(1)

La 21 mai 2021, Comisiei i-a fost prezentată o cerere de înregistrare a unei inițiative cetățenești europene intitulate „COSMETICE FĂRĂ CRUZIME – PENTRU O EUROPĂ FĂRĂ TESTARE PE ANIMALE”.

(2)

Obiectivele inițiativei sunt exprimate după cum urmează: „Interzicerea de către UE a testelor pe animale în cadrul producției de cosmetice a însemnat în același timp promisiunea unui continent în care animalele nu vor mai trebui să sufere și să moară pentru ca noi să avem produse cosmetice. Această promisiune a fost încălcată. Autoritățile solicită în continuare testarea pe animale a ingredientelor utilizate în produsele cosmetice, ceea ce contravine așteptărilor și dorințelor cetățenilor și intenției legiuitorilor. Cu toate acestea, nu am avut niciodată instrumente atât de performante care să ne permită să garantăm siguranța fără să folosim animalele. Și nici o ocazie la fel de bună de a revoluționa protecția sănătății oamenilor și a mediului. Comisia Europeană trebuie să reafirme și să consolideze interdicția și tranziția către evaluarea siguranței produselor fără a folosi animale.”

(3)

Grupul de organizatori face apel la Comisie să întreprindă următoarele acțiuni: „(1) Să protejeze și să consolideze interdicția testării pe animale a produselor cosmetice. Să inițieze modificări legislative pentru a asigura protecția consumatorilor, a lucrătorilor și a mediului pentru toate ingredientele cosmetice, fără niciun test pe animale. (2) Să transforme Regulamentul UE privind substanțele chimice. Să asigure protecția sănătății umane și a mediului prin gestionarea substanțelor chimice fără adăugarea unor noi cerințe privind testarea pe animale. (3) Să modernizeze știința în UE. Să se angajeze că va elabora o propunere legislativă care să traseze o foaie de parcurs pentru eliminarea treptată a tuturor testărilor pe animale în UE înainte de sfârșitul actualului mandat legislativ.”

(4)

Detalii suplimentare cu privire la obiectul, obiectivele și contextul inițiativei sunt prezentate într-o anexă. Aceasta este împărțită în trei secțiuni: „UE ca lider mondial în interzicerea testării pe animale a produselor cosmetice și a comercializării cosmeticelor testate pe animale”, „Transformarea Regulamentului privind produsele chimice” și „Modernizarea științei în UE”. Anexa explică modul în care consideră organizatorii că ar trebui revizuite Regulamentele (CE) nr. 1223/2009 (2) și (CE) nr. 1907/2006 (3) ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și Directiva 2010/63/UE a Parlamentului European și a Consiliului (4). Anexa conține informații generale care explică, în special, contribuția pe care ar avea-o inițiativa la îndeplinirea obiectivelor politice ale Comisiei stabilite în „Strategia pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice” (5) și în „Pactul verde european” (6). În anexă se propune, de asemenea, adoptarea de către Comisie a unor măsuri de sprijin, cum ar fi asigurarea punerii în aplicare a interdicțiilor existente privind testarea pe animale sau elaborarea unei strategii de testare pentru ingredientele cosmetice care să se bazeze exclusiv pe strategiile de evaluare disponibile care nu implică animale. Astfel de măsuri par să completeze propunerile de acte juridice pe care Comisia este invitată să le adopte; așadar, acestea pot fi considerate accesorii.

(5)

Grupul de organizatori a înaintat și un document de politică în care oferea informații suplimentare și o descriere mai amănunțită a celor trei îndemnuri la acțiune principale.

(6)

În măsura în care inițiativa vizează adoptarea de măsuri pentru apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre, care au ca obiect instituirea și funcționarea pieței interne, Comisia are competența de a prezenta o propunere de act juridic în temeiul articolului 114 din tratat.

(7)

Din acest motiv, niciuna dintre părțile inițiativei nu depășește în mod vădit competența Comisiei de a prezenta o propunere de act juridic al Uniunii în vederea punerii în aplicare a tratatelor.

