materialele de culoare galbenă, albă și roșie.

Tabelul 9

Valorile minime pentru coeficientul de retroreflexie R’ [cd•m-2•lx-1]

Unghiul de observare α [o]	Unghiul de intrare β [o]
α = 0,33 (20’)	β1	0	0	0	0	0
	β2	5	20	30	40	60
Culoare
Galbenă		300	--	130	75	10
Albă		450	--	200	95	16
Roșie		120	60	30	10	--

5.4.5.

Culoarea luminii reflectate de dispozitiv

5.4.5.1.

Culoarea dispozitivului retroreflectorizant (culoare pe timp de noapte) trebuie verificată în conformitate cu metoda descrisă la punctul 4.2.1.

5.4.5.2.

5.4.6.

Specificații speciale (încercări) / rezistența la agenți externi

5.4.6.1.

Rezistența la agenții atmosferici

Se supune încercării un specimen, conform specificațiilor din anexa 13.

5.4.6.2.

Rezistența la coroziune

Se supune încercării un specimen al eșantionului, astfel cum este precizat în anexa 11.

5.4.6.3.

Rezistența la combustibili

Se supune încercării un specimen al eșantionului, astfel cum este precizat în anexa 9.

5.4.6.4.

Rezistența la căldură

Se supune încercării un specimen al eșantionului, astfel cum este precizat în anexa 6.

5.4.6.5.

Rezistența la curățare

Se supune încercării un specimen al eșantionului, astfel cum este precizat în anexa 15.

5.4.6.6.

Stabilitatea proprietăților fotometrice

Se supune încercării un specimen al eșantionului, astfel cum este precizat în anexa 14.

5.4.6.7.

Rezistența la apă

Se supune încercării un specimen al eșantionului, astfel cum este precizat în anexa 7.

5.4.6.8.

Capacitate de aderență (în cazul materialelor adezive)

Se supune încercării un specimen al eșantionului, astfel cum este precizat în anexa 16.

5.4.6.9.

Îndoirea

Pentru eșantioanele care trebuie să adere la un substrat flexibil, de exemplu la prelate, se aplică următoarele dispoziții:

Se supune încercării un specimen al eșantionului, astfel cum este precizat în anexa 17.

5.4.7.

Ordinea cronologică a încercărilor pentru clasa C

5.4.7.1.

Trebuie supuse încercărilor de laborator cinci eșantioane de încercare reprezentând materiale de marcare retroreflectorizante fie sub formă de benzi, fie sub formă de plăci. În cazul benzilor, lungimea acestor eșantioane trebuie să fie de cel puțin 3 metri; În cazul plăcilor, suprafața acestor eșantioane trebuie să fie de cel puțin 500 mm x 500 mm.

5.4.7.2.

5.4.7.3.

După verificarea specificațiilor generale (punctul 4) și a specificațiilor privind forma și dimensiunile (anexa 5), eșantioanele trebuie supuse încercării de rezistență la căldură descrise în anexa 8, înainte de încercările descrise în anexele 6 și 7.

5.4.7.4.

Măsurătorile fotometrice și colorimetrice se pot efectua pe cinci eșantioane. Trebuie să fie adoptate valorile medii ale acestora.

5.4.7.5.

Pentru alte încercări trebuie utilizate eșantioane pe care nu s-a efectuat nicio altă încercare.

5.5. Cerințe tehnice privind marcajele retroreflectorizante din clasele D și E (simboluri „D” și „E”)

5.5.1.

Fiecare marcaj retroreflectorizant din clasele D și E trebuie să îndeplinească cerințele fotometrice și colorimetrice specificate la punctele 5.5.3.-5.5.5.

5.5.2.

Solicitantul trebuie să prezinte pentru omologare:

5.5.2.1.

Trebuie supuse încercărilor de laborator cinci eșantioane de încercare reprezentând materiale de marcare retroreflectorizante sub formă de plăci. În cazul plăcilor, suprafața acestor eșantioane trebuie să fie de cel puțin 500 mm x 500 mm.

5.5.2.2.

5.5.3.

Procedura de încercare

Fiecare marcaj retroreflectorizant din clasele D și E trebuie să îndeplinească cerințele verificărilor și încercărilor descrise la punctul 5.5.5.

5.5.4.

Valorile maxime pentru coeficientul de retroreflexie

Tabelul 10

Specificații fotometrice pentru marcaje sau simboluri grafice distinctive din clasa D și clasa E: Valorile maxime pentru coeficientul de retroreflexie R’ [cd•m- 2•lx-1]

Unghiul de observare α [°]		Unghiul de intrare β [°]
α = 0,33° (20')		β1	0	0	0	0
α = 0,33° (20')		β2	5	30	40	60
Orice culoare	clasa D		150	65	37	5
Orice culoare	clasa E		50	22	12	1

Notă:

În cazul în care proba este prevăzută cu o marcă de orientare, valorile specificate trebuie să fi respectate doar pentru această orientare. Eșantioanele de încercare care nu sunt prevăzute cu o marcă de orientare trebuie să fie, de asemenea, examinate pentru valori de orientare de 0° și de 90°.

5.5.5.

Culoarea luminii reflectate de dispozitiv

5.5.5.1.

Marcajele și/sau simbolurile grafice distinctive retroreflectorizante (clasele D și E) pot avea orice culoare.

5.5.6.

Specificații speciale (încercări) / rezistența la agenți externi

5.5.6.1.

Publicitatea, constând din logo-uri retroreflectorizante, marcaje sau litere/caractere distinctive trebuie să fie discrete.

Aceasta poate fi formată din materiale de marcare din clasa „D” în cazul în care totalul suprafeței retroreflectorizante este mai mic de 2 m2; în cazul în care totalul suprafeței retroreflectorizante este de cel puțin 2 m2 este utilizată clasa „E” (4).

5.5.6.2.

Materialele de marcare retroreflectorizante albe destinat ca bază sau fundal în cadrul proceselor de tipărire pentru logo-urile și marcajele colorate integral din categoria „E” utilizate, fără zone neimprimate, pot îndeplini cerințele din anexa 7 pentru materialele din categoria „D” și trebuie să fie marcate ca fiind din clasa „D/E”.

5.5.6.3.

În funcție de natura materialelor de marcare retroreflectorizante, autoritățile de omologare de tip pot să autorizeze laboratoarele să omită anumite încercări care nu sunt necesare, cu condiția ca aceste omisiuni să fie menționate la rubrica „Observații” din formularul de notificare a omologării.

5.6.

Cerințe tehnice privind marcajele retroreflectorizante din clasa F și privind plăcile de identificare reflectorizante din clasa 5

5.6.1.

Fiecare marcaj retroreflectorizant din clasa F trebuie să îndeplinească cerințele verificărilor și încercărilor, astfel:

(a)	Cerințele privind dimensiunile și forma prevăzute în anexa 5; precum și

(b)	Cerințele fotometrice și colorimetrice specificate la punctele 5.6.4.-5.6.5; precum și

(c)	Cerințele fizice și mecanice prevăzute la punctul 5.5.6.

5.6.2.

Solicitantul trebuie să prezinte pentru omologare:

5.6.2.1.

Pentru încercările de laborator, cinci eșantioane de încercare reprezentând materiale de marcare retroreflectorizante fie sub formă de benzi, fie sub formă de plăci. În cazul benzilor, lungimea acestor eșantioane trebuie să fie de cel puțin 3 metri; În cazul plăcilor, suprafața acestor eșantioane trebuie să fie de cel puțin 500 mm x 500 mm.

5.6.2.2.

Eșantioanele sunt încercate în ordinea cronologică indicată la punctul 5.6.4.

5.6.3.

Procedura de încercare

Fiecare marcaj retroreflectorizant din clasa F și din clasa 5 trebuie să îndeplinească cerințele verificărilor și încercărilor descrise la punctele 5.6.4. și 5.6.5.

5.6.4.

Valori minime ale coeficientului de retroreflexie

Specificații fotometrice pentru marcajele retroreflectorizante din clasa F:

Tabelul 11

Valorile minime pentru coeficientul de retroreflexie R’ [cd•m-2•lx-1]

Unghiul de observare α [o]	Unghiul de intrare β [o]
α = 0,33 (20’)	β1	0	0	0	0	0
	β2	5	20	30	40	60
Culoare
Albă		450	--	200	95	16
Roșie		120	60	30	10	--

Specificații fotometrice pentru marcajele retroreflectorizante din clasa 5:

Tabelul 11-2

Valorile minime pentru coeficientul de retroreflexie R’ [cd•m-2•lx-1]

Unghiul de observare α [o]	Unghiul de intrare β [o]
α = 0,33 (20’)	β1	0	0	0	0
	β2	5	30	40	60
Culoare
Albă		450	200	95	16
Roșie		120	30	10	2

5.6.5.

Culoarea luminii reflectate de dispozitiv

5.6.5.1.

Culoarea pe timp de zi a dispozitivului retroreflectorizant se verifică în conformitate cu metoda descrisă la punctul 4.2.2.

5.6.5.2.

Coordonatele tricromatice ale fluxului luminos reflectat trebuie să se încadreze în limitele pentru culorile roșu și alb, astfel cum sunt specificate în Regulamentul ONU nr. 48.

5.6.5.3.

Factorul de luminanță determinat în conformitate cu punctul 4.2.2.:

trebuie să fie ≥ 0,03 pentru culoarea roșie și

≥ 0,25 pentru culoarea albă.

5.6.6.

Specificații speciale (încercări) / rezistența la agenți externi

5.6.6.1.

Rezistența la agenții atmosferici

Se supune încercării un specimen, conform celor specificate în anexa 13.

5.6.6.2.

Rezistența la coroziune

Se supune încercării un specimen al eșantionului, astfel cum este precizat în anexa 11.

5.6.6.3.

Rezistența la carburanți

Se supune încercării un specimen al eșantionului, astfel cum este precizat în anexa 9.

5.6.6.4.

Rezistența la căldură

Se supune încercării un specimen al eșantionului, astfel cum este precizat în anexa 6.

5.6.6.5.

Rezistența la curățare

Se supune încercării un specimen al eșantionului, astfel cum este precizat în anexa 15.

5.6.6.6.

Stabilitatea proprietăților fotometrice

Se supune încercării un specimen al eșantionului, astfel cum este precizat în anexa 14.

5.6.6.7.

Rezistența la apă

Se supune încercării un specimen al eșantionului, astfel cum este precizat în anexa 7.

5.6.6.8.

Capacitate de aderență (în cazul materialelor adezive)

Se supune încercării un specimen al eșantionului, astfel cum este precizat în anexa 16.

5.6.6.9.

Îndoirea

Pentru eșantioanele care trebuie să adere la un substrat flexibil, de exemplu prelate, se aplică următoarele dispoziții:

Se supune încercării un specimen al eșantionului, astfel cum este precizat în anexa 17.

5.6.7.

În cazul plăcilor:

Se supune unei încercări de rigiditate un specimen de placă completă, conform celor specificate în anexa 19.

5.7. Cerințe tehnice privind plăcile de identificare reflectorizante din clasele 1, 2, 3 și 4

5.7.1.

Dispozitivele retroreflectorizante vizate de prezentul punct trebuie să îndeplinească:

(a)	Cerințele privind dimensiunile și forma prevăzute în anexa 5; precum și

(b)	Cerințele fotometrice și colorimetrice specificate la punctele 5.7.4.-5.7.5.; precum și

(c)	Cerințele fizice și mecanice prevăzute la punctul 5.7.6.

5.7.2.

Solicitantul trebuie să prezinte pentru omologare:

5.7.2.1.

Două plăci mari de identificare spate pentru camioane și tractoare și două plăci mari de identificare spate pentru remorci și semiremorci, cu benzi oblice, (ori echivalentul acestora sub formă de plăci mai mici) se trimit la laboratorul de încercări.

5.7.2.2.

Eșantioanele de încercare trebuie să fie reprezentative pentru producția curentă și să fie fabricate în conformitate cu recomandările producătorului materialelor sau dispozitivelor retroreflectorizante/fluorescente.

Eșantioanele sunt încercate în ordinea cronologică indicată la punctul 5.7.3.

5.7.3.

Procedura de încercare

Fiecare placă de identificare retroreflectorizantă din clasele 1, 2, 3 și 4: Trebuie să îndeplinească cerințele verificărilor și încercărilor descrise în anexa 5.

5.7.3.1.

După verificarea specificațiilor generale (punctul 3) și a specificațiilor privind forma și dimensiunile (anexa 5), patru eșantioane sunt supuse încercării de rezistență la căldură descrise în anexa 9 la prezentul regulament, înainte de încercările descrise în anexele 6, 7 și 8.

5.7.3.2.

Măsurătorile fotometrice și colorimetrice se pot efectua pe același eșantion.

5.7.3.3.

Pentru celelalte încercări se vor utiliza eșantioane pe care nu s-a efectuat nicio altă încercare.

5.7.4.

Valorile maxime pentru coeficientul de retroreflexie

Specificații fotometrice pentru plăcile de identificare reflectorizante din clasele 1, 2, 3 și 4:

Dispozitivele din clasele 1 și 2 trebuie să corespundă valorilor din tabelul 12 doar pentru galben.

Dispozitivele din clasele 3 și 4 trebuie să corespundă valorilor din tabelul 12 pentru galben și roșu.

Tabelul 12

Valorile minime ale coeficientului de retroreflexie R' [cd•m-2•lx-1]

Unghiul de observare α[']	Unghiul de intrare β[°]
20’	β1	0 °	0 °	0 °	0 °
20’	β2	5 °	30 °	40 °	60 °
Coeficient R' [cd•m- 2•lx-1]	Culoare: Galbenă	300	180	75	10
Coeficient R' [cd•m- 2•lx-1]	Culoare: Roșie	10	7	4	-

5.7.4.1.

Unghiul sub care este vizualizat eșantionul nu va fi mai mare de 80 °.

5.7.5.

Culoarea luminii reflectate de dispozitiv

5.7.5.1.

Culoarea dispozitivului retroreflectorizant (culoare pe timp de noapte) se verifică în conformitate cu metoda descrisă la punctul 4.2.1.

5.7.5.1.1.

Coordonatele tricromatice ale fluxului luminos reflectat trebuie să se încadreze în limitele pentru culorile roșu și galben, astfel cum sunt specificate în Regulamentul ONU nr. 48.

5.7.5.2.

Culoarea dispozitivului retroreflectorizant (culoare pe timp de zi) se verifică în conformitate cu metoda descrisă la punctul 4.2.2.

5.7.5.2.1.

Coordonatele tricromatice ale fluxului luminos reflectat trebuie să se încadreze în limitele pentru culorile roșu și galben, astfel cum sunt specificate în Regulamentul ONU nr. 48.

5.7.5.2.2.

Factorul de luminanță β determinat în conformitate cu punctul 4.2.3.:

(a)	trebuie să fie ≥ 0,03 pentru culoarea roșie și

(b)	trebuie să fie ≥ 0,16 pentru culoarea galbenă.

5.7.5.3.

Culoarea materialului fluorescent se verifică în conformitate cu metoda descrisă la punctul 4.2.3.

5.7.5.3.1.

Coordonatele tricromatice ale fluxului luminos reflectat trebuie să se încadreze în limitele pentru culoare specificate în Regulamentul ONU nr. 48.

5.7.5.3.2.

Factorul de luminanță β determinat în conformitate cu punctul 4.2.3.: trebuie să fie ≥ 0,3 pentru culoarea roșie.

5.7.5.4.

Plăcile de identificare spate pentru vehicule grele și remorci trebuie să fie alcătuite din materiale sau dispozitive retroreflectorizante galbene și roșii sau din materiale sau dispozitive retroreflectorizante galbene și fluorescente roșii.

5.7.6.

Specificații speciale (încercări) / rezistența la agenți externi

5.7.6.1.

Rezistența la agenții atmosferici

Se supune încercării un specimen, conform celor specificate în anexa 13.

5.7.6.2.

Rezistența la coroziune

Se supune încercării un specimen al eșantionului, astfel cum este precizat în anexa 11.

5.7.6.3.

Rezistența la carburanți

Se supune încercării un specimen al eșantionului, astfel cum este precizat în anexa 9.

5.7.6.4.

Rezistența la căldură

Se supune încercării un specimen al eșantionului, astfel cum este precizat în anexa 6.

5.7.6.5.

Rezistența la curățare

Se supune încercării un specimen al eșantionului, astfel cum este precizat în anexa 15.

5.7.6.6.

Stabilitatea proprietăților fotometrice

Se supune încercării un specimen al eșantionului, astfel cum este precizat în anexa 14.

5.7.6.7.

Rezistența la apă

Se supune încercării un specimen al eșantionului, astfel cum este precizat în anexa 7.

5.7.6.8.

Capacitate de aderență (în cazul materialelor adezive)

Se supune încercării un specimen al eșantionului, astfel cum este precizat în anexa 16.

5.7.6.9.

Îndoirea

5.7.6.9.1.

Pentru eșantioanele care trebuie să adere la un substrat flexibil, de exemplu prelate, se aplică următoarele dispoziții:

Se supune încercării un specimen al eșantionului, astfel cum este precizat în anexa 17.

5.7.6.9.2.

În cazul plăcilor:

Se supune unei încercări de rigiditate un specimen de placă completă, conform celor specificate în anexa 19.

5.7.7.

Ordinea cronologică a încercărilor pentru clasele 1, 2, 3 și 4

5.7.7.1.

5.7.7.2.

5.7.7.3.

După verificarea specificațiilor generale (punctul 4) și a specificațiilor privind forma și dimensiunile (anexa 5), eșantioanele sunt supuse încercării de rezistență la căldură descrise în anexa 6, înainte de încercările descrise la punctele 4.2 și 5.7.4. și în anexa 8.

