ISSN 1977-0782

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

L 236

European flag  

Ediţia în limba română

Legislaţie

Anul 64
5 iulie 2021


Cuprins

 

II   Acte fără caracter legislativ

Pagina

 

 

REGULAMENTE

 

*

Regulamentul delegat (UE) 2021/1087 al Comisiei din 7 aprilie 2021 de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1139 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește actualizarea trimiterilor la dispozițiile Convenției de la Chicago ( 1 )

1

 

*

Regulamentul delegat (UE) 2021/1088 al Comisiei din 7 aprilie 2021 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 748/2012 în ceea ce privește actualizarea trimiterilor la cerințele de protecție a mediului ( 1 )

3

 

*

Regulamentul (UE) 2021/1089 al Comisiei din 30 iunie 2021 de stabilire a încetării activităților de pescuit de pește pescar în zonele 8c, 9 și 10 și în apele Uniunii din zona CECAF 34.1.1 pentru navele care arborează pavilionul Franței

7

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/1090 al Comisiei din 2 iulie 2021 de modificare a anexei I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605 de stabilire a măsurilor speciale de combatere a pestei porcine africane ( 1 )

10

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/1091 al Comisiei din 2 iulie 2021 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/159 al Comisiei de instituire a unei măsuri de salvgardare definitive împotriva importurilor de anumite produse siderurgice

47

 

 

DECIZII

 

*

Decizia (UE) 2021/1092 a Consiliului din 11 iunie 2021 de stabilire a criteriilor și a procedurii de notificare a diferențelor față de standardele internaționale adoptate de Organizația Aviației Civile Internaționale în domeniul siguranței aviației

51

 

*

Decizia (UE) 2021/1093 a Consiliului din 28 iunie 2021 de stabilire a normelor de aplicare privind responsabilul cu protecția datelor din cadrul Consiliului, aplicarea Regulamentului (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului și restricțiile privind drepturile persoanelor vizate în contextul exercitării sarcinilor responsabilului cu protecția datelor din cadrul Consiliului și de abrogare a Deciziei 2004/644/CE a Consiliului

55

 

*

Decizia (UE) 2021/1094 a Consiliului din 28 iunie 2021 de modificare a Deciziei 2008/376/CE privind adoptarea programului de cercetare al Fondului de cercetare pentru cărbune și oțel și privind orientările tehnice multianuale pentru acest program

69

 

*

Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/1095 a Comisiei din 2 iulie 2021 de stabilire a metodologiei pentru alocarea costurilor legate de operațiunile de împrumut și de administrare a datoriei în cadrul NextGenerationEU

75

 


 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE.

RO

Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată.

Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc.


II Acte fără caracter legislativ

REGULAMENTE

5.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 236/1


REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2021/1087 AL COMISIEI

din 7 aprilie 2021

de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1139 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește actualizarea trimiterilor la dispozițiile Convenției de la Chicago

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2018/1139 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2018 privind normele comune în domeniul aviației civile și de înființare a Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 2111/2005, (CE) nr. 1008/2008, (UE) nr. 996/2010, (UE) nr. 376/2014 și a Directivelor 2014/30/UE și 2014/53/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 552/2004 și (CE) nr. 216/2008 ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Regulamentului (CEE) nr. 3922/91 al Consiliului (1), în special articolul 19 alineatul (3),

întrucât:

(1)

Aeronavele, altele decât aeronavele fără pilot la bord, și motoarele, elicele, piesele și echipamentele neinstalate ale acestora trebuie să respecte cerințele de protecție a mediului. Regulamentul (UE) 2018/1139 cuprinde prevederi în acest sens făcând trimitere la dispozițiile specifice ale Convenției de la Chicago care conțin cerințele respective.

(2)

La 11 martie 2020, în cadrul celei de a cincea reuniuni a celei de a 219-a sesiuni ale sale, Consiliul OACI a adoptat amendamentul 13 la volumul I Aircraft Noise („Zgomotul produs de aeronave”), amendamentul 10 la volumul II Aircraft Engine Emissions („Emisiile motoarelor de aeronave”) și amendamentul 1 la volumul III Aeroplane CO2 Emissions („Emisiile de CO2 ale avioanelor”) din anexa 16 la Convenția de la Chicago. Amendamentele în cauză au intrat în vigoare și au devenit aplicabile în cazul tuturor statelor membre la 1 ianuarie 2021.

(3)

Prin urmare, trimiterile la dispozițiile Convenției de la Chicago trebuie actualizate, iar Regulamentul (UE) 2018/1139 trebuie modificat în consecință.

(4)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament se bazează pe avizul nr. 03/2020 emis de Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației (AESA) în conformitate cu articolul 76 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1139,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

La articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/1139, primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

În ceea ce privește zgomotul și emisiile, aeronavele respective și motoarele, elicele, piesele și echipamentele neinstalate ale acestora trebuie să respecte cerințele de protecție a mediului cuprinse în amendamentul 13 la volumul I, în amendamentul 10 la volumul II și în amendamentul 1 la volumul III, toate astfel cum se aplică de la 1 ianuarie 2021, din anexa 16 la Convenția de la Chicago.”

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 7 aprilie 2021.

Pentru Comisie

Președintele

Ursula VON DER LEYEN


(1)  JO L 212, 22.8.2018, p. 1.


5.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 236/3


REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2021/1088 AL COMISIEI

din 7 aprilie 2021

de modificare a Regulamentului (UE) nr. 748/2012 în ceea ce privește actualizarea trimiterilor la cerințele de protecție a mediului

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2018/1139 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2018 privind normele comune în domeniul aviației civile și de înființare a Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 2111/2005, (CE) nr. 1008/2008, (UE) nr. 996/2010, (UE) nr. 376/2014 și a Directivelor 2014/30/UE și 2014/53/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 552/2004 și (CE) nr. 216/2008 ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Regulamentului (CEE) nr. 3922/91 al Consiliului (1), în special articolul 19 alineatele (1) și (3),

întrucât:

(1)

La 7 aprilie 2021, Comisia a adoptat Regulamentul delegat (UE) 2021/1087 (2) de actualizare a trimiterilor la dispozițiile Convenției de la Chicago care cuprind cerințele de protecție a mediului.

(2)

Aeronavele, altele decât aeronavele fără pilot la bord, și motoarele, elicele, piesele și echipamentele neinstalate ale acestora ar trebui să se conformeze respectivelor cerințe de protecție a mediului de la 1 ianuarie 2021.

(3)

Trimiterile la cerințele de protecție a mediului din Regulamentul (UE) nr. 748/2012 al Comisiei (3) ar trebui actualizate.

(4)

Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 748/2012 ar trebui modificat în consecință.

(5)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament se bazează pe avizul nr. 03/2020 emis de Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației (AESA) în conformitate cu articolul 76 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1139,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (UE) nr. 748/2012 se modifică după cum urmează:

1.

La articolul 9, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4)   Prin derogare de la alineatul (1), organizația de producție poate solicita autorității competente derogări de la cerințele de protecție a mediului menționate la articolul 9 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (UE) 2018/1139.”

2.

Anexa I se modifică conform dispozițiilor din anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 7 aprilie 2021.

Pentru Comisie

Președintele

Ursula VON DER LEYEN


(1)  JO L 212, 22.8.2018, p. 1.

(2)  Regulamentul delegat (UE) 2021/1087 al Comisiei din 7 aprilie 2021 de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1139 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește actualizarea trimiterilor la dispozițiile Convenției de la Chicago (a se vedea pagina 1 din prezentul Jurnal Oficial).

(3)  Regulamentul (UE) nr. 748/2012 al Comisiei din 3 august 2012 de stabilire a normelor de punere în aplicare privind certificarea pentru navigabilitate și mediu a aeronavelor și a produselor, pieselor și echipamentelor aferente, precum și certificarea organizațiilor de proiectare și producție (JO L 224, 21.8.2012, p. 1).


ANEXĂ

Anexa I la Regulamentul (UE) nr. 748/2012 se modifică după cum urmează:

1.

La punctul 21.A.130 litera (b), punctul 4 se înlocuiește cu următorul text:

„4.

în plus, în cazul cerințelor de protecție a mediului:

(i)

o declarație conform căreia motorul finalizat se află în conformitate cu cerințele aplicabile privind emisiile de evacuare ale motorului la data de fabricație a motorului; și

(ii)

o declarație din care să reiasă că avionul finalizat se află în conformitate cu cerințele aplicabile privind emisiile de CO2 la data eliberării primului certificat de navigabilitate.”

2.

La punctul 21.A.145 litera (b), teza introductivă și subpunctul 1 se înlocuiesc cu următorul text:

„(b)

în ceea ce privește toate datele necesare referitoare la navigabilitate și la protecția mediului:

1.

organizației de producție i s-au transmis aceste date de către Agenție și de către titularul sau solicitantul certificatului de tip, certificatului de tip restrictiv sau aprobării de proiect, inclusiv orice exceptare acordată de la cerințele de protecție a mediului, pentru a determina conformitatea cu datele de proiectare aplicabile;”.

3.

La punctul 21.A.147, litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a)

După eliberarea unei aprobări de organizație de producție, orice modificare a aprobării de organizație de producție, semnificativă pentru demonstrarea conformității sau în ceea ce privește caracteristicile de navigabilitatea și de protecție a mediului ale produsului, piesei sau echipamentului, îndeosebi modificările aduse sistemului de calitate, trebuie să obțină aprobarea autorității competente. Cererea de aprobare trebuie prezentată în scris autorității competente, iar organizația trebuie să demonstreze autorității competente, înainte de a efectua modificarea, faptul că se conformează dispozițiilor din prezentul capitol.”

4.

La punctul 21.A.801, litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a)

Identificarea produselor trebuie să includă următoarele informații:

1.

numele producătorului;

2.

denumirea produsului;

3.

numărul de serie dat de producător;

4.

marca „EXEMPT” (EXCEPTAT) în cazul unui motor, atunci când autoritatea competentă a acordat o exceptare de la cerințele de protecție a mediului;

5.

orice alte informații pe care Agenția le consideră necesare.”

5.

Punctul 21.B.85 se înlocuiește cu următorul text:

„21.B.85   Indicarea cerințelor de protecție a mediului aplicabile în cazul unui certificat tip sau al unui certificat de tip restrictiv

(a)

Agenția indică și notifică solicitantului cerințele de protecție a mediului aplicabile în cazul unui certificat de tip sau al unui certificat de tip restrictiv pentru o aeronavă sau în cazul unui certificat de tip pentru un motor. Indicarea și notificarea trebuie să conțină:

1.

cerințele privind nivelul de zgomot aplicabile stabilite în:

(i)

volumul I partea II capitolul 1 din anexa 16 la Convenția de la Chicago; și

(A)

pentru avioane cu reacție subsonice, în capitolele 2, 3, 4 și 14;

(B)

pentru avioane cu elice, în capitolele 3, 4, 5, 6, 10 și 14;

(C)

pentru elicoptere, în capitolele 8 și 11;

(D)

pentru avioane supersonice, în capitolul 12; și

(E)

pentru avioane cu rotor basculant, în capitolul 13;

(ii)

volumul I al anexei 16 la Convenția de la Chicago:

(A)

apendicele 1 pentru avioanele cărora li se aplică capitolele 2 și 12 din anexa 16 la Convenția de la Chicago, volumul I, partea II;

(B)

apendicele 2 pentru avioanele cărora li se aplică capitolele 3, 4, 5, 8, 13 și 14 din anexa 16 la Convenția de la Chicago, volumul I, partea II;

(C)

apendicele 3 pentru avioanele cărora li se aplică capitolul 6 din anexa 16 la Convenția de la Chicago, volumul I, partea II;

(D)

apendicele 4 pentru avioanele cărora li se aplică capitolul 11 din anexa 16 la Convenția de la Chicago, volumul I, partea II; și

(E)

apendicele 6 pentru avioanele cărora li se aplică volumul I partea II capitolul 10 din anexa 16 la Convenția de la Chicago;

2.

cerințele aplicabile privind emisiile pentru prevenirea emisiilor intenționate de combustibil nears în cazul aeronavelor, stabilite în volumul II partea II capitolele 1 și 2 din anexa 16 la Convenția de la Chicago;

3.

cerințele aplicabile privind emisiile de fum, de gaze și de particule în suspensie provenite de la motoare, stabilite în:

(i)

volumul II partea III capitolul 1 din anexa 16 la Convenția de la Chicago; și:

(A)

pentru emisiile de fum și de gaze provenite de la motoarele turboreactoare și turboventilatoare destinate propulsiei numai la viteze subsonice, din capitolul 2;

(B)

pentru emisiile de fum și gazoase provenite de la motoarele turboreactoare și turboventilatoare destinate propulsiei la viteze supersonice, din capitolul 3; și

(C)

pentru emisiile de particule în suspensie provenite de la motoarele turboreactoare și turboventilatoare destinate propulsiei numai la viteze subsonice, din capitolul 4;

(ii)

volumul II al anexei 16 la Convenția de la Chicago:

(A)

apendicele 1 pentru măsurarea raportului presiunii de referință;

(B)

apendicele 2 pentru evaluarea emisiilor de fum;

(C)

apendicele 3 pentru instrumentele de măsură și tehnicile de măsurare a emisiilor de gaze;

(D)

apendicele 4 pentru specificațiile combustibilului care trebuie utilizat la testarea emisiilor motoarelor cu turbină ale aeronavelor;

(E)

apendicele 5 pentru instrumentele de măsură și tehnicile de măsurare a emisiilor de gaze ale motoarelor cu turbină cu gaz cu post-arzător;

(F)

apendicele 6 pentru procedura de conformare pentru emisiile de fum, de gaze și de particule în suspensie; și

(G)

apendicele 7 pentru instrumentele de măsură și tehnicile de măsurare a particulelor în suspensie nevolatile;

4.

cerințele aplicabile emisiilor de CO2 ale avioanelor, stabilite în:

(i)

volumul III partea II capitolul 1 din anexa 16 la Convenția de la Chicago; și:

(A)

pentru avioane cu reacție subsonice, în capitolul 2; și

(B)

pentru avioane cu elice subsonice, în capitolul 2;

(ii)

volumul III din anexa 16 la Convenția de la Chicago apendicele 1 și 2 pentru avioanele cărora li se aplică volumul III partea II capitolul 2 din anexa 16 la Convenția de la Chicago;

5.

pentru motoare, cerințele aplicabile din volumul II partea IV din anexa 16 la Convenția de la Chicago și din apendicele 8 la anexa menționată referitoare la evaluarea particulelor în suspensie nevolatile în scopul inventarierii și al modelării.

(b)

(rezervat).”


5.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 236/7


REGULAMENTUL (UE) 2021/1089 AL COMISIEI

din 30 iunie 2021

de stabilire a încetării activităților de pescuit de pește pescar în zonele 8c, 9 și 10 și în apele Uniunii din zona CECAF 34.1.1 pentru navele care arborează pavilionul Franței

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem de control al Uniunii pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului (1), în special articolul 36 alineatul (2),

întrucât:

(1)

Regulamentul (UE) 2021/92 al Consiliului (2) stabilește cote pentru 2021.

(2)

Conform informațiilor primite de Comisie, capturile din stocul de pește pescar din zonele 8c, 9 și 10 și din apele Uniunii din zona CECAF 34.1.1, efectuate de navele care arborează pavilionul Franței sau care sunt înmatriculate în acest stat membru, au condus la epuizarea cotei alocate pentru 2021.

(3)

Prin urmare, este necesară interzicerea anumitor activități de pescuit care vizează acest stoc.

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Epuizarea cotei

Cota de pescuit pentru 2021 care a fost alocată Franței pentru stocul de pește pescar din zonele 8c, 9 și 10 și din apele Uniunii din zona CECAF 34.1.1 menționată în anexă, se consideră epuizată începând de la data stabilită în anexă.

Articolul 2

Interdicții

(1)   Activitățile de pescuit care vizează stocul menționat la articolul 1 efectuate de nave care arborează pavilionul Franței sau care sunt înmatriculate în acest stat membru sunt interzise începând cu data stabilită în anexă. Mai precis, se interzice localizarea peștelui, precum și lansarea, instalarea sau ridicarea unei unelte de pescuit în vederea pescuitului din stocul sus-menționat.

(2)   Transbordarea, păstrarea la bord, prelucrarea la bord, transferul, plasarea în cuști, îngrășarea și debarcarea peștelui și a produselor pescărești provenind din stocul susmenționat, capturate de navele respective, rămân autorizate pentru capturile efectuate înainte de respectiva dată.

(3)   Capturile neintenționate de specii din stocul susmenționat, efectuate de navele respective, trebuie să fie aduse și păstrate la bordul navelor de pescuit, înregistrate, debarcate și deduse din cotele alocate în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (3).

Articolul 3

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 30 iunie 2021.

Pentru Comisie,

Pentru Președinte,

Virginijus SINKEVIČIUS

Membru al Comisiei


(1)  JO L 343, 22.12.2009, p. 1.

(2)  Regulamentul (UE) 2021/92 al Consiliului din 28 ianuarie 2021 de stabilire, pentru anul 2021, a posibilităților de pescuit pentru anumite stocuri de pește și grupuri de stocuri de pește, aplicabile în apele Uniunii și, pentru navele de pescuit ale Uniunii, în anumite ape din afara acesteia (JO L 31, 29.1.2021, p. 31).

(3)  Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 22).


ANEXĂ

Nr.

08/TQ92

Stat membru

Franța

Stoc

ANF/8C3411

Specie

Pește pescar (Lophiidae)

Zonă

8c, 9 și 10; apele Uniunii din zona CECAF 34.1.1

Data încetării activităților

3.6.2021


5.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 236/10


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2021/1090 AL COMISIEI

din 2 iulie 2021

de modificare a anexei I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605 de stabilire a măsurilor speciale de combatere a pestei porcine africane

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 privind bolile transmisibile ale animalelor și de modificare și de abrogare a anumitor acte din domeniul sănătății animalelor („Legea privind sănătatea animală”) (1), în special articolul 71 alineatul (3),

întrucât:

(1)

Pesta porcină africană este o boală infecțioasă virală care afectează porcine deținute și sălbatice și care poate avea un impact puternic asupra populațiilor de animale în cauză și asupra profitabilității creșterii animalelor, cauzând perturbări ale circulației transporturilor acestor animale și ale produselor provenite de la acestea în interiorul Uniunii, precum și ale exporturilor către țări terțe.

(2)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605 al Comisiei (2) a fost adoptat în temeiul Regulamentului (UE) 2016/429 și stabilește măsuri speciale de combatere a pestei porcine africane care trebuie aplicate într-o perioadă limitată de timp de către statele membre enumerate în anexa I la regulamentul respectiv (statele membre în cauză), în zonele de restricții I, II și III enumerate în anexa respectivă.

(3)

Zonele enumerate ca zone de restricții I, II și III în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605 se bazează pe situația epidemiologică a pestei porcine africane în Uniune. Anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605 a fost modificată cel mai recent prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/994 al Comisiei (3) ca urmare a modificărilor situației epidemiologice a bolii respective în Polonia și Slovacia.

(4)

Este necesar ca orice fel de modificări vizând zonele de restricții I, II și III din anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605 să se bazeze pe situația epidemiologică a pestei porcine africane în zonele afectate de această boală și pe situația epidemiologică generală a pestei porcine africane în statul membru în cauză, pe nivelul de risc de răspândire suplimentară a bolii respective, precum și pe principiile și criteriile științifice pentru definirea geografică a zonelor ca urmare a prezenței pestei porcine africane și pe orientările Uniunii convenite cu statele membre în cadrul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, care sunt disponibile public pe site-ul Comisiei (4). Este necesar ca aceste de modificări să țină seama și de standardele internaționale, cum ar fi Codul sanitar pentru animale terestre (5) al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor și de justificările pentru stabilirea zonelor, furnizate de autoritățile competente ale statelor membre în cauză.

(5)

De la data adoptării Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/994 au apărut noi focare de pestă porcină africană la porcine deținute din Polonia și Slovacia.

(6)

În iunie 2021, au fost observate mai multe focare de pestă porcină africană la porcine deținute în districtele Kępiński, Wieruszowski și Łódzki Wschodni din Polonia, în zone neenumerate în prezent în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605. Aceste focare noi de pestă porcină africană apărută la porcine deținute constituie un nivel crescut de risc care trebuie să fie reflectat în anexa respectivă. În consecință, este necesar ca aceste zone din Polonia neenumerate în prezent în anexa respectivă, afectate de respectivele focare recente de pestă porcină africană, să fie incluse de acum ca zone de restricții III în anexa respectivă.

(7)

În plus, în iunie 2021 a fost observat un focar de pestă porcină africană la porcine deținute din districtul Mielecki din Polonia, într-o zonă enumerată în prezent ca zonă de restricții II în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605. Acest focar de pestă porcină africană apărut la porcine deținute constituie un nivel crescut de risc care trebuie să fie reflectat în anexa respectivă. În consecință, este necesar ca această zonă din Polonia enumerată în prezent ca zonă de restricții II în anexa respectivă, afectată de acest focar recent de pestă porcină africană, să fie enumerată de acum în anexa respectivă ca zonă de restricții III în loc de zonă de restricții II, iar limitele actuale ale zonelor de restricții I și II trebuie de asemenea să fie redefinite și extinse pentru a ține seama de acest focar recent.

(8)

În plus, în iunie 2021 a fost observat un focar de pestă porcină africană la porcine deținute din districtul Lučenec din Slovacia, într-o zonă enumerată în prezent ca zonă de restricții II în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605. Acest focar de pestă porcină africană apărut la porcine deținute constituie un nivel crescut de risc care trebuie să fie reflectat în anexa respectivă. În consecință, este necesar ca această zonă din Slovacia enumerată în prezent ca zonă de restricții II în anexa respectivă, afectată de acest focar recent de pestă porcină africană, să fie enumerată de acum în anexa respectivă ca zonă de restricții III în loc de zonă de restricții II, iar limitele actuale ale zonelor de restricții I și II trebuie de asemenea să fie redefinite și extinse pentru a ține seama de acest focar recent.

(9)

Ca urmare a apariției respectivelor focare recente de pestă porcină africană la porcine deținute din Polonia și Slovacia și ținând seama de situația epidemiologică actuală în ceea ce privește pesta porcină africană în Uniune, stabilirea zonelor în statele membre respective a fost reevaluată și actualizată. În plus, au fost reevaluate și actualizate și măsurile existente de gestionare a riscurilor. Este necesar ca aceste modificări să fie reflectate în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605.

(10)

Pentru a ține seama de recentele evoluții ale situației epidemiologice a pestei porcine africane în Uniune și pentru a combate într-un mod proactiv riscurile asociate răspândirii bolii respective, este necesar să fie delimitate noi zone de restricții, având o suprafață suficientă, în Polonia și în Slovacia, care să fie enumerate în mod corespunzător ca zone de restricții I, II și III în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605. Întrucât situația pestei porcine africane este foarte dinamică în Uniune, la delimitarea acestor noi zone de restricții s-a ținut seama de situația din zonele înconjurătoare.

(11)

Având în vedere caracterul urgent al situației epidemiologice din Uniune în ceea ce privește răspândirea pestei porcine africane, este important ca modificările Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/605 efectuate prin prezentul regulament de punere în aplicare să producă efecte cât mai curând posibil.

(12)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605 se înlocuiește cu textul din anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 2 iulie 2021.

Pentru Comisie

Președintele

Ursula VON DER LEYEN


(1)  JO L 84, 31.3.2016, p. 1.

(2)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605 al Comisiei din 7 aprilie 2021 de stabilire a măsurilor speciale de combatere a pestei porcine africane (JO L 129, 15.4.2021, p. 1).

(3)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/994 al Comisiei din 18 iunie 2021 de modificare a anexei I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605 de stabilire a unor măsuri speciale de combatere a pestei porcine africane (JO L 219, 21.6.2021, p. 1).

(4)  Documentul de lucru SANTE/7112/2015/Rev. 3 „Principii și criterii pentru definirea geografică a regionalizării PPA”: https://ec.europa.eu/food/animals/animal-diseases/control-measures/asf_en

(5)  Codul sanitar pentru animale terestre al OIE, ediția a 28-a, 2019. ISBN al volumului I: 978-92-95108-85-1; ISBN al volumului II: 978-92-95108-86-8: https://www.oie.int/standard-setting/terrestrial-code/access-online


ANEXĂ

Anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605 se înlocuiește cu următorul text:

„ANEXA I

ZONE DE RESTRICȚII

PARTEA I

1.   Germania

Următoarele zone de restricții I din Germania:

Bundesland Brandenburg:

Landkreis Dahme-Spreewald:

Gemeinde Alt Zauche-Wußwerk,

Gemeinde Byhleguhre-Byhlen,

Gemeinde Märkische Heide, mit den Gemarkungen Alt Schadow, Neu Schadow, Pretschen, Plattkow, Wittmannsdorf, Schuhlen-Wiese, Bückchen, Kuschkow, Gröditsch, Groß Leuthen, Leibchel, Glietz, Groß Leine, Dollgen, Krugau, Dürrenhofe, Biebersdorf und Klein Leine,

Gemeinde Neu Zauche,

Gemeinde Schwielochsee mit den Gemarkungen Groß Liebitz, Guhlen, Mochow und Siegadel,

Gemeinde Spreewaldheide,

Gemeinde Straupitz,

Landkreis Märkisch-Oderland:

Gemeinde Lietzen westlich der L 37,

Gemeinde Falkenhagen (Mark) westlich der L 37,

Gemeinde Zeschdorf westlich der L 37,

Gemeinde Lindendorf mit der Gemarkung Dolgelin – westlich der L 37,

Gemeinde Müncheberg mit den Gemarkungen Müncheberg, Eggersdorf bei Müncheberg und Hoppegarten bei Müncheberg,

Gemeinde Neulewin,

Gemeinde Bliesdorf mit den Gemarkungen Kunersdorf und Bliesdorf,

Gemeinde Neutrebbin mit den Gemarkungen Neutrebbin und Alttrebbin westlich der L 34 und Altelewin westlich und nordöstlich der L 33,

Gemeinde Märkische Höhe mit den Gemarkungen Reichenberg und Batzlow,

Gemeinde Wriezen mit den Gemarkungen Haselberg, Frankenfelde, Schulzendorf, Lüdersdorf, Biesdorf, Rathsdorf, Wriezen, Altwriezen, Beauregard, Eichwerder und Jäckelsbruch,

Gemeinde Oderaue mit den Gemarkungen Neuranft, Neuküstrinchen, Neurüdnitz, Altwustrow, Neuwustrow und Zäckericker Loose, Altreetz, Altmädewitz und Neumädewitz,

Gemeinde Buckow (Märkische Schweiz),

Gemeinde Strausberg mit den Gemarkungen Hohenstein und Ruhlsdorf,

Gemeine Garzau-Garzin,

Gemeinde Waldsieversdorf,

Gemeinde Rehfelde mit der Gemarkung Werder,

Gemeinde Reichenow-Mögelin,

Gemeinde Prötzel mit den Gemarkungen Harnekop, Sternebeck und Prötzel östlich der B 168 und der L35,

Gemeinde Oberbarnim.

Landkreis Oder-Spree:

Gemeinde Storkow (Mark),

Gemeinde Wendisch Rietz,

Gemeinde Reichenwalde,

Gemeinde Diensdorf-Radlow,

Gemeinde Bad Saarow,

Gemeinde Rietz-Neuendorf mit den Gemarkungen Buckow, Glienicke, Behrensdorf, Ahrensdorf, Herzberg, Görzig, Pfaffendorf, Sauen, Wilmersdorf (G), Neubrück, Drahendorf, Alt Golm,

Gemeinde Tauche mit den Gemarkungen Briescht, Kossenblatt, Werder, Görsdorf (B), Giesendorf, Wulfersdorf, Falkenberg (T), Lindenberg,

Gemeinde Steinhöfel mit den Gemarkungen Demnitz, Steinhöfel, Hasenfelde, Ahrensdorf, Heinersdorf, Tempelberg,

Gemeinde Langewahl,

Gemeinde Berkenbrück,

Gemeinde Briesen (Mark) mit den Gemarkungen Wilmersdorf, Falkenberg, Alt Madlitz, Madlitz Forst, Kersdorf, Briesen, Neubrück Forst,

Gemeinde Jacobsdorf mit den Gemarkungen Petersdorf und Jacobsdorf westlich der L 37,

Landkreis Spree-Neiße:

Gemeinde Jänschwalde,

Gemeinde Peitz,

Gemeinde Tauer,

Gemeinde Turnow-Preilack,

Gemeinde Drachhausen,

Gemeinde Schmogrow-Fehrow,

Gemeinde Drehnow,

Gemeinde Guben mit der Gemarkung Schlagsdorf,

Gemeinde Schenkendöbern mit den Gemarkungen Grabko, Kerkwitz, Groß Gastrose,

Gemeinde Teichland,

Gemeinde Dissen-Striesow,

Gemeinde Heinersbrück,

Gemeinde Briesen,

Gemeinde Forst mit den Gemarkungen Briesníg, Weißagk, Bohrau, Naundorf, Mulknitz, Klein Jamno, Forst (Lausitz) und Groß Jamno,

Gemeinde Wiesengrund,

Gemeinde Groß Schacksdorf-Simmersdorf mit der Gemarkung Simmersdorf,

Gemeinde Neiße-Malxetal mit den Gemarkungen Jocksdorf, Klein Kölzig und Groß Kölzig,

Gemeinde Tschernitz mit der Gemarkung Wolfshain,

Gemeinde Felixsee,

Gemeinde Spremberg mit den Gemarkungen Lieskau, Schönheide, Graustein, Türkendorf, Groß Luja, Wadelsdorf, Hornow, Sellessen, Spremberg, Bühlow,

Gemeinde Neuhausen/Spree mit den Gemarkungen Kathlow, Haasow, Sergen, Roggosen, Gablenz, Komptendorf, Laubsdorf, Koppatz, Neuhausen, Drieschnitz, Kahsel, Bagenz,

Stadt Cottbus mit den Gemarkungen Dissenchen, Döbbrick, Merzdorf, Saspow, Schmellwitz, Sielow, Willmersdorf.