(8)

Această concluzie nu aduce atingere evaluării efectuate pentru a se stabili dacă în acest caz ar fi îndeplinite condițiile concrete de fapt și de fond necesare pentru ca Comisia să acționeze, inclusiv respectarea principiului proporționalității și a drepturilor fundamentale.

(9)

Grupul de organizatori a furnizat dovezi adecvate că propunerea lor respectă cerințele prevăzute la articolul 5 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (UE) 2019/788 și a desemnat persoanele de contact, în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) primul paragraf din regulamentul respectiv.

(10)

Inițiativa propusă nu este vădit abuzivă, neserioasă sau vexatorie și nici nu contravine vădit valorilor Uniunii, prevăzute la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, și drepturilor consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

(11)

Prin urmare, inițiativa cetățenească intitulată „COSMETICE FĂRĂ CRUZIME – PENTRU O EUROPĂ FĂRĂ TESTARE PE ANIMALE” ar trebui înregistrată,

(1)

La 13 mai 2021, Comisiei i-a fost prezentată o cerere de înregistrare a unei inițiative cetățenești europene intitulate „Ecoscorul european” („European EcoScore”).

(2)

Obiectivele inițiativei sunt exprimate după cum urmează: „Suntem o mișcare cetățenească inițiată de tineri din întreaga Europă și dorim să se ia măsuri concrete pentru protecția mediului în care trăim! Având în vedere ambițiile Pactului verde european și ale Acordului de la Paris, îi solicităm Comisiei Europene să impună un „ecoscor european” pe care să ne putem baza. Este vorba despre o etichetă care să le ofere consumatorilor europeni informații transparente cu privire la impactul pe care produsele fabricate sau vândute pe piața Uniunii Europene îl au asupra mediului. Această indicație obligatorie și clar vizibilă de pe ambalaj ar urma să ofere informații simple și fiabile cu privire la impactul produsului în cauză asupra mediului, în funcție de litera selectată („A” = foarte ecologic, în timp ce „F” = foarte dăunător pentru mediu).

(3)

Inițiativa vizează următoarele obiective specifice: „[1] să îi ajute pe consumatorii europeni să facă alegeri în cunoștință de cauză, ținând seama de impactul produselor de pe piață asupra mediului, pe baza unei indicații clare și fiabile; [2] să încurajeze întreprinderile să reducă impactul produselor lor asupra mediului și să pună în același timp în valoare produsele care sunt deja ecologice; [3] să ofere o etichetă uniformă, bazată pe un calcul standardizat pentru întregul teritoriu european, pentru a evita confuzia în rândul consumatorilor confruntați cu multiplicarea tipurilor de etichete ecologice.”

(4)

Detalii suplimentare cu privire la obiectul, obiectivele și contextul inițiativei sunt prezentate într-o anexă. Organizatorii salută faptul că Uniunea dă dovadă de o atitudine proactivă și ia deja măsuri de combatere a schimbărilor climatice. Potrivit acestora, există o cerere tot mai mare din partea consumatorilor, care vor informații clare și transparente despre produsele pe care le cumpără. Organizatorii fac trimitere la succesul altor inițiative și etichete similare care prezintă calitatea nutrițională a produselor alimentare sau raportează impactul produselor asupra mediului. Întrucât aceste inițiative sunt preponderent private, organizatorii afirmă că abordarea și punerea în aplicare a acestora nu sunt armonizate la nivelul Uniunii. În opinia lor, eticheta europeană propusă, „ecoscorul”, ar trebui să fie obligatorie, oferind o indicație uniformă bazată pe un proces de calcul identic pentru întreaga Uniune. Determinarea metodelor de calcul care urmează să fie utilizate ar trebui să se bazeze pe dovezi științifice și să asigure faptul că eticheta este ușor accesibilă pentru consumatori (de exemplu, un cod de bare pe produs care poate fi scanat).