5.7.7.4.

Măsurătorile fotometrice și colorimetrice se pot efectua pe același eșantion.

5.7.7.5.

Pentru celelalte încercări se vor utiliza eșantioane pe care nu s-a efectuat nicio altă încercare.

5.8. Cerințe tehnice privind plăcile de identificare reflectorizante pentru vehiculele lente din clasa SMV

5.8.1.

Dispozitivele retroreflectorizante vizate de prezentul punct trebuie să îndeplinească:

(a)	Cerințele privind dimensiunile și forma prevăzute în anexa 5; precum și

(b)	Cerințele fotometrice și colorimetrice specificate la punctele 5.8.4.-5.8.5.; precum și precum și

(c)	Cerințele fizice și mecanice prevăzute în anexele 9 și 11-13.

5.8.2.

Solicitantul trebuie să prezinte pentru omologare:

5.8.2.1.

Cinci plăci de identificare spate pentru vehiculele lente se trimit la laboratorul de încercare pentru efectuarea diferitelor încercări.

5.8.2.2.

Eșantioanele de încercare trebuie să fie reprezentative pentru producția curentă și să fie fabricate în conformitate cu recomandările producătorului (producătorilor) plăcilor retroreflectorizante și fluorescente (clasa 1) sau doar retroreflectorizante (clasa 2).

Eșantioanele sunt încercate în ordinea cronologică indicată la punctul 5.8.7.

5.8.3.

Procedura de încercare

5.8.3.1.

Fiecare placă de identificare reflectorizantă pentru vehiculele lente din clasa SMV trebuie să îndeplinească cerințele verificărilor și încercărilor descrise în anexa 5.

5.8.3.2.

După verificarea specificațiilor generale (punctul 4 al prezentului regulament) și a specificațiilor privind forma și dimensiunile (anexa 5), patru eșantioane sunt supuse încercării de rezistență la căldură descrise în anexa 6 la prezentul regulament, înainte de încercările descrise la punctele 4.2 și 5.7.4 și în anexa 8. Al cincilea eșantion este utilizat ca referință în timpul procedurii de încercare.

5.8.3.3.

Măsurătorile fotometrice și colorimetrice se pot efectua pe același eșantion.

5.8.3.4.

Pentru celelalte încercări se vor utiliza eșantioane pe care nu s-a efectuat nicio altă încercare.

5.8.4.

Valorile maxime pentru coeficientul de retroreflexie

Cerințe fotometrice privind plăcile de identificare reflectorizante pentru vehiculele lente din clasa SMV

5.8.4.1.

Când este determinat conform punctului 3, coeficientul de retroreflexie R’, exprimat în candele pe m2 pe lux (cd/m2/lux), al întregii suprafețe retroreflectorizante roșii în stare nouă trebuie să aibă valori cel puțin egale cu cele indicate în tabelul 13.

Tabelul 13

Valorile minime ale coeficientului de retroreflexie R' [cd•m-2•lx-1]

Unghiul de observare α	Unghiul de intrare β
20’	β1	0 °	0 °	0 °	0 °
20’	β2	5 °	20 °	30 °	40 °
Coeficient R'[cd•m- 2•lx-1]	R’ al marginii exterioare (clasele 1, 2)	120	60	30	10
Coeficient R'[cd•m- 2•lx-1]	R’ al triunghiului interior (clasa 2)	10	7	4	-

5.8.4.2.

Unghiul sub care este vizualizat eșantionul nu va fi mai mare de 80 °.

5.8.5.

Culoarea luminii reflectate de dispozitiv

5.8.5.1.

Culoarea dispozitivului retroreflectorizant (culoare pe timp de noapte) se verifică în conformitate cu metoda descrisă la punctul 4.2.1.

5.8.5.1.1.

Coordonatele tricromatice ale fluxului luminos reflectat trebuie să se încadreze în limitele pentru culoare specificate în Regulamentul ONU nr. 48.

5.8.5.2.

Culoarea dispozitivului retroreflectorizant (culoare pe timp de zi) se verifică în conformitate cu metoda descrisă la punctul 4.2.2.

5.8.5.2.1.

Coordonatele tricromatice ale fluxului luminos reflectat trebuie să se încadreze în limitele pentru culoarea roșie definite în Regulamentul ONU nr. 48.

5.8.5.2.2.

Factorul de luminanță β determinat în conformitate cu punctul 4.2.2 trebuie să fie ≥ 0,03.

5.8.6.

Specificații colorimetrice

5.8.6.1.

Plăcile de identificare spate pentru vehiculele lente și remorcile acestora sunt alcătuite fie din materiale sau dispozitive retroreflectorizante și fluorescente de culoare roșie (clasa 1), fie din materiale și dispozitive doar retroreflectorizante de culoare roșie (clasa 2).

5.8.7.

Specificații speciale (încercări) / rezistența la agenți externi

5.8.7.1.

Rezistența la agenții atmosferici

Se supune încercării un specimen, conform celor specificate în anexa 13.

5.8.7.2.

Rezistența la coroziune

Se supune încercării un specimen al eșantionului, astfel cum este precizat în anexa 11.

5.8.7.3.

Rezistența la carburanți

Se supune încercării un specimen al eșantionului, astfel cum este precizat în anexa 9.

5.8.7.4.

Rezistența la căldură

Se supune încercării un specimen al eșantionului, astfel cum este precizat în anexa 6.

5.8.7.5.

Rezistența la curățare

Se supune încercării un specimen al eșantionului, astfel cum este precizat în anexa 15.

5.8.7.6.

Stabilitatea proprietăților fotometrice

Se supune încercării un specimen al eșantionului, astfel cum este precizat în anexa 14.

5.8.7.7.

Rezistența la apă

Se supune încercării un specimen al eșantionului, astfel cum este precizat în anexa 7.

5.8.7.8.

Capacitate de aderență (în cazul materialelor adezive)

Se supune încercării un specimen al eșantionului, astfel cum este precizat în anexa 16.

5.8.7.9.

Îndoirea

5.8.7.9.1.

Pentru eșantioanele care trebuie să adere la un substrat flexibil, de exemplu prelate, se aplică următoarele dispoziții:

Se supune încercării un specimen al eșantionului, astfel cum este precizat în anexa 17.

5.8.7.9.2.

În cazul plăcilor:

Se supune unei încercări de rigiditate un specimen de placă completă, conform celor specificate în anexa 19.

5.8.8.

Ordinea cronologică a încercărilor

5.8.8.1.

Cinci plăci de identificare spate pentru vehiculele lente se trimit la laboratorul de încercare pentru efectuarea diferitelor încercări.

5.8.8.2.

5.8.8.3.

După verificarea specificațiilor generale (punctul 4) și a specificațiilor privind forma și dimensiunile (anexa 5), patru eșantioane sunt supuse încercării de rezistență la căldură descrise în anexa 6, înainte de încercările descrise la punctele 4.2 și 5.7.4. și în anexa 8. Al cincilea eșantion este utilizat ca referință în timpul procedurii de încercare.

5.8.8.4.

Măsurătorile fotometrice și colorimetrice se pot efectua pe același eșantion.

5.8.8.5.

Pentru celelalte încercări se vor utiliza eșantioane pe care nu s-a efectuat nicio altă încercare.

5.9. Cerințe tehnice privind triunghiurile reflectorizante de avertizare de tipurile 1 și 2

5.9.1.

Dispozitivele retroreflectorizante vizate de prezentul punct trebuie să îndeplinească:

(a)	Cerințele privind dimensiunile și forma prevăzute în anexa 5; precum și

(b)	Cerințele fotometrice și colorimetrice specificate la punctele 5.9.4-5.9.5; precum și

(c)	Cerințele fizice și mecanice prevăzute în anexele 7, 9, 12, 13, 20.

5.9.2.

Solicitantul trebuie să prezinte pentru omologare:

5.9.2.1.

Patru eșantioane ale triunghiului reflectorizant de avertizare și minimum două cutii de protecție, dacă triunghiurile reflectorizante de avertizare urmează a fi furnizate în cutii;

5.9.2.2.

Două eșantioane din materialul fluorescent sau materialul fluorescent retroreflectorizant, în care un pătrat cu latura de 100 mm poate fi inscripționat, și care sunt întru totul reprezentative pentru materialul aplicat în aceleași condiții pe același material de bază folosit la triunghiul reflectorizant de avertizare.

5.9.2.3.

În cazul unui triunghi reflectorizant de avertizare care diferă doar prin marca sau denumirea comercială de un tip care a fost deja omologat, este suficient să se trimită:

5.9.2.3.1.

O declarație a producătorului triunghiului reflectorizant de avertizare prin care se atestă faptul că tipul trimis este identic (cu excepția denumirii sau a mărcii comerciale) cu un tip fabricat de același producător și omologat deja, acesta din urmă fiind identificat prin numărul de omologare;

5.9.2.3.2.

Două eșantioane purtând noua denumire sau marcă comercială ori documentația echivalentă;

Eșantioanele sunt încercate în ordinea cronologică indicată la punctul 5.9.6.

5.9.3.

Procedura de încercare

Fiecare triunghi reflectorizant de avertizare și cutia acestuia, dacă este cazul, trebuie să îndeplinească cerințele verificărilor și încercărilor descrise în anexa 5.

5.9.4.

Valori minime ale coeficientului de retroreflexie

Specificații fotometrice pentru triunghiuri reflectorizante de avertizare de tipurile 1 și 2

5.9.4.1.

Dacă sunt determinate în conformitate cu punctul 5.9.4.1.1. și cu punctele 2., 3 și 4. din anexa 4, valorile CIL ale întregii suprafețe roșii retroreflectorizante în stare nouă trebuie să fie cel puțin cele indicate în tabelul 14.

5.9.4.1.1.

Pentru această măsurare, se presupune că direcția de iluminare H = V = Θ pentru triunghiul reflectorizant de avertizare în poziția sa de utilizare este paralelă cu planul de bază și verticală în raport cu partea inferioară a triunghiului, care, la rândul său, este paralelă cu planul de bază menționat.

5.9.4.2.

Dispozitive retroreflectorizante și material fluorescent retroreflectorizant

Tabelul 14

Valorile minime ale CIL [mcd.lx-1]

	Unghiuri de iluminare β
Vertical V (β1)	0 °	±20 °	0 °	0 °
Orizontal H (β2)	0 ° sau ±5 °	0 °	±30 °	±40 °
Unghiuri de divergență 20'	8 000	4 000	1 700	600
Unghiuri de divergență 1 °30'	600	200	100	50

5.9.4.2.1.

Valorile CIL măsurate pe segmente aleatorii cu lungimea de 50 mm ale dispozitivului retroreflectorizant trebuie să se încadreze între extreme, iar raportul dintre valoarea minimă și valoarea maximă trebuie să fie mai mic sau egal cu 3. Aceste segmentele sunt definite între perpendiculare pe laturile triunghiului, care intersectează vârfurile corespunzătoare ale interiorului triunghiului. Această cerință se aplică în cazul unui unghi de divergență de 20' și al unor unghiuri de iluminare V = 0 °, H = 0 ° sau ±5 ° și V = ±20 °, H = 0 °.

5.9.4.2.2.

Se tolerează variații ale luminanței la unghiuri de iluminare de V = 0 °, H = ±30 ° și V =0 °, H = ±40 ° cu condiția ca forma triunghiulară să rămână clar perceptibilă pentru un unghi de divergență de 20' și un grad de iluminare de aproximativ 1 lux.

5.9.4.2.3.

Măsurătorile menționate mai sus trebuie efectuate în conformitate cu metoda descrisă la punctul 3 din anexa 4.

5.9.5.

Specificații colorimetrice

5.9.5.1.

Dispozitive retroreflectorizante

5.9.5.1.1.

Dispozitivele retroreflectorizante trebuie să fie confecționate din material de culoare roșie cu pigmentul integrat în masa materialului.

5.9.5.1.2.

Culoarea dispozitivului retroreflectorizant (culoare pe timp de noapte) se verifică în conformitate cu metoda descrisă la punctul 4.2.1, coordonatele tricromatice ale fluxului luminos reflectat trebuind să se încadreze în următoarele limite:

Tabelul 15

Coordonate ale culorilor dispozitivului retroreflectorizant (culoare pe timp de noapte)

Punct	1	2	3	4
x	0,712	0,735	0,589	0,625
y	0,258	0,265	0,376	0,375

5.9.5.2.

Material fluorescent

5.9.5.2.1.

Materialele fluorescente trebuie să fie colorate fie prin pigmentarea masei materialului, fie prin aplicarea unor straturi de culoare pe suprafața triunghiului.

5.9.5.2.2.

Culoarea materialelor fluorescente (culoare pe timp de zi) ale triunghiului reflectorizant de avertizare de tip 1 sau 2 se verifică în conformitate cu metoda descrisă la punctul 4.2.3, iar culoarea materialului în stare nouă trebuie să se încadreze într-o zonă ale cărei unghiuri sunt determinate de coordonatele specificate în tabelul 16.

Tabelul 16

Coordonate ale culorilor materialelor fluorescente (culoare pe timp de zi)

Punct	1	2	3	4
x	0,570	0,506	0,595	0,690
y	0,430	0,404	0,315	0,310

5.9.5.2.3.

Factorul de luminanță al materialului fluorescent trebuie verificat în conformitate cu metoda descrisă la punctul 4.3.

Factorul de luminanță, inclusiv luminanța prin reflexie și fluorescență, trebuie să fie:

(a)	Minimum 30 % pentru triunghiuri reflectorizante de avertizare de tipul 1; precum și

(b)	Minimum 25 % pentru triunghiului reflectorizante de avertizare de tipul 2.

5.9.5.3.

Cea mai mare valoare a coordonatei tricromatice y măsurată conform punctului 4.2.1 (culoare pe timp de noapte) trebuie să fie mai mică sau egală cu cea mai mare valoare a coordonatei tricromatice y măsurată conform punctului 4.2.2 (culoare pe timp de zi).

5.9.6.

Specificații speciale (încercări) / rezistența la agenți externi

5.9.6.1.

Rezistența la agenții atmosferici

Se supune încercării un specimen, conform celor specificate în anexa 13.

5.9.6.2.

Rezistența la carburanți

Se supune încercării un specimen al eșantionului, conform celor specificate în anexa 9.

5.9.6.3.

Rezistența la căldură

Se supune încercării un specimen al eșantionului, astfel cum este precizat în anexa 20.

5.9.6.4.

Rezistența la apă

Se supune încercării un specimen al eșantionului, conform celor specificate în anexa 7.

5.9.6.5.

Încercarea de stabilitate în condiții de vânt

Se supune unei încercări de rigiditate un specimen de placă completă, astfel cum este precizat în anexa 20.

5.9.6.6.

Încercare privind distanța față de sol

Se supune încercării un specimen al eșantionului, astfel cum este precizat în anexa 20.

5.9.7.

Ordinea cronologică a încercărilor

5.9.7.1.

Generalități

5.9.7.1.1.

Solicitantul trebuie să prezinte pentru omologare eșantioane, conform prevederilor punctului 3.1.

5.9.7.1.2.

După verificarea specificațiilor generale (punctul 4) și a specificațiilor privind forma și dimensiunile (figura A5-VIII sau A5-IX din anexa 5), eșantioanele trebuie supuse încercării de rezistență la căldură (anexa 6) și apoi trebuie examinate după minimum o oră.

5.9.7.1.3.

Valoarea CIL a celor patru eșantioane de triunghiuri reflectorizante de avertizare se măsoară la un unghi de observație de 20 și la un unghi de iluminare cu componentele V = 0 °, H = ±5 °; această încercare se efectuează în conformitate cu metoda descrisă la punctul 4.

5.9.7.1.4.

Cele două eșantioane încercate conform punctului 5.9.7.1.3. pentru care rezultă valoarea cea mai mică și valoarea cea mai mare a CIL se supun următoarelor încercări:

5.9.7.1.4.1.

Măsurarea valorilor CIL în raport cu unghiurile de observare și de iluminare specificate la punctul 5.9.4., în conformitate cu metoda descrisă la punctul 4.

5.9.7.1.4.2.

În conformitate cu punctul 4.2, se analizează încercarea culorii luminii retroreflectorizante pe eșantionul cu valoarea cea mai mare a CIL.

5.9.7.1.4.3.

Încercare privind distanța față de sol, în conformitate cu punctul1 din anexa 20.

5.9.7.1.4.4.

Încercare de rezistență mecanică, în conformitate cu punctul 2 din anexa 20.

5.9.7.1.5.

Un eșantion, altul decât cele menționate la punctul 5.9.7.1.4, trebuie supus următoarelor încercări:

5.9.7.1.5.1.

Încercare privind rezistența la apă în dispozitivul retroreflectorizant, conform anexei 7 sau, dacă este cazul, în partea din spate cu oglindă a dispozitivului retroreflectorizant, conform anexei 7.

5.9.7.1.6.

Un al doilea eșantion, altul decât cele menționate la punctul 5.9.7.1.4, se supune următoarelor încercări:

5.9.7.1.6.1.

Încercare de rezistență la apă, conform anexei 7.

5.9.7.1.6.2.

Încercare de rezistență la carburanți, conform anexei 9.

5.9.7.1.6.3.

Încercare de stabilitate în condiții de vânt, conform anexei 20.

5.9.7.1.7.

După încercările specificate la punctul 5.9.7.1.4., cele două eșantioane prezentate conform punctului 3.1 se supun următoarelor încercări:

5.9.7.1.7.1.

Încercare privind culoarea, în conformitate cu punctul 4.2.;

5.9.7.1.7.2.

Determinarea factorului de luminanță, în conformitate cu punctul 4.3.;

5.9.7.1.7.3.

