ANEXĂ

Anexa II la Regulamentul (UE) 2018/848 se modifică după cum urmează:

1.

Partea I se modifică după cum urmează: (a) la punctul 1.9.3, a doua teză se înlocuiește cu următorul text: „Operatorii țin registre privind utilizarea produselor respective, care includ data sau datele la care a fost utilizat fiecare produs, denumirea produsului, cantitatea aplicată și cultura și parcelele în cauză.”; (b) la punctul 1.10.2, a doua teză se înlocuiește cu următorul text: „Operatorii țin registre care să dovedească necesitatea utilizării unor astfel de produse, care includ data sau datele la care a fost utilizat fiecare produs, denumirea produsului, substanțele sale active, cantitatea aplicată, cultura și parcelele în cauză și dăunătorul sau boala care trebuie controlat(ă).”; (c) la punctul 1.11, se adaugă următoarea teză: „Operatorii țin registre privind utilizarea produselor respective, care includ data sau datele la care a fost utilizat fiecare produs, denumirea produsului, substanțele sale active și locul utilizării respective.”; (d) la punctul 1.12, se adaugă următoarea teză: „În special, operatorii țin registre privind orice alt factor de producție extern utilizat pe fiecare parcelă și, după caz, țin la dispoziție documente justificative cu privire la orice derogare de la normele de producție obținută în conformitate cu punctul 1.8.5.”; (e) la punctul 2.2, se adaugă următorul paragraf: „Operatorii țin registre privind perioada și locul de culegere, speciile vizate și cantitatea de plante sălbatice culeasă.”

2.

Partea II se modifică după cum urmează: (a) la punctul 1.1, se adaugă următorul paragraf: „Operatorii țin la dispoziție documente justificative cu privire la orice derogare de la normele privind producția animalieră obținută în conformitate cu punctele 1.3.4.3, 1.3.4.4, 1.7.5, 1.7.8, 1.9.3.1 litera (c) și 1.9.4.2 litera (c).”; (b) se introduce următorul punct 1.3.4.5: „1.3.4.5. Operatorii țin registre sau păstrează documente justificative privind originea animalelor, în care animalele sunt identificate în conformitate cu sistemele adecvate (per animal sau per lot/efectiv de păsări/stup), evidențele veterinare ale animalelor introduse în exploatație, data sosirii și perioada de conversie.”; (c) se introduce următorul punct 1.4.4: „1.4.4.   Ținerea registrelor privind regimul alimentar Operatorii țin registre privind regimul alimentar și, atunci când este relevant, privind perioada de pășunat. În special, aceștia țin registre privind denumirea hranei pentru animale, inclusiv a oricăror forme de furaje, cum ar fi furajele combinate, proporțiile diverselor materii prime destinate rațiilor de hrană pentru animale și proporția hranei pentru animale provenită din propria exploatație sau din aceeași regiune și, după caz, perioadele de acces la zonele de pășunat, perioadele de transhumanță în cazul în care se aplică restricții și documentele justificative ale aplicării punctelor 1.4.2 și 1.4.3.”; (d) la punctul 1.5.1.6, se adaugă următoarea teză: „Operatorii țin registre privind utilizarea produselor respective, care includ data sau datele la care a fost utilizat fiecare produs, denumirea produsului, substanțele sale active și locul utilizării respective.”; (e) se introduce următorul punct 1.5.2.7: „1.5.2.7. Operatorii țin registre sau păstrează documente justificative privind orice tratament aplicat și, în special, identificarea animalelor tratate, data tratamentului, diagnosticul, posologia, denumirea produsului folosit pentru tratament și, după caz, prescripția veterinară pentru îngrijire veterinară și perioada de așteptare aplicată înainte ca produsele de origine animală să poată fi comercializate și etichetate ca fiind ecologice.”; (f) se introduce următorul punct 1.7.12: „1.7.12. Operatorii țin registre sau păstrează documente justificative privind fiecare operațiune specifică aplicată și justificări pentru aplicarea punctelor 1.7.5, 1.7.8, 1.7.9 sau 1.7.10. În ceea ce privește animalele care părăsesc exploatația, trebuie înregistrate următoarele date, după caz: vârsta, numărul de capete, greutatea animalelor sacrificate, identificarea adecvată (per animal sau per lot/efectiv de păsări/stup), data de plecare și destinația.”; (g) la punctul 1.9.4.4, litera (c) se înlocuiește cu următorul text: „(c) clădirile sunt golite de păsări de fiecare dată când se schimbă lotul de păsări care au fost crescute. În acest timp, se curăță și se dezinfectează clădirile și echipamentele. De asemenea, atunci când s-a încheiat creșterea fiecărui lot de păsări, țarcurile se lasă goale pe durata unei perioade care urmează a fi stabilită de statele membre, pentru a permite vegetației să crească la loc. Operatorul ține registre sau păstrează documente justificative privind aplicarea perioadei respective. Aceste cerințe nu se aplică în cazul în care păsările de curte nu sunt crescute în loturi, nu sunt ținute în țarcuri și se pot deplasa liber pe toată durata zilei;”; (h) se introduce următorul punct 1.9.6.6: „1.9.6.6.   Obligația de a ține registre Operatorii păstrează o hartă la o scară adecvată sau coordonatele geografice ale amplasării stupilor, care trebuie furnizate autorității de control sau organismului de control, demonstrând că zonele accesibile coloniilor îndeplinesc cerințele prezentului regulament. Următoarele informații se introduc în registrul stupinei cu privire la hrănire: denumirea produsului utilizat, datele, cantitățile și stupii în care este utilizat produsul. Zona în care se află stupina se înregistrează împreună cu identificarea stupilor și perioada de deplasare. Toate măsurile aplicate se înregistrează în registrul stupinei, inclusiv scoaterea ramelor și operațiunile de extragere a mierii. De asemenea, se înregistrează cantitatea și datele de colectare a mierii.”