(5)

Organizatorii invită Comisia vină cu o propunere de legislație care să impună o etichetă uniformă pentru produsele fabricate sau vândute în Uniune, care să le ofere cetățenilor Uniunii informații transparente cu privire la impactul acestor produse asupra mediului.

(6)

Propunerea respectivă s-ar putea întemeia pe articolul 114 sau pe articolul 192 din tratat. Articolul 114 din tratat reprezintă un temei juridic pentru propunerea de către Comisie a unor măsuri pentru armonizarea dispozițiilor stabilite în acte cu putere de lege sau acte administrative din statele membre care au ca obiect instituirea și funcționarea pieței interne. Articolul 192 din tratat reprezintă un temei juridic pentru propunerea de către Comisie a unor măsuri care vizează realizarea obiectivelor politicii Uniunii în domeniul mediului, astfel cum sunt prevăzute la articolul 191 din tratat, și anume conservarea, protecția și îmbunătățirea calității mediului, ocrotirea sănătății persoanelor, utilizarea prudentă și rațională a resurselor naturale, precum și promovarea pe plan internațional a unor măsuri destinate să contracareze problemele de mediu la scară regională sau mondială și în special lupta împotriva schimbărilor climatice.

(7)

Din aceste motive, niciuna dintre părțile inițiativei nu depășește în mod vădit competența Comisiei de a prezenta o propunere de act juridic al Uniunii în vederea punerii în aplicare a tratatelor.

(8)

Această concluzie nu aduce atingere evaluării efectuate pentru a se stabili dacă în acest caz ar fi îndeplinite condițiile concrete de fapt și de fond necesare pentru ca Comisia să acționeze, inclusiv conformitatea cu principiul proporționalității.

(9)

Grupul de organizatori a furnizat dovezi adecvate că propunerea lor respectă cerințele prevăzute la articolul 5 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (UE) 2019/788 și a desemnat persoanele de contact, în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) primul paragraf din regulamentul respectiv.

(10)

Inițiativa propusă nu este vădit abuzivă, neserioasă sau vexatorie și nici nu contravine vădit valorilor Uniunii, prevăzute la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, și drepturilor consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

(11)

Prin urmare, inițiativa intitulată „Ecoscorul european” ar trebui înregistrată,

(1)

În conformitate cu articolul 109 alineatul (8) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, statele membre trebuie să stabilească planuri naționale de punere în aplicare a sistemelor de validare pentru datele înregistrate în conformitate cu regulamentul menționat, care să le permită stabilirea unei ordini a priorităților pentru validarea și verificările încrucișate și pentru monitorizarea ulterioară a neconcordanțelor pe baza gestionării riscului. Modificările aduse acestor planuri trebuie prezentate Comisiei spre aprobare.

(2)

La 28 octombrie 2020, Bulgaria a prezentat Comisiei spre aprobare modificări ale planului său național existent, care fuseseră aprobate prin Decizia de punere în aplicare 2013/82/UE a Comisiei (2). Modificările respective respectă condițiile prevăzute la articolul 109 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 și la articolele 143-145 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 404/2011 al Comisiei (3). Prin urmare, programele trebuie aprobate.

(3)

La 9 decembrie 2020, România și-a prezentat Comisiei planul național în vederea aprobării. Planul menționat este în conformitate cu condițiile prevăzute la articolul 109 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 și cu articolele 143-145 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 404/2011 al Comisiei. Prin urmare, planul trebuie aprobat.

(4)

Prezenta decizie constituie decizia de aprobare în sensul articolului 109 alineatul (8) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.

(5)

Comisia va monitoriza aplicarea planurilor naționale în ceea ce privește funcționarea lor efectivă și capacitatea planului de a se asigura că datele raportate Comisiei în conformitate cu articolul 33 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 sunt complete, exacte și raportate în termenele legale. În cazul în care, pe baza constatărilor verificărilor, inspecțiilor și misiunilor de audit desfășurate de Comisie în temeiul titlului X din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, se dovedesc necesare modificări ale planurilor naționale de validare, statele membre trebuie să-și modifice planurile în consecință,

1.