Încercare de rezistență la combustibili, în conformitate cu anexa 13.

6. DISPOZIȚII TRANZITORII

6.1. Generalități

6.1.1.

Părțile contractante care aplică prezentul regulament trebuie să accepte în continuare omologările de tip ale dispozitivelor în temeiul oricăreia dintre seriile anterioare de amendamente la prezentul regulament, care nu sunt afectate de modificările introduse prin cea mai recentă serie de amendamente.

Pentru a verifica acest lucru, indicele modificării aplicabile dispozitivului corespunzător nu diferă de indicele de modificare al acestuia indicat în cea mai recentă serie de amendamente.

6.1.2.

Părțile contractante care aplică prezentul regulament nu pot refuza acordarea de extinderi ale omologărilor de tip în conformitate cu oricare dintre seriile anterioare de amendamente la prezentul regulament.

(1) Eșantioanele de încercare ale materialelor de marcare retroreflectorizante trebuie să fie aplicate pe panouri de aluminiu cu o grosime de 2 mm, degresate și cu muchiile teșite; înainte de a fi supuse încercării, acestea trebuie să fie condiționate timp de 24 de ore la 23 °C ± 2 °C și la o umiditate relativă de 50 % ± 5 %.

(2) Eșantioanele de încercare ale materialelor de marcare retroreflectorizante trebuie să fie aplicate pe panouri de aluminiu cu o grosime de 2 mm, degresate și cu muchiile teșite; înainte de a fi supuse încercării, acestea trebuie să fie condiționate timp de 24 de ore la 23 °C ± 2 °C și la o umiditate relativă de 50 % ± 5 %.

(3) Eșantioanele de încercare ale materialelor de marcare retroreflectorizante trebuie să fie aplicate pe panouri de aluminiu cu o grosime de 2 mm, degresate și cu muchiile teșite; înainte de a fi supuse încercării, acestea trebuie să fie condiționate timp de 24 de ore la 23 °C ± 2 °C și la o umiditate relativă de 50 % ± 5 %.

(4) Nimic din prezentul regulament nu împiedică autoritățile naționale să interzică utilizarea marcajelor publicitare, logo-urilor, marcajelor, literelor/caracterelor distinctive retroreflectorizante astfel cum se prevede în punctul 2.1.2.

(5) Eșantioanele de încercare ale materialelor de marcare retroreflectorizante trebuie să fie aplicate pe panouri de aluminiu cu o grosime de 2 mm, degresate și cu muchiile teșite; înainte de a fi supuse încercării, acestea trebuie să fie condiționate timp de 24 de ore la 23 °C ± 2 °C și la o umiditate relativă de 50 % ± 5 %.

ANEXA 1

Fișă de comunicare

[Format maxim: A4 (210 × 297 mm)]

(1)	i eliberată de:	Denumirea serviciului administrativ:
		…
		…
		…

privind (2)	Omologarea
	extinderea omologării
	refuzul omologării
	Retragerea omologării
	Încetarea definitivă a producției

unui tip de dispozitiv retroreflectorizant

unui tip de triunghi reflectorizant de avertizare

unui tip de placă de identificare spate pentru SMV

unui tip de placă de identificare spate

unor marcaje retroreflectorizante pentru vehicule grele și lungi și pentru remorcile acestora, în temeiul Regulamentului ONU nr. 150.

Clasa dispozitivului: … Indicele modificării: …

Nr. de omologare: …

Identificator unic (UI) (dacă este cazul): …

Denumirea sau marca comercială a dispozitivului sau a materialului de marcare retroreflectorizant: …

…

Numele producătorului: …

2.1.

tipului de dispozitiv retroreflectorizant: …

2.2.

tipului de triunghi reflectorizant de avertizare: …

2.3.

tipului de placă de identificare spate pentru SMV: …

2.3.1.

Clasa plăcii de identificare spate pentru SMV: …

2.4.

pentru tipul de placă de identificare spate: …

2.4.1.

Clasa plăcii de identificare spate: …

2.5.

Categoria materialului de marcare: …

Denumirea și adresa producătorului: …

Dacă este cazul, numele și adresa reprezentantului producătorului: …

…

Data la care materialul de marcare a fost supus încercărilor de omologare: …

Serviciul tehnic responsabil pentru efectuarea încercărilor: …

Data raportului de încercare emis de serviciul tehnic: …

Numărul raportului de încercare emis de serviciul tehnic: …

Observații: …

10.

Omologare acordată/refuzată/extinsă/retrasă 2

11.

Motivul (motivele) extinderii omologării (dacă este cazul): …

…

12.

Locul: …

13.

Data: …

14.

Semnătura: …

Nume: …

15.

Lista documentelor care alcătuiesc dosarul de omologare depus la autoritatea de omologare de tip care a acordat omologarea este anexată; se poate obține o copie la cerere.

(1) Numărul distinctiv al țării care a acordat/extins/refuzat/retras omologarea (a se vedea dispozițiile regulamentului referitoare la omologare).

(2) A se tăia mențiunile care nu se aplică.

ANEXA 2

Cerințe minime pentru procedurile de control al conformității producției

1. Generalități

1.1.

Cerințele de conformitate se consideră ca fiind îndeplinite din punct de vedere mecanic și geometric, în conformitate cu cerințele prezentului regulament, în cazul în care diferențele nu depășesc inevitabilele abateri survenite în cursul procesului de fabricație.

1.2.

În ceea ce privește caracteristicile fotometrice, conformitatea dispozitivelor retroreflectorizante produse în serie nu este contestată în cazul în care, în timpul încercării caracteristicilor fotometrice ale unui dispozitiv retroreflectorizant ales la întâmplare, nicio valoare măsurată nu se abate, în sens defavorabil, cu mai mult de 20 % față de valorile prescrise în prezentul regulament.

1.3.

Coordonatele cromatice trebuie să fie respectate.

2. Cerințe minime pentru verificarea conformității de către producător

Pentru fiecare tip de dispozitiv retroreflectorizant, titularul omologării trebuie să efectueze cel puțin încercările următoare, la intervale corespunzătoare. Aceste încercări trebuie efectuate în conformitate cu specificațiile prezentului regulament.

Dacă orice selectare de eșantioane nu este compatibilă cu tipul de încercare în cauză, se selectează alte eșantioane care se supun încercării. Producătorul ia măsuri pentru a asigura conformitatea producției respective.

2.1. Natura încercărilor

Încercările de conformitate din prezentul regulament se referă la caracteristicile fotometrice și colorimetrice și la rezistența la apă.

2.2. Metodele utilizate în cadrul încercărilor

2.2.1.

Încercările trebuie efectuate, în general, în conformitate cu metodele definite în prezentul regulament.

2.2.2.

Pentru orice încercare de conformitate efectuată de producător, se pot utiliza metode echivalente, cu aprobarea autorității de omologare de tip. Producătorul trebuie să demonstreze că metodele de încercare utilizate sunt echivalente cu cele indicate în prezentul regulament.

2.2.3.

Aplicarea punctelor 2.2.1 și 2.2.2 necesită o etalonare periodică a echipamentului de încercare și corelarea acestuia cu măsurătorile efectuate de o autoritate de omologare de tip.

2.2.4.

În toate cazurile, metodele de referință trebuie să fie cele din prezentul regulament, în special pentru controalele și prelevările administrative.

2.3. Modul de selectare a eșantioanelor

Eșantioanele de dispozitive retroreflectorizante trebuie să fie selectate aleatoriu, dintr-un lot uniform. Prin lot uniform se înțelege o serie de dispozitive retroreflectorizante de aceleași tip, definit în conformitate cu metodele de producție ale producătorului.

Evaluarea are ca obiect, în general, producția de serie dintr-o uzină. Cu toate acestea, un producător poate grupa registrele referitoare la același tip produs în mai multe uzine, cu condiția ca acestea din urmă să aplice criterii identice privind calitatea și managementul calității.

2.4. Caracteristicile fotometrice măsurate și înregistrate

Dispozitivul retroreflectorizant prelevat trebuie supus măsurărilor fotometrice în punctele și în raport cu coordonatele cromatice prevăzute de regulament.

2.5. Criterii de acceptabilitate

Producătorul este responsabil cu efectuarea analizei statistice a rezultatelor încercărilor și cu definirea, în acord cu autoritatea de omologare de tip, a criteriilor de acceptabilitate ale producției sale pentru a satisface specificațiile definite pentru controlul conformității producției cu punctul 3.5.1 din prezentul regulament. Criteriile care guvernează acceptabilitatea trebuie să fie stabilite astfel încât, cu un nivel de încredere de 95 %, probabilitatea minimă de a trece cu succes o verificare prin sondaj la fel ca cea descrisă în anexa 3 (prima prelevare) să fie de 0,95.

ANEXA 3

Cerințe minime privind selectarea eșantioanelor de către un inspector

1. GENERALITĂȚI

1.1.

Cerințele de conformitate se consideră îndeplinite din punct de vedere mecanic și geometric, în conformitate cu cerințele prezentului regulament, în cazul în care diferențele nu depășesc inevitabilele abateri survenite în cursul procesului de fabricație.

1.2.

În ceea ce privește caracteristicile fotometrice, conformitatea dispozitivelor retroreflectorizante produse în serie nu poate fi contestată în cazul în care, în timpul încercării caracteristicilor fotometrice ale unui dispozitiv retroreflectorizant ales aleatoriu:

1.2.1.

Nicio valoare măsurată nu se abate, în sens defavorabil, cu mai mult de 20 % față de valorile prescrise în prezentul regulament.

1.2.2.

Nu se iau în considerare dispozitivele retroreflectorizante cu defecte vizibile.

1.3.

Coordonatele cromatice trebuie să fie respectate.

2. PRIMA EȘANTIONARE

Pentru prima selectare de eșantioane, se aleg în mod aleatoriu patru dispozitive retroreflectorizante. Primul eșantion, constituit din două dispozitive, este marcat cu litera A, iar al doilea eșantion, constituit din două dispozitive, este marcat cu litera B.

2.1.

Conformitatea dispozitivelor retroreflectorizante de serie nu poate fi contestată în cazul în care valoarea devierii oricăruia dintre dispozitivele retroreflectorizante din eșantioanele A și B (toate cele patru dispozitive retroreflectorizante) nu depășește 20 %.

În cazul în care valoarea devierii pentru ambele dispozitive retroreflectorizante din eșantionul A nu depășește 0 %, măsurătorile pot fi oprite.

2.2.

Conformitatea dispozitivelor retroreflectorizante de serie trebuie contestată în cazul în care valoarea devierii cel puțin a unui specimen din eșantionul A sau B depășește 20 %.

Producătorului i se solicită să își armonizeze producția cu cerințele (conformitate) iar eșantionarea trebuie repetată în conformitate cu punctul 3 de mai jos în termen de două luni de la notificare. Eșantioanele A și B trebuie să fie păstrate de serviciul tehnic până la finalizarea întregului proces privind conformitatea producției.

3. PRIMA EȘANTIONARE REPETATĂ

Se selectează aleatoriu un eșantion format din patru dispozitive retroreflectorizante din seria produsă după armonizarea cu cerințele.

Primul eșantion, constituit din două dispozitive, este marcat cu litera C, iar al doilea eșantion, constituit din două dispozitive, este marcat cu litera D.

3.1.

Conformitatea dispozitivelor retroreflectorizante de serie nu poate fi contestată în cazul în care valoarea devierii oricărui specimen din eșantioanele C și D (toate cele patru dispozitive retroreflectorizante) nu depășește 20 %.

În cazul în care valoarea devierii pentru ambele dispozitive retroreflectorizante din eșantionul C nu depășește 0 %, măsurătorile pot fi oprite.

3.2.

Conformitatea dispozitivelor retroreflectorizante de serie trebuie contestată în cazul în care cel puțin deviația:

3.2.1.

Unui specimen din eșantionul C sau D este mai mare de 20 %, dar valoarea devierii tuturor acestor eșantioane nu depășește 30 %.

Producătorului i se solicită din nou să își armonizeze producția cu cerințele (conformitate).

3.2.2.

Valoarea devierii unui specimen de eșantion C sau D depășește 30 %:

În acest caz, omologarea trebuie retrasă și se aplică dispozițiile de la punctul 5.

4. A DOUA EȘANTIONARE REPETATĂ

Se selectează aleatoriu un eșantion format din patru dispozitive retroreflectorizante din seria produsă după armonizarea cu cerințele.

Primul eșantion, constituit din două dispozitive, este marcat cu litera E, iar al doilea eșantion, constituit din două dispozitive, este marcat cu litera F.

4.1.

Conformitatea dispozitivelor retroreflectorizante de serie nu poate fi contestată în cazul în care valoarea devierii oricărui specimen din eșantioanele E și F (toate cele patru dispozitive retroreflectorizante) nu depășește 20 %. În cazul în care valoarea devierii pentru ambele dispozitive retroreflectorizante din eșantionul E nu depășește 0 %, măsurătorile pot fi oprite.

4.2.

Conformitatea dispozitivelor retroreflectorizante de serie trebuie contestată în cazul în care valoarea devierii a cel puțin unui specimen din eșantionul E sau F depășește 20 %.

În acest caz, omologarea trebuie retrasă și se aplică dispozițiile de la punctul 5.

5. RETRAGEREA OMOLOGĂRII

Omologarea trebuie retrasă în temeiul punctului 3.6 din prezentul regulament.

6. REZISTENȚA LA APĂ

6.1.

După procedura de selectare a eșantioanelor prevăzută la punctul 2, unul dintre dispozitivele retroreflectorizante din eșantionul A trebuie supus încercării în conformitate cu procedura descrisă la punctul 1 din anexa 7 sau, în cazul triunghiului reflectorizant de avertizare, eșantionul A trebuie încercat conform procedurii prevăzute la punctul 2 din anexa 7.

Catadioptrii se consideră ca fiind acceptabili în cazul în care rezultatele încercării sunt satisfăcătoare. Cu toate acestea, în cazul în care încercarea pentru eșantionul A nu îndeplinește cerințele, cele două dispozitive retroreflectorizante din eșantionul B trebuie supuse aceleiași proceduri, ambele trebuind să obțină rezultate satisfăcătoare în urma încercării.

6.2.

După procedura de selectare a eșantioanelor prevăzută la punctul 2, specimenele plăcilor de identificare spate din eșantionul A trebuie supuse încercării conform procedurilor descrise în anexele 6, 7, 9, 11, 13, 15, 16 și 18 la prezentul regulament.

Plăcile de identificare spate sunt considerate acceptabile dacă rezultatele obținute în urma încercării sunt satisfăcătoare.

Totuși, dacă plăcile din eșantionul A nu îndeplinesc cerințele, cele două plăci de identificare spate din eșantionul B sunt supuse aceleiași proceduri, fiind necesar ca pentru ambele să fie obținute rezultate satisfăcătoare în urma încercării.

ANEXA 4

Măsurători fotometrice asupra dispozitivelor retroreflectorizante și materialelor de marcare

1. PROCEDURI DE ÎNCERCARE

1.1.

Atunci când se măsoară valoarea CIL al unui dispozitiv retroreflectorizant pentru un unghi β egal cu V = H = 0 °, se verifică dacă nu se produce un efect de oglindă prin răsucirea ușoară a dispozitivului. Dacă are loc acest fenomen, se efectuează o măsurare pentru unghiul β egal cu V = ± 5 °, H = 0 °. Poziția adoptată este cea care corespunde valorii CIL minime pentru una din aceste poziții.

1.2.

Pentru un unghi de iluminare β egal cu V = H = 0 ° sau pentru cel definit la punctul 5 din prezentul regulament și pentru unghiul de divergență de 20', dispozitivele retroreflectorizante care nu poartă indicația „TOP” se rotesc în jurul axei lor de referință până la valoarea CIL minimă, care trebuie să corespundă valorii indicate la punctul 5 din prezentul regulament. Atunci când se măsoară valoarea CIL pentru alte unghiuri de iluminare și de divergență, dispozitivul retroreflectorizant este plasat în poziția care corespunde acestei valori a ε. Dacă nu se obțin valorile specificate, dispozitivul poate fi rotit ± 5 ° în jurul axei proprii de referință.

1.3.

Pentru un unghi de iluminare β egal cu V = H = 0 ° sau pentru cel definit la punctul 4 din prezentul regulament și pentru un unghi de divergență de 20', dispozitivele retroreflectorizante care poartă indicația „TOP” se rotesc în jurul axei lor de referință cu ± 5 °. În niciuna dintre pozițiile luate de dispozitivul retroreflectorizant în cursul acestei rotații valoarea CIL nu trebuie să scadă sub valoarea impusă.

1.4.

Dacă pentru direcția V = H = 0 ° și pentru ε = 0 °, valoarea CIL depășește valoarea specificată cu 50 % sau mai mult, toate măsurătorile pentru toate unghiurile de iluminare și de divergență se efectuează pentru ε = 0 °.

2. DEFINIȚII

Definițiile sunt explicate în figurile A4-I - A4-V.

3. SPECIFICAȚII DIMENSIONALE ȘI FIZICE PRIVIND FOTOMETRIA DISPOZITIVELOR RETROREFLECTORIZANTE

3.1.

Se folosește sistemul unghiular CIE ilustrat în figura A4-I.

Un suport adecvat (goniometru) este reprezentat în figura A4-II.

3.2.

În scopul încercării coeficientului de retroreflexie, dispozitivele retroreflectorizante se iluminează cu o sursă de lumină etalon A conformă standardelor CIE (ISO 11664-2:2007(E)/CIE S 014-2/E:2006), iar determinarea se efectuează conform descrierii din anexa 4.

3.3.