Bundesland Sachsen:

Landkreis Bautzen

Gemeinde Großdubrau: Ortsteile Commerau, Göbeln, Jetscheba, Kauppa, Särchen, Spreewiese,

Gemeinde Hochkirch: Ortsteile Kohlwesa, Niethen, Rodewitz, Wawitz, Zschorna,

Gemeinde Königswartha: Ortsteil Oppitz,

Gemeinde Lohsa: Ortsteile Dreiweibern, Driewitz, Friedersdorf, Hermsdorf/Spree, Lippen, Litschen, Lohsa, Riegel, Tiegling, Weißkollm,

Gemeinde Malschwitz: Ortsteile Baruth, Brießnitz, Brösa, Buchwalde, Cannewitz, Dubrauke, Gleina, Guttau, Halbendorf/Spree, Kleinsaubernitz, Lieske, Lömischau, Neudorf/Spree, Preititz, Rackel, Ruhethal, Wartha,

Gemeinde Radibor: Ortsteile Droben, Lippitsch, Milkel, Teicha, Wessel,

Gemeinde Spreetal,

Gemeinde Weißenberg.

Landkreis Görlitz:

Gemeinde Boxberg/O.L., sofern nicht bereits Teil des gefährdeten Gebietes,

Gemeinde Görlitz südlich der Bundesautobahn A4 mit den Ortsteilen Biesnitz, Deutsch Ossig, Historische Altstadt, Innenstadt, Klein Neundorf, Klingewalde, Königshufen, Kunnerwitz, Ludwigsdorf, Nikolaivorstadt, Rauschwalde, Schlauroth, Südstadt, Weinhübel,

Gemeinde Groß Düben, sofern nicht bereits Teil des gefährdeten Gebietes,

Gemeinde Hohendubrau, sofern nicht bereits Teil des gefährdeten Gebietes,

Gemeinde Kodersdorf, sofern nicht bereits Teil des gefährdeten Gebietes,

Gemeinde Königshain,

Gemeinde Löbau: Ortsteile Altcunnewitz, Bellwitz, Dolgowitz, Glossen, Kittlitz, Kleinradmeritz, Krappe, Lautitz, Mauschwitz, Neucunnewitz, Neukittlitz, Oppeln, Rosenhain,

Gemeinde Markersdorf: Ortsteile Holtendorf, Markersdorf, Pfaffendorf,

Gemeinde Mücka, sofern nicht bereits Teil des gefährdeten Gebietes,

Gemeinde Reichenbach/O.L.: Ortsteile Biesig, Borda, Dittmannsdorf, Feldhäuser, Goßwitz, Krobnitz, Lehnhäuser, Löbensmüh, Mengelsdorf, Meuselwitz, Oehlisch, Stadt Reichenbach/O.L., Reißaus, Schöps, Zoblitz,

Gemeinde Schleife, sofern nicht bereits Teil des gefährdeten Gebietes,

Gemeinde Schöpstal, sofern nicht bereits Teil des gefährdeten Gebietes,

Gemeinde Trebendorf, sofern nicht bereits Teil des gefährdeten Gebietes,

Gemeinde Vierkirchen, sofern nicht bereits Teil des gefährdeten Gebietes,

Gemeinde Waldhufen, sofern nicht bereits Teil des gefährdeten Gebietes,

Gemeinde Weißwasser/O.L., sofern nicht bereits Teil des gefährdeten Gebietes.

2.   Estonia

Următoarele zone de restricții I din Estonia:

Hiiu maakond.

3.   Grecia

Următoarele zone de restricții I din Grecia:

în unitatea regională Drama:

districtele comunale Sidironero și Skaloti și districtele municipale Livadero și Ksiropotamo (în localitatea Drama);

districtul municipal Paranesti (în localitatea Paranesti);

districtele municipale Kokkinogeia, Mikropoli, Panorama, Pyrgoi (în localitatea Prosotsani);

districtele municipale Kato Nevrokopi, Chrysokefalo, Achladea, Vathytopos, Volakas, Granitis, Dasotos, Eksohi, Katafyto, Lefkogeia, Mikrokleisoura, Mikromilea, Ochyro, Pagoneri, Perithorio, Kato Vrontou și Potamoi (în localitatea Kato Nevrokopi);

în unitatea regională Xanthi:

districtele municipale Kimmerion, Stavroupoli, Gerakas, Dafnonas, Komnina, Kariofyto și Neochori (în localitatea Xanthi);

districtele comunale Satres, Thermes, Kotyli și districtele municipale Myki, Echinos și Oraio (în localitatea Myki);

districtul comunal Selero și districtul municipal Sounio (în localitatea Avdira);

în unitatea regională Rodopi:

districtele municipale Komotini, Anthochorio, Gratini, Thrylorio, Kalhas, Karydia, Kikidio, Kosmio, Pandrosos, Aigeiros, Kallisti, Meleti, Neo Sidirochori și Mega Doukato (în localitatea Komotini),

districtele municipale Ipio, Arriana, Darmeni, Archontika, Fillyra, Ano Drosini, Aratos și districtele comunale Kehros și Organi (în localitatea Arriana),

districtele municipale Iasmos, Sostis, Asomatoi, Polyanthos și Amvrosia și districtul comunal Amaxades (în localitatea Iasmos),

districtul municipal Amaranta (în localitatea Maroneia Sapon),

în unitatea regională Evros:

districtele municipale Kyriaki, Mandra, Mavrokklisi, Mikro Dereio, Protokklisi, Roussa, Goniko, Geriko, Sidirochori, Megalo Derio, Sidiro, Giannouli, Agriani și Petrolofos (în localitatea Soufli),

districtele municipale Dikaia, Arzos, Elaia, Therapio, Komara, Marasia, Ormenio, Pentalofos, Petrota, Plati, Ptelea, Kyprinos, Zoni, Fulakio, Spilaio, Nea Vyssa, Kavili, Kastanies, Rizia, Sterna, Ampelakia, Valtos, Megali Doxipara, Neochori și Chandras (în localitatea Orestiada),

districtele municipale Asvestades, Ellinochori, Karoti, Koufovouno, Kiani, Mani, Sitochori, Alepochori, Asproneri, Metaxades, Vrysika, Doksa, Elafoxori, Ladi, Paliouri și Poimeniko (în localitatea Didymoteixo),

în unitatea regională Serres:

districtele municipale Kerkini, Livadia, Makrynitsa, Neochori, Platanakia, Petritsi, Akritochori, Vyroneia, Gonimo, Mandraki, Megalochori, Rodopoli, Ano Poroia, Katw Poroia, Sidirokastro, Vamvakophyto, Promahonas, Kamaroto, Strymonochori, Charopo, Kastanousi și Chortero și districtele comunale Achladochori, Agkistro și Kapnophyto (în localitatea Sintiki),

districtele municipale Serres, Elaionas și Oinoussași districtele comunale Orini și Ano Vrontou (în localitatea Serres),

districtele municipale Dasochoriou, Irakleia, Valtero, Karperi, Koimisi, Lithotopos, Limnochori, Podismeno și Chrysochorafa (în localitatea Irakleia).

4.   Letonia

Următoarele zone de restricții I din Letonia:

Pāvilostas novada Vērgales pagasts,

Stopiņu novada daļa, kas atrodas uz rietumiem no autoceļa V36, P4 un P5, Acones ielas, Dauguļupes ielas un Dauguļupītes,

Grobiņas novada Medzes, Grobiņas un Gaviezes pagasts. Grobiņas pilsēta,

Rucavas novada Rucavas pagasts,

Nīcas novads.

5.   Lituania

Următoarele zone de restricții I din Lituania:

Klaipėdos rajono savivaldybė: Agluonėnų, Dovilų, Gargždų, Priekulės, Vėžaičių, Kretingalės ir Dauparų-Kvietinių seniūnijos,

Palangos miesto savivaldybė.

6.   Ungaria

Următoarele zone de restricții I din Ungaria:

Békés megye 950950, 950960, 950970, 951950, 952050, 952750, 952850, 952950, 953050, 953150, 953650, 953660, 953750, 953850, 953960, 954250, 954260, 954350, 954450, 954550, 954650, 954750, 954850, 954860, 954950, 955050, 955150, 955250, 955260, 955270, 955350, 955450, 955510, 955650, 955750, 955760, 955850, 955950, 956050, 956060, 956150 és 956160 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

Bács-Kiskun megye 600150, 600850, 601550, 601650, 601660, 601750, 601850, 601950, 602050, 603250, 603750 és 603850 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

Budapest 1 kódszámú, vadgazdálkodási tevékenységre nem alkalmas területe,

Csongrád-Csanád megye 800150, 800160, 800250, 802220, 802260, 802310 és 802450 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

Fejér megye 400150, 400250, 400351, 400352, 400450, 400550, 401150, 401250, 401350, 402050, 402350, 402360, 402850, 402950, 403050, 403250, 403350, 403450, 403550, 403650, 403750, 403950, 403960, 403970, 404570, 404650, 404750, 404850, 404950, 404960, 405050, 405750, 405850, 405950,

406050, 406150, 406550, 406650 és 406750 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

Győr-Moson-Sopron megye 100550, 100650, 100950, 101050, 101350, 101450, 101550, 101560 és 102150 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

Jász-Nagykun-Szolnok megye 750150, 750160, 750260, 750350, 750450, 750460, 754450, 754550, 754560, 754570, 754650, 754750, 754950, 755050, 755150, 755250, 755350 és 755450 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

Komárom-Esztergom megye 250150, 250250, 250450, 250460, 250550, 250650, 250750, 251050, 251150, 251250, 251350, 251360, 251650, 251750, 251850, 252250, kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

Pest megye 571550, 572150, 572250, 572350, 572550, 572650, 572750, 572850, 572950, 573150, 573250, 573260, 573350, 573360, 573450, 573850, 573950, 573960, 574050, 574150, 574350, 574360, 574550, 574650, 574750, 574850, 574860, 574950, 575050, 575150, 575250, 575350, 575550, 575650, 575750, 575850, 575950, 576050, 576150, 576250, 576350, 576450, 576650, 576750, 576850, 576950, 577050, 577150, 577350, 577450, 577650, 577850, 577950, 578050, 578150, 578250, 578350, 578360, 578450, 578550, 578560, 578650, 578850, 578950, 579050, 579150, 579250, 579350, 579450, 579460, 579550, 579650, 579750, 580250 és 580450 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe.

7.   Polonia

Următoarele zone de restricții I din Polonia:

w województwie warmińsko-mazurskim:

gminy Wielbark i Rozogi w powiecie szczycieńskim,

gminy Janowiec Kościelny, Janowo i część gminy Kozłowo położona na południe od linii wyznaczonej przez linię kolejową w powiecie nidzickim,

gminy Iłowo – Osada, Lidzbark, Płośnica, miasto Działdowo, część gminy Rybno położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę kolejową, część gminy wiejskiej Działdowo położona na południe od linii wyznaczonej przez linie kolejowe biegnące od wschodniej do zachodniej granicy gminy w powiecie działdowskim,

gminy Kisielice, Susz i część gminy wiejskiej Iława położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 521 biegnącą od zachodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą łączącą miejscowości Szymbark - Ząbrowo - Segnowy – Laseczno – Gulb, a następnie na zachód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Szymbark - Ząbrowo - Segnowy – Laseczno - Gulb biegnącą do południowej granicy gminy w powiecie iławskim,

gminy Biskupiec, Kurzętnik, część gminy wiejskiej Nowe Miasto Lubawskie położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od zachodniej granicy gminy do miejscowości Lekarty, a następnie na południowy - zachód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Lekarty – Nowy Dwór Bratiański biegnącą do północnej granicy gminy miejskiej Nowe Miasto Lubawskie oraz na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 538, część gminy Grodziczno położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 538 w powiecie nowomiejskim.

w województwie podlaskim:

gminy Wysokie Mazowieckie z miastem Wysokie Mazowieckie, Czyżew i część gminy Kulesze Kościelne położona na południe od linii wyznaczonej przez linię koleją w powiecie wysokomazowieckim,

gminy Miastkowo, Nowogród, Śniadowo i Zbójna w powiecie łomżyńskim,

gminy Szumowo, Zambrów z miastem Zambrów i część gminy Kołaki Kościelne położona na południe od linii wyznaczonej przez linię kolejową w powiecie zambrowskim,

gminy Grabowo, Kolno i miasto Kolno, Turośl w powiecie kolneńskim,

w województwie mazowieckim:

powiat ostrołęcki,

powiat miejski Ostrołęka,

gminy Bielsk, Brudzeń Duży, Bulkowo, Drobin, Gąbin, Łąck, Nowy Duninów, Radzanowo, Słupno, Staroźreby i Stara Biała w powiecie płockim,

powiat miejski Płock,

powiat ciechanowski,

gminy Baboszewo, Dzierzążnia, Joniec, Nowe Miasto, Płońsk i miasto Płońsk, Raciąż i miasto Raciąż, Sochocin w powiecie płońskim,

powiat sierpecki,

powiat żuromiński,

gminy Andrzejewo, Brok, Stary Lubotyń, Szulborze Wielkie, Wąsewo, Ostrów Mazowiecka z miastem Ostrów Mazowiecka, część gminy Małkinia Górna położona na północ od rzeki Brok w powiecie ostrowskim,

powiat mławski,

powiat przasnyski,

powiat makowski,

powiat pułtuski,

powiat wyszkowski,

powiat węgrowski,

gminy Dąbrówka, Jadów, Klembów, Poświętne, Radzymin, Strachówka Wołomin i Tłuszcz w powiecie wołomińskim,

gminy Mokobody i Suchożebry w powiecie siedleckim,

gminy Dobre, Jakubów, Kałuszyn, Stanisławów w powiecie mińskim,

gminy Bielany i gmina wiejska Sokołów Podlaski w powiecie sokołowskim,

gminy Kowala, Wierzbica, część gminy Wolanów położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 12 w powiecie radomskim,

powiat miejski Radom,

gminy Jastrząb, Mirów, Orońsko w powiecie szydłowieckim,

powiat gostyniński,

w województwie podkarpackim:

gminy Pruchnik, Rokietnica, Roźwienica, w powiecie jarosławskim,

gminy Fredropol, Krasiczyn, Krzywcza, Medyka, Orły, Żurawica, Przemyśl w powiecie przemyskim,

powiat miejski Przemyśl,

gminy Gać, Jawornik Polski, Kańczuga, część gminy Zarzecze położona na południe od linii wyznaczonej przez rzekę Mleczka w powiecie przeworskim,

powiat łańcucki,

gminy Trzebownisko, Głogów Małopolski, część gminy Świlcza położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 94 i część gminy Sokołów Małopolski położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 875 w powiecie rzeszowskim,

gmina Ropczyce, część gminy Ostrów położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr A4 biegnącą od zachodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 986, a następnie na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 986 biegnącą od tego skrzyżowania do miejscowości Osieka i dalej na wschód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Osieka_- Blizna, część gminy Sędziszów Małopolski położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 94 w powiecie ropczycko – sędziszowskim,

gminy Czarna, Pilzno, miasto Dębica, część gminy wiejskiej Dębica położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr A4, część gminy Żyraków położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr A4 w powiecie dębickim,

gminy Dzikowiec, Kolbuszowa i Raniżów w powiecie kolbuszowskim,

gminy Borowa, Gawłuszowice, Padew Narodowa, Tuszów Narodowy, część gminy Czermin położona na północny – zachód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Olszyny – Czermin – Piaski – Jasieniec do granicy gminy, część gminy Radomyśl Wielki położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 984 biegnącą od północnej granicy gminy do miejscowości Radomyśl Wielki, a następnie na zachód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Radomyśl Wielki – Zdziarzec – Pole biegnącą od drogi nr 984 do południowej granicy gminy, część gminy Wadowice Górne położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Kawęczyn – Wampierzów- Wadowice Górne w powiecie mieleckim,

w województwie świętokrzyskim:

powiat opatowski,

powiat sandomierski,

gminy Bogoria, Łubnice, Oleśnica, Osiek, Połaniec, Rytwiany i Staszów w powiecie staszowskim,

gminy Bliżyn, Skarżysko – Kamienna, Suchedniów i Skarżysko Kościelne w powiecie skarżyskim,

gmina Wąchock, część gminy Brody położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 9 oraz na południowy - zachód od linii wyznaczonej przez drogi: nr 0618T biegnącą od północnej granicy gminy do skrzyżowania w miejscowości Lipie, drogę biegnącą od miejscowości Lipie do wschodniej granicy gminy oraz na północ od drogi nr 42 i część gminy Mirzec położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 744 biegnącą od południowej granicy gminy do miejscowości Tychów Stary a następnie przez drogę nr 0566T biegnącą od miejscowości Tychów Stary w kierunku północno - wschodnim do granicy gminy w powiecie starachowickim,

powiat ostrowiecki,

gminy Fałków, Ruda Maleniecka, Radoszyce, Smyków, część gminy Końskie położona na zachód od linii kolejowej, część gminy Stąporków położona na południe od linii kolejowej w powiecie koneckim,

gminy Mniów i Zagnańsk w powiecie kieleckim,

w województwie łódzkim:

gminy Łyszkowice, Kocierzew Południowy, Kiernozia, Chąśno, Nieborów, część gminy wiejskiej Łowicz położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 92 biegnącej od granicy miasta Łowicz do zachodniej granicy gminy oraz część gminy wiejskiej Łowicz położona na wschód od granicy miasta Łowicz i na północ od granicy gminy Nieborów w powiecie łowickim,

gminy Cielądz, Rawa Mazowiecka z miastem Rawa Mazowiecka w powiecie rawskim,

gminy Bolimów, Głuchów, Godzianów, Lipce Reymontowskie, Maków, Nowy Kawęczyn, Skierniewice, Słupia w powiecie skierniewickim,

powiat miejski Skierniewice,

gminy Mniszków, Paradyż, Sławno i Żarnów w powiecie opoczyńskim,

powiat tomaszowski,

powiat brzeziński,

powiat łaski,

powiat miejski Łódź,

gminy Andrespol, Koluszki, Nowosolna w powiecie łódzkim wschodnim,

gminy Dobroń, Ksawerów, Lutomiersk, miasto Konstantynów Łódzki, miasto Pabianice, część gminy wiejskiej Pabianice położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr S8, część gminy Dłutów położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 485 w powiecie pabianickim,

gminy Aleksandrów Łódzki, Stryków, miasto Zgierz w powiecie zgierskim,

gminy Bełchatów z miastem Bełchatów, Drużbice, Kluki, Rusiec, Szczerców, Zelów w powiecie bełchatowskim,

gminy Osjaków, Konopnica, Pątnów, Wierzchlas, część gminy Mokrsko położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Krzyworzeka – Mokrsko - Zmyślona – Komorniki – Orzechowiec – Poręby, część gminy Wieluń położona na wschód od zachodniej granicy miejscowości Wieluń oraz na południe od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Wieluń – Turów – Chotów biegnącą do zachodniej granicy gminy, część gminy Ostrówek położona na wschód od linii wyznaczonej przez rzekę Pyszna w powiecie wieluńskim,

powiat sieradzki,

powiat zduńskowolski,

gminy Aleksandrów, Sulejów, Wola Krzysztoporska, Wolbórz, część gminy Moszczenica położona na wschód od linii wyznaczonej przez linię kolejową biegnącą od północnej granicy gminy do miejscowości Moszczenica – Osiedle, a następnie na południe od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Moszczenica – Osiedle – Kosów do skrzyżowania z drogą nr 12 i dalej na wschód od drogi nr 12 biegnącej od tego skrzyżowania do południowej granicy gminy, część gminy Grabica położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 473 biegnącej od zachodniej granicy gminy do miejscowości Wola Kamocka, a następnie na południe od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od skrzyżowania z drogą nr 473 i łączącą miejscowości Wola Kamocka – Papieże Kolonia – Papieże do wschodniej granicy gminy w powiecie piotrkowskim,,

powiat miejski Piotrków Trybunalski,

w województwie pomorskim:

gminy Ostaszewo, miasto Krynica Morska oraz część gminy Nowy Dwór Gdański położona na południowy - zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 55 biegnącą od południowej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 7, następnie przez drogę nr 7 i S7 biegnącą do zachodniej granicy gminy w powiecie nowodworskim,

gminy Lichnowy, Miłoradz, Nowy Staw, Malbork z miastem Malbork w powiecie malborskim,

gminy Mikołajki Pomorskie, Stary Targ i Sztum w powiecie sztumskim,

powiat gdański,

Miasto Gdańsk,

powiat tczewski,

powiat kwidzyński,

w województwie lubuskim:

gminy Przytoczna, Pszczew, Skwierzyna i część gminy Trzciel położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 92 w powiecie międzyrzeckim,

gminy Lubniewice i Krzeszyce w powiecie sulęcińskim,

część gminy Krzeszyce położona na północ od linii wyznaczonej przez kanał Postomski i kanał Bema w powiecie sulęcińskim,

powiat miejski Gorzów Wielkopolski,

gminy Bogdaniec, Lubiszyn, Santok, część gminy Witnica położona na północny - wschód od drogi biegnącej od zachodniej granicy gminy od miejscowości Krześnica, przez miejscowości Kamień Wielki - Mościce -Witnica - Kłopotowo do południowej granicy gminy, część gminy Deszczno położona na północny – wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr S3 oraz na północ od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Deszczno – Maszewo – Białobłocie – Krasowiec – Płonica do zachodniej granicy gminy w powiecie gorzowskim,

w województwie dolnośląskim:

gmina Warta Bolesławiecka, miasto Bolesławiec, część gminy wiejskiej Bolesławiec położona na południe od linii wyznaczonej prze drogi nr A18 i 18, część gminy Osiecznica położona na południe od drogi nr 18 w powiecie bolesławieckim,

gmina Chojnów w powiecie legnickim,

gmina Zagrodno w powiecie złototoryjskim,

gmina Węgliniec w powiecie zgorzeleckim,

gmina Chocianów w powiecie polkowickim,

część gminy Góra położona na północny -zachód od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od północnej granicy gminy, łączącą miejscowości Czernina – Kruszyniec – Góra do skrzyżowania z droga nr 324, a następnie na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 324 biegnącą od tego skrzyżowania do zachodniej granicy gminy w powiecie górowskim,

gmina Prusice, część gminy Żmigród położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr S5 w powiecie trzebnickim,

gmina Wińsko w powiecie wołowskim,

gminy Ścinawa i Lubin z miastem Lubin w powiecie lubińskim,

gminy Dziadowa Kłoda, Międzybórz, Syców w powiecie oleśnickim,

w województwie wielkopolskim:

gminy Krzemieniewo, Osieczna, Rydzyna, część gminy Lipno położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr S5, część gminy Święciechowa położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 12 oraz na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr S5 w powiecie leszczyńskim,

powiat miejski Leszno,

gmina Międzychód, część gminy Sieraków położona na północ od linii wyznaczonej przez rzekę Wartę biegnącą od wschodniej granicy gminy do przecięcia z drogą nr 133 w miejscowości Sieraków, a następnie na zachód od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od przecięcia drogi nr 133 z rzeką Warta i dalej na zachód od linii wyznaczonej przez ulicę Poznańską, a następnie drogę łączącą miejscowości Jaroszewo – Sprzeczno biegnącą do południowej granicy gminy, część gminy Kwilcz położona na zachód linii wyznaczonej przez drogę nr 186 biegnącą od północnej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 24, następnie na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 24 biegnącą od skrzyżowania z drogą nr 186 do skrzyżowania z drogą w miejscowości Pólko, i dalej na zachód od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od miejscowości Pólko przez miejscowość Wituchowo do południowej granicy gminy w powiecie międzychodzkim,

gminy Lwówek, Kuślin, Opalenica, część gminy Miedzichowo położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 92, część gminy Nowy Tomyśl położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 305 w powiecie nowotomyskim,

gminy Granowo, Grodzisk Wielkopolski i część gminy Kamieniec położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 308 w powiecie grodziskim,

gminy Czempiń, Kościan i miasto Kościan, Krzywiń, część gminy Śmigiel położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr S5 w powiecie kościańskim,

powiat miejski Poznań,

gminy Buk, Dopiewo, Komorniki, Tarnowo Podgórne, Stęszew, Swarzędz, Pobiedziska, Czerwonak, Mosina, miasto Luboń, miasto Puszczykowo i część gminy Kórnik położona na zachód od linii wyznaczonych przez drogi: nr S11 biegnącą od północnej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 434 i drogę nr 434 biegnącą od tego skrzyżowania do południowej granicy gminy, część gminy Rokietnica położona na południowy zachód od linii kolejowej biegnącej od północnej granicy gminy w miejscowości Krzyszkowo do południowej granicy gminy w miejscowości Kiekrz oraz część gminy wiejskiej Murowana Goślina położona na południe od linii kolejowej biegnącej od północnej granicy miasta Murowana Goślina do północno-wschodniej granicy gminy w powiecie poznańskim,

gmina Kiszkowo i część gminy Kłecko położona na zachód od rzeki Mała Wełna w powiecie gnieźnieńskim,

gminy Lubasz, Czarnków z miastem Czarnków, część gminy Połajewo na położona na północ od drogi łączącej miejscowości Chraplewo, Tarnówko-Boruszyn, Krosin, Jakubowo, Połajewo - ul. Ryczywolska do północno-wschodniej granicy gminy oraz część gminy Wieleń położona na południe od linii kolejowej biegnącej od wschodniej granicy gminy przez miasto Wieleń i miejscowość Herburtowo do zachodniej granicy gminy w powiecie czarnkowsko-trzcianeckim,

gmina Kaźmierz część gminy Duszniki położona na południowy – wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 306 biegnącą od północnej granicy gminy do miejscowości Duszniki, a następnie na południe od linii wyznaczonej przez ul. Niewierską oraz drogę biegnącą przez miejscowość Niewierz do zachodniej granicy gminy, część gminy Ostroróg położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 186 i 184 biegnące od granicy gminy do miejscowości Ostroróg, a następnie od miejscowości Ostroróg przez miejscowości Piaskowo – Rudki do południowej granicy gminy, część gminy Wronki położona na północ od linii wyznaczonej przez rzekę Wartę biegnącą od zachodniej granicy gminy do przecięcia z droga nr 182, a następnie na wschód od linii wyznaczonej przez drogi nr 182 oraz 184 biegnącą od skrzyżowania z drogą nr 182 do południowej granicy gminy, miasto Szamotuły i część gminy Szamotuły położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 306 i drogę łączącą miejscowości Lipnica - Ostroróg do linii wyznaczonej przez wschodnią granicę miasta Szamotuły i na południe od linii kolejowej biegnącej od południowej granicy miasta Szamotuły, do południowo-wschodniej granicy gminy oraz część gminy Obrzycko położona na zachód od drogi nr 185 łączącej miejscowości Gaj Mały, Słopanowo i Obrzycko do północnej granicy miasta Obrzycko, a następnie na zachód od drogi przebiegającej przez miejscowość Chraplewo w powiecie szamotulskim,

część gminy Rawicz położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr S5, część gminy Bojanowo położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr S5 w powiecie rawickim,

gmina Budzyń w powiecie chodzieskim,

gminy Mieścisko, Skoki i Wągrowiec z miastem Wągrowiec w powiecie wągrowieckim,

powiat pleszewski,

gmina Zagórów w powiecie słupeckim,

gmina Pyzdry w powiecie wrzesińskim,

gminy Kotlin, Żerków i część gminy Jarocin położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogi nr S11 i 15 w powiecie jarocińskim,

gmina Rozdrażew, część gminy Koźmin Wielkopolski położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 15, część gminy Krotoszyn położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 15 oraz na wschód od granic miasta Krotoszyn w powiecie krotoszyńskim,

powiat ostrowski,,

powiat miejski Kalisz,

gminy Blizanów, Żelazków, Godziesze Wielkie, Koźminek, Lisków, Opatówek, Szczytniki, część gminy Stawiszyn położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 25 biegnącą od północnej granicy gminy do miejscowości Zbiersk, a następnie na zachód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Zbiersk – Łyczyn – Petryki biegnącą od skrzyżowania z drogą nr 25 do południowej granicy gminy, część gminy Ceków- Kolonia położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Młynisko – Morawin - Janków w powiecie kaliskim,

gminy Brudzew, Dobra, Kawęczyn, Przykona, Władysławów, Turek z miastem Turek część gminy Tuliszków położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 72 biegnącej od wschodniej granicy gminy do miasta Turek a następnie na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 443 biegnącej od skrzyżowania z drogą nr 72 w mieście Turek do zachodniej granicy gminy w powiecie tureckim,

gminy Rzgów, Grodziec, Krzymów, Stare Miasto, część gminy Rychwał położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 25 biegnącą od południowej granicy gminy do miejscowości Rychwał, a następnie na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 443 biegnącą od skrzyżowania z drogą nr 25 w miejscowości Rychwał do wschodniej granicy gminy w powiecie konińskim,

część gminy Kępno położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr S8 w powiecie kępińskim,

powiat ostrzeszowski,

w województwie opolskim:

gminy Domaszowice, Wilków i część gminy Namysłów położona na zachód od linii wyznaczonej przez rzekę Głucha w powiecie namysłowskim,

gminy Wołczyn, Kluczbork, część gminy Byczyna położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 11 w powiecie kluczborskim,

część gminy Gorzów Śląski położona na południe od północnej granicy miasta Gorzów Śląski oraz na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 45, część gminy Praszka położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 45 w miejscowości Praszka oraz na południe od drogi łączącej miejscowości Praszka – Kowale, część gminy Rudniki położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 42 biegnącą od zachodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 43 i na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 43 biegnącą od północnej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 42 w powiecie oleskim,

w województwie zachodniopomorskim:

część gminy Dębno położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 126 biegnącą od zachodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 23 w miejscowości Dębno, następnie na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 23 do skrzyżowania z ul. Jana Pawła II w miejscowości Cychry, następnie na północ od ul. Jana Pawła II do skrzyżowania z ul. Ogrodową i dalej na północ od linii wyznaczonej przez ul. Ogrodową, której przedłużenie biegnie do wschodniej granicy gminy w powiecie myśliborskim,

gminy Trzcińsko – Zdrój, Widuchowa, część gminy Chojna położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 26 biegnącą od zachodniej granicy gminy do miejscowości Chojna, a następnie na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 31 biegnącą od skrzyżowana z drogą nr 26 do południowej granicy gminy, w powiecie gryfińskim.