Comitetul Economic și Social European (denumit în continuare „CESE”) este împuternicit să desfășoare investigații administrative, proceduri predisciplinare, proceduri disciplinare și de suspendare, în conformitate cu Statutul funcționarilor Uniunii Europene (denumit în continuare „Statutul funcționarilor”) și Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Uniunii Europene (denumit în continuare „RACA”), prevăzut de Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 al Consiliului (2) și în conformitate cu Decizia nr. 635/05 A a CESE din 7 decembrie 2005 de stabilire a dispozițiilor generale de punere în aplicare care reglementează procedurile disciplinare și investigațiile administrative;

2.

în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (3), Oficiul European de Luptă Antifraudă (denumit în continuare „OLAF”) efectuează investigații interne în toate instituțiile, organele, oficiile și agențiile UE. La 13 ianuarie 2016, CESE și OLAF au semnat acorduri administrative comune menite să ofere un cadru structurat de cooperare și să faciliteze realizarea de schimburi de informații în timp util;

3.

în conformitate cu articolele 22a și 22b din Statutul funcționarilor și cu articolele 11 și 81 din RACA, membrii personalului CESE au obligația de a raporta activitățile potențial ilegale, inclusiv frauda și corupția, care aduc atingere intereselor Uniunii. Membrii personalului sunt, de asemenea, obligați să raporteze cu privire la îndeplinirea sarcinilor profesionale care pot constitui o încălcare gravă a obligațiilor funcționarilor Uniunii. Acest aspect este reglementat la nivel intern prin Decizia nr. 053/16 A a CESE din 2 martie 2016 de stabilire a normelor privind avertizarea de integritate;

4.

CESE a instituit o politică de prevenire și soluționare eficace a cazurilor reale sau potențiale de hărțuire psihologică sau sexuală la locul de muncă, astfel cum se prevede în Decizia nr. 200/14 A a CESE din 26 septembrie 2014 privind procedurile de prevenire și combatere a hărțuirii psihologice și sexuale la locul de muncă în cadrul Secretariatului CESE. Decizia instituie o procedură informală și o procedură formală. În cadrul procedurii informale, persoana care consideră că este victima hărțuirii poate contacta consilierii confidențiali din cadrul CESE, iar autoritatea împuternicită să facă numiri poate lua măsuri înainte de a deschide o anchetă administrativă oficială, dacă este necesar;

5.

în conformitate cu articolul 24 din Statutul funcționarilor și cu articolele 11 și 81 din RACA, membrii personalului CESE au dreptul la asistență în cadrul procedurilor îndreptate împotriva autorilor de amenințări, ultraj, insulte, acte sau declarații defăimătoare sau alte infracțiuni împotriva persoanei și a proprietății, la care funcționarul sau membrii familiei sale sunt supuși ca urmare a calității pe care o are și atribuțiilor sale. Membrii personalului CESE au dreptul de a adresa cereri autorității împuternicite să facă numiri, în temeiul articolului 25 din Statutul funcționarilor și al articolelor 11 și 81 din RACA sau al articolului 90 alineatul (1) din Statutul funcționarilor și al articolelor 46 și 124 din RACA. În conformitate cu articolul 90 alineatul (2) din Statutul funcționarilor și cu articolele 46 și 124 din RACA, membrii personalului CESE au, de asemenea, dreptul de a depune reclamații împotriva actelor care îi lezează;

6.

CESE desfășoară proceduri de selecție pentru selecția, recrutarea, numirea și evaluarea personalului său, în conformitate cu articolele 29 și 43 din Statutul funcționarilor și cu articolele 12 și 82 din RACA;

7.

Membrii personalului CESE au dreptul de a lua cunoștință de dosarele lor medicale în conformitate cu articolul 26a din Statutul funcționarilor și cu articolele 11 și 81 din RACA;

8.