Geometria determinării este descrisă în figura A4-I, fiind stabilite următoarele limite:

Deschiderea unghiulară a sursei	δ ≤ 10'
Deschiderea unghiulară a aparatului de măsură	γ ≤ 10'
Deschiderea unghiulară a suprafeței iluminate	η ≤ 80'

3.4.

În timpul măsurărilor fotometrice, reflexiile parazite trebuie evitate printr-o mascare corespunzătoare.

3.5.

Distanța de măsurare se alege într-o ordine care permite respectarea ca minimum a limitelor date în figura A4-IV pentru unghiurile ☐, ☐☐ și ☐☐, dar nu mai puțin de 10 m sau echivalentul optic al acestei distanțe.

Valorile coeficientului de retroreflexie sunt determinate conform geometriei de determinare descrise mai sus, dispozitivul retroreflectorizant fiind plasat la o distanță de cel puțin 10 m în fața centrului de referință al fiecărui dispozitiv retroreflectorizant, perpendicular pe axa de măsurare de la punctul de origine al sistemului gonio(foto)metric.

3.6.

Iluminarea dispozitivului retroreflectorizant

Iluminarea suprafeței utile a dispozitivului retroreflectorizant, măsurată perpendicular pe direcția luminii incidente, trebuie să fie suficient de uniformă. Pentru verificarea acestei condiții este necesar un element de măsurare a cărui suprafață sensibilă nu depășește o zecime din suprafața examinată. Diferența între valorile iluminării trebuie să îndeplinească condiția:

3.7.

Temperatura de culoare și distribuția spectrală a luminii emise de sursă

Sursa folosită pentru iluminarea dispozitivului retroreflectorizant trebuie să reprezinte cât se poate de exact sursa de lumină A conformă standardelor CIE, atât în ceea ce privește temperatura de culoare, cât și distribuția spectrală a radiației.

3.8.

Capul fotometrului (element de măsurare)

3.8.1.

Capul fotometrului se reglează la eficiența luminoasă spectrală corespunzătoare vederii fotopice a observatorului standard conform CIE.

3.8.2.

Dispozitivul nu trebuie să prezinte o modificare perceptibilă a sensibilității locale în zona aperturii; în caz contrar, trebuie luate măsuri adecvate, de exemplu, instalarea unui filtru de difuzie a luminii la o anumită distanță în fața suprafeței sensibile.

3.8.3.

Experiența a demonstrat că nelinearitatea capetelor de fotometru poate fi o problemă în condițiile unor fluxuri luminoase mici, astfel cum este cazul în fotometria dispozitivelor retroreflectorizante. Astfel, se recomandă verificarea capului fotometrului la niveluri comparabile de iluminare.

3.9.

Influența reflexiei regulate

Cantitatea și distribuția luminii reflectate regulate de pe suprafața materialului retroreflector depinde de netezimea și de luciul suprafeței. În general, reflexia regulată se evită cel mai bine când axa de referință este plasată astfel încât reflexia regulată să fie direcționată către partea sursei opusă capului fotometric (de exemplu, cu β1 = -5 °).

4. PRECAUȚII DE DETERMINARE ÎN FOTOMETRIA RETROREFLEXIEI

4.1. Lumina reziduală și parazitară

4.1.1.

Întrucât urmează a se măsura o emisie de lumină cu niveluri foarte scăzute, sunt necesare precauții speciale pentru a reduce la minimum erorile cauzate de lumina parazitară. Fundalul eșantionului și cadrul suportului acestuia trebuie să fie de culoare negru mat, iar câmpul de vizualizare al capului fotometrului și răspândirea luminii de la eșantion și de la sursă trebuie limitate cât de mult posibil.

4.1.2.

Eșantionul și capul fotometrului trebuie ecranate împotriva reflexiilor de pe podea și pereți, care se produc pe distanțele relativ lungi utilizate pentru încercare. Este extrem de important ca, privind din perspectiva capului fotometrului, să se verifice prezența surselor de lumină parazitară.

4.1.3.

Un mijloc de reducere a fluxurilor de lumină parazitară în laborator constă în utilizarea unui sistem optic de tipul unui proiector de diapozitive ca sursă de lumină. În acest caz, o diafragmă de tip iris sau cu aperturi de dimensiuni adecvate poate fi folosită în sistemul optic pentru a limita zona iluminată a eșantionului la dimensiunea minimă necesară pentru a asigura iluminarea uniformă a eșantionului.

4.1.4.

În orice caz, trebuie ținut cont de lumina difuză reziduală, prin măsurarea acesteia cu eșantionul acoperit cu o suprafață neagră mată și opacă, cu hârtie neagră de aceeași dimensiune și formă împăturită în zig-zag sau cu o suprafață neagră speculară orientată adecvat, cu o fantă pentru lumină. Această valoare trebuie scăzută din cea măsurată pe dispozitivul retroreflectorizant.

4.2. Stabilitatea sistemului optic

4.2.1.

Sursa de lumină și capul fotometrului trebuie să rămână stabile pe toată durata încercării. Întrucât sensibilitatea și adaptarea la funcția V (☐) a celor mai multe capete de fotometru se modifică în funcție de temperatură, temperatura ambiantă în laborator nu ar trebui să varieze semnificativ pe durata încercării. În orice caz, înainte de începerea determinărilor, ar trebui să se asigure o perioadă suficientă de timp pentru stabilizarea sistemului optic.

4.2.2.

Alimentarea cu energie electrică a sursei de lumină ar trebui să fie corespunzător stabilizată, astfel încât intensitatea luminii lămpii să poată fi menținută în limitele necesare de acuratețe pe toată durata încercării.

4.2.3.

O modalitate de verificare a stabilității generale a fotometrului catadioptric în cadrul unei serii de încercări constă în măsurarea periodică a valorilor CIL pe un etalon stabil.

4.2.4.

O altă tehnică implică încorporarea în sistemul optic a unui detector auxiliar care să verifice sau să monitorizeze fluxul luminos al sursei de lumină. Se pot folosi semnalele detectorului auxiliar pentru a depista orice modificări ale preciziei de măsurare, dar o soluție mai eficientă este utilizarea semnalului acestuia pentru a modifica electronic sensibilitatea capului catadioptric principal al fotometrului și pentru a compensa automat modificările fluxului luminos emis de sursă.

4.3. Descrierea goniometrului

Un goniometru, astfel cum este definit la punctul 2.3 din prezentul regulament, care poate fi folosit pentru măsurarea coeficienților de retroreflexie în geometrie CIE, este ilustrat în figura A4-II. În această ilustrație, capul fotometrului (O) este reprezentat în mod arbitrar ca fiind poziționat vertical deasupra sursei (I). Prima axă este reprezentată ca fixă și orizontală și este perpendiculară pe semiplanul de observare. Poate fi utilizată orice dispunere a componentelor echivalentă cu cea ilustrată.

Figura A4-I reprezintă sistemul unghiular CIE utilizat pentru stabilirea specificațiilor și măsurarea dispozitivelor și materialelor de marcare retroreflectorizante. Prima axă este perpendiculară pe planul care conține axa de observație și axa de iluminare. A doua axă este perpendiculară atât pe prima axă, cât și pe axa de iluminare.

Figura A4-II Mecanismul de goniometrie care integrează sistemul unghiular CIE

Figura A4-II reprezintă un mecanism de goniometrie care integrează sistemul unghiular CIE utilizat pentru stabilirea specificațiilor și măsurarea dispozitivelor și materialelor de marcare retroreflectorizante. Toate axele, unghiurile și sensurile de rotație sunt ilustrate ca fiind pozitive.

Observații:

(a)	Axa fixă principală este axa de iluminare;

(b)	Prima axă este fixată în mod perpendicular pe planul care conține axa de observare și axa de iluminare;

(c)	Axa de referință este fixată pe dispozitivul retroreflectorizant și este mobilă, cu ß1 și ß2.

Figura A4-III Distribuția luminii reflectate catadioptric

Figura A4-IV Geometria măsurătorilor asupra unui dispozitiv retroreflectorizant

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele limite:

δ ≤ 10'

γ ≤ 10'

η ≤ 80'

Figura A4-V Organizarea echipamentului de încercare pentru dispozitivele retroreflectorizante din clasele IA, IB, IIIA, IIIB și IVA

Elevație

Simboluri și unități

A	=	Suprafața plajei luminoase a dispozitivului retroreflectorizant (în cm2)
C	=	Centru de referință
NC	=	Axă de referință
Rr	=	Receptor, observator sau aparat de măsură
Cr	=	Centrul receptorului
Ør	=	Diametrul receptorului Rr dacă acesta este circular (în cm)
Se	=	Sursă de lumină
Cs	=	Centrul sursei de lumină
Øs	=	Diametrul sursei de lumină (în cm)
De	=	Distanța de la centrul Cs la centrul C (în m)
D’e	=	Distanța de la centrul Cr la centrul C (în m).

Notă:

În general, De și D′e sunt foarte apropiate și în condiții normale de observație se poate presupune că De = D′e.

D	=	Distanța de observație de la care plaja luminoasă pare a fi continuă
α	=	Unghi de divergență
β	=	Unghi de iluminare. În raport cu linia CsC, considerată întotdeauna orizontală, acest unghi are atașate prefixele: - (stânga), + (dreapta), + (sus) sau - (jos), în funcție de poziția sursei Se în raport cu axa NC, privite pe direcția dispozitivului retroreflectorizant. Pentru orice direcție definită prin două unghiuri, vertical și orizontal, se convine ca întotdeauna să se specifice mai întâi unghiul vertical.
Γ	=	Deschiderea unghiulară a dispozitivului de măsurare Rr văzut din punctul C
δ	=	Deschiderea unghiulară a sursei Se văzută din punctul C
ε	=	Unghi de rotație. Acest unghi este pozitiv în cazul în care rotația are loc în sensul acelor de ceasornic, atunci când se privește spre suprafața iluminantă. Dacă dispozitivul retroreflectorizant poartă indicația „TOP”, poziția astfel indicată este considerată drept origine.
E	=	Iluminarea dispozitivului retroreflectorizant (în lucși)
CIL	=	Coeficientul de intensitate luminoasă (în milicandele/lucși). Unghiurile se exprimă în grade și minute.

ANEXA 5

Specificații privind forma și dimensiunile

1. FORMA ȘI DIMENSIUNILE DISPOZITIVELOR RETROREFLECTORIZANTE DIN CLASA IA SAU IB

1.1.

În condiții de observare de la o distanță normală, forma suprafețelor iluminante nu trebuie să poate fi ușor confundată cu un triunghi.

1.2.

Prin derogare de la punctul 1.1 de mai sus, este permisă o formă asemănătoare literelor sau cifrelor simple O, I, U sau 8.

2. FORMA ȘI DIMENSIUNILE DISPOZITIVELOR RETROREFLECTORIZANTE DIN CLASELE IIIA ȘI IIIB (A SE VEDEA APENDICELE LA PREZENTA ANEXĂ)

2.1.

Suprafețele iluminante ale dispozitivelor retroreflectorizante din clasele IIIA și IIIB trebuie să aibă forma unui triunghi echilateral. În cazul în care dispozitivele poartă într-un unghi inscripția „TOP”, vârful acestui unghi trebuie să fie direcționat în sus.

2.2.

Suprafața iluminantă poate să aibă sau nu în centrul său o parte triunghiulară, non-retroreflectorizantă, ale cărei laturi sunt paralele cu cele ale triunghiului exterior.

2.3.

Suprafața iluminantă poate să fie continuă sau nu. În orice caz, distanța cea mai scurtă între două unități optice retroreflectorizante adiacente nu trebuie să depășească 15 mm.

2.4.

Suprafața iluminantă a unui dispozitiv retroreflectorizant se consideră a fi continuă în cazul în care marginile suprafețelor iluminante ale unităților optice adiacente distincte sunt paralele iar unitățile optice respective sunt repartizate uniform pe întreaga suprafață continuă a triunghiului.

2.5.

Atunci când suprafața iluminată nu este continuă, numărul unităților optice retroreflectorizante distincte nu poate fi mai mic de patru pentru fiecare latură a triunghiului, inclusiv unitățile optice retroreflectorizante ale unghiurilor.

2.5.1.

Unitățile optice retroreflectorizante distincte nu trebuie să fie înlocuibile decât dacă sunt constituite din dispozitive retroreflectorizante omologate din clasa IA.

2.6.

Marginile exterioare ale suprafețelor iluminante ale dispozitivelor retroreflectorizante triunghiulare din clasele IIIA și IIIB trebuie să aibă o lungime cuprinsă între 150 și 200 mm. Pentru dispozitivele de tip triunghi vid, lățimea marginilor, măsurată perpendicular pe acestea, trebuie să fie cel puțin egală cu 20 % din lungimea utilă între extremitățile suprafeței iluminante.

3. FORMA ȘI DIMENSIUNILE DISPOZITIVELOR RETROREFLECTORIZANTE DIN CLASA IVA

3.1.

De la distanțe de observare normale, forma suprafețelor emițătoare de lumină nu trebuie să poată fi ușor confundată cu un triunghi. Cu toate acestea, este permisă o formă asemănătoare literelor sau cifrelor cu forme simple O, I, U și 8.

3.2.

Suprafața emițătoare de lumină a dispozitivului retroreflectorizant trebuie să aibă cel puțin 25 cm2.

3.3.

Respectarea specificațiilor de mai sus trebuie verificată prin examinare vizuală.

Figura A5-I Catadioptri pentru remorci – clasele IIIA și IIIB

Notă:

Aceste desene sunt prezentate cu titlu ilustrativ.

4. FORMA ȘI DIMENSIUNILE MARCAJELOR RETROREFLECTORIZANTE LATERALE ȘI POSTERIOARE CU BENZI

4.1. Generalități

Marcajele trebuie să fie constituite din benzi de material retroreflectorizant.

4.2. Dimensiuni

4.2.1.

Lărgimea unui material de marcare lateral și/sau posterior trebuie să fie de 50 mm +10/-0 mm.

4.2.2.

Lungimea minimă a unui element din materialele de marcare retroreflectorizante trebuie să fie suficientă pentru ca cel puțin o marcă de omologare să fie vizibilă.

5. MARCAJE LATERALE, POSTERIOARE ȘI/SAU FRONTALE CU BENZI (CLASA F) ȘI PLĂCI DE IDENTIFICARE REFLECTORIZANTE DIN CLASA 5

5.1. Generalități

Marcajele trebuie să fie constituite din benzi de material retroreflectorizant.

5.2. Dimensiuni

5.2.1.

Materialele retroreflectorizante din clasa F și din clasa 5 trebuie să fie constituite din benzi diagonale roșii și albe orientate în jos la un unghi de 45 ° ± 1 °, astfel cum este ilustrat în figurile A5-II, A5-III și, respectiv, A5-IV. Forma standard de bază este un pătrat cu latura de 141 mm ± 1 mm împărțit pe diagonală într-o jumătate roșie și una albă, aceasta reprezentând o formă standard, astfel cum este ilustrat în figura A5-II.

5.2.2.

În cazul vehiculelor mari cu spațiu disponibil pentru montare, lungimea minimă a unui element al unui material de marcare retroreflectorizant trebuie să cuprindă minimum 9 forme standard, conform descrierii de la punctul 5.2.1, dar poate fi redusă la 4 forme standard în cazul vehiculelor cu spațiu de montaj limitat.

Figura A5-II Marcaj din material retroreflectorizant din clasa F (element standard)

Figura A5-III Marcaj din material retroreflectorizant din clasa F

Figura A5-IV Marcaj din material retroreflectorizant din clasa 5

6. FORMA ȘI DIMENSIUNILE PLĂCILOR DE IDENTIFICARE SPATE RETROREFLECTORIZANTE/FLUORESCENTE

6.1. Formă

Plăcile trebuie să fie rectangulare, pentru a fi montate în spatele vehiculelor.

6.2. Model

Pentru montarea pe remorci și semiremorci, plăcile trebuie să aibă un fundal retroreflectorizant galben cu o margine roșie fluorescentă sau retroreflectorizantă.

Pentru montarea pe vehicule nearticulate (tractoare sau camioane), plăcile trebuie să fie de tipul cu benzi alternative oblice din materiale sau dispozitive galbene retroreflectorizante și roșii fluorescente sau retroreflectorizante.

6.3. Dimensiuni

Lungimea minimă totală a unui set de plăci de identificare spate alcătuite din doar una, două sau patru plăci de identificare din materiale retroreflectorizante și fluorescente trebuie să fie de 1 130 mm, iar lungimea maximă totală trebuie să fie de 2 300 mm.

6.3.1.

Lățimea plăcii de identificare spate trebuie să fie:

Pentru camioane și tractoare: 140 ± 10 mm.

Pentru remorci și semiremorci:

6.3.2.

Lungimea fiecărei plăci de identificare spate dintr-un set alcătuit din două plăci pentru camioane și tractoare, astfel cum este ilustrat în figurile A5-V și A5-VI, poate fi redusă la minimum 130 mm, cu condiția ca lățimea să fie mărită astfel încât suprafața fiecărui marcaj să fie de minimum 735 cm2, să nu depășească 1 725 cm2, iar plăcile de identificare să fie rectangulare.

6.3.3.

Lățimea marginii roșii fluorescente a plăcilor de identificare spate pentru remorci și semiremorci trebuie să fie de 40 mm ± 1 mm.

6.3.4.

Benzile oblice care formează marcajul trebuie să fie înclinate la un unghi de 45 o ± 5 o. Lățimea benzilor trebuie să fie de 100 mm ± 2,5 mm.

Formele, modelele și caracteristicile dimensionale sunt ilustrate în figura A5-V.

6.3.5.

Plăcile de identificare spate furnizate în seturi trebuie să formeze perechi corelate.