3.

Partea III se modifică după cum urmează: (a) se introduce următorul punct 1.11: „1.11. Operatorii țin la dispoziție documente justificative privind orice derogare de la normele de producție pentru animalele de acvacultură, obținută în conformitate cu punctul 3.1.2.1 literele (d) și (e).”; (b) la punctul 2.2.2 litera (c), se adaugă următoarea teză: „Operatorii țin registre privind utilizarea produselor respective, care includ data sau datele la care este utilizat fiecare produs, denumirea produsului și cantitatea aplicată, cu informații despre loturile/rezervoarele/bazinele în cauză.”; (c) la punctul 2.3.2, se adaugă următoarea teză: „Operatorii țin registre privind utilizarea produselor respective, care includ data sau datele la care este utilizat produsul, denumirea produsului și cantitatea aplicată, cu informații despre loturile/rezervoarele/bazinele în cauză.”; (d) se introduce următorul punct 3.1.2.4: „3.1.2.4. Operatorii țin registre privind originea animalelor, în care sunt identificate animalele/loturile de animale, data sosirii și tipul speciilor, cantitățile, statutul ecologic sau neecologic și perioada de conversie.”; (e) se introduce următorul punct 3.1.3.5: „3.1.3.5. Operatorii țin registre privind regimurile alimentare specifice, în special cu privire la denumirea hranei și cantitatea acesteia, utilizarea hranei suplimentare, precum și animalele/loturile de animale hrănite respective.”; (f) se introduce următorul punct 3.1.4.3: „3.1.4.3.   Ținerea de registre privind prevenirea bolilor Operatorii țin registre privind măsurile aplicate pentru prevenirea bolilor, oferind detalii despre vidul sanitar, curățare și tratarea apei, precum și privind orice tratament veterinar și orice alt tratament antiparazitar aplicat, în special data tratamentului, diagnosticul, posologia, denumirea produsului utilizat pentru tratament și prescripția veterinară pentru îngrijire veterinară, după caz, și perioadele de așteptare aplicate înainte ca produsele de acvacultură să poată fi comercializate și etichetate ca fiind ecologice.”; (g) la punctul 3.1.5.3, se adaugă următorul paragraf: „Operatorii țin registre privind măsurile de monitorizare și de întreținere în legătură cu bunăstarea animalelor și calitatea apei. În cazul fertilizării iazurilor și lacurilor, operatorii țin registre privind aplicarea îngrășămintelor și a amelioratorilor de sol, care includ data aplicării, denumirea produsului, cantitatea aplicată și locul aplicării respective.”; (h) la punctul 3.1.6.5, se adaugă următorul paragraf: „Operatorii țin registre privind aceste utilizări, indicând dacă se încadrează la litera (a), (b) sau (c).”

4.

Partea IV se modifică după cum urmează: (a) la punctul 1.4, litera (a) se înlocuiește cu următorul text: „(a) iau măsuri de precauție și țin registre privind aceste măsuri;”; (b) se introduce următorul punct 1.7: „1.7. Operatorii țin la dispoziție documente justificative privind autorizațiile de utilizare a ingredientelor agricole neecologice pentru producția de alimente ecologice prelucrate în conformitate cu articolul 25 dacă au obținut sau au utilizat astfel de autorizații.”; (c) la punctul 2.2.3, se adaugă următoarea teză: „Operatorii țin registre privind utilizarea produselor respective, care includ data sau datele la care a fost utilizat fiecare produs, denumirea produsului, substanțele sale active și locul utilizării respective.”; (d) se introduce următorul punct 2.3: „2.3. Operatorii țin registre privind fiecare factor de producție utilizat în producția de alimente. În cazul producției de produse compuse, rețetele/formulele complete care precizează cantitățile factorilor de producție și cantitatea produsă sunt păstrate la dispoziția autorității competente sau a organismului de control.”