CESE este împuternicit să efectueze investigații interne în temeiul articolului 74 alineatul (8) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (4) (denumit în continuare „Regulamentul financiar”) și verificări în sensul articolului 116 alineatul (4) din Regulamentul financiar;

9.

CESE este supus unor audituri interne privind activitățile sale, efectuate de auditorul intern în conformitate cu articolul 118 din Regulamentul financiar;

10.

CESE desfășoară proceduri de achiziții publice în conformitate cu titlul VII din Regulamentul financiar;

11.

în contextul unor astfel de investigații administrative, audituri și verificări, CESE cooperează cu alte instituții, organe, oficii și agenții ale Uniunii.

12.

CESE poate coopera cu autoritățile naționale din țări terțe și cu organizații internaționale, la cererea lor sau din proprie inițiativă.

13.

CESE poate coopera și cu autoritățile publice ale statelor membre ale UE, la cererea lor sau din proprie inițiativă. O astfel de cooperare poate include și un schimb de informații în contextul anchetelor penale sau financiare;

14.

CESE este implicat în cauze prezentate în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene în cazul în care sesizează Curtea, apără o decizie pe care a luat-o și care a fost contestată în fața Curții sau intervine în cauze care sunt de competența sa. În acest context, CESE poate fi nevoit să păstreze confidențialitatea datelor cu caracter personal existente în documentele obținute de părți sau de intervenienți;

15.

CESE desfășoară activitățile necesare pentru a asigura securitatea persoanelor, a bunurilor și a informațiilor. Aceste activități, de exemplu investigațiile pentru a stabili dacă a avut loc o încălcare a Deciziei nr. 222/19 A (5), pot fi gestionate pe plan intern sau cu implicare externă;

16.

în conformitate cu articolul 45 alineatul (2) a doua teză din Regulamentul (UE) 2018/1725, responsabilul cu protecția datelor (denumit în continuare „RPD”), din proprie inițiativă sau la cererea operatorului sau a persoanei împuternicite de operator, a Comitetului pentru personal sau a oricărei persoane vizate, poate investiga probleme și fapte care au legătură directă cu sarcinile sale și care îi sunt aduse la cunoștință;

17.

pentru a-și îndeplini sarcinile, CESE colectează și prelucrează informații relevante și mai multe categorii de date cu caracter personal, inclusiv date de identificare ale unei persoane fizice, date de contact, roluri și sarcini profesionale, informații privind conduita și performanțele private și profesionale, precum și date financiare. CESE, reprezentat de președintele său, acționează în calitate de operator de date;

18.

prin urmare, în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1725, CESE este obligat să furnizeze persoanelor vizate informații cu privire la aceste activități de prelucrare și să le respecte drepturile în calitate de persoane vizate;

19.

CESE poate fi obligat să reconcilieze aceste drepturi cu obiectivele investigațiilor administrative, ale auditurilor, ale verificărilor și ale acțiunilor în justiție. De asemenea, ar putea fi obligat să asigure un echilibru între drepturile persoanei vizate și drepturile și libertățile fundamentale ale altor persoane vizate. În acest scop, articolul 25 din Regulamentul (UE) 2018/1725 îi conferă CESE posibilitatea de a restricționa, în condiții stricte, aplicarea articolelor 4, 14-22 și 35, precum și, în circumstanțe excepționale, a articolului 36 din Regulamentul (UE) 2018/1725, în măsura în care dispozițiile acestuia corespund drepturilor și obligațiilor prevăzute la articolele 14-22. Cu excepția cazului în care sunt prevăzute restricții într-un act juridic adoptat în temeiul tratatelor, trebuie adoptate norme interne în temeiul cărora CESE are dreptul să restricționeze aceste drepturi;

20.