Figura A5-V:

Plăci de identificare spate (clasa 1 și clasa 3)

Exemplul

(a)

Exemplul

(b)

Exemplul

(c)

Exemplul

(d)

Figura A5-VI

Plăci de identificare spate (clasa 2 și clasa 4)

Exemplu

(a)

Exemplu

(b)

Exemplu

(c)

Exemplu

(d)

7. FORMA ȘI DIMENSIUNILE PLĂCILOR DE IDENTIFICARE SPATE RETROREFLECTORIZANTE/FLUORESCENTE (CLASA 1) SAU DOAR RETROREFLECTORIZANTE (CLASA 2) PENTRU SMV

7.1. Formă

Plăcile trebuie să aibă forma unui triunghi echilateral cu colțuri tăiate și se montează în partea posterioară a vehiculelor lente, cu unul dintre vârfuri orientat în sus.

7.2. Model

Placa de identificare spate pentru vehicule lente (SMV) trebuie să aibă un centru fluorescent de culoare roșie și margini retroreflectorizante de aceeași culoare, fabricate fie dintr-un înveliș sau strat retroreflectorizant, fie din catadioptri cubici din plastic (clasa 1). Plăcile de identificare spate din clasa 2 pentru SMV trebuie să aibă un centru retroreflectorizant.

7.3. Dimensiuni

Lungimea bazei triunghiului fluorescent interior (clasa 1) sau a triunghiului retroreflectorizant interior (clasa 2) trebuie să fie: de minimum 350 mm și maximum 365 mm. Lățimea minimă a suprafeței emițătoare de lumină a marginii retroreflectorizante roșii trebuie să fie de minimum 45 mm și maximum 48 mm. Aceste caracteristici sunt ilustrate în exemplul din figura A5-VI.

Figura A5-VII Exemplu de placă pentru un vehicul lent

8. FORMA ȘI DIMENSIUNILE TRIUNGHIULUI REFLECTORIZANT DE AVERTIZARE (FIGURA A5-VIII SAU A5-IX)

8.1.

Forma și dimensiunile triunghiului

8.1.1.

Laturile teoretice ale triunghiului trebuie să măsoare 500 ± 50 mm.

8.1.2.

În cazul unui triunghi reflectorizant de avertizare de tipul 1, unitățile retroreflectorizante trebuie dispuse de-a lungul marginii în interiorul unei benzi de lățime constantă cu valoarea cuprinsă între 25 și 50 mm. În cazul unui triunghi reflectorizant de avertizare de tipul 2 cu material retroreflectorizant fluorescent, lățimea constantă trebuie să aibă o valoare cuprinsă între 50 mm și 85 mm.

8.1.3.

Între colțul exterior al triunghiului și banda retroreflectorizantă poate exista o bordură cu lățimea de cel mult 5 mm și care poate avea altă culoare decât roșu.

8.1.4.

Banda retroreflectorizantă nu trebuie să fie neapărat continuă. În acest din urmă caz, zona liberă a materialului de sprijin trebuie să fie de culoare roșie (a se vedea, de asemenea, punctul 5.9.4.2.1. din prezentul regulament).

8.1.5.

În cazul unui triunghi reflectorizant de avertizare de tipul 1, suprafața fluorescentă trebuie să fie continuă în cazul unității retroreflectorizante. Aceasta trebuie să fie amplasată simetric de-a lungul celor trei laturi ale triunghiului. În timpul utilizării, suprafața sa nu trebuie să fie mai mică de 315 cm2. Cu toate acestea, între suprafața retroreflectorizantă și suprafața fluorescentă poate fi plasată o zonă de separare, continuă sau nu, cu lățimea de cel mult 5 mm, care nu trebuie să fie neapărat de culoare roșie.

8.1.6.

Latura zonei triunghiulare centrale deschise a triunghiului reflectorizant de avertizare trebuie să aibă lungimea de cel puțin 70 mm (figura A5-VIII).

8.2.

Forma și dimensiunile suprafeței de sprijin

8.2.1.

Distanța dintre suprafața de sprijin și latura inferioară a triunghiului reflectorizant de avertizare nu trebuie să fie mai mare de 300 mm.

8.3.

Materialul retroreflectorizant fluorescent trebuie să fie colorat în toată masa sa, fie cu elemente cu retroreflexie, fie ca un strat de suprafață solidă.

Figura A5-VIII Forma și dimensiunile triunghiurilor reflectorizante de avertizare de tipul 1 și ale suporturilor acestora

Figura A5-IX Forma și dimensiunile triunghiurilor reflectorizante de avertizare de tipul 2 și ale suporturilor acestora

Figura A5-X Dispozitiv de determinare a distanței față de sol

ANEXA 6

Rezistența la căldură

Procedura de încercare în cazul suprafețelor reflectorizante din plastic turnat ale dispozitivelor retroreflectorizante din clasele IA, IB, IIIA, IIIB, IVA, SMV, ale plăcilor de identificare din clasele 1, 2, 3, 4, 5 și ale triunghiurilor reflectorizante de avertizare de tipul 1:

Dispozitivul retroreflectorizant trebuie menținut 48 de ore consecutive într-o atmosferă uscată, la o temperatură de 65 ± 2 °C, după care eșantionul trebuie lăsat să se răcească timp de o oră, la o temperatură de 23 ± 2 °C.

Procedura de încercare în cazul materialelor flexibile pentru clasele C, F, 1, 2, 3, 4, 5 și triunghiurile reflectorizante de avertizare de tipul 2:

Un segment de eșantion cu lungimea minimă de 300 mm trebuie păstrat 12 ore într-o atmosferă uscată, la o temperatură de 65 ± 2 °C, după care eșantionul trebuie lăsat să se răcească timp de o oră, la o temperatură de 23 ± 2 °C. După aceasta, eșantionul trebuie păstrat timp de 12 ore la o temperatură de -20 °C ± 2 °C.

Eșantionul trebuie examinat după o perioadă de repaos de 4 ore în condiții normale de laborator.

După încercare, nu trebuie să fie vizibilă nicio deformare sensibilă sau fisură a dispozitivului retroreflectorizant și, în special, a elementelor sale optice.

ANEXA 7

Rezistența la penetrarea apei pentru dispozitivele retroreflectorizante, triunghiurile reflectorizante de avertizare și plăcile de identificare

1. ÎNCERCĂRI PENTRU CATADIOPTRI ȘI MARCAJE RETROREFLECTORIZANTE

1.1.

Dispozitivele retroreflectorizante încorporate sau nu într-o lampă sau un eșantion de marcaj retroreflectorizant ale căror piese demontabile au fost îndepărtate se scufundă în apă timp de 10 minute, la o temperatură de 50 °C ± 5 °C, punctul cel mai înalt al părții superioare ale suprafeței iluminante aflându-se cu 20 mm sub suprafața apei. Această încercare trebuie repetată prin întoarcerea dispozitivului retroreflectorizant cu 180 °, astfel încât suprafața iluminantă să fie scufundată, iar fața posterioară să fie acoperită de aproximativ 20 mm de apă. Aceste eșantioane trebuie scufundate imediat și în aceleași condiții, la o temperatură a apei de 25 °C ± 5 °C.

1.2.

Apa nu trebuie să se infiltreze până la suprafața de reflexie a unității optice retroreflectorizante. Se consideră că dispozitivul nu a obținut rezultate satisfăcătoare în timpul încercării în cazul în care în urma unei examinări vizuale se constată în mod clar prezența apei.

1.3.

În cazul în care examinarea vizuală nu a revelat prezența apei sau dacă există incertitudini:

1.3.1.

În cazul catadioptrilor, valoarea CIL trebuie măsurată prin metoda descrisă la punctul 5.1.3.2.2. sau la punctul 5.3.3.3.2., după ce dispozitivul retroreflectorizant a fost scuturat ușor pentru a îndepărta excesul de apă din exterior.

1.3.2.

În cazul unui eșantion de marcaj retroreflectorizant, coeficientul de retroreflexie R′ se măsoară în conformitate cu anexa 7, după ce eșantionul a fost scuturat ușor pentru a îndepărta excesul de apă din exterior.

2. ÎNCERCĂRI PENTRU TRIUNGHIURI REFLECTORIZANTE DE AVERTIZARE

2.1. Încercare de rezistență a dispozitivului retroreflectorizant sau a materialului fluorescent retroreflectorizant

2.1.1.

Triunghiul (triunghiurile pliabile trebuie asamblate ca și cum ar fi pregătite pentru utilizare) trebuie scufundat în apă timp de 10 minute, la o temperatură de 50 °C ± 5 °C, punctul de sus al părții superioare a suprafeței iluminante trebuind să fie situat la circa 20 mm sub suprafața apei. Acest dispozitiv retroreflectorizant trebuie scufundat imediat și în aceleași condiții în apă, la o temperatură de 25 °C ± 5 °C.

2.1.2.

După această încercare, apa nu trebuie să se fi infiltrat până la suprafața de reflexie a dispozitivului retroreflectorizant. Se consideră că dispozitivul nu a obținut rezultate satisfăcătoare în timpul încercării în cazul în care, în urma unei examinări vizuale, se constată în mod clar prezența apei. Cu toate aceste, se consideră că dispozitivul a obținut rezultate satisfăcătoare în timpul încercării chiar dacă apa sau vaporii de apă au pătruns în zona marginilor materialelor fluorescente retroreflectorizante.

2.1.3.

Dacă examinarea vizuală nu a depistat prezența apei sau dacă există incertitudini, valoarea CIL se măsoară din nou prin metoda descrisă la punctul 1.2 din anexa 7, după ce dispozitivul retroreflectorizant a fost scuturat ușor pentru a îndepărta excesul de apă din exterior. Valoarea CIL nu trebuie să se reducă cu mai mult de 40 % din valorile înregistrate înainte de încercare.

2.2. Încercarea de rezistență la apă

Triunghiul (triunghiurile reflectorizante de avertizare pliabile se asamblează ca și cum ar fi pregătite pentru a fi utilizate) trebuie scufundat timp de două ore într-un container care conține apă la temperatura de 25 °C ± 5 °C, cu fața activă a triunghiului orientată în sus, la 5 cm sub suprafața apei. Triunghiul trebuie apoi scos din container și trebuie uscat. Nicio parte a dispozitivului nu trebuie să prezinte semne clare de deteriorare care pot afecta eficacitatea triunghiului.

3. ÎNCERCĂRI PENTRU PLĂCILE DE IDENTIFICARE

3.1. Rezistența la apă

O secțiune a unui eșantion cu o lungime de minimum 300 mm se introduce în apă distilată, la o temperatură de 23 ± 5 °C, timp de 18 ore; apoi se lasă la uscat timp de 24 de ore, în condiții normale de laborator.

Secțiunea se examinează după terminarea încercării. Nicio porțiune aflată la cel mult 10 mm de la marginea secționată nu trebuie să prezinte semne de deteriorare care pot reduce eficiența plăcii.

ANEXA 8

Proceduri alternative de încercare cu privire la rezistența la apă a dispozitivelor retroreflectorizante din clasele IB și IIIB

Ca o alternativă, la cererea producătorului, se pot folosi încercările următoare (expunere la umiditate și la praf).

Încercarea de umiditate

Această încercare evaluează capacitatea dispozitivului eșantion de a nu permite penetrarea umidității în urma unei pulverizări cu apă și determină capacitatea de scurgere a acestor dispozitive prin găurile de scurgere sau alte deschizături ale dispozitivului.

2.1.

Echipamentul de încercare prin pulverizare cu apă

Se utilizează o cabină de pulverizare cu apă având următoarele caracteristici:

2.1.1.

Cabina

Cabina trebuie să fie echipată cu una sau mai multe duze care să pulverizeze un jet conic plin, cu un unghi care să acopere complet eșantionul. Linia mediană a duzei/duzelor trebuie orientată în jos, la un unghi de 45 ° ± 5 ° față de axa verticală a unei platforme rotative de încercare.

2.1.2.

Platforma rotativă de încercare

Platforma rotativă de încercare trebuie să aibă un diametru minim de 140 mm și să se rotească în jurul axei verticale din centrul cabinei.

2.1.3.

Rata de pulverizare

Rata de pulverizare a apei în direcția dispozitivului trebuie să fie egală cu 2,5 (+1,6/-0) mm/min, fiind măsurată cu ajutorul unui colector cilindric vertical centrat pe axa verticală a platformei rotative de încercare. Înălțimea colectorului este de 100 mm, iar diametrul interior este de cel puțin 140 mm.

2.2.

Procedura de încercare prin pulverizare cu apă

După ce s-a măsurat și înregistrat valoarea CIL inițială, un dispozitiv eșantion montat pe o instalație fixă de încercare trebuie supus unei pulverizări cu apă după cum urmează:

2.2.1.

Deschiderile dispozitivului

Toate găurile de scurgere și alte deschideri trebuie să rămână deschise. Dacă sunt folosite, fitilurile de scurgere ale dispozitivului trebuie să fie încercate după montarea pe dispozitiv.

2.2.2.

Viteza de rotație

Dispozitivul trebuie rotit în jurul axei sale verticale cu o rată de 4,0 ± 0,5 min -1.

2.2.3.

În cazul în care catadioptrul este reciproc încorporat sau grupat cu funcții de semnalizare sau iluminare, aceste funcții trebuie puse în funcțiune la tensiunea de construcție, conform unui ciclu de 5 minute de funcționare (ON) (în modul intermitent, după caz) și 55 de minute deconectate (OFF).

2.2.4.

Durata încercării

Încercarea de pulverizare cu apă trebuie să dureze 12 ore (12 cicluri de 5/55 de minute).

2.2.5.

Durata de scurgere

Acțiunile de rotație și de pulverizare cu apă trebuie oprite și trebuie permisă scurgerea apei de pe dispozitiv timp de o oră, cu ușa cabinei închisă.

2.2.6.

Evaluarea eșantionului

Aceasta se realizează după încheierea perioadei de scurgere. Se analizează interiorul dispozitivului pentru a verifica acumularea umidității. Nu trebuie să existe picături de apă sau nu trebuie ca acestea să se formeze prin lovirea ușoară sau înclinarea dispozitivului. Valoarea CIL se măsoară conform metodei specificate în anexa 4, după ce partea exterioară a dispozitivului a fost uscată cu ajutorului unei cârpe uscate de bumbac.

2.3.

Încercarea prin expunere la praf

Această încercare evaluează capacitatea dispozitivului eșantion de a nu permite infiltrarea prafului, care ar afecta semnificativ puterea fotometrică a catadioptrului.

2.3.1.

Echipamentul de încercare prin expunere la praf

Pentru expunerea la praf se va folosi următorul echipament:

2.3.2.

Camera de încercare prin expunere la praf

Interiorul camerei de încercare are o formă cubică având latura de 0,9-1,5 m. Partea de jos poate avea o formă de pâlnie pentru a permite adunarea prafului. Volumul camerei interioare, fără a include partea inferioară în formă de pâlnie, trebuie să fie de maximum 2 m3 și trebuie încărcată cu 3-5 kg de praf pentru încercare. Camera trebuie să aibă capacitatea de a agita praful prin intermediul aerului comprimat sau al unor ventilatoare astfel încât praful să fie împrăștiat în toată camera.

2.3.3.

Praful

Praful folosit pentru încercare este o pulbere fină de ciment, în conformitate cu standardul ASTM C 150-84 (*1).

2.3.4.

Procedura de încercare prin expunere la praf

După ce s-a măsurat și înregistrat valoarea CIL inițială, un dispozitiv eșantion montat pe o instalație fixă de încercare trebuie expus la praf după cum urmează:

2.3.5.

Deschiderile dispozitivului

Toate găurile de scurgere și alte deschideri trebuie să rămână deschise. Dacă sunt folosite, fitilurile de scurgere ale dispozitivului trebuie încercate fiind montate pe dispozitiv.

2.3.6.

Expunerea la praf

Dispozitivul montat se poziționează în camera de praf la cel puțin 150 mm de oricare dintre pereți. Dispozitivele care au o lungime de peste 600 mm trebuie centrate orizontal în camera de încercare. Praful pentru încercare trebuie agitat cât mai bine posibil de aerul comprimat sau de ventilator/ventilatoare la intervale de 15 minute pentru o perioadă de 2-15 secunde, timp de 5 ore. Între perioadele de agitare a prafului, acesta trebuie lăsat să se așeze.

2.3.7.

Evaluarea eșantionului măsurat

După încheierea încercării prin expunere la praf, partea exterioară a dispozitivului trebuie uscată și curățată cu o cârpă de bumbac uscată, iar valoarea CIL trebuie măsurată conform metodei descrise la punctul 5.1.3.2.2.

(*1) American Society for Testing and Materials (Asociația pentru încercări și materiale din SUA)

ANEXA 9

Rezistența la combustibili

Un amestec de încercare format din 70 % volum n-heptan și 30 % volum toluen se aplică pe:

1.1.

Un dispozitiv retroreflectorizant:

(a)	Suprafața exterioară a dispozitivului retroreflectorizant și, în special, a plajei iluminante, se șterge ușor cu o cârpă din bumbac îmbibată în amestecul de încercare.

(b)	După aproximativ cinci minute, suprafața este examinată vizual. Aceasta nu trebuie să prezinte modificări vizibile; se acceptă totuși unele fisuri superficiale.

sau pe

1.2.

Un eșantion de dispozitiv retroreflectorizant de marcare:

(a)	O secțiune a unui eșantion cu o lungime de minimum 300 mm se introduce timp de un minut în amestecul de încercare.

(b)	După scoaterea din amestec, suprafața se șterge cu o pânză moale și nu trebuie să prezinte modificări vizibile care îi pot reduce performanța efectivă.

Încercări pentru triunghiuri reflectorizante de avertizare:

2.1.