8.   Slovacia

Următoarele zone de restricții I din Slovacia:

întregul district Snina;

întregul district Medzilaborce

întregul district Stropkov

întregul district Svidník, cu excepția localităților incluse în partea II,

întregul district Kežmarok,

în districtul Veľký Krtíš, localitățile Ipeľské Predmostie, Veľká nad Ipľom, Hrušov, Kleňany, Sečianky,

în districtul Levice, localitățile Ipeľské Úľany, Plášťovce, Dolné Túrovce, Stredné Túrovce, Šahy, Tešmak,

întregul district Krupina, cu excepția localităților incluse în partea II,

întregul district Košice – okolie, cu excepția localităților incluse în partea II;

În districtul Liptovsky Mikulas – localitățile Pribylina, Jamník, Svatý Štefan, Konská, Jakubovany, Liptovský Ondrej, Beňadiková, Vavrišovo, Liptovská Kokava, Liptovský Peter, Dovalovo, Hybe, Liptovský Hrádok, Važec, Východná, Kráľova Lehota, Nižná Boca, Vyšná Boca, Malužiná, Liptovská Porúbka, Liptovský Ján, Uhorská Ves, Podtureň, Závažná Poruba, Liptovský Mikuláš, Pavčina Lehota, Demänovská Dolina, Gôtovany, Galovany, Svätý Kríž, Lazisko, Dúbrava, Malatíny, Liptovské Vlachy, Liptovské Kľačany, Partizánska Ľupča, Kráľovská Ľubeľa, Zemianska Ľubeľa,

În districtul Ružomberok, localitățile Liptovská Lužná, Liptovská Osada, Podsuchá, Ludrová, Štiavnička, Liptovská Štiavnica, Nižný Sliač, Liptovské Sliače,

întregul district Banska Stiavnica,

întregul district Žiar nad Hronom.

PARTEA II

1.   Bulgaria

Următoarele zone de restricții II din Bulgaria:

întreaga regiune Haskovo;

întreaga regiune Yambol,

întreaga regiune Stara Zagora,

întreaga regiune Pernik,

întreaga regiune Kyustendil,

întreaga regiune Plovdiv,

întreaga regiune Pazardzhik,

întreaga regiune Smolyan;

întreaga regiune Dobrich,

întreaga regiune a orașului Sofia,

întreaga regiune a provinciei Sofia;

întreaga regiune Blagoevgrad,

întreaga regiune Razgrad,

întreaga regiune Kardzhali,

întreaga regiune Burgas, cu excepția zonelor din partea III,

întreaga regiune Varna, cu excepția zonelor din partea III,

întreaga regiune Silistra, cu excepția zonelor din partea III,

întreaga regiune Ruse, cu excepția zonelor din partea III,

întreaga regiune Veliko Tarnovo, cu excepția zonelor din partea III,

întreaga regiune Pleven, cu excepția zonelor din partea III,

întreaga regiune Targovishte, cu excepția zonelor din partea III,

întreaga regiune Shumen, cu excepția zonelor din partea III,

întreaga regiune Sliven, cu excepția zonelor din partea III,

întreaga regiune Vidin, cu excepția zonelor din partea III.

2.   Germania

Următoarele zone de restricții II din Germania:

Bundesland Brandenburg:

Landkreis Oder-Spree:

Gemeinde Grunow-Dammendorf,

Gemeinde Mixdorf

Gemeinde Schlaubetal,

Gemeinde Neuzelle,

Gemeinde Neißemünde,

Gemeinde Lawitz,

Gemeinde Eisenhüttenstadt,

Gemeinde Vogelsang,

Gemeinde Ziltendorf,

Gemeinde Wiesenau,

Gemeinde Friedland,

Gemeinde Siehdichum

Gemeinde Müllrose,

Gemeinde Briesen mit der Gemarkung Biegen,

Gemeinde Jacobsdorf mit den Gemarkungen Pillgram, Sieversdorf, Jacobsdorf östlich der L 37 und Petersdorf östlich der L 37,

Gemeinde Groß Lindow,

Gemeinde Brieskow-Finkenheerd,

Gemeinde Ragow-Merz,

Gemeinde Beeskow,

Gemeinde Rietz-Neuendorf mit den Gemarkungen Groß Rietz und Birkholz,

Gemeinde Tauche mit den Gemarkungen Stremmen, Ranzig, Trebatsch, Sabrodt, Sawall, Mitweide und Tauche,

Landkreis Dahme-Spreewald:

Gemeinde Jamlitz,

Gemeinde Lieberose,

Gemeinde Schwielochsee mit den Gemarkungen Goyatz, Jessern, Lamsfeld, Ressen, Speichrow und Zaue,

Landkreis Spree-Neiße:

Gemeinde Schenkendöbern mit den Gemarkungen Stakow, Reicherskreuz, Groß Drewitz, Sembten, Lauschütz, Krayne, Lübbinchen, Grano, Pinnow, Bärenklau, Schenkendöbern und Atterwasch,

Gemeinde Guben mit den Gemarkungen Bresinchen, Guben und Deulowitz,

Gemeinde Forst (Lausitz) mit den Gemarkungen Groß Bademeusel und Klein Bademeusel,

Gemeinde Groß Schacksdorf-Simmersdorf mit der Gemarkung Groß Schacksdorf,

Gemeinde Neiße-Malxetal mit den Gemarkungen Preschen und Jerischke,

Gemeinde Döbern,

Gemeinde Jämlitz-Klein Düben,

Gemeinde Tschernitz mit der Gemarkung Tschernitz,

Landkreis Märkisch-Oderland:

Gemeinde Zechin,

Gemeinde Bleyen-Genschmar,

Gemeinde Neuhardenberg,

Gemeinde Golzow,

Gemeinde Küstriner Vorland,

Gemeinde Alt Tucheband,

Gemeinde Reitwein,

Gemeinde Podelzig,

Gemeinde Letschin,

Gemeinde Gusow-Platkow,

Gemeinde Seelow,

Gemeinde Vierlinden,

Gemeinde Lindendorf mit den Gemarkungen Sachsendorf, Libbenichen, Neu Mahlisch und Dolgelin – östlich der L37,

Gemeinde Fichtenhöhe,

Gemeinde Lietzen östlich der L 37,

Gemeinde Falkenhagen (Mark) östlich der L 37,

Gemeinde Zeschdorf östlich der L 37,

Gemeinde Treplin,

Gemeinde Lebus,

Gemeinde Müncheberg mit den Gemarkungen Jahnsfelde, Trebnitz, Obersdorf, Münchehofe und Hermersdorf,

Gemeinde Märkische Höhe mit der Gemarkung Ringenwalde,

Gemeinde Bliesdorf mit der Gemarkung Metzdorf,

Gemeinde Neutrebbin mit den Gemarkungen Wuschewier, Altbarnim, Neutrebbin, östlich der L 34, Alttrebbin östlich der L 34 und Altlewin östlich der L 34 und südwestlich der L 33,

kreisfreie Stadt Frankfurt (Oder),

Bundesland Sachsen:

Landkreis Görlitz:

Gemeinde Bad Muskau,

Gemeinde Boxberg/O.L. östlich des Straßenverlaufes K8472 bis Kaschel – S121 – Jahmen –Dürrbacher Straße – K8472 – Eselsberg – S131 – Boxberg – K 8481,

Gemeinde Gablenz,

Gemeinde Görlitz nördlich der Bundesautobahn A4,

Gemeinde Groß Düben südlich des Straßenverlaufes S126 – Halbendorf – K8478,

Gemeinde Hähnichen,

Gemeinde Hohendubrau östlich des Straßenverlaufes der Verbindungsstraße Buchholz-Gebelzig – S55,

Gemeinde Horka

Gemeinde Kodersdorf nördlich der Bundesautobahn A4,

Gemeinde Krauschwitz i.d. O.L.,

Gemeinde Kreba-Neudorf,

Gemeinde Mücka östlich des Straßenverlaufes S55 - K8471 - Förstgen - K8472,

Gemeinde Neißeaue,

Gemeinde Niesky,

Gemeinde Quitzdorf am See,

Gemeinde Rietschen,

Gemeinde Rothenburg/ O.L.,

Gemeinde Schleife östlich des Straßenverlaufes S130 – S126,

Gemeinde Schöpstal nördlich der Bundesautobahn A4,

Gemeinde Trebendorf östlich der K8481,

Gemeinde Vierkirchen nördlich der Bundesautobahn A4 und östlich der Verbindungsstraße Buchholz-Gebelzig,

Gemeinde Waldhufen nördlich der Bundesautobahn A4,

Gemeinde Weißkeißel,

Gemeinde Weißwasser/O.L. östlich der K8481.

3.   Estonia

Următoarele zone de restricții II din Estonia:

Eesti Vabariik (välja arvatud Hiiu maakond).

4.   Letonia

Următoarele zone de restricții II din Letonia:

Ādažu novads,

Aizputes novada Aizputes, Cīravas un Lažas pagasts, Kalvenes pagasta daļa uz rietumiem no ceļa pie Vārtājas upes līdz autoceļam A9, uz dienvidiem no autoceļa A9, uz rietumiem no autoceļa V1200, Kazdangas pagasta daļa uz rietumiem no ceļa V1200, P115, P117, V1296, Aizputes pilsēta,

Aglonas novads,

Aizkraukles novads,

Aknīstes novads,

Alojas novads,

Alsungas novads,

Alūksnes novads,

Amatas novads,

Apes novads,

Auces novads,

Babītes novads,

Baldones novads,

Baltinavas novads,

Balvu novads,

Bauskas novads,

Beverīnas novads,

Brocēnu novads,

Burtnieku novads,

Carnikavas novads,

Cēsu novads

Cesvaines novads,

Ciblas novads,

Dagdas novads,

Daugavpils novads,

Dobeles novads,

Dundagas novads,

Durbes novads,

Engures novads,

Ērgļu novads,

Garkalnes novads,

Grobiņas novada Bārtas pagasts,

Gulbenes novads,

Iecavas novads,

Ikšķiles novads,

Ilūkstes novads,

Inčukalna novads,

Jaunjelgavas novads,

Jaunpiebalgas novads,

Jaunpils novads,

Jēkabpils novads,

Jelgavas novads,

Kandavas novads,

Kārsavas novads,

Ķeguma novads,

Ķekavas novads,

Kocēnu novads,

Kokneses novads,

Krāslavas novads,

Krimuldas novads,

Krustpils novads,

Kuldīgas novada, Laidu pagasta daļa uz ziemeļiem no autoceļa V1296, Padures, Rumbas, Rendas, Kabiles, Vārmes, Pelču, Ēdoles, Īvandes, Kurmāles, Turlavas, Gudenieku un Snēpeles pagasts, Kuldīgas pilsēta,

Lielvārdes novads,

Līgatnes novads,

Limbažu novads,

Līvānu novads,

Lubānas novads,

Ludzas novads,

Madonas novads,

Mālpils novads,

Mārupes novads,

Mazsalacas novads,

Mērsraga novads,

Naukšēnu novads,

Neretas novads,

Ogres novads,

Olaines novads,

Ozolnieku novads,

Pārgaujas novads,

Pāvilostas novada Sakas pagasts, Pāvilostas pilsēta,

Pļaviņu novads,

Preiļu novads,

Priekules novads,

Priekuļu novads,

Raunas novads,

republikas pilsēta Daugavpils,

republikas pilsēta Jelgava,

republikas pilsēta Jēkabpils,

republikas pilsēta Jūrmala,

republikas pilsēta Rēzekne,

republikas pilsēta Valmiera,

Rēzeknes novads,

Riebiņu novads,

Rojas novads,

Ropažu novads,

Rucavas novada Dunikas pagasts,

Rugāju novads,

Rundāles novads,

Rūjienas novads,

Salacgrīvas novads,

Salas novads,

Salaspils novads,

Saldus novads,

Saulkrastu novads,

Sējas novads,

Siguldas novads,

Skrīveru novads,

Skrundas novada Raņķu pagasta daļa uz ziemeļiem no autoceļa V1272 līdz robežai ar Ventas upi, Skrundas pagasta daļa no Skrundas uz ziemeļiem no autoceļa A9 un austrumiem no Ventas upes,

Smiltenes novads,

Stopiņu novada daļa, kas atrodas uz austrumiem no autoceļa V36, P4 un P5, Acones ielas, Dauguļupes ielas un Dauguļupītes,

Strenču novads,

Talsu novads,

Tērvetes novads,

Tukuma novads,

Vaiņodes novada Vaiņodes pagasts un Embūtes pagasta daļa uz dienvidiem autoceļa P116, P106,

Valkas novads,

Varakļānu novads,

Vārkavas novads,

Vecpiebalgas novads,

Vecumnieku novads,

Ventspils novads,

Viesītes novads,

Viļakas novads,

Viļānu novads,

Zilupes novads.

5.   Lituania

Următoarele zone de restricții II din Lituania:

Alytaus miesto savivaldybė,

Alytaus rajono savivaldybė,

Anykščių rajono savivaldybė,

Akmenės rajono savivaldybė,

Birštono savivaldybė,

Biržų miesto savivaldybė,

Biržų rajono savivaldybė,

Druskininkų savivaldybė,

Elektrėnų savivaldybė,

Ignalinos rajono savivaldybė,

Jonavos rajono savivaldybė,

Joniškio rajono savivaldybė,

Jurbarko rajono savivaldybė: Eržvilko, Girdžių, Jurbarko miesto, Jurbarkų, Raudonės, Šimkaičių, Skirsnemunės, Smalininkų, Veliuonos ir Viešvilės seniūnijos,

Kaišiadorių rajono savivaldybė,

Kalvarijos savivaldybė,

Kauno miesto savivaldybė,

Kauno rajono savivaldybė: Akademijos, Alšėnų, Batniavos, Ežerėlio, Domeikavos, Garliavos, Garliavos apylinkių, Karmėlavos, Kulautuvos, Lapių, Linksmakalnio, Neveronių, Raudondvario, Ringaudų, Rokų, Samylų, Taurakiemio, Vandžiogalos, Užliedžių, Vilkijos, ir Zapyškio seniūnijos, Babtų seniūnijos dalis į rytus nuo kelio A1, ir Vilkijos apylinkių seniūnijos dalis į vakarus nuo kelio Nr. 1907,

Kazlų rūdos savivaldybė,

Kelmės rajono savivaldybė,

Kėdainių rajono savivaldybė: Dotnuvos, Gudžiūnų, Kėdainių miesto, Krakių, Pelėdnagių, Surviliškio, Šėtos, Truskavos, Vilainių ir Josvainių seniūnijos dalis į šiaurę ir rytus nuo kelio Nr. 229 ir Nr. 2032,

Klaipėdos rajono savivaldybė: Judrėnų, Endriejavo ir Veiviržėnų seniūnijos,

Kupiškio rajono savivaldybė,

Kretingos rajono savivaldybė,

Lazdijų rajono savivaldybė,

Marijampolės savivaldybė,

Mažeikių rajono savivaldybė,

Molėtų rajono savivaldybė,

Pagėgių savivaldybė,

Pakruojo rajono savivaldybė,

Panevėžio rajono savivaldybė,

Panevėžio miesto savivaldybė,

Pasvalio rajono savivaldybė,

Radviliškio rajono savivaldybė,

Rietavo savivaldybė,

Prienų rajono savivaldybė,

Plungės rajono savivaldybė: Žlibinų, Stalgėnų, Nausodžio, Plungės miesto, Šateikių ir Kulių seniūnijos,

Raseinių rajono savivaldybė: Betygalos, Girkalnio, Kalnujų, Nemakščių, Pagojukų, Paliepių, Raseinių miesto, Raseinių, Šiluvos, Viduklės seniūnijos,

Rokiškio rajono savivaldybė,

Skuodo rajono savivaldybės: Aleksandrijos, Ylakių, Lenkimų, Mosėdžio, Skuodo ir Skuodo miesto seniūnijos,

Šakių rajono savivaldybė,

Šalčininkų rajono savivaldybė,

Šiaulių miesto savivaldybė,

Šiaulių rajono savivaldybė,

Šilutės rajono savivaldybė,

Širvintų rajono savivaldybė,

Šilalės rajono savivaldybė,

Švenčionių rajono savivaldybė,

Tauragės rajono savivaldybė,

Telšių rajono savivaldybė,

Trakų rajono savivaldybė,

Ukmergės rajono savivaldybė,

Utenos rajono savivaldybė,

Varėnos rajono savivaldybė,

Vilniaus miesto savivaldybė,

Vilniaus rajono savivaldybė,

Vilkaviškio rajono savivaldybė,

Visagino savivaldybė,

Zarasų rajono savivaldybė.

6.   Ungaria

Următoarele zone de restricții II din Ungaria:

Békés megye 950150, 950250, 950350, 950450, 950550, 950650, 950660, 950750, 950850, 950860, 951050, 951150, 951250, 951260, 951350, 951450, 951460, 951550, 951650, 951750, 952150, 952250, 952350, 952450, 952550, 952650, 953250, 953260, 953270, 953350, 953450, 953550, 953560, 953950, 954050, 954060, 954150, 956250, 956350, 956450, 956550, 956650 és 956750 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

Borsod-Abaúj-Zemplén megye valamennyi vadgazdálkodási egységének teljes területe,

Fejér megye 403150, 403160, 403260, 404250, 404550, 404560, 405450, 405550, 405650, 406450 és 407050 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

Hajdú-Bihar megye valamennyi vadgazdálkodási egységének teljes területe,

Heves megye valamennyi vadgazdálkodási egységének teljes területe,

Jász-Nagykun-Szolnok megye 750250, 750550, 750650, 750750, 750850, 750970, 750980, 751050, 751150, 751160, 751250, 751260, 751350, 751360, 751450, 751460, 751470, 751550, 751650, 751750, 751850, 751950, 752150, 752250, 752350, 752450, 752460, 752550, 752560, 752650, 752750, 752850, 752950, 753060, 753070, 753150, 753250, 753310, 753450, 753550, 753650, 753660, 753750, 753850, 753950, 753960, 754050, 754150, 754250, 754360, 754370, 754850, 755550, 755650 és 755750 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

Komárom-Esztergom megye: 250350, 250850, 250950, 251450, 251550, 251950, 252050, 252150, 252350, 252450, 252460, 252550, 252650, 252750, 252850, 252860, 252950, 252960, 253050, 253150, 253250, 253350, 253450 és 253550 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

Nógrád megye valamennyi vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

Pest megye 570150, 570250, 570350, 570450, 570550, 570650, 570750, 570850, 570950, 571050, 571150, 571250, 571350, 571650, 571750, 571760, 571850, 571950, 572050, 573550, 573650, 574250, 577250, 580050 és 580150 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

Szabolcs-Szatmár-Bereg megye valamennyi vadgazdálkodási egységének teljes területe.

7.   Polonia

Următoarele zone de restricții II din Polonia:

w województwie warmińsko-mazurskim:

gminy Kalinowo, Stare Juchy, Prostki oraz gmina wiejska Ełk w powiecie ełckim,

powiat elbląski,

powiat miejski Elbląg,

powiat gołdapski,

powiat piski,

powiat bartoszycki,

gminy Biskupiec, Jeziorany, Kolno, część gminy Olsztynek położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr S51 biegnącą od wschodniej granicy gminy do miejscowości Ameryka oraz na zachód od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od skrzyżowania z drogą S51 do północnej granicy gminy, łączącej miejscowości Mańki – Mycyny – Ameryka w powiecie olsztyńskim,

powiat ostródzki,

powiat olecki,

powiat giżycki,

powiat braniewski,

powiat kętrzyński,

gminy Lubomino i Orneta w powiecie lidzbarskim,

gmina Nidzica i część gminy Kozłowo położona na północ od linii wyznaczonej przez linię kolejową w powiecie nidzickim,

gminy Dźwierzuty, Jedwabno, Pasym, Szczytno i miasto Szczytno i Świętajno w powiecie szczycieńskim,

powiat mrągowski,

gminy Lubawa, miasto Lubawa, Zalewo, miasto Iława i część gminy wiejskiej Iława położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 521 biegnącą od zachodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą łączącą miejscowości Szymbark - Ząbrowo - Segnowy – Laseczno – Gulb, a następnie na wschód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Szymbark - Ząbrowo - Segnowy – Laseczno - Gulb biegnącą do południowej granicy gminy w powiecie iławskim,

część gminy wiejskiej Nowe Miasto Lubawskie położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od zachodniej granicy gminy do miejscowości Lekarty, a następnie na północny -wschód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Lekarty – Nowy Dwór Bratiański biegnącą do północnej granicy gminy miejskiej Nowe Miasto Lubawskie oraz na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 538, część gminy Grodziczno położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 538 w powiecie nowomiejskim,

powiat węgorzewski,

część gminy Rybno położona na północ od linii kolejowej, część gminy wiejskiej Działdowo położona na północ od linii wyznaczonej przez linie kolejowe biegnące od wschodniej do zachodniej granicy gminy w powiecie działdowskim,

w województwie podlaskim:

powiat bielski,

powiat grajewski,

powiat moniecki,

powiat sejneński,

gminy Łomża, Piątnica, Jedwabne, Przytuły i Wizna w powiecie łomżyńskim,

powiat miejski Łomża,

powiat siemiatycki,

powiat hajnowski,

gminy Ciechanowiec, Klukowo, Szepietowo, Kobylin-Borzymy, Nowe Piekuty, Sokoły i część gminy Kulesze Kościelne położona na północ od linii wyznaczonej przez linię kolejową w powiecie wysokomazowieckim,

gmina Rutki i część gminy Kołaki Kościelne położona na północ od linii wyznaczonej przez linię kolejową w powiecie zambrowskim,

gminy Mały Potok i Stawiski w powiecie kolneńskim,

powiat białostocki,

powiat suwalski,

powiat miejski Suwałki,

powiat augustowski,

powiat sokólski,

powiat miejski Białystok,

w województwie mazowieckim:

gminy Domanice, Korczew, Kotuń, Mordy, Paprotnia, Przesmyki, Siedlce, Skórzec, Wiśniew, Wodynie, Zbuczyn w powiecie siedleckim,

powiat miejski Siedlce,

gminy Ceranów, Jabłonna Lacka, Kosów Lacki, Repki, Sabnie, Sterdyń w powiecie sokołowskim,

powiat łosicki,

powiat sochaczewski,

gminy Policzna, Przyłęk, Tczów i Zwoleń w powiecie zwoleńskim,

powiat kozienicki,

gminy Chotcza i Solec nad Wisłą w powiecie lipskim,

gminy Gózd, Jastrzębia, Jedlnia Letnisko, Pionki z miastem Pionki, Skaryszew, Jedlińsk, Przytyk, Zakrzew, część gminy Iłża położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 9, część gminy Wolanów położona na północ od drogi nr 12 w powiecie radomskim,

gminy Bodzanów, Słubice, Wyszogród i Mała Wieś w powiecie płockim,

powiat nowodworski,

gminy Czerwińsk nad Wisłą, Naruszewo, Załuski w powiecie płońskim,

gminy: miasto Kobyłka, miasto Marki, miasto Ząbki, miasto Zielonka w powiecie wołomińskim,

gminy Borowie, Garwolin z miastem Garwolin, Miastków Kościelny, Parysów, Pilawa, część gminy Wilga położona na północ od linii wyznaczonej przez rzekę Wilga biegnącą od wschodniej granicy gminy do ujścia do rzeki Wisły, część gminy Górzno położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Łąki i Górzno biegnącą od wschodniej granicy gminy, następnie od miejscowości Górzno na północ od drogi nr 1328W biegnącej do drogi nr 17, a następnie na północ od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą

od drogi nr 17 do zachodniej granicy gminy przez miejscowości Józefów i Kobyla Wola w powiecie garwolińskim,

gminy Boguty – Pianki, Zaręby Kościelne, Nur i część gminy Małkinia Górna położona na południe od rzeki Brok w powiecie ostrowskim,

gminy Chlewiska i Szydłowiec w powiecie szydłowieckim,

gminy Cegłów, Dębe Wielkie, Halinów, Latowicz, Mińsk Mazowiecki i miasto Mińsk Mazowiecki, Mrozy, Siennica, miasto Sulejówek w powiecie mińskim,

powiat otwocki,

powiat warszawski zachodni,

powiat legionowski,

powiat piaseczyński,

powiat pruszkowski,

powiat grójecki,

powiat grodziski,

powiat żyrardowski,

powiat białobrzeski,

powiat przysuski,

powiat miejski Warszawa,

w województwie lubelskim:

powiat bialski,

powiat miejski Biała Podlaska,

gminy Batorz, Godziszów, Janów Lubelski, Modliborzyce i Potok Wielki w powiecie janowskim,

gminy Janowiec, Kazimierz Dolny, Końskowola, Kurów, Markuszów, Nałęczów, Puławy z miastem Puławy, Wąwolnica i Żyrzyn w powiecie puławskim,

gminy Nowodwór, miasto Dęblin i część gminy Ryki położona na południe od linii wyznaczonej przez linię kolejową powiecie ryckim,

gminy Adamów, Krzywda, Stoczek Łukowski z miastem Stoczek Łukowski, Wola Mysłowska, Trzebieszów, Stanin, Wojcieszków, gmina wiejska Łuków i miasto Łuków w powiecie łukowskim,

powiat lubelski,

powiat miejski Lublin,

gminy Niedźwiada, Ostrówek, Ostrów Lubelski, Serniki, Uścimów i Lubartów z miastem Lubartów w powiecie lubartowskim,

powiat łęczyński,

powiat świdnicki,

gminy Fajsławice, Gorzków, Izbica, Krasnystaw z miastem Krasnystaw, Kraśniczyn, Łopiennik Górny, Siennica Różana i część gminy Żółkiewka położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 842 w powiecie krasnostawskim,

gminy Chełm, Ruda – Huta, Sawin, Rejowiec, Rejowiec Fabryczny z miastem Rejowiec Fabryczny, Siedliszcze, Wierzbica, Żmudź, Dorohusk, Dubienka, Kamień, Leśniowice, Wojsławice w powiecie chełmskim,

powiat miejski Chełm,

powiat kraśnicki,

powiat opolski,

powiat parczewski,

powiat włodawski,

powiat radzyński,

powiat miejski Zamość,

gminy Sitno, Skierbieszów, Stary Zamość, Zamość w powiecie zamojskim

w województwie podkarpackim:

powiat stalowowolski,

gminy Oleszyce, Lubaczów z miastem Lubaczów, Wielkie Oczy w powiecie lubaczowskim,

część gminy Kamień położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 19, część gminy Sokołów Małopolski położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 875 w powiecie rzeszowskim,

gminy Cmolas, Majdan Królewski i Niwiska powiecie kolbuszowskim,

część gminy Ostrów położona na północ od drogi linii wyznaczonej przez drogę nr A4 biegnącą od zachodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 986, a następnie na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 986 biegnącą od tego skrzyżowania do miejscowości Osieka i dalej na zachód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Osieka_- Blizna w powiecie ropczycko – sędziszowskim,

część gminy wiejskiej Dębica położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr A4 w powiecie dębickim,

gminy część gminy Czermin położona na południowy – wschód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Olszyny – Czermin – Piaski – Jasieniec do granicy gminy część gminy Wadowice Górne położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Kawęczyn – Wampierzów- Wadowice Górne oraz na zachód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Wychylówka – Borowina do skrzyżowania z drogami 1106 R oraz nr 984, a następnie na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 984 biegnącą od miejscowości Borowina do południowej granicy gminy w powiecie mieleckim,

gminy Grodzisko Dolne, część gminy wiejskiej Leżajsk położona na południe od miasta Leżajsk oraz na zachód od linii wyznaczonej przez rzekę San, w powiecie leżajskim,

gmina Jarocin, część gminy Harasiuki położona na północ od linii wyznaczona przez drogę nr 1048 R, część gminy Ulanów położona na północ od linii wyznaczonej przez rzekę Tanew, część gminy Nisko położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 19 oraz na północ od linii wyznaczonej przez linię kolejową biegnącą od wschodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 19, część gminy Jeżowe położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 19 w powiecie niżańskim,

powiat tarnobrzeski,

część gminy wiejskiej Przeworsk położona na zachód od miasta Przeworsk i na zachód od linii wyznaczonej przez autostradę A4 biegnącą od granicy z gminą Tryńcza do granicy miasta Przeworsk, część gminy Zarzecze położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 1594R biegnącą od północnej granicy gminy do miejscowości Zarzecze oraz na południe od linii wyznaczonej przez drogi nr 1617R oraz 1619R biegnącą do południowej granicy gminy oraz na północ od linii wyznaczonej przez rzekę Mleczka w powiecie przeworskim,

w województwie pomorskim:

gminy Dzierzgoń i Stary Dzierzgoń w powiecie sztumskim,

gmina Stare Pole w powiecie malborskim,

gminy Stegny, Sztutowo i część gminy Nowy Dwór Gdański położona na północny - wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 55 biegnącą od południowej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 7, następnie przez drogę nr 7 i S7 biegnącą do zachodniej granicy gminy w powiecie nowodworskim,

w województwie świętokrzyskim:

gmina Tarłów i część gminy Ożarów położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 74 w powiecie opatowskim,

część gminy Brody położona na zachód od linii kolejowej biegnącej od miejscowości Marcule i od północnej granicy gminy przez miejscowości Klepacze i Karczma Kunowska do południowej granicy gminy oraz na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 9 i na północny - wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 0618T biegnącą od północnej granicy gminy do skrzyżowania w miejscowości Lipie oraz przez drogę biegnącą od miejscowości Lipie do wschodniej granicy gminy i część gminy Mirzec położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 744 biegnącą od południowej granicy gminy do miejscowości Tychów Stary a następnie przez drogę nr 0566T biegnącą od miejscowości Tychów Stary w kierunku północno – wschodnim do granicy gminy w powiecie starachowickim,

gmina Gowarczów, część gminy Końskie położona na wschód od linii kolejowej, część gminy Stąporków położona na północ od linii kolejowej w powiecie koneckim,

w województwie lubuskim:

powiat wschowski,

gmina Kostrzyn nad Odrą i część gminy Witnica położona na południowy zachód od drogi biegnącej od zachodniej granicy gminy od miejscowości Krześnica, przez miejscowości Kamień Wielki - Mościce - Witnica - Kłopotowo do południowej granicy gminy, część gminy Deszczno położona na południowy – zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr S3 oraz na południe od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Deszczno – Maszewo – Białobłocie – Krasowiec – Płonica do zachodniej granicy gminy w powiecie gorzowskim,

gminy Gubin z miastem Gubin, Maszewo i część gminy Bytnica położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 1157F w powiecie krośnieńskim,

powiat słubicki,

gminy Słońsk, Sulęcin, Lubniewice, część gminy Krzeszyce położona na południe od linii wyznaczonej przez kanał Postomski i kanał Bema w powiecie sulęcińskim i Torzym w powiecie sulęcińskim,

gminy Bledzew i Międzyrzecz w powiecie międzyrzeckim,

gminy Kolsko, część gminy Kożuchów położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę 283 biegnącą od wschodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 290 i na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 290 biegnącej od miasta Mirocin Dolny do zachodniej granicy gminy, część gminy Bytom Odrzański położona na północny zachód od linii wyznaczonej przez drogi nr 293 i 326, część gminy Nowe Miasteczko położona na zachód od linii wyznaczonych przez drogi 293 i 328, część gminy Siedlisko położona na północny zachód od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od rzeki Odry przy południowe granicy gminy do drogi nr 326 łączącej się z drogą nr 325 biegnącą w kierunku miejscowości Różanówka do skrzyżowania z drogą nr 321 biegnącą od tego skrzyżowania w kierunku miejscowości Bielawy, a następnie przedłużoną przez drogę przeciwpożarową biegnącą od drogi nr 321 w miejscowości Bielawy do granicy gminy w powiecie nowosolskim,

gminy Nowogród Bobrzański, Trzebiechów, część gminy Bojadła położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 278 biegnącą od wschodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 282 i na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 282 biegnącej od miasta Bojadła do zachodniej granicy gminy, część gminy Sulechów położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr S3 oraz na południe od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Kępsko - Buków biegnącą od zachodniej granicy gminy do miejscowości Buków, a następnie na wschód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Buków – Miłkowo biegnącą od miejscowości Buków do północnej granicy gminy w powiecie zielonogórskim,

powiat żarski,

gminy Brzeźnica, Iłowa, Małomice, Szprotawa, Wymiarki, Żagań, miasto Żagań, miasto Gozdnica, część gminy Niegosławice położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 328 w powiecie żagańskim,

gmina Łagów, część gminy Lubrza położona na północ od linii wyznaczonej przez autostradę A2 i część gminy Świebodzin położona na północ od linii wyznaczonej przez autostradę A2w powiecie świebodzińskim,

w województwie dolnośląskim:

gmina Pęcław, część gminy Kotla położona na północ od linii wyznaczonej przez rzekę Krzycki Rów, część gminy wiejskiej Głogów położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogi nr 12, 319 oraz 329, część miasta Głogów położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 12 w powiecie głogowskim,

gminy Grębocice, Polkowice, część gminy Przemków położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 12 w powiecie polkowickim,

gmina Gromadka, część gminy wiejskiej Bolesławiec położona na północ od linii wyznaczonej przez drogi nr A18 i 18, część gminy Osiecznica położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 18 w powiecie bolesławickim,

gmina Rudna w powiecie lubińskim,

gminy Jemielno, Niechlów, Wąsosz, część gminy Góra położona na południowy - wschód od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od północnej granicy gminy, łączącą miejscowości Czernina – Kruszyniec – Góra do skrzyżowania z droga nr 324, a następnie na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 324 biegnącą od tego skrzyżowania do zachodniej granicy gminy w powiecie górowskim,

część gminy Żmigród położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr S5 w powiecie trzebnickim,

w województwie wielkopolskim:

gminy Przemęt i Wolsztyn w powiecie wolsztyńskim,

gmina Wielichowo część gminy Kamieniec położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 308 i część gminy Rakoniewice położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 305 w powiecie grodziskim,

gminy Wijewo, Włoszakowice, część gminy Lipno położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr S5 i część gminy Święciechowa położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 12 oraz na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr S5 w powiecie leszczyńskim,

część gminy Śmigiel położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr S5, w powiecie kościańskim,

powiat obornicki,

część gminy Połajewo na położona na południe od drogi łączącej miejscowości Chraplewo, Tarnówko-Boruszyn, Krosin, Jakubowo, Połajewo - ul. Ryczywolska do północno-wschodniej granicy gminy w powiecie czarnkowsko-trzcianeckim

gmina Suchy Las, część gminy wiejskiej Murowana Goślina położona na północ od linii kolejowej biegnącej od północnej granicy miasta Murowana Goślina do północno-wschodniej granicy gminy oraz część gminy Rokietnica położona na północ i na wschód od linii kolejowej biegnącej od północnej granicy gminy w miejscowości Krzyszkowo do południowej granicy gminy w miejscowości Kiekrz w powiecie poznańskim,

część gminy Szamotuły położona na wschód od wschodniej granicy miasta Szamotuły i na północ od linii kolejowej biegnącej od południowej granicy miasta Szamotuły do południowo-wschodniej granicy gminy oraz część gminy Obrzycko położona na wschód od drogi nr 185 łączącej miejscowości Gaj Mały, Słopanowo i Obrzycko do północnej granicy miasta Obrzycko, a następnie na wschód od drogi przebiegającej przez miejscowość Chraplewo w powiecie szamotulskim,

część gminy Rawicz położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr S5, część gminy Bojanowo położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr S5 w powiecie rawickim,

gmina Malanów, część gminy Tuliszków położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 72 biegnącej od wschodniej granicy gminy do miasta Turek, a następnie na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 443 biegnącą od skrzyżowania z drogą nr 72 w mieście Turek do zachodniej granicy gminy w powiecie tureckim,

część gminy Rychwał położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 25 biegnącą od południowej granicy gminy do miejscowości Rychwał, a następnie na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 443 biegnącą od skrzyżowania z drogę nr 25 w miejscowości Rychwał do wschodniej granicy gminy w powiecie konińskim,

gmina Mycielin, część gminy Stawiszyn położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 25 biegnącą od północnej granicy gminy do miejscowości Zbiersk, a następnie na wschód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Zbiersk – Łyczyn – Petryki biegnącą od skrzyżowania z drogą nr 25 do południowej granicy gminy, część gminy Ceków- Kolonia położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Młynisko – Morawin - Janków w powiecie kaliskim,

w województwie łódzkim:

gminy Białaczów, Drzewica, Opoczno i Poświętne w powiecie opoczyńskim,

gminy Biała Rawska, Regnów i Sadkowice w powiecie rawskim,

gmina Kowiesy w powiecie skierniewickim,

w województwie zachodniopomorskim:

gmina Boleszkowice i część gminy Dębno położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 126 biegnącą od zachodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 23 w miejscowości Dębno, następnie na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 23 do skrzyżowania z ul. Jana Pawła II w miejscowości Cychry, następnie na południe od ul. Jana Pawła II do skrzyżowania z ul. Ogrodową i dalej na południe od linii wyznaczonej przez ul. Ogrodową, której przedłużenie biegnie do wschodniej granicy gminy w powiecie myśliborskim,

gminy Cedynia, Mieszkowice, Moryń, część gminy Chojna położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 26 biegnącą od zachodniej granicy gminy do miejscowości Chojna, a następnie na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 31 biegnącą od skrzyżowana z drogą nr 26 do południowej granicy gminy w powiecie gryfińskim.

8.   Slovacia

Următoarele zone de restricții II din Slovacia:

întregul district Gelnica,

întregul district Poprad,

întregul district Spišská Nová Ves,

întregul district Levoča,

întregul district Michalovce,

întregul district Košice-okolie,

întregul district Rožnava,

întregul oraș Košice,

întregul district Sobrance,

întregul district Vranov nad Topľou,

întregul district Humenné,

întregul district Prešov,

întregul district Sabinov,

în districtul Svidník, localitățile Dukovce, Želmanovce, Kuková, Kalnište, Lužany pri Ondave, Lúčka, Giraltovce, Kračúnovce, Železník, Kobylince, Mičakovce, în totalitate,

întregul district Bardejov,

întregul district Stará Ľubovňa,

întregul district Revúca,

întregul district Rimavská Sobota,

întregul district Veľký Krtíš, localitățile neincluse în partea I, în totalitate

întregul district Lučenec,

întregul district Poltár

întregul district Zvolen,

întregul district Detva,

în districtul Krupina, localitățile Senohrad, Horné Mladonice, Dolné Mladonice, Čekovce, Lackov, în totalitate

în districtul Banska Bystica, localitățile Kremnička, Malachov, Badín, Vlkanová, Hronsek, Horná Mičiná, Dolná Mičiná, Môlča Oravce, Čačín, Čerín, Bečov, Sebedín, Dúbravica, Hrochoť, Poniky, Strelníky, Povrazník, Ľubietová, Brusno, Banská Bystrica, în totalitate,

întregul district Brezno.

PARTEA III

1.   Bulgaria

Următoarele zone de restricții III din Bulgaria:

întreaga regiune Gabrovo,

întreaga regiune Lovech,

întreaga regiune Montana,

Regiunea Pleven:

întreaga localitate Belene

întreaga localitate Gulyantzi

întreaga localitate Dolna Mitropolia

întreaga localitate Dolni Dabnik

întreaga localitate Iskar

întreaga localitate Knezha

întreaga localitate Nikopol

întreaga localitate Pordim

întreaga localitate Cherven bryag,

Regiunea Ruse:

întreaga localitate Dve mogili,

Regiunea Shumen:

întreaga localitate Veliki Preslav,

întreaga localitate Venetz,

întreaga localitate Varbitza,

întreaga localitate Kaolinovo,

întreaga localitate Novi pazar,

întreaga localitate Smyadovo,

întreaga localitate Hitrino,

Regiunea Silistra:

întreaga localitate Alfatar,

întreaga localitate Glavinitsa,

întreaga localitate Dulovo,

întreaga localitate Kaynardzha,

întreaga localitate Tutrakan,

Regiunea Sliven:

întreaga localitate Kotel,

întreaga localitate Nova Zagora,

întreaga localitate Tvarditza,

Regiunea Targovishte:

întreaga localitate Antonovo,

întreaga localitate Omurtag,

întreaga localitate Opaka,

Regiunea Vidin,

întreaga localitate Belogradchik,

întreaga localitate Boynitza,

întreaga localitate Bregovo,

întreaga localitate Gramada,

întreaga localitate Dimovo,

întreaga localitate Kula,

întreaga localitate Makresh,

întreaga localitate Novo selo,

întreaga localitate Ruzhintzi,

întreaga localitate Chuprene,

Regiunea Veliko Tarnovo:

întreaga localitate Veliko Tarnovo,

întreaga localitate Gorna Oryahovitza,

întreaga localitate Elena,

întreaga localitate Zlataritza,

întreaga localitate Lyaskovetz,

întreaga localitate Pavlikeni,

întreaga localitate Polski Trambesh,

întreaga localitate Strazhitza,

întreaga localitate Suhindol,

întreaga regiune Vratza,

În regiunea Varna:

întreaga localitate Avren,

întreaga localitate Beloslav,

întreaga localitate Byala,

întreaga localitate Dolni Chiflik,

întreaga localitate Devnya,

întreaga localitate Dalgopol,

întreaga localitate Provadia,

întreaga localitate Suvorovo,

întreaga localitate Varna,

întreaga localitate Vetrino,

În regiunea Burgas:

întreaga localitate Burgas,

întreaga localitate Kameno,

întreaga localitate Malko Tarnovo,

întreaga localitate Primorsko,

întreaga localitate Sozopol,

întreaga localitate Sredets,

întreaga localitate Tsarevo,

întreaga localitate Sungurlare,

întreaga localitate Ruen,

întreaga localitate Aytos.

2.   Italia

Următoarele zone de restricții III din Italia:

tutto il territorio della Sardegna.

3.   Letonia

Următoarele zone de restricții III din Letonia:

Aizputes novada Kalvenes pagasta daļa uz austrumiem no ceļa pie Vārtājas upes līdz autoceļam A9, uz ziemeļiem no autoceļa A9, uz austrumiem no autoceļa V1200, Kazdangas pagasta daļa uz austrumiem no ceļa V1200, P115, P117, V1296,

Kuldīgas novada, Laidu pagasta daļa uz dienvidiem no autoceļa V1296,

Skrundas novada Rudbāržu, Nīkrāces pagasts, Raņķu pagasta daļa uz dienvidiem no autoceļa V1272 līdz robežai ar Ventas upi, Skrundas pagasts (izņemot pagasta daļa no Skrundas uz ziemeļiem no autoceļa A9 un austrumiem no Ventas upes), Skrundas pilsēta,

Vaiņodes novada Embūtes pagasta daļa uz ziemeļiem autoceļa P116, P106.

4.   Lituania

Următoarele zone de restricții III din Lituania:

Jurbarko rajono savivaldybė: Seredžiaus ir Juodaičių seniūnijos,

Kauno rajono savivaldybė: Čekiškės seniūnija, Babtų seniūnijos dalis į vakarus nuo kelio A1ir Vilkijos apylinkių seniūnijos dalis į rytus nuo kelio Nr. 1907,

Kėdainių rajono savivaldybė: Pernaravos seniūnija ir Josvainių seniūnijos pietvakarinė dalis tarp kelio Nr. 229 ir Nr. 2032,

Plungės rajono savivaldybė: Alsėdžių, Babrungo, Paukštakių, Platelių ir Žemaičių Kalvarijos seniūnijos,

Raseinių rajono savivaldybė: Ariogalos ir Ariogalos miesto seniūnijos,

Skuodo rajono savivaldybės: Barstyčių, Notėnų ir Šačių seniūnijos.

5.   Polonia

Următoarele zone de restricții III din Polonia:

w województwie warmińsko-mazurskim:

gminy Kiwity i Lidzbark Warmiński z miastem Lidzbark Warmiński w powiecie lidzbarskim,

gminy Barczewo, Gietrzwałd, Jonkowo, Dywity, Dobre Miasto, Purda, Stawiguda, Świątki, część gminy Olsztynek położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr S51 biegnącą od wschodniej granicy gminy do miejscowości Ameryka oraz na wschód od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od skrzyżowania z drogą S51 do północnej granicy gminy, łączącej miejscowości Mańki – Mycyny – Ameryka w powiecie olsztyńskim,

powiat miejski Olsztyn,

w województwie mazowieckim:

gminy Łaskarzew z miastem Łaskarzew, Maciejowice, Sobolew, Trojanów, Żelechów, część gminy Wilga położona na południe od linii wyznaczonej przez rzekę Wilga biegnącą od wschodniej granicy gminy do ujścia do rzeki Wisły, część gminy Górzno położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Łąki i Górzno biegnącą od wschodniej granicy gminy, następnie od miejscowości Górzno na południe od drogi nr 1328W biegnącej do drogi nr 17, a następnie na południe od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od drogi nr 17 do zachodniej granicy gminy przez miejscowości Józefów i Kobyla Wola w powiecie garwolińskim,

część gminy Iłża położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 9 w powiecie radomskim,

gmina Kazanów w powiecie zwoleńskim,

gminy Ciepielów, Lipsko, Rzeczniów i Sienno w powiecie lipskim,

w województwie lubelskim:

powiat tomaszowski,

gmina Białopole w powiecie chełmskim,

gmina Rudnik i część gminy Żółkiewka położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 842 w powiecie krasnostawskim,

gminy Adamów, Grabowiec, Komarów – Osada, Krasnobród, Łabunie, Miączyn, Nielisz, Radecznica, Sułów, Szczebrzeszyn, Zwierzyniec w powiecie zamojskim,

powiat biłgorajski,

powiat hrubieszowski,

gminy Dzwola i Chrzanów w powiecie janowskim,

gmina Serokomla w powiecie łukowskim,

gminy Abramów, Kamionka, Michów, Firlej, Jeziorzany, Kock w powiecie lubartowskim,

gminy Kłoczew, Stężyca, Ułęż i część gminy Ryki położona na północ od linii wyznaczonej przez linię kolejową w powiecie ryckim,

gmina Baranów w powiecie puławskim,

w województwie podkarpackim:

gminy Cieszanów, Horyniec – Zdrój, Narol i Stary Dzików w powiecie lubaczowskim,

gminy Kuryłówka, Nowa Sarzyna, miasto Leżajsk, część gminy wiejskiej Leżajsk położona na północ od miasta Leżajsk oraz część gminy wiejskiej Leżajsk położona na wschód od linii wyznaczonej przez rzekę San, w powiecie leżajskim,

gminy Krzeszów, Rudnik nad Sanem, część gminy Harasiuki położona na południe od linii wyznaczona przez drogę nr 1048 R, część gminy Ulanów położona na południe od linii wyznaczonej przez rzekę Tanew, część gminy Nisko położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 19 oraz na południe od linii wyznaczonej przez linię kolejową biegnącą od wschodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 19, część gminy Jeżowe położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 19 w powiecie niżańskim,

gminy Chłopice, Jarosław z miastem Jarosław, Laszki, Wiązownica, Pawłosiów, Radymno z miastem Radymno, w powiecie jarosławskim,

gmina Stubno w powiecie przemyskim,

część gminy Kamień położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 19 w powiecie rzeszowskim,

gminy Adamówka, Sieniawa, Tryńcza, miasto Przeworsk, część gminy wiejskiej Przeworsk położona na wschód od miasta Przeworsk i na wschód od linii wyznaczonej przez autostradę A4 biegnącą od granicy z gminą Tryńcza do granicy miasta Przeworsk, część gminy Zarzecze położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 1594R biegnącą od północnej granicy gminy do miejscowości Zarzecze oraz na północ od linii wyznaczonej przez drogi nr 1617R oraz 1619R biegnącą do południowej granicy gminy w powiecie przeworskim,

część gminy Żyraków położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr A4 w powiecie dębickim,

gminy Przecław, Mielec z miastem Mielec, część gminy Radomyśl Wielki położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 984 biegnącą od północnej granicy gminy do miejscowości Radomyśl Wielki, a następnie na wschód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Radomyśl Wielki – Zdziarzec – Pole biegnącą od drogi nr 984 do południowej granicy gminy, część gminy Wadowice Górne położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Wychylówka – Borowina do skrzyżowania z drogami 1106 R oraz nr 984, a następnie na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 984 biegnącą od miejscowości Borowina do południowej granicy gminy w powiecie mieleckim,

w województwie lubuskim:

gminy Nowa Sól i miasto Nowa Sól, Otyń oraz część gminy Kożuchów położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 283 biegnącą od wschodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 290 i na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 290 biegnącej od miasta Mirocin Dolny do zachodniej granicy gminy, część gminy Bytom Odrzański położona na południowy wschód od linii wyznaczonej przez drogi nr 293 i 326, część gminy Nowe Miasteczko położona na wschód od linii wyznaczonych przez drogi 293 i 328, część gminy Siedlisko położona na południowy wschód od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od rzeki Odry przy południowe granicy gminy do drogi nr 326 łączącej się z drogą nr 325 biegnącą w kierunku miejscowości Różanówka do skrzyżowania z drogą nr 321 biegnącą od tego skrzyżowania w kierunku miejscowości Bielawy, a następnie przedłużoną przez drogę przeciwpożarową biegnącą od drogi nr 321 w miejscowości Bielawy do granicy gminy w powiecie nowosolskim,

gminy Babimost, Czerwieńsk, Kargowa, Świdnica, Zabór, część gminy Bojadła położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 278 biegnącą od wschodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 282 i na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 282 biegnącej od miasta Bojadła do zachodniej granicy gminy i część gminy Sulechów położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr S3 oraz na północ od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Kępsko - Buków biegnącą od zachodniej granicy gminy do miejscowości Buków, a następnie na zachód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Buków – Miłkowo biegnącą od miejscowości Buków do północnej granicy gminy w powiecie zielonogórskim,

część gminy Niegosławice położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 328 w powiecie żagańskim,

powiat miejski Zielona Góra,

gminy Skąpe, Szczaniec, Zbąszynek, część gminy Lubrza położona na południe od linii wyznaczonej przez autostradę A2 i część gminy Świebodzin położona na południe od linii wyznaczonej przez autostradę A2 w powiecie świebodzińskim,

gminy Bobrowice, Dąbie, Krosno Odrzańskie i część gminy Bytnica położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 1157F w powiecie krośnieńskim,

część gminy Trzciel położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 92 w powiecie międzyrzeckim,

w województwie wielkopolskim:

gmina Zbąszyń, część gminy Miedzichowo położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 92, część gminy Nowy Tomyśl położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 305 w powiecie nowotomyskim,

gmina Siedlec w powiecie wolsztyńskim,

część gminy Rakoniewice położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 305 w powiecie grodziskim,

gmina Chrzypsko Wielkie, część gminy Sieraków położona na południe od linii wyznaczonej przez rzekę Wartę biegnącą od wschodniej granicy gminy do przecięcia z drogą nr 133 w miejscowości Sieraków, a następnie na wschód od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od przecięcia drogi nr 133 z rzeką Warta i dalej na wschód od linii wyznaczonej przez ulicę Poznańską, a następnie drogę łączącą miejscowości Jaroszewo – Sprzeczno biegnącą do południowej granicy gminy, część gminy Kwilcz położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 186 biegnącą od północnej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 24, następnie na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 24 biegnącą od skrzyżowania z drogą nr 186 do skrzyżowania z drogą w miejscowości Pólko, i dalej na wschód od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od miejscowości Pólko przez miejscowość Wituchowo do południowej granicy gminy w powiecie międzychodzkim,

gmina Pniewy, część gminy Duszniki położona na północny – zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 306 biegnącą od północnej granicy gminy do miejscowości Duszniki, a następnie na północ od linii wyznaczonej przez ul. Niewierską oraz drogę biegnącą przez miejscowość Niewierz do zachodniej granicy gminy, część gminy Ostroróg położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 186 i 184 biegnące od granicy gminy do miejscowości Ostroróg, a następnie od miejscowości Ostroróg przez miejscowości Piaskowo – Rudki do południowej granicy gminy, część gminy Wronki położona na południe od linii wyznaczonej przez rzekę Wartę biegnącą od zachodniej granicy gminy do przecięcia z droga nr 182, a następnie na zachód od linii wyznaczonej przez drogi nr 182 oraz 184 biegnącą od skrzyżowania z drogą nr 182 do południowej granicy gminy, część gminy Szamotuły położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 306 i drogę łączącą miejscowości Lipnica - Ostroróg w powiecie szamotulskim,

gminy Baranów, Bralin, Perzów, Łęka Opatowska, Rychtal, Trzcinica, część gminy Kępno położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr S8 w powiecie kępińskim,

część gminy Namysłów położona na wschód od linii wyznaczonej przez rzekę Głucha w powiecie namysłowskim, w województwie dolnośląskim:

gminy Jerzmanowa, Żukowice, część gminy Kotla położona na południe od linii wyznaczonej przez rzekę Krzycki Rów, część gminy wiejskiej Głogów położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogi nr 12, 319 oraz 329, część miasta Głogów położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 12 w powiecie głogowskim,

gminy Gaworzyce, Radwanice i część gminy Przemków położona na północ od linii wyznaczonej prze drogę nr 12 w powiecie polkowickim,

w województwie świętokrzyskim:

część gminy Brody położona na wschód od linii kolejowej biegnącej od miejscowości Marcule i od północnej granicy gminy przez miejscowości Klepacze i Karczma Kunowska do południowej granicy gminy w powiecie starachowickim,

w województwie łódzkim:

gmina Czarnocin, część gminy Moszczenica położona na zachód od linii wyznaczonej przez linię kolejową biegnącą od północnej granicy gminy do miejscowości Moszczenica – Osiedle, a następnie na północ od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Moszczenica – Osiedle – Kosów do skrzyżowania z drogą nr 12 i dalej na zachód od drogi nr 12 biegnącej od tego skrzyżowania do południowej granicy gminy, część gminy Grabica położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 473 biegnącej od zachodniej granicy gminy do miejscowości Wola Kamocka, a następnie na północ od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od skrzyżowania z drogą nr 473 i łączącą miejscowości Wola Kamocka – Papieże Kolonia – Papieże do wschodniej granicy gminy w powiecie piotrkowskim,

gmina Brójce, Tuszyn, Rzgów w powiecie łódzkim wschodnim,

część gminy wiejskiej Pabianice położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr S8, część gminy Dłutów położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 485 w powiecie pabianickim,

gminy Bolesławiec, Czastary, Lututów, Łubnice, część gminy Sokolniki położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 482, część gminy Galewice położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Przybyłów – Ostrówek – Dąbrówka – Zmyślona w powiecie wieruszowskim,

gminy Biała, Czarnożyły, Skomlin, część gminy Mokrsko położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Krzyworzeka – Mokrsko - Zmyślona – Komorniki – Orzechowiec – Poręby, część gminy Wieluń położona na zachód od miejscowości Wieluń oraz na północ od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Wieluń – Turów – Chotów biegnącą do zachodniej granicy gminy, część gminy Ostrówek położona na zachód od linii wyznaczonej przez rzekę Pyszna w powiecie wieluńskim,

część gminy Złoczew położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 482 biegnącą od zachodniej granicy gminy w miejscowości Uników do miejscowości Złoczew, a następnie na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 477 biegnącą od miejscowości Złoczew do południowej granicy gminy, część gminy Klonowa położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od wschodniej granicy gminy, łączącą miejscowości Owieczki - Klonowa – Górka Klonowska - Przybyłów w powiecie sieradzkim,

w województwie opolskim:

część gminy Gorzów Śląski położona na północ od miasta Gorzów Śląski oraz na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 45, część gminy Praszka położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 45 w miejscowości Praszka oraz na północ od drogi łączącej miejscowości Praszka - Kowale w powiecie oleskim,

część gminy Byczyna położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 11 w powiecie kluczborskim

6.   România

Următoarele zone de restricții III din România:

Zona orașului București,

Județul Constanța,

Județul Satu Mare,

Județul Tulcea,

Județul Bacău,

Județul Bihor,

Județul Bistrița Năsăud,

Județul Brăila,

Județul Buzău,

Județul Călărași,

Județul Dâmbovița,

Județul Galați,

Județul Giurgiu,

Județul Ialomița,

Județul Ilfov,

Județul Prahova,

Județul Sălaj,

Județul Suceava

Județul Vaslui,

Județul Vrancea,

Județul Teleorman,

Judeţul Mehedinţi,

Județul Gorj,

Județul Argeș,

Judeţul Olt,

Judeţul Dolj,

Județul Arad,

Județul Timiș,

Județul Covasna,

Județul Brașov,

Județul Botoșani,

Județul Vâlcea,

Județul Iași,

Județul Hunedoara,

Județul Alba,

Județul Sibiu,

Județul Caraș-Severin,

Județul Neamț,

Județul Harghita,

Județul Mureș,

Județul Cluj,

Județul Maramureş.

7.   Slovacia

Următoarele zone de restricții III din Slovacia:

În districtul Lučenec: Lučenec a jeho časti, Panické Dravce, Mikušovce, Pinciná, Holiša, Vidiná, Boľkovce, Trebeľovce, Halič, Stará Halič, Tomášovce, Trenč, Veľká nad Ipľom, Buzitka, Prša, Nitra nad Ipľom, Mašková, Lehôtka, Kalonda, Jelšovec, Ľuboreč, Fiľakovské Kováče, Lipovany, Mučín, Rapovce, Lupoč, Gregorova Vieska, Praha,

În districtul Poltár: Kalinovo, Veľká Ves,

întregul district Trebišov

”.

5.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 236/47


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2021/1091 AL COMISIEI

din 2 iulie 2021

de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/159 al Comisiei de instituire a unei măsuri de salvgardare definitive împotriva importurilor de anumite produse siderurgice

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2015/478 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2015 privind regimul comun aplicabil importurilor (1), în special articolul 16,

având în vedere Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind regimul comun aplicabil importurilor din anumite țări terțe (2), în special articolul 13,

întrucât:

(1)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/1029 al Comisiei (3), Comisia a prelungit măsura de salvgardare aplicabilă importurilor de anumite produse siderurgice instituită în temeiul Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/159 al Comisiei (4).