CESE poate, de exemplu, să fie nevoit să restricționeze informațiile pe care le furnizează unei persoane vizate cu privire la prelucrarea datelor sale cu caracter personal în cadrul activităților preliminare deciziei de a lansa o investigație administrativă sau în timpul investigației propriu-zise, înainte de eventuala revocare a cazului sau în etapa predisciplinară. În anumite situații, furnizarea de asemenea informații poate afecta grav capacitatea CESE de a efectua o investigație în mod eficace, de exemplu, dacă există riscul ca persoana în cauză să distrugă probe sau să ia legătura cu potențialii martori înainte de audierea acestora. CESE poate, de asemenea, să fie nevoit să protejeze drepturile și libertățile martorilor, precum și pe cele ale altor persoane implicate;

21.

ar putea fi necesar să se protejeze anonimatul unui martor sau al unui avertizor de integritate care a solicitat să nu fie identificat. Într-un asemenea caz, CESE ar putea decide să restricționeze accesul la identitatea, declarațiile și alte date personale ale acestor persoane, pentru a le proteja drepturile și libertățile;

22.

ar putea fi necesar să se protejeze informațiile confidențiale referitoare la un membru al personalului care a contactat consilieri confidențiali din cadrul CESE în cadrul procedurii informale. Într-un astfel de caz, CESE ar putea fi nevoit să restricționeze accesul la identitatea, declarațiile și alte date personale ale persoanei care se consideră victimă a hărțuirii, ale presupusului hărțuitor și ale altor persoane implicate, pentru a proteja drepturile și libertățile tuturor persoanelor implicate. Aceeași restricție ar putea fi necesară și în cazul procedurii oficiale;

23.

în ceea ce privește procedurile de selecție, recrutare, numire și evaluare a personalului și procedurile de achiziții publice, dreptul de acces, dreptul la rectificarea, ștergerea și restricționarea datelor pot fi exercitate numai în anumite momente și în condițiile specificate în procedurile relevante, pentru a proteja drepturile altor persoane vizate și pentru a respecta principiul egalității de tratament și pe cel al confidențialității deliberărilor;

24.

CESE aplică restricții numai dacă acestea respectă esența drepturilor și libertăților fundamentale, dacă sunt strict necesare și constituie o măsură proporțională într-o societate democratică. Decizia CESE de a impune astfel de restricții trebuie motivată;

25.

conform principiului responsabilității, CESE ține evidența aplicării restricțiilor;

26.

atunci când prelucrează date cu caracter personal transmise altor organizații în contextul sarcinilor care îi revin, CESE se consultă cu organizațiile respective cu privire la potențialele motive pentru impunerea de restricții și cu privire la necesitatea și proporționalitatea restricțiilor respective, cu excepția cazului în care acest lucru ar pune în pericol activitățile CESE;

27.

articolul 25 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2018/1725 obligă operatorul să informeze persoanele vizate cu privire la principalele motive care stau la baza aplicării restricției și cu privire la dreptul lor de a depune o plângere la AEPD;

28.

în conformitate cu articolul 25 alineatul (8) din Regulamentul (UE) 2018/1725, CESE poate amâna, omite sau refuza furnizarea de informații persoanei vizate cu privire la motivele aplicării unei restricții, dacă acest lucru ar anula efectul restricției. CESE trebuie să evalueze, de la caz la caz, dacă notificarea persoanei vizate cu privire la restricție anulează efectul acesteia;

29.

CESE trebuie să ridice restricția imediat ce condițiile care justifică restricția nu mai sunt valabile și să evalueze aceste condiții în mod regulat;

30.

pentru a garanta cea mai mare protecție a drepturilor și libertăților persoanelor vizate și în conformitate cu articolul 44 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1725, responsabilul cu protecția datelor trebuie consultat în timp util cu privire la restricțiile care pot fi aplicate și să verifice respectarea dispozițiilor prezentei decizii;

31.

articolul 15 alineatul (4) și articolul 16 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2018/1725 prevăd excepții de la dreptul persoanelor vizate la informare. Dacă se aplică aceste excepții, CESE nu este nevoit să aplice o restricție în temeiul prezentei decizii,