Triunghiul și cutia sa de protecție se scufundă separat într-un container care conține un amestec de 70 % n-heptan și 30 % toluen.

(a)	După 60 de secunde, acestea se scot din container și se scurg de lichid.

(b)	Triunghiul se introduce apoi în cutie și ansamblul se așază orizontal într-o atmosferă calmă.

(c)	Odată uscat complet, triunghiul nu trebuie să se lipească de cutia de protecție și nu trebuie să prezinte pe suprafață nici modificări, nici deteriorări vizibile; se acceptă totuși unele fisuri superficiale.

ANEXA 10

Rezistența la lubrifianți

1. Procedura de încercare în cazul suprafețelor reflectorizante din plastic turnat ale dispozitivelor din clasele IA, IB, IIIA, IIIB, IVA și ale triunghiurilor reflectorizante de avertizare de tipul 1

1.1.

Zona exterioară a dispozitivului retroreflectorizant și, în special, a suprafeței iluminante, se șterge ușor cu o cârpă din bumbac îmbibată într-un lubrifiant detergent. După aproximativ 5 minute, suprafața respectivă trebuie curățată. Se măsoară apoi valoarea CIL (punctul 5.1.3.2.2. sau 5.3.3.3.2.).

ANEXA 11

Rezistența la coroziune (Standardul ISO nr. 3768)

Dispozitivele retroreflectorizante trebuie să fie astfel construite încât să își păstreze caracteristicile fotometrice și colorimetrice impuse în ciuda condițiilor de umiditate și de coroziune la care sunt expuse în mod normal. Rezistența feței anterioare la decolorare și a suprafeței de protecție a feței posterioare la degradare trebuie verificată, în special atunci când o componentă metalică esențială pare vulnerabilă.

După îndepărtarea pieselor demontabile, dispozitivul retroreflectorizant (sau lampa, dacă dispozitivul este combinat cu un far) este supus unei acțiuni exercitate de o ceață salină pe o perioadă de 50 de ore care cuprinde două perioade de expunere a câte 24 de ore fiecare, separate de un interval de două ore, timp în care eșantionul este lăsat să se usuce.

Ceața salină se produce prin pulverizarea, la o temperatură de 35 ± 2 °C, a unei soluții saline obținute:

3.1.

În cazul suprafețelor reflectorizante din plastic turnat ale dispozitivelor din clasele IA, IB, IIIA, IIIB, IVA și ale triunghiurilor reflectorizante de avertizare de tipul 1,

prin dizolvarea a 20 ± 2 părți, în masă, de clorură de sodiu în 80 de părți de apă distilată cu conținut de cel mult 0,02 % impurități.

3.1.1.

Imediat după încheierea încercării, eșantionul nu trebuie să prezinte semne de coroziune excesivă de natură să afecteze funcționarea dispozitivului.

3.2.

În cazul unui eșantion de marcaj retroreflectorizant,

prin dizolvarea a 5 părți în masă de clorură de sodiu în 95 de părți de apă distilată cu conținut de cel mult 0,02 % impurități.

3.2.1.

Imediat după finalizarea încercării, eșantionul nu trebuie să prezinte urme de coroziune susceptibile de a afecta eficacitatea marcajului.

După o pauză de 48 de ore, coeficientul de intensitate luminoasă R' al zonelor retroreflectorizante măsurat în conformitate cu procedura indicată în anexa 7, sub un unghi de intrare de ß2 = 5° și un unghi de observare de α = 20', nu trebuie să fie inferior valorii indicate în tabelul 9 sau, respectiv, superior valorii indicate în tabelul 10. Înainte de măsurare, suprafața trebuie să fie curățată pentru a se îndepărta depunerile de sare provenite de la ceața salină.

ANEXA 12

Rezistența feței posterioare accesibile a dispozitivelor retroreflectorizante cu oglindă pe partea din spate

Rezistența feței posterioare accesibile a dispozitivelor retroreflectorizante cu oglindă pe partea din spate, în cazul suprafețelor reflectorizante din plastic turnat ale dispozitivelor din clasele IA, IB, IIIA, IIIB, IVA și ale triunghiurilor reflectorizante de avertizare de tipul 1.

Se curăță fața posterioară a dispozitivului retroreflectorizant cu o perie cu fire tari din nailon.

În cazul suprafețelor reflectorizante din plastic turnat ale dispozitivelor din clasele IA, IB, IIIA, IIIB, IVA, după ce s-a periat fața posterioară a dispozitivului retroreflectorizant, se aplică pe aceasta timp de un minut o cârpă de bumbac îmbibată în amestecul indicat în anexa 9. Se îndepărtează apoi cârpa și se lasă dispozitivul retroreflectorizant să se usuce.

În cazul suprafețelor reflectorizante din plastic turnat ale triunghiurilor reflectorizante de avertizare de tipul 1, fața posterioară a dispozitivului retroreflectorizant se acoperă sau se umezește temeinic timp de un minut cu amestecul indicat în anexa 9. Carburantul trebuie apoi îndepărtat și dispozitivul trebuie lăsat să se usuce.

De îndată ce evaporarea a luat sfârșit, fața posterioară se periază cu aceeași perie folosită anterior.

Se măsoară apoi valoarea CIL (punctul 5.1.3.2.2 sau 5.3.3.3.2) după ce întreaga suprafață posterioară cu oglindă pe partea din spate a fost acoperită cu tuș.

În cazul suprafețelor reflectorizante din plastic turnat ale triunghiurilor reflectorizante de avertizare de tipul 1, valoarea CIL nu trebuie să se reducă cu mai mult de 40 % din valorile înregistrate înainte de încercare. Această încercare nu se aplică materialelor fluorescente retroreflectorizante.

ANEXA 13

Rezistența la agenții atmosferici

1. Rezistența la efectul agențiilor atmosferici a eșantioanelor de dispozitive retroreflectorizante de marcare

1.1.

Procedură – Pentru fiecare încercare se selectează două specimene ale unui eșantion. Un specimen se păstrează la întuneric, într-un recipient ferit de umezeală, pentru a fi utilizat ulterior ca „specimen neexpus de referință”.

1.2.

Al doilea eșantion trebuie expus unei surse de lumină și trebuie supus încercărilor de rezistență la temperatură și la radiații descrise în anexa 22, dacă sunt impuse de punctul 5 din prezentul regulament:

(a)	Catadioptrul sau materialul retroreflectorizant trebuie expus până când culoarea etalonului albastru nr. 7 se degradează ajungând la gradul 4 de pe scara de gri.

(b)	Catadioptrul sau materialul fluorescent / retroreflectorizant trebuie expus până când culoarea etalonului albastru nr. 5 se degradează ajungând la gradul 4 de pe scara de gri.

1.3.

După încercare, specimenul se spală într-o soluție diluată de detergent neutru, se usucă și se examinează pentru a se verifica conformitatea cu cerințele prevăzute la punctele 1.4 și 1.5.

1.4.

Aspect vizual

Aspect vizual – Nicio zonă a specimenului expus nu trebuie să prezinte semne de crăpare, desprindere, diviziune, bășicare, exfoliere, deformare, albire, pătare sau coroziune.

Eșantionul nu trebuie să prezinte deteriorări vizibile, cum ar fi fisuri, scorojiri sau decojiri ale materialului fluorescent sau fluorescent retroreflectorizant.

1.5.

Rezistența culorii

Culorile specimenului expus trebuie să respecte în continuare cerințele prevăzute la punctul 5 al prezentului regulament pentru dispozitivul retroreflectorizant corespunzător.

1.6.

Efectul asupra coeficientului de retroreflexie a materialului retroreflectorizant:

1.6.1.

Pentru această verificare, măsurătorile se efectuează exclusiv sub un unghi de observare α = 20′ și un unghi de intrare ß2 = 5° °, în conformitate cu metoda descrisă în anexa 7.

1.6.2.

Coeficientul de retroreflexie al specimenului expus nu trebuie să fie, după uscare, mai mic de 80 % din valoarea indicată la punctul 5 din prezentul regulament.

2. Rezistența la efectul agențiilor atmosferici a triunghiurilor reflectorizante de avertizare

2.1.

Verificarea rezistenței la efectul agenților atmosferici a factorului de luminanță și a culorii materialelor fluorescente (triunghi reflectorizant de avertizare de tipul 1) și fluorescente retroreflectorizante (triunghi reflectorizant de avertizare de tip 2).

2.2.

Unul dintre eșantioanele de material fluorescent prezentat în conformitate cu punctul 3.1 din prezentul regulament trebuie supus încercărilor de rezistență la temperatură și la radiații descrise în anexa 22 până când eșantionul de referință nr. 5 atinge gradul 4 pe scara de gri sau până la echivalentul expunerii la lumină la care culoarea eșantionului de referință lână albastră nr. 5 se degradează ajungând la gradul 4 pe scara de gri în cazul expunerii la lumina unei lămpi cu descărcare în xenon.

2.3.

În cazul unui dispozitiv retroreflectorizant cu material fluorescent, după această încercare, coordonatele culorii și factorul de luminanță (a se vedea punctul 3) trebuie să corespundă specificațiilor de la punctul 5 din prezentul regulament.

Factorul de luminanță trebuie să corespundă specificațiilor de la punctul 5 din prezentul regulament și nu trebuie să crească cu mai mult de 5 % față de valorile determinate conform punctului 5 din prezentul regulament.

2.4.

Dacă materialul fluorescent este o folie adezivă care a fost deja supus cu succes încercărilor menționate mai sus, în cadrul unei încercări de omologare anterioare, atunci încercarea nu trebuie repetată; o mențiune corespunzătoare trebuie făcută la rubrica 12 („Observații”) din fișa de comunicare a omologării (anexa 1).

3. Rezistența plăcilor de identificare retroreflectorizante la efectul agențiilor atmosferici.

3.1.

Procedură – Pentru fiecare încercare se selectează două specimene ale unui eșantion (a se vedea punctul 2.4.17.4 din Regulamentul ONU nr. 48). Un specimen se păstrează la întuneric, într-un recipient ferit de umezeală, pentru a fi utilizat ulterior ca „specimen de referință neexpus”.

Cel de-al doilea specimen trebuie expus unei surse de iluminat în conformitate cu secțiunea 4.3.1 din standardul ISO 105 - B02 - 1978; materialul retroreflectorizant trebuie expus până când albastrul standard nr. 7 scade la nr. 4 pe scara de gri, iar materialul fluorescent trebuie expus până când albastrul standard nr. 5 scade la nr. 4 pe scara de gri. După încercare, specimenul se spală într-o soluție diluată de detergent neutru, se usucă și se examinează pentru a se verifica conformitatea cu cerințele prevăzute la punctele 3.2.-3.4.

3.2.

Aspect vizual – Nicio zonă a specimenului expus nu trebuie să prezinte semne de crăpare, mătuire, perforare, aerare, exfoliere, deformare, albire, pătare sau coroziune.

Nu trebuie să aibă loc nicio contracție mai mare de 0,5 % în orice direcție și nu trebuie să apară semne de dezlipire, cum ar fi exfolierea marginilor de pe substrat.

3.3.

Rezistența culorii – Culorile specimenului expus trebuie să respecte în continuare cerințele prevăzute la punctul 5.7.5.

3.4.

Efectul asupra coeficientului de retroreflexie a materialului retroreflectorizant:

3.4.1.

Pentru această verificare, măsurarea trebuie efectuată exclusiv sub un unghi de observare de 20′ și un unghi de intrare de 5°, în conformitate cu metoda descrisă la punctul 5.7.4.

3.4.2.

Coeficientul de retroreflexie al specimenului expus nu trebuie să fie, după uscare, mai mic de 80 % din valoarea indicată la punctul 5.7.4 din tabelul 12.

3.4.3.

Specimenul trebuie să fie expus unor precipitații simulate astfel cum este descris la punctul 7.7. din standardul EN 13422(2004) (Semnalizare rutieră verticală. Semnalizare temporară. Mijloace de semnalizare mobile. Conuri de dirijare și stâlpi de dirijare), iar coeficientul său de retroreflexie în această stare nu trebuie să fie mai mic de 90 % din valoarea obținută atunci când măsurarea este efectuată în stare uscată, astfel cum se explică la punctul 3.4.2.

Este posibilă utilizarea altor duze decât a celor descrise la punctul 7.7. din EN 13422 (2004), cu condiția de a se obține aceeași performanță a precipitațiilor simulate (de exemplu, distribuția apei pe suprafața eșantionului de încercare).

ANEXA 14

Stabilitatea proprietăților fotometrice

Autoritatea care acordă omologarea are dreptul de a efectua încercări privind stabilitatea proprietăților optice ale unui material retroreflectorizant utilizat (în situația în care acesta este utilizat pentru marcare sau sub formă de marcaje/simboluri grafice distinctive).

Autoritățile de omologare de tip ale părților contractante din țările în care a fost acordată omologarea pot întreprinde aceleași încercări. În cazul în care, pentru un tip de material retroreflectorizant, apar „defecțiuni sistematice în timpul utilizării”, eșantioanele din materialul supus încercării se transferă spre evaluare autorității care a acordat omologarea.

În cazul absenței altor criterii, trebuie să fie prevăzută indicația „defecțiuni sistematice în timpul utilizării” pentru un tip de material retroreflectorizant, în conformitate cu punctul 4.1.

Autoritatea care a acordat omologarea are dreptul de a verifica stabilitatea în timp a proprietăților optice ale unui tip de placă de identificare spate utilizate.

Autoritățile de omologare de tip ale altor țări decât țara în care a fost acordată omologarea pot să efectueze verificări similare pe teritoriul acestora. În cazul în care un tip de placă de identificare spate utilizată prezintă defecte sistematice, autoritățile respective transmit autorității care a acordat omologarea orice componente îndepărtate în scopul încercării, solicitând o opinie din partea acesteia.

În lipsa altor criterii, noțiunea de „defect sistematic” al unui tip de placă de identificare spate utilizată se interpretează în sensul punctului 4.1.

ANEXA 15

Rezistența la curățare în cazul unui eșantion de dispozitiv retroreflectorizant de marcare

1. CURĂȚARE MANUALĂ

Un eșantion de încercare pătat cu un amestec de ulei de lubrifiere detergent și grafit trebuie să fie ușor de curățat, fără deteriorarea suprafeței retroreflectorizante atunci când este șters cu ajutorul unui solvent alifatic slab, cum ar fi n-heptan, și spălat ulterior cu un detergent neutru.

2. SPĂLARE AUTOMATĂ

În cazul în care este supus unui jet continuu, timp de 60 de secunde, pe componenta care trebuie supusă încercării montată în condiții normale, eșantionul de încercat nu trebuie să prezinte semne de deteriorare a suprafeței retroreflectorizante, de exfoliere a substratului sau de separare de eșantionul de suprafață pe care a fost montat, în următoarele condiții legate de parametri:

(a)	Presiunea apei/soluției de spălare: 8 ± 0,2 MPa;

(b)	Temperatura apei/soluției de spălare: 60 ° - 5 °C;

(c)	Debitul apei/soluției de spălare: 7 ± 1 l/min;

(d)	Vârful furtunului de spălare trebuie poziționat la o distanță de 600 ± 20 mm de suprafața retroreflectorizantă;

(e)	Furtunul de spălare trebuie poziționat la un unghi de maximum 45 de grade față de perpendiculara pe suprafața retroreflectorizantă;

(f)	Duza trebuie să fie înclinată la un unghi de 40 de grade, care asigură o împrăștiere largă.

ANEXA 16

Capacitatea de aderență

1. Capacitatea de aderență (în cazul materialelor adezive) a marcajelor retroreflectorizante

1.1.

Aderența materialelor retroreflectorizante trebuie determinată după o perioadă de uscare de 24 de ore prin exfoliere la 90 de grade pe o mașină de încercare a rezistenței la rupere.

1.2.

Materialele retroreflectorizante nu trebuie să fie ușor de înlăturat fără deteriorarea materialului.

1.3.

Pentru îndepărtarea materialelor retroreflectorizante de pe substrat trebuie să se exercite o forță de cel puțin 10 N pe o lățime de 25 mm, la o viteză constantă de 300 mm/minut.

2. Capacitate de aderență (în cazul materialelor adezive) a materialelor retroreflectorizante folosite în plăci de identificare spate

2.1.

Aderența materialelor retroreflectorizante se determină după o perioadă de uscare de 24 de ore prin exfoliere la 90 de grade pe o mașină de încercare a rezistenței la rupere.

2.2.

Se determină aderența materialelor retroreflectorizante și fluorescente laminate sau placate.

2.3.

Materialele placate de orice tip nu trebuie să poată fi îndepărtate decât cu ajutorul unor unelte sau prin distrugerea materialului.

2.4.

Pentru îndepărtarea materialelor laminate (pelicule adezive) de pe substrat trebuie să se exercite o forță de cel puțin 10 N pe o lățime de 25 mm, la o viteză de 300 mm/minut.

ANEXA 17

Marcaje retroreflectorizante - îndoirea

Pentru eșantioanele care trebuie să adere la un substrat flexibil, de exemplu prelate, se aplică următoarele dispoziții:

Un specimen din eșantion, cu dimensiunea de 50 mm pe 300 mm, trebuie îndoit o dată în lungime, în jurul unei mandrine de 3,2 mm, adezivul venind în contact cu mandrina timp de 1 secundă.

Temperatura de încercare trebuie să fie de 23 °C ± 2 °C.

Notă:

Pentru facilitarea încercării, se răspândește pudră de talc pe adeziv pentru a preveni aderarea la mandrină.

După această încercare, specimenul nu trebuie să prezinte fisuri pe suprafață și nu trebuie să prezinte nicio modificare vizibilă care ar reduce performanța sa efectivă.