5.

Partea V se modifică după cum urmează: (a) la punctul 1.4, litera (a) se înlocuiește cu următorul text: „(a) iau măsuri de precauție și țin registre privind aceste măsuri;”; (b) la punctul 2.4, se adaugă următoarea teză: „Operatorii țin registre privind utilizarea produselor respective, care includ data sau datele la care a fost utilizat fiecare produs, denumirea produsului, substanțele sale active și locul utilizării respective.”; (c) se introduce următorul punct 2.5: „2.5. Operatorii țin registre privind fiecare factor de producție utilizat în producția de hrană pentru animale. În cazul producției de produse compuse, rețetele/formulele complete care precizează cantitățile factorilor de producție și cantitatea produsă sunt păstrate la dispoziția autorității competente sau a organismului de control.”

6.

În partea VI, se introduce următorul punct 2.3: „2.3. Operatorii țin registre privind utilizarea oricărui produs și oricărei substanțe utilizat(e) la producerea vinului și pentru curățare și dezinfecție, care includ data sau datele la care a fost utilizat fiecare produs, denumirea produsului, substanțele sale active și, după caz, locul utilizării respective.”

7.

În partea VII, se introduce următorul punct 1.5: „1.5. Operatorii țin registre privind oricare produs și oricare substanță utilizat(ă) la producerea drojdiei și pentru curățare și dezinfecție, care includ data sau datele la care a fost utilizat fiecare produs, denumirea produsului, substanțele sale active și locul utilizării respective.”.

ANEXĂ

Anexele V, XIV și XV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 se modifică după cum urmează:

1.

în anexa V, în partea 1, rubrica referitoare la Botswana se înlocuiește cu următorul text: „BW Botswana BW-0 Ratite de reproducție și ratite pentru producție BPR P1 C 27.8.2021   Pui de o zi de ratite DOR P1 C 27.8.2021   Ouă fără microorganisme patogene specificate SPF         Ouă de incubație de ratite HER P1 C 27.8.2021”

2.	în anexa XIV, în partea 1, rubrica referitoare la Botswana se înlocuiește cu următorul text: „BW Botswana BW-0 Carne proaspătă de ratite RAT P1 C 27.8.2021”

3.	în anexa XV, în partea 1, în secțiunea A, rubrica referitoare la Botswana se înlocuiește cu următorul text: „BW Botswana BW-0 B B B B B B B Nu sunt autorizate D Nu sunt autorizate MPST”

ANEXĂ

DOCUMENT DE PROIECT

Proiect de sprijinire a universalizării, a punerii în aplicare și a consolidării Convenției privind interzicerea sau limitarea folosirii anumitor categorii de arme clasice care ar putea fi considerate ca producând efecte traumatice excesive sau care ar lovi fără discriminare (CCW) – HR (2021) 124

JUSTIFICARE ȘI CONTEXT

Convenția din 1980 privind interzicerea sau limitarea folosirii anumitor categorii de arme clasice care ar putea fi considerate ca producând efecte traumatice excesive sau care ar lovi fără discriminare (CCW), mai cunoscută sub denumirea „Convenția privind armele convenționale”, a intrat în vigoare la 2 decembrie 1983. Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite este depozitarul convenției și al protocoalelor anexate la aceasta.

CCW este un instrument-cheie al dreptului internațional umanitar, compus dintr-o convenție-cadru care stabilește domeniul general de aplicare și normele de funcționare și cinci protocoale anexate, fiecare dintre acestea interzicând sau reglementând un anumit tip de arme. Fiecare protocol este, de asemenea, un instrument juridic de sine stătător, cu propriii săi membri și, în anumite cazuri, cu propriul mecanism de punere în aplicare.

Convenția s-a dovedit a fi un mecanism flexibil, care poate aborda o gamă largă de provocări emergente în ceea ce privește mijloacele și metodele de luptă, contribuind astfel la codificarea și dezvoltarea progresivă a dreptului internațional umanitar (DIU). În special, această flexibilitate a permis convenției să adauge noi protocoale – Protocolul IV privind armele laser care pot provoca orbirea, în 1996, și Protocolul V privind resturile explozive de război, în 2003 – la cele trei protocoale inițiale care au fost adoptate în 1980. În plus, în 2001, domeniul de aplicare al convenției și al protocoalelor la aceasta a fost extins pentru a se aplica conflictelor armate fără caracter internațional. În plus, diverse chestiuni care nu fac obiectul protocoalelor, cea mai recentă din acestea referindu-se la tehnologiile emergente în domeniul sistemelor de arme letale autonome, au fost discutate în cadrul unui grup de experți guvernamentali.