(2)

Anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/1029 al Comisiei conține o eroare materială. În timp ce contingentele tarifare (denumite în continuare „CT”) totale pentru categoria 4 sunt corecte, divizările între categoriile 4A și 4B, precum și între contingentele tarifare specifice fiecărei țări și contingentele tarifare reziduale nu sunt corecte.

(3)

Comisia consideră că această eroare trebuie corectată pentru a permite o alocare adecvată a contingentelor tarifare, cu efect de la 1 iulie 2021,

(4)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru măsuri de salvgardare instituit în temeiul articolului 3 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2015/478 și, respectiv, al articolului 22 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2015/755,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Partea din tabelul IV.1 care poartă titlul „Volumele contingentelor tarifare” referitoare la categoriile de produse 4A și 4B din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/159 al Comisiei se înlocuiește cu tabelul din anexa I.

Articolul 2

Partea din tabelul IV.2 care poartă titlul „Volumele contingentelor tarifare globale per trimestru” referitoare la categoriile de produse 4A și 4B din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/159 al Comisiei se înlocuiește cu tabelul din anexa II.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Prezentul regulament se aplică de la 1 iulie 2021.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 2 iulie 2021.

Pentru Comisie

Președintele

Ursula VON DER LEYEN


(1)  JO L 83, 27.3.2015, p. 16.

(2)  JO L 123, 19.5.2015, p. 33.

(3)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/1029 al Comisiei din 24 iunie 2021 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/159 al Comisiei în vederea prelungirii măsurii de salvgardare aplicabile importurilor de anumite produse siderurgice. JO L 225I, 25.6.2021, p. 1.

(4)  JO L 31, 1.2.2019, p. 27.


ANEXA I

„4.A

Foi cu învelișuri metalice

Coduri TARIC: 7210410020 , 7210410030 , 7210490020 , 7210490030 , 7210610020 , 7210610030 , 7210690020 , 7210690030 , 7212300020 , 7212300030 , 7212506120 , 7212506130 , 7212506920 , 7212506930 , 7225920020 , 7225920030 , 7225990011 , 7225990022 , 7225990023 , 7225990041 , 7225990045 , 7225990091 , 7225990092 , 7225990093 , 7226993010 , 7226993030 , 7226997011 , 7226997013 , 7226997091 , 7226997093 , 7226997094

Coreea (Republica)

34 726,32

34 726,32

33 971,40

34 348,86

35 768,11

35 768,11

34 990,54

35 379,32

36 841,15

36 841,15

36 040,26

36 440,70

25 %

09.8816

India

49 638,36

49 638,36

48 559,27

49 098,82

51 127,51

51 127,51

50 016,05

50 571,78

52 661,34

52 661,34

51 516,53

52 088,93

25 %

09.8817

Regatul Unit

32 719,56

32 719,56

32 008,27

32 363,92

33 701,15

33 701,15

32 968,52

33 334,83

34 712,19

34 712,19

33 957,57

34 334,88

25 %

09.8979

Alte țări

439 629,02

439 629,02

430 071,87

434 850,45

452 817,89

452 817,89

442 974,02

447 895,96

466 402,42

466 402,42

456 263,24

461 332,84

25 %

 ((5))

4.B

Coduri NC: 7210 20 00 , 7210 30 00 , 7210 90 80 , 7212 20 00 , 7212 50 20 , 7212 50 30 , 7212 50 40 , 7212 50 90 , 7225 91 00 , 7226 99 10 Coduri TARIC: 7210410080 , 7210490080 , 7210610080 , 7210690080 , 7212300080 , 7212506180 , 7212506980 , 7225920080 , 7225990025 , 7225990095 , 7226993090 , 7226997019 , 7226997096

China

118 662,79

118 662,79

116 083,16

117 372,98

122 222,67

122 222,67

119 565,66

120 894,17

125 889,35

125 889,35

123 152,63

124 520,99

25 %

09.8821

Coreea (Republica)

154 003,68

154 003,68

150 655,77

152 329,73

158 623,79

158 623,79

155 175,45

156 899,62

163 382,50

163 382,50

159 830,71

161 606,61

25 %

09.8822

India

70 874,00

70 874,00

69 333,27

70 103,64

73 000,22

73 000,22

71 413,26

72 206,74

75 190,23

75 190,23

73 555,66

74 372,95

25 %

09.8823

Regatul Unit

32 719,56

32 719,56

32 008,27

32 363,92

33 701,15

33 701,15

32 968,52

33 334,83

34 712,19

34 712,19

33 957,57

34 334,88

25 %

09.8980

Alte țări

99 301,05

99 301,05

97 142,33

98 221,69

102 280,08

102 280,08

100 056,60

101 168,34

105 348,48

105 348,48

103 058,30

104 203,39

25 %

 ((6))


((5))  De la 1.7 până la 31.3: 09.8609

De la 1.4 până la 30.6: 09.8610

De la 1.4 până la 30.6: pentru India*, Coreea (Republica)* și Regatul Unit*: 09.8570 *În cazul epuizării contingentelor lor specifice în conformitate cu articolul 1.5

((6))  De la 1.7 până la 31.3: 09.8611

De la 1.4 până la 30.6: 09.8612

De la 1.4 până la 30.6: pentru China*: 09.8581, pentru Coreea (Republica)*: 09.8582, pentru India*: 09.8583, pentru Regatul Unit*: 09.8584 *În cazul epuizării contingentelor lor specifice în conformitate cu articolul 1.5”


ANEXA II

„4A

Alte țări

439 629,02

439 629,02

430 071,87

434 850,45

452 817,89

452 817,89

442 974,02

447 895,96

466 402,42

466 402,42

456 263,24

461 332,84

4B

Alte țări

99 301,05

99 301,05

97 142,33

98 221,69

102 280,08

102 280,08

100 056,60

101 168,34

105 348,48

105 348,48

103 058,30

104 203,39 ”


DECIZII

5.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 236/51


DECIZIA (UE) 2021/1092 A CONSILIULUI

din 11 iunie 2021

de stabilire a criteriilor și a procedurii de notificare a diferențelor față de standardele internaționale adoptate de Organizația Aviației Civile Internaționale în domeniul siguranței aviației

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 100 alineatul (2) coroborat cu articolul 218 alineatul (9),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)

Convenția privind aviația civilă internațională, care a fost semnată la Chicago la 7 decembrie 1944 și reglementează transportul aerian internațional (denumită în continuare „Convenția de la Chicago”), a intrat în vigoare la 4 aprilie 1947. Prin Convenția de la Chicago a fost înființată Organizația Aviației Civile Internaționale (OACI).

(2)

Statele membre ale Uniunii sunt părți contractante la Convenția de la Chicago și state contractante ale OACI, în timp ce Uniunea are statut de observator în anumite organisme ale OACI.

(3)

În temeiul articolului 54 din Convenția de la Chicago, Consiliul OACI poate adopta standarde internaționale (denumite în continuare „standarde”) și practici recomandate pentru aviație și le poate desemna ca fiind anexe la Convenția de la Chicago (denumite în continuare „anexele OACI”), în special în ceea ce privește siguranța aviației civile.

(4)

În temeiul articolului 90 din Convenția de la Chicago, orice astfel de anexă OACI sau orice amendament la o anexă OACI produce efecte în termen de trei luni de la comunicarea sa către statele contractante ale OACI sau la încheierea unei perioade mai lungi după cum stabilește Consiliul OACI, cu excepția cazului în care, între timp, o majoritate a statelor contractante ale OACI își notifică dezacordul.

(5)

Odată ce sunt adoptate și intră în vigoare, standardele sunt obligatorii pentru toate statele contractante ale OACI, inclusiv pentru toate statele membre ale Uniunii, în conformitate cu Convenția de la Chicago și în limitele stabilite de aceasta.

(6)

În temeiul articolului 38 din Convenția de la Chicago, orice stat contractant al OACI care consideră că îi este imposibil să respecte în totalitate oricare dintre aceste standarde sau să își alinieze în totalitate propriile reglementări sau practici la oricare dintre standarde după modificarea acestora, sau care consideră necesar să adopte reglementări sau practici care diferă în orice mod față de cele stabilite de un standard, trebuie să transmită imediat către OACI o notificare cu privire la diferențele dintre propriile sale reglementări ori practici și cele stabilite de standard. În cazul amendamentelor la standarde, oricare stat care nu își modifică în mod corespunzător propriile reglementări sau practici trebuie să informeze Consiliul OACI în termen de 60 de zile de la adoptarea amendamentului la standard, sau să indice măsurile pe care își propune să le ia.

(7)

Normele interne ale OACI, în special termenele stabilite de OACI pentru ca statele contractante ale OACI să notifice diferențele față de standarde, precum și numărul de diferențe din domeniul siguranței aviației care se notifică în fiecare an, fac dificilă stabilirea în timp util, pentru fiecare diferență care urmează să fie notificată, a poziției care urmează să fie adoptată în numele Uniunii printr-o decizie a Consiliului întemeiată pe articolul 218 alineatul (9) din tratat. Mai mult, standardele adoptate de Consiliul OACI în domeniul siguranței aviației se referă în mare măsură la chestiuni care intră în sfera de competență exclusivă a Uniunii. Prin urmare, este eficient și oportun să fie stabilit un cadru pentru criteriile și procedura care trebuie urmate pentru notificarea diferențelor față de standardele din domeniul siguranței aviației care intră în sfera de competență exclusivă a Uniunii, fără a aduce atingere drepturilor și obligațiilor statelor membre în temeiul Convenției de la Chicago.

(8)

Având în vedere specificul sectorului siguranței aviației în comparație cu alte sectoare abordate de OACI, în special numărul ridicat de standarde adoptate în acest sector de Consiliul OACI și numărul de diferențe care se notifică în fiecare an, prezenta decizie privește numai domeniul siguranței aviației cu scopul de a raționaliza procesele și de a gestiona numărul mare de notificări într-un mod eficient. La nivelul OACI, standardele din domeniul siguranței aviației sunt cuprinse în principal în anexele OACI 1, 6, 8, 14, 18 și 19. La nivelul Uniunii, cerințele menționate în standardele respective sunt reflectate în principal în Regulamentul (UE) 2018/1139 al Parlamentului European și al Consiliului (1) și în actele de punere în aplicare și în actele delegate adoptate pe baza acestuia, în special în Regulamentele (UE) nr. 1178/2011 (2), (UE) nr. 748/2012 (3), (UE) nr. 965/2012 (4), (UE) nr. 139/2014 (5), (UE) nr. 452/2014 (6), (UE) nr. 1321/2014 (7) și (UE) 2015/640 (8) ale Comisiei, precum și în Regulamentele (CE) nr. 2111/2005 (9) și (UE) nr. 376/2014 (10) ale Parlamentului European și ale Consiliului.

(9)

În plus, prezenta decizie ar trebui să se limiteze la pozițiile care urmează să fie adoptate în numele Uniunii în cadrul OACI în domeniile din sfera de competență exclusivă a Uniunii.

(10)

Diferențele față de standardele adoptate de Consiliul OACI pot decurge din dreptul Uniunii ca urmare a adoptării unui standard nou sau modificat de către Consiliul OACI sau ca urmare a unei modificări a dreptului Uniunii. În privința unor astfel de diferențe, poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii ar trebui să se bazeze pe un document scris transmis Consiliului în timp util de către Comisie, spre dezbatere și aprobare.

(11)

Diferențele față de standardele adoptate de Consiliul OACI în domeniul siguranței aviației pot decurge, de asemenea, din măsuri naționale adoptate în temeiul articolului 71 din Regulamentul (UE) 2018/1139 în cazul unor circumstanțe neprevăzute urgente, în cazul în care măsurile respective diferă de standarde și, prin urmare, impun notificarea diferențelor către OACI în temeiul articolului 38 din Convenția de la Chicago. Prin urmare, este oportun ca în prezenta decizie să fie stabilită, de asemenea, procedura care trebuie urmată pentru determinarea acestor diferențe. Procedura respectivă ar trebui să depindă de domeniul de aplicare și de durata măsurilor naționale adoptate, în conformitate cu principiile subsidiarității și proporționalității, și ar trebui să permită statelor membre să își respecte fără întârziere obligațiile internaționale care le revin în temeiul articolului 38 din Convenția de la Chicago. Procedura respectivă nu ar trebui să aducă atingere condițiilor și procedurii prevăzute la articolul 71 din Regulamentul (UE) 2018/1139.

(12)

Diferențele care se notifică OACI ar trebui să se bazeze în special pe informațiile furnizate de Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației în conformitate cu articolul 90 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2018/1139, după caz. Diferențele ar trebui să respecte formatul stabilit de OACI în formularul său privind notificarea conformității sau a diferențelor sau în sistemul de notificare electronică a diferențelor, în cazul în care OACI impune astfel. În cazul în care, în temeiul prezentei decizii, poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii este stabilită într-un document scris transmis de Comisie Consiliului spre dezbatere și aprobare, acest document ar trebui, atunci când acest lucru este oportun și de la caz la caz, să indice dacă statelor membre ar trebui să li se acorde flexibilitate pentru notificarea diferențelor în cauză. În plus, Comisia ar trebui să depună eforturi pentru a începe pregătirea unui astfel de document cât mai curând posibil, astfel încât să dispună de suficient timp pentru pregătire, inclusiv pentru orice consultare corespunzătoare la nivel de experți.

(13)

Punerea în aplicare a prezentei decizii nu ar trebui să determine o încălcare a obligațiilor statelor membre în temeiul dreptului Uniunii sau a obligațiilor acestora la nivel internațional în temeiul Convenției de la Chicago, în special în ceea ce privește respectarea termenului de notificare a diferențelor către OACI.

(14)

Prezenta decizie ar trebui să se aplice pentru o perioadă limitată, și anume până după sesiunea Consiliului OACI care va urma următoarei Adunări a OACI, pentru a permite Consiliului să evalueze eficacitatea prezentei decizii și să decidă, pe baza propunerii Comisiei, dacă să prelungească aplicarea acesteia sau să o modifice în alt mod,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii în cadrul Organizației Aviației Civile Internaționale (OACI) în ceea ce privește notificarea diferențelor față de standardele cuprinse în anexele 1, 6, 8, 14, 18 și 19 la Convenția privind aviația civilă internațională („Convenția de la Chicago”) în domeniul siguranței aviației, în măsura în care standardele respective intră în sfera de competență exclusivă a Uniunii, se stabilește în conformitate cu criteriile și procedura prevăzute la articolele 2 și 3 din prezenta decizie.

Articolul 2

Atunci când dreptul Uniunii diferă de standardele menționate la articolul 1 din prezenta decizie și, prin urmare, notificarea către OACI a diferențelor față de standardele respective este necesară în conformitate cu articolul 38 din Convenția de la Chicago, Comisia prezintă Consiliului, spre dezbatere și aprobare, în timp util și cu cel puțin două luni înainte de orice termen stabilit de OACI pentru notificarea diferențelor, un document scris, bazat în special pe informațiile furnizate de Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației (AESA) în conformitate cu articolul 90 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2018/1139, după caz, care prezintă diferențele detaliate care trebuie notificate către OACI.

Articolul 3

(1)   Atunci când un stat membru adoptă, în conformitate cu articolul 71 din Regulamentul (UE) 2018/1139, măsuri naționale de acordare a unor scutiri privind persoane fizice sau juridice individuale sau a căror durată totală nu depășește opt luni, și atunci când, măsurile naționale respective diferă de standardele menționate la articolul 1 din prezenta decizie și se impune notificarea diferențelor față de standardele respective în conformitate cu articolul 38 din Convenția de la Chicago, statul membru respectiv informează imediat Comisia cu privire la orice diferență notificată.

(2)   În cazul în care scutirile acordate în conformitate cu articolul 71 din Regulamentul (UE) 2018/1139 au aplicabilitate generală, iar durata lor totală depășește opt luni, Comisia prezintă Consiliului, în termen de cel mult două săptămâni de la data la care statul membru în cauză i-a notificat respectivele scutiri în conformitate cu articolul 71 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1139, un document scris, spre dezbatere și aprobare, bazat în special pe informațiile furnizate de AESA în conformitate cu articolul 90 alineatul (4) din regulamentul respectiv, precum și pe informațiile furnizate de statele membre în temeiul articolului 71 din regulamentul respectiv, care prezintă diferențele detaliate care se notifică OACI.

Articolul 4

Punerea în aplicare a prezentei decizii nu implică o încălcare a obligațiilor statelor membre în temeiul dreptului Uniunii sau a obligațiilor acestora la nivel internațional în temeiul articolului 38 din Convenția de la Chicago.

Articolul 5

Poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii în cadrul OACI este exprimată de statele membre.

Articolul 6

Prezenta decizie se aplică până la 30 noiembrie 2022. La propunerea Comisiei, Consiliul poate prelungi aplicarea acesteia sau o poate modifica în alt mod.

Articolul 7

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Adoptată la Luxemburg, 11 iunie 2021.

Pentru Consiliu

Președintele

J. P. MATOS FERNANDES


(1)  Regulamentul (UE) 2018/1139 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2018 privind normele comune în domeniul aviației civile și de înființare a Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 2111/2005, (CE) nr. 1008/2008, (UE) nr. 996/2010, (UE) nr. 376/2014 și a Directivelor 2014/30/UE și 2014/53/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 552/2004 și (CE) nr. 216/2008 ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Regulamentului (CEE) nr. 3922/91 al Consiliului (JO L 212, 22.8.2018, p. 1).

(2)  Regulamentul (UE) nr. 1178/2011 al Comisiei din 3 noiembrie 2011 de stabilire a cerințelor tehnice și a procedurilor administrative referitoare la personalul navigant din aviația civilă în temeiul Regulamentului (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 311, 25.11.2011, p. 1).

(3)  Regulamentul (UE) nr. 748/2012 al Comisiei din 3 august 2012 de stabilire a normelor de punere în aplicare privind certificarea pentru navigabilitate și mediu a aeronavelor și a produselor, pieselor și echipamentelor aferente, precum și certificarea organizațiilor de proiectare și producție (JO L 224, 21.8.2012, p. 1).

(4)  Regulamentul (UE) nr. 965/2012 al Comisiei din 5 octombrie 2012 de stabilire a cerințelor tehnice și a procedurilor administrative referitoare la operațiunile aeriene în temeiul Regulamentului (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 296, 25.10.2012, p. 1).

(5)  Regulamentul (UE) nr. 139/2014 al Comisiei din 12 februarie 2014 de stabilire a cerințelor tehnice și a procedurilor administrative referitoare la aerodromuri în temeiul Regulamentului (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 44, 14.2.2014, p. 1).

(6)  Regulamentul (UE) nr. 452/2014 al Comisiei din 29 aprilie 2014 de stabilire a cerințelor tehnice și a procedurilor administrative referitoare la operațiunile aeriene ale operatorilor din țări terțe în temeiul Regulamentului (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 133, 6.5.2014, p. 12).

(7)  Regulamentul (UE) nr. 1321/2014 al Comisiei din 26 noiembrie 2014 privind menținerea navigabilității aeronavelor și a produselor, reperelor și dispozitivelor aeronautice și autorizarea întreprinderilor și a personalului cu atribuții în domeniu (JO L 362, 17.12.2014, p. 1).

(8)  Regulamentul (UE) 2015/640 al Comisiei din 23 aprilie 2015 privind specificații de navigabilitate suplimentare pentru un anumit tip de operațiuni și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 965/2012 (JO L 106, 24.4.2015, p. 18).

(9)  Regulamentul (CE) nr. 2111/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 decembrie 2005 de stabilire a unei liste comunitare a transportatorilor aerieni care se supun unei interdicții de exploatare pe teritoriul Comunității și de informare a pasagerilor transportului aerian cu privire la identitatea transportatorului aerian efectiv și de abrogare a articolului 9 din Directiva 2004/36/CE (JO L 344, 27.12.2005, p. 15).

(10)  Regulamentul (UE) nr. 376/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 3 aprilie 2014 privind raportarea, analiza și acțiunile subsecvente cu privire la evenimentele de aviație civilă, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 996/2010 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2003/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului, și a Regulamentelor (CE) nr. 1321/2007 și (CE) nr. 1330/2007 ale Comisiei (JO L 122, 24.4.2014, p. 18).


5.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 236/55


DECIZIA (UE) 2021/1093 A CONSILIULUI

din 28 iunie 2021

de stabilire a normelor de aplicare privind responsabilul cu protecția datelor din cadrul Consiliului, aplicarea Regulamentului (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului și restricțiile privind drepturile persoanelor vizate în contextul exercitării sarcinilor responsabilului cu protecția datelor din cadrul Consiliului și de abrogare a Deciziei 2004/644/CE a Consiliului

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 240 alineatul (3),

având în vedere Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (1), în special articolul 45 alineatul (3),

întrucât:

(1)

Regulamentul (UE) 2018/1725 stabilește principiile și normele care se aplică tuturor instituțiilor și organelor Uniunii și prevede numirea de către fiecare instituție sau organ al Uniunii a unui responsabil cu protecția datelor.

(2)

Articolul 45 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2018/1725 prevede adoptarea unor norme de aplicare cu privire la responsabilul cu protecția datelor de către fiecare instituție sau organ al Uniunii (denumite în continuare „normele de aplicare”). Normele de aplicare ar trebui să se refere în special la sarcinile, atribuțiile și competențele responsabilului cu protecția datelor din cadrul Consiliului și al Secretariatului General al Consiliului („RPD”).

(3)

Normele de aplicare ar trebui să prevadă procedurile pentru exercitarea drepturilor persoanelor vizate și pentru îndeplinirea obligațiilor tuturor actorilor relevanți din cadrul Consiliului și al Secretariatului General al Consiliului („SGC”) privind prelucrarea de date cu caracter personal.

(4)

Regulamentul (UE) 2018/1725 prevede responsabilități clare ale operatorilor de date, în special în ceea ce privește drepturile persoanelor vizate. Normele de aplicare ar trebui să asigure faptul că Consiliul și SGC își îndeplinesc responsabilitățile de operator într-un mod uniform și transparent. Ar trebui stabilite norme pentru a identifica persoanele responsabile de o operațiune de prelucrare care este efectuată în numele Consiliului sau al SGC. În această privință, este oportună introducerea conceptului de „operator delegat” pentru a indica în mod exact responsabilitățile entităților SGC, în special în ceea ce privește deciziile individuale referitoare la drepturile persoanelor vizate. În plus, este oportună introducerea conceptului de „operator operațional” care, sub răspunderea operatorului delegat, este desemnat să asigure conformitatea în practică și să prelucreze cererile persoanelor vizate cu privire la o operațiune de prelucrare. Pentru a indica cu precizie responsabilitățile în cadrul SGC pentru fiecare activitate de prelucrare, operatorul operațional ar trebui să fie indicat cu precizie în evidențele păstrate în registru. Desemnarea unui operator operațional nu împiedică utilizarea în practică a unui punct de contact, de exemplu sub forma unei cutii poștale funcționale care să fie pusă la dispoziție pentru cererile persoanelor vizate.

(5)

În anumite cazuri, mai multe direcții generale sau servicii din cadrul SGC pot să efectueze în comun o operațiune de prelucrare pentru a-și îndeplini misiunea. În astfel de cazuri, acestea ar trebui să asigure adoptarea unor acorduri interne pentru a stabili în mod transparent responsabilitățile lor respective conform Regulamentului (UE) 2018/1725, în special în ceea ce privește drepturile persoanele vizate, notificarea Autorității Europene pentru Protecția Datelor („AEPD”) și păstrarea evidențelor.

(6)

Pentru a facilita exercitarea responsabilităților operatorilor delegați, fiecare direcție generală sau serviciu din cadrul SGC ar trebui să desemneze un coordonator pentru protecția datelor. Coordonatorii pentru protecția datelor ar trebui să asiste direcția generală sau serviciul din cadrul SGC în ceea ce privește toate aspectele protecției datelor cu caracter personal și să participe la rețeaua de coordonatori pentru protecția datelor din cadrul SGC pentru a asigura punerea în aplicare și interpretarea coerente ale Regulamentului (UE) 2018/1725.

(7)

În temeiul articolului 45 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2018/1725, RPD ar putea să emită orientări suplimentare cu privire la funcția de coordonator pentru protecția datelor.

(8)

Articolul 25 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1725 oferă fiecărei instituții sau fiecărui organ al Uniunii posibilitatea de a restricționa aplicarea articolelor 14-17, 19, 20 și 35 din regulamentul menționat, precum și a principiului transparenței prevăzut la articolul 4 alineatul (1) litera (a) din regulamentul menționat, în măsura în care dispozițiile sale corespund drepturilor și obligațiilor prevăzute la articolele 14-17, 19 și 20 din regulamentul menționat.

(9)

În anumite cazuri, RPD poate fi nevoit să restricționeze drepturile persoanelor vizate pentru a îndeplini sarcinile de monitorizare, investigare, audit sau consultative prevăzute la articolul 45 din Regulamentul (UE) 2018/1725, respectând totodată standardele de protecție a datelor cu caracter personal prevăzute în regulamentul menționat. Este necesar să se adopte norme interne în temeiul cărora RPD poate restricționa drepturile persoanelor vizate, în conformitate cu articolul 25 din regulamentul menționat (denumite în continuare „normele interne”).

(10)

Normele interne ar trebui să se aplice tuturor operațiunilor de prelucrare a datelor efectuate de Consiliu și de SGC în cadrul îndeplinirii sarcinilor de monitorizare, investigare, audit sau consultative ale RPD. De asemenea, normele interne ar trebui să se aplice operațiunilor de prelucrare care fac parte din sarcinile legate de funcția de investigare sau de audit a RPD, cum ar fi procedurile de tratare a plângerilor desfășurate de RPD. Totodată, normele interne ar trebui să se aplice sarcinilor de monitorizare și celor consultative exercitate de RPD, atunci când acesta din urmă oferă asistență și cooperare direcțiilor generale și serviciilor SGC în afara cadrului investigațiilor sale administrative și al auditurilor sale.

(11)

Consiliul și SGC ar putea fi nevoite să aplice restricții, din motivele menționate la articolul 25 alineatul (1) literele (c), (g) și (h) din Regulamentul (UE) 2018/1725, operațiunilor de prelucrare a datelor efectuate în cadrul sarcinilor de monitorizare, investigare, audit sau consultative ale RPD, atunci când este necesar pentru a proteja sarcinile RPD, investigațiile și procedurile conexe, instrumentele și metodele RPD de investigare și de audit, precum și drepturile altor persoane legate de sarcinile RPD.

(12)

Pentru a menține o cooperare eficace, Consiliul și SGC pot fi nevoite să aplice restricții privind drepturile persoanelor vizate pentru a proteja informațiile care conțin date cu caracter personal ce provin de la alte direcții generale și servicii din cadrul SGC sau de la alte instituții sau organe ale Uniunii. În acest scop, RPD ar trebui să consulte direcțiile generale și serviciile respective sau alte instituții sau organe ale Uniunii cu privire la motivele relevante pentru impunerea respectivelor restricții și cu privire la necesitatea și proporționalitatea acestora.

(13)

RPD și, dacă este cazul, direcțiile generale și serviciile SGC ar trebui să gestioneze toate restricțiile într-un mod transparent și să consemneze fiecare aplicare a restricțiilor în sistemul de înregistrare corespunzător.

(14)

În temeiul articolului 25 alineatul (8) din Regulamentul (UE) 2018/1725, operatorii pot să amâne sau să omită furnizarea de informații privind motivele aplicării unei restricții persoanei vizate, dacă acest lucru ar compromite în vreun fel scopul restricției. În special, în cazul în care se aplică o restricție privind drepturile prevăzute la articolele 16 și 35 din regulamentul menționat, notificarea unei astfel de restricții ar compromite scopul restricției. Pentru a garanta că dreptul persoanei vizate de a fi informată, în conformitate cu respectivele articole, este restricționat numai atât timp cât sunt valabile motivele amânării, RPD sau direcția generală sau serviciul din cadrul SGC care aplică restricția ar trebui să își reexamineze periodic poziția.

(15)

În cazul în care se aplică o restricție privind alte drepturi ale persoanelor vizate, RPD ar trebui să evalueze, de la caz la caz, în ce măsură comunicarea restricției ar compromite scopul acesteia.

(16)

RPD ar trebui să efectueze o reexaminare independentă a aplicării restricțiilor în temeiul prezentei decizii de către alte direcții generale sau servicii din cadrul SGC, pentru a asigura conformitatea cu prezenta decizie.

(17)

Orice restricție aplicată în temeiul prezentei decizii ar trebui să fie necesară și proporțională într-o societate democratică.

(18)

AEPD a fost informată și consultată în conformitate cu articolul 41 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (UE) 2018/1725 și a emis un aviz (2).

(19)

Normele de aplicare a Regulamentului (UE) 2018/1725 nu aduc atingere Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (3), Deciziei 2004/338/CE, Euratom a Consiliului (4), în special anexei II la aceasta, Deciziei 2013/488/UE a Consiliului (5), în special părții II secțiunea VI din anexa la aceasta, și nici Deciziei secretarului general al Consiliului/Înaltului Reprezentant pentru politica externă și de securitate comună din 25 iunie 2001 (6).

(20)

Decizia 2004/644/CE a Consiliului (7) stabilește normele de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului. Regulamentul (UE) 2018/1725 a abrogat, cu efect de la 11 decembrie 2019, Regulamentul (CE) nr. 45/2001. Pentru a asigura faptul că este aplicabil un singur set de norme de aplicare, Decizia 2004/644/CE ar trebui să fie abrogată,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

SECȚIUNEA 1

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

(1)   Prezenta decizie stabilește norme și proceduri pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2018/1725 de către Consiliu și Secretariatul General al Consiliului (SGC) și stabilește norme complementare de aplicare privind responsabilul cu protecția datelor din cadrul Consiliului (RPD).