ANEXA 18

Rezistența la impact

1. PLĂCI DE IDENTIFICARE SPATE (CU EXCEPȚIA CATADIOPTRILOR CUBICI DIN PLASTIC)

Dacă se lasă să cadă o bilă din oțel solid, cu un diametru de 25 mm, de la o înălțime de 2 m pe suprafețele retroreflectorizante și fluorescente ale unei plăci așezate pe un suport, la o temperatură a mediului înconjurător de 23 ± 2 °C, materialele nu trebuie să prezinte fisuri sau desprinderi de pe substrat la o distanță de peste 5 mm de la zona de impact.

2. DISPOZITIVE RETROREFLECTORIZANTE DIN CLASA IVA

Dispozitivul retroreflectorizant se montează într-un mod similar cu cel prin care se montează pe vehicul, dar lentila trebuie plasată orizontal și cu fața în sus.

Se lasă să cadă o bilă din oțel solid, șlefuită, cu diametrul de 13 mm, o dată, vertical pe partea centrală a lentilei, de la o înălțime de 0,76 m. Bila poate fi ghidată, dar căderea trebuie să fie liberă.

Atunci când un dispozitiv retroreflectorizant este încercat la temperatura camerei prin această metodă, lentila nu trebuie să se fisureze.

ANEXA 19

Rigiditatea plăcilor

1. CLASELE 1, 2, 3, 4 ȘI 5

1.1.

Placa de identificare spate se amplasează pe două suporturi paralele cu marginea mai scurtă a plăcii; distanța de la fiecare suport până la marginea adiacentă a plăcii nu trebuie să depășească L 10, unde L reprezintă dimensiunea cea mai mare a plăcii. Placa se încarcă apoi cu saci cu alice sau cu nisip uscat până când se atinge o presiune uniform distribuită de 1,5 kN/m2. Deflexia plăcii se măsoară pe linia mediană dintre suporturi.

1.2.

La încercarea conform punctului 1 de mai sus, deflexia maximă a plăcii sub sarcina de încercare nu trebuie să depășească 1/20 din distanța dintre suporturi specificată la punctul 1, iar deflexia reziduală după îndepărtarea sarcinii nu trebuie să depășească 1/5 din deflexia măsurată sub sarcină.

2. CLASA SMV

2.1.

Placa triunghiulară se fixează strâns pe una dintre laturile sale lungi, clemele dispozitivului de prindere acoperind o lungime de maximum 20 mm. Se aplică pe vârful opus o forță de 10 N perpendiculară pe plan.

2.2.

Vârful nu trebuie să se deplaseze în sensul forței cu mai mult de 40 mm.

2.3.

După încetarea acțiunii forței, placa trebuie să revină în mod vizibil la poziția sa inițială. Deflexia reziduală nu trebuie să depășească 5 mm.

ANEXA 20

Proceduri de încercare suplimentare pentru triunghiuri reflectorizante de avertizare de tipurile 1 și 2

1. ÎNCERCARE PRIVIND DISTANȚA FAȚĂ DE SOL

1.1.

Triunghiul reflectorizant de avertizare trebuie să fie supus cu succes următoarelor încercări:

1.1.1.

Pentru această încercare, aparatul prezentat în figura A5-X, care are forma unei piramide goale inversate, se amplasează pe un plan de bază orizontal.

1.1.2.

Suporturile de sprijin pe sol ale triunghiului se amplasează succesiv în orificiul pătrat ☐☐ al aparatului de încercare. În timpul încercării fiecărui suport, trebuie să se găsească o poziție a aparatului în raport cu triunghiul reflectorizant de avertizare și cu suportul acestuia care să fie favorabilă triunghiului și în care:

1.1.2.1.

Toate suporturile să se afle simultan pe planul de bază;

1.1.2.2.

În afara suprafeței acoperite de aparatul de încercare, distanța dintre planul de bază și componentele triunghiului sau ale suporturilor trebuie să fie de cel puțin 50 mm (cu excepția suporturilor în sine).

2. ÎNCERCARE DE REZISTENȚĂ MECANICĂ

2.1.

După instalarea triunghiului reflectorizant de avertizare conform instrucțiunilor producătorului și după fixarea fermă a bazelor sale, se exercită o forță de 2 N asupra vârfului triunghiului, paralelă cu suprafața de sprijin și perpendicular pe marginea inferioară a acestuia.

2.2.

Vârful triunghiului nu trebuie să se deplaseze cu mai mult de 5 cm în direcția forței.

2.3.

După încercare, poziția dispozitivului nu trebuie să fie semnificativ diferită față de cea inițială.

3. ÎNCERCARE DE REZISTENȚĂ LA CĂLDURĂ ȘI LA TEMPERATURI SCĂZUTE

3.1.

Triunghiul reflectorizant de avertizare, aflat în cutia sa de protecție, dacă este furnizată, se menține 12 ore consecutiv într-o atmosferă uscată, la o temperatură de 60 °C ± 2 °C.

3.2.

După încercare nu trebuie să se poată observa nicio fisură sau deformare vizibilă a dispozitivului; această cerință se aplică în special dispozitivului retroreflectorizant. Cutia trebuie să fie ușor de deschis și nu trebuie să se lipească de triunghi.

3.3.

După încercarea de rezistență la căldură și depozitarea ulterioară timp de 12 ore consecutive la temperatura de 25 °C ± 5 °C, triunghiul reflectorizant de avertizare se menține în cutia sa de protecție încă 12 ore consecutive, într-o atmosferă uscată, la o temperatură de -40 °C ± 2 °C.

3.4.

Imediat după scoaterea din camera rece nu trebuie să se poată observa distorsiuni vizibile pe dispozitiv, în special pe componentele sale optice. Cutia de protecție, dacă este furnizată, trebuie să se poată deschide corespunzător și nu trebuie să se rupă sau să se lipească de triunghiul reflectorizant de avertizare.

4. DETERMINAREA RUGOZITĂȚII SUPRAFEȚEI DRUMULUI (METODA PLAJEI DE NISIP)

4.1. Scopul metodei

4.1.1.

Scopul acestei metode este de a descrie și a determina într-o oarecare măsură rugozitatea geometrică a părții carosabilului pe care este amplasat triunghiul reflectorizant de avertizare în timpul încercării de stabilitate în condiții de vânt, conform cerințelor punctului 10 din anexa 5.

4.2. Principiul metodei

4.2.1.

Un volum cunoscut V de nisip este răspândit în formă de cerc pe suprafața drumului. Raportul dintre volumul nisipului folosit și suprafața acoperită S se definește ca „adâncimea medie a nisipului”, notată cu HS, și se exprimă în mm:

4.2.2.

Încercarea se realizează folosind nisip uscat, cu granule rotunde de dimensiuni cuprinse între 0,160 mm și 0,315 mm. Volumul de nisip este egal cu 25 ml ± 0,15 ml. Nisipul se răspândește pe suprafața pe care are loc determinarea cu ajutorul unui disc plat cu diametrul de 65 mm, acoperit pe o parte cu un strat de cauciuc cu grosimea între 1,5 mm și 2,5 mm și având un mâner adecvat pe partea cealaltă. Dacă diametrul suprafeței circulare acoperite cu nisip este D mm, atunci adâncimea medie a nisipului se calculează cu formula:

4.3. Desfășurarea încercării

4.3.1.

Suprafața pe care se realizează determinarea trebuie să fie uscată și curățată cu o perie moale, pentru a îndepărta orice murdărie sau pietriș.

4.3.2.

Nisipul, care a fost compactat ferm într-un recipient adecvat, este apoi turnat într-o grămadă pe suprafața pe care urmează a se face determinarea. În continuare, nisipul se răspândește cu atenție pe suprafață, folosind mișcări circulare ale discului orientat cu fața cauciucată în jos, astfel încât să se formeze un cerc acoperit de nisip cu cea mai mare suprafață posibilă. Nisipul va umple astfel toate adânciturile și găurile.

4.3.3.

De regulă, se măsoară două diametre, perpendiculare unul pe celălalt, ale „plajei” astfel formate. Valoarea medie se rotunjește la cei mai apropiați 5 mm, iar adâncimea nisipului HS se calculează conform formulei date la punctul 4.2.2.

4.3.4.

Pe suprafața de bază se efectuează șase astfel de determinări, cu componentele supuse încercării distribuite cât se poate de uniform pe suprafața de încercare. Media generală a rezultatelor obținute se consideră a fi media adâncimii nisipului HS pe suprafața de drum pe care a fost amplasat triunghiul reflectorizant de avertizare.

5. ÎNCERCAREA DE STABILITATE ÎN CONDIȚII DE VÂNT

5.1.

Triunghiul reflectorizant de avertizare se amplasează într-un tunel de vânt, pe o bază cu dimensiunile de aproximativ 1,50 m pe 1,20 m și având o suprafață formată din material abraziv de tip P36 corespunzător specificației FEPA (**) 43-1-2006. Această suprafață este caracterizată prin rugozitatea sa geometrică, HS = 0,5 mm ± 0,05 mm, care trebuie definită și determinată prin așa-numita metodă a „plajei de nisip”, conform anexei 4 la prezentul regulament.

Pentru a evita situația în care fluxul de aer incident formează un strat limită de curgere laminară peste suprafața de bază, această bază trebuie prevăzută cu o placă deflectoare poziționată astfel încât fluxul de aer să o înconjoare complet.

5.2.

Următoarele condiții se aplică pentru fluxul de aer:

(a)	Curentul de aer trebuie să atingă presiunea dinamică de 180 Pa, câmpul de curgere trebuind să fie omogen și fără turbulențe;

(b)	Dimensiunea câmpului de curgere trebuie să fie astfel încât să existe un spațiu de minimum 150 mm între limitele sale și colțurile triunghiului reflectorizant de avertizare pe orizontală, respectiv între limitele sale și vârful triunghiului pe verticală;

(c)	Curentul de aer (câmpul de curgere) trebuie să fie paralel cu suprafața de bază, în direcția care pare cea mai puțin favorabilă stabilității;

(d)	În cazul unui tunel de vânt închis, suprafața triunghiului reflectorizant de avertizare nu trebuie să fie mai mare de 5 % din suprafața secțiunii transversale a tunelului.

5.3.

După amplasarea în aceste condiții, triunghiul reflectorizant de avertizare trebuie supus curentului de aer timp de 3 minute.

5.4.

Triunghiul reflectorizant de avertizare trebuie să nu se răstoarne și să nu se deplaseze. Sunt totuși permise deplasări ușoare, care nu depășesc 5 cm, ale punctelor de contact cu suprafața drumului.

5.5.

Partea retroreflectorizantă triunghiulară a dispozitivului nu trebuie să se rotească cu mai mult de 10 ° în jurul axei orizontale sau verticale față de poziția sa inițială. Rotația în jurul axei orizontale sau verticale se determină cu ajutorul unui plan virtual suprapus poziției inițiale a părții retroreflectorizante triunghiulare a dispozitivului și care formează unghiuri drepte cu baza și cu curentul de aer.

(**) FEPA: Federation of European Producers of Abrasives, 20 Avenue Reille, 75014 Paris, Franța.

ANEXA 21

Rezistența culorii (1)dispozitivelor retroreflectorizante din clasele IA, IB, IIIA, IIIB și IVA

Autoritatea care a acordat omologarea de tip are dreptul de a verifica rezistența culorii unui tip de dispozitiv retroreflectorizant utilizat.

Autoritățile de omologare de tip ale altor țări decât țara în care a fost acordată omologarea pot să efectueze verificări similare pe teritoriul acestora. În caz de defect sistematic al unui tip de catadioptru în funcțiune, autoritățile respective transmit autorității care a acordat omologarea piesele prelevate pentru a fi examinate, solicitând o opinie din partea acesteia.

În lipsa altor elemente de evaluare, noțiunea de „defect sistematic” al unui tip de catadioptru în funcțiune se interpretează în sensul punctului 3.6.1. din prezentul regulament.

(1) În ciuda importanței încercărilor având drept scop verificarea stabilității în timp a proprietăților optice ale dispozitivelor retroreflectorizante, este încă imposibilă evaluarea, în stadiul actual al tehnicii, a acestei stabilități prin încercări de laborator de durată limitată.

ANEXA 22

Rezistența culorii la lumină artificială - încercare cu lampa cu descărcare în xenon pentru triunghiuri reflectorizante de avertizare

1. DOMENIU DE APLICARE

Prezenta anexă specifică o metodă de determinare a rezistenței culorii eșantioanelor de toate tipurile și de toate formele la acțiunea unei surse de lumină artificială reprezentativă pentru lumina naturală a zilei (D65).

2. PRINCIPIU

Un specimen din eșantioanele de încercare se expune luminii artificiale în condiții prescrise, alături de materialul de referință specificat (lână albastră).

3. MATERIALE DE REFERINȚĂ

Nivelurile de rezistență a culorii menționate în prezenta anexă se obțin prin comparație cu eșantioanele de referință specificate din lână albastră, sub rezerva expunerii în scopul verificării radiației maxime permise ca fiind contrastul maxim prevăzut în prezentul regulament ONU.

3.1.

Eșantioanele de referință din lână albastră concepute și produse în Europa sunt identificate cu numere de la 1 la 8. Aceste eșantioane de referință sunt țesături din lână vopsite cu coloranții enumerați în tabelul A22-1. În scopul procedurii de încercare descrise în prezenta anexă, se folosesc doar eșantioanele de referință din lână albastră 5 și 7 descrise în tabelul A22-1.

Tabelul A22-1

Coloranți pentru eșantioanele de referință din lână 5 și 7

Referință	Colorant (conform Indexului culorilor) (1)
5	Cl Acid Blue 47
7	Cl Solubilised Vat Blue 5

4. SCARA DE GRI

Scara de gri este folosită pentru determinarea modificării culorii eșantioanelor în încercările de determinare a rezistenței culorii. Specificații colorimetrice exacte ale scării sunt prezentate în apendicele 1 la prezenta anexă.

4.1.

Utilizarea scării este descrisă la punctul 2 din apendicele 1 la prezenta anexă.

5. APARATUL DE EXPUNERE CU LAMPĂ CU DESCĂRCARE ÎN XENON

Aparatul trebuie să fie o lampă cu descărcare în xenon răcită cu aer sau cu apă care permite expunerea eșantioanelor în conformitate cu EN ISO 4892-2.

5.1.

Condițiile de expunere trebuie să corespundă cerințelor din tabelul A22-2.

Tabelul A22-2

Parametri de încercare a rezistenței la agenți atmosferici

Parametri de expunere	Lampă răcită cu aer	Lampă răcită cu apă
Ciclu lumină/întuneric/pulverizare cu apă	Lumină continuă fără pulverizare cu apă	Lumină continuă fără pulverizare cu apă
Temperatura standard pentru negru, doar în perioadele de iluminare	(47 ± 3) °C folosind un termometru standard pentru negru	(47 ± 3) °C folosind un termometru standard pentru negru
Umiditatea relativă	Aproximativ 40 %	Aproximativ 40 %
Filtre	Filtre din sticlă plană Pentru cerințe, a se vedea punctul 5.2.	Filtre din sticlă plană Pentru cerințe, a se vedea punctul 5.2.
Radianță energetică (W/m2) controlată la:
Plaja de lungimi de undă 300 nm - 400 nm	42 ± 2	42 ± 2
Intervalul de lungimi de undă 300 nm - 800 nm	550	630

Nota 1:

Apa pulverizată pe eșantion nu trebuie să conțină silice în concentrație mai mare de 1 ppm. Concentrații mai mari ale silicei pot produce pete pe eșantioane și astfel pot determina variabilitatea rezultatelor. Apa de puritatea necesară poate fi obținută prin distilare sau printr-o combinație de deionizare și osmoză inversă.

Nota 2:

Nivelul radianței energetice trebuie stabilit la nivelurile de mai sus, dar variațiile în vârsta și transmitanța filtrelor, precum și variațiile de etalonare, înseamnă că, în general, marja de eroare va fi de ± 10 %.

5.2.

Sursa de lumină

Sursa de lumină constă într-o lampă cu descărcare în xenon cu temperatura de culoare corelată între 5 500 K și 6 500 K, ale cărei dimensiuni depind de tipul de aparat utilizat. Lampa cu descărcare în xenon trebuie să fie prevăzută cu filtre care asigură o simulare rezonabilă a radiației solare filtrate prin sticla plană obișnuită. Tabelul 3 prezintă cerințele privind radianța energetică spectrală relativă în cazul luminii emise prin filtrul de sticlă de lampa cu descărcare în xenon. Furnizorul aparatului de expunere are obligația de a prezenta certificarea că filtrele furnizate pentru încercările de expunere descrise în prezentul standard îndeplinesc condițiile prevăzute în tabelul A22-3.

Tabelul A22-3

Cerințe privind radianța spectrală relativă a filtrelor din sticlă a, b, c, d, e pentru aparatele cu lampă cu descărcare în xenon folosite în prezentul standard.

Banda spectrală

Lungime de undă λ în nm

Minimum % (c)

Document CIE nr. 85, tabelul 4 plus sticlă plană % (d) , (e)

Maximum % (c)

l < 300

0,29

300 ≤ λ ≤ 320

0,1

≤ 1

2,8

320 < λ ≤ 360

23,8

33,1

35,5

360 < λ ≤ 400

62,4

66,0

76,2

Datele din tabelul A22-3 reprezintă radianța energetică în banda spectrală dată, exprimată ca procente din radianța totală de la 290 nm la 400 nm. Pentru a stabili dacă un anumit filtru sau set de filtre pentru lămpi cu descărcare în xenon îndeplinește condițiile prevăzute în tabelul A22-3, trebuie măsurată radianța spectrală între 250 nm și 400 nm. Radianța totală în fiecare bandă de lungime de undă se însumează și se împarte la radianța totală de la 290 nm la 400 nm.