1.   PROIECTE

1.1.   Proiect 1: pregătirea celei de a șasea Conferințe de revizuire și acțiunile ulterioare acesteia

1.1.1.   Scopul proiectului

Cea de a șasea Conferință de revizuire a CCW, programată să aibă loc în decembrie 2021, oferă înaltelor părți contractante posibilitatea de a efectua o revizuire cuprinzătoare a funcționării și a statutului convenției și a protocoalelor la aceasta, precum și de a evalua progresele înregistrate în punerea în aplicare a deciziilor recente. De asemenea, se preconizează că înaltele părți contractante vor stabili prioritățile convenției pentru următorii câțiva ani, precum și strategiile și mecanismele de transpunere a acestor priorități în acțiune. Mulți consideră că anul 2021 este un moment critic pentru a determina calea de urmat pentru CCW.

Numărul limitat de zile alocat reuniunii comitetului de pregătire și conferinței propriu-zise, gama largă de aspecte relevante pentru convenție și care ar putea fi abordate de conferință, combinate cu faptul că pandemia de COVID-19 a afectat posibilitatea de a continua procesul consultativ obișnuit pentru a pregăti o etapă atât de importantă precum o conferință de revizuire, toate subliniază necesitatea de a sprijini activitatea substanțială de pregătire pentru conferință, care completează procesul formal. În plus, varietatea sectoarelor (militar, umanitar, diplomatic, științific) implicate în asigurarea conformității cu punerea în aplicare a CCW face, de asemenea, ca dialogurile între mai multe părți interesate care încorporează, înainte de conferință, cunoștințe de specialitate la nivel național și regional, să fie nu doar dorite, ci necesare pentru o conferință de revizuire semnificativă.

Pentru a menține dinamica unei pregătiri substanțiale pentru cea de a șasea Conferință de revizuire, acest pilon urmărește, în strânsă coordonare cu titularii de mandat din cadrul CCW de la Geneva, să treacă în revistă activitatea desfășurată în ultimii ani, inclusiv o evaluare a progreselor înregistrate și a chestiunilor nesoluționate. Activitățile în această direcție ar fi de sprijinire a înaltelor părți contractante în vederea: (i) dobândirii de cunoștințe actualizate cu privire la evoluțiile relevante pentru convenție și fiecare dintre protocoalele la aceasta; (ii) identificării lacunelor și provocărilor în punerea în aplicare a CCW și a modalităților de a le aborda; (iii) definirii în timp util a posibilelor subiecte care ar putea fi luate în considerare în cadrul Conferinței de revizuire; și (iv) elaborării de poziții naționale și regionale aferente, precum și a unor eventuale propuneri de examinat în cadrul conferinței. Obiectivul este de a maximiza oportunitatea de a purta discuții mai în cunoștință de cauză și mai aprofundate și, prin urmare, de a obține rezultate substanțiale în cadrul celei de a șasea Conferințe de revizuire.

În plus, Conferința de revizuire reprezintă, de asemenea, o ocazie de a evalua și de a dezvolta în continuare instrumentele, sursele de informare și mecanismele existente pentru punerea în aplicare a CCW, cum ar fi rapoartele anuale naționale privind întreaga convenție, Protocolul II modificat și Protocolul V. Recunoscând valoarea rapoartelor în ceea ce privește furnizarea de informații privind politicile și acțiunile la nivel de țară, precum și cooperarea și asistența internațională, cea de a cincea Conferință de revizuire din 2016 a însărcinat președinții reuniunilor anuale ale înaltelor părți contractante să încurajeze o raportare mai frecventă. Cu toate acestea, frecvența rămâne, de obicei, sub 60 %, în timp ce o analiză sistematică și calitativă a rapoartelor nu a fost încă finalizată. Un alt exemplu este strategia de promovare a asistenței tehnice internaționale și de consolidare a capacităților naționale de contracarare a amenințărilor reprezentate de dispozitivele explozive improvizate (IED). Aceasta cuprinde chestionarul voluntar din 2015, a cărui versiune revizuită urmează să fie prezentată în 2021, și declarația din 2016 privind IED, cu accent pe prevenire, pe schimbul de informații, pe atenuarea amenințărilor și pe educația cu privire la riscuri.

În urma conferinței de revizuire, discuțiile vizând îmbunătățirea unor strategii și a unor acțiuni ulterioare pentru punerea în aplicare a deciziilor luate în cadrul conferinței vor avea loc în strânsă coordonare cu titularii de mandat din cadrul CCW. Aceste discuții vor urmări să sprijine înaltele părți contractante în identificarea modalităților practice de monitorizare a eforturilor naționale și regionale de punere în aplicare pentru perioada de cinci ani până la cea de a șaptea Conferință de revizuire.