(2)   Prezenta decizie stabilește normele pe care trebuie să le respecte Consiliul și SGC în legătură cu sarcinile de monitorizare, investigare, audit sau consultative ale RPD, atunci când informează persoanele vizate despre prelucrarea datelor lor cu caracter personal în conformitate cu articolele 14, 15 și 16 din Regulamentul (UE) 2018/1725.

(3)   Prezenta decizie stabilește condițiile în care Consiliul și SGC pot restricționa, în ceea ce privește sarcinile de monitorizare, investigare, audit sau consultative ale RPD, aplicarea articolelor 4, 14-17, 19, 20 și 35 din Regulamentul (UE) 2018/1725, în conformitate cu articolul 25 alineatul (1) literele (c), (g) și (h) din regulamentul menționat.

(4)   Prezenta decizie se aplică prelucrării datelor cu caracter personal de către Consiliu și SGC în scopul exercitării sarcinilor RPD menționate la articolul 45 din Regulamentul (UE) 2018/1725 sau în legătură cu aceste sarcini.

Articolul 2

Calitatea de operator

În înțelesul prezentei decizii, se consideră că operatorul, în înțelesul articolului 3 punctul 8 din Regulamentul (UE) 2018/1725, este Consiliul și SGC.

Articolul 3

Definiții

În sensul prezentei decizii, se aplică următoarele definiții:

1.

„responsabil cu protecția datelor” (RPD) înseamnă persoana desemnată de secretarul general al Consiliului în temeiul articolului 43 din Regulamentul (UE) 2018/1725;

2.

„sarcinile RPD” înseamnă sarcinile menționate la articolul 45 din Regulamentul (UE) 2018/1725;

3.

„personalul SGC” înseamnă toți funcționarii SGC, precum și orice altă persoană vizată de Statutul funcționarilor Uniunii Europene și Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Uniunii Europene stabilite prin Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 al Consiliului (8) (denumit în continuare „Statutul funcționarilor”) sau care lucrează pentru SGC în temeiul unui contract (și anume stagiari, consultanți, contractanți, funcționari detașați de statele membre);

4.

„operator delegat” înseamnă persoana care conduce direcția generală sau serviciul SGC care, singură sau împreună cu alte persoane, stabilește scopurile și mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal în numele Consiliului sau al SGC în îndeplinirea misiunii respectivei direcții generale sau a respectivului serviciu;

5.

„operator operațional” înseamnă membrul personalului SGC din cadrul structurii de conducere de nivel mediu sau superior care este desemnat de operatorul delegat pentru a-l ajuta în asigurarea conformității cu Regulamentul (UE) 2018/1725 a operațiunilor de prelucrare pentru care acesta este responsabil și pentru a acționa în calitate de punct principal de contact pentru persoanele vizate;

6.

„coordonator pentru protecția datelor” înseamnă membrul personalului SGC desemnat în cadrul fiecărei direcții generale sau al fiecărui serviciu al SGC, în consultare cu RPD, pentru a acorda asistență respectivei direcții generale sau respectivului serviciu în toate chestiunile legate de protecția datelor cu caracter personal și pentru a trata, în calitate de reprezentant al acestora, chestiuni legate de protecția datelor în strânsă cooperare cu RPD.

SECȚIUNEA 2

RESPONSABILUL CU PROTECȚIA DATELOR

Articolul 4

Desemnarea și statutul RPD

(1)   Secretarul general al Consiliului desemnează RPD din rândul personalului SGC și îl înregistrează la Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor („AEPD”), în conformitate cu articolul 43 din Regulamentul (UE) 2018/1725.

(2)   RPD este selectat pe baza calităților profesionale și, în special, a cunoștințelor de specialitate în dreptul și practicile din domeniul protecției datelor, precum și pe baza capacității de a îndeplini sarcinile prevăzute la articolul 45 din Regulamentul (UE) 2018/1725. RPD are, de asemenea, o cunoaștere temeinică a SGC, a structurii sale și a normelor și procedurilor sale administrative. În scopul îndeplinirii sarcinilor sale, RPD este eliberat de orice altă sarcină în cadrul SGC.

(3)   RPD este desemnat pentru un mandat de cinci ani și este eligibil pentru o nouă numire.

(4)   RPD și personalul acestuia sunt direct subordonați secretarului general al Consiliului și raportează direct acestuia.

(5)   În îndeplinirea sarcinilor sale, RPD acționează în mod independent și nu primește nicio instrucțiune din partea secretarului general al Consiliului, a operatorilor delegați sau a operatorilor operaționali ori din partea vreunei alte persoane cu privire la aplicarea la nivel intern a dispozițiilor Regulamentului (UE) 2018/1725 sau cu privire la cooperarea sa cu AEPD.

(6)   Consiliul și SGC sprijină RPD în îndeplinirea sarcinilor menționate la articolul 45 din Regulamentul (UE) 2018/1725, asigurându-i resursele necesare pentru executarea acestor sarcini și accesul la datele cu caracter personal și la operațiunile de prelucrare a acestora și oferindu-i posibilitatea de a-și actualiza cunoștințele de specialitate.

(7)   RPD nu este demis sau sancționat pentru îndeplinirea sarcinilor sale. RPD nu poate fi demis decât în conformitate cu articolul 44 alineatul (8) din Regulamentul (UE) 2018/1725. În scopul obținerii acordului AEPD cu privire la o astfel de demitere în temeiul articolului respectiv, AEPD este consultată în scris. O copie a acordului respectiv este transmisă RPD.

(8)   SGC, în special operatorii delegați și operatorii operaționali, se asigură că RPD este implicat în mod corespunzător și în timp util în toate chestiunile legate de protecția datelor cu caracter personal.

Articolul 5

Sarcini și atribuții

(1)   RPD exercită toate sarcinile prevăzute la articolul 45 din Regulamentul (UE) 2018/1725. În special, RPD:

(a)

asigură aplicarea și punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2018/1725 de către Consiliu și SGC și monitorizează respectarea regulamentului menționat și a cadrului juridic aplicabil privind protecția datelor cu caracter personal;

(b)

consiliază secretarul general al Consiliului, operatorii delegați și operatorii operaționali cu privire la aspectele legate de aplicarea dispozițiilor referitoare la protecția datelor;

(c)

consiliază și asistă operatorii delegați și operatorii operaționali atunci când efectuează o evaluare a impactului asupra protecției datelor în conformitate cu articolele 39 și 40 din Regulamentul (UE) 2018/1725;

(d)

asigură faptul că operațiunile de prelucrare nu afectează negativ drepturile și libertățile persoanelor vizate;

(e)

sensibilizează cu privire la cadrul juridic aplicabil privind protecția datelor cu caracter personal și contribuie la crearea unei culturi a protecției datelor cu caracter personal în cadrul SGC.

RPD poate fi consultat de către secretarul general al Consiliului, de către operatorii vizați, de către Comitetul pentru personal și de către orice persoană, fără să se recurgă la căile oficiale, în orice problemă privind aplicarea sau punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2018/1725.

(2)   RPD păstrează un registru al evidențelor activităților de prelucrare și îl pune la dispoziția publicului, în conformitate cu articolul 12.

(3)   RPD ține un registru intern privind încălcarea securității datelor cu caracter personal în sensul articolului 3 punctul 16 din Regulamentul (UE) 2018/1725.

(4)   RPD consiliază operatorul delegat, la cerere, cu privire la aplicarea unei restricții referitoare la aplicarea articolelor 14-22, a articolului 35 și a articolului 36, precum și a articolului 4 din Regulamentul (UE) 2018/1725.

(5)   RPD organizează și prezidează reuniunile periodice ale coordonatorilor pentru protecția datelor.

(6)   RPD prezintă un raport anual privind activitățile sale secretarului general al Consiliului și pune acest raport la dispoziția personalului SGC.

(7)   RPD cooperează cu responsabilii cu protecția datelor desemnați de celelalte instituții și organe ale Uniunii și participă în mod regulat la reuniunile convocate de AEPD sau de responsabilii cu protecția datelor din cadrul celorlalte instituții și organe ale Uniunii în vederea facilitării bunei cooperări, în special prin schimbul de experiență și de bune practici.

(8)   RPD este considerat operatorul delegat pentru operațiunile de prelucrare efectuate în exercitarea sarcinilor sale.

Articolul 6

Competențe

Pentru îndeplinirea sarcinilor și atribuțiilor sale, RPD:

(a)

are acces în orice moment la datele care fac obiectul operațiunilor de prelucrare și la toate birourile, instalațiile de prelucrare a datelor și suporturile de date;

(b)

poate solicita avize Serviciului juridic al Consiliului;

(c)

poate solicita alte tipuri de sprijin din partea direcțiilor generale și serviciilor relevante din cadrul SGC;

(d)

poate atribui dosare direcțiilor generale si serviciilor din cadrul SGC implicate în vederea adoptării măsurilor ulterioare adecvate;

(e)

poate efectua investigații la cerere sau din propria inițiativă cu privire la aspecte și cazuri direct legate de sarcinile RPD, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 14;

(f)

poate propune măsuri administrative secretarului general al Consiliului și poate emite recomandări generale privind aplicarea corespunzătoare a Regulamentului (UE) 2018/1725;

(g)

poate formula recomandări SGC, operatorilor delegați și operatorilor operaționali în vederea îmbunătățirii practice a aplicării Regulamentului (UE) 2018/1725, putând inclusiv:

(i)

solicita operatorului delegat sau persoanei împuternicite de operator să dea curs unei cereri a unei persoane vizate pentru exercitarea drepturilor sale în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1725;

(ii)

emite avertismente operatorului delegat sau persoanei împuternicite de operator atunci când o operațiune de prelucrare încalcă dispozițiile Regulamentului (UE) 2018/1725 și solicita acestora să asigure conformitatea operațiunilor de prelucrare, dacă este cazul, într-o manieră specificată și într-o perioadă specificată;

(iii)

solicita operatorului delegat sau persoanei împuternicite de operator să suspende fluxurile de date către un destinatar dintr-un stat membru, către o țară terță sau către o organizație internațională;

(iv)

să solicite operatorului delegat sau persoanei împuternicite de operator să raporteze RPD, într-un termen stabilit, cu privire la măsurile adoptate în urma recomandării sau a consilierii oferite de RPD;

(h)

poate solicita serviciile unor experți externi în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor, cu acordul prealabil al ordonatorului de credite, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (9);

(i)

este invitat la consiliile de administrație și la comitetele de direcție relevante ale SGC ori de câte ori se discută chestiuni legate de prelucrarea datelor cu caracter personal și poate propune puncte relevante pe ordinea de zi a respectivelor consilii și comitete;

(j)

poate aduce în atenția autorității împuternicite să facă numiri din cadrul SGC orice situație în care un membru al personalului SGC nu își îndeplinește obligațiile ce îi revin în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1725 și poate propune declanșarea unei investigații administrative, în vederea eventualei aplicări a sancțiunilor prevăzute la articolul 69 din regulamentul menționat;

(k)

este responsabil pentru deciziile inițiale cu privire la cererile de acces la documentele deținute de biroul său în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1049/2001, cu consultarea serviciilor relevante din cadrul SGC.

SECȚIUNEA 3

DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE PERSOANELOR CARE INTERVIN ÎN DOMENIUL PROTECȚIEI DATELOR

Articolul 7

Consultarea și informarea RPD

(1)   Operatorii implică RPD atunci când planifică și discută o activitate care implică prelucrarea datelor cu caracter personal. RPD este informat cu privire la orice operațiune de prelucrare, precum și cu privire la orice modificare substanțială a unei operațiuni de prelucrare existente.

(2)   RPD este informat cu privire la proiectele de note interne și de decizii din cadrul SGC care au legătură directă cu aplicarea internă a Regulamentului (UE) 2018/1725.

(3)   RPD este informat despre toate contactele cu părțile externe referitoare la aplicarea internă a Regulamentului (UE) 2018/1725 și despre orice interacțiune cu AEPD, în special atunci când AEPD este consultată sau informată în temeiul articolelor 40 și 41 din regulamentul respectiv.

(4)   RPD este consultat cu privire la proiectele de acorduri dintre operatorii asociați și cu privire la proiectele de clauze contractuale privind protecția datelor sau la alte acte juridice atunci când datele cu caracter personal sunt prelucrate de către o persoană împuternicită de operator.

Articolul 8

Operatorii delegați

(1)   Operatorii delegați au obligația de a asigura conformitatea cu Regulamentul (UE) 2018/1725 a tuturor operațiunilor de prelucrare aflate sub supravegherea lor.

(2)   În special, operatorii delegați:

(a)

desemnează un operator operațional pentru a acorda asistență operatorului delegat în ceea ce privește asigurarea respectării Regulamentului (UE) 2018/1725, în special referitor la persoanele vizate;

(b)

păstrează evidențe ale activităților de prelucrare aflate în responsabilitatea lor și se asigură că evidențele și declarația de confidențialitate aferente sunt transmise RPD de către operatorul operațional pentru a fi înscrise în registrul menționat la articolul 12;

(c)

răspund de activitățile persoanelor împuternicite de operatori și ale persoanelor împuternicite de operatori subsecvente care prelucrează date cu caracter personal în numele lor și se asigură că prelucrarea este reglementată printr-un contract sau un alt act juridic în conformitate cu articolul 29 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2018/1725.

(3)   Operatorii delegați se asigură că RPD este implicat în timp util în toate chestiunile legate de datele cu caracter personal și instituie mecanisme adecvate pentru a se asigura că coordonatorul pentru protecția datelor este implicat în mod corespunzător în toate chestiunile legate de protecția datelor în direcția lor generală sau în serviciul lor din cadrul SGC.

(4)   Operatorii delegați se asigură că sunt instituite măsuri tehnice și organizatorice adecvate pentru a demonstra că activitățile de prelucrare respectă Regulamentul (UE) 2018/1725 și dau instrucțiuni adecvate personalului SGC pentru a asigura atât confidențialitatea prelucrării, cât și un nivel de securitate corespunzător riscurilor reprezentate de prelucrare. Aceștia pot consulta RPD pentru a selecta aceste măsuri.

(5)   Operatorii delegați raportează RPD cu privire la tratarea oricărei cereri primite de la o persoană vizată pentru exercitarea drepturilor sale și asistă RPD și AEPD în îndeplinirea atribuțiilor care le revin, în special prin furnizarea de informații ca răspuns la cererile acestora în termen de 30 de zile.

(6)   Operatorii delegați sunt responsabili de aplicarea unei restricții referitoare la aplicarea articolelor 14-22, a articolului 35 și a articolului 36 din Regulamentul (UE) 2018/1725, precum și a articolului 4 din regulamentul menționat, în conformitate cu normele interne relevante. Operatorii delegați implică RPD pe parcursul întregii proceduri atunci când aplică o astfel de restricție.

(7)   Operatorii delegați se asigură că au fost încheiate acorduri interne cu alte direcții generale sau servicii din cadrul SGC, în cazul în care operatorul delegat efectuează operațiuni de prelucrare în comun cu aceste direcții generale sau servicii din cadrul SGC sau în cazul în care aceste direcții generale sau servicii efectuează o parte a operațiunii de prelucrare a operatorului delegat.

Acordurile menționate la primul paragraf stabilesc responsabilitățile respective ale operatorilor delegați și ale celorlalte direcții generale sau servicii din cadrul SGC pentru îndeplinirea obligațiilor lor privind protecția datelor. Respectivele acorduri includ, în special, identificarea operatorului delegat care stabilește mijloacele și scopurile operațiunii de prelucrare, precum și a operatorului operațional pentru operațiunea de prelucrare și, dacă este cazul, a persoanelor sau a entităților care urmează să asiste operatorul operațional, printre altele, oferind informații în cazul încălcărilor securității datelor sau pentru a permite respectarea drepturilor persoanelor vizate.

Articolul 9

Operatorii operaționali

(1)   Operatorii operaționali asistă operatorul delegat pentru a asigura conformitatea cu Regulamentul (UE) 2018/1725 a operațiunilor de prelucrare pentru care acesta este responsabil și acționează în calitate de punct principal de contact pentru persoanele vizate.

(2)   În special, operatorii operaționali:

(a)

primesc și prelucrează toate cererile formulate de persoanele vizate;

(b)

pregătesc evidențele activităților de prelucrare desfășurate sub responsabilitatea lor și declarația de confidențialitate aferentă, în consultare cu coordonatorul pentru protecția datelor;

(c)

se asigură că contractele sau alte acte juridice care reglementează prelucrarea datelor cu caracter personal de către o persoană împuternicită de operator respectă Regulamentul (UE) 2018/1725 și consultă RPD cu privire la proiectele de clauze contractuale referitoare la protecția datelor;

(d)

asigură disponibilitatea documentației pentru a demonstra conformitatea cu Regulamentul (UE) 2018/1725.

(3)   Operatorii operaționali informează fără întârzieri nejustificate RPD în cazul unor încălcări ale securității datelor cu caracter personal și îi furnizează toate informațiile necesare care să îi permită să se asigure că Consiliul respectă obligațiile legate de încălcările securității datelor cu caracter personal prevăzute la articolele 34 și 35 din Regulamentul (UE) 2018/1725.

(4)   Operatorii operaționali, coordonându-se cu operatorul delegat și cu RPD, notifică AEPD încălcările securității datelor cu caracter personal, dacă este cazul. Aceștia informează, de asemenea, persoanele vizate, dacă este cazul.

(5)   Operatorii operaționali se asigură că coordonatorul pentru protecția datelor este informat cu privire la toate aspectele legate de protecția datelor.

(6)   Operatorii operaționali evaluează riscul pentru drepturile și libertățile persoanei vizate pe care îl prezintă operațiunile de prelucrare pentru care sunt responsabili și, după caz, efectuează o evaluare a impactului asupra protecției datelor. Operatorii operaționali solicită consiliere din partea RPD atunci când efectuează respectivele evaluări ale impactului, precum și cu privire la necesitatea unei consultări prealabile în conformitate cu articolele 39 și 40 din Regulamentul (UE) 2018/1725.

(7)   La cererea operatorului delegat, operatorii operaționali îndeplinesc orice altă sarcină care se încadrează în domeniul de aplicare al prezentei decizii.

Articolul 10

Coordonatorii pentru protecția datelor

(1)   Fiecare direcție generală sau serviciu din cadrul SGC numește, în consultare cu RPD, unul sau mai mulți coordonatori pentru protecția datelor care să asiste operatorul delegat și operatorii operaționali din direcția sa generală sau din serviciul său din cadrul SGC în ceea ce privește toate chestiunile legate de protecția datelor cu caracter personal.

(2)   Coordonatorii pentru protecția datelor sunt aleși pe baza cunoștințelor și a experienței lor în ceea ce privește funcționarea direcției generale respective sau a serviciului respectiv din cadrul SGC, a adecvării lor pentru funcția respectivă, a competențelor lor legate de protecția datelor, a cunoașterii de către aceștia a principiilor sistemelor de informații, precum și pe baza aptitudinilor lor de comunicare. Coordonatorii pentru protecția datelor nou-desemnați urmează, în termen de șase luni de la desemnare, o formare pentru a dobândi competențele necesare în vederea îndeplinirii rolului lor. Sunt exceptați de la această cerință privind formarea coordonatorii pentru protecția datelor care au lucrat în calitate de persoane de contact în alte direcții generale sau servicii din cadrul SGC în ultimii doi ani anteriori desemnării.

(3)   Funcția de coordonator pentru protecția datelor face parte din fișa postului fiecărui membru al personalului SGC numit în calitate de persoană de contact. În raportul anual de evaluare se menționează responsabilitățile și realizările acestora.

(4)   Coordonatorii pentru protecția datelor sunt implicați în mod corespunzător și în timp util în toate chestiunile legate de protecția datelor din cadrul direcției lor generale sau al serviciului lor din cadrul SGC și își îndeplinesc sarcinile în strânsă cooperare cu RPD.

(5)   Coordonatorii pentru protecția datelor au dreptul de a obține de la operatori și de la personal informațiile adecvate care sunt necesare pentru a-și îndeplini sarcinile în cadrul direcției lor generale sau al serviciului lor din cadrul SGC. Acest drept nu include accesul la datele cu caracter personal prelucrate sub responsabilitatea operatorului delegat. Coordonatorii pentru protecția datelor au acces la date cu caracter personal numai dacă acest lucru este necesar pentru îndeplinirea sarcinilor lor.

(6)   Coordonatorii pentru protecția datelor desfășoară acțiuni de sensibilizare cu privire la aspectele legate de protecția datelor și asistă operatorii delegați din cadrul direcției lor generale sau al serviciului lor din cadrul SGC în îndeplinirea obligațiilor care le revin, în special în ceea ce privește:

(a)

punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2018/1725;

(b)

identificarea operatorilor operaționali și pregătirea evidențelor operațiunilor de prelucrare și a declarațiilor de confidențialitate înaintea transmiterii lor către RPD;

(c)

întocmirea unei liste a tuturor operațiunilor de prelucrare existente în cadrul direcției generale sau al serviciului din cadrul SGC.

(7)   Coordonatorii pentru protecția datelor asistă operatorii operaționali din cadrul direcției lor generale sau al serviciului lor din cadrul SGC în îndeplinirea obligațiilor care le revin, în special în ceea ce privește:

(a)

pregătirea evidențelor operațiunilor de prelucrare și a declarațiilor de confidențialitate înaintea transmiterii lor către RPD;

(b)

documentarea prelucrării;

(c)

prelucrarea solicitărilor persoanelor vizate;

(d)

gestionarea încălcărilor securității datelor.

Articolul 11

Personalul SGC

Personalul SGC contribuie la asigurarea aplicării și a punerii în aplicare a Regulamentului (UE) 2018/1725. Personalul SGC nu are acces la date cu caracter personal și nu prelucrează astfel de date decât în conformitate cu instrucțiunile operatorului delegat sau ale operatorului operațional, cu excepția cazului în care dreptul Uniunii sau dreptul unui stat membru impune acest lucru.

SECȚIUNEA 4

ALTE OBLIGAȚII ȘI PROCEDURI

Articolul 12

Registrul

(1)   RPD ține un registru al operațiunilor de prelucrare și asigură faptul că registrul este accesibil prin intermediul site-ului web al RPD de pe intranetul SGC și prin intermediul site-ului web al Consiliului.

(2)   Operatorul operațional notifică RPD orice operațiune de prelucrare și transmite evidențele activităților de prelucrare și declarația de confidențialitate aferentă prin intermediul unui formular disponibil pe site-ul intranet al SGC (în cadrul rubricii „Protecția datelor”). Notificarea se transmite RPD prin mijloace electronice. După consultarea RPD, operatorul delegat confirmă înregistrarea și declarația de confidențialitate aferentă, iar RPD le publică în registru.

(3)   Înregistrarea cuprinde toate informațiile menționate la articolul 31 din Regulamentul (UE) 2018/1725. Cu toate acestea, informațiile introduse în registru de RPD pot fi limitate, în situații excepționale, la ceea ce este necesar pentru a asigura securitatea unei anumite operațiuni de prelucrare. RPD este informat în cel mai scurt timp de către operatorul operațional cu privire la orice modificare ce vizează aceste informații.

Articolul 13

Încălcări ale securității datelor

(1)   Atunci când are loc o încălcare a securității datelor cu caracter personal, operatorul delegat sau operatorul operațional solicită asistența coordonatorului pentru protecția datelor și informează fără întârzieri nejustificate RPD cu privire la incident, furnizându-i toate informațiile necesare care să îi permită să se asigure că Consiliul respectă obligația referitoare la notificare și informare în ceea ce privește încălcarea securității datelor cu caracter personal prevăzută la articolele 34 și 35 din Regulamentul (UE) 2018/1725.

(2)   RPD creează și menține un registru intern al încălcărilor securității datelor cu caracter personal. Operatorii delegați și operatorii operaționali furnizează informațiile necesare pentru a fi introduse în registru.

(3)   Operatorii delegați și operatorii operaționali pregătesc notificarea către AEPD consultându-se cu RPD, cu excepția cazului în care este puțin probabil ca încălcarea securității datelor cu caracter personal să genereze un risc pentru drepturile și libertățile persoanelor fizice.

Articolul 14

Investigații

(1)   RPD poate, din proprie inițiativă sau la cererea operatorului delegat, a operatorului operațional, a persoanei împuternicite de operator, a Comitetului pentru personal sau a oricărei persoane fizice, să investigheze problemele și faptele legate de sarcinile sale, prezentând un raport persoanei care a solicitat investigația sau operatorului delegat, operatorului operațional ori persoanei împuternicite de operator.

(2)   Solicitările de investigații se adresează RPD în scris. În cazul în care dreptul de a solicita o investigație este exercitat într-un mod vădit abuziv, de exemplu atunci când aceeași persoană a mai făcut de curând o cerere identică, RPD nu este obligat să răspundă solicitantului.

(3)   În termen de 15 zile de la primirea unei solicitări de investigație, RPD trimite o confirmare de primire persoanei care a formulat solicitarea și verifică dacă cererea trebuie să fie tratată ca fiind confidențială.

(4)   RPD solicită operatorului delegat care este responsabil de operațiunea de prelucrare a datelor care face obiectul solicitării de investigație un raport cu privire la chestiunea respectivă. Operatorul delegat îi transmite RPD răspunsul în termen de 15 zile. RPD poate solicita informații suplimentare de la operatorul delegat, de la operatorul operațional, de la persoana împuternicită de operator sau de la alte servicii relevante din cadrul SGC. După caz, RPD poate solicita un aviz asupra chestiunii din partea Serviciului juridic al Consiliului. Informațiile solicitate sau avizul i se transmit RPD în termen de 30 de zile.

(5)   RPD răspunde persoanei care a făcut solicitarea de investigație în termen de cel mult trei luni de la primirea acesteia. Acest termen poate fi suspendat până când RPD obține toate informațiile necesare pe care le-a solicitat.

(6)   Nimeni nu poate suferi un prejudiciu ca urmare a unui fapt adus la cunoștința RPD prin care se invocă o încălcare a Regulamentului (UE) 2018/1725.

Articolul 15

Norme generale privind exercitarea drepturilor de către persoanele vizate

(1)   Drepturile persoanelor vizate prevăzute la articolele 14-24 din Regulamentul (UE) 2018/1725 pot fi exercitate numai de persoana vizată sau de reprezentantul acesteia mandatat în mod corespunzător.

(2)   Persoana vizată adresează solicitările în scris operatorului operațional, transmițând o copie RPD. Dacă este necesar, RPD acordă asistență persoanei vizate în vederea identificării operatorului operațional în cauză. Solicitarea poate fi adresată în format electronic și conține:

(a)

numele, prenumele și datele de contact ale persoanei vizate, precum și data solicitării;

(b)

indicarea dreptului care urmează să fie exercitat și, după caz, a documentelor justificative referitoare la solicitare;

(c)

categoria sau categoriile de date cu caracter personal în cauză.

(3)   Operatorul operațional îi trimite persoanei vizate o confirmare de primire în termen de cinci zile lucrătoare de la înregistrarea solicitării. Operatorul operațional cere orice clarificări necesare în cazul în care solicitarea este neclară sau incompletă. Termenele aplicabile prevăzute la articolul 14 alineatele (3) și (4) din Regulamentul (UE) 2018/1725 încep să curgă doar după ce au fost furnizate toate clarificările necesare.

(4)   Operatorul operațional verifică identitatea persoanei vizate în conformitate cu articolul 14 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2018/1725. Termenele aplicabile prevăzute la articolul 14 alineatele (3) și (4) din regulamentul menționat nu încep să curgă cât timp este verificată identitatea.

(5)   Operatorul operațional fie dă curs solicitării persoanei vizate, fie precizează în scris motivele pentru care solicitarea este respinsă integral sau parțial, în termenele prevăzute la articolul 14 alineatele (3) și (4) din Regulamentul (UE) 2018/1725.

(6)   Operatorul operațional consultă RPD în cazul unei solicitări deosebit de complexe, al existenței unor nereguli sau al exercitării vădit abuzive de către persoana vizată a drepturilor sale, atunci când este probabil ca prelucrarea unei solicitări să creeze un risc pentru drepturile și libertățile altor persoane vizate sau în cazul în care persoana vizată susține că prelucrarea este ilegală.

Articolul 16

Reclamații introduse în temeiul articolului 90

În cazul unei reclamații în înțelesul articolului 90 din Statutul funcționarilor (denumită în continuare „reclamația introdusă în temeiul articolului 90”) referitoare la o chestiune legată de prelucrarea datelor cu caracter personal, autoritatea împuternicită să facă numiri consultă RPD. Fără ca admisibilitatea reclamației introduse în temeiul articolului 90 să fie afectată, membrul personalului SGC indică în reclamația introdusă în temeiul articolului 90 dacă a fost depusă în paralel o plângere la AEPD. RPD își prezintă avizul în scris în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la primirea cererii din partea autorității împuternicite să facă numiri. În cazul în care, la expirarea acestui termen, RPD nu și-a prezentat avizul, acesta nu mai este necesar. Avizul RPD nu este obligatoriu pentru autoritatea împuternicită să facă numiri.

SECȚIUNEA 5

RESTRICȚII PRIVIND DREPTURILE PERSOANELOR VIZATE ÎN CONTEXTUL EXERCITĂRII SARCINILOR RPD

Articolul 17

Excepții și restricții

(1)   Atunci când își exercită atribuțiile cu privire la drepturile persoanelor vizate în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1725, Consiliul sau SGC analizează dacă se aplică vreuna dintre excepțiile prevăzute în regulamentul respectiv.