Valorile minime și maxime din tabelul A22-3 au la bază peste 30 de măsurători ale radianței spectrale a lămpilor cu descărcare în xenon cu răcire cu apă sau aer și prevăzute cu filtre din sticlă din diferite loturi și de diferite vechimi. Valorile privind radianța spectrală se referă la filtre și lămpi cu descărcare în xenon care respectă recomandările producătorului cu privire la îmbătrânire. Pe măsură ce devin disponibile mai multe date privind radianța spectrală, este posibil să apară modificări minore ale limitelor. Valorile minime și maxime reprezintă cel puțin cele trei limite sigma din mediile tuturor măsurătorilor.

5.3.

Echivalente de expunere la lumină pentru eșantioanele de referință din lână albastră folosite în încercările de rezistență la lumină realizate cu ajutorul unei lămpi cu descărcare în xenon

Tabelul A22-4

Eșantion de referință din lână albastră

Eșantion de referință din lână albastră		420 nm	300 nm–400 nm
Nr.		kj/m2	kj/m2
5	L6	340	13 824
7	L8	1 360	55 296

Pentru degradarea culorii până la gradul 4 pe scara de gri

6. PROCEDURĂ (EȘANTION DE REFERINȚĂ DIN LÂNĂ ALBASTRĂ)

6.1.

Se plasează suporturile cu eșantioane în aparat și se expun în mod continuu la agenți atmosferici conform metodei descrise mai jos.

6.2.

În același timp, se expun eșantioanele de referință din lână albastră fixate pe carton și se acoperă o treime a fiecăruia.

6.3.

Doar o față a eșantioanelor destinate încercării trebuie expusă la agenții atmosferici și la lumină.

6.4.

În timp ce specimenele se usucă, aerul din camera de încercare nu trebuie umidificat.

Notă: Condițiile reale ale încercării rezistenței la agenții atmosferici depind de tipul aparatului utilizat.

6.5.

Înainte de pregătirea specimenelor încercate pentru evaluare, acestea trebuie uscate la o temperatură de maximum 60 °C.

6.6.

Eșantioanele de referință din lână albastră expuse trebuie tăiate astfel încât să aibă dimensiunile minime 15 mm x 30 mm; se taie la aceleași dimensiuni eșantioanele de referință din lână albastră neexpuse; se poziționează câte un eșantion de referință expus de fiecare parte a unui eșantion de referință neexpus.

6.7.

Eșantioanele neexpuse din material textil identic cu cel al eșantioanelor de referință expuse sunt necesare ca referință pentru comparație în cadrul încercării de determinare a rezistenței la agenții atmosferici.

(1) Indexul culorilor (ediția a treia) este publicat de The Society of Dyers and Colourists, P.O. Box 244, Perkin House, 82 Grattan Road, Bradford BD1 2JB, UK, și de The American Association of Textile Chemists and Colorists, P.O. Box 12215, Research Triangle Park, NC 27709-2215, USA.

(c) Totalul valorilor din coloanele cu minime și maxime nu este 100 % deoarece reprezintă minimul și maximul datelor folosite. Pentru orice valoare a radianței spectrale, procentul calculat pentru benzile spectrale din tabelul A22-3 este egal cu 100 %. Pentru orice lampă cu descărcare în xenon prevăzută cu filtru din sticlă, procentul calculat în fiecare bandă spectrală trebuie să se încadreze în limitele minime și maxime din tabelul A22-2. Este posibil ca rezultatele să difere de la încercare la încercare dacă se folosesc aparate cu lămpi cu descărcare în xenon ale căror valori ale radianței spectrale variază la fel ca limitele de toleranță. Pentru informații specifice privind radianța spectrală a lămpilor cu descărcare în xenon și a filtrelor folosite, contactați producătorul aparatelor de expunere.

(d) Datele din tabelul 4 din documentul CIE nr. 85 plus sticlă plană au fost calculate înmulțind valorile din tabelul 4 din documentul CIE nr. 85 cu valoarea transmitanței spectrale a unei foi de sticlă plană cu grosimea de 3 mm (a se vedea ISO 11341). Aceste date sunt valori-țintă în cazul lămpilor cu descărcare în xenon prevăzute cu filtre din sticlă plană.

(e) În cazul tabelului 4 din documentul CIE nr. 85 cu sticlă plană, radianța UV între 300 nm și 400 nm este în general circa 9 %, iar radianța în spectrul vizibil (400 nm - 800 nm) este tipic circa 91 %, în condițiile în care sunt exprimate ca procent din radianța totală de la 300 nm la 800 nm. Raportul dintre radianța ultravioletă și cea vizibilă a eșantioanelor expuse luminii lămpii cu descărcare în xenon poate varia în funcție de numărul și caracteristicile de reflectanță ale specimenelor.

ANEXA 22 – Apendicele 1

Definiția scării de gri

Prezenta secțiune descrie scara de gri folosită pentru determinarea modificării culorii eșantioanelor în încercările de determinare a rezistenței culorii, precum și modul de utilizare a acesteia. Se prezintă o specificație colorimetrică exactă a scării, ca referință permanentă cu care se compară standardele noi și standardele modificate.

Scara de bază (cu 5 trepte) constă în cinci perechi de petice de culoare gri mat (mostre de țesătură gri) care ilustrează diferențele de culoare percepute corespunzătoare gradelor de rezistență 5, 4, 3, 2 și 1. Scara de bază poate fi augmentată prin introducerea unor petice sau mostre similare care ilustrează diferențele de culoare percepute corespunzătoare jumătăților de grad de rezistență (4-5, 3-4, 2-3 și 1-2), scara rezultantă având astfel 9 trepte. Primul membru al fiecărei perechi este de culoare gri neutru, iar al doilea membru al perechii care ilustrează gradul 5 este identic cu primul membru. Al doilea membru al perechilor rămase are nuanțe din ce în ce mai deschise, astfel încât fiecare pereche să ilustreze o diferență de culoare percepută (contrast) mai mare, definită colorimetric. Specificațiile colorimetrice complete sunt prezentate mai jos:

1.1.	Peticele (mostrele) sunt de culoare gri neutru și se măsoară cu un spectrometru cu componenta speculară inclusă. Datele colorimetrice se calculează folosind sistemul standard colorimetric al CIE pentru sursa de lumină D65;

1.2.	Valoarea componentei tricromatice Y a primului membru al fiecărei perechi este 12 ± 1;

1.3.

Diferența de culoare între al doilea și primul membru al fiecărei perechi trebuie să corespundă valorilor de mai jos.

Tabelul A22-5

Diferența CIE-Lab corespunzătoare gradului de rezistență

Grad de rezistență	Diferență CIE-Lab	Toleranțe
5	0	0,2
(4-5)	0,8	± 0,2
4	1,7	± 0,3
(3-4)	2,5	± 0,35
3	3,4	± 0,4
(2-3)	4,8	± 0,5
2	6,8	± 0,6
(1-2)	9,6	± 0,7
1	13,6	± 1,0

Nota 1: Valorile din paranteze se aplică doar pe scara cu 9 trepte.

Nota 2: Utilizarea scării:

Se așază alături, în același plan și cu aceeași orientare un etalon albastru neexpus și un specimen expus. Se poziționează scara de gri în apropiere, în același plan. Fundalul trebuie să fie de culoare gri neutru, aproximativ între nuanța care ilustrează gradul 1 și cea care ilustrează gradul 2 pe scara de gri folosită pentru evaluarea modificării culorii (aproximativ N5 în sistemul Munsell). Se iluminează suprafețele cu o lumină septentrională în emisfera nordică, cu o lumină australă în emisfera sudică sau cu o sursă echivalentă care produce un grad de iluminare de minimum 600 lx. Unghiul de incidență a luminii pe suprafețe trebuie să fie aproximativ 45 °, iar direcția de observare trebuie să fie aproximativ perpendiculară pe planul suprafețelor. Se compară diferența vizuală dintre etalonul neexpus și cel expus prin raportare la diferențele reprezentate de scara de gri.

Dacă se folosește scara cu 5 trepte, gradul de rezistență a culorii specimenului este gradul de pe scara de gri la care diferența de culoare percepută are aceeași magnitudine cu diferența de culoare percepută între specimenul expus și cel neexpus; dacă această din urmă diferență este considerată a fi mai aproape de contrastul imaginar dintre două perechi adiacente decât de cel dintre membrii celor două perechi, atunci se atribuie specimenului un grad intermediar, de exemplu, 4-5 sau 2-3. Gradul 5 se atribuie doar atunci când nu există o diferență perceptibilă între specimenul încercat și materialul original.

Dacă se folosește scara cu 9 trepte, gradul de rezistență a culorii specimenului este gradul de pe scara de gri la care diferența de culoare percepută este cea mai apropiată ca magnitudine cu diferența de culoare percepută între specimenul expus și cel neexpus. Gradul 5 se atribuie doar atunci când nu există o diferență perceptibilă între specimenul încercat și materialul original.

ANEXA 23

Descrierea geometriei de măsurare a culorii și a factorului de luminanță al materialelor retroreflectorizante fluorescente

Materialele microprismatice prezintă posibilitatea apariției unor „sclipiri” sau „scântei” (nota 1) care pot influența valorile măsurate dacă nu se aplică precauții speciale. O metodă de referință în care se folosește o apertură mai mare a geometriei CIE 45 °a:0 ° (sau 0 °:45 °a) este prezentată la punctul 12 din anexa 5.

Ideal, măsurătorile trebuie efectuate folosind geometria CIE 45 °a:0 ° (sau 0 °:45 °a), denumită geometrie coroană circulară la 45 °/perpendiculară (sau geometrie perpendiculară/coroană circulară la 45 °) definită în recomandarea CIE 15. Suprafața măsurată trebuie să fie de minimum 4,0 cm2.

Pentru această geometrie, CIE 15 recomandă:

(a)	Apertura de măsurare trebuie iradiată uniform din toate direcțiile între două conuri circulare cu axele perpendiculare pe apertură și cu vârfurile în centrul aperturii, conul cel mic având un semiunghi de 40 °, iar cel mare de 50 °.

(b)	Receptorul colectează și evaluează uniform toate radiațiile reflectate în interiorul unui con cu axa perpendiculară pe apertura de măsurare, cu vârful pe centrul acesteia și cu un semiunghi de 5 °.

Geometria coroanei circulare poate fi reprodusă folosind mai multe surse de lumină amplasate în cerc sau mai multe mănunchiuri de fibre iluminate de o singură sursă și terminate circular pentru a obține geometria CIE 45 °c:0 ° (circumferință / perpendiculară) (nota 2, nota 3).

O modalitate alternativă de reproducere constă în utilizarea unei singure surse de lumină și rotirea eșantionului în timpul măsurătorii cu o viteză care să asigure pe durata expunerii numărul de rotații necesare unei măsurători, astfel încât toate lungimile de undă să aibă ponderi egale (nota 2, nota 3).

În plus, orificiile sursei de lumină și ale receptorului trebuie să fie de dimensiuni suficiente în raport cu distanțele pentru a asigura conformarea la un nivel rezonabil cu recomandările de mai sus.

Nota 1:

„Sclipirile” sau „scânteile” sunt provocate de traiectoriile caracteristice ale razelor care pătrund pe suprafață și ies de pe aceasta la diferite unghiuri. O traiectorie caracteristică este dominantă sporind considerabil valoarea factorului de luminanță și posibil distorsionând coordonatele cromatice, dacă este cuprinsă în fasciculele înguste de iluminare și măsurare. Totuși, contribuția medie la reflexia luminii de zi este, în general, mică.

Nota 2:

În practică, recomandările pot fi urmate doar cu aproximație. Aspectele importante sunt ca principiul coroanei circulare să fie aplicat și ca iluminarea și recepția luminii reflectate să se realizeze în direcții care formează unghiuri destul de mari, reducând astfel influența „scânteierii” materialelor microprismatice menționate mai sus și a altor variații în raport cu geometria precisă prezentată de unele dintre aceste materiale.

Nota 3:

În ciuda acestor precauții, dificultățile practice asociate stabilirii geometriei coroanei circulare în conformitate cu recomandările introduc incertitudini de măsurare.

ANEXA 24

Exemple de mărci de omologare

Figura A 24-I

Exemple de marcare a dispozitivelor simple

Notă:

Numărul de omologare de mai sus trebuie aplicat aproape de cercul care înconjoară litera „E”, dar în orice poziție în raport cu cercul. Cifrele care compun numărul de omologare trebuie să aibă aceeași dispunere ca litera „E”. Grupul de simboluri care arată clasa trebuie să fie diametral opus numărului de omologare. Autoritățile de omologare de tip trebuie să evite utilizarea numerelor de omologare IA, IB, IIIA, IIIB și IVA care ar putea fi confundate cu simbolurile pentru clasele IA, IB, IIIA, IIIB și IVA.

Aceste desene prezintă diferite amplasări posibile și sunt oferite doar ca exemple.

Modelul A:

Această marcă de omologare, aplicată pe un dispozitiv retroreflectorizant, indică faptul că acest dispozitiv a fost omologat în Țările de Jos (E4), cu numărul de omologare 150R00-216. Numărul de omologare indică faptul că omologarea a fost acordată conform cerințelor prezentului regulament, astfel cum a fost modificat prin seria sa originală de amendamente.

Pentru a = a se vedea tabelul 1

Modelul B:

Același dispozitiv ca cel din modelul A, dar cu o dispunere diferită.

Modelul C:

Același dispozitiv ca cel din modelul A, dar cu o dispunere diferită.

Figura A24-II

Exemple de marcare simplificată a dispozitivelor combinate, grupate sau reciproc încorporate

Notă:

Cele două exemple de mărci de omologare, modelele D și F, reprezintă trei variante posibile de marcare a unui dispozitiv de iluminat atunci când două sau mai multe lămpi fac parte din același ansamblu de lămpi grupate, combinate sau reciproc încorporate.

Modelul D:

Modelul E:

Figura A24-III Exemplu de dispunere a mărcii de omologare pentru materialul de marcare retroreflectorizant

Pentru a = a se vedea tabelul 1

Figura A24-IV Exemplu de dispunere a mărcii de omologare pentru plăcile de identificare spate și SMV

Pentru a = a se vedea tabelul 1

Figura A24-V Exemplu de dispunere a mărcii de omologare pentru triunghiul reflectorizant de avertizare

Pentru a = a se vedea tabelul 1

ANEXA 25

Orientări privind instalarea plăcilor de identificare spate pe vehiculele lente (din fabricație) și remorcile acestora

Se recomandă autorităților naționale să impună vehiculelor lente care, din fabricație, nu pot depăși viteza de 30 km/h, obligativitatea de a utiliza „plăci de identificare spate pentru vehicule lente și remorcile acestora” în conformitate cu prezentul regulament și cu cerințele specifice privind domeniul său de aplicare, conform orientărilor din prezenta anexă.

2. Domeniu de aplicare

Principalul obiectiv al acestor orientări este de a stabili cerințele privind instalarea, dispunerea, poziția și vizibilitatea geometrică a plăcilor de identificare spate pentru vehiculele lente și remorcile acestora care, din fabricație, nu pot depăși viteza de 30 km/h. Acestea sporesc vizibilitatea și permit o identificare ușoară a acestor vehicule.

3. Număr

Cel puțin una.

4. Dispunere

Placa (plăcile) de identificare spate pentru vehicule lente este (sunt) omologată (omologate) de tip și îndeplinește (îndeplinesc) cerințele prezentului regulament.

Vârful plăcii de identificare spate este orientat în sus.

Fiecare parte a plăcii de identificare spate trebuie să fie înclinată cu maximum 5° ° în raport cu un plan vertical transversal perpendicular pe axa longitudinală a vehiculului și trebuie amplasată în partea posterioară a acestuia.

5. Poziție

În lățime	:	Dacă există o singură placă de identificare spate, aceasta trebuie amplasată în partea opusă față de planul longitudinal median al vehiculului în direcția de circulație prevăzută în țara de înmatriculare.
în înălțime	:	La o distanță cuprinsă între minimum 250 mm (marginea inferioară) și maximum 1 500 mm (marginea superioară) deasupra solului.
În lungime	:	În partea posterioară a vehiculului.

6. Vizibilitate geometrică

Unghiul orizontal	:	Unghi orizontal 30° spre interior și exterior, elementele constructive indispensabile ale vehiculului putând acoperi cel mult 10 % din suprafața plăcii de identificare spate;
Unghiul vertical	:	15° deasupra orizontalei și sub orizontală;
Orientare	:	Spre spate.

		ISSN 1977-0782
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 347

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 64 30 septembrie 2021

Cuprins		II Acte fără caracter legislativ	Pagina
		ACTE ADOPTATE DE ORGANISME CREATE PRIN ACORDURI INTERNAȚIONALE
	*	Regulamentul ONU nr. 48 – Dispoziții uniforme privind omologarea vehiculelor cu privire la instalarea dispozitivelor de iluminat și de semnalizare luminoasă [2021/1718]	1
	*	Regulamentul ONU nr. 148 – Dispoziții uniforme privind omologarea dispozitivelor (lămpilor) de semnalizare luminoasă ale autovehiculelor și remorcilor acestora [2021/1719]	123
	*	Regulamentul ONU nr. 149 — Dispoziții uniforme privind omologarea dispozitivelor (lămpi) și sistemelor de iluminare a drumului pentru autovehicule [2021/1720]	173
	*	Regulamentul ONU nr. 150 – Dispoziții uniforme privind omologarea dispozitivelor retroreflectorizante și a marcajelor pentru autovehicule și remorcile acestora [2021/1721]	297