1.1.2.   Rezultatele preconizate ale proiectului

(a)	dialoguri între mai multe părți interesate pentru a împărtăși o gamă largă de opinii cu privire la respectarea CCW;

(b)	o viziune partajată de către înaltele părți contractante asupra domeniilor prioritare pentru pregătirea conferinței de revizuire;

(c)	un grad sporit de conștientizare și de contribuții ale experților naționali cu privire la CCW;

(d)	o mai bună înțelegere de către delegații CCW a provocărilor legate de punerea în aplicare la nivel național și regional și modalități de abordare a acestor dificultăți;

(e)	oportunități pentru înaltele părți contractante de a elabora și clarifica propuneri care urmează să fie introduse în cadrul celei de a șasea Conferințe de revizuire;

(f)	sprijin pentru titularii de mandat în pregătirea substanțială a celei de a șasea Conferințe de revizuire și în punerea în aplicare a deciziilor conferinței.

1.1.3.   Descrierea proiectului

Înainte și după cea de a șasea Conferință de revizuire vor avea loc până la patru reuniuni tematice cu privire la:

(i)	aspecte discutate de la ultima Conferință de revizuire, din 2016, care necesită o analiză suplimentară;

(ii)	evoluții recente relevante pentru articolele esențiale și cele cinci protocoale la CCW;

(iii)

opțiuni de sprijinire a titularilor de mandat în punerea în aplicare a deciziilor luate în cadrul celei de a șasea Conferințe de revizuire.

Vor avea loc consultări prealabile cu titularii de mandat din cadrul CCW și cu înaltele părți contractante pentru a stabili prioritățile fiecărei reuniuni. Reuniunile vor avea ca scop facilitarea dialogului între înaltele părți contractante. Reuniunile vor include prezentări ale experților și vor oferi reprezentanților din diverse sectoare, inclusiv sectorul guvernamental, societatea civilă și mediul academic, posibilitatea de a face schimb de opinii. În special, reuniunile privind al doilea set de subiecte vor ajuta înaltele părți contractante să se pregătească pentru revizuirea fiecărui articol și protocol la convenție care urmează să aibă loc în cadrul conferinței de revizuire. Mai concret, înaltelor părți contractante li se vor furniza elementele necesare pentru a stabili dacă un articol al convenției sau al protocoalelor la aceasta ar avea de câștigat în urma unei revizuiri mai atente, a unei acțiuni ulterioare sau a unei modificări, având în vedere tendințele și provocările actuale. După fiecare discuție, se va redacta un rezumat al acesteia.

Dacă va fi timp înainte de conferința de revizuire, vor fi organizate ateliere regionale sau subregionale pentru a le permite practicienilor de la nivel național să se implice, într-un grup mai restrâns, în discuții suplimentare cu privire la rezultatele reuniunilor tematice. Publicul-țintă va fi format din diplomați, din reprezentanți ai sectorului apărării și ai agențiilor naționale de luptă împotriva minelor ai înaltelor părți contractante. Vor fi invitate, de asemenea, organizații regionale și state semnatare. Se va avea în vedere, de asemenea, sensibilizarea înaltelor părți contractante care nu au participat la procesele recente privind CCW, pentru a optimiza includerea diferitelor poziții și pentru a obține o mai bună înțelegere a provocărilor cu care se confruntă aceste state. Atelierele urmăresc să promoveze înțelegeri comune cu privire la aspecte-cheie și să facă schimb de informații cu privire la eforturile naționale și regionale de punere în aplicare a CCW, ceea ce ar putea contribui la conceptualizarea propunerilor care urmează să fie examinate în cadrul conferinței de revizuire (1).

În plus, atelierele ar putea ajuta înaltele părți contractante să evalueze eficiența instrumentelor sau ghidurilor existente de punere în aplicare a CCW și să determine necesitatea altora noi, care să sprijine în continuare eforturile naționale în acest sens, inclusiv un schimb de informații mai activ între state. De exemplu, sesiunile pot fi dedicate explorării elementelor comune și a tendințelor din rapoartele anuale naționale privind conformitatea cu CCW, Protocolul II modificat și Protocolul V, precum și a modalităților de a contribui la corelarea dintre statele care au nevoie de asistență tehnică și cele care doresc să o furnizeze. În plus, în cadrul sesiunilor s-ar putea revizui eficacitatea și posibilele lacune ale strategiei de combatere a IED-urilor, din cadrul CCW, pe baza identificării provocărilor în materie de reglementare la nivel național și regional, a gradului de pregătire și a capacității de abordare a amenințării pe care o reprezintă IED-urile. În acest sens, acest proiect va urmări să îmbunătățească sistematizarea și digitalizarea informațiilor standardizate furnizate în rapoartele naționale, ceea ce poate spori accesibilitatea informațiilor și transparența, precum și analiza bazată pe date și procesul decizional.