(2)   Sub rezerva articolelor 18-22 din prezenta decizie, Consiliul sau SGC poate restricționa, în conformitate cu articolul 25 alineatul (1) literele (c), (g) și (h) din Regulamentul(UE) 2018/1725, aplicarea articolelor 14-17, 19, 20 și 35 din regulamentul respectiv, precum și a principiului transparenței prevăzut la articolul 4 alineatul (1) litera (a) din regulamentul respectiv în măsura în care dispozițiile acestuia corespund drepturilor și obligațiilor prevăzute la articolele 14-17, 19 și 20 din regulamentul menționat, în cazul în care exercitarea acestor drepturi și obligații ar periclita exercitarea sarcinilor RPD, printre altele prin dezvăluirea instrumentelor și a metodelor sale de investigare sau de audit sau ar afecta în mod negativ drepturile și libertățile altor persoane vizate.

(3)   Sub rezerva articolelor 18-22 din prezenta decizie, Consiliul sau SGC poate restricționa drepturile și obligațiile menționate la alineatul (2) al prezentului articol în legătură cu datele cu caracter personal obținute de RPD de la direcțiile generale sau serviciile SGC sau de la alte instituții sau organe ale Uniunii. Consiliul sau SGC poate proceda astfel în cazul în care exercitarea acestor drepturi și obligații ar putea fi restricționată de respectivele direcții generale sau servicii din cadrul SGC sau de alte instituții sau organe ale Uniunii pe baza altor acte prevăzute la articolul 25 din Regulamentul (UE) 2018/1725 sau în conformitate cu capitolul IX din regulamentul respectiv ori în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/794 al Parlamentului European și al Consiliului (10) sau cu Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului (11).

Înainte de a aplica restricții în situațiile menționate la primul paragraf, Consiliul sau SGC consultă instituția relevantă a Uniunii sau organul relevant al Uniunii, cu excepția cazului în care este clar că aplicarea unei restricții este prevăzută de unul dintre actele menționate la paragraful respectiv.

(4)   Orice restricționare a drepturilor și obligațiilor menționată la alineatul (2) trebuie să fie necesară și proporțională, ținând seama de riscurile la adresa drepturilor și libertăților persoanelor vizate.

Articolul 18

Furnizarea de informații persoanelor vizate

(1)   SGC publică pe site-ul web al Consiliului avize privind protecția datelor, prin care persoanele vizate sunt informate în legătură cu sarcinile RPD care implică prelucrarea datelor lor cu caracter personal.

(2)   SGC informează în mod individual, într-un format adecvat, orice persoană fizică pe care o consideră ca fiind o persoană vizată de sarcinile RPD.

(3)   În cazul în care SGC restricționează, integral sau parțial, furnizarea informațiilor către persoanele vizate menționate la alineatul (2) din prezentul articol, acesta consemnează și înregistrează motivele restricției, în conformitate cu articolul 21.

Articolul 19

Dreptul de acces al persoanelor vizate, dreptul la ștergerea datelor și dreptul la restricționarea prelucrării datelor

(1)   În cazul în care restricționează, integral sau parțial, dreptul de acces la datele personale al persoanelor vizate, dreptul la ștergerea datelor sau dreptul la restricționarea prelucrării menționate la articolele 17, 19 și, respectiv, 20 din Regulamentul (UE) 2018/1725, Consiliul sau SGC informează persoana vizată în cauză, în răspunsul său la o cerere a acesteia privind accesul, ștergerea sau restricționarea prelucrării, cu privire la restricția aplicată și la principalele motive ale acesteia, precum și cu privire la posibilitatea de a depune o plângere la AEPD sau de a introduce o cale de atac în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.

(2)   Furnizarea informațiilor cu privire la motivele restricției menționate la alineatul (1) poate fi amânată, omisă sau refuzată atât timp cât furnizarea acestor informații ar submina scopul restricției. Consiliul furnizează informațiile persoanei vizate de îndată ce aceste informații nu mai pot submina respectivul scop.

(3)   SGC consemnează și înregistrează motivele restricției în conformitate cu articolul 21.

Articolul 20

Informarea persoanei vizate cu privire la încălcarea securității datelor cu caracter personal

În cazul în care Consiliul sau SGC restricționează informarea persoanei vizate cu privire la o încălcare a securității datelor cu caracter personal, astfel cum se prevede la articolul 35 din Regulamentul (UE) 2018/1725, SGC consemnează și înregistrează motivele restricției în conformitate cu articolul 21 din prezenta decizie.

Articolul 21

Consemnarea și înregistrarea restricțiilor

(1)   SGC consemnează motivele oricărei restricții aplicate în temeiul prezentei decizii, inclusiv o evaluare de la caz la caz a necesității și a proporționalității restricției, ținând seama de elementele relevante prevăzute la articolul 25 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/1725.

În acest scop, consemnarea precizează modul în care exercitarea oricărora dintre drepturile menționate la articolele 14-17, 19, 20 și 35 din regulamentul respectiv sau a principiului transparenței prevăzut la articolul 4 alineatul (1) litera (a) din regulamentul respectiv ar periclita activitățile RPD prevăzute în prezenta decizie sau scopul restricțiilor aplicate în temeiul articolului 17 alineatul (2) sau (3) din prezenta decizie ori ar afecta în mod negativ drepturile și libertățile altor persoane vizate.

(2)   Elementele consemnate și, dacă este cazul, documentele care conțin elementele de fapt și de drept aferente se înregistrează. La cerere, ele sunt puse la dispoziția AEPD.

Articolul 22

Durata restricțiilor

(1)   Restricțiile menționate la articolele 18, 19 și 20 continuă să se aplice atât timp cât motivele care le justifică rămân aplicabile.

(2)   În cazul în care motivele unei restricții menționate la articolele 18 și 20 nu se mai aplică, SGC elimină restricția și informează persoana vizată cu privire la motivele restricției. În același timp, SGC informează persoana vizată cu privire la posibilitatea de a depune în orice moment o plângere la AEPD sau de a introduce o cale de atac în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.

(3)   SGC reexaminează aplicarea restricțiilor menționate la articolele 18 și 20 la fiecare șase luni după adoptarea acestora și, în orice caz, la încheierea sarcinii relevante a RPD. După încheierea sarcinii respective, SGC verifică anual dacă este necesar să se mențină restricțiile sau amânările.

Articolul 23

Reexaminarea de către RPD

(1)   În cazul în care alte direcții generale sau servicii din cadrul SGC concluzionează că drepturile unei persoane vizate ar trebui să fie restricționate în temeiul prezentei decizii, acestea informează RPD. De asemenea, acestea acordă RPD acces la evidențe și la orice documente care conțin elementele de fapt și de drept aferente. Implicarea RPD în aplicarea restricțiilor este documentată în detaliu.

(2)   RPD îi poate solicita operatorului delegat în cauză să reexamineze aplicarea restricțiilor. Operatorul delegat în cauză informează RPD în scris cu privire la rezultatul reexaminării solicitate.

SECȚIUNEA 6

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 24

Abrogare

Decizia 2004/644/CE se abrogă.

Articolul 25

Intrare în vigoare

Prezenta decizie intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Luxemburg, 28 iunie 2021.

Pentru Consiliu

Președintele

M. do C. ANTUNES


(1)  JO L 295, 21.11.2018, p. 39.

(2)  Avizul din 6 aprilie 2021 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

(3)  Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO L 145, 31.5.2001, p. 43).

(4)  Decizia 2004/338/CE, Euratom a Consiliului din 22 martie 2004 de adoptare a Regulamentului de procedură al Consiliului (JO L 106, 15.4.2004, p. 22).

(5)  Decizia 2013/488/UE a Consiliului din 23 septembrie 2013 privind normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate (JO L 274, 15.10.2013, p. 1).

(6)  Decizia secretarului general al Consiliului/Înalt Reprezentant pentru politica externă și de securitate comună din 25 iunie 2001 de stabilire a unui cod de bună conduită administrativă pentru Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene și personalul acestuia în relațiile profesionale cu publicul (JO C 189, 5.7.2001, p. 1).

(7)  Decizia 2004/644/CE a Consiliului din 13 septembrie 2004 de adoptare a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și libera circulație a acestor date (JO L 296, 21.9.2004, p. 16).

(8)  JO L 56, 4.3.1968, p. 1.

(9)  Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).

(10)  Regulamentul (UE) 2016/794 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 mai 2016 privind Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) și de înlocuire și de abrogare a Deciziilor 2009/371/JAI, 2009/934/JAI, 2009/935/JAI, 2009/936/JAI și 2009/968/JAI ale Consiliului (JO L 135, 24.5.2016, p. 53).

(11)  Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).


5.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 236/69


DECIZIA (UE) 2021/1094 A CONSILIULUI

din 28 iunie 2021

de modificare a Deciziei 2008/376/CE privind adoptarea programului de cercetare al Fondului de cercetare pentru cărbune și oțel și privind orientările tehnice multianuale pentru acest program

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Protocolul (nr. 37) referitor la consecințele financiare ale expirării Tratatului CECO și la Fondul de cercetare pentru cărbune și oțel, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 2 paragraful al doilea,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

având în vedere avizul Parlamentului European (1),

întrucât:

(1)

La 5 octombrie 2016, Uniunea a ratificat Acordul de la Paris adoptat în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (denumit în continuare „Acordul de la Paris”). Acordul de la Paris invită părțile care l-au ratificat să acționeze în sensul consolidării răspunsului global la amenințarea reprezentată de schimbările climatice, în vederea limitării creșterii temperaturii globale la mult mai puțin de 2 °C.

(2)

În conformitate cu Acordul de la Paris, la 11 decembrie 2019, Comisia a publicat Comunicarea către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor privind Pactul verde european, prevăzând angajamentul de a „aborda provocările legate de climă și de mediu” și de a „transforma UE într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, în care să nu existe emisii nete de gaze cu efect de seră în 2050 și în care creșterea economică să fie decuplată de utilizarea resurselor”. Comunicarea privind Pactul verde european, care prevede o nouă strategie de creștere, se referă la necesitatea de a sprijini tehnologiile inovatoare legate de producția nepoluantă a oțelului, ceea ce va duce la un proces de producție a oțelului fără emisii de dioxid de carbon până în 2030, precum și de a explora posibilitatea de a utiliza o parte din fondurile rămase disponibile în urma lichidării Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului. De asemenea, comunicarea stipulează că toate acțiunile și politicile Uniunii ar trebui să își unească eforturile pentru ca Uniunea să realizeze o tranziție de succes și justă către un viitor durabil. În conformitate cu principiul de a nu aduce prejudicii semnificative, menționat în comunicare, obiectivele programului de cercetare al Fondului de cercetare pentru cărbune și oțel sunt revizuite, astfel încât să nu mai vizeze activitățile care perpetuează extracția, prelucrarea și utilizarea fără restricții a cărbunelui.

(3)

Până în prezent, Uniunea a urmărit o politică ambițioasă privind combaterea schimbărilor climatice și a instituit un cadru de reglementare pentru a-și atinge obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră fixat pentru 2030. Printre altele, Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului (2) stabilește fundamentul legislativ necesar pentru o guvernanță fiabilă, favorabilă incluziunii, eficientă din punctul de vedere al costurilor, transparentă și previzibilă a uniunii energetice și a acțiunilor climatice, care să asigure atingerea obiectivelor uniunii energetice prevăzute pentru anul 2030 și pe termen lung în concordanță cu Acordul de la Paris.

(4)

În cadrul Comunicării către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor privind Planul de investiții pentru o Europă durabilă și Planul de investiții al Pactului verde european, Comisia și-a anunțat intenția de a propune o revizuire a Deciziei 2008/376/CE a Consiliului (3), cu scopul de a permite finanțarea unor proiecte inovatoare de mare amploare în domeniul cercetării și inovării pentru o producție nepoluantă de oțel, precum și a activităților de cercetare în sectorul cărbunelui în concordanță cu principiile Mecanismului pentru o tranziție justă.

(5)

Pe lângă acestea, raportul privind monitorizarea și evaluarea programului de cercetare al Fondului de cercetare pentru cărbune și oțel („programul de cercetare”) recomandă modificarea obiectivelor de cercetare pentru cărbune și oțel prevăzute în capitolul II, secțiunile 3 și 4 din Decizia 2008/376/CE și sprijinirea cercetării inovatoare în sectorul oțelului, precum și a proiectelor emblematice în sectorul cărbunelui.

(6)

Prin urmare, se cuvine alinierea obiectivelor programului de cercetare al Fondului de cercetare pentru cărbune și oțel la acordurile internaționale, cum ar fi Acordul de la Paris, precum și la obiectivele științifice, tehnologice și politice ale Uniunii privind atingerea neutralității climatice până în 2050.

(7)

Parteneriatele programate în comun și-au dovedit eficacitatea prin punerea în comun a resurselor pentru atingerea unui obiectiv comun de cercetare la nivel european. Pentru a contribui la realizarea unei economii neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050, este necesar să fie prevăzută posibilitatea de a furniza sprijin prin intermediul parteneriatelor europene programate în comun, în sinergie cu alte programe. Un parteneriat european ar putea constitui un instrument ideal de punere în comun a resurselor în scopul de a sprijini cercetarea în domeniul tehnologiilor inovatoare vizând reducerea emisiilor de CO2 în sectorul siderurgic.

(8)

Prin urmare, Decizia 2008/376/CE ar trebui modificată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Decizia 2008/376/CE se modifică după cum urmează:

1.

La articolul 2, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Programul de cercetare sprijină cercetarea în colaborare în sectoarele cărbunelui și oțelului. De asemenea, programul de cercetare sprijină tehnologiile inovatoare legate de producția nepoluantă a oțelului, care să ducă la proiecte de producție a oțelului cu emisii de carbon aproape de zero, precum și proiecte de cercetare vizând gestionarea tranziției juste a minelor de cărbune exploatate anterior sau a celor în curs de închidere și a infrastructurii aferente, în acord cu Mecanismul pentru o tranziție justă și în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Decizia 2003/76/CE. Programul de cercetare este compatibil cu obiectivele politice, științifice și tehnologice ale Uniunii și completează activitățile efectuate în statele membre și în cadrul programului-cadru existent al Uniunii pentru cercetare, dezvoltare tehnologică și activități demonstrative (denumit în continuare «programul-cadru de cercetare»).”

2.

Articolele 4-6 se înlocuiesc cu următorul text:

„Articolul 4

Sprijinirea tranziției juste a sectorului cărbunelui și a regiunilor carbonifere

(1)   Proiectele de cercetare susțin tranziția către o economie a Uniunii neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050, având drept obiectiv susținerea eliminării treptate a combustibililor fosili, dezvoltarea activităților alternative la locația fostelor exploatări miniere și evitarea sau repararea daunelor aduse mediului de minele de cărbune în curs de închidere, de minele de cărbune exploatate anterior și din împrejurimile acestora. Proiectele se axează în special pe:

(a)

dezvoltarea și testarea tehnologiilor de captare, utilizare și stocare a dioxidului de carbon;

(b)

utilizarea energiei geotermice la locația fostelor exploatări de cărbune;

(c)

utilizările neenergetice și producția de materii prime din deșeuri miniere și reziduuri provenind de la mine de cărbune exploatate anterior sau în curs de închidere, asigurând totodată în mod corespunzător faptul că impactul lor asupra climei, asupra mediului și asupra sănătății este redus la minimum și mai scăzut decât în cazul soluțiilor alternative;

(d)

reorientarea fostelor mine de cărbune și lignit, precum și a infrastructurii în sectorul cărbunelui, inclusiv servicii de alimentare cu energie electrică, în conformitate cu o tranziție neutră din punct de vedere climatic și ecologică;

(e)

promovarea dezvoltării de programe eficiente de recalificare și de perfecționare a lucrătorilor afectați de încetarea treptată a activității în sectorul cărbunelui, inclusiv a cercetării privind formarea profesională și recalificarea lucrătorilor angajați în prezent sau în trecut în sectorul cărbunelui.

(2)   Se acordă o atenție specială consolidării poziției de lider a Europei în ceea ce privește gestionarea procesului de tranziție a minelor de cărbune exploatate anterior și a infrastructurii în sectorul cărbunelui prin intermediul unor soluții tehnologice și netehnologice, susținându-se, de asemenea, transferul de tehnologie și transferul elementelor netehnologice. Activitățile de cercetare având aceste obiective trebuie să prezinte beneficii tangibile pentru climă și mediu în concordanță cu obiectivul realizării neutralității climatice până în 2050.

Articolul 5

Îmbunătățirea sănătății și siguranței

(1)   În proiectele care vizează activitățile menționate la articolele 4 și 6 sunt luate în considerare și aspectele referitoare la siguranța în minele de cărbune în curs de închidere și în cele exploatate anterior, în vederea îmbunătățirii condițiilor de muncă, a protecției sănătății și a siguranței la locul de muncă, precum și aspectele de mediu dăunătoare sănătății.

(2)   Proiectele de cercetare se axează asupra bolilor asociate activităților miniere, având drept scop îmbunătățirea sănătății persoanelor care trăiesc în regiunile carbonifere în tranziție. Proiectele de cercetare asigură, de asemenea, măsuri de protecție în contextul procesului de închidere a minelor și în minele exploatate anterior.

Articolul 6

Reducerea la minimum a impactului asupra mediului al minelor de cărbune aflate în tranziție

(1)   Proiectele de cercetare urmăresc reducerea la minimum a impactului asupra atmosferei, apei și solului, generat de minele de cărbune în curs de închidere și de minele exploatate anterior. Cercetările sunt orientate către conservarea și refacerea resurselor naturale pentru generațiile viitoare, precum și către reducerea la minimum a impactului asupra mediului al minelor de cărbune în curs de închidere și al celor exploatate anterior.

(2)   Se acordă preferință proiectelor care promovează unul sau mai multe dintre următoarele aspecte:

(a)

tehnologii noi și îmbunătățite pentru evitarea poluării mediului, inclusiv scurgerea de metan, de către mine de cărbune în curs de închidere, mine exploatate anterior și din împrejurimile acestora (inclusiv atmosferă, terenuri, soluri și apă);

(b)

captarea, evitarea și reducerea la minimum a emisiilor de gaze cu efect de seră, în special a metanului, din zăcămintele de cărbune în curs de închidere;

(c)

gestionarea și reutilizarea deșeurilor miniere, a cenușii zburătoare și a produselor de desulfurizare din cadrul minelor de cărbune în curs de închidere și al celor exploatate anterior, precum și, unde este cazul, a altor forme de deșeuri;

(d)

recondiționarea haldelor și folosirea reziduurilor industriale din producția și consumul de cărbune în regiunile carbonifere în tranziție;

(e)

protejarea pânzelor de apă freatică și purificarea apei de scurgere din mine;

(f)

restabilirea mediului aferent fostelor instalații sau instalațiilor în curs de închidere care au folosit cărbune, precum și din împrejurimile acestora, în special a apei, a terenurilor, a solurilor și a biodiversității;

(g)

protejarea infrastructurii de suprafață împotriva efectelor tasării și ale mișcărilor de teren pe termen scurt și lung.”

3.

Articolul 7 se elimină.

4.

Articolele 8-10 se înlocuiesc cu următorul text:

„Articolul 8

Procese de producere și finisare a oțelului noi, durabile și cu emisii reduse de dioxid de carbon

Cercetarea și dezvoltarea tehnologică au drept scop elaborarea, demonstrarea și îmbunătățirea proceselor de producție a oțelului cu emisii de carbon aproape de zero în vederea creșterii calității produselor și a sporirii productivității. Reducerea substanțială a emisiilor, a consumului de energie, a amprentei de carbon și a altor forme de impact asupra mediului, precum și conservarea resurselor constituie parte integrantă a activităților vizate. Proiectele de cercetare vizează unul sau mai multe dintre aspectele următoare:

(a)

procese și operațiuni inovatoare, noi și îmbunătățite, de producere a fontei și oțelului cu emisii de carbon aproape de zero, acordându-se o atenție specială evitării directe a emisiilor de dioxid de carbon sau utilizării inteligente a acestora, sau ambelor;

(b)

optimizarea prelucrării și a lanțului de prelucrare a oțelului (inclusiv reducerea și prereducerea minereului de fier, producerea fontei și oțelului, proceduri bazate pe topirea deșeurilor reciclate, tehnici secundare în metalurgie, operațiuni de turnare, laminare, finisare și placare) cu ajutorul instrumentării, al detectării proprietăților produselor intermediare și finale, al modelării, al controlului și al automatizării, inclusiv al digitalizării, al aplicării tehnologiei de lucru cu volume mari de date, al inteligenței artificiale și al oricăror alte tehnologii avansate;

(c)

integrarea prelucrării oțelului și eficiența procesului în contextul producției oțelului cu emisii de carbon aproape de zero;

(d)

întreținerea și fiabilitatea utilajelor de producție a oțelului;

(e)

tehnici vizând creșterea capacității de reciclare, reciclarea și reutilizarea oțelului și dezvoltarea unei economii circulare;

(f)

tehnici vizând creșterea eficienței energetice a producției de oțel prin recuperarea căldurii reziduale, prevenirea pierderilor de energie, tehnici de încălzire hibride și soluții de gestionare a energiei;

(g)

tehnologii și soluții inovatoare pentru procesele de producție a fontei și oțelului care promovează activități intersectoriale, proiecte demonstrative care integrează producția de energie fără emisii de carbon sau contribuie la o economie bazată pe hidrogen curat.

Articolul 9

Clase avansate de oțel și aplicații

Cercetarea și dezvoltarea tehnologică se vor axa pe îndeplinirea cerințelor utilizatorilor de oțel vizând dezvoltarea unor noi produse cu emisii de carbon aproape de zero, precum și crearea de noi oportunități de piață, reducând în același timp nivelul de emisii și impactul asupra mediului. În contextul tehnologiilor menționate la articolul 8, proiectele de cercetare vizează unul sau mai multe dintre aspectele următoare, având drept obiectiv furnizarea proceselor de producție a oțelului durabile și cu emisii de carbon aproape de zero la nivelul Uniunii:

(a)

noi clase avansate de oțel;

(b)

îmbunătățirea proprietăților oțelului, cum ar fi proprietăți mecanice și fizice, adecvarea la prelucrări ulterioare, pentru diverse aplicații și condiții de muncă;

(c)

prelungirea duratei de exploatare, în special prin îmbunătățirea rezistenței oțelurilor și a structurilor din oțel la căldură și coroziune, oboseală mecanică și termică și alte efecte de deteriorare;

(d)

modele simulatoare predictive ale microstructurilor, proprietăților mecanice și proceselor de producție;

(e)

tehnologii utilizate pentru formarea, sudarea și îmbinarea oțelului și a altor materiale;

(f)

standardizarea metodelor de testare și evaluare;

(g)

oțeluri de înaltă performanță pentru aplicații precum mobilitatea, inclusiv sustenabilitatea, metodele de proiectare ecologică, modernizarea, proiectarea din materiale ușoare și soluțiile de siguranță.

Articolul 10

Conservarea resurselor, protecția mediului și economia circulară

Atât în domeniul producției, cât și în cel al utilizării oțelului, aspectele privitoare la conservarea resurselor, la conservarea ecosistemelor, la tranziția către o economie circulară și la siguranță constituie parte integrantă a activității de cercetare și dezvoltare tehnologică. Proiectele de cercetare vizează unul sau mai multe dintre aspectele următoare:

(a)

tehnici de reciclare a oțelului vechi și a produselor secundare provenite din diferite surse și îmbunătățirea calității deșeurilor de oțel;

(b)

tratarea deșeurilor și valorificarea materiilor prime secundare valoroase, inclusiv a zgurii, în interiorul și în afara combinatului siderurgic;

(c)

controlul poluării și protecția mediului la locul de muncă și în împrejurimile acestuia, precum și la locația combinatului siderurgic (emisii gazoase, solide sau lichide, gestionarea apei, zgomot, mirosuri, praf etc.);

(d)

proiectarea claselor de oțel și a structurilor asamblate pentru a facilita recuperarea ușoară a oțelului pentru reciclare sau reutilizare;

(e)

utilizarea gazelor de proces și eliminarea emisiilor de gaze reziduale din producția de oțel;

(f)

evaluarea ciclului de viață și abordarea din perspectiva ciclului de viață a producției și utilizării oțelului.”

5.

La capitolul II, secțiunea 4, se introduce următorul articol:

„Articolul 10a

Gestionarea forței de muncă și a condițiilor de muncă

Proiectele de cercetare vizează unul sau mai multe dintre aspectele următoare:

(a)

dezvoltarea și diseminarea competențelor pentru a ține pasul cu noi procese de producție a oțelului cu emisii de carbon aproape de zero, precum digitalizarea, și pentru a reflecta principiul învățării pe tot parcursul vieții;

(b)

îmbunătățirea condițiilor de muncă, inclusiv aspecte legate de sănătate, siguranță și ergonomie la locul de muncă și în împrejurimile acestuia.”

6.

Se introduce următorul articol:

„Articolul 17a

Parteneriate europene

(1)   O parte din programul de cercetare, și anume cercetarea în domeniul tehnologiilor inovatoare vizând reducerea emisiilor de CO2 în sectorul siderurgic, poate fi pusă în aplicare prin parteneriate europene programate în comun, instituite în conformitate cu normele prevăzute la articolul 10 și în anexa III la Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului (*1).

(2)   În sensul prezentului articol, un parteneriat european programat în comun înseamnă o inițiativă elaborată cu implicarea de la bun început a statelor membre, în care Uniunea, împreună cu partenerii privați sau publici, sau cu ambii (cum ar fi: industria de profil; universitățile; organizațiile de cercetare; organismele cu misiune de serviciu public la nivel local, regional, național sau internațional; și organizații ale societății civile, inclusiv fundații și ONG-uri), se angajează să sprijine în comun elaborarea și punerea în aplicare a unui program de activități de cercetare. Parteneriatele europene programate în comun sunt instituite pe baza unor memorandumuri de înțelegere sau a unor acorduri contractuale între Comisie și partenerii privați sau publici, sau ambii, care precizează obiectivele parteneriatului, angajamentele aferente privind contribuțiile financiare sau contribuțiile în natură, sau ambele, ale partenerilor, indicatorii-cheie de performanță și de impact, precum și rezultatele care trebuie obținute. Acestea includ identificarea activităților de cercetare complementare care sunt puse în aplicare de parteneri și de programul de cercetare.

(3)   În cadrul parteneriatelor europene programate în comun, programul de cercetare poate furniza finanțare activităților eligibile vizate de această secțiune, în forma prevăzută la articolul 30. Pe lângă acestea, programul de cercetare poate furniza finanțare sub formă de premii.

(4)   Finanțarea activităților din cadrul acestei secțiuni urmează cererile de propuneri specifice menționate la articolul 25 alineatele (2) și (3).

(*1)  Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa, de stabilire a normelor sale de participare și de diseminare și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1290/2013 și (UE) nr. 1291/2013 (JO L 170, 12.5.2021, p. 1).”"

7.

Articolul 39 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 39

Numirea experților independenți cu înalte calificări

În cazul numirii experților independenți cu înalte calificări menționați la articolul 18, la articolul 28 alineatul (2) și la articolul 38, se aplică dispozițiile articolului 237 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (*2).

(*2)  Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).”"

8.

La articolul 41, litera (c) se elimină.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Luxemburg, 28 iunie 2021.

Pentru Consiliu

Președintele

M. do C. ANTUNES


(1)  Avizul din 19 mai 2021 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

(2)  Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1).

(3)  Decizia 2008/376/CE a Consiliului din 29 aprilie 2008 privind adoptarea programului de cercetare al Fondului de cercetare pentru cărbune și oțel și privind orientările tehnice multianuale pentru acest program (JO L 130, 20.5.2008, p. 7).


5.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 236/75


DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2021/1095 A COMISIEI

din 2 iulie 2021

de stabilire a metodologiei pentru alocarea costurilor legate de operațiunile de împrumut și de administrare a datoriei în cadrul NextGenerationEU

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență (1), în special articolul 15 alineatul (4),

având în vedere Decizia (UE, Euratom) 2020/2053 a Consiliului din 14 decembrie 2020 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene și de abrogare a Deciziei 2014/335/UE, Euratom (2), în special articolul 5 alineatul (3),

întrucât:

(1)

În contextul răspunsului la criza provocată de pandemia de COVID-19, a fost adoptat pachetul de redresare NextGenerationEU („NGEU”) pentru a se finanța inițiativele de redresare, facilitându-se în același timp tranziția verde și cea digitală a economiei Uniunii Europene. În acest sens, programele NGEU sunt programele finanțate în temeiul articolului 2 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/2094 al Consiliului (3), în măsura în care pun în aplicare măsurile menționate la articolul 1 alineatul (2) din regulamentul respectiv.

(2)

În temeiul articolului 5 alineatul (1) din Decizia (UE, Euratom) 2020/2053, Comisia este autorizată să împrumute fonduri de pe piețele de capital în numele Uniunii până la valoarea de 750 000 de milioane EUR, în prețuri 2018, din care pot fi utilizate, până la valoarea de 360 000 de milioane EUR, în prețuri 2018, pentru oferirea de împrumuturi și până la valoarea de 390 000 de milioane EUR, în prețuri 2018, pentru cheltuieli.

(3)

În temeiul articolului 5 alineatul (2) din Decizia (UE, Euratom) 2020/2053, rambursarea principalului fondurilor împrumutate urmând a fi utilizate pentru cheltuieli și a dobânzii aferente datorate trebuie să fie suportată de la bugetul Uniunii.

(4)

În conformitate cu articolul 15 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu articolul 220 alineatul (5) litera (e) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (4), costurile aferente împrumutării de fonduri pentru împrumuturile acordate în temeiul Regulamentului (UE) 2021/241 sunt suportate de statele membre beneficiare.