1.2.   Proiect 2: sprijinirea universalizării

1.2.1.   Scopul proiectului

CCW are 125 de înalte părți contractante și patru state (Egipt, Nigeria, Sudan și Vietnam) care au semnat convenția, dar nu au ratificat-o. În ciuda adaptabilității și relevanței sale față de o gamă largă de chestiuni globale presante, rata de universalizare a CCW este sub 50 % în anumite regiuni, limitând sfera geografică a aderării la normele acesteia și afectând caracterul incluziv și diversitatea perspectivelor în cadrul principalelor discuții.

Planul de acțiune pentru promovarea universalității CCW adoptat de cea de a treia Conferință de revizuire a fost sprijinit cu succes de Acțiunea comună 2007/528/PESC a UE din 23 iulie 2007, care a condus la creșterea numărului înaltelor părți contractante la CCW, de la 100 în 2006, la 110 în 2009 (2). În cadrul celei de a cincea Conferințe de revizuire din 2016, înaltele părți contractante la CCW au recunoscut că universalizarea este esențială pentru succesul convenției și au mandatat titularii de mandat să ia în considerare elaborarea unui nou plan de acțiune (CCW/CONF.V/10). Acest proiect are scopul de a sprijini statele care nu sunt părți să dobândească o înțelegere mai aprofundată a scopului și a funcționării convenției, precum și a beneficiilor aderării la convenție și de a le încuraja să se implice mai mult în reuniunile CCW și în activitățile relevante. Proiectul urmărește să analizeze provocările cu care se confruntă promovarea universalității convenției și să asiste titularii de mandat și statele în desfășurarea activităților de informare într-un mod coordonat, susținut și inovator. În plus, proiectul vizează extinderea și susținerea rețelei de experți și practicieni de la nivel național, care vor continua să colaboreze cu comunitatea CCW dincolo de ciclul proiectului. Acest lucru le-ar permite să sporească gradul de conștientizare și de înțelegere a CCW în forurile regionale și interne, inclusiv să valorifice oportunitățile de aderare la convenție pentru cei care nu sunt înalte părți contractante. La rândul său, o astfel de rețea va lărgi baza de selecție a vorbitorilor pentru reuniunile experților CCW.

Având în vedere că cerința ca statele să consimtă să își asume obligații în temeiul a cel puțin două dintre protocoale atunci când aderă la convenție face ca aderarea la fiecare protocol să fie diferită, acest proiect va sprijini, de asemenea, universalizarea protocoalelor convenției (3).

1.2.2.   Rezultatele preconizate ale proiectului

(a)	contribuția la stabilirea unei abordări strategice coordonate la nivelul titularilor de mandat și al înaltelor părți contractante în ceea ce privește universalizarea;

(b)	o mai bună înțelegere a CCW în rândul autorităților naționale relevante și al experților;

(c)	crearea unei rețele de experți și practicieni pentru implicarea continuă în cadrul eforturilor de universalizare și de punere în aplicare a CCW la nivel național sau regional.

(d)	creșterea numărului de părți contractante care nu sunt înalte părți contractante, angajate să adere la CCW și să se angajeze în activități ale CCW;

(e)	o aderare mai echilibrată din punct de vedere geografic la CCW și la protocoalele acesteia;

(f)	elaborarea unor elemente care să fie luate în considerare de către titularii de mandat pentru o posibilă elaborare a unui plan de acțiune actualizat privind universalizarea.

1.2.3.   Descrierea proiectului

Se vor desfășura până la șase ateliere subregionale privind universalizarea. În conformitate cu cel mai recent plan de acțiune privind universalizarea (4), vor fi prioritare statele care nu sunt părți și care sunt afectate de mine și resturi explozive de război, precum și regiunile cu niveluri scăzute de aderare, după cum se sugerează mai jos:

Regiune	Subregiuni vizate
Africa	Toate
Asia și regiunea Pacificului	Asia de Sud-Est Regiunea Pacificului
Europa de Est	Zona Caucaz
America Latină și zona Caraibilor	Zona Caraibilor

Durata și conținutul atelierelor vor fi adaptate contextelor, priorităților și capacităților subregionale, inclusiv impactului diferitelor tipuri de arme care intră în domeniul de aplicare al CCW. Proiectul va fi pus în aplicare în strânsă coordonare cu cele trei centre regionale ale UNODA din Africa, Asia și regiunea Pacificului, precum și din America Latină și zona Caraibilor.

Având în vedere relevanța expertizei militare și a acțiunii umanitare pentru punerea în aplicare a convenției, vor fi invitați, de asemenea, reprezentanți ai sectorului apărării și ai agențiilor naționale de deminare și de combatere a utilizării explozivilor, pe lângă experții diplomatici în materie de politici. Atelierele vor urmări, de asemenea, participarea înaltelor părți contractante la CCW din regiunea respectivă, pentru a permite un schimb inter pares, precum și a reprezentanților organizațiilor regionale. În măsura posibilităților, vor fi invitați titularii de mandat din cadrul CCW și delegații cu sediul la Geneva din statele omoloage care nu sunt părți.

Pentru cei care nu sunt înalte părți contractante și manifestă interesul de a adera la CCW în timpul atelierelor subregionale, poate fi organizat un dialog specific fiecărei țări, cu un grup mai mare de părți interesate. În plus, toți participanții la ateliere vor fi contactați din nou spre sfârșitul proiectului pentru a li se solicita feedback și pentru a se evalua progresele înregistrate.

Pe lângă asta, vor fi organizate discuții în grupuri de mici dimensiuni între înaltele părți contractante la un anumit protocol și cele care sunt părți la convenție dar care nu au aderat la protocol, astfel încât cele dintâi să poată răspunde preocupărilor și întrebărilor celor din urmă cu privire la punerea în aplicare și respectarea la nivel național. Obiectivul este de a promova universalitatea nu doar a CCW în ansamblul său, ci și a protocoalelor.

Diverse materiale educaționale și de informare cu privire la CCW vor fi compilate sau elaborate și vor fi puse la dispoziție pe pagina de proiect a site-ului UNODA. Acest proiect se va baza pe succesul și lecțiile învățate din activitățile de universalizare desfășurate în cadrul Acțiunii comune a Consiliului Uniunii Europene din 2007 în sprijinul CCW (2007/528/PESC), precum și pe eforturile similare depuse în cadrul altor convenții de dezarmare cu sediul la Geneva.

1.3.   Proiect 3: facilitarea discuțiilor privind aspecte insuficient explorate, emergente și transversale relevante pentru CCW

1.3.1.   Scopul proiectului

Acest proiect urmărește să identifice și să discute, în strânsă coordonare cu titularii de mandat din cadrul CCW, aspecte insuficient explorate, emergente și transversale relevante pentru convenție pentru a completa procesul formal. Activitățile vor oferi înaltelor părți contractante la CCW un forum informal, cu sediul la Geneva, pentru a explora aceste aspecte prin intermediul unui schimb între mai multe părți interesate care să conducă la o mai bună înțelegere a legăturilor dintre diferite aspecte și să asigure complementaritatea eforturilor în cadrul sectoarelor și între acestea.

1.3.2.   Rezultatele preconizate ale proiectului:

(a)	dialoguri între mai multe părți interesate, cuprinzătoare și transregionale pentru monitorizarea aspectelor care sunt insuficient explorate în cadrul reuniunilor CCW și al altor foruri;

(b)	elaborarea de documente privind rezultatele și realizările, care stabilesc problemele ridicate și discutate și, după caz, care includ obiective și recomandări pentru acțiuni viitoare în vederea furnizării unei contribuții substanțiale la reuniunile CCW, în special la reuniunile experților;

(c)	crearea unei rețele alcătuite din experți, practicieni, organizații internaționale și regionale, mediul academic, societatea civilă, industrie și tineret, pentru a se implica în discuții privind CCW;

(d)	diseminarea inițiativelor, evenimentelor și rezultatelor analitice legate de CCW și relevante pentru aceasta în cadrul rețelei și către un public mai larg;

(e)	promovarea unei mai mari diversități de gen în rândul experților care participă la reuniunile CCW și la discuțiile conexe.

1.3.3.   Descrierea proiectului

O serie de activități pot fi deja identificate, în timp ce altele vor apărea ca urmare a deciziilor celei de a șasea Conferințe de revizuire, odată ce proiectul va fi în curs de desfășurare. Pornind de la aceasta, proiectul va identifica aspecte care sunt încă insuficient explorate în prezent, dar necesită o analiză și discuții suplimentare. Pe baza acestui proces, vor fi organizate o serie de mese rotunde și de seminare/webinare în format hibrid pentru experți și practicieni, conduse de mediul academic și de industrie, pentru a evidenția și a examina în continuare aceste aspecte. Sugestiile tematice includ, printre altele, evoluția convenției, abordări inovatoare pentru a îndeplini scopul și obiectivele convenției și ale protocoalelor la aceasta, precum și participarea semnificativă a femeilor la deciziile de dezarmare, de politică și de programare. În plus și pe cât posibil, vor fi organizate evenimente conexe pe aceste teme la Geneva, în marja reuniunilor CCW.

Totodată, actorii-cheie din cadrul guvernelor, al organizațiilor internaționale și regionale, al mediului academic, al societății civile, al grupurilor de tineret și al industriei, precum și inițiativele lor existente și planificate care ar putea îmbogăți deliberările cu privire la CCW vor fi cartografiate pentru a sprijini eforturile viitoare de punere în aplicare. Pe această bază, vor fi colectate și diseminate informații cu privire la evenimentele și inițiativele viitoare organizate de actori-cheie, precum și la constatările și concluziile studiilor și cercetărilor relevante pentru CCW.