(5)

Odată cu punerea în aplicare a strategiei de finanțare diversificată a Comisiei pentru punerea în aplicare a operațiunilor de împrumut din cadrul NGEU și a operațiunilor de administrare a datoriei din cadrul NGEU, capitalul nu mai este mobilizat pentru fiecare tranzacție în parte. În cadrul modelului respectiv, costurile de finanțare erau clar identificabile și legate de o anumită operațiune de împrumut, iar costurile aferente puteau fi transferate beneficiarului împrumutului împreună cu veniturile obținute din operațiunea de împrumut. În schimb, prin strategia de finanțare diversificată a NGEU, plățile efectuate în cadrul NGEU urmează să fie finanțate prin recurgerea la o singură sursă comună de finanțare, compusă din instrumente de finanțare pe termen scurt și lung, din care se trag resurse atunci când trebuie efectuate plăți către beneficiari. Strategia de finanțare diversificată asigură condițiile cele mai avantajoase atunci când se împrumută fonduri semnificative cu scadențe diferite. Prin urmare, este necesară o abordare personalizată pentru a se calcula și a se atribui costurile comune legate de fiecare plată pe o bază corectă, echitabilă și transparentă.

(6)

Pentru a asigura această abordare corectă, echitabilă și transparentă, Comisia ar trebui să pună în aplicare o metodologie comună și unificată pentru costuri, aplicabilă atât plăților legate de împrumuturi, cât și celor legate de veniturile alocate externe în temeiul articolului 3 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2020/2094.

(7)

Ar trebui utilizată o nouă metodologie de alocare a costurilor care să garanteze că nu există o subvenționare încrucișată a costurilor aferente unei categorii de beneficiari de către o alta. Costurile împrumuturilor atribuite creditelor ar trebui să fie imputate integral statelor membre care beneficiază de credite în temeiul Regulamentului (UE) 2021/241. Costurile împrumuturilor atribuite veniturilor alocate externe în temeiul articolului 3 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2020/2094 se impută integral bugetului Uniunii pe baza costurilor reale suportate pentru mobilizarea și plata părții respective din venituri către diferiții beneficiari. Metodologia ar trebui să acopere toate costurile suportate de Comisie pentru împrumuturi în temeiul NGEU, inclusiv toate costurile administrative, și ar trebui să asigure calcularea diferitelor categorii de costuri pentru fiecare plată.

(8)

Această metodologie de calcul și de alocare a costurilor ar trebui să facă distincția între trei categorii de costuri. Prima categorie constă în costul de finanțare, care rezultă din dobânzi și din alte taxe pe care Comisia trebuie să le plătească pentru diferitele instrumente emise pentru finanțarea plăților în cauză. A doua categorie constă în costurile de administrare a lichidității, care reprezintă costurile suportate ca urmare a cuantumurilor deținute temporar în conturile de lichiditate ca rezerve pentru acoperirea plăților viitoare. A treia categorie constă în costurile administrative aferente creării și menținerii capacității tehnice și operaționale de punere în aplicare a unei strategii de finanțare diversificată.

(9)

Calculul costului de finanțare care rezultă din operațiunile de împrumut pe termen lung ar trebui să fie derivat din costurile generate de toate operațiunile de împrumut efectuate în perioada de șase luni în care, de regulă, cade data plății. Compartimentarea în perioade de șase luni este justificată de necesitatea de a se asigura că costurile de finanțare imputate plății sunt strâns legate de ratele predominante de pe piață în momentul în care sunt efectuate și nu se bazează pe costurile de finanțare suportate într-o anumită perioadă de timp îndepărtată. Astfel, instrumentele de finanțare și costurile aferente sunt alocate intervalelor relevante. Sursa comună exactă de instrumente de finanțare este stabilită numai la închiderea intervalului de șase luni. Acest lucru ar trebui să permită aplicarea aceluiași cost de finanțare în cazul oricărei plăți simultane atribuite aceluiași interval de timp și ar trebui să asigure, în special, o abordare corectă, echitabilă și transparentă între statele membre. Statele membre și bugetul Uniunii pentru veniturile alocate externe în temeiul articolului 3 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2020/2094 ar trebui să își plătească cota care le revine. Astfel se evită caracterul arbitrar sau fortuit al sistemul tradițional „back-to-back”, în care costurile pentru orice beneficiar dat erau condițiile care puteau fi obținute în ziua în care avea loc împrumutul. Cu excepția primului interval de timp, care ar trebui să acopere perioada 1 iunie 2021-31 decembrie 2021, fiecare interval de timp ar trebui să acopere o perioadă de șase luni începând cu 1 ianuarie sau cu 1 iulie. Ultima perioadă activă a intervalului ar trebui să se încheie la 31 decembrie 2026, ceea ce are ca rezultat crearea a unsprezece intervale. Intervalele de timp ar trebui să înceteze să existe după realizarea rambursării integrale a plăților finanțate.

(10)

Deși ratele dobânzilor percepute beneficiarilor de împrumuturi vor fi stabile, va exista o recalculare periodică și marginală a ratelor atunci când trebuie înlocuite instrumentele ajunse la scadență din sursa comună de finanțare. Comisia își va dezvolta capacitatea de a utiliza instrumente derivate, cum ar fi swapurile, pentru a gestiona orice risc rezidual de rată a dobânzii și pentru a oferi statelor membre opțiunea unor credite cu dobândă fixă. Costurile aferente acestui împrumut cu dobândă fixă ar trebui suportate integral și exclusiv de statele membre care exercită această opțiune.

(11)

Cuantumurile plăților dintr-un interval de timp ar trebui să fie egale cu cuantumul instrumentelor de finanțare pe termen lung atribuite intervalului de timp respectiv. În majoritatea cazurilor, plata veniturilor va avea loc în același interval de timp și va fi atribuită aceluiași interval de timp ca și emiterea instrumentelor de finanțare pe termen lung utilizate pentru mobilizarea veniturilor. Cu toate acestea, întârzierile neprevăzute în efectuarea plăților pot conduce la situații în care veniturile din finanțarea pe termen lung au fost mobilizate, dar nu pot fi plătite conform planificării inițiale. În acest caz, plata poate fi amânată și poate avea loc în perioada următorului interval de timp. Cu toate acestea, în cazul în care fondurile pentru aceste nevoi de finanțare specifice au fost deja mobilizate și atribuite intervalului de timp anterior, ele nu pot fi utilizate pentru alte nevoi în acest interval de timp. În aceste condiții, plățile aferente ar trebui să poată fi atribuite intervalului de timp căruia au fost atribuite instrumentele de finanțare. De asemenea, ar trebui să fie posibil ca instrumentele de finanțare pe termen lung din următorul interval de timp să fie atribuite intervalului de timp anterior în cazul în care cuantumul instrumentelor de finanțare pe termen lung din respectivul interval de timp nu este suficient pentru acoperirea cuantumului plăților.

(12)

Comisia va trebui, de asemenea, să anticipeze, în intervalul de timp precedent, nevoile de plată care apar la începutul următorului interval de timp. Pentru a se face față unor astfel de situații și pentru a se asigura că Comisia dispune în condiții avantajoase de resursele necesare pentru a efectua plăți care au loc în apropierea tranziției dintre intervalele de timp, Comisia ar trebui să aibă posibilitatea de a atribui instrumente de finanțare pe termen lung următorului interval de timp.

(13)

Capacitatea de administrare a lichidității operațiunilor de finanțare prin accesarea împrumuturilor pe termen scurt și deținerea de numerar în scopuri prudențiale este o caracteristică esențială și definitorie a strategiei de finanțare diversificată. Această administrare a lichidității va permite Comisiei să răspundă tuturor nevoilor de plată și să adapteze emisiunea la condițiile de piață. Această capacitate generează costuri de mobilizare a veniturilor prin emisiunea de valori mobiliare de îndatorare pe termen scurt și prin deținerea temporară a unor venituri într-un cont de lichiditate pentru a se garanta capacitatea de efectuare a tuturor plăților la cerere. Prezenta decizie ar trebui să stabilească o bază pentru calcularea acestor costuri de lichiditate și pentru perceperea lor pe o bază corectă și echitabilă de la toți beneficiarii relevanți ai veniturilor în cursul anului în cauză.

(14)

Necesitățile de plată mai mari decât cuantumul instrumentelor de finanțare pe termen lung alocate intervalului de timp respectiv sau plata dobânzilor pot conduce la un deficit de lichiditate în cadrul unui interval de timp. Necesitățile de plată mai mici decât cuantumul instrumentelor de finanțare pe termen lung alocate intervalului de timp respectiv sau plățile de răscumpărare primite de NGEU în legătură cu plățile de efectuat care sunt alocate intervalului pot conduce la un excedent de lichiditate. Compensarea acestor excedente sau deficite de lichiditate sunt cerințe inevitabile pentru punerea în aplicare a strategiei de finanțare din cadrul NGEU. Aceste costuri nu ar trebui să fie suportate de intervalele de timp respective, ci ar trebui să fie izolate și gestionate ca parte a unor costuri distincte de administrare a lichidității. Este necesar să se instituie un mecanism de separare a costurilor generate de deficitele sau excedentele de lichiditate, astfel încât acestea să poată fi absorbite de programul de finanțare în sens mai larg sub forma costurilor de administrare a lichidității. Comisia ar trebui să utilizeze intervalul de administrare a lichidității pentru a echilibra orice sold de numerar pozitiv sau negativ din intervalele de timp cu cuantumul total al plăților.

(15)

Punerea în aplicare a strategiei de finanțare diversificată impune achiziția de noi capacități necesare pentru a obține cel mai avantajos acces la piețele de capital și pentru a asigura întreținerea acestei infrastructuri în mod continuu și eficace. Aceasta include costurile necesare pentru menținerea conturilor de lichidități, pentru dobândirea capacității de a organiza licitații pentru titluri și obligațiuni ale UE și pentru punerea în aplicare a unor noi capacități interne de prelucrare a datelor. Astfel de costuri generate direct din punerea în aplicare a operațiunilor de împrumut și de plată din cadrul NGEU ar trebui tratate drept cheltuieli indirecte care fac distincție între costurile legate de crearea infrastructurii de împrumut și de plată din cadrul NGEU și costurile legate de întreținerea acesteia. Aceste costuri ar trebui să fie incluse în costul serviciilor pentru cheltuielile de regie.

(16)

Costul serviciilor pentru cheltuielile de regie combină toate costurile administrative suportate direct pentru punerea în aplicare a NGEU. Aceste costuri apar fie sub formă de costuri de înființare, legate de costurile punctuale de dezvoltare a anumitor capacități operaționale, fie sub formă de costuri recurente care sunt costuri inevitabile direct atribuibile operațiunilor din cadrul NGEU și care au loc în timp.

(17)

Deși costurile recurente ar trebui să constituie partea principală a costurilor anuale regulate imputate plăților care au loc într-un anumit an, costurile de înființare ar trebui să fie imputate ca taxe unice.

(18)

Costurile administrative incluse în costul serviciilor pentru cheltuielile de regie ar trebui să se limiteze la o listă închisă a costurilor direct legate de NGEU. Costul agregat al serviciilor pentru cheltuielile de regie reprezintă o parte foarte limitată din costurile agregate ale operațiunilor din cadrul NGEU. Comisia ar urma să organizeze consultări adecvate, inclusiv cu experți din statele membre, înainte de a extinde lista costurilor administrative în cazul în care va apărea o nevoie justificată în viitor. O astfel de consultare ar urma să aibă loc, de asemenea, înainte de modificarea altor aspecte ale acestei metodologii, care va influența costurile care urmează să fie suportate din bugetul Uniunii sau de statele membre.

(19)

Procesul de facturare ex post ar trebui conceput astfel încât să asigure recuperarea costurilor începând cu 2022 și până în momentul în care operațiunile de împrumut și operațiunile de administrare a datoriei din cadrul NGEU nu mai generează costuri.

(20)

Comisia ar trebui să emită un aviz de confirmare pentru fiecare plată, fie pentru veniturile alocate externe în temeiul articolului 3 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2020/2094, fie pentru împrumuturile acordate statelor membre în temeiul Regulamentului (UE) 2021/241 („împrumuturi în cadrul MRR”).

(21)

Împrumuturile în temeiul Regulamentului (UE) 2021/241 urmează să fie puse în aplicare în condiții financiare standard (scadență și profil de rambursare) pentru fiecare plată efectuată către statele membre. În ceea ce privește plățile pentru veniturile alocate externe în temeiul articolului 3 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2020/2094, avizul de confirmare ar trebui să fie principalul element justificativ care determină aceste condiții financiare pentru bugetul UE. Avizul de confirmare trebuie să stabilească declarația de costuri pe baza condițiilor sale financiare. Aceste condiții ar trebui să includă data plății, cuantumul sprijinului financiar, data plății costurilor de finanțare aferente veniturilor alocate externe în temeiul articolului 3 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2020/2094.

(22)

Trimiterile adecvate din acordurile de împrumut semnate de statele membre vor clarifica faptul că costurile plăților sunt determinate prin aplicarea metodologiei stabilite prin prezenta decizie.

(23)

Metodologia de alocare a costurilor determină metoda de calculare a costurilor îndatorării suportate atât de la buget în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) primul paragraf din Decizia (UE, Euratom) 2020/2053, cât și de statele membre în conformitate cu articolul 15 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/241. În consecință, acesta constituie o măsură pentru administrarea operațiunilor de împrumut și de creditare în înțelesul articolului 5 alineatul (3) din Decizia (UE, Euratom) 2020/2053 și al articolului 15 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2021/241.

(24)

Pentru a asigura alocarea uniformă a costurilor în cadrul pachetului de redresare NGEU, prezenta decizie ar trebui să se aplice de la 1 iunie 2021. Întrucât prezenta decizie ar trebui să se aplice operațiunilor de împrumut și plăților din cadrul programului NGEU care au avut loc înainte de intrarea sa în vigoare, aceasta ar trebui să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Aplicarea prezentei decizii în cazul împrumuturilor acordate statelor membre în temeiul Regulamentului (UE) 2021/241 ar trebui să aibă loc la data intrării în vigoare a acordurilor de împrumut relevante,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

SECȚIUNEA 1

OBIECT, DEFINIȚII ȘI NORME GENERALE

Articolul 1

Obiect și principii aplicabile

(1)   Prezenta decizie stabilește o metodologie unică și unificată de alocare a costurilor de finanțare, de administrare a lichidității și de servicii pentru cheltuielile de regie suportate ca urmare a operațiunilor de împrumut și de administrare a datoriei desfășurate în cadrul programelor finanțate în temeiul articolului 2 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/2094, în măsura în care acestea pun în aplicare măsurile menționate la articolul 1 alineatul (2) din regulamentul respectiv.

(2)   Punerea în aplicare a metodologiei de alocare a costurilor se ghidează după principiile corectitudinii și echității de tratament, asigurând alocarea costurilor pe baza ponderii relative a sprijinului primit.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentei decizii, se aplică următoarele definiții:

1.

„instrumente de finanțare” înseamnă obligațiuni, titluri pe termen scurt, efecte de comerț, obligațiuni de trezorerie sau orice alte operațiuni financiare adecvate pe termen scurt și/sau lung emise în cadrul strategiei de finanțare a Comisiei pentru punerea în aplicare a operațiunilor de împrumut și de administrare a datoriei în cadrul NGEU;

2.

„acord de împrumut în cadrul MRR” înseamnă un acord încheiat între Comisie și un stat membru în conformitate cu articolul 15 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241;

3.

„plată” înseamnă orice plată către un stat membru în cadrul unui acord de împrumut MRR în temeiul articolului 2 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/2094 sau ca venit alocat extern în temeiul articolului 3 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2020/2094;

4.

„perioadă de dobândă” înseamnă perioada de douăsprezece (12) luni sau orice altă perioadă care poate fi specificată în avizul de confirmare, începând de la data plății sau de la data plății dobânzii precedente;

5.

„administrarea lichidității” înseamnă administrarea fluxurilor de trezorerie legate de instrumentele de finanțare și de plăți;

6.

„operațiuni de împrumut în cadrul NGEU” înseamnă operațiuni pe piețe, în special emisiuni de titluri de creanțe, pentru împrumutarea unui cuantum de până la 750 000 de milioane EUR, în prețuri 2018, în temeiul articolului 5 alineatul (1) din Decizia (UE, Euratom) 2020/2053, inclusiv împrumuturi reînnoibile;

7.

„operațiuni de administrare a datoriei în cadrul NGEU” înseamnă operațiuni de piață legate de datoria rezultată din operațiunile de împrumut din cadrul NGEU în vederea optimizării structurii datoriei neachitate și a atenuării riscului de dobândă, a riscului de lichiditate și a altor riscuri financiare;

8.

„instrument de finanțare pe termen scurt” înseamnă finanțarea prin operațiuni de împrumut din cadrul NGEU pe o perioadă mai mică sau egală cu un an;

9.

„instrument de finanțare pe termen lung” înseamnă finanțarea prin operațiuni de împrumut din cadrul NGEU pe o perioadă mai mare de un an.

SECȚIUNEA 2

INTERVALE ȘI CALCULAREA COSTURILOR

Articolul 3

Intervale de timp

(1)   Un interval de timp este activ pe o perioadă de șase luni începând cu 1 ianuarie sau cu 1 iulie. Cu toate acestea, primul interval de timp acoperă perioada cuprinsă între 1 iunie 2021 și 31 decembrie 2021. Perioada de activitate a ultimului interval de timp se încheie la 31 decembrie 2026.

(2)   Intervalul de timp este constituit din plățile efectuate în cursul perioadei sale active și din instrumentele de finanțare aferente care i-au fost alocate. Orice plată se atribuie intervalului de timp activ la data plății respective.

Prin derogare de la primul paragraf, în cazul în care cuantumul veniturilor din instrumentele de finanțare pe termen lung atribuite intervalului de timp anterior depășește cuantumul plăților atribuite respectivului intervalul anterior în conformitate cu primul paragraf, plățile se alocă respectivului intervalul de timp anterior până când cuantumul total al plăților din respectivul interval de timp anterior atinge cuantumul veniturilor instrumentului de finanțare pe termen lung care i-a fost atribuit.

(3)   Instrumentele de finanțare pe termen lung, altele decât cele menționate la alineatul (4), se atribuie intervalului de timp activ în momentul încheierii operațiunii de împrumut din cadrul NGEU care le generează.

Prin derogare de la primul paragraf:

(a)

instrumentele de finanțare mobilizate în vederea finanțării unei plăți în următorul interval de timp pot fi atribuite intervalului de timp respectiv;

(b)

în cazul în care cuantumul plăților la sfârșitul intervalului de timp activ depășește cuantumul veniturilor din instrumentele de finanțare pe termen lung, instrumentele de finanțare pe termen lung generate de operațiunile de împrumut din cadrul NGEU încheiate după sfârșitul perioadei active a intervalului de timp se atribuie intervalului de timp respectiv până când cuantumul veniturilor din instrumentele de finanțare pe termen lung atinge cuantumul plăților din intervalul de timp respectiv.

(4)   Instrumentele de finanțare pe termen lung care înlocuiesc instrumentele de finanțare pe termen lung ajunse la scadență se atribuie aceluiași interval de timp.

Articolul 4

Interval de administrare a lichidității

(1)   Intervalul de administrare a lichidității funcționează până la rambursarea integrală a fondurilor menționate la articolul 5 alineatul (1) din Decizia 2020/2053.

(2)   Intervalul de administrare a lichidității este constituit din instrumente de finanțare pe termen scurt.

Articolul 5

Calculul costurilor

Costurile de finanțare, costurile de administrare a lichidității și costurile serviciilor pentru cheltuielile de regie se calculează în conformitate cu anexa la prezenta decizie.

SECȚIUNEA 3

FACTURAREA

Articolul 6

Aviz de confirmare

(1)   În legătură cu fiecare plată, Comisia emite un aviz de confirmare care stabilește termenii declarației de costuri.

(2)   Avizul de confirmare stabilește condițiile de plată a costurilor de finanțare și ale rambursării principalului pentru fiecare plată.

(3)   Avizul de confirmare menționat la alineatul (1) conține în special următoarele elemente:

(a)

cuantumul plății;

(b)

scadența;

(c)

graficul de rambursare;

(d)

atribuirea plății pentru un interval de timp;

(e)

perioada de dobândă și data de plată indicată a costului de finanțare.

(4)   Avizul de confirmare a împrumuturilor conține, de asemenea, elemente suplimentare indicate în acordurile de împrumut din cadrul MRR.

Articolul 7

Facturarea costurilor de finanțare

Comisia facturează costurile de finanțare la sfârșitul perioadei de calculare a dobânzii menționate la articolul 2 alineatul (4). În ceea ce privește plățile efectuate ca venituri alocate externe în temeiul articolului 3 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2020/2094, facturile pot fi grupate pe trimestru al anului calendaristic.

Articolul 8

Facturarea costurilor de administrare a lichidității

Comisia facturează costurile de administrare a lichidității la începutul fiecărui an calendaristic pentru costurile suportate în cursul anului calendaristic precedent.

Articolul 9

Facturarea costurilor serviciilor pentru cheltuielile de regie

Comisia facturează statelor membre care beneficiază de împrumuturi în cadrul MRR costul serviciilor pentru cheltuielile de regie suportate în cursul anului calendaristic precedent.

SECȚIUNEA 4

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 10

Intrare în vigoare și aplicare

Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezenta decizie se aplică de la 1 iunie 2021.

Adoptată la Bruxelles, 2 iulie 2021.

Pentru Comisie

Președintele

Ursula VON DER LEYEN


(1)  JO L 57, 18.2.2021, p. 17.

(2)  JO L 424, 15.12.2020, p. 1.

(3)  Regulamentul (UE) 2020/2094 al Consiliului din 14 decembrie 2020 de instituire a unui instrument de redresare al Uniunii Europene pentru a sprijini redresarea în urma crizei provocate de COVID-19 (JO L 433 I, 22.12.2020, p. 23).

(4)  Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).


ANEXĂ

1.   Calcularea costului de finanțare

Costul de finanțare se calculează în următoarele etape:

 

Etapa 1: calcularea costurilor totale zilnice ale unui instrument de finanțare individual dintr-un interval de timp sau din intervalul de administrare a lichidității

Dobânzile acumulate zilnice se calculează după cum urmează:

 

Image 1

Pentru fiecare instrument de finanțare, primele/disconturile se distribuie liniar pe durata de viață a instrumentului:

 

Image 2

unde: prețul emisiunii = prețul integral (inclusiv comisioanele bancare)

Pentru fiecare instrument de finanțare, costurile totale zilnice se calculează după cum urmează:

 

Image 3

 

Etapa 2: calcularea costurilor totale zilnice agregate de finanțare

Pentru fiecare interval de timp (IT1-IT11), costurile totale zilnice pentru interval înainte de echilibrarea soldurilor de lichiditate reprezintă suma tuturor costurilor totale zilnice ale fiecărui instrument de finanțare atribuit intervalului de timp:

 

Image 4

Pentru intervalul de administrare a lichidității, costul zilnic de finanțare este:

Image 5

 

Etapa 3: calcularea soldului zilnic de lichiditate în intervalele de timp

Nivelul soldului zilnic de lichiditate într-un interval de timp se calculează zilnic, după cum urmează:

 

Image 6

 

Etapa 4: calcularea costului zilnic al ponderii instrumentelor de finanțare ca excedent de lichiditate al unui interval de timp

Costurile zilnice de finanțare legate de ponderea instrumentelor de finanțare în rezultatul pozitiv al etapei 3 („excedent de lichiditate”) se calculează după cum urmează:

 

Image 7

 

Etapa 5: calcularea costului de finanțare aferent unui interval de timp și a costului aferent intervalului de administrare a lichidității în cazul unui interval de timp cu excedent de lichiditate

Excedentul de lichiditate se transferă din intervalul de timp respectiv în intervalul de administrare a lichidității.

Costurile de finanțare ale intervalului de timp respectiv din care este transferat excedentul de lichiditate se calculează după cum urmează:

 

Image 8

Costul intervalului de administrare a lichidității care primește excedentul de lichiditate se calculează după cum urmează:

Image 9

 

Etapa 6: calcularea costului de finanțare al intervalului de timp cu deficit de lichiditate

Rezultatul negativ al etapei 3 („deficit de lichiditate”) într-un interval de timp se echilibrează cu un transfer de lichiditate din intervalul de administrare a lichidității la costurile sale de finanțare zilnice (etapa 5).

Image 10

 

Etapa 7: calcularea costului zilnic de finanțare al unei plăți

Costul zilnic de finanțare a plății este costul zilnic al finanțării intervalului de timp postechilibrare înmulțit cu ponderea relativă a plății în raport cu intervalul de timp în care este alocată.

Image 11

2.   Calcularea costului de administrare a lichidității

Costurile de administrare a lichidității (AL) se calculează pe trimestru al anului calendaristic după cum urmează:

Image 12

Prin derogare de la primul paragraf, costurile de administrare a lichidității în perioada 1 iunie 2021-31 decembrie 2021 se calculează pentru întreaga perioadă după cum urmează:

Image 13

AL pe trimestru se atribuie fiecărei plăți după cum urmează:

 

Image 14

3.   Calcularea costului serviciilor pentru cheltuielile de regie

Costurile serviciilor pentru cheltuielile de regie cuprind costurile administrative recurente și costurile de înființare pentru împrumuturile din cadrul MRR.

3.1.   Calcularea costurilor administrative recurente

Costurile administrative recurente includ toate costurile suportate de Comisie pentru executarea operațiunilor de împrumut și a operațiunilor de administrare a datoriei din cadrul NGEU, care cuprind următoarele tipuri de costuri:

(a)

onorariile juridice, inclusiv onorariile suportate pentru avize juridice;

(b)

costurile recurente de administrare a conturilor;

(c)

costurile aferente auditului extern;

(d)

taxele de întreținere a platformei de licitație;

(e)

onorariile agențiilor de rating;

(f)

onorariile pentru listare, taxe, înregistrare, publicare și decontare;

(g)

onorariile pentru tehnologia informației;

(h)

cheltuielile legate de cercetarea de piață.

În măsura în care aceste costuri sunt comune operațiunilor de împrumut din cadrul NGEU puse în aplicare pentru alte programe de asistență financiară, costurile incluse în calcul se determină ca partea proporțională atribuită operațiunilor de împrumut din cadrul NGEU și operațiunilor de administrare a datoriei din cadrul NGEU în anul calendaristic relevant. Aceste costuri nu sunt datorate în ceea ce privește împrumuturile din cadrul MRR pentru anul 2021.

Costurile administrative recurente se calculează după cum urmează:

 

Image 15

Costurile administrative recurente se alocă după cum urmează:

Image 16

3.2.   Calcularea și alocarea costurilor de înființare

Costurile de înființare includ toate costurile suportate de Comisie în desfășurarea operațiunilor de împrumut și a operațiunilor de administrare a datoriei din cadrul NGEU sau ca asistență tehnică în legătură cu aceste operațiuni, inclusiv costurile legate de:

(a)

deschiderea conturilor aferente NGEU;

(b)

înființarea unei platforme de licitație;

(c)

instituirea unui instrument de gestionare a investitorilor;

(d)

alte costuri legate de tehnologia informației;

(e)

cercetarea pieței;

(f)

onorarii de consultanță.

Costurile de înființare per beneficiar al împrumuturilor din cadrul MRR se calculează în următoarele etape:

i.

Costurile de înființare pentru împrumuturile din cadrul MRR se calculează după cum urmează:

 

Image 17

ii.

Costurile de înființare pentru împrumuturile din cadrul MRR se alocă pentru anii 2021, 2022 și 2023 fiecărui stat membru care a semnat un acord de împrumut în cadrul MRR, în anul semnării sale, după cum urmează:

 

Image 18

iii.

Începând cu 1 ianuarie 2024, orice cost de înființare nealocat se calculează după cum urmează:

 

Image 19

Acestea sunt alocate cu titlu de costuri de înființare suplimentare plăților către statele membre în baza acordului de împrumut din cadrul MRR după cum urmează:

Image 20

3.3.   Calcularea costului serviciilor per beneficiar

Image 21

4.   Glosar de acronime

DACzilnice

Costurile dobânzii acumulate pentru fiecare instrument de finanțare, defalcate pe zile

CoS ADMINanual

suma costurilor administrative în cursul anului calendaristic

prime/disconturizilnice

prime sau disconturi pe baza prețului integral al emisiunii, defalcate pe zile

Beneficiar

Statele membre care primesc plăți pentru împrumuturi din cadrul MRR și bugetul Uniunii care primește plăți sub formă de venituri alocate externe în temeiul articolului 3 alineatul (1) din Regulamentul 2020/2094

CoF al unei creanțe individuale în IT(x)

CoF al unei creanțe în intervalul de timp X

CoFzilnic per instrument

CoF pe zi și instrument de finanțare

CoFzilnicIALpostechilibrare

CoF pe zi pentru IAL după echilibrare

CoFzilnicIALpreechilibrare

CoF pe zi pentru IAL înainte de echilibrare

CoFzilnicIT(deficit)postechilibrare

CoF pe zi după echilibrare pentru intervalele cu deficit inițial de lichiditate

CoFzilnicIT(excedent)postechilibrare

CoF pe zi după echilibrare pentru intervalele cu excedent inițial de lichiditate

CoFzilnicIT(x)preechilibrare

CoF pe zi înainte de echilibrare în intervalul X

CoFzilnicExcedentLichiditateIT(excedent)

CoF pe zi legat de excedentul de lichiditate în intervalul de timp

CoFzilnicTransferLichiditate din IAL

CoF pe zi legat de lichiditatea transferată în IAL

Cupon

Dobânzile plătite de emitentul obligațiunii

LichiditateIT(x)

Cuantumul lichidității în intervalul de timp X

IAL

Interval de administrare a lichidității

ALtrimestru

Costurile de administrare a lichidității pe parcursul unui trimestru

valoare noțională

Valoarea nominală

ROI al lichidității deținutetrimestru

Randamentul investiției pentru lichiditatea deținută pe parcursul unui trimestru

IT(x)

Valoarea totală a creanțelor și a lichidității în intervalul de timp X