Rezultatele și realizările tuturor activităților din cadrul acestui proiect vor fi compilate, în măsura în care este posibil și se consideră util, vor fi traduse și vor fi puse la dispoziția publicului, printre altele, pentru a implica noi părți interesate într-o manieră incluzivă din punct de vedere geografic și lingvistic. În plus, dacă este posibil și adecvat, vor fi concepute activități de monitorizare, în cadrul cărora vor fi consultate principalele părți interesate, cum ar fi titularii actuali și anteriori de mandat din cadrul CCW.

2.   METODOLOGIE

Activitățile acestui proiect se vor desfășura în principal online, iar materialele vor fi elaborate și distribuite digital. Excepții notabile sunt activitățile pentru care prezența fizică este posibilă și nu poate fi înlocuită prin modalități de lucru la distanță sau pentru care un format cu prezență fizică ar fi mai eficient din punctul de vedere al costurilor decât cele virtuale. Pe lângă acestea, rezumatele reuniunilor tematice și ale discuțiilor la nivel de experți vor fi compilate și puse la dispoziția înaltelor părți contractante la CCW și a altor actori interesați pe site-ul proiectului.

3.   RAPORTARE ȘI EVALUARE

UNODA va prezenta Înaltului Reprezentant și Comisiei un raport financiar și descriptiv final care va conține, printre altele, lecțiile învățate, precum și, semestrial, câte un raport succint privind progresele înregistrate.

4.   DURATA

Durata propusă a punerii în aplicare a proiectului este de 24 de luni.

5.   VIZIBILITATEA UE

Se vor lua toate măsurile corespunzătoare pentru a se face public faptul că activitățile desfășurate au fost finanțate de Uniune. Aceste măsuri vor fi luate în conformitate cu Manualul Comisiei privind comunicarea și vizibilitatea pentru acțiunile externe ale UE, elaborat și publicat de Comisia Europeană. Vizibilitatea contribuției Uniunii se va asigura printr-o strategie de marcă (branding) și publicitate adecvate, evidențiind rolul Uniunii, asigurând transparența acțiunilor sale și sensibilizarea publicului cu privire la motivația prezentei decizii, precum și cu privire la sprijinul acordat de Uniune prezentei decizii și rezultatele sprijinului respectiv. Materialele produse de aceste proiecte vor afișa în mod vizibil drapelul Uniunii, în conformitate cu orientările Uniunii privind utilizarea și reproducerea corespunzătoare a drapelului.

6.   AGENȚIA DE IMPLEMENTARE

Sarcina de a pune în aplicare acest proiect i se va încredința UNODA, în conformitate cu acordul de finanțare care urmează să fie încheiat între Comisia Europeană și UNODA.

Proiectul va fi pus în aplicare în strânsă cooperare și coordonare cu cele trei centre regionale ale UNODA din Africa, din Asia și regiunea Pacificului, precum și din America Latină și zona Caraibilor. Vor fi căutate în mod activ oportunități de activități comune sau ulterioare cu partenerii (cum ar fi UNIDIR, CICR și UNMAS) și cu alte organizații, după caz, pentru a evita suprapunerile, pentru a multiplica impactul fiecărui efort și a optimiza diseminarea rezultatelor.

---

(1)  Dacă condițiile nu permit organizarea de ateliere regionale sau subregionale înainte de conferința de revizuire, acestea vor fi considerate activități ulterioare conferinței pentru a monitoriza punerea în aplicare a deciziilor conferinței. Concluziile și sugestiile rezultate în urma discuțiilor regionale vor fi împărtășite cu delegații care au sediul la Geneva, pentru a contribui la elaborarea de către aceștia a unui plan în acest sens.

(2)  Patru state din Africa, două din Orientul Mijlociu și Mediterana, unul din Asia Centrală, unul din America Latină și zona Caraibilor și două din Europa.

(3)  Protocolul I privind fragmentele nedetectabile (118 înalte părți contractante), Protocolul II, modificat, privind interzicerea sau limitarea folosirii minelor, armelor-capcană și a altor dispozitive, astfel cum a fost modificat la 3 mai 1996 (106 înalte părți contractante), Protocolul III privind interzicerea sau restricționarea folosirii armelor incendiare (115 înalte părți contractante), Protocolul IV privind armele laser care pot provoca orbirea (109 înalte părți contractante) și Protocolul V privind resturile explozive de război (96 înalte părți contractante). Protocolul II inițial, adoptat în 1980, este, de asemenea, în continuare în vigoare, și are 95 de înalte părți contractante, dintre care câteva nu au aderat la versiunea sa modificată.

(4)  Planul de acțiune accelerată privind universalizarea convenției și a protocoalelor anexate la aceasta” (CCW/CONF.IV/4/Add.1)